Academia de Studii Economice din Bucuresti

Economie internationala si afaceri europene

Irlanda
- un model în absorbţia fondurilor europene -

Studente: Neamu Ana Sabrina

Toader Catalina

Trancalanu Alexandra Denisa

Grupa: 5

1
CUPRINS

Introducere...........................................................................................................3

Cadrul Strategic National de Referinta................................................................6

Despre statele care au aderat la UE in 2004........................................................7

Din experienta irlandeza......................................................................................8

Similitudini Irlanda - Romania...........................................................................9

Program Operaţional Sectorial (POS)................................................................10

Distribuirea fondurilor UE in Irlanda de Nord..................................................13

Studiu de caz 1 -Orasul Millstreet.....................................................................14

Studiu de caz 2 -Lough Key..............................................................................15

Bibliografie........................................................................................................16

2
INTRODUCERE

Irlanda a aderat la Comunitatea Economică Europeană în anul 1972 făcând

parte din primul val de ţări europene care au aderat la Comunitate (alături
de eurosceptica Mare Britanie şi Danemarca).

De când a aderat la Uniunea Europeana Irlanda a beneficiat de aproximativ

20 miliarde de euro din cadrul Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Aceste
fonduri au constituit de altfel unul din factorii creşterii economice
remarcabile a Republicii Irlanda. Investiţiile totale derulate în cadrul celor
două cicluri de finanţare (1989-1993 şi 1994-1999) s-au ridicat la suma de 30
miliarde de euro din care Fondurilor Structurale şi de Coeziune ( Fondurile de
Coeziune nu fuseseră integrate în cadrul celor Structurale) i-au revenit o cifră
de 11,3 miliarde de euro. Acest sprijin financiar important a permis Irlandei
să continue îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, educaţionale, sociale dar şi
să-şi sporească eficienţa economică în domeniul industrial.

Se estimează că impactul Planului Irlandez de Dezvoltare Comunitara

(Comunity Support Framework) asupra creşterii economice a Irlandei a fost
cu 2% mai mare decât dacă Irlanda nu ar fi beneficiat de acest sprijin
financiar din partea Uniunii Europene. Prosperitatea economică a unei ţări
determină, de regulă, în mod imediat şi aproape automat şi creşterea
populaţiei acelei ţări, atât pentru că populaţia îşi permite un nivel de viaţă
mai bun, speranţa de viaţă crescând (chiar dacă uneori această creştere a
nivelul de trai şi emanicparea femeii au dus la scăderea natalităţii- este
binecunoscut că vest-europenii fac din ce în ce mai puţini copii) dar şi ca
urmare a unei imigraţii puternice. Şi în Irlanda în perioada 2000-2005,
aferenta acestui ciclu financiar, populaţia Republicii Irlanda a crescut
constant, de la 3.790.000 până la 4.131.000 cu aproape 340.000 de
personae, cu aproape 9%, cu o medie anuala de 1,7% însa şi populaţia
irlandeză cunoaşte o oarece îmbătrânire, grupul de persoane cu vârste între
55 şi 64 de ani mărindu-se substanţial, cu 22%. Această creştere a populaţie
se datorează în principal unei imigraţii puternice, fenomen relativ
necunoscut în săraca societate irlandeză de acum doua-trei decenii.
Populaţia Republicii va număra în anul 2016 conform estimărilor 4.800.000
de persoane.

Cum se derulează Fondurile Structurale într-o ţară veche a Uniunii Europene?

În mare măsură structura instituţională este asemănătoare cu cea din
România. Evident, fiecare stat membru şi-a pliat modelul impus de Comisia
Europeană în funcţie de propria structură instituţional-administrativă. Şi
Irlanda are aprobat în cadrul fiecărui ciclu financiar un Plan Naţional de
Dezvoltare la fel ca şi Romania.

3
 Acest Plan conţine o descriere a situaţiei socio-economice a Irlandei atât în
ansambu cât şi în mod particular a celor doua regiuni de dezvoltare care au
fost formate pentru a corespunde criteriilor Uniunii Europene:
-Regiunea Sud şi Est ( formată din 13 comitate din regiunile istorice Munster
şi Leinster); -Regiunea Vest, Midlands şi de Graniţă ( formată din alte
13 comitate din regiunea istorica Connaght si cele trei comitate din Ulster
care au ramas în cadrul graniţelor Republicii Irlanda după divizarea insulei în
anul 1921).

