Şcoala cu clasele I – VIII

Albeştii de Argeş
Anul şcolar 2007 – 2008
Comisia metodică „Matematică, ştiinţe şi tehnologii”

DOCUMENTELE PROFESORULUI
Proiectarea unităţilor de învăţare

Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare.

Prin urmare, proiectarea la nivelul unităţii de învăţare apare ca o etapă
fundamentală a demersului didactic.
Unitatea de învăţare reprezintă în fapt activitatea didactică desfăşurată
într-o perioadă determinată de timp, care are ca scop formarea la elevi a unui
comportament specific generat prin integrarea unor obiective de referinţă.
O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă,
care are următoarele caracteristici:
 Determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat
prin integrarea unor obiective de referinţă
 Să fie coerentă din punct de vedere al activităţilor desfăşurate
 Unitară din punct de vedere tematic
 Desfăşurată sistematic şi continuu pe perioada stabilită prin
planificare
 Finalizată prin evaluare
Pentru stabilirea unităţilor de învăţare se parcurg următoarele etape:
 Se identifică temele majore din cadrul programei, teme care
necesită evaluare sumativă
 Se grupează în jurul acestor teme elementele de conţinut şi
obiectivele prevăzute în programă.
Pentru a putea conduce la un demers didactic eficient, o unitate de
învăţare nu trebuie să grupeze prea multe conţinuturi. De regulă, un număr de 3-
7 lecţii este considerat optim pentru a depista din timp nivelul de achiziţii al
elevului şi pentru a interveni adecvat înainte ca volumul de cunoştinţe ce trebuie
recuperat să fie prea mare.
Selectarea unităţilor de învăţare necesită anticiparea modului de
organizare a acestora (cel puţin mental). În contextul noului curriculum, centrat
pe obiective ce vizează învăţarea, este necesară proiectarea în avans a derulării
la clasă a unităţilor de învăţare, pe baza unei succesiuni de secvenţe înlănţuite
logic.

01.05.2011 1 prof. Ştefan Maria Lăcrămioara

Şcoala cu clasele I – VIII
Albeştii de Argeş
Anul şcolar 2007 – 2008
Comisia metodică „Matematică, ştiinţe şi tehnologii”

Proiectul unei unităţi de învăţare poate fi întocmit pornind de la

următoarea rubricaţie:

Şcoala Profesor
Disciplina Săptămâna / anul şcolar
Clasa

Proiectul unităţii de învăţare

Unitatea de învăţare
Nr. ore alocate din care
- Predare : ore
- Consolidare : ore
- Evaluare : ore

Conţinuturi Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

(detalieri)

Pentru acest tabel:

 Conţinuturi: apar inclusiv detalieri de conţinut necesare în
explicitarea anumitor parcursuri, respectiv în cuplarea lor la baza
proprie de cunoaştere a elevilor
 Obiective de referinţă: se trec numerele/obiectivele de referinţă
din programa şcolară
 Activităţi de învăţare: se trec activităţi care pot fi din programă
sau altele, pe care profesorul le consideră adecvate pentru atingerea
obiectivelor propuse
 Resurse: se trec specificări de timp, de loc, forme de organizare a
clasei, material didactic etc.
 Evaluare: se menţionează instrumentele sau modalităţile de
evaluare aplicate la clasă
Fiecare unitate de învăţare se încheie cu evaluare sumativă.

Secvenţele avute în vedere în proiectarea unităţilor de învăţare sunt:

- familiarizare
- structurare
- aplicare
Secvenţa de familiarizare presupune:
 actualizare
i) înseamnă amintirea noţiunilor de bază şi comportamentelor operatorii
necesare pentru înţelegerea şi prelucrarea noului conţinut.
ii) Se poate realiza printr-o probă de evaluare iniţială, prin antrenament
mental pregătitor, fişă de lucru cu exerciţii pregătitoare.
 problematizarea
i) înseamnă oferirea unui pretext - problemă motivant

