Sunteți pe pagina 1din 278

Dorin DIACO ESCU

Mircea EAGOE
Codruţa JALIU
Radu SĂULESCU

PRODUCTS’ CO CEPTUAL DESIG

EDITURA
U IVERSITĂŢII
TRASILVAIA
ISB 978-973-598-230-0 BRAŞOV
Products’ Conceptual Design
Designul Conceptual al Produselor
3. Conceptual
variants
generation
Overall Conceptual
function variants
structure

4.
2.Overall IFORMATIO Technical-
function economical
BASE
detailing evaluation

Product
overall Product
function Concept
1. Identification
of product overall
Product function
Design
Specification
(PDS)

Requirements
+
Evaluation criteria:

i  = 100 ± 1,5 %
ηmin = 0,5

Prof.dr.ing. Dorin DIACOESCU
Prof.dr.ing. Mircea EAGOE
Prof.dr.ing. Codruţa JALIU
Şef lucr.dr.ing. Radu SĂULESCU

EDITURA UNIVERSITĂŢII TRASILVAIA BRAŞOV

2010
 2010 EDITURA UIVERSITĂŢII TRASILVAIA BRAŞOV
Adresa: 500091 Braşov,
B-dul Iuliu Maniu 41A
Tel:0268 – 476050
Fax: 0268 476051
E-mail : editura@unitbv.ro

Tipărit la:

Tipografia Universităţii "Transilvania" din Braşov


B-dul Iuliu Maniu 41A
Tel: 0268 – 476050

Toate drepturile rezervate

Editură acreditată de CCSIS


Adresa nr. 1615 din 29 mai 2002

Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr. ing., dr.h.c. Florea DUDIŢĂ


Prof. univ. dr. ing., dr.h.c. Ion VIŞA

Descrierea CIP a Bibliotecii aţionale a României


Products' conceptual design / Dorin Diaconescu, Mircea Neagoe,
Codruţa Jaliu, Radu Săulescu. - Braşov : Editura Universităţii
"Transilvania", 2010
Bibliogr.
ISBN 978-973-598-230-0

I. Diaconescu, Dorin
II. Neagoe, Mircea
III. Jaliu, Codruţa
IV. Săulescu, Radu

658.512.2:62
Prefaţă Foreword
În anul 1982, sub conducerea ştiinţifică a In 1982, two of my former students, who,
subsemnatului, doi dintre foştii mei later, became my colleagues, Dorin
studenţi, deveniţi ulterior colegi de catedră, Diaconescu and Ion Vişa, presented, in the
Dorin Diaconescu şi Ion Vişa, îşi susţineau same day, their PhD theses in the field of
cu brio, în aceeaşi zi, tezele lor de doctorat mechanisms, under the supervision of the
în domeniul mecanismelor. undersigned.

La finele anilor optzeci, ca urmare a unor At the end of the 80ths, as a result of some
preocupări intense, în Catedra de Organe intensive concerns, it was set up the study
de maşini şi mecanisme a Universităţii program Industrial Robots in the Machine
Transilvania din Braşov, a fost înfiinţată Elements and Mechanisms Department of
specilizarea Roboţi industriali. Transilvania University of Brasov.

Către sfârşitul anilor nouăzeci, ca urmare a In the 90ths, a new study program started in
unor eforturi intense şi susţinute ale the same department as a result of
prof.univ.dr.ing. Ion Vişa, în aceeaşi intensive and sustained efforts of
catedră a mai apărut o nouă specilizare şi, prof.univ.dr.eng. Ion Vişa; in 2005,
ca o încununare a unei îndelungate crowning the long scientific and teaching
experienţe ştiinţifico-didactice, în anul 2005 experience, a paper of the talented
apare lucrarea deschizătoare de drumuri a prof.univ.dr.eng. Dorin Diaconescu
talentatului prof.univ.dr.ing. Dorin appeared under the title Products’
Diaconescu, intitulată Designul conceptual conceptual design. This paper which will
al produselor. Această lucrare, care va become a pace maker in the field,
deveni de referinţă în domeniu, rezonează resonates successfully to the new
în mod fericit cu noua denumire a catedrei denomination of our department: Product
noastre: Design de Produs şi Robotică. Design and Robotics.

Nu pot decât să mă mândresc că primii mei I can only be proud that my first PhD
doctoranzi, actualmente doi prestigioşi students, now two prestigious professors,
profesori universitari, şi-au legat numele de linked their name to the process of
procesul de modernizare a învăţământului Romanian technical high education
superior tehnic românesc şi implicit de modernization and, implicitly, to its
integrarea lui în învăţământul superior integration into the European technical high
tehnic european. education.

În Dicţionarul explicativ al limbii române, In the Romanian language dictionary,


prin design se înţelege un domeniu through design it is understood a multi-
multidisciplinar interesat de ansamblul disciplinary field interested in the ensemble
factorilor (social-economici, funcţionali, of factors (social - economical, functional,
ergonomici, estetici etc.) care contribuie la ergonomic, aesthetical etc.) that contribute
aspectul şi calitatea produdului de mare to the aspect and quality of a product, while
serie, iar în Bertelsman Universal Lexicon, in Bertelsman Universal Lexicon, design is
designul se referă la proiectarea estetică şi referring to the aesthetic and subservient
utilitară a produselor industriale fabricate în design of industrial products in gross
serie. production.

Designul industrial al produselor, sau mai The products’ industrial design, or, in brief,
scurt designul de produs, este o the product design is a meta-discipline,
metadisciplină, relativ recent cristalizată, al recently crystallized, whose object is the
cărei obiect este determinarea pe baze establishment on scientific basis of the
ştiinţifice a soluţiilor de proiectare/ solutions for the industrial products’
dezvoltare a produselor industriale. design/development.

5
Acest deziderat se realizează prin This desideratum is fulfilled by structuring
structurarea procesului de proiectare cu the design process by means of concepts,
ajutorul unor noţiuni, algoritmi şi metode algorithms and methods that ensure the
care asigură obţinerea soluţiei optime, atât generation of the optimal solution, both
d.p.d.v. utilitar, cât şi estetic. La rândul subserviently and aesthetically. The
său, obţinerea soluţiei optime constă în achievement of the optimal solution relies
corelarea compatibilă şi eficienţă a on a compatible and efficient correlation of
informaţiei din toate domeniile conexe, information from all the connected fields, so
astfel încât produsul industrial proiectat să that the designed industrial product to
constituie, în condiţiile date, cel mai bun represent, in the given conditions, the best
răspuns la exigenţele sociale de natură answer to the social exigencies of
utilitară, economică, estetică, de siguranţă subservient, economic, aesthetic, safety
etc. etc. nature.

În conformitate cu literatura apărută, cu According to the published literature,


precădere, în limba germană, dar şi în limba mainly in the German and English one, the
engleză, procesul de design se distinge prin design process is highlighted through four
patru faze relativ distincte: 1) elaborarea relatively distinct phases: 1) elaboration of
listei de cerinţe (în lb. engleză: specificaţiile the requirements list (in English: product
designului de produs), 2) designul design specifications), 2) conceptual
conceptual, 3) designul constructiv şi design, 3) embodiment design and
4) designul de detaliere. Designul 4) detail design. The conceptual design
conceptual porneşte de la lista de cerinţe şi starts from the requirements list and ends
se încheie cu stabilirea soluţiei de principiu with the establishment of the principle
sau conceptul produsului; mai departe, pe solution or the product concept; further,
baza acestui rezultat, designul constructiv based on this result, the embodiment
elaborează varianta optimă a proiectului design elaborates the optimal variant of the
final. final project.

Lucrarea de faţă, destinată designului The present paper, dedicated to the


conceptual, abordează mai întâi conceptual design, approaches the specific
terminologia specifică acestei discipline, cu terminology of the discipline, based on
ajutorul unor exemple intuitive. În această intuitive examples. In this approach, as in
abordare, ca de altfel în toată lucrarea, the entire paper, it is mainly used the
este utilizată, cu precădere, experienţa experience of the German school, whose
şcolii germane, a cărei prioritate în priority in the field it is incontestable.
domeniu este incontestabilă.

Se prezintă apoi modelul german pentru It is then presented the German model for
ciclul de viaţă al unui produs, din care se the product life cycle, from which a
dezvoltă o variantă generalizată. În generalized variant is developed. In the
contextul ciclului de viaţă al produsului, context of the product life cycle, the most
sunt trecute în revistă cele mai significant models of the design process
semnificative modele de algoritmizare a algorithms from literature are presented
procesului de design, existente în literatură, and a new generalized modeling variant is
şi se dezvoltă o nouă variantă generalizată developed. The step referring to the
de modelare. Din varianta generalizată de products’ conceptual design is explained
algoritmizare se explicitează pe larg etapa starting from this generalized variant of
referitoare la designul conceptual al algorithm, followed by an example of
produselor, care este urmată de un application.
exemplu didactic de aplicare.

Sunt prezentate succint exemple de soluţii Examples of solutions used in technique for
folosite în tehnică pentru rezolvarea solving the following usual functions are
următoarelor funcţii uzuale: briefly presented:
6
însumarea a două mişcări, distribuţia summing of 2 motions, undetermined
nedeterminată a unei mişcări în alte două distribution of one motion into other two
mişcări, însumarea a două momente, motions, summing of two torques,
distribuţia nedeterminată a unui moment în undetermined distribution of a torque in
alte două momente, transmiterea energiei other two torques, transmission of
mecanice cu reducerea turaţiei sub un mechanical energy with speed reduction
raport de transmitere constant şi propulsia under a constant transmission ratio, and
în medii fluide. În final, este evidenţiat, pe propulsion in fluid mediums. Then, the
baza unor exemple comparative, aportul huge contribution that the bionic solutions
imens pe care soluţiile bionice îl pot avea can have in solving the most diverse
în rezolvarea celor mai diverse probleme technical problems is highlighted on the
tehnice. basis of comparative examples.

La finele lucrării este foarte bine gândit un At the end, a mini-lexicon of the
minilexicon al terminologiei utilizate. terminology used in the paper is very good
Lucrarea se încheie cu o bibliografie conceived. The paper ends with selective
selectivă de lucrări fundamentale, în references of fundamental papers from the
domeniul designului conceptual. conceptual design field.

Designul conceptual al produselor, care, nu The products’ conceptual design, which will
mă îndoiesc, va deveni o lucrare de become a pace maker paper in the field,
referinţă în literatura de specialitate, va fi will be useful to the engineers, designers,
utilă inginerilor designeri şi cadrelor professors, PhD students and students
didactice, doctoranzilor şi studenţilor din from the Romanian technical high
învăţământul superior tehnic românesc. education.

Prof.univ.dr.eng., dr.h.c. Florea Dudiţă

Apariţia acestei cărţi a fost posibilă cu The publishing of this book was made
sprijinul Ministerului Educaţiei şi possible with support from the Ministry
Cercetării prin contractul de cercetare of Education and Research by research
nr. 4GR28.05.2007- cod CNCSIS 923. contract no. 4GR28.05.2007- CNCSIS
code 923.

7
CUPRINS

1. Introducere...................................................................................................................... 13

2. oţiuni de bază utilizate în designul conceptual al produselor................................... 17


2.1. Funcţia globală a unui produs; fluxurile şi subfuncţiile funcţiei globale .............. 17
2.2. Structura unui produs şi structura funcţiei globale a produsului........................... 24
2.3. Detalierea unei funcţii; principii de rezolvare şi variante conceptuale ................. 28
2.4. Sinteza conceptuală a unei funcţii compuse.......................................................... 44

3. Modelarea procesului de design al produselor tehnice ................................................ 53


3.1. Modelarea ciclului de viaţă al unui produs tehnic................................................. 53
3.2. Modelarea proiectării unui produs tehnic.............................................................. 57
3.2.1. Caracteristici de bază ale temei de proiectare.............................................. 57
3.2.2. Modelul lui Archer....................................................................................... 58
3.2.3. Modelul lui French ...................................................................................... 60
3.2.4. Modelul lui Pugh ......................................................................................... 62
3.2.5. Modelul lui Dieter........................................................................................ 63
3.2.6. Modelul Pahl & Beitz .................................................................................. 65
3.2.7. Modelul german VDI ................................................................................... 67
3.2.8. Concluzii şi dezvoltări ................................................................................. 72

4. Modelarea proiectării conceptuale a produselor tehnice ............................................ 81


4.1. Despre elaborarea listei de cerinţe (SDP).............................................................. 81
4.2. Algoritmi de modelare a proiectării conceptuale .................................................. 94
4.2.1. Modelul lui Cross’s...................................................................................... 94
4.2.2. Modelul Ulrich & Eppinger ........................................................................ 96
4.2.3. Modelul lui Dieter........................................................................................ 97
4.2.4. Modelul Pahl & Beitz .................................................................................. 97
4.2.5. Modelul german VDI ................................................................................. 100
4.2.6. Concluzii .................................................................................................... 101
4.3. Varianta generalizată de modelare a proiectării conceptuale.............................. 109
4.3.1. Structura algoritmului generalizat de proiectare conceptuală.................... 109
4.3.2. Algoritmul de sinteză a variantelor conceptuale........................................ 112
4.3.3. Concluzii .................................................................................................... 116
4.4. Stabilirea soluţiei conceptuale prin evaluarea variantelor conceptuale............... 120
4.4.1. Criterii de evaluare..................................................................................... 120
4.4.2. Evaluarea soluţiilor în literatura de limbă germană................................... 123
4.4.3. Evaluarea soluţiilor în literatura de limbă engleză .................................... 132
4.4.4. Despre cele două variante de evaluare fină. Formula FRISCO ................. 133

5. Exemplu de proiectare conceptuală a unui produs tehnic......................................... 140


5.0. Despre specificaţiile de design ale produsului (SDP).......................................... 140
5.1. Identificarea funcţiei motoreductorului............................................................... 141
5.2. Detalierea funcţiei motoreductorului................................................................... 143
5.3. Generarea variantelor conceptuale ...................................................................... 146
5.3.1. Generarea (sinteza) variantelor de rezolvare ............................................. 146
5.3.2. Stabilirea variantelor conceptuale.............................................................. 147
5.4. Evaluarea variantelor conceptuale....................................................................... 156

8
CONTENTS

1. Introduction .................................................................................................................... 13

2. Basic concepts used in products’ conceptual design .................................................... 17


2.1. The overall function of a product; the flows and the sub-functions of the overall
function.................................................................................................................. 17
2.2. The product structure and the structure of the overall function ............................ 24
2.3. The function detailing; solving principles and solving structures......................... 28
2.4. Conceptual synthesis of a compound function...................................................... 44

3. Modeling of the technical products’ design process..................................................... 53


3.1. Modeling of a technical product life cycle............................................................ 53
3.2. Modeling of a technical product design ................................................................ 57
3.2.1. Basic characteristics of the design task........................................................ 57
3.2.2. Archer’s model............................................................................................. 58
3.2.3. French’s model ............................................................................................ 60
3.2.4. Pugh’s model ............................................................................................... 62
3.2.5. Dieter’s model ............................................................................................. 63
3.2.6. Pahl’s & Beitz’s model .............................................................................. 65
3.2.7. The German model VDI............................................................................... 67
3.2.8. Conclusions and developments.................................................................... 72

4. Modeling of the technical products’ conceptual design .............................................. 81


4.1. On the requirements’ list (PDS) elaboration ......................................................... 81
4.2. Algorithms for the conceptual design modeling ................................................... 94
4.2.1. Cross’s model .............................................................................................. 94
4.2.2. Ulrich’s & Eppinger’s model ..................................................................... 96
4.2.3. Dieter’s model.............................................................................................. 97
4.2.4. Pahl’s & Beitz’s model ............................................................................... 97
4.2.5. The German model VDI............................................................................. 100
4.2.6. Conclusions................................................................................................ 101
4.3. The generalized variant for the conceptual design modeling.............................. 109
4.3.1. The structure of the conceptual design generalized algorithm .................. 109
4.3.2. The algorithm for the synthesis of conceptual variants ............................. 112
4.3.3. Conclusions................................................................................................ 116
4.4. The conceptual solution settlement by the conceptual variants’ evaluation ....... 120
4.4.1. Evaluation criteria...................................................................................... 120
4.4.2. Solution evaluation in German literature................................................... 123
4.4.3. Solution evaluation in English literature.................................................... 132
4.4.4. On the two variants of fine evaluation. FRISCO formula ......................... 133

5. Example of a technical product conceptual design .................................................... 140


5.0. On the product design specifications (PDS)........................................................ 140
5.1. The identification of the motor-reducer function ................................................ 141
5.2. Detailing of the motor-reducer function............................................................. 143
5.3. Generation of the solving variants....................................................................... 146
5.3.1. Generation (synthesis) of the solving structures variants .......................... 146
5.3.2. Establishment of the conceptual variants................................................... 147
5.4. Evaluation of the conceptual variants ................................................................. 156
9
6. Exemple de soluţii ale unor funcţii cu utilizare tehnică uzuală................................. 161
6.1. Însumarea a 2 mişcări; distribuirea nedeterminată a unei mişcări în
alte 2 mişcări ....................................................................................................... 161
6.1.1. Exemple de utilizare .................................................................................. 161
6.1.2. Proprietăţi caracteristice unităţilor planetare diferenţiale .......................... 169
6.2. Însumarea a 2 momente; distribuirea nedeterminată a unui moment în
alte 2 momente .................................................................................................... 177
6.2.1. Exemple de utilizare .................................................................................. 177
6.2.2. Proprietăţi caracteristice unui mecanism cu M = 1 şi L = 3 ...................... 180
6.3. Transmiterea puterii cu reducerea turaţiei sub raport constant ........................... 183
6.3.1. Reductoare cu axe fixe............................................................................... 184
6.3.2. Reductoare planetare cu două roţi centrale................................................ 188
6.3.3. Reductoare planetare cu o roată centrală ................................................... 196
6.4. Transmiterea energiei mecanice, fără modificarea turaţiei ................................. 207
6.4.1. Funcţiile cuplajelor mobile ........................................................................ 211
6.4.2. Tipurile cuplajelor mobile, după mişcările relative ale arborilor .............. 211
6.4.3. Tipurile cuplajelor mobile, după uniformitatea transmiterii mişcării........ 212
6.4.4. Tipurile cuplajelor mobile, după particularităţile lor morfologice ............ 215
6.4.5. Despre funcţiile şi performanţele cuplajelor mobile.................................. 222
6.5. Soluţii de propulsie în medii fluide ..................................................................... 224
6.5.1. Privire filogenetică cu ajutorul unor exemple reprezentative .................... 225
6.5.2. Concluzie ................................................................................................... 233
6.6. Soluţii bionice şi soluţii tehnice echivalente ....................................................... 233

Anexe ..................................................................................................................................... 241


ANEXA A.1. Definirea principalelor noţiuni de bază.................................................. 243
ANEXA A.2. Modelarea randamentului unităţii planetare monomobile ..................... 254
ANEXA A.3. Modelarea reductorului planetar Vaucanson ......................................... 258
ANEXA A.4. Asupra metodei TRIZ (teoria rezolvării probemelor de
inventică)............................................................................................... 268

Bibliografie ........................................................................................................................... 277

10
6. Solving examples for functions with usual technical use ........................................... 161
6.1. Summation of two motions; distribution of a motion into other two motions 161
6.1.1. Examples of use ......................................................................................... 161
6.1.2. Characteristic properties of a planetary gear unit ...................................... 169
6.2. Summation of two torques. Indeterminate distribution of a torque into
other two torques ................................................................................................. 177
6.2.1. Examples of use ......................................................................................... 177
6.2.2. Characteristic properties of a gear mechanism with M = 1 and L = 3....... 180
6.3. Power transmission with rotative speed reduction under a constant ratio .......... 183
6.3.1. Gear reducers with fixed axes.................................................................... 184
6.3.2. Planetary reducers with two sun gears....................................................... 188
6.3.3. Planetary reducers with a single sun gears ................................................ 196
6.4. Mechanical energy transmission without rotative speed modification ............... 207
6.4.1. Functions of the mobile joints.................................................................... 211
6.4.2. Types of mobile joints considering the shafts relative motions................. 211
6.4.3. Types of mobile joints considering the motion transmission uniformity .. 212
6.4.4. Types of the mobile couplings considering their morphological features. 215
6.4.5. On the functions and performances of the mobile joints ........................... 222
6.5. Propelling solutions in fluid mediums................................................................. 224
6.5.1. Phylogenetic view by means of some representative examples ................ 225
6.5.2. Conclusion ................................................................................................. 233
6.6. Bionic solutions and equivalent technical solutions............................................ 233

Appendices ............................................................................................................................ 241


APPENDIX A.1. Defining the main basic notions....................................................... 243
APPENDIX A.2. Efficiency modeling of the monomobile planetary unit .................. 254
APPENDIX A.3. Modeling of the Vaucanson planetary reducer ................................ 258
APPENDIX A.4. On the TRIZ method (theory of inventive problem
solving)............................................................................................ 268

References ............................................................................................................................. 277

11
3. Generarea
variantelor
conceptuale
Variante
Structura concep-
funcţiei tuale
globale

BAZA 4. Evaluarea
2.Detalierea tehnico-
funcţiei DE
economică
globale INFORMAŢII

Funcţia
globală a Conceptul
produsului produsului
1. Identificarea
funcţiei globale
a produsului
Lista de
cerinţe
(SDP)

Cerinţe
+
Criterii de evaluare:

i  = 100 ± 1,5 %
ηmin = 0,5


12
1. INTRODUCERE 1. INTRODUCTION
Un produs industrial este un sistem tehnic An industrial product is a technical system
rezultat ca soluţie tehnico-economică, a that is the outcome, as a technical and
unei probleme generată de o anumită economical solution, of a problem
nevoie socială. generated by a social need.
În concepţia şcolii germane [12], sistemele In the German school view [12], the
tehnice sunt sisteme artificiale, care pot fi technical systems are artificial systems,
clasificate astfel: which can be classified as follows:
a) După scop, se deosebesc sisteme a) In terms of their goal, there can be
tehnice (artefacte) destinate, în principal, highlighted technical systems (artifacts) meant
„manipulării şi/sau prelucrării“ de: for „manipulation and/or processing“ of:
a1) energie (care poate fi de natură: a1) energy (that can be: mechanical,
mecanică, pneumatică, hidraulică, termică, pneumatic, hydraulic, thermal, electrical
electrică şi/sau nucleară), and/or nuclear),
a2) materiale (care pot fi de natură: solidă, a2) materials (that can be: solid, liquid
lichidă şi/sau gazoasă) şi and/or gaseous) and
a3) informaţii (cu semnale de natură a3) information (with signals of energetic
energetică şi/sau materială); and/or material nature);
b) După domeniul de specialitate, se b) In terms of the specialty field, there are
deosebesc sisteme (artefacte): highlighted systems (artifacts):
b1) fizice (care pot fi: optice, mecanice, b1) physical (that can be: optical, mechanical,
electronice, electrice, acustice, pneumatice, electronic, electrical, acoustical, pneumatic,
hidraulice, magnetice şi/sau termice), hydraulic, magnetic and/or thermal),
b2) chimice (organice şi anorganice) şi b2) chemical (organic and inorganic) and
b3) biologice (care pot fi de natură: umană, b3) biological (that can be of: human,
zoologică, vegetală şi bacteriologică); zoological, vegetal and bacteriologic nature);
c) După nivelul ierarhic de complexitate, c) In terms of the hierarchical complexity
într-un sistem tehnic (artefact) pot fi level, in a technical system (artifact) there
identificate subsisteme de tip: can be identified subsystems of type:
c1) punct (vârf, colţ), c2) linie (muchie), c1) point (peak, corner), c2) line (edge),
c3) suprafaţă, c4) suprafeţe conjugate, c3) surface, c4) adjoint surfaces,
c5) parte a unui corp, c5) part of a body,
c6) parte constructivă (piesă), c6) constructive part,
c7) grupă constructivă, obţinută prin asam- c7) constructive group, obtained by
blarea mai multor părţi constructive assembling more constructive parts (e.g.
(exemple: rulment, şurub cu bile etc.), bearing, ball screw),
c8) instrument, dispozitiv, aparat, maşină c8) instrument, device, machine (prime
(de forţă, de lucru, de prelucrare, de mover, processing machine, transport
transport etc.), machine etc.),
c9) agregat, instalaţie, c9) aggregate, installation,
c10) sistem tehnic complex (exemplu: c10) complex technical system (e.g. the tele-
sistemul de telecomunicaţii prin satelit). communication system through satellite).
d) Un alt criteriu de sistematizare, folosit de d) Another criterion of systematization, used
Ulrich & Eppinger (SUA) [19], are în vedere by Ulrich & Eppinger (SUA) [19], takes into
destinaţia produsului; pe baza acestui account the product destination; based on
criteriu se deosebesc produse (artefacte): this criterion, the following products
d1) cu destinaţie tehnologică, (artifacts) are highlighted:
d2) destinate utilizatorilor şi d1) with a technological destination,
d3) cu destinaţie mixtă. d2) destined to the users and
d3) with a mixed destination.
13
Proprietăţile unui produs (artefact) sunt Product properties are described by means
descrise cu ajutorul caracteristicilor. Se of the characteristics. There are
disting: highlighted:
1) caracteristici de stare (exemple: gabarit, 1) state characteristics (e.g. overall size,
culoare, material, formă etc.), color, material, form),
2) caracteristici funcţionale (exemple: 2) functional characteristics (e.g.
raport de transmitere, turaţie maximă, transmission ratio, maximum speed,
moment maxim, temperatură de maximum torque, running temperature)
funcţionare etc.) şi and
3) caracteristici de relaţie cu mediul 3) characteristics of the relation with the
(exemple: preţ de cost, nivel acustic, environment (e.g. cost, acoustic level,
locaţie etc.). location).
Comunicarea caracteristicilor poate fi The characteristics can be communicated:
realizată: verbal, grafic şi/sau numeric. verbal, graphic and/or numeric.
Pe baza caracteristicilor, un produs poate fi Based on its characteristics, a product can
descris la diverse niveluri de abstractizare, be described at different levels of
adică de neglijare a unor caracteristici abstraction, namely to neglect some
considerate de importanţă secundară; pot fi characteristics of secondary importance;
obţinute astfel diferite modele ale thus, there can be obtained different models
produsului, de la modelul concret până la of the product, from the concrete model to
modelul de maximă abstractizare, în care the model of maximum abstraction, in which
sunt păstrate doar caracteristicile there are kept only the characteristics that
considerate strict esenţiale. are considered essential, for the given data.
Performanţele unui produs, descrise prin Product performances, described through the
„valorile“ caracteristicilor de maximă „values“ of the characteristics of maximum
importanţă, sunt direct dependente de importance, are directly dependent of the
gradul de dezvoltare atins de societate, în society degree of development, in the
plan economic, tehnologic şi cultural. economical, technological and cultural field.
Formularea problemelor (pe baza nevoilor Problems formulation (on the basis of the
sociale) şi rezolvarea acestora, cu social needs) and their solving, with the
dezvoltarea în timp a soluţiilor, formează solutions' development in time, form the
obiectul unei metadiscipline, relativ recent object of a meta-discipline, crystallized
cristalizată, denumită designul produselor relatively recent, called industrial products
industriale sau prescurtat: design industrial design or abr.: industrial design or product
sau design de produs. design.
După Micul Dicţionar Enciclopedic In the Small Encyclopedic Dictionary
(Ed. @tiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti), (Scientific and Encyclopedic Publishing
prin design industrial sau design se House, Bucharest), industrial design or
înţelege: activitatea de proiectare a design is explained through: the activity of
produselor, care urmează a fi fabricate la designing products that will be
scară industrială, în acord cu nevoile manufactured at industrial level, according
societăţii. to the society needs.
După DEX-S (Ed. Academiei, Bucureşti), In DEX-S (Academy’s Publishing House,
designul se referă la un domeniu Bucharest), design is referring to a
multidisciplinar interesat de ansamblul multidisciplinary field that is interested in
factorilor (social-economici, ergonomici, the factors assembly (social-economical,
tehnici, estetici etc.) care contribuie la ergonomic, technical, aesthetic etc.), which
calitatea şi aspectul produsului de mare contributes to the quality and aspect of the
serie. serialized product.

14
Spre deosebire de proiectarea tradiţională, Unlike the traditional design, in which the
în care stabilirea soluţiilor se realizează solutions are established quasi-empirically,
cvasi-empiric, designul industrial elimină the industrial design eliminates the
empirismul prin determinarea pe baze empiricism by establishing scientifically the
ştiinţifice a soluţiilor de proiectare şi solutions for the products design and
dezvoltare a produselor; acest deziderat se development; this desideratum is obtained
realizează prin structurarea procesului de through the design process structuring by
proiectare cu ajutorul unor noţiuni, algoritmi means of notions, algorithms and methods
şi metode care asigură obţinerea soluţiei that allows obtaining the optimum solution,
optime, atât d.p.d.v. utilitar, cât şi estetic. both utilitarian and aesthetical. The
Obţinerea soluţiei optime se realizează prin optimum solution is obtained by a systemic
corelarea sistematică şi eficienţă a and efficient correlation of the information
informaţiei din toate domeniile conexe, from all the connected fields, so that the
astfel încât produsul proiectat să constituie, designed product to represent, in given
în condiţiile date, cel mai bun răspuns la conditions, the best answer to the
exigenţele de natură utilitară, economică, requirements of utilitarian, economical,
estetică, de siguranţă etc. aesthetical, safety nature.
Conform teoriei designului industrial, According to the industrial design theory,
dezvoltată cu precădere de şcolile developed mainly by the German, English
germană, engleză şi americană, algoritmul and American schools, the general design
general de proiectare a unui produs poate fi algorithm of a product can be divided into
divizat în patru faze relativ distincte [16]: four phases, relatively distinct [16]:
1) formularea problemei (din nevoia socială 1) problem formulation (from the identified
identificată), sub forma unei liste de social need), in the form of a list of
obiective: cerinţe şi criterii de evaluare objectives: requirements and criteria
tehnico-economică; acesată fază mai of technical – economical evaluation;
este cunoscută şi ca “planificarea şi this phase, known as “planning and
clarificarea sarcinilor” , clarifying the task” ,
2) dezvoltarea soluţiilor conceptuale şi 2) development of the product conceptual
stabilirea conceptului sau soluţiei de solutions and establishment of the product
principiu a produsului; această fază concept or principle solution; this phase
este denumită “design conceptual” , is denominated “conceptual design” ,
3) elaborarea proiectului constructiv, 3) elaboration of the layout; this phase is
această fază este denumită “design known as “embodiment design” ,
constructiv” ,
4) detalierea proiectului constructiv şi 4) the layout detailing and elaboration of
elaborarea documentaţiei produsului, the product documentation, consisting
formată din documente cu referire la: of documents referring to the product:
fabricaţie, asamblare, testare, desfacere, manufacture, assemblage, testing, sale,
utilizare, întreţinere şi reparaţie, use, maintenance and reparation, reuse,
refolosire, reciclare şi de scoatere din uz recycling and disuse; this phase is
a produsului; această fază este denumită known as “detail design”.
“design de detaliu” .
Monitorizarea tendinţelor şi schimbărilor, The audit of trends and changes that
care intervin în timpul unui ciclu de viaţă al interfere in the product life cycle allows the
produsului, permit dezvoltarea produsului, product development, by resuming the cycle
prin reluarea ciclului la momentul oportun. in the opportune moment.

15
În concluzie, procesul de design industrial, In conclusion, the industrial design process,
definit ca activitate destinată creaţiei şi defined as an activity dedicated to the
dezvoltării de produse optime, are ca rezultat creation and development of optimal
final documentaţia de produs. Elaborarea products, has as the final result – the
acesteia este precedată de obţinerea a trei product documentation. The obtaining of
rezultate-cheie intermediare: three intermediate key-results precedes its
elaboration:
a) Lista de cerinţe, ca rezultat al fazei de a) The requirements list, as the result of
proiectare nr. 1), the design phase no. 1),
b) Soluţia de principiu sau soluţia-concept b) The product principle solution or
a produsului, ca rezultat al fazei de concept-solution, as the result of the
proiectare nr. 2), şi design phase no. 2), and
c) Proiectul definitiv al produsului, ca c) The product definitive layout, as the
rezultat al fazei de proiectare nr. 3). result of the design phase no. 3).
Faza secundă a algoritmului de proiectare The second phase of the presented design
prezentat formează obiectul unei discipline algorithm forms the object of a boundary
de graniţă, relativ recent cristalizată, discipline, crystallized relatively recent,
intitulată design conceptual; această called conceptual design; this entitling
titulatură provine din scopul urmărit, adică proceeds from the traced goal, that is from
din soluţia concept (sau, în formulare mai the concept solution (or, in a more recent
recentă, soluţia de principiu a produsului). formulation, principle solution of the product).
Deoarece operează cu substructuri Because operates with specific
specifice unor discipline foarte diferite, substructures of different disciplines, the
designul conceptual are ca obiectiv central conceptual design has as central objective
crearea unei structuri metodologice the development of a methodological
(alcătuită din noţiuni, metode şi algoritmi) structure (consisting of notions, methods
destinată să asigure găsirea celui mai bun and algorithms) that is meant to ensure the
concept de produs (în condiţiile date), prin best product concept (in given conditions),
realizarea unui management eficient al by making an efficient management of the
informaţiilor culese din ştiinţă, tehnologie, information gathered from science,
economie, piaţă, cultură, legislaţie, politică technology, economy, market, culture,
etc. legislation, politics etc.
Principalele cuvinte-cheie, specifice acestei The main keywords, that are specific to this
discipline, se referă la noţiunile de: cerinţă, discipline, are referring to notions of:
criteriu de evaluare tehnico-economică, requirement, technical-economical
materie, energie, informaţie, funcţie, evaluation criterion, material, energy,
subfuncţie, structură de subfuncţii, efect information, function, sub-function, structure
(principiu) fizic, purtător de efecte, principiu of sub-functions, physical effect (principle),
de rezolvare, matrice morfologică (pentru effects carrier, solving principle,
compunerea combinatorie a soluţiilor morphological matrix (for the combinatory
parţiale), variantă de rezolvare, variantă composition of the partial solutions), solving
conceptuală, soluţie de principiu (concept) variant, solving structure, principle solution
etc. (concept) etc.
Din diversele abordări ale designului Among the different international approaches
conceptual apărute pe plan mondial, în of the conceptual design, in this book it was
această lucrare s-a preferat folosirea, cu preferred the use of the formalism developed
precădere, a formalismului dezvoltat de by the German school [7, 8, 9, 11, 12, 16,
şcoala germană [7, 8, 9, 11, 12, 16, 20], a 20], whose priority in this field, on an
cărei prioritate în domeniu, pe plan mondial, international scale, is recognized
este unanim recunoscută. unanimously.

16
2. NOŢIUNI DE BAZĂ UTILIZATE 2. BASIC CONCEPTS USED IN
ÎN DESIGNUL CONCEPTUAL AL PRODUCTS’ CONCEPTUAL
PRODUSELOR DESIGN
Pe baza unor exemple de produse relativ The conceptual analysis is further presented,
simple, în continuare se efectuează analiza based on some examples of relatively simple
conceptuală a acestora, adică se stabilesc products; namely there are established the
proprietăţile semnificative ale fiecărui relevant properties for each product from
produs, din punctul de vedere al designului the conceptual design point of view. Thus, it
conceptual. Se creează astfel un cadru is created an intuitive frame for the
intuitiv pentru introducerea, definirea şi introduction, definition and interpretation of
interpretarea noţiunilor primare cu care the primary notions with which the
designul conceptual operează uzual. conceptual design usually operates.
Sunt considerate, ca exemple de analiză, Products of large use are considered as
produse de largă utilizare: examples of analysis:
1) o râşniţă electrică de cafea (fig. 2.2,a), 1) an electric coffee mill (Fig. 2.2,a),
2) o maşină electrică de spălat rufe (fig. 2.3,a), 2) an electric washing machine (Fig. 2.3,a),
3) o maşină electrică de stors rufe (fig. 2.4,a) şi 3) an electric wring machine (Fig. 2.4,a) and
4) un cric de autoturism (fig. 2.5,a). 4) a car jack (Fig. 2.5,a).
Fiecare etapă de analiză este urmată de Each analysis step is followed by
precizări privind definirea şi interpretarea specifications regarding the definition and
noţiunilor utilizate. interpretation of the used concepts.

2.1. FUNCŢIA GLOBALĂ A UNUI 2.1 THE OVERALL FUNCTION OF A


PRODUS; FLUXURILE I PRODUCT; THE FLOWS AND THE
SUBFUNCŢIILE FUNCŢIEI SUBFUNCTIONS OF THE OVERALL
GLOBALE FUNCTION

Identificarea funcţiei globale, pentru un The identification of the overall function for a
produs dat, presupune identificarea given product assumes the identification of
entităţilor de intrare, a entităţilor de ieşire şi the input entities, of the output entities and of
a corelaţiilor realizate de produs între the correlations between them, which are
acestea. În continuare, se identifică aceste due to the product. Further on, there are
aspecte, în formă simplificată, pentru cele identified these aspects, in a simplified form,
patru exemple considerate mai sus. for the four previously presented examples.
În cazul râşniţei electrice de cafea, pe baza For the electrical coffee mill, the following
tab. 2.1 (stânga) şi a fig. 2.1, se pot entities can be identified, based on Table
identifica următoarele entităţi: 2.1 (left) and on Fig. 2.3:
a) entităţi de intrare: a) input entities:
-de tip material: boabe prăjite de cafea; -of material type: roasted coffee beans;
-de tip energetic: energie electrică; -of energetic type: the electrical energy;
-de tip informaţional: a) date privind - of informational type: a) data concerning
volumul de cafea-boabe care poate fi the volume of coffee beans that can be
introdus şi granulaţia de măcinare dorită; introduced and the requested milling
b) date şi instrucţiuni cu referire la punerea granulation; b) data and instructions referring
în funcţiune; c) semnalul de pornire (toate to its putting into service; c) the starting
aceste date sunt procesate de operatorul signal (all these data are processed by the
uman); control system of the human operator);

17
M FM M*

β
Intrare Ieşire γ
Input Output E FE E*
M Funcţia M*
globală α
E E*
Overall I FI
I function I*
I*

a b

Fig. 2.1,a. Funcţia globală a unui produs: (M,E,I)/(M*,E*,I*) = notaţiile entităţilor de intrare
(M = material, E = energie, I = informaţie) şi respectiv de ieşire. b. Structura de funcţii, de ordinul
1M+1E+1I, derivată din funcţia globală prin detaliere (descompunere): FM, FE, FI = subfuncţia
globală corespunzătoare fluxului de material, – de energie şi respectiv – de informaţie; α = comenzi de
pornire/oprire, β = conectare/deconectare material-energie, γ = variaţii ale unor mărimi de stare:
granulaţie (pentru râşniţă), culoarea apei (pentru maşina de spălat), debitul de apă scursă (pentru
maşina de stors), înălţimea de ridicare (pentru cric).

Fig. 2.1,a. The overall function of the product: (M,E,I)/(M*,E*,I*) = the notations of the input
and output entities (M = material, E = energy, I = information). b. The structure (of the overall
function) of 1M – 1E – 1I order, derived from the overall function by detailing: FM, FE, FI = the
notations of the overall subfunction of the material flow, - energy flow and information flow
respectively; α = start/stop, β = material-energy connection/disconnection, γ = granulation (for the
coffee mill), water’s colour (for the washing machine), the flow of the water (for the wring machine),
the lifting height (for the lifting jack).

b) entităţi de ieşire : b) output entities:


-de tip material: cafea măcinată; -of material type: milled coffee;
-de tip energetic: căldură, zgomot şi -of energetic type: heat, noise and
energie musculară (pentru echilibrarea muscular energy (for the motor torque
momentului-motor); equilibration);
-de tip informaţional: granulaţia cafelei -of informational type: the granulation of
obţinută prin măcinare. the coffee, which is obtained by milling.
O cutie neagră (black box), cu intrările şi A black box, with the previously specified
ieşirile precizate mai sus (fig. 2.1,a), inputs and outputs (Fig.2.1,a), expresses
exprimă grafic funcţia globală a produsului graphically the overall function of the
considerat; exprimată în cuvinte, această considered product; succinct, this function
funcţie poate fi formulată succint astfel: can be formulated as follows: the mill
râşniţa reduce mecanic granulaţia unui reduces mechanically the granulation of a
material de tip granular (cafeaua-boabe), cu material of a granular type (coffee beans),
ajutorul energiei electrice şi a unui sistem by using electric energy and a human
de control uman. control system.
În funcţie de natura entităţilor cu care In terms of the operational entities’ nature,
operează, cutia neagră din fig. 2.1,a poate fi the black box from Fig. 2.1,a can be
descompusă în trei cutii negre distincte decomposed into three distinct black boxes
(fig. 2.1,b). Pe de o parte, aceste cutii negre (Fig. 2.1,b). On one side, these black boxes
18
pun în evidenţă cele trei fluxuri aferente highlight the three flows that are afferent to
funcţiei globale: the overall function:
1) un flux de material (reprezentat cu linie 1) a material flow (represented with a thick
groasă), line),
2) un flux de energie (reprezentat cu linie 2) an energy flow (represented with a thin
subţire) şi line) and
3) un flux de informaţie (reprezentat cu linie 3) an information flow (represented with a
întreruptă). dashed line).
Pe de altă parte, fiecare cutie neagră din On the other side, each black box from
fig. 2.1,b desemnează câte o sub-funcţie Fig. 2.1,b designates a distinct overall sub-
globală distinctă: function:
1) subfuncţia desemnată de prima cutie 1) the subfunction designated by the first
neagră (FM): reducerea granulaţiei black box (FM): the mechanical reduction of
materialului (intră cafea boabe şi energie the material granulation (coffee beans and
mecanică şi iese cafea măcinată); mechanical energy go in and milled coffee
goes out);
2) subfuncţia descrisă de cutia secundă 2) the subfunction described by the second
(FE): transformarea energiei electrice în box (FE): the transformation of electrical
energie mecanică (intră energie electrică, energy into mechanical energy (electrical
semnale de conectare şi de deconectare a energy, connecting and disconnecting
acesteia şi iese energie mecanică de rotaţie signals go in and rotational mechanical
însoţită de zgomot, căldură etc.); energy, heat, noise etc. go out);
3) subfuncţia desemnată de cutia terţă (FI): 3) the subfunction designated by the third box
convertirea datelor de intrare (privind (FI): the conversion of the input data
pregătirea punerii în funcţiune, granulaţia (regarding the preparation of putting into
curentă şi granulaţia dorită etc.) în semnale service, the requested granulation and the
de pornire/oprire şi în date de ieşire, current granulation etc.) into starting/stopping
referitoare la granulaţia realizată, volumul signals and into output data, regarding the
de cafea măcinată etc. (date înregistrate obtained granulation, the volume of milled
vizual în memoria operatorului uman). coffee etc. (data that are visually recorded in
the human operator memory).
Pentru funcţia globală a acestui produs For the overall function of this product
(fig. 2.1), fluxul de material constituie fluxul (Fig. 2.1), the material flow represents the
principal, iar fluxurile de energie şi de main flow, while the energy and the
informaţie constituie fluxuri secundare; information flows are secondary flows;
implicit, subfuncţia FM devine subfuncţie implicitly, the subfunction FM becomes the
principală, iar subfuncţiile FE şi FI devin main subfunction, while the subfunctions FE
subfuncţii secundare. and FI become secondary subfunctions.
În mod analog se identifică entităţile de Analogous, there can be identified the input
intrare şi de ieşire, funcţiile globale, fluxurile and output entities, the overall functions, the
şi subfuncţiile globale pentru celelalte flows and the overall subfunctions for the
exemple de produse. Rezultatele obţinute other examples of products. The results are
sunt prezentate succint în tabelele 2.1 şi 2.2, presented in Tables 2.1 and 2.2,
coroborate cu fig. 2.1. corroborated with Fig. 2.1.
Analiza comparativă, a acestor exemple, The comparative analysis of these examples
evidenţiază următoarele două particularităţi: highlights the following two specific features:
1°. În toate aceste cazuri, fluxul de material 1°. In all these cases, the material flow is
este flux principal şi, ca urmare, subfuncţia the main flow and, therefore, the afferent
globală aferentă FM (fig. 2.1,b) devine overall subfunction FM (Fig. 2.1,b) becomes
subfuncţie principală; the main subfunction;

19
Tab 2.1. Entităţile de intrare şi ieşire ale produselor de tip:
râşniţă de cafea şi maşină de spălat (variante simplificate)
Produsul
Entităţi RÂŞNIŢĂ ELECTRICĂ DE MAŞINĂ ELECTRICĂ DE
CAFEA SPĂLAT
Rufe
M Boabe prăjite de cafea
murdare+apă+detergent
INTRARE

E Energie electrică
Control uman: date privind mărimile de stare ale materialelor
la intrare şi mărimile de stare dorite la ieşire; date şi
I
instrucţiuni referitoare la punerea în funcţiune,
semnal de pornire
Cafea măcinată la granulaţia Rufe curate ude; amestec de
M*
impusă apă, detergent şi murdărie

Căldură şi zgomot
IEŞIRE

E* Energie potenţială a bazei


Energie musculară pentru
pentru echilibrarea carcasei
echilibrarea carcasei
maşinii
Date privind mărimile de stare ale materialelor rezultate la
I*
ieşire (înregistrate în memoria operatorului uman)
,otaţii: M, M*= material; E, E*= energie; I, I*= informaţie.

Tab 2.2. Entităţile de intrare şi ieşire ale produselor de tip:


storcător de rufe şi cric de autoturism (variante simplificate)
Produsul
Entităţi STORCĂTOR ELECTRIC
CRIC DE AUTOTURISM
DE RUFE
M Rufe ude Şasiu de autoturism
INTRARE

E Energie electrică Energie musculară


Control uman: date privind mărimile de stare ale materialelor
la intrare şi mărimile de stare dorite la ieşire; date şi
I
instrucţiuni referitoare la punerea în funcţiune,
semnal de pornire
Şasiu ridicat la înălţimea
M* Rufe stoarse; apă evacuată
necesară
Căldură, zgomot, energie Căldură, energie potenţială a
IEŞIRE

E* potenţială a bazei pentru bazei pentru echilibrarea


echilibrarea carcasei cricului
Date privind mărimile de stare ale materialelor de ieşire
I*
(înregistrate în memoria operatorului uman)

,otaţii: M, M*= material; E, E*= energie; I, I*= informaţie.

20
Tab. 2.1 The input and output entities for the products of the following types:
coffee mill and washing machine (simplified variants)
PRODUCT:
Entities ELECTRIC WASHING
ELECTRIC COFFEE MILL
MACHINE
Dirty laundry + water +
M Roasted coffee beans
detergent
E
INPUT

Electric energy
Human control: data regarding the state parameters of the input
materials and the state parameters that are wished at the
I
output; data and instructions regarding the putting into service,
starting signal
Milled coffee at the imposed Wet clean laundry; mixture
M*
granulation of water, detergent and dirt
OUTPUT

Heat and noise


E* The base potential energy for
Muscular energy for the
the equilibration of the
casing equilibration
machine casing
Data regarding the state parameters of the output materials
I*
(recorded in the human operator memory)
,otations: M, M*= material; E, E*= energy; I, I*= information.

Tab. 2.2 The input and output entities of the products of following types:
wring machine and car lifting jack (simplified variants)
PRODUCT:
Entities ELECTRIC WRING
CAR LIFTING JACK
MACHINE
M Wet laundry Car undercarriage
E Electric energy Muscular energy
INPUT

Human control: data regarding the state parameters of the input


materials and the state parameters that are wished at the
I
output; data and instructions regarding the putting into service,
starting signal
Wrung out laundry; The undercarriage lifted at
M*
evacuated water the necessary height
Heat, noise, base potential Heat, base potential energy
OUTPUT

E* energy for the casing for the lifting jack


equilibration equilibration
Data regarding the state parameters of the output materials
I*
(recorded in the human operator memory)

,otations: M, M*= material; E, E*= energy; I, I*= information.

21
2°. Deşi toate operează cu materiale, 2°. Even if all of them operate with materials,
subfuncţiile principale din cele patru the main subfunctions from the four examples
exemple sunt complet diferite între ele; are completely different from each other; thus,
astfel (v. tab.2.1 şi 2.2 şi fig.2.1): (see Tab. 2.1 and 2.2 and Fig. 2.1):
a) subfuncţia din primul exemplu (tab. 2.1) a) the subfunction from the first example
se referă la reducerea mecanică a (Tab. 2.1) reduces mechanically the
granulaţiei unui material (cafea); material (coffee) granulation;
b) în cazul exemplului secund (tab. 2.1), b) in the case of the second example
subfuncţia principală se referă la separarea (Tab. 2.1), the main subfunction separates
mecanico – chimică a unui amestec de mai mechanically and chemically a mixture of
multe materiale (rufe murdare + apă + materials (dirty laundry + water + detergent)
detergent) în două grupe distincte (rufe curate into two distinct groups (wet clean laundry
ude şi separat apă murdară + detergent); and separately, dirty water + detergent);
c) în cel de-al treilea exemplu (tab. 2.2), c) for the third example (Tab. 2.2), the main
subfuncţia principală se referă la separarea subfunction separates mechanically a
mecanică a unui amestec de două mixture of two materials (wet laundry) into
materiale (rufe ude) în cele două the two components (laundry and,
componente (rufe şi separat apă); separately, water);
d) în ultimul exemplu (tab. 2.2), subfuncţia d) for the last example (Tab. 2.2), the main
principală se referă la deplasarea unui corp subfunction is referring to the displacement
material (ridicarea şasiului unui autoturism), of a body (lifts the undercarriage), from the
dintr-o poziţie iniţială dată într-o poziţie given initial position to a necessary position.
necesară.

2.1* Definiţii şi semnificaţii ale noţiunilor 2.1* Definitions and meanings of the
utilizate: used notions

1°. Produs tehnic: sistem deschis creat de 1°. Technical product: an open system,
om, în care sunt convertite materiale, made by human being, in which there are
energie şi/sau informaţie, pentru converted materials, energy and/or
satisfacerea unei nevoi sociale. information, in order to satisfy a social need.
Proprietăţi: Properties:
- Orice produs este dependent de contextul -Any product depends on the technical,
tehnic, economic şi cultural în care este economical and cultural context in which it
realizat; modificările de context pot conduce is made; the context changes can lead to
la apariţia, dezvoltarea, înlocuirea şi/sau the appearance, development, replacement
dispariţia produsului. and/or disappearance of the product.
- Viaţa unui produs cuprinde următoarele - The product life contains the following
faze principale: a) planificare, b) studiu main phases: a) planning, b) preliminary
preliminar, c) dezvoltare, d) fabricare, study, c) development, d) manufacturing,
e) punere în funcţiune, f) exploatare şi e) putting into service, f) operation and
g) înlocuire. g) replacement.
- Realizarea şi desfacerea oricărui produs - The aim of any product development and
urmăreşte obţinerea de profit. manufacturing is to obtain profit.
- Nevoile (cerinţele) şi condiţiile, care - The needs (requirements) and conditions
determină apariţia şi/sau dezvoltarea unui that cause the appearance and/or
produs, sunt modelate cu ajutorul listei de development of a product are modeled
cerinţe, denumită şi Specificaţii de Design using a requirements list, denominated also
ale Produsului (SDP). as Product Design Specifications (PDS).

22
2°. Specificaţiile de design ale 2°. Product design specifications contain:
produsului cuprind:
a) Nevoile şi dorinţele clienţilor convertite a) The needs and wishes of the clients,
în condiţii tehnice, estetice şi converted into technical, aesthetical and
economice; economical conditions;
b) Restricţii concurenţiale, sociale, b) Concurrent, social, ecological and
ecologice şi organizatorice; organizational restrictions;
c) Date privind posibilităţile de desfacere şi c) Data regarding the sale possibilities and
volumul de fabricaţie; the manufacturing volume;
d) Date referitoare la mijloacele şi d) Data regarding the technical-economical
resursele tehnico-economice interne şi internal and external means and
externe; resources;
e) Condiţii referitoare la politica şi e) The conditions regarding the company
orientările firmei etc. policy and orientations etc.
SDP este un document dinamic, în care se PDS is a dynamic document in which there
reflectă orice modificare din ciclul de viaţă al are reflected any changes in the product life
produsului. cycle.

3°. Funcţia unui produs: corelaţia sau 3°. Product function: the correlation or the
ansamblul de corelaţii dintre mărimile de assembly of correlations between the state
stare ale entităţilor de ieşire şi mărimile de parameters of the output entities and the
stare ale entităţilor de intrare. state parameters of the input entities.
Proprietăţi: Properties:
- Pentru a sesiza uşor corelaţia ierarhică - In order to approach easily the
a unei funcţii, faţă de alte funcţii, se hierarchical correlation of a function
folosesc noţiunile derivate de: funcţie against other functions, the following
globală, subfuncţie globală şi derived notions are used: overall function,
subfuncţie. overall subfunction and subfunction.
Aceeaşi funcţie poate fi îndeplinită de The same function can be fulfilled by more
mai multe produse diferite între ele (de products, different from each other (for
exemplu: deplasarea verticală a unui instance: the vertical displacement of a
material poate fi realizată cu diverse material can be obtained with different
produse: cric mecanic, cilindru hidraulic products: mechanical lifting jack, hydraulic
telescopic, lift, macara etc.). telescopic cylinder, elevator, crane, etc.).
- În raport cu entităţile cu care operează, - In terms of the entities with which it is
într-o funcţie globală pot să intervină: un working, in an overall function can
flux de material, un flux de energie şi/sau interfere: a material flow, an energy flow
un flux de informaţie. and/or an informational flow.
- Fiecare flux poate fi caracterizat, iniţial, - Each flow can be initially characterized by
printr-o funcţie unică, denumită a unique function, known as the flow
subfuncţia globală a fluxului; ca urmare, overall subfunction; therefore, the overall
funcţia globală a unui produs poate fi function of a product can be initially divided
divizată, iniţial, într-un număr de into a number of (overall) subfunctions
subfuncţii (globale) egal cu numărul equal to the number of its flows.
fluxurilor sale. - In terms of the product destination, one
- În raport cu destinaţia produsului, unul of its flows is the main flow, while the
dintre fluxurile acestuia este flux principal, others are secondary; implicitly, the
iar celelalte sunt secundare; implicit, overall subfunction that corresponds to
subfuncţia globală aferentă fluxului the main flow becomes the main
principal devine subfuncţie principală, iar subfunction and the others become
celelalte devin subfuncţii secundare. secondary subfunctions.

23
TEMA DE CASĂ 2.1: Se consideră HOMEWORK 2.1: There are considered
următoarele produse: 1) motor electric, the following products: 1) an electrical
2) aspirator, 3) frigider, 4) maşină de şlefuit motor, 2) an aspirator (cleaner), 3) a fridge,
vibratoare, 5) ascensor, 6) sonerie electrică, 4) a jolting sanding machine, 5) an elevator,
7) cântar de bucătărie, 8) cutie de viteze, 6) an electric bell, 7) a kitchen scale, 8) a
9) fierăstrău pendular, 10) moto-reductor. gear box, 9) a circular saw, 10) a motor
speed reducer
Se cere să se identifice entităţile de intrare şi It is requested to identify the input and
de ieşire, să se reprezinte grafic şi să se output entities, to plot and formulate the
formuleze funcţia globală pentru fiecare dintre overall function for each of the products;
aceste produse; se cere apoi să se reprezinte then, it is requested to plot the flows and the
grafic fluxurile şi subfuncţiile globale aferente. corresponding overall sub-functions.

