Poluarea Sonora

19 decembrie 2007

1 Ivascu Alina-Nicoleta
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Sc : Ioan Alexandru Bratescu -Voinesti

Clasa: a VIII-a

Localitate: Targoviste

Judeţ: Dâmboviţa

Profesori îndrumători:

Popescu Iulia- fizica

Stoica Florina- biologie
Fratila Maria- chimie

Ivascu Alina-Nicoleta 2
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Bibliografie:

Manual de biologie, clasa a VII-a, editura Corint

Manual de fizica, clasa a VIII-a, editura Corint
Revista “Farmacia ta”
Internet:
adresa: www.didactic.ro
http://antipoluare.wordpress.com

3 Ivascu Alina-Nicoleta
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Dicţionar de termeni :

CARTILAGINOS adj. Format din cartilaje, cu cartilaje.

CERUMEN s.n. Substanta ceroasa secretata de glandele canalului

auditiv extern al urechii; ceara.

FRECVENTA s.f. 1.Repetare deasa si regulata a unei actiuni, a

unui fapt 2. caracteristica a sunetului exprimata in cicluri de
secunda sau hertzi.

Ivascu Alina-Nicoleta 4
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Cuprins

 Introducere
 Urechea
 Caracteristicele sunetelor
 Nivelul aproximativ de decibeli al unor sunete
 Poluarea Sonora
 Durata zgomotului
 Surse de poluare Sonora
 Zone afectate de poluarea Sonora
*Telefonia mobile
*Muzica ascultata la MP3
 Efectele poluării sonore
 Zgomotul si starea de sănătate

5 Ivascu Alina-Nicoleta
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Introducere

Omul trăieşte în lumea sunetelor şi zgomotului. Sunetul se defineşte prin

vibraţiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv.

Sunetul s-a integrat în viaţa noastră cotidiană încât rareori suntem

conştienţi de toate funcţiile sale. El ne oferă momente de distracţie când
ascultam o simfonie sau cântecul pasărilor. Ne permite să comunicăm cu
familia şi prietenii noştri prin intermediul vorbirii. Tot sunetul ne avertizează
de apropierea unui automobil, ne atrage atenţia atunci când sună
telefonul,când bate cineva la uşa,când sună sirena unui vapor.
Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat.
Unitatea de măsura a intensităţii sunetelor este decibelul (db). Este
o unitate de măsura relativa, având ca baza logaritmul raportului între
intensitatea zgomotului dat şi intensitatea de referinţa, stabilită convenţional
ca fiind presiunea vibraţiilor sonore de 0, 0002 dine/cm şi care a fost
considerată ca limita de jos a sunetelor audibile de către om. Ţinând seama
de scara logaritmica, înseamnă ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db
reprezintă depăşirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intensităţii.

Ivascu Alina-Nicoleta 6
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Urechea

Este organul care face posibila perceperea sunetelor. Este un mecanism fin,
mic si minunat. Cu ajutorul ei putem auzi numeroase sunete frumoase din
lumea înconjurătoare. In mod sigur, merita sa fie ocrotita.
Urechea este un organ al simţului pereche. Organul de simt este organul care
conţine celule receptoare ce primesc excitaţiile din mediul înconjurător si le
transforma in influx nervos, trimiţându-le prin nervi pana la nivelul scoarţei
cerebrale. In ureche ajung numeroase sunete, de la zumzetul insectelor pana
la zgomotul infernal provocat de avioanele cu reacţie.
Atunci când auzim ceva defapt urechea noastră este atinsa de vibraţiile
presiunii atmosferice. Urechea transforma undele sonore in impulsuri
electrice pe care le transmite mai departe la creier, care la rândul sau
decodifică semnalele. Urechea se obişnuieşte treptat cu sunetele, iar cu
timpul învăţăm şi sensul acestora.
Urechea este alcătuita din trei mari părţi: urechea externa, urechea medie si
urechea interna.
Urechea externa prezintă un pavilion cu un ţesut cartilaginos, acoperit de
epiderma. Acesta secreta cerumen si prezintă peri care apăra urechea. Mai
prezintă canalul auditiv extern care ajunge pana la o membrana subţire de
0.1 mm, numita timpan. Pavilionul urechii captează undele sonore din aer
asemenea unei antene parabolice si le transmite prin canalul auditiv spre
urechea interioara. Undele sonore captate de urechea exterioara trecând prin
canalul auditiv exterior pun in mişcare membrana timpanică aflata pe
intrarea urechii medii.
Urechea medie reprezintă cam o parte din ureche externa fiind defapt o mica
cavitate „săpata” in oasele craniului. Este delimitata spre exterior de
membrana timpanică dar printr-un conduct subţire numit trompa lui
Eustachio comunica cu cavitatea nazala. Din acest motiv presiunea externa
corespunde cu presiunea din urechea medie. Daca presiunea atmosferica se
modifica brusc si urechea se adaptează .
In cavitatea urechii medii se găsesc trei oscioare: ciocanul (malleus),
7 Ivascu Alina-Nicoleta
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

