Sunteți pe pagina 1din 11

Austria

ASEZARE
Austria este situata in Europa Centrala, invecinandu-se cu Germania (816 km) si
Cehia (500km) in nord, Slovacia (68km) si Ungaria (340km) in est, Slovenia (311km)
si Italia (415km) in sud, Elvetia (165km) si Liechtenstein (34,9km) in vest.
Suprafata Austriei este de 83 859 km
Populatia 8 140 000 locuitori
Diviziuni administrative: 9 provincii federale= Bundeslander
Sarbatoarea nationala: 26 octombrie(aniversarea adoptarii Legii Constitutionale-1955)
Austria cu capitala la Viena este membra a Uniunii Europene. Ea este un stat federal,
care a devenit republica la sfarsitul primului razboi mondial. Din 1955, Austria este o
tara neutra, adica nu face parte din niciun tratat militar international. Tot la Viena se
afla sediul unor organisme internationale, precum cel al Orgnizatiei Natiunilor Unite
(O.N.U.)

RELIEF
Tara muntoasa, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini de peste 500m si 40% la
peste 1000m, altitudinea medie este de 1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii,
orientati E-V) acopera aproape ¾ din suprafata tarii, campia reducandu-se la un culoar
subalpin care insoteste Dunarea si la Burgenland, o parte din Campia Panonica. In
apocaliptica infruntare dintre Alpi si Masivul Boemiei, in care s-au sfaramat si au pierit
sub mari uriase intinderi ale uscatului, aflam explicatia structurii geologice a Austriei,
atat de variata, in raport cu teritoriul sau restrans. Relieful teritoriului austriei este
puternic framantat, fiind dominat de sirurile si masivele tinere ale Alpilor, respectiv de
ramificatii ale Alpilor rasariteni. Cele doua lanturi in care se bifurca Alpii rasariteni au
structuri si infatisari diferite:
1. lantul nordic este alcatuit din roci calcaroase si dolomite, cel sudic din roci
cristaline, gneis, granit si sisturi cristaline.
2. lantul sudic denumit si Alpii Centrali- datorita pozitiei sale in economia generala a
Alpilor, are forme mai putin ascutite, in ciuda inaltimilor sale mai mari.
In Vorarlberg cele doua lanturi se innoada, fiind despartite doar prin valea ingusta a
raului Aflentz. Landul Vorarlberg este dominat de doua masive aflate la sud, de Alpii
Centrali, prin marele ax longitudinal alcatuit de vaile Inn- Salzach- Enns- Salza. Catena
Alpilor Centrali, sectionata de catre cursurile de apa in numeroase masive, se intinde pe
o distanta de 400 km, depasind adeseori chiar si 3500km, spre deosebire de Alpii
calcarosi care nu se ridica nici pana la 3000m.

Clima
Prin asezarea ei, Austria ar trebui sa beneficieze in chip firesc de clima moderata a
Europei centrale, dar desi aceasta reprezinta elementul caracteristic esential el este
amendat de o serie de factori locali provocati de relieful alpin, dintre care trebuie
retinute in primul rand: fenomenul obisnuit al zonalitatii climatice verticale, al
expozitiei pantelor, al vanturilor locale- briza de munte si Fohnul.
Temperatura medie inregistrata este de – 1,9 C in ianuarie si 18,1C in iulie la Salzburg
si – 2 C in ianuarie si 21 C in iulie la Viena.
Precipitatiile scad in general de la Vest la Est, fiind mai bogate, in zonele periferice
montane (peste 2000mm/an); cele mai scazute se inregistreaza in regiunile lacului
Neusiedler (sub 600 mm/an).
Desi umiditatea, precipitatiile si nebulozitatea sunt si ele influentate de altitudine,
crescand odata cu ea, varfurile inalte sufera de lipsa precipitatiilor abundente.

RETEAUA HIDRO
Austria isi imparte apele intre doua bazine: al Dunarii si al Rinului. Cursurile principale
de apa au sapat vaile longitudinale, de-a lungul carora se intind magistralele rutiere si
feroviare, respectiv Dunarea in primul rand, apoi sistemul Inn- Salzach- Enns- Salza;
sistemul Mur- Murz si Drava. Toate cursurile de apa ale Austriei au ape bogate si
diferente de nivel mari, reprezentand impreuna cu lacurile, o insemnata rezerva de
-carbune-.
Vaile longitudinale si principalii afluenti ai Dunarii sunt in dreapta ei si reprezinta inca
un punct de atractie al tarii. Majoritatea raurilor care se unesc cu Dunarea sunt ape de
munte bogate in resurse hidroenergetice, unele Inn, Salzach, Enns si Drava au cu
deosebire valea larga cu terase ample, cultivate si populate.
Lacurile, prin adancimea si forma alungita tradeaza la cele mai multe ori originea lor
glaciara. Cel mai mare lac este Attersee, iar cel mai adanc – Traunse, se afla in
Salzkammergut. Apa unor lacuri ca Traunsee, Achensee si Gosausee este folosita ca
sursa de energie electrica.
Ghetarii- aceasta masa de apa solida reprezinta in Alpii Austriei, peste limita zapezilor
eterne o suprafata destul de importanta. In grupa Otzhal ghetarii ocupa 15% din
suprafata.

RAURI
Raul Inn
Râul Inn, având o lungime de 517 km, este unul din cei mai lungi afluenţi ai Dunării şi
curge pe teritoriul a trei ţări: Elveţia, Austria şi Germania.
Râul izvorăşte din Lacul Lunghin situat în regiunea elveţiană Engadin, la înălţimea de
2.484 m. Traversează apoi lacurile Sils, Silvaplana şi St. Moritz. După ce trece graniţa
austriacă la Hochfinstermünz, formează valea Inn-ului superior şi străbate land-ul
austriac Tirol, iar după ce trece de capitala land-ului, Innsbruck, formează Inn-ul
inferior. Inn-ul trece din Austria în Germania la Kufstein, traversează sud-estul
Bavariei, iar de la Braunau, unde primeşte apele afluentului său Salzach, formează
graniţa dintre Austria şi Germania, până la Passau, unde se varsă în Dunăre. Tot la
Passau se varsă în Dunăre şi Ilz-ul. La confluenţă, Inn-ul care vine din Alpi are
culoarea verde, Dunărea este albastră, iar Ilz-ul care vine dintr-un ţinut mlăştinos are
culoarea neagră. Este remarcabil modul în care apele verzi ale Inn-ului "împing" apele
Dunării, fapt datorat atât debitului mare al Inn-ului cât şi diferenţei mari de adâncime
(Inn: 1,90 m/Dunăre: 6,80 m). În medie, anual, Inn-ul aduce cu 5% mai multă apă decât
Dunărea, datorită în principal apelor pe care le adună din munţi şi topirii zăpezii, în
timp ce Dunărea are debitul constant mai tot timpul anului. Chiar dacă impresia este că
ar trebui să fie vorba despre vărsarea Dunării în Inn, este îndreptăţită totuşi denumirea
de Dunăre pentru râul rezultant. De notat şi că lungimea Dunării de la izvoare până la
Passau este de 647 km, faţă de Inn care are o lungime de numai 510 km.
Inn-ul oferă pe cursul său superior posibilităţi multiple pentru sporturile de iarnă
(yachting şi surfing), pe lacurile Sils şi Silvaplana. De-a lungul Inn-ului, multe lacuri
create prin excavare, sunt folosite pentru agrement şi înot. La Rosenheim se află un
muzeu de istorie a Inn-ului şi a navigaţiei pe Inn.
Orase pe Inn: Ried, Landeck, Imst, Innsbruck, Hall, Schwaz, Rattenberg, Wörgl,
Kufstein.
Afluenti:
Pe partea dreaptă: Salzach, Alz, Murn, Sims, Rohrdorfer Ache, Kelchsauer Ache,
Weißache, Kaiserbach, Wildschönauer Ache, Alpbach, Ziller, Sill, Melach, Ötztaler
Ache, Pitzbach, Faggenbach, Mattig, Pram.
Pe partea stangă: Rott, Isen, Attel, Mangfall, Brandenberger Ache, Sanna.
Hidrocentrale: Pe cursul superior al Inn-ului, pe teritoriul Elveţiei şi al Austriei, se
află câteva centrale hidroelectrice, ale căror baraje servesc şi pentru protecţia împotriva
inundaţiilor. Ex: Egglfing, Ering, Simbach, Stammham, Perach, Neuotting, Toging,
Gars am Inn, Teufelsbrück bei Soyen, Wasserburg, Feldkirchen, Rosenheim. Acestea
apartin E.ON AG, o importantă companie energetică germană, prezentă în mai multe
ţări din Europa.
Raul Enns
Râul Enns este un afluent cu o lungime de 254 km de pe versantul de sud al Dunării.
Cursul său inferior face graniţă între landurile Austria Superioară şi Austria Inferioară,
debitul mediu măsurat pe cursul său mijlociu atinge 201 m³/s, ceace a făcut să fie
construite pe râu o serie de hidrocentrale. Cursul său superior urmează o vale lungă
paralelă cu lanţul muntos separând zona geologică de cristalin Alpilor Orientali
Centrali de zona calcaroasă a Alpilor Calcaroşi de Nord.
Localitati traversate: Radstadt, Admont, Grobming, Liezen, Schladming, Haus im
Ennstal, Selzthal, Enns, Garsten, Großraming, Großraming Ternberg, Weyer.
Hidrocentrale: Garsten - Sankt Ulrich bei Steyr, Großraming, Losenstein,
Mühlrading, Rosenau, Schönau, St. Pantaleon (pe canalul Enns-Donau), Staning,
Trenberg, Weyer Markt.
LACURI
Lacul Achensee
Achensee este un lac glaciar din regiunea Tyrol în vestul Austriei (Alpii Bavarezi), pe
un afluent al râului Isar, la 923 m altitudine. Poate ca nu ar fi multe de spus despre el in
special, avand in vedere ca Austria are in total peste 300 de lacuri. Totusi, Achensee
este unul dintre putinele lacuri din Tyrol si unul neobisnuit de mare, peste 700 de
hectare si cu o adancime de 133m. Apa sa este deosebit de pura si atinge aproape
calitatile apei potabile. Fiind vorba de un lac alpin, temperatura apelor nu depaseste 20
de grade. Situarea sa intr-o vale creeaza miscare termica si da nastere unei brize
constante.
Este foarte cautat de turistii straini si de austrieci si prin urmare merita mai multa
atentie. Printre activităţile turistice se numară: surful, înotul, divingul, pescuitul şi
navigarea vaselor mici şi medii.
Lacul Traunsee
Traunsee este un lac din Salzkammergut, Austria, situat la 47 ° 52'N 13 ° 48'E / 47.867
° N 13.8 ° E / 47.867, 13.8. Suprafaţa sa este de aproximativ 24.5 km ² şi adâncimea
maximă este de 191 de metri. Este o destinaţie turistică populară, şi atracţiile sale
includ Schloss Ort, un castel medieval.
La sfârşitul de Nord a lacului este Gmunden, la capătul de sud este Ebensee. Lacul este
înconjurat de munţi, inclusiv Traunstein, şi o serie de alte oraşe şi sate surround lac,
inclusiv Altmünster şi Traunkirchen.

VEGETATIA SI FAUNA
Austria este una dintre cele mai impadurite tari europene, circa 2/5 din suprafata tarii,
cu specii caracteristice Europei Centrale, se adauga pajisti alpine in zona montana
inalta si vegetatie de stepa in campie.
Fauna specifica asociatiilor vegetale respective. Se gasesc numeroase zone ocrotite.

POPULATIA SI ASEZARILE
Populatia Austriei este de 8 140 000 locuitori (1998), natalitatea 10,4%, mortalitatea
9,8%, astfel sporul natural fiind de 0,6%, speranta de viata la nastere: 74 ani la barbati
si 81 ani la femei; populatia urbana este de 64%. Circa 99% este populatie austriaca, iar
minoritatile include: croati, sloveni, turci.
Orase: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck, Klagenfurt, Villach, Wels, Sankt Polten.
Austria se afla in regiuni care nu depasesc 500m altitudine, indeseobi in regiunea
colinara Oberosterreich, campia Burgenland, Valea Dunarii si Prealpii.

Cele mai mari concentrari ale populatiei se inregistreaza in aglomeratia urbana Viena
(peste 4000loc/km) si landurile Oberosterreich, Niederosterreich si Voralberg, iar cele
mai scazute in landurile Tirol si Karnten (circa 50 loc/km).
Culte: catolicism 78%, protestantism 5%, islamism 2%.

ORASE
Salzburg
Salzburg (populaţie 150.000 în 2006) este al patrulea oraş ca mărime din Austria,
capitală a statului federal Salzburg. Oraşul Vechi (Altstadt) din Salzburg, cu arhitectura
sa barocă renumită în întreaga lume, are unul din cele mai bine păstrate centre din
lumea germanică, fiind înscris ca Loc din patrimoniul mondial pe Lista UNESCO din
1997.
Salzburg este un oras austriac situat in vestul tarii, in regiunea cu acelasi nume , la
granita cu Germania. In traducere, numele orasului este "Cetatea Sarii". Insasi apa care
il strabate de la nord la sud impartindu-l in Orasul vechi si Orasul nou poarta numele de
Salzach (Riul Sarat).
Orasul vechi este atractia turistica numarul unu a Austriei, aici gasindu-se casa
memoriala « Mozart », locul unde renumitul compozitor si muzician a vazut lumina
zilei .
Dintre obiectivele turistice cele mai vizitate amintim : gradinile Mirabell ; podul
Makart peste Salzach ; Castelul Hellbrun cu vestitele fantani arteziene, construit de
Markus Sittikus ; catedrala construita de Santino Solari, datind din 1628 ; artera
comerciala Getreidegasse ; castelul Leopldskron ; cimitirul St. Pierre ; fortareata
Hohensalzburg ; Galeria Lipitana.
Dar a descrie orasul Salzburg este imposibil.Ar trebui sa descoperim orasul noi insine
si abia apoi am putea sa-i dam dreptate poetului Karl Heinrich Waggerl, care a trait
aici, spunand : « Salzburg este singurul oras din lume unde intr-adevar s-ar putea trai
asa cum ai vrea daca ai avea cu ce ».
Salzburg (suprafaţă 7.154 km², populaţie 520.000, se citeşte 'zalţ.burg) este un stat
federal sau land (germană: Bundesland) al Austriei, având graniţă cu Bavaria,
Germania, şi Tirolul de Sud, Italia. Este unul dintre statele federale ale Austriei cu cei
mai puţini locuitori. Capitala landului Salzburg este oraşul Salzburg.
Landul Salzburg este împărţit în cinci districte (Gaue) (capitala districtului în
paranteză): Pinzgau (Zell am See), Pongau (Sankt Johann im Pongau), Lungau
(Tamsweg), Tennengau (Hallein) şi Flachgau (oraşul Salzburg, care este în acelaşi timp
şi capitala landului).
Inssbruck
Innsbruck (populaţie ~140.000) este un oraş din sud-vestul Austriei şi capitala
provinciei Tirol (populaţie ~650.000). Situat pe râul Inn, este un centru celebru pentru
sporturile de iarnă. Jocurile Olimpice de Iarnă au avut loc de două ori la Innsbruck. În
1964 şi în 1976, când oraşul a înlocuit Denverul.
Innsbruck capitala administrativa a Tirolului este unul dintre orasele ce gazduiesc
Jocurile Olimpice de Iarna, gratie pozitiei sale in Alpi si amenajarilor sportive. Dupa
sec XIV cand Tirolul revine Habsburgilor, cunoaste o dezvoltare stralucitoare, sub
imparatul Maximilian I. Este un oras important si in epoca Mariei Thereza si a
succesorilor sai. Oraşul este mărginit la nord cu lanţul nordic al munţilor Karwendel şi
la sud de zona prealpină a lanţului central al muntelui Patscherkofel din Alpii Tuxer.
La marginea de vest a oraşului se află valea râului Inn care îl desparte de masivul
Martinswand.

TURISMUL

VIENA
Actuala capitala a Austriei a devenit resedinta a Habsurgilor in 1278, iar in 1438 si
1918 a fost resedinta imperiala. Este situata pe Dunare, la poalele masivului muntos
Padurea Vieneza si concentreaza o cincime din populatia tarii. Prin impresionanta
pozitiei sale politice si geografice, Viena a fost scena multor evenimente istorice
europene: atacul si asediul turcilor din 1529 si 1683, domnia imparatesei Maria Teresa,
Congresul de la Viena (1814-1815), ce a urmat infrangerii lui Napoleon, condus de
diplomatul austriac Metternich, domnia imparatului Franz Joseph (1848-1916).
Constituie al treilea sediu al organismelor ONU dupa New York si Geneva.

Ringstrasse
- Bulevardul circular constituit pe ruinele vechilor ziduri ale cetatii
- Frumoasa promenada mai ales seara, cand monumentele sunt iluminate : Muzeul
Austriac al Artei Aplicate, marea gradina publica Standpark si statuile marilor
muzicieni.

Hofburg
- Palat imperial al Habsburgilor pana in 1918, ce prezinta o juxtapunere de stiluri foarte
diferite incepand din secolul XV si pana in secolul XX.
- Interiorul cuprinde tezaurul imperial , apartamente imperiale, Capela, Scoala
Spaniola, Muzeul Etnografic, Biblioteca Nationala colectia de instrumente muzicale.

Kunsthistorisches Museum
- Muzeul de Arte Frumoase
- Cuprinde o vasta colectie de pictura flamanda, olandeza si germana Wan Eyck,
Bruegel cel Batran, Rubens, Duner, Runbrandit, italiana, spaniola si franceza (Rafael,
Velazquez sa); coectia de antichitati egiptene, grecesti sau romane; sculpturi si obiecte
de arta.

Palatul Schonbrunn
- A fost resedinta de vara a Curtii de Habsburg, la initiativa imparatului imparatului
Leopold I
- Edificiul a fost construit intre 1695 si 1700 si a fost modificat sub Maria Theresa,
intre 1743 si 1749.
- Palatul si parcul sau sunt locul a numeroase amintiri istorice: copilaria Mariei
Antoaneta, Mozart, sejururile lui Napoleon intre 1805-1809, nasterea si moartea
imparatului Franz Joseph, abdicarea lui Carol I de Habsburg la 11 nov 1918.

Alte obiective turistice


- Palatul Starhemberg
- Kinsky
- Schwarzenberg
- Casa Sigmund Frend
- Parcul Prater

Vechiul oras
- Maria Theresien Strasse: acesta strada ofera o perspectiva deosebita asupra muntelui
Nordketle (2334m)
- In prim plan se afla Annasaule (coloana Sf Anna); monument ridicat in 1706, care
comemoreaza apararea orasului din timpul razboiului din 1703.

ECONOMIA
Tara cu o economie dezvoltata si echilibrata, care a cunoscut o crestere spectaculoasa a
PNB in ultima vreme (cu peste 70 mld $ numai in perioada 1987-1994).
Industria prelucratoare (concentreaza cca 1/3 din populatia activa si contribuie cu
pondere apropiata la PIB si peste ½ la export) este foarte diversificata (siderurgia,
constructoare de masini, chimica, sticlarie si portelan, textila, instrumente muzicale) si
de inalta productivitate, principalele centre industriale fiind: Viena, Linz, Graz,
Klagenfurt, Steyr. Productia de energie electrica este dominata de hidroenergie, care
asigura peste 2/3 din productivitate. Foarte dinamice sunt industriile: electronica
(Villach, Viena), bunuri industriale de larg consum, autovehicule (Viena, Steyr, Graz),
chimica si petrochimica, alimentara (bere, vin, zahar), industria usoara (pielarie- Viena,
Graz), sticlarie (Linz, Viena, Bad Ische, Steyr), instrumente muzicale- Viena fiind un
renumit centru pentru piane.
Nu dispune de resurse minime importante, cu exceptia sarii si mageneziului;
agricultura de mare randament si puternic mecanizata (detine doar 2% din populatia
activa desi participa cu numai 1% la PIB, asigura mai mult de 4/5 din necesarul intern
de produse alimentare).
Se cresc indeseobi porcine si bovine si se cultiva cereale (grau, orz,porumb).
Un rol important in economia Austriei il au comertul exterior (1/4 din PIB) si turismul
(de regula intre 15 si 17 mld $ venituri anuale, respectiv 7-8% din PIB).
ANEXE
Salzburg

Innsbruck
Viena

Raul Inn

Raul Enns
Lacul Achensee

Lacul Traunsee
Muntii Alpi