Sunteți pe pagina 1din 8

Politica UE pentru tineret - o nouă strategie

(Anton Alexandru, Oltean Corina – Master Economie internaţională şi afaceri europene)

1. Istoric: Conceptul de "tineret" este unul relativ nou în subiectele abordate de politicile
europene şi apare pentru prima dată în anul 1993 în Tratatul de la Maastricht, articolul 149.
Până în anul 2001 nu exista o politică propriu-zisă în acest domeniu, ci se derulau distinct o
serie de programe care vizau tineretul, cel mai reprezentativ dintre acestea fiind "Youth for
Europe", lansat în 1988.

În 2001, statele membre UE au agreat o carte albă europeană privind politica de tineret,
intitulată "Un nou elan pentru tineretul european". Cartea se constituie într-o încercare de
răspuns la nemulţumirile tinerilor fata de formele tradiţionale de participare la viaţa publică.
Instituţiile Uniunii Europene au adoptat concomitent o serie de rezoluţii precum cele
referitoare la participarea tinerilor, includerea socială, munca tinerilor voluntari sau de
dezvoltare a iniţiativei, antreprenoriatului sau a creativităţii. Cartea Albă a fost urmată de
diverse acorduri intre statele membre privind Obiectivele Comune pe următoarele teme:
- Activităţi de voluntariat ale tinerilor
- Mai bună cunoaştere şi înţelegere a tineretului
- Informarea şi participarea tinerilor

În 2004, ca urmare a recomandării cuprinse în Cartea Albă a Comisiei Europene, a fost lansat
Portalul European pentru Tineret. Portalul pentru tineret oferă acces la informaţii despre
Europa unui număr cât mai mare posibil de tineri. Portalul cuprinde informaţii de interes
pentru tinerii care trăiesc, învaţă şi muncesc în Europa şi acoperă toate nivelurile, european,
naţional, regional şi local. Scopul fundamental al portalului este acela de a stimula şi mai
mult participarea tinerilor la viaţa publică, contribuind, în acest fel, la cetăţenia lor activa.

În 2005, statele membre ale Uniunii Europene au agreat un "Pact european", în vederea
îmbunătăţirii educaţiei, formarii, mobilităţii, integrării profesionale şi sociale a tinerilor
europeni, în acelaşi timp cu facilitatea reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa familială.
Pactul urmăreşte această prin asigurarea unei coerente a iniţiativelor relevante şi
dezvoltarea continua a acestora în domeniile respective. Statele membre se angajează să
acţioneze în trei domenii cheie:
- Ocuparea forţei de muncă, integrare şi progres social
- Educaţie, formare şi mobilitate
- Reconcilierea vieţii profesionale cu cea familială

2. Noul cadru UE pentru politica europeană de tineret: se întinde pe perioada 2010-2018 şi


implică statele membre şi Comisia. Acestea îşi propun să coopereze pentru atingerea
următoarelor 2 obiective generale:
· crearea de mai multe oportunităţi egale pentru tineri în domeniul educaţiei şi pieţei
de muncă
· promovarea cetăţeniei active, includerii sociale şi solidarităţii tinerilor.

