Sunteți pe pagina 1din 284

1

Director
Prof. univ. dr. Costică Voicu

Consiliul Ştiinţific :
Maurice Petit Prof. Dr. Ligia Negier Dormont
"Colegiul de Poliţie Bruxeles" Université Pantéon, Paris
Acad. prof. univ. dr. Ion Dogaru Prof. univ. dr. Vlad Barbu
Prof. univ. dr. Florin Coman Prof. univ. dr. Alexandru Boroi
Prof. univ. dr. Ioan Dascălu Prof. univ. dr. Damian Miclea
Dr. ing. Iulian Medrea

Comitetul de redacţie:
Redactori şefi:
Prof. univ. dr. Ştefan Prună
Dr. Ion Gherghiţă
Redactor Şef Adjunct:
Conf. Univ. dr. Adrian Jacob
Secretar General de Redacţie:
Lector univ. dr. Marius Pantea

Redactori:
Giurea Laurenţiu
Oancea Ioan
Marcoci Mihai
Ştefan Cristian
Ghinea Nicolae
Machetare şi tehnoredactare:
Dan Rusu - © RIC 2008

Publicaţie semestrială care apare sub egida IPA România


Adresa: Bucureşti, Şos. Olteniţei, 158 – 160, Sector 4, 041323
Tel: 0213321754, 0213321756
E-mail: ipa_revista@yahoo.com

ISSN 1844 – 7449


2
1. ACTIVITATEA DE COOPERARE JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ
ŞI COOPERARE POLIŢIENEASCĂ ÎN REGLEMENTAREA TRATATULUI
DE LA LISABONA
Costică Voicu ...............................................................................................................11

2. REPERE ALE ISTORIEI CRIMINALISTICII ROMÂNEŞTI - FONDATORII


Lazăr Cârjan ................................................................................................................16

3. PRINCIPALELE TENDINŢE ŞI FORME CONCRETE DE MANIFESTARE


A FENOMENELOR DE EVAZIUNE / FRAUDĂ FISCALĂ REZULTATE DIN
ACTIVITATEA CURENTĂ A GĂRZII FINANCIARE
Adrian Cucu...................................................................................................................30

4. DESPRE DISTINCŢIA ÎNTRE INFRACŢIUNILE DE CORPORAŢIE ŞI


CRIMA ORGANIZATĂ
Neculaie Onţanu...........................................................................................................36

5. PROTECŢIA DREPTULUI DE AUTOR ÎN ROMÂNIA. ASPECTE


PRACTICE PRIVIND INVESTIGAREA CRIMINALITĂŢII ÎN DOMENIUL
DREPTULUI DE AUTOR
Adrian Ghimpu .............................................................................................................43

6. REFLECŢII CU PRIVIRE LA DISTINCŢIA ÎNTRE “DREPTUL PENAL


CLASIC” ŞI “DREPTUL PENAL AL AFACERILOR”
Ketty Guiu, Adriana Voicu ...........................................................................................53

7. CRIMINALITATEA ŞI GLOBALIZAREA AFACERILOR


Costică Voicu ...............................................................................................................61

8. ECONOMIA SUBTERANĂ
Mihail David .........................................................................................................71
9. LEGALITATEA CHELTUIRII FONDURILOR PUBLICE
Marcoci Petricã-Mihail................................................................................................87

10. EVAZIUNEA FISCALĂ ŞI CONTRABANDA ÎN DOMENIUL


PROPRIETĂŢII INTELECTUALE
Marius Pantea ..............................................................................................................96

11. SPĂLAREA BANILOR ŞI FINANŢAREA ACTELOR DE TERORISM


Nicolae Ghinea...........................................................................................................106

3
12. FRAUDA ÎN DOMENIUL FINANCIAR – BANCAR -STUDIU DE CAZ :
BANCA SOCIETE GENERALE FRANŢA
Adriana –Camelia Voicu ............................................................................................113

13. FACTORII CARE FAVORIZEAZĂ APARIŢIA ŞI PROLIFERAREA


CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE
Ion Gherghiţă .............................................................................................................121

14. ABORDAREA CONCEPTUALĂ A FENOMENULUI CRIMEI


ORGANIZATE
Popescu Gheorghe, Cristian-Eduard Ştefan ..............................................................131

15. UNELE CONSIDERAŢII PRIVIND PROCEDURILE DE NEGOCIERE


ÎN CAZURILE LUĂRII DE OSTATICI
Giurea Laurenţiu ........................................................................................................140

16. MODURILE DE OPERARE UTILIZATE DE CĂTRE INFRACTORI LA


SĂVÂRŞIREA ÎNŞELĂCIUNILOR. „PORTRETUL ROBOT” AL
ESCROCULUI
Ion Ghiniţă .................................................................................................................157

17. MĂSURI DE PROTECŢIE INFORMATICĂ – CONSIDERAŢII


GENERALE
Panciu Corin ..............................................................................................................168

18. ROLUL COMUNICĂRII ÎN PREVENIREA CRIMINALITĂŢII


Ion Gherghiţă .............................................................................................................179

19. CONSIDERAŢII PRIVIND PREVENIREA CRIMINALITĂŢII


Mihail Nizam ..............................................................................................................184

20. TRAFICUL CU FIINTE UMANE, FACTORI GENERATORI SI


FAVORIZANTI
Păun Constantin .........................................................................................................192

21. CARACTERIZAREA GENERALĂ A FENOMENULUI DISPARIŢIILOR


MINORILOR
Adrian Dumitrescu, Cristian-Eduard Ştefan ..............................................................196

22. ABUZUL ŞI EXPLOATAREA SEXUALĂ A COPIILOR


Puţ Gabriel Cătălin ....................................................................................................207

23. REALITĂŢILE PSIHOSOCIALE ALE ACTULUI DECIZIONAL


MANAGERIAL
Ştefan Prună ...............................................................................................................215

4
24. SISTEME DE PREGĂTIRE MANAGERIALĂ DUPĂ MODELUL
AUSTRIAC ŞI GERMAN
Iana Aurelia................................................................................................................229

25. ACTIVITĂŢI MANAGERIALE DESFĂŞURATE PENTRU


PREVENIREA ŞI COMBATEREA CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE
Marian Puiu ...............................................................................................................234

26. MANAGEMENTUL PREVENIRII ŞI COMBATERII VIOLENŢEI ÎN


FAMILIE
Petre Doru ..................................................................................................................239

27. SPAŢIUL SCHENGEN - UN SPAŢIU AL LIBERTĂŢII, SECURITĂŢII


ŞI JUSTIŢIEI
Dumitrana Marian, Sprinţu Lucian, Trofil Cristian...................................................247

28. IMPLEMENTAREA NOILOR APLICAŢII DE EVIDENŢĂ SPECIALĂ


ŞI GESTIONAREA EFICIENTĂ A ACESTORA
Vasile Sergiu Adrian...................................................................................................255

29. REGLEMENTĂRI PRIVIND VIZELE SCHENGEN


Dumitrana Marian, Sprinţu Lucian, Trofil Cristian...................................................265

30. CRIMINALITATEA FEMININĂ – CAUZE ŞI EFECTE SOCIALE.


STRATEGII DE PREVENIRE ŞI CONTROL. Teză de doctorat - RECENZIE
Lazăr Teofil ................................................................................................................275

5
1. THE JUDICIARY COOPERATION IN CRIMINAL LAW AND
COOPERATION BETWEEN POLICEMAN IN SETTLING THE LISBOA
TREATY
Costică Voicu ...............................................................................................................11

2. REFERENCES POINTS IN THE HISTORY OF ROMANIAN


CRIMINALITY - FOUNDERS
Lazăr Cârjan ................................................................................................................16

3. MAIN TENDENCIES AND CONCRETE FORMS OF MANIFESTATION


OF THE FISCAL DODGE RESULTING FROM THE CURRENT ACTIVITY
OF THE FINANCIAL GUARD
Adrian Cucu...................................................................................................................30

4. ABOUT THE DISTINCTION BETWEEN THE CORPORATION FRAUDS


AND ORGANIZED CRIME
Neculaie Onţanu...........................................................................................................36

5. THE PROTECTION OF COPYWRITING IN ROMANIA. PRACTICAL


ASPECTS REGARDING THE INVESTIGATION OF CRIMINALITY IN
THE COPYWRITING FIELD
Adrian Ghimpu .............................................................................................................43

6. REFLECTIONS REGARDING THE DISTINCTION BETWEEN “THE


CLASSIS CRIMINAL LAW” AND “THE BUSINESS CRIMINAL LAW”
Ketty Guiu, Adriana Voicu ...........................................................................................53

7. CRIMINALITY AND BUSINESS OVERALL


Costică Voicu ...............................................................................................................61

8. THE UNDERGROUND ECONOMY


Mihail David.................................................................................................................71

9. THE LEGALITY OF PUBLIC FUND’S EXPENSES


Marcoci Petricã-Mihail................................................................................................87

10. THE FISCAL DODGE AND SMUGGLING IN THE FIELD OF


INTELLECTUAL PROPERTY
Marius Pantea ..............................................................................................................96

11. COUNTERFEITING MONEY AND FINANCING ACTS OF TERRORISM


Nicolae Ghinea...........................................................................................................106
6
12. FRAUD IN THE FINANCIAL-BANKING FIELD: SOCIETE GENERAL
BANK OF FRANCE
Adriana –Camelia Voicu ............................................................................................113

13. FACTORS THAT ENABLE THE APPEARANCE AND THE


DEVELOPMENT OF THE ORGANIZED CRIME.
Ion Gherghiţă .............................................................................................................121

14. THE CONCEPTUAL LANDING OF THE ORGANIZED CRIME


PHENOMENON
Popescu Gheorghe, Cristian-Eduard Ştefan ..............................................................131

15. SOME CONSIDERATIONS REGARDING THE PROCEDURES OF


NEGOTIATION IN THE CASE OF HOSTAGES.
Giurea Laurenţiu ........................................................................................................140

16. WAYS OF OPERATING USED BY DELINQUENTS IN COMMITTING


BREAKING OF THE LAW "THE ROBOT PORTRAIT"
Ion Ghiniţă .................................................................................................................157

17. MEASURES OF INFORMATICS PROTECTION - GENERAL


CONSIDERATIONS
Panciu Corin ..............................................................................................................168

18. THE ROLE OF COMMUNICATION IN PREVENTING CRIMINALITY


Ion Gherghiţă .............................................................................................................179

19. CONSIDERATIONS REGARDING THE PREVENTION OF


CRIMINALITY
Mihail Nizam ..............................................................................................................184

20. TRAFFICKING WITH HUMAN BEINGS, CAUSATIVE AND


FAVORABLE FACTORS
Păun Constantin .........................................................................................................192

21. THE GENERAL CHARACTERIZATION OF THE MINOR'S


DISAPPEARANCE PHENOMENON
Adrian Dumitrescu, Cristian-Eduard Ştefan ..............................................................196

22. THE ABUSE AND SEXUAL EXPLOITATION OF CHILDREN


Puţ Gabriel Cătălin ....................................................................................................207

23. PSYCHOSOCIAL REALITIES OF THE MANAGERIAL


DECISIVE ACT
Ştefan Prună ...............................................................................................................215

7
24. SYSTEMS OF MANAGERIAL TRAINING CONFORMING WITH THE
AUSTRIAN AND GERMAN MODEL
Iana Aurelia................................................................................................................229

25. MANAGERIAL ACTIVITIES FOR THE PREVENTION AND


FIGHTING AGAINST ORGANIZED CRIMINALITY.
Marian Puiu ...............................................................................................................234

26. THE MANAGEMENT OF PREVENTING AND FIGHTING AGAINST


VIOLENCE IN FAMILIES.
Petre Doru ..................................................................................................................239

27. SCHENGEN - A SPACE FOR FREEDOM, SECURITY AND JUSTICE


Dumitrana Marian, Sprinţu Lucian, Trofil Cristian...................................................247

28. INTRODUCING NEW APPLICATIONS OF SPECIAL EVIDENCE


AND THEIR EFFICIENT CONTROL
Vasile Sergiu Adrian...................................................................................................255

29. REGULATIONS REGARDING SCHENGEN VISA


Dumitrana Marian, Sprinţu Lucian, Trofil Cristian...................................................265

30. THE FEMININE CRIMINALITY - CAUSES AND SOCIAL EFFECTS -


STRATEGIES OF PREVENTION AND CONTROL
Lazăr Teofil ................................................................................................................275

8
9
10
ACTIVITATEA DE COOPERARE JUDICIARĂ ÎN MATERIE
PENALĂ ŞI COOPERARE POLIŢIENEASCĂ
ÎN REGLEMENTAREA TRATATULUI DE LA LISABONA

Prof. univ. dr .COSTICĂ VOICU


c.voicu@iparomania.ro

The article presents the problematic and the future of the cooperation
between policemen and the judiciary context conforming with the
settlement Lisabona in force starting with 2009. In an original landing at
the structural level the author presents the principal directions of action
for realizing this starting point and is analyzing the delicate aspects of the
settlement and the way in which they could be surpassed.

La 13 decembrie 2007, în capitala ţărilor membre şi tradiţionale şi cultura


Portugaliei, Lisabona, a fost semnat juridică a acestora. Suntem 27 de state
Tratatul de Reformă a Uniunii Europene. membre ale Uniunii Europene, 27 de
Document de o remarcabilă protagonişti aşezaţi pe o imensă scenă,
importanţă Tratatul de la Lisabona care cu o populaţie ce depăşeşte 450
va intra în vigoare la 1 ianuarie 2009, milioane de locuitori, cu aparenţă la
reglementează într-o viziune modernă, religii, cultură şi tradiţii diferite.
realistă şi pragmatică domeniul Diferenţa ne conferă unitate, diferenţa
cooperării judiciare în materie penală şi alimentează puternic spiritul de unitate
cooperarea poliţienească. europeană. Nu suntem 27 de sisteme de
Stipulând faptul că activitatea de drept pentru că aparţinem, fiecare, unui
„cooperare judiciară în materie penală subsistem al marelui drept european:
în cadrul Uniunii se întemeiază pe dreptul continental (romano-germanic,
principiul recunoaşterii reciproce a cu subsistemele lui: (francez, german,
hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor scadinav) şi dreptul insular (anglo-
juduciare”, Tratatul precizează că acest saxon). În considerarea acestor realităţi
lucru include „apropierea actelor cu şi nevoia unei reale cooperări, care să
putere de lege şi a normelor asigure recunoaşterea reciprocă a
administrative ale statelor membre în hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor
domeniile prevăzute la art. 69A, judiciare, Parlamentul European şi
alineatul (2) şi la articolul 69 B”. Consiliul pot să elaboreze directive prin
Termenul de „apropiere a actelor cu care să stabilească norme minime ce pot
putere de lege şi a normelor viza şi domeniul cooperării poliţieneşti
administrative...” confirmă diferenţele şi judiciare în materie penală cu
existente între sistemele de drept ale dimensiune transfrontalieră.

11
Aceste norme minime se pot O primă constatare vizează
elabora cu privire la : termenul de „domenii ale criminali- tăţii
a) admisibilitatea reciprocă a de o gravitate deosebită, de dimensiune
probelor între statele membre; transfrontalieră” utilizat, în această
b) drepturile persoanelor în formă, pentru prima dată.
procedura penală; Sunt consacraţi termenii de „crimă
c) drepturile victimelor criminalităţii; organizată” „criminalitate organizată”,
d) alte elemente speciale ale cu care se operează în legislaţia şi
procedurii penale identificate de doctrina multor state.
Consiliul şi fixate printr-o decizie, Această diversitate a termenilor
pentru adaptarea căreia este necesară utilizaţi şi lipsa unor definiţii comune a
aprobarea Parlamentului European. infracţiunilor, a sancţiunilor, şi a
Pentru realizarea de factori a celorlalţi termeni juridici specifici,
cooperării în această materie, reprezintă un obstacol serios în
Parlamentul European şi Consiliul pot realizarea cooperării judiciare în
să hotărască, în conformitate cu materie penală şi poliţienească.
procedura legislativă ordinară, Articolul 69B din Tratat, fără a fi
adaptarea de măsuri privind: extrem de riguros formulat, deschide o
a) instituirea unor norme şi poartă importantă în definirea unitară a
proceduri care să asigure recunoaşterea, termenilor şi în realizarea unei baze
în întreaga Uniune, a tuturor comune, care să permită o eficientă
categoriilor de hotărâri judecătoreşti şi cooperare.
decizii judiciare; În lumina acestei reglementări
b) prevenirea şi soluţionarea „domeniile criminali tăţii de o gravitate
conflictelor de competenţă între statele deosebită de dimensiune trans-
membre; frontalieră” sunt:
c) sprijinirea formării profesionale a -terorismul;
magistraţilor şi a personalului din -traficul de persoane şi exploatarea
justiţie; sexuală a femeilor şi copiilor;
d) facilitarea cooperării dintre -traficul ilicit de droguri;
autorităţile judiciare sau echivalente ale -traficul ilicit de arme;
statelor membre în materie de urmărire -spălarea banilor;
penală şi executare a deciziilor. -corupţia;
Problematica definirii unitare a -contrafacerea mijloacelor de plată;
infracţiunilor şi sancţiunilor în domenii -criminalitatea informatică;
ale „criminalitaţii de o gravitate deosebită -criminalitatea organizată;
de dimensiune trans frontalieră” Putem afirma faptul că primele trei
constituie substanţa articolului 69B, care alineate ale articolului 69B vor
conferă Parlamentului European şi reprezenta, sau reprezintă deja, nucleul
Consiliului dreptul de a hotărî, prin viitorului Cod Penal European, în care
directive conforme cu procedura ideile de bază se circumscriu
legislativă ordinară, în legătură cu norme următoarelor concepte exprimate:
minime în acest domeniu. - criminalitatea de o gravitate
12
deosebită de dimensiune transfrontalieră; c) consolidarea cooperării judiciare,
- infracţiuni şi sancţiuni specifice inclusiv prin soluţionarea conflictelor
acestui domeniu; de competenţă şi prin strânsă cooperare
- natura şi impactul acestor cu Reţeaua Judiciară Europeană.
infracţiuni; Important de consemnat este
- nevoia specială de a le combate dispoziţia cuprinsă la alineatul (2) al
pornind de la o bază comună. articolului 69D: „în cadrul urmăririlor
Dacă articolul 69B prefigureză penale prevăzute la alineatul (1) şi fără
viitorul Cod Penal European, articolul a aduce atingere articolului 69E, actele
69D fixează coordonatele viitorului oficiale de procedură judiciară sunt
Cod de Procedură Penală European, în îndeplinite de autorităţile naţionale
care EUROJUST are drept misiune competente”.
fundamentală susţinerea şi consolidarea În opinia noastră, acest text vine să
activităţilor de coordonare şi cooperare confirme mai vechea şi îndreptăţita
dintre autoritaţile naţionale abilitate să temere privitoare la faptul că va fi
cerceteze penal şi să realizeze urmărirea extrem de dificil de realizat o urmărire
penală în legătură cu „formele grave de penală, o cercetare penală şi o judecată
criminalitate care afectează două sau penală la nivel european. Cu alte
mai multe state membre sau care impun cuvinte, în materie penală şi procesual
realizarea urmăririi penale pe baze penală, este dificil, dacă nu imposibil,
comune prin operaţiuni întreprinse de să fie abolită suveranitatea statelor
autorităţile statelor membre şi de membre ale Uniunii. Aşa cum
Europol şi prin informaţiile furnizate de glăsuieşte textul de mai sus, actele
acestea”. oficiale (adică cele de acuzare şi
Prin procedura legislativă ordinară, executare) ce ţin de procedura judiciară
materializată în regulamente, sunt îndeplinite de autorităţile naţionale
Parlamentul European şi Consiliul competente.
„determină structura, funcţionarea, Nota de imprecizie a reglemen-
domeniul de acţiune şi atribuţiile tărilor citate mai sus, este amplificată de
EUROJUST”. articolul 69E care precizează: „pentru
Aşadar, EUROJUST va fi o creaţie combaterea infracţiunilor care aduc
a Parlamentului European şi a atingerea intereselor financiare ale
Consiliului, urmând să aibă, urmă- Uniunii, Consiliul, hotărând prin
toarele atribuţii (art. 69D, alineat 1): regulament în conformitate cu o
a) începerea de cercetări penale, procedură legislativă specială, poate
precum şi propunerea de începere a institui un Parchet European, pornind
urmăririi penale efectuate de autorităţile de la EUROJUST”.
naţionale competente, în special cele Ce va fi acest Parchet European?
referitoare la infracţiuni care aduc Răspunsul îl găsim în art.69E, alineatul
atingere intereselor financiare ale (2) care precizează faptul că „Parchetul
Uniunii; European are competenţa de a cerceta,
b) coordonarea cercetărilor şi a de a urmări şi de a trimite în judecată,
urmăririlor penale prevăzute la litera (a); după caz în colaborare cu EUROPOL,
13
autorii şi coautorii infracţiunilor care precum şi schimbul de informaţii;
aduc atingere intereselor financiare ale b) sprijinirea formării profesionale
Uniunii, în conformitate cu normele a personalului, precum şi cooperarea
stabilite”. privind schimbul de personal, echipa-
În alineatul (4) al articolului 69E se mentele şi cercetarea criminalităţii;
precizează: „Consiliul European poate c) tehnici comune de investigare
adopta o decizie de modificare a privind depistarea unor forme grave de
regulamentelor sale în scopul extinderii criminalitate organizată;
atribuţiilor Parlamentului European Europol, organism controversat al
pentru a incude combaterea criminalităţii Uniunii Europene, caracterizat ca o
grave de dimensiune transfrontaliară”. structură formală şi total ineficientă, îşi
Statutul Parchetului European se găseşte suplimentul de reglementare în
stabileşte prin regulamente elaborate de articolul 69G, în care sunt enunţate
Consiliul European, în care sunt câteva despoziţii importante:
prevăzute atribuţiile şi condiţiile de -în primul rând, Europol primeşte
exercitare a acestora, regulamentul de misiunea de a susţine şi consolida
procedură aplicabil activităţilor sale, acţiunea autorităţilor poliţieneşti şi a
precum şi normele care reglementează altor servicii de aplicare a legii din
admisiabilitatea probelor şi normele statele membre, precum şi cooperarea
aplicabile coautoruluijurisdicţional al acestora pentru prevenirea şi
actelor de procedură adoptate. combaterea criminalităţii grave care
În materia cooperării poliţieneşti, afectează două sau mai multe state
Tratatul de la Lisabona instituie, prin membre, a terorismului şi a formelor de
articolul 69F, principiul potrivit căruia criminalitate ce aduc atingere unui
„Uniunea asigură o cooperare interes comun care face obiectul unei
poliţienească care implică toate politici a Uniunii;
autorităţile competente din statele - în al doilea rând, Parlamentul
membre, incusiv seviciile de poliţie, European şi Consiliul, vor stabili, prin
serviciile vamale şi alte servicii regulamente specifice, structura,
specializate de apărare a legii, în funcţionarea, domeniul de acţiune şi
domeniul prevenirii sau al depistării şi atribuţiile Europol.
al cercetării infracţiunilor”. - în al treilea rând, regula-
Demn de remarcat este cuprinsul mentările de mai sus pot include
alineatului (2) al acestui articol în care chestiuni privitoare la :
se precizează, pentru prima dată, • colectarea, stocarea, prelucrarea
măsurile ce pot fi adoptate de către şi analizarea informaţiilor,
Parlamentul European şi Consiliul precum şi schimbul de
pentru realizarea obiectivului de mai informaţii transmise de către
sus. autorităţile competente;
În acest sens, aceste două orga- • coordonarea, organizarea şi
nisme pot stabili măsuri referitoare la: realizarea de acţiuni operative şi
a) colectarea, stocarea, prelucrarea de cercetare, desfăşurate în
şi analizarea informaţiilor în domeniu, colaborare cu autorităţile
14
competente ale statelor membre - în al şaselea rând , subliniem
sau în cadrul unor echipe valoarea reglementativă a articolului 69
comune de cercetare şi după H care prevede, într-o formulare clară :
caz, în colaborare cu „Consiliul, .....stabileşte condiţiile şi
EUROJUST limitele în care autorităţile competente
- în al patrulea rând : întreaga ale statelor membre pot interveni pe
activitate a EUROPOL este supusă teritoriul unui alt stat membru, în
controlului de către Parlamentul cooperare sau în acord cu autorităţile
European, la care parlamentele statului respectiv”.
naţionale sunt asociate. În acest sens, Întregul set de reglementări în
trebuie menţionată dispoziţia potrivit materia cooperării juridice penale şi a
căreia „orice acţiune cu caracter cooperării poliţieneşti readuce în
operativ a EUROPOL trebuie discuţie, conceptul de europenizare
desfăşurată în cooperare cu autorităţile penală, conjugat cu acela al gradului de
statului sau ale statelor membre al căror independenţă şi suveranitate al statelor
teritoriu este implicat şi cu acordul membre ale Uniunii Europene.
acestora”. Educaţie dificilă, evident unică în
- în al cincilea rând, este de spaţiul celor 27 de state membre va
consemnat importanţa reglementare necesita efort, timp şi mai ales,
referitoare la faptul că „ aplicarea inteligenţă. Este, în fond, marea
măsurilor coercitive este în sarcina aventură, superba provocare a
autorităţilor naţionale competente” generaţiei de azi şi, mai ales, a
(art.69C, alineat (3) ). generaţiilor viitoare.

15
REPERE ALE ISTORIEI CRIMINALISTICII
ROMÂNEŞTI - FONDATORII
Prof. univ. dr. LAZĂR CÂRJAN
Şeful Catedrei de Drept Public, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de
Drept şi AdministraţiePublică

In the second half of the XX th century, Minovici brothers have


represented remarkable names in the scientific elite of Europe.
Mina Minovici (1858-1933) has established, 20 december 1892, The
mortuary of Bucharest city having a statute of national institute, which
constituted a model for those times an d has become a symbol of Legal Medicine
and Criminology. His major work, Complete treaty of legal medecine, romanian
and foreign legislation and jurisprudence, 2 volumes, (2072 pages), 1928-1930,
has been appraised by the famous french criminologist Edmond Locard, who
declared Mina had overpassed his great professors A. Lacassagne and P.
Brouardel.
Ştefan Minovici (1867-1935) was an initiator of analytic, experimental
and medico-legal chemistry and asserted in criminology through microscopical
and photpgraphic examinations (with a machine he made and was appreciated as
one of the most performant at that time) for discovering forged and counterfeit.
Also, he studied biological and poisons traces. He established the The romanian
graphology society (1934).
Nicolae Minovici (1868-1941) has published in 1904, the first legal
medecine didactic romanian course (1006 pages), prefaced by Paul Brouardel,
and almost half of it is dedicated to the new science, Criminology, and was
considered by A. Lacassagne as unique in the expert literature. During that same
year, 1904, he printed Study over hanging, based on the experiences made on his
own body, these having a contribution to his ending. He militated for applying A.
Bertillon's anthropometric identification, and then for imposing the finger-print
identification, his achievements being appreciated by Juan Vucetici. He
established Legal-medecine magazine, 1936.
In the foreword to Scientific (technical) police didactic course, printed in
Paris, 1911, R.A.Reiss, the founder of the first scientific police department in the
world, in Lausanne, Switzerland, places Minovici brothers after Bertillon şi Hans
Gross, as founders of Criminology.

În prima jumătate a secolului al care şi-au dedicat întreaga viaţă


XX-lea, sintagma „Fraţii Minovici” s-a desţelenirii unor terenuri aride ale
impus atât în România cât şi pe alte ştiinţei. Puţini ştiu însă că ei sunt
meridiane ale lumii ca o emblemă a consideraţi printre ctitorii noii ştiinţe
cutezanţei unor deschizători de drumuri care s-a desprins din Medicina
16
Legală la sfârşitul secolului XIX – Balthazard, Stockris, autorul acestor
Criminalistica. rânduri etc.” Mina Minovici a făcut
parte din consiliul director al revistei
conduse de Locard de la data înfiinţării
până la decesul său, în 1933, când s-a
scris: „Cu moartea lui a dispărut unul
dintre cei mai mari criminalişti ai
lumii”.
Fraţii Minovici n-au creat lucrări
comune, cum s-ar putea crede, fiecare
dintre ei împlinindu-se în realizări
originale distincte, şi chiar în domenii
diferite, dar împreună au închegat o
operă unică în felul ei în lume. Viaţa lor
este săracă în evenimente mondene şi
nu conţine nici picanterii care fac
deliciul vieţii cotidiene, pentru simplul
motiv că şi-au identificat trăirile cu o
Acum câţiva ani această afirmaţie a muncă asiduă, nu întotdeauna apreciată
fost catalogată chiar o exagerare, dar adevărata ei măreţie. Despre ei s-a scris
lucrurile au intrat în făgaşul lor firesc foarte puţin, chiar nepermis de puţin,
după ce s-au adus argumente purtând poate şi pentru că ei şi-au impus, ca
semnătura unor corifei de talia lui principii de viaţă, discreţia şi modestia,
R.A.Reiss, care a înfiinţat prima chiar dincolo de moarte.
catedră de poliţie ştiinţifică din lume, la Bunicul lor, Ştefan Mina, descindea
Lausanne, Elveţia, sau a lui Edmond din oraşul Tetovo, Macedonia sârbească.
Locard, care a creat, la laboratoarele de A devenit Minovici la eliberarea
criminalistică din Lyon, Franţa, o paşaportului, când autorităţile sârbeşti i-
veritabilă şcoală internaţională la care au schimbat numele, şi s-a stabilit,
s-au format nenumărate celebrităţi pentru o scurtă perioadă în Craiova,
europene, şi a dat consistenţă şi unde s-a căsătorit cu o olteancă şi a avut
strălucire noii ştiinţe printr-un magistral patru copii, între care al doilea, Ştefan,
tratat în 7 volume, precum şi prin va deveni tatăl celor trei fraţi de care ne
Revista internaţională de criminalistică ocupăm. Se va ocupa cu negoţul de
pe care a fondat-o în anul 1929. animale, dar se va dedica mai mult
Iată ce a scris profesorul Reiss în comerţului cu cereale, astfel că se va
prefaţa celebrului său Manual de poliţie muta la Brăila, unde, precum se ştie, era
ştiinţifică (tehnică) din anul 1911: bursa de cereale a Europei. Copiii lui
„Această ştiinţă practic este de dată vor îmbrăţişa meseria negoţului, cu
recentă. Ea este rodul eforturilor excepţia lui Ştefan, care se va căsători
criminaliştilor dublaţi de practicieni cu Sofia Haliu, o brăileancă de origine
cum sunt Bertillon, Gross, fraţii grecească, văduvă cu un copil, cu care
Minovici, Lacassagne, Henry, Windt, se va muta, după moartea tatălui, în
17
oraşul Râmnicu Sărat. Aici va fi ales Lacassagne. De trei ori pe săptămână
primar şi va avea 13 copii, din care au va lucra în laboratorul prefecturii de
supravieţuit nouă, şase băieţi şi trei fete. poliţie, condus de J.Ogier şi va audia şi
Se va stinge şi el prematur, în anul cursurile lui Louis Pasteur. Va trimite
1876. un raport Ministerului de Interne,
Primul dintre fraţi, Mina Minovici, intitulat Tratamentul profilactic al
s-a născut la Brăila, la 30 aprilie 1858. turbării şi metoda lui Pasteur. În ciuda
După terrminarea cursului inferior al greutăţilor financiare, reuşeşte să-şi
gimnaziului în 1873, a fost nevoit să se impresioneze profesorii, şi în mod
înscrie ca bursier intern la Şcoala deosebit pe Paul Brouardel, care şi l-a
Superioară de Farmacie a doctorului dorit asistent. Rămas fără mijloace de
Carol Davila, care l-a remarcat şi i-a subzistenţă, va primi bani de la
îndrumat primii paşi. După obţinerea guvernul român graţie unei strategii
certificatului de asistent ăn farmacie a profesorului Brouardel, care a
(1878), se înscrie la Facultatea de ameninţat că, dacă nu i se vor trimite
Medicină din Bucureşti, va lua licenţa banii necesari, va face demersuri pentru
în Farmacie în 1881, va absolvi a-l naturaliza.
bacalaureatul în anul 1884, iar apoi îşi La data de 7 iunie 1888, îşi va
va lua licenţa în Medicină (1885). La susţine teza de doctorat în medicină cu
recomandarea doctorului Davila, va titlul Studiu medico-legal al morţii
ajunge şef de lucrări (1883) la subite ca urmare a loviturilor pe
laboratorul lui Alfred Nicolaus abdomen şi laringe, care a suscitat un
Bernad-Lendwai, promotor al chimiei deosebit interes în lumea ştiinţifică,
experimentale în ţara noastră, membru întrucât a explicat mecanismul morţii
de onoare al Academiei Române. În subite ca urmare a lovirilor pe abdomen
acelaşi an, 1883, îşi va aduce mama, şi laringe (teoria inhibiţiei, de actualitate
fraţii şi surorile la Bucureşti, deoarece, şi astăzi).
după moartea tatălui, devenise capul Tot în 1888, va începe o lucrare
familiei. despre rezistenţa spermatozoizilor în
În toamna anului 1885, Bernad- organele genitele femeieşti, după
Lendway, care i-a insuflat pasiunea moarte, pe care o va definitiva abia
pentru cercetarea ştiinţifică, l-a ajutat peste 11 ani, în 1899.
să-şi împlinească studiile oferindu-i o Va mai rămâne un an pentru a
bursă şi un concediu de trei ani pentru a publica Studiu medico-legal asupra
se înscrie la Facultatea de Medicină din alcaloizilor cadaverici. În domeniul
Paris, unde, potrivit obiceiului său, va toxicologiei, pe lângă această lucrare, a
urma în paralel şi Şcoala de farmacie aprofundat cercetările împreună cu J.
pentru a se specializa în toxicologie. Ogier, prezentând, în 1891, Academiei
Tânărul Minovici va opta pentru de Medicină legală din Paris, studiul
medicina legală, fiind atras de cursurile Influenţa ptomainelor în cercetarea
marilor personalităţi ale timpului: Paul toxicologică a alcaloizilor vegetali,
Brouardel, Ch.T. Brown-Séquard, A. subliniind posibilitatea producerii unor
Dastre, Legrand du Salle, A. erori ca urmare a reacţiilor
18
asemănătoare ale ptomainelor şi făcut o demonstraţie. Da mihi
alcaloizilor vegetali. factum, et dabo tibi jus!
Reîntors în ţară, va obţine, în scurt 8. Astupă-ţi urechile, închide gura şi
timp, postul de medic legist al deschide mari ochii pentru ca, la
Tribunalului Ilfov (1 septembrie 1890), adăpostul oricărei sugestii străine,
devenind, de drept, membru al să nu te pronunţi decât după ce te-
Consiliului Sanitar Superior şi profesor ai pătruns de temeinicia celor
de medicină legală la Şcoala Naţională constatate.
de Medicină. 9. Procedează cu ordine şi metodă,
Va înfiinţa Serviciul de Antropo- după un plan în prealabil abil croit.
metrie pe lîngă Prefectura de Poliţie Nu uita că o autopsie o dată greşită
Bucureşti iar din 1896 va preda nu mai poate fi îndreptată.
medicina legală la Facultatea de Drept 10. Medicul legist trebuie să posede trei
Bucureşti. Crezul lui: Medicina legală lucruri: meşteşugul, ştiinţa, arta.
este o ştiinţă teoretică şi experimentală Meşteşugul îl înveţi, ştiinţa o
în acelaşi timp. Teoria completează dobândeşti prin muncă trudnică.
experienţa, iar experienţa demon- Arta, însă, e un dar firesc,
strează teoria. instinctiv, de care numai cei aleşi
După o muncă epuizantă ( 500 de au parte.
autopsii în doi ani şi numeroase lucrări În anul 1896, Mina Minovici a
ştiinţifice), la 20 decembrie 1892 reprezentat România la Congresul de
inaugurează, într-o concepţie proprie, Antropologie care a avut loc la Geneva,
Morga oraşului Bucureşti, care va unde a prezentat studiul Remarci
primi şi titlul de institut medico-legal, statistici cu privire la antropologia
devenind un model şi pentru alte ţări, criminală, unde a combătut teoria lui
între care Franţa şi Italia. Iată preceptele Lombroso privitoare la criminalul
sale pe care le-a săpat în apropierea înnăscut, bazat pe o cazuistică proprie
marelui amfiteatru al institutului: de 7.217 delincvenţi asupra cărora
1. Tota medicina prudentia est. efectuase măsurători craniene, subliniind
2. Învaţă, prin îndoială, să cumpăneşti rolul factorilor sociali, îndeosebi al
toate elementele adevărului alcoolismului şi prostituţiei.
ştiinţific. La al VI-lea Congres Internaţional
3. Priveşte cu atenţie şi cercetează cu de Antropologie Criminală, care a avut
deamănuntul ceea ce vezi. loc în 1906, la Torino, a expus
4. Un caz, în aparenţă foarte simplu e, rezultatul cercetărilor sale despre
în realitate, adesea dintre cele mai criminalitatea feminină în România.
complicate. De asemenea, ca delegat al Ministerului
5. Evită teoriile pripite şi fereşte-te de de Justiţie la congresele de antropologie
îndemnurile imaginaţiei. criminală de la Bruxelles (1892) şi
6. Să nu faci niciodată ipoteze Geneva (1896), a prezentat rapoarte cu
complicate. propuneri de reforme judiciare pentru
7. Fii totdeauna obiectiv, pentru că n- reducerea criminalităţii.
ai de exprimat o convingere, ci de Pe lângă aceste importante
19
contribuţii în antropologie şi crimino- Andrei Ionescu, pentru a înfiinţa, în
logie, se cuvine să subliniem lucrarea acelaşi an, serviciul antropometric, care
Diagnosticul medico-legal al rănirilor a funcţionat la Palatul de Justiţie şi a
prin examenul hainelor, publicată în devenit, în 1895, serviciul de identi-
anul 1899, prima de acest gen în lume, ficare judiciară. Gh. Andrei Ionescu
în care a făcut remarci cu privire la este cel care a introdus dactiloscopia în
diferenţierea omorului de sinucidere, România, alegând o combinaţie între
prin examinarea hainelor victimei, în metodelele spaniolului Oloriz şi
cazurile de răniri cu arme de foc sau cu danezului Daae cu sistemul creat de
instrumente înţepătoare. De asemenea, argentinianul Juan Vucetici.
în studiul Medicina legală aplicată la La îndemnul lui Mina, Nicolae
arta dentară, Mina Minovici tratează Minovici va înfiinţa, pe lîngă acest
stabilirea identităţii unei persoane, serviciu, prima şcoală de antropologie
cadavru sau schelet după particula- pentru pregătirea ofiţerilor şi agenţilore
rităţile dentiţiei. de poliţie. Şi tot Mina a fost cel care a a
În monumentala sa lucrare de vut un rol decisiv, alături de fratele său
anvergură internaţională cuprinzând Nicolae, Gh. Andrei Ionescu şi Valentin
2072 pagini, Tratat complet de medicină Sava la înlocuirea metodei antropo-
legală, cu legislaţia şi jurisprudenţa metrice cu cea dactiloscopică..
românească şi străină, publicat între În calitatea sa de profesor şi director
anii 1928 şi 193o, cu doar trei ani al Institutului de Medicină Legală,
înainte de a trece în Lumea de Dincolo, Mina Minovici a format şi sprijinit
Mina Minovici a abordat şi alte tehnici specialişti care şi-au înscris numele pe
criminalistice: examinare cadavrului firmamentul de aur al criminalisticii
la locul faptei; importanţa fotogra- româneşti: Gh. Andrei Ionescu,
fierii cadavrului; toaletarea şi recon- Valentin Sava, Henri Stahl, Mihail
stituirea feţei cadavrului, subliniind Kernbach, Constantin Ţurai, Mihail
importanţa introducerii ochilor artificiali Cireş şi alţii.
în orbitele craniului; cercetarea petelor; Ca membru în Comitetul director al
examinarea părului; dactiloscopia şi Revistei internaţionale de crimina-
portretul vorbit; diferenţierea sinu- listică, Mina Minovici a contribuit la
ciderii de omor în cazuri de promovarea realizărilor româneşti în
spânzurare şi strangulare ş.a. Tratatul lume. Geniul său organizatoric, dublat
a fost elogiat de Edmond Locard în de o putere de muncă extraordinară, a
Revista internaţională de crimina- propulsat numele României pe cele mai
listică, subliniind faptul că prin această înalte culmi, iar geniul său ştiinţific şi-a
lucrare, vastă şi originală, Mina pus pecetea originalităţii şi rigorii
Minovici i-a depăşit chiar şi pe marii săi ştiinţifice pe o operă inegalabilă care
profesori P.Brouardel şi A. Lacassagne. trebuie să fie redată tineretului studios.
Mina Minovici are meritul de a fi Mina Minovici a fost răsplătit cu
tradus lucrarea lui Alphonse Bertillon, multe onoruri: membru corespondent al
Identificarea Antropometrică (1892), şi Academiei de Medicină şi Legiunea de
de a-l fi ales şi instruit pe dr. Gh. onoare în grad de comandor conferite
20
de Franţa; de trei ori laureat al de Ştiinţe, Secţia fizică-chimie.Student
Academiei Române; o stradă din Brăila strălucit, şef de promoţie, el va fi
şi institutul pe care l-a creat îi poartă recomandat, încă din facultate, de
numele din timpul vieţii, iar printr-o remarcabilul profesor C.I. Istrati, să
lege specială din 1930 a fost declarat ocupe postul de preparator la cursurile
director pe viaţă al institutului. Cu toate de fizică şi chimie ale liceului în care se
acestea, profesorul Mina Minovici şi-a remarcase.
purtat măreţia cu o modestie greu de Obţine licenţa în februarie 1893, iar
imaginat, şi nu putea să moară altfel: în în toamna aceluiaşi an va fi numit
seara zilei de 25 aprilie 1933, cu cinci asistent la laboratorul condus de
zile înainte de a împlini vârsta de 75 C.I.Istrati la Facultatea de Ştiinţe a
ani, a închis ochii pentru totdeauna, nu Univerităţii, unde va publica prima sa
înainte de a cere să i se respecte Ultima lucrare ştiinţifică, Obţinerea eterilor
Dorinţă, aşternută pe hârtie cu un an în fenilsulfonici ai fenolului trihalogenal,
urmă, de ziua sa de naştere: Oriunde în Buletinul Societăţii de Ştiinţe Fizice.
voi muri, corpul meu să fie adus la În anul 1894 va pleca la Berlin,
Institutul Medico-Legal şi depus în unde va fi remarcat de celebrul profesor
capelă. Nici un doliu, nici un discurs, Emil Hermann Fischer, cel care, în
nici o floare, nici o podoabă. Serviciul 1902, va fi distins cu Premiul Nobel
religios se va face de un singur preot, pentru chimie, iar în anul 1911 cu
după care voi fi transportat la Medalia Berzelius. Va ocupa timp de
Cimitirul Bellu cu dricul automobil. doi ani postul de asistent la Institutul
Soţia mea, care dispune de corpul Kaiser Wilhelm şi îşi va susţine, în
meu, este rugată să nu-mi calce ultima primăvara anului 1897, teza de doctorat
dorinţă. Mina Minovici. 30 aprilie pe care o va publica la Berlin cu titlul
1932. Despre unii oxazoli şi imidazoli
aromatici.
Al şaselea copil născut viu al soţilor Se specializează şi în chimie
Ştefan şi Sofia, Ştefan Minovici, s-a judiciară (toxicologie aplicată), sub
născut la 18 iulie 1867 în oraşul îndrumarea profesorilor L.Lewin, A.
Râmnicu Sărat. Şcoala primară o va Langagard, şi M.E.Lichbreich. Până
începe însă la Brăila, deorece s-a mutat la susţinerea tezei (31 iulie 1897), va
la unchii săi pentru că părinţii nu mai reveni în ţară pentru a ocupa, prin
puteau face faţă grijilor tot mai concurs, postul de profesor agregat la
numeroase. Va rămâne de timpuriu fără Şcoala Superioară de Farmacie, Catedra
tată (1876) şi va cunoaşte de mic de chimie analitică.Aici va înfiinţa
lipsurile şi nimicniciile vieţii. laboratorul, iar în paralel va reorganiza
În 1882 se va muta la Bucureşti, la învăţământul farmaceutic, unde va
fratele mai mare, Mina, care i-a cerut, şi preda şi noţiuni de toxicologie.
l-a ascultat, să urmeze cursurile liceului În 1899, Ştefan Minovici înfiinţează
Sfântul Sava. După absolvirea cu Asociaţia Generală a Corpului Farma-
succes a liceului, în 1887, se va înscrie, ceutic din România, cu o revistă de
la îndemnul aceluiaşi frate, la Facultatea specialitate care a purtat nume
21
succesive: Buletinul Asociaţiei Farma- domeniul chimiei legale şi îndeosebi în
ceutice din România (1899), Buletinul cercetarea otrăvurilor şi a petelor de
de farmacie şi chimie din România sânge, iar în paralel a sudiat cercetarea
(1905) şi, în cele din urmă, Buletinul de falsurilor în acte.
chimie care a apărut până în 1919.Va Ştefan Minovici a introdus, pentru
înfiinţa Societatea de Chimie, în 1919, prima dată în România, examinări
fiind ales, în 1925, vicepreşedinte al ştiinţifice realizate cu un aparat
Uniunii Internaţionale de Chimie. În fotografic de concepţie proprie
anul 1924 va ocupa funcţia de şef al pentru identificarea actelor şi
catedrei de chimie organică a Facultăţii bancnotelor falsificate ori pentru
de Ştiinţe din Bucureşti, urmându-l pe dovedirea caracterului apocrif al
marele său predecesor, profesorul dr. unor testamente. Prin examinări
C.I.Istrati. La 8 iunie 1925 este ales ştiinţifice multilaterale bazate pe tehnici
membru corespondent al Academiei microscopice şi fotografice riguroase, el
Române. a demascat falsificarea unor bancnote
Pentru opera sa laborioasă i s-au româneşti şi englezeşti care au invadat
conferit înalte titluri şi distincţii: doctor Bucureştiul, şi a demonstrat câteva
în Farmacie Honoris Causa şi o falsuri senzaţionale ale celebrului
Medalie Comemorativă (1932); Medalia plastograf Botez, care a imitat scrisul şi
Pasteur a Societăţii de Chimie semnătura unor celebrităţi ale epocii:
Biologică din Paris pentru cercetările Gr.M.Sturdza, Take Anastasiu, Gr.
în domeniul colesterolului (1935); Eliad, Cârciumărescu, Cosmovici şi
Legiunea de Onoare în gradul de alţii. El a întocmit peste o mie de
Cavaler din partea Franţei (1936); expertize grafice care se remarcă prin
membru de onoare al Societăţii de rigoare şi claritate.
Grafologie din Londra, al Societăţii de În anul 1899, Ştefan Minovici a
Chimie din Polonia, al Societăţilor de înaintat guvernului un memoriu intitulat
Chimie din Germania, Londra, Statele Serviciul nostru chimico-legal. Expertizele
Unite, al Societăţii de Chimie chimico-legale în Germania, conţinând
Industrială din Franţa, al Societăţii de rezultatul cercetărilor pentru care a fost
Grafologie din Franţa, al Societăţii de însărcinat, şi a făcut propuneri care au
Fotografie din Florenţa. fost însuşite în totalitate de către
Spiritul novator al profesorului Ministerul de Justiţie. De asemenea, în
Ştefan Minovici s-a afirmat în mai anul 1900 va publica un studiu intitulat
multe domenii: chimia legală, chimia Falsurile în scrieri şi fotografia în
analitică, chimia organică, chimia serviciul justiţiei, care a făcut şi obiectul
biologică, iar în criminalistică şi-a adus unei comunicări la cel de-al IV-lea
importante contribuţii în expertiza Congres internaţional de chimie
grafică, grafologie, fotografie judiciară, aplicată, ţinut în acelaşi an la Paris.
traseologie. În lucrarea publicată în limba
Între anii 1896-1900, din însărci- germană, Aparat de fotografiat
narea guvernului s-a perfecţionat în universal pentru identificarea şi
laboratorul profesorului Jeserich, în cercetarea falsurilor în înscrisuri, va
22
expune rezultatul cercetărilor sale Minovici a studiat locul de fixare a unor
privind îmbătrânirea cernelurilor şi otrăvuri în organism (arseniu, bariu,
comportarea acestora faţă de anumiţi mercur, cianură de potasiu) şi a pus la
reactivi chimici, precum şi diferenţierea punct o reacţie sensibilă pentru
cernelurilor suprapuse, cu aparatul caracterizarea picrotoxinei în cazul
fotografic construit de el, care era otrăvirilor cu mercur. De asemenea, a
considerat unul dintre cele mai dezvoltat teoriile specialistului german
performante din lume. Ca urmare a Paul Uhlenhuth cu privire la rolul
propunerilor sale, Ministerul de Justiţie, examinării petelor de sânge în investi-
printr-un ordin circular din 1903, a gaţiile medico-legale şi criminalistice.
recomandat autorităţilor folosirea La cel de al V-lea Congres internaţional
cernelii negre în locul celei albastre sau de chimie care a avut loc la Berlin, în
violet, iar în anul 1905 a interzis anul 1903, a prezentat rezultatul
folosirea altor cerneluri decât cea de studiilor sale privind influenţa prezenţei
culoare neagră care era mai rezistentă şi sîngelui asupra rescţiei Florence în
mai greu de falsificat. De asemenea, cercetarea spermei.
instanţelor judecătoreşti li se atrăgea A ţinut nenumărate conferinţe,
atenţia asupra modului de recoltare a dintre care exemplificăm: Otrăvirile
probelor grafice pentru comparaţii, pe alimentare şi poliţia sanitară; Sângele
hârtie de aceeaşi calitate, cu utlizarea din punct de vedere medico-legal;
aceluiaşi tip de cerneală şi cu acelaşi tip Alcoolul şi alcoolismul, iar în anul 1914
de instrument scriptural. a publicat, împreună cu Emil Grozea,
La Congresul internaţional de studiul Cercetări asupra aerului
chimie ţinut în anul 1906 la Roma, oraşului Bucureşti, care a fost apreciat
recomandările profesorului Ştefan de profesorul Emil Fischer.
Minovici privind folosirea cernelii de Profesorul Ştefan Minovici şi-a
culoare neagră în documentele oficiale dedicat întreaga viaţă cercetării originii,
au fost avizate, luîndu-se decizia de a fi rolului şi metabolismului colesterolului
informate toate statele. în organism. Între anii 1907-1915 va
În anul 1915 va publica , în limba publica un amplu tratat de chimie
franceză, studiul Aparat general macro analitică, în patru volume, Manual
şi microfotografic pentru identificarea teoretic şi practic de chimie analitică.
grafică şi examinareai falsului în Va fi răpit, fulgerător, de o
înscrisuri. În anul 1907 va ţine o hemoragie cerebrală, la 29 decembrie
conferinţă cu titlul Grafologia 1935, şi trupul său va fi înhumat, după
judiciară, iar în anul 1934 va constitui un periplu de doi ani la Bucureşti, în
Societatea română de grafologie, cu ctitoria sa din Morăreşti, Argeş,
două secţiuni: Psihologie grafică şi conform ultimelor sale dorinţe: Nici un
Expertiză grafică. Vicepreşedinte a fost discurs, nici o floare, nici un doliu.
desemnat dr.C.I. Parhon, care va Morăreşti, 26 iulie 1933.
prelua conducerea societăţii după Nicolae Minovici, al şaptelea copil
moartea lui Ştefan Minovici. al soţilor Ştefan şi Sofia Minovici, s-a
În domeniul toxicologiei, Ştefan născut la 23 octombrie 1868 la
23
Râmnicu Sărat. Va urma cursurile şcolii carea antropometrică, publicată la Paris
primare din Brăila, iar apoi la Colegiul în anul 1882, se vor preda şi primele
Sfântul Sava din Bucureşti, adus de noţiuni de dactiloscopie, ca urmare a
fratele său Mina. În anul 1891 s-a preocupărilor profesorului Nicolae
înscris la şcoala de belle arte, dar Minovici în acest domeniu..
destinul, prin mâna fratelui său Mina, În anul 1902, fiind însărcinat de
avea să-l îndrume spre facultatea de primărie să studieze două racile care
medicină şi să îmbrăţişeze o carieră puneau probleme deosebite Bucureştiului,
care îl va duce pe cele mai înalte culmi cerşetoria şi vagabondajul, a înfiinţat
ale cunoaşterii, fiind hărăzit să fie Biroul de Asistenţă Socială cu o fermă
deschizător de drumuri. la Băneasa, ateliere şi crescătorii de
Obţine titlul de doctor în medicină păsări şi câini care asigurau venituri
în anul 1898,cu lucrarea Tatuajele în pentru întreţinerea vagabonzilor, cărora
România, care reprezenta rodul unor le-a găsit locuri de muncă, şi a dotat
cercetări întreprinse pe aproape 15.000 Azilul de Noapte cu o sală specială cu
de cazuri. zece paturi şi o ospătorie comunală. În
Dornic de a-şi perfecţiona studiile, a anul 1906 a înfiinţat Societatea de
plecat pentru câţiva ani în străinătate, Salvare, cu două ateliere: Spitalul de
mai întâi la Berlin, unde a audiat Urgenţă şi Şcoala Samariteană, care
cursurile unor profesoricelebri: Virchow iniţial a avut sediul în curtea Prefecturii
(anatomie patologică), Strassman de Poliţie iar ulterior, în 1909, s-a mutat
(medicină legală) şi Legmann într-o clădire de pe Splaiul Indepen-
(alienaţi), după care a plecat la Paris, denţei.
unde i-a avut ca dascăli pe Paul Anul 1904 a însemnat un an de
Garnier (pshiatrie medico-legală) şi referinţă atât pentru Medicina Legală
Manoeuvrier (antropologie). cât şi pentru Criminalistică, prin
Reîntors în ţară, a fost numit medic patru lucrări de excepţie care poartă
legist pe lângă Parchetul Tribunalului semnătura lui Nicolae Minovici, sub-
Ilfov şi profesor de medicină legală la director al Institutului Medico-Legal şi
Şcoala de Ştiinţe de Stat. Începe o al Serviciului Anthropometric: Moartea
activitate ştiinţifică ale căror dimensiuni subită la epileptici (60 pagini),
uimesc contemporanii, geniul său Afecţiuni pulmonare consecutive tra-
creator dezlănţuindu-se atât în medicină umatismelor capului (160 pagini),
legală, cât şi în criminologie şi Studiu asupra spânzurării (239 pagini
criminalistică. cu ilustraţii) şi Manual tehnic de
În perioada 1896-1900 a înfiinţat, medicină legală cu o prefaţă de
pe lângă Serviciul Antropometric creat profesorul Paul Brouardel (1006 pagini
la Palatul de Justiţie (1892), Şcoala cu ilustraţii, 18 foi planşe şi o filă tabel).
antropologică (Bertillon) pentru Studiul asupra spânturării repre-
instruirea agenţilor şi comisarilor din zintă atât rezultatul unor cercetări
divizia de cercetări şi urmăriri a întreprinse timp de 12 ani, după cum
Prefecturii de Poliţie Bucureşti. Pe precizează autorul, asupra a 172 cazuri
lângă lucrarea lui Bertillon, Identifi- de spânzuraţi, cât şi al unor experienţe
24
făcute pr propriul său corp, contra- 1896-1900, precum şi al aprofundării
zicând observaţiile făcute de prede- operelor fundamentale ale celebrităţilor
cesorii săi (Tardieu, Fleischmann, afirmate într-un domeniu nou de
Hammond, Hornshaw, Scott): Din 12 identificare criminalistică, Dactiloscopia:
încercări de spânzurare ce le-am făcut Galton, Féré, Varigny, Vucetici. Pe
în mai multe şedinţe, ne-a fost drept cuvânt l-a caracterizat A.
imposibil, cu toată bunăvoinţa ce Lacassagne ca unic în literatura
aveam de a servi ştiinţa, fără pericolul de specialitate, pentru că el reprezenta,
pierderii vieţii, de a suporta mai mult în acelaşi timp, şi noua ştiinţă care
de 26 secunde. se năştea din Medina Legală-,
Nicolae Minovici a consultat o Criminalistica. Iată câteva argumente:
impresionantă bibliografie, de la lucrări Capitolul V, Particularităţi indivi-
de medicină legală semnate de reputaţi duale de natură anatomică, este
profesori: Tardieu, Tourdes, Lesse, consacrat identificării antropometrice.
Strasmann, Coutagne, Lacassagne, Nicolae Minovici se dovedeşte un fin
Brouardel, până la celebrul criminalist cunoscător al lucrărilor publicate de
Hans Gross cu al său impozant Manual Quetelet şi Bertillon, descriind detaliat
practic de instrucţie judiciară, în două tehnicile de măsurare pentru talie, bust,
volume, tipărit la Graz în 1893, pe care cap, ureche, picioare, care alcătuiesc
l-a studiat cu un interes justificat doar semnele de identitate prevăzute în
de pasiunea lui devoratoare pentru noua buletinul judiciar de identitate întocmit
ştiinţă, Criminalistica, aflată, ca şi de Serviciul Antropometric al Tribuna-
Medicina Legală, în slujba vieţii şi a lului Ilfov (p.69-89).
adevărului, după formula inspirată a Ca anexe la Antropometrie sunt
regretatului Paul Ştefănescu. considerate: semnalmentul descriptiv
Manualul tehnic de medicină sau portretul vorbit (p.89-103);
legală, impozant prin cele 1006 pagini reconstituirea semnalmentului antro-
cu 294 figuri, prefaţat de profesorul pometric prin ajutorul hainelor, citând
care l-a lansat pe fratele său Mina în studiul medico-legal al doctorului
elita ştiinţifică a Europei, este primul Georges Bertillon, fratele lui Alphonse
tratat de medicină legală apărut în Bertillon, De la reconstitution de
România. Tipărirea lui a umplut un gol signalment anthropométrique au moyen
care se resimţea în pregătirea medicilor, des vétements.
magistraţilor şi poliţiştilor, deoarece Capitolul IX este consacrat
încercările anterioare erau modeste, fotografiei judiciare, (p.163-210).
departe de a satisface pretenţiile Nicolae Minovici prezintă tehnici de
sistemului judiciar. fotografiere a cadavrelor cu identitate
Manualul constituie, în acelaşi necunocută, din faţă şi din profil, în
timp, şi primul tratat de crimina- picioare sau în poziţie şezând, utilizând
listică tehnică din România, fiind o aparatură specială construită la
rodul cercetărilor teoretice şi practice Institutul Medico-Legal din Bucureşti.
făcute de Nicolae Minovici la Şccoala El propune fotografierea cadavrelor cu
Antropologică Bertillon din perioada ochii deschişi, prin folosirea ochilor
25
artificiali în locul metodei de reînviere Bertillon, precum şi regulile şi proce-
a ochilor recomandată de H.I.Goss în deele pentru relevarea impresiunilor
La photographie apres déces, publicată digitale.
în anul 1896, la Geneva: În ceea ce Capitolul al doilea este rezervat
priveşte mai întâi globii ochilor, atunci impresiunilor plantare (p.262-292)
când ei sunt înfundaţi în orbite, când create de piciorul desculţ (în poziţie
sunt zbârciţi şi aproape uscaţi, în loc de staţionară, în mers şi în fugă), precum şi
a injecta în ei apă cu glicerină, pentru de piciorul încălţat, cu descrierea
a-i readuce la forma normală, în loc de procedeelor de relevare, prelevare şi
a aştepta o oră cu comprese umede pe conservare, subliniind şi cu acest prilej
ei, după cum recomandă toţi autorii rolul fotografiei judiciare (p.286-287).
(Gosse, Strasmann, Reiss, Schulz etc.), Spaţii importante sunt dedicate altor
operaţiuni ce ne ia timp, nu avem decât impresiuni: urme create de părţi ale
a recurge la ochi artificiali. Este corpului, urme de dinţi, urme create
prezentat şi un aparat conceput şi prin strangulare şi spânzurare, urme
realizat de Nicolae Minovici, precum şi formate prin loviri şi răniri, urme
tehnici de toaletare a feţei cadavrului. lăsate de alte obiecte folosite la
Noul procedeu de fotografiere post- comiterea crimelor şi delictelor
mortem va fi premiat cu Medalia de (ciomag, baston), urme lăsate de
Aur, în anul 1912, la Expoziţia roţile căruţei
Internaţională de Igienă Socială care a Partea a treia este destinată
avut loc la Roma. examinării petelor (p.327-472), de la
Autorul evidenţiază avantajele cele de sânge la cele de spermă sau alte
fotografiei judiciare şi pentru depistarea pete formate de fragmente ale unor
falsurilor în înscrisuri ori pentru ţesuturi umane, descriind tehnicile de
identificarea tipurilor de cerneluri relevare-prelevare, precum şi concluziile
folosite, recurgând la lucrarea fratelui său, examenelor de laborator
Ştefan Minovici, Falsurile în documente Un întreg capitol, cel de-al V-lea,
şi fotografia în serviciul justiţiei. este rezervat examinării părului, fiind
Capitolul VI tratează, pe parcursul a abordată o varietate de aspecte de
34 pagini (112-146), „particularităţi natură criminalistică şi medico-legală.
de natură patologică: cicatricele şi Credem că am prezentat suficiente
tatuajul”, reluând concluziile formulate argumente care pledează pentru a
în teza de doctorat: tatuajele au fost considera Manualul tehnic de medicină
importate de la greci şi au o deosebită legală ca primul manual (tratat) de
importanţă pentru identificarea criminalistică tehnică.
persoanelor şi cadavrelor. Nicolae Minovici a fost şi un
Capitolul I din Partea a doua a pionier al Dactiloscopiei în ţara
Manualului este dedicat sistemului noastră. În perioada 1894-1906 a luat
dactiloscopic, subliniind stabilirea iden- impresiunile unor criminali condamnaţi
tităţii absolute prin ajutorul impresiunilor la muncă silnică pe viaţă, constatând,
digitale în baza cercetărilor făcute de după 12 ani, că au rămas neschimbate.
Purkine, Herschell, Galton, Vucetici şi De asemenea, este primul care a
26
descoperit, în România, autorii unor accepte funcţia de primar al Sectorului
furturi - din biroul unei tipografii şi o III Albastru, care cuprindea cartierele
roată de la o trăsură- pe baza Grozăveşti, Cotroceni, Dealul Spirii,
impresiunilor digitale găsite pe o Rahova, Şerban Vodă şi altele, precum
hârtie în primul caz şi pe roata recent şi trei comune suburbane. Va fi poreclit
vopsită în al doilea. Concluziile de locuitori „primarul albastru”,
cercetărilor sale le-a comunicat, printr-o pentru că era văzut dis-de-dimineaţă
scrisoare, lui Juan Vucetici din până seara târziu colindând străzile
Argentina, care a publicat-o în numărul mahalalelor. Va pava străzi, va construi
din 15 aprilie 1906 al Revistei de trotuare şi primele WC-uri subterane,
Policia din Montevideo ( Uruguai). precum şi un cămin pentru măturători şi
Împreună cu Valentin Sava a publicat gunoieri, şi va înfiinţa 13 atenee
în Revista de Identificare şi Ştiinţe populare.
Penale din La Plata, Argentina, În anul 1928 demisionează şi se
Dactiloscopia Română, în 1935. A întoarce la Cluj, pentru că legea
contribuit, alături de fratele său Mina, învăţământului îi obliga pe profesori să-
dr.Gh.Andrei Ionescu şi Valentin Sava şi stabilească domiciliul în localitatea în
la introducerea identificării dactilo- care predau. Se va întoarce în Bucureşti
scopice în România (1914), principalul în anul 1932, când se va pensiona
merit revenindu-i însă dr. Gh. Andrei fratele său Mina , pentru a ocupa
Ionescu. funcţiile acestuia la institut şi la catedră.
În anul 1905, Nicolae Minovici va Va fi ales, în anul 1934, primar al
construi, după planurile arhitectului satului Băneasa, slujbă pe care o va
Cristofi Cerchez, o vilă pe Şoseaua accepta cu plăcere, dovedindu-şi şi aici
Kiseleff, care îi poartă numele, fiind calităţile de organizator, dar va refuza
cunoscută şi ca „Vila cu clopoţei”, în funcţii importante: prefect al poliţiei
care se va dezlănţui spiritul său artistic capitalei şi chiar ministru de interne. Va
şi de colecţionar pentru etnografia fi ales, în 1936, preşedintele Colegiului
românească, pe care o va dărui Medical Ilfov, iar în 1938 preşedintele
municipalităţii Bucureşti în anul 1935. Asociaţiei Generale a Medicilor.
După unirea Transilvaniei cu patria În data de 5 mai 1934 va înfiinţa
mamă, în anul 1919 va fi desemnat Spitalul de Urgenţă în clădirea în care
profesor de medicină legală la funcţiona „Salvarea”, după modelul
Facultatea de Medicină din Cluj, unde celor care existau în Moscova, Buenos
va organiza învăţământul medico-legal Aires şi alte mari capitale.
şi, împreună cu Mihail Kernbach, un Va fonda Revista de medicină
alt pionier al criminalisticii româneşti, legală, în anul 1936, care va apărea
va publica, în anul 1924, Tehnica trimestrial până în anul 1940, în care
autopsiei medico-legale, un volum de vor fi publicate studii şi articole
602 pagini cu reţete originale de originale, multe din ele şi din domeniul
îmbălsămare, care umplea un gol noii ştiinţe-, Criminalistica.
resimţit în pregătirea medicilor legişti.
Guvernul îi va solicita, în 1926, să
27
legale (1937), Pericolul social al
practicării ocultismului (1938), precum
şi câteva lucrări împreună cu vechiul
său prieten şi colaborator, I. Stănescu:
Vagabondajul (1937), Secretul profe-
sional (1938), Etica responsabilităţii
medicale. Şarlatanismul (1941).
La sfârşitul anului 1939, un cancer
necruţător avea să i se instaleze pe
laringe, care îl va răpune, cu toate
eforturile medicilor din Viena, la 26
iunie 1941, în dureri insuportabile -
Nicolae, Mina şi Ştefan Minovici tributul pe care Nicolae Minovici l-a
plătit ştiinţei, acelor experienţe pe
Între 1 şi 8 septembrie 1937 a propriul corp cu valoare de unicat în
organizat cel de-al XVII-lea Congres lume. Rolul fraţilor Minovici în
Internaţional de Antropologie şi promovarea şi consolidarea noii ştiinţe -
Arheologie Istorică, precum şi cea de a Criminalistica - a fost subliniat de
VII-a Adunare Generală a Institutului nenumăraţi savanţi cu renume mondial:
Internaţional de Arheologie. R.A.Reiss, Edmond Locard, A.
La Congresul Internaţional de Lacassagne, Paul Brouardel şi mulţi
Medicină Legală şi Socială din Lille alţii. Credem că a sosit timpul să
(27-31 mai 1934) va prezenta lucrarea ştergem colbul depus pe aceste ilustre
Expertiza psihiatrică contradictorie. A briliante pentru a le recunoaşte meritul
mai avut timp să scrie lucrări incontestabil de a fi creat postamentul
importante: Paranoizii (1937), Procedee pe care s-a clădit, de-a lungul unui
de înfrumuseţare (chirurgia estetică, secol măcinat de vicisitudini, Şcoala
ondulaţia permanentă, colorarea românească de criminalistică.
părului şi manichiură) în faţa medicinii

REFERINŢE BIOGRAFICE ŞI CRITICE

1. Omagiu profesorului Ştefan Minovici. Amicii şi elevii recunoscători. Bucureşti,


1913.
2. Omagiu Profesorului Ştefan Minovici cu prilejul decernării titlului de „doctor
honoris causa” 1932. Bucureşti [1932], (Universitatea din Bucureşti,
Facultatea de Farmacie).
3. Doctor Ştefan Atanasiu, [I] Profesorul Doctor Nicolae Minovici. Salvarea. 25
ani de activitate II Salvarea şi Spitalul de Urgenţă de la 1930-1940. Opera
medico-socială a Prof. Nicolae Minovici. 35 ani de activitate. Bucureşti, 2 vol,
1933-1941.
28
4. Dr. Marius Georgescu, Un om şi o operă. Profesorul Nicolae Minovici şi
„Salvarea” de ...Bucureşti, Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, 1934.
(Extras din „România Medicală” Nr.9 din 1 Mai 1934).
5. Mihai Kernbach, Medicina judiciară, Editura Medicală, 1958, p.27-31;
6. N. Ioanid, B. Angelescu, Fraţii Minovici, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1979;
7. Vladimie Beliş (sub redacţia), Tratat de medicină legală, vol. I. Editura
Medicală, Bucureşti, 1995, p.23-26.
8. Gheorghe Scripcaru, Medicina legală expertală în România (Aspecte
evolutive şi metadeschideri), Editura Cugetarea, Iaşi, 2000, p.66-76.
9. Paul Ştefănescu, Lazăr Cârjan, Ştiinţă versus crimă, Editura Curtea Veche,
Bucureşti, 2000, p. 582-612.
10. Lazăr Cârjan, Tratat de criminalistică, Editura Pinguin Book, Bucureşti,
2005, p.104-123.
11. Ion Văduva-Poenaru (coordonator general), Enciclopedia marilor
personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului,
vol.II, p.380-385.
12. Adrian Majuru, Fraţii Minovici. Univers spiritual, Institutul Cultural Român,
Bucureşti, 2005.

29
PRINCIPALELE TENDINŢE ŞI FORME CONCRETE DE
MANIFESTARE A FENOMENELOR DE EVAZIUNE /
FRAUDĂ FISCALĂ REZULTATE DIN ACTIVITATEA
CURENTĂ A GĂRZII FINANCIARE
Comisar General ADRIAN CUCU
Ministerul Economiei şi Finanţelor , Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală, Garda Financiară - Comisariatul General

The article presents the principal forms of eluding the payment of the
fiscal liabilities to the public budget and the measures taken by the
national financial guard for preventing and fighting against such kind of
facts. The author, Adrian Cucu is the chief inspector of the financial
guard and he and he taught many interesting lectures to the Master classes
in the Police Academy “Al. I Cuza” Bucharest.

Garda Financiară a reapărut în noua realitate economico - socială:


ansamblul instituţiilor cu atribuţii de stabilirea şi redefinirea unor noi forme
control în domeniul economic chiar la de proprietate, asociere antreprenorială
începutul procesului de tranziţie a impozite şi taxe, reguli de angajare a
economiei româneşti de la forma s-a personalulul şi nu în ultimul rând
planificată la economia liberă de piaţă. de reglementare a unor activităţi
comerciale.
În acest context, Garda Finan-
ciară a evoluat practic în paralel cu
acest proces, fapt asigurat de modi-
ficările legislative permanente apărute
atât în spaţiul economic, dar şi în ceea
ce priveşte aria de competenţe atribuită
prin lege sau relaţia cu alte instituţii de
control.
Inclusiv prin prisma rezultatelor
obţinute până în prezent, Garda
Financiară confirmă faptul că şi-a
definit în timp şi ocupat cu succes,
poziţia s-a specifică în ansamblul
În mod obiectiv, evoluţia instituţiei instituţiilor de control din România,
a fost marcată de transformările repetate bazându-se prioritar pe elemente ce ţin
intervenite în legislaţia economică, care de caracterul operativ inopinat şi
se doreau a statua direcţiile impuse de punctual al verificărilor, dispersia
30
echilibrată la nivel teritorial şi nu în prezent Garda Financiara se confruntă
ultimul rând gradul înalt de cel mai frecvent:
profesionalizare a personalului. a) frauda/evaziunea fiscală asociată
Procesul evolutiv al economiei tranzacţiilor intra-comunitare de
româneşti a fost marcat în mod mărfuri / servicii
inevitabil şi de o diversificare şi creştere - practicate relativ recent în
a complexităţii metodelor de fraudare economia românească, respectiv după
evaziune puse efectiv în practică. integrarea ţării noastre în Uniunea
Pe linie de consecinţă, pe baza Europeană, tranzacţiile intracomunitare
experienţei acumulate, atât din constau practic în operaţiunile de
rezultatele pozitive dar şi din eşecuri, vânzare, cumpărare sau schimb de
Garda Financiară a încercat permanent mărfuri şi/sau servicii între ţări
să definească, identifice şi stopeze aparţinând acestui bloc politico-
activitatea acestor “canale” de fraudare economic. Strict sub aspect fiscal,
a bugetului de stat. această apartenenţă implică apariţia
Astfel, de la formele relativ unor particularităţi faţă de operaţiunile
“primitive”, manifestate imediat după comerciale de import/export clasice.
anul 1990, îndeosebi pe fondul unor În acest context, tendinţele de
lacune legislative, frauda/ evaziunea evaziune se manifestă prioritar în
fiscală a evoluat permanent spre forme conjunctură cu aspectele de tehnică
din ce în ce mai complexe şi rafinate, fiscală ce ţin de evidenţierea acestor
recenta aderarea a României la Uniunea tranzacţii şi a obligaţiilor fiscale
Europeană fiind urmată de o pliere aferente lor (în principal TVA)
aproape instantanee a “practicilor” stabilirea plătitorului, a termenelor şi
evazioniste la noua realitate economico- condiţiilor de plată precum şi a
socială traversată de ţara noastră. autorităţii fiscale/ ţării în favoarea
Chiar dacă nu reprezintă o noutate căreia aceasta se efectuează.
pe plan extern, noţiuni/concepte de Deşi varietatea mărfurilor tranzac-
genul economie subterană, spălarea de ţionate este mare, în mod prioritar
bani, paradis fiscal, firme “fantomă”, aceste metode de fraudare s-au
companii off-shore, circuite “carusel”, concentrat pe acele sortimente care
contrafacerea, contrabanda, spălarea de permit o viteză mare de rotaţie a
bani, ş.a. sunt numai câteva a căror capitalului investit, bazată pe încasarea
manifestare practică, Garda Financiară, contravalorii mărfurilor într-un interval
alături de alte instiţutii de control, a de timp apropiat sau identic cu
constatato în mod direct în activitatea momentul livrării. În acest context a
cotidiană. rezultat că au fost implicate prioritar
Pe baza analizării rezultatelor din mărfuri din categoria legumelor -
activitatea curentă, structurate îndeosebi fructelor, cereale şi alte produse de
pe criteriul specificitaţii economice, se cultură agricolă, materiale de construcţii
pot defini câteva speţe/scheme ce (în special ciment şi articole sanitare),
caracterizeză fenomenele actuale de carne, mijloace de transport şi produse
evaziune/fraudă fiscală, cu care în din tutun.
31
Sub aspect procedural, din societăţi, procedând la înfiinţarea şi
activitatea curentă a Gărzii Financiare a operarea unora noi o dată cu
rezultat că în dorinţa atingerii scopului “sacrificarea” celor care au acumulat
urmărit, (sustragerea de la plata deja obligaţii bugetare neachitate.
obligaţiiilor fiscale - în principal TVA Toate caracteristicile arătate mai sus
dar nu numai - generate de circuitele se referă la intrări de marfă pe teritoriul
comerciale ce implică mărfuri intra- Romniei, însă într-o măsura mai redusă
comunitare) evazioniştii au apelat au fost constatate şi cazuri în care,
din nou la binecunoscutele firme mărfuri plecate din România, erau
“fantomă”. În esenţă, scenariul utilizat destinate unor societăţi comerciale care
constă în concentrarea tuturor din verificări s-au dovedit a nu deţine
obligaţiiilor fiscale asupra unor firme de coduri de TVA valide.
sacrificiu, care după o perioadă în care O altă metodă evazionistă decelată,
acumulează debite semnificative la însă de mai mică amploare, constă în
bugetul de stat (şi în care de regulă efectuarea unor livrări fictive de mărfuri
afişează un statut relativ legal), din România către state terîe, membre
“dispar”, de cele mai multe ori ca ale Uniunii Europene, urmate de
urmare a nefuncţionării la sediile compensarea ilicită a sumelor de TVA
sociale declarate sau cesionarii lor către aferente.
persoane neidentificabile. Sub aspectul impactului fiscal,
În acest context, firmele în cauză fenomenul este potenţat de aspecte ce
sunt primii beneficiari interni pe lanţul ţin de valoarea/volumul mare a
comercial urmat de mărfurile provenind mărfurilor tranzacţionate (spre exemplu
din achiziţii intra-comunitare, docu- cazuri de tranzacţionare, în numele unor
mentele aferente acestor transporturi firme “de apartament” a sute de tone de
dovedindu-se a fi în foarte multe cazuri cereale) sau efectuarea unor tranzacţii
ilegale sau incomplete. Ulterior marfa cu un grad mare de repetabilitate.
este livrată cu un adaos minim către o a b) mărfuri cu valoare sub-
doua firmă, controlată de regulă de evaluată în vamă
aceeaşi persoană/grup persoane, care la O altă metodă evazionistă de
rândul ei o livrează către terţi. amploare identificată, constă în
Prin “dispariţia” primului beneficiar declararea în vamă, în baza unor
intern, care cumulează în fapt cea mai documente de provenienţă (invoice)
mare parte a TVA, statul este fraudat, în susceptibile a fi false, a unor valori mult
condiţia în care ulterior, conform subevaluate pentru produsele importate.
normelor Uniunii Europene, România În acest caz evazioniştii se bazează
va regulariza cu statele partenere pe faptul că stabilirea şi mai ales
sumele de TVA rezultate din aceste verificarea valorii reale, la producător, a
tranzacţii comerciale intracomunitare. mărfurilor în discuţie este dificil sau
Totodată, în mod frecvent au fost chiar imposibil de efectuat, în condiţiile
constatate situaţii în care acelaşi grup de în care acestea au de regulă ca sursă
persoane controlează, direct sau prin furnizori localizaţi în China sau ţări din
interpuşi, intregi reţele de astfel de Orientul Apropiat.
32
Este de adăugat faptul că în cele puţin o parte dintre firmele în cauză
mai multe cazuri aceste importuri au o acţionau în reţea, fapt decelat de o serie
gamă sortimentală diversă, (produse de de indicii privind:
uz gospodăresc, electrocasnice, electro- - existenţa unui grup restrâns de
nice, textile, îmbrăcăminte, încălţă- persoane care deţin calitatea de asociaţi,
minte, papetărie, jucării, cosmetice, administratori sau imputerniciţi la
etc.) fiind în principal mărfuri neali- firmele în cauză, persoane care la
mentare de o calitate slabă. Totodată, anumite intervale procedează la
legat de aceste produse s-a constatat înfiinţarea unor noi societăţi, pe care le
frecvent şi fenomenul de contrafacere, utilizează în aceleaşi scopuri ilicite;
de regulă a unor mărci de renume. - utilizarea unor documente
Sub aspect operaţional, verificările financiar - contabile (facturi), cu format
au pus în evidenţă un sistem de folosire identic, purtând semnături olografe
în valuri a unor firme “tampon”, a căror identice şi ştampile cu amprente
activitate se desfăşoară de regulă pe asemănătoare;
parcursul unui trimestru, fără plată - prezentarea la control în compania
obligaţiilor către buget, aspectul fiind unor avocaţi care uzează de diverse
mascat ulterior prin cesionarea societă- mijloace pentru impiedicarea sau
ţilor în cauză, care adoptă brusc tergiversarea verificărilor (invocarea
comportamentul fiscal tipic firmelor excesivă şi cu obstinaţie a prezumţiei de
“fantomă”. nevinovăţie a clienţilor lor, încercarea
Prin intermediul acestor firme, de a intimida echipa de control).
(deţinute de regulă de persoane fizice ce Deasemeni, trebuie spus că volumul
nu sunt cetăţeni români), se realizează foarte mare de bunuri introduse în ţară
ceea ce se numeşte “saltul de preţ”. prin intermediul acestor societăţi, într-o
Astfel, mărfurile importate la o valoare perioadă relativ scurtă, poate indica şi
extrem de mică sunt revândute către posibilitatea ca o parte din aceste
terţi, de astă dată la preţuri cu un nivel mărfuri să fie destinate în realitate
real, de piaţă, fapt ce duce la pieţelor din alte state ale Uniunii
acumularea de către vânzător, a unor Europene, eventualitate în care importul
obligaţii fiscale către buget, corespun- lor a urmărit în fapt dobândirea calităţii
zătoare. de “mărfuri comunitare”.
Spre exemplificare, pe baza datelor c) fapte de evaziune/fraudă ce
dintr-un sondaj recent bazat pe implică mărfuri accizabile
informaţii desprinse din acest tip de Din punct de vedere sortimental,
verificări, având la bază peste 100 de subiectul acestor fapte evazioniste îl
produse, a rezultat că valoarea reală de constituie în principal produsele din
piaţă a mărfurilor implicate depăşeşte tutun (în principal ţigaretele), băuturile
de 6 până la 35 ori preţul declarat la alcoolice spirtoase dar mai ales
momentul importului. carburanţii.
Totodată, din analiza informaţiilor Prin specificul lor fiscal, mărfurile
obţinute în cursul verificărilor, au accizabile implică plata unor obligaţii
rezultat aspecte care indică faptul că cel către buget, care în multe cazuri
33
reprezintă un procent semnificativ din - verificările au evidenţiat deturnarea de
valoarea finală, de piaţă, a produsului la destinaţia legală declarată a unor
respectiv. uleiuri minerale neaccizabile care în
Pe linie de consecinţă, evaziunea fapt, urmare unor procedee simple care
fiscală în cazul acestui gen de mărfuri nu necesită un proces de producţie
se axează în principal pe eludarea la elaborat (amestec, decantare), au fost
plată a acestor obligaţii fiscale (accize comercializate ulterior, prin intermediul
dar nu numai). unor staţii private de distribuţie, sub
Verificările efectuate au permis formă de carburanţi. Un alt exemplu în
identificarea mai multor scenarii acest sens, îl reprezintă identificarea
utilizate în acest scop: unor mari cantităţi de alcool care, deşi
-marfa este introdusă în ţară prin declarativ erau utilizate pentru pro-
contrabandă - un exemplu în acest ducţia unor mărfuri neaccizabile (lichid
sens îl constituie numeroasele cazuri în de parbriz, spirt medicinal, etc), au fost
care Garda Financiară a identificat pe utilizate în realitate pentru obţinerea
teritoriul vamal naţional, mari cantităţi unor băuturi spirtoase, mărfuri acciza-
de ţigări provenind de regulă din ţări bile, comercializate ulterior ilicit.
non-comunitare (cel mai frecvent -marfa este scoasă ilicit de sub
Republica Moldova, Ucraina) dar şi regimul de supraveghere fiscală
recipiente cu băuturi alcoolice spirtoase. (antrepozit fiscal) - situaţie în care s-a
În majoritatea cazurilor marfa în constatat producţia ilicită, în cadrul
cauză era transportată ilicit, disimulată / unor antrepozite fiscale specializate
camuflată, posesorul lor neputând (fabrici de alcool) a unor însemnate
prezenta documente legale de prove- cantităţi de alcool şi/sau băuturi
nienţă. Totodată, mărfurile nu aveau alcoolice spirtoase, prin alterarea evi-
aplicate, conform legislaţiei române în denţelor financiar-contabile, canti-tăţile
vigoare pentru acest gen de produse, în cauză nefiind înregistrate. Ulterior
banderole/timbre de marcaj. aceste mărfuri au fost comercializate la
- marfa este rezultatul unui “negru” către terţi.
proces de producţie desfaşurat în În acest context, în concordanţă cu
condiţii ilicite/ilegale - controalele atribuţiile legale conferite, Garda
efectuate au identificat, de regulă în Financiară s-a implicat într-o măsură
zone izolate, spaţii clandestine destinate din ce în ce mai susţinuta în comba-
producţiei ilicite de băuturi alcoolice terea acestor fenomene, fapt concretizat
sau ţigarete, utilaje specifice, materii atât prin măsuri directe de control dar
prime (alcool etilic alimentar, tutun şi printr-un efort continuu şi susţinut de
tocat), materiale adiţionale necesare prevenire / descurajare a tendinţelor
(etichete, pachete, recipienţi pentru evazioniste manifestate.
îmbuteliere, dopuri) sau chiar utilaje Pentru identificarea potenţialilor
prin care se tipăreau timbre de marcaj şi evazionişti (persoane juridice şi/sau
etichete false. fizice) implicaţi în acest gen de
- marfa este contrafacută / operaîiuni comerciale, Garda Financiară
substituită altor produse neaccizabile a desfăşurat în mod permanent analize
34
de risc bazate prioritar pe informaţiile efectivă de acţiune (control inopinat,
rezultate din monitorizarea punctelor de însoţirea transportului de marfă până la
trecere a frontierelor comunitare dar şi beneficiar) dar şi legat de intervalul orar
pe cele deţinute/culese din teren de alocat acestor acţiuni (noapte, sărbători
către secţiile teritoriale, verificările legale).
declanşate ulterior în baza acestora Concluzionând la cele de mai sus,
confirmând necesitatea acestor măsuri. se poate spune că deşi modalităţile de
Totodata, contracararea acestor forme fraudare încercate de evazionişti diferă
de evaziune fiscală a impus şi adaptarea şi au tendinţa ca în timp să adopte
modalităţilor de control, atât în ceea ce forme din ce în ce mai rafinate, în
priveşte locul de desfăşurare a acestor esenţă toate urmăresc acelaşi scop:
acţiuni (vecinătatea punctelor vamale, eludarea la plată a obligaţiilor fiscale
căi rutiere, zone/locaţii izolate, propice generate prin comercializarea produ-
desfăşurării unor procese ilegale de sului în cauză
producţie sau depozitare) modalitatea

