Sunteți pe pagina 1din 48

..

... ,,In graba mare inspre realizarea artel, a -adevanatei arte cinematografice, sfortanle rornanesti nu pot fi nefolositoare. Oricit rnijloacele noastre materiale §i tehnice nu ne-au Tgaduit sa participam la intrecerea popoarelor pentru 0 noua arta, cred cil. trebuie s~ vie mornentul sa aducem ~i contributie romaneasca., Talentul romanesc ar avea 0 larga posibilitate de manifestare".

LIVID REBREANU - 1930

"Fatii de puterea pe care 0 are la inde-

11

mina, cinernatograful trebuie sa conlucreze

larg... spr eel mai mare bine al popoarelor §i aprop'ierea dintre eie, prin urmare pentru PACE".

ELENA vAcARESCU - 1930

EDITURA MERlblANE

Lei 4,50

MOMENTE DIN TRECUTUL FILMULUI ROMAN ESC

rON CANTACUZINO

u

1

EDITURA MERIDIANE .. - BucureJII. 1?65

MOMENTE DIN TRECUTUL FILMULUI ROMANESC

Coperta: Tudor Mironescu Pagina a II-a a copertei:

Laboratorul studloului Injghebat de Leon Popescu la "T'ea Lrul Llrlc", unde s-au produs Intre 1912-1914 primele filme romanestt,

lIn.,tratllle ~i tllmograrta IUCI arli au rost reallzate eu spriltnul Arntve; Nattonale de FUme.

I

Adeviirata istorie a cinematografiei rornanesti se scrie in zilele noastre ~i prima ei paginii dateaza de vreo 15 ani. Spun aceasta fiindca istorie insearnna devenire, crestere netncetata, progres prin depasire de la 0 etapa la alta. ~i de un asemenea fenomen se va putea vorbi numai atunci clnd se VOl' analiza etapele dezvoltarii unei arte cinematografice specific romanesti parcurse in acesti 15 ani.

'I'otusi, evocarea inceputurilor poate fi deosebit de edificatoare. Ea pune in relief, in contrast cu situatia de astaz], inditerenta oficiala ~i greutatile de tot felul pe care animatorii tncercarilor cinematografice romanesti le-au avut de infruntat. Dincolo de nereusitele lor, te impresioneaza entuziasmul neobosit, perseverenta care i-a tnsufletit, Dibuirile lor pe caile artei cinematografiee au ceva emotionant, ca lupta eroica a unei expedifii, pomita sa razbata prin hati!?ul unei jungle, fara nici un echipament.

Paginile de fat a - prea putine pentru ca sa poata tncerca 0 schita de istorie - vor numai sa arunce citeva fascicule de lumina asupra principalelor momente ale cinematografiei romanesti din trecut !?i sa puna jaloanele periodisaril ei.

"MINUNEA SECOLULUI" Prima perioada de care ne vom

LA BUCURE~TI ocupa incepe cu momentul im-

portant in care apare Ia noi Inventia noua a cinematografului. Despre ea putem afla destule ~tiri, datorita imprejuriirii ca un ziar al epocii, "L' Independance roumaine", a fost gazda ~i patronul prime lor spectacole de cinematograf la Bucuresti *. Acest lucru I-a deter-

• Sediul zlarului se afla pe Galea Victoriei, peste drum de actualut Palat al 'I'eletoanelor, tntr-o cladlre dlsparuta de lingii pasaiul "Victoria". Reprezentatille au avut loc In holul de la etaiul I al ztarulut, a carut fatada era rmpo dobtta, Ia acest nlvel, cu statuia de bronz a unul dorobant, co personifica titlul ztarulul.

5

min~t sa-~i. puna cu. darnicle coloauele Ia dispoz itla evenimentulU!: Pubhcat in. limba franceza, ziarul se adresa unui public restrlns, monden ~l snob. De aceea, cea mai citita dintre rubricile sale trebuie sa fi Iost "Carnetul high-life"-ului*, pe care tl sernna, cu pseudonimul eng lezesc Claymoor, un coborltor al boierilor Vii.ci:lre~ti, Misu V.\C;'irrseu. El f~lcea aci darea de seama a recepti ilor elegante !;Oi a spectacolelor date in turneu de vedetele europene ~i deseria, in irnagini ~i termeni hiperbolici toaletele !ii coafurile doamnelor din sala, De asta data, celebrul cronicar monden i~i pune inSf( pana inzorzonata in serviciul minunii ~ecol~!lui". E _o adevarata "campanie puhlicitara", car~' perrnite istorlografului de azi sa reconstitu ia atmosfera primului contact al publicului romanesc cu cinematograful.

o nota a ziarului** destainuie eil. "einematograful, aceasta senzatie a zilei, a fost trim is sii Incinte Bucurestiul'' de un celebru impresar al vremii, Sehurmann, impresarul Adelinei Pa~~i ~~ al .E~;onorei Duse. Data istorica a primei "reprezentatii high-life - cum anunta ziarul, reprezentatie de altfel amtnata citeva zile din cauza unor defectiuni tehnice - a fost ZUlli 2," mai 1890. Meritil. sa sublinie~ rapiditate~ cu care ?oua. inventie ajunsese la noi, cinci luni (aproape la zi) dupa istoricul spectacol inaugural de la Paris, care avusese loc la 28 decernbric 1895, in subsolul lui "Grand Cafe" de pe "Boulevard des Capucines".

Bineinteles cli articolele lui Claymoor ogIindesc aceiasi ~urpriza ~i, c?riozi,tate. cu care a fost intimpinat cinematograful 1I~ toate tarile. Cronicarul vorheste de "fotografie vie", de ,,~enoIllen luminos", de "experienta Ieerica" ~i anunta publicul ca "va vedea inaintind un tren adevarat in marime naturaIa cu locomotiva In cap, care Iumega pe cos si svirle scjntei do foc ... E atit de real incit ai senzatia cit tu insuti faci parte

din acest tablou". '

Prezentat la inceput drept un eveniment monden" la care

Clavmoor nota : '"

a!I~~or nota in fiec~re seara - ca la un bal - numele perso-

nalitarilor prezente ~l euloarea rochiilor purtate de doamnele "celc mai ~ic din inaIta societate", cinematograful a atras tnsa,

• Termen englezesc care desemneaza lumea sus-pus" . •• .. L'Independance Rournalne", 4 lunie 1896.

6

In z ilelo unuiitoarc , un public tot mai largo Anunjat initial pentru 0 saptamina, el a fos.t prelung.it d~ mai mul~e ori, "la cererea generala", eu preturi tot mal scazute; apoi a trecut pentru scurt timp in sala cea mare din clad irea de pe bulevard a .,Eforiei Spitalelor civile", apoi in sala "Hugues" - peste dr;lm de vochiu l 'l'eatru National - iar dupa 0 intrerupere, pe tirnnul verii si-a reluat, in septembrie, 0 activitate regulata, rev~nind in 'l~calnl ziarului "L'Independance Roumaine". ln luna urm.it.oure iI vedem inscris in ziare la rubriea "Speetacolo permanente" iar in noiembrie pretul biletelor ajunsese la 50 de bani ... Atractia mondena se transformase repede Intr-un spectacol popular.

Primcle programe durau 0 [umatate de ceas !}i cuprindeau zece Iilme de unul sau doua minute. Marea senzatie raminea si acum tot Sosirea trenului ill garii, cu care se tncheia spectacolul. Programele se modificau de la 0 zi la alta, introducind in fiecare seara cite 0 banda ined itii , 0 "surpriza", men ita sa atraga spectatori. Ctnd se permanentizeaza, programele se reduc la sase scene, dar nurniirul sad intelor se mareste iar intreg programul se sch imbii zilnic.

Pe aceastu linie de innoire se s itueazii, desigur, I]i aparitia

unor scene filmate la noi in tar:l, de operatorul francez Menu, a ciirui activitate se lncadra in actiunea Intreprinsa de Lumiere pentru riisp indirea si exploatarca invenj ie i sale. Memoriile publicate de primii lui operatori ne aratii ca, imediat dupa prezenl.area senzationala a cinematografului la Paris, Lumiere a angajat 0 serie de tineri pe care i-a format ca operatori, atit pentru proiectii cit si pentru luarea de vederi (aparat.ul de atunci pullnd fi lntrebuintat in ambele sccpuri}, si i-a trim is sa prezinte invenj ia sa in toate tarile lumii, de unde ave au sa culeagii ~i scene sau vederi noi , Unul dint.re cei dintii a fost A. Promio"; care se duce mai tutti In Spania, apoi filmeaza la

• Amintirile sale au rost pub licate de G. 11. Co issac, In Histoil'e du ciw!mato.Qraphe, PariS, lu2:;. Un alt operator, F. ~es~uic.h descrie in volumul Tours de ma.nit,dl~ (19:';3) un tttnerar care, III iurue 1896, tJ dusese

in America.

7

Londra Iuneralitle reginei Victoria, trece in Hclgia, 111 Suedia l;ii ajunge pina in 'I'urcia, la Constantinopol, Smirna etc. Sit. fi venit oare ~i la Bucuresti? Daca nu este el acela care a condus instalarea aparatului din holul ziarului "L'fnd('pendance ronmaine", ar fi destul de verosim il sa credem ea a fost chiar acest Menu, care un an mai tirziu ia vederi in tara noastra=.

Primele "vederi romanesti" au aparut. in programul de Zuni 23 iunie 1897, completate cu trei scene straine din stocul mai vechi. Acestea din urma se schimba in fiecare din programele urmatoare, pe cind scenele romanesti continua sa figureze tn ele zilnic. E 0 dovada a euriozitatii pe care 0 suscitau. La fel ~i nota pe care ziarul 0 publica in numarul de vineri 4 iulie, anuntind cu litere groase ca au sosit pentru cinematograf sase noi vederi romdnesti: doua vederi de la Tirgul Mosilor, una de Ia teras a cafenelei Capsa ~i trei de la soseaua Kiseleff. Informajia adauga ca pe viitor "programul va fi com pus aproape exclusiv din vederi romanesti", Pentru moment, proportia se mentine la patru subiecte romanesti din totalul de sase ale programului. Dar stocul creste mereu. Inca in numarul din 21 iunie ni se anuntase ca operatorul Menu a plecat la Galati sa filmeze inundatiile, precum ~i vapoarele flotilei romane de pe Dunare, Intre timp se filmeaza ~i cite va scene de la hipodromul Baneasa iar la 25 iunie se anunta ca cinematograful dispune acum de vreo douazeci de vederi autohtone. Astfel, programul din 28 iulie ajunge sa fie compus numai din vederi romanesti, lucru pe care ziarul II anunta ea pe un fapt de mare atractie. Asemenea programe revin ulterior foarte freevent. Dupa cum se vede, "aetualitatile cinematografice" romanesti se pot mtndri eu 0 veehe traditie ...

Perioada luarii de contact cu einematograful dureaza deei mai bine de un an. Ea inceteazii insa destul de hrusc, spre stirsitul anului 1897, 0 data cu epuizarea euriozitatii speetatorilor.

• Pe acea vreme exrsta In Bucurestl firma de Instrumente optlce A. Menu IIi e posibil ca operatorul cu acelast nume sii nu fi fast un rrancez venit special, ci un membru al acestei firme, instrult pe lac in mtnutrea Houlni uparat optic.

\ "3sVuiul'asqila noi exact is luni, cit durase ~i in Occidenl"'. 1 .(01.8, , t.i 1 flo8 Clayl1100r pomenea in earnetul sau de "ora specLa marne o c lit e tacolelor" care of ere a bucure~t.enilor prilejul de a a ege n .~

Teatrul National eire, varieteul Hugo sau Palatul Atene~lIUl. Nici un cuv'int d~sPl'e prezenta vreunui cinematogra~. I,:r c,lteva ~iIe mal tirziu aparea, In "L'Indppendance rouma~ne dill 16 :nartie 1898 urmiitorul anunt: "De vinzare un emematograf J umiere eU'12 vederi, dintre c~re 6 din tara ~i 6 di~ strainatoate~ _J, I deri ." Era epltaful pruner

echipat pentru a putea ua v~ ~rI nOI . ~.

manifestari a cinematografulUl III tara noastra ...

CURIOZITATEA" Anuntul se repeta - dovedind. lip.sa

DEVINE "SPECTACOL" de amatori - ptna in luna rume.

Cine 0 fi cumparat aparatul? In

. nu pare sa-I Ii exploatat in Bucure~ti, caci ani de-a

once caz, I . t grafiee

, d I Capitala nu mai cunoaste spectaco e cinema 0 •

~~e ~eapar abia prin 1905, prezentate mai tntti de un. ~omn

O Poi de demonstratorul" Kuperman, de "dlstmsul eser, a" . .' 0. ctacolele

I trici A C Bottez" si altii rama~l anomnu. epe

e ec rlClan . . ". , I d" d

I A sal a Edison" in sala Eforiei (Teatrul "Bu evar e

au OCt ml I bu'ievard Gh. Gheorghiu-Dej), in sala Teatrului

pe ac ua u " _ _ . }

Liric" (anat linga CiljmiglU, in pl~ta.Valter M~acmeanu • sau

la Circul Sidoli, pe cheiul Dimbovltel, unde se .mtercal.au t~tre rr de lupte greco-romane" ~i unul de cal dresatr. Prima

un numa " t . 1909' .

sala construita anume pentru cinematograf ap:u-e n. mal. . CI-

t f I Volta" de pe strada Doamnel. In ianuane 1910 nema ogra u ", t d Sa . d Apoi ti urmeaza cinematograful "Bleriot" de pe s ra a rrn ar. •

i d B· tol" Apollo" Venus" (Olimpul era Ia modal].

pe r n '" rrs • " , II t t t di

Programele acestei epoci erau la tnceput forma e.? III

scurte subiecte doeumentare ~i mici seenete e~ arlb~b. D~

t a din urma tncep t.reptat sa se dezvolte, sa se ungeasca,

aces e , devi tf I filme"

propun teme tot mai tndraznete ~I svrn as e" .

i~i

, ' t grafului mondial. Ed. $tiIn-

• cr. Georges sadoul: lstona ctnem~ 0, matate gustul publicului

Wicl~, Bucure~ti, 1961: nD.?Pli un an ~l IU ,

pentru cinematograf sea de . (p. 21)

In curind, un asemenea Iihu ocupa tot prograrnul, iar IJC milsura dezvoltarii sale, actualitatile se restring la nivelul unei "completari" , luind aspectul de ,jurnal", sub care se prezintii ijli azi. In acest cadru apar primele manilestari cinemat.ografice rornanesti: actualitati realizate de opera tori rornani.

Paginile de fap sint dedicate exclusiv filmelor art.isl.ice , ~i in ele nu este locul sa vorbim de cei ce au activat in domeniul documentarului ijli al actualitatilor. Istoriografii de mtine VOl' trebui desigur sa consacre un capitol special celor care au ilustrat aceste activitati. Noi vom sublinia aci doar faptul cu acesti operator! de pe vremuri, cu aparatul lor demodat, neciij it l?i micul lor laborator rudimental', au o~erit singura "baz;\ tehnica'' in jurul careia s-au putut organiza cele mai multe dintre primele noastre tncercan de productie artistioa. De accea , ei se inscriu ~i printre pionierii acestui gen de filmc, merilind omagiul nostru.

S-a considerat, de multe ori, ca primul nostru film artistic este Rasboiul Lndependentei, dar acesta a avut cel put in doua precedente confirm ate , amindoua datorate aceluiasi Grigore Brezeanu - fiul marelui actor Ion Brezcanu - care indeplinea pe atunci Iunctia de regizor la Teatrul National.

In ziarele din septembrie 19'11 se anunp. aparitla primului film jucat de artisti romani: Amor fatal, interpretat de Lucia Sturdza, Tony Bulandra ~i Aurel Barbelian, in regia lui Grigore Brezeanu. Filmul a rulat la Cinema "Apollo" de la 26 la 30 septembrie inclusiv si este montionat ~i in introducerea unui interviu al lui Grigore Brezeanu din 1913, ca fiind primul film romanesc. N-am tnttlnit vreun comentariu asupra lui, dar el marcheaza inceputnl de fapt al productiei noastre de filme artistice. Scurta vreme dupa aceea, la 2'1 octombrie '19'11, ziarul "Rampa", iutemeiat de N.D. Cocea, anunta eu ,,0 mare casa cinematograficii a luat, acum doua zile, un film foarte interesant ~i anume piesa 1Ilf:ir-tc miirgilrite de talentatul

PRUIELE iNCERCARI DE FIL~I ARTIs'rIC

10

.. ","

pout d. Viclor El'Lirn iu. F'ilmul a Cost iuregistrat in diierit» Iccalita]i din tara l}i a fost pus in scena de d. Aristide DeIll:etriacl, distinsul societal' ijli Grigore Brezeanu, simpaticul regizor al 'I'eatrului National." Iar la 5 noiembrie, anuntind cli reluarea poemului lnsir-te 1I1111'glIrite a fost fixatil pentru ziua de.? no~mhrie , ziarul adaugii: "Daea filmul einematografic va Ii perl pet reusit, spectatorii de luni vor avea prilejul sa vada i~ovatiunea teatrul CIt cineniatogra], Dacii filmul nu va fi reusit, spectatorii se VOl' multumi cu poemul d-lui Eftimiu".

Nu stim care a fost "marea casa cinernatografica'' (cred c5. la ace a datil nu putea fi yorba decit de reprezentanta Pathe - Freres), dar - reusi t sau nu - filmul a fost prezentat pe scena Nationalului ~i se pare ca publicul I-a apreciat , "Inovatia en cinematograful place din ce in ce mai mult" nota "Rampa" la 12 noiembrie. Cronicarul dramatic al revistei "Flacara", Petre Locusteanu, se ostenea chiar s-o discute pe plan estetic: "din punct de vedere exclusiv artistic, cinematograful, sau ... pro icctiunile electrice - ca sa tntrebuintam termenul mai blajin adrnis de directiunea Teatrului National - slujesc oare in adevar un spectacol?'? Se poate susj.ine cu lupta cu Smeul ~i celelalte peripeti i fantasticc din basmul cl-lui Eftimiu au fost mai bine redate pe pinza cinematografica decit ~i le-ar fi tnchipuit spectatorii in libertatea inchipuirii lor? ... Smuls din lumea naiv de bogata a imaginatiei , basmul nu poate fi redat prin ilustratii din lumea reala, padurea lui rerrnecata nu poate fi inlocuita cu padurea de la Otopeni, iar Iupta gigantica a smeului cu Fat-Frumcs nu poate decit sa piarda din maretia ce i-a imprumutat-o inchipuirea poetica a poporului, cind este tradusa prin lupta simpla a doi oameni obisnuiti. De aceea credem ca din p unct de oedere artistic, iluziunea pe care 0 provoaca lnsir-te miirgiirite este mai completa cind cinematograful nu tu~bura, in timpul pauzelor, visul de fantezie ce se aprinde in imaginajia noastra, dUP;1 ce cortina se lasa peste lumea Ieerica de pe scena",

Nu era deci yorba de un "film" propriu-zis, ci de filmarea citorva episoads, care fOwnJeRB asf nel\ de pe scena prin

11

infiiti!1area celor petrecute in culise !1i povestile de autor: lupta Zmeului eu Fat-Frumos, poate ~i peregriniir ile lui Buzdugan purtat in circa de Vriijitoare ... Imaginile erau prezentate in pauzelo piesei, spre a lega oarecum actele intre ele.

Aceste prime inUlniri cu cinematograful au placut actorilor nostri, caci imediat dupa ele incepe sa se ventileze ideea unui "mare film", dedicat razbolului de la 1877. Prima aluzie 0 gasim in ziare citeva zile mai tlrziu: "Maestrul Nottara e pe cale sa facii 0 opera patriotica redind razboiul Romaniei pentru Independenta printr-un film, astfel ca generatille de astazi vor invata istoria Iuptelor de Ia 1877, iar viitorimii ti va ramtne tabloul viu al vitejiei romanesti">. In lunile urmatoare ideea se concretizeazii sub forma unei asociatii de artisti ; "FIacara" din 5 mai aminteste ca, "dupa cum se stie, 0 seama de artisti au alcatuit 0 societate al carei scop este sa fabrice filmuI razboiului pentru independenta..; Asemenea intreprindere merita sa fie aplaudata" ... Nota e intoviiraljita de clteva imagini din film, publicate prin "amabilitatea d-Iui Ar. Demetriade unul din membrii societatii «Pilmul razboiului pentru lndependenja». Inijiativa filmului a apartinut deci unui grup de actori, din care -pe Iinga Nottara lji Demetriad - mai faceau parte V, Toneanu, I. Brezeanu, N. Soreanu, P. Liciu pre cum ~i Grigore Brezeanu, care a scris scenariul ~i a fost animatoruI intregii actiuni,

Probabil ca, izbindu-se curind de problems tehnice lji de greuta]i financiare, temerarii cinematografisti au constatat ca e necesara cointeresarea unui "om cu bani". $i l-au gasit in persoana lui Leon Popescu, mare bogatas ~i proprietar al Teatrului "Lirie", deei "om de teatru" ... Acesta s-a lasat repede eonvins.

lUOlUEN'l'UL "RAZBOIUL INDEPENDEN'fEI"

• Cinematoorafu! La Teatm, semnat V. Scinteie in "Rampa", decembrle 1911.

