Sunteți pe pagina 1din 17

CECCAR Categoria profesională –

Expert contabil
FILIALA GALAŢI Nume şi
prenume………………………….
Număr
matricol……………………………
Număr certificate de
absolvire………….

LUCRAREA DE STAGIU AN I
Semestrul I

Categoria I – Elaborarea situaţiilor financiare anuale


1. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA, urmatoarele
bunuri:
- disponibil in contul bancar 6.000 lei;
- cladiri 4.000 lei;
- terenuri 3.000 lei;
- brevete de inventii 7.000 lei;
Total 20.000 lei
2 Se constituie societatea in nume colectiv cu 3 asociati: A, B, C cu un
capital de 3.000 lei, format din 30 parti sociale a 100 lei partea:
- asociatul A detine 10 parti sociale in valoare de 1.000 lei,
- asociatul B detine 5 parti sociale in valoare de 500 lei,
- asociatul C detine 15 parti sociale in valoare de 1.50 lei.
Structura aporturilor este:
A – face aport in numerar de 1.000 lei, din care varsa 700 lei la constituire,
iar restul la data scadenta a contractului;
B – face aport in numerar de 500 lei si-l varsa integral la constituire;
C – face aporturi de active si pasive de la societatea sa proprie (la societatile
in nume colectiv asociatii pot aporta si creantele personale), a carui situatie
contabila este:
- un utilaj de 1.300 lei. Amortizat de 300 lei;
- un stoc de marfuri 500 lei;
- creante asupra clientilor de 280 lei, cu provizioanele aferente de 130 lei;
- lichiditati in caserie de 250 lei;
- datorii la furnizori de 400 lei;
Cheltuielile de constituire ale societatii sunt de 150 lei, achitate prin banca.
3. SC CRISANA SA unitate de comert en-gros vinde marfuri cu pretul de
vanzare de 5000 lei, TVA 19%, cu un rabat de 3% pentru neefectuarea
livrarilor in timp util. Pretul de inregistrare a marfurilor este de 3900 lei.
Termenul de decontare a facturii este de 2 luni de la livrarea marfurilor.
Intrucat livrarea se face la 10 zile dupa livrarea marfurilor se acorda un scont
de 5%.
Inregistrari in contabilitatea furnizorului si clientului.
Valoarea marfurilor: TVA
5000 950
rabat 3% 150 28.5

1
_________________________________________________
Net comercial 4850 921.5
_________________________________________________
Total factura 5771.5
Scont 5% 242.5 46.08
4. S.C. “MULTIMOD” S.R.L. vinde produse finite unui partener extern, la
pretul de vanzare de 1000 $, cursul de schimb al dolarului 3,4 lei/$. La finele
perioadei de gestiune cursul de schimb scade la 3.38 lei/$.
Incasarea creantei se face la 3.41 lei/$.
5. S.C. “FLORES” S.A. livreaza produse finite in valoare de 1000 lei, S.C.
“RETIS” S.A.. S.C. “RETIS” S.A., dupa primirea marfii, constata ca 25% din
bunuri nu corespund calitatii prevazute in contract si returneaza produsele
furnizorului.
6. SC “GRISIA” SA contabilizeaza datoriile fiscal pe luna curenta astfel:
- impozit pe cladiri 400 lei
- impozit pe dividend 300 lei
- impozit pentru folosirea terenului proprietate de stat 200 lei
- taxa asupra mijloacelor de transport 600 lei
Se inregistreaza majorarile si penalizarile datorate bugetului pentru neplata
in termen a veniturilor bugetului in suma de 75 lei. Se achita sumele
cuvenite bugetului de stat.
7. Se depune suma de 1000$, la cursul de schimb de 3,3 lei/$, la casieria
societatii comerciale “EXMOB” S.A..
Restituirea sumei catre asociati, din mijloacele banesti depuse de catre
acestia, la cursul de 3,31 lei/$, si evidentierea diferentelor nefavorabile de
curs valutar constatate cu aceasta ocazie..
8. La SC SINTEZA SA valoarea pierderilor din creante imobilizate este de 440
lei, care se inregistreaza.
9. La 01.07.SC GAMA SA cumpara de la furnizorul SC MOBILA SA un lot de
obiecte de inventar ( scaune) , cu factura nr. 1600 , care cuprinde:
- 100 buc scaune x75 lei/buc 7500 lei
- tva 19%x750 lei 1425 lei
Total factura 8925 lei
Distinct se factureaza chiria pentru perioada de custodie , de 50 lei , tva
19%.
La 30.09 se aduc scunele lasate in custodie, achitandu-se in numerar
cheltuieli de transport de 30 lei, tva 19%.
La receptia scaunelor se constata un plus de 2 scaune care se admit in
gestiune.
10. La 31.12.N, societatea deţine un utilaj cu valoarea contabilã de 100.000
u.m. şi baza de impozitare de 80.000 u.m. La deschiderea exerciţiului N,
exista un pasiv de impozit amânat de 1.000 u.m. În cursul exerciţiului N, cota
de impozit pe profit a crescut de la 25% la 30%.
Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în exerciţiul N în
conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.
11. O societate comercialã emite 10.000 de obligaţiuni cu valoarea
nominal de 10 lei. Dobânda anualã este de 50%. La scadenţã – dupã un an –
obligaţiunile se convertesc în acţiuni, în condiţiile în care valoarea nominalã