35
DESPRE DISTINCŢIA ÎNTRE INFRACŢIUNILE DE
CORPORAŢIE ŞI CRIMA ORGANIZATĂ
Drd. Neculaie Onţanu

De regulă, autorii contemporani opiniei publice, de fraudare a alegerilor


definesc fenomenul de crimă organizată şi de penetrare a structurilor de putere
ca „economie subterană”, ori ca economică şi de conducere a
„întreprindere bazată pe secretul sindicatelor.
operaţiilor efectuate” (E.U. Savona) şi, De asemenea, se susţine că, în
în general, îi atribuie asemenea
trăsături, încât a delimita acest fenomen
infracţional de aşa-numitele „infracţiuni
de corporaţie”, îndeosebi, de activităţile
infracţionale desfăşurate de corporaţiile
multinaţionale (C.M.N), se dovedeşte o
sarcină imposibil de realizat.
Astfel, se susţine de către unii
autori1 că, astăzi, organizaţiile criminale
acţionează prioritar în domeniul
afacerilor, orientându-se spre obţinerea
rapidă de profituri mari şi că, în acest
scop, ele îşi diversifică continuu
activităţile infracţionale, se preocupă de ultimii ani, organizaţiile criminale au
obţinerea controlului asupra pieţelor sau manifestat tendinţa de a reinvesti
asupra anumitor activităţi economice profiturile ilicite în achiziţionarea de
(concesiuni, autorizaţii, adjudecări de bănci, spaţii comerciale (restaurante,
servicii publice etc.), angajându-se baruri, cazinouri), societăţi de transport
frecvent în activităţi de manipulare a de mărfuri, servicii portuare şi
1 aeroportuare, societăţi de import-export.
Convenţia Naţiunilor Unite împotriva
criminalităţii transnaţionale organizate, New
Totodată, se remarcă eficienţa pe care o
York, 15 noiembrie, 2000 (România a ratificat dovedesc organizaţiile criminale în
această convenţie prin Legea nr. 565/2002); J. realizarea obiectivelor urmărite: de
Pitulescu, Al treilea război mondial. Crima regulă, acestea dispun de puternice
organizată, Edit. Naţional, Bucureşti, 1996; J. echipe de avocaţi, experţi contabili,
Ziegler, Seniorii crimei. Organizaţii secrete
contra democraţiei, Edit. Antet, Bucureşti, 1998;
consilieri în probleme juridice, admi-
D. Miclea, Cunoaşterea crimei organizate, Edit. nistrative şi de audit, ca şi de cele mai
Pygmalion, Ploieşti, 2001. moderne mijloace de informare, ceea ce
36
le permite să identifice slăbiciunile puterii economice şi politice, în cadrul
sistemelor juridice, să execute rapid cărora protagoniştii sunt persoane care
loviturile şi să şteargă la fel de rapid deţin funcţii de conducere ori de
urmele acţiunilor criminale desfăşurate. demnitate publică şi care au pretenţii
Ele se folosesc cu predilecţie de noile infinit mai mari, astfel că acţiunile lor
tehnici financiare (realizarea de tran- criminale se îndreaptă, cu predilecţie,
zacţii prin INTERNET, transferul împotriva proprietăţii colective, împo-
computerizat al sumelor etc.), întrucât triva bugetelor naţionale şi chiar
acestea asigură anonimatul tranzacţiilor împotriva fondurilor instituţiilor şi
şi derularea quasiinstantanee a opera- organismelor internaţionale.
ţiilor financiare şi manifestă aceeaşi Iar, întrucât victimele nu mai sunt
eficienţă şi în ascunderea surselor de indivizi izolaţi, ci întreprinderi, instituţii
venit şi în reciclarea capitalurilor, financiare ori guvernamentale etc.,
împiedicând confiscarea produselor aceste organizaţii criminale sunt nevoite
infracţiunilor. În fine, se remarcă faptul să evite manifestările de violenţă fizică,
că organizaţiile criminale respectă, în fiindcă nu pot risca o replică de aceeaşi
mod riguros, sistemul fragmentării natură din partea autorităţilor (căci,
sarcinilor şi activităţilor, în sensul că indiscutabil, raportul de forţe nu le-ar fi
noile sedii comerciale sunt autonome şi deloc favorabil).
departe de centrele de decizie (centrele Ca urmare, specialitatea lor a
de decizie nici nu sunt, de regulă, devenit exploatarea insuficienţelor sis-
cunoscute) şi că acest sistem asigură temelor legislative, ca şi a principiului
ermetismul organizaţiei, împiedicând încrederii, pe care se bazează toate
organele de anchetă să pătrundă mai pieţele de afaceri. Mai mult, având în
adânc în structura acesteia şi să o vedere că, aşa cum observa Sutherland,
descompună. membrii lor sunt consideraţi oameni fini
Dar, în măsura în care reflectăm şi de încredere, aceste organizaţii nu
mai profund asupra unor astfel de mai sunt nevoite să se întrunească în
afirmaţii, devine tot mai evident că, secret şi nici să recurgă la forţă, pentru
aici, nu mai e vorba de acele grupuri a-şi constrânge membri la păstrarea
care, în mod tradiţional, au fost secretului activităţilor. Dispunând de
denumite „organizaţii criminale”, adică bani şi de înalte poziţii sociale, ele
de acele „bande de infractori”, alcătuite recurg, cel mai adesea, în acest scop, la
din indivizi fără ocupaţie ori cu venituri corupţie şi şantaj. De unde deducem, în
foarte modeste, siliţi să-şi asigure concluzie, că, la nivelul claselor supe-
existenţa din furturi, tâlhării, prostituţie, rioare economic şi social, fenomenul de
proxenetism, contrabandă etc.; dimpo- crimă organizată dobândeşte caracte-
trivă, e vorba de grupuri care deţin ristici diferite de acelea pe care le
poziţii sociale dominante şi, aşadar, de prezintă la nivelul claselor sociale
un alt nivel, mult mai înalt, al inferioare (de altfel, tocmai în virtutea
fenomenului de crimă organizată. De acestui fapt, mulţi criminologi fac
această dată, autorii se referă la distincţie între „infractorii cu gulere
organizaţii cu largi ramificaţii în sferele albe” şi „infractorii cu gulere albastre”).
37
Luând în considerare aceste dife- crima organizată ar leza viaţa, liber-
renţe, unii autori neagă însă că ar fi tatea, integritatea fizică, patrimoniul,
vorba de un identic fenomen infrac- sănătatea şi securitatea publică, liber-
ţional şi susţin că ar trebui să facem tăţile democratice, pe când crimina-
deosebire între „crima organizată” şi litatea economică ar leza principiul
„infracţiunile de corporaţie” (sau „crimele bunei-credinţe (încrederii), securitatea
de organizare”), întrucât acestea din şi credibilitatea economică şi financiară,
urmă ar constitui un fenomen infrac- interese pecuniare, concurenţa loială şi
ţional distinct – pe care ei îl denumesc interesul general.
„criminalitate economico-financiară” Totuşi, astfel de susţineri devin
sau „criminalitate a afacerilor”. neconvingătoare, în măsura în care
Într-o atare viziune,2 fenomenul de observăm, de pildă, că, privitor la
crimă organizată s-ar deosebi de crimi- apartenenţa infracţiunii de spălare a
nalitatea economică (de „infracţiunile banilor, există trei puncte de vedere
de corporaţie” ori de „crima de diferite: într-o primă opinie, această
organizare”) sub trei aspecte principale: infracţiune ar fi proprie criminalităţii
sub aspectul originii, sub aspectul economice („crimei de organizare”);
metodelor utilizate şi sub aspectul într-o a doua opinie, ea ar fi proprie
valorilor prejudiciate. Sub aspectul crimei organizate; iar, într-o a treia
originii lor, crima organizată şi-ar avea opinie, ea ar reprezenta o punte de
obârşia în clanuri, asociaţii, bande, legătură între economia „criminală”
carteluri criminale sau societăţi-ecran, (crima organizată) şi economia „legală”
pe când criminalitatea economică şi-ar (crima de organizare).
avea originea în întreprinderi active în Mai mult decât atât, pe măsură ce
viaţa economică formală sau informală, intrăm în amănunte, observăm că, şi în
dar care, fie în scop de profit ori de ce priveşte distincţia între „organizaţii
dominare, fie în scop de supra-vieţuire ilegale” şi „organizaţii legale”, lucrurile
cu orice preţ, ar utiliza nu numai devin tot mai confuze. Astfel, analizând
mijloace legale, ci şi mijloace ilegale. modalităţile folosite de organizaţiile
Sub aspectul metodelor, crima criminale pentru ascunderea fondurilor
organizată ar utiliza violenţa, eliminarea, dobândite în mod ilicit, unii autori3 se
extorcarea (şantajul), corupţia, frauda, referă la patru tipuri de societăţi folosite
spălarea banilor, pe când criminalitatea de acestea, şi anume: societăţile de
economică ar utiliza viclenia, frauda, faţadă; societăţile fantomă; societăţile
falsurile, abuzul de încredere, corupţia, de domiciliu; şi societăţile gata să
spălarea banilor. funcţioneze (sau societăţile în fagure).
Sub aspectul valorilor prejudiciate, Societăţile de faţadă ar fi acelea ai căror
2
A se vedea Nicolas Queloz, F. Gisler,
3
Probleme legate de criminalitatea economică şi Philippe Broyer, La nouvelle économic
financiară în Elveţia, în lucrarea colectivă La criminelle, în lucrarea Criminalité financière,
criminalité économique et financiere en Europe, Editions d'Organisation, Paris, 2002, p. 33-36;
L΄Harmattan, Déviace et Société, France, 2002, autorul citează la rândul său, pe C. Cutajar-
p.126-128. Riviére, La societé écran, LGDJ, 1998.
38
clienţi plătesc, de regulă, cu bani lichizi, locul de înmatriculare); trustul (bunurile
astfel că fondurile lor pot fi lesne unei societăţi sunt date spre admi-
amestecate cu cele care provin din nistrare unui mandatar, pentru a
activităţile criminale4. Societăţile împiedica cunoaşterea adevăratului
fantomă ar fi acelea care nu au o proprietar); compania de „asigurare
existenţă reală, ci figurează doar în captivă” (care îşi asigură propria
documente, conducând eventualele societate mamă şi permite acesteia să-şi
anchete pe piste false. Societăţile de deducă din beneficiile impozabile
domiciliu ar fi acelea care nu desfăşoară cheltuielile de asigurare) sau instituţia
nici o activitate în ţara în care se află bancară „captivă”; holdingul (societate
sediul lor social; ele funcţionează în a cărei activitate constă în gestionarea
jurisdicţiile off shore şi atrag investitori participărilor în alte societăţi); societăţi
străini de toate originile, asigurând de faţadă etc.
anonimatul acestora. În fine, societăţile Iar starea de confuzie devine încă
gata să funcţioneze ar fi acelea create de mai intensă, în momentul în care
avocaţi sau alţi intermediari locali; observăm că, potrivit studiilor menţi-
aceştia le fabrică o „istorie”, iar apoi le onate, aşa-numita „economie subterană”
vând spălătorilor de bani, care pot astfel s-ar împărţi6 în: a) economie (piaţă)
să-şi înceapă imediat activităţile lor „ilegală”, care prilejuieşte schimbul de
criminale. Cu toate acestea, studiile bunuri ilicite, a căror producere şi
relative la aşa-numitele „paradisuri comercializare sunt interzise; şi b)
fiscale” (sau „centre financiare off economie (piaţă) „paralelă” („informă”),
shore”) întocmite de organismele care prilejuieşte schimbul de bunuri
internaţionale5 enumeră alte societăţi licite, dar a căror tranzacţionare este
care ar fi specifice crimei organizate, şi interzisă - ceea ce este iarăşi de natură
anume: societăţile ecran (care nu să ridice mari semne de întrebare.
posedă nici un activ şi nici un sediu la Chiar dacă am trece peste faptul că,
în aceste condiţii, criteriul distincţiei
între organizaţii „legale” şi organizaţii
4
Într-o altă concepţie, societăţile de faţadă sunt „ilegale” devine tot mai neclar, nu
definite ca societăţi pe acţiuni, ai căror putem omite totuşi caracterul extrem de
proprietari rămân necunoscuţi. Cei care
constituie societatea de faţadă acţionează discutabil al distincţiei între „bunuri
conform instrucţiunilor transmise de un jurist ilicite” şi „bunuri licite” – distincţie care
străin, care, nici el, nu cunoaşte adevărata stă la baza clasificării pieţelor în „pieţe
identitate a proprietarului (O. Jerez, Le ilegale” şi „pieţe paralele”. Întrucât este
blachiment de l'argent, Revue Banque Edition, unanim admis că dreptul nu stabileşte
Paris, 2003, p. 121-122.
5
De exemplu, de Oficiul Naţiunilor Unite reguli pentru lucruri, ci, exclusiv, pentru
pentru Controlul Drogurilor şi Prevenirea acţiunile sociale ale oamenilor, este de
Crimei, care defineşte paradisurile fiscale „ca la sine înţeles că această distincţie este
jurisdicţii care dispun de reglementări deosebit greşită, că nu putem distinge decât între
de atractive pentru organizaţiile criminale, luând „acţiuni ilicite” şi „acţiuni licite”, iar nu
astfel parte activă la activităţile ilegale ale
acestor organizaţii” (Paradisuri financiare, secret
6
bancar şi spălarea banilor, nr. 34/35, 1999). Ph. Broyer, op. cit., p. 8.
39
şi între „bunuri ilicite” şi „bunuri licite” patrimoniale, informatice etc.), precum
şi, cu atât mai puţin, între „bunuri şi în cele mai variate fapte de corupţie
ilicite” şi „acţiuni ilicite”. (contribuţii oferite partidelor politice,
De altfel, contrar opiniilor amintite, cumpărarea managerilor de către
susţinute inclusiv de organizaţiile sindicate etc.) – ceea ce a obligat
internaţionale, mulţi specialişti resping autorităţile ca, efectiv, să acorde o mai
în mod categoric „dualitatea artificială mare atenţie criminalităţii economico-
între, pe de o parte, economia legală financiare.
înconjurată de un iz de delincvenţă şi, Totuşi, sub influenţa organismelor
pe de altă parte, economia ilegală; sau internaţionale, unele guverne occidentale
între, pe de o parte, crima organizată şi, au decis să nu implice oamenii de
pe de altă parte, crima de organizare”7. afaceri şi funcţionarii în anchetele
În acest sens, ei observă că nici măcar privind crima organizată. În Belgia, de
mecanismele actuale de descoperire şi pildă, legea relativă la organizaţiile
combatere a aşa-numitelor „infracţiuni criminale din 10 ianuarie 1999 prevede
de corporaţie” (sau „crime de explicit că dispoziţiile sale nu pot fi
organizare”) nu au fost create anume, ci aplicate organizaţiilor cu scop politic,
îşi au originea în lupta împotriva sindical, filantropic sau religios şi, în
organizaţiilor criminale care acţionează general, nici unei întreprinderi care
în domeniul traficului de stupefiante8. urmăreşte atingerea unui scop legitim.
În momentul în care s-a constatat că Pe o poziţie asemănătoare se situează şi
dispozitivele clasice folosite de poliţie S.U.A., unde Codul penal federal
dădeau foarte puţine rezultate, au fost prevede că întreprinderile răspund
create altele noi, axate mai ales pe pentru crimă organizată, numai dacă au
descoperirea cartelurilor criminale şi pe săvârşit, în decurs de maxim 10 ani, cel
recuperarea banilor proveniţi din puţin două activităţi considerate ca
traficul de droguri. Dar, preocupările specifice acesteia (trafic de stupefiante,
pentru descoperirea aşa-numitelor jocuri de noroc, mărturie mincinoasă,
„infracţiuni subterane”, din care provin incendiere, răpire, omor, jefuire,
banii „murdari”, au pus în evidenţă mituire, pornografie, prostituţie, fraudă
implicarea corporaţiilor în numeroase etc.); sau, dacă s-a dovedit că au fost
tipuri de fraude (fiscale, vamale, constituite în scopul spălării banilor sau
în scopul obţinerii prin violenţă a
controlului asupra unei întreprinderi ori
7
Gudrun Vande Walle, Criminalite financiere et asupra unei afaceri comerciale şi dacă
economique en Belgique, în lucrarea colectivă aceste fapte afectează comerţul interstatal
La criminalité économique et financiere en
Europe, L΄Harmattan, Déviace et Société, ori exterior.
France, 2002, p.80. Însă, după părerea noastră, această
8
Paul Ponsaers, Quelques considerations en poziţie, profund criticabilă, a orga-
guise de conclusion et de compararaison d΄un nismelor internaţionale şi a autorităţilor
projet exploratoire, în lucrarea colectivă La naţionale îşi găseşte explicaţia în
criminalité économique et financiere en Europe,
L΄Harmattan, Déviace et Société, France, ştiinţa dreptului penal, în care domnesc
2002,p.207-208. nenumărate incertitudini, inclusiv
40
cu privire la conceptul de „crimă nu este mai puţin adevărat că o
organizată”. „asociaţie criminală” poate acţiona,
Astfel, se poate vedea că, aproape chiar mult mai eficace, sub o acoperire
pretutindeni, penaliştii tratează chestiunea legală, constituindu-se într-o organizaţie
crimei organizate în legătură cu tema înzestrată cu „personalitate juridică”.
„participaţiei penale” (mai precis, în Ca atare, existenţa infracţiunii de
legătură tema pluralităţii naturale de „asociere (înţelegere – sublin. noastră)
infractori), părând să nu observe deloc criminală” nu ar putea fi înlăturată de
faptul că legile penale rezervă împrejurarea că membrii grupării s-au
denumirea de „crimă organizată” unor preocupat ca grupul lor să capete o
infracţiuni anume (complotul, asocierea recunoaştere oficială, să dobândească
pentru săvârşirea de infracţiuni etc.), „personalitate juridică”; din contră, o
care constau într-o înţelegere prealabilă astfel de împrejurare este, în opinia
săvârşirii altei infracţiuni. Or, proce- noastră, de natură să confere faptei un
dând astfel, ei evită, de fapt, să ofere un grad sporit de periculozitate. De unde se
răspuns clar cu privire la condiţiile în înţelege că, în ce ne priveşte, nu numai
care poate fi considerată infracţiune că ne alăturăm acelor autori care susţin
înţelegerea însăşi („asocierea”) pentru că distincţia între crima organizată şi
săvârşirea de infracţiuni. crima de organizare (infracţiunea de
Cât priveşte motivul acestei corporaţie) nu se justifică, dar susţinem
atitudini, el rezidă, neîndoielnic, în chiar caracterul nefast al unei asemenea
caracterul extrem de discutabil al unor distincţii. Scopul distincţiei menţionate
astfel de incriminări. În orice caz, a este, repetăm, acela de a împiedica
prevedea ca infracţiune simpla înţelegere reţinerea infracţiunii de asociere
(sau „asociere”) pentru săvârşirea de criminală („crimă organizată”), atunci
infracţiuni este totuna cu a susţine că când membrii grupului sunt camuflaţi
indivizii trebuie pedepsiţi chiar şi pentru într-un cadru legal, dar un asemenea
scopurile rele pe care şi le propun – tratament juridic este inacceptabil,
adică a nesocoti principiul potrivit căruia fiindcă el aduce atingere dreptului la
actele gândirii nu se pedepsesc nediscriminare, pe care normele
(cogitationis poenam nemo patitur). internaţionale îl recunosc ca un drept
Pe de altă parte, penaliştii par a fi fundamental al oricărui om.
totuşi de acord asupra faptului că tema În sfârşit, mai trebuie să arătăm că,
„crimei organizate” nu se confundă cu în opinia noastră, pentru a ieşi din
tema „răspunderii penale a corporaţiei”, impas, ştiinţa penală trebuie să facă o
ceea ce explică de ce îndeosebi ei sunt alegere: fie renunţă la incriminarea
aceia care insistă să se facă distincţie simplei înţelegeri criminale (la infrac-
între crima organizată şi crima de orga- ţiunile subsumate formulei „ crimă
nizare („infracţiunea de corporaţie”). organizată”) şi se preocupă să clarifice
Dar, deşi este adevărat că o nenumăratele probleme pe care ridică
infracţiune („crima organizată”) este cu instituţia participaţiei penale; fie
totul altceva decât un subiect de drept renunţă la distincţia între „crima
(„corporaţia” sau „persoana morală”), organizată” şi „crima de organizare” –
41
care contravine dreptului la egalitate în „crimă organizată”), indiferent dacă a
faţa legii – şi admite, în consecinţă, că acţionat în afara ori în cadrul unei
orice individ poate răspunde pentru o persoane juridice şi, implicit, al unor
infracţiune de „asociere criminală” (sau atribuţii profesionale.

42
PROTECŢIA DREPTULUI DE AUTOR ÎN ROMÂNIA.
ASPECTE PRACTICE PRIVIND INVESTIGAREA
CRIMINALITĂŢII ÎN DOMENIUL DREPTULUI DE
AUTOR
Adrian Ghimpu
Director Direcţia Expertize şi Constatări O.R.D.A.

The article presents some of the specific problems for those cases of
violating the lawful stipulations in the field of copywriting, the
presentation is not exhaustive, it tries to give you notice about some aspects
that could have a negative influence over the success of the activities
developed by the judicial inquiery authorities.

Societatea în mijlocul căreia trăim a în care dominantă este proprietatea


suferit schimbări majore în ultimele privată asupra lucrurilor intangibile –
două decenii, devenind o societate precum informaţia şi mai ales
bazată pe cunoaştere. Această evoluţie cunoaşterea.
se datorează în primul rând dezvoltării
fără precedent a compo-nentelor
informaţionale şi informatice şi este un
rezultat al impactului extrem de
puternic pe care aceste componente îl
produc asupra tuturor activităţilor
umane. Printre domeniile cele mai
supuse dezvoltării accelerate şi obliga-
tivităţii implementării schimbărilor
tehnologice, un loc de frunte îl ocupă
creaţia intelectuală, în primul rând
datorită faptului că rezultatele acesteia, Ca o consecinţă imediată a rolului
respectiv operele de creaţie intelec- din ce în ce mai important pe care îl
tuală, au devenit componente de bază deţine creaţia intelectuală a rezultat
ale activităţii umane, fiind utilizate necesitatea protejării acesteia sau mai
practic în aproape toate acţiunile bine spus necesitatea recunoaşterii
desfăşurate în viaţa de zi cu zi. proprietăţii asupra operelor de creţie
Este evident că această societate a intelectuală şi ca urmare recompensarea
cunoaşterii generează o economie acestora.
corespunzătoare şi se poate afirma că, Acestă recumpensare este obliga-
în acest moment, societatea umană torie pentru a se constitui baza materială
funcţionează pe baza unui set de relaţii necesară realizării de noi creaţii inte-
lectuale şi perfecţionării celor existente.
43
Un exemplu concludent în conexe interpretările sau execuţiile
acest sens îl reprezintă domeniul artiştilor interpreţi sau executanţi,
Infotainment-ului (information and înregistrările sonore sau fonogramele
entertainment) ce cuprinde cinemato- producătorilor de astfel de înregistrări,
grafia, casele de discuri, reţele de înregistrările audiovizuale sau video-
televiziune şi de ştiri, casele editoriale gramele producătorilor de astfel de
etc., importanţa deţinută de cunoaştere înregistrări sau videograme, emisiunile
şi de capitalul intelectual fiind mai organismelor de radio şi televiziune etc.
evidentă decât în oricare altă industrie. 3. Dreptul de proprietate industrială
În cadrul exporturilor Statelor Unite – Sunt protejate creaţiile (invenţii,
filmele, jocurile pe calculator, muzica, modele de utilitate, desene şi modele
ştirile devin o parte din ce în ce mai industriale) şi semnele distinctive
importantă. Această cunoaştere este (mărci, indicaţii geografice, nume
protejată de drepturile de autor, un sector comerciale).
al dreptului proprietăţii intelectuale. Primele două categorii sunt în sarcina
Deosebitul impact al unor procese Oficiului Roman pentru Drepturile de
intentate împotriva unor servicii P2P Autor (ORDA), care funcţioneaza ca
(peer-to-peer) precum Napster, KaZAa organ de specialitate în subordinea
sau Morpheus (al căror scop era şi este Guvernului, fiind autoritate unică de
facilitarea schimbului de fişiere digitale reglementare, evidenţă prin registre
între utilizatorii finali, încălcând astfel naţionale, supraveghere, autorizare,
legea drepturilor de autor), vine să arbitraj şi constatare tehnico-ştiinţifică
dovedească rolul esenţial pe care în domeniul drepturilor de autor şi al
respectarea cunoaşterii şi a plăţilor drepturilor conexe.
efectuate pentru accesul la ea, în A treia categorie este în sarcina
condiţii legale, îl are pentru marii Oficiului de Stat pentru Invenţii şi
distribuitori de media din întreaga lume. Mărci (OSIM).
Dreptul proprietăţii intelectuale Este necesară o distincţie clară între
include următoarele categorii distincte: piraterie şi contrafacere sau mai bine
1. Dreptul de autor – Sunt protejate, spus între mărfurile pirat şi mărfurile
printre altele: scrierile literare si publi- contrafăcute. Astfel, prin marfuri pirat
cistice, programele pentru calculator; se înţelege: toate copiile, indiferent de
operele stiintifice, scrise sau orale, suport, inclusiv copertele, realizate fără
compozitiile muzicale cu sau fara text, consimţământul titularului de drepturi
operele dramatice, operele cinemato- sau al persoanei legal autorizate de
grafice, precum si orice alte opere acesta şi care sunt executate, direct ori
audiovizuale, operele fotografice, ope- indirect, total sau parţial, de pe un
rele de arta grafica sau plastica, operele produs purtător de drepturi de autor sau
de arhitectura, lucrarile plastice, harţile de drepturi conexe ori de pe ambalajele
si desenele din domeniul topografiei, sau copertele acestora, iar prin mărfuri
geografiei si stiintei in general. contrafăcute se înţelege acele mărfuri
2. Drepturile conexe dreptului de rezultate în urma unui proces de
autor – Sunt protejate ca drepturi falsificare a unor bunuri sau materiale
44
care are loc în condiţiile ignorării autor şi drepturi conexe prin înfiinţarea
normelor legislative ale unei ţări sau Direcţiei de Expertize şi Constatări
regiuni. (DEC), care în acest moment are în
Domeniile cele mai afectate de componenţă un număr de 25 de experţi
piraterie sunt în acest moment (fără a şi deţine în dotare tehnică de calcul şi
ierarhiza în funcţie de volumul pira- aparatură specializată de înalt nivel
teriei): domeniul audio (piese muzicale, pentru constatări tehnico-ştiinţifice şi 4
emisiuni radio, telefonie mobilă), laboratoare mobile pentru efectuarea de
domeniul audiovizual (filme, clip-uri constatări tehnico-ştiinţifice în teritoriu.
publicitare şi de promovare, emisiuni Experţii ORDA asigură, la solicitare, şi
televizate), domeniul programelor sprijin de specialitate organelor de
pentru calculator (sisteme de operare, cercetare penală în cursul activităţilor
programe utilitare, jocuri pe calculator), de control în domeniul drepturilor de
domeniul operelor scrise (beletristică, autor şi drepturilor conexe pe întreg
lucrări de specialitate – mai ales în teritoriul ţării. În cadrul ORDA, din
domeniul juridic şi medical, enciclo- 1998 şi până în acest moment s-au
pedii), domeniul internetului (descăr- efectuat peste 8200 de constatări
carea – download – ilegală de opere, tehnico-ştiinţifice asupra unui număr de
încărcarea – upload – ilegală de opere, peste 1 milion de produse purtătoare de
pagini WEB piratate, postarea ilegală drepturi de autor şi drepturi conexe.
de opere în paginile WEB), bazele de În cadrul activităţilor de control
date. desfăşurate în colaborare cu organele de
Subiectul acestui articol îl repre- cercetare penală şi al activităţilor de
zintă anumite aspecte legate de practica constatare tehnico-ştiinţifică, specialiştii
ORDA în domeniul constatărilor ORDA au dobândit în timp o experienţă
tehnico-ştiinţifice asupra produselor (obţinută din evaluarea atât a rezul-
purtătoare de drepturi de autor şi tatelor pozitive, cât şi a celor negative)
drepturi conexe, avându-se în vedere care nu este de neglijat şi care poate
experienţa în domeniu a acestei aduce o contribuţie importantă la buna
instituţii. În cadrul ORDA, între anii desfăşurare a controalelor efectuate de
1997 şi 2005 a funcţionat o direcţie care organele de cercetare penală şi de alte
a avut în sarcină efectuarea de controale instituţii cu competenţe în domeniu.
cu privire la respectarea legalităţii în Urmare acestei experienţe a specia-
domeniul drepturilor de autor şi liştilor ORDA, voi puncta în continuare
drepturilor conexe şi efectuarea de câteva aspecte legate de obţinerea unor
constatări tehnico-ştiinţifice asupra rezultate cât mai bune în activitatea de
produselor purtătoare de drepturi de control în domeniul dreptului de autor
autor şi drepturi conexe. Din septembrie şi drepturilor conexe şi de intrumentare
2005, ORDA nu mai are competenţe în a dosarelor din acest domeniu, aspecte
efectuarea de controale, dar şi-a extins ce vizează în principal modul de lucru
capabilităţile în efectuarea de constatări cu produsele pirat sau originale,
tehnico-ştiinţifice şi expertize asupra purtătoare de drepturi de autor şi
produselor purtătoare de drepturi de drepturi conexe.
45
Un prim aspect îl constituie lupta antipiraterie (RO-ACT, UPFR
pregătirea controalelor ce au ca obiect etc.), fiind foarte utilă constituirea unei
depistarea posibilelor încălcări ale grupe de lucru (task force) orientată
legislaţiei din domeniul dreptului de spre obţinerea unui rezultat pozitiv
autor şi drepturilor conexe. Este maxim în controlul respectiv. Este
evidentă evoluţia modurilor de piratare necesară stabilirea, înaintea începerii
şi a suporturilor în domeniul dreptului controlului, a unui mod de desfăşurare
de autor şi drepturilor conexe şi din al acestuia, respectiv a unei proceduri,
acest motiv este foarte dificil ca o care trebuie respectat de către membrii
persoană sau chiar o echipă ce urmează echipei de control, avându-se în vedere,
a efectua controlul să poată deţine toate bineînţeles, şi posibile situaţii mai puţin
cunoştinţele şi echipamentele necesare întâlnite în practică de membrii echipei
pentru desfăşurarea cu succes a acţiunii sau grupei de lucru. De asemenea, este
de control. În primul rând este necesară dorită o evaluare corectă a numărului
o documentare cât mai bună, în măsura componenţilor echipei de control şi a
posibilului, asupra locaţiei vizate şi a materialelor şi aparaturii necesare
aparaturii cu care se realizează pro- finalizării corespunzătoare a controlului
dusele pirat. Un exemplu îl constituie (materiale pentru sigilare, cutii de
situaţia când o echipă de control a dorit carton, saci, materiale pentru ambalare
să verifice un punct de lucru – magazin – bandă adezivă, sfoară, adezivi tip
– aparţinând unui mic producător de lipici solid, aparate pentru clonarea hard
fonograme şi a avut surpriza să discurilor individuale sau aflate în
constate, într-o încăpere alăturată, unităţi centrale ce nu pot fi demontate,
existenţa unui studio de producţie a hard discuri pentru clonare, dispozitive
fonogramelor pirat ce conţinea peste 60 ATA, SATA sau SCSI, imprimante
de deck-uri duble de înregistrare a portabile, markere permanente cu vârf
casetelor audio şi a unei mari cantităţi subţire pentru inscripţionare pe compact
de produse pirat. Un alt exemplu îl discuri şi markere permanente cu vârf
poate constitui controlul efectuat la gros pentru inscripţionarea cutiilor,
sediul unei publicaţii săptămânale, unde truse de scule pentru demontarea
toate calculatoarele aveau sisteme de unităţilor centrale etc.). Exemple în
operare Mac sau Linux şi ca urmare a aceasta privinţă pot fi date situaţia în
fost mult mai dificilă prelevarea care o echipă de control a fost depăşită
probelor, respectiv obţinerea de capturi numeric atât de numărul încăperilor
de ecran concludente. unde se desfăşura activitatea de piratare,
În consecinţă, urmare a unei bune cât şi de numărul celor ce desfăşurau
documentări a situaţiei de fapt, se poate acea activitate (ca urmare, piraţii au
trage concluzia că este necesar a fi reuşit să şteargă informaţii şi probe
consultaţi sau chiar cooptaţi în echipa digitale esenţiale) şi situaţia în care o
de control specialişti aparţinând altor echipă de control a finalizat controlul la
departamente ale MIRA, instituţii o oră târzie, la care nu a mai putut
(IGCTI, ORDA etc.) sau organizaţii obţine cutii şi mijloace de transport
neguvernamentale ce au ca obiectiv pentru cele peste 10.000 de produse
46
(compact discuri – matriţe, unităţi de opere, documentele/ actele privind
centrale, imprimante, aparate de multi- persoanele care au cumparat/închiriat
plicare video şi audio) ce trebuiau produse pirat (buletine de identitate,
ridicate în vederea cercetării. cărţi de identitate, legitimaţii de serviciu
Dată fiind diversitatea produselor ce etc.).
constituie probe în dosarele din dome- Un al doilea aspect, dosebit de
niul dreptului de autor şi drepturilor important pentru desfăşurarea ulterioară
conexe, este necesară o precizare a a activităţilor în cadrul dosarului din
acestora. Există două categorii mari de domeniul drepturilor de autor şi dreptu-
produse ce trebuie ridicate în vederea rilor conexe îl constituie modul în care
cercetării: “suporturi conţinând copii echipa de control asigură produsele
ilegale ale operelor de creaţie intelec- ridicate în vederea cercetării. Această
tuală” şi „echipamente şi mijloace asigurare a produselor ce vor constitui
folosite pentru piratare”. Din prima probe este necesară pentru mai multe
categorie, a “suporturilor”, mai des motive: acţiunile întreprinse nu trebuie
întâlnite sunt: casetele audio, casetele să modifice probele, persoanele care au
video, compact discurile, DVD-urile, acces la probe şi la asigurarea acestora
mini discurile şi mini casetele audio şi trebuie să fie competente, toate activi-
video, hard discurile, disketele, dispozi- tăţile în legătură cu asigurarea probelor
tivele de stocare externă (ex.: cele pe trebuie să fie în întregime înregistrate în
bandă magnetică, cele tip flash memory scris, păstrate şi să fie disponibile
etc.), telefoanele mobile, copertele, pentru evaluare, trebuie desemnate clar
cataloagele şi ofertele de vânzare etc. persoana/persoanele responsabile pentru
Din a doua categorie, a “echipamentelor toate activităţile în legătură cu probele
şi mijloacelor”, mai des întâlnite sunt: atâta timp cât ele se află în posesia
unităţile centrale de calculator (tip acestuia/acestora.
desktop şi tip server), calculatoarele Există caracteristici ale activităţii de
portabile (tip laptop sau notebook), asigurare a probelor unanim acceptate
înregistratoarele externe de compact în domeniul probelor digitale în general,
discuri şi DVD-uri, unităţile de înregis- dar care sunt valabile şi în cazul
tratoare, imprimantele cu care se pot probelor (produselor) din domeniul
realiza coperte, imprimantele cu care se dreptului de autor şi drepturilor conexe,
pot inscripţiona compact discurile şi ridicate în vederea cercetării. Aceste
DVD-urile, copiatoarele de casete audio caracteristici sunt:
şi video (dublu deck-uri), staţii de 1. autenticitate (dovada sursei de
radioemisie, utilaje tipografice de mici provenienţă a probelor);
dimensiuni (tip gestetner). De asemenea, 2. credibilitate (lipsa oricăror dubii
este necesar a fi ridicate în vederea asupra credibilităţii şi solidităţii probelor);
cercetării şi documentele referitoare la 3. completitudine (prelevarea tuturor
transmiterea de produse prin poştă, probelor existente şi integritatea
însemnări cu privire la vanzari/închirieri acestora);
de produse pirat, liste de adrese/ 4. lipsa interferenţelor şi contami-
telefoane, liste de titluri de produse sau nării probelor ca rezultat al investigaţiei
47
sau al manipulării probelor după plastic etc.), sigiliul urmând a fi
ridicarea acestora. aplicat pe partea de acces a amba-
La momentul ridicării de produse lajului. Pentru evitarea oricăror
(probe) în vederea cercetării, cât şi suspiciuni, este preferabil ca împre-
ulterior, la transmiterea acestora în ună cu sigiliul MIRA să fie aplicată
vederea investigării sau constatării, şi o formă de sigilare (ştampilă,
trebuie avute în vedere şi următoarele: semnătură etc.) aparţinând persoanei/
1. existenţa unor proceduri pre- persoanelor în cauză (Au existat
definite pentru situaţiile întâlnite în situaţii în care a fost contestată
practică; credibilitatea probelor (hard discuri
2. anticiparea posibilelor critici ale şi compact discuri) pe care a fost
metodelor folosite, pe temeiul autenti- aplicat doar sigiliului MIRA, fiind
cităţii, credibilităţii, completitudinii şi invocată o posibilă modificare a
afectării probelor oferite; datelor înregistrate sau o înlocuire a
3. posibilitatea repetării testelor probelor de către organele de cerce-
realizate, cu obţinerea unor rezultate tare penală sau de către experţii ce
identice; efectuau constatarea tehnico-ştiinţi-
4. anticiparea problemelor legate de fică). De asemenea, este optimă
admisibilitatea probelor; procedura aplicării unor etichete
5. acceptarea faptului că metodele autoadezive pe care să fie precizate
de cercetare utilizate la un moment dat elementele de identificare, numărul
pot face subiectul unor modificării în dosarului, data şi ora ridicării şi
viitor. locul unde s-a efectuat procedura de
Se pot face unele recomandări cu identificare şi asigurare.
privire la asigurarea produselor (probelor): • Hard discurile se vor identifica după
• Unităţile centrale se vor identifica marcă, tip, capacitate şi număr
după marcă (dacă există), compo- serial (SN) şi se va preciza unitatea
nente hard vizibile la exterior centrală căreia îi aparţin. Ambalarea
(unităţi CD/DVD-ROM, unităţi se va face astfel încât să asigure o
CD/DVD-WRITER, unităţi Floppy- cât mai bună rezistenţă la şocuri
disk etc.), serii (dacă există) şi mecanice. Sigilarea se va face pe
etichete ce atestă licenţierea unor ambalaj, avându-se în vedere şi cele
programe reproduse în unitatea precizate în cazul unităţilor centrale.
centrală. În acelaşi mod este recomandabil să
• Unităţile centrale se vor sigila prin se procedeze şi în cazul realizării de
aplicarea unor elemente de sigu- clone ale hard discurilor individuale
ranţă pe partea din spate (partea sau aflate în unităţi centrale ce nu
cuprinzând elementele mecanice – pot fi demontate (este necesară o
şuruburi, clapete – şi electrice/ singură clonă pentru fiecare hard
electronice de acces). Este reco- disc sau unitate centrală – funcţie de
mandabil, din punct de vedere al capacitate), în acest caz fiind obli-
eficienţei, ca unităţile centrale să fie gatorie şi menţionarea caracteristi-
ambalate (în cutii de carton, saci de cilor hard discurilor clone (evidenţă).
48
Trebuie precizat că o clonă a unui • În cazul în care este necesară,
hard disc (verificat) este tot un hard pentru continuarea cercetărilor,
disc (evidenţă) ce conţine – copiate copierea de fişiere, baze de date,
– toate informaţiile existente pe programe pentru calculator etc.
hard discul verificat (atât cele existente în calculatoarele verifi-
vizibile, cât şi cele ascunse sau cate, copierea se va face, dacă este
şterse), copierea informaţiilor fiind posibil, utilizându-se unitatea CD/
făcută fără afectarea, în nici un fel, a DVD-WRITER (sau unitatea
informaţiilor existente pe hard Floppy disk) existentă în unitatea
discul verificat la momentul centrală. În cazul în care unitatea
efectuării clonării). centrală nu posedă o astfel de
• Se va evita ridicarea hard discurilor unitate, se va folosi o unitate
existente în unităţi centrale aflate în externă şi se vor face în procesul
perioada de garanţie oferită de firma verbal precizările corespunzătoare
producătoare sau de firma ce privind operaţiile efectuate şi pro-
asigură service-ul. În asemenea gramele pentru calculator instalate
cazuri este preferabilă ridicarea în scopul copierii. Este de dorit să
unităţilor centrale, urmând ca la se realizeze copierea pe cel puţin
desigilare să asiste şi un repre- două suporturi identice (compact
zentant din partea firmelor precizate discuri sau diskete), acestea urmând
mai înainte. a fi ambalate şi sigilate separat.
• Compact discurile, DVD-urile, şi Sigilarea se va face cu sigiliul
alte produse similare se vor iden- MIRA şi o formă de sigiliu aparţi-
tifica după titlu (dacă există) şi serii. nând persoanei în cauză. În acelaşi
De asemenea, se poate considera mod este recomandabil să se
optimă procedura de semnare cu procedeze şi în cazul realizării de
marker permanent pe paţa inactivă a clone ale hard discurilor individuale
compact discurilor şi DVD-urilor de sau aflate în unităţi centrale ce nu
un membru al echipei de control, de pot fi demontate (este necesară o
persoana în cauză şi de un martor singură clonă pentru fiecare hard
asistent. În cazul în care, datorită disc sau unitate centrală – funcţie de
numărului mare de produse (de capacitate), în acest caz fiind obli-
obicei compact discuri şi DVD-uri), gatorie şi menţionarea caracteristi-
nu se poate face identificarea la faţa cilor hard discurilor clone (evidenţă).
locului, se va proceda la numărarea Trebuie menţionat faptul că reco-
acestora şi la ambalare, sigiliul mandările de mai sus sunt aplicabile şi
urmând a fi aplicat ca şi în cazul în cazul confiscării de produse purtă-
unităţilor centrale şi hard discurilor. toare de drepturi de autor şi drepturi
La desigilare şi identificare este conexe, avându-se în vedere diferenţele
necesar să asiste persoana în cauză de substanţă existente între procedura
şi un reprezentant al organului de ridicării în vederea cercetării şi
cerce-tare penală care a efectuat confiscare.
ridicarea în vederea cercetării. Un al treilea aspect, necesar a fi
49
abordat şi care vine în completarea modul de ambalare şi numărul
celorlalte aspecte precizate mai înainte, cutiilor, sacilor sau al altor tipuri de
este forma de întocmire a solicitării ambalaje folosite, precum şi inscrip-
(dispunerii) de efectuare a constatărilor ţionarea acestora,
tehnico-ştiinţifice, respectiv menţiunile • felul în care s-a făcut identificarea
necesare pentru obţinerea unei con- produselor (probelor) la momentul
statări tehnico-ştiinţifice complete, ridicării acestora în vederea
relevante şi practic incontestabile. Acest cercetării,
aspect este important având în vedere • cadrul de desfăşurare al constatării
faptul că lipsa unor menţiuni esenţiale tehnico-ştiinţifice:
asupra modului de transmitere al ƒ locul (instituţie, adresă) unde
produselor (probelor) către cel care urmează a se efectua consta-
urmează a efectua constatarea şi tarea tehnico-ştiinţifică,
neclaritatea sau absenţa unor obiective ƒ persoanele care trebuie să parti-
pentru efectuarea constatării tehnico- cipe la desigilare/ dezasigurare
ştiinţifice a creat, în foarte multe cazuri, (constatator, organ de urmărire
dificultăţi majore în instrumentarea şi penală, persoană în cauză,
finalizarea dosarelor din domeniul avocat, martor asistent),
dreptului de autor şi drepturilor conexe. ƒ persoanele care trebuie să parti-
Cu privire la menţiunile referitoare cipe la efectuarea constatării,
la transmiterea produselor (probelor) ƒ persoanele care trebuie să parti-
către cel care urmează a efectua cipe la sigilarea/ asigurarea
constatarea, este recomandabil ca produselor (probelor) după
acestea să conţină precizări privind efectuarea constatării şi modul
următoarele: de sigilare/ asigurare,
• date clare asupra persoanei în cauz㠃 produsele ce vor constitui
şi/sau numărul dosarului de urmă- obiectul constatării tehnico-
rire penală (daca este cazul) sau al ştiinţifice (tip suport, număr,
dosarului de cercetare. Acest lucru serie de identificare, titlu de
este necesar pentru identificarea identificare, caracteristici de
ulterioară, în baza de date comună, identificare etc.),
a dosarului sau cauzei respective, • documente anexate (procese verbale
• modul de transmitere (poştă, de control, autorizaţii de perche-
curierat rapid, poştă MIRA, prin ziţie, autorizaţii de percheziţie infor-
reprezentanţi MIRA sau prin alte matică, liste de produse ridicate în
moduri de transmitere), vederea cercetarii sau confiscate),
• modul în care produsele (probele) • modalitatea de returnare a produ-
au fost asigurate (în ce fel s-a făcut selor (probelor) către organul de
sigilarea sau asigurarea şi cercetate penală, după efectuarea
conservarea la momentul ridicării în constatării tehnico-ştiinţifice.
vederea constatării sau confiscării), Trebuie avută în vedere, în cazul
• numărul şi tipul produselor şi operelor scrise, fotografiilor (imaginilor)
şi altor produse similare, necesitatea
50
transmiterii către constatator atât a • tipurile de opere asupra cărora se
produselor ridicate în vederea cercetării va efectua constatarea tehnico-
şi presupuse a fi produse pirat, cât şi a ştiinţifică (audio, audiovizuale,
produselor originale (ca regulă acestea programe pentru calculator etc.),
sunt furnizate de cel care a făcut • cerinţa identificării, în măsura posi-
sesizarea, respectiv titularul de drepturi bilităţilor, a operelor de creaţie
sau reprezentantul legal al acestuia). intelectuală (drept de autor şi
La acest punct, se poate face o drepturi conexe) prin: tip, titlu,
menţiune cu privire la tipurile de suport, elemente de identificare a
produse necesar a fi trimise pentru suportului, autor, interpret, titular de
efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice. drepturi, precum şi prin orice alt
Acestea pot fi, de exemplu: fonograme, mod de evidenţiere al caracteris-
videograme şi programe pentru calcu- ticilor (ex.: mărime fişier, dată de
lator înregistrate pe diverse suporturi copiere/instalare etc.),
(casete audio, casete video, compact • cerinţa efectuării de fotografii ale
discuri, DVD-uri, hard discuri, diskete, produselor (probelor),
dispozitive de stocare externă etc.), • cerinţa ca în cadrul constatării
unităţi centrale de calculator, servere, tehnico-ştiinţifice să fie precizaţi
calculatoare portabile, coperte, liste de titularii de drepturi de autor sau de
titluri, cărţi, publicaţii, fotografii, hărţi drepturi conexe sau reprezentanţii
etc. În nici un caz nu este necesară legali ai acestora existenţi pe
trimiterea de produse cum ar fi: teritoriul României sau toţi titularii
imprimante, monitoare, înregistratoare de drepturi sau de drepturi conexe
externe, copiatoare de casete audio şi asupra operelor constatate, indife-
video. De asemenea, precizăm că nu se rent de locaţia acestora,
pot face constatări tehnico-ştiinţifice • necesitatea identificării, în măsura
asupra capturilor de ecran realizate în posibilului (tehnic şi informaţional)
timpul controalelor şi nici asupra a sursei de provenienţă a produselor
extraselor de informaţii privind înregis- piratate (dacă este cazul),
trările conţinute de hard discuri (ex.: • necesitatea identificării elementelor
liste de directoare şi fişiere obţinute cu care să constituie o bază privind
ajutorul programelor pentru calculator cercetarea în continuare a încalcării
specializate pentru investigaţii digitale). legislaţiei in vigoare privind dreptul
Cu privire la menţiunile referitoare de autor şi drepturile conexe (pagini
la obiectivele constatării tehnico- web, e-mail-uri, liste de titluri,
ştiinţifice, este recomandabil ca acestea oferte, fişiere tip torent, conexiuni
să conţină şi precizări privind: DC++, programe pentru calculator
• termenul de efectuare al constatării care oferă posibilitatea neutralizării
tehnico-ştiinţifice, măsurilor de control al accesului
• faptul că se va efectua o constatare etc.)
tehnico-ştiinţifică numai cu privire • posibilitatea constatatorului de a
la domeniul dreptului de autor şi utiliza colaboratori externi pentru
drepturilor conexe, stabilirea aspectelor speciale care
51
pot apărea în cursul efectuării Cele prezentate mai sus constituie
constatării tehnico-ştiinţifice (orga- doar câteva din problemele specifice
nisme de gestiune colectivă, organi- cazurilor de încălcare a prevederilor
zaţii neguvernamentale ce au ca legale în domeniul dreptului de autor şi
obiectiv lupta antipiraterie, instituţii drepturilor conexe, iar prezentarea lor
cu competenţe în domeniul experti- nu s-a dorit a fi exhaustivă, urmărindu-
zelor privind dreptul de autor şi se doar o atenţionare asupra unor
drepturile conexe, experţi indepen- aspecte care pot contribui, uneori chiar
denţi), decisiv, la succesul activităţilor desfă-
• prezentarea constatării tehnico- şurate de organele de cercetare penală.
ştiinţifice pe suport hârtie, pe suport
digital (compact disc sau DVD), pe
suport hârtie şi digital etc.

BIBLIOGRAFIE

1. Acad. Mihai Drãgãnescu, "Societatea informaţională şi a cunoaşterii. Vectorii


societăţii cunoaşterii", Academia Română, 9 iulie 2001;
2. Sebastian Ailioaie, "Cunoaştere şi Acces în România", Lucrare realizata
pentru concursul Romania Gateway, Mai 2002
3. http:// www.mcti.ro
4. MCTI - GHID INTRODUCTIV PENTRU APLICAREA DISPOZI-
ŢIILOR LEGALE REFERITOARE LA CRIMINALITATEA
INFORMATICĂ - Elaborarea cestui ghid a fost posibilă prin asistenţa
asigurată de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională,
USAID, pentru proiectul RITI dot-GOV, în cadrul Acordului de Cooperare Nr.
CA #186-A-00-02-00101-00; LA#GDG-A-00-01-00009-00, implementat de
către Internews Network Inc.
5. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu
modificările şi completările ulterioare.
6. International Organization on Computer Evidence, “Principii în domeniul
probelor digitale”

52
REFLECŢII CU PRIVIRE LA DISTINCŢIA ÎNTRE“DREPTUL
PENAL CLASIC” ŞI “DREPTUL PENAL AL AFACERILOR”
Conf. univ. dr. Ketty Guiu
Lector univ. dr. Adriana Voicu

The article analyses the concepts of “business law” and “criminal law”
showing the difficulty of sustaining such concepts in the juridical
literature. Having as a starting point the ideas of professor Fourment the
author shows the danger of interpreting the expression “the criminal law
of business” as distinct of the criminal law considering it a violation of the
modern criminal law’s principles. Thus, in a structural way, the author is
critically presenting “the particularities” of the business criminal law.

Într-un articol9 publicat cu mai realitatea, care evidenţiază că, regle-


mulţi ani în urmă, arătam că este mentând acţiunile sociale şi împărţindu-
îndoielnică nu numai existenţa unui le în licite şi ilicite, dreptul face întot-
“drept penal al afacerilor”, ci inclusiv deauna o apreciere obiectivă, generală
existenţa unui “drept al afacerilor”, în şi imparţială, care nu ţine seama de
măsura în care acesta din urmă este persoana agentului sau de diversele
prezentat, de asemenea, ca o ramură clasificări stabilite de doctrină, cu privire
nouă, în curs de formare, a dreptului. la subiectele raporturilor juridice. În
Astfel, dacă denumirea de “drept al definitiv, aşa se şi explică de ce deli-
afacerilor” a constituit, iniţial, doar o mitarea ramurilor de drept s-a făcut, în
altă denumire dată dreptului comercial, mod tradiţional, în raport cu domeniul
cu timpul, unii autori au început să activităţii principale supuse reglemen-
separe denumirile de “drept al afacerilor” tării şi cu natura sancţiunilor specifice,
şi “drept comercial”, considerând că iar nicidecum în raport cu subiectele ori
dreptul “afacerilor” (ori “economic”) ar cu vreun alt element al raporturilor
cuprinde, în mod strict, reglementările juridice.
privitoare la “întreprinderi” sau „corpo- Totodată, cu privire specială la aşa-
raţii”, în timp ce “dreptul comercial” ar numitul “drept penal al afacerilor”,
cuprinde reglementările privitoare la arătam atunci că, deşi se susţine că
toţi comercianţii, indiferent dacă îşi raţiunea de existenţă a acestuia ar fi
desfăşoară activitatea individual sau aceea de a combate “infracţiunile de
corporativ. Or, a delimita în acest fel o corporaţie” (comise de întreprinderi), în
ramură de drept înseamnă a denatura realitate, existenţa lui nu poate fi justi-
ficată. În orice caz, scopul de combatere
9
M.K.Guiu, Consideraţii privind dreptul penal a “infracţiunilor de corporaţie” nu poate
al afacerilor, în Dreptul, nr. 11, 2005, p.205-212.
53
niciodată atins, din moment ce, aşa cum potrivit căreia “pierderea de bani nu e o
recunosc chiar autorii de drept penal al catastrofă”; 2) “DPA” ar fi un drept
afacerilor, nu se pot separa incriminările nou, inerent unei societăţi liberale; şi 3)
“comune”, aplicabile indivizilor, de “DPA” ar fi un drept contestat, în
incriminările “specifice”, aplicabile ex- special datorită sancţiunilor disproporţi-
clusiv “întreprinderilor” (sau “corpora- onate pe care le propune împotriva
ţiilor”)10. De altfel, tocmai acesta corporaţiilor, dar care sunt totuşi
constituie motivul pentru care, în pofida sancţiuni de drept administrativ, iar nu
tuturor eforturilor depuse, tentativele de pedepse (căci “DPA” militează pentru
elaborare a unei clasificări specifice depenalizare). Acelaşi autor evidenţiază
dreptului penal al afacerilor au eşuat şi apoi o serie de alte “particularităţi”, care
înşişi aceşti autori au început să se ar justifica prezentarea “DPA” ca o
întrebe dacă dreptul penal al afacerilor ramură de drept de sine stătătoare,
există în realitate sau este doar o distinctă de dreptul penal. Aşa de pildă,
“construcţie artificială”11. el susţine că, în “DPA”, normele de
Însă, pentru a evidenţia îndeajuns incriminare s-ar prezenta, de regulă, fie
caracterul inacceptabil al distincţiei ca norme de trimitere fie ca norme-
între “dreptul penal clasic” şi “dreptul cadru (“în alb”), care trimit la
penal al afacerilor”, este necesar să mai sancţiunile prevăzute în alte norme, ori
abordăm o chestiune, anume aceea a trimit, pentru specificarea sau detalierea
pretinselor “particularităţi” pe care le-ar faptelor incriminate, la regulamente şi
prezenta dreptul penal al afacerilor. alte acte normative subordonate. Mai
În acest scop, ne vom referi la mult, el susţine că acest fapt ar fi de
notele de curs ale prof. Fourment, de la natură să tempereze aplicarea principiul
Facultatea de Drept, Economie şi mitior lex (mai précis, că, în caz de
Gestiune “Jean Monnet” a Universităţii succesiune în timp a unor astfel de acte
din Paris Sud, cuprinse sub denumirea normative, instanţele nu ar mai obligate
de “Droit penal des affaires”. să dea eficienţă principiului legii penale
Cursul acestui autor începe cu trei mai favorabile – mitior lex), şi că acest
precizări prealabile, şi anume: 1) fapt ar fi de natură, totodată, să imprime
criteriul “DPA” (Dreptului penal al infracţiunilor din domeniul afacerilor
afacerilor – sublin.noastră) nu ar fi unul caracter complex, cu consecinţa că
juridic, ci unul sociologic, care evocă infractorii urmează să răspundă pentru
aspecte de genul: “infractor cu guler săvârşirea unei singure infracţiuni, chiar
alb”, având sentimentul impunităţii în cazul în care au săvârşit “acte
personale, victime îndepărtate (asociaţi, materiale diferite”.
concurenţi, stat etc.) şi părerea comună Tot astfel, el susţine că infracţiunile
din domeniul afacerilor ar fi, în majo-
10
În acest sens, W. Jeandidier, Droit pénal des ritatea lor, infracţiuni neintenţionate şi
affaires, Dalloz, Paris, 2003, p.3 (în opinia care dau naştere unei răspunderi penale
acestui autor, dreptul penal al afacerilor s-ar fi obiective, pentru fapta altuia, fie sub
creat prin „supraimpresiune”).
11
Michel Véron, Droit pénal des affaires, forma răspunderii penale a persoanei
Dalloz, Paris, 1999, p.4. morale, fie sub forma răspunderii
54
penale a conducătorului întreprinderii progresului economic este, în mare
pentru faptele prepuşilor; cu alte măsură, consecinţa unei interpretări
cuvinte, el susţine că, în “DPA”, lipsa eronate care s-a dat aşa-numitei “teorii
vinovăţiei nu mai înlătură răspunderea organizatorice”. În orice caz, chiar dacă
penală, indiferent dacă e vorba de mulţi criminologi au dedus contrariul,
răspunderea persoanei morale ori de această teorie nu şi-a propus niciodată
răspunderea conducătorului unităţii. În să legitimize criminalitatea economico-
schimb, ca o compensaţie, exclusiv în financiară şi, cu atât mai puţin, să
acest domeniu, eroarea de drept ar determine înlocuirea răspunderii penale
constitui o cauză de iresponsabilitate, cu personale cu răspunderea penală a
condiţia să se facă dovada că necunoa- corporaţiilor sau cu alte forme de
şterea sau cunoaşterea greşită a legii a răspundere obiectivă. Teza pe care
fost determinată fie de un viciu de teoria organizatorică voia să o impună
publicare, fie de o informare eronată gândirii juridice era o cu totul alta,
furnizată în prealabil. anume aceea că este necesară o
Sau, autorul susţine că, în “DPA”, intervenţie foarte prudentă a dreptului
nu s-ar mai aplica nici principiul non în economie, pentru a nu se ajunge la o
bis in idem; ori că, cel puţin în materie limitare excesivă şi nejustificată a
contravenţională, cumularea pedepselor iniţiativei economice.
ar fi admisă. Numai că, din păcate, îndeosebi în
Dar, după părerea noastră, aici nu e domeniul economico-financiar, se con-
vorba de principiile particulare ale unei stată astăzi un exces de reglementare,
noi ramuri de drept, ci de cu totul care, între alte neajunsuri, l-a adus cu
altceva, anume de un atac la adresa sine şi pe acela că a afectat destul de
principiilor dreptului penal modern, în grav claritatea şi coerenţa incriminărilor
scopul de a sustrage de sub incidenţa lui în domeniu. Ca o consecinţă a existenţei
anumite comportamente infracţionale şi unui impresionant număr de reguli,
de a impune pentru acestea o răspun- dispersate în acte normative diferite, în
dere difuză, de o natură cu totul incertă. acest domeniu, legiuitorii penali sunt
Chiar dacă scopul menţionat nu este nevoiţi frecvent să facă apel la norme
unul ascuns, ci, dimpotrivă, unul for- de incriminare “divizate” (fie de tri-
mulat explicit, totuşi, atâta vreme cât mitere, fie “în alb”) – ceea ce poate să
necesitatea lui nu a fost niciodată argu- însemne, totodată, o nesocotire a
mentată în mod convingător, suntem principiului legalităţii, în măsura în care
obligaţi să conchidem că menţinerea lui norma “divizată” operează, de pildă, o
în actualitate constituie un demers clan- trimitere totală la o normă secundară,
destin, contrar rigorilor ştiinţei juridice. pentru precizarea elementelor constitu-
Sub acest aspect, este util, credem, să tive ale infracţiunii.
arătăm că ideea, atât de vehiculată, De altfel, asemenea observaţii au
potrivit căreia fenomenul de delinc- fost făcute, se pare, şi de prof.
venţă în afaceri ar constitui o compo- Fourment, care însă, în loc de a analiza
nentă intrinsecă a economiei de piaţă şi fenomenul aşa cum este, anume ca un
că el ar reprezenta chiar o garanţie a neajuns provocat de excesul de regle-
55
mentare, se grăbeşte să-l prezinte ca o tăţii răspunderii penale (non bis in
“particularitate” a dreptului penal al idem), chiar dacă necesitatea renunţării
afacerilor (autorul prezintă tot astfel şi la aceste principii nu a fost, nici ea,
procedeul trimiterilor la pedepse prevă- justificată, iar o evaluare obiectivă a
zute în alte norme, deşi acesta este încă raţiunilor pro şi contra conduce, inva-
mai discutabil, întrucât, pe lângă faptul riabil, la concluzia contrară, anume că
că nesocoteşte exigenţele principiului nu se poate renunţa la aceste principii.
legalităţii, este lipsit şi de orice justi- Dacă ne referim, de pildă, la ultimul
ficare). dintre ele, anume principiul non bis in
Nu numai atât, dar autorul merge idem, vedem că nu se poate renunţa la
până acolo, încât analizează ca o el, adoptând, în schimb, principiul cu-
“particularitate” a dreptului penal al mulului de pedepse, pentru simplul
afacerilor una din repercusiunile grave pe motiv că, procedând astfel, am redes-
care le-a comportat folosirea nor-melor chide poarta pentru răspunderea penală
de incriminare “divizate”. Ne referim aici nelimitată şi am nesocoti eforturile
la faptul că, unele instanţe, observând o depuse timp de secole de gândirea
serie de cazuri în care asemenea norme se penală, pentru a înlătura din conceptul
completează cu norme procedurale, care de pedeapsă ideea de răzbunare. În
nu pot retro-activa, au conchis că, în orice caz, din moment ce admitem că
anumite domenii (fiscalitate, concurenţă pedeasa a încetat să mai fie un mijloc
etc.), principiul aplicării legii penale mai de răfuială şi a devenit un mijloc de
favorabile (mitior lex) şi-ar înceta reeducare a infractorului, admitem,
activitatea. implicit, că pedeapsa trebuie să prezinte
După cum analizează tot astfel o altă anumite calităţi (corespunzătoare sco-
repercusiune gravă a folosirii normelor de pului ei), între care şi aceea că ea
incriminare “divizate”, constând în aceea trebuie să fie unică, corespunzător
că, prin trimiterile pe care le fac, adeseori, unicităţii delictului.
nu la una, ci la mai multe norme diferite, Sau, dacă ne referim la principiul
ele par să dea naştere unor infracţiuni personalităţii răspunderii penale, vedem
complexe (în conţinutul cărora ar intra că nici acesta nu poate fi abandonat,
alte infrac-ţiuni). adoptând, în schimb, principiul răspun-
În orice caz, în lumina unei astfel de derii penale colective (a corporaţiei,
analize, ar trebui, probabil, să evităm societăţii sau persoanei morale). Şi
orice critică cu privire la folosirea aceasta, fie şi numai pentru faptul că am
normelor de incriminare “divizate”, chiar definit pedeapsa ca un mijloc de
dacă realitatea evidenţiază că, departe de reeducare a “infractorului”, iar noţiunea
a fi necesare şi utile, asemenea norme juridică de infractor nu desemnează o
creează, destul de adesea, riscul unei “persoană” (un titular de drepturi şi
aplicări arbitrare a legii penale. obligaţii) şi nici măcar individul care a
După cum ar trebui, probabil, să adoptat un comportament interzis de
evităm şi orice critică cu privire la ideea legea penală. După cum devine evident,
de a renunţa la principiile vinovăţiei, la o privire mai atentă, noţiunea juridică
răspunderii penale personale sau unici- de “infractor” desemnează o serie de
56
condiţii legale, pe care trebuie să le noi am mai avut prilejul să arătăm12 că,
îndeplineasă un individ, pentru a putea întrucât răspunderea civilă are prin
fi tras la răspundere penală sau, altfel excelenţă un caracter reparator, latura
spus, pentru a putea fi considerat subiectivă (psihologică) a delictului îşi
“subiect activ al unei infracţiuni”. Or, pierde mult din importanţă, pe prim
de aici rezultă limpede că eticheta de plan trecând exigenţa de a restabili
“infractor” nu se poate aplica colecti- situaţia anterioară delictului; iar, ca
vităţii (persoanei morale). Mai întâi, urmare, în materie civilă, se poate
fiindcă, din punct de vedere juridic, justifica existenţa unor cazuri de
persoana morală este incapabilă de a răspundere obiectivă, “fără vinovăţie”
comite infracţiuni – după evidenţiază sau bazate pe o “prezumţie legală de
faptul că, în conţinutul conceptului de culpă” – aşa cum este, de pildă, răs-
persoană morală intră doar ideile de punderea civilă a artizanului pentru
drept şi obligaţie, iar nu şi ideea de fapta ucenicului său, sau răspunderea
delict (societas delinquere non potest). civilă a “comitentului” (persoanei juri-
Iar apoi, fiindcă persoana morală nu dice) pentru fapta prepusului său. În
poate îndeplini nici celelalte condiţii schimb, răspunderea penală are prin
cerute de lege pentru existenţa subi- excelenţă un caracter retributiv, iar aşa
ectului activ al infracţiunii – căci nu se stând lucrurile, această formă de răs-
poate stabili vârsta sau responsabilitatea pundere este de neconceput în lipsa
unei persoane morale, ori libertatea de unei “voinţe psihologice reprobabile”,
voinţă şi acţiune a acesteia. contrare dreptului pozitiv.
De unde urmează, în concluzie, că Deoarece răspunderea penală se
însăşi definiţia noţiunii juridice de întemeiază pe ideea liberului-arbitru şi
infractor (de altfel, ca şi definiţia noţiunii pe capacitatea individului de a se
juridice de infrac-ţiune) se opune conforma unor reguli etice, în materie
conceperii răspunderii penale ca o penală este exclusă posibilitatea ca
răspundere colectivă. acţiunea ilicită a unui subiect (de
Cât priveşte ideea că ar putea exista exemplu, a prepusului) să fie pusă în
o “răspundere penală pentru fapta sarcina altui subiect (de exemplu, a
altuia”, adică o formă de răspundere conducătorului unităţii).
mixtă, hibridă, provenită din încruci- În fine, pentru a încheia, mai trebuie
şarea răspunderii civile cu răspunderea să sesizăm că, aceste impedimente
penală (aşa cum este cazul pretinsei logice, care se opun atât existenţei unei
“răspunderi penale” a conducătorului răspunderi penale colective, cât şi unei
întreprinderii pentru fapta prepusului), răspunderi penale pentru fapta altuia, nu
aceasta arată, după părerea noastră, cât pot fi înlăturate prin recunoaşterea
se poate de limpede, că domnesc încă erorii de drept ca o cauză de irespon-
foarte multe neclarităţi cu privire la
ceea ce separă răspunderea civilă de
cea penală, îndeosebi sub aspectul 12
M.K.Guiu, Drept penal, Partea generală,
fundamentului lor. În această privinţă, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2007,
p.41-42.
57
sabilitate13; asemenea impedi-mente pot
fi înlăturate doar într-un singur mod,
anume prin abandonarea definitivă a
aşa-numitului “drept penal al afa-
cerilor”, împreună cu toate tezele (sau
“particularităţile”) sale, atât de
discutabile

13
Contrar celor susţinute de prof. Fourmet,
soluţia admiterii anumitor efecte ale erorii de
drept nici nu este specifică dreptului penal al
afacerilor; ea a apărut în dreptul penal “clasic”
şi, chiar dacă nu se bucură încă de o consacrare
legislativă, sub influenţa doctrinei, jurisprudenţa
a consacrat-o în mai multe cazuri (a se vedea,
pentru amănunte, G.Antoniu, Vinovăţia penală,
Editura Academiei Române, Bucureşti, 1995,
p.332-333).
58
59
60
CRIMINALITATEA ŞI GLOBALIZAREA AFACERILOR
Prof. Dr. COSTICĂ VOICU
Academia De Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”

The globalization of business determines a new structure of criminality, a


transnational one. In order to face this new structure there should be put
into practice a lot of issues that the author is analyzing in a functional
way, showing the opportunities promoted by them. As these issues contain
also threatenings, the author considers that the recommendations must be
surpassed through an institutional and legislative reconstruction to ensure
the juridical security as a base of the military, economical, social and
educational security.

Globalizarea pieţelor financiar- client. Întrebarea legitimă este dacă se


bancare şi dezvoltarea fară precedent a poate miza pe autoreglementare pentru
industriei bancare a făcut ca aceasta să a se preveni excese în viitor, pentru a se
fie supusă unor puternice presiuni evita inovaţii financiare frauduloase, pe
venite din interiorul dar şi din exteriorul scara largă. Eu mă număr printre cei
sistemului în scopul utilizării acestei care nu cred în autoreglementare.
industrii pentru producerea unor mari Trebuie să arătăm clar consecinţele
fraude dar şi pentru spălarea unor exceselor de comportament ce derivă
capitaluri de origine criminală şi finan- din maximizarea profitului prin orice
ţare a unor acţiuni de terorism. mijloace (imorale şi ilegale) şi con-
În legătură cu măsurile ce se propun flictele de interese flagrante şi, mai ales,
şi se impun a fi luate pentru prevenirea un cadru de reglementare necores-
şi combaterea eficientă a criminalităţii punzător. Dacă nu se va reuşi o
economico-financiare, apreciem ca reglementare mai bună şi eficace a
deosebit de pragmatice ideile exprimate operaţiunilor financiare, efectele pentru
de prof.dr. Daniel Dăianu în a doua pieţe şi, mai departe, pentru economiile
jumătate a lunii decembrie 2007 (vezi reale vor fi grave".
„Ziarul Financiar" - 19.12.2007 – arti- Într-o asemenea realitate ce nu
colul „Criza financiară internaţională poate fi contestată, dar care este anali-
şi România"). Domnia sa preciza: zată şi interpretată diferit, autorităţile
„problema mare îşi are originea în defi- internaţionale şi naţionale în materie
citul major de reglementare a inovaţiilor fînanciar-bancară sunt obligate să
financiare. Împachetarea produselor opteze între reglementare-dereglemen-
financiare a depăşit ceea ce poate fi tare şi autoreglementare.
apreciat ca normal/corect în relaţia Care este soluţia cea mai bună?
dintre vânzător (instituţie financiară) şi Să suprareglementăm, să de regle-
61
mentăm sau să lăsăm fiecare entitate financiare s-au datorat greşelilor autori-
financiar-bancară să se autoregle- tăţilor, precum şi reglementărilor prea
menteze? permisive din sectorul bancar.
În opinia noastră niciuna dintre cele Reglementările care vor fi elaborate
trei opţiuni nu poate fi acceptată în trebuie să ţină pasul cu inovaţiile, ele
varianta sa exclusivă. După cum fiecare însemnând o supraveghere mai strictă a
din variante se conjugă, direct sau creditelor şi a activităţilor brokerilor. În
indirect, cu secretul bancar şi protecţia acest context, se va introduce obligati-
datelor şi informaţiilor confidenţiale. vitatea ca firmele de rating de credit şi
Abordarea realităţilor din lumea autorităţile de supraveghere să facă o
globalizată de astăzi trebuie făcută distincţie clară între obligaţiunile
plecând de la necesitatea unui spor de convenţionale şi produsele structurale,
transparenţă în toate categoriile de precum şi obligaţia firmelor de rating
raporturi, o transparenţă care poate de a face publice conflictele de interese
facilita prevenirea şi contracararea cri- existente şi detaliile privitoare la
zelor financiare, economice, ecologice analizele efectuate.
etc. O altă recomandare se referă la
În acest prim deceniu al mileniului obligaţia emitenţilor de titluri bazate
trei suntem poziţionaţi într-o lume şi pe credite ipotecare de a oferi toate
într-un context global fundamental detaliile privitoare la nivelul şi
diferite de deceniile anterioare. O primă amploarea operaţiunilor derulate şi la
materializare a unei noi viziuni asupra care activele pe care se bazează titlurile.
modului de funcţionare a pieţelor Obiectivul Grupului de Lucru
financiare o reprezintă Strategia S.U.A. pentru Pieţele Financiare este acela de a
de restabilire a încrederii în pieţele schimba reglementările pentru înlătu-
financiare elaborată la jumătatea lunii rarea facilităţilor care au dus la excesele
martie 2008 de către cei mai de seamă produse ce au avut efecte dezastruoase.
strategi economici. Recomandările Concluzia care se degajă din anali-
aces-tora se referă la aproape toate zele efectuate cu privire la actuala criză
nişele de pe pieţele de credit, de la financiară mondială este aceea că
brokerii de credite ipotecare la firmele pieţele financiare globale se află, în
de pe Wall Street care combină cre- mare măsură, în afara controlului
ditele imobiliare în titluri mai complexe autorităţilor naţionale şi internaţionale.
şi la firmele de rating de credit care Supravegherea anemică efectuată
evaluează riscul titlurilor respective, de autorităţile naţionale şi intervenţia
până la autorităţile de supraveghere a tardivă a Fondului Monetar Interna-
sistemului financiar. ţional şi Băncii Mondiale au generat
Termenul cheie al acestor reco- comportamente abuzive ale celor mai
mandări este acela de reglementare. puternici actori de pe pieţele financiare,
Henry Paulson, şeful Trezoreriei care, inventând instrumente financiare
S.U.A., care a coordonat Grupul de sofisticate şi promovând o opacitate
Lucru pentru Pieţele Financiare, a desăvârşită, au accelerat procesul de
declarat că turbulenţele de pe pieţele prăbuşire a unor importante bănci şi
62
fonduri de investiţii din cele mai ambiţiile unor lideri de bănci sau
puternice economii. fonduri de investiţii de a deţine poziţii
Este cazul falimentului băncii dominante pe pieţele financiare, acom-
Northern Rock, al cincilea creditor paniate de indiferenţa şi/sau interesul
ipotecar din Marea Britanie care a fost financiar al autorităţilor de reglementare
naţionalizată în luna februarie 2008, şi supraveghere, au generat şi vor
prima măsură de acest gen din sectorul continua să genereze crize majore cu
bancar din anul 1984 până în prezent. impact greu de anticipat asupra econo-
Acţiunile băncii au fost delistate la miei globale. în opinia noastră trebuie
Bursa din Londra, urmând a se stabili reconsiderată în termeni ultimativi
modalitatea de despăgubire a acţiona- teoria potrivit căreia piaţa are capaci-
rilor şi soarta celor 6.500 de angajaţi ai tatea de autoreglare şi autocorecţie în
băncii. Un alt caz reprezentativ este cel situaţii de criză ori de recesiuni, idee
al Fondului de Investiţii Caryle Capital care se opune vehement intervenţiei
din S.U.A. care a intrat în faliment în statelor în treburile economiilor şi
luna martie 2008. Acest fond, unul finanţelor naţionale. Trebuie să recu-
dintre cele mai titrate fonduri de noaştem imperfecţiunile acestor „legi"
investiţii de pe Wall Street, a apelat la ale pieţei, pentru simplul fapt că ele
împrumuturi uriaşe (peste 21 miliarde (legile) sunt constructe umane, şi, ca
de dolari), de douăzeci de ori mai mult orice construct uman au imperfecţiuni.
decât valoarea capitalului său iniţial, Dacă o „lege" a pieţei este construită de
aflându-se în imposibilitatea redresării. un trader sau broker, evident inteligent
Efectul prăbuşirii acestui fond s-a dar exclusiv interesat de câştigul
resimţit imediat pe toate marile burse realizat pentru el, vom înţelege că
din lume: indicele FTSE al bursei de la dominantă în acest câmp minat al
Londra a pierdut 1,9% în timp ce afacerilor este ideea de interes personal
indicele francez C.A.C. 40 scăzuse cu şi profit.
2,5%. Băncile creditoare, printre care se George Soros, spunea nu cu mult
numără J.P. Morgan sau Deutche Bank, timp în urmă: „toate constructele umane
au început imediat vânzarea activelor pe au imperfecţiuni, pentru că omul în sine
care Carlyle Capital le-a depus drept este o imperfecţiune, iar sistemele de
garanţii pentru împrumuturile uriaşe piaţă au în mod evident şi inerent,
contractate. deficienţe şi imperfecţiuni, ca orice
Paradoxul situaţiei în care se află un instituţie creată de om".
număr important de bănci şi fonduri de Contextul în care se află astăzi
investiţii private îl reprezintă faptul că lumea ne obligă să reflectăm foarte
acestea apelează la autorităţile statale serios la conceptul de securitate juri-
spre a fi salvate de la falimentul produs. dică, adică la acea stare de echilibrată
Ca urmare a nerespectării reglemen- intervenţie a dreptului în reglementarea
tarilor legale şi promovării unor instru- tuturor componentelor realităţii sociale.
mente financiare nereglementate de nici Întrebarea care se pune este: dacă
o lege sau alt act normativ. Goana pentru combaterea terorismului şi a
exacerbată după profit, dublată de finanţării acestuia este necesar un set de
63
legi, dacă pentru lupta împotriva Analiştii, autorităţile de supraveghere şi
criminalităţii transfrontaliere este nevoie structurile de aplicare a legii ar trebui să
de legi, atunci, pentru ce componentele constate faptul că în economia legală
vitale ale economiei mondiale (am sunt injectate fonduri imense de natură
numi aici finanţele, băncile, asigurările, criminală. Puterea financiară, politică şi
pieţele de capital etc.) să rămână în economică a organizaţiilor criminale
zona de dereglementare, patronată de este dată de capacitatea acestora de a se
recomandări şi autoreglementări? Cred integra în lumea legală. Sistemele
că momentul actual ar putea fi carac- legale - bănci, societăţi şi fonduri de
terizat prin necesitatea reconstrucţiei investiţii, societăţi de asigurări şi
legislative, instituţionale şi procedural- reasigurări oferă toate oportunităţile
acţionale la nivel naţional, regional şi necesare ca imense sume de bani în
internaţional, aptă să asigure securitatea formă dematerializată să fie absorbite.
juridică pe care se fundamentează toate Suntem în epoca în care organizaţiile
celelalte componente ale securităţii: criminale navighează pe oportunităţile
militare, economice, financiare, soci- create de evoluţia mediului economic şi
etale, ecologice, educaţionale etc. financiar global, inclusiv pe compo-
Dacă acceptăm, şi trebuie să o nenta legislativă. Liniile de demarcaţie
facem, că fundamental în existenţa dintre economia „curată" şi cea „murdară"
oamenilor şi a societăţilor a fost şi a se estompează. Lipsa unei legislaţii
rămas binomul „încredere-interes" coerente, excesul de „autoreglemen-
atunci trebuie să acceptam reconstrucţia tare" decisă de conducerile executive
conceptului de ordine la nivel naţional, ale băncilor şi celorlalţi actori finan-
regional şi internaţional. Soluţiile nu pot ciari, favorizează pătrundere masivă a
veni decât de la actorul cel mai capitalului murdar în circuitele econo-
important încă: statul naţional, articulat miei legale, ea însăşi zguduită de mari
în ce gândeşte şi în ce face cu mediul fraude şi acte de evaziune fiscală.
statul regional şi internaţional. Paradisurile fiscale, zone cu o legislaţie
În strategia de protecţie a economiei extrem de permisivă, continuă să
trebuie avută în vedere confuzia care reprezinte principalul obstacol care
există între banii murdari şi economia blochează orice tentativă de combatere
legală. în ultimă instanţă trebuie să a criminalităţii organizate, generatoare
acceptăm faptul că trăim într-un sistem de bani murdari. Asistăm în prezent la
şi într-o lume în care sunt amestecate întrepătrunderea pieţelor financiare şi la
activităţile legale şi cele ilegale. Cel o uriaşă concurenţă la nivel interna-
puţin până în prezent nimeni nu a inclus ţional, în care fiecare piaţă financiară,
în ecuaţia complexă de verificare şi deşi păstrează unele particularităţi, nu
analiză a crizei financiare despre care dispune de poziţia de monopol în
vorbim, componenta criminală articu- negocierea vreunui instrument financiar.
lată la o realitate evidentă, aceea a Este motivul pentru care piaţa
fondurilor murdare integrate în econo- financiară nu poate fi înţeleasă şi nu
mia legală prin utilizarea paradisurilor poate fi analizată şi supravegheată decât
financiare şi a centrelor off-shores. în mod global. Necesitatea unei anumite
64
convergenţe a normelor care guver- - efectele catastrofale ale politicilor
nează diferitele pieţe naţionale, ca şi de dereglementare sau autoregle-
realizarea unor forme de cooperare mentare promovate de aproape toate
eficace între autorităţile de control al autorităţile naţionale şi internaţionale în
acestor pieţe se impun stringent, materia funcţionării pieţelor financiare;
datorită creşterii numărului tranzacţiilor - falimentul desăvârşit al siste-
transfrontaliere, facilitată de progresele melor de risc, management şi a
tehnologice. modelelor ce stau la baza acestora care
Această cooperare se impune, într- au încurajat fraude şi infracţiuni
un mod cu totul specific în privinţa dezvăluite doar întâmplător. în acest
statelor membre ale Uniunii Europene sens este corectă aprecierea făcută de
care trebuie să pună în practică toate Alan Greenspan problema esenţială
instrumentele de armonizare normative este că modelele noastre de risc mana-
şi de cooperare operaţională necesare. gement, în ciuda complexităţii pe care
Cercetările efectuate asupra siste- au căpătat-o sunt încă prea simple
melor financiare din principalele ţări ale pentru a captura întregul spectru de
Uniunii Europene evidenţiază faptul că variabile care guvernează realitatea
modelul unei pieţe financiare foarte economică globală;
reglementate, dominate de o autoritate - fiecare mare corporaţie are în
de control puternică şi cu competenţe structura sa o componentă criminală
extinse este agreat, dar rămân în zona care impune, de cele mai multe ori,
de clarificare şi redefinire nu doar regulile jocului, regulile pieţelor pentru
relaţia dintre autorităţile de control şi simplul motiv că aceasta absoarbe
cele profesionale (echilibrul între regle- fonduri de natură criminală, le spală şi
mentare şi autoreglementare sau auto- doreşte a le multiplica prin operaţiuni,
disciplină) ci şi o mai riguroasă delimi- scheme şi instrumente financiare
tare a raporturilor între autorităţile inventate; aparent sofisticate şi scăpate
specializate şi autorităţile publice tradi- de sub orice reglementare sau activitate
ţional competente pentru descope-rirea de supraveghere;
şi reprimarea criminalităţii economico- - actualele tehnici, metode şi
financiare (poliţia, parchetul, justiţia). practici contabile utilizate în cadrul
În opinia noastră, trebuie o analiză operatorilor financiari, bancari, de
lucidă a actualei crize financiare asigurări etc. au permis supraeva-
globale să evidenţieze, printre altele şi luarea activelor lor, iar auditul acestor
următoarele aspecte: firme a devenit captiv, acceptând şi,
- dimensiunile, evident aproxi- mai mult, supervizând ilegalitatea
mative, ale economiei criminale, ca şi acestora (marile prăbuşiri începute cu
componentă a economiei legale. ENRON şi terminate astăzi cu cele
Cuantificarea capitalului murdar şi a prezentate mai sus sunt edificatoare).
celui speculativ în volumul capitalului Merită menţionată ultima mare
mondial şi puterea acestora de a prăbuşire înregistrată în ziua de 17
produce „seisme" pe cele mai reprezen- martie 2008 a băncii americane Bear
tative pieţe financiare; Stearns (fondată în anul 1923) ale cărei
65
acţiuni au scăzut de la valoarea de scoase la iveală abia acum. În plină
158,39 dolari în luna aprilie 2007, la criză, au opacizat pieţele, în sensul că
3,63 dolari în şedinţa de tranzacţionare nimeni nu este dispus să spună care sunt
din 17 martie 2008. Acest „simbol" al riscurile acestora şi cine le suportă.
economiei şi finanţelor americane a fost Riscul asumat este cel care mişcă piaţa
cumpărat de Banca americană de de credit; când acest risc nu mai este
investiţii J.P. Morgan Chase cu suma de clar, când transparenţa dispare, pieţele
240 milioane de dolari, adică cu 90% îngheţă;
mai puţin decât valoarea de piaţă > orice inovaţie financiară are părţi
înregistrată de către Bear Stearns cu o bune şi părţi rele edificatoare fiind în
săptămână în urmă. acest sens opiniile exprimate cu mult
Criza financiară scoate la lumină timp în urmă (anii 1999-2000) de
viciile majore ale unui model de către prestigioşi economişti şi finanţişti
guvernantă şi ale unor practici ilegale în (Alexander Lamfalussy şi Paul
lumea finanţelor şi băncilor care sunt Krugman) care susţineau, argumentat,
departe de ceea ce se numeşte în mod faptul că „globalizarea pieţelor finan-
curent „bune practici". Această con- ciare nu poate avea succes în condiţiile
cluzie aparţine prof. Daniel Dăianu (vezi unor mecanisme de autoreglementare
Ziarul Financiar din 25 martie 2008) care generează creşteri de risc ca
care, analizând declaraţiile lui Alan urmare a inovaţiilor financiare" ;
Greenspan (fost preşedinte al Rezervelor > viaţa arată ce rău este să nu avem
Federale ale S.U.A.), afirmă: şi Alan o reglementare a sectorului financiar
Greenspan rămâne, în pofida crizelor paralel (shadow banking sector), să nu
foarte severe de acum, adept al încercăm să soluţionăm conflicte de
autoreglementărilor, teză ce poate fi pusă interese flagrante, să nu combatem
în relaţie cu ipoteza funcţionării eficiente opacizarea pieţelor, efectele de conta-
a pieţelor. În schimb, cei ce văd giune, care accentuează riscuri de
imperfecţiuni, nu minore, în funcţionarea sistem dincolo de frontierele naţionale;
pieţelor finan-ciare reclamă măsuri de > ar trebui reexaminate propunerile
reglementare corespunzătoare". fostului ministru italian al economiei,
Opiniile exprimate de prof. Daniel Tomasso Padoa Schioppa, care cerea
Dăianu se referă la: o creştere instituţionalizată a capacităţii
> inovaţiile financiare introduse şi de supraveghere bancară la nivelul
promovate pe piaţă au generat şi ampli- Uniunii Europene (acum autorităţile de
ficat riscuri, ele constituind o cauză supraveghere sunt naţionale);
structurală a crizei financiare actuale; > ar trebui să facem o distincţie
> controversele existente între clară între pieţele libere şi pieţele fără
analiştii financiari sunt generate de reglementări. Când pieţele sunt comple-
disputa între paradigme în înţelegerea tamente „lăsate de capul lor" daunele
funcţionării pieţelor financiare şi colaterale pot fi imense şi se poate
implicaţii în domeniul supravegherii şi ajunge la reacţii virulente, care să pună
reglementării; în discuţie chiar spiritul economiei de
> o serie de inovaţii financiare, piaţă, libere;
66
> criza actuală reclamă o reevaluare criminale transnaţionale în ţesuturile
a întregului edificiu de reglementări economiei globale şi cu deosebire în
astfel încât să putem controla riscurile sectorul intermedierilor financiare a
sistemice rezultate din inovaţii finan- determinat o dublă gravă ameninţare.
ciare; Mai întâi o ameninţare pentru un anume
> nu economia reală trebuie să stat, prin compromiterea funcţiilor de
servească celei nominale (financiare), ci intermediere şi a mecanismelor de
invers. Când aceasta din urmă ajunge să fluidizare şi difuziune informativă tipice
urmărească un „raison d'etre" al său pieţelor concurenţiale, care determină
(inclusiv prin nivelul profiturilor gene- pierderea controlului asupra agregatelor
rate de operaţiuni pur speculative) macroeconomice (masa lichidă a
pericolele vizează economia în an- sistemului, nivelul real al dobânzii),
samblu. Oare este firesc ca şefi de bănci împreună cu un efect poluant asupra
să fie demişi cu „paraşute de aur" de operatorilor din sistemul naţional
zeci de milioane de dolari (euro), în (bănci, intermediari financiari).
timp ce pierderi masive să fie suportate În al doilea rând, pe plan interna-
de acţionari, de cetăţeni?; ţional, se produce diminuarea credibili-
> nu este normal ca scheme de tăţii ţărilor afectate prin scăderea
compensare în industria financiară să capacităţii lor de atragere a capita-
stimuleze asumarea de riscuri aproape lurilor. Necesitatea abordării realiste a
indiferent de circumstanţe; fenomenelor ce se produc astăzi în
> economia capitalistă are nevoie societatea globalizată, inclusiv a crimi-
de un compas moral şi aceasta trebuie nalităţii economico - financiare orga-
să ghideze conduita celor care gesti- nizate apare evidentă în relaţia acestora
onează finanţele private; cu nivelul ridicat de securitate econo-
> pentru a proteja economia şi mică reclamată astăzi de societate,
finanţele de practici ilegale este nevoie, considerând, enomenologiile criminale
printre altele, de reglementări eficace. cele mai insinuante, care au puternice
În opinia noastră, procesul globali- conotaţii economico - financiare, chiar
zării a generat o creştere exponenţială dacă nu sunt percepute în mod evident
nu doar a economiei reale legale dar şi a de către cetăţeni datorită nivelului lor
activităţilor ilegale ale grupurilor crimi- limitat de alarmă socială, deseori
nale din ce în ce mai sofisticate şi active influenţează mult sistemul cu conse-
pe pieţele transnaţionale. Acestea cinţe grave asupra întregii colectivităţi"
exploatează cu maximă rapiditate şi (Nicolo Polari - 2006).
eficienţă un element cheie: acela al La nivelul Uniunii Europene şi al
neomogenităţii legislative existente fiecărui stat membru este conştientizat
între diferitele ţări, al excesului de pericolul generat de ofensiva crimina-
autoreglementare şi al capacităţii lităţii economico-financiare organizate,
limitate de control, supraveghere şi care este preocupată de introducerea
investigare din partea organismelor masivă şi anonimă a capitalurilor
specializate. murdare în economia legală, prin inter-
Infiltrarea grupurilor moderne mediul participaţiunilor acţionariale,
67
societăţilor fantomă, diferitelor forme sau de supraveghere. Băncile mari
de coparticipare la capitalul întreprin- păstrează miliarde de dolari în active
derii, speculaţii la bursă, investiţii în separate de balanţele lor contabile
titluri de stat şi fonduri comune. accesibile doar personalului din condu-
Revenind la actuala criză financiară cerea acestora, lacom şi neinteresat
globală, pe componenta ei americană decât de uriaşele câştiguri realizate în
merită menţionate următoarele aspecte: interes particular.
> Piaţa de investiţii a fost atrasă >Nu numai că instituţiile financiare
într-o zonă în care trece dincolo de de pe Wall Street aveau o libertate de
sistemul bancar şi dincolo de orice mişcare extraordinară, dar acestea au
reglementări (Bill Gross - manager impulsionat şi băncile comerciale să
fond de investiţii - 2008). Este vorba de evite reglementările destinate lor
zona reprezentată de tranzacţiile cu (Barsey Frank - preşedintele Comisiei
instrumente financiare complexe care s- Financiare din Congresul S.U.A. - 30
au ascuns în umbra sistemului bancar. martie 2008).
> În ultimii ani, atât Congresul Concludente sunt, în sensul celor
S.U.A., cât şi administraţia preziden- menţionate mai sus, concluziile
ţială au forţat eliminarea unei părţi cuprinse în raportul redactat de către
importante din reglementările siste- Departamentul de Justiţie al S.U.A., cu
mului financiar, ceea ce a impulsionat privire la falimentul New Century
băncile şi firmele de brokeraj să creeze Financial, unul dintre liderii pe piaţa
o serie de produse financiare despre financiară americană. Considerat ca
care experţii spun că sunt foarte greu de fiind cel mai complex document legat
înţeles şi, mai ales, foarte greu de de falimentul unei instituţii ipotecare
evaluat (Allan Blinder - profesor de făcut public vreodată, acest raport
economie la Universitatea Princeton - concluzionează:„New Century Financial
2008). a recurs la practici imprudente şi
> În ultimele decenii piaţa ameri- inadecvate, constând în falsificarea
cană a cunoscut o explozie a instru- registrelor contabile, unii auditori
mentelor financiare derivate, al căror financiari ai firmei KPMG au tras
scop principal era acela de transfer al semnale de alarmă privind practicile
riscului. Aspectul esenţial care trebuie contabile ilegale, însă partenerii KPMG
remarcat este că aceste produse sunt care supravegheau auditul nu au luat în
ascunse privirii investitorilor, analiştilor considerare aceste avertismente de
şi autorităţilor de supraveghere, ele teama de a nu pierde un client important
nefiind tranzacţionate în mod public; (sursa: Ziarul Financiar din 28 martie
mai mult, societăţile de servicii finan- 2008 - pag. 11).
ciare fac publice date total nesemnifi- Aprecierile redactate mai sus sunt în
cative despre caracteristicile acestor deplin acord cu concluziile fixate în
instrumente financiare. Aceste instru- raportul EUROPOL pe anul 2006 care,
mente financiare derivate sunt foarte la capitolul consacrat „factorilor care
bine ascunse în conturile firmelor, favorizează pieţele infracţionale" menţi-
neaccesate de nici o entitate de audit onează exploatarea de către crimina-
68
litatea organizată a sectorului financiar. provocate de oameni şi din cauza unui
În concret, este vorba despre exploatarea crez greşit, care gravitează în jurul ideii
instituţiilor de credit, a instituţiilor finan- că piaţa are capacitatea de a-şi corecta
ciare cuprinzând casele de schimb singură propriile excese.
valutar, companiile de asigurări sau Unul dintre excesele pieţelor îl
intermediarii şi firmele de investiţii. Sunt constituie lăcomia de a absorbi şi
exploatate în egală măsură şi firmele de integra în circuitele legale banii murdari
audit, contabili externi, inspectori de produşi de corporaţiile criminale, pe
supraveghere, agenţi imobiliari. Per total care îi multiplică prin intermediul unor
se constată internaţionalizarea utilizării scheme şi produse financiare scăpate de
frauduloase a sectorului financiar, a sub orice control.
pieţelor financiare. Pieţele sunt forţate, sau mai bine
Este, credem noi, remarcabilă zis, nu rezistă presiunilor exercitate de
următoarea frază din raportul citat: corporaţiile criminale şi procedează la
„proprietarii, conducerile executive, inventarea unor instrumente financiare
personalul specializat din instituţiile şi scenarii care sfidează reglementările
financiare pot fi membrii unei orga- existente şi amplifică riscul la nivel
nizaţii criminale sau pot fi ameninţaţi naţional şi global.
sau corupţi de către o organizaţie Astfel de practici de mare risc sunt
criminală. Cea mai gravă pare a fi iniţiate şi promovate agresiv de către
situaţia în care instituţiile financiare sau conducerile instituţiilor financiare, care
de credit sunt exploatate de infractori profită direct, prin încasarea unor sume
sub acoperirea unor persoane legitime". exorbitante de bani.
Necesitatea supravegherii pieţei de Într-un asemenea teritoriu nu există
capital este impusă atât de consideraţii nici lege, nici etică.
strict juridice, cât şi de raţiuni care ţin Acceptând faptul că nici piaţa şi
de tehnica financiară. Aspectul penal se nici reglementările nu sunt şi nu pot fi
explică prin faptul că infracţiunile perfecte, soluţia preconizată de experţi
bursiere nu afectează numai interesele (G. Soros) ar fi că „interacţiunea dintre
individuale, că şi însăşi structura cele două elemente ar trebui să deter-
statului şi a pieţei, deoarece slăbeşte mine în cele din urmă cum trebuie să se
încrederea publicului în sistemul comporte piaţa" (Ziarul Financiar din
economic şi social. 14 aprilie 2008).
În fond, criminalitatea care se mani- Din moment ce piaţa reprezintă
festă în domeniul pieţelor de capital creaţia a milioane de oameni care
afectează în mod direct toţi actorii care acţionează în interiorul ei, ea nu poate fi
evoluează pe această scenă: indivizii şi dominată decât de improvizaţie şi
instituţiile private, precum şi finanţele incertitudine cauzate de relaţiile dintre
publice (statul obligat, în cele din urmă, oamnei. Drept urmare, piaţa nu poate fi
să intervină cu bani publici pentru cedată de autoritatea publică către
salvarea instituţiilor prăbuşite şi a indivizi sau structuri nesupuşi niciunei
indivizilor păgubiţi). reglementări.
Toate crizele financiare sunt Statele membre ale G-7 au hotărât,
69
luni, 14 aprilie 2008, „sporirea regle- valorile comerciale şi cele non comer-
mentărilor şi o mai mare transparenţă a ciale şi o anume reordonare a puterilor
operaţiunilor derulate pe piaţa de între politic, economic-financiar şi
capital. juridic.
Dacă există, şi credem că există, o Sarcina este dificilă pentru că ne
conexiune între criminalitatea organi- aflăm într-o cursă de viteză între lumea
zată şi crizele financiare atunci soluţia globalizată a afacerilor economico-
ar fi un drept al pieţelor internaţionale. financiare (extrem de dinamică şi
Acest drept cu vocaţie mondială va pragmatică) şi rigiditatea dreptului
cuprinde în substanţa sa în mod internaţional cuplată cu conservato-
prioritar o dimensiune etică care ar rismul sistemelor naţionale de drept.
putea realiza multdoritul echilibru între

