Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Specializarea matematică-informatică
Subiectul III
subiect indicaţii
item
3 O posibilă soluţie citeşte de la tastatură numărul n şi apoi toate
E_INFO_C_SIII_001
numerele din fişier; pentru fiecare dintre ele testează condiţia
E_INFO_PASCAL_SIII_001 impusă, iar dacă aceasta este îndeplinită,a fişează pe ecran
numărul respectiv, în formatul cerut.
4 a) se defineşte subprogramul conform cerinţelor; o prelucrare
E_INFO_C_SIII_001
posibilă presupune parcurgerea tabloului şi contorizarea
E_INFO_PASCAL_SIII_001 elementelor care îndeplinesc condiţia impusă.
b) o posibilă soluţie presupune memorarea numerelor citite
într-un tablou; verificarea proprietăţii impuse se poate face prin
parcurgerea tabloului, numărând pentru fiecare element
numărul apariţiilor acestuia în tablou (prin apeluri ale funcţiei).
Dacă numărul nu respectă condiţia impusă, proprietatea nu
este îndeplinită.
3 O posibilă soluţie presupune citirea numerelor din fişier,
E_INFO_C_SIII_002
memorarea celor nenule într-un tablou care apoi se ordonează
E_INFO_PASCAL_SIII_002 crescător; in final, tabloul ordonat se afişează pe ecran.
4 a) O posibilă soluţie pentru prelucrarea cerută presupune
E_INFO_C_SIII_002
parcurgerea tuturor divizorilor posibili ai lui a, pentru fiecare
E_INFO_PASCAL_SIII_002 divizor găsit determinându-se puterea la care acesta apare în
descompunerea în factori primi; numărul a este împărţit
succesiv la acest divizor. Fiecare putere astfel determinată
este însumată, rezultatul fiind valoarea returnată de funcţie.
b) pentru numărul citit se construieşte oglinditul său şi, apelând
funcţia f, se testează dacă ambele numere sunt prime (suma
exponenţilor este 1).
3 O posibilă soluţie presupune citirea numerelor din fişier,
E_INFO_C_SIII_003
memorarea celor cu cel puţin 3 cifre într-un tablou care apoi se
E_INFO_PASCAL_SIII_003 ordonează crescător; in final, tabloul ordonat se afişează pe
ecran. Dacă numărul elementelor memorate în tablou este 0
atunci se afişează mesajul cerut.
4 a) o posibilă soluţie pentru prelucrarea impusă presupune
E_INFO_C_SIII_003
parcurgerea cifrelor numărului, contorizând numărul apariţiilor
E_INFO_PASCAL_SIII_003 cifrei cerute.
b) o posibilă soluţie presupune căutarea tuturor cifrelor de la 9
la 0, şi includerea, de un număr de ori corespunzător, în
numărul cerut, a acelor cifre impare care apar în numărul dat.
3 O posibilă soluţie presupune utilizarea unui vector caracteristic,
E_INFO_C_SIII_004
completat pe măsură ce se citesc numerele din fişier. Vectorul
E_INFO_PASCAL_SIII_004 se parcurge de la dreapta la stânga, începând de la indicele 99
şi se vor afişa indicii elementelor nenule, de un număr de ori
corespunzător.
4 a) o posibilă soluţie pentru prelucrarea impusă presupune
E_INFO_C_SIII_004
parcurgerea cifrelor numărului, contorizând numărul apariţiilor
E_INFO_PASCAL_SIII_004 cifrei cerute.
b) o posibilă soluţie presupune căutarea tuturor cifrelor de la 1
la 9, şi includerea, de un număr de ori corespunzător, în
numărul cerut, a acelor cifre impare care apar în numărul dat.
3 O solutie posibilă pentru prelucrarea cerută presupune
E_INFO_C_SIII_005
îndepărtarea din numărul dat a câte unei cifre (a unităţilor) şi
E_INFO_PASCAL_SIII_005 scrierea în fişierul dat a numerelor obţinute, în formatul cerut.
4 a) o posibilă soluţie a prelucrării cerute presupune testarea
E_INFO_C_SIII_005
divizorilor posibili ai numărului a şi returnarea celui mai mic
E_INFO_PASCAL_SIII_005 dintre aceştia, care îl divide pe a.
b) o posibilă soluţie presupune citirea numerelor şi testarea
proprietătii cerute pentru fiecare dintre ele (un număr este prim
dacă el este egal cu cel mai mic divizor prim al său).
