P. 1
Executarea silita

Executarea silita

|Views: 3,024|Likes:
Published by Madlene Proust

More info:

Published by: Madlene Proust on May 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2013

pdf

text

original

7. EXECUTAREA SILITĂ 7.1.

Consideraţii generale Din punct de vedere formal, procesul civil presupune două faze: faza judecăţii şi faza executării silite. Cea de-a doua fază a procesului civil, faza executării silite, intervine în cazul hotărârilor judecătoreşti susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului, dar şi în cazul altor titluri executorii, în situaţia în care debitorul nu îşi execută de bună voie obligaţia. In situaţia în care creditorul pune în executare un alt titlu decât o hotărâre judecătorească, faza judecăţii lipseşte şi va exista numai faza executării silite. Executarea silită este definită ca fiind procedura prin mijlocirea căreia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrânge, cu ajutorul organelor de stat competente, pe acel care îi încălcase dreptul să execute prestaţia specificată în titlu, asigurându-se astfel, respectarea dreptului şi restabilirea ordinii de drept încălcate. Executarea silita este cea de-a doua faza a procesului civil, avand ca scop realizarea definitiva si practica a unor drepturi recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca sau un alt titlu executoriu . Sau, cum s-a remarcat, "executarea silita nu constituie o institutie diferita de actiunea civila, ci ea ne apare ca o faza succesiva a procesului civil pentru obtinerea realizarii hotararii definitive”. Sediul materiei pentru procedura executării silite de drept comun îl constituie Codul de procedură civilă, Cartea V, despre executarea silită, art. 3711-5805. Ca şi celelalte norme de procedură, normele execuţionale se clasifică în funcţie de: întinderea câmpului de aplicare, obiectul reglementării şi caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei. In raport de primul criteriu, întinderea câmpului de aplicare se disting norme generale şi norme speciale. Regula prin care se rezolvă conflictul între norma generală şi norma specială este aceea că se aplică cu preponderenţă norma specială. Când norma specială tace se completează cu norma generală, adică normele cu caracter general cuprinse în Cartea a V-a C. proc. civ. In raport cu criteriul - obiectul de reglementare - normele execuţionale se împart în norme de organizare, de competenţă şi de procedură propriu-zisă. In raport cu caracterul lor obligatoriu sau nu distingem norme imperative şi norme dispozitive. Numai de la dispoziţiile normelor dispozitive se poate deroga, pe când încălcarea ori nesocotirea normelor imperative atrage, după caz, sancţiunea nulităţii absolute sau a decăderii. Clasificarea normelor execuţionale prezintă interes mai ales sub acest din urmă aspect, al sancţiunilor care pot interveni în cazul încălcării lor. Sunt norme imperative protejate prin sancţiunea nulităţii absolute, normele de organizare, unele dintre normele de competenţă şi de procedură propriu-zisă. Faţă de faptul că nu întotdeauna nulitatea absolută este şi o nulitate expresă, iar nulitatea relativă nu este întotdeauna o nulitate virtuală, urmează ca în raport de interesul ocrotit de lege să se califice corespunzător sancţiunea nulităţii, absolută sau relativă.

1

Pornind de la premisa că titlul executoriu poate avea o natură juridică duală: hotărârea judecătorească sau alt titlu executoriu, se poate considera că executarea silită însăşi are o natură juridică. In situaţia în care titlul executoriu îl constituie o hotărâre judecătorească, executarea silită are aceeaşi natură juridică ca şi faza de judecată a procesului civil. Aceasta pentru că faza de judecată şi cea de executare sunt cele două forme pe care le îmbracă materia procesului, în momente procesuale diferite şi, desigur, cu elemente specifice fiecăruia481. In faza executării silite, ca şi în faza de judecată, trebuie să avem în vedere atributele de jurisdicţie şi imperium, proprii numai instanţei de judecată. Axul executării silite fiind atributul de imperium al judecătorului. Natura juridicã a executãrii silite Executarea silitã constituie ultima fazã a procesului, în cazul în care titlul executoriu este o hotãrâre judecãtoreascã. În doctrina juridicã, introducându-se principiul separatiei celor trei puteri în stat, s-a emis opinia potrivit cãreia executarea silitã este o activitate cu caracter administrativ, judecata si executia tinând de douã functii deosebite în stat, judecata de functia de jurisdictie iar executarea de functia executivã. Opinia se sprijinã pe teza potrivit cãreia notiunea de jurisdictie implicã numai judecata propriu-zisã, ius dicere, iar imperium, adicã aducerea la îndeplinire prin constrângere a hotãrârii pronuntate, excede jurisdictiei. Predominantã este însã opinia potrivit cãreia se considerã executarea silitã ca o activitate judiciarã, care integreazã imperium actiunii civile, al cãrui element esential rãmâne constrângerea ca mijloc legal de realizare a dreptului. Cele douã faze ale procesului civil, apar în continuitatea pãrtilor dintr-o fazã în cealaltã, în care rãmânem tot în câmpul mijloacelor de apãrare a drepturilor, mijloace prin care se afirmã si materializeazã notiunea de actiune. Potrivit acestei conceptii, în cadrul procedurilor executionale, astfel cum ele sunt reglementate prin Codul de procedurã civilã, activitatea instantei nu diferã calitativ de cea din prima fazã, ceea ce diferã fiind numai formele adecvate executãrii silite. Executarea silită de drept comun apare ca o activitate complexă cu caracter mixt, care constă într-o latură jurisdicţională reprezentată prin activitatea instanţei de executare şi o latură administrativă, reprezenta prin activitatea execuţională a executorului judecătoresc482. Caracterul mixt al executării silite de drept comun rezultă dintr-o serie de dispoziţii legale reglementate de Codul de procedură civilă, Cartea a V-a, secţiunea a II-a care se referă la sesizarea organului de executare şi la titlul executoriu. Astfel, potrivit art. 374, nicio hotărâre judecătorească nu se va putea executa dacă nu este investită cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. l, cu excepţia încheierilor şi a hotărârilor executorii provizorii şi a altor înscrisuri prevăzute de lege care se execută fără formula executorie. Art. 372 prevede că, executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau a unui alt înscris care potrivit dispoziţiilor legale constituie titlu executoriu. Dispoziţiile art. 373 C. proc. civ. precizează că hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia curtii

2

de apel în care urmează să se efectueze executarea, ori, în cazul urmăririi bunurilor de către executorul judecătoresc, din circumscripţia curtii de apel în care se află acestea; în cazul în care bunurile se află în circumscripţiile mai multor curti de apel, este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea. Potrivit celui de-al doilea alineat, instanţa de executare este curtea de apel în circumscripţia căreia se va face executarea, în afară de cazurile în care legea dispune altfel.
481

Prescripţia dreptului de a cere despăgubiri pentru executarea cu întârziere a obligaţiei de plată stabilită printr-o hotărâre judecătorească începe să curgă de la data la care aceasta constituie, potrivit legii, titlu executoriu -înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia comercială, Decizia nr. 3500/16.09.2003, „Curierul judiciar" nr. 78/2004, p. 80. 482 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, op. cit., 1988, p. 32; în ceea ce ne priveşte împărtăşim opinia autorilor care susţin că executarea silită are un caracter mixt; în literatura de specialitate există şi opinia autorilor care susţin că executarea silită are un caracter jurisdicţional, vezi în acest sens 1. Deleanu, op. cit., 2004, p. 472. 239 Alin 3: „Instanta de sesizare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, judeca contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante sau organe.” Sesizarea executorului judecătoresc se face de către partea interesată 483 prin depunerea unei cereri. Automat executorului judecătoresc îi revine obligaţia legală de a solicita instanţei de executare încuviinţarea executării. După încuviinţarea cererii de executare silită prin încheiere dată în camera de consiliu, instanţa de executare va alcătui un dosar la care executorul judecătoresc este obligat să depună câte un exemplar al fiecărui act de executare (art. 3731 alin. 3 C. proc. civ.)484. Prin formarea dosarului de către instanţa de executare şi obligarea judecătorului de a depune câte un exemplar al fiecărui act de executare se asigură controlul nemijlocit al instanţei asupra activităţii executorului, evitându-se astfel, încălcarea dispoziţiilor legale sau efectuarea unor abuzuri. Tocmai pentru evitarea încălcării dispoziţiilor legale şi a săvârşirii unor abuzuri considerăm că declanşarea propriu-zisă a executării silite începe cu încuviinţarea acesteia de către instanţa de executare şi nu cu depunerea cererii de către partea interesată executorului judecătoresc. 483 Potrivit art. 269 alin. 2 C. pr. civ., hotărârea învestită se va da numai părţii care a câştigat procesul sau rezultatul ei. 484 Instanţa ce încuviinţează cererea de executare silită are obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor impuse de art. 379 C. proc. civ. privind existenţa unei creanţe certe, licite şi exigibile.. Art.373¹-(1)- Cererea de executare silita,insotita de titlul executoriu, se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu prevede altfel. Acesta, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii, va solicita instantei de executare incuviintarea executarii silte, inaintandu-i in copie cererea de execuatre si titlul respectiv.

3

(1¹)- Instanta de executare incuviinteaza executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singura incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor, in termen de cel mult 7 zile de la inregistrarea cererii de incuviintare a executarii silite. (1²)- In temeiul incheierii prin care se admite cererea de incuviintare a executarii silite, executorul judecatoresc poate proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, dispozitiile art.371¹, alin. (3) aplicandu-se in mod corespunzator. Incuviintarea executarii silite este de drept valabila si pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate. (1³)- Instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca: 1. cererea de executare silita este de competenta altui organ decat cel sesizat; 2. titlul nu a fost investit cu formula executorie, daca, potrivit legii, aceasta cerinta este necesara pentru pornirea executarii silite; 3. creanta nu este certa, lichida si exigibila; 4. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduca la indeplinire prin executare silita; 5. exista alte impedimente prevazute de lege. (1\4)- Incheierea prin care instanta admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa nicunei cai de atac. Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs numai de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare. (2)- In tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate. (3)- Daca socoteste ca este in interesul executarii, executorul judecatoresc il va putea invita pe debitor pentru a-i cere, in scris, in conditiile legii, lamuriri in legatura cu veniturile si bunurile sale, inclusiv cele aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie, asupra carora se poate efectua executarea, cu aratarea locului unde se afla acestea, precum si pentru a-l determina sa execute de bunavoie obligatia sa, aratandu-i consecintele la care s-ar expune in cazul continuarii executarii silite. In toate cazurile debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare. (3¹)- Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lamuririle necesare, precum si darea de informatii incomplete ori eronate atrag raspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum si aplicarea sanctiunii prevazute de art.108² alin.(2), daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei fapte prevazute de legea penala. (4)- In situatia prevazuta la art. 371\7, alin.(1), executorul judecatoresc este dator sa puna in vedere partii sa isi indeplineasca de indata obligatia de avansare a cheltuielior de executare.

4

Codul de procedură civilă reglementează patru forme de. 463-470). permite reclamantului sa-si modifice cererea de chemare in judecata si dupa prima zi de infatisare.. continutul procedurilor de executare silita urmarind predarea efectiva a bunului catre creditor. poprirea (art. creditori şi debitori. Alegerea formei se află la dispoziţia creditorului. dreptul de gaj general al creditorului este format din intregul patrimoniu al debitorului . Aceasta modalitate de executare mai este cunoscuta si sub denumirea de executare silita in natura Executarea silită directă este de trei feluri: 1. 488-571). deoarece potrivit prevederilor articolelor 1718. 406-449 C. Executarea silită indirectă se referă la cazul în care creditorul. 2 pct. art. alegerea modalitatii concrete in care se va face executarea revine creditorului. 1719 C. Dupa natura sa obligatia care are ca obiect un bun determinat.7.executare silită indirectă. civ). In cazul in care bunul cerut dispare in cursul litigiului. mobiliară (obiectul obligaţiei îl constituie un bun mobil). civ. solicitand valoarea obiectului pierit.). având de realizat o creanţă bănească. urmăreşte să-şi îndestuleze creanţa din sumele obţinute prin valorificarea bunurilor debitorului sau a celor pe care debitorul le are de primit de la terţe persoane. proc. 452-461).Normele executionale în materie sunt de aplicare generalã.2. care poate folosi simultan mai multe forme de executare silita indirecta. 3 C. urmărirea silită mobiliară (art. executarea unei obligaţii de a face sau de a nu face(art. indiferent ca a cunoscut sau nu disparitia bunului. civ. proc. predarea bunului. C. proc. 3. 2. el poate sa introduca o cerere de revizuire. 572-5801). urmărirea silită imobiliară (art. imobiliară (obiectul obligaţiei îl constituie fie un bun imobil. daca insa reclamantul nu si-a modificat cererea.art. este o obligatie de a face. In cadrul acestei forme de executare. fãrã a distinge dupã calitatea si pozitia pãrtilor. înscrisă în titlu executoriu486. 2. care poate folosi simultan mai multe forme de urmărire. 132 alin. 3. Executarea silită directă este atunci când creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei debitorului. urmărirea fructelor prinse de rădăcini (art. fie lăsarea acestuia în posesia creditorului obligaţiei . civ. 1073. 1075-1077 C. persoane fizice sau personae juridice. civ. nefacand nici o distinctie in 5 . şi anume: 1. 4. Modalităţile executării Doctrina clasifică modalităţile executării silite în executare silită directă şi executare silită indirectă. 322 pct. art. In materia490 executării silite indirecte există şi norme derogatorii de la dreptul comun.

prin pieirea lucrului determinat). nu poate fi concepută fără participarea părţilor iniţiale din faza judecăţii şi a organelor de urmărire silită.şi organele de executare sunt participanţi procesuali indispensabili în faza executării silite. civ. civ. la activitatea de executare silită poate participa şi procurorul căruia art. S-a decis ca in situatia in care.functie de momentul in care a disparut bunul. Participanţii la executarea silită Executarea silită. cele două părţi poartă denumirea de creditor şi debitor. in acele situatii in care termenul de revizuire a expirat. adica executarea prin echivalent. creditorul apeleaza la calea cererii principale. postul in care urma a se efectua reintegrarea s-a desfiintat.3. 6 . intemeiata pe dispozitiile art.322 pct. trebuie urmarita silit intai obligatia in natura si numai daca acest lucru este imposibil sau daca executarea in natura nu-i mai foloseste debitorului. proc. Se poate totusi discuta daca nu s-ar putea invoca exceptia lipsei de interes a cererii. daca obiectul nu se afla in fiinta). intervertirea executarii poate avea loc numai in urma obtinerii unui nou titlu executor. ci poate sa introduca o cerere pe cale principala. nu justifica admiterea cererii de revizuire impotriva unitatii. Asa fiind. la activitatea de executare pot participa şi terţe persoane. dar s-a facut precizarea ca daca se pune in executare o hotarare cu condamnare alternativa. acesta va putea solicita executarea silita indirecta. imprejurarea ca intre timp. iar. Oarecum in legatura cu aceasta problema. 3 C. partea interesata nu este obligata sa ia calea revizuirii. debitorul a fost obligat sa predea creditorului un bun cert si determinant. care deşi nu au fost părţi în raportul obligaţional şi în cel execuţional sunt interesate să îşi apere drepturile cărora li s-ar putea aduce atingere prin executare. in literatura juridica si in practica de specialitate s-a pus problema daca executarea silita in natura poate fi intervertita in executare silita indirecta. urmata apoi de executarea indirecta . Insa. în anumite condiţii. ca formă a procesului civil.. aceasta si in considerarea diferentelor de taxe de timbru. . apare indispensabilă şi participarea instanţei de judecată. civ. Părţile debitorul şi creditorul . s-a decis anularea masurii desfacerii contractului de munca al salariatei contestatoare si reintegrarea ei in postul detinut. 322. Reamintim insa ca acest motiv de revizuire presupune ipoteza in care printr-o hotarare cu o singura condamnare. îi conferă legitimare procesuală. In anumite cazuri. pct. Subliniem ca daca obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta. partea avand la indemana calea revizuirii. adica o hotarare in care se constituie in principal o obligatie cu executare in natura si in subsidiar o obligatie in bani. interesand doar imprejurarea ca bunul nu mai este in fiinta data introducerii revizuirii . daca hotararea a carei executare se cere nu prevede decat obligatia executabila in natura. Raspunsul a fost afirmativ. • Părţile In faza executării silite. proc. printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. avand ca obiect contravaloarea bunului pierit. proc. fiecăreia dintre părţi revenindu-i anumite drepturi şi obligaţii. 7. care insa a pierit dupa pronuntarea hotararii. dar executarea acesteia a devenit imposibila (de exemplu. 45 C.3 C. de regula. pe calea revizuirii (art.

