UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

SISTEME INFORMATICE PENTRU

ASISTAREA DECIZIEI (SIAD)
ECONOMICE
FUNCTII ALE SIAD

STUDENT: CUCU – TUDOR AURELIA

 SISTEME INFORMATICE PENTRU
ASISTAREA DECIZIEI (SIAD) ECONOMICE

FUNCTII ALE SIAD

Pentru a descrie functiile SIAD trebuie mai intai sa facem o prezentare generala
a sistemelor informatice pentru asistarea deciziei economice, definirea, rolul, locul si
clasificarea acestora.
Sistemul poate fi definit ca o colectie de elemente (parti) organizate si
interconectate pentru indeplinirea unui scop. In plan conceptual, sistemul este expresia
abstractizarii unor fapte, fenomene, procese, obiecte din universul real pe baza unei
structuri logice predefinite si ofera avantajul unei abordari integrale si integrate a
fenomenelor si proceselor specifice domeniilor abordate.Deasemeni evidentiaza latura
calitativa corespunzatoare elementelor sistemului.
In functie de un punct de vedere si de scopul urmarit definim subsistemul.
Dupa domeniile de aplicare, sistemele se impart in sisteme economice, politice, sociale,
tehnice etc. Orice sistem economic modern, performant este un sistem integrat functional
si structural. Sistemele integrate pot fi abordate din perspectiva diferitelor scoli de
gandire in management. Sistemele economice sunt sisteme deschise (open systems),
ancorate in mediul socio – economic (piata este o parte a acestui mediu) in care acestea
functioneaza.
Sistemele economice ca sisteme deschise sunt sisteme cibernetice, prezinta
legaturi de reactie (feedback) ce le permite o functionare normala. Au un comportament
dinamic.
 Orice sistem economic se imparte in subsisteme in functie de criteriile specifice:
functional sau structural. Doua sau mai multe sisteme autonome pot fi integrate si se
poate obtine un sistem holonic care permite optimizarea atat pe sisteme economice cat si
pe ansamblul sistemului integrator devenit sistem de referinta pe cele doua planuri: real si
conceptual.
Sistemele informatice pentru asistarea deciziei implica folosirea elementelor
aplicative din diverse discipline: statistica, economie, cercetari operationale, tehnologiile
informatiei si ale comunicatiilor, inteligenta artificiala, psihologia cognitiva etc.
Informatia este vazuta de DeMarco (1982) prin trei perspective specifice sistemelor
informationale si anume:
 Datele sub forma de atribute si care reflecta structura statica a sistemului
informational
 Functiile pot fi vazute ca procese, intrucat elementele sistemului care stocheaza
datele sunt supuse transformarilor functionale prin procese
 Comportamentul reflecta starile prin care trece sistemul – ii confera un statut
dinamic
Evolutia tehnologiei informatiei si ale comunicatiilor influenteaza evolutia
procesului managerial prin mijloace si instrumente din ce in ce mai performante
sintetizate in ESS (sistem informatic de sprijin ale executivului), DDS (sistem informatic
de management in asistarea deciziei), KWS (sistem de lucru cu cunostinte) etc.
Sistemele informatice economice reprezinta un cumul de capital investit intr-o
organizatie economica. Informatia devine astfel centrul in jurul careia se invarte intreaga
activitate a unei organizatii economice. Sistemul informational al unei organizatii contine
doua subsisteme: subsistemul de conducere si subsistemul condus.
Decizia ca rezultat al procesului decizional se gaseste in fluxul informational
descendent desfasurat in cadrul subsistemului de conducere . Deciziile pot fi personale si
manageriale, simple si complexe.
Dupa numarul de participanti pot fi cu decident individual sau cu mai multi
participanti sau cu echipe decizionale. Deasemeni mai pot si decizii strategice, tactice, de
conducere (control) si decizii in ceea ce priveste cunostintele. Pot continua si dupa alte
 criterii de clasificare dar trebuie sa ajungem la tema propusa (functiile SIAD). Pana
atunci voi spune si despre decidenti cateva lucruri.
