Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice

Afaceri Internaţionale

RISC ŞI INCERTITUDINE

MĂSURAREA INCERTITUDINII
ÎN AFACERI

Studentă: Bolog Mădălina

An II, Grupa 8481

BRAŞOV, 2010

1
 Capitolul I.
Risc şi incertitudine

1.1. Privire de ansamblu asupra riscului

În dimensiunea sa istorică, riscul este un concept tânăr şi în acelaşi timp unul din
puţinii termeni de afaceri cu origini directe în mediul comercial şi financiar şi nu derivat
din vocabularul militar, psihologic sau ştiinţific.
În timp ce în anii ‘70 “riscul” era o noţiune asociată în special cu ştiinţele naturii
şi mai puţin cu teoria financiară şi a asigurărilor, în ultimii ani, conceptul de risc a
câştigat importanţă în rândul decidenţilor din lumea afacerilor. În acest context,
economiştii americani Harry M. Markovitz şi James Tobin, laureaţi ai premiului Nobel,
au jucat rolul de pionieri.
Pe măsură ce metodele de evaluare ştiinţifică a riscului au devenit mai sofisticate,
societatea a acordat atenţia cuvenită conflictelor cu privire la acceptarea riscului şi
tehnologiile de evaluare. Conceptul de risc a câştigat conotaţii generale care i-au permis
expandarea către domenii diverse în structurile societăţii moderne.
Sociologul german Nicklas Luhman a adus o contribuţie instrumentală
substanţială prin lansarea ideii că “riscul” reprezintă o formă generală prin care societatea
îşi descrie viitorul. Potrivit lui Luhmann, riscul este un concept care trebuie deosebit de
pericol. În timp ce riscul indică o pierdere posibilă viitoare datorită deciziei unui alt
agent, pericolul se relaţionează cu posibilitatea unei pierderi cauzate de indecizie. Pe
scurt, teza lui Luhmann susţine că viitorul este total dependent de deciziile prezente.
Această abordare are implicaţii importante pentru analiza riscului.

2
1.2. Definirea riscului

O abordare a riscului presupune privirea acestuia din două puncte de vedere.

Primul se concentrează asupra evenimentelor nedorite care pot aduce prejudicii sau
pierderi.
Al doilea punct de vedere al abordării riscului se referă la obţinerea informaţiilor
necesare luării unei decizii corecte. Când o decizie este luată în condiţii de ignoranţă,
aceasta este o decizie riscantă şi poate conduce la un eşec, iar în cazul unei decizii
fundamentate, bazată pe informaţii complete şi corecte, aceasta este mai puţin riscantă,
iar şansele de succes în implementarea ei sunt mari.
Cele două puncte de vedere au în comun faptul că ambele privesc o activitate
viitoare, o oportunitate care are întotdeauna un anumit grad de incertitudine.
Pentru definirea riscului este necesar ca acesta să fie descompus în două elemente:
 Probabilitatea riscului
 Impactul riscului
În acest sens, când un eveniment de risc este privit din perspectiva probabilităţii
apariţiei acestuia, riscul creşte odată cu creşterea probabilităţii. De exemplu,
probabilitatea ca Pământul să fie lovit de o cometă în următorii o sută de ani este aproape
zero, deci majoritatea consideră acest fapt un eveniment cu risc foarte mic, motiv pentru
care nu este luat în considerare. Dar dacă cometa ar lovi într-adevăr planeta, consecinţele
ar fi catastrofale, viaţa pe Pământ ar putea dispărea.
Totodată, un eveniment de risc dacă este privit din prisma impactului pe care acesta îl
poate avea, riscul creşte odată cu creşterea efectelor negative pe care le generează. De
exemplu, riscul de a fi înţepat de un ţânţar în Delta Dunării este foarte mare, dar efectul
înţepăturii de ţânţar este nesemnificativ, chiar zero. Din acest punct de vedere cei care
merg în Delta Dunării, consideră că acest risc este nesemnificativ.

3
1.3. Conceptul de incertitudine

Incertitudinea este expresia caracterului incomplet, aproximativ al informaţiilor

cu privire la factorii care influenţează activităţile noastre viitoare şi la consecinţele
acţiunii lor în timp şi spaţiu; se poate afirma că incertitudinea, deşi este legată de procesul
decizional, se află în exteriorul subiectului care decide, prin urmare, aparţine mediului.
Gradul de incertitudine al unei situaţii, proces, fenomen depinde atât de numărul
factorilor care le influenţează evoluţia cât şi de frecvenţa şi amplitudinea schimbărilor
acestora. Prin urmare, incertitudinea este utilizată pentru a descrie acele situaţii, fenomene
şi procese cărora nu le pot fi asociate probabilităţi de apariţie.