01.05.2011 2 prof. Ştefan Maria Lăcrămioara

Şcoala cu clasele I – VIII
Albeştii de Argeş
Anul şcolar 2007 – 2008
Comisia metodică „Matematică, ştiinţe şi tehnologii”
ii) se poate realiza prin recurgerea la situaţii - problemă din viaţa reală
Secvenţa structurare presupune:
 conceptualizare
i) înseamnă descrierea şi/sau definirea noţiunilor noi
ii) se poate realiza prin identificare noţiunilor ce apar din situaţiile-
problemă analizate şi caracterizarea acestora prin folosirea unui limbaj
specific simplu şi clar.
 sistematizare
i) înseamnă esenţializarea unor observaţii, identificarea unor algoritmi
ii) se poate realiza prin caracterizarea noilor noţiuni în relaţie cu alte
noţiuni, definite anterior.
Secvenţa aplicare presupune:
 exersare direcţionată
i) înseamnă interpretarea unor concluzii, realizarea unor modele şi
generalizarea unor proprietăţi în scopul identificării unor strategii de
rezolvare
ii) se poate realiza prin aplicaţii diverse, efectuate sub îndrumarea şi
supravegherea profesorului
 transfer
i) înseamnă aplicarea modelelor în contexte noi, variate
ii) se poate realiza prin identificarea legăturilor cu alte domenii sau prin
transferarea prin analogie a unor proprietăţi cunoscute.

Organizarea unităţii de învăţare pe baza secvenţelor enumerate mai sus

conduce la organizarea lecţiilor în jurul unor activităţi dominante, ceea ce
generează diferenţierea lecţiilor în funcţie de secvenţa căreia îi aparţin. Aceasta
are cel puţin două avantaje. Pe o parte favorizează accesul elevului la demersul
natural de formare a noţiunilor. Pe de altă parte, datorită accentelor şi a rolului
diferit pe care îl capătă lecţia, în funcţie de etapa în care se află în cadrul unităţii
de învăţare, acest tip de organizare evită monotonia unor lecţii care derulează la
fel de-a lungul unui capitol.
De fapt, modelul propus se regăseşte în activitatea la catedră a multor
profesori, prin experienţa acumulată îşi structurează predarea în acest mod.
Noutatea constă în aceea că modelul este urmărit sistematic în proiectarea şi
desfăşurarea activităţii didactice.

01.05.2011 3 prof. Ştefan Maria Lăcrămioara

Şcoala cu clasele I – VIII
Albeştii de Argeş
Anul şcolar 2007 – 2008
Comisia metodică „Matematică, ştiinţe şi tehnologii”

01.05.2011 4 prof. Ştefan Maria Lăcrămioara

 Şcoala cu clasele I – VIII
Albeştii de Argeş
Anul şcolar 2007 – 2008
Comisia metodică „Matematică, ştiinţe şi tehnologii”
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

CLASA : a VII –a
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : NUMERE RATIONALE
NUMĂR ORE ALOCATE : 8:
SĂPTĂMÂNA: S3 – S7
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ : 1.1, 1.2,1.3 , 2.1, 3.2, 4.2

RESURSE
OB. DE
DETALIERI DE CONTINUT ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE MATERIALE SI EVALUARE
REF.
PROCEDURALE
Mulţimea numerelor rationale
Reprezentarea pe axa a 1.1  Exerciţii de reprezentare a numerelor Explicaţia
numerelor rationale rationale pe axa ,recurgând acolo unde este cazul la Conversaţia
Opusul unui număr raţional aproximări Exerciţiul Observarea curenta a
Modulul unui număr raţional  Exerciţii de recunoaştere a opusului Activitate frontala elevilor
unui număr raţional si de determinare a modulului unui 1 ora
număr raţional

Incluziunile N in Z in Q 1.1  Exerciţii de recunoaştere a unor Explicaţia Chestionarea orala

