Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul 1999 a debutat sub auspicii deosebit de nefavorabile sectorului bancar romanesc,
marcat de influenta unui mediu economic neprielnic, generator de dificultati suplimentare
pentru agentii economici si, implicit, pentru bancile finantatoare.
Anii de tranzitie la economia de piata au condus la acumularea unor probleme, dintre
care mentionam:
deteriorarea performantelor financiare ale agentilor eco-nomici, care a condus la
transformarea unora dintre acestia in clienti rau platnici;
lipsa unor piete lichide pentru valorificarea unor garantii aferente creditelor acordate
de banci;
o legislatie favorabila debitorului (in sensul ca aceasta nu prevede sanctiuni eficiente
impotriva celor care nu rambur-seaza creditele primite, iar procedurile legale de obtinere a
dreptului de executare a garantiilor continua sa fie de lunga durata);
manifestarea unui comportament inadecvat din partea proprietarilor (cum ar fi:
transferarea de catre stat a unor probleme apartinand economiei reale in sectorul bancar,
neglijarea exercitarii controlului asupra managementului bancilor de catre unii actionari
privati sau acordarea preferentiala de credite unor firme);
practicarea de catre managementul unor banci a unor politici de creditare
necorespunzatoare, mergand de la incompetenta pana la frauda;
decapitalizarea bancilor, cu precadere a celor cu capital social exprimat in lei, prin
impozitarea profiturilor neajustate cu rata inflatiei si a veniturilor din dobanzi neincasate;
captivitatea unor banci, cu precadere a celor cu capital majoritar de stat, fata de unii
debitori mari din acelasi tip de proprietate;
Pagina 1 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 2 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 3 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
din Romania din punct de vedere al volumelor activelor) cat si faptul ca pe plan international
era asimilata, din punct de vedere al imaginii, statului roman.
Situatia financiara precara inregistrata de banca la inceputul anului 1999, rezultata in
urma acumularii, in anii anteriori, de credite neperformante si angajamente extrabilantiere
asumate de banca (care reprezentau la 31 decembrie 1998 aproximativ 80 la suta din
portofoliul de credite), a constituit motivul pentru care aceasta a intrat, practic, in incetare de
plati in luna februarie 1999. In fapt, problemele de lichiditate ale bancii erau evidente pentru
intregul sistem inca din ultima parte a anului 1998, cand banca se imprumuta de pe piata
interbancara cu dobanzi ce au atins un nivel mediu de 250%. In acest context, in vederea
reducerii riscului de sistem, B.N.R. a intervenit prin acordarea de credit special (care, in timp
a insumat aproximativ 9500 de miliarde lei) si a hotarat instituirea regimului de administrare
speciala a bancii incepand cu data de 1 martie 1999, prin numirea unui administrator special
(ale carui atributii principale au constat in asigurarea conditiilor pentru conservarea activelor
si incasarea creantelor in interesul deponentilor si a altor creditori).
Prevederile Ordonantei Guvernului nr.39/1999, cu modificarile si completarile
ulterioare, au dat posibilitatea mentinerii activitatii Bancii Comerciale Romane la parametri
cat mai apropiati de cei anteriori fuziunii cu Bancorex. In acest scop, ordonanta a prevazut o
serie de masuri care au permis Bancii Comerciale Romane sa preia de la Bancorex doar
partea viabila a activitatii acesteia, activele neperformante, bilantiere si extrabilantiere, in
suma neta de 3801,7 miliarde lei, fiind transferate la AVAB la finele anului 1999.
Pe parcursul anului 1999 noi initiative legislative au continuat procesul de
restructurare a Bancii Agricole, demarat in 1997. Astfel, au fost adoptate o serie de acte
normative care au facilitat transferarea la AVAB a titlurilor de participare ale bancii la
Fondul National de Restructurare Dunarea, in limita unui plafon de 1026 miliarde lei si a
unor active in suma de 2686 miliarde lei, precum si numirea unui comitet de administrare a
bancii.
