Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA BABEŞ - BOLYAI , Cluj - Napoca

FACULTATEA DE ŞTIINȚE ECONOMICE

ŞI GESTIUNEA AFACERILOR

DEZVOLTAREA RURALA

Studiu de caz: COMUNA BĂIŞOARA, jud. Cluj


1. INTRODUCERE

Ce este dezvoltarea rurală durabilă?

Dezvoltarea este - in esenţa - o acţiune cu caracter strategic, care are ca scop cresterea durabila a
productivităţii individuale, comunitare şi instituţionale, ceea ce poate duce la asigurarea unor
venituri mai mari pentru indivizi.Programele de dezvoltare au în vedere schimbarea condiţiilor
fundamentale, ceea ce necesită un timp îndelungat iar problemele rurale sunt foarte complexe şi
nu pot fi rezolvate prin acţiuni pe termen scurt. Sunt necesare programe succesive, cu efecte
durabile.

Cunoaşterea, cercetarea, ameliorarea şi dezvoltarea spaţiului rural sunt activităţi de importanţă


vitală pentru o ţară, atât prin dimensiunea spaţiului rural, exprimată prin suprafaţa deţinută, cât şi
prin ponderea populaţiei ocupate în activităţi productive, de servicii social-culturale, de habitat şi
de turism. În Raportul asupra Cartei europene a spaţiului rural, Comisia de agricultură şi
dezvoltare rurală a Consiliului Europei, apreciază că spaţiul rural al Europei reprezintă 85% din
suprafaţa sa totală şi afectează, direct sau indirect, mai mult de jumătate din populaţia europeană.
Spaţiul rural românesc cuprinde, de asemenea, majoritatea suprafeţei României, având, conform
datelor statistice, ponderea de 93, 7%.

Ponderea populaţiei rurale şi a suprafeţei ocupate de spaţiul rural, precum şi importanţa vieţii
rurale pentru o ţară, fac ca problema dezvoltării şi amenajării rurale să capete dimensiuni şi
importanţă naţională şi internaţională. Tot mai multe ţări, Consiliul Europei şi Uniunea
Europeană au ridicat problema spaţiului rural la nivel de politică europeană şi comunitară.
Problema dezvoltării şi amenajării rurale este una dintre cele mai complexe teme ale
contemporaneităţii, datorită faptului că, în esenţa sa, presupune realizarea unui echilibru între
cerinţa de conservare a spaţiului rural economic, ecologic şi social-cultural ale ţării, pe de o
parte, şi tendinţa de modernizare a vieţii rurale, pe de altă parte.

Dezvoltarea rurală durabilă poate fi definită prin coordonate foarte precise precum: stabilizarea
populaţiei în spaţiul rural, eradicarea (combaterea) sărăciei prin stimularea şi sporirea ocupării
forţei de muncă, promovând egalitatea de şanse pentru toţi locuitorii rurali, sporirea calităţii
vieţii şi a bunăstării generale, prin conservarea, protejarea şi ameliorarea calităţii mediului şi
peisajului rural.

Notiunea de dezvoltare rurala cuprinde toate actiunile indreptate spre imbunatatirea calitatii vietii
populatiei care traieste in spatial rural, spre pastrarea peisajului natural si cultural, care asigura
dezvoltarea durabila a spatiilor rurale conform conditiilor si specificului acelor meleaguri.

Un program pentru dezvoltarea rurala poate contine, in functie de conditii si necesitati, dezvoltari
de infrastructura, agricultura, turism, intreprinderi mici si mijlocii, precum si crearea de locuri de
munca, dar si idei privind protectia mediului, invatamantul, dezvoltarea comunitatii. Programele
de dezvoltare rurala sunt, de obicei, complexe, se refera concomitant la mai multe sectoare.

In dezvoltarea rurala rolul primordial revine resurselor umane, comunitatilor locale, valorilor
ecologice si ale peisajului cultural.

2. Studiu de caz: COMUNA BĂIŞOARA, jud. Cluj

2.1. PREZENTARE GENERALĂ

Comuna Baisoara este situata in partea de sud-vest a judetului Cluj (la o distanta de 55 km de
orasul Cluj Napoca), pe versantul estic al masivului Muntele Mare (în Munţii Apuseni) la o
altitudine de 1345 m. Este atestata documentar inca din anul 1426.

Comuna Băisoara este compusa din 9 sate:

1. Băişoara (reşedinţă de comună)


2. Frăsinet
3. Moara de Pădure
4. Muntele Băişorii
5. Muntele Bocului
6. Muntele Cacovei
7. Muntele Filii
8. Muntele Săcelului
9. Săcel
Se învecinează la sud cu judetul Alba, la nord cu comuna Savadisla, la vest cu comuna Valea
Ierii, la sud-est cu comuna Iara, iar la nord-est cu comuna Ciurila.

Este o destinaţie turistică importantă datorită Staţiunii Muntele Băişorii care se află pe teritoriul
comunei şi care este una dintre destinaţiile preferate de clujeni pentru practiarea sporturilor de
iarnă.

Comuna dispune de o partie de schii si datorita celor peste 171 zile cu strat de zapada este foarte
populara in aceasta zona a tarii. Baza de cazare este formata preponderent din vile particulare dar
şi câteva pensiuni şi hoteluri.

Staţiunea turistică Muntele Băişorii, cunoscută şi sub numele de Complexul Turistic Muntele
Băişorii şi denumită în mod curent Staţiunea Băişoara este una dintre cele mai importante
staţiuni turistice montane din judeţul Cluj şi din ansamblul Munţilor Apuseni, prin cadrul natural,
prin accesibilitate, prin dotările existente, prin valorile naturale şi culturale din împrejurimi.
Staţiunea actuală s-a dezvoltat în ultimele două decenii, iniţial aproape exclusiv pentru sporturi
de iarnă. Acum este căutată de tot mai mulţi turişti în orice sezon, la sfârşit de săptămână şi în
concedii, ca loc de odihnă şi de recreaţie dar şi ca punct de plecare în drumeţii şi de vizitare a
diverselor obiective din regiune. Staţiunea este pusă sub protecţie, dar măsurile de asigurare a
dezvoltării durabile încă nu au fost puse în practică decât în foarte mică măsură.

