Sunteți pe pagina 1din 6

Ce este insomnia?

Specialistii au identificat trei feluri: trecatoare, intermitenta si cronica. Insomnia trecatoare se


manifesta pe termen scurt, aparand de obicei de-a lungul unei perioade cuprinse între o noapte si
cateva saptamani. Insomnia intermitenta este termenul care desemneaza o insomnie trecatoare
care este resimtita periodic. Insomnia cronica se manifesta prin lipsa somnului aproape în fiecare
noapte pe o perioada de minim o luna.

Majoritatea oamenilor au fost atinsi de o insomnie trecatoare si/sau intermitenta la un moment


dat. Acest tip de problema nu este considerata neaparat o dereglare, ci de cele mai multe ori
rezultatul unei stari de anxietate, unei anumite medicatii, boala sau stres asociate cu un
eveniment, precum pierderea slujbei sau a partenerului de viata. Indiferent ca esti femeie sau
barbat, insomnia nu te ocoleste, insa studiile arata ca rata de incidenta la femei este cu 40% mai
mare, mai ales in randul celor care depasesc varsta de 40 de ani. De asemenea, oamenii in varsta
resimt mai des episoade de insomnie, datorate de obicei unor probleme medicale, si nu unei nevoi
scazute de odihna.

Contrar unei alte conceptii gresite, insomnia nu se defineste neaparat ca o reducere a cantitatii de
somn, ci mai degraba este legata de calitatea somnului. De fapt, indiferent de cat de lunga este
perioada de somn, sau de cate ori te trezesti într-o noapte, poti sa ai parte de somn suficient.
Pentru a aprecia acest lucru, este important sa întelegi "arhitectura" propriului somn, adica tiparul
dupa care se alterneaza perioada REM (rapid-eye-movement), sau somnul în care visezi, si
perioada non-REM.

Plantele care te ajuta sa dormi

Stresul si anxietatea pot forma o bariera pentru un somn de calitate. Exista câteva plante
recunoscute care induc o stare de relaxare si inlatura efectele stresului ajutand la obtinerea unui
somn linistit. Atentie insa: nu trebuie combinate medicamentele antidepresive cu plantele
medicinale care au efect calmant.

Sunatoarea (Hypericum perforatum): Studii realizate prin anii '80 au aratat ca aceasta planta poate
ajuta cu succes in stari de anxietate si stres, îmbunatatind calitatea somnului. Astazi are o
reputatie universala de sedativ.

Insomnia

Insomnia a fost definita ca o afectiune manifestata prin tulburarea somnului si dereglarea


proceselor metabolice de refacere desfasurate in timp ce dormim. Insomnia este una dintre cele
mai frecvente afectiuni, avand o incidenta mai ridicata in randul femeilor si al varstnicilor.

Procesul natural de odihna nocturna este afectat ca urmare a:

 Imposibilitatii de a adormi, chiar daca organismul este foarte obosit si persoana in cauza
resimte acest lucru
 Trezirilor repetate din timpul noptii si a greutatii in a readormi
 Trezirii dupa cateva ore de somn, la ore foarte matinale, fara a mai putea adormi din nou
 Incapacitatii organismului de a se reface in timpul somnului (chiar daca “doarme” 7-8 ore
pe noapte persoana in cauza se trezeste obosita, datorita faptului ca ramane in starea de somn
superficial si are un somn agitat)
Ca urmare a acestor tulburari organismul nu are suficiente resurse pentru indeplinirea
activitatilor. Apar somnolenta continua, oboseala cronica, slabirea capacitatii de concentrare si
memorare, irascibilitatea, nervozitatea. Sunt afectate randamentul si performantele intelectuale si
profesionale.

Netratarea insomniei sau efectuarea unui tratament neadecvat poate avea repercusiuni grave
asupra sanatatii fizice si mentale. In primul rand sistemul imunitar va fi slabit, organismul nu se
va mai putea proteja de actiunea factorilor patogeni iar afectiunile deja prezente se pot agrava.