2.2. STRUCTURA UNUI PRODUS I 2.2 PRODUCT STRUCTURE AND THE


STRUCTURA FUNCŢIEI GLOBALE A STRUCTURE OF THE OVERALL
PRODUSULUI FUNCTION

Prin identificarea fluxurilor, efectuată în The disassembling process (detailing) of the


fig. 2.1,b, s-a iniţiat procesul de overall function was initiated by the
dezasamblare (detaliere) a funcţiei globale. identification of the flows, presented in Figure
La început s-a considerat că (sub)funcţiile, 2.1,b. First, it was considered that the
care intervin într-un flux, sunt înglobate (sub)functions which interfere in a flow are
într-o (sub)funcţie unică denumită included in a unique (sub)function, called the
subfuncţia globală a fluxului considerat. overall subfunction of the considered flow.
În acest fel, fiecare funcţie globală, Thus, each overall function, which was
identificată în subcap. 2.1 (v. fig. 2.1,a), a identified in §2.1 (see Fig. 2.1,a), becomes
devenit un sistem deschis (v. fig. 2.1,b), an open system (see Fig. 2.1,b), made of
format din k = 3 subfuncţii globale (k fiind k = 3 overall subfunctions (k being the
numărul de fluxuri din funcţia globală). number of flows from the overall function).
Un astfel de sistem este denumit, în Further on, this kind of system is called
continuare, structură a funcţiei globale sau, structure of the overall function or, abridged,
prescurtat, structură de funcţii. structure of functions.
Având cel mai redus grad de detaliere Having the most reduced detailing degree
(fiecare flux conţine o singură funcţie), o (each flow contains only one function), this
astfel de structură este numită, mai kind of structure is called, more complete,
complet, structură de funcţii de ordinul structure of functions of 1M+1E+1I order
1M+1E+1I (adică dispune de: o funcţie în (meaning that it disposes of: one function in
fluxul de Material + o funcţie în fluxul de the Material flow + one function in the Energy
Energie + o funcţie în fluxul de Informaţie). flow + one function in the Information flow).
În procesul analizei (când produsul este In the analysis process (when the product is
cunoscut), structura de funcţii se află într-o known), the structure of functions is in a
corespondenţă biunivocă cu structura biunique correspondence with the product
produsului; aceasta înseamnă că fiecărei structure; this means that, for each sub-
subfuncţii (din funcţia globală) îi corespunde function from the overall function,
un anumit modul din componenţa produsului corresponds a certain subassembly or
şi reciproc. Aşa de exemplu, râşniţa electrică module from the product structure, and
de cafea, ilustrată simplificat în fig. 2.2,a, are reciprocally. Thus, for instance, the electric
în structura sa următoarele module coffee mill from Fig. 2.2,a, contains in its
(subsisteme): structure the following modules
(subassemblies):

24
- modulul care îndeplineşte subfuncţia - the module that fulfils the overall sub-
globală FM (fig. 2.1,b) conţine (fig. 2.2,a): function FM (Fig. 2.1,b) contains
cuva metalică (în care se pun boabele de (Fig. 2.2,a): the metallic pan (in which
cafea), capacul de închidere, cuţitul there are put the coffee beans), the closing
rotativ şi carcasa; cover, the rotational knife and the casing;
- motorul electric, întrerupătorul, cablul de - the electric motor, the switch, the
conexiune la reţea şi carcasa (fig.2.2,a), la connecting cable, the casing (Fig. 2.2,a)
care se adaugă (în timpul funcţionării) şi and the operator hands (when he
mâinile operatorului, alcătuiesc modulul operates) form the module that fulfils the
care îndeplineşte subfuncţia globală FE; overall subfunction FE;
- modulul de control, constituit de - the control module, made of the human
operatorul uman, asigură îndeplinirea operator, ensures the performance of
subfuncţiei FI; deşi nu este o parte subfunction FI; although this module is
intrinsecă a produsului, acest modul not an intrinsic part of the product, it
însoţeşte întotdeauna produsul în timpul always accompanies the product while
funcţionării sale. operating.
Fiecare modul din componenţa produsului Each module from the product structure
constituie o soluţie constructivă pentru represents a constructive solution for the
subfuncţia pe care o îndeplineşte; dacă se subfunction accomplished by it; if there are
face abstracţie de atributele constructive not considered the constructive attributes
(prin simplificare şi reducere la aspectele de (by simplification and reduction to the
principiu, ca în reprezentarea din fig. 2.2,a), principle aspects, like in the representation
soluţia constructivă devine soluţie-concept from Fig. 2.2,a), the constructive solution
sau soluţie de principiu a (sub)funcţiei becomes the concept-solution or principle
considerate. solution of the considered (sub)function.
În designul conceptual, problemele de As a rule, in the conceptual design, the
analiză ocupă, de regulă, poziţii secundare, analysis problems represent secondary
poziţiile principale revenind, cu precădere, problems, the main positions being
problemelor de sinteză. occupied by the synthesis problems.
În procesul sintezei (când produsul este In the synthesis process (when the product
necunoscut), orice subfuncţie, din funcţia is unknown), any subfunction from the
globală, poate fi îndeplinită de una sau de overall function can be fulfilled by one or
mai multe „soluţii-concept potenţiale“, care more „potential concept-solutions“, which
pot fi total diferite între ele. can be totally different from each other.
Agregarea acestor subsoluţii potenţiale, în Usually, by connecting these potential sub-
conformitate cu structura de funcţii, conduce solutions, according to the structure of
(pe baza unor prelucrări intermediare) la o functions, it is obtained a class of potential
clasă de soluţii potenţiale ale produsului solutions of the searched product, called
căutat, numite variante conceptuale (sau conceptual variants (or working structures);
structuri de lucru); dintre acestea pot fi then, using specific technical and economic
decelate apoi, pe baza unor criterii tehnico- restrictions, there can be detected among
economice specifice, una sau câteva soluţii them, one or more optimal solutions, called
optime, denumite soluţii-concept (concepte) the product concept-solutions or principle
sau soluţii de principiu ale produsului. solutions.
Prin urmare, conceptul unui produs Thus, the product concept designates the
desemnează obiectul-scop pentru designul goal-object for the conceptual design and,
conceptual şi, implicit, obiectul-start pentru implicitly, the start-object for the
designul constructiv. embodiment design.
În concluzie, reprezentările principiale din In conclusion, the representations from
fig. 2.2,a, 2.3,a, 2.4,a şi 2.5,a sunt, de fapt, Fig. 2.2,a, 2.3,a, 2.4,a and 2.5,a are in fact
soluţii de principiu ale produselor analizate. principle solutions of the analyzed products.

25
3
7
Fig. 2.2,a. Râşniţă electrică de cafea
2 3a (soluţie de principiu): 1 - cuvă metalică, 2 - cuţit
rotativ, 3 - capac transparent, 3a - buton (montat în
5b capac) pentru pornirea motorului, 4 - rotorul
1 motorului, 5 - statorul motorului, 5a - tija
4 5a întrerupătorului electric, 5b - resort care menţine
întrerupătorul electric normal deschis, 5c - perii
pentru alimentarea rotorului prin colector, 6 - cablu
de alimentare de la reţea, 7 - boabe de cafea.
5

5c
Cafea Cafea
boabe măcinată

M FM1 FM2 FM3 M*

Căldură, zgomot,
Energie energie potenţială
electrică musculară
E FE1 FE2 FE3 FE4 E*

FI2
Granulaţia
Sistem de
cafelei
control uman
I FI1 FI3 FI4 I*

Fig. 2.2,b. Structura de funcţii, de ordinul 3M+4E+4I, derivată din structura de ordinul 1M+1E+1I
(fig. 2.1,b), prin detalierea (sub)funcţiilor globale FM, FE şi FI pe baza schemei din fig. 2.2,a.
Cafea Cafea
boabe măcinată

M M*
FM1 FM2 FM3

Energie
electrică Căldură, zgomot,
energie potenţială
E musculară
FE1 FE2 FE3 FE4
E*

FI2
Sistem de Granulaţia
control uman cafelei
FI5
I FI4
FI1 I*

Fig. 2.2,c. Reprezentarea simbolică a structurii de funcţii din fig. 2.2,b, pe baza simbolizării
VDI [20].

26
3
Fig. 2.2,a. Coffee mill (principle solution):
7
1 - metallic pot, 2 - rotating knife, 3 - transparent cover,
2 3a 3rd - button (mounted in the cover) to start the engine,
4 - rotor, 5 - stator 5th - electrical switch rod, 5b - spring
5b which keeps normally open the electric switch,
1 5c - brushes for supplying the rotor through the
4 5a collector, 6 - main cable, 7 - coffee beans.

Coffee 5c Milled
grains coffee
M FM1 FM2 FM3 M*

Electrical Heat, noise, potential


energy muscular energy
E FE1 FE2 FE3 FE4 E*

FI2
Human control
Coffee
system
granulation
I FI1 FI3 FI4 I*

Fig. 2.2,b. Function structure of order 3M-4E-4I, derived from the structure of the order 1M-
1E-1I (Fig. 2.1,b) by detailing of the overall (sub)functions FM, FE and FI (based on the scheme
from the Fig. 2.2,a).
Coffee Milled
grains coffee

M M*
FM1 FM2 FM3

Electrical
energy Heat, noise,
potential
E muscular energy
FE1 FE2 FE3 FE4
E*

FI2
Human control Coffee
system granulation
FI5
I FI4
FI1 I*

Fig. 2.2,c. Symbolic representation of the function structure from the Fig. 2.2,b (based on the VDI
symbolization [20]).
27
2.3. DETALIEREA UNEI FUNCŢII; 2.3 THE FUNCTION DETAILING;
PRINCIPII DE REZOLVARE I SOLVING PRINCIPLES AND
VARIANTE CONCEPTUALE CONCEPTUAL VARIANTS

Conform subcap. 2.2, în sinteza conceptului According to §2.2, in the synthesis of the
unui produs (necunoscut), cea mai delicată concept for a (unknown) product, the most
etapă este stabilirea „soluţiilor-concept delicate stage is the establishment of the
potenţiale“, pentru fiecare subfuncţie din “potential concept solutions“, for each sub-
structura funcţiei globale; în cazul unei function from the global function structure;
subfuncţii simple, aceste soluţii sunt for a simple (sub)function, these solutions
denumite principii de rezolvare (sau principii are called solving principles (or working
de lucru) ale (sub)funcţiilor considerate. principles) of the considered (sub)functions.
În stabilirea principiilor de rezolvare ale An important simplification in establishing
(sub)funcţiilor, o importantă simplificare se the solving principles of the (sub)functions
obţine prin detalierea structurii de funcţii: is obtained by detailing the structure of
subfuncţia globală a fiecărui flux functions: the overall subfunction of each
(v. fig.2.1,b) se descompune în (sub)funcţii flow (see Fig. 2.1,b) is decomposed into
mai simple. simpler (sub)functions
În cazul produselor complexe, se detaliază In the case of complex products, firstly, the
mai întâi structura de funcţii până la un structure of functions is detailed up to a
ordin convenabil, după care se izolează convenient order and then, each component
fiecare subfuncţie componentă şi se subfunction is isolated and is detailed
detaliază, mai departe, separat; evident, separately; obviously, each isolated
fiecare (sub)funcţie izolată va desemna un (sub)function will designate a distinct
produs distinct, de complexitate mai redusă. product, of a more reduced complexity
În cazul produselor mai puţin complexe, In the case of less complex products, the
descompunerea poate continua până când decomposition can continue till the
subfuncţiile componente devin: component subfunctions become:
- fie funcţii simple (a căror descompunere - either simple functions (their
nu mai este posibilă), decomposition is not possible),
- fie funcţii ale căror structuri de rezolvare - either functions for which the solving
sunt deja cunoscute. structures are already known.
Astfel, în cazul râşniţei de cafea (fig. 2.2,a), Thus, for the coffee mill (Fig. 2.2,a), by
prin detaliere după procedeul de mai sus, detailing in accordance to the previous
structura de funcţii de ordinul 1M+1E+1I procedure, the structure of functions of
(fig. 2.1,b) trece în structura de funcţii din 1M+1E+1I order (Fig. 2.1,b) turns in the
fig. 2.2,b; în conformitate cu fig. 2.2,b, structure of functions from Fig. 2.2,b; due to
subfuncţiile globale ale fluxurilor din fig. 2.1,b Fig. 2.2,b, the overall subfunctions of the
se detaliază astfel: flows from Fig. 2.1,b is detailed as follows:
1) Subfuncţia globală FM, a fluxului de 1) The overall subfunction FM of the
material (fig. 2.1,b), devine o (sub)structură material flow (Fig. 2.1,b) becomes a
de funcţii formată din următoarele (sub)structure of functions consisting of the
(sub)funcţii (v. fig. 2.2,b ): following (sub)functions (see Fig. 2.2,b):
FM1 – conectarea material - energie FM1 – material and mechanical energy
mecanică; connection;
FM2 – reducerea granulaţiei materialului; FM2 – material granulation reduction;
FM3 – înregistrarea granulaţiei curente. FM3 – current granulation recording.

2) Subfuncţia globală FE, a fluxului de 2) The overall subfunction FE of the energy


energie (fig. 2.1,b), devine o (sub)structură de flow (Fig. 2.1,b) becomes a (sub)structure

28
funcţii care conţine următoarele (sub)funcţii of functions that contains the following
(v. fig.2.2,b ): (sub)functions (see Fig. 2.2,b):
FE1 – conectarea/deconectarea tensiunii de FE1 – connection/disconnection of the
la sursa electrică, la comanda de voltage from the electric power source when
pornire/oprire; această funcţie poate fi the command of starting/stopping is given;
descrisă cu ajutorul algebrei Booleene şi este this function can be described using
denumită funcţie logică de tip AND (v. punctul Boolean algebra and is called logical
2.3). function of AND type (see &2.3).
FE2 – transformarea energiei electrice în FE2 – transformation of the electric energy
energie mecanică de rotaţie; into rotational mechanical energy;
FE3 – transmiterea energiei mecanice (de FE3 – transmission of mechanical energy
la motor la cuţitul rotativ); (from the motor to the rotational knife);
FE4 – emiterea de căldură şi zgomot (în FE4 – emission of heat and noise (during
timpul procesului de transformare şi de the energy transformation and transmission
transmitere a energiei), însoţită de process), accompanied by induction of a
inducerea unui moment reactiv în bază reactive torque in the base (operator hand).
(mâna operatorului).
3) Subfuncţia globală FI, aferentă fluxului de 3) The overall subfunction FI that is afferent to
informaţie (fig. 2.1,b), devine o the information flow (Fig. 2.1,b), becomes a
(sub)structură de funcţii formată din (sub)structure of functions which is formed of
următoarele (sub)funcţii (v. fig. 2.2,b ): the following (sub)functions (see Fig. 2.2,b):
FI1 – emiterea semnalului de pornire (la FI1 – emission of the starting signal (when
îndeplinirea condiţiilor din instrucţiunile de the conditions from the using instructions
utilizare) şi transmiterea informaţiei privind are fulfilled) and transmission of the
granulaţia dorită către (sub)funcţia FI3; information regarding the wished
granulation to the FI3 (sub)function;
FI2 – comandă execuţia semnalelor de FI2 – commands the execution of the
pornire şi oprire; spre deosebire de funcţia starting and stopping signals; unlike
FE1, funcţia FI2 este o funcţie logică de tip function FE1, the function FI2 is a logical
INHIBITION (v. punctul 2.3); function of INHIBITION type (see &2.3);
FI3 – receptarea informaţiilor referitoare la FI3 – reception of the information regarding
granulaţia dorită şi granulaţia curentă şi the wished granulation and the current
compararea acestora; granulation and their comparison;
FI4 – emiterea semnalului de oprire, când FI4 – emission of the stopping signal, when
cele două granulaţii devin egale, şi the two granulations become equal and
înregistrarea granulaţiei finale. recording of the final granulation.
Structura de funcţii, rezultată prin detaliere The structure of functions that results from
(fig. 2.2,b), conţine: 3 subfuncţii în fluxul de detailing (Fig. 2.2,b) contains: 3 subfunctions
Material, 4 subfuncţii în fluxul de Energie şi in the Material flow, 4 subfunctions in the
4 subfuncţii în fluxul de Informaţie; deci, în Energy flow and 4 subfunctions in the
forma detaliată din fig. 2.2,b, structura de Information flow; therefore, in the detailed
funcţii a produsului analizat are ordinul form from Fig. 2.2,b the structure of functions
3M + 4E + 4I. for the analyzed product has the order
3M+4E+4I.
Lcoala germană a propus mai multe variante The German school proposed more variants
de simbolizare a funcţiilor simple, în formă of symbolization for the simple functions, in
abstractizată (abstracţie făcând de natura an abstracted form (excepting the concrete
concretă a materialului, a energiei şi respectiv nature of the used material, energy and
a informaţiei utilizate); cea mai recentă information); the most recent variant of
variantă de simbolizare, normalizată prin symbolization, standardized through
VDI 2222, este prezentată şi explicitată, cu VDI 2222, is presented and explained using
ajutorul unor exemple intuitive, în tab. 2.3. the intuitive examples from Tab. 2.3.

29
Tab. 2.3. Tabel sinoptic cu simbolizările VDI pentru principalele funcţii de bază (prelucrare după VDI 2222).

Transmitere neramificată de tip: Transmitere ramificată de tip:


Funcţii
(subfuncţii) Depozitare
de bază
Însumare Distribuire
Conducere sau Modificare Transformare
transmitere (cu schimbarea (cu schimbarea
Mărimi unor mărimi de naturii)
(cu schimbarea Mărimi de Mărimi de natură diferită Mărimi de Mărimi de natură diferită
generale stare)
poziţiei) aceeaşi natură aceeaşi natură

Simbol M M M M M M M M M M

Reţea de platină M
M
Exemplu

Material
Gaz detonant
Încălzitor Condensare

Simbol
M M

Separator
pneumatic
Exemplu

Energie
Vagon cu ulei
Întrerupător motor liniar

Simbol
M M

Exemplu Pierdere

Informaţie
Codificare 30 prin
Bandă Perforator propagare
Modificare cod Calculator de buzunar de bandă Triodă Abţibild
perforată Tipărire 2-exemplare
Table 2.3 Synoptic table with the VDI symbols of the main basic functions (processing after VDI 2222).

Un-branch transmission of type:


Basis Branch transmission of type:
functions Storage
(state)
Summation Distribution
Leading or Modification Transformation
transmission (with the change (with the change
(with the change of some state of the nature ) Sizes of same Sizes of different nature Sizes of same Sizes of different nature
Entities of the place ) parameters ) nature
nature

Symbol M M M M M M M M M
M

Platinum net M
M
Example

Material
Bang-gas
Heater Condenser

Symbol
M M

Pneumatic
separator
Example

Electromagnetic Oil
Switch carriage

Symbol
M M

Example
Codification 31

Information
Perforated Code modification Tape
tape Pocket calculator perforator Triode
Pe baza simbolizării VDI (tab. 2.3), structura Based on the symbolization VDI (Tab. 2.3), the
de funcţii reprezentată în fig. 2.2,b se structure of functions from Fig. 2.2,b is
transformă (prin simbolizarea funcţiilor FMk, transformed (by the symbolization of functions
FEk şi FIk, k = 1,2,Q) în structura de funcţii FMk, FEk and FIk, k = 1,2,Q) into the structure
ilustrată în fig. 2.2,c; în varianta simbolică of functions shown in Fig. 2.2,c; in the symbolic
(v. fig. 2.2,c), explicitările (sub)funcţiilor variant (see Fig. 2.2,c), the explanations of the
componente se deduc direct din semnificaţiile component (sub)functions are deduced directly
simbolurilor utilizate. from the meanings of the used symbols.
Se pot identifica acum principiile de rezolvare Now, there can be identified the solving
(în cazul subfuncţiilor simple), respectiv principles (in the case of simple sub-
variantele conceptuale (în cazul subfuncţiilor functions), respectively, the conceptual
compuse) utilizate în produsul dat, pentru variants (in the case of composed sub-
îndeplinirea fiecăreia dintre subfuncţiile functions), used in the given product to fulfill
acestuia; evident, în cazul unui produs each of its subfunctions; obviously, in the
cunoscut (dat), principiul sau varianta case of a known (given) product, the applied
conceptuală aplicată, pentru îndeplinirea unei solving principle or conceptual variant to
subfuncţii, desemnează chiar soluţia-concept fulfill a subfunction, designates even the
pentru acea subfuncţie. concept-solution for that subfunction.
În conformitate cu fig. 2.2,a şi c (care Due to Fig. 2.2,a and c (that illustrates the
ilustrează conceptul râşniţei de cafea şi concept of the coffee mill and, respectively, the
respectiv structura simbolică de funcţii a symbolic structure of functions for this product),
acestui produs), în rezolvarea (sub)funcţiilor there are used in solving the component
componente sunt utilizate următoarele (sub)functions, the following solving principles
principii de rezolvare şi variante conceptuale and conceptual variants (which became
(devenite prin aplicare concepte): concepts by application):
FM1: varianta conceptuală, pentru conexiunea FM1: the conceptual variant, for the
material-energie mecanică, se bazează pe connection material - mechanical energy, is
contactul dintre cuţit şi granule şi se realizează based on the contact between the knife and
folosind (fig. 2.2,a): cuva metalică 1 + cuţitul the granules and is realized using
rotativ 2 + capacul 3 + materialul granular 7 (Fig. 2.2,a): the metallic pan 1 + the
(cafeaua-boabe); rotational knife 2 + the cover 3 + the
granular material 7 (coffee beans);
FM2: principiul de rezolvare, pentru FM2: the solving principle, for coffee
sfărâmarea granulelor (de cafea) 7, utilizează granules smashing, uses the knocking
efectul de ciocnire dintre cuţitul rotativ şi effect between the rotational knife and the
granule; granules;
FM3: varianta conceptuală, destinată FM3: the conceptual variant, that is meant to
înregistrării granulaţiei curente, se bazează register the current granulation, is based on
pe receptarea vizuală a imaginii granulelor, the visual reception of the granules image,
prin capacul transparent 3, urmată de through the transparent cover 3, followed by
prelucrarea mentală a acesteia; deşi mental processing; although it belongs to the
aparţine fluxului de material, funcţia FM3 material flow, the function FM3 operates in
operează în fluxul de informaţii; evident, the information flow; obviously, the principle
soluţia de principiu a acestei funcţii nu solution of this function doesn’t belong to the
aparţine produsului, ci utilizatorului uman; product but to the human user;
FE1: varianta conceptuală realizează FE1: the conceptual variant connects
conectarea (deconectarea) sursei electrice (disconnects) the electric source by
prin închiderea (respectiv deschiderea) unui closing (respectively, opening) a switch
întrerupător (normal deschis), format (normally opened), which consists of a
dintr-un buton de translaţie 3a (montat în sliding button 3a (mounted in the cover 3),
capacul 3), o tijă de contact 5a şi un resort 5b a contact rod 5a and a spring 5b

32
(care menţine în poziţie ridicată tija 5a şi (that maintains the rod 5a and the button 3a
butonul 3a); evident, închiderea in a lifted position); obviously, the switch
întrerupătorului este posibilă numai cu capacul closing is possible only when cover 3 is
3 montat (pentru a se evita accidentarea mounted (to avoid user’s accidents and
utilizatorului şi împrăştierea materialului); material dispersal);
FE2: varianta conceptuală, pentru FE2: the conceptual variant, for the
transformarea energiei electrice în energie transformation of electrical energy into
mecanică de rotaţie, se bazează pe efectul rotational mechanical energy, is based on the
inducţiei electro-magnetice şi foloseşte effect of electromagnetic induction and uses
conceptul de motor electric asincron; the concept of asynchronous electric motor;
FE3: principiul de rezolvare, destinat FE3: the solving principle for the
transmiterii energiei mecanice de la rotorul transmission of mechanical energy from the
motorului 4 la cuţitul rotativ 2, utilizează un motor 4 rotor to the rotational knife 2, uses
arbore rotativ care face legătura între rotor a rotary shaft that links the rotor and the
şi cuţit; knife;
FE4: fiind o consecinţă „sine qua non“ a FE4: being a „sine qua non“ consequence of
funcţiilor FE2 şi FE3, funcţia FE4 operează functions FE2 and FE3, the FE4 function
pe soluţiile de principiu ale funcţiilor FE2 şi operates on the principle solutions of FE2 and
FE3, fără să dispună de un concept propriu. FE3 functions, without having its own
concept;
Conceptele funcţiilor FI1,Q,FI4 (v. fig. 2.2,c) The concepts of FI1,Q,FI4 functions (see
aparţin utilizatorului uman, şi nu produsului Fig. 2.2,c) belong to the human user and
analizat; ca urmare, aceste concepte nu not to the analyzed product; as results,
sunt explicitate în acest capitol. these concepts are not explained in this
chapter.
În mod analog, se generează structurile de Analogous, there are generated structures of
funcţii detaliate şi pentru celelalte produse detailed functions also for the other products
considerate ca exemple (fig. 2.3, 2.4 şi 2.5); considered as examples (Fig. 2.3, Fig. 2.4
în plus, se precizează faptul că simbolul and Fig. 2.5); beside that, it is specified that
subfuncţiei FE3, din fig. 2.5,c, se referă la the symbol of FE3 subfunction from Fig. 2.5,c,
transmiterea (conducerea) ireversibilă a refers to the irreversible transmission
energiei mecanice. (leading) of the mechanical energy.
Identificarea efectelor, principiilor de The identification of effects, solving principles
rezolvare şi variantelor conceptuale, and conceptual variants that correspond to
corespunzătoare subfuncţiilor din structurile the subfunctions from these products
acestor produse (fig. 2.3–2.5), se propune structures (Fig.2.3-2.5), is proposed as
ca temă de casă. homework.

2.3* Definiţii şi semnificaţii ale noţiunilor 2.3 Definitions and meanings of the used
utilizate: notions:

1°. Structura funcţiei globale a unui 1°. The structure of the product overall
produs sau mai scurt structura de funcţii: function or, shorter, the structure of
reprezentare grafică detaliată a funcţiei functions: the detailed graphical representation
globale, prin care sunt evidenţiate of the overall function, through which there are
(v. fig. 2.1–2.5,b şi c): highlighted (see Fig.2.1-2.5,b and c):
- fluxurile componente (de materiale, de - the component flows (material, energy
energie şi/sau de informaţie), cu intrările and/or information), with the afferent
şi ieşirile aferente, inputs and outputs,
- subfuncţiile fiecărui flux component şi - the subfunctions of each component flow and
- conexiunile dintre acestea. the connections between them.

33
Fig. 2.3,a. Maşină electrică de spălat rufe
2
(soluţie de principiu): 1 - cuva maşinii, 1a - capac,
1a
1b - furtun pentru evacuarea apei murdare,
1 2 - disc cu nervuri pentru barbotarea apei,
7 3 - motor electric, 4 - transmisie cu curele,
5 5 - întrerupător electric, 6 - cablu de alimentare,
1b 7 - rufe murdare + apă + detergent.

Rufe murdare + Rufe curate


apă + detergent ude
M FM1 FM2 FM3 FM4 M1*

M2*
Energie Apă + detergent
electrică + murdărie
E FE1 FE2 FE3 FE4 FE5

E*
Căldură, zgomot, energie
FI2 potenţială a bazei
Sistem de Gradul de
control spălare
uman
I FI1 FI3 FI4 I*

Fig. 2.3,b. Structura de funcţii, de ordinul 4M+5E+4I, derivată din structura de ordinul 1M+1E+1I
(fig. 2.1,b), prin detalierea (sub)funcţiilor globale FM, FE şi FI, pe baza schemei din fig. 2.3,a.
Rufe murdare + Rufe curate
apă detergent ude
M M1*
FM1 FM2 FM3 FM4

Energie M2*
electrică Apă + detergent
+ murdărie
E
FE1 FE2 FM3 FE4 FE5 E*

Căldură, zgomot,
energie potenţială
FI2 a bazei
Sistem de Gradul de
control spălare
uman FI4
I FI1 FI3
I*

Fig. 2.3,c. Reprezentarea simbolică a structurii de funcţii din fig. 2.3,b, pe baza simbolizării
VDI [20].

34
Fig. 2.3,a. Electric washing machine
2
1a
(principle solution): 1 - machine tank,
1a - cover, 1b - dirty water discharge hose,
1 2 - ribbed disc for water bubbling, 3 - electric
7 motor, 4 - belt transmission, 5 - power switch,
5 6 - power cable, 7 - dirty laundry + water +
1b detergent.

Dirty clothes + Wet clean


water + detergent clothes
M FM1 FM2 FM3 FM4 M1*

M2*
Electrical Water + detergent
energy + dirt
E FE1 FE2 FE3 FE4 FE5

E*
Heat, noise, potential
FI2
energy of the base
Human control
Washing
system
level
I FI1 FI3 FI4 I*

Fig. 2.3,b. Functions’ structure of the order 4M-5E-4I derived from the structure of the order 1M-1E-1I
(fig. 2.1,b) by detailing of the overall (sub)function FM, FE and FI (based on the scheme from the fig. 2.3,a).
Dirty clothes + Wet clean
water + detergent clothes

M M1*
FM1 FM2 FM3 FM4

M2*
Electrical
energy Water + detergent
+ dirt
E
FE1 FE2 FM3 FE4 FE5
E*
Heat, noise, potential
energy of the base
FI2
Human control
system Washing
level
FI4
I FI1 FI3
I*

Fig. 2.3,c. Symbolic representation of the functions’ structure from the fig. 2.3,b (based on the VDI
symbolization [20]).
35
6 1 8 Fig. 2.4,a. Maşină electrică de stors rufe (soluţie de
principiu): 1 - cuvă rotativă perforată, 2 - cuvă de
colectare a apei centrifugate, 2a - curele de
suspendare, 2b - furtun gofrat pentru evacuarea apei,
2 7
3 - motor electric, 4 - frână cu disc normal-cuplată,
cu decuplare electromagnetică, 5 - cablu de
alimentare, 6 - capac basculant (la închiderea
2a
capacului, maşina porneşte, iar la deschiderea
2b acestuia, maşina se opreşte), 7 - întrerupător electric
(pentru decuplarea frânei şi pornirea motorului)
3 acţionat de capac printr-un mecanism articulat,
9 8 - rufe centrifugate, 9 - apă evacuată.

4
5 Rufe stoarse

Rufe ude M1*

M FM1 FM2

FM3 FM4 M2*


Energie Apă
electrică
E FE1 FE2 FE3 FE4 E*
Căldură, zgomot,
FI2 energie potenţială
Sistem de a bazei
control
I FI1 FI3 FI4 I*

Gradul de
stoarcere
Fig. 2.4,b. Structura de funcţii, de ordinul 4M+4E+4I, derivată din structura de ordinul 1M+1E+1I
(fig. 2.1,b), prin detalierea (sub)funcţiilor globale FM, FE şi FI, pe baza schemei din fig. 2.4,a.

Rufe ude Rufe stoarse


M1*
M FM2
FM1

FM3
M2*
FM4
Apă

E
FE1 FE2 FE3 FE4 E*
Energie Căldură, zgomot,
electrică energie potenţială
FI2 a bazei
Sistem de
control uman Gradul de
stoarcere
I FI1 FI3 FI4
I*

Fig. 2.4,c. Reprezentarea simbolică a structurii de funcţii din fig. 2.4,b, pe baza simbolizării VDI [20].

36
6 1 8 Fig. 2.4,a Electric wring machine (principle
solution): 1 - perforated rotating tank, 2 - collecting
tank for centrifuged water, 2a – suspension belts,
2b - corrugated hose for water discharge, 3 - electric
2 7 motor, 4 - disc-brake normally coupled, with
electromagnetic decoupling, 5 - power cable, 6 - tilt
cover (when the cover is closed, the machine starts,
2a and at its opening, the machine stops), 7 - electrical
2b switch (for decoupling the brake and starting the
motor) driven by the cover through an articulated
3 mechanism, 8 - centrifuged laundry, 9 - evacuated
9 water.
4
5
Wrung clothes

Wet clothes M1*

M FM1 FM2

FM3 FM4 M2*


Electrical Water
energy

E FE1 FE2 FE3 FE4 E*


Heat, noise,
potential energy of
FI2 the base
Human control
Wrung
system
level
I FI1 FI3 FI4 I*

Fig. 2.4,b. Functions’ structure of the order 4M-4E-4I derived from the structure of the order
1M-1E-1I (Fig. 2.1,b) by detailing of the overall (sub)functions FM, FE and FI (based on the scheme
from the Fig. 2.4,a).

Wet clothes Wrung clothes

M1*
M FM2
FM1

FM3
M2*
FM4
Water
Electrical Heat, noise,
energy potential energy of
E the base
FE3
FE1 FE2 FE4 E*

FI2

Human control
system Wrung
level
I FI1 FI3 FI4
I*

Fig. 2.4,c. Symbolic representation of the functions’ structure from the Fig. 2.4,b (based on the VDI
symbolisation [20]).
37
Fig. 2.5,a. Cric de autoturism (soluţie de
principiu): 1-2-3-4 – lanţ cinematic
v articulat de tip paralelogram; 5;6 – tălpi
de contact cu şasiul şi respectiv cu solul;
7-8-9 – lanţ cinematic de tip R – E
(R = cuplă de rotaţie, E = cuplă
Q elicoidală); F – forţă motoare musculară;
r – raza manivelei; ω – viteza unghiulară
5 a manivelei; Q – forţă rezistentă;
1 v – viteza de ridicare.
4 ω

r
7 9 3 F
2 8
6

Şasiu în poziţie
Şasiu în poziţia iniţială ridicată
M FM1 FM2 FM3 M*

Căldură, zgomot,
Energie energie potenţială
musculară a bazei
E FE1 FE2 FE3 FE4 E*

FI2
Sistem de control Înălţimea de
uman ridicare
I FI1 FI3 FI4 I*

Fig. 2.5,b. Structura de funcţii, de ordinul 3M+4E+4I, derivată din structura de ordinul 1M+1E+1I
(fig. 2.1,b), prin detalierea (sub)funcţiilor globale FM, FE şi FI, pe baza schemei din fig. 2.5,a.

Şasiu în Şasiu în poziţie


poziţie iniţială ridicată
M*
M FM2 FM3
FM1

Energie Căldură, zgomot,


musculară energie potenţială
FE3
E a bazei
FE1 FE2 FE4 E*

FI2
Sistem de
control uman Înălţimea
de ridicare
I FI1 FI3 FI4
I*

Fig. 2.5,c. Reprezentarea simbolică a structurii de funcţii din fig. 2.5,b, pe baza simbolizării VDI [20].
38
Fig. 2.5,a Jack (principle solution): 1-2-3-4
– linkage of parallelogram type;
V 5;6 – contact soles with the chassis and the
ground; 7-8-9 – kinematical chain of RE
type (R = revolute joint, E = helical joint),
Q F – muscular motive force, r – crank radius,
ω – crank speed; Q – resistant force,
5
v – lifting speed.
1
4
ω
r
10 8 9 3 F
2
6

Car frame in the Car frame in the


descended position lifted position
M FM1 FM2 FM3 M*

Heat, potential
Muscular energy energy of the base
E FE1 FE2 FE3 FE4 E*

FI2
The lifting
Human control system height
I FI1 FI3 FI4 I*

Fig. 2.5,b. Functions’ structure of the order 3M-4E-4I derived from the structure of the order 1M-
1E-1I (Fig. 2.1,b) by detailing of the overall (sub)functions FM, FE and FI (based on the scheme
from the Fig. 2.5,a).
Car frame in the Car frame in the
lifted position
descended position
M*
M FM2 FM3
FM1

Muscular
energy Heat, potential
FE3
energy of the base
E
FE1 FE2 FE4 E*

FI2

Human control
system The lifting
height
I FI1 FI3 FI4
I*
Fig. 2.5,c. Symbolic representation of the functions’ structure from the fig. 2.5,b (based on the VDI
symbolisation [20]).
39
Proprietăţi: Properties:
a) Gradul de detaliere (descompunere), al a) The detailing (decomposition) degree of
unei structuri de funcţii, este exprimat prin a structure of functions is expressed
ordinul structurii, care creşte odată cu through the structure order, which increases
numărul subfuncţiilor din fluxurile with the number of subfunctions from the
componente. component flows.
Exemple: Examples:
1) Structura de funcţii, ilustrată în fig. 2.1,b, 1) The structure of functions, illustrated in
are cel mai redus grad de detaliere şi are Fig.2.1,b, has the most reduced detailing
ordinul: 1M + 1E + 1I (adică are câte o degree and has the order: 1M-1E-1I (has a
subfuncţie în fiecare flux); o astfel de subfunction for each flow); such a structure of
structură de funcţii se regăseşte la un functions can be found in a large number of
număr mare de produse. products.
2) În cazul râşniţei de cafea (fig. 2.2,a), prin 2) In the case of the coffee mill (Fig.2.2,a),
procesul de detaliere (descompunere) a through the detailing (decomposition)
subfuncţiilor din fig. 2.1,b, se obţine process of the subfunctions from Fig.2.1, b,
structura de funcţii din fig. 2.2,b, care are it is obtained the functions’ structure from
ordinul: 3M + 4E + 4I (adică în fluxul de Fig.2.2,b, of order: 3M-4E-4I (meaning that
material intervin 3 subfuncţii, în fluxul de in the material flow interfere 3 subfunctions,
energie intervin 4 subfuncţii şi în fluxul de in the energy flow - 4 subfunctions and in
informaţie intervin 4 subfuncţii). the information flow - 4 sub-functions).
b) În cazul unui produs complex, pentru b) In the case of a complex product, for the
detalierea (descompunerea) structurii de detailing (decomposition) of the overall
funcţii, se poate proceda astfel: se detaliază function, it can be proceeded as follows:
(descompune) mai întâi structura funcţiei first it is detailed (decomposed) the overall
globale până la un ordin convenabil; se function up to a convenient order; then,
izolează apoi câte o subfuncţie şi se each subfunction is isolated and detailed
continuă detalierea (descompunerea) (decomposed), under the premises that the
acesteia, în premisa că subfuncţia considered subfunction designates a
considerată desemnează un produs distinct, distinct product of a lower complexity.
de o complexitate mai redusă.
c) În cazul unui produs de complexitate mai c) In the case of a product with a smaller
redusă, detalierea (descompunerea) complexity, the detailing (decomposition) of
structurii de funcţii se poate continua până the functions’ structure continues till the
când subfuncţiile derivate devin: derived subfunctions become:
- fie subfuncţii simple (care nu mai pot fi - either simple subfunctions (that can not
descompuse), be decomposed),
- fie subfuncţii a căror rezolvare este deja - either subfunctions for which the solving
cunoscută în literatură (cel puţin is known from literature (at least
calitativ). qualitative).
d) In variantele ilustrate în schemele b din d) In the variants that are illustrated in
fig. 2.2–2.5, fiecare structură de funcţii Fig. 2.2,b, Fig. 2.3,b, Fig. 2.4,b and
devine determinată prin explicitarea în Fig. 2.5,b, each functions’ structure
cuvinte (de tip acţiune-obiect) a fiecărei becomes determined by explaining each
subfuncţii componente. component subfunctions, through words of
action-object type.
O importantă simplificare, în obţinerea An important simplification in obtaining
structurilor de funcţii determinate, a fost determined structures (of functions) was
adusă de şcoala germană prin (v. tab. 2.3): brought by the German school through (see
Tab.2.3):

40
- identificarea funcţiilor de bază utilizate în - identification of the base functions that
produsele tehnice, are used in technical products,
- reducerea diversităţii prin abstractizarea - reduction of diversity through functions
funcţiilor (se face abstracţie de natura abstracting (leaving the concrete nature
concretă a materialului, energiei şi of the material, energy and information
respectiv informaţiei care intervin în that interfere in the used functions as
funcţiile utilizate) şi prin abstraction) and through
- simbolizarea funcţiilor de bază; în tab. 2.3 - symbolization of the base functions; the
sunt sistematizate, cu exemplificare, base functions and the symbols that were
funcţiile de bază şi simbolizările adoptate adopted by the German Engineers Union
de Uniunea Inginerilor Germani, prin in VDI 2222/1997 norm are systematized
norma VDI 2222/1997. Prin utilizarea in Tab. 2.3, with examples. By using
acestor simboluri, reprezentările these symbols, the representation of the
structurilor de funcţii, din schemele b functions’ structures from diagrams b (Fig.
(fig. 2.2–2.5), se convertesc în 2.2–2.5), are converted in the equivalent
reprezentările simbolice echivalente symbolic representations from diagrams c
ilustrate în schemele c (fig. 2.2–2.5); (Fig. 2.2–2.5); obviously, in the case of
evident, în cazul reprezentărilor simbolice, the symbolic representations, the
explicitarea fiecărei subfuncţii se deduce explanations for each subfunction are
din simbolul acesteia. deduced from its symbol.

2°. Soluţia constructivă a unei funcţii 2°. Embodiment solution of a function:


(subansamblul sau ansamblul) constructiv, the constructive module (the subassembly
care îndeplineşte (sub)funcţia considerată or assembly), that fulfils the considered
într-un produs dat. (sub)function in a given product.
Aşa de exemplu, în cazul unei râşniţe de For example, in the case of a given coffee mill,
cafea existente, motorul electric utilizat the electric motor that is used represents the
reprezintă soluţia constructivă a subfuncţiei constructive solution of the subfunction FE2
FE2 (v. fig. 2.2,c): transformă energia (see Fig. 2.2,c): transforms the electrical
electrică în energie mecanică de rotaţie. energy into rotational mechanical energy.
Soluţia constructivă a unei (sub)funcţii se The constructive solution of a (sub)function
obţine prin „întruparea“ soluţiei conceptuale is obtained by the embodiment of the
a (sub)funcţiei. (sub)function conceptual solution.

3°. Funcţie logică: funcţie în care sunt 3°. The logical function: the function in
descrise, cu ajutorul algebrei Booleene, which are described, using Boolean
stările unor entităţi de ieşire, în funcţie de algebra, the states of some output entities
stările entităţilor de intrare; în astfel de in relation with the states of the input
cazuri, o anumită entitate poate avea două entities; in these cases, a certain entity can
stări posibile, modelate numeric prin cifrele have two possible states, which are
0 şi 1. Se deosebesc următoarele tipuri numerically modeled by the figures 0 and 1.
reprezentative de funcţii logice: The following representative types of logical
functions can be highlighted:
a) funcţii cu o intrare X şi o ieşire A, care a) functions with one input X and one output A,
pot fi de tip IDENTITY, adică A = X, sau de which can be of IDENTITY type, like A = X, or
tip NOT, adică A =X (undeX = nonX); of NOT type, like A =X (whereX = nonX);
b) funcţii cu două intrări (X, Y) şi o ieşire b) functions with two inputs (X, Y) and one
(A). Funcţiile logice cu două intrări şi o output (A). The logical functions of this type are
ieşire sunt sistematizate succint în tabelul systematized succinctly in Tab. 2.4. The
2.4. Prin compunerea de funcţii simple pot fi compound logical functions can be generated
generate funcţii logice compuse; astfel, by combining simple functions; thus, the
funcţia NAND, din tab. 2.4, poate fi obţinută function NAND from Tab.2.4, can be obtained
şi prin compunerea funcţiilor NOT şi AND. by combining the functions NOT and AND.

41
Tab.2.4. Exemple de funcţii logice.
Tab.2.4. Examples of logical functions.

X
Ak
Y

Intrare X 0 0 1 1 Denumire
Input Y 0 1 0 1 Denomination
A1 0 0 0 0
A2 1 0 0 0 NOR
A3 0 1 0 0 INHIBITION 1
A4 0 0 1 0 INHIBITION 2
A5 0 0 0 1 AND
A6 1 1 0 0
A7 1 0 1 0
Ieşire A8 1 0 0 1 EQUIVALENT
Output A9 0 1 1 0 EXCLUSIVE – OR
A10 0 1 0 1
A11 0 0 1 1
A12 1 1 1 0 NAND
A13 1 1 0 1 IMPLICATION
A14 1 0 1 1
A15 0 1 1 1 OR
A16 1 1 1 1
Exemple de simbolizare DI, / Examples of DI, symbolisation
X X
A5 A8
& =
Y Y

AND: A5 = XΛY
EQUIVALENT: A8 = X ΛYVXΛY
X X
A12 A9
& =1
Y Y

NAND:A12 = XΛY EXCLUSIV – OR: A9 = X ΛYVXΛY


X X
A15 A4
Y ≥1 Y
&

OR: A15 = XVY INHIBITION 2: A4 = XΛY


X X
A2 A13
Y ≥1 Y ≥1

NOR: A2 = XVY IMPLICATION: A13 = XV Y


X A X A
1 1

IDENTITY: A= X NOT: A = X

42
În partea inferioară a tab. 2.4 sunt The usual logical functions symbols,
prezentate succint simbolurile funcţiilor according to the German norm DIN 40700,
logice uzuale, în consens cu norma germană and their logical equations are presented
DIN 40700, şi ecuaţiile logice ale acestora. succinctly in the lower part of Tab. 2.4.
Ca exemple de aplicare, în continuare se The modeling of (sub)functions FE1 and FI2
prezintă modelarea (sub)funcţiilor FE1 şi from Fig.2.2,c are further presented as
FI2, din fig. 2.2,c: examples:
a°. Intrările X, Y şi ieşirea A din funcţia FE1 a°. The inputs X, Y and the output A from
modelează următoarele stări: function FE1 model the following states:
X = 0 <=> ştecher neintrodus în priză, X=0 <=> the product is not plugged,
X = 1 <=> ştecher introdus în priză, X=1 <=> the product is plugged in,
Y = 0 <=> comandă de oprire, Y=0 <=> stop command,
Y = 1 <=> comandă de pornire şi Y=1 <=> start command and
A = 0 <=> motor oprit, A=0 <=> stopped motor,
A = 1 <=> motor pornit. A=1 <=> started motor.
Valorile ieşirii A sunt descrise de funcţia The values of output A are described by the
logică AND (tab. 2.4). logical function AND (Tab.2.4).
b°. Intrările X, Y şi ieşirea A din funcţia FI2 b°. The inputs X, Y and the output A from
modelează următoarele stări: function FI2 model the following states:
X = 0 <=> fără semnal de pornire la intrare, X=0 <=> without starting signal at the input,
X = 1 <=> cu semnal de pornire la intrare, X=1 <=> with starting signal at the input,
Y = 0 <=> fără semnal de oprire la intrare, Y=0 <=> without stopping signal at the input,
Y = 1 <=> cu semnal de oprire la intrare, Y=1 <=> with stopping signal at the input,
A = 0 <=> tensiune deconectată, A=0 <=> the voltage disconnected,
A = 1 <=> tensiune conectată. A=1 <=> the voltage connected.
Valorile ieşirii A sunt descrise de funcţia The values of output A are described by the
logică INHIBITION 2 (tab. 2.4). logical function INHIBITION 2 (Tab.2.4)

TEMA DE CASĂ 2.2: Considerând soluţiile HOMEWORK 2.2: Considering the


conceptuale (fig. 2.3,a, 2.4,a, şi 2.5,a) şi conceptual solutions (Fig.2.3,a, 2.4,a, and
structurile de funcţii (fig. 2.3,b, c, 2.4,b, c şi 2.5,a) and the functions’ structures
2.5,b, c) ale unor produse tehnice, se cer: (Fig.2.3,b, c, 2.4,b, c and 2.5,b, c) of some
technical products, it is required:
a) să se identifice fiecare subfuncţie din a) To identify each subfunction from the
structurile de funcţii prezentate; presented structures;
b) să se stabilească principiile de rezolvare b) To establish the solving principles and the
şi variantele conceptuale aplicate în conceptual variants those are applied in
cazul subfuncţiilor identificate. the case of the identified subfunctions.
TEMA DE CASĂ 2.3: Considerând, ca HOMEWORK 2.3: Considering a motor
produs tehnic, un moto-reductor a cărui speed reducer as a technical product,
soluţie conceptuală (schemă structurală) having the conceptual solution (structural
este dată în fig. 2.6, se cer: scheme) in Fig.2.6, there are required:
a) entităţile de intrare şi de ieşire; a) The input and output entities;
b) reprezentarea grafică a funcţiei globale; b) The graphical representation of the
overall function;
c) reprezentarea structurii de funcţii de c) The representation of the structure of
ordinul 1M+1E+1I; functions of 1M-1E-1I order;

43
7 5 4 6 3

Fig. 2.6. Motoreductor planetar cu frână (soluţie de principiu): 1-2-3-h = reductor planetar; 4-5 =
rotorul şi statorul motorului electric; 6 = elice de răcire; 7 = frână cu comandă electromagnetică.

Fig.2.6. Motor speed reducer (principle solution): 1-2-3-h = planetary reducer; 4-5 = rotor and stator
of the electromotor; 6 = cooling screw; 7 = brake with electromagnetic decoupling.

d) detalierea structurii de funcţii, de la punctul d) The detailing of the structure of functions


c), şi prezentarea simbolică a acesteia; from point c) and its symbolic representation;
e) soluţiile conceptuale ale subfuncţiilor din e) The conceptual solutions of the subfunctions
structura de funcţii de la punctul d). for the functions’ structure from point d);
f) să se modeleze, pe baza tab. 2.4, funcţia f) To model the function of the coupling
cuplajului cu decuplare electro- with electromagnetic decoupling from
magnetică, din fig. 2.6 Fig. 2.6, based on Tab.2.4

2.4. SINTEZA CONCEPTUALĂ A UNEI 2.4 CONCEPTUAL SYNTHESIS OF A


FUNCŢII COMPUSE COMPOUND FUNCTION

Conform celor expuse anterior, sinteza According to the previous subchapters, the
conceptuală a unei funcţii compuse conceptual synthesis of a compound
înseamnă determinarea soluţiei function represents the establishment of the
conceptuale a acestei funcţii şi presupune conceptual solution of this function and
parcurgerea următoarelor etape: presumes the following steps:
1) stabilirea soluţiilor conceptuale potenţiale 1) establishment of the potential conceptual
ale (sub)funcţiilor componente (adică: principii solutions of the component (sub)functions
de rezolvare şi/sau variante conceptuale (meaning: solving principles and/or partial
partiale); conceptual variants);
2) generarea variantelor conceptuale ale 2) generation of conceptual variants for the
funcţiei compuse date, prin combinarea, given compound function, by combining,
compunerea soluţiilor potenţiale partiale si compounding the partial potential solutions
eliminarea variantelor nesatisfacatoare; and removing the unsatisfactory solutions;
3) identificarea soluţiei conceptuale a 3) identification of the compound function
funcţiei compuse prin decelarea variantei conceptual solution by detecting the optimal
conceptuale optime. conceptual variant.
Ca exemplu, în continuare se prezintă As an example, it is presented further, the
sinteza conceptuală a funcţiei compuse conceptual synthesis of the compound
descrisă prin structura simbolică din fig. 2.7 function described through the structure from
(preluată din fig. 2.5); evident, sinteza se Fig. 2.7 (undertaken from Fig. 2.5); obviously,
efectuează în premisa că produsul este the synthesis is made under the premises that
necunoscut! Exemplul este preluat şi the product is unknown! The example is taken
adaptat din norma germană VDI 2222/1997. and processed from the German norm VDI
2222.

44
Şasiu în poziţie iniţială Şasiu în poziţie ridicată
Car frame in the descended position Car frame in the lifted position

M*
M FM2 FM3
FM1

Energie musculară Căldură, zgomot,


Muscular energy energie potenţială a
FE3 bazei
E
FE1 FE2 FE4 E*
Heat, potential
energy of the base
FI2

Sistem de control uman Înălţimea de ridicare


Human control system The lifting height
I FI1 FI3 FI4
I*

Fig. 2.7. Structura simbolică a funcţiei compuse privind ridicarea şasiului unui autoturism
(v. fig. 2.5).

Fig.2.7. Symbolic structure of a compound function regarding the lifting of a car chassis (see Fig.2.5).

Sinteza conceptuală a funcţiei compuse The conceptual synthesis of the given


date (fig. 2.7) se reduce la sinteza şi compound function (Fig. 2.7) can be
compunerea subfuncţiilor: FM1, FM2, FE2 reduced to the synthesis and composition of
şi FE3 (celelalte subfuncţii nu intervin în subfunctions: FM1, FM2, FE2 and FE3 (the
sinteză, fiind îndeplinite de operatorul other subfunctions don’t interfere in the
uman). synthesis, being accomplished by the
human operator).
Sinteza celor 4 subfuncţii este prezentată The synthesis of the 4 subfunctions is
sinoptic în fig. 2.8, sub forma unei “matrice presented synoptically in Fig. 2.8, as a
morfologice” care (citită de-a lungul unei “morphological matrix”, which contains
linii) cuprinde: (when reading on line):
a) simbolul subfuncţiei (coloana 1); a) The symbol of the subfunction (column 1);
b) efectul fizic specific subfuncţiei b) The mechanical effect, that is specific to
(coloana 2); the subfunction (column 2);
c) schiţele de principiu privind purtătorii c) The principle sketches concerning the
potenţiali ai efectului specificat mai sus potential carriers of the effect, previously
(coloanele 3, 4,Q). specified (columns 3, 4,Q).
Alegând, din fiecare linie, câte un purtător Choosing from each line one effect carrier
de efect (sau o combinaţie a unora dintre (or a combination of some of them), a
aceştia), prin compunerea compatibilă a solving variant of the compound function
purtătorilor de efecte selectaţi se obţine o can be obtained by a compatible
variantă de rezolvare a funcţiei compuse; composition of the selected effects carriers;
evident, varianta de rezolvare obţinută obviously, the obtained solving variant
constituie o soluţie conceptuală potenţială a represents a potential conceptual solution of
produsului căutat, care îndeplineşte cel the searched product, that can fulfill at least
puţin calitativ cerinţele impuse. qualitatively the imposed requirements.
Pentru exemplificare, în fig. 2.8 sunt For exemplification, six compositions,
ilustrate, cu linie întreruptă, şase astfel de counted from 1 to 6 are illustrated with a
compuneri, numerotate de la 1 la 6. dashed line in Fig. 2.8.

45
Subfuncţii
Efecte fizice
Subfunctions Principii de rezolvare (purtători de efecte + config.)
Physical
Nr Simbol Solving principles (effect carriers + config.)
effects
,o Symbol
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7
M
M Efectul de
M
E sprijinire
1 Prop-effect

2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7

Efectul de
M
2 conducere
Leading effect

3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7

Efectul
E
amplificării
3 forţei
Force
amplification
effect
4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7

Efectul de
E ireversibilitat
4 e
Irreversibility
effect

Variante de rezolvare (exemple): Nr.3 Nr.1 Nr.4 Nr.5 Nr.2 Nr.6


Solving structures (examples): No.3 No.1 No.4 No.5 No.2 No.6

Fig. 2.8. Exemple de generare a variantelor de rezolvare, pentru funcţia compusă din fig. 2.7,
cu ajutorul matricei morfologice (adaptare după VDI 2222): 1.1 - Conectare material-energie, 2.1 -
Conducere material, 3.1 - Transmiterea energiei cu amplificarea forţei, 4.1 - Transmiterea ireversibilă
a energiei.

Fig.2.8 Six examples of solving variants generation by means of morphological matrix in the
case of the compound function from the Fig.2.7 (adapted from VDI 2222): 1.1 - Material-energy
summation, 2.1 - Material leading, 3.1 - Energy transmission with force amplification, 4.1 - Energy
irreversible transmission.

Se remarcă faptul că, în variantele cu It can be remarked that in the variants from
numerele de ordine 2,Q,6, există şi linii în 2 to 6 there are lines in which the
care purtătorul de efect considerat este o considered effect carrier is a combination of
combinaţie a doi sau chiar trei purtători de two or even three carriers from the same
pe aceeaşi linie. line.
The principle schemes of the obtained
Schemele de principiu ale variantelor de
solving variants are illustrated in Fig. 2.9.
rezolvare astfel obţinute, sunt ilustrate în
Analogous, by making all the possible
fig. 2.9. În mod analog, prin efectuarea
compositions, there can be obtained all the
tuturor compunerilor posibile, pot fi obţinute

46
Subfunction
Subfuncţia
Variante de rezolvare generate în fig. 2.8
Solving variants generated in the fig.2.8

Nr. 1 Nr. 2 Nr. 3 Nr. 4 Nr. 5 Nr. 6


1 1.3 1.3 1.3 1.3 1.3 1.3
2 2.3 2.3+2.6 2.3 2.3 2.4+2.6 2.5
3 3.3 3.3+3.6 3.3+3.4 3.3+3.5 3.3+3.5+3.6 3.3+3.5
4 4.4 4.6 4.3 4.4 4.6 4.6
Schema structurală
Structural scheme

Fig. 2.9. Principiile de rezolvare componente şi schemele de principiu (schemele structurale) ale
variantelor de rezolvare exemplificate în fig. 2.8 (adaptare după VDI 2222).

Fig.2.9. The component solving principles and the principle schemes (structural schemes) of the six
solving variants from the Fig.2.8.

toate variantele de rezolvare valide ale valid solving variants of the compound
funcţiei compuse, adică toate soluţiile function, namely all the potential conceptual
conceptuale potenţiale ale produsului căutat. solutions of the searched product. After
Sinteza (generarea) variantelor de rezolvare generation of the solving variants, their
este urmată de prestabilirea caracteristicilor technical features are pre-established, for
tehnice pentru fiecare variantă în parte. each of them.
În urma eliminării variantelor, ale căror Ousting the variants that don’t fulfill the
caracteristici tehnice nu îndeplinesc cantitativ imposed requirements quantitatively, the
cerinţele impuse, se obţin variantele conceptual variants of the given compound
conceptuale ale funcţiei compuse date. function are obtained. Then, among these
Dintre acestea, se stabileşte apoi varianta structures, the optimal conceptual variant,
conceptuală optimă, pe baza unor criterii under the conditions of some given technical
tehnico-economice adecvate; varianta and economical restrictions is established; the
conceptuală, astfel obţinută, desemnează conceptual variant, obtained in this way,
soluţia de principiu, conceptul sau soluţia designates the principle solution, the concept
conceptuală a funcţiei compuse considerate or the conceptual solution of the considered
şi, implicit, a produsului căutat. compound function and, implicitly, of the
searched product.
Observaţie: În cazul exemplului din Observation: In the case of the example from
fig. 2.5,a, soluţia conceptuală a cricului Fig. 2.5,a, the conceptual solution of the lifting
coincide cu structura de rezolvare nr. 6, jack coincides to the solving structure no. 6,
obţinută în urma compunerii: 1.3 + 2.5 + which is a result of the composition: 1.3 + 2.5 +
(3.3 + 3.5) + 4.5 (v. fig. 2.8 şi 2.9) (3.3 + 3.5) + 4.5 (see Fig. 2.8 and 2.9)

47
2.4*. Definiţii şi semnificaţii ale noţiunilor 2.4*. Definitions and meanings of the
utilizate: used notions:

1°. Soluţia de principiu sau soluţia-


1°. The principle solution or the concept
concept a unei funcţii poate fi derivată, din
solution of a function: it can be derived
soluţia constructivă a subfuncţiei
from the constructive solution of the
considerate, prin simplificare şi reducere la
considered (sub)function, by simplification
aspectele de principiu. Aşa de exemplu,
and reduction to the principle aspects. As
reprezentările de principiu din schemele a,
an example, the principle representations
ale fig. 2.2-2.5, constituie soluţii de principiu
from schemes a of Fig.2.2-2.5, represent
pentru funcţiile globale ale produselor
the principle solutions for the overall
analizate: râşniţă de cafea (fig. 2.2), maşină
functions of the analyzed products: the
electrică de spălat rufe (fig. 2.3), maşină
coffee mill (Fig. 2.2), the electric washing
electrică de stors rufe (fig. 2.4) şi, respectiv,
machine (Fig. 2.3), the electric wring
cric de autoturism (fig. 2.5).
machine (Fig. 2.4) and, respectively, the car
lifting jack (Fig. 2.5).