Principalele domenii de acţiune ale acestei politici, aşa cum sunt ele identificate în
Raportul Consiliului European din 27 noiembrie 2009 privind noul cadru pentru cooperare
europeană în domeniul tineretului 2010-2018 sunt:
A) Educație și pregătire profesională
Educația și Pregătirea Profesională sunt importante pentru autodezvoltarea tinerilor
europeni și rămân procese cheie pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona
de a transforma Europa într-un lider al societăților bazate pe cunoaștere.
Aceasta implică creșterea accesului tinerilor la educație de calitate înaltă și pregătire la toate
nivelurile, precum şi oportunități de studiu pe tot parcursul vieții. Este inclusă dezvoltarea
nonformală a oportunităților de învăţământ pentru tineri, ameliorând tranziția tinerilor de la
educație și pregătire la piața muncii și reducând absenteismul și abandonul școlar. Sunt
necesare: o abordare axată pe elev, relații elev-profesor puternice, noi tehnologii, bună
cunoaștere a învățământului informal, precum și instituții educaționale flexibile. Tineretul,
ca și educația și pregătirea profesională, se încadrează în sfera politicii naționale. Cu toate
acestea, statele membre învață unele de la altele și fac schimb de experiență prin cadrul
Open Methods of Coordonation (Metode de Coordonare Deschise) Este disponibil un
program UE de finanțare pentru tineret, precum și pentru educație și pregătire profesională.
De fapt, Comisia Europeană a integrat diferitele programe de educație și pregătire
profesională sub umbrelă Lifelong Learning Programme.
În lupta cu șomajul din rândul tinerilor se pune accent pe dezvoltarea competenței și a
calificărilor. O inițiativă politică comună pusă în aplicare prin cooperarea dintre Comisia
Europeană și Statele Membre UE, New Skills for New Jobs are ca țel susţinerea statelor UE și
regiunilor prin dezvoltarea unor metode mai eficiente de analiză și prognoză a calificărilor ce
vor fii necesare pe piața muncii de mâine; aceste informații fiind ulterior folosite pentru
adaptarea educației și pregătirii în așa fel încât muncitorii să poată obțină calificările
necesare.
Calificări Inter-statale
Pentru ca europenii să fie cu adevărat mobili, calificările obținute într-o țară trebuie să fie
valabile și în alta. O parte importantă a acestui proces o reprezintă dezvoltarea
infrastructurii și uneltelor europene comune pentru creșterea transparenței, recunoașterea
și calitatea competenței și calificărilor, facilitând astfel mobilitatea elevilor și muncitorilor.
Cele mai importante astfel de instrumente sunt European Qualifications Framework (EQF),
Europass, European Credit System for VET (ECVET) și European Quality Assurance Reference
Framework for VET (EQARF).
Youthpass reprezintă o recunoaștere la nivelul UE a experiențelor de învăţământ informale
căpătate de tineri prin programul Youth in Action. Acest instrument are 2 obiective
principale: crearea de certificate pentru toate activitățile programului și dezvoltarea
suplimentară a instrumentelor de autoevaluare pentru proiecte pe termen lung, care vor fi
atașate la certificate.
B) Angajare și Antreprenoriat
A avea o ocupație profesională, sub forma unui loc de muncă, auto-angajat sau conducând
propria afacere, este important pentru mulți tineri care vor să-și obțină independența. Cu
toate acestea, de la începutul crizei economice de la mijlocul anului 2008, mai mult de
20% din tineri sunt șomeri.