Conturarea actualei staţiuni a început după 1970, când s-au construit primele case de vacanţă iar
turiştii au început să închirieze colibele ţăranilor. Evoluţia s-a accelerat după 1977-78, când s-a
electrificat zona, s-a construit unui nou drum de acces, modernizat, un hotel şi un teleschi.
Dezvoltarea staţiunii cunoaşte un ritm exploziv (şi din păcate puţin controlat) în ultimii ani.
Profilul ei înregistrează o diversificare a utilizării, devenind dintr-o staţiune tipică de schi o
atracţie turistică pentru toate anotimpurile.

Aşezare staţiunii. Cadrul natural.

Staţiunea este situată la obârşia pârâului Gera (izvor al văii Ierţa), pe culmile ce pleacă spre est
din vârful Buscat (1676 m), pe teritoriul comunei Băişoara (jud.Cluj), la o altitudine cuprinsă
între 1200 şi 1400 m, hotelul fiind situat la 1345 m (şi nu la 1385, cum figurează în multe locuri,
de fapt altitudinea vechii cabane). Priveliştea este largă, deschisă spre Câmpia Transilvaniei,
Cheile Turzii şi spre zări mai depărtate, în condiţii de vizibilitate bună putându-se admira munţii
Maramureşului, Ţibleş, Rodnei, Călimani şi Făgăraş iar uneori şi Carpaţii Păduroşi, Gutâiul,
Suhardul, Gurghiul, Munţii Harghita, Ciucaşul. De pe vârfurile din apropierea staţiunii se văd pe
cer senin şi Şureanul, Parângul şi Retezatul, iar în condiţii excepţionale, chiar Tatra Înaltă.

Căi de acces. În staţiune se ajunge pe un drum modernizat, ce se desprinde din DJ 107M


în Băişoara şi urcă 10 km pe valea Ierţa până în satul Muntele Băişorii, apoi încă 8 km până în
staţiune. (Distanţă Cluj-Napoca – staţiune: aprox. 60 km). Din staţiune mai pleacă trei drumuri
nemodernizate: unul coboară în valea Vadului, unul urcă până pe Vf.Muntele Mare (1826m, al
treilea ca înălţime din Apuseni) şi unul coboară în Muntele Băişorii pe pârâul Crinţului. Afluxul
turistic este mare, în special iarna şi la sfârşit de săptămână. Accesul obişnuit se face dinspre
Cluj-Napoca sau Turda cu automobilul sau cu autobuze până în satul Muntele Băişorii, apoi pe
jos 45' sau cu ocazii. Iarna există autobuze până în staţiune. Drumeţii au la dispoziţie itinerarii
marcate de acces dinspre Valea Arieşului (Ocoliş , Lupşa), dinspre Someşul Rece (două marcaje
din Măguri-Răcătău), dinspre Valea Ierii sau Liteni, pe la cabana Muntele Filii şi dinspre Cheile
Turzii prin Băişoara. În plus, multe alte trasee nemarcate (dinspre Ocolişel, Poşaga, Bistra,
Blăjoaia, Bondureasa etc.).

Cazare. Cazarea în zonă se face la hotelul "Cabana Muntele Băişorii", ce dispune de 152
de locuri de cazare în camere cu 2 şi 4 paturi şi dormitoare comune, restaurant, bar de zi, club,
centru de închirieri de echipament de schi şi centru de informare şi îndrumare turistică, precum şi
la cabana "Metmont". În funcţie de locurile disponibile, se poate găsi cazare şi la cabanele
aparţinând RENEL, Armatei, RAJAC, SC CUG, SC Transsilva, SC Electromontaj, vila
"Ghiocelul" şi cabana "Constructorul" ale SC NAPOCA, cabane care cazează şi turişti obişnuiţi.
În staţiune mai există cabana "Pionierul" a Palatului Copiilor din Cluj-Napoca, unde se
organizează tabere şcolare şi cantonamente pentru sportivi, o cabană Salvamont, o cabană a
Direcţiei Sanitare a jud.Cluj, o staţie meteorologică. Mai există peste 200 de case de vacanţă
private precum şi posibilitatea de cazare la localnici, în vecinătatea staţiunii (15-25 minute de
mers pe jos) aflându-se două cătune permanente (Vâceşti şi Gera) cu oameni primitori, precum şi
mai multe grupe de gospodării sezoniere, unele chiar în staţiune, ce se pot iarna închiria. Loc de
campare există vizavi de hotel.
Servicii. Spaţiile comerciale şi de alimentaţie publică sunt încă deficitare: există numai
un singur restaurant (la hotel) şi un chioşc. (Alte două chioşcuri funcţionează rar şi neregulat).
Staţiunea nu este racordată la reţeaua telefonică publică dar pentru situaţii deosebite se pot
utiliza mijloace de telecomunicaţie ale cabanei meteorologice, ale cabanei Salvamont, ale
cabanei Renel şi ale cabanei militare. Iarna funcţionează la hotel un centru de închiriere de
material sportiv şi există monitori ce oferă cursuri de schi. În hotel funcţionează un salon de
biliard şi se pot închiria jocuri ex şah, table, rummy etc. Zona centrală a staţiunii dispune de
iluminat public. Toate cabanele mari au canalizare şi alimentare cu apă curentă, adusă de la
captările de sub Şesul Cald. În staţiune există un punct Salvamont, ce asigură primul-ajutor iarna,
în permanenţă, iar vara la sfârşit de săptămână.

Functia dominanta a comunei este cea agricola-zootehnie pastorala.

Principalele activitati productive sunt:

• exploatarea si prelucrarea lemnului,


• agricultura,
• turismul.

Principalele produse locale sunt:

 cherestea

o fag
o molid

 instalatii tehnico-taranesti

o pive,
o vâltori

 produse agricole

o cartofi
o grau
o secara
o porumb

 produse animaliere

o lana
o lapte
o carne.

Suprafata totala a comunei este de 11.104 ha, din care 477.94 ha intravilan.

Lungimea retelei de distribuire a apei potabile este de 5.7 km.