Decidentul uman ca element fundamental al procesului decizional prezinta mai
multe limite care determina necesitatea si oportunitatile asistarii informatizate a
deciziilor. Procesul de adoptare a deciziilor prezinta mai multe etape sau faze.
Ca ultima etapa in adoptarea deciziei este evaluarea rezultatelor solutiei. Procesul
decizional poate fi modelat. Situatia reala se poate configura pe un model. Daca in
sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe cunostinte se includ si bazele de
cunostinte, se formeaza sisteme informatice de asistare inteligenta a deciziei. Procesul
decizional este puternic influentat de caracteristicile mediului socio – economic in care isi
desfasoara activitatea organizatia economica: existenta competitiei pe piata, ritmul
schimbarilor tehnologice, modificarea modului de organizare si functionare a organizatiei
economice, cresterea usrselor externe de date, cresterea pretentiei actionarilor fata de
performantele organizatiei economice, a aspiratiilor personale ale angajatilor etc.
Caracteristicile principale ale SIAD sunt rezolvarea acelor probleme care nu se pot
rezolva cu sisteme destinate cuantificarii cantitative.
Clasificarea SIAD-urilor:
 SIAD-uri orientate pe modele
 SIAD-uri orientate pe date stocate in sisteme informationale ale
organizatiei
 SIAD-uri bazate pe cunostinte, comunicatii, documente
O alta clasificare a SIAD-urilor este bazata pe:
 Analiza textelor, pe baze de date, procesare de tabele
 SIAD-uri bazate pe reguli – regila fiind prevazuta in KWS, specifica
inteleigentei artificiale
 SIAD-uri bazate pe functii – functia fiind o procedura sau un algoritm
scris intr-un limbaj de programare si destinata a fi utilizata pentru
rezolvarea unui tip de probleme.
Functiile scot in evidenta ceea ce face sistemul. Ele pot fi prevazute si ca procese
deoarece elementele sistemului care stocheaza datele sunt supuse transformarilor
functionale prin intermediul proceselor. Am ajuns la tema propriu – zisa: functiile unui
SIAD:
A. Gestiunea datelor se prezinta ca subsistem de gestiune a datelor. Acesta are
urmatoarele caracteristici:
1. Baza de date care poate fi proprie SIAD sau se poate crea prin extragere de date
sau dintr-un depozit de date. Baza de date poate fi folosita de unul sau mai mult
decidenti pentru diverse aplicatii.
Datele pot fi culese din mai multe surse interne organizatiei sau chiar din afara ei,
acestea putand fi incluse in baza de date proprie ori pot fi accesate direct doar in
momentul cand se foloseste sistemul. Necesitatea depozitelor de date este data de
volumul mare de date acumulat in timp de organizatiile economice. Aceste date se
integreaza intr-o structura care va sta la baza luatii deciziilor, devenind o preocupare a
noilor tehnologii informatice asigurand date oportune si relevante pentru sistemele
informatice pentru asistarea deciziei manageriale SIAD. Deasemenea depozitarea si
gestiunea datelor contribuie in timp real la luarea deciziilor manageriale, la reducerea
costurilor intr-o organizatie economica. Deasemeni analiza si sinteza datelor precum si
gestiunea acestora stau la baza sistemelor de asistare a deciziei, realizand comasarea,
sistematizarea, corelarea si gruparea datelor pentru a obtine informatii referitoare la
factorii care influenteaza pozitiv sau negativ performantele organizatiei economice.
2. Sistemul de gestiune a bazelor de date SGBD este de obicei incorporat in SIAD
si de cele mai multe ori este de tip relational. Obtinerea rezultatelor care contin informatii
utile factorilor de decizie sunt rezultatul unor tehnici speciale de explorare a volumului
mare de date corelate intre ele si care pot face estimari si progrese precum si atentionari
ale managerilor asupra unor disfunctii. Managerii ca utilizatori finali calculeaza sau
evalueaza performantele obtinute in afaceri formuland in acelasi timp si justificarile
pentru acele performante.