3. a) Se va scrie antetul subprogramului s1
E_INFO_C_SIII_006
b) Se va scrie definiţia completă a subprogramului s2. Se va
E_INFO_PASCAL_SIII_006
parcurge secvenţa delimitată de indicii p şi q determinându-
se poziţia primului element divizibil cu 5. Funcţia va returna
poziţia acestuia, dacă există, sau -1 în caz contrar.
c) O rezolvare posibilă citeşte de la tastatură valoarea lui n şi
elementele tabloului unidimensional, determină folosind
apeluri ale lui s2 primul element divizibil cu 5 şi ultimul
element divizibil cu 5 şi interschimbă valorile elementelor
găsite, tabloul astfel transformat va fi afişat in fişierul
BAC.TXT în formatul cerut. Dacă nu există 2 elemente
divizibile cu 5 se va afişa în fişier valoarea 0.
4. O rezolvare posibilă citeşte de la tastatură valoarea lui n şi
E_INFO_C_SIII_007
elementele tabloului unidimensional. Se parcurg simultan
E_INFO_PASCAL_SIII_007 elementele zonei I si III interschimbându-se elementele
corespunzătoare. Se afişează apoi elementele tabloului în
formatul cerut.
5. a) Se va scrie antetul subprogramului p alegând corespunzător
E_INFO_C_SIII_007
tipul de subprogram, tipul parametrilor şi modul de transfer al
E_INFO_PASCAL_SIII_007 acestora. Se vor folosi identificatorii de subprogram şi de
parametri formali specificaţi în enunţ.
b) Prin apeluri ale lui p se determină cel mai mare număr mai
mare sau egal cu n, se afişează în fişierul Numere.txt acesta şi
apoi se scade din n valorea găsită. Procedeul se repetă până
când n devine egal cu 0.
3. O rezolvare posibilă citeşte de la tastatură valoarea lui n şi
E_INFO_C_SIII_008
afişează în fişierul BAC.TXT pe fiecare linie i, primele i numere
E_INFO_PASCAL_SIII_008 pare, pentru valori ale lui i de la n la 1.
4. a) Se scrie numai antetul fiecărui subprogram alegând
E_INFO_C_SIII_008
corespunzător tipul de subprogram, tipul parametrilor şi modul
E_INFO_PASCAL_SIII_008 de transfer al acestora. Se vor folosi identificatorii de
subprogram şi de parametri formali specificaţi în enunţ.
b) O rezolvare de punctaj maxim implică un anumit grad de
creativitate din partea concurentului. Se obţine punctaj parţial
pentru o soluţie ce analizează fiecare cifră daca este egală cu
0 şi contorizează numărul acestora.
3. a) Se scrie numai antetul subprogramului s2 alegând
E_INFO_C_SIII_009
corespunzător tipul de subprogram, tipul parametrilor şi modul
E_INFO_PASCAL_SIII_009 de transfer al acestora. Se vor folosi identificatorii de
subprogram şi de parametri formali specificaţi în enunţ.
b) Se va scrie definiţia completă a subprogramului s1.
c) O rezolvare de punctaj maxim implică un anumit grad de
creativitate din partea concurentului. Se obţine punctaj parţial
pentru o soluţie ce plasează elementele pare la sfârşitul
tabloului fără a folosi apeluri ale subprogramelor s1 şi s2.
3. O rezolvare posibilă citeşte de la tastatură valoarea lui n şi
E_INFO_C_SIII_010
elementele tabloului unidimensional. Se parcurg elementele
E_INFO_PASCAL_SIII_010 tabloului şi se determină sumele cerute, afişându-se în
formatul precizat.
4. O rezolvare de punctaj maxim implică un anumit grad de
E_INFO_C_SIII_010
creativitate din partea concurentului. Se obţine punctaj parţial
E_INFO_PASCAL_SIII_010 pentru o soluţie ce determină de fiecare dată pentru fiecare
număr citit din fişier cea mai mică putere a lui doi mai mare
decât acel număr.
E_INFO_C_SIII_011 3. a) Se va scrie definiţia completă a subprogramului P alegând
corespunzător tipul de subprogram, tipul parametrilor şi modul
E_INFO_Pascal_SIII_011
de transfer al acestora. Se vor folosi identificatorii de
subprogram şi de parametri formali specificaţi în enunţ.
b) Se citesc valorile de la tastatură, apoi pentru fiecare indice
de la 1 la n se va atribui celei de a i-a valoare din vectorul
rezultat valoarea returnată de către subprogramul P, apelat
pentru k=i.