12

M01l1entul era de altlel pl'opice ~i atmosfera. i~lbibat1i de

. S ·1'1 . de cinema rasareau acum

veleitati cine1l1atografice. • a I enol lui Cl ."

una dupa alta. Pentru inaugurarea cine1l1at~grafu ,m ,'I' d asICi} ,

con.truit pe bulevard (sala cinematografulm "Cap~to~ I e az I'

. ~ G . is Tucmrm - ce

al carui director era actorul Nae rlgor~scu, Zl. .' ' tul

care crease rolul Vrajitoarei d,~n ~lI~lr-te ~a:ga:~, -:s:~e

Victor Eftimiu scrie un "prolog , dill care citam P J

•• t 1"

Pe pinza La as vrea sa ~ad "Trecu u

Cu voevozii toti venind in srr :

Pe Nottara juclnd "Apus de Soare"

Flntina Blanduziei" si pe "Lear", . 'As vrea sa vad pe toti actorii nostri l~ve~mintati in haine stramo~e~ti • Juelnd povestea lunga , zbucmmata

to ti A plaiurilor noastre rornanes 1.

A~ vrea sa-i vad pe toti trec.ln.d hotarul Macar' asa, pe-un film rataClt?r, - Caci daca nu ni se cunoaljte lunba Macar prin joe sa fim ai tuturor I

Aceste versuri entuziaste caracterizau atmosf~ra de ~nteres tru perspectivele unei productii cinematogr~flCe natlOnale: ~e: a tncurajat,-desigur, pe realizatorii filmu!u~ Indepen~n¥n in eforturiIe lor evidente de a realiza 0 opera Imp~~tanta, S-a htinut din partea oficialitatilor militare un sprl~m pe ca~e

o ,1 • i Lil '. trupe umforme, cal,

. . roducator nu-l va mal nl m., , .

mCI un P ". ilitari Actorii care formasera asoclatia

t .. constlierl ml I arl .

. u?~r;. lj~u grupat tn jurul lor 0 distributie cuprinzind nume-

initia a onalitiiti de vaza ale teatrului, ce nu pregetau sa fac~ roas~ pers T' d~ figuratie inteligenta". S-au adus aparate *~ sour et a~artl :1'n'l iar fih~ul a fost trimis spre develop are *1 opera orr s rai , .' "d emplu

. t la Paris Se pare cli s-au executat ~I "trueaJe, e ex I I

copla· . it r ture pe cana u

t inflifisa scufundarea unm mom 0 _

pontru a ' ~ . .' . (S n~ r-are nil se rega-

MaciulIllli, printr-o macheta ill haz in , ,.pe.t. .

seste in copia ce ni s-a prlstrat).

18

Prezentat duminica 2 septernbrie 1912 Ia cinernatogralul "Eforie", cea mai mare sala din Bucuresti , filmul a fost bine primit de public, ciici a rulat clteva saptamtni. Ziarele vremii au notat "cu multa sat.isfactie" valoarea sa educativa si meritele celor care I-au realizat , cu ,,0 munca covlrsitoare" si "cu enorme sacrificii". Dar ele au subliniat si carentele nascute din inexperienta de care vorbeam: jocul teatral al unora dintre interpreti , erorile unei Iigurati i nestaplnita de regie s i care dadea loc la scene umoristice. E totusi incontestabil faptul ca aceasta Incercare - prima care ni s-a pastrat - prin proportiile temei, prin irnportanta d istribuj iei, prin reale intentii artistice [ji destulii miisurii In constructie, trebuie considerata drept primul nostru pas efectiv in cinematografie.

Grigore Brezeanu a ieslt tnsa din aceasta incercare dezamag it.

Poate ca l-a durut discretia cu care i se pomenea numele in diverse publicatii, comparativ cu ostentativa reclama pe care o Irlcea Leon Popescu in jurul numelui siiu. Poate ca a resimtit si scaderile artistice ale filmului. In orice caz , intr-un interviu publicat citeva luni mai tlrziu * el ajungea la urrnatoarele concluz ii: "Visul meu ar fi fost sa Intemeiez 0 casa mare de Iilme. M-am lncred injat ca aceasta e imposihil. Lipseste mai intii un capital mare. lar fara bani nu se poate rivaliza cu case Ie straine ... 0 casa de filme, dupa parerea financiarilor nostr}, e ceva in afara de arta, ceva de domeniul agriculturii sau al C.F .R. Am renuntat deci, cu mult regret, la visul acesta"**.

"OFENSIVA" LUI LEON Leon Popescu, insa, nil renuntase.

POPESCU Succesul, - chiar relativ si mai

mult de ordin patriotard, - repurtat de Rasboiu! Independentei 11 indemna sa persevereze. Mai ales ca aparussra !;Ii alte incercari de productie cinematografica, facute sa-I turbure amorul propriu. Astfel, in martie

• "Rampa", 1 ~ aprilir j 913: Miscorea nocstni ci-nema/ograf'icrl •

•• Ceca ce de altfel e inexact. 0 nota autograra reprodusa tntr-un reporta] din "Ctl"rlntul" (25 dec. j 933) dovedeste eli Grigore Brezeanu a continuat s:l fie preocupat tie problema reallzartt de filme, a crearl! unet socletatt In accst SCOjJ s l chrar de construlrea unui studio.

14

.. '., ~ sc" un <IRa numit ci7!el1w-

1913, so j03e~l un nou I.dm ZlS ,,1.?Jl1~~~ , 't', scene filmale

.,hetch, combinat!a ~mel PI:O~UC.\11 Shdl~~~U d~l ~~:t;u jucate de in car~ apal'. ac~ol'l r,O~1al~l ~l .. 2u ~~ Ecena einematografului. ;,ceea!71 a~lOl'l "Ill car.ne 71 ,oast ~ l~lteriOr r intre altele ~i in (). formula care a mal Iost rcluata . .. ,p d ' In-

. " . c .' "aci artIsill nu erau emma I

Vislll 11H 1 a~(lse. Numai ca Filmnl se numea Cl'imele

t.iia: I. Arma~escu, Boto~esc\l etc: . d f' Pat.he-

. T 'id " . f' 'tl oote era girat e Irma"

Vplloti~mllllll sau I'll U 01 (}I '. 'I Clasic"

", ,~. lat 0 <al)tamina la cmematogra,u ,,' ..:

Freres ~I a ru· .' citeva scene Iil-

Acela~i einel~latogra~ pr~ze~~~l~~il:n!:r~~:h!~ag:io~ica ce formau mate cu coml.cul Iulian , III . t t' Teodorescu care

. '1 lasi l' mp sr Cons .an in ,

repertorml sau , n ace .a~l. I ;' f t' Romania-Films" si

infiintase 0 societate mtltulata em a.w " t ITti si

'I' '1Clll si 1912 subiecte de ac ua I a; ,

care rea rzase 1Il" ., 1913 cil. a pus bazele

mid documentare, an~lIlt~: la 1~il~:lhln ace;t scop "a ctstiga! unei mari case de sditura d.et'de va instala scenele tre-

Arenele Romane de la Expozl,le, ~n "

buinci pentru imprimarea filmelor ..

umcioase ti "spunde

Acestui flux de productii minore, Leon Popescu I r~r it t

of ens iva" pe plan mare ~i lansata printr-o p.u ICI a .~

~~ar~e" ahila, "Ecouri" care anunta inten~iile s~le~ lll~orm~t care Ie confirma apoi interviuri in care tsi dezval~le p anuri e, urmate de 0 seri~ de note cu fotografii ale interpret:lo~, anecdot~ din timpul filmiirilor etc. Din ele putem reconstItul c~~ ~ a doilea moment din activitatea societatti "Film de ar a eon

Po escu" - cel din anul 1913. -

PAcest'moment a constat 1ntr-o colaborare. cu, trupa c;n:t:~~

de Marioara Voiculescu, trupii care (contI.nullld la i e. 1

Modern" activitatea companiei lui AI. Davila) g~upa .n ~~r~ 'directoarei 0 serie de artisti tineri, de valoare,. sl~fcatIl:i~_u~

bl ic: C Radovici Ion Manolescu, G. Storm .

f:ter~iu din 12 iunie'1913, Leon Popescu anunta ca "are gat.~ de lansat pa piata einematografica un stoc de vreo . zec~t mu metri de film"*, cu care spera sa dea "din 10 in 10 z ile CI e un

d Leon Popescu, "Rampa"

• Ancheta .. Rampel": Conl'ol'bire cU • .

19 npr ilie 1913.

15

program intreg alcatuit numai din filme" prod use de el. Apoi adaugii: "lucril.m mereu, asa cil. stocul acesta se mareste cons iderahil, pe fiecare zi. Cel dintii program ... va fi probabil compus din 0 drama puternica, Pacostea, al carei Iihret se datoreste d-Iu i H.G. Lecca ... , 0 comedic plina de haz Ghinionul, [ucata dupii libretul d-Iui L. Rebreanu de d. Ciucurete ... Apoi rind pe rind, vor urma celelalte: Amorul unci printese ... Iancu Jianu ... Cetatea Neamtului, ~i altcle multe" ...

Ce s-a realizat din aceste proiecte?

Amorul unei printese a fost prezentat presei "lntr-o atmosfera de curiozitate §i neliniste" doua zile dupa aparijia interviului de mai sus. Ulterior n-am gasit 1nsa in ziare nici 0 urma a rularii filmului in public. In lipsa altor date, trebuie sa consideriim deci cil. toata cariera lui s-a redus la acest prim ~i ultim spectacol.

In schimb, la 2~ iunie se [oaca la cinema "Clasic" 0 alta producjie din cele anunjate; Pacostea, careia in ultimul moment i se schimba titlul tn Razbunarea, Interpretarea cuprindea, aliituri de Marioara Voiculescu, pe Ion Petrescu de la Teatrul National, C. Radovici ~i Ion Manolescu. In completarea programului rula ~i 0 comedie cu V. Maximilian, al carui titlu nu e indicat, (Poate cll. era Ghinionul , prevazut initial pentru actorul Ciucurete). Nu am arIat in presa declt un singur ecou critic, dar el ne da 0 idee de ceea ce era aceasta Razbunare, caci spune "cu mihnire": "Regretll.m oii un talent at it de personal ca al domnului Haralamb Lecca s-a muljumit a reface Ndpasta, cind ar Ii putut sa creeze din propria-i bogatie, un film original. Ctt prlveste detaliile acestui film, regretll.m de asemeni ca talentele remarcabile ale actorilor au fost silite sa redea neverosimllitati cop ilaresti .... Pacat de 0 arta attt de fina actoriceasca, desfii~urata tntr-o punere tn scena naiva ~i neexperimentata"*.

La data ctnd aparea acest articol, pe ecranul de la "Clasic" ruia un al do ilea program din productia lui Leon Popescu,

• Filmele Naticouile , til "Vlitorul", julie HII:I, scmnat de Petron lus (Qrlgore TAu~an).

16

.lar nu diu (''11e anuulale: UI';;;((' cercasca C1.1 C. Hadoviei. Apoi se ~terne tacerea asupra productiei anuntate de Leo? ,~op.escu. Abia in ianuarie 19H, se reprezinta tot la "ClaslC , hl~~l istoric Cetatea Neamtului, pe care producato~ul an~ntase c.a II va turna cu societarii Teatrului National din Craiova. ~I. i~ adevar Iilmul era "intocmit" (se refera oare termenulla scenarlU~ la regie? sau 10. a!llindoua~) de ~mil Glrle~nu, pe atunc~ director al teatrului din Craiova, 1)1 de Cornehu Moldo.vanu !il evoca legendara aparare a eelatii impotri~a regelui polon Sobietki, din care s-a inspirat si Alecsandri. _ •

Citeva luni mai tirziu regiisim pe ecrane, dupa .0 lunga absenja, inca 0 productie a easel Leon Popescu - ultima ~are mai apare _ intitulata Spionul. Probabil ca era turn at mal d~ mult, in perioada de febra prod~ctivainitiaI~, ~in v~a anul~1 '1913. Poate ca initiall'ealizatorit nu crezus~r~ 111 c~hta!ea s.au in succesul filmului, dar cum de citeva luni izbuonise ra~~oiUI iji publicul urmarea, cu sufletul la gura, evenim~ntele .mlhtar~ care inslngerau Europa, se socotise ca lansarea Iilmului e .0pOttuna, fiindca subiectul avea contingente C~l preo~upartle 10. ordinea zilei (un spion cauta sa lure plaml~ll~ u.nm model d~ tun romanesc, trece frontiera travestit, in~ala lUb.lrea frumoas:l nepoate a gardianului unui fort pentru a lura p iesele tun~IUl, dar e ucis de gardian etc. etc.). Filmul, care a r~lat 0 sa?t~mtna, "cu enorm succes" era prezentat ca un "hIm patriotlo

romanesc" . _

Ultimul ecou al activitatii lui Leon Popescu razbate ~ntr-un

t ~. t A Elacara" in ianuarie 1915, in care societatea

anunt apuru Ill" ' . . t" (C' t

lui _ fuzionata intre timp cu 0 societate "Clpe 0 merna o·

graful pentru toti) al carei scop era impor.t~1 doe ~para~e de proiectie de format mic - anunta ca "inchtrlaz~ filme [ucate d~ Go~pania d-nei Marioara Voiculescu, Razboiu: [ndependentei

Vederi dupu natura."

La srtrsltul anului 1913 mai aparuse tnsa un alt ~ilm rorna-

t t tot la Clasic'" Otelul riizbunu, interpretat

nesc, reprezen a " . .... .

de Aristide Demetriade, Marioara Cinski, Grlgorescu, Cosmm,

2 - Momente din trecutul filmului rom:'.nesc

17

Romano ~i Bulfinsky, in regia lui Demetriade. Pare s~ fi lost 0 producjie independenta de soc.ietatea lui Leon Popesc.u~ Titlul era pe gustul melodramatic al epocH ljii poate cli nu va f1 exagerat prea mult nota (de evidenta reclama] care afirma tntr-un ziar: "Atit tntreaga piesa cit ljii jocul arti~tilor au placut mult. Publicul a aplaudat mult; e stimulentul necesar a-i tncuraja sa ne dea lucruri noi". Dar lucrurile noi n-an mai venit ...

~i or ice urma de productie artistica dispare pentru ci~iva ani de-acum tncolo ...

Cit prlveste celelaIte filme anunjate de Leon Popescu, ~i care Iigureazil in filmografii, n-am aflat In presa vremii nici o urma care sa indice ca au rulat eleettv. Poate ca s-a renuntat la ele sau poate ca, realizate tn ritmul febril al producjtllor

, ..

vremii, n-au satistacut calitativ, ljii au ramas in euttt ...

II

AL DOILEA" tNCEPUT" AL FILMELOR ROMANE~TI

Anii primului razboi mondial, au constituit un moment de cotitura §i in istoria cinematografului. La inceputul celei de a treia decade, configurajia piejei cinematografice, se schimbii cu totul. Publicul nostru face cunostinta cu vedete noi, cu filme de 0 tehnidi tot mai avansata, cu procedee de rasptndire comercialii a productlei tot mal tndrasnete. Angajlnd in competijla de ciljitigare a piejelor mijloace tehnice, financiare ljii organizatorice la nivelul importanje! industriale pe care 0 capatase filmul, tiirile care puteau sa puna la baza producjiei lor cinematografice resurse economice mai mari ajung sa staptneasca plata europeana ljii suroca treptat productiile nationale. Ultima care apune este cea suedeza.

In toate tarile, industria de filme se dezvoltase In masura In care trezise interesul oamenilor de ataceri §i atrasese investitii importante. Sub dominatia burgheziei nu se puteau fnsa gasi la noi sumele necesare pentru crearea unui studio utilat cu aparatura ljii tehnica ceruta de producjia modema, fiindcli aceste capitaluri nu puteau renta. 0 productie romaneasca, tncsputa fara cadre de specialitate §i utilizlnd actori necunoscuti In stra"inatate, nu putea face concurenta firmelor straine §i nu puteapatrunde pe plata Intemationala. Iar 0 exploatare a filmelor redusa la cele 250 de sall care existau atunci in tara noas tra (era eel mai mic numar de sali din Europa, proportional cu populajia) nu putea acoperi nici macar spezele de producjie, necum sa dea beneficii.

Numai statuI ar fi putut rezolva problema, acordtnd fondurile necesare pentru crearea unei baze tehnice moderne, pentru

UI

<).

tormarea cadrelor de specialisti ~i asigurarea unei productii de perspectiva. Dar la acea epoca statul se ocupa de cinematograf numai pe plan fiscal, salile de cinema fiind cele care produceau mal mult de doua treimi din cifra impozitului pe spectacole. Diu aceste sume nu se tntorcea tusa nimic pentru a crea posibilitati de productie, lji ramtneam mai departe lara nici un studio, filra reflectoare, fara un laborator modern de developare ~i de copiere automata. In aceste conditli nu trebuie sa ne miram ca in anii de dupa razboi activitatea noastra de productie e cvasi nula, Un incendiu distrusese attt instalatiile din curtea teatrului "Liric" cit ~i stocul de filme turnate (0 singura copie din Riizboiul independentei s-a salvat lji a ajuns ptna la noi) iar Leon Popescu murise in 1918. Ani de zile, nimic nu vine ~a ia locul "Filmului de arti"l Leon Popescu".

Ce-i drept, in anul1920 un cinematograf anun~il. ca, in comp letarea unui film strain, vor "ruia clteva fragmente (scene) din primul film romanesc (iar primul!) Pe valurile fericirii, romanul unei dragoste dupa operascriitorului american K.M. Williamson". r n distributie erau anuntati citiva din marii nostrl actori:

Maria Fllotti, Ion Mannlescu, Gh. Storin, AI. Mihalescu, Tantzi Cutava-Barozzi, iar reclama mentiona: "Cll mari sacrificii a fost angajatii din strainatate cea mai frumoasil. artista, haroneasa Lya de Putty, mai frumoasii lji mai eleganta decit Francisca Bertini". Aparitia celei pe care, c.itiva ani mai tirziu, regizorul E.A. Dupont 0 va lansa tn fihnul Variete ca 0 mare vedeta, so explica prin faptul ca la acea data ea figura in programul unui autentic varieteu din Bucuresti. 'I'oata injghebarea era facuta de 0 societate, "Soarele", regizor lji director artistic al filmului fiind Dolly A. Sigetti (?) ~i operator D. Sillo. E greu de stiut ce reprezentau aceste "citeva tablouri principale" ale unui film care urma sa se Iaca, Dar stim precis ca filmul nu s-a mai racut 'i! nici despre 0 alta activitate a acestei societaji nu mai gaslm vreo urma.

Se poate deci afirma cll. nici un film artistic rornjinesc nu mai apare pe ecranele noastre, ptna in 1923* ctnd se turneazii filmul rigiincu~a de la iatac. De aici incolo ritmul in care se succed producjnle devine Insa tot mai frecvent. E aproape uluitor sa constati ca in cei sapte ani dintre '1923 si 1930 - in ciuda inexistentei oricarui sprijin oficial I}i cu cele mai precare mi~loac.e tehnice ~i financiare imaginabile - s-au prezentat la noi treizeci de filme de lung metraj (fara a mai socoti destule producj.ii incepute ~i care n-au mai ajuns pe ecran).

Fasciculele de lumina pe care lncerciim sa le proiectam asupra acestei perioade nu pot urmari in detaliu to ate filmele realizate, ci cauta doar sa stahileasca intre ele coordonate I}i srI Ie sublinieze caracterele generale.

Prima trasatudi comuna 0 constitue chiar faptul ca statul n-a acordat nici un sprijin acestor filme. Initiatorii lor au fost intotdeauna sim-

pli particulari: actori care credeau in c~nem~tograf, l.it?rat! atra~i de noul mod de expresie, sau cer citlVa "tehmclem. pe care Ii aveam, operatori de aotualitati care visau sa fac1\ 1}1

putina artlL

Dar un film ave a nevoie si de capital, pentru a achiz itioua pelicula necesara lji a putea acoperi cheltuielile inerente unei productii , orictt i-ar fi fost de redus bugetul. Aceasta pro~~ema financlara a constituit obsesia constanta a cinematografiel romanestl din trecut. In lipsa unui "mecena" care ~a plan~ias:a produetii in serie, cum facuse Leon Pope~.cu i.n. p:lma perlO~da, fanaticii filmului au cautat alte solutii, risip ind comorr de ingeniozitate, fara a ana ins a vreodata comori ade~arate ...