Se poate observa ca datele nu sunt introduse la intamplare ci sub controlul unor
aplicatii si al SGBD-ului care asigura stocarea si lucrul in siguranta maxima. Datele care
formeaza suportul pentru tranzactiile primare sunt apoi preluate pentru a obtine
informatiile de sinteza necesare planificarii si luarii deciziilor si sunt tratate de
instrumentele SGBD.
3. Dictionarul de date (Data Dictionary) contine un catalog al datelor bazei de date
impreuna cu definitia lor si care este utilizat in prima faza a procesului decizional – faza
de identificare a problemelor
Bazele de date construite pentru sisteme tranzactionale sunt proiectate si realizate
pe baza unor cerinte cunoscute si clare, certe. Diferite modificari care intervin datorita
adaptarii sistemului la schimbarile intervenite reiau anumite faze ale ciclului de viata,
insa odata implementate ele functioneaza pe perioada lunga de timp fara modificari.
In SIAD cerintele sunt cunoscute partial in momentul proiectarii si realizarii lor, de
aceea baza de date trebuie sa se adapteze din mers cerintelor. Se observa ca datele
gestionate pentru sisteme tranzactionale sunt privite ca un intreg. Sistemele tranzactionale
reflecta fluxul datelor din activitati curente. In cadrul sistemelor informatice operationale
pe domeniile de gestiune ale organizatiei datele sunt adesea fragmentate, astfel incat
managerii iau decizii pe baza unor informatii incomplete, partiale.
4. Facilitati de integrare a datelor ce se refera la existenta limbajelor declarative de
interogare.
Diferentele datelor sunt date de factorii de diferentiere pe diferite niveluri de
management organizational cum sunt structurile de date, existenta posibilitatii de
agregare a datelor, dimensiunea datelor (unidimensionalitatea sau
multidimensionalitatea), orizontul de timp, metdatele.
Bazele de date multidimensionale sunt formate din doua structuri: structura datelor in
care se stocheaza masurile activitatilor preluate din tabela de fapte a depozitului de date -
datele vor fi prezentate utilizatorului in celulele tabelelor pivot - si structura metadatelor
care este formata din totalitatea dimensiunilor si membrilor acestora, precum si din
structurile ierarhice ale dimensiunilor.
Metadatele sunt date despre date. In acest scop este realizat un dictionar al
metadatelor ce poate detine inclusive metadata partajate. Daca se prevede un server
comun de metadate atunci orice aplicatie se poate folosi de aceste metadata (programe
soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de date. Sunt usor de indexat si
regasit, inclusiv prin instrumente web).
 B. Gestiunea modelelor.
Componentele sistemului de gestiune a modelelor :
a) modelele – sunt reprezentate de modelele financiare, statistice, de previziune si
stau la baza analizei obtinerii solutiilor pentru sistemul decisional
b) sistemul de gestiune al modelelor (SGBD) destinat pentru crearea de noi
modele cu ajutorul limbajelor de programare sau de actualizare a modelelor
deja existente
c) dictionarul (catalogul) de modele
d) procesul de executie si integrare a modelelor ce este utilizat pentru a interpreta
instructiuni create de utilizator pentru un anumit model utilizator si pentru
transmiterea acestora catre sistemul de gestiune a modelelor
Un SIAD foloseste un set de modele ca instrumente de analiza a activitatii unei
entitati economice pentru rezolvarea unor probleme cu care se confrunta managerii daca
aceste probleme pot fi partial modelate.
Modelul ofera abordarea realitatii intr-un mod simplificat sau abstractizat al unui
proces economic. Construirea modelului presupune alegerea instrumentelor de modelare.