Reteaua de canalizare este de 7.5 km.


Suprafata agricola este de 4767 ha din care:

• arabil 1042 ha,


• pasuni 2067 ha,
• fanete 1658 ha.

În comuna exista un Dispensar Medical cu doi medici de familie si un medic stomatolog, si


trei unitati PTTR. Exista cinci biserici ortodoxe, o biserica catolica, o biserica baptista si o
manastire ortodoxa.

Date economice

• Zăcăminte de argint şi plumb.


• Trei cariere de dacit.
• Mori de apă (în prezent inactive).
Demografie

La 1 iulie 1998 avea 2.317 locuitori dintre care 1.229 de sex masculin şi 1.088 de sex feminin.
Numărul de locuitori ai comunei era în 2002 de 2.330 de persoane. Din punct de vedere
confesional 96,43% erau ortodocsi, 0,12% romano-catolici, 1,5% greco-catolici, restul
locuitorilor fiind de alte confesiuni.

Obiective turistice

ALTE OBIECTIVE TURISTICE care merită a fi vizitate în Muntele Mare, accesibile din
staţiunea Băişoara, sunt:

- Cheile Runcului, situate pe valea Ocolişului, între satele Lunca Largă şi Runc, cu versanţi
semeţi, cu ţancuri şi arcade, străbătute fiind de un drum nemodernizat şi de de marcajul turistic
cruce albastră;

- Cheile Pociovaliştei, situate pe valea omonimă, amonte de satul Runc, pe traseul marcat cu
triunghi albastru, chei odinioară mai sălbatice, astăzi străbătute de un drum forestier;

- Cheile Poşăgii, situate pe valea Poşegii, amonte de schitul Poşaga, prezentând spectaculoase
verticale, ţancuri şi creste, grohotişuri şi vâlcele şi adăpostind două fenomene carstice de
excepţie - izbucurile Bujor şi Feredeu, precum şi o carieră în care găsim frumoase cristale de
calcit;

- Mănăstirea Poşaga, situată la ieşirea din Cheile Poşegii, amonte de satul omonim, o adevărată
bijuterie de sculptură în lemn, cu zidul de incintă decorat cu medalioane din mozaic reprezentând
portrete nu ale unor sfinţi biblici, ci ale lui...Burebista, Decebal, Traian, Mircea,Vlad Ţepeş,
Ştefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Cuza, Bălcescu, Brâncuşi, Eminescu şi alte personalităţi
istorice şi culturale, cu o statuie a lui Avram Iancu în curte şi cu chipul lui Horea, Cloşca şi
Crişan sculptate pe poartă... De hramul mănăstirii, de Sântămărie Mare (15 august) se adună mii
şi mii de credincioşi;
- Mănăstirea Băişoara, recent construită, situată pe valea Ierţa, pe şoseaua ce urcă din satul
Băişoara spre Muntele Băişorii;

- Mănăstirea Lupşa, situată pe Valea Arieşului, amonte de satul Lupşa, cu biserica de lemn
datând din sec.XV - printre cele mai vechi păstrate în Transilvania;

- Schitul de la Plopi, recent ridicat pe o muchie de deal, vizibil de la mari distanţe, accesibil din
Muntele Rece, Valea Ierii sau Finişel;

- Ruinele Cetăţii Lita, amplasată într-un cadru natural foarte pitoresc, cu pereţi de stâncă şi
păduri. Atestată documentar din secolul XIV (1324 - Castrum Leta), cetatea a avut un trecut
foarte zbuciumat. Grav avariată ca urmare a exploziei magaziilor de pulbere la 12 februarie
1562, în urma unui asediu, cetatea cu zidurile ruinate îşi aşteaptă vizitatorii, conduşi de cele două
marcaje ce trec pe aici, urcând de La Poruţ (confluenţa Văii Ierii cu valea Huda) - cruce roşie, ce
duce la Cab.Someşul Rece, respectiv triunghi roşu, ce duce la Liteni;

- Muzeul Etnografic din Lupşa, situat în centrul comunei, unul dintre cele mai interesante din
ţară, realizat prin munca de o viaţă a regretatului profesor Pamfil Albu;

- monumentele eroilor de la Băişoara, Poşaga, Lupşa, Someşu Rece şi cimitirele eroilor de la


Plopi.
De asemenea, din staţiunea Băişoara se poate ajunge, într-o zi de mers, la Cheile Turzii,
Defileul Hăşdatelor, Cheile Borzeştilor, Defileul Arieşului de la Buru, la abrupturile Bedeleului,
la peştera Huda lui Papară şi la Mănăstirea Sălciua etc., cu posibilitatea de a ne întoarce a doua
zi, pe alt traseu.

Staţiunea Băişoara poate fi punct de plecare şi spre Gheţarul de la Scărişoara, Cheile Râmeţului,
Cheile Întregalde, Detunatele, Colţii Trascăului, Cheile Aiudului, staţiunea Beliş-Fântânele etc.,
toate situate la o distanţă de 2 zile de mers.

Sporturi montane si forme de turism

SCHI. Schiul alpin se practică mai ales în staţiunea Băişoara, care a fost creată chiar în acest
scop. Sezonul de schi începe de regulă la sfârşitul lunii decembrie şi ţine până la mijlocul lunii
martie, dar pe pantele de pe Buscat se schiază până în mai. Staţiunea dispune de un teleschi
funcţional, de 1035 m lungime şi 247 m diferenţă de nivel, şi de un altul neutilizat. În trecut au
existat mai multe baby-schiuri. Sunt 6 pârtii de schi, de calitate diferită, şi anume: Pârtia Mare,
Pârtia Nouă, Pârtia de Slalom (numită curent "Pârtia de special"), Pârtia Pionierul (iluminată, dar
închisă publicului), Pârtia Constructorul şi Pârtia Militarilor.

Recent a apărut snowboarding-ul. Există o pârtie de săniuş naturală. În zonă sunt bune
posibilităţi de schi de tură şi de schi fond, dar nu există încă o pârtie amenajată în acest scop.