Scrierea numerelor rationale numere naturale, întregi sau rationale dintr-o mulţime Conversaţia
sub forma zecimala sau data Exerciţiul Analiza răspunsurilor
fractionara 2.1  Exerciţii de scriere a unui număr Activitate frontala si elevilor
raţional in forme echivalente independenta
3.2  Argumentarea orala a demersului de 1 oră
rezolvare a unui exerciţiu dat
Compararea numerelor 1.2  Exerciţii de calcul cu numere Observarea
rationale rationale care conţin adunări si scăderi Explicaţia sistematica a elevilor
Adunarea si scăderea  Exerciţii semnificative ,care sa scoată Conversaţia
numerelor rationale in evidenta avantajele folosirii proprietăţilor operaţiei de Exerciţiul Argumentarea
Proprietatile operaţiei de adunare Activitate frontala răspunsurilor
adunare 1.3  Exerciţii de estimare a rezultatelor 1 ore
unor adunări, scăderi, înainte de efectuarea calculului Aprecieri verbale

01.05.2011 5 prof. Ştefan Maria Lăcrămioara

 Şcoala cu clasele I – VIII
Albeştii de Argeş
Anul şcolar 2007 – 2008
Comisia metodică „Matematică, ştiinţe şi tehnologii”
RESURSE
OB. DE
DETALIERI DE CONTINUT ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE MATERIALE SI EVALUARE
REF.
PROCEDURALE
Înmulţirea si împartirea 1.2  Exerciţii de calcul cu numere Radical
numerelor rationale rationale care conţin înmulţiri, împărţiri, adunări , scăderi, Fisa de exerciţii
Proprietatile operaţiei de urmărind respectarea ordinii efectuării operaţiilor Explicaţia Analiza răspunsurilor
înmulţire  Exerciţii semnificative ,care sa scoată Conversaţia scrise ale elevilor
Ordinea efectuării operaţiilor in evidenta avantajele folosirii proprietăţilor operaţiei de Exerciţiul
înmulţire Modelarea Argumentarea
 Argumentarea orala a demersului de Activitate frontala si răspunsurilor
3.2 rezolvare a unui exerciţiu dat independenta
 Redactarea corecta a rezolvării unui
exerciţiu dat 2 ore
 Compararea diferitor metode utilizate
4.2 in efectuarea unui calcul dat
Puterea unui număr raţional  Evidenţierea legăturii dintre o putere Fisa de exerciţii
cu exponent număr întreg 1.2 cu exponent negative si inversul unui număr Explicaţia Observarea
Reguli de calcul cu puteri  Calcule folosind atât calculatorul de Conversaţia sistematica a elevilor
1.3 buzunar cat si algoritmii învăţaţi, punând in evidenta Exerciţiul
eroarea datorata rotunjirilor Algoritmizarea Raportarea orala, prin
 Argumentarea orala a demersului de Activitate frontala si sondaj, a rezultatelor
3.2 rezolvare a unui exerciţiu dat independenta scrise ale elevilor
 Redactarea corecta a rezolvării unui 1 ora
exerciţiu dat

Ordinea efectuării operaţiilor si  Exerciţii de calcul cu numere Cantitatea si calitatea

folosirea parantezelor 1.2 rationale , urmărind respectarea ordinii efectuării observaţiilor făcute
operaţiilor si folosirea corecta a parantezelor
 Redactarea corecta a rezolvării unui Analiza răspunsurilor
exerciţiu dat , cu argumentarea orala a demersului de scrise ale elevilor
3.2 rezolvare
 Utilizarea unor metode variate in Aprecieri verbale
rezolvări
4.2
Evaluare sumativă Exerciţiul - 1 ora Proba scrisă

01.05.2011 6 prof. Ştefan Maria Lăcrămioara

 Şcoala cu clasele I – VIII
Albeştii de Argeş
Anul şcolar 2007 – 2008
Comisia metodică „Matematică, ştiinţe şi tehnologii”
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

