Ghid ZOOTEHNIE

Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de
management - Producţie animală”, destinat creşterii competitivităţii

exploataţiilor agricole zootehnice şi a adaptării sistemelor manageriale la
cerinţele unei societăţi îndreptate spre cunoaştere şi acces la informaţii, lansată
în cadrul programului Cercetarea de Excelenţă (CEEX), este realizată de
către Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare
Rurală (I.C.E.A.D.R.), în colaborarea cu Academia de Ştiinţe Agricole şi
Silvice (A.S.A.S) - Bucureşti şi cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară (U.S.A.M.V.) - Bucureşti.
Publicaţia îşi propune promovarea informaţiilor de strictă utilitate,
necesare iniţierii şi dezvoltării exploataţiei agricole şi se adresează fermierilor
care gestionează exploataţii individuale sau asociaţii familiale precum şi celor
care practică o agricultură comercială şi doresc amplificarea şi eficientizarea
activităţii lor. Materialele sunt elaborate de cercetători ştiinţifici specializaţi în
economie agrară şi dezvoltare rurală precum şi de profesori universitari din
domeniul zootehnie.
Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de
management - Producţie animală” reprezintă o formă de implicare a
cercetării ştiinţifice în vederea sprijinirii producătorilor agricoli pentru
dezvoltarea unei producţii agricole eficiente şi are ca scop fundamentarea deciziei
de producţie folosind criteriile economice. Pentru alegerea variantei decizionale
optime s-au comensurat efectele şi eforturile depuse, exprimate în indicatori
tehnici (de producţie) şi indicatori economici.
Performanţa economică a unei exploataţii agricole zootehnice este dată
de mărimea profitului obţinut, iar o exploataţie agricolă familială este viabilă
dacă asigură veniturile necesare familiei şi poate relua procesul de producţie în
condiţii normale.
Director proiect,
Dr. ing. Ana URSU
1
PROIECT CEEX nr. 732
AUTORI
Ana URSU, Director proiect, Dr. ing., CS II, ICEADR BUCUREŞTI
Mihai NICOLESCU, Responsabil proiect, Dr. ing. A.S.A.S BUCUREŞTI
Adrian Dinu TOMA, Responsabil proiect, Conf. Univ. Dr. , U.S.A.M.V.
BUCUREŞTI
ECHIPA DE CERCETARE
SECŢIUNE TEHNICO-ECONOMICĂ: I.C.E.A.D.R. –BUCUREŞTI
Prof. univ. dr. ing. (CP I) Manea Drăghici

Cercetător ştiinţific (CP III) Ec. Catană Dan Horia
Cercetător ştiinţific (CP III) Ing. Iurchevici Lidia
Cercetător ştiinţific (CP II) Dr. ec. Toma Elena
Cercetător ştiinţific (C.S.) Ing. Lepadatu Claudia
Cercetător ştiinţific (CP III) Drd.ec. Andrei Mihaela Cristina
Cercetător ştiinţific (C.S.) Drd. ing. Gergely Silvia
Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Veverca Dan
Cercetător ştiinţific (CS) Ing. Olteanu Victor
Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Badulescu Adina
Cercetător ştiinţific (CP III) Drd. Izbasescu Teodor
Consultant ştiinţific Dr. ing. Negrea Isidor
Consultant ethnic Ing. Moldovan Elena
SECŢIUNE SISTEME DE MECANIZARE (ECHIPAMENTE ŞI MAŞINI

AGRICOLE): A.S.A.S - BUCUREŞTI
Dr. ing. Sin Gheorghe
Dr. ing. Bude Alexandru
Dr. ing. Simionescu Dumitru
Dr. ing. Zeneci Nicolae
SECŢIUNE MANAGEMENT: U.S.A.M.V. BUCURESTI

Prof. univ. Dr. ing. Popescu Aghata
Conf. univ. Dr. ing. Tindeche Cristiana
Conf. univ. Dr. ing. Stoian Elena
Sef. lucrări Dr. ing. Beciu Silviu
Sef. lucrări Dr ing. Tudor Valentina
Sef. lucrări Drd. Panait Răzvan
Redactare: Dr. ing. Ana URSU

Tehnoredactare şi copertă: Ing. Olteanu Victor
2
INTRODUCERE ………………………………………………………....4
CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU

ACTIVITATILE DIN PRODUCŢIA ZOOTEHNICĂ...........................6
CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-

ECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR.............................13
CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU

SPECIA “VACI DE LAPTE” ….............................................................22

SPECIA “TAURINE LA ÎNGRĂŞAT”..................................................53

SPECIA “TINERET OVIN LA ÎNGRĂŞAT”.......................................78

SPECIA “PORCI LA ÎNGRĂŞAT”.........................................................98

SPECIA “GĂINI OUĂTOARE”...........................................................123

SPECIA “PUI PENTRU CARNE”.......................................................148
CAPITOL 9 IDENTIFICAREA PUNCTELOR SENSIBILE DE

INTERVENŢIE ÎN GESTIUNEA EXPLOATAŢIILOR
ZOOTEHNICE.....................................................................................170
UNELE CONCLUZII...........................................................................197
BIBLIOGRAFIE....................................................................................199
3
INTRODUCERE
Dezvoltarea sectorulului zootehnic, modernizarea şi organizarea ştiinţifică a

producţiei animale se conjugă cu organizarea sistemelor de creştere în noile structuri de
proprietate. Extinderea şi consolidarea proprietăţii private în ferme familiale şi în
întreprinderi asociative care vor concentra suprafeţe şi mijloace tehnico-materiale importante,
va impulsiona adoptarea şi organizarea ştiinţifică a unor sisteme şi tehnologii de creştere a
animalelor în funcţie de structura de producţie, zona agricolă şi caracterul individual sau
asociativ al unităţii private, capitalul existent.
Direcţiile principale care s-au avut în vedere la fundamentarea economică a
tehnologiilor de creştere a animalelor se referă la reducerea consumului unor resurse a căror
volum este limitat (energie electrică, combustibil, furaje concentrate, proteină etc.) acestea fiind
purtătoare de costuri mari, la introducerea unor resurse cu costuri mici (produse vegetale
secundare îmbunătăţite în U.N şi P.D., surse interne de proteină, surse convenţionale de
proteină etc.), la utilizarea unor pârghii nepurtătoare de costuri cum ar fi: organizarea
corespunzătoare a montelor, a fătărilor, dimensionarea optimă a adăposturilor, a structurii
efectivelor pe categorii de animale, alegerea sistemelor de întreţinere, a celor de administrare a
furajelor, a formelor de cointeresare materială.
Tehnologiile de mecanizare şi sistemele de utilaje ce sunt cuprinse în această lucrare
au fost concepute pentru diferite module de ferme pe baza datelor stabilite de comun acord cu
institutele de profil: Romsuintest Periş, Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti.
Totodată elaborarea cerinţelor cu privire la ET, pe diferite operaţii, cum ar fi
spaţiul de cazare, frontul de hrănire şi adăpare, etc. au fost stabilite de specialiştii atraşi în
proiect şi a normelor europene emise de CE.
Stabilirea modulelor analizate s-a făcut cu specialişti de la institutele sus amintite şi
ASAS – secţia zootehnie.
Urmând direcţiile principale de fundamentare a tehnologiilor moderne de creştere şi
exploatare a animaleor, în corcondanţă cu normele europene, s-a reuşit structurarea
elemntelor tehnico-economice pe baza cărora s-a realizat ghidul. Aceste elemente tehnice se
referă la:
- mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole (indicatorul de dimensiune la unităţile
zootehnice fiind efectivele de animale). Ca metode s-au utilizat următoarele metode: metoda
grupărilor statistice – gruparea unităţilor cu aceeaşi specie, acelaşi sistem tehnologic de
creştere; metoda variantelor (alternative de dimensiune pentru un anumit tip de fermă
specializată sau mixtă); economică – matematică (utilizarea funcţiei de regresie şi a
programării lineare). Alţi indicatori utilizaţi în aprecierea corectă atât a mărimii cât şi a
dimensiunii sunt marja brută şi capacitatea de producţie.
- devizul tehnologic – instrument care care evidenţiază tehnologia de creştere,
producţiile totale şi marfă, cheltuielile determinate de acestea şi eficienţa economică exprimată
prin următorii indicatori: costurile pe cap/zi furajată/unitate produs.Indicatorii cei mai
4
utilizaţi în aprecierea eficienţei economice a tehnologiilor de creştere a animalelor sunt:
producţia medie pe animal furajat, costul pe animal şi pe unitatea de produs, cheltuielile cu
furajele pe zi, pe animale şi pe unitatea de produs, consumul de energie pe animal sau pe loc,
consuml de ore-om pe unitate de produs, profitul pe animal. În optimizarea secvenţială sau pe
verigi de creştere a animalelor se pot folosi câteva metode principale: programarea lineară în
fundamentarea tehnico-economică a raţiilor, în proiectarea unei stucturi corespunzătoare pe
categorii de vârstă; funcţiile de producţie în fundamentarea duratei de exploatare a
animalelor; graful – reţea şi analiza drumului critic în fundamentarea modului de utilizare
economică a mijloacelor pentru transportul unor produse; teoria cibernetică în fundamentarea
fluxului tehnologic de animale în unităţile zootehnice;
- bugetul activităţii pentru speciile: vaci de lapte, taurine la îngrăşat, ovine, porine,
păsări ouătoare, pui de carne. Structura bugetelor cuprinde toate elementele referitoare la:
valoarea producţiei, subvenţiile, produsul brut, cheltuielile totale, costul de producţie, venitul
impozabil şi net precum şi rata venitului.
- fişa rezumativă a indicatorilor economico-financiari de sinteză pe tipuri de
exploataţii.
- fişa cu echipamentele tehnice pentru mecanizarea lucrărilor în zootehnie.
5
CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU
ACTIVITĂŢILE DIN PRODUCŢIA ZOOTEHNICĂ
1 „A ŞTI” să gestionezi
2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi

(rezultate)
2.1 Ce trebuie să ştiu?
2.2 Ce activităţi pot realiza?
2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am depus-o ?"
3. Gestionarea diferenţelor
6
1. „A ŞTI” să gestionezi
Înseamnă de fapt, a găsi din toate soluţiile posibile, sistemul de producţie optim. Acest
optim reprezintă „arta de a combina rentabil”.
Întrebările la care trebuie să găsească răspunsuri un manager şi care se pun permanent,

sunt următoarele:
- Ce trebuie produs?
- Cât trebuie produs?
- Cum trebuie produs? (cu ce combinaţii de factori pentru un cost cât mai
scăzut);
- Cum se vor evalua performanţele sistemului de producţie ales?
În cazul în care fermierul se află în faza de întemeiere a unei ferme zootehnice el

trebuie să ia în considerare elemente legate de: pregătirea şi experienţa proprie,
necesitatea alegerii unei specii sau categorii de animale, evaluarea posibilităţilor de
valorificare optimă a producţiei, determinarea principalilor concurenţi, identificarea
potenţialilor clienţi pentru produsele realizate în fermă.
Experienţa, discernământul, spiritul de iniţiativă, asumarea anumitor riscuri,

condiţionează succesul în gestionarea economică a unei exploataţii, pentru că, a
cunoaşte nu este suficient însă realizările sunt hotărâtoare.
2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am

dovezi (rezultate)
„Care sunt cunoştinţele şi deprinderile practice necesare pentru a

realiza activităţile din producţia zootehnică? ”
2.1 Ce trebuie să ştiu?
- elemente de corelare dintre sistemul de creştere şi exploatare a animalelor cu

latura tehnică (specia de animale, categoria de vârstă, destinaţie, etc.),
economică (costul factorilor necesari, etc.) şi organizatorică a sistemului
(dimensiunea exploataţiilor zootehnice, caracterul acestora - individual sau
asociativ, forma de proprietate, gradul de mecanizare a lucrărilor, etc.);
- elemente de corelare a sistemului de producţie cu mediul extern (factorii de

producţie, producţii şi modalităţi de creştere şi exploatare a animalelor) şi cu
7
mediul intern (situaţia adăposturilor, disponibilul de materiale, activităţile
anterioare exercitate, disponibilul de forţă de muncă, situaţia financiară, etc.);
- tipologia sistemelor de creştere şi exploatare a animalelor (extensiv,
semiextensiv sau clasic, intensiv, industrial etc.);
- condiţii de creştere şi cazare a animalelor pe specii şi categorii (grajduri pentru

vaci, juninci, tineret; maternitate pentru vaci, scroafe, oi; hale pentru porci şi
păsări; incubatoare pentru păsări; creşe pentru viţei; saivane pentru oi); spaţiul
necesar de cazare şi creştere (conform normativelor în vigoare); condiţii
specifice de microclimat (temperatură, aeraţie, umiditatea aerului); condiţii de
igienizare (soluţii aplicate pe pereţi, podea, la intrarea în fermă, etc);
- sisteme de cazare specifice diferitelor specii şi categorii de aniamle (stabualţie

liberă – taurine, ovine; în adăposturi -taurine, ovine; în grajduri cu sistem de
evacuare a dejecţiilor pe grătar – miei, porci, vţiei la îngrăşat; în Baby Beef –
taurine la îngrăşat, etc.);
- tipul de lucrări specifice în zootehnie în cursul unei zile (evacuarea gunoiului

de grajd, curăţirea padocului, spălarea ugerului, efectuarea mulsului, furajarea
animalelor, odihana animalelor, adăparea animalelor, etc.);
- condiţii de furajare a animalelor pe specii, categorii, vârste (taurine, vaci lapte

şi tineret: în grajd, la păşune; ovine - oi mame, tineret de reproducţie, miei
sugari: la păşunat şi în adăposturi (saivane); viţei, miei la îngrăşat: în
adăposturi, etc), stări fiziologice (vaci în lactaţie, juninci gestante, juninci,
scroafe mantate; purcei, viţei, miei înţărcaţi) şi producţii planificate
(sortimente de producţie: lapte şi derivate (vaci, oi); carne (taurine, porcine,
ovine, păsări); lânî (oi); ouă (păsări); gunoi – toate speciile, etc.);
- tipuri şi sortimente de furaje (sortimente: concentrate, fibroase (fân, paie,

coceni), suculente (masă verde, siloz), etc.; tipuri de furaje - cultivate: lucernă,
trifoi, porumb siloz, porumb masă verde, sfeclă furajeră; concentrate:
amestecuri măcinate din boabe de porumb, orz, grâu, mazăre, şroturi dein
floarea soarelui, soia etc.);
- tipul de lucrări specifice unei ferme zootehnice şi termenele de realizare ale

acestora (lotizarea animalelor în funcţie de vârstă şi de producţie – lapte,
carne; vaccinarea efectivelor, tratarea animalelor bolnave, efectuarea montelor
artificale, etc.);
- tipul de activităţi componente ale lucrărilor specifice de creştere a animalelor

(vaccinarea animalelor pentru prevenirea anumitor boli, identificarea
animalelor afectate de anumite boli, lotizarea şi izolarea animalelor supuse
unor tratamente, identificarea animalelor intrate în călduri în vederea
efectuării montelor, etc.);
8
- tipuri de boli ale animalelor pe specii şi categorii;
- tipuri de vaccinuri şi medicaţia specifică unor boli;
- măsuri ce se iau în cazuri deosebite – tratamente medicamentoase pentru

intoxicaţii, epizootii, electocutări, asfixii, sacrificarea animalelor din necestate
pentru a evita pierderile; izolarea fermelor şi aplicarea unui complex de măsuri
în situaţia unor boli contagioase;
- indicatori de plan specifici: producţia medie de lapte (l/cap/zi – vacă, oaie);

spor de creştere zilnic (g/cap – animale la îngrăşat, pui de carne); greutatea la
livrare pentru carne – porci, miei, viţei; producţia de ouă – buc/cap/an;
- producţia de lapte de vacă se programează pe luni calendaristice, pe baza

cunoaşterii efectivului de vaci pe luni de lactaţie şi a curbei de lactaţie
corespunzătoare nivelului producţiei medii prevăzute pe animal în perioada de
lactaţie;
- producţia marfă de lapte de vacă se stabileşte pe luni calendaristice şi pe

întregul an, scăzând din producţia totală consumul intern (laptele pentru
furajarea viţeilor şi/sau cel destinat prelucrării în unitate);
- producţia de carne cuprinde: sporul total de creştere în greutate (se

programează la începutul anului pe categorii de animale tinere şi animale la
îngrăşat, în funcţie de numărul zilelor furajate şi de nivelul sporului mediu
zilnic); producţia de carne greutate vie (cuprinde greutatea animalelor
existente la începutul anului, greutatea animalelor prevăzute a intra în cursul
anului şi sporul total în greutate planificat) şi producţia de carne – marfă (se
stabileşte în funcţie de numărul de animale livrabile pentru carne şi de
greutatea medie a acestora la livrare);
- producţia de ouă se planifică pe specii şi rase de păsări, diferenţiat în funcţie

de sistemul de creştere adopatat; deoarece producţia pe cap nu este uniformă
pe ciclu de oat, este necesar a se programa producţia de ouă şi pe luni
calendaristice;
- tipuri de utilaje agricole pentru lucrări în producţia zootehnică: instalaţii de

muls, de adăpat, de evacuare a adejecţiilor etc.;
- parametrii optimi de funcţionare ai utilajelor agricole şi zootehnice;
- normative privind durata de funcţionare a utilajelor pe tipuri;
9
2.2 Ce activităţi pot realiza?
- să pregătesc spaţiile de cazare a speciilor;
- să execut lotizarea speciilor şi categoriilor de animale în funcţie de starea

fiziologică, nivelul producţiv şi de sistemul de întreţinere;
- să execut furajarea, adăparea şi îngrijirea animalelor;
- să calculez necesarul de hrană în unităţi convenţionale pe animal în funcţie de

specie şi categoria de animale conform normativelor;
- să calculez necesarul zilnic de furaje în funcţie de reţeta corespunzătoare

fiecărei specii, de starea fiziologocă a animalului şi de producţia planificată;
- să aplic norme şi proceduri referitoare la păşunatul animalelor;
- să execut mulsul (conform tehnologiei);
- să aplic norme de igienă;
- să asigur evacuarea dejecţiilor;
- să identific animalele bolnave şi să aplic tratamente;
- să amenajez spaţiile din maternitate; să supraveghez animalele în timpul

fătărilor;
- să execut lucrări de recoltare, depozitare şi de conservare a furajelor;
- să întocmesc devizul tehnologic pentru fiecare categorie de animale;
- să realizez fundamentarea economică a tehnologiilor de creştere în corelaţie

cu sistemul de creştere adoptat;
- să cuantific indicatorii utilizaţi în aprecierea eficienţei economice: producţia

medie pe animal furajat, costul pe animal şi pe unitatea de produs; cheltuielile
cu furajele pe zi, pe animal şi pe unitatea de produs, consumul de energie pe
animal sau pe loc construit, consumul de ore-om/unitatea de produs, venituri
pe cap, profitul pe animal;
- să cuantific MBS şi să clasific tipurile de exploataţii, în clase de mărime

europeană;
10
- să aplic lucrări de întreţinere, reparaţii şi revizii tehnice pentru diferite utilaje
agricole şi zootehnice;
2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am

depus-o ?"
Rezultatele finale se pot aprecia prin:
- măsurarea realizărilor (ex. Producţia medie, Producţia totală/exploataţie,

Venituri, Venituri totale/exploataţie; profit total; rata rentabilităţii);
- compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial, evidenţiind

abaterile produse;
- determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate (tehnologice,

climatice, umane etc);
- efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv acţionarea, pe măsura

posibilităţilor, asupra cauzelor ce au generat abaterile negative.
3. Gestionarea diferenţelor
Între previziune şi realizarea obiectivelor într-o exploataţie zootehnică pot interveni
diverse situaţii care reclamă luarea unor decizii, unele vizând unitatea în ansamblu
(stabilirea profitului, a gradului de specializare, a mărimii, a producţiei, etc.), altele fiind
necesare la nivelul fermelor şi sectoarelor (precizarea sistemului de creştere, stabilirea
raţiilor, a normelor de muncă, a programelor zilnice, a tehnologiei de creştere şi
exploatare a animalelor, de alocare şi combinare a resurselor, de obţinere şi valorificare
a producţiei etc.).
Având în vedere importanţa actului decizional este necesar a se cunoaşte punctele

sensibile de intervenţie din gestiunea exploataţiei zootehnice.
Cum se poate interveni pentru ameliorarea diferenţelor dintre

ceea ce ne-am propus şi ce am realizat?
Aceasta se poate realiza prin:
- stabilirea corectă a obiectivelor care trebuie atinse (vizează atingerea
nivelurilor prevăzute iniţial pentru situaţii în derulare sau corectarea
11
deficienţelor sesizate în prima etapă. Însă pot apărea situaţii noi care necesită
fixarea obiectivelor specifice acestora, de exemplu alocarea unei părţi din
profit pentru modernizarea exploataţiei);
- evaluarea şi utilizarea cu eficienţă ridicată a resurselor (materiale - sortiment

diversificat de materii prime şi materiale specifice diferitelor categorii şi specii
de animale - prin alocarea şi combinarea lor în mod eficient, umane -
personalul existent în unităţile zootehnice trebuie să aibă un nivel ridicat de
instruire teoretică şi practică şi financiare - proprii şi externe (atrase şi
imprumutate);
- implementarea tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animalelor -

noile tehnologii trebuie adaptate condiţiilor concrete din ferme, dar trebuie să
corespundă standardelor care se aplică în U.E., care crează competitivitate şi
performanţă;
- adaptarea dimensiuneii exploataţiei zootehnice la particularităţilor biologice

ale diferitelor specii şi categorii de animale, volumului activităţilor necesare
creşterii şi exploatării acestora posibilităţii automatizării lucrărilor, sistemelor
de creştere specifice;
- activitatea de valorificarea a producţiei animale - organizarea corespunzatoare

a întregului proces ce se desfăşoară de la producator la consumator trebuie să
conducă la eliminarea riscurilor asociate producţiei de alimente, cauza
reducerii eficienţei şi competitivităţii sistemului alimentar;
- evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice şi financiare ale

activităţii fermei – pe baza acestei evaluări se pot elabora obiectivele viitoarei
strategii de afaceri şi tacticile ce se impun pentru atingerea acestora.
12
CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-
ECONOMICE PENTRU PRODUCŢIA ANIMALA
2. Criterii generale de bază

2.1 Mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole
2.2 Sistemul de producţie
2.3 Tehnologii de creştere şi exploatare a animalelor
2.3.1 Fundamentarea cantitativă şi valorică a factorilor de
producţie alocaţi
2.3.1.1 Determinarea cheltuielilor variabile
2.3.1.1.1 Cheltuieli cu furajarea
2.3.1.1.2 Cheltuieli cu materialul biologic
2.3.1.1.3 Cheltuieli cu energie electrică
2.3.1.1.4 Cheltuieli cu medicamente şi material sanitar
2.3.1.1.5 Alte cheltuieli materiale
2.3.1.1.6 Cheltuieli cu aprovizionarea
2.3.1.1.7 Asigurarea animalelor
2.3.1.2 Determinarea cheltuielilor fixe
2.3.1.2.1 Cheltuielile cu forţa de muncă
2.3.1.2.2 Cheltuielile generale
2.3.1.2.3 Cheltuielile cu amortismentul
2.3.1.2.4 Dobânzile la credit
13
2. Criterii generale de bază
Realizarea ghidurilor tehnico-economice pentru producţia animală are la bază ca

principale, următoarele criterii:
• mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole;
• sistemul de producţie;
• tehnologii de producţie în sectorul animal;
• factori de producţie alocaţi.
2. 1 Mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole

In zootehnie, efectivele de animale sunt cele care dau producţiile, numărul de animale
reprezentând indicatorul de dimensiune la unităţiilor zootehnice.
In funcţie însă de specia şi categoria de animale, indicatorii de dimensiuni ai unităţilor

zootehnice utilizaţi sunt următorii:
- la fermele de taurine pentru lapte – efectivul de vaci
- la fermele de ovine – numărul de oi fătătoare
- în complexele de porci – numărul de porci graşi livrabili
anual
- în complexele de îngrăşare a taurinelor sau ovinelor şi în fermele
de păsări – numărul locurilor de populare
Mărimea unei unităţi reprezintă ansamblul resurselor alocate, combinate şi utilizate în
cadrul proceselor de producţie şi care este reflectate în rezultatele obţinute.
In general, atât pentru dimensiune cât şi pentru mărimea unei unităţi în vederea
aprecierii corecte se recomandă luarea în calcul a indicatorului de bază „marja
brută” ce reprezintă diferenţa dintre produsul brut şi cheltuielile variabile aferente.
Pentru fermele zootehnice se utilizează şi indicatorul – capacitate de producţie –

care exprimă numărul maxim de animale care pot fi exploatate conform numărului de
locuri din adăposturi sau numărului de serii proiectate pe baza unei tehnologii de
creştere şi întreţinere.
2. 2 Sistemul de producţie
Stabilirea unui sistem de producţie presupune alegerea speciilor şi categoriilor de
animale care vor permite obţinerea unui anumit gen de produs şi a sistemelor de
obţinere a acestora în raport de factorii interni şi externi.
In alegerea speciilor şi categoriilor de animale trebuie să se ţină seama de câteva

principii de bază:
14
• concurenţa între speciile de animale (între taurine şi ovine pentru
furajele de volum);
• complementaritatea între specii (creşterea porcilor sau a păsărilor
poate completa, de exemplu activitatea de creştere a taurinelor sau
ovinelor ele valorificând superior concentratele);
• durata de creştere şi exploatare la animale(de la reproducţie şi până la
obţinerea produsului final). In unităţile zootehnice cu circuit închis
durata de creştere şi exploatare este diferită pe specii, astfel:
Taurine pentru lapte > Ovine pentru lână > Porci graşi
(25-30 luni) (17-21 luni) (14-16 luni)
In unităţile cu circuit deschis, specializate pentru un anumit produs, cum sunt cele de
creştere şi îngrăşare, apar, de asemenea, diferenţe între specii, corelate şi cu sistemele
de creştere(extensiv >intensiv) astfel:
Taurine > Ovine > Porcine > Pui carne

(9-11 luni) (4-9 luni) ( 4-5 luni) (35-50 zile)
La baza ficărui sistem de producţie stă o fundamentare economică ce utilizeză patru

metode de desfăşurare:
• metoda marjei brute;

• metoda costului de oportunitate;
• metoda programării lineare;
• metoda funcţiilor de producţie şi economice.
După nivelul de concentrare a efectivelor, sisemele de creştere şi exploatare se

clasifică în: sistem extensiv, sistem semiextensiv, sistem intensiv şi de tip industrial.
Sistemul extensiv de creştere şi exploatare este practicat în gospodăriile ţărăneşti de

dimensiuni reduse (sistem gospodăresc) din toate zonele ţării pentru toate speciile de
animale.
Sistemul semiintensiv sau clasic se practică în fermele de taurine şi ovine de

dimensiuni mijlocii din cadrul societăţilor agricole şi asociaţii.
Sistemul intensiv de creştere şi exploatare a animalelor se practică în unităţi mijlocii

şi mari amplasate în zone cerealiere.
Sistemul de tip industrial este un sistem intensiv specific creşterii păsărilor şi

unităţilor de îngrăşare.
15
După modul de întreţinere şi furajare a animalelor se diferenţiază în: sistem în
stabulaţie, pe păşune şi mixt.
După modul de includere a tuturor verigilor tehnologice în cadru unităţii se

întâlnesc: sistemul de creştere şi exploatare închis şi deschis.
2. 3 Tehnologii de creştere şi exploatare a animalelor
Tehnologia de creştere a animalelor reprezintă un ansamblu de procese metode şi

măsuri tehnico-organizatorice care se desfăşoară într-un flux tehnologic şi care
urmăresc satisfacerea cerinţelor animalelor obţinănd producţii ridicate în condiţii de
eficienţă economică.
Procesele şi măsurile tehnico-organizatorice care alcătuiesc o tehnologie de creştere a

animalelor, în funcţiile de caracteristicile şi scopul lor, se grupează pe următoarele
subsiteme:
- subsistemul reproducţie;
- subsistemul creştere şi dezvoltare;
- subsistemul întreţinere;
- subsistemul furajare;
- subsistemul asigurării stări de sănătate;
- subsistemul producţiilor şi a valorificării;
- subsistemul organizarea proceselor de muncă;
In urma alegerii variantelor tehnologice se alcătuieşte tehnologia pe ansamblu a

categoriei de animale rezultând:
- tehnologia creşterii şi exploatării vacilor de lapte;

- tehnologia tineretului taurin, ovin sau a porcilor;
- tehnologia creşteri păsărilor pentru carne şi ouă;
Materializarea tehnologiilor de creştere a animalelor se realizează în fişele tehnologice

care reprezintă nişte documente tehnico-economice obligatoriu de întocmit pentru
fiecare categorie de animale.
Fişele tehnologice sunt instrumente care evidenţiază tehnologia de creştere, producţiile

totale şi marfă, cheltuielile determinate de acestea şi eficienţa economică exprimată
prin următorii indicatori: costurile pe cap/zi furajată/unitate produs.
Indicatorii cei mai utilizaţi în aprecierea eficienţei economice a tehnologiilor de

creştere a animalelor sunt: producţia medie pe animal furajat, costul pe animal şi pe
unitatea de produs, cheltuielile cu furajele pe zi, pe animale şi pe unitatea de produs,
consumul de energie pe animal sau pe loc, consuml de ore-om pe unitate de produs,
profitul pe animal.
16
Activitatea propriu-zisă de creştere şi exploatare a animalelor necesită optimizarea
economică şi organizatorică a unor probleme tehnologice fundamentale, considerate a
fi:
In fermele de vaci de lapte: rasa, nivelul producţiei medii, pragul de rentabilitate,

durata de exploatare, perioada fătărilor, procentul de grăsime, căile de valorificare a
laptelui etc.
In fermele de scroafe: durata de exploatare, indicele de utilizare a scroafelor,

perioada optimă vânzării purceilor, numărul de scroafe în funcţie de numărul de porci
livrabili anual etc.
In femele de ovine: rasa, producţia medie de lână şi lapte, durata de exploatare,

perioada optimă vânzării mieilor etc.
In unităţile de îngrăşare a animalelor: rasa, vârsta şi greutatea animalelor la intrare,

vârsta şi greutatea la livrare, sporul mediu zilnic, durata de îngrăşare, densitatea
animalelor pe unitatea de suprafaţă.
In fermele avicole: rasa, procentul de ouat, durata de exploatare a găinilor, sporul

mediu zilnic, consumul specific, vârsta şi greutatea la livrare a puilor pentru carne.
2.3.1 Fundamentarea cantitativă şi valorică a factorilor de

producţie alocaţi
In determinarea costurilor de producţie la principalele produse animaliere se porneşte

de la mărimea şi structura alocărilor directe de resurse materiale şi umane necesare
bunei desfăşurări a proceselor de producţie.
Pe baza acestora, într-o etapă imediat următoare, necesarul de resurse pentru nevoile
generale ale fermelor şi unităţilor.
Calculul cheltuielilor totale
Cheltuielile totale includ:
• cheltuielile variabile;
• cheltuielile fixe
2.3.1.1 Determinarea cheltuielilor variabile
Principalele cheltuieli variabile sunt:
1.cheltuieli cu furajarea;
17
2.cheltuieli cu materialul biologic;
3.cheltuieli cu energia electrica;
4.cheltuieli cu medicamente şi material sanitar ;
5.alte cheltuieli materiale;
6.cheltuieli cu aprovizionarea (cota de aprovizionare);
7.asigurarea animalelor.
2.3.1.1.1 Cheltuieli cu furajarea
Se calculează pe baza raţiilor medii zilnice, respectiv a sortimentelor de furaje incluse

în raţie; duratei de întreţinere; preţurilor de livrare aferent fiecărui sortiment din raţie.
Pe baza conţinutului în principii nutritivi al fiecărui sortiment de furaj consumat se

stabileşte consumul de principii nutritivi,respectiv de unităţi nutritive (UN),substanţă
uscată(SU),priteină brută digestibilă(PB),pe unitatea de produs(litru de lapte, kg carne).
Aceste raţii sunt calculate de specialişti de la Institutul de Nutriţie Animală-Baloteşti.
Evaluarea cheltuielilor cu furajele se face diferenţiat, în funcţie de specie şi categorie

de animale de sortimentul de furaj şi de creşterea preţurilor la furaje.
Cheltuielile cu furajarea se raportează pe uniatea de produs şi se calculează astfel:

pentru fiecare element din raţie cantitatea de nutreţ se înmulţeşte cu preţul furajului.
Se însumează rezultatele şi se obţine evaluarea în lei/unitatea de produs(conform

relatiei matamatice de mai jos).
Chf = Σ x q/up x Pf
în care:
Chf -cheltuieli cu furajele;
n-nr. sortiment de furaj;
q /up – consum specific pe unitatea de produs;
Pf – pretul furajului.
2.3.1.1.2 Cheltuieli cu materialul biologic
La animalele pentru lapte, aceste cheltuieli se determină ţinând cont de preţul

junincilor şi perioada de exploatere a acestora.
Cheltuieli pentru animalele de carne,se determină ţinând seama de:greutatea iniţială pe

cap de animal a tineretului introdus la îngrăşătorie,preţul mediu de cumpărare pe kg.
greutate vie,nr. de animale necesare la îngrăşat pentru a putea livra o unitate de
produs, ţinând seama de pierderile care apar în procesul de producţie.
18
Matematic, se exprimă astfel:
Chq =g x N x p
în care:
g - greutatea pe cap de animal introdus la îngăşat;
N - numărul de animale introduse pentru obţinerea unei unităţi de produs;
P - preţul mediu de cumpărare pe kg. greutate vie.
2.3.1.1.3 Cheltuieli cu energie electrică
In funcţie de principalii consumatori, se preia pe specii, categorii de vârstă şi scop

productiv, cantitatea de energie electrică(qei ). In stabilirea consumului de curent
electric pe cap de animal sau unitatea de produs se ţine seama de: tipul şi numărul de
consumatori, puterea instalată a fiecăruia, randamentul agregatelor şi, respectiv,
numărul de ore de funcţionare.
Cantitatea de energie electrică pe consumator(qeei) se înmulţeşte cu durata de

funcţionare a fiecăruia(Di) şi cu tarifele în vigoare(Tee) şi rezultă mărimea cheltuielilor
cu energia electrică.
Relaţia de calcul este următoarea:
Cee=Tee x Σ qeei x D i
în care:
i- reprezintă consumul de energie pe fiecare consummator.
2.3.1.1.4 Cheltuieli cu medicamente şi material sanitar
Orice tehnologie de creştere şi exploatare a animalelor este însoţită de o tehnologie

sanitar-veterinară în cadrul căreia se include tratamentele obligatorii şi tratamentele
de necessitate împotriva bolilor care pot influenţa negativ asupra producţiei.
In cazul fiecărui tratament inclus în tehnologia sanitar-veterinară se ţine seama de doza

de medicamente necesară, de preţul fiecărei doze, precum şi de frecvenţa de apariţie a
diferitelor afecţiuni în cadrul efectivelor de animale.
Relaţia de calcul este:
Cm = Σ qmi x P mi x Nm
În care:
Cm - cheltuieli cu medicamente;
19
qm - cantitatea de medicamente necesară;
Pm - preţul fiecărei doze;
Nm - % din efectivul total ce trebuie tratat;
i - tratamentul necesar.
2.3.1.1.5 Alte cheltuieli materiale
Aceste cheltuieli rezultă din însumarea cheltuielilor aferente întreţinerii şi reparării

maşinilor şi utilajelor, a cheltuielilor cu echipamente de protecţie ,instrumentare
sanitar- veterinare, etc.
2.3.1.1.6 Cheltuieli cu aprovizionarea
Cheltuielile de aprovizionare se determină pentru furaje, medicamente şi alte cheltuieli

materiale (cota parte pentru fiecare specie).
Ca = Caj + Cam +Caa
Caj –cheltuieli cu furaje