Deteriorarea pozitiei financiare si prudentiale constatata la Banca Albina si la Banca
Generala de Credit si Promovare – Bankcoop a constituit motivul sanctionarii acestora de
catre Banca Nationala a Romaniei prin limitarea operatiunilor, trecerea la un regim special de
decontare a operatinilor interbancare si instituirea regimului de supraveghere speciala
(incepand cu data de 7 aprilie 1999, in cazul Bancii Albina, si cu 26 aprilie 1999, in cazul
Bankcoop). Situatia deosebit de grava a Bancii Albina, fara posibilitati reale de redresare, a
determinat Banca Nationala a Romaniei sa hotarasca retragerea autorizatiei de functionare
(incepand cu data de 13 mai 1999) si introducerea in justitie a cererii pentru declansarea
Pagina 4 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 5 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
In contextul noului statut al B.N.R., al noii legi bancare si al Legii privind procedura
falimentului bancilor, care au condus la consolidarea independentei si autoritati bancii
centrale, amendarea legislatiei secundare (norme, circulare si alte reglementari ale bancii
centrale) s-a vizat intarirea capacitatii B.N.R. de a reglementa, supraveghea si, in caz de
necesitate, de a inchide bancile cu probleme, precum si crearea premizelor unei supravegheri
bancare mai eficiente si a unui cadru legislativ coerent si compatibil cu reglementarile in
domeniu ale Uniunii Europene.
Reglementarile emise de B.N.R. in cursul anului 1999 au adus o serie de elemente
noi, cum ar fi:
obligativitatea bancilor de a majora capitalul social la un nivel de minimum 100
miliarde lei pana la 30 aprilie 2000 (Normele Bancii Nationale a Romaniei nr.5 din 15 aprilie
1999), pentru a adapta nivelul capitalului la cel prevazut de directivele in domeniu ale
Uniunii Europene;
obligativitatea bancilor de a adopta un comportament prudential ameliorat prin
provizionarea integrala a dobanzilor restante de 90 de zile aferente creditelor acordate
clientelei nebancare, precum si a creditelor acordate si a plasamentelor efectuate la banci,
Pagina 6 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 7 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
garantate, prin majorarea contribuitilor anuale ale bancilor si prin autorizarea B.N.R. de a
acorda imprumuturi Fondului, atunci cand resursele acestuia sunt depasite de obligatiile sale
de plata.
Operationalitatea Fondului a fost demonstrata in cazul falimen-tului Bancii Albina,
situatie in care actiunea de acordare a compensatiilor catre deponentii persoane fizice a fost
finalizata in 40 de zile.
Existenta mecanismului de asigurare a depozitelor este de natura sa limiteze riscul de
sistem pe care l-ar putea genera incetarea activitatii unei banci. Este posibila astfel exercitarea
unei supravegheri ferme, prin utilizarea unor parghii specifice economiei de piata, mergand
pana la falimentul bancilor neperformante. Aceasta consecinta nu este de dorit dar, cand
situatia o impune, societatea trebuie sa-si asume costurile asanarii sistemului bancar.
Reorganizarea activitatii de supraveghere din cadrul Bancii Nationale a Romaniei a
urmarit eficientizarea acesteia prin integrarea functiei de supraveghere in cadrul unei singure
directii si printr-o mai buna alocare a resurselor interne existente. Posturile noii directii, in
numar de 101,au fost ocupate prin preluarea personalului din Directia generala autorizare,
reglementare si surpaveghere prudentiala a bancilor si din Directia generala de control.
Realizarea procesului de restructurare a permis conducerii Bancii Nationale a
Romaniei fixarea pentru perioada imediat urmatoare a unui obiectv ambitios, respectiv
reducerea la un an a ciclului de inspectie la sediul bancilor, de la durata anterioara de doi ani.
Ca urmare a intensificarii actiunilor de supraveghere la sediul bancilor au fost
realizate in totalitate programele de inspectie aprobate de conducerea B.N.R. pentru anul
1999, desfasurandu-se actiuni de control la un numar de 24 de banci (Demirbank, Eximbank,
Banca Turco-Romana, Mindbank, Banca Comerciala Unirea, Bankcoop, Banca Albina, ABN
AMRO Bank, Libra Bank, Banca Comerciala West Bank, Banca Dacia Felix, Banca de
Credit Industrial si Comercial, Banca Internationala a Religiilor, Banca Romana de Scont,
Banca Comerciala Ion Tiriac, Banca Bucuresti, Banca Argicola, Banca Romana pentru
Dezvoltare, Romanian International Bank, Banca de Credit si Dezvoltare Romexterra, Bank-
Austria Creditanstalt, Cititbank, Raiffeisenbank, BNP-Dresdner Bank).