E_INFO_C_SIII_011 4. Se citesc pe rând numerele din fişier, iar pentru fiecare
numărul prim, citit de pe a doua linie din fişier, se va
E_INFO_Pascal_SIII_011
incrementa un control a cărui valoare este afişată la final pe
ecran.
E_INFO_C_SIII_012 3. Se citesc primele m valori într-un vector. Se citeşte apoi câte o
valoare din a doua secvenţă şi folosind un algoritm de căutare
E_INFO_Pascal_SIII_012
binară se determină valorile care apar doar în cel de-al doilea
şir.
E_INFO_C_SIII_012 4. Se citeşte numărul de la tastatură şi apoi se numără câte din
cifrele de la 0 la 9 apar în scrierea numărului. Pentru aceasta
E_INFO_Pascal_SIII_012
se va apela subprogramul de la punctul a).
E_INFO_C_SIII_013 3. Se folosesc două cicluri cu număr cunoscut de paşi, primul
parcurgând pe rând grupele, iar al doilea ciclu parcurgând
E_INFO_Pascal_SIII_013
elementele din fiecare grupă. La fiecare pas se va testa dacă
au fost afişate suficiente numere, caz în care algoritmul se va
termina.
Se citeşte pe rând câte un număr din fişierul de intrare, se
E_INFO_C_SIII_013 4.
elimină apoi cifrele impare din acesta, folosind apeluri ale
E_INFO_Pascal_SIII_013 subprogramului de la punctul a). Dacă numărul rezultat în urma
acestor transformări este nenul se scrie în fişierul de ieşire.
Se citeşte pe rând câte un număr din fişierul de intrare. Se
E_INFO_C_SIII_014 3.
afişează apoi pe ecran, iar dacă pe linia curentă s-au scris deja
E_INFO_Pascal_SIII_014 5 valori se trece la linie nouă.
O posibilă soluţie presupune citirea numerelor de la tastatură,
E_INFO_C_SIII_014 4.
memorarea celor prime într-un tablou care apoi se ordonează
E_INFO_Pascal_SIII_014 crescător; in final, tabloul ordonat se afişează pe ecran.
Selectarea numerelor prime se face utilizând subprogramul
prim de la punctual a)
E_INFO_C_SIII_015 3. Se va scrie definiţia completă a subprogramului alegând
corespunzător tipul de subprogram, tipul parametrilor şi modul
E_INFO_Pascal_SIII_015
de transfer al acestora. Se vor folosi identificatorii de
subprogram şi de parametri formali specificaţi în enunţ.
Pentru fiecare număr memorat în tablou se extrag cifrele şi se
verifică daca cifra curentă este 5. Dacă da, este incrementat un
contor a cărui valoare va fi returnată la final de subprogram.
Se citesc pe rând numerele din fişierul de intrare. Dacă acesta
E_INFO_C_SIII_015 4.
este impar se va reţine valoarea sa într-o variabilă. Valoarea
E_INFO_Pascal_SIII_015 acestei variabile va fi afişată pe ecran la final dacă s-a găsit cel
puţin un număr impar, altfel se afişează mesajul cerut.
E_INFO_C_SIII_016 3. Numărul cerut se determină parcurgând toate elementele
tabloului unidimensional şi contorizând valorile care respectă
E_INFO_PASCAL_SIII_016
condiţia impusă. După afişarea numărului de elemente
divizibile cu 13 se parcurge din nou tabloul unidimensional
pentru determinarea şi afişarea poziţiei pe care se găsesc
aceste elemente.
E_INFO_C_SIII_016 4. Subprogramul extrage cifrele numărului n şi le contorizează pe
cele egale cu k. În programul principal se citesc pe rând
E_INFO_PASCAL_SIII_016
valorile din fişier, până când se ajunge la sfârşitul fişierului şi
se apelează, pentru fiecare număr citit, subprogramul cifrak,
cu valoarea 0 pe poziţia celui de-al doilea parametru.
E_INFO_C_SIII_017 3. a) Subprogramul poate determina numărul cerut, parcurgând
toate elementele vectorului şi contorizând acele valori care
E_INFO_PASCAL_SIII_017
respectă condiţia impusă.
b) Se citesc valorile de la tastatură, se memorează într-un
tablou unidimensional se apelează subprogramul de la a)
pentru acest tablou. Pentru verificarea proprietăţii cerute este
necesar să verifică dacă rezultatul furnizat de subprogram este
egal cu numărul elementelor din tablou.
