The 11th International Conference on

Scientific Bulletin of the

Vibration Engineering
“Politehnica” University of Timisoara
Timisoara, Romania, September 27 - 30,
Transactions on Mechanics Special Issue
2005

SISTEME VIBRANTE CUADRILOBE

MIRCEA EUGEN ŞELARIU
National Research & Development Institute for Electrochemistry and Condensed Matter
http://eng.utt.ro/~mselariu , tel / fax: 0040- 256- 494413, e-mail: mselariu@icmct.uvt.ro

ABSTRACT
Quadrilobes are closed curves, with 4 lobes, resulted from the continuous transformation of a circle
into a perfect quadrate; this transformation is expressed by dex θ function.
Quadrilobe functions are the x and y coordinates of a point M(x,y) on one of the quadrilobes of
eccentricity k, expressed by eccentric variable θ,α or centric variable φ.
Both sine quadrilob and cosine quadrilob of either eccentric variable (x = coq θ and y = siq
θ) or centric variable (x = Coq α si y = Siq α ), or any other linear combinations of them, are
solutions of non-linear vibration systems with non-linear spring characteristic curves

KEYWORDS
Quadrilobes (QL), QL functions (QLF),
QLF cosine (coq_ ), QLF sine (siq _ ).

1 THE QUDRILOBES ( QL )
Lobele sunt familii de curbe închise, rezultate din transformarea continuă a cercului într-un
poligon perfect, fiecare curbă inchisă a familiei dispunând de mai mulţi lobi (Fig.1), cu excepţia curbei
generatoare, care, în toate cazurile, este un cerc.
Curbele din familia de lobe se disting printr-o anumită raza R şi excentricitate e, sau o anumită
excentricitate numerica s = k = e / R, denumită şi modul. În toate cazurile, pentru s = 0 se obţine
cercul, care nu dispune de niciun lob, fiind considerată curbă generatoare a familiilor de lobe şi,
pentru s = 1, se obţine un poligon cu n laturi, perfect rectilinii. Pentru valori intermediare s ∈ (0, 1) se
obţin n-lobele.
Raza R a cercului generator al lobelor, aceeaşi pentru o familie de lobe, imprimă marimea
curbelor din familie, în timp ce, excentricitatea e sau s modifică continuu forma lobelor din familie: de
la cerc (s = 0) la un poligon perfect cu 3, 4…n laturi (s = ± 1). Transformarea continuă a cercului într-
un poligon cu n laturi perfect rectilinii este posibilă prin utilizarea funcţiilor supermatematice circulare
excentrice (FSM-CE) de variabilă excentrica θ [1], [2], [3] sau centrică α [10], dependenţa dintre
variabile fiind dată de relaţia :
(1) α = θ – arcsin[s.sin(θ-ε)]
Cuadrilobele (QL) sunt o familie de curbe închise cu 4 lobi, rezultate din transformarea
continuă a cercului în pătrat, de forma patratelor cu laturi curbe şi colţuri rotunjite (Fig.1), exprimate
de ecuaţiile parametrice (2)
  R cos(θ − ε )
 x = Rdexθ x=
 R − e 2 sin 2 (θ − ε )
2
(2) M  y = Rdex(θ ± π ) sau, mai simplu: M  pentru s2 ∈ (0,1) ,
 R sin(θ − ε )
2 y=
 R 2 − e 2 cos 2 (θ − ε )
ParametricPlot[Evaluate[Table[{Cos[t-ArcSi[0.1 s Sin[t]]], ParametricPlot[Evaluate[Table[{ Cos[t]/Sqrt[1-(0.1 s Sin[t])^2],
Cos[t-Pi/2-ArcSin[0.1 s Sin[t-Pi/2]]]}, {s,0,10}], {t,0,2 Pi}]] Sin[t]/Sqrt[1-(0.1 s Cos[t])^2]},{s,0,10}],{t,0,2 Pi}]]

