Sunteți pe pagina 1din 20

Participarea României la

fondurile comunitare
înainte și după aderare

Student: Coordonator :
Grupa: 25
Specializarea: Finanțe Bănci prep. univ. drd. Irina Bilan

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”


Iași – 2010

1
CUPRINS

Participarea României la fondurile comunitare înainte și după


aderare................................................................................3
1.Fonduri pre-aderare în România....................................................................4
1.1. Programul Phare (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the
Economy)......................................................................................................4
1.2. Programul ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession -
Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare).................................6
2.Situația de după aderare a fondurilor României ( 2007-2013 )..................10
2.1. FEDR – Fondul European de dezvoltare regional.................................11
2.2. FSE - Fondul Social European ..........................................................12
2.3. FEGA – FEADR .....................................................................................14
2.4. FC – Fondul de coeziune......................................................................17
2.5. FEP – Fondul European de Pescuit.......................................................18
Bibliografie..................................................................................................... 19

2
Participarea României la fondurile comunitare
înainte și după aderare

Uniunea Europeană sau pe scurt UE este cea mai vastă comunitate economică si politică
la nivel internațional, reunind până acum majoritatea țărilor europene. Ideea de bază de la
care s-a plecat în crearea acestei comunități a fost dorința de a asigura pacea și stabilitatea
cetățenilor membri ai acestor state printr-un proces de integrare permanentă bazat pe
obiective luate de comun acord între țările participante la nivel politic, economic și
social.1

Integrarea Europeană nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de a promova valorile


fundamentale ale culturii europene: drepturi fundamentale pentru toată lumea, democrații
pluraliste,prosperitate comună si concurența economică. Iar cheia este dată de dialog si
buna întelegere, eficientă si competenta.
Se urmarește așezarea definitiva a României în matca occidentală, deschiderea unui lung
ciclu de prosperitate, pace socială si siguranța pentru toti românii, acces neîngradit la
oportunitățile muncii, educației si dezvoltării individuale.
Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a
fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie
2004. Raportul de țară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de
asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria. Cele
două țări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumünster din
Luxemburg.2

De remarcat este faptul ca drumul României catre Europa a fost de multe ori continuu,
alteori discontinuu, însa întotdeauna acolo. Este evident faptul că extinderea Uniunii se
va derula sub presiunea unor constrângeri si complicații noi, cu implicații puternice în
ceea ce privește aderarea țarii noastre. Pe lângă respectarea riguroasă a tratatelor
europene,care contribuie la construcția pe termen lung a proiectului European.În
condiţiile actuale, în care economia românească se confruntă încă cu probleme structurale
destul de serioase, avem nevoie de strategii coerente şi unitare care să aibă ca obiectiv
programarea, prioritizarea şi urmărirea politicilor de dezvoltare naţională. În vederea

1
Gabriel Ștefura – România și problemele integrării europene (vol III), Ed.Universitara
Alexandru Ioan Cuza, Iași 2007, pag.292
2
Integrarea României în Uniunea Europeană -
http://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_României_în_Uniunea_Europeană

3
asigurării fondurilor necesare implementării acestor strategii, România, ca stat candidat la
statutul de membru al Uniunii Europene, beneficiază în prezent de ajutor financiar din
partea acesteia prin intermediul instrumentelor de pre-aderare – actualele programe
PHARE, ISPA şi SAPARD și altele.
Prin fondurile europene sunt finanţate proiecte care contribuie la dezvoltarea zonelor mai
puţin avansate, prin investiţii pentru coeziune economică şi socială, în domenii cheie
precum dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale,
servicii sociale şi servicii turistice. Scopul acestor investiţii este crearea de locuri de
muncă, creşterea nivelului competetitivității şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru
locuitorii regiunilor vizate.

1.Fonduri pre-aderare în România

Fondurile structurale – sunt fonduri comunitare destinate reducerii diferențelor de


dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene si̧ dintre regiunile acestora.