CLASA : a VII-a A
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : RECAPITULĂRI ŞI COMPLETĂRI
NUMĂR ORE ALOCATE : 8 ore
SĂPTĂMÂNA: S3 – S6.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ : 1.7., 1.8., 1.9., 2.4, 3.2., 4.1.
Profesor: Ştefan Maria Lăcrămioara
RESURSE
OB. DE
DETALIERI DE CONTINUT ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE MATERIALE SI EVALUARE
REF.
PROCEDURALE
1.7. analiza unor criterii de sortare a elementelor unei mulţimi: Manualul Orală
3.2 criterii care împart mulţimea în clase; criterii care Culegere scrisă
determină submulţimi nedisjuncte (fără a folosi această Instrumente geometrice
 CNS ca un paralelogram să
terminologie); Culori
fie dreptunghi, romb, pătrat.
 Condiţii de simetrie şi axe − redactarea rezolvării unei probleme date; Planşe – portofoliu
argumentarea orală a demersului de rezolvare a unei Fişe de lucru
de simetrie pentru poligoanele Conversaţia
studiate probleme
Exerciţiul
−construcţia imaginii unei figuri prin translaţie, rotaţie,
Problematizarea
2 ore simetrie (intuitiv, fără a defini transformările ca Demonstraţia
funcţii); Frontal
individual
1.9. − probleme în care intervin operaţii cu măsuri şi Manualul Evaluare orală
2.4 Instrumente geometrice
transformări de unităţi de măsură;
Culori
 Trapez, clasificare. − exerciţii de alegere a celei mai potrivite Planşe – portofoliu
 Trapez isoscel, proprietăţi. unităţi de măsură, pentru un anumit context dat; Conversaţia
analiza datelor problemei pentru verificarea Exerciţiul
2 ore noncontradicţiei, suficienţei, redundanţei şi eliminarea Problematizarea
informaţiilor neesenţiale Demonstraţia
Frontal
individual

01.05.2011 7 prof. Ştefan Maria Lăcrămioara

 Şcoala cu clasele I – VIII
Albeştii de Argeş
Anul şcolar 2007 – 2008
Comisia metodică „Matematică, ştiinţe şi tehnologii”
RESURSE
OB. DE
DETALIERI DE CONTINUT ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE MATERIALE SI EVALUARE
REF.
PROCEDURALE
3.2 − probleme în care intervin operaţii cu măsuri şi Manualul Apreciere verbală
4.1 Instrumente geometrice
 Arii( triunghiuri, transformări de unităţi de măsură;
Culori
patrulatere ). − redactarea rezolvării unei probleme date; Planşe – portofoliu
Unităţi de măsură, transformări, argumentarea orală a demersului de rezolvare a unei Conversaţia
aplicarea formulelor de calcul probleme Exerciţiul
pentru arii
− abordarea unor situaţii-problemă; Problematizarea
utilizarea unor metode variate în rezolvarea problemelor Demonstraţia
2 ore
Frontal
individual
1.9 − probleme în care intervin operaţii cu măsuri şi Manualul
3.2 Conversaţia
transformări de unităţi de măsură;
4.1 Exerciţiul
− exerciţii de alegere a celei mai potrivite Problematizarea
 Calculul ariilor lat şi totale unităţi de măsură, pentru un anumit context dat; Demonstraţia
ale unor poliedre, pe desfăşurări
− redactarea rezolvării unei probleme date; Frontal
date individual
− argumentarea orală a demersului de
1 oră rezolvare a unei probleme
−abordarea unor situaţii-problemă;
− utilizarea unor metode variate în rezolvarea
problemelor
Evaluare sumativă 1 oră Fişă de evaluare Evaluare scrisă