disponibilitati in cont. au datoria să dea informaţiile necesare pentru efectuarea executării. Creditorul urmaritor este persoana (fizica sau juridica) in favoarea careia a fost constituit titlul executoriu si care are astfel dreptul de a cere executarea silita. Calea de procedură a participării părţilor la executarea silită este contestaţia la executare Uneori. Aşadar. are dreptul să aleagă pe care dintre debitori să-i urmărească. contopind in aceeasi procedura urmarirea diverselor forme active de patrimoniu. în principiu. ci trebuie folosita pentru fiecare activ patrimonial forma de executare silita indirecta specializata pe natura bunului (poprire. adică partea care este obligată prin hotărârea judecătorească şi împotriva căreia se va declanşa executarea silită. prevede că. terţii participă la procedura de executare silită voluntar sau forţat. uneori urmarirea debitorului nu poate fi realizata in cadrul aceleiasi forme de executare silita. . 7 . Dintre drepturile comune ale părţilor. conferită de natura diferită a intereselor din această fază a procesului. Debitorul este partea care a căzut în pretenţii. cât şi coparticiparea procesuală pasivă. Dacă în faza judecăţii se poate întâlni atât coparticiparea procesuală activă. părţile au. formele care constituie procedura de urmărire trebuie îndeplinite faţă de fiecare debitor în parte. aceleaşi drepturi ca şi în faza de judecată. dreptul de a formula orice cereri pe care le consideră necesare în vederea aplicării intereselor şi drepturilor lor. Prin poziţia pe care o au părţile. cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi. dreptul de a lua la cunoştinţă de toate actele dosarului. urmarirea silita a mobilelor). iar în cazul în care obligaţia este solidară. 2 C. la cererea instanţei de executare sau a executorului judecătoresc. sume de bani detinute de terti. 3732 alin. deci. în faza executării silite este posibilă numai coparticiparea activă. civ. proc. art. decontare bancara. mobile si imobile. bunurile pe care doreşte să le urmărească. dacă nu îşi execută de bună voie obligaţia dispusă prin titlu executoriu. şi anume exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor procesuale. deoarece executarea are caracter unipatrimonial şi. In faza procedurii de executare. Terţele persoane ce participă la procedura de executare vor dobândi calitatea de părţi având aceleaşi drepturi şi obligaţii. în cazul modalităţii de executare indirectă.debitorul are obligaţia de a nu se împotrivi executării şi de a nu înstrăina bunurile în frauda creditorilor. dreptul de a solicita restituirea cheltuielilor de executare.Creditorul este partea căreia i s-a eliberat titlul executoriu adică partea care a câştigat procesul. Obligaţia comună a părţilor în faza executării silite este aceeaşi cu obligaţia lor din faza judecăţii. în cadrul procedurii de executare amintim: dreptul să participe personal sau prin reprezentanţi la toate actele de executare. Astfel. au şi unele drepturi şi obligaţii specifice. potrivit legii. In cadrul modalitatii de executare silita indirecta. şi anume: creditorul are dreptul să aleagă. executarea silită se va face faţă de fiecare debitor în parte.

art.Executarea silita poate fi solicitata si de mostenitorii universali. partile si tertii participanti in faza executionala trebuie sa aiba atat capacitate procesuala de folosinta cat si capacitate de exercitiu. l C.. care stabileşte obiectul asupra cărora părţile pot conveni în cursul executării silite. care au acceptat succesiunea pur si simplu. drepturile si actiunile patrimoniale a caror exercitare acesta o neglijeaza sau o refuza . precum si mostenitorii debitorului. 974 C. raspund cu intreaga lor avere. De mentionat insa ca cesionarul unui titlu executoriu nu poate declansa urmarirea bunurilor decat dupa notificarea prealabila a debitorului despre cesiunea titlului (art. principiul disponibilităţii. civ. adica numai persoana care se bucura de capacitate procesuala de folosinta. civ. 41 C. In privinta acestora din urma.. civ. 371 alin. Mostenitorii universali sau cu titlu universal. In ceea ce priveste capacitatea procesuala . Executarea silita poate fi promovata si de catre creditorul urmaritorului. în acest sens. Potrivit prevederilor art.. 3714 C.. In aceasta privinta legea face totusi unele distinctii. în baza cărora creditorul poate renunţa le executare499. raspund. O obligatie asemanatoare revine si mostenitorilor creditorului. iar daca au acceptat-o sub beneficiu de inventar. proc. 3715 lit. calitate în baza căreia trebuie să dovedească diligentă sporită în recuperarea creanţelor sale. Actiunea oblica este acel tip de actiune civila prin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau. Acestia trebuie sa notifice debitorului despre decesul creditorului si despre calitatea lor de succesori in drepturi ai creditorului. potrivit art. urmărind ca toate cheltuielile ocazionate de efectuarea actelor de executare să fie în sarcina debitorului urmărit. numai in limita bunurilor succesorale. mai pot fi urmariti garantii. In situaţia în care debitorul de reacredinţă împiedică executarea silită prin înstrăinarea bunurilor din patrimoniul său. prevederile art. 713 C. 975 C. proc. civ. proc. trebuie facute o serie de precizari. Pornind de la prev. civ. 499 Se impune distincţia pentru situaţia în care creditorul urmăritor este persoană juridică de drept public. 1833 C. civ. care sunt obligati a raspunde pentru debitor potrivit dreptului comun. partea care solicită îndeplinirea unui act de executare este obligat să avanseze cheltuielile necesare în acelaşi scop. in conditiile art. menţionăm prevederile art. cu titlu universal sau cu titlu particular ai creditorului. civ. proc. îşi găseşte aplicarea şi în faza executării silite în ceea ce priveşte drepturile de care titularul lor poate dispune. Mostenitorii cu titlu particular (deci cei care au primit prin testament un bun ut singuli) nu pot fi urmariti decat asupra acelui bun si numai daca obligatia este legata de acesta (de exemplu cand autorul era obligat sa restituie bunul respectiv .c C. deducem ca pentru a fi parte in procesul civil legea nu pretinde si conditia capacitatii procesuale de exercitiu . civ. Aşa cum am arătat deja. în temeiul art. Intr-adevar. afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. creditorul are la dispoziţie acţiunea revocatorie (pauliană). ca principiu fundamental al procesului civil. subrogandu-se lui. pe calea actiunii oblice.). 8 . respectiv dupa cum executarea s-a declansat in timpul vietii debitorului sau ulterior . in procesul civil poate fi parte doar persoana capabila de a avea drepturi si obligatii procesuale. In afara de debitorul propriu-zis.

b) Persoana fizica ce a implinit varsta de 14 ani poseda o capacitate procesuala de exercitiu restransa. 9 . Persoanele care se bucura de capacitate procesuala de exercitiu deplina pot participa la activitatea judiciara fara sa fie necesara reprezentarea sau asistarea lor. interzisul judecatoresc urmeaza sa fie reprezentat de tutorele desemnat de autoritatea competenta. precum şi consecinţele activităţii lui. c) Pana la implinirea varstei de 14 ani persoanele fizice sunt lipsite de capacitate procesuala de exercitiu. transmisiunea se face in conformitate cu principiul general potrivit caruia trecerea drepturilor si obligatiilor de la o persoana la alta (nou infiintata) inseamna si transmisiunea calitatii procesuale . astfel a) persoana fizica dobandeste capacitate procesuala de exercitiu deplina la implinirea varstei de 18 ani. acestia il vor asista pe minor in tot cursul procesului civil. Prin exceptie de la aceasta regula. de asemenea. se considera de legiuitor ca din acest moment orice persoana are maturitatea necesara spre a-si da seama de semnificatia si consecintele actelor juridice pe care le incheie. Legiuitorul recunoaste insa o capacitate procesuala de exercitiu minorului care a implinit varsta de 16 ani. un partener important in justiţie. Persoanele lipsite de capacitate procesuala de exercitiu pot sta in judecata numai prin reprezentantii lor legali. daca s-ar ivi un asemenea caz) de catre parinti. sunt complet lipsite de capacitate procesuala de exercitiu persoanele fizice care au fost puse sub interdictie printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. acest moment coincide cel mai adesea cu data constituirii persoanei juridice respective. Referitor la persoanele juridice rezultate prin reorganizare. iar in lipsa acestora de tutorele desemnat de catre autoritatea competenta. Potrivit dispozitiilor legale in vigoare.Cerinta esentiala pentru exercitarea actiunii civile si pentru a fi parte in cadrul procedurii executarii silite ea se determina in functie de intinderea capacitatii civile. spre a suplini lipsa lui de experienta si a-i asigura astfel o protectie eficienta a drepturilor si intereselor sale legitime. persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale. care deţin bunurile acestuia. d) Persoanele juridice dobandesc capacitatea procesuala de exercitiu din momentul desemnarii organelor lor de conducere. in practica insa reprezentarea persoanelor juridice se realizeaza prin oficiile juridice sau prin avocat. organul de executare este un participant indispensabil la executarea silită şi totodată. daca acesta este parte intr-un raport juridic de munca. obligaţia de a executa dispoziţiile din titlul executoriu. minorul complet lipsit de capacitate procesuala de exercitiu va fi reprezentat in proces (inclusiv in litigiul solutionat prin arbitraj. avand posibilitatea de a participa personal la activitatea judiciara. Având în vedere rolul deosebit pe care îl îndeplineşte în cadrul procesului civil. dar numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor sai legali. Organele de executare Organul de executare este definit în doctrină ca fiind organul investit de autoritatea de stat pentru a putea impune debitorului urmărit sau unor terţe persoane. femeia care se casatoreste inainte de varsta majoratului dobandeste capacitate procesuala de exercitiu de la data casatoriei.

civ. proc. contributii. activitatea executorilor bancari este reglementată de Legea nr. În reglementarea actualã aceste modalitãti de executare vor fi realizate de instantã numai în cazurile expres prevãzute de lege. 373 C. completate cu dispoziþiile Codului de procedurã civilã. în cazul urmãririi bunurilor. inclusiv în ceea ce priveste executarea prin poprire si prin urmãrirea silitã imobiliarã. este competent oricare dintre executorii judecãtoresti care functioneazã pe lângã acestea”.executorii bancari. investiţi să îndeplinească orice activităţi legale în scopul realizării obligaţiilor stabilite prin titlurile executorii ce aparţin băncilor. Aceste organe sunt organele financiare ale administratiei locale. Modalitãtile reglementate. investiţi să îndeplinească un serviciu de interes public sub incidenţa Legii nr. atât directã cât si indirectã. executorii Autorităţii pentru valorificarea Activelor Statului. art.prin modificãrile aduse Codului de procedurã civilã prin Ordonanþa de urgentã a Guvernului nr. Sediul materiei privind constituirea titlurilor executorii în cazul acestor creante. creantele bugetare pot fi realizate si de cãtre alte organe. amenzi si alte sume ce reprezintã venituri publice pentru bugetul central si bugetele locale. în cazul decontãrii bancare. potrivit legii.executorii fiscali. 58/1998 . prevede „hotãrârile judecãtoresti si celelalte titluri executorii se executã de executorul judecãtoresc din circumscriptia curtii de apel în care urmeazã sã se efectueze executarea ori. executorului judecãtoresc i s-a dat o competentã generalã privind executarea silitã. investiţi să îndeplinească o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat. privind codul de procedură fiscală. . respectiv cu o dispozitie de încasare. activeazã în cazul executãrii creantelor bugetare. acestea se vor aplica nu numai creantelor din administrarea Ministerului Finantelor si instituþiilor publice.Ca principale organe de executare menţionăm: . pentru creantele acestor bugete. ca urmare. 138/2000. . Normele cuprinse în Codul fiscal constituie norme generale în materia creantelor bugetare si. Banca poate fi sesizatã de persoana juridicã creditoare cu o cerere de executare prin decontare bancarã. 10 . nr. modalitãti care anterior erau de competenta instantei. pentru a constata dacã acest drept nu s-a prescris.executorii judecătoreşti. adicã a acelor creante constând în impozite. potrivit prevederilor Codului fiscal si Codului de procedurã fiscalã.– ca organ de executare. modalitatea urmãririi silite indirecte si a formelor acesteia precum si organele de executare îl constituie cele douã coduri mentionate mai sus. Dacã bunurile urmãribile se aflã în circumscriptiile mai multor curti de apel. pot fi organe de executare în situatia în care însãrcinarea lor cu atributiile acestui tip de organe este prevãzutã de lege în mod expres. de cãtre executorul judecãtoresc din circumscriptia curtii de apel în care se aflã acestea. 188/2000 privind executorii. În acest sens. 92/2003.G. ci si în materia creantelor bugetelor locale. va exercita rol activ pentru a verifica caracterul actual al dreptului de a cere executarea. taxe.legea bancară. unitatea bancarã având si calitatea de organ de executare. republicată. în temeiul O.

art. Temeiul de drept cu privire la activitatea instanţei în această fază a procesului civil este dat de: art. 5 şi 6). civ. executorului îi este interzis orice refuz abuziv de îndeplinire a actelor care ţin de competenţa sa (art. 374 alin. 373 alin. proc. proc.rezolvarea problemelor litigioase ivite în cursul executării silite. In mod exceptional. Prin institutii financiar nebancare. cu titlu profesional. dupã caz. in cazul urmaririi bunurilor. 374 alin. 188/2000 principiul fundamental cu privire la activitatea executorilor judecătoreşti este acela că ei îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. civ. prin: constituirea titlului executoriu prin investirea cu formulă executorie a hotărârilor judecătoreşti. Art.încuviinţarea punerii în executare a hotărârilor. astfel cum dispune art. 1 din ordonantã si ale cãror surse de finantare provin din resurse proprii sau împrumutate de la institutii de credit.. . civ. Statutul acestui corp de executori va fi aprobat prin ordin al ministrului justitiei. proc. se defineste. proc. Or. activitãti de creditare de natura celor prevãzute la art. 1 C. totodată. în principal. orice persoanã juridicã constituitã cu scopul de a desfãsura. 400 alin. In 11 . 1 C. 2 C.contestatia la titlu) . l C. civ. a cãrui activitate va fi strict legatã de punerea în executare a titlurilor executorii apartinând acestora. l şi 2 C. civ. de prima instanta . instanta de executare este prima instanta de fond. civ. 373 alin. Potrivit reglementãrilor din Ordonanta Guvernului nr. au atributii in materie de executare si instantele care au pronuntat titlul executoriu (art. proc.. proc. . In conformitate cu prevederile Legii nr. cu exceptia incheierilor executorii. institutiile financiar nebancare pot avea executori proprii. a hotararilor executorii provizoriu si in cazul altor hotarari prevazute de lege. nici o hotarare nu se poate executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. fără niciun fel de discriminări. civ. . de la alte instituþii financiare sau. 269 alin.Instanţa judecătorească (de executare) Rolul instanţei judecătoreşti în activitatea de executare silită se exercită. Asadar...ordonarea unor măsuri de executare silită. 269 alin. 1 C. 28/2006. La art.executorii institutiilor financiare nebancare. din alte surse prevãzute în legi speciale Este evident că în sistemul de drept comun plenitudinea competenţei în materie de executare silită revine executorilor judecătoreşti. Operatia investirii cu formula executorie se face. cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor şi terţilor.. proc. 7 alin. chiar daca hotararea care se executa apartine unei instante de apel sau de recurs. . 374 alin. de catre executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care se afla acestea. Investirea cu formula executorie se face in toate cazurile de catre instanta de judecata. art. 70 alin 3 din ordonantã s-a prevãzut posibilitatea ca separat sau în cadrul asociatiei profesionale. dispune ca hotararile se vor executa de executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care urmeaza sa se efectueze executarea ori. institutiile financiare nebancare vor putea sã îsi organizeze un corp propriu de executori. 1 C. astfel cum dispune in mod expres art. proc. . l C. civ.