1.1. Programul Phare (Poland Hungary Aid for


Reconstruction of the Economy)

Creat iniţial în 1989 pentru a asista Polonia şi Ungaria, programul PHARE acoperă la ora
actuală zece ţări. El asistă cele opt state membre noi: Republica Cehă, Estonia, Ungaria,
Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia, precum şi Bulgaria şi România într-o
perioadă de restructurare economică şi schimbare politică masivă.
Phare se concentrează pe trei domenii cheie:

• dezvoltare instituţională;
• investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare;
• investiţii în coeziune economică şi socială.

Are ca obiective principale:


• Întărirea administraţiilor şi instituţiilor publice pentru funcţionarea eficientă întru
Uniunea Europeană

• Promovarea convergenţei cu legislaţia vastei legislaţii a Uniunii Europene (acquis


communautaire) şi reducerea nevoilor de perioade de tranziţi.

• Promovarea coeziunii economice şi sociale.

4
Adoptarea acestui acquis comunitar trebuia să fie însoţită de o aplicare proprie a acestuia.
Lucru ce facea ca administraţiile statelor candidate să dispună de o infrastructură care le
permiteau să aplice legislaţia la fel ca în Uniunea Europeană.

Exemple de astfel de investiţii au fost: achiziţionarea de echipamente şi software pentru


dezvoltarea sistemelor informatice din administraţia publică, achiziţionarea de
echipamente necesare pentru organizarea de campanii publice de informare sau alte
activităţi de relaţii publice, achiziţionarea de echipamente pentru supravegherea şi
controlul frontierelor ,echiparea laboratoarelor de control sau a birourilor locale (ex:
laboratoarele de control sanitar-veterinar, laboratoarele de control a calităţii vinului),
achiziţionarea de echipamente de supraveghere a traficului rutier şi asigurare a securităţii
acestuia, etc.
Aproximativ o treime din fonduri au fost destinate direct dezvoltării zonelor mai puţin
avansate de pe teritoriul României (Zonele Defavorizate stabilite de Guvernul României).
În aceste zone se finanţau proiecte de investiţii în domenii cheie precum susţinerea
sectorului privat, dezvoltarea resurselor umane, eficienţa energetică, dezvoltarea
infrastructurii locale şi/sau regionale, servicii sociale, servicii turistice etc. Scopul acestor
investiţii a fost crearea de locuri de muncă, creşterea nivelului competitivităţii şi în
general o mai bună calitate a vieţii pentru locuitorii acestor regiuni. În Uniune exista și
exită si astăzi, de altfel, o politică a solidarităţii cu regiunile mai puţin dezvoltate şi cu
oamenii care trăiesc acolo. Aceasta este o politică pe care România a aplicat-o si care o
aplică chiar după aderare.
Acordul cadru între Comisia Europeană şi Guvernul României, ca beneficiar, s-a semnat
la 12 martie 1991, şi stabilea cadrul tehnic, legal şi administrativ pentru implementarea
unor măsuri în domeniul cooperării tehnice, financiare şi al altor forme de
cooperare.Valoarea alocării de asistenţă financiară nerambursabilă prin Programul Phare
în perioada 1990-1997 a fost de 778 milioane euro. La acestea se adaugă şi sumele
alocate pentru programele comunitare, cooperarea transfrontalieră şi alte programe
dedicate unor sectoare aparte (programe orizontale şi programe multiţară), rezultând un
buget total de peste 812 milioane euro. Începând din anul 1997, programul Phare a
acordat sprijin crescut dezvoltării cadrului legislativ şi structurilor administrative,
proiectelor care promovează democraţia şi dezvoltarea societăţii civile, investiţiilor în
infrastructură, inclusiv cooperării transfrontaliere. Din anul 1998, sprijinul PHARE în
România este alocat în proporțiede 70% pentru investiții si de 30% pentru construcție
institutională.
În România, în anul 1999 a fost creat cadrul juridic, precum şi toate structurile
administrative şi bugetare necesare coordonării şi implementării programelor finanţate de
Uniunea Europeană. De asemenea, în anul următor au fost create structuri mixte de
monitorizare a implementării proiectelor, formate din reprezentanţi ai autorităţilor
române şi ai Comisiei Europene: Comitetul Comun de Monitorizare (Joint Monitoring
Committee), format din coordonatorul national al asistenţei, responsabilul naţional cu