Uneori regizorul 1}i manunchiul lui de colaboratori gaseau cite un Iinantator care Ii ajuta dintr-o adevarata pasiune pentru cinematograf, dezinteresatii ~i neconditionata. 'I'tnarul actor

eml SE FlcEA UN FILM PE VREMURll

• De notat cr, In 1921 llesenatorul Aurel Petrescu reallzeazii Pdcolll lunil, prtrnul nostru rum de desen antmat,

21

Jean Georgescu a gll.sit astrel i ~ ,

convins sll.-~i investeasc" e ' n ~~12;), un penslOnar pe care l-.a

t'l' d. conomn e de 0 't~. '

I mulut Ndbaddile Cleo t ' C viata In reahzarea

debutat in regia cinem:t: r;:ri' yU ,acest p~iIej Ion ~ahighiana fericit ca a putut ajut I g I?a, iar penslOnarul a fost sincer asta era Iucru rar. De ~bi~e~ea Izare~, unui film romanesc, Dar contribuiau Ia finantare ' ?af~lenn care luau asupra lor sau

I ~ a unui I m ave a ti ,

P atonice ~i de ordin ' , ,', u mo rve mal putln

prilejul de a face 0 rmall p~tm arhs~IC, Fie cil filmul constituia

, • ec ama comerclala l' x d

sotle sau 0 amantll. care se dol' "' ,Ie ca ,omnul avea 0

faca Iilmul ~tiusel'a sii t ea vedeta, fIe cll. cei care visau sa

me~ pe ecran, ,ca pro:~~~~~~ii~; ~:I:.gOIiUI de a-~i vedea nu-

~a s-au reahzat Milionar entr '

a debutat ca scenarist re i P, u 0 Zt (192~), filmul in care

~i ale carui speze au fost gr:~~ !il ac~or de film Jean Georgescu scene se petreceau intr-un c se pr.m faptul ca 0 parte dintre dispozitie local recuaita aharet dl~ ~ucure!iti, care pusese Ia fel reclamii i Lid (1927) ~~ ~ro~ram, iiI flgur~tie.' fll.cindu-~i astliciat de interesul unui 'om deg~ lUI fean MlhaIl,-care a benealte negustorii ~i care a acce e t tc~r~ german, venit aci pentru implineascll. visul sotiei sal: ~,~a I;Testeascll. ceva bani ca sa teatru Ia Berlin de a r' 'd I Y ?h~, modestii actri~ll. de

( ,I ve eta unui film' L he •

1927) care servea drept prilej de reel x ',~c tn harem unor aparate de radio etc p ama unei Iirme de cafea,

Mihail, turnat la Viena cu'~~~~rib~~~r~,(1928! i~ regia,lui Jean care se d.orea ~irector de productie.a manciara a uner doamne

Alteorl, In Iipsa unei asemenea con' "

asiguratii prin constituirea unei d " Juncturt, fmantarea era mesertast cinematografisti se I a ~varate Cooperative. Ct!iva ductie, aduclnd fiecare particip:~~~I~: ad-hoc pentru ,0 proavea un aparat vechi legat c " " ?are era capabIl: unul band" _ dar rna roz era u rt! 1 rna iiI bandajat cu "isolier-

, 0' apara , - un alt I

rator un de se putea deveIo ' u avea un Iabo-

turnata, un altu] aIciHui:a - pe. cal dre de lemn - pelicula

. " scenarm unul Iua .

regia, c1t1va actori se lasau con . .' asupra lUI

vmsr, pentru plll.cerea de a se

22

vedea pe ptnza, sa-Iji of ere gratuit munca .. l;li asa, punind mtna de Ia mtna, se tnjghebau doi kilometri de pelicula. Binetnjeles cli. pentru asta trebuia ~i ceva material, asa ca aceste asocieri aveau intotdeauna nevoie §i de un "om eu credit" care sa gaseasca de unde sa imprumute necesarul, cu asigurarea ca va fi Inapoiat dupa "marele succes al premierei",

A~a s-a facut filmul Piicat, care a const.ituit, in 1921t, debutul regizoral al lui Jean Mihail, Manasse (1925) de acelasi regizor, Legenda celor doua cruci (1925), Vitejii neamului (1926) ~i N dpasta (1927) - realizate pe baza unor adevarate contracte de asociere, cu participare in natura, in care se specifica precis aportul fieciirui asociat, de catre operatorul Eftimie Vasilescu, tmpreuna cu actorul Ghita Popescu *i cu operatorul Ion Cosma, totodata actor, lahorant *i ajutor de regizor. Deasemeni Maiorul Mura (1928) realizat de Jean Georgescu si Ion Timul} gratie unei colecte printre prieteni.

o alta forma de Iinanjare a productiei a fost aceea care utiliza drept nucleu al realizarii 0 ljcoala de cinematografie. Mira[ul ecranului (oglindit in nenumiiratele "concursuri de fotogenie" de pe acea vreme) aduna usor in jurul unei astrel de scoli o serie de elevi. Taxele lor de inscriere constituiau Iondul Iinanciar iar participarea lor ca actori completa, fara cheltuiala, o distribu~ie chiar foarte numeroasa, Alia s-au realizat filmele facute de "Clipa-Film": laa.e, (1926), Iancu Jianu (1927) Haiducii (1929), Oioeoii (1930).

Nu se poate spune eli. In aceasta perioada n-au existat la noi I}i "societll.\i de productie''>. A§a a fost "Soremar", societate care pe Jinga documentare I}i actualitati a realizat clteva filme cu artil}ti. Primul dintre aceste filme a fost Simfonia dragostei (1928), realizat de Ion ~ahighian in studiourile vieneze, cu actori romani I}i straini, I}i care n-a fost lipsit de calitat]. Aceeasi socie-

• Cea mal interesanta societate ar fi putut fi cea care se anunta In 1925 cu titlul Filmul romdnesc, ~i eare urma sll aib!!. In conducere pe Liviu Rebreanu, Victor Eftimlu, I. lUnulescu, Bratescu Volnestf ~i alii scrlttort. Dar nlct 0 actlvltate ulterioarll nu urmeaza acestei vestt.

tate a realizat apoi Ecaterina T 'A

Bruna, si a mtreprins ~odorolU, III regia lui Niculescu-

x " 0 ecramzare a nu lei 0 4" ,

ramasa neterminats ' ve ei [dclie de paftt

C a, si care nu avea

aragiale decit numel~ perso 'I' ,c?mun cu nuvela lui

In sfir~it, 0 ultima form~a~~ Ul principal ,Leiba ZibaI.

perioade au fost fiImel I' product re din cursul acestei

e rea izate in tar ""

producator sau regizor 0tr" , a noastra de catre un

, ~ am venit aci s" f "f '

mint virgin ca un colo ' I' t' a aca a aceri pe pa-

, rna IS care se du " I

de lucru ieftina De obi , hti ce sa exp oateze 0 mina

un pretext sau ~Itul Ci~~el 0 tnea ,de la s~atul roman, sub a recomandatiilor ~cu1te °d su ventle.' datorita relatiilo» sau combinatii _ attt di e care dispunea , Dar asemenea

,1m cauza valor" " t

cit ~i a goanei dupa cist'g A,1I scazu e a regizorilor straini

d., I , care 11 face a sa s '

e partea comercialii a film I ' _ e ocupe mal ales

rea lizar] de slaha calitate , U UI n-au dat nastere decit unor

Genul acesta de produ tOO

rigancu~a de la iatac prim~i~:'/ tnceput, inca din 192:3, eu

perioada. Era 0 cornhi l' I m cu actor! romani din aeeasta avut cel putin meritulmda ie dgermh~no-olandezo-romana. care a

t. ,r e a esc Ide artisttl '

Iva ~I a dat astfel imp I . I "f I or nostri 0 perspec-

I u su spre toate A " 'I

-a urmat in 1927 D " mcercarr e ulterioare

, , rumul iertdrii (e t" •

perfect cu ti tIul frances: ell a~e ar Isticeste corespundea

transpunere pe ecran . a t"ar,ul) ~I in 1929 0 -foarte Iibera

t - cu ac 01'1 germani .. ' teri

ma e la noi _ a romanul ' TT ,.1 cu ex erlOare fil-

UI y enea 0 InO" C" 1

an s-a realizat si un film f _ ara pe siret, n acelasi

Roumanle, terre d'amour An ranc~-ro"m,tl.n. intitulat "sugestiv" ,I care mfatlqre t" ..

aut de reu1;lita inc!t producat " i ~ a. arn noastre era

ca orn n-au indr~ it " '

opera la Bucuresti declt peste elti , ,azm sa-si prezinte

U I' 1~lva am,

nat numitor cornun al rod tii! ..

problema Iipsei de mijloace tIP, ucm o. r acestei. perioadeeste

, e mice ceea ce a li it

sele de inventivitate ale rear to: 'I so ICI at toate resur-

developarea si copierea filnlullz~ orr or, Procurarea aparatului,

't" UI s-au rezclvat d hi ,

ci ,prm prezenja in echipa a unui e 0 icei, cit de

y I a a unui operator d t I' - ,

poseda un aparat si un mic I b t e ac ua Itatl care

Gociu sau Eftimi~ vasilescu: tra or, ?um era ca~ul lui Vasile n ce priveste studioul, .dupa ce

24

regizorul vizita toate hambarele, magaziile, manejurUesau saIile de dans dezafeetate. ~i constata ell. nici una nu era destul de mare niei destul de inalta ca sa [oace rolul de studio ~i cum nici bani pontru decoruri nu avea, ajungea pintl la urma la 0 solutio oarecare, de compromis, Unii turnau interioarele in vreun apartament particular, adunind reflectoare de pe la to\i fotografii din Bucure!jti. Aveau astrel avantajul de a gasi mobilierul ~i recuzita de-a gata dar 9i riscul sa le apara reflexul reflectoarelor sau imaginea aparatului in vreo oglinda sau in cristalul unei biblioteci, din cauza lipsei de recU!. Alteori, faceau apel la scena unui teatru binevoitor, unde utiIizau decorurile 9i mobilierul vreunei piese din repertoriu §i reflectoarele _ improprii ~i insuficiente - ale sceneL Solu~ia aceasta ii obliga tnsa sa lucreze numai noaptea, - dupa ee teatrul respectiv l1;li terminase programul zilnic de repetitii 1;li spectacole, _ §i sa sup una astfel pe actori unui efort extenuant. In sflr;;it, ultima solutie - care ii intorcea la epoca inceputurilor cinematografului _ era sa turneze interioarele ... in exterior, utilizind drept refleetoare lumina soarelui. $i pentru a utiliza aeeasta lumina clt mai indelung 1;li mai egaI, un regizor ingeni6s llji planta decorurile pe un podium turnant, §i Ie invirtea dupii

mersul soarelui I

Cit prive~te specializarea cadrelor - ajunsa la un nivel

avansat in alte Fll'i - ea era tniocuitii, la noi, cu improvizarca lor: operatorul era ~i laborant, un actor era ~i asistent de regie, regizorul era ~i machior, producatorul era reeuziter etc. lar distributia se facea nu in functie de aderenta la personaj, ci in . fiInctie de buniivointa aetorilor de a juca "tara preten~ii".·

Fara a mai vorbi de faptul ca lipsa de pelicula negativa obliga sa se turneze fie care soena 0 singura data, oricum ar fi ic§it ...

CL~E1UATOGRAFUlJ ~I Chinui\i de lipsuri de tot telul, era

INTEI,ECTUALITATEA greu sa ceri aeestor entuzia9ti ai peliculei sa mai aiba puterea sa se

preocupc de probleme artistice. :;;i nu e de mirare ca nu erau la curent cu nout[ltile tehnice sau eu inovatiile artistice de \1 Itit:nii

ora, fntr-o .artl care progresa vertiginos. Inapolat ca tnzestrare mat~rlala, cinem~~og~aful romanesc ramlnea pe loc ~i tn dome~lUl cunoasterh hmbajului cinematograCic. Se lucra nu numai cu aparate tnvechite, ctrpite, dar ~i cu 0 pre a vaga cunoastere a elementelor specifice artei cinematografice tnvatind t?tul "dupa ~r:che'" Trebuie sa recunoastem ca lipsa de cultura cme!"atograflca ~ unora dintre realizatorii din aceastii peri. oada, n-a lost, Iipsa cea mai put in grava, Dar cunosclndu-i cauzele, trebuie s-o scuzam.

n Lips.ea de altfel I?i o~i~e atmosfera de interes pentru estetica

I, mulUl.' pe, care multi intelectuali continuau sa-l considere 0 dlstractle minora, In presii nu se angajeazii nicio discutie . amp!ii eu caract~r teoretic .in jurul cinematografului. Cel m:~: se discuta morahtatea sau ,lmoralitatea lui. E drept ca, de prin 1923, tncep sa aparii "revlste cinematografice" care se tnm I t:s~ attt de ~u Ie m~i ajung termenii cinem;tografici pen~~ gasirea .unor titulaturi, Sint peste treizeci pe care Je-arn aflat de la Eilmul meu la Cinema §i de la Ecranul la H II d' Tudor Vi t ' 0 ywoo •

anu carac ~rlza foarte bine aceste publicajti spunind

tn 1928*: "Presa cmematograficii .. , creatii mal' tnt' II' , t

..... penrua

sprijrm interesele capitaIismului cinematografic n d

di ... ... us-a ove-

It mCI independenta, nici inspiratii de 0 ideologie mai tnaltii

Nu es~e actor cit de mediocru pe care presa cinematograficii s~ nu-l fl proclamat stea de marlmea tntli si nu este fiI . It

d r ti d ~ m orrc

epic ICOS sau or inar, care sa nu fi fost declarat d t

r" rep 0

rea zzare incomparahila". ~i autorul adauga: SI'tU f'

t b . ..... aria s-a

m f~nata~lt cu toate acestea in vremea din urmii. dar nu aUt gratle revistelor de specialitate, cit acelora dintre revist I d cultura generalii care Intereslndu-se de problemele ode e . e

I . m erms-

mu UI consaora clteva din paginile lor criticii cinematografice".

• Cinematograf ,i radiodifuziune i l" .

publlcat In PolWoo culturii _ ed fnst;~ufollt~c~ culturii (13 mal 1928)

(A.IJl Incercat sl stablllm, 'In an~xa 0 bib U U oelal R?ma.n, Bucurestt. cinematogratlce romanestt din trecui,). llogratle prOVIZOTIe a revlstelor

tntr-adeval', In anii aee~tia, intelectualii nostri incep sa 58 preocupemaiindeaproapedecinematograf.Chiar Tudor Vianu ti consacra 0 competentii analiza tntr-o conferinp. din 1928, Dimitrie Gusti U adopts ca mijloc de investigare sociologica, Liviu Rebreanu, Victor Eftimiu, Camil Petrescu ~i altii Ii consacra preocuparile lor. 0 critica pe bazli de criterii artistice tncepe sa apara regulat, mai tntti prin articolele lui D.1. Suchianu _ Inceplnd din 1928 - mat apoi prin cronicile saptamlnale de la radio, pe care, incepind din 1929, subsemnat'ul le-a detinut cit iva ani. !;li tendinta se generalizeaza In anii urmatort- Dar toate acestea erau prea putin pentru a educa gustul unui public pervertit de reclamli, ~i a ridica :nivelul de

cuno~tinte al "cinea~tilor" no§tri.

Poate ca aces tor Iipsuri pe planul Intelegerii artist ice a

cinematografului Ii se datoreste §i eroarea reaIizatorilor nostri, care n-au urmat exemplul caut1lrilor artistice Innoitoare ce marcheazli aceasta epoca. In anii de dupa razboi, expresionismul german, avangarda franceza, filmul sovietic, aduc substantiale contributii la definirea Iimbajului cinematografic. Dar nici unul din filmele noastre nu incerca sa mearga pe aceastli cale, sa dezvolte cele fiicute de altii ~i eventual sa aduca 0 contributie personalli. §i originalli. la acest limbaj. ~i totusl, In condittile In care lucrau §i care nu Ie puteau ingadui sa se rid ice la nivelul stand ardulu i contemporan pe plan tehnic, eel mai oportun ar fi fost sa tncerce calea afirrnari! pe planul tndraznelii artistice. E drept tnsa cli. acest lucru nu era usor. Atunci etnd erai finanjat de 0 mtna de oameni nevoia§i, care pusesera cu sacrificii personale ban l1ngii ban sa cumpere pelicula, te preocupai in primul rind sa faci un film care sa fie acceptat pe ecrane §i "sa-Iji scoata banii" ... lata de ce filmele noastre din aceasta perioada merg pe linia cuminteniei. a retetei comerciale sigure, a unei facturi artist ice care sa nu sperie nici publicul, nici pe directorii de cinematografe, care trebuiau slJ programeze filmul intre

unul cu Mosjukin ~i altul eu Pola Negri.

Nu d .

" e e mlrare ca numarul re r .

infruntat aceste conditii a fost foar~ Izatorllor de lilme care au de care am pomenit regas' e redus, tn cele 30 de mme dacii. numarul lor aju~ge la ;~u~r~u aC~i~i animatori. Abia severat e cu atit mai mare T b ~a. ~erltul celor care au per-

. . re ure sa ami ti

un smear respect pentru neincetatele ef ,n ~m numele lor cu

mul nesecat care l-a tnsufletit I .orturl ~l pentru entuziasJean Mihail, Jean Georgescu i n ord~ne, cronologica ei au fost Eftimie Vasilescu Aurel p't on I;lahlghlan, Ghita Popescu si

C ,e rescu Mar' I d .. o. mel Dumitrescu Ion N' 1 ' m or a, Ion 'I'imus v ,ICU escu-Brun- T h ' YO gam pe operatorii N. Barhelian V G a: re uie sa le adau-

mantir, Ion Cosma C Ivan . '. . ociu, I. Bertok, T. Pos-

, ,. OVICI Leo Sch dl '

unuia sau altuia dintre ei and.l we er, cam numele

ratorii diverse lor tnjghehar~ed rn ntotd,ea?na printre colaho_ e I me arhsttce.

III

o data cu aparitia filmului sonor incepe 0 epoca noua in istoria cinematografiei mondiale §i 0 perioada noua in tncercarile romanel}ti de a se integra in cadrul acestei cinematografii. Revolujia sonorului a complicat Iji mai mult problema hazel materiale si a capitalului, cele doua mari semne de intrebare pentru tllmele romanesti, Montarea unui studio insonor sau procurarea unei aparaturi de inregistrare sonora erau acum incomparabil mai costisitoare, iar developarea unei henzi sonore §i copierea ei devenea imposibilli. in condijtile primitive ale laboratoarelor noastre.

De aceea, numarul filmelor care se realizeaza la noi dupa 1930 scade sim~itor. In cei opt ani dintre 1923 Iji 1930 se realizeaza vreo 30 de filme mute, pe clnd In eel zece ani tntre 1930 ~i 1939 se tac numai 16 filme sonore. Majoritatea lor nu sint dec1t "versiunile romanest!" ale unor Iilme straine, - realizate in studiourile de la Paris, Praga, sau Budapesta, cu participarea citorva arti!jti Iji tehnicieni romani, Alja au fost Parada Paramount. sau Tele"iziune - filme franco-americane realizate la Paris in 13 versiuni, inclusiv una romllnii, la inceputurile filmului sonor (1930-1931), ctnd se credea cli acest procedeu ar putea constitui 0 solu~ie pentru problema universalitiitii artei tilmului*. Alja a fost Fum (1931), Trenul fantoma (1933), Prima dragoste l1i Suflete in furtuna (193~), toate "versiuni romanesti" ale unor filme maghiare. E greu sa consideram aceste filme drept eforturi pentru crearea filmului autohton Iji de aceea nu insistam mai mult asupra lor.

Intr-o categorie aparte intra Visullui T'anaee, filmul realizat pe spezele sale de Constantin Tanase, la Berlin, in 1932. Era

SONORUL

~I CINEMATOGBAFIA BOMANEASCA

• De tapt, se adll.ugase pur ~I slmplu tIlmulul strll.in, tll.cut dlntr-o serle de numere de varieUti cu acton strll.ini, 0 prezentare In limb a romAnll..

29

vorba de 0 ad ' t

0' ' evaraa coprod t" '

~:e~if~t! ~:~atre actor.i erau u~~:An~a~lt:t~J'. 1i~enari~l, vedeta

S· parte dmtre actori e lOU_, regIa, tehni-

1 In~ura realizare integral t htora,: ge;mani.

mu Bmg-B ( au 0 na din ac •

Vasilache Aang 1.934), scris, regizat ~i inte e~ epooa este ru.

turi sono;e ~~:::Uir~ce~care a _fos.t POSibil/~;:t~ u~e.Stroe ~i pe care Ie dadea • e un mgmer roman Ii. I apara-

t Ii' aceasta aparat ~ .r :>: e~1 rezultatele

;i r d me, Stroe ~i Vasilache au fO~~~irau mf~rioare productiilor ;C;~,:ntul. care ne-a ramas astfel cu tmu t c~raj acest prilej

. a a cu fdmul sonor a • es e pretlOs.

:~r:~~Ci!. ~~ u~ii dintre cei uc~~:par~t pe piata ,noastra cinemaBer p asera din subventiile ofidi1:e vre~ea filmului mut, se fW g~ - c~re ne darUise In 1929 J7: • ReglZoruI german Martin

a. e conJunctura filmul . enea 0 moara pe Siret _ r

reahzeaza In 1930 . I UI sonor ca sa repete I it p 0-

prlmu film • OVI ura ~i

ecran romanul lui Liviu Reb son or r~manesc, adaptrnd pe~tru

~u;u~~ a~:~i:le:~~~eta Ci~~%~iFm~~c;lr~::;e~:~t~U~~c~~~ ~~n

he:f;1l germani Jucau roluri de tar~?are fr?voca rtsu), riindcll.

. m;z. Exterioarele au fost tu ~ ~om Dl vorbind cu accent rlOare e la Berlin, unde s-a I rn.a n ,tara noastra, iar inte-

:::~ ~:n~.scuti ~i ~pr~ciati d:~~tbi:c~or~~z:rea, Actorii germani

n-a Ill. t las.c~ artistIc ~i prilejul unei s ru. ~ar rezultatul a

1 en n.lci un bins ideii de f'l campanu de presii care

. n ace~tI ani nu mai gasim I m romdnesc.