DRUMEŢIE. Staţiunea Băişoara este placa turnantă a turismului montan în masivul Gilău-
Muntele Mare, fiind totodată situată pe axa strategică de circulaţie turistică reprezentată de
creasta principală a nordului Munţilor Apuseni. Zona se pretează atât pentru plimbări şi circuite
scurte în împrejurimile staţiunii Băişoara, cât şi pentru ture mai lungi, de o zi sau mai multe, în
circuit sau de traversare a masivului.

CICLISM MONTAN. Zona este excelentă pentru practicarea cicloturismului / ciclismului


montan, fiind foarte bine studiată în acest sens. Toate drumurile forestiere şi de car / tractor şi
traseele de drumeţie descrise se pretează, cu câteva rare excepţii, la parcurgerea cu bicicleta de
munte.

ALPINISM. Posibilităţi de practicare a alpinismului / escaladei sportive se găsesc pe abrupturile


de la Scăriţa-Belioara şi în Cheile Poşegii, mai puţin în Cheile Runcului şi aproape deloc în
Cheile Ocolişelului şi Cheile Pociovaliştei. Câteva pitoane există şi în defileul Someşului Rece.
În pereţii de la Scăriţa există mai multe trasee pitonate, unele de gradul 5, dar ele sunt extrem de
rar parcurse de căţărători.

SPEOLOGIE. Există posibilităţi în zona Scăriţa, unde există nenumărate grote şi mai multe
peşteri, inclusiv fenomene spectaculoase cum este Coşul Boului, o imensă grotă, cu un portal de
peste 60 m înălţime, cu tavanul străpuns de o gaură circulară cu diametrul de zeci de metri...
Peşteri se găsesc şi în Cheile Runcului, ca de exemplu Peştera de la Runc, cu o lungime cartată
de 378 m şi o denivelare de 63 m.
PARAPANTĂ. Se practică iarna pe pârtiile din staţiune precum şi tot timpul anului pe versanţii
Văii Vadului, la Scăriţa-Belioara, pe Vârfuiata (aproape de Ocoliş) şi în zona Cetăţii Lita,
ultimele două zone fiind printre cele mai prielnice (şi frecventate) din nordul Munţilor Apuseni.

Arii protejate

Rezervaţia geobotanică Scăriţa-Belioara (adesea numită, în mod greşit, Scărişoara-Belioara)


se găseşte la 3 ore de mers spre sud-est din staţiunea Băişoara, pe teritoriul comunelor Poşaga şi
Ocoliş (jud.Alba). Iniţiativa punerii sub protecţie a acestui areal a avut-o savantul Alexandru
Borza încă din anii '20. Rezervaţia a fost înfiinţată prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr.886 /
1941, la propunerea Academiei Române, extinsă în 1958 şi reconfirmată prin decretul 287 / 1962
şi Deciziile 190 / 1962 a Sfatului Popular al Regiunii Cluj şi 175 / 1969 a jud.Alba. Rezervaţia
cuprinde fânaţul Şesul Craiului, situat pe un platou calcaros la peste 1350 m altitudine, şi în
continuare pădurea de pe muntele Scăriţa, precum şi spectaculoasele abrupturi ce străjuiesc
obârşiile văii Belioara (afluent al Poşegii), cu pereţi verticali, ţancuri semeţe, vâlcele întrerupte
de săritori, brâne, creste ascuţite şi multe grote şi peşteri. Rezervaţia are o suprafaţă de 450 ha şi
adăposteşte multe specii rare de plante şi animale anterior menţionate. Până în 1986, rezervaţia a
fost îngrijită de un localnic inimos, paznicul Gligor Răfăila.

Acumularea Bondureasa este situată pe valea Iara, la vest de staţiunea Băişoara (3 ore de
mers), între micul lac de acumulare Bondureasa şi confluenţa Văii Ierii cu pâraiele Măruţu şi
Galbena. În acest perimetru, Valea Ierii, aflată aici nu departe de izvoare,formează un mirific
amfiteatru cu pereţi stâncoşi, cu creste, limbi de grohotiş şi ţancuri pe care se încumetă să crească
ici şi colo mesteceni şi molizi piperniciţi. Zona este destul de izolată, accesibilă cu autovehicule
pe drum forestier din Valea Ierii, dar având pentru drumeţi şi cicloturişti montani legături în toate
direcţiile. Aici există un canton silvic şi o cabană forestieră. Zona se găseşte pe teritoriul
comunei Valea Ierii şi a fost pusă sub protecţie la propunerea Clubului de Cicloturism "Napoca",
prin Decizia 147 / 1994 a Consiliului Judeţean Cluj, interzicându-se deschiderea de cariere,
ridicarea de noi construcţii şi alte activităţi ce pot dăuna mediului.
Staţiunea Băişoara este ea însăşi o zonă protejată (Decizia 147 / 1994 a Delegaţiei Permanente
a Consiliului Judeţean Cluj), fiind interzise activităţile ce poluează sau degradează peisajul,
inclusiv ridicarea de construcţii a căror arhitectură nu se integrează armonios în cadrul natural.

Valea Ierii. Pitorescul Văii Ierii de la gura Văii Şoimului până în satul Caps şi în aval de satul
Valea Ierii, până la Băişoara, atrage tot mai mulţi turişti. În ultimii ani s-au ridicat numeroase
case de vacanţă iar luncile sunt folosite pentru campare. În vederea conservării frumuseţii ei,
zona, situată pe teritoriul comunelor Valea Ierii şi Băişoara, a fost declarată, prin Decizia 147 /
1994 a Consiliului Judeţean Cluj, arie protejată de importanţă judeţeană, interzicându-se
activităţile poluante şi cele ce pot să afecteze valoarea peisagistică.