FIGURE 1 Trilobes and quadrilobes

www.SuperMathematica.com ; www.supermatematica.ro

2 FUNCŢII CUDRILOBE (FQL)

Coordonatele punctului curent M(x,y) ⊂ [QL( s )] , ce aparţine unei cuadrilobe (de raza R=1 şi
de excentricitate liniară numerica s, cu excentrul S pe axa x ⇒ ε = 0) şi semidreptei d+ (φ), cu polul în
originea O(0,0), adica M = d + (φ) ∩ QL(s), sunt, totodată, funcţiile cuadrilobe centrice (FQC) cosinus
cuadrilob (coqθ) şi sinus cuadrilob (siqθ) centrice de variabila excentrica θ [Fig.4]:
Coordonatele polare ale lui M (r, φ) sunt
 cos θ
 x = coqθ =  x = coqα
1 − s 2 sin 2 θ
(3) M  sau, utilizand (1), de variabilă centrică α: M 
sin θ  y = siqα
 y = siqθ =
 1 − s cos θ
2 2

Coordonatele polare ale lui M(r, φ) sunt

 r = x 2 + y 2 = coq 2θ + siq 2θ

(4) M y siqθ astfel ca pot fi definite şi funcţiile cuadrilobe
ϕ = arcsin = arcsin
 r coq θ + siq θ
2 2

centrice de variabila centrica α ≡ φ
 x = r.coqϕ
( 5 ) M
 y = r.siqϕ
Cercul unitate generator CU[O(0,0);R = 1] este inscris tuturor cuadri-lobelor, inclusiv
pătratului sau cuadrilobei de s = 1.
Prin rotirea cuadrilobelor cu π/4 şi modificarea razei cercului generator de la R = 1 la R = 1-
k2 (1- 2 / 2 ), astfel, încât cercul generator, din cerc înscris, să devină cerc circumscris tuturor
cuadrilobelor, inclusiv patratului rotit cu π/4, se obţin cuadrilobele Valeriu Alaci (Fig.3) centrice
(QLAC) si, prin intersecţia acestora cu semidreapta d +(φ), se vor obţine funcţiile cuadrilobe Valeriu
Alaci (FQLA).
Plot[Evaluate[Table[{ArcSin[ Sin[t]/Sqrt[1-(0.1 s Cos[t])^2]/
Plot[Evaluate[Table[{ }
},
,
{s,0, 9}],{t,0,2 Pi}]] {s,0, 9}],{t,0,2 Pi}]]
1.30 1.5

1.25 1.0

1.20 0.5

1.15
1 2 3 4 5 6

1.10  0.5

1.05  1.0

 1.5
1 2 3 4 5 6

Raza polară r şi unghiul polar φ

www.SuperMathematica.com ; www.supermatematica.ro
Ele constitue o trecere continuă de la funcţiile circulare, din trigonometria centrică Leonhard
Euler (pentru s = 0), la funcţiile pătratice Valeriu Alaci [14], din trigonometria pătratică, introdusă în
matematică, înainte de anul 1940, de fostul şef al Catedrei de Matematica a Şcolii Politehnice din
Timişoara, profesorul universitar dr. mat. Valeriu Alaci. De variabila θ, α sau φ, aceste funcţii au
cosinusul cuadrilob Valeriu Alaci cqa şi sinusul cuadrilob Alaci sqa exprimate de relaţiile :
 2 π π
 cqaϕ = [1 − s (1 − )][ x cos − y sin ]
2

(6) M  2 4 4 , în care x şi y sunt FQLC (5) .

 sqaϕ = [1 − s 2 (1 − 2 )][ x sin π + y cos π ]
 2 4 4
ParametricPlot3D[{(0.5+0.2 u) Cos[t] (1-(0.1s Sin[t])^2)^-0.5, ParametricPlot[Evaluate[Table[{(1-0.01s^2(1-2^-0.5))( Cos[Pi/4]
(0.5+0.2 u) Sin[t] (1-(0.1s Cos[t])^2)^-0.5, 0.5 s} , Cos[t](1-(0.1s Sin[t])^2)^-0.5 -Sin[Pi/4]Sin[t](1-(0.1 s Cos[t])^2) ^-
{s, 0, 10}, {t, -Pi, Pi} 0.5,(1-0.01 s^2(1-2^-0.5)) (Sin[Pi/4]Cos[t](1-(0.1s Sin[t])^2)^-0.5
+Cos[Pi/4]Sin[t](1-(0.1sCos[t])^2)^-0.5),{s,0,10}],{t,-Pi,Pi}]]