:~n~~~ii s:cho~uPbaseri!. de filmuf~r~~~~~e ~~mt eJle cHorva' dintre

rm e atmosfer I . ean Georgesc

realizeaza tn 193' . a, p ecaso de mult la P . D u, It.' '1, comedla muta S ans. upa ce n s UdlOUl "Gaumont" de Ia P . tate la Bucure,ti (sonorizatii

gustat, se Consacrii an' d a~lS) Ion ~ahighian vizib'I d

Iorda se ded' ~. I e-a rmdul num . t ' . I esriei iar Eft~ca. ~Ivel ~xclusiv regiei de teat~ I eatrulul,. Marin

, . rmra asdescu Iucreaza ca ' on Bruna acto-

. Smgurul ram as ferm pe p 't' operator de actualitiHi.

nie tn cautarea unei combin~:~: ie a f?st Jean Mihail care v~~- ~UPii cum am viizut _ trei v;~s:e~ltii S~-i dea de lucru: fa:e reahzate la "Hunnia" i la Dl,:omane~ti ale unor filme dragoste ~i Suflete in ;urtll~:a:anf?Wt . Doua dintre ele, Prima , ea rza e in versiunea maghiara

30

originala de reputatul realizator Paul Fejos, ii pri lejuiau 0 colaborare cu elements artistice de primul rang, din care nu avea dealt. de profitat. Singurul film care ni s-a pastrat, Trenul fantoma atesta intluenta condijlilor tehnice avansate, - asupra eficienjei artistice a noilor productii.

1llOlliENTUL Atmosfera de rnarasm tn care

"NOAPTEA Y(TRTUNOASA" intrase productia noastra de Iilme

dupa aparijia sonorului tncepe sa se risipeasca in clipa in care s-a trezit, in sfirijit, interesul statu lui pentru cinematograf, sau mai precis, atunci cind polio ticienii si-au tndreptat atentia spre film, pentru a-I utiliza in scopuri de propaganda. In clip a aceea a trebuit sa se admita adevarul elementar ca pentru a produce fiIme trebuie sa ai cu ce, l}i sa se caute solutil in aceasta directie.

Se justifica asttel munca tenace a celor care, rlimtntnd credincioai creatiei cinematografice, tn ciuda oricarei vitregii, dovedisera cli filmele romanesti, de~i pIine de imperfectiunf , erau primite cu interes de public; in acelasi timp se dade a dreptate celor care, tn presa vremii sau in memorii, subltniasera de nenumarate ori nevoia unui sprijin de stat pentru crearea cinematografiei romAnel}ti.

In fiecare an se importau tn tara ctteva sute de filme, iar sAlile primeau cUeva milioane de spectatori. De pe urma lor c"tigau producatorii strlHni, case Ie importatoare, cinematografele care Ie rulau, chiar l}i diverse capitole din bugetul statulul, carora Ii se repartizau cote din impozitul pe spectacole. Numai filmul romanesc nu ctl}tiga nimic. Pentru a corecta aaceasta anomaIie s-a votat deci, la tnceputul anului 193~, 0 lege prin care se tntiinta "Fondul national al cinematografiei", alimentat din doua taxe: una de 1 leu de fiecare bilet de cinematograf, alta de 10 lei pe fiecare metru de film importat tn tara. Fondul avea destinatta precisa de a servi la crearea bazei materiale a producjlei cinematografice romAne!Jti (studio, laborator, aparataj, etc.), iar ulterior la Iinantarea producjiei,

Mlisura aceasta a provocat 0 imediata !}i vehementa tmpotrivire a "caselor" importatoare de fiIme straine ~i a exploatatorilor de cinematografe, care nu admiteau 0 cit de micll. l}tirbire a ci~tigurilor lor pentru a contribui, cu un minuscul sacrificiu,

lS1

la prO~lOVal'~a unel indush-ii cinamatografice romaue. Eli dov •. ,deau ca nU-~1 cunosc propritil lor interes, cacl filmele tn limba romA~1l. ar f.1 insemnat. imp1i~it atragerea in saltle de proiectie a unui pubh~ n~u, I_TIal l~rg, mte:esat sll. urrnareasca pe ecran pro~lemele v18tH lUI, in limba lUI. ~i astlel s-a produs 0 adeviirata ~u~tuna de pr~teste, memorii, audiente, articole de ziar, culmml?d cu aD1em~t~~a de a inch ide saliIe ~i de a sista importul ~e Iilme. Da: of'icialitatea n-a cedat, ~i salile nu s-a inchis. Dupa ~i.~~va luni totul a reintrat in normal, ~i "fondul cinemat?gr:flel a Inceput sa creasca ... S-a numit chiar 0 comisie speciala pe!ltr? a studia problemele legate de crearea unui "studio" compusa. din prof. Tudor Vianu, prof. AI. Rosetti lji scriitorul Ion ~arm S~dove~.nu. Tr~aba piirea Sil fie pe rnlini bune.

. Pr~ntre cineastfi nostri, masura determinase 0 noua emulape.C~rc?lau de zor in presa vremii proiectele, discuti ile si mtervI~.lrlle, ca;e puneau in valoare meritele de pionier ail' cutll.rUl.s~u cutarui cetatean, ce nazuia sa fie utilizat in viitoa~ea aC~lvltate. de productie ... Un capitalist mai tntreprinzator JIltemela~e cllla~ ~ socie~ate de productie - denumita pompos ',.'Ind~strla romunu de Iilme sonore" -, adusese un aparat de lIlreglst~are ~onora Bell-Howel din America, lji Incepuse 0 productie de JU!'nale de actualitat i Ioli un film doeumentar mai amplu, ~omdnTa, in regia lui .r ean Mihail, scontlnd ca toate aces tea it VOl' crea un drept de prloritate in domeniul productiei

de care se va tine seama la ora H... . ,

U~ rezultat rnai consistent a dat construirea, in 1936-37, a un~1 lab,orator ~odern de developat lji copiat, primul de acest f~l din tara. Realizat cu colaborarea tehnica a lui Tudor Posmantir', ~o~at cu a~arate Debrie, el asigura, in sfirljit, 0 tehnica mode~n.a m :,:cest Important domeniu al producjlei cinematografice. In~tlatoru sco~tau probabil dehuseul larg pe care l-ar fi asigurat eXlstenta. ~tudIO.uluL Ptna una-alta, laboratorul incepu sa lucrezo copn ale !Ilm~Io~, straine importate in tara. Dar pe linga Iaboratorul "Clro-fllm se construise ~i un studio, - de fapt un hangar de Iemn ceva mai mare, - in or ice caz mai adecvat soopului dectt tot ceea ce existase ptna atunci la noi. In el s-a rea~izat, in 1939, filmul sonor 0 noapte de pominii, dupa un seenarru de Tudor Musatescu, In regia lui Ion f?ahighian, care multa

Si

vreme nu sernaiinteresase ·decinematografie. Cuo exCtilerita distribntie, in frunte cu G.Tirniclifji DinaCocea, cuuri scenariu amuzant ~i cu mij loacc tahnice onorabile, filmul a insemnat nn succes de public si de presa , iar fragmentele ce ni s-au pastrat dovedesc posibilitati!e regizorului !?i intorprctilor sai , in conditiile -unui standardtehnic ceva mai evoluat.

Ce se' intimplainsa, in acest timp, cu "rondul national al cinematografiei"? Peripetiile sale au dovedit cit de iluzorii fusesera nrldejdile cllstatul burghez va putea realiza ceva serios

in acest domeniu. Trecnt de la un departament Ia altul , eiuntit ddiecarecite putin , fondul a Iost in celedin urma arectat pentru finantarea "Ofieiului deturism'\ undese prevazuse ~i existenta unei sect.ii einematografice. -In acest Iel, intentiiIeiniHaiti' se deforlrtasera cu totuI. 1n noul context se urmarea, hreste realizarea unor filme de propaga.nda turrstica $i nu a uno~ filrneartistice. De aceea si baza tehnica ce incepuse sa se creeze """ de altfel de hunii calitate - se adresa in prirnul rind acestui scop. Aparatele de luat vederi erau de tip reportaj, cele detnregistrare sonora.portabile lji montate tntr-o ina~ina,· se illcepuseconstructia unei sali destinaUi inregistrarilor sonore pentru filmedoeumentare,mare doar cit sa incapa in ea 0 orchestra~ tnzestrarea cu reflectoare era }imitata etc.', Toat~ sperante le celor care visau sa .creezefilme artistice rotnape~ti orau dezam~giiL $i 'totu~l, chiartn asemenea conditii,eI: a:~teptau cu ' h.erabdare terhiinatea InzeStrarii tehniee a acestui platou, _ chiar;a~;a, mid; construitih mijlocul ora$ului, lara degajamcnte ~ianexe, fara posibilitate de extindere - si pun~rea lui in slujba creatiei arfistice , Nadejde justificata, fiindcain conducerea nofi organizari, - denumita "oriciul ,National Ciriematografi(";" (O.N.C.) -' venise ~ieriticul D.I.SUchianu, care cel d intt! hi. no i diiduse un continut estet ic hot-iunii de criticii c,i~ematografieiL .. . . .

PentrtIIlloment,O.N .C. i~i tncepuse aetivitatea de productie

cu un jnrnafperiodic ~i eu raalizarea citorva documentare. Dintre acesteaTctl'a, lIfottlor, mai mult dectt faptul ri.t aprimit un premiu Ia ~estivalui de la Venetia din' 1938', aavutmeritul . de a i'cveI'a o!itQiiilp~.rson3Iitatede CIneast, s€.Ylisl:bil~i echilibrat, pe

j _,.. Momente din rrccu tu l filmului romanesc

regizoruI Paul Calinescu. ClI eI, pentru prima oara, documentarul romanesc intra in domeniul artei cinematografice.

Dar incetineala birocraticii, specifica mecanismului de stat burghez, a intirziat constructia si inzcstrarile initiate de O.N.C., pina ce au Iost depaaite de evenimente. La izbucnirea razboiulul studioul era tot neterminat. Iutreaga conjunctura politica sl economica a momentului punea de altlel sub semnul intrcbiirii posibilitatea de a mai realiza vreun film romanesc. lar in clipa cind tara a fost tlrita in razboi, toata organizatia O.N.C-uIui a Cost pusa la dispozit.ia StatuIui Major, mai toti operatorii trimisi pe front, iar tehnicienii Intrebuintati aproape exclusiv pentru nevoile propagandei de riJzboi, care eonstituia singura preocupare oticiala a momentului.

De aceea pal'e de necrezut ca in aceste imprejurar! tuiburi s-a putut realiza, in micul "studio" al O.N.C-ului, in 19H-U, filmulO noapte [urtunoasii, EI n-avea nimie comun cu preocuparile eelor care ne conduccau tara si accentele sale de satirii a societatil burgheze trebuiau ;ii Ie' para 0 indrazncala. Spre a ajungc la acest rezuItat, a fost necesarii 0 marc doza de abilitate - pentru a se objine acceptarea subieetului - ~i de tenacitate,

- pentru a infringe grcuta(.ile de organizare ale productiel.

Epoca de pregatire a Iilrnului a lost lunga, din aprilie ptna in decembrie 19/01. Pe Hnga lucrarile de documentare istorlca a trebuit completata In prealabil inzestrarea studioului, in special in ce priveste aparatele de iluminare , 0 echipa de tehnicieni - formata din cadre vechi sau din debutanti in cinematografie, a trebuit desprinsa, cu mare greutate, din angrenajul militarizarii. Ea a fost cornpletata cu 2-3 tehnicieni striiini. Pentru muz icii s-a apelat Ia Paul Constantinescu, iar pentru schitele de decoruri la Aurel Jiquidi, care-si dovediserii de mult afinitatea cu opera lui Caragiale. S-au facut numeroase probe de artisti !?i s-au Iuerat ori s-au modifieat aproape 200 de costume.

Se previizuse inij.ial construirea in exterior a casei lui Jupin Dumitraehe, cu curtea ei ~i cu toate striizile vecine. Cea mai mare parte din actiunca filmului se petrecea insa noaptea :;;i, sub regimul "camuflajului" din timp de rilzboi, era cu neputinta sa filmezi scenele respective in exterior. S·a renuntat deci Ia

acest proiect I$i s-a hotartt ca toate scene I? de e~teri.or, sa fi~ rea' lizate in studioul de 18 x 11 m. destinat slIlcrolllza.rllor mU~lCa~e. Casa cu parter ~i eta] a lui _Dumitrache, .curtea ~1 eherestJgerH~. "riidina union, strazi intregr, au tost reahzatc pe fragme.nt.e, a~lt ~it se putea planta in spatiul "studiou"-ului: m~~ tnt.li _?n Z1d, apoi aItuI, apoi urmatorul , apoi 0 parte a CUl'~II, dupa ace?,a partea opusa etc. Dar atune I cind, in decoru~ asttel plantat, hebuia urmurita 0 anumita miscare , nu se mai putea rezolva problema cu un simplu "panoramic" sau "travelling". ~Ii~care.a incepea in primul fragment al decorului ~i se oprea,Ia un anumit punct, Dupii ce se term ina tot ce trebuia turnat III acest fragment de decor, el era dlirimat, apoi se eonstruia fragm.entul care II continua ~i aci, dupa douii-trei saptamtni, (in c?lmal bun caz}, se relua miscarea de acolo de unde Iusese liisnUi. III fragmentul de decor anterior. Se intelege la ce incercarl deosebite erau. s~p~se. asttel, aptitudinile actorilor, ale operatoruIui, ale elect~lclCnllor sau ale seeretarei de platou, care avea riispunderea unet perfect~ identitati tn rcluarea ritmului miscarri, in retacorea accleasi lumini ~'i in perfecta respectare a tuturor detalii.lor, vestil~cn!a.~e 8i de recuzitii din scena cu care se incepuse Iilmarea mrscaru. iar clad decorul corea neaparat oarecare adtnclme, - .~uI_? .~ fost cazul ooriidinii "union", - el s-a tntins pinii la peretl~ saln, tapisati "in negru, iar aparatul a filmat ~ill ~est~ul, prin usa desehisii, ca sa mai clstlge vreo 2-3 mctri ... Un_smgur lucrl~ a s,tat din pIin la dispozitia Cilmului: palicula. Fata de vremurl!e em? realizatorii unui film romanesc nu puteau turna 0 sce~a deel~ odata sau eel mult de douil ori era un mare progres sa turnezr

peste 29.000 de metri de negativ... _

Desizur Crt munea la fihnul Noaptea [urtunousii a fost nu numai gre~ si delicata, dar !)i indelungaUL lntr?ruperi.le. repetate In care obligau schimbarile de decor au Iungit sellslbl~ dura~a de lueru a filmului. Primul tur de manivelii s-a dat la 5 ianuarre 1942, dar pe lingii 80 z ile de lucru efcctiv au ~ost de do~ii ori atiteu z ile de inlrerupere, asa eli filmul s-u tsrmiaat spre stirsitul anului 1942. Uncle pauze so datorau ~i faptului eii actorii :_ care au acceptat, cu mult devotament, pentru un salariu minim lap de ceea co ctstigau in teatru, sa stea la dispozitia filmului pe parcursul unui an Inlreg _.- trobuinu sa-~i lndeplineasea

tofu!}i 'oblig'a:tHlflleatrale:' o asemertea'lIripl'ejnrareadusda un incident sernnificativ. Presedinte al Cornitetuliride directie al ONCculu! era Victor' Ion Popa, in 'acelasi . timp ~i diredtor al Teatrului j.Muncii s i Lumina". Victor Ion Popa incepusc pc atunei sil. fie Ioarte interesat de cinematografie, scrisese citeva proiecte de scenarii si scarata entuziast pentru rea1izarea iVop!ii [urtunoase, Dar la un moment dat artistul AI. Giugaru , interpret al lui Dumitrachein film si totodata angajat alTealrului "Muneii 'silumina" ,se vede chemat sa Iilmsze intr-un nou decor proaspat construit in studio, tocmai in mornentul cind teatrul trebuia sa plece tntr-un turueu programat mal demult. So lutelege ce situatie s-a crcat intre direct-ill. 'de producfio a filmul;li, c~'e-l.solieita pe actorul Giugaru , :;;i presedintele Comitctului de dlrectie O~N .C. care - ca director al Teatrului unde Giugaruera angajat ~ trebuia sa-l refuze l Pus In aceasta dilerna silit de constiinta projesionalasa aleaga intre indatoririle de director de teatru ~i pasiunea nasclnda pentru cinematografie, Victor Ion Po~a ~ ram~s ~m de t.catru, ~ demisionat de Iapresedentia ONe" UIUl~l I-a tt-imis pe Giugaru ill turneu. Iar ptnaIa turnarea secvente lor din d~corul respectiv realizarea filmului s-a tntrerupt pentrusu de zile ... Nenumaratele problema mici ~i mari, de care s-au ciocnit astfelin cursul turnarii au permis color-care Iorrnau echipa-de tehnioienideliutanj.i - ingineri 5i asistenti de sunet aSistenti opera'tori, electricieni, mai)ini~,tletc. - 'sa ,'so' forineze pe pa~c1,lrsul imei, dlficilc experienje. A Iost un bun ci~tigat pontru cinematografie, caci multi dintre acei dcbutanti au continuat si i~i continua ~i azi activitatea. ' ..

Noaptea [urtunoasa e. fost.pri~ulfilm realizat,deregiz~rul Jnan-Georgescu.vdupa o lipsade zece ani din tara,' EI se remarease delaprimele sale aparitii in film, in 1925. Pentru cine revedeastiiziacele realiziiri, esteIrapanta economia de mijloace a tiniirului actor, faptul cii i~i construia gagurile pornind de la psihologia personajului-si vtntegrtndu-Ie in caracter+zarca rlui, preeizia riguroasii. a executarii lor mecanice , montajulalert. 'I'oate aceste calitiit:i so dezvoltasera in cadrul preocuparilor sale rezitorale,se completaserar.u-o ~erioastl experimlti'i in stndiourihi pariziene',~i s-au ovldenjiat tnadaptarce picsei hl i Caragiale,

Aliitul'i tIe cl , cehipa de ucl.ori ~ luti dL.bulallll ill fitm - ea si tehnieienii in marea lor majorita1e laprimul film -, in afara deseiul op'crat.or, de montour ~i de machior, care e~au striiini~ _ au reusit sa valorifice posibilitatile latente care existau la nor pentru p;oduetia cinemat.ograficii. Poate Crl acesta este adevrlratulmerit al filmului 0 noap ie fUl'llmOaSll. Momentul "jVQaptea, furtltnOasii" incheia lungul s ir de incerc{lri care il pre.~eda~era, dar in acelasi timp, se deosebea fundamental de ele, ·fundea reprezent.a premisa unei adevarate aetivitrlti Cinemat?g.rafiee, . alia cum se va putea desm~ura in eonditiile unci tehnici avansate

si all' unui sprijin de Stat. '

, Cerc.etind presa anului 1943 constati insa cu uim ire ca iesirea

filmului in promiera a Iost intimpinata eu destula indiferenP:

Sensul lui adev{trat si valoarea efortului Hicut auaparutmal clare abia peste zece ani, atunci rind filmul:- reluat in ,~952 cupl'ilejul centenarului Caragiale - ~i-a g{ISlt un c~dru !?l un context care-i lipseau la prem icrii, ~i a lntilnit un puhlic cu totul

altlel pregat.it pontru aprecierea lui. . .,

Aceasta lipsa de entuziasrn pornea chiar de la forunle ohcwle

!ii s-a tradat prin Iaptul ca, dupa termin~rea N?P!ii fnr.tunoase, ONe-ul n-a mai purcessa f(tea vreun ~lt hl~art~stlc:Prm~a~ro: ductie care-r urmeazaeste V!sulune, nop u. de wma; du~LI, p.les: lui Tudor Musatescu, ineeput de societatea ro:mano-.lt.~h~n,a

Cinerornit" in ianuarie 1944. Realizat in aceleasi condit ii difi~i1e, in acelasi studio 1]i de 0 echipa aproape identica, tot sub regia lui Jean' Georgescu - filmul a fost intrerupt de bomba~da, mentele din aprilie. De~i reluatabia dupa ~3 aug~s~, te~m~nat in "l%51]i reprezentat in martie 1946, nu se s imte mci 0 1.I~sa de unitate intre p{\r~i1e lui. EI aconstituit oareeum verlflc:area posibililiitilor dovedite tn 0 noapte fUI'!Ulloasil. Er~ ultJmu~ moment din inceputurile filrnului rornunesc. Adevarata lUI istorie avea srllnceapa eurind dupii aceea.

Poate'ca ovocarca aces tor momente din trecutul eincmatografieinoastre ne face Sil tntelegem surisul

de indulgenta emotionattlCU care le-a privit rogizorul . Je_a~ George~cu atunci.eind -. ;1 compnS filmul LaI.lte~na cu anlll~tm. ;E,o evocare ce-ji treze~t~ sentirnentulde duiosie cu care rasfo-

RI Al\IlL~IRIIJE . TR1IESC ...

lc~ti un album de tolog-ratH de familie. In imaginile sate demodate, naive, dar since-re, r('gilse~ti ell chipul lor (lin tlnorete, oameni pe care i-ai cunoscut ~i i-ui iubit ctnd erau bi'ltrini, sau oameni despre care ai auz it doar vorbindu-se, dar pe care ai doodatii impresia cit Ii cunosti de multi! Heme.

F,ir;"l a te Iasa insa cuprins de paseism, judecind realiztirile din trecut in raport cu conditiile in care au luat nastere ~i fii.cind balanta, eu ohiectivitate, a erorilor ~i a reusitclor lor, trebuie sit recunosti crt inaintnsi i care s-au straduit Sfl Ie creeze meritn un sincer omagiu.