Obiectivele specifice ale actiunilor de inspectie la fata locului au vizat: respectarea
legislatiei si a reglementarilor in vigoare; adecvarea capitalului social in functie de natura si
marimea riscurilor, de volumul si evolutia activelor-problema, precum si de nivelul alocarilor
pentru pierderi din credite; adecvarea politicilor, procedurilor si practicilor de imprumuturi si
investitii; gradul de concentrare a riscurilor; volumul si evolutia activelor clasificate in
categorii necorespunzatoare; imprumuturile acordate persoanelor aflate in relatii speciale cu
Pagina 8 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 9 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 10 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 11 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Nivelul ratei de solvabilitate a bancilor, dupa declinul sever inregistrat in primele sase
luni ale anului 1999, de la 10,25% la 6,65% (ca urmare a impactului produs asupra
rezultatelor financiare ale bancilor de scoaterea in afara bilantului a creditelor si dobanzilor
aferente contractelor de credit investite cu formula executorie si constituirea de provizioane
pentru dobanzile mai vechi de 90 de zile – Normele Bancii Nationale a Romaniei nr.7/1998 si
Circulara B.N.R.nr.6/1999), se inscrie incepand cu luna septembrie 1999, pe un trend
ascendent situat deasupra limitei minime prevazute de normele de prudenta bancara (cu valori
cuprinse intre 15,33% in septembrie 1999 si 17,90% in decembrie 1999).
O reducere semnificativa se observa in cazul creantelor restante si indoielnice (la
valoare neta), care au avut o pondere in volumul activelor bancare de numai 2,36% in total
active la 31 decembrie 1999 fata de 14,54% la 31 decembrie 1998; de 2,61% in sursele atrase
si imprumutate fata de 16,19%, respectiv de 31,21% in capitalurile proprii ale bancilor la 31
decembrie 1999, fata de 253,64% la 31 decembrie 1998.
Aceeasi evolutie a avut-o si rata generala de risc, care s-a redus la finele lunii
decembrie 1999 cu 12,88 puncte procentuale fata de inceputul anului (de la 53,54% la
40,66%).
Pagina 12 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
70
60 creante restante /
surse atrase si
50
valoarea
imprumutate
40
rata capitalului
30
20
10 creante restante / activ
0
8 9 9 9 9 9 9
c .9 b .9 r.9 n . 9 g . 9 t .9 c .9 solvabilitate "1"
c
De Fe Ap Iu Au O De
momentul
Pagina 13 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 14 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Totodata, in anul 2001, BNR va actiona pentru cresterea eficientei sistemului de plati
si informare bancara prin:
introducerea sistemului de decontare pe baza bruta in timp real (RTGS) si a Casei de
Compensatii automate;
dezvoltarea serviciilor oferite in cadrul sistemului de informare cu privire la
incidentele de plati;
continuarea armonizarii legislatiei romanesti cu legislatia comunitara.
Aceste masuri vor contribui la consolidarea sistemului bancar si la cresterea eficientei
sale, vor asigura alocarea nationala a resurselor financiare catre intreprinderile si sectoarele
viabile.
Pagina 15 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 16 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 17 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 18 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 19 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
controlul se extinde asupra intregii perioade in care, legal, pot fi luate masuri de recuperare a
acestora si de tragere la raspundere a persoanelor vinovate.
In cazul controlului prin inventariere a unor gestiuni la procesele verbale de control se
anexeaza declaratiile gestionarilor, listele de inventariere sau situatia plusurilor si a lipsurilor
constatate si explicatiile gestionarilor asupra concluziilor acestora.
Declaratia gestionarilor se ia inainte de inceperea controlului asupra gestiunii. Din
declaratie trebuie sa rezulte daca gestionarul: are in pastrare si alte valori apartinand tertilor,
are lipsuri in gestiune cunoscute, a primit sau eliberat bunuri fara documente legale, are
bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate pentru care s-au intocmit documente
aferente, are documente de primire-eliberare care nu au fost operate la zi in evidenta gestiunii
sau care nu au fost predate la contabilitate, detine numerar rezultat din vanzarea marfurilor
aflate in gestiunea sa, are plusuri in gestiune despre a caror cantitate sau valoare are
cunostinta, gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare decat acelea cu privire
la care se ia declaratia si unde anume. In declaratie se mentioneaza numarul si data ultimelor
documente de intrare si iesire a valorilor materiale si banesti, precum si alte date si elemente
pe care organul de control sau gestionarul le considera necesare pentru buna desfasurare a
inventarierii gestiunii.