În Rezoluția Consiliului din Cadrul Cooperării Europene din 27 Noiembrie 2009, Statele
membre au căzut de acord să facă ocuparea forței de muncă o prioritate pentru
următoarele 18 luni (Ianuarie 2010 – Iunie 2011).
Susținerea tinerilor în domeniul ocupării forței de muncă
În timp ce lucrările se afla în curs de desfășurare, Statele Membre UE și Comisia vor lua
următoarele acțiuni pentru:
· Integrarea îngrijorărilor tinerilor în strategiile politicii ocupării forței de muncă
· Investiții în pregătirea calificărilor necesare pentru locurile de muncă oferite pe piața
muncii
· Dezvoltarea serviciilor de consiliere a carierei.
· Promovarea posibilităţilor ca tinerii să poată lucra și să-și continue pregătirea în
străinătate, inclusiv prin ridicarea restricţiilor de liberă circulație în UE.
· Promovarea pregătirii de calitate care să crească șansele tinerilor pe piața muncii.
· Îmbunătățirea asistenței copiilor și promovarea responsabilităților dintre parteneri în
reconcilierea dintre viața profesională și privată.
· Ajutorarea tinerilor antreprenori de ex. Prin educație specifică, acces la fonduri,
rețele de consultanță și susținere și structuri de favorizare a tânărului
antreprenoriat.
C) Sănătate și Bunăstare
Sănătatea este importantă pentru ca tinerii să își poată atinge potențialul și să poată juca
un rol activ în societate. Problemele de sănătate pot de asemenea reduce integrarea
socială a tinerilor, afectându-le educația și reducându-le șansele de angajare.
În Noiembrie 2008, o Rezoluție pentru Sănătatea și Bunăstarea Tinerilor a fost adoptată de
către Consiliu și subliniază importanța promovării sănătății și bunăstării tinerilor din Europa.
În Iulie 2009, Comisia lansează o Inițiativa Sănătatea Tinerilor, menită să implice tinerii în
procesul decizional asupra sănătății lor și să genereze angajamente din partea celor
interesați de îmbunătățirea sănătății tinerilor. Sănătatea și Bunăstarea tinerilor fac parte din
nouă strategie a UE pentru tineret.
Care este abordarea UE asupra tineretului și sănătății?
Deoarece multe dintre problemele de sănătate cu care se confruntă tinerii când devin adulți
– probleme precum bolile cardiovasculare, diabetul, infarctul, cancerul și bolile mentale – își
au originea în anii copilăriei sau adolescenței, tranziția de la copilărie la maturitate este o
perioadă crucială în care să se rezolve problemele medicale.
Printre tineri, sănătatea ar trebui luată în considerare în cel mai larg context al său, în
conformitate cu definiția Organizației Mondiale a Sănătății:” Sănătatea nu reprezintă numai
absența bolii, ci bunăstare fizică, psihologică și socială.” Prin urmare conceptul de sănătate
al UE pentru tineri acoperă și capacitatea fizică, stabilitatea psihologică, relațiile sociale și
potențialul ecologic. (de ex: oportunitățile de a obține noi informații și calificări, posibilitatea
de relaxare, mediul fizic)
Tineretul este segmentul țintă într-o serie de inițiative legate de sănătate ale Comisiei. De
exemplu, compania HELP” Pentru o viață fără tutun” are ca țintă în principal adolescenții și
tinerii adulți. Există și alte probleme abordate, precum sănătatea mentală a tinerilor și
educație, aspecte specifice tinerilor ce țin de alcool, sănătate sexuală, și droguri. Sănătatea
tinerilor la locul de muncă este deosebit de importantă pentru Comisia Europeană deoarece
tinerii suferă cu 50% mai multe răni la locul de muncă decât alte categorii de muncitori.
De asemenea, multe proiecte legate de tineri sunt cofinanțate sub actualul Program de
Sănătate (2008-2013)” Împreună pentru Sănătate”.
D) Participare
Tinerii de azi se confruntă cu multe provocări: rata ridicată a șomajului, riscul sărăciei,
schimbări demografice, rate scăzute de promovare în educație și prezență scăzută a
tinerilor la alegeri. Implicarea tinerilor în formarea opiniilor politice și deciziilor, mai ales
în subiecte care îi afectează în mod direct, poate reprezenta o metodă de asigurare a
calității și sustenabilității formulării și implementării politice. Este necesară o cultură a
participării la toate nivelurile.