Proprietăţi: Properties:

a) Din aceeaşi soluţie conceptuală (sau a) By embodiment, more distinct constructive


soluţie de principiu) pot fi derivate, prin solutions can be derived from the same
„întrupare”, mai multe soluţii constructive conceptual solution (or principle solution);
distincte; reciproc: pot exista soluţii reciprocally: there can be distinct
constructive distincte care sunt „întrupări” constructive solutions that are embodiments
ale aceleaşi soluţii conceptuale. of the same conceptual solution.

b) Soluţia conceptuală a unei funcţii b) The conceptual solution of a compound


compuse este rezultanta obţinută prin function can be obtained by composing the
compunerea soluţiilor conceptuale ale conceptual solutions of its subfunctions,
subfuncţiilor sale (în conformitate cu according to the compound function
structura funcţiei compuse). Soluţia structure. The conceptual solution of a
conceptuală a unei subfuncţii poate fi: subfunction can be:
- un principiu de rezolvare aplicat (în - an applied solving principle (in the case
cazul unei funcţii simple) sau of a simple function) or
- o variantă conceptuală aplicată (în - an applied conceptual variant (in the
cazul unei funcţii compuse). case of a compound function).

c) Soluţia conceptuală a unui produs c) The conceptual solution of a product


constituie: represents:
- rezultatul final al proiectării conceptuale - the final result of conceptual design and,
şi, implicit, implicitly,
- baza de plecare pentru proiectarea - the starting point for the embodiment
constructivă. design.

2°. The solving principle or the working


2°. Principiu de rezolvare sau principiu principle of a simple function: a potential
de lucru al unei funcţii: soluţie de (possible) principle solution of a simple
principiu potenţială (posibilă) a funcţiei function, in the synthesis phase of a (new)
simple, în faza de sinteză a unui produs product; in a simplified variant, a solving
(nou); în variantă simplificată, un principiu principle is characterized through:
de rezolvare este caracterizat:
- printr-un efect fizic, adică o manifestare - a physical effect, namely a (physical,
(fizică, chimică etc.) care poate fi chemical etc.) manifestation that can be
reprodusă şi descrisă (cantitativ sau reproduced and described (quantitative
calitativ) printr-o lege sau printr-un or qualitative) through a law or a natural
principiu natural, principle,

48
- printr-un sistem purtător de efect (capabil - an effect carrier system (able to
să reproducă efectul considerat) şi reproduce the considered effect) and
- printr-o configurare a elementelor din - a configuration of the elements from
componenţa sistemului purtător de the effect carrier system structure, like
efect, de tipul schemelor structurale, the structural, kinematical and/or
cinematice şi/sau dinamice. dynamic schemes.
În literatura de specialitate, cu precădere In the technical literature, especially in the
germană, sunt realizate cataloage în care German one, there are made catalogs in
sunt sistematizate principalele efecte fizice which are systematized the main physical
utilizate în sistemele mecanice şi effects that are used in the mechanical and
mecatronice; sunt realizate, de asemenea, mechatronic systems; there are also,
cataloage în care sunt sistematizate presented catalogs in which are
principalele principii de rezolvare ale unor systematized the main solving principles of
funcţii cu largă utilizare tehnică. some functions of large technical use.
Pentru exemplificare, în tab. 2.5 este As an example, an extract from a catalog of
prezentat un extras dintr-un catalog de physical effects [9] is presented in Tab. 2.5,
efecte fizice [9], iar în tab. 2.6 este ilustrat while in Tab. 2.6 it is illustrated an extract
un extras dintr-un catalog [20], în care sunt from a catalog [20], in which are
sistematizate principiile de rezolvare ale systematized the solving principles of a
funcţiei privind: modificarea mişcării function regarding: the change of the
continue de rotaţie, printr-un raport de continuous rotary motion under a constant
transmitere constant. transmission ratio.
3°. Variantă de rezolvare (sau de lucru) a 3°. Solving variant (or working variant) of a
unei funcţii compuse: soluţie conceptuală compound function: a potential (possible)
potenţială (posibilă) a funcţiei compuse, conceptual solution of a compound function
generată (în faza de sinteză a unui produs that is generated, in the synthesis phase of
nou) prin compunerea principiilor de a (new) product, by the composition of
rezolvare din oricare combinaţie de principii some solving principles, from any
compatibile. Ca urmare, orice variantă de combination of compatible principles. So,
rezolvare îndeplineşte cel puţin calitativ any solving variant fulfills the imposed
cerinţele impuse. requirements qualitatively
4°. Variantă conceptuală a unei funcţii 4°. Conceptual variant of a compound
compuse: variantă de rezolvare, a unei function: a solving variant, of the compound
funcţii compuse, ale cărei caracteristici function, whose technical features fulfill the
tehnice îndeplinesc şi cantitativ cerinţele imposed requirements (the main objectives
impuse (obiectivele principale din SDP). from PDS) quantitatively too.

Properties:
Proprietăţi:
a) The conceptual variant (specific for a
a) Varianta conceptuală (specifică unei compound function) represents the
funcţii compuse) reprezintă noţiunea hierarchically superior notion to the solving
ierarhic superioară principiului de rezolvare principle (the characteristic of a simple
(caracteristic unei funcţii simple). Ambele function). Both notions are potential
noţiuni sunt soluţii conceptuale potenţiale şi conceptual solutions and interfere in the
intervin în sinteza produselor (noi); (new) products synthesis; in the synthesis
variantele conceptuale şi implicit principiile process, the applied conceptual variants
de rezolvare aplicate, în procesul de and, implicitly, the applied solving principles
sinteză, desemnează soluţiile conceptuale designate the (proper) conceptual solutions
(propriu-zise) ale funcţiilor pe care le of the fulfilled functions.
îndeplinesc.

49
Tab. 2.5. Exemple de efecte (principii) fizice utilizate în generarea principiilor de rezolvare
(prelucrare după [9]).
Table 2.5. Examples of the phisical effects what are used for the generation of the solving principles
(processed from [9]).
Efectul fizic (principiul fizic)
Physical effect (physical principle)
Schema de principiu Denumire şi ecuaţie Schema de principiu Denumire şi ecuaţie
Principle scheme ,ame and equation Principle scheme ,ame and equation
Efectul de pârghie F2 Efectul de genunchi
Lever effect Knee effect
r1 r2 a1
r F1
F2 = 1 ⋅ F1 F1 F2 =
r2 tan α 1 + tan α 2
F1 F2
a2

r Efectul de pârghie A1 A2 Efectul de presiune


Lever effect Pressure effect
M = F ⋅r F2 A1
M
F F2 = ⋅ F1
A2
F1
Fn Efectul Coulomb Efectul de pană
Coulomb effect F1 x1 Wedge effect
v
F F = µ ⋅ Fn x1 x1
F2 F2 = F1 ⋅
m µ - coeficient de frecare / a x2
frictional coefficient
Efectul de elasticitate Q1 F Efectul electrostatic
l Elasticity effect Electrostatic effect
F F = c ⋅ ∆l 1 Q ⋅Q
l F= ⋅ 12 2
∆l 4 ⋅π ⋅ ε0 ⋅ ε r l
A c Dl ∆l = E ⋅ A ⋅
l Q2
F2 F Efectul magnetic F Efectul Magnus
S Magnetic effect v Magnus effect
N
l 1 Φ ⋅Φ F = 2 ⋅π ⋅ R 2 ⋅ ρ ⋅ω ⋅ l ⋅ v
N S F= ⋅ 1 2 2 R l
4 ⋅π ⋅ µ0 ⋅ µr l
F1 w

Efectul inerţial F Efectul centrifugal


F a Inertial effect Centrifugal effect
m F = m⋅a m
r F = m ⋅ r ⋅ω 2
w
an = r ⋅ ω 2
vr Efectul Coriolis I Legea Biot-Savart
Coriolis effect S F Biot-Savart’s law
Fc = 2 ⋅ m ⋅ ω ⋅ vr B F = B ⋅l ⋅ I
l
m ac = 2 ⋅ vr ⋅ ω
N
I Efectul electromagnetic Efectul inducţiei
A Electromagnetic effect electromagnetice
v
l F µ⋅,2 ⋅A Electromagnetic
F= ⋅I2 B induction effect
l2 U
U = B ⋅l ⋅v
, - nr. de spire / the number l
of the turns

50
Tab.2.6. Principii de rezolvare pentru modificarea mişcării continue de rotaţie, printr-un raport de
transmitere constant (extras şi prelucrare din VDI 2222/1997).
Table 2.6 Solving principles regarding the modification of the continuous rotary motion under a
constant transmission ratio (processing after VDI 2222).
Forţa se transmite /
Force is transmited

Global efficiency
Viteza perifeică /
Peripheral speed
Direcţia forţei /
Force direction

Poziţia axelor /
Physical effect

Denomination
Efectul fizic /

Torque [Nm]

Rotary speed
The axes are

transmitere /

Power [Kw]
Randament
Denumire /

Speed ratio
Exemple /
Examples

Raport de
Moment /

Turaţie /
Putere /

global /

[min-1]
[ms-1]
[%]
−20 ≤ i <90
Paralele/
Parallel

Hooke AC / (50000) <100 <7000


<105 1 99…96
PAG ≤− <3000 (200) (100000)
Perpendiculară pe suprafaţă /
Perpendicular on the surface

20 (18500)
Concurente/

Concurrent
încrucişate

or crossed

ACH / <450 <15


1≤ i ≤ 6 (4000)
96…92
(125)
<10000
BHG
8emijlocit / Directly

AM / > 1,2 ⋅ 10 <500 80…45


10 ≤ i ≤ 120
Încrucişate /

<25 (70) <40000


WG 5 (1000) i→
Crossed

AE /
1≤ i ≤ 5 <70 (70) 92…50 <20 (50) <25000
CAHG
Paralele /
suprafaţă / Tangential

Parallel

Coulomb
−10 ≤ i ≤ −1
Tangenţială la

at the surface

MRF / <70000
<250 (250) 98…95 <20 (25)
(500000)
Concurrent

FG
Concurente

1 ≤ i ≤ 10
/

01…15000 98…30 <15


<105 −32 ≤ i ≤ 32 <10000
Coaxiale /

(80000) i→ (100)
Coaxial

UP /
Hooke PG
>7⋅ 98…86
5 ≤ i ≤ 85 0,1…315 <15 (25) <500
Perpendiculară pe suprafaţă /

i→
Perpendicular on the surface

104
Mijlocit / Mediately

TLR / 1 <220 <6000


≤i≤6 99…95 <25 (40)
RCG 6 (4000) (10000)
Paralele /
Parallel

TLD / 1 0,1…220
≤i≤6 <80 <10000
TCG 6 (2200)

TCD / 1 <20000
≤ i ≤ 12 0,2…500 0,99 <1
TBG 12 (50000)
încrucişate /
Paralele sau

Parallel or
crossed

TLB / 1
≤ i ≤ 10 <0,05 <90 <30 (60) <100
BCG 10

AC / PAG = Angrenaj cilindric / Parallel axis gears; ACH / BHG = Angrenaj conic sau hipoid / Bevel gears or
hypoid gears; AM / WG = Angrenaj melcat / Worm and worm gear; AE / CAHG = Angrenaj elicoidal / Crossed
axis helical gears; MRF / FG = Mecanism cu roţi de fricţiune / Friction gears; UP / PG = Unitate planetară /
Planetary gearset; TLR / RCG = Transmisie cu lanţ cu role / Roller chain gearing; TLD / TCG = Transmisie cu
lanţ dinţat / Toothed chain gearing; TCD / TBG = Transmisie cu curea dinţată / Toothed belt gearing;
TLB / BCG = Transmisie cu lanţ cu bile / Ball chain gearing.

51
b) În sinteza unui produs (nou), fiecare b) In the synthesis of a (new) product, each
subfuncţie componentă poate fi îndeplinită de component subfunction can be fulfilled by
mai multe principii de rezolvare sau variante more solving principles or conceptual
conceptuale; prin compunerea combinatorie a variants; more solving variants of the overall
acestora se obţin mai multe variante de function are obtained by a combinative
rezolvare ale funcţiei globale. Prin eliminarea composition of them. Ousting the variants
variantelor ale căror caracteristici tehnice nu that don’t fulfills the imposed requirements
îndeplinesc şi cantitativ cerinţele impuse, se quantitatively, there are obtained the
obţin variante conceptuale ale funcţiei conceptual variants of the overall function;
globale. Pe baza unor criterii tehnice şi the optimal structure, chosen among the
economice adecvate, dintre variantele obtained solving structures by mean of
conceptuale obţinute se decelează varianta some specific technical and economical
optimă; aceasta desemnează soluţia concep- criteria, designates the (proper) conceptual
tuală (propriu-zisă) a produsului căutat. solution of the searched product.
c) Obiectivele, formulate pe baza nevoilor, c) The objectives, formulated on the basis
dorinţelor, restricţiilor şi condiţiilor sintetizate of the needs, wishes, constraints and
în SDP sau lista de cerinţe, se împart în conditions synthesized in the PDS or the
obiective principale, sau prescurtat cerinţe, requirements list, can be divided into main
şi obiective secundare. objectives, or abridged requirements, and
secondary objectives.
Obiective principale sunt utilizate pentru The requirements are used in the
decelarea variantelor conceptuale, dintre establishment of the conceptual variants
variantele de rezolvare; obiective secundare among the solving variants; the secondary
intervin în formularea criteriilor tehnice, objectives allow the formulation of the
economice şi de siguranţă, pe baza cărora technical, safety and economical criteria,
este decelată soluţia conceptuală (sau which are used in the detection of the
conceptul) dintre variantele conceptuale. conceptual solution (or concept) among the
conceptual variants.
d) O “asamblare” intuitivă şi unitară a d) An intuitive and unitary “assemblage” of
noţiunilor introduse este propusă în fig. 4.16 the included notions is proposed in Fig. 4.16
(din cap. 4). De asemenea, în anexa A.1 (from the chapter 4). Also, in the Annex A.1
sunt sistematizate definiţiile principalelor there are systematized the definitions of the
noţiuni de bază utilizate. used basic notions.

TEMA DE CASĂ 2.4: Considerând funcţia HOMEWORK 2.4: Considering the


compusă stabilită la tema de casă 2.3, se compound function that was established in
cere să se efectueze sinteza conceptuală a homework 2.3, it is required to perform the
acestei funcţii, în premisa că produsul este conceptual design of this function, under the
necunoscut. Conform listei de cerinţe, moto- premises that the product is unknown.
reductorul trebuie să asigure transmiterea According to the requirements list, the
ireversibilă a energiei, iar reductorul trebuie motor speed reducer must ensure the
să realizeze un raport de transmitere irreversible transmission of energy, while
constant i = 50, cu un randament minim de the speed reducer must accomplish a
70%. constant transmission ratio i = 50, with a
minimum efficiency of 70%.

52
3. MODELAREA PROCESULUI 3. MODELING OF THE
DE DESIGN AL PRODUSELOR TECHNICAL PRODUCTS'
TEHNICE DESIGN PROCESS
În acest capitol sunt prezentate succint The main models that are proposed in
principalele modele propuse în literatura de literature for establishing an algorithm for a
specialitate pentru algoritmizarea ciclului de technical product life cycle and design
viaţă şi a procesului de design (proiectare), process are succinctly presented in this
în cazul unui produs tehnic. Pe baza chapter. On the basis of the presented
modelelor prezentate, sunt dezvoltate apoi models, there are then developed new and
variante noi, integratoare, într-o exprimare integrated variants, in a simplified graphical
grafică simplificată. form.

3.1. MODELAREA CICLULUI DE 3.1 MODELING OF A TECHNICAL


VIAŢĂ AL UNUI PRODUS TEHNIC PRODUCT LIFE CYCLE

În fig. 3.1 este detaliat, sub formă de The model of a technical product life cycle,
algoritm, modelul ciclului de viaţă al unui in the German school vision [16, 20], is
produs tehnic, în concepţia şcolii germane detailed, as an algorithm, in Fig. 3.1. Next,
[16, 20]. Alăturat, în fig. 3.2, este ilustrată o in Fig. 3.2, it is illustrated a simplified variant
variantă simplificată a aceluiaşi model [20], of the same model [20], on which there are
pe care sunt precizate normele VDI specified the primary VDI norms, their
primare, al căror obiect se referă la etapele object referring to the steps that are under a
surprinse sub „lupă“. “magnifier”.
În conformitate cu fig. 3.1 şi 3.2, în algoritmul According to Fig. 3.1 and Fig. 3.2, six main
ciclului de viaţă al unui produs tehnic pot fi steps can be identified in the algorithm of a
identificate şase etape principale: technical product life cycle:
1°. Formularea şi planificarea temei; 1°. Task statement and planning;
2°. Proiectarea şi dezvoltarea produsului; 2°. Product design and development;
3°. Fabricare şi testare; 3°. Production and testing;
4°. Vânzare şi instalare; 4°. Sale and installation;
5°. Exploatare şi întreţinere; 5°. Use and maintenance;
6°. Reciclare, reutilizare şi înlăturare. 6°. Recycling, reuse and disposal.
În condiţiile designului modern, asistat de Under the modern computer aided design
calculator, informaţiile pot fi stocate şi conditions, the information can be stored
procesate într-o bază comună de date, and processed in a joint data basis, which is
denumită în continuare bază de informaţii; further called information basis; in this
în acest context, din modelul ilustrat în context, a new modeling variant, with the
fig. 3.1 poate fi derivată o nouă variantă de algorithm from Fig. 3.3, can be derived from
modelare, al cărei algoritm este prezentat în the model illustrated in Fig. 3.1. The new
fig. 3.3. Acesta se distinge prin algorithm has the following features
particularităţile următoare (fig. 3.3): (Fig. 3.3):
a) cele şase activităţi, care modelează a) the six activities that model the algorithm
etapele, sunt încadrate în contururi steps are bordered in polygonal contours
poligonale (de tip patrulater), dispuse (of quadrilater type), being disposed in a
într-un flux circular, orientat (în sens orar); circular clockwise oriented flow;
b) rezultatele activităţilor sunt ilustrate prin b) the activities’ results are illustrated
cercuri, dispuse intercalat în fluxul circular al through circles that are interposed in the
etapelor; ca urmare, în fluxul circular circular flow of activities; therefore, in the
orientat, cercurile, adiacente unui contur oriented circular flow, the circles, which are
poligonal, desemnează entităţile de intrare şi adjacent to a polygonal contour, designate

53
respectiv de ieşire ale activităţii desemnate de input and, respectively, output entities of the
conturul patrulater; activity nominated by the quadrilater contour;
Piaţă / Cerinţe / Potenţial / Market / Need / Potential / Goals of
Problemă scopuri firmă Problem company

Planificare / Product planning /


formulare temă Task setting
Managementul ciclului de viaţă al produsului

Proiectare / Dezvoltare Design / Development

Product life cycle management


Cerinţe. Obiective
Producţie / Asamblare / Testare Production / Assembly / Test

Requirements
Marketing / Consultanţă / Vânzări Marketing / Consulting / Sales

Utilizare / Consumare / Use / Consumption /


Întreţinere Maintenance

Recuperare Refolosire Energy Recycling


energie recovery

Înlăturare/ Mediu Disposal / Environment

Fig. 3.1. Ciclul de viaţă al unui produs în Fig. 3.1. The German school variant of
concepţia germană [16, 20]. the product life cycle [16, 20].

c) baza de informaţii, care ocupă poziţia c) the information basis, which is in the
centrală a algoritmului, asigură: central position of the algorithm, ensures:
- stocarea şi procesarea informaţiilor oferite - information storing and processing
de sursele externe (piaţă, ştiinţă, offered by the external sources (market,
tehnologie, legislaţie, societăţi comerciale science, technology, legislation,
şi bancare etc.) şi interne (firma proprie); companies, banks etc.) and internal
sources (the own company);
- procesarea şi livrarea informaţiilor
- processing and delivering the necessary
necesare în desfăşurarea fiecărei etape;
information for each step;
- înregistrarea şi procesarea informaţiilor - recording and processing of the infor-
rezultate din fiecare activitate; mation that outcomes from each activity;
- conexiunea inversă dintre etape; - the inverse connection between steps;
- procesarea informaţiilor acumulate în - processing of information that is stored
timp şi reluarea ciclului, atunci când in time and release of cycle resumption,
evoluţia situaţiei o impune; when the situation evolution imposes it;
d) intrările algoritmului sunt desemnate prin: d) the algorithm inputs are designated through:
- impulsul creativ, care demarează - the creative impulse that starts the
procesul de creaţie al produsului, şi prin product creation process and through
- resursele financiare, umane, materiale - the financial, human, material and
şi energetice, necesare în desfăşurarea energetic resources that are needed in
fiecărei etape; each step;

54
Cerinţe piaţă Potenţial firmă Market demands Company’s potential

Formulare temă Task formulation


VDI 2221 VDI 2221
Proiectare / Design /
Dezvoltare Development

Fabricare, testare Manufacturing, testing

VDI 2220 VDI 2220


Desfacere Sale

VDI 2222 VDI 2222


Utilizare Utilization
VDI 2223 VDI 2223
Reciclare Recycling

Alte utilizări Another utilization

Înlăturare Disposal

Fig. 3.2. Norme VDI primare dedicate etapelor Fig. 3.2. Primary VDI norms dedicated to the
dispuse sub “lupă” (prelucrare după VDI 2222). steps that are under “magnifier” (processing
after VDI 2222).
pentru a evita încărcarea excesivă a in order to avoid the excessive loading of
modelului, în fig. 3.3 nu au mai fost figurate the model, in Fig. 3.3 there are not
intrările de tip resurse; illustrated the inputs of resources;
e) ieşirile algoritmului sunt desemnate prin: e) the algorithm outputs are designated through:
- efectele informaţionale, energetice - the informational, energetic and/or
şi/sau materiale generate de produsul material effects, generated by the product
creat pentru satisfacerea nevoii sociale; that was built to achieve the social need;
- părţile de produs destinate reciclării şi - the product parts which are meant for
reutilizării; recycling and reuse;
- părţile de produs destinate înlăturării; - the product parts which are meant for disposal;
- „deşeurile“ energetice şi materiale - energetic and material „waste“ from
apărute în desfăşurarea fiecărei etape; each step;
pentru a evita încărcarea excesivă a the output of „waste“ type are not illustrated
modelului din fig. 3.3, ieşirile de tip „deşeuri“ in Fig. 3.3 in order to avoid an excessive
nu au mai fost figurate. model loading.
În conformitate cu modelul din fig. 3.3, According to the model from Fig. 3.3, the
dezvoltarea în timp a produsului este product in-time development is ensured
asigurată prin baza de informaţii, care through the information basis, which
declanşează reluarea ciclului, atunci când releases the cycle resumption when the
contextul informaţional o cere. informational context requires it.

55
2.
PROIECTAREA
PRODUSULUI
Nevoia Docum.
socială produsului
1. 3.
Identificarea Fabricarea
nevoii sociale produsului

Părţi
Părţi BAZĂ DE Produs
reutilizate/
înlăturate reciclate I FORMAŢII finit

4.
Reciclare, Vânzare şi
reutilizare şi instalare
înlăturare

Produs 5. Produs
uzat instalat
Exploatare şi
întreţinere

Fig. 3.3. Ciclul de viaţă al unui produs tehnic într-o nouă variantă de modelare.

2.
PRODUCT
DESIGN
Social Product
need document
1. 3.
Social need Product
identification manufacture

Disposal Recycling I FORMATIO Finished


parts parts BASIS product

6. 4.
Recycling Sell and
and disposal installation

Worn- 5. Installed
out product
product Use and
maintenance

Fig. 3.3. The technical product life cycle in a new modeling variant.
56
În conformitate cu titlul prezentului capitol, According to this chapter title, the second
etapa secundă din fig. 3.3, intitulată step from Fig. 3.3, entitled the product
proiectarea produsului, s-a reprezentat design, was represented shadowed
umbrit (împreună cu entităţile de intrare şi (together with its input and output entities);
ieşire ale acesteia); în continuare, în this step, which is usually met as product
subcap. 3.2, se trece la detalierea, sub design, is further detailed as a distinct
formă de algoritm, a acestei etape, întâlnită algorithm in subchapter 3.2.
uzual sub denumirea de design de produs.

3.2. MODELAREA PROIECTĂRII UNUI 3.2 MODELING OF THE TECHNICAL


PRODUS TEHNIC PRODUCT DESIGN

În acest subcapitol sunt enumerate, mai The most representative characteristics of


întâi, cele mai reprezentative caracteristici the design task, according to the German
ale temei de proiectare, în consens cu School vision [16], are enumerated in this
viziunea şcolii germane [16]; sunt subchapter; then, there are succinctly
prezentate apoi succint cele mai presented the most representative models
reprezentative modele, propuse în literatura that are proposed in the German and
de limbă germană şi engleză [1, 9, 16, 17, English literature [1, 9, 16, 17, 20], for
20], pentru algoritmizarea procesului de establishing an algorithm for a technical
design (proiectare) al unui produs tehnic. product design process. Finally, a new
Pe baza acestor modele, este derivată, în variant of algorithm, like the one from
final, o nouă variantă de algoritmizare de Fig. 3.3, is derived from these models.
tipul celei din fig. 3.3.

3.2.1. Caracteristici de bază ale temei 3.2.1 Basic characteristics of the


de proiectare design task

Pentru a sugera intuitiv diversitatea In order to suggest intuitively the diversity of


cazurilor de aplicare a designului de produs, cases for the product design application, the
în continuare sunt prezentate succint main characteristics of the design task,
principalele caracteristici ale temei de according to the systematization proposed
proiectare, în consens cu sistematizarea by Pahl and Beitz [16], are further
propusă de Pahl şi Beitz [16]: presented succinctly:
a) Originea temei, a cărei sursă poate fi: a) The task origin, whose source can be:
- planificarea produsului; - Product planning;
- cererea unui client; - A client demand;
- o temă de proiectare ierarhic superioară - A hierarchically superior design task (in
(în care tema considerată este inclusă); which the considered task is enclosed);
- fabricarea şi/sau testarea produsului. - Product manufacture and/or testing.
b) Noutatea temei, desemnată prin tipul b) Task newness, designated by the type
de proiectare; în concepţia germană se of design; in German vision, three types
disting trei tipuri de proiectare: of design are highlighted:
- proiectare originală (dacă funcţia - The original design (when the product
globală a produsului conţine elemente overall function contains elements of
de noutate); novelty);
- proiectare adaptivă (dacă funcţia - The adaptive design (when it is known
globală este cunoscută, dar o parte the overall function, but a part of the
dintre purtătorii de efecte ai soluţiei de principle solution effects' carriers are
principiu sunt reconfiguraţi); reconfigured);
- proiectare variantă (dacă soluţia de - The variant design (when it is known
principiu este cunoscută atât în planul the principle solution: in the effect plane
efectelor, cât şi în planul configuraţiei). and also in the configuration plane).

57
c) Producţia produsului, care poate fi de c) Product production that can be of
tip: unicat, serie mică, serie mare sau different type: unique, small series, large
producţie de masă. series or mass production.
d) Ramura tehnică a produsului, care d) The product technical branch, which
poate să aparţină: can belong to:
- ingineriei mecanice; - Mechanical engineering;
- ingineriei electro-mecanice; - Electro-mechanical engineering;
- ingineriei chimice; - Chemical engineering;
- ingineriei transporturilor; - Transports engineering;
- ingineriei de precizie; - Precision engineering;
- informaticii etc. - Computer science, etc.
e) Complexitatea produsului, care poate fi e) The product complexity, which can be
de tip: of type:
- uzină, - Factory,
- maşini, instrumente şi accesorii; - Machines, instruments and accessories;
- ansamble şi părţi; - Assemblies and parts;
- tipizate etc. - Standard types etc.
f) Obiectivele temei, care pot aparţine: f) The task objectives, which can belong to:
- optimizării funcţiei; - The function optimization;
- minimizării costurilor; - The costs minimization;
- creşterii performanţelor; - The increase of performances;
- îmbunătăţirii aspectului estetic; - The improvement of aesthetic aspect;
- respectării unor criterii ergonomice, - The keep of ergonomic, ecological
ecologice etc. criteria etc.
Caracteristicile precedente evidenţiază clar The previous characteristics highlight
diversitatea tematică enormă care poate să clearly the enormous thematic diversity that
intervină în proiectarea produselor. can interfere into products design.
Pe baza numitorului comun al acestei The main models that are proposed in
diversităţi, în continuare se prezintă succint literature for establishing an algorithm for the
principalele modele, propuse în literatură, technical products design process are further
pentru algoritmizarea procesului de proiectare presented succinctly on the basis of this
a produselor tehnice. diversity common denominator.

3.2.2. Modelul lui Archer 3.2.2. The Archer’s Model

Modelul propus de Archer [1] se bazează pe The model proposed by Archer [1] is based
un algoritm de tipul celui ilustrat în fig. 3.4,a. on an algorithm like the one from Fig. 3.4,a
Conform acestui algoritm, procesul de According to this algorithm, the design
proiectare are trei entităţi de intrare şi o process has three input entities and one
entitate de ieşire; entităţile de intrare sunt output entity; the input entities are
descrise prin: described through:
- rezumatul cerinţelor, - the abstract of requirements,
- instruirea echipei de proiectare şi - the design team training level and
- experienţa acumulată în domeniu, - the experience accumulated in the domain,
iar entitatea de ieşire este reprezentată de: while the output entity is represented by the
soluţiile produsului. product solutions.
În concepţia lui Archer, algoritmul de In Archer’s modeling, the design algorithm
proiectare este compus din şase etape consists of six steps (Fig. 3.4,a):
(fig. 3.4,a):

58
Pregătire
a b

Cerinţe Programare Experienţă Programare Observaţii


Faza de
Măsurări
analiză Raţionamente
inductive
Colectare Colectare
informaţii informaţii

Analiză Analiză
Evaluare
Faza de Judecată
Sinteză creaţie Sinteză Raţionamente
deductive
Decizie
Dezvoltare Dezvoltare
Descriere
Faza Traducere
Soluţii Comunicare executivă Comunicare
Transmitere

Fig. 3.4. Modelarea procesului de design al unui produs tehnic după Archer [1].

a Preparation b

Requirements Programming Experience


Analysis
Programming Observations
Measurements
phase Inductive
reasoning
Information Information
collecting collecting

Analysis Analysis
Evaluation
Creative Judgement
Synthesis Synthesis Deductive
phase
reasoning
Decision
Development Development
Executive Description
phase Translation
Solutions Communication Communication Transmission

Fig. 3.4. Modeling of a technical product design process after Archer [1].

59
1°. Programarea, prin care se stabilesc 1°. Programming, through which the essential
punctele esenţiale şi modul de acţiune. points and the way of action are established,
2°. Colectarea de date, care include 2°. Data collecting, which includes data co-
colectarea,clasificarea şi stocarea de informaţii. llection, classification and storing,
3°. Analiza, care cuprinde identificarea 3°. Analysis, which consists of sub-
subproblemelor, pregătirea SDP (listei de problems identification, preparation of the
cerinţe), revizuirea şi estimarea programului PDS (the requirements list) and the
propus pentru algoritmizarea procesului de proposed program revision and estimation.
proiectare a produselor tehnice.
4°. Sinteza, prin care se stabilesc schematic 4°. Synthesis, through which there are
soluţiile de proiectare. schematically established the design solutions,
5°. Dezvoltarea, care cuprinde elaborarea şi 5°. Development, which contains the proto-
validarea proiectului prototip, şi type project elaboration and validation, and
6°. Comunicarea, care include ca principală 6°. Communication, which includes as the
activitate: pregătirea documentaţiei de fabricaţie. main activity: preparation of the
manufacturing documentation.
Conexiunile inverse, dintre etapele 2°I5°,
permit optimizarea iterativă a produsului, The inverse connections between steps
atunci când în una dintre aceste etape este 2°I5° allow the product iterative
identificat un punct slab. optimization when in one of the steps a
weak point is identified.
În conformitate cu fig. 3.4,b, după Archer According to Fig. 3.4,b, after Archer, the
procesul de proiectare se divide în trei faze: design process is divided into three phases:
- faza de analiză, care include primele - The analysis phase that includes the
două etape şi cuprinde activităţi de first two steps and contains activities of
observare, măsurare şi elaborare de observation, measurement and
raţionamente inductive; elaboration of inductive inferences;
- faza creativă, care include etapele 3°, 4° - The creative phase that includes steps 3°, 4°
şi 5° şi conţine activităţi de evaluare, and 5° and contains activities of evaluation,
judecată, elaborare de raţionamente judgment, elaboration of deductive
deductive şi decizii; inferences and elaboration of decisions;
- faza executivă, care se referă la etapa - The executive phase that refers to the
finală şi cuprinde activităţi de descriere, final step and contains activities of
traducere, transmitere etc. description, translation, transmission etc.

3.2.3. Modelul lui French 3.2.3. The French’s Model

Modelul propus de French [1] are la bază The model proposed by French [1] is based
algoritmul din fig. 3.5. Conform acestui on the algorithm from Fig. 3.5. According to
algoritm, procesul de proiectare conţine 4 this algorithm, the design process consists
etape sau „activităţi reprezentative“, of 4 steps or “representative activities”,
ilustrate prin dreptunghiuri; entităţile de which are illustrated by rectangles; the input
intrare şi de ieşire ale acestor activităţi sunt and output entities of these activities are
ilustrate prin cercuri. illustrated through circles.
Prima etapă (activitate), denumită Analiza The first step (activity), called the problem
problemei, porneşte de la un anumit set de analysis, starts from a certain Need (input
cerinţe (entitate de intrare) şi are ca rezultat entity) and has as a result (output entity) the
formularea problemei (entitate de ieşire). Statement of problem.
Etapa secundă, intitulată proiectare The second step, entitled the conceptual
conceptuală, utilizează ca entitate de intrare design, uses as an input entity the Statement
formularea problemei şi are ca rezultat of problem and has as a result (output entity):
(entitate de ieşire): schema sau schemele the scheme or the product selected schemes.
selectate ale produsului.
60
Cerinţe Need

Analiza Analysis of
problemei problem

Formulare Statement
problemă of problem

Proiectare Conceptual
conceptuală design

Scheme Selected
selectate schemes

Proiectare Embodiment
constructivă of schemes

Detaliere Detailing

Prelucrare, Working,
desenare drawings
etc. etc.

Fig. 3.5. Modelul procesului de design Fig.3.5. French’s model of the design
după French [10]. process [10].

Ultimele două etape, denumite „întruparea The last two steps, called the scheme
schemei“ (proiectare constructivă) şi embodiment (embodiment design) and
detaliere, pornesc de la schema selectată şi detailing, start from the Selected scheme and
au ca rezultat: calcule, desene etc. ends through Calculations, Drawings etc.
Aşadar, în concepţia lui French, procesul de Thus, in French’s modeling, the design
proiectare porneşte de la un anumit set de process starts from a certain Need and
cerinţe şi se finalizează prin desenele, ends through Drawings, Calculations etc.
calculele etc. care descriu în mod that describe the product in a determined
determinat produsul. way.

61
Conform fig. 3.5, French introduce According to Fig. 3.5, French introduces
conexiuni inverse între primele trei etape; inverse connections between the first three
prin acestea se asigură optimizarea iterativă steps; through these it is ensured the
a produsului, atunci când în etapa terţă sau product iterative optimization when in the
secundă sunt identificate puncte slabe, care third or second step there are identified
reclamă anumite corecţii ale etapelor weak points that require some corrections
precedente. of the previous steps.

3.2.4. Modelul lui Pugh 3.2.4 The Pugh’s Model

Modelul propus de Pugh [17], pentru The model proposed by Pugh [17], for the
procesul de design, se bazează pe design process is based on the algorithm
algoritmul ilustrat în fig. 3.6. from Fig. 3.6.
În concepţia lui Pugh, conform fig. 3.6, In Pugh’s model (Fig. 3.6), the design
procesul de design porneşte de la nevoia process starts from the need that is
identificată pe baza informaţiilor rezultate din identified based on the information which
studiul de piaţă şi se încheie cu lansarea outcomes from the market analysis and
produsului pe piaţă: vânzare; între acestea, ends with product selling; among them,
Pugh introduce 4 etape intermediare: Pugh introduces 4 intermediate steps:
1°. Formularea SDP (listei de cerinţe); în 1°. Formulation of the PDS (the requirements
această etapă, pe baza prelucrării list); in this step, the product requirements are
informaţiilor rezultate din studiul de piaţă, formulated and arranged on the basis of
precum şi a celor obţinute din alte surse, processing the information obtained from the
sunt formulate şi ordonate cerinţele market study and from other sources; in Fig.
produsului; acestea sunt simbolizate în fig. 3.6, the requirements are symbolized through
3.6 prin săgeţile radiale a, b, c, d,I, care radial arrows a, b, c,I, which interfere in step
însoţesc atât etapa 1°, cât şi etapele 1° and in the subsequent steps, too (2°, 3° and
ulterioare (2°, 3° şi 4°). 4°).
2°. Designul conceptual; în această etapă 2°. Conceptual design; in this step there are
sunt generate soluţiile schematice ale generated the product schematic solutions,
produsului, în conformitate cu lista de according to the requirements list, and it is
cerinţe, şi se stabileşte soluţia finală, prin established the final solution, by evaluating
evaluarea soluţiilor generate. the generated solutions.
3°. Designul de detaliu, prin care Pugh 3°. Detailing design, through which Pugh
înţelege de fapt designul tehnic propriu-zis, understands in fact the properly technical
are ca obiective: elaborarea proiectului design, has as objectives: elaboration of the
constructiv al produsului, în conformitate cu product embodiment project, according to
lista de cerinţe, şi a documentelor necesare the requirements list and of the documents
în fabricaţie. necessary in manufacture.
4°. Fabricarea produsului; această etapă 4°. Product manufacture; this step contains,
cuprinde, mai întâi, fabricarea, verificarea şi in the first stage, parts’ manufacture, control
asamblarea părţilor şi apoi testarea and assembling and, then, product testing.
produsului.
În fig. 3.6, prin săgeţile axiale îngroşate s-a In Fig. 3.6, through the thick axial arrows it
marcat fluxul principal de parcurgere al is marked the main algorithm flow, while
algoritmului, iar prin săgeţile longitudinale through the longitudinal double arrows,
dublu-sens, reprezentate cu linie subţire, represented with thin lines, there are
s-au marcat conexiunile iterative dintre marked the iterative connections between
etape, care intervin atunci când în una steps, which interfere when in one step a
dintre etape se identifică un punct slab. weak point is identified.

62
Piaţă Elements of Market
Cerinţe specification

b Formulare g b g
listă de cerinţe Specification
f f
c c
e e
d d

g Proiectarea d g Conceptual d
conceptuală design
c c
h h
b b
a a

Proiectarea c
c c c Tehnical
tehnică
(de detaliu) design
g g
b b
h h
a a

e g e g

c a c a
Fabricare Manufacture
f f
b b
d h h
d

Vânzare Sell

Fig. 3.6. Modelul procesului de design după Fig. 3.6. Pugh’s model of the design
Pugh [17]. process [17].

3.2.5. Modelul lui Dieter 3.2.5. The Dieter’s Model

În concepţia lui Dieter (SUA) [2], procesul The design process is modeled by Dieter
de design se modelează printr-un algoritm, (SUA) [2] through an algorithm like the one
de tipul celui din fig. 3.7, format din 8 etape: from Fig. 3.7, formed of 8 steps:
1°. Definirea problemei, care include : 1°. Task definition, which includes: task
formularea temei, elaborarea SDP (listei de formulation, PDS (requirements list)
cerinţe) şi planificarea activităţilor; drawing up and activities planning;
63
4. Concept variants eval.
3. Concept generation
1. Definirea problemei

2. Colectare informaţii

3. Generare variante

2. Gather information
4. Evaluare variante

1. Define problem
Proiectare conceptuală Conceptual
design
5. Arhitectura produsului

6. Configuration design
5. Product architecture
6. Proiect preliminar

7. Parametric design

8. Detail design
7. Proiect final

8. Detaliere

Proiectare Embodiment
constructivă design

Fig. 3.7. Modelul procesului de design după Fig. 3.7. Dieter’s model of the design process
Dieter [2]. [2].

2°. Colectarea informaţiei, care foloseşte ca 2°. Collecting of information, which uses as
surse principale: internetul, literatura de main sources: internet, literature, patents
specialitate, brevetele de invenţie etc. etc.;
3°. Generarea soluţiilor conceptuale, care 3°. Generation of conceptual solutions, which
se bazează, în principal, pe detalierea is based mainly on the function detailing
(decompunearea) funcţiei, stabilirea (decomposition), on partial solutions
soluţiilor parţiale şi compunerea acestora cu establishing and on their composition by using
ajutorul diagramei (matricei) morfologice. the morphological diagram (matrix);
4°. Evaluarea conceptelor (soluţiilor 4°. Evaluation of concepts (conceptual
conceptuale) cu ajutorul matricelor de solutions) by using the decision matrixes and
decizie şi selectarea soluţiei optime. the optimal solution(s) selection;
5°. Elaborarea arhitecturii produsului, pe 5°. Elaboration of the product architecture,
structura conceptului selectat. on the structure of the selected concept;
6°. Elaborarea proiectului preliminar; care 6°. Elaboration of the preliminary project, which
cuprinde, în principal, stabilirea preliminară contains mainly the preliminary establishment
a materialelor şi dimensionarea părţilor. of materials and the parts dimensioning;
7°. Elaborarea proiectului final, prin care 7°. Elaboration of the final project, through
sunt elaborate desenele de ansamblu, sunt which the assembly drawings are
stabilite toleranţele, sunt determinate elaborated, the tolerances and the final
dimensiunile finale etc. dimensions are established etc.;
8°. Detalierea proiectului final şi elaborarea 8°. Detailing of the final project and elaboration
specificaţiilor de fabricaţie. of the manufacturing specifications.
Conform fig. 3.7, procesul de design este According to Fig. 3.7, Dieter divided the
împărţit de Dieter în trei faze: design process into three phases:

64
Faza I: Proiectarea conceptuală, care Phase I: The conceptual design, which
cuprinde etapele 1°-4°; contains steps 1°- 4°;
Faza II: Proiectarea constructivă, compusă Phase II: The embodiment design,
din etapele 5°,6° şi 7° şi consisting of steps 5°, 6° and 7° and
Faza III: Detalierea, care conţine ultima etapă. Phase III: Detailing, containing the last step.

3.2.6. Modelul Pahl & Beitz 3.2.6. The model of Pahl and Beitz

Algoritmul cuprinde, conform fig. 3.8, cinci According to Fig. 3.8, the algorithm consists
etape, ilustrate prin dreptunghiuri, şi cinci of five steps, illustrated through rectangles,
rezultate, reprezentate prin contururi de tip and five results, represented through
hexagonal: contours of rhombic type:
1°. Clarificarea sarcinii şi elaborarea 1°. Clarification of the task and elaboration
cerinţelor. of requirements;
Rezultat: Lista de cerinţe (specificaţia). Result: Requirements list (specification).
2°. Elaborarea conceptului, care are ca 2°. Elaboration of the concept, which has as
principale activităţi: main activities:
- identificarea problemelor esenţiale, - identification of the essential problems,
- stabilirea structurilor de funcţii, - establishment of the structure of functions,
- căutarea principiilor de rezolvare, - search of the solving principles,
- combinarea principiilor de rezolvare şi - combination of the solving principles and
consolidarea variantelor conceptuale, consolidation of the conceptual variants,
- evaluarea variantelor obţinute pe baza - evaluation of the obtained variants on
unor criterii tehnice şi economice the basis of adequate technical and
adecvate. economical criteria.
Rezultat: Conceptul (soluţia de principiu). Result: The concept (the principle solution).
3°. Elaborarea proiectului preliminar, care 3°. Elaboration of the preliminary project
cuprinde: contains:
- dezvoltarea de proiecte preliminare şi - development of preliminary projects and
elaborarea desenelor aferente, elaboration of the afferent drawings,
- selectarea celor mai bune proiecte - selection of the best preliminary
preliminare, projects,
- rafinarea şi evaluarea acestora pe baza - refining and evaluation of the best
unor criterii tehnice şi economice preliminary projects on the basis of
adecvate. adequate technical and economical criteria.
Rezultat: Proiectul preliminar. Result: The preliminary project.
4°. Elaborarea proiectului definitiv, care are 4°. Elaboration of the definitive project,
ca principale activităţi: which has as main activities:
- optimizarea şi finalizarea desenelor, - drawings optimization and finalizing,
- verificarea şi depistarea erorilor şi - errors’ control and elimination and costs
verificarea eficienţei costurilor, efficiency control,
- preparation of the preliminary list of
- pregătirea listei preliminare de repere şi a
component parts and of the
documentelor de fabricaţie.
manufacture documents.
Rezultat: Proiectul definitiv. Result: The definitive project.
5°. Elaborarea documentaţiei, care cuprinde: 5°. Elaboration of documentation, which contains:
- finalizarea detaliilor, - details finalizing,
- completarea desenelor de execuţie - completion of the detail drawings and of
(detaliu) şi a documentelor de fabricaţie, the manufacture documents,
- verificarea tuturor documentelor. - control of all documents.
Rezultat: Documentaţia de produs. Result: The product documentation.
65
Sarcină Task

Clarification of
Clarificare
sarcină
1. Clarificare sarcină

the task
Elaborare listă cerinţe 1. Clarify the task

Listă de cerinţe Specification

2. Identificarea problemelor esenţiale


2. Identify essential problems
Stabilirea structurilor de funcţii

Pr. conceptuală
Establish function structures

Conceptual
Căutarea principiilor de rezolvare
Search for solution principles

design
Combinarea şi alcătuirea Combine and firm up into concept variants
variantelor conceptuale Evaluate against tehnical and economic
Evaluarea tehnico – economică criteria

Concept
Informaţii pentru ajustarea listei de cerinţe

Concept
Information: adapt the specification
3. Dezvoltarea proiectelor
preliminare 3. Develop preliminary layouts and
Revenire şi îmbunătăţire

Selectarea celor mai bune proiecte form designs


Rafinarea şi evaluarea Select best preliminary layouts

Upgrade and improve


tehnico – economică Refine and evaluate against tehnical
and economic criteria

Embodiment design
Pr. constructivă

Proiect preliminar
Preliminary layout

4. Optimizarea şi finalizarea
desenelor
Verificarea proiectului şi a 4. Optimize and finalize designs
costurilor Check for errors and cost -effectiveness
Prepare the preliminary parts list and
Pregătirea documentelor de
production documents
fabricaţie

Proiect definitiv Definitive layout

5. Finalizarea detaliilor
Pr. de detaliu

5. Finalize details
Completarea desenelor de detaliu Complete detail drawings and
Detail design

şi a documentelor de fabricaţie production documents


Verificarea documentelor Check all documents

Documentaţie Documentation

Soluţie Solution

Fig. 3.8. Modelul procesului de design după Fig. 3.8. The Pahl’s and Beitz’s model of the design
Pahl şi Beitz [16]. process [16].

66
După Pahl şi Beitz, procesul de design In Pahl’s and Beitz’s opinion, the algorithm
cuprinde patru faze distincte (fig.3.8): contains four distinct phases (Fig. 3.8):
Faza I: Clarificarea sarcinii, care conţine Phase I: The task clarification, which
prima etapă; contains the first step,
Faza II: Proiectarea conceptuală, care Phase II: The conceptual design, which
conţine etapa secundă; contains the second step,
Faza III: Proiectarea constructivă, formată Phase III: The embodiment design,
din etapele 3° şi 4°; consisting of steps 3° and 4°,
Faza IV: Proiectarea de detaliu, care Phase IV: Detailing design, which contains
conţine etapa finală. the final step.
Conexiunile inverse dintre etape, necesare în The inverse connections between steps,
optimizarea iterativă, sunt evidenţiate prin necessary in the iterative optimization, are
modulul dreptunghiular din dreapta (fig. 3.8), highlighted through the rectangular module
intitulat Revenire şi îmbunătăţire, şi prin liniile from the right (Fig. 3.8), entitled Upgrade
orientate care fac legătura dintre acest modul and improve, and through the oriented lines
şi etapele algoritmului. Prin linia întreruptă, that link this module to the algorithm steps.
din partea stângă (fig. 3.8), este evidenţiat The information circuit (which meant to
circuitul informaţiei destinat readaptării listei readapt the requirements list when the
de cerinţe la diversele modificări care intervin different changes interfere in the
în etapele din aval. downstream steps) is highlighted through
the dashed line from the left side (Fig. 3.8).
Acest model, care are o recunoaştere
internaţională unanimă, a reprezentat una This model, that has a unanimous
din principalele surse care au stat la baza international recognition, represented one of
elaborării modelului german VDI (prezentat the main sources that underlain the German
în continuare). model VDI elaboration (further presented).

3.2.7. Modelul german VDI 3.2.7. The German Model VDI

Conform normei VDI-Richtlinien 2221, According to VDI-Richtlinien 2221 norms,


Uniunea Inginerilor Germani (Verein the German Engineers Union (Verein
Deutcher Ingenieure) modelează procesul Deutcher Ingenieure) models the design
de design, al produselor tehnice, printr-un process of the technical products through
algoritm de tipul celui ilustrat în fig. 3.9. an algorithm like the one from Fig. 3.9.
Acest algoritm reprezintă, evident, o Obviously, this algorithm represents a fine
variantă rafinată şi dezvoltată a algoritmului and developed variant of the algorithm from
din fig. 3.8, propus de Pahl şi Beitz. Fig. 3.8 developed by Pahl and Beitz.
În consens cu fig. 3.9, modelul VDI [20] According to Fig. 3.9, the VDI model [20]
conţine şapte etape (activităţi), reprezentate contains seven steps (activities),
prin dreptunghiuri ordonate numeric, şi prin represented through rectangles that are
şapte rezultate, ilustrate prin contururi de tip numerically arranged, and seven results,
paralelogram (v. comparativ şi fig. 3.8): illustrated through contours of parallelogram
type (see also Fig. 3.8):
1°. Clarificarea, definirea şi planificarea 1°. Task clarification, defining and planning.
sarcinii.
Result: The requirements list (PDS).
Rezultat: Lista de cerinţe (SDP).
2°. Establishment of the product function
2°. Determinarea funcţiei produsului şi a and its structure detailing.
structurii acestei funcţii.
Result: The function structure (the structure
Rezultat: Structura funcţiei (structura de of the product function).
subfuncţii)

67
Etape Rezultate
Faze
Sarcină

1 Clarificarea şi definirea sarcinii Faza I

Listă de cerinţe

Determinarea funcţiilor şi
2 structurilor de funcţii
Conexiuni iterative inverse între etape

Structura de funcţii

Completarea şi revizuirea cerinţelor


Căutarea principiilor de rezolvare
3 Faza II
şi a combinaţiilor acestora
Soluţii de principiu

4 Divizarea în module fezabile


Structura de module

Dezvoltarea proiectelor preliminare Faza III


5 pentru modulele cheie
Proiecte preliminare

6 Completarea proiectului global


Proiect definitiv

Pregătirea fabricaţiei şi a Faza IV


7 instrucţiunilor de operare
Documentaţie produs

Realizarea mai departe

Fig. 3.9. Abordarea generală a designului după VDI 2221 [20].

3°. Căutarea principiilor de rezolvare şi a 3°. Search of the solving principles and of
combinaţiilor acestora. their combinations; the variants’ evaluation.
Rezultat: Soluţia de principiu (conceptul). Result: The principle solution (the concept).
4°. Divizarea soluţiei de principiu în module 4°. Dividing the principle solution into
fezabile constructiv. constructively feasible modules.
Rezultat: Structura de module. Result: The structure of modules.
5°. Dezvoltarea de proiecte pentru modulele 5°. Project development for the key
cheie. modules.
Rezultat: proiecte preliminare. Result: the preliminary projects.
6°. Definitivarea proiectului global. 6°. Finalization of the global project.
Rezultat: proiectul definitv. Result: The definitive project.
7°. Pregătirea fabricaţiei şi a instrucţiunilor 7°. Preparation of manufacture and
de operare. operation instructions.
Rezultat: Documentaţia produsului. Result: The product documentation.

68
Stages Results Phases

Task

Phase I
1 Clarify and define the task
Requirements’ list

2
Iterate forwards and backwards between stages

Determine function and its structure


Function structure

Fulfill and adapt requirements


Phase II
3 Search for solution principles
Principles solution

4 Divide into feasible modules


Module structure

Phase III
5 Develop layouts of key modules
Preliminary layouts

6 Complete overall layout


Definitive layout

7 Prepare production and Phase IV


operating instructions
Product documents

Further realisation

Fig. 3.9. The VDI 2221 general design approach [20].

Ji în acest caz (fig. 3.9), procesul de design In this case (Fig. 3.9), the design process
cuprinde patru faze relativ distincte: consists of four relatively distinct phases too:
Faza I: Clarificarea, definirea şi planificarea Phase I: Task clarification, definition and
sarcinii: porneşte de la nevoia socială şi are planning; this phase starts from the social
ca rezultat lista de cerinţe, completată cu need and has as result the requirements
planificarea termenelor de realizare. list, completed with the timing planning.
Faza II: Proiectarea conceptuală: porneşte Phase II: The conceptual design starts from
de la lista de cerinţe şi are ca rezultat final the requirements list and has as final result
soluţia de principiu (conceptul produsului). the principle solution (the product concept).
Faza III: Proiectarea constructivă: are ca Phase III: The embodiment design has as
entitate de intrare soluţia de principiu şi ca input entity the principle solution and as
entitate de ieşire proiectul definitiv. output entity the definitive project.
Faza IV: Proiectarea de detaliu: are ca Phase IV: Detailing design has as input
entitate de intrare proiectul definitiv şi ca entity the definitive project and as output
entitate de ieşire documentaţia de produs. entity the product documentation.

69
Tab. 3.1. Exemplu simplificat de aplicare intuitivă a modelului VDI (fig. 3.9), în cazul unei plăci
hidraulice de control (prelucrat după VDI 2221).
Etape Rezultate Exemplu: Placă hidraulică de control
Lista de cerinţe
Temă

Definire
sarcină
R1 Puterea de ieşire:…………. Temperatură de funcţionare: ……
1 Lungime maximă: ………… …………………………….
Relaţia funcţiei logice globale …..

Schema logică de cuplare a


subfuncţiilor
2

R2 Structura funcţiei

3.1

Design conceptual (funcţional)


Efecte …………………………….

R3’
Soluţia de principiu - efecte
(Schema hidraulică)
3.2 Purtători de efecte Sub-funcţii Purtător de efecte
1 2 3
Conducere conducere axial radial şurub
Conectare piston
R3” conectare piston tr. cursor
rot.
Acţionare acţionare arc presiune magnet
x …………… x …
Soluţie de principiu -
configuraţie Structuri de rezolvare
4 (schemă geometrică)

R4 Cilindru de presiune
Piston
Arc

5 Design constructiv

R5

R6

7
Design de
detaliu

R7

70
Tab. 3.1. Simplified example of a VDI model application (see Fig.3.9): a control hydraulic plate
(after VDI 2221)
Steps Results Example: Control hydraulic plate
Requirements list

definition
Task

Task
R1 Output power:…………. Working temperature: ……
1 Maximum length: ……… ……………………………….
Global logical function relation ..

Logical scheme of the sub-


functions
2

R2 Function structure

3.1 Effects…………………………….

Conceptual design
R3’ Principle solution - effects
(Hydraulic scheme)

3.2 Sub- Effects carrier


functions 1 2 3
Effects carriers conduction axial radial screw
rot.
R3” Conduction connection tr. piston cursor
piston
Connection actuation spring pressure magnet

Actuation x …………… y …
Principle solution -
4 configuration
(geometrical scheme)

R4 Pressure cylinder
Piston
Spring

5 Embodiment design

R5

R6

7
Detailing

R7

71
În concepţia germană (şi nu numai), prin In German modeling (and not only) these
aceste faze sunt sintetizate componentele- phases synthesize the relatively autonomous
cheie, relativ autonome, ale procesului de key-components of the design process; each
design; fiecare dintre acestea formează of them represents the subject of a distinct
obiectul unei discipline distincte. discipline.
Conexiunile inverse, indispensabile în The inverse connections, that are essential to
optimizarea iterativă şi în readaptarea listei the iterative optimization and to the
de cerinţe, sunt similare cu cele din fig. 3.8, requirements list readapting, are similar to those
dar dispuse diferit. from Fig. 3.8, but are disposed differently.