Listele de inventariere se utilizeaza in cazul gestiunilor cu evidenta global-valorica,
iar situatia plusurilor si a lipsurilor (situatia comparativa de gestiune) in cazul gestiunilor cu
evidenta cantitativ-valorica.
Listele de inventariere si situatiile comparative de gestiune se intocmesc pe locuri de
depozitare, pe gestionari si categorii de bunuri si separat pentru bunurile de prisos, fara
miscare, cu miscare lenta, greu vandabile, inutilizabile sau deteriorate, apartinand altor unitati
economice (inchiriate, de custodie etc.). In listele de inventariere (situatiile comparative) se
consemneaza toate valorile materiale si banesti aflate in gestiune in momentul efectuarii
inventarierii, soldurile scriptice potrivit evidentelor contabile si diferentele provizorii – in
plus sau minus – rezultate. Evaluarea stocurilor faptice se face cu acelasi pret folosit la
inregistrarea in contabilitate. Pentru greselile descoperite cu ocazia controlului exactitatii
inregistrarilor si calculelor din contabilitate se intocmeste o nota, care se prezinta
compartimentului contabil, inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii, pentru masuri de
corectare. Diferentele preliminare, stabilite prin compararea soldului scriptic din raportul de
gestiune cu totalul rezultat din inventarul faptic, se trece pe lista de inventariere la sfarsitul
recapitulatiei inventarului. Listele de inventariere se semneaza, pe fiecare fila, de catre
organul de control si gestionari, iar soldurile scriptice se certifica de contabi-lul care conduce
Pagina 20 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 21 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 22 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Situatia este si mai contraproductiva pentru viitorul platilor deoarece bancile private
nu sunt banci cu retea de impact comercial si cultural mutant la public. Incapacitatea de
inovare si lipsa de randament ori motivare in managementul schimbarii in ceea ce priveste
serviciile de plati in mediile birocratice ale bancilor de stat a generat de altfel, nu numai
stagnarea in domeniul serviciilor prestate populatiei (retail), dar a motivat si interventia in
forta a BNR pentru a forma piata serviciilor interbancare pentru agentii economici
(wholesale).
Alt factor care afecteaza fluxul de instructiuni de plata poate fi existenta a diferite
tipuri de institutii bancare, cum ar fi bancile comerciale, de economii sau cooperative, care
furnizeaza servicii de plati clientilor lor si pot infiinta sisteme de transfer interbancar a
fondurilor intre propriile grupuri. Decontarea intragrup se poate produce atunci prin
intermediul relatiilor de cont corespondent, de multe ori o institutie centrala a grupului
actionand ca o banca a bancherilor pentru membrii grupului. Aceasta situatie nu este prezenta
in Romania, din initiativa institutiilor de credit locale, ci se realizeaza doar pentru unele
produse intens tehnologizate de catre casele de compensatii interbancare (pentru carduri,
pentru tranzactiile RASDAQ, pentru Bursa de Valori Bucuresti).
O oarecare segmentare geografica in desfasurarea transferurilor interbancare de
fonduri poate exista, in mod caracteristic sub forma caselor de compensatii locale sau
regionale. Aceasta descinde din avantajele costului potential al procesarii tranzactiilor in zona
in care s-au produs. Astfel, bancile opereaza la nivel operational putand compensa si deconta
o mare parte a platilor direct cu ajutorul facilitatilor locale. Segmentarea geografica si
compensarea locala sau regionala sunt uzuale acolo unde tehnologia folosita implica
schimbul fizic al instructiunilor de plata, fie pe suport hartie, fie pe suport magnetic.
Pana in prezent doar casele de compensatii organizate la nivel judetean de BNR in
cadrul DECONT+BNR au o astfel de utilitate dar oferta BNR este la minimul necesar si
onoreaza cu prioritate platile intrajudetene, nefiind structurata pe onoarea unei cereri
regionale (casele de compensatii ale BNR raspund direct doar fata de centrala BNR).
Asa cum s-a aratat mai sus, un important factor care influenteaza operarea sistemului
de transfer interbancar a fondurilor este utilizarea tehnologiei informatice. Procesarea
electronica si telecomunicatiile, de exemplu, au facut posibila introducerea sistemelor de
decontare bruta continua, la sfarsitul zilei, multiplu in timpul zilei sau in timp real – sistemele
care transfera fonduri intre conturi ce se centralizeaza ierarhic pana la banca centrala. In
cadrul multiplelor sisteme financiare moderne, automatizarea a condus la o inalta specializare
a sistemelor de plati, cum ar fi sistemele de plati de mare si mica valoare. Astazi in lume,
Pagina 23 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
casele de compensatie pe suport hartie sau automate proceseaza cea mai mare parte a platilor
de mica valoare referitoare la tranzactiile comerciale cu amanuntul. In plus, in aproape
fiecare tara exista acum cel putin un sistem electronic de transfer interbancar de fonduri, de
regula ale bancii centrale, care furnizeaza decontarea in aceeasi zi si finalitate pentru platile
bancare decontate bucata cu bucata (pe gros).