sã cearã punerea în executare a hotãrârilor pronuntate în favoarea minorilor. precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. precum şi contestaţiile la executare. poate pune concluzii în procedurile executionale. Sunt insa situatii in care terte persoane au intere sa intervina la o executare inceputa. 45 alin. (5) C. uneori insasi instanta ordona masurile de executare silita (in cazurile expres prevazute de lege). precum si în alte cazuri expres prevãzute de lege.Participarea tertilor la executarea silita In mod obisnuit. dupa cum am mai aratat. la distribuirea pretului obtinut prin vanzarea bunurilor urmarite sau sumei poprite tertele persoane care sustin ca bunul urmarit este al lor si nu al debitorului sau sotul care afirma ca bunul urmarit pentru datoria personala a sotului este un 12 . ori in care legea stabileste anumite obligatii pentru terti. la poprire participa si tertul poprit care este debitor al datornicului. procurorul are dreptul de a cere punerea în executare a hotãrârilor judecãtoresti. cerând instantei si suspendarea executãrii.plus. . sau se pot opune la distribuire. din oficiu. este consemnatã si în cuprinsul formulei executorii care învesteste hotãrârea judecãtoreascã. Asa. de creditor si debitor. daca considera ca urmarirea a fost ceruta de un creditor fictiv. Instanţa de judecată este competentă să soluţioneze toate incidentele ivite în cadrul şi în cursul executării silite. cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice realizate de debitor.alaturi de creditorul popritor si debitorul poprit. spre exemplu. formulate de terţele persoane care se consideră vătămate prin măsurile de executare silită. cand forma specifica de executare sau legea impun participarea tertilor. infiintarea popririi se dispune de instanta de fond. in conditiile prevazute de lege.Participarea procurorului la activitatea de executare silitã Potrivit prevederilor art. Potrivit prevederilor art. pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii.tertul creditor care socoteste ca urmarirea a fost pornita de un debitor fictiv se poate opune la distribuirea sumei realizate din vanzarea bunurilor debitorului sau la validarea popririi. civ. la activitatea de executare silita participa cei care au fost parti la judecata si care.. . participarea procurorului în faza privind executarea în procesul civil. în conditiile legii. poarta denumirea. Astfel : . de indata ce hotararea este executorie potrivit legii . proc. proc. poate exercita cãile de atac împotriva hotãrârii pronuntate de instanta de executare în contestatia la executare. . cu împuternicirea si ordinul adresat acestuia de a stãrui pentru aducerea la îndeplinire a hotãrârii învestite. .creditorii neurmaritori pot participa la distribuirea pretului obtinut prin vanzarea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului urmarit sau a sumelor ce formeaza obiectul popririi. poate folosi calea contestasiilor la executare pentru a obtine anularea actelor ilegale. Ca urmare. civ. procurorul poate.. ca si la faza judecatii.creditorii neurmaritori pot participa. 269 C. . in faza executarii. vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. ale persoanelor puse sub interdictie si ale dispãrutilor.

atat art. Printre altele. civ. proc. proc. pe data raman definitive a hotararii. Textele la care ne referim nu sunt deosebit de precise sub aspectul stabilirii conceptului de titlu executoriu. ori in cazul urmaririi silite mobiliare. participarea ministerului public prin procurorii săi este posibilă. desfiintarea constructii. poate să pună concluzii în cadrul procedurii exe-cuţionale pornite de creditor. Codul civil in art. si nu bun propriu al sotului urmarit. Astfel. dupa caz.platitorul obligatiei bugetare.). Ministerul Public In sistemul instituit în regimul juridic al Codului de procedură civilă. executorul judecatoresc va numi un administrator al bunului sechestrat. 5 C. 1 C.Drepturile stabilite printr-o hotarire judecatoreasca dobandesc forta executorie. 300 alin. care in numele debitorului sau potrivit legii. pe data pronuntarii hotararii (in cazul hotararilor ce se bucura de executie vremelnica). potrivit art. civ. dupa caz: impozite. cat si art. aceasta din urma fiind un efect propriu anumitor hotarari judecatoresti. a persoanelor puse sub interdicţie. lichide si exigibile nu constituie un temei suficient pentru executarea silita. în practică acesta se implică în rare cazuri. 45 alin. contributii. această reţinere este firească deoarece procesul civil este generat de principiul disponibilităţii. civ. iar in art. proc. . caruia ii revin anumite obligatii legale . procurorul poate să participe la punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea minorilor. a dispăruţilor. 1 C. precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.bun propriu al sau sau un bun comun. 372 C. El nu influenteaza continutul actului ce urmeaza a se 13 . în cadrul procedurii de executare. Titlul executoriu nu trebuie confundat cu forta executorie a hotarari judecatoresti (susceptibile de executare silita). ori tertul care are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit pot face contestatie la executare. poate să exercite căile de atac prevăzute de lege şi să solicite întoarcerea executării silite Deşi dreptul Ministerului Public prin procurorii săi de a pomi executarea silită este consacrat în lege. care are anumite drepturi si obligatii. in sistemul Codului de procedura fiscala. taxe.art. procurorul poate formula contestaţii. 1833 C.. Titlul executoriu confirma doar existenta creantei si faptul ca aceasta indeplineste condii necesare punerii in miscare a procedurii de executare silita. plantatii sau oricaror lucrari avand o asezare fixa si in alte caz expres prevazute de lege . 1832 alin. De aceea. ori pe data cand hotararea a ramas irevocabila (a se vedea. civ. amenzi si alte venituri bugetare.la urmarirea veniturilor bunurilor imobile. are obligatia de a plati. bunurile asupra carora s-a pus sechestrul pot fi lasate in custodie la un tert care va putea efectua acte de administrare si conservare. civ. alaturi de creditorul popritor si debitorul poprit participa si tertul poprit. 1832 face vorbire de necesitatea unui "titlu autentic si executoriu". de a retine si de a varsa. poate fi si o alta persoana decat debitorul. Temeiul executarii silite Existenta unei creante certe. la poprire. in pricinile privitoare la stramutarea de hotare. impun si conditia existentei unui titlu executoriu. de cesionarea unui "titlu executoriu" (act care serveste la pornirea executarii silite si la realizarea drepturilor declarate in dispozitivul hotararii ).

astfel cum am mai aratat. proc. 269 C. pentru cel lipsa (art. Hotararea judecatoreasca poate fi pusa in executare numai daca indeplineste anumite conditii. titlul executoriu poate fi definit ca inscrisul intocmit in conformitate cu prescriptiile legii si in baza caruia creditorul poate solicita valorificarea creantei pe care acest inscris o constata . cum este cazul cererii de acordare a cheltuielilor de judecata. rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic. iar investirea nu are alta finalitate decat aceea de a constata ca toate cerintele legii sunt intrunite pentru a se putea pasi la executarea silita a creantei. vor putea fi executate silit) . capetele de cerere accesorii. 269 alin.Au acest caracter si hotararile pronuntate in cauze penale si care statueaza asupra unor pretentii civile (despagubiri.in vederea executarii pe cale silita a titlului respectiv . 1 C. in principiu. hotararile prin care s-a respins cererea de chemare in judecata etc. cheltuieli de judecata.. civ. indeosebi. 374 alin. civ. Exista insa unele hotarari nesusceptibile de executare silita. Hotararile judecatoresti pronuntate in pricinile civile pot constitui. Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare. Investirea cu formula executorie este o formalitate procedurala constand in aplicarea formulei executorii pe copia legalizata a hotararii definitive a unui organ de jurisdictie . Intr-adevar. In acest caz. 376 alin.executa. la fel ca si autoritatea lucrului judecat. astfel ca prima notiune o include si pe cea din urma. este un atribut al hotararii judecatoresti. proc. respectiv : a1) sa fi ramas definitiva ori sa fi dobandit caracter irevocabil. Investirea cu formula executorie nu trebuie confundata cu insasi forta executorie a hotararii. 1(. asa cum a fost modificat prin Legea 459/2006. 1 cu art.. forta executorie.in speta a organului arbitral .)" 14 . fara a se prevedea si obligatii de restituire. conceptul de titlu executoriu reprezinta genul. 1 C. comerciale. categoria titlurilor executorii este mult mai larga decat cea a hotararilor judecatoresti susceptibile de executare silita . proc. etc. 373^3 alin. Iar titlul executoriu constiuie singurul temei al executarii silite. daca sunt susceptibile de executare. ca regula generala. de contencios administrativ etc.. Asadar. Asa fiind. civ. pentru creditorul prezent. cele privind anularea. a) Principalul titlu executoriu este hotararea judecatoreasca pronuntata in litigiile civile. precum: hotararile pronuntate in cererile in constare. Practic orice hotarare judecatoreasca care statueaza asupra unei pretentii civile poate constitui titlu executoriu si poate fi adusa la indeplinire pe calea urmaririi silite. titluri executorii. si de la comunicare. Hotararea judecatoreasca pentru a dobandi acest caracter trebuie sa parcurga si procedura investirii sale cu formula executorie prevazuta de art. . legalitatea sau temeinicia hotararii ce se executa. din coroborarea art. Aceasta cerinta esentiala decurge. in ceea ce priveste capatul de cerere principal. hotararile pronuntate de materie de stare civila. incheierea data de presedintele instantei poate fi atacata cu recurs de catre creditor. de munca. Totusi inainte de a prezenta si alte titluri executorii este necesar sa aratam ca in practica se poate intampla ca instanta competenta sa refuze investirea cu formula executorie a unei hotarari judecatoresti sau a altui titlu executoriu. ca nici o hotarare "nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. in faza executarii silite nemaiputandu-se pune in discutie.). iar hotararea specia. De altfel. (desigur ca si in aceste situatii. Primul text precizeaza.

daca hotararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul. . au fost recunoscute mai intai in statul de cetatenie al fiecarei parti (art. hotararea investita cu formula executorie se da numai partii care a castigat procesul sau reprezentantului ei. nulitate ce nu poate fi acoperita in nici un mod. Investirea ulterioara nu poate avea efect de validare asupra executarii silite ilegal incepute. la cererea persoanei interesate.hotararea este executorie potrivit legii instantei care a pronuntat-o. Executarea hotararii straine se incuviinteaza cu respectarea urmatoarelor conditii : . Nelegalitatea investirii cu formula executorie poate fi invocata pe calea contestatiei la executare. . arata ca se investesc cu formula executorie "hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile. admite o exceptie in privinta incheierilor executorii. 173-177 C. 167 alin. inainte de a fi investita cu formula executorie prevazuta de lege. ori pe calea incidentala. Potrivit art. Procedura in cadrul careia se procedeaza la incuviintarea executarii unei hotarari straine poarta denumirea de execuatur.". spre exemplu. dar poate sta la baza unei noi executari. potrivit legii mentionate. 15 .hotararea este definitiva. pot fi puse in executare pe teritoriul Romaniei. forta probanta si forta executorie. in principiu. b) Legea nr. hotararilor executorii provizoriu si a altor hotarari prevazute de lege si care se executa fara formula executorie. conditiile mentionate pana acum nu se cer daca hotararile straine se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate sau daca. fiind pronuntate intr-un stat tert. astfel cum nici o hotarare proprie nu poate fi executata.. . daca dreptul de a cere si obtine executarea silita nu s-a prescris. potrivit legii statului unde a fost pronuntata. proc. decurgand din omisiunea citarii persoanei care nu a participat la proces in fata instantei straine. Hotararile judecatoresti straine nu pot fi valorificate in mod automat pe calea executarii silite. nerespectarea lor atragand nulitatea urmaririi. civ. a2) sa urmeze procedura investirii cu formula executorie. proc..instanta care a pronuntat-o a avut. 374 alin. trebuie sa se constate ca i-a fost inmanata in timp util citatia pentru termenul de dezbateri in fond. 105/1990). 166 din Legea nr. De la regula potrivit careia numai hotararile definitive sau irevocabile pot fi valorificate pe calea executarii silite insasi art. civ. competenta sa judece procesul. Dispozitiile legale referitoare la investirea cu formula executorie au caracter imperativ. Aceasta procedura este reglementata in art. recunoscandu-le acestora putere de lucru judecat. inclusiv a contestatiei la poprire. printr-o incheiere data fara citarea partilor. Investirea cu formula executorie se face de catre prima instanta de fond. proc. care nu sunt executate de bunavoie.exista reciprocitate in ce priveste efectele hotararilor straine intre Romania si statul instantei care a pronuntat hotararea. final adauga ca eventualul caracter nedefinitiv al hotararii straine. civ. civ . in etapa validarii popririi. Hotararile straine.C. poate fi invocat numai de catre acea persoana). cat si actul de sesizare a instantei si ca i s-a da posibilitatea de a se apara si de a exercita calea de atac impotriva hotararii (art. 1 C. 105/1992 stabileste regimul juridic al hotararilor straine. 269 C. . pe baza incuviintarii date de catre tribunalul in circumscriptia caruia urmeaza sa se efectueze executarea. proc. Cel de-al doilea text.

dispune ca hotararea arbitrala este obligatorie. civ. Astfel art. ci.in mod exceptional. 269 alin. incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca competenta. instanta judecatoreasca verifica daca hotararea arbitrala este definitiva. care exclude verificarea fondului litigiului. iar numai daca nu este executata de buna voie. insasi arbitrabilitatea litigiului. dosarul se pastreaza la aceasta institutie Urmandu-se pana la capat imperativul rapiditatii. proc.). Fiind definitiva. paralela cu cea creata prin lege . civ. acest caracter este o consecinta logica a caracterului obligatoriu (iar nu facultativ) al acesteia . in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la regularitatea hotararii arbitrale. Iar a analiza. Pentru ca hotararea arbitrala sa fie investita cu formula executorie. proc. a) C. 367 alin. ceea ce ar coincide cu instituirea unei cai procedurale de atac sui generis. Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.dreptul de a cere (si obtine) executarea silita nu este prescris potrivit legii romane. civ. Prin cele doua efecte ce-i sunt atribuite . ignorand caracterul ei obligatoriu. in cadrul unei proceduri necontencioase. impreuna cu dovezile de comunicare. 368 alin. De asemenea. si obligatorie.efectul obligatoriu si cel executoriu . proc. art.in mod expres de lege. cand se vor cita partile. fara citarea partilor. partea castigatoare poate cere instantei investirea cu formula executorie. obligarea acestuia la executare. 3 C. partea interesata va solicita investirea ei cu formula executorie prevazuta de art. civ. 342 C. se bucura de puterea (autoritatea) lucrului judecat.. hotararea "constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca. 368. Ele asigura efectul sanctionator al nerealizarii "de buna voie" a hotararii de catre cel obligat. asupra acestuia instituindu-se o prezumtie de regularitate care poate fi inlaturata doar pe calea actiunii in anulare. 363 alin. 367. raspunderea sa contractuala convertindu-se. in temeiul si prin efectul legii. Competenta investirii revine instantei judecatoresti care ar fi solutionat litigiul in fond in lipsa conventiei arbitrale (art. deci. in termen de 20 de zile de la comunicarea facuta partilor. 3671 din Cartea a IV-a) .sau ar trebui sa intervina . c) Caracterul executoriu este recunoscut de lege si hotararilor arbitrale." Hotararea arbitrala este executorie. 1 C. potrivit art. consultand dosarul arbitral pe care tribunalul arbitral are obligatia sa-l depuna la sediul instantei (art. inseamna a extinde nepermis controlul asupra fondului. Daca cel obligat prin hotarare nu si-o insuseste de buna voie. Art. Daca arbitrajului a fost organizat de o institutie permanenta. in conformitate cu textul art. (3) din Cartea a IV-a precizeaza ca "ea are efectele unei hotarari judecatoresti definitive" iar. in cadrul investirii. 16 . Este limpede ca investirea intervine . Controlul de regularitate prilejuit de cererea de investire se limiteaza la o analiza sumara a aspectelor formale ale hotararii arbitrale. confera hotararii arbitrale comunicate partilor "efectele unei hotarari judecatoresti definitive". proc. prin investirea cu formula executorie. cata vreme hotararea arbitrala este nu numai definitiva. intr-o raspundere jurisdictionala de natura sa atribuie institutiei arbitrajului forta si eficienta juridica comparabile cu cele ale instantelor de drept comun. hotararea arbitrala este asimilata hotararilor judecatoresti.

indiferent de valoarea acestora . . cheltuielile de drum si despagubirile cuvenite martorului se stabilesc prin incheiere executorie (art. printr-o incheiere de investire care nu este supusa caii de atac a apelului . sunt executorii.opozitia cambiala. denumita tragator sau emitent. Biletul la ordin este un inscris . .prin care o persoana numita emitent. Instantele judecatoresti au competenta de a investi cu formula executorie cambia. Cambia este un inscris prin care o persoana. proc. prin intermediul facturilor protestabile care vor fi anexate la bilete. Intr-o speta din practica judiciara mai veche. 343 sunt prescrise sub pedeapsa de nulitate numai pentru compromisul ce se face pentru judecarea unui proces inca de acum nascut.actiunea pentru anularea titlului cambial pierdut. fata de redactarea art. Respectarea cerintei formei autentice a compromisului reprezinta o masura de prudenta. se obliga sa plateasca o suma de bani. numita tras. da dispozitie altei persoane. curtile de apel au dobandit competenta privind trei categorii de cereri : . nefiind exclus ca.il trage asupra unei banci. sau la ordinul acesteia . 200 C. careia ii ordona sa plateasca o suma de bani unei terte persoane purtatoare a titlului – beneficiar. judecatorul poate refuza investirea cu formula executorie a unei sentinte arbitrale prin care a fost solutionat un litigiu nearbitral .civ. la care are fonduri de care poate dispune. Alte bilete la ordin sunt emise in folosul bancilor pentru a deveni inscrisuri de mobilizare a creantelor comerciale negarantate sau bilete la ordin ce devin scontabile de banci.pr. pusa intr-un contract de vanzare-cumparare.titlu de credit . biletul la ordin si cecul. ca garantie de catre emitent . 343 C.. Cecul este un titlu de credit care cuprinde un ordin pe care o persoana tragator . acele dispozitii nu se pot aplica unei clauze compromisorii. civ.). s-a apreciat ca “Dispozitiile art. altei persoane. 17 . Biletul la ordin serveste adesea la pregatirea transmiterii usoare a creantei. la scadenta. numita beneficiar. in cazurile expres prevazute de lege. numita beneficiar. sau la ordinul acesteia. sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane. Astfel. biletul la ordin si cecul. caci partile nu putea sa prevada la stipularea acestei clauze ce diferende se vor putea naste in viitor intre dansele. In exercitarea atributiilor ce le revin. d) Sunt si unele incheieri premergatoare care. o instanta judecatoreasca sa considere ca aceasta forma este impusa ad solemnitatem si sa refuze investirea cu formula executorie a unei hotarari arbitrale date pe baza unui compromis incheiat prin act sub semnatura privata. Probleme (aparente) privind neregularitatea hotararii pot sa apara pornind de la forma compromisului arbitral. Biletul la ordin este cel mai simplu dintre efectele de comert. biletului la ordin si cecului. e) Cambia.cererea pentru investirea cu formula executorie a cambiei.S-a aratat totusi ca in cazul in care partea interesata nu formuleaza o actiune in anulare. pentru a determina de mai inainte obiectul judecatii" .