Functiile cognitive vor fi diminuate, iar oboseala se va reflecta si asupra sanatatii mentale:
pacientul va trece prin schimbari emotionale puternice, de anxietate si depresie, etc. Pot aparea si
tulburari de comportament si personalitate.

Insomnia este diagnosticata in functie de frecventa noptilor nedormite. Tinand cont de


aceastea se stabileste stadiul afectiunii:

 Tranzitorie – de scurta durata, dureaza de la o noapte pana la cateva saptamani


 Intermitenta – episoade de insomnie tranzitorie repetate la intervale de timp neregulate
 Cronica – pe o perioada de cateva luni pacientul nu a putut dormi cel putin cateva nopti pe
saptamana.

In cazul in care insomnia cronica nu apare ca efect al altor afectiuni este vorba de insomnie
cronica primara.

Unele afectiuni produc puseuri de durere in timpul noptii si duc la instalarea insomniei cronice
secundare (ex: cancer, boli cardio-vasculare, etc).

Dereglarea ritmului de odihna si refacere al organismului este efectul unor factori multipli:

 Actiunea indelungata a stresului asupra psihicului


 Surmenajul fizic si intelectual
 Sedentarismul si lipsa de activitate
 Un regim alimentar neechilibrat, cu mese copioase seara
 Un stil de viata dezordonat, cu program de somn aleator si fara o ora de trezire stabilita
 Prezenta unor afectiuni cronice care provoaca durere sau disconfort.
 Consumul excesiv de alcool sau droguri
 Consumul excesiv de bauturi sau substante cu efect excitabil asupra sistemului nervos:
cafea, ceaiuri, energizante, sucuri, etc.
 Administrarea pe perioade indelungate a somniferelor sau a altor substante cu efect
asemanator
 Anumite medicamente cu efect excitabil asupra sistemului nervos
 Schimbari bruste si radicale in mediul inconjurator sau in stilul de viata (schimbarea
continentului si fusului orar, etc)
 Anxietate, depresie, etc.
 Dereglari functionale ale glandelor endocrine (epifiza, hipofiza, tiroida, suprarenale)

Tratament
Cand in corp apar dezechilibre metabolice se declanseaza diverse afectiuni cronice. Organele
imbolnavite transmit permanent creierului informatii despre starea lor dar la o frecventa mai mica
decat in mod normal, ceea ce duce la creerea unei stari de hiper-excitatie cerebrala.

Datorita acestor informatii creierul se comporta in permanenta ca si cum corpul ar fi treaz,


chiar si in momentele in care se instaleaza starea de somn. Fiind deregulate circuitul energetic si
impulsurile nervoase cerebrale, metabolismul de baza nu mai asigura refacerea si regenerarea
organismul. Acumularea permanenta a oboselii si lipsa de odihna intretin cercul vicios al
insomniilor.

In medicina traditionala tratamentul insomniei presupune refacererea organelor, reechilibrarea


ciclului energetic cerebral si a metabolismului bazal. In acelasi timp, se creste frecventa
informatiilor transmise de organe catre creier pana la un nivel care poate fi receptionat si
interpretat de catre creier pentru inceperea procesul de vindecare.

Prin sedinte de acupunctura si actiunea anumitor plante se ating aceste obiective.


Pentru a odihni organismul pe durata tratamentului, in acelasi timp cu tratarea afectiunilor care au
produs insomnia, se stimuleaza punctele de acupunctura care regleaza ciclul stare de veghe –
somn si care induc somnul. In acest fel, tratamentul aplicat nu induce stari de somnolenta in
timpul zilei si nu afecteaza activitatile zilnice.

Plantele contin substante care ajuta organele sa se refaca si cu efect relaxant, sedativ si
fortifiant asupra sistemului nervos.

