UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU 

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE 

Stelian PÂNZARU 

MANAGEMENTUL OPERAŢIONAL AL 
PRODUCŢIEI. STUDII DE CAZ LA 
S.C. AUTOMECANICA S.A. MEDIAŞ 

­ REZUMAT ­ 

Conducător ştiinţific: 
Prof.univ.dr. Ion PETRESCU 

­ SIBIU  2005  ­

1 
 MANAGEMENTUL OPERAŢIONAL AL PRODUCŢIEI. 
STUDII DE CAZ LA S.C. AUTOMECANICA S.A. MEDIAŞ 
­ Rezumat­ 

Importanţa tezei de doctorat şi aria investigaţiei 

Dorinţa  României de a  se  integra  în Uniunea Europeană este expresia  firească a  identităţii  de 

idealuri, valori şi principii, a vocaţiei sale de ţară democrată, profund ancorată prin tradiţii, cultură şi 
civilizaţie, în spaţiul unic european. 
În condiţiile  schimbărilor calitative generate de tranziţia  la  economia  modernă de piaţă  şi  a 
amploarei  pe  care  o  are  ritmul  rapid  al  cuceririlor  ştiinţei  şi  tehnicii,  managementul  producţiei 
constituie  o  problemă  esenţială,  de  rezolvarea  căreia  depinde  nivelul  eficienţei  economice  şi 
gradul de profitabilitate al societăţii comerciale. 
Reorganizarea întreprinderilor din România şi lărgirea sectorului privat în domeniul producţiei 
de  bunuri  materiale  presupune  o  schimbare  a  concepţiei  noastre  privind  activitatea  de  realizare  a 
produselor în mod organizat şi planificat, pe baza unor principii sănătoase ale economiei de piaţă. 
În  acelaşi  timp,  integrarea  în  Uniunea  Europeană  impune  pentru  producătorii  de  bunuri 
materiale o conduită responsabilă  faţă de problematica  fenomenului transformării  materiei  în diferite 
forme de existenţă, care să corespundă tuturor standardelor de calitate unanim acceptate de partenerii 
străini. 
În  acest  context,  teza  face  o  analiză  asupra  modului  în  care  funcţiile  managementului 
operaţional  al  producţiei  sunt  aplicate  la  specificul  societăţilor  producătoare  de  bunuri  materiale, 
studiul  derulându­se  în  cadrul  unei  întreprinderi  româneşti  cu  tradiţie  şi  anume  S.C.  Automecanica 
S.A. Mediaş, care are în prezent 446 de angajaţi şi o cifră de afaceri la sfârşitul anului 2004 de 448.286 
mil.lei.  Totodată,  cercetarea  se  concentrează  şi  asupra  modului  în  care  raportul  dintre  cantitate  şi 
calitate  poate  atinge  optimul  necesar  asigurării  pătrunderii  cu  succes  a  produselor  pe  piaţă  şi 
menţinerea acestora în preferinţele clienţilor pe o perioadă cât mai mare de timp. 
Cercetarea  a  vizat  atât  aspectele  de  ordin  teoretic  cât  şi  cele  de  ordin  practic,  cu  propuneri 
pentru fluidizarea procesului de producţie şi utilizarea metodelor avansate de management operaţional 
în cadrul studiilor de caz la societatea comercială amintită. 
Totodată,  cercetarea  a  vizat  aspectele  privind  documentaţia  necesară  planificării,  organizării, 
coordonării, antrenării  şi controlului producţiei, precum şi realizarea unei calităţi superioare conform 
standardelor internaţionale. 
În cadrul tezei de doctorat se regăsesc problemele concrete ale managementului operaţional al 
producţiei, cu propuneri de soluţii pentru diferite situaţii, cum ar fi programarea producţiei la liniile în 
flux monovalente sau polivalente. 
Metodele de ordonanţare a lansărilor în fabricaţie ce se pot folosi în cadrul S.C. Automecanica 
S.A. Mediaş este o altă problematică  subscrisă  ariei de  investigaţie, unde  se  fac propuneri pertinente 
pentru perfecţionarea acestui proces. 
Controlul  producţiei  ocupă  şi  el  un  loc  important  în  cadrul  tezei,  având  în  vedere  că  atât  din 
punct de vedere teoretic, dar mai cu seamă practic, el este cel care asigură verificarea modului în care 
este respectată documentaţia tehnică pe tot fluxul de producţie, şi, în mod direct şi indirect pătrunderea 
şi menţinerea pe piaţă a produselor prin calităţile lor. 

Ipotezele principale ale cercetării, baza bibliografică, tehnicile şi instrumentele folosite 

În  cercetarea  ştiinţifică  efectuată  sub  competenta  îndrumare  a  domnului  Prof.univ.dr. 

Ion Petrescu s­a plecat de  la o serie de  ipoteze de  lucru şi obiective  formulate  în strânsă  legătură cu 
realitatea  concretă  a  zilelor  noastre,  dar  având  şi  o  poziţie  predictivă,  vis­a­vis  de  ceea  ce  se  poate 
realiza  în  viitor  printr­un  management  operaţional  performant  al  producţiei.  În  urma  cercetării
2 
ştiinţifice  efectuate,  toate  ipotezele  de  lucru  au  fost  confirmate,  avându­se  permanent  controlul  şi 
autocontrolul activităţilor de studiu teoretic şi practic. 
Tehnicile  şi  instrumentele  cercetării  ştiinţifice  s­au  utilizat  atât  pe  timpul  documentării 
teoretice, cât şi pe timpul vizitelor de studiu efectuate în cadrul S.C. Automecanica S.A. Mediaş. 
În  acest  sens,  s­au  folosit  tehnicile  bazate  pe  observaţie,  inducţie  şi deducţie,  pe  abstractizare, 
analiză  şi  sinteză,  pe  modelarea  economico  –  matematică,  pe  metoda  istorică,  metoda  logică,  metoda 
statică şi cea dinamică, pe trecerea de la general la particular ş.a. 
S­a folosit, totodată, metoda analizei globale a funcţiilor managementului operaţional al producţiei 
privite în viziune sistemică, din care au rezultat concluzii utile pentru optimizarea procesului de producţie 
în cadrul societăţii analizate. 
S­a considerat că, utilizarea unor imagini fotografice atât din cadrul secţiilor de producţie, cât şi a 
produselor  finite  în  analiza  modului  în  care  este  organizată  şi  desfăşurată  activitatea  de  zi  cu  zi  este 
benefică, acestea având calitatea de a surprinde şi fixa unele stări de lucruri pe care cu ochiul liber, poate, 
nu întotdeauna se pot sesiza. Concluzia este că această metodă este utilă, şi, în consecinţă, va trebui mai 
des folosită de manageri în fundamentarea actului decizional. 
Referitor  la  baza  bibliografică,  au  fost  parcurse  lucrările  de  referinţă  în  domeniu  din  ţară  şi 
străinătate,  informaţiile  găsite  pe  intrenet  lărgind  aria  documentară  cercetată  pentru  elaborarea  tezei  de 
doctorat. La  finele acesteia  sunt enumerate 207 din cele  mai  importante surse  bibliografice  şi  adrese de 
internet studiate pentru documentarea teoretică pe timpul  pregătirii  prin doctorat şi elaborarea prezentei 
teze. 
Studiul  lucrărilor  de  management  comparat,  în  care  sunt  abordate  şi  aspectele  referitoare  la 
managementul  operaţional  al  producţiei  în  diferite  ţări  avansate  din  punct  de  vedere  tehnologic  şi 
organizatoric au permis doctorandului lărgirea ariei de cunoaştere în acest domeniu. 

