P. 1
Turism durabil

Turism durabil

|Views: 1,332|Likes:
Published by Geanina Filimon

More info:

Published by: Geanina Filimon on May 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2013

pdf

text

original

RESURSE TURISTICE NATURALE SI ROLUL LOR IN DEZVOLTAREA DURABILA

I.

Dezvoltarea durabila. Aspecte generale
Pana de curand preocuparea principala a omului a fost obtinerea de beneficii materiale

indiferent de mijloacele folosite sau de efectele lor asupra mediului. In anii `80 au devenit din ce in ce mai evidente schimbarile majore ale mediului, schimbari care surveneau intr-un mod cat se poate de neasteptat, fiind in mare parte neprevazute de specialisti. Odata cu aparitia acestor modificari, populatia a devenit din ce in ce mai constienta de prezenta unor elemente de risc, care puteau afecta continuitatea in bune conditii a umanitatii. Pentru a nu se ajunge la o situatie de criza, organizatiile mondiale din domeniul protectiei mediului au propus schimbari fundamentale in stilul de viata al populatiei, rezultatele concretizandu-se in aparitia unui nou concept, si anume ³dezvoltarea durabila´ sau ³durabilitatea´. Conceptul de dezvoltare durabila introdus de curand propune constientizarea efectelor pe care le au actiunile noastre asupra mediului si care in viitor ne vor afecta si pe noi si de asemenea ofera metode prin care activitatile omului sa nu dauneze naturii. 1.1 Definitii. Orientari

Dezvoltarea durabila este un concept complex si intens contestat la nivel international, fiind mentionat pentru prima data in anii `80, initial ca mod de abordare a dezvoltarii economice in scopul reducerii cat mai ample a degradarii mediului inconjurator, fiind ulterior integrat in ³miscarea ecologista´ de protejare a mediului natural al planetei. Conceptul a inceput sa fie tratat intr-un sens mai larg in anul 1987, odata cu publicarea raportului ³Viitorul nostru comun´, de catre Comisia Mondiala a Mediului si Dezvoltarii, raport cunoscut mai mult sub numele de ³Raportul Brundtland´ (in cadrul acestui raport au fost stabilite principiile si legile dezvoltarii durabile grupate in 5 categorii: conservarea mediului natural, protectia bio-diversitatii si a
1

patrimoniului uman, dezvoltare-regenerare, generatiile viitoare, eliminarea disparitatilor economice mondiale). Defini iile utiliz rii durabile sunt variate, dar acestea înglobeaz conceptul de echitate între genera ii. Cea mai utilizata dintre ele este cea formulta de Comisia Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator si Dezvoltare: ³Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care raspunde nevoilor prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde nevoilor lor´. Ea consta in cautarea unui echilibru la intretaierea a trei domenii: social, ecologic si economic (o dezvoltare ³vivabila, viabila si echitabila´). Astfel, putem identifica aceste trei arii ca fiind pilieri ai dezvoltarii durabile: solidaritatea sociala, eficacitatea economica si responsabilitatea fata de mediu.  Durabilitatea sociala si culturala garanteaza o dezvoltare economica favorabila membrilor societatii, compatibila cu cultura si valorile de cultura si civilizatie existente, cu pastrarea identitatilor comunitare;  Durabilitatea economica are un rol definitoriu în asigurarea unei dezvoltari economice eficiente, resursele fiind astfel gestionate, încât sa existe si în viitor.  Durabilitatea ecologica asigura o dezvoltare suportabila cu mentinerea tuturor proceselor ecologice esentiale, mai ales a diversitatii resurselor biologice; 1.2 Turismul durabil În ultima perioada a fost adoptat si în ramura turismului conceptul de "dezvoltare durabila", utilizat deja în alte sectoare de activitate. Defini ia dezvolt rii durabile formulat la Conferin a Comisiei Mondiale pentru Mediul Înconjur tor i Dezvoltare din anul a fost acceptat , de asemenea, la Conferin a Mondial privind Turismul Durabil, ce i-a inut lucr rile în Lanzarote, în anul 1995. Organiza ia Mondial a Turismului a dat urm toarea defini ie turismului durabil:

"Dezvoltarea durabil a turismului satisface necesit ile actuale ale turi tilor i ale regiunilor de primire, protejînd i sporind oportunit ile pentru viitor. Managementul tuturor resurselor trebuie s se efectueze într-un mod care ar permite s fie satisf cute necesit ile economice, sociale i estetice, men inîndu-se integritatea cultural , procesele ecologice esen iale, i sistemele de suport ale vie ii."
2

diversitatea biologic

‡ posibilitatea de a oferi vizitatorilor experiente de prima calitate. cultural si uman. durabilitatea economica a turismului se defineste ca un model de dezvoltare care asigura: ‡ ameliorarea calitatii vietii în asezarile umane care primesc turisti. Din punctul de vedere al protejarii mediului. respecta si asigura cerintele de protectie a mediului. Altfel spus. viabil i rentabil sub raport economic i echitabil din punct de vedere etic i social pentru popula ia local . Dezvoltarea turismului trebuie s fie durabil sub aspect ecologic. cladirilor si vestigiilor istorice. orienteaza realizarea unor dotari si instalatii de agrement. pentru a o înlocui cu alta cu mai mare putere de regenerare. dovedind astfel importanta resurselor naturale si cultural-istorice. economic si ecologic) se aplica si in cadrul turismului durabil. Toate resursele trebuie exploatate în asa fel. La Conferinta Globala pentru Afaceri si Mediul înconjurator care a avut loc la Vancouver (Canada) în anul 1992. Cele trei principii majore ale dezvoltarii durabile (social. asigura realizarea unei planificari si zonari a teritoriului care sa permita o dezvoltare turistica adaptata la capacitatea de suport a ecosistemelor. renuntându-se la exploatare atunci când resursa se regenereaza foarte lent.   favorizeaza utilizarea rentabila a terenurilor cu randament agricol scazut. avantajele promovarii unui turism durabil rezida în urmatoarele aspecte:    turismul durabil favorizeaza întelegerea efectelor activitatilor de turism asupra mediului natural. specialisti din peste 60 de tari au prezentat schimbarile majore care au 3 . ‡ pastrarea calitatii mediului ambiant. care poate fi benefica si pentru populatia locala si poate contribui astfel cu fonduri la conservarea siturilor arheologice. Resursele trebuie valorificate într-un ritm identic cu cel de reînnoire a lor.I.N. încât de ele sa beneficieze si generatiile viitoare". pentru cresterea bunastarii economice si sociale a comunitatilor locale. element esential pentru vizitatori si gazde. astfel: "Dezvoltarea durabila este un proces care se desfasoara fara a distruge sau a epuiza resursele. asigurând dezvoltarea.Acest concept a fost enuntat de U.C.

