ROMÂNIA

IMPACTUL TURISMULUI ŞI
CĂLĂTORIILOR ASUPRA LOCURILOR
DE MUNCĂ ŞI ECONOMIEI
CHAIRMAN: Jonathan Tisch Dara Khosrowshahi Kurt Ritter Willie Walsh
Vincent A Wolfington Chairman & CEO CEO President & CEO Chief Executive
Chairman Emeritus Loews Hotels Expedia Rezidor SAS Hospitality British Airways plc
Carey International, Inc
GLOBAL MEMBERS: Nigel Knowles Christopher Rodrigues James Wilson
Giovanni Angelini Managing Partner CEO Chief Executive Officer
VICE CHAIRMAN: CEO & Managing Director DLA Piper Rudnick Gray Cary Visa International Nakheel Co LLC
Jonathan S Linen Shangri-La Hotels & Resorts
Adviser to the Chairman JT Kuhlman Peter Rogers Philip Wolf
American Express Company Ted Balestreri CEO President & CEO CEO
Chairman & CEO One&Only Resorts Diners Club International PhoCusWright, Inc
Cannery Row Company
EXECUTIVE COMMITTEE: RK Krishna Kumar
Carl Ruderman Peter Yesawich
Peter Armstrong Simón Barceló Vadell Vice Chairman
Chairman & CEO Chairman Chairman and CEO
President & CEO The Taj Group of Hotels
Barceló Hotels & Resorts Universal Media Yesawich, Pepperdine, Brown &
Rocky Mountaineer Vacations
Gerald Lawless Russell
Henrik Bartl Jeffrey Rutledge
Alex Christou Chief Executive Officer
Managing Partner Managing Director, Head of Real Jumeirah International Senior VP, Worldwide Travel
Mei Yun Xin
Accenture Estate Structured Finance Insurance & Related Services
President
Aareal Bank AG Manfredi Lefebvre D’Ovidio American International Group Inc
Beijing Tourism Group
Andrew Cosslett Chairman
CEO Raymond Bickson Silversea Cruises Marty Salfen
Sarmad Zok
InterContinental Hotels Group PLC Managing Director General Manager, Global Travel &
Chief Executive Officer
The Taj Group of Hotels Manuel Martin Transportation Industry
Kingdom Hotel Investments
Sebastián Escarrer Partner IBM
Vice Chairman Marilyn Carlson Nelson CyberDodo Productions Ltd
Sol Meliá Chairman & CEO Per Setterberg
Carlson Companies CEO HONORARY MEMBERS:
Khater Massaad
Manuel Fernando Espírito Santo CEO Global Refund Group André Jordan
Chairman Jennie Chua Al Hamra Hotels Management Est Chairman
Espírito Santo Tourism President & CEO André Jordan Group
Eric J Speck
Raffles Holdings Ltd Paul McManus Executive Vice President & Chief
Edouard Ettedgui President & CEO Marketing Officer Lord Marshall of Knightsbridge
Group Chief Executive David Clifton The Leading Hotels of the World Chairman
Sabre Holdings Corporation
Mandarin Oriental Hotel Group Managing Director, Europe & Asia
Pirelli UK plc
Interval International
Armin Meier Jean-Cyril Spinetta
Maurice Flanagan CBE Group Chief Executive Officer Chairman & CEO Sir Frank Moore, AO
Jim Compton
Vice Chairman & Group President Kuoni Travel Holding Ltd Air France Chairman
Senior Vice President, Marketing
The Emirates Group FT Moore P/L
Continental Airlines
Alan Mulally David Stein
Michael Frenzel Executive Vice President Frank Olson
Fernando Conte Chairman
Chairman The Boeing Company
Chairman & CEO The Stein Group Chairman of the Board
TUI AG
Iberia, Airlines of Spain The Hertz Corporation
Devin J Murphy
Barry Sternlicht
Stephen P Holmes President & CEO
Robert Darbelnet Chairman & CEO Gérard Pélisson
Vice Chairman Carey International
President & CEO Starwood Capital Group Co-Chairman, Supervisory Board
Cendant Corporation
AAA Accor S.A.
John M Noel
Richard R Kelley President & CEO Ron Stringfellow
Rakesh Gangwal CEO
Chairman The Noel Group Henry Silverman
Chairman, President & CEO Tsogo Sun Group
Outrigger Enterprises, Inc Chairman & CEO
Worldspan
Tom Nutley Cendant Corporation
Geoffrey J W Kent Chairman Ian Swain
Laurence Geller
Chairman & CEO Reed Travel Exhibitions President Tommaso Zanzotto
Chairman & CEO
Abercrombie & Kent Swain Tours President
Strategic Hotel Capital
Jean Gabriel Pérès TZ Associates Ltd.
J W Marriott, Jr. Naresh Goyal President & CEO Jaumé Tàpies
Chairman & CEO Chairman Mövenpick Hotels & Resorts President CHAIRMAN EMERITUS:
Marriott International, Inc Jet Airways Relais & Châteaux James D Robinson III
Dionisio Pestana
General Partner
David Michels Arthur de Haast Chairman Andrew C Taylor
RRE Ventures
Chief Executive, Hilton Group Plc Global Chief Executive Officer Group Pestana President & CEO
Hilton International WTTC Chairman (1990-1994)
Jones Lang Lasalle Hotels Enterprise Rent-A-Car
Fernando Pinto
Curtis Nelson CEO IMMEDIATE PAST
Stelios Haji-Ioannou Kathleen Taylor
President & COO TAP Air Portugal CHAIRMAN:
Chairman & Founder President, Worldwide Business
Carlson Companies easyGroup Sir Ian Prosser
Operations
Nancy Poor Retired Chairman
Four Seasons Hotels & Resorts
Mike Ness Pansy Ho Senior Vice President, Owner InterContinental Hotels Group
President Managing Director Relations WTTC Chairman (2001-2003)
José Antonio Tazón
The Travel Corporation Shun Tak Holdings Limited Cendant Hotel Group
President & CEO
Amadeus Global Travel Distribution FORMER CHAIRMEN
PRS Oberoi Brent Hoberman Wolfgang Prock-Schauer Harvey Golub
Chairman Co-Founder & CEO Chief Executive Officer Retired Chairman & CEO American
Jeffrey Toffler
The Oberoi Group lastminute.com Jet Airways Express Co
Chairman
Coventry Partners WTTC Chairman (1996-2001)
Alan Parker James Hogan Bob Puccini
Chief Executive President & Chief Executive CEO & President
Simon Vincent Robert H Burns
Whitbread PLC Gulf Air The Puccini Group
CEO Chairman
Gilles Pélisson Duan Qiang Opodo Robert H Burns Holdings Limited
Grant Kelley
CEO CEO, Colony Capital Asia Chairman WTTC Chairman (1994-1996)
Accor Raffles International Beijing Tourism Group Daniela Wagner
Managing Director EMEA, PRESIDENT:
Lalit Suri Larry Kellner David Radcliffe Consumer Travel Services Jean-Claude Baumgarten
Chairman & Managing Director Chairman & CEO Chief Executive International Markets
Bharat Hotels Ltd Continental Airlines Hogg Robinson plc Cendant Travel Distribution Svcs February 2006

©2006 WORLD TRAVEL & TOURISM COUNCIL

1-2 QUEEN VICTORIA TERRACE.SOVEREIGN COURT.LONDON E1W 3HA. UNITED KINGDOM
TEL: +44 (0) 870 727 9882 or + 44 (0) 207 481 8007 • FAX: +44 (0) 870 728 9882 or + 44 (0) 207 488 1008 • enquiries@wttc.org • www.wttc.org
CONSILIUL MONDIAL AL TURISMULUI ŞI CĂLĂTORIILOR (WTTC) ESTE
FORUMUL CONDUCĂTORILOR DE AFACERI IN DOMENIUL TURISMULUI
ŞI AL CĂLĂTORIILOR, CARE LUCREAZĂ CU GUVERNELE IN VEDEREA
CREŞTERII CONŞTIENTIZĂRII ASUPRA IMPORTANŢEI CELUI MAI MARE
GENERATOR DE BUNĂSTARE ŞI LOCURI DE MUNCĂ PE GLOB.
Cu o comunitate de membri constând in şefi executivi de la mai mult de 100 de companii
internaţionale de vârf, WTTC are un mandat unic in continuare, analizând toate problemele
referitoare la succesul in industria de turism şi călătorii.
WTTC apreciază colaborarea cu Autoritatea Naţională pentru Turism din
România in redactarea acestui raport, care prezintă primul Cont Satelit in
Turism din România.
Acest raport, realizat de WTTC impreună cu partenerii noştri de la
Oxford Economic Forecasting, cuantifică toate aspectele cererii de turism
şi călătorii, de la consumul personal la achiziţiile de afaceri, investiţia de
capital, cheltuielile guvernamentale şi exporturile. Apoi WTTC transformă
aceste informaţii in concepte economice de producţie, cum ar fi produsul
intern brut (PIB-ul) şi angajarea, care pot fi comparate cu alte industrii şi cu
economia in ansamblul său, pentru a furniza informaţii statistice credibile
ce vor fi de ajutor in luarea deciziilor de afaceri şi elaborarea politicilor.
Guvernul român recunoaşte rolul important pe care segmentul de
turism şi călătorii poate să-l joace in dezvoltarea economică viitoare a ţării.
Într-adevăr, această industrie işi aduce deja o contribuţie importantă la PIB
şi angajare. În 2006, se aşteaptă ca economia diversificată a turismului şi
călătoriilor să contribuie cu 4,8% din PIB-ul ţării şi va reprezenta 485.000
locuri de muncă, adică 5,8% din totalul angajărilor. În plus, in următorii 10
ani este prevăzut ca turismul şi călătoriile in România să atingă o rată reală
anuală de creştere de 6,7%, exprimată in PIB, comparativ cu numai 3,1%
in UE, ducând partea de turism şi călătorii din PIB la 5,8% in 2016.
Aceasta contribuţie este semnificativă, dar potenţialul industriei de
Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor doreşte să isi exprime sincera recunoştinţa persoanelor şi organizaţiilor care au contribuit prin cunostinţele lor, informaţiile şi datele
furnizate pentru redactarea raportului. O listă completă a celor care au contribuit poate fi găsită pe pagina de interior a coperţii de la sfîrşit.
creştere nu ar trebui să fie considerat ca sigur. Aşa cum a fost ilustrat in
secţiunile “Tendinţe in Turism” şi “Cadrul Politic” din acest raport, câteva
provocări importante continuă să limiteze potenţialul intreg de creştere
a turismului şi călătoriilor in România. Acestea trebuie să fie abordate
astfel incât să asigure o dezvoltare sustenabilă pe termen lung a sectorului
turism şi călătorii al ţării, cu beneficii maxime pentru toţi factorii
implicaţi. Provocările includ dezvoltarea atât de necesarei infrastructuri şi
a capitalului uman, sporirea produselor şi a calităţii serviciilor, precum şi
creşterea conştinţei şi a ajutorului pentru industrie in cadrul guvernului şi
a publicului larg.
De asemenea, acest raport stabileşte recomandările WTTC asupra
politicilor care, potrivit opiniei noastre, vor ajuta la optimizarea beneficiilor
potenţiale ale turismului şi călătoriilor in România, asigurând dezvoltare
sustenabilă pe termen lung şi aducând beneficii in mod echitabil peste
toate nivelele economiei şi ale ţării. Turismul şi călătoriile in România
ar putea avea realizări mai mari decât sugerează prevederile de bază, câtă
vreme sunt asiguraţi câţiva factori. Aceştia includ o politică guvernamentală
favorabilă, un climat care conduce la afacere - oferind stimulente pentru
investiţii – marketing şi promovare susţinută şi efectivă, dar şi politici care
respectă mediul şi cultura locală. WTTC este gata să sprijine adoptarea şi
implementarea acestor politici.
Jean-Claude Baumgarten
President, World Travel & Tourism Council
CONŢINUT

REZUMAT PRACTIC __________________________________________________________________________________ 4

PROGNOZE DE VIITOR _______________________________________________________________________________________ 7
IMPACTUL ECONOMIC _______________________________________________________________________________________ 10
CREŞTEREA __________________________________________________________________________________________________ 11

TURISMUL ŞI CĂLĂTORIILE DIN ROMÂNIA

ANALIZA TENDINTELOR SI DEZVOLTARILOR RECENTE _________________________________________________________ 13

CONTUL SATELIT IN TURISM ŞI CĂLĂTORII

SISTEMUL CONTULUI SATELIT IN TURISM ____________________________________________________________________ 18
CONCEPTELE ŞI STRUCTURA CST _____________________________________________________________________________ 20
IMPACTUL ECONOMIC AL SECTORULUI TURISTM SI CĂLĂTORII _________________________________________________ 22
CEREREA TOTALĂ ____________________________________________________________________________________________ 24
ANGAJAREA__________________________________________________________________________________________________ 25
PRODUSUL INTERN BRUT ___________________________________________________________________________________ 26
INVESTIŢIA DE CAPITAL ______________________________________________________________________________________ 27
PERSONALE SI AFACERI _______________________________________________________________________________________ 28
EXPORTURI __________________________________________________________________________________________________ 29
GUVERNUL __________________________________________________________________________________________________ 30

CADRUL POLITICII __________________________________________________________________________________ 31

ANEXE
TABELE CONT SATELIT________________________________________________________________________________________ 42
 REZUMAT
PRACTIC
ROLUL IMPORTANT PE CARE TURISMUL ŞI CĂLĂTORIILE
TREBUIE SĂ-L JOACE ÎN DEZVOLTAREA VIITORULUI
ECONOMIC ŞI SOCIAL AL ROMÂNIEI ESTE INCONTESTABIL.
TOTUŞI, MAI TREBUIE DEPUSE MULTE EFORTURI PENTRU
A NE ASIGURA CĂ POTENŢIALUL INDUSTRIEI ESTE PE
DEPLIN VALORIFICAT. ATÂT GUVERNUL, CÂT ŞI INDUSTRIA
VOR TREBUI SĂ TREACĂ PESTE UN NUMĂR DE PROVOCĂRI
PENTRU A SE ASIGURA CĂ SUNT REALIZATE BENEFICII
MAXIME PENTRU ECONOMIE ŞI SOCIETATE, ÎNTR-UN MOD
DURABIL ŞI PE TERMEN LUNG.
În pofida creşterii economice sănătoase din ultimii ani, de bază pentru increderea investitorilor, dinamism şi
populaţia României este incă una din cele mai sărace sustenabilitate. Totuşi, aceasta depinde de recunoaşterea
din Europa. Turismul şi călătoriile pot fi un catalizator şi sprijinirea de către guvern a sectorului turism şi
pentru imbunătăţirea nivelului de trai in toată ţara şi a călătorii, ca o prioritate a industriei şi angajatorilor,
fost identificat ca un punct central in Planul Naţional introducând-o in toate politicile şi luările de decizii.
de Dezvoltare. Această recunoaştere a contribuţiei Un semnal incurajator in acest sens este nivelul de
potenţialului industriei turismului este un pas in direcţia investiţie guvernamentală in sectorul turism şi călătorii,
bună, deşi există incă o lipsă de conştientizare des intâlnită care reprezintă in România 4,3% din totalul cheltuielilor,
despre valoarea economică şi potenţialul segmentului de o sumă care aproape că atinge procentul de contribuţie al
turism şi călătorii printre toate nivelurile guvernamentale industriei la PIB-ul ţării.
şi ale populaţiei largi. Există, de asemenea, o perspectivă pozitivă pentru
Cu toate acestea, cu prognoze de creştere in cele exporturile vizitatorilor, care sunt prevăzute să crească cu
mai multe zone peste nivelul european şi mondial, 8,5% pe an in următorii 10 ani. În acest sens, România
perspectiva pentru sectorul turism şi călătorii al ţării este se clasează pe locul 4 in lume. Această poziţie trimite un
incurajatoare. mesaj important, şi anume că sectoarele public şi privat

În 2006, se aşteaptă ca economia diversificată a turismului şi călătoriilor să contribuie cu 4,8% din PIB-ul
ţării şi va reprezenta 485.000 locuri de muncă, adică 5,8% din totalul angajărilor. În următorii 10 ani, este
prevăzut ca turismul şi călătoriile in România să atingă o rată reală anuală de creştere de 6,7%, exprimată
in PIB, şi 1,6% exprimată in angajarea in acest sector. Până in 2016, aceasta va avea un procent de 5,8%
din PIB, respectiv de 6,9% din totalul angajărilor.

Aceste cifre arată că România este una din ţările cu
turismul cel mai puţin dezvoltat, situându-se pe locul
162 din totalul de 174 de ţări, exprimat in contribuţia
la PIB. Totuşi, prognozele de creştere sunt mult peste
media europeană şi mondială, care prevăd dezvoltarea
turismului şi a călătoriilor.
În plus, impactul poate fi chiar mai mare decât
prognoza in situaţia in care cadrul de bază al politicii
naţionale conduce la creştere – ex. dacă există condiţiile
trebuie să acorde o atenţie deosebită menţinerii creşterii
vizitatorilor internaţionali la aceste nivele inalte.
După două decenii de scădere a numărului
vizitatorilor şi de menţinere a unui nivel scăzut de
dezvoltare şi modernizare, industria turismului românesc
işi recapătă incet ritmul. Pe măsură ce România se
indreaptă spre integrarea in Uniunea Europeană (in
2007) şi işi consolidează infrastructura, sistemul politic
şi cel legal, turismul şi călătoriile vor avea un rol din ce