2
totalã a acţiunilor emise este de 85.000 lei. Toate decontãrile se fac în
numerar.
Sã se înregistreze în contabilitate operaţiile.
12. În contabilitatea unui agent economic ce comercializeazã mãrfuri se vor
înregistra operaţiile de mai jos, în condiţiile utilizãrii preţului prestabilit:
a) recepţionarea mãrfurilor cumpãrate la preţul facturat de furnizor de
10.000 lei, TVA 19%. Preţul standard aferent este de 9.000 lei;
b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 1.000 lei, TVA 19%, şi
decontare dintr-un avans de trezorerie;
c) vânzarea a jumãtate din mãrfurile achiziţionate, cu decontare ulterioarã,
cunoscând cã preţul negociat este cu 20% mai mare decât preţul standard
aferent;
d) descãrcarea gestiunii pentru mãrfurile vândute;
e) repartizarea diferenţelor de preţ aferente mãrfurilor vândute în baza
coeficientului de repartizare determinat în acest sens.
Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaţii?
13. Dispuneţi de urmãtoarele date la închiderea exerciţiului N: impozitul pe
profit calculat şi înregistrat la 30.09.N 200 lei, din care plãtit 100 lei,
veniturile aferente exerciţiului N 8.000 lei, din care dividende încasate 400
lei; cheltuielile aferente exerciţiului N 5.600 lei, din care cheltuieli de protocol
nedeductibile 300 lei.
Cota impozitului pe profit este de 16%. Care este suma impozitului pe profit
datorat pentru anul N, precum şi cheltuiala cu impozitul pe profit care va
afecta contul de profit şi pierdere?
14. O societate comercialã cu amânuntul achiziţioneazã mãrfuri pe baza
facturii. Preţul de cumpãrare 400 lei, rabat 2%, scont de decontare 1%, TVA
19%. Societatea ţine evidenţa mãrfurilor la preţ cu amãnuntul (inclusiv TVA).
În condiţiile în care cota de adaos comercial este de 30%, care este preţul cu
amãnuntul (inclusiv TVA) al mãrfurilor achiziţionate?

Categoria II – Auditul statutar al situaţiilor financiare


15. In cazul unei misiuni cu proceduri convenite
a) auditorul exprima o opinie cu asigurare asupra misiunii convenite
b) nu exprima nicio asigurare
c) nu exprima nici o opinie
16. In vederea evaluarii riscurilor de piata intocmiti un chestionar pentru
personalul de marketing.
17. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui
cabinet ,o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate
manifestarilor de familiarism.
18. Prezentati succint continutul unei scrisori de misiune de audit .
19. Constatati ca societatea la care efectati auditul detine in patrimoniu
terenuri si cladiri pentru care s-a procedat la reevaluarea lor in anul 2007de
catre un evaluator autorizat si se regasesc in situatiile financiarela 31.dec
2009 la valoarea reevaluata la 31 dec 2007.Cum abordati aceasta problema
in cazul misiunii de audit pentru situatiile financiare ale anului 2009?
20. O societate prezinta urmatoarea situatie:
Contractele de constructie – 20.000 lei, din care garantii acordate – 2.000 lei;

3
Marfuri – pret de achizitie 10.000 lei; adaos comercial – 2.000 lei;
Minusuri la inventare - 500 lei;
Contracte cu vanzarea in rate – 10.000 lei; rate incasate – 2.000 lei; rate
neincasate – 8.00 lei; dobanda 500 lei;
Avize de expeditie – pret de vanzare cu TVA 3.570 lei;
Bonuri fiscale – 238 lei;
Auditorul a verificat TVA neexigibil calculat de entitate şi a ajuns la consluzia
ca este corecta suma determinata. Care este TVA-ul neexigibil calculat?

Categoria III – Expertize contabile


21. Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul
expertizei contabile? 22 Care este diferenţa dintre expertul contabil
şi economistul salariat; dar între contabilul autorizat şi contabilul
salariat?
23 Onorariile şi independenţa.

Categoria IV – Evaluarea intreprinderilor


24. Estimarea de cãtre experti a unor rate de actualizare diferite poate
avea ca explicatie:
a) o perceptie diferitã despre riscuri;
b) nivel diferit de informare si documentare;
c) nu este posibilã o astfel de situatie.
25. Evaluãrile pot fi:
a) evaluãri contabile, evaluãri administrative si evaluãri bazate pe
expertizã si diagnostic;
b) evaluãri contabile si evaluãri economice;
c) evaluãri pe bazã de acte normative.