Analistul poate decide in a alege o combinatie de modele clasice sau noi pentru
determinarea eficientei sale.
Un loc important la felul cum sunt culese si introduse in model il are obtinerea si
prelucrarea primara a datelor. Acestea se vor organiza in fisiere, tabele, rapoarte si se
prelucreaza pentru a intra numai cele necesare. Se stabileste modeleul potential pentru
care se ia in considerare fenomenul asa cum se produce el in realitate.
Pentru aceasta e necesar a se stabili:
 functiile ce trebuie realizate de sistem
 functiile ce se vor modela
 functiile deterministe
 factorii de mediu care influenteaza performantele sistemului
 cum se face aproximarea efectelor factorilor de mediu asupra sistemului
 ce interactiuni intervin intre om, sistem si mediu si cum se evalueaza
Sistemul de gestiune a modelelor (SGM) are facilitati asemanatoare cu cele ale unui
sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) facilitati ce se grupeaza astfel: stocarea
modelelor, utilizarea modelelor deja existente, facilitati de acces si de regasire a
modelelor, facilitati de mentabilitate a modelelor existente cu posibilitati de pastrare a
solutiilor, construirea unor modele noi pe baza celor existente, flexibilitate – adica
trecerea rapida de la o abordare la alta, consistenta care da posibilitatea ca acelasi model
si aceleasi date sa fie accesate de mai multi utilizatori. Pentru gestionarul de modele
aceste facilitati definesc si o serie de cerinte cum ar fi: asigurarea comunicarii si scgimbul
de date dintre modele in momentul cand sunt folosite intr-un anume context, asigurarea
analizei si interpretarii rezultatelor obtinute in urma folosirii unui model standard.
Limbajele de modelare care asista utilizatorul in gestionarea modelelor sunt destinate
pentru programare matematica: GAMS, AMPL, LINGO. Deasemeni in procesul de
modelare este folosit si procesorul de tabele EXCEL. Acesta are incorporate pachete de
programe pentru structurarea si rezolvarea unor tiputi de modele pentru domeniul
matematic si economic.
Procesorul de tabele are incorporate o serie de functii (matematice, statistice,
financiare, de previziune) care pot rezolva probleme de optimizare (programare liniara),
de simulare sau de cautare euristica a unor solutii. Acesta poate oferi la un nivel scazut si
gestionarea unei baze de date sau importul de date si rezolvarea problemelor complexe de
asistare a deciziei economico – financiare.
C. Dictionarul (catalogul de modele) dupa criterii:
 Dupa gradul de abstractizare
a) modele iconice – cu un grad mic de abstractizare, cu reflectarea fidela a realitatii la o
alta scara
b) modele analitice – pot fi diagrame, grafice, bidimensionale
c) modele cantitative (matematice) cu un inalt grad de abstractizare si care sunt cele mai
folosite de SIAD.
Modelele de pot grupa pe categorii in functie de anumite criterii:
1. dupa citerii economice:
 modele macroeconomice sau modele de ansamblu ale economiei
 modele mezoeconomice – la nivel regional, teritorial
 modele microeconomice - cu domeniu mai restrans la nivelul firmelor
2. dupa domeniul de provenienta si conceptie:
  modele cibernetico – economice; elementele numerice sunt determinate statistic
 modele ale cercetarii operationale – permit obtinerea solutiei optime sau apropiate
de optim pentru un fenomen supus studiului
 modele din teoria deciziei
 modele de simulare prin care se poate stabili modul de functionare al unui sistem
micro sau macroeconomic prin combinatii aleatoare de valori prin variabilele
independente
 modele specifice de marketing
3. dupa caracterul variabilelor
 modele deterministe cu marimi cunoscute
 modele stochastice sau probabiliste in care intervin marimi a caror valoare este
mereu insotita de o probabilitate
4. dupa factorul timp – modelele sunt statice si dinamice
5. dupa orizontul de timp sunt modele discrete sau secventiale si modele continue
6. dupa structura proceselor modelate sunt:
 modele cu profil tehnologic
 modele informational – decizionale
 modele ale relatiilor umane
 modele informative
Modelele se caracterizeaza prin a fi descriptive – realizeaza o cunoastere directa a
procesului.
 modele normative – permit realizarea unui comportament viitor cerut de factorii
de decizie
d) Procesul de executie si integrare a modelelor ce este utilizat pentru a interpreta
instructiuni create de utilizator pentru un anumit model utilizator si pentru transmiterea
acestora catre sistemul de gestiune a modelelor.