. . . cu aplicarea unor solutii arhitecturale. . în ultimul deceniu.identificarea resurselor naturale de baza. cu valente turistice. a unor actiuni întreprinse si a schimbarilor legate de adaptarea la cerintele de mediu ale industriei turistice. Aceste schimbari au vizat toate aspectele prin care se poate aborda industria turismului.stabilirea cererii turistice viitoare si compararea acesteia cu capacitatile ofertei de a o asigura. fara afectarea mediului si în conformitate cu specificul fiecarei zone.avut loc în sectorul industriei turistice. de inginerie a constructiilor si de dotare a acestora.realizarea unei banci de date si a unei monitorizari prin indicatori specifici care sa evidentieze noile oportunitati si sa sprijine noile decizii de planificare si dezvoltare a industriei turistice în conditiile protejarii mediului. cu valente turistice. . legislatie.identificarea resurselor culturale.elaborarea unor rapoarte privind gradul de implementare a proiectelor propuse (la nivel international. national. si anume: a) Politici.asigurarea conservarii si protectiei resurselor turistice de baza. regional).includerea costului de mediu în încasarile percepute pentru activitati turistice.realizarea institutiilor si cadrului necesar pentru implementarea turismului durabil. autoritatilor regionale si locale.asigurarea unui management tehnic si practic al circulatiei turistice pentru protejarea echilibrului ecologic si evitarea degradarii mediului c) În domeniul economico-financiar: . . .mobilizarea sectoarelor industriei turistice pentru practicarea ui turism durabil în concordanta cu cerintele de mediu. b) În domeniul cercetarii si tehnologiei: .stabilirea unui cadru legislativ-juridic care sa vina în sprijinul agentilor de turism. . 4 . pentru corijarea atitudinilor turistilor fata de mediu.utilizarea tehnologiilor performante pentru proiectarea unui turism receptiv la problemele mediului ambiant. . reglementari: . prin care sa contribuie indirect la conservarea mediului ambiant. în ideea ca poluatorul trebuie sa suporte anumite taxe legate de formele de poluare.

agricultura.obtinerea de beneficii din marketingul de mediu. prin aplicarea codurilor de etica turistica. prin dezvoltarea si vânzarea unor produse turistice compatibile cu valoarea acestora. . . conexiunile acestora cu industria turistica au condus la delimitarea urmatoarelor tipuri-capacitate de suport pentru turism: 5 . Indicatorii capacitatilor de suport pentru turism Ca urmare a dezvoltarii stiintei mediului ambiant. e) Alte aspecte: .elaborarea codurilor de practica pentru industria turistica. .evaluarea rezultatelor pozitive din trecut. prin largirea ofertei si a unei mai bune informari a turistilor.. planificare regionala etc). cu prezentarea modelelor si posibilitatilor de aplicare. în vederea atenuarii impactelor.practicarea unei educatii active de protectie si în alte sectoare care beneficiaza de resursele naturale si culturale ale industriei turistice. a standardelor pentru creditul de mediu. d) În domeniul comunicarii si formarii: . . în vederea stabilirii de noi propuneri de dezvoltare durabila.element de sustinere a turismului durabil. cu transmiterea proiectelor si experientelor pozitive prin intermediul organismelor nationale si internationale. cu respectarea cerintelor de mediu si realizarea de parteneriate comune pentru punerea în practica a noului concept de ecoturism .influentarea cererii turistice si a motivatiilor de calatorie. a aprofundarii cercetarii în aceste domenii de activitate. . . cu întelegerea si a problemelor de mediu.utilizarea influentei pietei interne si internationale pentru identificarea de noi piete turistice.realizarea unei atitudini deschise în rândul angajatilor firmelor de turism si a populatiei locale fata de problemele de mediu. a cresterii volumului de informatii privind stiintele economice si sociale.realizarea de modele si proiecte care sa sprijine dezvoltarea durabila a turismului.stabilirea de relatii de colaborare cu alte sectoare de activitate implicate în protectia mediului (silvicultura.