ParametricPlot[Evaluate[Table[{(0.5+0.2 s) Cos[t] (1- ParametricPlot[Evaluate[Table[{(1-0.01 s (1-2^-0.5)+0.1s)

(0.1sSin[t]) ^2 ) ^-0.5, (0.5+0.2 s) Sin[t](1-(0.1sCos[t])^2)^- (Cos[Pi/4] Cos[t] (1-(0.1sSin[t])^2)^-0.5-Sin[Pi/4]Sin[t](1-(0.1s
0.5},{s,0,10}], {t, -Pi, Pi}]] Cos[t])^2)^-0.5), (1-0.01 s (1-2^-0.5)+0.1s) (Sin[Pi/4] Cos[t] (1-(0.1
sSin[t])^2)^-0.5+Cos[Pi/4] Sin[t] (1-(0.1sCos[t]) ^2)^-0.5)} ,
{s,0,10}], {t, -Pi, 1.1 Pi}]]
 FIGURE 2 Quasi-equidistant FIGURE 3 Alaci Valeriu quadrilobes and quasi-
QUADRILOBES equidistant quadrilobes
www.SuperMathematica.com ; www.supermatematica.ro

1.0

0.5

1 2 3 4 5 6

 0.5

 1.0
1.0

0.5

1 2 3 4 5 6

 0.5

 1.0

Figure 4 The coordinate of point M(x, y) of

quadrilobe curve with numerically eccentricity FIGURE 5 ▲ Quadrilobes cosine coq θ
s
x = coqθ  cosine quadrilobe FIGURE 6 ▼ Quadrilobes sine siq θ
y = siqθ  sine quadrilobe with s∈ [0,1]
www.SuperMathematica.com ; www.supermatematica.ro

3 SISTEME VIBRANTE CUADRILOBE

Punctul reprezentativ M al QL(s) se poate roti cu viteză unghiulară constanta Ω în jurul
centrului O, caz în care M se va roti şi el pe QL(s) cu aceeaşi viteză unghiulară constantă, dar cu
→
viteza v pe QL(s) variabilă în modul şi în direcţie, cu excepţia cazului s = 0, când modulul vitezei
este constant (r = R = 1); mişcarea având loc pe cercul unitate CU.
Considerând, în contiunare, variabila excentrică θ ce poate varia în jurul excentrului S (s, ε ), pentru ε
= 0, după legea
( 7 ) θ = Ωt , rezultă că variabila centrică α, dată de (1) va avea expresia
( 8 ) α = Ωt – arcsin[s.sin(Ωt)] a cărei derivată dă viteza unghiulară variabilă ω, cu care punctul W se
roteste pe cercul unitate generic CU
 • cos(Ω t )
( 9 ) α = ω = Ω [1 − ] = Ω dexθ .
1 − s 2 sin 2 (Ω t )
Plot[Evaluate[Table[{ ((-1+0.01 s2) Sin[t])/(1 -0.01 s^2 Plot[Evaluate[Table[{ ((1 -0.01 s2) Cos[t])/(1 -0.01 s^2 Cos[t]^2)3/2},
Sin[t]^2)3/2}, {s,0,10}], {t,0,2 Pi}]] {s, 0, 10}],{ t, 0, 2 Pi}]]