Cheile Ocolişelului sunt situate pe teritoriul comunei Iara, pe valea Ocolişelului, între satele
Ocolişel şi Valea Vadului. Deşi mai puţin spectaculoase decât Cheile Runcului, situate mai la
vest, Cheile Ocolişelului încântă prin sălbăticia văii, nestrăbătută de vreun drum sau potecă,
impunând rarilor vizitatori să sară din piatră în piatră. Versanţii sunt în general împăduriţi, cu
limbi de grohotiş şi rari pereţi verticali. Cea mai impunătoare formaţiune este "Cetatea" - un
pinten stâncos ce se înalţă semeţ pe malul stâng. Accesul în zonă se poate face din staţiunea
Muntele Băişorii, în 3-4 ore, pe valea Vadului sau pe culmea muntelui Boinic, sau de pe valea
Arieşului. La propunerea Clubului de Cicloturism "Napoca", cheile au fost declarate de Consiliul
Judeţean Cluj zonă protejată de interes judeţean, prin Decizia 147 / 1994, fiind interzisă
deschiderea de cariere, ridicarea oricăror construcţii şi alte activităţi ce pot degrada peisajul.

Alte arii protejate, situate spre periferia masivului Muntele Mare / zonei turistice Băişoara, sunt:
Molhaşurile Căpăţânii, Defileul Someşului Rece, Cheile Dumitresei, Valea Someşului Rece,
Cariera Corabia, Defileul de la Surduc.

Molhaşurile Căpăţânii sunt o rezervaţie situată între vârfurile Căpăţâna şi Balomireasa, pe un


platou împădurit, la circa 1600 de metri altitudine, la limita între judeţul Cluj (com.Măguri -
Răcătău) şi judeţul Alba. Molhaşurile Căpăţânii sunt tinoave ce adăpostesc specii rare de plante,
enumerate anterior. Pentru ocrotirea acestor valori, zona a fost pusă sub protecţie în 1969, fiind
interzise orice activităţi de construcţii, exploatare sau alte modificări ale situaţiei actuale.
Accesul din staţiunea Băişoara se face în circa 6 ore de mers, pe traseul marcat cu bandă roşie ce
duce la pensiunea Ursoaia(situata in Valea Ierii), iar cu autovehicule se poate ajunge în apropiere
urcând din Răcătău pe drumul de pe pe valea Someşului Rece, apoi până la capătul drumului
forestier de pe pârâul Zboru. Drumuri forestiere leagă zona şi de bazinul văii Ierii şi de cel al
Răcătăului.

Defileul Someşului Rece. Someşul Rece formează între Gura Negruţei şi locul “La Luncuţă” un
defileu adânc, pe vremuri sălbatic, azi străbătut de un drum nemodernizat, ce urcă abrupt,
strecurându-se peste limbile de grohotiş şi pe sub pereţii de stâncă, pe unii dintre care există
chiar scurte trasee de alpinism. Lângă un impresionant pinten stâncos înălţat în mijlocul văii se
află un mic loc de parcare, unicul din defileu. Puţin mai amonte este gura Dumitresei. La capătul
superior al defileului ajungem la barajul Someşul Rece. Defileul se găseşte pe teritoriul comunei
Măguri-Răcătău şi a fost declarat de către Consiliul Judeţean Cluj ca zonă protejată, prin Decizia
147 / 1994, la propunerea Clubului de Cicloturism "Napoca", fiind interzise orice construcţii,
cariere sau alte elemente ce modifică peisajul.

Cheile Dumitresei. Dumitreasa, după un parcurs domol (însoţit de drum forestier), formează pe
ultima porţiune înainte de vărsarea în Someşul Rece un sector de chei sălbatice. Ele se găsesc pe
teritoriul comunei Măguri-Răcătău şi au fost declarate în 1994, la propunerea Clubului de
Cicloturism “Napoca”, zonă protejată de interes judeţean, în care se interzice orice activitate
umană, cu excepţia vizitării.

Valea Someşului Rece. Din satul Someşu Rece şi până aproape de Răcătău, valea Someşului
Rece a atras prin lărgimea luncilor şi frumuseţea peisajului numeroşi clujeni care vin aici la iarbă
verde ori şi-au ridicat case de vacanţă. Din loc în loc se găsesc cătune locuite permanent. Din
punct de vedere administrativ, zona aparţine de comuna Gilău. Pentru a menţine calitatea
mediului şi un aspect urbanistic atractiv pentru turişti, zona a fost pusă sub protecţie în 1994,
reglementându-se ridicarea de construcţii şi interzicându-se activităţile poluante.

Cariera Corabia este un monument al naturii, situat pe teritoriul comunei Gilău, pe versantul
vestic al muntelui Corabia, care îşi trage numele din forma sa ieşită din comun. Această zonă
protejată de importanţă naţională ocroteşte rocile ultrametamorfice foarte vechi, de mare valoare
ştiinţifică, care pot fi, numai aici, admirate la suprafaţa pământului de geologi şi turişti. Accesul
este facil, pe şosea din Gilău la cabana Someşul Rece, iar de aici în circa 15 minute pe traseul
turistic marcat cu cruce roşie ce intră pe valea Bârlogu şi duce apoi prin Păltinei, Mâţeşti şi Plopi
spre cetatea Lita şi cabana Muntele Filii. În zonă este interzisă exploatarea rocilor sau altă
activitate ce poate degrada acest unicat.

Defileul de la Surduc. Valea Ierii formează pe ultimul ei sector, din satul Surduc până la
vărsarea în Arieş, un defileu cu pereţi înalţi, pe care pădurea alternează cu abrupturile stâncoase,
duritatea rocii obligând râul să formeze spectaculoase meandre, pe care şoseaua le urmăreşte în
serpentine strânse. Frumoasele lunci şi lipsa intervenţiei antropice (cu excepţia şoselei şi a unei
cariere închise) atrag numeroşi turişti ce campează pe malul râului. Administrativ, defileul se
găseşte pe teritoriul comunei Iara şi, la propunerea Clubului de Cicloturism "Napoca", a fost
declarată prin Decizia 147 / 1994 a Consiliul Judeţean Cluj zonă protejată de interes judeţean,
neadmiţându-se ridicarea de construcţii, activităţi industriale poluante sau alte surse de degradare
a peisajului.