Cam – cheltuieli cu medicamente
Caa – cheltuieli cu animale tinere
2.3.1.1.7 Asigurarea animalelor
Reprezintă 8% din valoarea animalelor pe piata.
2.3.1.2 Determinarea cheltuielilor fixe
Pincipalele cheltuieli fixe sunt:

• cheltuielile cu forţa de muncă permanentă;
• cheltuielile generale;
• dobânzi la credite;
• cheltuieli cu amortismentul
2.3.1.2.1 Cheltuielile cu forţa de muncă
Pentru stabilirea cheltuielilor cu forţa de muncă se porneşte de la necesarul de forţă de

muncă pe fermă avându-se în vedere gradul de mecanizare al fermei respective şi
protecţia planificată.
Salariile şi sporurile aferente se stabilesc în funcţie de normele de îngrijire, categorii de

vârstă şi sisteme de creştere şi exploatare precum şi de durata de întreţinere.
20
2.3.1.2.2 Cheltuielile generale
Cheltuielile generale reprezintă un procent de 2-3% din valoarea cheltuielilor variabile
2.3.1.2.3 Cheltuielile cu amortismentul
Cheltuielile cu amortismentul reprezintă costul investiţiei pe loc de grajd echivalent cu

costul a un cap, ce se împarte la numărul de ani (durata de funcţionare) rezultând
amortismentul pentru un adăpost pe cap.
2.3.1.2.4 Dobânzile la credit
Dobânzile la credit se calculează diferenţiat pe specii în funcţie de durata de

exploatare. Mărimea dobânzilor se stabileşte în funcţie de nivelul preconizat şi de
creditul angajat.
Pentru fundamentarea ghidurilor se elaborează devizul tehnologic al fiecărui produs,

care cuprinde toate activităţile necesare pornind de la mărimea şi structura alocărilor
de resurse materiale şi umane necesare bunei desfăşurări a proceselor de producţie.
21
SPECIA
“VACI DE LAPTE”
3.1 Tehnologia cadru

3. 2 Modul 12 capete (Tabel nr. 3.2)
3.2.1 Deviz tehnologic 12 capete (Tabel nr. 3.2.1)
3.2.2 Bugetul activităţii (Tabel nr. 3.2.2)
3.2.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 12 capete

(Tabel nr. 3.2.3)
3.3 Modul 12 capete (Tabel nr. 3.3)

(Tabel nr. 3.3.3)
3.4.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 150

capete (Tabel nr. 3.4.3)
3.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „vaci de lapte” - „simularea principalilor

indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr. 3.5)
3.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii
3.6.1 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru

mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 12 cap. (Tabel nr. 3.6.1)


mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 150cap. (Tabel nr. 3.6.3)
22
3. Ghid etalon tehnico-economic
Profilul:
“Vaci de lapte”
12 capete
Modul de: 50 capete
150 capete
Tipul Gospodarii individuale

Asociatii familiale
exploatatiei: Societati agricole cu pers. juridica
23
3. 1 Tehnologie cadru
Specificaţie Criterii specifice de realizare

tehnică şi
tehnologică
1.Pregătirea Efectivul de vaci existent într-o fermă se întreţine legat sau

spaţiilor de liber.
cazare a - întreţinerea vacilor în sistem liber se face în condiţii cât mai
vacilor de apropiate de factorii naturali de mediu, cu condiţia ca furajarea
lapte. zilnică să fie făcută la discreţie pe aşternut permanent, iar în
adăpost să existe două zone:zona de odihnă şi zona de
mişcare şi acces a animalelor la iesle şi padoc.
- întreţinerea vacilor în sistem legat se face pe un stand de
odihnă compartimentat cu bare metalice pentru două locuri
de vaci.
Amenajarea interiorului trebuie să permită asigurarea
condiţiilor optime de lucru pentru crescător si, în acelaşi timp,
un confort sporit pentru animale.
Principalele lucrări de întreţinere a spaţiilor de cazare constau
în: curăţare mecanică, văruire, repararea uşilor şi ferestrelor,
verificarea adăpătorilor, a instalaţiilor de muls etc.
2. Popularea Lotizarea vacilor se face în funcţie de starea fiziologică (vaci
cu vaci de recent fătate, vaci gestante şi în lactaţie, vaci în repaus mamar),
lapte nivel productiv şi sistem de întreţinere.
3 Furajarea, La stabilirea normelor de hrană se ţine seama de greutatea
adăparea şi animalului, de starea lui fiziologică de calitatea şi cantitatea
îngrijirea producţiei.
Furajarea trebuie să corespundă următoarelor condiţii:
- sa fie completă în ceea ce priveşte substanţele nutritive,
săruri minerale şi vitamine;
- să fie în deplină concordanţă cu particularităţile biologice ale
vacilor de lapte;
Furajele care alcătuiesc o raţie, se dau sub forme diferite în
funcţie de natura lor:
- furajul verde – sub formă de păşune sau la iesle; fân;
suculente (siloz, semisiloz); grosiere- ca atare sau prelucrate;
La stabilirea normelor de hrană se ţine seama de greutatea
24
animalului, de starea lui fiziologică de calitatea şi cantitatea
producţiei.
Furajarea trebuie să corespundă următoarelor condiţii:
- sa fie completă în ceea ce priveşte substanţele nutritive,
săruri minerale şi vitamine;
- să fie în deplină concordanţă cu particularităţile biologice ale
vacilor de lapte;
Furajele care alcătuiesc o raţie, se dau sub forme diferite în
funcţie de natura lor:
- furajul verde – sub formă de păşune sau la iesle;
- fân;
- suculente (siloz, semisiloz);
- grosiere- ca atare sau prelucrate;
De asemenea este necesar să se asigure sarea sub formă de
bulgări sau brichete, iar ca supliment de hrană să fie asigurate
furajele concentrate pentru sporirea sau sustinerea
producţiei de lapte.
Un alt element principal în creşterea vacilor de lapte îl
constitue apa. Consumul de apă este influenţat de greutate
corporală, nivelul producţiei de lapte, conţinutul în apa a
furajelor, temperatura exterioară, , umiditatea atmosferică etc.
Cel mai bun sistem de adăpare este cel automat.
Cerinţele sistemului de îngrijire sunt
- asigurarea unor ritmuri biologice intense
- crearea unui confort tehnologic optim pentru toate
activităţile comportamentale
- asigurarea unor cerinţe optime de igienă şi tratamente
sanitar veterinare.
4.Fătarea Este un act fiziologic normal ce trebuie să aibă loc într-un
spaţiu special amenajat, evitându-se astfel diverse accidente ce
por surveni, precum şi crearea unor condiţii igienice necesare
păstrării stării de sănătate a mamei şi a fătului.
Pregătirea boxei sau a locului de fătare se face prin curăţenie
mecanică, se dezinfectează, iar după uscare se pune un
aşternut gros de paie.
25
5.Mulsul Este un proces ce se efectuează mecanizat de regulă de două ori pe
zi, cu excepţia vacilor cu producţii mari de lapte care se mulg de trei
ori, precum şi a vacilor supuse sistemului de înţărcare, care se mulg
o dată pe zi.
Inainte de începerea mulsului este necesar să se facă curăţenia
standului şi curăţenia corporală a animalelor, după care se trece la
punerea în funcţiune a instalaţiei de muls şi la verificarea în acelaşi
timp a parametrilor funcţionali a acesteia.
6.Evacuarea Curăţirea gunoiului de pe stadn iesle şi alei este o operaţie de mare

dejecţiilor importanţă în menţinerea igienei corporale a animalelor, dar mai ales
pentru menţinerea stării de sănătate a acestora prin asigurarea unui
microclimat corespunzător.
Evacuarea dejecţiilor se face manual, mecanic şi hidraulic:
-manual în majoritatea gospodăriilor familiale se face cu roaba şi
lopata şi transportat la platforma de bălegar;
-mecanizat se face cu diferite instalaţii transportoare, cea mai
simlpă instalaţie fiind cea cu racleţi fixsi şi cu mişcare continuă;
-evacuarea hidraulică este o metodă mai nouă ce se poate aplica cu
bune rezultate în gospodăriile familiale şi prezintă -următoarele
avantaje: reduce zilnic consumul de aşternut, economiseşte forţa de
muncă, păstrează integral calităţile de îngrăşământ organic,
înlesneste transportul dejecţiilor către parcele şi permite împrăştierea
dejecţiilor prin aspersiune.
7.Producerea, Sursele principale care asigură nutreţurile pentru vacile de lapte sunt
recoltarea, pajiştile permanente şi temporare, care asigură nutreţul verde, fânul,
depozitarea semifânul, silozul şi semisilozul; culturile de cereale (graminee) şi
conservarea leguminoase pentru boabe care produc cea mai mare parte din
furajelor nutreţurile combinate (porumb, orz, soia mazare ovăz etc) aceste
culturi asigură şi nutreţurile grosiere: paie, coceni etc; - culturile
pentru nutreţ (anuale şi perene); - culturi în mirişte: porumb, orz,
iarbă de sudan. Fânul se păstrează în şire, stoguri sau fânare
amplasate în apropierea grajdurilor.
Insilozarea este unul dintre principalele mijloace de conservarea a
nutreţurilor suculente.
Tipurile de silozuri întâlnite sunt: silozurile săpate în pământ,
platformă şi semiîngropate.
26
Profil:
Vaci de lapte
3.2 MODUL
(Tabel nr. 3.2)
Tipul Dimensiune Randament
exploatatiei capete l/cap
Gospodarii
12 3500
individuale
27
MODUL: 12 cap.
3.2.1 DEVIZ TEHNOLOGIC* – LAPTE VACĂ

(Tabel nr. 3.2.1)
Tipul exploataţiei:
Gospodării individuale Producţia medie: 3500l/cap.
Cheltuieli
Cantitatea/cap.
Denumirea lucrării, tehnologice
activitatea U.M
Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl.
.
1. FURAJE
Fânuri kg 1295 0.430 557.08 6684.92
Suculente kg 4800 0.0728 349.44 4193.28
Grosiere kg 545 0.038 20.71 248.52
Masă verde kg 10260 0.052 530.96 6371.46
Tărâţe kg 400 0.53 212.0 2544.00
Supliment S.V.M. kg 600 0.65 390.0 4680.0
Sare kg 26 0.40 10.4 124.8
Total furaje x x x 2070.58 24847
2. MATERIAL %
2 58.33 116.67 1400
BIOLOGIC cap.
3. ENERGIE Kw/
145.83 0.3 43.75 525
ELECTRICĂ+ an
152.09 0.3 45.67 548
COMBUSTIBIL l/an
4. MEDICAMENTE
ŞI MATERIALE lei x x 78 936
SANITARE
5. ALTE
lei x x 50 600
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 8 2500 200 2400
7. FORTA DE
Z.O. 15.20 23.53 357.83 4294
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% 2.5 385.6 9.64 115.7
CREDITE
9. AMORTISMENT zile 365 0.397 145 1740
TOTAL
CHELTUIELI x x x 3117.14 37405.7
TEHNOLOGICE
* La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii
modului. (vezi „Caietul fermierului”)
28
3.2.2. BUGETUL ACTIVITĂŢII
VACI DE LAPTE 12 capete
Tipul exploatatiei: Productia medie:

Gospodarii individuale 3500 l/cap
(Tabel nr. 3.2.2)
VALOARE
INDICATORI mii
lei/l €/expl. €/l
lei*/expl.
A. VALOAREA PRODUCTIEI 40848,5 0,973 12014,3 0,286
A1. Din care productia principala 35700 0,850 10500 0,250
B (+) SUBVENTII 4800 0,114 1411,8 0,034
C (=) PRODUS BRUT 45648,5 1,087 13426,1 0,320
D (-) CHELTUIELI TOTALE 39640,8 0,944 11659,1 0,278
D1. Din care pentru productia
34492,3 0,821 10144,8 0,242
principala
I. CHELTUIELI VARIABILE 32914 0,784 9680,6 0,231
1. Cheltuieli cu furaje 24847 0,592 7307,9 0,174
2. Material biologic 1400 0,033 411,8 0,010
3. Energia electrica 1073 0,025 315,6 0,007
4. Medicamente si mat. sanitare 936 0,022 275,3 0,007
5. Alte materiale 600 0,014 176,5 0,004
6. Cota de aprovizionare 1658 0,040 487,6 0,012
7. Cheltuieli cu forta de munca
x x x x
temporara
8. Asigurari 2400 0,058 705,9 0,017
II. CHELTUIELI FIXE 6726,8 0,160 1978,5 0,047
- Cheltuieli cu forta de munca
4294 0,102 1262,9 0,030
permanenta
- Cheltuieli generale 577,1 0,014 169,7 0,004
- Dobanzi la credite 115,7 0,003 34,1 x
- Amortisment 1740 0,041 511,8 0,013
E. (=) VENIT IMPOZABIL 1207,7 0,029 355,2 0,008
(-) Impozite si taxe 714 0,017 210 0,005
F. (=) VENIT NET+subventii 5293,7 0,126 1557 0,037
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 3,5 3,5 3,5 3,5
H. RATA VENIT NET+subventii
15,3 15,3 15,3 15,3
(%)
CHELTUIELI PRODUCTIE
34492,3 x 10144,8 x
PRINCIPALA
VALOAREA PRODUCTIEI
35700,0 x 10500 x
PEINCIPALE
COST DE PRODUCTIE x 0,821 x 0,242
PRET PIATA INTERNA
x 0,850 x 0,250
PREVIZIBIL
*Preţurile sunt la nivelul anului 2007
29
3.2.3 FIŞĂ REZUMATIVĂ
a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 12 capete
Profil: VACI DE LAPTE – Tipul exploatatiei: Gospodării individuale
(Tabel nr. 3.2.3)
Nr. INDICATORI lei €=3,4 lei
rtc.
1 Valoarea producţiei principale si secundare 40848,5 12014,3
2 Subvenţii 4800 1411,8
3 Produs brut (1+2) 45648,5 13426,1
4 Cheltuieli totale, d.c.: 39640,8 11659,1
4.1dc - cheltuieli variabile 32914 9680,6
4.1.1 - variabile specifice 30656 9016,5
4.2 - cheltuieli fixe 6726,8 1978,5
5 Impozite si taxe 714 210
6 Profit 3-(4+5) 5293,7 1557
7 Rata profitului (%) 15,3 15,3
8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 12734,5 3745,5
Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard
9 III III
4,1 UDE
10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 4386,85 1290,25
11 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 21934,25 6451,25
Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15%
12 794,06 233,55
din profit)
13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 529,37 155,73
14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 1323,42 389,24
15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 35808,86 10532,0
16 Credite pentru productie ** 4626 1360,6
17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 1,5 x
*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 35014,8 lei.
**Creditele de productie acopera 11,7 % din cheltuielile cu factori de productie
Concluzii:
Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă
88,3% fonduri proprii şi 11,7% credite de producţie.
Modulul evidentiaza o rata a profitului de 15,3% şi asigură în medie un
profit anual de 441,1 lei/cap sau 0,13 lei/l de lapte.
Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării procesului
tehnologic prin achiziţionarea setului de utilaje privind pregătirea furajelor, adăparea şi
mulsul.
Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a
exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind
în cazul acestei exploataţii de 4,1 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică,
(şi după clasă) de clasa a III-a.
Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată, cu condiţia
obţinerii randamentelor programate.
30
Profil:
Vaci de lapte
3.3 MODUL
(Tabel nr. 3.3)
Asociaţii
50 5000
familiale
31
MODUL: 50 cap.
3.3.1 DEVIZ TEHNOLOGIC * – LAPTE VACĂ

(Tabel nr. 3.3.2)
Asociaţii familiale Producţia medie: 5000l/cap.
Cheltuieli
Cantitatea/cap.
activitatea U.M
.
1. FURAJE
Fânuri kg 1600 0,394 630,6 31530
Suculente kg 6105 0,074 455,1 22755
Grosiere kg 420 0,034 14,3 715
Masă verde kg 10800 0,052 561 28050
Tărâţe kg 368 0,53 195,04 9752
Supliment S.V.M. kg 1200 0,65 780 39000
Sare kg 40 0,40 16 800
Total furaje x x x 2652,04 132602
2. MATERIAL
cap. 10 13,34 133,4 6670
BIOLOGIC
3. ENERGIE Kw/
106 0,3 31,8 1590
ELECTRICĂ+ an
58,66 0,3 17,6 880
COMBUSTIBIL l/an
4. MEDICAMENTE
SANITARE
5. ALTE
lei x x 50 2500
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 8 3500 280 14000
7. FORTA DE
Z.O. 13,24 25,88 342,66 17133
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% 2,5 586,4 14,66 733
CREDITE
9. AMORTISMENT zile 365 0,60 219 10950
TOTAL
CHELTUIELI x x x 3826,16 191308
TEHNOLOGICE
32
BUGETUL ACTIVITĂŢII
VACI DE LAPTE 50 capete (Tabel nr. 3.3.2)
Tipul exploatatiei: Asociatii Productia medie:

familiale 5000 l/cap
VALOARE
INDICATORI mii
lei*/expl.
A. VALOAREA PRODUCTIEI 236582,5 0,95 69583,1 0,278
B (+) SUBVENTII 20000 0,08 5882,3 0,024
C (=) PRODUS BRUT 256582,5 1,03 75465,4 0,302
D (-) CHELTUIELI TOTALE 203187 0,81 59760,9 0,239
D1. Din care pentru productia principala 179104,5 0,716 52677,8 0,211
I. CHELTUIELI VARIABILE 171401,2 0,68 50412,1 0,202
4. Medicamente si mat. sanitare 4250 0,02 1250 0,005
5. Alte materiale 2500 0,01 735,3 0,003
6. Cota de aprovizionare 8909,2 0,03 2620,3 0,010
x x x x
temporara
8. Asigurari 14000 0,05 4117,6 0,017
II. CHELTUIELI FIXE 31785,8 0,13 9348,8 0,037
17133 0,07 5039,1 0,021
permanenta
- Cheltuieli generale 2969,8 0,01 873,5 0,003
- Dobanzi la credite 733 x 215,6 x
- Amortisment 10950 0,05 3220,6 0,013
(-) Impozite si taxe 4250 0,017 1250 0,005
F. (=) VENIT NET+subventii 49145,5 0,196 14455 0,058
27,4 27,4 27,4 27,4
(%)
179104,5 x 52677,8 x
PRINCIPALA
VALOAREA PRODUCTIEI
212500 x 62500 x
PEINCIPALE
PRET PIATA INTERNA
x 0,850 x 0,250
PREVIZIBIL
33
3.3.3.FIŞĂ REZUMATIVĂ
Profil: VACI DE LAPTE – Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale
(Tabel nr. 3.3.3)
Nr. INDICATORI lei €=3,4
crt. lei
1 Valoarea producţiei principale si secundare 236582,5 69583,1
2 Subvenţii 20000 5882,3
3 Produs brut (1+2) 256582,5 75465,4
4 Cheltuieli totale, d.c.: 203187 59760,9
4.1dc. - cheltuieli variabile 171401,2 50412,1
4.2 - cheltuieli fixe 31785,8 9348,8
6 Profit 3-(4+5) 49145,5 14455
9 VII VII
23,7 UDE
Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din
12 7371,8 2168,2
profit)
16 Credite pentru productie ** 29325 8625
*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 173862 lei.
Concluzii:
profit anual de 982,9 lei/cap sau 0,20 lei/l de lapte.
Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării procesului
tehnologic prin achiziţionarea setului de utilaje privind pregătirea furajelor, mulsului
mecanic şi a unui tractor de 45 C.P. cu setul aferent, necesar pentru baza furajeră.
Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei”
exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei
exploataţii de 23,7 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie, (şi după clasă) de
clasa a VII-a.
Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată, datorată şi influenţei
subvenţiei acordate însă condiţionată de obţinerea randamentelor programate.
34
Profil:
Vaci de lapte
3.4 MODUL
(Tabel nr. 3.4)
Societăţi
agricole cu
150 6000
personalitate
juridică
35
MODUL: 150 cap.
DEVIZ TEHNOLOGIC * – LAPTE VACĂ

(Tabel nr. 3.4.1)
Societăţi agricole cu pers. juridică Producţia medie: 6000l/cap.
Cheltuieli
Cantitatea/cap.
activitatea U.M
.
1. FURAJE
Fânuri kg 1900 0,407 773,4 116010
Suculente kg 6200 0,074 461,8 69270
Grosiere kg 500 0,034 17,0 2550
Masă verde kg 11000 0,052 571,0 85650
Tărâţe kg 450 0,53 238,5 35775
Supliment S.V.M. kg 1250 0,65 812,5 121875
Sare kg 45 0,40 18,0 2700
2. MATERIAL
cap. 30 5,33 160 24000
BIOLOGIC
3. ENERGIE Kw/
93,33 0,0 28,0 4200
ELECTRICĂ+ an
48,67 0,3 14,6 2190
COMBUSTIBIL l/an
4. MEDICAMENTE
SANITARE
5. ALTE
lei x x 50 7500
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 8 4000 320 48000
7. FORTA DE
Z.O. 9,13 28,47 259,83 38975
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% 2,5 720,75 18,02 2703
CREDITE
9. AMORTISMENT zile 365 0,67 246 36900
TOTAL
TEHNOLOGICE
36
VACI DE LAPTE 150 capete (Tabel nr. 3.4.2)
Tipul exploatatiei: Productia medie: 6000 l/cap

Societati agricole cu
personalitate
juridica
VALOARE
INDICATORI mii
lei*/expl.
A. VALOAREA PRODUCTIEI 837247 0,930 246249 0,274
B (+) SUBVENTII 60000 0,067 17647 0,020
C (=) PRODUS BRUT 897247 0,997 263896 0,294
D (-) CHELTUIELI TOTALE 651862 0,724 191724 0,213
D1. Din care pentru productia
579615 0,644 170475 0,189
principala
I. CHELTUIELI VARIABILE 575038 0,640 169129 0,188
1. Cheltuieli cu furaje 433830 0,482 127597 0,142
2. Material biologic 24000 0,027 7059 0,008
3. Energia electrica 6390 0,007 1879 0,002
4. Medicamente si mat. sanitare 13500 0,015 3971 0,004
5. Alte materiale 7500 0,008 2206 0,002
6. Cota de aprovizionare 30126 0,034 8861 0,010
11692 0,013 3438 0,004
temporara
8. Asigurari 48000 0,054 14118 0,016
II. CHELTUIELI FIXE 76824 0,084 22595 0,025
27283 0,030 8024 0,009
permanenta
- Cheltuieli generale 9938 0,011 2923 0,003
- Dobanzi la credite 2703 0,003 795 x
- Amortisment 36900 0,040 10853 0,013
E. (=) VENIT IMPOZABIL 185385 0,206 54525 0,061
(-) Impozite si taxe 29662 0,033 8724 0,010
F. (=) VENIT NET+subventii 215723 0,240 63448 0,071
37,2 37,2 37,2 37,2
(%)
579615 x 170475 x
PRINCIPALA
VALOAREA PRODUCTIEI
765000 x 225000 x
PEINCIPALE
PRET PIATA INTERNA
x 0,850 x 0,250
PREVIZIBIL
37
3.4.3 FIŞĂ REZUMATIVĂ
Profil: VACI DE LAPTE – Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu
personalitate juridică
(Tabel nr. 3.4.3 )
Nr. INDICATORI lei €=3,4
crt. lei
1 Valoarea producţiei principale si secundare 837247 246249
2 Subvenţii 60000 17647
3 Produs brut (1+2) 897247 263896
4 Cheltuieli totale, d.c.: 651862 191724
4.1dc. - cheltuieli variabile 575038 169129
4.1.1 - variabile specifice 525720 154623
4.2 - cheltuieli fixe 76824 22595
6 Profit 3-(4+5) 215723 63448
8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 322209 94767
9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 91,1 UDE VII VII
10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 144762 42577
11 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 732810 212885
12 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 32358 9517
13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 21572 6345
14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 53932 15862
15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 576108 169443
Concluzii:
83,4% fonduri proprii şi 16,6% credite de producţie. Valoarea ridicată a fondurilor
proprii se justifică prin încasările băneşti periodice la 1-2 luni şi asigurarea unui rulaj
constant al vânzării producţiei.
profit anual de 1438 lei/cap sau 0,24 lei/l de lapte.
Fondul de dezvoltare constituit poate moderniza procesul tehnologic prin
achiziţionarea setului de utilaje pentru pregătirea şi administrarea furajelor, adăparea,
mulsul mecanic şi evacuarea dejecţiilor, precum şi a unui tractor de 65 C.P. cu setul
necesar de utilaje necesar pentru baza furajeră.
Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei”
exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei
exploataţii de 91,1 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare, (şi după clasă) de clasa
a VII-a.
Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată cu condiţia obţinerii
randamentelor programate.
38
3. 5 Profilul “VACI DE LAPTE”
Bugetul exploataţiilor zootehnice “VACI DE LAPTE”
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008
Tabel nr. 3.5
Dimensiunea Tipul exploataţiei Perioada U.M Valoarea producţiei din Subvenţii Cheltuieli totale din care Venit net + Rata venit net +
modulului şi producţia ani care pentru producţia pentru producţia subvenţii subvenţii
medie principală principală %
2007 mii lei 40,85 4,8 39,64 5,29 13,3

(35,7) (34,49)
Gospodării lei/hl 97,3 11,4 94,4 12,6
12 capete individuale (85,0) (82,1)
2008 mii lei 52,7 5,88 50,27 7,39 14,7
(46,2) (44,1)
3500 l/cap lei/hl 125,5 14,0 119,7 17,6
(110) (105)
2007 mii lei 236,58 20,0 203,18 49,14 24,2
(212,5) (179,1)
50 capete lei/hl 95 8,0 81,0 19,6
Asociaţii (85,0) (71,6)
familiale 2008 mii lei 313,5 24,5 263,3 69,2 26,3
(275,0) (231,0)
5000 l/cap lei/hl 125,4 9,8 105,3 27,7
(110) (92,4)
2007 mii lei 837,25 60,0 651,86 215,72 33,1

Societăţi agricole (765) (579,61)
150 capete cu personalitate lei/hl 93,0 6,7 72,4 24,0
juridică (85,0) (64,4)
2008 mii lei 1128,6 73,5 883,4 298,9 33,8
(990) (774,9)
6000 l/cap lei/hl 125,4 8,2 98,2 33,2
(110) (86,1)
39
Profilul "Vaci de lapte"
Modul 12 capete cu 3500 l/cap
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
Tipul exploatatiei
Gospodari individuale 2008
2007 7,39
5,29 52,7
40,85
50,27
39,64
5,88
4,8
Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Rata venit + subventii - %
Modul 12 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 40,85 52,7
13,3
Subventii - lei 4,8 5,88
Cheltiueli totale - lei 39,64 50,27
Venit net + subventii - lei 5,29 7,39 14,7
2007 2008
Rata venit + subventii - % 13,3 14,7 2007 2008
40
Tipul exploatatiei
2008
Asociaţii individuale
2007 69,2
49,14 313,5
236,58
263,3
24,5
203,18
20 Valoarea productiei - lei Subventii - lei

Modul 50 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 236,58 313,5 24,2
Subventii - lei 20 24,5
Cheltiueli totale - lei 203,18 263,3 26,3
Venit net + subventii - lei 49,14 69,2
2007 2008
41
Tipul exploatatiei
Societăţi Agricole cu pers. juridică 2008
2007 298,9
1128,6
215,72
837,25
883,4
651,86 73,5
60
Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei

Modul 150 cap 2007 2008
Cheltiueli totale - lei 651,86 883,4 33,8
2007 2008
Rata venit + subventii - % 33,1 33,8
2007 2008
42
Nivelul de performanţă al echipamentelor tehnologice este decisiv în ceea ce priveşte
productivitatea muncii şi nivelul de eficienţă economică. De aceea, fie că se urmăreşte
modernizarea unor adăposturi deja existente, sau construirea de adăposturi noi, efortul
financiar al investiţiei depinde de mărimea efectivului ce urmează a fi exploatat la un
nivel tehnologic modern, care să asigure o eficienţă economică şi implicit, un nivel de
competitivitate corespunzător cerinţelor pieţei ce funcţionează în Uniunea Europeană.
Tehnologia de întreţinere reprezintă complexul de măsuri tehnice şi organizatorice

privind: adăpostirea, mişcarea, asigurarea condiţiilor de igienă (a adăpostului şi
corporală) şi implicit a condiţiilor de microclimat în vederea asigurării cerinţelor
fiziologice ale animalelor, aliniate la standardele europene.
Având în vedere tendinţele de mărire a efectivelor, de mulgere centralizată

la grupul de muls, de diminuare a volumului de muncă şi de modernizare a
adăposturilor, sistemul de întreţinere liberă tinde să se generalizeze. Cele
mai utilizate sisteme de întreţinere sunt, în prezent, întreţinerea liberă în
cuşete individuale şi întreţinerea liberă pe aşternut permanent.
Întreţinerea în cuşete individuale
Reprezintă o variantă a întreţinerii libere, în cazul căreia, spaţiul de odihnă a vacilor

este delimitat prin cuşete individuale. Fiecare cuşetă este separată de celelalte prin
grilaje metalice. Partea frontală a cuşetei poate fi constituită de: peretele exterior al
adăpostului, de un parapet interior sau, fiecare rând de cuşete poate fi amplasat cap la
cap cu un alt rând de cuşete, în funcţie de lărgimea adăpostului, care determină de
altfel şi numărul de rânduri de cuşete ce se poate amenaja în interiorul adăpostului.
Lungimea optimă a cuşetei trebuie să fie de 2,4 m în cazul celor amplasate

lângă perete sau parapet şi de 2,2 m în cazul cuşetelor amplasate cap la cap.
Lăţimea cuşetelor trebuie să fie de 1,2 m. Rândurile de cuşete sunt separate prin
spaţiile de evacuare a dejecţiilor precum şi prin spaţiile de hrănire / mişcare a
animalelor.
43
Fig. 1. Cuşete individuale, spaţiu de mişcare.
Mişcarea animalelor în adăpost se realizează în spaţiul dintre cuşete şi în spaţiul de

hrănire / mişcare. Suprafaţa de mişcare pentru o vacă trebuie să fie de circa 5 m2, iar
suprafaţa spaţiului de hrănire trebuie să fie de circa 2 m2. Rezultă că un adăpost
amenajat în stabulaţie liberă trebuie să asigure o suprafaţă utilă de circa 10 m2/ vacă în
lactaţie, din care: 3 m2 – pentru odihnă, 5 m2 – pentru mişcare şi 2 m2 – pentru
hrănire. În cazul rândurilor interioare de cuşete sunt necesare spaţii de refugiu la
fiecare a 20-a cuşetă, spaţii care să permită accesul vacilor în zona de hrănire. Aceste
refugii reprezintă poziţii ideale pentru adăpătorile cu nivel constant.
Fig. 2. Adăpătoare cu nivel constant.
44
Utilizarea unui aşternut corespunzător este esenţială pentru confortul animalelor şi
pentru starea de sănătate. De calitatea aşternutului depinde timpul de odihnă a
animalelor. Covorul de cauciuc măreşte timpul de odihnă cu 36 % faţă de cimentul gol, în
timp ce paiele tocate sau întregi îl măresc cu 96 %.
Zona de hrănire trebuie protejată de temperaturile extreme şi deci, în cazul ţării

noastre este recomandat ca ieslea să fie amplasată în interiorul adăpostului. În timpul
verii vacile pot fi hrănite şi în exteriorul adăpostului şi de aceea, este indicat ca padocul
să fie prevăzut cu iesle, dar care trebuie protejată cu umbrar, pentru anularea efectului
agresiv al insolaţiei excesive. Temperaturile scăzute din timpul iernii determină, în
cazul administrării furajelor în afara adăpostului, ingerarea unor furaje reci.
De asemenea, ieslea trebuie amplasată la o distanţă optimă faţă de spaţiul de odihnă.