In concordanta cu caracteristicile operationale ale sistemelor de transfer interbancar
ale fondurilor, trebuie de asemenea facuta o distinctie intre sistemele de decontare pe loturi
(pe partizi, batch) de instructiuni (care sunt discontinuie fie si pe motivul formarii lotului ca
metoda de management al finalizarii decontarii – de exemplu firul de asteptare = cue in cazul
sistemelor de decontare pe brut dar la timp amanat = deferred settlement ) si cele continuie in
timp real (invariabil considerand, pentru decontarea finala, bucata cu bucata instructiunile
primite). Un sistem batch implica trans-miterea sau procesarea unei grupe de instructiuni de
transfer de fonduri la un singur moment de timp. Casele de compensatii manuale opereaza in
mod batch pachetele de documente materiale (de exemplu ordine de plata pe suport hartie).
Casele de compensatii automate (ACH), in mod caracteristic, primesc si trimit majoritatea
instructiunilor de plata prin medii magnetice sau prin intermediul telecomunicatiilor si vor
procesa platile pe computer la un anumit moment al zilei, dar tot lotizand in prealabil,
conditionand (in pachete de memorie) instructiunile primite tot batch. Intr-un sistem in timp
real, transmisia si procesarea instructiunilor de plata au loc plata dupa plata, ideal in chiar
momentul cand fiecare plata este initiata. Informatia care apartine instructiunilor de intrare si
iesire este astfel disponibila continuu. Telecomu-nicatiile moderne si facilitatile oferite de
computer sunt cerinte ale procesarii in timp real, care cu toate ca sunt utilizate in mod
obisnuit de sistemele de decontare pe baza bruta, pot, de asemenea, fi folosite si de sistemele
de decontare pe baza neta. Sistemul DECONT+BNR are o dotare vadit insuficienta din punct
de vedere informatic si de telecomunicatii, iar varfurile de sarcina volumetrice pot fi preluate
doar intr-o mica masura de activitatea caselor de compensatii manuale ale BNR dispersate in
teritoriu, stiut fiind ca activitatea de valori mari si importanta critica pentru succesul
decontarii fiecarei zile de plati se desfasoara in capitala, intre sediile DECONT+BNR din
centrala BNR, in corespondenta cu centralele titularilor de conturi concentrate din
considerente istorice in Bucuresti.
In platile internationale, fluxul de mesaje si de inregistrari implica o retea complexa,
multinationala, de banci active in cadrul sistemelor de plati respective ale fiecarei tari, si care
furnizeaza servicii specializate de compensare. Bancile implicate in executia platilor
internationale sunt legate la o serie de retele de comunicatie care transporta instructiunile de
Pagina 24 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
transfer a fondurilor prin intermediul respectivelor sisteme de plati interne. Retelele trebuie sa
fie operate de posta, telegraf si autoritati de telecomunicatii sau de insasi banci (retele in
proprietate), banci centrale sau alti furnizori de servicii de telecomunicatii intre transportatorii
de mesaje private, SWIFT (Socitety for Worldwide Interbank Financial
Telecommunications), care este o companie specializata aflata in proprietatea comuna a
bancilor, fiind sistemul cel mai folosit pentru a transmite instructiuni de plata peste granita.
Pagina 25 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
acopera semantic o pluralitate de sisteme de plati individuale si, pe de alta parte, din
multitudinea acestora face practic referire doar la cele care prezinta o importanta nationala
prin amploarea efectelor pe care le-ar declansa producerea de riscuri asociate lor. Sistemul de
plati se refera, pe de alta parte, la un concept pur economic, adica la o parte a infrastructurii
sistemului financiar (alaturi de legi, statistica, cutume, culturi de intreprindere, etc) destinata
sa asigure transferul banesc intre agentii economici. Aceasta infrastructura se sprijina – dupa
unii include in componenta sa – pe toti intermediarii care presteaza servicii de plati sau legate
de acestea cu titlu profesional si de cele mai multe ori pe baze comerciale. Aceasta
infrastructura mai contine, intr-un sens restrans, instrumente, contracte si lucrari (servicii
complexe) care permit executarea de plati. In sens larg, se mai poate adauga acestei
infrastructuri financiare si infrastructura tehnica care asigura legaturile intre intermediari.