1.4. Risc versus incertitudine

În management se disting două concepte: riscul şi incertitudinea. Când o decizie

este luată în condiţii de risc, aceasta presupune o cunoaştere a riscului asumat, respectiv
cunoaşterea probabilităţii apariţiei riscului. În cazul unei decizii luate în condiţii de
incertitudine nu sunt cunoscute riscurile, deşi acestea sunt asumate.
De exemplu, un individ care pleacă dimineaţa la serviciu se uită pe geam şi vede
că este înnourat dar nu plouă, fapt ce îl determină să îşi ia umbrela considerând că poate
va ploua în cursul zilei. Aceasta este o decizie în condiţii de incertitudine. Dacă el ar
urmări starea vremii, ar putea observa că sunt 80% şanse ca în acea zi să plouă, fapt ce l-
ar fi determinat sigur să îşi ia umbrela, caz în care ar fi luat o decizie în condiţii de risc.
În exemplu de mai sus se poate observa că decizia în condiţii de incertitudine se
bazează mai mult pe intuiţie decât pe informaţii fundamentate, deci putem spune că dacă
se cunoaşte probabilitatea apariţiei unui eveniment se pot face raţionamente mult mai
corecte în condiţii de risc decât în condiţii de incertitudine.

Legătura dintre risc şi incertitudine este prezentată schematic în figura 1.

4
 Ignoranţă Informaţii
Totală Complete
Incertitudine Risc

Se observă că nivelul informaţiilor poate varia de la o ignoranţă totală, respectiv

volumul informaţiilor zero, până la un set de informaţii complet, ceea ce determină
nivelul incertitudinii sau al riscului. Graniţa dintre incertitudine şi risc este reprezentată
de linia corespunzătoare nivelului minim de informaţii necesare abordării situaţiilor de
risc.

1.5. Modelarea matematică a incertitudinii în afaceri

Din punct de vedere economic, riscul este şansa ori posibilitatea de apariţie a unui
eveniment nefavorabil legat de variabilele deciziei în afaceri. În orice afacere riscul este
inerent, putând fi considerat un fenomen obiectiv. Privind într-o perspectivă optimistă,
riscul constituie un factor de progres atunci când este gestionat optim. Riscul afacerilor
semnifică atât probabilitatea câştigului cât şi probabilitatea pierderii.
Măsurarea incertitudinii în afaceri constă în calcularea unei rate estimate a
rentabilităţii afacerii (rentabilităţii proiectului) conform relaţiei nr.1:

R er
= ∑p ri
i
i =1

unde,
Rer - rata estimată a rentabilităţii;
pi - probabilitatea asociată variantei i;
ri - rata de rentabilitate aşteptată a variantei i;
i - varianta scenariului alternativ;
n - numărul variantei.

5
 Se presupunem că există o afacere care se derulează în condiţii de incertitudine, fapt
pentru care se elaborează 3 scenarii alternative:
- varianta optimistă;
- varianta realistă;
- varianta pesimistă.
Este important să se asocieze variantelor estimate, probabilităţi a căror sumă se fie
egală cu 1. Pentru fiecare variantă se calculează probabilitatea asociată variantei
respective (probabilitatea aşteptată), notată cu pi - probabilitatea asociată variantei i;
Pe baza fluxului de numerar prevăzut a se realiza în fiecare din cei 3 ani şi capitalul
utilizat în afacere se poate determina rata de rentabilitate aşteptată cu ajutorul relaţiei
nr.2:

Fn1 Fn 2 Fn 3
Cu = + +
1 + r (1 + r )2 (1 + r )3

unde,
Cu = capital utilizat;
Fn = flux de numerar preconizat;
r = rata de rentabilitate aşteptată

După determinarea ratei de rentabilitate aşteptată pentru fiecare variantă se

calculează rata estimată a rentabilităţii afacerii dată de suma produselor dintre
probabilitatea asociată şi rata de rentabilitate aşteptată , pentru fiecare variantă după
relaţia nr.1.
Ca o concluzie putem afirma cu cât distribuţia de probabilitate a ratelor de
rentabilitate aşteptate de la o afacere (un proiect) este mai îngustă, cu atât este mai
probabil ca rentabilitatea reală să fie mai apropiată de rentabilitatea aşteptată şi cu atât
este mai mic riscul afacerii (proiectului).

