Economie teoretică şi aplicată

Volumul XVIII (2011), No. 2(555), pp. 127-138

Efecte ale crizei economice actuale asupra variabilelor

fiscale în ţările Uniunii Europene*

Iulian Viorel BRAŞOVEANU

Academia de Studii Economice, Bucureşti
iulian.brasoveanu@fin.ase.ro
Laura OBREJA
Academia de Studii Economice, Bucureşti
laura_obreja@yahoo.com

Rezumat. Articolul îşi propune să surprindă efectele actualei crize

economice şi financiare asupra variabilelor fiscale, în cadrul statelor
membre ale UE-27, pornind de la evoluţiile macroeconomice înregistrate
până în 2010 şi, respectiv, cele previzionate pentru 2011. Pornind de la
recesiunea economică, de la creşterea şomajului şi de la o relativă
stabilitate a preţurilor pe ansamblu UE, adică evoluţiile macroeconomice
ce caracterizează actuala criză, sunt analizate efectele generate de aceste
evoluţii asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional
consolidat asupra deficitului convenţional al acestuia, ponderii în PIB a
datoriei publice, acestea fiind variabilele macroeconomice ce compun
pentagonul macrostabilizării economice.

Cuvinte-cheie: recesiune economică; şomaj; inflaţie; deficit bugetar;

datorie publică.

Cod JEL: E6.

Coduri REL: 8B, 8E, 8F, 8G, 8K.

*Ideile acestui articol au fost prezentate la Simpozionul „Criza globală şi reconstrucţia ştiinţei
economice?”, 5-6 noiembrie 2010, Facultatea de Economie, Academia de Studii Economice,
Bucureşti.
128 Iulian Viorel Braşoveanu, Laura Obreja Braşoveanu

1. Introducere

Actuala criză s-a caracterizat printr-o perioadă iniţială de recesiune

economică ce a pus presiune pe creşterea şomajului. Variabila fiscală care a
resimţit cel mai puternic aceste dezechilibre macroeconomice a fost cea a
veniturilor publice totale consolidate, care a suferit un recul puternic.
Cheltuielile publice totale consolidate nu au putut fi ajustate conform acestor
scăderi de venituri. Rezultatul l-a reprezentat creşterea deficitelor bugetelor
publice naţionale consolidate, care au generat la rândul lor creşteri
semnificative ale datoriilor publice ale ţărilor membre UE.
Pe lângă aceste tendinţe generale înregistrate în rândul statelor membre
UE, mai putem aminti o relativă stabilitate a preţurilor pe ansamblu UE şi
reducerea deficitelor de cont curent, pe fondul reducerii generale a consumului
privat, implicit a importurilor.
Ţinerea sub control a inflaţiei este un element de stabilitate, ce susţine
puterea de cumpărare a populaţiei în această perioadă dificilă, nesigură. Există
câteva state printre cele membre ale UE care au chiar o modificare negativă a
preţurilor de consum. Din păcate, România stă cel mai prost la acest capitol,
înregistrând cel mai mare nivel al ratei inflaţiei în rândul statelor UE-27.
Într-un context economic general, obiectivele de politică economică, grupate
sub denumirea de pentagonul macrostabilizării economice, urmăresc obţinerea creş-
terii economice, stabilitatea preţurilor, reducerea ratei şomajului, finanţe publice
sustenabile, un deficit de cont curent cât mai mic în raport cu PIB-ul sau chiar
realizarea unui excedent de cont curent. Atingerea simultană a acestor obiective este
greu de realizat, chiar şi de către statele dezvoltate economic. Deciziile de politică
economică implică selectarea acelor obiective considerate prioritare pentru un
anumit moment, sacrificând celelalte obiective în favoarea celor alese.
În contextul actualei crize economice, obiectivele de politică economică
trebuie îndreptate spre:
ƒ reluarea creşterii economice şi protecţia populaţiei;
ƒ deficitele bugetare şi datoria publică sunt apoi instrumente pe care
statul le utilizează pentru a veni în sprijinul obiectivelor prioritare (a se
vedea modelul Germaniei şi al Franţei). Respectarea criteriilor
nominale de la Maastricht, referitoare la finanţele publice, nu mai este
un obiectiv pe termen scurt, ci mediu şi lung.
Soluţia de tip FMI, de încercare de a asigura echilibre macroeconomice tocmai
pe partea de finanţe publice, nu generează însă nici creştere economică, nici reducerea
şomajului, ci exact contrariul. Este şi cazul politicilor aplicate de România în 2010.
În ceea ce ne priveşte, considerăm că politicile fiscale aplicate de ţara
noastră în 2010 sunt subordonate lipsei finanţărilor necesare şi a accesului la
acestea, care au generat un monopol pe acest sector al FMI.
Efecte ale crizei economice actuale asupra variabilelor fiscale în ţările Uniunii Europene 129