70
ECONOMIA SUBTERANĂ
Dr. Mihail David
Universitatea “Spiru Haret”, Facultatea de Drept si Administratie Publica
Constanta

In the actual geopolitical conditions the opening of the commercial and


financial barriers, the very fast diffusion of information determined an
evolution of the infractional activities. Criminal organizations have the
power of taking control over banks, international concerns and despite the
oppressive laws the offender investors cannot be stopped.
The underground economy – an unregistered economy –includes three
types of activities:
- the latent economy characterized through tolerated activities at the
legislative level but that are not officially registered;
- the informal economy determined as incorporative and belonging to
the domestic economy is respecting the law and refers to producing
goods and services
- the activity of the criminal economy, illicit that refers to services and
goods directly prohibited by the legislation in force.
The doctrine has accepted and is analyzing as basic components for the
underground economy: fiscal fraud, illicit work and criminal activities.

1. Economia subterană ca obiect globale necesare pentru control şi


de cercetare al criminologiei supraveghere. Nu în zadar se spune că
În noua eră a globalizării, graniţele ceea ce este bun pentru comerţul liber
s-au deschis, barierele comerciale şi este bun şi pentru criminali. Actual-
financiare au fost eliminate, iar mente, criminalitatea organizată cu
informaţia circulă destul de rapid. caracter transfrontalier este considerată
Afacerile companiilor transnaţionale de experţi drept branşă economică cu
sporesc tot mai mult, la fel ca şi cea a cea mai rapidă expansiune din lume,
organizaţiilor criminale transfronta- asigurând un profit anual de circa 500
liere. Averile mari sunt, adeseori, miliarde de dolari14.
rezultatul traficului cu droguri şi arme, Concomitent, se estompează graniţa
contrabandei, prostituţiei, spălării între legalitate şi ilegalitate în afaceri.
banilor, toate sub umbrela corupţiei. Băncile şi concernele sunt controlate
Oportunităţile acestora de a exploata
sistemul n-au fost niciodată atât de 14
Raportul ONU privind starea mondială a
mari, căci piaţa mondială a fost crimei organizate// Sinteze documentare,
liberalizată înaintea creării instituţiilor nr.3/1999, Bucureşti, Editura Ministerului de
Interne, 1999, p. 24.
71
deseori de crima internaţională care guvernamentale promovate de ţările
profită de desfiinţarea constrângerilor vestice industrializate. La rândul său,
legale pentru economie. Oricât de conflictele care însoţesc globalizarea,
drastice ar fi legile împotriva spălării nu sunt decât o luptă tot atât de veche
banilor, penetrarea sectoarelor legale de pe cât este capitalismul însuşi pentru
către investitorii criminali nu poate fi distribuţia a ceea ce se produce.
stopată. În acest sens, criminalitatea trans-
În acelaşi timp, globalizarea activi- frontalieră ia dimensiuni înspăimântă-
tăţilor economice şi a pieţelor financiare toare, generând riscul ca la un moment
a avut multe influenţe pozitive asupra concret să provoace descreşterea
economiei mondiale, dar tot mai globală a economiei.
evidente devin costurile impuse de acest În raportul Băncii Mondiale privind
fenomen. Simplicitatea cu care se pot corupţia la nivel global peste 150 de
spăla la moment banii murdari pe plan persoane din înalte poziţii sociale, din
internaţional şi naţional reprezintă unul circa 60 de ţări dezvoltate, au catalogat
dintre acestea. Deşi nu sunt estimări corupţia ca fiind cel mai mare impe-
certe, experţii au presupus că între 300 diment în dezvoltarea şi creşterea lor
şi 500 miliarde dolari intră în fiecare an economică. Practicile corupte conduc la
pe piaţa de capital15. Aceşti bani provin „drenarea” bugetului statului, la ravagii
din activităţi criminale, care absorb în rândul comerţului liber şi la alun-
direct resursele ce ar putea fi alocate garea investitorilor străini. Banca
pentru utilizări legale. De asemenea, Mondială susţine că, în prezent,
prin spălarea banilor se alocă bani corupţia poate afecta negativ rata anuală
„murdari” în toată lumea, nu atât pe a creşterii economice dintr-o ţară cu
baza reţelelor de profit aşteptate, cât pe 0,5-1 %. Pe de altă parte, studiul FMI
baza uşurinţei de a evita controalele apreciază că în ţările corupte investiţiile
naţionale. Astfel, banii murdari tind să străine directe sunt cu aproximativ 5 %
curgă spre zonele unde controalele sunt mai reduse decât în ţările unde corupţia
nu chiar aspre. În cele din urmă, este relativ mică. Agenţia de rating
alocarea mondială a resurselor este Standard Poors acordă investitorilor
distorsionată, în primul rând de către şanse între 50 şi 100 % de a-şi pierde în
activităţile criminale şi apoi de modul 5 ani capitalul total investit în ţări cu
alocării banilor murdari: corupţie, trafic diferite grade de corupţie. Aceste apre-
de arme, droguri, fiinţe umane, obiecte cieri categorisesc ţările în grupe diferite
de lux etc. de risc ale investiţiilor pe termen lung,
Integrarea economiei la scara cu efecte pozitive, respectiv negative,
mondială nu este determinată de o lege asupra revigorării economiilor acestora16.
a naturii care survine pe neaşteptate, 2. Definirea conceptuală şi esenţa
fără vre-o altă alternativă. Mai întâi de economiei subterane
toate, ea este rezultatul unei politici Comerţul clandestin cu pietre preţi-
oase şi ţesături deosebite, braconajul,
15
BARI, Ioan, Probleme globale contemporane,
16
Bucureşti, Editura Economică, 2003, pag. 383. BARI, Ioan, op. cit., pag. 383.
72
distileriile clandestine sunt activităţi aliştilor din domeniul social şi juridic,
rămase celebre până în zilele de astăzi; înainte de a fi analizat din punct de
apoi comerţul complementar, traficul de vedere economic.
frontieră cu bunuri de larg consum ce Termenul în sine este o traducere
lipseau de pe piaţa organizată în foarte sugestivă şi a căpătat supremaţie
sistemul socialist şi marile afaceri, asupra altor expresii apropiate, ele-
precum traficul de armament, de fiinţe mentul comun în toate fiind delimitarea
umane, droguri, tutun, alcool, cu parti- în sfera economicului între activitatea
cularităţile de rigoare, au însoţit eco- legală şi cea ilegală, în final între bine şi
nomia subterană pe parcursul timpului, rău în economie.
adaptându-se realităţii imediate din Fenomenul economiei subterane a
fiecare perioadă17. atras atenţia specialiştilor încă prin anii
Referitor la reacţia statului în 30 ai secolului trecut, dar cercetări
domeniul protejării intereselor sale, se profunde ale acestuia se fac doar de
constată coexistenţa în timp a două trei-patru decenii. Astfel, una din lucră-
atitudini extreme: indiferenţa şi acţi- rile ştiinţifice dedicate acestui fenomen
unile represive excesive bazate pe apare abia în anul 1977 în SUA.
autoritate şi forţă de constrângere. Autorul ei, P.Gutmann, constată că
Orientări de poziţii şi adoptarea activitatea economică neînregistrată
unei atitudini responsabile au avut loc statistic nu mai constituie o cantitate ce
pe plan mondial doar după anii 70 ai poate fi neglijată19.
secolului trecut, când în relaţiile comer- Pe cât este de tânăr acest domeniu,
ciale dintre statele dezvoltate şi unele pe atât este de importantă analiza lui,
din fostele colonii au intervenit schim- datorită numeroaselor interferenţe dintre
bări radicale, investitorii occidentali sectorul oficial şi neoficial, atât al
lovindu-se de lipsa unei legislaţii conso- nivelului produselor, cât şi al persoa-
lidate, de corupţie şi concurenţă neloială nelor care obţin venituri într-unul din
ce se manifestă în zonele respective18. ele şi le utilizează în celălalt.
Acest fapt a constituit un temei Motivul cercetării mai aprofundate
serios de reconsiderare a problemelor nu a fost întâmplător; la el au condus
interne ale propriilor state şi, alături de neliniştile provocate în lumea econo-
măsurile coercitive de natură juridică, miştilor, printre care menţionăm:
au început să-şi facă loc abordările - sesizarea în statisticile oficiale a
economice cu metode specifice de ana- unor erori dificil de explicat;
liză, evaluare, prevenire şi combatere. - lacune în politicile guverna-
La rândul său, conceptul de „economie mentale datorate percepţiei eronate a
subterană” a marcat discursul speci- realităţii;
- concluzii nerealiste ale cerce-
tărilor selective privind gospodăriile
17
POPA, Ştefan, CUCU, Adrian, Economia
subterană şi spălarea banilor, Bucureşti,
19
Editura Expert, 2000, pag. 9. ГУТМАН П. M., Подпольная экономика,
18
POPA, Ştefan, CUCU, Adrian, op. cit., pag. Перевод с английского, Москва, Изд-во
9-10. Экономика, 1977, стр. 242.
73
populaţiei nesesizate de utilizatorii studiată. În acest context, pledăm
datelor şi, ca urmare, distorsionarea pentru a denumi fenomenul investigat
realităţii; ca „economie subterană”, deoarece,
- disfuncţionalităţi în sistemul de conform diferitor surse explicative,
impozite şi taxe etc. inclusiv al Dicţionarului explicativ al
Încercările de definire a economiei limbii române, termenul „subteran”, pe
subterane constituie o preocupare lângă toate semnificaţiile care le are,
pentru cercetarea juridică şi economică, mai înseamnă şi ilegal21, ceea ce, la
impusă nu atât de necesităţi teoretice, rândul său, explică în mare măsură
cât mai ales practice, de delimitare a sintagma respectivă.
sferei activităţilor sale, de cunoaştere şi Totodată, mulţi autori străini preferă
identificare a domeniilor cu care ea să includă în definiţia economiei subte-
interferează. rane activităţile de bază ce constituie în
Definiţiile date economiei subterane esenţă acest fenomen22.
sunt aproape tot atât de diverse pe cât Continuând să caute criteriile de
sunt de variate activităţile prestate în bază cărora să poată fi definită cât mai
această sferă. În acest sens, există un precis economia subterană, specialiştii
număr considerabil de clasificări şi în domeniu reţin în consens criteriile
definiţii, exprimând în principal opo- legalităţii şi ale plăţii în numerar, criterii
ziţia economiei ascunse faţă de modul care, evident, nu sunt suficiente.
de producţie dominant (economia Economistul român Nicolae Craiu,
oficială), de legalitate sau de respectul apreciind că nu criteriul dimensiunii,
faţă de normele legislative în vigoare. caracterul comercial sau necomercial al
În prezent, specialiştii în materie nu bunurilor şi serviciilor oferite, carac-
au elaborat distinct criteriile care prevăd terul legalităţii sunt cele mai potrivite să
interpretarea noţiunii de economie caracterizeze activităţile subterane, ci
subterană, aplicând pentru definirea ei trăsătura lor distinctă rămâne aceea că
diferite epitete de genul: ilegală, subte- „scapă privirii statului”, prin aceasta
rană, criminală, tenebroasă, neagră,
informală, paralelă, duală, distructivă, 21
cash etc. Către acestea se alătură şi un COTEANU I., SECHE L., SECHE M.,
Dicţionarul explicativ al limbii române, Ediţia a
şir de noţiuni, printre care: „economie II-a, Bucureşti, Univers enciclopedic, 1998, pag.
subterană, lume subterană, sector 1035.
subteran, operaţiuni subterane, business 22
ЛИППЕ Петер фон, Экономическая
subteran” etc.20. Această multitudine de статистика: В 2 т. / ФСУ Германии,
termene şi noţiuni denotă faptul că Висбаден, 1995, Т 1, стр. 628; ARVAY I.,
VERTES A., The share of the private sector
problema în cauză este insuficient and hidden economy in Hungary (1980-1992),
Budapest, 234 p.; DALLAGO B., Measuring
20
Факторы, структура и методы and monitoring the informal sector: content of
измерения теневой экономики: региональные the lectures Venue, 1993, p. 20; DILNOT A.,
аспекты // Международная конференция MORRIS C., What do we now about the Black
«Регионы и глобализация», 20-22 июня 2002 Economy? // Fiscal studies, 1981, no. 2.;
г.: Тезисы докладов, СПб, Изд-во Guidebook to statistic on the hidden economy,
СПбГУЭФ, 2002, стр. 83-114. New-York, 1992, p. 378.
74
înţelegând mai mult decât înregistrarea într-o măsură mai mare sau mai mică de
în contabilitatea naţională a activităţilor specialişti, indică dificultatea definirii
respective23. În acest context, autorul îşi sferei atât de vaste, instabile şi relativ
exprimă regretul că „ştiinţa economică neconturate a fenomenului prezentat de
clasică se ocupă numai de bogăţia economia subterană.
vizibilă, sfera de preocupare a acestea Şi deoarece caracterul subteran al
fiind economia oficială, privată sau unei economii nu poate fi definit într-un
publică. Aceasta nu sesizează schimbul mod universal, ci ţinând cont de situaţia
şi producţia decât dacă se înscriu în cele concretă din fiecare ţară, căutarea de
două forme speciale de socializare, care noi criterii care să reuşească să cuprindă
sunt statul şi piaţa” 24. cât mai bine ansamblul activităţii
Absenţa înregistrării în contabili- acesteia, rămâne în continuare în sfera
tatea oficială, fiind privită ca un criteriu preocupărilor specialiştilor interesaţi în
discutabil de către economişti ca Edith relevarea atât a trăsăturilor generale, dar
Arcambault şi Xavier Greffe, în con- mai ales a particularităţilor şi modului
diţiile în care activitatea domestică şi specific de manifestare a lor.
voluntară nu pot fi contabilizate în De fapt, este evident că pretenţia
principiu, în timp ce activităţile oculte definirii exhaustive, unice a economiei
sunt parţial prinse în conturi (prin recal- subterane, în condiţiile unei atari
cularea conturilor naţionale, pornind de complexităţi a fenomenului, nu este
la rezultatele controalelor fiscale) uşor de realizat, practic neputând fi
aceştia propun să se ia în consideraţie cuprinsă întreaga specificitate a mani-
criteriul „reglementării”, fiindcă econo- festărilor ei.
mia neoficială se manifestă ca fiind Aşadar, numai o analiză cât mai
ceea ce scapă regulilor puterii publice, complexă a realităţii fenomenelor ce ţin
deci nu se supune nici politicii de activitatea subterană, privite în
economice, nici celei sociale. dinamica lor şi cu caracteristicile
O trecere în revistă succintă a unora specifice fiecărei etape, în contextul
dintre criteriile de care beneficiază con- modului de organizare economico-
ceptul de economie subterană pentru socială al fiecărei ţări, ar putea stabili
definirea acestuia, evidenţiază următoa- criteriile delimitării cât mai corect
rele elemente: posibil a fenomenului, realizând în final
- legalitatea sau ilegalitatea; o definiţie relativ complexă.
- modalitatea de plată; Economia subterană este separată
- înregistrarea în sistemul conta- de economia de suprafaţă printr-un strat
bilităţii naţionale; subţire, artificial şi lunecos, constituit
- poziţia în raport cu reglemen- din reglementări şi interdicţii, menţi-
tările publice. onează autorul N.Hoanţă25. Ceea ce la
Criteriile nominalizate acceptate,
23 25
CRAIU, Nicolae, Economia subterană între HOANŢĂ N., Dincolo de frontierele
„Da” şi „Nu”, Bucureşti, Editura Economică, legalităţii: economia subterană – evaziunea
2004, pag. 20. fiscală – corupţie // Revista Tribuna economică,
24
Ibidem. nr.29/1998, pag. 70-72.
75
un moment dat constituie economie ş.a. În calitate de criteriu esenţial în
subterană poate să devină ulterior baza căruia se apreciază fenomenele
economie de suprafaţă. Spre exemplu, economice subterane este, conform
activitatea constând din fabricarea şi acestei poziţii, atitudinea faţă de
comercializarea alcoolului în perioada sistemul normativ care reglementează
de prohibiţie a acestuia în SUA între raporturile respective. Cu alte cuvinte,
anii 1920 şi 1933, a constituit un caz este vorba despre eschivarea de la
tipic de economie subterană care, după înregistrarea oficială a activităţii
încetarea interdicţiei, a devenit o economice şi despre caracterul ilegal al
comună activitate legală. acesteia.
Profesorul român Mircea Coşea Astfel, D.Macarov31 şi V.Esipov32,
defineşte economia subterană ca spre exemplu, indică în calitate de
ansamblul activităţilor economice care particularitate distinctă a economiei
scapă, total sau parţial, controlului legal subterane caracterul necontrolat al ei.
şi evidenţei statistice26. V.Ispravnicov şi V.Culicov33 utilizează
Prezintă interes poziţia savanţilor criteriul ilegalităţii (juridic) şi eschivării
ruşi cu privire la definirea fenomenului de la înregistrarea oficială pentru
economie subterană. În acest sens, pot fi atribuirea fenomenelor economice la
evidenţiate două abordări conceptuale: categoria subteranului.
juridică şi economică. Este evident din cele expuse că la
Abordarea juridică a conceptului de baza aprecierii economiei subterane se
economie subterană a fost iniţiată în a află criteriul ilegalităţii. Sub acest
doua jumătate a anilor `80 ai secolului aspect economia subterană reprezintă
trecut de către A.Sergheev27, A. ansamblul diversificat de activităţi
Iacovlev28, T.Coreaghina29, A.Şohin30 economice realizate în afara preve-
derilor legale.
26
COŞEA, Mircea, România subterană, Concepţia juridică a economiei
Bucureşti, Editura Economică, 2004, pag. 102.
27 31
СЕРГЕЕВВ А.А., Нетрудовые доходы: МАКАРОВ Д.Г., Основания и пределы
экономическая природа, структура, пути криминализации общественно опасных
ликвидации // Вопросы экономики, 1987, №6, деяний, составляющих теневую экономику
стр. 86-94. (по материалам федеральных органов
28
ЯКОВЛЕВ А.М., Социология налоговой полиции), Автореферат дисс. …
экономической преступности, Москва, 1988, канд. юрид. наук, Москва, Московский
стр. 12. институт МВД России, 2002, стр. 24;
29
КОРЯГИНА Т.И., План и рынок в МАКАРОВ Д.Г., Экономические и правовые
советской экономике // Совершенно аспекты теневой экономики в России //
секретно, 1989, №1, стр. 4; КОРЯГИНА Т.И., Вопросы экономики, 1998, №3, стр. 14-22.
32
Теневая экономика в СССР // Вопросы ЕСИПОВ В.М., Криминализация экономики
экономики, 1990, №3, стр. 32-42; КОРЯГИНА и пути ее преодоления, Москва, Московский
Т.И., Услуги теневые и легальные // ЭКО, институт МВД России, 1995, стр. 6.
33
Экономика и организация экономического ИСПРАВНИКОВ О.В., КУЛИКОВ В.В.,
производства, 1989, №2, стр. 60-68. Теневая экономика в России: иной путь и
30
ШОХИН А.Н., Социальные проблемы третья сила // Российский экономический
перестройки, Москва, Изд-во Экономика, журнал, Фонд за экономическую
1989, стр. 214. грамотность, 1997, стр. 16-20.
76
subterane a rămas să predomine într-un încălcarea normelor sociale şi ale
şir de cazuri până în prezent, fiind legilor economice, având drept scop
expusă în manuale, studii monografice obţinerea unor venituri ce nu pot fi
şi cercetări cu caracter aplicativ34. controlate de stat”35.
Cu toate acestea, definirea econo- Reieşind din această definiţie, se
miei subterane doar prin prisma constată că apariţia economiei subte-
criteriului juridic reflectă numai unele rane coincide cu apariţia statului şi
caracteristici secundare. În consecinţă, impunerea unor reguli, norme şi legi,
nu actele normative determină viaţa iar dezvoltarea fenomenului este core-
cotidiană, ci societatea în evoluţie lată cu etapele istorice ale dezvoltării
asigură reglementarea normativă a societăţii.
relaţiilor sociale noi apărute. Din aceste Aşadar, economia subterană repre-
considerente, susţinem că dreptul este zintă activitatea economică neînregis-
secundar în raport cu economia şi chiar trată în statistica oficială36. În opinia
subiectiv în multe privinţe. adepţilor acestei poziţii economia neîn-
Referitor la cercetarea economiei registrată include în sine următoarele
subterane prin prisma abordării econo- trei tipuri de activităţi: latentă (ascunsă),
mice se scoate în vileag acel fapt că, neformală şi criminală (ilegală):
pornind de la scopul evident economic - economia latentă se caracteri-
al activităţii subterane, respectiv de zează prin activităţi tolerate la nivel
maximizare a veniturilor, indiferent de legislativ, dar care nu este reflectată
metodele şi mijloacele ce urmează a fi oficial în registrele de evidenţă sau se
folosite pentru aceasta, şi de activităţile tăinuiesc veniturile în scopul eschivării
eterogene atrase în sfera sa de cuprin- de la achitarea impozitelor ori de la alte
dere, poate fi acceptată ca definiţie obligaţiuni;
a economiei subterane: „ansamblul - economia neformală este determi-
activităţilor desfăşurate organizat, cu nată ca incorporativă şi aparţine econo-
miei domestice, care se desfăşoară în
temeiuri legale şi este orientată asupra
34
CATAN, Victor, Criminalitatea organizată şi producerii mărfurilor şi prestării de
economia tenebroasă în Republica Moldova – servicii;
flagele destabilizatoare ale statalităţii //
Conferinţa ştiinţifico-practică republicană din 26 - activitatea economiei criminale
februarie 1999 cu genericul: „Criminalitatea este ilegală, adică cuprinde acele genuri
organizată şi economia tenebroasă în Republica de servicii şi producere care sunt
Moldova”, Chişinău, Editura ARC, 1999, pag. 6- interzise în mod direct de legislaţia în
10; ГОЛУБЕВ А.Н., ШКОНДА И.В., vigoare. În prezent, către asemenea
РОСТОВ К.Т., Методические основы по
определению масштабов теневой экономики activităţi se referă traficul de droguri şi
на региональном уровне, Ч. 1, СПб, 1996, 72
стр.; ГУРОВ М.П., ЧЕБОТАРЕВ С.С.,
35
Теневая экономика и экономическая TANZI V., The underground Economy in the
преступность в системе рыночного United States, New-York, 1984, p. 32.
36
хозяйства, Учебное пособие, СПб, 1997, 172 ПОНОМАРЕНКО А., Подходы к
стр.; Экономика, Учебник / Под ред. Буланова определению параметров теневой экономики
А.С., Москва, 1994, 320 стр. // Вопросы статистики, 1997, №4, стр. 38-44.
77
armament, organizarea businessului cu oportun pentru manifestări ale econo-
prostituţia, traficul de arme şi de fiinţe miei subterane.
umane, contrabanda, precum şi alte Anul 1990, care a reprezentat practic
activităţi criminale sancţionate în con- renunţarea la economia planificată
formitate cu legislaţia penală în vigoare. pentru toate statele ex-socialiste, a găsit
Cele expuse mai sus, analiza şi populaţia acestor state în stadii foarte
generalizarea abordărilor şi interpre- diverse de percepere a principiilor
tărilor privind economia subterană, ne economiei de piaţă şi, în consecinţă,
permit de a defini acest fenomen ca pe reacţia a fost pe măsură, astfel, încât
un ansamblu de activităţi economice sectoare întregi din fosta economie de
ilegale (inclusiv criminale), neînre- stat s-au orientat spre câteva ţinte clar
gistrate şi fictive, orientate spre obţi- diferite:
nerea şi majorarea veniturilor, activi- - acceptarea regulilor economiei de
tăţi care sunt realizate, de regulă, în piaţă şi, în consecinţă, redimensionarea
scop de profit. şi remodelarea activităţii pentru a face
În ceea ce priveşte participanţii la faţă acestor situaţii;
activităţile economice subterane, pot fi - identificarea unor facilităţi ime-
identificate două categorii de persoane: diate, la marginea sau în afara siste-
cele care lucrează şi obţin venituri mului legal, implicarea în tranzacţii
exclusiv în economia subterană şi cea nespecifice, abandonarea nejustificată a
de-a doua categorie, în care sunt înca- patrimoniului în schimbul unor bene-
drate persoanele ce obţin venituri atât ficii aparente, imediate.
din surse legale, cât şi din activitatea O parte considerabilă din cei care
economică subterană. au realizat o asemenea abordare, prin
Un loc aparte, caracterizat prin corelare cu reprezentanţii pieţei paralele
pericolul social pe care îl generează, din perioada economiei planificate, au
indiferent de poziţia anterior prezentată, reuşit în scurt timp să formeze structura
îl au organizatorii şi participanţii activi economiei subterane în ţările aflate în
din sfera criminalităţii economice. tranziţie.
Statele aflate în tranziţie de la siste- În cazul Republicii Moldova şi a
mul economic centralizat la economia României, precum şi a altor ţări ale
de piaţă se confruntă cu fenomenul spaţiului ex-sovietic, pe fondul mono-
economiei subterane în forme foarte toniei ofertei de bunuri de consum,
diverse de manifestare. a lipsurilor mergând până la criză,
Chiar dacă sistemul planificat a schimbarea de sistem a fost prilejul
urmat teoretic îndeaproape toate opera- pentru organizarea imediată a unor
ţiunile economice, iar sistemul de sanc- structuri ale economiei subterane în do-
ţionare era drastic, pornirea naturală a meniul comerţului, prestării de servicii,
omului spre înavuţire şi, nu în ultimă dar şi în câteva ramuri industriale
instanţă, spre un consum variat ca producătoare de produse alimentare şu
posibilităţi de opţiune a creat şi în acest bunuri de consum solicitate de consu-
sistem o piaţă paralelă ce a funcţionat matori. Dintre elementele componente
clar pe principiul cerere-ofertă, prilej ale economiei subterane, cele mai răs-
78
pândite la momentul iniţial atât în Referitor la constatarea structurii
Republica Moldova, cât şi în România economiei subterane urmează de
au fost activităţile desfăşurate fără înre- menţionat chiar de la bun început că
gistrare, evaziunea fiscală şi munca la această problemă a fost abordată de
negru. mulţi cercetători37.
Pe de altă parte, există pericolul ca, În structura economiei subterane se
reducând sfera de cuprindere numai la include sistemul raporturilor economice
aceste trei elemente, să nu fie luate în neformale, care asigură satisfacerea
consideraţie semnalele periculoase ale intereselor de profit datorită imperfec-
altor activităţi economice subterane ţiunii sistemului economic. Aceste ra-
care deja şi-au făcut apariţia pe peri- porturi şi-au schimbat structura într-o
metrul social-economic moldovenesc şi anumită măsură, având ca consecinţă
românesc. dispariţia treptată a unor tipuri de
Astfel, tot ceea ce scapă regle- infracţiuni economice şi apariţia, dez-
mentărilor puterilor publice dă posibi- voltarea altora legate de efectuarea
litatea includerii sub eticheta de operaţiunilor valutare şi cu hârtiile de
„activitate economică subterană” a unor valoare, operaţiunile bancare şi credi-
practici foarte variate precum: frauda tarea ilegală, fondarea societăţilor pe
fiscală, munca clandestină, traficul de acţiuni şi a altor structuri economice
droguri, comerţul ilegal de arme, prosti- false, escrocherii la scară internaţională,
tuţia, dar şi grădinăritul, activităţile narcobusinessul etc.
casnice etc. Astfel, sunt acceptate şi analizate
În esenţă, indiferent de denumirile,
componenţa, sfera de cuprindere folo-
37
site cu predilecţie de unul sau altul PESTIEAU, Pierre, L` èconomie souterraine,
dintre autori, poziţia fenomenului subte- Hachette, Editure Pluriel Inèdit, 1989, 212 p.;
PRANDEA, Eladea, Caracteristici ale economiei
ran în cadrul ansamblului economiei, ca subterane, INCE, nr. 30, 1998, 188 pag.; CRAIU,
şi elementele componente, sunt pre- Nicolae, Economia subterană între „Da” şi
zentate în continuare, într-o încercare de „Nu”, Bucureşti, Editura Economică, 2004,
sesizare a punctelor care au întrunit 262 pag.; RUSU, Gheorghe, Criminalitatea
opinia majorităţii specialiştilor. organizată şi economia tenebră în Republica
Moldova // Conferinţa ştiinţifico-practică
Pentru elucidarea completă a esenţei republicană din 26 februarie 1999 cu genericul:
fenomenului economiei subterane vom „Criminalitatea organizată şi economia
caracteriza în continuare matricea struc- tenebroasă în Republica Moldova”, Chişinău,
turală a acestuia. Editura ARC, 1999, pag. 81-89; БОКУН Н.,
3. Structura economiei subte- КУЛИБАБА И., Теневая экономика: понятие,
классификация, информационное обеспечение
rane: probleme teoretice // Вопросы статистики, 1997. №7, стр. 4-12;
Sfera activităţilor pe care le poate БОЛВА Н.В., Влияние теневой экономики на
include economia subterană, în forma экономическую безопасность, Автореф. дисс.
definită anterior, este deosebit de cu- … канд. экон. наук, Новосибирск, 1998, 28
prinzătoare, fapt justificat prin fluidi- стр.; КОЛЕСНИКОВ В.В., Экономическая
преступность и рыночная реформа:
tatea, dinamica şi flexibilitatea sa în политико-экономические аспекты, СПб,
raport cu realitatea economică. 1994, 224 стр.
79
drept componente de bază ale econo- Alţi autori40 apreciază că, după
miei subterane: frauda fiscală, munca la modul în care se evită efectele regle-
negru şi activităţile criminale. mentărilor fiscale, se disting evaziunea
Evident că trebuie de subliniat fiscală legală şi evaziunea fiscală
faptul că anumite delimitări între cele frauduloasă.
trei componente enumerate sunt strict Dacă sustragerea de la îndeplinirea
teoretice, în realitate activităţile având obligaţiilor bugetare se realizează prin
continuitate, iar ordinea de desfăşurare interpretarea legilor fiscale în favoarea
este subordonată unui singur scop – contribuabilului, atunci ne aflăm în aria
maximizarea veniturilor. evaziunii fiscale legale, care nu consti-
Atât în literatura de specialitate, cât tuie infracţiune. Aceasta se realizează,
şi în practica prevederilor legale şi a spre exemplu, atunci când o anumită
controalelor fiscale, între fraudă fiscală parte a veniturilor unor persoane sau
şi evaziune fiscală se face o distincţie categorii sociale sunt sustrase de la
absolut necesară: modul de definire a impozitare, datorită modului în care
celor două noţiuni face ca acestea să legislaţia fiscală dispune stabilirea
poată fi abordate diferit, în special în obiectului impozabil. Există evaziune
momentul în care se doreşte adoptarea fiscală legală, atunci când un venit este
unor politici de sesizare şi combatere. stabilit în funcţie de unele criterii
Cel mai adesea, frauda fiscală sau norme, care determină un venit
desemnează o infracţiune şi se deose- impozabil inferior celui real.
beşte de evaziunea fiscală, care repre- În cazul când are loc disimularea
zintă o utilizare abilă a posibilităţilor obiectului impozabil, se subevaluează
referite de lege. cuantumul materiei impozabile sau se
În concepţia unor autori38, eva- folosesc alte mijloace de eschivare de la
ziunea este definită ca reorganizare plata impozitului datorat, ne aflăm în
legală a unei afaceri, astfel încât să domeniul evaziunii fiscale frauduloase
minimizeze obligaţia fiscală, iar frauda sau, cu alte cuvinte, al fraudei fiscale.
fiscală ca o rearanjare ilegală a unei Aşadar, se observă clar că în legă-
afaceri în acelaşi scop. tura care conduce de la legal (evaziune)
Evaziunea fiscală se referă la la ilegal (fraudă), nu există ruptură, ci
minimizarea impozitării prin utilizarea continuitate. Deci, între comportamen-
unor alternative acceptabile şi reale. tele legale şi comportamentele ilegale,
Frauda fiscală este determinată de există o „zonă de interferenţă”. La
contribuabili preocupaţi de intenţia de a rândul său, această zonă, aflată între
nu ţine seama de legea fiscală în legal şi ilegal, este o treaptă uşor şi
vigoare39. frecvent trecută, iar contribuabilul
alunecă uşor şi progresiv de la eroarea
38
BROWN C., JAKSON P., Tax avoidance and
40
tax fraud, Bernard & Colli, Humanitas, London, CASTELLS M., PORTES A., The Origins,
1994, p. 57. Dynamics and Effects of the Informal Economy,
39
BOTEA, Ion, Metode şi tehnici fiscale, The John Hopkins University Press, 1989, p.
Bucureşti, Editura Şoimul, 1999, pag. 34. 172.
80
utilizării opţiunilor fiscale, de la simpla produce efecte diferite în cele două
abţinere de a încălca legea la abilitatea cazuri, aceeaşi faptă putând fi conside-
de a o face, şi de la abuz faţă de lege la rată o gravă infracţiune sau o eroare
fraudă fiscală calificată. statistică.
În funcţie de locul de manifestare, Declararea veniturilor şi, în conse-
intensitate, metodele folosite în contra- cinţă, stabilirea impozitului aferent
dicţie cu legislaţia economică, inclusiv acestora pot fi operaţiuni simple dacă
fiscală, frauda poate îmbrăca diferite sursele sunt bine delimitate şi tehnica de
forme, precum evaziunea fiscală, con- calcul se bazează pe un sistem logic,
trabanda, înşelăciunea, dar şi forme dar complexitatea operaţiunii creşte, iar
nesesizabile sau speculative, interpretări siguranţa unor corecte determinări ale
particulare ale unor prevederi legale în impozitelor scade accentuat în cazul
scopul sustragerii sau evitării impo- existenţei unei multitudini surse de
zitării. venit concomitente pentru acelaşi
Din considerentele enumerate mai subiect.
sus, susţinem opinia autorilor moldo- Aşadar, se întâlnesc foarte frecvent
veni V.Cuşnir şi V.Berliba, care fac o în practică situaţii când contribuabilii cu
delimitare strictă între evaziune şi venituri mici sunt riguros impozitaţi, în
fraudă fiscală, propunând ca evaziunea timp ce posesorii unor surse multiple de
fiscală propriu-zisă să fie exclusă din venituri beneficiază de o sumedenie de
numărul delictelor fiscale pedepsite în circumstanţe care în final conduc la o
mod penal, incriminând doar frauda impozitare ce contravine evident princi-
fiscală în anumite situaţii prescrise piilor de echitate fiscală.
expres de lege41. În opinia unor specialişti în do-
În activitatea practică, încadrarea meniu42, evaziunea fiscală deţine primul
fraudei în forme dure de manifestare loc în ierarhia economiei subterane,
sau în cele speculative este determinată formele pe care le îmbracă aceasta fiind
de legislaţia statelor şi de momentul extrem de variate şi ingenioase:
desfăşurării anumitor activităţi. - producţia clandestină de mărfuri;
Astfel, în funcţie de politica - bilanţuri şi contabilitate falsă;
economică a statului adoptată la un - cumpărarea de firme cu datorii;
moment dat, operaţiunile de import pot - multiplicarea accelerată a for-
fi purtătoare ale unor impozite foarte melor şi procedurilor utilizate pentru
mari sau, după caz, ale unor taxe spălarea banilor etc.
convenţionale justificate de costurile Cel mai des, în practica judiciară,
unor servicii vamale. Deci, rezultă clar evaziunea fiscală se întâlneşte sub
că eludarea obligaţiilor vamale va forma de neînregistrare în documentele
de evidenţă contabilă, nedeclararea ve-
niturilor impozabile sau declararea unor
41
CUŞNIR, Valeriu, BERLIBA, Viorel, sume nereale de vânzare-cumpărare a
Aspecte juridico-penale ale evaziunii fiscale a unor bunuri etc.
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor,
Studiu monografic, Chişinău, Tipografia „Elan
42
Poligraf”, 2002, pag. 195. COŞEA, Mircea, op. cit., pag. 102.
81
Spre exemplu, inculpatul Z.M., asimilată doar cu munca clandestină.
fiind în calitate de administrator la S.C. Munca la negru, munca ilegală, subde-
„Zavelca” SRL Constanţa, în decursul clarată, nedeclarată sunt forme sub care
anului 2000, nu a înregistrat în se desfăşoară, în cadrul sectorului
evidenţele contabile facturile privind oficial, activitatea neînregistrată în
achiziţionarea şi livrarea a cantităţii de contabilitate şi deci neplătitoare de
80 tone de produs petrolier rezidual, impozit.
având drept consecinţă diminuarea Sub denumirea de „muncă la negru”,
veniturilor, sustrăgându-se astfel de la munca ilegală, subdeclarată sau nede-
plata reală a obligaţiilor fiscale către stat clarată sunt cuprinse activităţile lucra-
(14.789.916 lei româneşti), prin nede- tive exercitate în afara sau la limita
clararea veniturilor impozabile43. dispoziţiilor şi reglementărilor legale:
Un alt caz: În luna octombrie 2000, - legislaţie socială (accidente de
inculpatul B.G. a vândut imobilul moş- muncă, concediu de boală, asigurări de
tenit lui C.V. cu preţul de 180.000.000 pensie şi şomaj etc.);
lei româneşti, dar în actul de vânzare- - legislaţie fiscală (o mare parte a
cumpărare autentificat de notarul public impozitelor este aferentă veniturilor din
a fost consemnat preţul de 100.000.000 muncă);
lei româneşti, sustrăgându-se astfel de - legislaţia muncii (munca femeilor,
la plata reală a impozitului prin ne- a copiilor, durata timpului de lucru
declararea reală a sumei obţinute în etc.).
rezultatul tranzacţiei44. Fără a generaliza şi, mai ales, fără
În ceea ce priveşte munca la negru, a uita categorii întregi profesionale
un alt element structural al economiei rămase în afara pieţei de muncă sau
subterane, statisticile oficiale înregis- persoanele aflate datorită vârstei, sănă-
trează permanent un număr sporit de tăţii sau altor condiţii particulare în
şomeri, iar din persoanele angajate în imposibilitatea realizării unor venituri,
muncă un procent semnificativ reali- trebuie subliniat că există în mod
zează venituri care nu pot asigura sub evident o mare diferenţă între veniturile
nici o formă existenţa unei persoane. oficiale şi cele efectiv realizate. Una din
Totuşi, chiar şi în atare condiţii, o explicaţiile ce pot motiva această
mare parte a populaţiei nu are reacţia situaţie este, în mod evident, munca la
firească în asemenea situaţii, căutarea negru.
unui loc de muncă fiind în multe cazuri Sfera de cuprindere este foarte vari-
o problemă formală, eventual ca o ată, de la activităţile casnice, gospodă-
variantă tranzitorie spre o nouă perioadă reşti, comunitare, trecând prin munca în
de şomaj. agricultură, construcţii, diverse ramuri
Deseori, economia subterană este industriale, uneori inclusiv de înaltă
tehnicitate.
43
În această ordine de idei, se pot
Arhiva Curţii de Apel Constanţa, Dosar nr. distinge munca la negru ocazională,
794/P/2004.
44
Arhiva Curţii de Apel Constanţa, Dosar nr. individuală şi munca clandestină sau
694/P/2004. „munca la negru cu caracter organizat”,
82
generată de nedeclararea integrală sau de acceptare şi ceea ce societatea
parţială de către angajatori a perso- respinge.
nalului angajat45. Astfel, legislaţia stabileşte în prin-
Aceste forme sunt asimilate în cipal următoarele:
practică, ceea ce face ca munca clan- - limitele minime şi maxime de
destină sau munca la negru să acopere vârstă pentru exercitarea anumitor
orice muncă executată la limita dispo- meserii, ocrotind şi interzicând în mod
ziţiilor legislative şi de reglementare, particular exploatarea copiilor;
indiferent dacă acestea sunt fiscale sau - condiţiile de natură tehnică şi
sociale. Faptul dat implică o lipsă normele de protecţie a muncii specifice
evidentă de rigoare: nu permite să fiecărui domeniu;
se depisteze angajatorul cu resurse - limitele timpului de muncă,
modeste care îşi rotungeşte veniturile odihnă, condiţii ce trebuie asigurate
destul de scăzute de către şeful între- lucrătorilor;
prinderii care exploatează, la scară mult - măsuri pentru protejarea forţei de
mai mare, munca clandestină. muncă din fiecare stat sau, după caz, de
Motivaţia practicării muncii la ne- atragere a forţei de muncă din alte state.
gru este foarte diversă şi are, de regulă, Un factor ce conduce la creşterea
un substrat economic bine pronunţat. muncii la negru este şi timpul liber, cu o
Specificul economic al unor perioade, tendinţă de creştere continuă a duratei,
tradiţia, legislaţia sunt elemente care consecutiv cu diminuarea duratei legale
determină comportamentul cetăţenilor. a muncii şi a extinderii practicii de
Munca clandestină permite celui care o muncă cu norma redusă.
practică să-şi sporească resursele, iar Tradiţia, supusă în general unor
celui care o utilizează – să-şi reducă reguli nescrise, marcată în ultimii ani de
cheltuielile şi, respectiv, ambii – să o tendinţă uneori accentuată de disoluţie
evite cheltuielile fiscale şi sociale. a autorităţii ce o exercită, este totuşi un
Aceasta poate fi motivată, în aceeaşi element decisiv pentru activitatea unor
măsură, de constrângeri administrative, grupuri sociale.
cum este cazul situaţiilor de cumul de În acest context, pot fi amintite
venituri, impozitate cu cotă maximă. adevărate monopoluri exercitate de
Situaţia economică concretă exis- locuitorii anumitor zone în desfăşurarea
tentă la un anumit moment impune unor activităţi, situaţie repetată timp de
cetăţenilor o reacţie imediată pentru generaţii, obiceiul învăţării unor înde-
asigurarea supravieţuirii, iar anumite letniciri de la vârste foarte fragede, cu
tradiţii au încă influenţe puternice. Şi metode dure, apoi migrarea sezonieră
totuşi, reglementările legale care predo- sau migrarea din fostele colonii către
mină în societate determină limita metropole46.
dintre ceea ce este acceptat, condiţiile De asemenea, specificul economic

45 46
YAIR E., CLIFFORD Z., The Evolution of GALBRAITH J.K., Ştiinţa economică şi
the Shadow Economy in Transition Countries // interesul politic, Bucureşti, Editura Politică,
Discussion Paper no. 83/ September 2000, p. 12. 1989, pag. 10.
83
determină comportamentul cetăţenilor, prevederile legislaţiei muncii sau refuză
zonele subdezvoltate, perioadele de plata impozitului, din dorinţa de a
recesiune economică, tranziţia econo- practica o activitate independentă. Este
mică, reorientările şi remodelările eco- vorba despre cei care doresc să dispună
nomice impun forţei de muncă compro- de timpul şi persoana lor după dorinţă,
misuri importante pentru asigurarea refuzând orice constrângeri de aseme-
subzistenţei. nea gen.
Această problemă capătă forme Cu mare regret, în situaţia de parti-
accentuate în cazurile situate la cele cipanţi ai muncii la negru pot fi şi
două extreme ale pregătirii profe- imigranţii care nu pot obţine un loc
sionale. legal de muncă, însă sunt atraşi de
În multe activităţi subterane sunt prosperitatea ţărilor economic dezvol-
folosite la munci brute slab salarizate tate, riscând să rămână „prizonieri” ai
persoane evident fără instrucţie, care muncii ilegale. Este vorba despre repre-
într-o anumită situaţie ar putea da foarte zentanţii ţărilor slab dezvoltate sau care
puţine relaţii şi ar avea o credibilitate se află în curs de dezvoltare, inclusiv
scăzută. Republica Moldova şi România.
La cealaltă extremă se situează per- Locurile de muncă la negru sunt
soanele care, beneficiind de o instrucţie deseori temporare şi, frecvent, de im-
şi o capacitate intelectuală ridicată, sunt portanţă redusă. Activităţile favorizante
dispuse, contra unor recompense pe pentru munca la negru sunt, de cele mai
măsură, să se implice în organizarea şi multe ori: construcţiile, reparaţiile de
desfăşurarea unor activităţi nesesizabile. automobile, confecţii, menajul şi
Deci, participanţii muncii la negru, îngrijirea copiilor, consilierea juridică,
de regulă, sunt următoarele categorii de fiscală şi contabilă.
persoane47: Cu toate că atitudinea cea mai
- persoane cu calificare slabă, con- frecventă întâlnită faţă de practicanţii
strânşi să accepte locuri de muncă muncii la negru este acea de toleranţă,
oculte, negăsind alte posibilităţi pe piaţa gradul mai mare sau mai mic în care
oficială a muncii; populaţia acceptă lucrători fără statut
- minori, studenţi, şomeri, pensi- legal diferă de la ţară la ţară, în
onari; dependenţă de situaţia economică,
- grupurile cu salarii reduse şi nivel tradiţii sau cultură. În Franţa, spre
scăzut de instruire; exemplu, ponderea celor ce tolerează
- persoane care au dificultăţi pri- munca la negru reprezintă dublul celor
vind integrarea lor socială. care nu sunt de acord cu aceasta. În
În acelaşi timp, nu doar raţiunile de ţările din nordul Europei, atitudinea este
ordin economic aduc pe piaţa muncii la mai rigidă48.
negru participanţii de rigoare: există şi o Practicarea muncii nedeclarate
categorie a populaţiei care are o permite angajatorului să se eschiveze
meserie, dar ignoră cu bună ştiinţă prelevărilor obligatorii şi să dispună de

47 48
CRAIU, Nicolae, op. cit., pag. 39. CRAIU, Nicolae, op. cit., pag. 41.
84
o mână de lucru ieftină şi neprotejată de Fiind activităţi interzise de lege, nu
legislaţie. Muncitorul „la negru”, pentru se pune problema declarării lor, şi deci
salariul încasat, de cele mai multe ori a impozitării, ci a reprimării pe cât
mic, sub nivelul economic admis pe posibil. Desigur că sunt şi excepţii cum
economie şi cu efortul depus mult ar fi, de exemplu în SUA, unde, deşi
subestimat din acest punct de vedere, ilegale unele activităţi sunt totuşi
are o contrapartidă dureroasă la supuse impozitării.
prestaţia sa ilegală: lipsa asigurării În Olanda, prostituţia este legală
sociale – atât de sănătate, cât şi de încă din anul 1911. De asemenea, şi
pensie. Pe lângă faptul că muncitorul SUA au legalizat acest fenomen, pe
„la negru” nu este protejat în nici un fel care îl impozitau încă din perioada când
în caz de accident, moarte, bătrâneţe, nu era considerat legal.
este expus diferitor sancţiuni atât fiscale Nu de mult timp în urmă, Olanda,
cât şi, uneori, penale. campioană a legalizărilor, a legalizat
Din cele expuse rezultă că motivaţia comercializarea unor cantităţi mici de
şi implicit veniturile realizate din droguri considerate uşoare (canabis,
munca la negru sunt foarte diverse şi, marijuana).
respectiv, profitabile. Astfel, faptele în sine presupun o
Consecinţele generate de acest încadrare strict juridică, de regulă
fenomen sunt, la rândul lor, importante, penală, dar, analizându-se la nivel de
inclusiv cu rezonanţă în viitor, atât fenomen, se constată că pericolul social
pentru persoanele propriu-zis implicate, recunoscut de societate este dublat de
care, pe lângă încălcarea unor norme un pericol economic, la fel de grav,
legale, sunt lipsite şi de asigurările chiar dacă este mai puţin evident.
sociale, cât şi pentru stat, care evident Totodată, un şir de activităţi
va trebui într-o anumită perspectivă să criminale, precum traficul de droguri,
aloce fonduri pentru asistarea socială a de armament, traficul de fiinţe umane
multora dintre aceste persoane49. etc. sunt o realitate pe care o sesizăm
Reluând ideea enunţată la începutul foarte des prin intermediul unor ştiri
acestui capitol, potrivit căreia delimi- senzaţionale, însă, în spatele acestor
tările între cele trei componente ale activităţi circulă sume uriaşe, genera-
economiei subterane sunt strict teoretice, toare de adevărate fluxuri economice
trebuie totuşi de remarcat că activităţile financiare.
de producţie, distribuţie şi consum de În ultima perioadă de timp tot mai
droguri, traficul de armament, traficul de enunţat devine caracterul organizat
arme, furtul de autoturisme, prostituţia, transfrontalier al activităţilor criminale,
traficul de fiinţe umane, corupţia etc. se putându-se astfel concluziona că princi-
încadrează evident în sfera activităţilor palele legături în plan internaţional ale
criminale – componenta cea mai economiei subterane sunt cele generate
periculoasă a economiei subterane. de criminalitatea organizată.
De asemenea, se constată în mod
49
POPA, Ştefan, CUCU, Adrian, op. cit., pag. evident că principalul scop al tuturor
15. acestor activităţi constă în obţinerea
85
unor venituri importante şi plasarea lor sumelor obţinute în aşa mod în diverse
în câmpul economiei oficiale, activitate activităţi economice legale. În conse-
cunoscută sub denumirea de spălare a cinţă, pătrunderea masivă a banilor
banilor. murdari în circuitele financiare oficiale
Scurta istorie a acestui concept are poate permite reprezentanţilor crimina-
ca origine creşterea fenomenului de lităţii organizate accesul la deciziile
trafic de droguri la nivel internaţional şi, importante care se referă la funcţionarea
în consecinţă, spălarea banilor este economiei mondiale.
operaţiunea ce urmăreşte plasarea

86
LEGALITATEA CHELTUIRII FONDURILOR PUBLICE
Asis. univ. drd. Marcoci Petricã-Mihail Catedra de investigarea criminalitãţii
Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”

The public fund’s legality of expenses is one of the most interesting themes
of the public and central administration based on the regional and
sectorial development in Romania. Fraud, in the budgetary field covers a
variety of forms, there are many public officers that commit acts of
corruption.

Fondurile publice reprezintã totali- anume faptul că utilizarea eficientă a


tatea sumelor de bani puse la dispoziţie bugetului public este indisolubil legată
de cãtre stat în vederea acoperirii de formarea normală a fondurilor
cheltuielilor ocazionate de autorităţile bugetare. Cu alte cuvinte este greu de
publice, autorităţile administrative sau crezut că un sistem care prezintă
alte entităţi care se află în raporturi de disfuncţionalităţi referitoare la stabi-
subordonare patrimonială sau decizi- lirea, încasarea şi urmărirea veniturilor
onală faţă de stat sau autorităţi ale bugetare va putea avea capacitatea
acestuia. managerială să efectueze cheltuieli
Din aceasta perspectivă este foarte legale şi, mai ales, oportune din bugetul
important să poată fi determinate de stat.
cauzele care conduc la imperfecţiuni în Formarea şi utilizarea eficientă a
cadrul proceselor de utilizare a fondu- bugetului de stat capătă valenţe noi
rilor publice sau care generează vulne- în condiţiile aderării României la
rabilităţi şi riscuri asupra autorităţilor Uniunea Europeană, condiţie care
sau persoanelor implicate la nivel impune statului român unele condiţii de
decizional, managerial sau executional natură imperativă referitoare la colec-
în aceste procese. tarea şi cheltuirea fondurilor din bugetul
Practica ultimilor ani a indicat în de stat privitor la cofinanţările necesare
numeroase rânduri situaţii în care utili- accesării fondurilor structurale ale U.E.,
zarea fondurilor publice a fost defectu- la regimul unor plăţi către fondurile
oasă, consecinţa directă fiind eficienţa comunitare etc.
scăzută a investiţiilor efectuate sau după Starea infracţională din unităţile
caz diminuarea ilegală a buge-tului de bugetare este generată în principal de
stat. următoarele cauze şi împrejurări favori-
Pe de altă parte ar fi incorect din zatoare:
perspectiva demersului nostru să nu - existenţa unui management defec-
supunem atenţiei un adevăr axiomatic şi tuos în unele unităţi bugetare;

87
- necunoaşterea legislaţiei care re- a legislaţiei în domeniile institutiilor
glementează organizarea şi funcţionarea publice sau în care acestea îşi manifestă
unităţilor bugetare sau atribuţiunile de autoritatea
serviciu ale funcţionarilor publici; Secţiunea a II-a
- existenţa unor lacune sau supra- Principalele metode de comitere
puneri legislative care favorizează a infracţiunilor, specifice unităţilor
manifestările abuzive în exercitarea bugetare
unor atribuţii de seviciu; a.- În sfera administraţiei publice
- lipsa unor organisme de control În activitatea unor primării nu sunt
managerial sau intern; respectate dispoziţiile legale în vigoare
- organizarea defectuoasă a evi- privind contractarea unor lucrări sau
denţei contabile din unele unităţi buge- servicii executate cu fonduri provenind
tare, neefectuarea verificărilor de gesti- de la bugetul statului, cum ar fi :
une şi financiar-contabile, precum şi - cedarea unor servicii de interes
neimplicarea profesionala a persoa- public către firme private care reali-
nelor responsabile cu administrarea zeaza astfel avantajele unui monopol
patrimoniului public; zonal cu consecinte directe asupra
- posibilitatea cedării, vânzării sau pretului si calitatii prestatiilor
concesionării unor spaţii din unităţile - cedarea unor imobile către per-
bugetare care au creat şi dezvoltat soane juridice pe fondul obtinerii unor
premisele comiterii unor acte de preturi sau chirii de valoare derizorie
corupţie; - angajarea unor funcţionari publici
- inexistenţa unei colaborări efici- fără a îndeplini condiţiile legale impuse
ente între instituţiile cu atribuţiuni de cu consecinta directa a scaderii calitatii
control şi de constatare a infracţiunilor actului administrativ
(Parchetul, Poliţia, Curtea de Conturi, - contractarea unor lucrări de
Garda Financiară, Agentia nationala de reparatii sau reabilitari a unor obiective
Administrare Fiscala etc.); prin intermedierea unor oficiali care
- asocierea informală a unor mana- primesc diferite sume de bani, sau
geri din instituţiile publice la grupuri de directionarea acestor lucrări către firme
interes economic şi satisfacerea aces- în care respectivii consilieri au interese
tora în defavoarea intereului public; directe, etc.).
- posibilitatea disimulării actelor de Totodată, în administraţia publică se
corupţie comise sub forma unor tran- comit infracţiuni şi prin următoarele
zacţii aparent legale în care sunt metode:
implicaţi funcţionari publici; - unii funcţionari din primării întoc-
- politicile salariale inadecvate în mesc documente fictive sau înscriu date
sfera instituţiilor bugetare; nereale în cărţile de muncă, pe baza
- lipsa unui sistem legislativ coe- cărora persoanele interesate beneficiază
rent şi eficient pentru prevenirea şi ilegal de ajutor de şomaj;
reprimarea infracţiunilor din unităţile - nerespectarea normelor legale în
bugetare; special în legătură cu instituirea taxelor
- schimbarea rapidă si permanentă pentru folosirea locurilor publice şi a
88
eliberării certificatelor, avizelor şi auto- c.- În domeniul sănătăţii publice
rizaţiilor în domeniul construcţiilor; În jurul unităţilor sanitare s-au creat
- inspectori fiscali care comit adevarate filiere prin care sunt deva-
infracţiuni de înşelăciune, delapidare, lizate fondurile alocate spitalelor, fiind
fals şi uz de fals, gestiuni frauduloase şi achiziţionate servicii, bunuri şi mate-
abuz în serviciu contra intereselor riale care nu sunt necesare sau la preţuri
publice în legătură cu calculul şi mult superioare celor existente pe piaţă.
încasarea impozitelor şi taxelor locale; Sunt ocolite sau eludate prevedrile
b.- În domeniul învăţământului legislaţiei în domeniul achiziţiilor pu-
În domeniul învăţământului de stat blice de bunuri produse sau servicii,
şi particular, sunt folosite în principal sens în care, factorii de conducere din
următoarele metode de comitere a unele spitale sau case judeţene de
infracţiunilor: asigurări de sănătate, pentru a evita
- devizele ori situaţiile unor lucrări desfăşurarea de licitaţii deschise, frac-
de reparaţii şi amenajări ce se efec- ţioneaza cantitatea de bunuri sau ser-
tuează la unităţile şcolare, sunt încărcate vicii ori volumul lucrărilor ce urmează
fictiv de către firmele particulare a fi achiziţionate pentru a putea
executante în înţelegeri cu factorii de organiza procedura cererii de ofertă în
răspundere din unităţile beneficiare; locul licitaţiilor deschise.
- cadre de conducere sau admi- In cazul lucrărilor, diminuarea va-
nistratori ai unor unităţi şcolare, prin lorii acestora permite eludarea preve-
manopere frauduloase, îşi însuşesc derilor imperative referitoare la alegerea
sume de bani sau bunuri din patri- procedurii de achiziţie publică iar
moniul acestora; ulterior pentru a atinge valoarea reală a
- însuşirea de către factorii de con- investiţiei, se invocă necesitatea unor
ducere a unor sume de bani provenind cheltuieli suplimentare de consolidare
din fondurile publice destinate dotării sau alte lucrări care în realitate nu se
cu aparatură sau bunuri curente nece- execută.
sare desfăşurării procesului de învăţă- În domeniul sănătăţii publice dar şi
mânt, al renovării şcolilor etc.; în celelalte unităţi bugetare nu sunt
- trecerea pe listele de bursieri a organizate şi nu se desfăşoară proce-
unor persoane fictive sau care nu durile de achizitie prin licitaţie electro-
îndeplinesc condiţiile necesare şi însu- nică, măsură care conduce la imposibi-
şirea prin fals a sumelor respective; litatea asigurării unei transparenţe şi
- confirmarea fictivă şi plata unor concurenţe reale în cadrul procedurilor.
facturi pentru alimente, rechizite şco- În acest sens, unele spitale proce-
lare, mobilier, machete etc., primite în dează la achiziţia unor servicii pentru
unele unităţi de învăţământ; efectuarea de reparaţii capitale, în
- virarea ilegală a unor sume din condiţiile în care bugetul de venituri şi
conturile unităţilor de învăţământ la cheltuieli al acestora nu prevăd aceste
unele societăţi comerciale cu capital operaţiuni, context în care agenţii
privat pentru executarea unor reparaţii, economici prestatori, au fost plătiţi cu
dotarea cu tehnica de calcul etc.; fondurile alocate strict pentru cheltuieli
89
curente de personal, medicamente, două-trei ori mai mari decât nivelul
hrană, fapte ce au condus la convulsiile practicat în raport cu alţi clienţi-
repetate din sfera sănătăţii cu consecinţe beneficiari ai aceluiaşi produs. Practic,
grave atât asupra asiguraţilor cât şi în aceste cazuri firma importatoare îşi
asupra bugetului caselor de asigurări de acoperă costul aparatului medical în
sănătate sau statului. două-trei luni prin intermediul supra-
Trebuie menţionat că, în scopul profitului rezultat din vânzarea mate-
eludării prevederilor legale care preci- rialelor consumabile. În situaţia redată,
zează că angajarea unei operaţiuni de firma are comenzi quasipermanente
reparaţie capitală cu valoarea peste 500 pentru produsele sale, situaţie în care
milioane lei se poate efectua numai pe managerii din sănătate trebuie să fie
bază de licitaţie, s-a procedat ca şi în cointeresaţi, în mod ilegal, să graviteze
cazul investiţiilor la fracţionarea lucră- în jurul acestui gen de firme. Trebuie
rilor de reparaţii pe secţii, apelându-se menţionat, pe de altă parte ca industria
în acest mod la cererea de oferte. În alte farmaceutică şi industria de tehnică
situaţii factorii de conducere din unele medicală sunt unele din cele care
spitale, pentru realizarea obiectivelor înregistrează cele mai mari rate ale
din programul de finanţare acordat de profitului, situaţie dublată şi de faptul că
diferite guverne din străinătate nu investiţiile necesare nu sunt extrem de
organizează licitaţii şi nici selecţii de mari.
oferte, deşi fondurile respective sunt cu Pe fondul finanţării de la bugetul
destinaţia clară (ex. pentru aparatură statului a centrelor de îngrijire şi
medicală). asistenţă a persoanelor în vârstă sau cu
Multe din aceste fonduri sunt diri- handicap, se comit unele ilegalităţi
jate către diverse firme private, în care soldate cu pagube de zeci de miliarde
asociaţii sau administratorii acestora se de lei dintre care menţionăm: înscrierea
afla în relaţii economice, personale sau intenţionată a cheltuielilor în alte
de rudenie cu conducătorii unităţilor conturi decât cele prevăzute de normele
sanitare. în vigoare; raportarea ireală a unor
O altă practică des folosită constă în situaţii care determină grave deturnări
aceea că, între firmele importatoare de de fonduri; furturi de benzină şi
aparatură medicală de înaltă perfor- alimente; luarea şi darea de mită pentru
manţă şi unele spitale, se încheie un ocuparea unor posturi vacante, dar şi
contract prin care produsul respectiv (în pentru internarea definitivă în centre a
mod obişnuit extrem de scump) este dat unor persoane în vârstă sau cu handicap
spitalului gratuit pentru a fi folosit. etc.
Dar, se insereaza o condiţie şi anu- În domeniul sănătăţii publice sunt
me, ca spitalul să achiziţioneze dintr-o folosite şi următoarele modalităţi de
singură sursă, materialele consumabile comiterea infracţiunilor:
pentru acel aparat, de regulă, tot de la - deturnarea unor sume importante
aceeaşi firmă. Această circumstanţă în interesul personal al managerilor;
contractuală crează premisele facturării - direcţionarea unor fonduri buge-
materialelor consumabile la preţuri de tare către persoane apropiate manage-
90
rilor institutiilor din sanatate in urma vânzarea unor astfel de active, be-
unor achizitii publice ilegale; neficiarii contractului schimbă total
- sustragerea unor agregate, mobi- destinaţia acestora.
lier, ustensile medicale etc. de angajaţii - finanţarea ilegală din fondurile
unităţilor sanitare de stat care ulterior publice a participării unor persoane la
sunt utilizate in sfera asistentei medi- diferite manifestări culturale în ţară sau
cale private; în străinătate, fără ca acestea să aibă o
- medici, care întocmesc reţete me- implicare directă în actul cultural sau
dicale în regim compensat, fictive, pe în asigurarea tehnică şi logistică a
baza cărora ridică medicamentele de la acestora.
farmacii şi pe care apoi le valorifică în - utilizarea ilegală a fondurilor
interes personal; bugetare pentru asigurarea participării
- nerespectarea legislaţiei în vi- la târgurile internaţionale de carte sau
goare cu ocazia susţinerii examenelor cu alt profil a unor entităţi private
de rezidenţiat şi angajarea absolvenţilor; nereprezentative sau mai puţin cunos-
- deturnarea finalităţii unor in- cute publicului larg.
specţii sanitare în urma comiterii unor - nerespectarea preţurilor şi tari-
acte de corupţie, cu consecinţa conti- felor, la serviciile asigurate de insti-
nuării activităţii unor agenţi economici tuţiile din subordinea Ministerului
care prezintă riscuri la adresa sănătăţii Culturii şi Cultelor, care creeaza pre-
publice; misele subfinantarii acestor institutii cu
d.- În domeniul culturii şi cultelor consecinta directa a solicitarii supli-
Cele mai frecvente metode care stau mentarilor de fonduri din bugetul de
la baza comiterii de infracţiuni în acest stat .
domeniu sunt: - ilegalităţi cu privire la alocarea de
- deturnarea fondurilor alocate de fonduri de la bugetul statului pentru
către stat pentru susţinerea diferitelor indemnizarea persoanelor cu funcţii de
activităţi culturale de către persoanele conducere precum şi a personalului
implicate în procedurile de organizare, clerical şi laic din cadrul cultelor
impresariere şi desfăşurare a acestora; religioase inclusiv din învăţământul
- întocmirea de acte fictive pentru teologic neintegrat în învăţământul de
decontare a unor lucrări de amenajare, stat.
reparare sau restaurare a unor obiective e.- În sfera activităţii sportive şi de
culturale, monumente şi situri istorice; tineret
- utilizarea fondurilor publice în - deturnarea fondurilor primite de
vederea reamenajării sau modernizării la bugetul statului, în sensul direc-
unor capacităţi care ulterior sunt ţionării acestora în alte scopuri decât
concesionate, inchiriate sau vândute cele pentru care au fost alocate. Practica
unor agenţi economici privaţi care a arătat faptul că apetenţa cea mai mare
realizează astfel un transfer investiţional în materia deturnării fondurilor se
în scopul creşterii eficienţei economice. manifestă asupra sumelor de bani
Sunt relativ frecvente cazurile în care acordate pentru investiţii;
după concesionarea, inchirierea sau - decontarea din banii publici a
91
cheltuielilor efectuate la meciuri, canto- - plata unor ajutoare, a alocaţiilor
namente,deplasări în ţară şi străinătate a familiale şi altor drepturi de la bugetul
unor persoane care nu aparţin colec- de stat cu nerespectarea legislaţiei în
tivelor tehnice sau sportive dar care sunt vigoare;
angajaţi ai unor federaţii sportive etc.; - întocmirea unor dosare de pensi-
- ilegalităţi cu privire la încheierea onare cu nerespectarea condiţiilor pre-
unor contracte de prestări servicii între văzute de lege;
firme particulare şi diferite cluburi sau - calcularea ilegală a pensiilor cu-
asociaţii sportive aflate in subordinea venite unor persoane, de regulă supe-
unor autoritati publice sau administra- rioară cuantumului rezultat din apli-
tive ori pentru realizarea unor programe carea corecta a algoritmilor prevazuti de
şi acţiuni privind tineretul şi implicarea lege;
acestuia în viaţa socială; - acordarea ilegală a unor subvenţii,
f.- În sistemul de asistenţă socială, asociaţiilor şi fundaţiilor române cu
alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii personalitate juridică care înfiinţează şi
Printre ilegalităţile frecvent săvâr- administrează unităţi de asistenţă so-
şite în acest domeniu se numără: cială;
stopajul la sursă privind fondurile - nerespectarea legislaţiei în vigoare
datorate bugetului de stat şi sustragerea cu privire la organizarea licitaţiilor
de la plata obligaţiilor aferente; pentru investiţii sau repararea unor
deturnări de fonduri; evaziuni fiscale; imobile;
folosirea forţei de muncă la negru; fals - deturnarea sumelor de bani pro-
şi uz de fals etc. venite de la bugetul de stat în scopuri
Acumularea de datorii la bugetul personale de către conducătorii autori-
asigurărilor sociale are drept cauză şi tăţilor publice implicate în formarea şi
facilitatea prin care unii agenţi gestionarea bugetelor de asigurări
economici au beneficiat de reeşalonări sociale.
şi înlesniri, la care se adaugă scutirile - ilegalităţi comise de persoanele cu
acordate pentru majorările de întârziere atribuţii pe linia auditului intern şi al
aferente sumelor restante. controlului financiar preventiv;
În sistemul de asistenţă socială, Este demn de menţionat şi reţinut
alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii că marea majoritate a infracţiunilor în
se comit infracţiuni prin următoarele unităţile bugetare se comit pe fondul
metode: săvârşirii subsecvente de acte de
- înfiinţarea unor asociaţii şi corupţie
fundaţii declarate ulterior de „utilitate Modalităţi de comitere a ilega-
publică” cu nerespectarea prevederilor lităţilor în sfera achiziţiilor publice.
- legale. Acestea beneficiază de Sfera achiziţiilor publice prezintă
sume de bani alocate din bugetul de stat un tropism deosebit pentru manifestarea
sau de asigurări sociale pe care le ilegalităţilor care afectează bugetul
utilizează în scopul satisfacerii unor public. După intrarea în vigoare a
interese economice sau personale ale O.U.G. nr 34/2006, armonizată cu
conducătorilor acestora; directivele Comisiei Europene incidenţa
92
actelor infracţionale în această materie a • Acceptarea unor ofertanţi care nu
cunoscut un uşor regres datorat fac dovada capacităţii tehnico -
cerinţelor superioare de transparenţă a economice sau personale în vederea
procedurilor şi introducerii unor noi îndeplinirii contractului;
entităţi de reglementare şi monitorizare • Impunerea unor condiţii de parti-
a acestora, din care enumeram: cipare discriminatorii din perspec-
Autoritatea Naţională de Reglementare tiva capacităţii tehnico-economice
şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice şi sau a situaţiei personale a ofer-
Consiliul Naţional de Soluţionare a tanţilor în vederea limitării parti-
Contestaţiilor. cipării altor ofertanţi;
Acestea au contribuit la stoparea • Acceptarea participării la proce-
unor fenomene negative aferente proce- durile de achiziţie publică a unor
durilor de achiziţie publică şi au crescut ofertanţi care au aceeaşi structură
celeritatea actului de verificare şi acţionarială sau de conducere;
control. • Descalificarile abuzive ale unor
Fără a fi incriminate expres de ofertanţi pentru motive care nu
O.U.G. nr 34/2006, o serie de ilegalităţi prezintă relevanţă în atribuirea şi
comise în această sferă sunt asimilate executarea contractului;
infracţiunilor de serviciu, corupţie sau • Acceptarea participării la proceduri
asimilate acestora aşa cum sunt ele a unor grupuri de firma care con-
prevăzute în Codul Penal sau Legea nr. stituie veritabile “asociaţii de ofer-
78/2000 privind prevenirea, desco- tanţi” şi care vin în vederea asi-
perirea şi sanctionarea corupţiei. gurării condiţiilor minimale de
De altfel, lipsa incriminărilor penale participare în sistemul “mâinii
în cadrul legal de bază incident în zona moarte”;
achiziţiilor publice reprezintă un semn • Acceptarea participării la proceduri
de maturitate a legiuitorului român care a unor firme aflate în legătură cu
în cadrul procesului de armonizare unii membrii ai comisiilor de
legislativă cu normele comunitare a evaluare, deşi legăturile acestora
concluzionat că urmărirea penală a sunt de notorietate;
diferitelor abuzuri şi ilegalităţi ce se
• Comunicarea unor date nedestinate
comit în acest domeniu trebuie să fie
publicităţii cum ar fi bugetele
efectuată în baza legilor cu caracter
alocate unor contracte etc;
general şi nu a legii speciale.
• Anularea abuzivă a unor proceduri
Dintre modalităţile de comitere cele
de achiziţie publică fără temei legal
mai frecvente sunt:
sau material;
I. Abuzul în serviciu care îm-
• Acceptarea depunerii tardive a unor
bracă o multitudine de forme:
oferte care pot fi redactate după
Favorizarea unor operatori econo-
aflarea ofertelor depuse de ceilalţi
mici ofertanţi prin:
participanţi;
• Accceptarea ofertelor acestora deşi
• Acceptarea schimbării ofertelor la
nu sunt conforme cu fişa de date a
procedurile la care la şedinţa de
achiziţiei sau cu caietul de sarcini;
93
deschidere a ofertelor nu au fost vederile incriminatorii ale Convenţiei
prezenţi reprezentanţii împuterniciţi protecţiei intereselor financiare ale
ai celorlalţi ofertanţi; Comunităţilor Europene în materia alo-
• Incredinţarea abuzivă a contractului cării şi gestionării fondurilor neram-
către operatorii care au depus oferte bursabile ale U.E. puse la dispoziţia
superioare ca preţ prin descalifi- autorităţilor publice sau agenţilor eco-
carea abuzivă a ofertantului care a nomici cu capital privat.
depus oferta cea mai avantajoasă; Lipsa eficienţei autorităţilor publice
• Acceptarea recepţiei unor produse în gestionarea corectă a acestei proble-
de calitate inferioară celei solicitate matici se datorează în special lipsei
prin caietul de sarcini în cadrul specialiştilor care să conceapă, avizeze
derulării contractului de furnizare, şi implementeze proiectele care să se
servicii sau lucrări, în baza cărora bucure de finanţare nerambursabilă din
operatorul economic a putut pre- partea U.E. şi să genereze astfel un
zenta oferta cu preţul cel mai factor de progres la nivelul comuni-
scăzut; tăţilor locale.
• Divizarea abuzivă a contractelor în Din punct de vedere analitic, ilega-
scopul neorganizării procedurilor lităţile care se comit în această sferă a
impuse de lege care presupun trans- criminalităţii economice se pot împărţi
parenţa şi liberul acces al opera- în :
torilor economici la acestea; • Tentative de fraudare a fon-
II. Realizarea achiziţiilor publice durilor nerambursabile prin prezentarea
prin sistemul lanţurilor de compen- unor valori supraevaluate ale activelor
sări între diferiţi agenţi economici, sau aporturilor care fac obiectul pro-
modalitate prin care în gestiunea auto- iectelor;
rităţilor contractante pot intra diverse • Falsul în declaraţii privind dotă-
produse sau servicii la preţuri exagerate. rile tehnico-economice ale agenţilor
III. Comiterea unor acte de co- care intenţionează să acceseze fondurile
rupţie de către membrii comisiilor de nerambursabile;
evaluare a ofertelor sau după caz de • Declaraţiile inexacte referitoare
conducătorii autorităţilor contrac- la profitul agentului economic;
tante • Încercările de corupere a funcţi-
IV. Introducerea abuzivă a unor onarilor implicaţi în managementul
contracte de achiziţie publică în sfera verificării, alocării, gestionării şi verifi-
excepţiilor Ordonanţei 34/2006, în cării fondurilor nerambursabile;
vederea încheierii acestora prin • Existenţa conflictului de interese
negocieri directe. la nivelul funcţionarilor publici impli-
Ca element de noutatate, Legea nr. caţi ăn această problematică în sensul
161/2003 privind unele măsuri pentru implicării acestora în realizarea conce-
asigurarea transparenţei în exercitarea ptuală şi documentară a proiectelor care
unor funcţii şi demnităţi publice şi în solicită finanţare nerambursabilă.
mediul de afaceri, prevenirea şi sanc- Stoparea cheltuirii ilegale a banului
ţionarea corupţiei a implementatat pre-
94
public poate fi realizată prin mai multe etc. prin instituirea unor baze comune
modalităţi care pot fi de natură mana- de date sau unor proceduri comune de
gerială, operaţională şi normativă. avertizare, control şi indisponibilizare;
Dintre mijloacele manageriale enu- • identificarea căilor şi metodo-
merăm: logiilor cele mai eficiente de aplicare
• efectuarea unor controale de le- unitară a legii;
galitate a operaţiunilor de utilizare a • instruirea permanentă a persona-
fondurilor publice asupra tuturor activi- lului implicat în astfel de activităţi;
tăţilor persoanelor implicate; În sfera măsurilor normative opi-
• lipsa de toleranţă faţă de mani- năm că ar trebui incluse:
festările abuzive sau actele de corupţie • introducerea controlului de opor-
săvârşite de funcţionarii publici; tunitate;
• instituirea unor politici salariale • detalierea mai clară a conflictului
adecvate la funcţionarii care exercită de interese;
atribuţii în acest domeniu; • introducerea noţiunii de avertizor
• asigurarea mijloacelor de pro- de fraudă referitoare la fondurile pu-
tecţie a funcţionarilor care execută acte blice similar cu cele existente în
de control sau audit public intern; cazurile de corupţie;
În categoria măsurilor operaţionale • introducerea unor dispoziţii nor-
menţionăm: mative care să mărească transparenţa în
• creşterea capacităţii de colabo- ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor
rare între instituţiile statului implicate publice;
în activităţile de control: Curtea de
Conturi, Ministerul Finanţelor Publice

95
EVAZIUNEA FISCALĂ ŞI CONTRABANDA
ÎN DOMENIUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE

Lect. Univ. dr. Marius Pantea


I.P.A. – SR; mariuspanteaÕhotmail.com

The article presents the result of a valuable scientific research having as


objective the tax dodging and the contraband in the field of copywriting
the intellectual property. The conclusions are awful taking into account
the phenomenon’s proportions but also the danger that the counterfeit
products use to determine.
The author is a practitioner who succeeded in catching the new aspects in
the field of protecting the copywriting and warns about the new industry of
“counterfeiting”.

