GENERALITATI
• Plamanul are doua functii:
• 1) sa aduca oxigen in alveole,si prin membrana alveolo-
capilara acesta sa ajunga in sange;
• 2) sa duca CO2 din sange in alveole, si apoi sa-l elibereze in
exterior
GENERALITATI
• Diagnosticul si tratamentul bolilor respiratorii necesita:
– Anamneza atenta
– Examen fizic riguros
– Examene paraclinice(radiologie, sputa, hematologie, eventual
examene complementare)
ANAMNEZA
• -Varsta pacientului
• -Antecedentele personale
• -Antecedente heredocolaterale
• -Conditii de viata si munca
• -Istoricul bolii actuale
VARSTA
• In copilarie
– Infectii acute respiratorii
• Rinofaringite
• Bronsite
• Pneumonii
• Astm bronsic alergic
VARSTA
• Pubertate
– Conditii de reactivitate speciala a organismului
• Tuberculoza are incidenta crescuta
VARSTA
• Adult
– Pneumonie franca lobara(capacitate de delimitare a focarului
infectios)
– Afectiuni cronice ale aparatului respirator(astm bronsic, bronsiectazii,
bronsite cronice, pneumoconioze)
• Factori favorizanti de mediu( expunere la noxe profesionale,
atmosfera poluata, fumat, conditii de viata precare)
VARSTA
• Varstnicul
– Capacitate de aparare si reactivitate mult scazute
• Bronhopneumonii
• Supuratii pulmonare
• Cancer bronhopulmonar
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
• Pot exista legaturi intre boli familiale si suferinta actuala( se
pot transmite ereditar sau doar terenul, “stofa” care confera
predispozitia genetica pentru o anumita boala)
– Astm bronsic
– Bronsiectazii
– Emfizem pulmonar
– Tuberculoza pulmonara( poate imbraca caracter de focar familial)
ANTECEDENTE PERSONALE
FIZIOLOGICE
ISTORICUL BOLII
• Simptome generale
– Alterarea starii generale
– Astenie fizica
– Febra,
– Frisoane
– Transpiratii
– Inapetenta
– Scadere ponderala
FEBRA
• Subfebrilitate( tbc, neo, boala Hodgkin)
• Febra continua( pneumonie, tbc miliara)
• Febra neregulata( viroze, bronsita acuta)
• Febra remitenta/ intermitenta( supuratie pulmonara,
pleurezie)
• Febra recurenta( tbc cavitara, cancer excavat)
SIMPTOME LOCALE
• Dispnee
• Durere
• Tuse
• Sputa
• Hemoptizie
DUREREA TORACICA
• Simptom tipic in afectiuni pulmonare
• Cardiaca
• Esofagiana
• Perete toracic
• Coloana vertebrala
• Abdomen
• Durerea de origine respiratorie
• In afectiuni pleuropulmonare si traheobronsice
DUREREA TORACICA
• Sediu
• Intensitate
• Caracterul durerii
• Iradiere
• Evenimente declansatoare
• Elemente insotitoare
• Ce calmeaza durerea
JUNGHIUL TORACIC
• Durere violenta, “lovitura de pumnal”
• Datorita iritatiei terminatiunilor nervoase din pleura parietala
• Frecvent insotit de dispnee( embolie pulmonara,
pneumotorax, pneumonii intinse)
• Insotita de febra in pneumonii
• Exacerbat de tuse, stranut, palparea regiunii dureroase
JUNGHI TORACIC
• Pneumonia franca lobara
– Junghi violent, submamelonar
– Instalat dupa frison si febra (eventual mialgii)
– Dispare in 2-3 zile daca nu apar complicatii
JUNGHI TORACIC
• Pneumotorax spontan
– Apare brutal
– Regiunea mamelonara sau scapulara
– Dupa efort fizic sau tuse