Metodele folosite pentru rezolvare consta intr-o succesiune de operatii logice si
aritmetice denumite algoritmi. Acestia pot fi exacti (rigurosi), aproximativi si euristici. Si
pentru ca un algoritm sa raspunda cerinteloir pentru care a fost construit el va trebui sa
satisfaca urmatoare cerinte:
  universalitatea adica asigurarea prelucrarii unui numar mare de date de intrare
 finitudinea adica timpul de obtinere a rezultatelor sa fie de ordinul ore, iar
necesarul de memorie sa fie minim
 determinismul
Adaptarile modelarii matematice la fenomene economice au la baza si conceptia
asupra marimilor care intervin in procesul de decizie, de fundamentarea corecta a
acesteia.
Aceste marimi care intervin necesita observari, anchete, raportari care permit o
masurare a lor cu grade diferite de precizie.
Conform gradului de decizie marimile se clasifica astfel:
 marimi deterministe care sunt bine definite, au valoare unica.
 marimi stochastice sau aleatoare si au o multitudine de valori
 marimi fuzzy – nu au valoare unica, dispun de o multime de valori
Metodele de prelucrare sunt similare cu marimile din punct de vedere al clasificarii.
Metodele exacte releva faptul ca pentru o problema de decizie economica sa se obtina
o solutie care indeplineste fara nici un dubiu restrictiile impuse si/ sau conditiile de
optim, conditii cerute de criteriile de eficienta.
Metodele aproximative permit obtinerea unei solutii diferita de soluti adevarata.
Metodele euristice sunt utilizate in cazul unor probleme complexe pentru ca intr-un
timp relativ scurt, comparativ cu alte metode, se obtine o solutie acceptabila din punct de
vedere practic, care nu prezinta garantii asupra rigurozitatiii rezolvarii si este legata de
natura problemei care se rezolva si de analistul de sistem. Metodele euristice sunt tatonari
si nu sabloane, alegerea lor este legata de probleme de rezolvat si de experienta celui care
modeleaza. De obicei, problema este de a descoperi regulile de baza ale euristicii
specialistului pentru ca apoi ele sa poata fi perfectionate si sistematizate intr-ul algoritm.
In utilizarea algoritmilor trebuie respectate restrictii si in fiecare etapa de calcul sa se
obtina eficienta maxima pentru functia obiectiv.
In aplicarea algoritmilor se respecta niste pasi de rezolvare: se construiesc solutii, se
testeaza conditiile de administrate a solutiei, cautarea unei strategii de reducere a
abaterilor, se calculeaza functia de performanta a solutiei initiale, apoi a noii solutii si se
compara performantele celor doua solutii.
 Din cele expuse rezulta ca modelele procedurale utilizeaza simularea iar in urma
obtinerii rezultatelor decidentul poate adopta decizii bazate si pe cunostintele obtinute
asupra fenomenului condus cat si prin acumularea unei anumite experiente. Cand se
simuleaza un model complex este eficienta formularea unor submodele specializate in
rezolvarea unor functii precise si apoi acestea vor fi agregate intr-un model general pe
baza unor relatii logice dintre ele.
Modelele in sistem simuleaza o functie sau o operatie logica in sistem iar cele
auxiliare constituie o parte a modelului dar nu sunt o functie directa a sistemului. Fiecarui
tip de sistem simulat ii corespunde un anumit tip de functie obiectiv. Cea mai cunoscuta
metoda de simulare a proceselor economice este metoda MonteCarlo care sta la baza
procedeelor de generare a proceselor stochastice sau de cautare a unor puncte in domeniu.