5
autorizarea finanţării şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi sub-comitete sectoriale de
monitorizare (Sectorial Monitoring Sub-Committee), stabilite de Comitetul Comun de
Monitorizare, formate din coordonatorul naţional al asistenţei, responsabilul naţional cu
autorizarea finanţării, responsabilul/responsabilii cu autorizarea programului din cadrul
fiecărei agenţii de implementare şi un reprezentant al Comisiei Europene. Pentru
înfiinţarea şi definirea acestor structuri au fost semnate două memorandum-uri de
înţelegere între Comisia Europeană şi Guvernul României.3

1.2. Programul ISPA (Instrument for Structural Policies for


Pre-Accession - Instrument pentru Politici Structurale
de Pre-Aderare)

Este cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea
ţărilor candidate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Ispa a finanțat în perioada 2000-2006 proiecte in domeniul infrastructurii de transport și
de mediu. Programul a demarat la 1 ianuarie 2000 si se deruleaza in următoarele state din
Centrul si Estul Europei: România și Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria,
Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Slovenia (state membre ale Uniunii Europene de la
1 mai 2004).

Bulgaria 8.0% - 12.0%

Republica Cehă 5.5% - 8.0%

Estonia 2.0% - 3.5%

Ungaria 7.0% - 10.0%

Lituania 4.0% - 6.0%

Letonia 3.5% - 5.5%

Polonia 30.0% - 37.0%

România 20.0% - 26.0%

Slovenia 1.0% - 2.0%

Slovacia 3.5% - 5.5%

3
Alte opotunități de finanțare_Phare - http://www.fonduri-ue.ro/phare-178

6
Obiectivele programului Ispa:

• Să extindă si să conecteze rețelele de transport proprii cu cele trans-europene.

• Să sprijine România în vederea alinierii standardelor sale de mediu la cele ale Uniunii
Europene.

• Să familiarizeze țările beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Fondurile


Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.

Ca urmare a aprobării de către Consiliul UE a Regulamentului Ispa (Nr. 1267, din 21 iunie
1999), Comisia Europeană a propus o alocare indicativă a resurselor ISPA pentru fiecare
tară beneficiară. România primea între 20 si 26% din bugetul total anual de 1.040 milioane
EURO, disponibil pentru perioada 2000-2006 (și pentru toate cele 10 state incluse în
program). Mai concret, era vorba de o suma între 207 si 280 milioane EURO anual,
situându-se pe locul doi, dupa Polonia, în ceea ce priveste dimensinea fondurilor alocate.
Valoare medie de alocare a fost de fapt de 240 milioane EURO / anual, împartită
aproximativ egal între proiectele de infrastructură ,de transport și cele de mediu. ISPA
finanța atât proiecte de investiții în domeniul mediului și transportului, cât si proiect de
asistență tehnică pentru pregatirea proiectelor ce urmează a fi finanțate.

Mențiuni specifice:

- În ceea ce privește MEDIUL: Alinierea standardelor de mediu ale tarilor


candidate la cele ale UE.Țările candidate au trebuiut să aloce investiții
considerabile pentru a putea fi capabile să implementeze legislația UE si să atingă
standardele comunitare în domeniul mediului.4

Programul Ispa și-a concentrate atenția asupra investițiilor legate de directivele de mediu
a căror implementare solicita costuri importante, domeniile fiind următoarele:

• rezerva de apă potabilă

• tratarea apelor reziduale

4
http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/ISPA62195.php

7
• administrarea deșeurilor solide si a celor periculoase

• poluarea aerului.

