Sunteți pe pagina 1din 2

Fantana dintre plopi

Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om


politic român .
” Fantana dintre plopi ” a fost publicata in 1928 , in volumul ”Hanul Ancutei ” .
Cartea ”Hanul Ancutei” cuprinde noua povestiri spuse de feluriti drumeti care poposesc la han
iar opera ”Fantana dintre plopi” este a patra povestire .
Opera ”Fantana dintre plopi” apartine genului epic deoarece autorul isi exprima in mod
indirect ideile si sentimentele , prin intermediul actiunii si al personajelor .
Ca si specie literara ” Fanta dintre plopi ” este o povestire in rama .
Povestirea in rama este o specie a genului epic , care se naste odata cu multiplicarea nucleelor
narative , cand un personaj al povestirii principale spune o istorisire proprie, devenind el insusi
narator .
” Fantana dintre plopi” este o povestire in rama deoarece : sunt prezenti mai multi povestitori
care doresc sa istoriseasca intamplari nemaiauzite , accentul cade pe actiune si nu pe personaje ,
sunt indicate reperele spatio-temporale ( locul ” in Hanul Ancutei” si timpul "acum doua zeci si
cinci de ani") , principala trasatura este evocarea , exista un narator principal care creeaza rama si
un numar variabil de naratori secundari care devin auditori la finalul propriei istorisiri , intalnim
doua timpuri ( timpul narat si timpul nararii ) , se relateaza evenimentele dupa un scenariu
prestabilit ( evenimentul care declanseaza actiunea este urmat de relatarea evenimentelor propriu-
zise utilizandu-se formule de capatare si de mentinere a atentiei ascultatorilor ) .
Tema operei este iubirea tragica dintre Niculai Isac si Marga iar titlul prezinta locul unde
cei doi indragostiti se intalneau si locul unde Marga a fost ucisa .
In rama sunt prezentati cei noua povestitori care vor istorisi cele noua intamplari : "Iapa lui
Voda", "Haralambie", "Balaurul", "Fantana dintre Plopi", "Cealalta Ancuta", "Judet al
sarmanilor", "Negustor lipscan", "Orb sarac", "Istorisirea Zahariei fantanarul” .
Protagonistul povestirii “Fantana dintre plopi” este capitanul de mazali de la Balabanesti,
Neculai Isac, din tinutul Tutovei .
In expozitiune , Neculai Isac duce vinuri în ţinutul Sucevei şi face popas la Hanu Ancuţei.
Plimbându-se călare pe malul râului Moldova, întâlneşte un grup de ţigani care se scaldă. E
întâmpinat de Hasanache, un bătrân cerşetor, care o alungă fără succes din calea boierului pe
Marga, o ţigăncuşă de optsprezece ani.
In intriga , Niculai Isac este tulburat de frumuseţea fetei şi le dă celor doi câte un ban de
argint.
In desfasurarea actiunii , fata îl caută la han a doua zi pe Niculai Isac pentru a-i arăta
ciuboţelele cumpărate cu banul primit. Apoi tinerii petrec o noapte la fântâna dintre plopi şi îşi
promit o nouă întâlnire de dragoste la întoarcerea lui de la Paşcani, unde trebuia să-şi vândă
marfa. A doua întâlnire la fântână are un final tragic. îndrăgostită, fata îi mărturiseşte că
Hasanache o trimisese la han ca să-1 seducă, iar planul era ca ţiganii să-l omoare şi sa-i ia banii
de pe marfă.
In punctul culminant , fata deşi este conştientă că o vor omorî pentru că i-a trădat, îl
avertizează pe Isac asupra pericolului. Tânărul fuge călare, scapă cu viaţă, dar o prăjină aruncată
de urmăritori îi scoate un ochi.
In deznodamant , Isac, revine la fântâna dintre plopi , insoţit cu făclii de cărăuşii de la han care
auziseră strigătele sale, unde sângele proaspăt de pe colacul de piatră este semnul că fata fusese
ucisă cu cruzime şi aruncată în fântână.
Neculai Isac este personajul principal al acestei opere .
Este caracterizat direct de comisul Ionita „pentru o muiere care ii era draga isi punea
totdeauna capul”, fapt ce reda latura romantica a lui Isac .
El se autocaracterizeaza ca o persoana sociabila “mie mi-a placut sa beau vinul cu tovarasii”
“imi sunteti toti ca niste frati”, fiind totodata acceptat de cei de la han si considerat “om cum ne
place noua”.
Este caracterizat indirect prin vestimentatia pesonajului care indica statutul social inalt
„nasturi de argint,blanita de jder”, prin actiunile sale (tresarirea la vederea fetei frumoase „parca
as fi inghitit o bautura tare”,indica o fire romantica), prin fapte ,prin gesturi .
Din cele spuse mai sus reise ca opera „Fantana dintre plopi” este o povestire in rama .