3.2.8. Concluzii şi dezvoltări 3.2.8. Conclusions and developments

a) Modelul de referinţă. Ţinând seama că a) The reference model. Taking into


modelul VDI integrează şi explicitează account that the VDI model integrates and
sintetic modelele precedente, acesta va fi explains synthetically the previous models,
considerat în continuare ca model de this will be further considered as the
referinţă al procesului de design. reference model of the design process.
Ca exemplu de aplicare, în tab. 3.1 sunt The design steps from Fig. 3.9 are explained
explicitate intuitiv etapele de proiectare din intuitively in Tab. 3.1 for a representative
fig. 3.9, în cazul unei plăci hidraulice de example: the case of a control hydraulic plate
control (sursă: VDI 2222); conform tab. 3.1, în (source: VDI 2221); in the case of this example
acest exemplu, se obţine o structură de funcţii and according to Tab. 3.1, a structure of logical
logice, iar etapa 3° (v. fig. 3.9) este divizată în subfunctions is obtained and step 3° (see
două subetape: Fig. 3.9) is divided into two substeps:
3.1. Căutarea principiilor de rezolvare şi a 3.1. Search of the solving principles and of
structurilor acestora în planul efectelor; their structures in the effects plane and
3.2. Căutarea principiilor de rezolvare şi a 3.2. Search of the solving principles and of
structurilor acestora în planul configuraţiei their structures in the effects carriers’
purtătorilor de efecte. configuration plane.
La subetapa 3.1, efectele sunt descrise prin In the step 3.1, the effects are described by
relaţii analitice, iar soluţia de principiu analytical relations and the principle
(solutia conceptuală) din planul efectelor (conceptual) solution, from the effects’
este ilustrată printr-o schemă hidraulică. plane, is illustrated by a hydraulic scheme.
La subetapa 3.2, din structurile de rezolvare, In the second substep 3.2, from the solving
rezultate din matricea morfologică, s-a structures that were obtained from the
obţinut soluţia de principiu (conceptuală), morphological matrix, the principle (concept-
din planul configuraţiei, reprezentată sub tual) solution (from the configuration plane)
formă de schemă geometrică (purtătorii de was obtained; this was represented as a
efecte corespunzători sunt ilustraţi în geometrical scheme (the corresponding
amonte, de asemenea, sub formă de effects’ carriers are illustrated in upstream
scheme geometrice). as geometrical schemes too).

b) Domenii de aplicare. Modelul VDI, în b) The domains of application. The VDI


varianta din fig. 3.9, este un model general de model, in the variant from Fig. 3.9, is a
proiectare/dezvoltare, destinat cu precădere general model of design/development,
produselor tehnice, în care componenta designated mainly to the technical products in
mecanică ocupă un loc important; pentru which the mechanical component occupies
exemplificare, în fig. 3.10 este explicitată an important place; for instance, the
extinderea modelului în cazul unui produs extension of the model for a mechatronic
mecatronic, din ramura mecanicii fine [20]. product from fine mechanics [20] is explained
Modelul VDI (fig. 3.9) poate fi extins, de in Fig. 3.10. The VDI model (Fig. 3.9) can be
asemenea, pentru proiectarea şi dezvoltarea extended for design and development of
de tehnologii şi software [20]. technologies and software too [20].
72
c) Dihotomia divergenţă-convergenţă c) The divergence-convergence dichotomy
Această dihotomie însoţeşte generarea şi This dichotomy accompanies the generation
selectarea soluţiilor, din etapele oricărui and selection of solutions, from any design
proces de design. Acest aspect este process steps. This aspect is highlighted
evidenţiat şi ilustrat grafic în fig. 3.11 (sursă: and graphically illustrated in Fig. 3.11 (the
VDI 2222/77); conform fig. 3.11, într-o etapă source: VDI 2222); according to Fig. 3.11, in
intermediară cu mai multe variante de an intermediate step with more solving
rezolvare (divergenţă), variantele înnegrite variants (divergence), the blacked variants
sunt selectate (prin evaluare tehnico- are selected (through the technical and
economică) ca entităţi de plecare pentru economical evaluation) as input entities for
etapa următoare (convergenţă). the next step (convergence).

d) Proiectare serială, proiectare paralelă d) Serial design, parallel design (or


(sau simultană) şi proiectare concurentă. simultaneous) and concurrent design.
Aceste tipuri de proiectare se referă la fluxul These design types refer to the
cronologic de rezolvare a fazelor şi etapelor chronological flow of solving the phases and
dintr-un proces de proiectare steps from a design process.
Proiectarea serială este proiectarea de tip The serial design is the traditional design,
tradiţional, în care fluxul principal de in which the main solving flow (excepting
rezolvare (abstracţie făcând de feedback- the iterative optimization feedbacks)
urile iterative de optimizare) parcurge pe finalizes in turn each step / phase.
rând fiecare etapă/fază.
Aceasta înseamnă că rezolvarea unei This means that the resolution of a
etape/faze este declanşată numai după phase/step is released only after the
finalizarea etapei/fazei precedente. previous phase/step is finished.
Aplicată produselor noi şi complexe, When is applied to new and complex
proiectarea serială este caracterizată prin products, the serial design is
risipă de timp şi de resurse; obţinerea characterized by waste of time and
calităţii este, de asemenea, costisitoare resources; quality achievement is
deoarece corectarea oricărei erori, expensive too because the correction of
depistate într-o etapă finală, impune each error (found in the final step) imposes
realuarea ciclului în condiţiile unor cheltuieli the cycle resuming under the conditions of
suplimentare ridicate high supplementary costs.
Proiectarea paralelă, întâlnită şi sub The parallel design, known also as
denumirea de proiectare simultană, se simultaneous design, differs from the serial
deosebeşte de proiectarea serială prin design by the fact that a step (or sub-step)
aceea că soluţionarea unei etape (sau solving doesn’t wait the previous step
subetape), nu aşteaptă rezolvarea etapei finalization, but is released when a
precedente, ci este declanşată în momentul minimum of necessary information is
în care s-a acumulat un minimum necesar accumulated.
de informaţie.
Evident, realizarea acestui deziderat Obviously, this desideratum imposes a
impune o organizare dinamică a echipei de dynamic organization of the design team
proiectare şi, implicit, a comunicării dintre and, implicitly, of the communication
grupele din componenţa acesteia. between the team groups.
Explicitarea modelului VDI (fig. 3.9), în The explanation of the VDI model (Fig. 3.9),
condiţiile proiectării de tip paralel, este under the parallel design conditions, is
ilustrată grafic în fig. 3.12 [20]; conform graphically illustrated in Fig. 3.12 [20];
acestei figuri, prin divizarea etapei 3° (v. fig. according to this figure, by dividing step 3°
3.9) în k subetape relativ autonome, intervin (see Fig. 3.9) into k sub-steps that are
k fluxuri în paralel, a căror rezolvare poate fi relatively autonomous, there interfere k parallel
abordată simultan. flows, which can be solved simultaneously.

73
Etape Rezultate Faze
Temă

1 Clarificarea şi definirea
temei
Lista de cerinţe

Stabilirea funcţiilor şi a
2
structurilor acestora
Proiectare
conceptuală

Structuri de funcţii

Căutarea principiilor de rezol-


3 vare şi a structurilor acestora Soluţii de principiu

Optică Mecanică Electromecanică Electronică Software

Divizarea în module
4

74
fezabile
Structura
Schemă optică Modul de mişcare Modul de antrenare Structură de conectare programului
Configurarea dimensională
Proiectarea

5
constructivă

a modulelor

Conexiuni iterative inverse între etape


Proiectarea Proiect preliminar Planul logic şi
sistemului optic al sistemului de mişcare proiectul acestuia Programe
Adaptarea şi completarea listei de cerinţe

6 Configurarea produsului
global

Proiect global Programul de


funcţionare

7 Prelucrarea datelor
de detaliu
Proiectarea

Documentele cu datele Documentaţie Planurile Documentaţia


optice şi anexele de fabricare constructivă fluxurilor programelor

Realizarea în continuare

Fig. 3.10. Exemplu de extindere a modelului VDI în cazul unui produs mecatronic, din ramura mecanicii fine (sursă VDI 2221)

74
Steps Results Phases
Task

1 Task clarification and


definition
Requirements’ List

Function and its structure


2
design

establishment
Conceptual

Function structure

Search of the solving


3 Principle solutions
principles and their structures

Optics Mechanics Electromechanics Electronics Software

Division into fezable


4
modules

75
Optical scheme Movement module Actuation module Connecting structure Program structure
design

Modules dimensional
5
Embodiment

configuration
Optical system Preliminary project of the Logical plane

Inverse iterative connections between steps


design movement system and its project Programs
Global product
6
configuration
Adapting and completion of the list requirement

Global project Functioning


program
.

7 Data processing
design
Detailing

Documents with optical Embodiment Flows Programs


data and manufacture documentation planes documentation

Further realization

Fig. 3.10. Example of extending the VDI model for a mechatronic product from fine mechanics (source VDI 2221).
75
Planificare Sarcini Tasks

Planing
Funcţie globală Global function

Subfuncţii

Subfunctions

Conceptual design
Design conceptual

Principii de
rezolvare Solving
pronciples

Structuri de
rezolvare Solving
structures
Variante – concept

Concept variants
Embodiment design
Design constructiv

Proiecte dimensionale Dimensional projects

Asamblări Selected
selectate assemblings

Variante –
proiect pentru
subansambluri Project –
variants for
Proiect final subassemblies
Design de detaliu

Final project
Detailing

Proiectarea de
detaliu a
componentelor Components
detailing
Documentaţie de
Manufacture
fabricaţie
documentation

Fig. 3.11. Divergenţe şi convergenţe în Fig. 3.11. Divergences and convergences in the
procesul de design. Elementele înnegrite indică design process. The blacked elements indicate the
variantele alese pentru demararea fazei chosen variants for the following phase start
următoare (sursă: VDI 2222). (source: VDI 2222).

76
1

3I 3 II 3 III 3IV

4I 4 II 4 III 4 IV

5I 5 II 5 III 5 IV

6I 6 II 6 III 6 IV

7I 7 II 7 III 7 IV

Fig. 3.12. Explicitarea modelului VDI în condiţiile proiectării de tip paralel (sursă: VDI 2221).

Fig. 3.12. The VDI model explanation in the conditions of parallel design (source: VDI 2221).

Proiectarea concurentă se referă la The concurrent design refers to the


utilizarea unui model de proiectare, în utilization of a design model in the conditions
condiţiile aplicării ingineriei concurente. of simultaneous or concurrent engineering.
Ingineria concurentă este o abordare Concurrent engineering is a systemic
sistemică care optimizează managementul approach that optimizes the information
informaţiei, în faza de proiectare-dezvoltare, management in the design – development
prin integrarea adecvată a acestei faze cu phase, by an adequate integration of this
toate celelalte faze ale ciclului de viaţă al phase with all the other phases of the
produsului. Ca urmare, luarea deciziilor, în product life cycle. Therefore, taking a
faza de proiectare-dezvoltare, are loc prin decision in the design – development phase
armonizarea punctelor de vedere din toate is made through the harmonization of the
componentele ciclului de viaţă al produsului. points of view from all the components of
Ingineria concurentă se distinge prin trei the product life cycle. Three main aspects
aspecte principale [2]: define the concurrent engineering [2]:
a) utilizarea echipelor mixte multifuncţionale a) use of mixed or cross-multifunctional teams
(d.p.d.v. profesional), (from the professional point of view),
b) aplicarea proiectării paralele şi b) application of parallel design and
c) parteneriatul furnizorilor cu echipele c) partnership of the suppliers with the
mixte. mixed teams.
Ingineria Concurentă (denumită uneori şi Concurrent Engineering (called also some-
Dezvoltarea Integrată a Produselor sau times Integrated Product Development or
Inginerie Simultană) a fost definită prima Simultaneous Engineering) was first defined
dată de către Institutul pentru Analiza by the Institute for Defence Analysis (IDA)
Apărării (IDA), în raportul său din decembrie in its report from December 1988 as [22]: a
1988 [22] ca fiind: o abordare sistematică a systematic approach to the integrated
proiectării concurente integrate a produselor concurrent design of products and their
şi proceselor lor conexe, inclusiv fabricarea related processes, including manufacture
şi procesele suport; această abordare este and support; this approach is intended to
menită să genereze dezvoltatori, care să ţină cause the developers, from the outset, to

77
2.
PROIECTAREA
PRODUSULUI
Nevoia Docum.
socială produsului

1. 3.
Identificarea Fabricarea
nevoii sociale produsului

Părţi
Părţi BAZĂ DE Produs
reutilizate/
înlăturate I FORMAŢII finit
reciclate

6. 4.
Reciclare, Vânzare şi
reutilizare şi instalare
înlăturare

Produs Produs
uzat
5.
instalat
Exploatare şi
întreţinere

Fig. 3.13,a. Algoritm


generalizat de modelare
a ciclului de viaţă al
unui produs.

2.PROIECTAREA
CO CEPTUALĂ

Soluţia
SDP
concep-
(Lista de
tuală
cerinţe)

1. 3.
Elaborarea Proiectarea
5evoia socială

BAZĂ DE
SDP (listei constructivă
de cerinţe) I FORMAŢII

Proiect
final
4.
Elaborarea
documentaţiei de
produs

Fig. 3.13,b. Algoritm


generalizat pentru detalierea
proiectării unui produs
Documentaţia produsului
(etapa 2 din schema a).
78
2.
PRODUCT
DESIGN
Social Product
need document

1. 3.
Social need Product
identification manufacture

Disposal Recycling I FORMATIO Finished


parts parts BASIS product

6. 4.
Recycling and Sell and
disposal installation

Worn-out 5. Installed
product product
Use and
maintenance
Fig. 3.13,a. A generalized
algorithm for the modeling
of the product life-cycle.

2.CO CEPTUAL
DESIG

PDS Concep-
(Require- tual
ments list) solution

1. 3.
PDS (Require- Embodiment
I FORMATIO
Social need

ments’ list) design


elaboration
BASIS

Final
layout
4.
Product
documentation
establishing

Fig. 3.13,b. A generalized


algorithm for the detailing
of a product design
(step 2 from Fig. 3.13,a). Product documentation

79
seama, de la început, de toate elementele consider all elements of the product life
ciclului de viaţă al produsului, de la concepţie cycle from conception through disposal,
la eliminare, inclusiv calitatea, costul, including quality, cost, schedule, and user
calendarul, precum şi cerinţele utilizatorului. requirements.
Prin utilizarea ingineriei concurente, cu By applying concurrent engineering, mainly
precădere în cazul produselor noi şi for the new and complex products, there are
complexe, se asigură scurtarea timpului de ensured time shortening for design –
proiectare-dezvoltare, creşterea calităţii şi development, quality increase and cost
reducerea costului pe un ciclu de viaţă al reduction on the product life cycle. This type
produsului. Acest tip de proiectare şi-a of design proved its efficiency mostly in
dovedit eficienţa, mai ales în aviaţie. aircraft industry.
e) Variantă generalizată de modelare a e) The generalized variant of the design
procesului de design process modeling
Pornind de la noua variantă de modelare a A new modeling variant, that details the
ciclului de viaţă al unui produs, ilustrată în product design (the shadowed step from
fig. 3.13,a (v. şi fig. 3.3), în fig. 3.13,b s-a Fig. 3.13,a), is proposed in Fig. 3.13,b,
propus o nouă variantă de modelare care starting from the new modeling variant of
detaliază etapa umbrită din fig. 3.13,a: the life cycle (Fig. 3.13,a and Fig. 3.3).
proiectarea produsului.
Modelul din fig. 3.13,b este o variantă The model from Fig. 3.13,b is a variant
derivată din modelul VDI (fig.3.9), prin derived from the VDI model (Fig. 3.9) by
simplificare şi generalizare. simplification and generalization.
Conform fig. 3.13,b, această variantă de According to Fig. 3.13,b, this modeling
modelare este centrată pe o bază de variant is centered on an adequate
informaţii adecvată, porneşte de la o nevoie information basis, starts from a social need
socială (anterior identificată) şi cuprinde patru (previously identified) and contains four
etape şi patru rezultate, respectiv: steps and four results:
1°. Elaborarea SDP (listei de cerinţe); 1°. PDS (requirements’ list) elaboration:
Rezultat: SDP (lista de cerinţe), însoţită de Result: the PDS (requirements’ list),
planificarea termenelor de realizare, accompanied by timing planning,
2°. Proiectarea conceptuală; 2°. Conceptual design;
Rezultat: Soluţia conceptuală, soluţia de Result: the conceptual solution, principle
principiu sau conceptul produsului, solution or the product concept,
3°. Proiectarea constructivă ; 3°. The embodiment design;
Rezultat: Proiectul final (definitiv) şi Result: the final (definitive) project and
4°. Elaborarea documentaţiei de produs; 4°. Elaboration of product documentation;
Rezultat: Documentaţia produsului. Result: Product documentation.
După cum se observă, etapele variantei The proposed variant’s steps (Fig. 3.13,b)
propuse (fig. 3.13,b) coincid cu fazele coincide to the VDI model phases (Fig. 3.9),
modelului VDI (fig. 3.9), iar rezultatele and its results coincide to the key-results
acestei variante coincid cu rezultatele-cheie from the VDI model.
din modelul VDI.
Conexiunile inverse dintre etape (fig. 3.13,b), The inverse connections between steps
necesare pentru optimizarea iterativă şi pentru (Fig. 3.13,b), which are necessary in the
readaptarea listei de cerinţe, pot fi realizate iterative optimization and in readapting the
atât direct, prin fluxul periferic de informaţie, cât requirements list, can be made directly,
şi indirect prin baza de informaţii. through the peripheral information flow and
indirectly, through the information basis.
În continuare, în cap. 4, urmează să fie
detaliată etapa reprezentată umbrit în The technical products’ conceptual design
fig. 3.13,b: proiectarea conceptuală a (the shadowed step from Fig. 3.13,b) will be
produselor tehnice. further detailed in chapter 4.

80
4. MODELAREA PROIECTĂRII 4. CONCEPTUAL DESIGN
CONCEPTUALE A MODELING OF TECHNICAL
PRODUSELOR TEHNICE PRODUCTS
Denumirile de proiectare conceptuală şi The denominations of conceptual design
proiectare funcţională sunt sinonime. Prima and functional design are synonymous. The
denumire, mai des întâlnită în literatură, former, much more used in literature, is
este derivată din mai vechea noţiune, de derived from an older notion, of product
concept al produsului, folosită pentru concept, used for the result of this design.
rezultatul acestei proiectări. Noua The new terminology promotes the notion of
terminologie promovează noţiunea de product principle solution, instead of the
soluţie de principiu a produsului, în locul concept notion; momentary, both notions
noţiunii de concept; momentan, în literatură still coexist in literature.
coexistă încă ambele noţiuni.
Denumirea de proiectare funcţională este The denomination of functional design is
derivată din noţiunea de funcţie a produsului, derived from the notion of product function,
care constituie instrumentul de bază cu care which represents the base instrument with
operează curent acest proces de proiectare; which this design process currently
cu toate că funcţia produsului este o noţiunea operates; although the product function is a
frecvent utilizată, denumirea de proiectare very used notion, the denomination of
funcţională este mult mai puţin întâlnită decât functional design is much less met than
cea de proiectare conceptuală. conceptual design.
În continuare este utilizată, cu precădere, Further, the denomination of conceptual
prima denumire, care este comună design is used, as it is common to the main
principalelor şcoli de design industrial. industrial design schools.
Pentru o mai bună înţelegere, modelarea For a better understanding, the conceptual
proiectării funcţionale este precedată de o design modeling is preceded by a succinct
succintă prezentare a elaborării SDP sau presentation of the PDS or requirements’
listei de cerinţe (v. fig. 3.13,b). list elaboration (see Fig. 3.13,b).
Sunt prezentaţi apoi succint cei mai Then, there are succinctly presented the
reprezentativi algoritmi propuşi în most representative algorithms, proposed in
literatură, pentru modelarea proiectării literature, for the conceptual design
conceptuale; pe baza acestora, este modeling. Afterwards, a new variant of
derivată apoi o nouă variantă de modelare generalized modeling (described through an
generalizată, descrisă printr-un algoritm de algorithm like those from Fig. 3.13) is
tipul celor din fig.3.13. derived from the previous ones.
În finalul capitolului sunt explicitate etapele The steps of this new variant, less
noului algoritm de proiectare funcţională, approached in the previous chapters, are
mai puţin abordate în capitolele precedente. explicated at the end of this chapter.

4.1. DESPRE ELABORAREA LISTEI 4.1. ON THE REQUIREMENTS’ LIST


DE CERINŢE (SDP) (PDS) ELABORATION

Elaborarea listei de cerinţe (SDP), întâlnită The requirements’ list (PDS) elaboration,
în literatura germană şi sub numele de met in the German literature as product
planificarea produsului, este prima etapă a planning, is the first step of any design
oricărui proces de proiectare (fig. 3.13,b). process (fig. 3.13,b).
Această activitate, multidisciplinară şi This multi-disciplinary and extremely
deosebit de laborioasă, porneşte de la o laborious activity starts from a certain social
anumită nevoie socială şi se finalizează need and is finished through a requirements’
printr-o listă de cerinţe(SDP), completată cu list (or PDS, see Fig. 3.13,b), completed with

81
termene de realizare. În locul listei de terms of realization. Instead of requirement’s
cerinţe, în literatura de limbă engleză este list, in the English literature it is met the abbr.
preferată prescurtarea PDS (Product PDS (Product Design Specification);
Design Specification), adică Specificaţia de however, it is frequently used the simple
Design a Produsului (SDP); în paralel însă, denomination of specification, in parallel to
se foloseşte frecvent şi denumirea simplă this term.
de specificaţie (specification).
În fig. 4.1 este ilustrat algoritmul de The algorithm for the elaboration of the
elaborare a listei de cerinţe (SDP), după requirements’ list (PDS), after Pahl and
Pahl şi Beitz [16], iar în fig. 4.2, este Beitz [16], is illustrated in Fig. 4.1, while in
prezentat un exemplu simplificat de listă de Fig. 4.2 it is presented a simplified example
cerinţe, prelucrat din aceeaşi sursă [16]; în of a requirements’ list, processed from the
concepţia autorilor Pahl şi Beitz [16], same source [16]; in Pahl’s and Beitz’s view
principalele proprietăţi, care intervin uzual în [16], the main properties that usually
formularea tehnică a cerinţelor, sunt interfere in the technical formulation of
descrise prin următoarele titluri (însoţite de requirements, are described through the
date calitative şi cantitative): following titles (accompanied by essential
qualitative and quantitative data):
1) Geometrie (mărime, lungime, lăţime, 1) Geometry (e.g. size, length, width,
înălţime, diametru, volum, gabarit etc.); height, diameter, volume, overall size);
2) Cinematică (tipul mişcării, poziţie iniţială 2) Kinematics (e.g. motion type, initial and
şi finală, deplasare liniară, deplasare final position, linear or angular
unghiulară, viteză, acceleraţie etc.); displacement, velocity, acceleration);
3) Forţe (sensul şi mărimea forţei/cuplului, 3) Forces (e.g. force/torque direction and
greutatea, deformaţia, rigiditatea, module, weight, deformation, rigidity,
elasticitatea, frecvenţa, stabilitatea etc.) elasticity, frequency, stability);
4) Energie (electrică, mecanică, chimică 4) Energy (e.g. electrical energy,
etc., parametrii de stare, intrări, ieşiri, mechanical energy, chemical energy,
randament etc.); state parameters, inputs, outputs,
efficiency);
5) Material (proprietăţi fizice şi chimice, 5) Material (e.g. physical and chemical
materiale auxiliare, materiale prescrise, properties, auxiliary materials,
reguli de aprovizionare etc.); prescribed materials, supplying rules );
6) Semnale (intrări şi ieşiri, formă, afişare, 6) Signals (e.g. inputs and outputs, form,
echipament de control etc.); display, control equipment);.
7) Siguranţă (principiile siguranţei directe, 7) Safety (e.g. principles of the direct safety,
sisteme de protecţie, siguranţa protection systems, operator and
operatorului şi a mediului etc.); environment safety);
8) Ergonomie (relaţia om-maşină, tipul 8) Ergonomics (e.g. relation man-machine,
operaţiei, iluminare, estetică etc.); operation type, lighting, aesthetics);
9) Fabricaţie (precizia şi calitatea de 9) Manufacture (e.g. possible manufacture
fabricaţie posibile, metode de fabricaţie accuracy and quality, favorite
preferate, mijloace de producţie, limite manufacture methods, production
de fabricaţie etc.); means, manufacture limits);
10) Controlul calităţii (posibilităţi şi mijloace 10) Quality control (e.g. possibilities and
de testare şi măsurare, norme şi means of testing and measurement,
standarde speciale etc.); special norms and standards);
11) Montaj (reguli speciale de montaj, 11) Assembling (e.g. assembling special
instalare, fundaţie etc.); rules, installation, foundation);

82
12) Transport (restricţii de transport, spaţiu, 12) Transport (e.g. transport restrictions,
mijloace de transport, condiţii de space, transport means, manipulation
manipulare şi despachetare etc.); and unpacking conditions);
13) Punere în funcţiune (silenţiozitate, 13) Putting into service (e.g. noiseless,
condiţii speciale de încărcare etc.); special conditions of loading up);
14) Întreţinere (revizii periodice, completare, 14) Maintenance (e.g. periodical revisions,
schimbare sau reparare, curăţire etc.); completion, change or reconditioning,
cleaning);
15) Reciclare (reutilizare, reprocesare, 15) Recycling (e.g. reuse, reprocessing,
depozitare, înlăturare etc.); depositing, removal);
16) Costuri (costuri maxime admise pentru 16) Costs (e.g. admissible maximum costs
fabricare, costuri de uzinare, investiţii, for manufacture, manufacture costs,
pierderi etc.); investments, losses);
17) Programare (date de finalizare pentru 17) Programming (e.g. data for finishing the
etapele dezvoltării, data de livrare etc.). development steps, delivery date).
O altă variantă germană de identificare a Another German variant for the
cerinţelor, în funcţie de fazele de viaţă ale identification of requirements, in terms of
produsului, este prelucrată calitativ în the product life phases, is qualitatively
fig. 4.3, după Ehrlenspiel [8, 9, 20]: pe processed in Fig. 4.3, after Ehrlenspiel
coloane sunt desemnate tipurile de cerinţe [8, 9, 20]: in columns there are enclosed the
(tehnice, economice, organizatorice, requirements’ types (technical, economical,
legislative etc.), iar pe linii sunt desemnate organizational, legislative etc.) and in rows -
fazele de viaţă ale produsului. the product life phases.
Pentru comparaţie, în fig. 4.4,a este For comparison, in Fig. 4.4,a it is illustrated,
ilustrată, sub formă de algoritm, aria de as an algorithm, the research and analysis
cercetare şi analiză utilizată de Pugh [17] în area used by Pugh [17] in the PDS
elaborarea SDP (listei de cerinţe); alăturat, (requirements’ list) elaboration; nearby, in
în fig. 4.4,b, este reprezentat calitativ, după Fig. 4.4,b, it is represented qualitatively the
aceeaşi sursă [17], formularul PDS. PDS blank form, taken from the same
Conform fig. 4.4,a şi b, în abordarea de tip source [17]. According to Fig. 4.4,a and b,
Pugh, un loc important revine analizei celui an important place in Pugh’s approach, is
mai bun produs concurent. given to the analysis of the best competitive
product.
Un instrument relativ recent, promovat de
literatura de limbă engleză, pentru a evalua şi A relative recent instrument, promoted by
ordona cerinţele, se referă la analiza QFD the English literature, for the assessment
(Quality Function Deployment), care ar putea and ordering of requirements, is referring at
fi tradusă liber prin: analiza funcţional- the QFD analysis (Quality Function
calitativă a unui produs. Această metodă de Deployment). This analysis method [2, 15,
analiză [2, 15, 18], destinată dezvoltării 18], dedicated to the products development,
produselor, se bazează pe un tabel is based on a table (see Fig. 4.5), which is
(v. fig. 4.5), denumit plastic „casă a calităţii“. plastically called “house of quality”.
Pentru a sugera intuitiv modul de operare al In order to suggest intuitively the way this
acestei metode, în fig. 4.5 s-a ilustrat un method operates, in Fig. 4.5 was illustrated
exemplu de aplicare (adaptat după [2, 18]), an example of application (adapted after [2,
pentru un produs de tip geantă de voiaj. 18]), for a product of handbag type.
În conformitate cu fig. 4.5, tabelul de analiză
(casa calităţii) cuprinde 8 compartimente According to Fig. 4.5, the analysis table
(A, A1, A2, B, AB, B1, B2, B3), cu următoarele (house of quality) consists of 8
semnificaţii: compartments (A, A1, A2, B, AB, B1, B2, B3),
with the following meanings:

83
Piaţă Alte surse Firmă

1 Analiza situaţiei

-Recunoaşterea fazei ciclului de viaţă


-Construirea matricei produs – piaţă
-Aprecierea competenţei propriei firme
-Determinarea stării tehnologice
-Estimarea dezvoltării viitoare
Analiza situaţiei
2 Formularea strategiei de căutare
-Identificarea oportunitatilor strategice:
fluctuaţii, împărţiri de piaţă, noi
domenii, limite produs.
-Identificarea necesităţilor şi tendinţelor
-Considerarea ţintelor firmeii
-Delimitarea câmpurilor de căutare
Câmpuri de căutare
3 Găsirea ideilor de produs

-Analiza câmpurilor externe de căutare:


Structuri de functii
Principii de rezolvare
Proiecte constructive
Structuri de sisteme

Idei de produs
4 Selectarea ideilor de produs

-Evaluare pe baza unor criterii adecvate

Ideea de produs selectată


5 Definirea produselor

-Elaborarea mai detaliată a ideilor selectate


-Definirea cerinţelor produsului

Propunere produs
6 Clarificare şi elaborare

-Completarea cerintelor externe


-Adăugarea cerinţelor interne
-Completarea criteriilor de evaluare

Lista de cerinţe

Proiectare

Fig. 4.1. Algoritmul elaborării listei de cerinţe (SDP) după Pahl şi Beitz [16].

84
Market Other sources Firm

1 State analysis

-Recognition of the life-cycle phase


-Buiding of the product –market matrix
-Estimation of the own firm competence
-Establishment of the technological state
-Estimation of the future development

State analysis
2 Formulation of the searching strategy

-Identification of the strategic opportunities:


fluctuations, market partitions, new
domains, product limits.
-Identification of necessities and trends
-The firm’s targets taking into consideration
-Delimitation of the searching fields

Searching fields
3 Find of product ideas

-Analysis of the external searching fields:


Structure of functions
Solving principles
Constructive projects
Systems’ Structures

Product ideas
4 Selection of product ideas

-Evaluation based on adequate criteria

The selected ideas


5 Products defining

-More detailed elaboration of the selected ideas


-Defining of the product requirements

Product proposal
6 Clarification and elaboration

-Completion of external requirements


-Adding of internal requirements
-Completion of evaluation criteria

The requirements’ list

Design

Fig. 4.1. Algorithm for the requirements’ list (PDS) elaboration by Pahl and Beitz [16].

85
LISTA DE CERIŢE
Pag 1
pentru proiectul de produs: &IVELMETRU de COMBUSTIBIL

D (dorinţă)
C (cerinţă)
Persoana
Modificări sau
Cerinţe respon-
(date)
sabilă

1. Recipient, fixare, distanţă


C Volumul recipientului 20 – 160 l, formă precizată
C Material: oţel sau plastic
Fixare pe recipient : d
D Cu flanşă h
C Pe faţa superioară la înălţimea H:
H = 150 – 600 mm H
D d = Ø71 mm, h = 20 mm
C Distanţa de la recipient la instrumentul indicator: 3–4 m
D 1–20 m
2. Combustibil, plaja de temperatură
C Benzină sau motorină: -25oC … +65oC (operare) şi
-40oC … +100oC (mediu ambiant)
3. Semnal, energie
D Ieşire nivelmetru: semnal electric
C Sursă disponibilă de energie: curent continuu la 6, 12, 24 V cu variaţie între –15 …
+25%

C Precizia semnalului de ieşire: ± 3%


C Sensibilitatea de răspuns: 1% din semnalul maxim de ieşire
C Semnal neafectat de unghiul suprafeţei de lichid
C Posibilitate de calibrare a semnalului
C Conţinut minim măsurabil: 3% din valoarea maximă
4. Condiţii de funcţionare
C Acceleraţie orizontală: ± 10 m/s2
C Acceleraţie ascensională: până la ± 30 m/s2
C Înclinare longitudinal 30o şi laterală max. 45o
C Recipient nepresurizat
5. Cerinţe de testare
C Teste de stropire cu soluţie de sare a componentelor
C 6. Durata de viaţă preconizată: 5 ani
D 7. Fabricaţie: Simplu de adaptat la diferite mărimi de recipient
8. Întreţinere
C Fără întreţinere (se înlocuieşte)
9. Cantitate: 5000 buc / zi pentru cel mai solicitat tip
10. Costuri: costuri de fabricare ≤ 1,5 E / buc

Fig. 4.2. Lista de cerinţe (SDP) pentru proiectul de produs: nivelmetru de combustibil (exemplu
simplificat, prelucrat după: Pahl şi Beitz [16]).

86
REQUIREMETS’ LIST
Pag 1
for the product project: FUEL SURVEYOR’S LEVEL

(requirement)
Modifications

or D (wish)
(data)

Responsi-
Requirements
C

ble person

11. Recipient, fastening, distance


C The recipient volume 20 – 160 l, specified form
C Material: steel or plastic
Fastening on the recipient: d
D With flange h
C On the superior face at a height H:
H = 150 – 600 mm H
D d = Ø71 mm, h = 20 mm
C The distance from the recipient to the indicating apparatus: 3–4 m
D 1–20 m
12. Fuel, temperature range
C Petrol or diesel oil: -25oC … +65oC (operation) and
-40oC … +100oC (environment)
13. Signal, energy
D Apparatus output: electrical signal
C Available energy source: direct current at 6, 12, 24 V with variation between –15 …
+25%

C Accuracy of the output signal: ± 3%


C Responsiveness: 1% from the maximum output signal
C Signal unaffected by the angle of the liquid surface
C Possibility of calibrating the signal
C Minimum measurable content: 3% from the maximum value
14. Working conditions
C Horizontal acceleration: ± 10 m/s2
C Ascending acceleration: up to ± 30 m/s2
C Longitudinal inclination 30o and lateral max. 45o
C Un-pressurized recipient
15. Testing requirements
C Tests of spraying with salt solution of the components
C 16. Recommended life time: 5 years
D 17. Manufacture: Simple to adapt to different recipient sizes
18. Maintenance
C Without maintenance (it is replaced)
19. Quantity: 5000 pieces / day for the most required type
20. Costs: manufacture costs ≤ 1,5 E / piece

Fig. 4.2. The requirements’ list (PDS) for the product project: fuel surveyor’s level (simplified
example, after: Pahl and Beitz [16]).

87
Tipul cerinţelor
Fizico - Referitoare
Economice &ormative Organizatorice Diverse
Etapele tehnice la OM
vieţii produsului
1 2 3 4 5 6
Planificarea 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6
Proiectarea 2 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6
Fabricarea 3 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6
Desfacerea 4 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6
Instalare / exploatare 5 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6
Reciclare / înlăturare 6 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6

Fig. 4.3. Variantă matriceală simplificată de generare a cerinţelor, în funcţie de fazele de viaţă
ale produsului (prelucrare după [8, 9, 20]).

Tema

Literatura de
specialitate

Rapoarte, procedee, Produse concurente Persoane oficiale şi Date


Brevete şi produse statistice
manuale particulare
asemănătoare reprezentative

Caracteristicile Publicaţii Identificarea


produselor despre piaţă ofertelor pieţei

Opinii / reacţii la Chestionare


produsele în
exploatare

Analiza parametrică Grafice cu ofertele


pieţei
Analiza
Identif. cerinţelor necesităţilor
Analiza matriceală
pieţei

Identif. celui mai


bun produs
concurent
Formularea
SDP

Produs………
Data………… Ediţia………
Parametrii
Performanţa: Cel mai bun Modelul nostru Prezentul proiect Poziţie în lume
produs concurent curent (intenţie) (ţintă)
Descriere

Siguranţa:

Descriere

b
Fig. 4.4,a. Sistematizarea ariei de cercetare şi analiză pentru elaborarea SDP (listei de cerinţe), după
Pugh [17] şi b. Tip de formular pentru redactarea PDS, după aceeaşi sursă [17].

88
Requirements With respect to
type Physical - the Human Economical &ormative Organizational Others
Steps of technical
Being
product life 1 2 3 4 5 6
Planning 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6
Design 2 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6
Manufacture 3 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6
Sale 4 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6
Installation / exploitation 5 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6
Recycling /removal 6 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6

Fig. 4.3. Simplified matrix for requirements generation, in terms of the product life phases
(processed from [8, 9, 20]).

Task

Technical literature

Reports, procedures, Competitive Representative officials Statistic


Patents products and similar and private persons data
handbooks
products statistice

Products Publications Identification of


characteristics about the market the market offers

Opinions/ reactions Questionnaires


at the products
under exploitation

Parametric analysis Graphics with the


market offers
Needs analysis
Identif. of the market
Matrixes analysis
requirements

Identif. of the best


competitive product
Formulation of
the PDS

Product………
Date………… Edition………
Parameters
Performance: The best competitive Our current model The present project Position in the
product (intention) world (target)
Description
Safety:
Description

b
Fig. 4.4,a. Systematization of the research and analysis area for elaboration of the PDS (requirements’
list) after Pugh [17] and b. Type of blank form for drawing up the PDS, from the same source [17].
89
9 = corelaţie puternică
B3 3 = corelaţie medie
1 1 = corelaţie slabă
3
3 1 A1 A2
1 1 3
3 9

Importanţa cerinţelor (pentru


3. Numărul mişcărilor pentru

Valori ţintă pentru cerinţe


4. Număr de compartimente

Ponderea absolută
Aprecierea produsului

Aprecierea produsului

Rata de îmbunătăţire

Ponderea relativă
8. Numărul ciclurilor de
6. Siguranţa de încuiere

concurent
7. Forţa de încuiere

propriu
client)
B
2. Greutate netă

5. Material
deschidere
1. Volum

încuiere
1. Uşor de 3/ 9/
3 / 0,27 3 4 4 4 1 3 0,09
închis 0,27 0,81
2. Uşor de 9/ 1/ 3/
4 4 3 5 1,67 6,68 0,20
deschis 1,8 0,2 0,6
9/ 3/ 1/
3. Uşor de purtat 4 3 2 5 2,5 10 0,30
2,7 0,9 0,3
4. Acces uşor la 1/ 9/
3 3 4 4 1 3 0,09
compartimente 0,09 0,81
1/ 9/ 9/ 3/
5. Durabilitate 9 / 1,62 5 2 4 5 1,25 6.25 0,18
0,18 1,62 1,62 0,54
3/ 9/
6. Acces privat 2 4 3 4 1,33 2,67 0,08
0,24 0,72
7. Poziţie 3/ 3/ 1/
2 3 3 3 1 2 2,06
verticală stabilă 0,18 0,18 0,06

33,6 1
AB
Importanţă
2,97 1,26 3,66 1,01 1,98 1,59 1,35 1,89 15,71
absolută
Importanţa
0,19 0,08 0,24 0,06 0,13 0,1 0,08 0,12 1
relativă
Produs Scala de
800 3,9 5 3 j y 0,6 4x103 apreciere 1…5
concurent B1
Produsul
750 3,5 6 3 k z 0,5 5x103
propriu

Valori ţintă 750 3,5 4 4 k z 0,5 5,4x103


B2
Unităţi de
cm3 kg - - tip tip N cicl.
măsură

Fig. 4.5. Exemplu de aplicare a metodei QFD în cazul unui produs de tip geantă de voiaj (adaptare
după [2,18]): A = cerinţele clientului, A1 = importanţa cerinţelor şi aprecierea produselor,
A2 = obiectivele dezvoltării, B = caracteristici tehnice, AB = matricea corelaţiei dintre cerinţe şi
caracteristici tehnice, B1 = analiza caracteristicilor tehnice, B2 = valorile ţintă ale caracteristicilor
tehnice, B3 = matricea corelaţiei dintre caracteristicile tehnice.

90
9 = strong correlation
B3 3 = medium correlation
1 1 = weak correlation
3
3 1 A1 A2
1 1 3
3 9

Assessment of the competitive


The requirements importance
3. The number of motions for

8. Number of locking cycles


4. Number of compartments

Assessment of the own

Rate of improvement

Absolute weight
Target values for

Relative weight
(for the client)

requirements
product

product
6. Locking safety
B

7. Locking force
2. Net weight

5. Material
1. Volume

A
opening

3/ 9/
1. Easy to close 3 / 0,27 3 4 4 4 1 3 0,09
0,27 0,81
9/ 1/ 3/
2. Easy to open 4 4 3 5 1,67 6,68 0,20
1,8 0,2 0,6
9/ 3/ 1/
3. Easy to carry 4 3 2 5 2,5 10 0,30
2,7 0,9 0,3
4. Easy access at 1/ 9/
3 3 4 4 1 3 0,09
compartments 0,09 0,81
1/ 9/ 9/ 3/
5. Durability 9 / 1,62 5 2 4 5 1,25 6.25 0,18
0,18 1,62 1,62 0,54
3/ 9/
6. Private access 2 4 3 4 1,33 2,67 0,08
0,24 0,72
7. Stable vertical 3/ 3/ 1/
2 3 3 3 1 2 0,06
position 0,18 0,18 0,06

33,6 1
AB
Absolute
2,97 1,26 3,66 1,01 1,98 1,59 1,35 1,89 15,71
importance
Relative
0,19 0,08 0,24 0,06 0,13 0,1 0,08 0,12 1
importance
The competitive
800 3,9 5 3 j y 0,6 4x103
Assessment scale
product B1 1…5
The own
750 3,5 6 3 k z 0,5 5x103
product

750 3,5 4 4 k z 0,5 5,4x103


Target values
Units of
B2
cm3 kg - - type type N cycles
measurement

Fig. 4.5. Example of application the method QFD for the case of a product of handbag type
(adaptation after [2, 18]): A = the client requirements, A1 = the requirements’ importance and products
assessment, A2 = the development objectives, B = the technical characteristics, AB = the matrix of the
correlation between requirements and technical characteristics, B1 = the analysis of the technical
characteristics, B2 = the target values for the technical characteristics, B3 = the matrix of the
correlation between the technical characteristics.

91
A = cerinţele clientului; A = client’s requirements;
A1 = aprecierea importanţei cerinţelor (din A1 = estimation of the requirements
punctul de vedere al clientului), aprecierea importance (from the client’s point of view),
produsului propriu şi a unui produs assessment of the own product and of a
concurent, privind îndeplinirea acestor competitive product, regarding these
cerinţe (aprecierea se face pe o scară requirements fulfillment (the assessment is
valorică de la 1 la 5); made on a value scale from 1 to 5);
A2 = obiectivele dezvoltării, care cuprind: A2 = development objectives, which contain:
- valorile ţintă ale cerinţelor (preconizate - the target values of the requirements
prin dezvoltarea produsului, pe o scală (recommended through the product
valorică de la 1 la 5); development, on a scale from 1 to 5);
- rata de îmbunătăţire (a fiecărei cerinţe), - the rate of improvement (of each
dată de raportul dintre valoarea ţintă a requirement) given by the ratio between
cerinţei şi valoarea indicată (pentru the requirement’s target value and the
aceeaşi cerinţă) de aprecierea produsului value (for the same requirement) indicated
propriu (existent); by the own product assessment (existent);
- ponderea absolută (a fiecărei cerinţe), - absolute weight (for each requirement) given
dată de produsul dintre importanţa by the product between the requirement
cerinţei (d.p.d.v. al clientului) şi rata de importance (from the client’s point of view)
îmbunătăţire a cerinţei; and the requirement rate of improvement;
- ponderea relativă (a fiecărei cerinţe), - relative weight (for each requirement)
descrisă prin raportul dintre ponderea described through the ratio between the
absolută a cerinţei şi suma ponderilor current requirement absolute weight and
absolute; their sum of all absolute weights ;
B = caracteristicile tehnice ale produsului; B = product technical characteristics;
AB = matricea corelaţiilor dintre cerinţe şi AB = the matrix of correlations between
caracteristici tehnice; în această matrice, requirements and technical characteristics; in
fiecare corelaţie (dacă există) este this matrix, each correlation (if exists) is
apreciată atât prin nota de la numărător assessed both through the note from the
(9 = corelaţie puternică, 3 = corelaţie numerator (9 = strong correlation, 3 = medium
medie şi 1 = corelaţie slabă), cât şi prin correlation and 1 = weak correlation), and
punctajul de la numitor (rezultat ca produs through the score from the denominator (which
dintre nota de la numărător şi ponderea is the product between the note from the
relativă a cerinţei); numerator and the requirement relative
weight);
B1 = analiza caracteristicilor tehnice, care B1 = analysis of the technical characteristics,
cuprinde: which contains:
- stabilirea importanţei absolute (a fiecărei - establishment of the absolute
caracteristici tehnice), prin însumarea importance (of each technical
punctajelor (de la numitor) situate pe characteristic) by summing the scores
coloana caracteristicii analizate; (from the denominator) placed in the
- determinarea importanţei relative (a column of the analyzed characteristic;
fiecărei caracteristici), ca raport între - establishment of the relative importance
importanţa absolută (a caracteristicii (of each characteristic) as the ratio
analizate) şi suma importanţelor between the current absolute importance
absolute; and sum of all absolute sizes;
- valorile şi datele caracteristicilor unui - the values and data of a competitive
produs concurent competitiv; product characteristics;
- valorile şi datele caracteristicilor - the values and data of the own product
produsului propriu; characteristics;

92
B2 = valorile ţintă ale caracteristicilor tehnice B2 = the target values of the technical
(preconizate prin dezvoltarea produsului) şi characteristics (recommended through the
unităţile de măsură ale acestora; product development) and their units of
measurement;
B3 = matricea corelaţiilor dintre B3 = the matrix of the correlations between
caracteristicile tehnice ale produsului. the product technical characteristics.
Conform analizei din fig. 4.5, prin According to the analysis from Fig. 4.5, the
dezvoltarea produsului se urmăreşte product development is meant to improve
îmbunătăţirea îndeplinirii cerinţelor cu o the requirements fulfillment with a relative
pondere relativă de: 30% pentru cerinţa 3, weight of: 30% for requirement 3, 20% for
20% pentru cerinţa 2, 18% pentru cerinţa 5 requirement 2, 18% for requirement 5 and
şi sub 10% pentru fiecare din celelalte below 10% for each of the other
cerinţe. requirement.
În realizarea acestor îmbunătăţiri, influenţa In fulfilling these improvements, the technical
caracteristicilor tehnice este desemnată de characteristics’ influence is designated through
importanţa lor relativă (v. fig. 4.5): 24% their relative importance (see Fig. 4.5): 24%
caracteristica nr. 3, 19% caracteristica nr. 1, characteristic no. 3, 19% characteristic no. 1,
13% caracteristica nr. 5, 12% caracteristica 13% characteristic no. 5, 12% characteristic
nr. 8, 10% caracteristica nr. 6 şi sub 10% no. 8, 10% characteristic no. 6 and under 10%
celelalte caracteristici. the other characteristics.
Rezultatele analizei QFD constituie un The results of the QFD analysis represent a
suport util pentru elaborarea SDP (listei de support useful in elaborating the PDS
cerinţe). (requirements list).
Succinta prezentare de mai sus evidenţiază The previous succinct presentation
următoarele aspecte : highlights the following aspects:
1) SDP sau lista de cerinţe este un document 1) The requirements’ list or the PDS is a
de importanţă majoră, în care sunt stocate document of a major importance, in which it is
informaţii privind aspectele semnifica-tive ale stored information on the product relevant
produsului, din toate fazele vieţii sale. aspects, from all the phases of its life.
2) Acest document dinamic, permanent 2) The decision regarding the release of the
reactualizat, stă la baza deciziei privind next cycle in the product development is
declanşarea ciclului următor de dezvoltare a based on this dynamic document, put up-to-
produsului. Principalele surse externe de date continuously. The main external sources
informaţie, folosite pentru documentare şi of information, used in documentation and in
reactualizare, se referă la: bringing up-to-date, are referring at:
a) literatura de specialitate şi de patente a) technical literature and patents from the
(brevete de invenţie) din domeniu vizat, domain,
b) rapoarte şi documente elaborate de b) reports and documents elaborated by
surse guvernamentale sau private, governmental and private sources,
c) legislaţia în vigoare, c) operative legislation,
d) interviuri cu utilizatorii, d) interviews with users,
e) chestionare adresate unor eşantioane e) questionnaires addressed to some
reprezentative de populaţie, representative samples of populations,
f) investigaţii privind comportamentul f) investigations regarding the users’
utilizatorilor, behavior,
g) performanţele produselor similare g) performances of similar competitive
concurente etc. products etc.

93
3) Elaborarea SDP (sau listei de cerinţe) 3) The elaboration of the PDS (or
este o activitate laborioasă, requirements’ list) is a laborious,
multidisciplinară, în modelarea căreia se multidisciplinary activity, in its modeling
resimte nevoia generalizării şi unificării being felt the need of generalization and
strategiei de abordare, prin sinteza unification of broaches strategies by the
experienţei acumulate pe plan internaţional. synthesis of the accumulated international.

4.2. ALGORITMI DE MODELARE A 4.2. ALGORITHMS FOR THE


PROIECTĂRII CONCEPTUALE CONCEPTUAL DESIGN MODELING

În continuare sunt prezentate succint cinci Further there are presented succinctly five
modele reprezentative, propuse în representative models that are proposed in
literatură, pentru algoritmizarea procesului literature, for establishing an algorithm of
de proiectare conceptuală. Din acestea este the conceptual design process. From these
derivată apoi o nouă variantă generalizată models is then derived a new generalized
de modelare, de tipul celor din fig. 3.13. modeling variant like those from Fig. 3.13.

4.2.1. Modelul lui Cross 4.2.1. The Cross’s Model

Modelul propus de Cross [1] este descris The model proposed by Cross [1] is
printr-un algoritm de tipul celui din fig. 4.6. described through an algorithm like the one
Comparând acest algoritm (v. fig. 4.6) cu from Fig. 4.6. The comparison between this
structura germană de rezolvare a unei algorithm (see Fig. 4.6) and the German
probleme (v. fig. 4.13 ) [20], se observă că solving structure (see Fig. 4.13) [20] shows
modelul lui Cross poate fi considerat o that Cross’s model can be considered a
dezvoltare a acestei structuri, sub forma development of this structure, in the shape
unui algoritm, de tip dreptunghiular, al cărui of an algorithm of rectangular type, of which
traseu orientat conţine 7 etape (fig. 4.6): oriented trace contains 7 steps (Fig. 4.6):

I. Problemă IV. Soluţie


globală globală

Clarificare Îmbunătăţirea
obiective detaliilor

Stabilire Evaluare alternative


funcţii

Formulare Determinare Generare alternative


cerinţe caracteristici (variante)

II. Subproblme III. Subsoluţii

Fig. 4.6. Modelul procesului de design conceptual după Cross [1].

94
1°. Clarificarea obiectivelor, 1°. Clarification of objectives,
2°. Stabilirea funcţiilor, 2°. Establishment of functions,
3°. Formularea cerinţelor, 3°. Formulation of requirements,
4°. Determinarea caracteristicilor, 4°. Determination of characteristics,
5°. Generarea alternativelor, 5°. Generation of alternatives,
6°. Evaluarea variantelor, 6°. Assessment of variants,
7°. Îmbunătăţirea detaliilor. 7°. Improving of details.
Conform fig. 4.6, cele 4 faze ale modelului According to Fig. 4.6, the 4 phases of the
lui Cross, din colţurile conturului Cross’s model (from the corners of the
dreptunghiular, corespund celor 4 subetape rectangular contour) correspond to the 4
extremale ale structurii din fig. 4.13: extrema sub-steps of the structure from
Fig. 4.13:

I. Formularea problemei globale, I. Formulation of the global problem,

II. Descompunerea problemei globale în II. Decomposition of the global problem into
subprobleme, sub-problems,

III. Stabilirea subsoluţiilor prin rezolvarea III. Establishment of sub-solutions by


subproblemelor şi solving the sub-problems and
IV. Determinarea soluţiei globale prin IV. Determination of the global solution by
compunerea subsoluţiilor. composing the sub-solutions.
În fig. 4.6, legăturile dintre faze sunt In Fig. 4.6, the links between phases are
caracterizate prin următoarele fluxuri şi characterized through the following flows
etape: and steps:
- între fazele I şi II intervine un flux - between the phases I and II interferes a
unisens care include etapele 1°-3°, one way flow, which includes steps 1°-3°,

I. Global IV. Global


problem solution

1º Clarification of 7º Improvement of
objectives details

2º Establishment of 6º Evaluation of
functions alternatives

3º Formulation of 4º Determination 5º Generation of


requirements of characteristics alternatives (variants)

II. Sub- III. Sub-


problems solutions

Fig. 4.6. The model of the conceptual design process, after Cross [1].

95
- fluxul dintre faza II şi faza III este bisens - the flow between phase II and phase III is
şi conţine etapele 3°-5°, in both directions and contains steps 3°-5°,
- între fazele III şi IV intervine un flux - between phases III and IV interferes a
unisens care conţine etapele 5°-7°, iar flow in one direction that contains steps
5°-7°, and
- fluxul dintre faza III şi faza IV este - the flow between phase III and phase IV
bi-sens şi conţine etapele 5° şi 1°. is in both directions and contains steps
5° and 1°.
Sensul orar al fluxurilor dintre fazele II-III şi The clockwise direction of the flows
IV-I se referă la revenirile iterative necesare between phases II-III and IV-I is referring to
pentru corectare şi optimizare. the iterative returns that are necessary in
correction and optimization.

4.2.2. Modelul Ulrich & Eppinger 4.2.2. The Ulrich & Eppinger’s Model

Algoritmul ilustrat în fig. 4.7 stă la baza The model proposed by Ulrich and Eppinger
modelului propus de Ulrich şi (USA) is based on the algorithm proposed
Eppinger(SUA) [19]; acest algoritm, intitulat in Fig. 4.7 [19]; this algorithm, called by the
de autori dezvoltarea conceptului [19], are 5 authors the concept development [19], has
etape principale: 5 main steps:
1°. Identificarea nevoilor resimţite de clienţi, 1°. Identification of clients needs,
2°. Stabilirea specificaţiilor (cerinţelor) ţintă, 2°. Establishment of target specifications
ţinând seama şi de analiza produselor (requirements), taking also into account the
concurente, competitive products analysis,
3°. Generarea variantelor-concept ale 3°. Generation of product concept-variants,
produsului, care reprezintă etapa cheie a which represent the model key step,
modelului,
4°. Selectarea unui concept şi 4°. Selection of a concept and
5°. Revizuirea specificaţiilor (cerinţelor). 5°. Revision of specifications (requirements).
Dezvoltarea conceptului, descrisă prin The concept development, described
etapele precedente, este urmată apoi de through the previous steps, is followed by
dezvoltarea proiectului, bazată pe analiza the project development, based on the
economică a soluţiei (v. fig.4.7). solution’s economical analysis (see Fig. 4.7).
Mai departe, prin algoritmul din fig. 4.8, este Further, through the algorithm from Fig. 4.8,
detaliată etapa cheie a modelului Ulrich & it is detailed the key step of the Ulrich &
Eppinger şi anume generarea variantelor- Eppinger’s model, mainly the generation of
concept; conform fig.4. 8, algoritmul de the concept-variants; according to Fig. 4.8,
generare conţine cinci subetape: the algorithm contains five sub-steps:
3.1°. Clarificarea problemei, care include: 3.1°. Problem clarification, which includes:
a) înţelegerea problemei, a) problem understanding,
b) descompunerea problemei în subprobleme b) problem decomposition into sub-problems
şi and
c) focalizarea pe rezolvarea subproblemelor c) concentrating on solving the critical sub-
critice; problems;
3.2°. Căutarea de surse externe pentru 3.2°. Search of external sources for solving
rezolvarea subproblemelor: reprezentanţi ai the sub-problems: representatives of users,
utilizatorilor, experţi, patente, literatură etc.; experts, patents, literature etc.; thus, there
se obţin astfel variantele-concept existente are obtained the existent concept-variants
ale subproblemelor analizate; of the analyzed sub-problems;

96
3.3°. Căutarea de surse interne pentru 3.3°. Search of internal sources for solving
rezolvarea subproblemelor (individual sau the sub-problems (individual or inside a
în grup), care pot oferi variante-concept noi group), which can offer new concept-
pentru subproblemele abordate; variants for the approached sub-problems;
3.4°. Explorarea sistematică a variantelor- 3.4°. Systemic exploitation of the concept-
concept care, pe baza arborelui de clasificare variants that, based on the classification
şi a tabelei de combinare, stabileşte soluţiile tree and combination table, establishes the
integrate ale problemei globale; integrated solutions of the global problem;
3.5°. Corectarea soluţiilor în contextul 3.5°. Correction of solutions in the context
conexiunilor inverse ale întregului proces de of inverse connections for the entire design
proiectare; în această subetapă un rol process; an important role in this sub-step
important revine corecţiilor induse de belongs to the corrections induced by the
dezvoltarea constructivă a proiectului. project constructive development.