– Imobilizeaza bolnavul
– Insotit de dispnee marcata
– Intensitatea depinde de marimea pneumotoraxului
JUNGHI TORACIC
• Infarct pulmonar /trombembolism pulmonar
• Survine brusc(in momentul obstructiei arteriale)
• Intensitate mare
• Insotit de tuse seaca, dispnee intensa cu polipnee, cianoza,
brusc instalate
• Apoi febra, frison( pe masura ce se necrozeaza tesutul
pulmonar)
JUNGHI TORACIC
• Pleurita
• Junghi violent
• Nu permite decubit pe partea afectata-inflamatia foitelor
pleurale( frecatura pleurala)
• Respiratie superficiala
• Tuse uscata
• Dispare cand se acumuleaza lichid
JUNGHI TORACIC
• Pleurezia interlobara
– Sediu pe traiectul scizural”in esarfa”
• Pleurezia mediastinala
– Durere retrosternala
– Asociaza sensibilitate la paparea extremitatilor anterioare ale spatiilor
intercostale
JUNGHI TORACIC
• Pleurezia diafragmatica
– Durere in treimea inferioara a hemitoracelui afectat cu iradiere in umar
• Pleurezii purulente
– Durere violenta si persistenta
– Este superficiala si se accentueaza la apasare minima
• Supuratii pulmonare
– Junghi persistent, puternic
– Diminua odata cu deschiderea abcesului( vomica)
DURERE TORACICA
• Afectarea pleurei apicale( tbc apical, neo de varf pulmonar-
sindrom Pancoast-tobias)
– Junghi in fosa supraclaviculara, la nivelul bandeletelor Kroenig
• Durerea traheobronsica( traheobronsite acute)
– In momentul tusei apare senzatie dureroasa cu caracter de arsura,
– Localizare retrosternal, in treimea mijlocie sau inferioara( inflamatia
mucoasei)
DURERI DIN AFECTIUNI ALE PERETELUI
TORACIC
• Afectiuni ale pielii( durere superficiala)
– Herpes zoster
– Celulita
• Nevralgia intercostala
– Durere vie
– Debut brusc
– Apare de-a lungul nervului intercostal
– Declansata de inspir profund, miscari bruste, tuse, expunere la frig, la
palpare( punctele Valleix- corespund ram cutanate principale ale nn intercostali
• Respiratia-act reflex
• Caile aferente sunt corticale, pulmonare si sinocarotidiene
• Caile eferente sunt reprezentate de calea principala-nervul
frenic si calea secundara-nervii intercostali T2-T6
• Respiratia este act inconstient, dar poate fi controlata prin
fibre corticobulbare
DISPNEEA RESPIRATORIE
• DEFINITIE=greutatea de a respira(constientizarea efortului
de a respira)
– Senzatie de respiratie dificila
– Sufocare
– Sete/lipsa de aer
– Obiectiv apare modificarea ritmului, frecventei si amplitudinii
miscarilor respiratorii
– Normal 14-18 resp/min cu volum respirator curent de 500-600 ml
DISPNEEA RESPIRATORIE
• ETIOLOGIE
• Aport scazut de oxigen-spasm laringian, corp strain aspirat, fenomen alergic
acut, tumori intrabronsice, cantitate scazuta de oxigen in aerul respirat, afectiuni
neurologice, traumatism
• Afectarea musculaturii respiratorii-miastenie, paralizie mm intercostali,
diafragm
• Deficit in preluarea oxigenului- schimburi alveolocapilare limitate-embolie
pulmonara, pneumonii, sunturi arteriovenoase, stenoa arterapulmonara, etc; deficit de
Hb( anemii, CO, SHb
• Stimuli nervosi anormali-encefalite, hemoragii cerebrale, intoxicatii