2.2. Analiza SWOT


Puncte tari Puncte slabe
• "Poarta de intrare" în Munţii Apuseni • Îmbătrânirea populaţiei

• Aşezare în spaţiul Munţilor Apuseni şi în zona • Depopularea (spor natural negativ)


de contact cu Depresiunea Huedinului
• Migrarea persoanelor tinere spre mediul
• Resurse naturale impresionante (resurse urban, mai cu seamă a celor cu pregătire
minerale, potenţial hidroenergetic ridicat, fond profesională înaltă
forestier întins, fond turistic natural, păşuni şi
fâneţe extinse, faună etc.) • Reţeaua de canalizare este inexistentă,

• Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în • Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei


domeniul prelucrării lemnului rutiere.

• Ospitalitatea proverbială a locuitorilor • Resurse financiare insuficiente, investiţii


autohtone şi străine reduse
• Apropierea de aeroportul internaţional Cluj
Napoca - la cca. 60 km • Infrastructura necorespunzătoare, absenţa sau
• Prezenţa arhitecturii tradiţionale dimensiunile reduse ale alimentării cu apă,
canalizării, limitele şi ritmul extinderii
• Vechi tradiţii în prelucrarea lemnului
telefoniei fixe care frânează apariţia dotărilor
(exploatare forestieră, producerea de cherestea;
turistice.
tîmplăritul şi dulgheritul sunt cele mai
reprezentative sectoare de activitate din acest
domeniu).
• Funcţia predominantă economică este
• Resurse minerale aflate în conservare activitatea agricolă.
(minereuri complexe, roci pentru construcţii)
• Echipamente şi tehnologii învechite.
• Tradiţii locale în creşterea animalelor, în
• Lipsa unei pieţe concurenţiale pentru
special a bovinelor
desfacerea laptelui.
• Existenţa unor societăţi comerciale şi persoane
• Valorificarea fructelor de pădure şi a
fizice autorizate cu activitate în zonă
ciupercilor prin intermediari, fără posibilităţi
• Potenţial turistic ridicat cu un fond de prelucrare, .respectiv conservare, pe
turistic natural de excepţie la care se teritoriul comunei.
adaugă un fond turistic antropic de mare
• Resurse financiare insuficiente, investiţii
valoare.
autohtone şi străine reduse,
• Arie propice practicării turismului în toate
• Slaba pregătire a populaţiei locale în
anotimpurile
promovarea valorilor turistice,
• Aşezarea geografică propice dezvoltării
serviciilor, în special a celor turistice
Oportunitati Riscuri
Programe comunitare ale Uniunii Europene Reducerea ponderii populaţiei active
pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în
• Natalitate scăzută
mediul rural: SAPARD, ISPA

• Creşterea şomajului în rândul tinerilor


• Programe guvernamentale pentru încurajarea
iniţiativelor locale
• Programe de modernizare a infrastructurii • Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte
rutiere negative asupra pieţei muncii şi economiei
locale datorită fiscalităţii ridicate
• Programe locale pentru colectarea rumeguşului
rezultat din prelucrarea lemnului, brichetarea
acestuia şi utilizarea brichetelor pentru încălzirea
Orientarea programelor europene
obiectivelor de utilitate publică.
guvernamentale spre alte zone considerate
• Reconversia unor capacităţi economice aflate prioritare.
în conservare în capacităţi cu profil nou de
• Scăderea interesului investitorilor pentru
fabricaţie axate pe prelucrarea complexă a
comună datorită infrastructurii fizice
lemnului (mobilă, pardoseli calde etc.),
neadecvate.
prelucrarea laptelui, prelucrarea cărnii,
prelucrarea fructelor de pădure şi a ciupercilor)
Lipsa de receptivitate şi flexibilitate la
cerinţele pieţei care determină decalaje
• Promovarea dezvoltării unei agriculturi
economice mari, greu de recuperat.
ecologice în sectorul de cultivare a plantelor şi în
zootehnie.
• Izolarea comunei din punct de vedere al
accesului la infrastructură care conduce la
• Reconversia unor capacităţi, în special
depopularea zonei şi la declin economic.
agricole, spre arii de productivitate adaptate
condiţiilor locale.
• Reducerea ponderii populaţiei active

• Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni.


•Fiscalitatea accentuată

• Utilizarea programelor de finanţare ale UE şi


• Reducerea sau eliminarea unor facilităţi
cele ale autorităţilor judeţene, regionale sau
pentru prestatorii de servicii turistice.
naţionale.
• Lipsa de comunicare crează orientarea
• Extinderea colaborării cu organizaţii
investitorilor spre alte zone de interes.
neguvernamentale care au capacitatea să atragă
fonduri extrabugetare
• Punerea în valoare a bogatului patrimoniu
cultural şi istoric al comunei.

2.3. OBIECTIVE:

 creerea unor noi locuri de muncă şi diversificarea sectoarelor economice, respectiv


promovarea sectorului terţial şi a turismului
 access facil la servicii medicale de calitate, prompte şi suficiente
 dotarea cu aparatură medicală a cabinetelor existente
 populaţie educată privind starea generală de sănătate şi modalităţile de a duce o viaţă
sănătoasă
 eliminarea factorilor de perturbare a calităţii vieţii
 acces la un sistem educaţional perfomant, flexibil şi adaptat condiţiilor din mediul rural
 promovarea şi susţinerea unor cursuri de perfecţionare în domeniul agricol
 infrastructură şi bază materială suficientă şi capabilă să satisfacă nevoile legate de actul
educaţional
 Promovarea sporturilor de iarnă , profitându-se din plin de oferta naturală a zonei
 Promovarea cicloturismului, alpinismului, sporturilor hipice şi a celor nautice cu vâsle
 o reţea de drumuri funcţională care să deservească nevoile curente ale locuitorilor şi
activităţilor
 economice fără să afecteze starea mediului înconjurător
 Consolidarea drumurilor interioare din localităţile comunei afectate de inundaţiile anilor
anteriori
 Verificarea şi expertizarea tehnică a tuturor podurilor şi podeţelor afectate de viituri
 asocierea producătorilor
 îmbunătăţirea practicilor agricole
 politici de marketing eficiente.

Marketing turistic
În final, rezultatele diversităţii, volumului şi valorii resurselor turistice din Baisoara sunt
variatele forme de turism posibil de practicate, de la turismul etnocultural, turismul religios,
turismul rural şi până la turismul de afaceri şi chiar turismul pentru sporturi extreme.