Capacitatea fizica are rol esential în stabilirea nivelului de saturatie pe care îl pot atinge activitatile turistice. pot aparea din partea acesteia reactii ostile. Toate aceste tipuri de capacitati de suport..Capacitatea ecologica face referire la stabilirea acelui nivel de dezvoltare a structurilor si activitatilor turistice fara a afecta puternic mediul ambiant. vegetatie. Aplicarea acestuia este conditionata si de calitatea activitatii manageriale care poate determina. 6 .Capacitatea economica pune în evidenta valorificarea tuturor resurselor prezente. infrastructura generala etc). iar ponderea beneficiilor poate fi marita prin utilizarea unor tehnologii performante. în urma degradarilor de mediu sau a atitudinii neadecvate a populatiei autohtone. în final. . Se au în vedere componentele naturale (aer. sol. . manifestata în ultimele decenii. dezvoltarea unei zone sau localitati turistice trebuie sa tina cont de modul traditional de viata al locuitorilor. culturale. de respingere. aflate în strânsa legatura cu activitatile turistice. Dezvoltarea ascendenta a turismului. Acest concept este atasat sustinerii motivatiilor turistice pentru o anumita destinatie si mentinerii satisfactiei lor personale. care sa nu implice costuri de investitii deosebite. determinate de degradarea unor destinatii turistice. prin activitati turistice si reprezinta capacitatea de mentinere a functiei turistice a unui teritoriu dat. fauna) si procesul de productie si refacere economica. masurabila sau nemasurabila.Capacitatea social-receptiva vizeaza importanta în pastrarea unor bune relatii între gazde (populatia autohtona) si vizitatori (turisti). Din momentul în care populatia locala constata ca activitatile turistice contribuie la degradarea mediului natural si cultural. Eficienta exploatarii se masoara prin raportul dintre costuri si beneficii. de obiceiurile acestora etc.Capacitatea psihologica este legata de perceptia negativa a turistilor fata de destinatia turistica. . a zonelor montane etc). . Nivelul costurilor este dat si de "valoarea calitativa si cantitativa a resurselor (naturale. dincolo de care încep sa aparii probleme legate de mediu. fidelizarea cererii. determina limita tangibila sau netangibila. Pentru evitarea unor astfel de situatii. ridica problema aparitiei multor forme de poluare (de litoral. forta de munca. prin procesul de degradare a componentelor acestuia. înregistrându-se totodata o diminuare a pragului de toleranta. apa. Protejarea componentelor fizice ale teritoriului se poate face prin investitii în tehnologie performanta si printr-o prestare de ridicat nivel calitativ al serviciilor turistice. a unui spatiu care detine sau caruia i se poate atribui o functie turistica.

elaborate pe regiuni. Pe plan international. In acelasi timp. asociatii si organizatii profesionale. care impune organizarea administrativa. având probleme specifice. Planurile de dezvoltare turistica care au la baza prognoze pe termen lung.3 Strategii de dezvoltare durabila in turism Protectia si conservarea potentialului turistic si a mediului se contureaza ca o activitate distincta. sociale. pe forme de turism. sustinerea practicarii unor meseni traditionale si atragerea populatiei în practica turismului. un suport legislativ eficient si o sustinuta activitate de educatie cetateneasca. în concordanta cu tendintele pietelor externe si planuri concrete. ecologic . social deosebit prin permanentizarea populatiei. tari cu vechi traditii turistice adopta o planificare turistica la nivel national fundamentata pe aspectul protejarii resurselor turistice proprii. tipurile de capacitati de suport indica si masura nivelului la care poate ajunge impactul turismului asupra mediului. organizatiile patronale. specialisti în cercetarea de profil etc. existenta unor resurse economice. În concordanta cu aceste cerinte.important pentru evitarea degradarii. zone sau forme de 7 . ele au luat în calcul trei obiective principale: economic . menite sa permita conjugarea experientei si pozitiilor principalilor agenti economici: administratie publica. a aparut necesitatea elaborarii si adoptarii unor planuri si strategii nationale de dezvoltare a turismului. dând posibilitatea de a identifica caile de reducere a degradarilor produse de circulatia si activitatile turistice.Desi acesti indicatori de capacitate nu ofera o formula standard. care solicita colaborarea specialistilor din domenii variate. numai în conditiile asigurarii unui cadru de desfasurare juridico-administrativ adecvat. globale. valorificarea si cresterea gradului de exploatare a resurselor turistice. realizate pe termen mediu (patru-cinci ani) sau scurt (unu-trei ani). totusi aceste concepte de suport ne dau masura dezvoltarii durabile a turismului. Aceasta actiune poate avea o eficienta satisfacatoare. ca urmare a faptului ca unele componente ale cadrului natural sau cultural sunt dificil de cuantificat prin serii de date statistico-matematice. a poluarii mediului si asigurarea unei exploatari echilibrate si pe termen lung a resurselor turistice. cresterea gradului de ocupare a fortei de munca. In vederea dezvoltarii unui turism durabil.esential în identificarea. sindicale. 1.

îndeosebi pentru sprijinirea dezvoltariilocale si regionale. Principalele prognoze si planuri de dezvoltare la nivel national au rol orientativ. Planificarea ecologica presupune supravegherea si analiza tuturor elementelor de mediu. regiunii sau t rii. legat de strategia de planificare a mediului.turism. un echilibru între nevoile industriei turistice. De aceea. amenajarea si exploatarea turistic trebuie s fac parte integrant din strategia de dezvoltare durabil a zonei. atât de populatia locala. de informare si estimare a perspectivelor viitorului. dezvoltarea si modernizarea structurilor si serviciilor turistice. sunt fundamentate pe standardele si normele europene privind exploatarea resurselor turistice. Planificarea turismului reprezinta o forma de control al viitorului. ‡ echilibru.mai buna cunoastere si constientizare. Turismul durabil asigur ecologistilor si comunit tii locale. îmbun t tind acelasi timp calitatea vietii comunit tii ± gazd si protejând mediul. ‡ continuitate. Turismul durabil asigur continuitatea resurselor naturale pe care se bazeaz si continuitate a culturii comunit tii ± gazd cu experiente satisf c toare pentru vizitatori. Elaborarea prognozelor si a planurilor de dezvoltare turistica reprezinta principalul punct de sustinere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune. cât si de vizitatori. . a ideii de conservare a mediului. planificarea.cresterea nivelului de trai al comunitatilor locale. Prin sprijinul direct al statului se poate aprecia cadrul general de protectie a resurselor. Strategia turismului durabil implic trei aspecte importante: ‡ calitate. în scopul determinarii celor mai adecvate modele de dezvoltare si amenajare teritoriala. Planurile pe termen mediu si scurt sunt benefice. între altele: .conservarea resurselor turistice naturale si antropice în scopul unei utilizari continue si în perioada viitoare. ale în 8 . de stabilire a regimului de exploatare sau de realizare a unor investitii deosebite. Turismul durabil asigur o experient valoroas pentru vizitatori. .