4
in ce mai important de jucat – mai ales in a crea locuri
de muncă sustenabile unei populaţii rurale imense.
Marea provocare este acum de a coopta in intregime
toată lumea comercială, pentru a dezvolta un produs
turistic competitiv, folosind avantajele considerabile ale
ţării ca punct de pornire –importanta sa locaţie central
europeană şi bogata sa diversitate culturală şi naturală.
Eforturile din trecut, inclusiv identificarea
turismului şi călătoriilor ca prioritate naţională de
către Preşedinte acum 10 ani, au ajutat la punerea
industriei turismului pe agenda politică şi de dezvoltare
a României. Cu toate acestea, conştiinţa generală despre
potenţialul turistic este incă scăzută şi, dacă climatul
actual de pregătire al aderării la UE este concentrarea
pe probleme cum ar fi sistemul judiciar, infrastructura
şi mediul, rezultă că turismul şi călătoriile nu sunt o
prioritate. Totuşi, aceste domenii ale politicii au un
impact important asupra turismului şi, intr-adevăr,
turismul poate fi un catalizator pentru schimbare şi
imbunătăţire in acest sens. De altfel, este urgent nevoie
ca turismul şi călătoriile să fie integrate in planurile
viitoare de dezvoltare şi in programele de aderare la UE.
În acelaşi timp, o atenţie deosebită ar trebui
acordată imbunătăţirii şi extinderii infrastructurii
turistice, modernizării şi imbunătăţirii structurilor
hoteliere şi a celorlalte facilităţi turistice, precum şi
sporirii competitivităţii capitalului său uman. Aceasta
va folosi in asigurarea că România va atrage o parte din
creşterea cheltuielilor vizitatorilor, contribuind la mărirea
exporturilor ţării şi la Îmbunătăţirea balanţei comerciale.
Suplimentar, dacă va fi administrat eficient,
sectorul turism şi călătorii poate fi un catalizator pentru
dezvoltarea altor sectoare economice din România, cum
ar fi industria prelucrătoare, construcţiile şi industria
serviciilor. Poate ajuta, de asemenea, la conservarea
bunurilor patrimoniale ale ţării, adică mediul său natural
şi cultural, care, in trecut, in mare măsură, nu a fost
recunoscut şi protejat.
Autoritatea Naţională pentru Turism a făcut deja
paşi pentru crearea unui parteneriat cu sectorul privat.
Ea trebuie acum să se asigure că acest parteneriat lucrează
eficient – că sectorul privat şi autorităţile locale sunt
implicate Îndeaproape În procesul de luare a deciziilor
privind turismul şi călătoriile –, astfel Încât să fie
garantată in viitor deplina implicare a tuturor factorilor.
Măsurile suplimentare recomandate in acest raport
au intenţia de a stabili stadiul actual pentru a ajuta la
asigurarea unor recompense mai mari pe care turismul
şi călătoriile pot să le aducă pe termen scurt, mediu si
lung.
5
6
PERSPECTIVE
DEŞI PROGNOZELE DE BAZĂ PENTRU TURISMUL ŞI
CĂLĂTORIILE ÎN ROMÂNIA ÎN URMĂTORII 10 ANI SUNT,
ÎN GENERAL, FOARTE POZITIVE, ELE SUBLINIAZĂ UNELE
SLĂBICIUNI CARE POT ÎNGREUNA DEZVOLTAREA
TURISMULUI ŞI CĂLĂTORIILOR.
WTTC afirmă că acestea pot impiedica România să ajungă la adevăratul său potenţial privind turismul şi
călătoriile pe termen mediu şi lung. În acelaşi timp, o cooperare mai bună intre toţi factorii de decizie, dar
şi cu sectorul privat, şi o mai bună administrare a creşterii turismului ar putea ajuta România să facă chiar
mai mult decât sugerează prognozele actuale, maximizând beneficiile şi asigurând că sunt bine distribuite
in toate zonele ţării şi la toate nivelele populaţiei.
CREŞTEREA CONŞTIINŢEI
Turismul şi călătoriile au potenţial să
devină un sector de export important in
România şi să asigure locuri de muncă
şi creştere economică in rândul vastei
populaţii rurale a ţării.
Turismul şi călătoriile au o capacitate inerentă de
diversificare a economiei României, de stimulare a
antreprenoriatului – in special pentru IMM-uri –, de
catalizare a investiţiilor, de creare a unui mare număr
de locuri de muncă durabile şi de a ajuta dezvoltarea
socială in comunităţile locale.
În general, atât autorităţile guvernamentale, cât
şi sectorul privat sunt deschise dezvoltării turismului.
Dar este nevoie de o mai profundă inţelegere a
industriei, cum lucreaza ea şi de ce are nevoie ca să fie
de succes.
Turismul şi călătoriile ar trebui să fie introduse
in politicile generale pentru forţă de muncă, comerţ,
investiţii, educaţie, cultură şi protecţia mediului. Pentru
a facilita aceasta, ar trebui intreprinsă o campanie de
imagine pentru a asigura că şi factorii publici şi cei
privaţi sunt conştienţi de contribuţia industriei şi,
in special, de potenţialul acesteia privind dezvoltarea
rurală.
Guvernul ar putea profita de oportunităţile de a
creşte conştientizarea despre România ca o destinaţie
turistică, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional.
O oportunitate care va veni este aceea oferita de Sibiu
– Capitală Culturală Europeană in 2007.
MĂSURAREA INDUSTRIEI
Cercetarea şi prognoza economică şi de
marketing, referitoare la sectorul turism
şi călătorii al României, sunt, in general,
insuficient exprimate atât cantitativ cât
şi calitativ.
Ca urmare, analiza sectorului public şi politicile legate
de acesta tind să scape din vedere sau să subestimeze
impactul industriei ori să trateze numai componentele
sale minore. Acest studiu de Cont Satelit in Turism,
elaborat de WTTC şi OEF pentru România, asigură
un instrument important de planificare şi de dezvoltare
a politicii. Actualizarea anuală a Contului Satelit
in Turism va ajuta la asigurarea că datele adecvate
sunt disponibile pentru introducerea turismului şi
călătoriilor in strategiile economice şi de angajare. El
va furniza, de asemenea, Autorităţii Naţionale pentru
Turism date economice concrete pe care să se bazeze
deciziile privind marketingul şi promoţiile. Acest fapt
va ajuta la ridicarea conştiinţei printre factorii din
sectorul public şi privat referitor la impactul deplin
al sectorului turism şi călătorii asupra economiei
naţionale – nu numai pentru hoteluri, restaurante
şi comerţ cu amănuntul, dar şi pentru construcţii,
sectorul imobiliar, agricultură şi alte sectoare.
7
 PLANIFICAREA TURISMULUI ŞI
IMPLEMENTAREA
Planificarea pe termen lung atât la nivel regional, cât
şi naţional este o premiză pentru generarea increderii
investitorilor şi organizării dezvoltării durabile şi de
succes a turismului şi călătoriilor din România.
Reorganizarea structurală din ultimii 10 ani, in special a Ministerului
Turismului şi a Autorităţii Naţionale pentru Turism a insemnat că, până
in prezent, nu a fost elaborat nici un plan strategic şi nici o politică pentru
dezvoltarea turismului in România. WTTC propune actualei administraţii
să se angajeze de urgenţă in elaborarea unui astfel de plan şi recomandă
politica unui Master Plan profund, bazat pe obiective strategice mari, bine
definite. Trebuie acordată o atenţie sporită implementării unui astfel de
plan intr-o perioadă de timp clar determinată.
Pentru a asigura un angajament şi un ajutor mai mare din partea
tuturor factorilor implicaţi, guvernul ar trebui, de asemenea, să iniţieze o
abordare mai cooperantă şi mai coerentă pentru o planificare şi dezvoltare
turistică pe termen lung, implicând toate nivelele guvernului, sectorul
privat şi comunităţile locale.
INSTITUŢIILE SECTORULUI
TURISM ŞI CĂLĂTORII
Turismul şi călătoriile influenţează şi sunt influenţate
de deciziile politice luate atât in domeniul politic, cât
şi in cel economic. Prin urmare, este vitală existenţa
unor instituţii de turism puternice, cu mandate bine
definite, pentru o dezvoltare coordonată şi sustenabilă
a industriei.
În ultimii 10 ani, instituţiile României din sectorul turism şi călătorii au
suferit o schimbare frecventă a conducătorilor, având drept consecinţă
abordarea inconsecventă a planificării şi dezvoltării turismului.
Continuitatea la nivel administrativ, dacă nu politic, este vitală dacă
trebuie realizate planificări şi dacă industria ţării trebuie să meargă inainte
pe o cale sustenabilă şi bine definită.
Pentru a realiza aceasta, Autoritatea Naţională pentru Turism ar trebui
să lucreze in scopul definirii in mod clar a priorităţilor şi, cu o alocare
bugetară suficientă, să permită o implementare eficientă a politicilor.
INFRASTRUCTURA
Deşi infrastructura de bază a turismului şi călătoriilor
in România este bine dezvoltată, este totuşi necesară
o semnificativă modernizare şi imbunătăţire a acesteia,
pentru a susţine creşterea şi pentru a permite României
să concureze pe piaţa externă.
Marea majoritate a vizitatorilor României sosesc cu mijloace de transport
auto. Pentru imbunătăţirea autostrăzilor ţării au fost alocate fonduri
structurale considerabile ale UE. Deşi investiţii suplimentare sunt vital
necesare, principalele artere sunt in bune condiţii şi nu ar trebui să fie
8
folosite ca o scuză pentru intârzierea dezvoltării altor infrastructuri in
regiuni. Îmbunătăţirile in fosta vastă reţea de căi ferate va reduce presiunea
pe drumurile de legătură.
Pentru a facilita şi a creşte sosirile vizitatorilor, ar trebui urmată o
politică liberalizată in domeniul aviaţiei. Ar trebui incurajată, in mod
special, introducerea transportatorilor cu cost redus. În plus, dezvoltarea
aeroporturilor regionale ar trebui să devină prioritară, astfel incât
vizitatorii să nu fie nevoiţi să treacă pe la Bucureşti pentru a ajunge la
destinaţia dorită.
Deşi România beneficiază de un număr mare de unităţi de cazare ,
totuşi absenţa oricăror standarde naţionale de calitate afectează calitatea
produsului turistic pentru intreaga ţară. Pentru creşterea competitivităţii
României sunt vitale modernizarea facilităţilor existente şi implementarea
standardelor naţionale.
INVESTIŢIILE ŞI IMPOZITAREA
În timp ce există anumite stimulente pentru investiţiile
realizate de către companiile străine, birocraţia in cadrul
departamentelor guvernamentale constituie un obstacol
considerabil in calea investiţiilor străine.
WTTC recomandă infiinţarea unui «ghişeu unic» pentru investiţiile in
turism, unde părţile interesate pot primi informaţii şi sfaturi privind
procesul birocratic şi unde pot să-şi intocmească formalităţile legale fără să
treacă pe la un număr mare de departamente guvernamentale.
Facilităţile necorespunzătoare din sectorul financiar şi bancar
constituie o piedică in procesul de atragere a investitorilor. Guvernul
ar trebui să declare prioritare reformele acestui sector, potrivit normelor
europene, de acestea urmând a beneficia nu numai sectorul turism şi
călătorii, dar şi economia in intregul ei.
Regimul actual de impozitare pentru segmentul de turism şi călătorii
in România este complex şi, in multe cazuri, foarte ridicat. Trebuie avut
grijă pentru a se asigura că politicile fiscale nu dăunează investiţiilor.
DEZVOLTARE DURABILĂ
Creşterea cu succes a turismului şi călătoriilor in
România va fi dependentă in mare măsură de mediul
natural, social şi cultural. În multe exemple, mediul
natural şi moştenirea culturală sunt trăsături centrale ale
produsului turistic al ţării.
Trebuie făcuţi paşi importanţi pentru curăţarea şi protejarea mediului
natural in România. Acum, este vital ca planurile de dezvoltare a turismului
să fie integrate cu sistemele de management pentru mediu şi vice versa. În
acelaşi mod, conservarea moştenirii culturale ar putea merge mână in mână
cu dezvoltarea turismului. În ambele cazuri, este necesară o monitorizare
atentă pentru a se asigura menţinerea unor standarde inalte de conservare.
În plus, dacă turismul şi călătoriile urmează să fie un instrument
pentru dezvoltarea rurală, atunci este vitală implicarea acestor comunităţi
in acest domeniu. Ar trebui să fie promovate legăturile dintre diferitele
sectoare şi producătorii locali şi prioritizate implicarea şi comunicarea
factorilor implicaţi. Semnarea «Cartei de Geoturism» cu
Societatea “National Geografic” in 2005 este un prim
pas foarte important in realizarea acestui fapt şi aduce
in centrul atenţiei angajamentul guvernului pentru
dezvoltarea sustenabilă a turismului.
RESURSELE UMANE
În România, turismul şi călătoriile
reprezintă 5,8% din forţa de muncă
a ţării. Aceasta totalizează aproximativ
485.000 locuri de muncă.
Totuşi, acest sector este văzut ca o “ultimă resursă” când
vine vorba de alegerea carierei, o situaţie care reflectă in
mod clar nivelele scăzute de compensare din industrie.
Această situaţie ar trebui imbunătăţită şi salariile să fie
aduse la nivelul celor din alte industrii, astfel incât o
potenţială forţă de muncă să beneficieze din plin de
angajarea in acest sector. Aceasta va ajuta, de asemenea,
la stoparea «scurgerii de creiere» şi la incurajarea celor
mai calificaţi angajaţi şi manageri să lucreze in România
in loc să plece in străinătate. În plus, ar trebui să fie
infiinţată o unitate de pregătire consacrată sectorului
de turism şi călătorii, in colaborare cu sectorul privat.
În acest sens, asigurarea cu resurse umane va fi mai
apropiată nevoilor industriei, cu licentiaţi inzestraţi cu
abilităţi practice necesare pentru a putea fi parte dintr-
un produs de turism de inaltă calitate.
DIVERSIFICAREA
PRODUSULUI
Sectorul turism şi călătorii in România
este caracterizat de un inalt grad de
sezonalitate. O concentrare asupra noilor
tipuri de turism şi asupra noilor produse
va incuraja dezvoltarea unei industrii
diversificate atât in oportunităţi cât şi in
sezonalitate.
Există mult potenţial pentru ca România să poată
fi scoasă din turismul tradiţional bazat pe turismul
estival la Marea Neagră, iar WTTC recomandă să fie
considerate prioritare următoarele sectoare:
• MICE
• Turismul montan – schiul pe timp de iarnă şi
drumeţiile in timpul verii
• Turismul la monumentele istorice – folosind
situri de referinţă ca Braşov, Sibiu şi Sighişoara
• Turism rural – dezvoltarea traseelor (vin/mănăstiri)
şi promovarea festivalurilor
• Turismul balnear
PROMOVARE ŞI
MARKETING
România nu se bucură de o bună reputaţie
pe piaţa internaţională şi percepţia sa ca
destinaţie turistică a fost subminată de
imaginile cu săraci, orfani şi degradarea
mediului.
Aceste percepţii se schimbă in mod treptat şi crearea
şi promovarea unui «brand România» ar trebui să fie
urgent stabilită ca prioritară. În cadrul acestui brand,
este nevoie, de asemenea, să fie promovate regiuni
turistice diverse şi unice ale ţării. Finanţarea potrivită
atât la nivel regional, cât şi naţional ar trebui să sprijine
toate activităţile de promovare şi marketing, permiţând
campanii de publicitate concertate, un grad inalt de
prezenţă la evenimente internaţionale şi o abordare
strategică a pieţelor ţintă. Folosirea Internetului pentru
promovare şi rezervări şi includerea in Portalul European
de Turism va fi, de asemenea, de ajutor pentru creşterea
conştiinţei internaţionale despre România.
TEHNOLOGIA
Modificările la nivelul Economiei
Digitale sunt esenţiale pentru ca
intreprinderile să devină şi să se menţină
competitive.
Actuala răspândire a facilităţilor de Internet şi a
computerelor personale in România este printre
cele mai scăzute din Europa. Turismul şi călătoriile,
privite ca o industrie intensiv tehnologizată, pot ajuta
România să obţină şi să aplice sisteme de tehnologie a
informaţiei şi telecomunicaţii la un nivel competitiv.
Pe măsură ce capacităţile tehnice ale ţării cresc,
in special in zonele rurale, ceea ce se va intâmpla
intr-un ritm domol, ar trebui să fie făcute pregătiri
pentru dezvoltarea unei baze de date on-line, făcându-
i conştienţi pe vizitatori de intreaga gamă de servicii
turistice din ţară şi, in timp, permiţând rezervarea on-
line a acestor servicii. O abordare coordonată va ajuta
la creşterea expunerii pentru afacerile mai mici şi va
creşte răspândirea vizitatorilor străini in ţară.
9
IMPACTUL ECONOMIC
IN 2006, TURISMUL SI CĂLĂTORIILE DIN ROMÂNIA SE AŞTEAPTĂ SĂ GENEREZE
24,6 MILIARDE RON (7071,5 MILIOANE USD) DIN ACTIVITATEA ECONOMICA
(CEREREA TOTALĂ), IMPACTUL DIRECT AL INDUSTRIEI INCLUDE:

265.167
locuri de muncă reprezentând 3,1%
miliarde 6,2 RON
(1782,6 milioane USD) din
din total ANGAJARE. PRODUSUL INTERN BRUT (PIB)
echivalent 1,9% din totală PIB.

TOTUŞI, DE CÂND TURISMUL ŞI CĂLĂTORIILE ATING TOATE SECTOARELE

ECONOMIEI, IMPACTUL SĂU REAL ESTE CHIAR MAI MARE. ECONOMIA
TURISMULUI ŞI CĂLĂTORIILOR DIN ROMÂNIA REPREZINTĂ (IN MOD DIRECT ŞI
INDIRECT):

485.002
locuri de muncă reprezentând 5,8%
miliarde 15,5 RON
(4454,9 milioane USD) din
din total ANGAJARE. PRODUSUL INTERN BRUT (PIB)
echivalent la 4,8% din totală PIB.

miliarde 6,4 RON

(1844,4 milioane USD) din
miliarde 5,3 RON
(1513,2 milioane USD) din
EXPORTURI, SERVICII ŞI COMERŢ INVESTIŢII de CAPITAL
sau 5,2% din totală Exporturi. sau 7,2% din investiţia totală.

miliarde 0,9 RON

(262,8 milioane USD) din
CHELTUIELI GUVERNAMENTALE
sau o cotă de 4,3%.

10
CREŞTEREA
IN 2006 TURISMUL ŞI CĂLĂTORIILE DIN ROMÂNIA SE PREVEDE SĂ AIBĂ O
CREŞTERE REALĂ DE 9,2% DIN CEREREA TOTALĂ DE TURISM ŞI CĂLĂTORII LA
24,6 MILIARDE RON (7071,5 MILIOANE USD) ŞI

9,4%
in PIB TURISM ŞI CĂLĂTORII
la 6,2 miliarde RON (1782,6 milioane USD) pentru
industrie si 8,9% la 15,5 miliarde RON (4454,9 milioane
USD) pentru sectorul turism şi călătorii in totalitate
(cheltuieli directe şi indirecte).
2,8%
in ANGAJAREA DIN INDUSTRIA DE TURISM ŞI CĂLĂTORII
(numai impactul direct), la 265167 locuri de munca, şi
3,5% la 485002 locuri de muncă in economia turismului
şi călătoriilor in totalitate (directe şi indirecte).

IN URMĂTORII ZECE ANI TURISMUL ŞI CĂLĂTORIILE DIN ROMÂNIA SE

AŞTEAPTĂ SĂ REALIZEZE O CREŞTERE ANUALĂ DE:

7,9%
in total cerere TURISM ŞI CĂLĂTORII,
7,4%
in total PIB din TURISM SI CĂLĂTORII ,
la 86,3 miliarde RON la 20,7 miliarde RON (3380,1 milioane USD) in 2016
(14110,9 milioane USD) in 2016. pentru industrie si la 48,4 miliarde RON
(7903,7 milioane USD) pentru economia Turismului si
Călătoriilor in totalitate.

1,7%
in ANGAJAREA DIN TURISM ŞI CĂLĂTORII ,
8,5%
in EXPORTURILE VIZITATORILOR,
la 314666 locuri de muncă directe in industrie, insumând 11,6 miliarde RON
şi 1,6% la 569530 locuri de muncă in economia din (1898,8 milioane USD) până in 2016.
Turism şi Călătorii in totalitate in 2016.

6,2%
exprimat in INVESTIŢII DE CAPITAL,
1,7%
exprimat in
crescând la 15,8 miliarde RON CHELTUIELI GUVERNAMENTALE LA
(2576,6 milioane USD) in 2016. 1,8 MILIARDE RON (290,0 MILIOANE USD) IN 2016.

11
TURISMUL ŞI CĂLĂTORIILE
IN ROMÂNIA
ANALIZA TENDINŢELOR ŞI DEZVOLTĂRILOR RECENTE

������ ���������������

������
��������
�������� �����
������ ������� �������
�������� �������������
�������
�������
�����������������
�������
��������
���� ���������
��������� ������
����������� ���������
����
������������ ������
�������� ��������
���
����� �����
������� ������ ������������
������ ������
������� ����������� �������������� ������ ������������
����������� ������
����� ����
�����������������
������
����������
������ ��������������� �������
������
����������
�������
������ ������
������
������ ���� �����
����

�� ����
�
��
���������

�
�����

��������� ����� ���������

�����
��������
������� �������� ���
����������
������ ������� ���������
������ ���������
���������
�������� ���������
��������

�������������� �������
�������
������� ������� �������
�������� ����������
������������

�������
�����
���������
��������� �����

����������
��������

INTRODUCERE o rata de schimb favorabilă a dolarului USA şi imaginea imbunătăţită

Ca ţară comunistă căreia i-a fost acordată de către S.U.A. clauza “naţiunii a Europei Centrale şi de Est incepe să atragă turiştii de peste ocean in
celei mai favorizate” datorită politicilor guvernamentale anti-sovietice, România.
România a fost o destinaţie turistică foarte cunoscută in vestul Europei
in anii ‘70. Susţinute de creditele americane insumate la 1 miliard USD, PERSPECTIVA GENERALĂ
care au dat un imbold dezvoltării economice, şi fiind foarte populare Conform cercetărilor din 2005 ale WTTC privind Contul Satelit pentru
printre vizitatorii din Germania, Marea Britanie, Scandinavia, Franţa, Turism, România se clasează pe locul 4 din 174 de ţări in ceea ce priveşte
Italia, Austria şi Belgia, staţiunile de pe coasta Mării Negre au inflorit. creşterea cererii pe termen lung. Membră a NATO din 2002 şi proiectata
Totuşi, pe la sfârşitul anilor ‘80 – datorită sub-investiţiei şi unei situaţii aderare a României la Uniunea Europeană in 2007 inseamnă o creştere a
politice din ce in ce mai instabile – numărul vizitatorilor a inceput să conştiintei despre România la nivel internaţional. La mijlocul anilor ‘90
se micşoreze. După căderea lui Ceauşescu in decembrie ‘89, acest trend s-a remarcat un nou interes pentru turism din partea guvernului central,
a continuat datorită impactului negativ al regimului comunist asupra când turismul a fost desemnat ca o prioritate naţională. Controversatul
dezvoltării ţării. Deschiderea României a atras ochii omenirii către sărăcia Dracula Parc, deşi niciodată realizat, este o dovadă a acestui angajament.
extremă a poporului român, adesea incorporată in imaginea orfanilor Totuşi, lipsa actuală de inţelegere a importanţei turismului şi călătoriilor,
– imagine depărtată de cea a unui paradis turistic. lipsa disponibilităţii operatorilor independenţi de a lucra impreună şi
Procesul lent de privatizare s-a combinat cu lipsa investiţiilor in strategia guvernamentală incoerentă semnifică faptul că acest potenţial
infrastructură in perioada anilor ‘90, pe măsură ce România s-a readaptat neatins aşteaptă incă să fie deblocat.
la viaţa de după comunism, concretizându-se intr-o industrie turistică
aflată intr-o suferinţă crescândă. Totuşi, libertatea nou descoperită şi o POTENŢIALUL
clasă mijlocie in formare au adus o creştere a numărului călătoriilor in Cu o suprafaţă de aproximativ 237.500 km2 aflată chiar in centrul
străinătate, incurajate de preţurile mici din Grecia şi Turcia. În prezent, Europei, România are o moştenire culturală bogată, dar in mare parte
13
neexploatată. Tezaurele României sunt răspândite de-a lungul şi de-a latul TENDINŢELE TURISMULUI ŞI
ţării. Bucureştiul nu este Praga sau Viena, dar micile oraşe precum Sibiu, CĂLĂTORIILOR
Braşov şi Sighişoara au arhitectură, cultură şi deschidere mai mult decât Sosiri
necesar pentru a concura cu vecinii mai mari. Înconjurată de uscat şi cu cei
Sosirile turiştilor străini la frontieră (’000) şi %
200 km de coastă la Marea Neagră, România se invecinează cu Republica
Modificările faţă de anul anterior 1995-2005
Moldova la vest, Ucraina la Nord, Ungaria şi Serbia&Muntenegru la est,
7.000 20%
cu Bulgaria la sud şi este accesibilă atât pe uscat cât şi pe calea aerului.
6.000 15%

Înapoi la natură ... 5.000 10%

Cele 41 de judeţe ale României pot fi impărţite in 3 regiuni geografice
4.000 5%
principale. Munţii Carpaţi din centru se mândresc cu cea mai mare
3.000 0%
densitate de carnivore mari din Europa – incluzând jumătate din
populaţia continentală de urşi, o treime din cea de lupi şi o treime din cea 2.000 -5%
de râşi. Înspre vest se intind platourile unde satele şi oraşele pastorale sunt 1.000 -10%
despărţite de dealuri şi văi. Către est, câmpiile intinse de la şes, care sunt
0 -15%
inima agricolă a ţării, conduc Dunărea până la vărsarea in Marea Neagră

2005a
1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

prin intermediul Deltei sale unice. În toată ţara există 33.792 de specii
de animale şi 3.700 de specii de plante, iar in Delta Dunării trăieşte 60%
din populaţia totală la nivel mondial de cormorani pitici. De la plajele
Mării Negre la schiul şi drumeţiile montane şi turismul bazat pe natură
in Delta Dunării, patrimoniul natural al României oferă oportunităţi
2004
Sosirile (’000) % aEstimări Pentru Anul 2005
Sursa: Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor
(Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră) din România
Turismul şi călătoriile din România au avut un parcurs dificil in ultimii

nelimitate pentru turism. 10 ani, exprimat in sosiri internaţionale. În afara unei uşoare creşteri in
1999, care şi-a menţinut nivelul in 2000, sosirile ţării au avut un declin

O moştenire culturală unică ... continuu din 1995, deşi căderea din 2001 şi 2002 reflectă declinul
România deţine a 7-a parte din siturile moştenirii culturale mondiale, economic mondial după evenimentele din 11 septembrie 2001. Totuşi,
incluzând mănăstirile pictate din Bucovina, cetatea istorică Sighişoara şi in anii recenţi s-a văzut o creştere impresionantă - cu mai mult de 16%
cetăţile dacice din munţii Orăştiei. Transilvania, o lume faimoasă datorită in 2003 şi undeva in jurul lui 18% in 2004. Acest fapt reflectă creşterea
asocierii ei cu legenda lui Dracula; larga categorie de exemple de stiluri stabilităţii politice şi creşterea conştiinţei internaţionale despre ceea ce are
arhitectonice şi o bogată istorie literală şi muzicală sunt reflectate intr-un România de oferit. Cifrele de mai inainte arată că această creştere benefică
amestec etnic de români, ungari, rromi, ucrainieni, germani, ruşi şi turci. va continua in 2005.
O populatie diversă şi unică precum peisajele ţării impreună cu o istorie
bogată oferă vizitatorului o incursiune in trecutul şi prezentul Europei. Sosirile turiştilor străini în România şi în ţările concurente
2003-2004 (mii turişti)
(‘000)
Un potenţial turistic divers.....
Ţara Tipul statisticil 2003 2004 2004/2003
Turismul s-a concentrat in mod tradiţional pe staţiunile de pe coasta %
Mării Negre dar, in realitate, România are foarte mult de oferit. Pentru
Bulgaria TF 4.048 4.630 14,4
piaţa internă, turismul balnear a fost mult timp foarte popular, şi numai Croaţia TCE 7.409 7.912 6,8
eforturi şi investiţii semnificative pot conduce la dezvoltarea siturilor Serbia şi Muntenegru TCE 481 580 20,1
culturale pentru turişti. Staţiunile de schi există deja şi unele facilităţi Româniaa TF 5.595 6.600 17,9
oferă un bun potenţial pentru turismul de aventură şi drumeţiile in TCE 1.105 1.359 22,9
b
Ungaria TF 15.706 12.212 c
extra sezon. De asemenea, Bucureşti-ul nu trebuie să fie ignorat pentru
Slovacia TCE 1.387 1.401 1.0
turismul de afaceri şi conferinţe care există deja şi care, odată cu integrarea
Republica Cehă TCE 5.076 6.061 19,4
in UE, va creşte inevitabil.
Polonia TF 13.720 14.290 4,2

... oferind oportunităţi tot timpul anului Pentru România datele sunt oferite de INS (Institutul Naţional de Statistică)
a

b
Inclusiv vizitatorii de o zi
c
Corelaţii imposibile datorită caracterului diferit al datelor
România are un potenţial enorm care o poate transforma intr-o
TF: sosiri ale turiştilor străini la frontieră
destinaţie pentru tot timpul anului dacă vor fi inţelese şi maximizate TCE: sosiri ale turiştilor străini în unităţile de cazare

toate oportunităţile oferite de siturile moştenirii naturale şi culturale. Sursa: Barometrul OMT, Octombrie 2005

Turismul şi călătoriile pot fi, de asemenea, o industrie a intregii ţări,

având potenţialul de dezvoltare, antreprenorial şi de angajare la 55% din Printre competitorii săi, România a avut cea mai mare rată de creştere
populaţia care trăieşte in mediul rural in România. in sosiri in perioada 2003-2004, deşi ţara primeşte mai puţini vizitatori
decât Polonia şi Ungaria. Decalajul dintre cifrele de la graniţă şi cele
privind cazarea arată sprijinul pentru industria turistică al vizitatorilor din

14
ţările vecine, care fie stau la prieteni/rude fie nu se cazează deloc. Totuşi, Comparaţii între evoluţia sosirilor de turişti din UE, SUA şi
comparând rata de creştere a numărului vizitatorilor străini in unităţile ţările vecine, 1998-2004
de cazare cu ţările concurente, România are o rată de creştere ridicată de (‘000)

22,9% in comparaţie cu 20,1% pentru Serbia & Muntenegru, 19,4% 4.500

pentru Cehia, 6,8% pentru Croaţia şi 1% pentru Slovacia. 4.000

3.500

România are un potenţial enorm care o 3.000

2.500
poate transforma intr-o destinaţie pentru 2.000
tot timpul anului dacă vor fi inţelese şi 1.500

maximizate toate oportunităţile oferite de 1.000

500
siturile moştenirii naturale şi culturale. 0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
SUA Ţările Vecine UE
Pieţele internaţionale Sursa: OMT

Marea majoritate a sosirilor internaţionale in România provin din Europa.