Structura şi conţinutul pe scurt al tezei de doctorat 

Teza de doctorat este structurată pe cinci capitole şi elaborată pe 330 de pagini, cuprinzând 96 
de figuri, 43 de tabele, 3 anexe şi 180 de referiri bibliografice. 
Primul capitol al tezei de doctorat ­ Stadiul actual al cunoaşterii în domeniul managementului 
operaţional al producţiei, prezintă unele delimitări conceptuale privind  managementul operaţional  al 
producţiei, premisele istorice ale apariţiei acestuia şi locul său în contextul managementului general al 
societăţilor  comerciale.  Un  loc  important  în  cadrul  acestui  capitol  îl  ocupă  analiza  comparativă  a 
managementului  operaţional  al  producţiei  din  diferite  state  puternic  dezvoltate  economic:  Statele 
Unite  ale  Americii,  Japonia  şi  din  Europa  Occidentală.  Totodată,  în  acest  capitol  sunt  prezentate  pe 
scurt aspecte ale apariţiei şi evoluţiei S.C. Automecanica S.A. Mediaş ­ unde s­au efectuat cercetările 
şi studiile de caz prezentate în cadrul tezei, precum şi principalele ei domenii de activitate. 
Una  dintre  concluziile  rezultate  este  aceea  că  principiile  managementului  ştiinţific  elaborate de 
Frederich W. Taylor sunt perfect valabile şi astăzi, evident, raportate la condiţiile tehnice şi sociale de 
astăzi şi la succesele înregistrate în ştiinţa managementului modern. 
Se desprinde, în acelaşi timp, concluzia că întreprinderea secolului XXI nu va mai fi o unitate 
productivă,  ci  un  ansamblu  de  unităţi  legate  de  procesul  de  producţie.  Dacă  la  început  producţia 
acoperea  activităţile  de  fabricaţie  şi  montaj,  ea  s­a  extins  apoi  la  activităţile  de  control  tehnic,  de 
reparaţii,  transport  intern,  gestionarea  sculelor,  pentru  ca  astăzi  să  cuprindă  şi  marketing­ul, 
proiectarea, aprovizionarea, desfacerea şi activitatea de service. 
Se observă, totodată, că în ultimul timp, complexitatea producţiei a impus repoziţionarea ei în 
cadrul întreprinderii şi trecerea de la abordarea morfologică ce identifică locurile de transformare, de 
stocare şi fluxurile, la redefinirea procesului de transformare orientat spre client. 
Se  constată,  de  asemenea,  că  în  Japonia  s­au  structurat  noi  metode  pentru  conducerea 
producţiei (New Performing Systems­NPS). Acestea reprezintă metode manageriale complexe ce conferă 
o  nouă  perspectivă  managementului  producţiei  incluzând:  managementul  total  al  fabricaţiei  (Total 
Manufacturing  Management  ­  TMM);  managementul  total  al calităţii  (Total Qualty  Management  ­  TQM); 
mentenanţa totală a sistemelor productive (Total Productive Maintenance­TPM); implicarea totală a angajaţilor 
(Total Employce Invovement ­ TEI); inginerie industrială totală (Total Industrial Engineering­ TIE) ş.a.
3 
 Ritmul accelerat al cercetărilor în acest domeniu a determinat apariţia în timp relativ scurt a celei 
de­a doua generaţie de noi sisteme productive, subliniate de literatura mai nouă de specialitate, cum ar fi: 
producţie  exact la timp  (Just  In Time ­ JIT);  dezvoltarea  funcţiilor  calităţii  (Quality Function Development ­ 
QFD);  sistemul  de îmbunătăţire  continuă  (Continnuos  Improvement Systems  ­  CIS); noile  instrumente 
manageriale (New Management Tools­ NMT) ş.a. 
O  altă  concluzie,  care  nu  este  de  neglijat,  se  referă  la  faptul  că,  aşa  cum modelul  taylorist  a 
devenit după câteva decenii structura logică, invizibilă, dar mereu prezent în managementul clasic, este 
de prevăzut ca noile sisteme operative să urmeze aceeaşi cale, devenind baza producţiei viitoare. Metodele 
acestea sunt deja dezvoltate şi utilizate în industrie, folosirea  lor  în România reclamând  însă, un „transfer 
tehnologic”. 
Cel de­al doilea capitol intitulat S.C. Automecanica S.A din perspectiva sistemelor actuale de 
organizare  a  producţiei  prezintă  aspectele  esenţiale  ale  managementului  operaţional  al  producţiei  în 
contextul  structurilor de producţie şi  concepţie,  în general, şi  cele  specifice S.C. Automecanica S.A. 
Mediaş,  în  particular.  Astfel,  sunt  abordate  într­o  concepţie  sistemică  aspectele  manageriale  ale 
organizării în spaţiu, timp şi cele procesuale ale producţiei, cu particularităţile fiecăruia, cu avantajele 
şi dezavantajele lor, cu problemele care trebuie rezolvate de manageri şi echipele manageriale în cazul 
adoptării unuia sau altuia dintre acestea. 
Avându­se  în  vedere  perspectiva  managementului  operaţional  al  producţiei,  în  cadrul  acestui 
capitol sunt surprinse şi aspectele specifice organizării activităţii productive, prin adoptarea sistemelor 
flexibile  de  producţie  şi  introducerea  robotizării,  cu  concluzii  pentru  managerii  care  vor opta  pentru 
astfel de sisteme performante de realizare a bunurilor materiale. 
Pe baza studiului efectuat în cadrul S.C. Automecanica S.A., dar şi a altor societăţi comerciale, 
s­a  realizat  o  imagine  integratoare  asupra  posibilităţilor  de  ordin  managerial  privind  adoptarea 
sistemelor de organizare a producţiei care corespund cel mai bine obiectului de activitate al acestora. 
Analiza  unor  sisteme  moderne  de  organizare  a  producţiei,  impune  cu  precădere  studiul 
activităţii echipei manageriale pentru introducerea în fabricaţie a noilor produse, în condiţiile în care, 
astăzi  şi  mai  cu  seamă  în  viitor  timpul  de  viaţă  al  unui  produs  pe  piaţă  este  din  ce  în  ce  mai  scurt. 
Fiecare sistem prezentat în cadrul tezei este specific fiecărei ţări, dar din acestea se pot reţine aspectele 
care  pot  fi  introduse  în  managementul  operaţional  al  producţiei  societăţilor  româneşti  cu  rezultate 
foarte bune. 
Se constată, totodată, că rolul managerului şi a echipei manageriale este hotărâtor în asigurarea 
adoptării tipului de sistem de producţie cel mai eficient pentru o întreprindere, lucru ce impune, însă, 
cunoaşterea  de  către  aceştia  atât  a  sistemelor  performante  de  organizare  a  producţiei,  dar  şi  a 
specificului  produselor  pe  care  întreprinderea  şi  le  propune  a  le  realiza.  De  aceea,  cunoaşterea 
avantajelor  şi  dezavantajelor  sistemelor  de  producţie  prezentate  în  cadrul  tezei  permite  echipei 
manageriale  să  adopte  acea  hotărâre  care  să  corespundă  cât  mai  bine  cerinţelor  producţiei  la  un 
moment dat. 
O  altă  concluzie  se  referă  la  faptul  că,  echipa  managerială,  în  activitatea  de  proiectare  şi 