Considerăm că eforturile considerabile ale unei mari părţi a populaţiei,

implicate de politica dură de austeritate a autorităţilor de la Bucureşti, nu-şi găsesc
nicio justificare în reducerea, cel mai probabilă, a deficitului bugetului public
naţional consolidat cu un punct procentual (p.p.) faţă de anul 2009 (practic o
reducere nesemnificativă a deficitului în 2010 faţă de 2009), iar asta în condiţiile în
care se merge pe un scenariu de scădere economică de numai 1,9% (ceea ce este
puţin probabil de realizat), ceea ce înseamnă că această ţintă de deficit este
ameninţată serios de o posibilă scădere economică mai pronunţată.
Aceste măsuri dure şi inadecvate de austeritate fac din ce în ce mai îndepărtat
momentul în care ţara noastră se va integra în zona euro, iar convergenţa reală a
veniturilor din Romania cu cele din zona euro este deja un basm pentru copii.
Nu este deloc de neglijat faptul că ţara noastră este ultima din UE-27 în
ceea ce priveşte PIB-ul pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, fiind
depăşită de Bulgaria începând cu 2010, conform datelor FMI.
În cadrul acestui articol ne propunem analiza efectelor actualei crize
economice şi financiare asupra variabilelor fiscale, în cadrul statelor membre
ale UE-27, pornind de la evoluţiile macroeconomice înregistrate până în 2010
şi, respectiv, cele previzionate pentru 2011.

2. Reluarea creşterii economice şi protecţia populaţiei

Pentru 2009, toate statele membre UE-27, cu excepţia Poloniei, au

încheiat anul cu o creştere economică negativă, raportându-ne la anul anterior.
Tabelul 1
Modificarea relativă a PIB-ului real în anul 2009
Ţara Δ% PIB real Ţara Δ% PIB real Ţara Δ% PIB real
PL 1,7 NL -3,9 SE -5,1
CY -1,7 CZ -4,1 HU -6,7
MT -2,1 Zona euro -4,1 RO -7,1
EL -2,3 UE-27 -4,2 IE -7,6
FR -2,6 DE -4,7 FI -8,0
PT -2,6 DK -4,7 SI -8,1
BE -2,8 SK -4,8 EE -13,9
LU -3,7 BG -4,9 LT -14,7
ES -3,7 IT -5,0 LV -18,1
AT -3,9 UK -5,0
Sursa: Comisia Europeană.

Fostele ţări sovietice Estonia, Lituania şi Letonia au înregistrat cele mai

mari scăderi economice. Faţă de nivelul sever înregistrat de aceste state,
România este departe, dar totuşi ţara noastră a fost printre ultimele şapte state
din UE pe baza acestei scăderi.
130 Iulian Viorel Braşoveanu, Laura Obreja Braşoveanu

