P. 1
George Bacovia

George Bacovia

|Views: 371|Likes:
Published by phantomlord94

More info:

Published by: phantomlord94 on Apr 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/09/2014

pdf

text

original

George bacovia-universul poetic

Universul poetic bacovian are la baza cateva motive specifice liricii simboliste. Este vorba, in primul rand, de motivul singuratatii, preluat din romantism. Numai ca , la Bacovia, solitudinea devine un sentiment sumbru, apasator, asociat cu spatiul camerei (izolarea) sau cu spatii exterioare : parcul, strazile sau oprasul de provincie. In multime, eul poetic bacovian se simte instrainat, inadatptat, fara putinta de comunicare cu ceilalti, rataceste fara sens , cu gesturi absurde. Sentimentul inadaptarii produce instrainarea si dorinta de evadare. Motivul solitudinii apasatoare este elementul de recurenta in volumul de debut, din 1916: Plumb. Volumul Scantei galbele (1926) aduce in discutie importanta cromaticii in lirica bacoviana. Intrun interviu din 1929, in revista Viata literara, poetul declara: Fiecarui sentiment ii corespunde o culoare. Acum in urma m-a obsedat galbenul, culoarea deznadejdei In plumb vad culoarea galbena. Compusii lui dau un precipitat galben. Temperamentului meu ii convine aceasta culoare. Dupa violet si alb am evoluat spre galben Plumbul ars e galben. Sufletul ars e galben[ ] Altadata , in Plumb pe langa impresia colorata, mai simteam alta statica, de greutate. Plumbul apasa cel mai greu pe om Cat priveste despre mine am fost si raman un poet al decadentei . Gama de culori este restransa in poeziea lui Bacovia, centrata pe cateva motive tipic simboliste: uratul, plictisul, tristetea, monotonia. E sential sugestiva, culoarea, in loc sa reliefeze obiectul, dimpotriva, estompeaza conturul, il dizlova, intr-un fluid unci, in stare sa impuna o anumita stare de spirit. Culorile, ca si instrumentele muzicale, au rolul de a sugera o stare sufletesca. Astfel, melancolia grava este sugerata de vioara si clavir, in timp ce sentimental de monotonie este dat de culoarea violet, de armonica si fanfare. Violetul indica, de asemenea, un doliu cosmic. Nevroza este sugerata de verde crud, roz si albastru, musical ea fiind sustinuta de violina si de flaut. Galbenul sugereaza , asa cum insusi poetul declara, depresia. Culorile intense , stralucitoare , cu scaparari pretioase ca aurul releva o stare crepusculara. Albul statuilor pe care se lasa un apus de soare maret releva o stare crepusculara. Negrul, limita cromatica, suscita limita depresiva, ca in poezia cu acest titlu. Lumea orasului, a tragului de provincie, se constituie intr-un motiv de larga recurenta in lirica bacoviana. Abatorul , pietele pustii, parcurile saracacioase reprezinta elemente ale universului citadin care provoaca spaima existential si, in acelasi timp, constituie fundalul pe care sunt proiectate ipostazele umane specific poeziei bacoviene: copii si fecioare tuberculoase , o palida muncitoare, poetul ratacind fara sens si facand gesture absurde. O imagine conculudenta a spatiului urban este prezenta in Amurg violet. Decorul este aici de o artificialitate intens studiata . punctual central este cromatica atipica(violet), disipata in atmosfera (amurg) si in tot spatial: Orasul tot e violet . Cadrul natural este trist si dezolant in lirica bacoviana.Ploaia si ninsoarea au rezonanta in sufletul omului , aducand monotonie ,nevroza,chin si frig launtric.

prezente si in volumele anterioare. pustiieste sufletul si amorteste simturile. Fara a schimba temele si motivele liricii bacoviene. cu insistent si luciditate. Tendinta de a zugravi tablouri simetrice. poetul reia obsesiv. Volumele Cu voi (1930) si Comedii in fond (1936) continua sa zugraveasca viziunea de infern . artificialitatea si uzura formelor. casa e reprezina un loc de adapost. un anotimp al nevrozelor. motivul singuratatii. un loc unde asprimile bolii si ale mizeriei umane sunt alinate cu forme de atentie elementara. imposibilitatea comunicarii. ca in Nervi de primavara sau note de primavara. ca in poezia Decembre. vocabularul prosaic. Caldura infernala a verii creeaza o atmosfera in care cadavrele se descompun. cultiva cotidianul. anotimpul mohrat al ploilor interminabile. Ea este de obicei dorita si asteptata ca un remediu al bolii existential de care sufera poetul. a oricarei iluzii din sufletul poetului. instrainarea. in care cuvintele-cheie transformate in motive literare devin elemente definitorii ale universului sau poetic. ci prin virtuozitatea ei. Stante burgheze (1946). Ultimul volum. de dezagregare a materiei si a fiintei ( sfarsitul continuu bacovian ). Traseul discursului liric bacovian.Toamna. ingénue si dureroasa . compasiune si ocrotire. lumea absurda si halucinanta . ca in poezia Nervi de toamna. Calinescu vorbeste de un anume manierism existent in volumul Comedii in fond . G. Femeia constituie un refugiu. rationalizate este depaita acum. bograficul. de la simbolismul manierist la tranzitivitate. in urmatoarele volume tinde catre o individualizare a impresiilor. Iubirea apare in poeziile lui Bacovia. Moartea apare la Bacovia ca o senzatie de anihilare a intregii existent. Din lumea bacoviana nu se poate fugi. stereotipia actelor umane. recurenta avnd ca effect monotonia. este chiar drumul poeziei moderne. Daca in primele doua volume. instrainat de ceilalti. Moartea provoaca rareori panica. ci dimpotriva. Inj mijlocul acestui peisaj dezolant. nimicul. ca in poezia Cuptor. limbajul. este o lume inchisa. domina intreaga lume si aduce cu sine pierderea oricarei sperante. sau un foc bine nutrit. precum un ceai . Plumb si Scantei galbene. intr-un mod total diferit de lirica romantic. Primavara nu reprezinta pentru eul liric bacovian un motiv de bucurie. . Iarna este infernala. asociinde-se cu izolarea. construite. sensul existentei fiind vidul. precum in poezia Din vremuri. fara iluzia unei transcendente salvatoare. ironia discrete. denota un autor exigent cu sine. fara putinta de a comunica cu lumea din jur. Simbolismul bacovian se realizeaza printr-o retorica specifica . Treptat lirismul bacovian aluneca spre expressionism. motivele si imaginarul symbolist. Poetul doreste sa noteze senzatia sa nemijlocita. cu un lexic restrains. marcata de stilizare. poetul rataceste singur. in contrast cu stilizarile observate mai inalte. a carui opera lirica nu impresioneaza prin cantitate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->