După cum se observă chiar şi în statele dezvoltate din Europa Occidentală

se aplică acest principiu chiar dacă un observator român oricât de avizat ar fi
ar înţeleg cu foarte multă greutate aplicabilitatea acestui principiu deoarece,
în viziunea noastră, toate regiunile din Occident par a fi foarte dezvoltate
(evident, în comparaţie cu regiunile din România- această comparaţie este
inconştientă dar inevitabilă).

Fiecare Program Operaţional irlandez are ca autoritate de management, un

departament guvernamental (în termeni românesti- minister) în concordanţa
cu sectorul de activitate căruia îi sunt direcţionate eforturile financiare.
Există şi două programe operaţionale regionale ( spre deosebire de România
unde este doar unul, celebrul P.O.R.), un program pentru investiţii
productive, unul pentru infrastructura socială şi economică, un program care
priveşte resursele umane şi forţa de muncă şi un program destinat asistenţei
tehnice care ajută la implmentarea celorlalte programe. Sistemul este similar
cu cel din România.

O notă aparte este dată de existenţa unui mic program inititula PEACE
destinat cooperarii dintre Irlanda de Nord şi comitatele învecinate din
Republica Irlanda. Fiecare autoritate de management trebuie să prezinte
anual un raport asupra implementării programului operaţional faţă de care
deţine responsabilitatea. Acesta trebuie să conţină descrierea schimbărilor
care au avut loc în cadrul climatului socio-economic, progresul implementării
obiectivelor asumate, progresul cheltuirii banilor Uniunii Europene, cum s-au
folosit sumele din cadrul programului privind asistenta tehnică etc.

De notat că aproximativ 40% din populaţia Irlandei continuă să trăiască în

mediul rural ceea ce este considerat chiar de către autorităţile de la Dublin
ca fiind un procentaj mare în concordanţă cu standardele europene. Aceasta
nu împiedică Irlanda să fie printre cele mai bogate din Uniunea Europeană, o
altă prejudecată românească fiind demontată (procentul mare de populaţie
care trăieşte în mediul rural nu înseamna neapărat că trage societatea în jos)
„Un punct esenţial îl constituie diversificarea economiei rurale şi a sectorelor
tradiţionale care în mod normal contrubuie mai puţin la dezvoltarea
economică. Zonele rurale necesită un acces mai uşor la dezvoltarea
infrastructurii şi a serviciilor. Sunt necesare sprijinirea sectoarelor
microintreprinderilor, a turismului şi a serviciilor din mediul rural.”

4
După semnarea Acordurilor din 1998 care au pus capăt războiului civil din
Irlanda de Nord, Comisia Europeană a creat un program special pentru a
ajuta regiunea Ulster dar şi comitatele sud-irlandeze care se învecinează cu
Irlanda de Nord atât pentru a sprijini economic aceste zone cât, mai ales,
pentru a-i face pe toţi cei implicaţi în dezvoltarea proiectelor partnerei.
Câştigarea încrederii între protestanţi şi catolicii din Irlanda de Nord pe de o
parte şi între protestanţi şi catolicii din Republica Irlanda pe de altă parte a
fost una din mizele importante ale programului PEACE I, II şi III care se află
acum la al treilea exerciţiu financiar şi se deruleaza începând din anul 1998.
Programul PEACE III are o alocare financiară de 225 milioane de euro. Scopul
lui este acela de a continua progresul înregistrat până acum în vederea
stabilirii unei societăţi stabile, paşnice. Sunt eligibile pentru acest program
întreaga Irlandă de Nord şi şase comitate vecine din Republica Irlanda.

Ce se promovează prin acest program?

Acţiuni care combat sectarismul şi rasismul şi dezvoltă încrederea între

comunităţile locale, acţiuni privind constinetizarea şi împăcarea cu trecutul,
luarea la cunoştinţă a durerilor, adevărurilor şi suferinţei din trecut dar şi
proiecte care încurajează educaţia mixtă care continuă să fie minoritară în
zonă. Un alt program comunitar similar cu cele în care este angrenată
România ( Programele de Cooperare transfrontalieră) în care este implicată
Republica Irlanda este Programul Teritorial de Cooperare Irlanda/ Irlanda de
Nord/ Scoţia. Fondul European pentru Dezvoltare Regionala finanţează cu
suma de 193 milioane de euro acest program ( 53 revenind Irlandei iar 140
Marii Britanii din care fac parte Irlanda de Nord şi Scoţia). Se promovează o
serie de acţiuni, de la încurajarea colaborării între microîntreprinderile din
domeniul turismului sau comerţului până la reducerea izolării comunităţilor
prin îmbunătăţirea accesului la reţelele de transport, servicii şi informaţii.

