ALEGEREA REZERVORULUI DE ACUMULARE (TAMPON)

Din cele prezentate pana acum rezulta clar ca totalul consumului pe 24 ore nu poate
fi mai mare decat cantitatea de apa asigurata de sursa de apa in acelas interval de timp.
Se pot intalni mai multe situatii:
a) Instalatii mici, cu sursa proprie (put) si pompa submersibila care realizeaza si
ridicarea presiunii.
Este, in general , cazul instalatiilor de uz gospodaresc la care debitul putului este
suficient de mare pentru a acoperi consumul, inclusiv in orele de varf.
In acest caz nu este necesara prevederea unui rezervor de acumulare, putul insusi
reprezentand rezerva de apa. O astfel de instalatie se va echipa doar cu vas de expansiune
si instalatia de automatizare aferenta, pentru pornirea si oprirea pompei.
b) Instalatii la care sursa de apa este reteaua publica, care asigura debit suficient dar nu
si presiunea necesara.
In acest caz se prevede un rezervor tampon de capacitate relativ mica, al carui rol
principal este de a rupe presiunea retelei. Din acest rezervor aspira pompele grupului de
ridicarea presiunii (nu este admisa aspiratia direct din reteaua publica).
Capacitatea rezervorului tampon se calculeaza cu relatia:
Vt = 150•(10+Qp) [litri] (18)
Unde:
Qp – debitul pompei in [l/sec]

c) Instalatii la care sursa de apa (retea publica sau put propriu ) nu pot asigura debitul
de varf.
In acest caz, rezervorul tampon trebuie sa asigure si rezerva de apa necesara
acoperirii varfurilor de consum.
Este de observat faptul ca varfurile de consum sunt atat mai mari cu cat numarul
de consumatori (apartamente) este mai mic. De exemplu, la 10 apartamente varful este de
14 ori mai mare decat media pe 24 de ore, in timp ce la 50 de apartamente de numai 6,7
ori. Pe masura ce numarul de consumatori racordati este mai mare, varfurile de consum
sunt mai 111l1121b atenuate. Este de mentionat ca debitul de varf se exprima in mc/h,
dar asta nu inseamna ca dureaza neaparat o ora sau mai multe, ci se intinde in general pe
intervale scurte, de ordinul minutelor.
Calculul analitic sau grafic al capacitatii rezervorului de acumulare (tampon)
este deosebit de laborios si presupune inregistrarea unor cronograme orare de consum,
ceea ce este greu realizabil in practica. Din acest motiv, pentru o rapida estimare, din
diagramele de mai jos se pot determina : consumul total zilnic (mc/zi), consumul de varf
(mc/h) si capacitatea rezervorului de acumulare (in % din consumul total zilnic).

Intre 5 si 10 consumatori se va considera min. 50% din consumul total zilnic, iar
sub 5 consumatori min. 70%.
H. ALEGEREA VASULUI DE EXPANSIUNE (HIDROFOR)
 Pentru a asigura permanent presiunea de utilizare la consumatori dar si a limita
numarul de porniri si opriri ale pompei din grupul de ridicare a presiunii, pe conducta de
refulare se instaleaza un vas de expansiune cu membrana.
Pentru alegerea vasului de expansiune se cunosc:
• Presiunile de pornire si de oprire ale pompei (pompelor) la care sunt reglate
presostatele grupului de pompare in [bar]
• Consumul de varf in [litri/minut]
• Puterea electropompei in [kW]
Din tabelul 5 se obtine volumul util al vasului , iar din tabelul 6 volumul total cu
care se face alegerea din catalog. Datele sunt valabile pentru echipamentele VAREM si
DAB, comercializate de ROMSTAL.
Tabelul 5
P [kW]1 2 3 4 5 6 8 10
K 0.25 0.33 0.42 0.50 0.58 0.66 0.83 1.00
Volumul util al vasului este :
Vu=K • Cv [litri] (19)
Unde:
K – coeficient in functie de puterea electropompei
Cv – consum de varf in [litri/minut]
Cu valoarea lui Vu se intra in tabelul 6 si se citeste pe coloana din stanga volumul total al
vasului de expansiune in [litri].
Tabelul 6
In situatiile (frecvente, de altfel) cand Vu calculat nu se regaseste cu exact aceasta
valoare in tabel, se va alege valoarea imediat superioara.
Volumul total al vasului de expansiune se poate calcula si cu relatia :
V= [litri] (20)
Unde:
Pmin - presiunea de pornire, exprimata in [bar]
Pmax - presiunea de oprire, exprimata in [bar]
Vu – volumul util, calculat mai sus in [litri]