Nivelul ieslei trebuie să fie cu circa 16 – 30 cm mai sus faţă de nivelul zonei de
hrănire, în funcţie de talia animalelor exploatate. Pentru că vacile preferă să consume
propria hrană, este indicat ca frontul de furajare al unui animal să fie delimitat cu bare
verticale, care separă un animal de celălalt. Barele dispuse în diagonală cu unghiul
optim de înclinare de 100 oferă un acces mai bun şi împiedică animalele să-şi schimbe
locul în timpul hrănirii.
Fig. 3. Zona de hrănire şi frontul de furajare.
Evacuarea dejecţiilor se poate face cu plugul raclor sau cu tractorul cu lamă, pe

spaţiile dintre cuşete şi în zona de mişcare / hrănire. Diferenţa de nivel între cuşetă şi
spaţiul de evacuare a dejecţiilor trebuie să fie de 15 – 20 cm. Evacuarea corectă a
gunoiului de grajd este necesară pentru confortul animalelor şi oamenilor, cât şi pentru
mediul înconjurător. Manipularea, evacuarea şi depozitarea gunoiului de grajd face
parte integrantă din managementul Manipularea dejecţiilor trebuie efectuată într-un
45
sistem care să permită spălarea rapidă şi uşoară a aleilor de circulaţie, a sălii de muls şi
a padocurilor.
Fig. 4. Evacuarea dejecţiilor cu plugul raclor.
Microclimatul realizat în adăpost reprezintă un element esenţial în ceea ce priveşte

confortul biologic al animalelor. De fapt, microclimatul reprezintă totalitatea factorilor
fizici, chimici şi biologici ai aerului din adăpost. Factorii fizici se referă la: luminozitate,
precum şi la temperatură, umiditate şi mişcarea aerului din adăpost. Factorii chimici se
referă la conţinutul aerului din adăpost în gaze nocive ( dioxid de carbon, amoniac şi
hidrogen sulfurat ), iar factorii biologici se referă la conţinutul aerului din adăpost în
pulberi şi microorganisme.
Fig. 5. Sistemul de iluminat şi de ventilaţie.
46
În adăposturile de vaci, luminozitatea este asigurată pe timpul zilei prin intermediul
ferestrelor şi al luminatoarelor, a căror suprafaţă trebuie să fie de 1 m2 / 20 m2 de
pardoseală, iar pe timpul nopţii cu ajutorul lămpilor de iluminat, care trebuie să asigure
1,2 w/m2. Restul factorilor fizici, precum şi factorii chimici ai microclimatului pot fi
controlaţi prin intermediul ventilaţiei. Ventilaţia este esenţială pentru a asigura un aer
proaspăt.
Trebuie menţionat că, adăposturile pentru taurine corect construite nu necesită surse
suplimentare de încălzire şi de condiţionare a aerului.
Temperatura confortabilă este asigurată prin căldura biologică a animalelor, iar prin
calcularea corectă a gurilor de admisie a aerului proaspăt şi de evacuare a aerului viciat,
se poate menţine aerul din adăpost în parametrii normali.
Esenţială pentru vacile de lapte este calitatea aerului din adăpost. Din acest punct de
vedere, este de preferat un sistem de ventilaţie supradimensionat, chiar dacă în acest
caz temperatura interioară este mai scăzută în timpul iernii.
Ventilaţia natural-dirijată a adăposturilor de vaci de lapte se bazează pe principiul că,

aerul cald este mai uşor decât aerul rece. Aerul din adăpost este încălzit de căldura
produsă de animale şi prin aerul expirat. Aerul cald se ridică în partea superioară a
adăpostului, creând o presiune mai scăzută a aerului la nivelul animalelor. Astfel, aerul
proaspăt pătrunde în adăpost prin gurile de admisie. Curenţii de aer sunt, de obicei,
rezultatul vitezei mari de deplasare a aerului rece spre zonele adăpostului cu aer cald.
Adăposturile cu dimensiuni mari menţin cu mai multă uşurinţă un microclimat

constant pentru animale. Este de preferat ca lăţimea adăpostului să fie cât mai mare,
pentru a permite ca diferenţa de nivel între gura de evacuare şi gura de admisie să fie
de 5 m, păstrându-se o înclinaţie a acoperişului de 250.
Întreţinerea liberă pe aşternut permanent
La fel ca şi întreţinerea în cuşete individuale, întreţinerea pe aşternut permanent

presupune utilizarea unei staţii de muls, precum şi existenţa unor spaţii de odihnă, de
hrănire şi de mişcare distincte. De altfel, întreaga amenajare interioară a fermei nu
diferă prea mult de cea caracteristică sistemului de întreţinere în cuşete individuale.
Întreţinerea pe aşternut permanent se aplică de regulă, acolo unde se intenţionează

modernizarea unor adăposturi de vaci care au fost amenajate în sistem legat şi care în
consecinţă, prezintă o lăţime de 10-11 m, lăţime ce este insuficientă pentru amenajarea
a cel puţin două rânduri de cuşete individuale pentru a menţine capacitatea de cazare
în limite rezonabile.
În cazul acestui sistem de întreţinere, trebuie asigurată pentru odihnă o suprafaţă de

circa 5,8 m2, iar pentru mişcare şi hrănire circa 2 m2.
47
Cerinţe privind asigurarea calităţii laptelui
Noile reglementări sunt foarte exigente în privinţa igienei mulsului şi păstrării laptelui.
Este de reţinut faptul că mulsul manual nici măcar nu intră în discuţie atunci când se
discută despre igiena mulsului. Mai mult, se are în vedere ca pe viitor vacile să fie
mulse numai la platformele de muls.
Tipuri de platforme de muls
Mulsul în săli de muls prezintă mai multe avantaje comparativ cu instalaţiile de muls în
adăpost, şi anume: productivitatea muncii este mai mare, iar efortul fizic depus de mulgători
este minim. Vacile sânt mulse în condiţii confortabile şi igienice, vacuumul se menţine
constant mai uşor pe durata mulgerii, întrucât conducta de vacuum este mult mai scurtă. Se
poate mări efectivul de vaci pe fermă, cu investiţii minime pentru echipamentul de muls.
Se cunosc mai multe tipuri de săli de muls (tip „Tandem”, „Brăduleţ” etc.) care se
diferenţiază în general, după poziţia vacilor în sala de muls şi după modul de introducere
şi de evacuare a acestora.
În vederea stabilirii tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor de echipamente

tehnice, au fost consultaţi specialişti de la institutul de profil (ICPCB Baloteşti),
precum şi de la Secţia de zootehnie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
A rezultat că elaborarea tehnologiei de mecanizare şi a sistemului de echipamente

tehnice, să se facă pentru modulele cele mai des întâlnite în producţie: 12, 50, respectiv
150 capete vaci cu lapte.
Pentru fiecare modul analizat, alegerea echipamentelor tehnice s-a făcut în corelaţie cu
cerinţele de furajare, pe sortimente, în cantităţile cerute de tehnologia de creştere,
ţinându-se seama de necesarul zilnic de apă şi cantităţile de dejecţii rezultate.
Pentru elaborarea ghidului s-au luat în calcul datele preluate de la specialiştii

Institutului de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti referitoare la necesarul zilnic de
furaje şi apă, precum şi la cantităţile de dejecţii colectate zilnic conform tabelului.
Necesarul zilnic de furaje si apa, precum si cantitatile de dejectii colectate

Nr.crt. Specia Necesar zilnic de furaje Necesar zilnic de apă Cantitatea de dejecţii
(kg/cap.) (l/cap) rezultată zilnic
Kg/cap
1. Vaci cu lapte -furaje combinate 8 70 40
-furaje fibroase 40
Aceste date au constituit criteriul principal de alegere a utilajelor necesare tehnologiei

de mecanizare.
48
S-a căutat ca pentru fiecare modul să fie stabilită o sistemă minimă de utilaje, în aşa fel
ca tehnologia de creştere să se desfăşoare în condiţii normale, iar cheltuielile necesare
investiţiilor să fie minime.
Pentru fiecare modul a fost întocmit un tabel sintetic în care se specifică tehnologia şi
lucrările de executat, tipul utilajului şi uzina producătoare precum şi numărul de utilaje
necesar.
49
3.6.1 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru
mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Vaci cu lapte
Mărimea modulului: 12 capete
Necesar furaje combinate: 96 kg/zi
Necesar furaje fibroase: 480 kg/zi
Necesar apă: 840 l/zi
Dejecţii rezultate: 400 kg/zi
Tabel nr. 3.6.1
Nr.crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Nr.bucăţi

Uzina-firma
0 1 2 3
1. BATOZAREA MAŞINA DE BATOZAT MPB-1 1

PORUMBULUI SC Azoma SA Arad
2. MĂCINAREA Moara MS-1400 1
FURAJELOR LEGMAS Năvodari
CONCENTRARE
3. ALIMENTAREA CU APĂ Agregat de pompare ALMA 1
Aversa Buc.
4. ADĂPAREA Adăpătoare ptr.bovine ASB-14C 12

MECANICA Marius Cluj
5. MULSUL Agregat de muls la bidon Banat 2S 1

SC Banat Nova Puls SRL Timişoara
6. UTILAJE DIVERSE Boiler electric de 40 litri 1
Tehnometalica Bucureşti
Boxe viţei 3
SC Banat Nova Puls SRL Timişoara
Cărucior ptr.furaje de volum CFV-0,4 1
Tehnoutilaj Odorheiul Secuiesc
Cărucior ptr.furaje concentrate CCF 1
Tehnoutilaj Odorheiul Secuiesc
Roabă 0,3 m3 1
50
3.6.2 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din
fermele zootehnice de Vaci cu lapte

Tabel nr. 3.6.2

Uzina-firma
0 1 2 3
1. BATOZAREA Maşina de batozat MPB-1 1

PORUMBULUI SC Azoma SA - Arad
2. MĂCINAREA ŞI Agregat de măcinat şi amestecat 1
AMESTECAREA APF
CONCENTRATELOR Tehnometal Timişoara
3. TOCAREA FURAJELOR Moară universală MU 5,5 1
FIBROASE SC Azoma SA Arad
4. DISTRIBUIREA Remorca monoax RPV - 2 1
FURAJELOR IMU Medgidia
5. ALIMENTAREA CU APĂ Electropompă submersibilă ET 1
25
Aversa Buc.
6. ADĂPAREA Instalaţie de adăpare cu nivel 1
constant IANCB
Mecanica Marius Cluj
7. EVACUAREA Instalaţie de evacuat dejecţii 1
DEJECŢIILOR SC Banat Nova Puls SRL
Timişoara
8. TRANSPORT DEJECŢII Remorca monoax RPV - 2 1
SC IMUM SA Medgidia
9. MULSUL MECANIC Instalaţie de muls Brăduleţ 2X4 1
SC Banat Nova Puls SRL
Timişoara
10. UTILAJE DIVERSE Trusa de diagnosticare şi 1
tratamente la bovine IDTB-1
Multim Timişoara
Boiler electric 1
Electrometal Timişoara
Boxe viţei 10
Timişoara
11. SURSA ENERGETICĂ Tractor U 445 DT 1
Tractorul Braşov
51
3.6.3 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din
fermele zootehnice de vaci cu lapte

Tabel nr. 3.6.3
Uzina-firma
0 1 2 3
1. BATOZAREA Maşina de batozat - MPB-1 1

PORUMBULUI SC Azoma SA - Arad
2. MĂCINAREA ŞI Agregat de măcinat şi amestecat 1
AMESTECAREA APF
CONCENTRATELOR Tehnometal Timişoara
3. TOCAREA FURAJELOR Moară universală MU 7,5 1
FIBROASE SC Azoma SA - Arad
4. DISTRIBUIREA Remorca tehnologică RTA-4,5 1
FURAJELOR Azoma Arad
5. ALIMENTAREA CU APĂ Agregat de pompare ALMA 1
Aversa Buc.
6. ADĂPAREA Instalaţie de adăpare cu nivel 2
constant IANCB
Mecanica Marius Cluj
7. EVACUAREA Instalaţie de evacuat dejecţii 3
DEJECŢIILOR SC Banat Nova Puls SRL
Timişoara
8. TRANSPORT DEJECŢII Remorcă basculantă 2RBAT 1
SC IMUM SA Medgidia
9. MULSUL MECANIC Instalaţie de mulsBrăduleţ 1
2X10SW
Timişoara
10. UTILAJE DIVERSE Trusa de diagnosticare şi 1
tratamente la bovine IDTB-1
Multim Tmş.
Boiler electric 1
Electrometal Timişoara
Cuşti cu ţarc 30
Timişoara
11. SURSA ENERGETICĂ Tractor U 650 M 1
Tractorul Braşov
52
SPECIA
“TAURINE LA ÎNGRĂŞAT”


(Tabel nr. 4.2.3)

4.4.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 500capete

(Tabel nr. 4.4.3)
4.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Taurine la îngăşat” - „simularea

principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr. 4.5)



mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 500cap. (Tabel nr. 4.6.3)
53
Profilul:
“Taurine la
ingrasat”
50 capete
Modul de: 200 capete
500 capete
Gospodarii individuale
Tipul Asociatii familiale
exploatatiei: Societati agricole cu pers.
juridica
54
4.1 TEHNOLOGIE CADRU
Specificaţie Criterii specifice de realizare

tehnică şi
tehnologică
1. Sistemul de întreţinere practicat este legat în adăposturi închise
Pregătirea prevăzue cu boxe dispuse de o parte şi alta a aleii de furajare cu
capacităţile aşternut permanent întreţinut zilnic.
de cazare Transportul viţeilor se face cu mijloace speciale autoamenajate, fără
pentru curenţi de aer, şi care să asigure o suprafaţă cât mai confortabilă
popularea fiecarui animal.
cu tineret La populare, adăpostul trebuie să fie curat şi dezinfectat iar viţeii se
taurin la lotizează şi li se aplică un tratament antistres.
îngrăşat Microclimatul din adăposturi se poate realiza prin ventilaţie naturală
de tip shed sau deflectoare pe coamă.
Furajarea tineretului la îngrăşat parcurge trei etape:
2.Furajarea - etapa de pregătire a animalelor pentru îngrăşare constă în
şi adăparea obişnuirea treptată cu consumul furajelor de volum administrate la
tineretului discreţie, iar apa se asigură din adăpători cu nivel constant. Treptat se
taurin reduc substituenţi de lapte.
- etapa de creştere şi îngrăşare este perioada cea mai lungă( peste
300 zile),se administrează hrană la discreţie (amestec fân şi nutreţuri
combinate). Completarea se face cu un supliment proteino-vitamino-
mineral (PVM).
- etapa de finisare se face când perioada de îngrăşare este cea mai
eficientă. În această perioadă sporeşte consumul de nutreţuri
combinate din amestec, iar amestecul este format din siloz 40%, fân
20% şi concentrate 35-40% cu adaos de PVM.
Cel mai bun sistem de adăpare este cel automat cu nivel constant fie
în cupe sau jgheburi prevăzute cu flotor.
3.Prepara Intr-o îngrăşătorie se consumă cantităţi însemnate de furaje
rea şi voluminoase care trebuie prelucrate şi se impune asigurarea unor
distribuirea utilaje specifice pentru tocarea macinarea şi distribuirea acestora.
hranei Se recomandă utilaje formate din moară cu tubulatura necesară şi o
tocătoare pentru fibroase.
Distribuirea furajelor în adăposturi se face cu ajutorul unor remorci
care au menirea de a amesteca şi distribui furajele.
4.Evacuare Se face prin canale acoperite cu grătare din beton sau fosă de
colectare.
a dejecţiilor
Sunt practicate două sisteme de evacuare a dejecţiilor, adică cu pernă
de apă, cu stăvilar la capătul adăpostului, cu deversare în fosa
colectoare, sau cu plug racleur pe fundul canalului
55
Profil:
Taurine la îngraşat
4.2 MODUL
(Tabel nr. 4.2)
exploatatiei capete g/zi
Gospodarii
50 770
individuale
56
MODUL: 50 cap.
DEVIZ TEHNOLOGIC* – TAURINE LA ÎNGRĂŞAT

(tineret mascul pentru carne 12-18 luni)
(Tabel nr. 4.2.1)
Gospodării individuale Producţia medie:
770 g/zi
d.c. la 0-12 luni 600 g/zi
Cantitatea/cap. Cheltuieli tehnologice
Denumirea lucrării,
activitatea Cantitate Preţ/U.M
U.M. lei/cap. lei/expl.
a .
1. FURAJE
Fânuri kg 170 0.41 69.7 3485
Suculente kg 1400 0.074 103.6 5180
Masă verde kg 3386 0.052 176.1 8805
Nutreţ combinat
Total furaje
kg 170 0.615 105 5250
x x x 454.4 22720
2. MATERIAL
BIOLOGIC cap. 50 x 718.85 35942
3. ENERGIE Kw/
ELECTRICĂ perioa 149.73 0.3 44.92 2246
dă
4. MEDICAMENTE ŞI
MATERIALE lei/
SANITARE perioa x x 15 750
dă
5. ALTE MATERIALE lei/

perioa x x 7 350
dă
6. ASIGURĂRI % 8 1376 110 5500
7. FORTA DE MUNCĂ
Z.O. 2.43 23.53 57.18 2859
8. DOBÂNZI LA
CREDITE % 7.5 208 15.6 780
9. AMORTISMENT zile 180 0.231 41.5 2075
TOTAL CHELTUIELI
TEHNOLOGICE x x x 1464.44 73222
*La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului.

(vezi „Caietul fermierului”)
57
TAURINE LA INGRASAT 50 cap
(tineret mascul pentru carne 12 - 18 luni) (Tabel nr. 4.2.2)
Gospodarii individuale 770 g/zi
greutatea finală 400 kg/cap
VALOARE
mii lei/kg.gr €/expl. €/kg. gr.
INDICATORI
lei*/e vie vie
xpl
A. VALOAREA PRODUCTIEI 80750 4037,5 23750 1187,5
A1. Din care productia principala 80000 4000 23529,41 1176,47
B (+) SUBVENTII 15000 750 4411,76 220,59
C (=) PRODUS BRUT 95750 4787,5 28161,76 1408,09
D1. Din care pentru productia principala 74347 3717,35 21866,76 1093,34
1. Cheltuieli cu furaje 22720 1136 6682,35 334,12
5. Alte materiale 350 17,5 102,94 5,15
6. Cota de aprovizionare 635,0 31,75 186,76 9,33
x x x x
temporara
8. Asigurari 5500 275 1617,65 80,88
II. CHELTUIELI FIXE 6954 347,7 2045,29 102,27
2859 142,95 840,88 42,05
permanenta
- Cheltuieli generale 1240 62 364,71 18,24
- Dobanzi la credite 780 39 229,41 11,47
- Amortisment 2075 103,75 610,29 30,51
E. (=) VENIT IMPOZABIL 5653 282,65 1662,65 83,13
(-) Impozite si taxe 1600 80 470,59 23,53
F. (=) VENIT NET+subventii 19053 952,65 5603,82 280,19
25,6 25,6 25,6 25,6
(%)
74347 x 21866,76 x
PRINCIPALA
VALOAREA PRODUCTIEI
80000 x 23529,41 x
PEINCIPALE
COST DE PRODUCTIE x 3717 x 1093,34
PRET PIATA INTERNA
x 4000 x 1176,47
PREVIZIBIL
* Preţurile sunt la nivelul anului 2007
58
FIŞĂ REZUMATIVĂ

Profil: TAURINE LA ÎNGRĂŞAT – Tipul exploataţiei: Gospodării individuale
(Tabel nr. 4.2.3)
Nc. INDICATORI lei € = 3,4
lei
2 Subvenţii 15000 4411,76
3 Produs brut (1+2) 95750 28161,76
4.1dc. - cheltuieli variabile 68143 20042,06
4.2 - cheltuieli fixe 6954 2045,29
5 Impozite si taxe 1600 470,59
6 Profit 3-(4+5) 19053 5603,82
8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 27607 8119,7
Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 7,0
9 IV IV
UDE
12 2858 840,6
profit)
15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 67555 19869,1
Concluzii:
profit anual de 381,1 lei/cap.
Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării fluxului
tehnologic, prin cumpărarea unor utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi
administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor.
exploataţiei” exprimat în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind
în cazulo acestei exploataţii de 7,0 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică
şi (după clasă) de clasa a IV-a.
obţinerii randamentelor programate.
59
Profil:
4.3 MODUL
(Tabel nr. 4.3)
Asociaţii
200 850
familiale
60
MODUL: 200 cap.
DEVIZ TEHNOLOGIC* – TAURINE LA ÎNGRĂŞAT

(tineret mascul pentru carne 12-18 luni) (Tabel nr. 4.3.1)
Asociaţii familiale Producţia medie:
850 g/zi
Cheltuieli
Denumirea lucrării, Cantitatea/cap.
tehnologice
activitatea
U.M. Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl.
1. FURAJE
Fânuri
Suculente kg 183 0,410 75,03 15006
Masă verde kg 1098 0,074 81,25 16270,6
Nutreţ combinat kg 3386 0,052 176,1 35214,4
Total furaje kg 183 0,615 112,54 22509
x x x 445,0 89000
2. MATERIAL
BIOLOGIC cap. 200 x 816,75 163350
3. ENERGIE Kw/
ELECTRICĂ perioa 122,4 0,3 36,72 7344
dă
4. MEDICAMENTE lei/
ŞI MATERIALE perioa x x 15 3000
SANITARE dă
5. ALTE lei/
MATERIALE perioa x x 7 1400
dă
6. ASIGURĂRI % 8 1548 124 24800
7. FORTA DE
MUNCĂ Z.O. 1,8 24,47 44,0 8809
8. DOBÂNZI LA
CREDITE % 7,5 229 17,2 3440
9. AMORTISMENT zile 180 0,256 46,2 9240
TOTAL
TEHNOLOGICE
61
TAURINE LA INGRASAT 200 cap
(tineret mascul pentru carne 12 - 18 luni)
Asociatii familiale 850, g/zi
(Tabel nr. 4.3.2)
VALOARE
INDICATORI mii lei/kg.gr. €/kg. gr.
€/expl.
lei*/expl. vie vie
A. VALOAREA PRODUCTIEI 363000 4033,33 106764,7 1186,27
B (+) SUBVENTII 60000 666,67 17647,06 196,08
C (=) PRODUS BRUT 423000 4700 124411,76 1382,35
2. Material biologic 163350 1815 48044,12 533,82
3. Energia electrica 7344 81,6 2160 24
5. Alte materiale 1400 15,56 411,76 4,58
x x x x
temporara
8. Asigurari 24800,0 275,55 7294,13 81,05
8809 97,88 2590,88 28,79
permanenta
- Cheltuieli generale 5282 58,69 1553,53 17,26
- Dobanzi la credite 3440 38,22 1011,76 11,24
- Amortisment 9240 102,67 2717,65 30,2
(-) Impozite si taxe 7200 80 2117,64 23,53
F. (=) VENIT NET+subventii 97444 1082,71 28660 318,44
30,9 30,9 30,9 30,9
(%)
315356 x 92751,77 x
PRINCIPALA
VALOAREA PRODUCTIEI
360000 x 105882,35 x
PEINCIPALE
PRET PIATA INTERNA
x 4000,00 x 1176,47
PREVIZIBIL
62
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Profil: TAURINE LA ÎNGRĂŞAT – Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale
(Tabel nr. 4.3.3)
lei
1 Valoarea producţiei principale si secundare 363000 106764,7
2 Subvenţii 60000 17647,06
3 Produs brut (1+2) 423000 124411,76
6 Profit 3-(4+5) 97444 28660
Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard VII VII
9
33,2 UDE
10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 57962 17047,6
11 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 289810 85238,2
Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% 14616,6 4299
12
din profit)
13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 9744,4 2866
Concluzii:
Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării fluxului
tehnologic, prin cumpărarea unor utilaje şi echipamente pentru administrarea furajelor,
alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor şi a unui tractor agricol cu setul aferent.
în cazulo acestei exploataţii de 33,2 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie
mijlocie mare şi (după clasă) de clasa a VII-a.
Modulul proiectat are o viabilitate economică medie, cu condiţia obţinerii
63
Profil:
4.4 MODUL
(Tabel nr. 4.4)
Societăţi
agricole cu
500 930
pers. juridică
64
MODUL: 500 cap.
DEVIZ TEHNOLOGIC* – TAURINE LA

ÎNGRĂŞAT
(tineret mascul pentru carne 12-18 luni)
(Tabel nr. 4.4.1)
Societăţi agricole cu pers. juridică Producţia medie:
930 g/zi
Cheltuieli
activitatea
tehnologice
1. FURAJE
Fânuri
Suculente kg 190 0.410 77.9 38950
Masă verde kg 680 0.074 50.3 25160
Nutreţ combinat kg 2310 0.052 120.1 60060
Total furaje kg 248 0.615 152.5 76230
x x x 400.8 200400
2. MATERIAL
BIOLOGIC
cap. 500 x 914.65 457325
3. ENERGIE Kw/
ELECTRICĂ perioa 128.88 0.3 38.66 19332
dă
4. MEDICAMENTE lei/
ŞI MATERIALE perioa x x 15 7500
SANITARE dă
5. ALTE MATERIALE lei/
perioa x x 7 3500
dă
6. ASIGURĂRI % 8 1720 138 69000
7. FORTA DE
MUNCĂ
Z.O. 1.62 25.88 41.93 20963
8. DOBÂNZI LA
CREDITE
% 7.5 251.1 18.8 9400
9. AMORTISMENT zile 180 0.28 50.5 25250
TOTAL
CHELTUIELI x x x 1625.34 812670
TEHNOLOGICE
65
TAURINE LA INGRASAT
(tineret mascul pentru carne 12 - 18 luni) (Tabel nr. 4.4.2)
Tipul exploatatiei: Productia medie: 930 g/zi

Societati agricole cu
personalitate juridica
VALOARE
INDICATORI mii lei/kg.gr. €/expl. €/kg. gr.
lei*/expl vie vie
A. VALOAREA PRODUCTIEI 1007500 4030 296323,52 1185,29
B (+) SUBVENTII 150000 600 44117,65 176,47
C (=) PRODUS BRUT 1157500 4630 340441,17 1361,76
D1. Din care pentru productia principala 827706 3310,82 243443 973,77
4. Medicamente si mat. sanitare 7500 30 2205,88 8,82
5. Alte materiale 3500 14 1029,40 4,13
7. Cheltuieli cu forta de munca temporara 2588,0 10,35 761,18 3,04
8. Asigurari 69000,0 276 20294,12 81,18
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta 18375 73,5 5404,41 21,62
- Amortisment 25250 101 7426,47 29,71
(-) Impozite si taxe 27567 110,27 8107,94 32,43
H. RATA VENIT NET+subventii (%) 35,6 35,6 35,6 35,6
PRINCIPALA
827706 x 243443,00 x
VALOAREA PRODUCTIEI
PEINCIPALE
1000000 x 294117,64 x
PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 4000,00 x 1176,47
66
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Profil: TAURINE LA ÎNGRĂŞAT – Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu
pers. juridică
(Tabel nr. 4.4.3)
lei
2 Subvenţii 150000 44117,65
3 Produs brut (1+2) 1157500 340441,17
4.2 - cheltuieli fixe 66838 19658,24
6 Profit 3-(4+5) 294727 86684,41
9 VIII VIII
UDE
12 44209 13002,7
profit)
14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 73681,6 21671
15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 753865 221725
Concluzii:
Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 85%
fonduri proprii şi 15% credite de producţie.
Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi
echipamente pentru pregătire administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea
dejecţiilor precum şi 2 tractoare de 65 C.P. împreună cu setul de utilaje necesare bazei
furajere.
în cazulo acestei exploataţii de 99 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare
şi (după clasă) de clasa a VIII-a.
Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată, cu condiţia obţinerii
67
4.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice “TAURINE LA ÎNGRĂŞAT”
(Tabel nr. 4.5)
Dimensiunea modulului Tipul exploataţiei Perioada U.M Valoarea prod. din care Subvenţii Cheltuieli totale din care Venit net + Rata venit net +
şi producţia medie ani pentru prod. principală pentru prod. principală subvenţii subvenţii
%
Gospodării 2007 mii lei 80,75 15 75,1 19,05 25,4

individuale (80,0) (74,35)
50 capete lei/to 4037,5 750 3754,85 952,65
gr. vie (4000) (3717,35)
2008 mii lei 101,0 20 93,94 25,06 26,7
770 g/zi (100,0) (92,94)
lei/to 5050 1000 4697 1253
gr. vie (5000) (4647)
Asociaţii 2007 mii lei 363,0 60 318,36 97,44 30,6
familiale (360,0) (315,36)
200 capete lei/to 4033,3 666,67 3537,3 1082,7
gr. vie (4000) (3504)
2008 mii lei 454,5 80 400,5 125 31,2
850 (450) (396,0)
g/cap lei/to 5050 888,9 4450 1388,9
gr. vie (5000) (4400)
2007 mii lei 1007,5 150 835,2 294,7 35,3
(1000) (827,7)
500 capete Societăţi lei/to 4030 600 3340,8 1178,9
agricole cu gr. vie (4000) (3310,8)
930 personalitate 2008 mii lei 1262,5 200 1050 377,5 36,0
g/zi juridică (1250) (1037,5)
lei/to 5050 800 4200 1514
gr. vie (5000) (4150)
68
Profilul "Taurine la ingrasat"
Modul 50 capete
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008
Tipul exploatatiei: 2008

Gospodari individuale
25,6
2007
101
19,05
80,75
93,94
20

75,1
15

Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %
Modul 50 cap 2007 2008 25,4

Valoarea productiei - lei 80,75 101
Subventii - lei 15 20
26,7
2007 2008
69
Modul 200 capete
2008
Tipul exploatatiei:
Asociatii familiale
125
2007 454,5
97,44
363
400,5
80

318,36
60

Modul 200 cap 2007 2008 30,6
Valoarea productiei - lei 363 454,5

Venit net + subventii - lei 97,44 125
31,2
2007 2008
70
Modul 500 capete

Soc. Agr. cu pers. Juridica
377,5
2007
1262,5
294,7
1007,5
1050
200

835,2
150


Modul 500 cap 2007 2008
35,3
Cheltiueli totale - lei 835,2 1050
2007 2008 36
Rata venit + subventii - % 35,3 36
2007 2008
71
Exploatarea taurinelor pentru carne cunoaşte mai multe sisteme de îngrăşare, în

funcţie de: intensitatea regimului de hrănire, mărimea sporului mediu zilnic, vârsta şi
greutatea de afluire, valorificarea animalelor şi valoarea indicatorilor de abator.
Sistemele de îngrăşare utilizate în practica exploatării taurinelor pentru carne sunt
următoarele: sistemul intensiv, sistemul semiintensiv şi sistemul extensiv ( în micile
gospodării ale populaţiei).
Se recomandă ca în exploataţiile agricole cu capacităţi mai mari, destinate îngrăşării

tineretului taurin, să se practice tehnologia de creştere şi îngrăşare in sistem intensiv.
În funcţie de condiţiile specifice zonale, există posibilităţi numeroase de perfecţionare

şi adaptare a acestei tehnologii de îngrăşare, care variază ca durată şi structură a
raţiilor administrate, principiul general al fluxului tehnologic fiind practic, acelaşi.
Sistemul intensiv de îngrăşare se caracterizează printr-un nivel nutritiv ridicat, cu raţii

echilibrate şi structurate corespunzător cerinţelor specifice fiecărei etape de vârstă,
care să favorizeze obţinerea unor indici tehnico-economici de producţie cât mai
ridicaţi: sporuri de peste 1100-1200 grame / cap / zi şi cu posibilităţi reale de obţinere
a 1400 – 1500 grame / zi. Rasele existente se comportă diferit în funcţie de opţiunile
privind vârsta şi greutatea optimă de valorificare. Astfel, rasa Bălţată Românească
realizează la 18 luni 530 kg, rasa Brună realizează la 14 – 15 luni 460 kg, iar rasa Băţată
cu negru românească realizează la 12 – 14 luni 500 kg.
Corespunzător tehnologiilor de îngrăşare intensivă este evident că aceasta diferă de la

o zonă la alta, atît în ceea ce priveşte fluxul tehnologic, cît mai ales prin parametrii
funcţionali. Eficienţa economică se obţine atunci când are loc optimizarea tehnologiei
de hrănire care se caracterizează prin utilizarea de raţii de tip concentrat în care toate
nutreţurile utilizate, să prezinte valoare nutritivă ridicată şi cu preţuri accesibile.
Tehnologia de creştere şi îngrăşare în sistem semiintensiv se caracterizează prin

sporuri în greutate de 700 – 900 g / zi, o greutate de valorificare 450 – 550 kg, carcase
relativ mari şi carne cu însuşiri organoleptice bune, cu valorificarea animalelor la vârsta
de 24 – 25 luni. În îngrăşarea în sistem semiintensiv, alimentaţia animalelor este
caracterizată de folosirea la maximum a nutreţurilor de volum: fibroase, suculente,
reziduuri industriale, suplimentate cu cantităţi minime sau moderate de concentrate, în
funcţie de calitatea furajelor voluminoase.
Sistemul semi-intensiv cuprinde o gamă largă de metode, care vizează în general

îngrăşarea tineretului a cărui valorificare se realizează la vârsta de peste 18 luni şi la
greutate de peste 450-500 kg.
72
Clasificarea metodelor de îngrăşare semi-intensivă are în vedere categoria nutreţurilor
a căror pondere este prioritară în structura raţiei, însă toate aceste metode se
caracterizează prin următoarele aspecte: indici cantitativi şi calitativi apropiaţi;
utilizarea unor nutreţuri cât mai ieftine; vârsta optimă pentru îngrăşare situată între 18-
24 luni.
Cercetările recente din cadrul Institutului de Cercetare- Dezvoltare pentru Bovine