Lecţiile irlandeze pe care ar trebui să le învăţăm sunt numeroase: nu este

suficient să ajungi în vârf, mai trebuie şi să te menţii acolo. Nu înseamna că
dacă în urma unui ritm constant de dezvoltare economică o societate a reuşit
să atingă un anumit standard de bunăstare trebuie să intervină delăsarea,
nepăsarea sau inconştienţa. Iar românii au un exemplu cât se poate de
actual în politica economică a actualului guvern liberal care, beneficiind de o
creştere economică susţinută de aproape 8 ani şi-a luat libertatea de a da
drumul la robinet mai mult chiar decât era cazul (inflaţia o dovedeşte fără
putinţă de tăgadă).

Psihologic sunt explicabile toate gesturile de generozitate, într-adevăr,

(prea) multe milioane de oameni continuă să trăiască greu în România însă
este o iluzie flagrantă să se considere că diversele indexari nejustificate ar
putea să rezolve situaţia. Dimpotrivă, o menţin pentru că economia de piaţă
nu iartă niciodată astfel de derapaje. Iar irlandezii o ştiu prea bine. Fără

5
seriozitate şi muncă o socitetate modernă nu poate progresa. Un trusim pe
care ar fi bine să nu-l uitam indiferent cât de banal ne-ar suna.

Cadrul Strategic National de Referinta

Strategia nationala irlandeza pentru utilizarea fondurilor structurale
europene (CSNR 2007-2013) stabileşte direcţia de investiţii de către Fondul
Social European şi Fondul de Dezvoltare Regională Europeană până în 2013.

Progresului economic pe care Irlanda l-a realizat în ultimii ani înseamnă că

volumul de finanţarea politicii regionale a UE disponibile pentru Irlanda este
semnificativ mai mic, atât în termeni absoluţi cat şi în termeni relativi, decât
în runda 2000-2006. Transferurile de la bugetul UE în cadrul obiectivului de
competitivitate regională şi Angajari va totaliza 750 milioane € pe parcursul
următorilor şapte ani.

Instrumentele Politicii Europene

CSNR Irlanda este informat de către un număr de instrumente naţionale şi

politicii europene. La nivel european, principalele instrumente sunt Liniile
directoare integrate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă
cunoscut sub numele de Agenda de la Lisabona
şi Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea.

Agenda de la Lisabona

6
Agenda de la Lisabona oferă un cadru pentru Uniunea Europeană şi statele
membre să lucreze împreună pentru a sprijini creşterea economică durabilă,
locuri de muncă mai multe şi mai bune, o mai mare coeziune socială şi
respect pentru mediul înconjurător. Consiliul Göteborg, în 2001 a făcut parte
de protecţie a mediului din "Agenda de la Lisabona."

Volumul şi profilul politicii de coeziune de finanţare pentru

perioada 2007-2013

Consiliul European a ajuns la un acord în decembrie 2005 privind

perspectivele financiare 2007-2013. Acest acord a acoperit in general
finanţarea pentru politica de coeziune şi distribuţia acesteia între obiectivele
noi definite pentru Politica regională a UE. Ulterior, Comisia a pus la
dispoziţie alocările financiare indicative pentru regiunile si statele membre
pentru programarea acţiunilor politice de coeziune.

Alocarea pentru Irlanda este de € 901 milioane din care 750 milioane € sunt
alocate pentru competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă.

Despre statele care au aderat la Uniunea Europeana in 2004

Editia electronica din iunie 2006 a revistei "Development & Transition",

publicata de PNUD si London School of Economics and Political Science trece
in revista situatia absorbtiei fondurilor structurale in Irlanda, Portugalia,
Republica Ceha si Polonia. Rezultatele sunt preliminare, mai ales pentru
statele care au aderat la Uniunea Europeana in 2004, deoarece astfel de
studii cer o perioada mai lunga de implementare a programelor finantate cu
fonduri structurale pentru a permite o evaluare corecta a ratei de absorbtie.