Insomniile afectează un număr mare de populaţie şi pot varia de la dificultăţi de adormire,


dificultăţi de menţinere a unui somn neîntrerupt pe parcursul nopţii, treziri nocturne, trezire
matinală. Există episoade tranzitorii fără importantă semnificaţie patologică. Pot apare din cauza
stresului de peste zi, consumului de stimulente cerebrale şi a disconfortului fizic. Insomnia
persistentă poate apare ca manifestare şi în cadrul tulburărilor psihice. De asemenea se poate
corela cu o gamă largă de afecţiuni medicale ca: durerea, delirul, uremia, astmul bronşic,
insuficienţa respiratorie, hipotiroidism.
Tratamentul insomniei combină tratamentul psihologic şi farmacologic. Substanţele hipnotice
sunt o categorie importantă în tratamentul insomniilor dar pot da numeroase efecte adverse în
funcţie de doză şi durata tratamentului: dependenţă, reacţii psihotice, amnezie, încetinirea
proceselor cognitive.

Majoritatea adulţilor au suferit cel puţin o dată de insomnie. Potrivit estimărilor,


aproximativ 30 la sută din populaţia lumii este afectată de insomnie, în timp ce 10 la sută
suferă de insomnie cronică.

Insomnia este un simptom şi nu un diagnostic de sine stătător sau o afecţiune, conform definiţiei
medicale “insomnia este dificultatea în a iniţia şi a menţine stare de somn”. Insomnia care
durează mai puţin de o săptămână, poartă numele de insomnie transientă, insomnia care persistă
între una şi trei săptămâni este clasificată ca fiind insomnie pe termen scurt, în timp ce insomnia
care durează mai mult de trei săptămâni este clasificată ca fiind insomnie cronică. Insomnia
afectează în principal femeile. Incidenţa acestui simptom tinde să crească o dată cu vârsta.
Insomnia este mai întâlnită în cazul persoanelor cu venituri reduse, a alcoolicilor cronici şi a
pacienţilor cu probleme psihice.
Insomnia poate avea şi cauze psihologice. Cele mai frecvente afecţiuni psihice care pot duce la
instalarea insomniei sunt anxietatea, stresul, schizofrenia şi depresia. Cauzele fiziologice ale
insomniei pot fi legate de tulburarea ritmului circadian (dereglarea ceasului biologic),
dezechilibrul dintre orele de odihnă şi cele de trezire, dar şi afecţiunile medicale precum
sindromul de durere cronică, sindromul de oboseală cronică, durerea de piept nocturnă, boala
pulmonară obstructivă, astmul nocturn sau sindromul de apnee în somn.

Persoanele predispuse la insomnie

Există persoane predispuse la a suferi de insomnie. Aceştia sunt călătorii, muncitorii care
lucrează în ture de noapte, bătrânii, adolescenţii, femeile gravide şi cele aflate la menopauză.

Insomnia poate fi indusă şi de administrarea anumitor medicamente precum preparatele împotriva


astmului şi a răcelilor, medicamentele pentru tratarea depresiei, a anxietăţii şi a schizofreniei,
precum şi anumite medicamente pentru hipertensiune.

Consumul de cofeină şi de alcool se presupune că induce instalarea insomniei, motiv pentru care
este indicat să nu se consume aceste băuturi înainte de ora de culcare.

Insomniacii întâmpină greutăţi în a adormi sau se trezesc frecvent în timpul serii. Însă, cel mai
adesea, simptomele din timpul zilei sunt cele care îi fac pe insomniaci să apeleze la medic.
Problemele întâmpinate în timpul zilei includ slaba putere de concentrare, dificultatea de
memorare, slaba coordonare a mişcărilor, iritabilitate, accidente cauzate de oboseală ca urmare a
privării de somn.