endo/exogene
DISPNEE-FORME CLINICE
• POLIPNEE= accelerarea miscarilor respiratorii de la 16-18 resp/min
la 40-50/min
• Respiratia devine superficiala si ineficienta
• Este fiziologica- efort, emotie, febra
• Apare in afectiuni care scad suprafata rspiratorie a
plamanului(bronhopneumonie, pleurezii masive, pneumotorax, procese
infiltrative pulmonare), distensie abdominala, obezitate, paralizie mm
respiratori
• Afectiuni care scad amplitudinea miscarilor respiratorii(fracturi
costale, nevralgii i.c)
DISPNEE-FORME CLINICE
• BRADIPNEEA INSPIRATORIE
• In obstructia cailor respiratorii superioare prin corpi straini
intralaringieni, paralizie corzi vocale, crup difteric, edem alergicla nivelul
glotei(Quinque), formatiuni tumorale care comprima cai aeriene
• Se caracterizeaza prin inspir dificil, suerat=CORNAJ
• Retractia spatiilor i.c in inspir=TIRAJ
DISPNEE-FORME CLINICE
• BRADIPNEE EXPIRATORIE
• Cauzata de obstacol in eliminarea aerului(in expir)
• Poate fi acuta-criza de astm bronsic alergic, sau cronica-
bronsita cronica, emfizemul pulmonar
• Poate fi continua(afectiuni pulmonare cr), sau paroxistica(in
accese)
DISPNEE-FORME CLINICE
• DISPNEE ACUTA
• Instalata brusc-corp strain intrabronsic
• Forma de dispnee inspiratorie, cu bradipnee,cutiraj, cornaj
• DISPNEE CRONICA
• Continua, permanenta
• In bronsite cronice, emfizem, fibroza
• Polipnee, dispnee tip inspirator
• In stari grave de agonie, diabetici comatosi, IRC avansata, come=
RESPIRATIE STERTOROASA
DISPNEE-FORME CLINICE
• Dispnee cu modificarea ritmului respirator, la care asociaza si
modificari de fercventa si amplitudine
RESPIRATIA CHEYNE-STOKES
• Respiratie periodica cu alternarea perioadelor de accelerare cu rarirea
progresiva a ritmuluisi aplitudinii respiratiei, apoi perioade de apneede
durata variabila(15-60 sec)
• In perioada de hiperpnee bolnavul este agitat, anxios, in apnee este
somnolent, prezentand chiar abolirea ROT sau convulsii(in apnee prelungita)
• In AVC, procese tumorale, degenerari cerebrale, meningite,
hidrocefalie
DISPNEE-FORME CLINICE
• RESPIRATIA KUSSMAUL
• Ritm in patru timpi
• Profunda,zgomotoasa
• Dispnee cu bradipnee(9-10 resp/min)
• Inspir=expir ca durata si amplitudine
• In coma diabetica cu acidocetoza, unele come uremice
DISPNEE-FORME CLINICE
• RESPIRATIA BIOT
• Perioade de apnee care intrerup respiratia obisnuita
• Apare in stari de agonie, tumori cu expansiune cerebrala
DISPNEE-FORME CLINICE
• SINDROM PICKWICK= periodicitate hipnica respiratorie
• Alternarea perioadelor de respiratie normala cu cele de
diminuare a respiratiei, pana la scurte perioade de apnee
• La obezi, hipoventilatie pulmonara insuficienta ventriculara
dreapta
TUSEA
• Act reflex, urmeaza deschiderii bruste a glotei
• Simptom frecvent in majoritatea afectiunilor acute sau cronice ale
aparatului respirator
• Se realizeaza eliminarea secretiilor sau corpilor straini
• Insotita de deschiderea brusca a glotei si de un zgomot caracteristic
• Frecvent utila-functie de aparare(elimina secretii, corpi straini,