Categoria V – Fuziuni şi divizări de întreprinderi


26. La 1 mai N, societatea a achiziţionat 100 de obligaţiuni la un preţ
unitar de 2.000 u.m. Pe 1 august N, societatea încaseazã, în numele
obligaţiunilor, dobânda aferentã perioadei 1 august N-1 – 30 iulie N. Dobânda
anualã pentru fiecare obligaţiune: 60 u.m.
Sã se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzilor în
conformitate cu IAS 18 „Venituri”.
27. La 1 octombrie N, s-au achiziţionat 1.000 de acţiuni ALFA la un preţ
unitar de 5.000 u.m. Pe 1 iunie N+1, la societatea ALFA s-a luat decizia de
distribuire a dividendelor aferente exerciţiului N: 50 u.m./acţiune. Prin
achiziţia acestor acţiuni, ALFA devine societate afiliatã.
Sã se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi dreptul de a încasa dividende, în
conformitate cu IAS 18 „Venituri”

Categoria VII – Studii de fezabilitate


28. Enumerați costurile de funcționare curentă a activității unei
întreprinderi

4
29. Unul din indicatorii utilizați în evaluarea bazată pe actualizare a
proiectelor investiționale este valoarea actualizată netă. Care este modul de
calcul şi conținutul indicatorului, ținând cont de faptul că cash‐flow‐rile
actualizate includ şi valoarea reziduală?

Categoria VIII – Analiza diagnostic a întreprinderii


30. Să se calculeze rezultatele intermediare în manieră anglo‐
saxonă pentru întreprinderea care e caracterizată prin următoarele
venituri şi cheltuieli:
Indicator u.m.
Venituri din vânzarea 4000
mărfurilor
Producția vândută 33000
Producția stocată 3000
Cheltuieli cu materii prime 11000
Costul mărfurilor vândute 2200
Cheltuieli salariale 12000
Cheltuieli cu amortizarea 2000
Cheltuieli cu chirii 500
Venituri din dobânzi 100
Cheltuieli cu dobânzi 1400
Impozit pe profit 1500
31. O întreprindere produce anual un număr de 5000 de produse la
un preț unitar de 40 u.m. întreprinderea înregistrează cheltuieli cu
materii prime şi materiale în valoare de 60000 u.m., cheltuieli de
personal de 80000 u.m. din care 90% reprezintă salariile
personalului direct productiv, cheltuieli cu utilități şi chirii în
cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. şi
cheltuieli cu dobânzi de 5000 u.m. să se calculeze şi să se
interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operațional
exprimat în unități fizice şi valorice şi nivelul rezultatului de
exploatare şi curent aşteptat la o creştere la 5500 a numărului de
produse vândute.

Categoria IX – Consultanţă fiscală acordată contribuabililor


32. Daţi 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de
contextul în care se efectuează.
33. Ce declaraţie trebuie depusă anual de contribuabili pentru impozitul pe
profit şi care sunt termenele de depunere?
34. Un agent economic prezintă în anul 2009, conform datelor din bilanţ,
următoarea situaţie:
capitaluri proprii la începutul anului 20.000 lei;
capitaluri proprii la sfârşitul trimestrului I 21.000 lei;
capital împrumutat cu scadenţa mai mare de 1 an la începutul anului 50.000
lei.
capital împrumutat cu scadenţa mai mare de 1 an la sfârşitul primului
trimestru 100.000 lei.

5
Pe 1 februarie a contractat un împrumut de la o bancă în valoare de 20.000
lei pe 2 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 25% (dobânda fiind plătibilă lunar,
iar împrumutul rambursabil la scadenţă). Tot pe 1 februarie a contract un
împrumut de la un acţionar în sumă de 30.000 lei, pe 3 ani, rata anuală a
dobânzii fiind de 20% (împrumutul se restituie integral la scadenţă, iar
dobânda se plăteşte lunar). Rata de referinţă a BNR pentru luna martie este
de 10%. Să se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile.
35. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit prezintă la sfârşitul
trimestrului I al anului 200X următoarele date:
venituri din vânzări de produse finite 620.000 lei;
cheltuieli totale în sumă de 316.000 lei din care cheltuieli privind bursele
private acordate potrivit legii 6.000 lei.
Determinaţi impozitul pe profit ce trebuie virat la buget pentru trimestrul I al
anului 200X.

Categoria X – Organizarea auditului şi controlul intern al


întreprinderii
36. Orice planificare incepe cu intrebarea “pentru ce suntem aici?”
Aceasta presupune termene (orizonturi de timp) si etape sau
strategii adecvate termenelor.
Termenele pot fi:
termen scurt: pina la un an;
termen mediu: intre doi si cinci ani;
termen lung: peste cinci ani.
In functie de termenele stabilite etapele pot fi:
planificarea strategica ;
planificarea tactica;
planificarea operativa.
Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de
planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei
intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple pentru
continutul fiecarei etape de planificare.
37. Principala sursa de informare pentru management este
contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate
orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea
deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute.
Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa
manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.

Categoria XI – Ţinerea contabilităţii unei entităţi


38. Fie societatea M cotata la bursa. Aceasta cumpara 3000 actiuni proprii
de pe piata cu un prêt unitary de 150 RON si apoi le anuleaza. Stiind ca
valoarea nominala unitara este de 120 RON, efectele acestei tranzactii vor fi:
a. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 360000 RON
b. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 450000 RON
c. O iesire de numerar de 450000 RON si o diminuare de capital social de
360000 RON
d. O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 450000 RON.