nicovala (incus) si scăriţa ( stapes). Vibraţiile membranei timpanice se

transmit la oscioarele auditive si de acolo la fereastra ovala, situata la
intrarea din urechea medie si cea interna.
Urechea interna prezintă un labirint osos care la rândul lui conţine un labirint
membranos. Prin labirintul osos circula un lichid numit perilimfa, iar prin
cel membranos un lichid numit endolimfa. Aici, cochlea transforma
vibraţiile in impulsuri electrice care sunt transmise la creier, având totodată
un rol important in menţinerea echilibrului. Legătura dintre urechea interna
si creier este realizata prin intermediul nervului auditiv care la nivelul
melcului trimite mai multe prelungiri. Cele trei conducte semicirculare
umplute cu un lichid, respectiv cavitatea numita vestibulum care este
compartimentata in sacula si utricula, sunt de fapt „organele” echilibrului.
Melcul este străbătut de trei canale umplute cu lichid. In canalul cochlear se
găsesc nişte cili situaţi in mai multe rânduri, totalitatea acestor celule
senzoriale împreuna cu membrana tectoriala alcătuiesc organul lui Corti:
acesta este centrul organului auditiv. Vibraţiile care trec prin canalul
cochlear pun in mişcare membrana bazala si membrana tectoriala care vor
acţiona asupra cililor. Din aceste celule vor porni semnale către creier, unde
impulsurile se transforma in senzaţie auditiva.

Ivascu Alina-Nicoleta 8
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Caracteristicele sunetelor

Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este vibraţia unei

surse sonore. Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in
substanţe (gaze, lichide si solide) ,dar nu se propaga in vid. Ele se propaga
cu viteza de 331,/s in aer. Caracteristicile lui sunt:
1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibraţiei;
2: Intensitatea - exprimata in energia vibraţiei.
Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in
totalitate, specificând trei caracteristici perceptive:
1: Inaltimea;
2: Intensitatea;
3: Calitatea.
Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice:
1: Frecventa;
2: Amplitudine;
3: Constituţia armonica.
Zgomotul este un sunet complex,o mixare de multe frecvente, sau note care
nu sunt legate armonic.
Sunetul se propaga din aproape in aproape sub forma de unde
sonore. Propagarea sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat de aer
vibrând cu frecventa egala cu cea a sursei sonore.
Sunetul se mai caracterizează in funcţie de trei factori:
1: Durata - se refera pur si simplu la intervalul de timp in care
urechea este expusa la un sunet.
2: Frecventa sau Tonalitatea - este exprimata in cicluri pe
secunda sau hertzi. Gama de frecvente pentru un auz sănătos si normal este
de 20 pana la 20000 de cicluri pe secunda.
3: Amplitudinea sau Intensitatea - se măsoară in dB .
Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibraţii pe
secunda si cu o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste
pragul minim.) Zgomotul produs de o convorbire se situează intre limitele
de 30 si 60 db.
9 Ivascu Alina-Nicoleta
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Nivelul aproximativ de decibeli al unor sunete

Respiraţia - 10 dB
Şoapta - 20 dB
Murmurul produs de o clasa de elev - 50 dB
Conversaţia - 60 dB
Traficul la orele de vârf - 80 dB
Mixerul de alimentare - 90 dB
Strada aglomerata – 90 dB
Un tren in mişcare - 100 dB
Ferăstrăul cu lanţ - 110 dB
Un avion in mişcare - 120 dB
Zgomotul produs de o puşca - 140 dB

Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman,

acesta este fonul sonic normal.
Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoacă
senzaţia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute
exista termenul de moarte sub clopot) . Aşa se ajunge la poluarea sonora.