Desigur, cind vez i aceste filme iii sarin ochi lipsunile tehn ice , stlngaciile elernentare in povestire ~i cadraj, exeesele de mimica ~i de gestlculatie in jocul actoricesc. ]1.} un decalaj de un deceniu eel putin intrc ele !?i productia medie strain1i. Dar toate aces tea SI:' explica prin chiar condititle in care au lncrat cineastf nostri ~i pe care am cautat sa Ie degajii.m din toate eele spuse plna aici.

Caracterlstlca esentiala a acestor productii a fost improvizaiia, Ea era prezenta chiar atunci clnd un finantator ca Leon Popescu a Incercat sa ereeze ceea ce denumea "fabriea de filme" si "filme de arta". Primului nostru producator Ii placea sa afiseze in interviurl, curajuI ~i dragostea pentru artit. Dar in praetieii nu le-a valorificat, prin construirea unui organism financiarmente solid, tehniceste bine tnzestrat si artisticeste Indraznet. De aceea n-a putut erea 0 adevaratll. industrie cinematografica, in singurul moment clnd aceasta ar fi fost, poate , ell putinta , Ii ramine totusi merituI de a fi lost eel dintli care, tara un sprijin oficial, a Incercat ~i a perseverat, Niciodata, dupii el, nu mai gasim un finantator care Srl realizeze sase filme inainte de a se descuraja ... l3i intre cele doua riizboaie, tiecare film a tost o improvizatie , chiar ctnd se amenajenza pentru el un asa-zts "studio".

o a doua cnraoteeistica a productiilor din trecut a fost imiuuia realiztirilor contemporane din strainatate. Prirnele noastre produetii au coineis cu epoca in care cinematografuI nu-~i grtsise indi mijloacele proprii de expresie ~i se multumea Srl adapteze piese celebre, pentru care fitcea apella actori de teatru reputa!i. Am facut ~i noi la tel, realizlnd filme Cll concursul unei trupe de teatru de mare suece3 in acea epoea. Pentru acela~i

88

. le i t ". care constiluiau 0 alta modii

mot iv am ·lnc~rcat tIlme e I\~~~~a; de episoade ale islor!ei. roa mOll1entulUl (ecranul. era. I d 1 I·' ATn mors dcC! fidel

- f" t R"-bollll 11 ('pellif'n c/. J'

mane) III am acu az . ." (con~liIuirii h:loriee, pc care

pc Iin ia mclodramei teatl't~.I(' ~I a re "e 'reat 'sa Cacem ceva

51" rniscau subiec~e~e yre~lIIs.nar .n~~:::iulll~uite din Ire filmele orlelnal sau speclfw noua .. ,1 ffi. a~ 1 'd~' adopte retete de

"'. . it . -, . eroare Incere n ",l < . '.

romane~h conll . <\(cea~~ , , " x f ca filme de aventurl cu

succes ale filmelor oceldentale, S'l. a ·Film'" sau drame sentimare montare (incr·rearile de la ".Chpa- d' > ) s: rotusi

" • I ubl io ( Povara (,LX,.. ,,'

mentale cu prLm, sl:!ur:1 . aT, . icanterie, ceca ce oste subiectele n-au faent nlClOd.tI,1 apel l,~ P" _ aUla ncvoie

un merit de seami .. pontru ,0 pro~nctle ~me avea , .

I d uhlic ca S·{ poata conhnua.

de succesu e P c ., d t . at de pr imele douu - este

I treil actor - e ermm ,0· •

Un a rei ea car, .. . I cti lipsite de conti-

di 1 estor prime prot uc .0, ;,.,

aspect.ul spora ic a ae,. erfectiona~e treptaU a mijloa-

nuitatea care ~utea.in?~,dUl ° l? artistilor nost.ri.l'\u ti-e greu celor de e:rp~esle a~tJst,IC<l ~~oprll cOl{ditii ei 'nu mai puteau Srl Srl In~elegl ca, lu~rlnd in a"en:e~eabaj pr~p;iu cinematogl'ufic, a se g~nd~asca la cautarea un~1 ~: rniicar Ia studierea sistematica unui stil personal de axpresie S face aZI' Po atunl'.i, cinemato-

"1 tin ice asa cum se ... < .. •

a eucerlrl or e 1. .' > dil dramatica de a exista ca

f· t'l tI'l h se punea 1 ema, . D

gra If? .J. or nOlj·. .' d a subsista totusi ca oarnem. . e

profesioni~ti ai fllmulUl 1]1 e < • ~iie"tari di"pt1rate. nelcgate aceea realizarile lor ne apar .. cal .1I~a e a"locllrl' 'intent it - uncle

f· di . tor Pot I rr lICI p. '

printr-un Ir Irlgm: . . ' '" r descifra aci entuziasmnl sau

mai hune , aItele mal pu11ll. - 1~0 II . a sau grupa filrnele , dar dincolo per.severe~ta: pO,tl., c~ ~~~l din altnl, dezvoltlndu-se nicio~atrl nu Ie s~my c.r~~~ ~re Poate ca fiecare film se autoorgamc. _E 0 ~e!i~lCa r~mc .p .:': rornanesc" fiindd\, desi nn era intitula Illvarlahll .:prll1~ul hlTI,\ fie considprat primnl nostru

eel dintii cronologlC, 1'1VUP.:l :;,l I . . .. -

film adevarat- . .1 I' . te silnfl'iDO"cri tenac.itatea

~ar.dincolo de. toate. acc:s eel~n~~r .~ ffio~te~ire' ce euprinde

piomerllor ne-a l.l"a~, .!lI flllm .' 1 rl'nd este meritorie in-

I t tIclse n prlmu , .'.

cUeva e ern en e pre; ;'L. . I " unor lucrari de valoare ale

. d d 0 Jarga popu UllZare

tentla e a a . _ era lui Caragiale ocupli un loe

literaturii noastre. Faptul. e_3. .°1 p d'n trecut trebuie eonsiderat

de prim plan pe !ista ecranIzarl or I .,

un fapt poz itiv, la activul creatorilor din acea perioada , Dar elementul cel mai pretios al acestei mosteniri este faptul ca filmele aces tea constituie amintirea vie a unor timpuri ~ia unor oameni disparuti ,

Oriclt de imperfecte !]i de stlngace ar fi, aceste filme ne-au pastrat chipul multor actori de searna ai teatrului romanesc. Regretul pentru cele care s-aupierdut e cu attt mai adtnc, E un merit pe care Iilmele sonore il au tntr-o masurii I]i mai mare, riindca tn ele infati!]area e cornpletata Iii de glasul actorului , Fiira aceste filme, n-am avea astiiz i nici 0 urrna a jocului sau cel putin a prezentei citorva mari actori dinistoria teatrului nostru. C. Nottara, A. Demetriade, Tony Bulandra, C. Tiinase, V. Vasilache, G. 'I'imica, Maria Filotti §i altii traiesc inca In ele.

Dupa cum este incontestabil ca aceste fiIme, prinfelul CUIll evocii aspectele socialesi atmosfera psihologica a epocii In: care au fost real izate, reprezinta documents autentice ale unui moment istoric I]i ale unor conditii de viata astazi disparute , Panoramicul asupra FaIt~ceni1or din 1925, cu care in cepe Man asse , este pentru noi 0 imagine zguduitoare, .elocventa pentru ce a gindit Sadoveanu cind .a spus ea aco lo "nu se Intimpli:t nimic". Travellingul luat dintr-o triisura in rners pe Calea Victoriei, din acelasi film, ca I]i uneleaspecte din filmul Lia sau din A~a e via/a, constituie I]i ele doeumente ale unei epoci dispiirute. Plina de sens esteinsii.~iatmosfera acestor fiIme, alegerea subiecielor, importanta acordata unor probleme de stringentii actualitate (ca somajul) etc. Din ele ne apare deci fizionomia unei epoci cu portretul moral al unor categori i sociale , mai pregnant declt din orice descriere sau fietiune. Aceasta ne duce insa I]i catre un alt merit al acestor f'ilme, acela de a se fi situat, in genere, pe 0 pozitle de lnfi:\p~are realista il contemporaneitatil, care confine adesea 0 nuanjscrttica, fie chiar I]i involuntara.

In slir:;;it, vom conchide subliniind ca en tuz iasbii care au reusit sa dea la iveahi primele filme, in aceste.conditii , au avut rnerituldea mentine astfelvie, mereu treaza, In ciuda greJItatHor detot{elul, tnsaslIdeea de-film .romanesc. FfindcaIiecare

film autolil.on umiutea eu Ineiipal.inare marclui pub lie, oarncnilor de arta (~i poate chiar ~i guvernant ilor din a.cel. t~mp) ca in cele din urrna un adevarat film romanesc tot trebUl~ sa ia na~te~e:

I?i prin aceasta, el prevestea ziua de azi a cinematogratiei

rornanesti , . .

De n-ar fi declt acest merit si inca efortul inainta;;Ilor fII-

mului romil.nesc ar trebui consemnat cu caldura. Ciici evocarea lor devine mai mult dectt un act de pietate, un act de

dreptate.

l

FILMOGRAFIEI

1911. Amor latal. "Drama sentimentalii". Reg i a: Grigore Brezeanu. Operator: Gil. Ionescu(?). In t c r pre t i : Lucia Sturdza, Tony Bulandra, Aurel Borbelian. Pre m i era: 26 septcmbrie '1911, cinema "Apollo". A rulat p inii la 30 septembrie inclusiv.

'l~1l1. Iastr-te margi\.rite ... Scene filmate pentru completarea spectacolului de la Tcatrul National cu piesa lui Victor Eftimiu (intercalate in pauza). Reg i a: Aristide Demetriade ~i Gr. Brozeanu. In rolul lui Fat-Prumos: Ar. Demetriade. Pre m iera: 7 noiembrie 1911.

1912. Rilzboiul Independentet=. Pro due t i a: .F'ilmul de aria Leon Popescu". See n a r i u l : Gr. Brezeanu si Corncliu lIIoldovanu. Reg i a; Grigore Brezeanu. 0 per a tor i:

Daniau ~i Chagny , As i s ten t i 0 per a tor i: .:\. Barbelinn, Gh , Ionescn-Cioc. Mac h i a j : Pepi Machauer (machior al Teatrului .:\a!ioual). In t e r pre t i: C. Nottara (OsmanPssa), Ar. Dcmetriade (Domnitorul Carol), Ion Niculescu (1Iihail

1 Conslder lnd e:, un film nu devine act de crent ie s i nu const ituic \In renomen cultural declt In clrpa clnd este prczentat in forma lui definitlva judec[,pi puhliculul ~i a crlticii, n-am retinut in aceasta filmografic decit producti lle terminate ~i care au rutat ercctrv. Pentru a stabili precis accst Iucru, am conrruntat marturtnc orale culese de not ca ~i aminttrttc publtcate In cursu I anilor, ell datele precise attate In PLL1,Jjc:lliile vremi i, ~i am aeceptat numai spusele pe care aceste date Ie conrtrma. Datele din presa trebuie supusc ~i ete unei critic! atente, fHnnel marla anuntatu nu e totdeanna cea oterttn. Cine stte dad. Intre oclliurlle acestet plaso n-a scapat urma unci producttt care a lucit clteva zile pe un ecran din Bucurestt, ~I a disp"rut pentru totdcanna? ..

La datarca filmelor, am tluut seam a de data prcmierel pentru public. Am rcnuntat Ia tncluuerea in rnrnoerane a documentarelor, desenelor animate ~i actnalitali1or, din constrieraj l l de sputlu ~i nu din Ignorarea Importnntel lor.

Pellcutele exlstente astiizi In Arhlva Nationala de Filme stnt notate eu asterlse (eu unul - cele p:;'strate integral, cu doua - cele rarnase doar In tragmente) ,

Kogiiluiceanu), Aurcl Alhanasescu (i'cIll'J-Cureanul), U. Ciprian (Primarul), V. Toneanu (un £lacau), N. Soreanu (un Ilacdu}, I. Brezeanu (un taran), A. Barbelian (alt taran), Cr. Dutuloscu (alt pran) , 1. Dumitrescu (generalul Cernat), Pepi Machauer [Tarul Rusiei}, I. Merisescu (generalul doctor Davila), Ghita Popescu (generalul Arion), C, Orologea (mitropolitul ~i generalul Totleben), AI. Mihalescu (un doctor), Ach ile Georgescu (alt doctor), M.Virgolici,J eni Metaxa-Doro (Rodica) ,Constanta Dernetriade (Doamna Elisabeta), Maria Giurgea, Maria Filodi', Elvira Popescu, Marioara Farcasanu, A. Liniver Gusty, Adelina Marculescu, Lulu Cruceanu (in roluri de tarance), Aristizza Rornanescu, Agepsina Macri, Maria Ciucurescu, Ecaterina Zimniceanu, Olimpia Birsan, Sonia Cluceru, Neli Santa, Angela Luncescu (in rolurile doamnelor de la Cruce a Rosie). Pre m iera: 1 septembrie 1912, cinema "Bulevard" (sala "Eforiei").

1913. Iullan in creatiile sale de mahala. Scenete interpretate de artistul $t. Iulian (Coana Manda). Pre m ie r a: 12 martie 1913, cinema "Clasic".

1913. Tridlitor lira voie (Crime Ie hipnotismului) (scene Iilmate cu artisti romani, combinate cu un film strain si cu apar itia artistilor pe scena}, I n t e r pre t i: I. Arrnasescu, Natalia Vasiliu, A. Botosescu, I. Nicolau, L 'I'eodoru. Pre mi era: 20 martie 1912, cinema "Clasic".

1913. Amorul unei prlntese, Pro d u c tie: "Filmul de arta Leon Popescu". 0 per a tor i: Daniau !]i Chagny. S c e n a r i u I: Marioara Voiculescu. I n t e r pre t i: Marioara Voiculescu, G. Storin, 1. Manolescu, Bebe SUlllescu, Elena Crissenghy, Vecera Ionescu, Radu Pope a, Economu etc. S-a prezentat la cinema "Clasic" un singur spectacol , pentrii presii-si inoitati; En seara de marti 11 iunie 1913. Premiera anuntata

pentru luni 17 iunie , n-a mai avut ·loc. .

1913: Rlizbunarea. Pro duct i.e: "Filmul de artii Leon Popescu". S c e n a r i u I ~ ire g i a: Haralamb Lecca. Operatori: Daniau ~i Chagny. Ln t e r p r e t i: Mari.oara Voiculescu, Ion Manolescu, IancuPetrescu. In completare:

Sceneta eOlllica interpretatii de V. Maximilian (G h in ion u I de. L.RelJreimu?). PI' e rn i.e' r a: 2~.iuIi.ie1913, cinema "Clasie". ' .. ,

"191:L-tJrgia eereasca, Pro d uc p e': '"FiImu( de art~ Leon Popescu". See n a I' i u 1 ~l r egi a: C. Ra~oviei. Operatori: Daniau ~i Chagny. Interpret.l: C. Radovici, Mitzi Ionescu, Elena Crissenghy, Bebe Stanescu, Florea Simionescn, Radu Popea, I. Constantiniu, V. Romano. Pre m i e r a: f iulie 1913, cinema "Clasic".

1913. Otelul ri'lzbunli. Reg i a: Ar. Demetriade. Iuterpreti :

Ar. Demet;iade. R. Bulfinschi, Marioara Cinski, '['ancovici-Cosmin, N. Grigorescu, V. Romano. Anuniurile din :;;iar~ nti mentioneazii numclecaeei de [ilme Leon Popescu - ca la ftlmele prec~dente - osa. e(l, poate S(I fi fost 0 produciie proprie.a gnipului de interprctiipe un. seen'arizt tntocmit de ei. Pre m 1 e I' a: 12

decemhrio '1913, cinema "C:Iasic". .

19H. Cetatea Neahltu1ui.,P rod uc tie: "Filmal de arta Leon Popescu". See n a r i it I: Emil Girleanu. Reg i a: CorneIiu Moldovanu. I n tel' pre t i: artistii Teatrului National din Craiova, in frunte cuMisu Fotino ~i Papa StrlllescU. P r em i e I' a: 13 ianuarie 19H, cinema "Clasic".

19~,*. Spionul. Pro d u c ·~i e : .. "Fllmu~de . art~ Leon Popescu". S c o n a r i u 1 l) i . r e gl~: l\~al'loara VOlculescu si C. Radovici. 0 per a tori: Danian ~I Chagny. In t e rP f',ep: Marioara Voiculescu, C: Radovici, Elena C~issenghi, Condora, V,. Romano. Pre m i.e r a: 7 septernbrie 191'*-

cinema "Clasic". " . .

1920. Pe valurlle feI'icil'ii. Pro du c ti e: Casa "Soarele".

S'CeJ,La ri u 1: dupa 0 piesa ,de K. Williamson. Reg i ~ :

Dolly A: SigettL 0 per a t o r: D. Sil lo. In te r.p ret I:

Lya dePutti, Maria Filotti, 1. Manolescu, G. Storm, T. Cutava-BarozziAI. Mihalescu. Pre m i e r a: 15 .Mai 1920, cinema "Re~al". Svau. prezeutat ettcva scene din [ilmul in Iucru;

care' n~a mai fost terminal. , , ..

19')0. Diugroz1iYiile lumii*. Pro due tie: "Tl'ansilvania Film"~Cluj. See n a r i u I: Prof .. Dr .. ~. Levaditi .~i E. ~yulai. Regia: Eugen Ianovies. Interpreti: LIlI Poor (Darla). Ehsab~ta Baroti (Shiva), Margareta Isak i , Mihail Fekete (Pierre Sy~valll) Wilhelm Lengyel (dr. Pradel}, Iuliu Nagy. (CaHot), Nicolae Bretan. Donumen tar roman fat de educasie sanitarii, Pre ill i e I' a : 29 Deeemhrie 1920, 'I'ealrul Nattonal Cluj.

45

1 ~:23. 1'igiiDcu~a de la Iatac, Cop rod u c tie: "Spera-Film" (Berlin) - "Rador-Film" [Bucuresti}. See n a r i u I: Victor Beldiman, d~pa 0 nU~'cli"i de Radu Rossetti. Reg i a: Alfred Hallm (Berlin). A SIS ten t de reg i e : Jean Mihail, Ope r. a tor !: Drieseman ~i .Mtihleneisen (Berlin). I n t e 1'pre t I: Dorinn Heller (Ti;;ancu~a), Elvira Popescu, Mitzi Vecora, 'I'antz i Elvas, Ecat. Vigny , Leon Lefter, Petre Sturdza, Ion l\Iortun, Ion Iancovescu, Ion Fiutestcanu, Ion Georgescu, Petrescu .Musca, etc, S-a [ilmat la palatul Mozosaaia vila ",11inol'ici", Jlliniistil'ca Pasarea etc, Pre m i e r a~ >30 decembrie 192:l, cinema "Clasie".

19210. P~Cllt**. S c e n a r i u 1; J can Mihall, dupa nuvela lui I.;L. CaragIale: 0 p : r. a tor: _, Vasile Gociu. I n t e r pre ti: ueo.r;;~ Aurehan (parIlltele ~l!a), Ghita Popescu [primarul Cutitei}, Ion Niculescu-Bruna (Mitu) , Nella Saru (Ileana), Pepe Georgescu (pr?c~rorul), Mar'gareta Iantzor (preoteasa). Rudolf ~ant:wr [polltaiul}, Marioara Tomescu, micul Cassian. Pre III i e r a: 23 octombrie 192'., cinema "Bulevard-Palace"

i 924. ~lilioDar pentru 0 zi. See n a r i u I ~ ire g i a :

Jean~eorgescu.Operator: N.Barbelian. Ln t e r p r e t i :

Luc~etIa Brezeanu, Jean Georgescu, Gahy Vanielopol, S. Loren], Stelian C~utescu, Gh, Serb~llescu, dansatorul negru Petrica J ohnson !5~ trupa cabaretului "Moulin Rouge". Pre m i e I' a: 8 dccembrie 19,:H, cinema "Vlaieu", iutr-un program de comedii de scurt metraj, cu Charlot, Fatty, Zigotto.

. 1925. Niibidilile Cleepatrel, S c e n a r i u 1: Ion Sahighian st Jean Georgescu, dupa comedia "La tour de Sainte Gudule" de ~abiche. Reg i a: Ion $ahighian. As is ten t i: I. Bruna iii George Theodorescu. 0 per at 0 r: N. Barbeiian, I n t e rJ~.r e. t i: N. ~oreanu, Jean Georgescu, Mircea Pella, on. Ciprian, Ion Flntesteanu, A. Pop-Martian, AI. Giugaru, Niculescu-Buaau, N. Savulescu, Iorgu Tomescu Del Vochio Gil Conabie, Nae Tomcscu, Lascu, V. Romano, 1\1. Joles, Cha~lott~ Brodie!', Drtndusa Grozavescu, Sonia Clucoru Lulu Chiriac Floria Capsali, Victoria Corciov etc. Pre m i' era: 5 octom: bric 1925, cinema "Lux".

_ 192.5. l\lanasse*. S c e Jl a I' i u 1: dup.l piesa lui Ronetti Homan, It e g i a; Jean l\lihail. 0 per at. o 1'; Vasile Gociu,

46

lilt e r pre t i : Rornald Bulfi~schi (;\Iana~:e), ~I~I:ia Ci~c~rescu (Ester Cohanovicil , Pepe George~cu (NIsm~ ~OIl"I:O'\lCI), 10siC Kamen (Zelig·:;;or), George Aur~h~n (~la~el I' !'lIl17.a),}?n Constantiniu (Emil Horn), AI. _F~n~1 _ (L~zar_. C.",h,ano\' lCI), Dorina Demelrescu (Lelia Cohnnov ici}, Nadia ?\a,JI'.J(t,~ . (Roza Blum), Wiky Lasukowska [Natalia Frunzii}. Pre III i e r a: 1 noiernbrie 1925, cinema "Fl'ascalti".