Implementarea acestor directive a fost destul de importantă datorită dorinței de


îmbunatațire a sanătații și calității vieții populației , având și un impact pozitiv în procesul
de coeziune economică și socială al țărilor candidate.

- În ceea ce privește TRANSPORTUL: Extinderea rețelelor de transport trans-


europene către țările candidate.

Construirea si reabilitarea infrastructurii în țările candidate și legarea la rețelele de


transport ale Uniunii reprezintă un obiectiv important pentru țările candidate. Acesta a
fost un element-cheie al strategiilor de dezvoltare economică în țările candidate și un
element crucial pentru integrarea cu succes a acestor țări pe piata internă comunitară
și pentru promovarea eficacității și eficienței pe această piață.

- În ceea ce privește ASISTENȚA TEHNICĂ: Se oferea sprijin pentru acele proiecte


ce urmau să fie finanțate.Bugetul Ispa poatea fi folosit si pentru finanțarea de studii
pregătitoare si asistență tehnică. În acest sens, trebuia sa existe o legatura clara intre
aceste masuri si investitiile finantate de ISPA. Asistenta tehnica va fi foarte
importanta pentru asigurarea unui nivel ridicat al calitatii proiectelor propuse, in ceea
ce priveste pregatirea, managementul si impactul acestora.5

În vederea aprobării de către Comitetul de Management al Programului Ispa a proiectelor


propuse, beneficiarul trebuia să asigure obligatoriu o co-finanţare de minim 25%,
fondurile putând proveni de la beneficiar (din bugete centrale sau locale), din credite etc.

Din acest motiv, în paralel cu pregătirea proiectelor, s-au făcut paşi importanţi pentru a
implica Instituţii Financiare Internaţionale (IFI) în proiectele Ispa pentru România. Până
în momentul de faţă, două IFI au răspuns pozitiv:

 Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Conducerea


BERD a aprobat Facilitatea de Creditare pentru Mediul Urban, în valoare de 80
milioane Euro pentru România.

 Banca Europeană pentru Investiţii (BEI). Aceasta acordă împrumuturi


5
http://eufinantare.info/ispa.html

8
proiectelor Ispa în cadrul unui program similar de creditare, special dezvoltat de
bancă.

1.3. Programul Sapard (Special Pre-Accesion Programme for Agriculture


and Rural Development - Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală)

A fost un instrument financiar oferit de Uniunea Europeană pentru a ajuta statele


candidate (țările care și-au depus cererea de aderare la Uniunea Europeană) în procesul de
pre-aderare 2000 – 2006 în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. Sapard a fost creat
iniţial pentru cele 10 state candidate din Europa Centrală şi de Est. Din 2004, după ce 8
dintre acestea au devenit membre ale Uniunii, beneficia de asistenţă Sapard România şi
Bulgaria.Fondurile alocate anual pentru România prin intermediul acestui program au
fost de 162 milioane Euro.6

Pentru atingerea obiectivelor mai sus menţionate, fiecare stat inclus în programul Sapard
a adoptat un Plan Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR) în
conformitate cu principiile utilizate de către statele membre. Conţinutul fiecărui program
reflecta priorităţile fiecărei autorităţi naţionale în funcţie de circumstanţe şi problemele
specifice, dar în limitele stabilite prin Regulamentul Sapard.

În perioada 2000-2006 au fost finanţate în România proiecte în următoarele domenii:

Axa 1: Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate:


1.1 Îmbunătăţirea procesului de producţie şi al marketingului produselor agricole şi
piscicole;
1.2 Îmbunătăţirea calităţii şi a standardelor privind sănătatea produselor de origine
vegetală şi animală;

Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură:


2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
2.2 Managementul resurselor de apă;

Axa 3: Dezvoltarea economică a zonelor rurale:


3.1 Investiţii în exploataţii agricole;

6
http://eufinantare.info/sapard.html

9
3.2 Înfiinţarea de grupuri ale producătorilor agricoli;
3.3 Metode de producţie care au în vedere protejarea mediului înconjurător şi conservarea
mediului natural;
3.4 Diversificarea economică;
3.5 Măsuri forestiere;

Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane:


4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale;
4.2 Asistenţă tehnică, inclusiv studii care să contribuie la pregătirea şi monitorizarea
programului, precum şi la publicitate şi informare.

