CORNEANU DRAGOS IONUT

Anul 2 – Psihologie ID

LUCRAREA DE EVALUARE NR. 4 – PSIHOLOGIA PERSONALITATII

1. Care sunt caracteristicile definitorii ale teoriei social cognitive?

Caracteristicile definitorii ale teoriei social cognitive sunt : evidentierea individului

ca agent de actiune, accentuarea originilor sociale ale comportamentului,
sublinierea importantei proceselor cognitive in dezvoltarea si functionarea
personalitatii, importanta cercetarii sistematice si existenta dovezilor privind
posibilitatea invatarii unor comportamente complexe in absenta oricaror intariri.

2. La ce se refera notiunea de determinism reciproc?

Determinismul reciproc se refera la interactiunea individului cu mediul.

Persoanele sunt influentate de mediul in care se manifesta dar au si libertatea de
a se comporta asa cum cred ele de cuviinta.

3. Descrieti efectele sentimentului de autoeficacitate perceputa la mai multe

nivele.

Sentimentul de autoeficacitate este capacitatea pe care individul crede ca o are

pentru a rezolva o problema specifica. Cu cat o persoana va fi mai sigura ca
poate face fata unei situatii cu atat ea va depune mai putin efort, si timp, datorita
increderii in abilitatile proprii. Daca un individ nu este sigur pe el in rezolvarea
unei situatii, avand emotii daca va putea duce la bun sfarsit acea sarcina, el va
depune mai mult efort, poate va aloca mai mult timp acelei situatii, si cu siguranta
din punct de vedere emotional va fi mult mai solicitat. In concluzie, efectele
sentimentului de autoeficacitate pot fi diferite, in functie de natura situatiilor si de
perceptia persoanelor implicate asupra respectivelor situatii.

4. Care sunt conditiile pentru achizitia si pentru executia unui

comportament ?

Achizitia reprezinta invatarea unui comportament nou indiferent de intaririle ce

apar asupra individului. Executia respectivului comportament este data de
recompensele - pedepsele ce pot sa urmeze. Achizitia unui comportament se
realizeaza pur si simplu in momentul in care copilul vede un comportament nou.
Un comportament poate fi achizitionat timpuriu si se poate executa mult mai
tarziu, in momentul in care vor aparea pedepse sau recompense pentru asta.
Executia unui comportament, oricare ar fi acesta, se manifesta in momentul in
care exista o recompensa pentru acest lucru.

5. Comparati invatarea observationala si conditionarea vicarianta.

1
 CORNEANU DRAGOS IONUT
Anul 2 – Psihologie ID

Invatarea observationala presupune invatarea prin simpla observare a

comportamentului celorlalti. In teoria invatarii observationale tipurile de
comportamente sunt imitarea si identificarea. Aceste 2 tipuri de comportamente
sunt asemanatoare si pot fi intalnite atat la invatarea observationala, cat si la
conditionarea vicarianta, doar ca in cadrul primei teorii este vorba de
comportamente, iar in a doua este vorba de reactii emotionale. Conditionarea
vicarianta se refera la invatarea reactiilor emotionale prin observarea altor
persoane. Aceasta se manifesta prin imitare si identificare.

6. Evaluati comparativ procesul de invatare din perspectiva behaviorista si

social cognitiva.

Invatarea, in perspectiva behaviorista este determinata de schimbarea in

frecventa a unui raspuns. Acest raspuns este unitatea structurala cheie asupra
personalitatii. Raspunsul variaza de la un simplu reflex la comportamente
complexe. Invatarea, ca proces este determinata de conditionarea clasica si de
cea operanta (intaririle pozitive si negative si pedepsele).
In perspectiva social cognitiva invatarea observationala este capacitatea de a
invata comportamente complexe prin observarea gesturilor altor persoane.
Invatarea se manifesta prin imitatie sau prin identificare.
Din perspectiva social cognitivistilor invatarea se desfasoara imitand pe cineva
sau chiar identificandu-se cu altcineva, un mod practic de a insusi
comportamente noi. In schimb la behavioristi comportamentul copilului in
procesul de invatare este conditionat.

7. Ce asemanari sunt intre teoria social cognitiva si umanism in ceea ce

priveste imaginea de sine si impactul ei asupra comportamentului?

In teoria umanista imaginea de sine este caracterizata prin congruenta -

incongruenta. Starea de congruenta dintre sine si mediul inconjurator se refera la
concordanta celor doi, si duce spre autorealizare, adica spre potentialul plenar al
individului. La un nivel crescut de autoeficacitate el va fi implicat, entuziast,
bucuros, de asemenea la o stare de congruenta intre sine si mediu, el va
dezvolta un comportament ce va duce spre autorealizare.
Imaginea de sine in teoria social cognitiva este descrisa prin autoeficacitate, mai
exact prin nivelurile acesteia, adica acea capacitate a individului de a face sau nu
fata unor anumite situatii. Daca individul are un nivel de autoeficacitate scazut
acest lucru va duce la anxietate, lucru asemanator fiind si in cazul in care
individul sesizeaza o incongruenta intre sine si mediul inconjurator, iar cu cat
aceasta nepotrivire este mai mare cu atat potentialul sau scade. Iar in cazul
teoriei social cognitive, cu cat nivelul autoeficacitatii este mai scazut cu atat
imaginea sinelul e mai tulburata.