Nouă Strategie UE pentru tineret, un „Cadru structural reînnoit pentru cooperare europeană
în domeniul tineretului (2010-2018), pune bazele unei strategii europene de cooperare în
domeniul tineretului pentru următorul deceniu, și enumeră următoarele inițiative ale
Statelor Membre și Comisiei în sferele lor respective de competență:
· Dezvoltarea mecanismului de dialog cu tinerii și participarea tinerilor la politicile
naționale pentru tineret.
· Încurajarea dezvoltării sau folosirii reperelor deja existente în domeniul participării
tinerilor, informare și consultanță pentru a asigura calitatea acestor activități.
· Susținerea politică și financiară a organizațiilor de tineret, precum și a consiliilor
locale și naționale de tineret și promovarea recunoașterii rolului lor important în
democrație.
· Promovarea participării mai multor și a unei diversități mai mari de tineri în
democrația reprezentativă, în organizații de tineret și alte organizații ale societății
civile.
· Folosirea eficientă a informațiilor și tehnologiei de comunicații pentru a lărgi și
aprofunda participarea tinerilor.
· Susținerea diferitelor forme de a „învăța să participe” de la o vârstă fragedă până la
o educație formală sau informală.
· Dezvoltarea altor oportunități pentru dezbateri între instituțiile publice și tineri.
Nouă Strategie UE pentru tineret definește de asemenea și dialogul structural dintre
tineri, organizațiile de tineret și guvernanți cu scopul de a oferi tinerilor posibilitatea de a
influența procesul decizional într-un mod continuu și transparent.
E) Activități de voluntariat
Concret, Consiliul recomandă că Statele Membre să ia următoarele acțiuni:
· Aducerea la cunoştinţa opiniei publice a voluntariatului internațional
· Crearea de oportunități pentru voluntariat internațional
· Asigurarea calității prin dezvoltarea uneltelor de autoevaluare
· Recunoașterea efectului învăţământului activităților voluntare prin instrumente
precum Europass și Youthpass
· Promovarea mobilității internaționale a tinerilor muncitori și tinerilor din organizații
de tineret
· Acordarea de atenție tinerilor cu mai puține posibilități
Comisia Europeană va susține eforturile Statelor Membre prin dezvoltarea unui portal de
Voluntariat pentru Tineri și organizarea de schimburi de informații și experiențe.
Recomandarea este bazată pe o propunere făcută de Comisie în Iulie 2008 și este prima
Recomandare adoptată în sfera politicii de tineret.
F) Incluziune Socială
Promovarea incluziunii sociale înseamnă susținerea unei societăți pentru toți oamenii,
bazată pe respect reciproc și solidaritate, promovând oportunități egale și standarde de
viață decente indiferent de statut economic sau abilitate, orientare sexuală, origine etnică
sau socială etc. Combaterea sărăciei este o componentă centrală a includerii sociale,
deoarece sărăcia naşte un număr de procese de excludere – de exemplu în zona educației,
locului de muncă, precum și alte arii ale vieții sociale și participării cetățenilor.
Potrivit noii Strategii, incluziunea socială va fii promovată de Comisia Europeană și Statele
Membre în următoarele:
· Realizarea întregului potențial al muncii tinerilor și centrelor pentru tineri ca mod de
includere.
· Adoptarea unei abordări inter-sectoriale la lucrările de îmbunătățire a coeziunii și
solidarității comunității și reduce excluziunea socială a tinerilor.
· Susținerea dezvoltării cunoașterii și competențelor interculturale pentru toți tinerii și
conflictul de prejudecăți
· Susținerea informării și activităților de educație a tineri despre drepturile lor
· Abordarea problemei vagabondajului și a excluderii financiare și rezidențiale.
· Promovarea accesului la servicii de calitate – ex. Transport, sănătate etc.
· Promovarea ajutorului specific pentru tinerele familii
· Angajarea tinerilor și organizațiilor de tineret în planificarea, executarea și evaluarea
Anului European de Combatere a Sărăciei și Excluderii Sociale (2010)
G) Creativitate și Cultură
Unul dintre obiectivele pe termen lung al Structurii Strategice petru cooperare Europeană în
educație și pregătire este creșterea creativității și inovației, inclusiv antreprenoriatului, la
toate nivelurile de educație și pregătire. În acest context, o primă provocare este
promovarea achiziției de către toți cetățenii a competențelor transversale cheie, precum
competența digitata, învățatul să învățăm, un sens de inițiativă și antreprenoriat, o
cunoaștere culturală. O a doua provocare este asigurarea triunghiului cunoștiințelor
cercetare-educație-inovație deplin funcțional.
Miniștrii culturii din UE au adoptat Consiliul concluziilor despre promovarea unei generații
creative cu numeroase recomandări din partea Statelor Membre și a Comisiei, în particular
pentru a include o perspectivă” Copiii Tinerilor” în cultura politică.
H) Tinerii și lumea
Majoritatea tinerilor sunt deschiși la lume. Ei sunt nerăbdători să învețe despre alte țări și
culturi și doresc să își împărtășească viziunile și experiențele cu tineri din alte regiuni și
continente. Unii doresc să se implice în obiective globale, precum dezvoltarea sustenabilă.