4.2.3. Modelul lui Dieter 4.2.3. The Dieter’s Model

Modelarea proiectării conceptuale, în The modeling of the conceptual design, in


viziunea lui Dieter (SUA)[2], se bazează pe Dieter’s (SUA) view [2], is based on the
algoritmul format din primele patru etape ale algorithm formed by the first four steps of
modelului din fig. 3.7 (v. punctul 3.2.5): the model from Fig. 3.7 (see point 3.2.5):
1°. Definirea problemei, al cărei obiectiv 1°. Defining the problem, having as main
principal este elaborarea specificatiilor; objective the elaboration of the
specification;
2°. Colectarea informaţiei, care utilizează ca 2°. Collecting the information, which uses as
surse de informare: internetul, literatura de information sources: the internet, the
specialitate, brevetele de invenţie etc.; technical literature, patents etc.;
3°. Generarea soluţiilor conceptuale, care 3°. Generating the conceptual solutions,
se bazează pe detalierea (descompunerea) which is based on the function detailing
funcţiei, stabilirea soluţiilor parţiale şi (decomposition), the partial solutions
compunerea acestora; establishment and their composition;
4°. Evaluarea conceptelor (soluţiilor 4°. Evaluation of concepts (conceptual
conceptuale) şi selectarea soluţiei solutions) and selection of the optimal
(soluţiilor) optime. solution(s).
Pentru generarea soluţiilor conceptuale, For generating the conceptual solutions,
Dieter [2] foloseşte un algoritm similar cu Dieter [2] uses an algorithm similar to the
cel din fig. 4.8, utilizat de Ulrich şi Eppinger one from Fig. 4.8, used by Ulrich and
[19]. Eppinger [19].

4.2.4. Modelul Pahl & Beitz 4.2.4. The Pahl & Beitz’s Model

În concepţia autorilor germani Pahl şi Beitz, In the German authors Pahl and Beitz view,
modelul proiectării conceptuale, rezultat prin the model of the conceptual design,
detaliere din fig. 3.8 [16], se bazează pe obtained by detailing from Fig. 3.8 [16], is
algoritmul ilustrat în fig. 4.9; în acest algo- based on the algorithm illustrated in
ritm se pleacă de la lista de cerinţe (SDP) şi Fig. 4.9; in this algorithm, it is started from
se ajunge la soluţia de principiu (conceptul the requirements’ list (PDS) and it is
produsului) prin intermediul a 7 etape: reached the principle solution (the product
concept) through 7 steps:
1°. Abstractizarea şi identificarea 1°. Abstracting and identifying the essential
problemelor esenţiale, problems,

97
1. Identificarea 2. Stabilirea 3. Generarea 4. Selectarea
5. Actualizarea
nevoilor specificaţiilor conceptelor unui concept
specificaţiilor
clientului ţintă produsului de produs

Efectuarea
Analiza Dezvoltarea
analizei
produselor proiectului
economice
concurente

Dezvoltarea conceptului

Fig. 4.7. Modelul dezvoltării conceptului după Ulrich şi Eppinger [19].

3.1. Clarificarea
problemei Listă de cerinţe

Subprobleme
Abstractizarea şi identificarea
problemelor esenţiale

Stabilirea structurilor de funcţii


3.2. Căutare externă 3.3. Căutare internă Funcţie globală – subfuncţii
pentru rezolvarea

Proiectarea conceptuală
pentru rezolvarea
subproblemelor subproblemelor
Căutarea principiilor de
rezolvare a subfuncţiilor

Concepte Concepte Combinarea principiilor de


existente noi rezolvare în structuri de rezolvare

Selectarea combinaţiilor potrivite


3.4. Explorare
sistematică Fixarea structurilor de rezolvare

Evaluarea tehnico - economică


Soluţii integrate

Soluţia de principiu
(concept)
3.5. Corectarea
soluţiilor

Fig. 4.8. Algoritmul de generare a conceptelor Fig. 4.9. Algoritmul proiectării conceptuale
produsului după Ulrich şi Eppinger [19]. după Pahl şi Beitz [16].

98
1. Identification 2. Establishment 3. Generation of 4. Selection of
5. Actualization
of clients’ needs of target product a product
of specifications
specifications concepts concept

Accomplishment
Analysis of Project
of economical
competitive development
analysis
products

Concept development

Fig. 4.7. The model of the concept development, after Ulrich and Eppinger [19].

3.1. Clarification
of the problem Requirements’ list

Subproblems
Abstracting and identifying the
essential problems

Establishing the structure of functions


3.3. Internal search Global Function – subfunctions
3.2. External search
for solving the for solving the

Conceptual design
subproblems subproblems
Searching the solving principles
of the subfunctions

Existent <ew Combining the solving principles


concepts concepts into solving structures

Selecting the appropiate combinations

3.4. Systemic
exploration
Fixing the working structures

Technical-economical evaluation
Integrated
solutions

Principle solution
(concept)
3.5. Corection
of solutions

Fig. 4.8. The algorithm for the product concepts Fig. 4.9. The algorithm of the conceptual
generation, after Ulrich and Eppinger [19]. design, after Pahl and Beitz [16].

99
2°. Stabilirea structurilor de funcţii prin 2°. Establishing the structures of functions
identificarea funcţiei globale şi a by identifying the global function and its
subfuncţiilor acesteia, subfunctions,
3°. Căutarea principiilor de rezolvare care 3°. Searching the solving principles that
îndeplinesc subfuncţiile identificate, fulfill the identified subfunctions,
4°. Combinarea principiilor de rezolvare în 4°. Combining the solving principles into
structuri de rezolvare, solving structures,
5°. Selectarea combinaţiilor potrivite, 5°. Selecting the appropriate combinations,
6°. Concretizarea variantelor apte să devină 6°. Concretizing the variants able to
concepte (soluţii de principiu), become concepts (principle solutions),
7°. Stabilirea soluţiei de principiu (sau 7°. Establishing the principle solution (or
conceptului) prin evaluare tehnică şi concept) through technical and economical
economică. evaluation.

4.2.5. Modelul german VDI 4.2.5. The German Model VDI

În conformitate cu fig. 3.9, modelul VDI al According to Fig. 3.9, the VDI model of
proiectării conceptuale poate fi descris prin conceptual design can be described
algoritmul umbrit din fig. 4.10. Pentru through the shaded algorithm from
explicitare, norma VDI 2222 [20] detaliază Fig. 4.10. The VDI 2222 norm [20] details
etapele 2 şi 3 din fig. 4.10 şi obţine un the steps 2 and 3 from Fig. 4.10 and obtains
algoritm de tipul celui ilustrat în fig. 4.11; an algorithm like the one illustrated in
conform fig. 4.11, algoritmul proiectării Fig. 4.11; according to Fig. 4.11, the
conceptuale (evidenţiat prin umbrire) conceptual design algorithm (highlighted by
porneşte de la lista de cerinţe (SDP), shading) starts from the requirements’ list
conţine 2 + 2 subetape cu 2 + 2 rezultate, şi (PDS), contains 2 + 2 sub-steps with 2 + 2
foloseşte patru baze de date specializate, results and uses four specialized data
stocate în calculator. basis, stored in the computer.
În consens cu fig. 4.11, etapa 2 din fig.4.10, According to Fig. 4.11, step 2 from Fig. 4.10,
este divizată în subetapele 2.1 şi 2.2 : is divided into sub-steps 2.1 and 2.2:
2.1. Stabilirea funcţiei globale; 2.1. Establishment of the global function;
Rezultat: Funcţia globală a produsului; Result: the product global function;
2.2. Identificarea subfuncţiilor şi a 2.2. Identification of sub-functions and sub-
structurilor de funcţii; functions’ structures;
Rezultat: Structuri de funcţii. Result: Structures of functions.
În mod analog, etapa 3 din fig. 4.10, este Analogous, step 3 from Fig. 4.10 is divided
divizată în subetapele 3.1 şi 3.2: into sub-steps 3.1 and 3.2:
3.1. Căutarea principiilor de rezolvare în 3.1. Search of the solving principles in the
planul efectelor fizice; plan of the physical effects;
Rezultat: Soluţii de principiu descrise în Result: Principle solutions described in the
planul efectelor; effects’ plan;
3.2. Căutarea principiilor de rezolvare în 3.2. Search of the solving principles in the
planul configuraţiilor purtătorilor de efecte; plan of the effects’ carriers’ configurations;
Rezultat: Soluţii de principiu descrise în Result: Principle solutions described in the
planul efectelor şi configuraţiilor. effects’ and configurations’ plan.

100
4.2.6. Concluzii 4.2.6. Conclusions

Din analiza comparativă a modelelor From the comparative analysis of the


prezentate pot fi desprinse concluzii utile, presented models, the following useful
pe baza cărora se pot dezvolta apoi noi conclusions, on which new approaches can
abordări. be developed, come out
a) Asupra listei de cerinţe (SDP) a) On the requirements’ list (PDS)
Spre deosebire de primele trei modele Unlike the first three models (Cross, Ulrich
(Cross, Ulrich & Eppinger şi Dieter), în care & Eppinger and Dieter), in which the PDS
elaborarea SDP (listei de cerinţe) este (requirements’ list) elaboration is
considerată etapă a proiectării conceptuale, considered a step of the conceptual design,
în modelele germane (Pahl & Beitz şi VDI) in the German models (Pahl & Beitz and
lista de cerinţe (SDP) este adoptată ca VDI) the requirements’ list (PDS) is adopted
entitate de intrare; aşadar, în concepţia as an input entity; therefore, in the German
germană, elaborarea listei de cerinţe (SDP) modeling, the requirements’ list (PDS)
este o activitate distinctă, relativ autonomă, elaboration is a distinct activity, relatively
cu obiective şi metode de abordare diferite autonomous, with objectives and approach
de cele ale proiectării conceptuale propriu- methods different from those of the properly
zise. conceptual design.
b) On the strictness of terminology
b) Despre rigoarea terminologiei From the analysis of the used terminology
Din analiza terminologiei utilizate, în in the previously presented models, some
modelele prezentate mai sus, se desprind interesting observations come out:
câteva observaţii interesante:
- Cross’s model uses a relaxed
- Modelul lui Cross foloseşte o terminology, in which there are used
terminologie relaxată, în care sunt notions of general type, like (see
utilizate noţiuni de tip general, precum Fig. 4.6): objective, problem and sub-
(v. fig. 4.6): obiectiv, problemă şi problem, function and sub-function,
subproblemă, funcţie şi subfuncţie, requirement, characteristic, alternative
cerinţă, caracteristică, alternativă (variant), sub-solution and solution etc.
(variantă), subsoluţie şi soluţie etc.
- The models of the American authors,
- Modelele autorilor americani, Ulrich & Ulrich & Eppinger and Dieter use a more
Eppinger şi Dieter, utilizează o elaborated terminology, in which there are
terminologie mai elaborată, în care sunt also used specialized notions, like
folosite şi noţiuni specializate, precum (see Fig. 4.7 and 4.8): target specification,
(v. fig. 4.7 şi 4.8): specificaţie ţintă, product concept, concept development,
concept al produsului, dezvoltarea the concept of a sub-problem, integrated
conceptului, conceptul unei subprobleme, solution, project development etc.
soluţie integrată, dezvoltarea proiectului
etc.
- The German models use the most
- Modelele germane utilizează cea mai rigorous terminology, and among them,
riguroasă terminologie, iar dintre the VDI model has the most finished
acestea, modelul VDI se remarcă prin form. Beside the general notions, there
forma cea mai finisată. Pe lângă noţiunile are used strictly specialized notions;
generale, sunt folosite noţiuni strict examples (see Fig. 4.10 and 4.11):
specializate; exemple (v. fig. 4.10 şi structure of functions, solving principle,
4.11): structura de funcţii, principiu de physical effect, effects’ carrier, effects
rezolvare, efect fizic, purtători de efecte, carrier’s configuration, working structure,
configuraţia purtătorilor de efecte, principle solution, principle solution from
structura de rezolvare, soluţie de the effects’ plan, principle solution from
principiu, soluţie de principiu din planul the configuration plan etc.
efectelor, soluţie de principiu din planul
configuraţiilor etc.

101
Etape Rezultate Faze

Sarcină

1 Clarificarea şi definirea sarcinii


Faza I

Listă de cerinţe

Determinarea funcţiilor şi
2 structurilor de funcţii

Structura de funcţii
Conexiuni iterative inverse între etape

Căutarea principiilor de rezolvare


3 Faza II
şi a combinaţiilor acestora

Completarea şi revizuirea cerinţelor


Soluţii de principiu

4 Divizarea în module fezabile

Structura de module

Dezvoltarea proiectelor pentru


5 modulele cheie Faza III

Proiecte preliminare

6 Completarea proiectului global

Proiect definitiv

Pregătirea fabricaţiei şi a
7 instrucţiunilor de operare Faza IV

Documentaţie
produs
Realizarea mai departe

Fig. 4.10. Evidenţierea prin umbrire a algoritmului proiectării conceptuale din algoritmul de
proiectare a unui produs după metoda VDI [20].

102
Steps Results Phases

Task

1 Task clarification and defining


Phase I

Requirements’ list

Establishment of functions and


2 structure of functions

Structure of functions
Inverse iterative connection between steps

Search of solving principles and of

Completion and revision of requirements


Phase II
3 their combinations

Principle solutions

4 Division into feasible modules

Structure of modules

Development of projects for the


5 key modules Phase III

Preliminary projects

6 Completion of the global project

Definitive project

Preparation of production and


7 Phase IV
operation instructions

Product documentation

Further accomplishment

Fig. 4.10. The algorithm of the conceptual design, highlighted through shading, from the algorithm
for a product design, from VDI method [20].

103
Etape de lucru Baza de date Rezultate

Tema

Matricea de căutare
pentru formularea Tema principală
Clarificarea şi precizarea problemelor Lista de cerinţe
1
problemei

„Funcţii generale” Funcţia


2.1 Stabilirea funcţiei
globale globală

Identificarea sub-
„Funcţii generale” Structuri de
2.2 funcţiilor şi a
structurilor de funcţii funcţii

Proiectarea conceptuală
Căutarea principiilor de Soluţii de
3.1 rezolvare în planul „Efecte fizice” principiu
efectelor fizice (efecte)

„Mecanisme Soluţii de
Căutarea principiilor de cinematice” principiu (efecte
3.2 rezolv. în planul config. şi config.)

4 Împărţirea în module „Organe de maşini”


… fezabile şi configurare „Tipuri de legături” Documentaţia
7 până la documentaţie produsului

Realizarea în continuare

Fig. 4.11. Detalierea algoritmului proiectării conceptuale prin divizarea etapelor 2 şi 3 din fig. 4.10 [20].

104
Working steps Data basis Results

Task

The searching matrix for


problems’ formulation The main task
Task clarification and Requirements’ list
1
specification

„General functions” The global


2.1 Establishment of the
global function function

Identification of sub-
„General functions” Structures of
2.2 functions and structures
of sub- functions functions

C o n c e pt u a l d e s i g n
Search of the solving Principle
3.1 principles in the physical „Physical effects” solutions
effects plan (effects)

„Kinematical Principles
Search of the solving mechanisms” solutions (effects
3.2 princip. in the config. plan and config.)

4 Division into feasible „Machine elements”


… modules and configuration „Types of inks” Product
7 up to documentation documentation

Further accomplishment

Fig. 4.11. Detailing of the conceptual design algorithm by dividing steps 2 and 3 from Fig. 4.10 [20].
105
c) Despre numitorul comun al modelelor c) On the models’ common denominator
Deşi au formulări diferite, toate modelele de Although they have different formulations, all
design analizate mai sus se reduc, prin the analyzed design models can be reduced,
abstractizare şi simplificare, la acelaşi through abstracting and simplifying, to the
numitor comun, ilustrat prin algoritmul din same common denominator, illustrated
fig. 4.12 (adaptare după VDI 2221); acest through the algorithm from Fig. 4.12
algoritm desemnează de fapt ciclul de (adapted after VDI 2221); in fact, this
rezolvare a unei probleme tehnice, în cinci algorithm designates the solving cycle of a
etape (fig. 4.12): technical problem, in five steps (Fig. 4.12):
1) Analiza problemei (include formularea şi 1) The problem analysis (includes problem
detalierea problemei în subprobleme), formulation and detailing into sub-
problems),
2) Sinteza sistemului tehnic (căutarea şi 2) The technical system synthesis (search
găsirea variantelor de sisteme tehnice, and find technical systems variants that
care pot fi soluţii ale problemei), can be solutions of the problem),
3) Analiza sistemului, care constă în 3) The system analysis, which consists in
stabilirea caracteristicilor fiecărei establishing each variant characteristics,
variante,
4) Comparative evaluation of the variants,
4) Evaluarea comparativă a variantelor pe
baza unor criterii tehnice şi economice based on adequate technical and
economical criteria and
adecvate şi
5) Decizia privind selectarea variantei 5) Decision regarding the selection of
(variantelor) care urmează să fie variant(s) that will be constructive
dezvoltate. developed.
Prin liniile orientate din fig. 4.12 sunt Through the oriented lines from Fig. 4.12
desemnate fluxurile de informaţie dintre there are designated the information flows
etape: fluxul principal este reprezentat cu between steps: the main flow is represented
linie groasă, iar fluxurile iterative inverse with a thick line, while the inverse iterative
(necesare în corectare şi optimizare) sunt flows (necessary in correction and
trasate cu linie subţire. optimization) are traced with a thin line.
Conform concepţiei germane, în rezolvarea According to the German modeling, in solving
problemelor tehnice, etapa nr. 1 şi etapa the technical problems, step no. 1 and step
nr. 2 pot fi structurate după un algoritm de no. 2 can be structured following an algorithm
tipul celui din fig. 4.13 (adaptat după VDI like the one from Fig. 4.13 (adapted after VDI
2221), care cuprinde următoarele subetape 2221), which consists of the following main
principale: sub-steps:
1.1. Formularea problemei globale, 1.1. Formulation of the global problem,
1.2. Detalierea problemei globale în 1.2. Detailing the global problem into partial
probleme parţiale , problems,
1.3. Detalierea problemelor parţiale în 1.3. Detailing of the partial problems into
probleme singulare; singular problems;
2.1. Căutarea în planul soluţiilor şi găsirea 2.1. Searching in the solutions plan and
combinaţiilor compatibile de soluţii finding the compatible combinations of
singulare, numerotate cu i = 1;2;3;N singular solutions, numbered with i = 1;2;3;N
2.2. Stabilirea soluţiei parţiale nr. i (i = 1;2;3;N) 2.2. Establishing the partial solution no. i
prin compunerea soluţiilor singulare din (i = 1;2;3;N) by composing the singular
combinaţia nr. i şi solutions from combination no. i and
2.3. Determinarea soluţiei globale nr. i, prin 2.3. Establishing the global solution no. i, by
compunerea soluţiilor parţiale din composing the partial solutions from
combinaţia nr. i (i = 1;2;3;N). combination no. i (i = 1;2;3;N).

106
Problemă Problem

Analiza problemei Problem analysis


1 (Descompunerea problemei în 1 (Problem decomposition into sub-
subprobleme de diverse ordine) problems of different orders)

Sinteza sistemului System synthesis


(Căutarea subsislemelor - soluţii (Search of subsystems – solutions that
care rezolvă subproblemele de ordin solve the sub-problems of superior
2 2
superior şi determinarea sistemelor - order and establishment of systems -
soluţii, prin compunerea solutions, through combining and
combinatorie a subsistemelor găsite) composing the found subsystem)

Analiza sistemului System analysis


3 (Determinarea caracteristicilor 3 (Establishment of the characteristics
realizate de sistemele - soluţii accomplished by the obtained
obţinute) system-solutions)

Evaluarea Evaluation
4 (Aprecierea sistemelor - soluţii 4 (Estimation of the obtained system-
obţinute pe baza unor criterii tehnice solutions based on some adequated
şi economice adecvate) technical and economical criteria)

Decizia Decision
5 (Selectarea sistemelor - soluţii care 5 (Selection of the system-solutions
urmează să fie dezvoltate) that will be developed)

Faza următoare &ext phase

Fig. 4.12. Ciclul de rezolvare a unei probleme Fig. 4.12. The solving structure of a technical
tehnice (adaptare după VDI 2221). problem (adapted after VDI 2221).

107
1.1 Problemă globală 1.1 Global problem
1. Analiza problemei

1. Problem analysis
1.2 Probleme parţiale 1.2 Partial problems

1.3 Probleme singulare 1.3 Singular problems

Planul soluţiilor Solutions’ plan

2.1 Soluţii singulare (comb. nr. i) 2.1 Singular solutions (comb. no. i)
2. Sinteza sistemului

2. System synthesis

2.2 Soluţii parţiale (comb. nr. i) 2.2 Partial solutions (comb. no. i)

2.3 Soluţie globală nr. i 2.3 Global solution no. i


(rezultanta soluţiilor din (the resultant of the partial
combinaţia nr. i) solutions from comb. no. i)

Fig. 4.13. Structura de rezolvare a unei Fig. 4.13. The solving structure of a technical
probleme tehnice prin divizare în subprobleme problem by dividing it into sub-problems and
şi compunere a subsoluţiilor din fiecare composing the sub-solutions from different
combinaţie (adaptare după VDI 2221). combinations (adapted after VDI 2221).

108
În varianta sa simplificată, de tip: problemă This algorithm, in its simplified variant of
globală → subprobleme → subsoluţii → type: global problem → sub-problems →
soluţie globală, acest algoritm se regăseşte sub-solutions → global solution, can be
în structura dezvoltării fiecărui model de found in the development structure of each
design prezentat mai sus. design model that was previously presented.

4.3. VARIANTA GENERALIZATĂ DE 4.3. A GENERALIZED VARIANT OF


MODELARE A PROIECTĂRII THE CONCEPTUAL DESIGN
CONCEPTUALE

Pornind de la varianta de modelare a Starting from the modeling variant of the


proiectării unui produs, ilustrată în fig. 4.14,a product design, illustrated in Fig. 4.14,a
(preluată din fig. 3.13,b), în fig. 4.14,b s-a (taken from Fig. 3.13,b), in Fig. 4.14,b is
propus o nouă variantă de modelare care proposed a new modeling variant that
detaliază etapa umbrită din fig. 4.14,a: details the shaded step from Fig. 4.14,a: the
proiectarea conceptuală a produsului. product conceptual design. The model from
Modelul din fig. 4.14,b este o variantă Fig. 4.14,b is a variant derived from the
derivată din modelele analizate în models analyzed in subchapter 4.2, by
subcap. 4.2, prin simplificare şi generalizare. simplification and generalization.

4.3.1. Structura algoritmului generalizat 4.3.1. The structure of the generalized


de proiectare conceptuală algorithm for the conceptual design

Conform fig. 4.14,b, noua variantă de According to Fig. 4.14,b, the new modeling
modelare este centrată pe o bază adecvată variant is centered on an adequate base of
de informaţii, porneşte de la SDP (lista de information, starts from the PDS (require-
cerinţe anterior identificată) şi cuprinde patru ments’ list previously identified) and con-
etape şi patru rezultate principale, respectiv: tains four steps and four main results:
1°. Identificarea funcţiei globale; 1°. Identification of the global function;
Rezultat: Funcţia globală a produsului, Result: The product global function,
2°. Detalierea funcţiei globale sub formă de 2°. Detailing the global function in structures
structuri de subfuncţii, de diverse ordine; of sub-functions, of different orders;
Rezultat: Structura funcţiei globale a Result: The product structure of the global
produsului, function,
3°. Generarea variantelor conceptuale, care 3°. Generating the conceptual variants,
se bazează pe rezolvarea sub-funcţiilor şi which are based on solving the sub-functions,
compunerea combinatorie a subsoluţiilor through combining and composing the obtained
obţinute; variantele conceptuale se compatible sub-solutions; the conceptual
stabilesc prin determinarea şi analiza variants are established by determining and
caracteristicilor fiecărei variante obţinute, analyzing the characteristics of each obtained
urmată de eliminarea variantelor care nu variant, followed by the elimination of the
îndeplinesc cerinţele din listă. variants that do not fulfill the requirements
from the list.
Rezultat: Variante conceptuale, Result: conceptual variants,
4°. Identificarea variantei / variantelor 4°. Identification of the optimal conceptual
conceptuale optime prin evaluarea tehnico- variant(s) by a technical and economical
economică. evaluation.
Rezultat: Soluţia conceptuală a produsului Result: The product conceptual solution (the
(conceptul sau soluţia de principiu a product concept or product principle
produsului). solution).

109
2.PROIECTAREA
COCEPTUALA

SDP Soluţia
(Lista de concep-
cerinţe) tuală

1. 3.
Elaborarea Proiectarea
&evoia socială

BAZA DE
SDP (listei constructivă
de cerinţe)
INFORMAŢII

Proiect
final
4.
Elaborarea
documentaţiei de
produs

Fig. 4.14,a. Algoritm


generalizat de proiectare a Documentaţia produsului
unui produs.

3. Generarea
variantelor
conceptuale
Clasa
Structura variantelor
funcţiei conceptu-
globale ale

4. Evaluare
2.Detalierea BAZA DE tehnico-
funcţiei INFORMAŢII economică
globale

Funcţia
globală a Soluţia
produsului conceptuală
a
1. Identificarea produsului
funcţiei globale
a produsului SDP
(Lista de
cerinţe)

Fig. 4.14,b. Algoritm generalizat pentru detalierea proiectării conceptuale (etapa 2 din fig. 4.14,a).
110
2. COCEPTUAL
DESIG

Concep-
PDS
tual
(Requir.
solution
list)

1. 3.
Elaboration THE Embodiment
Social need

of the PDS INFORMATION design


(requir. list) BASE

Final
project
4.
Elaboration of
the product
documentation

Fig. 4.14,a. Generalized


variant of the technical Product documentation
product design algorithm.

3. Generation of
conceptual
variants
The The class
structure of of the
the global conceptual
function variants

4. Technical
2.The global INFORMATION and
function BASE economical
detailing evaluation

The
product The
global product
function conceptual
1. Identification
solution
of the product
global function PDS
(Requir.
List)

Fig. 4.14,b. Generalized algorithm for detailing the conceptual design (step 2 from Fig. 4.14,a).

111
Conexiunile inverse dintre etape (fig. 4.14,b), The inverse connections between steps
necesare pentru optimizarea iterativă şi (Fig. 4.14,b), which are necessary in the
pentru readaptarea SDP (listei de cerinţe), iterative optimization and readapting the PDS
pot fi realizate atât direct, prin fluxul periferic (requirements’ list), can be made directly,
de informaţie, cât şi indirect prin baza de through the peripheral information flow, or
informaţii. indirectly through the information base.
Dintre cele patru etape, ale algoritmului de Among the four steps of the conceptual
proiectare conceptuală, generarea design algorithm, the conceptual variants
variantelor conceptuale (etapa 3°) constituie generation (step 3°) represents the key
etapa-cheie; de aceea, etapa 3° a fost step; therefore, in Fig. 4.14,b step 3° was
ilustrată umbrit în fig. 4.14,b (împreună cu illustrated shaded (together with the afferent
entităţile de intrare şi de ieşire aferente). input and output entities).
Pentru această etapă, în fig. 4.15 s-a For this step, in Fig. 4.15 was detailed a
detaliat un algoritm general de sinteză a general algorithm for the synthesis of the
variantelor conceptuale, ţinând seama de conceptual variants, taking into account the
exemplele şi de noţiunile prezentate în examples and the notions presented in
cap. 2 (vezi şi anexa A.1). chapter 2 (see also appendix A.1).

4.3.2. Algoritmul de sinteză a variantelor 4.3.2. The algorithm for the synthesis of
conceptuale conceptual variants

Algoritmul din fig. 4.15, destinat sintezei The algorithm from Fig. 4.15, for the
variantelor conceptuale (etapa 3°, din synthesis of the conceptual variants (step
fig. 4.14,b), este derivat din algoritmul 3°, from Fig. 4.14,b), is derived from the
omonim propus de Ulrich şi Eppinger homonymous algorithm proposed by Ulrich
(v. fig.4.8), pe baza terminologiei promovată and Eppinger (see Fig. 4.8), on the basis of
de VDI. the terminology promoted by VDI.
Conform fig. 4.15, algoritmul este centrat pe o According to Fig. 4.15, the algorithm is
baza adecvată de informaţii, porneşte de la o centered on an adequate information base,
structură de subfuncţii cunoscută şi cuprinde starts from a known structure of sub-functions
patru etape (dreptunghiuri) şi cinci rezultate and contains four steps (rectangles) and five
(cercuri): results (circles):
1°. Identificarea şi gruparea subfuncţiilor 1°. Identifying and grouping the component
componente în: sub-functions into:
a) funcţii de tip P.R.N. (ale căror Principii de a) functions of S.P.U. type (whose Solving
Rezolvare sunt Necunoscute) şi Principles are Unknown) and
b) funcţii de tip P.R.C. (ale căror Principii de b) functions of S.P.K. type (whose Solving
Rezolvare sunt Cunoscute); Principles are Known);
Rezultate: Funcţii de tip P.R.N. şi funcţii de Results: Functions of S.P.U. type and
tip P.R.C. functions of S.P.K. type.
2°. Sinteza principiilor de rezolvare pentru 2°. The synthesis of the solving principles for
funcţiile de tip P.R.N., la care se adaugă the functions of S.P.U. type, at which there
funcţiile de tip P.R.C. ale căror soluţii are added the functions of S.P.K. type, whose
existente sunt nesatisfăcătoare pentru existent solutions are unsatisfactory for the
produsul proiectat sau dezvoltat. designed or developed product.
Sinteza principiilor de rezolvare se The synthesis of the solving principles is
realizează prin identificarea efectelor fizice made by the identification of the physical
şi prin configurarea purtătorilor de efecte, effects and by the configuration of the
urmată, în cazul subfuncţiilor compuse, de effects’ carriers, followed (for composed
compunerea soluţiilor parţiale. sub-functions) by the composition of the
compatible partial solutions.

112
Rezultat: Principii şi/sau variante de Result: New solving principles and/or
rezolvare noi. solving variants.
3°. Identificarea şi sistematizarea soluţiilor 3°. Identification and systematization of the
existente. existent solutions.
Rezultat: Clasa soluţiilor existente, Result: The class of existent solutions,
4°. Generarea variantelor conceptuale, care 4°. Generation of the conceptual variants,
cuprinde două subetape: which contains two sub-steps:
4.1° Se generează mai întâi variantele de 4.1° Firstly, there are generated the solving
rezolvare, prin compunerea combinatorie a variants, through combining and composing
soluţiilor compatibile din etapele 2° şi 3°; the compatible solutions from steps 2° and 3°;
4.2° a) se efectuează o primă configurare 4.2° a) it is made an initial configuration
(sinteză geometrico-cinematică) a (geometrical-kinematical synthesis) of the
variantelor obţinute; obtained variants;
b) se prestabilesc principalele caracteristici b) there are pre-established the main
tehnice ale acestor variante; technical characteristics of these variants;
c) se elimină apoi variantele de rezolvare c) then, there are eliminated the solving
ale căror caracteristici tehnice nu satisfac variants whose technical features don’t
cantitativ cerinţele (obiectivele principale) satisfy quantitatively the requirements (main
din SDP (lista de cerinţe). objectives) from the PDS (requirements’ list).
Rezultat: Clasa variantelor conceptuale. Result: The class of the conceptual variants.
Aşadar o variantă conceptuală este o Hence, a conceptual variant is a solving
variantă de rezolvare care rezolvă funcţia variant that solves the product global
globală a produsului, în conformitate cu function, according to the main objectives
obiectivele principale din SDP (lista de from the PDS (requirements’ list), both
cerinţe), atât calitativ, cât şi cantitativ. qualitatively and quantitatively.
În rezolvarea etapelor 1°N 3°, baza de In solving steps 1°N 3°, a decisive role is
informaţii şi experienţa echipei de proiectare played by the information base and the
joacă un rol decisiv. experience of the design.
În cazul funcţiilor de tip P.R.C., identificarea In the case of the functions of S.P.K. type,
soluţiilor existente se bazează pe două the identification of the existent solutions is
izvoare principale: based on two main sources:
a) analiza literaturii de specialitate şi a) The analysis of the technical literature and
b) analiza sistemelor tehnice existente. b) The analysis of the existent technical
systems.
Sursele curente de informare din literatură The present information sources from
se referă la: reviste, buletine şi periodice literature are referring to: technical and
ştiinţifice, tehnice şi economice din domeniu economical periodicals, bulletins and
cercetat; monografii şi cursuri universitare, magazines from the research field;
buletine de referinţe, dicţionare, lexicoane şi monographs and academic courses,
enciclopedii, memoratoare matematice şi reference bulletins, dictionaries, lexicons and
tehnice, teze de doctorat, proiecte de encyclopedias, mathematical and technical
cercetare ştiinţifică, norme legislative, norme agendas, PhD thesis, research projects,
şi standarde tehnice, literatura de patente legislative norms, technical norms and
(brevete de invenţie), cataloage de standards, patents, design catalogues
proiectare (cataloage de efecte fizice, (catalogues of physical effects, catalogues of
cataloage pentru soluţii de principiu ale unor principle solutions for usual functions,
funcţii uzuale, cataloage de soluţii catalogues of constructive solutions etc.),
constructive etc.), cataloage şi prospecte de catalogues and prospects of products (edited
produse (editate de firme producătoare by the producer companies and/or sale

113
Structura
funcţiei
globale

1. Identificarea (sub)funcţiilor componente:


• cu Principii de Rezolvare
<ecunoscute (PRN) şi
• cu Principii de Rezolvare
Cunoscute (PRC).

Funcţii Funcţii
P.R. P.R.C

2. SINTEZA principiilor de
rezolvare prin identificarea
efectelor şi configurarea BAZA DE 3. Identificarea şi
purtătorilor de efecte; INFORMAŢII sistematizarea soluţiilor
compunerea principiilor de existente
rezolvare (dacă este cazul)

Principii şi
variante de Clasa
4. Generarea variantelor conceptuale: soluţiilor
rezolvare
4.1. generarea variantelor de rezolvare, prin existente
noi
compunerea combinatorie a soluţiilor parţiale;
4.2.
a) Configurarea iniţială a variantelor obţinute
(sinteză cinematică);
b) Prestabilirea caracteristicilor tehnice;
c) Eliminarea variantelor de rezolvare ale căror
caracteristici tehnice nu satisfac cantitativ
cerinţele din SDP (lista de cerinţe).

Clasa
variantelor
conceptuale

Fig. 4.15. Algoritm pentru detalierea generării variantelor conceptuale (etapa 3 din fig. 4.14,b).

114
The
structure of
the global
function

1. Identification of the component (sub)functions:


• with Solving Principles which are
Unknown (SPU) and
• with Solving Principles which are
Known (SPK).

S.P.K.
S.P.U. functions
functions

2. The SYNTHESIS of the


solving principles by
identifying the effects and THE 3. Identification and
configuring the effects’ carriers; INFORMATION systematization of existent
composition of solving BASE solutions
principles (if it is the case)

<ew solving
4. Generation of conceptual variants: The class of
principles 4.1. Generation of the solving variants, through
and solving existent
combining and composing the partial solutions; solutions
variants 4.2.
a) Initial configuration of the obtained variants
(kinematical synthesis);
b) Pre-establishment of technical features;
c) Elimination of the solving variants whose
technical features don’t satisfy quantitatively the
requirements from the PDS (requirements’ list).

The class of
conceptual
variants

Fig. 4.15. Algorithm for detailing the generation of the solving structures (step 3 from Fig. 4.14,b).

115
şi/sau de desfacere), rapoarte ştiinţifice, companies), scientific, technical and
tehnice şi economice elaborate de diverse economical reports, elaborated by different
instituţii şi asociaţii, site-uri existente pe institutions and associations, web-sites in the
internet în domeniu cercetat etc. field etc.
În cazul funcţiilor de tip P.R.N., găsirea For the functions of S.P.U. type, the
efectelor fizice şi/sau a configuraţiei physical effects and/or the configuration of
purtătorilor de efecte (din principiile de the effects’ carriers (from the solving
rezolvare căutate) poate fi realizată prin: principles that we are looking for) can be
found through:
- metode convenţionale [7, 9, 15, 16]; - conventional methods [7, 9, 15, 16];
exemple: analiza sistemelor naturale, examples: the analysis of the natural
analogia, testarea şi măsurarea systems, models analogy, testing and
modelelor, measurement,
- metode intuitive [2, 7, 8, 9, 11, 12, - intuitive methods [2, 7, 8, 9, 11, 12,
16, 17]; exemple: brainstorming, metoda 16, 17]; examples: brainstorming, 635
635, metoda Gallery, sinectica, metoda method, Gallery method, synectics,
Delphi, Delphi method,
- metode logice [2, 9, 12, 16, 23]; exem- - logical methods [2, 9, 12, 16, 23] as:
ple: modelarea şi simularea numerică a modeling and numerical simulation of
proceselor fizice, căutarea sistematică physical processes, systematical search
cu ajutorul matricelor şi cataloagelor de by using matrixes and catalogues of
efecte, variaţia configuraţiei purtătorilor physical effects, the variation of the
de efecte ale unor soluţii cunoscute; o effects carriers for known solutions;
alta abordare de acest tip este oferita de another approach of this type is offered
teoria TRIZ (v. Anexa A.4). by TRIZ Theory (see Appendix A.4).
Generarea variantelor de rezolvare, prin The generation of solving variants, through
combinarea şi compunerea soluţiilor parţiale combining and composing the compatible
(subetapa 4.1° din fig. 4.15), poate fi partial solutions (sub-step 4.1° from
realizată cu ajutorul metodelor matematice Fig. 4.15), can be done using mathematical
de combinare sau pe baza „matricelor combining methods or „morphological
morfologice“ (v. cap. 2); dintre acestea, matrixes“ (see chapter 2); between them, the
alternativa secundă, analizată în cap. 2, are second alternative, which was analyzed in
cea mai largă utilizare, pe plan mondial [1, chapter 2, is the most used world-wide [1, 2,
2, 7, 9, 11, 16, 17, 20]. 7, 9, 11, 16, 17, 20].
4.3.3. Concluzii 4.3.3. Conclusions
Pe baza algoritmilor din fig. 4.14 şi 4.15 pot The following conclusions can be drawn
fi formulate următoarele concluzii: based on the algorithms from Fig. 4.14 and
Fig. 4.15:
a. Fiecare etapă a modelului din fig. 4.14,a a. Each step of the model from Fig. 4.14,a
constituie o activitate distinctă, relativ represents a distinct activity, relatively
autonomă, cu noţiuni şi metode proprii. autonomous, with its own notions and methods.
b. Pentru a crea o imagine intuitivă şi b. In order to create an intuitive and unitary
unitară asupra ierarhiei şi corelaţiilor dintre image on the hierarchy and correlations among
noţiunile utilizate, în fig. 4.16 s-a propus o the notions that are used, a simplified and
variantă sintetică şi simplificată a synthetic variant of the algorithms from
algoritmilor din fig. 4.14,b şi 4.15. Fig. 4.14,b and 4.15 was proposed in Fig. 4.16.
c. În conformitate cu fig. 4.14,b şi 4.15, c. According to Fig. 4.14,b and 4.15, the
funcţia globală a unui produs prezintă global function of a product present
elemente de noutate dacă: elements of novelty if:

116
SDP (Lista de Cerinţe) SDP

Cerinţe (Obiective principale: nevoi; restricţii) Criterii de evaluare


(Obiective secundare: dorinţe;
condiţii de protecţie)
Entităţi de intrare / ieşire; caracteristici

Funcţia globală

Structura de subfuncţii

Subfuncţii Conexiuni

cu principii de rezolvare cu principii de rezolvare


necunoscute cunoscute

În planul În planul Soluţii existente: în


efectelor fizice configuraţiilor planul efectelor şi
configuraţiilor
Sinteza efectelor fizice

Configurarea purtătorilor de efecte (soluţii noi)

Sistematizarea soluţiilor parţiale (noi şi existente)

Generarea variantelor de rezolvare (prin combinarea şi compunerea


soluţiilor parţiale)

Configurarea şi prestabilirea caracteristicilor fiecărei variante

Decelarea variantelor conceptuale (prin eliminarea variantelor ale căror


caracteristici nu îndeplinesc cantitativ cerinţele)

Decelarea soluţiei conceptuale (prin stabilirea variantei conceptuale care răspunde


cel mai bine criteriilor de evaluare)

S.C. Soluţia Conceptuală (conceptul)

Fig. 4.16. Explicitarea algoritmului de proiectare conceptuală din fig. 4.14,b.


117
PDS (Req. List) PDS

Requirements (main objectives: needs; restrictions) Evaluation criteria


(Secondary objectives:
wishes; protection conditions)
Input/output entities; characteristics

Global function

Structure of sub-functions

Sub-functions Connections

With unknown solving With known solving


principles principles

In the plan of In the plan of Existent solutions:


physical effects configurations in the plan of effects
and configurations
The synthesis of physical effects

Configuration of effects’ carriers (new


solutions) noi)

Systematization of partial solutions (new and existent)

Generation of solving variants (by combining and composing the


compatible partial solutions)

Configuration and pre-establishment of each variant characteristics

Selection of the conceptual variants (by eliminating the variants whose


characteristics do not fulfill the requirements quantitatively)

Election of the conceptual solution (by establishing the conceptual variant that
responds to the evaluation criteria in the best way)

C.S. Conceptual Solution (the concept)

Fig. 4.16. Detailing of the conceptual design algorithm from Fig. 4.14,b.
118
c1) are cel puţin o subfuncţie de tip P.R.N. c1) it has at least a sub-function of S.P.U.
(cu principiu de rezolvare necunoscut) şi/ type (with an unknown solving principle)
sau dacă: and/or if:
c2) în structura de subfuncţii intervine cel c2) in the structure of sub-functions
puţin o conexiune originală. interferes at least an original connection.
d. În funcţie de elementele de noutate, din d. In terms of novelty, from the global
funcţia globală a unui produs, se deosebesc function of a product can come out more
mai multe tipuri [2; 15; 16] şi variante de design types [2; 15; 16] and variants (see
design (v. tab. 4.1): Tab. 4.1):
d1) Proiectarea originală (PO), cu şapte d1) Original design (OD), with seven distinct
variante distincte (PO-I,N,PO-VII), variants (OD-I,N,OD-VII),
d2) Proiectarea adaptivă (PA), cu două d2) Adaptive design (AD), with two distinct
variante distincte (PA-I şi PA-II) şi variants (AD-I and AD-II) and
d3) Proiectarea variantă (PV), cu o singură d3) Variant design (VD), with a single
alternativă. alternative.
Diferenţele dintre ele decurg din tab. 4.1: The following differences derive from Tab. 4.1:
- în proiectarea originală, soluţia - in the original design, the conceptual
conceptuală conţine elemente de solution contains elements of originality
originalitate cel puţin în planul efectelor at least in the effects plan or at least in
sau cel puţin în planul conexiunilor; the connections plan;
- în proiectarea adaptivă, soluţia - in the adaptive design, the conceptual
conceptuală aduce elemente de noutate solution brings elements of novelty only
doar în privinţa configuraţiei purtătorilor regarding the configuration of the effects’
de efecte, carriers,
Tab. 4.1. Tipuri şi variante de proiectare
Soluţiile subfuncţiilor Principii de rezolvare
componente cunoscute
Structura conţin
funcţiei globale noi
cu REconfigurare în configuraţie existentă
conţine
P.O. P.O. tip V P.O. tip VII
Conexiuni noi tip I P.O. tip VI
P.O. tip II
P.O. tip P.A. tip I P.V.
Conexiuni cunoscute III P.A. tip II
P.O. tip IV
Legendă: P.O. = Proiectare Originală; P.A. = Proiectare Adaptivă; P.V. = Proiectare Variantă

Tab. 4.1. Design types and variants


The solutions of the component Solving principles
sub-functions known
The structure contain
of the global function new With RE- In the existent
contains configuration configuration
O.D. O.D. type V O.D. type VII
ew connections type I O.D. type VI
O.D. type II
O.D. A.D. type I V.D.
Known connections type III A.D. type II
O.D. type IV
Legend: O.D. = Original Design; A.D. = Adaptive Design; V.D. = Variant Design
119
- în proiectarea variantă, soluţia - in the variant design, the conceptual
conceptuală este cunoscută în toate cele solution is known in all the three plans: of
trei plane: al efectelor, al configuraţiei effects, of the effects’ carriers’
purtătorilor de efecte şi al conexiunilor; configurations and of connections;
ca urmare, proiectarea variantă este o therefore, the variant design is a form of
formă de proiectare constructivă prin embodiment design through similitude
similitudine (după „model“); în [2], acest (by using a „pattern“); in [2], this design
tip de proiectare este numit, de type in named also modification.
asemenea, modificare.
La aceste tipuri de proiectare, poate fi Near these design types, can be added [2]:
adăugată [2]:
d4) Proiectarea de selectare, care este o d4) Select design, which is a selection of the
selecţie a componentelor necesare, din needed components, from the firm catalogs,
cataloagele de firma, după performanţe şi upon performances and costs.
costuri.
e. Deoarece în capitolul 2 au fost deja e. Because the main aspects regarding
abordate principalele aspecte referitoare la steps 1°, 2° and 3° of the model from
etapele 1°, 2° şi 3°, ale modelului din Fig. 4.14,b were already approached in
fig. 4.14,b, în subcapitolul următor sunt chapter 2, in the next subchapter there are
prezentate succint principalele metode de presented succinctly the main methods of
evaluare tehnico-economică, folosite în technical and economical evaluation, used
etapa 4° (fig. 4.14,b), pentru stabilirea in step 4° (Fig. 4.14,b) for establishing the
soluţiei de principiu. principle solution.

4.4. STABILIREA SOLUŢIEI 4.4. THE CONCEPTUAL SOLUTION


CONCEPTUALE PRIN EVALUAREA SETTLEMENT BY THE CONCEPTUAL
VARIANTELOR CONCEPTUALE VARIANTS’ EVALUATION

Etapa finală a algoritmului de proiectare The final step of the algorithm for the
conceptuală (v. etapa 4° din fig. 4.14,b), conceptual design (see step 4° from
porneşte de la variantele conceptuale, Fig. 4.14,b), is starting from the conceptual
obţinute în etapa precedentă, şi se încheie variants that were obtained in the previous
cu identificarea soluţiei conceptuale step and is concluding with the identification
(conceptului sau soluţiei de principiu a of the conceptual solution (concept or
produsului). Identificarea soluţiei principle solution). The identification of the
conceptuale presupune evaluarea tehnico- conceptual solution supposes the technical
economică a variantelor conceptuale and economical evaluation of the obtained
obţinute şi decelarea celei mai bune conceptual variants and the election of the
variante conceptuale. best conceptual variant.
Deoarece informaţiile despre produs, în If their evaluation scores are close enough
această fază, nu sunt suficient de precise, two or even three optimal variants can be
pot fi decelate 2 sau chiar 3 variante obtained because in this phase the
optime, dacă punctajele de evaluare ale information on the product is not sufficiently
acestora sunt suficient de apropiate. accurate.

4.4.1. Criterii de evaluare 4.4.1. Evaluation criteria

Evaluarea comparativă a variantelor The comparative evaluation of the


conceptuale se efectuează pe baza unor conceptual variants is made on the basis of
criterii tehnice, economice şi de siguranţă some technical, economical and safety
stabilite cu ajutorul SDP (listei de cerinţe). criteria that were established using the PDS
(requirements’ list).

120
După cum s-a precizat anterior (v. cap. 3), As it was previously specified, the
obiectivele din SDP (lista de cerinţe) se objectives from the PDS (requirements list)
grupează în: obiective principale sau are grouped into: main objectives or,
prescurtat cerinţe şi în obiective secundare. abridged, requirements and secondary
Cerinţele sunt utilizate în configurarea objectives. The requirements are used in
purtătorilor de efecte şi în decelarea configuring the effects, the effects’ carriers
variantelor conceptuale dintre variantele de and in electing the conceptual variant from
rezolvare generate anterior. Ca urmare, the solving variants that were previously
cerinţele din SDP nu pot fi folosite în calitate generated. Therefore, the requirements
de criterii de evaluare! from the PDS can not be used as evaluation
criteria!
Exemplu: dacă în SDP se solicită proiectarea Example: if in PDS, it is claimed to design a
unui reductor de turaţie care, printre altele, speed reducer that, among others, must
trebuie să realizeze următoarele obiective fulfill the following main objectives: a
principale: un raport de transmitere i = 40 ± transmission ratio i = 40 ± 5% and an
5% şi un randament η ≥ 70%. Evident, prin efficiency η≥70%. Obviously, by its definition,
definiţie, toate structurile de rezolvare ale all the solving structures of this reducer can
acestui reductor vor îndeplini cerinţele: i = 40 fulfill the previous requirements; therefore,
± 5% şi η ≥ 70%; ca urmare, aceste restricţii these conditions can not be evaluation
nu pot fi, în acelaşi timp, şi criterii de evaluare! criteria in the same time!
Formularea criteriilor de evaluare se The formulation of the evaluation criteria is
bazează pe utilizarea obiectivelor based on the use of secondary objectives
secundare (din SDP), care de obicei sunt (from the PDS), which are usually
conexe obiectivelor principale. complementary objectives to the main
objectives.
În cazul exemplului considerat, pot fi In the case of the considered example, the
utilizate, în calitate de criterii de evaluare, following secondary objectives (complementary
următoarele obiective secundare (conexe objectives to the previous requirements) can be
cerinţelor de mai sus): used as evaluation criteria:
- minimizarea gradului de complexitate - minimization of the complexity degree
(criteriu tehnico-economic); (technical-economical criterion);
- simplificarea montajului şi a întreţinerii - simplification of assemblage and
(criteriu tehnico-economic); maintenance (technical-economical criterion);
- minimizarea costurilor tehnologice - minimization of technological costs
(criteriu economic); (economical criterion);
- minimizarea gabaritului radial şi axial - minimization of the radial and axial overall
(criteriu tehnico-economic); dimensions (technical-economical criterion);
- minimizarea riscului de accidentare - minimization of the accidents risk (safety
(criteriu de siguranţă); criterion);
- minimizarea pierderilor prin frecare - minimization of losses due to friction
(criteriu tehnico-economic) etc. (technical-economical criterion) etc.
Pentru orientare, în literatura germană [16] For orientation, in the German literature [16]
sunt sistematizate, cu exemplificare, sursele are systematized the usual sources of the
uzuale ale obiectivelor secundare, din care secondary objectives, with exemplification,
pot fi selectate criteriile de evaluare; iată from which can be selected the evaluation
cele mai importante surse, cu exemple de criteria; these are the most important sources,
obiective secundare: with examples of secondary objectives:
a) Funcţia produsului: optimizarea a) The product function: optimization of the
caracteristicilor purtătorilor de efecte ale characteristics of the effects’ carriers from
subfuncţiilor secundare importante. the important secondary sub-functions.

121
b) Structura produsului: reducerea b) The product structure: diminution of the
numărului de componente, reducerea number of components, diminution of
complexităţii, reducerea gabaritului etc. complexity, diminution of the overall size etc.
c) Siguranţa omului şi a mediului: utilizarea c) Human and environmental safety:
preferenţială a tehnicilor directe de preferential use of direct safety
siguranţă, protejarea mediului. techniques, environment protection.
d) Ergonomia produsului: îmbunătăţirea d) Product ergonomics: improvement of the
corelaţiei om-maşină, îmbunătăţirea correlation man-machine, improvement of
aspectului estetic. aesthetic aspect.
e) Fabricaţie: simplificarea metodelor şi e) Manufacture: simplification of
procedeelor de fabricaţie; evitarea manufacturing methods and procedures;
echipamentelor scumpe. avoidance of expansive equipments.
f) Control calitate: simplificarea procede- f) Quality control: simplification of the
elor de testare şi verificare. testing and inspection procedures.
g) Montaj: simplificarea şi reducerea timpului g) Assemblage: simplification and
de montaj, evitarea mijloacelor speciale. diminution of the assembling time,
h) Transport: evitarea mijloace speciale de avoidance of special means.
transport, eliminarea riscurilor. h) Transport: avoidance of special
i) Instalare şi întreţinere: simplificarea transportation means, elimination of risks.
operaţiilor de instalare şi utilizare, i) Installation and maintenance:
simplificarea şi reducerea operaţiilor de simplification of installing and using
întreţinere. operations, simplification and diminution
j) Reciclare/înlăturare: recuperarea of the maintenance operations.
uşoară a componentelor, înlăturarea în j) Recycling/removal: easy recovery of
condiţii de siguranţă. components, removal in safety
k) Costuri: eliminarea costurilor curente conditions.
speciale şi costurilor asociate, k) Costs: elimination of the special current
eliminarea riscurilor de depăşire a costs and associated costs, elimination
termenelor. of the risks of exceeding terms.
În urma stabilirii criteriilor de apreciere By establishing the criteria of comparative
comparativă, se poate trece la evaluarea appreciating, the properly evaluation can be
propriu-zisă. În cazurile produselor cu structuri started. As a rule, in the case of products with
de rezolvare numeroase, evaluarea se numerous solving structures, the evaluation
desfăşoară, de regulă, în două faze succesive: takes place in two successive phases:
A. Se efectuează mai întâi o evaluare A. Firstly, it is made a rough evaluation,
grosieră, denumită şi „cernere“, în care also called „screening“, in which the
criteriile de evaluare sunt considerate egale evaluation criteria are considered equally
ca importanţă. Prin cernere se obţine o important. By screening, a significant
reducere semnificativă a numărului iniţial de diminution of the initial number of solutions
soluţii (structuri). (structures) is obtained.
B. Pentru structurile rămase (în urma B. Then, for the rest of structures (after
cernerii), se efectuează apoi o evaluare fină, screening), it is made a fine evaluation, also
numită şi „notare ponderată“, în care criteriile called „weight evaluation“, in which the
de evaluare sunt diferenţiate prin coeficienţi evaluation criteria are differentiated through
de pondere (importanţă), care au valori weight (importance) coefficients that have
diferite. Prin aplicarea notării ponderate se different values. By applying the weight
ajunge la soluţia de principiu, desemnată de evaluation it is obtained the principle
soluţia (structura) cu punctajul maxim; dacă solution, designated through the solution
diferenţa de punctaj dintre primele soluţii (structure) with the maximum score; if the
clasate este mică, atunci soluţia de principiu difference of scores between the first graded
poate fi formată din două sau chiar trei soluţii solutions is small, then the principle solution
(structuri) considerate optime. can be formed of two or even three solutions
(structures) that are considered optimal.

122
În continuare sunt prezentate succint aceste Further, there are presented succinctly
tipuri de evaluare, în cele două variante de these types of evaluation in the two
abordare existente în literatură: abordarea approaching variants that exist in literature:
germană şi abordarea promovată cu the German approach and the approach
precădere în literatura de limbă engleză. promoted mainly in the English literature.