6
39. O societate cumpara pe data de 1 noiembrie 2006 un certificate de
depozit cu scadenta la 3 luni, adica pe 31 ianuarie 2007. Valoarea
certificatului este de 80000 Ron iar rata anuala a dobanzii este de 15%,
calculate liniar. Comisionul de ridicare este de 0.75% iar certificatul este
pastrat pana la scadenta. Care este valoarea intrarii de numerar la
scadenta?
a. 80000 Ron
b. 82377.5 Ron
c. 83000 Ron
d. 83622.5 Ron
40. Care dintre modalitatile de mai jos nu poate fi folosita de societatea A
(furnizor) pentru incasarea unei creante de la societatea B (cumparator):
a) Primirea unei cambii acceptate trasa de A asupra lui B;
b) Incasarea de catre A a creantei in contul de la banca prin virament
bancar;
c) Vanzarea de catre A lui B a unor titluri de plasament;
d) Primirea unei cambii andosate de catre B in beneficiul lui A.

7
RASPUNS INTREBAREA 21:

Calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor în aceeasi cauza, calitatea de
martor având întâietate. Expertul contabil se afla în incompatibilitate daca exista împrejurari din
care rezulta ca este interesat sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropiata, în solutionarea
unei cauze, într-un anumit mod, care l-ar determina, pe expertul contabil, sa fie subiectiv.

Pot fi asimilate cu „împrejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma”,
urmatoarele situatii în care s-ar putea gasi expertul contabil:

I. Daca, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre partile în
proces, s-a pronuntat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a
evidentelor tehnico-operative sau la elaborarea situatiilor financiare care fac obiectul dosarului
supus judecatii.

II. Daca, în calitatea de expert contabil, si-a exprimat o prima opinie în aceeasi cauza
supusa judecatii, deoarece primeaza prezumtia ca ar fi interesat în sustinerea primei solutii. În
particular, expertul contabil, care a efectuat o expertiza extrajudiciara, la cererea unei parti în
proces, se afla în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Daca îndeplineste
conditiile de independenta si de competenta, poate accepta calitatea de expert contabil
recomandat de parte.

RASPUNS INTREBAREA 22:

Expertul ctb. este pers. care a dobândit această calitate, in cond.O.G.65/1994, având competenţa
profesională de a verif. şi de a aprecia mod de organizare şi de conducere a activ. ec-fin. şi de
ctb., de a supraveghea gestiunea SC şi de a verifica legalitatea bil. ctb şi a contului de P/P.Ne
găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui ec. salariat; economistul
este subordonat unui şef ierarhic şi exec. atribuţiile specifice fişei postului său. Ec.este
specializat în multe domenii: turism, marketing,salarizare,fin-contabil.Expertul contabil este un
economist, absolvent al specializării fin-ctb, independent faţă de SC. El nu primeşte, pt. lucrările
executate, un salariu, ci un ONORARIU, prevăzut prin contractul încheiat cu ref. la misiunea
sa.Ctb autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiileO.G.65/1994 şi are
capacitatea de a ţine contbilitatea.El este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate

8
economică.Ctb salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa
individuală.De regulă, este specializat pe un sector al ctb.Ca şi ec.salariat, contabilul salariat
răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic
sau la propunerea acestuia.Expertul ctb., ctb. autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund
civil şi penal faţă de întreprindere.Ei pot pierde intrepr.de client, deci sursa de venit.În schimb,
ec. şi ctb, salariaţi, pierd cu greu postul sau în urma unor proceduri anevoioase.

RASPUNS INTREBAREA 23:


Când onorariile primite de la un client sau de la un grup de care aparţine acel

client, reprezintă o parte importanţă din onorariile brute totale ale cabinetului în ansamblu, dependenţa
faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în pericol.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor
referitoare la acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a profesiei
contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.

Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate, unui client, pe bază de acorduri sau
contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionată de importanţa problemelor descoperite
sau de rezultatele acestor servicii.

În ţările în care facturarea onorariilor este condiţionată de rezultat, este autorizată de legislaţie sau
de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este
obligatorie.

Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate ca intrând în această
categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând
în această categorie.