Rezumat oamenilor, aşadar ca orice bun material,


Pornind de la axioma „proprietatea şi creaţiile intelectuale pot fi obiectul
este justa remunerare a muncii”, se unui drept de proprietate, respectiv a
poate spune că progresul şi prosperi- unui monopol. Dacă pe piaţa creaţiei
tatea omenirii, depind în mod esenţial intelectuale de orice fel nu ar exista
de creativitatea ei în domeniul tehnic, această promisiune a monopolului,
cultural şi artistic. De asemenea, s-a acordat de lege în cazul dreptului de
constatat că protecţia juridică a cre- autor, a drepturilor conexe, a bazelor de
aţiilor noi încurajează investiţiile şi date, a brevetelor de invenţie şi pentru
conduc la alte inovaţii, stimulează creş- toate celelalte componente ale propri-
terea economică, duce la crearea de noi etăţii industriale, nu ar exista stimulente
locuri de muncă, la apariţia unor ramuri suficiente pentru a crea şi inventa,
noi de activitate şi la îmbunătăţirea cercetătorii ştiinţifici, autorii de opere
continuă a calităţii vieţi. literare, muzicale şi audiovizuale, şi
Noţiunea de „proprietate”, conform toate celelalte categorii de titulari de
definiţiei dicţionarului explicativ, repre- drepturi nu ar mai investi atâta timp,
zintă dreptul de a deţine, de a folosi un efort şi bani pentru a crea opere.
bun, iar adjectivul „intelectual” este Drepturile de proprietate intelec-tuală
definit ca reprezentând capacitatea sunt evidenţiate în articolul 27 din Decla-
oamenilor de a gândi, de a cunoaşte şi raţia Universală a Drepturilor Omului,
de a opera cu noţiuni. Prin asocierea care stipulează faptul că „fiecare om
celor doi termeni, rezultă că propri- trebuie să beneficieze de protecţia
etatea intelectuală reprezintă dreptul de drepturilor morale şi materiale care
a deţine şi de a folosi rezultatul decurg din orice lucrare ştiinţifică,
capacităţi de gândire şi de cunoaştere a literară sau artistică al cărui autor este”.
96
Concluzionând, proprietatea inte- ilegal şi evaziunea fiscală. Acest
lectuală cuprinde drepturile legale ce fenomen n-ar putea avea loc şi nu ar
rezultă din activitatea de creaţie putea să existe dacă nu ar fi susţinut de
intelectuală în domeniile: industrial, mai toţi cei implicaţi sau afectaţi de el:
ştiinţific, literar sau artistic, iar de la producători şi comercianţi, la
imposibilitatea protecţiei prin simpla instituţiile statului şi nu în ultimul rând
posesie asupra obiectului proprietăţii de cumpărători. Există totuşi o con-
intelectuale, reprezintă baza întregului stantă care acţionează în favoarea celor
concept al reglementărilor normative implicaţi în fenomenul contrafacerii:
privind acest gen de proprietate, care slaba cunoaştere publică a ilegalităţilor
are drept scop apărarea creatorilor şi a activităţilor asociate contrafacerii sau
altor producători de bunuri şi servicii pirateriei şi a consecinţelor dăunătoare a
intelectuale prin cesionarea, pe durată acestor tipuri de activitate.
limitată, a dreptului de utilizare a România este o ţară consumatoare
acestor opere sau servicii. şi de tranzit, astfel că infracţionalitatea
În ţara noastră, conceptul de pro- în domeniu se dezvoltă în prezent în
tecţie a proprietăţii intelectuale, are la cele două procese comerciale, dar în
bază prevederile art. 41 alin. 1 din general, grupurile infracţionale sunt
Constituţia României, intitulat «Dreptul implicate în infracţionalitatea transfron-
de proprietate privată», conform căruia talieră atât în producţie, distribuire cât şi
„dreptul de proprietate, precum şi cre- în vânzarea produselor piratate sau
anţele asupra statului, sunt garantate. contrafăcute.
Conţinutul şi limitele acestor drepturi Cauzele care determină încălcarea
sunt stabilite prin lege”, precum şi drepturilor de proprietate intelectuală
prevederile art. 1 din Codul Penal prin piratare şi contrafacere sunt, ren-
referitoare la scopul legii penale care tabilitatea, ineficienţa protecţiei legisla-
este de a „apăra împotriva infracţi- tive, abundenţa de materii prime şi
unilor, România, suveranitatea, inde- materiale şi nu în ultimul rând sărăcia.
pendenţa, unitatea şi indivizibilitatea Contrafacerile şi pirateria sunt acti-
statului, persoana, drepturile şi liber- vităţi specifice „ antreprizei criminale”
tăţile acesteia, proprietatea, precum şi care generează importante sume de bani
întreaga ordine de drept”. Pe cale de neevidenţiate în contabilitatea agenţilor
consecinţă produsele inteligenţei umane, economici şi care sunt utilizate inclusiv
care fac obiectul dreptului de propri- pentru finanţarea activităţilor teroriste.
etate intelectuală şi care sunt sus- În cele ce urmează, vom aduce în
ceptibile de a fi furate, ca oricare alte discuţie câteva din mijloacele şi meto-
mărfuri sau produse, sunt protejate în dele utilizate de oamenii de afaceri din
plan legislativ. ţara noastră, pentru a se sustrage în
Fenomenul contrafacerii de produse totalitate sau în parte de la plata
şi servicii este răspândit pe piaţa ro- obligaţiilor financiare faţă de bugetul
mânească, întrucât contrafacerea, falsul asigurărilor sociale şi faţă de bugetul de
şi pirateria sunt fenomene strâns core- stat.
late cu contrabanda, frauda, comerţul Pentru a fii riguroşi, vom prezenta
97
câteva aspecte particulare şi vom definii stocarea sau utilizarea acestuia. De
termenii fiscali prevăzuţi de legislaţia asemenea, nu va fi considerată rede-
românească, cu aplicare directă în venţă, în sensul prezentei legi, remu-
domeniul drepturilor de proprietate neraţia în bani sau în natură plătită
intelectuală. pentru achiziţia în întregime a dreptu-
Redevenţele constituie venituri din rilor de autor asupra unui program
activităţile independente, provenite din pentru calculator;
valorificarea sub orice formă a • orice transmisiuni, inclusiv către
drepturilor de proprietate intelectuală, public, directe sau indirecte, prin cablu,
din: brevete de invenţie, desene şi satelit, fibre optice sau tehnologii simi-
modele industriale, mostre, mărci de lare;
fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, • orice echipament industrial, co-
know-how, din drepturi de autor şi mercial sau ştiinţific, orice bun mobil,
drepturi conexe dreptului de autor şi mijloc de transport ori container;
altele asemenea50. • orice know-how;
Conform definiţiei date de Codul • numele sau imaginea oricărei per-
Fiscal51, redevenţa reprezintă orice soane fizice sau alte drepturi similare
sumă ce trebuie plătită în bani sau în referitoare la o persoană fizică.
natură pentru folosirea ori dreptul de De asemenea, redevenţa cuprinde
folosinţă al oricăruia dintre următoarele: orice sumă ce trebuie plătită în bani sau
• drept de autor asupra unei lucrări în natură pentru dreptul de a înregistra
literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv sau transmite sub orice formă spec-
asupra filmelor, benzilor pentru emi- tacole, emisiuni, evenimente sportive
siunile de radio sau de televiziune, sau alte activităţi similare.
precum şi efectuarea de înregistrări Potrivit prevederilor legale52, sunt
audio, video; considerate venituri obţinute în România,
• orice brevet, invenţie, inovaţie, redevenţele de la un rezident şi cele de
licenţă, marcă de comerţ sau de fabrică, la un nerezident care are un sediu
franciză, proiect, desen, model, plan, permanent în România, dacă redevenţa
schiţă, formulă secretă sau procedeu de este o cheltuială a sediului permanent.
fabricaţie ori software. Nu se consideră De precizat faptul că nu se impozitează,
redevenţă, în sensul prezentei legi, acele venituri obţinute prin aplicarea
remuneraţia în bani sau în natură plătită efectivă în ţară de către titular sau, după
pentru achiziţiile de software destinate caz, de către licenţiaţii acestuia a unei
exclusiv operării respectivului software, invenţii brevetate în România, inclu-
fără alte modificări decât cele deter- zând fabricarea produsului său, după
minate de instalarea, implementarea, caz, aplicarea procedeului, în primii 5
50
ani de la prima aplicare, calculaţi de la
Art. 46 din Codul Fiscal al României, care a data începerii aplicării şi cuprinşi în
intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, cu
modificările şi completările până în iulie 2008
perioada de valabilitate a brevetului. De
51
Art.7 alin (28) din Codul Fiscal al României, asemenea, nu se impozitează venitul
care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, cu
52
modificările şi completările până în iulie 2008 Idem art. 12 lit. f şi lit. g
98
obţinut de titularul brevetului prin venit. Aceşti contribuabili au obligaţia
cesionarea acestuia, cu condiţia ca să arhiveze şi să păstreze documentele
titularul, şi cel ce exploatează să fie o justificative cel puţin în limita terme-
persoană fizică53. nului de prescripţie prevăzut de lege 54.
Stabilirea venitului net anual din De asemenea, există obligaţia de a
drepturile de proprietate intelectuală, se calcula, de a reţine şi de a vira
face potrivit prevederilor legale, după impozitul la sursă, reprezentând plăţi
cum urmează: venitul net din drepturile anticipate, din veniturile plătite pentru
de proprietate intelectuală se stabileşte activităţile care generează drepturi de
prin scăderea din venitul brut a urmă- proprietate intelectuală55. Plătitorii de
toarelor cheltuieli: cheltuială deducti- venituri care au obligaţia să reţină la
bilă egală cu 40% din venitul brut şi sursă impozitul pentru veniturile obţi-
contribuţiile sociale obligatorii plătite. nute de contribuabili din România
În cazul veniturilor provenind din trebuie să depună o declaraţie la
crearea unor lucrări de artă monu- autoritatea fiscală competentă până la
mentală, venitul net se stabileşte prin data de 28, respectiv 29 februarie
deducerea din venitul brut a următoa- inclusiv a anului următor celui pentru
relor cheltuieli: cheltuiala deductibilă care s-a plătit impozitul 56.
egală cu 50% din venitul brut şi Un prim aspect, asupra căruia vrem
contribuţiile sociale obligatorii plătite. să vă reţinem atenţia, a avut la bază
În cazul exploatării de către moşte- prevederile art. 95 din Legea 8/1996
nitori a drepturilor de proprietate inte- privind dreptul de autor şi drepturile
lectuală, precum şi în cazul remune- conexe, unde sunt prevăzute categoriile
raţiei reprezentând dreptul de suită şi al de persoane care beneficiază de pro-
remuneraţiei compensatorii pentru tecţia acordată titularilor de drepturi
copia privată, venitul net se determina conexe. Astfel legea enumeră catego-
prin scăderea din venitul brut a sumelor riile de artişti interpreţi sau executanţi,
ce revin organismelor de gestiune care beneficiază de drepturi conexe,
colectivă sau altor plătitori de asemenea cum ar fi: actorii, cântăreţii, muzicienii,
venituri, potrivit legii, fără aplicarea dansatorii şi alte persoane care pre-
cotei forfetare de cheltuieli prevăzute zintă, cântă, dansează, recită, declamă,
mai sus. joacă, interpretează, regizează, dirijează
Pentru determinarea venitului net ori execută în orice altă modalitate o
din drepturi de proprietate intelectuală, operă literară sau artistică, un spectacol
contribuabilii vor completa numai de orice fel, inclusiv folcloric, de vari-
partea din Registrul-jurnal de încasări şi etăţi, de circ ori de marionete.
plăti referitoare la încasări. Această Drepturile conexe sunt drepturi de
reglementare este opţională pentru cei proprietate imaterială (fără legătură cu
care consideră că îşi pot îndeplini fixarea prestaţiei pe un suport material
obligaţiile declarative direct pe baza
documentelor emise de plătitorul de 54
Art. 50, din Codul Fiscal al României
55
Idem art. 52, alin. (1) lit. a
53 56
Idem art. 47 Idem art. 119, alin. (1)
99
sau cu dreptul de proprietate asupra persoanele care desfăşoară activitatea
suportului fixării prestaţiei), care iau de sempling.
naştere din momentul realizării pres- Aceste categorii profesionale sus-
taţiei, adică odată cu comunicarea menţionate se regăsesc în parte în
publică sau cu fixarea sa pe un suport. nomenclatorul Clasificarea ocupaţiilor
În practică, s-a constatat că, în afară din România, în forma prezentată de
de categoriile de persoane care benefi- noi sau sub alte denumiri.
ciază de protecţie conform prevederilor În interpretarea administratorilor
legale, sunt întâlnite şi alte categorii societăţilor comerciale care au ca obiect
care, deşi nu beneficiază de protecţie, de activitate desfăşurarea acestui gen de
încasează veniturile pentru activităţile prestări servicii, categoriile de personal
prestate, ca şi un titular de drepturi sus-menţionate, beneficiază de venituri
conexe. prevăzute de Codul Fiscal, pentru care,
În speţă putem exemplifica: mode- impozitul în sumă de 10% este reţinut la
lele, fotomodelele, manechinele, hoste- sursa, ulterior procedându-se la opera-
sele, şi alte categorii. rea Declaraţiei 205 (declaraţie anuală)
Conform explicaţiilor date de unde sunt înregistrate printre alte
dicţionare, un venituri cu reţinere la sursa şi veniturile
MODEL, reprezintă: din drepturi de proprietate intelectuală.
• Persoana care pozează unui pictor Întrebarea care se pune este urmă-
sau unui sculptor – DEX 1998 toarea: Categoriile sus-menţionate pot
• Prezentator de obiecte noi de beneficia de venituri din drepturile de
îmbrăcăminte; manechin. – NODEX proprietate intelectuală sau modalitatea
MANECHINUL este : de plată a serviciilor prestate repre-
• Persoana angajată de un (mare) zintă o formă de „fraudă fiscală” ?
atelier de croitorie, de o casă de modă Se impun aici câteva explicaţii teo-
etc. pentru a îmbrăca diverse obiecte retice referitoare la evaziunea fiscală. În
vestimentare, cu scopul de a le prezenta raport cu modurile în care cei obligaţi la
public; model– DEX ‘98 plata impozitelor şi taxelor se sustrag de
• Manechin sau model, top-model – la efectele reglementărilor fiscale,
sinonime literatura de specialitate distinge două
FOTOMODELUL este: feluri de evaziune fiscală, respectiv:
• Persoana care pozează ca model evaziunea fiscală legală şi evaziunea
fotografic fiscală frauduloasă (cunoscută şi sub
HOSTESS expresie care provine denumirea de fraudă fiscală).
din limba engleză, şi care în română Evaziunea fiscală legală permite
este atribuită personalului care primeşte sustragerea unei părţi din materia
clienţii şi întreţine atmosfera la petreceri impozabilă fără ca acest lucru sa fie
publice sau private, în incinta resta- considerat contravenţie sau infracţiune.
urantelor, la diverse evenimente, expo- Aceasta este posibila deoarece legislaţia
ziţii, prezentări de modă, şi orice alte din diferite state ale lumii permite scoa-
evenimente mondene, precum şi terea de sub incidenţa impozitelor a
unor venituri, părţi de venituri, compo-
100
nente ale averii ori a anumitor acte şi cheltuite cu marile manifestări cultu-
fapte care în condiţiile respectării rale, sumele de bani care se investesc şi
riguroase a legislaţiei în vigoare şi profiturile obţinute sunt de ordinul
principiilor impunerii, nu ar trebui să sutelor de milioane de euro, veniturile
scape de la impozitare. manechinelor de talie mondiala rivali-
Evaziunea fiscală frauduloasă se zează cu cele ale marilor actori sau a
întâlneşte pe o scara mult mai largă muzicienilor de talie internaţională. O
decât evaziunea licită şi se înfăptuieşte alta categorie importantă o reprezintă
prin încălcarea prevederilor legale, fotomodelele, a căror imagine este
bazându-se pe fraudă şi pe rea credinţă. utilizata în campanii publicitare pentru
Aceasta poate fi definită ca fiind vânzarea diverselor categorii de pro-
sustragerea prin orice mijloace de la duse şi care în opinia noastră ar trebuii
impunerea sau de la plata impozitelor, sa beneficieze de drepturi de proprietate
taxelor, contribuţiilor şi a altor sume intelectuală.
datorate bugetului general consolidat În ceea ce priveşte cea de a doua
de către persoane fizice sau juridice. categorie, hostess-ul, considerăm că
Frauda fiscală se împleteşte deseori cu aceasta activitate poate fi încadrată la
evaziunea fiscală legală, fapt ce creează categoria prestări de servicii, iar drep-
serioase dificultăţi în descoperirea turile salariale ale personalului utilizat
făptuitorilor şi stabilirea vinovăţiei trebuie să fie în conformitate cu pre-
acestora. vederile actelor normative în vigoare.
Revenind la categoriile profesionale Precizăm că, din analiza proble-
menţionate, opinia practicienilor, gru- melor practice întâlnite, categoriile de
pează pe de o parte manechinele, personal sus-menţionate nu sunt sin-
modelele şi fotomodelele şi pe de altă gulare. Sunt des întâlnite modalităţi de a
parte hostess-ul şi sampling-ul. Prima diminua veniturile statului prin plata
categorie ar trebui să beneficieze de unor categorii de personal cu aşa-zise
protecţia legii dreptului de autor şi a venituri din drepturi de proprietate
drepturilor conexe, ca urmare a intelectuală. Astfel sunt întâlnite situaţii
specificului activităţilor pe care le când angajaţii (electricienii, luminişti,
desfăşoară, în acest sens impunându-se cameramani, personal tehnic) unor
o modificare a legislaţiei în materie. posturi de TV, radio, cablu, edituri, etc.,
Susţinem acest punct de vedere, primesc drepturile salariale sub formă
deoarece, şedinţele foto şi prezentările de venituri din drepturi de proprietate
de modă sunt evenimente mondene, intelectuală.
care încorporează toate auturile unui Aceasta modalitate de plată a sala-
spectacol, respectiv: regie, muzica, riilor diminuează veniturile la bugetul
mişcare scenică, jocuri de lumina şi statului. Printr-o simplă analiză vom
altele. Industria modeling-ului cunoaşte constata că nivelul „fraudei fiscale” este
o dezvoltare si o amploare fără margini de aproximativ 50%, pentru un singur
în ultimul deceniu, au loc manifestări salariat.
periodice care pot concura din punct de Cum se ajunge la aceasta cifră
vedere organizatoric si a sumelor aproximativă ?
101
Taxele şi impozitele datorate de un Exemplul dat poate stârnii zâmbetele
angajator şi angajatul său pentru un dar dacă privim cu atenţie ce se întâm-
salariu sunt de aproximativ 60% din plă în piaţa muzicală, „maneliştii”,
venitul brut, prin plata salariului sub anumiţi cântăreţi foarte cunoscuţi de
formă de venit din drepturile de pro- muzică populară, disco şi de alte genuri,
prietate intelectuală, impozitul reţinut şi care sfidează pur şi simplu prin
virat este de 10%, diferenţa de 50% opulenţa pe care o afişează, maşini de
fiind însuşită fie de angajator, fie de lux, vile de cinci stele amplasate în zone
angajat. rezidenţiale ale marilor oraşe, case de
De asemenea o altă formă de „eva- vacanţă, călătorii în străinătate, vacanţe
ziune fiscală legală” utilizată de anu- şi concedii petrecute în locuri exotice şi
miţi agenţii economicii, o reprezintă, aşa mai departe, vom constată că
plata drepturilor salariale cuvenite anga- sumele de banii neimpozitate de stat,
jaţilor, în baza unor contracte de prestări dar şi drepturile de autor care nu sunt
servicii între două persoane juridice. În plătite celor îndreptăţiţi să le primească
speţă angajatul îşi deschide o micro- sunt de ordinul zecilor de milioane de
întreprindere, pentru care plăteşte un euro.
impozit de 3% pe cifra de afaceri şi Un alt exemplu îl constituie pos-
încheie un contract de prestări servicii turile de radio pirat care s-au dezvoltat
cu angajatorul, diferenţa de aproximativ peste măsura în ultima perioadă de timp
57% (taxe şi impozite aferente sala- şi care au fost luate la bani mărunţi de
riului) nefiind virată bugetului de stat. curând, motivaţia principală nefiind
De precizat că pentru a beneficia de neplata drepturilor de proprietate inte-
serviciile medicale gratuite pe teritoriul lectuală, aşa cum ar fi trebuit să fie,
naţional şi de plata pensiei, „angajatul” ci faptul că frecvenţele utilizate de
îşi poate plătii impozitele datorate anumite posturi interferau cu frecvenţe
bugetului asigurărilor sociale şi de stat. utilizate de serviciile de securitate,
Motivaţia acestor inginerii finan- poliţie, S.P.P., S.T.S. şi alţi utilizatori de
ciare o reprezintă fiscalitatea foarte interes naţional. Culmea este că la ora
mare la nivelul României, atât anga- actuală posturile de radio pirat şi-au
jatorul cât şi angajatul trebuind să creat un public ascultător care plăteşte
plătească aproximativ 120 de taxe şi pentru dedicaţii, şi care pe deasupra
impozite. difuzează spoturi publicitare pentru
Nu sunt de neglijat nici formele diverse restaurante, sau companii de
„tradiţionale” de evaziune fiscală, care taximetre locale, pentru care se înca-
afectează sub o formă sau alta dreptu- sează sume de bani, neimpozitate de
rile materiale ale titularilor drepturilor statul român. Pentru fonogramele utili-
de proprietate intelectuală. zate la aceste posturi pirat, cu siguranţa
Putem enumera aici sumele de bani nu sunt plătite drepturi de autor şi nici
plătite diverşilor cântăreţi, D.J. pentru drepturi conexe.
spectacole, nunţi, botezuri, evenimente Şi pentru că tot am dat exemple din
mondene, sume care nu sunt evidenţiate domeniul muzical, nu în ultimul rând,
în nici un document financiar contabil. putem vorbii şi despre piaţa audio-
102
vizuală, despre video-clipurile muzicale, România), concluziile des-prinse cu
făcute cu banii parţial evidenţiaţi această ocazie sunt că „la nivelul
în contabilităţile participanţilor, opere Uniunii Europene, se pierd anual
cinematografice unde anumiţi actori de miliarde de euro din cauza comerţului
prima mană sau figuranţi încasează ilegal cu produse de tutun şi mor
sume la negru sau pe ştate de plată care aproximativ 650.000 de persoane”57. La
apoi nu se regăsesc în bugetul de nivel naţional, din cele 35,446 miliarde
cheltuieli, clipurile publicitare pentru de ţigarete vândute în România, în anul
diverse produse şi servicii, care au 2007, 16% au fost de contrabandă sau
alocate sume importante de bani şi care contrafăcute, ceea ce înseamnă că
de asemenea sunt făcute cu ajutorul pentru aproximativ 300 milioane de
„plaţilor din mână”, iar exemplele pot euro, nu s-au plătit accize, T.V.A. şi
continua. taxe vamale.
În domeniul proprietăţii industriale, Principalele surse ale contraface-
veniturile aduse de mărfurile contrafă- rilor sunt vânzătorii de produse de
cute, de o calitate îndoielnică, provenite contrabandă, magazinele, tarabele,
mai ales de pe piaţa Asiatică, sunt talciocurile şi buticurile, dar cel mai
însuşite de comercianţi si neevidenţiate grav este că se găsesc produse contra-
în contabilitate, rivalizează cu încasările făcute în proporţie mai mare în
firmelor de top, generează banii negri comerţul legal, decât în cel ilegal.
care sunt utilizaţi mai apoi în detri- În condiţiile în care produsele ile-
mentul statului şi a titularilor de mărci, gale sunt vândute la vedere, în mod
brevete de invenţie, desene şi modele legal şi adeseori au bon fiscal, carac-
industriale etc. În acest caz evaziunea terul lor ilegal devine mai puţin evident,
fiscală se împleteşte cu contrabanda şi oferind justificare celor care cumpără
cu contrafacerile, grăitoare fiind în acest cu bună-ştiinţă mărfuri contrafăcute.
sens, exemplele de contrabandă cu Produsele cele mai frecvent contra-
mărci renumite de ţigarete, care odată făcute care sunt valorificate pe piaţa
introduse pe pieţele europene, dimi- românească sunt: băuturile alcoolice,
nuează veniturile la bugetele statale, îmbrăcămintea, încălţămintea, cosme-
veniturile titularilor de marcă, dar ticele, CD-uri şi DVD-uri cu muzică,
afectează şi sănătatea consumatorilor. filme, software utilitar şi distractiv,
În luna mai 2008, la Bucureşti s-a medicamentele, alimentele, obiectele
desfăşurat Conferinţa regională „Preve- electrocasnice, bunurile sanitare.
nirea şi combaterea contrabandei şi Nivelul implicării grupurilor infrac-
contrafacerii de ţigarete”, la care au ţionale în fenomenul contrafacerilor
participat aproximativ 100 de repre- este în creştere, datorită rentabilităţii
zentanţi ai agenţiilor de aplicare a legii, extreme a executării acestei activităţi
la nivel de conducere, din 17 ţări (Italia,
Franţa, Spania, Austria, Bulgaria, Gre- 57
cia, Ungaria, Rusia, Moldova, Turcia, „Traficul ilegal, 12% din piata romaneasca de
tutun în 2007 ”, articol scris de Luminiţa Niţoiu,
Albania, Bosnia şi Herţegovina, Cro- Biz City,
aţia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi 8 mai 2008
103
(investiţie mică, profit ridicat, lipsa vieţii oamenilor în spatele acestor cifre
oricărei necesităţi de cercetare-dezvol- este devastator” 60, în condiţiile în care
tare, risc mic şi mediu privind pe- numărul deceselor survenite în urma
depsele menţionate în legislaţia în consumului de medicamente contra-
domeniu). făcute este de aproximativ 200.000 de
Elocvente în acest sens sunt persoane, ca urmare a faptului că din
confiscările pe care instituţiile statului medicamentaţia utilizată pentru tratarea
le-au efectuat în anul 2007. Astfel malariei, 53% a fost contrafăcută. Ca
Poliţia de Investigare a Fraudelor a urmare a testării acestor pastile s-a
confiscat 93.779 casete audio-video, constatat că acestea conţineau praf de
DVD-uri şi CD-uri, 17.187 fonograme, cretă, amidon sau făină dar şi droguri
58.209 coperţi şi carcase, toate în sumă care induceau pacienţilor impresia că
de aproximativ 400.000 euro. De ase- „pilulele” au efect.
menea au fost confiscate: 100.183 arti- Pe teritoriul U.E., cele mai îngrijo-
cole de îmbrăcăminte, 16.963 perechi rătoare aspecte care sunt legate de
de încălţăminte, 5.173 bucăţi aparatură contrafacerea medicamentelor, sunt
electronică şi electrocasnică, 38.548 vânzările a 170 tipuri de pastile con-
produse cosmetice, 1.900 cutii de trafăcute prin Internet. În acest sens
medicamente şi produse farmaceutice, Comisia de la Bruxelles, a atras atenţia
1.661.847 ţigarete, 22.705 kg. cafea, asupra punerii în vânzare a pastilelor de
25.263 tone băuturi alcoolice, toate Viagra61, a unor hormoni de creştere, a
acestea însumând echivalentul a peste somniferelor de tot felul, a antibioti-
3,3 milioane euro. Garda financiară a celor, a insulinei, a lentilelor de contact,
dispus confiscarea în anul 2007, a peste dar în mod special a medicamentului
2,3 milioane de pachete de ţigări antiobezitate Rimonabant, neautorizat
contrafăcute58. deocamdată de Agenţia Europeană a
Îngrijorătoare sunt contrafacerile de Medicamentelor (E.M.E.A.). La gra-
medicamente şi produse farmaceutice, niţele U.E. au fost confiscate în anul
deoarece aproximativ 80% din ţările 2007, aproximativ 4 miliarde de cutii cu
lumii nu pot detecta falsurile sofisticate medicamente contrafăcute, în valoare
din domeniu. La nivelul anului totală de 5 milioane euro.
2007, Organizaţia Mondială a Sănătăţii Potrivit Organizaţiei Mondiale a
(O.M.S.) estima că o cincime din Sănătăţii, la nivel mondial, 10% din
aproximativ un milion de cazuri de per- medicamentele vândute sunt contra-
soane care mor anual din cauza malariei făcute, industria farmaceutică suportând
ar putea fi prevenite dacă medica- pierderi de 30 miliarde dolari anual.
mentele administrate ar fi originale şi Alături de produsele prezentate
administrate corect59. „Impactul asupra
60
a declarat Howard Zucker, seful departa-
mentului O.M.S. privind tehnologia sănătăţii şi a
58
http://www.gardafinanciara.ro/resurse/ produselor farmaceutice
61
Raport_ Activitate2007.pdf În august 2006, Pfizer a dat în judecată 30 de
59
„Epidemia medicamentelor contrafăcute face web-site-uri care vindeau Viagra sau copii ale
ravagii”, Monitorul de Cluj, 5 martie 2007 altor medicamente
104
anterior, au fost identificate în ultimii uriaşe de bani provenite din încălcarea
cinci ani, contrafaceri în domeniul, drepturilor de proprietate intelectuală
jucăriilor, al produselor de maro- sunt utilizate şi pentru a alimenta
chinărie, îmbrăcăminte, încălţăminte, grupări teroriste.
cosmetice, telefoane mobile, piese de Evaziunea fiscală, alături de con-
schimb pentru autoturisme dar şi pentru trabandă, există în domeniul proprietăţii
aeronave, etc. intelectuale şi influenţează atât veni-
În anul 2007 Parlamentul European turile la bugetul de stat dar şi veniturile
a propus o măsură care va sancţiona titularilor de drepturi în domeniul
încălcările grave ale reglementărilor din dreptului de autor, a drepturilor conexe
domeniul drepturilor de proprietate şi a drepturilor de proprietate indus-
intelectuală, mărcilor sau designului trială.
industrial, cu până la patru ani închi- Globalizarea a generat o creştere
soare şi amendă de până la 300.000 exponenţială atât a economiei legale, la
euro. Prin această decizie, blocul comu- nivel mondial, dar şi a activităţilor
nitar urmăreşte suprimarea producţiei ilegale ale grupărilor criminale, care s-
organizate de bunuri contrafăcute sau au organizat în „antreprize criminale”
piratate, în special în domenii care pot şi a căror necesităţi financiare sunt
afecta sănătatea, ordinea publică şi acoperite din fonduri care provin din
siguranţa naţională. traficul de droguri, de fiinţe, de organe
Considerăm că aspectele privind şi nu în ultimul rând din piraterie şi
evaziunea fiscală şi contrabanda în contrafacere, care sunt asimilate unei
domeniul proprietăţii intelectuale, nu se adevărate industrii, un flagel care
rezumă la cele câteva exemple afectează toate sectoarele economice, şi
enumerate de noi dar sunt printre cele care la nivel mondial însumează o piaţă
mai importante încălcări ale legislaţiei de aproximativ 200-300 miliarde euro,
în domeniul, mai ales că, în ultima ceea ce reprezintă aproape 10% din
perioadă de timp sa constatat că sumele comerţul mondial de mărfuri şi servicii.

105
SPĂLAREA BANILOR ŞI FINANŢAREA
ACTELOR DE TERORISM

Lector univ. dr. Nicolae Ghinea

The author is presenting the process of counterfeiting money and


financing terrorism in the context of globalization and the way in which
organized crime succeeds in getting transfers and hiding the origin of the
funds.

Atentatele din 11 septembrie 2001 fi costat mai mult de 500.000 de


au constituit o veritabilă sfidare la dolari.62 O asemenea sumă nu este
adresa structurilor de analiză şi totuşi la îndemâna oricărei organizaţii
informare financiară. De fapt, ele au criminale.
fost nevoite să se adapteze pentru a Acesta este motivul pentru care,
îmbunătăţi înţelegerea fenomenului aproape imediat după atentatele din 11
terorist, când în realitate vocaţia lor este septembrie, în strategiile de combatere
a actelor de terorism, s-a analizat
importanţa mijloacelor financiare de
care dispun organizaţiile teroriste, pre-
cum şi puterea financiară a principalul
suspect declarat.63 Strategii şi analiştii
financiari au focalizat obiectivele pe
problema circuitelor de finanţare, a
paradisurilor fiscale şi a spălării banilor.
De fapt, pista financiară constituie
una din bazele cele mai promiţătoare
în mod esenţial aceea de a lupta
împotriva spălării capitalurilor. Astfel, 62
După un raport DCRG, atentatele din Nairobi
cu această ocazie, aceste structuri şi din Daar Es Salur, în 1998, sunt estimate la
au fost constrânse să investigheze 30.000 de dolari, acela împotriva USS Cole, în
„logistica terorismului”, mai ales finan- 2.000, între 5.000 şi 10.000 de dolari, împotriva
ţările acesteia. petrolierului Limburg la 127.000 de dolari şi cel
din Bali la 74.000 de dolari.
Actele teroriste de amploarea şi 63
Oussama Ben Laden ar fi exponentul
violenţa celor comise în Statele Unite la financiar numărul 1 al terorismului international.
11 septembrie 2001, implică mijloace O parte din averea sa personală, estimată la 300
financiare importante. Serviciile FBI de milioane de dolari, dobândită din afaceri şi
estimează că pregătirea atentatelor prin speculaţia legală, în finanţarea activităţilor
organizaţiei sale. Brisard Jean Charles, Dasquie
împotriva ,,gemenilor” World Trade Guillaume, Ben Laden. Adevărul interzis,
Center şi împotriva Pentagonului nu ar Denoel, Paris, 2001
106
pentru investigaţii. Ea implică identi- pietrele oferă avantaje de disimulare
ficarea instituţiilor financiare şi juridice indivizilor care doresc să ascundă sau
care, peste tot în lume, găzduiesc, să deplaseze valori în afara sistemului
camuflează, fac să circule şi cheltuiesc financiar tradiţional. Acest trafic este
fondurile destinate grupurilor criminale, astfel foarte apreciat de terorişti pentru
oricare ar fi provenienţa lor. „Virtu- că reprezintă resurse uşor de exploatat,
alizarea” economiei, caracterul său uşor de stocat, uşor de disimulat şi a
abstract şi material furnizează infracţi- căror provenienţă e dificil de stabilit. În
onalitate, inclusiv terorismul. anumite locuri, comerţul cu diamante
În timp ce în anii 1970 – 1980, sau cu aur este un circuit esenţial pentru
finanţările de tip etatic (Libia, Siria şi a facilita activităţile ilegale, precum
Irakului) erau sursa principală a contrabanda, traficul cu arme, cu
veniturilor organizaţiilor teroriste, acum narcotice etc.
sursele sunt mult mai diversificate. În Minuţiozitatea pregătirii, formarea
această privinţă, mai multe tipuri de teroriştilor, planificarea pe timpi a
activităţi criminale sunt, în mod parti- operaţiunilor, infrastructurile necesare
cular, utilizate pentru finanţarea opera- pentru realizarea planului, eşalonarea
ţiunilor teroriste: traficul cu droguri, cu activităţilor pe parcursul lunilor care au
aur şi de diamante, luarea de ostatici, precedat acţiunea din 11 septembrie
astfel că este adesea numit «impozit 2001, trimit către ideea că noţiunea de
revoluţionar», contrafacerea sau diferite „crimă organizată” nu mai poate de
fraude financiar- bancare. acum înainte să fie restrânsă la afacerile
Banii proveniţi din droguri ocupă obscure şi la tradiţionalele „mafii”.
primul loc. Amintim că programul În acelaşi timp, anchetele efectuate
Naţiunilor Unite pentru controlul inter- cu privire la finanţarea atentatelor din
naţional al drogurilor (PNUCID) 11 septembrie au scos în evidenţă unele
estimează că traficul de droguri s-ar caracteristici care reflectă influenţa
ridica la mai mult de 380 de miliarde de finanţarii terorismului prin alte mani-
dolari pe an, fie aproape la fel ca festări criminale. De fapt, chiar dacă o
industria de automobile. Chiar dacă parte a fost constituită fără îndoială prin
toate aceste sume nu finanţează acti- fonduri reciclate provenite din diferite
vităţi teroriste, ele dau o idee despre activităţi criminale care ţin de marele
importanţa fondurilor de origine ilegală banditism, s-ar părea, în acelaşi timp, că
care circulă în economie. Oussama Ben o altă parte, şi poate cea mai impor-
Laden este bănuit că ar fi tras impor- tantă, ar avea o origine cu totul legală.
tante profituri din traficul de opium, Din informaţiile prezentate în
Afghanistanul fiind, unul din cei mai media, rezultă că organizaţia Al-Quaeda
mari producători mondiali de opium. ar fi beneficiat în mod indirect de
În plus, comerţul cu diamante, cu donaţii caritabile din partea musul-
aur şi cu alte pietre preţioase joacă un manilor, adesea fără ştirea acestora şi în
rol important, în mod egal, în acest deplină deturnare a unuia dintre cei
domeniu. Ca şi materiale de mare cinci stâlpi ai Islamului, şi anume
valoare intrinsecă, metalele preţioase şi obligaţia de caritate. Aceste daruri sunt
107
strânse în mai multe ţări musulmane, sprijină astfel pe sisteme informale de
pentru cauze religioase sau umanitare transfer a capitalurilor sau de valoare de
prin intermediul ONG-urilor sau al tip Hawala-Hundi, care a fost descris ca
moscheelor şi sunt deturnate în lupta fiind o tehnică esenţială folosită pentru
împotriva ţărilor occidentale. Sprijinul finanţarea terorismului. Acest sistem,
adus terorismului de organismele de datorat în parte imigrării, constituie
caritate a stigmatizat această activitate, principalul serviciu financiar privind
discreditând per ansamblu lumea cari- anumite comunităţi de imigranţi. Sigur
tabilă. şi mai puţin costisitor decât băncile
Mai mult, gestiunea moscheelor, ca naţionale, a reuşit uneori să contureze
aceea de organizaţie caritabilă, suscită politicele de control şi schimb. Permite
în mod egal numeroase întrebări şi, mai în mod egal utilizatorului să conserve
mult, suscită nelinişti. Aceste moschei un anume anonimat, importantele
reprezintă pentru majoritatea organiza- fonduri deplasându-se într-o manieră
ţiilor teroriste un veritabil sistem econo- mai mult sau mai puţin clandestină. Alţi
mic care foloseşte sume importante în utilizatori au găsit în această ultimă
jurul practicii Islamului. Plasându-se caracteristică un motiv suplimentar să
astfel pe diferite pieţe în plină recurgă la sistemele paralele de
expansiune, ca cea a cărnii Halal, a depunere de fonduri, pentru a servi atât
pelerinajelor sau mai mult acela privind activităţii legitime, cât şi activităţii
repatrierea defuncţilor străini către criminale.
ţara lor de origine, generd o adevărată Referitor la caracterului licit a
afacere. originii fondurilor folosite în scopuri
Dar aceşti bani nu pot fi folosiţi în teroriste, a fost nevoie de o adaptare
mod direct şi deschis în scopuri tero- reală a organismelor care se ocupă de
riste. Este necesar să camufleze lupta împotriva spălării banilor. De fapt,
originea acestor bani pentru a asigura în ceea ce priveşte legea, o asemenea
securitatea donatorilor şi grupurilor care infracţiune nu este conturată decât dacă
primesc şi fructifică aceste finanţări. se spală produsul unei activităţi crimi-
Din această cauză, grupurile teroriste nale sau delictuale, ceea ce presupune o
operează cu o „spălare în mod invers” infracţiune preexistentă, care nu este
zisă şi „înnegrire” de către circuitele constituită în ipoteza unei origini licite
clasice care servesc spălării. Astfel, de fonduri. A fost deci necesar ca
contrar principiilor spălării, nu este puterile publice să acţioneze în mod
vorba deci de fonduri de origine restrâns, atât la nivelul statelor, cât şi în
criminală, ci de bani curaţi crimina- instanţele internaţionale, pentru a face
lizaţi. Aceste fonduri devin ilegale prin faţă în mod eficace acestei dificultăţi.
folosire, prin scopul lor, ceea ce face ca Comunitatea internaţională trebuie să
detectarea lor să fie în mod particular continue, să ducă la bun sfârşit o
dificilă. acţiune menită să împiedice teroriştii şi
Mai mult, alte sisteme sunt crima organizată, să recurgă la o
împrumutate de către terorişti pentru a folosire abuzivă a instituţiilor financiare
face să circule fondurile adunate. Ei se şi a sistemului internaţional financiar.
108
În cursul ultimilor ani, eforturilor care au facilitat finanţarea actelor tero-
pentru lupta împotriva spălării capita- riste şi au construit obstacole mai mari
lurilor şi finanţarea terorismului s-au în vederea prevenirii utilizării siste-
intensificat. Totuşi, GAFI estimează că mului financiar internaţional în scopuri
este încă necesar să se dea mai multă criminale de către terorişti.
prioritate cooperării internaţionale De la atacurile–bombã din Madrid,
pentru lupta împotriva spălării banilor şi atacurile din centrul comercial al Mos-
finanţării terorismului. covei, din Istanbul şi Casablanca, s-a
Pentru a detecta urma capitalurilor observat că teroriştii nu fac discriminări
spălate, legate de terorism, de corupţie, de rasă, religie şi naţionalitate. O
de traficul de stupefiante sau de crimi- coaliţie internaţională robustă lucrează,
nalitatea organizată, soluţiile nu pot fi în prezent, în combaterea finanţării
găsite decât prin adoptarea de măsuri terorismului şi atrage atenţia întregii
eficace pe plan naţional şi prin orga- lumi asupra riscurilor ridicate pe care le
nizarea lor la nivel internaţional. prezintă anumite sectoare vulnerabile,
Modelul european este, probabil, pe precum activităţile caritabile şi siste-
cale să devină exemplu în multe do- mele alternative de transfer de bani.
menii. În faţa violenţei fără limite şi De asemenea, o direcţie spre care
inacceptabilelor ameninţări ale teroris- autorităţile şi-au concentrat atenţia a
mului internaţional, statele membre ale fost utilizarea curierilor de numerar de
Uniunii Europene au decis să întărească către grupările teroriste. În aceste
cooperarea lor în domeniile poliţienesc, eforturi, autorităţile au coalizat cu
judiciar şi de informatii. De asemenea, sectoarele private din întreaga lume –
ele pot avea noi initiative pentru a duce bănci, agenţi de transmitere rapidă a
o luptă agresivă împotriva excrocilor şi banilor, dealeri-brokeri şi organizaţiile
criminalilor care profită de facilităţile non-profit – pentru a servi ca pavăză în
oferite de democraţie şi de economia de această bătălie.
piaţă pentru a dezechilibra sistemul În momentul când Al-Qaida a atacat
financiar internaţional şi pentru a jefui simultan New York şi Washington, la 11
economiile lor. Septembrie 2001, percepţia SUA şi cea
Activitatea de detectare şi eradicare globală a ameninţării terorismului a fost
a reţelelor financiare ale “terorii” este modificată.
unul dintre cele mai critice eforturi pe În prezent, după trecerea a 7 ani de
care statele le înfruntă astăzi, domeniu la tragicul eveniment, lumea continuă
în care s-au obţinut rezultate semnifi- să înfrunte ameninţarea terorismului
cative. Astăzi, colectarea şi mişcarea extremist islamic, care a evoluat spre
fondurilor este mult mai dificilă, costi- proporţii catastrofale. Statele lumii au
sitoare şi mai riscantă pentru Al-Qaida conştientizat faptul că pentru a lupta
şi grupările teroriste afiliate. eficient, pe termen lung, împotriva
Autorităţile au îngheţat şi sechestrat acestui fenomen, trebuie sa construiască
fonduri, au detectat canalelele folosite un sistem efectiv de stopare a tero-
pentru transferul fondurilor, au blocat rismului.
donaţiile, au arestat persoanele-cheie Acest lucru se poate realiza prin
109
angajamente diplomatice, care sunt cru- şi comiţând toate tipurile de infracţiuni
ciale pentru construirea cooperării inter- pentru obţinerea unor venituri.
naţionale în războiul împotriva terorii. Campania împotriva finanţării tero-
Atacurile teroriste din 11 Septem- rismului – născută din lecţiile învăţate
brie 2001 au reliefat faptul că amenin- în războiul împotriva criminalităţii or-
ţarea terorismului nu este doar o ganizate şi spălării banilor – a devenit
problemă a Americii, ci este una care un element reprezentativ pentru efor-
afectează întreaga lume. S-a ajuns la turile globale de luptă pe termen scurt şi
concluzia că este esenţial sã se menţină lung. În termenii cei mai simpli,
o forţă de reacţie globală evidentă care abordarea adoptată se focalizează pe
să contracareze ameninţările create prin atacarea reţelelor teroriste prin strân-
pomparea fondurilor în atacurile tero- gerea de informaţii, “intelligence”, prin
riste şi prin adeziunile susţinătorilor aplicarea legii şi prin utilizarea puterii
grupărilor teroriste. economice în vederea identificării şi
Concentrarea şi atacul asupra desfinţării substructurilor financiare ale
fondurilor teroriste sunt importante din grupărilor teroriste.
mai multe motive: înregistrările tran- Pe termen lung, abordarea sistemică
zacţiilor financiare şi auditul financiar vizează aspectul legal, financiar şi de
lasă urme asupra arhitecturii organi- reglementare, precum şi capacitatea
zaţiilor teroriste. Prin urmărirea circu- statelor de a-şi asigura mai bine siste-
itului financiar, statele pot salva vieţi mele financiare naţionale faţă de abuzul
distrugând celulele şi reţelele teroriste. grupărilor teroriste şi cel al susţină-
Menţinerea functionalităţii reţelelor torilor acestora.
teroriste, achizţionarea şi dezvoltarea Strategia de combatere a finanţării
armelor mortale sunt costisitoare – chiar terorismului urmareşte întărirea trans-
dacă un atac singur nu se dovedeşte a fi parenţei şi contabilităţii sistemului
unul care implică sume mari de bani. financiar internaţional. În acest sens,
Identificarea şi izolarea surselor de au fost emise reglementări care să
finanţare a grupărilor duce cu siguranţă îmbunătăţească identificarea clientului,
la crearea incapacităţii acestor organi- păstrarea documentaţiei, raportarea,
zaţii pentru executarea atacurilor şi schimbul de informaţii, obligaţii ale di-
pentru menţinerea unor alianţe pe plan verselor sectoare financiare şi extin-
internaţional, crearea unor infrastructuri derea acestor obligaţii către noi sectoare
care să recruteze şi să instruiască, să financiare, cum ar fi transmiterea rapida
achiziţioneze sau să dezvolte arme de a banilor, care sunt vulnerabile faţă de
distrugere. abuzul terorismului.
Ceea ce ştim este că reţelele globale Terorismul are nevoie de fonduri
ale grupărilor teroriste, cum sunt Al- pentru a acţiona. Teroriştii au nevoie să
Qaida şi Hamas, au utilizat o serie de achiziţioneze arme, echipament, pro-
mijloace pentru colectarea şi mişcarea vizii şi servicii.
banilor, profitând de organizaţiile cari- Finanţarea activităţii teroriste poate
tabile, companii interpuse, donatori – proveni din surse publice (terorism
persoane fizice sau chiar state sponsori, sponsorizat de guvernele unor state) sau
110
private (persoane fizice sau juridice, deghiza legăturile dintre grupare şi
organizaţii de caritate, organizaţii non- sursele de fonduri legitime. Astfel, gru-
guvernamentale). pările teroriste trebuie, în mod similar,
Fondurile pot fi generate de acti- să găsească căi de a spăla aceste fonduri
vităţi legale sau infracţiuni. În acest pentru a putea fi ulterior folosite fără a
ultim caz, terorismul este finanţat cu atrage atenţia autorităţilor. În exami-
bani negri, supuşi procesului de spălare narea activităţii financiare având legă-
a banilor. tură cu terorismul, experţii GAFI64 au
Finanţarea terorismului este diferită concis faptul ca teroriştii şi organizaţiile
faţă de clasica spălare a banilor. În cazul lor de sprijin utilizează, în general,
spălării banilor, veniturile activităţii aceleaşi metode ca şi grupurile crimi-
ilicite sunt spălate sau stratificate în nale pentru spălarea fondurilor. Anu-
mijloace care le fac să pară legale, iar mite metode detectate cu privire la
scopul final este, de obicei, câştigarea grupările teroriste se refera la: contra-
unor cantităţi mai mari de bani. Prin banda cu numerar (atât prin curieri, dar
finanţarea terorismului, sursa de fonduri şi prin incărcături cu numerar), depu-
sau de finanţare este adesea “legitimă”, neri sau retrageri structurate din conturi
iar scopul final nu este în mod bancare, cumpărări de diverse tipuri de
obligatoriu atragerea de mai multe instrumente monetare (cecuri de cala-
fonduri. torie, cecuri bancare, ordine de plată),
Apelurile către comunitate de a utilizarea de carduri de debit sau credit
solicita şi colecta fonduri în acest scop şi transferuri prin swift.
sunt metode foarte eficiente pentru Diferenţa dintre veniturile legale şi
strângerea de fonduri ce susţin tero- ilegale ridică o problemă juridică im-
rismul. Adesea, o astfel de colectare de portantă în ceea ce priveşte aplicarea
fonduri este desfăşurată în numele măsurilor de combatere a spălării bani-
organizaţiilor cu statut caritabil sau lor la finanţarea terorismului. Spălarea
organizaţie de binefacere, se poate banilor, în general, a fost definită ca un
adresa, în special, comunităţii. Anumiţi proces în care fondurile obţinute prin
membri ai comunităţii sunt convinşi că intermediul sau generate de activitatea
dau bani pentru o cauza nobilă. În multe infracţională sunt transferate sau deghi-
cazuri, caritatea, scop în care se dau zate în vederea ascunderii legăturii
donaţii, este, aparenţa legală pentru care
comunitatea dă fonduri.
64
Dintr-o perspectivă tehnică, meto- Grupul de Actiune Financiara Interna-
dele utilizate de către terorişti şi tionala (GAFI) a fost infiintat la Summit-ul
G7 organizat la Paris in anul 1989, fiind un
asociaţii acestora de a genera fonduri organism inter-guvernamental ale carui
din surse ilegale diferă puţin faţă de cele scopuri sunt dezvoltarea si promovarea
utilizate de către organizaţiile criminale politicilor nationale si internationale de
tradiţionale. Deşi, ar părea logic faptul combatere a spalarii banilor si a finantarii
că fondurile din surse legale nu necesită terorismului. In prezent, GAFI este format din
31 de state membre si doua organizatii
spălarea, exista totuşi o necesitate a regionale (Comisia Europeana si Consiliul de
grupărilor teroriste de a ascunde sau Cooperare al Golfului) .
111
dintre infracţiunea comisă şi fondurile inclus sume mici de bani sub limita de
obţinute. Pe de altă parte, scopul final al raportare a tranzacţiilor cu numerar, şi
terorismului nu este obţinerea de profit operaţiunile au vizat numai transferurile
din strângerea de fonduri. prin swift. Persoanele fizice care au
Atunci când teroriştii sau organi- apărut ca beneficiari au fost studenţi
zaţiile teroriste obţin sprijinul financiar străini, care primeau bani de la parinţi
din surse legale (donaţii, vânzări de sau sub forma de granturi pentru studii,
publicaţii, etc), există anumiţi factori astfel încât tranzacţiile nu au fost
care fac detectarea şi urmărirea acestor identificate ca necesitând o verificare
fonduri mai dificilă. De exemplu, orga- suplimentară de către instituţiile finan-
nizaţiile caritabile sau non-profit şi alte ciare implicate.
entităţi legale au fost citate ca jucând un Cu toate acestea, există similitudini
rol important în finanţarea grupărilor în modul în care crima organizată inter-
teroriste. Sursa aparent legală a acestei naţională şi organizaţiile teroriste trans-
finanţări poate însemna faptul că există feră banii sau cum încearcă să-şi
puţini, dacă nu chiar nici unul, indi- ascundă provenienţa fondurilor. Gru-
catori care ar putea face ca o tranzacţie pările teroriste internaţionale au nevoie
financiară individuală sau o serie de de bani pentru a atrage, a sprijini şi a-i
tranzacţii să nu fie corelate cu acti- păstra pe cei din lumea întreagă care
vităţile teroriste. aderă la aceste grupări, precum şi
Alte aspecte importante legate de pentru a-şi asigura loialitatea altor
finanţarea terorismului care fac detec- grupări care au scopuri comune. Astfel,
tarea mai dificilă se referă la mărimea şi există o necesitate de a crea scheme
natura tranzacţiei implicate. Unii ex- pentru atragerea, colectarea şi distri-
perţi GAFI au menţionat faptul ca buirea banilor forţelor operative pregă-
finanţarea, necesară pentru declanşarea tite pentru atacuri teroriste. În acest
atacurilor teroriste, nu este făcută cu mod se poate explica „necesitatea de
sume mari de bani, iar tranzacţiile circulaţie a banilor” care fac fondurile
asociate nu sunt, de obicei, complexe. teroriste vulnerabile la depistarea şi
De exemplu, o examinare a conexi- investigaţia financiară, metode esenţiale
unilor financiare ale atacurilor aeriene pentru combaterea finanţării teroris-
din 11 Septembrie a condus la faptul că mului.
majoritatea tranzacţiilor individuale au

112
FRAUDA ÎN DOMENIUL FINANCIAR - BANCAR
-STUDIU DE CAZ: BANCA SOCIETE GENERALE FRANŢA
Lector univ.dr. Adriana –Camelia Voicu
Academia Naţională de Informaţii

The global financial crisis have a new basic feature: lack of transparency.
This thing leads to very critical frauds. Starting from this paradox the
author is analyzing through study of case the fraud committed at “Societe
generale” of 4, 9 billion euro. Showing the steps that led to this fraud the
author speaks about how difficult is today to verify efficiently people’s
activity. In order to sustain her point of view the author is analyzing also
the results of the global study over the economic fraud realized by
Pricewaterhousen Coopers.

Sfârşitul anului 2007 şi începutul Universitatea Berkeley din SUA, fost


anului 2008 au fost marcate de eveni- ministru al muncii în timpul mandatului
mente semnificative în lumea finan- preşedintelui Bill Clinton.
ciară, care au generat puternice tensiuni În cartea sa, intitulată „Super-
în economia globală, materializate în capitalism”, publicată şi în Franţa, la
prăbuşiri ale unor fonduri de investiţii, începutul anului 2008, Robert Reich
uriaşe fraude bancare şi scandaluri de descrie noua natură a capitalismului
evaziune fiscală. mondial, în care ideea fundamentală
Autorităţile din cele mai puternice este aceea privind consolidarea puterii
state şi reprezentanţi ai celor mai solide companiilor şi corporaţiilor transnaţi-
centre financiare din lume dezbat starea onale, care vor submina puterea statelor
actuală a economiilor statale şi regi- democratice.
onale, cuvântul cel mai utilizat fiind În opinia sa, trăsătura definitorie a
acela de criză care a debutat în SUA, supercapitalismului o reprezintă lupta
odată cu prăbuşirea pieţei imobiliare şi acerbă între companii şi corporaţii, de-
a creditelor cu grad ridicat de risc terminată de apariţia şi explozia noilor
(subprime), prelungită de unda de şoc tehnologii, globalizarea şi liberalizarea.
care a atins marile concentrări finan- în acest context, consumatorii şi inves-
ciare din Marea Britanie, Elveţia, SUA, titorii reprezintă ţintele principale ale
Franţa, Japonia. corporaţiilor, interesate să-i cucerească
Din multitudinea de opinii şi puncte prin maximalizarea veniturilor pentru
de vedere exprimate în legătură cu investitori şi scăderea preţurilor pentru
actuala stare a economiei mondiale, cea consumatori.
mai solidă ni se pare cea formulată de Supercapitalismul a generat con-
Robert Reich, profesor de economie la fuzie, iar părerea quasiunanimă este
113
aceea că se impune o restructurare Printre companiile investigate se
radicală a sistemului financiar global. numără banca elveţiană U.B.S. şi marile
Analistul Moises Naim de la revista grupuri financiare americane Morgan
„Foreign Policy" aprecia la 20.02.2008, Stanley, Merrill Lynch, Bear Stearns şi
faptul că „unul din paradoxurile crizei Citigroup.
financiare globale este lipsa de trans- De altfel, la sfârşitul lunii ianuarie
parenţă în sensul că rareori informaţia 2008, conducerea Grupului financiar
a fost la fel de incompletă şi greu de elveţian U.B.S. anunţa pierderi cifrate la
interpretat ca acum, mai ales din peste 37 miliarde de dolari, cauzate de
cauza faptului că s-a ajuns la folosirea investiţiile făcute pe piaţa creditelor
în exces şi la scară largă a unor ipotecare din S.U.A. Anunţul surprin-
instrumente financiare foarte sofisti- zător al U.B.S. creşte şi mai mult senti-
cate, precum derivatele, care sunt greu mentul de nesiguranţă care stăpâneşte
de evaluat şi cu grad de risc greu de acum industria bancară occidentală, mai
estimat”. ales că, în acelaşi interval de timp banca
Este lesne de observat faptul că, în franceză Societe Generale anunţa
analiza actualei situaţii delicate din descoperirea unei fraude de 4,9 miliarde
economia mondială, se evită termenul de euro.
de fraudă, de manipularea abuzivă a Investigaţiile efectuate până în pre-
pieţelor de capital, de criminalitate sau zent de autorităţile franceze în acest caz
de banditism financiar. În realitate, criza au evidenţiat următoarele aspecte:
financiară la care asistăm este şi 1. Jerome Kerviel, în vârstă de 31
consecinţa unor scandaloase fraude şi ani, angajat ca trader la Banca Societe
delicte soldate cu pierderi impresi- Generale în urmă cu opt ani, lucra
onante pentru actori reprezentativi din efectiv în segmentul de arbitraj, fiind
lumea bancară a asigurărilor şi reasi- împuternicit să achiziţioneze portofolii
gurărilor, a pieţelor de capital, a de acţiuni şi, în acelaşi timp, să vândă
societăţilor de investiţii etc. instrumente financiare similar, dar cu o
Edificatoare în acest sens este valoare diferită. Dat fiind faptul că prin-
acţiunea de investigare şi cercetare cipala ţintă a arbitrajului o reprezenta
declanşată de F.B.I. la mijlocul lunii obţinerea unui profit din diferenţa de
ianuarie 2008, asupra unui număr de 14 valoare, activitatea efectivă a traderului
companii implicate în criza americană a presupunea implicarea în tranzacţii a
creditelor ipotecare cu grad ridicat de unor sume uriaşe.
risc, printre acestea aflându-se bănci de În fapt, traderul a plasat unele
investiţii şi dezvoltatori imobiliari. achiziţii reale şi cu valoare foarte ridi-
Investigaţiile vizează fraude contabile şi cată într-un portofoliu, construind apoi
trafic cu informaţii privilegiate, consi- un al doilea portofoliu cu tranzacţii fic-
derate „ameninţări pentru economia tive, în scopul unei aşa-zise compensări.
SUA", motiv pentru care ancheta F.B.I. Această construcţie duală a dat impresia
se derulează în paralel cu investigaţia de managerilor de risc ai băncii că tran-
specialitate a experţilor de la S.E.C. zacţiile din primul portofoliu erau
(Securities and Exchange Commision). protejate, situaţie total neadevărată.
114
În loc să protejeze portofoliul de incontrolabilă a uriaşelor sume de „bani
acţiuni al băncii care reprezenta prin- electronici" implicate în tranzacţiile de
cipala responsabilitate a sa, Jerome pe piaţă. Cum a reuşit un tânăr, al cărui
Kerviel a ajuns să realizeze tranzacţii salariu anual nu depăşea 100.000 euro
speculative cu banii băncii. să efectueze tranzacţii neautorizate în
Ancheta a evidenţiat faptul că valoare de 50 miliarde de euro ?
traderul a început să efectueze tranzacţii 4. Ancheta aflată în derulare con-
fictive încă de la sfârşitul anului 2006. firmă faptul că Societe Generale a
Achiziţiile false au crescut în intensitate introdus pe piaţă unele dintre cele mai
şi valoare pe tot parcursul anului 2007, complexe instrumente financiare câşti-
cele mai importante, care implicau gând, cu ajutorul acestora, multe mii de
contracte fotures pe indicii Euro-Stoxx miliarde de dolari. Banca a fost per-
50, DAX şi FTSE 100, au fost realizate manent lăudată pentru activitatea desfă-
în lunile decembrie 2007 şi ianuarie şurată pe piaţa derivatelor, un univers
2008. magic care le permite investitorilor să
2. Cunoscând sistemele de control facă pariuri riscante pe viitoarea evo-
al riscului din cadrul băncii, după ce a luţie a acţiunilor şi pieţelor de capital.
deţinut timp de şase ani o astfel de Edificatoare este, în acest sens, de-
poziţie (back-office), Jerome Kerviel a claraţia guvernatorului Băncii Franţei-
constituit o companie virtuală în inte- Christian Noyer - făcută în luna mai
riorul Băncii Societe Generale şi timp 2007, care spunea „succesul francezilor
de aproape un an de zile el a pariat în ceea ce priveşte domeniul finanţelor
pentru creşterea unor indici europeni de are la bază cunoştinţe solide de mate-
acţiuni, cum ar fi C.A.C. sau D.A.X. matică şi contabilitate, care sunt cheia
Aceste pieţe au evoluat însă contrar excelenţei în finanţe". Mândria fran-
aşteptărilor sale, pierderile acumulate cezilor, care se considerau fericiţii deţi-
crescând galopant. Oficialii băncii, sus- nători ai unuia dintre cele mai perfor-
ţin că aceste pierderi au fost acoperite mante şi sofisticate sisteme bancare, a
de Kerviel prin înregistrarea unor fost serios afectată de opera criminală a
tranzacţii fictive. traderului Jerome Kerviel care „a reuşit
După accelerarea declinului pieţei să pună în genunchi un sistem
(18 ianuarie 2008), pierderile i-au scă- financiar" (Le Figaro - 28.01.2008).
pat de sub control, fiind astfel declan- 5. Asaltată de întrebările ancheta-
şate sistemele de control intern ale torilor, analiştilor şi jurnaliştilor, condu-
băncii care au stabilit dimensiunea cerea Băncii Societe Generale afirmă că
fraudei la 4,9 miliarde de euro. Jerome Kerviel a fost luat la întrebări în
3. Analiştii financiari şi organele de legătură cu acţiunile sale încă de anul
anchetă judiciară nu se sfiesc să se trecut (2007), dar că explicaţiile oferite
întrebe: cum a fost posibil ca un trader, au fost satisfăcătoare pentru managerii
angajat într-o poziţie fără prea mari de risc ai băncii. în acest context, Elie
responsabilităţi, să reuşească să contro- Cohen, reputat cercetător în economie
leze direcţia unei întregi economii. sublinia: .”Societe Generale este un
Acest fapt ridică în discuţie forţa pionier, prin urmare nu este de mirare
115
că cea mai creativă fraudă din istorie a ianuarie 2008, traderul a obţinut un
avut loc în cadrul cele mai creative profit de 1,4 miliarde de euro, dar a
divizii a băncii. Ceea ce face acţiunile pierdut 4,9 miliarde de euro în urma
lui Kerviel şi mai umilitoare pentru închiderii poziţiilor ilegale create de
conducerea băncii franceze este faptul către acesta pe bursele europene;
că acesta a reuşit să le ascundă pentru ■ pe data de 12 decembrie 2007,
atât de mult timp, fără a declanşa traderul a introdus în sistemul compute-
niciunul din sistemele de control al rizat al băncii opt tranzacţii masive,
riscului cu care banca se mândrea de reprezentând patru achiziţii de instru-
mult. Merită aici precizat faptul că mente financiare nespecificate şi patru
Banca Societe Generale a înregistrat un operaţiuni de vânzare.
profit net de 5,2 miliarde de euro în Aceste tranzacţii neautorizate şi,
anul 2006, iar divizia sa de corporate evident, false au fost descoperite în
investiment a adus 2,3 miliarde de euro intervalul 21-23 ianuarie 2008, când au
la acest profit net. fost închise poziţiile respective;
6. O scurtă privire în istoria Băncii ■ interesantă este scrisoarea trimisă
Societe Generale ne aduce în faţă o de Eurex către Banca Societe Generale
evoluţie interesantă: la 7 noiembrie 2007, prin care cerea
- a fost fondată de către Napoleon al clarificări în legătură cu efectuarea unor
III-lea în anul 1864; tranzacţii suspecte de către Kerviel,
- a fost prima bancă privatizată din menţionându-se faptul că acesta obişnuia
Franţa în anul 1987; să încheie tranzacţii prin intermediul
- a fost întotdeauna o bancă diviziei de brokeraj al băncii franceze şi
curajoasă, care s-a implicat în acţiuni nu prin intermediul diviziei de investiţii
riscante, dar avangardiste, promovate în care acesta lucra. Răspunsul formulat
de Jean Pierre Mustier -director al de Societe Generale a fost liniştitor
diviziei de investiţii din anul 1987 - pentru Eurex, schema infracţională con-
specialist în tranzacţiile cu derivate; tinuând şi mai vertiginos;
- banca are 2953 de sucursale în ■ Kerviel a fost pus sub acuzare
Franţa (7,5% din totalul unităţilor ban- pentru săvârşirea infracţiunilor de fals,
care din aceasta ţară), dispune de 8,4 manipularea neautorizată a sistemului
milioane de consumatori în 30 de ţări, computerizat al băncii şi abuz de
majoritatea în centrul şi estul Europei. încredere. Acesta a recunoscut în cadrul
7. Ancheta autorităţilor franceze anchetei că a efectuat tranzacţii neauto-
asupra fraudei de la Banca Societe rizate, dar a susţinut că superiorii săi
Generale dezvăluie noi elemente ale ştiau de operaţiunile sale şi că a încercat
construcţiei criminale marca „JEROME să câştige bani pentru banca sa. Este pe
KERVIEL": deplin edificatoare precizarea făcută de
■ tranzacţiile acestuia au înregistrat Kerviel anchetatorilor: „banca era
pierderi semnificative încă din luna mulţumită de munca mea. Atâta timp
iulie 2007, fără ca oficialii băncii să cât tranzacţiile erau profitabile şi nu
sesizeze acest lucru; erau prea vizibile, lucrurile au mers
■ în perioada decembrie 2007 - bine, nimeni nu mi-a reproşat nimic".
116
8. Profilul lui Jerome Kerviel. Banca Centrală a Franţei, trebuie să
Analiştii de la prestigiosul ,”New York impună standarde de reglementare
Times" titrează în numărul din 28 adaptate la noua configuraţie a lumii
ianuarie 2008, „Traderul de la Societe financiare.
Generale, nu este nici pe departe un Alte câteva precizări:
geniu, putând fi caracterizat printr-un 1. Banca Societe Generale mai are
singur cuvânt: mediocritate". Până în în „portofoliu" un alt mare scandal în
momentul în care a fost acuzat de cea care această bancă, alături de alte trei
mai mare fraudă din istoria industriei instituţii financiare, este anchetată
bancare, Jerome Kerviel nu s-a făcut pentru spălare de bani. În acest proces
remarcat prin nimic excepţional, putând sunt implicate 138 persoane, printre
fi considerat - mai degrabă - o persoană care şi Daniel Bouton, preşedintele
mediocră, scrie The New York Times. Societe Generale. Este vorba, potrivit
9. Societe Generale ar fi putut surselor judiciare, de o reţea franco-
preveni frauda ? israeliană şi vizează afaceri ilicite
Ministrul francez al economiei, derulate în anii 1996-2000. Presupusa
doamna Christine Lagarde, a pre- spălare de bani ar fi implicat utilizarea
zentat, în ziua de 4 februarie 2008, un de cecuri furate în afaceri în care au fost
raport oficial asupra fraudei de 4,9 angrenate bănci din Franţa, Pakistan şi
miliarde de euro de la Banca Societe Israel.
Generale, raportul fiind axat nu pe 2. Procurorul general al Parisului
dezvăluirea schemelor infracţionale ci susţine faptul că boardul Societe
pe găsirea unor soluţii pentru prevenirea Generale a fost avertizat încă din anul
situaţiilor de acest fel. 2007 de către Banca Eurex în legătură
În acest fel raportul fixează urmă- cu plasamentele efectuate de Jerome
toarele concluzii: Kerviel. El dezvăluie un aspect foarte
-banca îşi are partea ei de vină important, acela privitor la „vânzări
pentru că „anumite mecanisme clar nu masive de acţiuni înaintea declanşării
au funcţionat". Lipsa controalelor asu- scandalului". În concret, se afirmă
pra angajaţilor, problemele de siguranţă faptul că: „Robert D., director în cadrul
legate de sistemul intern de computere, Societe Generale, a vândut acţiuni ale
dar şi lipsa unui mecanism de alertare a băncii în valoare de 85,7 milioane de
managementului în legătură cu tran- euro în ziua de 9 ianuarie 2008, cu
zacţiile traderilor individuale, au fost aproximativ două săptămâni înaintea
cauzele care au generat şi favorizat anunţării fraudei comise de Kerviel.
frauda; Membru în consiliul de administraţie al
-în ceea ce priveşte, controalele, Societe Generale, Robert a vândut
anumite mecanisme interne ale băncii aproape 900.000 de acţiuni la preţul
nu au funcţionat, iar cele care au de 95,27 euro per titlu. Robert D.
funcţionat nu au mai fost urmate de Fundation şi Kelly Day Fundation, a
modificările necesare; dispus vânzarea unor acţiuni în valoare
-rezultatele anchetelor impun con- de 8,63 milioane de euro, respectiv a
troale mult mai stricte ale băncilor. 959.066 de acţiuni, în condiţiile în care
117
banca era în evidentă prăbuşire. 3. artificiale a activelor, cu consecinţe
Pierderea de la Societe Generale, cea negative asupra patrimoniului acestora.
mai mare din istorie. Francezul Jerome La începutul lunii mai 2005 American
Kerviel, persoana care a produs o gaură International Group (A.I.G.), cel mai
de cinci miliarde de euro grupului mare grup de asigurări din lume, anunţa
bancar Societe Generale, conduce că îşi va rectifica conturile pentru
detaşat în topul tuturor timpurilor al ultimii cinci ani, reducându-le valoarea
celor mai mari pierderi înregistrate de cu 2,7 miliarde de dolari, întrucât a
traderii de pe mapamond, scrie ziarul „descoperit înregistrări neadecvate în
irlandez The Post. Un bancher francez contabilitate cu ocazia tranzacţiei cu
renumit 1-a catalogat pe bărbatul de 31 firma de reasigurare General Re în anul
de ani ca fiind „geniul fraudelor", dar 2000". Această tranzacţie a permis
ilegalităţile comise de Kerviel sunt A.I.G. să îşi majoreze veniturile într-o
similare cu alte acţiuni trecute. Kerviel, perioadă în care piaţa era perturbată de
asemenea lui Nick Leeson care a cauzat datoriile asigurătorului. Ancheta con-
pierderi de 950 de milioane de euro dusă de procurorul general vizează
băncii Barings Bank în 1995, a putut să însuşirea ilegală de către A.I.G. a zeci
genereze documente false care arătau de milioane de dolari anual prin
tuturor celor din companie că lucrurile contabilizarea incorectă a primelor
erau în legătură, deşi se acumulau colectate prin poliţele de compensaţii
pierderi imense. Un alt trader care a acordate. Cazuri de fraude financiare,
cauzat pierderi uriaşe instituţiei în care evaziuni fiscale şi corupţie sunt inves-
lucra este japonezul Toshihide Iguchi. tigate în prezent în Germania, Franţa,
El a reuşit să piardă în 1995, 750 Marea Britanie şi S.U.A., confirmând o
milioane de euro la Daiwa Bank, unde mai veche concluzie formulată în luna
ocupa postul de senior trader. Un an decembrie 2005, de către firma de audit
mai târziu, o nouă fraudă uriaşă, alt Pricewaterhouse Coopers, care se refe-
trader japonez Yasuo Hamanakaka a rea la faptul că 45% din companiile
reuşit să fraudeze compania Sumitomo lumii au fost afectate de fraude reali-
Corporation cu 1,77 de miliarde de zate, în principal, de proprii angajaţi.
euro. După fiecare scandal de asemenea Studiul realizat de compania de con-
amploare din trecut se spunea că sultanţă arată că mărimea companiei
măsurile de siguranţă au devenit mai este direct proporţională cu posibilitatea
dure. În realitate, măsurile de reglemen- ca aceasta să fie victima unei fraude. în
tare şi de control introduse în cadrul timp ce doar 36% dintre companiile
marilor corporaţii transnaţionale nu mici au raportat o fraudă în ultimii doi
asigură identificarea şi supravegherea ani, 62%, din grupurile mari au fost
atentă a punctelor şi zonelor vulnerabile afectate de activităţi frauduloase. În
cu un mare grad de risc pe piaţa plus, marile corporaţii au detectat un
financiară. număr mai mare de infracţiuni econo-
Mai mult, sistemele de contabilitate mice decât în anii anteriori. Explicaţia
utilizate în prezent oferă patronilor este, în opinia analiştilor simplă: cu cât
marilor corporaţii, posibilitatea măririi organizaţia este mai mare şi mai
118
complexă, cu atât este mai mare dispun de cunoştinţe despre modul în
împărţirea responsabilităţilor şi cu atât care operează compania, cunosc foarte
se cunosc mai puţin angajaţii. În marile bine punctele tari şi cele slabe ale
companii, fraudatorii consideră că acesteia.
săvârşesc infracţiuni fără victime, fiind Cea mai importantă preocupare a
mult mai puţin preocupaţi şi îngrijoraţi marilor companii vizează dezvoltarea
de impactul financiar pe care acestea l- sistemelor de control intern şi de mana-
ar avea asupra patronilor. Statisticile gement al riscului. Autoprotecţia, repre-
arată că nici o industrie nu este imună la zintă astăzi cuvântul de ordine al fiecă-
riscul unei fraude. De exemplu, sectorul rei companii. Conceptul de autopro-
serviciilor financiare şi bancare a tecţie are în vedere, ca metodă de
dominat întotdeauna prima poziţie în prevenire a fraudelor, afinitatea anga-
sondajele efectuate în ceea ce priveşte jaţilor faţă de companie. Este tot mai
numărul de fraude raportate. Datorită agreată ideea că afinitatea angajaţilor
numărului mare de active disponibile faţă de companie şi brandul său repre-
şi complexităţii tranzacţiilor, industria zintă o strategie eficientă de prevenire a
financiară şi cea bancară este o ţintă fraudelor. O asemenea atitudine a lide-
sigură pentru amatorii de fraude care îşi rilor de companii explică strategiile de
construiesc şi pun în aplicare scheme de stimulare financiară a angajaţilor cu
fraudare sofisticate, dificil de detectat funcţii de conducere, analiză, control şi
chiar de către sistemele, la fel de supraveghere, precum şi a simplilor
sofisticate, de management al riscului funcţionari. La jumătatea lunii noiem-
pe care le-au implementat firmele de brie 2007, cele mai mari bănci de pe
servicii financiare. Studiul la care facem Wall Street, deşi anunţau pierderi totale
referire evidenţiază faptul că cel mai cifrate la 74 miliarde de dolari, au
mare număr de fraude s-a înregistrat stabilit să plătească bonusuri de 38
prin înstrăinarea activelor (62%) şi prin miliarde de dolari celor 186.000 de
pretenţii false (47%) fapte ilegale cel angajaţi ai Morgan Stanley, Merrill
mai uşor de detectat pentru că implică Lynch, Lehman Brothers, Goldman
furtul unor bunuri cu valoare definită. Sach şi Bear Stearns, echivalentul a
Daunele financiare pe care le înre- 201.500 dolari pe persoană. în mod
gistrează companiile reprezintă doar firesc, băncile menţionate alocă circa
vârful aisbergului. Daunele colaterale 50% din veniturile lor pentru plata
pot fi substanţiale şi foarte dificil de salariilor, a beneficiilor şi a bonusurilor.
cuantificat. Semnificativ este faptul că Pricewaterhouse-Coopers a realizat
peste 40% dintre respondenţi au ra- portretul robot al celui care este cel mai
portat o afectare negativă deosebită a predispus la fraudă. Acesta este, în 87
brandului sau a reputaţiei, o scădere a % bărbat, cu vârsta tuprinsă între 31 şi
moralului angajaţilor şi afectarea rela- 40 de ani (38%) şi cu un nivel de
ţiilor de afaceri. Din experienţa a educaţie peste mediu (52%). În peste
jumătate din companiile chestionate cei 23% din fraude autorii provin din
care realizează fraude fac parte din rândul personalului managementului
angajaţii proprii, pentru că aceştia superior, care se folosesc de autoritatea
119
lor pentru a se sustrage de la controalele un prag scăzut de rezistenţă la tentaţia
menite să identifice fraudele. de a frauda şi lipsa unui sistem de valori
Faptul că fraudele au fost detectate sau neconştientizarea noţiunii de faptă
întâmplător în peste 30% din cazuri este ilegală;
îngrijorător şi probează capacitatea - metodele de depistare a fra-
redusă a sistemelor de control de a udelor sunt: depistarea întâmplătoare şi
identifica fraudele. Cel mai recent studiu depistarea prin controale şi sisteme de
realizat asupra criminalităţii afacerilor management al riscului.
aparţine Pricewaterhous-Coopers şi Aproape jumătate din cele mai
este intitulat: „Studiul global asupra grave cazuri de infracţionalitate econo-
infracţionalităţii economice", publicat mică raportate în România au fost
în luna noiembrie 2007. Principalele iniţial depistate din întâmplare, acci-
concluzii fixate în acest studiu sunt: dental sau datorită unor indicii interne
- la nivel mondial, 43% din sau externe;
companiile chestionate (în total 5400 - un program antifraudă eficace
companii din 40 de ţări) au fost victime trebuie să cuprindă, în opinia respon-
ale infracţiunilor economice în ultimii denţilor, o strategie coerentă de control
doi ani. în România cifra este uşor mai adecvat actualizată permanent, cuplată
scăzută, 36% reprezentând o diminuare cu sistemul de detecţie a operaţiunilor
cu 8% comparativ cu cifra din prece- atipice şi comportamentelor devi- ante
dentul sondaj efectuat în anul 2005; ale personalului precum şi implemen-
- însuşirea necuvenită de active tarea unui cod etic bine înţeles şi
continuă să fie cel mai răspândit tip de asumat;
infracţiune economică; - peste 79% dintre companiile
- criminalitatea economică i-a româneşti care au fost victime ale
costat pe participanţii la sondajul de infracţiunilor economice în ultimii doi
opinie din România 13,7 milioane de ani (2005-2007) ştiu sau cred că o
dolari, aproape dublu faţă de anul 2005; entitate din exteriorul societăţii a jucat
deşi majoritatea celor mai grave un rol în fraudă;
infracţiuni economice pe care le-au - rezultatele studiului la nivel
declarat respondenţii români în ultimii global indică faptul că toate controalele
doi ani, au fost săvârşite de entităţi implementate nu sunt suficiente pentru
externe, ca de exemplu, clienţi şi a diminua riscul criminalităţii econo-
parteneri de afaceri, o proporţie tot mai mice. Acestea trebuie să se bazeze pe o
mare a fost săvârşită de persoane din cultură organizaţională care vine în
interiorul companiei (19,4% în 2007 sprijinul acestor controale cu ghiduri
comparativ cu 13% în 2005. Aproape clare de natură etică, un mesaj adecvat
50% dintre făptuitori fac parte din la vârful organizaţiei şi acţiuni ce
conducerea companiilor româneşti); demonstrează că orice făptuitor, indi-
- factorii care generează compor- ferent de poziţia deţinută în ierailiia
tamentul infracţional sunt: necesitatea companiei, va suporta sancţiunile
menţinerii unui stil de viaţă costisitor, legale.

120
FACTORII CARE FAVORIZEAZĂ APARIŢIA ŞI
PROLIFERAREA CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE

Cms. şef dr. ION GHERGHIŢĂ


Directorul Centrului de Studii Postuniversitare,
Membru IPA REGIUNEA 17

Crimes are a daily reality whose seriousness is given by the


prejudices caused to the human and material values of the civil society as a
whole, and by the force with which they can penetrate and alter the
economic, social and political climate, affecting not only the law order but,
in extremis, even the national being.