Distribuţia produsului turistic Baisoara se realizează, în principal direct. În ultimul timp, un rol
din ce în ce mai important în marketingul turistic revine distribuţiei prin intermediul Internet-ului
(http://www.baisoara.info), văzută ca modalitate de acoperire a unui segment mare de turişti.
Oferta de cazare din Comuna Baisoara este prezentă pe diferitele site-uri de rezervări, în acest fel
turistul fiind informat cu privire la serviciile oferite, tarife, posibilităţi de petrecere a timpului
liber etc. Internet-ul, prin avantajele pe care le oferă consumatorului – funcţionare non-stop,
acoperire mondială, prezentare cu fotografii color a destinaţiilor şi a atracţiilor turistice, costuri
relativ scăzute etc. – este un canal de distribuţie foarte rapid şi din ce în ce mai căutat.

Promovarea activităţii turistice pentru Staţiunea turistică Baisoara urmăreşte în primul rând
recâştigarea pieţelor pierdute după anul 1989, concomitent cu pătrunderea pe noi pieţe turistice.
Acest obiectiv general este susţinut de alte obiective specifice precum: crearea notorietăţii
produsului turistic Baisoara, atragerea de noi segmente de turişti şi fidelizarea celor actuale.

Activitatea de promovare se bazează pe un mesaj care pune accentul, în principal, pe


originalitatea artei şi tradiţiei populare şi pe simbolurile zonei.

O prim pas de promovare a reprezentat-o conceperea unui site propriu, dat fiind faptul că această
modalitate new-media este din ce în ce mai utilizată. Obiectivul principal a fost mediatizarea
potenţialului turistic pe care îl are oraşul şi informaţii despre managementul său. Site-ul se
adresează tuturor categoriilor de vârstă, din oraş şi din întreaga lume, în special persoanelor
pasionate de cultură, turism, călătorii şi nu numai. De asemenea oferă multe informaţii de interes
public pentru locuitorii oraşului. Aceştia pot accesa linkul primăriei de unde se pot informa cu
privire la hotărârile adoptate de consiliul local, proiectele realizate precum şi planurile de viitor.

2.4. Analiza calitativa a cererii


Orice produs turistic operează pe o piaţă largă, dar nu poate satisface toţi consumatorii. Aceştia
sunt prea numeroşi, prea dispersaţi în spaţiu şi prea diferiţi în privinţa cerinţelor şi nevoilor.
Diversitatea formelor de turism practicabile, generate de oferta turistică, atrage multe şi variate
categorii de turişti. Pentru identificarea segmentelor de turişti pentru comuna Baisoara au fost
luate în calcul criterii de segmentare precum localizarea geografică, caracteristici demografice şi
psiho-grafice.

Segmentarea pieţei după localizarea geografică ajută la determinarea razei de atracţie turistică a
Staţiunii turistice Baisoara, fluxul de turişti putând fi atras din perimetrul naţional, local /
regional sau de pe pieţele externe.

În afara turiştilor români interesaţi de valorile turistice ale oraşului Baisoara, se numără şi turiştii
străini care asigură legături cu pieţe externe puternice din punct de vedere turistic cum ar fi:

- Franţa – turiştii francezi sunt atraşi de obiectele de artizanat. Legăturile dintre şi această ţară s-
au format chiar după revoluţia din 1989, când comune şi sate din împrejurimi s-au înfrăţit cu un
localităţi din Franţa.

- Germania – datorită interesului manifestat de turiştii germani pentru obiectele din ceramică.
Pentru turistul german o vizită în România poate reprezenta şi o întoarcere la origini, la tradiţie.

Caracteristicile demografice (vârsta, sexul, mărimea familiei, venitul, ocupaţia, educaţia, religia,
rasa şi naţionalitatea celor care se constituie în potenţiali consumatori ai unei destinaţii turistice)
influenţează în mod semnificativ comportamentul de cumpărare al turiştilor. Variabilele
demografice reprezintă criteriul cel mai des utilizat pentru diferenţierea categoriilor de
consumatori (segmentarea se realizează prin combinaţii de criterii enumerate anterior). Acest
lucru se datorează faptului că dorinţele consumatorilor, preferinţele şi frecvenţa utilizării
serviciilor sunt adeseori strict legate de aceste variabile. Prin urmare, din acest punct de vedere
avem de a face cu adulţi şi persoane de vârsta a III-a, familii cu copii, tineri, persoane din mediul
rural şi urban, cu venituri mici şi medii.

Segmentarea psiho-grafică constă în împărţirea cumpărătorilor pe categorii distincte în funcţie de


clasa socială, stilul de viaţă sau personalitatea fiecăruia. Persoanele care fac parte din aceeaşi
categorie pot avea un profil psiho-grafic foarte 25 diferit. Din aceste puncte de vedere segmentul
de piaţă căruia se adresează oferta turistică a oraşului Baisoara poate fi caracterizat astfel:
familişti, interesaţi de preţ, sociabili, implicaţi în activităţi sociale şi culturale, viaţă activă –
odihnă activă, iubitori de sport şi de mişcare.

COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI

În comuna Baisoara, datorită diversităţii, volumului şi valorii resurselor turistice prezente aici,
este favorizată practicarea unor variate forme de turism, dintre care principalele sunt turismul
cultural-religios şi turismul etnocultural.

Din acest punct de vedere, principalele zone cu care Baisoara intră în competiţie sunt zonele cu
ofertă similară din regiunea învecinată oraşului.

Din punct de vedere al capacităţii de cazare, localităţile concurente prezintă un punct slab
comparativ . Singurele oraşe care depăşesc ca şi număr de locuri capacitatea de cazare existentă
în Baisoara sunt Intre Galde, Cheile Ramet, Cheile Aiudului, Comuna Margau.

Staţiunea turistică Baisoara dispune de un potenţial turistic deosebit de valoros, recunoscut la


nivel naţional şi european. Acest lucru permite practicarea unor forme de turism variate,
Baisoara evidenţiindu-se astfel de localităţile concurente.

Toate acestea conferă originalitate comunei Baisoara, făcându-l să fie unic între localităţile
concurente.