Din experienta acestor state dupa primul an ca membrii UE, autorii studiului
"Development & Transition" identifica doua concluzii importante. Prima
conditie care trebuie indeplinita pentru o absorbtie buna a fondurilor este
corecta programare a investitiilor publice. O programare defectuoasa are ca
efect integrarea incompleta a fondurilor structurale in sistemul finantelor
publice, in special in domeniul achizitiilor publice si finantarea investitiilor
publice. In acelasi timp, integrarea incompleta duce la aparitia de
programe/proiecte concurente, care le submineaza absorbtia si impactul
celor dintai.

Concluzia numarul doi a studiului este ca o conditie sine qua non pentru o
buna rata de absorbtie a fondurilor europene este consolidarea capacitatii
administrative. Utilizarea PHARE, ISPA si SAPARD pentru pregatirea pentru

7
aderare creeaza o capacitate administrativa partiala, dar aceasta este
insuficienta pentru asigurarea unei bune absorbtii a fondurilor structurale.
Pentru acestea din urma sunt necesare structuri institutionale puternice,
capabile sa asigure formularea si aplicarea politicilor publice, derularea
proceselor de coordonare interministeriala, implementarea programelor
nationale, cresterea capacitatii de aplicare a parteneriatelor intre
administratia locala, sectorul intreprinzatorilor privati si organizatiile
neguvernamentale.

Jim Deane, cel care coordonează Departamentul de Fonduri Structurale din

Irlanda, explică de la Bruxelles, în exclusivitate pentru The Money Channel,
cum a reuşit ţara sa să parcurgă procesul de absorbţie a fondurilor
europene. El vorbeşte însă şi despre dificultăţile acestei proceduri.

"În primul rând am avut structuri administrative foarte puternice în Irlanda,

care au fost bine fundamentate încă de la înfiinţarea statului în 1922, astfel
încât am construit pe aceste structuri. De asemenea am avut un sprijin
puternic al guvernului pentru programele noastre. Altfel spus, nu a contat
dacă s-a schimbat guvernul sau nu. Am avut sprijin pentru aceste programe.
În al trelea rând, în Irlanda avem o structură de parteneriate sociale foarte
bine dezvoltate. Mă refer la sindicate, la fermieri, la industrii. Aceşti factori
ne-au ajutat să implementăm fondurile1".

Din experienţa irlandeză

Condiţii şi mecanisme regionale care contribuie la optima administrare a

fondurilor structurale în Irlanda de Nord2 :

• existenţa unui stadiu avansat în procesul de descentralizare atât a

serviciilor cât şi a serviciilor
financiare
• promovarea de parteneriate între autorităţile publice
• elaborarea de modele de dezvoltare la nivel regional
• efectuarea de plăţi în avans către grupuri locale implicate în proiect pentru
susţinerea unor activităţi cu buget considerabil
• alocarea de fonduri guvernamentale necesare asigurării co-finanţării.

Sistemul include iniţiativa comunitară Interreg, pentru cooperare

transfrontalieră, Local Strategy Partnerships, pentru probleme social-

1
Jim Deane, Coordonatorul Departamentul de Fonduri Structurale din Irlanda
2
Mark McGivern, expert în cadrul firmei de consultanţă HELM Corporation, în domeniul
managementului fondurilor structurale

8
economice şi Leader, precum şi cele pentru dezvoltare rurală. Fiecare
consiliu local în Irlanda are un plan de dezvoltare economică locală astfel
încât să existe un echilibru între acţiunile naţionale şi cele regionale/locale.

În Irlanda grupurile locale şi regionale sprijină Autoritatea de Management şi

organismele intermediare pentru managementul iniţiativelor comunitare
Interreg, Leader în managementul şi distribuirea fondurilor. În acest context
a fost creat un sistem de informare asupra managementului fondurilor
structurale3.

Procedurile curente care stau la baza derulării granturilor sunt: procesul de

depunere a proiectului, procesul de selecţie, contestaţiile şi procesul de
monitorizare. Procesul de selecţie se încheie cu trimiterea unei scrisori de
ofertă proiectelor câştigătoare. Pentru proiectele respinse se poate face
contestaţie. Rambursarea plăţilor efectuate se face în urma unui proces de
monitorizare. Informaţiile financiare şi nefinanciare ale proiectului sunt
transmise organismului de implementare şi apoi Autorităţii de Management.