organizare a întreprinderii de producţie va trebui să aleagă acea structură de concepţie şi producţie care 
va  avea  eficienţa  cea  mai  mare,  în  raport  cu:  procesul  tehnologic  impus  de  specificitatea  produselor 
care se vor fabrica; numărul personalului productiv; fondurile de care dispune societatea şi care permit 
sau nu achiziţionarea de maşini­unelte performante ş.a. 
De asemenea,  în cadrul  structurii de producţie şi  concepţie un  loc din ce  în  ce  mai  important 
trebuie  să­l  ocupe  sectorul  de  cercetare,  care,  din  păcate,  în  prezent  în  marea  majoritate  a 
întreprinderilor acesta s­a redus foarte mult, sau a dispărut în totalitate. 
În  urma  studiului  metodelor  şi  tehnicilor  folosite  de  echipa  managerială  pentru  organizarea 
producţiei întreprinderii, pentru amplasarea locurilor de muncă pe suprafeţele secţiilor şi atelierelor, se 
poate  concluziona  că  acestea  sunt  determinate  de  existenţa  a  trei  sisteme  de  organizare  în  spaţiu  a 
producţiei,  care  au  la  bază  cerinţele  unor  principii  specifice,  prezentate  în  cadrul  acestui  capitol,  şi 
anume:  principiul  tehnologic,  principiul  pe  obiect  şi  principiul  mixt.  Aşa  cum  s­a  observat,  munca 
echipei manageriale de a respecta aceste principii nu este uşoară, eludarea lor, ignorarea metodelor şi 
tehnicilor  ştiinţifice  în  managementul  producţie  având  efecte  iremediabile  fie  pe  termen  scurt,  fie  pe 
termen îndelungat.
4 
 Robotizarea  proceselor  de  producţie  va  avea  efecte  directe  şi  asupra  managementului 
operaţional  al  producţiei  şi  a  factorului  uman,  acestea  referindu­se  la:  gradul  de  implicare  a 
managerului  în  organizarea  producţiei  şi  a  forţei  de  muncă  în  anumite  procese;  evitarea  folosirii 
operatorului  uman  în  medii  periculoase;  eliberarea  acestuia  de  activităţi  monotone,  repetitive  şi 
stresante; cerinţele de calificare şi recalificare, precum şi la rolul şi statutul acestuia în cadrul unităţii 
economice. 
Ca urmare a acestor mutaţii de ordin tehnic şi tehnologic, managementul operaţional trebuie să 
devanseze realizările practice ale  ştiinţei  inginereşti, pentru a  fi  în  măsură  să organizeze cu eficienţă 
maximă  procesul  de  producţie  chiar  din  momentul  intrării  în  exploatare  a  utilajelor  noi,  a  maşinilor 
automate,  a  roboţilor.  Şi  aceasta  nu  se  poate  realiza  fără  apelarea  la  principiile,  metodele  şi 
instrumentele managementului modern. 
Capitolul trei al tezei de doctorat este consacrat Managementului pregătirii fabricaţiei noilor 
produse,  făcându­se  o  analiză  a  ciclului  de  viaţă  al  produselor.  În  acest  capitol  sunt  analizate  şi 
prezentate  particularităţile  manageriale  ale  pregătirii  ştiinţifice  şi  cele  ale  managementului  pregătirii 
material­organizatorice  a  fabricaţiei  noilor  produse.  Pe  baza  aspectelor  generale  specifice 
managementului  operaţional  al  pregătirii  noii  producţii,  cercetarea  s­a  axat  pe  problemele  specifice 
acestui segment de activitate în cadrul S.C. Automecanica S.A. Mediaş. 
O  concluzie  care  se  desprinde  din  acest  capitol  este  aceea  că,  în  prezent  şi  mai  cu  seamă  în 
viitorul apropiat, managementul pregătirii ştiinţifice şi tehnice a producţiei noilor produse este şi va fi 
un  atribut  atât  al  managerului  general,  al  echipei  manageriale,  cât  şi  a  celor  implicaţi  direct  în  acest 
proces.  Trebuie  renunţat  la  ideea  că  managementul  pregătirii  producţiei  noului  produs  este  doar  un 
atribut  al  managerului  de  producţie,  al  şefului  de  secţie, trebuind  ca  această  activitate  să  aibă  rolul  şi 
locul  ei  foarte  important  în  activitatea  managerilor,  indiferent  de  nivelul  lor  ierarhic.  În  acest  sens, 
trebuie  luat  exemplul  managementului  operaţional  din  întreprinderile  jaloneze,  unde  sunt  implicaţi  în 
înnoirea  producţiei  tot  personalul,  de  la  muncitorul  simplu  din  atelierul  de  producţie  şi  până  la 
managerul general. 
Totodată, asigurarea unei ponderi ridicate a produselor noi şi modernizate pe bază de concepţie 
proprie  în  totalul  produselor  noi  şi  reproiectate,  oglindeşte  preocuparea  echipei  manageriale  pentru 
dezvoltarea cercetării ştiinţifice în cadrul întreprinderii. De aceea, este din nou de subliniat necesitatea 
ca cercetarea ştiinţifică la nivelul întreprinderilor să fie relansată şi avută permanent în atenţie de către 
managementul societăţilor comerciale care au ca obiect de activitate producerea de bunuri materiale. 
Chiar  dacă  sunt  opinii  care  susţin  că  a  trecut  etapa  folosirii  planurilor  şi  a  documentelor  de 
organizare, planificare şi evidenţă a producţiei, concluzia care se desprinde este aceea că, dimpotrivă, 
un management operaţional performant nu poate exista fără acestea. 
Utilajele  automatizate  şi  roboţii  industriali  aduc  reale  avantaje  pentru  managementul  pregătirii 
noii  producţii,  dar  şi  acestea  au  limitele  lor.  Fără  un  management  susţinut  de  specialişti,  toate  sunt 
simple  forme  superioare  de organizare  a  materiei,  fără  raţiune  şi  capacitatea de  a organiza  pe  termen 
lung activitatea de producţie. 
Capitolul  patru,  intitulat  Funcţiile  actuale  ale  managementului  operaţional  al  producţiei  în 
cadrul  S.C.  Automecanica  S.A.  analizează  problemele  managementului  operaţional  al  producţiei,  în 
mod secvenţial, dar apoi integrator, pornind de la planificare şi terminând cu controlul procesului de 
producţie şi al calităţii produselor. 
Privind  planificarea  producţiei,  în  cadrul  tezei  sunt  prezentate  componentele  planificării 
operaţionale ale producţiei, particularităţile managementului operaţional în cadrul liniilor tehnologice 
monovalente, a celor polivalente, precum şi în cazul liniilor tehnologice automate. 
Organizarea operaţională a producţiei este prezentată tot în contextul managerial al pregătirii 
producţiei, fiind atinse şi aspectele esenţiale ale producţiei auxiliare şi de service. 
Coordonarea  activităţii  de  producţie  ­  tot  ca  funcţie  a  managementului  operaţional  al 
producţiei ­ este analizată atât din punct de vedere al problemelor specifice pe care le au de rezolvat 
managerii,  cât  şi  al  documentaţiei  necesare  la  nivelul  întreprinderilor  pentru  exercitarea  acesteia  cu 
rezultatele scontate. 
Avându­se în vedere rolul antrenării în cadrul procesului managerial operaţional al producţiei,