5/2001 ordonanta care contine somatia de plata se emite in cazul in care pretentiile creditorului sunt gasite intemeiate de catre judecator. 6 din Ordonanta nr. civila. 9 (2) confera ordonantei. Ea se elibereaza creditorului pentru a proceda la executarea silita a ordonantei. 404 C. proc. nr. inscrisurile 18 . Cererea de investire cu formula executorie si procedura de urmat trebuie sa se supuna regulilor din Codul de procedura civila.art. In absenta unei reglementari speciale. ca atare. 5 din 19 iulie 2001. proc. pentru a fi realizat un "acces liber la justitie". si cu privire la contestatia la executare . 138/2000. conform art. 5/2001 statueaza ca se aplica tot nomele dreptului comun (art. O. Civila) . 10 al. tinand seama de procedura sumara (speciala si ea) a investirii cu formula executorie si. Potrivit art. 1 si art. dupa textul art. civ. proc. potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila . in ultima redactare. 11 face trimitere la prevederile Codului de procedura civila. 10 din O.f) Constituirea unui titlu executoriu se poate realiza si in cadrul procedurii somatiei de plata. procedura sumara si speciala reglementata prin Ordonanta Guvernului nr. 376 alin. in sensul dat de art. civ. deci. conform art. civila. de limitele controlului judiciar si de caile de atac.potrivit art. nr. nu trebuie sa mai urmeze procedura investirii cu formula executorie. introdus prin O. Aceasta presupune ca cererea creditorului de investire cu formula executorie a ordonantei trebuie dispusa de presedintele instantei prin incheiere. 1 Cod pr. Dificultatea posibila este insa data de economia reglementarii speciale. 2 C. dupa investirea cu formula executorie.G.U. in conditiile speciale reglementate. 720^8 Cod pr. incheierea presedintelui instantei poate fi atacata cu recurs de catre creditori in termen de 5 zile de la pronuntare pentru creditorul prezent si de la comunicare pentru cel lipsa (art. desi nu a avut loc o judecata cu toate gradele de jurisdictie. – curtea de apel in circumscriptia careia se va face executarea. Observam ca textul art. 399 art. C. dimpotriva. 1 Cod pr. potrivit dispozitiunilor Codului de procedura civila. 720^8 Cod pr. Aceasta ordonanta poate fi investita. deci. 21 din Constitutia Romaniei . investirea cu formula executorie a ordonantei judecatoresti se face potrivit dispozitiunilor Codului de procedura civila. o alta "problema" legislativa a textului ordonantei. civila "Se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile. Tinand seama de dispozitiile art. investita cu formula executorie. De altfel. 5 /2001 nu cuprinde dispozitii derogatorii relative la aceasta chestiune dupa cum creanta care se executa silit are o natura civila sau comerciala ci. in cazul in care debitorul caruia i se comunica o copie a titlului. Ordonanta irevocabila. civ. cu formula executorie. Totusi. 372 si urm. 376 alin. au caracter executoriu si. la cererea creditorului. conform art. Instanta de executare este . prin art.) . in materie comerciala. Ordonanta investita cu formula executorie constituie titlu executoriu pe baza caruia creditorul poate sa ceara pornirea executarii silite. In cazul respingerii cererii de investire.G. constituie titlu executoriu. civila"Hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala sunt executorii si sunt supuse numai recursului". hotararile in materie comerciala. nr. Iata. nu il executa de bunavoie.G. Asadar. 373 al. 373^3 Cod pr. caracterul de titlu executoriu.

Rezulta. Or. Potrivit art. conventia are putere de lege intre parti. in limitele prevazute de lege. devin titluri executorii. 19 . 376 C. s-a apreciat ca. potrivit caruia este interzisa derogarea de la legile care guverneaza "ordinea publica si bunele moravuri". banca trece la executarea silita. civila. in cadrul actualelor reglementari. in cazuri anume prevazute de lege. sau in cazul absentei acestora prin executorul judecatoresc . precum si orice alte hotarari. toate hotararile in materie comerciala sunt executorii conf. prin care se prevede ca respectivul contract "are valoare de inscris autentic si constituie titlu executoriu" sau se utilizeaza o alta formula similara . h) Potrivit art. 36/1995. privind modalitatea in care acest tip de contract dobandeste caracter executoriu. prin investirea cu formula executorie. pentru ca acestea sa devina executorii. atata vreme cat prin conventia incheiata nu se contravine ordinii publice si bunelor moravuri. deci. singura limita constituind-o interdictia instituita prin art. inclusiv caracterul executoriu. Ca urmare. in cazurile anume prevazute de lege". Potrivit acestei opinii. potrivit dispozitiilor art. Intr-o alta opinie^33 . in situatia in care capitalul (rata de imprumut) si dobanda (rata dobanzii) nu sunt restituite la termenele stabilite in contract. 720^8 Cod pr. 2 din ordonanta. 5 C. Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 nu cuprinde norme de procedura derogatorii de la dispozitiile Codului de procedura civila in privinta executarii silite . care implica o alta judecata si cai de atac (fond. ca dispozitia din art. partile sunt libere sa incheie. in virtutea libertatii contractelor. ea se putea aplica numai in materie civila . practic. hotararile judecatoresti. caci. g) Contractul de credit comercial bancar. civ.nu constituie un titlu executor chiar daca partile au inscris o asemenea clauza in contract. Contractul de credit bancar nefiind un inscris autentificat si nici un inscris anume prevazut de lege ca avand forta executorie. si sa determine prin vointa lor clauzele si efectele pe care trebuie sa le produca. 66 din Legea nr. Pe aceasta baza. s-a apreciat ca fiind valabila clauza inserata in contractul de credit bancar. trebuia nuantata.. 9 alin. recurs in materie comerciala). odata investite cu formula executorie. fara a mai recurge la procedura de drept comun. civ. Intr-o prima opinie exprimata in literatura de specialitate. incheierile sau ordonantele pronuntate in procedura somatiei de plata pot fi puse in executare in conformitate cu dispozitiile de drept comun. actul autentic notarial este un alt important titlu executoriu. nu face obiectul reglementarii cuprinse in acest articol . astfel ca este posibila urmarirea silita a imobilelor ipotecate prin organele proprii de executare. 969 C. civ.. orice fel de contract. sau inscrisuri. proc. cand priveste materia comerciala. Cert este ca. potrivit opiniei mentionate. In sprijinul acestei opinii s-a invocat faptul ca respectivul contract de credit este garantat printr-un contract accesoriu de ipoteca.autentice. contractul de credit bancar intervenit intre o societate comerciala bancara si un beneficiar de credite debitor . inscrisurile autentificate si orice alte hotarari si inscrisuri. art. astfel ca ele n-ar mai trebui sa fie supuse unei alte proceduri. adica celei de investire cu formula executorie.

cu modificãrile ulterioare „Procesulverbal neatacat în termenul prevãzut la art. 300 alin. numai hotararile irevocabile pot fi executate silit . au valoare de înscrisuri autentice si constituie titluri executorii (art.. încheiate în conditiile Decretului-Lege nr. 36/1995. 19 din DecretulLege). plantaţii ori a altei lucrări sau în luarea unei alte măsuri admise de lege. fara a fi necesar ca ea sa fie irevocabila. civ. civ. 3713 alin. iar art. astfel cum prevede in mod expres art. autoritãtilor sau institutiilor publice „La constatarea unei pagube în gestiune. proc. – decizia organului de pensii pentru recuperarea sumelor plãtite fãrã temei necontestatã în termen care devine definitivã (art. persoana rãspunzãtoare poate sã-si ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia. suspensiv de executare. pe de alta parte. 36/1995). – Contractul de vânzare-cumpãrare. 20 . precum şi în desfiinţarea unei construcţii. iar nu la data autentificarii . unele hotarari nedefinitive se pot executa silit daca se bucura de executie vremelnica. proc. 31. l prevede că.4. i) Actele privind sanctiunile aplicate în materie contraventionalã. 19/2000). aratate de art. precum si hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã prin care s-a solutionat plângerea constituie titlu executoriu. Obiectul executării silite Prin obiectul executării silite se înţelege tot ceea ce poate fi supus urmăririi silite.Actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida. potrivit legii. De la aceasta regula exista doua exceptii: pe de o parte. 2/2001. 1 C. predarea unui bun ori a folosinţei acestuia. 54/1994]. fãrã vreo altã formalitate” (art. In lipsa actului original poate constitui titlu executoriu duplicatul. in anumite materii. are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. Potrivit art. procesul-verbal de predare-primire a locuintei si contractul de împrumut. – dispozitia de încasare si alte instrumente de decontare emise de creditor si pentru care debitorul a acceptat plata precum si cele emise de debitor în favoarea creditorului (în materia decontãrii bancare). 32 alin. Alte titluri executorii. Apelul este. 87 si 88 din Legea nr. asa incat o hotarare se poate executa silit numai din momentul in care a devenit definitiva. 3712 alin. (1) din Legea nr. f. sunt urmăribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor. veniturile şi bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă. pot fi executate silit obligaţiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani. 61/1990 din 07/02/1990 privind vânzarea de locuinte construite din fondurile statului cãtre populatie. 7. – angajamentul de platã pe care îl iau debitorii sau alte persoane în cazul angajãrii gestionarilor. iar. 66 din Legea nr. 22/1969 modificatã prin Legea nr. constituirea de garantii si a rãspunderii în legãturã cu gestionarea bunurilor agentilor economici. poate servi ca titlu executoriu copia legalizata de pe exemplarul inscrisului autentic din arhiva notarului public (art. in principiu. 66 din Legea nr. l C. angajamentul scris constituie titlu executoriu” [art.. iar in lipsa si a acestuia. Potrivit dispozitiilor Ordonanþei Guvernului nr. 37).

civ. 21 . în sensul că determină categoriile de obligaţii ce pot fi valorificate pe calea executării silite. proc. prin Ordonanta de Urgenta nr. bunurile intrate din succesiune. proc. 2 C. 1718 şi 1719. creditorii personali ai unui sot. in mod expres. art. De asemenea. nu pot urmari bunurile comune decat dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor. Din textele de lege arătate rezultă că întregul patrimoniu al debitorului. Dacă art. 1719 dispune că. pot fi urmarite de de acesta. dreptul de superficie poate fi urmarit silit o data cu fondul dominant caruia ii profita. In urma completarii Codului de procedura civila. iar preţul lor se împarte între ei prin analogie.. proc. 3723 alin. l determină într-o măsură generală obiectul executării silite. 3712 alin. 1718 prevede că. categorie in care intra drepturi mobiliare din aria drepturilor de creatie intelectuala. O alta exceptie: in cazul proprietatii comune a sotilor. chiar daca acestea sunt detinute de un tert. cât şi art. fara a avea dreptul sa exercite urmarirea silita a celorlalte bunuri . 3713 alin. l are un caracter extrem de general. prezente şi viitoare. Dreptul de gaj al creditorului este consacrat în Codul civil. OG 138/200 a consacrat principiul potrivit caruia imobilele acestora nu pot fi urmarite silit inaintea urmaririi mobilelor lor. 454 alin. art. ei trebuie mai intai sa ceara impartirea acestor bunuri. s-a instituit. Prezintă interes excepţiile pe care legea le admite de la această regulă: . drepturi dintr-o activitate in curs. in cazul in care mostenitorul a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar. civ. se referă la obiectul executării silite. Cu toate acestea. Pentru a putea fi urmarite bunurilor comune. Astfel.) . dispune ca sunt supuse urmaririi silite bunurile mobile urmaribile ale debitorului. poate fi urmărit de aceştia din urmă pentru şi până la realizarea creanţelor lor. l C. . oricine este obligat personal este ţinut de a-şi îndeplini îndatoririle cu toate bunurile mobile şi imobile. 3712 alin. in privinta minorilor si a persoanelor puse sub interdictie. 491 C. afară de cazul când există între creditori cauze legitime de preferinţă.Art. reprezentând expresia principiului potrivit căruia întreaga avere a debitorului formează gajul general al creditorilor. Se consideră că creditorul are un drept de urmărire asupra întregului patrimoniu al debitorului când acesta nu îşi execută de bună voie obligaţia. civ. precum si a dreptului de superficie.proprietatile incorporale.. civ. in masura necesara acoperirii creantei. bunurile unui debitor servesc pentru asigurarea comună a creditorilor săi. in temeiul dispozitiilor articolului 33 din C. Literatura juridica distinge trei categorii de bunuri incorporale: . proc.exceptarea de la urmărire a unor bunuri ce aparţin persoanelor fizice în baza unor considerente de ordin social şi umanitar. în art. daca obligatia prevazuta in titlul executoriu este comuna (art. Art. civ. formand gajul general al creditorului succesoral. 3 C. în faza dreptului de gaj general al creditorilor.exceptarea de la urmărire a bunurilor ce aparţin domeniului public. potrivit art. proc. l C. Apoi. fam.. De asemenea. 488 alin. posibilitatea urmaririi silite a dreptului de uzufruct asupra unui bun imobil. 138/2000. art. principiul enuntat nu impiedica executarea silita asupra unui imobil aflat in proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu.