2 2

1 1

1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6

1 1

2 2

FIGURE 7 Derivatele funcţiilor coq θ FIGURE 8 Derivatele funcţiilor siq θ

www.SuperMathematica.com ; www.supermatematica.ro
Punctul M de pe QL(k) se va roti şi el în jurul lui O cu o altă viteză unghiulară variabilă.
În punctele în care cercul unitate este tangent QL, pentru α = 0 + n .π/2, (n = 1,2,3,…), în care şi r = R
= 1 şi φ = α, vitezele unghiulare ale punctului M vor fi egale cu acelea ale semidreptei centrice din O,
care face unghiul α cu axa x, deci cu ω. Proiecţiile mişcării lui M (x,y) de pe QL pe axele x şi y vor
genera câte o mişcare de vibraţie, iar sistemele vibrante astfel obţinute sun definite ca sisteme
vibrante cuadrilobe (QLS).
Dacă (3) se consideră poziţia lui M la momentul t şi, respectiv, x şi y poziţiile proiecţiilor lui
M pe axa x şi, respectiv y, atunci vitezele de deplasare ale proiecţiilor lui M pe aceste axe sunt date de
derivatele acestora, care sunt şi derivatele QLF în funcţie de timp. Tinând cont de (3) acestea sunt :
• − Ω (1 − s 2 ) sin θ
• 
x=
 (1 − s 2 sin 2 θ )1.5
( 10 ) M  • şi acceleraţiile
y= Ω (1 − s 2 ) cos θ
 (1 − s 2 cos 2 θ )1.5
Plot[Evaluate[Table[{ (Cos[t] (-1+0.01 s2+s2 (-0.02+0.0002 s2) Plot[Evaluate[Table[{ ((-1+0.01 s2+s2 (-0.02+0.0002 s2) Cos[t]2)
Sin[t]2))/(1-0.01 s^2 Sin[t]^2)5/2},{s,0,10}],{t,0,2 Pi}]] Sin[t])/(1-0.01 s^2 Cos[t]^2)5/2},{s,0,10}],{t,0,2 Pi}]]
4 4

2 2

1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6

2
2

4
4

FIGURE 9 A doua derivată a FQL coq θ FIGURE 10 A doua derivată a FQL siq θ
www.SuperMathematica.com ; www.supermatematica.ro
 • • − Ω (1 − s 2 )(1 + 2 s 2 sin 2 θ ) cos θ
2

•• 
x=
 (1 − s 2 sin 2 θ ) 2.5
(11) M  ••
 y = − Ω (1 − s )(1 + 2s cos θ ) sin θ
2 2 2 2

 (1 − s 2 cos 2 θ ) 2.5

4 ECUAŢIA DIFERENŢIALĂ A VIBRAŢIILOR SISTEMELOR CUADRILOBE ( QLSV)

 Matricea Wronskiana a QLSV este:
x y Ω (1 − s 2 )(1 − 2 s 2 cos 2 θ sin 2 θ )
(12) W = • • = ≠ 0
x y (1 − s 2 + s 2 cos 2 θ sin 2 θ )
astfel că funcţiile QL (3) şi combinaţii ale acestora
(13 ) z = C1 coq θ + C2 siq θ
sunt solutii ale ecuaţiei diferenţiale
•• •
( 14 ) A z + B z + C = 0, în care A ≡ W şi
s4
x y − Ω 2 (1 − s 2 ) s 2 (4 − s 2 − sin 2 2θ ) sin 4θ
( 15 ) B= •• •• = 2
x y s4
4(1 − s 2 + sin 2 2θ ) 2.5
2

iar coeficientul variabil C este dat de determinantul

s 2 (1 − s 2 ) 2
•
Ω (1 − s ) (1 − s cos 2θ +
• 2 2 2 2
sin 2θ )
2
x y 2
(16) C = •• •• =
x y s4
(1 − s 2 + sin 2 2θ ) 2.5
2