5 
în  cadrul  tezei  sunt  prezentate  aspectele  metodologice  ale  lansării  în  fabricaţie  a  noilor  produse. 
Totodată, sunt detaliate aspectele manageriale ale ordonanţării lansării în fabricaţie a produselor, atât 
pentru producţia în serie, cât şi pentru cea individuală. 
Elementele  manageriale ale controlului  în general, şi a celuia ce vizează calitatea produselor, 
în  special,  ocupă  un  loc  important  în  cadrul  acestui  capitol,  fiind  prezentate  concluziile  rezultate  în 
urma studiului şi al cercetărilor efectuate în acest domeniu. 
Pe  tot  parcursul  acestui  capitol  funcţiile  managementului  operaţional  al  producţiei  sunt 
particularizate  la  nivelul  S.C.  Automecanica  S.A.  Mediaş,  făcându­se  propuneri  pentru  optimizarea 
activităţii echipei manageriale pe tot parcursul acestui proces. 
Din cercetarea teoretică şi practică efectuată a rezultat că, atât cunoaşterea, dar mai cu seamă 
aplicarea funcţiilor managementului operaţional al producţiei sunt condiţii determinante în asigurarea 
unui management eficient la nivelul întreprinderilor de producţie. 
După cum este cunoscut, funcţiunea de producţie cuprinde activitatea de bază a  întreprinderii 
(fabricaţia  sau  exploatarea),  prin  care  se  realizează  mişcarea,  transformarea  sau  prelucrarea  unor 
resurse primare (materii prime, materiale, informaţii etc.) în scopul obţinerii unor produse sau prestării 
unor  servicii  de  utilitate  socială,  potrivit  profilului  organizaţiei,  precum  şi  alte  activităţi  care  asigură 
desfăşurarea normală a celei de bază (celelalte menţionate). 
În  raport  cu  poziţia  ocupată  în  ansamblul  procesului  de  producţie,  adică  de  transformare  a 
resurselor  primare  în  rezultate  finale  –  produse,  servicii  –  activităţile  cuprinse  în  funcţiunea  de 
producţie  pot  fi  grupate  în  activităţi  de  pregătire  organizatorică  a  producţiei,  care  asigură  stabilirea 
ordinii de desfăşurare a acţiunilor, alocarea şi folosirea raţională a resurselor (programarea, lansarea şi 
urmărirea producţiei), precum şi activităţile de execuţie, în cadrul cărora se aplică elementele cuprinse 
în documentaţiile tehnice şi se folosesc efectiv resursele (celelalte activităţi menţionate). 
Totodată,  funcţiunea  de  producţie  este  strâns  legată  de  rezultatele  unor  activităţi  desfăşurate 
anterior – de planificare, de pregătire tehnologică şi materială a producţiei – concretizate în planuri de 
producţie, proiecte constructive,  fişe tehnologice, programe de aprovizionare etc. – care definesc  sau 
creează condiţiile de desfăşurare a procesului de producţie propriu­zis. 
Managementul  operaţional  centrat  pe  creşterea  volumului  şi  calităţii  producţiei  la  S.C. 
Automecanica S.A. Mediaş – titlu ce­l poară capitolul cinci al tezei de doctorat, este analizat pe baza 
unor  studii  de  caz  efectuate  în  cadrul  acestei  întreprinderi.  Analiza  evoluţiei  nivelului  principalilor 
indicatorilor economici ai acestei societăţi pe o perioadă de trei ani a reliefat punctele tari, dar şi cele 
slabe  ale  activităţii  echipei  manageriale,  cu  concluziile  corespunzătoare  necesare  a  fi  luate  în  calcul 
pentru obţinerea unei calităţi superioare a produselor fabricate şi creşterii numărului de beneficiari ai 
acestei întreprinderi. 
În cadrul acestui capitol este prezentat rezultatul studiilor şi analizelor efectuate de doctorand, 
sub coordonarea ştiinţifică  a domnului Prof. univ. dr. ION PETRESCU şi  cu concursul  managerului 
general  al  S.C.  Automecanica  S.A.  Mediaş,  domnul  drd.ec.  Nick  ŞTIRBAN,  privind  optimizarea 
fluxului  de  producţie  la  această  întreprindere,  stabilindu­se  traseul  optim  în  cadrul  fluxului  de 
producţie pentru realizarea recipientelor din dotarea autocisternelor de 10 t. 
De  asemenea,  acest  capitol  cuprinde  rezultatele  studiului  de  caz  privind  aplicarea 
managementului  operaţional  al  producţiei  cu  ajutorul  metodei  Fluxului  de  valoare  adăugată  la  S.C. 
Automecanica S.A. Mediaş, care permite reducerea fluxului material la minimum posibil şi realizarea 
unui  flux  informatic  complet,  diminuând  numărul  operaţiilor  care  nu  aduc  valoare  adăugată.  Acest 
studiu s­a demonstrat a fi eficient pentru întreprinderea analizată, iar prin creşterea nivelului  de dotare 
cu mijloace informatice, se va asigura un flux informatic eficient de care va beneficia managementul 
operaţional al producţiei. 
Pe  baza  acestor  concluzii  s­a  formulat  în  cadrul  acestui  capitol  un  set  de  propuneri  pentru 
îmbunătăţirea fluxului material şi a  celui informatic în cadrul S.C. Automecanica S.A. Mediaş.