Argument. Faptul că flagelul crimei organizate


Orice etapă din istoria omenirii este nu este specific doar unei societăţi
caracterizată de elemente ce constituie anume este dovedit şi de existenţa unei
progresul, dar este însoţită şi de aspecte strategii la nivel mondial de combatere
negative, care parazitează eforturile de a sa. Există instituţii care urmăresc pre-
emancipare şi ameliorare a condiţiilor venirea şi combaterea crimei organizate
de trai. Cel mai amplu fenomen nociv la nivel internaţional, întrucât acest fe-
în acest sens îl constituie crima nomen depăşeşte graniţele oricărui stat.
organizată. Urmărind evoluţia acesteia, Acest fapt a căpătat astăzi amploare şi
constatăm faptul că inteligenţa umană datorită apariţiei mijloacelor de comu-
este foarte imaginativă în rău ca şi în nicare moderne care stau şi la dispoziţia
bine. Orice pas înainte făcut de către celor ce urmăresc realizarea câştigurilor
societate este însoţit de către unul al pe căi ilegale. De asemenea, liberali-
grupărilor ce urmăresc câştigul material zarea circulaţiei persoanelor şi a capita-
pe căi ilegale. lurilor în condiţiile globalizării sunt
Articolul de faţă, prezintă cauzele fenomene ce facilitează acţiunile de
acestui fenomen, constatând faptul că crimă organizată. De aceea, societate
ele sunt diverse pentru fiecare palier al actuală trebuie să fie pregătită să facă
societăţii: economic, politic, social, faţă acestor fenomene.
demografic, socio-cultural. Nu există Combaterea criminalităţii organi-
comunitate sau naţiune predispusă la zate nu este obligaţia doar a unor
crima organizată, fenomenul ţinând de societăţi unde aceasta se situează la cote
nivelul de dezvoltare al societăţii de alarmante (ex.societăţile aflate în tran-
regimul politic existent, de relaţiile ziţie sau la cel cu un grad mai redus de
sociale şi de capacitatea de reacţie ale dezvoltare economică şi de eficacitate
instituţiilor abilitate. instituţională), ci este responsabilitatea

121
tuturor. De aceea, organismele interna- structură organizatorică de la simplu la
ţionale au pus la punct strategii comune complex, bandele criminale se deose-
de combatere a oricăror acţiuni de besc de organizaţiile de tip mafiot sau
criminalitate organizată. cele compatibile cu crima organizată,
Strategiile la nivel mondial trebuie deşi în anumite cazuri activitatea lor
susţinute de strategii la nivel naţional, îmbracă forme similare celor practicate
întrucât fenomenul crimei organizate de acestea.
este un atac la siguranţa naţională. Ca Aderarea la bandele criminale
orice stat care şi-a asumat regimul stradale se realizează adesea din spirit
democratic, cu tot ceea ce presupune el, de teribilism, pentru „distracţii”, ca
inclusiv cu crearea unei economii de urmare a unor idei extremiste (rasiste) şi
piaţă, şi România are o strategie de uneori pentru obţinerea unor avantaje
combatere a criminalităţii organizate ce materiale. Realizarea de profituri mate-
vine în întâmpinarea strategiei Organi- riale reprezintă un scop definit, înde-
zaţiei Naţiunilor Unite elaborată în osebi în situaţiile în care bandele
acest sens, ea vizând în primul rând criminale sunt înfiinţate sau manipulate
eficientizarea acţiunilor instituţiilor abi- de către organizaţii de tip mafiot.
litate pentru prevenirea şi combaterea Majoritatea membrilor bandelor cri-
criminalităţii organizate, şi aduce unele minale aderă la acestea în mod voluntar,
precizări conceptuale. însă, în multe cazuri, sunt obligaţi prin
acţiuni de şantaj, ameninţare şi inti-
midare. Astfel, pentru atragerea de noi
membrii, unele bande criminale se
folosesc de femei care, prin „farmecul”
lor seduc pe cei vizaţi şi-i determină să
ia parte la unele activităţi infracţionale,
realizând compromiterea lor. Odată
prinse în această plasă infracţională,
victimele unor astfel de acţiuni sunt
şantajate, ameninţate şi obligate să
Ordinea şi liniştea publică din „joace” după regulile bandei criminale.
majoritatea oraşelor lumii sunt afectate Membrii bandelor criminale sunt
de existenţa şi dezvoltarea bandelor solidari, loiali, circumspecţi faţă de stră-
criminale stradale, unele deosebit de ini, supuşi normelor de conduită impuse
virulente şi periculoase, având deja o de şefi. Bandele criminale au anumite
tradiţie, altele mai moderate sau în sta- însemne distinctive, iar membrii aces-
diu incipient, în funcţie şi de eficaci- tora se identifică, adesea, prin tatuajele
tatea ripostei organelor de poliţie, a de pe corp.
autorităţilor statale şi comunitare, cu În gama activităţilor infracţionale
responsabilitate în domeniu, precum şi ale bandelor criminale stradale se înre-
a existenţei legislative. gistrează cel mai frecvent: furturile din
Cantonate în stradă, cu un scop locuinţe, de şi din autoturisme, tâlhă-
mai mult sau mai puţin definit, cu o riile, micul trafic de droguri (stradal),
122
violurile, omuciderile etc.. În cazul ban- au deja o tradiţie de câteva decenii şi
delor criminale dirijate de către organi- şi-au extins activitatea infracţională
zaţiile de tip mafiot, activitatea lor şi peste graniţele ţării lor în care s-au
infracţională prezintă un grad de format, acestea nu pot fi asimilate orga-
periculozitate socială mult mai mare. nizaţiilor de tip mafiot sau celor com-
De menţionat şi faptul că bandele patibile cu crima organizată, existând
criminale cu sediul în stradă, au legături mari deosebiri din punct de vedere orga-
strânse cu cele constituite în închisori, nizatoric, al metodelor şi mijloacelor de
precum şi cu membrii lor aflaţi în acţiune, al scopului urmărit şi al gra-
detenţie, pe care-i ţin permanent sub dului de periculozitate socială.
observaţie, îi sprijină la nevoie, îi Am prezentat câteva considerente
folosesc pentru realizarea de contacte asupra existenţei şi activităţilor ban-
cu alţi infractori în condiţiile menţi- delor criminale stradale în ideea des-
onate sau pentru „pedepsirea” unor prinderii unor similitudini cu cele din
rivali sau trădători. ţara noastră, precum şi pentru a realiza
Tâlhăria cu mână armată şi „con- o mai corectă delimitare şi surprindere a
vingerea” victimelor prin intimidare de acţiunilor crimei organizate, nefiind
a nu se adresa poliţiei şi de a nu se puţine cazurile în care, nu se face
prezenta ca martori în instanţă, repre- distincţia necesară între criminalitatea
zintă una din modalităţile de acţiune ale tradiţională şi cea organizată.
acestor bande. Totodată, unele sunt În spaţiul asociaţiilor criminale re-
folosite de clanurile mafiote, în scopul găsim crima organizată, care reprezintă
asigurării unui corp de protecţie pentru anumite „organizaţii criminale” formale
activităţile de droguri desfăşurate de şi informale, alcătuite din adevăraţi
acestea. profesionişti ai crimei, care desfăşoară o
Considerând poliţia ca o „bandă serie de activităţi ilicite, conspirative şi
rivală” care profită de slăbiciunile ad- continue, în scopul obţinerii de profituri
versarei, aceste bande se documen- maximale, practicând traficul de arme şi
tează asupra ultimelor tehnici de supra- droguri, mituirea funcţionarilor guver-
veghere pe plan mondial, adesea înainte namentali, răpiri şi sechestrări de
ca poliţia să le folosească, uzitează persoane, extorcare, camătă şi evaziune
coduri pentru convorbirile pe teme fiscală.
infracţionale, dezafectează liniile tele- Organizaţiile criminale reprezintă
fonice ale poliţiei în zonele în care modele stabile de interacţiune între anu-
acţionează sunt preocupate în perma- miţi indivizi, funcţionând pe baza iden-
nenţă de cunoaşterea legii, sens în care tităţii de interese, scopuri şi atitudini ale
au avocaţi plătiţi. membrilor ce le compun. Aceste orga-
Pentru a evita infiltrarea agenţilor nizaţii se caracterizează printr-o pro-
poliţiei, în activităţile de curierat cu nunţată specializare şi profesionalizare
droguri nu se folosesc decât persoane a membrilor lor într-o anumită ramură
cunoscute sau care pot fi identificate de criminală (trafic de droguri, prostituţie,
parteneri după fotografii. jocuri de noroc, afaceri bancare, gesti-
Deşi unele bande criminale stradale onare de bunuri, societăţi şi companii
123
de asigurare etc.). Orice organizaţie cri- generat un vid politic, legislativ,
minală presupune existenţa unei funcţii social şi economic, constituind un
de „corupător”, care are misiunea de a teren propice dezvoltării crimina-
mitui, corupe, şantaja sau intimida pe lităţii organizate, prin lipsa pâr-
demnitarii politici, funcţionarii publici, ghiilor care să controleze şi să
persoane din poliţie şi justiţie. ghideze tranziţia spre o societate
În ceea ce priveşte crima organizată democratică.
în ţara noastră s-au dezvoltat factori b. Creşterea posibilităţilor de depla-
socio-economici şi criminogeni care sare dintr-o ţară în alta, ca urmare
stimulează tendinţele evidente de ra- a politicii de deschidere a fronti-
cordare rapidă a acesteia la procesul de erelor, a slăbirii şi chiar a desfiin-
globalizare şi internaţionalizare. ţării controalelor vamale, a consti-
Ca oriunde în lume şi în România tuit un alt factor de proliferare a
obiectivele crimei organizate sunt actelor de crimă organizată. Acest
pe termen lung vizând atât planul lucru a permis deplasarea dintr-o
economico-social, cât şi cel politic, ţară în alta a unor elemente cri-
pentru obţinerea profitului şi al puterii. minale sau grupuri de infractori,
Sintetizând, globalizarea pieţelor, prilej cu care infractori necunoscuţi
valurile masive de imigranţi, tendinţa au pătruns pe teritoriul unor ţări
de obţinere a prosperităţii peste noapte, aducând cu ei activităţi criminale
în contextul unei legislaţii, insuficient noi şi punând bazele unor reţele
articulată şi lacunară, tranziţia anevo- criminale transnaţionale.
ioasă spre economia de piaţă, împreună Desfiinţarea graniţelor interne şi fan-
cu diferite disfuncţionalităţi din siste- tastica amploare înregistrată de tehno-
mul social, au fost şi sunt tot atâţia logia informaţională au adus beneficii
factori favorizanţi pentru menţinerea şi incontestabile însă, nu numai cetăţenii
răspândirea crimei organizate. cinstiţi s-au folosit de aceste oportunităţi,
Căutarea unor metode de abordare a ci îndeosebi elementele criminale.
criminalităţii organizate şi stabilirea Crima organizată nu şi-a făcut nici
strategiei viabile pentru combaterea şi o problemă din a acţiona dincolo de
prevenirea fenomenului trebuie să aibă ceea ce, până nu demult, erau consi-
ca punct de plecare cercetarea rădă- derate drept graniţe naţionale, explo-
cinilor, a factorilor care l-au cauzat. atând regimul de liberă circulaţie a
Nivelul pe care l-a atins crima orga- mărfurilor, mijloacelor financiare şi
nizată în prezent este rezultatul acţiunii a persoanelor. Inovaţiile majore, pre-
simultane a mai multor factori, de naturi cum INTERNETUL şi serviciile elec-
diferite. tronice financiare, transformă tot mai
1.Factori politici mult practicile din lumea afacerilor,
Dintre factorii de acest tip şi cei oferind, totodată, posibilitatea de a fi
care au generat astfel de efecte pot fi folosite şi ca mijloace facile pentru
menţionaţi: comiterea unor infracţiuni sau pentru
a. Căderea regimurilor totalitare din transferarea sau spălarea profiturilor
ţările fostului bloc comun ce a ilegal obţinute.
124
c. Dezvoltarea unor conflicte militare persoane în Austria şi Germania şi
în anumite regiuni ale lumii – creşterea anticipată a impactului
luptele de gherilă, revoltele, teroris- asupra Suediei şi Danemarcei;
mului internaţional şi proliferarea ¾ potenţiala proliferare a armelor de
grupărilor ideologice sau extremiste foc din cauza contrabandei din
au condus la creşterea semnificativă diversele state membre şi indicatorii
a cererii şi implicit a traficului ilegal preliminari despre legăturile cu
de arme de foc. Zonele în care au grupările teroriste din Italia;
loc conflictele militare reprezintă un ¾ tendinţa acestor grupări criminale
adevărat paradis pentru grupările de de a diversifica activităţile criminale
crimă organizată datorită potenţi- şi de a se angrena în diverse
alului uriaş pentru alte tipuri de activităţi colaterale pe termen lung
activităţi ilegale precum traficul de cât şi niveluri excepţionale ale
persoane (atât trafic de imigranţi, violenţei manifestate pe parcursul
refugiaţi, cât şi trafic de fiinţe acestor acţiuni;
umane în vederea prostituţiei) şi ¾ lipsa generală de informaţii privind
deturnarea transporturilor cu aju- strângerea şi folosirea veniturilor
toare umanitare destinate refugi- ilegale;
aţilor. ¾ înclinaţia crescândă spre folosirea
Haosul politic, legislativ sau militar violenţei extreme, deseori ca primă
din aceste zone facilitează traficul cu soluţie folosită de grupările alba-
droguri sau cu alte bunuri de contra- neze în diversele state membre
bandă precum şi exportarea unor pentru obţinerea supremaţiei în una
capitaluri uriaşe în conturi sigure din sau mai multe domenii ale crimina-
zone considerate paradis fiscal. lităţii organizate.
Exemplificând conflictul armat din d. În fostele state comuniste, schim-
IUGOSLAVIA, putem spune că a barea regimurilor politice a adus
acţionat ca un catalizator asupra gru- oprobriul, atât din partea noii puteri
părilor criminale creând ameninţări co- cât şi din partea societăţii, faţă de
lective ce îşi au originile în: fostele instrumente de menţinere a
¾ traficul de heroină practicat de ordinii interne şi a securităţii. În
grupările criminale albaneze, cu multe ţări, foşti membri ai servi-
impact din ce în ce mai mare asupra ciilor secrete, armatei sau poliţiei în
ţărilor scandinave şi a pieţelor de perioada totalitară, au căzut în
desfacere din Germania, Austria şi dizgraţie şi au fost exilaţi de pe
Italia; scena militară şi politică, fapt ce a
¾ traficul de droguri în general cât şi dus la integrarea lor în grupări
contrabanda cu ţigări care afectează criminale organizate, unde şi-au
Suedia; folosit aptitudinile, informaţiile de-
¾ implicarea anticipată a grupurilor de ţinute şi sistemul de relaţii în scopul
albanezi în traficul cu heroină pe obţinerii de profituri frauduloase.
teritoriul Regatului Unit; e. Perioada postcomunistă a adus cu
¾ imigrarea ilegală şi traficul de ea o serie de schimbări privind
125
legislaţia ce au generat alternări politice stabile care să promoveze
rapide şi continue de optică deter- poliţii legislative descurajante pentru
minate de modificările intervenite „capii” filierelor internaţionale de crimă
în conducerea politică a ţării. Acest organizată.
lucru a creat unele situaţii de 2. Factori economici
ambiguitate, precum reglementarea Întrucât crima organizată urmăreşte
diferitelor aspecte prin mai multe în primul rând obţinerea de profituri,
legi, unele aflate în neconcordanţă acţionând, deci, pe o piaţă subterană
cu celelalte şi schimbări dese ale este de la sine înţeles faptul că la
prevederilor legale, ceea ce a per- dezvoltarea ei contribuie şi o serie de
mis grupărilor de crimă organizată factori economici.
să jongleze cu sistemul legislativ în a. Criza economică ce a urmat căderii
favoarea propriilor interese. regimurilor comuniste în Europa
f. Susţinerea prin alocarea de fonduri Centrală şi de Est a avut efecte
sub diferite forme a campaniilor negative puternice în ţările nepre-
electorale din unele state, în special gătite pentru impactul cu economia
din perioada de tranziţie de structuri de piaţă. Tranziţia a determinat o
ale crimei organizate. în schimbul serie de efecte economice cu impli-
unor favoruri ulterioare, grupările caţii asupra bunăstării populaţiei:
criminale organizate investesc sume inflaţie, creştere necontrolată a pre-
importante de bani în candidaţi ţurilor, şomaj de masă etc..
electorali capabili să le susţină şi să Pauperizarea unei pături largi a
le asigure realizarea scopurilor pe populaţiei a constituit o premisă
care le urmăresc. pentru proliferarea infracţionalităţii
g. Conflictele armate din anumite zone organizate, în rândul acestei cate-
geografice, dar şi diminuarea auto- gorii numărându-se mulţi recruţi ai
rităţii statului în anumite ţări din grupărilor de crimă organizată pre-
fostul bloc comunist, au slăbit con- cum şi numeroşi clienţi pentru pro-
trolul asupra arsenalelor acestor dusele traficate de crima organizată.
naţiuni. Astfel, s-a creat premisa b. Resursele economico – financiare
pentru devalizarea arsenalelor, părţi destinate creării operaţionalizării
semnificative ajungând pe piaţa sau funcţionării la parametrii nor-
neagră a armelor. Este cazul mali a organismelor şi instituţiilor
Albaniei sau al Rusiei de unde, juridice, legislative şi poliţieneşti
cantităţi mari de arme, în special implicate în prevenirea şi comba-
arme mici, uşoare, au dispărut, terea infracţionalităţii organizate
ajungând ulterior pe piaţa neagră la sunt, în multe dintre statele în tran-
preţuri derizorii. ziţie sub limita necesară. Sumele
Toţi aceşti factori de natură politică mici alocate din bugetele secătuite
au favorizat şi favorizează în continuare pentru funcţionarea acestor instituţii
actele de crimă organizată, fapt ce determină o diminuare a capacităţii
impune intervenţia fermă a autorităţilor acestor organisme în prevenirea şi
statale, pentru instaurarea unor regimuri combaterea criminalităţii organizate.
126
c. Odată cu tranziţia la economia de bancari. Cunoştinţele acestora sunt
piaţă a fost demarat procesul de folosite în operaţiuni de evaziune
privatizare a instituţiilor aflate în fiscală sau în operaţiunea de spălare
proprietatea statului, care a con- a banilor.
stituit o oportunitate majoră pentru e. Fenomenul globalizării, crearea unor
crima organizată. Corupţia funcţi- sisteme financiare şi comerciale
onarilor şi legislaţia neclară sunt mondiale, a unor reţele globale,
factori primordiali care au permis constituie un factor major în dez-
achiziţionarea şi controlul grupă- voltarea reţelelor de crimă organi-
rilor de crimă organizată asupra zată transnaţionale. Acestea din
unor instituţii. În Rusia se estimează urmă s-au folosit de avantajele
că circa 50.000 de instituţii se află globalizării (libera circulaţie a capi-
sub controlul crimei organizate, talurilor, a forţei de muncă, zonele
incluzând foste întreprinderi de stat, libere de comerţ, slăbirea controa-
bănci şi structuri comerciale. lelor vamale, sistemele financiar-
d. Sumele obţinute din activităţile bancare internaţionale) în scopuri
ilegale ce stau la baza formării şi ilicite pentru a-şi întări puterea
dezvoltarea economiei subterane, financiară şi de influenţă.
oferă grupărilor de crimă organizată f. Economia subterană, cu formele
posibilităţile tehnice şi materiale sale incipiente din perioada comu-
necesare dezvoltării afacerilor lor nistă, a luat amploare în perioada de
profitabile. Adesea, aceste posibi- tranziţie. Grupările de crimă orga-
lităţi sunt cu mulţi paşi înaintea nizată au fructificat şi au dezvoltat
celor de care dispun forţele angre- reţelele create anterior, folosindu-le
nate în combaterea lor. Dotările atât pe piaţa neagră (a bunurilor
instituţiilor abilitate cu aplicarea complet ilicite) precum şi pe piaţa
legii în ceea ce priveşte tehnica de gri (a bunurilor şi serviciilor aflate
calcul, aparatura de supraveghere la concurenţă cu cele de pe piaţa
sau parcul auto sunt mult sub legală), în scopul obţinerii de
nivelul cerinţelor privind comba- profituri.
terea infracţionalităţii. Decalajul g. Fondurile uriaşe pe care îşi permite
este cu atât mai puternic cu cât să le manipuleze crima organizată
grupările de crimă organizată au i-au permis acesteia să intre ca un
acces, datorită puterii financiare, la jucător important pe piaţa aface-
cele mai avangardiste mijloace de rilor legale, prin achiziţionarea unor
comunicare sau dotări tehnice, organizaţii din sfera legală, mai ales
avans ce poate fi decisiv în războiul din domenii cheie (sector bancar,
dintre cele două tabere, înclinând telecomunicaţii, industria farmace-
balanţa în favoarea infractorilor. utică, producţie de materii prime
Sumele de care dispun permit gru- strategice), care să le ofere avantaje
părilor criminale să-şi angajeze pe piaţă. Acest lucru le permite
experţi de cel mai înalt nivel: avo- amplificarea fondurilor deţinute,
caţi, contabili, consultanţi financiar- posibilitatea spălării banilor, deţi-
127
nerea poziţiei de monopol în Poate cea mai proeminentă şi mai rapid
anumite sectoare, cu consecinţele înfloritoare ţară dintre paradisurile
care derivă din această poziţie în fiscale mai noi este Cayman. Dintr-o
ceea ce priveşte posibilitatea de ţară a cărei populaţie era alcătuită, la
influenţă a sferelor controlate. începuturile ei, din piraţi, naufragiaţi şi
h. Evoluţiile tehnologice în ritm expo- datornici, Insulele Cayman au devenit
nenţial (folosirea pe scară largă a unul dintre cele mai importante
cardurilor, sistemele financiare on- paradisuri fiscale din lume. Azi, cele
line, comerţul prin Internet, dezvol- 18.000 de corporaţii înregistrate aici,
tarea echipamentelor de telecomu- depăşesc ca număr populaţia, prin
nicaţii, a tehnologiilor de criptare a conturile băncilor de aici trecând anual
datelor, creşterea pieţei de valori pe peste 10 miliarde dolari.
care se tranzicţionează ultrarapid şi j. Dezvoltarea industrială a creat, în
simplu titluri de valoare, contracte paralel, problema eliminării deşe-
sau bunuri) au creat premisele şi urilor de risc, inclusiv a celor radio-
instrumentele pentru activităţi de active, operaţiune care s-a trans-
crimă organizată precum spălarea format într-o oportunitate pentru
banilor, manipularea preţurilor bur- grupările de crimă organizată.
siere, fraudele cibernetice. Acestea au transformat în sursă de
i. Legea secretului bancar şi ţările cu fonduri ilegale traficul cu astfel de
statut de paradis fiscal sunt aliaţii deşeuri.
grupărilor criminale organizate în 3. Factori sociali
operaţiunile de spălare a banilor. Tranziţia de la economia centra-
În ultimii ani, crima organizată lizată la economia de piaţă, fenomen
transfrontalieră, caută cu asiduitate să-şi însoţit de schimbări sociale, atât de
plaseze afacerile şi produsul financiar al comportament cât şi de atitudine,
acestor în aşa-numitele „paradisuri constituie o altă categorie distinctă de
fiscale”. factori generatori de crimă organizată.
Într-un articol publicat în revista Astfel, s-a înregistrat o creştere a
„Barron’s Weckey”, sub titlul: „Unde se toleranţei şi a permisivităţii sociale, o
ascund banii fierbinţi – paradisurile lipsă de interes civic şi un declin al
fiscale apar în întreaga lume”, trans- moralităţii faţă de unele practici precum
formarea statului Panama într-un centru prostituţia, consumul de stupefiante,
financiar internaţional este descrisă încălcarea drepturilor cetăţeneşti ale
astfel: „O ţară săracă, care nu are prea altor persoane, practici considerate de
multe de oferit, în afară de caniculă, unii membri ai societăţii ca expresie
umiditate şi un canal, a dobândit o in- a „libertăţii” mult aşteptate. Această
dustrie nouă, devenind un antrepozit de schimbare de atitudine a uşurat efor-
bani din străinătate. Azi, cu o populaţie turile crimei organizate de dezvoltare a
de 1,8 milioane de locuitori, Panama se activităţilor sale ilegale. Printre factorii
poate lăuda cu depuneri bancare de 38 sociali care au favorizat şi favorizează
miliarde dolari. Ea dispune de nu mai dezvoltarea crimei organizate se
puţin de 3.000 avocaţi”. numără:
128
a. Frica pe care o diseminează ele- hotarele ţării. Dorinţa lor de a avea
mentele criminale organizate deter- o viaţă mai bună este exploatată de
mină o lipsă de reacţie a populaţiei grupările de crimă organizată, care
vizavi de infracţionalitate, ceea ce şi-au dezvoltat reţele specializate
are implicaţii asupra proliferării pentru traficul de persoane. Valurile
criminalităţii. Oameni de afaceri sau de imigranţi clandestini au consti-
alte categorii de persoane preferă, tuit materia primă ideală pentru
spre exemplu, să plătească gru- traficul de carne vie în vederea
părilor de crimă organizată taxe de prostituţiei sau sclaviei, traficului de
protecţie decât să colaboreze cu organe, adopţiilor ilegale, precum şi
organele de poliţie şi judiciare şi să o sursă de venituri importante
depună mărturie în procesele inten- rezultate din transportul ilegal peste
tate grupărilor criminale. Reţinerile graniţă.
pe care le au de a colabora cu 4. Factori demografici
instituţiile statului sunt cauzate de Se impun a fi menţionaţi şi factorii
frica faţă de repercusiunile ce ar demografici, categorie în care se
putea să le sufere, atât ei cât şi înscriu:
membrii familiilor lor, din partea a. Fluxurile masive de refugiaţi şi de
grupărilor de crimă organizată. imigranţi din perioada postbelică şi
b. O altă consecinţă a procesului de de după căderea cortinei de fier care
tranziţie la economia de piaţă o au determinat schimbări importante
constituie breşele create în sistemul în structura demografică a unor
social de asigurare a sănătăţii sau state, crescând ponderea unor mi-
în cel educaţional. Carenţele de norităţi. Valurile migraţioniste au
natură socială din cadrul acestor creat un potenţial important pentru
sectoare vitale au limitat accesul la criminalitatea organizată mai întâi
servicii privind sănătatea persoa- prin faptul că au fost create nuclee
nelor şi au determinat scăderea etnice care au reprezentat punctul
nivelului de educaţie al unor cate- de plecare al unor organizaţii crimi-
gorii de populaţie. Victimele sunt în nale. Apoi, prin intermediul acestor
special tineri care au alunecat valori de imigranţi, au intrat în ţările
pe tărâmul delincvenţei devenind de destinaţie infractori periculoşi şi
membri ai unor grupări de crimă au fost aduse noi practici şi
organizată, clienţi sau intermediari dezvoltate noi activităţi criminale.
în traficul de droguri sau de alte b. Gradul mare de urbanizare al
produse ilegale ori victime ale populaţiei mondiale, cu perspectiva
traficului de fiinţe umane. unei creşteri viitoare, reprezintă un
c. Numeroase persoane, multe din factor de proliferare a criminalităţii,
ţările foste comuniste, au încercat să inclusiv a celei organizate. Poten-
scape de spectru sărăciei din ţările ţialul criminogen al marilor oraşe
lor de origine şi să-şi îmbunătă- este dat de urbanizarea excesivă
ţească condiţiile de viaţă încercând combinată cu sărăcia populaţiei din
să-şi croiască un nou destin peste anumite cartiere. Aceste zone sunt
129
caracterizate prin şomaj la cote caracter infracţional, adesea de o
înalte, lipsa educaţiei şcolare, con- violenţă extremă. Astfel, infractori
diţii precare de cazare şi igienă, sau tineri aflaţi în derivă au găsit
densitate foarte mare a populaţiei, modele de inspiraţie în aceste infor-
un mediu propice pentru delinc- maţii vehiculate prin mass-media,
venţă, mai ales juvenilă, vulnerabi- aplicate în infracţiunile comise
litate la exploatarea de către crima ulterior.
organizată. În aceste arii demo- b. Instituţiile societăţii civile şi cele
grafice sunt concentrate grupări guvernamentale au dovedit în unele
minoritare care se pot transforma în cazuri o insuficientă preocupare
nuclee ale unor grupări de crimă pentru educaţia cetăţenească, por-
organizată. Zonele, supranumite şi nită încă de pe băncile şcolii şi
„jungle de beton”, sunt închise orientată spre prevenirea şi comba-
intruşilor, celor de altă etnie sau terea criminalităţii.
culoare şi sunt locul de naştere al c. Dezvoltarea Internetului ca mijloc
unor bande periculoase formate din de comunicaţii rapidă reprezintă o
tineri, caracterizate printr-un grad facilitate pentru criminalii organi-
mare de violenţă. Este un mediu zaţi. Aceştia comunică prin pagini
ideal în care grupările de crimă ascunse de Internet, prin e-mail,
organizată îşi găsesc noi recruţi sau devin mai rapizi, mai dinamici.
viitoare victime. d. Scăderea nivelului de trai a dus la
5. Factori culturali şi educa- creşterea ratei abandonului şcolar.
ţionali Astfel, tineri cu un nivel de educaţie
Amplificarea fenomenului de crimă redus au devenit mult mai uşor
organizată a fost favorizat şi de factorii pradă pentru grupările de crimă
de natură culturală şi educaţională organizată. În rândul acestora,
printre care identificăm: crima organizată a găsit adepţi mai
a. Explozia cunoscută de mass-media uşor de convins, amatori de câşti-
– ultimele decenii au oferit popu- guri rapide prin metode ilegale. Tot
laţiei un acces larg la o serie de aici se găsesc clienţi pentru pro-
informaţii privind infracţionalitatea. dusele traficate de crima organizată,
emisiunile de ştiri, documentarele, viitori traficanţi şi consumatori de
programele de divertisment prezintă droguri sau viitoare obiecte ale
adesea în detaliu o serie de fapte cu traficului de fiinţe umane.

130
ABORDAREA CONCEPTUALĂ A FENOMENULUI
CRIMEI ORGANIZATE
Lector universitar doctor Popescu Gheorghe
Asistent universitar Cristian-Eduard Ştefan

Having as a starting point the acceptation and the significance of the


organized crime phenomenon the article is emphasizing identifies with the
groups have superior social positions, whose members have public
dignities, their actions being against national budgets or against the funds
of international institutions and organizations. The author makes a
comparative analysis between the conceptsof organized crime and crime of
organization .

După conflagraţiile mondiale şi Crima organizată este o organizaţie


regionale de proporţii, criminalitatea nonideologică cuprinzând persoane
reprezintă cel mai serios pericol pentru aflate într-o interacţiune socială, organi-
omenire, pentru dezvoltarea ei demo- zate pe criterii ierarhice, cu cel puţin trei
cratică, economică, socială, umanitară niveluri, ce funcţionează în scopul
şi pentru relaţiile internaţionale. Sinta- obţinerii de profit şi putere prin
gma „crimă organizată” înseamnă în implicarea în săvârşirea de activităţi
toată lumea un sistem bine închegat al ilicite. Poziţia în cadrul ierarhiei şi în
unor comunităţi criminale. activităţile funcţionale de specialitate
Primele referiri la fenomenul crimei poate fi ocupată în baza unor criterii
organizate au fost făcute în anul 1896 familiale sau de prietenie. Posturile nu
de către un profesor de psihologie din sunt dependente de indivizii care le
Chicago (SUA). În accepţiunea aces- ocupă la un anumit moment dat, iar
tuia, crima organizată cuprinde gangste- continuitatea este asigurată de membrii
rismul (liderii bandelor criminale), organizaţiei, care se străduiesc să
marele banditism şi mafia. Încă de pe menţină organizaţia activă şi întreagă,
vremea lui Bonaparte erau cunoscute pentru realizarea scopurilor sale66.
asociaţii ale răufăcătorilor şi acoliţii Deşi crima organizată este un feno-
acestora, existând chiar şi o condam- men cunoscut, oamenii şi-au format o
nare la moarte pentru fapte de acest idee falsă despre aceasta, parţial din
gen, iar Cesare Lombroso preciza că cauza definiţiilor neclare şi unghiurilor
răufăcătorii practică intimidarea, activi-
tatea lor nefiind posibilă fără un cod de
seminarului “Lupta împotriva criminalităţii
conduită al asociaţiilor criminale65. organizate”, organizat de Şcoala Naţională de
Magistratură din Paris, 2007
65
Jean Pradel – Noţiunea de crimă organizată 66 Howard Abadinsky – Organized crime,
în criminologie, referat susţinut în cadrul 4th edition, Chicago, 1994, pag.6
131
diferite din care s-a încercat abordarea Acolo unde nu există alternativă,
teoretică a acestui fenomen. succesul şi bunăstarea traficanţilor de
Problematica definirii crimei orga- droguri şi a altor infractori implicaţi în
nizate a preocupat de-a lungul timpului activităţi criminale, constituiau modele
specialişti din domeniile economic, demne de urmat pentru tineri68. Sursa
juridic, politic, social, reprezentanţi ai crimei organizate îşi găseşte astfel locul
mass-media şi responsabili cu elabo- în destrămarea şi proasta funcţionare a
rarea strategiilor de prevenire şi sistemului (înţelegând sistemul în
combatere a acestui fenomen. ansamblul său), ceea ce a făcut ca, după
În literatura de specialitate67 există schimbările survenite în fostele state
un consens potrivit căruia crima orga- totalitare, crima organizată să se dez-
nizată funcţionează ca o organizaţie cu volte cu mare repeziciune, surclasând
caracter continuu şi raţional, ale cărei structurile de drept, spulberând circu-
activităţi sunt desfăşurate în scopul itele bancare, acaparând clasa politică,
obţinerii de profit, prin recurgerea la reuşind să intimideze ori să copleşească
activităţi ilicite, asigurându-şi existenţa sistemul represiv69.
prin folosirea violenţei sau a amenin- Ludo Block, fost ofiţer de legătură
ţărilor şi prin coruperea oficialilor al Olandei în Rusia, în prezent profesor
publici pentru a menţine un grad de la Facultatea de Ştiinţe Sociale din
imunitate faţă de puterea legii. Amsterdam, este de părere că feno-
Principala componentă esenţială a menul crimei organizate este deopotrivă
crimei organizate se reflectă în însăşi un sistem social şi o lume socială.
etimologia terminologiei utilizate, refe- Sistemul este compus din relaţiile care
rindu-ne aici în special la termenul unesc din acelaşi punct de vedere
„organizată”. Interacţiunea este aici un infractorii, politicienii, oamenii legii şi
concept cheie: un simplu grup de diverşii întreprinzători. În acelaşi sens,
persoane care săvârşesc un act criminal alţi autori70, referindu-se la crima orga-
împreună nu constituie în sine un act nizată, consideră că aceasta ocupă prin
organizat. Deducem astfel că orga- definiţie o poziţie într-un sistem social,
nizarea este elementul definitoriu prin o organizaţie care a fost în mod raţional
care se face diferenţa dintre crima concepută pentru a maximiza profiturile
organizată şi alte tipuri de activităţi prin desfăşurarea unor activităţi ilicite şi
criminale. prin oferirea de bunuri interzise prin
Sociologii au arătat faptul că anu- lege, produse şi servicii a căror cerere
mite zone, medii, încurajează delinc-
venţa devenind terenuri propice pentru 68
F.Alder şi colectiv – Criminologia, Ediţia a
bande şi structuri ale crimei organizate. II-a, Editura MacGrew N.J.All., SUA, 1995,
pag.304
67
Jay Albanese – The causes of organized 69 Damian Miclea – Cunoaşterea crimei
crime: do criminals organize around organizate, Editura Pygmalion, Ploieşti, 2001,
opportunities for crime or do criminal pag.13
opportunities create new offenders?, Journal of 70 Cressey, Donald R. – Theft of the nation:
Contemporary Criminal Justice nr.16(4)/2000, the structure and operations of organized
pag.411 crime in America, New York: Harper, 1969
132
este satisfăcută de membrii societăţii în organizaţii criminale există în special
care organizaţia se află. pentru a profita de pe urma aprovi-
Într-un studiu al criminalităţii spe- zionării publicului cu bunuri şi servicii
ciale întocmit în anul 1953 de Comisia ilicite, sau aprovizionarea cu bunuri sau
Californiei împotriva crimei organizate, servicii într-o manieră ilicită. De ase-
se arată următoarele: “Crima organi- menea, pot penetra economia legitimă,
zată este o tehnică a violenţei, inti- iar în cazul mafiei îşi pot asuma roluri
midării şi a corupţiei, care în absenţa cvasi-guvernamentale. Indiferent de
unei activităţi eficiente a legii poate fi activitatea desfăşurată, scopul organi-
cu succes aplicată, de cei care sunt zaţiilor rămâne acelaşi – obţinerea de
suficient de lipsiţi de scrupule, în orice profituri ilicite. Membrii unei grupări de
afacere sau industrie care produce crimă organizată se pot constitui într-o
profituri ridicate. Motivul esenţial este familie criminală, o bandă, un cartel sau
întotdeauna constituit de asigurarea şi o reţea criminală. Aceştia pot proveni
menţinerea monopolului în anumite din diferite grupuri etnice sau rasiale,
sectoare de activitate care vor aduce care însă nu prezintă importanţă în
profituri ridicate. Uneori activitatea definirea lor ca şi grupare de crimă
principală este ilegală. În alte cazuri, organizată.
activitatea principală este aparent una Criminologii folosesc sintagma
legală, caracterul ilicit fiind dat de „crimă organizată” pentru a deosebi
acceptarea violenţei şi a corupţiei.” între infractorii profesionişti şi cei
Biroul Federal de Investigaţii (FBI) amatori şi pentru a indica faptul că o
defineşte crima organizată ca fiind orice activitate criminală este reprezentată de
grup care are o structură formalizată şi asociaţiile cooperatiste între grupurile
al cărui principal obiectiv este obţinerea de indivizi. Astfel, orice grup organizat
de venituri prin desfăşurarea de acti- formal sau informal în scopul comiterii
vităţi ilegale. Asemenea grupuri îşi de înşelăciuni, spargeri sau furturi din
menţin poziţia prin folosirea violenţei magazine, jefuirii de bănci sau furtului
sau a ameninţărilor, coruperea ofici- de autoturisme reprezintă componente
alilor publici, intimidări şi, în general, ale crimei organizate, indiferent dacă
au un impact puternic asupra persoa- acţionează la nivel local sau naţional.
nelor din localitatea, regiunea sau ţara În anul 1951, Comitetul Kefauver
în care acţionează. de investigare a crimei organizate, con-
James Finckenauer, profesor doctor stituit la nivelul Senatului American, a
şi director al Centrului Informaţional al relevat faptul că structura crimei
Institutului Naţional al Justiţiei din organizate este mult diferită faţă de anii
SUA, consideră că atributele organi- precedenţi, atunci când unităţile de
zaţiilor criminale care determină ca crimă organizată erau constituite în
faptele săvârşite să fie infracţiuni de grupări izolate de huligani a căror acti-
crimă organizată se referă la sofismele itate avea un caracter ilicit. În timp,
structură, autoidentificarea şi autoritatea grupările au tins spre specializarea pe
reputaţiei infracţiunilor, precum şi la anumite tipuri de infracţiuni. Profiturile
dimensiunile şi continuitatea lor. Aceste mari obţinute în acea perioadă, împre-
133
ună cu dezvoltarea tehnologică din violenţei sau a ameninţării cu violenţa,
secolul 20 au făcut posibile apariţia de coruperea oficialilor publici, etc. Sco-
grupuri mult mai mari şi mai puternice, pul acestor activităţi este orientat în
care au acoperit un teritoriu vast. În vederea obţinerii de venituri mari şi
ultimii 30 de ani, crima organizată a influenţă cu riscuri minime. Capitalul
dobândit noi caracteristici. Cele mai obţinut este în parte spălat în sectoare
periculoase grupuri criminale de astăzi legitime ale economiei prin diferite
nu sunt specializate într-un singur tip de operaţiuni fiscale”. În opinia aceluiaşi
infracţiuni, ele fiind implicate în mul- autor, elementele conceptuale cheie ale
tiple forme ale criminalităţii. Cheia crimei organizate sunt următoarele:
succesului acestor organizaţii este con- interacţiunea continuă a unui grup de
stituită de monopolul afacerilor ilegale, indivizi în timp, existenţa unor roluri
întrucât monopolul asigură venituri bine definite în cadrul grupului, coru-
uriaşe. Sindicatele moderne de crimă perea oficialilor publici, folosirea ame-
organizată au copiat într-o oarecare ninţărilor şi a violenţei, acumularea de
măsură modul de organizare utilizat de capital, influenţă şi putere, activităţi
corporaţiile legale. infracţionale complexe care implică
De asemenea, într-un studiu elabo- planificare în perpectivă şi niveluri
rat în anul 1990 de către Secţia Crimă multiple de organizare şi execuţie, des-
organizată din cadrul Diviziei de Cerce- făşurarea activităţilor la nivel interjuris-
tări Penale a Poliţiei din Washington, dicţional şi adesea internaţional, folo-
SUA, se defineşte crima organizată ca sirea organizaţiilor legitime, izolarea
fiind orice grupare structurată în ideea liderilor grupului de restul membrilor
înfăptuirii unei activităţi infracţionale implicaţi în activităţi infracţionale
conspirate şi constituite, având ca directe, maximizarea profiturilor prin
principal scop obţinerea de profit71. încercări de monopolizare a pieţelor, a
O definiţie amplă a crimei organi- întreprinderilor şi a mediilor criminale.
zate o oferă Peter Lupsha72: “Crima Într-o altă opinie73, crima organi-
organizată este o activitate desfăşurată zată este reprezentată de grupările eco-
de un grup de indivizi care plănuiesc în nomice organizate în scopul desfăşurării
mod conştient operaţiuni, modele de de activităţi ilegale şi care, chiar şi atunci
interacţiune, statute şi relaţii, respon- când deţin societăţi constituite în baza
sabilităţi şi care, având continuitate în legii, folosesc metode interzise de lege.
timp, se angajează în acţiuni legale sau Smith74 este de părere că dificul-
ilegale care de obicei implică volum tatea definirii crimei organizate ar putea
mare de capital, colaborarea cu per-
soane din afara organizaţiei, folosirea 73
Sellin, Thorsten – Organized crime as a
business enterprise, Annals of the American
71
Costică Voicu – Banii murdari şi crima Academy of Political and Social Science, vol.
organizată, Editura Artprint, 1995, pag.150 347/1963, pag.12-19
72
Lupsha, Peter A. – Networks versus 74 Smith, Dwight C. – Some things that may be
networking: analysis of an organized crime more important to understand about organized
group, in: G. P. Waldo (ed.), Career Criminals, crime than Cosa Nostra, University of Florida
Beverly Hills, CA: Sage, 1983, pag.60-61 Law Review, vol.24, nr.1/1971, pag.1
134
fi rezolvată foarte simplu, prin omiterea ¾ comiterea în mod metodic de
crimei organizate în sine. Acesta con- infracţiuni, separat sau colectiv, cu
sideră că nu trebuie căutat răspunsul la impact considerabil, motivate de
întrebarea: „Ce este crima organizată?”, profit sau putere;
ci la întrebarea: „Care sunt factorii de ¾ participarea a mai mult de două
ordin istoric, economic, sociologic, persoane care acţionează împreună;
psihologic şi chiar filozofic sau teologic ¾ constituirea pe o perioadă nedeter-
care au condus la apariţia fenomenului minată de timp;
de crimă organizată?”. ¾ repartizarea judicioasă a sarcinilor
Făcând abstracţie de supoziţiile cla- către structuri de uz comercial,
sice cu privire la criminalitatea comisă structuri care folosesc violenţa sau
de reprezentanţi ai claselor sociale alte mijloace de intimidare, structuri
inferioare, evenimentele pe care le care exercită influenţe asupra poli-
asociem crimei organizate au devenit ticului, mass-mediei, administraţiei
conexe unor probleme economice mult publice, sferei judiciare şi a afa-
mai variate. Ele reprezintă, aproape în cerilor.
fiecare situaţie, o prelungire a econo- Potrivit opiniei lui Alba Zaluar,
miei legale în domenii care sunt în profesor de antropologie la Universi-
mod normal interzise. Durabilitatea lor tatea de Stat din Rio de Janeiro
derivă din aceleaşi argumente princi- (Brazilia), conceptul de crimă organi-
pale care stau la baza economiei de zată este asociat cu mafia, făcând
piaţă legale. Caracteristicile comporta- obiectul unor nesfârşite dezbateri avute
mentale care au atras atenţia asupra la începutul secolului XXI: iniţial s-a
comiterii de infracţiuni şi mai puţin făcut referire la caracterul său organizat
asupra producţiei reflectă dinamica sau neorganizat şi apoi s-a pus accent
economiei subterane75. pe condiţiile comiterii infracţiunii sau
Crima organizată se referă la forme pe grupare77.
instituţionalizate ale activităţii infrac- O altă definiţie interesantă dată
ţionale în care se regăsesc elemente fenomenului crimei organizate este
specifice organizaţiilor tradiţionale, dar prezentată de Margaret Beare, Director
care desfăşoară în mod sistematic al Centrului de Studii privind Crima
activităţi ilegale76. Organizată şi Corupţia din Canada:
Potrivit Raportului anual cu privire „Crima organizată reprezintă un
la crima organizată din Belgia (1997), proces sau o metodă de comitere a
crima organizată este caracterizată de infracţiunilor, nu un tip diferit de
următoarele particularităţi: infracţiune. Crima organizată este o
activitate continuă ce implică o
75
Smith, Dwight C. – Organized crime and conspiraţie infracţională cu o structură
entrepreneurship, International Journal of
Criminology and Penology, vol. 6, nr.2/1978,
77
pag.164 Zaluar, Alba – Violence in Rio de Janeiro:
76
Giddens, Anthony, Mitchell Duneier, Richard styles of leisure, drug use, and trafficking,
P. Appelbaum – Introduction to Sociology, New International Social Science Journal,
York: W.W. Norton, 2005 nr.169/2001, pag.377
135
complexă, cu potenţial de recurgere la nedeterminată de timp prin folosirea
corupţie sau violenţă pentru a facilita unor structuri comerciale sau asemă-
săvârşirea de infractiuni”78. nătoare celor de afaceri, prin folosirea
Într-o altă opinie79, infracţiunile ce forţei sau a altor mijloace de intimidare
privesc crima organizată sunt definite sau prin exercitarea influenţei asupra
ca fiind acele fapte comise de corpuri sferei politicului, mass-mediei, admini-
instituţionale care cuprind un număr straţiei publice, autorităţilor judiciare
mare de profesionişti care acţionează în sau sectorului de afaceri80.
baza unui plan comun ce repartizează Doctrina germană81 defineşte crima
sarcini foarte precise, complexe şi organizată astfel: „comiterea cu intenţie
metode conspirate şi care sunt guver- a unor infracţiuni în scopul obţinerii de
nate de legi extrem de severe, ale căror profit şi putere, de două sau mai multe
sancţiuni includ moartea şi vătămări persoane, ce colaborează pentru o peri-
corporale grave ce pot fi aplicate celor oadă de timp prelungită sau nedefinită,
care le încalcă. Grupările pun la cale îndeplinind sarcini dinainte stabilite
comiterea infracţiunilor, care pot fi prin folosirea unor structuri comerciale
transnaţionale, fiind caracterizate de sau similare celor de afaceri, prin
obicei prin violenţă, coruperea anumitor folosirea violenţei sau a altor mijloace
oficiali şi conducători de state cu scopul de intimidare, ori prin exercitarea unor
de a obţine mari profituri. La conduce- influenţe asupra politicienilor, admi-
rea grupării există un singur şef căruia nistraţiei publice, autorităţilor judiciare
toţi ceilalţi membri îi datorează loia- sau economice”.
litate absolută necondiţionată. Deseori, Jean Claude Monet, şef de depar-
organizaţia există o perioadă de mai tament la Institutul de Înalte Studii
multe secole, societatea coexistând cu pentru Securitatea Internă din Franţa,
ea şi căutându-i protecţia de teama apreciază că „ceea ce caracterizează cel
brutalităţii sale. mai bine diferenţa dintre delicvenţa
În viziunea Oficiului German de individuală şi crima organizată, este
Investigaţii (Bundeskriminalamt), crima faptul că strategia acţiunii individuale
organizată se referă la comiterea de diferă total de strategia grupului
infracţiuni determinate de obţinerea de criminal, considerat ca un ansamblu
profit şi putere care, individual sau uman reperabil şi caracterizat prin
privită ca întreg, este de o importanţă diviziunea sarcinilor, ierarhizarea
considerabilă şi implică mai mult de nivelurilor de competenţă, existenţa şi
două persoane, fiecare cu sarcinile sale, aplicarea riguroasă a procedurilor de
care colaborează pentru o perioadă
80
Bundeskriminalamt, Organised Crime
78
Beare, Margaret – Criminal conspiracies: Situation Report 2003 Federal Republic of
Organized Crime in Canada, Toronto: Germany: Summary, Wiesbaden, GER:
University of Toronto Press, 1996, pag.14-15 Bundeskriminalamt, 2004, pag.15
79
El-Aboudy, Mohsen Mohamed – The Crime 81 Lilie Hans – Specific offences of organized
of International Bribery, Al-Ahram Center for crime and german, Criminal Law – in Revue
Political and Strategic Studies (ACPSS), Internationale de Droit Penal, Editura Eres,
Strategic Papers nr.115/2002 Paris, 1998, pag.142
136
coordonare şi control şi asigurarea persoane şi există pentru o perioadă
circulaţiei fluxurilor ilicite”82. nedeterminată de timp, având scopul de
O caracterizare mai riguroasă, care a comite infracţiuni grave prin acţiuni
combină trăsăturile activităţilor infracţi- concertate folosind intimidarea, vio-
onale care ar intra în sfera crimei lenţa, corupţia şi alte mijloace pentru a
organizate (spălarea banilor, terorismul, obţine direct sau indirect un beneficiu
furtul obiectelor de artă sau cultură, financiar sau material.
traficul ilicit de droguri, de arme, de Primele încercări de definire juri-
persoane, deturnarea de aeronave, fra- dică a crimei organizate au demonstrat
uda în asigurări, etc.) este cea rezultată o preocupare evidentă din partea spe-
din criteriile propuse de Uniunea cialiştilor pentru a combate fenomenul
Europeană83: prin studiul ştiinţific al acestuia. Acea-
• cooperarea între mai mult de două stă activitate intensă a penaliştilor a
persoane, fiecare având sarcinile lui căpătat amploare în ultima perioadă de
prestabilite, pentru o perioadă lungă timp, atât la nivel naţional, cât şi în plan
sau nedeterminată; internaţional, dar nu întotdeauna au
• folosirea uneia sau mai multor reuşite notabile pe plan legislativ.
forme de disciplină sau control; Astfel, se operează în multe state şi la
• suspiciunea comiterii unor crime nivelul unor foruri ştiinţifice cu termeni
grave; cum sunt: „crima organizată” şi „orga-
• impact la nivel internaţional; nizaţii criminale” dar aceştia nu sunt
• utilizarea unui comportament violent definiţi juridic, existând chiar confuzii
sau care să servească la intimidare; sub aspectul delimitării lor84.
• utilizarea unor structuri comerciale Preocupările penaliştilor în defi-
sau de afaceri şi amestecul în nirea criminalităţii organizate s-au
spălarea banilor; evidenţiat şi cu prilejul Colocviului
• exercitarea de influenţe la nivel Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal
politic, în mass-media, în adminis- (Budapesta, septembrie 1999).
traţia publică, asupra autorităţilor de Definiţiile legale şi internaţionale
justiţie, sau asupra condiţiilor socio- date crimei organizate tind spre aceeaşi
economice; formă, astfel încât sintagma defineşte
• să se urmărească obţinerea de profit metodele de organizare a activităţilor
sau putere. infracţionale care sunt diferite de alte
Într-o definiţie dată de Consiliul comportamente infracţionale. Aspectele
Europei, crima organizată reprezintă care se evidenţiază sunt violenţa, co-
activităţile ilegale îndeplinite de grupuri rupţia, activitatea infracţională repetată
structurate ce cuprind trei sau mai multe şi supraordonarea grupului faţă de orice
membru85. În sensul Convenţiei împo-
82
Jean Claude Monet – Criminalitatea
84
organizată, Paris, 1996, pag.9 Damian Miclea – Cunoaşterea crimei organi-
83
Valerian Cioclei – Despre ambiguitatea zate, Editura Pygmalion, Ploieşti, 2001, pag.67
conceptuală în materia criminalităţii organizate, 85 Adamoli, Sabrina, Di Nicola, Andrea, Savona,
în Culegerea de materiale „Proiectul Tempus Ernesto U., Zoffi, Paola (1998) – Organised
Jep”, Bucureşti, 2001, pag.140-141 crime around the world, Helsinki, pag.9
137
triva criminalităţii transnaţionale orga- ciere sau grupare de persoane care se
nizate, adoptată la 15 noiembrie 2000, dedau la o activitate ilicită continuă, al
ratificată de România prin Legea nr. cărui scop principal este de a realiza
565/2002, expresia „grup infracţional profituri fără a respecta graniţele
organizat” desemnează un grup struc- naţionale.
turat alcătuit din trei sau mai multe Paul Nesbit, şeful Grupului de
persoane, care există de o anumită Combatere a Crimei Organizate din
perioadă şi acţionează în înţelegere în cadrul OPIC-Interpol, a arătat faptul că
scopul săvârşirii uneia ori mai multor orice grup cu o structură unitară al cărui
infracţiuni grave sau infracţiuni prevă- scop principal este obţinerea de venituri
zute în convenţie, pentru a obţine, direct din activităţi ilegale prin folosirea
sau indirect, un avantaj financiar sau un violenţei şi a corupţiei, constituie feno-
alt avantaj material. menul de crimă organizată.
Expresia de „grup structurat” din Problema integrării României în
această convenţie desemnează un grup Uniunea Europeană a făcut ca începând
care nu s-a constitut la întâmplare cu anul 2001 combaterea fenomenului
pentru a comite neapărat o infracţiune şi crimei organizate să ocupe un loc
care nu deţine neapărat un anumit rol de important în preocupările structurilor
continuitate sau de structură elaborată politice şi să se înceapă un laborios
pentru membrii săi. program de armonizare a legislaţiei şi
Termenul de „infracţiune gravă”, în adoptarea, aproape în serie a legilor
sensul aceleiaşi convenţii, înseamnă un necesare combaterii tuturor domeniilor
act care constituie o infracţiune pasibilă crimei organizate.
de o pedeapsă privativă de libertate al Legea nr.39/2003 privind preve-
cărei maximum nu trebuie să fie mai nirea şi combaterea criminalităţii orga-
mic de 4 ani sau o pedeapsă mai grea. nizate constituie cadrul legislaţiei mo-
În doctrina OIPC-Interpol, prin derne de combatere a crimei organizate
crimă organizată, în sensul de crimina- în România şi a avut la bază Convenţia
litate, se înţelege ansamblul activităţilor O.N.U. împotriva criminalităţii transna-
criminale desfăşurate de grupuri de ţionale organizate.
infractori structurate, implicate în acti- Prin „grup infracţional organizat”,
vităţi ilicite (jocuri de noroc clan- conform art.2, lit.a din Legea nr.
destine, prostituţie, trafic de persoane, 39/2003, se înţelege grupul structurat
de stupefiante, falsificarea şi traficul cu format din trei sau mai multe persoane,
monedă falsă, traficul de armament, care există o perioadă şi acţionează în
furtul şi traficul cu opere de artă etc.) mod coordonat în scopul comiterii
care îşi investesc profiturile obţinute în uneia sau mai multor infracţiuni grave,
activităţi ilegale. Conform unei alte pentru a obţine direct sau indirect un
definiţii formulate de OIPC-Interpol86, beneficiu financiar sau alt beneficiu
crima organizată reprezintă orice aso- material – per a contrario, nu constituie
grup infracţional organizat grupul
86
Le Dosar Serge şi Rose Philiphe – Cyber- format ocazional în scopul comiterii
Mafia, Editura Antet, Bucureşti, 1998, pag.32 imediate a uneia sau mai multor
138
infracţiuni şi care nu are continuitate specializate şi mecanisme de auto-
sau o structură determinată ori roluri apărare, în scopul obţinerii de profituri
prestabilite pentru membrii săi in cadrul ilicite, la cote deosebit de ridicate”
grupului.
Aşa cum se observă, legiuitorul
român a legat de noţiunea în analiză
mai multe caracteristici, după cum
urmează87:
¾ structură determinată, formată din
trei sau mai multe persoane în care
fiecare persoană îşi asumă roluri
prestabilite, compatibile cu strategia
şi scopurile grupului;
¾ durată a funcţionării grupului care
să nu fie limitată la perioada de
timp necesară pentru săvârşirea
imediată a uneia sau a mai multor
infracţiuni, grupul trebuind să aibă
o anumită continuitate în timp;
¾ acţiunea grupului este una coordo-
nată, pregătită şi adaptată pentru a
săvârşi una sau mai multe infrac-
ţiuni grave;
¾ scopul este cât se poate de clar şi
explicit – obţinerea, direct sau
indirect, a unui beneficiu financiar
ori material.
În doctrina română88, crima orga-
nizată „reprezintă acel segment infrac-
ţional la care se raportează activităţi
ilegale, de natură să afecteze grav
anumite sectoare ale vieţii economice,
sociale şi politice desfăşurate prin
diverse metode şi mijloace, în mod
constant, planificat şi conspirat, de
către asociaţii de indivizi, cu ierarhie
internă bine determinată, cu structuri
87
Gabriel-Ion Olteanu şi colectiv – Cercetarea
activităţilor structurilor infracţionale,Editura
Sitech, Craiova, 2008, pag.85
88
George-Marius Ţical – Crima organizată şi
terorismul, Editura Fundaţiei Universitare
„Dunărea de Jos”, Galaţi, 2006, pag.26
139
UNELE CONSIDERAŢII PRIVIND PROCEDURILE DE
NEGOCIERE ÎN CAZURILE LUĂRII DE OSTATICI

Lect. univ. dr. Giurea Laurenţiu


IPA – Academica, giurealÕyahoo.com

The study focuses on a subject for the specialists negotiating those


situations with hostages. There are presented the situations in which such
events appear and also the most adequate solutions for them. The best
practices for communication are presented here and also a possible
configuration for an efficient team as an answer to the crises hostages are
implied in.

Mai puţin de 20% din incidentele în şi că ostaticii s-au confruntat deja cu


care este necesară aplicarea legii acte violente din partea celor care îi ţin
implică situaţii în care sunt luaţi prizonieri sau acest lucru este iminent.
ostatici, iar majoritatea crizelor sunt în al doilea rând, dacă s-a tras un foc de
rezolvate cu succes şi fără pierderi de armă, este posibil ca panica şi confuzia
vieţi omeneşti. care au urmat acestui incident să
Există trei perioade considerate a fi conducă la decesul sau rănirea gravă a
foarte periculoase pe durata unei crize ostaticilor.
în care sunt luaţi ostatici. Momentul Ţinând cont de realitatea în con-
numărul unu este reprezentat de peri- tinuă schimbare, echipele de soluţionare
oada primelor 15-45 de minute, în care a crizelor sunt echipe multidimen-
confuzia şi panica sunt prezente. sionale de răspuns, iar termenul folosit
Al doilea moment este cel în care pentru a le descrie s-a extins de la
infractorii se predau şi în care emoţiile, echipe de negociere pentru eliberarea
ambivalenţa şi lipsa de coordonare între ostaticilor la echipe de răspuns pentru
aceştia şi membrii echipelor de solu- negocierea situaţiilor de criză.
ţionare a crizei pot conduce la un sfârşit Tehnicile şi strategiile sunt similare
nu tocmai fericit al crizei. pentru diferite tipuri de crize cu care
În cele din urmă, asaltul tactic, de acestea se confruntă. Departamentele
recuperare a ostaticilor, este responsabil diferite pot avea echipe alcătuite variat,
de rata cea mai ridicată de victime, în funcţie de necesităţile specifice lor,
probabil din două motive care sunt dar există şi unele elemente de bază,
interrelaţionale. În primul rând, nece- universale, care intră în structura unei
sitatea intervenţiei tactice indică faptul echipe de răspuns în situaţii de criză şi
că toate celelalte încercări de a pe care le vom prezenta în continuare.
soluţiona criza prin negociere au eşuat

140
1. Configuraţia echipei de răspuns Negociatorul îşi foloseşte abilitatea
la situaţia de criză pentru a forma şi dezvolta o relaţie de
Liderul echipei este un ofiţer cu încredere, de ajutor, în cele mai potriv-
experienţă, care organizează echipa de nice şi stresante circumstanţe, pentru a
răspuns la situaţiile de criză, îi alege ajuta la soluţionarea situaţiilor de luări
membrii, planifică acţiunile şi pro- de ostatici cu minimum de daune sau
gramul de instruire şi ia deciziile de pierderi de vieţi omeneşti89.
desfăşurare a echipei în situaţiile de Negociatorul foloseşte auto-cunoaş-
urgenţă. Rolul acestuia s-ar putea supra- terea, o familizare cu stressul şi psiho-
pune cu cel al ofiţerului care este patologia, abilităţile de interviu, empa-
responsabil de desfăşurarea acţiunii la tia şi abilitatea de a redefini probleme
faţa locului şi de soluţionarea respec- aparent insolubile în ceea ce este, cu
tivei crize. siguranţa, atunci când funcţionează, una
Această persoană răspunde de asi- din cele mai spectaculoase "cure de
gurarea perimetrului în care se desfă- discuţie" inventate vreodată. Includerea
şoară acţiunea, de controlul traficului în în filmele poliţiste populare de tele-
zonă, controlează activitatea negociato- viziune a episoadelor cuprinzând o
rilor, a echipelor tactice şi menţine negociere de ostatici reflecta creşterea
legătura cu serviciile locale şi de încorporării acestei activităţi psiholo-
urgenţă medicală. gice supreme în cultura mai mare,
În centrul echipei de răspuns la orientata spre acţiune.
situaţiile de criză se află negociatorul. În practica, negociatorul încearcă sa
Modelul preferat este cel care include se înscrie în situaţia de luare de ostatici
un negociator principal şi unul sau mai ca o persoana care are legătura cu
mulţi negociatori de rezervă. Aceştia autorităţile, dar nu are putere asupra lor.
din urmă preiau sarcina negociatorului El încearcă sa creeze un "cordon
principal în cazul în care nu mai este ombilical" psihologic între el şi deţi-
capabil să stabilească o comunicare nătorul de ostatici, prezentându-se drept
satisfăcătoare cu persoana care a luat cineva important care poate să rănească,
ostatici, dacă există bariere lingvistice dar care doreşte sa ajute.
sau culturale sau dacă negociatorul Prin folosirea frazelor de genul
principal are nevoie de o pauză după "putem rezolva asta împreuna", nego-
mai multe ore de discuţii. ciatorul poate încuraja convingerea
Ofiţerii de politie trebuie sa utili- făptuitorului ca negociatorul are do-
zeze o gama larga de cunoştinţe şi rinţe, temeri şi îngrijorări similare în
abilitaţi pentru a conduce multele privinţa încercării lor reciproce de a
situaţii critice cărora sunt chemaţi sa le rezolva situaţia. Deşi el face parte din
facă fata. Deşi cunoştinţele şi abilităţile echipa forţelor legii ce a încercuit pe
deriva din psihologie şi disciplinele făptuitor, un negociator de succes poate
înrudite care se aplica multor aspecte
ale legii, aceasta relaţie este cea mai 89
Crisis/hostage negotiation team profile, FBI
clara şi dramatica în cazul negocierii de Law Enforcement Bulletin,The, March, 1994 by
ostatici. Mitchell R. Hammer, Clinton R. Van Zandt, p.8
141
uneori crea sentimentul ca el este psiho- decizii, datele oferite de negociator îl
logic şi chiar fizic în cercul interior, vor ajuta pe comandant la alegerea
încercuit/ de potenţial pericol şi poten- opţiunilor de rezolvare a incidentului.
ţiala decizie. Progresul pozitiv al negocierilor este
El doreşte într-adevar foarte mult ca indicat de:
incidentul să se termine cu bine. Cu (1) Mai putina violenta conţinuta în
toate că făptuitorul, negociatorul şi conversaţiile subiectului cu nego-
ostaticii pot avea păreri foarte diferite ciatorul;
privitor la ce înseamnă "bine", în (2) Subiectul vorbeşte mai mult nego-
general găsesc ca pot fi uşor de acord, ciatorului;
explicit sau implicit, asupra felului de (3) Subiectul vorbeşte mai rar sau mai
comportare violenta care ar fi negativa scăzut;
pentru toţi. Dimpotrivă, o întrebare de (4) O dorinţa crescută din partea subi-
genul: "Exista cineva acolo care are ectului de a discuta despre motive
probleme medicale despre care ar trebui personale;
sa ştim?" deschide ceea ce este potenţial (5) Eliberarea ostaticilor;
un relativ conflict de nelinişte pozitiva (6) Negocierea trece de un ultimatumul
şi îngrijorare reciproca. dat de subiect, fără consecinţe;
Toţi negociatorii de ostatici sunt (7) Nimeni nu a fost ucis sau rănit de
avertizaţi asupra Sindromului Stockholm când au început negocierile şi
şi mulţi încearcă sa se îngrijească de (8) O descreştere a num. de ameninţări
dezvoltarea sa ca înţelesuri ale întăririi făcute de subiect în decursul nego-
aspectelor de salvare a vieţii în aceste cierilor.
situaţii. De exemplu, personalul de Deşi sunt imposibile preziceri pre-
comanda ia în considerare la calcularea cise, o creştere a numărului şi intensi-
aspectelor de comportament ale ostati- tăţii acestor indicatori în cursul unei
cului ca acesta ar putea influenta negocieri par sa indice şanse mai bu-
opţiunile de asalt sau de salvare. De ne pentru o situaţie negociata cu succes.
aceea, negociatorul trebuie sa acţioneze Indicatorii negativi vor fi opuşi
ca un agent de bursa credibil între celor menţionaţi mai sus, şi vor include
infractor şi ţinta sa (individ sau grup); de asemenea:
sa întărească un climat de grija şi (1) Obţinerea informaţiei ca subiectul a
interes în cadrul grupului încercuit şi sa ucis recent pe cineva important
încurajeze dezvoltarea comportărilor şi pentru el, în special un copil;
sentimentelor pozitive în ceea ce este o (2) Subiectul pretinde ca va fi omorât
situaţie inerent terifianta. De remarcat de ofiţerii de la locul respectiv;
ca mulţi bărbaţi şi multe femei au reuşit (3) Subiectul refuza sa negocieze;
în acest rol dificil şi au făcut din tehnica (4) Subiectul stabileşte un termen limita
negocierii de ostatici un succes. pentru moartea sa; şi
Un negociator antrenat trebuie sa fie (5) o istorie trecuta de acţiuni violente
capabil de a-1 informa pe comandantul ale subiectului.
echipei despre starea şi progresul Ameninţările făcute şi ultimatu-
negocierilor. Deşi nu este cel care ia murile date de un individ care prezintă
142
aceşti indicatori negativi trebuie luate în De fapt, principiile de baza ale nego-
considerare cu atenţie fără a necesita un cierii de ostatici, în special nevoia de a
consimţământ automat la cererile sale, înţelege situaţia şi de a stabili o relaţie
dar permiţând o evaluare corecta a stabila cu un negociator profesionist,
ameninţării pe care el o prezintă pentru pot fi chiar mai importante în asemenea
cei implicaţi90. Aceste informaţii pre- situaţii. În cele din urma, soluţionarea
zentate de negociator vor permite nonviolenţa a incidentului depinde de
comandantului sa revadă opţiunile de partea sănătoasa a mintii făptaşului, iar
rezolvare a crizei în lumina critica a procesul de negociere poate oferi con-
nivelului de ameninţare prezentat de textul cel mai potrivit pentru a aduce la
subiect. lumina acest element chiar şi la cei
Abilitatea unui negociator de a mai dereglaţi indivizi. Adesea succesul
influenţa relaţia dintre infractori şi complet este imposibil în astfel de
ostatici operează indirect, în special situaţii, iar succesul parţial, ca de
acolo unde incidentul a avut loc pe exemplu întârzierea finalului inciden-
fondul unei relaţii emoţionale anteri- tului pentru a permite strângerea de
oare, ca o poveste de dragoste sau lupta informaţii şi alcătuirea de planuri pe
pentru custodia unui copil. Chiar şi baza acestora, poate fi un scop mult mai
ofiţerii nou încadraţi sunt avertizaţi realist. Oricare ar fi rezultatele finale ale
serios despre pericolele inerente impli- negocierii în aceste situaţii, ele trebuie
cării în dispute domestice. Negociatorii comparate cu alternativele reale care au
care au de-a face cu infractori dereglaţi fost prezente, nu cu unele idealizate, în
s-ar putea confrunta cu cereri nerealiste aceasta comparaţie eforturile de nego-
si/sau riscul permanent al sinuciderii ciere parţial încununate de succes sunt
infractorului. Cu toate ca un negociator adesea corespunzătoare.
abil poate respecta şi se poate adapta la Folosirea ca negociatori a altor per-
aria paranoicului sau la pesimismul soane decât ofiţeri din poliţie prezintă
nerealist al celor cu depresiuni severe, riscuri bine definite. Implicarea directa
infractorul dereglat poate fi deficient a unor indivizi cum sunt familia,
grav în chiar domeniul în care operează prietenii, avocatul, preotul sau medicul
negociatorul: acela al relaţiilor umane subiectului pot aduce o criză nedorită.
apropiate, de încredere. Din nefericire, În stressul cauzat de situaţie, asemenea
intervenţiile medicilor, preoţilor sau indivizi pot recurge la modele compor-
membrilor de familie rareori oferă tamentale care i-au servit bine în
simple rezolvări acestor crize, şi pot activităţile lor obişnuite, dar care sunt
adesea sa complice mai mult o situaţie total diferite de cele asociate cu
psihologica deja complicata. succesul negocierii purtate de forţele
În orice caz, ar fi greşita presu- legii. Membrii de familie sau prietenii
punerea ca aceste probleme adiţionale pot sa fi contribuit la problema iniţiala a
fac tehnicile tradiţionale de negociere subiectului, pot fi un motiv de jena
complet nefolositoare în aceste situaţii. pentru subiect sau pot chiar precipita un
act sinucigaş din partea acestuia. Un
90
http://www.fahn.net/ avocat care 1-a reprezentat anterior sau
143
îl reprezintă pe subiect poate avea ce are autoritatea de a accepta cererile
probleme ajutând politia, în timp ce un subiectului, şi de aceea anulează tacti-
cleric, care în mod normal are rol de cile de aşteptare folosite de majoritatea
sfătuitor religios, poate sa nu reacţi- negociatorilor. Comandantul care acţi-
oneze adecvat la aceasta situaţie unica, onează ca negociator poate de ase-
de criza. menea sa-si piardă obiectivitatea asupra
Si mai important, un negociator are întregii situaţii şi din aceasta cauza
un potenţial rol tactic într-o situaţie de poate întârzia luând decizii de comanda
luare de ostatici/baricadare: acela de a critice.
ajuta echipa tactica în încercările sale de 2. Selecţie şi formare
a salva vieţi şi sa-1 captureze pe subiect Dezvoltarea procedeelor de selecţie
prin folosirea unei opţiuni tactice daca şi antrenare a negociatorilor de ostatici
şeful priveşte o astfel de opţiune drept o este încă într-un stadiu relativ neuni-
necesitate. form. 0 privire din 2003 asupra a 27
Un negociator al poliţiei antrenat agenţii de politie metropolitane a reve-
acceptă rapid acest aspect al datoriei lat faptul ca numai 7 din totalul de 63
sale, dar un negociator ce nu aparţine agenţii care au răspuns au utilizat un tip
forţelor legii poate avea dificultăţi în de testare psihologica în procesul lor de
privinţa deciziei luate de a folosi o selecţionare. Cele 3 teste cel mai des
opţiune tactica ce poate include moartea folosite au fost Inventarul de persona-
subiectului, cu potenţial pericol atât litate multifazic Minnesota (MMPI),
pentru ostatici cât şi pentru membrii Inventarul psihologic California (CPI)
echipei tactice. Rareori, medici suferind şi 16 Factor de personalitate (16-PF).
de "Sindromul Macho Free" (Soskis, Deşi FBI-ul nu foloseşte frecvent vre-
1983) au recomandat intervenţii tactice unul din aceste teste ca parte a proce-
dure şi nepotrivite, care reflecta mai sului sau de selecţionare a negocia-
degrabă propriile lor probleme psiho- torilor, studiază rezultatele testelor 16-
logice nerezolvate decât nevoile situ- PF la care a fost supus un grup de
aţiei de luare de ostatici. negociatori formaţi şi experimentaţi şi
Profesionistul care este la comanda le compara cu datele disponibile pentru
într-o situaţie de criza, fie ca este vorba grupuri de control ale altor agenţi FBI.
de o luare de ostatici tradiţionala, fie de Considerăm că un potenţial nego-
un subiect baricadat, trebuie sa fie în ciator de ostatici trebuie să se oferă
măsura sa înţeleagă şi sa folosească voluntar, să aibă cel puţin 5 ani de
negocierea de ostatici ca una din experienţa în activitatea operativă şi
opţiunile lui sau ei de răspuns, dar nu selecţia să se facă doar cu reco-
trebuie sa fie cel/cea care poarta efectiv mandarea şefului acestuia. Negociatorii
negocierea cu subiectul. Comandantul, cu succes ai politiei sunt identificaţi de
poate fi perceput de subiect ca fiind cel partenerii lor drept "buni poliţişti".

144
Durata perioadei de formare

1%
25%

74%

5 zile sau mai puţin 10 zile sau mai puţin 21 de zile

Sursa: Baltimore County, Maryland, Police Department and the FBI, attendees
from Federal, State 2005

Câteva din capacităţile şi caracte- Răbdarea şi flexibilitatea sunt ca-


risticile personale şi profesionale pe racteristici de ajutor, în special de când
care le considerăm favorabile sunt: negociatorii cu succes pun deseori pe
abilitaţi verbale, un înalt nivel de seama evenimentelor întâmplătoare
maturitate emoţionala şi profesionala şi faptul ca au fost capabili să duca mai
capacitatea de a acţiona adecvat în departe procesul negocierii.
condiţii de stres.