1925. Legenda celor doua cruel, Pro due t i a: ,.nl}mfu~iaFilm" (E. Vas ilescu}. See n ar i u I; I.C. Vissarion. It e g ~ a:

Ghita Popescu. 0 per a lor ~ i C 0 Jl duo a tor t c h n 1 c:

ECtiinie Vasilescu. I n t e r pre \ i: '['uchi Eremia, Sevastia Popescu Puica Periet.eanu, Albertina Eremia, Cornel in Baf.aly. N. :Man~lescu, Ghita'Popeseu, C. Lung~anu, AI. ~HlIgaru, r.c. Vissarion Gil. Serbanescu , V. Dumitrescu, Negoescu etc. Pre m i 'e I' a: i6 noiemlnio 1925, cinema "Frasoalti".

1925. Datorl.e ~i sacrificiu** (Datori,e).,p rod u ~ tie: ~erviciul Foto Cinematografic al Annatei. :; c en a r i u I: Cpt, Ing. AI. Dumitrescu. Reg i a,: 10,n :;lahighian. 0 p c, r ~. tor:

N. Barbelian. In t e r pre t 1: George Vraca (Ion :-:;traJerul), Ion Bruna (IIie) , Ion Ftntesteanu (m?!? Gheo~gl~e" primarul), Gil. Conabie (comandantul regimentului}, Lulu ChIrla? (~~eana), D. Gaspar (invaFtlorul), Ion Pella, Gh, Teo~orescu,~. NI~~la~, Maria Gheorghiu, Coralia Bataly, ~terall1a Pop,es('.u, Silv ia Colberti Natalia Raly, Pufi Georgescu, E. Serghie etc, P r em i e r ~: 25 decemb'rie 1925, cinema "Vlaicu".

1926. Piicali\ ~i 'findalil 11\ Bueurestl, Pro d u cat 0 r, 5 c e n a r i s t, reg i Z 0 r 1j i 0 per a tor; Aurcl PC,trescu:

I n t e r pre t i: Ion Manu, .AUI'd Athanases~u, AI. GH~garu, Dodelle Stanescu. Pre m i e I' a: 22 Iebruarie 19;]6, c.mem~ "Vlaicu", in program eu Max Linder (, alii de nenorocirc} !51 Felix Cotoiul.

1927. ,ritejii neamulul. Pro d 11 C tie; "Romimia-Film".

S c en a r i u I: Ertimie Vas ilescu. 11 e g i a: Ghita Popesc.u si E. Vasilescu. 0 per a t I} r i : E. Vasilescu In t e r pre t 1:

Ghit.a Popescu, N. Manolescu , Albertina Eremia, Sevastia Popescu Ion Cosma AI. Jeks Titi .Mihiiilescu, Petro Savu.

, , .., V' I "

Pre m i e r <1: 27 fdWtwl'ie.19:!7, cinomu .,'\[aI'IOHl'a OICU escu

(Cereul Militar).

47

{!f27. Iade~. P ro d'u c] i e : ,;Clipa'Fihn". S cen'a'rtu'I.' N.N. $erb1inescu. He g i a: Horia Igirosanu, 0 pe hi. t 'or:' Aur~1 Petrescu. In t e r pre t i: D. Sireteanu, N. BarbeIian, Marietta Davidescu s i elevii atelierulu! de mimodramii: Habib Ferat, Paul Sbrcnjea, George $ t e f Ii n esc u etc. Pre m iera: 28 martie 1927, cinema "Volta-Buze!jti".

1927. Ginere IUra vole, Pro d u cat 0 r: LD. Ungureanu, S. c e n a r i u I: V.D. Ionescu. Reg i a: George Theodorescu ijll L Vulpescu. 0 per a tor: Aurel Petrescu. In t e r pre ti:

V.D; Ionescu, Tina Carmen, Iulia Dernetrescu, Lia Olteanu, Olga Dobrescu, Giovannina Simone, George 'I'heodorescuvJean Vulpescu;Pr e m i era: 2~ aprilie1927', sala "Teatrulul

Popular" . ' : '

1927. Lia*. S c en ar i u 1: Mircea Filotti. R'e g ia: Jean' Mihail, 0 per a to r: .Iose! Bertok. I nt e r pr e t i:' Lilly' Flohr, George Vraca, Mia Theodorescu; A. Costescu - Duca Ion Arrnasescu, . Eugen Giurgea, Mario Mirea, V. Damian:

Radu Popea. Pre m i era: 25 septembrie 1927,cihema

"Capitol" f,li "Lipscani-Palace". . ,

'. 1927. Drumul iertarfi. (Le calvaire). Pro d u c tie: .,IrisFilm" (Paris). S c e n a r i u I !j ire g i a: GabrieI-'Fe;'nand Rosca, Reg i zo r sec u n d: I. Bruna. 'Ope r a to ri Bress (Paris) i?i T. Posmantir. I n t e r pre t i:Gabriel Rosca R. Bullinsky, Maria Ciucurescu,MariaCapri GineAV:tU', Paul Menant,' Marcel Enescu. Pre m i er a:' 2 decembri~ 1'927; cinema "Capitol".' ,I

1928. Lache in harem*. Reg i a: M. Blossoms si'lYL Kellerman. 0 p~ rat 0 r: Leo Schwedler. 1 nt e r p re fit V.D. lonescu {Lache), L. Stanescu (Lilly Dmamita) , Elena' PenescuLiciu (~avorita):. Simion S~m!7mania~ (Pasa}, Eugen Giurgea [Aventur icrul}, NICU Po luctis (un falor), Paul Bbrentea , Mary Cholet (Dansatoarea), boxerii Marlin Franki ~i Marcel Schonfeld etc. Comedic de scurt metraj, P rem i era: 10 februarie 1928, cinema "Cercul Militar".

1928. 'Niipasta .• Pro d u c t i a: .Romanla-Eilm". S c en a r i u I: dupa drama lui I. -L. Caragiale. Reg i a': Ghifa Popescu ~i E.Vasilescu 0 per a tor: E. Vasilescu ~i I. Cosma. In t e r pre! i: Ecaterina Nijulescu ·$ahIghhi.n

(,\lIca), Uhi(tl Popescu (ion), :\. :\lall"t.-"clI (Uragt'mil'). 1011 Cosma (Glworghe). Pre III it, r a: :W i,IlIlHUil~ 1~1:!~, cinema "Cercul Militar".

1928. Va.;abonzii lIe 18 t'i'u'allU!:. P r (I rl u ('. t. i e: "HomfmiaFilm". Seenariul ~i regia: E, Vns ilescu ~i 1011 Cosma. 0 P f) rat 0 r: Eflimie Vns ilescu. Tnt e r pre t, i :

Aleen nr\re.i"mescll, Petre Codru], Ion Cosma. Gh . Ionescu , Jean Angelescu r-Ic. Comedic dr ,.('1/1'/ metra] rralizo ui Cit ('011- cursul unor (I C tori dill tru po. lui Constantin 1'(1110$1', in 1~1:!1;. Pre III if' r a: 20 ianuari .. 19:!1', cinema "Cercnl Militar".

1928. lIaiorul JIura*. Seenal'iul: .Jean Georgescu. Reg i a:

Ion 'I'imus. Opf'rator:Leo Schwpdler. Ln t e-r p rr-ff :

Elvira Godeanu, Marieta Sadovcanu , Camclia l\lihai, Victor Antonescu , Jean Georgescu, 0:. Timicii, Nae Tomescu , Const. Stancescu, Mi~u Bejan, I. Ch irts etc. Pre III i era: 1!. mart lc 1928, cinema "Capitol".

1928. A~ e ,'lata*. See n a]' i 11 I: JC'an(jr.org\·~cu. R eg i a: Marin Iorda. 0 per a tor: Leo Sehwedler. In t e I'II ret i: Jean Georgescu, ::'.Iady Stratt. P r t) III i era: 19 august '1928, cinema "Efol'ie", in complel.area filmului Pes car i i II e s I' lieu Pat ~i Patachon.

'1928. Povarll. Pro due \ i e: "Pan-Film" - Viena.

Scenariul: N.N. ~erbr\ne5eu. Regia: Jean Mihail. Ope rat 0 r: Ludwig Schasehek. Dec 0 r II r i : A, Berger ~i Em. Stepanek. Mac he tis t: Arh , Const. Cananan. D ire c t i a dell rod u c t i e : Arabella Iarka. I n t e rII ret i: V. Valentineanu Oscar Beregi, Theo Schall, Elvira Godeanu , Mia Apostolescu, Niky Mirian, Klem"ntine Plessner, Arabella larka, Paulin" Schweighoffer, Paula Danneker , Anton "reidinger, Fritz Rheinberger, Itolf Gert , Hans -'Ial'C'hal,IIerbert Bratsch, Gertrude Lentner .';,i trupa de bald a teatru lui .,Femina" din Viena , PI' em i f' r a: 15 noiernbrie 192~, cinema "Capitol".

1928. Simlonia dragostel, Pro due tie: "Soremar-Film".

Scenariul ~i regia: Ion f;'ahighian. Operator:

Max Neckut. Dee 0 r uri: :,It:>fan \Ve.3s<:'ly. C (I n s iIi e r art i s tic: N. N. Serbfm('scu. Con s iii e r t e h n i c: s. Fuchs, I n t e ;. p r' eli: Vivian Gib"on,Grit Haid, Ion

4 - ~r'loroente din trecc tal f~il:;:n .. lui ~-cC:~i:oe::;:

,49

Livescu, A. Critico, Ion Petrescu, Iris Arlan, Klernentins Plessner, Barbara Salvoti, Iosef Roth, Barbara Louise Poten. Pre m i era: 12 decembrie 1928, cinema "Trianon".

. 1928: Ianeu Jianu. Pro d u c tie: "Clipa-Film. S c en ar I U I: N. N. i;lerbanescu ~i Isaia Racaciuni. 0 per a tor :

Leo S~hwed]er. Reg i Z 0 r: Horia Igirosanu , I n t e r pre t i:

D. Slrete~nu (Iancu Jianu), Olivia Munteanu, Iva Dugan, N. Barhelian, Gh. Conabie, P. f;ltefaneseu, N. Radulescu, Cezar Teodoru, Costache Antoniu, Cristian Niculescu, Stanca Alexandrescu, Paul Sbrenjea, N. Scarliitescu, Panait Stoianof, V. Ionescu, F. Giurescu, Scarliitescu, Andreescu etc. Pre ill i era: 2 februarie 1929, einematograful "Elorie".

1929. Venea 0 moara pe Siret. (Sturmflut der Liebe). P r 0- du.ctie: "Transfilm" - Rotterdam. Scenariul: A. Schlr.okauer, dupa romanul lui Mihail Sadoveanu. Reg i a:

Martm Berger. 0 per a tor: Laszlo Schaeffer. Decoruri:

Arh. Ruthen. In t e r pre t i: Marcella Albani Sybil Morel Marion Gerth, Peter Voss, Werner Fuetterer Nikolai Malikofr' Boris Mihailoff (in roluri seeundare citiva actori romani, printr~ care. Ion B~ezeanu). Exterioarele filmate in Romania (la Bucuresti, F'lorica, Valea Prahovei) , iar interioarele in studioul "Efa" Berlin. Pre m i era: Ii decembrie 1929 cinema Ca-

pitol". ' " "

1~29. GuguFi Ia strand, S c e n a r i u I ~ ire g i a: Cornel Dumltrescu ~l Marcel Blossoms. 0 per a tor i: Cornel DU~litreseu 1]i _T. Busuioc. In t e r pre t i: i)tefan Ionescu, Edmette. _Dumltrescu, Nelly Balaci, Eugen Giurgea, Andre Salgo, SICa lonescu, Jenny Cornea, Adriana Ivanovici. Comedie de scurt metra], Pre m i era: 25 decembrie 1929 cinema "Lipscani". '

. 1929. Haiducii*. Pro due tie: "Clipa-Film". S c e n ar I u l I} ire g i a: Horia Igirosanu, 0 per a tor: Iosif B~~tok. I n t e r. pre t i: I va Duga, Sultana Georgescu, Coca Flh~escu, ~?a Ciordan , Angela Buica, E. Karjanska, C. Antoniu ~UCl?n Braila, George f;ltefiinescu, Cristian Niculescu, I.G. ~e]d_iOara, Geo~ge Stanciu, P. Stoianov, Titi Andreescu, lancu f;ltefanescu-Arvllltr. Pre m i era: 30 decembrie 1929 cinema

"Femina". '

50

'ino. \"tata unul ol'a~. (Via!,a iucvpe 1II11Ile). S C " II a r i u j II ire g i a: Jean Mihail. 0 per a tor: T. Posmantir. I n t e r pre t: Geo Maican. SCII,.t metra] documental' cu clemente romansate, Pre m i era: 6 martie 1930, cinema "Capitol" .

1930. Cluleandra, (Verklungene Traume). Realizat in doua versiuni : gerrnana !ii remand. S c e n a r i u I: dupii romanul lui Liviu Rebreanu, Reg i a: Martin Berger. A sis ten t li:

Friedl Bukow. 0 per a tor i: Laszlo Schaeffer i7i Georg Brukbauer. Dee 0 r uri: O. Gulstorff', O. Koffer. J\I u z i c a:

Arthur Guttman. C 1 n t e c e: Wi lly Meisel, Arthur Guttman. Dan sur i I e: Loria Niky-Cucu. I n t e r pre t i: Jeana Popovici-Voinca, N. Brdtaleanu, Elvira Godeanu, Petre Sturdza, Alice Sturdza, D. Sireteanu, Thvnelle Anis, Maria Forescu etc. (pentru versiunea romaneasca}; Maly Delschalt, Hans Stuwe, Hans Hardt, Hilde Auer, Maria Forescu, Eugen Rex (pentru versiunea germana}. Extcrioorcle au [ost [ilmate la Bucuresti., Constanta, Balcic ; Strung«, iar interioarele 10. Berlin; este primul film sonor in care se oorbeste romdneste, Pre m i era: 30 octombrie 1930, cinema "Capitol".

1930. Pluada Paramount. Pro due tie: "ParamountFiIm"- J oinville (Franta}. E lin [ilm-reoisui, in care apar oedetele campaniei "Paramount": Maurice Chevalier, Jeanette Mac-Donald Clara Bow, Nancy Caroll, Clive Brook, Gary Cooper, Fay JVray, Jean Arthur, Evelyn Brent, Charles Roggers etc. Ii la care s-a adaugat un comentariti romdnesc si un scheci introductio , interpretat de Pola Illery fji Ion Ioncocescu, Textul dialogului romdnesc:

N. VUidoianu. Premlera: ,'N noiembrie 1930, cinema "Select" fji "Bulevard-Pala,ce" (dupli acelasi procedeti se realizeaza 13 versiuni in diferite limbi] .

1931. Ecaterina Teodoroiu • Pro d u c tie "Soremar-Film" Scenariu s i regie: Ion Bruna. Operatori: Leo Schwedler. I n t e r pre t i: Felicia Frunza (Ecaterina Teodoroiu), Mielu Constantinescu, Ducy D'Alvern, I. Sarkady, C. Hociung, Mtndru] etc. Bealizat cu concursul armatei fji CIt utilizarea unor documente cinematografice din timpul rasboiului, [ilmul a [ost sonorizat la Berlin, pe diseuri, Pre m i era: 7 ianuarie 1931, cinema "Femina".

:.il

1':.1:11. 'lieIHil.iune. I' r (I d II t ~ j P: ,,Paramounl-FUIll" -Joinville (Franta). Reg i a: J ack f'alyutori. D i a logo u I' iIe ve r s i u n i i r 0 III ,I n e ~ t i: Ion )Iarin Sadon'ann. Interpreti: George Vraca, CL Storin, Po la l llery, (Paula l l ioscu}, Sofica Ionescu, micul Paul Rapa llo , Mircpa Balaban, Jr-nn Georgescu. Pre III i era: :!;) apr ilic 1\)31, cinema ,.Cap itol". Versiunea romnna a 1l1lui film realizat If! Paris, in 1.'1 litnbi.

1931. moeoii (Cintecul str.i inulu i}. Pro due tie: .;(;lipaFilm" See n a r i u !;i i reg i 1': Horia Igiro~arll. 0 per ator: losef Bertok. I n tel' pre ti: C. Antoniu, I va Dugan, Eleonora Kirjanowska, Sultana Giurea, Delicia Menrlel , George ~tefiinescu, Titi Andrecscu , Lucian Sti'tnescu, Paul Sbrentea Crist ian Niculescu etc. Pre m i era: 3 mai 1931, cinema "Regal" .

1932. Chemsrea dragostel [Rapsod ia Rornanii}. S c en a r i \II

Ion Golea. Reg i a: Jean Mihail. Ope rat 0 r: Iosef Bertok. In t e r pro t i: Ion Manu, Emma Romano, Nelly Cutava , Stroe Atanasiu, AI. Lupescu, Ion Constantinescu, P. 8toianoff, Bimbo Miirculescu, Paul Conslantin,I!'ina Dumi lriu ::>tefania Popescu, Simona Biideseu, D. Ionescu , 1\1 u z i c a; Liviu Floru, cu concursul orchestrei simfoniee din Budapesta, al baritonului AI. Lupescu de la Opera rornanii ~i al cinnire[ului de muz icii populara Zavaidoc. Pre m i era: 12 ianuarie 1932 cinema "Capitol" ~i "Roxy".

1932. Visullni 'I'ilnsse'" (Tanase la Berlin). Pro due tie:

"Tobis-Film" - Berlin. Cinema-Scheel de N. Kiritescu. S c e n a r i u I: H. F. Kolner. Reg i a: Bernd Aldol'. o p eI' at 0 r: George Stilianidis !}i Y. Gociu , Con due () rea III u z i c a I ::'\: Samson. In t e r p I' C Ii: Constant.in Tiinase , Ludwig Trautner (Ricardo), Lydia Alexandra (Suzi), Bernd Aldol' [regizorul}, Bruno Pol itzsch [directorul casei de filme) , William Diedueh (directorul cabaretului}, Heinrich Blithe

; (chelnerul), Ionel Vestea (GhiFl) i?i Felix Bressart (un star). . Ore h est r a: "Melody-Girls". B a 1 et.u }:Geo Gerhard, Pre m i era: 11 apr il ie 1932, cinema "Regal".

'52

1932. Roumanie,.terre d'amour*. 8cenariul: G. Peytavy de Fougeres. Reg i a: Camille de Morlhon. As is t e nt: Dezise. Ope I' a tor: Forster. In t e r pre t i: Renee Veller, Suzy Pierson, Pierre Xay , Raymond Destac, Emilia ::\aftaliu-Ioneseu, . Mih ai l Daia. Exterioarele filmate pe Valea Prahovei , iar interioarcle rea lizu te in studiourile "Gaumont"-Paris. P 1" C ill i era 10 mai 1982, cinema "Vox" sub titlul ,:ral'a dragostci".

1933. 'I'renul fllDtoIllrl'~. Pro d II C tie: "Hunia-Film" Budapest». S c e n a I' i u I: Ludovic Bekeffy. D i a log u I versiunll r o m a n c: Vietor EHimill. n t r c c t o r a I' tis t i c: Ludovic Lazar. M u z i c a: Szenker ~i Eisemann. Operator: f;ilefanEiben.Regia: Jean Mihail. Director de pro d u c tie: Ernest Gall, dr. Soepkez , Mathyas. In t e r pre t i : Tony Bulandra, G. Storin, Stroe Atanasiu, Dida Solomon-Callimachi, Renee Annie, Marcel Enescu, Th , prlUnescu. Pre m i era: 15 soptembrie 19:33, cinema

"Capitol" .

Vcrsiunea ronuineascii a [itmului maghiar cu. acelaei titlu ,

d u]I (1 picsa lui Arnold Ridh'y·

193'1. Insula ~ef})ilor. Pro due tie: "Clipa-Film". S c en a r i u I: N. N. f;\erbrllleSc.u. Reg i a: Horia Igi!'o~anu. Ope rat 0 r: Iosef Bertok Son 0 r i z are a: Ing , 1. Gartenberg-Argani. In t e r pre t i: Iva Dugan, Cristian :\iculescu, George :;;tefanescu, Paul Sbl'en\ea. P'r em i era: :!9 inn ie 193'., cinema "T r i uno n".

19:3~. Prima dragoste. (Maria). Pro d u c tie: Societe des films "Osso"-Paris. D i a log uri l e rom an e s t i: N.D. Cocca. R e g i a: .Tean Mihall. Ope rat 0 1': Iosef Becsi , f;\tefan Eiben. D ire c tor art i s tie: Paul Fejes. In t e r p r e t i : AnabeIla, Dinu Badescu , TomeI Sp:l.tUl'U, Stroe Atanasiu, Y. Romano, Lilly Socec. M u z i c a: Liviu F I <1 r II. P r n 1)1 i *, r a: 21 iulie 193'., cinema "Vox".

VI'/,SIIIIII'{t /,01/1';111'11.'(',; fl (i luiulu i magh IIII' "lUII,.;e".

1934. state Ia Buctire~ti (Alcazar). See n a r i u I: N. N. ~?rbiinescu ". R e g i a: Ion ~ahighian. In t e r pre ti: Ion Sirbu: Tantz i Economu, G. Baldovin, N. Siivulescu, D. Grigoriu, M. G.mgul~scu, N. Stroe, Elena Penescu - Liciu. Pre m i era 7 noiembrie 1934, cinema "Capitol".