6 
 Concluzii finale, propuneri şi contribuţii personale 

Din  problematica  abordată  reiese  faptul  că  managementul  operaţional  al  producţiei  este  un 
domeniu  vast  de  investigaţie,  care  în  decursul  timpului  a  trezit  interesul  cercetătorilor  prezentaţi  pe 
scurt în prima parte a tezei. Se constată, totodată, că rolul  managerului  şi a echipei  manageriale este 
hotărâtor în asigurarea adoptării tipului de sistem de producţie cel mai eficient pentru o întreprindere, 
lucru  ce  impune,  însă,  cunoaşterea  de  către  aceştia  atât  a  sistemelor  performante  de  organizare  a 
producţiei, dar şi a specificului produselor pe care întreprinderea şi le propune a le realiza. 
Totodată,  se  impune  ca  o  concluzie,  faptul  că,  managementul  operaţional  al  producţiei, 
indiferent  de  tipul  de  producţie  adoptat,  trebuie  să  respecte  atât  principiile  generale  ale 
managementului producţiei cât şi cerinţele funcţiilor acestuia. 
Astăzi,  şi  cu  atât  mai  mult  în  viitorul  apropiat,  nu  se  mai  poate  vorbi  de  arbitrariul  în 
managementul  operaţional  al  producţiei,  impunându­se  formarea  de  personal  competent,  capabil  să 
facă faţă cerinţelor din ce în ce mai complexe ale funcţiilor acestuia. 
De asemenea, nu se mai poate asigura un management eficient al procesului de producţie fără 
un  sistem  informatic  performant,  dotat  cu  softuri  profesionalizate,  care  să  asigure  o  bună  parte  a 
controlului desfăşurării producţiei pe toată durata sa şi asigurarea introducerii corectivelor necesare. 
Cele  mai  importante  elementele  de  noutate  şi  contribuţiile  personale  ale  doctorandului  la 
problematica abordată se pot rezuma, după cum urmează:
Ö  privind stadiul actual de dezvoltare a domeniului managementului operaţional al producţiei: 
o a realizat o sistematizare şi esenţializare a principalelor elemente specifice acestei problematici; 
o a analizat stadiul dezvoltării sistemelor de organizare a producţiei şi specificitatea managementului 
operaţional al acestora; 
o a  sistematizat  elementele  specifice  planificării  pregătirii  fabricaţiei  noilor  produse  la  S.  C. 
Automecanica S.A. Mediaş;
Ö  în domeniul planificării producţiei: 
o  a propus o variantă de programare a producţiei în cadrul societăţii în care a efectuat cercetarea, 
care  să  asigure  o  mai  bună  concentrare  a  eforturilor  umane  şi  materiale  pe  toată  durata 
programării propriu­zise a producţiei, lansării în fabricaţie, execuţiei şi urmăririi ei; 
o a  analizat  şi  sistematizat  multitudinea  activităţilor  ce  se  derulează  în  S.C.  Automecanica  S.A. 
Mediaş,  concentrându­le  în  trei  etape  principale:  elaborarea  şi  fundamentarea  programelor 
lunare la nivel de întreprindere, stabilirea şi corelarea cantitativă, calendaristică a programelor 
de producţie ale secţiilor şi, în final, elaborarea programelor operative de producţie; 
o făcând  corelaţia  cu  activitatea  din  domeniul  planificării  de  tip  stat  major,  a  propus  în  cadrul 
tezei  o  metodă  de  planificare  a  producţiei  în  care  se  regăsesc  atât  elementele  specifice 
programării propriu­zise a producţiei, lansării ei în fabricaţie, execuţiei şi urmăririi acesteia cât 
şi cele caracteristice planificării în structurile militare de stat major; 
o analizând  diferite  variante  de  elaborare  a  programelor  agregat  prezentate  în  diferite  lucrări  de 
specialitate,  precum  şi  a  unora  ce  se  folosesc  în  unele  întreprinderi  de  producţie,  a  delimitat 
principalele etape ale elaborării acestui program în cadrul întreprinderii analizate; 
o a adaptat aparatul matematic necesar programării producţiei, în general, la specificul producţiei 
din cadrul S.C. Automecanica S.A. Mediaş;
Ö  în domeniul organizării operaţionale a producţiei: 
o  pe baza unei analize detaliate a activităţilor din S.C. Automecanica S.A. Mediaş a stabilit care 
sunt punctele forte şi cele slabe ale procesului de producţie, cauzele acestora precum şi efectele 
care se întrevăd a se manifesta; 
o  a  propus  unele  măsuri  pentru  maximizarea  punctelor  forte  realizate  şi,  totodată,  pentru 
eliminarea aspectelor negative constatate pe timpul executării cercetării; 
o  plecând de la semnificaţia pe care o deţine în actuala etapă organizarea producţiei auxiliare şi a 
activităţii de service, în cadrul studiului efectuat la S.C. Automecanica S.A. Mediaş a analizat 
şi posibilităţile perfecţionării acestor activităţi, ca parte integrantă a procesului de producţie al 
societăţii;

7 
 o  a revăzut principalele sarcini ce revin organizării producţiei auxiliare şi a activităţii de service 
la  nivelul  S.C.  Automecania  S.A.  Mediaş,  în  scopul  ridicării  nivelului  de  interes  al  echipei 
manageriale pentru acest domeniu;
Ö  privind coordonarea activităţii de producţie: 
o  a  propus  instituţionalizarea  unui  sistemul  informaţional  al  activităţilor  de  producţie  la S.C. 
Automecania S.A. Mediaş, care nu dispune  în prezent de dotare modernă, performantă care 
să permită desfăşurarea acestei activităţi cu eficienţă sporită;
Ö  în domeniul antrenării ­ ca funcţie a managementului operaţional al producţiei: 
o  a întocmit o metodologie de lansare în fabricaţie a produselor; 
o  aplicând  algoritmele  Johnson,  Akers,  Giffer­Thompson  la  diferite  situaţii  specifice  S.C. 
Automecania  S.A.  Mediaş,  a  demonstrat  că  acestea  sunt  utile  întreprinderii,  cu  condiţia 
specializării managerilor producţiei în acest domeniu, rezultatele pozitive urmând a fi simţite în 
timp scurt.
Ö  în domeniul funcţiei de control: 
o  a  analizat  această  funcţie  în  cadrul  S.C.  Automecania  S.A.  Mediaş  din  perspectiva  efectelor 
acesteia  în  planul  valorii  remedierilor  în  termen  de  garanţie  a  produselor  realizate  de 
întreprindere, pe baza datelor statistice pe perioada 2001­2004;
Ö  privind fundamentarea producţiei S.C. Automecania S.A. Mediaş: 
o  a  redefinit  principalele  direcţii  de  fundamentare  a  producţiei  în  condiţiile  retehnologizării  şi 
informatizării procesului de producţie; 
o  a  revăzut,  reconsiderat  şi  sistematizat  principalele  etape  ale  fundamentării  producţiei  şi 
determinării mărimii capacităţii acesteia la nivelul întreprinderii; 
o  a elaborat unui pachet de propuneri pentru folosirea la parametri maximi ai capacităţii de producţie 
şi de creştere a valorii celorlalţi indicatori; 
o  a realizat o analiză comparativă a evoluţiei principalilor indicatori ai producţiei pe ultimii trei 
ani şi a formulat unele concluzii pertinente pentru echipa managerială;
Ö  privind aplicarea metodelor moderne de management operaţional al producţiei: 
o a efectuat studii de caz în domeniul utilizării programării liniare în optimizarea fluxului de 
producţie,  prin  determinarea  timpului  minim  şi  a  traseului  optim  de  urmat  în  vederea 
realizării unui recipient pentru dotarea autocisternelor de 10t; 
o a studiat posibilitatea aplicării metodei Value Stream Mapping (fluxul de valoare adăugată) şi 
stabilirea etapelor proiectării fluxului de valoare la S. C. Automecanica S.A. Mediaş;
Ö  privind managementul calităţii producţiei: 
o a  formulat  direcţiile  de  acţiune  ale  echipei  manageriale  pentru  creşterea  competitivităţii  şi 
rentabilităţii liniilor de produse; 
o a determinat dinamica cheltuielilor cu remedierile în termen de garanţie a produselor livrate în 
ultimii trei ani şi stabilirea măsurilor de urmat pentru diminuarea acestora la societatea amintită 
ş.a. 