Structurile de poliţie din rândul cărora au fost


selectaţi negociatori

9%

51%
40%

investigaţii siguranţă publică alte formaţiuni

Sursa: Baltimore County, Maryland, Police Department and the FBI, attendees
from Federal, State 2005

145
Negociatorul potenţial trebuie sa fie observa ca, cele mai eficiente previziuni
un bun ascultător, cu istoria unor de succes ca negociatori pot fi volunta-
interogatorii excelente şi capacităţi de riatul pentru o astfel de însărcinare,
persuasiune. Individul trebuie să fie antrenamentul specializat şi oportuni-
capabil de a stabili credibilitatea uşor, tatea de a juca un rol împotriva vari-
de a arata sensul obişnuit al problemei atelor tipuri de făptuitori în diferite situ-
şi de a avea "simţul realităţii". Distincţia aţii, pentru a avea o experienţa de baza.
dintre empatie, care este dorita, şi sim- În FBI, Unitatea de Operaţii Spe-
patia nepotrivita, este de o importanta ciale şi Cercetare din Academia FBI
evidenta. Mai mult, se pare ca nego- este responsabila pentru cercetarea şi
ciatorii bine antrenaţi sunt capabili sa formarea în aria negocierii de ostatici.
menţină aceasta distincţie, iar FBI-ul Candidaţii aleşi folosindu-se criteriile
identificat o situaţie de luare de ostatici de mai sus trebuie sa urmeze un curs
în care ofiţerul sau agentul negociator a intensiv de 2 săptămâni înainte de a fi
compromis orice plan tactic datorita autorizaţi sa servească drept negociatori
supraidentificarii sale cu subiectul. ai Biroului. Cursul include prezentări
Factorii de stres ai negocierii cu o didactice, revederi critice ale inciden-
persoana cer o imagine pozitiva despre telor anterioare cu luări de ostatici şi
sine. El sau ea trebuie sa fi reacţionat multiple simulări în care fiecare
adecvat in trecut la incertitudine şi sa fi participant are şansa de a juca rolul
arătat dorinţa de a accepta responsa- principal şi secundar într-o gama de
bilitatea cu autoritate limitata sau chiar diferite situaţii de luare de ostatici şi de
fără (parte a motivaţiei pentru, care a revedea casete cu prestaţia lor şi de a
comandanţii nu trebuie sa poarte primi ajutor din partea partenerului.
negocieri). Negociatorul care face parte Ofiţerii care nu au beneficiat de
din unitatea de poliţie trebuie sa fie antrenament organizat în domeniul ne-
doritor şi capabil sa ajute echipa tactica gocierii au avut totuşi succes cu
prin contact verbal cu subiectul, prin negocierea în situaţii de urgenţă când
plasarea acestuia într-o poziţie sau stare nu a fost disponibil un negociator
care ar face arestarea sa atât de sigura profesionist91. Succesele lor pot fi atri-
pe cât poate fi posibil un eveniment buite experienţei profesionale anterioare
pentru cei interesaţi, daca şeful decide în rezolvarea situaţiilor de criza. Un
ca acesta este cel mai bun mod de a ofiţer neantrenat trebuie sa încerce sa
rezolva situaţia. Negociatorul nu trebuie stabilizeze situaţia şi sa deschidă o
sa privească acest lucru drept un semn discuţie pozitiva cu subiectul. Acest
de greşeala personala sau de inutilitate a fapt va permite negociatorului profesi-
tehnicii, cât o parte a datoriei continue onist, la sosirea sa, sa înainteze spre
ca negociator.
Individul care va purta efectiv nego-
91
cierea trebuie sa aibă o angajare totala Crisis Negotiations: Managing Critical
fata de modurile de negociere în acest Incidents and Hostage Situations in Law
Enforcement and Corrections (Paperback) by
tip de conducere a crizei. După cum a Michael J. McMains, , Wayman C. Mullins,
fost enunţat de Smouse (1983), se poate 2005, p.79
146
o rezolvare pozitiva a situaţiei fie ordona o astfel de acţiune este foarte
sfatuindu-l pe ofiţerul care negociază, dificilă92.
fie asumându-si rolul de principal nego- În unele cazuri nu se face uz de
ciator atunci când situaţia o impune. forţă, dar se pot utiliza alte măsuri, cum
Un alt membru important al echipei ar fi lunetiştii sau introducerea în
este ofiţerul de informaţii, a cărui perimetrul respectiv a unui gaz care să-i
activitate constă în culegerea de imobilizeze pe cei care îi ţin prizonieri
informaţii despre persoana care a luat pe ostatici sau să-i determine să iasă
ostatici şi despre aceştia - inclusiv afară din locul respectiv. Aceste măsuri
despre membrii familiilor lor, trecutul necesită o atenţie specială şi reprezintă
infracţional şi/sau tratamente psihice, ultima soluţie, fiind aplicabile numai
date demografice, date despre identita- atunci când există iminenţa unui pericol
tea ostaticilor şi despre relaţia acestora imediat asupra vieţilor ostaticilor.
cu cel care îi ţine prizonieri, precum şi Majoritatea echipelor de răspuns la
orice alte informaţii care ar putea fi situaţiile de criză includ şi un psiholog
folositoare în planificarea şi desfăşu- care, de regulă, îndeplineşte două funcţii:
rarea negocierilor. Uneori aceste infor- (1) participarea la alcătuirea şi in-
maţii se pot obţine, alteori nu. struirea echipei şi la selectarea perso-
Rolul ofiţerului care răspunde de nalului;
operaţiune este de a menţine legătura (2) acordarea de asistenţă operaţio-
permanent cu persoanele şi agenţiile nală pe parcursul crizei, inclusiv moni-
care sunt implicate în desfăşurarea torizarea negocierilor, alcătuirea profi-
situaţiei de criză respective, cum ar fi lului psihologic al ostaticilor şi al per-
pompierii, serviciile de asistenţă medi- soanelor care îi ţin prizonieri, evaluarea
cală, companiile de electricitate şi de pericolului şi al nivelului de risc,
linii telefonice, agenţiile de transport monitorizarea stării psihice a negocia-
public, agenţiile locale şi presa. Majo- torilor şi al altor persoane de la faţa
ritatea departamentelor au un ofiţer de locului, precum şi participarea la fazele
relaţii publice, care este responsabil de operaţionale şi critice ale acţiunii şi la
difuzarea la timp a informaţiilor către sesiunile de debrifing care vor fi
presă şi către opinia publică, de evitarea susţinute după terminarea crizei.
zvonurilor, astfel încât să nu compro- Potrivit unui studiu întocmit în anul
mită operaţiunea. 2002 de către Departamentul de Poliţie
Echipa tactică constă din Unitatea din Maryland şi Biroul Federal de
Specială de Intervenţie care include Investigaţii poziţia psihologului în
persoane specializate în utilizarea forţei cadrul echipei prezintă variaţii.
atunci când situaţia o impune, la ordinul
liderului de echipă. În acest caz este
evident că negocierile au eşuat, iar 92
Communication In Crisis And Hostage
ostaticii se află într-un pericol iminent. Negotiations: Practical Communication
Având în vedere că rata deceselor Techniques, Strategems, And Strategies For
Law Enforcement, Corrections, And Emergency
este foarte mare în situaţiile de criză în Service Personnel In Managing Critical (Plastic
care se face uz de forţă, hotărârea de a Comb) by Arthur A. Slatkin, 2006, p.167
147
Intervenţia psihologului în procesul de negociere

34%
56%

32%

6% 40%

în calitate de consultant (consiliere postraumatică) implicaţi efectiv în activitatea de negociere


implicaţi în activitatea de negociere (rol primordial) implicaţi în activitatea de selecţie
implicaţi în activitatea de formare

3. Răspunsul la situaţiile de criză sub observaţie şi control de către


care implică luarea de ostatici autorităţi.
3.1 Protocolul de bază şi strategiile De asemenea, trebuie stabilită o
de comunicare în negociere formă de comunicare cu persoanele
Aşa cum regulile de bază pentru care au luat ostatici, deoarece cu cât se
procedurile de urgenţă medicală trebuie iniţiază mai repede un dialog, cu atât
adaptate la nevoile fiecărui individ în infractorii respectivi au mai puţin timp
parte, la fel şi protocolul de bază în pentru a se gândi la unele soluţii
situaţiile de criză trebuie adaptat con- drastice. Contactul telefonic este cel
form principiilor psihologice şi practi- mai frecvent utilizat, uneori prin inter-
cilor soluţionării situaţiilor de criză, mediul unei linii telefonice speciale.
astfel încât să fie flexibil şi modificabil Întotdeauna se încearcă elaborarea
în conformitate cu particularităţile unor strategii de comunicare care să
fiecărui caz. ţină cont de contexte diferite, de
Prioritatea este izolarea zonei şi înţelegerea motivelor şi a personalităţii
securizarea perimetrului în care se celor care iau ostatici, însă există un
desfăşoară negocierea. Scopul este de a număr de recomandări generale care
menţine persoanele care au luat ostatici trebuie avute în vedere în cazul
în interiorul lui şi pe ostatici de a-i soluţionării situaţiilor de criză în
scoate în afara perimetrului. Ca regulă general, precum şi a celor care implică
generală, perimetrul trebuie să fie luarea de ostatici93.
suficient de mare, astfel încât echipele În primul rând, în momentul iniţierii
tactice şi de negociere să aibă sufici-
entă libertate de mişcare şi, de ase- 93
The Elements of Police Hostage and Crisis
menea, perimetrul trebuie să fie Negotiations: Critical Incidents and How to
suficient de mic pentru a putea fi ţinut Respond to Them by James Greenstone, 2005,
p.49
148
negocierilor se urmăreşte eliminarea aceeaşi limbă cu negociatorul, se va
oricăror bariere din fundal, cum ar fi asigura un negociator care vorbeşte
mai multe persoane care vorbesc în fluent limba acestuia, iar dacă acest
acelaşi timp, un radio, zgomotul străzii lucru nu este posibil, va fi pus la
etc. Dacă în locul în care persoana care dispoziţie un interpret abilitat.
deţine ostaticii există un zgomot de Dacă negociatorul nu este sigur de
fond, acesteia i se va solicita să se ceea ce îi spune persoana care a luat
deplaseze într-o zonă în care este linişte, ostatici, va solicita mai multe infor-
va fi rugată să vorbească mai tare sau se maţii. Claritatea este un principiu
va îmbunătăţi claritatea canalului de general de negociere şi necesar în toate
comunicaţii. formele de intervenţie în situaţii de
Dialogul va fi iniţiat cu o intro- criză. Nu se va răspunde şi nici nu se va
ducere şi o declaraţie de intenţie: de acţiona conform declaraţiilor infracto-
exemplu: „Sunt... (gradul) din cadrul rului, decât în situaţia în care negocia-
Poliţiei ...... „Sunt aici pentru a-ţi torul este sigur de intenţiile acestuia.
asculta cererile şi pentru a mă asigura Conversaţia se va axa pe situaţia în
că toată lumea se află în siguranţă". care se află persoana care a luat ostaticii
Introducerea trebuie să fie una simplă şi nu pe aceştia din urmă. În cele mai
şi să insufle ideea de onestitate şi multe cazuri s-a observat că este de
credibilitate. Tonul trebuie să fie unul preferat ca infractorul să se gândească
calm, dar ferm, astfel încât să transmită cât mai puţin la ostatici, deoarece
încrederea negociatorului că situaţia ostaticii nu sunt părţi neutre în acţiune,
respectivă este numai o criză tempo- ei pot fi membri de familie sau colegi
rară care se va rezolva în siguranţă. de serviciu, care au fost aleşi special
Pentru a stabili o legătură cu infrac- pentru a demonstra ceva. Ostaticii re-
torul, acesta trebuie întrebat pe ce nume prezintă putere şi control pentru cel care
să fie apelat. În cazul în care nu există i-a luat prizonieri, astfel încât se va
informaţii cu privire la numele său, încerca să nu i se amintească acest
negociatorul i se va adresa pe un ton lucru.
politicos, pe un nume care îi este Se vor pune întrebări referitoare la
familiar. Dacă nu i se cunoaşte nici un starea de sănătate a părţilor implicate,
nume, se vor folosi formule de politeţe, dar în special legate de starea infracto-
ca de exemplu „domnule..." şi, de rului, astfel: „Cum te simţi? Eşti rănit?
asemenea, nu se vor utiliza apelative de Are nevoie cineva de îngrijiri medicale?
genul „prietene" sau „amice". Este toată lumea în siguranţă?"
Negociatorul va vorbi rar şi calm. Acest exemplu constituie o excepţie
Conversaţia se va adapta nivelului de de la regula de a nu avea solicitări,
vocabular pe care îl deţine infractorul. deoarece se doreşte exprimarea fermă a
Câteva minute de conversaţie ar trebui îngrijorării cu privire la starea de
să fie suficiente pentru ca negociatorul sănătate a tuturor celor implicaţi,
să-şi ajusteze discursul stilului şi rit- inclusiv a persoanei care a luat ostatici.
mului conversaţiei susţinute de in- De asemenea, dacă cineva are nevoie de
fractor. Dacă infractorul nu vorbeşte asistenţă medicală, trebuie căutată o
149
modalitate pentru ca aceasta să-i fie a luat ostaticii şi care poate varia de la
asigurată. cereri practice, care pot fi satisfăcute
Trebuie să avem o atitudine imediat (surse de hrană, mijloace de
pozitivă şi să fim încrezători în privinţa transport) la unele care sunt dificil de
rezolvării cu bine a situaţiei de criză. pus în aplicare (eliberarea unor deţinuţi
Dacă există posibilitatea de a salva vieţi politici, acces la presă) sau sunt bizare/
omeneşti, atunci situaţia trebuie inter- de natură psihotică (eliberarea de sub o
pretată cât se poate de pozitiv. Dacă au persecuţie conspiraţională; emanciparea
fost trase focuri de armă, se va sublinia claselor oprimate). Majoritatea solici-
faptul că nu este nimeni rănit. Dacă tărilor sunt de primul tip, iar experţii în
există răniţi, se va specifica faptul că nu domeniu au căzut de acord asupra
există victime. Dacă un ostatic a murit, următoarelor principii şi practici.
se va urmări salvarea celorlalţi. Procedura standard de acţiune în
Accentul trebuie să fie întotdeauna pus cazurile în care se negociază eliberarea
pe ceea ce mai poate face persoana care de ostatici este aceea de a-1 face pe cel
a luat ostatici, astfel încât să îşi poată care i-a luat prizonieri să facă o
salva viaţa, să câştige teren în favoarea concesie pentru tot ceea ce primeşte,
sa şi, de asemenea, pe faptul că situaţia sub formă de schimb: „S-a întrerupt
mai poate fi încă soluţionată pozitiv. curentul? O să mă ocup de chestia asta,
Pe lângă cele menţionate mai sus, dar am nevoie să faci ceva pentru mine,
persoana care a luat ostatici trebuie de acord? Poţi să menţii linia telefonică
încurajată dacă a întreprins acţiuni cu deschisă ca să putem comunica până
rezultat pozitiv până în respectivul rezolvăm problema cu reţeaua?"
moment. Dacă aceasta a făcut ceva Alte indicaţii menţionează urmă-
constructiv, trebuie încercat să se obţină toarele: nu solicitaţi cereri din partea
un pas înainte, cum ar fi eliberarea unui persoanei care a luat şi nu oferiţi mai
ostatic sau a mai multor persoane pe mult decât este absolut necesar pentru a
care le-a reţinut sau va fi rugat să facă îndeplini cererea. Cel mai bine este să
un lucru mai puţin important pentru el, nu spui niciodată „nu" unei cereri, dar
ca de exemplu să le permită ostaticilor acest lucru nu este echivalent cu a
să mănânce, să meargă la toaletă sau să spune „da". Sarcina negociatorilor este
păstreze legătura telefonică permanent de a abate, a amâna şi a modifica
cu negociatorul. cererile.
Scopul acestui moment este acela Atunci când se negociază elibera-
de a stabili un model de acţiuni rea mai multor ostatici, începeţi cu cei
constructive, care să-i permită persoanei care sunt mai vulnerabili sau care
care a luat ostatici să le continue şi să reprezintă un interes scăzut pentru
aibă ca final predarea sa, fără a mai persoana care i-a luat prizonieri.
provoca rănirea altor persoane. Dacă ostaticii nu sunt persoane
3.2 Solicitări şi termene limită cunoscute ale celui care îi reţine ilegal,
Una dintre caracteristicile definitorii cum ar fi în situaţia jafurilor şi în care
ale unei situaţii de criză este prezenţa infractorul are cereri legate de satisfa-
unei solicitări din partea persoanei care cerea unor nevoi personale (hrană,
150
posibilitate de evadare), majoritatea sau cineva va muri." Foarte puţine
infractorilor vor elibera ostaticii pe care decese s-au înregistrat ca urmare a
îi consideră a aduce prea multe neca- nerespectării acestor termene, în special
zuri, cum ar fi victimele bolnave sau în cazurile de spargeri sau de dispute
rănite, copiii care plâng sau pe cei care familiale (cazurile politice cu luare de
sunt foarte emoţionaţi şi îi vor reţine ostatici pot prezenta anumite particu-
pe cei care sunt sănătoşi şi pot fi larităţi).
manevraţi. Dacă infractorul stabileşte un
Ca în orice situaţie de negociere, termen limită, se va ţine cont de el, dar
infractorul va fi lăsat să facă prima nu va fi menţionat din nou. Scopul este
ofertă, adică să spună cât de mulţi de a-1 ignora şi de a ţine infractorul cât
ostatici este de acord să elibereze. Este mai mult timp de vorbă despre orice alt
mai bine să fie eliberată în siguranţă o lucru. Dacă nu s-a mai iniţiat nici o
persoană sau chiar două, decât să simtă conversaţie anterior, se va încerca acest
infractorul că este manipulat şi să se lucru înainte de expirarea termenului
răzgândească. limită, pentru a-1 menţine ocupat şi a-l
Acolo unde există ostatici care sunt distrage.
cunoscuţi ai infractorului, membri de 3.3 Ritualul predării
familie sau colegi de serviciu, situaţia Nimănui nu-i place să se predea. Şi
este mai periculoasă, deoarece ostaticii totuşi, prin definiţie, soluţionarea cu
au o valoare specială, personală, sau succes a unei situaţii de criză presupune
simbolică pentru cel care i-a reţinut. În eliberarea în condiţii de siguranţă a
plus, există posibilitatea ca acesta din ostaticilor şi predarea infractorului auto-
urmă să fie epuizat, agitat, intoxicat, să rităţilor de aplicare a legii. De aceea,
delireze, să aibă intenţii suicidare sau să orice acţiune întreprinsă de echipa de
se afle într-o situaţie care combină mai negociere care va facilita predarea
mulţi dintre factorii enunţaţi anterior. infractorului şi eliberarea ostaticilor se
Este probabil să nu dorească să va face în slujba salvării vieţii acestora,
negocieze pentru nimic, deoarece s-a încercarea de a-1 manipula sau de a-1
gândit deja cum va rezolva totul: îi va intimida pe infractor cu scopul de a se
ucide pe toţi şi apoi se va sinucide. În preda ar putea avea un efect contrar,
astfel de situaţii, strategiile conven- deoarece foarte puţine persoane doresc
ţionale de negociere pentru eliberarea să se predea, acesta fiind un semn de
ostaticilor se vor întrepătrunde cu cele slăbiciune94. Mai degrabă, se va urmări
aplicabile în situaţiile de intervenţie convingerea infractorului să se predea
pentru evitarea cazurilor de suicid şi cu cu cât mai multă demnitate.
alte strategii de intervenţie în situaţii de Conform celor observate din expe-
criză. rienţă, pe baza unui protocol standard
O caracteristică comună tuturor so- sau a unui ritual al predării, s-a elaborat
licitărilor formulate de persoanele care
iau ostatici este aceea că, de regulă, 94
Negotiating Hostage Crises With the New
cererile trebuie executate într-un termen Terrorists by Adam Dolnik, Gary Noesner,
limită: „Vreau maşina până la ora 12, 2004, p.128
151
un ghid pentru negociatori, cu scopul de a fost o decizie de moment, nu-i aşa?
a-i ajuta în eforturile lor. Fiecare echipă Dar vreau să-ţi mulţumesc pentru faptul
de negociere trebuie să adapteze acest că restul persoanelor au fost în siguranţă
sistem situaţiei particulare cu care se în timp ce noi am discutat. Acest lucru
confruntă şi tipului de infractor cu care va conta mult, dacă punem capăt
are de negociat. situaţiei acum şi nimeni nu mai este
Pentru început, orice plan trebuie rănit."
bine înţeles, asimilat şi pus în practică Se vor identifica nevoile pe care le
de către toţi membrii echipelor tactice şi are persoana care reţine ostaticii şi
de negociere. Se vor lua în calcul modul în care echipa de negociere le
posibilităţile de predare a infractorului, poate îndeplini. Accentul va fi pus pe
modalitatea de arest şi ce va urma. subiect, astfel încât acesta să simtă că
Planul iniţial al echipei se poate planul care urmează a fi aplicat îi
schimba pe parcursul acţiunii, în funcţie aparţine şi lui.
de negociator şi de infractor, până în Odată ce planul final este convenit,
momentul în care ambele părţi ajung la este important ca toţi membrii echipei
un acord.95 să ştie ce au de făcut. Pentru început, se
Atunci când se tratează cu persoana va clarifica planul în detaliu cu echipa
care a reţinut ostaticii, se vor evita de negociere şi cu echipa tactică. Apoi,
cuvinte, precum „predă-te!", „renunţă!" se va explica planul şi persoanei care a
sau alţi termeni care au conotaţie de luat ostatici, spunându-i-se ce se va
slăbiciune. Se vor folosi alte substitute, întâmpla şi la ce să se aştepte. I se va
cum ar fi: „ieşi afară!", un termen sublinia faptul că acest plan se va
preferat deoarece implică o decizie desfăşura nu pentru că echipa de
proactivă din partea subiectului însuşi negociere nu are încredere în el, ci
de a rezolva criza. Pentru a iniţia pre- pentru că este îngrijorată de sănătatea
darea infractorului, se va pune accent pe lui şi a ostaticilor, şi pentru că echipa
ceea ce poate obţine infractorul dacă doreşte să se asigure că toată lumea va
se predă în momentul respectiv. De urma planul convenit. De exemplu:
asemenea, se vor aduce în discuţie „Uite ce vom face. îţi vei scoate
lucrurile grave care nu s-au întâmplat şi jacheta, astfel încât toată lumea să-ţi
rolul subiectului în prevenirea oricărei vadă tricoul şi că nu ascunzi nimic sub
alte acţiuni periculoase: el. Nu lua nimic cu tine afară şi nu ţine
„...., înţeleg că nu ai avut altă soluţie nimic în mâini şi în buzunare. Deschide
decât să-1 împuşti pe agentul de pază în uşa din faţă încet, cu mâna stângă şi ţine
momentul în care s-a întins după armă - mâna dreaptă pe cap. în momentul în
care ai ieşit, pune şi mâna stângă pe
95
Communication In Crisis And Hostage cap. Apoi, aşază-te uşor în genunchi şi
Negotiations: Practical Communication ţine mâinile pe cap. Ţine minte, toate
Techniques, Strategems, And Strategies aceste lucruri le vei face încet, fără
For Law Enforcement, Corrections, And mişcări bruşte. Când vei fi jos, vei
Emergency Service Personnel In Managing
Critical (Plastic Comb) by Arthur A. Slatkin, vedea membrii echipei de poliţie care se
2006, p.128 vor apropia de tine. Probabil vor avea
152
armele cu ei şi un scut, aşa că nu te cercului vicios defensiv al violenţei.
mişca!; totul face parte din procedura Indiferent dacă demonstraţia de violenţă
obişnuită. Dacă îţi spun să te întinzi cu este făcută pentru a întări o cerere sau
mâinile la spate, fă aşa cum ţi se indică. pentru a trezi frica în mintea ostaticilor,
Fă tot ce îţi spun ei. Te vor reţine. Poate violenţa este motivată de fanatism sau
părea o procedură cam dură, dar nu te frică, iar această violenţă va fi direcţi-
vor răni. După ce te vor securiza, te vor onată către persoana care este percepută
conduce într-o zonă anumită unde te vei ca o ameninţare pentru agresor.
întâlni cu una din echipele noastre. Pentru a minimiza posibilitatea de a
Vrem să fim siguri că totul se va fi selectat în vederea unor tratamente
desfăşura conform planului, aşa că te speciale de către răufăcători şi pentru a
rog să-mi repeţi întregul plan, aşa cum creşte probabilitatea de a supravieţui
ţi l-am explicat eu!" situaţiei de criză, trebuie să aveţi în
Procedurile standard de control şi vedere următoarele:
reţinere vor fi executate fără ca membrii Capturarea unui avion, a unei insti-
echipei tactice să folosească elemente tuţiei (sau alt spaţiu) poate fi însoţită de
verbale sau fizice dure la adresa in- zgomote, ţipete, împuşcături sau, din
fractorului. Negociatorul nu va fi ofi- contră, poate fi calmă, metodică, doar
ţerul care va executa arestarea. Pe cu anunţarea de către cineva a ceea ce
parcursul şi după finalizarea arestării, urmează să se întâmple. Aceste prime
negociatorul va comunica cu infrac- minute sunt cruciale şi, de aceea, este
torul. recomandant să vă comportaţi astfel96:
Într-o oarecare măsură, se poate ƒ Staţi calm şi încurajaţi-i pe ceilalţi
afirma că negocierea nu se termină să procedeze la fel;
niciodată. Ea continuă şi pe durata ƒ Amintiţi-vă că agresorii sunt extrem
arestului, a debriefingului, a procesului de nervoşi şi posibil speriaţi;
şi a perioadei de detenţie. Reputaţia ƒ Supuneţi-vă instrucţiunilor tero-
echipei de negociere şi a departa- riştilor;
mentului trebuie menţinută, în sensul în ƒ Dacă se aud împuşcături, lăsaţi
care acestea sunt unităţi dure, dar capul în jos şi culcaţivă la pământ;
corecte şi onorabile şi care interacţio- ƒ Rămâneţi vigilent.
nează cu întreaga comunitate. Întotdea- Imediat după capturare, puteţi fi
una ne gândim la un potenţial următor separaţi după cetăţenie, sex, rasă. Dacă
incident, pe care trebuie să ştim cum să este vorba de un avion, acesta poate fi
îl gestionăm cât mai bine. deturnat de pe ruta normală. Agresorii
4. Modalităţi de supravieţuire ca pot intra în faza de negociere care poate
ostatic şi reguli de respectat de către dura un timp nedeterminat. în timpul
ostatici acestei faze, victimele pot fi folosite ca
Pentru a supravieţui, o persoana tre- instrument de schimb, vieţilor lor pot fi
buie să descifreze dinamica situaţiei de
criză şi să înţeleagă cum interacţionează 96
Sindromul Stockholm – fenomen specific
forţele implicate. Teama poate provoca luării de ostatici, Mirela Claudia Dracinschi –
un dezastru prin stimularea construirii Spirit Militar Modern, nr.10-11.2005, p.16-18
153
ameninţate, iar o parte din acestea ar ƒ Dacă primiţi instrucţiuni de la
putea fi eliberate în schimbul asigurării echipa de salvare, mişcaţi-vă rapid,
unor nevoi (carburant, drepturi de ţinând mâinile deasupra capului,
aterizare pe pistă, mâncare, apă etc.). fără a face mişcări bruşte;
Aceasta este, de regulă, cea mai lung㠃 Dacă sesizaţi foc sau fum, încercaţi
fază, deci: să vă îndreptaţi către ieşirile de
ƒ Dacă vi se cere să staţi cu capul urgenţă;
aplecat sau să menţineţi o anumit㠃 Aşteptaţi-vă să fiţi tratat ca agresor
poziţie, încercaţi să vă relaxaţi pentru sau complice de către forţele de
a putea rezista în aceea poziţie salvare. Iniţial, veţi fi tratat dur
pentru o perioadă mare de timp până ce se decide dacă eşti sau nu
ƒ Pregătiţi-vă mental şi emoţional parte a echipei de agresori.
pentru disconfort îndelungat Reguli de respectat de către ostatici
ƒ Nu încercaţi să vă ascundeţi actele Regula nr. 1: Dacă sunteţi ostatic nu
sau obiectele personale vă puteţi negocia propria supravieţuire,
ƒ Dacă vi se adresează agresorii, trebuie să fiţi asistat de un negociator.
răspundeţi pe un ton adecvat Nu exprimaţi opinii. Este foarte posibil
ƒ Folosiţi-vă timpul în mod înţelept, ca agresorul să nu fie de acord cu
observând caracteristicile şi com- dumneavoastră într-o anumită pro-
portamentul teroriştilor, ataşaţi-le blemă. Priviţi în ochii agresorul dacă
mental porecle şi reţineţi îmbră- acesta vă adresează o întrebare, deoa-
cămintea, trăsăturile faciale şi rece este mai dificil pentru el să rănea-
caracteristicile temperamentale scă o persoană dacă se uită în ochii săi
ƒ Dacă dumneavoastră sau cineva simpatetic.
din apropiere are nevoie de asis- Regula nr. 2: În timpul capturării,
tenţă datorită bolii sau discon- totul devine haotic, iar posibilitatea de a
fortului, solicitaţi mai întâi ajutorul fi rănit creşte. De aceea, faceţi ce vi se
unui membru al echipajului spune, cât mai prompt. Staţi cât mai
ƒ Dacă sunteţi solicitat, daţi răspun- ferit, tăcut şi nu încercaţi să ieşiţi în
suri, dar nu oferiţi informaţii în evidenţă.
mod voluntar Regula nr. 3:
Ultima fază a unei luări de ostatici • Nu sunteţi niciodată singur impli-
este cea în care situaţia se rezolvă prin cat în incident. Dacă sunteţi singurul
intermediul intervenţiei unei echipe de ostatic, aduceţi-vă aminte că sunt
salvare sau prin finalizarea negocierilor. echipe de intervenţie care se pregătesc
În ultimă instanţă, agresorii se pot pentru eliberarea dumneavoastră şi că
preda autorităţilor sau pot abandona sunteţi parte a acestei echipe;
locaţia. În acest caz: • Fiţi atent la ce se întâmplă în jurul
ƒ Caracteristicile unei intrări în sco- dumneavoastră, fără a fi remarcat.
pul salvării va fi similară cu captu- Acest lucru poate fi util pentru acţiunile
rarea - zgomot, haos, împuşcături; juridice ulterioare şi pentru a vă detaşa
ƒ Dacă auziţi împuşcături, adoptaţi o de situaţia prezentă;
poziţie protectivă; • Urmaţi-vă instinctele, intuiţia şi
154
emoţiile. Exprimaţi ceea ce gândiţi sau • Asigurarea securităţii eliberării
simţiţi către persoanele din jurul nu este problema victimei, ci a
dumneavoastră; autorităţilor, astfel încât victima trebuie
• Nu încercaţi să scăpaţi! Dacă să fie încrezătoare că se va face tot
încercaţi şi eşuaţi, acest lucru îl va irita ceea ce este posibil, chiar dacă
foarte tare pe agresor; agresorul afirmă contrariul;
• Menţineţi-vă stima de sine. Este • Victimele nu trebuie să încerce să
important pentru echilibrul dumnea- evadeze decât dacă sunt foarte sigure
voastră şi pentru propria supravieţuire. de succes, altfel se pot expune pe sine
Există cazuri în care victima este sau pe ceilalţi unui mare risc.
ţinută în izolare pentru o perioadă Problematica luărilor de ostatici nu
îndelungată de timp şi altele în care mai este nouă. Ea a apărut încă din Evul
mulţi ostatici stau împreună. Există Mediu, atunci când se cereau răscum-
situaţii în care ostaticii sunt adunaţi în părări între taberele războinice adverse.
acelaşi loc, altele în care sunt mutaţi Astăzi, condiţiile şi motivele determi-
frecvent dintr-un loc în altul. În altele, nante de executarea actului menţionat
agresorul poate să meargă cu victima sunt diferite. În raport cu Evul Mediu,
săptămâni întregi prin tufişuri şi zone premisele sunt altele. Situaţia stategică
împădurite. Câteodată, agresorul tra- internaţională este, într-o anumită
tează bine victima, alteori încearcă să o măsură, haotică.
dezorienteze şi să o facă să cedeze Vulnerabilităţile derivă din disensi-
psihic, supunând-o la interogatorii şi uni sociale, din raporturile dintre tehno-
acuzaţii prelungite. logiile noi şi cele vechi, dintre bogăţie
Ostatici ar trebui să ţină mereu în şi sărăcie, dintre civilizaţie şi noncivi-
minte o serie de idei-cheie, cum ar fi: lizaţie.
• Cele mai periculoase momente Dincolo de actul în sine, se urmă-
sunt cele din timpul răpirii şi apoi resc o multitudine de scopuri: procu-
momentul eliberării, mai ales dacă este rarea de mijloace financiare (care,
realizat printr-o operaţiune de inter- ulterior, vor fi reinvestite); crearea unei
venţie. Agresorii se pot simţi ameninţaţi stări de panică şi nesiguranţă, unde
şi tensionaţi, iar victimele trebuie să oricum şi oricine poate fi luat ostatic;
stea calme, evitând creşterea tensiunii exercitarea de presiuni asupra guver-
printr-un comportament inadecvat; nelor, parlamentelor, organizaţiilor in-
• Pe timpul răpirii, victima poate fi ternaţionale, atât pentru rezolvarea
ameţită sau chiar drogată, nu este prolemelor proprii agresorilor/ tero-
oportun să se refuze acest lucru, atunci riştilor, cât şi a problemelor care gene-
când scopul este de a păstra tăcerea rează criminalitatea, care, la rândul ei,
care, uneori, poate fi în beneficiul ei; produce luările de ostatici; crearea
• Victima trebuie să se pregătească unui concept de reacţie asimetrică la
pentru o perioadă îndelungată de presiunile pe care le exercită reconfi-
sechestrare, întrucât, deşi unele răpiri gurarea centrelor de putere şi influenţă.
se sfârşesc repede, altele pot dura Din punct de vedere juridic sau
săptămâni sau chiar luni; legislativ, luarea de ostatici şi privarea
155
de libertate în mod ilegal, chiar dacă au impun analize şi soluţionări politice,
acelaşi obiect - relaţiile sociale cu juridice, de ordine publică şi siguranţă
privire la dreptul la viaţă şi libertate de militară.
acţiune, au o anumită vulnerabilitate. Luarea de ostatici apare ca o pro-
Pentru că legislaţia nu este armonizată, blemă politică, ce are nevoie de o abor-
se generează o vulnerabilitate internaţi- dare naţională, regională (europeană) şi
onală la acest tip de acţiune. Iată mo- internaţională, şi nu trebuie calificată ca
tivul pentru care statul român trebuie să o acţiune patologică, ci, mai degrabă, ca
abordeze şi să creeze instrumentele şi un act politic, ca un act de război.
mijloacele juridice specifice fenome- Luarea de ostatici este o metodă de
nului luărilor de ostatici. De aceea, se luptă a unei lumi împotriva celeilalte.

156
MODURILE DE OPERARE UTILIZATE DE CĂTRE
INFRACTORI LA SĂVÂRŞIREA ÎNŞELĂCIUNILOR.
„PORTRETUL ROBOT” AL ESCROCULUI

Comisar-şef de poliţie Ion Ghiniţă


Membru I.P.A. – Regiunea 17

According to the active dispositions regarding the solving of criminal


nature deeds which constitute frauds, this can be due, according to the situation,
to the criminal investigations structures, as well as to fraud investigations ones.
In the majority of cases, the author of this type of deeds has a great
elasticity in thinking and exploits the avidity, the griper nature of the future
victim, who in its turn, would like to obtain an advantage, or that even sometimes
imagines he/ she would succeed in defrauding the fraud.
The police casuistry has met false priests, policemen, physicians,
prosecutors, judges, High civil servants, S.R.I. officers, educators, etc., among
whom some have used fake diplomas, have even succeeded in practicing illegally
the respective profession for a long period of time.

Conform dispoziţiilor în vigoare, reuşitei escrocilor constă în faptul că, în


privind competenţa de soluţionare a momentul acţiunii, „uită de înşelătorie”
faptelor ai căror autori necunoscuţi au trăind intens rolul.
uzitat de nume, calităţi mincinoase ori Au o mare elasticitate în gândire,
frauduloase, în prezent înşelăciunile descoperind rapid slăbiciunile victi-
sunt repartizate în lucru formaţiunilor melor şi găsind soluţii ad-hoc, care să-i
de investigaţii criminale. Autorii aces- scoată din încurcătură. Se manifestă ca
tora sunt denumiţi escroci şi cotaţi ca foarte buni prieteni şi camarazi de drum
infractori intelectuali, forţa fizică fiind sau de petrecere.
pentru ei un element de decor. Fiind foarte vorbăreţi, ei „suferă” de
La majoritatea formelor de înşelă- o exagerată fantezie, etalându-se ca atot-
ciune, aceştia acţionează – în mod pre- ştiutori, vanitoşi şi egoişti, gustând plă-
ponderent – pe cale verbală, prin con- cerea „rolurilor” pe care le interpretează.
vingerea persoanelor vizate. Sunt in- Din punct de vedere psihologic, se
fractori inteligenţi, cunosc bine psiho- deosebesc două grupuri mari de escroci,
logia oamenilor şi au o cultură generală primul fiind al celor ce uzează de titluri
care, în unele cazuri, s-a dovedit a fi inaccesibile lor ori se dau drept
apreciabilă. personalităţi şi al doilea, al celor care,
Ca metodă şi unealtă de operare, de fapt, sunt interesaţi doar de partea
aceştia folosesc minciuna. De aceea, se materială, respectiv însuşirea bunurilor
afirmă, pe drept cuvânt, că secretul altora.

157
Pentru cei din primul grup, poziţia În majoritatea cazurilor, escrocul
socială, uniformele strălucitoare şi titlu- exploatează aviditatea, calicia viitoarei
rile sonore reprezintă idealul existenţei victime, care, la rândul ei, ar dori să
lor. dobândească un avantaj, ba chiar,
uneori îşi imaginează că va reuşi să-l
înşele pe escroc.
Pentru a zădărnici sau a fi îngre-
unată depistarea lor, acţionează sub
identitate falsă, sens în care depun toate
eforturile pentru a intra în posesia
actelor de identitate sau legitimaţiilor
altor persoane. Le obţin prin furt sau în
schimbul unor promisiuni, iar alteori, le
cumpără direct de la alţi infractori.
După ce obţin actele de identitate
sau legitimaţiile altor persoane, le aplică
Escrocii mint din obişnuinţă, pre- fotografiile lor, memorează repede
zentându-şi în mod fals trecutul, edu- datele de stare civilă şi se prezintă sub
caţia şi legăturile lor familiale, încer- identităţile respective. De la o perioadă
când şi reuşind chiar, să se convingă pe la alta, le schimbă, apelând la serviciile
sine dar şi pe alţii, de „realitatea” falsificatorilor specializaţi.
fanteziilor lor. Foarte bănuitori, pentru De asemenea, în multe cazuri, în
a-şi proteja cu toată energia închipuirile, realizarea scopurilor pe care şi le-au
în cazul unor anchete penale, nu vor propus, după câştigarea încrederii unor
ezita să dea de înţeles că sunt chiar persoane cărora le-au făcut şi mici
paranoici. Pentru escroci, a fi cunoscuţi servicii, escrocii, pe lângă acte şi alte
ca medici, ofiţeri, ingineri, senatori etc. documente, obţin de la victime chiar
este suprema raţiune a existenţei, procuri notariale de reprezentare în faţa
idealul lor fiind acela de a trăi cu autorităţilor statului.
adevărat personalitatea pe care încearcă În alte situaţii, pentru a nu fi
să şi-o însuşească. identificaţi după scris, unii escroci
Cei din al doilea grup, urmăresc solicită altor persoane să le scrie actele,
numai partea materială, caracterizându- afirmând că nu ştiu să scrie, că au
se printr-o încredere fanatică în capaci- scrisul ilizibil, o entorsă la mână ori că
tatea lor şi în reuşita operaţiunilor puse sunt infirmi.
la cale. Ei sunt siguri că nicio victimă Vocabularul ales, elevat, specific
nu poate întrevedea maşinaţiunile pe anumitor domenii de activitate, comple-
care le întreprind şi au o încredere tează portretul robot al escrocului şi
desăvârşită în puterea lor de a influenţa duce la sporirea notei de respect şi
psihologia victimelor. De altfel, mano- încredere, de care are nevoie la reuşita
perele escrocului fiind atrăgătoare, îi faptelor de natură penală.
anihilează conştiinţa, logica şi prudenţa Cazuistica poliţienească a întâlnit,
victimei. în timp, falşi preoţi, poliţişti, medici,
158
procurori, judecători, înalţi funcţionari, soluţionare revine structurilor de
ofiţeri S.R.I. sau „aparţinând” altor crimă organizată.
structuri, cadre didactice, reprezentanţi ƒ Bunuri oferite ilegal la licitaţie pe
ai cultelor, dintre care unii folosind internet. Pe internet se postează
diplome false, au reuşit chiar să practice fotografia unui autoturism de lux
în mod ilegal profesia respectivă o sau a unei motociclete de ultimă
perioadă îndelungată de timp. generaţie, bunuri oferite spre vân-
Imaginaţia escrocilor nu cunoaşte zare la licitaţie. Se pleacă de la o
limite, activităţile lor, în general, ur- sumă modică, atrag atenţia cu un
mează linia evoluţiei economico-sociale preţ tentant, se depune suma de
şi speculează întotdeauna, atracţia pe înscriere la licitaţie într-un cont
care o oferă dorinţa de câştig sau de deschis de escroc şi colectează
realizare a unor servicii din partea sumele de bani. De asemenea, pot fi
victimelor. „scoase la licitaţie” diverse societăţi
Până în prezent, pe linie de înşe- comerciale. De regulă, autorii
lăciuni, practica judiciară a cunoscut acestui gen de fapte provin din
următoarele moduri de operare: rândul tinerilor studenţi, dar şi al
ƒ Înlocuirea telefonului mobil aflat în persoanelor cunoscute cu antece-
cutia de ambalaj a producătorului dente penale.
cu o carcasă ce conţine chit, plas- ƒ Persoane necalificate sau cu iden-
tilină sau ipsos. În parcările marilor titate falsă, postează anunţuri de
complexe comerciale se oferă spre prestări servicii, negociază un preţ
vânzare telefoane marca Nokia, de al lucrării mai mult decât conve-
regulă modele cât mai scumpe şi nabil, lasă pentru ziua următoare
mai nou apărute, de la 6230i la nişte scule stropite cu lavabil pentru
ultimul model. După ce cumpă- a crea impresia că sunt folosite
rătorului i se probează că bunul se recent, iau arvuna, după care nu se
află în perfectă stare de funcţionare, mai prezintă să execute lucrarea
acesta este introdus în cutia de (ex. zugrăveli, tâmplărie, instalaţii
ambalaj. În momentul în care se sanitare, electrice etc.). În această
face plata, vânzătorul înlocuieşte situaţie, pentru ca fapta să întru-
sacoşa cu o alta, în care cutia de nească elementele constitutive ale
ambalaj conţine o machetă a mode- infracţiunii de înşelăciune, autorul
lului respectiv plină cu plastilină, trebuie să prezinte părţii vătămate
chit de geamuri sau ipsos folosit în un document (diplomă sau legiti-
construcţii, întrucât este cel mai maţie de serviciu falsă) sau să
ieftin. încheie fără drept un contract de
ƒ Comiterea de înşelăciuni prin inter- prestări servicii. În caz contrar,
mediul Internetului (Cyber Crime), fapta este de natură civilă, partea
fapte ce constau, de regulă, în vătămată urmând a se adresa instan-
comenzi de bunuri cu volum mic şi ţei de judecată teritorial competente.
valoare considerabilă, ce în final În cadrul acestui mod de operare se
rămân neachitate. Competenţa de încadrează şi fapta unei persoane,
159
care, fără drept, îşi atribuie calitatea valorificat. Prejudiciul va rămâne
mincinoasă de detectiv particular şi nerecuperat, întrucât persoana care
exercită profesia, încheind în fals cu a solicitat împrumutul nu are alte
partea vătămată un contract de bunuri pe numele său şi nici vreun
prestări servicii, în urma căruia loc de muncă unde să i se pună
obţine pentru sine un folos material poprire pe salariu.
injust. Astfel, autorul, după ce a ƒ Pe trotuar, în faţa unui magazin în
executat fără drept „supravegherea“ care sunt expuse, de regulă, produse
unei persoane în schimbul sumei de electronice, escrocul oferă spre
1.000 lei, s-a întâlnit cu victima şi i- vânzare telefoane mobile absolut
a prezentat acesteia imagini cu noi, camere video sigilate, laptopu-
persoanele observate în anturajul ri, orice solicită clientul, la jumătate
soţului său. Falsul detectiv era de sau sfert de preţ. După ce se face
fapt muncitor necalificat, aflat în proba funcţionării telefonului cu
şomaj. cartela din aparatul clientului, se
ƒ Achiziţionarea bunurilor de larg negociază preţul. Marfa se va intro-
consum în rate, în special de la duce în ambalaj şi apoi într-o sa-
marile complexe comerciale gen coşă. Vânzătorul profită de un mo-
Cora, Flamingo Computer, Domo, ment de neatenţie, când se numără
Depozitul de calculatoare etc, utili- banii pentru plată, iar un complice,
zând acte de identitate false poziţionat în imediata apropiere, îi
ƒ Împrumuturi ridicate de la diferite schimbă punga din plastic ţinută la
bănci, în baza unor documente şi spate sau în lateral, cu o alta. Ajuns
identităţi false. Pe raza capitalei, la hotel, cumpărătorul va găsi am-
recent au fost depistate grupuri de balat un bun fără valoare sau o
infractori, ce provin din com. bucată de plastilină cu greutate
Brăhăşeşti, sat Toflea, jud. Galaţi, apropiată.
în care profesia de bază este cea de ƒ Cu promisiunea că îi vor vinde la
escroc. Satul are construcţii gen preţ redus o parte din bunurile con-
vilă, cu 2, 3 sau 4 etaje, parte dintre ţinute în „pachetul sosit recent în
vile având în fiecare colţ al curţii vamă“, escrocii, uneori folosind
bodyguarzi înarmaţi şi cu feţele nume mincinoase, induc victima în
acoperite de cagule. Cu ani în urmă, eroare şi în realitate, iau bani sub
mare parte dintre case au fost lăsate formă de împrumut de la aceasta,
simultan gaj la mai multe bănci iar iar în final obţin un folos material
sumele împrumutate nu au mai fost injust, întrucât nu i se mai restituie
restituite nici până astăzi. Acelaşi nici un ban.
mod de operare a fost folosit şi ƒ Primirea unor sume de bani de la
pentru obţinerea autovehiculelor de persoane fizice, sub formă de
lux. De regulă, curtea şi parterul împrumut, când, de comun acord se
vilelor sunt proprietatea rromilor, stabileşte o dobândă lunară atractivă
iar etajele au devenit proprietatea pentru partea vătămată, i se achită
diverselor bănci şi sunt imposibil de dobânda o lună, iar apoi nu i se mai
160
restituie nimic. Dacă a existat o române, în cazul cetăţenilor Repu-
înţelegere prealabilă între părţi blicii Moldova, interesaţi să obţină
(acordul de voinţă) şi s-a achitat cel drept de muncă în spaţiul U.E.
puţin o rată, nu se poate reţine Escrocul, de regulă conaţional cu
infracţiunea de înşelăciune, întrucât victima, foloseşte procură notarială
sunt aspecte de natură civilă. Când falsă, ştampile şi parafe contra-
autorul promite părţii vătămate că îi făcute. Preţul serviciului este în
va face un serviciu sau îi va da un jurul a 3.000 de euro.
alt bun la schimb, dar în final nu i-l ƒ Utilizarea jocurilor piramidale de
dă, încadrarea juridică va fi abuz de „întrajutorare” sau de noroc gen
încredere. În situaţia unei astfel de Caritas - Cluj, Philadelphia – Piteşti
plângeri, întrucât nu există aspecte sau Gerald – Focşani etc.
de natură penală, procurorul îi va ƒ „Maradona” - metoda clasică.
recomanda în scris reclamantului ca Asupra autorilor unor infracţiuni de
pentru soluţionarea litigiului să se înşelăciune cu acest mod de operare
adreseze instanţei civile teritorial – au fost găsite legitimaţii de poliţişti,
competente. jandarmi sau de gardieni publici.
ƒ Vânzarea-cumpărarea de imobile, Autorii acţionau în grupuri de 3-4
terenuri, păduri, folosind acte de persoane care opreau, în principal,
proprietate false etc. cetăţenii străini, în trafic sau pe
ƒ Achiziţionarea de mărfuri cu CEC- stradă, se recomandau ca fiind
uri fără acoperire. ofiţeri de poliţie, prezentând fugitiv
ƒ Folosirea genţii dublu comparti- o legitimaţie falsificată, reclamată
mentate. În magazin, infractorul ca furată ori pierdută şi, sub
cumpără câteva cartuşe de ţigări şi pretextul unui control de rutină, le
le introduce într-unul din comparti- solicitau verificarea actelor, cât şi a
mentele genţii. Imediat, un com- sumelor în lei sau valută pe care le
plice aflat în apropiere, îl anunţă că aveau asupra lor, ocazie cu care le
nu mai este nevoie de marfa res- sustrăgeau (rupeau) o parte din
pectivă din diferite motive. Atunci, bani, fără ca victima să observe
escrocul întoarce geanta şi restituie momentul. Făptuitorii sunt de re-
din celălalt compartiment cartuşe gulă îmbrăcaţi în ţinută civilă,
identice, dar care conţin talaş. prezentabili, eleganţi şi curaţi şi
ƒ Promisiunea obţinerii de servicii pretind că acţionează pe linie de
sau contracte de muncă în ţară sau droguri, valută sau monedă naţi-
străinătate, urmată de încheierea onală falsă. Aşadar, uzurparea de
unui contract irealizabil, cu scopul calităţi oficiale este săvârşită simul-
de a obţine pentru sine sau pentru tan cu furtul şi se transformă în
altul un folos material injust. tâlhărie, dacă victima opune rezis-
ƒ Promisiunea obţinerii de vize turis- tenţă, realizând că a fost înşelată.
tice pentru S.U.A, Canada sau alte ƒ Maradona - oferirea spre vânzare a
state din afara U.E cartuşului de ţigări Marlboro turiş-
ƒ Promisiunea obţinerii cetăţeniei tilor străini aflaţi în autoturism la
161
semafor sau în incinta parcărilor, partea din faţă, iar al treilea stă
surprinsă „în flagrant” de falşi culcat pe bancheta din spate,
poliţişti. La semafor sau într-o mimând o stare apropiată de
parcare, un individ se apropie de un inconştienţă. Toţi simulează că sunt
autoturism pe care sunt aplicate cetăţeni străini şi vorbesc stricat
tăbliţe de înmatriculare străine şi îi româneşte. Primii doi, sub pretextul
oferă spre vânzare conducătorului că transportă un bărbat, victimă a
auto un cartuş de ţigări Marlboro, la unui accident rutier şi nu cunosc
preţul de 10 euro. În U.E. preţul unde s-ar afla cel mai apropiat
unui cartuş de ţigări este în jurul spital, acostează o persoană în
sumei de 50 euro. Ceilalţi trei vârstă, cu rugămintea de a le indica
membri ai grupării intervin în mo- traseul spre unitatea medicală.
mentul derulării tranzacţiei. Îmbră- Prefăcându-se că nu sunt înţelese
caţi elegant, se recomandă a fi toate explicaţiile oferite în limba
poliţişti, prezintă o legitimaţie falsă română, viitoarea victimă este
şi strigă: „Poliţia!” Cu ocazia per- rugată să-i conducă şi este invitată
cheziţiei corporale, a bagajelor şi, în să urce în autoturism în locul
special, la controlul autoturismului, femeii, care trece la partea din
infractorii bruschează victima sau spate, lângă aşa-zisul accidentat. Pe
victimele, ocazie cu care fură va- drum, şoferul prezentându-se sub o
lută, bunuri sau obiecte de valoare, altă identitate, îl întreabă pe bătrân
în special bijuterii şi telefoane dacă nu cunoaşte un loc în care ar
mobile. putea să depoziteze nişte plasme
ƒ Simularea verificării autenticităţii TV pe care le are în portbagajul
bancnotelor. Infractorii, organizaţi autovehiculului, pentru că îi „este
în grup, simulează că sunt cetăţeni teamă” să le lase nesupravegheate
străini aflaţi la cumpărături într-un cât timp vor fi în spital cu rănitul.
magazin. Sub pretextul că cineva le- Se folosesc în mod repetat
ar fi dat rest nişte bancnote suspecte expresiile: „bagaj, garaj, iar apoi
de a fi false, aceştia solicită trecă- bandit”. Omul, de bună-credinţă, le
torilor să le ofere spre vizualizare spune că locuieşte chiar în apropiere
bancnote româneşti autentice, de şi că le poate găsi un loc pentru
preferat cât mai multe exemplare şi depozitarea aparaturii electronice.
cu valoare mare. Profitând de Ajunşi la garajul victimei, şoferul
naivitatea şi neatenţia curioşilor, refuză să lase plasmele şi motivează
escrocii fură (rup) din numărul că acel sistem de închidere-
bancnotelor şi restituie părţii asigurare nu prezintă siguranţă, că
vătămate o mică parte din sumă. bunurile au valoare foarte mare şi
ƒ „Şmen“ sub pretextul transportului că îi este frică de hoţi. Nu cer de la
urgent al unei persoane rănite la început să fie duşi în casă, ci se
spital. Într-un autoturism sunt trei aşteaptă ca oferta să vină din partea
persoane - doi bărbaţi şi o femeie. gazdei. Astfel, autorul va urca
Primele două sunt poziţionate în împreună cu femeia în apartamentul
162
bătrânului fără plasme asupra sa (în schimb se va lăsa drept garanţie o
realitate acestea nici nu există) şi, borsetă, prevăzută cu două fermoare
profitând de faptul că ora aleasă este şi un lăcăţel, în care escrocii
aproape de 17.00, când programul introduc bucăţi de ziar, acoperite cu
băncilor se încheie, încep să se un „capac” de 100 euro, xerocopiat
întrebe unde ar putea schimba nişte (şmen) sau, în funcţie de situaţie,
valută, întrucât le trebuie lei pentru pun un teanc de copii xerox.
plata spitalizării, a tratamentului şi Ulterior, în drum către spital,
separat, bani pentru medici. De bătrânul va fi abandonat (fug de el)
menţionat că autorii faptei refuză sub un pretext plauzibil (e trimis să
efectuarea tranzacţiei la o casă de cumpere ceva dintr-un magazin,
schimb valutar, pe motiv că acestea interval de timp în care ei ar trebui
practică un comision foarte mare. În să achiziţioneze din altă parte
continuare, bătrânul (dacă nu schimburi, pijama, papuci etc,
locuieşte singur) va fi determinat să pentru cel rănit).
se consulte cu soţia pentru a le ƒ Achiziţionarea maşinii de cusut
schimba în lei, o sumă de 2-300 pereche-marca Singer. O maşină de
euro, însă escrocii nu vor fi cusut de fabricaţie germană, marca
mulţumiţi. Vor solicita o sumă „cât „Singer“ are valoarea reală în jurul
se poate de mare”, fac fel de fel de a 300 Euro. Escrocul dă anunţ pe
gesturi şi promisiuni pentru a Internet sau în presă cu ofertă
impresiona viitoarea victimă, care tentantă de achiziţionare pentru un
în final decide să îi ajute cu toţi asemenea bun. Apoi, induce în
banii din casă. Au fost cazuri când eroare potenţiala victimă, spunându-i
s-a acţionat la pont, reuşind să plece că bunul pe care îl deţine are
din casă cu mii de lei. Şoferul, la valoare numai împreună cu seria
rândul lui, drept mulţumire le face pereche. Ex: „Cumpăr maşini de
un mic cadou şi, pentru a prezenta cusut SINGER, în special seria J.
credibilitate, le spune că va lăsa în Ofer preţ foarte bun (8.000-15.000
grijă, toată suma în valută de care E), plata pe loc. Ridicare de la
dispune, urmând ca bătrânul să domiciliul vânzătorului. Oraş Cluj,
efectueze schimbul valutar să-şi e-mail: bogdanionelÕ4x.ro.
recupereze leii. De regulă, aceast㠃 Cumpărătorul promite că se va
propunere este refuzată, pentru că documenta, va consulta cataloage,
persoanelor în vârstă le este frică să baze de date naţionale şi externe,
nu piardă la bani, urmare a scăderii încercând să identifice deţinătorul,
cursului valutar sau pentru că nu adresa şi, pe cât posibil, numărul de
cunosc bine bancnotele străine, telefon al proprietarului seriei-
aceştia cer să li se restituie tot lei. pereche. Se menţionează însă că
Fiind foarte târziu, iar „starea este posibil ca seria respectivă să fie
rănitului” nu le permite niciun alt într-o altă ţară. La scurt timp,
minut de întârziere, se abandonează infractorul revine telefonic şi spune:
ideea depozitării plasmelor, dar în „Aţi avut noroc, seria pereche
163
se află în România, dar... la intervenţie chirurgicală imediată)
Timişoara!” Îi va sugera să ia legă- ori pentru remedierea avariilor auto-
tura cu deţinătorul seriei pereche turismului.
întrucât, în cazul că vor vinde ƒ Bijuterii „din aur” lăsate gaj în
împreună bunurile, preţul va fi de 6- schimbul unei sume împrumutate
10.000 euro. Victimei i se transmite pentru o intervenţie chirurgicală
că proprietarii pot merge împreună urgentă. Două „doamne” (escroace
la sediul firmei care a dat anunţul, de diverse etnii), una simulând că
dar există şi posibilitatea să cum- este italiancă, iar cealaltă, cunoscă-
pere seria pereche, revenindu-i ulte- toare a limbii italiene, aflată „din
rior întregul câştig. Sunt anunţuri ce întâmplare” în apropiere, într-un
conţin oferte de cumpărare, cu mijloc de transport în comun, abor-
preţuri de până la 100.000 euro. dează o persoană în vârstă, căreia
Astfel victima, doritoare de câştig, „italianca“, ajutată de interpreta de
va fi determinată să plătească ocazie, îi povesteşte că ieri, în
celuilalt escroc de zeci de ori mai timpul unei vizite la Bucureşti, soţul
mult decât valoarea reală a maşinii său a fost victima unei întâmplări
de cusut. nefericite (eveniment rutier, tâlhă-
ƒ Vânzarea de lozuri în plic false, pre- rie, etc), în urma căreia a ajuns să
zentate drept câştigătoare. Autorul fie internat, cu accident vascular
prezintă victimei două lozuri false, cerebral, într-un spital din România.
dintre care unul câştigător, având ca Acum, acesta urmează să suporte o
premiu un auto Volskwagen Polo. complicată intervenţie chirurgicală,
Această înscenare se regizează ime- pentru care trebuie să facă rost de
diat după orele 17.00, la terminarea bani pentru medici, întrucât, banii
programului de lucru, chiar în faţa trimişi din Italia de membrii
unei unităţi Loto, iar unul dintre familiei lor pot fi scoşi din bancă
complici, îmbrăcat în ţinută abia peste două zile. Impresionată,
specifică, se recomandă a fi şeful de bătrâna se decide să o ajute printr-
unitate şi confirmă autenticitatea un împrumut cât se poate mai mare.
lozului, „validând câştigul”. Părţii Escroacele o însoţesc până la domi-
vătămate i se propune să achite ciliu, unde rămân în faţa blocului,
jumătate din contravaloarea auto gândindu-se că de acolo ar dispare
VW Polo sau să dea alte valori în mult mai uşor, în cazul în care
schimbul lozului fals. familia viitoarei victime sau vreun
ƒ Vânzarea de bijuterii confecţionate vecin ar interveni. Ca semn de
din metale comune şi prezentate ca recunoştinţă, în acelaşi timp, ita-
fiind din metale preţioase (trompete), lianca îşi lasă lanţul şi inelele drept
simulând că sunt cetăţeni aflaţi în gaj, urmând să le recupereze a doua
tranzit şi au fost implicaţi într-un zi, odată cu restituirea datoriei.
accident rutier, iar banii le sunt În fapt, bătrâna a fost înşelată,
neapărat necesari pentru medic (un escroaca nu mai revine pentru a-şi
membru al familiei a suferit o achita datoria, iar aşa-zisele bijuterii
164
confecţionate din aur sunt nişte prezentate ca autentice falsuri ale
gablonzuri fără valoare. Într-o altă unor opere de artă, în complicitate
situaţie, cele două escroace au cu consilierii de specialitate de pe
însoţit victima în apartament, iar în lângă aceste societăţi, cumpărătorii
momentul în care aceasta s-a dus în fiind înşelaţi, profitându-se de
dormitor să ia banii, din sufragerie faptul că cei mai mulţi dintre ei nu
i-au fost furate actele de proprietate sunt cunoscători şi nu au studii de
ale casei. istorie a artei. De asemenea, înşe-
ƒ Am găsit împreună o „bijuterie”, lăciuni şi falsuri se pot comite şi cu
câştigul se împarte (lănţişor, inel, ocazia restituirii către deponent a
brăţară) bunurilor culturale mobile97 nevân-
ƒ Autorul urmăreşte o victimă bine dute, când se predau falsuri, iar cele
îmbrăcată, elegantă, cu vădite autentice sunt valorificate de pa-
posibilităţi financiare. Deplasându- troni. Acelaşi aspect poate fi întâlnit
se pietonal, în faţa acesteia, aruncă şi atunci când bunurile sunt depuse
o bijuterie ce pare a fi din aur, pe în ateliere sau laboratoare de resta-
care o ridică rapid, în timp ce urare sau când sunt împrumutate
victima este tentată şi ea să se din diverse motive. În majoritatea
aplece, schiţând gestul de a lua cazurilor persoanele înşelate sunt,
obiectul „găsit”. Observând că de regulă, în vârstă.
victima este amatoare de chilipir, ƒ Înşelăciuni săvârşite în dauna soci-
escrocul îi spune că cel mai corect etăţilor de asigurări, când autove-
ar fi să împartă amândoi bunul hiculele sunt vândute de către
găsit, lăsându-l la o casă de amanet deţinători sau proprietari, iar apoi
ori să-l oprească unul dintre ei, reclamate ca fiind furate. Acestora,
celuilalt revenindu-i o sumă care să uneori li se modifică seriile de
acopere jumătate din contravaloare. identificare, iar apoi, însoţite de acte
Se face o subestimare a greutăţii şi false, sunt vândute direct sau cu
valorii bijuteriei, tentând potenţiala ajutorul unor intermediari complici.
victimă să-i dea imediat banii şi să Cărăuşii, pentru acoperire până la
oprească „aurul”. În realitate, destinaţie, au procură falsă de la cel
bijuteria este un gablonz, iar cel care are leasingul sau chiar de la cel
care o opreşte va fi înşelat. care a asigurat bunul, adică de la
ƒ Înlocuirea de către bijutieri a pie-
trelor preţioase (rubine, safire, dia- 97
mante, smaralde etc.) cu pietre sin- Bunuri culturale mobile pot fi: arheologice şi
istorico-documentare (monede, sigilii, bijuterii,
tetice, în momentul în care obiectele piese de vestimentaţie, arme, filme, instrumente
de podoabă sunt depuse pentru muzicale), cu semnificaţie artistică (opere de
efectuarea unor diverse reparaţii în artă plastică, pictură, sculptură, fotografie etc),
cadrul atelierelor specializate. cu semnificaţie etnografică (ceamică, piese de
ƒ În magazine tip anticariat, antichi- mobilier, de uz casnic şi gospodăresc), de
importanţă ştiinţifică (matiţe de compact
tăţi, galerii de artă, case de licitaţie discuri, DVD-Rom, creaţii tehnice cu valoare
sau expoziţii cu vânzare sunt memorială).
165
deţinătorul de drept. Reclamaţia de autovehicule închiriate sunt lăsate
furt se depune la poliţie când, din gaj cămătarilor, ghicitoarelor etc.
altă ţară, se primeşte telefonic sau sunt vândute în târguri. Când
confirmarea că autovehiculul este bunul este lăsat gaj în schimbul unei
ajuns la destinaţie ori i-au fost deja sume de bani, fără a se întocmi
modificate seriile. vreun document, se comite infrac-
ƒ Tranzacţii ilegale cu autovehicule ţiunea de abuz de încredere. În final
reclamate ca fiind furate din ţară banii nu se mai restituie, iar
sau străinătate (trafic internaţional). persoana va rămâne cu un bun ce va
Cu ocazia derulării tranzacţiei de face obiectul unei plângeri penale.
vânzare-cumpărare a unui auto- Atunci când autorul încheie, fără
vehicul reclamat ca fiind furat, între drept, un contract de vânzare-
părţi intervin doi infractori, com- cumpărare sau închiriere, pe numele
plici ai cumpărătorului, care se unei persoane sau firme fictive,
recomandă a fi ofiţeri de poliţie. fapta va constitui înşelăciune. Mai
Aceştia, după ce prezintă legitimaţii nou, pentru a putea deturna un
în acest sens, controlează seriile de autoturism foarte scump (marcă de
identificare şi le transmit că bunul lux), din România sau dintr-o altă
este dat în urmărire. Din acest ţară membră U.E, autorul, folosind
motiv, va fi reţinut şi indisponi- acte false privind identitatea, mai
bilizat în curtea poliţiei, urmând a întâi, închiriază pe rând două-trei
se proceda la restituirea către autovehicule cu valori medii, pe
proprietarul de drept. În continuare, care le foloseşte câteva zile, iar la
falşii poliţişti îi atenţionează că au data scadentă în contract le va
mai avut recent o speţă identică, iar restitui în condiţii estetice impeca-
împotriva ambelor părţi implicate în bile (adică în stare perfectă de
tranzacţia ilegală, instanţa a emis curăţenie, parfumate, siliconate,
mandate de arestare. Astfel, escro- etc), pentru a da dovadă de serio-
cul rămâne în posesia autoturis- zitate şi a câştiga încrederea
mului, iar traficantul nu va avea societăţii de închirieri auto. Cu al
curajul să depună plângere, întrucât treilea sau al patrulea autovehicul
ştie că deţine copii ale actelor de închiriat se va părăsi imediat
proprietate şi cheilor de contact, frontiera, după care, însoţit de acte
inclusiv contracte de vânzare- false, bunul va fi vândut
cumpărare false. Au fost situaţii în traficanţilor, la sfert de preţ din
care autovehicule furate din partea valoarea reală.
de Vest a ţării, pe parcurs, pân㠃 Ghicitul locului unde se află as-
la primul punct al destinaţiei cunse autoturismele sau alte bunuri
(Bucureşti, Vaslui, Giurgiu sau recent furate. De fapt, pe baza
Constanţa), au mai făcut obiectul informaţiilor primite de la hoţi, cu
unor reclamaţii de înşelăciune, care, de multe ori, se află în relaţii
rămase cu A.N. apropiate, escroacele „prezic” locul
ƒ „Rent a car” prin care, fără drept, unde se află autoturismele sau alte
166
bunuri provenite din infracţiuni, trebuie să doarmă cu batista sub
urmând ca, în schimbul unor pernă. Într-o altă formă a acestui
„recompense” în bani, să trimită mod de operare, pe parcursul ritua-
partea vătămată la locul unde este lului de descântec batista ce conţine
abandonat sau ascuns bunul. bijuteriile este înlocuită cu o alta,
ƒ Ghicitul – schimbarea batistei cu care fiind dezlegată se constată că
bijuteriile. În apropierea marilor nu mai conţine nimic. Atunci,
spitale îşi fac prezenţa diverse victimei i se spune: „Uitaţi cum
ghicitoare, de regulă de etnie rromă, Dumnezeu vă ajută şi v-a îndeplinit
care îşi oferă serviciile în scop dorinţa!”
tămăduitor rudelor ce viziteaz㠃 Împrumutarea unor sume mari de
persoanele internate în spital, având bani de la cămătari sau vrăjitoare,
diverse afecţiuni medicale. Sub iar în schimbul acestora se lasă gaj
promisiunea că descântecele efec- bunuri provenite din furt
tuate vor reuşi să vindece afecţi- ƒ Promisiuni de încheiere a căsătoriei
unile medicale ale bolnavilor, vrăji- sau „logodnic de profesie” (escroc
toarele le cer victimelor bijuteriile. sentimental). Se realizează convin-
Le introduc într-o batistă ce va fi gerea partenerului că escrocul do-
legată cu trei sau nouă noduri. În reşte, în mod serios, să se căsăto-
timp ce se face descântecul, batista rească şi să realizeze o familie
este înlocuită cu o alta identică la trainică. Acesta îşi îndreaptă atenţia
culoare şi ca material, dar care spre persoane cu situaţie materială
conţine pietriş sau gablonzuri. După bună, faţă de care, până la consu-
ce le descântă, obligatoriu nodurile marea infracţiunii, afişează un
batistei vor fi desfăcute după trei comportament ireproşabil.
sau nouă zile, timp în care ruda

167
MĂSURI DE PROTECŢIE INFORMATICĂ –
CONSIDERAŢII GENERALE

Comisar şef dr.ing. Panciu Corin


Catedra pregătire generală şi informatică, Centrul de Studii Postuniversitare

”Internet technology implementation on a large scale has


advantages and disadvantages. The major disadvantage is the data security
which becomes more and more difficult to guarantee. The subject of this
material is the protection of the respective data, the menaces against it and
how they can be reduced or eliminated. The data protection procedures are
enlarged upon. In what concerns the types of threats they propose a
systematization of them, as well as the presentation of the concrete
modalities of factual realization.”

În momentul de faţă asistăm la o calculatoarelor, al reţelelor de comuni-


informatizare pe scara largă a institu- caţii şi a dispozitivelor aferente.
ţiilor, lucru datorat avantajelor aduse de În modalitatea clasică de stocare a
sistemele informatice: colectarea, trans- datelor, o persoană interesată să afle
miterea, procesarea, stocarea şi regăsi- date ar fi trebuit să intre într-o incintă
rea datelor se face mai rapid, mai ieftin, păzită, încuiată, ar fi eventual văzută de
mai uşor, cu o economie mai mare de numeroşi martori, ar lăsa urme. I-ar fi
spaţiu. Se face astfel o economie semni- venit greu să caute un anumit dosar, ar
ficativă de timp şi de efort. De ase- fi trebuit să caute în mai multe arhive
menea, se asigură un control mai bun al pentru a obţine mai multe date. De
sistemului, în special în ceea ce priveşte asemenea, preluarea datelor ar fi fost
costurile. mai grea ar fi trebuit sa fotografieze filă
Cu toate acestea, există şi un cu filă dosarul, lucru care se poate
dezavantaj major: securitatea datelor observa de persoanele din jur. Modifi-
devine mai greu de asigurat. O persoană carea însemnărilor de pe foi uşor de
poate să aibă acces la date de la observat.
distanţă, fără sa fie văzută şi fără să lase Subiectul articolului de faţă este
urme. De asemenea, accesul la o mare protecţia datelor: respectiv care sunt
cantitate de date într-un timp scurt şi ameninţările la adresa securităţii lor şi
eventual preluarea lor este mult uşurată. cum pot fi ele reduse ori eliminate.
De asemenea, se pot şterge şi modifica Protecţia datelor
date, de multe ori fără a se lăsa nici un Problematica generală
indiciu că acest lucru s-ar fi întâmplat. Protecţia datelor dintr-un sistem
Toate acestea se realizează cu ajutorul informatic are ca scop împiedicarea

168
folosirii lor în mod neadecvat, intenţi- Merită menţionat faptul că securi-
onat sau nu, de către diverşi agenţi tatea informaţiei nu poate fi absolută.
(utilizatori sau programe), fie că aparţin Nimeni nu poate elimina toate riscurile
sau nu organizaţiei care deţine sistemul folosirii neadecvate ale informaţiei. În
informatic. Acest domeniu face parte orice situaţie particulară, nivelul de
din cadrul mai larg al securităţii infor- securitate al informaţiei va trebui să fie
maţiei, care nu este restrânsă la siste- stabilit în funcţie de valoarea informa-
mele informatice sau la informaţia ţiei şi de pierderile de orice natură care
aflată într-o formă electronică sau uşor are ar rezulta din folosirea necuvenită
de citit de către o maşină, ci se aplică a informaţiei dezvăluirea, degradarea,
tuturor aspectelor protejării datelor şi refuzul accesului sau altele. Este vorba
informaţiilor. de un proces de management al riscului.
Glosarul Naţional de Securitate al O politică de securitate prea strictă, spre
Sistemelor Informaţionale, publicat de exemplu, ar îngreuna prea mult accesul
National Security Telecommunications la informaţie, ar mări timpul de lucru, ar
and Information Systems Security avea costuri financiare prea mari, etc.
Committee (Comitetul Naţional de În general, se consideră că princi-
Securitate al Sistemelor Informaţionale palele componente ale securităţii infor-
şi de Telecomunicaţii) din cadrul maţiei sunt:
guvernului federal al SUA, defineşte ƒ Confidenţialitatea;
securitatea sistemelor informaţionale ƒ Integritatea;
(INFOSEC) în felul următor: ƒ Disponibilitatea;
Protecţia sistemelor informatice îm- ƒ Confidenţialitatea;
potriva accesului neautorizat la infor- ƒ Definirea confidenţialităţii;
maţie sau a modificării neautorizate a Confidenţialitatea poate fi definită
informaţiei, în cadrul stocării, procesării ca fiind prevenirea accesului entităţilor
sau tranzitului, şi împotriva refuzului neautorizate (persoane, grupuri de per-
deservirii utilizatorilor autorizaţi, sau soane, procese, dispozitive) la un set
asigurarea deservirii utilizatorilor auto- specific de date sau informaţii, sau
rizaţi, incluzând acele măsuri necesare asigurarea faptului că un set specific de
pentru a detecta, documenta sau con- date sau informaţii sunt accesibile
numai celor autorizaţi sa aibă acces la
ele.
Confidenţialitatea poate fi obţinută
prin mai multe procedee, după cum
urmează:
Împiedicarea accesului
O modalitate directă de asigurare a
confidenţialităţii este prin împiedicarea
accesului la datele sau informaţiile
protejate. În această situaţie, confidenţi-
alitatea datelor este dependentă de
tracara aceste ameninţări. securitatea sistemului per ansamblu, fie
169
că este vorba de un calculator, un server întotdeauna vor exista breşe în sis-
sau o legătură de comunicaţie. temele de restricţionare a accesului.
Restricţia accesului poate fi imple- Dacă mecanismul de criptare a datelor
mentată mai întâi la nivel fizic, prin este puternic şi aplicat în mod corect,
plasarea staţiilor de lucru şi mai ales a atacatorul va avea în faţă nişte date pe
serverelor în camere prevăzute cu care nu va putea să le folosească.
încuietori, uşi solide şi sistem de alarmă În cadrul criptografiei, criptarea se
la efracţie, în care nu are acces decât defineşte ca fiind procesul de aducere a
personalul autorizat. Apoi, vom avea o informaţiei din forma ei iniţială, inteli-
restricţie a accesului la nivel informatic, gibilă, într-o formă neinteligibilă, astfel
de exemplu prin folosirea autentificării încât să fie făcută imposibil de citit fără
prin nume de utilizator şi parolă la cunoştinţe secrete. Textul iniţial, care se
începerea unei sesiuni de lucru cu doreşte a fi protejat, se numeşte text în
calculatorul sau cu o aplicaţie care clar, iar rezultatul criptării se numeşte
lucrează cu date sensibile. text cifrat sau criptogramă. Decriptarea
Ascunderea (descifrarea) este procesul invers,
O altă modalitate de obţinere a recuperând textul în clar din textul
confidenţialităţii o reprezintă ascun- cifrat.
derea informaţiei sau a datelor. Aceasta Un cifru este un algoritm pentru
este o formă de securitate prin obscu- criptare şi decriptare. Operarea exactă a
ritate, şi ca majoritatea schemelor de cifrurilor este controlată de obicei de
securitate prin obscuritate, nu oferă către o cheie o informaţie secretă care
garanţii prea mari de confidenţialitate. stabileşte cum este produs textul cifrat.
Ea funcţionează în cazul în care Există diverse protocoale care specifică
eventualul atacator nu are prea multe în detaliu cum se folosesc cifrurile şi
cunoştinţe în domeniul informatic, sau alte primitive criptografice pentru a
nu are uneltele necesare pentru efec- realiza sarcini specifice. O suită de
tuarea unui atac. În cazul unui hacker protocoale, cifruri, sisteme de mana-
experimentat, spre exemplu, un astfel gement al cheilor, sarcini care trebuiesc
de sistem va fi o victima sigură. executate de utilizator, implementate
Ascunderea nu oferă un nivel de împreună ca un sistem constituie un
securitate acceptabilă pentru aplicaţiile sistem criptografic. Cu acesta interacţi-
care manipulează date personale; onează utilizatorul.
Criptarea Criptografia se foloseşte pentru
Criptarea (cifrarea) este un meca- securizarea comunicaţiilor. Ea ar trebui
nism puternic de asigurare a confiden- sa aibă următoarele proprietăţi:
ţialităţii. Ea asigură confidenţialitatea Confidenţialitatea: doar un receptor
datelor atunci când mecanismele de autorizat al mesajului ar trebui să fie
împiedicare a accesului la date au eşuat. capabil să extragă conţinutul mesajului
Este un lucru înţelept să folosim şi din forma sa criptată. Altfel, nu ar
criptarea, deoarece sistemele informa- trebui să fie posibil să se obţină vreo
tice sunt foarte complexe (atât din punct informaţie semnificativă despre conţi-
de vedere hard, cât şi soft), aşa că nutul mesajului.
170
Integritatea: destinatarul ar trebui sa AES. Exemple de cifruri secvenţiale:
poată detecta dacă mesajul a fost RC4, A5/1, A5/2.
modificat în cursul transmisiei. Există de asemenea unele primitive
Autentificarea: destinatarul ar trebui criptografice care pot fi desemnate ca
să poată să-l identifice pe expeditor, şi fiind criptografie simetrică.
să verifice că presupusul expeditor într- Un exemplu îl constituie funcţiile
adevăr a transmis mesajul. hash criptografice, care produc un
Nerepudierea: expeditorul nu ar rezumat (hash) al mesajului. În timp ce
trebui sa poată nega că a transmis sunt foarte uşor de calculat, ele sunt
mesajul. foarte greu de inversat (one-way).
Protecţia la trimitere multiplă: Astfel, cineva trimite un mesaj şi îi
mesajului nu ar trebui sa-i fie permisă calculează hash-ul, apoi trimite mesajul
trimiterea multiplă la destinatar fără ca împreună cu hash-ul către receptor.
expeditorul să ştie acest lucru. Receptorul primeşte mesajul şi calcu-
Criptografia poate asigura meca- lează la rândul lui hash-ul. Dacă cele
nisme pentru a atinge obiectivele de două valori diferă, înseamnă ca mesajul
mai sus. Totuşi, unele scopuri nu sunt a fost modificat. Este practic imposibil
întotdeauna necesare, practice sau dezi- ca un intrus care interceptează mesajul
rabile în anumite contexte. De exemplu, să-l modifice astfel încât aplicarea
expeditorul unui mesaj ar vrea să funcţiei de hash să dea aceeaşi valoare
rămână anonim; în acest caz, nerepu- cu valoarea iniţială. Exemple bine-
dierea ar fi nepotrivită. cunoscute de astfel de funcţii de hash
Exisă două mari categorii de cifruri: sunt MD5 şi SHA-1.
cu cheie simetrică, respectiv cu cheie Criptografia cu cheie asimetrică
asimetrică. Criptarea cu cheie simetrică are un
Criptografia cu cheie simetrică deficit care provoacă probleme serioase
Cifrurile cu cheie simetrică folosesc doi oameni care doresc sa schimbe între
aceeaşi cheie pentru criptare şi decrip- ei mesaje confidenţiale trebuie să par-
tare (sau cheia pentru decriptare este tajeze o cheie secretă. Cheia trebuie
relativ uşor de calculat din cheia pentru transmisă într-un mod sigur, şi nu prin
criptare). Mai este numită şi criptografie mijloacele prin care ar comunica în
cu cheie privată. mod normal. Acest lucru de obicei nu
Cifrurile cu cheie simetrică pot fi este convenabil, şi criptografia asi-
clasificate în cifruri bloc şi cifruri metrică (cu cheie publică) asigură o
secvenţiale. Cifrurile secvenţiale crip- alternativă. În criptografia cu cheie
tează informaţia bit cu bit, spre de- publică se folosesc două chei, o cheie
osebire de cifrurile bloc, care criptează publică şi o cheie privată. Cheia publică
succesiv din mesaj blocuri de biţi de o este folosită pentru criptare, iar cea
anumită lungime. Între cele două cate- privată pentru decriptare. Trebuie ca să
gorii există o dualitate, în sensul că pot fie foarte dificil să se deducă cheia
fi făcute să opereze într-o manieră ase- privată din cheia publică. Aceasta
mănătoare categoriei opuse. Exemple înseamnă că o persoană poate trimite
de cifruri bloc: DES, 3DES, IDEA, fără nici o problemă cheia publică
171
printr-un canal de comunicaţii nesigur, scheme de securitate în reţea (Kerberos,
şi totuşi să fie sigură că doar ea va putea cele mai multe VPN-uri, etc). Ca şi la
decripta mesajele criptate cu ajutorul ei. criptare, se pot folosi în practică
Algoritmii cu cheie publică se algoritmi hibrizi; se poate semna un
bazează de obicei pe probleme mate- hash criptografic al documentului, în
matice dificil de rezolvat. RSA, de locul documentului întreg.
exemplu, se bazează pe dificultatea Integritatea
factorizării unui număr foarte mare. În contextul sistemelor informatice,
Mai este folosită şi criptografia bazată integritatea se defineşte ca fiind pro-
pe curbe eliptice, care poate fi mai tecţia împotriva modificării sau distru-
eficientă. gerii neautorizate a informaţiilor.
Din raţiuni de eficienţă, în practică Modificarea neautorizată a informa-
se folosesc sisteme de criptare hibride; ţiilor poate avea efecte grave în cazul
cu ajutorul unui cifru cu cheie publică sistemelor informatice. Modificarea
se transmite o cheie între cei doi neautorizată se poate realiza fie prin
parteneri de comunicaţie, iar restul accesul la baza de date, fie prin
comunicaţiei va fi criptat folosind un modificarea mesajelor în tranzit.
algoritm cu cheie simetrică (care este de Integritatea se poate asigura prin:
obicei mult mai rapid). Împiedicarea accesului persoanelor
Criptografia asimetrică oferă meca- neautorizate la sistemul informatic;
nisme pentru semnăturile digitale, care Autentificarea utilizatorilor şi auto-
sunt un mod de a stabili cu un grad rizarea lor în funcţie de informaţiile de
mare de încredere (presupunând că nu autentificare;
s-a compromis în vreun fel cheia Criptarea datelor, astfel încât infor-
privată relevantă) că mesajul recep- maţia să nu poată fi modificată în sensul
ţionat a fost trimis de utilizatorul care a dorit de intrus, iar dacă este modificată,
pretins acest lucru. Aceste semnături modificarea ei să fie evidentă destina-
sunt văzute adesea, conform legii sau tarului informaţiei;
prin deducţie, ca fiind echivalentul Folosirea de sume criptografice de
digital al semnăturilor fizice de pe control şi de semnături electronice pentru
documentele de hârtie. În sens tehnic, a detecta modificarea neautorizata a
ele nu sunt, deoarece nu există nici datelor;
contact fizic, nici conexiune fizică între Disponibilitatea
cel care semnează şi documentul sem- Disponibilitatea se defineşte ca fiind
nat. Dacă se folosesc în mod adecvat asigurarea accesului la date în timp util
sisteme cu o concepţie şi implementare şi cu un grad mare de siguranţă pentru
de înaltă calitate, se pot obţine grade utilizatorii autorizaţi. Ea se poate asigura
foarte înalte de încredere, depăşind prin următoarele mecanisme:
probabil semnăturile fizice. Exemple de Autentificarea si autorizarea utiliza-
protocoale de semnături digitale sunt torilor pentru accesul la resursele siste-
DSA si ElGamal. Semnăturile digitale mului;
sunt de bază pentru operarea PKI Împiedicarea accesului in sistem
(Public Key Infrastructure) şi a multor pentru utilizatorii neautorizaţi;
172
Împiedicarea atacurilor de tip transportul fişierelor cu date folosind o
Denial of Service (DoS); dischetă, fie online, prin transmiterea
Realizarea de backup-uri şi folo- fişierelor prin e-mail sau prin folosirea
sirea sistemelor de stocare RAID; unui site al CAS destinat preluării
Tipologii de sisteme informatice de fişierelor de la furnizorii de servicii
sănătate; medicale.
Sisteme mici Sisteme medii - mari
Sistemele mici sunt compuse din Aceste reţele pot fi compuse din
câteva staţii de lucru, eventual conectate zeci - sute de calculatoare, conectate
într-o reţea locală de mici dimensiuni. printr-un LAN de mari dimensiuni. Ele
Ele pot fi întâlnite într-un cabinet pot fi folosite pentru un spital (eventual
medical, o farmacie, o clinică, etc. cu mai multe clădiri), o clinică de mari
Ca sisteme de operare, ele pot avea dimensiuni, un CJAS, DSP.
instalate Windows 98/Me, Windows Ca sisteme de operare, ele pot avea
NT 4.0/Windows 2000/Windows XP instalate Windows 98/Me , Windows
sau Linux, eventual un antivirus şi un NT 4.0/Windows 2000/Windows XP
personal firewall. Mai au instalate sau Linux, eventual un antivirus şi un
aplicaţii de e-mail gen Outlook, aplicaţii personal firewall. Mai au instalate
de tip Office (editor de texte, foi de aplicaţii de e-mail gen Outlook, aplicaţii
calcul electronice). de tip Office (editor de texte, foi de
Gestiunea informaţiilor medicale se calcul electronice).
poate face fie într-un mod simplu, Gestiunea informaţiilor se poate
folosind foi Excel sau scriind direct în face fie în mai multe moduri: folosind
fişiere DBF, fie folosind aplicaţii foi Excel sau scriind direct în fişiere
special dedicate, de mici dimensiuni, DBF; fie folosind aplicaţii special
care au o parte de interfaţă şi bussiness dedicate, de mici dimensiuni, care au o
logic, respectiv o parte de stocare a parte de interfaţă şi bussiness logic,
datelor sub forma unor fişiere DBF, respectiv o parte de stocare a datelor
XLS, MDB, XML, etc. sub forma unor fişiere DBF, XLS,
Aceste calculatoare se conectează MDB, XML, aflate fie pe staţia locală,
între ele printr-o reţea care are în cel fie pe un server de fişiere; folosirea
mai bun caz un server de fişiere, unor aplicaţii distribuite, de tip 2-tier
eventual şi de autentificare. Reţeaua sau n-tier, ale căror clienţi sunt instalaţi
poate fi de tip bus sau de tip stea, pe staţiile de lucru, iar middleware-ul şi
folosind un hub sau un switch. bazele de date sunt instalate pe servere
Conectarea la Internet se realizează specializate.
fie prin dial-up, fie prin reţeaua de În acest caz, calculatoarele se
televiziune prin cablu. De obicei nu conectează între ele printr-o reţea care
există un server prin care să se facă are de cele mai multe ori un server de
conectarea la reţea şi care să facă autentificare/controller de domeniu, un
filtrarea pachetelor IP. server de fişiere, un server de web, un
Realizarea eventualelor raportări server de e-mail. După cum am arătat,
către CAS se poate face fie prin în reţea există şi serverele de aplicaţii şi
173
de baze de date pentru aplicaţia Legătura dintre aceste reţele hetero-
medicală integrată. În reţea avem hub- gene se realizează prin nişte calcula-
uri, switch-uri, firewall-uri. toare numite gateways. Router-ul este
Conectarea la Internet fie nu există un caz special de gateway.
(din raţiuni ce ţin de securitate), fie este În cazul în care cel puţin una din
realizată în mod strict controlat, traficul legăturile de reţea se face prin Internet,
fiind filtrat cu ajutorul unor firewall-uri, trebuie să acordăm o atenţie sporită
iar accesul făcându-se conform politicii securităţii.
de securitate stabilite prin controller-ul Tipuri de ameninţări
de domeniu. Legătura la Internet se face Sistemele informatice:
fie prin dial-up, fie prin reţeaua de O primă categorie o reprezintă in-
televiziune prin cablu, fie prin fibră truşii externi. Aceştia ar putea fi, de
optică, fie prin radio. exemplu, simpli vizitatori sau pacienţi,
Raportările către eşaloanele superi- care accesează din curiozitate date de la
oare se pot trimite cu discheta, stick-uri un calculator lăsat nesupravegheat într-
prin e-mail, sau printr-o aplicaţie web un cabinet, hol, etc. Puteam avea de
specializată. asemenea infractori care pătrund prin
Sisteme extinse efracţie având ca scop precis accesarea
Sistemele extinse sunt formate prin ilegală a sistemului. Pericolul cel mai
interconectarea sistemelor mici şi medii- mare îl reprezintă intruşii specializaţi în
mari: furnizorii de servicii. Aceasta hacking sau cracking, care accesează
interconectare se poate realiza în di- sistemul informatic de la faţa locului
verse moduri: prin reţeaua publică (de la o staţie de lucru sau de la consola
Internet, sau prin conexiuni private: serverului), fie de la distanţă, conec-
dial-up, linii telefonice închiriate, tându-se prin Internet, printr-o legătura
cabluri de fibră optică, cabluri coaxiale, telefonică sau printr-o legătură wireless.
legături radio, satelit. Astfel se În cazul unui sistem informatic
formează reţele de tip MAN si WAN. extins, atacatorii pot intercepta datele
Pe lângă echipamentele hardware şi care circulă între reţelele locale inter-
configuraţiile software specifice reţe- conectate, în special atunci când aceasta
lelor, avem o serie întreagă de echi- interconectare se face prin Internet.
pamente de reţea, servere şi protocoale Personalul de service reprezintă o
de reţea. altă categorie foarte periculoasă, deoa-
Conectarea la nivel reţea se rece au acces în mod legitim la tehnici
realizează prin intermediul unor routere, şi resurse care nu sunt accesibile majo-
care dirijează pachetele IP între reţelele rităţii utilizatorilor. În cadrul efectuării
componente. Comunicarea în reţeaua atribuţiilor de serviciu (back-up la baza
WAN se poate realiza folosind proto- de date, rezolvare de probleme soft-
coalele IP, IPsec (IP secure), S/WAN ware, instalare de patch-uri şi update-
(Secure WAN), VPN (Virtual Private uri, reparare, înlocuire sau configurare
Networking reţea virtuală privata), de echipamente de reţea ori calcula-
ATM (Asynchronous Transfer Mode), toare), personalul de service poate
PPP (Point to Point Protocol), X.25. accesa, corupe, distruge datele perso-
174
nale ale pacienţilor, poate şubrezi special scris care profită de erori ale
securitatea sistemului pentru a permite sistemului de operare. Ei pot de ase-
un atac din exterior, poate sabota menea conspira cu atacatori externi
funcţionarea sistemului aducând atin- facilitându-le acestora accesul în sistem,
gere disponibilităţii datelor, etc. fie neraportând problemele de securitate
Furnizorii sunt cei care vând şi existente către administratorii de sistem,
dezvoltă sistemele; ei pot avea acces la fie creând vulnerabilităţi şi căi de acces
resursele acestora într-un mod trans- în sistem.
parent pentru utilizatori (de exemplu, Securitatea sistemelor informatice
Microsoft colectează date despre mai este ameninţată de caii troieni şi de
programele instalate pe un calculator viruşi. Caii troieni sunt programe
care rulează Windows, fără ca utiliza- ascunse în sistem sau în aplicaţiile
torul să ştie despre acest lucru). software care realizează distrugerea sis-
Utilizatorii corupţi au drept de acces tematică a datelor. Viruşii sunt pro-
la sistem; ei pot fi persoane care grame distructive, lente, sistematice,
abuzează de acest drept pentru a afla autoprotejate, cu capacitaţi de auto-
informaţii care nu-i privesc despre alţi replicare, destinate producerii de pa-
utilizatori. Ei pot de asemenea modifica gube în sistem şi în reţea prin erodarea
cu rea-voinţă datele unui alt utilizator. programelor executabile, înainte ca
Utilizatorii corupţi pot încerca să-şi acestea să devină inutilizabile.
crească drepturile de acces la nivelul Toţi aceşti factori de ameninţare pot
aplicaţiei sau al sistemului de operare, afecta confidenţialitatea, integritatea şi
acest din urmă lucru prin rularea de cod disponibilitatea datelor.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:

Lucrări tipărite:

1. Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea


datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;
2. Legea nr.398/2002 privind Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă;
3. Hotărârea de guvern nr. 227/2003 privind Sistemul naţional unic pentru apeluri
de urgenţă;
4. Articolul 196 din Codul Penal privind Divulgarea secretului profesional;
5. Articolul 79 alin. 1 din Codul de Procedura Penala privind Ascultarea
persoanei obligate de a păstra secretul profesional;
6. Andrew S. Tanenbaum Reţele de calculatoare, ed. a IV-a, Editura Computer
Press Agora, ISBN: 973-003-000-6;
7. Larry Peterson, Bruce Davie Reţele de calculatoare: O abordare sistemică,
Editura All, Colecţia Software Hardware, 2001, ISBN: 973-684-389-0;
8. National Information Systems Security (INFOSEC) Glosary, National Security
Telecommunications and Information Systems Security Committee, National
Security Agency, USA;
175
Referinţe Internet:

1. http://en.wikipedia.org , Wikipedia- the free content encyclopedia, enciclopedie


de interes general;
2. http://www.microsoft.com/technet/security/default.mspx, TechNet security
home page, Microsoft Corp. ;
3. http://www.infosecpedia.org , enciclopedie pe teme de securitate;
4. Matt Mahoney, Computer Security: a survey of attacks and defences,
http://www.cs.fit.edu/~mmahoney/ids.html, Computer Science Department,
Florida Institute of Technology;
5. University of Miami Ethics Program, http ://www .miami. edu /
ethics/hipsinfo.htm, Health Information Privacy and Security (HIPS) courses

176
177
178
ROLUL COMUNICĂRII ÎN PREVENIREA
CRIMINALITĂŢII

Comisar şef de poliţie, drd. ION GHERGHIŢĂ


Directorul Centrului de Studii Postuniversitare
Membru I.P.A. REGIUNEA 17

Criminality-the sum of crimes perpetrated on a specific territory


over a specific period.
The prevention of criminality-the set of measures of educational,
cultural, juridical and administrative nature, that presupposes measures of
intervention meant to prevent the perpetration of antisocial deeds through
the identification and the elimination of the criminal factors and of the
proliferation of the criminal phenomenon favorable causes. It has as an
objective the detraction of the criminality rate through the reduction of the
number of persons predisposed to commit breaches of legal and social
norms.