4.4.2. Evaluarea soluţiilor în literatura de 4.4.2. Solutions’ evaluation in German


limbă germană literature

Se exemplifică evaluarea soluţiilor unui It is exemplified the evaluation of the solutions


excitator axial (dintr-un stand cu circuit închis of axial exciter (from a test rig with a closed
de putere), destinat să genereze forţe power circuit), meant to generate axial
axiale într-un cuplaj dinţat (încărcat cu forces in a claw coupling (loaded with a
moment de torsiune variabil). variable torque).
Exemplul de evaluare, prelucrat după Pahl The example of evaluation, adapted from
şi Beitz [16], porneşte de la un număr iniţial Pahl and Beitz [16], starts from an initial
de 5 soluţii (structuri de rezolvare), ale number of five solutions (solving structures)
excitatorului axial, notate prin: I,5,V. of the axial exciter, denoted by: I,N,V.
Se efectuează mai întâi o evaluare grosieră Firstly, it is made a rough evaluation of the
a celor 5 soluţii, în conformitate cu norma five solutions, according to the VDI 2225
VDI 2225. Această evaluare cuprinde două norm. This evaluation consists of two steps:
etape: o evaluare tehnică şi, separat, o a technical evaluation and, separately, an
evaluare economică. Cu acest scop s-au economical evaluation. With this aim and
propus, pe baza listei de cerinţe, 5 criterii based on the requirements’ list, 5 technical
tehnice de evaluare (v. fig. 4.17,a) şi criteria of evaluation (see Fig. 4.17,a) and 4
respectiv 4 criterii economice (v. fig. 4.17,b); economical criteria (see Fig. 4.17,b) were
criteriile din fiecare grupă sunt considerate proposed; the criteria from each group are
egale ca importanţă. considered equally important.
Pe baza unei scale de apreciere de la 0 la 4 On the basis of a scale from 0 to 4 (adopted
(adoptată de VDI 2225), se acordă fiecărei by VDI 2225), each variant will receive a
variante un număr de note, egal cu numărul number of grades, equal to the number of
criteriilor de evaluare (v. fig.4.17,a şi b). evaluation criteria (see Fig.4.17,a and b).
Pentru fiecare soluţie, se determină apoi Then, for each solution, it is established the
punctajul total (prin însumarea notelor total score (by summing the obtained grades)
obţinute) şi se calculează rata de evaluare and it is calculated the technical evaluation
tehnică Rt (v. fig. 4.17,a) şi rata de evaluare rate Rt (see Fig. 4.17,a) and the economical
economică Re (v. fig. 4.17,b). evaluation rate Re (see Fig. 4.17,b).
Rata de evaluare se obţine ca raport între The evaluation rate is obtained as a ratio
punctajul total realizat şi punctajul obţinut în between the total score and the score
condiţii ideale (nota max. 4 x 5 criterii = 20 obtained in ideal conditions (maximum
puncte, în cazul evaluării tehnice, şi nota grade 4 x 5 criteria = 20 points, in the case
max. 4 x 4 criterii = 16 puncte, în cazul of technical evaluation, and maximum grade
evaluării economice). 4 x 4 criteria = 16 points, in the case of
economical evaluation).
Conform fig. 4.17,a şi b, soluţiile III şi IV sunt According to Fig. 4.17,a and b, the solutions
cele mai bune soluţii (la „egalitate“), urmate III and IV are the best solutions
îndeaproape de soluţia II. În premisa că ratele (on „equality“), followed closely by solution II.
Rt şi Re au importanţă egală, analiza In the premise that rates Rt and Re have an
numerică poate fi simplificată prin utilizarea equal importance, the numerical analysis can
unei rate medii Rm, calculată fie ca medie be simplified by using a medium rate Rm,
aritmetică: Rm = (Rt + Re)/2, fie ca medie calculated either as an arithmetical mean:
geometrică: Rm2 = Rt — Re; în ambele cazuri se Rm = (Rt +Re)/2, or as a geometrical mean:
obţine o valoare cuprinsă între 0 şi 1. Rm2 = Rt — Re; in both cases it is obtained a
value between 0 and 1.
123
I. II. III. IV. V.
Soluţia

Criterii
tehnice
1. Perturbaţii mici
ale cinematicii de 3 4 4 4 3
cuplare
2. Punere simplă în
3 4 4 4 3
funcţiune
3. Schimbarea
uşoară a 4 3 4 4 4
cuplajului
4. Siguranţa
2 4 3 3 3
funcţională
5. Construcţie
2 2 2 2 3
simplă
Total 14 17 17 17 16
Total 14 17 17 17 16
Rt = = 0 ,7 = 0 ,85 = 0 ,85 = 0 ,85 = 0 ,8
20 20 20 20 20 20
a

I. II. III. IV. V.


Soluţia

Criterii
economice
1. Costuri
reduse de 2 3 4 4 2
materiale
2. Costuri
reduse de 2 1 3 3 3
reasamblare
3. Timp scurt
2 4 3 3 2
de testare
4. Posibilitate
de realizare în
3 3 3 3 2
atelierul
propriu
Total 9 11 13 13 9
Total 9 11 13 13 9
Re = = 0 ,56 = 0 ,69 = 0 ,81 = 0 ,81 = 0 ,56
16 16 16 16 16 16
b
Fig. 4.17,a şi b. Exemplu de evaluare grosieră, aplicată unui număr de cinci soluţii
(variante conceptuale) ale unui excitator axial (prelucrare după Pahl şi Beitz [16]):
a) Matricea de evaluare tehnică şi b) Matricea de evaluare economică.

124
I. II. III. IV. V.
Solution

Technical
criteria
1. Small
perturbations of the
3 4 4 4 3
coupling
kinematics
2. Simple setting
3 4 4 4 3
into service
3. Easy change of
4 3 4 4 4
the coupling
4. Functional safety 2 4 3 3 3
5. Simple
2 2 2 2 3
131

construction
Total 14 17 17 17 16
Total 14 17 17 17 16
Rt = = 0 ,7 = 0 ,85 = 0 ,85 = 0 ,85 = 0 ,8
20 20 20 20 20 20
a

I. II. III. IV. V.


Solution

Economic
criteria
1. Reduced
2 3 4 4 2
materials costs
2. Reduced
reassembling 2 1 3 3 3
costs
3. Short testing
2 4 3 3 2
time
4. The
possibility of
manufacturing 3 3 3 3 2
in the own
workshop
Total 9 11 13 13 9
Total 9 11 13 13 9
Re = = 0 ,56 = 0 ,69 = 0 ,81 = 0 ,81 = 0 ,56
16 16 16 16 16 16
b
Fig. 4.17,a and b. Example of rough evaluation, applied to a number of five solutions (conceptual
variants) referring to an axial exciter (adapted after Pahl and Beitz [16]): a) The matrix of technical
evaluation and b) The matrix of economical evaluation.

125
<ivel 2 <ivel 3 <ivel 4 Wi
Reproductibilitate
Uzuri reduse ale
bună a curbei
părţilor mobile
cuplu-timp
Funcţionare W111 = Wk111 = W1111 = Wk1111 =
sigură 0,2 0,056
0,056
0,7 0,28

W11 = Wk11 = Sensibilitate


0,4 0,4 Toleranţa la redusă la vibraţii
supraîncarcare
W1112 = Wk1112 = 0,14
Wk112 = Wk112 = 0,5 0,14
0,3 0,12
Puţini factori
perturbatori
Siguranţă
mecanică înaltă W1113 = Wk1113 =
0,3 0,084 0,084
W121 = Wk121 =
131

0,7 0,21 0,12


Siguranţă
0,21
înaltă
0,09
W12 = Wk12 = Puţine erori
0,3 0,3 posibile de
&umăr mic de
operare
<ivel 1 componente
W122 = Wk122 =
0,3 0,09 W1311 = Wk1311 =
Mecanism de 0,03
0,5 0,03
testat simplu şi
sigur
W1 = Wk1 = Complexitate
Fabricare simplă redusă a
1 1 a componentelor componentelor
W131 = Wk131 = W1312 = Wk1312 =
Fabricare 0,6 0,06 0,2 0,012 0,012
simplă

W13 = Wk13 = Multe părţi sunt


Asamblare normalizate şi se
0,1 0,1 simplă pot cumpăra
W132 = Wk132 = W1313 = Wk1313 =
0,4 0,04 0,3 0,018 0,018
0,04
0,06
Schimbare rapidă
Intreţinere a legăturilor la
simplă testare
Caracteristici
funcţionale bune W141 = Wk141 = W1421 = Wk1421 =
0,3 0,06 0,6 0,084 0,084
W14 = Wk14 = Buna accesibi-
0,2 0,2 Manipulare litate a sisteme-
simplă lor de măsură.
Wk142 = Wk142 = W1422 = Wk1422 =
c 0,7 0,14 0,4 0,056 0,056
∑=1
Fig. 4.17,c. Arborele obiectivelor (secundare) pentru produsul de tip excitator axial
(prelucrare după Pahl şi Beitz [16]).
126
Level 2 Level 3 Level 4 Wi
Good repro-
ducibility of the Reduced wears of
curve couple-time the mobile parts

W111 = Wk111 = W1111 = Wk1111 =


Safe working 0,2 0,056
0,056
0,7 0,28

W11 = Wk11 = Reduced


0,4 0,4 Tolerance at sensibility to
overloading vibrations
W1112 = Wk1112 = 0,14
Wk112 = Wk112 = 0,5 0,14
0,3 0,12
A few disturbing
factors
High mechanical
safety
W1113 = Wk1113 =
0,3 0,084 0,084
W121 = Wk121 =
131

0,7 0,21 0,12


High safety 0,21
0,09
W12 = Wk12 = A few possible
0,3 0,3 operating errors Small number of
Level 1 components
W122 = Wk122 =
0,3 0,09 W1311 = Wk1311 =
Simple and safe 0,03
0,5 0,03
testing
mechanism
W1 = Wk1 = Simple Reduced
1 1 manufacturing of complexity of
components components
W131 = Wk131 = W1312 = Wk1312 =
Simple 0,6 0,06 0,2 0,012 0,012
manufacturing

W13 = Wk13 = Many parts are


Simple standardized and
0,1 0,1 assembling can be bought
W132 = Wk132 = W1313 = Wk1313 =
0,4 0,04 0,3 0,018 0,018
0,04
0,06
Fast changing of
Simple links while testing
maintenance
Good functional
characteristics W141 = Wk141 = W1421 = Wk1421 =
0,3 0,06 0,6 0,084 0,084
W14 = Wk14 = Good accesibility
0,2 0,2 Simple of the measu-
manipulation rement system
Wk142 = Wk142 = W1422 = Wk1422 =
c 0,7 0,14 0,4 0,056 0,056
∑=1
Fig. 4.17,c. The (secondary) objectives tree for a product of type axial exciter (adapted after Pahl and
Beitz [16]).
127
Pentru cele trei soluţii reţinute (IV, III şi II, Further, for the three solutions that were
v. fig. 4.17,a şi b), în continuare se kept (IV, III and II, see Fig. 4.17,a and b), it
efectuează o evaluare fină, bazată pe is made a fine evaluation, based on the
analiza valorii [8, 9, 16]. value analysis [8, 9, 16].
În această evaluare, obiectivele secundare In this evaluation, the secondary objectives of
de natură tehnică (formulate cu ajutorul technical nature (formulated by means of the
listei de cerinţe) sunt diferenţiate, pe diverse requirements’ list) are differentiated, on
niveluri, cu ajutorul unei scheme denumită different levels, by means of a scheme called
arborele obiectivelor. the objectives’ tree.
În cazul excitatorului axial (considerat ca In the case of axial exciter, the tree with four
exemplu), din lista de cerinţe se obţine levels from Fig. 4.17,c (adapted after Pahl
arborele cu patru niveluri din fig. 4.17,c and Beitz [16]) is obtained from the
(prelucrare după Pahl şi Beitz [16]); din requirements’ list; from these objectives,
aceste obiective, numai cele de nivel maxim only those of maximum level (here level 4)
devin apoi criterii de evaluare. Cu ajutorul become evaluation criteria. Further, by
acestui arbore, se determină, mai departe, means of this tree, there are established the
coeficienţii de pondere (importanţă) ai coefficients of weight (importance) of the
131

criteriilor de evaluare. evaluation criteria.


Conform fig. 4.17,c, fiecărui obiectiv i se According to Fig. 4.17,c, two coefficients of
asociază doi coeficienţi de pondere: weight are associated to each objective:
- primul coeficient (notat W1,J,W1422) se - The first coefficient (denoted W1,N,W1422) is
referă la ponderea obiectivului, în raport referring to the objective weight, with
cu obiectivele din aceeaşi filiaţie (de respect to the objectives from the same
acelaşi nivel şi cu acelaşi obiectiv- filiation (of the same level and with the
părinte); evident, suma coeficienţilor same parent-objective); obviously, the sum
primari, ai obiectivelor de aceeaşi filiaţie, of the primary coefficients of the objectives
este egală cu unitatea; from the same filiation is always equal to 1;
- coeficientul secund (notat Wk1,J,Wk1422) se - The second coefficient (denoted Wk1,N,
referă la ponderea obiectivului, în raport cu Wk1422) is referring to the objective weight
obiectivele de pe acelaşi nivel; aceasta with respect to the objectives from the
înseamnă că, pe orice nivel, suma same level; this means that, on any level,
coeficienţilor secunzi este egală cu unitatea. the sum of the secondary coefficients is
always equal to 1.
Primul coeficient de pondere (al oricărui
obiectiv) este desemnat de echipa de The first weight coefficient (of any objective) is
proiectare, prin comparaţie cu celelalte designated by the design team, relating to the
obiective din aceeaşi filiaţie. Coeficientul other objectives from the same filiation. The
secund modelează importanţa globală a second coefficient models the global
obiectivului şi se calculează ca produs dintre importance of the objective and is calculated as
primul coeficient al obiectivului considerat şi the product between the first coefficient of the
coeficientul secund al obiectivului-părinte (de considered objective and the second coefficient
examplu: Wk111= W111—Wk11= 0,7x0,4 = 0,28, of the parent-objective (for example: Wk111 =
v. fig. 4.17,c). W111— Wk11= 0,7x0,4 = 0,28, see Fig. 4.17,c).
Liniile întrerupte din fig. 4.17,c indică faptul The dashed lines from Fig. 4.17,c indicate
că obiectivele fără filiaţie (fără obiective-fii) that the objectives without filiation (without
se regăsesc neschimbate în toate nivelurile son-objectives) are found unchanged on all
de ordin superior, implicit şi în cel de nivel the levels of superior order and implicitly, in
maxim. the maximum level, as well.
Obiectivele de pe nivelul maxim sunt Further, the objectives from the maximum
considerate, mai departe, criterii de evaluare şi level (see Fig. 4.17,c) are considered as
pentru a fi mai uşor de recunoscut sunt scrise evaluation criteria and are written italic in
italic; coeficienţi de pondere Wi ai acestor criterii order to be easier recognized; the coefficients
sunt descrişi prin coeficienţii secunzi (stabiliţi of weight Wi of these criteria are described
anterior) care s-au scris cu litere groase (bold). through the second coefficients (previously
established) which were written bold.

128
Pe baza criteriilor şi coeficienţilor de On the basis of the criteria and the
pondere stabiliţi cu ajutorul fig. 4.17,c, în coefficients of weight that were established
fig. 4.18 sunt evaluate mai departe soluţiile using Fig. 4.17,c, in Fig. 4.18 there are
II, III şi IV, selectate în faza anterioară further evaluated the solutions II, III and IV,
(fig. 4.17,a şi b). Conform fig. 4.18 selected in the previous phase (Fig. 4.17, a
(prelucrată după Pahl şi Beitz [16]), în and b). According to Fig. 4.18 (adapted
prima coloană sunt ordonate criteriile de after Pahl and Beitz [16]), the evaluation
evaluare şi coeficienţii de pondere ai criteria and their coefficients of weight Wi
acestora Wi; în coloana alăturată sunt are ordered in the first column; in the
precizaţi parametrii caracteristici ai criteriilor adjoining column there are specified the
utilizate şi unităţile de măsură aferente. characteristic parameters of the used
criteria and their units of measurement.
Coloana fiecăreia dintre soluţiile analizate The column of each from the analyzed
(II, III şi IV) este divizată în trei subcoloane: solutions (II, III and IV) is divided into three
sub-columns:
- în prima subcoloană sunt înscrise datele - In the first sub-column there are written
cantitative şi/sau calitative ale the quantitative and/or qualitative data of
131

parametrilor caracteristici realizaţi de the characteristic parameters obtained


soluţia considerată; by the considered solution;
- în subcoloana secundă se apreciază - In the second sub-column it is appreciated
modul în care soluţia analizată the way in which the analyzed solution
îndeplineşte fiecare criteriu, pe baza unei fulfills each criterion, based on a grade Ni,
note Ni, pe o scară de la 1 la 10; on a scale from 1 to 10;
- în subcoloana terţă este calculată nota - In the third sub-column it is calculated the
ponderată, ca produs dintre nota din weighted grade, as the product between
subcoloana secundă Ni şi coeficientul de the grade from the second sub-column Ni
pondere Wi. and the coefficient of weight Wi.
Cu suma notelor obţinute, de fiecare soluţie, Then, the evaluation rate of the solution Rk,
se calculează rata de evaluare a soluţiei Rk, which is specific to the rough evaluation, is
specifică evaluării de tip grosier (v. şi calculated as the sum of the obtained
fig. 4.17,a şi b): grades (see Fig. 4.17,a and b):
Rk = (ΣNi)/(10—n), Rk = (ΣNi)/(10—n),
k = 2 (pentru soluţia II), 3 (pentru soluţia III), k = 2 (for solution II), 3 (for solution III),
4 (pentru soluţia IV), n = 13 criterii. 4 (for solution IV), n = 13 criteria.
Pentru evaluarea fină, se însumează notele For the fine evaluation, the weighted grades
ponderate şi se determină rata ponderată a are summed into the solution weighted rate
soluţiei (fig. 4.18): (Fig. 4.18):
. .
WRk = (Σ Wi Ni)/10, k = II, III, IV. WRk = (Σ Wi Ni)/10, k = 2, 3, 4.
Comparaţia dintre mărimile Rk şi WRk The comparison between the quantities Rk
evidenţiază efectul diferenţierii dintre criterii, and WRk highlights the effect of
prin intermediul coeficienţilor de pondere. differentiation between criteria, through the
weight coefficients.
Deşi în evaluarea grosieră, din fig. 4.16, Although, in the rough evaluation from
soluţiile IV şi III se aflau la „egalitate“ pe Fig. 4.16, the solutions IV and III were on the
primul loc, în evaluarea fină, primul loc este first place, in the fine evaluation, the first
ocupat de soluţia II, urmată la mică diferenţă place is occupied by solution II, followed at a
de soluţia III. Această fluctuaţie de locuri small difference, by solution III. This
scoate în evidenţă importanţa care trebuie fluctuation of places highlights the
acordată în elaborarea criteriilor de evaluare. importance that must be conferred in
elaborating the evaluation criteria.

129
Criteriul de evaluare Parametri Soluţia II Soluţia III Soluţia IV
otă otă otă
Nr U otă ponderată otă ponderată otă ponderată
Wi Mărime Mărime Mărime
M <i Wi.<i <i Wi.<i <i Wi.<i
1 Uzuri reduse ale părţilor 0,056 Uzură - redusă 6 0,336 medie 4 0,224 redusă 6 0,336
mobile
-1
2 Sensibilitate redusă la 0,14 Frecvenţa s 2370 7 0,980 2370 7 0,980 < 410 2 0,280
vibraţii naturală
3 Puţini factori 0,084 Perturbaţii - redusă 7 0,588 redusă 6 0,504 (medie) 4 0,336
perturbatori
4 Toleranţa la 0,12 Rezervă % 10 7 0,840 10 7 0,840 20 8 0,960
supraîncarcare suprasarcină
5 Siguranţă mecanică 0,21 Siguranţa meca- - ridicată 7 1,470 ridicată 7 1,470 foarte 8 1,680
înaltă nică aşteptată ridicată
6 Puţine erori posibile de 0,09 Operare cu - redusă 7 0,630 redusă 6 0,540 medie 4 0,360
operare posibile erori
7 Număr mic de 0,03 Nr. de - medie 4 0,120 medie 4 0,120 redusă 6 0,180
componente componente
8 Complexitate redusă a 0,012 Complexitatea - redusă 7 0,084 medie 5 0,060 ridicată 3 0,036
componentelor componentelor
9 Multe părţi sunt norma- 0,018 Proporţia comp. - medie 6 0,108 medie 6 0,108 ridicată 8 0,144

131
130
lizate şi se pot cumpăra tipizate şi
cumpărate
10 Asamblare simplă 0,04 Simplitatea - medie 5 0,200 medie 5 0,200 ridicată 7 0,280
montării
11 Intreţinere simplă 0,06 Timpul şi costul - redusă 8 0,480 redusă 7 0,420 ridicată 3 0,180
întreţinerii
12 Schimbare rapidă a 0,084 Timpul estimat min 120 7 0,588 120 7 0,588 180 4 0,336
legăturilor la testare pentru schimba-
rea conexiunilor
la testare
13 Buna accesibilitate a 0,056 Accesibilitatea - bună 7 0,392 bună 7 0,392 medie 5 0,280
sistemelor de masură sist. de măsurare

∑= 1 Total 85 6,816 Total 78 6,446 Total 68 5,388


n = 13 R2= 0,65 WR2=0,68 R3= 0,60 WR3=0,64 R4= 0,52 WR4=0,54
<imax = 10; Rk = (∑<i )/(10n); WR = (∑ Wi.<i)/10

Fig. 4.18. Evaluarea fină (prin notare ponderată) a soluţiilor II, III şi IV (din 4.17,a şi b), pe baza criteriilor şi coeficienţilor de pondere Wi rezultaţi din
fig. 4.17,c (prelucrare după Pahl şi Beitz [16]).

130
Evaluation criterion Parameters Solution II Solution III Solution IV
Weighted Weighted Weighted
No U ote grade ote grade ote grade
Wi Quantity Quantity Quantity
M <i Wi.<i <i Wi.<i <i Wi.<i
1 Reduced wears of the 0,056 Wear - reduced 6 0,336 medium 4 0,224 reduced 6 0,336
mobile parts
-1
2 Reduced sensibility at 0,14 Natural s 2370 7 0,980 2370 7 0,980 < 410 2 0,280
vibrations frequency
3 A few disturbing factors 0,084 Perturbations - reduced 7 0,588 reduced 6 0,504 (medium) 4 0,336
4 Tolerance to 0,12 Deposit % 10 7 0,840 10 7 0,840 20 8 0,960
overloading overload
5 High mechanical safety 0,21 The expected - high 7 1,470 high 7 1,470 Very 8 1,680
mechanical high
safety
6 A few possible 0,09 Operation with - reduced 7 0,630 reduced 6 0,540 medium 4 0,360
operating errors possible errors
7 Small number of 0,03 No. of - medium 4 0,120 medium 4 0,120 reduced 6 0,180
components components
8 Reduced components 0,012 Components - reduced 7 0,084 medium 5 0,060 high 3 0,036
complexity complexity
9 Many parts are 0,018 The proportion of - medium 6 0,108 medium 6 0,108 high 8 0,144

131
standardized and can be standard type and
bought bought comp.
10 Simple assembling 0,04 Simplicity of - medium 5 0,200 medium 5 0,200 high 7 0,280
assemblage
11 Simple maintenance 0,06 Maintenance - 8 0,480 reduced 7 0,420 high 3 0,180
time and cost
reduced
12 Fast change of testing 0,084 The estimated min 120 7 0,588 120 7 0,588 180 4 0,336
links time for
changing the
connections
while testing
13 Good accessibility of 0,056 Accessibility - good 7 0,392 good 7 0,392 medium 5 0,280
the measurement measurement
systems system

∑= 1 Total 85 6,816 Total 78 6,446 Total 68 5,388


n = 13 R2= 0,65 WR2=0,68 R3= 0,60 WR3=0,64 R4= 0,52 WR4=0,54
<imax = 10; Rk = (∑<i )/(10n); WR = (∑ Wi.<i)/10
Fig. 4.18. The fine evaluation (by weighted grading) of solutions II, III and IV (from 4.17,a şi b), based on the criteria and weight coefficients Wi resulted
from Fig. 4.17,c (adapted after Pahl and Beitz [16]).

131
Deoarece soluţiile II şi III au rate ponderate Because solutions II and III have weighted
de valori apropiate, ambele pot fi declarate rates of close values, both can be declared
ca soluţii de principiu. as principle solutions.

4.4.3. Evaluarea soluţiilor în literatura de 4.4.3. Solutions’ Evaluation in English


limbă engleză Literature

În literatura de limbă engleză, cea mai larg In the English literature, the most used
utilizată metodă de evaluare grosieră, method of rough evaluation, known as
cunoscută şi sub denumirea de cernere, se screening, is referring to the evaluation
referă la matricea de evaluare de tip Pugh [17]. matrix of Pugh type [17].
Pentru exemplificare, în fig. 4.19 este For example, in Fig. 4.19 it is illustrated such
ilustrată o astfel de matrice (adaptată după a matrix (adapted after Pugh [17]), which is
Pugh [17]), destinată selectării celor mai meant to select the most appropriate
potrivite profile, în raport cu şase criterii: profiles, with respect to the six criteria:
A,A,F. Selectarea porneşte de la 10 soluţii A,N,F. The selection starts from the 10
de profile, care sunt comparate cu un profil solutions of profiles, which are compared
131

de referinţă. with a reference profile.


Dacă un profil satisface un anumit criteriu If a profile satisfies a certain criterion better
mai bine decât profilul de referinţă, acel than the reference profile, that profile gets a
profil primeşte nota plus (+) pentru criteriu plus (+) for the considered criterion
considerat (fig. 4.19); în caz contrar, (Fig. 4.19); on contrary, it gets a minus (-);
primeşte nota minus (-); dacă profilul if the profile fulfills the considered criterion
îndeplineşte criteriul considerat la fel ca exactly like the reference profile, then the
profilul de referinţă, atunci profilul analizat analyzed profile gets an I (idem).
primeşte nota I (idem).
Pe baza acestor note, se determină apoi Then, on the basis of these grades, there are
sumele obţinute de fiecare variantă: Σ +, Σ - established the sums obtained by each
şi ΣI; cu ajutorul acestor sume, se poate variant: Σ +, Σ - and Σ I; by means of these
efectua ordonarea soluţiilor. sums, it can be made the solutions ordering.
Conform rezultatelor din fig. 4.19, pot fi According to the results from Fig. 4.19,
selectate soluţiile: nr. 3 (locul 1), nr. 8 la there can be selected the solutions: no. 3

Solutions
Soluţii

Criterii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Criteria
A + - + - + - - + - +
B + I + I - - RR + - + -
C - + - - I I EE + I - -
D - + + - I + FF I - - I
E + - + - I + EE I + + +
- - I + + - RR + - + I
F
IE
∑+ 3 2 4 1 2 2 NN 3 2 4 2
∑− 3 3 1 4 1 3 ŢC 1 3 2 2
ĂE
∑I 0 1 1 1 3 1 2 1 0 2

Fig. 4.19. Exemplu de evaluare grosieră (cernere), cu ajutorul matricei de evaluare de tip Pugh
(prelucrare după Pugh [17]).

Fig. 4.19. Example of rough evaluation (screening), by means of the evaluation matrix of Pugh type
(adapted after Pugh [17]).
132
„egalitate“ cu nr. 10 (locul 2), nr. 5 (locul 3) (place 1), no. 8 equal to no. 10 (place 2),
şi nr.11 la „egalitate“ cu nr.1 (locul 4). no. 5 (place 3) and no.11 equal to no.1
(place 4).
Dacă se consideră că I = 0 şi (+) + (-) = 0, If it is considered that I = 0 and (+) + (-) = 0,
calculul se poate simplifica, prin obţinerea the calculus can be simplified by obtaining a
unei sume globale/soluţie. global sum/solution.
Un alt exemplu intuitiv (prelucrat după Another intuitive example (adapted after
Ulrich şi Eppinger [19]) este reprezentat în Ulrich and Eppinger [19]) is represented in
fig. 4.20 şi se referă la un număr iniţial de Fig. 4.20 and is referring to an initial number
7 soluţii (variante conceptuale) de seringi of 7 solutions (conceptual variants) of
medicale: A,N,G şi la 7 criterii de evaluare. syringes: A,N,G and to 7 evaluation criteria.
În schema a, din fig. 4.20, sunt evidenţiate In the scheme a from Fig. 4.20 are graphically
grafic efectele celor două faze de evaluare: highlighted the effects of the two evaluation
cernerea (evaluarea grosieră) şi notarea phases: screening (rough evaluation) and
ponderată (evaluarea fină). weighted grading (fine evaluation).
Cernerea (în varianta de tip Pugh) este The screening (in the variant of Pugh type)
131

detaliată în fig. 4.20,b, iar notarea is detailed in Fig. 4.20,b, and the weighted
ponderată, în fig. 4.20,c (în premisa grading, in Fig. 4.20,c (in the premise of
cunoaşterii coeficienţilor de pondere). knowing the weight coefficients).
În cernerea din fig. 4.20,b, ordonarea In the screening from Fig. 4.20,b, the
soluţiilor (în care este inclusă şi varianta de solutions ordering (in which it is also
referinţă) s-a efectuat pe baza sumei enclosed the reference variant) was made
globale; din rezultatele obţinute a decurs on the basis of the global sum; the following
următoarea decizie: decision derived from the obtained results:
Continuă mai departe soluţiile A şi E Continue further with the solutions A and E
(situate pe locurile 1 şi respectiv 2), se (situated on places 1 and 2), solutions D
combină soluţiile D şi F (aflate pe locul 3) şi and F (from the third place) are combined
se revizuieşte soluţia G (aflată, de and solution G (also from the third place) is
asemenea, pe locul 3). revised.
Cele patru soluţii selectate în urma cernerii The 4 solutions, selected after screening (A,
(A, DF, E şi G+) sunt evaluate, mai departe, DF, E and G+), are further evaluated on the
pe baza notării ponderate; procedeul de basis of the weighted grading ; the working
lucru este analog cu cel aplicat în fig. 4.18, procedure is analogue to the one applied in
cu diferenţa că scara de notare are valori Fig. 4.18, with the difference that the
între 1 şi 5. grading scale has values between 1 and 5.
Din ordonarea soluţiilor, pe baza sumei From the solutions ordering, based on the sum
notelor ponderate (fig. 4.20,c), rezultă că of weighted grades (Fig. 4.20,c), it results that
soluţia (varianta conceptuală) DF the solution (conceptual variant) DF designates
desemnează soluţia conceptuală căutată. the searched conceptual solution.

4.4.4. Despre cele două variante de 4.4.4. On the two fine evaluation
evaluare fină. Formula FRISCO variants. The FRISCO formula

Comparaţia dintre cele 2 modalităţi de The comparison between the 2 methods of


evaluare fină, prezentate anterior, (vezi fine evaluation that were previously
fig. 4.17, fig. 4.18 şi fig. 4.20,c) arată că presented (see Fig. 4.17, Fig. 4.18 and
acestea sunt în principiu asemănătoare; în Fig. 4.20,c) shows that, in principle, they are
ambele abordări se disting trei faze: similar; three phases are highlighted in both
approaches:
a) Se stabilesc criteriile de evaluare şi a) There are established the evaluation
coeficienţii de pondere ai acestora; criteria and their coefficients of weight;

133
Cernerea soluţiilor

&otarea ponderată a
Generarea soluţiilor
soluţiilor A l e g e r e a c o n c e p t u l u i
131

a
Soluţii (variante conceptuale)
Criterii A B C D E F G
(referinţă)
1. Uşurinţa manevrării 0 0 - 0 0 - -
2. Uşurinţa utilizării 0 - - 0 0 + 0
3. Uşurinţa citirii 0 0 + 0 + 0 +
4. Precizia dozajului 0 0 0 0 - 0 0
5. Durabilitate 0 0 0 0 0 + 0
6. Uşurinţa fabricării + - - 0 0 - 0
7. Portabilitate + + 0 0 + 0 0
Sumă de + 2 1 1 0 2 2 1
Sumă de 0 5 4 3 7 4 3 5
Sumă de - 0 2 3 0 1 2 1
Suma globală 2 -1 -2 0 1 0 0
Locul 1 6 7 3 2 3 3
Continuă? Da Nu Nu Combinare Da Combinare Revizuire

b
Soluţii (variante conceptuale) selectate prin cernere

Criterii Coef. de A DF E G+
pondere Notă Notă Notă Notă
Notă Notă Notă Notă
ponderată ponderată ponderată ponderată
1. 5% 3 0.15 3 0.15 4 0.2 4 0.2
2. 15% 3 0.45 4 0.6 4 0.6 3 0.45
3. 10% 3 0.3 3 0.3 5 0.5 5 0.5
4. 25% 3 0.75 3 0.75 2 0.5 3 0.75
5. 15% 3 0.45 5 0.75 4 0.6 3 0.45
6. 20% 3 0.6 3 0.6 2 0.4 2 0.4
7. 10% 3 0.3 3 0.3 3 0.3 3 0.3
TOTAL: 3.00 TOTAL: 3.45 TOTAL: 3.10 TOTAL: 3.05
Locul 4 1 2 3
Continuă? Nu (DA) Dezvoltare Nu Nu
c
Fig. 4.20. Exemplu de evaluare grosieră (cernere) şi evaluare fină (notare ponderată) aplicate unor
variante conceptuale ale unei seringi medicale (adaptare după Ulrich şi Eppinger [19]).

134
Solutions screening
Weighted grading of
Solutions solutions
generation C h o s e o f c o n c e p t

a
131

Solutions (conceptual variants)


Criteria A B C D E F G
(reference)
1. Easiness of
0 0 - 0 0 - -
operation
2. Easiness of using 0 - - 0 0 + 0
3. Easiness of reading 0 0 + 0 + 0 +
4. Accuracy of dosage 0 0 0 0 - 0 0
5. Durability 0 0 0 0 0 + 0
6. Easiness of
+ - - 0 0 - 0
manufacture
7. Portability + + 0 0 + 0 0
Sum of + 2 1 1 0 2 2 1
Sum of 0 5 4 3 7 4 3 5
Sum of - 0 2 3 0 1 2 1
Global sum 2 -1 -2 0 1 0 0
Place 1 6 7 3 2 3 3
Continues? Yes No No Combination Yes Combination Revision

b
Solutions (conceptual variants) selected by screening

Criteria Coef. of A DF E G+
weight Weighted Weighted Weighted Weighted
Note Note Note Note
grade grade grade grade
1. 5% 3 0.15 3 0.15 4 0.2 4 0.2
2. 15% 3 0.45 4 0.6 4 0.6 3 0.45
3. 10% 3 0.3 3 0.3 5 0.5 5 0.5
4. 25% 3 0.75 3 0.75 2 0.5 3 0.75
5. 15% 3 0.45 5 0.75 4 0.6 3 0.45
6. 20% 3 0.6 3 0.6 2 0.4 2 0.4
7. 10% 3 0.3 3 0.3 3 0.3 3 0.3
TOTAL: 3.00 TOTAL: 3.45 TOTAL: 3.10 TOTAL: 3.05
Place 4 1 2 3
Continues? No (YES)Development No No
c
Fig. 4.20. Example of rough evaluation (screening) and fine evaluation (weighted grading) applied to some
conceptual variants of a syringe (adapted after Ulrich and Eppinger [19]).
135
b) La fiecare soluţie (variantă conceptuală), b) For each solution (conceptual variant), it is
se apreciază, printr-o notă (pe o scară appreciated the way in which there are
convenabilă), modul în care sunt fulfilled each of the evaluation criteria
îndeplinite fiecare dintre criteriile de through a grade (on a convenient scale);
evaluare; se calculează apoi notele then, it is calculated the weighted grades
ponderate, ca produs între fiecare notă as the product between the conferred
acordată şi coeficientul de pondere al grade and the afferent criterion weight
criteriului aferent. coefficient.
c) Se însumează notele ponderate ale c) The weighted grades of each solution
fiecărei soluţii şi se ordonează valoric are summed and the analyzed solutions
soluţiile analizate, pe baza sumelor are ordered on the basis of the obtained
(punctajelor) obţinute. sums (score).
Diferenţele semnificative dintre cele două The significant differences between the two
abordări se referă, cu precădere, la prima approaches are referring mainly to the first
fază. Rezolvarea acestei faze, prin metoda phase. This phase solving, through the
germană (bazată pe arborele de obiective) German method (based on the objectives
tree), is accurate but laborious (needs a
131

este precisă, dar laborioasă (incumbă un


volum relativ mare de lucru). relatively big volume of work).
La celălalt tip de abordare (v. fig. 4.20), As a rule, in the other approach (see
rezolvarea primei faze este, de regulă, Fig. 4.20), the first phase is solved
intuitivă şi sumară; se presupune, probabil, intuitively and sketchy; it is supposed
că pentru determinarea coeficienţilor de probably that there are mathematical
pondere există metode matematice de methods of calculus for establishing the
calcul. coefficients of weight.
Dintre procedeele matematice, existente în Among the mathematical procedures that can
literatură, pentru calculul simplificat al be found in the technical literature for the
coeficienţilor de pondere, în continuare se simplified calculus of the weight coefficients,
prezintă o variantă empirică, bazată pe further it is presented the empiric variant,
formula FRISCO [21]. Pentru intuitivitate, based on the FRISCO formula [21]. For
prezentarea este efectuată pe un exemplu intuitiveness, the presentation is made on
(fig. 4.21): an example (Fig. 4.21):
Sunt date trei variante conceptuale ale unui There are given three conceptual variants of
produs (I, II şi III) şi n = 4 criterii de a product (I, II and III) and n = 4 evaluation
evaluare: a > b > c > d (notaţia > înseamnă: criteria: a > b > c > d (the notation > means:
mai important decât). more important than).
Se cere să se determine coeficienţii de It is required to establish the weight
pondere ai criteriilor a, b, c şi d şi să se coefficients of the criteria a, b, c and d and to
ordoneze valoric variantele I, II şi III. order the variants I, II and III using their value.
Rezolvare: Cu ajutorul matricei Solution: Firstly, by means of the matrix
n × n = 4 × 4 din fig. 4.21,a, se determină n×n=4×4 from Fig. 4.21,a, it is
mai întâi punctajul Pk şi apoi locul Lk al established the score Pk and then, the place
fiecărui criteriu „k“ (k = 1, 2, 3, 4). Lk for each criterion „k“ (k = 1, 2, 3, 4).
În matricea din fig. 4.21,a se operează pe On the rows of the matrix from Fig. 4.21,a it
linie, după următoarele reguli : is operated following the rules:
1°. Criteriul de pe linia „k“ (k =1,2,3,4) se 1°. The criterion from row „k“ (k =1,2,3,4) is
compară, cu fiecare dintre criteriile date, compared to each of the given criteria,
primind următoarele note: receiving the following grades:
0 – dacă este mai puţin important (decât 0 – if it is less important (than the criterion
criteriul cu care este comparat), with which it is compared),
0,5 – dacă este tot atât de important şi 0,5 – if it has the same importance and

136
1 – dacă este mai important (decât criteriul 1 – if is more important (than the criterion
cu care este comparat). with which it is compared).
2°. Se calculează punctajul criteriului de pe 2°. It is calculated the score of the criterion
linia „k“ (Pk) prin însumarea notelor de pe from row „k“ (Pk) by summing the grades
acea linie (k = 1,2,3,4); de exemplu, pentru from that row (k = 1,2,3,4); for example, for
k=2 (criteriul b): Pk= 0+0,5+1+1= 2,5. k=2 (the criterion b): Pk= 0+0,5+1+1= 2,5.
3°. Se stabilesc locurile de ordine ale celor 3°. There are established the places for the
n = 4 criterii (Lk = 1, 2, 3, 4), prin n = 4 criteria (Lk = 1, 2, 3, 4), by comparing
compararea punctajelor obţinute; pe baza the obtained scores; on the basis of these
acestei ordonări, se determină apoi orderings, it is then established the quantity
mărimea Sk, care desemnează numărul Sk, that designates the number of criteria
criteriilor ale căror punctaje sunt inferioare that have scores smaller than the current
criteriului curent k; de exemplu, comparativ criterion k; for example, compared to
cu criteriul b (care are nota Pk = 2,5), există criterion b (which has the score Pk=2,5),
două criterii Sk= 2 cu note mai mici: criteriul there are Sk=2 criteria with smaller scores:
c (cu Pk=1,5) şi d (cu Pk=0,5). criteria c (with Pk=1,5) and d (with Pk=0,5).
131

Se pot determina acum, cu ajutorul formulei Now, with the FRISCO formula can be
FRISCO, atât valorile absolute (Wk) ale established both the absolute values (Wk) of
coeficienţilor de pondere (v. fig.4.21,a): the weight coefficients (see Fig.4.21,a):
Wk = (2Pk- Pmin+Sk+0,5)/(0,5n+Pmax-Pk); Wk = (2Pk - Pmin+Sk+0,5)/(0,5n + Pma x - Pk);
Pmax = max(Pk, k = 1 Nn); Pmax = max (Pk, k = 1 Nn);
Pmin = min(Pk, k = 1 Nn); Pmin = min (Pk, k = 1 Nn);
cât şi valorile relative (wk) ale acestora: and their relative values (wk):
wk = Wk/(ΣWk), k = 1,N,n. wk = Wk/(ΣWk), k = 1,N,n.
Conform matricei din fig. 4.21,b, pe baza According to the matrix from Fig. 4.21,b, and
rezultatelor obţinute anterior, se efectuează based on the previously obtained results, the
următoarele operaţii: following operations can be made:
- se apreciază, mai întâi, cu note Nk (de la - firstly, it is appreciated the way in which
1 la 10), modul în care este îndeplinit each criterion is fulfilled by each
fiecare criteriu, de către fiecare variantă conceptual variant (I, II and III) with
conceptuală (I, II şi III); grades Nk (from 1 to 10);
- se calculează apoi notele ponderate, ca - then, there are calculated the weighted
produs între nota Nk şi coeficientul relativ grades, as the product between the
de pondere wk aferent; grade Nk and the afferent relative
coefficient of weight wk;
- se determină punctajul fiecărei variante - it is established each conceptual variant
conceptuale, prin însumarea notelor score by summing its own weighted
ponderate proprii; grades;
- se stabilesc locurile de ordine ale variantelor - there are established the places of the con-
conceptuale, comparând punctajele obţinute. ceptual variants, by comparing the scores.
Comparativ cu abordarea germană In comparison to the German approach
(v. fig. 4.17 şi 4.18), abordările de tipul celei (see Fig. 4.17 and 4.18), the approaches
din fig. 4.21 sunt relativ mai simple, dar şi like the one from Fig. 4.21 are relatively
mai puţin precise. simpler but also less accurate.
Datorită simplităţii, metodele de acest tip Due to its simplicity, the methods of this
(v. fig. 4.21) pot fi direct aplicate, chiar şi în type (see Fig. 4.21) can be directly applied
cazurile în care numărul soluţiilor (variante even in the cases of relatively big number of
conceptuale) este relativ mare. solutions (conceptual variants).

137
Criteriul
k a b c d Pk Lk Sk Wk wk
Criteriul
1 a 0,5 1 1 1 3,5 1 3 5 0,59
2 b 0 0,5 1 1 2,5 2 2 2,33 0,27
3 c 0 0,5 0,5 1 1,5 3 1 1 0,12
4 d 0 0,5 0,5 0,5 0,5 4 0 0,2 0,02
Suma: 8,53 1

a>b>c>d (semnul > semnifică: mai important decât)


k =1, …, n – numărul de ordine al criteriului curent;
Pk = nota globală a criteriului k = suma notelor din linia k a matricei n x n= 4 x 4;
Lk = locul de ordine valorică al criteriului curent k;
Sk = nr. criteriilor ale căror note globale sunt inferioare notei globale a criteriului curent k;
Wk = coeficientul absolut de pondere al criteriului curent k, calculat cu formula FRISCO:
2 ⋅ Pk − Pmin + Sk + 0,5
Wk = ;
0,5 ⋅ n + Pmax − Pk
wk = coeficientul relativ de pondere al criteriului curent k:
131

Wk
wk = .
n 
 ∑ Wk 
 
1 
a

Varianta conceptuala I Varianta conceptuala II Varianta concept. III


Criteriul wk <k wk.<k <k wk.<k <k wk.<k
a 0,59 8 4,72 8 4.72 7 4.13
b 0,27 6 1,62 9 2.43 9 2.43
c 0,12 7 0,84 6 0.72 8 0.96
d 0,02 9 0,18 7 0.14 6 0.12
Suma: 30 7,36 30 8,01 30 7,64
Locul: 3 1 2

Fig. 4.21,a. Determinarea coeficienţilor relativi de pondere ai criteriilor a, b, c şi d;


b. Ordonarea a trei variante conceptuale (I, II şi III) pe baza sumei notelor ponderate ( ∑ w k ⋅ N k ).

138
Criterion
k a b c d Pk Lk Sk Wk wk
Criterion
1 a 0,5 1 1 1 3,5 1 3 5 0,59
2 b 0 0,5 1 1 2,5 2 2 2,33 0,27
3 c 0 0 0,5 1 1,5 3 1 1 0,12
4 d 0 0 0 0,5 0,5 4 0 0,2 0,02
Sum: 8,53 1

a>b>c>d (the notation > means: more important than)


k =1, …, n – the order number of the current criterion;
Pk = the global grade of the criterion k = the sum of grades from row k of the matrix n × n= 4 × 4;
Lk = the place of the current criterion k;
Sk = no. of criteria whose global grades are inferior to the global grade of the current criterion k;
Wk = the absolute coefficient of weight of the current criterion k, calculated with the FRISCO formula:
2 ⋅ Pk − Pmin + S k + 0,5
Wk = ;
0,5 ⋅ n + Pmax − Pk
Wk
131

wk = the relative coefficient of weight of the current criterion k: wk = .


 n





1
Wk 

a

Conceptual variant no: I Conceptual variant no: II Concept. variant no: III
Criterion wk <k wk.<k <k wk.<k <k wk.<k
a 0,59 8 4,72 8 4.72 7 4.13
b 0,27 6 1,62 9 2.43 9 2.43
c 0,12 7 0,84 6 0.72 8 0.96
d 0,02 9 0,18 7 0.14 6 0.12
Sum: 30 7,36 30 8,01 30 7,64
Place: 3 1 2

Fig. 4.21,a. Establishment of the relative coefficients of weight of the criteria a, b, c and d;
b. Ordering of the three conceptual variants (I, II and III) on the basis of the sum of weighted
grades ( ∑ w k ⋅ N k ).

139
5. EXEMPLU DE PROIECTARE 5. EXAMPLE OF A TECHNICAL
CONCEPTUALĂ A UNUI PRODUCT CONCEPTUAL
PRODUS TEHNIC DESIGN
În acest capitol este exemplificată aplicarea In this chapter it is exemplified the algorithm
algoritmului de proiectare conceptuală for the conceptual design (see Fig. 4.14 and
(v. fig. 4.14 şi fig. 4.15), în cazul unui Fig. 4.15) applied for a technical product of
produs tehnic de tip: motoreductor. motor-reducer type.
Acest motoreductor este destinat să This motor-reducer is used in a rotational
echipeze o platformă rotativă, pe care este platform on which it is installed a parabolic
montată o antenă de tip parabolic; antenna; the motor-reducer must bring the
motoreductorul trebuie să aducă platforma în platform in different angular positions, under
diverse poziţii unghiulare, în condiţii de imposed conditions of accuracy and stability.
precizie şi stabilitate impuse.
Pentru ca numerele de ordine, ale etapelor In order to obtain the same order numbers
din fig. 4.14,b, să coincidă cu cele ale in the subsequent sub-chapters as in
subcapitolelor care urmează, primul Fig. 4.14,b, the first sub-chapter, meant for
subcapitol, destinat specificaţiilor de design the product design specifications (require-
ale produsului (listei de cerinţe), s-a notat ments list), was denoted with 5.0.
cu 5.0.

5.0. DESPRE SPECIFICAŢIILE DE 5.0. ON THE PRODUCT DESIGN


DESIGN ALE PRODUSULUI (SDP) SPECIFICATIONS (PDS)

Din SPD (Specificaţiile de Design ale The following requirements (main objectives)
Produsului) global, format de ansamblul regarding the rotational platform and the
antenei parabolice, se desprind următoarele motor-reducer come out from the PDS
cerinţe (obiective principale) referitoare la (Product Design Specifications) of the global
platforma rotativă şi la motoreductor: pro-duct: the parabolic antenna assembly:
1. Diametrul maxim al coroanei dinţate, 1. The maximum diameter of the crown gear
solidară cu platforma: ≈ 5 m. that is fixed to the platform: ≈ 5m.
2. Diametrul maxim al pinionului de 2. The maximum diameter of the pinion
antrenare al coroanei dinţate: ≈ 100 mm. which drives the crown gear: ≈ 100 mm.
3. Masa totală maximă a platformei: ≈ 31,2 t. 3. The platform maximum total weight: ≈
31.2 tons.
4. Momentul mecanic de inerţie maxim al 4. The platform maximum inertia moment
platformei, în raport cu axa fixă de rotaţie: vs. the fixed revolute axis: ≈ 9.75 —104 kgm2.
≈ 9,75 —104 kgm2.
5. Rezemarea axială şi radială a 5. The platform axial and radial support:
platformei: prin intermediul unor role through some peripheral rollers with fixed
periferice cu axe fixe. axes.
6. Turaţia maximă a platformei în timpul 6. The platform maximum speed during the
deplasării unghiulare: 0,6 rot/min. angular displacement: 0.6 rot/min.
7. Precizia de poziţionare: ± 5°. 7. The positioning accuracy: ± 5°.
8. Menţinerea stabilă a poziţiei unghiulare a 8. The stable maintenance of the platform
platformei: prin (auto)frânarea reductorului, în angular position: through the reducer
paralel cu blocarea platformei. blocking, in the same time with the platform
blocking.
9. Sursa de energie: electrică. 9. The energy source: electrical.

140
10. Raportul cinematic de transmitere al 10. The reducer kinematical transmission
reductorului: i  = 100 ± 1,5 % (prin ratio: i  = 100 ± 1.5 % (i.e. the reducer
urmare, reductorul trebuie să reducă must reduce the motor speed 100
turaţia motorului de 100 de ori). times).
11. Randamentul minim admis pentru 11. The reducer admissible minimum
reductor: ηmin = 0,5 (deci, reductorul efficiency: ηmin = 0.5 (i.e. the reducer must
trebuie să amplifice momentul motorului the motor moment at least ηmin—i = 50
de cel puţin ηmin — i = 50 ori). times).
Acestor cerinţe le sunt asociate următoarele 5 The following 5 optimization objectives that
obiective de optimizare, enumerate în ordinea are enumerated in their relative importance
importanţei relative: order are associated to these requirements:
A. Minimizarea costurilor de fabricaţie, A. Minimization of the production costs,
B. Reducerea pierderilor prin frecare, B. Reducing the friction losses,
C. Minimizarea gradului de complexitate, C. Minimization of the complexity degree,
D. Minimizarea gabaritului radial şi D. Minimization of the radial overall size and
E. Minimizarea gabaritului axial. E. Minimization of the axial overall size.
Aceste obiective (secundare) sunt folosite Ulterior, these (secondary) objectives are
ulterior, în calitate de criterii de evaluare used as technical and economical
tehnico-economică, pentru identificarea evaluation criteria for the identification of the
soluţiei conceptuale (dintre variantele conceptual solution (from the conceptual
conceptuale generate). variants’ crowd that were generated).

5.1. IDENTIFICAREA FUNCŢIEI 5.1. IDENTIFICATION OF THE


MOTOREDUCTORULUI MOTOR-REDUCER FUNCTION

Funcţia globală a motoreductorului este o The motor-reducer global function is a sub-


subfuncţie a platformei rotative. Pentru function of the rotational platform. In order
identificarea acesteia, în fig. 5.1 s-au to identify it, in Fig.5.1 were successively
reprezentat succesiv: represented:
- funcţia globală a platformei (fig. 5.1,a), - The platform global function (Fig.5.1,a),
- structura acesteia de ordinul 1M+1E+1I - Its structure of 1M+1E+1I order
(fig. 5.1,b) şi (Fig.5.1,b) and
- structura de ordinul 3M+4E+4I (fig 5.1,c - The structure of 3M+4E+4I order (Fig.5.1,c
şi d), derivată din structura anterioară. and d), derived from the previous structure.
Ultima structură, ilustrată atât în variantă The last structure, illustrated both in a
descriptivă (fig. 5.1,c) cât şi în variantă descriptive variant (Fig. 5.1,c) and in a
simbolică (fig. 5.1,d), are următoarele symbolic variant (Fig. 5.1,d), has the
subfuncţii componente: following component sub-functions:
FM1: conectarea material (platformă)- FM1: connecting the material (platform) to
energie mecanică; the mechanical energy;
FM2: deplasarea unghiulară (rotirea) a FM2: the material (platform) angular
materialului (platformei); displacing (rotating);
FM3: Înregistrarea poziţiei unghiulare a FM3: registration of the material (platform)
materialului (platformei); angular position;
FE1: Conectarea/deconectarea tensiunii de FE1: Connecting/disconnecting the voltage;
la reţeaua electrică;

141
M FM M*

M Funcţia globală
a platformei M*
rotative E FE E*
E E *
The global
function of the
I rotational I*
platform I FI
a I*

M FM1 FM2 FM3 M*

E FE1 FE2 FE3 FE4 E2*

E1*
FI2

I FI1 FI3 FI4 I*

c
FM1 FM3
M1*
M FM2

FE1 FE3 FE4

E FE2
E2*
FI2
E1*

FI1 FI3 FI4

I I*

d
Fig. 5.1,a. Funcţia globală a platformei rotative; b. Structura de funcţii de ordinul 1M+1E+1I,
derivată din funcţia globală; c şi d. Structura de funcţii de ordinul 3M+4E+4I, în varianta descriptivă
(c) şi în varianta simbolică (d); subfuncţia FE2 desemnează funcţia globală a motoreductorului.

Fig. 5.1,a. The rotational platform global function; b. The structure of functions of 1M+1E+1I order,
derived from the global function; c and d. The structure of sub-functions of 3M+4E+4I order, in the
descriptive variant (c) and in the symbolic variant (d); the sub-function FE2 designates the motor-
reducer global function.
142
FE2: Transformarea energiei electrice în FE2: Transformation of the electrical energy
energie mecanică + blocarea transmisiei in into mechanical energy + transmission
timpul staţionării motorului + reducerea blocking while the motor is stopped + the
primară a turaţiei; speed primary reducing;
FE3: Transmiterea energiei mecanice cu FE3: Transmission of mechanical energy
reducerea secundară a turaţiei (folosind with the speed secondary reducing (using
coroana dinţată solidară cu platforma); the crown gear that is fixed to the platform);
FE4: Ramificarea energiei mecanice în FE4: Ramification of the mechanical energy
două ramuri: energie utilă şi energie into two branches: useful energy and lost
pierdută (în principal prin frecare); energy (through friction, mainly);
FI1: Ramificarea informaţiei de intrare în FI1: Ramification of the input information
două ramuri: emiterea semnalului de into two branches: emission of the starting
pornire şi transmiterea informaţiei privind signal and transmission of the information
poziţia unghiulară dorită către (sub)funcţia regarding the wanted angular position to the
FI3; FI3 (sub)function;
FI2: Comandă execuţia semnalelor de FI2: Commanding the execution of the
pornire şi oprire; deosebit de funcţia logică starting/stopping signals; unlike the logical
FE1 (de tip AND), funcţia FI2 este o funcţie function FE1 (of AND type), the function FI2
logică de tip INHIBITION (v. pct. 2.3*). is a logical function of INHIBITION type.
FI3: Receptarea informaţiilor privind poziţiile FI3: Reception of the information regarding
unghiulare: dorită şi curentă şi compararea the angular positions: wanted and current
acestora; and their comparison;
FI4: Emiterea semnalului de oprire, când FI4: Emission of the stopping signal when
cele două poziţii devin egale, şi the two positions become equal, and
înregistrarea poziţiei unghiulare finale. registration of the final angular position.
În concluzie, funcţia globală a moto- In conclusion, the motor-reducer’s global
reductorului este reprezentată de sub- function is represented by the sub-function
funcţia FE2, din componenţa structurii de FE2, from the structure of 3M+ 4E+ 4I
ordinul 3M+ 4E+ 4I (fig. 5.1,c şi d). order. (fig. 5.1,c şi d).

5.2. DETALIEREA FUNCŢIEI 5.2. DETAILING OF THE MOTOR-


MOTOREDUCTORULUI REDUCER FUNCTION

Se extrage mai întâi, din fig.5.1,d, funcţia Firstly, it is extracted the motor-reducer
motoreductorului (fig.5.2,a). Prin detalierea function from Fig. 5.1,d (see Fig. 5.2,a); by
acestei funcţii globale rezultă structura de detailing this global function, the structure of
funcţii, în variantă simbolică, din fig. 5.2,b. sub-functions from Fig.5.2,b (in a symbolic
variant) results.
Cele patru subfuncţii, ale acestei structuri, The four sub-functions from this structure
au următoarele semnificaţii: have the following significances:
FE21: Transformarea energiei electrice în FE21: Transformation of the electrical
energie mecanică (subfuncţie principală); energy into mechanical energy (a main sub-
FE22: Transmiterea energiei mecanice, cu function);
blocarea reductorului in timpul staţionării FE22: Blocking of the movement while the
motorului (subfuncţie, de asemenea, motor is disconnected (a main sub-function
principală); as well);
FE23: Modificarea parametrilor energiei FE23: Modification of the mechanical energy
mecanice: reducerea turaţiei şi, implicit, parameters: speed reducing and, implicitly,
amplificarea momentului de torsiune the torque amplification (a main sub-function);
(subfuncţie principală);

143
E1 FE2 E2

E1*

FE21 FE22 FE23 FE24


E1
E2
µ

E1*

Subfuncţia Efectul fizic Subsoluţii conceptuale potenţiale


FE21 Transformarea Efectul forţei 1.1 Motor de 1.2 Motor 1.3 Motor
energiei electrice în electro- curent electric electric
energie mecanică magnetice continuu asincron sincron
FE22 Transmiterea Efectul 2.1 Cuplaj 2.2 Cuplaj 2.3 Angrenaj
ireversibilă a frecării normal cuplat unisens ireversibil
energiei mecanice coulombiene cu decuplare
electromagn.
FE23 Reducerea turaţiei Efectul de 3.1
Angrenaj 3.2 Angrenaj 3.3 Unitate
(amplificarea pârghie cilindric cu melcat cu planetară
momentului) axe fixe axe fixe
FE24 Minimizarea Efectul 4.1 Calitate 4.2 Ungere 4.3 Angrenaj
pierderilor prin frecării superioară forţată cicloidal cu
frecare coulombiene de fabricaţie bolţuri
c

Subfuncţia
FE21 FE22 FE23 FE24
Variante
de rezolvare
VR1 1.2 2.3 3.2 4.1+4.2
VR2 1.2 2.1 3.1+3.1+3.1 4.1
VR3 1.2 2.2 3.1+3.3 4.1
VR4 1.2 2.2 3.3 4.1
VR5 1.2 2.2 3.3 4.1+4.3
VR6 1.2 2.2 3.3 4.1
Exemplu: varianta de rezolvare VR1 = 1.2+2.3+3.2+(4.1+4.2)
d

Fig. 5.2,a. Funcţia globală a motoreductorului; b. Structura de funcţii în variantă simbolică; c.