Ivascu Alina-Nicoleta 10
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Poluarea sonora

In natura sunetele puternice sunt o raritate, zgomotul este slab si de

obicei de scurta durata.
Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete
precum murmurul apei unui izvor, freamătul frunzelor sunt întotdeauna
plăcute omului, ele liniştesc, scot stresul. Dar aceste sunete devin tot mai
rare, fiind înlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport.
Majoritatea activităţilor omeneşti este generatoare de zgomote.
Poluarea sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale.
Sursele naturale sunt erupţiile vulcanice, cutremurele, alunecări de
teren, vuietul unei cascade,etc.
Sursele artificiale de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in
mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile, claxoanele, zgomotul produs de
traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in special cel supersonic prezintă o
sursa de zgomot cu implicaţii puternice. Unele motoare aviatice se aud de la
30 km.)
Măsurătorile efectuate in oraşele mari arata ca nivelul zgomotului
in orele de vârf depaseste cu mult standardele si normele sanitare.
In cabina unor camioane de mare putere s-au măsurat uneori
zgomote cu intensităţi intre 90 si 110 dB. Zgomotele din întreprinderi
influenţează nefavorabil rezultatele economice si eficienţa producerii. Se
apreciază ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu vârsta intre 50 si 59 ani
au capacitate de auz diminuata datorita activităţii in medii cu cote înalte ale
zgomotului.
Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele
întreprinderi el este la nivelul de 90-100 decibeli, dar nici acasă nu este mai
linişte.
In prezent se studiază acţiunea zgomotului asupra organismului
uman, cercetările au arătat ca nivelul foarte mare acţionează negativ, dar si
liniştea apăsătoare produce reacţii patologice. Sunete de o anumita
intensitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule.
Fiecare individ interpretează zgomotul in mod diferit. Asta depinde
foarte mult de vârsta, temperament, starea de sănătate si factori externi.

11 Ivascu Alina-Nicoleta
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Sunetele de o intensitate mare afectează aparatul auditiv, centrele

nervoase, pot produce reacţii dureroase si chiar socul.
Poluarea sonora provoacă la nivelul organismului uman o serie
întreaga de efecte începând cu uşoare oboseli auditive pana la stări nevrotice
grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.
Sunetele cu o fecventa mai ridicata sunt mai periculoase decât cele cu o
frecventa joasa.

Ivascu Alina-Nicoleta 12
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Durata zgomotului

Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ
doar 2 minute. Diferitele forme ale slăbirii auzului pot fi cauzate de
afectarea nervului auditiv. Zgomotele permanente, ca de exemplu motoarele
din uzine, pot determina slăbirea auzului la fel ca zgomotele de durata
scurta, dar de intensitate foarte mare. Volumul caştilor de la mp3 dat la
maxim are de asemenea efecte negative asupra auzului.
Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului
neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db.
Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea
funcţiilor circulatorii, schimbări ale ritmului inimii si ale presiunii sanguine,
nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stări de teama si
incomoditate, diminuează atenţia si siguranţa. Traumatismele provocate de
zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc.
Experienţele efectuate de către cercetători pe maimuţe au arătat ca
zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele
echivalente cu cele suportate de oameni in activitatea lor cotidiana au
produs la maimuţe o creştere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o creştere a
nivelului glucozei in sânge.
Organele auditive sunt intr-o legătura puternica cu sistemul nervos
central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice ţesut al organismului,
orice celula sau formaţiune intracelulara si pot provoca diferite forme de
îmbolnăviri.
Acţiunea primara a zgomotului puternic influenţează negativ nu doar
asupra urechii, dar are si urmări neurologice - ameţeli, cefalee, oboseala.
Muzica puternica poate crea stări de depresie.
Zgomotul e foarte periculos, acţiunea sa se manifesta cu timpul, pe
nesimţite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeşte despre maladia
zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv.

13 Ivascu Alina-Nicoleta
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Surse de poluare sonora

Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite

Acestea sunt:
-circulatia sau transporturile;
-industria;
-constructiile si montajele;
-comertul;
-telefonia mobila;
-discotecile si cluburile;
-petardele si artificiile;
-muzica;
-copiii in terenurile de joaca
(ţipetele lor înregistrează 70-80 dB)
-terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite de la
acestea fiind de peste 100 dB)
-animalele pot tulbura liniştea,mai ales noaptea. Lătratul unui
câine înregistrează intentitati sonore de 70-80 dB.
Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesitare de
prim ordin si ele sunt foarte numeroase. Astfel pentru a diminua zgomotul
produs de traficul rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbuşti
au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.

Ivascu Alina-Nicoleta 14
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Zone afectate de poluarea sonora

Cele mai poluate fonic oraşe din România sunt:

1: Comarnic;
2: Azuga;
3: Vălenii de Munte.

Acest fapt se datorează traficului rutier greu care tranzitează centrul civic.
In Ploieşti, cele mai afectate zone sunt in Bariera Bucureşti, Piaţa Hale,
intersecţia de la Maternitate, Cioceanu si centrul civic.

Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create nişte rute ocolitoare in

oraşele afectate pentru autovehiculelor de peste 3,5 tone. In plus ar trebui
amplasata nişte perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si cartierelor
de locuit.

15 Ivascu Alina-Nicoleta
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Telefonia mobila

Agenţia Europeana de Mediu a Uniuni Europene cere guvernelor statelor

membre sa ia imediat masuri pentru a reduce expunerea oamenilor la
radiaţiile de la wi-fi, telefoane mobile si antenele lor, relatează "NZ Herald".

Reprezentanţii Agenţiei spun ca in cazul in care aceste masuri vor întârzia sa

apăra, sănătatea publica va fi grav afectata, iar efectele vor fi comparabile cu
cele ale fumatului.

Avertizarea emisa de Agenţia Europeana de Mediu a venit după ce un raport

ştiinţific a ajuns la concluzia ca limitele de siguranţa stabilite in privinţa
radiaţiilor sunt "de o mie de ori prea indulgente", iar un raport oficial
britanic, publicat săptămâna trecuta, a conchis ca radiaţiile de la telefoanele
mobile ar putea duce si la apariţia cancerului.

"Ultimele cercetări asupra efectelor pe termen lung ale radiaţiilor de la

telefoanele mobile sugerează ca ar fi prudent ca autorităţile de mediu sa
recomande acţiuni pentru a reduce expunerea, mai ales a grupurilor
vulnerabile, precum copiii", a spus Profesorul Jacqueline McGlade,
directorul executiv al Agenţiei.

Reprezentanţii Agenţiei vor sa facă presiuni din ce in ce mai mari asupra

guvernelor si autorităţile din sănătate pentru a lua masuri preventive in
legătura cu radiaţiile electromagnetice, care se intensifica din cauza
apariţiilor noilor tehnologii.

Autoritatile germane sfătuiesc deja cetăţenii sa folosească internet prin

cablu, in locul celui wireless.

Ivascu Alina-Nicoleta 16
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Muzica ascultata la MP3

Muzica ascultata la caşti la un volum ridicat afectează auzul si poate duce

chiar la surditate. Acestea sunt concluziile la care au ajuns cercetătorii din
Marea Britanie. In prezent foarte mulţi tineri simt nevoia sa se izoleze de cei
din jur, punându-si castile de la mp3 player in urechi si dând volumul la
maxim. Cercetătorii britanici au descoperit ca 39% dintre tinerii de 18-24 ani
asculta muzica la caşti timp de o ora in fiecare zi. Iar 42% dintre aceştia
admit ca le place sa dea volomul foarte tare. Pentru urechea umana, sunetul
unei bormaşini de 100 dB este deranjant. Ceea ce nu se ştie e ca unele mp3
playere pot atinge pana la 110 dB. Foarte grav este si faptul ca tinerii petrec
foarte mult timp ascultând muzica in acest mod, căci un astfel de aparat
poate memora sute de melodii.

17 Ivascu Alina-Nicoleta
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Efectele poluării sonore pot fi:

Ca orice alt tip de poluare si poluarea fonica are numai efecte negative in
special pentru om. Poluarea fonica produce stres, oboseala, diminuarea sau
pierderea capacitaţii auditive, instabilitate psihica, randament scăzut,
fisurarea clădirilor, spargerea geamurilor etc.

• Infrasunetele care pot apărea la automobile cu viteza mare, la

elicoptere, la apropierea furtunii, explozii, cutremure, in timpul
zborului avioanelor supersonice. Infrasunetele sunt foarte greu
absorbite, deci se atenuează puţin cu distanta. Infrasunetele ca si
ultrasunetele sunt percepute de sugari, animale si pasări. La adulţi
infrasunetele produc ameţeala, voma, un fals efect de euforie, sau
chiar efecte cumulate.
• Ultrasunetele au frecvente de 20000Hz - 1 miliard Hz. Sunt produse in
natura, in industrie sau in aparatura electrocasnica. Animalele
recepţionează ultrasunetele iar lilieci utilizează ultrasunetele emise de
ei pentru orientarea in timpul nopţii. La om ultrasunetele distrug
globulele roşii din sânge, apar migrene, greaţa sau chiar pierderea
echilibrului. Ultrasunetele distrug bacteriile, viruşii cum ar fi: bacilul
tuberculozei, virusul gripei, al tifosului…
• Zgomotul acţionează asupra întregului organism, deoarece senzaţia
auditiva ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul căruia
influenţează alte organe. Efectele resimţite de om sunt: - reducerea
atenţiei, a capacitaţii de munca, deci creste riscul producerii
accidentelor;
• instalarea oboselii auditive care poate dispărea o data cu dispariţia
zgomotului;

Ivascu Alina-Nicoleta 18
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

• traumatisme, ca urmare a expunerii la zgomote intense un timp scurt.