Baloteşti privind utilizarea celor două tehnologii de îngrăşare, intensivă şi semi-
intensivă, la rasele ameliorate din ţara noastră, au evidenţiat faptul că în condiţiile unei
agriculturi ecologice, care exclude utilizarea fertilizanţilor sintetici, pesticidelor,
biostimulatorilor de creştere şi aditivilor sintetici în hrana animalelor, rezultate diferă
de la o rasă la alta.
Tehnologiile de mecanizare
În vederea stabilirii tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor de echipamente

tehnice, au fost consultaţi specialişti de la institutul de profil (ICPCB Baloteşti),
precum şi de la Secţia de zootehnie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
A rezultat că elaborarea tehnologiei de mecanizare şi a sistemului de echipamente

tehnice, să se facă pentru modulele cele mai des întâlnite în producţie: 50, 200,
respectiv 500 capete taurine la îngrăşat.
Pentru fiecare modul analizat, alegerea echipamentelor tehnice s-a făcut în corelaţie cu
cerinţele de furajare, pe sortimente, în cantităţile cerute de tehnologia de creştere,
ţinându-se seama de necesarul zilnic de apă şi cantităţile de dejecţii rezultate.
Pentru elaborarea lucrării s-au luat în calcul datele preluate de la specialiştii Institutului
de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti referitoare la necesarul zilnic de furaje şi apă,
precum şi la cantităţile de dejecţii colectate zilnic conform tabelului 1.
(kg/cap) (l/cap) rezultată zilnic
Kg/cap
1. Tineret taurin la - furaje combinate 40 30
îngrăşat 2,5
- furaje fibroase 32
Aceste date au constituit criteriul principal de alegere a utilajelor necesare tehnologiei
de mecanizare
S-a căutat ca pentru fiecare modul să fie stabilită o minimă sistemă de utilaje, în aşa fel
ca tehnologia de creştere să se desfăşoare în condiţii normale, iar cheltuielile necesare
investiţiilor să fie minime.
73
4.6.1 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din
fermele zootehnice de Taurine la ingrasat
Marimea modulului: 50 capete

(Tabel nr. 4.6.1)
Uzina-firma
0 1 2 3
I. PREGATIREA HRANEI Maşina de batozat MPB-1 1
1.Batozarea porumbului SC Azoma SA Arad
II. DEPOZITAREA HRANEI Buncăr 10 m3 SC AZOMA SA Arad 1

III. DISTRIBUIREA HRANEI Transportor SPIRO-75 1
SC AZOMA SA Arad
Hrănitor cilindric pentru concentrate 50
uscate
SC AZOMA SA Arad
IV. ALIMENTAREA CU APA SI Pompă submersibilă ET-32 1
ADAPAREA SC AVERSA SA Bucureşti
Instalaţie cu hidrofor de mică capacitate 1
SC Tehnomet. SA Bucureşti
Adăpătoare tip suzetă
SC MARIUS SA Cluj 50
V. EVACUAREA DEJECTIILOR Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi 1
lanţ
SC Azoma SA Arad 1
Turboaerator ptr. aerarea fr. lichide
Tip AT-7,5
SC Adiss SA Baia Mare 1
Pompă cu melc ptr.dejecţii
SC Azoma SA Arad
Remorcă cisternă ptr. transportat dejecţii 1
tip RCU-1,8
SC Mecanica MARIUS SA Cluj
VI. MICROCLIMAT Aerotermă el.mobilă pentru încălzire 1
SC IAIC SA Alexandria
VII. SPALAREA ADAPOSTULUI Pompă centrifugă tip CERNA 1
SC Aversa SA Buc.
VIII UTILAJE DIVERSE Balanţă semiautomată 1
MB-0-01/20
SC Balanţa SA Sibiu
Maşina mobilă ptr. dezinfecţie Protector 1
300
IX. SURSA ENERGETICA Tractor U 650 1
SC Tractorul SA Braşov
74
fermele zootehnice de Taurine la ingrasat
Marimea modulului: 200 capete

(Tabel nr. 4.6.2)
Nr. Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Nr.bucăţi
crt Uzina-firma
0 1 2 3
I. PREGATIREA HRANEI Batoza de porumb BP-1 1
BATOZAREA SC STIMEL SA Timişoara
PORUMBULUI
MĂCINAT ŞI AMESTECAT Agregat de măcinat şi amestecat 1
CONCENTRATE SC AZOMA SA Arad
II. DEPOZITAREA HRANEI Buncăr ptr.depozitare concentrate 10-15m3 2
SC AZOMA SA Arad
TRANSPORTUL SC AZOMASA Arad
FURAJELOR DE LA Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis 4
BUNCĂR LA ADĂPOST tip TDF
SC AZOMA SA Arad
Hrănitor cilindric ptr.concentrat. uscate 200
SC AZOMA SA Arad
IV. ALIMENTAREA CU APA Electropompă submersibilă ET10 1
SI ADAPAREA SC AVERSA SA Bucureşti
Instalaţie cu hidrofor de capac.medie 1
SC Mecanica MARIUS SACluj 200
V. EVACUAREA Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ 4
DEJECTIILOR SC AZOMA SA Arad
Turboaerator ptr. aerarea fr. Lichide Tip AT-7,5 2
SC ADISS SA Baia Mare
Pompă cu melc pentru dejecţii 2
SC AZOMA SA Arad
Remorcă cisternă tip RCU-4 2
Remorcă pentru transp.dejecţii solide RTD-4 1
SC AZOMA Arad
VI. MICROCLIMAT Aerotermă el. mobilă ptr.încălzire 4
Ventilator axial de perete 8
SC Ventil.SA Buc.
VII. SPALAREA Pompă centrifugă tip CERNA 2
ADAPOSTULUI SC AVERSA SA Bucucureşti
Maşina mobilă ptr.dezinfecţie Protector 300 1
VIII UTILAJE DIVERSE Balanţă semiautomată MB-0-01/20 1
75
fermele zootehnice de Taurine la îngrasat

Necesar furaje combinate: 1.250 kg/zi
Necesar furaje fibroase: 16.000 kg/zi
Necesar apă: 20.000 l/zi
Dejecţii rezultate: 15.000 kg/zi
(Tabel nr. 4.6.3)
Nr. Tehnologia Tipul utilajului Nr.
crt şi lucrările de executat Uzina-firma bucăţi
0 1 2 3
BATOZAREA PORUMBULUI SC STIMEL SA Timişoara
MĂCINAT ŞI AMESTECAT Agregat de măcinat şi amestecat 1
CONCENTRATE SC AZOMA SA Arad
II. DEPOZITAREA HRANEI Buncăr ptr.depozitare conc. 3
SC AZOMA SA Arad
TRANSPORTUL FURAJELOR SC AZOMASA Arad
DE LA BUNCĂR LA ADĂPOST Transportor distribuitor de furaje în jgheab 8
deschis tip TDF
SC AZOMA SA Arad
SC AZOMA SA Arad
IV. ALIMENTAREA CU APA SI Electropompă submersibilă ET10 1
ADAPAREA SC AVERSA SA Bucureşti
V. EVACUAREA DEJECTIILOR Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ 8
SC AZOMA SA Arad
Turboaerator ptr. aerarea fr. Lichide Tip AT-
7,5 4
SC ADISS SA Baia Mare
Pompă cu melc pentru dejecţii
SC AZOMA SA Arad 3
Remorcă cisternă tip RCU-4
SC Mecanica MARIUS SA Cluj 3
Remorcă pentru transp.dejecţii solide RTD-4
SC AZOMA Arad 2
Ventilator axial de perete
SC Ventil.SA Buc. 16
VII. SPALAREA ADAPOSTULUI Pompă centrifugă tip CERNA 4
SC AVERSA SA Bucucureşti
76
SPECIA
“TINERET MASCUL OVIN LA ÎNGRĂŞAT”



5.4 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Tineret mascul ovin la îngrăşat” -

„Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr.
5.4)
5.5.1 Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 1000 capete
77
Profilul:
“Tineret mascul
ovin la ingrasat”
1000 capete

juridica
78
5.1 Tehnologie cadru
Specifica
ţie Criterii specifice de realizare
tehnică şi
tehnologi
că
1.Pregăti Pregătirea adăpostului presupune:
rea - amenajarea sectorului de primire care este format dintr-un răscol cu
adăpostu boxe de lotizare, cântar, baze pentru efectuarea tratamentelor
lui pentru antiscabioase şi pododermatidelor; amenajarea tronsoanelor este o
creştere şi operaţiune în care se urmăreşte asigurarea uni confort în ce priveşte
îngrăşare odihna, furajarea şi adăparea mieilor; curăţirea şi dezinfectarea
adăposturilor; se verifică obligatoriu integritatea constructivă a grătarelor;
asigurarea frontului de furajare prin montatrea ieslelor; instalarea
adăpătorilor automate.
2. Furajare Tehnologia de creştere şi îngrăşare în sistem intensiv se face fazial:
-faza I este faza de acomodare (10) şi este necesar a se asigura pe
şi îngrăşare
întreaga perioadă fîn , concentrate cultivate şi supliment PVM
-faza II de creştere şi îngrăşare (70 zile) administrându-se aceleaşi
sortimente de furaje ca la faza I.
-faza III este faza de finisare (20zile) cu acelaşi sortiment de furaje.
Furajele se administreză în amestec de două ori pe zi în aşa fel încât să se
administreze o furajare la discreţie.
O altă tehnologie este îngrăşarea semintensivă. Acest tip de îngrăşare
constă întrecerea treptată de la stabulaţie la păşunat şi de la păşunat la
stabulaţie. Ingrăşarea pe păşune urmăreşte obţinrea în condiţii economice
a mielului îngrăşat prin folosirea furajelor verzi sau cultivate. Sistemul de
îngrăşare semiintesiv se face ca şi la sistemul intensiv, fazial:
- faza I creştere şi îngrăşare furajul de bază fiind furajele verzi
- faza II acomodare în stabulaţie unde se consumă masă verde şi
concentrat
- faza III de finisare unde se consumă aceleaşi furaje ca şi în faza II.
Păşunatul mieilor se face dimineaţa şi seara şi trebuie asigurată apa.
3.Tunsul Se poate face manual sau mecanic. Acţiunea de tundere a tineretului este
tineretului corespunzătoare atunci când se face: pregătirea animalului sau a
ovin la foarfecelor de tuns.
îngrăşat
4. Acţiuni Principalele acţiunu sanitar veterinare sunt:
sanitar - dezifecţia, dezisecţia şi deratizarea adăposturilor; efectuarea examenului
veterinare clinic individual; controlul parazitologic de supraveghere; vaccinări
obligatorii şi tratamente profilactice pentru pododermatide.
79
Profil:
Tineret ovin mascul la
îngrăşat
5.2 MODUL
(Tabel nr. 5.2)
exploatatiei capete kg/cap/an
Asociaţii
familiale 1000 35
80
MODUL: 1000 cap.
DEVIZ TEHNOLOGIC* – TINERET MASCUL

OVIN LA ÎNGRĂŞAT
(Tabel nr. 5.2.1)
35 kg/cap./an
Cheltuieli
tehnologice
activitatea
1. FURAJE
Fibroase kg 30 0.410 12.3 12300
Masă verde kg 350 0.052 18.2 18200
Grosiere kg 30 0.034 1.02 1020
Concentrate kg 35 0.615 21.52 21520
Gozuri cereale kg 30 0.03 0.9 900
Sare kg 1.25 0.5 0.62 620
Premix vit.min kg 1.25 2.0 2.50 2500
2. MATERIAL
cap. 1000 x 90.0 90000
BIOLOGIC
3. ENERGIE
ELECTRICĂ+ Kw; l 29,68 0,3 8,903 8903
COMBUSTIBIL
4. MEDICAMENTE
SANITARE
5. ALTE
lei x x 2,5 2500
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 5 210 10,5 10500
7. FORTA DE
Z.O. 0,17 23,53 4,0 4000
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% 2,5 105 2,6 2600
CREDITE
TOTAL
TEHNOLOGICE
81
TINERET MASCUL OVIN LA INGRASAT 1000 capete (Tabel nr. 5.2.2)

35 kg/cap/an
Asociatii familiale
VALOARE
INDICATORI mii lei/kg.gr.vi €/expl. €/kg.gr.
lei*/expl. e vie
A1. Din care productia principala 238000 6800,00 70000,00 2000,00
B (+) SUBVENTII 35000 1000,00 10294,12 294,12
C (=) PRODUS BRUT 275500 7871,43 81029,41 2315,12
5. Alte materiale 2500 71,43 735,29 21,01
7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x
8. Asigurari 10500 300,00 3088,24 88,24
- Amortisment 35842 1024,05 10541,76 301,19
(-) Impozite si taxe 4760 136,00 1400,00 40,00
CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA 220478,00 x 64846,47 x
VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE 238000,00 x 70000,00 x
82
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Profil: TINERET MASCUL OVIN LA INGRASAT
Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale
(Tabel nr. 5.2.3)
lei
2 Subvenţii 35000 10294,12
3 Produs brut (1+2) 275500 81029,41
4.2 - cheltuieli fixe 45711 13444,41
6 Profit 3-(4+5) 47762 14047,65
9 VII VII
25,5 UDE
11 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 298615 87827,9
12 7164,3 2107,1
profit)
Concluzii:
profit de 47,76 lei/cap. Fondul de dezvoltare crează posibilitatea investirii în
echipamente şi utilaje necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea
cu apă şi evacuarea dejecţiilor.
în cazul acestei exploataţii de 25,5 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie
mijlocie, (şi după clasă) de clasa a VII-a.
realizării randamentelor programate.
83
Profil:
Tineret ovin mascul la
îngrăşat
5.3 MODUL
(Tabel nr. 5.3)
exploatatiei capete kg/cap/an
Societăţi
agricole cu
pers. juridică 5000 45
84
MODUL: 5000 cap.
DEVIZ TEHNOLOGIC* – TINERET MASCUL

OVIN LA ÎNGRĂŞAT
(Tabel nr. 5.3.1)
35 kg/cap./an
Cheltuieli
Cantitatea/cap.
activitatea Cantitate Preţ/U. lei/expl
U.M. lei/cap.
a M. .
1. FURAJE
Fibroase kg 60 0,410 24,6 123000
Masă verde kg 360 0,052 18,72 93600
Grosiere kg 40 0,034 1,36 6800
Concentrate kg 60 0,615 36,9 184500
Gozuri cereale kg 40 0,03 1,2 6000
Sare kg 1,4 0,5 0.7 3500
Premix vit.min kg 1,4 2,0 2.8 14000
2. MATERIAL
cap. 5000 x 90,0 450000
BIOLOGIC
3. ENERGIE
ELECTRICĂ+ Kw; l 12,19 0,3 3,66 18285
COMBUSTIBIL
4. MEDICAMENTE
SANITARE
5. ALTE
lei x x 2 10000
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 5 270 13,5 67500
7. FORTA DE
Z.O. 0,13 24,47 3,2 16000
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% 2,5 135 3,4 17000
CREDITE
TOTAL
TEHNOLOGICE
85
TINERET MASCUL OVIN LA INGRASAT
5000 capete
Societati agricole cu personalitate 45 kg/cap/an (Tabel nr. 5.3.2)
juridica
VALOARE
INDICATORI mii lei/kg.gr €/expl. €/kg.gr
lei*/expl .vie .
. vie
B (+) SUBVENTII 50000 222,22 14705,88 65,36
C (=) PRODUS BRUT 1592500 7077,78 468382,35 2081,70
5. Alte materiale 10000 44,44 2941,18 13,07
7. Cheltuieli cu forta de munca temporara 6000 26,67 1764,71 7,85
8. Asigurari 67500 300,00 19852,93 88,25
- Amortisment 141431 628,59 41597,36 184,88
(-) Impozite si taxe 51662 229,61 15194,70 67,53
CHELTUIELI PRODUCTIE 1207110,0
x 355032,35 x
PRINCIPALA 0
VALOAREA PRODUCTIEI 1530000,
x 450000,00 x
PEINCIPALE 00
86
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Profil: Tineret mascul ovin la îngraşat
Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. Juridică (Tabel nr. 5.3.3.)
lei
2 Subvenţii 50000 14705,88
3 Produs brut (1+2) 1592500 468382,35
4.2 - cheltuieli fixe 187125 55036,8
6 Profit 3-(4+5) 321228 94478,8
9 IX IX
145,6 UDE
12 48184,2 14171,8
din profit)
14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 80307 23619,7
15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 1042794,2 306704
Concluzii:
profit de 64,2 lei/cap. Fondul de dezvoltare crează posibilitatea investirii în
echipamente şi utilaje necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea
cu apă şi evacuarea dejecţiilor precum şi pentru lucrările agricole din baza furajeră.
foarte mare, (şi după clasă) de clasa a IX-a.
Modulul proiectat are o viabilitate economică mare, cu condiţia realizării
87
5.4 Profilul “Tineret mascul ovin la îngrăşat”
Bugetul exploataţiilor zootehnice “Tineret mascul ovin la îngrăşat”

(Tabel nr. 5.4)
Dimensiunea modulului Tipul exploataţiei Perioada U.M Valoarea producţiei din Subvenţii Cheltuieli totale din care Venit net + Rata venit net +
şi producţia medie ani care pentru producţia pentru producţia subvenţii subvenţii
principală principală %
2007 mii lei 240,5 35 223,0 47,8 21,4

1000 capete (238) (220,5)
Gospodării lei/to 6871,4 1000 6370,8 1364,6
individuale gr. vie (6800) (6299,4)
2008 mii lei 282,8 40 254,8 62,4 24,5
(280) (252,0)
35 lei/to 8080 1143 7280 1783
kg/cap/an gr. vie (8000) (7200)
2007 mii lei 1542,5 50 1219,6 321,2 26,3
5000 capete (1530,0) (1207,1)
lei/to 6855,6 222,2 5420,5 1427,7
Asociaţii gr. vie (6800) (5364,9)
familiale 2008 mii lei 1818 200 1548 426,7 27,6
(1800) (1530)
45kg/ lei/to 8080 888,9 6880 1896,9
cap/an gr. vie (8000) (6800)
88
Profilul “Tineret mascul ovin la îngrăşat”
Modul 1000 capete
2008
Tipul exploatatiei:
Asociaţii familiale 62,4
2007 282,8
47,8
240,5
254,8
40

35

Modul 1000 cap 2007 2008

Subventii - lei 35 40 21,4
Cheltiueli totale - lei 233 254,8

2007 2008
2007 2008
89
Profilul “Tineret mascul ovin la îngrăşat”
Modul 5000 capete

Societăţi Agricole cu pers. juridică
426,7
2007
1818
321,2
1548
1542,5
200

1219,6
50

Modul 5000 cap 2007 2008 26,3

27,6
2007 2008
2007 2008
90
5.5 SISTEME DE MECANIZARE PE MODULE DE EXPLOATAŢII
5.5.1 Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 1000

capete
Cazarea animalelor se poate face atât în adăposturi închise cât şi în adăposturi deschise
(de tip şopron), întreţinerea tineretului putându-se realiza astfel la sol (pe aşternut
permanent), în cazul celor de tip închis şi pe grătare în cazul celor de tip deschis. În
cazul prezentului proiect s-a optat pentru adăposturile de tip şopron (tronsoane).
Norma de cazare în cazul ambelor tipuri de adăposturi (închise sau deschise), este de
0,5 m2, fiind necesară astfel pentru întregul efectiv de 1000 de capete o suprafaţă totală
de cazare de 500 m2 .
Calculul suprafeţei totale de cazare necesare fermei
Specificare Efectiv (capete) Norme (m2/cap) Suprafaţă (m2)
Tineret ovin 1000 0,5 500
Având în vedere că norma de cazare este de 0,5 m2/cap, iar suprafaţa unei boxe de
cazare specifică îngrăşării tineretului ovin în adăposturi de tip şopron (tronson) este de
24 m2 (6,0 m x 4,0 m), rezultă că într-o astfel de boxă intră 48 de capete, ceea ce
conduce la un necesar de cca 21 de boxe pentru întregul efectiv de 1000 de capete
(1000 cap : 48 cap/boxă), la care se mai adaugă una pentru eventualele lotizări, izolare
a animalelor bonave etc, deci în total 22 de boxe.
Vor fi deci necesare două adăposturi de tip şopron (tronsoane), care sunt
compartimentate cu panouri din plasă de sârmă cu ramă metalică în boxe cu suprafaţa
de 24 m2 şi care va cuprinde fiecare câte 11 boxe. Lungimea unui tronson va fi de 44,0
m (lăţimea unei boxe este de 4,0 m x 11 boxe pe un tronson), iar lungimea de 6,0 m
conform adancimii unei boxe.
Tronsoanele vor fi de tip linear, aşezate unul în faţa celuilalt, cu o alee betonată de
deservire între ele de cca 3,0 m lăţime. Înălţimea acestora în faţă este de 3,0 m, iar în
spate de cca 2,5 m. Acoperişul este format din plăci de azbociment, fiind fixat pe stâlpi
metalici în fundaţie de beton.
Pardoseala este formată din panouri-grătar demontabile, confecţionate fie din şipci de
lemn (de 34-48 mm lăţime şi 24 mm grosime şi cu intervale libere de 20-25 mm), oţel
lat (de 15-20 mm lăţime şi 3-5 mm grosime, cu intervale libere de 15 mm), sau din
plăci de tablă expandată. Este instalată la o înălţime de 0,6-0,8 m înălţime faţă de sol,
spaţiul creat permiţând formarea curenţilor de aer şi colectarea crotinelor şi a urinei.
91
Evacuarea bălegarului se efectuează cu ajutorul buldozerului, după ce în prealabil
panourile din plasă de sârmă dintre compartimente şi podeaua grătar au fost
demontate. Curăţirea se execută la sfârşitul îngrăşării, după valorificarea seriei de
animale îngrăşate.
Elemente de microclimat
În adăpost este necesară respectarea unor factori de microclimat. Limitele de variaţie a

valorii elementelor de microclimat sunt prezentate în tabelul în tabelul de mai jos:
Elemente U.M. Valori
Temperatura °C 14 -18
Umiditate relativă % 65 - 70
Viteza curenţilor m/s 0,1 – 0,2
Concentraţia în CO2 % 0,02 - 0,03
Concentraţia în H2 S % 0,010 - 0,015
Intensitatea luminii lucşi 30 - 50
Realizarea condiţiilor de microclimat se face prin ventilaţie naturală şi măsuri specifice

de zooigienă.
Evacuarea dejecţiilor
Întreţinerea tineretului ovin supus îngrăşării se poate face la sol pe aşternut permanent
(în cazul adăposturilor închise), sau pe grătare (în cazul tronsoanelor), aşa după cum s-
a arătat anterior. Cantitatea de gunoi care se obţine în urma procesului de îngrăşare
este de cca 180 kg/cap de animal, astfel încât după fiecare serie de îngrăşare se obţine
o cantitate de gunoi de 180 tone (180 kg/cap x 1000 capete).
Evacuarea se va face la sfârşitul perioadei de îngrăşare prin curăţire mecanică (cu

ajutorul buldozerului şi graifărelor), sau manuală în funcţie de posibilităţile fermei,
după care are loc încărcarea şi depozitarea acestuia la platforma de gunoi. Aceasta va fi
proiectata astfel incat sa permita depozitarea dejectiilor pentru o perioada de minim 4
luni, in vederea fermentarii si va avea din proiectare 2 compartimente, ce vor fi
umplute succesiv si un bazin septic (hidroizolat), pentru acumularea apelor pluviale.
92
După fiecare perioadă de îngrăşare se va face obligatoriu curăţirea şi dezinfecţia
suprafeţelor interioare şi exterioare ale adăpostului prin curăţire, spălare şi văruire (în
cazul adăposturilor închise), sau numai curăţire şi spălare a elementelor structurale,
respectiv iesle şi jgheab de furajare, adăpători, pardoseală, plasă de sârmă etc (în cazul
tronsoanelor).
În final se va efectua dezinfectia, dezinsecţia şi deratizarea tuturor spaţiilor din incinta

fermei.
Caracteristici tehnologice
Sistem de întreţinere în boxe colective pe grătare

Furajare mecanic
Adăpare adăpători tip jgheab cu nivel constant
sau automate
Evacuare dejecţii mecanic
Ventilaţie naturală
Iluminat natural, artificial
Hrănitori jgheaburi pentru fiecare boxă de 4 m.l.
Aleea de furajare pietruită sau betonată cu lăţimea de
3,0 m
Caracteristici tehnice
Tronsoane cu ingrăşare pe gratare
Număr de tronsoane 2
Dimensiunile tronsonului 4400 cm x 600 cm
Dimensiunile boxelor 600 cm x 400 cm
Număr total de boxe 2 x 11
Înălţimea grătarelor faţă de sol 60-80 cm
- achiziţionarea terenului şi a suprafeţelor necesare pentru producerea lor, sau

arendarea acestora; cazul ideal este de a dispune de aceste suprafeţe de teren:
-achiziţionarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor necesare în fermă; de

menţionat că pentru lucrările de arat şi semănat utilajele pot fi chiar închiriate de la alte
unităţi sau lucrările respective pot fi prestate de către agenţi ce au acest obiect de
activitate.
93
Utilaje/instalatii UM Capacitate Numar Cost (lei)
Tractor U650 buc - 1 60000

Plug buc - 1 4500
Grapa discuri buc - 1 8100
Semanatoare buc - 1 8500
Echipament cosit buc - 1 6500
Grebla buc - 1 5100
Presa balotat buc - 1 6500
Remorca transport buc 5 tone 1 14500
Ifron (3 functii) buc - 1 16500
Moara furaje buc 1-1,5 t/h 1 17000
Cantar bascula buc - 1 5000
Adăpători buc 44 2250
Norma de cazare în cazul ambelor tipuri de adăposturi (închise sau deschise), este de
0,5 m2, fiind necesară astfel pentru întregul efectiv de 5000 de capete o suprafaţă totală
de cazare de 2500 m2 .
Calculul suprafeţei totale de cazare necesare fermei
Specificare Efectiv (capete) Norme (m2/cap) Suprafaţă (m2)
Tineret ovin 5000 0,5 2500
Având în vedere că norma de cazare este de 0,5 m2/cap, iar suprafaţa unei boxe de
cazare specifică îngrăşării tineretului ovin în adăposturi de tip şopron (tronson) este de
24 m2 (6,0 m x 4,0 m), rezultă că într-o astfel de boxă intră 48 de capete, ceea ce
conduce la un necesar de cca 104 de boxe pentru întregul efectiv de 5000 de capete
(5000 cap : 48 cap/boxă), la care se mai adaugă 4 pentru eventualele lotizări, izolare a
animalelor bonave etc, deci în total 108 boxe.
Pentru calcularea necesarului zilnic de apă se va ţine cont de norma specifică acestei
categorii de vârstă care include şi celelalte nevoi gospodăreşti, de necesarul pentru
incendii şi de coeficientul de siguranţă (k = 1,4).
94
Calculul necesarului de apă
Categoria Nr. capete Norme (l/cap/zi) Nr. zile Necesar (l)
Tineret ovin la
îngrăşat 5000 5 125 3.125.000
Aşadar avem nevoie de 3.125.000 litri de apă, care împărţit la numărul de zile necesar
îngrăşării, va conduce la un necesar zilnic de 25000 litri, respectiv 25 m3.
Această cantitate se înmulţeşte cu coeficientul de siguranţă (k = 1,4) rezultând un

necesar de 35 m3, la care se mai adaugă şi cantitatea de apă în caz de incendii, care este
estimată la un debit de 3 litri/secundă timp de o oră ( 60 min. x 60 sec./min. x 3=
10,8 m3), necesarul zilnic de apă în microfermă fiind în final de cca 45,8 m3.
Caracteristici tehnologice
Sistem de întreţinere în boxe colective pe grătare

Furajare manual, mecanic
Adăpare adăpători tip jgheab cu nivel constant
Evacuare dejecţii mecanic
Ventilaţie naturală
Iluminat natural, artificial
Hrănitori jgheaburi pentru fiecare boxă de 4 m.l.
Aleea de furajare pietruită sau betonată cu lăţimea de
3,0 m
Caracteristici tehnice
Tronsoane cu ingrăşare pe gratare
Număr de tronsoane 6
Dimensiunile tronsonului 7200 cm x 600 cm
Dimensiunile boxelor 600 cm x 400 cm
Număr total de boxe 6 x 18
Înălţimea grătarelor faţă de sol 80 cm
Caracteristicile instalaţiilor şi utilajelor folosite în fermele de îngrăşare a

tineretului ovin
95
Tipuri de mori
Moara cu ciocane MCU-1,2
- capacitate 2-3 t/h masa verde sau 1-1,2 t/h fibroase şi grosiere
- puterea motorului electric 15 kw
- lungimea de tocare 10-30 mm
Moara cu ciocane MCF-5
- capacitate 1 - 1,5 t/h fibroase
- puterea motorului electric 30 kw
- lungimea de tocare 10-30 mm
Moara cu ciocane MCB-2
- puterea motorului electric 7,5 kw
- sita pentru boabe Ø = 3 - 4,5 mm
- sita pentru ciocălai Ø = 10 -16 mm
- sita pentru fân, paie Ø = 60 mm
Maşini distribuitoare MA-3
- acţionate de la priza de putere a tractorului
- capacitatea 3 metri cubi
Adăpatoare cu nivel constant
- capacitate bazin central 75 1itri
- capacitatea unui jgheab 35 1itri
- lungimea jgheabului = 1 metru liniar
Maşina de tuns MTO-1
- putere motor electric 150 W
- productivitate 60-70 capete/ zi
Masa de sortat cojoace de lână
- lungime = 1,80 m
- lăţime = 1,40 m
- mărimea ochiurilor plasei de sârmă = 25 x 25 mm
-achiziţionarea terenului şi a suprafeţelor necesare pentru producerea lor, sau arendarea
acestora; cazul ideal este de a dispune de aceste suprafeţe de teren:
- achiziţionarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor necesare în fermă (conform tabelului
de mai jos); de menţionat că pentru lucrările de arat şi semănat utilajele pot fi chiar închiriate de
la alte unităţi sau lucrările respective pot fi prestate de către agenţi ce au acest obiect de
activitate.
Utilaje/instalatii UM Capacitate Numar Cost (lei)
Tractor U650 buc - 2 120000

Plug buc - 2 9000
Grapa discuri buc - 1 8100
Semanatoare buc - 1 8500
Echipament cosit buc - 1 6500
Grebla buc - 1 5100
Presa balotat buc - 1 6500
Remorca transport buc 5 tone 2 29000
Ifron (3 functii) buc - 1 16500
Moara furaje buc 1-1,5 t/h 1 17000
Cantar bascula buc - 1 5000
Adăpători buc 132 13464
96
SPECIA
“PORCI LA ÎNGRĂŞAT”




6.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Porci la îngrăşat” - „simularea




mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 16000 cap. (Tabel nr.
6.6.3)
97
Profilul:
“Porci la
îngraşat”
200 locuri/ 460cap