Alte evoluţii internaţionale confirmă faptul că această criză, începută ca

una financiară, a devenit şi una economică şi este caracterizată de scăderea
PIB-ului pentru majoritatea statelor lumii: Norvegia -1,4%, Elveţia -1,9%,
SUA -2,6%, Japonia -5,2%, Turcia -4,5%, iar Croaţia -5,8%.
Dacă privim însă efectele cumulate în 2008 şi 2009 ale crizei asupra
modificării relative reale a PIB, atunci avem următoarele valori înregistrate în
statele membre UE-27:
Tabelul 2
Modificarea relativă a PIB-ului real în perioada 2009 faţă de 2007
Ţara 2009-2007 Ţara 2009-2007 Ţara 2009-2007
LV -21,8 UK -4,0 BE -1,9
EE -16,8 DE -3,8 FR -1,8
LT -15,8 LU -3,6 AT -1,8
IE -10,3 Zona euro -3,4 BG -0,3
FI -6,0 UE 27 -3,3 MT -0,1
HU -5,9 PT -2,9 SK 0,2
IT -5,7 ES -2,8 EL 0,9
DK -5,6 NL -2,6 CY 3,0
SE -4,8 CZ -2,4 PL 6,3
SI -4,2 RO -2,3
Sursa: prelucrările autorilor.

Conform previziunilor din 2010 ale Comisiei Europene (date Eurostat),

economia UE va ieşi din perioada de scădere economică, în ansamblul său
(valoare medie UE-27). Pentru 2011, pentru UE-27 se preconizează o redresare
şi mai consistentă, PIB-ul urmând să crească, potrivit previziunilor, cu 1,7%, iar
pentru zona euro cu 1,5%.
4

3 2,7 2,7

1
1 0,8 0,9

0
27
G

O
T

IT

Z
o

LU
R
T
U
LT
L

L
LV

IE

K
I
I

F
S
uz

C
M
E

P
C

D
F
E

S
U
E

-1

-2

-3
-3
-3,5
-4

Sursa: prelucrările autorilor.

Figura 1. Modificarea relativă a PIB-ului real în 2010
Efecte ale crizei economice actuale asupra variabilelor fiscale în ţările Uniunii Europene 131

Pentru UE-27 media previzionată a acestui indicator este de 1%, iar

pentru zona euro de 0,9%. Ceea ce este interesant este ca România era dată cu o
creştere de 0,8%, acestă valoare previzionată fiind însă determinată fără a ţine
cont de ultimele decizii de scăderi salariale şi de creşteri de fiscalitate.
Ultimele prognoze de la FMI dau pentru ţara noastră o valoare estimată
de -2%, ceea în opinia noastră arată „eficienţa” acestor măsuri.
La nivelul UE, ţările pentru care se previzionează şi în 2010 o scădere
economică sunt Letonia (-3,5%), Grecia (-3%), Lituania, Spania, Cipru, Bulgaria.
În ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, cu toate că piaţa comunitară s-a
dovedit mai rezistentă în perioada crizei decât era de aşteptat (în mare parte
datorită măsurilor de politică pe termen scurt, reformelor din trecut şi menţinerii
locurilor de muncă în unele state membre), în toate statele membre ale UE-27
rata şomajului a crescut în anul 2009 faţă de cea înregistrată în 2008, şomajul
fiind un efect negativ asociat acestei crize economice şi financiare.

Tabelul 3
Creşterea ratei şomajului în 2009 faţă de 2008
Ţara Modificare Ţara Modificare Ţara Modificare
DE 0,2 SI 1,5 HU 2,2
LU 0,5 FR 1,7 CZ 2,3
NL 0,6 CY 1,7 SK 2,5
BE 0,9 EL 1,8 DK 2,7
MT 1 FI 1,8 IE 5,6
AT 1 EU-27 1,9 ES 6,7
IT 1,1 Zona euro 1,9 LT 7,9
PL 1,1 PT 1,9 EE 8,3
RO 1,1 UK 2 LV 9,6
BG 1,2 SE 2,1
Sursa: Braşoveanu, Obreja (2009).
132 Iulian Viorel Braşoveanu, Laura Obreja Braşoveanu

Potrivit estimărilor, în 2010 şi 2011 se anticipează următoarele valori

pentru rata şomajului:

Tabelul 4
Rata şomajului în 2010 şi previziuni pentru 2011
Ţara 2010 2011 Modificare
Uniunea Europeană (27 ţări) 9,8 9,7 -0,1
Zona euro (16 ţări) 10,3 10,4 0,1
Belgia 8,8 9 0,2
Bulgaria 7,9 7,3 -0,6
Republica Cehă 8,3 8 -0,3
Danemarca 6,9 6,5 -0,4
Germania 7,8 7,8 0
Estonia 15,8 14,6 -1,2
Irlanda 13,8 13,4 -0,4
Grecia 11,8 13,2 1,4
Spania 19,7 19,8 0,1
Franţa 10,2 10,1 -0,1
Italia 8,8 8,8 0
Cipru 6,7 7 0,3
Letonia 20,6 18,8 -1,8
Lituania 16,7 16,3 -0,4
Luxembourg 6,1 6,4 0,3
Ungaria 10,8 10,1 -0,7
Malta 7,3 7,2 -0,1
Olanda 4,9 5,2 0,3
Austria 5,1 5,4 0,3
Polonia 9,2 9,4 0,2
Portugalia 9,9 9,9 0
România 8,5 7,9 -0,6
Slovenia 7 7,3 0,3
Slovacia 14,1 13,3 -0,8
Finlanda 9,5 9,2 -0,3
Suedia 9,2 8,8 -0,4
Marea Britanie 7,8 7,4 0,2
Sursa: Comisia Europeană.

Se anticipează o stabilizare a acestui dezechilibru pentru anul 2011, odată

cu consolidarea redresării economice. Dacă se consideră modificarea aşteptată a
ratei şomajului în 2011/2010, 14 valori ale acesteia sunt negative, 3 sunt nule şi
restul de 10 sunt pozitive, dar reprezentând în general creşteri mici. Grecia este
excepţia acestor trenduri, pentru această ţară datele Eurostat anticipând o
Efecte ale crizei economice actuale asupra variabilelor fiscale în ţările Uniunii Europene 133

creştere importantă a şomajului, chiar şi în 2011, de 1,4, ceea ce ar duce la o

rată a şomajului de 13,2%.

şomaj = f(PIB)

Sursa: prelucrările autorilor.

Figura 2. Corelaţia dintre rata şomajului şi rata de creştere economică

În special, condiţiile pe piaţa forţei de muncă vor rămâne nefavorabile,

rata şomajului fiind undeva în jurul valorii de 10% în UE, ba chiar mai ridicată
cu aproximativ 0,5 p.p în zona euro (potrivit prognozelor).

3. Deficitul bugetar şi datoria publică

Grav afectate au fost şi finanţele publice. Deficitul public s-a triplat în

2009, la nivelul UE-27, atingând 6,79% din PIB, faţă de 2,25% în 2008.
Această deteriorare a fost provocată, în parte, de funcţionarea stabilizatorilor
automaţi şi de măsurile discreţionare adoptate pentru a sprijini economia, dar
reflectă şi o scădere anormal de drastică a veniturilor, ca reacţie la încetinirea
creşterii economice.
134 Iulian Viorel Braşoveanu, Laura Obreja Braşoveanu

16,00
14,28
14,00 13,52

11,41
12,00
11,19

10,00
8,30
8,00
6,79

6,00

4,00
2,82
2,00
0,74
0,00

ne

27
T

LV
G

O
T
K

o Y

K
LT
IT
U

T
Z

IE
E

FI

S
LU

FR
I

L
L

S
A

E
D

ur C

U
S

E
H

R
zo

U
E
E

Sursa: Comisia Europenă, metodologia ESA 95.

Figura 3. Ponderea în PIB a deficitului convenţional al bugetului public naţional

consolidat în 2009

Previziunile sunt şi mai pesimiste pentru 2010, deficitele continuând să

crească până la aproximativ 7,15%.
14,00
11,84
12,00 11,66

9,80
10,00 9,37
8,76

8,00 7,15
6,57

6,00

4,01
4,00 3,46
2,84
2,31
2,00

0,00
AT

LV
BG

PO
27
IT

LT
FI

K
SI

PT

IE
U

Z
SE

EE

BE

SK

ne

EL

ES
LU

FR
ro NL
M

U
H

R
Zo

EU
Eu

Sursa: Comisia Europeană.