amenajarea unor puncte de belvedere. În mod similar se va proceda si la amenajarea. rationala a resurselor turistice. 478 s asigure un turism competitiv i 9 . principalele actiuni ce vizeaza protejarea si conservarea mediului si a resurselor turistice se concretizeaza în adoptarea urmatoarelor masuri: 1 .realizarea de amenajari cu caracter turistic în zone. . pentru vizitare si exploatare. . O. cit. a pesterilor. componente ale planului de amenajare stiintifica. p. cu asigurarea protectiei lor.instrument principal al organelor de decizie locale. .organizarea si exploatarea turistica rationala a parcurilor nationale si rezervatiilor naturale.înnoirea bazei tehnico-materiale a turismului menit ecologic. . prin localizarea tuturor peisajelor atractive si a domeniilor schiabile.. instalatii de transport pe cablu etc. rationala si eficienta a teritoriului . Aceasta se poate realiza printr-o sustinuta actiune de educatie cu privire la mediu si la 1 P. cabane si refugii montane. Baron. ca obiective de atractie deosebita. . N. menite sa îmbogateasca si sa diversifice oferta turistica româneasca cu noi produse turistice. marcaje. legat de specificul potentialului turistic al României. traseelor si obiectivelor de interes turistic. .organizarea corespunzatoare a zonelor montane. pentru locuri istorice si monumente de arta si arhitectura create de-a lungul timpurilor.Practic. menite sa ofere baza de proiectare a amenajarilor turistice viitoare (poteci.dezvoltarea unei constiinte ecologice în rândul populatiei si a sentimentului de dragoste si respect pentru natura. . iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport ale acestora. conditii de accesibilitate în portiunile mai dificile. dotari pentru practicarea sporturilor de iarna. menite care sa asigure o echipare turistica adecvata unui turism competitiv si ecologic.) în conditii de conservare si replantare a padurilor. astfel încât ritmul de exploatare a acestora sa nu depaseasca ritmul lor de reciclare si regenerare. pentru dezvoltarea în perspectiva a turismului de munte.exploatarea stiintifica. pe baza studiilor de amenajare teritoriala.Neac u. Op.amenajarea si organizarea adecvata si la nivel superior a zonelor. localitati si pe trasee turistice.valorificarea în turism a resurselor cu valente turistice sa fie solutionata în contextul valorificarii tuturor resurselor naturale si a protectiei mediului ambiant. Snak.

restaurantele. litoralul Marii Negre. pe perioada desfasurarii unor excursii etc. cladirile arhitecturale. hotelurile. amenajarile pentru divertisment. în vederea ocrotirii lor. festivalurile. Resursele antropice sunt fie de valoare istorica (muzee si monumente istorice. b) resursele utilizate si amenajate de om (gradini zoologice. factori care nu se vad. spatiile si cladirile istorice. II. teatrele. unde se insiruie cele mai renumite statiuni de vilegiatura dotate cu echipamente moderne hoteliere si balneare. actiune ce trebuie întreprinsa ia nivelul întregii tari. al vegetatiei si afunei (elemente de interes peisagistic. siturile istorice. Resursele tangibile nu pot fi elemente de atractie pentru turisti daca nu sunt in echilibru cu resursele intangibile. sa debuteze înca din perioada copilariei si sa fie consolidata în institutiile de învatamânt de toate genurile si gradele. izvoare minerale). Ulterior. structurile decizionale 10 . ea se poate perfectiona prin intermediul massmedia în cadrul unor cercuri de "prieteni ai naturii". muntii Bucegi. cinegetic si de pescuit). Resursele turisice urbane pot fi grupate in trei categorii:resurse tangibile. lacuri. resurse intangibile si resurse ambientale. noi edificii publice. Educatia ecologica pentru ocrotirea naturii si a potentialului turistic trebuie sa aiba caracter permanent. arhitectuarale si de arta) si cultural-educativa (festivaluri. Resursele tangibile includ muzeele. Resurse turistice 2.potentialul turistic. carstic. monumente arhitectuarale si de arta. repectiv potentialul turistic al reliefului (glaciar. nedei-asa cum sunt cele din Carpatii romanesti sau Resursele turistice antropice contemporane cuprind mari muzee. Dintre resursele naturale cu un ridicat potential si flux turistic in Romania. obiective industriale din marile metropole ale lumii. Ceahlau).botanice). pot fi mentionate: Carpatii (Valea Prahovei.1 Clasificarea resurselor turistice: Resursele turistice se impart in doua mari categorii: resurse naturale si resurse antropice. Resursele turistice naturale se impart la randul lor in mai multe subcategorii: a) resursele primare. al retelei hidrografice (rauri. peisagistic). peisajele culturale. prin insuflarea unei atitudini de respect si comportament responsabil fata de resursele naturale. dar se simt : stilul de viata. prin diverse publicatii de specialitate sau de catre ghizi si însotitori.