Din aceste motive Strategia UE pentru tineret introduce un nou câmp de acțiune intitulat”
Tinerii și Lumea”. Acesta dorește să crească participarea tinerilor la procesul global de
formare a politicilor, implementare și alte obiective precum schimbările climatice,
Obiectivele Mileniului pentru Dezvoltare ale ONU, drepturile omului, etc. De asemenea, este
susținută și cooperarea tinerilor cu regiuni din afara Europei.
Strategia UE pentru tineret a stârnit interes și în țări terțe. Politica UE pentru tineret este
privită ca un model și o sursă de inspirație.
Următoarele acțiuni sunt vizate în Strategia UE pentru Tineret:
· Aducerea la cunoştinţa tinerilor a problemelor globale precum dezvoltarea
sustenabilă și drepturile omului.
· Oferirea de oportunități prin care tinerii să facă schimb de puncte de vedere cu
persoanele responsabile pe teme de interes global (ex. Participări pe internet,
întâlniri internaționale, platforme virtuale)
· Obținerea de înțelegere reciprocă între tinerii din întreaga lume prin dialog și prin
metode de susținere a acțiunilor, precum cursurile de pregătire, schimburile și
întâlnirile.
· Încurajarea tinerilor să participe în” voluntariatul verde” și alte modele” verzi” de
consum și producție
· Promovarea antreprenoriatului, ocupării forței de muncă, educației și voluntariatului
cu regiuni din afara Europei
· Promovarea cooperării cu, și schimbului dintre, cei care activează în lucrul cu tinerii
de pe continente diferite
· Încurajarea tinerilor să participe în dezvoltarea cooperării în activități desfășurate
atât în interiorul cât și în afara țării de reședință
3. Programe:
Youth in Action - a fost lansat pe 15 noiembrie 2006 şi vizează perioada 2007-2013. Are
un buget de 885 milioane Euro pentru o perioadă de 7 ani şi se adresează tinerilor cu
vârsta intre 15-25 ani. Ţările participante sunt: statele membre UE, Islanda,
Liechtenstein, Norvegia, Turcia, vecinii UE: Europa de Est şi regiunea caucaziană,
regiunea Mării Mediterane, europa de Sud-Est.
Obiectivele principale ale programului sunt:
· Creşterea sentimentului de solidaritate al tinerilor, în sensul apartenenţei la un unic
spaţiu, Europa;
· Implicarea activă a tinerilor în toate domeniile vieţii sociale;
· Creşterea spiritului de iniţiativă, solidaritate şi antreprenorial al tinerilor;
· Includerea în program a tinerilor cu şanse reduse.
Solicitanţi eligibili: Programul se adresează, în primul rând, tinerilor între 15 şi 25 de ani
care locuiesc legal într-una din ţările participante la program. Beneficiari ai programului
pot fi:
· Grupuri de tineri care doresc să participe într-un schimb de tineret sau să pornească
o iniţiativă în cadrul comunităţii lor locale;
· Tineri care ar dori să se implice în serviciul de voluntariat;
· Foşti voluntari care doresc să-şi îmbogăţească experienţa;
· Organizaţii de/pentru tineret;
· Lideri de organizaţii;
· Lucrători în domeniul tineretului;
· Instituţii publice;
· Autorităţi locale;
· Persoane implicate în domeniul educaţiei informale şi de tineret.
Acţiunea 1 - Schimburi de tineri - oferă unor grupuri de tineri din diferite ţări
oportunitatea de a se întâlni şi învăţa despre culturile fiecărora, în cadrul unor activităţi
clar stabilite. Grupurile planifica împreună schimbul de tineri, abordând o temă de
interes comun.
Acţiunea 2 - Serviciul European de Voluntariat - scopul Serviciului European de
Voluntariat este de a susţine participarea tinerilor la diverse forme de activităţi de
voluntariat, atât în interiorul, cât şi în exteriorul graniţelor Uniunii Europene. Prin
această Acţiune, tinerii participa individual sau în grupuri la activităţi non-profit,
neplătite.
Acţiunea 3 - Cooperare cu ţările partenere din vecinătatea Uniunii Europene - această
acţiune susţine proiecte cu ţări partenere din vecinătatea Uniunii Europene, respectiv
Schimburi de tineri şi Proiecte de formare şi reţele în domeniul tineretului.
Acţiunea 4 – Proiecte de formare şi reţele - această acţiune susţine formarea celor activi
în domeniul tineretului şi în organizaţii de tineret, în special schimbul de experienţă,
expertiza şi bune practici, precum şi activităţi care pot conduce la proiecte, parteneriate
şi reţele durabile, de calitate.
Acţiunea 5 - Întâlniri ale tinerilor şi responsabililor de politici de tineret – această
acţiune susţine cooperarea, seminariile şi dialogul structurat între tineri, cei activi în
domeniul tineretului şi cei responsabili pentru politicile de tineret.
Erasmus - finanţează acţiuni vizând mobilitatea studenţilor şi cooperarea între universităţi.
De la crearea sa în anul 1987, 1,5 milioane de studenţi au beneficiat de acest program. Un
program mai recent,  Erasmus Mundus, le permite absolvenţilor de studii superioare şi
cadrelor universitare din toată lumea să urmeze cursuri de master organizate de consorţii
cuprinzând cel puţin trei universităţi europene.

S-ar putea să vă placă și