Programul Sapard a fost implementat complet descentralizat, ceea ce implica


responsabilitatea exclusivă a autorităţilor din statul beneficiar în gestionarea fondurilor. O
Agenţie Sapard a fost creată în fiecare dintre statele beneficiare.
România, ca şi celelalte state incluse în programul Sapard, a trebuit să îndeplinească trei
condiţii înainte de a începe implementarea acestuia:

 Aprobarea de către Comitetul STAR al Uniunii Europene a PNADR pe şapte ani.


Acest plan include setul de priorităţi, precum şi o strategie pentru dezvoltare
rurală şi o estimare a resurselor financiare necesare.

 Acreditarea Agenţiei Sapard, acreditare acordată de către Comisia Europeană


înainte ca fondurile să fie transferate în România. Agenţia presupunea două
roluri:
• implementarea măsurilor incluse în program;
• efectuarea de plăți către beneficiari.

 Încheierea unui Acord Financiar Multianual (MAFA) şi respectiv a unor Acorduri


Financiare Anuale (AFA) cu Comisia Europeană. Acordul Financiar Anual se
semnează pentru fiecare an de funcţionare a programului şi stabileşte
angajamentul financiar al Uniunii Europene pentru fiecare an, precum şi eventuale
modificări sau amendamente la cel Multianual.7

2.Situația de după aderare a fondurilor României


( 2007-2013 )

7
Fondurile europene de pre-aderare în România – stud.Săvescu Liviu, 2005

10
2.1. FEDR – Fondul European de dezvoltare regional

În România FEDR finanțează Programul Operațional de Dezvoltare Regională (POR),


Programul Operațional Cresterea Competitivității Economice (PO – CCE), Programul
Operațional Sectorial Transport (POS Transport), Programul Operational Sectorial Mediu
(POS Mediu), Programul Operațional Asistență Tehnică (PO – AT ).

2.1.1. POR - Programul Operațional de dezvoltare


Regională

Obiectivul general:

Sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a


Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor si resurselor specifice, prin concentrarea
asupra polilor urbani de creștere, îmbunatațirea condițiilor infrastructurale si ale mediului
de afaceri, pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri
mai atractive pentru a putea locui, vizita, investi si munci.

Obiective specifice:

• Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, printr-o abordare


policentrică, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a Regiunilor;
• Imbunătațirea accesibilității în regiuni și în special a acesibilității centrelor urbane
și a legaturilor lor cu arealele înconjuratoare;
• Creșterea calității infrastructurii sociale a regiunilor;
• Creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri;
• Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea Regiunilor.

Bugetul total alocat:8

8
http://www.finantare.ro/por-programul-operational-regional_ghid-2009.html ,

11
Axe prioritare

Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere


Axa prioritară 2: Imbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport
Axa prioritară 3: Imbunătățirea infrastructurii sociale
Axa prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional și local
Axa prioritară 5: Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
Axa prioritară 6: Asistență tehnică