E_INFO_C_SIII_017 4. Se citesc pe rând numerele din fişier şi se calculează suma şi
numărul numerelor strict positive din fişier. Dacă numărul
E_INFO_PASCAL_SIII_017
acestora este strict pozitiv atunci se afişează media acetora iar
altfel se afişează mesajul indicat.
E_INFO_C_SIII_018 3. a) Subprogramul poate determina numărul cerut, calculând
media aritmetică dintre primul şi ultimul element ale tabloului
E_INFO_PASCAL_SIII_018
unidimensional şi contorizând apoi acele valori ale tabloului
care respectă condiţia impusă.
b) Se formează un vector cu numerele citite de la tastatură.
Apoi se verifică dacă rezultatul furnizat de subprogramul count
este egal cu numărul elementelor memorate în vector.
E_INFO_C_SIII_018 4. O posibilă soluţie presupune citirea numerelor din fişier,
memorarea succesivă a secvenţelor de câte 4 numere aflate
E_INFO_PASCAL_SIII_018
pe poziţii consecutive şi verificare proprietăţii cerute.
E_INFO_C_SIII_019 3. O posibilă rezolvare foloseşte principiul sortării unui vector prin
metoda bulelor, interschimbând 2 elemente vecine, dacă un
E_INFO_PASCAL_SIII_019
element negativ se află imediat după unul pozitiv.
E_INFO_C_SIII_019 4. O posibilă soluţie presupune citirea numerelor din fişier şi
contorizarea celor naturale. Dacă valoarea contorului ajunge la
E_INFO_PASCAL_SIII_019
10 atunci se poate întrerupe citire n umerelor din fişier şi se
afişează pe ecran mesajul DA. Dacă se citesc toate numerele
din fişier şi valoarea contorului este strict mai mică decât 10
atunci pe ecran se afişează mesajul NU.
E_INFO_C_SIII_020 3. a) O posibilă rezolvare foloseşte principiul sortării unui vector
prin metoda bulelor, interschimbând 2 elemente vecine, dacă
E_INFO_PASCAL_SIII_020
un element nenul se află imediat după unul nul.
b) Se memorează pe rând, în vectorul a, cele n numere citite
de la tastatură, iar apoi apelând subprogramul nule se aduc
elementele nenule la începutul vectorului. Dacă elementul de
pe poziţia 5 este nenul atunci în vector există cel puţin 5
elemente neneule şi se vor scrie pe ecran primele 5
elementele din vector.
E_INFO_C_SIII_020 4. O posibilă soluţie presupune citirea numerelor din fişier,
memorarea succesivă a secvenţelor de câte 4 numere aflate
E_INFO_PASCAL_SIII_020
pe poziţii consecutive şi verificare proprietăţii cerute
E_INFO_C_SIII_021 3. p1=n; cât timp p1 nu e prim p1=p1-1
p2=n; cât timp p2 nu e prim p2=p2+1
E_INFO_PASCAL_SIII_021
rezultatul = p2-p1
E_INFO_C_SIII_021 4a. s=0, pt.i=1,k s=s+xi;
smax=s; imax=1
pt,. i=k+1,n-k+1
E_INFO_PASCAL_SIII_021
s=s+xi-xi-k
dacă s>smax smax=s; imax=i
scrie imax
E_INFO_C_SIII_021 4b. Algoritmul propus calculează suma maximă printr-o simgură
parcurgere a şirului, reţinând suma maximă şi indicele primului
E_INFO_PASCAL_SIII_021
termen al acestei sume.La calculul unei sume noi se adună
doar un termen şi se scade unul din suma precedentă
E_INFO_C_SIII_022 3a. Se calculează exponentul lui 5 din descompunerea în factori
primi a lui n!. Acesta este [n/5]+[n/52]+[n/53]+...