RASPUNS INTREBAREA 28:

Costurile de functionare curenta a activitatii unei firme sunt:



Materii prime

Materiale consumabile, materiale auxiliare

Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal deconducere, prime, bonusuri

Costuri de training si formare persoanl

Impozite si taxe locale

Servicii externe
o

9
Contabilitate
o
Consultanta fiscala
o
Consultanta juridica
o
Consultanta manageriala
o
Consultanta IT
o
Consultanta resurse umane

Costuri spatiu
o
Spatiu de birouri
o
Spatiu de productie
o
Spatiu de vanzari
o
Spatiu de depozitare

C h e l t u i e l i d e i n c a l z i r e , g a z c u r e n t , c u r a t e n i e , r e p a r a t i i , a s i g u r a r e , apa/canal, gunoi

Costuri cu echipamentele
Reparatii

Intretinere

RASPUNS INREBAREA 30:


Cifra de afaceri (CA)

EBITD= rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii

EBIT = rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit

EBT = rezultat inainte de plata impozitului pe profit

Rezultat net (Pn)

Cifra de afaceri (CA) = Venituri din vânzarea mărfurilor + Productiavândută + Productia stocatăCA =
4000+33000+3000 = 40000

EBITD = CA- Ch exploatare=40000-25700=14300

Ch exploatare= Cheltuieli cu materii prime+ Costul mărfurilor vândute+ Cheltuieli


salariale+Cheltuieli cu chirii=11000+2200+12000+500=25700

EBIT =EBITD-Cheltuieli cu amortizarea=14300-2000=-12300

EBT= EBIT- Cheltuieli cu dobânzi =-12300-1400=10900

10
Pn = EBT- Impozit pe profit=10900-1500=9400

EBITD = rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii

EBIT = rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit

EBT = rezultat inainte de plata impozitului pe profit = rezultat brut

RASPUNS INTREBAREA 32:

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:


a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv celereprezentând
diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele peprofit sau pe venit plătite în
străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitelenereţinute la sursă în numele persoanelor fizice
şi juridice nerezidente, pentru veniturilerealizate din România;
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârzieredatorate către
autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile,penalităţile sau majorările datorate
către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente şi/sau
autorităţi străine sunt cheltuielinedeductibile, cu excepţia majorărilor al căror regim este reglementat prin
convenţiile deevitare a dublei impuneri.
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatatelipsă din gestiune
ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contractede asigurare, precum şi taxa pe
valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datoratăpotrivit prevederilor
titlului VI
. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şimijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a
unor calamităţi naturale sau a altor cauzede forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme

RASPUNS INTREBAREA 31:

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase
corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite ‘structurile situatiilor
financiare’.Structurile
bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu.
BILANT
Active imobilizate =30.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate)
Analiza punctului critic prevede că consumurile şi cheltuielile totale ale întreprinderii indiferent de aceea, se referă la
costuri sau se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar, trebuie să fie divizate în variabile şi constante. După
conţinut, această analiză se reduce la determinarea punctului critic (punct de echilibru, prag de rentabilitate).
Prin punctul critic se înţelege volumul vânzărilor, la care întreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are încă nici profit.
In punctul critic veniturile totale din vânzări sunt egale cu consumurile şi cheltuielile totale ale întreprinderii, iar profitul
este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat în unităţi naturale şi monetare.
Scopul analizei punctului critic constă în alegerea unui asemenea volum al vânzărilor, care va asigura întreprinderii un
rezultat financiar nul.
La baza analizei corelaţiei "cost-volum-profit" stă una din ecuaţiile de bază ale microeconomiei:

11
Volumul vînzărilor=Consumuri şi cheltuieli variabile+Consumuri şi cheltuieli constante+Profit
Deoarece profitul în punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:
Volumul vînzărilor=Consumuri şi cheltuieli variabile+Consumuri şi cheltuieli constant sau
Preţul pentru o unitate x Cantitatea unităţilor = ﴾Consumuri şi cheltuieli variabile pe o unitate x Cantitatea unităţilor﴿
+Consumuri şi cheltuieli constante
Ţinând cont de această ecuaţie poate fi determinat punctul critic în unităţi de produse:
Pragul de rentabilitate
Pragul de rentabilitate esteacel nivel al activităţii la care întreprinderea prin veniturile obţinute îşi acoperă integral
cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nulă.
• Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Preţ de vânzare unitar-Cost variabil unitar)
• Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critică= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/preţ de vânzare unitar)
(în unităţi de produse) =Consumuri şi cheltuieli fixe /Preţul pentru o unitate - Consumuri şi cheltuieli variabile pe o unitate)
a) Pragul de rentabilitate operational
Volumul vanzarilor = 60.000 + (80.000 + 5.000 + 4.000+5.000) = 154.000 u.m.
Cheltuieli fixe = 8.000 + 5.000 + 4.000 +5.000 = 22.000
Cheltuieli variabile = 60.000+72.000=132.000
Cheltuieli variabile unitare = 132.000 / 5.000 =26,4 u.m/buc
Cifra de afaceri critica = 22.000 /1-(26,4/40) = 22.000/0,66 = 33.333,3
Pragul de rentabilitate este acel nivel al activităţii la care întreprinderea prin veniturile obţinute îşi acoperă integral
cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nulă.
• Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Preţ de vânzare unitar-Cost variabil unitar)
• Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critică= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/preţ de vânzare unitar)