Modul de: 1000 locuri/ 2800cap
5000 locuri/16000cap
Tipul exploatatiei: Asociatii familiale
Societati agricole cu pers. juridica
98
Specificaţie
tehnică şi Criterii specifice de realizare
tehnologică
1.Pregăteşte In reuşita acţiunii de creştere şi îngrăşare a porcilor, pe lângă rasă şi

spaţiile de hrană, un rol important îl joacă şi adăpostul în care aceştia trăiesc.
cazare Adăposturile moderne pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor trebuie
să fie compartimentate în aşa fel încât prin aceasta să se realizeze un flux
continuu de producţie care să cuprindă segmentele tehnologice de
reproducţie,fătare, creştere şi îngrăşare.
In proiectarea adăposturilor este necesar a se ţine cont de cerinţele
biologice ale speciei.
Adăposturile construite trebuie să asigure indicii corespunzători de
microclimat şi să aibă dotările necesare prin care să se asigure locul de
odihnă, furajare şi adăpare a animalelor, pe de o parte, iar pe de altă parte
să dispună de mijloace tehnice pentru asigurarea apei administrarea
furajelor şi evacuarea dejecţiilor.
De mare importanţă, în crearea unui microclimat corespunzător, este
asigurarea ventilaţiei care poate fi naturală sau prin procedee mecanice
In interiorul adăpostului, indiferent dacă acesta este închis sau
deschis, este necesar ca boxele să fie prevăzute cu două zone: zona de
odihnă şi furajare a porcilor, pe care se pune aşternut de paie; zona de
defecare se aşează pe grătar şi pernă de apă pentru evacuarea dejecţiilor
In cazul deschise, adică prevăzute cu padoc, furajarea şi adăparea
porcilor vara se face în exterior, spaţiul fiind prevăzut cu jgheburi de
furajare şi adăpători automate.Adăposturile închise sunt prevăzute cu alei
de serviciu şi boxe în care sunt montate jgheaburi sau hrănitoare pentru
furaje şi adăpători automate.
Pardoselile pot fi construite din beton sau cărămidă.
2.Popularea După 10-12 zile de la înţărcare, se formează loturi prin alegerea
spaţiilor de purceilor şi trecerea lor în grupe, în funcţie de greutatea corporală.
cazare Mărimea unui lot de purcei diferă după sistemul de exploatare, de tip
gospodăresc şi de tip industrial
In sistemul de tip gospodăresc de 40-50 purcei, revine pe purcel
câte 0,30-0,40 m2 din suprafaţa boxei iar în sistem de tip industrial în
cazul creşterii purceilor în baterii, până la 30-35 capete într-un lot, revine
fiecăruia 0,15 m2 suprafaţă de baterie în faza I de creştere a purceilor, şi
de 0,30 m2 de suprafaţă în faza a II a de creştere.
3. Hrănirea şi Sistemul de hrănire şi îngrăşare preconizat, se alege în funcţie de
îngrăşarea scopul urmărit şi anume:
99
- îngrăşarea pentru producţia de carne care este o îngrăşare timpurie sau
intesivă; îngrăşarea mixtă pentru carne şi grăsime; îngrăşarea pentru
grăsime sau târzie, care se practică în special pentru porcinele reformate;
Ingrăşarea timpurie sau intensivă
Este sistemul cel mai convenabil din punct de vedere economic,
deoarece porcii la vârsta de 7-8 luni pot atinge greutatea de 100-110
kg/cap, cu eficienţă sporită în folosirea hranei. Prin îngrăşarea timpurie se
obţine o carne gustoasă cu mai puţină grăsime.
Practicarea îngrăşării timpurii se face, de obicei, începând cu vârsta
de trei luni. Hrana de bază trebuie să fie concentratele(uruieli de cereale)
completate cu nutreţuri proteice (făină de carne, şroturi de floarea
soarelui sau soia, lapte degresat, zer etc) vitamine şi săruri minerale sau
nutreţuri combinate. Nutreţurile suculente sau masa verde pot constitui
doar un supliment de hrană, acestea fiind considerate numai ca
stimulatoare ale digestie.
Atât în perioada de creştere cât şi în prima fază de îngrăşare orzul
trebuie să deţină ponderea în amestecul de concentrate. Ingrăşarea se
efectueză în două faze, din care distingem pregătirea grăsunilor pentru
prima fază de îngrăşare, adică la greutatea de 30 kg până la 60-70 kg, iar
consumul specific nu depăşeşte ccr 3 UN/spor.
Urmează apoi perioada de îngrăşare propriu-zisă, care se realizează
de la greutatea de 60-70 kg până la 110 kg, iar sporul obţinut se face pe
baza depunerii de carne în carcasă şi mai puţin de grăsime.Durata acestei
perioade trebuie să fie cuprinsă între 60-75 zile.
Din punct de vedere economic, cea mai potrivită îngrăşare a porcilor
este cea timpurie, adică cea intensivă, ce se efectuează până la greutatea de
110 kg şi care au un randament la tăiere cuprins între 75-80%.
Ingrăşarea mixtă
Ingrăşarea mixtă se recomandă numai pentru consumul gospodăresc,
deoarece satisface necesităţile tradiţionale.
La îngrăşarea mixtă se folosesc grăsuni indiferent de rasă. Sporul de
creştere la porcii de peste 110 kg greutate vie se face în mod deosebit pe
seama depunerilor de grăsime. Pentru obţinerea unui kg de carne cu
grăsime, porcul trebuie să consume o cantitate mai mare de nutreţuri faţă
de cât este necesar pentru depunerea unui kg de carne la o vârstă
timpurie. La îngrăşarea mixtă este necesar folosirea ca hrană în perioada
de pregătire a îngrăşării de lucernă masă verde, rădăcinoase, bostănoase,
precum şi alte furaje suculente.
In perioada de pregătire se recomandă ca în timpul iernii raţiile să fie
costituite din 50% cereale, 45% cartofi şi 5% faină de lucernă, sau 75%
amestec de cereale, 20%sfeclă sau bostănoase şi 5% făină de leguminoase.
In timpul verii indiferent de zonă raţia va constituită din 75-80% amestec
de concentrate şi 20-25% din nutreţ verde administrat în adăpost sau
păşune. Această metodă nu se recomandă să fie folosită în ferme de tip
intensiv, motivat de prelungirea perioadei de îngrăşare, creşterea
consumului de furaje pe kg –spor, randamentul scăzut al cărnii.
100
Profil:
Porci la îngrăşat
6.2 MODUL
(Tabel nr. 6.2)
exploatatiei locuri/capete g/zi
Gospodării
individuale 200/460 500
101
MODUL: 200/460 locuri/cap.
DEVIZ TEHNOLOGIC* – PORCI LA ÎNGRĂŞAT

(Tabel nr. 6.2.1)
Tipul exploataţiei: Producţia

medie:
Gospodării individuale 500 g/zi
Nr. serii/an: 2,3
zile/serie: 150
Cheltuieli
Cantitatea/cap.
activitatea Cantitate Preţ/U. lei/expl
U.M. lei/cap.
a M. .
1. FURAJE
Porumb boabe
Şrot soia kg 197 0,620 122,14 56184
Şrot fl. soarelui kg 36 1,0 36,0 16560
Zoofort kg 28 0,70 19,6 9016
Total furaje kg 16 3,54 56,72 26093
x x x 234,46 107853
2. MATERIAL
cap. 460 x 87,5 40250
BIOLOGIC
3. ENERGIE
kw 5,2 0,3 1,56 717,6
ELECTRICĂ
4. MEDICAMENTE
ŞI MATERIALE lei x x 2,0 920
SANITARE
5. ALTE
lei x x 1,8 828
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 8 400 32,0 14720
7. FORTA DE
Z.O. 0,369 25,53 9,41 4330
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% 15 131,24 19,69 9056
CREDITE
TOTAL
CHELTUIELI x x x 394,22 181341,6
TEHNOLOGICE
102
PORCI LA INGRASAT
200 locuri/460 cap
(Capacitatea anuala de productie: 46 t)
Tipul exploatatiei: Productia medie 500 g/zi
Gospodarii individuale Nr. serii pe an 2.3
Zile pe serie 150
(Tabel nr. 6.2.2)
NDICATORI VALOARE
mii lei*/exp lei/kg.gr. vie €/expl. €/kg. gr. vie
B (+) SUBVENTII 46000 1000 13529,4 294,1
C (=) PRODUS BRUT 257600 5600,0 75764,7 1647,1
D (-) CHELTUIELI TOTALE 195312,6 4245,92 57444,88 1248,8
D1. Din care pentru productia principala 195312,6 4245,92 57444,88 1248,8
I. CHELTUIELI VARIABILE 176248,6 3831,49 51837,82 1126,91
3. Energia electrica 717,6 15,6 211,1 4,6
5. Alte materiale 828 18,0 243,5 5,3
8. Asigurari 14720 320,0 4329,42 94,1
- Amortisment 2667 57,98 784,41 17,04
(-) Impozite si taxe x x x x
F. (=) VENIT NET+subventii 62287,4 1354,07 18319,82 398,2
195312,6 x 57444,88 x
PRINCIPALA
VALOAREA PRODUCTIEI
211600 x 62235,3 x
PEINCIPALE
PRET PIATA INTERNA
x 4600,0 x 1352,9
PREVIZIBIL
103
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Profil: PORCI LA INGRASAT
Tipul exploatatiei: Gospodării individuale (Tabel nr. 6.2.3)
lei
2 Subvenţii 46000 13529,4
3 Produs brut (1+2) 257600 75764,7
4 Cheltuieli totale, d.c.: 195312,6 57444,9
4.1dc. - cheltuieli variabile 176248,6 51837,82
4.1.1 - variabile specifice 164460,6 48370,8
5 Impozite si taxe x x
6 Profit 3-(4+5) 62287,4 18319,82
9 VII VII
22,8 UDE
12 9343,1 2748
profit)
*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 134937,6 lei.
Concluzii:
profit de 135,4 lei/cap, 1354,1 lei/to sau de 314,4 lei/loc.
Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în
modernizarea procesului tehnologic prin achiziţionarea unui sistem integrat de utilaje
şi echipamente necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu
apă şi evacuarea dejecţiilor.
realizării randamentelor programate.
104
Profil:
6.3 MODUL
(Tabel nr. 6.3)
Asociaţii
familiale 1000/2800 600
105

(Tabel nr. 6.3.1)
Tipul exploataţiei: Producţia medie:

Asociaţii familiale 600 g/zi
Nr. serii/an: 2,8
zile/serie: 123
Cheltuieli
tehnologice
activitatea
1. FURAJE
Porumb boabe
Şrot soia kg 192 0,62 119,04 333312
Zoofort kg 27 0,70 18,9 52920
Total furaje kg 16,3 3,54 57,76 161723
x x x 230,7 645955
2. MATERIAL
cap. 2800 x 87,5 245000
BIOLOGIC
3. ENERGIE
kw 5 0,3 1,5 4200
ELECTRICĂ
4. MEDICAMENTE
SANITARE
5. ALTE
lei x x 1,8 5040
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 8 400 32,0 89600
7. FORTA DE
Z.O. 0,075 25,88 1,94 5435
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% 15 131,25 19,69 55125
CREDITE
TOTAL
TEHNOLOGICE
106
PORCI LA INGRASAT
1000 locuri/2400 cap
(Capacitatea anuala de productie: 280 t) (Tabel nr. 6.3.2)
Tipul exploatatiei: Productia medie 600 g/zi

Asociatii familiale Nr. serii pe an 2.8
Zile pe serie 123
VALOARE
INDICATORI mii lei/kg.g €/expl. €/kg. gr.
lei*/expl vie vie
B (+) SUBVENTII 280000 1000 82352,9 294,1
C (=) PRODUS BRUT 1568000 5600 461176,5 1647,1
312256,2
I. CHELTUIELI VARIABILE 1061671 3791,68 1115,25
3
5. Alte materiale 5040 18,0 1482,4 5,3
8. Asigurari 89600 320,0 26352,9 94,1
- Amortisment 13333 47,62 3921,47 14,0
1153691 x 339320,9 x
PRINCIPALA
VALOAREA PRODUCTIEI
1288000 x 378823,5 x
PEINCIPALE
107
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale ( Tabel nr. 6.3.3)
lei
2 Subvenţii 280000 82352,9
3 Produs brut (1+2) 1568000 461176,5
4.2 - cheltuieli fixe 92020 27064,67
6 Profit 3-(4+5) 414309 121855,5
9 IX IX
UDE
12 62146,3 18278,3
profit)
Concluzii:
apă, evacuarea dejecţiilor precum şi cumpărarea unui tractor de 65 C.P.
Modulul proiectat are o viabilitate economică mare, cu condiţia realizării
108
Profil:
6.4 MODUL
(Tabel nr. 6.4)
Societăţi
agricole cu
5000/16000 700
pers. juridică
109

(Tabel nr. 6.4.1)
Societăţi agricole cu pers. juridică 700 g/zi
Nr. serii/an: 3,2
zile/serie: 107
Cheltuieli
tehnologice
activitatea
1. FURAJE
Porumb boabe
Şrot soia kg 181 0,62 112,22 1795520
Zoofort kg 26 0,70 18,2 291200
Total furaje kg 15,4 3,54 54,63 874133
x x x 218,05 3488853
2. MATERIAL
cap. 16000 x 87,5 1400000
BIOLOGIC
3. ENERGIE
kw 4,9 0,3 1,47 23520
ELECTRICĂ
4. MEDICAMENTE
SANITARE
5. ALTE
lei x x 1,8 28800
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 8 400 32,0 512000
7. FORTA DE
Z.O. 0,014 28,24 0,39 6326
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% 15 131,25 19,69 315000
CREDITE
TOTAL
TEHNOLOGICE
110
PORCI LA INGRASAT 5000 locuri/16000 cap
(Capacitatea anuala de productie: 1600 t)
Productia medie: 700 g/zi
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu personalitate
Nr. serii pe an 3.2
juridica
Zile pe serie 107 (Tabel nr. 6.4.2)
VALOARE
INDICATORI mii lei/kg.g €/expl. €/kg.
lei*/ex r vie gr. vie
A. VALOAREA PRODUCTIEI 7360000 4600 2164706 1352,9
A1. Din care productia principala 7360000 4600 2164706 1352,9
B (+) SUBVENTII 1600000 1000 470588,2 294,1
C (=) PRODUS BRUT 8960000 5600 2635294,2 1647,1
5. Alte materiale 28800 18,0 8470,6 5,3
8. Asigurari 512000 320,0 150588,3 94,1
- Amortisment 66667 41,67 19607,9 12,2
(-) Impozite si taxe 163751,2 102,34 48162,1 30,09
2459693,
F. (=) VENIT NET+subventii 1537,31 723439,5 452,1
8
6336555 x 1863692,6 x
PRINCIPALA
VALOAREA PRODUCTIEI
7360000 x 2164706 x
PEINCIPALE
PRET PIATA INTERNA
x 4600,00 x 1352,9
PREVIZIBIL
111
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu pers. Juridică (Tabel nr. 6.4.3)
Nc. INDICATORI lei € = 3,4 lei
2 Subvenţii 1600000 470588,2
3 Produs brut (1+2) 8960000 2635294,2
4.2 - cheltuieli fixe 487617 143416,8
5 Impozite si taxe 163751,2 48162,1
6 Profit 3-(4+5) 2459693,8 723439,5
9 X X
857 UDE
10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 1296514 381328
12 368954,1 108515,9
din profit)
Concluzii:
apă, evacuarea dejecţiilor precum şi un tractor de 65 C.P. cu setul aferent.
în cazul acestei exploataţii de 857 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte
mare, (şi după clasă) de clasa a X-a.
Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată, cu condiţia
realizării parametrilor proiectaţi.
112
6.5 Profilul “Porci la îngrăşat”
Bugetul exploataţiilor zootehnice “Porci la îngrăşat”
(Tabel nr. 6.5)
Dimensiunea modulului şi Tipul exploataţiei Perioada U.M Valoarea producţiei din Subvenţii Cheltuieli totale din care Venit net + Rata venit net +
producţia medie ani care pentru producţia pentru producţia subvenţii subvenţii
principală principală %
Gospodării 2007 mii lei 211,6 46,0 195,3 62,3 31,9

lei/to gr. 4600 1000 4245,9 1354,1
vie (4600) (4245,9)
500 g/zi 2008 mii lei 276,0 55,2 248,4 82,8 33,3
nr. serii/an 2,3 (276,0) (248,4)
zile/ serii 150 lei/to gr. 6000 1200 5400 1800
vie (6000) (5400)
Asociaţii 2007 mii lei 1288,0 280 1153,7 414,3 35,9
2800 capete familiale (1288,0) (1153,7)
lei/to gr. 4600 1000 4120,3 1479,7
vie (4600) (4120,3)
600 g/zi 2008 mii lei 1680,0 336 1470,0 546 37,1
nr. serii/an 2,8 (1680,0) (1470,0)
zile/ serii 123 lei/to gr. 6000 1200 5250 1950
vie (6000) (5250)
Societăţi 2007 mii lei 7360,0 1600 6336,5 2459,7 38,8
16000 capete agricole cu (7360,0) (6336,5)
personalitate lei/to gr. 4600 1000 3960,3 1537,3
juridică vie (4600) (3960,3)
700 g/zi 2008 mii lei 9600 1920 8080,0 3196,8 39,6
nr. serii/an 2,8 (9600) (8080,0)
zile/ serii 123 lei/to gr. 6000 1200 5050,0 1998
vie (6000) (5050,0)
113
Profilul “Porci la îngrăşat”
Modul 460 capete
2008
Tipul exploatatiei:
Gospodării individuale 82,8
2007 276
62,3
211,6
248,4
55,2
195,3 Valoarea productiei - lei Subventii - lei

46 Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei

Modul 460 cap 2007 2008 31,9

2007 2008
2007 2008
114
Modul 2800 capete
2008
Tipul exploatatiei:
Asociaţii familiale
546
2007 1680
414,3
1288
1470
336

1153,7 Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
280

Modul 2800 cap 2007 2008
Valoarea productiei - lei 1288 1680
35,9
Venit net + subventii - lei 414,3 546
2007 2008 37,1

2007 2008
115
Modul 16000 capete
2008
Tipul exploatatiei:
Societăţi comerciale cu pers. juridică
3196,8
2007 9600
2459,7
7360
8080
1920

1600

Modul 16000 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 7360 9600
38,8
39,6
2007 2008
2007 2008
116
Creşterea porcinelor se poate face într-o mare varietate de sisteme determinate de o

serie de factori economici şi tehnici astfel încât în ţara noastra se disting:
a) sistemul de creştere gospodăresc cu exploatare extensivă bazată pe folosirea în
producţie a tuturor resurselor furajere locale şi creşterea pentru nevoile familiei;
b) sistemul de creştere intensiv în ferme de diferite dimensiuni şi cu dotare diferită.
Pe plan mondial, în ţările cu un sector de creştere a porcinelor dezvoltat se practică

sistemul de ferme cu circuit închis sau ferme specializate cum ar fi:
- ferme producatoare de purcei înţărcaţi;
- ferme de creşterea tineretului;
- ferme de îngraşare-finisare.
Alegerea unuia sau altuia dintre sisteme este influenţată de puterea economică a
proprietarului, de posibilitatea de valorificare a producţiei de carne şi subproduse, de
gradul de dezvoltare al zonei respectiv a agriculturii prin utilizarea de tehnologii
moderne de exploatare.
Activitatea de creştere şi îngraşare a porcinelor se desfasoară în 4 sectoare care sunt:

monta şi gestaţie, maternitate, creşterea tineretului şi sectorul de îngraşare.
a) Sectorul monta şi gestaţie, care include pregătirea pentru monta, scroafele

gestante, vierii şi tineretul de reproducţie;
b) sectorul maternitate, în care are loc fătarea, creşterea purceilor sugari până
la înţarcarea lor la vârsta de 21 – 35 zile;
c) Sectorul de creşterea tineretului include purceii înţarcaţi de la 21 – 35 zile la

72 sau 80 zile, adica până la greutatea de 25 – 30 kg;
d) Sectorul de îngraşare, cu cele doua faze, adică faza I, de la 25 – 30 kg la 55

kg si faza a II-a, de la 56 la 110 – 120 kg, deosebite numai prin densitatea mai redusă şi
alimentaţie.
Tehnologia de exploatare în îngrăşatorie
Îngrăşătoria este ultima verigă a fluxului tehnologic. Tineretul porcin la atingerea

vârstei de 85-90 zile şi a greutăţii de 25-30 kg este transferat din creşă în boxele de
îngrăşare, pregătite pentru aceasta. Se asigură o suprafaţă de 0,8-1,0 mp/cap în boxe,
suprafaţă ce permite întreţinerea în boxă până la o greutate de 105-110 kg.
Boxele prin dotarea tehnică pe care o au, creează condiţii optime pentru o bună
îngraşare.
117
Padocurile cu care poate fi dotat adăpostul, cate un padoc pentru fiecare boxă, cu
aceeaşi suprafaţă, asigură atât condiţii de odihnă pentru porcii la îngraşat cât şi
posibilitatea administrării de furaje suculente sau masă verde.
Principiul ce trebuie respectat în îngrăşătorie este acela al păstrării unei linişti

corespunzatoare, deoarece porcii la îngrăsat trebuie să stea 82-86% din timp în poziţia
culcat, pentru asimilarea maximă a furajului administrat şi a folosirii lui pentru sporul
în greutate şi nu pentru consumul de energie necesar efortului de mişcare. Pentru
aceasta în hala de îngrăşare circulaţia este oprită, în afară de orele dimineţii când se
face curăţenie şi când funcţionează instalaţia mecanizată de administrare a furajelor.
Adăparea porcilor la îngrăşat, ca de altfel în toată ferma, se va face cu adăpători

automate (suzete). Asigurarea apei în permanenţă în boxa de îngrăşare este o condiţie
obligatorie mai ales când animalele sunt furajate cu furaj uscat.
Parametrii de microclimat recomandati sunt urmatorii:

Porcine Porcine
30-60 kg 60-110 kg
Temperatura 20-18ºC 19-17ºC
Umiditatea relativa 55-70% 60-75%
Tipuri de adăposturi pretabile pentru modulele analizate
Pentru îngrăşarea porcinelor tipurile de adăposturi care pot fi folosite sunt: cele
existente în unităţile de tip intensiv din ţară pentru modelul 2 şi 3 iar pentru
gospodăriile individuale (modul 1) se pot face amenajări din adăposturile existente cu
respectarea condiţiilor de spaţiu specific sau din amenajarea adăpostului care au fost
destinate altor specii (taurine).
Tehnologiile de mecanizare
Tehnologiile de mecanizare şi sistemele de utilaje ce sunt cuprinse în această lucrare au

fost concepute pentru diferite module de ferme pe baza datelor stabilite de comun
acord cu institutele de profil: Romsuintest Periş, Institutul de Biologie şi Nutriţie
Animală Baloteşti.
Totodată elaborarea cerinţelor cu privire la ET, pe diferite operaţii, cum ar fi spaţiul de

cazare, frontul de hrănire şi adăpare, etc. au fost stabilite de specialiştii atraşi în proiect
şi a normelor europene emise de CE.
Stabilirea modulelor analizate de 200; 1000 şi 5000 capete porcine la îngrăşat, s-a făcut
cu specialişti de la institutele sus amintite şi ASAS – secţia zootehnie.
118
Pentru fiecare modul, alegerea utilajelor necesare s-a făcut în corelare cu cerinţele de
furajare pe sortimente, în cantităţile cerute de tehnologia de creştere; s-a ţinut seama
de necesarul de apă zilnic, precum şi de cantităţile de dejecţii rezultate.
Necesarul zilnic de furaje şi apă comunicat de Institutul de Biologie şi Nutriţie

Animală Baloteşti, precum şi cantităţile de dejecţii colectate zilnic, sunt prezentate în
tabelul.
(kg/cap) (l/cap) rezultată zilnic
Kg/cap
1. Porcine la îngrăşat Furaje combinate 14 6
3
Datele prezentate în acest tabel au constituit criteriul principal de alegere a utilajelor

necesare modulului analizat.
S-a căutat ca pentru fiecare modul să fie stabilită o minimă sistemă de echipamente
tehnice, în aşa fel ca tehnologia de creştere să se desfăşoare în condiţii normale, iar
cheltuielile necesare investiţiilor să fie minime.
119
fermele zootehnice de Porcine la îngrăşat
Marimea modulului: 200 capete (un adăpost)

(Tabel nr. 6.6.1)
Nr. Tehnologia şi lucrările de Tipul utilajului Nr.bucăţi
crt executat Uzina-firma
0 1 2 3
I. PREGATIREA Agregat de măcinat şi amestecat 1
HRANEI APF
MĂCINAT ŞI SC Tehnometal SA Timişoara
AMESTECAT
CONCENTRATE
II. DEPOZITAREA Buncăr 10 m3 1
HRANEI SC AZOMA SA Arad
III. DISTRIBUIREA Transportor 1
HRANEI SPIRO-75
SC AZOMA SA Arad
Hrănitor cilindric pentru concentrate uscate 50
SC AZOMA SA Arad
IV. ALIMENTAREA CU Pompă submersibilă ET-32 1

APA SI ADAPAREA SC AVERSA SA Bucureşti
Instalaţie cu hidrofor de mică capacitate 1
SC MARIUS SA 20
Cluj
DEJECTIILOR SC Azoma SA Arad
Tip AT-7,5 1
SC Adiss SA Baia Mare
Pompă cu melc ptr.dejecţii
SC Azoma SA Arad 1
Remorcă cisternă ptr. transportat dejecţii tip
RCU-1,8 1
VI. MICROCLIMAT Aerotermă el.mobilă pentru încălzire 1

ADAPOSTULUI SC Aversa SA Buc.
Maşina mobilă ptr. dezinfecţie Protector 300 1
120
Marimea modulului: 1000 capete (două adăposturi)

Dejecţii: 6000 kg/zi
(Tabel nr. 6.6.2)
Nr. Tehnologia şi lucrările de Tipul utilajului Nr.bucăţi
crt executat Uzina-firma
0 1 2 3
BATOZAREA SC STIMEL SA Timişoara
PORUMBULUI
MĂCINAT ŞI Agregat de măcinat şi amestecat 1
AMESTECAT SC AZOMA SA Arad
CONCENTRATE
II. DEPOZITAREA HRANEI Buncăr ptr.depozitare conc. 2
SC AZOMA SA Arad
III. DISTRIBUIREA HRANEI Transportor 2
TRANSPORTUL SPIRO-75
FURAJELOR DE LA SC AZOMASA Arad
BUNCĂR LA ADĂPOST Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis 2
tip TDF
SC AZOMA SA Arad
SC AZOMA SA Arad
IV. ALIMENTAREA CU APA Electropompă submersibilă ET-10 1
SI ADAPAREA SC AVERSA SA Bucureşti
Instalaţie cu hidrofor de capacitate medie 1
DEJECTIILOR SC AZOMA SA Arad
Tip AT-7,5 2
SC ADISS SA
Baia Mare
Pompă cu melc pentru dejecţii
SC AZOMA SA Arad 1
Remorcă cisternă tip RCU-4
SC Mecanica MARIUS SA Cluj 1
Remorcă pentru transp.dejecţii solide RTD-4
SC AZOMA Arad 1
SC Ventil.SA Buc.
ADAPOSTULUI SC AVERSA SA Bucucureşti
121
Marimea modulului: 5000 capete (10 adăposturi)

Necesar furaje combinate: 15.000 kg/zi
Necesar apă: 70.000 l/zi
Dejecţii: 30.000 kg/zi
(Tabel nr. 6.6.3)
Nr. Tehnologia şi lucrările de Tipul utilajului Nr.
crt executat Uzina-firma bucăţi
0 1 2 3
I. PREGATIREA HRANEI Agregat de măcinat şi amestecat 1
MĂCINAT ŞI SC Azoma SA Arad
AMESTECAT
CONCENTRATE
II. DEPOZITAREA Buncăr ptr.depozitare conc. 10
HRANEI SC AZOMA SA Arad
III. DISTRIBUIREA Transportor 10
HRANEI SPIRO-75
TRANSPORTUL SC Azoma SA Arad
FURAJELOR DE LA Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis 10
BUNCĂR LA ADĂPOST tip TDF
SC Azoma SA Arad
SC Azoma SA Arad
IV. ALIMENTAREA CU APA Electropompă submersibilă ET-10 1
SI ADAPAREA SC Aversa SA Buc.
SC Tehnomet. SA Buc.
Bazin de stocarea apei (local)
Adăpătoare tip suzetă 1
SC Marius SA 500
Cluj
V. EVACUAREA Instalaţie cu lopată mec. pe cablu şi lanţ 10
DEJECTIILOR SC Azoma SA Arad
Turboaerator ptr. aerarea fr. Lichide Tip AT-7,5 5
SC Adiss SA Baia Mare
Pompă cu tocător ptr.transp.dejecţii 2
SC Azoma SA Arad
Pompa cu melc 2
Remorcă cisternă tip RCU-4 2
SC Mecanica SA Marius Cluj
Remorcă ptr. transp.dejecţii solide RTD-4 2
SC Azoma Arad
SC Ventil.SA Buc.
ADAPOSTULUI SC Aversa SA Buc.
Maşina mobilă ptr.dezinsecţie Protector 300
2
122
SPECIA
“GĂINI OUĂTOARE”

7.2.2 Bugetul activităţii (Tabel nr. 72.2)



7.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Găini ouătoare” - „simularea




7.6.3)
123
Profilul:
“Gaini ouătoare”
1000 capete
10000 capete
juridica
124
Specificaţie
tehnologică
1.Pregătirea Pregătirea halelor în vederea populării este operaţiunea care în
în vederea mare parte determină obţinerea de performanţe în creşterea şi
populării exploatarea păsărilor ouătoare. In acest scop hala şi
echipamentele de hală sunt bine spălate şi dezinfectate.
Această operaţiune este urmată de introducerea aşternutului,
care se împrăştie uniform în hală, excepţie făcând suprafaţa
acoperită cu paturi, care reprezintă aproximativ 40% din
suprafaţa halei. Aşternutul, alcătuit în principal din talaj,
rumeguş, coji de floarea soarelui, puzderie de in şi cânepă sau
paie, trebuie să fie aşezat intr-un strat gros de aproximativ 30
cm. Se prevede cel puţin 250 cm de zonă de aşternut pe
pasăre.
Popularea halei se face cu puicuţe de 18 săptămâni, această
operaţiune este deosebit de importantă şi trebuie făcută fără
stress. Puicuţele la populare nu trebuie să prezinte defecte
exterioare şi să fie dezvoltate corespunzător standardului
hibridului sau rasei căreia îi aparţine.
Păsările mai puţin dezvoltate trebuiesc puse într-un
compartiment separat în cadrul halei, altfel ele sunt stânjenite
la hrană şi apă şi pe parcurs se vor îmbolnăvi şi vor ieşi din
efectiv.
La populare păsările trebuie să găsească hrana în hrănitori şi
apă în adăpători.
2. Ventilarea De la populare halele pe lângă pe lângă mâncare şi apă

trebuie să asigure o ventilaţie bună. In acest scop se folosesc
ventilatoare acţionate mecanic, care asigură cel puţin 5 m3 de
aer /Kcorp greutate vie pasăre pe timpul verii şi 1m3 în
timpul iernii.
Densitatea este de 7 găini pe m2, este bine ca lotul să fie cât
mai uniform sub aspectul dezvoltării corporale.
3. Furajarea şi Pentru hrănire, este necesar să se asigure 10cm front de
adăparea furajare la hrănitoarele liniare (lungimea de hrănitor pe o
singură latură a acestuia). Dacă hala este
prevăzută cu hrănitori circulare se vor asigura 4cm/pasăre.
Normele de consum şi structura raţiei sunt prezentate
beneficiarului de către producător, odată cu livrarea
125
materialului biologic. Pe timp de iarnă găinile de tip ¨ROSO
SL¨, la o temperatură minimă de +12oC, pentru menţinerea
curbei de ouat şi a greutăţii corporale trebuie să consume 310
– 330kcal/EM /cap/zi. Dacă se poate realiza o temperatură
mai ridicată, pot fi suficiente 300 – 310 kcal EM/cap, dar în
nici un caz sub 300 kcal.
Realizarea consumului zilnic de 310kcal presupune un
consum zilnic de 115gr nutreţ combinat, având 2700 kcal
EM/kg.
Instalaţiile de adăpare vor asigura 2,5 cm/pasăre în cazul
adăpătorilor liniare şi 1cm/pasăre în condiţiile folosirii
adăpătorilor circulare. Când sunt folosite adăpători pipete sau
cupe, va exista cel puţin o cupă sau o pipetă la 10 găini.
Consumul de apă este dublul consumului de furaj. Consumul
mediu zilnic este de 250ml/cap.
Adăpătorile circulare sau liniare este bine să fie amplasate pe
paturi, pentru a nu umezi aşternutul. S-a stabilit că adăpătorile
şi hrănitoarele trebuie astfel distribuite în hală, încât o pasăre,
indiferent de locul unde s-ar afla să nu aibă o distantă mai
mare de 2m de cea mai apropiată adăpătoare sau hrănitoare.
4. Amplasarea Cuibarele pentru ouat trebuie să fie suficiente şi uniform
cuibarelor distribuite în hală. Se va asigura 1 cuib pentru fiecare 7
găini. Amplasarea cuibarelor se face în locuri mai
întunecoase, în general de-a lungul alei de acces în hală,
pentru ca îngrijitorul să nu pătrundă de fiecare dată în boxa
păsărilor pentru recoltarea ouălor. In cazul în care cuibarele
nu sunt suficiente, sau sunt prost plasate, găinile se
obişnuiesc să ouă pe jos , în locuri ferite, mai întunecoase. În
acest fel se elimină parte din ouă, cele murdare şi sparte sau
fisurate.
5. Iluminarea Sistemul de iluminare al halelor va fi prevăzut cu iluminat
şi sistemul de artificial, indiferent dacă adăpostul are sau nu ferestre pentru
încălzire iluminatul natural. Becurile folosite vor fi de mică intensitate
luminoasă, necesarul este de 3waţi/m2 . Se recomanda lămpi
cu lumină fluorescentă, care sunt economice din punct de
vedere al consumului de energie electrică. Sursele de lumină
se vor amplasa în hală echidistant, din 3 în 3m, pentru a
asigura un iluminat uniform al adăpostului. Halele pentru
creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare nu sunt prevăzute
cu sistem de încălzire. In general căldura biologică şi căldura
rezultată în urma fermentaţiei aşternutului permanent din
hală este suficientă pentru desfăşurarea în condiţii optime a
proceselor fiziologice. Acestea sunt suficiente în cazul în care
adăpostul este bine izolat termic, încât vara sa fie protejat de
126
arşiţa soarelui, iar iarna de valorile de temperatură scăzută. Se
cunoaşte că o temperatură de peste 30oC şi o umiditate de
peste 90% este letală pentru păsări. Ele suferă foarte mult la
temperaturi ridicate, datorită particularităţilor fiziologice, ele
au un metabolism mai ridicat decât mamiferele. Zona de
confort termic pentru păsări în care ele îşi pot regla cu
relativă uşurinţă temperatura corporală este cuprinsă intre +4
si +25oC şi se numeşte zona temperaturii fizice sau zona
neutralităţii termice. Zona optimă în care procesele
fiziologice se desfăşoară normal, fără ca organismul să
resimtă un stress termic, este între 16 – 20oC, iar după alţi
cercetători intre 14 – 22oC. Temperatura sub această
limită optimă duce la un consum de furaj în plus, pentru a
menţine regimul termic al organismului.
127
Profil:
Gaini ouătoare
7.2 MODUL
(Tabel nr. 7.2)
exploatatiei capete buc/cap/an
Gospodării
individuale 1000 250
128
MODUL: 1000 cap.
DEVIZ TEHNOLOGIC* – GĂINI

OUĂTOARE
(Tabel nr. 7.2.1)
Gospodării individuale
Producţia medie:
250 ouă/cap/an
Cheltuieli
tehnologice
activitatea
1. FURAJE
Porumb boabe
Orz boabe kg 20,805 0,45 9,36 9360
Şrot soia kg 5,475 0,40 2,19 2190
Concentrat kg 12,41 1,0 12,41 12410
P.V.M. kg 1,825 4,0 7,3 7300
2. MATERIAL
cap. 1100 x 12,0 13200
BIOLOGIC
3. ENERGIE
kw 14,6 0,3 4,38 4380
ELECTRICĂ
4. MEDICAMENTE
SANITARE
5. ALTE
lei x x 1,9 1900
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 6 15 0,9 900
7. FORŢA DE
Z.O. 0,1 23,53 2,36 2362
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% x x x x
CREDITE
TOTAL
TEHNOLOGICE
129
GAINI OUATOARE 1000 capete
(Tabel nr. 7.2.2)

Tipul exploatatiei:
Gospodarii individuale Productia medie
250 oua/cap./an
VALOARE
INDICATORI mii lei*
lei/ou €/expl. €/ou
/expl.
B (+) SUBVENTII 3100 1,24 911,80 0,36
C (=) PRODUS BRUT 78700 31,48 23147,10 9,25
5. Alte materiale 1900 0,76 558,80 0,22
8. Asigurari 900 0,36 264,70 0,11
- Dobanzi la credite x x x x
- Amortisment 10220 4,09 3005,88 1,21
CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA 70193 x 20645,0 x

VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE 75000 x 22058,9 x
130
FIŞĂ REZUMATIVĂ

Profil: GAINI OUTOARE – Tipul exploataţiei: Gospodării individuale
(Tabel nr. 7.2.3)
Nr. INDICATORI lei € = 3,4
crt. lei
2 Subvenţii 3100 911,8
3 Produs brut (1+2) 78700 23147,1
6 Profit 3-(4+5) 7907 2325,6
9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 6,6 UDE IV IV
12 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 1186 348,8
15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 71979 21170,3
16 Credite pentru productie ** x x
**Creditele de productie acopera x% din cheltuielile cu factori de productie
Concluzii:
Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în
întregime din fonduri proprii.
profit anual de 7,9 lei/cap, 3,16 lei/100 ouă sau 0,03 lei/ou.
echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi
modernizarea adăposturilor.
(şi după clasă) de clasa a IV-a.
Modulul proiectat are o viabilitate economică scăzută, datorită
dimensiunii reduse a exploataţiei, constituind de fapt o activitate economică
complementară.
131
Profil:
Gaini ouătoare
7.3 MODUL
(Tabel nr. 7.3)
Asociaţii
familiale 3000 260
132
MODUL: 3000 cap.

