Sunteți pe pagina 1din 9

Grup Scolar Industrial “ Nicolae Cioranescu”

www.referat.ro

PRESE HIDRAULICE

ELEV: Baisan Catalin


Cls. a XIII a B RP

Targoviste
2011
www.referat.ro

PRESE HIDRAULICE

Consideraţii teoretice

Presele hidraulice se caracterizează prin aceea că asigură deformarea materialului


la viteze de lucru relativ constante chiar dacă forţele au o variaţie mare.
În acelaşi timp ele asigură obţinerea unor forţe de deformare mari datorită
faptului că permit acumularea unei energii potenţiale care poate fi transformată, la cursele
active, în lucru mecanic de deformare, fără a fi necesare sisteme mecanice de transmitere.
Procesul de prelucrare se realizează sub acţiunea unor forţe care pot fi considerate
că sunt aplicate static.
Acţionarea hidraulică a preselor prezintă următoarele avantaje:
- posibilitatea obţinerii unor cicluri automatizate de lucru şi uşurinţă în
modificare caracteristicelor acestor cicluri;
- realizarea cu uşurinţă a unor forţe şi puteri mari cu mecanisme hidraulice
simple şi de gabarit mic;
- comanda uşoară a energiei mari acumulate şi controlul permanent asupra
forţei disponibile;
- posibilitatea obţinerii unei variaţii continue a vitezei mecanismului de lucru şi
posibilitatea reglării automate a acesteia în timpul funcţionări, conform unui
ciclu stabilit anterior;
- inversarea uşoară a sensului mişcării, fără solicitări dinamice mari;
- funcţionarea liniştită, lipsită de zgomote şi vibraţii;
- posibilitatea deservirii centralizate a unui grup de prese.
Utilaje şi materiale folosite

În figura 1 este prezentat ansamblul general al unei prese hidraulice. Pe batiul 5


sunt fixate toate subansamblurile ce alcătuiesc maşina. În partea superioară este fixat
motorul de lucru 1, care prin tija pistonului 2, antrenează culisorul 3.

Fig. 1. Vedere de ansamblu a presei hidraulice

Masa 4 este prevăzută cu canale T şi alezaje de trecere, destinate fixării


dispozitivului de presare şi trecerii sistemului de eliminare a pieselor presate din
dispozitiv. Motorul electric 8 antrenează o pompă care debitează uleiul în reţeaua de
conducte 7. Instalaţia electrică a sistemului de comandă şi acţionare este asamblată în
carcasa 6.
Presa P.H. 40 (fig 2) a cărei schemă
hidraulică va fi studiată, face parte din grupa de
maşini destinate executării unei mari diversităţi
de prelucrări prin deformare şi tăiere. Pe această
maşină se execută extrudări, ambutisări, reliefări,
îndoiri, profilări, îndreptări, decupări, perforări
etc. În afară de acestea pot fi executate asamblări
prin presare. Prin echipare cu dispozitive speciale
ca masa rotativă 9, se lărgeşte mult domeniul de
4 utilizare a maşinii.
Presa P.H. 40 poate fi exploatată în regim
singular sau în regim continuu.
Presa P.H. 40 Batiul în formă de C, este executat din
tablă prin sudură, pe el fiind fixate ghidajele.
Motorul de lucru 1, prin tija pistonului antrenează culisorul 2.
Masa 4 este prevăzută cu canale T, alezaje de trecere şi găuri filetate. Perna
hidraulică aflată sub masa maşinii, permite efectuarea ambutisărilor de mică şi medie
adâncime.
În spaţiul etanş din partea mijlocie a batiului, ce constituie rezervorul de ulei, este
asamblată şi instalaţia de răcire 13 cu ajutorul căreia este asigurată menţinerea
temperaturii agentului hidraulic în limitele unei bune funcţionări a maşinii. Motorul
electric 10 (7,5 kW/1500 rot/min) antrenează pompa cu pistonaşe axiale 11, iar aceasta
debitează uleiul în reţeaua de conducte 12. Instalaţia electrică este concentrată într-o
carcasa laterală.
Pompa hidraulică 8, ce alimentează motorul de lucru principal al presei lucrează
la o presiune de 50…250 bari, debitând între 80…6,5 litri pe minut.
Perna hidraulică are antrenare separată printr-un motor de 2,2 kW, care pune în
funcţiune o a doua pompă cu pistonaşe axiale ce lucrează cu presiunea de 20…250 bari
şi debitează 40…2 litri pe minut.
În figura 3 este prezentată schema hidraulică a presei.