Prin urmare, obiectul supravegherii functionale a unui sistem de plati nu sunt doar bancile si
agentii economici care fac comert cu bani, cei ce emit instrumente de plata cu titlu
profesional, ci si alti intermediari non-financiari, agenti economici care asigura operarea
sistemului, inclusiv furnizorii de retele de transmisie de date si de servicii care urmaresc
obtinerea de profit (value added) in cadrul activitatilor de transfer de fonduri si altor tranzactii
financiare.
Instrumentele supravegherii sunt de natura actelor de reglemen-tare ale bancii
centrale, care are obligatia sa intreprinda actiuni preventive asiguratoare pentru echiparea
infrastructurii financiare a natiunii cu structurile organizatorice, operationale si de
reglementare optime pentru functionarea in siguranta si eficienta a sistemelor de plati de
importanta nationala, pe cat posibil permitand, acolo unde aceasta nu stanjeneste interesul
public, pastrarea libertatii accesului si a initiativei pentru toti participantii, stimularea
obiectivelor de interes public indicate de lege, prin promovarea initiativei individuale si de
grup constructive si in consens cu interesele pe termen lung ale unei piete in formare.
Prin urmare, supravegherea funtionala trebuie realizata de banca centrala in cele din
urma prin actiunea directa a reglementarii si prin acctiunea indirecta a promovarii cooperarii
cu profesiunea bancara, cu ofertantii de servicii in domeniul platilor. Emiterea noii legislatii
bancare din 1998 reprezinta un bun prilej pentru refacerea sistemului de obligatii colective al
profesiunii bacare de a prelua initiativa propriei dezvoltari prin intermediul sindicatului
profesional pe care ar trebui sa il reprezinte Asociatia Romana a Bancilor (ARB). Mandatarea
acesteia sa constituie obligatii opozabile tuturor bancilor membre in cursul reprezentarii
intereselor lor la banca centrala implica refacerea statutului si a gradului de implicare efectiva
a participantilor in activitatea asociatiei lor. Totodata, BNR ar trebui sa iasa din componenta
Pagina 26 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
asociatiei pentru a deveni partener social, nu membru egal intr-un club de discutii mondene,
deoarece persuasiunea morala a bancii centrale are numeroase alte cai de exercitare.
Reglementarea si cooperarea pot fi suplimentate, dupa caz, de catre banca centrala,
prin emiterea de recomandari, culegerea de date, analize si inspectii la fata locului la
participantii la sistemele de plati.
Avand in vedere ca activitatea de supraveghere functionala a bancii centrale nu
urmeaza sa se exercite asupra unui sector caracterizat de libera intreprindere, ci pe o piata in
formare care doreste sa ajunga in urmatorul deceniu la beneficiile unei concurente loiale,
interesul primordial al supraveghetorului va fi acela de a asigura un spatiu de afirmare
corespunzator si conditii de concurenta loiala la acces pe piata fiecarui participant care
doreste sa investeasca in domeniul, atat de scump astazi, al organizarii si executarii platilor
fara numerar, intr-o cuprindere si coerenta nationala, pe o piata de 25 milioane de locuitori.
Pentru aceasta:
banca centrala va utiliza instrumente deja folosite pentru a monitoriza sistemul de
plati si pe participanti, constand in reglementarea circuitelor de plati a caror functionare are
implicatii majore asupra operarii curente a intregului sistem, datorata importantei ori
volumului acestora; banca centrala va anunta in prealabil actiunile de reglementare pe care le
va intreprinde;
banca centrala va adapta forma si domeniul interventiilor sale la rolul pe care
diferitele circuite si activitati de plati il au in cadrul ansamblului sistemului; dupa caz,
marimea si intensitatea interventiilor va fi corelata cu natura posibilelor disfunctionalitati in
raport de criteriul antementionat.