particule iritante)-tuse productiva
• Tusea seaca- frecventa, chinuitoare, neproductiva, cu solicitarea
musculaturii respiratorii accesorii
TUSEA
• Sunt descrise “zone tusigene”-laringele, bifurcatia traheei,
bifurcatiile bronsiilor mari
• Tusea seaca are timbru sec, este scurta, se repeta, epuizanta
– In afectiuni pleurale, pneumotorax, tumori mediastinale, viroze
respiratorii, boala neuropsihica
• Tusea umeda, productiva este insotita de eliminarea sputei,
imbraca diferite forme
– In bronsiectazii, bronsite cr, pneumonii, tbc, etc
FORME PARTICULARE DE TUSE
• TUSEA LATRATOARE- foarte zgomotoasa, cu intensitate
mare, timbru latrator
– In tumori pulmonare cu compresie pe trahee, tumori mediastinale,
asdenopatii care comprima arborele traheobronsic, anevrisme de aorta,
– La copil in laringita striduloasa
FORME PARTICULARE DE TUSE
• TUSEA SURDA-”stinsa”intensitate din ce in ce mai mica
– La pacienti cu alterarea starii generale
– La casectici
– Ulceratii care afecteaza corzile vocale(tbc, neo)
– Poate deveni afona cand apare paralizie de corzi vocale, sau sunt
distruse
FORME PARTICULARE DE TUSE
• TUSEA CHINTOASA-succesiune de sacade expiratorii
intrerupte de inspiratii profunde(ex-tuse convulsiva la copil)
• TUSEA EMETIZANTA-accese de tuse urmate de
varsaturi(tuse convulsiva, tbc, viroze respiratorii)
TUSEA-EVOLUTIE
• TUSEA ACUTA-apare acut, paroxistic, dispare odata cu
indepartarea cauzei care a declansat-o
– Semn de suferinta bronhopulmonara recenta
• TUSEA CRONICA-in afectarea cronica a arborelui
traheobronsic( bronsite cronice, boli cardiovasculare cu staza
pulmonara cronica,BPOC, iatrogen)
TUSEA_EVOLUTIE
• TUSEA MATINALA-tuse umeda, productiva,”toaleta
bronsica matinala”
• In abces, bronsiectazii, bronsite cronice
• TUSEA VESPERALA-seara(TBC)
• TUSEA NOCTURNA- cu expectoratie mucoasa in cantitate
mica( astm bronsic, cardiaci cu IVS si staza pulmonara)
TUSEA_EVOLUTIE
• TUSEA CONTINUA-tbc, bronsita cronica tabagica
• TUSEA LA EFORT- emfizem pulmonar, afectiuni
cardiovasculare cu staza pulmonara( poate fi primul semn de IVS)
FORME PARTICULARE DE TUSE
• TUSEA BITONALA-tuse pe doua tonuri
– In paralizia de n recurent(tumori mediastinale, adenopatii
care comprima arborele bronsic, anevrism crosa Ao)
EXPECTORATIA
• Actul prin care sunt eliminate, in urma tusei, produsele
patologice din arborele traheobronsic si parenchimul pulmonar
• Produsul eliminat=SPUTA
• Normal secretie fiziologica de mucus pana la 50-80 ml/zi
• Sputa poate sa contina mucus, exsudat inflamator, sange,
corpi straini,saliva,secretii nazofaringiene,puroi, etc
SPUTA- CANTITATE
• Depinde de procesul inflamator
• ABSENTA-in boli pleurale si interstitiale la copii
• REDUSA-pana la 200-400 ml/zi
– In tbc, traheobronsite acute la debut, astm bronsic, pneumonii acute la debut,
bolnavi adinamici
• CRESCUTA-400-500ml/zi
• In bronsite acute (coctiune), bronsite cronice cu bronhoree,
bronsiectazii, abcese pulmonare, tbc ulcerocavitara
• FOARTE MARE-peste 500ml/zi(colectii bronhopulmonare-abces,