5. CURBE INTEGRALE IN PLANUL FAZELOR

În consecinţă, curbe integrale in planul fazelor
12 pentru k = 0 …1 cu pasul 0.1.
ParametricPlot[Evaluate[Table[{ Cos[t]/Sqrt[1-(0.1sSin[t])^2], ((-
1+0.01 s2) Sin[t])/(1-0.01s^2Sin[t]^2)3/2},
{s,0,10}],{t,0,2 Pi}]]
ParametricPlot[Evaluate[Table[{ Sin[t]/Sqrt[1-(0.1 s Cos[t])^2],
((1 -0.01 s2) Cos[t])/(1 -0.01 s^2 Cos[t]^2)3/2},{s,0,10}],
{t,0,2 Pi}]]
•
x(x) vor avea şi ele aceleşi forme, prezentate in figura
ParametricPlot[Evaluate[Table[{Cos[t]/Sqrt[1-(0.1s Sin[t])^2],-
((Cos[t](-1+0.01 s2+s2(-0.02+0.0002s2) Sin[t]2))/(1-0.01s^2
Sin[t]^2)5/2)},{s,0,10}],{t,0,2 Pi}]]
ParametricPlot[Evaluate[Table[{Sin[t]/Sqrt[1-(0.1s Cos[t])^2],-(((-
1+0.01s2+s2 (-0.02+0.0002 s2)Cos[t]2) Sin[t])/(1-0.01s^2
Cos[t]^2)5/2)},{s,0,10}],{t,0,2 Pi}]]

4
2

2
1

 1.0  0.5 0.5 1.0  1.0  0.5 0.5 1.0

1 2

2
4

FIGURE 11 Curbe integrale în planul fazelor sau ◄ şi ►

www.SuperMathematica.com ; www.supermatematica.ro
 Curbele vitezelor şi ale acceleraţiilor pe x sau y au aceeaşi formă (Fig. 12), ceea ce rezulta şi din faptul
că cvadrilobele sunt curbe închise, cu un centru de simetrie în originea O(0, 0).

7 CONCLUZII
1. Au fost introduse în matematica obiectele geometrice (QL si QLA) şi funcţii noi şi utile,
care sunt soluţii ale unor sisteme vibrante neliniare de caracteristici elastice statice
regresive (Fig.11), prezentate în prezenta lucrare ca funcţie de variabila excentrică θ.
2. La fel de importante sunt şi solutiile date de celelalte variabile α (Fig. 12 şi Fig.13) şi
φ, care vor fi prezentate în lucrări viitoare.
3. Noile curbe inchise şi funcţiile aferente lor realizează o transformare continuă a cercului într-
un poligon perfect; între două dintre cele mai importante forme geometrice ale matematici,
eliminand, astfel, graniţele dintre ele.
4. FQL de variabilă centrică α ceqα si, respectiv, siqα au graficele prezentate în figurile
urmatoare
şi au alura asemănătoare cu FQL de variabila φ.
5. Curbe închise de forma n-lobelor se pot obţine şi cu ajutorul funcţiilor SM - CE Rex(n α),
care nu tind la limită spre un n-poligon perfect ci spre n-roze, aşa cum se observă în figura 14
pentru n = 4 şi n = 5.
6. Funcţiile QL Valeriu Alaci, prezentate succint în lucrare, unifică funcţiile circulare cu cele
din trigonometria pătratică a lui Valeriu Alaci; întroducând o infinitate de alte funcţii între
cele mai uzuale funcţii matematice.

Plot[Evaluate[Table[{ Cos[x-ArcTan[0.1 u Sin[x]/(1 +0.1 u Cos[x])]]/Sqrt[1-(0.1 u Sin[x-ArcTan[0.1 u Sin[x]/(1 +0.1 u Cos[x])]])^2]},

{u,-10,10}],{x,0,2Pi}]]
1.0

0.5

1 2 3 4 5 6

 0.5

 1.0
S(s ∈ [-1, 0], ε = 0) S(s ∈ [-1, 0], ε = 0)
1.0 1.0

0.5 0.5

1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6

 0.5  0.5

 1.0
 1.0

FIGURE 12 Cosinus cvadrilob de variabilă centrică α

www.SuperMathematica.com ; www.supermatematica.ro
Plot[Evaluate[Table[{Sin[x-ArcTan[0.1 u Sin[x]/(1 +0.1 u Cos[x])]]/Sqrt[1-(0.1 u Cos[x-ArcTan[0.1 u Sin[x]/(1 +0.1 u Cos[x])]])^2]},{u,-
10,10}],{x,0,2 Pi}]]
1.0