Matricea morfologică de generare a variantelor de rezolvare; d. Exemple de variante de rezolvare.

144
E1 FE2 E2

E1*
a

FE21 FE22 FE23 FE24


E1
E2
µ

E1*
b

Sub-function Physical effects Potential conceptual subsolutions

FE21 Transformation The effect of the 1.1 1.2 1.3


of the electrical electro-magnetic D.C. Motor Asynchronous Synchronous
energy into force motor motor
mechanical
energy
FE22 Movement The effect of 2.1 2.2 2.3
blocking Columbian friction Coupling Brake Irreversible gear
normally coupled (between motor pair
with electromagn. rotor and -stator)
decoupling
FE23 Speed reduction Lever effect 3.1 3.2 3.3
(torque Spur gear pair Worm drive with Planetary gear
amplification) with fixed axes fixed axes

FE24 Friction losses The effect of 4.1 4.2 3.3


minimization Columbian friction High quality of Forced lubricate Pin cycloidal
manufacturing gear
c

Subfunction
FE21 FE22 FE23 FE24
Solving variants
SV1 1.2 2.3 3.2 4.1 + 4.2
SV2 1.2 2.1 3.1 + 3.1 + 3.1 4.1
SV3 1.2 2.2 3.1 + 3.3 4.1
SV4 1.2 2.3 3.3 4.1
SV5 1.2 2.2 3.3 4.1+4.3
SV6 1.2 2.3 3.3 4.1
Example: solving variant SV1 = 1.2 + 2.3 + 3.2 + (4.1 + 4.2)
d

Fig. 5.2,a. The motor-reducer global function; b. The structure of sub-functions in a symbolic variant;
c. The morphological matrix for the generation of solving variants; d. Examples of solving variants.

145
FE24: Maximizarea raportului de amplificare FE24: Maximization of the moment
a momentului, prin reducerea pierderilor amplification ratio, by reducing the friction
datorate frecării (subfuncţie secundară). losses (secondary sub-function).
Pe baza structurii de funcţii din fig.5.2,b, în Further, based on the structure of functions
continuare se trece la generarea variantelor from Fig.5.2,b, there are generated the
conceptuale ale motoreductorului. motor-reducer’s conceptual variants.

5.3. GENERAREA VARIANTELOR 5.3. THE CONCEPTUAL VARIANTS’


CONCEPTUALE GENERATION

Acest subcapitol cuprinde două părţi relativ This subchapter contains two parts that are
distincte: relatively distinct
5.3.1. Generarea (sinteza) variantelor 5.3.1. Generation (synthesis) of the solving
rezolvare şi variants and
5.3.2. Stabilirea variantelor conceptuale prin 5.3.2. Establishment of the conceptual
configurarea (sinteza) cinematică a variants, by the kinematical configuration
variantelor de rezolvare obţinute şi prin (synthesis) of the obtained solving variants
eliminarea variantelor ale căror caracteristici and by elimination of the variants whose
tehnice nu îndeplinesc cantitativ cerinţele technical characteristics don’t fulfill
din specificaţiile de design ale produsului. quantitatively the requirements from PDS.

5.3.1. Generation of the solving


5.3.1. Generarea (sinteza) variantelor variants
de rezolvare
From the research on the sources of
Din cercetarea surselor de soluţii existente existent solutions (catalogues of physical
(cataloage de efecte fizice, cataloage de effects, catalogues of solutions for the
soluţii pentru funcţii cu largă utilizare, functions of large use, prospects, patents,
prospecte, brevete de invenţie, oferte etc.), offers etc.), the following conclusions
rezultă următoarele concluzii privind regarding the previous sub-functions (see
rezolvarea subfuncţiilor din fig.5.2,b: Fig. 5.2,b) result:
- toate aceste sub-funcţii sunt de tip PRC - All these sub-functions are of SPK type
(v. fig. 4.15); (see Fig. 4.15);
- soluţiile conceptuale potenţiale ale - The potential conceptual solutions of
acestor subfuncţii sunt complet these sub-functions are completely known
cunoscute în planul efectelor şi sunt in the effects plan and are partially known
parţial cunoscute în planul configuraţiei in the plan of the effects carriers’
purtătorilor de efecte (o parte dintre configuration (a part of the found
configuraţiile găsite vor fi reconfigurate). configurations have to be reconfigured).
Pentru exemplificare, rezultatele găsite au For exemplification, the results that were
fost sistematizate în matricea morfologică found are systematized in the simplified
simplificată din fig. 5.2,c. Cu ajutorul acestei morphological matrix from Fig.5.2,c. By
matrice, pot fi generate mai multe variante means of this matrix, there can be generated
de rezolvare, prin combinarea şi prin more solving variants, by combining and by a
compunerea compatibilă a soluţiilor compatible composition of the potential
potenţiale din fig.5.2,c; evident, dintre solutions from Fig.5.2,c; obviously, from the
variantele obţinute, vor fi considerate obtained variants, there will be considered as
variante conceptuale (pentru funcţia FE2 a conceptual variants (for the motor-reducer’s
motoreductorului) numai cele ale căror FE2 function) only those whose technical
caracteristici tehnice îndeplinesc nu numai characteristics fulfill the requirements from the
calitativ, ci şi cantitativ cerinţele din product design specifications quantitatively,
specificaţiile de design ale produsului. as well.

146
Precizare: Conform tab. 4.1, în premiza că Assignation: According to Tab. 4.1 and in
în structura de funcţii (fig. 5.1,c şi d) intervin the premise that in the structure of functions
şi conexiuni noi, rezultă că proiectarea (Fig. 5.1,c and d) new connections can
motoreductorului este o proiectare originală interfere, it results that the motor-reducer
(P.O.) de tip VI (v. tab. 4.1); în premiza că design is an original design (O.D.) of VI type
toate conexiunile sunt cunoscute, (see Tab. 4.1); in the premise that all
proiectarea motoreductorului devine o connections are known, the motor-reducer
proiectare adaptivă (P.A.) de tip II design becomes an adaptive design (A.D.) of
(v. tab. 4.1). II type (see Tab. 4.1).
Pentru continuarea aplicaţiei, în fig. 5.2,d Continuing the previous application, six
s-au sistematizat şase variante de rezolvare distinct solving variants were systematized
distincte: SR1, J, SR6; exemplu: varianta in Fig.5.2,d: SR1, J, SR6; example: the
SR1 (din fig. 5.2,d) reprezintă rezultanta variant SR1 represents the resultant of the
soluţiilor potenţiale: 1.2, 2.3, 3.2 şi 4.1 potential solutions: 1.2, 2.3, 3.2 and 4.1
combinată cu 4.2 (fig. 5.2, c): combined with 4.2 (Fig.5.2, c):
SR1 = 1.2 + 2.3 + 3.2 + (4.1+4.2). SR1 = 1.2+2.3+3.2+(4.1+4.2).
Schemele calitative ale acestor şase The qualitative schemes of the six variants
variante sunt ilustrate simplificat (fără are represented in Fig.5.3,a,..,f in a simplified
reprezentarea motorului) în fig. 5.3,a,J,f. În way (without the motor representation). For
continuare, pentru aceste scheme se these schemes there are further established
stabilesc numerele de dinţi (din condiţia the numbers of teeth (from the condition
i =100 ± 1,5 %) şi apoi se calculează i =100 ± 1.5 %) and, then, it is calculated
randamentul şi implicit raportul de the efficiency and the moment amplification
amplificare a momentului, realizate de ratio, for each variant. Obviously, the
fiecare variantă. Evident, variantele conceptual variants of the function FE2 will
conceptuale ale funcţiei FE2 vor fi be nominated by the variants that obtain:
nominalizate de variantele care realizează: i =100 ± 1.5 %), η ≥ 0.5 and the irreversible
i  = 100 ± 1,5 %, η≥ 0,5 şi transmiterea transmission of the mechanical energy.
ireversibilă a energiei mecanice.

5.3.2. Stabilirea variantelor 5.3.2. Establishment of the


conceptuale conceptual variants

Pentru stabilirea variantelor conceptuale In order to establish the conceptual


se efectuează, mai întâi, sinteza numerelor variants, firstly it is made the synthesis of
de dinţi, din condiţia: i = 100 ± 1,5 %. Pe the number of teeth from the condition:
baza randamentelor cunoscute se i = 100 ± 1,5 %. Then, on the basis of the
calculează randamentele reductoarelor known efficiencies of the gear pairs with
propuse, în cele două cazuri posibile de fixed axes, there are calculated the
acţionare (directă şi inversă) şi se efficiencies of the proposed reducers, in the
determină raportul de amplificare al two possible actuation cases (direct and
momentului de intrare, în premisa acţionării inverse) and it is established the
directe. amplification ratio of the input moment for
the direct actuation.
Dacă randamentul, la acţionarea inversă, If the efficiency for the inverse actuation is
este nul sau negativ, atunci reductorul null or negative, then the analyzed reducer
analizat transmite puterea ireversibil şi, ca transmits the power irreversible and,
urmare, blocarea transmisiei, când motorul therefore, the use of the blocking coupling
staţionează, devine superfluă. or the brake become superfluous.
Cazul variantei VR1. În conformitate cu The case of the SV1 variant. According to
fig. 5.3,a, pentru angrenajul melcat cu axe Fig. 5.3,a, for the worm drive with fixed axes,
fixe, condiţia realizării raportului cinematic the condition for obtaining the kinematical
de transmitere poate fi scrisă sub forma : transmission ratio can be written as follows:

147
ω1
T1 h=0 4
1 5
ω1

1(dr./ T1
6
rg.)
2 ω2 3
2 ω6
T2
+ +
Frână
T6
Brake

a b

3=0 6=0 1
Frână
Brake
5

H1
ω1 2
ωH2 ωH 3=0 ω1

T1 TH T1
TH2
H
1 4 H2
5 6=0
2
3=0

c d 1

Frână 3=0
Brake 1

2
ωH ω1 ωH ω1

TH T1 TH T1
H H
1
2
3
e f
Fig. 5.3. Schemele simplificate (fără motor) ale variantelor de rezolvare din fig. 5.2,d.
Fig. 5.3. Simplified schemes (without motor) of the solving variants from Fig. 5.2,d.
148
i = i h1,2 = i1,2 = ω1/ω2 = +z2/z1= +100. (5.1) i = i h1,2 = i1,2 = ω1/ω2 = +z2/z1= +100. (5.1)

Adoptând z1 = 1 (din cauza gabaritului Adopting z1 = 1 (because of the radial overall


radial), din rel. (5.1) se obţine z2 = 100 dinţi. size), from rel. (5.1) it is obtained z2 = 100
În premisa că unghiul de pantă al melcului 1 teeth. In the premise that the angle of fall for
este mai mic decât unghiul de frecare the worm 1 is smaller than the angle of friction
(γ1 < tgµ), pentru acest angrenaj cu axe fixe, (γ1 < tg µ), for this gear pair with fixed axes,
randamentele au următoarele valori: the efficiencies have the following values:

η = η1,2 ≅ 0,65 şi ηinv = η2,1 = 0; η = η1,2 ≅ 0.65 and ηinv = η2,1 = 0;

prin urmare, angrenajul melcat cu axe fixe therefore, the worm drive with fixed axes is
este ireversibil. irreversible.
În concluzie (v. şi fig. 5.4), varianta VR1 are In conclusion (see also Fig. 5.4), the variant
următoarele proprietăţi: SV1 has the following properties:
- reduce viteza unghiulară de intrare de - it reduces the input angular speed 100
100 de ori (ω2 = ω1/100), times (ω2 = ω1/100),
- amplifică momentul de intrare de 65 de - it amplifies the input moment 65 times
ori (T2 = −i — η — T1 = −65 — T1), (T2 = - i—η—T1 = -65—T1),
- reductorul, fiind ireversibil, se blochează în - it transmits power in an irreversible way,
timpul staţionării motorului,
- are un grad de complexitate redus, - it has a reduced complexity degree,
- realizează un gabarit axial redus, - it obtains a reduced axial overall size,
- necesită materiale speciale (pentru - it needs special material (for the teeth
dantura rotii) si o tehnologie de gear) and a more pretentious
fabricaţie mai pretenţioasă. manufacturing technology.
Primele trei proprietăţi de mai sus certifică The first three properties certify the
satisfacerea atât calitativă, cât şi cantitativă a fulfillment of the requirements from the list
cerinţelor din specificaţiile de design ale (i  = 100 ± 1.5 %, η≥ 0.5 and the motion is
produsului (i = 100 ± 1,5 %, η ≥ 0,5 şi blocked while the motor is disconnected);
blocarea transmisiei în timpul staţionării therefore, the variant SV1 represents a
motorului); ca urmare, varianta VR1 constituie conceptual variant of the function FE2.
o variantă conceptuală a funcţiei FE2.
Cazul variantei VR2. Pentru reductorul The case of the SV2 variant. For the
cilindric, cu axe fixe, în trei trepte, din three-stage spur reducer with fixed axes
fig. 5.3,b, condiţia realizării raportului de from Fig. 5.3,b, the condition of obtaining
transmitere are expresia: the transmission ratio has the expression:

i = i1,6 = i1,2 —i3,4 —i5,6 = ω1/ω6 = i = i1,6 = i1,2 —i3,4 —i5,6 = ω1/ω6 =
= −(z2z4z6)/(z1z3z5) = −100. (5.2) = −(z2z4z6)/(z1z3z5) = −100. (5.2)

Pentru simplificare, s-au adoptat: i1,2 = 5, For simplification, were adopted: i1,2 = 5, i3,4
i3,4 = 5, i5,6 = 4, z1 = z3= 20 şi z5 = 25; ca = 5, i5,6 = 4, z1 = z3= 20 and z5 = 25;
urmare, din relaţia (5.2) rezultă numerele de therefore, the numbers of teeth result from
dinţi: z2 = z4 = z6 =100. relation (5.2): z2 = z4 = z6 =100.
În premiza că fiecare angrenaj cilindric In the premise that each involute spur gear
evolventic cu axe fixe are randamentul 0,98, pair with fixed axes has the efficiency 0.98,
pentru reductorul din fig. 5.3,b se obţin there are obtained the efficiencies for the
randamentele: reducer from Fig. 5.3,b:

η = η1,6 = (0,98)3= 0,941; ηinv = η6,1 ≅ 0,941. η = η1,6 = (0.98)3= 0.941; ηinv = η6,1 ≅ 0.941.
149
Deoarece ηinv >0, rezultă că reductorul Because ηinv >0, it outcomes that the spur
cilindric din fig. 5.3,b trebuie dotat cu un reducer from Fig. 5.3,b must be equipped
cuplaj de blocare (frână). with a coupling (brake) for the motion
blocking while the motor is disconnected.
În concluzie (v. şi fig. 5.4), varianta VR2 are In conclusion (see also Fig. 5.4), the variant
următoarele proprietăţi: SV2 has the following properties:
- reduce viteza unghiulară de intrare de - it reduces the input angular speed 100
100 de ori (ω6 = - ω1/100), times (ω6 = - ω1/100),
- amplifică momentul de intrare de 94,1 - it amplifies the input moment 94.1 times
ori (T6 = - i—η—T1 = +94,1—T1), (T6 = - i—η—T1 = +94.1—T1),
- pentru blocarea transmisiei, in timpul - it uses a brake (materialized by a
staţionării motorului, se utilizează o coupling normally-coupled) for the
frână (materializata printr-un cuplaj motion blocking while the motor is
normal-cuplat, cu decuplare electro- disconnected,
magnetică),
- are un grad de complexitate ridicat, - it has a high degree of complexity,
- gabaritul axial şi cel radial sunt mari, - the axial and radial overall sizes are big,
- necesită o tehnologie de fabricaţie mai - it needs a manufacturing technology
puţin pretenţioasă. less pretentious.
Primele trei proprietăţi de mai sus certifică The first three properties certify the
îndeplinirea cerinţelor din lista de cerinţe fulfillment of the requirements from the list
(i = 100 ± 1,5%, η ≥ 0,5 şi blocarea (i  = 100 ± 1.5 %, η≥ 0.5 and the motion is
transmisiei in timpul staţionării motorului); blocked while the motor is disconnected);
ca urmare, varianta VR2 constituie, de therefore, the variant SV2 represents also a
asemenea, o variantă conceptuală a funcţiei conceptual variant of the function FE2.
FE2.
Cazul variantei VR3. În conformitate cu The case of the SV3 variant. According to
fig. 5.3,c, condiţia realizării raportului de Fig.5.3,c, the condition of obtaining the
transmitere (pentru reductorul planetar în transmission ratio (for the two-stage
două trepte) poate fi scrisă sub forma: planetary reducer) can be written as follows:

i = i1,H2 = ω1/ωH2 = i 31,H1 —i 64,H2 = i = i1,H2 = ω1/ωH2 = i 31,H1 —i 64,H2 =


= (1‒i01)—(1‒i02) = +100; (5.3) = (1‒i01)—(1‒i02) = +100; (5.3)

prin i01 şi i02 s-au notat rapoartele where i01 and i02 are the interior kinematical
cinematice interioare ale celor două unităţi ratios of the two planetary gears that are in
planetare înseriate: serial connection:

i01= i H11,3 = ‒z3/z1; i02 = i H24,6 = ‒z6/z4. (5.4) i01= i H11,3 = ‒z3/z1; i02 = i H24,6 = ‒z6/z4. (5.4)

Admiţând, pentru simplitate, că i01 = i02, For simplification, admitting that i01 = i02,
z1 =18 şi z4 =15, din rel. (5.3) şi (5.4) se z1 =18 and z4 =15, the values (see also
obţin valorile (v. şi fig. 5.4): Fig. 5.4) are obtained from relation (5.3)
and (5.4):

i01 = i02 = ‒ 9, z3 = 162 şi z6 =135. i01 = i02 = - 9, z3 = 162 and z6 =135.


În premisa că cele două unităţi planetare In the premise that the two planetary gears
sunt formate din angrenaje cilindrice consist of involute spur gear pairs, the
evolventice, pentru randamentele interioare following values (see Appendix A.2.) are
ale acestor unităţi se consideră următoarele considered for the interior efficiencies of
valori (vezi anexa A.2.): these gears:
150
η01 = ηH11,3 = (0,985)2 = 0,97 şi η01 = ηH11,3 = (0.985)2 = 0.97 and
η02 = ηH24,6 = (0,985)2 = 0,97. η02 = ηH24,6 = (0.985)2 = 0.97.

Ca urmare, pentru reductorul planetar din Therefore, the following efficiencies (see
fig. 5.3,c se obţin următoarele randamente Appendix A.2) are obtained for the
(v. anexa A.2): planetary reducer from Fig. 5.3,c:

η = η1,H2 = η31,H1—η64,H2 = (0,9730)2 = 0,9467, η = η1,H2 = η31,H1—η64,H2 = (0.9730)2 = 0.9467,


ηinv = ηH2,1 = η6H2,4—η3H1,1 = (0,9729)2 = 0,9465, ηinv = ηH2,1 = η6H2,4—η3H1,1 = (0.9729)2 = 0.9465,

în care: where:

η31,H1 = (‒ωH1,3—TH1)/(ω1,3—T1) = η31,H1 = (‒ωH1,3—TH1)/(ω1,3—T1) =


= (‒TH1/T1)/ i31,H1 = = (‒TH1/T1)/ i31,H1 =
= [1‒i01—(η01)w1] /(1‒i01) = = [1‒i01—(η01)w1] /(1‒i01) =
= [1+9—(0,97)+1] /(1+9) = 0,9730, = [1+9—(0.97)+1] /(1+9) = 0.9730,
w1 = sgn(ω1,H1—T1)= w1 = sgn(ω1,H1—T1)=
= sgn[(ω1,H1—T1)/(ω1,3—T1)] = = sgn[(ω1,H1—T1)/(ω1,3—T1)] =
= sgn [(ω1,H1)/(ω1,H1‒ω3,H1)] = = sgn [(ω1,H1)/(ω1,H1‒ω3,H1)] =
= sgn [i01/(i01‒1)] = sgn [‒9/(‒9‒1)] = +1; = sgn [i01/(i01‒1)] = sgn [‒9/(‒9‒1)] = +1;

η64,H2 = (‒ωH2,6—TH2)/(ω4,6—T4)= η64,H2 = (‒ωH2,6—TH2)/(ω4,6—T4)=


= (‒TH2/T4)/ i 64,H2= = (‒TH2/T4)/ i 64,H2=
= [1‒i02—(η02)w2] /(1‒i02)= = [1‒i02—(η02)w2] /(1‒i02)=
= [1+9—(0,97)+1] /(1+9)= 0,9730, = [1+9—(0.97)+1] /(1+9)= 0.9730,
w2 = sgn(ω4,H2—T4)= w2 = sgn(ω4,H2—T4)=
= sgn[(ω4,H2—T4)/(ω4,6—T4)] = = sgn[(ω4,H2—T4)/(ω4,6—T4)] =
= sgn [(ω4,H2)/(ω4,H2-ω6,H2)] = sgn [(ω4,H2)/(ω4,H2-ω6,H2)]
= sgn [i02/(i02‒1)] = = sgn [i02/(i02‒1)] =
= sgn [‒9/(‒9‒1)] = +1; = sgn [‒9/(‒9‒1)] = +1;

η6H2,4 = (‒ω4,6—T4)/(ωH2,6—TH2)= η6H2,4 = (‒ω4,6—T4)/(ωH2,6—TH2)=


= (‒T4/TH2)/ i 6H2,4= = (‒T4/TH2)/ i 6H2,4=
= (1‒i02)/[1‒i02—(η02)x2] = = (1‒i02)/[1‒i02—(η02)x2] =
= (1+9)/[1+9—(0,97)-1] =0,9729, = (1+9)/[1+9—(0.97)-1] =0.9729,
x2= ‒w2 = ‒1; x2= ‒w2 = ‒1;

η3H1,1 = (‒ω1,3—T1)/(ωH1,3—TH1)= η3H1,1 = (‒ω1,3—T1)/(ωH1,3—TH1)=


= (‒T1/TH1)/ i 3H1,1= = (‒T1/TH1)/ i 3H1,1=
= (1‒i01)/[1‒i01—(η01)x1] = = (1‒i01)/[1‒i01—(η01)x1] =
= (1+9)/[1+9—(0,97)-1] = 0,9729, = (1+9)/[1+9—(0.97)-1] = 0.9729,
x1= ‒w1 = ‒1. x1= ‒w1 = ‒1.
Deoarece ηinv >0, reductorul planetar din Because ηinv >0, the planetary reducer from
fig. 5.3,c necesită o frână pentru blocarea Fig. 5.3,c needs a brake for the irreversible
reductorului in timpul staţionării motorului. transmission of power.
În concluzie (v. şi fig. 5.4), varianta VR3 are In conclusion (see also Fig. 5.4), the variant
următoarele proprietăţi: SV3 has the following properties:
- reduce viteza unghiulară de intrare de -it reduces the input angular speed 100
100 de ori (ωH2 = +ω1/100), times (ωH2 = +ω1/100),
- amplifică momentul de intrare de 94,67 -it amplifies the input moment 94.67 times
ori (TH2 = ‒i—η—T1 = ‒94,67—T1), (TH2 = ‒i—η—T1 = ‒94.67—T1),

151
- asigură blocarea reductorului, în timpul - it uses a brake for the motion blocking
staţionării motorului, cu o frână montată while the motor is disconnected,
pe arborele de intrare,
- gradul de complexitate este relativ - the degree of complexity is relatively
ridicat, high,
- gabaritul axial şi cel radial sunt relativ - the axial and radial overall sizes are
reduse (în premisa că sunt montaţi cel relatively reduced (in the premise that
puţin câte 3 sateliţi în paralel), there are assembled at least three
satellites in parallel),
- necesită o tehnologie de fabricaţie - it needs a manufacturing technology
destul de pretenţioasă. quite pretentious.
Deoarece primele trei proprietăţi atestă The first three properties certify the
îndeplinirea cerinţelor din listă (i  = 100 ± fulfillment of the requirements from the list
1,5%, η ≥ 0,5 şi blochează transmisia în (i  = 100 ± 1.5 %, η≥ 0.5 and the motion is
timpul staţionării motorului), rezultă că blocked while the motor is disconnected);
varianta VR3 constituie, de asemenea, o therefore, the variant SV3 represents a
variantă conceptuală a funcţiei FE2. conceptual variant of the function FE2.
Cazul variantei VR4. Pentru reductorul The case of the SV4 variant. For the
planetar cu o roată centrală din fig. 5.3,d planetary reducer with a sun gear from
(format din angrenajul cilindric interior Fig. 5.3,d (consisting of an involute internal
evolventic 1-2 şi din semicuplajul de tip spur gear pair 1-2 and of the Schmidt semi-
Schimdt 2-3), condiţia de realizare a coupling 2-3), the condition of obtaining the
raportului de transmitere poate fi scrisă sub transmission ratio can be written as follows:
următoarea formă:

i = i3H,1 = ωH,3/ω1,3 = 1/(1-i0) = +100; (5.5) i = i3H,1 = ωH,3/ω1,3 = 1/(1-i0) = +100; (5.5)

în relaţia (5.5), prin i0 s-a notat raportul in relation (5.5), through i0 was denoted the
cinematic interior al unităţii planetare cu o kinematical interior ratio of the planetary
roată centrală din fig. 5.3,d: gear with a sun gear from Fig. 5.3,d:

i0 = i H1,3 = ω1,H /ω3,H = i H1,2 —i H2,3 = i0 = i H1,3 = ω1,H /ω3,H = i H1,2 —i H2,3 =
= (+z2/z1).(+1) = +z2/z1 . (5.6) = (+z2/z1).(+1) = +z2/z1 . (5.6)

Admiţând, la limită (pentru angrenajele At limit (for the internal involute gear pairs),
evolventice interioare), că z1 = z2 + 4, din admitting that z1 = z2 + 4, the values (see
relaţiile (5.5 şi 5.6) se obţin valorile (v. şi Fig. 5.4) are obtained from relations (5.5
fig. 5.4): z1= 400, z2= 396 şi i0 = +0,99. and 5.6): z1= 400, z2= 396 and i0 = +0.99.
În premisa că unitatea planetară din In the premise that the planetary gear from
fig. 5.3,d are randamentul interior : Fig. 5.3,d has the interior efficiency:

η0 = ηH1,3 = ηH1,2—ηH2,3 = (0,995)2 = 0,99 , η0 = ηH1,3 = ηH1,2—ηH2,3 = (0.995)2 = 0.99 ,

se obţin următoarele valori pentru the following values are obtained for the
randamentele reductorului planetar: efficiencies of the planetary reducer:

η = η3H,1= (‒ω1,3—T1) / (ωH,3—TH) = η = η3H,1= (‒ω1,3—T1) / (ωH,3—TH) =


= (‒T1/TH)/ i 3H,1=(1‒i0)/[1‒i0.(η0)w] = = (‒T1/TH)/ i 3H,1=(1‒i0)/[1‒i0.(η0)w] =
= (1‒0,99)/[1‒0,99— (0,99)+1] = 0,5025, = (1‒0.99)/[1‒0.99— (0.99)+1] = 0.5025,
w = sgn(ω1,H—T1)= w = sgn(ω1,H—T1)=
= sgn[(ω1,H—T1)/(-ω1,3—T1)] = = sgn[(ω1,H—T1)/(-ω1,3—T1)] =
= sgn [(ω1,H)/(-ω1,H + ω3,H)] = = sgn [(ω1,H)/(-ω1,H + ω3,H)] =
= sgn [i0/(‒i0+1)] = = sgn [i0/(‒i0+1)] =
= sgn [+0,99/(‒0,99 +1)] = +1; = sgn [+0.99/(‒0.99 +1)] = +1;
152
ηinv = η31,H = (‒ωH,3—TH)/(ω1,3—T1) = ηinv = η31,H = (‒ωH,3—TH)/(ω1,3—T1) =
= (‒TH/T1)/ i 31,H = = (‒TH/T1)/ i 31,H =
= [1‒i0— (η0)x] /(1‒i0) = = [1‒i0— (η0)x] /(1‒i0) =
= [1‒0,99—(0,99)-1] /(1‒0,99) = 0, = [1‒0.99—(0.99)-1] /(1‒0.99) = 0,
x= ‒w = ‒1. x= ‒w = ‒1.

Deoarece ηinv = 0, reductorul planetar din Because ηinv = 0, the planetary reducer from
fig. 5.3,d nu necesită frână de blocare, în Fig. 5.3,d doesn’t need a blocking coupling
timpul staţionării motorului. or a brake for the motion blocking while the
motor is disconnected.
În concluzie (v. şi fig. 5.4), varianta VR4 are In conclusion (see also Fig. 5.4), the variant
următoarele proprietăţi: SV4 has the following properties:
- reduce viteza unghiulară de intrare de - it reduces the input angular speed 100,
100 ori (ω1 = +ωH/100), times (ω1 = +ωH/100),
- amplifică momentul de intrare de 50,3 - it amplifies the input moment 50.25
ori (T1 = ‒i—η—TH = ‒50,25—T1), times (T1 = ‒i—η—TH= ‒50.25—T1),
- reductorul, fiind ireversibil, se blochează - it transmits irreversible the power,
în timpul staţionării motorului,
- are un grad redus de complexitate, - it has a reduced degree of complexity,
- are un gabarit axial redus, - it has a reduced axial overall size,
- gabaritul radial este relativ mare (fiind - the radial overall size is relatively big
dificilă montarea de sateliţi în paralel), (being difficult to assembly the satellites
into parallel),
- tehnologia de fabricaţie este relativ - the manufacturing technology is
simplă, dar necesită precizii ridicate. relatively simple, but needs high
accuracies.
Primele trei proprietăţi de mai sus arată că The first three properties show that the
cerinţele din listă (i  = 100 ± 1,5 %, η ≥ 0,5 requirements from the list (i = 100 ± 1.5 %,
şi asigura blocarea în timpul staţionării η ≥ 0.5 and the motion is blocked when the
motorului) sunt îndeplinite; ca urmare, şi motor is disconnected) are fulfilled; the
varianta VR4 este o variantă conceptuală a variant SV4 is a conceptual variant of the
funcţiei FE2. function FE2.

Cazul variantei VR5. Pentru reductorul The case of SV5 variant. For the planetary
planetar cu o roată centrală din fig. 5.3,e reducer with a sun gear from Fig.5.3,e
(format din cuplajul cu bolţuri 1-2 şi din (consisting of the pin coupling 1-2 and the
angrenajul cicloidal cu role 2-3), condiţia de cycloidal gear pair with rollers 2-3), the
realizare a raportului de transmitere poate fi condition of obtaining the transmission ratio
scrisă sub următoarea formă: can be written as follows:

i = i 3H,1= ωH,3/ω1,3 =1/(1‒i0) = ‒100; (5.7) i = i 3H,1= ωH,3/ω1,3 =1/(1‒i0) = ‒100; (5.7)

în relaţia (5.7), prin i0 s-a notat raportul in relation (5.7), i0 is the interior kinematical
cinematic interior al unităţii planetare cu o ratio of the planetary gear with a sun gear
roată centrală (fig. 5.3,e): (Fig. 5.3,e):

i0 = i H1,3 = ω1,H/ω3,H = i H1,2 —i H2,3= i0 = i H1,3 = ω1,H/ω3,H = i H1,2 —i H2,3=


= (+1)—(+z3/z2) = +z3/z2. (5.8) = (+1)—(+z3/z2) = +z3/z2. (5.8)

153
Considerând z3 = z2+1 (proprietate caracteris- Considering that z3 = z2+1 (a property
tică angrenajelor cicloidale cu role), din specific to the cycloid gear pairs with
relaţiile (5.7) şi (5.8) se obţin valorile (v. şi rollers), the following values (see also
fig. 5.4): z2 = 100, z3 = 101 şi i0 = +1,01. Fig. 5.4) are obtained from relations (5.7)
and (5.8): z2 = 100, z3 = 101 and i0 = +1.01.
În premisa că unitatea planetară din In the premise that the planetary gear from
fig. 5.3,e are randamentul interior (v. anexa Fig. 5.3,e has the interior efficiency
A.2): (see Appendix A.2):

η0 = ηH1,3 = ηH1,2—ηH2,3 = (0,999)2 = 0,998, η0 = ηH1,3 = ηH1,2—ηH2,3 = (0.999)2 = 0.998,

se obţin următoarele valori pentru the following values for the planetary
randamentele reductorului planetar: reducer efficiencies are obtained:

η = η3H,1 = (‒ω1,3—T1) / (ωH,3—TH) = η = η3H,1 = (‒ω1,3—T1) / (ωH,3—TH) =


= (‒T1/TH)/ i 3H,1 = (1‒i0)/[1‒i0—(η0)w] = = (‒T1/TH)/ i 3H,1 = (1‒i0)/[1‒i0—(η0)w] =
= (1‒1,01)/[1‒1,01—(0,998)-1] = 0,831, = (1‒1.01)/[1‒1.01—(0.998)-1] = 0.831,
w = sgn(ω1,H—T1)= w = sgn(ω1,H—T1)=
= sgn[(ω1,H—T1)/( ‒ω1,3—T1)] = = sgn[(ω1,H—T1)/( ‒ω1,3—T1)] =
= sgn [(ω1,H)/( ‒ω1,H + ω3,H)] = = sgn [(ω1,H)/( ‒ω1,H + ω3,H)] =
= sgn [i0/(‒i0+1)] = = sgn [i0/(‒i0+1)] =
= sgn [+1,01/(‒1,01+1)] = ‒1; = sgn [+1.01/(‒1.01+1)] = ‒1;

ηinv = η31,H = (‒ωH,3—TH)/(ω1,3—T1) = ηinv = η31,H = (‒ωH,3—TH)/(ω1,3—T1) =


= (‒TH /T1)/ i 31,H = = (‒TH /T1)/ i 31,H =
= [1‒i0—(η0)x] /(1‒i0) = = [1‒i0—(η0)x] /(1‒i0) =
= [1‒1,01—(0,998)+1] /(1‒1,01) = 0,798, = [1‒1.01—(0.998)+1] /(1‒1.01) = 0.798,
x= ‒w = +1. x= ‒w = +1.

Deoarece ηinv >0, reductorul planetar din Because ηinv >0, the planetary reducer from
fig. 5.3,e necesită o frână de blocare în Fig. 5.3,e needs a blocking coupling or a
timpul staţionării motorului. brake for the motion blocking while the
motor is disconnected.
În concluzie (v. şi fig. 5.4), varianta VR5 are In conclusion (see also Fig. 5.4), the variant
următoarele proprietăţi: SV5 has the following properties:
- reduce viteza unghiulară de intrare de - it reduces the input angular speed 100
100 de ori (ω1 = ‒ωH /100), times ω1 = ‒ωH /100),
- amplifică momentul de intrare de 83,1 - it amplifies the input moment 83.1 times
ori (T1 = ‒i—η—TH = +83,1—T1), (T1 = ‒i—η—TH = +83.1—T1),
- realizează blocarea, în timpul staţionării - it uses a brake for the motion blocking
motorului, cu o frână montată pe while the motor is disconnected,
arborele de intrare,
- gradul de complexitate este relativ - the degree of complexity is relatively
redus, reduced,
- gabaritul radial este relativ redus (prin - the radial overall size is relatively
montarea de sateliţi în paralel), reduced (by assembling in parallel the
satellites),
- are un gabarit axial redus, - it has a reduced axial overall size,
- tehnologia de fabricaţie este relativ - the manufacturing technology is
simplă, dar necesită precizii ridicate. relatively simple, but it needs high
accuracies.
154
Primele trei proprietăţi de mai sus arată că The first three properties show that the
cerinţele din listă ( i = 100 ± 1,5 %, η ≥ 0,5 requirements from the list (i  = 100 ± 1.5 %,
şi asigura blocarea în timpul staţionării η ≥ 0,5 and the motion is blocked while the
motorului) sunt îndeplinite; prin urmare, motor is disconnected) are fulfilled;
varianta VR5 este, de asemenea, o variantă therefore, variant SV5 is also a conceptual
conceptuală a funcţiei FE2. variant of the function FE2.
Cazul variantei VR6. Pentru reductorul The case of the SV6 variant. For the
armonic din fig. 5.3,f (format din angrenajul harmonic reducer from Fig. 5.3,f (consisting
evolventic de tip armonic 1-2 şi din cuplajul of the involute gear pair of harmonic type1-2
dinţat de tip armonic 2-3), condiţia de and of the claw coupling of harmonic type 2-
realizare a raportului de transmitere poate fi 3), the condition of obtaining the
scrisă sub forma: transmission ratio can be written as follows:

i = i3H,1 = ωH,3/ω1,3 = 1/(1‒i0) = +100; (5.9) i = i3H,1 = ωH,3/ω1,3 = 1/(1‒i0) = +100; (5.9)

în relaţia (5.9), prin i0 s-a notat raportul in relation (5.9), i0 is the interior kinematical
cinematic interior (tip armonic) din fig. 5.3,d: ratio of the planetary gear from Fig. 5.3,d:

i0 = iH1,3 = ω1,H /ω3,H = iH1,2 iH2,3= i0 = iH1,3 = ω1,H /ω3,H = iH1,2 iH2,3=
= (+z2/z1)—(+1) = +z2/z1. (5.10) = (+z2/z1)—(+1) = +z2/z1. (5.10)

Considerând z1 = z2 + 2 (relaţie specifică Considering that z1 = z2 + 2 (relation that is


angrenajelor de tip armonic), din relaţiile specific to the harmonic gear pairs), the
(5.9) şi (5.10) se obţin valorile (v. şi fig. 5.4): following values are obtained from relations
(5.9) and (5.10) (see also Fig. 5.4):

z1 = 200, z2 = z3 = 198 şi i0 = +0,99. z1 = 200, z2 = z3 = 198 and i0 = +0.99.

În premisa că unitatea planetară de tip In the premise that the harmonic planetary
armonic (fig. 5.3,f) are randamentul interior: gear (Fig. 5.3,f) has the interior efficiency:

η0 = ηH1,3 = ηH1,2.ηH2,3 = (0,995)2 = 0,99 , η0 = ηH1,3 = ηH1,2—ηH2,3 = (0.995)2 = 0.99 ,

se obţin următoarele valori pentru the following values are obtained for the
randamentele reductorului armonic efficiencies of the harmonic reducer :

η = η3H,1= (‒ω1,3—T1) / (ωH,3—TH) = η = η3H,1= (‒ω1,3—T1) / (ωH,3—TH) =


= (‒T1/TH)/ i 3H,1 = (1‒i0)/[1‒i0—(η0)w] = = (‒T1/TH)/ i 3H,1 = (1‒i0)/[1‒i0—(η0)w] =
= (1‒0,99)/[1‒0,99—(0,99)+1] = 0,5025, = (1‒0.99)/[1‒0.99—(0.99)+1] = 0.5025,
w = sgn(ω1,H—T1) w = sgn(ω1,H—T1)
= sgn[(ω1,H—T1)/(-ω1,3—T1)] = = sgn[(ω1,H—T1)/(-ω1,3—T1)] =
= sgn [(ω1,H)/( ‒ω1,H + ω3,H)] = = sgn [(ω1,H)/( ‒ω1,H + ω3,H)] =
= sgn [i0/(‒i0 + 1)] = = sgn [i0/(‒i0 + 1)] =
= sgn [+0,99/(‒0,99 +1)] = +1; = sgn [+0.99/(‒0.99 +1)] = +1;

ηinv = η31,H = (‒ωH,3—TH)/(ω1,3—T1) = ηinv = η31,H = (‒ωH,3—TH)/(ω1,3—T1) =


= (‒TH / T1)/ i31,H = = (‒TH / T1)/ i31,H =
= [1‒i0—(η0)x] /(1‒i0) = = [1‒i0—(η0)x] /(1‒i0) =
= [1‒0,99—(0,99)-1] /(1‒0,99) = 0; = [1‒0.99—(0.99)-1] /(1‒0.99) = 0;
x = ‒w = ‒1. x = ‒w = ‒1.

Fiind ireversibil ηinv = 0, reductorul armonic Because ηinv = 0, the harmonic reducer from
din fig. 5.3,f nu necesită frână de blocare în Fig. 5.3,f doesn’t need a blocking coupling
timpul staţionării motorului. or a brake for the motion blocking while the
motor is disconnected.
155
În concluzie (v. şi fig. 5.4), varianta SR6 are In conclusion (see also Fig. 5.4), the variant
următoarele proprietăţi: SR6 has the following properties:
- reduce viteza unghiulară de intrare de - it reduces the input angular speed 100
100 de ori (ω1 = +ωH / 100), times (ω1 = +ωH / 100),
- amplifică momentul de intrare de 50,25 - it amplifies the input moment 50.25
ori (T1 = ‒i—η—TH = ‒50,25—T1), times (T1 = ‒i—η—TH = ‒50.25—T1),
- se blochează prin ireversibilitate, în - it transmits the power irreversible,
timpul staţionării motorului,
- are un grad redus de complexitate, - it has a reduced complexity degree,
- are gabaritul axial şi -radial reduse, - it has reduced axial-radial overall sizes,
- tehnologia de fabricaţie este deosebit - the manufacturing technology is
de pretenţioasă. extremely pretentious.
Conform primelor 3 proprietăţi, cerinţele din According to the first three properties, the
listă (i  = 100 ± 1,5%, η ≥ 0,5 şi se requirements from the list (i  = 100 ± 1.5%,
blochează în timpul staţionării motorului) η ≥ 0,5 and the motion is blocked while the
sunt îndeplinite; ca urmare, varianta VR6 motor is disconnected) are fulfilled;
constituie, de asemenea, o variantă therefore, the variant SV6 represents also a
conceptuală a funcţiei FE2. conceptual variant of the function FE2.
Dintre cele 6 variante conceptuale obţinute The conceptual solution or the motor-
mai sus (v. fig. 5.4), urmează să se reducer concept will be identified between
identifice soluţia conceptuală sau conceptul the previous 6 conceptual variants (see
motoreductorului. Cu acest scop, variantele Fig. 5.4). Therefore, the generated
conceptuale generate sunt ordonate, în conceptual variants will further order
continuare, prin evaluare tehnico- through a technical and economical
economică. evaluation.

5.4. EVALUAREA VARIANTELOR 5.4. EVALUATION OF THE


CONCEPTUALE CONCEPTUAL VARIANTS
Variantele conceptuale, generate mai sus, The conceptual variants that were
sunt sistematizate în fig. 5.4: alături de previously generated are systematized in
cele 6 caracteristici tehnice, sunt Fig. 5.4; near the six technical features,
prezentate şi cele cinci obiective de there are also presented the five
optimizare (formulate în subcap. 5.0). optimization objectives (which were
Aceste obiective (secundare) sunt folosite formulated in subchapter 5.0).
in continuare in calitate de criterii tehnico- These (secondary) objectives are used as
economice de evaluare. Îndeplinirea technical and economical evaluation
acestor criterii, de fiecare variantă criteria. The fulfillment of these criteria by
conceptuală în parte, este apreciată cu each conceptual variant is appreciated with
note pe o scară de la 1 la 10, deşi uzual grades on a scale from 1 to 10; the scale
scara folosită în evaluarea grosiera este used in the rough evaluation is usually
mai mică; utilizând în ambele evaluări smaller, but using the same scale for the
(grosieră şi fină) aceeaşi scară (şi implicit both evaluation phases, a direct
aceleaşi note), devine posibilă analiza comparison between rough phase and fine
comparativă directă a rezultatelor din cele phase will become possible.
două evaluări.
Pe baza acestor note (sistematizate de Based on these grades (systematized in
asemenea în fig. 5.4), s-a efectuat o primă Fig. 5.4), it was made a first ordering of the
ordonare a celor 6 variante conceptuale, în six conceptual variants, in the premise that
premisa că cele 5 criterii au importanţă the 5 criteria are of equal importance
egală (evaluare grosiera sau cernere). (screening method).
156
Varianta conceptuală VR1 VR2 VR3 VR4 VR5 VR6
Figura 5.3 a b c d e f

CARACTERISTICI TEH.ICE
1. 1umerele de dinţi z1 = 20
ale roţilor z2 = 100 z1 = 18
z1 = 200
z1 = 1 z3 = 20 z2 = 162 z1 = 400 z2 = 100
z2 = 198
z2 = 100 z4 = 100 z3 = 15 z2 = 396 z3 = 101
z3 = 198
z5 = 25 z5 = 135
z6 = 100
2. Raportul de
reducere al turaţiei 100 -100 100 100 -100 100
de intrare
3. Randamentul unui
0,65 0,98 0,985 0,995 0,999 0,995
angrenaj cu axe fixe
4. Randamentul
η12 = η16 = η1H = ηH1= ηH1 = ηH1 =
reductorului
0,65 0,941 0,9467 0,5025 0,831 0,5025
(acţionare directă) η
5. Randamentul
reductorului în η61 = ηH1 = η1H =
η21 = 0 η1H = 0 η1H = 0
premiza acţionării 0,941 0,9465 0,79
inverse ηinv
6. Raportul de
amplificare a -65 94,1 -94,67 -50,25 83,1 -50,25
momentului de intrare

CRITERII DE EVALUARE / .ote


A. Minimizarea
costurilor de 9 5 6 9 8 8
fabricaţie
B. Reducerea
pierderilor prin 6 9 9 5 8 5
frecare
C. Minimizarea
gradului de 8 6 7 8 9 6
complexitate
D. Minimizarea
8 6 7 4 9 8
gabaritului radial
E. Minimizarea
9 5 6 9 8 9
gabaritului axial
Σ= 40 31 35 35 42 36
R = Σ/(5x10) = 0,80 0,62 0,7 0,7 0,84 0,72
Locul 2 5 4 4 1 3

Fig 5.4. Caracteristicile tehnice ale variantelor conceptuale; aprecierea satisfacerii criteriilor de
evaluare cu ajutorul notelor (pe o scară de la 1 la 10) şi ordonarea variantelor conceptuale prin
cernere.

157
Conceptual variant SV1 SV 2 SV 3 SV 4 SV 5 SV 6
Figure 5.3 a b c d e f

TECH.ICAL FEATURES
1. The gears numbers z1 = 20
of teeth z2 = 100 z1 = 18
z1 = 200
z1 = 1 z3 = 20 z2 = 162 z1 = 400 z2 = 100
z2 = 198
z2 = 100 z4 = 100 z3 = 15 z2 = 396 z3 = 101
z3 = 198
z5 = 25 z5 = 135
z6 = 100
2. The reducing ratio
100 -100 100 100 -100 100
for the input speed
3. The efficiency of a
gear pair with fixed 0,65 0,98 0,985 0,995 0,999 0,995
axes
4. The efficiency of
η12 = η16 = η1H = ηH1= ηH1 = ηH1 =
the reducer
0,65 0,941 0,9467 0,5025 0,831 0,5025
(direct actuation) η
5. The efficiency of
the reducer for the η61 = ηH1 = η1H =
η21 = 0 η1H = 0 η1H = 0
case of inverse 0,941 0,9465 0,79
actuation ηinv
6. The amplification
ratio for the input -65 94,1 -94,67 -50,25 83,1 -50,25
moment

EVALUATIO. CRITERIA / Grades


F. Minimization of
the production 9 5 6 9 8 8
costs
G. Reducing the
6 9 9 5 8 5
friction losses
H. Minimization of
the complexity 8 6 7 8 9 6
degree
I. Minimization of
the radial overall 8 6 7 4 9 8
size
J. Minimization of
the axial overall 9 5 6 9 8 9
size
Σ= 40 31 35 35 42 36
R = Σ/(5x10) = 0,80 0,62 0,7 0,7 0,84 0,72
Place 2 5 4 4 1 3

Fig 5.4. The technical features of the conceptual variants; assessment of the evaluation criteria
fulfillment by using grades (scale from 1 to 10) and ordering the conceptual variants by screening.

158
Criteriul
Criterion
k Criteriul A B C D E Pk Lk Sk Wk wk
Criterion
1 A 0,5 1 1 1 1 4,5 1 4 5,2 0,5
2 B 0 0,5 1 1 1 3,5 2 3 2,85 0,27
3 C 0 0 0,5 1 1 2,5 3 2 1,55 0,15
4 D 0 0 0 0,5 1 1,5 4 1 0,73 0,07
5 E 0 0 0 0 0,5 0,5 5 0 0,15 0,01
Suma / Sum: 10,48 1,00
2 ⋅ Pk − Pmin + S k + 0,5 Wk
FRISCO formula: Wk = ; wk =
0,5 ⋅ n + Pmax − Pk ∑W k

a
VR/SV1 VR/SV 3 VR/SV 4 VR/SV 5 VR/SV 6
Criteriul
wk 1k wk·1k 1k wk·1k 1k wk·1k 1k wk·1k 1k wk·1k
Criterion
A 0,5 8 4 7 3,5 8 4 9 4,5 6 3
B 0,27 6 1,62 9 2,43 5 1,35 8 2,16 5 1,35
C 0,15 9 1,35 6 0,9 9 1,35 8 1,2 8 1,2
D 0,07 8 0,56 7 0,49 4 0,28 9 0,63 8 0,56
E 0,01 9 0,09 6 0,06 9 0,09 8 0,08 9 0,09
Suma / Sum: 40 7,62 35 7,38 35 7,07 42 8,57 36 6,2
Locul / Place: 2 3 4 1 5
b
Fig. 5.5,a. Stabilirea coeficienţilor de pondere relativă wk, cu ajutorul formulei FRISCO şi
b. Reordonarea variantelor conceptuale situate pe primele cinci locuri în faza de cernere (fig. 5.4).

Fig. 5.5,a. Establishment of the relative weight coefficients wk, by using the FRISCO formula and
b. Reordering of the conceptual variants that are situated on the first five places in the screening phase
(Fig. 5.4).

În conformitate cu rata de evaluare R, According to the evaluation rate R, resulted


rezultată prin cernere (v. fig. 5.4), se obţine by screening (see Fig. 5.4), the following
următoarea ordonare a variantelor ordering of the conceptual variants is
conceptuale: VR5 (locul 1), VR 1 (locul 2), obtained: SV5 (place 1), SV 1 (place 2),
VR 6 (locul 3), la egalitate VR 3 şi VR 4 SV6 (place 3), SV3 and SV 4 (place 4), SV2
(locul 4), SR2 (locul 5). (place 5).
În continuare, variantele conceptuale de pe Further, the conceptual variants from the
primele cinci locuri (v. fig. 5.4), sunt first five places (see Fig. 5.4), are reordered
reordonate în fig. 5.5 printr-o nouă evaluare, in Fig. 5.5 through a new evaluation, in the
în premisa că cele 5 criterii au ponderi premise that the 5 criteria are of different
diferite (evaluare fină). weights (fine evaluation).
Cu acest scop, s-au determinat mai întâi With this aim, firstly there were established
coeficienţii de pondere absolută (Wk) şi apoi the absolute weight coefficients (Wk) and
coeficienţii de pondere relativă (wk), cu then the relative weight coefficients (wk), by
ajutorul formulei FRISCO (fig. 5.5,a). using the FRISCO formula (Fig. 5.5,a).
Cu notele din fig. 5.4, în fig. 5.5,b s-au With the grades from Fig. 5.4, the remained
reordonat variantele conceptuale rămase, conceptual variants were reordered in
pe baza notelor ponderate. Se observă că Fig. 5.5,b on the basis of the weighted grades.
noua ordonare (din fig. 5.5,b) diferă de cea The new ordering (Fig. 5.5,b) has differences
anterioară (din fig. 5,4): VR5 (locul 1), VR1 vs. the previous one (Fig. 5,4): SV5 (place 1),
(locul 2), VR3 (locul 3), VR4 (locul 4) şi VR6 SV1 (place 2), SV3 (place 3), SV4 (place 4)
(locul 5). and SV6 (place 5).
159
Din evaluările efectuate, pe baza fig. 5.4 şi From these evaluations and based on
5.5, reiese în mod evident că soluţia Fig. 5.4 and 5.5, it obviously outcomes that
conceptuală a motoreductorului este the conceptual solution of the motor-reducer
desemnată de varianta conceptuală VR5 (a is designated by the conceptual variant SV5
cărei schemă este ilustrată în fig. 5.3,e). (whose scheme is illustrated in Fig. 5.3,e).
Această soluţie conceptuală conţine trei This conceptual solution (Fig. 5.3,e)
module fezabile (motor, reductor, frână) şi contains three feasible modules (motor,
reprezintă entitatea de intrare pentru faza reducer, brake) and represents the input
proiectării constructive (fig. 4.14,a). entity in the embodiment design phase
(Fig. 4.14,a).

160
6. EXEMPLE DE SOLUŢII ALE 6. SOLVING EXAMPLES FOR
UNOR FUNCŢII CU UTILIZARE FUNCTIONS WITH USUAL
TEHNICĂ UZUALĂ TECHNICAL USE
În acest capitol sunt prezentate succint cele In this chapter there are succinctly
mai semnificative soluţii folosite în tehnică presented the most significant solutions
pentru rezolvarea unor funcţii uzuale, used in techniques for solving some usual
precum: functions, like:
1°. „Însumarea“ a 2 mişcări, împreună cu 1°. „Summation of 2 motions, together with its
funcţia sa „inversă“: „distribuirea „inverse“ function: „indeterminate distribution“
nedeterminată“ a unei mişcări în alte 2 of one motion into another 2 motions (§6.1);
mişcări (subcap. 6.1);
2°. „Însumarea“ a 2 momente, împreună cu 2°. „Summation of 2 torques, together with
funcţia sa „inversă“: „distribuirea its „inverse“ function: „indeterminate
nedeterminată“ a unui moment în alte 2 distribution“ of one torque into another 2
momente (subcap. 6.2); torques (§6.2);
3°. Transmiterea energiei mecanice, cu 3°. Transmission of mechanical energy, with
reducerea turaţiei sub un raport de speed reduction under a constant
transmitere constant (subcap. 6.3); transmission ratio (§6.3);
4°. Transmiterea energiei mecanice, fără 4°. Transmission of mechanical energy,
modificarea turaţiei (subcap. 6.4); without speed modification (§6.4);
5°. Soluţii de propulsie în medii fluide 5°. Solutions of propulsion in fluid
(subcap. 6.5). environments (§6.5).
6°. Soluţii bionice şi soluţii tehnice 6°. Bionic solutions and equivalent technical
echivalente (subcap. 6.6). solutions (§6.6).

6.1. ÎNSUMAREA A 2 MICĂRI; 6.1. SUMMATION OF TWO MOTIONS;


DISTRIBUIREA NEDETERMINATĂ A DISTRIBUTION OF A MOTION INTO
UNEI MICĂRI ÎN ALTE 2 MICĂRI OTHER 2 MOTIONS

În acest subcapitol sunt prezentate mai întâi In this subchapter there are firstly presented
câteva exemple reprezentative de utilizare a some representative examples of using
acestor funcţii, iar apoi sunt stabilite, în these functions, and, then, there are
condiţii simplificate, proprietăţile caracte- established the differentials’ properties
ristice unităţilor planetare diferenţiale (regarding the motions and torques), in
(referitoare la mişcări şi momente). simplified conditions.

6.1.1. Exemple de utilizare 6.1.1. Examples of use

Pentru intuitivitate, sunt prezentate 2 genuri In order to be intuitive, 2 distinct types of


distincte de exemple tehnice: primul gen pune technical examples are presented: the first
în evidenţă necesitatea însumării a 2 mişcări, type highlights the need of summing 2
iar al doilea gen pune în evidenţă necesitatea motions, while the second type highlights
distribuirii nedeterminate a unei mişcări, în the need of indeterminate distribution of one
alte 2 mişcări. motion into other 2 motions.
Primul exemplu, ilustrat în fig. 6.1 şi 6.2, The first example, illustrated in Fig. 6.1 and
aparţine primului gen şi se referă la Fig. 6.2, belongs to the first type and it
cinematica generării unei roţi cilindrice cu refers to the kinematics of generating a
dinţi înclinaţi 1 (cu z = 20 şi pZ = 500 mm / helical gear 1 (with z = 20 and pZ = 500 mm
dreapta), cu ajutorul unei scule 2, de tip / right), using a tool 2, of worm cutter type
freză-melc (care are zS = 1 / dreapta). (which has zS = 1 / right).

161
a b c

a1 b1 c1

′ (pentru realizarea numărului de dinţi


Fig. 6.1,a,b şi c. Modelul cinematic al însumării mişcărilor n10
′′ (pentru realizarea elicei danturii, de pas pz), în cazul generării unei roţi cilindrice cu dantură
z) şi n10
înclinată (1), cu o sculă de tip freză-melc (2). a1,b1,c1. Exemplu simplificat de rezolvare a însumării
mişcărilor cu ajutorul unei unităţi planetare diferenţiale (bimobile): 4-5-6-H.