2.2. FSE - Fondul Social European

Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană

12
finanţează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. De 50 de ani, Fondul Social
European a investit în programe dedicate creşterii gradului de ocupare în statele membre
Uniunea Europeană.
Pentru perioada de programare 2007- 2013, scopul intervenţiilor Fondul Social European
este de a susţine statele membre să anticipeze şi să administreze eficient schimbările
economice şi sociale. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.
1081/2006 privind Fondul Social European propune domeniile şi principiile prin care se
poate realiza dezvoltarea resurselor umane în perioada următoare.
Fondul Social European finanţează următoarele priorităţi:
• Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor;
• Creşterea accesului şi a participării pe piaţa muncii;
• Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării şi facilitarea
accesului pe piaţa muncii pentru persoanele dezavantajate.
Statele membre şi regiunile Uniunii Europene au acces la finanţare din Fondul Social
European în cadrul unei perioade de programare de şapte ani. Actualul exerciţiu de
programare se desfăşoară pe perioada 2007-2013. Pentru a beneficia de asistenţa Fondul
Social European, statele membre, inlusiv România, elaborează programe operaţionale
prin care se stabilesc priorităţile de finanţare.
În regiunile mai puţin dezvoltate care se înscriu sub obiectivul convergenţă, Fondul
Social European susţine:
• Investiţiile în capital uman, în special prin îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi
formare;
• Acţiuni având drept scop dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a eficienţei
administraţiilor publice, la nivel naţional, regional sau local. În România, în perioada
2007-2013, FSE va finanța proiecte în valoare totală de 3.684.147.618 Euro, în cadrul
Programelor operaționale si axelor prioritare aferente acestora.9

În România FSE finanțează : Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor


Umane (POS DRU), Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PO
DCA).

2.2.1. POS DRU – Programul operațional sectorial


pentru dezvoltarea resurselor umane

Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea


competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu
piaţa muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi
inclusivă, pentru 1 .650.000 de persoane.
9
http://www.fseromania.ro/

13
POS DRU finanţează şapte domenii de activitate, cunoscute şi sub denumirea de “Axe
prioritare”. Fiecare din aceste axe prioritare este împărţită la rândul ei în mai multe
subdomenii, denumite şi “Domenii majore de intervenţie”. Strategia POS DRU cuprinde
6 axe prioritare şi o axă prioritară dedicată asistenţei tehnice, astfel:

Axa 1. „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării


societăţii bazate pe cunoaştere”
Axa 2. „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Axa 3. „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”
Axa 4. „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”
Axa 5. „Promovarea măsurilor active de ocupare”
Axa 6. „Promovarea incluziunii sociale”
Axa 7. „Asistență tehnică

2.2.2 PO-DCA - Programul Operațional Dezvoltarea


Capacității Administrative este finanțat din FSE, repartizat pe axe
prioritare astfel:

Axa 1. – Îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici


publice
Axa 2. – Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus
pe procesul de descentralizare
Axa 3. – Asistența tehnică 10

2.3. FEGA – FEADR

Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii


agricole comune, s-au creat două fonduri europene pentru agricultură:

- FEGA - Fondul European de Garantare Agricolă - pentru finanţarea măsurilor de


marketing
- FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală - pentru finanţarea
programelor de dezvoltare rurală.11

10
http://www.eurotrainer.ro/fondul-social-european-fse/fondul-social-european-fse.html/lang/ro#more-
1116
11
despre FEGA, FEADR - http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1997&lang=RO

14
2.3.1. FEADR - Fondul European pentru Agricultură si
Dezvoltare Rurală

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este accesat începând din martie
2008, după aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală ( PNDR).
Pentru informaţii despre investiţiile care primesc fonduri nerambursabile prin FEADR
puteţi accesa rubrica Investiţii prin FEADR.

Pornind de la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/ 2005, din 20 septembrie 2005,
privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală prin Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală ( FEADR), a fost creat Planul Naţional Strategic pentru România,
care constituie baza pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală
pentru perioada 2007 - 2013.
Astfel, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 ( PNDR), document
elaborat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, detaliază modul concret în care
sunt finanţate investiţiile din fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Măsurile Planului Naţional Strategic iau în considerare Liniile Directoare Strategice
Comunitare ce fac referire la mediul rural. În funcţie de analiza situaţiei socio-
economice şi de mediu, obţinută pe baza datelor statistice disponibile, au fost stabilite
priorităţile şi direcţiile pentru dezvoltare rurală, în strânsă legătură cu priorităţile
comunitare.