6
 Capitolul II.
Studiu de caz
Societatea comerială ILU S.R.L, cu sediul în Târgu Secuiesc, are ca tip de
activitate comerţul cu amănuntul în magazinele proprii cu vânzare predominantă de
produse alimentare.
Societatea a fost înfiinţată în anul 1991 şi până în momentul de faţă a creat
aproximativ 70 de locuri de muncă în sediul central şi în celelalte 8 magazine proprii cu
sediul tot în municipiul Târgu Secuiesc.
Proprietarul are în plan să mai deschidă un magazin Ilu, iar echipa managerială a
elaborat două variante de amplasare şi anume:
V. 1. Strada Libertăţii, din Târgu Secuiesc
V. 2. Într-un sat învecinat, Turia
Pentru ambele proiecte s-au efectuat analizele corespunzătoare la care au fost
avute în vedere câte trei variante de lucru: OPTIMISTĂ, REALISTĂ şi PESIMISTĂ.
Capitalul utilizat pentru acest proiect este de 1.500.000 RON.
În tabelul nr.1 sunt prezentate datele de bază necesare pentru determinarea
incertitudini şi a riscului pentru:
Proiectul 1.

Fluxul de numerar
Scenarii Probabilitatea Rata de rentabilitate
prevăzut a se realiza în
alternative asociată a proiectului (r) - % -
timp de 3 ani - RON -
varianta optimistă 0,60 900.000 0,35
varianta normală 0,30 600.000 0,10
varianta pesimistă 0,10 200.000 - 0,35
Calculul ratei de rentabilitate estimate

Fn1 Fn 2 Fn 3
Cu = + + înlocuind în relaţie 1 + r = u şi cunoscând
1 + r (1 + r ) 2 (1 + r )3

Fn1 = Fn2 = Fn3 = Fn, relaţia devine:

a. Varianta Optimistă

7
Cu 1 1 1 Cu 3 Cu 3
= + 2+ 3⇒ u = u 2 + u +1 ⇒ u − u 2 − u −1 = 0
Fn u u u Fn Fn
1.500.000 3
⇒ u − u 2 − u − 1 = 0 ⇒ 1,66u 3 − u 2 − u - 1 = 0
900.000
În cele ce urmează se va determina valoarea lui u, dând valori acestuia. Valoarea
lui u se va afla între ultima valoare pentru care termenul din stânga este negativ şi prima,
pentru care este pozitivă. Astfel presupunem:
u = 1 ⇒ 1,66 x 1 – 1 – 1 – 1 = - 1,34
u = 1,3 ⇒ 1,66 x 2,20 – 1,69 – 1,3 – 1 = - 0,33
u = 1,4 ⇒ 1,66 x 2,74 – 1,96 – 1,4 – 1 = 0,18
u = 1,35 ⇒ 1,66 x 2,46 – 1,82 – 1,35 – 1 = - 0,08
r1 = u – 1 = 1,35 – 1 = 0,35

b. Varianta normală
1.500 .000 3
u − u 2 − u − 1 = 0 ⇒ 2,5u 3 − u 2 − u - 1 = 0
600 .000
u = 1 ⇒ 2,5 x 1 – 1 – 1 – 1 = - 0,5
u = 1,3 ⇒ 2,5 x 2,20 – 1,69 – 1,3 – 1 = 1,51
u = 1,2 ⇒ 2,5 x 1,73 – 1,44 – 1,2 – 1 = 0,68
u = 1,1 ⇒ 2,5 x 1,33 – 1,21 – 1,1 – 1 = 0,015
r2 = 1,1 – 1 = 0,1

c. Varianta pesimistă
1.500 .000 3
u − u 2 − u − 1 = 0 ⇒ 7,5u 3 − u 2 − u - 1 = 0
200 .000
u=1 ⇒ 7,5 x 1 – 1 – 1 – 1 = 4,5
u = 0,6 ⇒ 7,5 x 0,21 – 0,36 – 0,6 – 1 = - 0,38
u = 0,7 ⇒ 7,5 x 0,34 – 0,49 – 0,7 – 1 = 0,36
u = 0,65 ⇒ 7,5 x 0,27 – 0,42 – 0,65 – 1 = - 0,045
r3 = 0,65 – 1 = - 0,35

8
 Rata estimată
Scenarii Probabilitatea Rata de rentabilitate a n

alternative asociată proiectului (r) - % - Rer ∑piri

i =1

varianta optimistă 0,60 0,35 0,21

varianta normală 0,30 0,10 0,03
varianta pesimistă 0,10 - 0,35 - 0,035
Total 0,205
Proiectul 2.