Figura 4. Ponderea în PIB a deficitului convenţional al bugetului public naţional

consolidat în 2010

Se aşteaptă ca în 2011 deficitul în UE-27 să scadă puţin sub pragul de 7%

din PIB, datorită relansării activităţii economice şi sistării măsurilor temporare.
Efecte ale crizei economice actuale asupra variabilelor fiscale în ţările Uniunii Europene 135

Situaţia critică în care a ajuns România se datorează unei incapacităţi de a

creşte ponderea în PIB a veniturilor bugetare şi de a reduce cheltuielile publice.
Ţara noastră are cea mai mică pondere în PIB dintre statele UE, atât pentru
veniturilor bugetare, cât şi pentru cheltuielile bugetare.
60
55,7

50

42,2

40
36,9

32,1

30

20
RO SK LV IE LT ES BG EL PL UK CY CZ MT PT LU EU ES SI DE HU NL IT FR BE AT FI DK SE
27

Sursa: Comisia Europeană.

Figura 5. Ponderea în PIB a veniturilor bugetului public naţional consolidat în UE în 2009

Faţă de media UE-27 ţara noastră se află la peste 10 p.p., iar faţă de ţările
nordice la peste 23 de p.p.
60 58,2

50 48,4

40,4
40

30
RO BG SK LU LV LT MT PL EE ES CZ CY DE EU IE HU SI EL PT NL UK AT IT BE FR FI SE DK
27

Sursa: Comisia Europeană.

Figura 6. Ponderea în PIB a cheltuielilor bugetului public naţional consolidat UE, în 2009
136 Iulian Viorel Braşoveanu, Laura Obreja Braşoveanu

Faţă de media UE-27 suntem cu 8 p.p. mai jos, iar faţă de Danemarca cu
aproximativ 18 p.p. mai jos. Şi mai trist este ca aceste cheltuieli sunt foarte mici
în raport cu nevoile reale de finanţare ale României (pentru infrastructură,
învăţământ, sănătate, cercetare ştiinţifică, protecţia mediului).
În aceste condiţii ponderea datoriei publice în PIB va continua să crească
în perioada 2010-2011, continuând creşterea înregistrată în perioada 2009 faţă
de 2008.
Tabelul 6
Creşterea ponderii în PIB a datoriei publice în 2009 faţă de 2008
Ţara Δ(Datorie/PIB) Ţara Δ(Datorie/PIB) Ţara Δ(Datorie/PIB)
DK 0,2 AT 6,5 PT 11,1
BG 1 CZ 6,5 UE 27 11,5
LU 1,5 SK 6,9 SI 12,6
NL 1,6 DE 7,2 EL 13,4
EE 2,8 FI 7,2 LV 13,7
SE 4,1 BE 7,4 LT 14,3
PL 4,5 RO 8,2 ES 14,6
MT 4,7 FR 8,7 UK 16,6
CY 4,8 IT 8,8 IE 21,7
HU 6,2 Zona euro 8,9
Sursa: Comisia Europeană.

Observăm că ţara noastră a înregistrat o creştere de 8,2 p.p a acestui

indicator, la peste 3 p.p. faţă de media UE-27 şi la peste 12 p.p. faţă de Irlanda.
Pentru 2010 sunt aşteptate următoarele valori pentru ponderea în PIB a
datoriei publice:

140,00
124,90
118,18
120,00

100,00
84,68
79,58
80,00

60,00

40,00
30,55

20,00
9,63

0,00
EE BG LU RO LT CZ SK SI SE DK LV FI PO CY ES NL AT MT IE DE HU UK EU FR EU PT BE IT EL
27 zo

Sursa: Comisia Europeană.

Figura 7. Datoria publică în UE în 2010
Efecte ale crizei economice actuale asupra variabilelor fiscale în ţările Uniunii Europene 137

România se află între printre ţările cu cea mai mică pondere (ultimele
patru din UE-27). Pentru 2011 pentru ţara noastră se aşteaptă ca această
pondere să atingă valoarea de 35,87%. Pentru România nu valoarea ponderii în
PIB este o problemă, ci ritmul de creştere al datoriilor publice, modul de
utilizare a acestor împrumuturi contractate exponenţial şi nivelul de
sustenabilitate a serviciului datoriei publice.