Similitudini între experienţa pe care o parcurge acum România şi

cea pe care a parcurs-o Irlanda

Accentul cel mai mare cade pe experienţa din Irlanda de Nord. În această
ţară există trei programe principale ale Uniunii Europene: Transitional
Objective 1, Peace Programme şi Interreg III, fiecare dintre acestea
dispunând de bani din diferite fonduri europene (ESF, ERDF etc.). Cât
priveşte procesul de alocare a fondurilor, domnul John Neill4 a atras atenţia
participanţilor aspra importanţei fiecăreia dintre etape, începând cu alocarea
de către Comisie a fondurilor pentru statul membru UE (2007-2013),
continuând cu stadiul în care statul membru elaborează Programul
Operaţional şi încheind cu aprobarea proiectului, moment ce coincide cu

3
www.eugrants.org
4
John Neill, Director al Unităţii UE, din cadrul Departamentului pentru Ocuparea Forţei de
Muncă şi Învăţământ din Irlanda de Nord

9
lansarea lui. Trebuie ţinut cont în permanenţă de durata mare a acestui
proces, ce poate dura până la un an.

Etapele enunţate anterior sunt:

1. Comisia Europeană propune cuantumul fondurilor UE alocate, apoi trebuie

să existe o aprobare politică a Consiliului de Miniştri, după care fondurile
sunt aprobate de Consiliul şi Parlamentul European. Urmează implementarea
Regulamentelor adoptate de Comisia
Europeană şi apoi adoptarea de către Consiliul Europei a instrucţiunilor
strategice pentru comunităţi (Community Strategic Guidelines).

2. În ce priveşte pregătirea Programului Operaţional (PO) şi acest proces

poate fi îndelungat şi dificil. De exemplu în Irlanda de Nord se redactează un
document cadru de dezvoltare naţională care este supus apoi consultărilor
cu autorităţile şi alţi parteneri sociali. De multe ori guvernul din Irlanda de
Nord nu pleacă de la un plan prestabilit dar nici autorităţile locale sau
consiliile nu pleacă de la un plan prestabilit pentru obiectivele de investiţii
pentru care doresc să aloce fondurile europene. Apoi se schiţează PO şi
urmează iarăşi consultări pe marginea acestuia, consultări ce pot dura luni
întregi (max. 4 luni). Ulterior se transmite PO la Comisie care îl
aprobă şi lansează proiectul (proces care la fel poate dura 4-5 luni, chiar mai
mult). Datorită procedurilor de aprobare ale Comisiei durează mult până la
aprobarea proiectului. Din experienţa Irlandei de Nord, reiese că acest PO
trebuie să fie foarte bine redactat şi fundamentat, şi, în acelaşi timp, să nu
existe probleme politice care să reiasă din proiect şi care pot încetini
procesul de aprobare.

3. Odată PO aprobat, se lansează cererea de proiecte de la organizaţii

calificate şi apoi se trimit scrisorile de ofertă proiectelor câştigătoare. Astfel,
pot trece 4 - 5 luni de la lansarea ofertei şi până la demararea proiectelor
câştigătoare. În acel moment se pot acorda şi sume în avans acestor
proiecte. Decontările în cadrul proiectelor încep într-o perioadă de 2-3 luni de
la demararea lor, iar primele fonduri de la Comisie vin după alte 4-5 luni -
adică la 1 an şi jumătate după ce programul debutează. Această situaţie
poate genera o mare dificultate. Se presupune că pentru perioada 2007-
2013 suma de avans acordată de Comisie statelor membre UE va fi
aceeaşi ca în perioada 2000-2006, adică 7%. Este important ca organizaţiile
care au câştigat proiectele să aibă fonduri pentru demararea lor şi e bine ca
atunci când acestea au fost declarate câştigătoare (contractele se
semnează) să existe fondurile respective deja disponibile. Dar aceasta nu se
întâmplă frecvent! Experienţa arată că abia după un an şi jumătate de la
aprobarea PO de către Comisie încep să vină fonduri de la Comisie către
statul membru, ceea ce poate constitui o mare problemă.

