Pentru existenţa infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni este suficient

ca între făptuitori să fi intervenit un consens fără echivoc, privind constituirea şi

scopul asocierii, infracţiunea consumându-se în momentul realizării acestui consens.

Prin sentinţa penală nr.146 din 23 iunie 2005, pronunţată de Tribunalul Olt, în dosarul
nr.1900/2004, au fost condamnaţi inculpaţii G.I., P.T.L., B.R.A. şi V.G. la mai multe
pedepse privative de libertate pentru comiterea infracţiunilor prev.de art.: 10 lit.b din
Legea 78/2000; 10 lit.c din Legea 78/2000; 2481 Cod penal rap.la art.248 Cod penal,
art.17 lit.d şi art.18 pct.1 din Legea 78/2000, cu art.41 alin.2 Cod penal; 31 alin.2
rap.la art.289 Cod penal cu art.17 lit.c şi art.18 pct.1 din Legea 78/2000; art.290 Cod
penal rap.la art.17 lit.c şi art.18 pct.1 din Legea 78/2000 cu art.41 alin.2 Cod penal.
Prin aceeaşi sentinţă, în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod pr.penală, au fost
achitaţi toţi inculpaţii pentru infracţiunea prev.de art.323 alin.2 Cod penal, rap.la
art.17 lit.b şi art.18 pct.1 din Legea 78/2000.
După contopirea pedepselor, în temeiul art.33-34 Cod penal, s-a dispus să execute
fiecare pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor
prev.de art.64 lit.a.b.c Cod penal.
S-a reţinut în esenţă că în perioada 2001-2003, primul inculpat G.I., director la BCR
Sucursala Scorniceşti Olt, a acordat mai multe credite unor societăţi comerciale ce
aveau pierderi sistematice, de asemenea, reputaţie slabă în localitate, unele dintre
ele aflate în procedură de faliment cu ratinguri foarte mici în sistemul financiar.

În complicitate cu ceilalţi inculpaţi au condiţionat aprobarea creditelor, de

împrumutul unor mari sume de bani către alte societăţi comerciale aflate în
dificultate financiară sau unor persoane fizice pentru interese personale.
Acestea au fost acordate contrar dispoziţiilor legale şi normelor metodologice
nr.1/2000, emise de BNR, în sensul că „se interzice accesul la credite agenţilor
economici nerentabili şi fără posibilităţi certe de redresare” şi de asemenea,
acordarea de credite pe CEC-uri postdatate şi girate.
S-au emis în acest sens, în favoarea unor societăţi comerciale, file CEC în alb cu
aprobarea inculpatului G.I., astfel că în final s-a cauzat BCR un prejudiciu de peste
15.000.000.000 lei. S-au evidenţiat la cercetări, livrări de mărfuri între societăţi care
nu s-au efectuat în realitate, iar o parte din facturile întocmite nu au fost evidenţiate
în contabilitatea firmelor.
Achitarea inculpaţilor pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni,
prev.de art.323 alin.2 Cod penal, s-a dispus întrucât nu au alcătuit o grupare cu
caracter organizat, în condiţiile în care nu a existat un program cert de activitate sau
o repartizare a sarcinilor care să demonstreze o anumită structură organizatorică.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr.74 din 1 martie 2006, pronunţată în
dosarul nr.1336/P/2005, a admis apelul Parchetului Naţional Anticorupţie şi între
altele, în baza art.323 alin.2 Cod penal, rap.la art.17 lit.b şi art.18 pct.1 din Legea
78/2000, a dispus condamnarea inculpaţilor, arătând că pentru existenţa acestei
infracţiuni, ca şi în speţa de faţă, este necesar ca între făptuitori să existe mai întâi
un consens fără echivoc privind constituirea şi scopul asocierii, de asemenea să
existe o organizare a grupului, reguli de acţionare, o anumită ierarhie şi repartizare a
sarcinilor.
Activitatea infracţională descrisă a fost amplă, desfăşurată într-o perioadă de timp
îndelungată 2001-2003, sub directa supraveghere a inculpatului G.I., după o
prealabilă înţelegere cu ceilalţi inculpaţi. Acesta supraveghea conturile societăţilor
debitoare şi datele la care deveneau scadente creditele, iar la sugestia sa, ceilalţi
inculpaţi, care au desfăşurat şi ei activităţi precise, bine determinate, completau file
CEC în alb, de asemenea, facturi fiscale fără acoperire, privind operaţiuni comerciale
fictive.