Tot dupa acest criteriu. de natura vegetala si animala. resursele naturale pot fi grupate în: a. Literatura de specialitate ofera numeroase clasificari a resurselor naturale bazate pe diferite criterii care pun în evidenta o anumita caracteristica a acestora. resurse ale hidrosferei. Oceanul Planetar (cu resurse energetice si substante minerale utile) si Apele continentale (care cuprind apele subterane. lemnul. se pot deosebi: a. structura societatii urbane in general si. localizate în cele doua unitati majore. În acest domeniu. dar privite dintr-un alt punct de vedere. resurse ale litosferei. pe masura cresterii interesului general fata de problemele privind cunoasterea. cercetarile efectuate încercând sa faca fata cerintelor impuse de consumul imens de energie al societatii contemporane. unele gaze din componenta atmosferei etc.2 Clasificarea resurselor naturale Preocupari de clasificare a resurselor naturale au existat de mai multa vreme dar ele s-au intensificat în perioada contemporana. resurse extraterestre si atmosferice. limba vorbita. c. A. ce includ produse de natura animala sau vegetala. forta vântului si energia solara). care cuprind acele substante ce pot produce energie (combustibili fosili. care cuprind energia solara. resurse energetice. în categoria carora sunt incluse minereurile feroase si neferoase. resurse ale biosferei. resurse alimentare. nu in ultimul rand. în cadrul carora se evidentiaza combustibilii fosili. substante minerale utile. agricol sau menajer). Dupa criteriul modului de folosinta. b. precum si de resurse cu întrebuintare mai restrânsa. forta apei. resurse de materii prime industriale. B. ritualurile. se poate vorbi de resurse folosite în domeniul productiei materiale (industrie. 2. d.care contribuie la amenajarea turistica. religia. valorificarea si utilizarea judicioasa si echitabila a acestora. c. hidroenergie si apele de uz industrial. 11 . b. Dupa criteriul repartitiei spatiale (care are cel mai pronuntat caracter geografic). roci de constructii si solul. gama de resurse se largeste continuu. legaturile sociale. agricultura) si de resurse utilizate în domeniul neproductiv (destinate consumului populatiei). energia eoliana si diferite elemente componente ale atmosferei folosite ca materii prime.. lemnul.

apa. solul etc. Sunt delimitate. Dupa acelasi criteriu. dar exploatarea lor este nerentabila. care pot fi introduse în productie acolo unde este nevoie (substante minerale utile. b. lemnul etc. Dupa criteriul durabilitatii exploatarii si al particularitatilor de refacere a unei cantitati exploatabile de resurse naturale. cele de apa subterana etc. resurse cunoscute paramarginale si submarginale. poate produce însa fenomene de criza în anumite locuri. c.). resurse denumite astfel pentru ca la nivel global nu se poate prevedea epuizarea lor. se cunoaste importanta lor si sunt exploatabile economic în conditiile actuale. a valurilor. se vorbeste despre urmatoarele categorii de resurse naturale: a. resurse nedescoperite (presupuse) paramarginale si submarginale.C. dar folosind termeni de comparatie mai mari. Ele pot deveni rentabile în alte conditii tehnice. resurse cunoscute. resurse relativ bine cunoscute (resurse ale biosferei. posibilitatea aprovizionarii cu apa s-a redus considerabil. resurse nedescoperite (presupuse). Exploatarea abuziva. inclusiv în documentele ONU. D. exploatabile.). Aceasta clasificare grupeaza resursele naturale în doua categorii: a. resurse transportabile. E. resurse inepuizabile. d. Nu sunt delimitate.) si resurse slab cunoscute (resurse ale litosferei. îsi mentine acelasi volum dar. Dupa criteriul locului de folosinta. diferite radiatii. cel putin a unora dintre ele. la scara planetara. energie eoliana etc.). Includ zacaminte nedelimitate dar a caror prezenta este indicata de prospectiunile geologice. exploatabile. în unele locuri intens urbanizate si industrializate. ce cuprind aerul. Includ zacaminte delimitate a caror importanta este cunoscuta. care nu pot fi utilizate decât în locul în care se gasesc (energia mareelor. Cazul cel mai elocvent în acest sens este acela al apei care. fie datorita degradarii calitatii care nu mai permite reintroducerea lor în circuitul productiv sau de consum. exista doua categorii: a. fie din cauza insuficientei volumului lor în raport cu cerintele consumului. s-a alcatuit o clasificare care raspunde cerintelor practice ale situatiei actuale si de perspectiva a economiei mondiale. 12 . dar prezenta lor în natura este indicata de studiile geologice. Dupa criteriul gradului de cunoastere. resurse netransportabile.). în literatura de specialitate. ale solului etc. se vorbeste de resurse naturale bine cunoscute (energie solara. apa. b.

Economia turismului. a volumului si a posibilitatilor de regenerare ± pentru ca în raport cu acestea sa se realizeze exploatarea lor -. p. se distrug iar pentru refacerea lor este necesara o perioada de timp masurata la scara geologica (milioane sau miliarde de ani). minereu de fier etc. Mediul natural. care impun tot mai mult necesitatea cunoasterii resurselor naturale. Ca totalitate a factorilor naturali i. aer. fie ca este vorba de cele regenerabile. fie ca este vorba de substantele utile care nu se mai reînnoiesc. ea manifestându-se în ambele direc ii. Bucure ti. Mediul înconjur tor este definit ca fiind calitatea vie ii. p mânt i spa iu în general dar i a materialelor neprelucrate. Calitatea vie ii este determinat de disponibilitatea pe termen lung în cantitate suficient i de o calitate adecvat a resurselor precum ap . iar pe de alt parte activitatea turistic are influen atât pozitiv . Aceast leg tur este una complex . mai ales. 2. De asemenea. aceasta clasificare are o deosebita însemnatate practica. Resursele epuizabile regenerabile sunt acelea care fac parte din biosfera.2 De aceea. respectiv plante sau animale. aceasta clasificare încearca sa atraga atentia asupra modului de valorificare a tezaurului universal de resurse. Editura Uranus. petrol. Cele nerege-nerabile sunt acelea care. 2001.3 Influenta resurselor naturale asupra dezvoltarii turistice Rela ia turism-mediu ambiant are o importan deosebit . modificându-i elementele componente. calitatea lui. dar care pot fi distruse printr-o exploatare nejudicioasa. care se pot reface în perioade de timp mult mai scurte. 36 13 . p strarea unui nivel ridicat de 2 Rodica Minciu. cât i negativ asupra mediului ecologic.b. alc tuind ³materia prim ´ a turismului. reprezint motiva ia esen ial a c l toriilor. ocrotirea i conservarea mediului ambiant reprezentând condi ia primordial de desf urare i dezvoltare a turismului. reprezint resursele de baz ale turismului. prin componentele sale. Din aceasta categorie fac parte rezervele de carbune. condi iile de via ale oamenilor i cadrul natural cu habitatele potrivite pentru animale i plante. constituind un semnal de alarma în vederea protejarii resurselor epuizabile. prin consum. resurse epuizabile care pot fi neregenerabile si regenerabile. În conditiile actuale.