Din anul 2000, aproximativ 95% din vizitatorii din fiecare an sunt de pe Durata sejururilor
continent. Din aceştia, un numar in creştere – 75% conform cifrelor din Cifrele privind durata sejurului sunt dificil de stabilit, faţă de numărul
2004 – reprezintă sosiri din cinci ţări cu care România se invecinează: mare de vizitatori străini care nu se regăsesc in registrele oficiale de cazare.
Ucraina, Moldova, Bulgaria, Ungaria şi Serbia & Muntenegru. Analiza Pentru aceia care se cazează, durata sejurului rămâne constantă in jurul
cifrelor privind cazarea arată că un mare număr din aceste sosiri nu se valorii de 2,5 zile in ultimii 5 ani. Aceasta reflectă din nou numărul
regăsesc in registrele unităţilor de cazare şi stau fie la rude sau prieteni fie vizitatorilor din ţările invecinate. Turiştii români tind să stea mai mult, 4
nu innoptează in România. Astfel, este foarte dificil să cuantifici impactul zile in medie. Aceasta oglindeşte tendinţa pentru excursii de weekend in
lor asupra economiei. afara Bucureşti-ului sau către litoral şi munţi.
Printre cele 15 ţări ale UE, cele mai mari pieţe pentru România sunt
Germania, Italia, Franţa, Austria şi Marea Britanie. În mod ingrijorător, Durata sejurului în Romania 2000-2004 pentru turiştii români
sosirile din toate cele 15 ţări din UE arată o scădere in 2004. Aceasta poate şi străini cazaţi în hoteluri şi moteluri (zile)
fi datorată in parte integrării a 10 noi ţări la UE şi stimulentelor pentru
4,5
vizitatori in aceste ţări, cum ar fi liniile aeriene cu preţuri reduse.
4
În 2004, creşterea a fost condusă de Ungaria, cu 69% creştere in
3,5
sosiri in România şi Polonia, unde cifrele au fost superioare cu 22% faţă
3
de cele din 2003.
2,5
În afară de Europa, principala piaţă internaţională a României este
2
SUA, care a arătat o creştere constantă din 2000, până la 111.000 sosiri 1,5
in 2004, dar şi că turiştii americani au inceput să fie conştienţi de faptul 1
că România este mai mult decât o destinaţie tip «Dracula»; şi Israelul, deşi 0,5
această piaţă s-a menţinut la acelaşi nivel in ultimii ani. Numărul de turişti 0
2000 2001 2002 2003 2004
din China va creşte in viitor, de vreme ce România a primit statutul de
Turiştii Români Turiştii Străini
destinaţie aprobată in iunie 2004.
Sursa: OEF

Sosiri ale vizitatorilor din 15 ţări UE în 2004 (mii)

Veniturile din turism
Luxemburg
În timp ce turismul şi călătoriile in România cresc cu o rată impresionantă,
Finlanda
Portugalia exprimată in vizitatori internaţionali, veniturile din turism ale ţării au
Irlanda
rămas in mod considerabil in urma ţărilor vecine. În 2004, România
Danemarca
Suedia a incasat venituri din turism de 505 milioane EURO – 23% din cele
Spania inregistrate in Bulgaria, aproximativ 12% din cele inregistrate in Ungaria
Belgia
Olanda şi Cehia, şi doar 7% din veniturile Croaţiei. Aceasta reflectă incă o
Grecia dată faptul că mulţi vizitatori in România nu stau peste noapte sau nu
Regatul Unit
Austria cheltuiesc cu cazarea in timp ce ei se află totuşi in ţară şi scoate in evidenţă
Franţa necesitatea ca orice plan privind turismul să continue.
Italia
Germania
0 50 100 150 200 250 300
Sursa: OMT

15
Încasările din turismul internaţional în 2004 Distribuţia sosirilor de turişti pe zone turistice în 2004
(millione euro)
Delta (1,3%)
Altele
România (11,8%)
Slovacia
Balneare
Ucrainaa (12,1%)
Pensiuni (47%)
Bulgaria Litoral
(13,4%)
Ungaria
Munte
Republica Cehă (15%)

Polonia
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Croatia
0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000 8.000
aUS$
Creşterea anuala a sosirilor in diferite destinaţii
Sursa: Barometrul OMT, Octombrie 2005 in România imparţita pe pieţe
(evolutia anuala)
Creştere Creştere
Piaţa internă procentuală numerică
Toate destinaţiile
Piaţa internă tradiţională a condus turismul şi călătoriile din România Români 5,6 225,9
şi joacă incă un rol important in acest domeniu. Totuşi, o competiţie Străini 56,8 492,5
crescută cu ţări precum Grecia şi Turcia, cu zboruri ieftine şi tarife care Balneare
România -2,2 -14,3
ademenesc românii să-şi petreacă concediul in afara ţării lor, a insemnat
Străini 76,7 19,6
că turismul intern a scăzut. Cu toate acestea, exprimat in numere reale, Litoral
el continuă să crească. România 5,2 33,0
Străini 154,9 50,8
Munte
România 7,7 51,6
Sosirile de turişti în unităţile de cazare 2000-2004, Străini 32,2 28,3
total pondere % Delta Dunării
90 România 87,6 26,2
80 Străini 260,6 12,0
Pensiuni
70
România 4,9 76,7
60
Străini 47,2 310,7
50 Alte localităţi
40 România 10,9 52,8
Străini 122,2 71,1
30
Sursa: INS
20
10

0 Transportul
2000 2001 2002 2003 2004
Majoritatea sosirilor internaţionale in România sunt cu maşina, ceea ce
Români Străini
reflectă incă o dată proporţia vizitatorilor proveniţi din ţările vecine. Pe
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism măsură ce numărul acestora creşte, se dezvoltă şi transportul rutier. Totuşi,
sosirile pe calea aerului au avut, de asemenea, o creştere semnificativă in
Destinaţii preferate ultimii 5 ani, cu o frecvenţă crescută a serviciilor programate şi unele
Turismul către toate destinaţiile a crescut in perioada 2000-2004,
chartere operând pe aeroporturile regionale cum ar fi cele din Sibiu şi
singurul sector care a arătat o scădere fiind turismul intern in staţiunile
Constanţa. Pe măsură ce România este forţată să liberalizeze industria
balneare. Acest fapt reflectă nu numai tendinţa românilor de a-şi petrecere
aviaţiei in drumul de aderare la UE, transportul aerian pare să crească in
concediul in străinătate, dar şi continuarea ruinării facilităţilor balneare.
Creşterea semnificativă a vizitatorilor străini către toate destinaţiile Sosirile de turişti străini după mijloacele de transport
reflectă in mod clar tendinţa ascendentă in sosirile internaţionale. folosite (mii)
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Creşterea semnificativă a vizitatorilor Aerian 566 655 705 689 752 704
Feroviar 586 660 476 374 347 308
străini către toate destinaţiile reflectă in Rutier 3.930 3.808 3.621 3.594 4.343 5.401
Pe apă 141 141 135 137 152 186
mod clar tendinţa ascendentă in sosirile
Sursa: Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor
internaţionale. (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră) din România

16
mod puternic in viitor. Sosirile pe calea ferată descresc aproape in aceeaşi
proporţie cu care cresc sosirile pe calea aerului, pe măsură ce călătoriile
aeriene se ieftinesc şi devin mai accesibile. Creşterea sosirilor pe mare este
rezultatul unor programe cum ar fi «Croaziere pe Dunăre» in parteneriat
cu ţările vecine.
Cazarea
Sectorul ospitalităţii din România este acum aproape in totalitate
privatizat cu majoritatea hotelurilor de pe piaţă de categorie 1 sau 2
stele. În special in Bucureşti, lipsa unor unităţi de 4 şi 5 stele arată că,
deşi gradul de ocupare este ridicat, şi preţurile sunt la fel, comparativ cu
Budapesta şi Praga. Faţă de potenţialul existent, mult sporit de apropiata
aderare la UE şi zona EURO, acest sector arată o dezvoltare rapidă in anii
următori. Tendinţa actuală este de investire in hoteluri de 3 şi 4 stele şi,
până in 2009, se aşteaptă ca Bucureşti-ul să aibă o capacitate totală de
9.000 de camere faţă de cele 6.000 cât există in prezent.
Forma de proprietate a facilităţilor de cazare în 2004
de Stat (18,7%)
Privat (81,3%)
Sursa: INS
Numărul de unităţi de cazare pe grade de confort, 2004
★ stele (1.057) neclasificate (420)
★★★★★ stele (168)
★★★★ stele (168)
Numărul de unităţi de cazare pe zone turistice în 2004
Delta Dunării 3.180
Balnear 40.849
Bucureşti şi Alte Oraşe 46.541
Litoral 116.935
Staţiuni de Munte 32.554
Alte Localităţi 35.837
Sursa: INS
Prognozele viitoare
Aşa cum este cazul pentru multe alte ţări din regiune, România este bine
plasată pentru dezvoltarea unui adevărat şi unic produs turistic. Ţara are
o experienţă trecută considerabilă in turism şi călătorii şi acum are nevoie
să fie adusă in secolul 21. Modernizarea, promovarea şi investiţiile sunt
vitale ca România să devină o destinaţie turistică internaţională de succes.
În plus, România intră intr-o etapă crucială a istoriei sale pe măsură ce se
pregăteşte să devină membră a UE.
Ca şi ţările concurente din centrul Europei care apar pe scenă,
trebuie să fie evaluată oportunitatea de către jucătorii din sectorul turism
şi călătorii de a se mişca inainte, odată cu mişcarea curentului actual şi
să capitalizeze interesul crescut in destinaţii noi, in special al acelora care
percep destinaţia sigură din punctul de vedere al terorismului. Totuşi,
România deja a rămas in urma vecinei ei mai mici, Bulgaria, şi este
nevoie de o nouă direcţie şi angajament de investiţii pentru a asigura că
potenţialul pentru turism şi călătorii nu este impiedicat de o planificare
proastă şi o lipsă de sprijin privind infrastructura. Ţinând cont de aceste
lucruri, resursele considerabile naturale şi cultural istorice ale României
situează ţara intr-o poziţie fruntaşă privind dezvoltarea turismului.

★★★ stele (584)

★★ stele (1.661)

Aşa cum este cazul pentru multe alte ţări

Sursa: INS din regiune, România este bine plasată
Proiecte actuale: pentru dezvoltarea unui adevărat şi unic
• Hotel Rembrandt – 15 camere
• Golden Tulip Inn – 80 camere
produs turistic. Ţara are o experienţă
• Ibis Parlament – 150 camere trecută considerabilă in turism şi călătorii
• Confort Colentina Hotel – 180 camere
şi acum are nevoie să fie adusă in secolul
• Phenicia Hotel – 340 camere şi 28 apartamente
• Group Millienium – 80 camere 21. Modernizarea, promovarea şi investiţiile
Deşi există planuri pentru hoteluri marca “Q”, există in general sunt vitale ca România să devină o destinaţie
puţină standardizare a structurilor de cazare indiferent dacă este vorba
de hoteluri, moteluri, bed & breakfast, campinguri sau staţiuni şi
turistică internaţională de succes.
concentrarea unităţilor reflectă produsele turistice tradiţionale româneşti
– şi anume litoralul pentru concedii şi Munţii Carpaţi pentru schi.

17
CONTUL SATELIT IN
TURISM ŞI CĂLĂTORII
SISTEMUL CONTULUI SATELIT IN TURISM
ACEST RAPORT URMEAZĂ CONCEPTUL DE EVIDENŢĂ PRIVIND CONTUL
SATELIT DEFINIT IN CONTUL SATELIT IN TURISM: CADRUL METODOLOGIC
RECOMANDAT (CST:CMR), ŞI REALIZAT SUB PATRONAJUL ORGANIZAŢIEI
MONDIALE A TURISMULUI.
In ultimele trei decenii, ţările şi-au evaluat impactul economic al Turismului şi Călătoriilor printr-o gamă de
măsuri utilizând o varietate de definiţii şi metodologii. Asemenea abordări au impiedicat existenţa unor comparaţii
semnificative intre naţiuni. Chiar pentru aceeiaşi naţiune in perioade diferite de timp ele au fost zădărnicite şi guvernul
incearcă să tragă concluzii valabile despre natura şi cursul cererii de Turism şi Călătorii in economiile naţionale. Acest
regim a eclipsat rolul pozitiv şi substanţial pe care il joacă industria in economiile naţionale şi a dăunat pentru afaceri
şi guvernul incearcă să optimizeze politici şi programe economice.
Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC) a recunoscut lipsa de informaţii a Turismului şi
Călătoriilor de la infiinţarea sa in 1990 şi a publicat primele estimări detaliate a impactului economic al turismului
mondial in acelaşi an. De atunci WTTC a muncit pentru imbunătăţirea metodologiilor sale şi pentru incurajarea
ţărilor ca să-şi sporească măsurarea şi inţelegerea impactului turismului in economiile lor naţionale. In plus, in spiritual
unirii forţelor pentru sporirea inţelegerii globală a rolului Turismului şi Călătoriilor in economiile naţionale. WTTC
a sprijinit puternic programele Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT) să imbunătăţească statisticile de turism
din lumea intreagă.

STUDIUL WTTC
WTTC şi partenerii săi economici şi de cercetare – Oxford Economic Forecasting, (OEF), din 1999, şi Global Insight
(cunoscut anterior ca as DRI•WEFA), din perioada 1990-1999 – a realizat şi publicat studii despre contribuţia
economică a Turismului şi Călătoriilor la economiile regionale şi naţionale. Incepând cu 1990, echipa de cercetare a
WTTC a lucrat pentru a realiza modele practice şi reale globale pentru a ilustra contribuţia economică a Turismului
şi Călătoriilor bazată pe nevoile liderilor sectorului privat, factorilor de decizie din sectorul public, şi cercetărilor
industriei şi pentru interpretarea sistemului de conturi naţionale. Cercetarea este acum in mod ferm inclusă in
standardele internaţionale de conturi satelit care a fost realizată de OMT, OECD şi EUROSTAT şi aprobată de
Comisia Naşiunilor Unite pentru Statistică in anul 2000. Ea a fost lansată la Conferinţa privind Contul Satelit in
Turism desfăşurată la Vancouver in luna mai 2001 si publicată cu denumirea CONTUL SATELIT IN TURISM:
CADRUL METODOLOGIC RECOMANDAT (CST:CMR) in 2001. Din 1999 cercetarea WTTC şi+a asumat
cadrul schematic al standardului aprobat de Naţiunile Unite cu un număr de anexe discreţionare, şi care imbină cele
mai sofisticate modele economice şi prognoze disponibile cu cele mai actuale informaţii publice disponibile care să
producă o implementare cuprinzătoare a contului satelit in sectorul Turism şi Călătorii. Studiul privind simularea unui
Cont Satelit in Turism pentru România este produsul eforturilor asumate de Autoritatea Naţională pentru Turism
in România, lucrând in cooperare cu Institutul Naţional de Cercetare şi Deyvoltare in Turism. In realizarea acestei
lucrări, OEF a urmărit in mare măsură metodologia WTTC pentru a realiza un cont satelit in turism ca un instrument
operaţional şi a lucrat indeaproape cu Autoritatea Naţională pentru Turism şi cu comisia ei de coordonare pentru a
analiza sarcinile, modelele şi rezultatele produse prin acest exerciţiu.

18
ABORDAREA WTTC PENTRU SISTEMUL CONTULUI SATELIT IN TURISM
WTTC s-a străduit să realizeze cel mai cuprinzător
cont satelit in turism cu condiţia ca să acesta să fie in
cadrul metodologic recomandat al contului satelit – prin
realizarea unui concept strict al industriei de turism
şi călătorii şi a unui concept mai lărgit al economiei
turismului şi călătoriilor. WTTC pledează pentru
implementarea deplină a contului satelit in turism aşa
cum a fost el definit in cadrul metodologic recomandat
al contului satelit pentru realizarea celui mai inalt nivel
de beneficii pentru industrie şi guvern. Acestea includ:
■ o abundenţă de clienţi şi informaţii despre clienţi
privind achiziţiile legate de turism (inainte, in timpul
şi după terminarea sejururului - indiferent că este
intern sau internaţional, importat sau exportat – cât şi
serviciile, de durată sau temporare) care n-au mai fost
identificate până acum
■ documentare cuprinzătoare şi analiza deplină a
lanţului serviciilor produselor turistice şi capacitatea
guvernului de a asigura servicii de calitate şi la timp
pentru vizitatori
■ legăturile intre sectorul turism şi călătorii şi alte
sectoare ale economiei cum ar fi agricultura şi industria
prelucrătoare pentru ilustrarea fluxului cheltuielii
■ perspectiva completa pentru lucrările publice de care
beneficiază vizitatorii şi firmele de turism şi călătorii
pentru sprijinirea planurilor şi priorităţilor sectorului
public pentru creştere
■ oportunităţi axate pe producţia internă, cât şi
stimulente din partea sectorului public pentru a
sprijini creşterea afacerilor ceea ce va uşura pproblema
balanţei comerciale
■ informaţii colaterale privind cererea şi oferta privind
angajarea care permite planificarea şi dezvoltarea
resurselor umane.
WTTC a lucrat pentru realizarea unui cont satelit in
turism cuprinzător - nu pentru că doreşte să exagereze
mărimea impactului turismului şi călătoriilor, ci pentru că
este crucială informaţia care pot fi adunate din practica
industriei şi guvernului pentru crearea unor decizii de afaceri
şi politici bine documentată şi inteligentă. WTTC crede că
istoria va confirma implementarea sa de pionierat privind
stimularea contului satelit in turism ca unul dintre cele
mai importante puncte de cotitură pentru recunoaşterea
economică mult aşteptată a sectorului turism şi călătorii.
In studiul WTTC nici o ţară nu primeşte vreo favoare sau
un tratament special. WTTC utilizează surse de informaţii
internaţionale disponibile şi acelaşi domeniu de cont
satelit in turism pentru toate ţările cât şi aceleaşi premize
fundamentale de sisteme şi modele. Studiul privind contul
satelit in turism al WTTC utilizează un cadru consecvent
intern şi universal de modelare şi generează rezultate şi
prognoze pentru 175 de ţări din toată lumea. Detalii
despre metodologia folosită de WTTC/OEF in studiul ei
privind contul satelit in turism sunt disponibile pe pagina
de Internet a WTTC (www.wttc.org).

ROMÂNIA Produsul Intern Brut în Economia şi

Ocuparea în Economia şi Industria Turismului
Industria Turismului şi a Călătoriilor
şi a Călătoriilor (mii Locuri de Muncă)
(milioane USD Preturi Constante Anul 2000)
Economia Industria 2.500 Economia Industria
500

400 2.000

ECONOMIA TURISMULUI ŞI CĂLĂTORIILOR: 1.500

300
Impactul direct şi indirect al activităţilor
vizitatorilor, investiţiei de capital, exporturi
şi servicii guvernamentale 1.000
200

100 500
INDUSTRIA TURISMULUI ŞI CĂLĂTORIILOR:
Impactul direct al activităţii vizitatorilor
0 (transport, cazare, mâncare şi băutură, 0
recreere, agrement şi servicii legate
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006
de călătorii)

19
SIT STRUCTURA ŞI
CONCEPTELE
Conturile Cererii Colaterale
Mld RON

TURISMUL ŞI CĂLĂTORIILE PERSONALE 10,4

In mod oficial cunoscut mai mult prin Consumul personal de
turism şi călătorii, această categorie include toate cheltuielile
personale privind serviciile de turism şi călătorii pentru economia
rezidenţilor (cazare, transport, agrement, mese, servicii financiare,
etc) şi bunurile (de lungă durată sau temporare) folosite pentru
activităţile de turism şi călătorii. Cheltuielile pot avea loc atât
inainte, in timpul sau la terminarea sejurului. Cheltuielile acoperă
tot spectrul turismului şi călătoriilor, intern şi extern.

CĂLĂTORIILE DE AFACERI 1,5

In mod oficial cunoscut mai mult prin Consumul Indirect in
CONSUMUL
Turism şi Călătorii sau mai simplu călătorii de afaceri, această TURISMULUI ŞI
categorie de cheltuieli ale guvernului si industriei include
cheltuieli privind bunurile şi serviciile (transport, cazare, mese,
CĂLĂTORIILOR
agrement, etc) pentru scopurile de afaceri ale angajaţilor.
Cheltuielile totale din turism şi călătorii
efectuate de către vizitatori (bunuri
CHELTUIELI GUVERNAMENTALE INDIVIDUALE 0,1 şi servicii) in economia locală
In mod oficial cunoscută ca servicii individuale, această categorie
include cheltuieli (transferuri şi subvenţii) efectuate de agenţiile
guvernamentale pentru furnizarea serviciilor de turism şi călătorii
pentru vizitatori, cum ar fi cele culturale (ex. muzee de artă), de
recreere (ex. parcurile naţionale) sau verificările (ex. imigraţia şi
vama).