(3). Bunuri care servesc la exercitarea ocupatiei debitorului: – pot fi urmãrite numai în lipsa altor bunuri urmãribile si numai pentru obligatii de întretinere. alimentele necesare pânã la noua recoltã. Potrivit prevederilor art. f. efectele de comert (cambia. Se bucurã de aceastã protectie nu numai salariul. urmãrirea nu poate depãsi 1/2 din venitul lunar net al debitorului. care nu se identifica cu inscrisurile (titlurile) ce le constata. 2. în afarã de cazul în care legea prevede altfel. Bunuri exceptate temporar de la urmãrire – În cazul în care legea prevede o inalienabilitate cu caracter temporar. valorile mobiliare. civ. cum ar fi: creantele si partile sociale. pensile acordate în cadrul asigurãrilor sociale.titlurile de valoare negociabile. pe durata inalienabilitãtii bunul nu va putea fi urmãrit. indiferent de natura creantelor. în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie. Bunurile apartinând debitorilor persoane fizice A. precum si obiectele de cult religios. 22 . veniturile din muncã sau orice alte sume ce se plãtesc periodic debitorului si sunt destinate asigurãrii mijloacelor de existentã ale acestuia. pot fi urmãrite: 1. iar dacã debitorul se ocupã exclusiv cu agricultura. în cadrul aceluiasi patrimoniu. B. De la regula potrivit cãreia sunt urmãribile toate bunurile existente în patrimoniul debitorului existã exceptii în cazurile de separatie între bunurile debitorului. precum si alte asemenea sume ce se plãtesc periodic debitorului si sunt destinate asigurãrii mijloacelor de existentã ale acestuia. pânã la 1/3 din venitul lunar net. fiind drepturi nominative.. d) bunurile declarate neurmãribile prin alte dispoziþii legale.creantele si alte drepturi incorporale. pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumtate din acest cuantum. b) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de douã luni. 406 C. pânã la 1/2 din venitul lunar net. pentru orice alte datorii. Nu pot fi supuse executãrii silite (art. Salariul si alte venituri periodice realizate din muncã. chirii.): a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale. dacã nu sunt mai multe de acelasi fel. c) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru trei luni de iarnã. e. . cum ar fi inscrisurile care constata si reprezinta drepturi a caror transmitere are loc prin procese de negociere proprii dreptului comercial si care asigura transmiterea insasi a drepturilor. proc. Dacã sunt mai multe urmãriri asupra aceleiasi sume. arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor. de forma sau de felul contractului de muncã (pe duratã determinatã sau nedeterminatã). biletul la ordin si cecul). pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de întretinere sau de alocatie pentru copii. dar si orice alte drepturi bãnesti ce se cuvin salariatului în temeiul contractului de muncã. indiferent de mãrimea si natura lor. animalele destinate obtinerii mijloacelor de existentã si furajele necesare pentru aceste animale pânã la noua recoltã. 409 alin.

predarea silitã a bunurilor mobile si a bunurilor imobile.Astfel.. în mãsura necesarã acoperirii creantei. creditorul trebuie sã urmãreascã sã obtinã în acest mod realizarea prestatiei de cãtre debitor.. nu pot urmãri bunurile comune decât dupã urmãrirea bunurilor proprii ale sotului debitor. Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii. este tinut de a lua bunul mobil sau imobil pe care debitorul a fost obligat sã-l predea. Dacã dupã expirarea termenului de o zi. creditorii personali ai unui sot. ei trebuie mai întâi sã cearã împãrtirea acestor bunuri. Somatia are menirea de a-l atentiona pe debitor si de a-i da posibilitatea sã predea bunul ce formeazã obiectul executãrii. se va trece la executarea silitã. somatia a fost apreciatã ca un act de executare. g. în caz contrar. civ. prin care debitorului i se aduce la cunostintã ca în termen de o zi sã predea creditorului bunul mobil. 575-577 C. în temeiul dispoziþiilor art. atunci când executarea în naturã nu mai este posibilã. stabilite potrivit legii. Pentru a putea fi urmãrite bunurilor comune. Procedura privind executarea va începe printr-o somatie. În cazul executãrii silite directe. Executarea silitã directã Executarea silitã directã constã în executarea în naturã a obligatiei debitorului înscrisã în titlul executoriu. spre deosebire de executarea silitã indirectã care presupune o executare prin echivalent. sub denumirea de predarea silitã a bunurilor mobile (exemple: un automobil. fam. bursele de studii acordate de stat. întrucât este unicul act care precede deposedarea de bun a debitorului urmãrit si. – numele si calitatea celui care încheie procesul-verbal. proc. În literatura juridicã de specialitate s-a apreciat cã ori de câte ori este posibilã executarea în naturã a obligatiei. care se calculeazã în sistem exclusiv (pe zile libere). la nevoie. un proces-verbal care va cuprinde: – denumirea si sediul organului de executare. precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie specialã. se vor putea aplica daune cominatorii. cele acordate în caz de deces. În situatia în care obligatia de a face constã într-un fapt personal al debitorului si acesta refuzã sã-si execute obligatia. executorul se prezintã la domiciliul debitorului sau la locul unde se aflã bunul. executorul judecãtoresc va încheia. sã obtinã desfiintarea în mod silit a unei lucrãri ce a fost interzisã sau a cãrei desfiintare a fost prevãzutã prin titlul executoriu. face o nouã somatie verbalã. un aparat electronic. ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav. o bijuterie etc. Cu ocazia ridicãrii si predãrii bunului. 23 . ca urmare. în cazul proprietãtii comune a sotilor.). nu pot fi urmãrite pentru nici un fel de datorii. Executarea silitã directã mobiliarã este reglementatã în art. 33 din C. diurnele. ajutoarele de maternitate. 572-5801). poate fi atacatã cu contestatie la executare. dupã care. va ridica bunul de la debitor si-l va preda creditorului. Executarea silitã directã mobiliarã În Codul de procedurã civilã sunt reglementate numai unele aspecte ale executãrii silite directe în Capitolul VI al Cãrtii a V-a (art. folosind forta publicã.

în termen de 5 zile de la primirea somatiei (termen calculat pe zile libere). care oblige la retrocedarea imobilului. va soma din nou verbal pe debitor sã pãrãseascã imobilul si. ori o hotãrâre prin care se desfiinteazã un contract translativ al dreptului de proprietate. denumirea si sediul debitorului si creditorului urmãritor. cu ajutorul fortei publice va proceda la evacuarea debitorului punând pe creditor în drepturile sale. 24 . 7/1996a cadastrului si publicitãtii imobiliare. Executorul judecãtoresc poate fi asistat la nevoie de organele de politie. indiferent de calitateapãrtilor (debitor sau creditor). – stampila executorului judecãtoresc. – mentionarea numãrului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal. – mentionarea. cum ar fi actiunea în revendicare sau o actiune posesorie. având în vedere si prevederile Legii nr. în functie de necesitãti. Prin aceastã procedurã executionalã poate fi adusã la îndeplinire o hotãrâre pronuntatã într-o actiune realã imobiliarã. Dacã partea obligatã sã pãrãseascã ori sã predea bunul nu-si îndeplineste aceastã obligatie. – consemnarea explicaþiilor si obiectiunilor participantilor la executare.– data întocmirii procesului-verbal si numãrul dosarului de executare. dacã împotrivirea s-a manifestat prin violentã sau amenintãri. Executarea silitã directã imobiliarã Constã în predarea silitã a bunurilor imobile care se realizeazã. în caz de refuz. – titlul executoriu în temeiul cãruia se efectueazã actul de executare. ori dupã caz. dupã aceeasi procedurã. sau o hotãrâre prin care se ordonã evacuarea locatarului sau a persoanei care ocupã ilegal o suprafatã de locuit. – locul. urmând ca plata acestuia sã se facã de proprietarul bunurilor evacuate. Procesul-verbal constituie titlu-executoriu în privinta cheltuielilor de executare ce urmeazã sã le plãteascã debitorul. a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau împiedicarea de a semna procesul-verbal. executorul judecãtoresc va încheia un proces-verbal de împotrivire care va putea fi folosit în activitatea de urmãrire penalã a debitorului. În cazul în care debitorul se împotriveste la executare. – numele si domiciliul. dar care nu fac obiectul executãrii unui custode. când este cazul. a altor persoane interesate în executare sau care asistã la efectuarea actului de executare. ca si în cazul bunurilor mobile. Executorul judecãtoresc va încredinta bunurile aflate în imobilul urmãrit. – alte mentiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor. – mãsurile luate de executor sau constatãrile acestuia. iar imobilul va fi predat celui îndreptãtit. În procesul-verbal întocmit de executorul judecãtoresc vor fi stabilite si cheltuielile de executare pe care urmeazã sã le plãteascã debitorul. data si ora efectuãrii actului de executare. va fi îndepãrtatã prin executare silitã. – semnãtura executorului. precum si când este cazul. precum si a persoanelor cãrora li s-a înmânat acesta. jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice.

creditorul poate fi autorizat de instanta de executare. prin aplicarea unei amenzi civile.). sau sã se abtinã de la o anumitã actiune (obligatia de a nu face). În asemenea cazuri. pânã la executarea obligatiei prevãzutã în titlul executoriu. în caz de neexecutare din partea debitorului”. acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei. De asemenea. civ. potrivit prevederilor art. prin mãsuri asupra bunurilor din patrimoniul acestuia. Dacã pãrtile nu vor ori nu pot sã semneze. care se aflã în culpã procesualã întrucât nu si-a executat obligatia de bunãvoie. dacã obligatia de a face nu poate fi îndeplinitã prin altã persoanã decât debitorul. Pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligatiei. 5802. predarea silitã a unui bun imobil poate fi întâlnitã si în cazul unor mãsuri dispuse prin hotãrâri arbitrale. În cazul în care debitorul se împotriveste sau nu voieste sã deschidã usa. datã cu citarea pãrtilor. se exercitã indirect. fiind aplicabile dispozitiile art. pe cheltuiala debitorului. datã cu citarea pãrþilor. un scenariu pentru un film etc. executorul judecãtoresc va recurge la forta publicã. prin încheiere irevocabilã. pe care nu ar putea sã o execute decât el (exemple: obligatia asumatã de debitor având în vedere calitãtile sale de a realiza o picturã. Ca si în cazul executãrii directe mobiliare. stabilitã pe zi de întârziere. instanta care a dispus obligarea debitorului la plata 25 . sculpturã. potrivit cãrora: „Orice obligaþie de a face sau de a nu face se schimbã în dezdãunãri. civ. creditorul poate cere instantei de executare. constrângerea neputându-se exercita direct asupra persoanei debitorului. Executarea silitã a altor obligatii de a face sau de a nu face Executarea silitã a obligatiei de a face sau de a nu face. o amendã civilã de la 20 lei la 50 lei. în termen de 10 zile de la primirea somatiei. ce nu implicã faptul personal al debitorului Dacã debitorul refuzã sã îndeplineascã o obligatie de a face cuprinsã într-un titlu executoriu. 574 C. la cererea creditorului. obligarea debitorului la daune-interese. sã o îndeplineascã el însusi sau prin alte persoane. Executarea silitã a obligatiilor de a face sau de a nu face ce implicã faptul personal al debitorului În astfel de situatii. cheltuielile ocazionate de executare vor fi suportate de debitor. 5803. cât si în cele dintre o persoanã fizicã si una juridicã sau între persoane juridice. hotãrârea ce se cere a fi pusã în executare obligã pe debitor sã realizeze o anumitã prestatie (obligatie de a face).Activitãtile prilejuite de evacuare vor fi consemnate într-un proces-verbal care va fi semnat de organul de executare si de pãrti. instanta poate obliga pe debitor sã plãteascã în favoarea statului. Potrivit prevederilor art. Prin încheiere irevocabilã. fiind astfel determinat indirect sã facã sau sã nu facã ceva ce implicã faptul personal. 1075 C. proc. se va face mentiune despre aceasta în procesul-verbal. Se au în vedere si prevederile art. Dacã în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligatia prevãzutã în titlul executoriu. Aceastã procedurã se va putea folosi atât în raporturile dintre persoanele fizice.

potrivit art. în acest din urmã caz. debitorul trebuie sã se îngrijeascã de lucru ca un bun proprietar [art. cu exceptia cazurilor în care se aplicã sechestrul cu sigilii sau cu ridicata. creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese. proc. 574 sunt aplicabile în mod corespunzãtor. executorului judecãtoresc.. proc. 428 C. Pânã la momentul vânzãrii. În cazul în care creditorul doreste sã-si realizeze creanta prin vânzarea la licitatie a bunurilor mobile urmãribile ale debitorului. proc. civ. Dacã existã pericolul evident de sustragere a bunurilor de la urmãrire. datã fãrã citarea pãrtilor. nu se poate opune la vânzare. civ. debitorul rãmâne proprietarul bunului.C. prin încheierea irevocabilã. În cazul în care în cursul judecãtii s-a aplicat un sechestru asigurãtor. creditorul gajist. la cererea creditorului sau a executorului judecãtoresc. În cazul creditorilor cu drept de gaj special asupra bunului urmãrit. civ.unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datoratã statului cu acest titlu. În vederea încetãrii urmãririi si ridicãrii sechestrului instituit asupra bunurilor. însã actele materiale de executare sunt realizate de executorul judecãtoresc.). pe calea contestatiei la executare. care are fatã de creditorul chirografar un drept de preferintã. prin încheiere irevocabilã. operatiune ce se poate face oricând pânã la efectuarea vânzãrii silite (art. la dispozitia organului de executare. iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligatiei prevãzute de alin. ce trebuie exercitat astfel încât sã nu fie diminuatã substanta lucrului sau valoarea lui economicã. instanta va emite o hotãrâre. Potrivit prevederilor art. 411 C. bunurile urmãrite sunt ale sale si nu ale debitorului urmãrit. presedintele curtii de apel va putea sã dispunã. executorul judecãtoresc de pe lângã instanta de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmãribile ale debitorului. se va adresa. Urmãrirea poate fi împiedicatã si de interventia unor terte persoane. (2) C.. datã cu citarea pãrtilor. 1. tertul va lua la cunostintã despre urmãrire prin aplicarea sechestrului asigurãtor ce precede operatiunea vânzãrii. proc.]. suma ce o datoreazã creditorului si cheltuielile de executare. ca o datã cu înmânarea somatiei sã se aplice si sechestrul. dispozitiile art. din gresealã. Executarea silitã indirectã Urmãrirea bunurilor mobile Aceastã modalitate de executare este reglementatã de art. civ. 3731 C. tertul contestator dovedeste cã. urmând ca el sã beneficieze de preferintã cu ocazia distribuirii pretului realizat din vânzarea silitã. executorul judecãtoresc va verifica dacã bunurile mai sunt în fiintã 26 . chiar dacã acestea sunt detinute de un tert”. Întrucât elementul determinant este proprietatea si nu posesia.. prin punerea sub sechestru acesta pierzând numai dreptul de dispozitie. 411-449 C. Urmãrirea silitã mobiliarã poate sã înceteze când debitorul sau o altã persoanã interesatã depune la C. civ. 1633 alin. „dacã în termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plãteste suma datoratã. pãstrând însã dreptul de folosintã. Pânã la momentul vânzãrii. Curtile de apel au atributii în ce priveste ordonarea mãsurii executãrii si controlul exercitãrii acestei activitãti. Asupra valabilitãtii plãtii va decide instanta de executare sub controlul cãreia se realizeazã executarea. dacã.E.