Când trebuie să apelăm la medic

O persoană care suferă de insomnie are nevoie de îngrijire medicală dacă insomnia durează mai
mult de trei-patru săptămâni şi afectează abilitatea de a realiza diferite activităţi zilnice.
Insomnia poate fi un simptom al unei alte afecţiuni medicale, un motiv în plus pentru care
insomniacul trebuie să se adreseze medicului. Apariţia dificultăţii de respiraţie în timpul
nopţii este un indiciu potrivit căruia bolnavul trebuie să meargă la spital. În acest moment,
medicul va începe o evaluare a insomniei prin studierea istoricului medical al pacientului.

Posibilităţi terapeutice

Insomnia tranzientă se rezolvă atunci când elementul declanşator este îndepărtat şi corectat. Cu
toate acestea, majoritatea persoanelor se prezintă la medic atunci când insomnia devine cronică.
Principalul scop al tratamentului este descoperirea cauzei care declanşează insomnia, Imediat ce
cauza este identificată, este important să se aplice tratamentul pentru eliminarea insomniei.

Tratamentul insomniei poate fi realizat atât pe cale non-medicamentoasă cât şi pe cale


medicamentoasă.

Tratamentul non-medicamentos al insomniei presupune igiena somnului, terapia de relaxare,


controlul stimulilor şi restricţii legate de somn. Igiena somnului include mai multe măsuri
necesare pentru îmbunătăţirea calităţii şi a cantităţii somnului. Aceste măsuri pot consta în a
dormi exact cât este necesar (dacă vă simţiţi odihnit după opt ore de somn nu are rost să staţi în
pat zece ore) sau în a face exerciţii fizice în mod regulat, cel puţin 20 de minute pe zi cu patru-
cinci ore înainte de culcare. Evitaţi să mergeţi la culcare dacă nu vă simţiţi obosit, urmaţi un
program al orei de culcare şi al celei de trezire, eliminaţi băuturile alcoolice şi cele pe bază de
cofeină după ora prânzului, renunţaţi la ţigări mai ales seara. Este important să nu mergeţi la
culcare flămând sau îngândurat şi să pregătiţi dormitorul pentru somn: reglarea luminii, a
temperaturii şi izolarea de zgomotele din exterior.

Tratamentul insomniei prin terapie de relaxare implică meditaţia, relaxarea musculară şi


ascultarea de muzică relaxantă înainte de a merge la culcare.
Controlul stimulilor se realizează prin respectarea următoarelor reguli:

• Culcaţi-vă în momentul în care vă simţiţi obosiţi;


• Nu vă uitaţi la televizor şi nu mâncaţi în momentul în care v-aţi băgat în pat;
• Dacă nu aţi adormit în 30 de minute după ce v-aţi băgat în pat, ridicaţi-vă, mergeţi într-o altă
cameră şi practicaţi o tehnică de relaxare;
• Setaţi-vă ceasul să sunte la o oră fixă în fiecare zi, chiar şi în week-end;
• Evitaţi somnul de lungă durată de după-amiaza;
Tratamentul medicamentos al insomniei este aplicat în puţine cazuri, în principal în cele în care
insomnia a devenit cronică.