Activitatea de prevenire, prin însăşi pentru funcţionarea optimă a oricărei


natura ei, presupune o stare de alertă colectivităţi umane, indiferent de natură
continuă de cunoaştere a situaţiei opera- şi mărimea”.
tive de pe raza de competenţă printr-o În relaţiile de comunicare, o atenţie
comunicare eficientă şi eficace între deosebită trebuie acordată calităţii
structurile abilitate ale statului, O.N.G- acesteia pe fluxul bidirecţional autorităţi
uri, societatea civilă, cetăţeni. – comunitate.
Tendinţele evoluţiei criminalităţii Orice analiză fie sumară, fie com-
pe plan mondial, amploarea şi diversi- plexă, poate evidenţia faptul că pe lângă
tatea formelor sub care se manifestă, crizele de natură morală şi economică,
reprezintă o preocupare statală, implică criminalitatea reprezintă o altă proble-
constituirea de organisme internaţionale mă majoră cu care se confruntă socie-
şi elaborarea de prevederi incriminatorii tatea contemporană, aceasta devenind
severe cu aplicabilitate zonală şi chiar un adevărat „FLAGEL”.
globală. De aceea, în prezent preocuparea
Când spunem „a preveni” trebuie să majoră a instituţiilor abilitate în dome-
ne gândim la „a cunoaşte”, dar această niu, o constituie elaborarea de strategii,
legătură de interdependenţă nu se poate alocarea de fonduri, desfăşurarea unor
realiza decât prin „a comunica”. campanii publicitare, prin utilizarea pe
Aşadar, putem afirma: „Comuni- scară largă a mass-media, toate acestea
carea reprezintă elementul indisolubil fiind menite a identifica modalităţi de

179
monitorizare şi ţinere sub control a rolul pozitiv pe care îl are mass-media
acestui fenomen. în relaţia poliţie-comunitate. Astfel,
Ideea stăpânirii străbate întreaga conform Instrucţiunilor M.A.I. nr. 171/
problematică a reglementărilor şi măsu- 2001 „prin activitatea de relaţii publice
rilor întreprinse pentru asigurarea nor- se înţelege stabilirea şi menţinerea unor
melor de convieţuire în societate şi stă legături de comunicare, permanente şi
la baza întregii activităţi pe care o corecte cu societatea civilă şi instituţiile
desfăşoară organele şi factorii respon- acesteia.
sabili, în acest sens, în rândul cărora, Totodată este obligatorie informa-
într-o primă linie se situează şi organele rea membrilor comunităţii asupra func-
de poliţie. ţiilor noi şi complexe ale ministerului,
Conceptul de prevenire îmbracă un precum şi asupra măsurilor pe care
conţinut complex, multidimensional. cetăţenii şi alţi factori interesaţi din
Prevenirea are în vedere, consolidarea societate pot să le întreprindă pentru
ordinii de drept, garantarea drepturilor prevenirea şi combaterea faptelor care i-
şi libertăţilor fundamentale ale cetăţe- ar putea afecta”.
nilor, lărgirea continuă a domeniilor şi Probabil este adevărat că relaţia
asigurarea condiţiilor de manifestare şi dintre poliţie şi mass-media nu a fost
afirmare plenară a capacităţii şi libertăţii întotdeauna uşoară. Doi factori majori
umane. au condus la această situaţie.
Prevenirea criminalităţii constituie Primul este că în România media se
pentru structurile operative un atribut bucură de o mai mare libertate decât în
esenţial aşa cum rezultă din Legea nr. alte state, iar al doilea este că poliţia îşi
218/2008 privind organizarea şi funcţi- înde-plineşte misiunea în consens cu
onarea Poliţiei Române. acordul majorităţii publicului.
Art. 2: „Activitatea Poliţiei Române Reflectarea activităţilor desfăşurate
constituie serviciu public specializat şi de poliţie pentru prevenirea şi comba-
se realizează în interesul persoanei, terea criminalităţii (mărunte, stradale, a
comunităţii, precum şi în sprijinul marii criminalităţi) de către mass-media
instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi este importantă în crearea imaginii
în executarea legii”. acesteia, media reprezentând surse de
Art. 26: „Poliţia aplică măsuri de informaţii pentru cetăţeni despre poliţie
menţinere a ordinii şi liniştii publice, a şi ajută la legitimarea activităţii pe care
siguranţei cetăţeanului de prevenire şi o desfăşoară.
combatere a fenomenului infracţional şi Cu toate acestea, media are un rol
de identificare şi contracarare a acţi- important de „câine de pază al demo-
unilor elementelor care atentează la craţiei”, fapt ce impune o comunicare
viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea bazată pe principii obiective şi impar-
persoanelor, a proprietăţii private şi ţiale, ea acţionând în numele colecti-
publice, precum şi a altor interese vităţii atunci când unele drepturi şi
legitime ale comunităţii”. libertăţi le-au fost încălcate.
Activitatea de prevenire a
criminalităţii, poate fi influenţată şi de
180
Obiectivele activităţii de prevenire nalul Ministerului Internelor şi
Întreaga activitate de prevenire se Reformei Administrative;
desfăşoară pe baza Constituţiei, a Legii • identificarea unor noi modalităţi de
de organizare şi funcţionare a Poliţiei acţiune specifice poliţiei pentru
Române, a ordinelor şi instrucţiunilor reducerea vulnerabilităţii comuni-
interne, precum şi a programelor cadru tăţii şi asigurarea unui climat de
emise de structurile cu competenţă în siguranţă civică;
materie, dar şi în baza programelor • descoperirea faptelor în fază inci-
încheiate cu inspectoratele şcolare şi a pientă pentru identificarea, urmă-
parteneriatelor încheiate cu organisme rirea cu operativitate a infractorilor,
guvernamentale şi neguvernamentale prinderea acestora şi tragerea lor la
pentru combaterea fenomenului infrac- răspundere penală;
ţional. • educarea tinerilor în spiritul res-
Dintre obiectivele activităţii de pectării legii, al demnităţii şi tole-
prevenire se impun a fi menţionate: ranţei prin programe bine definite,
• consolidarea încrederii populaţiei în coerente şi aplicabile în special la
structurile specializate ale Ministe- nivelul instituţiilor de învăţământ;
rului Internelor şi Reformei Admi- • întărirea cooperării între familie,
nistrative; şcoală, poliţie şi angrenarea comu-
• perfecţionarea activităţii de consul- nităţii în activităţi educativ-pre-
tare a societăţii civile în legătură cu ventive.
domeniile aflate în competenţa
Ministerului Internelor şi Reformei Metode şi mijloace folosite în des-
Administrative; făşurarea activităţilor de prevenire
• creşterea vizibilităţii Ministerului
Internelor şi Reformei Administra- Pentru înţelegerea, însuşirea şi apli-
tive în legătură cu rezultatele obţi- carea unor metode şi mijloace specifice,
nute de către instituţie în aplicarea se impune o prezentare sumară a acti-
legii, în înfăptuirea reformei, în asi- vităţilor de prevenire, avute în vedere
gurarea ordinii şi siguranţei publice; de structurile Ministerului Internelor şi
• consolidarea relaţiilor de parte- Reformei Administrative. Dintre aces-
neriat, a dialogului susţinut şi per- tea prezintă importanţă:
manent cu organizaţiile neguverna- • cunoaşterea zonelor de competenţă
mentale, comunităţile locale, cetă- sub aspectul numărului de locuitori,
ţenii şi alte segmente ale societăţii obiceiuri, tradiţii etc.;
civile, inclusiv în domeniul rela- • analiza informaţiilor primite şi a
ţiilor publice şi al comunicării; problemelor existente;
• perfecţionarea comunicării interne, • realizarea de parteneriate, proiecte,
externe şi internaţionale; protocoale, acorduri de cooperare
• monitorizarea permanentă a efec- cu organizaţii, societatea civilă, ce-
telor publice produse de acţiunile tăţeni;
întreprinse de structurile şi perso- • identificarea partenerilor, asocia-
181
ţiilor, persoanelor care sunt intere- prin mass-media). Nu trebuie negli-
sate în monitorizarea şi ţinerea sub jat rolul structurilor create în acest
control a fenomenului infracţional; domeniu, care printr-o comunicare
• identificarea persoanelor care bene- externă bine organizată pot contri-
ficiază de activităţi de prevenire bui substanţial la explicare şi înţe-
(copii, femei, elevi, studenţi, bă- legere corectă a mesajului transmis;
trâni) şi desfăşurarea de activităţi • încheierea de programe privind pre-
concrete, cu prezentare de cazuri venirea criminalităţii cu parteneri
reale cu impact asupra acestora; sociali;
• identificarea stărilor pre-conflic- • realizarea unui dialog permanent cu
tuale susceptibile a genera violenţă, publicul, pentru a explica raţiunea
în vederea luării măsurilor de intervenţiei sau neintervenţiei în
aplanare şi prevenirea comiterii de anumite împrejurări ale poliţiei, fapt
infracţiuni, de multe ori cu ce determină apariţia purtătorilor de
consecinţe imprevizibile şi deosebit cuvânt sau a altor comunicatori în
de grave; momentele de maximă audienţă
• organizarea de întâlniri şi discuţii oferite de mijloacele media;
interactive cu grupuri identificate ca • educarea şi disciplinarea tuturor
având potenţial criminogen; categoriilor de participanţi la trafi-
• realizarea de studii şi analize cul rutier, folosindu-se o gamă largă
privind criminalitatea şi prezentarea de măsuri şi mijloace specifice de
acestora celor interesaţi, precum şi muncă. Prezentarea de cazuri con-
reprezentanţilor mass-media. crete şi dezbateri pe teme de
Acţiunea de prevenire a fenome- legislaţie, reprezintă activităţi de
nului informaţional are loc la nivele prevenire cu rezultat în diminuarea
diferite în funcţie de gradul de pericol fenomenului infracţional.
social al faptelor antisociale şi în raport B. Prevenirea la nivel secundar: la
de gravitatea şi rolul factorilor cauzali acest nivel se urmăreşte atât identifi-
astfel: carea timpurie a situaţiilor criminogene
A. Prevenirea la nivel primar: acest cât şi descurajarea potenţialilor infrac-
tip de prevenire intenţionează să sto- tori prin prezenţa fizică a persoanelor
peze recrudescenţa fenomenului infrac- responsabile cu aplicarea legii, în
ţional la începuturile sale şi are ca scop zonele ce prezintă risc de apariţie a unor
dezvoltarea şi întărirea conştiinţei stări conflictuale sau a altor factori care
valorilor legale şi morale. Ţinta prin- favorizează comiterea de fapte anti-
cipală a prevenirii primare o reprezintă sociale.
crearea condiţiilor necesare socializării Pot fi enumerate ca măsuri de
pozitive a tuturor membrilor societăţii. prevenire secundară:
La nivelul primar al prevenţiei • identificarea zonelor ce pot favoriza
măsurile luate de poliţie urmăresc: comiterea unor infracţiuni sau a
• pregătirea antiinfracţională şi anti- altor acte de tulburare a ordinii şi
victimală a populaţiei (în special liniştii publice;

182
• acordarea asistenţei de specialitate a fi România, se impune de urgenţă
şi de consultanţă agenţilor econo- reevaluarea conceptului şi a activităţilor
mici şi desfăşurarea activităţii de concrete de prevenire a criminalităţii, în
pază şi protejare a bunurilor proprii; vederea modificării şi adaptării strate-
• asigurarea măsurilor de prevenţie giilor existente, dar şi a elaborării unor
pentru persoanele cu risc crescut de noi strategii pe baza aspectelor des-
a deveni victime (femei, bătrâni, prinse din evaluarea activităţilor desfă-
copii). şurate.
În relaţiile cu comunitatea, ofiţerii Procesul educativ specific prevenirii
structurilor de prevenire şi ai celor de implică nu numai cunoaşterea a ceea ce
relaţii publice şi comunicare, pe palierul este interzis de lege, dar şi formarea de
prevenirii şi combaterii criminalităţii nu deprinderi în sensul respectării ordinii
trebuie să neglijeze activităţile ce se pot de drept şi a normelor de convieţuire
desfăşura în instituţiile de învăţământ socială proprii unei societăţi democra-
sau în alte colectivităţi compacte. tice şi civilizate.
Scopul acestora este de a informa şi Nu trebuie omis faptul că pe lângă
a pregăti pe deoparte în domeniul analizele periodice, studiile de caz,
prevenirii fenomenului, iar pe de altă sondajele de opinie, anchetele socio-
parte pentru atragerea la colaborare. logice, evidenţiază date, care fiind
În acest scop, se pot organiza implementate, prelucrate şi interpretate
discuţii, dialoguri, dezbateri pe baza sunt de un real folos în asigurarea unui
unor programe stabilite cu managerii control al fenomenului infracţional.
acestora. Scopul transmiterii de mesaje Concluzionând, se poate spune că
prin intermediul activităţilor de comuni- intercondiţionarea şi interferenţa dintre
care şi relaţii publice nu este numai cunoaştere, comunicare şi prevenire,
acela de informare, dar şi de pregătire reprezintă succesul acţiunilor menite a
antivictimizare, antiinfracţională. controla, dirija şi stăpânii criminalitatea
Într-o societate deschisă, care tinde indiferent de formele sale de mani-
spre edificarea unui stat de drept festare.
structurat şi articulat aşa cum se doreşte

BIBLIOGRAFIE
1. Constituţia României;
2. Banciu Dan, Sorin M. Rădulescu, Introducere în delicvenţa juvenilă, Ed.
Medicală, 1990;
3. Gheorghe Nistoreanu, Costică Păun, Curs de criminologie, Ed. Europa Nova,
1996;
4. Costică Voicu, Florin Sandu, Managementul organizaţional în domeniul ordinii
publice, Ed. M.I., 2001;
5. Ionescu G., Psihoterapie, Ed. Ştiinţifică, 1990;
6. Curs de pregătire şi instruire profesională a poliţiştilor – dezvoltarea relaţiei cu
comunitatea, Centrul de Resurse Juridice şi I.C.P.C., noiembrie, 2003.
183
CONSIDERAŢII PRIVIND PREVENIREA
CRIMINALITĂŢII

Comisar de poliţie MIHAIL NIZAM


Centrul de Studii Postuniversitare Bucureşti, Catedra Management Şi
Legislaţie - Membru I.P.A Regiunea 17

In Romania, the society (the public) considers the responsibilities


of reducing the dangers and of watching the communities security,
especially when those are exposed to risks, are due only to the State,
reason for which when we are referring to the prevention of crimes, we
must mention the necessity of a confidence climate creation among State’s
representatives, experts, the public and the press.
Largely, the crime prevention activities, mean by definition,
receptivity, sensitivity and flexibility regarding the dynamics and
complexity of the social and economical life, where the main objectives are
social order, a public security climate indemnification, community
members sympathy to the prevention and risk evaluation actions in time
and space.
Education for the crime prevention and that of any breach of the
order of law is a permanent lifelong process, which we can find regardless
of age or generation, on all global social system scales.

Criminalitatea este nu numai un celor hiperadaptate ale criminalităţii


fenomen juridic ci şi unul socio-uman, organizate, a apărut în tot mai multe
deoarece reflectă deopotrivă individua- forme, de la o etapă la alta, a preocupat
litatea biopsihosocială a participanţilor şi preocupă tot mai mult forurile statale
la comiterea de infracţiuni, dar şi reali- şi suprastatale, instituţiile specializate,
tatea social-istorică, în unitatea contra- oamenii de ştiinţă.
dictorie şi în diversitatea lor. Lupta Pornind de la această preocupare,
împotriva criminalităţii se desfăşoară în cooperarea şi schimbul de informaţii
toate statele, prin măsuri concertate dintre statele europene au evidenţiat
deopotrivă de prevenire şi de constrîn- faptul că toate aceste state primesc
gere cu aplicarea de sancţiuni penale. semnale repetate atât de la propriile
Tendinţele actuale ale criminali- instituţii, cât şi de la organisme spe-
tăţii în plan intern şi internaţional. cializate în legătură cu evoluţia îngrijo-
Criminalitatea mondială caracteri- rătoare a fenomenului infracţional.
zată prin coexistenţa formelor clasice de Din acest motiv, cu mult timp în
inadaptare economică şi culturală, a urmă (15 ani) ele au trecut la elaborarea

184
de stategii, programe şi înfiinţarea de veghere şi securitate, astfel încât, în
structuri organizaţionale menite să asi- limitele competenţelor lor, acestea din
gure prevenirea mai eficientă a crimi- urmă să ajute poliţia în prevenirea
nalităţii. criminalităţii”.
Faptul că aceste strategii şi instituţii Traversăm o perioadă în care, la
au devenit o necesitate stringentă, nu marile flageluri sociale cunoscute -
numai în Europa, ci şi în întreaga lume, corupţia, sărăcia, şomajul, drogurile,
arată opţiunea statelor democratice alcoolismul - se adaugă terorismul,
pentru acţiuni ce pot opri altfel decât crima organizată, degradarea mediului
prin coerciţie evoluţia fenomenului urban, precum şi factori subtili ca
infracţional, recunoscând prevenirea ca abuzurile, discriminările, absenţa con-
pe o activitate cu însemnată valoare trolului, promovarea violenţei prin
practică. mass-media. Toţi aceşti factori se
Unul din instrumentele internaţi- conjugă, desigur, cu cei particulari unei
onale care se referă la acest tip de acti- ţări sau unei regiuni, amplificând, mai
vitate este Recomandarea R 19/1987 a mult sau mai puţin, vulnerabilitatea
Comitetului Miniştrilor Statelor Mem- socială şi costurile criminalităţii. Gru-
bre ale Consiliului Europei, care: purile care suferă cel mai mult din
,,luând în considerare preocuparea cres- cauza criminalităţii rămân mereu ace-
cândă a publicului faţă de creşterea leaşi: tinerii, vârstnicii, femeile, persoa-
numărului infracţiunilor, efectul limitat nele singure, cei care trăiesc în cartiere
al măsurilor represive penale şi încăr- mărginaşe.
cătura deosebită care rezultă din acestea Ca urmare, prevenirea criminalităţii
pentr sistemele de justiţie penală reco- devine un imperativ al acestei perioade
mandă statelor membre să includă pentru România, în care obiectivele
prevenirea ca misiune permanentă în principale sunt ordinea socială, consoli-
programele guvernamentale de luptă darea mecanismelor de respectare şi
împotriva criminalităţii, să încurajeze şi aplicare a legilor, formarea şi solidari-
să susţină pe plan naţional, regional şi zarea publicului la acţiunile preventive,
local organismele de prevenire a cri- supravegherea şi evaluarea riscurilor în
minalităţii”. timp şi spaţiu. Prevenirea delincvenţei
Pentru a fi eficace o politică de cuprinde acţiuni colective noncoercitive
prevenire impune concursul activ al asupra cauzelor infracţiunilor pentru a
colectivităţii şi coordonarea eforturilor le reduce probabilitatea sau gravitatea.
poliţiei şi a altor organisme publice şi În ultimii ani, două modalităţi sunt
private. mai utilizate:
Totodată se recomandă guvernelor - prima este prevenirea socială,
statelor membre: ,,să ia măsuri pentru care, apelând la educaţie prin interme-
obţinerea sprijinului organismelor inte- diul instituţiilor şi specialiştilor, împie-
resate în activităţile de prevenire şi dică evoluţia indivizilor spre inadaptare
asigurarea colaborării strânse a acestor şi antisocialitate
organisme, încurajând relaţiile pozitive - a doua este prevenirea situaţională
între poliţie şi societăţile de supra- şi urmăreşte protejarea persoanelor şi
185
bunurilor cu ajutorul poliţiştilor şi ƒ principiul echidistanţei – imparţia-
experţilor în domeniu, care stabilesc litate organelor statale în prevenirea
măsuri eficace în teren, instruiesc criminalităţii, tratament nediscrimi-
cetăţenii, instalează dispozitive. natoriu pentru victimă şi infractor,
Problematica actuală a prevenirii proporţionalitatea intervenţiei;
criminalităţii este complexă şi impune ƒ principiul responsabilităţii în exerci-
clarificări teoretice, investigaţii de teren tarea actului de autoritate - angaja-
şi o bună comunicare cu lumea ştiin- ment, deontologie profesională, în-
ţifică din ţară şi străinătate. deplinirea sarcinilor, acceptarea şi
Întreaga activitate are în centrul său suportarea consecinţelor;
o diversitate de programe pentru copii ƒ principiul cooperării şi utilităţii so-
şi familie, pentru şcoli şi comunităţi, ciale;
pentru victime, pentru minorităţi şi ƒ principiul priorităţii măsurilor pre-
imigranţi, dar şi programe specializate ventive;
în domeniu toxicomaniei, corupţiei, ƒ principiul descentralizării;
crimei organizate. În România, preve- ƒ principiul transparenţei şi apropierii
nirea şi combaterea criminalităţii consti- de comunitate.
tuie atributele esenţiale ale poliţiei şi au
ca obiectiv prioritar apărarea drepturilor Obiectivele fundamentale ale Pre-
şi libertăţilor fundamentale ale per- venirii Criminalităţii se constituie din
soanei, a proprietăţii, precum şi apă- obiective generale şi obiective spe-
rarea ordinii publice în condiţiile legii. cifice.
Conform Legii nr. 218 / 2002, Obiective generale:
Poliţia Română ,,aplică măsuri de pre- ƒ reducerea fenomenului şi a ratei
venire şi combatere a fenomenului criminalităţii;
infracţional (art. 26, alin. 2)” şi ƒ creşterea gradului de siguranţă
efectuează studii şi cercetări privind publică;
dinamica infracţionalităţii, propunând ƒ reducerea riscului de victimizare;
măsuri de prevenire a acestuia (art. 26, ƒ reabilitarea şi reinserţia socială a
alin. 23). Rolul primordial al instituţiei infractorilor;
poliţiei este acela de a servi o nevoie Obiective specifice:
socială precisă- protecţia comunităţii în ƒ identificarea factorilor de risc, a
ansamblul ei împotriva oricăror încăl- cauzelor şi circumstanţelor favori-
cări ale legii. zante ale săvârşirii infracţiunilor;
ƒ conştientizarea asupra pericolului
Principiile care stau la baza criminalităţii;
prevenirii criminalităţii sunt: ƒ dezvoltarea de programe şi politici
ƒ principiul legalităţii - supremaţia legislative în scopul diminuării
normei de drept în desfăşurarea criminalităţii şi în vederea realizării
activităţii de prevenire a crimina- obiectivelor stabilite;
lităţii; ƒ compatibilizarea instituţională şi
ƒ respectarea drepturilor şi libertăţilor funcţională a structurilor europene.
fundamentale ale omului; ƒ
186
Conceptul de prevenire a crimi- preventive, însă principalele forme de
nalităţii. manifestare pot fi sintetizate astfel:
Clasificarea acţiunilor specifice Prevenirea primară: care are ca
de prevenire. scop împiedicarea comiterii infracţi-
Prevenirea criminalităţii reprezintă unilor, cu accent pe aspectele ambien-
ansamblul de măsuri noncoercitive des- tale şi sociale.
tinate să reducă sau să contribuie la Prevenirea primară constă în:
reducerea criminalităţii şi a sentimen- Reducerea premiselor care favori-
tului de insecuritate a cetăţenilor atât zează în mod direct şi indirect crimi-
cantitativ, cât şi calitativ fie prin reacţia nalitatea face mai dificilă şi mai riscantă
socială faţă de activitatea criminală, fie săvârşirea de infracţiuni şi descurajează
prin politicile şi intervenţiile create infractorii să comită fapte penale.
pentru a reduce potenţialul infracţional Aceasta implică măsuri adecvate de
şi cauzele infracţiunii. Aceasta include scădere a numărului potenţialelor victi-
activitatea Guvernului, a instituţiilor me şi a oportunităţilor de comitere a
competente, a organelor judiciare a faptelor şi impune prezenţa unor agenţi
autorităţilor locale, a asociaţiilor spe- care să asigure o prevenire reală şi
cializate, a sectorului privat şi voluntar, eficientă a criminalităţii, eliminând
a cercetătorilor şi a sectorului public astfel trei dintre factorii esenţiali de fa-
sprijinit de media. vorizare a comportamentului antisocial.
Patru factori determinanţi stau la Modalităţi de realizare:
baza activităţii infracţionale: un făptu- ƒ introducerea şi promovarea unor
itor suficient de motivat, o ţintă adec- cerinţe minime de securitate
vată, o conjunctură favorabilă şi absenţa pentru sediile rezidenţiale şi spaţii
unei împrejurări care să prevină sau să comerciale de către consiliile locale
împiedice săvârşirea faptei. Efectul şi judeţene, mediul de afaceri;
activităţii de prevenire îl reprezint㠃 îmbunătăţirea sistemului de ilu-
eliminarea unuia dintre cei patru factori, minare publică de către consiliile
împiedicând astfel comiterea infracţi- locale;
unii. Activitatea de Prevenire a crimina- ƒ amplificarea activităţilor de inter-
lităţii reprezintă ansamblul măsurilor venţie a organelor de ordine de
luate de societate pentru împiedicarea către Ministerul Internelor şi Re-
comiterii de fapte antisociale şi redu- formei Administrative, Autoritatea
cerea prejudiciilor cauzate de acestea. Naţională de Control;
Activitatea de prevenire desfăşurat㠃 utilizarea mijloacelor video de su-
de organele de poliţie se realizează pe praveghere în spaţiile cu risc cri-
următoarele (trei) coordinate de acţiune: minogen (spaţii publice, mijloace
a)reactivă (răspund la solicitări); de transport în comun) de către
b) proactivă (mijloace specifice); Ministerul Internelor şi Reformei
c)interactivă (consultarea comuni- Administrative şi Autoritatea Naţi-
tăţii şi acţiuni comune). onală de Control;
În doctrina de specialitate exist㠃 implicarea pe bază de voluntariat
mai multe clasificări ale acţiunilor a cetăţenilor în activitatea de
187
supraveghere a zonelor cu o rată Modalităţi de realizare:
sporită a criminalităţii de către ƒ derularea de programe de asis-
Ministerul Internelor si Reformei tenţă pentru părinţi prin responsa-
Administrative, organizaţii negu- bilizarea Ministerului Educaţiei,
vernamentale; Cercetării şi Tineretului, Ministe-
Reducerea factorilor sociali care fa- rului Sănătăţii, a Ministerului
vorizează criminalitatea implică adapta- Muncii, Solidarităţii Sociale şi
rea măsurilor care să genereze schim- Familiei;
barea atitudinii publice faţă de fapta ƒ derularea de programe de asis-
antisocială şi făptuitor prin adoptarea tenţă a minorilor cu probleme
unei poziţii active de opoziţie faţă de prin responsabilizarea Ministerului
acestea. Educaţiei,Cercetării şi Tineretului,
Modalităţi de realizare: Ministerului Sănătăţii, a Ministe-
ƒ campanii şi programe educaţi- rului Muncii, Solidarităţii Sociale şi
onale de prevenire pentru catego- Familiei;
riile sociale cu risc criminogen ƒ derularea de programe care să
sporit şi de victimizare promo- încurajeze victimele repetate ale
vate de către Ministerul Educaţiei, infracţiunilor să-şi consolideze
Cercetării şi Tine-retului, Agenţia măsurile de protecţie a vieţii per-
Naţională Antidrog, organizaţii ne- sonale şi proprietăţii prin respon-
guvernamen tale, mass-media; sabilizarea Ministerului Internelor si
ƒ stimularea coeziunii sociale, în- Reformei Administrative;
curajarea cetăţenilor să sesizeze ƒ includerea obligatorie în cadrul
comiterea de infracţiuni orga- orelor de consiliere şi orientare a
nelor abilitate de către Ministerul elementelor de studiu necesare în
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, vederea prevenirii criminalităţii
Ministerul Public, Direcţia Naţi- prin responsabilizarea Ministerului
onală Anticorupţie, Avocatul Popo- Educaţiei,Cercetării şi Tineretului.
rului, organizaţiile neguvernamen- Prevenirea terţiară: are ca scop
tale, mass-media; acţionarea cu prioritate asupra persoa-
ƒ reducerea ratei şomajului prin res- nelor care au comis deja fapte penale,
ponsabilizarea Ministerului Muncii, urmărindu-se descurajarea săvârşirii de
Solidarităţii Sociale şi Familiei; infracţiuni în mod repetat.
ƒ programe de asistenţă familială Modalităţi de realizare:
prin responsabilizarea Ministerului ƒ implementarea unor programe
Sănătăţii, a Ministerului Muncii, adecvate de reabilitare a per-
Solidarităţii Sociale şi Familiei; soanelor condamnate prin respon-
Prevenirea secundară: are ca scop sabilizarea Ministerului Justiţiei,
acţionarea cu prioritate asupra poten- Ministerului Internelor si Reformei
ţialilor infractori şi a potenţialelor vic- Administrative;
time, urmărindu-se schimbarea compor- ƒ derularea unor programe de edu-
tamentului social al indivizilor cu caţie în mediul penitenciar prin res-
tendinţe deviaţioniste evidente. ponsabilizarea Ministerului Justiţiei;
188
ƒ derularea unor programe inte- Metodologia de lucru în cadrul
grate de reinserţie socio-econo- Strategiei naţionale de prevenire a
mică a foştilor infractori prin res- criminalităţii implică :
ponsabilizarea Ministerului Muncii, ƒ conlucrarea interinstituţională la
Solidarităţii Sociale şi Familiei, nivel naţional, regional, local;
Ministerului Justiţiei; ƒ coordonarea politicilor administra-
ƒ campanii de conştientizare a pu- tive şi judiciare prin intermediul
blicului menite să asigure rein- Consiliul Naţional de Prevenire a
serţia socială a condamnaţilor Criminalităţii;
prin responsabilizarea organizaţiilor ƒ sincronizarea reţelei justiţiei penale
neguvernamentale şi mass-media. (colaborare efectivă şi coordonată
Poliţia desfăşoară activităţi de pre- între parchet, poliţie şi alte organe
venire cu efective proprii, în cooperare de investigare fără atribuţii judi-
cu celelalte unităţi ale Ministerului ciare);
Internelor şi Reformei Administrative, ƒ consultarea permanentă şi imple-
dar şi cu alte (instituţii), autorităţi cu mentarea măsurilor preventive
atribuţii de control social şi instructive- împreună cu parteneri din societatea
educative. civilă (organizaţii neguvernamen-
Poliţia poate angrena în activitatea tale în acordarea de asistenţă victi-
de prevenire atât membrii comunităţii melor, mediul de afaceri în pre-
care doresc să participe la acţiunile venirea criminalităţii economico-
iniţiate de aceasta, cât şi reprezentanţii financiare, unităţi de învăţământ, în
organizaţiilor neguvernamentale şi ale realizarea unui mediu sigur pentru
altor segmente din societatea civilă. elevi etc.);
Stategia naţională de prevenire a ƒ transparenţa măsurilor şi a modului
criminalităţii, stabilind obiectivele şi de implementare.
liniile generale de acţiune ale activităţii Din punct de vedere al mecanis-
de prevenire la nivel naţional, include melor de evaluare avem:
strategii şi programe la nivelul urmă-
toarelor instituţii: Evaluări interne- efectuate în plan
- Ministerul Internelor şi Reformei naţional prin rapoarte periodice de
Administrative; progres, întocmite de fiecare autoritate
- Ministerul Justiţiei; publică în domeniul specific de acti-
- Ministerul Educaţiei,Cercetării şi vitate, pe baza datelor statistice, indica-
Tineretului; torilor cantitativi şi calitativi, sistemelor
- Ministerul Muncii, Solidarităţii proprii de testare şi apreciere a capa-
Sociale şi Familiei; cităţii instituţionale.
- Ministerul Sănătăţii;
- Avocatul Poporului; Evaluări independente - efectuate
- Agenţia Naţională Antidrog; de către organisme guvernamentale şi
- Autoritatea Naţională de Control; neguvernamentale naţionale, internaţi-
- Consiliul Naţional de Prevenire a onale şi regionale.
Criminalităţii etc.
189
Factorii de risc şi factorii favori- substanţe a căror dezvoltare este fa-
zanţi ai criminalităţii: vorizată de factorii menţionaţi mai
Factorii de risc : sus;
• instabilitatea socială şi economică a i) multiplicarea activităţilor legate de
unor zone ; crima organizată, mai ales de
• expansiunea reţelelor criminalităţii traficul de droguri şi tăinuirea
organizate şi corupţiei; obiectelor furate;
• inconsecvenţa cadrului legislativ j) promovarea, mai ales prin mass-
necesar desfăşurării activităţii; media, a ideilor şi atitudinilor care
• lipsa de receptivitate a societăţii sunt surse ale violenţei, inegalităţii
civile şi atingerea nivelului de con- şi intoleranţei.
ştientizare civică pentru desfăşu- La acestea se mai adaugă factori
rarea de activităţi parteneriale. agravanţi care, din păcate, sunt foarte
Factorii favorizanţi : răspândiţi: deresponsabilizarea indivi-
a) sărăcia, şomajul, analfabetismul, zilor datorită sărăciei, centrarea pe
absenţa locuinţelor bune şi ieftine, momentul prezent, convingerea că nu-şi
sistemul de învăţământ şi de for- pot controla viaţa, luptele pentru aca-
mare inadaptat; pararea pieţei alcoolului şi a drogurilor,
b) număr crescând de cetăţeni fără infracţiunile comise de consumatorii de
perspectivă de inserţie socială şi droguri pentru a procura bani, desen-
agravarea inegalităţilor sociale; sibilizarea oamenilor generată de etala-
c) disocierea legăturilor sociale şi fa- rea violenţei la televiziune.
miliale agravate printr-o educaţie Recomandări privind prevenirea
parentală inadecvată, educaţie care criminalităţii.
face deseori dificile condiţiile de Reducerea criminalităţii presu-pune
viaţă; activităţi şi proiecte orientate simultan
d) condiţiile dificile pe care le cunosc în trei direcţii:
oamenii care migrează spre oraş sau - spre prevenire
spre alte ţări; - spre disuasiune (descurajare)
e) distrugerea identităţii culturale de - spre combatere
origine, rasismul şi discriminarea Desigur, programele de prevenire
care pot crea dezavantaje în planul eficace pe termen lung vor fi cele care
social, al sănătăţii şi al angajării în se adresează copiilor şi contextelor
muncă; familiare generatoare de violenţă.
f) degradarea mediului urban, mai ales Prioritare în România sunt progra-
insuficienţa echipamentelor colec- mele de prevenire care vor avea ca
tive în anumite cartiere; obiect tinerii defavorizaţi, familiile
g) dificultăţile, create de societatea mo- acestora şi şcoala. Întreaga activitate de
dernă, de a insera correct oamenii în prevenire tre-buie fundamentată pe acte
comunitate, în familie, în mediul de normative care să-i ofere perenitate,
muncă, în şcoală şi a se identifica valoare sim-bolică, pedagogică şi
cu o cultură; desigur să definească responsabilităţile
h) abuzul de alcool, de droguri şi alte partenerilor implicaţi.
190
Cadrul juridic intern şi interna- Europei. Acestei recomandări i se
ţional. alătură şi altele ca:
Activitatea de prevenire a crimi- - Recomandarea nr. (2000) 20 a
nalităţii desfăşurată de poliţie se reali- Consiliului Europei privind rolul
zează în baza prevederilor Constituţiei, intervenţiei psihosociale precoce în
a Legii 218/2002 privind organizarea şi prevenirea comportamentelor criminale;
funcţionarea Poliţiei Române, a celor- - Recomandarea nr. (87) 20 a
lalte acte normative, ordine şi dispoziţii Consiliului Europei referitoare la
ale M.I.R.A, a planurilor de muncă reacţiile sociale faţă de delincvenţa
lunare. Un prim instrument interna- juvenilă;
ţional care se referă la activitatea de - Recomandarea nr. R (96)8 a
prevenire a criminalităţii este Recoman- Consiliului Europei privind politica
darea R 19/1987 a Comitetului Miniş- penală într-o Europă în transformare.
trilor Statelor Membre ale Consiliului

191
TRAFICUL CU FIINTE UMANE, FACTORI
GENERATORI SI FAVORIZANTI

Comisar şef de poliţie PĂUN CONSTANTIN


Membru al I.P.A – Regiunea 17

Trafficking in human beings has been named the slavery of XXI


century. Although the phenomenon is partly known, the dimension of
which is responsible nowadays is not yet factually known. Up to 4 million
persons are registered as having been trafficked every year, the majority of
whom being women and children, though the traffickers allow for a
growing number of men and boys for the exploitation of forced labour and
other practices of exploitation.

În ultimul deceniu, traficul de fiinţe dimensiunea de care se face responsabil


umane a devenit o problemă majoră, în ultimii ani nu se cunoaşte înca în
atât la nivel naţional cât şi inter- mod corespunzător. In plan regional,
naţional, afectând numeroase persoane criza din Balcani din ultimul deceniu
şi ţări. a favorizat dezvoltarea fenomenului,
Statisticile fundamentate pe cazu- România fiind citată ca ţară de origine
istica soluţionată de instituţiile abilitate şi de tranzit pentru marile reţele de
cu aplicarea legii, relevă tendinţele de trafic de femei, provenind îndeosebi din
Asia, dar şi din ţările vecine ca Ucraina,
Moldova sau Belarus, cu destinaţia în
ţările din fosta Iugoslavie (cu accent pe
regiunea Kosovo), precum şi Turcia,
Grecia sau statele din Europa Occi-
dentală.
Analiza studiilor de caz şi a sta-
tisticilor Poliţiei a permis structurarea
unor categorii de cauze şi condiţii ce
generează şi susţin fenomenul trafi-
amplificare a traficului de persoane, cului de persoane (în vederea exploa-
mai ales a prostituţiei juvenile, care, de tării sexuale, în special ).
la an la an, îmbracă forme tot mai a. Factorii socio-economici
insidioase, frizând adesea aparenţele Nivelul de trai – ca factor
legalităţii. economic – se prezintă atât sub o
Traficul de fiinţe umane a fost dimensiune obiectivă, raportându-se la
denumit sclavia secolului XXI. Cu toate nivelul mediu de trai dintr-o societate,
că fenomenul este cunoscut în parte, cât şi sub o dimensiune subiectivă ce se
192
referă la percepţia individuală, evalu- părinţi sau chiar ambii sunt şomeri,
area personală pe care individul o face confruntându-se cu mari dificultăţi ma-
statutului său economic. Lipsurile mate- teriale sau ele însele având o situaţie
riale reprezintă motivul principal al familială grea, fiind abandonate de soţi
practicării prostituţiei (83%), fie perce- şi având în întreţinere copii. Zonele cele
put ca nivel de subzistenţă, fie raportat mai sărace din România sunt Moldova
la un nivel de aspiraţii dincolo de care şi Muntenia ,relaţia dintre sărăcia
persoana se consideră marginalizată de acestor zone şi fenomenul de trafic fiind
societate. Situaţia materială precară este pusă în evidenţă prin: reducerea locu-
motivul determinant cel mai des întâlnit rilor de muncă, reducerea posibilităţilor
combinată, deseori, cu lipsa de per- tinerilor de a deveni independenţi
spectivă în ameliorarea acestei stări de material, în raport cu familia, reducerea
fapt). Cele mai multe dintre victime şanselor de întemeiere a unei familii.
aparţin unor familii în care unul dintre

HARTA RISC
HARTA RISC
CRIMINALITATE RELATIONATA
CRIMINALITATE RELATIONATA
TRAFICULUI DE PERSOANE 2005
TRAFICULUI DE PERSOANE 2005

RISC RIDICAT
RISC RIDICAT
T > 200
T > 200

RISC MODERAT
RISC MODERAT
100< T <200
100< T <200

RISC SCAZUT
RISC SCAZUT
T > 100
T > 100

Şomajul reprezintă acel factor ce context, se evidenţiază şi nivelul scăzut


duce la scăderea bruscă şi excesivă a al salariilor, care nu acoperă minimul
nivelului de trai, afectând echilibrul necesităţilor. Aşadar, chiar dacă, în
interior al individului. situaţii excepţionale, aceste persoane îşi
În condiţiile procesului continuu de găsesc locuri de muncă, sunt de obicei
restructurare economică, numeroase angajate fără documente oficiale şi sunt
tinere, mai ales cele cu un nivel scăzut prost plătite.
de profesionalizare, nu îşi găsesc locuri De asemenea, modelul de succes
de muncă, ajungând să aleagă prosti- este important în întărirea deciziei de
tuţia ca mijloc de subzistenţă. În acest migraţie externă pentru un loc de

193
muncă. Modelul de succes funcţionează preocuparea de a asigura o socializare
ca un factor de conturare a mirajului corectă a copiilor sau care, intenţionat,
străinătăţii, dar şi ca o asigurare că nu asigură modele de socializare negative,
există eşec, ceea ce creşte încrederea implicându-i în activităţi infracţionale,
potenţialei victime în recrutor. ceea ce creează o atitudine de ostilitate
Crizele economice. Inegalităţile de şi indiferenţă faţă de familie şi soci-
dezvoltare economică între ţări incită etate.
persoanele să îşi părăsească ţara de Religia, deţine un rol foarte pu-
origine şi să îşi caute un serviciu mai ternic de influenţare şi prevenţie în
bine plătit în străinătate. Conjunctura combaterea criminalităţii. Relaţia cu
economică defavorabilă la nivelul preotul pare să fie, totuşi, importantă.
întregii ţări duce la accentuarea scăderii Este clar că apelul la un duhovnic, care
nivelului de trai al claselor sociale reprezintă o relaţie importantă cu
defavorizate. Crizele economice se ca- moralitatea de tip religios, diminuează
racterizează prin inflaţie galopantă, blo- riscul de a fi traficată. Anumite valori
caj financiar, pierderea pieţei externe de religioase limitează aspiraţiile ilegitime
desfacere a mărfurilor, ceea ce afec- sau, în orice caz, pot rezolva tensiunea
tează capacitatea de producţie, nivelul dintre nivelul aspiraţiilor si realitate.
salariilor, rata şomajului. Urbanizarea. Mişcarea populaţiei
Industrializarea reprezintă un umane în plan geografic (mobilitatea
factor de progres economic şi social, orizontală) şi în plan profesional
oferind locuri de muncă, posibilităţi (mobilitatea verticală), determinate de
superioare de instruire, bunuri de larg urbanizare are ca efect dezorganizarea
consum de o calitate mai bună, ducând instituţiilor sociale existente şi crearea
la creşterea nivelului de trai al societăţii altor instituţii sociale noi, ceea ce duce
respective. Dar industrializarea produce la micşorarea controlului social.
şi efecte secundare, ducând la creşterea Educaţia, este cel mai important
fenomenului infracţional. Ritmul rapid factor determinant al unei conduite,
al industrializării face imposibilă asigu- care, în final, aduce celui ce o adoptă
rarea unor condiţii social – edilitare postura de victimă. Carenţele educaţi-
minime pentru populatie. De asemenea, onale accelerează angajarea în prosti-
ia amploare mobilitatea orizontală, po- tuţie sau proxenetism prin poziţionarea
pulaţia rurală migrând spre zona subiectului în imposibilitatea de a alege
industrializată. În mediul rural persoana altă alternativă. Incapacitatea femeilor
era cunoscută, apreciată la valoarea sa, victimizate de a-şi găsi locuri de muncă
beneficiind de un sistem relaţional în ţările de origine se datorează fie
foarte strâns, pe când zona industria- abandonului şcolar, fie lipsei vreunei
lizată e un mediu impersonal unde calificări.
devine un necunoscut, ceea ce produce Drogurile. Persoana care devine
efecte negative asupra personalităţii. dependentă de droguri trebuie să aibă
b. Factorii socio-culturali bani pentru procurarea lor, de aceea
Familia. Marea majoritate a victi- multe dintre acestea vor sfârşi prin a se
melor provine din familii lipsite de prostitua.
194
Ceea ce trebuie subliniat este faptul în străinătate. Prin urmare, pentru a
că angajarea pe calea prostituţiei, în adopta o politică penală adecvată
România nu are o coloratură pur perioadei pe care o traversăm, este
economică, ci este mediată de numeroşi nevoie de un regim sancţionator mai
alţi factori printre care: aspru, ceea ce va eficientiza lupta
a) eşecul familial personal; împotriva traficului de persoane în
b) angajarea în viaţa sexuală la vederea exploatării sexuale.
vârste foarte fragede; Problema reglementării juridice a
c) agresarea sexuală. prostituţiei este extreme de complexă şi
Numărul prostituatelor ce au fost nu se poate reduce la instituţionalizarea
victime ale abuzului sexual precoce este ei fără a ţine seama de consecinţele pe
destul de mare. Aceste violuri de multe care această instituţionalizare le poate
ori incesturi, generează sentimentul de avea asupra societăţii.
dezvoltare, culpabilitate, atrăgând un f) Factorii politici
comportament pasiv care distruge Situaţiile de criză sau de conflict,
identitatea individului şi facilitează fie că e vorba de război, fie de revo-
transformarea corpului în marfă luţie, creează o stare de non-egalitate
sexuală; (prăbuşirea sau absenţa structurilor
d) Atracţia exercitată de o juridice tradiţionale), care este deosebit
meserie „interesantă” lipsită de rutină de favorabilă dezvoltării tuturor tipu-
şi dificultăţile ocupaţiei cotidiene şi rilor de trafic, inclusiv traficului de
care permit o serie de „avantaje” fiinţe umane în vederea exploatării
e) Factorii juridici sexuale.
Legislaţia penală, încă lacunară şi g) Influenţe criminogene interna-
insuficient armonizată, abordarea din ţionale.
unghiuri diferite a fenomenului trafi- O ţară cu graniţe deschise este
cului, eficienţa redusă a controlului supusă atât efectelor favorabile ale
în acest domeniu, contrabalansată de culturii şi civilizaţiei mondiale, cât şi
acţiunile tot mai bine organizate ale infracţionalităţii organizate pe plan
crimei transfrontaliere, ce exploatează internaţional.
rapid disfuncţionalităţile existente sunt, Traficul de persoane, ca formă de
de asemenea, cauze ale proliferării tra- manifestare a criminalităţii organizate,
ficului de persoane. Lipsa de eficacitate are nevoie de pieţe noi de desfacere, de
a controlului în acest domeniu se reţele noi, de filiere necontrolate, având
reflectă şi în gradul mare de escamotare o viteză de desfăşurare şi o capacitate
sub aparenţa legalităţii, dovadă prolife- de adaptare extraordinare şi dispunând
rarea agenţiilor de fotomodele, de im- de mijloace băneşti adecvate scopurilor
presariat artistic, oficiile matrimoniale, propuse.
agenţii de plasament a forţei de munca

195
CARACTERIZAREA GENERALĂ A FENOMENULUI
DISPARIŢIILOR MINORILOR

ADRIAN DUMITRESCU
Comisar şef de poliţie, Şeful Serviciului Urmăriri din cadrul Inspectoratului
General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigaţii Criminale
CRISTIAN-EDUARD ŞTEFAN
Asistent universitar, Academia de Poliţie „A.I. Cuza” – Facultatea de Poliţie

The minors’ disappearances in the contemporary society is a continuously


increasing phenomenon having multiple causes. The article presents the
situations in which the police must be informed about. Disappearances
might be resumed to voluntary leavings or produced in alarming
circumstances. All at once, the authors are emphasizing also the
institutional field of preventing and fighting against the minors’
disappearances

Dispariţia şi exploatarea sexuală a dispărute au fost găsite ucise după ce


minorilor constituie un fenomen care a fuseseră lipsite de libertate pentru a fi
depăşit de mult frontierele unei singure abuzate sexual şi unele dispariţii neelu-
ţări. În ţara noastră, după anul 1990, cidate, asupra cărora planează suspi-
fenomenul de dispariţie a minorilor a ciunea de răpire şi traficare, au suscitat
cunoscut o evoluţie ascendentă, ca un interes deosebit pentru mass-media
urmare a regresului economic, a şi au afectat considerabil sentimentul
lacunelor legislative privind ocrotirea general de insecuritate publică.
minorilor, dar şi datorită dobândirii În unele cazuri, dispariţia sesizată
unor drepturi şi libertăţi fundamentale poliţiei poate disimula săvârşirea unor
prin care s-a garantat libera circulaţie a infracţiuni grave, cum ar fi omorul cu
persoanelor în ţară şi în străinătate. ascunderea sau secţionarea cadavrului,
În ultimii ani Poliţia Română a violul urmat de moartea sau sinuciderea
înregistrat o creştere substanţială a sesi- victimei, tâlhăria urmată de moartea
zărilor privind dispariţiile de minori98, victimei, răpirea sau sechestrarea mino-
iar existenţa unor cazuri în care minore rului, traficul internaţional de copii, etc.
Stabilirea împrejurărilor producerii
98
Potrivit statisticilor existente la nivelul dispariţiei contribuie la soluţionarea
Inspectoratului General al Poliţiei Române în cauzelor sesizate organelor de poliţie,
primul semestru al anului 2008, organele de iar atunci când motivul dispariţiei îl
poliţie instrumentează 390 cazuri de dispariţii
ale minorilor, din care 80 cu vârsta până la 10
constituie săvârşirea unei infracţiuni
ani, iar 310 cu vârsta cuprinsă între 10 şi 18 ani. grave, există premisa descoperirii cu
196
operativitate a autorilor şi tragerea lor la Momentul sesizării dispariţiei poate
răspundere penală. reprezenta un factor important în
Dincolo de consecinţele individuale găsirea minorului. Dacă dispariţia este
ale evenimentelor, dispariţiile minorilor sesizată la scurt timp după producerea
reprezintă fapte cu implicaţii negative evenimentului, şansele de găsire a
pentru întreaga societate. Dispariţia minorului sunt considerabile. În mod
unui minor, oricare ar fi deznodământul contrar, dacă dispariţia este sesizată
ei, produce o stare de nelinişte mem- tardiv, şansele de găsire în viaţă scad
brilor de familie, aceştia fiind, de proporţional cu trecerea timpului.
regulă, primele persoane care semna- Teoretic, orice minor care pleacă de
lează evenimentul organelor de poliţie. acasă poate fi expus unor situaţii de risc
Semnalarea cazurilor privind dispa- imprevizibile, fie că a plecat cu acordul
riţia minorilor se realizează prin inter- părinţilor, fie că a ales varianta fugii de
mediul plângerilor, sesizărilor sau de- acasă. Reacţia rapidă a poliţiei şi a altor
nunţurilor adresate direct organelor de instituţii şi organizaţii trebuie să inter-
poliţie sau altor instituţii, precum şi din vină în acele situaţii în care există un
oficiu. Competenţa instrumentării aces- element de risc previzibil şi iminent
tor cazuri revine organelor de poliţie, pentru securitatea minorului.
iar în cazul dispariţiilor cu suspiciuni de În practica organelor judiciare se re-
omor este obligatorie informarea procu- clamă frecvent dispariţia minorilor care
rorului criminalist. Sesizarea privind fac parte din următoarele categorii:
dispariţia unui minor se poate face de a) minori care prezintă afecţiuni psi-
orice persoană interesată. De regulă, hice, iar pe fondul lipsei de supra-
sesizările sunt făcute de către urmă- veghere sau îngrijire părăsesc do-
toarele categorii de persoane: persoane miciliul sau instituţia de internare
din familia minorului dispărut (părinţi, Cazuistica organelor judiciare cu-
fraţi, bunici, alte rude, etc.), vecini, pri- noaşte numeroase asemenea situaţii
eteni, instituţii de învăţământ, de ocrotire complexe determinate de dispariţia de
sau orice altă autoritate îndreptăţită. la domiciliu sau instituţia de internare a
Din cazuistica Poliţiei Române a minorilor care, datorită unor boli
reieşit faptul că sesizarea dispariţiilor psihice, nu au discernământul necesar
minorilor se face cu întârziere, datorită pentru a putea furniza datele necesare
necunoaşterii modificării procedurii în identificării sau pentru a-şi lămuri
astfel de cazuri, potrivit căreia nu mai situaţia. O situaţie specială o reprezintă
trebuie aşteptat trecerea intervalului de minorele cu afecţiuni psihice care sunt
timp de 48 de ore de la dispariţie pentru victime ale infracţiunii de viol. Acestea,
a sesiza producerea evenimentului. Un datorită discernământului diminuat sunt
alt motiv îl constituie existenţa unor acostate cu uşurinţă în diverse locuri
plecări voluntare anterioare ale mino- (staţii de cale ferată, de transport în
rilor de la domiciliu, aceştia întorcându- comun, restaurante, magazine, etc.) şi
se acasă după o anumită perioadă de conduse în locuinţa agresorului ori în
timp, fapt ce determină părinţii să nu alte locuri, unde sunt victime sigure ale
mai sesizeze dispariţia. infracţiunilor violente. Nu de puţine ori
197
minorele sunt sechestrate de către aglomeraţie, lipsa spaţiului personal,
agresori, ajungându-se chiar la decesul care îi afectează destul de serios pe
sau sinuciderea victimei. adolescenţii aflaţi în curs de afirmare
b) minori care au părăsit voluntar care simt nevoia unui spaţiu personal
domiciliul sau centrul de ocrotire suficient de mare încât să le permită
datorită unor neînţelegeri familiale desprinderea de familie şi apropierea de
sau altor cauze alte grupuri.
Reacţia de fugă a minorilor este Studiile şi cercetările efectuate au
determinată atât de tensiunea situaţiilor scos la iveală o realitate dură în care
diverse la care sunt expuşi în cadrul factorul economic, înţelegând prin
familiei sau în centrele de ocrotire, cât aceasta disfuncţia economică a familiei,
şi de caracteristicile de personalitate ale afectează negativ evoluţia minorilor
acestora, care le influenţează decisiv prin faptul că anumite nevoi materiale
alegerea reacţiilor la acele situaţii. nu le sunt satisfăcute, climatul afectiv al
Climatul familial conflictual este familiei este alterat de neînţelegerile şi
reprezentat prin stări accentuate de discuţiile dintre părinţi pe marginea
conflict care au intensităţi diferite, nevoilor zilnice neîmplinite, şi nu în
evoluând de la forme relativ simple ultimul rând, nevoia de status e mai
cum ar fi certurile, contrazicerile acute puternică decât oricând, fără ca minorul
sau refuzul îndeplinirii unor obligaţii să poată purta cu mândrie blazonul
familiale, până la forme mai grave socio-economic al familiei sale.
respectiv agresiunea fizică, alungarea Un alt obiectiv urmărit de unii
de la domiciliu, etc. dintre minorii care pleacă de acasă îl
În această categorie intră în special constituie dorinţa de a obţine o anumită
adolescenţii care, datorită unor insuc- independenţă sau autonomie financiară
cese la învăţătură sau neînţelegeri în care să le permită să se detaşeze de
cadrul familiei, părăsesc domiciliul şi mediul în care trăiesc. Aceşti minori
pot apărea în postura de persoane dis- consideră că sunt suficient de capabili
părute în împrejurări suspecte. Aceştia pentru a încerca să se întreţină singuri şi
nu reuşesc să stabilească grupuri de pleacă pentru a încerca să se angajeze
referinţă care să reprezinte un reper sau să presteze diferite munci ocazio-
activ pentru adoptarea unui comporta- nale la persoane particulare (mai ales
ment prosocial, având probleme de băieţii) sau prin baruri şi cluburi sau
relaţionare cu familia, dar şi cu celelalte chiar să se prostitueze (fetele).
grupuri de apartenenţă din viaţa lor. Discuţiile în contradictoriu, pe fon-
Majoritatea minorilor preferă fuga de dul consumului de alcool, al lipsurilor
acasă în schimbul ciocnirilor dese de materiale dar şi al disfuncţiilor în pro-
idei şi modele axiologice dintre ei şi cesul comunicării degenerează de multe
familie, nefiind vorba aici neapărat de ori, conducând la violenţe. Abuzul
violenţă domestică sau de un climat asupra minorilor presupune toate for-
total alterat al familiei de origine. mele de rele tratamente fizice sau
Majoritatea familiilor din care pro- emoţionale, abuz sexual, neglijare sau
vin aceşti minori sunt caracterizate prin tratament neglijent, exploatare comer-
198
cială sau de alt tip, produse de către Abuzurile ale căror victime sunt
părinţi sau orice altă persoană aflată în minorii, pornesc de la neglijarea
poziţie de răspundere, putere sau încre- nevoilor legitime ale acestora până la
dere faţă de minor, ale cărei consecinţe acte de cruzime inumană (schingiuirea,
produc daune actuale sau potenţiale abuzul sexual, maltratarea, etc.).
asupra sănătăţii, supravieţuirii, dezvol- c) minore cu vârste mai mari de 14
tării sau demnităţii acestuia. ani, mai ales cele care locuiesc în
În prezent, un număr important de mediul rural, care pleacă de acasă
minori sunt victime ale abuzurilor fi- pentru a locui în concubinaj cu
zice, emoţionale sau sexuale, ale negli- prietenii lor
jării sau exploatării. Aceste evenimente Fuga de acasă a minorelor se
le pot afecta dramatic dezvoltarea, datorează conflictului cu familia din
distrugându-le încrederea în propriile care provin, care nu acceptă relaţia
forţe şi în persoanele adulte. Abuzul acestora cu bărbaţii respectivi, iar
sub orice formă subminează încrederea factorul declanşator al dispariţiei îl
minorului în adulţi, în lumea încon- constituie o ceartă mai violentă pe
jurătoare, care astfel devine ostilă şi această temă.
ameninţătoare pentru el, încât nu se va Pentru unele minore, concubinajul
putea dezvolta normal.99 cu un bărbat de care se simt atrase
Abuzul asupra minorului poate fi înseamnă şi posibilitatea de a scăpa de
întâlnit în familie, instituţii şi la nivelul un mediu de viaţă pe care îl consideră
societăţii. În familie, abuzul este neatrăgător, afectat de sărăcie şi de lipsa
săvârşit, de regulă, de către persoanele unor perspective de îmbunătăţire a
de care minorul este ataşat: părinţi, fraţi, nivelului de trai sau de reguli de com-
surori, bunici, unchi, mătuşi sau alte portament prea rigide, de lipsa de
persoane care îl au în îngrijire. În unele atenţie şi comunicare de care sunt
familii continuă să funcţioneze practici private în familie sau în centrele de
educaţionale care au la bază mentalităţile ocrotire.
de tip abuziv, de tipul „eu te-am făcut, d) minori care prezintă unele tulburări
eu te omor”, „unde dă tata (mama) comportamentale
creşte”, „bătaia e ruptă din rai”, etc. În această categorie intră minorii
care adoptă varianta fugii de acasă sau
99
Potrivit art.85 din Legea nr.272/2004 privind din alt mediu de rezidenţă, datorită
protecţia şi promovarea drepturilor copiilor, concepţiei că nu au suficientă libertate
copilul are dreptul de a fi protejat împotriva de manifestare. Aceşti minori fie în-
oricăror forme de violenţă, abuz, rele tratamente cearcă să scape de monotonia cotidiană
sau neglijenţă. În acelaşi sens, Strategia Uniunii
Europene privind drepturile copilului prevede că şi să-şi ofere câteva zile de aventură pe
orice formă de violenţă aplicată minorilor în stradă sau în diverse locuri cu persoane
orice circumstanţă, inclusiv în familie, este cunoscute, fie se simt neglijaţi în
nejustificabilă şi trebuie condamnată, solicitând familie (chiar dacă li se asigură confort
adoptarea unei legislaţii comunitare care să material şi nu sunt abuzaţi fizic sau
interzică toate formele de violenţă, abuzul
sexual, pedepsele degradante şi practicile emoţional) şi vor să atragă atenţia
tradiţionale dureroase. asupra lor prin acest gest, cu privire la
199
faptul că nu le sunt satisfăcute nevoile acestuia de apărare, dar şi neglijenţa
de atenţie, recunoaştere sau afecţiune. diferitelor firme şi instituţii publice care
Unele dintre minorele fugite de execută lucrări de construcţii de orice
acasă în astfel de împrejurări aleg să fel şi nu iau măsuri de protejare a
intre în companii dubioase sau să se acestor zone, astfel încât persoanele cu
prostitueze, ca forme de reacţie la ceea potenţial scăzut de autoprotecţie să nu
ce simt că le lipseşte acasă. fie expuse unor riscuri (de exemplu, gu-
Studiile asupra delincvenţei juve- rile de canal neacoperite, canalele co-
nile au arătat că, în mare măsură, lectoare neângrădite sau nepăzite, gro-
atmosfera din familiile dezorganizate, pile de colectare a deşeurilor sau apelor
lipsa autorităţii părinţeşti, a controlului reziduale neîngrădite, şantiere, etc.).
precum şi a afecţiunii din partea aces- f) minori răpiţi de unul dintre părinţi
tora, ca urmare a divorţului, îi deter- (răpirile parentale)
mină pe copii să comită fapte anti- Răpirile parentale sunt cazurile de
sociale100. reţinere de către un părinte a minorului,
e) minori dispăruţi în împrejurări fără consimţământul celuilalt părinte sau
necunoscute, pe timpul deplasării al persoanei căreia i-a fost încredinţat
către diferite locaţii (şcoală, loc de potrivit legii. O statistică exactă cu
cazare, domiciliu, etc.) privire la răpirile parentale ale minorilor
Dacă minorul dispărut a plecat într- nu există, întrucât unele cazuri sunt
un anumit loc şi avea asupra sa bunuri sesizate poliţiei, în timp ce altele sunt
sau valori importante, există ipoteza ca soluţionate prin intermediul instanţelor
dispariţia să fie consecinţa comiterii de judecată civile. Răpirea copilului de
unei tâlhării având ca rezultat moartea către unul dintre părinţi poate avea
victimei şi ascunderea cadavrului. repercursiuni dramatice asupra celuilalt
În această categorie intră şi minorii părinte, dar şi asupra minorului.
a căror dispariţie are loc în contextul g) minori despre care există indicii că
unor împrejurări ce creează suspiciuni au fost răpiţi ori sunt victime ale
(producerea unui accident de circulaţie, infracţiunii de omor101, iar cada-
accident montan, înec, căderea în gropi,
râpe, fântâni, accidentarea pe şantiere 101
Exemplificând, la data de 18.10.2005, Biroul
nesupravegheate, surpări de teren, etc.). de Poliţie Ciurea, jud. Iaşi, a fost sesizat
Principalii factori care contribuie la telefonic de către Chelaru Constantin despre
dispariţiile accidentale îi constituie faptul că fiica sa Chelaru Larisa Georgiana, în
neglijenţa reprezentanţilor legali, care vârstă de 8 ani, elevă la Şcoala Generală din
permit minorului să fie pus în condiţii localitatea Lunca Cetăţuii, a dispărut în
împrejurări suspecte de la domiciliu. În urma
riscante în raport cu capacitatea cercetării la faţa locului a locuinţei minorei
dispărute şi a verificărilor ulterioare întreprinse
100
Maria Ciocani, Mircea Ciobanu, Gheorghe de organele de poliţie, printre ipotezele
Avram, Valeriu Matei, Magda Petcu – formulate în cauză a fost şi aceea că dispariţia a
Dezorganizarea familială şi rolul ei în avut loc ca urmare a unei agresiuni sexuale în
favorizarea comportamentului infracţional timpul căreia victima ar fi decedat în mod
juvenil, articol publicat în Revista Română de accidental sau ar fi fost ucisă cu intenţie, iar
Medicină Legală nr.11 (2)/2003, pag.150. ulterior cadavrul a fost transportat într-un loc
200
vrul nu a fost descoperit un spaţiu deschis (stradă, parc, locuri
Biroul Federal de Investigaţii (FBI) publice, etc.). Doar în 22% din cazuri,
clasifică persoanele implicate în răpirea răpirea a avut loc la domiciliul copilului
minorilor în pedofili, intermediari (per- şi în 17% din cazuri în alte clădiri
soane care răpesc minorii în scopul (cinematografe, magazine, etc.). O
vânzării lor reţelelor de pornografie in- mare parte din minorii răpiţi de per-
fantilă sau de adopţii ilegale), criminali soane străine este expusă şi altor tipuri
în serie şi psihopaţi (persoane care nu au de agresiuni sau molestări sexuale.
copii sau care au avut copii şi i-au Răpitorii sunt de obicei bărbaţi (95%),
pierdut, căutând astfel să-i înlocuiască). adulţi (90%), de aceeaşi origine etnică
Cercetările şi studiile efectuate în cu victima. Adesea, ei sunt cunoscuţi cu
Canada şi Statele Unite ale Americii au antecedente penale şi contează pe forţa
scos în evidenţă faptul că un copil răpit lor psihică, pe autoritatea pe care o are
de o persoană necunoscută este ucis, cel un adult asupra unui copil şi pe puterea
mai adesea, în primele trei ore de la pe care o exercită pentru a induce în
dispariţie, prin asfixie, după ce, în cele eroare şi a atrage victimele. În scopul
mai multe cazuri, a fost abuzat sexual. identificării victimelor, aceste persoane
Cei mai expuşi acestui tip de răpire sunt frecventează locurile de joacă ale
minorii cu vârste cuprinse între 6 şi 10 copiilor şi participă la activităţile lor.
ani, în special fetele, datorită faptului că Răpirea nu este un gest impulsiv, ci
în această etapă a dezvoltării lor sunt unul premeditat, iar răpitorii îşi pot
mai puţin supravegheaţi de către organiza meticulos întâlnirea cu un
părinţi, fiind lăsaţi singuri pe drumul copil102.
spre şcoală sau în parcuri. Minorii sunt h) minori despre care există indicii că
răpiţi de persoanele necunoscute din sunt victime ale infracţiunii de
apropierea domiciliului, de pe stradă trafic de persoane
sau de la locurile de joacă. Potrivit unui Traficul de persoane presupune
studiu întocmit de Biroul Federal de recrutarea, transportarea, transferarea,
Investigaţii (FBI) în anul 1997, răpirea cazarea sau primirea de persoane, prin
comisă de un străin e asociată, în 58% ameninţare sau violenţă sau alte forme
din cazuri, cu dispariţia copilului dintr- de constrângere, răpire, fraudă, înşelă-
ciune sau abuz de putere ori profitând
necunoscut. Pentru verificarea acestei ipoteze, în de imposibilitatea acelei persoane de a
cercul de suspecţi a fost inclus şi numitul Ciobanu se apăra ori prin oferirea sau primirea
Robert, în vârstă de 17 ani, domiciliat în acelaşi de bani sau alte foloase pentru obţi-
bloc cu minora dispărută, care era bănuit şi de nerea consimţământului persoanei care
agresarea sexuală în cursul anului 2002 a doi
minori în apartamentul său. În cursul lunii are autoritate asupra altei persoane, în
decembrie 2005, cadavrul Larisei Chelaru a fost scopul exploatării103.
descoperit într-un container de gunoi aflat în faţa
blocului unde locuia. În urma cercetărilor a fost
identificat autorul omorului, ca fiind numitul 102 Informaţii disponibile pe site-ul
Ciobanu Robert, care a fost ulterior condamnat la http://copiidisparuti.jurnalul.ro
o pedeapsă de 20 ani închisoare pentru săvârşirea 103 Art.12, alin.1 din Legea nr.678/2001 privind
infracţiunii de omor deosebit de grav. prevenirea şi combaterea traficului de persoane.
201
Traficul de fiinţe umane are loc sub recrutorul (persoana care identifică
diferite tipuri şi forme: exploatare potenţiala victimă şi o recrutează),
sexuală, exploatare prin muncă forţată intermediarul (persoana care se ocupă
(în agricultură, construcţii, mici fabrici de obţinerea documentelor necesare şi
unde se prestează muncă brută), practi- organizează transportul), transportatorul
carea cerşetoriei sau obligarea la sau călăuza (persoana care, prin mi-
săvârşirea de furturi din parcări şi jloace legale sau ilegale, duce copilul-
magazine. victimă peste graniţă) şi persoana care
Traficul şi exploatarea sexuală a primeşte, găzduieşte şi exploatează
minorilor, pornografia infantilă, prosti- copilul traficat.
tuţia şi în general abuzurile asupra i) minori rătăciţi în diferite împre-
acestora comise în scopuri comerciale, jurări, datorită vârstei fragede
constituie fenomene ale căror dimen- (preşcolarii)
siuni înregistrează o creştere alarmantă. Cel mai frecvent asemenea dispa-
Procesul traficului internaţional de riţii au loc în marile aglomerări urbane
copii are mai multe faze, fiecare (staţiile de cale ferată, cu ocazia unor
însemnând o grea încercare pentru manifestări cultural-sportive sau adu-
victime, dar abuzurile fizice şi psihice nări publice, în marile centre comer-
iau amploare abia în fazele finale, când ciale, pe litoral în sezonul estival, etc.).
traficantul este convins că victima nu Aceste dispariţii afectează înde-
mai are cale de întoarcere. osebi copiii de vârste mici, care au o
Traficul internaţional de copii este zonă restrânsă de siguranţă în jurul
organizat după concepţii bine gândite casei şi care sunt expuşi riscului de
de persoanele implicate şi cuprinde rătăcire din cauza lipsei de suprave-
următoarele etape: recrutarea (raco- ghere din partea părinţilor atunci când
larea), transportul şi trecerea frontierei, se află la joacă, atunci când merg în
vânzarea şi exploatarea104. vizită în locuri necunoscute sau au de
Traficanţii aplică în general aceleaşi străbătut un traseu către şcoală lung, pe
metode la toate formele de exploatare. străzi lăturalnice sau în condiţii meteo-
Reţelele de trafic de minori sunt foarte rologice dificile.
bine organizate, activitatea acestora Astfel de sesizări trebuie rezolvate
desfăşurându-se după reguli stricte, cu operativitate, întrucât neclarificarea
fiecare membru având atribuţii bine situaţiei creează implicaţii ulterioare
stabilite. Studiile efectuate105 au scos la deosebite (copilul pierdut îşi schimbă
iveală faptul că în cadrul reţelelor se semnalmentele datorită procesului fi-
identifică cel puţin patru roluri: resc de dezvoltare fizică şi identificarea
lui devine mult mai dificilă)106.
104
Ion Chipăilă (coordonator) şi colectiv – Dacă sesizarea se referă la dispariţia
Globalizarea traficului de copii, Editura Sitech,
Craiova, 2006, pag.103
105
Gabriela Alexandrescu (coordonator) şi 106 Ion Chipăilă, Adrian Dumitrescu, Cristian-
colectiv - Raport privind traficul de copii, Eduard Ştefan, Alexandra Chipăilă – Urmărirea
Organizaţia “Salvaţi Copiii”, Editura Speed judiciară, Editura MIRA, Bucureşti, 2007,
Promotion, Bucureşti, 2004, pag.26 pag.113
202
unui copil care ştie să-şi precizeze periclita sănătatea sau viaţa mino-
identitatea şi adresa, ipoteza cea mai rului;
plauzibilă vizează activităţi infracţi- ¾ orice altă împrejurare care gene-
onale intenţionate (răpire, lipsire de rează temeri cu privire la persoana
libertate sau omor cu ascunderea cada- minorului (există date şi indicii că
vrului) ori accidente în care minorul şi- acesta este victima unei infracţiuni
a pierdut viaţa. de omor, lipsire de libertate, viol,
Pentru toate tipurile de cazuri este etc.).
important să se determine dacă dispa- Având în vedere aspectele arătate
riţia minorului este un caz alarmant sau anterior, putem evidenţia faptul că
nealarmant. Sunt considerate dispariţii dispariţia unui minor poate fi:
produse în circumstanţe alarmante,
acele dispariţii care întrunesc cel puţin a) plecare voluntară (fuga mino-
unul din următoarele criterii de risc107: rului)108, atunci când minorul părăseşte
¾ vârsta minorului dispărut este sub în mod voit domiciliul, reşedinţa sau
14 ani; locul unde trăieşte. Un minor este
¾ ieşirea în afara zonei considerată de considerat fugit de acasă dacă pleacă de
siguranţă (cunoscută de minor); la domiciliul sau locul în care trăieşte,
¾ întârzieri în dezvoltarea mentală sau fără a anunţa părinţii sau persoanele
fizică a minorului (handicap psiho- responsabile.
motor); Sunt două categorii de situaţii în
¾ aflarea sub tratament medical sau care se pot afla minorii fugiţi de
necesitatea luării unor medicamente acasă109: cei care pleacă pentru o
care sunt indispensabile sănătăţii ori perioadă scurtă de timp în diferite locuri
chiar vieţii minorului; (la prieteni, concerte, etc.), fără a
¾ starea de pericol (intenţie de suicid, anunţa familia. Acestea sunt cazurile de
aflarea în compania unor persoane dispariţii nealarmante, minorii de cele
care îi pot periclita integritatea mai multe ori întorcându-se acasă fie
corporală, viaţa, etc); singuri, fie aduşi de poliţie. A doua
¾ dispariţia nu se justifică, ţinând cont categorie o reprezintă minorii care
de profilul moral al minorului şi nu datorită unor situaţii particulare în care
poate fi explicată logic (absenţa se află, devin cazuri alarmante, potrivit
totală a oricărei intenţii de dispa- criteriilor susmenţionate.
riţie, nu a luat cu sine niciun obiect În perioada de timp în care minorii
personal etc); lipsesc de la domiciliu sau din instituţia
¾ condiţii meteorologice nefavorabile de ocrotire, aceştia se expun unor ris-
la momentul dispariţiei, de natură a curi datorită vârstei, mediilor frec-
107
Ştefan Iancu, Bujor Florescu (coordonatori)
şi colectiv – Manual de bune practici privind 108 Aceste dispariţii reprezintă peste 90% din
modul de acţiune al poliţiei în cazurile copiilor totalul dispariţiilor raportate.
dispăruţi sau victime ale abuzurilor, traficului 109 Raportul anual al Centrului Român pentru
de persoane şi pornografiei infantile pe internet, Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual, Bucureşti,
Editura MIRA, Bucureşti, 2007, pag.12. 2007, pag.16.
203
ventate sau lipsei de supraveghere. Prevenirea şi soluţionarea cu opera-
Totodată ei pot fi angrenaţi în comi- tivitate a cazurilor privind dispariţiile de
terea unor acte infracţionale (de obicei minori reprezintă o prioritate pentru
furturi sau prostituţie). Majoritatea Poliţia Română. Pentru punerea în
minorilor găsiţi manifestă dorinţa de a aplicare a acestui deziderat, la nivelul
se întoarce în familie sau la centrul de Inspectoratului General al Poliţiei
ocrotire; destul de mulţi însă, îşi Române a fost adoptată în anul 2007 o
exprimă refuzul sau reticenţa de a se nouă metodologie de lucru care permite
întoarce, fie pentru că se tem de reacţia o reacţie rapidă a forţelor de poliţie cu
părinţilor sau a educatorilor, fie pentru ocazia sesizării dispariţiei unui minor,
că nu doresc să se mai întoarcă într-un precum şi atragerea la colaborare a
mediu considerat agresiv, viciat sau diferitelor segmente ale societăţii civile
prea rigid. Refuzul minorilor de a se (instituţii, organizaţii guvernamentale şi
întoarce acasă e destul de des întâlnit, neguvernamentale, voluntari, mass-
ceea ce nu face decât să confirme media, etc.).
îngrijorarea autorităţilor cu privire la Operaţiunile care se desfăşoară de
„criza familiei” ca instituţie care nu mai către poliţie în vederea găsirii minorilor
reuşeşte să-şi îndeplinească funcţiile de dispăruţi au la bază două componente:
suport afectiv, dar în multe cazuri nici ¾ componenta de căutare, compusă
pe cea economică. din forţe aparţinând tuturor struc-
turilor operative ale poliţiei, forţe
b) dispariţie produsă în împre- ale celorlalte structuri din cadrul
jurări necunoscute, când există suspi- Ministerului Internelor şi Reformei
ciuni privind comiterea unui omor, Administrative, precum şi parteneri
producerea unui accident ori a survenit sau voluntari din societatea civilă;
o situaţie de natură a provoca vătă- ¾ componenta de investigare, formată
marea gravă a minorului, etc. din poliţişti de investigaţii crimi-
În ceea ce priveşte reglementarea nale, de combatere a criminalităţii
juridică a dispariţiilor minorilor, din organizate, de ordine publică, cri-
analiza legislaţiei internaţionale a rezul- minalişti şi psihologi.
tat faptul că procedura soluţionării Activităţile de căutare şi investigare
acestor cazuri este prevăzută în ordinele sunt desfăşurate de autorităţile şi
şi dispoziţiile emise la nivelul poliţiilor instituţiile cu atribuţii în domeniu în
statelor. Majoritatea statelor au incri- paralel, până la găsirea minorului dis-
minat infracţiunile de lipsire de liber- părut.
tate, răpire şi trafic de minori, ratificând Din cadrul Ministerului Inter-nelor
documentele juridice internaţionale (de şi Reformei Administrative poate fi
exemplu, Convenţia de la Haga asupra solicitat sprijinul următoarelor struc-
aspectelor civile ale răpirii interna- turi: Inspectoratul General al Poliţiei de
ţionale de copii din anul 1980)110. Frontieră, Inspectoratul General al
Jandarmeriei Române, Inspectoratul
110
România a aderat la Convenţie prin General pentru Situaţii de Urgenţă,
adoptarea Legii nr.100/1992. Inspectoratul de Aviaţie, Direcţia
204
Generală de Informaţii şi Protecţie La data de 25 mai 1979, Etan Patz,
Internă. un băiat în vârstă de 6 ani, a fost răpit în
Din cadrul unor autorităţi centrale oraşul New York şi nu a mai fost găsit
sau locale şi entităţi ale societăţii civile, niciodată. Urmare a producerii acestui
în condiţiile legii sau în baza proto- eveniment, în anul 1983, Preşedintele
coalelor de colaborare existente, se Statelor Unite ale Americii, Ronald
poate solicita sprijin următoarelor Reagan a proclamat data de 25 mai ca
instituţii: Ministerul Sănătăţii Publice, fiind ziua internaţională a copiilor
Autoritatea Naţională pentru Protecţia dispăruţi.
Drepturilor Copilului, Oficiul Român În cursul acestui an, mai mulţi
pentru Adopţii, autorităţile teritoriale de deputaţi europeni au înaintat Parla-
ordine publică, Asociaţia Chinologică mentului European o Declaraţie scrisă
Română, Asociaţia Naţională a Detecti- prin care au solicitat cooperarea statelor
vilor Particulari din România, Asociaţia membre în situaţii de urgenţă în scopul
Naţională a Cadrelor Militare în Re- găsirii minorilor dispăruţi. Declaraţia
zervă şi Retragere, mass-media, socie- cere statelor membre să introducă un
tăţile specializate de pază şi protecţie, sistem de alertă eficient în cazul dispa-
centrele de ocrotire şi plasament, riţiei minorilor. Sistemul propus pre-
Centrul Român pentru Copii Dispăruţi vede contactarea imediată a organelor
şi Exploataţi Sexual111, Organizaţia de poliţie, autorităţilor vamale şi mass-
,,Salvaţi Copiii” şi alte asociaţii sau media şi transmiterea informaţiilor refe-
organizaţii neguvernamentale. ritoare la identitatea minorului dispărut,
Dispariţia unui minor în condiţii fotografia acestuia (dacă există), date
alarmante impune, cu necesitate, exis- despre momentul dispariţiei şi per-
tenţa unor acţiuni rapide, profesioniste soanele suspecte. De asemenea, Decla-
şi eficiente ale poliţiei, în cadrul unui raţia solicită statelor membre încheierea
parteneriat cu societatea civilă şi cu toţi unor acorduri de cooperare cu ţările
factorii disponibili să contribuie la vecine pentru o acţiune rapidă în astfel
prevenirea producerii unor adevărate de cazuri în teritoriile relevante şi
drame umane, prin salvarea vieţii sau crearea unei organizaţii comune care să
sănătăţii minorului. ofere asistenţă şi formare profesională
Practica judiciară a relevat, fără pentru agenţiile naţionale. În Statele
echivoc, faptul că salvarea unui minor Unite ale Americii, de la înfiinţarea
dispărut poate consolida atât unui sistem similar în anul 2003, au fost
parteneriatul poliţiei cu comunitatea, salvaţi aproximativ 400 de copii, 80%
cât şi încrederea şi respectul membrilor dintre ei în primele 72 de ore de la
comunităţii faţă de instituţia poliţiei. dispariţie.
Cocluzionând, considerăm că feno-
menul în creştere al dispariţiilor mino-
111
Începând cu data de 25 mai 2007, Centrul rilor este de natură să provoace
Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi îngrijorare atât în cadrul instituţiilor de
Sexual (FOCUS) a devenit operaţional, ca prima
organizaţie neguvernamentală din România care socializare, familia şi şcoala în primul
se ocupă de problema copiilor dispăruţi. rând, cât şi la nivelul celor cu respon-
205
sabilităţi pe linia depistării şi reinte- tuţiei şi pornografiei infantile, problema
grării minorilor. copiilor dispăruţi şi exploataţi sexual
Potrivit opiniei lui Juan Miguel reprezintă un fenomen care poate atinge
Petit, Raportorul special al Organizaţiei proporţii epidemice dacă nu este pu-
Naţiunilor Unite asupra vânzării, prosti- ternic atacată.

206
ABUZUL ŞI EXPLOATAREA SEXUALĂ A COPIILOR
Sinsp. PUŢ GABRIEL CĂTĂLIN
C.S.P.- Catedra de Management şi Legislaţie, Membru IPA Regiunea 17

The sexual abuse and child exploitation has been and continues to
be a theme and a problem at the present day. Those who have been
sexually abused display different specific behavior during adolescence and
not only: they are introverted, they bear the danger of self mutilation, they
have prominent sexual behavior, they consume toxic substances, they
quarrel frequently with their parents.
Along with the abused ones, those who abuse or those who have
sexually abused display a strange behavior, as well as an excessive
concern for children, motivating the child to display promiscuous
behavior, alcohol abuse.
A sexually abused child has a bizarre behavior, different from that
of the normal children and is subjected to some risk factors as: excessive
drug and alcohol consume, the child transformation from abused in
abuser, mental problems, social isolation, lack of jocosity.
The majority of the under aged subjected to the trafficking in
human beings and sexual exploitation come from poor and separated
families. The child traffic is an extremely complex problem, in which many
countries and continents, as well as organized crime nets are involved.