În ara noastr . Resurse turistice naturale in zona Vrancea Zona Vrancei este o zona cu potential turistic ridicat datorat in special Muntilor Vrancei munti cu un relief diversificat de o frumusete speciala ± un punct de atractie deosebit pentru turistii care aleg sa isi petreaca aici vacante de neuitat. O. calitatea factorilor naturali de cur .1 Localizare: Printre cele mai frumoase si vizitate obiective turistice naturale din Vrancea amintim: -LACURI 1. Baron. rezerva ii ± contribuie la atragerea de fluxuri turistice i î i exercit influen a asupra activit ii turismului. cit. vegeta ie. Op. alpinism etc).9 14 . hidrografie. Editura Institutului EDEN.Lacul Motoc . monumente naturale. Bucure ti. cognitiv (sky montan . Economia turismului. Geografia turismului în România. aceast ramur a turismului a avut o cre tere din cele mai spectaculoase. atât din punct de vedere al turi tilor implica i cât i din cel al încas rilor realizate. din acest punct de vedere. determinând. 3. 468 4 Rodica Minciu. forme particulare de manifestare a acestuia. prin componentele sale ± relief. Bucure ti. form de turism care. p. i recreativ-distractiv . 2001.5 România este o ar care beneficiaz de un cadru natural cu un poten ial ridicat i cu o infrastructur de cele mai multe ori suficient pentru turismul natural.Neac u.4 Componentele poten ialului natural prezint interes prin valoarea estetic . posibilitatea practic rii unor sporturi III. Având în vedere faptul c cererea pentru produsele turistice este par ial determinat de calitatea acestuia. clim . Snak. p. faun .calitate a resurselor naturale constituie condi ia necesar continu a consumului turistic. Editura Expert. mediul înconjur tor poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra turismului. N.3 pentru perpetuarea i dezvoltarea Mediul înconjur tor este un factor care influen eaz cererea turistic . p.161 5 V. Gl van. Lac natural care are o suprafata de 600 mp si este înconjurat de padure. în ultimii ani. Condi iile oferite de cadrul natural. 3 P. 1996. este mai pu in preten ioas . la rândul lor..

2.Surprinde prin atmosfera de izolare si prin senzatia de liniste deplina. Plafonul grotei este format dintr-o aglomeratie de stânci. Din apele lacului ies numeroase trunchiuri de copaci. la 8 km aval de confluenta Bârladului cu Siretul.Râu în partea de E a României. -RÂURI 1. Lac de baraj în suprafata de 1. Rezervatie naturala (peisagistica.Lacul Verde . -CASCADE Rezerva ia natural Cascada Putnei . Grota cu intrare larga cu înaltime de circa 2 m si lungimea de 15 m. Formatiune morfologica. afluent al Siretului pe teritoriul comunei Nanesti (judetul Vrancea). floristica. cu directie generala de curgere NNV-SSE.Putna. Are 144 km si o suprafata a bazinului de 2740 kmp.Siret (Vrancea). Râu în partea de E a României. iar peretii laterali sunt taiati în stânca. Râu în partea de E a României. de la care si-a luat numele. Lacul îsi mentine în permanenta o culoare verzuie. Adâncimea este de 4 m. 3. geologica). Are 123 km lungime si o suprafata a bazinului de 1010 kmp.Cheile Cozei . peretii fiind verticali. Rezervatia are o suprafata de 10 ha si cuprinde o portiune a defileului.5 ha. afluent al Dunarii.Râmnicu S rat . Cheile sapate de pârâul Caza au lungimea de 2 km. afluent al Siretului pe teritoriul comunei Nanesti (judetul Vrancea). din care 559 km pe teritoriul României. de vârsta oligocena. -PESTERI Grota Tojanului . Are 706 km. Spectaculozitatea cascadei se datoreaza detaliilor albiei modelata prin eroziunea selectiva a rocilor si tectonizarea formatiunilor geologice. În sedimentele de aici este conservata o bogata fauna fosila de pesti. rezultat în 1971 în urma unor alunecari de teren. -CHEI 1. 2. 15 .