EXPORTURILE (NON-VIZITATORI) 3,2

Cheltuielile vizitatorilor pe bunuri şi servicii in cadrul economiei. 15,3

CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE COLECTIVE 0,8

In mod oficial cunoscută ca servicii colective, această categorie
include cheltuieli de exploatare efectuate de agenţiile
guvernamentale pe servicii asociate cu turismul şi călătoriile, dar
nelegate in mod direct de nici un vizitator individual, in schimb
aceste cheltuieli sunt in general făcute din partea “comunităţii
largi”, cum sunt promovarea turismului, administraţia aviaţiei,
serviciile de securitate şi serviciile de salubritatea in zona
staţiunilor, etc. CONSUMUL
TURISMULUI ŞI
INVESTIŢIA DE CAPITAL 5,3 CĂLĂTORIILOR
In mod oficial cunoscută ca Formare de capital, această categorie
include cheltuielile directe ale furnizorilor serviciilor industriei Cheltuielile totale din turism şi călătorii
de turism şi călătorii şi serviciile guvernamentale de a asigura efectuate de către vizitatori (bunuri
facilităţi, echipament şi infrastructură pentru vizitatori.
şi servicii) in economia locală

EXPORTURILE (NON-VIZITATORI) 3,3

Bunurile de consum (ca imbrăcăminte, electronice sau benzină)
exportate pentru vânzarea finală către vizitatori sau Bunurile de
capital (cum sunt navele de croazieră sau avioanele) exportate 24,6
pentru utilizarea de către furnizorii industriei turismului şi
călătoriilor.

20
Contul Satelit in Turism se bazează pe conceptul de “cerere colaterală” al activităţii economice, din cauză ca industria nu produce sau nu furnizează
produse sau servicii omogene la fel ca industriile tradiţionale (agricultură, electronică, metalurgică, etc). In schimb, turismul şi călătoriile este o
activitate definită prin insumarea mai multor produse (de lungă durată sau temporare) şi servicii (transport, cazare, mâncare şi băutură, agrement,
servicii guvernamentale, etc) care sunt furnizate vizitatorilor. Există două cereri de bază insumate (consumul de turism şi călătorii şi cererea totală)
şi prin folosirea medelului intrare-ieşire separat (săgeţile albastră şi verde) la acestea două insumate, Contul Satelit este capabil să producă două
totaluri diferite şi complementare ale ofertei de turism şi călătorii: Industria de turism şi călătorii şi economia turismului şi călătoriilor. Fostele
inregistrări definite explicit prin contributia productiei colaterale a “industriei” (ex. numai impactul direct), sau compararea cu alte industrii, in
timp ce inregistrările ulterioare ale impactului “economiei lărgite,” directe şi indirecte ale turismului şi călătoriilor.

Conturile Ofertei Colaterale

Mld RON

6,2 PIB-UL INDUSTRIEI TURISM ŞI CĂLĂTORII (DIRECT)

‘000s din locuri de muncă 265,2
PIB-ul direct (cunoscut şi ca valoarea adăugată) şi Angajarea
asociată cu Consumul Turismului şi Călătoriilor. Aceasta este
defintă in mod explicit contribuţia la oferta colaterală a industriei
de turismşi călătorii care poate fi comparată de la egal la egal cu
contribuţia şi PIB-ul altor industrii din economie. Intreprinderile
din această categorie includ furnizori de turism şi călătorii cum ar
fi lii aeriene, hoteluri, firme de inchiriere automobile, etc.

3,6 PIB-UL INDUSTRIEI TURISM ŞI CĂLĂTORII (INDIRECT)

OFERTA INDUSTRIEI
PIB-ul indirect asociat cu consumul din turism şi călătorii. Acestea
TURISMULUI ŞI sunt considerate in amontele economiei locale care provin
CĂLĂTORIILOR de la furnizori la industria tradiţională de turism şi călătorii.
Intreprinderile din această categorie includ firmele de distribuţie
Oferta totală din industria carburanţi, spălătorii, firme de contabilitate, etc.

turismului şi călătoriilor
5,5 IMPORTURILE DIN INDUSTRIA DE TURISM ŞI CĂLĂTORII
Valoarea bunurilor importate direct şi indirect de intreprinderile
din industria de Turism şi Călătorii.

15,3

15,5 PIB-UL ECONOMIEI DIN TURISM ŞI CĂLĂTORII

(DIRECT ŞI INDIRECT)
‘000s locuri de muncă 485,0 PIB-ul directşi indirect (cunoscut şi ca valoarea adăugată) şi
angajarea asociate cu Cererea din Turism şi Călătorii. Aceasta este
cea mai largă contorizare a contribuţiei turismului şi călătoriilor la
economia locală. Intreprinderile din această categorie includ pe
acelea descrise mai sus cât şi cele prelucrătoare, de construcţii,
guvern, etc care sunt asociate cu Investiţia de Capital, Serviciile
guvernamentale şi exporturile.
OFERTA ECONOMIEI
TURISMULUI ŞI IMPORTURILE DIN ECONOMIA TURISMULUI
9,1
CĂLĂTORIILOR ŞI CĂLĂTORIILOR
Valoarea bunurilor importate directe şi indirecte de
Oferta totală din economia intreprinderile din economia turismului şi călătoriilor.
sectorului turism şi călătorii

24,6

21
IMPACTUL ECONOMIC AL
SECTORULUI TURISTIC ŞI
CĂLĂTORII
TURISMUL ŞI CĂLĂTORIILE, CUPRINZÂND TRANSPORTUL, CAZAREA,
MASA, RECREEREA (DISTRACŢIA) ŞI SERVICIILE PENTRU VIZITATORI, ESTE
UNA DINTRE CELE MAI MARI PRIORITĂŢI MONDIALE ALE INDUSTRIILOR
ŞI ANGAJATORILOR
Pe plan global, în 2006, este aşteptat să fie anunţată o activitate economică
de 6,5 trilioane USD (total cerere) fiind prognozată să crească până la 12,1
trilioane USD până în 2016.
Cererea din domeniul turismului şi călătorii în Uniunea Europeană
este aşteptată să atingă 2,1 trilioane USD în 2006, crescând până la 3,5
trilioane USD în 2016.
In România, în 2006, turismul şi călătoriile se aşteaptă să anunţe o
activitate economică de 24,6 miliarde RON (7,1 miliarde USD), total
cerere, crescând până la 86,3 miliarde RON (14,1 miliarde USD) în
2016.
In 2006, industria de turism şi călătorii ar trebui să contribuie cu un
procent de 3,6% la Produsul Intern Brut (PIB) pe plan mondial, şi
economia mai largă (cuprinzatoare) de turism şi călătorii este aşteptată să
reprezinte 10,3%.
In Uniunea Europeană, industria de turism şi călătorii este aşteptată să
anunţe o contribuţie la Produsul Intern Brut de 3,9% în 2006, în timp ce
contribuţia economică a turismului şi călătoriilor va fi de 10,9%.
Industria de turism şi călătorii din România se aşteaptă să contribuie
cu un procent de 1,9% la Produsul Intern Brut in 2006 (6,2 miliarde
RON sau 1,8 miliarde USD), crescând în termeni de referinţă până la
20,7 miliarde RON sau 3,4 miliarde USD (2,4% din Produsul Intern
Brut) până în 2016. Între timp, contribuţia sectorului economic turism
şi călătorii (ca procent din total PIB) ar trebui să crească de la 4,8% (15,5
miliarde RON sau 4,5 miliarde USD) până la 5,8% (48,4 miliarde RON
sau 7,9 miliarde USD) în aceeaşi perioadă.
Turismul şi călătoriile reprezintă o activitate cu o rată de creştere înaltă,
care este prevazută să-şi dezvolte activitatea economică totală cu un
procent de 4,2% pe an, pe plan mondial, în termeni reali, în urmatorii
10 ani.
Pentru România, activitatea de turism şi călătorii este asteptată să crească
cu 7,9% pe an în termeni reali, în perioada 2007-2016.
Turismul şi călătoriile reprezintă o intensivă resursă umană, creând locuri
de muncă de calitate acoperind întreg spectrul de angajare. In 2006,
unul din 11,5 locuri de muncă va fi generat de economia turismului
şi călătoriilor. Economia turismului şi călătoriilor reprezintă 8,7% din
angajarea globală. Astăzi există 76,7 milioane locuri de muncă în industria
de turism şi călătorii şi 234,3 milioane de locuri de muncă în economia
turismului şi călătoriilor şi acestea sunt prevazute să crească până la 89,5
milioane şi respectiv 279,3 milioane până in 2016.
Industria de turism şi călătorii din Uniunea Europeană se aşteaptă să
genereze 8,6 milioane locuri de muncă în 2006 (4,2% din total angajare),
22
în timp ce mai larga economie a turismului şi călătoriilor va reprezenta
23,8 milioane de locuri de muncă (11,8%).
Angajarea în economia turismului şi călătoriilor din România este estimată
la 485.000 locuri de muncă în 2006 – 5,8% din total angajare, sau unul
din 17,4 locuri de muncă. Până în 2016 acestea trebuie să crească până
la 570.000 locuri de muncă – 6,9% din total angajare sau unul din 14,4
locuri de muncă. Cele 250.000 locuri de muncă actuale (în 2006) din
industria de turism şi călătorii reprezintă 3,1% din total angajare şi sunt
prevazute la un total de 315.000 sau 3,8% din total, până in 2016.
Turismul şi călătoriile reprezintă un exportator principal, cu vizitatori care
injectează valuta străină direct în economie. Exporturile sectorului turism
şi călătorii din UE se asteaptă să reprezinte 13% din totalul exporturilor
din 2006.
In România, exporturile constituie o foarte mare parte a sectorului turism
şi călătorii la formarea PIB-ului. Din totalul exporturilor româneşti,
sectorul turism şi călătorii se asteaptă să genereze 5,2% (6,4 miliarde RON
sau 1,9 miliarde USD) în 2006, crescând la 28,8 miliarde RON sau 4,7
miliarde USD (4,6% din total) până in 2016.
Sectorul turism şi ăaăatorii este un catalizator pentru construcţii şi
industria prelucrătoare. In 2006, sectorul public şi privat impreuna se
asteaptă să cheltuiască în lumea întreagă 1 trilion USD pe noi investiţii
de capital în sectorul turism şi călătorii – 9,3% din totalul investiţiei-
crescând la 2,1 trilioane USD, sau 9,6% din total, în 2016.
In UE, investiţia de capital în sectorul turism şi călătorii este prevazută la
un total de 241,4 miliarde USD în 2006, sau 8,6% din totalul investiţiei
regionale de capital.
Investiţia de capital în sectorul turism şi călătorii din România este
estimată la 5,3 miliarde RON – 1,5 miliarde USD sau 7,2% din total
investiţie în 2006. Până în 2016, acesta ar trebui să atingă 15,8 miliarde
RON – 2,6 miliarde USD sau 7,5% din total.
Sectorul turism şi călătorii este atât un generator, cât şi un primitor
de fonduri guvernamentale. Pe plan global, în 2006, sectorul turism şi
călătorii se asteaptă să adune 300,2 miliarde USD, sau 3,8%, din totalul
cheltuielilor guvernamentale. Până în 2016, cheltuielile guvernamentale
pe sectorul turism şi călătorii ar trebui să crească la 480,9 miliarde USD
– 4% din totalul cheltuielilor guvernamentale.
Cheltuielile curente guvernamentale în sectorul turism şi călătorii din
România în 2006 sunt prevazute la un total de 0,9 miliarde RON (263
milioane USD) – sau 4,3% din totalul cheltuielilor guvernamentale. In
2016, aceste cheltuieli sunt prevazute să crească la 1,8 miliarde RON (290
milioane USD), sau 4,5% din total cheltuieli guvernamentale.
 ESTIMĂRI ŞI PREVIZIUNI PENTRU ROMÂNIA
2006 2016
miliarde RON % din Tot Creştere1 miliarde RON % din Tot Creştere2
Turism şi Călătorii în Scop Personal 10,4 3,9 7,6 35,9 5,2 7,7
Călătorii de Afaceri 1,5 --- 4,6 4,1 --- 4,9
Cheltuieli Guvernamentale 0,9 4,3 2,3 1,8 4,5 1,7
Investiţiile de Capital 5,3 7,2 6,7 15,8 7,5 6,2
Exporturile Vizitatorilor 3,2 2,5 22,4 11,6 1,8 8,5
Alte Exporturi 3,3 2,6 11,1 17,2 2,7 12,4
Cererea pt. Turism şi Călătorii 24,6 --- 9,2 86,3 --- 7,9
PIB Industria Turistică şi a Călătoriilor 6,2 1,9 9,4 20,7 2,5 7,4
PIB Economia Turismului şi a Călătoriilor 15,5 4,8 8,9 48,4 5,8 6,7
Ocuparea în Industria Turismului şi a Călătoriilor 265,2 3,1 2,8 314,7 3,8 1,7
Ouparea în Economia Turismului şi a Călătoriilor 485,0 5,8 3,5 569,5 6,9 1,6

2006 Creştere Reală Ajustată în Funcţie de Inflaţie (%); 22007-2016 Creştere Reală Ajustată în Funcţie de Inflaţie (%); Mii Locuri de Muncă
1

ESTIMĂRI ŞI PREVIZIUNI PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ

2006 2016
miliarde USD % din Tot Creştere1 miliarde USD % din Tot Creştere2
Turism şi Călătorii în Scop Personal 910,3 11,3 3,0 1.344,9 11,8 2,5
Călătorii de Afaceri 219,0 --- 4,8 326,8 --- 2,5
Cheltuieli Guvernamentale 92,1 3,2 0,8 127,1 3,2 1,7
Investiţiile de Capital 241,4 8,6 2,2 441,9 9,3 4,2
Exporturile Vizitatorilor 364,5 6,9 5,8 650,9 6,7 4,3
Alte Exporturi 321,9 6,1 5,0 637,2 6,6 5,5
Cererea pt. Turism şi Călătorii 2.149,4 --- 3,8 3.529,0 --- 3,5
PIB Industria Turistică şi a Călătoriilor 544,5 3,9 4,2 811,7 4,1 2,4
PIB Economia Turismului şi a Călătoriilor 1.513,1 10,9 4,5 2.404,0 12,0 3,1
Ocuparea în Industria Turismului şi a Călătoriilor 8.605,6 4,2 3,3 9.511,6 4,5 1,0
Ouparea în Economia Turismului şi a Călătoriilor 23.820,3 11,8 3,3 27.646,0 13,0 1,5

2006 Creştere Reala Ajustată în Funcţie de Inflaţie (%); 22007-2016 Creştere Reală Ajustată în Funcţie de Inflaţie (%); Mii Locuri de Muncă
1

ESTIMĂRI ŞI PREVIZIUNI LA NIVEL MONDIAL

20061 20162
Miliarde USD % din Tot Creştere1 Miliarde USD % din Tot Creştere2
Turism şi Călătorii în Scop Personal 2.845 9,5 3,7 4.916 9,8 3,4
Călătorii de Afaceri 672 --- 5,9 1.190 --- 3,6
Cheltuieli Guvernamentale 300 3,8 2,2 481 4,0 2,6
Investiţiile de Capital 1.011 9,3 4,9 2.060 9,6 4,6
Exporturile Vizitatorilor 896 6,4 6,5 1.754 5,5 4,9
Alte Exporturi 750 5,4 5,0 1.715 5,4 6,5
Cererea pt. Turism şi Călătorii 6.477 --- 4,6 12.119 --- 4,2
PIB Industria Turistică şi a Călătoriilor 1.754 3,6 4,4 2.969 3,6 3,2
PIB Economia Turismului şi a Călătoriilor 4.964 10,3 4,8 8.972 10,9 3,7
Ocuparea în Industria Turismului şi a Călătoriilor 76.728,7 2,8 3,4 89.484,5 2,9 1,6
Ouparea în Economia Turismului şi a Călătoriilor 234.304,5 8,7 4,4 279.346,7 9,0 1,8

2006 Creştere Reala Ajustată în Funcţie de Inflaţie (%); 22007-2016 Creştere Reală Ajustată în Funcţie de Inflaţie (%); Mii Locuri de Muncă
1

23
CEREREA TOTALĂ
SE AŞTEAPTĂ CA SECTORUL DE TURISM ŞI CĂLĂTORII DIN ROMANIA
SĂ PRODUCĂ 24,6 MILIARDE RON (7,1 MILIARDE USD) DIN CEREREA
TOTALĂ IN 2006, INCLUSIV:
■ 10.4 miliarde RON (3 miliarde USD) din consumul personal
pentru turism şi călătorii al rezidenţilor din România (3,9%
din consumul personal total);
■ 1,5 miliarde RON (445 miliarde USD) din călătoriile
de afaceri şi guvernamentale ale companiilor rezidente şi
angajaţii guvernamentali;
■ 913 milioane RON (263 milioane USD) din cheltuielile
guvernamentale, sau 4,3% din totalul cheltuielilor
guvernamentale din România, pentru furnizarea de servicii
individuale şi colective la industria de turism şi călătorii a ţării
şi vizitatorilor ei;
■ 5,3 miliarde RON (1,5 miliarde USD) investiţii de capital,
sau 7,2% din investiţia totală de capital în România în
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ facilităţi de turism şi călătorii personale, publice şi comerciale,
Cererea Totală Pentru Turism şi Călătorii Cererea Totală Pentru Turism şi Călătorii echipament şi infrastructură ale rezidenţilor, companiilor de
(în 2006 Estimari, miliarde RON ) (în 2006 Estimări, miliarde USD)
Turism şi Calatonii Personale (910,3)
turism şi călătorii şi ale agenţiilor guvernamentale ;
Turism şi Calatonii Personale (10,4)
Alte Exporturi (321,9) ■ 3,2 miliarde RON (915 miliarde USD) din exporturile
Alte Exporturi (3,3) Exportunile Vizitatorilor (364,5)
Exportunile Vizitatorilor (3,2) vizitatorilor generate din pieţele internaţionale, sau 2,5% din
totalul exporturilor româneşti; şi
■ 3 miliarde RON (941 milioane USD) din exporturile
comerţului cu mărfuri sau 2,6% din total exporturi.
Această clasificare a cererii arată că turismul şi călătoriile
Investii de Capital (241,4)
personale reprezintă aproape 50% din economia sectorului de
Investii de Capital (5,3)
Cheltunieli Guvemamentale (0,9)
Călătorii de Afaceri (1,5)
Cheltunieli Guvemamentale (92,1)
Călătorii de Afaceri (219,0)
turism şi călătorii a ţării. Faţă de cât de important este deja sectorul
turism şi călătorii, acesta trebuie să fie considerat ca prioritate
înaltă de către guvern, astfel încât să asigure o creştere durabilă
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
Cererea Totală Pentru Turism şi Călătorii Cererea Totală Pentru Turism şi Călătorii în viitor.
(milioane USD Preţuri Constante Anul 2000) (milioane USD Preţuri Constante Anul 2000) In ultimii 15 ani (1990-2005), activitatea din sectorul de
4.000
1.500
turism şi călătorii din România a cunoscut o succesiune de ani
buni şi ani slabi(mai puţin buni), urmaţi de o performanţă mai
1.400
3.500
constantă (începând cu 1999), totul în timpul perioadei de
1.300 tranziţie economică. Dar creşterea activităţii sectorului de turism
3.000

1.200
şi călătorii a depăşit 44% din 1998. Aceasta se compară cu 41%
2.500 creştere cumulata în aceeaşi perioadă pentru Uniunea Europeană,
1.100
şi cu 57% pentru întreaga lume. România priveşte acum echilibrat
2.000
1.000 pentru o perioadă de creştere sănătoasă exprimată în cerere de
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006
turism şi călătorii, în special pe termen mediu.
In 2006, turismul şi călătoriile din România se aşteaptă să
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ crească cu 9,2% în total. Pe termen mai lung – ex. până în 2016 –
Cererea Totală Pentru Turism şi Călătorii Cererea Totală Pentru Turism şi Călătorii
(Creştere Reală Cumulată , %) (Creştere Reală Cumulată, %)
cererea de turism şi călătorii din România este prevazută a atinge o
medie de 7,9% pe an. Aceasta ar putea să depăşească uşor creşterea
300 300
mondială planificată, care este de 4,2% pe an, cât şi 3,5% pe an,
250 250 creşterea medie anuală prognozată pentru Uniunea Europeană.
200 200 WTTC / OEF aşteaptă o creştere puternică a turismului şi
150 150 călătoriilor personale şi exporturile vizitatorilor (7,7% si respectiv
100 100
8,5% pe an) pentru viitorul previzibil, asigurând suportul necesar
50
pentru călătoriile de afaceri şi cheltuielile guvernamentale – care
50
se aşteaptă să arate o creştere similară, consistentă, deşi uşor mai
0 0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 1990 1995 2000 2005 2010 2015 înceată.

24
ANGAJAREA
INDUSTRIA DE TURISM ŞI CĂLĂTORII DIN ROMÂNIA SE ASTEAPTĂ SĂ
GENEREZE 265.000 LOCURI DE MUNCĂ DIRECTE ÎN 2006.