OUĂTOARE
(Tabel nr. 7.3.1)
Producţia medie:
260 ouă/cap/an
Cheltuieli
tehnologice
activitatea
1. FURAJE
Porumb boabe
Orz boabe kg 21,9 0,45 9,86 29565
Şrot soia kg 5,475 0,40 2,19 6570
Concentrat kg 13,87 1,0 13,87 41610
P.V.M. kg 1,825 4,0 7,3 21900
2. MATERIAL
cap. 3300 x 12,1 39930
BIOLOGIC
3. ENERGIE
kw 16,42 0,3 4,93 14782
ELECTRICĂ
4. MEDICAMENTE
SANITARE
5. ALTE
lei x x 1,9 5700
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 6 15 0,9 2700
7. FORŢA DE
Z.O. 0,035 24,4 0,86 2594
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% x x x x
CREDITE
TOTAL
TEHNOLOGICE
133
(Tabel nr. 7.3.2)
Tipul exploatatiei:
Asociatii familiale Productia medie
260 oua/cap./an
VALOARE
INDICATORI miilei*
lei/ou €/expl. €/ou
/expl.
B (+) SUBVENTII 9750 1,25 2867,6 0,37
C (=) PRODUS BRUT 245622 31,49 72241,7 9,26
5. Alte materiale 5700 0,73 1676,5 0,21
8. Asigurari 2700 0,34 794,1 0,10
- Amortisment 24090 3,09 7085,3 0,90
208041 x 61188,5 x
PRINCIPALA
134
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Profil: GAINI OUTOARE – Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale
(Tabel nr. 7.3.3)
Nc. INDICATORI € = 3,4
lei
lei
2 Subvenţii 9750 2867,6
3 Produs brut (1+2) 245622 72241,7
4.2 - cheltuieli fixe 30005 8825
6 Profit 3-(4+5) 35709 10502,6
9 VII VII
20,2 UDE
12 5356,3 1575,4
profit)
Concluzii:
echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi instalaţii
pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi.
Modulul proiectat are viabilitate economică, cu condiţia realizării
parametrilor programaţi.
135
Profil:
Gaini ouătoare
7.4 MODUL
(Tabel nr. 7.4)
Societăţi
agricole cu
10000 270
pers. juridică
136
MODUL: 10000 cap.

OUĂTOARE
(Tabel nr. 7.4.1)
Societăţi agricole cu pers. juridică
Producţia medie:
270 ouă/cap/an
Cheltuieli
tehnologice
activitatea
1. FURAJE
Porumb boabe
Orz boabe kg 22,63 0,45 10,18 101835
Şrot soia kg 7,3 0,40 2,92 29200
Concentrat kg 13,87 1,0 13,87 138700
P.V.M. kg 2,19 4,0 8,76 87600
2. MATERIAL
cap. 11000 x 12,12 133320
BIOLOGIC
3. ENERGIE
kw 16,79 0,3 5,037 50370
ELECTRICĂ
4. MEDICAMENTE
SANITARE
5. ALTE
lei x x 1,9 19000
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 6 15 0,9 9000
7. FORŢA DE
Z.O. 0,01 25,88 0,286 2857
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% x x x x
CREDITE
TOTAL
TEHNOLOGICE
137
(Tabel nr. 7.4.2)
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu personalitate juridica Productia medie
270 oua/cap./an
VALOARE
INDICATORI mii
lei* lei/ou €/expl. €/ou
/expl.
B (+) SUBVENTII 34000 1,26 10000,0 0,37
C (=) PRODUS BRUT 850480 31,50 250141,2 9,26
5. Alte materiale 19000 0,70 5588,2 0,21
8. Asigurari 9000 0,33 2647,1 0,10
- Amortisment 76650 2,84 22544,1 0,84
(-) Impozite si taxe 18651 0,69 5485,6 0,20
CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA 693432 x 203950,6 x

138
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Profil: GAINI OUTOARE – Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers.
Juridică
Tabel nr. 7.4.3)
Nr. INDICATORI lei € = 3,4
crt. lei
2 Subvenţii 34000 10000
3 Produs brut (1+2) 850480 250141,2
6 Profit 3-(4+5) 131917 38799,1
9 VIII VIII
UDE
12 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 19787,6 5819,9
Concluzii:
Modulul evidentiaza o rata a profitului de 19% şi asigură în medie un
mare, (şi după clasă) de clasa a VIII-a.
Modulul proiectat are viabilitate economică, cu condiţia realizării
139
7.5 PROFILUL “GĂINI OUĂTOARE”
Bugetul exploataţiilor zootehnice “GĂINI OUĂTOARE”
(Tabel nr. 7.5)
Dimensiunea Tipul exploataţiei Perioada U.M Valoarea producţiei Subvenţii Cheltuieli totale din Venit net + Rata venit net +
modulului şi producţia ani din care pentru care pentru subvenţii subvenţii
medie producţia principală producţia principală %
Gospodării 2007 mii lei 75,6 3,1 70,8 7,9 11,2

lei/100 30,24 1,24 28,31 3,17
ouă (30,09 (28,1)
2008 mii lei 100,8 4,34 93,8 11,34 12,1
(100,0) (93,0)
lei/100 40,32 1,74 37,52 4,54
250 ouă/cap/an ouă (40,0) (37,2)
Asociaţii 2007 mii lei 235,9 9,7 209,9 35,7 17,0
familiale (234,0) (208,0)
3000 capete lei/100 30,24 1,24 26,91 4,57
ouă (30,0) (26,67)
2008 mii lei 314,5 13,65 277,1 51,05 18,4
(312,0) (274,6)
lei/100 40,32 1,75 35,52 6,55
260 ouă cap/an ouă (40,0) (35,2)
2007 mii lei 816,6 34,0 699,9 131,9 18,8
10000 capete (810,0) (693,4)
Societăţi agricole lei/100 30,24 1,26 25,92 4,89
cu personalitate ouă (30,0) (25,68)
juridică 2008 mii lei 1088,64 47,6 913,14 195,02 21,4
(1080,0) (904,5)
270 ouă/cap/an
140
Profilul “Găini ouătoare”
Modul 1000 capete
2008
Tipul exploatatiei:
Gospodării individuale 11,34
2007 100,8
7,9
93,8
75,6
4,43

70,8
3,1

11,2
Modul 1000 cap 2007 2008

12,1
2007 2008 2007 2008
141
Modul 3000 capete

51,05
2007
314,5
35,7
235,9
277,1
13,65
209,9
9,7 Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei

Modul 3000 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 235,9 314,5 17

18,4
2007 2008
Rata venit + subventii - % 17 18,4
2007 2008
142
Modul 3000 capete
2008
Tipul exploatatiei:
Societăţi agricole cu personalitate juridică
195,02
2007
1088,64
131,9
816,6
913,14
47,6
699,9
34

Modul 10000 cap 2007 2008
2007 2008 21,4

2007 2008
143
Necesarul de echipamente şi spaţii în cazul unor module de hale cu

capacităţi diferite de găini ouătoare
Capacitatea halelor
Specificaţie 1000 capete 3000 capete 10000 capete
Greutatea medie a păsărilor 1.6 kg - - -

Suprafaţa utilă (m2 ) 150 450 1.500
Necesar front Adăpători liniare (cm) 2.500 7.500 25.000
adăpare Adăpători circulare (cm) 1.000 3.000 10.000
Necesar front Hrănitori liniare (cm) 10.000 30.000 100.000
furajare Hrănitori circulare (cm) 4.000 12.000 40.000
Ventilaţie Vara m3 / Kcorp /oră 8.000 24.000 80.000
Iarna m3 / Kcorp /oră 1.500 4.800 16.000
Cuibare (nr.) 142 426 1.420
Lumina (waţi) 3.000 9.000 30.000
Consum de furaje /zi (kg) 115 345 1.150
Consum total de furaje / an (kg) 42.000 126.000 420.000
Consum de apa / zi ( l ) 230 690 2.300
Consum total de apa / an ( l ) 83.950 251.850 839.500
Producţia totala obţinută / an 300.000 900.000 3.000.000
Pentru stabilirea sistemului de echipamente tehnice necesar pe fiecare modul prezentat

(1000, 3000 şi 10000 capete) este necesar să se precizeze mărimea adăpostului sau a
adăposturilor unde se doreşte înfiinţarea exploataţiei, ţinându-se cont de suprafaţa
necesară de cazare.
Pentru o găină ouătoare suprafaţa utilă este de 0,15m2, necesarul zilnic de furaje
concentrate este de 0,115 kg, necesarul de apă este de 0,3 l, iar cantitatea de dejecţii
rezultată este de 0,15 Kg.
Prezentăm în continuare tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice propus pentru

cele trei module analizate.
144
7.6.1 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea
lucrarilor din fermele zootehnice de Găini ouătoare
Marimea modulului: 1000 capete (suprafaţă utilă 150 m2 )

(Tabel nr. 7.6.1)

crt Uzina-firma
0 1 2 3
I. PREGATIREA Batoză manuală pentru 1

HRANEI porumb
BMP - SC Azoma SA
ARAD
II. MĂCINAT ŞI Agregat de preparat furaje 1
AMESTECAT APF
CONCENTRATE SC Azoma SA ARAD
III. DISTRIBUIREA Scafă metalică 4
HRANEI
IV. ADĂPARE Adăpătoare pentru păsări 10
AP-1
SC MECANICĂ MARIUS
SA
Cluj Napoca
V. MICROCLIMAT Aerotermă electrică mobilă 1

pentru încălzire
Ventilator axial VAX -400 1
SC Ventilatorul SA
Bucureşti
VI UTILAJE Roabă 0,3 m3 1

DIVERSE Pompă apă 1
Jgheaburi metalice pentru 20
furaje 14
Cuibare
145
Necesar apă: 690 l/zi ;
(Tabel nr. 7.6.2)
crt Uzina-firma
0 1 2 3
I. PREGATIREA HRANEI Batoză manuală pentru porumb 1
BMP - SC Azoma SA Arad
II. MĂCINAT ŞI AMESTECAT Agregat de preparat furaje APF 1
III. DISTRIBUIREA HRANEI Transportor distribuitor de furaje 2
TDF- SC Azoma SA Arad
IV. ADĂPARE Adăpătoare pentru păsări AP-1 30
SC MECANICĂ MARIUS SA
Cluj Napoca
V. MICROCLIMAT Aerotermă electrică mobilă pentru 3
încălzire
SC Ventilatorul SA Bucureşti
VI UTILAJE DIVERSE Roabă 0,3 m3 1
Electropompă submersibilă 1
Cuibare 42

Necesar apă: 2300 l/zi;
(Tabel nr. 7.6.3)
crt Uzina-firma
0 1 2 3
I. PREGATIREA HRANEI Batoză pentru porumb 1
BMP -1 - SC Azoma SA Arad
II. MĂCINAT ŞI AMESTECAT Instalaţie de măcinat 1
III. DISTRIBUIREA HRANEI Transportor distribuitor de furaje 6
TDF- SC Azoma SA Arad
Cluj Napoca
V. MICROCLIMAT Aerotermă electrică mobilă pentru 6
încălzire
VI UTILAJE DIVERSE Roabă 0,3 m3 1
Electropompă submersibilă 1
Cuibare 130
146
SPECIA
“PUI PENTRU CARNE”




8.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Pui pentru carne” - „simularea


8.6.1)

8.6.2)

8.6.3)
147
Profilul:
“Pui pentru
carne”
5000 locuri/ 24000cap
Modul de: 15000 locuri/ 78000cap

30000 locuri/168000cap
Tipul
Asociatii familiale
exploatatiei:
Societati agricole cu pers. juridica
148
Specificaţie
tehnologică
1.Pregătirea Există două tipuri de creştere a puilor de carne:
spaţiile de - sistemul extensiv sau tradiţional din gospodăria
cazare partuculară unde întreţinerea se face în diferite tipuri de
adăposturi, coteţe
- sistemul de creştere intensiv – se realizează în adăposturi
(hale închise). Halele pot fi construite din cărămidă plăci
prefabricate, din lemn, plăci ondulate, numai cu parter sau
parter cu etaj. Halele pot fi dotate cu sistem de creştere la sol,
pe aşternut permanent cu paturi (gratare) sau în baterii de
diferite tipuri.
Indiferent de tipul de adăposturi, trebuie să se asigure
aplicarea unui flux tehnologic précis, în care să se aplice cu
stricteţe principiul populării şi depopulării (totul plin –totul
gol) pentru curăţirea dezinfecţia adăposturilor şi întreruperea
ciclului biologic al agenţilor patogeni.
2. Creşterea Se întâlnesc două sisteme de creştere a puilor:
puilor de - la sol cu aşternut permanent – pui se introduce în ţarcuri
carne cu un strat uniform de aşternut (paie,talaj,coji de orez, floarea
soarelui). In fiecare ţarc există o adăpătoare şi o hrănitoare
pentru fiecare 100 pui amplasate lângă o eleveză (sursa de
caldura).Sporul în greutate şi consumul specific la puii de
carne sunt influenţate în principal de calitatea furajelor,
asigurarea apei, aşternutului, condiţiile optime de microclimat.
Consumul zilnic de furaje pe cap de pui oscilează de la
15-20 gr. în prima săptămână la 120-150gr. în ultima
săptămână. Reţetele utilizate sunt: în primele patru săptămâni
reţeta 21-1 şi ultimele trei săptămâni reţeta 21-2. Pentru
asigurarea condiţiilor optime de microclimat trebuie să se ţină
cont de următorii factori: temperatura, umiditate, ventilaţie,
concentraţie amoniac şi iluminat.
- în baterii. Cele mai utilizate sisteme de creştere în baterii
sunt:
- baterie piramidală pe patru niveluri în care: furajarea se
realizează prin transportoare cu lanţ dispuse în circuit închis;
adăpătoarea prevăzută cu picurătoare şi vas colector; dejecţiile
de la cele patru niveluri cad într-un şanţ de coloectare
149
prevăzut cu raclor.
- baterie universală pentru pui de carne în care: furajarea
se realizează prin jgheaburi alimentate din buncăre mici;
adăparea se face prin picurătoare cu înălţime reglabilă;
evacuarea dejecţiilor se face cu un dispozitiv de raclat acţionat
cu cablu pe podea.
3.Depopulare Puii sunt aşezaţi în cuşti speciale, care se încarcă în
a halelor şi remorci tractate şi transportaţi la abator.
transportul Un alt sistem de transport este cel containerizat care
puilor de constă dintr-un sistem de cuşti fixat pe un mijloc de transport,
carne în în care se încarcă şi se descarcă puii.In ambele sisteme
abator manipularea şi transportul trebuie făcute în condiţii de limitare
a stresului.
150
Profil:
Pui pentru carne
8.2 MODUL
(Tabel nr. 8.2)
Gospodării
individuale 5000/24000 30
151
DEVIZ TEHNOLOGIC* – PUI PENTRU

CARNE
(Tabel nr. 8.2.1)

Gospodării individuale 30 g/zi
Nr. serii/an: 4.8
zile/serie: 50
Cheltuieli
tehnologice
activitatea
1. FURAJE
Furaje combinate
Total furaje kg 3,753 0,756 2,837 68.090
x x x 2,84 68.090
2. MATERIAL
cap. 26.400 x 0,7 18.480
BIOLOGIC
3. ENERGIE
kw 2,4 0,3 0,72 17.280
ELECTRICĂ
4. MEDICAMENTE
ŞI MATERIALE lei x x 0,2 4.800
SANITARE
5. ALTE
lei x x 0,1 2.400
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 6 7,5 0,45 10.800
7. FORTA DE
MUNCĂ Z.O. 0,003 23,53 0,067 1.610
8. DOBÂNZI LA
CREDITE % x x x x
9. AMORTISMENT zile 240 x 0,12 2.880
TOTAL
CHELTUIELI x x x 5,26 126.340
TEHNOLOGICE
152
BUGETUL ACTIVITATII
PUI PENTRU CARNE
5000 locuri/24 mii cap.
(Capacitatea anuala de productie 36t )
Gospodarii individuale Nr. serii pe an: 4.8
Zile pe serie: 50 (Tabel nr. 8.2.2)
VALOARE
INDICATORI mii lei*/ lei/ kg. €//kg.gr.
€/expl.
expl. gr. vie vie
B (+) SUBVENTII x x x x
C (=) PRODUS BRUT 141523 3931,2 41624,4 1156,2
5. Alte materiale 2400 66,67 705,8 19,6
8. Asigurari 10800 300,0 3176,5 88,2
- Amortisment 2880 80,0 847,1 23,5
131203,0 x 38589,1 x
PRINCIPALA
VALOAREA PRODUCTIEI
140400,0 x 41294,1 x
PEINCIPALE
PRET PIATA INTERNA
x 3900,0 x 1147,1
PREVIZIBIL
153
FIŞĂ REZUMATIVĂ
a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 5000 locuri/24000 capete
Profil: PUI PENTRU CARNE
Tipul exploatatiei: Gospodării individuale (Tabel nr. 8.2.3)
lei
2 Subvenţii x x
3 Produs brut (1+2) 141523 41624,4
6 Profit 3-(4+5) 9197 2705
9 III III
5,4UDE
12 1379,6 405,7
din profit)
*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 132.326 lei.
**Creditele de productie acopera x % din cheltuielile cu factori de productie
Concluzii:
Modulul evidentiaza o rata a profitului de 7% şi asigură în medie un profit
anual de 0,38 lei/cap, 255,5 lei/to gr.vie şi 1,84 lei/loc.
Fondul de dezvoltare constituit creează posibilitatea investirii în utilaje şi
(şi după clasă) de clasa a III-a.
Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată cu condiţia
realizării parametrilor programaţi.
154
Profil:
Pui pentru carne
8.3 MODUL
(Tabel nr. 8.3)
Asociaţii
familiale 15000/780000 35
155

CARNE
(Tabel nr. 8.3.1)

Asociaţii familiale 35 g/zi
Nr. serii/an: 5.2
zile/serie: 45
Cheltuieli
tehnologice
activitatea
1. FURAJE
Furaje combinate
Total furaje kg 3,149 0,807 2,542 198.248
x x x 2,54 198.248
2. MATERIAL
cap. 85.800 x 0,88 68.640
BIOLOGIC
3. ENERGIE
kw 2,57 0,3 0,77 60.232
ELECTRICĂ
4. MEDICAMENTE
SANITARE
5. ALTE
lei x x 0,1 78.000
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 6 7,5 0,45 35.100
7. FORTA DE
Z.O. 0,001 24,4 0,028 2.226
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% x x x x
CREDITE
TOTAL
TEHNOLOGICE
156
BUGETUL ACTIVITATII
PUI PENTRU CARNE Tabel nr. 8.2.2

(Capacitatea anuala de productie 122,8t,)
Asociatii familiale Nr. serii pe an: 5.2
Zile pe serie: 45
VALOARE
INDICATORI mii lei*/ lei/ kg. €//kg.gr.
€/expl.
expl. gr. vie vie
B (+) SUBVENTII x x x x
C (=) PRODUS BRUT 482751 3931,2 141985,6 1156,2
5. Alte materiale 7800 63,5 2294,2 18,7
8. Asigurari 35100 285,9 10323,5 84,0
- Amortisment 11700 95,3 3441,2 28,1
414731,0 x 121979,7 x
PRINCIPALA
VALOAREA PRODUCTIEI
478920,0 x 140858,8 x
PEINCIPALE
PRET PIATA INTERNA
x 3900,0 x 1147,1
PREVIZIBIL
157
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale Tabel nr. 8.2.3
lei
lei
2 Subvenţii x x
3 Produs brut (1+2) 482751 141985,6
4.1dc. - cheltuieli variabile 396702 116677
6 Profit 3-(4+5) 64189 18879,1
9 VII VII
25,7 UDE
12 9628,3 2831,9
din profit)
Concluzii:
profit anual de 0,82 lei/cap, 522,7 lei/to gr.vie şi 4,28 lei/loc.
Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată cu condiţia
realizării parametrilor programaţi.
158
Profil:
Pui pentru carne
8.4 MODUL
Tabel nr. 8.4
Societati
agricole cu
30000/168000 45
pers. juridica
159

CARNE
Tabel nr. 8.4.1

Societăţi agricole cu pers. juridică 45 g/zi
Nr. serii/an: 5.6
zile/serie: 40
Cheltuieli
tehnologice
activitatea
1. FURAJE
Furaje combinate
Total furaje kg 3,24 0,885 2,869 481.941
x x x 2,87 481.941
2. MATERIAL
cap. 184.800 x 0,8 147.840
BIOLOGIC
3. ENERGIE
kw 3,36 0,3 1,0 169.344
ELECTRICĂ
4. MEDICAMENTE
SANITARE
5. ALTE
lei x x 0,1 16.800
MATERIALE
6. ASIGURĂRI % 6 7,5 0,45 75.600
7. FORTA DE
Z.O. 0,001 25,88 0,017 2.953
MUNCĂ
8. DOBÂNZI LA
% x x x x
CREDITE
TOTAL
TEHNOLOGICE
160
BUGETUL ACTIVITATII
PUI PENTRU CARNE Tabel nr. 8.4.2

(Capacitatea anuala de productie 302,4t)
Societati agricole cu personalitate
Nr. serii pe an: 5.6
juridica
Zile pe serie: 40
VALOARE
INDICATORI mii lei*/ lei/ kg. €//kg.gr
€/expl.
expl. gr. vie . vie
B (+) SUBVENTII 268800 888,9 79058,8 261,4
C (=) PRODUS BRUT 1457595 4820,1 428704,4 1417,6
5. Alte materiale 16800 55,6 4941,3 16,3
8. Asigurari 75600 250,0 22235,3 73,6
- Amortisment 25200 83,3 7411,8 24,5
(-) Impozite si taxe 30706 101,5 9031,1 29,8
987450,0 x 290426,5 x
PRINCIPALA
VALOAREA PRODUCTIEI
1179360,0 x 346870,6 x
PEINCIPALE
161
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu pers. Juridică Tabel nr. 8.4.3
lei
lei
1 Valoarea producţiei principale si secundare 1188795 349645.6
2 Subvenţii 268800 79058.8
3 Produs brut (1+2) 1457595 428704.4
4 Cheltuieli totale, d.c.: 996885 293201.5
4.1dc. - cheltuieli variabile 951742 279924.1
4.1.1 - variabile specifice 908325 267154.4
4.2 - cheltuieli fixe 45143 13277.4
5 Impozite si taxe 30706 9031.3
6 Profit 3-(4+5) 430004 126471.8
7 Rata profitului (%) 43.5 43.5
8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 460710 135502.9
9 IX IX
134.6 UDE
10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 240202 70647.6
12 64500.6 18970.8
din profit)
13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 43000.4 12647.2
15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 1061385.6 312172
17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 0.91
Concluzii:
Modulul evidentiaza o rata a profitului de 43.5% şi asigură în medie un
profit anual de 2.56 lei/cap, 1422 lei/to gr.vie şi 14.33 lei/loc.
în cazul acestei exploataţii de 134.6 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie
Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată cu condiţia realizării
162
8. 5 Profilul “Pui pentru carne”
Bugetul exploataţiilor zootehnice “Pui pentru carne”
Tabel nr. 8.5
Dimensiunea modulului şi Tipul exploataţiei Perioada U.M Valoarea producţiei din care Subvenţii Cheltuieli totale din care Venit net + Rata venit net +
producţia medie ani pentru producţia principală pentru producţia subvenţii subvenţii
principală %
24 mii capete Gospodării 2007 mii lei 141,5 x 132,3 9,2 7,0
individuale (140,4) (131,2)
lei/to 3931,2 x 3675,72 255,48
gr. vie (3900,0) (3644,53)
30 g/zi 2008 mii lei 199,58 x 183,38 16,2 8,8
nr. serii/an (198,0) (181,8)
4,8 lei/to 5544,0 x 5094 450
zile/ serie 50 gr. vie (5500,0) (5050)
78 mii capete Asociaţii 2007 mii lei 482,7 x 418,6 64,1 15,3
familiale (478,9) (414,7)
lei/to 3931,2 x 3408,5 522,7
gr. vie (3900,0) (3377,3)
35 g/zi 2008 mii lei 680,8 x 582,6 98,2 16,9
nr. serii/an (675,4) (577,16)
5,2 lei/to 5544,0 x 4744 800
zile/ serii 45 gr. vie (5500,0) (4700)
168 mii capete Societăţi 2007 mii lei 188,8 268,8 996,9 430,0 43,1
agricole cu (1179,4) (987,4)
personalitate lei/hl 3931,2 888,9 3296,6 1422,0
juridică (3900,0) (3265,4)
45g/zi 2008 mii lei 1676,5 268,8 1298,5 586,32 45,1
nr. serii/an (1663,2) (1285,2)
5,6 lei/to 5544,0 888,9 4294,0 1938,9
zile/ serii 40 gr. vie (5500,0) (4250,0)
163
Profilul “Pui pentru carne”
Modul 24000 capete

Gospodării individuale
16,2
2007
9,2
199,58
183,38
141,5
0
132,3

Modul 24000 cap 2007 2008

7
Subventii - lei 0 0
2007 2008
Rata venit + subventii - % 7 8,8 8,8
2007 2008
164
Modul 78000 capete

98,2
2007
64,1
680,8
482,7
582,6
0
418,6
0 Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei

Modul 78000 cap 2007 2008 15,3

Subventii - lei 0 0
16,9
2007 2008
2007 2008
165
Modul 168000 capete

Societăţi agricole cu personalitate juridică
2007 586,32
1676,5
430
1188,8
1298,5
268,8
996,9

Modul 168000 cap 2007 2008
Venit net + subventii - lei 430 586,32
2007 2008 45,1
2007 2008
166
Necesarul de echipamente şi spaţii în cazul unor modele de hale cu capacităţi

de producţie diferite, pentru pui de carne
Specificaţie Capacitatea halelor (locuri)
UM 5.000 15.000 30.000

Greutatea medie la sacrificare kg 1.8 1.8 1.8
Suprafaţa utilă m2 160 500 1 000
Necesar front furajare 0 – 7 zile Nr. tăviţe 50 150 300
7 zile - livrare cm 25.000 75.000 150.000
Necesar front adăpare 0 – 7 zile Nr. adăpători 50 150 300
7 zile - livrare cm 10.000 30.000 60.000
Consum de furaje pe kg spor kg 2.0 2.0 2.0
Consum total de furaje kg 18.000 54.000 108.000
Pierderi mortalitate % 5 5 5
Pierderi totale Nr. 250 750 1.500
Total producţie / serie kg 8.850 25.650 51.300
Pentru stabilirea sistemului de echipamente tehnice necesar pe fiecare modul

analizat (5000, 15000 şi 300000 locuri ) este necesar să se precizeze mărimea
adăpostului sau a adăposturilor unde se doreşte înfiinţarea exploataţiei,
ţinându-se cont de suprafaţa necesară de cazare.
Pentru un pui broiler , necesarul mediu zilnic de furaje concentrate este de 0,1
kg, necesarul mediu de apă este de 0,21, iar cantitatea medie de dejecţii
rezultată este de 0,140Kg.
Prezentăm în continuare tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice propus

pentru cele trei module analizate.
167
lucrarilor din fermele zootehnice de Pui de carne
Marimea modulului: 5000 locuri/24000 cap

Tabel nr. 8.6.1
crt Uzina-firma
0 1 2 3
II. MĂCINAT ŞI Instalaţie de măcinat 1
AMESTECAT SC Azoma SA ARAD
CONCENTRATE
III. DISTRIBUIREA Transportor distribuitor de furaje 3
HRANEI TDF- SC Azoma SA Arad
Cluj Napoca
pentru încălzire
VI UTILAJE DIVERSE Electropompă submersibilă 1
Tractor de 45CP cu cabină 1
Remorcă RPV 2 1

Marimea modulului: 15000 locuri/78000 capete

Tabel nr. 8.62
crt Uzina-firma
0 1 2 3
CONCENTRATE
168
Cluj Napoca
pentru încălzire
Remorcă RPV 2 1

Marimea modulului: 30000 locuri/168 capete

Tabel nr. 8.63

crt Uzina-firma
0 1 2 3
CONCENTRATE
Cluj Napoca
pentru încălzire
Remorcă RPV 2 1
169
CAPITOL 9 IDENTIFICAREA PUNCTELOR SENSIBILE DE
INTERVENŢIE ÎN GESTIUNEA EXPLOATAŢIEI ZOOTEHNICE
9.1 Stabilirea obiectivelor fermei

9. 2 Evaluarea resurselor
9.3 Tehnologii moderne de creştere şi exploatare a animalelor
9.4 Dimensiunea exploataţiei zootehnice
9.5 Valorificarea producţiei animale
9.6 Evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice şi financiare
ale activităţii fermei
170
9.1 Stabilirea obiectivelor fermei
Primul punct sensibil de intervenţie în managementul fermei zootehnice este stabilirea

corectă a obiectivelor care trebuie atinse .
Obiectivele fermelor zootehnice diferă în raport de speciile şi categoriile de animale

care se cresc, profilul de activitate şi gradul de specializare al fermei: ferme de vaci
lapte, ferme de creşterea tineretului taurin pentru carne, ferme de scroafe pentru
producerea tineretului de prăsila şi îngrăşare , ferme de îngrăşarea porcilor, ferme de
ovine pentru lapte şi carne, ferme de păsări, pentru găini, rase grele pentru producerea
puilor de o zi pentru îngrăşat, ferme de găini ouatoare, ferme de îngrăşarea puilor
broileri, ferme apicole, ferme sericicole etc.
De asemenea, obiectivele propuse a se realiza trebuie să se fundamenteze pe analiza

situaţiei actuale a resurselor materiale, financiare şi umane, pe performanţele
economico-financiare înregistrate în perioadele anterioare, pe analiza punctelor forte şi
slabe ale fermei, precum şi a oportunităţilor existente în mediul de afaceri şi
restricţiilor şi riscurilor care pot afecta dezvoltarea afacerii în viitor.
Spre exmplificare, în domeniul creşterii vacilor de lapte, obiectivele ce trebuie atinse