E_INFO_PASCAL_SIII_022
E_INFO_C_SIII_022 3b. n=5;
cât timp nz(n) < k n=n+5
E_INFO_PASCAL_SIII_022
E_INFO_C_SIII_022 4. Pentru fiecare pereche (a,b) din fişier se execută:
E_INFO_PASCAL_SIII_022 p=1
cât timp p*2<=b p=p*2
dacă p>=a scrie p altfel scrie 0
E_INFO_C_SIII_023 3a. aux=x[1]
pt. i=1,n-1 x[i]=x[i+1]
E_INFO_PASCAL_SIII_023
x[n]=aux
E_INFO_C_SIII_023 3b. shift(n,x) pune pe poziţia n pe x[1], iar pe prima poziţie pe x[2];
shift(n-1,x) pune pe poziţia n-2 pe x[2]
E_INFO_PASCAL_SIII_023
apoi shift(n-2,x), ...
E_INFO_C_SIII_023 4. citeşte n; max=-1
pt. i=1,n
E_INFO_PASCAL_SIII_023
citeşte a,b
dacă b-a+1>max max=b-a+1; amax=a; bmax=b
altfel dacă b-a+1=max şi b<bmax bmax=b
scrie amax, bmax
E_INFO_C_SIII_024 3a. Subrogramul are 5 parametri: doi parametri de intrare n şi x şi
3 parametri de ieşire (de tip referinţă) maxi, mini, sum. Minimul,
E_INFO_PASCAL_SIII_024
maximul şi suma se calculează printr-o parcurgere a şirului x
E_INFO_C_SIII_024 3b. După citirea datelor se apelează p(n,x,mini,maxi,sum) şi se
calculează media cu (sum-mini-maxi)/(n-2)
E_INFO_PASCAL_SIII_024
E_INFO_C_SIII_024 4. După citirea valorilor a şi b se iniţializează min cu b+1 Se
citesc în continuare cele n numere din fişier şi, la găsirea unui
E_INFO_PASCAL_SIII_024
termen din intervalul [a,b] se compară cu min, iar dacă e mai
mic se memorează noua valoare. La sfârşit, dacă min=b+1 se
afişează NU, altfel se afişează min.
E_INFO_C_SIII_025 3. Algoritmul: par=11111; impar=-1;
pt. i=1,n
E_INFO_PASCAL_SIII_025
dacă ai mod 2 = 0 şi ai<par par=ai; ipar=1
dacă ai mod 2 =1 şi ai>impar impar=ai; iimpar=i
dacă par<11111 şi impar>-1
aux=aipar; aipar=aiimpar; aiimpar=aux
E_INFO_C_SIII_025 4a. numarator=x; numitor=1
E_INFO_PASCAL_SIII_025 cât timp numarator ≠ [numărător]
numitor=numitor*10; numărator=numarator*10
d=cmmdc(numarator, numitor)
scrie numarator/d, numitor/d
E_INFO_C_SIII_025 4b. Se porneşte de la fracţia x/1 şi prin max. 7 înmulţiri se obţin
două numere întregi. Simplificarea fracţiei obţinute se face
E_INFO_PASCAL_SIII_025
calculând cmmdc cu algoritmul lui Euclid.
E_INFO_C_SIII_026 3. pt. i=k,1,+1 scrie n*i
E_INFO_PASCAL_SIII_026
a) Subprogramul sterge realizează deplasarea cu o poyâziţie
E_INFO_C_SIII_026 4.
la stânga a celor n-i elemente aflate în vector, după elementul
E_INFO_PASCAL_SIII_026 vi. Numărul de elemente se micşorează cu o unitate.
b) În programul principal se parcurge tabloul, şi, pentru fiecare
element vi,ştergem elementul vi+1, dacă vi=vi+1.Deplasarea în
vector se face doar atunci când vi≠vi+1. Rămân astfel doar
elemente distincte.
citeşte x,y ( reale)
E_INFO_C_SIII_027 3.
cat timp y>0 executa y=y/10
E_INFO_PASCAL_SIII_027 scrie x+y
Se determină a primul număr real de pe linia a doua din fişier şi
E_INFO_C_SIII_027 4.
b ultimul număr real de pe această linie.
E_INFO_PASCAL_SIII_027 Numărul x este egal cu a iar numărul y cu cu b.
Algoritmul este eficient din punct de vedere al memoriei
utilizate (complexitate O(1)) întrucât utilizeză un număr
constant de variabile simple (nestructurate), numărul acestora
nedepinzând de numărul de numere din fişier.
Se citesc cele n numere şi se memorează într-un tablou
E_INFO_C_SIII_028 3.
unidimensional. Se calculează suma (s) numerelor din tablou şi
E_INFO_PASCAL_SIII_028 se contorizează elementele x din tablou care verifică
proprietatea x=(s-x)/(n-1). Valoarea contorului se afişează pe
ecran.