Un total de 485.000 locuri de muncă (directe şi indirecte) se

asteaptă să fie generate peste un spectru mai larg al economiei
sectorului de turism şi călătorii, cuprinzând
■ Angajarea firmelor de călătorii
■ Angajarea agenţiilor guvernamentale, şi
■ Angajarea firmelor ofertante
Prima categorie reprezintă locurile de muncă din industria
de turism şi călătorii, în timp ce toate cele 3 categorii, împreună
reprezintă locurile de muncă din sectorul economiei turismului şi
călătoriilor. Locurile de muncă din industria de turism şi călătorii
din România, care este prevazută la un total de 265.000 în 2006,
reprezentând 3,1% din forţa de muncş a ţării. Până în 2016,
angajarea din industria de turism şi călătorii este prevazută să
crească cu 49.000 locuri de muncă la 3,8% din total angajare în ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
România. Ocuparea în Economia şi Industria Turismului şi Ocuparea în Economia şi Industria Turismului şi
Călătoriilor (mii Locuri de Muncă) a Călătoriilor (milioane Locuri de Muncă)
Cele 485.000 locuri de muncă din economia turismului şi
călătoriilor din România, ţn 2006 reprezintş 5,8% din totalul 500 Economia Industria 25 Economia Industria

forţei de muncă. Până în 2016, angajarea din sectorul economic al 400 20

turismului şi călătoriilor este asteptat să crească cu 85.000 de locuri

300 15
de muncă în România, ajungând la 6,9% din total angajare.
In ultimii 10 ani, angajarea din sectorul de turism şi călătorii 200 10

din România a lucrat din greu să recupereze locurile de muncă 5

100
pierdute în tranziţia economică. În 2006, datorită cresterii
0
puternice de vizitatori asteptată în exporturile sectorului turism şi 0
2001 2002 2003 2004 2005 2006
2001 2002 2003 2004 2005 2006
călătorii, perspectiva angajarii pentru sectorul de turism şi călătorii
este foarte pozitivă, cu câştiguri în angajare aşteptate să depaşească
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
16.000 locuri de muncă. Ocuparea în Economia Turismului şi Ocuparea în Economia Turismului şi
Presupunând că aceasta creştere în economie rămâne pozitivă a Călătoriilor (Creştere Reală Cumulată, %) a Călătoriilor (Creştere Reală Cumulată, %)

şi exporturile de vizitatori vor creşte în urmatorii câţiva ani, există 300 300

un potenţial puternic în urmatoara decadă de a crea 8500 noi 250 250

locuri de muncă pe an. Aceasta ar putea însemna că numărul total 200 200
de locuri de muncă în sectorul turism şi călătorii ar putea să crească
150 150
cu chiar peste 1,6% pe an, între 2007 şi 2016.
100 100
Graficul următor scoate în evidenţă câteva puncte de interes.
50 50
În primul rând, creşterea angajării din sectorul turism şi călătorii
din România a fost, în cea mai mare parte pozitiv, pentru ultimii 0 0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 1990 1995 2000 2005 2010 2015
câţiva ani şi se asteaptă ca aceasta tendinţă să continue.
In al doilea rând, dacă angajarea din sectorul turism şi călătorii
din România, ca procent din totalul angajărilor, este comparată cu CLASAMENT WTTC CLASAMENT WTTC
Ocuparea din Economia Turismului şi a Ocuparea din Economia Turismului şi a
părţile respective de vecinătăţi şi destinaţii competitive, România Călătoriilor (2006, % din Ocuparea Totală) Călătoriilor (Rată Reală de Creştere pe 10 Ani, %)
coboară spre clasarea pe locul (poziţia) 142. În mod similar, 27 Croaţia .....................................................23,1 7 Muntenegru ............................................ 4,7
dezamăgitor este faptul că ea se clasează încă nefavorabil – pe 41 Slovenia ..................................................16,9 9 Croaţia ....................................................... 4,7

poziţia 119 – well at printre cele 174 de ţări din lista celor a căror 42 Muntenegru ..........................................16,8 117 Bosnia şi Herţegovina ......................... 1,6

performanţă de creştere viitoare este evaluată de către WTTC/ 44 Grecia ......................................................15,9 119 România ................................................... 1,6

OEF. 55 Bulgaria ...................................................13,6 127 Grecia ........................................................ 1,5

59 Republica Cehă ....................................12,6 148 Republica Cehă ...................................... 1,0

87 Bosnia şi Herţegovina ......................... 9,5 157 Slovenia .................................................... 0,5

95 Ungaria ..................................................... 8,6 160 Polonia ...................................................... 0,5

97 Polonia ...................................................... 8,5 165 Ungaria ..................................................... 0,3

142 România ................................................... 5,8 172 Bulgaria ....................................................-0,7

25
PRODUSUL INTERN
BRUT
SE AŞTEAPTĂ CA INDUSTRIA DE TURISM ŞI CĂLĂTORII DIN ROMÂNIA SĂ
PRODUCĂ ÎN MOD DIRECT, ÎN 2006, 6,2 MILIARDE RON (1,8 MILIARDE
USD) SAU 1,9% DIN TOTAL PIB.

Sectorul economic mai larg al segmentului de turism şi călătorii

(direct şi indirect) este prognozat să contribuie cu 15,5 miliarde
RON (4,5 miliarde USD) sau 4,8% din total PIB. Aşteptările
pe termen lung pentru creşterea PIB-ului sectorului de turism şi
călătorii sunt pozitive, depăşind 6,7% creştere reală anuală până
in 2016. În aceeaşi perioadă se prevede ca PIB-ul economiei din
sectorul turism şi călătorii să câştige un punct procentual intreg
astfel incât să ajungă la 5,8% din total sau 48,4 miliarde RON
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
(7,9 miliarde USD).
PIB în Economia şi Industria PIB în Economia şi Industria Rezultatele şi prognozele sectorului turism şi călătorii
Turismului şi a Călătoriilor Urismului şi a Călătoriilor
(milioane USD Preţuri Constante Anul 2000) (miliarde USD Preţuri Constante Anul 2000)
ilustrează stimulentul economic important şi, uneori, imens
2.500 Economia Industria 1.000 Economia Industria al sectorului turism şi călătorii, in special pentru o ţară care se
dezvoltă. Primul set de grafice pentru România arată cum industria
2.000 800
turistică acţionează precum un catalizator economic conducător,
1.500 600 pe măsură ce contribuţia sa devine vizibilă in economia de turism
1.000 400
şi călătorii din România.
Pentru Uniunea Europeană, există, de asemenea, o importantă
500 200
pârghie intre ambele părţi ale valorii adăugate, care se modifică
0 0 sincronizat. În general, aceste grafice arată faptul că schimbările
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006
din industria de turism şi călătorii, deşi mici, sunt totuşi pozitive,
ele fiind vizibile in special in graficele româneşti, şi se concretizează
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
intr-un mai mare impact in economia sectorului turism şi
PIB în Economia Turismului şi a Călătoriilor PIB în Economia Turismului şi a Călătoriilor
(Creştere Reală Cumulată, %) (Creştere Reală Cumulată, %) călătorii.
300
În cel de-al doilea set de grafice (creşterea reală cumulată),
300
economia sectorului românesc de turism şi călătorii arată un profit
250 250
la domeniul pozitiv, ce a urmat rezultatelor negative din perioada
200 200
primilor ani de tranziţie economică. Este evidentă, de asemenea,
150
150
puternica perspectivă pozitivă de creştere in următorii 10 ani. În
100 100 totalitate, acest nivel de creştere este mult mai mare decât pentru
50 50 intreaga Uniune Europeană, care continuă să raporteze câştiguri
0 0 pozitive, dar modeste.
1990 1995 2000 2005 2010 2015
1990 1995 2000 2005 2010 2015
Al treilea set de grafice (stânga) compară estimările WTTC/
OEF pentru România şi vecinii şi destinaţiile concurente, arătând
CLASAMENT WTTC CLASAMENT WTTC PIB-ul respectiv al economiei sectorului de turism şi călătorii
PIB în Economia Turismului şi a Călătoriilor PIB în Economia Turismului şi a Călătoriilor
ca procent din total PIB. Clasată pe locul 162 din 174 de ţări
(2005, % of din Total PIB) (Rată Reală de Creştere pe 10 Ani, %)
30 Croaţia .......................................................20,1 2 Croaţia ......................................................... 8,3 – situată la coada listei –, România se află in prezent printre ţările
43 Bulgaria .....................................................16,0 3 Muntenegru .............................................. 8,0 cu nivel scăzut in ceea ce priveşte turismul intensiv in regiune şi
44 Muntenegru ............................................15,7 12 România ...................................................... 6,7 la nivel global. Totuşi, al doilea set de indicatori ilustrează cum
48 Grecia .........................................................15,1 20 Bosnia şi Herţegovina ............................ 6,2 prognozele României pentru creşterea PIB-ului sunt, de asemenea,
52 Slovenia.....................................................14,6 43 Czech Republic ......................................... 5,2 mai bune decât cele ale majorităţii ţărilor vecine şi concurente
62 Czech Republic .......................................13,6 53 Ungaria........................................................ 4,9 ei, in clasarea regională şi mondială – a treia şi, respectiv, a
69 Bosnia şi Herţegovina ..........................11,8 90 Polonia......................................................... 4,3 douăsprezecea poziţie.
99 Polonia......................................................... 9,1 106 Slovenia....................................................... 4,1

101 Ungaria........................................................ 9,0 108 Bulgaria ....................................................... 3,9

162 România ...................................................... 4,8 127 Grecia ........................................................... 3,7

26
INVESTIŢIA DE
CAPITAL
IN 2006, INVESTIŢIA DE CAPITAL ÎN TURISM ŞI CĂLĂTORII ÎN ROMÂNIA
ESTE ESTIMATĂ LA UN TOTAL DE 5,3 MILIARDE RON (1,5 MILIARDE
USD), SAU 7,2% DIN INVESTIŢIA TOTALĂ.

Cea mai mare parte din investiţia de capital provine din sectorul
privat în investiţii în fabrici noi şi echipamente, în timp ce sectorul
public investeşte în infrastructura nouă din sectorul turism şi
călătorii.
Aceasta reprezintă continuarea creşterii considerabile a
investiţiei de capital în economia de turism şi călătorii din
România încă de la începutul anilor 1990. In urmatorii 10 ani
(2007-2016), contribuţia sectorului turism şi călătorii la contul de
investiţii de capital din România este estimată să crească cu o rata ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
medie anuală de 6,2%în termeni reali. Investiţii de Capital în Domeniu Turism şi Călătoriii Investiţii de Capital în Domeniu Turism şi Călătoriii
(milioane USD Preţuri Constante Anul 2000) (miliarde USD Preţuri Constante Anul 2000)
Din examinarea investiţiei de capital în sectorul turism
şi călătorii rezultă şi se prevăd atât pătrunderi mai mari de 900 160

împrumuturi pe piaţă pentru a lucra într-o economie dată, precum

800 150
şi aşteptările sectorului public şi privat de a satisface provocările şi
oportunităţile în anii următori. Pentru cea mai mare parte a sa, 140
700
investiţia de capital în turism şi călătorii tinde să fie ciclică, cu
legături puternice la iniţiative de politici publice majore, ciclul 600 130

piaţă/afaceri, evenimente importante (cu ar fi dezastrele naturale)

şi schimbări socio-politice semnificative. 500 120
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Pe plan global, investiţia de capital în turism şi călătorii se
asteaptă să genereze 9,3% din totalul investiţiei din 2006. Această
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
prognoză pentru creşterea globală din perioada 2006-2016 este
Investiţii de Capital în Domeniu Turism şi Călătoriii Investiţii de Capital în Domeniu Turism şi Călătoriii
de 4,6% pe an (considerând moneda USA stabilă). In Uniunea (Rată Reală de Creştere pe 10 Ani, %) (Rată Reală de Creştere pe 10 Ani, %)
300 300
Europeană, cifrele respective sunt 8,6% din investiţia totală
de capital în 2006 şi 4,2% procent real de creştere în decada 250 250

următoare. 200 200

Graficele următoare evidenţiază cateva puncte interesante. 150 150

In primul rând, investiţia de capital în turism şi călătorii din 100 100

România se asteaptă să arate o creştere constantă şi semnificativă 50 50

pe măsură ce va continua tranziţia sa economică. In al doilea rând,
0 0
atunci când comparam cu ţările vecine şi competitoare, poziţia 1990 1995 2000 2005 2010 2015 1990 1995 2000 2005 2010 2015

României este încă modestă – cum este ea plasată într-o listare mai
largă de 174 de ţări exprimată în procente de investiţii in 2006.
Cu procentul estimat la 7,2% din totalul investiţiilor în turism şi CLASAMENT WTTC
Investiţii de Capital în Domeniu Turism şi Călătoriii
călătorii, România se clasează pe locul 138 în lista globală în urma
(2006, % din Totală)
Bosniei şi Hertegovina (locul 133). 56 Bulgaria .....................................................14,2
Totuşi, prognoza de creştere a investiţiei de capital în turism 62 Muntenegru ............................................13,4
şi călătorii din România, pentru perioada 2007-2016, o plasează 70 Grecia .........................................................12,6
pe un palier superior al indicatorilor WTTC – pe locul 3 în 81 Czech Republic .......................................11,9
CLASAMENT WTTC
Investiţii de Capital în Domeniu Turism şi Călătoriii
(Rată Reală de Creştere pe 10 Ani, %)
8 Muntenegru .............................................. 7,5
17 Czech Republic ......................................... 6,5
21 România ...................................................... 6,2
25 Ungaria........................................................ 6,1

regiune şi pe locul 21 în lista globală. Această clasificare trimite 96 Slovenia.....................................................10,4 43 Grecia ........................................................... 5,4

un mesaj pozitiv operatorilor din turism din ţară şi străinătate că 99 Croaţia .......................................................10,1 59 Bosnia şi Herţegovina ............................ 4,7

România este bine pozitionată şi se asteaptă să atragă, cu siguranţă, 120 Polonia......................................................... 8,4 64 Polonia......................................................... 4,6

importante noi afaceri (investiţii) în următoarea decadă. 130 Ungaria........................................................ 7,7 65 Slovenia....................................................... 4,6

133 Bosnia şi Herţegovina ............................ 7,4 79 Croaţia ......................................................... 4,2

138 România ...................................................... 7,2 102 Bulgaria ....................................................... 3,7

27
PERSONALE ŞI AFACERI
ÎN 2006, ROMÂNIA SE AŞTEAPTĂ SĂ GENEREZE 10,4 MILIARDE RON (3,0
MILIARDE USD) DIN CONSUMUL PERSONAL DE TURISM ŞI CĂLĂTORII AL
REZIDENŢILOR SAU 3,9% DIN TOTALUL CONSUMULUI PERSONAL.

În România, călătoriile de afaceri in 2006 sunt estimate la un

total de 1,5 miliarde RON sau 445 milioane USD (88% firme,
12% guvern).
Spre deosebire de exporturile vizitatorilor, care depind de
pieţele internaţionale pentru consumatori, afacerile generate in
aceste două categorii depind de economia României. Pe măsură
ce economia naţională creşte, consumul din România şi călătoriile
de afaceri tind să urmeze acest proces. La mijlocul anilor ‘90,
turismul şi călătoriile personale din România s-au bucurat de o
perioadă de creştere rapidă urmată de schimbarea guvernului. În
următorii 10 ani (2007-2016), turismul şi călătoriile personale din
România se aşteaptă să crească cu o rată anuală de 7,7%, in timp
ce călătoriile guvernamentale şi de afaceri sunt prevăzute să crească
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
cu un procent de 4,9% pe an.
Turism şi Călătorii în Scop Personal şi de Afaceri Turism şi Călătorii în Scop Personal şi de Afaceri
(milioane USD Preţuri Constante Anul 2000) (miliarde USD Preţuri Constante Anul 2000) Deşi o parte din călătorii sunt in plan intern, unele se
Afaceri Personal
desfăşoară in afara ţării. Când cheltuielile se fac in străinătate,
2.000 Afaceri Personal 800
contul satelit generează un “credit de import” corespunzător,
1.500 600 asigurând o evaluare corectă a turismului şi călătoriilor “produse”
in România şi turismul şi călătoriile “produse” de restul lumii.
1.000 400
Analiza rezultatelor României subliniază câteva puncte
interesante. În primul rând, numai rezidenţilor români le-au fost
500 200
alocate recent aproximativ 3,9% din cheltuielile personale de turism
0 0
şi călătorii. Acest procent este situat mult sub nivelul mondial
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006 de 9,5% şi, in mod semnificativ, mai jos decât media Uniunii
Europene de 11,3%. În general, nivelul de cheltuieli personale de
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ turism şi călătorii este legat in mod direct de dezvoltarea economiei
Turism şi Călătorii în Scop Personal Turism şi Călătorii în Scop Personal rezidente. Pe măsură ce venitul pe cap de locuitor creşte, in aceeaşi
(Creştere Reală Cumulată, %) (Creştere Reală Cumulată, %)
300 300 măsură cresc şi cheltuielile cu turismul şi călătoriile.
250 250
Îmbunătăţirea graduală a situaţiei macroeconomice a
României incă de la mijlocul anilor ‘90 a fost reflectată de un
200 200
puternic trend pozitiv al cheltuielilor rezidenţilor români cu
150 150
turismul şi călătoriile, aşa cum a fost ilustrat de graficele cumulate
100 100
alăturate.
50 50
Cu toate acestea, chiar neţinând cont de cifrele de la mijlocul
0 0 anilor ‘90, graficele de creştere cumulate pentru România şi
1990 1995 2000 2005 2010 2015 1990 1995 2000 2005 2010 2015
Uniunea Europeană ilustrează perspectiva unei puternice creşteri
pentru România – mult deasupra cheltuielilor europene de turism
şi călătorii. Dacă, aşa cum este prevăzut, economia va continua să
CLASAMENT WTTC CLASAMENT WTTC
Turism şi Călătorii în Scop Personal Turism şi Călătorii în Scop Personal arate creşteri pozitive, este, de asemenea, probabil ca şi cheltuielile
(2006, % din Consumul Personal Totală) (Rată Reală de Creştere pe 10 Ani, %) personale şi de afaceri ale rezidenţilor români pe turism şi călătorii
26 Croaţia .......................................................12,0 6 România ...................................................... 7,7
să fie accelerate.
54 Grecia ........................................................... 9,2 11 Croaţia ......................................................... 7,1
În sfârşit, indicatorii sugerează, de asemenea, că, in timp
62 Slovenia....................................................... 8,5 20 Muntenegru .............................................. 6,4
ce România se clasează mai jos pe palierul ţărilor (poziţia 148)
72 Ungaria........................................................ 7,7 42 Republica Cehă ........................................ 5,7
exprimat in cheltuieli curente de turism şi călătorii pe o baza
74 Bulgaria ....................................................... 7,5 54 Ungaria........................................................ 5,5
relativă, ea se clasează mult mai favorabil in listarea mondială (a
75 Republica Cehă ........................................ 7,5 62 Polonia......................................................... 5,3

91 Polonia......................................................... 6,1 63 Bulgaria ....................................................... 5,3

6-a poziţie) in sensul prognozei creşterii viitoare a segmentului de
93 Muntenegru .............................................. 6,0 106 Slovenia....................................................... 4,5
turism şi călătorii. Aceasta sugerează că există o buna oportunitate
146 Bosnia şi Herţegovina ............................ 4,0 130 Bosnia şi Herţegovina ............................ 3,9 pentru generarea şi producerea de servicii de turism şi călătorii in
148 România ...................................................... 3,9 143 Grecia ........................................................... 3,5 România pentru români in anii următori.

28
EXPORTURI
EXPORTURILE SECTORULUI TURISM ŞI CĂLĂTORII JOACĂ UN ROL
PUTERNIC ŞI VITAL ÎN AFACERILE DIN SECTORUL TURISM ŞI CĂLĂTORII
DIN ROMÂNIA.

În 2006, serviciile sectorului turism şi călătorii şi exporturile de

mărfuri ale României sunt prognozate la un total de 6,4 miliarde
RON sau 1,9 miliarde USD-49% din vizitatori şi 51% din
bunurile de larg consum şi de capital exportate-, reprezentând
circa 26% din totalul cererii sectorului turism şi călătorii. Fără
indoială, pe măsură ce această categorie creşte, ea va spori sănătatea
şi vitalitatea sectorului turism şi călătorii din România.
În ultimii 15 ani, exporturile sectorului turism şi călătorii
din România au fost o cursă pe un trend coborâtor, cu câştiguri
importante la inceputul anilor ‘90, temperate de pierderi majore
la sfârşitul anilor ‘90 şi noi câştiguri in ultimii ani. În următorii
10 ani, exporturile vizitatorilor in România se aşteaptă să crească
cu un procent important de 8,5% pe an, in timp ce exporturile
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
de mărfuri ale sectorului turism şi călătorii (exporturile non-
Investitii de Capital în Doemniul Turism şi Călătorii Exporturi în Domeniul Turism şi Călătorii
vizitatorilor) sunt prognozate să inregistreze chiar o creştere mai (milioane USD Preţuri Constante Anul 2000) (miliarde USD Preţuri Constante Anul 2000)
mare de 12,4% pe an. 1.200 Alte Exporturi Exportunile Vizitatorilor 500 Alte Exporturi Exportunile Vizitatorilor

În următorii 10 ani (2007-2016), pe plan global exporturile

1.000
400
vizitatorilor sunt proiectate să crească cu 4,9%, iar pentru Uniunea
800
Europeană cu 4,3% pe an. 300

În mod clar, pe baza acestor prognosticuri, creşterea 600

200
exporturilor vizitatorilor sectorului de turism şi călătorii in 400

România este excelentă şi mult in avans faţă de partenerii săi 200

100

regionali şi globali. 0 0

Deşi aşteptările pe termen lung pentru creşterea exporturilor 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006

sectorului turism şi călătorii din România (2007-2017) sunt

pozitive, aceste prognoze – ca oricare altele – depind de evenimente ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
viitoare şi nu se pot garanta. De exemplu, Uraganul Katrina din Exporturi în Domeniul Turism şi Călătorii Exporturi în Domeniul Turism şi Călătorii
(Creştere Reală Cumulată, %) (Creştere Reală Cumulată, %)
2005, care a avut un impact negativ major in turism pe Coasta 300 300

din Golful Statelor Unite ale Americii, este o ilustrare perfectă a

250 250
incertitudinii inerente in materie de prognoză.
200 200
Examinarea indicatorilor WTTC arată că România este
150 150
situată, in prezent, pe un nivel inferior pe scara exporturilor
vizitatorilor, măsurată ca un procent din total exporturi. În cel 100 100

de-al doilea set de indicatori, creşterea exporturilor vizitatorilor 50 50

in România ilustrează in continuare o perspectivă pozitivă, de 0 0

1990 1995 2000 2005 2010 2015 1990 1995 2000 2005 2010 2015
vreme ce aceasta se situează pe locul 4 in lume. Această poziţionare
trimite un puternic mesaj, şi anume că este necesar ca sectoarele
public şi privat să acorde o foarte mare atenţie menţinerii creşterii
CLASAMENT WTTC CLASAMENT WTTC
vizitatorilor internaţionali la aceste nivele ridicate. Exporturi în Domeniul Turism şi Călătorii Exporturi în Domeniul Turism şi Călătorii
(2006, % din Totală Exporturi) (Rată Reală de Creştere pe 10 Ani, %)
22 Muntenegru ............................................37,6 2 Muntenegru ............................................12,6
25 Grecia .........................................................35,1 4 România ...................................................... 8,5
30 Croaţia .......................................................32,0 6 Croaţia ......................................................... 8,1
57 Bulgaria .....................................................17,8 13 Bosnia şi Herţegovina ............................ 7,6
61 Bosnia şi Herţegovina ..........................17,3 64 Ungaria........................................................ 5,6
91 Slovenia....................................................... 8,5 134 Republica Cehă ........................................ 4,5
99 Polonia......................................................... 7,2 148 Polonia......................................................... 4,2
109 Republica Cehă ........................................ 6,0 158 Bulgaria ....................................................... 3,9
113 Ungaria........................................................ 5,7 163 Slovenia....................................................... 3,8
150 România ...................................................... 2,5 165 Grecia ........................................................... 3,6

29
GUVERNUL
ÎN ANUL 2006, AGENŢIILE GUVERNAMENTALE DIN ROMÂNIA SE AŞTEAPTĂ
SĂ CHELTUIASCĂ 913 MILIOANE RON (263 MILIOANE USD) DIN FONDURILE
DE CHELTUIELI CURENTE PENTRU TURISM ŞI CĂLĂTORII