în ferme vizează în principal:
creşterea performanţelor medii în producţia de lapte la 4500 litri/vacă în

sectorul privat;
îmbunătăţirea calităţii laptelui pentru a corespunde cerinţelor standardelor

europene;
producerea laptelui ecologic în zonele de deal şi munte;
îmbunătăţirea structurii dimensionale a fermelor în sensul promovării

fermelor comerciale model de 15-20 si 20-30 vaci, care asigura o înaltă
eficienţă în producţia de lapte;
îmbunătăţirea furajării, reproducţiei, ameliorării, tehnicii de muls şi igienei

mulsului, organizarea raţională a păsunatului;
extinderea utilizării însămânţărilor artificiale cu material seminal congelat de la

tauri testaţi amelioratori de mare valoare;
171
ridicarea nivelului de cunoştinţe teoretice şi practice ale fermierilor privind
tehnologiile moderne de exploatare a animalelor, managementul fermei,
marketingul, standardele de calitate ale produselor ;
îmbunătăţirea filierei laptelui pe fluxul colectare, transport, depozitare,

procesare, distribuţie, consum;
valorificarea tradiţiilor româneşti în realizarea de produse lactate specifice;
încurajarea tinerilor fermieri în dezvoltarea de afaceri în creşterea vacilor şi

obţinerea de venituri sigure în flux continuu;
orientarea producţiei către piaţă, în vederea satisfacerii cererii cantitativ şi

calitativ de lapte proaspat şi produse lactate;
adaptarea activităţii fermelor de vaci la cerinţele şi exigenţele pieţei şi

penetrarea lor pe noi segmente de piaţă;
stimularea restructurării tehnologice şi modernizării fermelor pentru

obţinerea unui lapte de calitate deosebită ;
eficientizarea utilizării resurselor, creşterea eficienţei economice şi a

rentabilităţii fermelor, transformarea lor în ferme viabile, comerciale,
competitive.
9.2 Evaluarea resurselor
Al doilea punct esenţial căruia trebuie să i se acorde atenţie în managementul fermei

este evaluarea şi utilizarea cu eficienţă ridicată a resurselor materiale, financiare şi
umane.
a) Resursele materiale
Desfăşurarea activităţilor de producţie din unităţile zootehnice necesită un sortiment

diversificat de materii prime şi materiale specifice diferitelor categorii şi specii de
animale, diferitelor sisteme şi tehnologii de producţie.
În fundamentarea economică a asigurării unităţilor cu resurse materiale se au în vedere

următoarele aspecte:
- asigurarea suprafeţelor de teren pentru producerea furajelor necesare în hrana vacilor, oilor,
porcilor ;
172
- asigurarea necesarului de animale pentru producţie şi reproducţie la nivelul tuturor fermelor de
animale;
În cazul animalelor tinere destinate reproducţiei, necesarul lor se determină în funcţie

de reforma animalelor adulte, de felul reproducţiei (simplă sau lărgită) şi procentul
propriu de reformă. Formula de calcul este următoarea:
Nt= Ra +Se/100-Rp
unde:
Ra-reforma la adulte (capete);
Se-sporul de efectiv la adult;
Rp - procentul de reformă a categoriei de tineret.
- asigurarea necesarului de medicamente, vaccinuri, a materialului seminal congelat. În cazul

medicamentelor trebuie acordată întaietate tratamentelor preventive, urmăririi
nedepăşirii termenelor de valabilitate, iar la materialul seminal efectuarea
însămanţărilor în perioada optimă a ciclului de reproducţie, tratarea întâi a animalelor
bolnave şi apoi efectuarea însămanţărilor.
- existenţa unor adăposturi de animale având toate dotările necesare, care să asigure
confortul animalelor pe toată perioada de creştere şi exploatare; acest lucru înseamnă
dotări corespunzatoare pentru zona de odihnă, zona de furajare, zona de adăpare,
zona de mişcare, zona de colectare a dejecţiilor etc, dar şi posibilităţi de asigurarea
microclimatului corespunzator: temperatura optimă de confort a animalelor, ventilaţia,
umiditatea, luminozitatea , lipsa gazelor nocive etc.
- maşini şi instalaţii zootehnice: instalaţii şi platforme de muls, instalaţii de evacuare a

dejecţiilor, instalaţii de adăpare, instalaţii de depozitare şi răcire a laptelui, instalaţii şi
echipamente de distribuire a furajelor, instalaţii de colectare a ouălor, maşini de tuns
oi, etc. , care sa asigure un grad de mecanizare si modernizare ridicat în ferme,
siguranţa în exploatare şi performanţe la nivelul parametrilor tehnico-economici
proiectaţi .
O parte din resursele materiale sunt produse în cadrul unităţii, iar altă parte
este necesar a se procura din afară prin cumpărări pentru asigurarea tuturor inputurilor
necesare atingerii performantelor de producţie planificate.
Pentru aprecierea asigurării cu resurse materiale indicatorul general utilizat este Gradul
de asigurare cu resurse materiale (Ga) = Cantitatea asigurată /cantitatea necesară x 100.
173
În cazul furajelor, se utilizează indicatorul Consumul specific= cantitatea de furaje
consumate /cantitatea de producţie obţinută . Acest consum specific poate fi exprimat
în Kg, UN, Kcal pe unitatea de produs (UN/l lapte, UN /spor, Kg nutreţ
combinat/1000 ouă etc ).
Consumul specific diferă de la o specie de animal la alta, în raport cu rasa în cadrul

aceleiaşi specii, de la o categorie de animale la alta, în raport cu greutatea animalelor,
cu starea fiziologică, precum şi în raport de natura producţiei şi nivelul preconizat al
acesteia.
Niveluri normale pentru diferite consumuri specifice în functie de specie ,

categorie de animale si destinatie productiva
Specificare Taurine la Viţei la îngrăşat Porci graşi Pui carne

Vaci lapte
îngrăşat
Pentru 100 kg Pentru 1 litru
greutate lapte
Consum 1,0-1,1 0,45-0,50 7-9 4-5,5 2,5-3,5 1,03-

specific UN UN/litru UN/kg UN/kg Kg/kg 2,16
spor spor spor kg/kg
În cazul exploatării animalelor, indiferent de destinaţia productivă, eficienţa utilizării

resurselor materiale se apreciază prin performanţele realizate pe cap de animal,
respectiv: producţia medie/cap, în raport cu potenţialul lor productiv dat de rasă, hibrid,
linie şi de condiţiile de întreţinere şi hrănire.
Pentru fiecare dintre aceste elemente interesează cantităţile, calitatea, termenele de

procurare, preţuri cat mai scăzute, avand în vedere şi posibilităţile financiare ale
exploataţiei.
Ponderea cheltuielilor pentru cumpărarea şi aprovizionarea cu cele necesare este de

30-31% la vaci, de 85-88% la păsări şi porci în complexe. Scăderea cu 1% a acestor
cheltuieli poate determina o creştere a profitului cu 5-7%.
b)Resursele umane
Întreg personalul existent în unităţile zootehnice trebuie să aibă un nivel ridicat de

instruire teoretică şi practică, nivel atestat printr-un certificat pentru crescător de vaci,
porci, oi, crescători de păsări, apicultori, sericicultori, etc.
174
În unităţile zootehnice mari şi mijlocii, personalul de execuţie se diferenţiază în raport
de locul de desfăşurare a activităţii în: îngrijitori din adăposturile de animale şi
muncitori auxiliari şi de deservire.
Îngrijitorii de animale numiţi şi de bază sunt cei care execută lucrările de îngrijire şi
furajare a animalelor, de curăţenie a adăposturilor, de obţinere a producţiilor.
Necesarul acestora se determină pe categorii de animale utilizand relaţia:
Nib = Em/Ns, unde: Nib - numărul de îngrijitori de bază , Em - efectivul mediu

anual de animale dintr-o anumită categorie; Ns - norma de deservire pentru un
îngrijitor .
c).Resursele financiare
Resursele financiare, atât cele proprii cât şi cele externe (atrase şi

imprumutate) trebuie gestionate cu maximum de eficienţă .
Sursele proprii sunt reprezentate de:

- capitalurile proprii care trebuie să constituie sursa principală de finanţare,
modernizare şi dezvoltare a fermei zootehnice;
- profitul obţinut şi reinvestit ;
- rezervele repartizate din profit .
Sursele externe, reprezentate de :

- sursele atrase (prin cumpărarea de inputuri necesare de la furnizori până la
data achitării obligaţiilor faţa de aceştia);
- surse împrumutate, pentru completarea capitalului financiar, care pot fi

procurate astfel: de la bancă sub forma creditelor bancare purtătoare de dobanzi şi
acordate în anumite condiţii; de la alţi agenţi economici pentru o anumită perioadă de
timp; fonduri SAPARD, dar care se acordă pe baza de proiect, în anumite condiţii de
eligibilitate a exploataţiei .
9.3 Tehnologii moderne de creştere şi exploatare a animalelor
Un alt punct sensibil de intervenţie în managementul fermelor de animale este

implementarea tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animalelor .
Integrarea în Uniunea Europeana impune implementarea tehnologiilor moderne de

creştere a vacilor de lapte, de creştere a tineretului (taurin, ovin, porcin, avicol), de
175
îngrăşare a tineretului (taurin, porcin, a puilor pentru carne) etc. Noile tehnologii
trebuie adaptate condiţiilor concrete din ferme, dar trebuie să corespundă standardelor
care se aplică în U.E., care crează competitivitate şi performanţă.
Organizarea şi planificarea activităţii în fermă

Managementul modern al fermelor zootehnice presupune o bună organizare şi
programare a activităţii .
În sectorul animal, se planifică

- efectivele de animale pe specii şi categorii;
- zile animale furajate, conform formulei: Zaf= a +b –c, unde : Zaf

reprezintă zilele animalelor furajate ale unei categorii de animale dintr-o anumită
perioadă (lună, trimestru, an);
- efectivul mediu furajat, Emf= Zaf/D, unde : Emf -efectivul mediu furajat,
D—durata în zile ale perioadei ; a-efectivul la începutul perioadei x zilele perioadei; b-
efectivul intrat în cursul perioadei x ½ zilele perioadei; c-efectivul ieşit în cursul
perioadei x ½ zilele perioadei;
-costul unei monte (sau a unei însămanţări artificiale),

Cm= Chm + Chi/Nm,
unde:
Chm- cheltuielile cu reproducătorii masculi; Chi- cheltuielile cu efectuarea montelor
sau însămanţărilor, Nm - numărul total de monte realizate;
-costul mediu al unei fătări la adulte –plecand de la cheltuielile cu montele

şi adăugand cheltuielile făcute pană la fătare se determină costul unei fătări:
CF= Chm + Chi + Chg/NF,

unde: Chg –cheltuieli în perioada de gestaţie, NF - numărul total de animale fătate ;
- costul primei fătări –se iau în considerare cheltuielile cu creşterea şi

întreţinerea pană la montă, cheltuielile cu monta şi cu întreţinerea în perioada de
gestaţie.
Relaţia de calcul la nivelul unui animal este:

CPF= Chc + CM +Chg,
176
unde:
Chc - cheltuielile cu creşterea şi întreţinerea pană la montă, CM - costul unei
monte.
La nivel de fermă se utilizează formula:

CMPF= Chtc + CM x Ntm +Chg x Ntf/Ntf,
unde:
CMPF -costul primei fătări;
Chtc - cheltuieli totale cu creşterea şi întreţinerea întregului tineret femel pană
la montă;
NTF- numărul total de tineret femel fătat;
Nmt - numărul de tineret femel montat;
- venitul şi marja brută pe animalul matcă - are în vedere valoarea

produşilor şi valoarea produselor obţinute de la efectivul matcă socotite la preţul de
vanzare. Formula de calcul este :
Mb= Vp – Chv/Em,
unde:
Mb - marja brută pe animal matcă,
Vp - valoarea produşilor şi produselor,
Chv - cheltuieli variabile ale fectivului matcă,
Em - efectivul matcă;
-profitul pe animal matcă, P= V –Ch/Em, unde: P - profitul pe animal

matcă , V - veniturile totale de la efectivul matcă, Ch - cheltuielile aferente veniturilor
de la efectivul matcă ;
-rezultatul financiar şi rata rentabilităţii la nivel de ferma: profitul ca

diferenţă pozitivă între veniturile totale şi cheltuielile totale, iar rata rentabilităţii ca
raport între profit şi cheltuielile aferente veniturilor ;
-eficienţa economică în creşterea animalelor exprimată printr-o serie de

indicatori , dintre care mulţi au fost deja menţionaţi mai sus şi care reflectă rezultatele
obţinute în raport de eforturile investite.
177
Verigi tehnologice cheie în managementul fermelor animale
Spre deosebire de sectorul vegetal, în creşterea animalelor verigile tehnologice se

disting printr-o specificitate aparte datorita complexităţii producţiei animale.
Reproducţia este un factor cheie în producţia animală, de care depinde realizarea

efectivelor şi producţiilor planificate .
Sistemul de indicatori care caracterizează reproducţia economică la animale sunt:
Indicatori tehnologici:
-numărul de monte (sau însămanţări artificiale ) pentru realizarea unei gestatii;
-numărul de fătări pe an pe animal (indicele de utilizare a animalelor de
reproducţie);
-fecunditatea medie;
-natalitatea medie la speciile: bovine, ovine, caprine, porcine şi procentul de
incubaţie la păsări);
-prolificitatea medie la o fătare;
-ponderea primiparelor în efectivul matcă;
-vârsta primei fătări (vârsta primului ouat).
Indicatori economici:
-costul unei monte sau a unei însămanţări artificiale ;
-costul unei fătări la efectivul matcă;
-costul primei fătări;
-costul unui produs (viţel, purcel, miel, pui);
-costul unitar al produselor (lapte, carne in viu, oua , lană, etc);
-venitul şi marja brută pe animal matcă;
-profitul pe animal matcă.
Activitatea de reproducţie este specifică fiecărei specii, totuşi cei mai mulţi indicatori
de reproducţie sunt comuni tuturor speciilor de animale (bovine, ovine, caprine,
porcine).
Astfel:
- numărul de monte (sau însămanţări artificiale ) realizate pentru o montă fecundă
calculat după relaţia: Nm= număr total de monte realizate/număr de animale rămase
178
gestante; se considera un nivel corespunzător dacă valoarea acestui indicator nu
depăşeşte cifra 2.
- numărul de fătări pe an pe animal = 365/g +S, unde: g-durata gestaţiei, S- durata

medie a service-period-ului, G + S –calving –interval (intervalul între 2 fătări
succesive);
- durata gestaţiei este specifică fiecărei specii: 9 luni la vaci, 3 luni + 3 săptămani
şi 3 zile la scroafe, 5 luni la oi;
-service-period-ul reprezintă durata dintre fătare şi monta fecundă următoare,

considerandu-se ca satisfăcător la vaci de 2-3 luni, la scroafe de 60 de zile, iar la oi de
75-80 de zile. La aceste valori numărul de fătări pe an va fi de 1 la vaci, de 2,08 la
scroafe şi de 3 fătări la 2 ani la oi.
-fecunditatea medie pe unitate - F - exprimă raportul procentual dintre numărul de

femele gestante şi numărul de femele montate, conform formulei: F=numărul de
femele gestante/numărul de femele montate x 100. Un nivel corespunzător al
fecundităţii se consideră în fermele mijlocii şi mari la vaci de 85%, la viţele de 90-95%,
la scroafe de 70-75% la scrofiţe 60-70%, la oi 85-90% şi la mioare 90-95%.
- natalitatea medie pe animal pe an sau fertilitatea exprimă numărul de produşi

viabili obţinuţi într-un an de la 100 de femele intrate la reproducţie, conform formulei
: N= 365 * P /g +S *100, unde: P-prolificitatea la o fătare (numărul de produşi fătaţi
total). Se consideră ca satisfăcătoare o valoare a natalităţii de 95-90 la 100 de vaci , de
1800 la 100 scroafe, de 103-105 la 1000 de oi.
Ponderea primiparelor în efectivul matcă – exprimă, pe de o parte, corelaţia dintre intrările

de la tineretul femel de reproducţie şi reforma animalelor adulte, iar pe de altă parte,
procesul de ameliorare a efectivului de animale. Exprimarea matematica a acestui
aspect se face conform formulei : Nr. primipare = Ea/Vr-Vf, unde : Ea-efectivul adult
(vaci, scroafe, oi fatatoare ), Vr – varsta animalelor la data reformei , Vf –varsta
primei fătări;
Varsta primei fătări –este caracteristică fiecărei specii, dar este influenţată şi de
precocitatea rasei, de condiţiile de întreţinere şi hrănire.
La specia suine sunt valabili majoritatea indicatorilor menţionaţi mai sus pentru
speciile bovine si ovine, caprine, dar se mai iau în considerare şi alţi indicatori cum
sunt:
179
Precocitatea de reproducţie- însuşirea organismelor de a ajunge într-un timp mai scurt la
maturitatea sexuală şi respectiv la dezvoltarea corporală corespunzătoare pentru
intrarea la reproducţie. Precocitatea reproductivă a animalelor este o însuşire obţinută
de om prin hrănire raţională şi selecţie de-a lungul generaţiilor şi se exprimă în general
prin vârsta la prima montă şi respectiv la prima fătare.
Vârsta optimă pentru reproducţie este atinsă la 8 - 9 luni, când scroafele din rasele
ameliorate realizează o greutate corporală de 105-115 kg. Suinele supuse îngrăşării
realizează greutăţi corporale de 105-110 kg la vârsta de 6-8 luni, când pot fi sacrificate.
Astfel, se consideră ca optimă pentru prima montă vârsta de 220-240 de zile la rasele
Marele alb şi Landrace, cu condiţia asigurării unei mase corporale corespunzătoare de
circa 100 Kg. Depăşirea vârstei de 270 de zile pentru efectuarea primei monte
determină eliminarea de la reproducţie a scrofiţelor, menţinerea lor fiind neeconomică.
Precocitatea influenţează randamentul economic, prin scurtarea perioadei

neproductive a animalelor. Perioada neproductivă mare determină cheltuieli de
producţie mari.
Vârsta la prima fătare reprezintă un caracter cu implicaţii economice deosebite,

deoarece cu cât vârsta la prima montă este mai mică cu atât perioada neproductivă (de
la încheierea testării la montă) a scroafelor este mai scurtă. Începerea activităţii de
reproducţie mai de timpuriu acţionează pozitiv şi asupra reducerii intervalului între
generaţii.
Prolificitatea –definită ca însuşirea scroafelor de a produce un număr mare de purcei la

fătare. În ultima vreme, prin prolificitate se înţelege numărul de purcei născuţi vii,
devenind obiectivul principal al selecţiei pentru mărirea lotului la fătare. Deseori, se
utilizează noţiunea de prolificitate economică, reprezentată prin numărul de purcei
crescuţi, de care este dependentă eficienţa economică a creşterii porcilor.La suine,
această însuşire este net superioară altor specii de animale; la o fătare se pot obţine 8 -
12 purcei (şi chiar mai mulţi la unele rase şi linii specializate) iar în condiţiile în care se
obţin 2 - 2,3 fătări pe an, fiecare scroafă poate produce 20 - 26 produşi, care prin
îngrăşare pot realiza o cantitate de peste 2000 kg carne.
În prezent este cunoscut faptul că, la rasele Marele alb şi Landrace, prolificitatea este
de 10 - 11 purcei, la rasa Mangaliţa prolificitatea este de 5 - 6 purcei, iar la Bazna 7 - 8
purcei.
Capacitatea de alăptare este un alt caracter de reproducţie care exprimă greutatea lotului
de purcei, pe care îl alăptează o scroafă, la vârsta de 21 de zile. Acest caracter este o
sinteză a mai multor însuşiri: număr de purcei născuţi vii, număr de purcei crescuţi,
180
producţia de lapte a scroafei, viabilitatea purceilor. De capacitatea de alăptare va
depinde, fără îndoială , greutatea purceilor. Literatura de specialitate citează valori ale
capacităţii de alăptare de 20 - 25 Kg la rasa Mangaliţa, rasa Bazna înregistrează o
capacitatea de alăptare medie de 30 Kg, în timp ce rasele Marele alb şi Landrace
prezintă capacităţi de alăptare mari de 40 - 45 Kg.
Fecunditatea este un caracter care se urmăreşte la suine pentru aprecierea vierilor şi

reprezintă numărul de scroafe fecunde din numărul total de scroafe montate de un
vier.În condiţiile exploatării intensive în complexe de tip industrial, fecunditatea la
scroafe poate atinge valori de 80 - 85% în timpul sezoanelor reci şi 75 - 80% în
sezoanele călduroase.
În orice unitate de creştere a porcilor, indicii de fecunditate şi prolificitate sunt oglinda

rentabilităţii unităţii, de aceea specialistul trebuie să cunoască valoarea acestora şi
modul de a le influenţa pozitiv.
Fertilitatea.Fertilitatea sau natalitatea este reprezentată pentru vieri prin procentul de

scroafe fătate din cele montate.
Prin urmare, se poate afirma că, obiectivul principal al acţiunilor de ameliorare la suine
este obţinerea de animale cu precocitate şi prolificitate mari, cu vârsta la prima fătare
corespunzătoare şi cu o capacitate de alăptare care să răspundă nevoilor lotului de
purcei de la fătare şi până la înţărcare.
La specia pasari, indicatorii de reproducţie sunt legaţi de procesele de incubaţie

şi ecloziune şi anume :
Procentul de ecloziune sau capacitatea de ecloziune exprimă numărul de pui viabili,

eclozionaţi dintr-o sută de ouă fecundate.
Fertilitatea este dată de capacitatea celulei sexuale de a-şi reduce la jumătate, în procesul
de gametogeneză, numărul de cromozomi şi de a forma gametul.
Fecunditatea este dată de capacitatea de unire a doi gameţi de sex opus.
Ameliorarea. Cunoştinţele moderne oferite de genetica populaţiilor îşi găsesc aplicare în măsură din
ce în ce mai mare, mai cu seamă în elaborarea şi urmărirea planurilor de ameliorare. Planificarea
modernă a ameliorării trebuie să pornească de la raporturile genetice existente în cadrul populaţiilor ce
trebuie modificate prin ameliorare, adică de la estimarea parametrilor genetici din aceste populaţii şi,
trebuie să ducă, prin luarea în consideraţie a condiţiilor de mediu, la alcătuirea unui program optim
de creştere.
181
Programul de creştere nu trebuie să constea deci numai din stabilirea unui anumit
sistem de creştere, ci el trebuie să includă detalii asupra modului de apreciere a valorii
de ameliorare a masculilor şi femelelor, asupra numărului de nivele de creştere şi
asupra planurilor de selecţie.
Prin urmare, se poate afirma că, un program optim de ameliorare trebuie să fie un
sistem coordonat de estimare a valorii de ameliorare, de organizare a selecţiei, de
alcătuire a planului de împerecheri. El constituie un algoritm al ameliorării care are în
vedere cunoştinţele moderne de genetica populaţiilor şi care garantează un progres
genetic cât mai mare posibil într-o populaţie dată.
Astfel, cunoştinţele despre ereditate sunt axate pe creşterea animalelor în vederea

aplicării lor pentru obţinerea unor animale cu un potenţial genetic mai ridicat, care
răspund mai bine condiţiilor de mediu asigurate şi care prin producţiile lor ridicate
satisfac cerinţele economice.
Obiectivele ameliorării necesită orientarea selecţiei spre tipul de animale dorit, care
corespunde cel mai bine directiei de productie sau destinatie . Astfel, spre exemplu,
tipul dorit in cresterea vacilor este cel care are o dezvoltare corporală mijlocie spre
mare, o bună dezvoltare a ugerului şi aptitudini foarte bune pentru mulsul mecanic
necesar exploatării optime , un potenţial genetic ridicat, precocitate bună a producţiei
de lapte, fertilitate şi rezistenţă organică deosebită, o mare viteză de creştere a
tineretului, o foarte bună dezvoltare a musculaturii, calitatea comercială deosebită a
carcaselor, un consum specific de hrană redus.
Ameliorarea potenţialului genetic al taurinelor se poate realiza prin schimbarea

structurii genetice a populaţiilor, utilizându-se metode şi mijloace specifice cum ar fi:
selecţia, migraţia, dirijarea împerecherilor. Aceasta are un caracter continuu, efectele
genetice cumulându-se în timp şi manifestându-se în condiţiile tehnologice şi de
exploatare optime.
În activitatea practică de ameliorare a diferitelor specii de animale , trebuie să se ţină

seama de unele particularităţi generate de stadiul şi tehnologia de ameliorare,
particularităţile biologice ale speciei şi sursele de progres genetic.
Principalele particularităţi biologice, cu implicaţii în procesul ameliorării animalelor

sunt:
-intervalul între generaţii. Definit ca vârstă medie a părinţilor la data naşterii
descendenţilor reţinuţi la reproducţie, intervalul intre generatii are valori diferite de la
o specie la alta . La taurine, intervalul intre generatiui este cel mai mare , ceea ce poate
constitui un factor restrictiv in activitatea de productie . Astfel, el poate avea valori de
4-4,5 ani.
182
Formula de determinare a intervalului între generaţii este:
Y = a +0,5(L -1) C,
unde :
a-reprezintă vârsta primei fătări,
C-intervalul dintre fătări,
L-durata de exploatare.
Intervalul dintre generaţii are implicaţii asupra efectului selecţiei, prin mărirea
proporţiei de reţinere la femele. Reducerea duratei acestui factor se poate realiza prin
mărirea precocităţii (realizarea primei fătări la 24-27 luni la taurine , de exemplu,
sporirea natalităţii (la peste 90%) şi practicării transferului de embrioni, reducerea
mortalităţilor şi reformei de necesitate la tineret, optimizarea duratei de exploatare.
-determinismul genetic, în general redus al caracterelor principale de producţie şi

reproducţie ( intervalul dintre fătări, fecunditatea, rezistenţa la îmbolnăviri, natalitatea).
Principalele surse de progres genetic sunt:
-taurii, vierii, berbecii amelioratori –folosirea însămânţărilor artificiale, mai ales cu
material seminal congelat, permite o intensitate mare a selecţiei la masculi;
-selecţia vacilor, a scroafelor şi a oilor –are la bază punerea în practică a 2 programe

de ameliorare:
- programe de ameliorare cu selecţia după performanţe proprii care are în

vedere reţinerea tuturor viţelelor, scrofiţelor, mioarelor şi testarea primiparelor.
- programe de ameliorare cu nucleu de prăsilă se bazează pe realizarea

progresului genetic numai prin femelele din lotul de prăsilă, efectivul trebuie să se
împartă în acest caz în efectiv de prăsilă şi efectiv de producţie.
- reforma selectivă –presupune eliminarea din efectiv a femelelor slab productive.
Alimentaţia Prevederile acquis-ului comunitar în domeniul alimentatiei animalelor includ

siguranţa hranei şi a aditivilor, etichetarea, elemente de contaminare în hrana şi inspecţii periodice.
Sistemele de furajare se diferenţiază în raport cu zona pedoclimatică, modul de

asigurare cu furaje, modul de acces la furaje al animalelor, natura furajelor de bază,
modul de administrare.
183
Alegerea sistemului de furajare pentru a realiza o alimentaţie corespunzătoare trebuie
să aibă în vedere asigurarea necesarului de principii nutritivi pentru întreţinere, creştere
şi producţie (unităţi nutritive, proteină digestibilă, substanţă uscată, săruri, vitamine).
Din punct de vedere economic în stabilirea sistemului de furajare se urmăreşte

realizarea unor costuri cat mai reduse cu producerea, depozitarea şi utilizarea furajelor
în hrana animalelor, aceasta presupunand optimizarea economică a raţiilor furajere,
alegerea unei tehnologii de producere necostisitoare, alegerea culturilor prin aprecierea
economică a acestora.
Tipuri de sisteme de furajare
Criteriul de diferenţiere Tipul sistemului de furajare
1. Zona pedoclimatică Munte- cu păşuni, faneţe naturale şi

concentrate cumpărate
Deal- păşuni + faneţe cultivate +
concentrate
Şes – furaje cultivate
2. Modul de asigurare -din producţie proprie în principal
-bazat pe cumpărări
3. Modul de acces la furaje -proporţionat la iesle
-la discreţie
4. Modul de administrare -furajare umedă
-furajare uscată
Din multitudinea de furaje utilizabile în hrana animalelor se poate alcătui un număr

mare de raţii, corespunzătoare din punct de vedere fiziologic, dar diferite sub raportul
eficienţei economice. Alcătuirea unor raţii care să satisfacă atat cerinţele tehnice, cat şi
cele economice, se poate realiza recurgand la modelarea economico-matematică, cu
ajutorul programării liniare.
Modelul economico-matematic utilizat în optimizarea raţiilor furaje include ca funcţie

scop realizarea unui cost minim al raţiei şi un sistem de restricţii (asigurarea unităţilor
nutritive - UN; asigurarea proteinei digestibile PD; asigurarea calciului, a fosforului, a
substanţei uscate, etc).
Adăparea. Dacă pentru nutrienţii obişnuiţi animalele au capacitatea de a-şi face rezerve, pentru
apă această capacitate este redusă, ceea ce face ca lipsa apei să se resimtă repede , în special prin
scăderea producţiei de lapte.
184
Apa administrată animalelor trebuie să îndeplinească toate condiţiile de calitate,
respectiv să fie curată, lipsită de germeni patogeni, cu temperatura de minim 11-120C.
La păşune, în special în perioadele de caniculă, animalele trebuie să dispună de apă la
discreţie, amplasată în locurile umbroase unde animalele se retrag pentru odihnă şi
evitarea insolaţiei.
În mod obişnuit, apa din ferme se asigură din panza freatică, iar în lunile de vară sau la
păşune, din izvoare sau rauri. Adăparea se poate face cu adăpători automate (cu
clapetă sau cu nivel constant) care au avantajul că asigură apa în permanenţă. În lipsa
acestora, şi cand adăpatul se face la izvoare, rauri sau din fantani, este necesar să se
facă de 2-4 ori pe zi în funcţie de temperatura mediului şi felul hranei consumate.
Adăpostirea. Deciziile care se iau în privinţa asigurării adăposturilor trebuie să aibă în vedere
precizarea volumului, a tipului, a amplasării, a asigurării microclimatului necesar şi a uşurinţei în
executarea diverselor lucrări.
Adăpostul animalelor trebuie să fie spaţios, bine luminat şi însorit, aerisit şi ventilat, cu
microclimat optim (temperatură 10-180C, umiditate 70%, viteza aerului pană la 0,3
m/s - iarna şi pană la 1m/s –vara, CO2 2%0, NH3 0,026%0, H2S 0,01%0, igienic, cu
aşternut gros, moale şi curat.
Numărul adăposturilor, suprafaţa totală şi tipul adăposturilor pentru animale şi păsări

(grajduri, saivane, hale) se stabilesc în funcţie de:
-mărimea efectivelor (număr de capete);
-specializarea producţiei (pentru lapte, pentru îngrăşare, etc.)
-sistemul şi tehnologia de creştere (intensiv, extensiv, sistem legat sau
dezlegat al animalelor):
-specia şi categoria de animale (influenţează suprafaţa pentru un animal)
-asigurarea unor căi de acces pentru unele utilaje (remorci cu furaje) şi a unor
spaţii pentru oameni în vederea efectuării unor lucrări de îngrijire, hrănire.
185
Suprafaţa necesară pe animal
Categorii de animale Suprafaţa medie pe cap (m2)
Suine
vieri 2,15
scroafe gestante 42-114 zile 2,15
scroafe gestante 1-42 zile 1,56
tineret de reproductie 1,43
scroafe lactante 3,92
tineret 7-30 kg 0,38
porci la îngrăşat 0,82
2. Bovine Întreţinere legată Stabulaţie liberă
Vaci lapte 5-6,5 20
Juninci 3,5-3,7 5
Bovine la îngrăşat 5-6,5 -
Tauri 10-14 -
Viţei 2-2,8 2,5-3
Amplasarea adăposturilor de animale impune respectarea următoarelor condiţii:

-terenul pe care se amplasează să fie salubru, cu apă freatică la minimum 0,5
m, ferit de inundaţii, în apropierea căilor de acces, a surselor de apă, a reţelelor de
energie electrică;
-să respecte cerinţele sanitar-veterinare;
-să existe posibilitatea depozitării şi utilizării dejecţiilor;
-să existe în apropiere suprafeţele pentru asigurarea necesarului de furaje de

volum (păşuni, masă verde, în cazul fermelor de taurine şi ovine);
-să se aibă în vedere posibilităţile corespunzătoare în ceea ce priveşte

valorificarea produselor;
-să se asigure o suprafaţa totală de 5-7 ori suprafaţa adăposturilor
Tendinţele noi în privinţa adăposturilor vizează:

-înlocuirea adăposturilor din beton cu hangare din prefabricate durabile şi
economice;
186
-construcţii cu panouri demontabile ceea ce asigură flexibilitate şi posibilitatea
de adaptare a construcţiilor la alte activităţi;
-înlocuirea silozurilor din beton cu silozuri tip tranşee;
-creşterea animalelor în stabulaţie liberă cu accesul direct al animalelor la unele
surse de furaje.
Evacuarea dejecţiilor. Evacuarea dejectiilor este una dintre marile probleme ale zootehniei, în
relaţia sa directă cu mediul îinconjurator. Zootehnia este considerată un domeniu de activitate
poluant, motiv pentru care politica Uniunii Europene prevede reglementari clare privind evacuarea
dejectiilor, depozitarea, procesarea şi reutilizarea lor în condiţiile menţinerii calităţii factorilor de
mediu la parametrii normali.
Sistemele de evacuare a dejecţiilor sunt deosebit de variate de la o specie la alta, de la

un sistem de intreţinere la altul. În principal, sistemele de evacuarea dejecţiilor se
clasifică in urmatoarele categorii :
Sistemul mecanic, care presupune raclarea dejecţiilor din adapost (sistemul cu plug
raclor), care este cel mai eficient ;
Sistemul hidraulic, care presupune existenţa în spatele standurilor a unor canale de

colectare, acoperite cu grătare metalice. Curăţarea standurilor se face cu jet de apă
pentru antrenarea dejecţiilor în canalul colector şi mai departe în fosa de colectare din
afara adăpostului .
Depozitarea dejecţiilor colectate în fermă trebuie facută în spaţii special amenajate şi

trebuie să permită procesarea acestora prin procesul de fermentare, în condiţii lipsite
de risc, în relaţia cu mediul înconjurator. Dupa transformarea gunoiului în material
organic reutilizabil, acesta poate fi folosit cu succes în agricultura organică.
Mişcarea animalelor şi curăţenia corporală. Igiena corporală se asigură zilnic prin pansaj
(ţesălare şi periere). În timpul pansajului îngrijitorul va examina pielea animalelor, pentru a constata
dacă prezintă eventuale inflamaţii, răni sau paraziţi cutanaţi, efectuandu-se tratamentele necesare. O
atenţie deosebită acordandu-se ongloanelor şi organelor genitale. Unghiile vor fi verificate în
permanenţă, ajustate atunci cand cornul a crescut mult, iar tocirea s-a făcut inegal, pentru a preveni
deformarea membranelor şi apariţia defectelor de aplomb. Regimul de mişcare are o semnificaţie
deosebită mai ales pentru animalele cu întreţinere legată. Se va asigura mişcarea individuală cel puţin
30 de minute zilnic, pe aleile din jurul adăpostului, pe drumurile de acces din apropiere mecanic (la
carusel) sau la păşune.
Menţinerea sănătăţii animalelor O importanţă deosebită trebuie acordată prevenirii bolilor

la animale prin asigurarea unor conditii optime de adăpostire, de hrănire, mişcare şi curăţenie
187
corporală, dar şi prin vaccinare. Obţinerea unor producţii animaliere ridicate presupune ca animalele
să fie sănătoase şi vaccinate la timp. Astfel, se acordă întaietate tratamentelor preventive, urmărirea
nedepăşirii termenelor de valabilitate a vaccinurilor si medicamentelor. Aparitia bolilor la animale
constituie un factor de risc pentru întreaga fermă, impune diagnosticul imediat, izolarea animalelor
bolnave de cele sănătoase, trecerea la aplicarea tratamentelor curative. Prevenirea epizootiilor impune
respectarea unor condiţii speciale de vehiculare a animalelor de la o ferma la alta, de la o zona la alta
şi se supune legislaţiei sanitar veterinare în vigoare .
Obţinerea producţiei animale. Un alt punct sensibil de intervenţie în managementul fermelor

zootehnice este obţinerea producţiei animale. Prin tehnologiile de muls, tuns, colectarea oualor etc se
poate influenţa performanţa productivă individual, cât si la nivel de fermă.
Tehnologia de muls se bazează pe două sisteme clasice recunoscute :