Dezvoltările ulterioare ale  problematicii 

Pe viitor, doctorandul îşi va concentra studiul şi cercetările asupra unor probleme cum ar fi: 

­  elaborarea  unui  studiu  privind  managementul  operaţional  în  condiţiile  introducerii pe  scară  largă  a 
sistemelor flexibile de producţie; 
­  aspectele  calitative  ale  managementului  operaţional  al  producţiei  vor  reprezenta  un  domeniu  de  un 
real  interes,  având  în  vedere  că,  implementarea  sistemelor  de  calitate  în  cadrul  întreprinderilor 
româneşti este o condiţie a obţinerii performanţei şi a integrării reale în economia de piaţă a Uniunii 
Europene; 
­  managementul  producţiei  în  condiţiile  generalizării  implementării  sistemelor  informatice  în 
întreprinderile  româneşti,  precum  şi  a  introducerii  sistemelor  de  automatizare  în  diferite  forme  şi 
anume:  C.I.M.  (computer­integrated­manufacturing),  F.M.S.  (flexible  manufacturing  systems), 
F.O.F. (factori of the future) ş.a.

8 
 CUPRINSUL TEZEI 

Introducere ………………………………………………………………............................................  8 
Capitolul I ­ STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI 
OPERAŢIONAL AL PRODUCŢIEI ............................................................................  17 
1.1. Delimitări conceptuale privind managementul operaţional al producţiei ………...........................  17 
1.2. Premise istorice ale apariţiei managementului operaţional al producţiei ……………....................  21 
1.3. Un demers necesar: de la managementul strategic la cel operaţional al producţiei ………..................  28 
1.4. Definirea, locul, rolul şi atribuţiile întreprinderilor moderne de producţie …………….................  32 
1.5. Trăsăturile şi componentele de bază ale unei întreprinderi moderne de producţie ……………….  37 
1.6. Managementul întreprinderii şi responsabilitatea socială a acesteia ……………………………  39 
1.7. Concepţii cu privire la întreprindere.……………………………………………………………...  40 
1.8. Managementul producţiei în unele ţări puternic dezvoltate economic ............................................  42 
1.8.1. Managementul integrat al producţiei din Statele Unite ale Americii ……………................  43 
1.8.2. Managementul  producţiei  în  întreprinderile japoneze ……………………………  45 
1.8.3. Managementul producţiei în ţările europene puternic dezvoltate economic ….....................  46 
1.9. S.C. Automecanica S.A. Mediaş ­ o societate cu tradiţie în domeniul producţiei industriale .........  48 
1.10. Concluzii parţiale ………………………………..........................................................................  55 
Capitolul II ­  S.C. AUTOMECANICA S.A DIN PERSPECTIVA SISTEMELOR ACTUALE DE 
ORGANIZARE A PRODUCŢIEI  …......................................................................  58 
2.1. Sisteme de organizare structurală a producţiei la S.C. Automecanica S.A. Mediaş din 
perspectivă managerială …………………....................................................................................  58 
2.1.1. Managementul operaţional în contextul structurilor de producţie şi concepţie ……………..  59 
2.1.2. Managementul operaţional al producţiei adaptat la structura de producţie şi concepţie din 
S.C. Automecanica S.A. Mediaş ……………….................................................................  62 
2.1.3. Tipologia proceselor de producţie şi problematica managementului operaţional …………..  66 
2.1.4. Preocuparea echipei manageriale a S.C. Automecanica S.A. Mediaş pentru perfecţiona­ 
rea structurii de producţie şi concepţie …………………………………………………….  68 
2.2. Managementul sistemelor de organizare spaţială a producţiei ..………………………………...  69 
2.2.1. Problemele manageriale în procesul de amenajare spaţială a producţiei …………………...  69 
2.2.2. Specificitatea configuraţiei fluxurilor tehnologice şi influenţa acestora asupra managemen­ 
tului operaţional al producţiei.................................................................................................  72 
2.2.3. Principii ale managementului spaţiului productiv al întreprinderii ........................................  74 
2.2.4. Metode manageriale de amplasare şi grupare a locurilor de muncă …...................................  76 
2.2.5. Managementul dimensionării spaţiilor de producţie ..............................................................  84 
2.3. Probleme manageriale în sistemele de organizare în timp a producţiei ………………………...  85 
2.3.1. Unele delimitări conceptuale ……………………..................................................................  85 
2.3.2. Durata ciclului operativ al produsului ………………............................................................  87 
2.4. Aspecte manageriale în sistemele de organizare procesuală a producţiei ………..........................  90 
2.4.1. Sisteme moderne de organizare a producţiei ………..............................................................  90 
2.4.2. Sistemul de organizare a producţiei în flux ………................................................................  91 
2.4.2.1. Concept şi trăsături ……………………….................................................................  91 
2.4.2.2. Tipuri de linii de producţie în flux ……….................................................................  92 
2.4.2.3. Managementul liniilor de producţie în flux în diferite ramuri industriale ……..........  95 
2.4.2.4. Efectele economice şi manageriale ale folosirii liniilor de producţie în flux ……….  97 
2.4.3. Aspecte esenţiale ale managementului operaţional bazat pe sistemul de organizare a 
producţiei pe comenzi …........................................................................................................  98 
2.5. Managementul sistemelor flexibile de fabricaţie ………………....................................................  98 
2.6. Preocuparea echipei manageriale pentru perfecţionarea sistemelor de fabricaţie prin introduce­ 
rea robotizării …..............................................................................................................................  101 
2.7. Concluzii parţiale ……………………………….............................................................................  104 
Capitolul III ­ MANAGEMENTUL PREGĂTIRII FABRICAŢIEI NOILOR PRODUSE ................  105 
3.1. Managementul înnoirii şi diversificării producţiei în cadrul întreprinderilor moderne .....................  105 
3.2. Analiza ciclului de viaţă al unui produs şi implicaţiile sale manageriale ......................................................  110 
3.3. Managementul pregătirii producţiei noilor produse ………………..............................................  113 
3.3.1 Managementul pregătirii ştiinţifice şi tehnice a producţiei noilor produse ……………........  114 
3.3.1.1. Managementul proiectării noilor produse ……........................................................  115
9 
 3.3.1.2. Managementul pregătirii tehnologice a producţiei ………...................................  117 
3.3.1.3  Executarea,  încercarea  şi  omologarea  prototipului  şi  a  seriei  zero  şi 
problemele lor manageriale .................................................................................  122 
3.3.2. Influenţe manageriale în pregătirea material­organizatorică a fabricaţiei noilor produse  123 
3.4. Planificarea pregătirii fabricaţiei noilor produse şi aspectele manageriale semnificative care o 
însoţesc ……………………………………………………………………………………………..  124 
3.5. Concluzii parţiale ………………………………............................................................................  127 
Capitolul  IV  ­  FUNCŢIILE  ACTUALE  ALE  MANAGEMENTULUI    OPERAŢIONAL  AL 
PRODUCŢIEI ÎN CADRUL S.C. AUTOMECANICA S.A. ……….....................  128 
4.1. Planificarea ca funcţie de bază a managementului  operaţional al producţiei în cadrul 
întreprinderii Automecanica S.A. Mediaş …….............................................................................  128 
4.1.1. Conceptul de planificare managerială a producţiei ….......................................................  128 
4.1.2. Componentele planificării operaţionale a producţiei ........................................................  129 
4.1.2.1. Planificarea operaţională a producţiei în cadrul întreprinderii …...................  129 
4.1.2.2. Metodologia elaborării programelor pentru  fabricaţia de masă şi serie.........  134 
4.1.3. Managementul producţiei la liniile în flux monovalente ..................................................  136 
4.1.3.1. Particularităţile manageriale ale procesului de programare a producţiei la 
liniile tehnologice monovalente cu flux continuu .........................................  137 
4.1.3.2. Programarea producţiei la liniile tehnologice monoobiect (monovalente) cu 
flux discontinuu şi implicaţii manageriale ....................................................  138 
4.1.4. Managementul programării producţiei la liniile tehnologice polivalente (multiobiect) în 
cadrul întreprinderii Automecanica S.A. Mediaş ………….……………………………..  141 
4.1.4.1. Managementul fundamentării parametrilor (normativelor) de programare la 
liniile tehnologice polivalente ........................................................................  142 
4.1.4.2. Particularităţi manageriale în programarea producţiei la liniile tehnologice 
automate .........................................................................................................  144 
4.1.5. Particularităţile manageriale ale planificării producţiei la S.C. Automecanica S.A. 