Cheile sunt sapate de Valea Tisita Mare.8 ha. 4. brad în vârsta de 80-100 ani. Rezervatia naturala Cenaru I delimiteaza o padure seculara de brad. ocupand 41.204 ha.2. Rezerva ia natural Focul Viu. 3. Rezervatia naturala Cenaru II delimiteaza o padure seculara de fag si brad cu exemplare de tisa. constând din emanatii de gaze ce patrund prin crapaturile scoartei terestre si care ard în permanenta. judetul Vrancea. Peretii abrupti dau impresia unei alcatuiri bizare de aschii de gresii care au o sustinere precara. are o suprafata de 38.7 ha si delimiteaza o padure de fagete. floristica.Zboina . Se mai gasesc moliduri si arborete de molid.rezervatie naturala (peisagistica.Rezerva ia Natural Lepsa . 2. fag si tisa în suprafata de 149. geologica) care are o suprafata de 10 ha si cuprinde o portiune a defileului. Rezervatie naturala (geologica). Parcul natural Putna se suprapune sectorului centralnord-vestic al Muntilor Vrancei.4 ha. -ALTE RESURSE NATURALE 1. Rezervatie naturala extinsa pe o suprafata de 12 ha.rezervatie naturala (forestiera). Este declarata monument al naturii.Rezerva iile naturale Cenaru I si Cenaru II -rezervatii naturale forestiere. în suprafata de 233. -REZERVA II NATURALE 1. Spectaculozitatea cascadei se datoreaza detaliilor albiei modelata prin eroziunea selectiva a rocilor si tectonizarea formatiunilor geologice. pe o distanta de 1 km.32 % din suprafata 16 . formand flacari slab colorate de 30-50 cm înaltime.Cheile Tisi ei . Are o suprafata de 210.Rezerva ia natural Cascada Putnei.

nu mai putin. a apelor de munte si lacurilor de acumulare.Resurse balneare (în Lepsa) . Laolalta. din punctual meu de vedere.Muntilor Vrancei. O serie de alte conditii sunt necesare pentru realizarea acestui obiectiv. 3. traseele montane de acces in Muntii Vrancei au fost imbunatatite in ultima perioada. timpului disponibil etc. oaspetilor Vrancei le stau la dispozitie 13 trasee turistice marcate. Izvoare cu apa minerala. bulbucii de munte. traseele alcatuiesc o retea cu caracter aproximativ rectangular.este o conditie importanta dar nu suficienta pentru transformarea respectivei zone in una intens exploatata turistic. respective infrastructura rutiera. precum si existenta a numeroase specii endemice. sulfuroasa zona de aparitie a izvoarelor minerale se afla în apropierea schitului Lepsa. pe parcursul carora peisajul geografic apare in totalitatea trasaturilor ce-i confera prestanta. Peisajul este dominat de elementele eurasiatice. adaposteste. Crescatoria de pastravi este una dintre cele mai mari din tara.2 Impactul pozitiei obiectivelor naturale asupra afluentei turistilor Existenta unei diversitati de resurse naturale intr.Cresc torie de p str vi . atractivitate si. urmeaza deopotriva aliniamente orografice si hidrografice principale si secundare. jneapanul. scopurilor drumetiei. lista floristica cuprinde 636 de specii fanerogame. Din fericire. gradul de accesibilitate in zona. arborele de tisa. permitind astfel alegerea cu usurinta a celor mai inedite itinerare. 2. Una dintre cele mai importante. Cele 13 trasee turistice amenajate sunt: 17 . populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos. 3. circumpolare si alpine. Canis lupus si Lynx lynx. fiind o importanta sursa de aprovizionare cu pastravi Curcubeu si argintiu de Vrancea.anumita zona-asa cum este si cazul zonei Vrancea. este. floarea de colt. alcatuirii numerice a grupurilor. Astfel. pe langa cele 14 tipuri de habitate de interes comunitar. interes stiintific. clorosodica. capabile sa satisfaca o gama foarte larga de preferinte corespunzatoare experientei in drumetiile montane. în mai multe sectoare. iar zona este renumita si prin speciile aflate pe lista rosie a plantelor vasculare: papucul doamnei. virstei. astfel incat sa ofere un grad de accesibilitate ridicat dar si privelisti deosebite.

comuna Nereju 2. "Casa lui Neagu" .saua Tisitei 9.Golu Pietrosului .piriul Balosu ."Sezatoarea Lupilor" .comuna Nereju 7.valea Tisitei . Pe de alta parte.valea Zabalei . datorita detaliilor de forma ale reliefului.piriul Alunu . Valorificarea eficienta a resurselor se refera printre altele si la adoptarea de catre pensiunile si hotelurile din zonele turistice a unor masuri care vizeaza reducerile consumului de apa.Pietrosu ."Caldarile" Zabalei 6.Golu Verdelui . "Botu Misinei" . Masuri de dezvoltare durabila a potentialului turistic constituie un obiectiv prioritar al Valorificarea mai eficient dezvolt rii pe termen mediu si lung.virful Lacauti 4.valea Putnei . inclinarii suprafetei topografice.Muntele Coza . toate traseele sint accesibile si iarna.valea Naruja .piriul Cristianu Mic . Piriul Goru "virful Goru" .(saua Geamana) .Culmea Laposu .Dealul Secaturii .saua Furu .valea Zabaluta . energie termica si/sau electrica. Comuna Soveja . Cabanele "Giurgiu" .virful Lacauti 5.Culmea Frumoasele .Dealul Negru .saua Geamana 8.comuna Birsesti 12. Saua Golici (Muntele Coza) .Zboina Frumoasa . Comuna Tulnici . Exista insa si unele portiuni care.1. insa numai turistilor experimentati si bine echipati.Zboina Frumoasa . necesita prudenta sporita.cabanele "Giurgiu" 11. Comuna Tulnici . diferentelor de inaltime accentuate.saua Finarii . caderilor de pietre.Culmea Paisele .satul Valea Neagra .Muntele Zboina Neagra In ansamblul lor.Mirdanu .saua Poienita 10.virful Lacauti 3.comuna Vintileasca 13. 18 . IV.Culmea Laposu de Jos . Satul Vetresti-Herastrau . Gura piriului Balosu .virful Pietrosu . traseele nu prezinta grad de dificultate care sa-l puna pe drumet in situatii critice.Mirdanu . Motelul "Cascada Putnei" .Piriul Bradului .satul Vetresti-Herastrau . "Caldarile" Zabalei .Culmea Misina . Poiana Sindrilita .cabanele "Giurgiu" . avalanselor si altor factori."Plostina" .