1935. Bing - Bang*. Humorescii muz icala. Pro d u c tie' Ing. Argani. See n a r i u I: Argani, Stroe, VasiJache. 0 P e~ rat 0 r.: I. Bertok. 1\1 u z i c a: N. Stroe ~i V. Vasilache. 1~ ran Jam e n t emu z i c a Ie: Mihai Constantinescu ~H.Max !I~lm. In t e r pre t i: N. Stroe, V. Vasilache, Nora ~Iacentm~, N: Giirdescu, Grigore Vasiliu-Birlic, Titi Botez, C. C~lmuscllI, SIlly Vasiliu, Nutzi Pantazi, Lucica Plrvulescu, Richard ~ang, AI. Brunetti, AI. Giovani etc. Pre III i era: 7 februarie 1935, cinema "Arpa" (Cereul MiIitar).

1937. Doamna de la etajul II. Pro d u cpa: "Diva-Film" (Tu~or .Don): S c e n a r i u I: Helene Duboque. Reg i a:

Dez.ideriu Major (Budapesta). M u z i c a: Max Halrn , I n g iner de sunet: F.A. Stepler. Interpreti: Mihal Popescu, Gr. Vasiliu-Birlic, Mi~u Fotino I. Anast;siad Mary Don, .Vtive Cigallia, Aura Fotino, Jana Costa. Pre m i' era: 13 noiembrie 1937, cinema "Aro".

.1939. Poveste tristA. See n a r i u, reg i e Ii i f 0 tog r afIe: Cor~el Dumitroscu. I n t e r pre t i: Angela l\Iilliun, Panait ~tolan, Elena Cornea, Lucian Boeru, mica Lucienne. Pre m i e r a: '10 noiembrie 1939, cinema "Select".

1939. 0 ~oapte de pominll**. Pro due tie: "Ciro-Film".

See n a r i u I: Tu.dor Musatescu, Reg i a: I. ~ahighian. Ope rat 0 r: LOUIS Behrend. M u z i c a: Paul Constantinescu !ji Ion Vasilescu. C i n t ii: Grjgora~ Dinicu. I n t e rp ~ C t i: G. 'I'imica, Dina Cocca, Costache Antoniu, M. Wauv~IDa, C. Carussy, Niculescu-Buziiu, C. Dutulescu, AI. Marius, N. Velculescu, Florea Simionescu, I. Corascu, I. Fotache, Roland d.c Iassy, Angela Millian, Dem. lonescu, I. Mereanu, Paula Culitza, C. l\Iih:1iksClI el.e, r!' ern j e r n : ~9 11oil'rqnrif1 ln9. cinema "ArQ" ,

19.39. Se aprind fscUlle. Prod u c tie: "Dacia-Film".

S c e n a r i u 1: N. Porsena ijilsaia Riicaciuni, dupa 0 nuvehi de N. Porsena. Reg i a: Ion ~ahighian. 0 per a tor i:

N. Ringher [Elvetia}. l\I u z i c a: C. Robescu. Sun e t u I:

Franz von Orban (Budapesta). Decoruri: Moro Nicolau. I n t e rpre t i: George Vraca, Nutzi Dona, Olga Porumbaru, Aura Fotino, Ecaterina Nitulescu - $ahighian, Miti Ignatescu, Jana Costa, Elena Arion, Lenita Boldur, Emil Botta, C. Antoniu, Mihail Tancovici-Cosmin, Virgil Vasilescu, G. Conabie, I.Amigdalis, Virgil Cordea, Calin Bodnarescu, Jean Tomescu etc. Pre m i era: 5 decembrie 1939, cinema "Capitol".

1939-1940. C.F.R. - 0 simfonie B muncH·*. S c e nar i u I: lone! Teodoreanu. Reg i a: Jean Mihail , 0 per a tor: losef Bertok, Louis Behrend, Cornel Dumitrescu. Dec 0 r uri:

Arh. $tefan Norris.

1943.0 noapte turtunoasa>. Pro d u c t i a: O.N.C. - S c en a r i u I: Jean Georgescu, dupii comedia lui I.L. Caragiale. Reg i a: Jean Georgescu. A sis ten tid ere g i e: lonel Iliescu, Virgil Stoenescu, I. Marinescu, P. Baleanu. 0 per a tor: Gerard Perrin (Paris). Sun e t: Ing. A. Bielusici, V. Cantuniari, G. Miiriii. M 0 n t a j: Ivonne Herault (Paris) ~i Lucia Anton. Mac h i a j: sot.ii Stuhr (Berlin). Cor e g r af i a: Emil Bobescu. M u z i c a: Paul Constantinescu. D ecoruri: Arh.$tefanNorris. Schite de decoruri s i cos tum e: Aurel Jiquidi. D ire c t i a de pro d u ctie: Ion Cantacuzino. In t e r pre t i: AI. Giugaru, (Jupin Dumitrache), Maria Maximilian (Veta), Florica Demion (Zita), Radu Beligan (Ricii), lorMtnescu-Bruno (Ipingescu), G. Demetru (Chiriac), Ion Baroi (Spiridon), G. Ciprian (Tircrtdrm), l\IihiFl Gheorghiu (I.D. Ioncscu), Leontina Ioanid (Tu~a), Doina Missir (Fanelly), Iuliana Sym, Cornelia Teodosiu, Elena Bulandra, Vasiliu-Falti, Lica H.aduleseu, Ion SUinescu, N. 'reodoru, O. Rocos, lancu Constantinescu, Jean Moscopol etc. Pre m i era: 22 marl ie 19't3, la einptna "Aro".

55

1946. Visul unet noptf de Jarni·. Pro due tie: "Cineromit". See n a r i u I: Tudor MUl}atescu ~i Jean Georgescu, dupa cornedla cu acelasi nume de Tudor \Iu5ateseu. Reg i a:

Jean Georgescu. 0 per at 0 r: Louis Behrend (Berger). 1) ecor II I' i l u : Arh. i;\tPlan Norris. 1II u z i c a: N. ChircuIescu. J II gin e r des u net: C . .Mitrai. D ire c tor de pro due tie: Ion Cantaeuzino. I n tel' pre t i: G. Demetru, Ana Colda, Maria Filotti, lIIi~u Fotino, Hadu Beligan, Do ina Florentina , Sanda Simona, N . Motoc, G. Dendrino, Dem. Psatta, Vasil iu-Faltf , Silvan ete. Pre III i era: 2 martie 1916, cinema "Excelsior".

1916. Allo~ Bucure~ti . Pro due tie: "Balean-Film" _ Bucuresti ~i "Dansk-Film Co". - Copenhaga. See n a r i u ~ i pro due tie: }lireea Botez. Reg i a: Alex. Botez. Ope I' a tor: Axel Lerche. ~I u z i c a: Hans Ewans, Swend Asmussen, Leo Mathiesen ~i Mircca Botez. In tel' pre t i:

Rosita Serrano, Ingelise Rune, Liliana Rune, Gerda Neumann, Ulrich Neumann, Kay Ewans ~i orchestra, Swend Asmussen Quintett, Peter Rosmussen Sextett, Leo Mathiesen, Tessy ~j Harley, Mircea Botez. Film danez ; prezentind numere de musichall din Copenhaga, cdruia i s-a addugat 0 introducere ~i un comentaria oorbit ill romdncste, Pre III j era: 3 iunie 1%6, cinema "Omnia".

19'.6. Furtul de la Arizona. PI' 0 d u c tie: "Balcan-Film Company", S c e n a I' i u 1: Mircea Botez, Jean Georgescu. He g i a: Mircea Botez. 0 per a tor: Louis Behrend. Con due ere a m u z i c a I i1: Chopy. N u III ere d e e a b a I' e t: Yvonne Lammar, J\Ial'ika Nemeth, Diana Clayton, Kato Fenyos, Lily Szenassy, Rea liz are ate 11 11 i e a : ing. M. Botez , Felix Matiassy. In tel' pre t i: AI. Giovani, Liliana Blaga, Gr'aziella Radulesou, Cost.in Dodu, Zephy Alseo , Letitia Laurentia etc.

Farsd potitieto-nuczicula, realizata ill studiourile budapestnne

"Jlafirt" !,i .Jl unio"; P r f' III i p r a 10 august 1946,

cinema "Scala",

56

1946. Douillumi ~j 0 dragoste*, Pro d u c t i a: ~. Heg~.dus. . I' Xot.i Bihari Bekeffv. Reg I a: Victor

See n a r I U . ~'u ,I, , • . I'

. d i t La d i a l o g u UI

Gertler. A d apt are a 1j I Ire c ii, ,

I' 0 man esc: Puiu Maximilian. ~f u z. i c a:. Szabo lcs Fenye~ in colaborare cu P. Schonberger ~i r. T'ihanyi , 0 per a tor.

. F M' . Sun e t u I: I ng .

Stefan Eiben. ~1 0 n t a J: '. 1 ariassy . , , . .

. . P . F' If I) Cor e cr r a fie,

\Vinkler. Dee 0 r II r 1 l e : an ~l u"'. e

I Gonda E. Haraszti. C o stu m e : Pann i Pollak. In t ~~~', t '. \g.fi Polil- Dina Mihalcea, Lulu Savu, Tilda Radovici , ]l Ie. I. • -' ., , '. P' Mironescu Ion Lucian, Puiu Maxim ilian , AI. Giovani , Ul~l; I .,:

Fred Donald. Pre m i era: 1 septemhrie 19* 6, cinema "AlO .

. d· -t·t·lor'" Pro d u c tie: "Doina-

1%6. Padurea In rllgo~II. . . . . •

Fil " ~ c en a I' i u I: Cornel Dumitrescu ~1 Dumitru Ra~u-

~' 1 111 • ~ '1 ·'1 R e N 1 a:

D· I "11 r i I e: Ion Const. l\h Uti escu. '" <.

loscu. I a 0", . _ . R"d

. \. -. t t d ere g i e : Durnitru a u-

Cornel Dum i trescu. ~ S 1::; ,C II .• _

lescu. 0 per a tor: Cornel Dum itrescu. A Jut o. r ~ p e : a

. ~I . c a: Ion Durnitresou. S u-

tor' Mircea Bob Erern ia. 1 u Z I • .

' . ~ - ..\ . tnt sun e t· Constantin net u I: George Mural. .; SIS e . . .

~I . 11 i a J" F'lorica Dumitrescu. A SIS ten t 1

Popescu. lY a c ,. , .

t 1 . e i: Constantin Georgcscu, 1\1. Micu, Elena Con~lan-

e 1 n 1 ,.,' . 0 r i: Cezar Miron ,

t.inescu Simion Dumitrescu. Sup e r VIZ '. it

' I ' 0 d u c tie' Dumi ru

Paul Cretoiu , D ire c tor t e p r . ~. .' '.

J t e r P I' e t i : Elt')'cIlla Raduleseu, Eh"za

C. Riidulescu. JI ' ,. .." ., '" :

\1',\[1'(:1," Creto iu , Marcel Encscu , bh. Opl'_l:;;an, Nae

Petr[tClleSCll, -_ .. , ,

~ ,." '.'\'sll'<~ Siicmari, Felicia Dimitrescu, Ion Stoenescu, bCC,llt.anu, ~ . ..,. tc P mit' r a: 25 decem-

Paul Nestorescu , "1I"1l ~tlJl'nl'SCU (' Co r e -

brie 19i6, cinema .. Palace-Bulevard". " '" " ~

Dintre numcroasvl .. pruiecte de Ii lmc ununtate intrc c:~!t. d~,ua

" 'I'dI' la care posedam he 0

rru:boaie menpon(ul1 nuiuru ]Ie ace ea ., ~ , .,., ,

. - . I I Ii I at fie m,'u'lml I fotoffraClcc interesante.

parte din matcrra \J I !lie,:. e

Celclalte au r.imas simple intenj i i.

1927-1928. Piatra lui Osman ...... S c e n a r i u: Nic. Tahtale, dupa 0 nuvela de N. Gane. Pro d u cat 0 r l? i 0 p erat 0 r: ing. Teofil Ivanovici. In t e r pre t i: 'I'eodor Ciocalteu (Ali), Ella Manu (Irina), L. Hechtu (Osman), Stroe Atanasiu (Toader). Regia facuta de interpreji.

19:!9. Gogulica C.F.R.** Comedie neterminatii, In t erp r e L: $tefan Ionescu.

1930. Leiba Zibal**. Productie: "Sol'emar"-Film.

Reg i a: AI. :;;tefanescu l?i I. Bruna. 0 per at 0 r: Leo Schwefler. I n t e r pre t i: I. Bruna, I. Sarkadi, Tantzi Economu, .Mielu Constantinescu, Costel Atanasiu, Anicuta Clrje, AI. Marlus, I. Theo, 1. Petrescu, Adriana ~erban etc.

Desi intr-un stadia aoansat, [ilmul n-a fost terminat,

1930 (?) Cererea in casatorie [localizare dupa Cehov). S c en a r i u I: C. Orendi. Reg i a: Jean Mihail. 0 per a tor:

Leo Schwedler. I n t e r pre t i: Ion Sirbu, AI. Giugaru, Pope Georgescu.

19~1. Focuri sub zapadi't**. S c e n a r i u I: Victor Ion Popa. Reg i a: Marin Iorda. In t e r pre t i: Irina Wichijeanu , Aurel Rogalski, Const. Barbulescu,

llIBLIOGRAFIE A

'1 1911 1'11') care au cOllscmnat

Principalclc artlcole din presa am or· -.....

incepufurile productlci de filme romancst i-

C· toara(tli la 1"'all'ul j\(l.f.j.ollQ I - "]'I,ll,,,ra",

P. I, (1 C U s tea II 11: mema

2. XI. 191!.

I' l'alupa" r.xn.rau .

V. Sci n tee: Ci.neillalogra[ni /'1 t"U.IU -,,' ,

t '? Rarnpa" 30 XII.19 u.

CiHcmato!Jralulesl.e 0 or (t. -!l" ,. ~

15.IV.1911.

~I ate i R u S S 11: ••• Un: (abricant de filme )'olll(lne$ti - .. uampa",

••• Filmttl "Razboiulvi. pentru independenlu"

(idem Ja 6.X. 1912).

n.. F. Filme )'omu.ne,ti - "nampa", H.V.1912.

( G Tv u .. a II)' Ril-boiU I, film de ciwi/la -

l'etronius r. it ~ • -

vutorur', 7. IX. 191 Z.

" t b' Gazct.a illl~lratJ.", 15. IX. l~ll 2 .

••• E{emeride: 51mbrllii 8 srpcm n" - " . '

••• Romdnia _ Films" - "Viitorul", 19. IX. 191:! . ••• U,t film romdllesc - ,,!tampa", 19. III. 1913 .

••• Filme Tom(i1te$ti - "Rampa", 26.111.1913.

. I [" v _ "Ra.lnpa",

n r e z e a 11 u: lIli~fUrca noastl'il. cinema agl'" le'lL Gr.

13.IV.1913.

nampa"

A 1 t Ie Rampei convorbil'e cu Leon iII. Popescu - "

Argus: nCH!C" ,

19.IV.1913.

~.V.191'.?

De yorba ell Ill. Leon :M. Popescll - "nampa",

.,.* Filfilell! 1·omdHe~ti. 12.VI.l913 .

••• Proiectia primului fi.111l romdllesc - "Hampa", 14.VI. 1913 .

. . O."lIplra l~iit()arpl(jr (i7ml) romllnp$ti - •• , CI)n1'orbirr eu d. C. RndOi"C,

"n~mpa", 16. VI. 19Q,

59

*,",'¥ 0 nova co~w')rbire in chcstia fUtl~dor romaiTqU - .,Ra.!npa" J ~LYI. 1913.

FilII/elf'. l'oi} .. arlr!;=Ii (de tutUl1 CiJ. d , 1f).'1 .1IC'ill)l''.~('II) ,.Hillnp:r'! ~ I .Vf . 1 ~i! c.

B

Art irole aparutc lntre .rn i i 1(124- f!_)6:1. eOIl~a(_'rate istoricului 111'ouuclili de filmc romauc-t i ,

~ a rill a

Cas s v a 11: '·r('iiI {illltf fOiliU:I.{':;'U - "Cinema:', J '1~I~l,

Henry

J. Y 1l I p c s ell: J: .. :(ulllrio (UOWlH'i ronuuie>: _ .. ,Clipa CiJl(,lnato~rari<:,;v', t/l~j~J.

II c n r -y G r e y: Cc! (;(' ilU rna; .;.:int: LeoH }\lpf~<:'U. - ",ei Bema" -'I -\ it 9~6.

).[, H los S (I m s : JJof.iOI1. ))idUI'(::' iit ROgm~Ul-;a - ~,-'-a!-I'JH(!' pl'f)dl'cfiOIl, _ ~\CillClnajf, 7~/lfl28.

Q u j c k: J.~loricul {limel!)/' hs. noi: Pt unel»: fUHIC' 1'f)1iHi,nl'.~!i ~' l,Cuyiut.ul", ~7/XI.1~i:J:}.

Qui c k: Cum goa rcalizo! Rdzuo;ul IndqJe>l(lw!ei - "CuYilllul", 4.XII.

H~;J3.

Qui c k : Pion;aii Pl"OtilU:(i('i '"OIi,dIlC~li - •• Cuvln l ul'. II.XII.I:):J;;. Qui c k : lrilrepriit,}eri .. ~-i ]Jrodl!{~nulli - ~.Cuyintul';~ :?,O.XII.19:~::J.

Qui c k :

Q II i c k :

ACl.l.in 20 (Ic (tid - ~,Cu\'intul'\ ~J.xrI..trl: .. ::;. 111 limp".l i',;o/)o111I11; - .. CuYintul··, I.I .H'~~\.

J C ~l n .\[ i 11 ail: F'ilmHl ro,Wi,U\3t iij fUiili'I(I IIOW) - .!l'llcla"'. G.VIII. 1 ~I~-L

So r i 11 Car n ;J lJ 1', 1: (·iil,.~m(ll(lgt'ljrul ;il HHCllI'r:"{:lii, de ol:« <lard _ ~.Yrtmea·' J ;)'. /I H:_:;:;.

Mihu

).{ a r jus T e t) d 0 r e So c u: Film'J!wu/'if' - ,!FilInl;, 10 ~i 11 ~ 1:::./1.?~9_. D. J. S 11 f' hi ;111 II: P,'i,iila }il1.;:; .. - ,.Film'" :!/I~"J:"'}7.

D, I. ~ II e II ian 11: +li1iililil'i - .... Fi lu, ..... ',il8~)7,

60

~\l a r 1 U s 'I (' f) {\ II r (' ,.; 1_' 11:

/0 .. 1'([ _-_ t,FilnJ''' ,'II 1 ~_t;J i.

J can 'II i II a i I: Cud,,., .~i IHlllilli dill tteCHI - ,,1'iln'''. \I,ll' ~i 11/1£157

s.

a".'' ,1,' /,' l'e,di:-'lfNl ]>i'imulll'i film to;fu'ltil',>':c - .,·Film"', .\ 1 1J 1I: ·15 dc

l1W",i.

1 rOlit(j,i('SI.~ (k oI[,_( cl~"t1 - "IntoI'lnatia BueuJ'(,·:-" Jean )Iihail: FiI,.",

tiului", 1 '~.IX.l!I')('.

A.

'I CIIH'lIlfftUlllll{I'l fI!f,tli.,'ole U 11 11,10 Y. :11:1 U o 1 i u : 1",·:')1,1/11,.,..... de Pr ... r. C. Lcv.ut it i) /r)}IH1It',;,!1 (fihnul .• ])in C.!!'IIZ:l\ i i le lUI1111 •

.. Yia\a -:\ledkaFt .. , tlil~)~l~).

dp "Itll doh; (in m nnuscrts) --_ 1(1[.". .T " a n :II i h ail: Film"/ ro""jilt'~c

)1. ~1 a r i n e s (' u San d u : ,-\.~(7 f1 ; IIt.'plll {i 1mill rOii1v:ntsc - !.Flac:t-

G:' t ~)t.i fJ •

.Tean

y.Savin:

J)1,.':::jifl,T!cp[,_ .. n ,~i {'i'r'nlond 1-ui Ioc« .. '}"iutll/'i!t' filml.llui, TOH1(lllf!."c - .. Cinr ..

:\1 " rill ;;

'1'1~ntlnr('seu:

J .'f,'lw.; I -- .. ,Ci-

fil-rm1lu-; 1·v{(Hl-I1f' .. 3C - • em1 ;)

n.

Yitaniilis:

P'iOliiFri'i

Friton. to(i"ile 1111 hnblilrine.;;c

Jean Grnrgrscn: :J

raril;', nr. ;:;: .. 1 (!1f:l2) - 1;:' august 19f,;~

..Gaze!:; Lil,'

An :t

]! n m n n:

E v a

',.','".,-"'C.,,,,·P. - Ion Co,;;;m'1 - "Cinema;;. 5/ 1 C:H~/t.

S j r II 11: f_"/or;I' dill.

F. v a ,,1 r lJ II: 6 ;1~G',.

E v n "i r h u: 7/HII"),'t.

Eya s t r n u: s / 1 ~i0~,

61

.1-; a is II''' U: l slorie dill mcmoric .-. Rudv. Beliyrm - "ClneIlHi",

11/1964.