Mediaş …….......................................................................................................................  146 
4.2. Locul şi rolul organizării în cadrul managementului operaţional al producţiei S.C. 
Automecanica S.A. Mediaş .............................................................................................................  149 
4.2.1. Organizarea operaţională a producţiei ­ funcţie a managementului întreprinderii ............  149 
4.2.2. Elemente manageriale şi constructive în organizarea procesului de producţie .................  150 
4.2.3. Organizarea producţiei auxiliare şi a activităţii de service în cadrul S.C. Automecanica 
S.A. Mediaş ……..............................................................................................................  156 
4.3. Coordonarea activităţii de producţie ­ obiectiv prioritar al echipei manageriale a S.C. 
Automecanica S.A. Mediaş…………..............................................................................................  160 
4.3.1. Coordonarea ­  ca funcţie a managementului operaţional …....................................  160 
4.3.2. Principalele documente de coordonare a activităţii de producţie  în manage­ 
mentul operaţional ……...............................................................................................  160 
4.3.3. Monitorizarea de către echipa managerială de la S.C. Automecanica S.A. a produselor 
în curs de execuţie ...........................................................................................................  164 
4.4. Antrenarea ca funcţie a managementului operaţional al producţiei ................................................  166 
4.4.1. Aspecte organizatorice ale lansării în fabricaţie a produselor la S.C. Automecanica S.A. ........  166 
4.4.2.  Componente manager iale în metodologia lansăr ii pr oduselor în fabr ica­ 
ţie în cadr ul S.C. Automecanica S.A. Mediaş  ......................................  168 
4.4.3. Forme şi metode de lansare a produselor în fabricaţie .....................................................  172 
4.4.4. Ordonanţarea lansărilor în fabricaţie ..............................................................................  173 
4.4.4.1. Ordonanţarea ca prioritate în managementul lansării în fabricaţie .................  173 
4.4.4.2. Elemente manageriale în ordonanţarea producţiei de serie ............................  176 
4.4.4.3. Posibilităţi de ordonanţare a producţiei  individuale ......................................  184 
4.4.4.4. Metode de ordonanţare a lansărilor în fabricaţie ce se pot folosi în cadrul 
S.C. Automecanica S.A. Mediaş ...................................................................  189 
4.4.4.5. Sisteme de prelucrare a datelor utilizate în activitatea de lansare în 
fabricaţie ......................................................................................................  192 
4.5. Controlul în cadrul managementului operaţional al producţiei la S.C. Automecanica S.A. 
Mediaş …………..........................................................................................................................  195 
4.5.1. Conceptul de control. Calitatea produselor .………....................................................  195 
4.5.2.Principalii indicatori ai calităţii care definesc finalitatea procesului de producţie ...........  197
10 
 4.5.3. Elemente manageriale în principalele forme ale controlului de calitate ………...............  203 
4.6. Concluzii parţiale ……………………………….............................................................................  207 
Capitolul V ­ MANAGEMENTUL OPERAŢIONAL CENTRAT PE CREŞTEREA VOLUMULUI 
ŞI CALITĂŢII PRODUCŢIEI LA S.C. AUTOMECANICA S.A. MEDIAŞ ...............  208 
5.1. Managementul operaţional al producţiei orientat spre performanţă la S.C. Automecanica S.A. 
Mediaş ………….............................................................................................................................  208 
5.2. Elemente manageriale specifice fundamentării producţiei la S.C. Automecanica S.A. Mediaş ...  210 
5.3. Principalii indicatorii valorici ai producţiei S.C. Automecanica S.A. Mediaş ..................................  218 
5.3.1. Capacitatea de producţie ……………………………...........................................................  218 
5.3.2. Producţia marfă executată (fabricată) ………………......................................................................  225 
5.3.3. Producţia marfă vândută ................................................................................................  227 
5.3.4. Producţia exerciţiului .................................................................................................................  230 
5.3.5.Valoarea adăugată ..........................................................................................................................  232 
5.4. Managementul operaţional orientat spre creşterea calităţii producţiei ............................................  234 
5.4.1. Delimitări conceptuale, principii de bază şi obiective ale calităţii producţiei …................  234 
5.4.2. Fundamentele managementului calităţii producţiei …………………………………  239 
5.4.3. Funcţiile managementului calităţii …………………………………………..............  243 
5.4.4. Orientări actuale în managementul calităţii ……………………………………………….  243 
5.4.5. Asigurarea calităţii potrivit standardelor internaţionale ...................................................  245 
5.4.6. Procesul planificării calităţii ……………………….............................................................  247 
5.4.7. Calitatea totală ­ strategie a firmei în domeniul calităţii ………………………...................  248 
5.4.7.1.Orientări doctrinare asupra conceptului de “Calitate totală” …………...............  248 
5.4.7.2. Principiile de bază ale managementul calităţii totale ………………..................  252 
5.4.7.3. Relaţia cost­calitate .............................................................................................  256 
5.4.7.4. Controlul calităţii producţiei ...............................................................................  257 
5.4.7.5. Auditul calităţii ………………….............................................................  261 
5.5. Managementul calităţii la S.C. Automecanica S.A. Mediaş …………………………...................  262 
5.5.1. Responsabilitatea pentru calitate în cadrul S.C. Automecanica S.A. Mediaş ......................  262 
5.5.2. Costurile calităţii....................................................................................................................  265 
5.5.3. Cercul de îmbunătăţire a calităţii la secţia 600 .....................................................................  267 
5.5.4. Managementul activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor la S.C. Automecanica 
S.A. Mediaş ........................................................................................................................  268 
5.6. Studii de caz la S.C. Automecanica S.A. pentru creşterea cantităţii şi calităţii producţiei ……….  270 
5.6.1. Studiu de caz Nr.1.: Managementul utilizării programării liniare în optimizarea 
fluxului de producţie la S.C. Automecanica S.A. Mediaş ……..................................  270 
5.6.1.1. Elemente necesare utilizării programării liniare ………………………...  270 
5.6.1.2. Programe de ordonanţare. Drumul critic ……………………………………...  273 
5.6.1.3. Reguli de construire a reţelelor AoA pe baza fluxului de producţie al S.C. 
Automecanica S.A. Mediaş  ………...........................................................  274 
5.6.1.4. T ema şi r estr icţiile fluxului de pr oducţie …………………………  275 
5.6.2. Studiu de caz Nr.2: Aplicarea managementului operaţional al producţiei cu ajutorul 
metodei Value Stream Mapping (fluxul de valoare adăugată) la S.C. Automecanica 
S.A. Mediaş …………………………………………………………………………….  285 
5.6.2.1. Etapele proiectării fluxului de valoare …………………………………………  287 
5.6.2.2. Caracteristicile unui flux de valoare eficient orientat către client ……………..  288 
5.6.2.3. Sistem “pull” de tip supermarket …………....................................................  289 
5.6.2.4. Alegerea procesului conducător …………….....................................................  290 
5.6.2.5. Etapele proiectării fluxului de valoare la S.C. Automecanica S.A. Mediaş ..  293 
5.6.2.6. Fluxul material şi fluxul informatic ………........................................................  294 
5.7. Concluzii parţiale ……………………………….............................................................................  295 
Concluzii finale, propuneri şi contribuţii personale ..........................................................................  299 
Lista figurilor ........................................................................................................................................  306 
Lista tabelelor ........................................................................................................................................  310 
Lista anexelor ........................................................................................................................................  312 
Anexe ......................................................................................................................................................  313 
Bibliografie ………………………………………………………........................................................  321