5. Vânzarea la licitatie se va face la locul unde se aflã bunurile sechestrate sau. 433 C. dupã care va încheia un proces-verbal de sechestru definitiv care va transforma mãsura asigurãtorie în mãsurã executorie.civ. Procesul-verbal de sechestru trebuie sã cuprindã (art. iar atunci când apreciazã cã este necesar. Vânzarea la licitatie a bunurilor urmãrite Etapa urmãtoare a urmãririi silite mobiliare o constituie vânzarea bunurilor sechestrate. Procedura obisnuitã este cea a sechestrului simplu care. executorul judecãtoresc. vânzarea va fi anuntatã si într-un ziar de largã circulatie. dupã aprecierea executorului judecãtoresc. arãtarea locului. zilei si orei când s-a fãcut urmãrirea. va fixa data. Data. în termen de cel mult o zi de la întocmirea procesului verbal de sechestru.C. în alt loc. civ. dã debitorului posibilitatea sã nu fie deposedat de lucrul respectiv. 6. dacã nu au fost înlocuite etc. 435 C.). dacã asemenea cerere s-a fãcut.): 1.C proc. la locul licitatiei. executorul judecãtoresc va întocmi si afisa publicatia de vânzare. Vânzarea la licitatie este precedatã de aducerea ei la cunostintã publicã cu cel putin douã sãptãmâni si nici în mai mult de douã luni de la data procesului-verbal de sechestru. Cu cel putin 3 zile înainte de tinerea licitatiei. arãtarea creditorului pentru lucrãrile ce au cerut a se urmãri. descrierea bunurilor sechestrate si indicarea valorii fiecãruia. proc. enuntarea titlului executor în virtutea cãruia se face executarea. dacã aceasta este cu putintã. 4. executorul le va ridica si le va consemna la C. dupã cum am mai arãtat. urmând sã se aplice sechestru numai pe bunuri care sã acopere diferenta de creantã. prenumele si domiciliul pãrtilor. ora si locul pentru vânzarea la licitatie a bunurilor vor fi aduse la cunostinta debitorului de cãtre executorul judecãtoresc (art. 416 si urm. va identifica si alte bunuri ale debitorului si va aplica sechestrul si asupra acestora. proc. civ. 2. precum si al altor persoane care vor fi fost fatã la urmãrire. Dacã. precum si rãspunsul lui dacã a fost de fatã.si starea lor materialã (dacã bunurile si-au pãstrat valoarea lor economicã. ora si locul licitatiei (art..). 4311 C. sunt posibile: sechestrul simplu. se gãsesc sume de bani si dacã debitorul nu consimte ca acestea sã fie predate creditorului. Dacã valorificarea bunurilor urmeazã sã se facã prin vânzare la licitatie publicã. al executorului. la sediul organului de executare. Termenul va putea sã fie prelungit sau scurtat la cererea comunã a debitorului si a creditorului (art. proc. Dacã executorul constatã cã bunurile sechestrate nu acoperã creanta creditorului.E. cu ocazia aplicãrii sechestrului. sechestrul cu aplicarea de sigilii si sechestrul cu ridicata. pentru ca din suma obtinutã sã poatã fi îndestulatã creanta creditorului si acoperite cheltuielile de executare. când acesta se aflã de fatã.). somatia verbalã fãcutã debitorului ca sã plãteascã. 3. civ. al primãriei de la locul vânzãrii bunurilor si al instantei de executare.). numele. dacã existã motive temeinice. Dupã cum rezultã din cele prezentate. 27 .

cel mai târziu pânã la începerea vânzãrii la licitatie publicã. executorul judecãtoresc poate încuviinta depunerea pretului în cel mul 5 zile. la intervale de timp care sã permitã opþiuni si supralicitãri. dacã constatã cã unele bunuri au fost înstrãinate. Dupã adjudecarea bunului. dupã caz. proc. vânzarea va fi amânatã. Se va avea însã în vedere ca pretul vânzãrii sã reflecte valoarea bunului. 440 C. civ. enumerarea bunurilor scoase la vânzare.Potrivit prevederilor art. îl poate prelua în contul creantei sale la pretul prevãzut în publicatii sau anunturi. Costul acestor publicatii si anunturi se va avansa de cãtre creditor în contul bunurilor urmãrite. civ.. a consemnat la Casa de Economii si Consemnatiuni. Nerealizarea publicitãtii privind vânzarea duce la amânarea vânzãrii iar în cazul în care s-a realizat. înlocuite etc. în numerar ori cu ordin de platã sau orice alt instrument legal de platã. neputându-se realiza vânzarea pe un pret derizoriu. La cererea debitorului. Oferta în vederea vânzãrii se va face pentru fiecare obiect în parte. Dacã la data si locul stabilit pentru licitatie nu se prezintã amatori. cu indicarea pentru fiecare a pretului de începere a licitatiei. iar în cazul în care pretul oferit este mai mic. executorul judecãtoresc trebuie sã fie asistat de grefierul sau de ajutorul sãu. pentru fiecare obiect. 1081 C. starea sigiliilor (dacã bunurile au fost puse sub sigiliu) si. cât si pe creditor. Pentru realizarea vânzãrii se fac câte trei strigãri. Dacã pretul nu se va depune în conditiile mentionate mai sus. la dispozitia executorului judecãtoresc. cel stabilit prin expertizã. Poate participa la licitatie orice persoanã care. Executorul va indica pretul de la care porneste licitatia. degradate. Pentru aceastã neregularitate. publicatiile si anunturile de vânzare vor cuprinde data. ora si locul licitatiei. creanta neputându-se stinge sau diminua. executorul trebuie sã fie asistat de un ofiter de politie sau de un ajutor al acestuia. adjudecatarul este obligat sã depunã de îndatã întregul pret. iar primul adjudecatar este 28 .. urmând sã se efectueze din nou si publicitatea vânzãrii. de a o supraveghea si de a solutiona contestatiile la executare. executorul va verifica numãrul si starea bunurilor ce fac obiectul vânzãrii. Dacã bunul a pierit fortuit. Activitatea privind vânzarea la licitatie a bunurilor debitorului se realizeazã de executorul judecãtoresc. cu exceptia cazurilor în care obiectele alcãtuiesc un set a cãrui valoare ar fi mult diminuatã prin vânzarea separatã (exemple: un serviciu de masã. proc.. va sesiza parchetul pentru declansarea urmãririi penale. o altã modalitate de valorificare a bunurilor. care este pretul prevãzut în procesulverbal de sechestru sau. proc. orice creditor care putea cere executarea silitã asupra bunurilor mobile ale debitorului. civ. 439 C. se va vinde cu pretul cel mai mare oferit. Dacã datoritã contestatiei la executare. dupã caz. o serie de monede sau timbre ori de tablouri). În ziua stabilitã pentru vânzare. ori datoritã faptului cã la termenul fixat nu se prezintã persoane care sã liciteze sau din alte considerente. executorul judecãtoresc va putea sã fie sanctionat cu amendã si obligat la plata de despãgubiri pentru prejudiciul cauzat (art. la anularea ei. un automobil cu accesorii.). Dacã obiectele se gãsesc în altã localitate decât aceea a sediului curtii de apel. succesive. debitorul va suporta paguba. întrucât prejudiciazã atât pe debitor. bunul fiind adjudecat de cel care oferã pretul cel mai mare. cel putin 10% din pretul de începere al licitatiei pentru bunurile pe are intentioneazã sã le cumpere. Potrivit art. se va relua licitatia sau.

Distribuirea sumelor realizate prin executarea silitã se realizeazã potrivit dispozitiilor art. acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferintã. civ. Bunurile sechestrate care nu au putut fi valorificate. Este reglementatã de art. 488571 C. Creditorii urmãritori sau intervenienti nu pot sã adjudece bunurile oferite spre vânzare la un pret mai mic de 75% din pretul de începere a licitatiei. rãmân indisponibilizate 6 luni de la data sechestrului. proc. în vederea efectuãrii plãtii cãtre creditori. cât si de cheltuielile fãcute pentru aceasta. licitatia se va opri în momentul în care s-a obtinut o sumã suficientã pentru a acoperi si creanþele acestora. iar dacã au fost vândute bunuri de gen (de exemplu. dupã acoperirea cheltuielilor de urmãrire. suma rãmasã disponibilã urmând sã fie predatã debitorului. iar dacã nici dupã acest termen nu pot fi valorificate. civ. dacã existã cauzã de nulitate. adjudecatarul va primi si bunul. Dacã existã un singur creditor. cu titlu executoriu si va fi retinutã din suma depusã la începutul licitatiei (10%). În cazul în care au mai intervenit si alti creditori în afarã de creditorul urmãritor. fiecare creditor va primi o sumã proportionalã cu creanta sa. proc. urmând ca suma sã fie stabilitã de executor.C. bucurându-se numai de dreptul de a primi. plata custodelui (dacã este cazul) sau a publicitãtii vânzãrii. va opri vânzarea si bunurile rãmase vor fi restituite debitorului. distribuirea sumelor se va face potrivit ordinii de preferintã. În cazul în care adjudecatar este însusi creditorul urmãritor. Nu este admisibilã nici o cerere de desfiintare a vânzãrii împotriva tertului adjudecatar care a plãtit pretul. vânzarea va putea fi desfiintatã. Dupã achitarea pretului. Dacã sunt mai multi creditori si suma obtinutã din vânzare nu acoperã toate creantele. Dacã toate creantele sunt de acelasi rang. În momentul în care executorul constatã cã suma obtinutã acoperã creanta creditorului si cheltuielile de executare. cu preferintã. el va putea depune în contul pretului creanta sa. plata pretului se face concomitent cu mãsurarea sau cântãrirea. în tot sau în parte. (1). creditorul urmãritor neavând un drept de preferintã. în afarã de cazul în care a existat fraudã din partea acestuia. iar dacã acestia doresc sã preia bunul în conditiile art. Distribuirea pretului obtinut prin vânzare Sumele obtinute din vânzarea silitã a bunurilor mobile urmãribile vor fi consemnate de îndatã la C. Urmãrirea silitã imobiliarã Urmãrirea imobiliarã intervine în cazul în care creditorul întelege sã-si îndestuleze creanta prin valorificarea bunurilor imobile ale debitorului. o cantitate de grâu sau porumb). acesta va obtine o sumã egalã cu creanta. Când adjudecatar a fost creditorul. vor fi restituite debitorului. respectându-se principiul egalitãtii între creditori. dispozitiile din Codul de procedurã civilã se completeazã cu cele din 29 . cheltuielile fãcute cu procedura urmãririi..rãspunzãtor atât de scãderea pretului obtinut la a doua vânzare. 448 alin. 562-571 C. eventualele dobânzi si cheltuielile de executare.E. timp în care executorul poate proceda din nou la valorificarea lor. iar la urmãrire nu participã alti creditori sau acestia se aflã într-un rang de preferintã inferior creditorului adjudecatar.

493 ºi 521 C. – numãrul dosarului de executare. civ. drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente. civ. dacã obligatia prevãzutã în titlul executoriu este comunã. precum si cu unele texte din Codul civil. Procesul-verbal de situatie În vederea identificãrii imobilului urmãrit si pentru a se constata adevãrata stare a acestuia. civ. În sistemul de carte funciarã. dar numai o datã cu imobilul. proc. 1794 C. nu pot fi urmãrite înaintea urmãririi mobilelor sale. civ. – dreptul de superficie. competenta apartinând instantei în a cãrei circumscripþie se aflã imobilul[art. executorul judecãtoresc se va deplasa la locul unde este situat imobilul în cauzã si va întocmi un proces-verbal de situatie. dacã se va dovedi cã. sunt supuse urmãririi silite imobiliare: – bunurile imobile. Urmãrirea imobilelor înscrise în cartea funciarã se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor. Având în vedere protectia deosebitã ce trebuie acordatã minorilor si proprietãtii lor. aflate în posesiunea debitorului principal. 7/1996.. poate sã cearã instantei de executare urmãrirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi obligatie. În mod separat. prevãzute de Codul civil. – bunurile accesorii imobilului. Nu este exclus de la urmãrire imobilul neipotecat al debitorului sãu. sau art. 30 . care nu este personal obligat pentru creanta ipotecarã. Potrivit prevederilor art.Urmãrirea silitã imobiliarã este o procedurã jurisdictionalã. – dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil. precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declarã imobile. dobânditorul acelui bun.]. 13 alin. se pot urmãri constructiile ce formeazã o proprietate distinctã de sol. Se poate însã urmãri imobilul aflat în proprietatea comunã a unui minor sau a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplinã de exercitiu. bunurile imobile ale acestora sau ale unei persoane puse sub interdictie. se va face potrivit noii Legi a cadastrului si publicitãtii imobiliare nr. 488 C. Unele texte din Codul de procedurã civilã si din Codul civil stabilesc o serie de impedimente care temporizeazã urmãrirea silitã imobiliarã. prin vânzarea unuia sau mai multor imobile din prima sau din primele cereri de urmãrire silitã vor fi îndestulati toti creditorii pe care acesta îi are. precum si mãsurile de asigurare asupra acestora. de exemplu art. care va cuprinde: – denumirea si sediul organului de executare. Dacã se urmãreste un imobil ipotecat înstrãinat.Legea nr. procedura de vânzare la licitatie publicã se va îndeplini pentru fiecare bun în parte. (1) C. 36/1995 privind notarii publici si activitatea notarialã. proc. proc. Dacã intervine un concurs de urmãrire asupra mai multor imobile ale debitorului. – dreptul de servitute dar numai o datã cu fondul dominant cãruia îi profitã. acesta va putea cere si obtine din partea instantei amânarea urmãririlor deschise mai înainte. – numele si calitatea executorului. Dacã obiect al executãrii îl formeazã mai multe bunuri immobile distincte ale debitorului. executarea silitã asupra bunurilor imobile sau uzufructului imobilelor.

somatia mai produce si alte efecte cum ar fi: întreruperea prescriptiei dreptului de a obtine executarea silitã si punerea în întârziere a debitorului. 497 C. civ. proc. – semnãtura si stampila organului de executare.– titlul executoriu în temeiul cãruia se face urmãrirea imobilului. zona în care se gãseste. sanctioneazã cu inopozabilitatea orice înstrãinare a imobilului urmãrit fãcutã de debitor în urma înscrierii în cartea funciarã. – data emiterii somaþiei si numãrul dosarului de executare. Înstiintarea (somatia) va cuprinde o copie dupã titlul executoriu si produce o serie de efecte. 92 si urm. si procurorul de la parchetul de pe lângã instanta de executare. care apoi îl va comunica. – semnãtura si stampila executorului. starea în care se aflã. dupã caz. executorul va soma pe debitor cã. adicã înstiintarea cã. Somatia de platã va cuprinde: – denumirea si sediul organului de executare. în ordinea înregistrãrii. potrivit regulilor stabilite de art. Somaţia Dupã întocmirea procesului-verbal de situatie. nivelul la care se aflã. art. precum si valoarea acestuia. denumirea si sediul debitorului. – termenul în care cel somat urmeazã sã-si execute de bunãvoie obligatia prevãzutã în titlul executoriu si arãtarea consecintelor nerespectãrii acesteia. – datele de identificare a imobilului cuprins în procesul-verbal de situatie. care se lasã ocrotitorului legal. care va fi mentionat expres. care. C. va fi încunostintat. Dupã comunicare. vecinãtãtile. în cartea funciarã a instantei în raza cãruia se aflã situate imobilul. suprafata. dacã se aflã în constructie. precum si mentiunea cã s-a luat mãsura înscrierii în cartea funciarã. – arãtarea titlului executoriu anexat. Transcrierea somatiei produce si o serie de efecte importante. materialul din care este confectionatã. va datora daune moratorii. gradul de fertilitate si zona în care se gãseste dacã este teren agricol si alte elemente care pot contribui la stabilirea realã a valorii imobilului si formarea convingerii celor care doresc sã participe la licitatie. Astfel. în baza cãruia urmeazã sã se facã executarea silitã. 31 . În procesul-verbal. mijloacele de acces. – în afarã de indisponibilizarea bunului urmãrit. se va trece la vânzarea imobilelor cuprinse în procesul-verbal. cum ar fi: – somatia de a plãti. civ– somatia este si un act începãtor de executare si nu numai o simplã înstiintare a debitorului. din momentul comunicãrii comandamentului. se va semna de cãtre executorul judecãtoresc. vor fi trecute în detaliu: indicarea tipului de constructie. sub sanctiunea nulitãtii. – descrierea cât mai amãnunþitã a imobilului urmãrit. în afarã de copia de pe somatie. Mãsura înscrierii în cartea funciarã va fi luatã de executor. care va semna si originalul. elementele de confort. dacã nu va plãti. proc. somatia va fi transcrisã în extras. – numele si domiciliul sau. în caz contrar. stadiul în care se gãseste. numãrul încãperilor. În cazul în care urmãrirea se face împotriva unui minor sau interzis. se va face vânzarea imobilului.

pe care o tertã persoanã le datoreazã datornicului din process (debitorului urmãrit) si constã în indisponibilizarea acelor sume sau efecte în mâinile tertului. Cu privire la cererea formulatã. sã-I încuviinteze ca plata integralã a datoriei. mentiunea. fãrã niciun titlu. 5. dacã imobilul se aflã în posesiunea acestuia din urmã. Poprirea executorie se înfiinteazã pe bazã de titlu executoriu. datele de identificare a imobilului. 6. instanta se pronuntã printr-o încheiere irevocabilã. ea este mult mai sigurã în efectul ei si mai lesnicioasã în formele sale.Potrivit art. actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva cumpãrãtorului care nu plãteste diferenta de pret. debitorul are posibilitatea de a cere instantei de executare în termen de 10 zile de la comunicare. numele si calitatea executorului. fie efectuatã ca o formã de executare silitã. la cererea creditorului. în cazul în care vânzarea s-a fãcut cu plata pretului în rate. sã se facã din veniturile imobilului urmãrit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni. 499 C. sau împotriva oricãrei personae care are în posesiune ori detine în fapt. dupã caz. denumitã poprire executorie. dacã este cazul. civ. decât dacã creditorul ar fi fost obligat sã astepte mai întâi ca tertul sã plãteascã debitorului sãu si abia apoi sã-l urmãreascã pe acesta pentru platã. inclusiv dobânzile si cheltuielile de executare. uz. semnãtura si stampila executorului. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale. numãrul si data procesului-verbal de licitatie. 509 alin. 4. precum si a faptului cã. în conditiile prevãzute de art. abitatie sau servitute. 3. dupã caz. cã imobilul s-a vândut grevat de drepturile de uzufruct. 3 si 4. numele si domiciliul sau. ori. 10. proc. pentru adjudecatar. 7.. pretul la care s-a vândut si modalitatea de achitare în cazul în care vânzarea s-a fãcut cu plata în rate. liber de aceste drepturi. Poprirea este forma de executare silitã indirectã prin care creditorul urmãreste sumele de bani. în camera de consiliu. 9. denumirea si sediul debitorului si adjudecatarului. debitor al debitorului urmãrit. de executorul judecãtoresc si se deosebeste de poprirea asiguratorie prin 32 . Actul de adjudecare Actul de adjudecare va cuprinde: 1. adicã ca poprire definitivã. Poprirea se poate înfiinta fie ca o mãsurã de asigurare. si în obligarea lui sã le plãteascã direct creditorului urmãritor. mentiunea cã. constituie titlu executoriu împotriva debitorului. denumirea si sediul organului de executare. 8. precum si semnãtura adjudecatarului. 2. imobilul ajudecat. Poprirea executorie Procedura popririi permite creditorului sã-si realizeze creanta direct de la o persoanã care este datornic al debitorului (tertul poprit). mentiunea cã actul de adjudecare este titlu de proprietate si cã poate fi înscris în cartea funciarã. denumitã poprire asiguratorie (analizatã la mãsurile asigurãtorii). pentru creditor.