Pentru a defini rolul componentelor sistemului de plati al natiunii asupra caruia banca
centrala decide sa-si concentreze interventia prin acte de reglementare, este util sa amintim
ca, principial, sunt doua tipuri de probleme ce apar in legatura cu sistemele de plati. In primul
rand, insusi faptul de a fi un ”sistem” de proceduri de transfer de fonduri inseamna ca o
operare fluenta depinde de o buna interactiune si cooperare intre persoanele (juridice)
participante. La randul lor, acestea pot fi supuse riscului actiunii unor factori precum
conflictul de interese, consecintele extraneitatii, costurile de tranzactie, etc. Slabirea
coordonarii poate conduce la disfunctionalitati ale structurilor organizatorice nemultumite de
preluarea riscului respectiv, iar lipsa cooperarii poate induce escaladarea de cautari empiriste
de a creea noi institutii care sa produca coordonare in locul satisfacerii tendintei justificate de
a creea noi tipuri de intermediari si instrumente care sa raspunda optim riscurilor percepute.
Are loc astfel, pe plan institutional, o departare parazitara de necesitatile efective ale
Pagina 27 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 28 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
fara numerar si conditia lor tehnica pentru aceasta. Urmand un astfel de interes care nu
contravine nici celui al participantilor, banca centrala supraveghetoare va milita pentru
maximizarea eficientei procedurilor operationale utilizate in productia de servicii si in
circulatia instrumentelor de plata. Prin urmare, nu este conflictual ca supraveghetorul sa
tolereze concurenta intre participanti, ba chiar sa se implice pentru a o stimula de pe o pozitie
comerciala egala cu acestia si nu pentru a o stanjeni uzand de dublul sau rol posibil de
supraveghetor si, totodata, de furnizor de servicii de plati si de oferta de cooperare in
domeniu. Chiar daca se margineste la o atittudine inactiva, banca centrala inca mai poate face
uz din afara cadrului operational de dreptul sau de a restaura, prin reglementare pura
(decretare), un comportament de grup competitiv in randul celorlalti participanti (din sectorul
privat).
Supravegherea functionala se mai sprijina, pe langa reglemen-tare, si pe activitati in
domeniul statisticii si analizei de informatii procurate de la participanti si de la supravegherea
prudentiala si controlul financiar-bancar.
O alta cale de exercitare a supravegherii functionale mai este reprezentata si de
activitatea bancii centrale de a impune respectarea propri-ilor reglementari participantilor,
deoarece masurile ei coercitive pot induce deseori nu numai regresia coercitiei asupra
clientilor (tipic pentru piata vanzatorului), dar si inovare (atipica). Deoarece aceasta functie
de control si coercitie se face de catre supraveghetorii prudentiali, este un avantaj ca banca
centrala – intrunind cele doua forme de supraveghere sub unicul sau acoperis – poseda
mijloacele de a limita costurile participantilor de a se conforma celor doua forme de control si
de a realiza cele doua activitati, fara redundante sau contradictii in intentii si metode.
La nivel de Carta Alba, modul in care BNR intentioneaza sa utilizeze instrumentele pe
care le are la dispozitie in indeplinirea prevederilor noii legislatii bancare din 1998 este, pe
scurt, urmatorul:
Utilizarea imputernicirii legale de reglementare
aceasta va fi focalizata pe componentele cele mai expuse la risc sistemic, adica pe
sistemele de transfer interbancar de fonduri de mare valoare, cu scopul ca oferta acestora sa
fie sigura din punct de vedere tehnic, acoperita financiar si eficienta operational;
reglementand performanta minima a unor astfel de sisteme si, dupa caz, putand constata lipsa
acestuia, BNR poate decide sa furnizeze ea insasi direct aceste servicii;
in ceea ce priveste sistemele de plati marunte, pentru populatie (retail), reglementarea
va urmari stabilirea de cerinte minime de incredere si eficienta la cei care doresc sa furnizeze
Pagina 29 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 30 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 31 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 32 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 33 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Capitalul propriu detine o pondere scazuta in totalul pasivelor bancare, tendinta fiind
de diminuare continua, rezultat al expansiunii activitatilor bancare.
Din aceasta cauza, trebuie sa se acorde o atentie deosebita indicatorului de
solvabilitate ce se exprima ca raport intre fondurile proprii si expunerea neta sau ca raport
intre capitalul propriu si expunerea neta. BNR a impus societatilor bancare obligativitatea
calcularii si raportarii acestui indicator, precum si mentinerea la un nivel de cel putin 12% a
valorii acestuia atunci cand indicatorul se calculeaza pe baza fondurilor proprii sau la un nivel
de cel putin 8% atunci cand in calcul se foloseste nivelul capitalului social.
Din categoria capitalurilor proprii se disting:
capitalul social;
fondurile de rezerva.
Orice banca trebuie sa aiba un nivel minim de capital social stabilit de BNR, in
prezent acesta fiind de 100 miliarde lei. Capitalul social al bancii trebuie varsat integral si
exclusiv in forma baneasca inca de la momentul subscrierii. In afara de posibilitatile de
majorare a acestuia pe calea subscrierii de noi aporturi in forma baneasca mai exista si
posibilitatea utilizarii altor surse:
primele de emisiune sau aport si alte prime legate de capital, integral incasate, ramase
dupa plata si acoperirea cheltuielilor neamortizate efectuate cu astfel de operatiuni, precum si
rezervele constituite pe seama unor astfel de prime;
dividendele din profitul net cuvenit actionarilor dupa plata impozitelor pe dividende
potrivit legii;
rezervele din influentele de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta,
reprezentand capitalul social in valuta;
rezervele constituite din profitul net, existente in sold, potrivit ultimului bilant
contabil;
diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului ce pot fi incluse in rezerve si
utilizate pentru majorarea capitalului social.
Constituirea fondului de rezerva ce se compune din profitul bancii are drept scop
cresterea lichiditatilor si solvabilitatea bancii. Ca urmare a ponderii scazute a capitalului
propriu in total pasive, in aceste conditii riscul de faliment fiind destul de mare, odata cu
cresterea nivelului activelor ponderate cu risc se impune cresterea capitalului propriu al
bancii la acel nivel care sa conduca la obtinerea nivelului de 12% al indicatorului de
solvabilitate.
Pagina 34 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 35 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
planul de trezorerie;
documentatia tehnico-economica si studiul de fezabilitate;
lista bunurilor materiale care constituie garantii asiguratorii pentru banca;
alte documente.
In scopul acordarii de credite, la orice solicitare de credit, inspectorul bancar trebuie
sa efectueze o vizita de informare-documentare la sediul agentilor economici, in urma careia
poate decide daca urmeaza a se intocmi sau nu documentatia necesara analizei.
Pentru analiza bonitatii agentilor economici se pot utiliza urmatorii indicatori
economici: lichiditatea, solvabilitatea, rentabilitatea si gradul de indatorare.
In scopul determinarii riscului de credit si limitarii acestuia, banca trebuie sa-si
clasifice creditele acordate in una din urmatoarele cinci categorii: standard, in observatie,
substandard, indoielnic sau pierdere.
Clasificarea creditelor se va face tinand cont de evaluarea performantelor financiare
ale clientului si de capacitatea acestuia de a-si onora datoria la scadenta. In urma evaluarii
performantelor financiare ale clientilor, creditele se vor include in una din urmatoarele
categorii:
categoria “A” – performantele financiare sunt foarte bune si permit achitarea la
scadenta a dobanzii si a ratei. Totodata se prefigureaza mentinerea in perspectiva a
performantelor financiare la un nivel ridicat;
categoria “B” – performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot
mentine acest nivel in perspectiva mai indelungata;
categoria “C” – performantele financiare sunt satisfacatoare, dar au o evidenta
tendinta de inrautatire;
categoria “D” – performanta financiara este scazuta si cu o evidenta ciclicitate la
intervale scurte de timp;
categoria “E” – performantele financiare arata pierderi si exista perspective clare ca
nu pot fi platite nici ratele, nici dobanzile.
Prin coroborarea datelor privind performanta financiara a clientului cu datele privind
serviciul datoriei, se va avea in vedere urma-toarea clasificare:
Pagina 36 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 37 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
40 <= Gi < 60 2
Gi < 40 3
5 Garantii - -garantii 4
guvernamen-tale;
-garantii bancare ire- 4
versibile de la banci-
le romane sau strai-
ne de prim rang;
-depozite bancare; 4
-ipoteci; 3
-gaj; 2
-cesiune de creante; 1
- 1
fidejusiune(cautiune 0
);
-gaj general.
unde:
Lc = lichiditate curenta;
Ac = active circulante;
Sn = stocuri nevalorificabile;
Ci = clienti incerti;
D < 1 an = datorii cu scadenta mai mica de un an;
S = solvabilitate;
A = total active;
Aa = alte active incerte;
D = datorii totale
Gi = grad de indatorare;
Cp = capitaluri proprii;
Rc =rentabilitatea in functie de costuri;
P = profit;
Ct = cheltuieli totale.
Pagina 38 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 39 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 40 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 41 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 42 din 42