energia necesar înc lzirii interioare pe durata a ase luni reci (o temperatur exterioar de 10°C sau mai pu in) va genera aproximativ o ton de emisii de CO2. iar înainte ca acestia sa se trezeasca sau temperatura s revin la un nivel confortabil. sa revina in camera. Pierderile termice prin pere i. pensiunea Tara. Dac este lasata o deschiz tur cât de mic pe durata întregii zile. Programarea termostatului în a a fel încât pe timpul nop ii sau când turistii parasesc camera. dar va reduce cu jum tate pierderile termice prin geamuri. Astfel.Aceasta abordare a turismului din perspective dezvoltarii durabile a fost inteleasa si integrata in strategiile lor si de catre numeroase pensiuni turistice din Vrancea ( pensiunea Perla Vrancei-Soveja. 19 .Tara Vrancei etc) Prin luarea unor m suri mici. ‡ Camerele ar trebui sa fie foarte bine izolate. Aceast schimbare va necesita o investi ie ini ial . Reducerea temperaturii cu doar 1°C poate mic ora factura de energie cu 5-10% i reduce pân la 300 kg de emisii de CO2 per gospod rie în fiecare an. De exemplu. consumul de energie este aproape dublu i genereaz o cantitate anual suplimentar de 160 kg de emisii de CO2 pentru un frigider i 320 kg pentru un congelator. conductele sistemului de înc lzire central . Pe termen lung. De asemenea eficiente metode de reducere a emisiilor de CO2 i a economiei de energie. aceasta este una dintre cele mai i podea reprezint peste 50% din pierderile totale de c ldur . unde ma inii de g tit sau a boilerului determin un consum mai mare de energie decât dac ar fi a ezate la distan temperatura camerei este de 30-35°C. daca sunt asezate într-o c mar cald . ‡ Schimbarea locului frigiderului sau al congelatorului ± pozi ionarea acestora în apropierea de acestea. temperatura s se reduc . acestea pot contribui la efortul global de lupt împotriva schimb rilor climatice i isi pot reduce facturile de electricitate i înc lzire! In acest sens. acoperi ar fi necesar ca si rezervoarele de ap cald sa fie izolate. pot fi luate o serie de masuri practice care urmaresc reducerea a consumului de energie : ‡ ‡ Reducerea înc lzirii. se poate ob ine o reducere cu 7-15% a facturii de înc lzire. iar pe termen lung investi ia va fi rentabil si in timp pierderile termice pot fi reduse cu pana la 70%! ‡ Caldura nu trebuie lasata sa iasa din locuinta pe o durat mai lung de timp. precum i ni ele din pere i. ‡ Înlocuirea geamurilor simple cu geamuri duble.

Peste tot in tara au inceput sa functioneze diverse asociatii care promoveaza turismul durabil.‡ Setarea termostatului la o temperatur de max 60°C.  Promovarea turismului in randul tineretului.  Dezvoltarea durabila a zonelor montane. a grupurilor comunitare precum si a administratiei locale in actiuni de dezvoltare.) infiintata la data de 25 septembrie 1994 .D. promovate intens in ultima perioada.F. important este sa se continue pe aceasta directive si sa ne bucuram de frumusetea naturii intr-un mod responsabil. cât i pentru înc lzirea central . Asociatia are urmatoarele scopuri:  Protectia mediului si contributia la schimbarea atitudinilor fata de acesta. aici potentialul turistic este imens asigurand premizele unei dezvoltari turistice ascendente. care si-a asumat misiunea de implicarea a grupurilor de tineri. Concluzii: Vrancea ±tinut de balada si legenda.V.´ 20 . Este nevoie doar de schimbarea abordarii modului in care pensiunile si comunitatile locale inteleg sa valorifice resursele naturale turistice din zona prin integrarea conceptelor dezvoltarii durabile. turism si protectie a mediului in tara si strainatate. O astfel de asociatie este si Asociatia Pentru Dezvoltare durabila ³Focul Viu´ din Focsani (A. Concluzionand . În aceast zon binecuvântat poti g si nu numai peisaje impresionante ci si fenomene naturale neobi nuite i spectaculoase. cum ar fi Focul Viu din Andreia ul de Jos sau relieful neuniform din Rezerva ia Natural Reghiu ± Scruntaru. Acest lucru este valabil atât pentru boiler.D. 70% din energia consumat de gospod rii/pensiuni este folosit pentru înc lzirea camerelor i 14% pentru înc lzirea apei. Primii pasi in acest sens au fost facuti (ex Asociatia de dezvoltare durabila ³Focul Viu´). el este un imprumut de la copiii nostri. avand grija de mediul inconjurator si sa retinem un adevar pe care il uitam prea des: ³Pamantul nu este o mostenire de la strabuni.  Promovarea conceptului de dezvoltare durabila in comunitatile rurale si urbane.este renumit pentru multitudinea i diversitatea atrac iilor turistice.

com/geografie/turism/VRANCEA1751812216. Editura Expert.ro/obiective-naturale-in-judetul-vrancea.html http://www.scritube. Geografia turismului în România.com/geografie/ecologie/Dezvoltarea-durabila-concepte-92858. 2001 V. Economia turismului.pdf http://www. O. Snak. Bucure ti. Gl van. Baron. Economia turismului. Bucure ti.scribd.informatiipublice.ro/turism/5462/1827-arii-protejate-rezervatii-naturale-simonumente-ale-naturii-vrancea  http://www.scritube. Editura Institutului EDEN. N. Editura Uranus. 2001 P.mdrl. Bucure ti http://www.skytrip.Neac u.Bibliografie:         Rodica Minciu.com/doc/51645226/Protectia-si-conservarea-mediului http://www.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza1.php 21 .php http://www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->