Aceasta reprezintă 4,3% din totalul cheltuielilor guvernamentale,

care sunt alocate să asigure pentru guvern servicii de turism şi
călătorii individuale şi colective pentru vizitatori, firme de călătorii
şi comunitatea largă. În urmatorii 10 ani, (2007-2016), cheltuielile
guvernamentale din România, pentru turism şi călătorii se aşteaptă
să crească, în medie, cu 1,7% pe an, în termeni reali.
Pe plan global este prognozat ca guvernele să aloce o medie
de 3,8% din cheltuielile lor pentru funcţiuni de turism şi călătorii
şi să crească aceste cheltuieli cu un procent de 2,6% pe an,
în urmatorii 10 ani. Cifrele corespunzatoare pentru Uniunea
Europeană sunt de 3,2% din totalul cheltuielilor guvernamentale
şi 1,7% creştere reală pentru decada urmatoare. Bazat pe aceste
rezultate, contribuţia guvernamentală din România, în anul 2006,
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
de 4,3% este, în prezent, deasupra nivelului competitorilor ei
Cheltuieli Guvernamentale în Domeniul Turism şi Cheltuieli Guvernamentale în Domeniul Turism şi
Călătorii (milioane USD Preţuri Constante Anul 2000) Călătorii (milioane USD Preţuri Constante Anul 2000) regionali şi peste media globală exprimată în sprijin şi servicii de
150 62 turism şi călătorii.
60
In acest raport al WTTC, cheltuielile guvernamentale includ
125
58
cheltuieli individuale de 148 milioane RON (43 milioane USD),
care pot fi legate de vizitatorii individuali, cum ar fi serviciile
100 56
de emigrare. Ele includ, de asemenea, cheltuieli colective de
54
75
765 milioane RON (220 milioane USD) care sunt efectuate
52
pentru comunitatea largă – cum sunt cele pentru administrarea
50 50 aeroportului – dar care au o conexiune logica de serviciu pentru
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006
turism şi călătorii.
In mod firesc se poate presupune că ar trebui să fie o legatură
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ directă între impactul (exprimat în PIB) asupra economiei, al
Cheltuieli Guvernamentale în Domeniul Turism şi Cheltuieli Guvernamentale în Domeniul Turism şi unei industrii/sector, cum sunt turismul şi călătoriile şi finantarea
Călătorii (Creştere Reală Cumulată, %) Călătorii (Creştere Reală Cumulată, %)
300 300
alocată de guverne industriei/sectorului respectiv. În România,
250 250
raportul din 2006 al PIB-ului turismului şi calatoriilor (procent
din total PIB) raportat la cheltuielile guvernamentale este de
200 200
1,1/1,0. În lume, precum şi în Uniunea Europeană, acest raport
150 150
este de 2,7/1,0 şi respectiv 3,4/1,0. Aceasta ar putea sugera că,
100 100
în România, acest raport este, în mod semnificativ, mai bun
50 50 decât media mondială, rezultatele Uniunii Europene indicând că
0 0 autorităţile guvernamentale din România dau in mod semnificativ
1990 1995 2000 2005 2010 2015 1990 1995 2000 2005 2010 2015
înapoi turismul şi călătoriile.
Indicatorii din tabelele următoare subliniază acest aspect. În
primul rând, cheltuielile guvernamentale din România, alocate
CLASAMENT WTTC CLASAMENT WTTC
Cheltuieli Guvernamentale în Domeniul Turism şi Cheltuieli Guvernamentale în Domeniul Turism şi turismului şi călătoriilor sunt în vârful listării regionale, clasând
Călătorii (2006, % din Totală Cheltuieli Guvernamentale) Călătorii (Rată Reală de Creştere pe 10 Ani, %) ţara noastră pe locul 68 dintr-un total de 174 de ţări din lume.
56 Ungaria........................................................ 5,2 53 Muntenegru .............................................. 4,3
Totuşi, este dezamăgitoare perspectiva de creştere. Pe acest
68 România ...................................................... 4,3 62 Bosnia şi Herţegovina ............................ 4,2
indicator, România se clasează pe locul 157 la nivel mondial.
69 Slovenia....................................................... 4,2 94 Slovenia....................................................... 3,3

79 Grecia ........................................................... 3,8 98 Bulgaria ....................................................... 3,3

86 Republica Cehă ........................................ 3,6 121 Republica Cehă ........................................ 2,8

91 Muntenegru .............................................. 3,4 142 Ungaria........................................................ 2,2

96 Bulgaria ....................................................... 3,2 153 Croaţia ......................................................... 1,9

114 Polnia ........................................................... 2,7 157 România ...................................................... 1,7

153 Croaţia ......................................................... 1,5 166 Polnia ........................................................... 1,3

165 Bosnia şi Herţegovina ............................ 1,1 174 Grecia ..........................................................-0,9

30
CADRUL POLITICII
RECOMANDĂRILE POLITICII
DUPĂ DOUĂ DECENII DE SCĂDERE A NUMĂRULUI VIZITATORILOR ŞI
DE MENŢINERE A UNUI NIVEL REDUS AL VOLUMULUI DE INVESTIŢII ÎN
DEZVOLTARE ŞI MODERNIZARE, INDUSTRIA TURISMULUI ROMÂNESC
ÎŞI RECAPATĂ ÎNCET RITMUL. PRIVATIZAREA PROPRIETĂŢILOR DE STAT
DIN TURISM, DUPĂ REVOLUŢIA DIN 1989, ALĂTURI DE ÎNTOARCEREA
PERSOANELOR PLECATE ÎN STRĂINĂTATE, CU NOI CUNOŞTINŢE ŞI
CAPITAL, PRECUM ŞI INVESTIŢIILE COORDONATE DE MINISTERUL DE
RESORT, DAU SEMNALUL UNEI NOI DIRECŢII ÎN TURISMUL ROMÂNESC.
Pe măsură ce România se îndreaptă spre integrarea în Uniunea Europeană şi îşi consolidează infrastructura,
sistemul politic si cel legislativ, turismul şi călătoriile vor avea un rol din ce în ce mai important de jucat
– mai ales în a crea locuri de muncă, pe termen lung, unei numeroase populaţii rurale. Mai mult chiar,
având în vedere localizarea sa în Europa Centrală, precum şi diversitatea culturală şi naturală, România
are pentru ce să “joace”.
Totuşi, marea provocare pentru această ţară post-comunistă este aceea de
a îmbrăţisa, în întregime lumea comercială, pentru a dezvolta un produs
turistic competitiv. Cu toate că privatizarea în turism este aproape încheiată,
lipsa infrasturcturii necesare turismului, combinată cu lipsa conştientizării
locale a atracţiilor turistice, conduc la numarul, în continuare scăzut, de
sosiri, în România.
În ciuda unei creşteri economice sănătoase, de aprox. 5% pe an, în
ultimii 3 ani, populaţia României continuă să fie una dintre cele mai sărace
din Europa. Turismul şi călătoriile pot fi un catalizator pentru îmbunătăţirea
nivelului de trai şi au fost identificate de către liderii din România ca un punct
focalizator în PND.
Cu toate că guvernul acceptă turismul ca având un rol semnificativ
în obţinerea unei reforme economice robuste, se pare că subestimează
întregul spectru al industriei drept catalizator pentru dezvoltarea altor
domenii economice, cum ar fi agricultura, industria manufacturii şi serviciile
financiare. Nici potenţialul turismului de a reduce disparităţile dintre zonele
urbane şi cele rurale, care ar putea aduce României îmbunătătirea nivelului de
trai, nu este de neglijat.
Previziunile WTTC şi ale partenerului de cercetari OEF sunt pozitive,
indicând o creştere anuală a cererii în turism de 7,9 % pentru urmatorii 10
ani, situând România pe locul 4 în lume în ceea ce priveşte creşterea pe termen
lung. Dacă această creştere este realizată, economia turismului şi călătoriilor
va contribui cu 5,8% la PIB al României în 2016. Chiar mai mult, impactul
potenţial ar putea fi şi mai mare, dacă politicile de dezvoltare duc spre creştere,
altfel spus, dacă guvernul se angajează să capaciteze alţi factori pentru a crea
condiţiile primordiale pentru încrederea în piaţă, dinamism şi durabilitate.
Privind înainte, România este într-o poziţie avantajoasă, putând să
dezvolte un model de turism de success. Aderarea la Uniunea Europeană,
planificată pentru anul 2007, va da un impuls industriei turismului, acum
fiind momentul oportun pentru a profita de creşterea economică şi crearea
de locuri de muncă.
În timp ce sectorul privat poate, şi trebuie, să joace un rol cât mai
important în dezvoltarea unor produse de calitate şi a unor servicii competitive,
îndreptate spre o cerere în continuă schimbare, guvernul trebuie să îşi asume
rolul de lider, prin stimularea şi facilitarea investiţiilor, crearea unui sistem de
legi clare şi stabile, prin dezvoltarea infrastructurii şi a capitalului uman.
Pe acest fundal, WTTC recomandă Guvernului României:
■ Sublinierea şi comunicarea importanţei turismului în economia
româneasca
■ Planificarea pentru viitor
■ Asigurarea unor date statistice de calitate şi a unor informaţii exacte,
pe care să se bazeze deciziile si politicile pentru viitor
■ Imputernicirea instituţiilor centrale din turism pentru a se putea
obţine o dezvoltare a turismului
■ Coordonarea dezvoltării infrastructurii care susţine turismul şi
călătoriile
■ Crearea unui mediu de afaceri competitiv care să încurajeze
investiţiile
■ Crearea unui echilibru între economie şi mediu, pe de-o parte,
oamenii si cultura, pe de alta
■ Dezvoltarea capitalului uman necesar pentru creşterea turismului
■ Promovarea diversităţii produselor care să conducă la extinderea
cererii
■ Atragerea de noi fonduri pentru promovare şi marketing
■ Favorizarea dezvoltării tehnologice
31
 SUBLINIEREA ŞI COMUNICAREA IMPORTANŢEI
TURISMULUI ÎN ECONOMIA ROMÂNEASCA
Recunoaşterea importanţei economice a turismului şi călătoriilor
Turismul şi călătoriile au potenţialul de a deveni un sector important de export în România, de a putea asigura
locuri de muncă şi o creştere economică în rândurile populaţiei rurale. Aceste domenii posedă capacitatea de a
diversifica economia României, de a stimula conceptual şi antreprenorial – în special în cazul întreprinderilor mici
şi mijlocii – de a fi un catalizator al investiţiilor, de a crea un număr mare de locuri de muncă şi de a stimula
dezvoltarea socială în comunităţile locale.
Cu toate că turismul a fost identificat ca prioritate natională de către guvern, la mijlocul anilor 90, continuă
să se manifeste o lipsă a conştientizării, larg raspandită, a valorii economice a turismului şi a potenţialului acestuia
la nivel guvernamental, în special, şi al populaţiei, în general. In climatul actual al pregătirii pentru aderarea la
U.E., unde accentul se pune pe domenii ca sistemul judiciar, infrastructură şi mediu, turismul nu este o prioritate.
Totuşi, aceste zone ale politicilor au un important impact asupra turismului şi, în mod real, turismul ar putea fi
un catalizator pentru schimbare, din acest punct de vedere. Din aceste considerente este vital ca turismul să fie
integrat în dezvoltarea viitoare a planurilor pentru integrare.
In general, atât autorităţile, cât şi sectorul privat sunt deschise la dezvoltarea turismului, dar este necesară
o intelegere a industriei în profunzime, cum functionează ea şi de ce anume are nevoie pentru a fi un domeniu
de succes.

Introducerea turismului şi călătoriilor în politicile principale

Turismul ar trebui introdus în politicile generale, în forţa de muncă, investitii, comerţ, educaţie, cultură şi protecţia
mediului. Importanţa strategică a turismului trebuie comunicată la toate nivelurile guvernamentale, ale industriei
şi la cel al comunităţilor locale. Toate departamentele guvernamentale afectate sau cu impact asupra turismului ar
trebui strâns implicate în stabilirea politicilor în turism şi în planificarea şi coordonarea programelor individuale.

Campanie de imagine în industrie

Guvernul ar trebui să iniţieze o campanie de imagine prin care să se asigure că toţi actorii din domeniul public şi
privat recunosc impactul turismului în economia naţională – nu doar în restaurante sau afaceri individuale, dar
şi în construcţii, imobiliare sau alte sectoare economice. Mai mult chiar, agenţii economici implicaţi trebuie să
fie constientizaţi cu privire la potenţialul beneficiilor în lanţ, ale turismului care se infiltrează în toate nivelurile
comunităţii.

Turismul – pârghie a dezvoltării rurale

Turismul rural este mentionat ca fiind unul dintre cele 5 puncte în PND. Deja un volum considerabil de muncă
se duce la nivel micro pentru a da un start turismului în zonele rurale prin agenţii internatţonale de dezvoltare
şi atentia este, în mod legitim îndreptată spre asigurarea competitivităţii şi a standardelor ridicate. În această
zonă, Romînia are cel mai mult de câştigat din turism, iar guvernul ar trebui să se asigure că toate comunicările
referitoare la importanţa industriei sunt transmise către toate regiunile României şi sunt comunicate către
autorităţile locale şi actorii privaţi din toată ţara.

Aducerea “jucatorilor” din turism la aceeaşi masă

Există deja un număr mare de operatori în turism în România, de la proprietari de hoteluri şi restaurante, la
touroperatori şi alţi furnizori de servicii. Totuşi, discuţiile purtate au scos în evidenţă faptul că există anumite
reţineri, în diferite sectoare ale industriei, de a lucra împreună, mai presus de barierele tradiţionale impuse de
concurenţă. Guvernul ar trebui să ia în considerare organizarea unui congres naţional de turism care ar aduce
operatorii locali şi străini împreună, pentru a discuta oportunităţile şi greutăţile industriei. Acesta ar fi un mod
de a promova pentru public şi sectorul privat importanţa turismului.

Capitala Culturală
Oraşul Sibiu va fi capitala culturală europeană în 2007, desfăşurându-se, deja renovări şi dezvoltări la nivelul
infrastructurii în regiune. Aceast eveniment reprezintă o oportunitate de a pune România pe harta turistică
europeană, nu numai în ochii potenţialilor vizitatori străini, dar şi pentru români.