′ (for obtaining the number of


Fig. 6.1,a,b and c. The kinematical model of summing the motions n10
′′ (for obtaining the gear’s helix, with the pitch pz), in the case of generating a helical
teeth z) and n10
gear (1), with a tool of a worm cutter type (2). a1,b1,c1. A simplified example of solving the motions’
summation using a differential (2 DOF): 4-5-6-H.
162
În premisa că melcul 2 are turaţia n2h = +100 According to Fig. 6.1,a and a1, and in the
rot/min, conform fig. 6.1,a şi a1, pe premise that tool 2 has the speed
circumferinţa roţii vor fi generaţi z = 20 dinţi, n2h = +100 rot/min, there can be generated
dacă roata 1 are turaţia: z = 20 teeth on the gear circumference, if
gear 1 has the speed:

n10(3 ≡ 0) = n′10 = (+zS / z)—n2h = n10(3 ≡ 0) = n′10 = (+zS / z)—n2h =


= (+1/ 20)—(+100) = + 5 rot/min. = (+1/ 20)—(+100) = + 5 rot/min.
Conform fig. 6.1,b şi b1, în premisa că şurubul According to Fig. 6.1,b and b1, in the premise
de avans 3 are turaţia n30 = +5 rot/min şi pasul that the feeding screw 3 has the speed
p = 10 mm / dreapta, se generează o dantură n30 = +5 rot/min and the pitch p = 10 mm /
cu elice de pas pZ = +500 mm (dreapta), dacă right, it is generated a gear with a helix’s pitch
roata 1 are turaţia: pZ = +500 mm (right), if the gear 1 speed is:

n10(2≡ h) = n′′10 = (p/ pZ)—n30 = n10(2≡ h) = n′′10 = (p/ pZ)—n30 =


= (+10/ 500) — (+5)= +0,1 rot/min. = (+10/ 500) — (+5)= +0.1 rot/min.
În concluzie, numărul de dinţi ai roţii (z) şi In conclusion, the gear’s number of teeth (z)
elicea danturii (pZ) pot fi generate simultan and helix (pZ) can be generated
dacă semifabricatul 1 (fig. 6.1,c şi c1) simultaneously if the semi-product 1
efectuează turaţia-sumă: (Fig. 6.1,c and c1) performs the sum speed:

n10 = n′10 + n′′10 = (+zS / z)—n2h +(p /pZ)—n30 = n10 = n′10 + n′′10 = (+zS / z)—n2h +(p /pZ)—n30 =
= +5 + 0,1 = +5,1 rot/min. = +5 + 0.1 = +5.1 rot/min.
Turaţia-sumă poate fi scrisă sub forma The sum speed can be written in a
generalizată: generalized form:

A—n2h + B—n30 = n′10 + n′′10 = n10 => A—n2h + B—n30 = n′10 + n′′10 = n10 =>
A—n2h + B—n30 = n10 , (6.1) A—n2h + B—n30 = n10 , (6.1)

în care A şi B sunt coeficienţi constanţi. in which A and B are constant coefficients.


Această egalitate poate fi interpretată ca o This equality can be interpreted as a
relaţie de „însumare“. „summation“ relation.
Fiind cunoscute turaţiile n2h şi n30, prin Considering that the speeds n2h and n30 are
„însumarea“ lor, după regula (6.1), se obţine known, by summing them according to the
turaţia-sumă n10. rule (6.1), the sum speed n10 is obtained.
Turaţiile n2h şi n30 fiind independente, Because the speeds n2h and n30 are
rezultă că relaţia (6.1) reprezintă funcţia de independent, it outcomes that relation (6.1)
transmitere a unui mecanism bimobil (cu represents the transmission function of a two
M = 2 mişcări independente), care are trei degree-of-freedom mechanism (with M = 2
mişcări exterioare (L = 3): două mişcări de independent motions), which has three
intrare independente (n2h şi n30) şi o mişcare external motions (L= 3): two independent
de ieşire dependentă: mişcarea-sumă n10. input motions (n2h and n30) and a dependent
output motion: the sum speed n10.
Acest mecanism, ilustrat simplificat în This mechanism, illustrated in Fig. 6.1,c1,
fig. 6.1,c1, conţine: o unitate planetară contains: a 2 DOF planetary gear 4-5-6-H
diferenţială 4-5-6-H şi trei trenuri de (differential) and three gear trains with fixed
angrenaje cu axe fixe, α, β şi γ, ilustrate axes α, β and γ, which are illustrated in a
simplificat prin linii de legătură; aceste simplified way through flow lines; these gear
trenuri de angrenaje leagă unitatea trains connect the differential to the tool 2,
planetară diferenţială (bimobilă) cu freza- to the feeding screw 3 and to the semi-
melc 2, cu şurubul de avans 3 şi respectiv product 1, respectively.
cu semifabricatul 1.

163
În fig. 6.2 este detaliată schema de principiu The principle scheme of such a mechanism
a unui astfel de mecanism; în plus, faţă de is detailed in Fig. 6.2; moreover, towards
fig. 6.1,c1, s-au figurat : motorul α (destinat Fig. 6.1,c1, there were illustrated: the motor
antrenării frezei 2), motorul β (destinat α (meant to actuate the worm cutter 2), the
antrenării şurubului de avans 3) şi motor β (meant to actuate the feeding screw
angrenajele de legătură aferente. În 3) and the afferent connecting gear pairs. In
schema din fig. 6.2, iS este notaţia raportului the scheme from Fig. 6.2, iS is the notation
de transmitere al cutiei de viteze, iar ia este for the transmission ratio of the gear box,
notaţia raportului de transmitere al cutiei de and ia is the notation for the transmission
avansuri; cele 2 cutii sunt ilustrate ratio of the feeding box; both boxes are
simplificat prin câte un paralelipiped trasat illustrated in a simplified way, through
cu linie întreruptă. Cele două cutii permit parallelepipeds designed with a dashed
reglarea a două viteze independente: viteza line. The two gear boxes allow adjustment
sculei aşchietoare şi viteza şurubului de of the two independent speeds: tool speed
avans. and feeding screw speed.

C.V./G.B.

C.A./F.B.
Fig. 6.2. Variantă detaliată a exemplului de rezolvare din fig. 6.1,c1 (C.V. = cutie de viteze; C.A. = cutie
de avansuri).

Fig. 6.2. A detailed variant of the solving example from Fig. 6.1,c1 (G.B.= gear box; F.B.= feeding box).

164
În ambele figuri (6.1 şi 6.2), însumarea In both figures (6.1 and 6.2), the motions’
mişcărilor este realizată de unitatea summation is obtained through the 2 DOF
planetară bimobilă (diferenţială) 4-5-6-H; în planetary gear 4-5-6-H (differential); in
aceste cazuri, turaţiile roţilor centrale 4 şi 6 these cases, the speeds of the sun gears 4
desemnează mişcările de intrare, iar turaţia and 6 designate the input motions, while the
braţului H, mişcarea de ieşire (adică speed of the carrier H, the output motion
mişcarea-sumă): (that is the sum speed):

A4—n4 +B6—n6 = n′H +n′′H = nH. (6.2) A4—n4 +B6—n6 = n′H +n′′H = nH. (6.2)

O aplicaţie similară se regăseşte la A similar application can be found in relieving


detalonarea pe elice a frezelor cu dinţi the cutters with helical teeth; for instance, in
înclinaţi; ca exemplu, în fig. 6.3 este Fig. 6.3 it is illustrated the scheme of the
ilustrată schema transmisiei unui strung de transmission from a backing-off lathe, on
detalonat, pe care se realizează o astfel de which it is made such a tooling. In this case,
prelucrare. În acest caz, însumarea se the summation is made with a 2 DOF
realizează cu ajutorul unităţii planetare (differential) planetary gear 34-35-36-H.
bimobile 34-35-36-H.
Un alt tip de aplicaţie, bazat pe însumarea a Another type of application based on
2 mişcări, se referă la sinteza unor summing two motions, is referring to the
variatoare de turaţie, care pot transmite synthesis of speed variators, which can
puteri medii şi mari. transmit medium and high powers.
În acest gen de aplicaţii, una dintre cele In this kind of applications, one of the two
două mişcări însumate este reglabilă; ca motions that are added up is adjustable;
urmare, rezultă o mişcare-sumă de therefore, it results also a sum motion that
asemenea reglabilă. is adjustable
Ca exemplu, în fig. 6.4 este reprezentat un For instance, in Fig. 6.4 it is represented a 1
astfel de variator monomobil (M = 1), format DOF variator (M = 1), consisting of a 2 DOF
dintr-o unitate planetară bimobilă 1-2-3-H planetary gear 1-2-3-H (that ensures the
(care asigură însumarea) şi un „lanţ summation) and a „closed kinematical
cinematic de închidere“ (4-D-9), care chain“ (4-D-9), which contains a variator
conţine un variator cu lanţ (4-5) pentru (4-5) for adjustment.
reglare.
According to Fig. 6.4, the 2 DOF planetary
În conformitate cu fig. 6.4, unitatea planetară gear (differential) sums the motor speed nH
bimobilă însumează turaţia motorului nH cu and the adjustable speed n1 and the sum
turaţia reglabilă n1 şi se obţine turaţia-sumă speed n3, also an adjustable speed, is
n3, de asemenea reglabilă. obtained.
Exemplele ilustrate în fig. 6.5, fig. 6.6 şi The examples that are illustrated in Fig. 6.5,
fig. 6.7 aparţin celui de-al doilea gen, care Fig. 6.6 and Fig. 6.7 belong to the second
pune în evidenţă necesitatea distribuirii type, which highlights the necessity of an
nedeterminate a unei mişcări, în alte 2 indeterminate distribution of a motion in
mişcări. other 2 motions.
Exemplul din fig. 6.5 se referă la cinematica The example from Fig. 6.5 is referring to the
rulării fără alunecare a roţilor unei punţi kinematics of rolling without sliding for the
motoare, în timpul virării automobilului wheels from a rear axle, while the car is
(R = rază aleatoare de virare; b = ecarta- turning (R = the random turning radius;
ment constant; r = raza celor 2 roţi motoare b = the constant gauge; r = the radius of the
ale punţii; ω′ şi ω′′ = vitezele unghiulare ale 2 driving wheels of the axle; ω′ and ω′′ = the
roţilor motoare în virare; Ω = viteza angular speeds of the driving wheels while
unghiulară de virare a automobilului, în jurul turning; Ω = the angular speed for the car
centrului O). turning, round the center O).

165
Fig. 6.3. Exemplu de însumare a două mişcări, cu ajutorul unei unităţi planetare diferenţiale (34-35-
36-H), folosit în transmisia unui strung de detalonat, pentru detalonarea frezelor cu dinţi înclinaţi.

Fig. 6.3. Example of summing two motions, using a 2 DOF planetary gear (differential 34-35-36-H),
used in the transmission of a backing-off lathe, for relieving the cutters with helical teeth.

Fig. 6.4. Exemplu de însumare a două mişcări, cu ajutorul unei unităţi planetare diferenţiale (1-2-3-
H), folosit în transmisia unui variator de turaţie.

Fig. 6.4. Example of summing two motions, using a 2 DOF planetary gear (differential 1-2-3-H), used
in the transmission of a speed variator.

166
Conform fig. 6.5,a, roţile unei punţi motoare According to Fig. 6.5,a, the wheels from a
rulează (se rostogolesc) fără alunecare pe rear axle are rolling without sliding on a
drum, dacă viteza de antrenare a punţii road, if the axle driving speed (ωH from
(ωH din fig. 6.5,b) se distribuie pe cele două Fig. 6.5,b) is distributed on the two wheels
roţi astfel încât: so that :

vA / vC = [Ω—(R‒0,5b)] / [Ω—(R+0,5b)] = vA / vC = [Ω—(R‒0.5b)] / [Ω—(R+0.5b)] =


= (R‒0,5b) / (R+0,5b); = (R‒0.5b) / (R+0.5b);
vA / vC = (ω′—r )/(ω′′ —r ) => vA / vC = (ω′—r )/(ω′′ —r ) =>
ω′/ω′′ = (R‒0,5b) / (R+0,5b); (6.3) ω′/ω′′ = (R‒0.5b) / (R+0.5b); (6.3)
în cazul general, R fiind o mărime in the general case, R being a random
aleatoare, rezultă că raportul (6.3) este quantity, it outcomes that the ratio (6.3) is
nedeterminat! Cu alte cuvinte, în virare indeterminate! Putting it differently, while
(v. fig. 6.5,a şi b), roţile unei punţi motoare turning (see Fig. 6.5,a and b), the wheels
pot rula fără alunecare pe drum, dacă from a rear axle are rolling without sliding
mişcarea de antrenare (ωH din fig. 6.5,b) on a road, if the driving motion (ωH from
este distribuită în mod nedeterminat, Fig. 6.5,b) is distributed in an indeterminate
printr-un mecanism adecvat, pe roţile punţii way, using an adequate mechanism, on the
(ω′ şi ω′′); această proprietate poate fi axle wheels (ω′ and ω′′); this property can
modelată matematic printr-o ecuaţie liniară be mathematically modeled through a linear

Fig. 6.5,a. Modelul cinematic al rulării roţi-drum, în cazul unei punţi motoare, la deplasarea în curbe
(R= rază de virare aleatoare): mişcarea de antrenare a punţii se distribuie nedeterminat pe roţile
acesteia; b. Exemplu de distribuire nedeterminată a mişcării ωH, în mişcările ω′ şi ω′′ , cu ajutorul
unei unităţi planetare diferenţiale simetrice (i0 = ‒1) inter-roţi.

Fig. 6.5,a. The kinematical model of wheels-road rolling, in the case of a rear axle, while the car is
turning (R = the random turning radius): the driving motion of the axle is distributed on its wheels
indeterminately; b. Example for the indeterminate distribution of the motion ωH, into the motions ω′
and ω′′ , using an inter-wheels symmetrical differential (i0 = ‒1).
167
cu coeficienţi constanţi, ale cărei soluţii, ω′ equation with constant coefficients, whose
şi ω′′, sunt nedeterminate: solutions, ω′ and ω′′, are indeterminate:

ωH = A—ω′ + B—ω′′ (6.4) ωH = A—ω′ + B—ω′′ . (6.4)

Se observă uşor că ecuaţia (6.4) este It can be easily observed that equation (6.4)
similară cu rel. (6.2), dar citită în sens is similar to relation (6.2), but read in
invers! reverse order!
Aceasta înseamnă că funcţia de mai sus This means that the previous function can be
poate fi realizată cu ajutorul unui unităţi obtained using a differential (see Fig. 6.5,b),
planetare diferenţiale (v. fig. 6.5,b), în care in which the speed ωH is the input motion,
viteza ωH este mişcare de intrare, iar and the speeds ω′ and ω′′ are output
vitezele ω′ şi ω′′ sunt mişcări de ieşire. Fiind motions. Being arranged between the
dispus între roţile punţii motoare, acest wheels of the rear axle, this mechanism is
mecanism este denumit mecanism called the inter-wheels differential; because
diferenţial inter-roţi; deoarece roţile unei punţi the wheels from the rear axle are usually
motoare sunt încărcate, de obicei, cu sarcini loaded with equal charges, such a
egale, un astfel de mecanism conţine o unitate mechanism contains a symmetrical
planetară simetrică (în care i0 = i H = ‒1). planetary gear unit (in which i0 = i H = ‒1).
Uzual, într-o punte motoare, elementul H al Usually, in a rear axle, the carrier H from a
unităţii planetare diferenţiale (v. fig. 6.5,b) differential (see Fig. 6.5,b) is actuated
este antrenat printr-un reductor cu axe fixe through a reducer with fixed axes that is
denumit reductor central (R.C.). called central reducer (C. R.).

Fig. 6.6. Exemplu de distribuire nedeterminată a mişcării ω H , în mişcările ω1 = ω RC I şi ω 3 = ω RC II


(pentru antrenarea punţilor motoare I şi II ale unui automobil 4×4), cu ajutorul unei unităţi planetare
diferenţiale asimetrice ( i0 ≠ −1 ) inter-punţi (prin RC I şi RC II s-au notat reductoarele centrale, în
carcasele cărora sunt incluse şi unităţile diferenţiale simetrice inter-roţi).

Fig. 6.6. Example for the indeterminate distribution of the motion ω H into the motions ω1 = ω RC I
and ω 3 = ω RC II (for actuating the driving axles I and II of a 4×4 car), using an asymmetrical ( i0 ≠ −1 )
inter-axles differential (RC I and RC II are the central reducers, in their casings being enclosed also
the inter-wheels symmetrical differentials).
168
În conformitate cu fig. 6.6, o situaţie similară, According to Fig. 6.6, a similar situation to
cu cea precedentă, intervine la antrenarea a the previous one interferes in the actuation
două punţi motoare, în timpul deplasării of two rear axles, while the car is moving on
automobilului pe un teren denivelat. În acest a uneven road. In this case, the input
caz, mişcarea de intrare (ωH) este distribuită motion (ωH) is distributed on the rear axles I
în mod nedeterminat pe punţile motoare I şi and II in an indeterminate way (ω1 = ωRCI
II (ω1 = ωRCI şi ω3 = ωRCII ), prin intermediul and ω3 = ωRCII), using an inter-axles
unui mecanism diferenţial inter-punţi; dacă differential; if the loads on both axles are
sarcinile pe punţile I şi II sunt inegale not equal (Fig. 6.6), then the inter-axles
(fig. 6.6), atunci mecanismul diferenţial inter- differential contains an asymmetrical
punţi conţine o unitate planetară asimetrică planetary gear unit (in which i0 = i H ≠ –1).
(în care i0 = i H ≠ –1).
Pentru detalierea exemplificării, în fig. 6.7 s-a In order to exemplify the last application, the
ilustrat transmisia unui camion 4×4 (cu 2 punţi transmission of a 4×4 truck (with 2 rear
motoare: I şi II), pe care s-a marcat cu gri axles: I and II, on which the energetic flow
circulaţia fluxului energetic; notaţiile utilizate was marked with grey) was illustrated in
au următoarele semnificaţii: C.V. = cutie de Fig. 6.7; the notations have the following
viteze; C.D. = cutie de distribuţie; Dp = meanings: C.V. = gear box; C.D. =
mecanismul diferenţial inter-punţi; RCI, RCII = distributing box; Dp = the inter-axles
reductoarele centrale ale punţilor I şi respectiv differential; RCI, RCII = central reducers for
II; DI, DII = mecanismele diferenţiale inter-roţi the axles I and II; DI , DII = the inter-wheels
ale punţilor I şi respectiv II. differentials of the axles I and II.
În concluzie, ambele funcţii analizate (atât In conclusion, both analyzed functions (the
însumarea a 2 mişcări, cât şi distribuţia summation of 2 motions, and the
nedeterminată a unei mişcări în alte 2 mişcări) indeterminate distribution of one motion into
pot fi rezolvate cu ajutorul unităţii planetare other 2 motions) can be solved using a
diferenţiale. În continuare se stabilesc proprie- differential. The properties of such a
tăţile caracteristice unui astfel de mecanism. mechanism will be further established.

6.1.2. Proprietăţi caracteristice 6.1.2. Characteristic properties of a


unităţilor planetare diferenţiale planetary gear unit
Pentru intuitivitate, în tab. 6.1 s-au The schemes of usual 2 DOF planetary
sistematizat schemele unităţilor planetare gear units, with two sun gears, and the
diferenţiale uzuale, cu 2 roţi centrale, şi schemes of the 1 DOF mechanisms that are
schemele mecanismelor monomobile derived from the previous units by the
derivate din acestea, prin anularea unui annulment of one degree-of-freedom (that is
grad de mobilitate (adică prin blocarea unei by blocking a sun gear or the carrier H) are
roţi centrale sau a braţului port-sateliţi H). systematized in Tab. 6.1
În continuare, se stabilesc proprietăţile Further, the properties of 2 DOF planetary
caracteristice unităţilor planetare diferenţiale gear units (with M = 2) are established
(bimobile: M = 2), folosind ca exemplu using, as an example, the planetary gear
unitatea planetară cu 2 roţi centrale (1 şi 3) with 2 sun gears (1 and 3) and one satellite
şi satelit simplu (2) din tab. 6.1,d şi d1. (2) from Tab. 6.1,d and d1.
Pentru această unitate planetară, în The structural scheme and the block scheme
fig. 6.8,a şi b s-au reprezentat schema of this planetary gear unit, on which were
structurală şi schema bloc, pe care s-au specified the external parameters of the
precizat parametrii exteriori ai celor L = 3 L = 3 external links (inputs and outputs of the
legături exterioare (intrări şi ieşiri ale puterii mechanical power) were represented in
mecanice); fiind posibile mai multe Fig. 6.8,a and b; because there are possible
combinaţii de intrări şi ieşiri, s-a preferat ca more combinations of inputs and outputs, it
natura legăturilor exterioare din fig. 6.8,a şi b was preferred not to specify the nature of the
să rămână neprecizată. external links from Fig. 6.8,a and b.
169
Fig. 6.7. Exemplu detaliat de distribuire nedeterminată a mişcării (inter-punţi şi inter-roţi) în cazul
unui autocamion cu 2 punţi motoare (4x4): C.V. = cutie de viteze, C.D. = cutie de distribuţie, Dp =
unitate planetară diferenţială inter-punţi (asimetrică), RC I şi RC II = reductor central al punţii I şi
respectiv II, D I şi D II = unitate planetară diferenţială inter-roţi (simetrică) aferentă punţii I şi
respectiv II.

Fig. 6.7. Detailed example for the indeterminate distribution of a motion (inter-axles and inter-
wheels) in the case of a truck with 2 driving axles (4×4): C.V. = gear box, C.D. = distributing box, Dp
= inter-axles differential (asymmetrical), RC I and RC II = central reducer of the I and respectively the
II axle, D I and D II = inter-wheels differential (symmetrical) afferent to the axle I and II.

170
Alăturat, în fig. 6.8,c şi d, s-au ilustrat The structural scheme and the block
schema structurală şi schema bloc ale scheme of the unit with fixed axes that was
unităţii cu axe fixe, care s-a obţinut din obtained from the given planetary gear unit
unitatea planetară dată (fig. 6.8,a şi b), (Fig. 6.8,a and b), by inverting the motion
inversând mişcarea în raport cu braţul H vs. the carrier H (rotating the whole
(adică imprimând, întregii unităţi planetare, planetary gear unit with a motion equal and
o mişcare egală şi de sens invers cu backwards to the motion of the element H)
mişcarea elementului H). were illustrated nearby, in Fig. 6.8,c and d.
Evident, în urma inversiunii mişcării, se Obviously, after inverting the motion, the
modifică mişcările absolute (datorită absolute speeds are modified (because the
schimbării bazei), dar rămân aceleaşi frame is changed), but the relative speeds
mişcările relative şi momentele (în premisa and moments remain the same (in the
neglijării efectelor inerţiale). premise that the inertial effects are
neglected).

2 2
ω3‒ωH =
ω3 = ω3H
ω1‒ωH =
ωH - ωH = 0
ω1 ωH = ω1H

− ωH

T1 TH T1 TH
1 H T3 1 H=0 T3
(z1=30)

3 3 (z3=90)
a c

TH ωH =? (TH ) ωHH = 0

H ω1‒ωH = H=0 ω3‒ωH =


ω1 ω3 = ω1H = ω3H
1 M=2 3 1 M=1 3
L=3 L=2
T1= ? T3= ? T1 T3

ω H = ω H (ω1 , ω3 ) = ?
 ω1H
b T1 = T1 (TH ) = ? d i0 = i13H = =?
T = T (T ) = ? ω3 H
 3 3 H

Fig. 6.8,a şi b. Exemplu de unitate planetară diferenţială (bimobilă: M = 2), cu 2 roţi centrale (1 şi
3) şi satelit simplu (2): schemă structurală (a) şi schemă bloc (b); c şi d. Unitatea cu axe fixe derivată
din unitatea planetară prin inversiunea mişcării faţă de braţul H: schemă structurală (c) şi schemă
bloc (d).

Fig. 6.8,a and b. Example of differential unit (2 DOF planetary gear unit: M = 2), with 2 sun gears
(1 and 3) and one satellite (2): structural scheme (a) and block scheme (b); c and d. The unit with
fixed axes derived from the planetary gear unit by inverting the motion vs. the carrier H: structural
scheme (c) and block scheme (d).
171
Tab. 6.1. Exemple uzuale de unităţi planetare diferenţiale (bimobile) şi de unităţi monomobile,
derivate din cele diferenţiale prin blocarea unui element central.
Mecanisme planetare monomobile (M = 1)
Mecanisme planetare bimobile (M = 2)
-planetare -cu axe fixe
-cu cremaliere şi satelit simplu

M = 2 mişcări M = 1 - o mişcare
M = 1 - o mişcare
UNITĂŢI PLANETARE SIMETRICE (i0= ‒1)

independente independentă
independentă
(de ex: s13 = s1 )
(de ex: s1 , s H ) (de ex: s1H = s1 )
-cu roţi conice

M = 2 mişcări M = 1 - o mişcare M = 1 - o mişcare


independente independentă independentă
(de ex: ϕ1 , ϕ H ) (de ex: ϕ13 = ϕ1 ) (de ex: ϕ1H = ϕ1 )
-cu roţi cilindrice

M = 2 mişcări M = 1 - o mişcare M = 1 - o mişcare


independente independentă independentă
(de ex: ϕ1 , ϕ H ) (de ex: ϕ14 = ϕ1 ) (de ex: ϕ1H = ϕ1 )
-cu satelit simplu
UNITĂŢI PLANETARE ASIMETRICE (i0≠ ‒1)

M = 2 mişcări M = 1 - o mişcare M = 1 - o mişcare


independente independentă independentă
(de ex: ϕ1 , ϕ H ) (de ex: ϕ13 = ϕ1 ) (de ex: ϕ1H = ϕ1 )
-cu satelit dublu

M = 2 mişcări M = 1 - o mişcare M = 1 - o mişcare


independente independentă independentă
(de ex: ϕ1 , ϕ H ) (de ex: ϕ14 = ϕ1 ) (de ex: ϕ1H = ϕ1 )

172
Tab. 6.1. Usual examples of 2 DOF planetary gear units (differential units) and 1 DOF units, which
are derived from the differential units by blocking a central element.
1 DOF gear units (M = 1)
2 DOF planetary gear units (M = 2)
-planetary -with fixed axes
- with racks and simple satellite

M = 2 independent M = 1 independent
M = 1 independent
SYMETRICAL PLANETARY UNITS (i0= ‒1)

motions motion
motion
(for ex: s13 = s1 )
(for ex: s1 , s H ) (for ex: s1H = s1 )
- with conical wheels

M = 2 independent M = 1 independent motion M = 1 independent


motions (for motion
(for ex: ϕ13 = ϕ1 )
ex: ϕ1 , ϕ H ) (for ex: ϕ1H = ϕ1 )
-with cylindrical wheels

M = 2 independent M = 1 independent M = 1 independent


motions motion motion
(for ex: ϕ1 , ϕ H ) (for ex: ϕ14 = ϕ1 ) (for ex: ϕ1H = ϕ1 )
-with simple satellite
UNSYMETRICAL PLANETARY UNITS (i0≠ ‒1)

M = 2 independent M = 1 independent M = 1 independent


motions (for ex: motion motion
ϕ1 , ϕ H ) (for ex: ϕ13 = ϕ1 ) (for ex: ϕ1H = ϕ1 )
-with double satellite

M = 2 independent M = 1 independent M = 1 independent


motions (for ex: motion motion
ϕ1 , ϕ H ) for ex: ϕ14 = ϕ1 ) (for ex: ϕ1H = ϕ1 )

173
1°. Caracterizare structurală 1°. Structural characterization

Pe baza interpretării cinematice şi statice a The transmission functions of the 2 DOF


gradului de mobilitate M [4], se identifică planetary gear unit, in a qualitative form, are
funcţiile de transmitere ale unităţii planetare identified on the basis of the kinematical
bimobile, în exprimare calitativă (v. fig. 6.8,a and static interpretation of the degree-of-
şi b). freedom M [4] (see Fig. 6.8,a and b).
Interpretare cinematică: dintre cele L = 3 Kinematical interpretation: among the L = 3
mişcări exterioare (fig. 6.8,b), M = 2 sunt external motions (Fig. 6.8,b), M = 2 are
independente (de exemplu: ω1 şi ω3). independent (for instance: ω1 and ω3) [4].
Aşadar, mişcarea rămasă ωH (L – M = 3 – 2 Thus, the remained motion ωH (L – M = 3 – 2
= 1) este dependentă şi desemnează calitativ = 1) is dependent and designates,
funcţia de transmitere a mişcărilor, realizată qualitatively, the mechanism’s transmission
de mecanism: function for motions:

ωH = ωH (ω1 ,ω3) = ? (6.5) ωH = ωH (ω1 ,ω3) = ? (6.5)

Interpretare statică: dintre cele L = 3 Static interpretation: between the L = 3


momente exterioare (fig. 6.8,b), M = 2 sunt external torques (Fig. 6.8,b), M = 2 are
dependente [4] (de exemplu: T1 şi T3) şi dependent [4] (for instance: T1 and T3) and
desemnează calitativ funcţiile de designate qualitatively, the transmission
transmitere ale momentelor. Momentul functions for torques. The remained torque
rămas TH (L – M = 3 – 2 = 1) este TH (L – M = 3 – 2 = 1) is independent and
independent şi intervine ca argument în interferes as argument in the torques
funcţiile de transmitere ale momentelor: transmission functions:

T1 = T1(TH) = ? ; T3 = T3(TH) = ? (6.5’) T1 = T1(TH) = ? ; T3 = T3(TH) = ? (6.5’)

Pentru a fi uşor identificate, mărimile In order to be easy to identify them, the


independente din fig. 6.8,b s-au reprezentat independent sizes from Fig. 6.8,b were
încadrat, iar mărimile dependente s-au represented bordered, and the dependent
notat cu semn de întrebare. În continuare sizes were denoted with a question mark.
se stabilesc expresiile cantitative ale The quantitative expressions of the
funcţiilor de transmitere identificate calitativ. transmission functions that were identified
qualitatively will be further established.

2°. Funcţia de transmitere a vitezelor 2°. The speeds transmission function

Stabilirea acestei funcţii cuprinde două The establishment of this function consists
etape: of two steps:
a) Se stabileşte mai întâi raportul cinematic a) The internal kinematical ratio i0 of the
interior i0 al unităţii planetare din fig. 6.8,a şi planetary gear unit from Fig. 6.8,a and b is
b; acest raport coincide cu raportul de established in the first place; this ratio i0 is
transmitere al vitezelor unităţii cu axe fixe equal to the speeds transmission ratio of the
din fig. 6.8,c şi d: unit with fixed axes from Fig. 6.8,c and d:

i0 = i H1,3 = ω1H /ω3H = i H1,2—i H2,3 = i0 = i H1,3 = ω1H /ω3H = i H1,2—i H2,3 =
=(–z2/z1)(+z3/z2) = –z3/z1 = –90/30 = –3/1; =(–z2/z1)(+z3/z2) = –z3/z1 = –90/30 = –3/1;

aceasta înseamnă că la 3 rotaţii ale roţii 1 this means that while gear 1 makes 3
(faţă de H), roata 3 efectuează o singură rotations (vs. H), gear 3 makes a single
rotaţie, în sens invers. rotation backwards (vs. H, too).

174
b) Pe baza raportului interior i0 se stabileşte b) The speeds equation for the 2 DOF
ecuaţia vitezelor unităţii planetare bimobile planetary gear unit (6.6‘) is established on
(6.6‘): the basis of the internal ratio i0:

i0 = ω1H /ω3H = (ω1–ωH)/(ω3–ωH) => i0 = ω1H /ω3H = (ω1–ωH)/(ω3–ωH) =>


ω1–i0—ω3– (1–i0)—ωH = 0 <=> (6.6) ω1–i0—ω3– (1–i0)—ωH = 0 <=> (6.6)
ω1 + 3ω3 – 4ωH = 0; (6.6‘) ω1 + 3ω3 – 4ωH = 0; (6.6‘)
apoi, din ecuaţia (6.6‘) se explicitează then, from the equation (6.6’), the wanted
funcţia de transmitere căutată (6.7‘): transmission function (6.7’) can be stated :

ωH = ω1/(1–i0) – ω3i0/(1–i0) <=> (6.7) ωH = ω1/(1–i0) – ω3i0/(1–i0) <=> (6.7)


ωH = 0,25ω1 + 0,75ω3 . (6.7‘) ωH = 0.25ω1 + 0.75ω3 . (6.7‘)

3°. Funcţiile de transmitere ale 3°. The torques’ transmission


momentelor functions

În premisa neglijării frecării şi a efectelor In the premise that the friction and the
inerţiale, suma puterilor de intrare şi de inertial effects are neglected, the sum of the
ieşire ale unităţii planetare bimobile este input and output powers of the 2 DOF
nulă (fig. 6.8,b): planetary gear unit is null (Fig. 6.8,b):

ω1—T1 + ω3—T3 + ωH—TH = 0. (6.8) ω1—T1 + ω3—T3 + ωH—TH = 0. (6.8)

Ţinând seama de relaţia (6.7), expresia Tacking into account the relation (6.7), the
(6.8) devine: expression (6.8) becomes:

ω1[T1 +TH /(1–i0)] +ω3 [T3–TH—i0/(1–i0)] =0. ω1[T1 +TH /(1–i0)] +ω3 [T3–TH—i0/(1–i0)] =0.

Vitezele ω1 şi ω3 fiind independente, The speeds ω1 and ω3 being independent,


egalitatea precedentă poate fi adevărată the previous equality can be true only if the
numai dacă parantezele devin nule; din brackets become null; the torques’
condiţia anulării celor 2 paranteze se obţin transmission functions are obtained from
funcţiile de transmitere căutate: the condition of annulling the two brackets:

T1 = ‒TH /(1‒i0) = ‒0,25—TH; T1 = ‒TH /(1‒i0) = ‒0.25—TH;


T3 = TH—i0/(1‒i0) = ‒0,75—TH. (6.9) T3 = TH—i0/(1‒i0) = ‒0.75—TH. (6.9)

Pentru verificare, se testează veridicitatea The truthfulness of the equation of


ecuaţiei de echilibru a momentelor unităţii equilibrium for the planetary unit’s torques is
planetare (fig. 6.8,a): tested for checking (Fig. 6.8,a):

T1 +T3 +TH = 0 => ‒0,25TH ‒ 0,75TH +TH = 0! T1 +T3 +TH = 0 => ‒0.25TH ‒ 0.75TH +TH = 0!

4°. Proprietăţile unităţii planetare 4°. The properties of the differential


diferenţiale unit

Proprietăţile cinematice şi statice, The kinematical and static properties of the


caracteristice unităţii planetare diferenţiale given differential unit are obtained
date, se obţin interpretând funcţiile de interpreting the transmission functions (6.7‘)
transmitere (6.7‘) şi (6.9). and (6.9).

175
a) Din relaţia (6.7‘), citită de la dreapta la a) From relation (6.7‘), read from right to left:
stânga:

0,25ω1 + 0,75ω3 = ωH, (6.7‘‘) 0.25—ω1 +0.75—ω3 = ωH, (6.7‘‘)

rezultă prima proprietate cinematică: it results the first kinematical property: the
unitatea planetară diferenţială dată given 2 DOF planetary gear unit (Fig. 6.8,a
(fig. 6.8,a şi b) are două mişcări exterioare and b) has two independent external
independente, ω1 şi ω3, pe care le poate motions, ω1 and ω3, which can be summed,
însuma, după regula (6.7‘‘), rezultând o according to relation (6.7‘‘), in an external
mişcare exterioară-sumă ωH. sum motion ωH.
Această proprietate a fost aplicată în cazul This property was applied in the case of the
exemplelor din fig. 6.1-6.4. examples from Fig. 6.1-6.4.
b) Din relaţia (6.7‘), citită de la stânga la b) From relation (6.7‘), read from left to
dreapta, se obţine a doua proprietate right, the second kinematical property is
cinematică („inversă“ faţă de prima): obtained („reverse“ to the first one): the
unitatea planetară diferenţială dată (fig. 6.8,a given 2 DOF planetary gear unit (Fig. 6.8,a
şi b) poate distribui nedeterminat mişcarea and b) can distribute the external motion ωH
exterioară ωH în alte două mişcări in an indeterminate way, into other two
exterioare: ω1 şi ω3. external motions: ω1 and ω3.
Această proprietate a fost aplicată în cazul This property was applied in the case of the
exemplelor din fig. 6.5-6.7. examples from Fig. 6.5-6.7.
c) Din interpretarea relaţiilor (6.9) se obţine c) The following static property is obtained
următoarea proprietate statică: unitatea from the interpretation of the relations (6.9):
planetară diferenţială dată (fig. 6.8,a şi b) the given 2 DOF planetary gear unit
are un moment exterior independent TH pe (Fig. 6.8,a and b) has an independent
care-l distribuie determinat în alte două external torque TH which is distributed in a
momente exterioare: T1 şi T3. determinate way, into other two external
torques: T1 and T3.
În cazul exemplelor din fig. 6.5-6.7, la In the case of the examples from Fig. 6.5-
deplasarea automobilului pe un teren 6.7, when the car is moving on a sliding
alunecos, această proprietate poate cauza road, this property can cause a driving
patinarea unei roţi motoare sau, mai rar, wheel skating or, rarer, sliding of the rear
patinarea unei punţi motoare (la axle (for the cars with p ≥ 2 rear axles); this
automobilele cu p ≥ 2 punţi motoare); skating interferes when the adherence
patinarea intervine la anularea aderenţei wheel-road or axle-road becomes null.
roata-drum sau punte-drum.
În timpul patinării, motorul funcţionează în During skating, the motor runs without load
gol şi, implicit, automobilul nu se mai poate and, implicitly, the car can not move. In the
deplasa. În cazul automobilelor cu case of the cars with a special destination,
destinaţie specială, ieşirea din astfel de the driver can block temporary the
situaţii se realizează prin blocarea differential that is afferent to the wheel or
temporară a mecanismului diferenţial axle which is skating.
aferent roţii sau punţii care patinează.
În concluzie, o unitate planetară diferenţială In conclusion, a 2 DOF planetary gear unit
poate fi utilizată ca soluţie de principiu can be used as a principle solution for the
pentru următoarele trei funcţii, ale unor next three functions of some technical
produse tehnice: products:
a) însumarea a 2 mişcări; a) Summation of two motions;
b) distribuirea nedeterminată a unei b) Indeterminate distribution of one motion
mişcări, în alte 2 mişcări; into other two motions;

176
c) distribuirea determinată a unui moment, c) Determinate distribution of one torque
în alte 2 momente. into other 2 torques.
Generalizare: funcţia privind însumarea a k Generalization: the function regarding the
mişcări şi „inversa“ acesteia (privind summation of k motions and its „inverse“
distribuţia nedeterminată a unei mişcări, în (regarding the indeterminate distribution of
alte k mişcări) pot fi rezolvate cu ajutorul a motion into other k motions) can be
unui mecanism care are gradul de solved using a mechanism that has the
mobilitate M = k şi L = k + 1 intrări şi ieşiri degree-of-freedom M = k and L = k + 1
(legături exterioare). inputs and outputs (external links).

6.2. ÎNSUMAREA A 2 MOMENTE; 6.2. SUMMATION OF TWO TORQUES;


DISTRIBUIREA NEDETERMINATĂ A INDETERMINATE DISTRIBUTION OF
UNUI MOMENT ÎN ALTE 2 MOMENTE A TORQUE INTO OTHER TWO
TORQUES

În acest subcapitol sunt prezentate mai întâi Firstly, in this chapter there are presented
2 exemple de utilizare tehnică a acestor two examples of these functions’ technical
funcţii, iar apoi sunt stabilite, în condiţii uses and, then, there are established in
simplificate, proprietăţile specifice simplified conditions, the specific properties
mecanismelor monomobile (M = 1) cu trei of the 1 DOF mechanisms (M = 1) with
legături exterioare (L = 3 intrări şi ieşiri ale three external links (L = 3 inputs and
puterii mecanice). outputs of mechanical power).

6.2.1. Exemple de utilizare 6.2.1. Examples of use

Pentru intuitivitate, sunt prezentate mai întâi Two intuitional technical examples are first
2 exemple tehnice: un exemplu care pune presented: an example that highlights the
în evidenţă necesitatea însumării a două necessity of summing 2 torques and the
momente de torsiune şi un al doilea second example that highlights the
exemplu, care pune în evidenţă necesitatea necessity of undetermined distribution of
distribuirii nedeterminate a unui moment, în one torque into other 2 torques.
alte 2 momente.
Primul exemplu, ilustrat în fig. 6.9,a1, b1, c1 The first example, illustrated in Fig. 6.9,a1,
şi fig.6.10 se referă la antrenarea elicei unei b1, c1 and Fig. 6.10 is referring to the
nave maritime, de mare tonaj, cu ajutorul a actuation of a pusher propeller from a sea-
două motoare. Conform fig. 6.9,a1, going ship of big tonnage, using two motors
mecanismul dintre elice şi cele 2 motoare According to Fig. 6.9,a1, the mechanism
este caracterizat prin: between the propeller and the two motors
must be characterized through:
a) Trei legături exterioare (L = 3): două a) Three external links (L = 3): two inputs
intrări (legăturile cu cele două motoare) şi o (the connections with the two motors) and
ieşire (legătura cu elicea); one output (the connection to the propeller);
b) Trei momente exterioare: două b) Three external torques: two independent
independente (momentele de la cele 2 (the torques from the two motors: T1 and T2)
motoare: T1 şi T2) şi unul dependent : and one dependent: the sum torque of the
momentul-sumă al elicei: T5. propeller: T5.
Vtiind că gradul de mobilitate al unui Knowing that the degree-of-freedom (M) of
mecanism (M) desemnează (d.p.d.v. static) a mechanism designates (from static point
numărul momentelor exterioare dependente of view) the number of dependent external
[4], rezultă că mecanismul căutat din torques [4], it outcomes that the searched
fig. 6.9,a1 are M = 1 şi L = 3. mechanism from Fig.6.9,a1 has M = 1 and
L = 3.

177
ω1 = ? (motor 1) ω1 = ? pompa 1
T1 T1 (pump 1)

elice 1 1
(propeller) (motor)
5 L=3 5 L=3
M=1 M=1
ω5 ω5
2 2
T5=? T5=?
ω2=? ω2=? pompa 2
a1 T2 (motor 2) a2 T2 (pump 2)

1 1
ω1 ω1

T1 T1
ω5 ω5
3 3
T5 T5
ω2 ω2
4 4
T2 T2
2 2
b1 b2

+T4 ω1=? ω1=?


1 +T4
1
ω5 -T4 4 ω5 -T4 4
5 T1 T1
5

T5=? ω2=? T5=? ω2=?


+T3 2 +T3 2
-T3 3 3
T2 -T3 T2

c1 c2
Fig. 6.9. Exemple pentru evidenţierea funcţiei de însumare a 2 momente (a1, b1, c1) şi de distribuire
nedeterminată a unui moment în alte 2 momente (a2, b2, c2).

Fig. 6.9. Examples of highlighting the function of summing 2 torques (a1, b1, c1) and of indeterminate
distribution of one torque into other 2 torques (a2, b2, c2).

178
Un astfel de mecanism s-a exemplificat în Such a mechanism was exemplified in
fig. 6.9,b1 şi c1; din schema structurală Fig. 6.9,b1 and c1; the following relation is
(fig. 6.9,b1) şi din schema bloc aferentă obtained from the structural scheme
(fig. 6.9,c1) se obţine relaţia: (Fig. 6.9,b1) and from its block scheme
(Fig. 6.9,c1):
A—T1 + B—T2 = T3 + T4 = T5 =>
A—T1 + B—T2 = T3 + T4 = T5 =>
A—T1 + B—T2 = T5, (6.10) A—T1 + B—T2 = T5, (6.10)

în care A şi B sunt coeficienţi constanţi. where A and B are constant coefficients.


Această egalitate poate fi citită ca o relaţie This equality can be read as a „summing“
de „însumare“: considerând cunoscute relation: considering that the motors’ torques
momentele motoarelor (T1 şi T2), prin are known (T1 and T2), the propeller’s sum
„însumarea“ acestora, după regula (6.10), moment (T5) can be obtained by „summing“
se obţine momentul-sumă al elicei (T5). them according to relation (6.10).
O variantă aplicată, a unui astfel de produs, An applied variant of such a product is
este exemplificată în fig. 6.10; în acest caz, exemplified in Fig. 6.10; in this case, the 2
cele 2 motoare sunt identice, pinionul 1 este motors are identical, the pinion 1 is identical to
identic cu pinionul 2, iar roţile 3 şi 4 sunt pinion 2, and the gears 3 and 4 are identical
identice şi suprapuse. Ambreiajele and superposed. The hydro-dynamical
hidrodinamice (notate cu AH în fig. 6.10) clutches (denoted with AH in Fig. 6.10) are
sunt introduse pentru protecţia motoarelor; introduced for the motors protection; thus, it is
în acest fel, se evită ca unul dintre motoare avoided that one of the motors to be
să se transforme în compresor (efector). transformed into a compressor (effector).
Al doilea exemplu, ilustrat în fig. 6.9,a2, b2, The second example, illustrated in
c2, este derivat din primul (fig. 6.9,a1, b1, c1 Fig. 6.9,a2, b2, c2, is derived from the first
şi fig. 6.10), înlocuind elicea, cu un motor, şi one (Fig. 6.9,a1, b1, c1 and Fig. 6.10), by
cele două motoare, cu două pompe. Din replacing the propeller with a motor, and the
fig. 6.9,b2 şi c2 se obţine, de asemenea, two motors with two pumps. From
relaţia (6.10), dar citită ca o ecuaţie cu 2 Fig. 6.9,b2 and c2 it is also obtained relation
necunoscute (T1 şi T2): (6.10), but read as an equation with two
unknown quantities (T1 and T2):
Motor 1
1 A
H

3=4
5

Elice
Propeller

2
Motor 2
A
H
Fig. 6.10. Variantă de aplicare a exemplului din fig. 6.9,a1, b1, c1, în cazul antrenării, cu două
motoare, a elicei unei nave maritime.
Fig. 6.10. An application variant of the example from Fig. 6.9,a1, b1, c1, for the actuation of the
propeller from a sea-going ship with two motors.
179
T5 =T3 + T4 = A—T1 + B—T2 => T5 =T3 + T4 = A—T1 + B—T2 =>
T5 = A—T1 + B—T2. (6.11) T5 = A—T1 + B—T2. (6.11)
Deoarece ecuaţia (6.11) are o infinitate de Because equation (6.11) has an infinity of
soluţii (T1 şi T2), rezultă că, în cazul general, solutions (T1 and T2), it outcomes that,
momentul dat de motor (T5) este distribuit în generally, the torque given by the motor (T5)
mod nedeterminat pe cele două pompe (T1 is distributed on the two pumps in an
şi T2). indeterminate way (T1 and T2).
În ambele exemple prezentate (v. fig.6.9), In both examples (see Fig. 6.9), the two
soluţionarea celor două funcţii analizate s-a analyzed functions are solved using a gear
realizat cu ajutorul unui mecanism cu M = 1 mechanism with M = 1 and L = 3 inputs and
şi L = 3 intrări şi ieşiri; în continuare se outputs; further, there are established the
stabilesc proprietăţile cinematice şi statice kinematical and static properties of such a
ale unui astfel de mecanism. mechanism.

6.2.2. Proprietăţi caracteristice unui 6.2.2. Characteristic properties of a


mecanism cu M = 1 şi L = 3 gear mechanism with M = 1 and L = 3

Pentru exemplificare, în continuare se Further there are established the


stabilesc proprietăţile caracteristice pentru characteristic properties of the mechanism
mecanismul monomobil (M = 1) cu trei illustrated in Fig. 6.11,a; this is a 1 DOF
(L = 3) legături exterioare (1, 2 şi 5), ilustrat gear mechanism (M = 1) with three (L = 3)
în fig. 6.11; fiind posibile diverse combinaţii external links (1, 2 and 5); being possible
de intrări şi ieşiri, s-a preferat ca natura different combinations of inputs and
legăturilor exterioare să rămână outputs, it was preferred that the nature of
neprecizată. the external links to remain not specified

1°. Caracterizare structurală 1°. Structural characterization

Conform schemelor din fig. 6.11,a şi b, According to the schemes from Fig. 6.11,a
mecanismul considerat conţine două and b, the considered mechanism contains
angrenaje cu axe fixe (angrenajul 1‒3 cu two gear pairs with fixed axes (the gear pair
MI = 1 şi angrenajul 2‒4 cu MII = 1), care 1‒3 with MI = 1 and the gear pair 2‒4 cu
sunt agregate în paralel prin cuplarea 4 ≡ 3 MII = 1), which are linked in parallel through
(LC = 1), de ecuaţii: the connection 4 ≡ 3 (LC = 1), of equations:

ω3 = ω4 = ω5 şi T5 ‒T3 ‒T4 = 0. (6.12) ω3 = ω4 = ω5 and T5 ‒T3 ‒T4 = 0. (6.12)

Ca urmare, mecanismul global din fig. 6.11 Therefore, the global mechanism from
este monomobil [4]: Fig. 6.11 has one degree-of-freedom [4]:
M = MI + MII – LC = 1 + 1 ‒ 1 = 1 => o mişcare M = MI + MII – LC = 1 + 1 ‒ 1 = 1 => an
exterioară independentă ω5 / un moment independent external motion ω5 / a dependent
exterior dependent T5. external torque T5.
Implicit, mecanismul are L ‒ M = 3 ‒ 1 = 2 Implicitly, the mechanism has L ‒ M = 3 ‒ 1
mişcări exterioare dependente, ω1 şi ω2, şi = 2 dependent external motions, ω1 and ω2,
de asemenea L ‒ M = 3 ‒ 1 = 2 momente and also L ‒ M = 3 ‒ 1 = 2 independent
exterioare independente: T1 şi T2. Pentru external torques: T1 and T2. In order to be
identificare, în schemele bloc din fig. 6.11,b easily identified, in the block schemes from
şi c, mărimile independente sunt încadrate, Fig. 6.11,b and c, the independent sizes are
iar cele dependente sunt marcate cu semne bordered, while the dependent are
de întrebare. designated with question marks.

180
1 (z1=20)
ω1

5
T1
ω5
4 (z4=45)
T5
ω2
3 (z3=40)
T2
a 2 (z2=30)

T1 ω1=?
+T4 ω1=?
1
MI =1
-T4 4 1
ω5 T1 ω5
5
5 M =1
L=3
T5=?
+T3 ω2=? T5=?
2
MII =1 2
-T3 3
T2
b c T2 ω2=?

Fig. 6.11. Exemplu simplificat pentru analiza proprietăţilor statice şi cinematice ale unui mecanism cu
roţi dinţate monomobil (M = 1), cu 3 legături exterioare (L = 3 intrări şi ieşiri).

Fig. 6.11. Simplified example for the analysis of the static and kinematical properties of a 1 DOF gear
mechanism (M = 1), with 3 external links (L = 3 inputs and outputs).
În consecinţă, funcţiile de transmitere, realizate Therefore, the transmission functions, made
de mecanismul considerat (fig. 6.11), au by the considered mechanism (Fig. 6.11),
următoarele expresii calitative: have the following qualitative expressions:

ω1 = ω1(ω5 ) = ? ; ω2 = ω2(ω5) = ? (6.13) ω1 = ω1(ω5 ) = ? ; ω2 = ω2(ω5) = ? (6.13)


T5 = T5(T1 ,T2) = ? (6.14) T5 = T5(T1 ,T2) = ? (6.14)

În continuare se stabilesc expresiile Further there are established the


cantitative ale funcţiilor de transmitere quantitative expressions of the transmission
identificate calitativ. functions that were previously identified.

2°. Funcţiile de transmitere ale 2°. The speeds transmission


vitezelor functions

Pe baza schemelor din fig. 6.11,a şi b, se The following relations can be written based
pot scrie relaţiile: on the schemes from Fig. 6.11,a and b:

I: i1,3 = ω1/ω3 = –z3/z1 = –40/20 = –2 => I: i1,3 = ω1/ω3 = –z3/z1 = –40/20 = –2 =>
ω1 = ω3 —i1,3 = –2—ω3 ; ω1 = ω3 —i1,3 = –2—ω3 ;

181
II: i2,4 = ω2/ω4 = –z4/z2 = –45/30 = –1,5 => II: i2,4 = ω2/ω4 = –z4/z2 = –45/30 = –1.5 =>
ω2 = ω4 —i2,4 = –1,5—ω4 ; ω2 = ω4 —i2,4 = –1.5—ω4 ;
3 ≡ 4 ≡ 5 : ω3 = ω4 = ω5 . (6.15) 3 ≡ 4 ≡ 5 : ω3 = ω4 = ω5 . (6.15)

Din sistemul de ecuaţii (6.15) rezultă: From the system of equations (6.15) it results:

ω1 = –2—ω5 ; ω2 = –1,5—ω5 (6.16) ω1 = –2—ω5 ; ω2 = –1.5—ω5 . (6.16)

3°. Funcţia de transmitere a 3°. The torques’ transmission


momentelor function

În premisa neglijării frecării şi a efectelor In the premise of neglecting friction and the
inerţiale ale maselor, din schemele bloc inertial effects of the masses, from the block
(fig. 6.11, b şi c) rezultă ecuaţia : schemes (Fig. 6.11, b and c) it results the
equation:

ω1—T1 + ω2—T2 + ω5—T5 = 0. (6.17) ω1—T1 + ω2—T2 + ω5—T5 = 0. (6.17)

Ţinând seama de (6.16), din ecuaţia (6.17) Taking into account relation (6.16), the
se obţine următoare funcţie de transmitere following transmission function for torques
a momentelor : is obtained from equation (6.17):

ω5 (–2—T1 –1,5—T2 +T5) = 0 => ω5 (–2—T1 –1.5—T2 +T5) = 0 =>


T5 = 2—T1 +1,5—T2. (6.18) T5 = 2—T1 +1.5—T2. (6.18)

4°. Proprietăţile mecanismului mono- 4°. The properties of the 1 DOF


mobil cu 3 legături exterioare mechanism with 3 external links

Proprietăţile cinematice şi statice, The kinematical and static properties of the


caracteristice mecanismului cu M = 1 şi mechanism with M = 1 and L = 3, from
L = 3, din fig. 6.11, se obţin interpretând Fig. 6.11, are obtained by interpreting the
funcţiile de transmitere (6.16) şi (6.18). transmission functions (6.16) and (6.18).
a) Din interpretarea relaţiilor (6.16) se a) The following kinematical property is
obţine următoarea proprietate cinematică obtained from the interpretation of relations
(omoloagă cu proprietatea statică a unităţii (6.16) (homologous to the static property of
planetare diferenţiale): mecanismul cu M = 1 the differential): the mechanism with M = 1
şi L = 3 (v. fig.6.11) are o mişcare exterioară and L = 3 (see Fig. 6.11) has an independent
independentă ω5 pe care o distribuie external motion ω5 , which is distributed into
determinat, în alte două mişcări exterioare: other external motions in a determinate way:
ω1 şi ω3. ω1 and ω3.
b) Din relaţia (6.18), citită de la dreapta la b) From relation (6.18), read from right to left:
stânga:

2—T1 +1,5—T2 = T5, (6.18‘) 2—T1 +1.5—T2 = T5, (6.18‘)

se obţine prima proprietate statică it is obtained the first static property


(omoloagă cu prima proprietate cinematică (homologous to the first kinematical
a unităţii planetare diferenţiale): mecanismul property of the differential): the mechanism
cu M = 1 şi L = 3 (fig .6.11) are 2 momente with M = 1 and L = 3 (Fig .6.11) has 2
exterioare independente, T1 şi T2 , pe care le independent external torques, T1 and T2 ,
poate însuma, după regula (6.18‘), rezultând which can be summed according to relation
un moment exterior-sumă T5. (6.18‘), resulting an external sum torque T5.

182
Această proprietate a fost aplicată în cazul This property interferes in the examples
exemplelor din fig. 6.9,a1,b1,c1 şi 6.10. from Fig. 6.9,a1,b1,c1 and 6.10.
c) Din relaţia (6.18), citită de la stânga la c) The second static property is obtained
dreapta, se obţine a doua proprietate statică from relation (6.18), read from left to right
(omoloagă cu a doua proprietate cinematică (homologous to the second kinematical
a unităţii planetare bimobile): mecanismul property of the differential): the mechanism
cu M = 1 şi L = 3 (din fig. 6.11) poate with M = 1 and L = 3 (from Fig. 6.11) can
distribui nedeterminat momentul exterior distribute the external torque T5 in an
T5, în alte două momente exterioare: T1 şi indeterminate way into other two external
T2. torques: T1 and T2.
Această proprietate a fost aplicată în cazul This property interferes in the example from
exemplului din fig. 6.9,a2,b2,c2. Fig. 6.9,a2,b2,c2.
În concluzie, un mecanism cu roţi dinţate, In conclusion, a gear mechanism with M = 1
cu M = 1 ş L = 3, poate fi utilizat ca soluţie and L = 3 can be used as principle solution
de principiu pentru următoarele trei funcţii, for the following three functions of some
ale unor produse tehnice: technical products:
a) distribuirea determinată a unei mişcări, în a) determined distribution of one motion into
alte 2 mişcări; other 2 motions;
b) însumarea a 2 momente; b) summation of 2 torques;
c) distribuirea nedeterminată a unui c) indeterminate distribution of one torque
moment, în alte 2 momente. into other 2 torques.
Generalizare: funcţia privind însumarea a k Generalization: the function regarding the
momente şi „inversa“ acesteia (privind summation of k torques and its „inverse“
distribuţia nedeterminată a unui moment, în (regarding the indeterminate distribution of a
alte k momente) pot fi rezolvate cu ajutorul torque into other k torques) can be solved
unui mecanism care a