Baisoara dispune de reţele tehnico-edilitare (alimentare cu apă în sistem centralizat, canalizare,


telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică etc.), de o reţea educaţională preuniversitară, de
o infrastructură rutieră diversificată (drumuri naţionale, judeţene, comunale, forestiere), de acces
facil la infrastructura feroviară, şi de un mediu înconjurător nepoluat cu noxe industriale.

Existenţa unor structuri turistice de primire şi a unei cereri turistice permanente pentru formele
de turism practicate în zonă, fac din Baisoara un concurent puternic pentru orice altă zonă cu
valenţe etnoculturale sau religioase similare.
Comuna Baisoara este astfel o zonă turistică extrem de valoroasă, în care se individualizează cel
mai bine valorile etnoculturale şi cultural-religioase. Din acest punct de vedere, piaţa pe care
Baisoara îşi oferă valorile către turişti este una cu tendinţe de creştere. Turismul cultural, cu
componentele religioasă şi etnografică, începe să se afirme din ce în ce mai mult şi în
România, fiind un teritoriu marcat de prezenţa unor obiective turistice antropice valoroase şi
variate, care răspund foarte bine dorinţei de cunoaştere a turiştilor. Interesul pentru vacanţele cu
valenţe etnografice şi religioase este evidenţiat atât de creşterea numărului de structuri de cazare,
care vin să susţină activitatea turistică, cât şi de creşterea numărului de turişti.

Afirmarea şi dezvoltarea turismului cultural reprezintă o soluţie de promovare în spiritul


dezvoltării durabile a oricărei destinaţii, ţinându-se cont de necesitatea de a se realiza un
echilibru între două mari tendinţe ale turismului: pe de o parte, promovarea valorilor culturale şi
tradiţionale unice, iar, pe de altă parte, protejarea acestora.

DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA

PUBLICĂ LOCALĂ ŞI AGENŢII ECONOMICI DIN TURISM

Din analiza prezentată reiese că, comuna Baisoara beneficiază de un potenţial turistic valoros şi
de numeroase oportunităţi, astfel încât turismul să devină în perspectivă activitatea economică
principală a localităţii. De altfel, noul statul de „staţiune turistică” obligă autorităţile locale la
elaborarea unei strategii care să sprijine o activitate turistică modernă, în concordanţă cu
principiile dezvoltării durabile, iar agenţii economici din turism trebuie să opteze pentru servicii
de cea mai bună calitate, la nivelul unui turism competitiv pe plan naţional, dar şi european.
Aceste aspecte sunt esenţiale pentru recâştigarea pieţei existente la nivelul anului 1989 şi
poziţionarea ofertei locale la nivelul concurenţei.

Recomandări pentru autoritatea locală


⇒ În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un Departament pentru
Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze pe organizarea activităţii turistice locale şi
consultanţă pentru agenţii din turism.

⇒ Primăria, prin angajaţii Departamentului pentru Turism, are un rol determinant în consilierea
proprietarilor de gospodării cu un standard corespunzător, în scopul clasificării acestora ca
pensiuni turistice.

⇒ Stimularea extinderii reţelei de pensiuni turistice poate fi realizată de autoritatea locală prin
acordarea, prin Hotărâre de Consiliu, de facilităţi sau scutiri de taxe pentru perioade determinate,
prin promovarea gratuită a acestora pe site-ul primăriei sau prin invitarea în vederea participării
la diverse târguri şi manifestări organizate de primărie.

⇒ Aplecarea către tradiţia şi obiceiurile legate de sărbătorile religioase apopulaţiei din zonă este
bine cunoscută. Sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt aşadar un prilej pentru
organizarea de către Primărie a unor manifestări axate pe obiceiurile religioase ale locului, jocuri
distractive şi concursuri, pot deveni un eveniment care să atragă în jurul lui nu numai localnicii,
dar şi locuitori din centrele urbane apropiate.

Dacă este bine organizată, manifestarea va depăşi cu certitudine graniţele zonei. Însoţite de o
promovare agresivă, de slogane cu adresabilitate spre anumite grupuri ţintă, aceste serbări pot
deveni o “marcă” a localităţii, iar în timp s-ar putea crea o tradiţie. Antrenarea în aceste sărbători
a unor categorii socio-profesionale cu un anume nivel de pregătire –profesori, preoţi, elevi, pot
imprima manifestării o ţinută cultural - educativă - distractivă.

Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări pot avea diverseteme:
gastronomice, culturale, istorice, sportive, întâlniri cu fii satului, expoziţii defotografie tematică
ş.a.

Recomandări pentru agenţii din turism


� Calitatea serviciilor oferite turiştilor trebuie să fie o preocupare permanentă pentru toţi agenţii
din turism, pentru a se impune pe piaţă şi pentru a face faţă concurenţei.

� Calificarea şi formarea profesională permanentă a angajaţilor din turism este o garanţie pentru
o afacere profitabilă şi nu trebuie privită ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie pe termen lung.

� Diversificarea serviciilor oferite turiştilor, aşa cum reiese din studiile de piaţă realizate în
decursul anilor de către INCDT, este una din motivaţiile importante în alegerea unei destinaţii,
de aceea trebuie să i se acorde atenţia cuvenită.

� Pentru deţinătorii de structuri de cazare ar fi utilă o asociere cu meşterii olari în principal


pentru organizarea unor cursuri de olărit, în cadrul cărora turiştii interesaţi pot lua lecţii, contra
cost, de la meşterii olari; ar putea deveni o afacere profitabilă pentru ambii parteneri.

� Este recomandat ca fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuit turiştilor materiale
informative (hărţi ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale obiectivelor naturale şi culturale
din zonă), servicii de ghidaj, mijloc de transport pentru excursii locale, rezervări pentru
mijloacele de transport în comun, servicii care pot atrage un număr din ce în ce mai mare de
turişti.

Odată cu implementarea acestor masuri propuse in cadrul acestui proiect se estimează o creştere
a nivelului de trai al populaţiei din zona, o crestere a confortului, o atragere sporită a
investitorilor precum si reducerea discrepanţelor dintre zonele judeţului.

S-ar putea să vă placă și