32
PLANIFICAREA PENTRU VIITOR
Strategii inconsistente pentru turism în trecut
Planificarea pe termen lung, atât la nivel naţional, cât şi regional este o
premiză pentru a genera încrederea investitorilor şi pentru organizarea, cu
succes, a dezvoltării sustenabile a turismului în România. Reorganizarea
structurală din ultimii 10 ani, în special a Ministerului Turismului si a
Autorităţii Naţionale pentru Turism nu a avut drept urmare, până în
prezent, conceperea şi aplicarea unui plan sau a unei strategii publicate,
pentru dezvoltarea turismului în România. WTTC laudă administraţia
actuală pentru dedicarea de a crea un astfel de plan, ca obiectiv de urgenţă
şi recomandă un Master Plan de politici bazat pe obiective strategice bine
definite care să încorporeze urmatoarele elemente de bază:
■ scopuri, obiective şi responsabilităţi bine definite
■ decizii bazate pe input cantitativ
■ indicaţii de “practice model” în dezvoltarea turismului
■ măsuri care să sustină industria existentă şi promovarea noilor
dezvoltări
■ o strategie articulată de diversificare şi de dezvoltare de noi produse
■ o strategie pe termen lung, de marketing şi promovare, pe aceeaşi
linie cu politicile pe termen lung
■ un branding clar care să reîmprospăteze imaginea de bază a
dezvoltării turismului
Implementarea este importantă
Odata pus la punct un plan coerent, este vital a fi luat un angajament, din
partea tuturor părţilor implicate, în special autorităţile guvernamentale,
pentru implementarea planului în perioada stabilită. Master Planul, sau,
cel putin obiectivele strategice generale, ar trebui adoptate ca un Act
Parlamentar pentru a asigura implementarea pe termen lung, indiferent
de guvernul care este la putere.
Contribuţia sectorului privat în planificare şi
implementare
Pentru a asigura un sprijin şi o implicare mai mare a tuturor sectoarelor,
guvernul ar trebui să adopte o atitudine de cooperare şi coeziune
la planificarea pe termen lung în turism, incluzand toate nivelurile
guvernamentale, sectorul privat şi comunităţile locale. Recentele întalniri
organizate de ANT şi CHF care au adus la aceeaşi masă actori din sectorul
public şi privat din toată ţara au avut drept rezultat discuţii de valoare şi
ar trebui consultate rezultatele cu atenţie pentru implementarea în plan.
Acesta este un format care ar trebui repetat pe măsură ce planificare
avansează. Pe termen lung este nevoie ca sectorul privat să se apropie şi să
se organizeze în grupuri mai coerente sau un Consiliu care poate aduce
un input valoros în deciziile critice luate de sectorul public cu privire la
turism. WTTC întelege că aceşti paşi au fost deja initiaţi pentru formarea
unui astfel de grup şi ar trebui încurajaţi şi sprijiniţi de ANT.
33
ASIGURAREA UNOR DATE STATISTICE
DE CALITATE ŞI INFORMAŢII PRECISE
CU CARE SĂ “HRANEASCA” DECIZIILE
ŞI POLITICILE PENTRU VIITOR
O cultură a datelor statistice
Cercetarile de calitate şi datele sunt cruciale pentru identificarea nevoilor
şi direcţiilor specifice pentru dezvoltarea turismului în Romania. O
cultură a statisticii coordonată de INS în colaborare cu ANT ar trebui
încurajată şi date statistice de calitate ar trebui adunate pentru toate
zonele turismului. INCDT trebuie sprijinit în adunarea şi analiza datelor
statistice. In special este nevoie de date de calitate în ceea ce priveste
scopul vizitatorilor straini şi cheltuielile efectuate. Scopul este important,
deoarece, în prezent este o diferenţă între numărul de sosiri şi numărul de
turişti care înoptează oficial, arătând clar că există un segment care încă nu
este cuantificat. In final, ar trebui îmbunătăţit şi sistemul de evidenţiere
al turismului intern, acesta constituind un segment important în idustria
turismului.
Odata adunate, datele trebuie legate de obiectivele dorite. Ţinte clare
şi o baza statistică credibilă vor da legitimitate şi caracter practic Master
Plan-ului şi vor permite o monitorizare a implementarii unui astfel de
plan.
Impartaşirea informaţiilor poate duce la creşterea
competitivitaţii
In discuţiile avute a fost clar că există o anumita reţinere din partea
operatorilor din turism de a furniza date, în mod deschis şi de calitate.
ANT trebuie să lucreze cu astfel de operatori pentru a construi încrederea
şi întelegerea faptului că aceste date sunt vitale pentru succesul viitor al
sectorului privat în turism. În termeni mai generali este nevoie în toată
ţara de o abordare diferită în culegerea datelor statistice şi guvernul ar
trebui să prioritizeze o iniţiativă care să rectifice problema.
România va intra pe o piaţă turistică foarte competitivă şi prin
întelegerea dinamicii turismului ţării se va determina posibilitatea creşterii
competitivităţii la o scară europeană sau globală.
Implementarea anuală a CST
Turismul trebuie măsurat în mod eficient pentru a întelege impactul
asupra economiei naţionale. Ca industrie, turismul nu este identificat în
tabelurile naţionale, componente separate fiind împrastiate în conturi.
Analiza sectorului public şi politicile adiacente au tendinta să neglijeze sau
să subevalueze impactul industriei, ori să se ocupe doar de componente la
o scara mica.
Tehnica CST este destinată măsurării noilor sectoare în servicii,
şi acest cont dezvoltat de WTTC şi OEF pentru Romania este o
unealta importanta pentru noi politici şi planuri. WTTC atrage atenţia
guvernului din Romania şi§ ANT să upgradeze acest cont anual şi să se
asigure că date corecte sunt disponibile pentru strategii economice şi forţa
de muncă.
34
ÎMPUTERNICIREA INSTITUŢIILOR
CENTRALE DIN TURISM PENTRU
A CONDUCE DEZVOLTAREA
TURISMULUI
O poziţie în cabinet pentru turism
Turismul este afectat de, şi afectează la rândul său, deciziile luate în tot
spectrul politic. Instituţii de turism puternice, cu mandate clar definite
sunt astfel vitale pentru o coordonare şi susţinere a dezvoltarii turismului.
În prezent, turismul este sub autoritatea Ministeruluui Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, cu preşedintele ANT subordonat direct
ministrului.
Consistenţa
În ultimii 10 ani, instituţiile de turism din Romania au suferit
schimbări dese ale oficialilor, rezultând politici diferite şi inconsistente de
planificare şi dezvoltare a turismului. Continuitatea în administraţie, dacă
nu chiar în politică, este vitală dacă se doreşte ca planurile să fie realizate
şi industria să avanseze într-un mod sustenabil şi bine definit. Un bun
exemplu în zona este cel al Turciei, care a adoptat o strategie consistenta
în ultimii ani, în ciuda schimbarilor politice.
Prioritaţi clare
ANT trebuie să lucreze pentru definirea clară a priorităţilor – împreună
cu MTCT, alte ministere şi sectorul privat – pentru a se asigura ăa
dezvoltarea se petrece intr-un mod coordonat şi coerent, integrat în
politici guvernamentale mai largi, obiective şi decizii. In acest moment,
prioritatea constă în definitivarea unui Master Plan, realizarea unui brand
România şi determinarea dezvoltarii unui produs România.
Alocare bugetară potrivită
MTCT ar trebui, în relaţie cu Ministerul de Finanţe, să se asigure că
bugetul alocat ANT reflectă în mod real importanţa industriei. Bugetul
curent alocat ANT (inclusiv salarii, marketing, promovare, dezvoltare,
birouri internaţionale) este de doar 10 milioane $ şi Bucureşti este
una dintre singurele capitale europene care nu are propriul birou de
vizitatori.
COORDONAREA DEZVOLTĂRII
INFRASTRUCTURII CARE SUSŢINE
TURISMUL ŞI CĂLĂTORIILE
Reţeaua de drumuri
Majoritatea vizitatorilor străini în România sosesc pe cale terestră. Străzile
sunt, de asemenea, un mijloc important de transport pentru vizitatorii
locali. Pe parcursul discuţiilor, starea proastă a drumurilor a fost citată ca
fiind un impediment major în dezvoltarea turismului. Cu toate acestea, se
întelege, în general, de ceea ce este nevoie nu numai pentru turism, dar şi
pentru dezvoltarea ţării. În acest context, fonduri structurale considerabile
de la UE au fost alocate pentru dezvoltarea reţelei de drumuri – 1,26
miliarde euro doar pentru 2007-2013. Mai departe, în ceea ce priveşte
turismul, principalele rute către Marea Neagră, şi către oraşe ca Brasov,
Sighişoara sau Sibiu, în nordul Bucureştiului sunt necesare. Cu toate ca
este nevoie imediată de investiţii, aceasta nu ar trebui folosită ca o scuză
pentru întarzierea dezvoltării altor infrastructuri în turism.
Liberalizarea spaţiului aerian
TAROM este compania naţională şi, în principal, linii curente cu
rute stabilite zboară în România. Cu toate că experienţa ţărilor vecine
ar arăta nevoia abordării unei atitudini către liberalizare în aviaţie, cu
beneficii atât pentru turism, cât şi pentru economia naţională - dupa
ce Sky Europe şi-a introdus serviciile la Budapesta în 2003, numărul
turiştilor a crescut cu 25% - în România, guvernul nu a adoptat politica
liberalizarii.
WTTC susţine că orice formă de protecţie nu este în interesul, pe
termen lung, al turismului sau al ţării, şi că guvernul ar trebui să deschidă
piaţa aviaţiei. Cum cererea de turism este în crestere, o extindere de
acorduri aeriene, de liberalizare ar atrage un număr mare de zboruri şi
activitaţi charter din principalele pieţe ale României, cu companiile low
cost care ar putea genera noi pieţe din Europa. Mai multe companii
low cost internaţionale şi-au manifestat deja interesul în România şi au
început să obţină licenţele necesare pentru a putea acţiona imediat ce
guvernul ia măsurile necesare.
Aderarea la UE va determina România să se conformeze cu politicile
open-sky europene şi WTTC recomandă ca acest proces să înceapă cât de
curând posibil, pentru a ne asigura că infrastructura necesară există pentru
a putea primi sosirile în creştere.
Aeroporturi
Există, la ora actuală, 4 aeroporturi internaţionale în România, majoritatea
zborurilor folosind aeroportul Henri Coanda din Bucureşti. Investiţii
considerabile sunt necesare pentru ca aceste aeroporturi să poată face
faţă numarului în creştere de vizitatori. Upgradarea aeroportului din
Sibiu a început deja, lucru care va oferi un punct de acces important spre
Transilvania fără ca turiştii să fie nevoiţi să călătorească prin Bucureşti,
WTTC recomandând ca şi alte aeroporturi regionale să fie dezvoltate în
acelaşi mod.
Transport feroviar
Infrastructura feroviară a Romaniei a fost, în mod tradiţional, de bună
calitate, cu toate că nivelul scăzut al investiţiilor din ultimul timp a dus
la scăderea dramatică a calităţii căilor ferate române. Cu toate acestea, o
revigorare ar devia presiunea crescândă asupra drumurilor, ea însăşi un
impediment în dezvoltarea turismului. Există mişcări recente în această
direcţie, cum ar fi 76 milioane de euro de la UE pentru upgradarea căii
ferate pe ruta Bucureşti - Constanţa. Cum alte investiţii vor fi făcute, este
necesară luarea în considerare a nevoilor industriei turistice, ca şi folosorea
facilităţilor de către turiştii străini care ar face nu numai ca veniturile să
crească, dar ar transforma căile ferate într-un produs turistic în sine şi ar
atrage investiţii suplimentare.
35
Cazarea
Există deja peste 4000 de facilităţi de cazare în România, de la hoteluri de
5 stele, în Bucureşti, la staţiuni de nivel mediu pe Coasta Mării Negre şi
staţiuni de ski în Carpaţi, la b&b mici în orase şi sate. Cu toate acestea,
lipsa unor standarde naţionale de calitate afectează imaginea generală
a unui produs de calitate. WTTC a înteles ca ANTREC deja adoptă
normele europene pentru membrii săi şi încurajează ANT să înceapă un
dialog pentru crearea unui sistem naţional. Standardele ar trebui să fie
voluntare, dar sprijinite de o protecţe a consumatorului adecvată, igienă,
siguranţă şi legi ale mediului înconjurator. Mai departe, în anumite
regiuni, în mod special Bucureşti, există o lipsă de camere de hotel, ceea
ce duce la preţuri mari comparativ cu alte centre, cum ar fi Budapesta sau
Praga şi au un efect negativ asupra competitivităţii. În total, este nevoie de
a se construi mai multe unităţi de categorie medie (2 şi 3 stele) în capitală
şi în toate regiunile pentru a caza şi încuraja mai mulţi vizitatori. ANT ar
trebui să colaboreze cu asociaţiile profesionale, cum ar fi Asociaţia Bed &
Breakfast, ANTREC şi asociaţiile de cazare regionale, să verifice numarul
de unitaţi de cazare din toată ţara şi să cunoască unde şi la ce nivel există
nevoi. Acesr lucru ar putea fi urmat de introducerea unui sistem naţional
de clasificare pentru a menţine standardele de calitate şi să sprijine
ridicarea poziţiei Romaniei ca o destinaţie turistică internaţională.
CREAREA UNUI MEDIU DE AFACERI
COMPETITIV CARE SĂ ÎNCURAJEZE
INVESTIŢIILE
România se bucură de o locaţie strategică între Europa, Orientul Mijlociu
şi Asia, lucru care o face atractivă pentru investitorii straini. Economia
ţării combină o creştere stabilă a PIB-ului şi niveluri mai ridicate de
investiţii straine directe decât ţările vecine. In 2004, România a primit 3,5
miliarde, în investiţii străine directe, comparativ cu 2,5 mld. în Ungaria,
1,5 mld. în Bulgaria sau 0,5 mld. în Slovacia. Guverne succesive au lucrat
îndeaproape cu instituţii financiare internaţionale pentru a produce o
ţară cu indicatori macroeconomici atractivi şi cu o inflaţie aproape de trei
cifre, moştenire a primilor 10 ani în perioada post-comunistă.
Conform cifrelor publicate în februarie 2005 de Camera de Comerţ,
companiile de turism reprezintă 4,8 % din totalul companiilor cu
investiţii străine directe şi 1,7% din capitalul străin investit se duce în
turism. WTTC/OEF estimează că investiţiile de capital în industriile
legate de turism reprezintă mai mult de 3 miliarde RON (1,5 miliarde $)
în 2006, aprox 7,2% din totalul investiţiilor.
Reducerea birocraţiei
In timp ce există facilităţi la investiţii pentru companiile străine, de
exemplu scutirea de taxe la importul de echipamente şi o reducere la
taxa pe teren la investiţii mai mari de 1 milion $, birocraţia din cadrul
departamentelor guvernamentale pune o piedică investiţiilor straine.
WTTC recomandă un singur loc unde investitorii în turism să se oprească
pentru investiţii în turism, unde părţile interesate pot primi informaţii şi
sfaturi asupra proceselor birocratice şi a cererilor legale fără să fie nevoie să
viziteze un numar mare de departamente guvernamentale.
36
Reforme în sectorul financiar pentru încurajarea
investiţiilor
Un alt impediment în atragerea, de către România, a investitorilor
străini, îl reprezintă facilităţile nepotrivite în sectorul bancar şi financiar.
Taxele, în special la cărţile de credit, sunt foarte mari şi împiedică micii
operatori să ofere aceste facilitaţi clienţilor lor. Având în vedere caracterul
internaţional al industriei turismului şi calatoriilor, un sistem bacar care
să fie asemanator cu cel din ţările de provenienţă ale vizitatorilor este
vital pentru asigurarea obţinerii maximului de venit. Mai mult, sisteme
de istorie de credit încă nu au fost stabilite, ceea ce înseamnă că băncile
sunt reţinute să ofere împrumuturi IMM-urilor, o situaţie care împiedica
investiţiile la scară mică şi dezvoltarea în turism. WTTC recomandă
guvernului român să împinga sectorul financiar la reformă, lucru care nu
va revigora numai turismul, ci întreaga economie.
Un alt impediment în atragerea, de către
România, a investitorilor străini, îl reprezintă
facilităţile nepotrivite în sectorul bancar şi
financiar. Taxele, în special la cărţile de
credit, sunt foarte mari şi împiedică micii
operatori să ofere aceste facilitaţi clienţilor
lor.
Taxarea inteligentă
Taxele directe de tranzacţii sunt destul de mari în România. Nu avem
nici o îndoială că astfel de taxe au un efect negativ asupra performanţei,
ca să nu mai vorbim de imaginea operatorilor români în străinătate.
Trebuie multă grijă pentru a ne asigura că nivelul TVA nu este
perceput ca excesiv, deoarece acest lucru ar avea un efect negativ pe
termen lung, asupra cererii. Nivelul actual de 9% pentru hoteluri şi b&b
este sub media din regiune şi WTTC sprijină eforturile ANT de a avea
incoming-ul reclasat ca un sector de export şi de a-l încadra la 0% TVA,
cum era în anii 90. Cu toate acestea, operatorii din zona costieră plătesc
29 de taxe diferite. În timp ce turismul ar trebui să-şi plătească partea
corectă de taxe, prosperitatea şi creşterea industriei- inclusiv investiţiile
necesare pentru generarea de venituri viitoare- depind, în mare măsură
de competitivitatea turismului românesc. Acesta depinde, de asemenea,
de faptul că turismul trebuie să fie tratat ca orice alt domeniu, în ceea
ce priveşte taxele.
Există o tendinţă, la nivel global, ca guvernele să ia ca ţintă turismul,
ca generator de venit pentru obiectivele pe termen scurt, fără să se ia în
considerare consecinţele pe termen lung asupra cererii şi creării de locuri
de muncă. WTTC recomanda guvernului să asigure regimul fiscal în
turism care să încurajeze creşterea, exportul, investiţiile, infrastructura,
inovaţiile în afaceri şi crearea de locuri de muncă. Principiul plată-
beneficiu ar trebui să fie implementat astfel încât fondurile colectate din
turism să fie îndreptate spre infrastructură sau promovare turistică.
Este, de asemenea, vital ca taxele aplicate să fie echitabile şi, acolo
unde este posibil, ipotecate. Este important ca autorităţile din România
să îşi amintească principiile şi liniile WTTC de Taxare inteligentă - care

Principile WTTC referitoare la taxarea
inteligentă
Un studiu al politicilor de taxare in domeniul turismului si
călătoriilor făcut de London School for Economics pentru WTTC
recomandă cinci principii pe care instituţiile publice ar trebui să le
urmeze cand propun schimbarea legislaţiei şi a politicilor fiscale.
Echitate
Toate sectoarele economice trebuie tratate in mod egal în ceea
ce priveşte taxele. Un tratament echitabil al tuturor sectoarelor
reduce dezechilibrele care pot genera dificultaţi politice, sociale si
economice
Eficienţă
Taxele trebuie să genereze venit fără un impact semnificativ asupra
cererii unui bun sau serviciu (cu excepţia cazului în care taxele
au fost concepute pentru a schimba un anume comportament).
La un anumit moment, beneficiile de pe urma taxelor devin mai
mici decăt pierderile de pe urma scăderii cererii. Scăderea cererii
crează un val de dezechilibru asupra economiei deoarece furnizorii
care se afla in strănsă legatura sunt afectati. Acest ciclu negativ
creşte datorită pierderilor din veniturile generate de taxe din alte
domenii.
Simplitate
Schemele complicate de taxare scad veniturile prin costuri
administrative. Aceste costuri includ atat cele cheltuite de stat in
procesul de colectare si de aplicare a taxelor, cat si cele suportate de
plătitorii de taxe. Un obiectiv al unei bune politici de taxare este
obţinerea unei rate cat mai mari de venituri generate de un dolar
investit in colectarea taxelor. O atenţie sporita ar trebui acordată
încorporării costurilor suportate de plătitorii de taxe in calcularea
acestei rate. O simplitate in taxare înseamnă de asemenea ca este
foarte clar care sunt taxele si pentru ce vor fi cheltuite veniturile.
Generarea de venituri corectă
Acest principiu deriva din echitate. In colectarea echitabilă a
taxelor nu este reyonabilă suprapunerea unor taxe speciale pentru
anumite bunuri sau servicii. Aceste taxe sunt deseori acoperite de
terminologie pentru a ascunde adevarata lor utilizare. Taxe speciale
par uneori a fi nesemnificative dar la nivelul economiei ele pun o
apăsare suplimentară asupra unui domeniu.
Stimularea efectivă a creşterii
Taxele si reducerea taxelor ar trebui impuse doar oentru a stimula
creşterea. Taxele care sprijină infrastructura vor atrage in mo
automat investiţii si locuri de muncă. Cand taxele devin excesive
creşterea economica se opreşte.
Multe taxe asupra industriei turismului si călătoriilor incalcă
cateva din aceste principii de taxare inteligentă. Realitataea practică
a acestor principii demonstreaya ca taxele pot fi create pentru a
genera venituri, creşte competitivitatea sau pentru a schimba un
anume comportament de consum. Dacă taxele urmeaya criteriile
de deasupra vor rezulta atat in venituri mai mari pentru guvern si
o economie competitivă puternică.
recomandă echitate, eficienţă, simplitate, generare corectă de venituri şi
stimularea efectivă a creşterii – care să se refere la aceste principii, atunci
când se consideră noi taxe sau ajustări ale celor existente.
ECHILIBRAREA ECONOMIEI CU
MEDIUL, OAMENII ŞI CULTURA
Protecţia mediului este obligatorie
Moştenirea erei comuniste, în ceea ce priveşte mediul, este poluarea,
degradarea şi lipsa conştientizării. Creşterea standardelor de curăţenie a
mediului şi a protecţiei sale este importantă pentru aderarea Romaniei
la UE. Poluarea intensă a aerului şi a apei, cauzată de emisii şi deversari
este larg răspândită în ţară. La nivelul cetaţeanului individual există, de
asemenea, o conştientizare scăzută a problemelor de mediu.
Produsul turistic românesc se bazează mult pe mediul natural şi este
imperativ ca măsuri drastice să fie luate pentru a curăţa şi proteja mediul,
nu numai pentru binele turismului dar şi pentru viitorul sustenabil al ţării.
Acestea fiind spuse, cum România se îndreaptă spre UE, un număr de
măsuri au fost deja luate, România ratificând protocolul de la Kyoto din
2001.
Toate planurile de dezvoltare a turismului trebuie integrate cu sisteme
de management al mediului şi vice-versa. O structură legală pentru mediu
există deja în România şi toţi actorii din turism, inclusiv autorităţile
guvernamentale, ar trebui să susţina şi să încurajeze aplicarea lor. Cu toate
că pe termen scurt, aderarea strictă la regulile de mediu, în particular cele
impuse de UE, poate afecta competitivitatea în industria turismului, acest
lucru este vital pentru sustenabilitatea industriei pe termen lung.
Pentru a obţine acest deziderat, autorităţile guvernamentale şi asociaţiile
din industrie trebuie să ofere sprijin şi informaţii celor implicaţi în turism,
Măsurile deja luate de autorităţile romane in vederea
imbunătăţirii stării mediului inconjurător:
• perioadele de tranziţie pentru emiterea componentelor organice
volatile au fost stabilite
• armonizarea legislatiei cu privire la managementul deseurilor
cu exceptia ambalajelor si a deseurilor rezultate din ambalaje,
transportarea deseurilor si eliminarea deşeurilor, restricţii pentru
folosirea unor substanţe periculoase pentru echipamente electrice si
electronice
• armonizarea unei mari părţi a legislaţiei cu privire la calitatea apei,
inclusiv eliminarea apei folosite in mediul urban si deversarea
substanţelor periculoase in apa din mediul inconjurător
• armonizarea legislaţiei cu privire la protectia naturii cu exceptia unor
directive ale convenţiei ‘BIRDS’
• armonizarea legislaţiei cu privire la organismele modificate genetic
• armonizarea legislaţiei cu privire la zgomot cu excepţia echipamentelor
in aer liber
• armonizarea parţiala a legislaţiei cu privire la monitorizarea deplasării
deseurilor radioactive
• pregătirile pentru reţeaua NATURA 2000 au fost iniţiate
• 52 de incineratoare au fost închise
37
astfel încât să se obţină o mai buna întelegere nu numai legilor despre
mediu, dar mai ales a importanţei lor pentru afacerile individuale.
Mostenirea culturală
România are o moştenire culturală unică şi diversificată care o
diferenţiază de ţările vecine. Împraştiată în ţară, această moştenire oferă
oportunitatea pentru ca turismul să beneficieze de ea, chiar şi în cele mai
îndepartate zone ale României. Astfel, păstrarea moştenirii culturale este
vitală. Există deja 7 zone “World Heritage Site” inclusiv Delta Dunării,
mânăstirile din Moldova, mânăstirea de la Horezu, satele cu biserici
fortificate din Transilvania, fortăreţele dacice din munţii Oraştie, centrul
istoric din Sighişoara şi bisericile de lemn din Maramureş.
Cu toate acestea, majoritatea edificiilor culturale, incluzand şi
staţiunile balneo, mânăstirile şi castelele au nevoie de conservare şi
renovare. Turismul este un mod – dacă nu chiar singurul – prin care
moştenirea se poate păstra într-un mod care să aducă şi beneficii
financiare. Guvernul ar trebui să prioritizeze dezvoltarea turismului
cultural ca un mod de a păstra bogata moştenire a ţării, în special
având în vedere faptrul că tradiţiile sunt ameninţate de regulile UE.
Mihai Eminescu Trust, ca şi mulţi alţii, sunt deja într-o fază avansată
de restaurare a zonelor de moştenire şi ar trebui încurajaţi să contimue
această acţiune. Cu toate acestea este necesară o monitorizare a
restaurărilor, pentru a se asigura că standardele sunt menţinute.
Dezvoltarea comunităţii
Daca se doreşte ca turismul să aibă success, ca o unealtă a turismului
rural, atunci, pe măsură ce industria se dezvoltă, trebuie să o faca odata
cu acele comunităţi în care este bazat. Guvernul României trebuie să
încorporeze turismul sustenabil în structura politicilor naţionale sociale
şi economice, cu atenţie asupra următoarelor:
■ angajamentul local pentru industrie
■ ajutor pentru începuturile antreprenoriale şi IMM-uri
■ asigurarea că banii obţinuţi din turism sunt folosiţi în beneficiul
tuturor celor implicaţi, mai degrabă decât să rămână în mâinile
câtorva mari jucatori
■ parteneriat cu sectorul privat, astfel încât dezvoltarea, atât cea
nouă cât şi cea veche, să realizeze obiectivele guvernului pentru
dezvoltarea socială şi economică
Există deja proiecte în Europa care scot în evidenţă o abordare
bazată pe comunitate. Ar trebui identificate exemple de practici bune
din interiorul şi exteriorul ţării pentru a produce modele pe baza cărora
să se iniţieze astfel de proiecte în România.
Recenta Carta de Geoturism, care a fost semnată cu Naţional
Geografic Society, scoate în evidenţă angajamentul guvernului pentru
dezvoltarea acestui tip de turism. ANT trebuie să lucreze cu industria şi
liderii comunitaţilor pentru a se asigura că acest angajament este urmat
în mod eficient.
Legături
Mulţi au argumentat că know-how-ul pentru a crea legături între turism
şi alte domenii ale economiei este stabilit, dar că cea mai mare slăbiciune
în această ecuaţie este implementarea şi executarea efortului. WTTC
recomandă ca un număr de resurse şi un efort dedicat să fie alocate de
38
către ANT, pentru a garanta o abordare concentrată pentru stabilirea de
legături efective între turism şi restul economiei. O astfel de abordare ar
putea include:
■ promovarea conştientizării legăturilor potenţiale între turism şi alte
sectoare cum ar fi agricultura şi manufactura
■ educarea persoanelor din alte sectoare referitor la nevoile turismului,
astfel încât produse de calitate să fie create pe plan local de către
industrie
■ încurajarea folosirii de meştesuguri tradiţionale şi produse locale în
dezvoltarea industriei
DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN
NECESAR PENTRU CREŞTEREA
TURISMULUI
In anul 2005, turismul şi călătoriile în România au produs 485.000 de
locuri de muncă – aprox. 265.000 locuri de muncă direct în industrie
şi 220.000 în sectoare legate de turism cum ar fi imobiliare, construcţii
şi comerţ. Turismul are potenţialul să creeze locuri de muncă la toate
nivelurile societaţii şi economiei – de la personal în baruri, cameriste în
hoteluri, ghizi şi şoferi de taxi, până la management de top în turism. Este
o profesie intens axată în muncă, îndreptată spre calitate, care depinde, în
mod crucial, de nivelul profesionalismului forţei de muncă, pentru a face
sectorul competitiv şi productiv.
Cu toate acestea, cum este cazul multor ţări pe glob, turismul este
văzut ca o soluţie de ultim moment, când vine vorba de alegerea unei
cariere. Acest lucru nu este surprinzator, având în vedere că nivelul
compensator este unul dintre cele mai scăzute din ţară. In 2004 nivelul
mediu al venitului unui angajat în hotel sau restaurant a fost de 3,626
milioane lei, comparativ cu 4,450 milioane lei în agricultură şi 8 milioane
lei în sectorul public. In timp ce nivelul mediu anual al salariilor s-a
dublat intre 2001-2004, în turism au crescut doar cu 75%.
Compensări în linie cu alte sectoare
Compensările în turism trebuie aduse în linie cu alte sectoare, astfel încât
o forta de muncă potenţială să beneficieze în întrgime de ele, astfel încât
valoarea unor angajaţi de calitate să nu fie pierdută. Guvernul poate
ajuta industria să obţină acest lucru prin implementarea unor legi ale
muncii care să ia în considerare nevoia unei mai mari flexibilitaţi – care
să acomodeze sezonalitatea, fluxurile de zilieri şi alte caracteristici ale
industriei 24 din 24.
Stoparea migraţiei către străinătate a forţei de muncă
bine pregătită
Una din principalele probleme scoase în evidenţă, atât de sectorul privat,
cât şi de autoritaţi a fost scurgerea personalului din turism către ţările
învecinate unde salariile sunt mai mari şi oportunitaţile mai atractive.
Daca România investeste puternic în pregatirea personalului, acest
lucru se va pierde odată cu migraţia acestor angajaţi în străinătate. Acest
ciclu trebuie rupt prin crearea de condiţii mai bune de muncă şi a unei
pregătiri de calitate, astfel încât produsul turistic românesc să se poate
dezvolta mai bine din punct de vedere calitativ. Mai mult, este imperativ
ca guvernul şi industria să lucreze împreună prin sprijinirea şi promovarea
acestor angajaţi care au muncit şi au obţinut acele calificări şi certificari.
Conştientizarea unor astfel de programe trebuie promovată în cadrul
industriei către turişti şi publicul larg astfel încât valoarea lor şi aceea a
turismului să fie menţinută.
Un spaţiu pentru pregatirea specializată în turism
Structura actuală a pregatirii profesionale în turism în România reflectă
lipsa generală a conştientizării importanţei industriei. Nu există un
institut specializat în turism, pregatirea fiind împărţită între cursuri de
scurtă durată, finantate de ANT şi cursuri manageriale în cadrul ASE şi
Universitatea Bucureşti, care sunt mai mult teoretice decât practice. Cu
toate că au fost facuţi pasi importanţi în reglarea acestei probleme printr-
un parteneriat între IRECSON şi Şcoala Hotelieră de la Lausanne, prin
crearea Institutului Regal de Management în Turism, WTTC atenţionează
guvernul că, în ceea ce priveşte investiţiile în facilităţi de pregatire în
turism, Ministerul Invăţământului, ANT şi industria să colaboreze, aceasta
fiind o necesitate.
Egalarea cererii cu oferta
Cel mai important lucru este ca instituţiile de pregătire şi industria să
colaboreze şi să comunice pentru a se asigura ca pregătirea şi cursurile sunt
relevante şi racordate la cerinţele pieţei. Industria poate ajuta şi susţine
instituţiile şi studenţii în această privinţă prin participarea la scheme de
pregatire, oferind practica şi comunicând importanţa unor standarde
înalte de calitate în domeniul serviciilor.
Turismul evoluează constant, cu salturi tehnologice şi produse
noi care schimbă industria într-un ritm rapid. Cursurile ar trebui să
ţină seama de acest lucru şi să se asigure că studenţii absolvă cu toate
cunoştinţele necesare pentru a face faţă modalitaţilor de a face afaceri şi
situaţiilor noi.
Forţa de muncă în turism în România este în bună măsură sezonieră,
lucru care duce la un turnover ridicat an de an şi cu impact indirect asupra
calităţii. Un produs turistic mai diversificat ar rezolva această situaţie,
într-o anumită măsură, dar este important ca angajaţii să fie pregatiţi cu
elementele necesare pentru a desfăşura o serie largă de activităţi cerute de
industrie.
PROMOVAREA DIVERSITĂŢII
PRODUSELOR CARE DISTRIBUIE
CEREREA
Turismul în România este caracterizat de un grad ridicat de sezonalitate.
Staţiunile de pe coasta Mării Negre sunt deschise numai vara, timp în care
sunt umplute la capacitate maxima. În mod analog, staţiunile montane
sunt pline iarna, când nu sunt capabile să satisfacă cererea. Cu toate
acestea, locaţia centrală a Romaniei, distanţa scurtă până la principalele
pieţe europene şi diversitatea naturală şi culturală, dau ţării un potenţial
de dezvoltare a unui produs turistic care să împartă cererea, nu numai
pe sezoane, ci şi pe regiuni. Există o conştientizare generalizată în rândul
actorilor din turism şi anume că diversificarea este necesară şi posibilă, cu
toate acestea o lipsă de concentrare şi de leadership înseamnă că eforturi
concertate încă nu s-au concretizat în zona aceasta.
Cultura vs. linia de coastă
Incă din anii 70, linia de coastă a Mării Negre a fost un punct focalizat al
turismului ţării, atât pentru străini, cât şi pentru români. Cu toate acestea,
având în vedere caracterul sezonier al liniei de coastă şi concurenţa intensă
din partea ţărilor vecine - cum ar fi Grecia, Turcia sau Bulgaria - WTTC
nu crede că zona costieră a Mării Negre ar trebuie să reprezinte centrul
planurilor de dezvoltare a României. In timp ce investiţiile în upgradarea
facilităţilor existente sunt necesare şi trebuie încurajate, suntem de
39
acord că factorul care diferenţiază România de concurenţi este cultura şi
moştenirea culturală, care trebuie să stea în centrul atenţiei.
MICE
Acestea fiind spuse, în Bucureşti, ca şi în alte oraşe, există un potenţial
pentru turismul business. Conform Biroului Român de Convenţii, 900
de conferinţe şi evenimente au loc în fiecare an, în capitală. In prezent,
industria nu are suficiente fonduri, biroul fiind singurul din lume care
se bazează strict pe taxele plătite de membrii săi şi nu primeste nici un
ajutor de la stat. In mod similar, facilităţile pentru conferinţe nu sunt la
standardele secolului 21. Centrul EXPO, construit în anii 60, ar trebui
upgradat şi există potenţial pentru crearea unei facilităţi unice în Palatul
Parlamentului. Cererea de turism business va creşte odata cu integrarea în
UE şi, cu hotelurile din Bucuresti operand la capacitate maxima, guvernul
ar trebui să acţioneze repede pentru a se asigura că oportunitatea existentă
de a crea venituri mari, nu este pierdută.
Munţii
Staţiunile de ski din România sunt deja bine ancorate şi în anumite
perioade din sezonul de iarnă este foarte dificil de găsit o cameră liberă la
vreun hotel. Investiţii, atât pentru upgradarea, cât şi pentru construirea
de noi facilităţi sunt necesare, dar este la fel de important de reamintit că
staţiuni ca Poiana Brasov, Sinaia sau Predeal nu pot concura cu staţiuni
similare din Europa, pur şi simplu datorită înalţimii munţilor şi lungimii/
dificultaţii pârtiilor. Cu toate acestea, munţii României au cel mai mult
de oferit în extra sezon sub forma unor vacanţe la munte, plimbări, etc.
Hărţi, trasee şi facilitaţi ar trebui modernizate şi dezvoltate pentru a oferi
o calitate mai mare experienţei montane.
Moştenirea culturală – Incurajarea turismului rural
Atingerea, la nivel regional, a turismului ar trebui să fie o prioritate
în dezvoltarea României. Folosind oraşe - poartă ca Braşov, Sibiu
sau Sighişoara, aceste zone ar trebui încurajate să accepte turismul şi
facilităţile ar trebui modernizate pentru acomodarea turiştilor.
Drumul Vinului, în prezent este un bun exemplu de felul în care
turismul poate lega mici sate pentru a crea o destinaţie în sine. In mod
similar, mânăstirile din Maramureş pot oferi o ruta pentru turişti.
Faptul că puţinele mânăstiri şi biserici care au fost deja renovate suferă
de probleme, cum ar fi carrying capacity, subliniază popularitatea lor şi
arată că atât cererea cat şi nevoia ca mai multe locaţii de acest gen, să fie
dezvoltate. Cu toate că este o tema controversată în trecut, Dracula poate
încă constitui o atracţie semnificativă pentru turişti.
In ciuda numărului mare de festivaluri şi evenimente care au loc în
fiecare an în România, nu există un calendar coordonat care să permită
vizitatorilor să stie ce se întâmplă în orice moment. WTTC a înţeles că
CHF Internaţional, ca o parte a programului USAID, se ocupă de un
asfel de proiect. Organizaţia produce, în momentul de faţă, un calendar
de evenimente lunar pentru Maramureş, Sibiu şi Sighişoara. Pregatirea şi
extinderea acestor calendare va fi trecută sub coordonarea unei asociaţii
cu sediul în Bucuresti pentru a asigura sustenabilitatea şi continuitatea.
ANT ar trebui să sprijine construirea unui calendar şi promovarea largă a
acestuia prin canalele sale de marketing. Acest lucru va incuraja atragerea
vizitatorilor tot anul.
40
Turismul balnear
Există aproximativ 1.300 de resurse de ape minerale în România
– o treime din totalul apelor din Europa, atat potabile, cât şi pentru
tratament. Există deja între 2.500 şi 8.500 de locaţii termale care se
adresează turismului intern, dar numai doua (Băile Felix, Eforie) au fost
modernizate şi aduse la standarde internaţionale. Dezvoltarea turismului
balnear pentru vizitatori cu venituri peste medie, nu numai că ar creşte
veniturile şi ar crea locuri de muncă, dar ar ajuta şi la păstrarea unui
aspect important din moştenirea ţării.
Există aproximativ 1.300 de resurse de
ape minerale în România – o treime din
totalul apelor din Europa, atat potabile,
cât şi pentru tratament.
Delta Dunării
Delta Dunării creşte în popularitate ca destinaţie pentru turistii străini şi
cei români. Cu toate acestea, Delta Dunării este o zonă foarte sensibilă
din punct de vedere ecologic şi WTTC nu recomandă o dezvoltare
semnificativă în zonă şi integrarea protecţiei mediului în orice planuri
de dezvoltare.
Geoturism
In septembrie 2005, România a devenit a treia ţară din lume care a
semnat Carta de Geoturism cu Naţional Geographic. Există un potenţial
considerabil ca România să se dezvolte ca destinaţie de geoturism având
în vedere faptul că acesta îmbrăţişează conservarea mediului natural şi a
moştenirii culturale ca şi susţinerea culturii şi produselor tradiţionale.
ATRAGEREA DE NOI FONDURI
PENTRU PROMOVARE ŞI MARKETING
Viziunea lumii despre România
In ultimii 10 ani, imaginile despre sărăcie, orfani şi degradarea mediului
din media străină au surclasat prezentările despre frumuseţile naturale,
mânăstirile vechi şi cultura bogată. In timp ce percepţia internaţională
despre România se schimbă gradual – în special având în vedere că ţara
este percepută cu un risc scăzut de terorism – este imperativ necesar ca o
imagine puternică, bine documentată şi pozitivă a ţării să fie promovată
printr-un brand puternic şi ca această imagine să fie promovată prin
campanii internaţionale de marketing, festivaluri internaţionale şi târguri,
cum ar fi WTM şi ITB în timp ce este susţinută de un produs de calitate.
Este, de asemenea, important ca operatorii individuali din industrie să fie
convinşi de brand-ul naţional pentru ca acesta să aiba success. Cultura
prezenta de promovare, pe sectoare şi chiar pe operatori individuali, dă
naştere unei imagini framentate. Toate sectoarele de producţie şi pieţele
niţă ar trebui să intre sub umbrela unui brand pentru a asigura o imagine
a turismului bine definită şi uşor de recunoscut pentru ţară.
Branding-ul şi promovarea regională
In timp ce este foarte important să se promoveze Romănia la nivel naţional, un argument puternic îl aduce
şi promovarea regională pentru obţinerea de rezultate semnificative. Spre deosebire de Budapesta sau Praga,
Bucureştiul nu este un centru arhitectural – savoarea României constând în regiunile sale. Nu este surprinzator că
Sibiu, mai degrabă decat Bucureşti, va fi capitala europeană culturală in 2007. Mai mult, regiuni ca Transilvania
evocă o imagine pozitivă turiştilor străini decât ar face-o România. Autorităţile locale ar trebui sprijinite în
dezvoltarea propriei imagini, sub umbrela imaginii naţionale, pentru a fi siguri că percepţia a ceea ce Romania
are de oferit, este maximă.