Rezultatele obtinute prin aceasta metoda se refera la evaluati si ierarhizari care pun
bazele unei decizii economice.
Metoda MonteCarlo este implementata de un soft relativ usor de utilizat (EXCEL).
Acest proces de simulare prezinta si dezavantaje el fiind aplicat doar pentro singura
problema si nu garanteaza obtinerea solutiei optime ci a unei solutii imbunatatite.
Evaluarea rezultatelor se realizeaza cu ajutorul functiei de evaluare. Prin intermediul
functiei de utilitate se asociaza fiecarei alternative de decizie o valoare numerica reala.
Utilitatea globala a unui proiect se asociaza cu utilitatea globala maxima. Knowledge
Database (baza de date de cunostinte) reprezinta domeniul de cunostinte utilizat pentru
directionarea cautarii modelelor de date sau pentru evaluarea importantei acestora in
raport cu solicitarile utilizatorului.
Baza de date multidimensionala este formata din doua structuri: structura datelor in
care se stocheaza masurile activitatilor (datele vor fi prezentate utilizatorului in celulele
tabelelor pivot) si structura metadatelor care este formata din totalitatea dimensiunilor si
membrilor acestora precum si din structurile ierarhice ale dimensiunilor. Utilizatorul
poate vizualiza aceasta structura. Structura metadatelor este de tip ierarhic. Orice nivel al
unei ierarhii poarte un nume si contine un set de membri. Structura in care sunt stocate
datele este o structura cu acces direct. Potentialul oferit de Data Meaning se incorporeaza
in procesele comerciale ale firmelor iar cautarea informatiilor si cunostintelor este utila
doar daca este transformata in actiune.
 Spre deosebire de tehnicile OLAP, care abordau interogari si raportari standard,
tehnicile Data Meaning exploreaza volume mari de date cu scopul de a previziona, a
intelege si a dezvolta noi abordari asupra solutionarii problemelor. Asadar conceptul Data
Meaning defineste procesul de descoperire a modelelor de cunostinte si informatii utile
dintr-o cantitate mare in vederea folosirii lor pentru fundamentarea deciziilor
manageriale. Data Meaningsunt denumite simplu modele de cunostinte. Ca tehnica, nu
este capabila sa rezolve orice problema de gestiune. Limbajul de interogare Data
Meanung cu editorul corespunzator permite utilizatorului uman si aplicatiilor - utlizator
sa interogheze in mod compilativ sau interactiv. Comunicarea interactiva a utilizatorului
cu sistemul se face prin intermediul unei interfete grafice dedicate, construita pe baza
unui limbaj de interogare Data Meaning. Sistemul este un produs software cu functii Data
Meaning denumita generic aplicatie si cuprinde: interfata Data Meaning, modulul
software care asigura interactiunea cu utilizatorii; serverul Data Meaning, modulul
software care gestioneaza cererile Data Meaning efectuate de utilizator; tehnicile Data
Meaning, module software care fac analiza datelor stocate atat ca interes pentru utilizator
cat si ca baza de cunostinte raspunzand astfel cererilor Data Meaning efectuata de
utilizator. Subsistemul de dialog cu utilizatorul sau interfata este o componenta care
asigura interactivitatea SIAD. SSAD este gestionat de un produs soft denumit sistem de
gestiune al interfetei cu utilizatorul (SGUI) format din programe speciale cum sunt:
interfata grafica (GUI), prezentarea datelor sub diverse forme (grafice, tabele, figuri),
dialog cu utilizatorul in diverse moduri s.a. Datorita rolului pe care il are in SIAD,
utilizatorul este considerat o parte componenta a acestuia. Pentru SIAD utilizatorul
devine manager sau decident.