0.5

1 2 3 4 5 6

 0.5

 1.0

S(s ∈ [-1, 0], ε = 0) S(s ∈ [-1, 0], ε = 0)

1.0 1.0

0.5 0.5

1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6

 0.5  0.5

 1.0
 1.0

FIGURE 13 Sinus cvadrilob de variabilă centrică α

www.SuperMathematica.com ; www.supermatematica.ro
PolarPlot[Evaluate[Table[{Sqrt[1+(0.1 s)^2-0.2 s Cos[4 t]]}, PolarPlot[Evaluate[Table[{Sqrt[1+(0.1 s)^2-0.2 s Cos[5 t]]},
{s,0,5}], {t,0,2 Pi}]] {s,0,10}], {t,0,2 Pi}]]
2.0

1.0
1.5

1.0
0.5

0.5

 1.0  0.5 0.5 1.0  2.0  1.5  1.0  0.5 0.5 1.0 1.5

 0.5

 0.5
 1.0

 1.5
 1.0

FIGURE 14 Roze cu n = 4 şi cu n = 5 lobi

www.SuperMathematica.com ; www.supermatematica.ro
8 REFERENCES
1. Şelariu, M. FUNCTII CIRCULARE EXCENTRICE, Com.I Conf. Nat.Vibr. Constr. Mas., p. 101…108
2 Şelariu, M. Functii circulare excentrice si extensia lor, Bul. St.&Teh. IPTVTimişoara, Seria Mecanica,
Tom 25 (39), Fasc. 1-1980, p. 189…196
3. Şelariu, M. Supermatematica, Com IV Conf. Internat. Ing. Man. &Tehn. TEHNO’95,
Vol.9 Mat. Apl.. p. 41…64

4. Şelariu, M. Functiile supermatematice cex si sex – solutiile unor sisteme mecanice neliniare,
Com. VII Conf. VCM, Timişoara, 11993, p. 275…284

5. Şelariu, M. The definition of the elliptic eccentrices with fixed eccentre,

V-a Conf. Nat. VCM, Timişoara,1985, p. 175..182.

6. Şelariu, M. Elliptic eccentrices with mobile eccentre, ibidem, p. 183…188.

7. Şelariu, M. Circular eccentrices and hyperbolics eccentres, ibidem, p. 189…194.

8. Şelariu, M. Eccentrices Lissajous figures, ibidem, p. 195 … 202.

9. Şelariu, M. Rigiditatea dinamică exprimată cu funcţii supermatematice,

VII Conf. Internat. TEHNO’95, Timisoara, 1955, Vol.7, p. 185 … 194.

10. Şelariu, M. Funcţii supermatematice excentrice de variabilă centrică,

VII-a Conf. Internat. Ing. Man &Tehn. TEHNO’98, Timişoara, 1998, p. 531 … 548.

11. Şelariu, M. Funcţii supermatematice excentrice de variabilă centrică ca soluţii ale unor sisteme
oscilante neliniare, VII-a Conf. Internat. Ing Man. &Tehn. TEHNO’98,
Timişoara, 1998, p. 557 … 572.

12. Şelariu, M. Transformarea riguroasă în cerc a diagramei polare a complianţei,

Bul. X Conf. VCM, Bul St. Tehn. Al Univ. POLITEHNICA,
Timişoara, Seria Mec.., Tom 47(61) 2002, Vol II p. 247 … 260.

13. Şelariu, M., Determinarea oricât de exactă a relaţiei de calcul

a integralei eliptice complete de speţa întai K(k),
Bul. VII Conf. VCM, Timişoara, 1996, Vol. III , p. 15 … 24.

14. Alaci, V.Trigonometria pătratică, Ed. Inst. Arte Grafice, „Tipografia Românească”, Timişoara ,1939

15. Alaci, V. Nouveaux domaines de recherches en „Trigonometrie quqdratique”,

Buletin scientifique de L’ecol Polytechnique de Timişoara,
Tom 10, Fasc. 1-2, Timişoara, 1941

www.SuperMathematica.com;
www.supermatematica.ro;
www.eng.upt.ro/~mselariu.