Fig. 3. Schema hidraulică a presei P.H. 40

Întreaga instalaţie hidraulică are rolul de a produce, distribui, regla şi comanda


energia hidraulică necesară acţionării culisorului şi pernei hidraulice. Instalaţia hidraulică
se compune din 3 circuite: circuitul motorului principal; circuitul pernei hidraulice şi
circuitul de comandă. Primele două circuite lucrează la presiune înaltă (250 bari) iar
ultimul lucrează la presiune joasă (20 bari).
Circuitul motorului principal

Când culisorul este în repaus, pompa 1 (fig 3) debitează ulei prin distribuitorul 7
către rezervorul central.
După ce se dă comanda prin electromagneţii E1 sau E2 – sau prin acţionarea
manuală a manetei m – uleiul din circuitul de comandă este dirijat la unul din capetele
distribuitorului 7. Acesta deplasându-se în direcţia comandată asigură legătura circuitului
cu partea superioară sau inferioară a cilindrului motorului principal în scopul efectuării
ridicării sau coborârii culisorului presei.
Circuitul motorului principal este protejat de supapa 10 de limitare a presiunii,
reglată la 260 bari. Reglarea presiunii din circuitul de lucru se face cu ajutorul supapei de
precomandă 14 care pilotează
supapa specială 5.
Manometrul cu contact
16 permite urmărirea presiunii
din circuitul de lucru şi asigură
oprirea presei în cazul când
acesta depăşeşte valoarea limită
prestabilită.
Elementele componente
ale motorului principal prezentat
în figura 4 sunt următoarele:

1 – Corpul motorului;

Fig. 4. Motorul principal


2 – Capac;
3 – garnitură de etanşare;
4 – Şurub;
5 – Şaibă;
6 – Şaibă de capăt;
7 – Şurub;
8 – Inel de centrare;
9 – Inel port-garnitură;
10 – Garnitură de etanşare;
11 – Tija motorului;
12 – Inel de etanşare;
13 – Garnitură de etanşare;
14 – Capac;
15 – Garnitură de etanşare;
16 – Garnitură de etanşare;
17 – Capac;
18 – Şurub de fixare;
19 – Şurub de fixare;
20 – Şaibă Grower;
21 – Şurub;
22 – Bucşe filetată;
23 – Tije interioară;
24 – Inel de fixare;
25 – Garnitură de etanşare;
26. - Inel distanţier

Circuitul pernei hidraulice

Fig. 5. Perna hidraulică a presei


În timpul când perna hidraulică, figura 5, este în repaus, pompa 2 (fig. 3)
debitează ulei prin distribuitorul 6 în rezervorul central.
Comanda acţionării pernei hidraulice se face prin electromagneţii E3 şi E4 şi
sertăraşul 8. Când este acţionat unul dintre cei doi electromagneţi, uleiul din circuitul de
comandă este dirijat către unul din capetele sertăraşului distribuitorului 6. Sertăraşul se va
deplasa realizând astfel legătura circuitului cu perna hidraulică. Lichidul va pătrunde fie
în partea superioară, fie în partea inferioară a pistonului pernei hidraulice determinând
efectuarea cursei de coborâre sau de ridicare a acestuia.
Circuitul de comandă este protejat de supapa de limitare 11, reglată la 260 bari.
În timpul efectuării ambutisării, când culisorul presei coboară, pistonul presei
hidraulice este împins în jos. Distribuitorul 6 este în poziţia desenată, în figura 5.3,
poziţia la care uleiul din partea de jos a cilindrului pernei hidraulice este dirijat spre
rezervor prin supapa de pilotaj 4, precomandată. Presiunea de descărcare este reglată prin
supapa de precomandă 13 asamblată în panoul lateral din circuit. Manometrul 15 indică
presiunea în timpul descărcării. În figura 5.5 se prezintă construcţia pernei presei P.H. 40.

Circuitul de comandă
Pompa 3 debitează ulei în circuitul de comandă. Când acest circuit este blocat,
uleiul de la pompă este dirijat către rezervor prin intermediul supapei de descărcare 12.
Comanda culisorului poate fi realizată fie electric, fie manual, prin intermediul
inversorului 24.
În cazul comenzii electrice, distribuitorul 24, cuplajul 25 şi distribuitorul
comutator 22 sunt în poziţia desenată în figura 5.2. Corespunzător acestei poziţii pompa 3
realizează, prin intermediul sertarelor electromagnetice 8 şi 9, pilotarea distribuitoarelor 6
şi 7.
La comanda manuală poziţia inversorului 24 este schimbată faţă de cea
reprezentată pe desen. Uleiul pătrunde în cilindrul cuplajului hidraulic 25 şi în capul
sertarului distribuitorului comutator 22 pe care îl deplasează. În acest mod se realizează
posibilitatea deplasării manuale a sertarului distribuitorului pilot 23 şi odată cu acesta –
pe principiul copierii hidraulice – a corpului distribuitorului fixat pe sertarul lui 7.
Cu ajutorul manometrului 17 poate fi controlată presiunea din circuitul de
comandă.
Cu 18, 19 şi 20, în schema generală a presei au fost notate dispozitivele hidraulice
de amortizarea şocurilor.
În afară de alimentarea circuitului de comandă - descris mai sus – pompa 3 mai
este folosită pentru acţionarea mesei rotative (nefigurată în desen) cu care poate fi
echipată presa.