Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
30
Nr.deces
MODULUL
25
20
15
10
0
1 an 5 ani 10 ani 15 ani 20 ani 30 ani 40 ani 50 ani
Varsta
/. Mărimi absolute :
rangul (amplitudinea variaţiei)
deviaţia medie
2. Mărimi relative :
coeficientul de variaţie.
coeficientul de precizie
Serie simplă Serie grupată
Rangul: R = X n - Xi
Deviaţia medie:
σ
µ=
n
Pătratul deviaţiei standard se numeşte VARIANTĂ
σ2 =
∑ xf
d 2
n
Acesta reprezintă raportul procentual dintre deviaţia standard
şi media aritmetică a seriei de observaţii respective:
σ
CV = x 100
x
CV. < 10% dispersie mică colectivitate omogenă
CV. 10 - 30% dispersie medie
CV. > 30% dispersie mare colectivitate eterogenă
µ
C.P. = x 100 COEFICIENTUL DE PRECIZIE (CP.)
x
x f d d2 d2⋅f
7 2 - 2,8 7,84 15,68
8 4 - 1,8 3,24 12,96
9 7 - 0,8 0,64 4,48
10 11 + 0,2 0,04 0,44
11 8 + 1,2 1,44 11,52
12 3 + 2,2 4,84 14,52
35 59,60
σ =±
∑ xf
d 2
x
=±
59,60
= ± 1,75 = 1,3 zile
n −1 34
Rezultatul final (reducerea datelor statistice) este: x = 9,8 zile
σ = 1,3 zile
n =35
Perioada de incubaţie a tusei convulsive, la lotul de 35 bolnavi studiat,
este de: 9,8 ±1,3 zile.
Poziţia Me pentru seria grupată
x f x•f fcumulată
53 1 53 1
54 3 162 4
55 5 275 9
56 4 224 13
57 2 114 15
15 828
Prelucrarea caracteristicilor calitative
Definiţia probabilităţii;
PA = Nr. cazuri favorabile/nr.cazuri posibile sau existente
Probabilitatea matematică
se stabileşte apriori; probabilitatea empirică
(experimentală)
Probabilitatea fundamentală
se stabileşte aposteriori; probabilitatea empirică
(experimentală)
nr. nascuti vii de sex M 51,5 %
=
nr. nascuti vii de sex F 48,5 %
Masculin: p = 0,515 Feminin: q = 0,485
P = 51,5 % Q = 48,5 %
p+q=1
n P + Q = 100
P = x 100
N
Probabilitatea fundamentală
reprezintă probabilitatea de a se
realiza în acelaşi timp fie unul, fie altul
din mai multe evenimente
P3 şi P5 produsul celor două probabilităţi
P3 sau P5 suma celor două probabilităţi
Caracteristici calitative alternative
p+q=1
P + Q = 100
Prelucrarea datelor statistice calitative
Probabilitatea nu se aplică pe caz în parte ci
pe colectivitate
Prelucrarea datelor statistice în cazul
caracteristicilor calitative, se realizează prin
calculul frecvenţei acestora
Frecvenţa relativă a apariţiei unui eveniment
este considerată probabilitatea acelui
eveniment. De aceea, frecvenţa se notează cu P
Calculul variaţiei (dispersiei) unei frecvenţe
(deviaţia standard) σ= PxQ
Calculul erorii standard pentru frecvenţe
σ PxQ
μ= μ=
n n
Generalizarea datelor
Intervalul de încredere sau de siguranţă
statistică
IC = x ± t ⋅ μ IC = P ± t ⋅ μ
IC = LI LS
Definiţia IC
Este intervalul în care pornind de la media
pe eşantion, dacă studiem caracteristici
cantitative sau de la frecvenţa pe eşantion,
în cazul caracteristicilor calitative, putem
estima, media sau frecvenţa pentru
colectivitatea generală (N)
IC stabileşte media sau frecvenţa pentru
colectivitatea generală (N).
Media sau frecvenţa pentru N este estimată
şi nu stabilită cu certitudine, ci cu un grad
ridicat de probabilitate.
TEORIA EŞANTIONAJULUI
Eşantion - mostră
- colectivitate de selecţie
- colectivitate parţială extrasă
aleator dintr-o populaţie
N - colectivitatea generală
- colectivitatea de bază
- colectivitatea de referinţă
- bază de sondaj
- populaţia ţintă
În statistică
Selecţie – reprezintă o colectivitate constituită absolut
întâmplător
În vorbirea curentă
Selecţie – înseamnă o alegere dirijată după un criteriu bine
stabilit
Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru
colectivitatea generală (N), de unde a fost extras.
Reprezentativitatea este determinată de alegerea aleatoare
a unităţilor statistice care vor alcătui eşantionul şi nu de
volumul acestuia.
Precizia eşantionului este determinată de volumul acestuia,
adică, de numărul de unităţi statistice, care vor alcătui
eşantionul
Tipuri de eşantionaj
Schema de constituire a unui eşantion dă şi denumirea tipului de eşantionaj
A – eşantion probabilistic (aleator)
B – eşantion neprobabilistic, nealeator, empiric
N 75.000
Pas de numărare: K = = = 62
n 1.219