Fluxul de numerar
Scenarii Probabilitatea Rata de rentabilitate
prevăzut a se realiza în
alternative asociată a proiectului (r) - % -
timp de 3 ani - RON -
varianta optimistă 0,50 800.000 0,25
varianta normală 0,30 650.000 0,15
varianta pesimistă 0,20 250.000 - 0,30
Calculul ratei de rentabilitate estimate
a. Varianta Optimistă
1.500 .000 3
u − u 2 − u −1 = 0 ⇒1,87 u 3 − u 2 − u - 1 = 0
800 .000
u = 1 ⇒ 1,87 x 1 – 1 – 1 – 1 = - 1,13
u = 1,2 ⇒ 1,87 x 1,73 – 1,44 – 1,2 – 1 = - 0,40
u = 1,3 ⇒ 1,87 x 2,20 – 1,69 – 1,3 – 1 = 0,12
u = 1,25 ⇒ 1,87 x 1,95 – 1,56 – 1,25 – 1 = - 0,16
r1 = u – 1 = 1,25 – 1 = 0,25

b. Varianta normală
1.500 .000 3
u − u 2 − u − 1 = 0 ⇒ 2,3u 3 − u 2 − u - 1 = 0
650 .000
u = 1 ⇒ 2,3 x 1 – 1 – 1 – 1 = - 0,7
u = 1,1 ⇒ 2,3 x 1,33 – 1,21 – 1,1 – 1 = - 0,25
u = 1,2 ⇒ 2,3 x 1,73 – 1,44 – 1,2 – 1 = 0,33

9
 u = 1,15 ⇒ 2,3 x 1,52 – 1,32 – 1,15 – 1 = 0,026
r2 = 1,15 – 1 = 0,15

c. Varianta pesimistă
1.500 .000 3
u − u 2 − u − 1 = 0 ⇒ 6u 3 − u 2 − u - 1 = 0
250 .000
u = 0,5 ⇒ 6 x 0,125 – 0,25 – 0,5 – 1 = - 1
u = 0,6 ⇒ 6 x 0,21 – 0,36 – 0,6 – 1 = - 0,7
u = 0,7 ⇒ 6 x 0,34 – 0,49 – 0,7 – 1 = - 0,15
r3 = 0,7 – 1 = - 0,30

Rata estimată
Probabilitatea Rata de rentabilitate a n
Scenarii alternative Rer ∑piri
asociată proiectului (r) - % -
i =1

varianta optimistă 0,50 0,25 0,125

varianta normală 0,30 0,15 0,045
varianta pesimistă 0,20 - 0,30 - 0,06
Total 0,11

Se poate stabili grafic distribuţia de probabilitate, după cum urmează:

10
 Pentru Proiectul 1

Distributia de probabilitate a Rer a proiectului 1

0,7
0,6
0,5
0,4
pi

0,3
0,2
0,1
0
-0,5 -0,4 -0,3 -0,2 -0,1 0 0,1 0,2 0,3 0,4
ri

Pentru Proiectul 2

Distributia de probabilitate a Rer a proiectului 2

0,7
0,6
0,5
0,4
pi

0,3
0,2
0,1
0
-0,5 -0,4 -0,3 -0,2 -0,1 0 0,1 0,2 0,3 0,4
ri

Comparând cele două distribuţii de probabilitate a ratelor de rentabilitate rezultă:

11
 - distribuţia de probabilitate a proiectului 2 este mai îngustă (mică), ea se
desfăşoară de la -0,30 la 0,25;
- distribuţia de probabilitate a proiectului 1 este mai mare, ea se desfăşoară pe
intervalul de la -0,35 la 0,35.
Cu cât distribuţia de probabilitate a ratelor de rentabilitate aşteptate de la o
afacere (un proiect) este mai îngustă, cu atât este mai probabil ca rentabilitatea reală să fie
mai apropiată de rentabilitatea aşteptată şi cu atât este mai mic riscul afacerii
(proiectului).
Prin urmare, proiectul 2 are un risc mai mic decât proiectul 1.
Având în vedere faptul că, la proiectul 2, cu cât rata estimată a rentabilităţii, 0.11,
este mai apropiată de rentabilitatea internă cea mai mare, 0.25, cu atât gradul de
incetitudine este mai mic.
Însă rata estimată a rentabilităţii este mai mare la proiectul 1, cu o valoarea de
0,20 decât la proiectul 2 egală cu 0,11.

12
 Bibliografie

1. Petrişor Mandu, Liana – Cristina Nicolau, “MANAGEMENTUL RISCULUI

Braşov”, 2010
2. “MANAGEMENTUL RISCULUI”, http://www.scribd.com
3. Cornel Tarhoanca, Cosmin Rogojanu, Basarab Gogoneata, “ECONOMIA
RISCULUI ŞI INCERTITUDINII”, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro

13
 Cuprins

Capitolul I............................................................................................................................2
Risc şi incertitudine.............................................................................................................2
1.1. Privire de ansamblu asupra riscului .........................................................................2
1.2. Definirea riscului......................................................................................................3
1.3. Conceptul de incertitudine........................................................................................4
1.4. Risc versus incertitudine ..........................................................................................4
1.5. Modelarea matematică a incertitudinii în afaceri......................................................5
Capitolul II...........................................................................................................................7
Studiu de caz........................................................................................................................7
Bibliografie .......................................................................................................................13
Cuprins...............................................................................................................................14

14