cererea de poprire va fi respinsã. Nu sunt supuse executãrii silite prin poprire: a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevãzute de lege si asupra cãrora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie. debitorul poprit – este persoana obligatã sã realizeze prestatia înscrisã în titlul executoriu. care. Poprirea începe prin operatiunea de blocare a sumei cuvenite datornicului în mâinile debitorului acestuia. Contestaţia la executare . 399-405 C. Sediul materiei este reglementat de dispoziţiile art. pentru a indisponibiliza suma de bani datoratã. 7. Obiectul popririi Sunt supuse executãrii silite prin poprire sumele de bani. 33 . poprirea putând fi folositã si ca o simplã dar foarte eficientã mãsurã de asigurare. Subiectele şi obiectul contestaţiei la executare Contestaţia la executare reprezintă mijlocul procedural prin care părţile sau terţele persoane vătămate prin executare se pot plânge instanţei competente.5. sã dea suma de bani sau efectele ce constituie obiect al popririi. al prestatiei înscrisã în titlu. c.faptul cã aceasta din urmã se înfiinteazã pe bazã de actiune. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmãribile datorate debitorului de o a treia persoanã sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. persoana care la rândul ei are de achitat o creantã fatã de debitorul poprit. b) sumele reprezentând credite nerambursabile sau finantãri primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte. creditorul popritor – este titular al titlului executoriu. pânã în momentul în care creditorul va obtine împotriva debitorului sãu un titlu executoriu. dar nu mai mult de 6 luni de la data înfiintãrii popririi Executorul judecãtoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate. Subiectele popririi a. din momentul înstiintãrii despre poprire. în temeiul cãruia va putea pretinde de la tertul poprit sã-i plãteascã direct suma blocatã. numai dupã împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. b. desfiintându-se si mãsura indisponibilizãrii. adicã înainte de obtinerea titlului executoriu. civ. în scopul de a obţine desfiinţarea actelor ilegale prin executare516.Noţiuni generale. tertul poprit – este debitor al debitorului creditorului popritor. c) sumele necesare plãtii drepturilor salariale. proc. Dacã se constatã cã tertul poprit indicat de creditor nu este debitor al debitorului poprit. care are dreptul de a solicita instantei de executare sã oblige pe debitorul poprit la realizarea obligatiei înscrisã în titlu. devine tert poprit.

în ceea ce priveşte natura juridică a contestaţiei la executare trebuie să se facă distincţie în raport de obiectul urmărit prin contestaţie518. l C. civ.. în cazul în care este formulată de către o terţă persoană vătămată în cadrul executării silite. atunci când este exercitată de către una dintre părţi şi ca o acţiune civilă particulară.Contestaţia la executare este considerată o plângere specifică procedurii de executare silită. Referitor la obiectul contestaţiei la executare. prevede că. Astfel. în cazul contestaţiei formulate de către creditor sau debitor împotriva actelor de executare. Se constată că executarea silită poate fi contestată atât de debitorul urmărit şi de creditorul urmăritor.. trebuie precizat că. fie au participat la procedura de executare. cât şi orice act de executare). contestaţia se înfăţişează ca o cale de atac519. contestaţia la executare reprezintă o cale de atac specială. prin care se poate obţine anularea şi îndepărtarea unor acte de executare sau. în ceea ce ne priveşte. în cazul contestaţiei formulate în condiţiile art. contestaţia la executare se poate formula şi în cazul în care organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege. în sensul arătat contestaţia se poate face tocmai pentru lămurirea înţelesului. civ. cât şi de persoanele vătămate prin executare. indiferent de felul contestaţiei. contestaţia la executare are un caracter mixt.. şi anume: contestaţia la executare este o acţiune civilă obişnuită520. Contestaţia la executare poate fi formulată şi de către procuror în temeiul art. dacă nu s-a utilizat procedura necesară lămuririi cu privire la înţelesul. 400 C. prin intermediul acestei căi nu se poate obţine modificarea sau anularea 34 . proc. 399 C. faţă de faptul că totdeauna scopul contestaţiei la executare îl constituie anularea actului nelegal. aceasta are natura juridică a unei căi de atac specifice fazei executării silite. întinderea şi aplicarea titlului. de cale de atac specială şi de acţiune în anulare521. precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie atât de părţile interesate. în cazul contestaţiei formulate de către un terţ vătămat prin executare. De asemenea. în acest caz. împotriva executării silite însăşi. l C. fie trebuiau să participe la această procedură . 45 alin. civ. proc. chiar şi anihilarea efectului executoriu al respectivului titlu executoriu517. civ. proc. contestaţia la executare se poate prezenta524 sub forma contestaţiei la executare propriu-zisă (când se poate contesta atât executarea silită însăşi. întinderii sau aplicării titlului executoriu. se poate formula contestaţie. contestaţia împotriva refuzului organului de executare de a îndeplini un act de executare în condiţiile prevăzute de lege525. civ. proc. deoarece terţul ce se pretinde proprietar al bunului solicită respectarea dreptului său prin scoaterea de sub urmărire a bunului respectiv. împărtăşim opinia autorilor 522 potrivit căreia. uneori. instanţa investită cu contestaţia procurorului este obligată să introducă în proces toate părţile direct interesate care. proc. am fi în prezenţa unei veritabile acţiuni în revendicare. ceea ce înseamnă că nu se contestă validitatea lui). Potrivit dispoziţiilor art. în literatura de specialitate au fost exprimate şi alte opinii cu privire la natura juridică a contestaţiei la executare. Teza a IJ-a a alineatului l din art. s-ar putea spune că aceasta semnifică de fapt o cerere de împărţire a bunurilor proprietate comună. 399 alin. l şi 5 C. reiese că. cât şi de terţele persoane care justifică un interes în cadrul executării. 399 alin. contestaţia la titlu (când se contestă numai înţelesul. întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice. Din prevederile art.

pr. neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul prevăzut de lege. în situaţia în care nu a primit somaţia sau executarea. prin contestaţia la executare nu pot fi invocate apărări de fond care ar fi de natură să ducă la modificarea sau desfiinţarea hotărârii puse în executare527. 401 C. proc. . în literatura de specialitate s-a arătat că apărări de fond pot fi invocate în cauze de stingere a obligaţiei înscrise în titlul executoriu. cauze care au intervenit ulterior rămânerii definitive a hotărârii528. atunci când executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de instanţa judecătorească. comunicarea sau înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. l C. de la data vânzării ori de la data pierderii silite a bunului. proc. . în cadrul contestaţiei la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu.contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-1 contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare. instanţa apreciază dacă motivele invocate de contestator sunt temeinice. instanţa investită cu judecarea unei contestaţii se limitează la cercetarea îndeplinirii condiţiilor legale a actelor de executare526. Cu alte cuvinte. curgerea lui se face în mod diferit. însă potrivit art. după caz. se efectuează fără somaţie. în consecinţă. pe calea unei cereri separate. termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu de la data efectuării primei reţineri din aceste venituri către terţul poprit. civ. Astfel. . Această sancţiune poate fi evitată dacă partea dovedeşte că a fost împiedicată. civ. aceasta poate să formuleze contestaţie în cel mult 15 zile de la data când a încetat împiedicarea530.. neintroducerea contestaţiei în termenul menţionat nu împiedică terţa persoană să-şi realizeze dreptul. Excepţia în acest sens este prevăzută de art. pentru a-1 repune în termenul de formulare a contestaţiei. care prevede că. dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice. Sancţiunea care intervine în cazul în care contestaţia la executare nu este introdusă în termenul prevăzut de lege. se pot invoca.debitorul care contestă executarea silită însăşi a primit somaţia sau de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare. dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. atrage decăderea. 3 C.Termenul de exercitare a contestaţiei la executare Termenul de exercitare a contestaţiei de executare este de 15 zile. printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa. Ori de câte ori termenul a fost depăşit dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii. Elementele contestaţiei la executare Din punct de vedere al formei. 103 alin. Bineînţeles.cel interesat a primit. în afară de cazul în care legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o 35 .. contestaţia la executare se redactează ca şi o cerere de chemare în judecată531 şi.hotărârii judecătoreşti. . contestaţia la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când: . în caz contrar. contestaţia va fi respinsă ca tardivă. 529 Potrivit art. în condiţiile legii. civ. 399 alin. să întocmească actul de procedură în termenul prevăzut de lege. este decăderea529.Procedura la judecată a contestaţiei la executare 1. în cazul în care contestaţia este formulată de o terţă persoană care pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului.

şi anume: numele şi domiciliul părţilor (denumirea şi sediul în cazul persoanelor juridice). pot fi competente pentru soluţionarea contestaţiilor de titlu. Secţia comercială. Secţia civilă. 171-172. Rezultă că sunt incidente dispoziţiile art. în consecinţă. 3/2005. alineatul 2 este mai tranşant arătând că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea. 112 C. arătarea dovezilor pe care se sprijină. în baza unei hotărâri judecătoreşti la care nu a fost parte. Având în vedere cele arătate. civ. că în acest caz. în ceea ce priveşte competenţa teritorială. Potrivit art. contestaţia la titlu şi contestaţia ce vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie. p. proc.2004. cit. civ. dispoziţiile art. 400 C. instanţa de executare este competentă să soluţioneze atât contestaţia propriu-zisă. I. fiind de competenţa instanţei de executare. în literatură s-a arătat că. când hotărârea 36 . M. potrivit cărora: hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii sunt puse în executare de către executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea silită ori. 374/29. op.2003. exprimată în literatura de specialitate534. 373 C. de către executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care se află acestea.01. fac distincţia între contestaţia propriu-zisă. Competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare In ceea ce priveşte competenţa materială de soluţionare a contestaţiei de executare. „Dreptul" nr. civ. proc. Soluţia se regăseşte în dispoziţiile art. Decizia nr.. semnătura532. tribunal.J. p.C. cu excepţia cazurilor în care legea dispune altfel. 1361/02. Tăbăraş. cât şi contestaţia ce vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie533. revine instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută. se ridică problema de a şti care dintre judecătorii va fi competentă să soluţioneze contestaţia la executare535. este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea (alin. constituie o contestaţie la executare propriu-zisă. iar dacă bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor judecătorii..C. curte de apel sau înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de soluţionare a contestaţiei privind lămurirea înţelesului. motivarea în fapt şi în drept. 400 alin. se impune următoarea precizare: judecătoriile.J..S. întinderii sau aplicării titlului executoriu. competenţa revine instanţei de executare. în timp ce contestaţia propriuzisă la instanţa în circumscripţia căreia se execută titlul executoriu. proc. 2. contestaţia va trebui să îndeplinească condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească orice cerere de chemare în judecată. ca instanţe de executare. Deşi textul de lege menţionat nu acoperă situaţia în care contestaţia priveşte refuzul organului de executare să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege. care se plânge că i se cere prin executare remiterea unei sume de bani. împărtăşim opinia 53 Contestaţia de titlu se îndreaptă la instanţa care 1-a emis.04. obiectul. l şi 2 teza finală. iar nu de competenţa instanţei care a pronunţat hotărârea .împrejurare mai presus de voinţa ei trebuie motivată şi depuse o dată cu ea toate înscrisurile de care se foloseşte contestatorul. care reglementează elementele necesare cererii de chemare în judecată. Decizia nr. în cazul urmăririi bunurilor. 1). iar nu o contestaţie la titlu. 259.C. contestaţia promovată de un terţ. este posibil ca o contestaţie la titlu să fie soluţionată de judecătorie.

proc. întrucât textul de lege (art. nr. 1028/17. în cazuri urgente. preşedintele instanţei poate dispune. civ. în principiu. proc. instanţa se pronunţă prin încheiere. Porumb. 403 alin. Beck. strictă interpretare. în cadrul soluţionării contestaţiei la executare se pot administra şi probe după regulile de drept comun. 403 C. 537 I. însă neelucidat. civ. prin aceea că soluţionarea trebuie să aibă loc de urgenţă şi de precădere (art. şi o regulă derogatorie de la dreptul comun. Secţia comercială.J. Gr.) nu instituie nicio derogare. proc. După sesizare. civ. suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare (art.).2005. instanţa poate dispune suspendarea executării silite. 77. 402 alin. 3. dacă s-a plătit cauţiunea prin încheiere şi fără citarea părţilor. Decizia nr. Alineatul 3 al aceluiaşi articol prevede că. 4 C. civ. care poate fi atacată cu recurs.12. 409/2001. asupra cererii de suspendare. 402 alin. p. de pildă. 4 C. civ. cu excepţia cazului în care legea dispune altfel (art. l teza finală.2004. Se impune. fără însă ca prin administrarea lor să se poată combate împrejurări care au fost rezolvate cu ocazia judecării procesului539.. aspect procedural sesizat şi de instanţa de apel. nu este necesară administrarea unor probe deosebite. în cadrul soluţionării contestaţiei la executare potrivit art. se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă. 5/2005. proc. iar nu pe baza unor dovezi extrinseci540.. 2 C.). aşa cum rezultă din dispoziţiile art.03.). în cazul contestaţiilor la titlu. 51/1998 modificată şi completată prin Legea de aprobare nr. nr. civ. Contestaţia la executare se judecă în contradictoriu cu toate părţile implicate în procesul de executare silită. însă.C. Curtea de Apel Bacău. proc. şi ea poate fi luată numai în cazuri urgente538. In speţă nedepunerea cauţiunii are ca 37 . deoarece lămurirea aplicării dispozitivului hotărârii trebuie să se facă de instanţa competentă pe baza probelor administrate în cadrul procesului iniţial. în mod separat. judecându-se pe fondul cauzei. p. 403 alin. Editura C. cit. Depunerea cauţiunii pentru soluţionarea cererii de suspendare provizorie este obligatorie. H.G. 117-120. 1325/19. ca în faza judecăţii. în privinţa probelor se va ţine seama şi de natura contestaţiei la executare care formează obiectul judecăţii. dar numai după depunerea unei cauţiuni în cuantumul fixat de instanţă. l C. 431. civ. 25 din O. proc. Probleme speciale legate de soluţionarea contestaţiei la executare Procedura de judecată a contestaţiei la executare se desfăşoară potrivit regulilor de drept comun537. C. Situaţia este diferită în cazul contestaţiei la executare propriu-zisă541. 2005. Şi în faza executării silite judecătorul trebuie să aibă un rol activ.C.U. când viciul procedural rezultă cel mai adesea din dosarul de executare542.. 105 alin. p. Jurisprudenţa Curţii de Apel Bacău. „Buletinul Casaţiei". 403 alin. Neprocedând la citarea tuturor părţilor are drept consecinţă încălcarea formelor de procedură. situaţie ce este sancţionată cu nulitatea potrivit art. Decizia civilă nr. conform art.1. proc. O asemenea suspendare are un caracter provizoriu. op.executorie a fost pronunţată de ele şi sunt întotdeauna competente să soluţioneze contestaţiile de executare propriu-zisă536. deoarece numai prin lămurirea raporturilor reale între părţi şi a situaţiilor de fapt exacte va fi în măsură să pronunţe o hotărâre temeinică şi legală543. l C. Stoenescu.