-mulsul mecanic – practicat pe scară largă, utilizandu-se instalaţii moderne de
muls, care asigură un muls complet şi igienic ;
-mulsul manual practicat în special în exploataţiile de subzistenţă ;
Tehnologia de colectare a ouălor care foloseste diferite sisteme în raport de sistemul
de creştere al păsărilor outoare (la sol, în baterii etc) .
Tehnologia de tuns se realizează manual sau mecanic cu ajutorul maşinilor de
tuns, cojoacele rezultate fiind prelucrate în sectorul meştesugăresc în diferite produse
artizanale.
9.4 Dimensiunea exploataţiei zootehnice
Dimensiunea optimă a unităţilor zootehnice trebuie adaptată particularităţilor

biologice ale diferitelor specii şi categorii de animale, volumului activităţilor necesare
creşterii şi exploatării acestora posibilităţii automatizării lucrărilor, sistemelor de
creştere specifice.
În exploataţiile zootehnice efectivele de animale sunt cele care dau producţiile,

numărul de animale reprezentand indicatorul de dimensiune al unităţilor zootehnice.
a. În funcţie însă de specia şi categoria de animale, indicatorii de dimensiune ai unităţilor

zootehnice utilizaţi sunt următorii: la fermele de taurine pentru lapte-efectivul de vaci
de lapte, la fermele de ovine – numărul de oi fătătoare, în complexele de porci –
numărul de porci graşi livrabili anual, în complexele de îngrăşare a taurinelor sau
ovinelor şi în fermele de păsări –numărul de locuri la populare .
Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 108 din 2001 privind exploataţiilor zootehnice s-au
stabilit următoarele dimensiuni minime :
- Vaci de lapte- 15 capete
188
- Taurine la înfgrăşat 50 capete
- Oi 300 capete
- Porci 100 capete
- Găini ouătoare 2000 capete
- Păsări pentru carne 5000 capete
Exploataţiile înfiinţate cu respectarea dimensiunilor minime prevăzute, vor beneficia

de facilităţi financiare de la stat (subvenţii pe produs, pentru investiţii, ajutoare de
depozitare pentru produsele agricole ), ajutoare de producţie de la procesatori sub
formă de avans din valoarea contractată ), credite ipotecare.
b. În funcţie de zona unde este amplasată ferma
În zonele de deal şi munte cu suprafeţe de păşuni şi faneţe naturale vor predomina

speciile taurine şi ovine, la campie se recomandă creşterea oilor din rase de mare
productivitate pentru lană şi carne, iar în zona de munte ovinele din rasele cu lană
grosieră.
În zonele de şes structura culturilor se caracterizează prin ponderea ridicată a

cerealelor şi plantelor tehnice, urmate de culturile furajere, legume. În zonele de deal
predomină sfecla de zahăr, cartofii, apoi graul, orzoaica, culturile furajere .
Dimensiunea exploatatiilor zootehnice diferă şi în raport de zona de amplasare a

fermelor.
Majoritatea fermelor zootehnice au în prezent dimensiuni mici, specifice exploatatiilor

de subzistenţă. Numai un numar redus de ferme zootehnice au dimensiuni mai mari,
dotări mai bune, aplică tehnologii moderne de producţie şi realizează performanţe
economico-financiare bune.
Principalele puncte slabe ale majoritatii fermelor zootehnice în prezent sunt :

- lipsa capitalului financiar pentru a putea efectua investiţii noi destinate
modernizarii şi retehnologizarii;
- lipsa dotărilor necesare la nivelul standardelor internationale;
- gradul redus de instruire al fermierilor;
- insuficienta corelare între efectivele existente în unele ferme şi suprafeţele de
teren destinate producerii furajelor;
- neasigurarea furajelor de calitate şi in cantităţile necesare;
- lipsa optimizării raţiilor furajere ;
189
- neaplicarea întocmai a tehnologiilor de creştere şi exploatare a animalelor;
- tratarea cu indiferenţă a unor probleme de reproducţie ale animalelor cu
consecinţe grave asupra sănătaţii acestora şi performanţelor productive;
- obţinerea de performanţe slabe în majoritatea fermelor zootehnice din
Romania, care sunt exploataţii de subzistenţă, comparativ cu cele realizate în ferme
comerciale, competitive, rentabile din ţările cu zootehnie avansată din Uniunea
Europeana (Olanda, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Franţa ) ;
- evacuarea dejecţiilor şi lipsa spaţiilor de depozitare şi fermentare, aşa cum
impun reglementarile Uniunii Europene;
- lipsa posibilităţilor de depozitare a producţiei animale pâna la livrare, în
special la lapte; calitatea necorespunzătoare a producţiei, în special la lapte;
- lipsa desfacerii asigurate prin contracte ferme de livrare încheiate cu clienţii ;
- slaba negociere a preţului de livrare cu clienţii şi acceptarea preţului impus
de aceştia .
Existenţa Programului SAPARD, a fondurilor structurale din partea Uniunii Europene

sprijina direct crescătorii de animale pentru modernizarea şi reutilarea fermelor
existente cu dotari la standarde europene, cu animale de producţie şi reproducţie de
mare valoare, dar şi pentru infiinţarea de ferme noi moderne. Sarcini importante revin
reţelei ANCA şi altor organisme autorizate pentru sprijinirea fermierilor în accesarea
acestor fonduri care au ca scop sprijinirea agriculturii romaneşti, inclusiv a zootehniei
pentru a deveni un sector de înalta productivitate şi competitivitate, aşa cum o cere
integrarea în U.E.
9.5 Valorificarea producţiei animale
Un alt punct sensibil de intervenţie în managementul fermei este legat de activitatea

de valorificare a producţiei.
Procesatorul de materii prime este interesat în asigurarea ritmică cu materii prime de

bună calitate şi în condiţii de competitivitate, obţinute direct de la producătorul
agricol. În aceste condiţii procesatorul de materii prime, este interesat în satisfacerea şi
stimularea producătorului, în aprovizionarea acestuia cu factori de producţie, cum ar
fi: furaje proteice pentru animale, material seminal de buna calitate pentru creşterea
producţiilor prin îmbunatăţirea potenţialului raselor deţinute de producători, servicii
de asistenţă şi informare în domeniul furajării animalelor şi a asigurării preluării laptelui
de la producator. Permanentizarea şi consolidarea unor relaţii de acest tip conduce la
realizarea unei filiere agroalimentare, creată în jurul unui agent economic, deoarece
prin activitatea pe care o desfăşoară, el intră în relaţii directe, atât cu producătorii de
materii prime, cât şi cu comercianţii, pentru ca acestea să ajungă la consumatorii finali.
Calitatea laptelui obţinut de la producator, cât şi menţinerea acesteia pe traseul
190
achiziţiei până în momentul procesării, are un rol determinant asupra rentabilităţii
generale la nivelul întregii filiere a laptelui.
Organizarea corespunzatoare a întregului proces ce se desfăşoară de la producator la

consumator conduce la eliminarea riscurilor asociate producţiei de alimente, cauza
reducerii eficienţei şi competitivităţii sistemului alimentar.
În producţia animală, produsele care constituie obiectul valorificării sunt următoarele:

animale pentru carne (taurine, porcine, ovine, păsări),lapte (de vaci, oi, capre,) ouăle,
lâna, produsele sericicole, produsele apicole, produsele piscicole.
Principalele activităţi care alcătuiesc o filieră sunt: producţia, colectarea, transformarea,

distribuţia şi consumul.
Laptele proaspăt integral sau smântânit care nu este preluat de maşini –cisterne, se
livrează ca şi smântâna la punctele de colectare în bidoane speciale (folosite numai
pentru lapte.).
În exploataţiile de tip familial cu efective mici de vaci (3-5 capete) şi cu posibilitatea

obţinerii unor cantităţi mai reduse de lapte, este mai rentabilă vânzarea directă la
consumatori decât la centrele de colectare, cu condiţia ca preţul să fie mai mare, iar
diferenţa de preţ să acopere costul necesar distribuirii la consumator. Această
modalitate poate fi rentabilă şi pentru unităţi mai mari, dar care au consumatori siguri:
colectivităţi, restaurante.
Nediferenţierea preţului oferit laptelui în funcţie de procentul de grăsime favorizează

preluarea laptelui la unitatea producătoare şi valorificarea separat a laptelui ecremat şi a
produselor rezultate.
Dacă preţul laptelui este diferenţiat pe calităţi este necesar a studia eficienţa
valorificării laptelui pe calităţi în funcţie de cererea de pe piaţă pentru laptele cu
diferite procente de grăsime.
Fermele mari, care obţin cantităţi importante de lapte zilnic nu-l pot valorifica decât
prin intermediul unităţilor de preluare şi prelucrare industrială .
În ultimul timp, capătă din ce în ce mai multă importanţă laptele şi produsele din lapte
obţinute ecologic, acestea având însă preţuri de vânzare mai ridicate pentru
consumatori.
191
Valorificarea animalelor pentru carne –producţia este asigurată de următoarele
categorii: adulte, semiadulte, tineret. Principale direcţii de valorificare sunt:
-Pentru carne albă, pentru baby-beef, crescute în sistem semiintensiv, în
sistem extensiv şi ca animale reformate.
Valorificarea ovinelor pentru carne cunoaşte următoarele forme:

-valorificarea mieilor de lapte la varsta de 4-6 săptămani şi o greutate de 10-12
kg. Această formă de valorificare este ne profitabilă, având în vedere că ei se sacrifică
într-o perioadă cu viteză maximă de creştere
-valorificarea tineretului îngrăşat la varsta de 5-6 luni şi greutatea de 35-40 kg.
Este considerată ca forma cea mai bună din punct de vedere atât al însuşirilor
organoleptice ale cărnii căt şi al profitabilităţii
-valorificarea ovinelor adulte reformate la o varstă de peste 5 ani şi o greutate
de 60-70 kg în funcţie de rasă. După o perioadă de recondiţionare prin îngrăşare se
poate realiza un spor de greutate de 10-12 kg.
Valorificarea porcinelor pentru carne prezintă următoarele direcţii:

-valorificarea animalelor tinere pentru bacon care se realizează pe baza unei
tehnologii de hrănire specifică . Animalele se sacrifică la varsta de 6-7 luni şi o greutate
de 85-95 kg.
-valorificarea tineretului mascul îngrăşat pană la greutatea de 110-120 kg,
considerată ca o greutate economică pentru valorificare
-valorificarea mixtă pentru carne şi grăsime bazată pe o tehnologie de
îngrăşare cu o cantitate mai mare de cereale în raţii , sacrificarea avand loc la greutatea
de 130-140 kg.
Valorificarea păsărilor pentru carne:

-Pui broiler de 1,5-1,8 kg realizaţi în complexele de tip industrial, valorificaţi
ca atare sau ca părţi tranşate;
-găini rezultate de la fermele particulare, sau de la complexele avicole pentru
producţia de ouă; gaşte îndopate-minim 5 kg; raţe; curci şi curcani;
Valorificarea lânii se poate realiza de către producători direct către fabricile de

prelucrare pe bază de contract sau prin vanzare către intermediari.
Vanzarea producţiei de ouă se poate realiza în tot cursul anului pentru consumul direct
sau ca materii prime necesare producerii unui număr mare de produse alimentare .
Din punct de vedere al consumatorului, ouăle valorificate în primele 5 zile sunt

considerate de calitate extra, iar cele valorificate pană la 15 zile de calitatea a I şi a II a.
192
Ouăle cu defecte sau cu crăpături se pot valorifica prin utilizare în hrana
reproducătorilor (tauri, armăsari ) sau prin unităţile de patiserie.
Valorificarea animalelor de reproducţie trebuie să fie cuprinse în controlul oficial al

producţiei şi să aibă eliberate de către organele centrale de reproducţie şi selecţie
certificatele de origine şi productivitate.
Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească sunt:

- să aibă însuşirile de rasă şi capacitate productivă corespunzătoare rasei din
care fac parte;
- să fie menţinute în condiţii normale de întreţinere, reproducţie şi sănătate;
- să fie individualizate conform normelor europene;
- să existe o buna evidenta a animalelor , cuprinzind date privind: originea ,
reproducţia, greutatea corporală, producţia şi descendenţii.
În organizarea filierelor, importantă este analiza structurii valorice a produsului final

pe etape ale filierei, evidenţiindu-se partea care revine producătorului şi cea care o
încasează intermediarii.
Piaţa produselor agricole pune în evidenţă raporturile dintre producţie şi consum,

verifică concordanţa dintre nivelul şi structura producţiei şi nivelul şi structura cererii
sociale.
Relaţia dintre cererea şi oferte de produse considerată o latură fundamentală a

funcţionalităţii pieţei, este cea care stabileşte preţul produselor.
Pe piaţă, fiecare producător (ofertant) şi cumpărător (consumator) se află într-o relaţie

mai mult sau mai puţin stransă cu toţi ceilalţi ofertanţi şi respectiv consumatori ai
aceluiaşi produs.
Pentru produsele zootehnice, în funcţie de destinaţia acestora, consumatorii pot fi:

populaţia, diferiţi agenţi economici (consumul pentru noile producţii) cum ar fi:
industria farmaceutică , industria chimică , industria textilă , industria alimentară.
Pentru ca obţinerea şi vânzarea unui produs să fie eficiente trebuie ca preţul să asigure
acoperirea costurilor de producţie şi obţinerea unui profit net.
Preţul de producţie (preţul producătorului ) este format din costurile de producţie şi

profitul pe care îl adaugă producătorul conform relaţiei:
Pp= CM +CS +P,
193
unde:
CM -cheltuielile materiale ce revin pe unitatea de produs,
CS -cheltuielile cu salariile ce revin pe unitatea de produs,
P-profitul pe unitatea de produs .
Acest preţ este utilizat în vanzarea produselor de către producătorii particulari, de

către societăţi comerciale, de asociaţii agricole direct pe piaţă, prin contracte sau la
export.
Preţul de vanzare cu amănuntul reprezintă preţul cu care se vinde produsul la

consumatori şi este format din preţul cu ridicata şi adaosul comercial destinat
acoperirii cheltuielilor necesare pentru desfacerea mărfurilor şi asigurării unui profit
pentru agentul economic care realizează activitatea comercială.
9.6 Evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice

şi financiare ale activităţii fermei
Un alt moment important al managementului fermei zootehnice şi nu numai este cel

al analizei activităţii economice desfăşurate pe o anumită perioadă de gestiune. În acest
scop se foloseste un sistem de indicatori specifici, care trebuie comparati în timp,
spatiu, precum şi în raport cu porgramul de activitate, evidenţiind abaterile realizate,
identificând cauzele care au generat neîndepliniri, luând măsurile ce se impun pentru
ameliorarea situaţiei în etapele viitoare.
Pe baza unei analize amanunţite prin metodele ştiinţifice specifice analizei economico-
financiare, la nivel de produs şi de fermă, se pot elabora obiectivele viitoarei strategii
de afaceri şi tacticile ce se impun pentru atingerea acestora .
La baza efectuarii analizelor la nivel de ferma sau urmatorii indicatori :
a. Indicatori tehnici:
-în societăţile de creşterea păsărilor: efectivele de păsări, producţiile medii (ouă, carne),
producţiile totale şi marfă de ouă şi carne, consumul specific pe ou, pe kg de spor, pe
kg greutate vie, consumul total de furaje.
-în societăţile de creşterea porcilor: efectivele de porci totale şi pe categorii, numărul de

purcei la fătare şi înţărcare/scroafă, sporul mediu de creştere şi îngrăşare pe categorii
de animale, sporul total în greutate, greutatea vie a porcilor graşi la livrare, consumul
specific pe kg spor şi consumul total de furaje.
194
- în exploataţiile de creşterea vacilor de lapte: efectivele de taurine şi structura pe categorii,
producţia medie, totală şi marfă de lapte, numărul de viţei obţinuţi şi greutatea la
naştere, sporul mediu de creştere şi îngrăşare la tineret şi adulte reformate, consumul
specific pe litru de lapte şi kg spor, consumul total de furaje.
-în exploataţiile de creşterea ovinelor: efectivul de oi fătătoare, structura pe categorii: oi

fătătoare, berbecuţi la îngrăşat, tineret ovin, sporul de creştere şi îngrăşare.
b. Indicatori economico-financiari
La nivelul fermelor zootehnice sunt analizaţi următorii indicatori: cheltuieli totale de

producţie şi structura acestora pe elemente de calculaţie, costurile unitare de producţie,
preţurile de livrare, veniturile şi structura acestora pe surse de provenienţă, rezultatul
exerciţiului la nivel de fermă şi de produs; indicatori de eficienţă economică: profit
total, profit/animal, profit/produs, profit/zi furajată, cost/animal, cost/produs,
cost/zi furajată, cheltuieli la 1000 lei venituri, venituri la 1000 lei cheltuieli, rata
rentabilităţii la nivel de fermă şi de produs.
Costul furajelor pe unitate de produs exprimă atat consumul cantitativ cat şi

cheltuielile ocazionate de producerea (sau cumpărarea) prelucrarea şi administrarea
furajelor.
Cost furaje /u.p.= Cheltuieli cu furajele administrate animalelor/Producţia totală

realizată. El exprimă câţi lei a costat furajarea pentru obţinerea unui litru de lapte, a
unui kg sport de creştere sau îngrăşare, a unui kg lană, a 100 de ouă.
La nivelul unităţii economice: cifra de afaceri, cheltuielile totale şi veniturile totale şi

structura acestora, rezultatul brut şi net al exerciţiului; indicatori de rentabilitate
economico-financiară: cifra de afaceri la 1000 lei patrimoniu şi 1000 lei capital, profit
brut şi net la 1000 lei patrimoniu şi capital, rata rentabilităţii financiare, indicatorii
echilibrului financiar: fond de rulment/active circulante, raport creanţe/obligaţii,
indicatori de bonitate financiară.
Indicatori privind aprecierea utilizării factorilor de producţie
Indicatorul Relaţia de calcul
Coeficientul mediu de eficienţa a capitalului Ke= Capital utilizat/produs obţinut

Rata rentabilităţii capitalului Rc= Profit net/Capitalul exploataţiei x 100
Productivitatea fizică a pămantului la o Wp= productia totală/ suprafaţa cultivată
cultură
195
Rentabilitatea utilizării pămantului Rrp= Profit net/suprafaţa
Productivitatea fizică a muncii Wf= nr total de ore-om/spor total de
creştere
Productivitatea valorică a muncii Wv= Cifra de afaceri/nr. total de personal
Marja exploataţiei sau rata rentabilităţii Me= profit/cheltuieli totale x 100
exploataţiei
Marja brută a exploataţiei Mb= Venit brut – Cheltuieli variabile
Indiferent de specia şi categoria de animale la nivelul unei exploataţii zootehnice se

urmăreşte:
-minimizarea costului unitar. Costul unitar variază în funcţie de: modificarea volumului de
factori utilizaţi pe unitatea de produs;
-evoluţia preţurilor factorilor de producţie;
-eficienţa utilizării factorilor de producţie materializată în volumul şi calitatea produselor

obţinute.
Minimizarea costului unitar reprezintă un obiectiv permanent al exploataţiilor întrucat

în raport cu preţul cu care se vând produsele se determină nivelul profitului obţinut:
Profit= (preţ de vanzare –cost unitar total ) x producţia vandută .
196
UNELE CONCLUZII
1. PROIECTAREA METODOLOGICĂ TEHNICO-ECONOMICĂ A

GHIDURILOR ETALON PENTRU PRODUCŢIA ANIMALĂ
Proiectarea unor module specifice şi eficiente pentru exploataţiile agricole, în

concordanţă cu situaţia existentă în agricultura ţărilor din Uniunea Europeană,
reprezintă o necesitate stringentă şi de mare actualitate în strategia de dezvoltare a
agriculturii româneşti pe termen mediu şi lung.
Criteriile metodologice utilizate pentru proiectarea ghidurilor:

- Sisteme şi structuri de producţie în sectorul zootehnic;
- Tehnologii de producţie în sectorul zootehnic;
- Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe activităţi şi fişa
rezumativă pe modul;
- Echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele
zootehnice;
- Identificarea punctelor sensibile de intervenţie în gestiunea
fermei zootehnice.
2. PROIECTAREA ECONOMICO-FINANCIARĂ
Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe activităţi în producţia zootehnică a

avut la bază devizele tehnologice pe produs şi specie, preţurile inputurilor din toamna
anului 2006 pentru producţia neterminată şi preţurile orientative ale anului 2007
pentru inputurile anului de plan.
Bugetul activităţii este prezentat pentru specia de animale şi produsul principal,

diferenţiat pe dimensiune de modul propus, în funcţie de tipul exploataţiei şi nivelul
producţiei medii corespunzătoare dimensiunii exploataţiei. El cuprinde indicatori
economici valorici pe exploataţie şi pe unitatea de produs, exprimaţi în lei şi euro.
Prin bugetul activităţii, se calculează valoarea producţiei, subvenţiile, produsul brut,

cheltuielile totale, variabile şi fixe, venitul impozabil şi cel net precum şi indicatorii de
eficienţă (cost de peoducţie, preţ piaţă intern previzibil, rata rentabilităţii).
Calculaţiile acestor indicatori dau posibilitatea întocmirii „Fişei rezumative” ai

modulului pe profil, cu adâncirea analizei prin determinarea unor indicatori sintetici
ai dimensiunii propuse, ca marja brută totală şi marja brută standard (M.B.S.) ce pot
stabili mărimea economică a exploataţiei şi indicatori ai repartizării profitului în
vederea creării de fonduri pentru capitalizare şi reluarea procesului de producţie al
exploataţiei.
Fişa rezumativă concluzionează resursele financiare necesare, rata profitului pe modul,
fondul de dezvoltare creat, definirea dimensiunii M.B.S. şi viabilitatea modulului
proiectat.
197
Prin proiectarea diferitelor module de dimensiuni pe profile de specii, tipuri de
exploataţii, randamente de producţie, fundamentări ale devizelor tehnologice, bugete
de activităţi şi fişa sintetică a dimensiunilor de module, se poate argumenta necesitatea
realizării acestor proiecţii în etapa următoare a proiectului.
3. PROIECTAREA TEHNICĂ (INSTALAŢII, FURAJARE, MĂSURI SANITAR-

VETERINARE). ELABORAREASISTEMEI DE ECHIPAMENTE TEHNICE
NECESARE EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE ZOOTEHNICE
REPREZENTATIVE ÎN VEDEREA CREŞTERII COMPETITIVITĂŢII
ECONOMICE
Criteriile de bază avute în vedere pentru stabilirea sistemei optime de mecanizare sunt:
- criterii tehnice (funcţionalitatea, concordanţa cu scopul, domeniul de utilizare);
- criterii ergonomice (confort de lucru, comenzi, menajarea sănătăţii);
- criterii ecologice (emisii de gaze, zgomot, combustibili şi lubrifianţi nepoluanţi, etc.);
- criterii economice (preţul de cumpărare, mod de procurare, cheltuieli de exploatare,
durata de utilizare, etc.).
În funcţie de performanţele tehnologice ale echipamentelor, de eficientizarea

mecanizării şi automatizărilor care au ca effect creşterea cantitativă şi calitativă a
producţiilor, creşterea productivităţii muncii şi reducerea poluării mediului s-a stabilit
o dotare minimă pentru asigurarea de tehnologii de creştere a animalelor în conditii
normale; dotarea cu mijloace mecanice a diferitelor tipuri de exploataţii agricole care
trebuie să permită transportul, manipularea, depozitarea şi prelucrarea primară a
producţiilor obţinute în condiţii de eficienţă
4. IDENTIFICAREA PUNCTELOR SENSIBILE DE INTERVENŢIE ÎN

GESTIUNEA FERMEI ZOOTEHNICE
- stabilirea corectă a obiectivelor fermei zootehnice care diferă în raport de speciile şi

categorii de animale care se cresc, profilul de activitate şi gradul de specializare al
fermei;
- evaluarea resurselor (materiale, financiare şi umane) şi utilizarea lor cu eficienţă
ridicată;
- implementarea tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animalelor, care
trebuie să corespundă standardelor care se aplică în U.E. pentru creare de
competitivitate şi performanţă,
- organizarea şi planificarea activităţii în fermă;
- evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice şi financiare ale
activităţii fermei desfăşurate pe o anumită perioadă de gestiune. În acest scop se
foloseşte un sistem de indicatori, care trebuie comparaţi în timp şi spaţiu precum şi în
raport cu programul de activitate, evidenţiind abaterile realizate, identificând cauzele
care au generat neîndepliniri, luând măsurile ce se impun pentru ameliorarea situaţiei
în etapele viitoare.
198
Bibliografie selectivă
1 Andreas, Kerssens - 1998 - Microclimatul in halele de crestere la
sol a puilor de carne. Rev. Avicultorul,
anul IV, nr.1, martie
2 Alecu, I. si colaboratorii Managementul in agricultura
Editura Ceres, Bucuresti 1997
3. Alecu, I. Mangement si Marketing in Agricultura,
Hartia, S. Chisinau 1991
4. Beres Marius, Zeneci Nicolae, Manualul fermierului. Editura Tipomur –
Beres Ileana, 1999. Targu Mures.
5. Burlacu Gh., Surdu Ioan, Burlacu Ghid pentru alcatuirea ratiilor de hrana
Radu, Canache Angelo, 2002. la porci. ASAS - Bucuresti
6. Bold I., Avram C. Exploataţia agricolă, organizare,
dezvoltare, exploatare, Editura Mirton,
Timişoara, 1995
7. Dinu Ion, 1990. Tehnologia cresterii suinelor. Editura
Didactica si Pedagogica - Bucuresti.
8. Dinu Ion, 2001. Ghidul crescatorului de porci Editura
Coral Sanivet – Bucuresti.
9. Dinu Ion si col., Suinicultura –. Tratat de cresterea suinelor Ed. Coral
sanivet – Bucuresti. 2002.
10. Drăghici, M. şi colab Manual de management al fermei,
Editura Atlas Press 2004
11. Liu,G.,Xiong,Y.L. - 2000 - Susceptibility of mixed chicken
muscle/ non muscle proteins to
oxidation. XXI World's Poultry Congres,
Montreal, 20-24 aug. Canada.
12. Ministerul Agriculturii, Strategia de dezvoltare a agriculturii,
Alimentaţiei şi Pădurilor industriei alimentare şi silviculturii pe
termen mediu şi lung,
(2001-2005 şi 2005-2010)
13. Marin, Gh.si colab. Tehnologia de crestere a puilor de
carne. - 1982 -
14. Nica, S. Economia rurală – compendiu, Editura
Glăman, Gh. ARTPRINT – Bucureşti 1995
Fântâneru, AL.
15. Oancea, M. Management modern în unităţile
agricole, Editura Ceres, Bucureşti 2003
16. Oancea, I. Tratat de TEHNOLOGII AGRICOLE,

Editura Ceres, Bucuresti 1998
17. Stoian Elena, Dinu Toma Management în agricultură, Editura
199
Alma Mater Sibiu 2003
18. Van,I.si colab. - 2000 - Tehnologia incubarii oualor. Editura
Ceres Bucuresti
19. Van I., Marin, Gh. Cresterea si exploatarea gainilor
ouatoare - Publiroms S.A. Bucuresti- 1999
-
20. Vacarum Opris,Ioan si colab Contributii la tehnologia de crestere in
sistem intensiv a gainilor ouatoare - rase
usoare. Rev.Cercetari Agronomice in
Moldova, vol.2 (73) Iasi, 1985
21. Vacarum Opris,Ioan si colab Tratat de Avicultura Vol.2, Ed. Ceres,
Bucuresti- 2002 -
22. Vâlceanu, Gh. Analiză economică financiară, Editura
Robu, Vasile. Economică, 2004
N. Georgescu
23. Zahiu, L. Agricultura Romaniei in procesul de
Lazar,T. integrare agricole Europeana.
24. Zeneci Nicolae si col. Ghidul crescatorului de porcine din
microferme. Editura Sirius – Bucuresti.
2002.
25. Zeneci Nicolae Cresterea porcinelor in fermele mici
conform normelor Uniunii Europene.Ed.
Alex-Alex, Bucuresti 2004..
26. *** XX, 1990. Ghid de nutritia suinelor.
American Soybean Association-Nebraska.
27. *** XX, Memento de l’eleveur de porc.
Institut Technique du Porc – Franta, 2000.
28. *** Directiva Consiliului Europei privind
conditiile minime pentru cresterea
puilor de carne. Bruxelles, 3 November-
2006 -
29. *** Agricultura României, Ministerul
Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor,
Bucureşti, 2002
30. *** Anuarele statistice ale României
Institutul Naţional de Statistică
31. *** Creşterea productivităţii muncii în
producţia agroalimentară şi efectele ei
sociale, Institutul de Economie Agrară,
Bucureşti, 1987.
32. *** H.G. nr. 2139/2004 din 30.11.2004,
M.OF.- partea I, nr.46 din 13.01.2005 –
Maşini, utilaje şi instalaţii pentru
agricultură
33. *** INFO-AMSEM, anul II, numărul 3, iunie
200
2001 – Amortismentul maşinilor agricole în
etapa actuală
34. *** Maşini agricole – Catalog, Editat de
Oficiul de documentare şi publicaţii
tehnice, Bucureşti, 1966
35. *** Norme de producţie şi de consum de
motorină – Tarife de retribuire a
mecanizatorilor, M.A.I.A., 1985
36. *** „Module specifice de exploataţii
agricole în Agrozona de Câmpie”,
Vol.II, A.S.A.S; U.S.A.M.V. Bucureşti,
I.C.D.E.A., Bucureşti 2005
37. *** Euro-Lex Législation communautaire
en vigueur, http://europa.eu.int/eur-
lex/fr/lif/dat/1999
201

Ghid ZOOTEHNIE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid ZOOTEHNIE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de

management - Producţie animală”, destinat creşterii competitivităţii

Prof. univ. dr. ing. (CP I) Manea Drăghici

SECŢIUNE SISTEME DE MECANIZARE (ECHIPAMENTE ŞI MAŞINI

SECŢIUNE MANAGEMENT: U.S.A.M.V. BUCURESTI

Redactare: Dr. ing. Ana URSU

CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU

CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-

CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU

CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU

CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU

CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU

CAPITOL 7 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU

CAPITOL 8 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU

CAPITOL 9 IDENTIFICAREA PUNCTELOR SENSIBILE DE

Dezvoltarea sectorulului zootehnic, modernizarea şi organizarea ştiinţifică a

2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi

Întrebările la care trebuie să găsească răspunsuri un manager şi care se pun permanent,

În cazul în care fermierul se află în faza de întemeiere a unei ferme zootehnice el

Experienţa, discernământul, spiritul de iniţiativă, asumarea anumitor riscuri,

2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am

„Care sunt cunoştinţele şi deprinderile practice necesare pentru a

2.1 Ce trebuie să ştiu?

- elemente de corelare dintre sistemul de creştere şi exploatare a animalelor cu

- elemente de corelare a sistemului de producţie cu mediul extern (factorii de

- condiţii de creştere şi cazare a animalelor pe specii şi categorii (grajduri pentru

- sisteme de cazare specifice diferitelor specii şi categorii de aniamle (stabualţie

- tipul de lucrări specifice în zootehnie în cursul unei zile (evacuarea gunoiului

- condiţii de furajare a animalelor pe specii, categorii, vârste (taurine, vaci lapte

- tipuri şi sortimente de furaje (sortimente: concentrate, fibroase (fân, paie,

- tipul de lucrări specifice unei ferme zootehnice şi termenele de realizare ale

- tipul de activităţi componente ale lucrărilor specifice de creştere a animalelor

- tipuri de vaccinuri şi medicaţia specifică unor boli;

- măsuri ce se iau în cazuri deosebite – tratamente medicamentoase pentru

- indicatori de plan specifici: producţia medie de lapte (l/cap/zi – vacă, oaie);

- producţia de lapte de vacă se programează pe luni calendaristice, pe baza

- producţia marfă de lapte de vacă se stabileşte pe luni calendaristice şi pe

- producţia de carne cuprinde: sporul total de creştere în greutate (se

- producţia de ouă se planifică pe specii şi rase de păsări, diferenţiat în funcţie

- tipuri de utilaje agricole pentru lucrări în producţia zootehnică: instalaţii de

- parametrii optimi de funcţionare ai utilajelor agricole şi zootehnice;

- normative privind durata de funcţionare a utilajelor pe tipuri;

- să pregătesc spaţiile de cazare a speciilor;

- să execut lotizarea speciilor şi categoriilor de animale în funcţie de starea

- să execut furajarea, adăparea şi îngrijirea animalelor;

- să calculez necesarul de hrană în unităţi convenţionale pe animal în funcţie de

- să calculez necesarul zilnic de furaje în funcţie de reţeta corespunzătoare

- să aplic norme şi proceduri referitoare la păşunatul animalelor;

- să execut mulsul (conform tehnologiei);

- să aplic norme de igienă;

- să asigur evacuarea dejecţiilor;

- să identific animalele bolnave şi să aplic tratamente;

- să amenajez spaţiile din maternitate; să supraveghez animalele în timpul

- să execut lucrări de recoltare, depozitare şi de conservare a furajelor;

- să întocmesc devizul tehnologic pentru fiecare categorie de animale;

- să realizez fundamentarea economică a tehnologiilor de creştere în corelaţie

- să cuantific indicatorii utilizaţi în aprecierea eficienţei economice: producţia

- să cuantific MBS şi să clasific tipurile de exploataţii, în clase de mărime

2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am

- măsurarea realizărilor (ex. Producţia medie, Producţia totală/exploataţie,

- compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial, evidenţiind

- determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate (tehnologice,

- efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv acţionarea, pe măsura