Cazurile în care copiii sunt abuzaţi copilului şi în respectarea interesului


şi exploataţi sexual prin reţelele de superior al acestuia. Din punct de
trafic de fiinţe umane, sunt tot mai frec- vedere poliţienesc, pentru prevenirea şi
vent menţionate de instituţiile abilitate combaterea acestui gen de fapte trebuie
să intervină în aceste situaţii. cunoscute formele de manifestare a
Care sunt factorii determinanţi în abuzului sexual asupra minorilor, situ-
producerea abuzurilor şi exploatării aţia operativă pe aceasta linie, factorii
sexuale a copiilor? Cui revine res- criminogeni, precum şi alte date cu-
ponsabilitatea respectării drepturilor prinse în „mapa documentară” deschisă
copilului şi protecţiei lui? Este vorba de pe aceasta linie de muncă.
factori individuali, izolaţi, factori de Întrucât activităţile de cercetare a
context social larg sau de politicile de acestor infracţiuni sunt aceleaşi ca şi în
protecţie specifice diferitelor societăţi? cazul violurilor, vom prezenta doar
Sunt întrebări care îi preocupă mai ales formele de manifestare a abuzurilor
pe specialiştii implicaţi în protecţia sexuale asupra minorilor.
207
„Abuzul sexual este implicarea video, reviste, fotografii, imagini com-
unui copil într-o activitate sexuală pe puterizate, explicite din punct de vedere
care el nu o înţelege, pentru care nu sexual, cu copii sau tineri sub 18 ani.
are capacitatea de a-şi da încuviinţarea Există trei tipuri de materiale porno-
informată, pentru care nu este pregătit grafice: imagini numai cu copii, ima-
din punct de vedere al dezvoltării sau gini cu copii şi adulţi, imagini produse
care încalcă legile sau tabuurile şi distribuite de copii/tineri sub 18 ani.
sociale“. Pornografia cu copii are în multe cazuri
„Abuzul sexual asupra copilului o valoare comercială, dar ea reprezintă
presupune antrenarea copilului într-o şi material de schimb între pedofili.
activitate realizată cu intenţia de a Expunerea copiilor la acte sexuale
produce plăcere sau de a satisface ale altora _ „expunerea intenţionata a
nevoile unui adult sau ale unui alt copil, copiilor la actele sexuale ale altor
care, prin vârstă şi dezvoltare, se află persoane (incluzând actele părinţilor
faţă de el într-o relaţie de răspundere, sau ale altor persoane cărora li s-au
încredere sau putere“. încredinţat spre îngrijire copii) “.
Abuzul sexual asupra copiilor se Agresiunea sexuală asupra copilului
_
poate manifesta prin: „orice act sexual îndreptat împotriva
Violul şi molestarea – „cunoaşterea unei persoane cu o vârstă sub 18 ani,
intimă a unei persoane, cu forţa sau/şi realizat cu forţa sau/şi împotriva voinţei
împotriva voinţei acesteia; sau fără a acesteia, sau fără a se recurge la forţă
recurge la forţă şi nici împotriva voinţei sau încălcarea voinţei victimei, în cazul
persoanei - în cazul în care victima este în care aceasta se află în imposibilitatea
incapabilă să-şi dea consimţământul, de a-şi da consimţământul, din cauza
din cauza unei incapacităţi fizice sau unei incapacităţi fizice sau psihice,
psihice, permanentă sau temporară“. temporare sau permanente“.
Pornografia _ „angajarea, folosirea, Prostituţia infantilă/juvenilă _

inducerea, atragerea sau constrângerea „angajarea într-un raport sexual, sau în


unui copil în a se implica sau a asista alte activităţi sexuale, a unui copil, în
altă persoană într-un comportament schimbul unei sume de bani sau a altor
sexual explicit sau simulat, în scopul servicii (mâncare, haine, medicamente,
producerii unei imagini vizuale a unui afecţiune, etc)“.
astfel de comportament“. Traficul copilului în scopuri sexuale
_
Conform Protocolului Opţional al „transportul, adăpostirea şi vinderea
Convenţiei Naţiunilor Unite privind de persoane în interiorul unei ţări sau în
drepturile copilului, pornografia cu exteriorul ei, uzând de forţă, coerciţie,
copii este definită ca „orice reprezen- răpire, înşelăciune sau fraudă, în scopul
tare, prin orice mijloc, a unui copil de a plasa persoanele respective în
angajat într-o activitate explicit sexuală situaţia de a munci sau presta forţat
- reală sau simulată - sau orice repre- diferite servicii - cum ar fi prostituţia,
zentare a organelor sexuale ale unui sclavia domestică sau alte forme de
copil, în scopuri sexuale“. Pornografia sclavie“.
presupune realizarea de filme, casete Exploatarea sexuală a copiilor _
208
„practică prin intermediul căreia o (art.197), raport sexual cu o minoră
persoana, de obicei un adult, obţine o (art.198), seducţie (art.199), corupţie
gratificaţie sexuală, un câştig financiar sexuală (art.202), incest (art.203), pros-
sau o avansare, abuzând sau exploatând tituţie (art.328), proxenetism (art.329),
sexualitatea unui copil, încălcând drep- răspândire de materiale obscene (art.
turile acestuia la demnitate, egalitate, 325), perversiune sexuală (art.201).
autonomie şi bunăstare fizică şi psihică“. Codul Penal prevede şi pedepsele
Exploatarea sexuală în scopuri co- pentru aceste infracţiuni.
merciale a copiilor (conform definiţiei Dintre aceste infracţiuni, cea mai
acceptate la Primul Congres Mondial gravă este violul, având o profundă
împotriva exploatării sexuale a copiilor semnificaţie antisocială.
în scop comercial de la Stockholm) _ Aspectele juridice privind agresi-
„violare a drepturilor fundamentale ale unile sexuale precum şi noţiunile aces-
copiilor şi presupune abuzul sexual tora sunt prezentate în articolele de lege
făcut de adult şi remunerarea în bani sus menţionate, astfel, vom prezenta
sau în obiecte a copilului sau a unor câteva considerente din punct de vedere
terţe persoane“. Conform aceleiaşi poliţienesc.
surse, „exploatarea sexuală şi comer- Activităţi desfăşurate de către
cială a copilului constituie o formă de poliţiştii sosiţi primii la faţa locului :
coerciţie şi violenţă la adresa acestuia, - acordarea primului ajutor victi-
precum şi o formă de muncă forţată şi o melor;
formă contemporană de sclavie“. - determinarea locului săvârşirii fap-
Turismul sexual cu copii _ „explo- tei, punerea lui sub paza şi prote-
atarea sexuală şi comercială a copiilor jarea urmelor;
de către persoane care călătoresc din - prevenirea şi înlăturarea unor peri-
propria ţară în alta - de obicei mai puţin cole iminente;
dezvoltată - pentru a se angaja în - stabilirea persoanelor ce au pătruns
activităţi sexuale cu minori“. în câmpul infracţiunii şi eventualele
Căsătoriile timpurii _ „căsătoria modificări făcute de acestea până la
copiilor şi adolescenţilor sub 18 ani“. sosirea poliţistului;
O situaţie deosebită, pe aceasta linie - identificarea martorilor oculari, a
o reprezintă problematica „copiilor persoanelor suspecte;
străzii”, care devin frecvent victime ale - identificarea şi reţinerea făptuito-
acestor forme de abuz. rului sau după caz, luarea masurilor
Deşi legislaţia românească nu ope- de urmărire şi prinderea acestora.
rează cu aceşti termeni, conform defi- Se va avea în vedere în special,
niţiilor stabilite de documentele oficiale descoperirea şi conservarea urmelor
ale diverselor organisme internaţionale, biologice (sânge, spermă, depozit sub-
conţinutul lor este acoperit în mare unghial, etc), obiectele purtătoare de
măsură de legislaţia penală. Conceptele urme biologice (obiecte de vestimen-
utilizate de Codul Penal românesc în taţie ale victimei sau autorului, pro-
ceea ce priveşte abuzul şi exploatarea soape sau alte materiale textile, etc).
sexuală asupra copilului sunt: viol Pentru a preveni şi combate acest
209
gen de infracţiuni poliţistul trebuie să de tineri care se retrag pentru di-
cunoască : verse ”dialoguri amoroase” în lo-
Categoriile de elemente predispuse curi cât mai desuete, de regulă
a comite asemenea fapte: cu autoturismul (parcuri, grădini
- persoane cu antecedente penale care publice, păduri, liziere,etc.);
au săvârşit infracţiuni cu violenţă; - pătrunderea în locuinţa victimei sub
- persoane fără ocupaţie, cu mani- diverse pretexte, prin efracţie sau
festări aventuriste violente, stăpâ- escaladare;
nite de vicii; - acostarea femeilor în lift;
- tineri lipsiţi de supraveghere, cu o - urmărirea, acostarea şi scoaterea
educaţie şi instruire deficitară; minorilor din grup în cazul pedo-
- persoane bolnave psihic; fililor.
- alte persoane cu dezechilibrări tem- Activităţi informativ operative ce
porare (cauzate de consumul de se execută pentru descoperirea auto-
alcool, droguri) ; rilor infracţiunilor de viol
Locurile favorabile comiterii unor Primirea sesizării
asemenea infracţiuni şi cele frecventate De regulă, sesizarea în cazul in-
de persoane predispuse la astfel de fracţiunilor de viol, se face de către
fapte: partea vătămată, rude ale acesteia,
- parcuri; cunoştinţe, vecini, unităţi medicale sau
- zone împădurite sau locuri de agre- alte persoane care află despre aceasta,
ment izolate; prin Serviciul Dispecerat sau la secţia
- terenuri virane izolate; de poliţie pe raza căreia s-a produs
- şantiere; evenimentul.
- clădiri părăsite; Practica a demonstrat că sunt şi
- locuinţa victimelor; situaţii în care se fac plângeri nejus-
- locuinţele autorilor sau alte locuri tificate, uneori determinate de către
unde victimele sunt atrase; familie, în care sunt reclamate raporturi
- lifturile blocurilor, etc. sexuale normale ca fiind violuri, victi-
Procedee şi modalităţi folosite de ma urmărind căsătoria sau obţinerea
infractori pentru atragerea victimelor, unui interes material. În majoritatea
acostarea, exercitarea de ameninţări şi situaţiilor, victimele reclamă organelor
violenţe asupra victimei: de poliţie, fapte reale de viol, în care
- invitarea victimei la anumite dis- autorii nu sunt cunoscuţi. În aceste
tracţii, petreceri ce au loc în diverse situaţii, ofiţerii din formaţiunile de
locuinţe; investigaţie criminală, au sarcina de a
- autostopul; acţiona pentru identi-ficarea autorilor,
- promisiunea de procurare a unor probarea vinovăţiei şi prinderea lor.
bunuri sau de prestare a unor ser- Imediat după primirea sesizării, se
vicii ce facilitează atragerea victi- impun a fi executate următoarele acti-
mei în anumite locuri; vităţi: cercetarea la fata locului, ascul-
- atribuirea de calităţi oficiale; tarea victimei, examinarea medico -
- acostarea prin violentă a perechilor legală, investigaţii, raportarea eveni-
210
mentu - lui, darea în urmărire a făptui- Aşa cum am expus mai sus, o
torului, etc. importanţă deosebită în cazul cerce-
Cercetarea la faţa locului tărilor la faţa locului, o constituie des-
Se impune ca această activitate să coperirea, ridicarea şi conservarea
fie efectuată imediat după sesizarea urmelor lăsate de autori în câmpul
faptei şi dacă este posibil cu parti- infracţiunii. Dintre acestea exempli-
ciparea victimei. În astfel de împre- ficăm: urme de sânge ce pot proveni de
jurări, victima are posibilitatea de a la rănirea autorilor, urme de spermă,
demonstra modul de declanşare a fire de păr, obiecte (fragmente) din
agresiunii, mişcarea făptuitorilor în vestimentaţia autorilor, fiind recoltat
câmpul infracţiunii, locul concret şi totodată şi depozitul subunghial al părţii
împrejurările în care s-a comis fapta, vătămate.
etc. Totodată, aceasta poate să indice Expertiza medico-legală va fi
urmele lăsate de autor la faţa locului. dispusă în mod obligatoriu pentru:
În faza statică a cercetării la faţa - confirmarea actului sexual;
locului se delimitează câmpul infrac- - recoltarea probelor biologice;
ţiunii şi se fixează prin fotografiere şi - descrierea leziunilor de violenţă;
filmare, stabilindu-se pe cât posibil şi - modul de producere al acesteia;
traseul de venire şi plecare a autorului. - numărul de zile de îngrijiri medi-
În faza dinamică se va proceda la cale şi alte aspecte medico legale ce
descrierea locului faptei şi la ridicarea pot stabili încadrarea juridică a
urmelor descoperite. faptei.
În cazul violurilor comise în par- Ascultarea victimei
curi, păduri, locuri de agrement, va fi În cadrul audierii imediate a vic-
folosit şi câinele de urmărire. O atenţie timei, se va ţine cont de starea psihică
deosebită se va acorda descoperirii, în care aceasta se află, existând posi-
ridicării şi conservării urmelor biolo- bilitatea ca aceasta să nu-şi amintească
gice cu respectarea normelor de recol- sau să omită aspecte importante pentru
tare şi ambalare a acestora. rezolvarea cazului. În faza de soc, victi-
O alta activitate importantă care va mele manifestă frecvent stări confuzi-
fi executată concomitent sau imediat onale, refuzând acceptarea evenimen-
după cercetarea la faţa locului, este tului prin negare. O posibilă reacţie a
aceea de efectuarea de investigaţii, de victimei este cea de apărare a făpta-
identificare şi de audiere a martorilor. şului, adică, devalorizarea sinelui prin
Investigaţiile vor fi efectuate în actul de viol este redusă dacă făptu-
zona comiterii faptei cât şi pe traseele itorul este un om “în fond” bun şi greşit
parcurse de infractor în momentul ve- orientat, care poate să fie salvat, poate
nirii şi plecării în/din câmpul infrac- chiar de victima lui.
ţional, acestea efectuându-se în baza Victima va fi audiată cu privire la
descrierilor efectuate de partea vătă- împrejurările comiterii faptei, numărul
mată şi de martorii identificaţi. autorilor, descrierea semnalmentelor
Dispunerea expertizelor şi consta- acestora, a obiectelor de îmbrăcăminte,
tărilor tehnico-ştiinţifice a eventualelor bunuri sustrase de către
211
autori, etc. Totodată, victimei i se vor de infracţiune.
prezente albumele foto cu suspecţi şi în - planuri de masuri întocmite în ve-
cazul în care este posibil, se va întocmi derea desfăşurării de acţiuni pentru
portretul robot al autorilor. prevenirea şi combaterea acestui
Alte activităţi desfăşurate în cazul gen de fapte şi în vederea prinderii
infracţiunii de viol: în flagrant a autorilor ce comit
- raportarea evenimentului; infracţiuni la viaţa sexuală;
- darea în urmărire a semnalmentelor - informaţiile obţinute de la sursele
autorilor şi a bunurilor sustrase de proprii şi cele transmise de alte
la victimă; formaţiuni prin programul de ana-
- difuzarea portretului robot; liză a informaţiilor;
- verificarea cercului de suspecţi, etc. - persoane suspecte pretabile a co-
Organizarea liniei de muncă mite astfel de fapte pe raza de
„infracţiuni la viaţa sexuală competenţă care nu fac obiectul
Organizarea acestei linii de muncă, supravegherii prin mapa suspectului
se face în cadrul birourilor şi sau prin dosar de urmărire infor-
compartimentelor pentru combaterea mativă conform Ordinului Ministe-
infracţiunilor cu violenţă, desfăşurându- rului Internelor şi Reformei Admi-
se sub directa coordonare a şefului nistrative 1410/2006, inclusiv albu-
formaţiunii. mele foto cu suspecţi;
Activităţile desfăşurate pentru - analize proprii întocmite la nivelul
prevenirea şi combaterea acestui gen de unităţii pe moduri de operare, frec-
infracţiuni se vor desfăşura în cadrul vent întâlnite în situaţia operativă;
mapei documentare deschisă pe această - metodologii, ordine, dispoziţii, con-
linie de muncă. troale ale organelor ierarhic superi-
Mapa documentară a liniei de oare pe linia combaterii infracţi-
muncă „Infracţiuni la viaţa sexuală” va unilor la viaţa sexuală;
cuprinde în principal următoarele: - evidenţa unităţilor medicale de
- analize tactice întocmite periodic de psihiatrie de pe raza de competenţă
formaţiunile de analiză a informa- şi zonele limitrofe precum şi a
ţiilor ce vor cuprinde dinamică bolnavilor psihic pe fond sexual.
acestor fapte, locuri de comitere, - protocoale încheiate între unităţile
interval orar de comitere, suspecţi, de poliţie şi organizaţiile non-
profilul victimelor şi măsuri de guvernamentele pe linia ocrotirii
prevenire şi combatere a acestui gen drepturilor copiilor şi femeilor.

212
213
214
REALITĂŢILE PSIHOSOCIALE ALE ACTULUI
DECIZIONAL MANAGERIAL

Prof. univ. dr. Ştefan Prună


IPA – Academica, stefanpruna@yahoo.com

This article analyses the psychosocial dimension implied by the process of


taking decisions in modern organizations. The basic principle is that the
decisive competences of the manager are built starting from the day by day
realities, from the opportunity of choosing, and they are studied
thoroughly and improved in the framework of the complex process of the
organizational communication. Without neglecting the technical elements
implied by these competences, the author is insisting upon those aspects
implying attitude, morality and conduct leading to the decisional
competence and to the necessity that these elements should be an
important part in achieving such a competence.

1. Decizia în managementul abilităţi de a lua decizii. Într-o zi


organizaţional şi în viaţa cotidiană obişnuită de viaţă suntem puşi în
Procesul luării deciziei este atât de situaţia de a lua decizii. Oricare ar fi
important pentru o organizaţie, încât părerile specialiştilor, noi credem că
mulţi teoreticieni consideră decizia o maniera în care luăm aceste decizii nu
funcţie distinctă a managementului. Noi este foarte diferită, la nivel general, de
considerăm că importanţa deciziei nu modul în care un manager ia decizii.
mai poate fi pusă sub semnul întrebării Putem să luăm în calcul, spre exemplu,
dar, ţinând cont de faptul că deciziile momentul în care trebuie luată decizia,
apar pe tot parcursul procesului de opţiunile pe care le avem la dispoziţie,
management, că ele se iau în toate cât de importantă este problema pentru
fazele acestuia, considerăm luarea deci- noi etc. Aceleaşi probleme le pot lua în
ziei un instrument prin care se pun în calcul şi managerii dintr-o organizaţie.
practică toate funcţiile managemen- Aceste abilităţi umane sunt foarte
tului. importante pentru că ne creează deja un
Premisa teoretică de la care plecăm tablou a ceea ce putem suporta în faţa
este că individul posedă anumite incertitudinilor pe care le ridică
cunoştinţe manageriale chiar dacă nu se problemele şi alegerea soluţiilor. Unii
apleacă sistematic asupra manage- cercetători, care insistă pe ideea
mentului ca ştiinţă. Aceste cunoştinţe la achiziţionării umane a unor aptitudini
nivelul simţului comun apar datorită de luare a deciziei, consideră că
faptului că viaţa în grupurile umane te importanţa acestora nu rezidă neapărat
obligă să îţi însuşeşti, de exemplu, în faptul că este aleasă alternativa cea
215
mai bună, ci în faptul că învăţăm să de problemele din trecut, de confrun-
lucrăm cu alternative112. Operarea cu tările personalităţilor noastre cu alte
alternative, cu cât mai multe alternative, personalităţi, de frământările noastre
este primul pas în formarea unor interioare în raport cu eşecurile de
abilităţi care vor fi testate într-un mediu moment sau cu situaţiile incerte şi
dinamic, formalizat, instituţionalizat – riscante la care trebuiau găsite soluţii şi
organizaţia. luate decizii.
Există un mod universal de luare a Perfecţionarea empirică a omului
deciziei, capabil să facă faţă diversităţii. obişnuit în luarea deciziei îl pune pe
În mod cert, nu! Aşa cum în viaţă ne acesta faţă în faţă cu componenta
pliem în funcţie de experienţă, de psihologică a existenţei sale astfel încât
ceilalţi, de situaţie şi ne adaptăm el nu poate deveni eficient în luarea
capacitatea de a gestiona probleme şi a deciziilor dacă nu foloseşte constant
decide la fel se întâmplă şi în abilităţi şi deprinderi psihologice.
organizaţii. Este riscant să ne închipuim Modelul empiric bazat pe încercare şi
că, urmând strict o abordare sau alta, la eroare este îmbibat cu o componentă
care noi vom face referire, vom lua, de psihologică care, la rândul ei, face dife-
acum înainte, numai decizii bune. Noi renţa între oameni. Astfel încât, putem
promovăm ideea de a avea un mod, o spune, că în absenţa unei pregătiri
cale personală, individuală, de luare a speciale în luarea deciziei, oamenii
deciziilor, care să fie cât mai eficientă. învaţă să ia decizii în funcţie de
Audley spunea113 că în cadrul proce- dinamica propriei personalităţi.
sului decizional, la fel ca şi în cazul Aceste abilităţi formate empiric în
managementului “oamenii au deja în viaţa de zi cu zi au aceeaşi logică şi
minte ceea ce trebuie făcut”, iar finalitate ca şi abilităţile folosite în
strângerea de informaţii se face pentru a organizaţii. Scopul lor funcţional este
justifica ceea ce s-a hotărât deja. Mai de a atinge obiective, ţinte, sarcini. Pe
mult decât atât, considerăm că această de altă parte, în cazul deciziei scopul nu
măsură personală a luării deciziei este scuză mijloacele. Cu alte cuvinte liber-
determinată de psihologia individului. tatea individului de a lua decizii în viaţa
Cunoştinţele dobândite la nivelul de zi cu zi este mult limitată în cadrul
simţului comun sunt dependente de organizaţiilor, în special la nivelul
modul cum persoana îşi structurează mijloacelor.
personalitatea şi comportamentul. Dacă în viaţă poţi lua decizii
Formarea empirică a acestor amorale sau imorale, minţind, înşelând,
abilităţii de luare a deciziei nu poate manipulând, nesocotind voinţa altora,
trece peste trăirile sufleteşti determinate cu sau fără voia lor, în organizaţii acest
lucru se întâmplă foarte rar. Este
112
Gummer, Burton, Decision Making under evident faptul că şi în viaţa de zi cu zi
Conditions of Risk, Ambiguity and nu ar trebui să fim amorali sau imorali
Uncerztainty: Recent Perspectives, în luarea deciziilor. Dar dacă acest
Administration in social Work, 1998
113
Audlez, R., What makes up a mind?, în lucru se întâmplă, efectele negative sunt
Decision Making, BBC Publications, 1967 mai mici datorită numărului mult mai
216
mic de persoane implicate sau anver- psihologice precum şi efectele negative
gurii deciziei. ale ignorării acesteia. Demersul nostru
În organizaţii, existenţa regulamen- nu încearcă să minimalizeze metoda
telor, a normelor, a responsabilităţii studiului de caz sau a abordărilor
sociale, face ca atenţia acordată analico-matematice ci să le completeze
„moralităţii” deciziei să fie mult sporită, cu o dimensiune psihologică de bază,
iar interdicţiile şi pedepsele la adresa adecvată, foarte necesară.
unor asemenea decizii să fie mult mai Nu în ultimul rând trebuie să
aspre. remarcăm că luarea deciziei este un
În al doilea rând, modul de formare demers atitudinal, care ţine de carac-
a abilităţilor şi deprinderilor decizio- terul şi etica managerului. Acest aspect
nale, în organizaţii, nu se mai face devine şi mai important dacă ţinem cont
empiric, ca în viaţa de zi cu zi, ci într-o de libertatea de mişcare a managerului
manieră ştiinţifică, care are la bază pe orice nivel ierarhic s-ar afla :
modele teoretice, modele de fundamen- operaţional, tactic sau strategic. Înţelem
tare a deciziilor, paradigme şi metodo- prin libertate de mişcare posibilitatea
logii. ca managerul, în ciuda regulilor for-
Abordările ştiinţifice sunt predomi- male, să poată avea, nu numai un
nant analitice, uneori matematizate, fapt comportament raţional, adică îndrep-
ce conduce la o sărăcire a componentei tăţit ci şi unul iraţional, părtinitor, fără
psihologice în luarea deciziilor. Una din ca organizaţia să poată monitoriza
metodele des folosite, la cele mai strict efectele acestor comportamente
prestigioase cursuri de perfecţionare în asupra eficienţei şi eficacităţii activi-
domeniul deciziei, este studiul de caz, tăţii.
care presupune a găsi soluţii eficiente în 2. Competenţa decizională a
„laborator”, a se citi sala de curs, din managerului şi cerinţele de eficienţă
punct de vedere logic, ţinând cont de Referindu-se la rolul pe care îl joacă
întreg arsenalul ştiinţific avut la dispo- managerul în organizaţiile moderne,
ziţie. Universitatea Harvard îşi bazează Mintzberg114 a analizat trei mari cate-
pregătirea în MBA, pe aceste faimoase gorii de roluri: informaţionale, inter-
studii de caz, problema fiind focalizată umane şi decizionale, ultima categorie
pe logica cazului şi nu pe practica de roluri, reprezentând: „probabil partea
cazului, pe realitatea psihosocială a cea mai importantă a muncii mana-
cazului. Stăpâneşti modelul teoretic poţi gerului – partea care justifică autoritatea
rezolva o diversitate de probleme luând lui şi accesul la informaţii”.
deciziile corecte. Acest studiu încearcă Decizia este un proces dinamic,
să scoată în evidenţă pericolele acestui raţional, de rezolvare a unei probleme
demers, din perspectiva ignorării aspec- prin alegerea unei soluţii din mai multe
telor psihologice ale actului decizional. posibile în vederea atingerii obiecti-
Vom încerca să punctăm câteva velor planificate.
“momente” importante în procesul de
luare a deciziilor şi vom scoate în 114
Mintzberg, Henry, A new look at a chief
evidenţă importanţa dimensiunii lor executiveşs job, Organizational Dynamics, 1973
217
Ea presupune urmarea unui anume respectiv, cadrele cu funcţii de
curs al acţiunii în detrimentul altora conducere.
considerate mai puţin eficiente. La baza Structurarea acestui rol într-o ma-
identificării unui anume direcţii de nieră funcţională precum şi a compe-
acţiune stă alegerea. Putem spune că tenţelor asociate lui ne arată, într-o
fundamentul deciziei şi filozofia ei stă primă fază. Importanţa cunoştinţelor
în alegere. Din acest punct de vedere psihosociale în această direcţie. Rolu-
Simon115 are dreptate când spune că rile decizionale se referă la activităţile
orice decizie este o chestiune de com- realizate de manager pentru gestionarea
promis, deoarece alegerea făcută nu va procesului decizional şi luarea deciziei.
determina o atingere completă a obi- Probabil, cea mai importantă preocu-
ectivelor ci este cea mai bună alegere în pare a managerului modern, luarea
circumstanţele date. deciziei rămâne dreptul fundamental al
În definiţia dată am folosit termenul sistemului de management. Descentra-
de problemă pe care o definim ca fiind lizarea actului decizional, apariţia unor
o discrepanţă între percepţia stării de modele colective de luare a deciziei, nu
lucruri existente şi cea dorite. Cu cît va putea niciodată să suplinească
discrepanţa este mai mare, cu atât menirea managerului, aceea de a alege
problema este mai serioasă. Subiecti- o variantă din mai multe posibile, adică
vitatea percepţiei gândirii este un aceea de a decide.
proces psihosocial important pe care La o analiză macroorganizaţională,
managerul trebuie să îl gestioneze rolurile decizionale se manifestă în
corect. Simplu spus paradigma subiec- următoarele situaţii:
tivităţii gândirii stipulează faptul că - atunci când apar idei şi metode
oamenii nu se judecă unii pe alţii, nu se noi care pot îmbunătăţii activitatea
etichetează unii pe alţii în funcţie de ce socio-profesională (decizii de
reprezintă ei cu adevărat, ci în funcţie schimbare ce sunt reclamate, cerute
de cum se gândesc unul pe altul. Din de dinamica organizaţiei);
acest punct de vedere apare ca esenţială - atunci când apar defecţiuni, surprize
maniera în care managerul gândeşte neplăcute, conflicte (decizii de
oamenii, problemele sau pe sine. îndreptare a situaţiei);
Luarea deciziei ne apare ca un proces - atunci când se distribuie resursele
de elaborare, în care culegerea şi între membrii colectivului, când se
prelucrarea informaţiilor, studierea şi acordă recompense sau pedepse
selectarea mai multor alternative şi (decizii de alocare).
formularea opţiunii pentru una dintre Rolurile decizionale sunt impor-
ele, ocupă un loc central în viaţa orga- tante pentru că:
nizaţiei. - unele decizii ating interesele personale
La această importantă activitate ale subordonaţilor sau managerilor;
participă un număr restrâns de persoane - contribuie la realizarea unei imagini /
prestigiu organizaţionale;
115
Simon, Herbert, 2004, Comportamentul - asigură un climat de muncă pozitiv mar-
administrativ, Ed. Ştiinţa, Chişinău cat de o bună înţelegere între indivizi;
218
- sunt exclusiv de competenţa mana- nu sunt de competenţa lor, neglijând
gerilor. propriile lor probleme. Personalităţile
Principalele activităţi ale manage- dominate de temperamentele colerice,
rului pentru asumarea rolurilor decizio- vulcanice, tumultoase sunt şi ele
nale sunt: calitatea de iniţiator, soluţi- predispuse la aceste poziţii. Sunt genul
onarea tensiunilor şi distribuirea de personalităţi care te ajută şi dacă ai
resurselor. O privire mai atentă asupra nevoie şi dacă nu ai nevoie
acestor tipuri de decizii arată că - am eu mijloacele pentru a rezolva
oamenii sunt cei care pun în mişcare această problemă? Dacă nu pot să obţin
deciziile. Ceea ce trebuie urmărit cu aceste mijloace. Printre mijloace se
adevărat sunt reacţiile oamenilor, numără şi subordonaţii pe care îi ai la
satisfacţia lor faţă de deciziile luate, dispoziţie, capitalul uman. O bună
modalitatea sinceră de a se antrena în cunoaştere psihologică a lor este utilă în
implementarea lor. acest punct. Stabilitatea emoţională,
Ca atare, iniţiatorul deciziei, de cele imaginaţia, creativitatea, spiritul critic şi
mai multe ori managerul, trebuie să ia elanul acţional te pot ajuta să
în considerare aceste aspecte. În al radiografiezi corect acest aspect.
doilea rând, managerul trebuie să fie - doresc eu cu adevărat să rezolv
atent la propria sa personalitate, la această problemă? Dacă nu, cum să fac
modul în care percepe şi gândeşte să doresc acest lucru. Inerţia, rutina
situaţiile concrete. Aceste nuanţe de profesională, stereotipurile organizaţio-
ordin psihologic care apar, atât la nale sunt aspecte cu o mare încărcătura
nivelul percepţiei psihologice a deci- psihologică care sunt decisive în răs-
dentului cât şi la nivelul subordonaţilor punsul pe care managerul îl dă la aceste
reclamă o pregătire deosebită din partea întrebări.
celui care decide. Alain Cardon şi Răspunsul la aceste întrebări simple
colegii săi116 consideră că o bună pre- oferă posibilitatea managerului să în-
gătire psihologică pleacă de la modul ceapă adevărat construcţia competenţe-
cum managerul formulează situaţia lor decizionale sau acţionale.
problematică, modul cum el o percepe Mintzberg117 structurează aceste
cu adevărat. Următoarele întrebări sunt competenţe în cinci arii:
utile în demersul decidentului de a avea - competenţe de programare, se refe-
o perspectivă clară a raportului dintre el ră la decizii legate de stabilirea
şi decizie: problemelor importante, stabilirea
- această problemă ţine de respon- priorităţilor, fixarea agendei, mane-
sabilităţile mele? Dacă nu, cui îi vrarea situaţiilor, alegerea momen-
aparţine responsabilitatea? De multe tului potrivit,
ori, din entuziasm sau colegialitate - competenţe de administrare, se refe-
managerii se implică în probleme care ră la decizii legate de alocarea re-
surselor, delegare, autorizare, siste-
116
Alain Cardon, Vincent Lenhardt, Pierre
Nicolas, Analiza Tranzacţională, Ed. CODECS, 117 este vorba despre lucrarea „Manager, nu
Bucureşti, 2002 MBA”, apărută în 2004
219
matizare, stabilirea obiectivelor, în care o persoană este exigentă cu sine.
evaluarea activităţii desfăşurate, Vom analiza mai târziu efectul de
- competenţe privind creaţia, se re- limitare pe care îl are acest mecanism
feră la deciziile de planificare, con- psihologic subiectiv asupra eficienţei
cepere şi imaginare, deciziei.
- competenţe de mobilizare, se referă În al doilea rând o decizie trebuie să
la decizii privind rezolvarea proble- întrunească consensul, ea trebuie
melor urgente, gestionarea pro- acceptată ca fiind necesară de marea
iectelor. majoritate a celor care o implemen-
Dacă tabloul conturat de Mintzberg tează. Consensul este extrem de impor-
este aproape complet, şi avem motive tant în momentul în care decizia luată
să credem asta, observăm că sfera necesită un efort deosebit pentru imple-
competenţelor decizionale care se ba- mentarea ei şi implică cheltuieli mate-
zează pe psihologia indivizilor este riale şi financiare. De asemenea, con-
destul de largă. Mai mult decât atât, o sensul capătă o importanţă deosebită în
serie de mecanisme psihologice, odată cadrul deciziilor de echipă, colective,
însuşite se pot constitui în bază a unde promovarea unei soluţii anume se
formării unor competenţe tehnice ca face prin votul majorităţii. Managerul
fixarea agendei sau evaluarea activităţii este pus, ori în situaţia de a convinge,
desfăşurate. Încrederea în sine, obiecti- influenţa majoritatea pentru a-i fi
vitatea, cunoaşterea psihologică a sub- acceptată decizia, ori de a construi o
ordonaţilor etc. sunt aspecte psihologie majoritate matură psihologic, aptă să ia
necesare pentru atingerea eficientă a decizii.
acestor competenţe. O pregătire psiho- A treia cerinţă legată de decizie este
comportamentală adecvată creează po- asumarea riscului. Trebuie să spunem
sibilitatea managerului de a eficientiza că foarte puţine decizii sunt luate în
aceste competenţe. Cum trebuie struc- condiţii de certitudine absolută, cele
turat acest program este o altă pro- mai multe au încorporate în ele un
blemă. Necesitatea lui, însă, nu poate fi anumit coeficient de risc pe care, cel
pusă sub semnul îndoielii. care ia decizia, trebuie să şi-l asume.
2.1. Personalitatea decidentului şi Asumarea riscului este una din cele mai
cerinţele de eficienţă ale deciziei importante aspecte ale procesului
O decizie trebuie să întrunească practic de luare a deciziilor. În accepţi-
anumite cerinţe pentru a fi considerată o une psihosocială riscul reprezintă posi-
decizie eficientă. Ea trebuie să fie în bilitatea de producere a unui eveniment
primul rând de calitate, prin ea să se sau curs de acţiune, de regulă, nedorite
rezolve în cel mai bun mod posibil de subiect.118 Există două modalităţi
problema sau problemele în cauză. majore de interpretare a riscului. Fie ca
Calitatea unei decizii nu este o cerinţă o expresie a caracterului probabilist
în sine, ea ţine atât de standardul de
performantă elaborat de organizaţie, cât 118
Vlăsceanu, Lazăr, Zamfir, Cătălin, coord.,
şi de pragul de acceptabilitate, un 1993, Dicţionar de sociologie, ed. Babel,
mecanism psihologic care arată gradul Bucureşti
220
obiectiv al evenimentelor, fie o expresie - managerii care stau mai mult timp
a incertitudinilor, a insuficienţelor cu- în funcţie sunt într-o măsură mai mare
noştinţelor noastre despre procesele împotriva riscului; acest fenomen a fost
reale. Studii şi cercetări realizate în observat de mulţi specialişti. Stabili-
multe organizaţii, legate de a doua tatea şi rotaţia posturilor ca modalitate
expresie a riscului, despre felul cum de a eficientiza o funcţie se referă,
managerul suplineşte incertitudinea printre altele şi la acest aspect.
subiectiv obi-ectivă, au condus la - managerii de nivel înalt, nivel
concluzii intere-sante legate de modul strategic sau tactic, îşi asumă mai multe
cum percep managerii riscul. Câteva riscuri decât managerii de nivel inferior,
concluzii se referă la119: nivel operativ; acest lucru este posibil
- managerii se percep ca asumându- prin faptul că la nivele mici de
şi mai multe riscuri decât este cazul de management ponderea deciziilor nepro-
fapt; creşterea incertitudinii şi a lipsei gramate (cele care induc riscul) este
informaţiilor îi determină pe manageri mult mai mică, aici predominând deci-
să perceapă un risc mult mai mare decât ziile programate) bazate pe modele.
este cazul. Acest mecanism psihologic Vom insista puţin asupra lor din
are o influenţă considerabilă asupra perspectiva percepţiei subiective a
soluţiilor şi a costurilor acestora. managerilor;
- nu există ceea ce s-ar putea numi - managerii sunt împotriva riscului,
personalitate doritoare de risc; marea într-o măsură mai mare, când este
problemă a oamenilor în general şi a vorba despre interesele personale, decât
managerilor, în special, este că nu se atunci când este vorba despre interesele
simt bine în prezenţa incertitudinii, este organizaţiei;
un disconfort psihologic care consumă - managerii care au succes şi-au
foarte multă energie psihonervoasă, asumat mult mai multe riscuri în
scăzând vitalitatea şi producând stres comparaţie cu cei care se situează la
profesional. Pregătirea psihologică în nivel mediu.
acest domeniu este foarte importantă; În concluzie, a decide înseamnă a
- managerii care riscă mult într-un alege dintr-o mulţime de variante de
domeniu pot fi foarte reticenţi în altul; acţiune, ţinând cont de anumite criterii,
managerii nu sunt pregătiţi sufleteşte pe aceea considerată cea mai avanta-
pentru riscul global, ei riscă secvenţial, joasă pentru atingerea unor obiective.
pe anumite domenii ale activităţii. Conform lui Drucker120” deciziile ar
Acest lucru este important pentru că trebui să se ia la cel mai de jos nivel
pregătirea se poate axa pe domeniile posibil, care concordă cu natura lor, şi
sensibile ale organizaţiei, insistându-se cât mai aproape de locul acţiunii pe
pe acele activităţi indispensabile şi care care o presupun”.
sunt cele mai mari furnizoare de risc. Elementul fundamental, în ciuda

119
Maccrimmon, K., Wehrung, D., Taking 120 Drucker, Peter, Management: Tasks,
risks: the management of uncertainty, New responsabilities, Practices, new York, Harper&
York, The,Free Press, 1986 Row, 1973
221
discuţiilor pe care le poate ridica sunt izolate, cele mai multe sunt deter-
această afirmaţie, în cadrul deciziei îl minate sau determină altele. Această
reprezintă managerul, deoarece el este capacitate dă posibilitatea managerului
persoana care decide. El are autoritatea să înţeleagă locul şi rolul problemei în
formală de a alege direcţiile de acţiune, raport cu întregul. Cele mai multe
de a mobiliza subordonaţii în vederea probleme au cauze ascunse, care ţin de
realizării lor. Mai mult decât atât sistem, în acest mod ele pot fi mai uşor
managerul elaborează o multitudine de depistate.
decizii, diverse, cu grade diferite de Abilitatea de a asculta – ascultarea
complexitate. Elaborarea deciziilor pre- ca mecanism ce intervine în comuni-
supune alegeri, vizează rezultate de un carea verbală, este un proces complex,
anumit tip şi depinde de mulţi factori care nu se identifică cu auzirea, având
interni şi externi. Printre aceştia, cei impact asupra oamenilor prin faptul că
mai importanţi sunt: ea arată respectul faţă de celălalt. Prin
- cunoştinţele şi experienţa celui ascultare, pe de o parte, primim infor-
care elaborează deciziile; maţii mai exacte, mai eficiente, mărind
- informaţiile disponibile la un mo- latura obiectivă a comunicării iar, pe de
ment dat; altă parte, arătăm respect şi consideraţie
- capacitatea de a utiliza tehnicile de faţă de cel care vorbeşte, iar acest lucru
elaborare a deciziilor; se poate realiza prin intermediul
- scala de timp în care trebuie luată comunicării nonverbale, sau direct prin
decizia; adresarea de întrebări sau prin
- nivelul autorităţii celui care parafrazare, indicându-i vorbitorului că
elaborează deciziile; l-am urmărit cu atenţie
- sistemul de valori al celui care ela- Deschiderea la nou – vizează capa-
borează deciziile – personalitate, trăsă- citatea persoanei de a accepta şi
turi, caracteristici; înţelege alte puncte de vedere, situaţii
- capacitatea persoanei care elabo- noi. Cele mai complexe probleme sunt
rează deciziile de a şi le susţine. noi, atipice şi din acest punct de vedere
La o analiză mai atentă, observăm acceptarea altor idei este eficientă.
că marea majoritate a factorilor sunt Acceptarea altor idei indică şi respect şi
legaţi direct de managerul lider şi de încredere în colaboratori sau sub-
competenţele acestuia. Din studiile şi ordonaţi
cercetările parcurse reiese că printre Asumarea riscului – capacitatea
cele mai importante aptitudini şi abili- managerului dea ţine sub control
tăţi care stau la baza competenţei deci- temerile, stresul şi incertitudinile legate
zionale a managerului se află şi care de lipsa informaţiilor sau de modul cum
configurează personalitatea acestuia se vor derula acţiunile.
sunt: Abilitatea de a căuta soluţii abilitate
Abilitatea de a avea imagine de referitoare la disponibilitatea deciden-
ansamblu – înţelegerea organizaţiei ca tului de a căuta mai multe soluţii la o
sistem, a dinamicii şi intercondiţionării problemă şi de a învăţa modalităţile
activităţilor. Foarte puţine probleme eficace de căutare. Vom analiza mai în
222
detaliu această abilitate foarte impor- ar fi elaborarea unui plan de muncă,
tantă în „economia jocului”. evaluarea unui subordonat, ştim, în
Abilitatea de a lucra cu oameni mare, despre ce este treaba, deoarece
prin considerente etice – relaţia inter- problema este, în esenţă, similară cu
personală între oameni este asimetrică una pe care am mai rezolvat-o.
în sensul că ea nu poate stipula în Este ca şi cum am avea o fişă
dinamica ei atingerea şi menţinerea mentală a problemei respective, a avea
echilibrului. Dimpotrivă, într-o relaţie cum spune Simon121, un program de
întâlnim persoana care domină, îşi soluţionare. În acest fel putem face
impune voinţa şi persoana dominată, distincţie între a avea experienţă şi a fi
care acceptă voinţa altuia. În organiza- nou în muncă. Un laborator preţios şi o
ţiile noastre există o mentalitate care se sursă de experienţă pentru manager îl
traduce în faptul că şeful îi poate spune reprezintă şi deciziile anterioare luate în
oricând subordonatului să plece dacă nu viaţa de zi cu zi, dar experienţa propriu
îi convine dar acesta nu îi poate spune zisă este dată de exerciţiul practic al
şefului să plece dacă nu îi convine. funcţiei de conducere.
Această stare de lucruri indică Managerul cu experienţă este acela
faptul că managerul este cel care care dispune de un set de programe, un
domină relaţia cu subordonatul iar set de răspunsuri gata formulate pentru
subordonatul este cel dominat în relaţie. problemele de zi cu zi care se ivesc.
Există, cu siguranţă, excepţii dar care Din acest punct de vedere un manager
confirmă regula. Pentru manager, a lipsit de experienţă, nu a avut răgazul să
lucra cu oamenii pe considerente etice achiziţioneze un set prea bogat de
înseamnă, în primul rând, a nu se folosi răspunsuri. Ce sunt aceste programe.
de această putere pe care o are. Cu cât Ele pot fi: reguli, proceduri, metodo-
managerul are capacitatea de a-şi limita logii, rutină, cutume, proceduri de
această putere faţă de subordonat şi de a operare standardizate. În mare parte
nu o folosi în situaţii iraţionale, cu atât deciziile programate, unii autori le
va fi un decident eficient. numesc administrative122, nu sunt strict
3. Decizii programate şi decizii de competenţa managerilor, ele pot fi
neprogramate. Câmpul psihologic de uşor delegate spre alţii.
investigaţie. Ceea ce trebuie să urmărească cu
În funcţie de cantitatea de infor- adevărat managerii este ca “programele”
maţie avută la dispoziţie pentru rezol- pe baza cărora se iau deciziile să fie:
varea problemelor şi de noutatea situ- - eficiente - să conducă la perfor-
aţiei vorbim despre decizii programate manţele cerute de sistemul de mana-
şi decizii neprogramate. Deciziile pro- gement;
gramate sunt deciziile pentru care există
suficientă informaţie sau deciziile pe
121
care le luăm faţă de probleme de care Simon, Herbert, Making management
ne-am mai lovit. Când întâlnim o decisions: the role of intuition and emotion,
Academy of Management, 1987
problemă familiară sau una despre care 122
Peel, Malcolm, Introducere în management,
avem toate informaţiile necesare, cum Ed. Alternative, Bucureşti, 1996.
223
- stabile şi cuprinzătoare – să poată urgenţă. Modele programate nu vă pot
rezolva problemele, chiar dacă în ajuta prea mult, chiar dacă există. Va
anumite limite, se schimbă datele; trebui să interpretaţi situaţia, să faceţi
- dinamice/flexibile – să ofere apel la considerente de ordin etic, să
variante de rezolvare menite să-l ajute speraţi că va înţelege gestul dumnea-
pe manager să se descurce într-un voastră şi va răspunde ulterior pozitiv la
mediu în schimbare şi să nu excludă cerinţele dumneavoastră. Astfel de
total elementele de spontaneitate şi situaţii sunt multe în viaţa de zi cu zi a
intuiţia celor care decid. organizaţiei. Deciziile programate sunt
În opinia specialiştilor, cea mai eficiente dar ele nu trebuiesc absolu-
mare parte a problemelor de care se tizate.
lovesc managerii solicită decizii progra- Pe de altă parte, deciziile neprogra-
mate. Ele au mai fost întâlnite, există mate sunt decizii noi, cu care mana-
programe suficiente iar formarea unor gerul nu s-a mai întâlnit, decizii pentru
abilităţi şi deprinderi se face uşor şi care nu există toate informaţiile nece-
eficient. Din punctul de vedere al sare şi pentru care trebuie să se asume
analizei noastre, la prima vedere, am un anumit coeficient de risc. Princi-
putea spune că gestionarea acestor palele trăsături şi caracteristici care pot
decizii este mai degrabă o problemă de fi analizate în cadrul deciziilor nepro-
tactică decât de psihologie. gramate sunt:
Elaborarea modelelor şi, mai ales, - sunt decizii neobişnuite, nu au mai
racordarea continuă a lor la realitatea fost întâlnite, au un grad înalt de
organizaţională este o chestiune de ambiguitate şi incertitudine precum şi
psihologie practică. Indiferent de cât de un anumit coeficient de risc;
bine sunt construite aceste modele, ele - vizavi de ele se pot dezvolta de-
nu pot acoperi cu exactitate diversitatea prinderi, abilităţi şi capacităţi noi;
problemelor. Va exista întotdeauna o - implică judecată personală, intu-
diferenţă între litera legii şi spiritul iţie, cunoştinţe apreciabile în domeniul
legii, folosind o expresie dragă juriş- gestionării problemelor;
tilor. Interpretarea concretă a situaţiilor - sunt dificile, presupun concen-
problematice, în special acolo unde trare, creativitate şi inteligenţă;
intervin elemente morale sau de etică, - presupun investigaţii din partea
ţine de personalitatea managerului. Un managerului, conceperea unor strategii
exemplu este edificator. şi modele;
Unul din subordonaţii dumnea- - privesc dezvoltarea unor direcţii
voastră, care nu este dintre cei buni şi noi de acţiune;
foarte buni, are nevoie de două zile de - creează conflicte, controverse,
concediu pentru a merge cu copilul său dezechilibre la nivelul colectivelor.
la un consult medical. Modul de acor- Aceste decizii reclamă în totalitate
dare a concediilor este clar definit, resurse psihologice însemnate pentru
situaţia vă presează în sensul că aveţi gestionarea lor. Diferenţa între manager
nevoie de prezenţa lui la serviciu, iar el şi lider, dacă ne referim numai la ea,
doreşte să plece mâine, deoarece este o poate fi explicată prin maniera de
224
raportare la aceste două categorii de Indiferent de aceste argumente,
decizii. Managerul se centrează pe deci- deciziile colective se bazează pe două
ziile programate, pe respectarea modele- fundamente foarte importante. În
lor, pe a obţine eficienţă plecând de la primul rând, deciziile în echipă creează
cum poate să folosească modele mai consensul, deoarece oamenii vor să fie
bine, liderii preferă deciziile neprogra- implicaţi în deciziile care îi privesc,
mate, în afara modelelor, deoarece ei se angajaţii vor înţelege mai bine deciziile
întreabă care soluţii sunt cele mai la care au participat şi ei şi, de ase-
eficiente, caută noi direcţi de acţiune. menea, oamenii vor fi mai angajaţi faţă
4. Luarea deciziilor în echipă şi de deciziile în care ei au investit timp şi
psihologia relaţiilor interpersonale energie. În al doilea rând, deciziile în
Munca în echipă este o realitate a echipă diminuează responsabilitatea,
organizaţiilor contemporane. Fie că este membrii echipei îşi împart povara
vorba despre echipe de execuţie sau de consecinţelor negative ale deciziilor
conducere, avantajele sunt evidente. mai puţin eficiente.
Putem folosi conceptul de echipă şi în Aceste două motivaţi sunt sufici-
procesul luării deciziei? ente pentru ca managerii să promoveze
Grupurile pot lua decizii superioare acest tip de decizie. Trebuie înţeles că
din punct de vedere calitativ. Dincolo această modali-tate de luare a deciziilor
de toate punctele de vedere, asupra necesită o structură comportamentală şi
cărora nu vom insista, ne rezumăm la a de perso-nalitate specifice.
spune că acest nou model de luare a Problema care se pune în discuţie
deciziei prinde teren, fiind utilizat din este relaţia managerului cu subordonaţii
ce în ce mai mult. şi implicaţiile psihologice ale proce-
Argumente PRO: sului de delegare. Când nu este regle-
- echipele sunt mai vigilente decât mentată formal decizia colectivă are la
indivizii, deoarece mai mulţi oameni bază procesul de delegare prin care
gândesc aceeaşi situaţie; managerul convine cu anumiţi sub-
- echipele pot evalua ideile mai bine ordonaţi să le delege activităţi decizi-
decât indivizii; onale precum şi autoritatea necesară.
- echipele pot genera mai multe idei Punctul slab al delegării ţine de
decât indivizii; anumite mentalităţi conform cărora
- membrii echipei îşi dezvolta dacă managerul delegă activităţi atunci
cunoştinţele şi abilităţile pentru viitor. nu mai ţine sub control relaţia cu subor-
Argumente CONTRA donaţii şi scaunul îi este ameninţat.
- necesită mai mult timp; Pentru a preîntâmpina acest lucru
- neînţelegerile pot întârzia deciziile managerii preferă să se încarce cu toate
şi pot produce resentimente; activităţile, în felul acesta scaunul lor
- discuţia poate fi monopolizată de este protejat.
unul sau de câţiva membrii ai grupului; Din aceste considerente este
- gândirea de grup îi poate deter- important mecanismul încrederii şi
mina pe membrii acestuia să se concen- respectului între şefi şi subordonaţi. Din
treze prea mult pe realizarea consensului. punctul de vedere al luării deciziilor
225
colective, Keighley123 consideră că constă în faptul că limitele se pot
relaţia interpersonală din managerii şi negocia periodic în funcţie de compe-
subordonaţii lor poate stipula patru sta- tenţa oamenilor şi de dinamica acti-
dii privind autoritatea în acest domeniu: vităţii. Pentru manager, acest din urmă
- lipsa autorităţii – echipa nu poate stadiu reflectă maturitatea relaţiei sale
lua decizii sau întreprinde acţiuni legate cu oamenii, încredere pe care a cultivat-
de vreo sarcină. Această situaţie se o, responsabilizarea pe care a indus-o
înscrie pe un continuum de la faptul că subordonaţilor
oamenii nu au nici un fel de informaţii Fără a mai insista pe avantajele şi
despre sarcina respectivă, până la faptul dezavantajele deciziei colective nu
că sunt bine informaţi despre toate putem să nu remarcăm aproprierea
deciziile care se iau şi despre toate dintre concepţia lui Keighley şi modelul
acţiunile dar de pe poziţia spectatorului, situaţional al lui Vromm. O concluzie
neavând nici o autoritate să intervină. merită întărită – decizia colectivă cere
- autoritate foarte limitată – oame- mai multe competenţe psihologice din
nii sunt doar consultaţi înainte de a se partea managerilor datorită posibili-
lua vreo decizie. Şi acest stadiu are un tăţilor de relaţionare şi negociere cu
continuum ce plecă de la o consultare subordonaţii lor.
sporadică sau una constantă. În acest 5. Componenta psihologică a
caz relaţiile sub mai bine structurate, barierelor decizionale subiective
managerii trebuind să facă faţă infor- Managerii sunt limitaţi în capaci-
mărilor şi uneori eventualelor întrebări tatea lor de a obţine şi procesa infor-
- autoritate limitată – oamenii tre- maţii. Această limitare se datorează
buie să implice managerii în toate barierelor obiective şi subiective. Mulţi
deciziile legate de activitate. Nu este specialişti fac o paralelă între raţiona-
exclusă delegarea de competenţe în litatea logică şi raţionalitatea umană,
domeniu dar, aşa cum arată continuum- considerată ilogică, insistând pe ideea
ul, oamenii pot fi lăsaţi să ia decizii dar că un manager, din perspectiva uma-
ele trebuiesc analizate ulterior de nului, are o raţionalitate limitată, care se
manageri într-o manieră mai mică sau răsfrânge asupra deciziei.
mai mare. Tipul deciziilor care fac Barierele obiective
obiectul negocierii sunt cele administra- Barierele obiective sunt indepen-
tive(programate). dente de voinţa decidentului, de com-
- autoritate totală – oamenii iau portamentul şi personalitatea acestuia.
decizii în cadrul unor limite clare fără Principalele bariere obiective se referă
să se consulte cu manageri. Continuum- la:
ul în acest caz se referă la amploarea - disponibilitatea şi obiectivitatea
deciziilor. Avantajele acestui stadiu informaţiei;
- timpul disponibil;
123
- sistemul de valori al organizaţiei;
Trevor, Keighley, 1996, Empowering for - circumstanţele exterioare – presi-
Performance, PTD Development Trust, Sydney,
Australia, conf. cu Ken Blanchard şi alţii, unea de moment, impactul social al
Strategii de responsabilizare, 1999 problemei;
226
- imaginea managerilor / şefilor în este importantă ci modul cum sunt
cadrul comunităţilor sau la nivelul con- percepute detaliile.
ducerii ierarhice superioare; Subiectivitatea cunoştinţelor achizi-
- calitatea oamenilor pe care mana- ţionate - tendinţa managerilor de a
gerului îi are la dispoziţie. acumula şi procesa informaţii într-un
Ceea ce poate face un decident este, mod subiectiv, determinat de convin-
ca în timp să acţioneze astfel încât să gerile, priceperile şi atitudinile pe care
limiteze acţiunile nefaste ale acestor le au. Ce fel de informaţii adun? Ce
bariere. surse sunt credibile? Cum selectez
Barierele subiective informaţiile? Care rămân ?.
Barierele subiective ţin de capaci- Răspuns ?!!: acelea pe care le vrea
tatea, cunoştinţele şi personalitatea managerul. Concluzia poate părea
persoanei care decide. Trebuie să puerilă, dar este adevărată. Nivelul de
înţelegem aceste bariere în contextul înţelegere al managerului, competenţele
particular în care un manager alege să sale, mentalităţile, conservatorismul şi
se angajeze în luarea deciziei, în dorinţa autoritarismul determină modul cum se
lui de a fi mai bun, mai informat, caută soluţiile. Dacă un manager defi-
mai apropiat de interesele organizaţiei. neşte o situaţie ca fiind adevărată (reală,
Înţelegerea şi evitarea acestor bariere eficientă, bună), atunci situaţia devine
necesită cunoştinţe psihologice înalte adevărată, în virtutea faptului că a fost
din partea unui manager. În literatura definită(gândită) ca adevărată. Este o
managerială următoarele bariere subi- extensie a teoremei lui Thomas124
ective sunt considerate cele mai Tentaţia autoconfirmării – tendinţa
importante: de a căuta informaţii şi soluţii care să
Percepţia problemei - aspect legat corespundă, în primul rând, punctului
de prezentarea problemei şi a infor- de vedere al decidentului vizavi de
maţiilor legate de ea, astfel încât să problema în cauză. Învăţarea unor
convină celor care decid. Această bari- tehnici de căutare a soluţiilor va elimina
eră este o extensie a raţionamentului lui subiectivitatea şi va muta centrul de
Audley, care spunea că managerii au greutate de la responsabilitatea găsirii
deja în minte ceea ce trebuie făcut iar celei mai bune soluţii la responsabili-
strângerea de informaţii se face pentru a tatea alegerii celei mai bune soluţii.
justifica ceea ce este deja hotărât. Am Managerul trebuie să-şi însuşească
explicat, deja, care sunt efectele acestui tehnici pentru păstrarea obiectivităţii,
raţionament. Este de ajuns să urmărim evitând, pe cât posibil, impunerea unei
o dispută între doi subordonaţi vizavi subiectivităţi ineficiente. Sunt multe
de o problemă. Fiecare vede detaliile situaţii când problemele nu sunt atât de
diferit, fiecare urmăreşte să conducă importante decât par (vezi modelul
discuţia pentru a-şi apăra punctul de conjunctural de luare a deciziei).
vedere şi a promova propriile interese şi Supraîncărcarea cu informaţii –
percepţii, chiar dacă amândoi admit că
există o problemă. În acest caz, şi în 124
W.I., Thomas, The Unadjusted Girl, Boston,
multe altele, nu existenţa problemei Little Brown, 1923, p.41
227
receptarea mai multor informaţii decât o perioadă de timp şi anumite etape.
este necesar, pentru ca o decizie să fie Oricând pot apare informaţii, care pot
eficientă. Cu cât se conştientizează da peste cap soluţia aleasă. În planul de
un risc mai mare(incertitudine) iar implementare a soluţiei este bine să
problema este confuză, cu atât se caută existe planuri de sprijin pentru aceste
mai multe informaţii. Problema care situaţii, pentru a se evita cocoloşirea sau
apare este că un număr mai mare de dosirea lor, doar pentru a arăta că
informaţii, pe lângă faptul că se pierde decidentul a avut dreptate de la început.
timp cu procesarea lor, poate fi la fel de Cercetări şi studii legate de gestio-
nefolositor ca şi un număr mai mic de narea luării deciziei din perspectiva
informaţii. Un mare număr de infor- acţiunii acestor blocaje arată că:
maţii poate dezorienta, crea confuzie - managerii tind să fie prea
sau pur şi simplu buimăci decidentul, încrezători în valoarea deciziilor lor;
care nu mai poate face alegerea corectă. - managerii tind să caute informaţii
Acest fenomen apare atunci când care să confirme definiţiile şi soluţiile
problemele sunt complexe şi necesită pe care le dau ei;
soluţii pe măsură. - managerii au tendinţa de a căuta
Pragul de satisfacere - stabilirea un număr mult mai mare de informaţii
unui nivel adecvat de acceptabilitate decât este necesar, atunci când apare un
pentru soluţia la o problemă şi scanarea risc evident;
soluţiilor doar până la găsirea uneia - managerii îşi supraestimează abili-
care atinge acest prag şi nu până la tatea de a fi prevăzut evenimentele, după
găsirea unei soluţii care să maximizeze ce acestea s-au întâmplat, asumându-şi
rezolvarea problemei. Această barieră succesele deciziilor şi negând responsa-
poate fi depăşită uşor dacă se face o bilitatea în cazul insucceselor;
distincţie între căutarea/listarea solu- - managerii supraestimează superio-
ţiilor şi alegerea uneia. Nivelul de ritatea reţelelor complexe ce furnizează
satisfacţie este fundamental pentru date şi informaţii;
orizontul de aşteptare şi nivelul de - managerii nu ajustează suficient
expectanţă al managerului decident. sau deloc estimările iniţiale pe măsură
Chiar dacă se stabileşte un nivel al ce obţin mai multe informaţii.
acceptabilităţii mai mic, sunt şi orga- Decizia rămâne, în ciuda multor
nizaţii care spun: ”la noi merge şi la afirmaţii o activitate atitudinală şi nu
grămadă„ este bine să avem în vedere şi una doar aptitudinală. Este nevoie de
praguri de acceptabilitate înalte, pentru mai mult decât un număr oarecare de
a putea obişnui subordonaţii cu ele. aptitudini. Este nevoie de un mecanism
Evitarea adaptării acţiunii – integrator bazat pe viziune şi pe
tendinţa de a nu estima, pe parcurs, responsabilizare, un mecanism cu un
acţiunea în funcţie de informaţiile care substrat psihologic evident care să-i
se descoperă ci de a ajusta informaţiile permită managerului să folosească la
nou apărute la cele existente de la maximum potenţialul propriei sale
început. Rezolvarea problemelor şi ale- personalităţi, a întregii sale inteligenţe
gerea soluţiilor sunt procese, implicând raţionale şi emoţionale.
228
SISTEME DE PREGĂTIRE MANAGERIALĂ DUPĂ
MODELUL AUSTRIAC ŞI GERMAN
Cms. IANA AURELIA
I.P.A. Regiunea 17, Bucureşti, Secţia Română

The Bologna Process is one of the reasons why in recent years the
Austrian and German education infrastructure has been given a lot of
stimulation. This stimulation can be useful to the police in their endeavour
to place management training courses in an academic context. The
educational institutes and the University for Law offer possibilities to
create training courses for the police , which complete the studies with
internationally accepted academic degrees. At the same time there is the
possibility of introducting structural directives into the service regulations
of the police, which would result in a logical overall plan of the personnel
and education structure. This would allow for the general development of
a considerable quality management programme in the police service.

Procesul de la Bologna este unul personal corespunzătoare unui concept


dintre motivele pentru care s-au produs cadru logic general.
o serie de modificări în toate sistemele Efectele Procesului de la Bologna
de învăţământ la nivel european. asupra sistemului de pregătire univer-
Această tendinţă s-a manifestat şi în sitar, cât şi asupra cursurilor organizate
organizarea stagiilor de pregătire, per- de instituţiile de învăţământ superior au
fecţionare şi specializare a poliţiştilor fost însemnate. Dacă până în acest
din Germania şi Austria, ca urmare a moment studiile universitare erau, în
necesităţii de sporire a cunoştinţelor de principiu, organizate pe două niveluri,
specialitate a cadrelor de conducere din constând în studiul pentru obţinerea
aceste instituţii. licenţei şi cel care viza titlul de doctor,
Atât programele institutelor supe- Legea organizării învăţământului uni-
rioare de pregătire, cât şi cele din cadrul versitar austriac din 2002 are ca scop
facultăţilor de drept din Austria oferă schimbarea sistemului anterior de studii
posibilitatea de a organiza cursuri conform tripticului prevăzut de Pro-
pentru angajaţii din poliţie, cursuri cu cesul de la Bologna, pe trei secţiuni
recunoaştere academică internaţională. (licenţă, masterat şi doctorat). Astfel, în
În paralel există posibilitatea de a 2006 Facultatea de Studii Juridice din
realiza o gradare a sistemului de Viena, după discuţii intense, a convenit
pregătire juridică a poliţiştilor, care să asupra un nou plan de studii de licenţă
conducă în final la o structură de pentru specialitatea juridică.

229
Ca urmare, acreditarea cursurilor de ţional, Legislaţie Rutieră, Criminologie,
drept a fost condiţionată de Consiliul de Crimina listică, Cooperarea Poliţie-
Conducere al instituţiei la limitarea nească Internaţională, de-vin discipline
perioadei de studiu la maximum cinci obligatorii ale studiilor universitare
ani. Conform ghidului de acreditare, pentru personalul specializat.
aceste cursuri se pot desfăşura în trei Pentru pregătirea angajaţilor din
variante: serviciul executiv, la Academia de
1. studii de bază, care includ Securitate sunt organizate cursuri cu
finalizarea printr-o diplomă de licenţă, nivel ridicat de calificare în domeniul
nefiind urmate de studii masterale. juridic, care tind să fie incluse într-un
2. studii consecutive, care sunt sistem omogen de pregătire şi per-
finalizate printr-un examen de licenţă şi fecţionare pentru întreg personalul
sunt urmate de studii masterale, executiv, în acord şi cu scopurile
3. studii neconsecutive, care includ formulate în normativele Ministerului
studii masterale dar pentru absolvirea Federal de Interne şi ale Academiei de
cărora nu este nevoie de un examen de Securitate.
licenţă imediat anterior. Personal executiv este considerat în
Pregătirea pentru autorităţile din Austria personalul aparţinând Mini-
poliţie şi armată, în Austria, trebuie să siterului Federal de Interne, celor nouă
corespundă nivelului trei de pregătire şi, Direcţii de Securitate, celor 14 Direcţii
conform Cartei Universitare din 2002, de Poliţie, Poliţiei Federale şi orga-
trebuie să continue tematic conţinu- nelor administrative regionale şi a celor
turile pregătirii de bază. În acest sens, comunale, toţi aceşti angajaţi necesitând
anumite discipline precum Drept Penal participarea la forme de pregătire
şi Drept Procesual Penal, Drept Interna- managerială, după cum urmează:

Domeniul de activitate Condiţii pentru participarea la Observaţii


curs
Învăţământ /Pregătire a) pregătire profesională cu
examen de licenţă sau
b) pregătire generală cu diplomă
de licenţă
Serviciul executiv Pregătire de bază pentru serviciul
general executiv general
Serviciul executiv Pregătire de bază calificată În cazuri deosebite,
special (cadre de pentru serviciul executiv cu dobândirea unui grad
conducere şi poliţia specializare în: universitar
judiciară) - asigurarea ordinii şi
siguranţei,
- poliţie judiciară,
- poliţie rutieră
Serviciul executiv Studii încheiate cu licenţă
superior Examen în ştiinţa conducerii în
poliţie
230
Serviciul de conducere 1. Studii de ştiinţe juridice în
executiv cadrul universităţii
2. Pregătire de bază pentru
cadre de conducere
3. Modul pentru cadre de
conducere din poliţie Recomandabil studii
Serviciul de conducere 1. Studii universitare (cu postuniversitare sau
de specialitate diplomă de licenţă sau doctorale
master, în domeiul ştiinţe
politice, psihologie, chimie)
2. pregătire de bază pentru
cadre de conducere, în alte
domenii decât cele juridice
3. modul pentru cadre de
conducere din poliţie
Serviciul medical - studii medicale
- examen psihiatric
- modul pentru asistenţa
medicală în poliţie

Disciplina „Management şi condu- realizarea unei instruiri orientate în


cere” există în cadrul Academiei pentru funcţie de cerinţele practice. În cadrul
Cadre de Conducere din Germania încă managementului poliţienesc există şi
din 1974. Pentru îndeplinirea uneia legături organizatorice cu ştiinţele so-
dintre principalele misiuni ale poliţiei, ciale (se realizează o comparaţie cu
în vederea menţinerii siguranţei cetăţe- disciplina „Management poliţienesc”
nilor, la Facultatea Germană de Poliţie din cadrul Facultăţii pentru Admi-
se realizează pregătirea elitei poliţiei nistraţie Publică şi Drept din Bavaria –
germane, cu accent în domeniul ştiinţei specialitatea poliţie).
conducerii. Un factor de succes al Pe plan internaţional există dife-
acţiunilor poliţieneşti constă în meto- renţe considerabile în problematica ma-
dele de conducere folosite în cadrul nagementului şi cooperării. În Olanda a
organizaţiei, metode care variază în fost înfiinţată în 2001 Şcoala pentru
funcţie de sarcinile specifice. La nivel Cadre de Conducere din Poliţie ca o
federal şi al landurilor, pregătirea în parte a Academiei de Poliţie, ca
domeniul conducerii are o tradiţie înde- expresie a importanţei deosebite acor-
lungată, verificată de-a lungul anilor. date managementului resurselor umane
Cetăţenii acordă încredere poliţiei ca pentru o poliţie democratică. În dome-
organizaţie, apreciind-o ca o marcă de niul conducerii cooperative, în poliţiile
încredere în Germania. În aceasta statelor din fostul Bloc de Est se face
constă diferenţa dintre poliţie şi alte simţită necesitatea schimbărilor în acest
instituţii. Ştiinţa managementului în domeniu. Disciplina „Management
cadrul Facultăţii Germane de Poliţie public” trebuie să accepte cooperarea
trebuie să corespundă cerinţelor, prin cu universităţi şi facultăţi, în special în
231
ceea ce priveşte publicaţiile şi desfă- pentru ştiinţa managementul aface-
şurarea de proiecte comune de cerce- rilor, management public şi non-
tare. Obiectivul pregătirii în domeniul profit,
„Ştiinţei conducerii” trebuie să fie acela • Universitatea Potsdam, catedra ma-
de a forma un manager al poliţiei care nagement public
să acţioneze profesional şi specializat, • Universitatea Hamburg, disciplina
care să practice umanismul în procesul management public
de conducere, să acţioneze în spiritul • Universitatea de Apărare München,
sistemului cooperativ de conducere şi Institutul pentru Ştiinţa Manage-
care să reprezinte poliţia în mod mentului Afacerilor în Domeniul
convingător în faţa opiniei publice. Public şi al Sănătăţii şi Catedra
Disciplina „Ştiinţa conducerii în pentru economia securităţii şi
activitatea poliţienească” a fost până în militară.
septembrie 2007 predată de 7 poliţişti • Universitatea Stanford, Graduate
din corpul superior, dintre care 5 pro- School of Business, programul ma-
veneau din operativ. 71,5% din întreg nagement public
personalul de până acum provenea din • Universitatea St. Gallen, Centrul de
zona practicienilor poliţiei. În contextul excelenţă pentru management pu-
general al ocupării posturilor din toate blic
catedrele, trebuie încadrat personal • Universitatea din Canberra, Austra-
provenit în mod considerabil din lia, Centrul pentru cercetare în
sectorul practic. Pe lângă acest aspect sectorul managementului public
practic, membrii acestui compartiment
• Universitatea Economică din Viena,
au iniţiat la nivel naţional şi interna-
Institutul pentru Management Public.
ţional posibilităţi de cooperare cu
Oferta activităţilor de perfecţionare
următoarele instituţii şi uniuni:
a cadrelor de conducere la nivel federal
• Uniunea Profesorilor din Învăţă- şi al landurilor din cadrul Facultăţii
mântul Superior pentru Manage- Germane de Poliţie se referă în medie la
mentul Afacerilor – comisia „Ma- 50 de manifestări, dintre care 10 sunt
nagementul afacerilor publice prevăzute a fi organizate cu participare
(management public şi nonprofit)”. internaţională. Acest lucru presupune
În această uniune sunt incluşi 88 de că ele vor beneficia de translaţie
profesori, care predau această spe- simultană.
cialitate la nivel universitar Perfecţionarea reprezintă o conti-
• Societatea Schmalenbach pentru nuare sistematică a activităţii de for-
Managementul Afacerilor – „Mana- mare iniţială. Aceasta este reglementată
gementul public şi nonprofit” în cadrul unui concept cadru, care este
• Şcoala Superioară pentru Ştiinţe elaborat luând în considerare amănunte
Administrative, catedra Speyer privitoare la evoluţia actuală din
pentru ştiinţa managementul aface- domeniul de activitate, şi care se
rilor publice, bazează pe principiile pedagogice,
• Universitatea Mannheim, catedra metodice şi didactice care sunt specifice

232
activităţii de învăţământ în cadrul (DHPolG), selecţia cursanţilor se
Facultăţii Germane de Poliţie. realizează la nivel federal şi al
Prin organizarea de cursuri de landurilor, cu înştiinţarea Facultăţii.
perfecţionare interdisciplinare nu se La studii pot fi admişi poliţişti
sprijină doar procesul de restructurare aparţinând corpului superior şi de
din cadrul poliţiei, ci se consolidează în conducere din poliţie, precum şi can-
egală măsură poziţia poliţiei în socie- didaţi la acest serviciu, care:
tate. Mai presus de toate, pe lângă 1. nu au mai mult de 40 de ani,
perfecţionarea ştiinţifică se vizează şi 2. sunt absolvenţi de studii supe-
sporirea, dar şi consolidarea competen- rioare sau un stagiu corespunzător
ţelor personale, sociale şi metodice ale recunoscut
tuturor participanţilor. 3. A) au dobândit permisiunea de
Din grupele ţintă vizate de acti- a participa la studii, pe baza principiului
vităţile de perfecţionare fac parte mai selecţiei celor mai buni, după termi-
ales cadre de conducere din poliţie, care narea studiilor pentru corpul operativ de
aparţin corpulului superior cu prepon- poliţie superior, în cadrul unei facultăţi
derenţă, dar şi corpului de conducere la pentru serviciul public sau o instituţie
nivelul federaţiei şi al landurilor. similară sau
Seminariile şi întâlnirile de lucru se B) deţin un certificat de absolvire a
adresează şi lucrătorilor cu funcţii unei facultăţi ştiinţifice şi au dobândit
asemănătoare din alte state, dar şi aprobarea pentru a participa la studii, pe
reprezentanţilor din instituţiile publice, principiul selecţiei celui mai bun.
din instituţiile de învăţământ şi din cele Ca o excepţie sunt admişi la studii
de cercetare, precum şi cei aparţinând cei care au împlinit 45 de ani, în cazul
mass-media şi organizaţiilor econo- în care nu a existat posibilitatea ca
mice, în funcţie de obiectivele şi con- angajatul să respecte prevederile referi-
ţinuturile cursurilor oferite. În cadrul toare la vârstă, din motive întemeiate
seminariilor şi întâlnirilor de lucru, sau când prevederile referitoare la
adaptate la cerinţele de perfecţionare, se carieră permit admitere la cursuri.
pot distinge patru tipuri de manifestări, Prin stagiile de pregătire/ studiu se
care sunt orientate în principal: vizează dobândirea următoarelor com-
• pe probleme generale, de specialitate , petenţe:
• pe probleme specifice funcţiei, • conducerea activităţii marilor uni-
• în funcţie de diferite evenimente sau tăţi de poliţie,
• în relaţie cu diferite proiecte. • coordonarea activităţilor de inter-
În prezent, la cursurile de perfec- venţie din funcţii de comandă,
ţionare participă anual aproximativ • îndeplinirea sarcinilor deosebite în
3000 de cursanţi, existând o tendinţă cadrul formaţiunilor centrale la
ascendentă. Dintre aceştia, circa 15 - nivel federal şi al landurilor şi în
20% provin din străinătate şi 3 % din cadrul diferitelor structuri superi-
domenii externe forţelor de poliţie. oare la aceleaşi niveluri,
Conform art. 29 din Legea referi- • cooperare în domeniul formării şi
toare la Facultatea Germană de Poliţie perfecţionării poliţiştilor.
233
ACTIVITĂŢI MANAGERIALE DESFĂŞURATE PENTRU
PREVENIREA ŞI COMBATEREA CRIMINALITĂŢII
ORGANIZATE

Subcomisar de poliţie MARIAN PUIU


Membru al I.P.A – Regiunea 17

Management factors, especially in the field of preventing and


combating organized crime, will be taken into account after a thorough
analysis of the intelligence gathered. This fact will facilitate the promotion
of modern and distinct strategies meant to counter organized crime.

La începutul acestui mileniu, comu- în diverse domenii ale vieţii sociale şi


nitatea internaţională este confruntată, economice. O parte a cetăţenilor români
cu ameninţări grave la adresa securităţii uzitând de dreptul la libera circulaţie au
şi ordinii mondiale, cu noi forme de săvârşit fapte penale în afara teritoriului
manifestare a criminalităţii, mai ales naţional, pentru ca ulterior, în baza
sub aspectul său organizat, statele „experienţei” acumulate, să iniţieze pe
membre ale Uniunii Europene şi cele teritoriul României forme organizate de
candidate la aderare reprezentând criminalitate, deja existente în alte zone
principalii vectori ai luptei împotriva geografice. În acest context s-a ajuns la
criminalităţii, fiind puternic angajate o specializare a grupărilor criminale în
din punct de vedere logistic, operaţional domenii în care profitul este maxim,
şi financiar în combaterea acestui prejudiciind de cele mai multe ori
flagel. sistemul economic şi social prin:
România ca ori care altă ţară din fraudarea banilor publici şi trecerea
lume se confruntă cu diversitatea acestora în profitul grupurilor de
criminalităţii organizate respectiv trafi- interese şi efectuând sănătatea şi
cul de persoane, traficul de droguri, viitorul naţiunii; organizarea unor reţele
migraţia ilegală, falsul de monedă, de traficanţi de droguri şi atragerea
criminalitatea informatică, traficul tineretului în sfera consumatorilor; tra-
internaţional cu vehicule furate, de ficarea de persoane în vederea exploa-
materiale strategice şi spălarea banilor tării sexuale; traficarea persoanelor cu
proveniţi din aceste activităţi ilicite. handicap în vederea practicării cerşe-
În perioada de tranziţie parcursă de toriei; constituirea unor reţele de adu-
România după Revoluţia din Decembrie cere în România şi trecerea ilegală peste
1989, criminalitatea organizată naţi- frontieră a unor grupuri de migranţi.
onală şi-a făcut apariţia şi s-a dezvoltat, Dimensiunile criminalităţii organi-
grupurile criminale acţionând structurat zate fac din aceasta un risc la adresa
234
securităţii naţionale a României prin 9 reducerea vulnerabilităţii societăţii
afectarea majorităţii domeniilor de la infiltrarea organizaţiilor criminale;
manifestare ale mediului economic şi 9 reducerea posibilităţilor de acumu-
social, ceea ce impune elaborarea unei lare şi folosire a profiturilor
strategii adecvate, fundamentată pe ana- obţinute din activităţi ilicite;
liza de stare a criminalităţii organizate 9 stabilirea, dezmembrarea şi lichida-
şi a tendinţelor de manifestare a feno- rea organizaţiilor criminale prin
menului. urmărirea şi condamnarea mem-
Strategia prezintă factorii de risc la brilor acestora şi confiscarea
adresa asigurării unui climat de sigu- bunurilor obţinute din infracţiuni.
ranţă şi securitate, principiile care stau b). Metode preventive şi de repri-
la baza combaterii fenomenului de mare a criminalităţii organizate
criminalitate organizată, stabileşte obi- Un rol primordial în elaborarea
ectivele generale şi specifice, precum şi strategiilor de combatere a criminalităţii
modalităţile de realizare a acestora, cât organizate îl are identificarea celor mai
şi responsabilităţile fiecărei instituţii cu eficiente metode ce vor fi folosite în
atribuţii în combaterea fenomenului, în scop preventiv şi de reprimare a acestui
raport cu priorităţile şi resursele fenomen.
destinate acestui domeniu. Metodele preventive presupun acţi-
În cadrul procesului de armonizare uni defensive care vizează, în principal,
cu legislaţia internaţională a fost îngustarea ariei de operare a organi-
adoptată Legea nr. 39/2003 privind zaţiilor criminale, în timp ce metodele
prevenirea şi combaterea criminalităţii de reprimare implică măsuri ofensive,
organizate, instituindu-se astfel cadrul având drept scop slăbirea, dezmem-
juridic de reglementare principal, nece- brarea şi lichidarea structurilor crimi-
sar pentru abordarea unitară a feno- nale.
menelor conexe şi infracţiunilor din În domeniul legislaţiei, lupta împo-
sfera criminalităţii organizate, de către triva criminalităţii organizate transna-
diferitele instituţii şi structuri cu ţionale se poate materializa în urmă-
atribuţii în domeniul prevenirii şi toarele măsuri:
combaterii acesteia. ‫ ـ‬armonizarea cu legislaţia Uniunii
Obiective şi metode manageriale Europene;
în prevenirea şi reprimare a crimina- ‫ ـ‬sistemul de protecţie, cu elementele
lităţii organizate. sale componente (administraţia, gu-
Caracterul atotcuprinzător al sferei vernul, justiţia, poliţia, etc.) trebuie
criminalităţii organizate, diversitatea să fie eficient, cu acţiuni ferme
formelor sale de manifestare, aria largă împotriva criminalităţii organizate ;
de extindere în domeniul economic, ‫ ـ‬incriminarea participării la o organi-
social şi politic impun cu necesitate zaţie criminală;
conceperea şi elaborarea unor strategii ‫ ـ‬interzicerea spălării profitului obţi-
adecvate pentru prevenirea şi comba- nut din afaceri ilicite;
terea acestui fenomen. ‫ ـ‬confiscarea bunurilor rezultate din
a). Obiective urmărite comiterea unor infracţiuni;
235
‫ـ‬ îmbunătăţirea culegerii de infor- luate alte măsuri prevăzute de lege,
maţii privind structura organiza- se va trece la demascarea publică a
torică şi tipurile de activităţi statutului de membru al grupării de
desfăşurate de grupările criminale; criminalitate organizată;
‫ ـ‬perfecţionarea mijloacelor de an- ‫ ـ‬strategia fragmentării - presupune
chetă, vizând „penetrarea” organi- folosirea unor tactici şi tehnici de
zaţiilor criminale; reducere sau deturnare a fondurilor
‫ ـ‬instruirea personalului din poliţie şi organizaţiilor criminale. Comple-
procuratură în domeniul tehnic şi mentar, vor fi utilizate sancţiuni
juridic, pentru o bună înţelegere a administrative legale (de exemplu
operaţiunilor financiare; nu se emit permise, licenţe, efectu-
‫ ـ‬limitarea secretului bancar; area unor vânzări-cumpărări, îm-
‫ ـ‬întărirea rolului instituţiilor finan- prumuturi, încheierea sau rezilierea
ciare în semnalarea operaţiunilor unor contracte, etc.);
bancare dubioase. ‫ ـ‬strategia penetrării - se realizează
Abordând aceste categorii de cu personal şi agentură calificată în
măsuri, menite să prevină şi să combată structurile criminalităţii organizate,
extinderea acestui fenomen complex pentru obţinerea de informaţii şi
aflat în ascensiune şi internaţionalizare, racolarea de agenţi;
nu putem să nu apreciem rolul mana- ‫ ـ‬strategia blocajului - necesită des-
gerului şi al structurilor de comandă făşurarea unor acţiuni de educaţie
implicate. publică, în scopul interzicerii, limi-
Este necesar ca ei să desfăşoare o tării sau eliminării activităţilor
reală activitate de angajare şi impul- specifice criminalităţii organizate,
sionare a muncii informative şi a unui manifestate în diferite domenii ale
schimb de informaţii adaptat la vieţii economico-sociale.
structurile organizatorice ale unităţilor c) Activităţile manageriale de pre-
de poliţie, dintre care enumerăm: venire şi combatere a criminalităţii
‫ ـ‬strategia erodării - constă în depis- organizate.
tarea operativă, arestarea şi trimi- ‫ ـ‬Managerul răspunde de planificarea
terea în faţa instanţei de judecată a activităţii, conducerea acţiunilor,
infractorilor; buna gestionare a resurselor umane
‫ ـ‬strategia discreditării - presupune şi materiale, rezolvarea situaţiilor
declanşarea unor acţiuni coercitive de criză, exercitarea controlului şi
de amploare; îndrumarea efectivelor din sub-
‫ ـ‬strategia subversivă - necesită pre- ordine, precum şi de justa evaluare
gătirea şi desfăşurarea unor acţiuni a modului de îndeplinire a misi-
tactice de natură a crea disensiuni unilor şi a rezultatelor obţinute în
interne, disfuncţionalităţi în structu- combaterea criminalităţii organizate;
rile criminalităţii organizate; ‫ ـ‬Managerul organizează şi conduce
‫ ـ‬strategia alienării, după documen- activitatea informativă şi asigură
tarea reală şi fără a afecta lucrul în funcţionarea sistemului informa-
alte cauze, atunci când nu pot fi ţional propriu, în raport cu serviciile
236
specifice liniilor de muncă privind ‫ـ‬ Organizarea activităţilor poliţiei pe
combaterea criminalităţii organi- linia prevenirii şi combaterii trafi-
zate. Totodată, îndrumă munca de cului de carne vie, în special a
culegere -vehiculare-transmitere a prostituţiei şi proxenetismului, iar
informaţiilor şi are grijă de instru- post factum, pornindu-se de la
irea tuturor cadrelor de poliţie cu factorii criminogeni, cu organisme
atribuţii informativ-operative, în guvernamentale şi nonguverna-
culegerea datelor şi informaţiilor pe mentale abilitate în acest sens.
linie de droguri, pentru a lămuri cu ‫ـ‬ Coordonarea activităţilor de preve-
prioritate : nire a evenimentelor negative
9 sursa acestora ; (gestionarea situaţiilor de criză) în
9 locurile de producere, depozi- cadrul executării acţiunilor de
tare, ambalare, distribuire a dro- prindere în flagrant;
gurilor ; ‫ـ‬ Coordonarea activităţilor de desco-
9 itinerariile de transport şi perire, documentare şi cercetare a
identificarea cărăuşilor ; infracţiunilor la regimul armelor,
9 identitatea traficanţilor ; muniţiilor, substanţelor radioactive,
9 locurile şi mediile de distribuire materialelor nucleare, strategice,
şi consum al drogurilor ; substanţe toxice şi explozivi;
9 mijloacele curente de comuni- ‫ـ‬ Cooperarea cu serviciile străine în
care, finanţare, transport şi vederea desfăşurării unor activităţi
fabricare, folosite de traficanţi ; informativ-operative şi de cercetare
9 societăţile în care se spală bani în cauze complexe, cu caracter
ca urmare a traficului de dro- transnaţional sau cu elemente de
guri. extraneitate (specifice serviciului
‫ـ‬ Coordonarea activităţilor de preve- central);
nire şi descoperire a falsurilor de ‫ـ‬ Desfăşurarea de activităţi calificate,
monedă, cărţi de credit, cecuri de informativ-operative şi de cercetare,
călătorie, fraudă pe calculator, spă- pentru identificarea, supravegherea
larea banilor proveniţi din infrac- şi documentarea activităţii infracţi-
ţiuni, ce cad în competenţa onale a grupărilor de infractori
D.G.C.C.O.