257 7. Deşi nu există o dispoziţie expresă în acest sens. 2004. I. 403 C.11. 3 C. Pietreanu.. la despăgubiri pentru pagube cauzate prin întârzierea executării.2004.hotărârea pronunţată în cadrul contestaţiei formulată de terţa persoană care pretinde că are un drept de proprietate (art. instanţa fie anulează actul de executare contestat. 919. . iar în situaţia în care contestaţia a fost introdusă cu rea-credinţă. Textul menţionat 38 . 908/22. întoarcerea executării întoarcerea executării546 este o situaţie simetric inversă executării silite. M. cit. proc. Hotărârea pronunţată în urma soluţionării contestaţiei la titlu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută (art. 98100. 919. Tratat. Potrivit art. el va fi obligat şi la plata unei amenzi (art. în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită. op. 402 alin. cit. respectiv atât cu apel. p. op. D. 402 alin. . G. op.. 2).. 2005.6. Leş. Ambele excepţii se justifică. 2 există două excepţii prevăzute în acelaşi text de lege. şi anume: .. 2005. fie dispune îndreptarea acestuia.2002. S. p. în literatura de specialitate s-a arătat că hotărârea cu privire la o contestaţie la executare poate fi atacată. l. având în vedere că în asemenea situaţii are loc o adevărată judecată de fond. civ.dacă contestaţia la executare este admisă. partea interesată are dreptul la întoarcerea executării.J.urmare casarea sentinţei şi reluarea judecăţii.. l). civ. Decizia nr. cit. 2) este supusă apelului şi recursului. prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. cât şi recursului. Curtea de Apel Braşov. proc. la cerere.04. astfel că este normal ca hotărârea pronunţată să poată fi atacată potrivit regulilor de drept comun. Secţia civilă şi de proprietate intelectuală. şi pe calea contestaţiei în anulare şi revizuirii545. Efectele hotărârii asupra contestaţiei diferă în raport de soluţia pronunţată. Tăbăraş. Ciobanu. Gavriş. 199-201.. cu toate garanţiile procesuale.. cât şi cu recurs544. p. op. M. 404 alin.. p. dacă sunt îndeplinite condiţiile legii.C. cit. ea rezultând din dispoziţiile art. care să permită aplicarea dispoziţiilor art. 404'-4043 C.. p. I. sau efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată (art. Atât timp cât în cauză nu s-a justificat în niciun fel necesitatea suspendării executării. Zilberstein.). 3118/28.) este supusă atât apelului. 401 alin. Leş. De la această regulă instituită prin dispoziţiile art. anularea ori încetarea executării însăşi. Decizia nr. 544 I.. 545 S. proc. Deleanu. 404 alin. Hotărârea pronunţată cu privire la contestaţia la executare este supusă recursului. 404 alin. anularea ori lămurirea titlului executoriu. l.. V. civ. 4001 C.dacă contestaţia la executare este respinsă. 520. civ. proc.. contestatorul poate fi obligat. Tratat.C. M. 280. aceasta fiind doar o condiţie prealabilă prevăzută de lege pentru admisibilitatea cererii. p. cererea este neîntemeiată urmând a fi respinsă ca atare. şi anume: hotărârea prin care instanţa s-a pronunţat în cadrul contestaţiei asupra împărţirii bunurilor proprietate comună (art. Achitarea cauţiunii nu constituie o condiţie unică şi suficientă de admisibilitate a cererii de suspendare a executării silite.

„instanţei judecătoreşti potrivit legii". voi. această măsură se va putea lua de către o instanţă care rejudecă fondul (alin. în cazul vânzărilor prevăzute în cadrul secţiunii a IH-a (vânzarea bunurilor mobile urmărite) nu este admisibilă nicio cerere de desfiinţare a vânzării împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul. 551 în cazul în care I. 275. „Dreptul" nr. 1). sau actele de executare. nu în toate cazurile se poate realiza restabilirea situaţiei anterioare 548. 550 1. 2004. 3 C. potrivit legii551.I. 449 prevedere că. la cererea părţii interesate. partea îndreptăţită poate solicita întoarcerea executării pe calea unei cereri introduse la instanţa prevăzută de art. şi anume bunurile respective se vor restitui celui îndreptăţit. 39 . a desfiinţat hotărârea pe baza căreia a avut loc anterior executarea silită a unei hotărâri. civ. partea îndreptăţită o va putea cere instanţei de judecată competente.2005. dar nu a dispus întoarcerea executării. şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării. Deleanu. în realitate însă.. 3 al art. 2). întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzarea actualizată în funcţie de rata inflaţiei. 3 C. civ. 4042 C. 5/2006. 522. 4042 alin. în cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile. 2 în cazul în care instanţa de judecată a desfiinţat titlul executoriu 549 Art.C. dacă există temei de nulitate (alin. 4043 stabilesc competenţa instanţei de judecată de a dispune întoarcerea executării în cazul în care titlul executoriu emis de un alt organ decât o instanţă judecătorească a fost desfiinţat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoreşti. proc.. nu şi atunci când s-a anulat un act de executare pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege550. în raport cu valoarea litigiului sau instanţa anume desemnată printr-o lege specială . vânzarea poate fi desfiinţată. în cazul în care instanţa de judecată care a desfiinţat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării.C. exceptându-se situaţia când se aplică prevederile art. l şi 2. cit.J. Decizia nr. Este de reţinut că întoarcerea executării nu se poate face decât în cazul în care s-a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită. p. în afara cazului în care a existat fraudă din partea acestuia (alin. 4041 alin.consacră dreptul părţii care a obţinut desfiinţarea titlului executoriu. p. op. în cazul în care executarea silită s-a realizat prin predarea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului. conform alin. în această situaţie. Prin art. 404 alin. Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare în condiţiile alin.C. II.02. competenţa de soluţionare a acţiunii prin care se cere restabilirea situaţiei anterioare revine. 449549. când adjudecatarul a fost creditorul. întoarcerea executării se face prin restabilirea situaţiei anterioare.C. Dispoziţiile art. civ. va dispune prin aceeaşi hotărâre. se prevede că. Astfel. chiar în art. 2). la restabilirea situaţiei anterioare547. proc. 4042 Codul de procedură civilă arată şi instanţa competentă să dispună întoarcerea executării. proc.. Acest text de lege urmează a fi aplicat în sensul că poate fi una din instanţele prevăzute de dispoziţiile articolelor 1-4 din Codul de procedură civilă. 1126/15.J. potrivit art. Astfel.

Intr-adevar. incepe sa curga o prescriptie noua. De asemenea.Incidente in cursul executarii silite Precizari prealabile In cursul executarii silite pot sa apara diferite incidente de ordin procedural. iar prescriptia dreptului de a cere executarea silita vizeaza insasi posibilitatea de realizare efectiva a urmaririi silite prin masuri de constrangere patrimoniala. iar altele doar la oprirea temporara a urmaririi. existenta proprietatii comune asupra bunurilor urmarite poate constitui si ea un impediment de temporizare a executarii silite.stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita.perimarea executarii silite . cum sunt: .stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite (naste dreptul de a se opune executarii silite).suspendarea urmaririi. determinate de cauze diferite. cu termene deosebite. prescriptia dreptului de a cere executarea silita in temeiul titlului executoriu obtinut. Unele dintre aceste incidente conduc la sistarea definitiva a activitatii de executare silita. desi au aceeasi natura procesuala. fie pe alte cai care duc la obtinerea unor titluri executorii pe de o parte si pentru punerea in executare a hotararilor executorii sau a altor titluri. corespunzator obiectului obligatiei. care produce urmatoarele efecte juridice: . au un obiect distinct si uneori termene diferite de realizare. Aceasta nu este o continuare a prescriptiei dreptului material la actiune. prescriptia dreptului la actiune limiteaza in timp posibilitatea de a obtine concursul organelor de jurisdictie in scopul pronuntarii unei hotarari favorabile. de recunoastere a dreptului. In continuare vom examina succint aceste incidente in realizarea executarii silite . 40 . . dupa ce s-a obtinut in temeiul acelei actiuni o hotarare executorie. Avem mai intai o prescriptie a dreptului material la actiune si apoi abia.stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii (naste dreptul de a refuza executarea). pe de alta parte. Cele doua prescriptii.prescriptia dreptului de a cere executarea silita . . Prescriptia dreptului de a cere executarea Prescriptia dreptului de a obtine executare silita este o cauza legala de stingere a fortei executorii a unui titlu executoriu. a face sau a nu face. fie prin actiuni. care priveste putinta de a cere executarea silita a unui titlu ce obliga la a da. Exista prescriptii deosebite. Prescriptia dreptului la actiune si prescriptia dreptului de a cere executarea silita se intemeiaza pe aceleasi principii si indeplinesc functii asemanatoare. pentru valorificarea drepturilor. ci o prescriptie de sine statatoare.

aceasta fiind solutia si atunci cand ele au fost atacate cu apel. 41 . . 2 C. organul competent nici nu mai poate elibera titlul executoriu. pe cheltuiala debitorului. termenul de prescriptie incept curga. hotararea fiind investita. civ. 405 alin. care. hotararea de prima instanta devine definitiva pe data pronun hotararii de constatare a perimarii apelului. proc. sa refuze acea investire ori.spre exemplu publicarea in ziar.principalele titluri executorii .hotararile date fara drept de apel devin definitive la data pronuntarii lor. in cazul in care judecata apel s-a perimat.daca apelul a fost anulat ca neregulat introdus. .Pe de alta parte. O atare facultate ii este conferita creditorului numai din momentul nasterii dreptului sau. dar neapelate. daca se prezinta organului de executare un titlu executoriu. sunt definitive din momentul expirarii termenului de apel. Legea statorniceste si momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita. sa refuze emiterea adresei de executare catre organul de executare . Mai mult. in principiu. dupa caz. Astfel : .hotararile de prima instanta.acelasi este momentul definitivarii in cazul in care impotriva lor s-a declarat un apel tardiv introdus. inclusiv cele prin care se urmareste executarea silita a unor obligatii nepatrimoniale . . Asadar. de la data ramanerii lor definitive. O data ce a intervenit prescriptia nu se mai poate proceda la punerea in executare silita a titlului executoriu. ca netimbrat sau ca fiind introdus de o persoana ce nu justificat calitatea de reprezentant. . caci insasi dreptul sau era inexistent. un apel tardiv este ca si inexistent. . Sunt supuse termenului de prescriptie de trei ani toate cererile de executare silita indiferent de natura titlului ce urmeaza sa fie valorificat. anterior acestui moment nu i se poate imputa creditorului nici o culpa. iar cand s-ar cere unei instante judecatoresti sa investeasca o hotarare judecatoreasca definitiva ori irevocabila. ce a fost respins ca atare. Regula enuntata are un caracter esential.dobandesc caracter executoriu din momentul ramanerii lor definitive. devin definitive de la data pronuntarii lor. termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita. cu formula executorie sau sa emita adresa de executare dupa implinirea termenului de prescriptie. . Potrivit art. ea trebuie.Pe de o parte regula enuntata tine seama de posibilitatea efectiva a creditorului de a cere executarea silita. dreptul de a solicita executarea silita se naste din momentul in care titlul ce urmeaza sa fie valorificat devine executoriu. cand constata ca a intervenit prescriptia dreptului de a cere executarea silita. deoarece din punctul de vedere al efect juridice. Rezulta asadar ca in toate situatiile pe care le-am examinat determinant este momentul pronuntarii hotararii (fara a interesa timpul pentru redactarea hotararii). el trebuie sa refuze punerea in executare a titlului. evident a fost respins inadmisibil. Principiul este acela potrivit caruia hotararile judecatoresti . dupa implinirea termenului de prescriptie.In cazul hotararilor judecatoresti (ca de altfel si al hotararilor pronuntate de alte organe cu activitate jurisdictionala). susceptibile de apel. dar ea impune si unele sublinieri particulare .hotararile date in apel prin care se rezolva fondul pricinii. a hotararii instantei. hotararea primei instantei se definitiveaza pe data pronuntarii hotararii de anulare a apelului.

1021 din Codul civil". publicata in Monitorul Oficial nr. civ. in baza art. 1890 din 42 . Intrucat dispozitiile Decretului nr. raporturile juridice pe care se bazeaza. bineinteles.Situatia nu mai este aceeasi daca ne referim la hotararile de prima instanta care nu au fost atacate cu apel. publicata in Monitorul Oficial. 59/1934 asupra cecului. 279 C. Intr-adevar. respectiv nerecurare si. revenind la termenul la care hotararea devine executorie. 44 Cod comercial prevede ca "In obligatiunile comerciale. Un exemplu in care termenul de gratie nu este admis il constituie art. Apoi. deci. fara sa se fi pronuntat vreo hotarare care sa le dea caracter executoriu. In cazul in care creditorul solicita instantei sa constate ca debitorul este decazut din termenul de gratie. In raporturile comerciale. Deci. 11/1993.conteaza pe sumele pe care le are de incasat .. Atari hotarari devin executorii prin neapelare. activitatile comerciale si. 100 din 1 mai 1934. aratam ca unele hotarari judecatoresti pot fi valorificate pe calea executarii silite si inainte de a fi ramas definitive. 201 din 23 august 1993 si de Legea nr. Se poate discuta daca dispozitiile Decretului nr. executarea exacta a obligatiei este o conditie esentiala (art. 100 din 1 mai 1934. aplicarea procedurii falimentului etc. publicata in Monitorul Oficial nr. art. Daca instanta judecatoreasca ar acorda termen de gratie unui debitor. prescriptia incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii prin care instanta. Numai prin executarea la termen a obligatiei. prescriptia va incepe sa curga de la expirarea lui. Cu privire la termenul de gratie dorim sa reamintim ca nu este permis in toate materiile. chiar daca in multe cazuri reprezinta regula. se afla intr-o stransa interconexiune. Termenul de prescriptie in cazul executarii silite privitoare la un drept personal nepatrimonial beneficiaza de o discutie mai amanuntita. respectiv de recurs . 167/1958 sunt aplicabile si cat priveste executarea silita in cazul drepturilor personale nepatrimoniale. putand provoca executari silite. In acelasi timp. 383 C. a constatat decaderea din acest beneficiu . modificata prin aceiasi ordonanta. sau hotararile nesusceptibile de apel care nu au fost recurate ori hotararile date in apel si care nu au fost recurate. In consecinta. creditorul realizeaza scopul avut in vedere la incheierea contractului cu debitorul. astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr. Este cazul hotararilor judecatoresti executorii provizoriu conform art. Partea 1. proc. Daca prin hotarare s-a acordat debitorului un termen de gratie. 1073 Cod civil). Creditorul comerciant . judecatorul nu poate acorda termenul de gratie permis de art. proc. nr. hotararile consacrand dreptul de a cere executarea silita a unei obligatii cu caracter nepatrimonial pot fi puse in executare ( potrivit art. 167/1958 reglementeaza numai prescriptia dreptului la actiune avand un obiect patrimonial (art. dar numai dupa expirarea termenului de apel. implicit. acordarea unui termen de gratie in raporturile comerciale ar duce la o dezorganizare a activitatii comerciale. 97 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. executarea la termen a obligatiei comerciale constituie si o necesitate pentru buna desfasurare a activitatii comerciale pe care o realizeaza alti comercianti. intarzierea in executarea obligatiei acestuia s-ar repercuta in lant asupra obligatiilor din alte raporturi juridice in care s-ar afla creditorul. civ. 1) socotim ca si in ce priveste executarea silita ele se refera numai la titlurile executoriii cu obiect patrimonial. Pe de alta parte.

chiar daca la data executarii nu stia termenul prescriptiei dreptului creditorului de a obtine executarea silita implinit. 43 .Codul civil. 167/1956. trebuie aratat ca o hotarare judecatoreasca neexecutata in termenul de prescriptie nu se va mai putea executa si va pierde puterea lucrului judecat. articol care are un caracter general) timp de 30 de ani de la data cand ele au devenit titluri executorii. Regula se aplica si in cazul hotararilor ce pot fi puse executare silita in termenul prevazut de art. el nu are dreptul sa ceara inapoierea prestatiei. Asa fiind. 6 din Decretul nr. in ceea ce priveste efectele implinirii prescriptiei dreptului de a obtine executarea silita. Daca insa debitorul a execu de bunavoie obligatia dupa implinirea termenului de prescriptie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->