RASPUNS 37:
Informatia contabila este cea mai reala, precisa, completa si operativa informatie reprezentand
suportul procesului managerial.Cea mai mare parte a deciziilor care se iau in procesul de
conducere au la baza informatiile obtinute din contabilitate.Inseamna ca informatia contabila
ocupa un loc important in cadrul sistemului de evidenta economica in general si in cadrul
sistemului informational economic in special.
informatii furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala a unei societati de prestari
servicii:
- situatiile financiar-contabile prelucrate conform cerintelor interne de raportare manageriala :
Contul de Rezultate, Bilantul Financiar, Fluxul de numerar
- diagnosticul financiar pe baza de indicatori
- analiza veniturilor, costurilor si profitului
- determinarea pragului minim de rentabilitate
- analiza incasarilor si platilor ;
- analiza debitorilor si creditorilor
- codificarea clientilor si furnizorilor

12
- politicile interne ale firmei
- sistemul de bugete ale firmei si controlul bugetar

RASPUNS 36:

Planificarea activităţii de audit intern se realizează pe trei nivele:


• planificarea strategica pe termen lung are în vedere activitatea de evaluare a funcţiei auditului
intern, a structurilor din subordine care şi-au organizat compartimente de audit, o dată la 5 ani,
conform cadrului normativ al auditului intern;
• planificarea strategică pe termen mediu are în vedere faptul că, conform legii, toate activităţile
auditabile trebuie să fie auditate cel puţin o dată la 3 ani. În funcţie de importanţa unei activităţi
în cadrul entităţii, de pericolul producerii unor evenimente sau chiar pagube, cât şi de gradul de
apariţie şi importanţă al riscului aceasta poate fi cuprinsă în auditare;
• planificarea anuală cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor ţinând cont de
bugetul de timp disponibil în cadrul planului şi de resursele alocate anual. Fiecare misiune de
audit va cuprinde obiectivele, identificarea activităţilor adiacente, orele lucrate, personalul şi
planificarea orară pentru activităţile şi departamentele entităţii publice supuse examinării.
Realizarea activităţii de planificare presupune determinarea domeniilor majore ale auditului.
O planificare incorectă sau incompletă conduce la pierderea unor activităţi purtătoare de riscuri.
Practica impune selectarea cu atenţie a activităţilor din domeniile auditabile cu risc crescut pe
baza analizei riscurilorasociate acestor activităţi.
În practică se impune şi o politică de management al riscurilor, care printre priorităţi trebuie să
cuprindă a):
- existenţa unei politici formalizate, care include identificarea riscurilor, determinarea celor
majore, stabilirea proprietarilor de riscuri, o analiză la o anumită perioadă, evaluarea celorlalte
riscuri;
- sisteme de identificare şi măsurare a riscurilor;
- strategii adaptate de gestiune şi control asupra riscurilor;
- sistem de auditare a riscurilor;
- sistem de raportare a riscurilor;
- tablou de bord realizat în coordonare cu obiectivele organizaţiei.
Tipologia riscurilor şi respectiv criteriile de evaluare a riscurilor trebuie să fie eficientă şi să ne
asigure păstrarea unei viziuni generale asupra ansamblului.
Localizarea riscurilor majore, şi de aceea este recomandat să începem activitatea de planificare
de sus în jos.
Pornind de jos în sus vom constata că unele activităţi le vom repeta de mai multe ori. Totuşi nu
există o soluţie garantată. Filing-ul şi experienţa auditorilor interni rămâne un element cu
pondere în activitatea de planificare.
Important este să ne planificăm auditurile pentru riscurile majore, iar pe cele minore în mai mică
măsură sau deloc.
Considerăm că, orice planificare am face nu trebuie să uităm departamentele IT şi achiziţii
publice care sunt, în general, purtătoare de riscuri. Din practică rezultă că este necesar să ne

13
hotărâm dacă integrăm activităţi IT şi achiziţii la toate domeniile auditate sau le audităm separat.
La planificarea activităţilor auditabile în anul viitor trebuie să acordăm prioritate activităţilor cu
valoare adăugată mare, ale căror rezultate vor fi relevante pentru cei auditaţi, deoarece aceasta
creează un impact favorabil auditorilor interni.Planurile anuale de audit intern trebuie să fie
adaptate în cursul exerciţiului ori de câte ori se modifică geografia riscurilor din cadrul entităţii şi
de asemenea trebuie să aibă o rezervă pentru evenimente deosebitesau neprevăzute (concedii
medicale ale auditorului intern, spre ex., în medie, 5 zile/an) şi timp pentru acordarea de
consultanţa managementului.
Un plan de audit intern bun b) este acel plan care a fost testat în situaţii critice, când intervine o
criză, deoarece în situaţii normale totul decurge OK. Spre exemplu, ne aflăm în ultima zi de
elaborare şi aprobare al planului şi proiectul planului de audit intern nu este gata, iar şeful
structurii de audit intern sau cel care îl întocmeşte sunt lipsă din entitate şi întrebarea firească
este: Există o procedură pentru asemenea situaţii, sau trebuie să discutăm cu oamenii şi să vedem
ce se întâmplă? Evident se va elabora o procedură şi pentru această situaţie specială.
În activitatea de planificare tot ce uităm nu se mai poate prinde şi rămâne pentru o perioadă
ulterioară,în cadrul celor trei ani stabiliţi prin lege.
Planificarea activităţii de audit intern trebuie să aibă în vedere şi zilele de pregătire profesională
ale auditului stabilite, conform legii, şi zilele de concediu de odihnă. Apoi, în afara obiectivelor
obligatorii se stabileşte bugetul de timp al auditorilor şi bugetul financiar aferent activităţilor
planificate.
Un plan de audit este bine apreciat când 70 % din bugetul de timp este afectat pentru activităţi de
audit intern. Metoda de elaborare a bugetului este ca pentru fiecare obiectiv să calculăm de ce
avem nevoie şi apoi prin însumare şi cu serviciile aferente să stabilim valoarea noastră.
Raportarea să se facă având în vedere scopurile stabilite, modalităţile utilizate şi rezultatele
aşteptate.
Conform standardelor I.I.A. (2000, 2010) şeful auditului intern trebuie să realizeze o planificare
bazată pe riscuri pentru a stabili priorităţile în acord cu obiectivele organizaţiei.
Programul misiunilor de audit intern trebuie la rândul lor să se bazeze pe o evaluare a riscurilor
realizate cel puţin o dată pe an şi să se ţină cont de punctul de vedere al managementului general.
În situaţiile în care avem propuneri de realizare şi a unei misiuni de consiliere, şeful structurii de
audit intern înainte de a o accepta, trebuie să ia în calcul în ce măsură aceasta poate aduce un
plus de valoare şi contribuie la îmbunătăţirea managementului riscurilor în funcţionarea
organizaţiei. Misiunile de consiliere care au fost acceptate trebuie să fie integrate în planul audit
intern anual, care va fi transmis apoi managerului general pentru aprobare.