10
Program Operaţional Sectorial (POS)
Vine în completarea Cadrului de Sprijin Comunitar şi ajută Comisia
Europeană în alocarea fondurilor pentru proiecte. Programele se pot referi la
regiuni (Programul Operaţional Regional) sau sectoare de activitate
(Programele Operaţionale Sectoriale). Fiecare program operaţional
sectorial cuprinde câteva secţiuni de bază cum ar fi o analiză a situaţiei
actuale în funcţie de specificul domeniului, o analiză SWOT, formularea unei
strategii sectoriale care cuprinde o listă de obiective şi axe prioritare de
finanţare (vezi Tabel 1), un plan financiar şi de implementare, precum şi
referiri cu privire la respectarea principiului parteneriatului în elaborarea
fiecărui plan operaţional. Pe lângă POS-uri, fiecare autoritate de
management va mai elabora şi o serie
de programe complement care detaliază modul de implementare a
programelor operaţionale sectoriale. Pentru o distincţie mai clară între
programele operaţionale şi cele complement, se poate lua, ca exemplu
ilustrativ structura programelor complement dezvoltate în Irlanda de Nord5 şi
care cuprinde detalierea beneficiarilor finali, detalierea submăsurilor (sau a
componentelor axelor prioritare), a indicatorilor de monitorizare şi a
procedurilor de evaluare, a planului financiar şi a celui de comunicare.

Tabel 1. Axele prioritare ale Programelor Operaţionale Sectoriale 6

5
Disponibil la adresa: www.eugrants.org.
6
Tabelul 1 a folosit informaţiile prezentate în cadrul Programelor Operaţionale Sectoriale
disponibile în luna august 2006 pe site-ul fiecărui Minister/Autoritate de Management (vezi
secţiunea de referinţe a prezentului material). În privinţa gestionării fondurilor destinate
agriculturii, utilizarea acestora se va baza pe principiile
date de Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală şi de Regulamentul Consiliului
Europei nr. 1698/2005, privind sprijinul pentru dezvoltare rurală prin Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

11
Program Axele prioritare
Operaţional
Sectorial
Programul • Întărirea intervenţiilor de politici
Operaţional publice
Sectorial pentru în administraţia centrală
Dezvoltarea • Dezvoltarea capacităţii de îmbunătăţire
Capacităţii a performanţei serviciilor în
Administrative administraţia locală
• Asistenţă tehnică
Programul • Îmbunătăţirea infrastructurii publice
Operaţional regionale şi locale
Regional • Consolidarea mediului de afaceri
regional şi local
• Dezvoltarea turismului regional şi local
• Dezvoltarea urbană durabilă
• Asistenţă tehnică
Programul • Un sistem inovativ de producţie
Operaţional • Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi
Sectorial inovarea pentru competitivitate
Creşterea • Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
Competitivităţii pentru sectoarele privat şi public
Economice • Creşterea eficienţei energetice şi
dezvoltarea durabilă a sistemului
energetic
• România, destinaţie atractivă pentru
turism şi afaceri
• Asistenţă tehnică
Programul • Modernizarea şi dezvoltarea Axelor
Operaţional Prioritare ale Reţelei Trans-Europene
Sectorial de de Transport
Transport • Modernizarea şi dezvoltarea
infrastructurii naţionale de transport în
afara Axelor Prioritare Trans-Europene
de Transport
• Modernizarea materialului rulant de
cale
ferată dedicat călătorilor pentru reţelele
de cale ferată naţională şi Trans-
Europene de Transport
• Dezvoltarea durabilă a sectorului
Transporturi
• Asistenţă tehnică
Programul • Extinderea şi modernizarea
Operaţional infrastructurii de apă şi apă uzată
Sectorial de • Dezvoltarea sistemelor de
Mediu management
al deşeurilor şi reabilitarea siturilor
contaminate
• Îmbunătăţirea sistemelor de

12
 termoficare
în municipalităţile cele mai afectate de
poluare
• Implementarea sistemelor adecvate de
management pentru protecţia naturii
• Implementarea infrastructurii adecvate
de prevenire a riscurilor naturale în
zonele cele mai expuse la risc
• Asistenţă tehnică
Programul • Educaţia şi formarea profesională în
Operaţional sprijinul creşterii economice şi
Sectorial pentru dezvoltării societăţii bazate pe
Dezvoltarea cunoaştere
Resurselor • Conectarea învăţării pe tot parcursul
Umane vieţii cu piaţa muncii
• Creşterea adaptabilităţii forţei de
muncă şi a întreprinderilor
• Modernizarea Serviciului Public de
Ocupare
• Promovarea măsurilor active de
ocupare
• Promovarea incluziunii sociale
• Asistenţa tehnică