01.05.2011 8 prof. Ştefan Maria Lăcrămioara

Şcoala cu clasele I – VIII VARIANTA
Albeştii de Argeş
Anul şc. 2007/ 2008
SIMULARE TEZĂ
Clasa a VII - a A
Data:
Unitatea de învăţare: FIGURI GEOMETRICE PLANE + OPERAŢII CU NUMERE RAŢIONALE
Recapitularea noţiunilor învăţate in clasa a VI-a si completări
Itemii folosiţi in evaluare
Obiective de evaluare:
♦ Să efectueze calcule cu numere raţionale I1, I9, I10, I 13
♦ Să scrie divizorii întregi ai unui număr : I2
♦ Să determine partea întreagă a unui număr raţional: I3
♦ Să compare numerele raţionale scrise în diverse forme: I4
♦ Să rezolve ecuaţii în mulţimea Q: I5
♦ Să cunoască proprietăţile patrulaterelor studiate: I6, I14
♦ Să calculeze perimetre şi arii pentru figurile geometrice studiate: I7, I12

Efectiv de elevi: 25
Prezenţi: 23
Absenţi : 2 (Mărunţelu Marius, Mărunţelu Rozalia)

Media
Note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 clasei
Număr
de elevi 0 1 1 2 3 4 4 5 3 2 6.68

Note <5.00 5.00-5.99 6.00-6.99 7.00-7.99 8.00-8.99 9.00-9.99 10

Nr. de
elevi

Aspecte pozitive(itemii rezolvaţi)

Aspecte negative(itemi nerezolvaţi)

Recomandări :

Nr. fişă Conţinut Se recomandă elevilor:

1 Operaţii cu numere Întregi;
Regula semnelor
2 Ordinea efectuării operaţiilor în Q
3 Proprietăţile patrulaterelor
4 Perimetre şi arii
5 Fişe de performanţă

01.05.2011 1 prof. Ştefan Maria Lăcrămioara

Şcoala cu clasele I – VIII VARIANTA
Albeştii de Argeş
Anul şc. 2007/ 2008

SIMULARE TEZĂ
E1
Partea I (32 puncte)
1. Efectuaţi calculele:
( − 2) 3 − 32 + ( −1) 2007
2. Scrieţi mulţimea divizorilor întregi ai lui 17.
3. Determinaţi cel mai mare întreg mai mic decât −12 ,7
4. Rezolvaţi în Z ecuaţia 2 x + 7 = 5 .
5. Fie numerele a = −3,1(3) şi b = −3,13 . Comparaţi cele două numere.
6. Un trapez isoscel are un unghi de 1000. Determinaţi măsura unui unghi ascuţit al trapezului.
7. Dimensiunile unui dreptunghi sunt de 7 cm şi 5 cm. Calculaţi perimetrul dreptunghiului.
8. Fie ABC un triunghi cu m A ( )
ˆ = 90 0 şi [ AB ] ≡ [ AC ] . Aflaţi măsura unghiului ABC.

Partea a II-a (16 puncte) Alegeţi răspunsul corect!

2 7 15
9. Calculând − ⋅ , se obţine:
3 5 56
7 7 15 2
a) b) c) d)
15 24 24 56
88
10. Forma ireductibilă a fracţiei este:
132
2 8 11 44
a) b) c) d)
3 11 12 13
11. Lungimile bazelor unui trapez sunt 10 cm şi 6 cm. Lungimea segmentului de pe linia mijlocie determinat
de intersecţia cu cele două diagonale este egală cu ……….cm:
a) 4 b) 16 c) 8 d) 2
12. Aria unui dreptunghi cu dimensiunile de 4 cm şi 8 cm este:
a) 6 cm2 b) 12 cm2 c) 32 cm2 d) 16 cm2.

Partea a III-a (42 puncte). Scrieţi rezolvările complete:

−1
2 3  8 2  1
13. Fie numerele a = − + −  şi b = − + 1 − 
5 4  5 5  4
a) Calculaţi a + b .
b) Calculaţi numerele a şi b.

14. .
a) Desenaţi un romb ABCD.
Pe latura AB se construieşte rombul ABMN. Ştiind că m( ∠ABC ) =145 0 şi m( ∠BAN ) = 55 0 , se
cere:
b) Măsura unghiului BAD
c) Determinaţi natura triunghiului DAN.
d) Determinaţi natura patrulaterului DCMN.