,\[ a r ius Teo d 0 r p S C u: Perioadein rlen,oltm'eaistorica a filmuhti romUne.ow -_ ,.Studii ~i Cercet~ri de Ist.or l a artcl" (serta: T'eatru, muztca clnematograr), 1/1964.

B. T. R j pea n u : Primele proectii cinematoorofice in Romr1niaIdem, ~/l96~,

G It. Tom 0 Z e i: Scriiiorii $1 ecronul, Cu Yiclor Eftimiu despre cinema "Ci II em a" , 1/1965.

E. V 0 i C II I esc U: Tudor Yiml1l, t,eore/irian a I ariel cinemaioaraflcc - "Cinema", 3/1965.

R ji x v n n

Popovici:

Caronia!c ~!Cinenla"',

"Noapiea 5/1905.

turtunoaec: ~ i ecranizarea lui

c

Lista revistelor de specralitate aparute in Romania in tre ani! 1915-191,8 (I) *i cea a ziarelor ~i revlstelor bucurestene care au consaerat cinematograrutut rubrici sau pagin i spectate (II) ~i In care se pot g',si Inrorrnattt d espre produclia nation ali', de filme ~i despre mtscarea noastra clnemutogranca.

I. - Recista cinematografica - B1rlad, 1012.

Viala Cinematouraflca. - Bucurestl, 1911,. Ccnematoarat«! - Bucurcstl, 1915.

Film - Turnu Severin, 1915-1916; 1919-1922. Curierul cinematoqrofic - Bucurest.I, 1916. Cinema - 'I'Imlsonra, 1921.

Cineilloto{Jl'a(ia - Bucurest.i, 1922.

Film - Arad, 1922.

Szinhaz eS Moz! - 'I'Im isoara, Hi~~ ~ HI2ft.

Ecoul - Bral la , 1923.

Clnema-Noii - 'I'Im isnara , 1923.

Fitmul - Bucurest i, 19n -1924.

Cinema ~i Film - Alba Iulia, 1923-1925. Film-Riport - Oradea, 1923 -1~3t.

62

j r sub t itlul Sl'ectacolul) - 10'23.

Sarplcinema - la~i, 102!, (din 19\..~

Cinema - Bucure,;ti, 19~4-19118.

Clipa cinemaiO!Ji'a(icfl - Bucure~ti, 19~" -1 928. Viara cinemaio(rl'Ofica - Tirgu 1I1U1'e~, 1927. Viola cinemaJograficd - Bucure~ti, 1927.

f· - nucurestt 19~7.

Vi/ti.na cinemalogro lea - " ,

c((pil(A

_ Bucure~l-i, 19'27.

CUTiend dnematogmfe/or Lipsc(lni fi Cine-Film - Bucurc*ti, 19~7-1928.

Fi/nwl niP!! - Bucure~ti, lDn-I030.

f I· ~[odern - Constan\a, 1928, Curi end ci1l1?t)W loom u '" -

F,r01f1 - Br,,;la, InS.

Ia~i, 19n-l('"9. jj orohoi , 1929.

Timi:;oal'a, 1 031-1 !)~;;.

E(')'a7wl ECJ'({.nul Film-Revue

Ci'ilC))H1. 1l1'ilt1'n toti - Bucllre~t i,

Ecranul - Bueurc~ti, 1 ~)32.

I BUCUI'C-t'l 111;)2-1934'.

IIollywoo( - . ~, '

FUm. - Tinli~oara, 1\J:33-HI39.

EC01tl dne-maIO(J1'ofic - nucurestt. 19~L Film-Variftc - Timi*oal'a, 1935-193G. 8wces - BUCUl'c~ti, 1935-1937.

Film - Bucure5ti, 1939.

F,Cl'an - Bucure~ti, -194"-

l~~'ihn }'[ag(l.zin - BUCUl\·~ti, 194/l-19·)!j. Bucure~ti, 191.5 -19',6.

Film

II.

cronic;, cinematografica _ Rampa (Dil'. N.D. Cocca), are

[ •. IV.1913.

'1 . " d la '" VI -I ~ n3

Rmllpa (seria noua) are ruhrica Zl meu C , ••• .".

f f" 1 'I 'F' 1 qng

Cl-ipa leali'aM, plasljell ... cinema Ogl'([ .eu, u co r-' _ - •

:3pecluloTUI, 1 9~7.

de la

63

Ctnneili« ilu"fnl/ri. I !)~7 - 19:!H.

r/'f~mfO. ell pa~iJlil cill('matngrafif'~'( rlr-la 2tl.X.18:!7. Rjlnl-ilo""'" itnst mt«, eu ruhric;1 sJ)4?eja1:t de In nr. ::'1 /jn~8 •

.. ·1._d('ellI'1I11U('ral' ,~i Oi'(i ... UC, art' crnnitr, Chlf'l11at(lgrafietl (I'r.L Schiann) de Ja 28.IV.lfj~~.

I/llslratiullea Tomtil/(i, cu rubric;' -Cinernu" deJa nr. 1/l (129.

Uuirersn! - Idem, de Ia 10.YI.lnJ.

Clirillllli

Idem. de In f,.XII.I\j~ll. Id,>m, de In '~".XII. HI;:I,'

CII/'frt/Ill

fllJnld." 10 tit-roro. I f1:3 ~ -! tl:1", Are crontca cinematografiea perm a. 11('n 1 ,I.

CUft.idlil lib(·I', t OJ:: - 1 !l:':G.

m«, 1£1;]5.

CortiiW, 'J9~O -191t 7.

I L i < T J: .\ TIl

I "I

!l

In filmul R6:bail.Z Ilttl8'p,"~ieitlei apsreau nurneros t acton de :prestigiu at Teal~'1.I111i Naj:limal 1,1 rrunte cu C. Noltal'a(Osman-Pll -, w.)' care !$i imNlrbiiteazii act trupele (J). Aceasta era tudlcatia scenautulu i , dar In atara.de olit-erul ease urmarestc mtna lui NI;l,tlllra, 'loti s()ldapi d in figl1ra~te privesc cu nreutre ... , spre O;Q tecu v .

Ftgrra 10i PeTIe!; Curcanut, eroul poeziei lui Alecsa'ndri, ervea drept legil1,u!ii 1)1 tre eulsoadel dill trmput razbotuluj. III scena j)iec(II'U lui Pen ~ la rfqlJ@i:. (2), 'recuuon .. tem ]10 Penes CAmel Atnanasescu) mlnind caU st, la dl'ea~tJt:J. lui, R d ica (Jenl.ille\a.x:l-DorQ); in p icicare In spatele lor, satutrnd ell mlna, ~fal'la Gturzea ~i la dreapta el, Mar ia li'i1,Ttti: linga 0111', - en coz ile pe umerl

- Elvira Popescu. I

- Penes a rest rltnlt §t este lngrijlt In tr-un spital de oampsnle (3). La capit-

Hiul lui, dup1l. c111n sa vede, a alcrga.t "juna Rod tea". Lilli a patul ranrtulut:

Sonia Cluceru ;;.i Olilllpi(l Blr an \infirmierele) ~i AJ. illillalescu (doctorul). In prim plan: Constanta Demetriade ,i Eugenia Ciucurescu (1:J. dreapta ei).

- Ftnalul fi1mului (4). In drum spre casa, Pene Ourcanul se tntrlueste cu

un regiment 1'US:

"Atunce cclonelul , dhld rntnn eli sergentul, se-ntoaece, da un crdui..; Pe loc tot rcgimantul Se-n~1ru. ],)Q"rta arma, saluM cu GIlO1'

R01llltnuI care p leaca tr!iglI\d at ljri p icior."

4

Dupa zece ani de In.trerupere a productiet etnemutozrance se realtzeaza ntmn; T'igii,)wU$a d,e la ia'tac (1923),0 scena (5) eu actoru I Petre Stur.dza-ln dreaptu trnaguiu, culcat.

, - In 1925 regtzorul Ion Sahljrhian debuteaza tn, .regia de fIlm cu NiiMdcii/.e Cle_opq-,,.ei, o tncercare de a-I transpune pe ecran pe Lab lche, - luain.te de Rene Clair. Este sin'gl\pul fiJl)1 tn cue a jUCILt M i"Q'Jae Soreanu (Pl'i.HHli d ~n sttnga), aU(tul'i de onanotte Brod iei' ~i Jean, GilOJ:ges.eu(O).,

6

l'rilfH1 (I nitre ec~aniz(ll'ile op,e'ei III I Ca,'aglale dateaza din 191.1" ctnd regi7,~rul J~an. lIfillail debuteazll cu un ttlrn duPlL nuvela Pilcat, In prnna ilU39:ine se poate obscrva (7) o riumoasi intel_!t-ie de. COTI<Iructie dramatica a cadrulu i , il~ care preotul NiP (George _Aurelian) trage clopotele penlTU a vest} satului ca ,,]la-ratul" oopltlor stu a. rost pedepsit., jar 'in 1/IiJ..' de-a noua (S) ~ preocup1lp"e.,!- pentru 0 caracterizure realdsta a t ipurilo1' .

8

9

DUjla p iesa lui noneru Roman, l' gizQl'ul ~ Jean JI'lihail turneaza in 19~" filmul Mo» nas·,e, DO\1a mastt exprestve :

Manusse (9) inieI:J,J.retat de Ronaa.ld Bulfiu~scl!i &i A:el'i"$0)" ([(I) ill i ntel'T>i'6ti1rea J u i Josti Kamen, UIHII di 11 oet rnat bunt acL01'1 al trupet ,:l'caera! d rn V ilna", care di'ldea l!peotu,eole 11'1 aeea '\'!le'!,na la Bucure -, Li.

1.1

10 Illmul lui Eftimie Vaaileseu LogendlL celor dOlW, CJ'llci (!9'25), ap~e pentru prhna oara pe ecran acterut Alexandra GiugaDu (In grupul dtn mij loc, orerrnd ptlne st saxe) (11).

Pacald si Hndalil la Btwnre§ti' (1926). Un film dill care nil n i s-a, piis'brat declt aceasta ima<gttie {12). a uuut P,"caUl a(lo~'mrt tutr-o claie de fin; se stmte totusi UU1(j1'1l1 rnuca lit pe care probalnl c;l, art tstu I Ion Manu tconrertt personai ului.

Iad8$ (1927) a rost turnat u concursu l elevflor unera din .aumeroasete .Academ ii de mimocrama- care ~'asaris~J'(l in Bucurestl pe acea vreme .. Ibra:giuea de rna! sus (1.3)!l arata pe operatorul N. BarIJelian - interpretind rolul unut Pj'l)vlncial ridicul (p)".imu! din dreapta).

Lache. '4 ha,·t1n (,I 928).. EsLp tie ajuns ca tl-A[lT11)' Lacue (14) (V.D. Ionescu) sll vadil evotuttrle acestor fete (15) - care Incearea s~ im i te cetebreie "batl1.in'" girls" ale lui Mack Senett - pentru CR sa se viseze In harem ... Sau despre i1uzia cit 0 mustactoara ~i un mslonstnt de ajun pentru a fi un nou Oharlot...

16

., ra le din nuu .e ecran (1928): de data a .easta eroti clramei .Napa.sta (t6). ~'~t~ ,t'f;lg(l la dre~Pta: Dl'ilgomir CN. !I'lallOlesGu), Anc~ (Eeatermu Nltulescu$ahigllian) ~i O:l1eOl'gHe (Ion Gosma).

_ 28 J m111 -O.eor-

gescu Lntel'preta., tn comed ia A~a e viata... ro lul unui ttnar sorner; tn ciiutarea unet stujbe (17). 'I'It.lul comediei viz.eaz·a. ironic conditiile ecouOll)lCe ale epocti.

E1V"il'a Gndeanu ~i J an Goorgescu ([8), alca tui au 0 agrsabila perecue de lnclrrurostiti in Il lmul Ma'ibl'ulMw'a (1928).

Tot In 1928 reg izurul Jean :\iill;lil turneaza ia Vi~IHl ii-lIEul POt'Q1'{,., In futograJi i :

Elvira Godeanll tntr-un moment d in film (19) ~i V. v"len.trneanu trur-o scena , al;lturi ,Ie ::t.c'i:l'iCa v reueza Pa.tlline ,,'01.wei,gllOU:~,,L' ~2·O).

~1

Oonttnulud e,,}leril}nta 1nc~Pi1tiL ell Ia,d<'$/,ie'Tmr i:i Acad em rer d'e rnlm0fJramCi. lioacJ1 tu ann '1;9"2&-1931 intr-o ser ie.de fi,lIne - care evoea epoca 1Ui Tucl'01' VlaCtim iI'esQil $1, :\_ haiductrlut ,Jiai1l1, '(a.-fa ctte , a Menita in pro:il u-cpile in" titulat~ Ti1}fil!ll< .}i(H1t< C~!l, lIa'i.1h.i# (\/.21) "~i Cio(oili(23).

23

24.

~tiati eli! 1'0. 1930 s-a lni,j.iat. 6 aoaptalle <I- In I Oehov pen'tr.u ," iecranul rQ)m~nesc'l E}'te regretabil, ell. nu lilt s-a pas1rat aceasta InMrcareCel'el'e ill eas(t,torie - c'}re a,d 1l6eq: . ellJ:aD p@:' Lon S,IT1JUj, Pepe (24) $! Al. Gi'\lgm:rtl

Bing-Bang - primul fi:lm v orb itor realizat in lntr<$.gime la Buquresti (HI34). o scena dill film (2~),unde cunoscutul cuplu stroe ~i vasnacne 0 avea ca parteneri1 pc Nora P Jacentlm.

hip li..p~~ Ilnti iIW,~sll','I'i tcilell'.i.ce C(IFcs)P·\lJl:

J'4;):tOtl1'r.. l/l'nlll,lctj~ 1l,6astr~1 .. ine01atQl?;I,'a.J:Jca. it rost J'q;i·'~7,elll.t",-nl ]Jnml.' a~1l dup'! apa~ rilia f iltuuIu i soot\r-lle versfun ile rOl\laJl8fill ~Ie llllOI' filler strAil1l'. J\~D a iost ~I Trem;tl fan/omer, turnat in .stuu Iourfle "I-Iuni:)" um Bullapcsla. jllluii imagiili tlin f,ln1.: .TOllY Brdallrlra. [ntr-uu prim plan (:.'.8) s t 11111'-1) S.CClIJ cu ~ll.. stortn ",i stroe AtanastlI (29).

lncere.~,rile de almpl'ovi~a Ia Bucurestj mijlOMe 1:ehl1'ice nentru productn sonore, se continua cu Iilmul Doal!tlut de la e'taj'ut II, r'eaIJzat in 19.37 In sata de ha l .. Eifltraeht" din stn, mOl1isie Lupu, amenajata ~i insonor'izatii. pentru aces] scop. Ftlruul ne Jntereseaaa mal ales sub aspectul pal'ticiprwU 1I11@1' intel'pl'eti valoros] at scenei. In imagine (30) deosehirn de In sttnga la dl'eap1:a pe Mi~ll FOrino, i\Tary Den, Gr', vasuru Birlle ~i J1'fihai Popescu.

34

33.

Un aH film al lui Ion $alti'gltiun - 0 TWCLpte tie )J0',j"J'i,!'!ci - (iu'Pii. uu seenarm ah i l ~i amuzant serfs lie .Tudor Mu.~ates()u. RQI.lll'lle prillcipaJe erau ill, terpretatc ce G, Tl')1[(,I\ ()l~) ~i lJ ilia Or,J'~M (·n) ,

1nCrL 1l1~ fi.lm inccput cu mat'! HadeJdi, dar' neterm rnat. Focuri .~nb Z'cipadd (J9!d) - 111 cure :ll'tista Ir ill a Ruclt i tean II e yo) ua ill ace t. pi'i.OresC petsa]' de

muute (,34) -

36

36

37

EC~'Ollizare:l rea.lizaM ittl 19!,,;L do J'aJ1. (lcurgeeCIJ, dU1)5 piosa lui r. L, Canl£!iaJe 0 110ap1e fl.n'HmoCl,".1 - esle llnan:irn recunoscuta drept cea rna. Jl.lI'JI;l pruduolle ain trecutul ctnematograftel 1'0IHU,lHi!itL Imagfntle a)l1turat.e depun m,u'tul'ie pentru ealit~tj1e care au consacrat acest fllm: Q O,11le11licd l'I!{'01IS'l,Hui'I' (I almMfer'ei epocH, prln scoaterea act,lunaj diJ'l ()~dl'ljJ restrins al easel lui .iupil1 DumltJlilche _,1 evocarea gJ':Wf.nii ",Union" (35) unde ovolua, lit aoea vreme, C11- p.let.istul I.D, Joueseu (M iJl1j.a GheOl'glli\j) (,30);0 111S'tl'ilHltic \:a,[ol'Oo.SI1~ib1nc il'10rl~rta/'r:l, 1.1'1. cadrul carera arusut Radu Beligah (37) ~j Al , Giull'a1'\.l (38) i i l'alu]'ifjcau pentru jJl-jma o:'1'a ann it1ij.ilc cu repertorinl lui 0~1-agia1e: sQ/'ujiii?ld'-i1mB'/.e [7e deem>, C[/,{]ra:j, 1mcilli de f'ilma7'e, pentru 0 cit mat adecvata

-id'imare cmematogrartcn a moment, lor (lctiunii. in ctuda spat iulu i restrtns din st ud iou] O,N"O (39),

34

" ... dar s1£:vli a.ra,t ce am gasrt pe pernele patutut cumneaet. .. caUitasem; ... tmt vine sa intru Ja banuieli rele' ... - replica finai'd. ru eherestegiulut mobshzeaza In Iurul Iegaturtt cu "pricina" atentta personajelor prtnctpale. De la sttnga la dreapta, (40): Jpmgescu (Iordanescu Bruno), Jupin Dumitracl).e (AI. Giugaru), Veta (JllIaria ~IaxiroiUan), cntrtac (C. Demetru) , Zita (Florica

Dern ion), RiCa veutuctano (Radu Beligan). .~ ,

h1 1945 regizorul Jean Genrgescu adapteaza pentru ecran piesa lui Tudor Musatescu - Vis!,l 1i1wi nopli· de ia1'na, Filrnul con-firma ealitatile regszorale anuntate cu prilejul Noptii t'tTtunOaBe: stguranta in decupajul scenarrulut simtnl d . .lstributiel, prectzte II). conducerea actorttor, tnsusirea de a recOI)stltul din detaiti atmosfera unor medii deoseblte: tn imagini easuta medesta (41-) in care loculeste pensionarul IorgQPanait (J\IIj. uFot!no) ~i soua sa (Maria Filotti) ~i tntertorul elegant (42) tn care un valet sttlat (11 recunoastett oare pe cornpoz itorul Gherase Dendrino?) priveste utm lt idila (43) scrittorulut Alexandra Manea (G. Demetru) cu mica vtnzatoare Maria l'anait (Ana Golda) pe care 0 a~teal?ta, vat, zadasntc (H) colegul ei (Radu Beligan).

C1JPRI J

I

"lIofiJ1UlWa" sccolulu i la Bucul'e~'I.i ...•.. ,.····················

"G1ui0zitalea" deville ". pectaco l' ..... PriJllcle Jncercart de J1lm arttsttc . Mornen tul "RCtzli0iul Jnclependen1.ei" ,,0 fens iva' lui leon Pope.seu ...

...........................

, .. , " , .

................................

...........................

II

Al doilea "incepuL" al tilmelol' ron1.'nle.~ti

45

Cum se fr,eea un '\i1m pe yremrn'i:

Cblematografui $i inlclectl~alitatea

~i cinol'.a1cg.1'[.Jia wmaneasci1 , ..... '.' ...••.......... , 29

1I1omentul "Noa]ltea FUl'i""l.ll1oasa" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

tl'i\.iesc

. , .

, ••••••••••••••••••••••••. 0". " ••••••••

. . . . . . ' ~ .. ~ . . . .

............................... , .

1946. Iner, 0 tnc vcare de a realiZa 0 ]lrodu t!.e' einell;l;\.tOgl'afYCi, romuneasea. ell l.lti,Hzun3. unor mijlo3ce tennicc impl'Ov'izate: P(ldt'1'O'0 indl'iigostitHor. ° seen" din fi'\ltr (45) CUEIl' genLa Badulescl.l ~l G. ·OpTi~an.

5 9 10 11 14

19 ~t ~5

37

43 57 6f>

l-\cdactor rs-sponc.ibil : COR)JEL CRISTIAN

Tr-hnore-d.ictor ION Dl1:\llTRLT

--------------------

Dat 10 cII1I's :J1.0J.IY()S. BUll dt' t innr

:6.LJ.].CH)'), ~·\.p(irllt 1966. Tiraj 11000-j-160.

IIirtic tipar inalt lip A mata £It' ,~O dlll~·

Ff. :)~/iOO too« Coli cd. 5..J8. Coli de

i!flo 1. Co 111 a II d" 2 ISU. rlOll.'(' t uvo u. \. IIf. '''i~. C.Z 1'('11/1'11 /);/Jliot(:dl(' man t ,

C.Z. pcn tru hihliotl'l'ilc mici iT,S.

Ttp.irul ove-c-uto t sub c-ornand a nr. SO ;15~ Ia Cornbinatul Poharnfic "C;l~a Scin tcii". Prata St-i ntc-ii nr 1, Bucurr-ct i - Ikpuhlil'J. 50-

c ial ist.r Rnm:-lllia,



f

seena de lucru la Vis .. ! ".,te> napli a. ia.rna - productte nr. L ctneromtt. Momeniul solemn al pr lmului tUT de manivela (iDceplnd cu scena ... 5111)