Aceste traume pot fi ameţeli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar
ruperea timpanului;
• scăderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburări ale somnului,
deficienta in recunoaşterea culorilor;
• surditate la perceperea sunetelor de înalta frecventa.

Zgomotele de intensitate foarte mare pot provoca deteriorări ale clădirilor,

aparatelor, instrumentelor. Pentru reducerea zgomotelor se utilizează
procedee sau tehnici specifice sursei de zgomot.

19 Ivascu Alina-Nicoleta
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

Zgomotul si starea de sănătate

Pentru a ne imagina modul in care sunetele puternice pot dauna

auzului, sa luam următorul exemplu: un raport asupra siguranţei
ocupaţionale compara cilii din urechea interna cu spicele de grâu dintr-un
lan, iar sunetul care intra in ureche cu vântul. O adiere uşoara, sau un sunet
încet, va mişca vârful spicelor de grâu fără sa le producă daune. Totuşi, daca
vântul se intensifica, presiunea exercitata asupra firului de grâu va creste. O
rafala de vânt foarte puternica sau un vânt mai slab ce bate continuu pe o
perioada îndelungata poate provoca grâului daune iremediabile sau chiar îl
poate distruge complet.
La fel reacţionează la zgomot si minusculii si delicaţii cili din urechea
interna. O puternica si neaşteptata „rafala” de zgomot poate distruge
ţesuturile urechii interne, lăsând cicatrice care pot duce la pierderea
permanenta a auzului. In plus, expunerea îndelungata la nivele de zgomot
periculoase pot distruge pentru totdeauna delicaţii cili. Odată distruşi, ei nu
se mai regenerează. Efectele secundare pot fi tinitusul – tiuitul sau vâjâitul in
urechi ori in cap.
Deşi unele accidente neprevăzute pod duce la pierderea auzului,
putem lua masuri de precauţie pentru a ne ocroti preţiosul simt al auzului.
Este bine sa cunoaştem dinainte posibilele pericole care ne-ar putea cauza
probleme de auz. Un audiolog a spus ca „a aştepta sa apăra o problema
înainte de a trece la acţiune seamănă cu a aplica un ecran solar după ce v-aţi
ars deja”.
In general, problema o constituie nu atât ce ascultam, cat felul cum
ascultam. De exemplu, daca folosiţi caşti stereo, ar fi bine sa reglaţi aparatul
la un volum destul de mic pentru a auzi ceea ce se petrece in jurul vostru. In
cazul in care aparatul stereo din maşina sau din casa este reglat la un volum
atât de mare incat acoperă o conversaţie purtata pe un ton obişnuit, acest

Ivascu Alina-Nicoleta 20
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte
 Poluarea Sonora
19 decembrie 2007

lucru ar putea fi un indiciu ca sunetul este suficient de tare pentru a va afecta

auzul. Specialiştii avertizează ca expunerea timp de doua, trei ore la zgomote
de 90 de decibeli poate dauna urechii. Când va aflaţi in locuri zgomotoase,
sunt recomandate antifoane sau alte mijloace de protejare a auzului.

Studiu

Întrebare:

Care factor consideraţi ca este cel mai reprezentativ pentru poluarea sonora?

1.Muzica data la maxim

a. manele
b. rock
c. rap
2.Aeroporturile si gările
3.Discotecile si cluburile
4.Petardele si artificiile
5.Traficul rutier aglomerat din timpul zilei

Studiul meu a fost efectuat pe un număr de 222 de elevi cu vârste cuprinse

intre 11 si 14 ani. In urma lui, am ajuns la concluzia ca majoritatea considera
traficul aglomerat ca fiind sursa suprema de poluare sonora.
21 dintre ei au răspuns 1a, in timp ce doar 12 considera muzica rock poluare
sonora. 4 elevi au bifat in dreptul variantei 1c, iar 39 au hotărât ca la
aeroporturi se produc cele mai insuportabile sunete.18 elevi, in special cei de
12 ani cred ca muzica din discoteci este asurzitoare. Am mai aflat ca 32
dintre ei nu sunt incantati de artificii si petarde, iar cei mai mulţi, adică 96
sunt de părere ca traficul aglomerat din fiecare zi poluează nu numai
atmosferic ci si sonor.

21 Ivascu Alina-Nicoleta
Scoala Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Targovişte