Prin Planul Naţional Strategic 2007 – 2013 şi ulterior prin PNDR s-au conturat patru
direcţii (axe) prioritare pentru finanţare prin FEADR:

Axa 1. Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic


Axa 2. Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale
Axa 3. Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale12

12
http://www.eurotrainer.ro/categorie/fondul-european-pentru-agricultura-si-dezvoltare-rurala-

15
Principalele direcții de investiții care sunt finanțate prin FEADR, reprezintă o continuare
firească a Programului SAPARD:

• îmbunătățirea procesării agroindustriale


• sprijinirea dezvoltării fermelor de semi-subzistență
• managementul padurilor si a produselor forestiere
• dezvoltarea si modernizarea infrastructurii rurale și în general a satului românesc
• conservarea biodiversității prin împăduriri a terenurilor agricole
• incurajarea metodelor de producție agricolă compatibile cu protecția și
imbunătățirea mediului
• menținerea fermelor din zonele montane
• activitățile de diversificare economică
• turism
• conservarea patrimoniului natural, cultural si arhitectural
renovarea satelor.
O prioritate de finanțare este și implementarea unui program pilot LEADER prin
încurajarea inovației în sectorul agricol si forestier, folosirea resurselor naturale si
culturale intr-un mod rațional și îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale.

2.3.2 FEGA - Fondul European de Garantare Agricolă

FEGA finanțează, în mod centralizat și în conformitate cu legislația europeană:

1. contribuția financiară a Comunității la măsuri veterinare specifice, măsuri de inspecție


a produselor alimentare și hranei animale, eradicarea bolilor animalelor și controlul
programelor (măsuri veterinare) și a măsurilor privind sănătatea plantelor
2. promovarea produselor agricole, fie direct de către Comisie sau prin organizații
internaționale
3. măsuri, în conformitate cu legislația comunitară, de asigurare a conservării, colectării
și utilizării resurselor genetice în agricultură
4. crearea și menținerea sistemelor informatice de contabilitate agricolă
5. sisteme de supraveghere agricolă
6. cheltuieli privind piețele de pește.

FEGA în România este derulat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultura


(APIA) ce funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în
feadr/lang/ro

16
baza Legii 1/2004 cu modificările și completările ulterioare. Instituția are in organizare:
un aparat central, 42 de centre județene și 210 centre locale.
Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA derulează fondurile europene pentru implementarea
măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare in Agricultură.
(FEGA).13

2.4. FC – Fondul de coeziune

Scopul acestui Fond de coeziune este acela al intensificării coeziunii economice și sociale
în cadrul Comunității, în perspectiva promovării unei dezvoltări durabile. Fondul de
coeziune intervine pentru acțiuni în urmatoarele domenii, respectând un echilibru corect
și ținând seama de necesitățile de investiție și de infrastructura specifică fiecarui stat
membru beneficiar.
Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de
locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre
nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta
susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi
reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.14

In Romania, in perioada 2007-2013, FC va finanta proiecte in valoare totala de


6.522.423.028 Euro, in cadrul urmatoarelor Programe operationale si axe prioritare
aferente acestora:

A. Programul Operațional Sectorial Transport (POS Transport) este finanțat din FC,
cu suma de 3.276.605.085 Euro, repartizată pe axe prioritare astfel:
Axa prioritară 1 – Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul
dezvoltării unui sistem durabil de transport și integrării acestuia în rețelele de transport
ale UE: 3.276.085 Euro (100% din alocarea FC pentru POST).

B. Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este finanțat din FC, cu
suma de 3.275.817.943 Euro, repartizată pe axe prioritare astfel:
Axa prioritară 1 – Extinderea și modernizarea sistemelor de apă si apă uzata:
2.776.532.160 Euro (85%)
Axa prioritară 3 – Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin
restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de
eficiență energetică în localitățile cele mai afectate de poluare: 229.268.644 Euro (7%)
Axa prioritară 5 – Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale în zonele cele mai expuse la risc: 270.017.139 Euro (8%).
13
http://www.eurotrainer.ro/categorie/fondul-european-de-garantare-agricola-fega/lang/ro
14
http://www.arheodava.ro/fonduri-europene/fondul-de-coeziune.html