11 
 CURRICULUM  VITAE 

DATE  PERSONALE: 
NUMELE ŞI PRENUMELE: PÂNZARU STELIAN 
DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 19.06.1954, Com. Albeşti, judeţul Constanţa. 
STAREA CIVILĂ: Căsătorit; doi copii. 
ADRESA LOCULUI DE MUNCĂ: Academia Forţelor Aeriene ”Henri Coandă”, Braşov. 
DOMICILIUL: Braşov, B­dul Calea Bucureşti, Nr.7; tel: 0268­327433, GSM: 0722­658648; e­mail: panzarus@gmail.com. 

STUDII: 
­ 1997 ­ Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor, specializarea Utilaj Tehnologic şi Prelucrări la Cald, din 
Universitatea "Transilvania", Braşov; 
­ 1994 ­ Facultatea de Aviaţie, Apărare Antiaeriană şi Marină, specializarea Apărare Antiaeriană, din Academia de Înalte 
Studii Militare, Bucureşti, cu Atestat în funcţii civile cu studii superioare în domeniile electrotehnică, 
electromecanică tehnologică, maşini şi aparate electrice; 
­  1984 ­ Facultatea Politică ­ militară, specializarea Ştiinţe politice ­ militare, din Academia de Înalte Studii Militare, 
Bucureşti, cu Atestat în funcţii civile cu studii superioare din domeniul economic, de planificare, organizare, 
aprovizionare şi desfacere; 
­ 1982 ­ Facultatea de Mecanică, specializarea Maşini şi aparate electrice, Universitatea „Transilvania", Braşov; 
­ 1976 ­ Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Artilerie şi Rachete Antiaeriene şi Radiolocaţie, Braşov; 
­ 1973 ­ Liceul militar " Dimitrie Cantemir", Breaza; 
­ 1969 ­ Şcoala generală, Constanţa. 

STUDII POSTUNIVERSITARE: 
­ 1998 ­ Studii aprofundate ­ Optimizarea proiectării utilajului tehnologic, Universitatea “Transilvania”, Braşov; 
­ 1996 ­ Curs postacademic de perfecţionare în domeniul managementului învăţământului militar,  Academia de Înalte 
Studii Militare, Bucureşti. 

STUDII DE SPECIALIZARE: 
­ 2003 ­ Curs de cunoaştere a limbii engleze, Centrul Principal de Învăţare Limbi Străine, Braşov; 
­ 1995 ­ Curs de Contabilitate, Camera de Comerţ şi Industrie, Braşov; 
­ 1993 ­ Curs de iniţiere în folosirea microcalculatoarelor, Academia de Înalte Studii Militare, Bucureşti; 
­ 1992 ­ Curs de proiectare a instruirii în instituţiile de învăţământ, Centrul de Cercetări Metodologice şi de Perfecţionare a 
Cadrelor Didactice, Bucureşti; 
­ 1985 ­ Curs pentru pregătirea didactică a cadrelor nou numite în funcţii în catedrele de ştiinţe sociale, Academia Militară, 
Bucureşti; 
­ 1977 ­ Curs de psihopedagogie, Centrul de Studii şi Cercetări Psihopedagogice, Bucureşti. 

TITLURI ŞTIINŢIFICE ŞI DIDACTICE: 
­ 28.08.2002 ­ Conferenţiar universitar: Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării, Nr. 35082/2002; 
­ 21.12.2001 ­ Doctor în Ştiinţe inginereşti, domeniul Inginerie industrială, Universitatea “Transilvania”, Braşov. 

ACTIVITATEA PROFESIONALĂ ŞI DIDACTICĂ: 
­ 01.10.2004 ­ Prorector al Academiei Forţelor Aeriene “Henri Coandă”, Braşov; 
­ 1977­2005 ­ ofiţer pe diferite funcţii didactice şi de conducere în Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”, 
Braşov; 
­ 1976­1977 ­ ofiţer de comandă şi tehnic într­o unitate militară. 

ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ ŞI PUBLICISTICĂ: 
A. Teze de doctorat:1 ­ domeniul fundamental ­ Ştiinţe inginereşti, domeniul de doctorat ­ Inginerie industrială; 
B. Tratate  ştiinţifice publicate (cu I.S.B.N.): 13, din care: unic autor ­ 6; prim autor ­ 1; coautor ­ 1; în colaborare ­ 5; 
C. Articole publicate în buletine ştiinţifice şi reviste de specialitate: 68; 
D. Articole pe diverse teme publicate în revista Academiei Forţelor Aeriene “Henri Coandă”, intitulată „Orizonturi 
ostăşeşti”: 30; 
E. Comunicări ştiinţifice prezentate în sesiuni şi conferinţe: 56, din care internaţionale sau cu participare internaţională ­16 
şi naţionale: 40; 
F. Participări la expoziţii internaţionale cu realizări proprii : 1 ­ Expoziţia de tehnică militară ­ EXPOMIL 2003, 6­9 
noiembrie 2003, Bucureşti: ”Antene de ultra înaltă frecvenţă pentru radare, construite din materiale compozite”. 

ORDINE ŞI MEDALII: 
­  10.12.2004  ­  Ordinul  Meritul  pentru  Învăţământ  în  grad  de  Cavaler,  prin  Decretul  Preşedintelui  României, 
nr.1097/10.12.2004, publicat în Monitorul Oficial al României nr.1.181 din13.12.2004. 

LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE: Limba franceză ­ bine; limba engleză ­ satisfăcător.

12