Tratamentul insomniei
Daca insomnia este tranzitorie sau de scurta durata se instituie in primul rand un program corect
de somn: ora de culcare aproximativ in jurul orelor 21.00-22.00, in asa fel incat somnul sa fie de
aproximativ 7-8 ore. De asemenea, tot ceea ce contribuie la relaxarea pacientului si crearea unor
conditii optime de somn sunt bine venite. Alcoolul se recomanda in cantitati reduse (un pahar de
vin) pentru efectul sau anxiolitic si sedativ numai daca nu exista contraindicatii si niciodata in
combinatie cu pilule de somn.
Daca aceste metode nu dau rezultate, se va apela la sfatul unui medic pentru a recomanda in
functie de pacient doze reduse de medicamente care induc/produc somn, pentru a preveni ciclul
vicios al insomniei psihofiziologice. Pentru inceput trebuie incercate, in cazul insomniilor
trazitorii si de scurta durata, medicamentele care produc usoara sedare. Pentru insmoniile cronice
de lunga durata aceste medicamente sunt rareori utile.
In prezent se considera ca doar schimbarea comportamentului, a stilului de viata sau/si
psihoterapia pot vindeca insomniile si ca doar utilizarea singura si prelungita a pilulelor de somn
poate avea ca rezultat doar dependenta de acestea. In cele mai multe cazuri aceste pilule devin in
timp mai putin eficiente si necesita cresterea dozelor. De asemenea pot provoca fenomenul de
rebound, adica reaparitia insomniei (uneori mai accentuata) la intreruperea brusca a medicatiei
pentru somn.
In general administrarea de medicamente pentru somn fara consultul unui medic nu trebuie sa se
faca mai mult de 3-4 zile pe saptamana si nu in zile consecutive. Daca dupa oprirea lor si cu un
program corect de somn, insomnia persista sau reapare, se poate repeta administrarea de
medicamente, dupa aceleasi reguli, inca 3-4 saptamani. Alcoolul creste intensitatea si frecventa
efectelor secundare si trebuie evitat.
Daca insomnia se insoteste de probleme psihiatrice (ex.: anxietate sau depresie), tratamentul se va
adresa acestor afectiuni care sunt frecvent cauza insomniilor.

Medicatia fara prescriptie medicala


Aceste medicamente au ca efect secundar in primul rand, senzatia de cap greu (mahmureala), a
doua zi dupa administrare. Ele au risc scazut de dependenta si nu prezinta riscul supradozarii.
Alte efecte secundare sunt ametelile, tulburarile de vedere, uscaciunea gurii. Nu trebuie utilizate
de persoane care sufera de aritmii cardiace, glaucom, prostata sau probleme urinare. Cele mai
utilizate sunt difenhidramina, doxilamina, pirilamina.
Daca insomnia este cauzata de dureri usoare/medii antialgicele obisnuite (paracetamol, aspirina,
indometacinul, algocalminul) pot fi extrem de utile fara a provoca somnolenta in timpul zilei.

Medicatia cu prescriptie medicala


Medicamentele utilizate in tratamentul insomniile se numesc hipnotice. Acestea prezinta efecte
secundare si riscul de dependenta. Ele trebuie luate in doze cat mai mici posibile.

Benzodiazepinele sunt cele mai prescrise hipnotice. Principalele efecte secundare sunt:
somnolenta de peste zi, riscul de dependenta daca sunt utilizate incorect, accentuarea depresiei
daca aceasta este prezenta. De asemenea, se contraindica la gravide (pot afecta fatul), la cei care
conduc autotomobile sau desfasoara o activitate ce necesita concetrare (operatori industriali,
controlori de trafic). Combinate cu alcoolul efectele secundare cresc in intensitate si frecventa.
Fenomenele de rebound pot fi severe la intreruperea brusca cu reaparitia insomniilor. Se
recomanda benzodiazepinele cu actiune scurta (alprazolam) care au efecte secundare mai putin
intense.

Hipnoticele nonbenzodiazepinice. Prezinta un risc de dependenta mai mic decit


benzodiazepinele cu actiune lunga si sunt mai bine tolerate. Nu trebuie administrate mai mult de
7-10 zile. Sunt utile la batrani si in situatiile in care benzodiazepinele sunt contraindicate: la
pacientii cu depresie, afectiuni respiratorii, etc. Pot prezenta fenomenul de rebound.

Antidepresivele. Sunt prescrise in cazul cand insomnia insoteste depresia.

Barbituricele. Au fost medicatia standard inainte de introducerea benzodiazepinelor.


Supradozarea este periculoasa. In prezent sunt foarte rar prescrise in tratamentul insomniilor.

Antihistaminicele. Pot fi utilizate pentru inducerea somnului in insomniile usoare.

S-ar putea să vă placă și