chist hidatic- VOMICA
SPUTA-CONSISTENTA
• Vascoasa-
– adera la peretii vasului(continut crescut de fibrina)
• Fluida, filanta-
– contine mucus mult
SPUTA-ASPECT
• SEROASA- spumoasa, de obicei abundenta
• In bronsite acute seroase, edem pulmonar( slab rozata), irtatii generate de gaze
toxice
• MUCOASA-hipersecretie a glandelor bronsice( incolora,transparenta, fluida,
daca are mai multa fibrina-consistenta crescuta)
• PURULENTA-aspect cremos, galbena, verzuie
• In supuratii pulmonare/bronsice
• MUCOPURULENTA-
• SANGUINOLENTA-sange rosu curat amestecat cu sputa
• HEMOPTIZIE-eliminare de sange franc
• HEMOPTOICA-sange de culoare inchisa
SPUTA-CULOARE
• ALBICIOASA-spute seroase/mucoase
• GALBENA, VERZUIE-purulente(leucocite distruse)
• ROSU-APRINS-hemoptizie
• ROSU-INCHIS-coada hemoptiziei, infarct pulmonar
• RUGINIE-pneumonia pneumococica
• NEGRICIOASA-antracoza
• VERZUIE- tbc cavitara, icterici
SPUTA-MIROS
• Normal nu miroase, sau fad
• FETID- bronsiectazii, abces, gangrena pulmonara-flora
anaeroba
• AMONIAC-IRC, cu pneumopatii uremice
SPUTA-EXAMEN MACRO
• Sputa ruginie -pneumonie franca lobara
• Sputa perlata-la sfarsitul crizei de astm( mulaje cu aspect perlat-
spirale Curshmann), cu multe eozinofile,cristale frecvente(Charcot-Leyden)
• Sputa in peltea de coacaze-rosie- bruna, cu miros fetid(carcinom
bronhopulmonar)
• Sputa cu tesut pulmonar necrozat
• Sputa numulara-discuri de marimea unei monede(tbc)
• Sputa cu scolecsi(chist hidatic)
• Sputa cu ascarizi(sindrom Loeffler)
VOMICA
• Expulzia brusca a unei cantitati mari de sputa
• Cel mai frcvent este purulenta si rezulta din deschiderea in
caile respiratorii a unei colectii purulente aflate in parenchim sau in
vecinatate
• Se stratifica in 4 straturi
– Spumos(suprafata)
– Mucos,
– Seros
– Grunjos (puroi si detritus)
HEMOPTIZIA
• Haima=sange; ptizis=a scuipa
• Eliminare pe gura a unei cantitati variabile de sange rosu, in
urma tusei, provenita din arborele traheo-bronsic, sau din
parenchimul pulmonar
• Sangele are aspect rosu deschis, e aerat, spumos, nu
coaguleaza
• Apare datorita erodarii , unor vase de diferite dimensiuni sau
prin diapedeza eritrocitelor(sputa hemoptoica)
HEMOPTIZIA
• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL cu
– Sange provenit din rinofaringe( epistaxis anterior si
posterior), amigdale, de la limba,
– Hematemeza (efort de varsatura, sange din portiunea
superioara a tubului digestiv)
HEMOPTIZIA
• DIAGNOSTIC
• Originea
• Cauza
• Circumstante de producere
– Tuse persistenta
– Efort fizic mare
– Expunere prelungita la soare
– Emotii insotite de cresaterea TA
– Modificare brusca a presiunii atmosferice
– Perioada premenstruala
HEMOPTIZIA
• Fenomene prodromale
– Senzatie de caldura retrosternala
– “gadilitura” traheala si laringiana
– Stare generala alterata cu anxietate, cefalee, ameteli
– Tensiune toracica dureroasa
– Gust metalic sau de sange
– Dispnee
HEMOPTIZIA
• CLINIC
• Paliditatea tegumentelor
• Anxietate
• Transpiratii reci
• Dispnee de intensitate variabila cu tahipnee