România în Europa
Pe măsură ce România se integrează în UE, autorităţile din turism ar trebui să profite de mecanismele
promoţionale oferite la nivel european. In timp ce ţările Europei ţin să-şi păstreze identitatea proprie, există o
creştere puternică a promovării Europei în special către pieţele de la distanţe mari. Noul Portal European de
Turism, coordonat de Comisia Europeană de Turism este un prim pas şi România ar beneficia prin implicare
sa. Apartenenţa la organizaţii regionale, precum CECTA ar permite României să împărtăşească resurse şi idei de
promovare cu ţările vecine.

FAVORIZAREA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

Telecomunicaţiile
Modificările la nivelul economiei digitale sunt esenţiale pentru ca întreprinderile să devină şi să se menţină
competitive. Răspândirea facilităţilor de internet şi a computerelor personale este una dintre cele mai sarace din
Europa. Din punctul de vedere al Eurostat, numărul întreprinderilor din România, care angajează mai mult de
9 salariaţi, având acces la internet, în anul 2004 a fost de numai 13%, comparativ cu o medie de 52% în cele 25
de ţări membre UE.
Turismul şi călătoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologică, pot ajuta România să obţină şi să aplice
sistemele tehnologice ale informaţiilor şi telecomunicaţiile la un nivel competitiv. Un bun exemplu îl reprezintă
telecomunicaţiile. O parte din ce în ce mai mare a operaţiilor turismului şi călătoriilor- precum şi toate operaţiile
virtuale de vânzări şi distribuţie- comunică prin sistemele de telecomunicaţii. Acolo unde există un monopol
asupra telecomunicaţiilor, există adesea restricţii în ceea ce priveşte accesul, costurile mari şi condiţiile de operare
nerezonabile. Aceasta în schimb, limitează potenţialul expansiunii turismului şi călătoriilor orientat spre piaţă,
având efecte negative, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, din punct de vedere al costurilor, eficienţei
operaţionale şi serviciului de clienţi.
Recomandarea WTTC este ca Guvernul României să urmeze, în continuare, politica unei pieţe deschise a
telecomunicaţiilor, care va genera costuri mici şi servicii de o mai bună calitate pentru turişti şi companiile de turism.

E-marketing şi distribuţia
Pe o piaţă globală competitivă şi din ce în ce mai dezvoltată din ziua de astăzi, există o mare nevoie pentru un
puternic branding naţional de conducere care să optimizeze resursele, să concentreze într-un nucleu interesele-
sectorul public şi privat, naţional, regional şi local- şi să capteze atenţia turiştilor. Aceasta va necesita un interes
aparte pentru o abordare coordonată asupra marketing-ului şi distribuţiei prin internet în scopul de a optimiza
viziunea asupra României.
Desigur, dezvoltarea unei asemenea facilităţi trebuie să meargă în paralel cu dezvoltarea internetului şi a
telecomunicaţiilor la nivelul întregii tari. Cu toate acestea, planurile ar trebui făcute, în primul rând, pentru un
site al brandului de ţară de calitate, care să pună în evidenţă produsele turistice şi care să ofere turiştilor informaţii
şi sfaturi despre România ca destinaţie turistică. In al doilea rând, o listă a serviciilor de cazare precum şi a per-
soanelor de contact, ar trebui adaugată. WTTC întelege că există planuri de a dezvolta un asememnea serviciu la
nivelul sectorului Bed & Breakfast şi că această iniţiativă trebuie să fie sprijinită de autorităţile competente. Cum
disponibilitaţile tehnologice ale ţării cresc, mai ales în zona rurală - lucru care se va întâmpla încet- pregătirile
pentru o bază de date on-line ar trebui începute, pentru a îi face conştienţi pe vizitatori de toate serviciile turistice
din ţară şi, în timp, de a le permite să facă rezervari on-line. O abordare coordonată va ajuta la creşterea expunerii
afacerilor mici şi la o creştere a răspândirii vizitatorilor internaţionali în ţară.

41
TABELE CONT SATELIT
ROMÂNIA
2001 2002 2003 2004 2005E 2006E 2016P
Turism & Călătorii - RON mld.
Turism & Călătorii în Scop Personal 3,51 4,52 5,65 7,27 8,97 10,40 35,89
Turism & Călătorii de Afaceri 0,88 0,88 1,16 1,16 1,37 1,55 4,10
Firme 0,77 0,76 1,00 1,01 1,20 1,37 3,78
Guvern 0,11 0,11 0,16 0,16 0,17 0,18 0,32
Chelt. Guvern. - Individual 0,05 0,07 0,09 0,11 0,13 0,15 0,29
Exporturi ale Vizitatorului 1,10 1,43 1,77 2,16 2,41 3,18 11,62

Consumul în Domeniul Turism & Călătorii 5,54 6,90 8,67 10,71 12,89 15,28 51,89

Chelt. Guvern - Colective 0,21 0,32 0,45 0,59 0,69 0,77 1,49
Investiţii de Capital 2,00 2,14 2,98 3,72 4,57 5,26 15,76
Exporturi (Non-Vizitatori) 1,08 1,30 1,78 2,34 2,73 3,27 17,19

Cererea în Domeniul Turism & Călătorii 8,82 10,66 13,89 17,36 20,89 24,57 86,33

Total în Industria Turismului şi a Călătoriilor (Doar Impactul Direct)

Ocuparea (mii Locuri de Muncă) 247,04 249,92 255,04 259,17 257,82 265,17 314,67
Produsul Intern Brut 2,24 2,91 3,58 4,45 5,26 6,19 20,68

Total în Economia Turismului şi a Călătoriilor (Impactul Direct şi Impactul Indirect)

Ocuparea (mii Locuri de Muncă) 459,17 459,93 463,10 470,60 468,76 485,00 569,53
Produsul Intern Brut 5,75 6,94 8,97 11,12 13,19 15,48 48,36

Conturile Turism şi Călătorii ca % din Conturile Naţionale

Turism & Călătorii în Scop Personal 3,83 3,86 3,81 3,82 3,81 3,92 5,24
Cheltuieli Guvernamentale 3,34 3,78 4,07 4,30 4,33 4,35 4,48
Investiţii de Capital 8,30 6,63 7,06 7,06 7,13 7,17 7,54
Exporturi 5,58 5,08 5,19 5,08 4,99 5,16 4,58
Importuri în Domeniul Turism & Călători 6,41 5,96 5,90 5,62 5,47 5,48 5,21

Total în Industria Turismului şi a Călătoriilor (Impactul Direct)

Ocuparea 2,88 3,00 3,07 3,07 3,05 3,15 3,83
Produsul Intern Brut 1,92 1,92 1,88 1,86 1,85 1,92 2,47

Total în Economia Turismului şi a Călătoriilor (Impactul Direct şi Impactul Indirect)

Ocuparea 5,36 5,52 5,58 5,58 5,55 5,75 6,92
Produsul Intern Brut 4,92 4,58 4,71 4,66 4,63 4,81 5,78

Creşterea reală în Turism şi Călătorii (pe An)

Turism & Călătorii în Scop Personal 10,70 4,25 4,68 11,17 9,06 7,65 7,74
Turism & Călătorii de Afaceri -0,88 -19,02 10,80 -13,40 4,29 4,59 4,95
Cheltuieli Guvernamentale -0,67 22,07 14,75 13,57 4,04 2,30 1,74
Investiţii de Capital 39,09 -13,39 16,86 7,62 8,69 6,71 6,24
Exporturile Vizitatorului -8,88 5,80 3,92 5,23 -1,48 22,42 8,46
Alte Exporturi 32,80 -2,24 14,94 13,09 3,40 11,06 12,39
Consumul în Turism & Călătorii 4,22 0,95 5,31 6,69 6,36 10,03 7,85
Cererea în Turism & Călătorii 13,53 -2,14 9,15 7,93 6,38 9,18 7,94

42
 2001 2002 2003 2004 2005E 2006E 2016P
Totală în Industria Turismului şi a Călătoriilor (Impactul Direct)
Produsul Intern Brut 2,92 5,14 3,26 7,21 4,37 9,40 7,39
Ocuparea -3,72 1,17 2,05 1,62 -0,52 2,85 1,73

Totală în Economia Turismului şi a Călătoriilor (Impactul Direct şi Impactul Indirect)

Produsul Intern Brut 14,75 -2,11 8,17 7,11 4,85 8,91 6,68
Ocuparea -2,99 0,16 0,69 1,62 -0,39 3,47 1,62

Turism & Călătorii - mil. USD

Turism & Călătorii în Scop Personal 1.208,93 1.367,28 1.701,48 2.228,31 3.009,47 2.994,95 5.865,53
Turism & Călătorii de Afaceri 301,98 265,30 349,46 356,50 460,42 445,21 670,61
Firme 264,10 230,58 302,21 308,30 403,75 393,78 618,12
Guvern 37,88 34,72 47,25 48,20 56,67 51,43 52,49
Chelt. Guvern. - Individual 16,92 20,85 26,09 34,92 44,99 42,55 46,97
Exporturile Vizitatorilor 376,86 432,57 534,42 662,47 808,22 914,74 1.898,80

Consumul în Domeniul Turism & Călătorii 1.904,68 2.085,99 2.611,45 3.282,21 4.323,10 4.397,44 8.481,91

Chelt. Guvern - Colective 72,32 97,32 135,11 180,74 232,86 220,23 243,07
Investitii de Capital 688,73 647,14 899,00 1.139,66 1.533,86 1.513,19 2.576,58
Exporturi (Non-Visitatori) 370,64 393,08 537,10 715,49 916,13 940,64 2.809,32

Cererea în Domeniul Turism & Călătorii 3.036,37 3.223,53 4.182,65 5.318,10 7.005,95 7.071,50 14.110,87

Totală în Industria Turismului şi a Călătoriilor (Impactul Direct)

Ocuparea (mii Locuri de Muncă) 247,04 249,92 255,04 259,17 257,82 265,17 314,67
Produsul Intern Brut 771,15 879,58 1.079,74 1.363,61 1.762,44 1.782,56 3.380,12

Totală în Economia Turismului şi a Călătoriilor (Impactul Direct şi Impactul Indirect)

Ocuparea (mii Locuri de Muncă) 459,17 459,93 463,10 470,60 468,76 485,00 569,53
Produsul Intern Brut 1.977,74 2.100,24 2.700,83 3.407,61 4.424,47 4.454,85 7.903,68

Turism & Călătorii - milioane USD Preturi Constante Anul 2000

Turism & Călătorii în Scop Personal 1.178,72 1.228,81 1.286,31 1.430,05 1.559,64 1.678,89 3.538,14
Turism & Călătorii de Afaceri 294,43 238,43 264,19 228,79 238,61 249,57 404,52
Chelt. Guvern. - Individual 16,49 18,74 19,72 22,41 23,32 23,85 28,33
Exportul Vizitatorilor 367,44 388,76 404,02 425,15 418,86 512,78 1.145,37
Consumul în Domeniul Turism & Călătorii 1.857,08 1.874,74 1.974,24 2.106,41 2.240,42 2.465,10 5.116,36
Chelt. Guvern. - Colectiv 70,51 87,46 102,14 115,99 120,68 123,45 146,62
Investiţiile de Capital 671,51 581,60 679,64 731,39 794,92 848,26 1.554,21
Exporturile (Non-Visitorilor) 361,38 353,27 406,04 459,18 474,78 527,30 1.694,61
Cererea în Domeniul Turism & Călătorii 2.960,48 2.897,07 3.162,06 3.412,97 3.630,80 3.964,11 8.511,81

Produsul Intern Brut

Industria Turismului şi a Călătoriilor 751,88 790,50 816,28 875,11 913,37 999,26 2.038,92
Economia Turismului şi a Călătoriilor 1.928,31 1.887,54 2.041,81 2.186,88 2.292,96 2.497,28 4.767,57

43
44
 WTTC doreşte să-şi exprime aprecierea sa următoarelor organizaţii
şi agenţii care au contribuit cu experienţa, cunoştinţele şi
informaţiile lor la efortul depus pentru realizarea acestui raport

Academia de Studii Economice (ASE)

Academia de Studii Economice Facultatea de Comert
Agentia pentru Dezvoltare Regionala
Asociatia de Ecoturism din Romania (AER)
Asociatia Jurnalistilor din Turism (AJST)
Asociatia Nationala a Agentiilor de turism din Romania (ANAT)
Asociaţia Naţională De Turism Rural, Ecologic Şi Cultural (ANTREC)
Asociatia Nationala Română Bed&Breakfast
Asociatia pentru Protectia Conumatorului
Asociatia Romana pentru Cazare si Turism Ecologic
Autoritatea Nationala pentru Turism din Romania
Banca Nationala a Romaniei
Centrul National pentru Invatamint Turistic
Central European Countries Travel Association (CECTA)
CHF International
Comisia Nationala de Prognoza
Consiliul Judetean Sibiu
Ecole Hôtelière de Lausanne
Federaţia Patronatelor Din Turismul Românesc (FPTR)
Federatia Sindicatelor din Turism (FST)
Golden Tulip
Grupul de Consultanta Turism Hoteluri si Restaurante
Holidays in Romania
Institutul National de Statistica
Institutul National pentru Cercetare si Dezvoltare in Turism
Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale şi Sondaje (IRECSON)
Ministerul Afacerilor Externe din Romania
Ministerul Integrarii Europene din Romania
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului din Romania
Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR)
Peacock Hotels
Regia Nationala a Padurilor (RNP)
ROMANIAN CONVENTION BUREAU (RCB)
Trend Hospitality Consulting & Management