Distribuirea fondurilor UE in Irlanda de Nord – co-finantare la

diverse nivele

13
Programe guvernamentale specifice la care nu sunt implicate ONG-uri:
• la nivel naţional: programe de dezvoltare a calificării forţei de muncă; în
Irlanda de Nord sunt foarte mulţi şomeri care nu au o calificare
corespunzătoare. Aceasta e o parte importantă a programului
guvernamental pentru care Comisia e pregătită să aloce fonduri. De obicei
participarea este: 45% guvern şi 55% UE.
• la nivel regional: ca şi în România, se constată declinul vieţii rurale; cu
ajutorul fondurilor europene se încearcă ajutarea fermierilor;
• la nivel local: şomajul pe termen lung este cel care creează probleme, de
ex. bunicul, tatăl şi fiul sunt şomeri - fondurile sociale europene pot ajuta să
se remedieze acest lucru.

În planificarea programelor guvernamentale ce presupun concomitent

accesarea fondurilor europene, este necesară aprobarea Comisiei în avans,
pentru a evita eventualitatea de returnare a fondurilor. Programele
guvernamentale trebuie să fie uşor de administrat, iar dacă sunt implicate
departamente sau ministere diferite trebuie să existe o foarte bună
comunicare între acestea. Pe lângă proiectele menţionate mai sus, sunt
finanţabile şi o serie de proiecte neguvernamentale. Finanţarea în acest caz
este 45% din partea guvernului şi 55% din partea UE, un exemplu în acest
sens fiind proiectele care vizează ajutorarea persoanelor cu dizabilităţi.
Aceste finanţări coimplică şi fonduri din sectorul privat. Astfel, sunt
organizaţii neguvernamentale care aplică pentru fonduri UE şi participă cu o
contribuţie din fonduri proprii (match-funding) sau din alte surse, cum ar fi
din sectorul privat.

In general băncile au trecut mai bine testul proiectelor din fonduri europene
decât organismele publice. Băncile au început să şi ofere informaţii despre
proiecte, uneori mai rapid decât autorităţile centrale implicate în aceste
procese.
Domnul McGivern, expert în cadrul firmei de consultanţă HELM Corporation,
Irlanda, a adus în discuţie problema comisioanelor încasate de bănci, aceste
comisioane nefiind considerate eligibile de către Uniunea Europeană. În
acest context domnul Neill, Director al Unităţii UE, din cadrul
Departamentului pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Învăţământ din Irlanda
de Nord a subliniat două aspecte importante de care trebuie să se ţină
seama: orice comision către bancă este dedus din bugetul public, de
asemenea orice profit realizat este dedus din costurile proiectului.

14
Studiu de caz 1 - orasul Millstreet -
Orasul Millstreet se afla in sudul Irlandei, de-a lungul raului Blackwater, la
poalele muntilor Derrynasaggart. Chiar daca orasul are doar 1500 de
locuitori, acesta reprezinta o comunitate prospera care a beneficiat de
proiecte in domeniul turismului ecvestru, Millstreet Horses Ltd, avand astfel
peste 200.000 de vizitatori la ora actuala.

In anii 80, nu exista in Irlanda vreo crescatorie de cai pur-sange. De aici

ideea proiectului Millstreet care furnizeaza servicii complexe pentru acest tip
de crescatorie. Pus pe site-ul concursului de muzica usoara Eurovision din
anul 1993, proiectul s-a bucurat de un ajutor european pentru constructia a
mai multor piste ecvestre, a 450 de grajduri, a unui traseu pe teren variat si
a altor poteci de promenada.

Millstreet Horses Ltd permite crescatorilor locali sa beneficieze de animale

dresate si antrenate. Crescatoria ofera de asemenea consultanta si instruirea
proprietarilor prin zile speciale de formare, seminarii, prezentari ale cailor si
testari. In fiecare an se organizeaza cinci mari expozitii de cai, din care doua
sunt de un nivel inalt de competitivitate internationala si atrag 50000 de
vizitatori si participanti din lumea intreaga.

Oras rural, Millstreet a beneficiat direct de activitatile Centrului de echitatie.

Turismul a inflorit, iar in ultimii doi ani au aparut noi restaurante, florarii si
alte afaceri. Crescatorii care erau izolati pe vremuri dispun acum de surse de
venit excelente datorita unei selectii mai bune a cailor care le permite sa
creasca preturile. Centrul a creat si noi locuri de munca: 20 de posturi
permanente si pana la 120 de locuri de munca pe timpul expozitiilor,
vanzarilor sau diverselor evenimente.