Reglementări noi în evaluarea riscurilor în vederea planificării auditului anual


Obiectivul modelului de risc este să optimizeze alocarea resurselor de audit printr-o înţelegere
cuprinzătoare a universului domeniului de audit şi riscurile asociate cu fiecare element al
acestuia.
Bunele practici internaţionale, adoptate de I.I.A., începând cu elaborarea Planului de audit pentru
anul 2003, recomandă un model de audit al riscului pentru a cuantifica nivelul de risc al fiecărei
unităţi de audit, în vederea programării auditurilor conform priorităţilor stabilite. Aceasta

14
reprezintă o despărţire de practicile trecute care se bazau mai puţin pe judecată formală a riscului
şi mai mult pe perioada de timp scursă de la ultimul audit.
Ultimul model de analiză a riscului, recomandat de I.I.A., în 2003, se bazează pe 6 factori de risc
c), şi anume:
F1 - Constatările anterioare ale auditului;
F2 - Sensibilitatea sistemului, aşa cum este percepută;
F3 - Mediul de control;
F4 - Încrederea în managementul operaţional;
F5 - Schimbările de oameni sau de sisteme;
F6 - Complexitatea.
Fiecare element din universul de audit va fi cuantificat după aceşti 6 factori folosind o scară
numerică de la 1 la 3, unde:
1. înseamnă “probabil că nu prezintă probleme”,
2. înseamnă “posibil o problemă”,
3. înseamnă “probabil o problemă”
Rezultatele acestor analize sunt totalizate şi apoi multiplicate cu un factor de vârstă a auditului,
cum ar fi:
- 100 % dacă un audit similar a fost făcut în ultimele 24 de luni;
- 125 % dacă auditul a fost făcut în urmă cu 25-36 luni;
- 150 % dacă auditul a fost făcut în urmă cu 37/60 de luni;
- 200 % dacă auditul e mai vechi de 60 de luni.
Nivelele rezultatelor se vor întinde pe o plajă de valori cuprinse între 6-36, care după încheierea
acestui proces de notare vor fi grupate pe 4 categorii d), în funcţie de factorul de risc prezentat,
astfel:
- stratul de 10%, de sus, reprezintă nivelul de risc maxim;
- stratul de 30% reprezintă nivelul de risc sensibil;
- stratul de 40% reprezintă nivelul de risc moderat;
- ultimul strat de 20% reprezintă nivelul de risc scăzut.
Cadrul pentru planul anual de audit intern este apoi construit din mostre din cele 4 straturi
folosind următoarele ţinte de acoperire.
- entităţile de audit considerate de risc mare vor fi auditate în proporţie de 100 %;
- stratul de risc sensibil va fi auditat în proporţie de 50%;
- mostră de 25% va fi auditată din stratul de risc moderat;
- stratul de risc scăzut va fi auditat selectând elemente în proporţie de 10 %.
Grupurile de risc mai scăzut sunt eşantionate pentru a vedea dacă procesul de notare
funcţionează şi confirmă că nivelurile de risc sunt în mod corespunzător clasificate.
În timp ce modelul de risc încă necesită judecăţi, nivelurile individuale sunt documentate şi pot fi
analizate critic şi polemizate.
Modelul, de asemenea, promovează definirea uniformă a universului de audit al fiecărui
segment.
Astfel, riscurile de audit la fiecare locaţie ale entităţii publice pot fi comparate cu cele de la
celelalte locaţii pe o bază obiectivă. Aceasta va ghida folosirea şi repartizarea geografică a