Pentru a verifica dacă numărul x este „aproape prim”, calculăm
E_INFO_C_SIII_028 4.
primul său divizor y mai mare decât 1 şi determinăm z=x/y.
E_INFO_PASCAL_SIII_028 Numărul z trebuie să fie prim şi diferit de y. Se observă că un
număr z este prim dacă prim(z)=z.
Citim şirul de valori şi afişăm pe ecran numerele „aproape
prime”.
Pentru a verifica dacă tabloul A se poate reduce la tabloul B ne
E_INFO_C_SIII_029 4.
poziţionăm pe primele poziţii în cei doi vectori. Dacă i este
E_INFO_PASCAL_SIII_029 poziţia curentă din vectorul A şi j poziţia curentă din vectorul B,
atunci, la fiecare pas calculăm suma secvenţei Ai,Ai+1,Ai+2
Dacă suma secvenţei este egală cu B[j] atunci trecem la
elementul următor în vectorul B şi la începutul următoarei
secvenţe în vectorul A.
Răspunsul DA va fi afişat atunci când parcurgerea în întregime
a celor doi vectori se încheie simultan.
Pentru determinarea numărului de valori distincte ,nr,
E_INFO_C_SIII_030 4.
iniţializăm valoarea unei variabilei p cu primul număr real din
E_INFO_PASCAL_SIII_030 fişier. Această variabilă se va modifica (p=x)atunci când
numărul x citit din fişier este diferit de p. Variabila nr se
măreşte cu o unitate de fiecare dată când se modifică valoarea
variabilei p.
E_INFO_C_SIII_031 3. Se ordonează crescător numai elementele impare ale tabloului .
E_INFO_PASCAL_SIII_031
E_INFO_C_SIII_031 4. Se citesc datele din fişier şi se calculează capetele segmentului
de intersecţie. Acesta va fi determinat de valoarea maximă a
E_INFO_PASCAL_SIII_031
capetelor din stânga a tuturor segmentelor date şi valorarea
minimă a capetelor din dreapta.
E_INFO_C_SIII_032 3. Se parcurge intervalul determinat de cele două capete şi se
afişează numerele prime din acest interval.
E_INFO_PASCAL_SIII_032
E_INFO_C_SIII_032 4. O rezolvare de punctaj maxim implică un anumit grad de
creativitate din partea concurentului. Se obţine punctaj parţial
E_INFO_PASCAL_SIII_032
pentru o soluţie care memorează numerele citite din fişier într-un
tablou, apoi parcurge tabloul şi determină cele mai mari două
valori care respectă condiţia săpecificată în enunţ.
E_INFO_C_SIII_033 3. O rezolvare posibilă constă în parcurgerea elementelor tabloului
şi verificarea condiţiei enunţate, pentru fiecare componentă a
E_INFO_PASCAL_SIII_033
tabloului.
E_INFO_C_SIII_033 4. O rezolvare de punctaj maxim implică un anumit grad de
creativitate din partea concurentului. Se obţine punctaj maxim
E_INFO_PASCAL_SIII_033
dacă se adună direct ultimele m elemente din şirul celor n aflate
în fişier.
E_INFO_C_SIII_034 3. a) Se descompune numărul în cifre şi se verifică dacă fiecare
cifră îndeplineşte condiţia din enunţ.
E_INFO_PASCAL_SIII_034
b) Se citesc datele din fişier şi se vor afişa pe ecran valorile din
fişier care sunt mai mari decât 100 şi au toate cifrele impare
E_INFO_C_SIII_034 4. Se citesc de la tastatură datele specificate şi se calculează
lungimea secvenţelor de valori pare. Cea mai mare lungime a
E_INFO_PASCAL_SIII_034
unei secvenţe de valori pare se va afişa pe ecran.
E_INFO_C_SIII_035 3. O posibilă variantă de rezolvare presupune citirea datelor de la
tastatură şi memorarea într-un vector, în fiecare compunentă a
E_INFO_PASCAL_SIII_035
sa a sumei divizorilor unui număr introdus de la tastatură.
Vectorul astfel construit se ordonează crescător şi se afişează
pe ecran valorile componentelor sale
E_INFO_C_SIII_035 4. O posibilă rezolvare constă în citirea din fişier a datelor
specificate şi afişarea pe ecran a valorilor care îndeplinesc
E_INFO_PASCAL_SIII_035
condiţiile specificate de problemă.