Dar aceste activitati au avut si un efect neasteptat: stimularea comunicarii

intre Republica Irlanda si Irlanda de Nord! Evenimentele organizate de
Millstreet Horses Ltd atrag numerosi vizitatori din Nord, care leaga deseori
prietenii cu localnicii. Cu diferite ocazii acestia au mers la randul lor sa
viziteze Nordul.

Millstreet Horses Ltd. a devenit unul din primele centre in ceea ce priveste
evenimentele de echitatie, expozitiile sale fiind difuzate de cele mai
cunoscute canale de sport din lumea intreaga. Si-a indeplinit telul de a
ajunge in varful curselor pentru cresterea cailor pur-sange: colaborarea
stransa intre Irish Horse Board, recent creat, si Millstreet Horse Ltd pentru
alte crescatorii este confirmata. Renumele sau international in cresterea
cailor nu impiedica realizarea angajamentelor de prim-plan: sustinerea

15
crescatorilor si fermierilor locali, si contributia la dezvoltarea locala a
regiunilor rurale din Irlanda.

Date tehnice:
Cost total: 6.25 milioane Ecus
Contributia UE: 2.5 milioane Ecus

Studiu de caz 2 -Lough Key -

Lough Key este unul dintre cele mai intinse si pitoresti parcuri forestiere din
Irlanda, acoperind 324 de hectare din coasta de vest a acesteia si situandu-
se la 40 de km sud-est de Sligo. Privelistea spectaculoasa, fauna salbatica,
cladirile istorice si insulele au atras si inca atrag multi vizitatori. In zona s-au
gasit ruine datand din Neolitic si din Epoca Bronzului, din perioada
Cromwelliana a secolului 17 sau din 1957, cand resedinta familiei regale a
fost distrusa de flacari. Administrarea zonei a fost preluata la sfarsitul anilor
1950 de catre statul Irlandez.

Dezvoltarea majora a obiectivului turistic a devenit posibila datorita accesarii

fondurilor europene, inlesnind adaptarea atractiillor turistice unice la nevoile
vizitatorilor secolului XXI, prin intermediul noului centru de activitati
interactive si de petrecere a timpului liber.

Ideea infrumusetarii parcului forestier Lough Key s-a nascut la nivel local si a
culminat cu colaborarea dintre Consiliului Padurilor Coillte Teoranta si a
Consiliului Judetean Roscommon. Proiectul dezvolta amenajari inovative de-a
lungul lacului.

Dupa 300 de metri de mers pe jos, vizitatorii pot fi introdusi in istoria, flora si
fauna zonei, dintr-o perspective minunata. In contrast cu aceasta panorama
se afla tunelele subterane care duceau in pivnite, in trecut folosite de
servitor.

Copii se pot bucura de aventura si jocuri in regatul cu turnuri, alunecusuri,

catarari, ocolisuri si balansoare. De asemenea, adultii sunt provocati sa isi
testeze ingeniozitatea si spiritul de echipa in cadrul unor puzzeluri fara
instructiuni.

Experienta din Lough Key perminte vizitatorilor sa descopere si sa se bucure

de istorie, ecologie si natura. Totalitatea activitatilor oferite din anul 2007, de
cand s-a deschis in mod oficial parcul, au facut din parcul forestier Lough Key
o atractie turistica importanta.

Noile facilitati au fost proiectate in asa fel incat sa minimalizeze orice impact

16
negativ, atat vizual cat si de mediu. Intreaga structura se contopeste cu
padurea si este deschisa pentru toata lumea.

Informatii tehnice:
Contribuitie UE
6 300 000 euro

BIBLIOGRAFIE :

- IPP – Institutul pentrut Politici Publice Bucuresti “Absorbtia fondurilor

structurale in Romania” – cu referire la Irlanda , Bucuresti August 2006

-http://www.money.ro/irlanda-un-model-in-absorbtia-fondurilor-
europene_39840.html

-http://cdc77.blogspot.com/2008/05/fondurile-structurale-n-irlanda.html

-http://www.fonduri-structurale.ro/ProiectSucces.aspx?
eID=45&t=ProiecteDeSuccess

-http://www.fonduri-structurale.ro/ProiectSucces.aspx?
eID=104&t=ProiecteDeSuccess

-www.eugrants.org

-www.ndp.ie

-www.iro.ie

-www.esf.ie

17