• Chiar lipotimie
• TA variaza functie de cantitatea de sange
• Febra(element inconstant)
• Tahicardie
HEMOPTIZIA
• CANTITATEA de sange eliminat
• Hemoptizie mica(50-100 ml)
• Hemoptizie mijlocie(100-200 ml)
• Hemoptizie mare(>500 ml)
• Hemoptizie foarte mare( fudroaianta), cataclismice, cu
eliminare brusca a 1000 ml sange( poate asocia fenomene de
asfixie, soc hemoragic, exitus)
HEMOPTIZIA
• Reprezinta urgenta medicala
• Primul obiectiv- OPRIREA
• Al 2lea obiectiv- stabilirea cauzei
HEMOPTIZIA
• CAUZE RESPIRATORII
• Infectii si inflamatii
• Tbc pulmonar
• Abces pulmonar
• Bronsiectazii
• Pneumonii(pneumococica,b. Friedlander)
• Micoze pulmonare
• Chisthidatic
• Neoplasm pulmonar
HEMOPTIZIA
• CAUZE CARDIOVASCULARE
• Stenoza mitrala
• Emboliapulmonara
• Anevrism de aorta
• Edem pulmonar acut
• Boli autoimune(arterita nodoasa)
• Boli hematologice(hemofilie, leucemie, trombocitopenie)
• Boli iatrogene
CIANOZA
• DEFINITIE= coloratie albastruie generalizata sau localizata a
pielii si mucoaselor
• Datorita cresterii procentului de Hb redusa in sangele
capilar(pragul de cianoza este 5g% Hb redusa in sangele
capilarelor cutanate)
• Normal saangele arterial contine 0,75g% Hb redusa, sange
venos 4,5%g, capilarele 2,5 % g
CIANOZA
• FACTORI DETERMINANTI( albastru violaceu pana la
negru)
– Grosimea tegumentelor
– Continutul de pigmenti ai acestuia
– Vascularizatia tegumentara
CIANOZA
• CLASIFICARE LEWIS( dupa origine)
– Centrala- aport mare de Hb redusa in marea circulatie
– Periferica –apare prin desaturarea in oxigen datorita
incetinirii circulatieie prin vasele periferice
CIANOZA
• ALTE CLASIFICARI
– Generalizata( prognostic sever)
– Localizata( prognostic mai bun)
– Insotita de semne generale( somnolenta, ameteala, cefalee,
dispnee, degete hipocratice,modificari de puls, TA)
CIANOZA GENERALIZATA
• DURABILA-”cianoze sindrom”
Insuficienta cardiopulmonara cronica din
Emfizem obstructiv
Scleroze pulmonare
Bronsita cronica, bronsiectazii
Tbc pulmonar, compresiuni mediastinale
CIANOZA GENERALIZATA
• SINDROMUL “CARDIACILOR NEGRI” descris de
Ayerza
Semne de afectiune bronhopulmonara cronica( emfizem,
bronsita cronica)
Cianoza intensa
Edeme generalizate
Dispnee intensa
Se datoreaza asocierii arteritei pulmonare cu afectiuni
bronhopulmonare
CIANOZA GENERALIZATA
• “BOALA ALBASTRA”- “cianoza congenitala”
La copil
Malformatie congenitala( trilogia/tetralogia Fallot)
CIANOZA LOCALIZATA
• CIANOZA EXTREMITATII CEFALICE
Prin compresiune venei cave superioare
Tumori
Adenopatii
Anevrisme
Mediastinite
CIANOZA LOCALIZATA
CIANOZE SIMETRICE ALE EXTREMITATILOR
BOALA RAYNAUD
Crize vasomotorii la frig( paloare, cianoza,apoi inrosire degete)
ACROCIANOZA
Maini si picioare palid-albastrui, tegumente reci
CIANOZA LOCALIZATA
CIANOZE SIMETRICE ALE EXTREMITATILOR
• Eritocianoza supramaleolara- la femei in sezonul rece
Cianoza in banda, in treimea inferioara a gambelor
• Livedo reticularis
Retea violet albastruie pe antebrate/ coapse
CIANOZA LOCALIZATA
• CIANOZA UNUI MEMBRU