4. Concluzii

În actualul context de ieşire din criză, perspectivele economice europene

sunt incerte şi supuse unor riscuri deloc neglijabile. Procesul de redresare este
dependent de măsurile strategice ale statelor membre şi de eficienţa acestora.
Din această perspectivă considerăm că ţara noastră va avea şi în 2011
probleme serioase în ceea priveşte reluarea creşterii economice, gestionarea
inflaţiei, a şomajului, a deficitului bugetului public naţional consolidat şi a
datoriei publice. Considerăm că actualele măsuri de politică fiscală agravează
actuala criză şi măresc riscul şi incertitudinea privind evoluţiile
macroeconomice din ţara noastră.
În ceea ce ne priveşte, soluţiile de ieşire din actuala criză economico-
financiară ar trebui să fie orientate spre:
ƒ stimularea creşterii economice prin cheltuielile guvernamentale, care
trebuie să suplinească reculul cererii private;
ƒ creşterea ponderii în PIB a veniturilor bugetare (prin reducerea
evaziunii fiscale, a economiei subterane, prin creşterea gradului de
absorbţie a fondurilor europene, prin creşterea gradului de colectare a
resurselor, printr-o fiscalitate mai ridicată pentru cei cu venituri şi averi
peste medie);
ƒ alocarea cheltuielilor pentru priorităţi de dezvoltare durabilă
(infrastructură, învăţământ, sănătate, cercetare ştiinţifică, protecţie
socială, protecţia mediului).

Mulţumiri

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului PN II – RU PD 650

(program postdoctoral), finanţat de către CNCSIS – UEFISCDI.
138 Iulian Viorel Braşoveanu, Laura Obreja Braşoveanu

Bibliografie

Braşoveanu, I., Obreja Braşoveanu, Laura, „The analysis of macroeconomic context for
European Union countries in 2009”, Finance and Economic Stability in the context of
Financial Crisis, 10th International Conference, Supplement Theoretical and Applied
Economics
Braşoveanu, I., Obreja Braşoveanu, L., Paun, C., „Comparative Approaches Regarding Fiscal
Systems in European Union”, Theoretical and Applied Economics, no. 4/(521)(s), 2008,
pp. 65-74
Braşoveanu, I., Obreja Braşoveanu, Laura, „Correlation between Corruption and Tax Revenues
in EU 27”, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research,
no. 4, 2009
Obreja Braşoveanu, Laura, Braşoveanu, I., „The Correlation between Fiscal Policy and
Economic Growth”, Theoretical and Applied Economics, no. 7(524), 2008, pp. 19-26
Stoian, A., „Analyzing Causality Between Romania’S Public Budget Expenditures and
Revenues”, Theoretical and Applied Economics, vol. 11, 2008, pp. 60-64
Stoian, A. (2009). Dezechilibrele bugetului public în contextul economic actual, Editura ASE,
Bucureşti
Câmpeanu, E., Stoian, A., Miricescu, E., Gyorgy, A. (2009). Sustenabilitatea politicii de
îndatorare a României în contextul economic actual, Editura ASE, Bucureşti
Stoian, A., Câmpeanu, E., „Investigating Causality between International Trade Inflows and
Outflows: Romania’s Case”, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies
and Research, vol. 43, Issue 2, 2009
Datele Comisiei Europene

Listă abrevieri şi simboluri utilizate

PIB = Produsul interior brut
UE-27 = Uniunea europeană după 1 ianuarie 2007, având 27 state membre
Statele Membre UE 27: AT = Austria, BE = Belgia, BG = Bulgaria, CY = Cipru,
CZ = Republica Cehă, DE = Germania, DK = Danemarca, EE = Estonia, EL = Grecia,
ES = Spania, FI = Finlanda, FR = Franţa, HU = Ungaria, IE = Irlanda, IT = Italia,
LT = Lituania, LU = Luxemburg, LV = Letonia, MT = Malta, NL = Olanda, PL = Polonia,
PT = Portugalia, RO = România, SE = Suedia, SI = Slovenia, SK = Slovacia, UK = Marea
Britanie