15
personalului.
Definirea universului de audit este prima cerinţă prealabilă a ierarhizării riscurilor. Această
determinare a domeniului auditului va fi bazată pe cunoaşterea planului strategic al organizaţiei
şi activităţile acesteia şi discuţiile cu responsabilul compartimentului de resurse umane.
Modelul de evaluare a riscurilor recomandă liniile directoare de stabilire a criteriilor de
ierarhizare a riscurilor e), care sunt:
a) Constatările anterioare ale auditului - sunt un indicator al disciplinei de control intern.
Problemele sunt adeseori caracterizate de deficienţe semnificative ale controlului, modificări
(ajustări) importante, un număr de constatări mai mare decât normal, iar constatările repetitive nu
sunt fixe. Dimpotrivă, lipsa de constatări şi corectarea periodică a constatărilor anterioare indică
o disciplină a controlului.
b) Sensibilitatea - reprezintă evaluarea riscurilor inerente asociate cu entităţile evaluate. Aceasta
este o evaluare a ceea ce potenţial ar putea produce nereguli în viitor şi care va fi reacţia asociată,
care poate fi conectată, din punct de vedere al riscului, cu pierderea sau descompletarea
activelor, cu erorile nedetectate, cu datoriile nerecunoscute sau necuantificate exact sau riscul de
publicitate adversă, obligaţii legale etc. Cuantificarea sensibilităţii va trebui să ţină seama şi de
mărimea entităţii analizate, expunerea potenţială şi probabilitatea.
c) Mediul de control - reprezintă politicile colective, procedurile, regulile obişnuite, măsurile de
protecţie fizică a patrimoniului şi personalul folosit în acest scop. Esenţial pentru un mediu
favorabil de control este tonul de la vârf, aderenţa la politicile şi procedurile cuprinse în
documente, sisteme sigure, prompta detectare şi corectare a erorilor, dotarea adecvată cu
personal şi asigurarea unui număr (de personal) ţinut sub control. Dimpotrivă, lipsa de
supraveghere, ratele mari de eroare, lipsa de documentare, cantităţi mari de muncă nenormată,
insuficient gestionată, un mare număr de personal şi operaţiuni nereglementate, sunt simptome
ale unui mediu slab de control.
d) Relaţii bune, atmosferă destinsă cu managementul executiv - reflectă încrederea
conducătorilor auditului în managementul direct responsabil cu unitatea auditată şi implicarea
managementului în controlul intern. Confortul este caracterizat de factori cum ar fi colaborarea
în auditurile anterioare, experienţa managementului în mediul de muncă şi percepţiile privind
calitatea şi nivelul de dotare cu personal.
e) Schimbări ale oamenilor/sistemelor. Practica indică faptul că schimbările au impact asupra
controalelor interne şi raportărilor financiare. Schimbări apar de obicei pentru a avea efect pe
termen lung, dar adeseori schimbările pe termen scurt necesită o mai mare atenţie din partea
auditului. Schimbările cuprind reorganizări, modificări ale ciclurilor de afaceri, creşteri rapide,
noi linii de produse, noi sisteme, achiziţii şi vânzări ale unor părţi din firmă (capital), noi
reglementări sau legi şi fluctuaţia personalului. Unităţile de audit mai puţin afectate de schimbări
vor fi mai puţin auditate.
f) Complexitatea. Acest factor de risc reprezintă potenţialul pentru a comite erori sau inadecvări
care ar putea trece neobservate (nedetectate) din cauza complexităţii mediului. Cuantificarea şi
nivelul complexităţii va depinde de mai mulţi factori. Extinderea automatizării, calculaţii
complexe, activităţi interdependente, număr mare de produse sau servicii, orizontul de timp al
estimărilor, dependenţa de un terţ, cererile clienţilor, timpii de procesare, legile şi reglementările

16
aplicabile şi mulţi alţi factori, unii dintre ei necunoscuţi, influenţează judecăţile despre
complexitatea unui anumit audit Perfecţionarea modelului de cuantificare a riscurilor rămân o
prioritate permanentă a funcţiei auditului intern.
Obiectivele auditorilor interni reprezintă alocarea de resurse de audit într-o manieră optimă, către
auditurile cu cel mai mare risc, pentru însănătoşirea activităţilor/subactivităţilor entităţii, iar
economisirea de resurse pe baza analizei riscurilor să rămână o prioritate..

Intrebari posibile:
a) Care sunt prioritatile politicii de management al riscurilor?
b) In ce fel ne dam seama ca un plan de audit intern este bun?
c) Care sunt factorii de risc folositi in evaluarea riscurilor în vederea planificării auditului anual?
d) Care sunt cele 4 nivele ale rezultatelor in functie de factorul de risc?
e) Care sunt criteriile de ierarhizare a riscurilor in audit?

RASPUNS INTREBAREA 13:

Rezultat fiscal
= 8.000 - 5.600 + 200 + 300 - 400 = 2.500 lei
Impozit pe profit = 2.500 x 16% = 400 lei la sfârşitul exerciţiului N
Cheltuiala cu impozitul pe profit înregistrată = 200 lei
Impozit pe profit de plătit= 300 leI

17