Notă:
Toate subiectele sunt obligatorii
Timp de lucru efectiv 90 minute
Se acordă 1 punct din oficiu

01.05.2011 2 prof. Ştefan Maria Lăcrămioara

Şcoala cu clasele I – VIII VARIANTA
Albeştii de Argeş
Anul şc. 2007/ 2008
Rezolvare şi barem de corectare:

Partea I (32 puncte) 8 x 4 puncte pentru fiecare rezolvare corectă

1. ( − 2 ) 3 − 3 2 + ( −1) 2007 = −8 − 9 −1 = −18
2. D17 = { ±1;±17 } sau D17 = {−17 ;−1;+1;17 } .
3. [−12 ,7] = −13
4. 2 x = 5 − 7 ⇔ 2 x = −2 ⇔ x = −2 : 2 ⇒ x = −1 .
5. a = −3 ,1( 3) = −3 ,13333333 şi b = −3 ,13 = −3 ,13000000 .
3 ,13000 < 3 ,13333 ⇒ −3 ,13000 > −3 ,13333 ⇒ a < b
6. Într-un trapez isoscel unghiurile situate la baze diferite sunt suplementare. Unghiul ascuţit este
180 0 − 100 0 = 80 0
7. Perimetrul dreptunghiului P = 2 ⋅ ( L + l ) = 2 ⋅ ( 7 + 5) = 2 ⋅ 12 = 24 cm .
8. ∆ABC = dreptunghic isoscel ⇒ m( ∠ABC ) = 45 0 .

Partea a II-a (16 puncte) 4 x 4 puncte

1 3
8)
2 7 15 2 3 ) 3 16 − 9 7
9. − ⋅ = − = = , se obţine:
3 5 56 3 8 24 24
1 8

a)
7
b)
24
(4 11
88 22 2
10. = =
132 33 3
2
a)
3
11. : d) 2 cm

B − b 10 − 6 4
EF = = = = 2cm
2 2 2 E F

12. A = L ⋅ l = 8 ⋅ 4 = 32 cm 2 c) 32 cm2:

01.05.2011 3 prof. Ştefan Maria Lăcrămioara

Partea a III-a (42 puncte). 6 x 7 puncte:
13.
2 3  5  2 3 5
a) Se reduc termenii asemenea a + b = − + −  + −  + = − .
5 4  8  5 4 8
−1
3 
8) 10 ) 5) 
2 3  8 2 5  16 − 30 − 25 39
b) a = − + −  = − + − = =−
5 4  5 5 4  8 
 40 40
4) 5)
2  1 2 3 − 8 +15 7
b =− + 1 −  =− + = =
5  4 5 4 20 20

14. .
a) Desenaţi un romb ABCD.

B D
O
M

m( ∠ABC ) =145 0 şi m(∠BAN ) = 55 0

b) m( ∠BAD ) = 180 0 − m( ∠ABC ) = 180 0 −145 0 = 35 0
c) Considerăm triunghiului DAN.
[ ABCD] = romb ⇒ [ AD] ≡ [ AB] 
⇒ [ AD ] ≡ [ AN ] ⇒ ∆DAN = isoscel
[ ABMN ] = romb ⇒ [ AN ] ≡ [ AB] 
m( ∠NAD ) = m( ∠NAB ) + m( ∠BAD ) = 55 0 + 35 0 = 90 0 ⇒ ∆DAN = dreptunghi c
⇒ ∆DAN = dreptunghic isoscel

M | N|A  B 
 ⇒ M | N|D C 
D |C|A B 
 ⇒ [ D C ] =Mparalelogram
N
[ M ] ≡N[ A ] B
d) (două laturi opuse paralele şi congruente).

 ⇒ [ M ] ≡N[ C ] D
[ D ] C≡ [ A ] B 
m( ∠NDC ) = m( ∠ADC ) − m( ∠ADN ) =145 0 − 45 0 = 100 0
nu este dreptunghi
[ ND ] ≠ [ AN ] ⇒ nu este romb