17
2.5. FEP – Fondul European de Pescuit

Fondul European pentru Pescuit (FEP) în România are ca scop realizarea durabilității
economice, sociale și de mediu prin reducerea efortului de pescuit si protejarea mediului
marin.
Conform Regulamentului Consiliului (EC) no. 1198/2006, asistenta FEP are ca scop:
a) sprijinirea politicii comune de pescuit astfel încât să asigure exploatarea resurselor de
viață acvatice și sprijinirea acvaculturii
b) promovarea unui echilibru între resurse și capacitatea de pescuit a flotei de pescuit a
Comunității
c) promovarea unei dezvoltări durabile a pescuitului intern
d) creșterea competitivității structurilor de exploatare și dezvoltarea întreprinderilor
viabile economic din sectorul de pescuit
e) susținerea protecției mediului și a resurselor naturale din sectorul piscicol
f) încurajarea dezvoltării durabile și a îmbunătățirii calității vieții în zonele cu activități in
sectorul de pescuit
g) promovarea egalității între bărbați și femei în cadrul sectorului piscicol și a zonelor de
pescuit.
Fondul European pentru Pescuit este structurat pe cinci axe prioritare:
Axa 1. Adaptarea flotei de pescuit a Comunităţii
Axa 2. Acvacultura, pescuitul intern, procesare şi marketing
Axa 3. Măsuri de interes comun
Axa 4. Dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit
Axa 5. Asistență tehnică.

În România, implementarea tehnică și financiară a FEP este asigurată de:


 Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultura (ANPA)
 Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP)

În cursul anului 2006, Agenția Națională pentru Pescuit si Acvacultura, a definitivat


Planul Național Strategic pentru Pescuit care fixa direcțiile de dezvoltare ale sectorului
pescaresc în perioada urmatoare și a elaborat proiectul Programului Operațional Sectorial
pentru Pescuit, care a fost aprobat de Comisia Europeană la începutul anului 2006,
condiții obligatorii în vederea accesării sumei de 210 milioane euro prin Fondul European
pentru Pescuit, în perioada 2007-2013.15

15
http://www.eurotrainer.ro/categorie/fondul-european-pentru-pescuit-fep/lang/ro

18
Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient și vor trebuie să ajungă acolo unde este
nevoie pentru dezvoltare, altfel, există pericolul pierderii lor. Chiar dacă nu toți banii vor
fi atrași în proiecte, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care România va
contribui la bugetul UE.
Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeană și au ca
destinație finanțarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul
promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin
industrial, combaterea șomajului de lunga durată, inserția profesională a tinerilor sau
promovarea dezvoltării rurale.

Bibliografie

• Gabriel Ștefura – România și problemele integrării europene (vol III),


Ed.Universitara „Alexandru Ioan Cuza”, Iași 2007, pag.292

• Integrarea României în Uniunea Europeană -


http://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_României_în_Uniunea_Europeană

• Alte opotunități de finanțare_Phare - http://www.fonduri-ue.ro/phare-178

• http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/ISPA62195.php

• http://eufinantare.info/ispa.html

• http://eufinantare.info/sapard.html

• Fondurile europene de pre-aderare în România – stud.Săvescu Liviu, 2005

• http://www.finantare.ro/por-programul-operational-regional_ghid-2009.html ,

• http://www.fseromania.ro/

19
• http://www.eurotrainer.ro/fondul-social-european-fse/fondul-social-european-
fse.html/lang/ro#more-1116

• despre FEGA, FEADR - http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1997&lang=RO

• http://www.eurotrainer.ro/categorie/fondul-european-pentru-agricultura-si-
dezvoltare-rurala-feadr/lang/ro

• http://www.eurotrainer.ro/categorie/fondul-european-de-garantare-agricola-
fega/lang/ro

• http://www.arheodava.ro/fonduri-europene/fondul-de-coeziune.html

• http://www.eurotrainer.ro/categorie/fondul-european-pentru-pescuit-fep/lang/ro

20