George bacovia-universul poetic

Universul poetic bacovian are la baza cateva motive specifice liricii simboliste. Este vorba, in primul rand, de motivul singuratatii, preluat din romantism. Numai ca , la Bacovia, solitudinea devine un sentiment sumbru, apasator, asociat cu spatiul camerei (izolarea) sau cu spatii exterioare : parcul, strazile sau oprasul de provincie. In multime, eul poetic bacovian se simte instrainat, inadatptat, fara putinta de comunicare cu ceilalti, rataceste fara sens , cu gesturi absurde. Sentimentul inadaptarii produce instrainarea si dorinta de evadare. Motivul solitudinii apasatoare este elementul de recurenta in volumul de debut, din 1916: Plumb. Volumul Scantei galbele (1926) aduce in discutie importanta cromaticii in lirica bacoviana. Intrun interviu din 1929, in revista Viata literara, poetul declara: Fiecarui sentiment ii corespunde o culoare. Acum in urma m-a obsedat galbenul, culoarea deznadejdei In plumb vad culoarea galbena. Compusii lui dau un precipitat galben. Temperamentului meu ii convine aceasta culoare. Dupa violet si alb am evoluat spre galben Plumbul ars e galben. Sufletul ars e galben[ ] Altadata , in Plumb pe langa impresia colorata, mai simteam alta statica, de greutate. Plumbul apasa cel mai greu pe om Cat priveste despre mine am fost si raman un poet al decadentei . Gama de culori este restransa in poeziea lui Bacovia, centrata pe cateva motive tipic simboliste: uratul, plictisul, tristetea, monotonia. E sential sugestiva, culoarea, in loc sa reliefeze obiectul, dimpotriva, estompeaza conturul, il dizlova, intr-un fluid unci, in stare sa impuna o anumita stare de spirit. Culorile, ca si instrumentele muzicale, au rolul de a sugera o stare sufletesca. Astfel, melancolia grava este sugerata de vioara si clavir, in timp ce sentimental de monotonie este dat de culoarea violet, de armonica si fanfare. Violetul indica, de asemenea, un doliu cosmic. Nevroza este sugerata de verde crud, roz si albastru, musical ea fiind sustinuta de violina si de flaut. Galbenul sugereaza , asa cum insusi poetul declara, depresia. Culorile intense , stralucitoare , cu scaparari pretioase ca aurul releva o stare crepusculara. Albul statuilor pe care se lasa un apus de soare maret releva o stare crepusculara. Negrul, limita cromatica, suscita limita depresiva, ca in poezia cu acest titlu. Lumea orasului, a tragului de provincie, se constituie intr-un motiv de larga recurenta in lirica bacoviana. Abatorul , pietele pustii, parcurile saracacioase reprezinta elemente ale universului citadin care provoaca spaima existential si, in acelasi timp, constituie fundalul pe care sunt proiectate ipostazele umane specific poeziei bacoviene: copii si fecioare tuberculoase , o palida muncitoare, poetul ratacind fara sens si facand gesture absurde. O imagine conculudenta a spatiului urban este prezenta in Amurg violet. Decorul este aici de o artificialitate intens studiata . punctual central este cromatica atipica(violet), disipata in atmosfera (amurg) si in tot spatial: Orasul tot e violet . Cadrul natural este trist si dezolant in lirica bacoviana.Ploaia si ninsoarea au rezonanta in sufletul omului , aducand monotonie ,nevroza,chin si frig launtric.

Ea este de obicei dorita si asteptata ca un remediu al bolii existential de care sufera poetul. de dezagregare a materiei si a fiintei ( sfarsitul continuu bacovian ). precum in poezia Din vremuri. Femeia constituie un refugiu. G. ca in poezia Nervi de toamna. domina intreaga lume si aduce cu sine pierderea oricarei sperante. limbajul. vocabularul prosaic. Daca in primele doua volume. in urmatoarele volume tinde catre o individualizare a impresiilor. Moartea provoaca rareori panica. fara iluzia unei transcendente salvatoare. Iubirea apare in poeziile lui Bacovia. nimicul. ca in poezia Decembre. pustiieste sufletul si amorteste simturile. intr-un mod total diferit de lirica romantic. ingénue si dureroasa . stereotipia actelor umane. asociinde-se cu izolarea. ci prin virtuozitatea ei. Simbolismul bacovian se realizeaza printr-o retorica specifica . ca in poezia Cuptor. rationalizate este depaita acum. poetul rataceste singur. sensul existentei fiind vidul. de la simbolismul manierist la tranzitivitate. denota un autor exigent cu sine. motivul singuratatii. este o lume inchisa. ca in Nervi de primavara sau note de primavara. Moartea apare la Bacovia ca o senzatie de anihilare a intregii existent. a carui opera lirica nu impresioneaza prin cantitate. recurenta avnd ca effect monotonia. Poetul doreste sa noteze senzatia sa nemijlocita. Calinescu vorbeste de un anume manierism existent in volumul Comedii in fond . Inj mijlocul acestui peisaj dezolant. compasiune si ocrotire. instrainarea. ci dimpotriva. cultiva cotidianul. poetul reia obsesiv. casa e reprezina un loc de adapost. imposibilitatea comunicarii. fara putinta de a comunica cu lumea din jur. artificialitatea si uzura formelor. lumea absurda si halucinanta . cu insistent si luciditate. este chiar drumul poeziei moderne. precum un ceai . Tendinta de a zugravi tablouri simetrice. Primavara nu reprezinta pentru eul liric bacovian un motiv de bucurie. prezente si in volumele anterioare. motivele si imaginarul symbolist. a oricarei iluzii din sufletul poetului. Iarna este infernala. bograficul. Traseul discursului liric bacovian. anotimpul mohrat al ploilor interminabile. un anotimp al nevrozelor. sau un foc bine nutrit. Fara a schimba temele si motivele liricii bacoviene. cu un lexic restrains. Treptat lirismul bacovian aluneca spre expressionism. Ultimul volum. ironia discrete. construite. instrainat de ceilalti. marcata de stilizare. Caldura infernala a verii creeaza o atmosfera in care cadavrele se descompun. Volumele Cu voi (1930) si Comedii in fond (1936) continua sa zugraveasca viziunea de infern . Plumb si Scantei galbene. Din lumea bacoviana nu se poate fugi. un loc unde asprimile bolii si ale mizeriei umane sunt alinate cu forme de atentie elementara. Stante burgheze (1946).Toamna. in care cuvintele-cheie transformate in motive literare devin elemente definitorii ale universului sau poetic. in contrast cu stilizarile observate mai inalte. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful