P. 1
2.3 Efectele violentei domestice

2.3 Efectele violentei domestice

|Views: 3,670|Likes:
Published by baiuioana

More info:

Published by: baiuioana on May 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1Violenţa domestică si violenta conjugala
  • 1.2. Teorii explicative ale violenţei domestice
  • 1.3.Victime si autori ai violentei familiale
  • 1.4 Formele manifestării violenţei familiale
  • 1.5. Factorii favorizanti ai violentei familiale
  • 2.2 Factori specifici ai violenţei domestice
  • 2.3 Efectele violentei domestice a. Impactul violenţei asupra copiilor
  • 3.1 Tehnici şi metode de cercetare
  • 3.2 Tehnici si instrumente de interventie
  • 3.3 Legislaţia în vigoare referitoare la violenţa domestică

Cuprins

I.CONCEPTE SI TEORII ASUPRA FENOMENULUI VIOLENTEI FAMILIALE ….………. 2
1.1.Violenta domestica si violenta conjugala……………………....…………………………………….. 2 1.2.Teorii explicative ale violentei domestice………....…………....………………………………….. 5 a.Teorii sociolegice…………………………....................……………………………………................. 5 b.Teorii psihologice………………………………..…….…….................………………………………... 7 c.Teorii feministe…………………………………….……….................………………………………… 7 1.3. Victime si autori ai violentei familiale………......……………………………………………………. 8 1.4. Formele manifestarii violentei familiale……..………………………………………………........... 10 a.Violenta fizica…………………………………..………….................……………………………........ 10 b. Abuzul sexual………………………………..…………….................………………………… …….. 12 c. Violenta afectiva…………………………….…………….................……….................................... 13 d. Violenta economica………………………….....………....................……………………………...... 16 e.Violenta relationala…………………………….……………….................………………………….... 17 f.Violenta morala………………………………….………………….................………........................ 18 1.5 Factori favorizanti ai violentei familiale…….…………………………………………………….… 18

II.DINAMICA VIOLENTEI FAMILALE.CAUZE SI CONSECINTE………………......……......21
2.1 Abuzul:Definitie.Tipuri.Caracteristici……………………………………………………………….21 2.2 Factori specifici ai violentei domestice…………………………………………….......................23 2.3 Efectele violentei domestice………………………………………………………………………...24 a.Impactul violentei asupra copiilor….……………………………………..........................24 b.Consecintele violentei familiale asupra femeilor…………………………………………25 c.Particularitati ale violentei asupra batranilor………………………………………………28 d.Specificul violentei intre frati………………………………………………………………..30 e.Cazul violentei asupra barbatilor…………………………………………………………...31

III.CERCETAREA SOCEIOLOGICA A FENOMENULUI……………...............................32
3.1 Tehnici si metode de cercetare……………………………………………………………………....35 a.Cosilierea…………………….…………………………………………..............................39 b.Planul de securitate ………………………………………………………………………...41 c.Incurajarea si linistea clientului…………………………………………………………..…42 d.Inversarea rolurilor …………………..………………………………………………….…..43 e.Redefinirea…………………………………………………………………………………....43 f.Scolptura familiei………………………………………………………………………………44 g.Fisa procesului decisional…………………………………………………………………...45 h.Mapa coercitiei………………………………………………………………………………..45 3.3 Legislatia in vigoare privind violenta omestica……………………………………………………...46

CONCLUZII……………………………………………………………………………………...53

1

CAPITOLUL I CONCEPTE SI TEORII ASUPRA FENOMENULUI VIOLENŢEI FAMILIALE Conceptul de violenta poate fi definit ca reprezantand un comportament agresiv acut, caracterizat prin „folosirea fortei fizice si prin limitarea, in timp, cu angajare si realizarea rapida” ( Redmishd, 1989 ) Formele de manifestare a violentei difera de la o societate la alta , in functie de legile si traditiile existente, fapt care creeaza dificultati in incercarea de a le compara si de a stabili legitati. Similitudinile de interpretare ,in diferite culturi si societati, apar numai in privinta formeleor de violenta majora. Violenta domestica a fost considerata mult timp o modalitate de manifestare obisnuita in familiile dezorganizate si grupurile marginale, defavorizate social, da s-au observat insa comportamentele similare si in cazul familiilor cu un grad social mai ridicat, care nu sunt dispuse sa le recunoasca, creand o imagine falsa asupra amplorii acestui fenomen.
1.1 Violenţa domestică si violenta conjugala

Termenii de violenţă în familie şi violenţă între rude sunt folosiţi pentru a se referi la orice act care este săvârşit cu intenţia de a răni sau de a face rău din punct de vedere fizic individului cu care persoana se înrudeşte din punct de vedere legal ori este rudă de sânge ( Gelles şi Ştraus, 1988)» Hartman (1981) menţionează că familia este " locul în care convieţuiesc oamenii care au activităţi şi interese diferite şi care , în acest proces , intră adesea în conflict". Alţi specialişti definesc violenţa domestică ca "orice act violent comis de o persoană de pe poziţia unui rol marital, sexual, parental sau de ocrotire asupra altor persoane cu roluri reciproce" ( Stith şi Williams, 1990). Atacul fizic poate fi însoţit de intimidări sau de abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparţin victimei, izolarea de prieteni de familie sau de alte potenţiale surse de sprijin, ameninţări la adresa altor persoane importante pentru victimă, inclusiv a copiilor, flirturi, control asupra banilor sau lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi al altor surse de îngrijire şi protecţie.
2

Ca arie de cuprindere, violenţa domestică se referă la: -violenţa intre fraţi;
-

abuzul şi violenţa asupra părinţilor sau ai altor membri ai familiei; violenţa în cadrul cuplului (violenţa maritală). De-a lungul timpului s-au semnalat o serie de opinii diferite cu privire la legitimarea

- abuzul copiilor din familie;
-

sau ilegitimarea folosirii violenţei în familie, motiv pentru care nu există statistici clare în acest domeniu, întrucât autorităţile ezită să intervină. Din această perspectivă Ştraus, Gellessî Steinmetz, (1980) au propus separarea conceptului de violenţa în două noţiuni: violenţa normala şi violenţa abuzivă; ambele forme însă sunt nocive pentru efectele pe care le au asupra vicimelor şi prin faptul că duc la perturbarea violenţei, întrucât violenţa naşte violenţă, fie ca reacţie de răspuns fie ca formă de apărare. In funcţie de comportamentul agresorilor, se pot remarca două tipuri de violenţe (Correctional Service Canada, 1988, după Rădulescu 2001) : -violenţă expresivă - se caracterizează prin comportamente explozive în situaţii conflictuale din partea agresorilor, acestora lipsindu-le resursele necesare pentru a se controla; agresorul expresiv seamănă cu un " isteric înghesuit într-un colţ": -violenţă instrumentală - persoana în cauză nu are un caracter impulsiv, el exercitânduşi violenţa în mod deliberat, conştient, în vederea obţinerii unui scop. Ambele forme de violenţă nu se pot exprima şi exercită dacă nu beneficiază de un context socializator, care permite învăţarea şi perpetuarea comportamentelor violente. Violenţa intra-familială este un act sau un ansamblu de acte la săvârşirea cărora se foloseşte un anumit grad de forţă fizică, realizat în cadrul unui grup care îndeplineşte funcţiile familiale ( Ana Munteanu şi colab., 2001). Violenţa intrafamilială cuprinde mai multe tipuri de violenţă ( Graţiela Văduvă şi Marina Roman, 2003): -violenţa fizică activă - prin care provoacă celuilalt membru de familie o serie de vătămări; -violenţa -fizică pasivă — care impune victimei izolarea, inclusiv refuzul de a-şi vizita copiii; -violenţa psihologică activă - reprezentată de agresiunile verbale periodice şi susţinute la adresa victimei , inclusiv poreclirea acesteia;

3

ea a fost trecută cu vederea. abuzul nu se referă numai la o sancţiune fizică. ca şi violenţa familială. oprirea accesului la bani sau la alte mijloace economice. care au favorizat apariţia familiilor cu un număr mai soţiilor. . care nu este provocat de către aceasta. existând şi posibilitatea evitării copiilor nedoriţi (Thomton şi colab. iar victimele violenţei domestic au fost chiar blamate pentru propria lor victimizare. femeile bătute sunt privite cu suspiciune şi dispreţ.constă în întreruperea sau insuficienţa relaţiilor sociale şi sexuale. sunt priviţi ca neajutoraţi. comparativ cu violenţa domestică în care este inclusă şi care are o arie de cuprindere mai mare (abuz asupra copilului în familie. Dacă abuzul împotriva copiilor dobândeşte tot mai multă atenţie publică. violenţa între fraţi. mai ales cei mici. tendinţa de a exprima în mod deschis această senzaţie. au fost recunoscute oficial ca problemă socială la începutul anulor '70 ai secolului trecut. Alte concepte folosite pentru a defini o agresiunea. abuzul şi violenţa asupra părinţilor sau membrilor mai vârstnici) se limitează numai la agresiunea în cadrul cuplului. violenţa la nivel de cuplu. agresiunea este determinata de două variabile principale : intensitatea senzaţiei de furie determinată de o frustrare. Din acest punct de vedere.forţarea la activitate sexuală nedorită. atingerea fizică a numitor părţi ale corpului. Cauzele care au determinat scăderea abuzului împotriva soţiei sunt: climatul economic care este favorabil reducerii factorilor de risc pentru abuzul împotriva mariajele la vârste mai înaintate.violenţa sexuală . Agresiunea este în general orice act de atac asupra unei personae. deorece copiii.-violenţa psihologică pasivă . viol şi chiar violul marital) Violenţa conjugală.) 4 . Din persepctiva psihologică. mic de copii. Deşi violenţa împotriva femeilor a devenit o problemă oficială. abuzul şi maltratarea. ci la orice act care are ca scop agresiunea îndreptată asupra unui adult (insultă. realizarea unor acte cu conotaţii sexuale. atacurile asupra persoanei. Maltratarea poate fi produsă prin omisiunea unor nevoi ale persoanei (neglijare) sau prin comiterea cu intenţie a unor acte agresive. Abuzul împotriva soţiei.

disponibilitatea unui număr mai mare de tratamente şi servicii oferite soţiilor abuzate şi abuzatorilor. Unele studii au amplificat efectele emoţionale. abilitaţile fizice şi cele profesionale. astfel o femeie agresată. capacitatea de a soluţiona o problemă. de vârstă . riscuri ce implică pe copii. încercarea de a pune capăt relaţiei nu înseamnă neapărat şi încetarea violenţelor. incluzând şocul. atunci când analizează posibilitatea părăsirii relaţiei abuzive. unele ameninţări au fost testate. Cu toate acestea există o serie de riscuri pentru femeile abuzate majoritatea fiind generate de agresor. care au ca efect sublimarea autonomiei şi încrederii în sine a partenerei. precizând că femeile au experimentat efecte postraumatice grave.sexul. de asemena efecte negative şi în rândul copiilor care sunt martorii violenţei domestice. Efectele negative includ agresarea copiilor de către partener sau modul în care aceştia sunt afectaţi. pe care femeile bătute le identifică: rănirea fizică. Există.. arată că majoritatea femeilor care au fost agresate de partenerii lor. riscuri ce implică familia şi prietenii. punânduli-se la îndoială inteligenţa. Ei au mărturisit că au sentimente de teamă pentru ei şi pentru mamele lor. Unii agresori precizează clar partenerelor că dacă vor pleca. comparându-le cu cele ale victimelor dezastrelor. sunt afectate emoţional de acest comportament. ceea ce reprezintă un factor foarte important. probleme psihologice. ei le vor găsi şi abia atunci le vor face rău sau vor încerca să le omoare. dezorientarea. de relaţia lor cu adulţii şi de alţi factori. apariţia unui cadru legal care să asigure protecţia victimelor. este cel care implică şi copiii. s5 . când vrea să părăsească relaţia abuzivă. fizic său psihologic. Un risc impotant. Pentru unele femei. consumul de alcool şi tentative de suicid. precum şi pentru schimbările necontraloabile din viaţa lor. în afara riscurilor fizice. estimează anumiţi factori de risc. luat în calcul de femeile abuzate. este necesar să fie menţionate şi riscurile psihologice. retragerea din diverse activităţi. ameninţări acuze pentru tot ce nu merge bine. Atacurile psihologice pot implica o serie intreaga de insulte. printre care şi a posibilităţii creşterii copiilor pe cont propriu. distrugerea relaţiei maritale şi riscuri ce determină arestul sau afectează statutul legal. Cercetările efectuate în acest sens. Femeile bătute care au în vedere părăsirea relaţiei abuzive evaluează modul în care va determina creşterea sau scăderea violenţei fizice sau sexuale (care determină posibilitatea infestării cu HIV sau alte boli cu transmitere sexuală). în funcţie de severitatea şi frecvenţa violenţei la care asistă.

asta înseamnă să trăiască unde îşi pot permite. agresorii îşi ţin partenerele izolate de familie sau prieteni. Astfel de efecte se înregistrează în performanţele şcolare şi în modul de relaţionare cu celelalte persoane. că unii factori. după o perioadă de timp. terminând creşterea ratelor de delicventă juvenilă. 6 . Ameninţarea familiei şi a prietenilor care îi ajută soţia. severitatea abuzului erau cei care împărţeau femeile din cele două grupuri. Indiferent dacă femeile părăsesc sau rămân într-o relaţie abuzivă. mâncare şi haine obţinute prin donaţii şi apelare la servicii de urgenţă ori de câte ori ele sau copiii lor au nevoie de asistenţă medicală.a constatat că la aceşti copiii se pot semnala efecte negative în ceeea ce priveşte manifestarea comportamentală emoţională. Cercetările au demostrat că serviciul este un factor extrem de important pentru femei. acces la şcoli bune pentru copiii lor. exisă riscul că ele să piardă suportul familiei şi a prietenilor. siguranţa financiară ar putea însemna doar satisfacerea nevoior de bază cum sunt : hrană. Dacă partenera se ascunde cu scopul de a părăsi o relaţie agresivă. intenatrea divorţului. haine şi îngrijire medicală. socială şi cognitivă. în mod obişnuit. Pentru unele femei agresate. Ameninţarea familiei şi prietenilor femeiii agresate. poate constitui o formă de intimidare care de multe ori poate dă rezultate. locuinţă într-un cartier sigur. Pentru femeile sărace. S-au semnalat deosebiri şi între grupurile de femei care părăseau relaţia abuzivă fară să revină. agresorii îşi ţin partenerele izolate de prieteni şi familie pentru a impiedica diferitele forme de ajutor pe care aceştia ar putea să le acorde femeilor agresate. poate constitui forma de intimidare care. adăpost. familia şi prietenii. cei amenţaţi de agresor sunt. Pentru altă categorie de femei. după Davies. uneori poate da rezultate. cum ar fi venitul femeiii. Partenerul abuziv s-ar putea să-i interzică partenerei să aibă contact cu aceştia sau s-ar putea să-i influenţeze în mod negativ. tocmai pentru a împiedica diferite forme de suport care ar putea să le fie acordate Kelly (1996. 1998) menţionează că " supravegherea geloasă " din partea partenerilor poate duce la distrugerea relaţiilor. Situaţia financiară a femeiii divorţate constituie un alt risc foarte important. dar şi cele care. In mod obişnuit însă. un serviciu cu un salariu bun şi împlinire profesională. Violenţa domestică este una dintre principalele cauze care determină pierderea relaţiei.s-a constat astfel. chiar dacă situaţia înseamnă îndeplinirea unor condiţii standard. In mod obişnuit. siguranţa financiară ar putea însemna îngrijire de calitate superioară. serviciul. se întorceau la soţul lor.

1967) nu au fost direct aplicate în studiul violenţei familiei. Cercetătorii au demonstrat că o cauză importantă a violenţei din mediul familial o constituie stresul vieţii cotidiene. sunt variabile care cresc tensiunea. rigiditatea graniţelor sistemului familial. Dollard şi colab. 1939.2. Singurul model teoretic din studiul general al violenţei. de activităţi şi de interese. iar rolul lor de " cap de familie" este incomparabil. în această situaţie. 1979) . în cazul în care familia nu este foarte importantă pentru ei. 7 . favorizând violenţa ( Ellen Janosik. 1967) sau teoria culturii violente ( Wolfgang şi Ferracuti. care încearcă să explice cauzele apariţiei unul comportament. privarea de libertate şi statutul de cetăţean pot constitui riscuri care trebuie analizate la latura deciziei de părăsire a partenerului.. 1962. 1994). neexistând norme şi legi care să le interzică iar recompensele imediate fiind mult mai mari decât sancţiunile determină perpetuarea acestor forme de manifestare. teoria atitudinii individuale ( Kaplan. în care se evidenţiază un patern circular. o va denunţa. bărbaţii fiind mai predispuşi în a-şi maltrata soţiile. sex . Violenţa generată în familie conduce la o societate violentă şi invers. Faptul că violenţele în famielie nu sunt sancţionate.. creând un cerc vicios al violenţei. o societate care accceptă violenţă în sferele vieţii publice accentuiază tendinţele violente în cadrul familie. cum ar fi teoria agresiunii . furnizând modele care sunt preluate la nivelul microstructurilor sociale. disonanţa şi inflexibilitatea rolului. Teorii explicative ale violenţei domestice In legătură cu violenţa domestică au fost emise unele teorii sociologice. Cercetările violenţei domestice consideră că pe un " caz special " violenţa care necesită propriul suport teoretic.media.Un agresor poate să-şi oblige soţia să participle la acţiuni care contravin legislaţiei în vigoare şi să o ameninţe apoi. este teoria învăţării sociale (Bandura şi colab. a. pentru a fi explicate ( Gellessî Staus. Astfel. că dacă îl va părăsi. 1. psihologice şi feministe.1994). fiind caracterizat prin nereuşita profesională (Ellen Jonosik. O cauză importantă o constituie şi violenţa în societate. teoriile existente asupra agresiunii.Teorii sociologice Discrepanţele de vârsta. 1961). Miller. care contaminează toate canalele informaţionale din mass. 1941).frustrării ( Berkowitz. care este frecvent aplicat în cazul violenţei familiei.

sistemele interactive care se suprapun contribuind la dezvoltarea umană şi calitatea mediului înconjurător. In acelaşi timp. cele care explică abuzurile în general. violenţa este privită ca un produs al unor interacţiuni şi nu ca un rezultat al patologiei individului. abordarea socială a violenţei. * Teoria schimbului (Gelles. cele care explică abuzurile împotriva soţiei/soţului. sau pe ameninţarea cu forţa . din punct de vedere instrumental. Cu cât sunt mai multe resurse. 1977) . Explicaţia violenţei în familie s-a bazat şi pe modelul economic şi pe cel socio- cultural. Natura privată a familiei şi refuzul instituţiilor abilitate de a interveni.foloseşte abordarea sistemelor sociale pentru explicarea violenţei în familie. Autorul consideră drept cauză stărilor conflictuale. *Perspectiva ecologică (Garbarino. 1987): * Teoria resurselor (Goode.Astfel. cele care explică abuzurile împotriva copiilor. cei cu resurse mai puţine tind să folosească mai mult violenţa. ridică recompensele potenţiale.consideră că violenţa familială poate fi explicată prin prisma costurilor şi recompenselor. respectiv cu cartierul sau comunitatea în care se află.1983) . 3. Modelul se bazează pe trei nivele de analiză: relaţiile dintre organism şi mediul înconjurător.oferă exlicaţii cu privire la maltratarea copiilor. cu atât forţa folosită va creşte . 1971) . neconcordanţa dintre familie şi mediu. 8 . care au constituit fundamentaul teoretic al elaborării următoarelor teorii (Gelles. reduc costurile violenţei. într-un oarecare grad. Folsirea violenţei depinde de resursele pe care un participant sau membru al sistemului familial le poasedă. * Teoria sistemelor generale (Ştraus.este prima abordare teoretică aplicată violenţei domestice şi consideră că violenţa familială poate fi explicată prin faptul că toate sistemele sociale se bazează pe forţă.Soţii tind să folosească violenţa atunci când nu au resurse tradiţionale asociate rolului dominator de cap de familie. 1973) .Teoriile asupra violenţei familiale au evoluat în trei direcţii: 1. Interacţiunile care au loc în sistem pot păstra sau pot reduce nivelul de violenţă. în realitate. 2.

Atunci când violenţa este un răspuns acceptat ca o formă de adaptare la stres. * Explicaţia economica (Gelles. Astfel. ratele cele mai ridicate de violenţa familială. b.Teorii psihologice Freud ( 1959) vede comportamentul masochist ca fiind autodistructiv şi ca rezultat al efectului de rezolvare a complexului oedipian. dar se teme de pierderea iubirii acesteia. 1987) . şomajul. putem considera că stresul este cauza principală a unor forme de violenta (Coser.consideră că în manifestarea violenţei şi abuzului stresul joacă un rol important. temperând dorinţele timpurii pentru tată prin asocierea vinei. femeile masochiste sunt. Teoria susţine că părinţii nu investesc în copiii care au un potenţial reproductive scăzut. 9 .este unul dintre cele mai noi modele teoretice şi sugerează că violenţa împortiva copiilor.consideră abuzul împotriva femeilor ca pe un fenomen unic. cauzat de procese sociale şi economice. este rezultatul patriarhatului şi al succesului reproductiv. 1987) . 1979) . care sprijină în mod direct ordinea socială şi structura familiei tradiţionale. comportamentul agresiv din partea tatălui determină părăsirea bărbatului. Ideea care stă la baza teoriei lui Freud este că femeia se subordonează din credinţa inconştientă că trebuie să sufere. adesea. nefiind determinat numai de instinct. au de regulă. boala. cu distribuţie inegală în structurile sociale. Patriarhatul duce la dominarea femeii de către bărbat şi explică structurile istorice ale viloenţei sistematice împotriva acesteia. copiii care nu sunt legaţi genetic de părinţi sau cei cu potenţial reproductiv scăzut prezintă un risc mai mare de abandon sau infanticid. Se poate trage concluzia că masochismul poate fi influenţat de evenimentele culturale şi de modul de evoluţie a individului. Astfel. atrase de acest tip de bărbat. 1967). în mod conştient provoacă agresiunea acestuia. observată şi la maimuţele umaniode. 1987) . factorii de stres ca: veniturile mici. *Explicaţia socio-culturală (Gelles. care determină investiţia făcută de către părinţi în copii.* Patriarhatul (Dobash şi Dodash. De obicei. Copilul de sex feminin concurează cu mama. fata.societăţile culturale care aprobă şi folosesc violenţa. pot favoriza abuzul. * Modelul socio-biologic (Gelles. Pentru a renunţa la tată. care se subordonează forţelor primare (libidoului).

In acesta situatie „casatoria este o institutie in care femeile sunt prinse in rolul de victima.Teorii feministe Din perspective feminste. fara locuinta. ramane. a acestei subordonari. ingaduitoare. provoaca de asemenea nemultumire pentru nepriceperea lor. în subconştientul lor.2001).3. 1. propusa de Dutton si Painter(dupa Redulescu. Teoria frustratiei considera ca agresivitatea este rezultatul blocarii cauzata de factori externi sau impiedicarea pulsiunii vitale sa-si realizeze scopul.). aceasta constituind asa zisa teorie asa numitei legaturi traumatice. de fapt. femeile trebuie sa fie feminine. Se considera ca barbatii isi abuzeaza sotiile pentru ca nimeni nu-i opreste. Accentuarea. iar daca sunt pasive. Structura patriarhala a familiei legitimeaza inegelitatea intre sexe. femeile fiind maltratate si conditionate sa devina dependente. ele sunt sanctionate pentru temeritate. comportamente violente din partea unor personae importante pentru ele (tată. normele si legile patriarhale consolidand pozitia de subordonare a femeilor si subliniind autoritatea barbatului. aglomerarea. persecutia partenerului se extinde. arena violentei domestice. indirect. tinand cont de dependenta lor economica si sociala fata de partenerul de cuplu. Persecutarea femeilor este o problema importanta. ascunzandu-si inclinatiile de a fi libere si categorice”.Victime si autori ai violentei familiale 10 . femeile masochiste au experimentat şi au asimilat. in afara caminuli. maltratarea sotiei trebuie studiata in contextul societatii. c. In cazul femeilor care reusesc sa-si asigure o independenta economica. supuse. sa maltrateze sau sa foloseasca alte practice similare. profesor. Ele sunt invatate de la nastere. izolarea si conditiile de viata alienate. de multe ori. somajul. O femeie maltratata. frate. impreuna cu copiii. Printre factorii externi care sunt perceputi ca fiind frustranti si generatori de stres se numara: statutul socio-economic scazut. ca mariajul si maternitatea reprezinta implinirea lor si pentru atingerea acestor deziderate. permite. barbatului superior sa si maltrateze sotia. etc. lipsa locuintei. din partea societatii. Daca femeile se afirma. care se bazeaza pe o forma de organizare patriarhala. care incearca sa paraseasca.De-a lungul vieţii.

pe care il controleaza. el se asteapta sa fie respins si se comporta intr-un mod care incita respingerea celorlalti. inseamna a-i premite controlul asupra lui. sa-l priveze de anumite privilegii si foloseste toate posibilitatile pentru a-i mari vulnerabilitatea - tipul care doreste sa fie aprobat-este barbatul supus complexelor.Cercetatorii au schitat unele caracteristici ale barbatilor violenti care si au maltratat sotiile sau partenerile intime. deoarece aceasta pierdere i-ar confirma lipsa respectului de sine. care cauta aprobarea si calea de a se afirma. Devine violent atunci cand anticipeaza ca partenera ar putea sa-l pedepseasca. manifestand consum de alcool si violenta. i-si vede partenera ca pe o extensie a sa si este disperat. Saunders(1992) a inclus in aceasta categorie de abuzatori dominatori trei subtipuri: . - tipul posesiv-nu vede nici o demarcatie intre el si pertenera lui. Nu ii este frica sa fie controlat ci doar sa nu ii fie ranite sentimentele. Acest tip de barbat isi utilizeaza partenera ca pe un obiect. poate incepe si munca cu 11 . deoarece nu se poate percepe pe sine ca persoana intreaga fara a-si include partenera. Se simte puternic numai daca partenera este dependenta de el.abuzatorul numai in familie-manifesta un nivel scazut de furie. pe care o precepe ca pe o posesie. Perspectiva pierderii partenerei este foarte amenintatoare. Abuzatorul dominator are mai multe trasaturi antisocial si este mult mai violent. pentru a-si intari imaginea de sine. A-i acorda putina autonomie sotiei. Deoarece respectul de sine este scazut. . Diferite tipuri de barbati care si-au abuzat femeile. odata ce va fi facut sa recunoasca ceea ce simte. acesta accepta si raspunde la tratament. de obicei i-si exprima emotiile in mod verbal. - tipul protectorului-reprezinta tipul de barbat care amesteca dragostea cu ura. care trebuie sa-l accepte si sa-l ierte. Devine violent atunci cand pierde controlul si nu se simte in stare sa-si domine sotia. iar violenta lui este legata de alcool. in familie si in afara familiei-multi dintre acestia au suferit abuzuri in familie si isi exprima un nivel scazut de furie si depresie. pot fi clasificati astfel: - tipul controlorului-este cel care mentine permanent controlul. iar pentru a obtine ceea ce isi doreste utilizeaza forta sau amenintarea.abuzatorul in general. depinzand de partenera.

foloseşte sexul ca pe un act agresiv. spirit ironic. 12 . încrederea în sine din ce în ce mai scăzută. consideră partenera ca pe o mamă. atracţia pentru arme. nu consideră că partenera este egalul lui. atitudine negative faţă de femei. este putin depresiv si accepta tratamentul medical. concepţii tradiţionaliste şi rigide privind rolul bărbaţilor şi al femeii. .problema propriu-zisa de comunicare si control a impulsurilor. abilităţi scăzute în viata intimă. schimbarea partenerelor. temperament violent. spirit critic.de supunere a partenerei. fiind putin satisfacut de relatia maritala.abuzatorul timid sau slab emotional-este putin violent comparativ cu celelalte tipuri. dar pratica frecvent abuzuri psihologice. Foloseste mai putin alcool decat celelalte tipuri. încercarea de a domina în conversaţii. schimbări de atitudine. acesta necesita o interventie pe termen lung. tip gelos/posesiv. imaturitate emoţionala. inabilitatea de a-şi identifica sentimentele. Pesonalitatea agresorului se poate caracteriza prin cateva trasaturi definitorii: • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • neîncrederea în sine. certitudinea că puterea şi controlul pot fi obţinute prin violenţă. acuzarea altora pentru eşecurile proprii.

A. stress ridicat şi teama. trăsăturile psihlogice vulnerabilitatea emoţional a persoanei în cauză. pot agrava unele boli comice (astm. violenta sexual. Violenţa fizică 13 .) sau creşterea consumului de droguri şi alcool.migrene etc. a. violenta psiho-emotionala sau afectivă.Portretul victimei In cazul victimei. violenta economică.) • • determinând manifestări violente asupra acestora.I.D. • Pentru realizarea unor scheme de tratament şi pentru aplicarea unor terapii este importantă cunosterea tipului de abuzatori şi a personalităţii acestora. (1999) a clasificat aceste manifestări în şase categorii: - violenta fizică. boli coronariene etc. posibilitatea apariţiei unui comportament de deplasare a furiei asura copiilor tendinţa de suicid. senzaţia de pierdere a faculatatilor mintale. Victima este caracterizată prin următoarele trăsături: • • • • sunt influenţate de durata relaţiei şi pierderea încrederii în sine . Conferinţă Femeilor U. violenta relaţionala. 1.a valorii de sine şi a sentimentului de control. precum şi precizarea trăsăturilor caracteristice ale victimelor care ajută la identificarea abuzatori lor. care pot provoca boli psihosomatice ( ulcer.S. violenta morală.4 Formele manifestării violenţei familiale In funcţie de caracteristicile modului de agresiune şi ale abuzurilor exercitate asupra femeii. neglijenţa personala (igienă şi malnutriţie).

printre care şi Iolanda Mitrofan (1996) au menţionat două forme în care se poate manifestă agresivitatea : violenţa familială cronică şl violenta familiala explozivă. de a suporta violenţe fizice.prin care se provoacă celuilalt membru de familie o serie de vătămări ( împingere. poate fi: soţia. plesnire. In general. In familia tradiţionala. Abuzul fizic constă în reacţii violente îndreptate împotriva unei persoane care. abuzul fizic. inclusiv refuzul dreptului de a-şi Abuzul fizic poate fi de diferite intensităţi: de la palme uşoare până la ameninţarea cu moartea. o contribuţie însemnată o are şi nivelul educaţional al bărbatului. răsucire a braţelor). în unele zone funcţionând chiar anumite dogme. are loc preluarea unui model conflictual. violenta fizică pasivă. Graţiela Văduvă şi Marina Roman ( 2000) au adoptat o clasificare diferită a violenţei domestice: . în cazul abuzului domestic. există mentalitatea ca victimizarea femeii trebuie trecută cu vederea. copiii sau alt membru al familiei. bătaie. Femeile sunt socializate. Violenta familiala cronică în registru moderat.bărbat are ca efect sacrificarea normalităţii interpersolale şi blocarea personalităţii femeii. mistificarea relaţiilor femeie . a omorî etc. poate îmbrăca mai multe forme. singurele forme ale autorităţii sale sunt violente. norme care dau dreptul bărbatului de "a-şi ostoi soţia. a tortura. a înţepa. lovire cu pumnul sau cu piciorul. a muşca. a bate. Conform patternurilor care funcţionează. Pe lângă aceste cutume sociale şi a masochismului feminine. a strangula. în special în sensul suportării acesor trauma. care va duce la fragilizarea relaţiei maritale. a lovi. este rezultatul atitudinilor tradiţionale şi educaţionale. La acestea se adaugă comunicarea cu soţia numai în probleme formale sau de consum de alcool. disimulată. . Cu alte cuvinte. 14 vizita copiii. a trânti. Registrul de manifestare afectivă a bărbatului fiind limitat. cuţite sau chiar arme de foc .Violenţa fizică este indicatorul cel mai evident care apare în toate cazurile luate în studio. ca semn al masculinităţii şi al autorităţii sale". iar armele folosite de abuzator în timpul atacului pot fi unele obiecte contondente. care pornesc de la a împinge. In funcţie de consecinţele în plan medical şl social asupra victimei . sugrumare. unii cercetători . care presupune izolarea victimei. mainifestare survenită din familia de origine sau din mediul de provenienţa .violenta fizică activa . a arde. a mutila genital. a trage de păr. a da cu pumnii sau cu piciorul. înhăţare.

. asupra victimei. Abuzul fizic. Literatura de specialitate vorbeşte de aşa numitul "sindrom al femeilor batute (SFB) prezentat adesea că un caz particular al sindromului de stres posttraumatic (SSPT) care a fost descris prima dată în DSM III. . uneori suspecte şi ilogice. . semne şi zagraieturi inexplicabile. cum ar fi flashback-urile. fizice şi psihice. . b. privit ca violator de către soţie care se poate auto-blama pentru incidental respectiv.pare agitată mai ales când partenerul este în preajmă şi nu acceptă niciodată o invitaţie sau o responsabilitate fară aprobarea lui. Violul produs de un străin este singurul considerat a fi prototipul violului. această problemă abia începe să fie investigata. rareori. Când invită totuşi pe cineva. oaspeţii primesc indicaţii subtile că trebuie să plece inainte de întoarcerea partenerului. de asemenea nu este foarte clară în modul în care şi-a făcut aceste semne.nu mai este active şi este rareori văzută în public. pe care societatea le condamnă. (1980).rareori are bani şi îşi "uită" adesea portofelul acasă.prezintă vânătăi.Semnele care arată că o femeie este în relaţie abuzivă cu partenerul ei sunt următoarele: . rareori invită pe cineva în vizită. Soţul care impune relaţii sexuale forţate este. nu numai în situaţii adecvate. Este foarte posibil ca acest act să fie produs de un prieten şi relaţiile 15 . ca element de comportament al violentei domestice . nu are prieteni apropiaţi. . o eficienţă scăzută.are multe accidente. în cazul SFB-lui apar mecanisme special de adaptare pentru a face faţă acestor sentimente de nesuportat. Abuzul sexual Ca aspect. mai ales atunci când partenerul este acasă.este retrasă.chiar dacă a fost o dată o participant dinamica în activităţi sociale.are foarte mult machiaj sau ochelari de soare.are multiple implicaţii negative. dar le tolerează. ca urmare. măsurile de intervenţie nefiind bine precizate şi având.rareori are contact visual cu alte persoane şi pare detaşată şi absenţa. Faptul că femeile se învinovăţesc ori invata să accepte ralatiile sexual impuse de către cineva cunoscut si pe care l-au iubit poate fi cauza pentru care s-a acordat atât de puţină atenţie asupra problemei. . .

vorbesc. având următoarele dimensiuni: apariţia unor sarcini numeroase sau înregistrarea unor avorturi multiple ceea ce afectează sănătatea reproducerii şi starea psiho-emotionala a victimei. . Definiţiile legate presupun trei facori separati: relaţii sexuale care includ penetrare vaginală. de fapt se tem de această formă de abuz. femeile care sunt violate de proprii lor parteneri suferă o traumă mai mare şi de lungă durata fata de femeile victime ale violului. . efectele se regăsesc în sfera sănătăţii publice. mai ales dacă a acceptat să meargă cu maşina unui bărbat sau să meargă în casa lui. - nu a fost viol. aveau un zâmbet provocator. fară consimţământul individului în cauză. victimele violului au acţionat. Adevărul este că femeile se tem de viol. Astfel. de exemplu erau ademenitoare. anală ori orală. miturile referitoare la viol sunt răspândite şi crezute. Cele mai multe femei exprimă cam aceeaşi părere faţă de viol. intr-u mod prin care au invitat la viol. atunci femeia nu a fost violata. aproape toate femeile îşi doresc.dacă o femeie este virgină. merg şi se comportă. în general.dacă un bărbat nu a a avut armă sau cuţit. In general. se plimbau în oraş seara târziu. care consideră ca. Conform acestei credinţe. Efectele violului marital nu sunt mai puţin înspăimântătoare decât cele ale violului comis de un străin. .femeile spun " nu " când de fapt vor să spună " da". uneori femeilor le place violul. să fie violate. Ele încetează a mai avea încredere în alte persoane aceasta ducând la anxietate sau la teama de lungă durată. poate fi definit ca sexul forţat. ci doar ”sex dur ’’ . după Warshaw( 1988): O femeie care este violata o merită. erau prietenoase sau imbracate provocator. 1988). .femeilor aşa le place. cea mai mare parte a miturilor acuză victima. Din această cauză. victime ale violului şi violenta. . In mod simplu. deci merită ceea ce li se întâmplă. Invinovăţirea victimei este un mit comun al violului. 16 . mai mult decât de orice fel de formă de abuz.femeile îi provoacă pe bărbati-prin felul în care se îmbracă.femeile cer să fie violate dacă ies singure noaptea . folosirea forţei sau amenitarea cu forţa şi lipsa consimţământului victimei. După cum se poate observa. în secret. ea nu poate fi violata. Prezentăm în continuare câteva mituri.sexual forţate din cadrul mariajului să fie considerate forma cea mai comună de viol (Pagelow. Multe persoane au o noţiune greşită despre viol. Unii cercetători vorbesc despre asocierea mai apropiată între victima şi violator cum că ar mări violenţa violului (RuselL 1982).

Analiza violului conjugal menţionează că legătura între sex şi violenţa este mijlocul pe care soţul îl poate folosi pentru a intimida soţia fară a se teme de o intervenţie externă.In majoritatea cazurilor. In final se subliniază necesitatea existenţei unui cadru legal care să asigure femeilor protecţia şi în aceste cazuri. 1992). a fost identificate şase component majore ale abuzului afectiv extrase din menţiunile femeilor 17 . In descrierile făcute. Violenţă afectivă Violenţa afectivă este mai greu de definit comparativ cu cea fizică. Ambele aspect ale acestui tip de violent sunt calitativ similar. Din cauza acestor probleme complexe. 1986. cum ar fi insultele verbale şi privarea afectivă. Multe femei batute sunt refractare la recunoaşterea publică a abuzului săvârşit împotriva lor. după Catherine Kirkood. In acest sens. . nevoia de dominare si ocazional. forţarea sexuala sau atacurile verbale au un impact la un nivel afectiv pe care femeile îl percep ca fiind destul de grav. Totuşi există componente ale experienţelor subiective ale femeilor. . Apar două inconveniente: numărul mare de cazuri ar invada tribunalele. Cercetările au identificat două forme ale abuzului afectiv. Bowker (1983). efectele rezultate nu pot fi discutate în termeni referitori la gradul de gravitate ori la permanenţa lor. obsesia sexuala. c. recapitulând studiile asupra violului marital. disfuncţii grave în felul de orientare al familiei şi dorinţa de a-şi domina partenera. . abuzul afectiv este dificil de identificat. manifestate prin influenţa violenţei fizice şi sexual asupra stării afectivea femeii şi prin efectele la nivel pur psihologic.soţii care-şi violează soţiile par a avea predispoziţie pentru alcool. care sunt comune. deorece nu poate fi încadrat în tipare uşor observabile (NiCarthy. De asemenea. S-a constatat că violenta fizică. potrivit impactului pe care îl determină asupra femeii.este obişnuit în rândul femeilor bătute. alcoolul are un rol important în producerea violului asupra soţiei.factori care motivează acest tip de viol include: furia. iar al doilea factor at fi ca un sistem juridic nu ar putea şterge suferinţa pe care o implică existent acestor situaţii. femeile nu au vrut să se identifice pe ele însele ca fiind "vătămate permanent". deorece nu poate fi cuantificată. iar cele supuse violului marital sunt şi mai refractare. a subliniat câteva aspecte: -violul conjugal poate fi mai obişnuit decât toate celelalte tipuri de viol la un loc. precum palmele sau loviturile.

este a doua componenta a abuzului afectiv. dar care subliniate zilnic... care permit o caracterizare de ansamblu a violentei afective.-Sex fem. Sex feminine. dar m-am simţit înjosită. el şi amanta.1970. care uneori trec neobservate. când am auzit cât de proastă eram şi ca nimeni nu are nevoie de mine.. având sentimentul că atât sufletul cât şi trupul lor... nelinişte şi frică într-o oarecare măsură.. Femeile care suferă violenţe trăiesc sentimente de anxietate.. n." . funcţionară: ". Componentele violenţei afective sunt: -degradarea .un al treilea stadiu . Un prim stadiu de degradare este critica repetată sau sublinierea unor aspect nesemnificative ale comprtamentului victimei. operator -". Anularea încrederii în sine. sunt în primejdie de a fi vătămate sau distruse.este primul stadiu de decădere în care apare perceperea ca. .cel mai puternic şi mai semnificativ se manifesta atunci când femeile nu au nici o şansă de a-şi defini propria valoare.abuzate (Catherine Kirkood. iau amploare. Ex. individual în cauză este mai puţin apreciat decât altul. Ultima formă de degradare este caracteristică femeilor abuzate sexual de partenerul lor: Ex-Sex fem. Am început sa cred că faptul că el bea. însă dacă nu acceptăm.. dar stadiile sau mecanismele degradării sunt aceleaşi. acesta fiind dat de comportamentul abuzatorului. mă bătea. . în care femeile sunt incapabile să-şi păstreze sentimentul propriei lor valori.în timp.1968. casnică:. De câteva ori am acceptat. n. îmi găsea defecte în înfăţişare sau mă critică că am obiceilul să miros hainele să văd dacă sunt curate.1968. Constanţa unui astfel de act dă naştere unui proces..el şi-a găsit o amantă." Un alt stadiu al degradării include impunerea valorilor atacatorului în faţa partenerei. care apare ca urmare a primului atac.frica . impredictibilitatea şi imposibilitatea prevenirii altor atacuri creează o atmosferă de continuă primejdie şi prin urmare... lucrul acesta era îngrozitor. în calitate de fiinţă umană. mă lovea... n. Degradarea produce sentimente puternice de îndurerare şi de ruşine maladivă legată de sine. Ex-.. 1992).. 18 . se duce la alte femei. şi voia sex în trei. legate de siguranţa lor emoţional şi fizică. eu. erau din vina mea." Comportamentele care determină un model de degradare pot varia. mi-am pierdut identitatea.. deoarece atitudinea denigratoare a atacatorului este continuă.mă făcea în tot felul. lucruri minore. de permanentă teamă.

.. căutând în experienţa o resursă. 1972. dar nu puteam prevedea cand aveau să se întâmple...Depersonalizarea .reprezintă transformarea de către atacator... am fost lovită prima dată. In asteptarea acestui atac se întrebau despre intensitatea lui. Este percepută ca un sentiment dureros al neîmplinirii şi se manifestă atat sub forma economică." Elementul fundamental al acestei temeri era determinate de incapacitatea victimei de a putea anticipa când pot avea loc alte incidente... In cazul privării economice. dar si contactele 19 . Ex.altfel nu puteam cumpăra. singura sursă de venit fiind salariul meu. rămâneau flămânde.Sex fem.impegat . Am fost şocată.. Privarea sociala si economica porneste tot din sentimentul posesiunii . natural. ingineră .1963.Sex fem.la şase luni dupa ce l-am născut pe fiul nostru..Dar şi pe banii aceştia avea pretenţii şi nu îmi dădea să cumpăr de mâncare. dar chiar şi aşa el toarnă în laptele copiilor ţuică".. pentru a hrăni copiii..iar experienţa anterioară le previne ca un atac fizică este iminent.. un săpun bun şi atât! Trebuia să port fuste suficient de lungi şi fără şliţ.". O ceartă a pornit şi la furie el m-a lovit. Când îmi cumpăram câte o haină..bătăile au început să se repete.. nu erau regulate. 1970. el trebuia să vadă şi sa fie deacord cu culoarea .atacatorii îşi rezervau dreptul de a folosi şi aloca veniturile care intră în casă potrivit dorinţelor lor. să merg la coafor sau să mă rujez. fară resurse." ... spunea că numai anumite femei o poartă. al proprietatii.nu-mi dădea voie să port culoarea roşie.o metodă de a micşora tensiunea. a femeii în obiect. n. socială dar şi afectivă. fără nevoi sau dorinţe.privarea . Atacatorii nu numai ca observa si controleaza comportamentulpartenerei.Ex. El a venit acasă şi a comentat ceva în legătură cu mâncarea. gradul de violenţă precum şi motivul declanşator..sex fem. Femeile nu pot să cumpere alimente necesare şi adesea. stăteam cu frica pentru ca ştiam că se vor repetat. au existat menţionări ca furia partenerului le dădea sentimentul unui atac fizic potenţial."El nu lucrează nicăieri.. Chiar şi în cazul femeilor neexpuse la violenţa fizică. Ex. casieră:.. In general femeile îşi dau seama când partenerul este furios sau încordat .este un sentiment care izvorăşte din experienţa femeilor şi constă într-un conflict între nevoile umane de bază şi incapacitatea de a le îndeplini prin resursele disponibile.n. fără nici o energie interioară. de a elimina pericolul potenţialei violenţe. Sunt zile în care nu am ce să mănânc nici eu nici copiii. că să nu mi se vadă picioarele. n. Spunea: femeile sunt frumoase aşa..

Sex.fem. despre sine a femeilor. rezultatul privarii sale fiind izolarea. Dupa divortul de sotul meu locuiesc intr-o camera de camin. dupa un timpam inceput sa ma gandesc ca au dreptate. am cinci copii si pana in august 2004 am locuit cu totii. care ameninta sanatatea afectiva si psihica a femeilor abuzate. d. Unele femei prezinta aceasta componenta a abuzului ca pe un proces de infantilizare a partenerului. le-a adus. - supraincarcarea cu responsabilitati-este o componenta a abuzului efectiv mai subtila si mai dficil de identificat pentru femeile care o traiesc. Cefac eu oare? Numai ca fac ceva rau…incat el ma considera infidela”. Am parasit locuinta din cauza batailor. sa puna la indoiala validitatea propriilor comportamente. Dinamica relatiilor si chiar informarea legata de experienta lor sunt derutante. formand o realitate subiectiva. Eu trebuia sa am grija de copil si de el…il percepeam ca pe un copil mare. Supraimpovarea este simtita de femei ca o cheltuiala enorma de energie. 1958. de catre partener. lipsa de participare la intretinerea familiei.. separare de lumea exterioara. functionara: „eu credeam ca am un comportament decent. in cele din urma. Ex..” - deformarea si distorsionarea relatiei-presupune inocularea constanta a indoielii in peceptia proprie. e era foarte violent. nemaiexistand in cadrul cuplului o relatie reciproca de „daruieste si primeste”. Ex.Violenta economica Aceasta forma de violenta consta in controlul nechitabilasupra resurselor comune si se poate realiza prin: controlul resurselor destinate menajului.sale sociale. sa fie recompensat tot timpul. dar chiar si decizia de a avea un copil tot eu a trebuit sa o iau. Avem un copil. impiedicarea partenerului la obtinerea unui serviciu si vinderea lucrurilor comune sau pesrsonale. in efortul de a pastra afectiv si practic relatia maritalasi unitatea familiala. 20 . n.fem. profesoara-„atentia trebuia indreptata spre el. Lupta de a pastra o legatura sociala cu o persoana este uneori pierduta in fata acestor posesivi. avand drept consecinta incapacitatea de evaluarea realitatii in mod corect. corespunzator dar el imi reprosa tot timpul ca ma comport intrun fel… ca si alte pesoane au spus…asa ca. 1965. Comportarea abuziva creeaza distantare..Ses.n. o izolare cu propria existenta. In acest sens adaugam urmatoarele situatii: „. obiectiva. Neconcordanta dintre ceea ce percepeau femeile si ceea ce simteau sotii lor.

refuzand pana si aportul financiar al intretinerii familiei.mai recent a inceput sa vanda lucruri de valoare din casa si o ameninta pe fetita mea de 15 ani ca va trimite anumit persoane sa o violeze in prezenta lui. Puterea paterna este impusa cel mai adesea dupa cum reiese din toate relatarile. In urma bataii am ramas cu semne si ma temeam de alte violente..n.C si anemie.sotul meu este foarte violent si pe fondul consumului de alcool.B. Cand a sosit acasa i-am cerut socoteala unde a stat si ce a facut cu banii iar el m-a luat la palme.. Barbatul meu este impotriva Sex..”. Nu ma lasa sa lucrez. Lipsa acestui atribut esential constituie o privare a copilului de la ceea ce reprezintă "scoală muncii" în termenii în care pedagogii înţeleg educaţia prin muncă şi pentru muncă. 21 tratamentului copiilor.Nu lucreaza si bea alocatia copiilor..n.” . confectionera „. nu este legitimata prin nevoile vietii cotidiene..fem. Ma temeam sa nu sufere si copilul”. orin violenta si frica.. In urma bataii mia rupt hainele. Roxana sufera se deficienta mintala usoara iar Alina T. 1959. muncitoare Exemplele mentionate arata lipsa implicarii partenerului in realizarea bugetului de familie. arde hainele mele si ale copilor.Sotul meu este violent si mereu creeaza o atmosfera tensionata in casa. Sex. masculinitatea este asociata cu munca. a baut toti banii si a venit peste trei zile. buza crapata. avand semnificatia identitara.... Doi dintre copii sunt bolnavi. Am avut echimoze tot corpul. imi spune sa satu acasa”. In familiile care functioneaza normal la nivelul ideologiilorsi practicilor.1976. Sex.1970... 1968.. ii bate pe toti chiar si pe cea mica... coafeza „. Cresterea copiilor este transferata integral mamelor.fem.fem.. deseori ma bate.. Sex. Nu mi–am luat concediu medical pentru ca imi era rusine. casnica „Sotul meu luand salariul pe patru luni si fiind un om fara responsabilitati.fem.. Structura triunghiulara a familieiisi pierde dinamicaprin fixare rigida in pozitia de out-sider al tatalui sau.n.n.. In aceasta situatie tatal se simte eliberat de orice responsabiliatate.

copiii. favorizând structura de putere. se reproduce şi la scară microscopic. dulapuri. Violenţa relaţională Ca formă de manifestare. sunt şomeri. A distrus bunurile din casă cu toporul: geamuri. uşi.. la scăderea stimei de sine şi la imposibilitatea evaluării dintr-o perspective obiectivă a situaţiei în care se află precum şi la lipsa unui suport emoţional în acest sens. O dată m-a bătut în fata hanului. sechestrarea sau invadarea spaţiului intim. .Implicaţiile negative ale violenţei economice pledează şi argumentează importanţa şi necesitatea depistării timpurii a manifestării acestor aspect nedorite cu scopul prevenirii şi eredicarii lor întrucât este mai uşor să previi decât să combaţi. mă agresează.. vreau să divorţez" Sex fem. Nici tata... ofiţerul de serviciu a refuzat inregistarea declaraţiei pentru lipsa certificatului medico-legal. După trei zile am reuşit să fug cu greu.tata îi interzicea mamei să părăsească locuinţa. am fost bătută bestial şi sechestrată într-o cameră. violenţa relaţională este strâns legată de violenţa economică şi conţine obstacole invizibile şi intangibile care se opun la realizarea oportunităţii oferite femeilor şi la exercitarea drepturilor lor fundamentale." Sex fem..1979. nici mama nu lucrează." Sex fem. anul trecut. Mama a încercat să divorţeze. confecţioneră "Sunt chelneriţă la un han iar soţul meu vine la serviciu şi mă controlează. e. în mediul familial. 22 .1976.. după care m-a tras într-un colt unde m-a lovit cu cuţitul peste fată în regiunea ochiului drept. n. In acest sens aducem ca exemplu următoarele situaţii: ". Obstacolele care apar la scară macrosocială.. care legitimează apariţia inegalităţii între sexe.. elev ".în octombrie. 1994. în fata colegilor de serviciu. Când m-am prezentat la secţia de poliţie pentru a reclama agresiunea.. dar tatăl meu este foarte violent faţă de ea şi de noi. sunt decisă. chelenerita Acest tip de abuz duce la izolarea victimei. Formele de violenţă relaţionala pe care le menţionăm sunt: Izolarea de prieteni. o păzea mereu. n.ca elemente constitutive ale societăţii.

imi lua toţi banii pe care îi aduceam si dacă nu erau suficienţi. Puteţi admite că sunteţi furios /furioasă atunci când vă chestionează partenerul Sunteţi înclinat să fiţi foarte critic cu partenerul dumneavoastră? Vă simţiţi în stare să-1 faceţi conştient pe partener că sunteţi furios/furioasă? 23 dumneavoastră ? 2. Când veneam. după care este necesară discutarea reacţiilor avute. cercetătorii au realizat testul prezentat în continuare.. era doar o formă actualizată pentru a-i apăra "faţa" public deoarece individual se simte singur şi nesigur. Violenţă la care recurge pentru impunerea propriului sistem religios demonstrează că valorile religioase nu au o semnificaţie profundă ci una de forma ritualistă. m-a obligat si pe mine si pe copii să ne pocăim să mergem la Casa de Rugăciune.5." Sex fem. n. . Pentru a testa abilităţile partenerilor. Violenţa morală Acest tip de violenţă presupune comportamente care subminează sau distrug credinţele culturale sau religioase ale femeilor. dacă nu mergeam ne bătea. un ţigan din Slobozia.f. Exemple de situaţii: . era pocăit. mă bătea. violenţa sunt atât de nocive si de blamate. la care aceştia trebuie să răspundă cu "da" sau "nu".. noţiunea de44 creştin".. Factorii favorizanti ai violentei familiale Dacă abuzul.. casnică .1970. Mitul că femeilor le place bătaia funcţionează în mediile destul de largi. că ce-s popii zicea . casnică Pentru abuzatorul prezentat în fragmentul de mai sus. deoarece predomină tendinţa de a găsi defectele victimelor şi nu înclinaţia de a analiza factorii sociali şi economici care favorizează apariţia fenomenului. întrebarea care se ridică este de ce rămân femeile în relaţii abuzive? Intrebarea reflectă şi lipsa de informative în legătură cu femeile abuzate. n. la care aderă. 1. 1.. făcea scandal." Sex fem. mă bătea frecvent şi mă trimitea la cerşit împreună cu copiii sau să mă prostituez. 1974. 3.... Menţionăm că forma de violenţă morală : aderarea la un sistem de valori morale diferite şi impunerea unui alt sistem religios.

la fel? Ripostaţi? 9...Includ educaţia femeilor de a fi subordinate soţilor.n. Am vrut sa ii părăsesc." Sex fem. nu am un ban al meu..n. sunt legată de el. dar fără un ban nu pot face nimic.. Nu am vrut să mă despart că am considerat că datoria mea este să-1 urmez. dar am decis că nu mai pot suporta bătăile zilnice. supărat pe partenerul/partenera dvs? Cercetătorii au găsit câteva cauze pentru care femeile continuă să rămână în relaţii violente şi le-au grupat astfel: * Factori socio-culturali . dar familia m-a detrminat să nu fac acest pas. Ce să fac cu copilul? Dacă aş avea un serviciu să pot să mă întreţin.casnică 24 .are drept de viaţă şi de moarte asupra mea . 13. 8. dependenta lor economică. 6.l985. n.să vă vărsaţi furia pe alcineva . 12.. 5. Sunteţi foarte supărat când partenerul nu este deacord cu dumneavoastră? Sunteţi satisfăcut de felul în care vă rezolvaţi conflictele sau părerile diferite? Chiar dacă sunteţi conştient că partenerul dumneavoastră se paote supăra. profesor " Nu am unde să merg. este tot vrerea lui Dumnezeu. religia precum şi armonia şi unitatea familiei.l970.. vă simţiţi în stare să cedaţi teren în faţa lui/ei? Vă certaţi des cu partenerul? Vă puteţi exprima furia faţă de ea /el fără să " explodaţi"? Aveţi tendinţa să vă loviţi partenerul/parteneracand sunteţi supărat? Aveţi tendinţa să vă răzbunaţi . 10.când de fapt sunteţi stare să nu fiţi de acord? 7. 11. 1961 ..soţul meu spunea că în casă el este legea.4. da. vă simţiţi în Vă simţiţi vinovat când vă enervaţi pe partener/parteneră? Atunci când partenerul/partenera este supărat pe dumneavoastră Răspundeţi automat Atunci cand partenerul vă jigneşte..Din toată nimica ne bate pe mine şi pe copil. că nu mai pot să îl suport.casnică "Eu sunt o femeie de la ţară cu frica lui Dumnezeu şi faptul că sunt căsătorită cu bărbatul meu aşa cum este beţiv." Sex fem. " ." Sex fem.

că nu-i bun.De multe ori femeile vor ca violenţa să înceteze." Sex fem.Are o atitudine cum şi-ar bate joc.mă ciupeşte .dar în rest se poartă bine. întrerupându-l legaturile cu persoanele care ar putea constitui un suport. nu ştiu încotro să mă îndrept. o lovea cu palmele . Cercetările au arătat ca menţinerea unor relaţii abuzive au drept cauză mai mulţi factori personali. ţine la noi.Alţi prieteni nu am .n. şantajul din partea partenerului. în sinea lui.care contribuie la permanentizarea unor mariaje. cui să mă plâng." Sex fem.pe care o consideră irezolvabilă. când bea nu mai ştie ce face .la mine şi la copil.dar eu am crezut că se va schimba .casnică Era beat şi m-a dat afară din locuinţa M-a bătut pe mine si pe copii. este nervos. Neavând alte persoane spre care să se îndrepte şi cărora să le solicite ajutorul femeile rămân isoiatc cu abuzatorii lor." Sex fem.n. "Sunt ani de zile de când se poartă foarte urât cu mine soţul meu. îmi era frică să nu devină mai rău.sunt teama în faţă situaţiei .Studiul a fost făcut pe o perioada 25 . Mă gândesc că el.. dintre care cel mai important este teamă. 1980..învăţătoare Un motiv comun pentru femeile care îşi păstrează partenerul violent este dragostea. 1976. subestimarea.pentru a-i determina să intrerupa şirul violenţelor. Convieţuirea poate avea părţi positive pe care victimele consideră că ar trebui să lupte pentru a le salva.. funcţionară *Teama de singurătate .că mă arunca în gârlă.Am ajuns să-mi fie groaznic de frica el.în special pe fetiţa pe care o umilea şi o trimitea seara târziu "să o caute pe mama".!972. Bowker a făcut un studiu asupra femeilor care nu şi-au părăsit relaţia violenta rămânând cu soţii lor.îmi spune că mă aruncă în faţa trenului. Sex fem...n. deoarece cred că situaţia este fără ieşire. Uneori duceam băiatul la părinţi . dragostea. dar nu stie sa se comporte. "Nu am unde să mă duc. sentimental de vinovăţie. De multe ori femeile nu operează nici o schimbare în modul lor de viaţa.se anifesta frecvent. mila.nl 976.dar nu şi relaţia lor. teama de singurătate.Mama mi-a spus să nu-1 iau. în care se manifestă violenţa .studentă "cred că nu poate să se abţină.o jignea în repeate rânduri..* Factori personali . deoarece femeile aflate în astfel de relaţii nu au alte contacte importante în afara căsătoriei partenerul ar fi putut să o izoleze.îmi băga degetele în gât.

Surse de ajutor oficiale. apărare pasivă şi evitare. promisiuni. prieteni. S-a constatat că cea mai obişnuită strategie neoficială includea prietenii. agenţi de asistenţă socială. iar dintre ajutoarele oficiale cele mai solicitate erau serviciile sociale. DINAMICA VIOLENŢEI FAMILIALE: CAUZE SI CONSECINTE 26 . respectiv poliţia. vecini. ce presupuneau discuţii. ameninţări.incluzând membrii familiei sau rude prin alianţă. II. Folosirea resurselor neoficiale de ajutor. Prezenţa violenţei atrage atenţia asupra efectului sau devastator privind familia şi viaţa indivizilor care o constituie. însă se observă prea puţine persoane instruite în acest sens. al ajutării competent a femeilor şi copiilor abuzaţi.de nouă luni cu femeile care rămăseseră cu partenerii lor şi a afirmat că modalităţile folosite de femei pentru a-i determina pe soţi să înceteze violenţele se împărţeau în trei categorii: Strategii personale.

Comportamentul este motivat de faptul că părintele 1-a respins în mod sistematic. sexuală. In această etapă foarte importantă este esenţială obţinerea de informaţii şi documente de la medic care să confere o imagine cât mai clara asupra urmărilor fizice ale actului de violenţă. abuzul sexual şi abuzul psihic. în situaţia în care copilul este mic. în această situaţie. poate să aibă o atitudine timorată. exemplificat prin abuzul de autoritate. Copilul. ulterior. acesta. abuzul este definit ca: vătămare fizică sau mentală. care este o varietate a falsului. mai mult pe limbajul nonverbal. care nu căuta un contact de apropiere cu mama sa.1 Abuzul: definiţie. de radiografii sau alte date medicale. Informaţiile vor fi completate. abuzul de slăbiciune asupra unei persoane sau abuzul de semnătura. tipuri. Atenţia se va concentra asupra interviului luat copilului şi asupra procesului intervievării. împreună cu radiografiile. fiind panicat. produsă asupra persoanei. pentru depistarea eventualelor leziuni. necesită o atentă investigare a persoanei. atunci când el a încercat să obţină confort şi protecţie. După ce abuzul s-a consumat. caracteristici Unii autori definesc abuzul ca o formă de agresiune din punct de vedere social. existenţa a trei forme ale abuzului: abuzul fizic. Alţi cercetători definesc abuzul ca fiind orice formă de rănire fizică. Comportamentul dezvoltat de copil denotă că îi lipseşte încrederea. chiar în cazul unui părinte natural sau al unui părinte vitreg. Dicţionarul de sociologie (1996) defineşte conceptul de abuz ca fiind excesul de folosire a unui lucru sau a încălcării legii. pentru obţinerea informaţiei. In legislaţia din diferite ţări. trebuie să ne bazăm. abuzul de încredere. pentru obţinerea informaţiilor legate de starea fizică. există semne evidenţe ale interacţiunii dintre copil şi abuzator. trebuie consultate cu atenţie. după o 27 . înaintea realizării interviului. tratament neglijent sau maltratare. Literatura de specialitate precizează.2. Aceşti copii trăiesc un sentiment din care lipseşte dragostea şi sprijinul celorlalţi. în urma căreia rezultă rănirea unei persoane sau distragerea unei proprietăţi ce aparţine unei persoane. iar alteori poate să plângă în momentul în care părintele abuzator se apropie de el. importanta în toate cazurile. cu care se întâlneşte din nou. Abuzul fizic. prin alte mijloace decât cele accidentale. Situaţia este relevată de comportamentul nonverbal al copilului mic. Dacă există un examen prealabil de laborator. ca formă de violentă.

pare a fi mult mai fericit în absenţa mamei. abuzul sexual provoacă reacţii de repulsie din partea societăţii. motiv pentru care vor ascunde realitatea. combinaţia dintre deficitul psihosocial al tatălui şi lipsa lui de implicare în primii ani de viaţa ai fiicei şi insatisfacţiile sexuale ale bărbatului într-o relaţie sexuală matură. care nu se pot exprima verbal. chiar în perioada de stres puternic. posibilitatea unui abuz fizic poate fi explorată în toate sensurile. astfel. iar cei responsabili de îngrijirea lor le exploatează neajutorarea şi ignoranţa. îşi pot da seama că declaraţia poate provoca o ruptura în familie sau o dificultate financiară. că vina este a lor. Sentimentul de vină care apare este la fel ca şi în cazul abuzului fizic. La vârsta lor. Abuzul sexual în familie este destul de rar însoţit de abuzul fizic. In cazul copiilor mici. Când există o nemulţumire. reprezentând familia. dar intensitatea şi frecvenţă sunt mai 28 . în majoritatea cazurilor. Copiilor li se dă'sansa să joace rolurile celor'din casă. Copiii abuzaţi sexual consideră. Originile abuzului sexual asupra copiilor sunt obscure. din comportamentul lor. Se poate. O atmosferă de violenţa va domina interacţiunea papusi-parinti şi papusi-copii. Cei mai frecvent. Abuzul sexual nu este legat de clasa socială. Subiectul nu este mal puţin sensibil nici în acest caz astfel încât trebuie acordată atenţie deosebită stabilirii unui raport bazat pe încredere. conţinutul jocului lor poate fi relevant pentru asistentul social Aceşti copii trebuie invitaţi să se joace cu figuri. decât în prezenţa ei. Dintre factorii de risc în mediile familiale ar putea fi taţii vitregi care locuiesc cu fiicele lor. Abuzul sexual este un termen care a suferit câteva schimbări importante în timp. că păpuşa care este în rolul copilului va fi ameninţată şi lovită frecvent. şi este indicat să folosească modelul propriei lor case. destrămate sau cu părinţi vitregi. Ceea ce nu s-a schimbat este faptul că cei care suportă consecinţele acestui abuz sunt de cele mai multe ori copii neajutoraţi şi neinformaţi. cei care comit abuzul sunt bărbaţii care nu sunt retardaţi mintal şi nu sunt în evidenţele psihologilor sau în conflict cu justiţia. dacă unul din părinţi va fi rupt de familie. In cazul unui copil aflat la o vârstă la care poate transpune în cuvinte experienţele trăite. Spre deosebire de abuzul fizic. şi este asociat fie cu comportamente patologice fie cu moşteniri trangenerationale.perioadă lungă de despărţire. în special cu păpuşi. Aceşti copii ştiu că dacă mărturisesc adevărul cel suspectat că a comis abuzul poate avea necazuri. dar se presupune că sistemele familiale deficitare. observa. par a fi cadre favorizante. putem observa că păpuşa copil plânge sau se roagă mereu de un membru al familiei. Cercetările au demonstrat că acest copil.

2. Alte teorii sunt de natură socială. Copiii abuzaţi sunt inconştienţi potenţialul personal pe care îl au. psihologică ori chiar economică şi consideră că violenţa este provocată de resursele materiale scăzute care permit doar un trai la limita subzistenţei. este dificilă separarea abuzului emoţional de lipsa de îngrijire din partea părinţilor. Abuzul emoţional este frecvent în familiile disfuncţionale. emoţionale şi sociale ale acestuia. dar este necesară multă atenţie când se lucrează cu aceşti copii. cu abuzul fizic. Sentimentul ruşinii şi lipsei de stimă îi împiedica pe copii să declare abuzul. de stările conflictuale şi de gradul de instruire al individului. Abuzul emoţional se deosebeşte de celelalte forme de abuz şi afectează. Abuzul psihic sau emoţional este asociat. deoarece persoanele care au abuzat de ei au fost perseverente în accentuarea aspectelor negative ale personalităţii şi ale comportamentului. situaţia complicându-se şi mai mult atunci când abuzatorul este propriul părinte. în timp. Dintre acestea. copiii abuzaţi emoţional sunt cei a căror dezvoltare a fost afectată într-o măsură serioasă. de cele mai multe ori. Principalul sau efect este diminuarea sentimentelor copilului şi a valorilor proprii. unele consideră că principalul factor determinat este persoana. pentru a le înţelege comportamentul. aspectele pozitive fiind complet ignorate. prin atitudinile şi comportamenrul părinţilor. In general. unii autori au identificat cinci factori majori care pot determina o rta crescuta a violentei familiale: 29 . concomitent cu întârzierea dezvoltării intelectuale. Din perspectiva numeroaselor teorii enumerate mai sus. fiind greu de definit şi de identificat. aceste trăsături indezirabile pot fi restructurate.2 Factori specifici ai violenţei domestice In explicarea şi înţelegerea cauzalităţii violenţei în familie au fost avansate mai multe teorii. dar poate apărea şi în instituţiile educative. predominant.mari în cazul abuzului sexual. de legăturile sociale asimetrice. Deşi cazurile extreme sunt destul de evidente. copiii mici. caracteristicile personale ale individului în strânsă legătură cu comportamentul deviant psihopatologic şi consumul regulat sau ocazional de alcool sau droguri.

Caracterul dominant al barbatului la nivelul familiei si al societatii. Convingerea is abisnuita (comportamente repetititve uneori mostenite) ca parintii pot lovi copii pentru a-i indrepta sa pentru ‚a-i aduce pe calea cea buna”. este teoria stresului a lui Hill (1958). 3. educatie. 5.) care constitue cauze determinante sau. 30 . un firesc cotidian.consumul sau dependenta de diferite substante-alcool. in multe cazuri. Aceleasi elemente care asigura legaturile de afectiune din cadrul familiei se pot dovedisi generatoare de stari conflictuale. care nu pot fi sau nu disponibile pentru moment. Violenta acceptatasi prezentata de canalele media poate duce la o famile care experimenteaza des violenta. boli psihice. O teorie care explica aparitia crizelor intrafamiliale. „Distribuit” in special pe canale media acest fenomen poate la randul lui fi preluat la nivel familial si acceptat ca model. Violenta ca fenomen venit pe aceste canale si apoi insusit de indivizi se poate transforma intrun model trans-generational. de unde si o societate violenta in ansamblul ei. Convingerea ca violenta ca masura punitiva este cea mai buna metoda. personalitate. Violenta familiala. Gradul de instruire si comportamentele mostenite. Pe langa factorii enumerati mai sus deseori intra i joc si probleme individuale(gelozie. favorizante ale violentei domestice. probleme de temperament. Din aest punct de vedere fenomenul violentei poste fi privit ca o reactie in lant. Repetarea comportamentelor violente atat parinti-parinti cat si parinti-copii pot duce la insusirea acestor comportamente pe post de modelsi repetarea lor la momentul in care minorii vor intemeia o familie si vor juca la randul lor rolul de parinti.droguri etc. Violenta fenomen acceptat de societate. Evenimentele stresante determina situatii pentru care familia nu este pregatita si in fata carora nu are mecanisme eficiente de aparare. Sotul este capul familiei si reprezinta un elelment dominator in familie si in societate. Conflictele domestice aparute intre membrii familiei. Aceste complicatii sunt factori care precipita criza si necesita competente din partea familiei. 2. Ele variaza ca intensitate si sunt insotite de unele dificultati. iar mijlocul prin care sunt rezolvate diferitele situatii aparute este forta. cu episoade violente. 4.1.

cei care ies cel mai mult in evidenta sunt: - rolul secundar al femeii in societatea romaneasca. funcţia parentală nu mai poate fi îndeplinită corespunzător.3 Efectele violentei domestice a. atat in viata publica. - drepturilor. cat si in cea privata. această funcţie este preluată total de un singur părinte. în care se manifestă în mod frecvent violenţa. - rata mare a somajului determina disfunctii economice in cadrul familiei in perioada imaturitatea partenerilor la casatorie reprezinta . care au generat cazuri de violenta. - comportamentelor care favorizeaza actiuni violente pe baze cutumiare (mostenirea de credinte si convingeri gen bataia este rupta din rai ) 2. viaa ordonată nu sunt respectate şi asigurate în mod constant. alteori unul din fraţii mai mari dar când şl aceştia sunt victime ale violenţei. nu mai pot fi capabili să asigure îngrijirea de bază necesară copilului sau să-1 protejeze de violenţa celuilalt părinte. datorita faptului ca nu au unde sa si gaseasca alta locuinta. cauzele violentei familiale sunt multiple si deteminate de mai multi factori.La noi in tara. de asemenea. In familiile în care se manifestă violenţa. Uneori. - violentei domestice. de obicei de mama. - multitudinea problemelor socio-economice ce care se confrunta societatea romaneasca in perioada de tranzitie. 31 . de afecţiune. Aceata stare de fapt da dreptul barbatilor de a-si controla partenerele nu numai prin violenta. un factor de risc al sistemul legislativ deficitar si neincrederea in acest sistem ori necunoasterea gradul scazut de instruire al partenerilor ( in special in mediu rural) si preluarea de tranzitie si constituie un factor favorizant al violentei domestice. femeile fiind obligate sa suporte relatiile violente. Impactul violenţei asupra copiilor Studiile arată cât se poate de clar faptul că în mediile familiale. de încredere. unele extrem de grave care a mers chiar si pana la suicid sau omorl - lipsa locuintelor in Romania constitue o cauza care favorizeaza violenta. nevoile de bază ale copiilor: de siguranţă. amenintari. Criza de economie a crea tensiunini familie. izolare si alti factori de control. dar si prin subordonare economica.dintre care.

Când nu a mai putut. performanţele lor fiind mult diminuate. oraşul. negare. Se crede că tatăl oferă un model violent pentru fii. De aceea nu mai merg acasă în vacanţă. a plecat de acasă. devenind foarte sensibil la aceste forme de manifestare şi va fi mereu preocupat de găsirea diferitelor mijloace de a scăpa. părinţii din astfel de medii îşi pierd autoritatea în faţa acestora. elev 16 ani) ". pe care copilul 1-a văzut în familia de origine şi care constituie o manieră. mama s-a căsătorit. mie şi lui frate-miu. Mi-adue aminte că încă de mic am fost pus la munci grele.viitoare mame. Ea ne-a explicat. Copilul va învăţa că relaţiile sociale se bazează pe raporturi de forţă. Umblu bătut şi acum de tata." (G.. Violenţa domestică poate fi rezultatul unui model comportamental. aşa cum este şi cu mine şi cu fratele meu. neîncredere în adulţi etc). stau aici în cămin. mă bate .de la vârsta de doi ani. de ce ne-a abandonat Ne-a spus că tata era foarte rău şi o bătea mereu. care întreţine o continuă incertitudine. în vacanţa asta am căutat-o pe mama şi am găsito. cartierul în care locuieşte şi în care aceste modele comportamentale sunt răspândite. „ nu vreau să merg acasă pentru că tata bea şi este foarte rău cu mine. Agresivitatea tinde să influenfeze şiş a implementeze modelele de comportament ulterioare. în timp ce mamele oferă un model nepotrivit pentru fete . Este un om rău şi bea mult. Ne pune să muncim şi pe la oameni prin sat.. de când aveam şase ani şi mai luăm şi bătaie că nu munceam destul. ei nu se mai bucură de calitatea de educatori pe care trebuie să o exercite în familie.. de a se sustrage din situaţii cu potenţial factor de risc. mama ne-a părăsit.în relaţiile cu copiii. mă înjură. ce va conduce la dezvoltarea unui mechanism de apărare din partea minorului (izolare socială. copiii şi tinerii fiind înclinaţi să Imite şiş a-şi însuşească ulterior aceste comportamente." 32 . munci grele şi apoi ne bate şi ne ia banii.. o metodă de rezolvare a diferitelor situaţii apărute în viaţa de zi cu zi a familiei sau poate fi un model preluat de pe canalele mass-media ori din mediul sau de viaţă. De cele mai multe ori lucrurile nu se opresc aici.P. Noi am ajuns aici în cămin. acceptate sau chiar încurajate. de supunere a celui slab. violenţa familială influenţând randamentul şcolar al copilului şl chiar gradul de Inteligenţă al acestuia. satul. Minorul va fi în prezenţa timorat şi se va aştepta oricând la izbucniri violente din partea părinţilor chiar dacă nimic nu prevesteşte izbucnirea mm conflict sau a unei stări conflictuale. în scurt timp. Dragostea părintească se manifestă printr-un amestec bizar de tandreţe şi violenţă. A plecat pur şi simplu şi noi am rămas cu tata. pe mine şi pe fratele meu.

ceea ce îngreunează găsirea unei soluţii. Răzbunarea poate să apară la diferite intervale de timp. Pasivitatea şi negarea par să fie ultimul refugiu împotriva furiei induse şi a Impulsurilor de sinucidere. În cele mai multe cazuri.. Ele suferă o relativă izolare faţă de celelalte familii.(R.." (P. Consumul acestor substanţe în cazul femeilor bătute. fiind Incapabilă de a coopera şi a comunica cu ceilalţi. Tot cercetări recente au arătat că s-au înregistrat rate mai ridicate ale consumului de alcool şl droguri la femeile investigate în perioadele în care a crescut şi incidenţa violenţelor în familie. Manifestarea anxietăţii faţă de necunoscut. pentru a preveni astfel posibilitatea confesării din partea femeii sau a obţinerii unui eventual ajutor.D. familiile în care se manifestă violenţa devin mai puţin transparente şi mai puţin deschise mediului social. La nivel psihic este prezenta nu doar teama unui alt atac. deoarece se tem de răzbunarea soţului. reacţiile post traumatice. Starea de anxietate este dominantă. atacurile de panică însoţesc adesea comportamentul femeilor aflate în aceste situaţii. care le face să aibă o slabă comunicare. se simt obosite. Aceasta constituie şi o barieră în calea depistării familiilor în care se manifestă violenţa. Tentativele de suicid.B. o face să devină neajutorată şi pasivă la situaţia ei. eu cred că situaţia noastră din casă a dus la asta. combinată cu o anumită Incapacitate de a se concentra. elev 15 ani) „Soţul meu este foarte violent. Femeia suferă din cauza acestor izolări. epuizate şi indiferente din punct de vedere emoţional. nereuşită. Se constată o pierdere a interesului pentru activităţi sau persoane şi o incapacitate de relaxare. poate constitui o formă de 33 .Consecintele violentei familiale asupra femeilor In plan social. Soţul violent caută să aibă un control absolut asupra relaţiilor sociale ale soţiei. casnică 54 ani) b. întreţine o stare de conflict permanenet. dar studiile relevă faptul că femeile ar fi mai puţin victimizate dacă ar căuta ajutorul. dar şi o luptă continuă pentru a-şl înfrâna impulsurile agresive. căpătând un sentiment de stigmatizare şi de culpă. unul din copii a fost condamnat penal pentru tâlhărie. Cercetările au menţionat faptul că femeile maltratate nu caută ajutor. depresia. Din cauză situaţiei de permanent scandal şi bătaie. Ele consideră că toate acestea se întâmplă din vina lor ceea ce le face să se perceapă ca Incapabile de a face o schimbare în viaţa lor.

Să-1 mulţumesc. La acestea se adăugă lipsa de protecţie contraceptivă. anevoioasă şi descurajantă pentru o femeie aflată în situaţie de abuz. soţul eu devine om violent şi mă bate şi pe mine şi pe copii. Chiar a sărit cu cuţitul la băiat şi am fost nevoită să-1 reclam la poliţie. Traumatismele fizice şi psihice afectează uneori chiar cu consecinţe grave starea de sănătate a femeii. Băiatul este afectat psihic. se duce la alte femei. costuri de judecată. Organismele naţionale şi internaţionale sunt preocupate de definirea şi analiza fenomenului. după ce-am auzit cât de proastă eram şi bună de nimic. Abuzurile frecvente la care sunt supuse femeile. fiica mea cea mică a fost stansa de gât de tatăl ei şi am. abuzurile repetate pot dezvolta în victimă răspunsuri violente. Uneori sinuciderea pare singura soluţie pentru că întreruperea şirului de violenţe pe cale legală este costisitoare. la libertate individuală şi la siguranţa proprie a femeii şi se reflectă puternic asupra copiilor. în timpul violenţelor domestice. care este astfel obstrucţionată în a întrerupe şirul violenţelor şi se trezste într-un cerc vicios.M. Studiile au Indicat faptul că într-un procent impresionant femeile battue au menţionat că au avut cel puţin o tentativă în acest sens. mecanisme de apărare extreme care transformă victimă în agresor şi în unele cazuri aceste situaţii tragice ajung chiar să se soldeze cu crime. precum şi de elaborarea unor planuri de acţiune pentru combaterea violenţei care se manifests în familie. costuri implicate de aplicarea unor sentinţe) sunt greu de suportat pentru victimă. Violenţa împotriva femeii implică direct dreptul la viaţă. pentru el a fost necesară consilierea psihologică. lucrător comercial 44 ani) „Niciodată nu puteam să-i fac pe plac. Eu nici nu mai spun câte problem medicale am din cauza lui" (M. Băiatul cel mare este eel mai adesea subiectul actelor violente ale tatălui. care determina un număr ridicat de avorturi. sunt cauza îmbolnăvirilor şi a scăderii imunităţii la boala. "Când bea. Cu trecerea anilor. mă bate. La un alt nivel. mi-am pierdut identitatea. reuşit cu chiu cu vai să o scot din mâinile lui.rezistenţa în a învinge durerea fizică şi emoţională a abuzului constatându-se că doar un număr restrâns de femei folosesc alcoolul şi drogurile din alte cause. Tendinţa de sinucidere este o modalitate prin care se încearcă o întrerupere a şirului violenţelor anormale." 34 . Discriminările împotriva femeilor şi practicile violente sunt obstacole serioase în calea afirmării drepturilor acestora. Am început să cred că era din vina mea faptul că el bea deseori. la integritate fizică şi psihică. Anul trecut. Costul certificatelor medicale sau a celor necesare pentru judecată (spitalizări.

dar ce folos dacă sunt aşa bolnavă. Acum mă bate mai puţin. vânzătoare 54 ani) „Fumez mult. Estimările făcute în acest sens au arătat că maltratarea persoanelor în vârstă înregistrează o raţă la fel de mare cu cea a maltratării copiilor. dar acum sunt nervoasă când îl văd cum vine băut şi ştiu că iar încep scandalul. Violenţa asupra bătrânilor se consideră ca o prelungire a celorlalte forme de violenţa familială. îmi dau seama că nu fac bine dar parcă altfel nu mai pot..L. deoarece ele nu ajung la cunoştinţa publicului sau a autorităţilor. doar înainte nu beam deloc." (P.. îngrijitoare 46 ani) „ ..N... casnică 48 ani) „Sunt bolnavă... în literatura de specialitate a fost introdus termenul de „elder abuse". fiind o parte components a unui model cultural perpetuat de la o generaţie la alta." (S. bătăile.. constând în ignorarea vârstnicului. Reacţiile de agresivitate pot cuprinde o multitudine de forme: de la violenţa fizică. la administrarea unor calmante sau alcool pentru a fi mai uşor de manipulate.. de atâta bătaie am ajuns cu nervii la pământ..(D.F. de copii ori de rude apropiate." (T. dar nu se cunosc cifre exacte. am stat mult internată şi iau şi acum iau tratament. mai ales capul mă doare aproape tot timpul şi apoi sufăr şi cu nervii.B..Particularitati ale violenţei asupra bătrânilor Incepând cu anul 1980. nu fumam înainte. 35 .. M-am şi săturat. dar nu pot să spun că beau.Nu beau eu mult. şi în general au clasificat violenţa asupra bătrânilor astfel: • neglijarea pasivă. câte două trei pachete de tigari pe zi.. la neglijarea necesităţilor materiale şi spirituale.. dar dacă tot zilnic vine beat şi mă bate am început să beau şi eu câte un pahar. care se referă la o formă aparte de violenţă exercitată asupra batrdnilor în cadrul familiei. modelul violenţei familiale transmiţându-se intergenerational sau pe celelalte căi cunoscute. neacordarea ajutorului material şi afectiv atunci când este necesar... Formele cele mai răspândite de violenţă asupra bătrânilor au fost precizate de mai mulţi cercetători. dar uneori mai beau câte un pahar că nu mai ştiu ce să fac şi ca să uit de necazuri şi de bătăile pe care le iau zilnic. confecţioneră 44) c.

• abuz verbal sau emoţional. cunoscut fiind faptul că spitalizările sau alte îngrijiri madicale sunt scumpe. • abuzul medical . supunere la umilinţe. • atunci când nu este cazul. a intruziunii în intimitatea ei. 36 prescris.reţinerea administrării medicamentelor necesare sau a tratamentului Cauzele principale ale violenţei împotriva vârstnicilor sunt de natură economică. Cheltuielile de întreţinere sunt mari în cazul bătrânilor. Unele ostilităţi se intensifică dacă cel care îngrijeşte realizează că celelalte rude (fraţi) nu împart această povară. Procesul de instituţionalizare a bătrânilor.furtul sau deposedarea de bani sau proprietăţi. jigniri. Responsabilitatea îngrijirii bătrânilor revine. încercând sau preluând rolul de a decide. La acestea se adăugă costul alimentelor şi al întreţinerii. a contribuit la segregarea vârstnicilor de restul populaţiei. şi violarea unor drepturi. refuzul de a le mai da abuz fizic. • • • în folosul altei persoane. • cele mai grave. în centrul preocupării acesteia situande-se copiii şi tinerii. a cerinţelor excesive asupra timpului alocat. alimente sau internarea lor forţată în case de bătrâni. tratarea ca neglijarea activă. fizice §i financiare necesare îngrijirii unui bătrân putând fi uneori enorme. Părinţii pot să-şi trateze descendenţii ca pe nişte copii. Povara financiară poate fi dificilă. care nu au dreptul la demnitate personală. privaţi de resurse. constând în maltratarea propriu-zisă. din acest punct de vedere. în bătăi şi loviri cu consecinţe din abuzul de medicamente care presupune administrarea medicamentelor în doze mari. . forţarea bătrânilor să se interneze în aziluri sau case de bătrâni. Vârstnicii sunt percepuţi ca un grup vulnerabil. ceea ce poate genera sentimente ostile. uneori fatale. cel puţin din punct de vedere financiar. implicând izolarea deliberate a vasmicilor. căreia poate să-î displacă prezenţa bătrânilor din cauza muncii în plus. care necesită măsuri medicale şi sociale distincte. protezelor etc. afective. iar bătrânii sunt predispuŞi îmbolnăvirilor. aparţinând unei persoane fiinţe infantile. respectiv insulte. • medicamente. exploatarea . mai ales când coincide cu cheltuielile mari pentru proprii copii care merg la şcoală. costurile emoţionale. în scopul manipulării mai uşoare a persoanelor vârstnice. fiind împinşi. soţiei. undeva la periferia societăţii. în cele mai multe cazuri.

nu am nimic cumpărat. Specificul violenţei intre fraţi Forma de violenţă cea mai acceptată şi cea mai frecventa în cadrul familiei apare între fraţi.. cum ai să stai aici pe ciment.. Cercetările efectuate în acest sens au menţionat că perechile de fraţi sunt mai violente decât perechile de surori.M.. dar violenţele cele mai frecvente se înregistrează între perechile mixte... nu iau în serios violenţa dintre fraţi. neavând capacitatea de a riposta. 37 . S-a constatat chiar că majoritatea persoanelor.. am văzut o doamnă şi i-am zis: doamnă vă rog frumos daţi-mi şi mie un ban." (L. Acte asemănătoare de violenţă între părinţicopii. trebuie să vie şi ziua aceea la mine. ieşit în stradă. dar sunt pentru înmormântare. inclusiv părinţii.Vulnerabilitatea accentuată a acestei categorii de vârsta face ca respectivul grup social să fie uşor de victimizat. pensionară 68 ani) "Fiica mea vrea să-i mai dau bani. Cercetările au relevat faptul că 40% dintre copii au lovit o soră sau un frate cu un corp contondent sau s-au angajat într-o formă de violenţă împotriva unui frate sau a unei surori.. şi toţi locatarii m-au chemat la ei.. Violenţa dintre fraţi este privită cu destulă toleranţă comparativ cu abuzurile exercitate de alţi membrii ai familiei. pensionară 69 ani) "După ce am rămas fără casă. hai la noi să dormi. "Prima dată. ei deţinând recordul la aruncatul obiectelor. după ce m-au dat afară din casă. am stat la fiica mea. sau sot-sotie pot determina sancţiuni ale organelor competenţe şi intervenţii ale serviciilor de asistenţă socială. m-am dus la blocul unde am stat eu înainte şi am stat în hoi.M. pensionară 67 ani) d... împinsul. loviturile reciproce. dar eu nu am de unde.. Nu am nici un loc la cimitir. Când am.. am ceva eu pentru înmormântare.. se purta foarte urât. dar nu s-a putut sta prea mult. pe când cele dintre fraţi nu atrag astfel de sancţiuni. cad jos că n-am mâncat. Intr-o zi mi-a spus să eliberez camera că vrea să închirieze.. Aşa am stat. sunt dată afară de fiica mea. hai doamnă..N. Am ajuns la 69 de ani s n-am nicio mulţumire sufletească" (M..... şi nemâncată şi însetată şi murdară." (P. băieţi şi fete.

mai puţine. Motivul apariţiei agresiunii dintre fraţi este în mod frecvent gelozia sau rivalitatea. determinând uneori sancţiuni adecvate. cum ar fi: spălatul vaselor. Cazul violentei asupra barbatilor Specialistii afirma ca intre ratele actelor de violenta produse in randurile barbatilor si femeilor nu exista diferente majore. cu atitudini nedorite la copilul mai mare.Dupa ce am nascut primul copil la 18 luni de casatorie au inceput bataile din senin. In unele familii. dar in cazul femeilor se remarca faptul ca de cele mai multe ori actele de violenta constitue de fapt autoaparare. necesitând o supraveghere atentă din partea părinţilor. bautura si batai. ca urmare a naşterii celui de al doilea copil. Fraţii se iau de obicei la întrecere pentru evitarea unor sarcini neplăcute. (M. Apoi au venit si al doilea si al treilea copil si in casa era numai scandal. care au fost întrebaţi cât de mult şi în ce perioadă a vieţii s-au bătut cu fraţii lor. un frate îl invidiază pe celălalt pentru deţinerea unui obiect. Totuşi de cele mai multe ori. în special fetele. privilegiu sau pentru atenţia acordată de părinţi. In această situaţie pot să apară violenţe fizice grave. Una din 38 . Copiii se mai bat si ei intre ei. pe măsură ce au crescut. curăţenia în camere. o cauză frecventă a apariţiei conflictelor o constituie împărţirea moştenirii rămase de la părinţi. Diferenţa de vârstă poate agrava situaţia conflictuală. Intrun studiu efectuat in anii ’80 pe 250 de femei batute.L. ceea ce le diminuează timpul afectat jocului. au menţionat că numărul de agresiuni a variat în funcţie de vârstă şi că. De cele mai multe ori. „ Am trei copii. au sarcina de a ajuta părinţii la creşterea fraţilor mai mici. dacă celor mici li se dau sarcini mai uşoare. care necesită. pot să apară manifestări de gelozie. Fapt ce au vazut la parintii lor”. determinând conflicte între fraţi. violenţa s-a diminuat. dar daca au vazut la noi se bat si ei intre ei. neînţelegerile dintre fraţi sunt centrate în jurul diviziunii muncii. a responsabilităţilor ce revin fraţilor mai mari comparativ cu cei mici în familie. în curte şi altele. comportamentul acestor copii faţă de fraţii lor mai mici este foarte periculos.49 ani) e. intervenţia organelor de ordine. poziţia. Fraţii mai mari. casnica. Uneori. La maturitate. desi le spun mereu ca nu-i frumos. care îşi vede periclitată. Studenţii.Vârsta s-a considerat ca fiind un factor care influenţează agresiunea dintre fraţi. se arata ca 42 dintre aceste si au ucis sotul sau iubitul. într-un cuvânt sunt mai protejaţi de părinţi.

55 ani) Violenta domestica a devenit un fenomen destul de extins la nivel societal. ne batea si pe mne si pe baiatul cel mare.concluziile importante ale studiului arata cat se poate de clar ca nu exista diferente intre femeile batute. Diferente s-au manifestat doar in structura abuzului si in intensitatea actiunii barbatului. astfel încât să devină o resursa eficientă pentru comunitate. prin rasturnari de situatii si valori. saracie care provoaca adevarate crize resimtite in special la nivel familial.. Faptul că intervenţia vizează mai multe domenii presupune aportul mai multor specialişti. III. prin transformarile. Respectarea valorilor morale şi a persoanelor implicate este importantă în această situaţie. Intr-o zi nu am mai putut. 2001).am dat in el cu ce am apucat.1 Tehnici şi metode de cercetare Orice intervenţie presupune obiective precise.. Lucrul în echipa presupune respectarea următoarelor principii (lonescu. 39 . creşterea încrederii în sine... (M.. in acest inceput de mileniu. conştiente. care vor conlucra la rezolvarea cazului. „ Sotul meu juca carti si pierdea banii la carti. întreruperea lanţului violenţei în familia în care apare şi stoparea transmiterii acesteia de la o generaţie la alta. Eu mancam mereu bataie. am crezut ca il omor. Aceste realitati transfera modele comportamentale anormale in registrul relatiilor conjugale si parentale. si cele aflate in aceeasi situatie. Intervenţiile vizează mai multe domenii: sănătatea fizică şi psihică a individului abuzat. în echipa interdisciplinară...era sa bag cutitul in el. Cand venea acasa si-i ceream banii. CERCETARE SOCIOLOGICA A FENOMENULUI 3. elaborând planul de acţiune. Obiectivele pe termen lung vizează autonomia victimei.. menţionate într-un plan de intervenţie care să atingă toate laturile vietii victimei şi să determine recuperarea acesteia. transformarea ei într-un individ cu competenţe şi abilitaţi care să permită rezolvarea unor probleme şi capacitatea de a oferi un cadru normai dezvoltării noii generaţii.F. care au ucis..si atunci m-am hotarat sa divortez”. somaj.confectionera. dar care nu si-au ucis partenerul. Etica profesională a relaţiei în echipă impune gestionarea informaţiei cu discreţie şi face apel la profesionalismul şi competenţa celor care instrumentează cazul.

realizându-se mediul favorabil încredinţării informaţiilor de către client. trebuie să i se explice clientului. 40 . In acest context.Confidenţialitatea are un rol important în rezolvarea cazurilor şi constituie o condiţie impusă celor care lucrează în echipe interdisciplinare. rolul lucrului în echipe interdisciplinare.

Adunarea informaţiilor de la fiecare victimă presupune apropierea. Altfel spus. de la întrebările pe care şi le pune. are o anumită experienţă şi cu un anumit bagaj informaţional. Tonul conversaţiei este dat de modul în care îşi spune povestea vieţii. Exemple de astfel de întrebări pot fi: Cu ce te pot ajuta? Ce te-a iăcut să ridici receptorul şi să ne suni? Ce te-a făcut să suni la poliţie noaptea trecută? Ce ai fi vrut să se întâmple? Care sunt cele mai mari griji ale tale acum? Ce te îngrijorează? Cum se confruntă copiii cu această situaţie? 41 . Experienţa a arătat faptul că a începe interviul cu perspectiva victimei. înţelegerea unui individ cu probleme. Pentru a înţelege modul în care asistentul social trebuie să interacţioneze cu victimele unor abuzuri este necesară cunoaşterea unor elemente ale strategiilor de intervenţie. Evaluarea se realizează pe baza progresului înregistrat în urma fiecărei intervenţii către scopurile comune stabilite de către echipă. Victimele încep adesea relatările cu cele mai mari preocupări/griji ale lor. Este bine să se înceapă dialogul pornind de la grijile victimei. cu informaţii şi cu opţiuni şi menţinerea. Asistenţii sociali trebuie să dea dovadă de capacitate empatică şi abilităţi deosebite în a înţelege şi a asculta relatările. coordonate în vederea obţinerii rezultatului dorit de client. necesită respectarea părerii fiecăruia şi acordul clientului. cu realităţi. deci se continuă pe aceeaşi tonalitate pentru a da încredere şi a transmite respect. care să ofere victimei abuzului confidenţialitate şi intimitate.Luarea deciziei se realizează în consens de către toţi specialiştii care participă la rezolvarea cazului. trebuie să ţină cont că ea se află într-un anumit punct a ciclului vieţii. nu pierd timpul cu relatări irelevante. în acelaşi timp. Se impune ca ascultarea eficienta să fie realizată în condiţii sigure. iar planificarea ţine cont de cerinţele fiecărei profesii. Implementarea constă în intervenţii coordonate de specialiştii şi membrii echipei. Este necesar să fie precizat faptul că lucrul în echipe interdisciplinare presupune şi participarea clientului ca membru al echipei. cu întrebări deschise şi într-un mod simplu contribuie la economisirea timpului alocat obţinerii informaţiilor. a asculta eficient şi a înţelege că perspectiva individului se poate schimba. a sensibilităţii la modul în care victima experimentează interacţiunea cu persoana abuzivă. Aprecierea se bazează pe nevoile şi preferinţele clientului. Există trei modalităţi de a aduna informaţiile: a aborda fiecare victim a unui abuz ca pe un individ unic. Când asistentul social discută cu victima. este necesar că asistentul social să cunoasca elementele necesare în procesul de intervenţie şi modul de procurare a informaţiilor utile.

cum ar fi termenii utilizaţi în sistemul judiciar. * Chiar tii la copiii tai. Validarea ar putea include folosirea următoarelor fraze: * Te confrunti cu multe. Asistenţii sociali au propriul lor vocabular. intervenţie în caz de criză. s-ar putea să comunice ineficient. planuri de securitate.ceea ce este bine. * Familia se pare ca tine mult la tine si te sprijina. * Te descurci bine. Inteleg de ce vrei sa. mai ales când victima şi asistentul social provin din medii culturale şi sociale diferite. * Admir puterea de a te confrunta cu ce te confrunti.. „acuzaţii" şi „mandat". care fac uz de termenii de specialitate când relaţionează cu victimele. precum adăpost.Este recomandat ca de la început să se înceapă construirea încrederii victimei. Pot exista bariere de limbaj. ciclu de violenţă. pierzând timp şi direcţionând greşit victimele. de „cauză probabilă" „ordin de protecţie". Ei lucrează adesea cu cadre sau cu sisteme care folosesc un vocabular adiţional. In acest sens este importantă validarea a ceea ce spune victima şi sublinierea importanţei respectului pentru viaţă. agresor. * Ce incerci tu sa faci este foarte greu si ai facut deja foarte mult (apoi se mentioneaza lucrurile pe care le-a facut) dar se poate realiza.. * Copiii sunt foarte legati de tine Asistentul social este bine să facă adesea o clarificare asupra a ceea ce a înţeles. folosirea limbajului de specialitate poate împiedica procurarea sau oferirea de informaţii şi construirea încrederii. Asistenţii sociali trebuie să ştie când şi cum să folosească termenii de specialitate. întrebuinţarea termenilor de specialitate poate salva timp atunci când sunt folosiţi în relaţiile cu alte persoane care le cunosc sensul Asistenţii sociali. * Ti ai facut multe planuri. Cu femeile bătute trebuie să folosească un limbaj simplu şi să încerce întotdeauna să explice 42 . De asemenea. victimă sau victime secundare.

ea încearcă noi strategii pentru îmbunătăţirea situaţiei. Totuşi. victima îşi spune: „va merge în sfârşit să primească ajutorul de care are nevoie" sau „cineva îl va pedepsi în sfârşit pentru ce mi-a făcut". având impact asupra întregii comunităţi. Informaţiile pe care le culege asistentul social au în vedere descoperirea zonei de riscuri generate de agresor la care se gândeşte victim (copil. Analiza riscurilor şi planurile de securitate vor fi redefinite pentru a include ceea ce a învăţat din noua experienţă. Aceste schimbări reflectă adesea evaluările clare ale riscurilor şi ale opţiunilor ei.. femeie etc) fară limitarea întrebărilor despre violenţa fizică.Mai există şi altele? 3. * * modelul intervenţiei în reţea.ceea ce vor să spună. În timpul procesului de intertactiune. speranţa că partenerul se va schimba apare atunci când intervine un organism oficial. Faptul că perspectiva femeii se poate schimba trebuie pus în concordant cu ideea că flecare victima are o perspectivă unică. ascunzând problema cu care se confruntă. în mnctie de aceste modificări. are loc şi intervenţia asistentului social. propria analiză a riscurilor şi propriul plan de securitate.2 Tehnici si instrumente de interventie Datorită ratelor ridicate care se înregistrează în ultimul timp.. La fel limbajul trebuie adaptat şi în cazul în care victim este un copil de doar câţiva ani. Pe parcurs. Adesea. Strategia femeii se schimbă. asistentul social realizează o evaluare primară. modelul campaniilor de sensibilizare la nivel comunitar şi politic 43 . dar şi victimă evaluează interacţiunea şi pe cel care o realizează. iar balanţa se înclină din nou în favoarea temerilor. violenţa domestică poate fi considerată un fenomen social care vizează diferite segmente sociale. în funcţie de gradul de extindere modelele de intervenţie pot fi clasificate astfel: * modelul lucrului pe caz. care se pot modifica. în special cel legal. Acesta este bine să anticipeze următorii paşi ai schimbării şi să rămână deschis la noi şi diferite informaţii. nu apar prea des aceste speranţe. analize ale riscurilor sau planuri de securitate. Se pun întrebări ajutătoare de tipul: Ce lucruri vă îngrijorează acum? Am vorbit despre. În acest caz.

C. Reţelele şi grupurile de suport social au un efect educativ şi terapeutic incontestabil. folosit în rezolvarea problemelor cu aspect social. în acest context este necesară intervenţia specialiştilor pentru reducerea traumei şi asigurarea protecţiei persoanei. Problema definită de sisteme importante cu care sistemul clientului interacţionează (familia. Educaţia determină sensibilizarea şi disponibilitatea comunităţii de a ajuta.pe termen lung. Identificarea problemei. presupune parcurgerea a trei faze principale: . Problema aşa cum o vede clientul.pe termen scurt. alcătuite din servicii şi profesionişti implicaţi în intervenţie. Model general de rezolvare a problemelor Faza contactului I. precum şi din persoane exterioare sistemului de servicii. apariţia voluntarilor. urmărindu-se reabilitarea victimei Un model general de intervenţie. se urmăreşte realizarea unor reţele funcţionale în jurul victimei. alţii etc). B. crearea şi funcţionarea reţelelor de sprijin. iniţiative la nivel legislativ.Modelul lucrului pe caz are ca subiect de intervenţie victima şi familia acesteia şi presupune înţelegerea situaţiei în care se află aceasta. 44 . Campaniile de advocacy pentru prevenirea violenţei domestice au ca scop (Ionescu. Campaniile de sensibilizare la nivel comunitar şi politic influenţează contextul sociocultural al intervenţiilor. . multiplicarea serviciilor de intervenţie comunitară. A. Intervenţia în cazul violenţei domestice din perspectiva asistenţei sociale. în cazul intervenţiei în reţea. 2001): * * * * * * sensibilizarea comunităţii. comunitatea.faza contactului faza contractului faza de acţiune. Problema care presupune lucrul împreună cu clientul. apariţia proiectelor de intervenţie comunitară. se poate realiza: . Problema aşa cum o vede asistentul social D. având ca obiectiv general depăşirea situaţiei de criză.

Motivaţie: B. servicii clientului.Cum vede clientul că trebuie să fie rezolvată problema: * * scopuri pe termen scurt. C. Clarificarea realităţilor şi evidenţierea interrrelatiilor existente intre servicii. Stabilirea naturii unei colaborări viitoare. A. Oportunitate. Ce crede sistemul clientului că este necesar pentru soluţionareabbproblemei? C. C.Identificarea scopului A. IV. • • Explorare şi investigare disconfort. B. 45 . E. D. speranţă. B. Evaluare Analiza situaţiei pentru a indica factorii majori care operează. lipsei sau dificultăţilor. A.II. Identificarea factorilor care par critici.Contactul preliminar A. C. Faza contractului V. în vederea atingerii acestor scopuri? III. scopuri pe termen lung. Considerarea factorilor importanţi care contribuie la perpetuarea nevoii. Ce caută sau aşteaptă clientul de la agenţie ca metodă de rezolvare? Care sunt scopurile propuse de asistentului social în rezolvarea acestei probleme? Ce crede asistentul social că ar fi necesar să ofere sistemul de B. Urgenţa realizării contractului necesar continuării explorării şi evaluării într-un mod care confirmă drepturile şi autonomia sistemului client şi asigură dreptul profesionistului de a interveni. Capacitatea sistemului client.

Luarea în considerare a forţelor exterioare sistemului client care ar putea împiedica desfăşurarea planului. Estimarea forţelor. B. D. Consilierea şi stabilirea unul scop. sculptura familiei. Selecţia şi folosirea generalităţilor.se specifică modul de intervenţie şi se împart obligaţiile: resursele şi serviciile care trebuiesc folosite. Considerarea unor posibile alternative. Acordul cu sfârşitul şi terminarea contractului Menţionarea rezultatelor Evaluarea finală Proces continuu. A fost îndeplinit planul.ce încredere are asistentul social în succesul planului Faza de acţiune realizării unul plan. îndeplinirea planului . Final Evaluarea împreună cu clientul a îndeplinirii planului. B. aptitudinilor şi timpului necesar Prognoze . C. X. evaluarea iniţială a violenţei domestice. VII Identificarea resurselor. cunoştinţelor. Găsirea unor modalităţi adecvate de ajutor. A. principiilor şi conceptelor adecvate din grupul de cunoştinţe al profesiei de asistenţă socială Formularea unui plan de actiune-un ghid de Intervenţie. menţionăm: consilierea. metodele prin care pot fi folosite şi cine şi ce trebuie să facă. 46 . B. A. D. Tehnicile şi instrumentele de intervenţie sunt folosite de asistentul social în rezolvarea problemelor complexe ale violenţei domestice» Dintre tehnicile şi instrumentele mai importante. capacităţilor şi motivaţiilor disponibile. planul de securitate. încurajarea şi liniştirea clientului. redefmirea. Dacă metodele folosite au fost adecvate. F. inversarea rolului. VI. E. C.D. A. fişa procesului decisional şi mapa coerciţie. E. cu activităţile asistentului social. Rolul asistentului social. IX. VIII. folosite de asistentul social în cazurile de violenţa domestică. Concentrarea eforturilor asupra schimbării. G.

Consilierea practicată în asistenţa socială trebuie să se diferenţieze de cea practică în psihoterapie. psihologie sau psihiatrie. deci urmăreşte: reducerea stresului prin oferirea suportului emoţional. realizarea unui bun menagement al resurselor deţinute de pacient şi pregătirea In cazul în care problemele depăşesc competenţa asistentului social. Consilierea utilizată în asistenţa socială are ca scop adaptarea clientului la condiţiile de viaţă. In consilierea unei femei abuzate. clientul este dirijat spre alte servicii de specialitate. Consilierea In cazul în care tehnica aleasă de specialist este consilierea. ghidul de explorare a situaţiei se poate baza pe următoarele puncte de interes: Care sunt resursele sociale şi financiare ale familiei? Ce elemente de stres afectează în mod curent familia? Care este ocupaţia soţului? Sunt folosite diferenţele religioase pentru justificarea bătăii? Copii au fost planificaţi sau nu? Există dovezi ale abuzului de alcool. care trebuie să participe pentru început la şedinţele de 47 acestuia pentru acceptarea schimbărilor în propria viaţă. dezvoltarea personalităţii. rezolvarea conflictelor interpersonale. Pot răspunde la întrebare numai persoanele afectate de violenţă. care se desprind din comportamentul verbal sau nonverbal al acestuia. problema care apare este dacă trebuie direcţionată consilierea pe menţinerea relaţiei prin antrenarea schimbării sau să fie centrată doar pe problemele soţiei. ale dependenţei de jocuri de noroc sau legături extraconjugale din parte unuia dintre parteneri? Violenţa era dominantă în familiile de origine ale partenerilor? Cum pot fi eludate aceste comportamente încorporate ? Normele şi valorile pe care le au partenerii sunt importante? In cadrul terapiei. Scopul consilierii psihoterapeutice este de a surprinde. analiza şi înţelege substraturile de facture patologice ale actului de violenta domestică. asistentul social realizează clarificarea gândurilor şi sentimentelor victimei cu privire la ceea ce o preocupă în prezent. Pe baza celor relatate. consilierul face observaţii şi pune întrebări în legătură cu gândurile şi sentimentele clientului.a. când violenţa constituie o trăsătură înserată la soţ. .

. Trebuie evitate recomandările pentru clientul care întreabă „cum. In funcţie de împrejurările şl de motivaţiile celor implicaţi. Asistent social:. Recomandările trebuie oferite întro anumită formă: „ Este ceea ce aş face eu. femeia se va simti neinteleasa si dispretuita. Consilierul trebuie să acorde o atenţie sporită femeilor care s-au despărţit de soţ şi încearcă să-şi facă o viaţă nouă pentru ele şl pentru copii. Plus ca nu ma ajuta nimeni nici macar copiii. de grup sau individuală. caracterizat de separari si impacarai repetate. poate fi abordată terapia de cuplu. taraganat..nu chiar. reactia femeii este de a-l apara pe atacator si de a se autoinvinovati. cu ajutorul căreia să fie indentificata componenta nefuncţionala. In acest sens. Când lucrează cu femeile agresate de soţ de exemplu..Ei. precum şi interacţiunile defectoase pentru a fi corectate. trebuie avută în vedere fericirea copiilor.vreau sa spun ca eu muncesc si nu se vede. Cel mai adesea. Pentru majoritatea femeilor batute decizia de a pleca este un proces amanat. dacă aceştia există. verificarea sau clarificarea.. In cauzl in care consilierul nu accepta aceasta ambivalenta si confuzie.consiliere. şi ce să fac" sau „Credeţi că ar fi mai bine să divorţez?" Multe femei bătute continuă să stea ani de-a rândul cu partenerul într-o relaţie violenta si nu s epot separa pana cand nu au incredere in propriile puteri.. reflexia." "Este ceea ce alţii ar face de obicei". ca in exemplul urmator: Client:. Mi –ar si face mai multa placere. Dintre tehnicile utilizate frecvent se pot mentiona:ascultarea activa. Exemplificam.Deci credeti ca toata responsabilitatea gospodariei cade asupra dumneavoastra.. confruntarea sau sumarizarea. evocarea. şi trebuie cercetat dacă nu cumva şi ei sunt victime ale violenţei.Deci credeti ca este vina dumneavoastra ca bea? Credeti ca motivul este ce nu va ingrijiti cum trebuie de gospodarie? Client:. Asistent social:. in continuare catvea din aceste tehnici: Ascultarea activa clarifica cele spuse de ambele persoane si se realizeaza prin repetarea afirmatiilor de catre persoana care vorbeste. 48 .Probabil daca sotul meu ar inceta sa mai bea atata as putea avea mai multa grija de gospodarie. parafrazarea. consilierul este bine să evite să le sfătuiască să rămână sau să părăsească relaţia abuzivă. Deoarece femeia batuta este ambivalenta si nehoatrata se recomanda ca cei care realizeaza procesul de consiliere sa nu-l critice ori ridiculizeze pe sot.

Evocarea consta in a incuraja pe celalalt sa continuie: Client:- Da. Asistent social:-S-ar parea ca aveti foarte mult de facut de una singura. Ce parere aveti in legatura cu aceasta. Cred ca este foarte greu sa muncesti tot timpul fara nici un fel de ajutor din familie. Verificarea celor intelese sau clarificarea este o intrebare folosita dupa un mesaj ambiguu transmis de client: Asistent social:- Pareti coplesita de toate acestea, nu-i asa? Client:-Da, si sotul meu crede ca nici nu sunt buna de nimic. Parafrazarea poate fi vazuta ca reactie la continut. Cand se parafrazeaza, se atrage atentia clientului asupra coninutului mesajului. Asistent social:-Vreti sa spuneti ca munciti si va ingrijiti de gospodarie si sotul dumneavoastra tot nu este multumuit? Client:-Da, cred ca intr-adevar asa stau lucrurile. Confruntarea este o punere in evidenta a discrepantelor, a distorsiunilor sau a jocurilor pe care le foloseste clientul pentru a ascunde nuste lucruri cat si pentru evitarea unei schimbari de comportament constructiv. Deci unul dintre scopurile confruntarii este de a arata discrepantele si de a-l ajuta pe client sa exploreze fiecare parte a mesajului. b. Planul de securiatate Cel mai imprtant lucru pe care trebuie sa-l faca o victima a violentei domestice este sa-si alcatuiasca un plan de securitate pentru a se proteja de abuzator. Odata ce violenta a aparut intro relatie este probabil sa se mai produca. Planul urmareste protejare victimei si a copiilor. Un asistent social specializat poate sa ajute victima sa pregateasca planul. Planul de securitate poate fi elaborat pentru orice situatie care ar putea pune un individ in eventual pericol si tine seama de locatia in care se afla acesta (acasa, spatiu public, serviciu) de tipul de agresiune care se produce(asupra copiilor,asupra sotiilor),prevede mijloacele care ar putea minimaliza efectele actului de agrsiune(ascundera armelor, chemarea vecinilor, politiei in ajutor ), contine un plan de urmat in cazul in care fuga de la domiciuliu este inevitabila(lista de prieteni care ar putea oferi ajutor, lista refugiilor disponibile in zona
49

de resedinta e victimei), autoritatile ar putea sa se implice eficient in cazul de agresiune. Recomandat este ca planul de actiune sa fie intocmit in scris si pastrat in siguranta de individul care a mai fost victima violentei domestice si care se poate transforma oricand din nou in victima. Recomandări de care trebuie avute în vedere la proiectarea şi întocmirea planului de securitate:
1. încearcă să eviţi o situaţie de abuz, părăsind locul. 2. Păstrează armele, de orice fel în locuri cât mai inaccesibile cu putinţă. 3. Deplasează-te în locuri unde nu sunt arme şi de unde poţi scăpa. 4. Dacă violenţa este inevitabilă, transformă-te într-o ţintă cât mai mică cu putinţă. 5. Dacă este posibil, să ai întotdeauna un telefon şi să cunoşti numerele la care poţi apelă

pentru ajutor.
6. Să nu-ţi fie frică să chemi poliţia. 7. Poţi să ieşi afară pentru ajutor. Vecinii vor auzi şi vor chema ei poliţia.

8.Să ştii cum ajungi la secţiile de poliţie, spitalele, secţiile de pompieri şi la magazinele nonstop din zona ta. 9. Decide-te asupra traseului. Dacă trebuie să pleci în timpul nopţii, este necesar să cunoşti traseul
10. 11. 12. 13.

Cel mai important lucru pentru copii este să fie în siguranţă. Spune-le să nu intervină în mijlocul unei lupte, nici chiar pentru ajutor Identifică un loc sigur pentru ei, cum ar fi casa unui prieten. Invaţă-i că violenţa nu este niciodată justă, chiar dacă este vorba de o persoană Spune-le că nici tu, nici ei, nu sunt vinovaţi şi nu sunt cauza violenţei.

iubită.
14.

Dacă actul de agresiune s-a produs deja este foarte important să se păstreze orice dovadă a violenţei, cum ar fi imaginile, certificatele medicale sau jurnalul în loc sigur şi accesibil c. Incurajarea şi liniştirea clientului Această tehnică îmbracă forma sprijinirii emoţionale a clientului, care conduce şi spre consolidarea punctelor tări ale acestuia. Se recomandă utilizarea tehnicii menţionate numai în condiţiile în care asistentul social manifestă încredere în abilităţile clientului (Hollis şi Woods, 1981). Calmarea se foloseşte atunci când clientul manifestă îndoială în capacităţile sale fizice şi
50

psihice. Asistentul social fără experienţa nu poate folosi această tehnică dacă se simte stânjenit în relaţia cu clientul, existând riscul să fie perceput aşa cum se percepe pe sine. Importantă şi în acest punct este empatia. Specialistul trebuie să fie alături de client iar clientul trebuie să se simtă în deplină încredere, să simtă că este înţeles. Trebuie să vadă că specialistul apreciază corect gravitatea situaţiei, că gestionează bine criza în acest mod având puterea de a oferi linsite şi încredere. Un exemplu elocvent de liniştire şi încurajare ar putea fi: "Pe baza a ceea ce aţi făcut până acum, să ieşiţi din această situaţie, cred că sunteţi capabilă să vă asumaţi responsabilităţile care vă revin şi aveit puterea să depăşiţi acest moment mal dificil." d. Inversarea rolurilor Această tehnică are valoare terapeutică şi este folosită pentru a ajuta o persoană să înţeleagă care sunt percepţiile şi sentimentele altor persoane referitoare la situaţia în care se află. Există două categorii de inversări: între subiect şl altă persoană care îl percepe şi între client şi consilier. Asistentul social poate alege această tehnică atunci când două persoane (în cazul nostru soţ-soţie) sunt în conflict şi fiecare persoană nu înţelege sentimentele partenerului. După ce s-a identificat persoana supusă initerii acestei tehnici, se trece la etapa în care asistentul social cere clienrului să prezinte ideile persoanei pe care o substituie. Când conflictul este latent, persoana substituită este imaginară, iar când conflictul este manifest, persoana este reală. Asistentul social poate cere clienrului să-şi schimbe poziţia spaţială şi scaunul. Astfel, clientul poate să experimenteze modul în care comportamentul său îl afectează pe celălalt, realizând o descifrare a semnificaţiilor tensiunii deja existente. Stăpânită bine şi mânuita corect această tehnică se dovedeşte extrem de utilă şi ajută eficient la conştientizarea şi înţelegerea sentimentelor celuilalt. Asistentul social trebuie să aleagă momentul oportun pentru aplicarea acestei tehnici, să fie un fin observator şi să gestioneze bine momentul inversării rolurilor. La mijloc se află răbdarea şi disponibilitatea clienţilor de a încerca această tehnică şl de a încerca să depăşească momentul de criză care a generat intervenţia specialistului. e. Redefinirea
51

este mânioasă pe mine. redefinirea este folosită de asistentul social pentru a modifica semnificaţia pe care clientul o atribuie unui eveniment sau unui comportament. Ann Hartman (1984) oferă următoarele sfaturi. Incurajând clienţii să reexamineze definiţia dată de ei înşişi unor probleme. încă îi este greu să înţeleagă tot ce s-a întâmplat. Termenul de sculptură reprezintă o metaforă. trimiterea evident fiind la artă. Este un instrument utilizat pentru evaluare. prin traversarea unor evenimente importante din familie (Sheafor şi colab. deşi nu am făcut nimic ca s-o supăr. dar şi pentru tratament. Dar dintr-o altă perspectivă." Asistent social: "Dana este mânioasă pentru că a avut un trecut tragic.. Sculptura familiei Acesta tehnică ajută un client sau o familie să-şi înţeleagă nu numai propriile sentimente sau comportamente. asistentul social. promovează înţelegerea necesară interpretării diferenţiate. atunci când un membru al familiei şi-a început sculptura: 52 . aşa cum sculptorul modelează un vas de lut de exemplu. Sculptura familiei este o tehnică menită să ajute un client să reproducă. Concret se descrie procedeul în care unul dintre membrii familiei aranjeaza sau modelează familia într-un anume sens. Dana când se enervează în prezenţa dumneavoastră. stimulând capacitatea receptiva a clientului şi abilitatea sa de a gândi tolerant în raport cu ceilalţi. câteva aspecte importante ale comportamentului familiei. şi astfel să retrăiască. Redefinirea oferă alternative ale perceperii. soţia mea. Exemplu: Soţul: „Mă preocupă foarte mult izbucnirile Danei. nuanţate a relaţiilor interindividuale. are încredere în dumneavoastră şi are certitudinea că nu o veţi răni şi simte că este în siguranţă. ci şi pe ale celorlalţi membri. Adesea izbucneşte în plâns." f. 1991).Că tehnică. prin tehnica redefinirii. Tehnică este utilizată în mod special în cazul persoanelor implicate în conflicte interpersonale. Este foarte utilă pentru identificarea problemei clientului şi deschide drumul spre schimbare.

Asistentul social ar trebui să-1 ajute şi să-1 sprijine pe sculptor. poate arăta nemulţumirea din partea membrilor de familie. în modul în care o văd. ci şi unde se uită sau cum sunt poziţionate corpurile fiecăruia. iar instrucţiunile pot fi date de contextul trecutului sau al viitorului familiei. îi întreabă pe fiecare cum se simt în locul lor din sculptura. reflectând cum se vede sculptorul. sculptorul alege membrii grupului pentru a juca rolurile membrilor familiei. Sculptura familiei este o tehnică flexibilă. Invitaţia de a-şi exprima părerea. Pe măsură ce sculptura se realizează. în funcţie de cum o percep ei. Intr-o altă variantă a sculpturii familiei. pe sine. în spatele unui ziar. Aceasta arată şi cum se simt ei în legătură cu structura actuală a familiei şi poate dezvălui. de asemenea. asistentul social cere clientului sa-şi preia rolul şi fiecare discută despre sentimentele şi percepţiile lor. totodată. deoarece ei se văd într-un mod diferit în cadrul familiei. Odată ce sculptura este realizată. mai târziu. Este important să permitem sculptorului să termine fară întreruperi şi să-i asigurăm pe ceilalţi membrii ai familiei. incurajandu-1 să folosească cât timp are nevoie şi punându-i întrebări ajutătoare de genul: „Acesta este modul în care vrei tu să fie? Sunt schimbări pe care ai vrea să le faci?" După ce sculptorul şi-a terminat lucrarea aşa cum şi-a dorit.Se poate sugera sculptorului să-şi imagineze familia acasă. seara. membrii familiei ar putea obiecta. că vor putea să sculpteze şi ei familia. g. în timp ce actorii îşi menţin poziţiile. Plasarea membrilor include nu numai locul în care se află unii faţă de ceilalţi. în cadrul familiei. In acesta aplicaţie. sculptorul da posibilitatea fiecărei persoane să spună ceva tipic referitor la relaţia lor. puncte de stres. asistentul social îşi asumă rolul de moderator şi. Fişa procesului decizional 53 . De exemplu. dacă un copil şl-a plasat tatăl în colţ. o variaţie de la vizualizarea idealurilor la portretizarea celor mai temute circumstanţe. acestuia s-ar putea să nu-i placă imaginea sau ceea ce comunică fiul sau fiica sa prin această sculptură. dacă doresc. Se remarcă. Unde va fi fiecare persoană? Ce va face fiecare? Pot fi folosite scaune şi alte obiecte. Tehnica poate fi folosită ca o parte din şedinţa de terapie de grup.

Intrebări referitoatre la relaţia cu părinţii Ce vor părinţii mei să fac de acum încolo. pe de altă parte poate 11 folosit ca „temă pentru acasă". utilizată în şedinţele de întâlnire.Un asistent social poate sprijini clientul pentru a se decide asupra unor alternative. Exemplu de fişă a procesului decizional. Pot să mă bazez pe sprijinul lui financiar? Pot să mii bazez pe sprijinul lui emotinal? Relaţia mea cu el s-a schimbat de când sunt însărcinată? 2. structurate în funcţie de problemele şi specificul clientului. Mapa coercitiei Elaborată de Biterman (1973). 54 . furnizează informaţii structurate care provoacă clientul la analiza propriei situaţii. efectele şi scopurile întocmirii unei mape de coerciţie sunt redate în continuare. Cum va fi influenţată căsătoria mea de naşterea copilului? Ce voi face dacă violenţele continuă? Ce se va întâmpla cu mine dacă voi divorţa? h. să păstrez mariajul sau nu? Mă vor ajuta să cresc copilul dacă voi divorţa? Cum se va schimba relaţia cu ei dacă voi păstra mariajul? 3.Intrebări referitoare la viaţa mea după naşterea copilului. Pe de o parte. Acest instrument de lucru realizează prezentarea situaţiei în care se află clientul şl furnizează informaţii sintetizate pentru asistentul social Metodele generale. mapa coerciţiei prezintă succint metodele folosite de abuzator în vederea exercitării puterii şi asociaţia dintre efectele violenţei şi scopurile avute de persoană violentă pentru obţinerea unor efecte care să favorizeze dependenţa de el. utilizat în cazul unei adolescente însărcinate aflate într-o relaţie violenta: 1. Intrebări referitoare la relaţia mea cu tatăl copilului. Se consideră că fişa reprezintă un document scris cu dublă utilitate. oferindui o fisă care cuprinde diferite întrebări.

respectiv al femeii şi a copiilor şi bătrânilor. social. militând pentru egalitatea între sexe pe plan politic. Documente internaţionale au legiferat drepturile femeiii. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) prevede drepturi egale pentru femei şi bărbaţi. economic. cultural. dar a fost considerată un timp îndelungat. ca o situaţie normală de manifestare a violenţei celui mai puternic şi în aceeaşi măsură de supunere necondiţionată a celui mai slab. Declaraţia cu privire la mai primejdioase pentru stima de sine decât Acceptarea cerinţelor trivial obiceiului de a accepta 55 .Metode generale Izolare Efecte şi scopuri Privează orice victimă de sprijin Dezvoltă îngrijorarea de sine Creează dependenţa victimei de agresor Creează frustrări Elimină stimulii care ar putea intra în Monopolizarea percepţiei competiţie cu cei controlaţi de agreso Provocarea epuizării şi dezechilibrului Slăbeşte abilitatea fizică şi mentală a Teamă Inteligenţă ocazională Demonstrarea supraputerii Degradarea victimei de a face faţă agresiunii Cultivă anxietatea şi disperarea Oferă motive pozitive pentru acord sau compromis Sugerarea inutilităţii rezistenţei Costurile rezistenţei apăr capitulare Dezvoltarea complicitatea 3. odată cu constituirea familiei. Convenţia cu privire la drepturile politice ale femeii(1954). Amintim în acest sens următoarele documente: Convenţia cu privire la reprimarea traficului de finite umane şi a exploatării prostituţiei semenilor (1951). excluzând orice posibilitate de discriminare după sex. Convenţia cu privire la egalitatea remunerării mâinii de lucru masculine şi a mâinii de lucru feminine pentru o muncă de valoare egală(l 953).3 Legislaţia în vigoare referitoare la violenţa domestică Violenţa domestică a apărut. probabil.

descurajând decizia de divorţ. Codul Penal(1997). Declaraţia privind eliminarea violenţei îmoptriva femeilor (1993). de cele mai multe ori. în situaţii în care violenţa atinge cote maxime de agresivitate. în situaţii în care victima răspunde la violenţă ( pentru a se apăra sau pentru a-şi proteja copiii). care influenţează negativ decizia. Abordarea violenţei domestice se realizează în baza unor articole din Constituţie. întrucât victima se teme de agravarea violenţei partenerului său aceasta evaluează dificultăţile materiale care ar apărea după divorţ ori există riscul pierderii locuinţei sau necesitatea plătirii unei sume mari de bani pentru a compensa partea partenerului din proprietatea comună. care garantează dreptul la protecţie şi libertate fizică şi morală al oricărui cetăţean al ţării. pus în aplicare în 1965) şi Constituţia Romniei (1991) stabilesc principalele drepturi ale femeii şi egalitatea acestora cu bărbaţii. prin divorţ. În România. Codul Familei (1953. etnie. 56 . • considerând-o un stigmat social.in afara familiei. determinând moartea celui care a abuzat-o. indiferent de rasă. O scurtă analiză a demersului legislativ actual arată lipsa de specificitate a legii cu privire la incriminarea violenţei domestice. mamele fiind ameninţate rudele intervin.Codul Civil(promulgat în 1964. De multe ori desfacerea relaţiei prin intentarea procesului de divorţ este evitata. La cele prezentate mai sus intervin şi costurile ridicate ale procesului de divorţ. Acestor factori li se adaugă şi alţii cu caracter psihologic şi social în influenţarea hotărârii de a divorţa: • • victimele violenţei domestice văd divorţul ca pe o consemnare definitiavă a problema custodiei copiilor este un factor inhibitor. modificat în 1956). apartenenţa la anumite religii intervine ca un factor important.eliminarea tuturor formelor de discriminare pentru femei(1980). eşecului lor şi că pe o incriminare în ochii celorlalţi. determinând vătămarea corporală gravă sau chiar moartea victimei. se fac referiri numai la aspectul care fac obiectul Codului Penal. Instanţele judecătoreşti intervin în cazuri de violentă domestică în următoarele situaţii: în momentul în care victima violenţei domestice optează pentru întreruperea relaţiei. care ating securitatea familiei şi a indivizilor care o compun. sex sau religie. cu pierderea copiilor în urma divorţului. Este necesar să precizăm că atunci când este vorba despre intervenţia poliţiei.

(1) Ocrotirea si sprijinirea familiei.367. care provoacă o suferinţă fizică. violenţa în familie reprezintă orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii. 202. prin care se redefineşte din punct de vedere legal violenţa in familie. 309. 217 din 22 mai 2003.(1) în sensul prezentei legi. Intervenţia acestei instituţii este destul de limitată. instanţa judecătorească mai intervine şi în situaţii în care violenţa capătă forme mai grave. 179183. se specifică atribuţiile asistenţilor familiali şi se stabileşte cadrul de funcţionare a adăposturilor. ideea legitimei apărări.din 29 mai 2003. (2) Statul acţionează pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. constituie un obiectiv de interes naţional. dezvoltarea si consolidarea solidaritatii familiale. este doar o soluţie de excepţie. luând în considerare fapta penală. 176. îndreptată asupa victimei sau membrilor familiei victimei. ce se înţelege prin membru de familie şi se asigură structurile teritoriale şi personalul corespunzător care vor instrumenta cazurile de violenţă identificate. Parlamentul Roamniei a adoptat Legea nr. ale Legii nr. Se înfiinţează astfel Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei. 57 . tăinuirea fiind o strategie de supravieţuire. Plângerea nu este depusă în toate situaţiile de violenţă domestică. 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială şl alte prevederi legale în aceeaşi materie. 194. pubicată în Monitorul Oficial nr. 205. 189-191. 206. . psihică. 197. bazată pe prietenie.lovire sau alte forme de violenţă nu sunt luate în considerare de pârâtul justiţiei. 318 şi altele asemenea din Codul penal. Impăcarea survine ca urmare firească a presiunii sau ameninţării agresorului. în vederea sancţionării vinovatului. 305307. 193. 198.1. cum ar fi vătămarea corporală sau moartea. sexuală sau un prejudiciu material. potrivit dispoziţiilor ari 175. Multe cazuri de vătămare corporală. 314-316. afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei. deorece acţiunea penală se declanşează prin plângere prealabilă. Art. Atunci când violenţa domestică se finalizează cu moartea agresorului. ca uramare a violenţelor repetate ale acestuia. precum şi prevederilor prezentei legi. 217 din 22 mai 2003: CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art.In afara deciziei de divorţ. 211. 2. Prezentăm în continuare conţinutul legii nr.

3. . Art. 149 din Codul penal. prin membru de familie se înţelege: a) b) soţul.Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice.(1) Autorităţile prevăzute la art. (3) Primării şi consiliile locale vor conlucra cu organizaţiile de cult. . acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la alin. Art. (1) şi (2). capabil să desfăşoare programe de terapie şi consiliere a agresorilor. dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale. (4) Organizaţiile neguvernamentale.(1) Comunităţile locale. (2) în cazul declanşării unor violenţe. 4.asistenţi sociali şi psihologi -. Rezultatele aplicării acestor programe se vor prezenta instanţelor.în sensul prezentei legi. violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale.(2) Constituie. prin reprezentanţi legali. prin structurile lor teritoriale. vor putea beneficia de subvenţii de la bugetul de stat sau. precum şi oricare alte persoane juridice implicate în acţiuni caritabile. 7. Art. organizaţiile neguvernamentale.De efectele prezentei legi beneficiază şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copil. (2) Serviciul de reintegrare socială şi supraveghere a infractorilor va pregăti personal specializat . pentru prevenirea conflictelor şi a violenţelor în familie. . Art. rudă apropiată. care fac dovada că desfăşoară programe de asistenţă pentru victimele violenţei în familie. dovedite pe baza anchetei sociale. 5. de la bugetele 58 . în condiţiile legii. prin reprezentanţi legali. după caz. precum şi autorităţile administraţiei publice vor acorda sprijinul logistic.(1) Ocrotirea şi sprijinirea familiei. 5 vor asigura pregătirea şi perfecţionarea continuă a persoanelor desemnate pentru identificarea formelor de abuz şi pentru instrumentarea cazurilor de violenţă în familie. vor desemna personalul specializat să instrumenteze cu celeritate cazurile de violenţă în familie. . . Ari 1. Art. . informaţional şi material Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei. comunităţile locale. precum şi cu oricare alte persoane juridice şi fizice implicate în acţiuni caritabile. de asemenea. astfel cum este definită la art. precum şi autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţii pentru consolidarea familiei. 6.

locale. în condiţiile legii. ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi Familiei.(1) Se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei. CAPITOLUL II Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei Art. (2) Obiectivele agenţiei sunt: 59 . . 8. denumită în continuare agenţie.

organizarea.(1) Pentru realizarea obiectivelor în domeniul îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie. c) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sănătăţii şi de reinserţie socială. dezintoxicare. fundamentarea şl aplicarea strategiei şl a programelor în domeniul îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie. a minorilor. e) instruirea. precum şi a îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie. c) finanţarea sau. cofinanţarea programelor specifice în domeniul apărării şi consolidării familiei. elaborarea de strategii. psihologice şi psihiatrice. 9. (3)Sediul agenţiei. în scopul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. 60 . f) iniţierea şi coordonarea parteneriatelor sociale. b) controlarea aplicării reglementărilor din domeniul propriu. prin măsuri de păstrare a confidenţialităţi identităţii lor. b) sprijinirea membrilor de familie aflaţi în dificultate ca urmare a actelor de violenţă în familie. prognoze. Art. prevenirea şi combaterea violenţei în relaţiile dintre membri. agenţia are următoarele atribuţii: a) elaborarea. autorizarea şi coordonarea activităţii profesionale a asistenţilor familiali. în special. d) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare. prin hotărâre a Guvernului. f) organizarea de cursuri de cunoaştere a formelor de violenţă în familie. (4) La nivelul fiecărui judeţ şi al sectoarelor municipiului Bucureşti se constituie. precum şi prin măsuri de protecţie psihologică a acestora. e) protejarea victimelor şi. a înţelegerii şi întrajutorării în familie. în timpul instrumentării cazului. funcţionarea şi finanţarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. h)realizarea bazei de date pentru gestionarea situaţiilor de violenţă în familie.a) promovarea valorilor familiale. g) efectuarea de studii şi cercetări. realizarea şi publicarea de materiale ştiinţifice şi promoţionale specifice. după caz. d) înfiinţarea de adăposturi şi de linii telefonice de urgenţă pentru victimele violenţei în familie. structuri în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei. . i) implicarea si sprijinirea initiativelor parteneilor sociali in rezolvarea problemei violentei in familie. precum şi al activităţii unităţilor care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea sa.

(2) Agentia elaboreaza standardelel de calitatate a serviciilor sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in famile si normele metodologice corespunzatoare. care este numit prin decizie a primului-ministru. CAPITOLUL III Asistenti familiali Art. cu avizul ministrului muncii si solidaritatii sociale.. Art. (2) Agentia deconteaza cheltuielile legate de adaposturi. 61 .(1) Agentia este condusa de un director. care se aproba prin hotarare a Guvernului. consiliere juridica si psihosociala.. 12. (3) Ministrul sanatatii si familiei prezinta anual Guvernului un raport privind aplicarea standardelor si a metodologiei prevazute la alin. 11. telefoane de urgenta si de eliberare a certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in famile Art.(1) Agentia stabileste procedurile si criteriile de evaluare a nevoilor sociale in domeniul violentei in famile si reglementeaza metodologia de actiune in cazurile care necesita interventia asistentilor familiali. (2) Instruirea asistentilor familiali si coordonarea activitatilor lor se realizeaza de catre agentie. 10. cu rol consultativ. – (1) Asistentii familiali sunt asistenti sociali autorizati de agentie pentru asigurarea asistentei specifice relatiilor familiale.(2). servicii medicale de urgenta. (2) Ppe langa director functioneaza un consiliu de coordonare. cu rang de secretar de stat. k)infiintarea de centre de asistenta destinate agresorilor. numit de ministrul sanatatii si familiei. la propunerea ministrului sanatatii si familiei.j)infiintarea de centre de recuperare pentru victimele violentei in familie.

. solicita sprijinul unor persoane fizice sau juridice pentru rezolvarea situatiilor care genereaza violenta in familie. sanantate fizica si mentala. pregatire profesionala.. culegerea informatiilor asupra acestora. c).14.. CAPITOLUL IV Masuri de prevenire si combatere a violentei in familie Art. precum si moraliltate pentru ocuparea functiei de asistent familial. 62 . (2) In cazul in care constata acte de violenta in familie impotriva minorilor. in conditiile prevazute la art. urmaresc desfasuarea activitatii de prevenire a violentei in familie . b).(1) In activitatea lor asistentii familiali au urmatoarele atributii: a).Asistentii familiali instrumenteaza cazul impreuna cu pesoana desemnata de Ministru de Interne.16. d). Art. Art.(1)Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deserviat. asistentii familiali sunt obligati sa acorde de indatat asistenta necesara si sa sesizeze Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptia.(3) Agentia stabileste criterii de varsta. Art.respectiv serviciul public specializat de la nivel local. identifica si tin evidenta familiilor in care apar conflite ce pot cauza violente.Ministrul de Interne si agentia vor stabili impreuna procedura de conlucrare a persoanelor desemnate si asistentilor familiali in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie. monitorizeaza respectarea drepturilor persoaneleor nevoite sa recurga la serviciile adaposturilor.. identifica solutii neviolente prin legatura cu persoanele in cauza. intocmirea unei evidente separate.15.13. e).5.

c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate. cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu.. organele de politie intervin la sesizare victimei. CAPITOLUL V Medierea in cazurile de violenta in familie Art. Persoanele cu atributii in instrumentarea unui caz de violenta in familie vor indruma partile in acest sens. 17. 63 . e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii. f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii. Art. Art. (2) In caul comiterii actelor de violenta in familie .asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora. g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul familial. in legatura cu situatia victimei. 18.19.. – Ministerul Educatiei si Cercetarii realizeaza.(1) Prevenirea situatiilor conflinctuale si medierea intre membrii familiei se realizeaza prin intermediul consiliului de familie sau de catre mediatori autorizati. Art.Ministerul Sanatatii si Familiei impreuna cu Ministerul de Interne elaboreaza si dufuzeaza materiale documentare privind cauzle si consecintele violentei in familie. (3) Lucratorul de politie va anunta imediat autoritatea compententa la nivel local. d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazuriloe. b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatilor lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie.20. a altui membru de familie sau a aunei autoritati. – Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor. in conformitate cu legislatia in vigoare. programe educative pentru parinti si copii in vederea prevenirii violentei in familie.

. nevoite să recurgă la acest serviciu de asistenţă socială. potrivit legii. Art. CAPITOLUL VI Centrele pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie Art.(1) Centrele pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie. sunt în executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate ori care. îngrijire şi consiliere victimelor violenţei în familie. (3) în consiliul de familie participă şi tutorii.(1) Consiliul de familie este asociaţia fară personalitate juridică şi fară scop patrimonial. (2) Nu pot exercita calitatea de membru al consiliului de familie cei care. 64 . de regulă fară personalitate juridică. 23.(2) Medierea nu împiedică desfăşurarea procesului penal sau aplicarea dispoziţiilor prezentei legi. conform legii. sunt unităţi de asistenţă socială. găzduire.întrunirea consiliului de familie se poate face la propunerea unuia dintre membrii acestuia sau a asistentului familial. pentru a participa la lucrările consiliului de familie. Art. denumite în continaure adăposturi. care asigură protecţie. ar trebui să încalce interdicţia de a părăsi localitatea. . . formată din membrii familiei care au capacitate deplină de exerciţiu. 22. pentru membrul de familie pe care îl reprezintă. 21.

(2) La primirea în adăpost se aduc la cunoştinţă victimei mijloacele juridice prin care să- şi protejeze bunurile rămase la agresor. (7) Adăposturile publice constituie domeniul privat al comunităţii. cel puţin în parte. în finicţie de natura finanţării. (2). Prevederile alin.(1) Corpurile gardienilor publici înfiinţate pe lângă consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură paza adăposturilor publice din zona de competenţă. pe o perioadă determinată. acestea vor avea drept de şedere în adăpost până la rezolvarea acestor deziderate de către stat sau de către organizaţiile neguvernamentale. (6) în cazul acordării de subvenţii adăposturilor private.(2) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgenţă sau cu aprobarea scrisă a asistentului familial. cazare. îngrijire medicală. după caz. prin cursuri de calificare profesională. (5) Adăposturile pot fi publice sau private. după caz. asistenţă psihologică şi consiliere juridică. cum ar fi: notificarea prin executor judecătoresc a înlăturării acordului tacit pentru înstrăinarea bunurilor comune sau asigurarea de dovadă. Iar primarul poate asigură suportarea. atât victimei. Organizarea şi funcţionarea adăposturilor publice se stabilesc prin hotărâre a al reprezentantului legal. 10 alin. Art. hrană. cât şi minorilor aflaţi în îngrijirea acesteia: protecţie împotriva agresorului. cu avizul agenţiei şi cu respectarea standardelor de calitate a serviciilor sociale în domeniu şi a normelor metodologice prevăzute la art. (4) consiliilor locale. până la rezolvarea situaţiei familiale. a cheltuielilor corespunzătoare. (6) Adăposturile publice trebuie să asigure gratuit următoarele servicii sociale. cu se aplică şi pentru aceste adăposturi. înfiinţarea adăposturilor publice revine consiliilor judeţene. instituţia care a acordat subvenţia participă la administrarea acestora sau. 65 . (3) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimţământul acestora sau. (8) respectarea standardelor de calitate. prin expertiză judiciară. Consultanţa juridică este gratuită. 24 . controlează folosirea fondurilor astfel alocate. cu avizul agenţiei. atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecţie. şi consiliilor locale. respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti. internarea minorilor în aşezăminte sociale etc. în cazul persoanelor care nu îşi pot asigura singure cazarea şi hrană. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este Interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele.

în mod provizoriu. cu acordul Ministerului Sănătăţii şl Familiei şi al proprietarului adăpostului Arondarea este o condiţie fără de care nu se poate acorda avizul de funcţionare a adăpostului. Pentru minori acordul este dat de părinţi sau de tutorele legal. care să (4) asigure îngrijirea medicală şl psihiatrică. Toate adăposturile trebuie arondate la un spital sau altă unitate sanitară. 66 . ori de câte ori există probe sau indicii temeinice că un membru de familie a săvârşit un act de violenţă cauzator de suferinţe fizice sau psihice asupra unui alt membra. ia cererea victimei sau din oficiu. (4). prevăzut la art. CAPITOLUL VII Măsuri de protejare a victimelor violenţei în familie Art. va sprijini corpurile gardienilor publici pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin. 26. precum şi măsura interzicerii de a reveni în locuinţa familiei. 23 alin. (2) se aplică şi pentru obţinerea certificatelor medico-legale. de către consiliul judeţean. poate dispune. după caz. prin unităţile de poliţie. în condiţiile prevăzute de lege. una dintre măsurile prevăzute la art. 113 şi 114 din Codul penal. Arondarea se face de către consiliul local sau.(1) în cursul urmăririi penale sau al judecăţii instanţa de judecată.(3) Prevederile alin. . Art. (5) Ministerul de Interne.Internarea victimelor sau a agresorilor în centre de tratament şi reabilitare se face numai cu acordul acestora. 25. .

(2) Câte un exemplar al încheierii se înmânează pârtilor.(1) Constituie contravenţii. la solicitarea motivată a asistentului familial. 29. 26 poate cere oricând.(2) Măsurile prevăzute la alin.(1) Măsurile prevăzute la art.000 lei următoarele fapte: a) refuzul primirii în adăpost ori refuzul de a acorda. în cursul procesului penal. îngrijire medicală gratuită celui aflat în suferinţă vizibilă.000. încheierea se afişează la uşa locuinţei (3) încheierea instanţei poate fi atacată separat cu recurs. potrivit legii penale. 28.Persoana cu privire la care s-a luat una dintre măsurile prevăzute la art. (1) încetează la dispariţia stării de pericol care a determinat luarea acestora. dacă. CAPITOLUL VIII Sancţiuni Art. Recursul nu este suspensiv de executare. şi se sancţionează cu amendă între 10.000. 67 .000 lei şi 50. instanţei competente să judece fondul cauzei revocarea măsurii când temeiurile care au impus luarea acesteia au încetat. Iar în cazul lipsei unei părţi. . 26 se dispun de instanţa de judecată prin încheiere motivată. Art. Art. în termen de 3 zile de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă. . . nu constituie Infracţiuni. 27. pentru Măturarea consecinţelor violenţelor.

b) suspendarea autorizării asistentului familial sau a funcţionării adăpostului pe termen de 1 -3 luni. . 10 alin. (2) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. primar sau împuterniciţii acestuia. Partea I. Guvernul va aproba. 31.000 lei şi 10.000. (4) Contravenţiile se constată şi sancţiunile se aplică. indiferent de motiv. cu excepţia art. 180/2002.000. (5) privind regimul juridic al contravenţiilor.2/2001 familiali.000 lei refuzul părăsirii adăpostului. prin hotărâre.000 lei şi 10. la propunerea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. conform legii. CAPITOLUL IX Dispoziţii finale Art. (2). c) schimbarea destinaţiei adăpostului. Art. (2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 5. standardele şi normele metodologice prevăzute la art.Agenţia poate aplica. 68 . c) anularea autorizării asistentului familial sau închiderea adăpostului. a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie. respectiv a serviciului public specializat de la nivel local.000 lei încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pătrunde în Incinta adăpostului în care se află sau crede că se află victima. atunci când constată încălcarea de către asistenţii familiali a obligaţiilor ce le revin sau nerespectarea normelor de organizare şi funcţionare a adăposturilor.b) nesesizarea de către asistentul familial. (2). (3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 5. cu modificările ulterioare. de către asistenţii Contravenţiilor le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.000. 30. 28 şi 29. 13 alin. următoarele sancţiuni: a) avertisment. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. . în momentul în care condiţiile care au determinat internarea au dispărut. în condiţiile prevăzute la art.000.(1) In termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Violenţa domestică prezintă un cadru legislativ în formare. lipsa coerenţei legislaţiei şi a unor prevederi constituie carenţe inerente unui început. (2) din Constituţia României Nu sunt specificate sancţiuni exercitate asupra abuzatorului. 69 .Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 24 aprilie 2003. prin care să fie constrâns să renunţe la comportamente violente. Astfel. cu respectarea prevederilor ari. 74 alin.

dar mai ales asupra modalităţilor de recunoaştere a existenţei acesteia. economică. relaţionala. afectivă. pentru asistenţi sociali şi pentru cei implicaţi în prevenirea sau căutarea de remedii în astfel de situaţii. morală) şi s-au propus mai multe modele şi tehnici de intervenţie în funcţie de specificul cazului şi particularităţile clientului. sexuală. ca problema socială în România. problema violenţei domestice a început să fie dezbătută în ultimul timp. bătrânilor şi chiar asupra bărbaţilor toate aceste tipuri de abuz făcând parte din spectrul violenţei intrafamiliale. diverse servicii victimelor violenţei familiale. în limita finanţărilor exterioare. în anii recenţii şi tocmai de asta literatura de specialitate din limba română. In această lucrare au fost evidenţiate următoarele forme de manifestare a violenţei fizice: abuzul (cu grade diferite de intensitate) asupra partenerei de viaţă. abuzul asupra soţiei şi a copiilor în special. sa realizat la presiunea organismelor internaţionale. In ţara noastră. violenţa intrafamilială presupune mai multe comportamente care subminează sau distrug credinţele culturale sau religioase în special ale femeilor. este destul de redusă. cum îl numea Gelles (1987). emoţional.CONCLUZII Violenta conjugală. care oferă. dar am avut în vedere şi abuzurile produse asupra fraţilor. forţându-le 70 . Furnizarea de informaţii corecte asupra violenţei în familie. In ţara noastră singurele instituţii care supraveghează acest fenomen sunt fundaţiile de profil. Constientizarea violenţei familiale. în cadrul domeniului mai vast al violenţei. teoria cauzelor transgenrationale etc) cert este că violenţa conjugală apare tot mai frecvent în societatea româneasca şl tulbura grav funcţionarea familiei văzută ca microsistem social şi chiar pune în pericol existenţa ei. Din toate situaţiile enumerate mai sus violenţa fizică constituie indicatorul cel mai evident care apare în toate cazurile luate în studiu. intrafamilială a fost considerată ca un capitol aparte sau „un caz special". sunt importante pentru medici. în cuprinsul lucrării de fată s-au evidenţiat mai multe forme de agresiune (fizică. teorii economice. Intr-o formă specifică. teorii feministe. In prezenta lucrare am încercat o vedere de ansamblu asupra violenţei intrafamiliale şi în acelaşi timp am încercat să surprindem în amănunt factorii favorizanţii ai acetui tip de violent dar şi efectele ei nefaste pentru individ şi pentru societate în ansamblu. psihologică. în acest domeniu. teorii pshihologice. Indiferent de teoriile care încearcă să explice şi să înţeleagă fenomenul violenţei intrafamiliale (teorii sociologice.

Violenţa manifestată mediul social se transferă sl în mediul familial. fiind un proces extins. gradul de instruire. mediul de provenienţă. Acest tip de violenţă care uneori nu presupune abuz fizic are deasemena implicaţii grave. Dintre factorii declanşatori ai violenţei. necesitând măsuri specifice de prevenţie şi intervenţie. 71 . pe termen scurt şi pe termen lung. Se impune necesitatea obiectivă că opinia publică să devină ostilă faţă de violenţă împotriva femeilor şi a copiilor. determinând un cerc vicios. mass-media deţinând un rol important în acest sens. nefiind însă factori determinanţi ai violenţei. ci doar atribute specific sau particulare. prezenţa sau absenţa copiilor sunt factori care influenţează. se poate preciza că violenţa intrafamilială este un domeniu distict al violenţei. cu pondere diferită. Mass-media constituie o cale prin care se propagă agresivitatea si care contribuie la menţinerea unei anumite percepţii a comunităţii asupra fenomenului de violenţa domestică. într-o anumită măsură. existenţa unei locuinţe sau a unui venit stabil. Altă concluzie care se desprinde din lucrarea de faţă arată destul de clar faptul că vârsta. urmat de cauze de natură financiară şi de agresivitatea nativă a partenerului. care posedă propriul specific teoretic şi propriul sistem de intervenţie. iese în evidenţă în special consumul exagerat de alcool. apariţia violenţei şi menţinerea ei. care include toate categoriile sociale. să contribuie la prevenirea şi la eliminarea practicilor şi atitudinilor culturale negative. Ca o concluzie generală. soldându-se cu schimbarea comportamentului celuilalt în sens negativ sau cu schimbarea valorilor sale de referinţă.să adere la sisteme de valori diferite.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->