P. 1
Cum Sa Ne Purtam Cu Personal It a Tile Dificile

Cum Sa Ne Purtam Cu Personal It a Tile Dificile

|Views: 237|Likes:
Published by Mirela Dorina

More info:

Published by: Mirela Dorina on May 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/13/2012

pdf

text

original

Sections

  • Personalitatile anxioase 11
  • Personalitatile paranoice 35
  • Personalitatile histrionice 67
  • Personalitatile obsesionale
  • Personalitatile narcisice
  • Personalitatile schizoide
  • Comportamentele de Tip A
  • Personalitatile depresive
  • Personalitatile dependente
  • Personalitatile pasiv-agresive
  • Personalitatile evitante
  • Originile personalitatilor dificile
  • Teorii si modele ale personalitatii
  • Bibliografie comentata

•••

A-PDF MERGER DEMO

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile

A
TReI

,

recomandari

p'sihoterap.euti,

ISB}J:978-973-8291-76-8

www.edituratrei.ro

III
911789738

291768

Psihologie practica
Coordonarea colectiei: Vasile Dem. Zamfirescu

Fran<;ois Lelord

Christophe Andre

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile
editia a doua

Traducere din limba franceza de Cam elia Balamaci

TReI

Editori: SILVIU DRAGOYIIR VASILE DEM. ZAMFIRESCC Director editorial: MAGDALENA MARCCLESCC-COJOCEA Coperta colectiei: FABER STUDIO (Silvia olteanu si Dinu Dumbravician) Dtp: CRISTIAN CLACDIC COBAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României LELORD, FRAN<;:OIS Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile / Fran<;ois Lelord. Christophe Andrc : trad.: Camelia Balamaci. - Bucuresti: Editura Trei, 2003 Bibliogr. ISBN 973-8291-76-3 1. Andrc, Cristophe II. Balamaci. Camelia (trad.) 159.923

Aceasta carte a fost tradusa dupa
COMMENT GERER LES PERSONNALITES

.

DIFFICILES,

Odile Jacob, octobre 1996, Paris

Copyright ©

Editio71S Odile Jacob, 1996

Copyright © Editura Trei, 1998, 2003 pentru editia in limba româna
Tel./Fax:

c.P. 27-40. Bucuresti +4 021 224 55 26. +4 '021 224 47 71 e-mai!: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
ISBN 973-8291-76-3

Cuprins
Cuvânt înainte I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV Personalitatile anxioase Personalitatile paranoice Personalitatile histrionice Personalitatile obsesionale Personalitatile narcisice Personalitatile schizoide Comportamentele de Tip A 7 9 33 65 83 101 123 139 162 183 207 225
0 ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Personalitatile depresive Personalitatile dependente Personalitatile pasiv-agresive Personalitatile evitante Si celelalte personalitati? Originile personalitatilor

245 265 273 289 325

dificile

Teorii si modele ale personalitatii Concluzie Personalitatile dificile si schimbarea Bibliografie comentata

Cuvânt înainte În calitate de psihiatri si psihoterapeuti. apoi. zi de zi. Speram ca ea va va ajuta sa întelegeti mai bine si sa faceti fata mai bine personalitatilor dificile cu care va veti confrunta. Asa ca ne-am decis sa ne folosim de experienta noastra ca "sfatuitori în privinta personalitatilor dificile" pentru a scrie aceasta carte. am constatat ca multi dintre ei erau preocupati de felul în care ar putea face fata unei personalitati dificile. inevitabit în viata. cât se poate de firesc. un coleg . la toate nivelurile ierarhice. de catre diverse institutii.o ruda.care. un client. . ce remarcam? Mai întâi. Uneori ne gândim ca nu încape îndoiala ca ar avea tot atâta nevoie de ajutor ca si pacientul nostru . ne-am deprins sa ne ascultam pacientii marturisindu-ne dificultatile pe care le încearca în viata lor afectiva sau profesionala. aducându-i la capatul puterilor si determinându-i sa consulte un psihiatru. OrI din ce în ce mai des... un coleg. fie aceasta personalitate un patron. le creeaza probleme istovitoare. de durerile si de sperantele lor. Dupa ce am întâlnit numerosi salariati. Ascultându-i. ei încep prin a ne vorbi de ei însisi. dar nu aceasta" personalitate dificila" a venit sa ne consulte. banuim adesea ca aceasta persoana despre care ei ne vorbesc si pe care noi n-o cunoastem este o "personalitate dificila". Suntem consultati si pe teme de îngrijire a stresului si de psihologia schimbarii. pe cineva apropiat. sfârsesc prin a ne descrie o persoana din anturajul lor . un colaborator.

daca se întâmpla sa întârzii zece minute. nu mica mi-a fost surpriza când vamepul. m-a privit pi mi-a spus ca trebuie sa-i telefonez mamei mele. Chiar pi acum. începe sa-pi închipuie ca am avut un accident de mapina. Am ajuns acasa cu o jumatate de ora mai târziu decât se aptepta mama (sigur ca ea îmi ptia pe dinafara orarul fiecarei zile). dupa ce mi-a consultat papaportul. anxioase "Nu mi-este frica de moarte.1 Personalitatile . o . am stat la o puetii cu nipte prieteni. când merg pe (douazeci pi opt de la care vin pi. cu un grup de vârsta mea. am gasit-o în lacrimi. într-un acces de independenta. Odata.ptiu pe mama neliniptitii. o pornisem într-un periplu prin America de Sud. Apoi am priceput." WOODY ALLEN . mama n-a mai rezistat. Am ramas înmannurita. dupa ce am iepit de la liceu. reupise sa alerteze într-un asemenea grad ambasadele Fmntei din tari- D' . pe la douazeci de ani. ne spune Clairela ea. Nu era tocmai simplu sa telefonezi în Franta. vrea sa ptie om ani). când aveam paisprezece ani. Dupa câteva zile fara vreo veste de la mine. Îpi facea sânge rau din orice. Telefonând în disperare. gata sa anunte la politie disparitia mea. iar scrisorile pe care le trimisesem mamei au ajuns abia dupa întoarcerea mea.•. Când eu pi prietenii mei am ajuns la granita dintre Peru pi Bolivia. intotdeauna.. dar n-ap vrea sa fiu de fata la venirea ei. Si nici macar nu ptia în ce tara ne aflam în acel moment. Alta data.

:.i otii s no.i masuri de precautie suplimentare.trivenim sa dejll11am cu ea.tiintarefusese transmisa tuturor punctelor de frontiera.i pâna la plecarea noastra pare sa ramâna calma. vad ca ei nu Înceteaza de a se Îngrijora pentru orice.:.i-. .titasa afle ca am ajuns cu bine la destinatie. Este posibil ca din pricina acelui traumatism si acestei responsabilitati sa fi ajuns o angoasata? Dar când ma uit la bunicii pe linie materna.ivad ia rânduindu-. În zilele urmatoare a. De altfel.teaptanerabdatoare sosirea confimzarilor de primire a cecurilor.i facturile telefonice .:.i a anxietatea ei c o face sa patimeasca destul. iar noi strângem totulj o simt.:. Când pleaca cu trenul. în sfâr.tiuca va fi mai lini.:.tece d~ficultati s-ar putea ivi.tita.:.:. este extrem de apreciata. dar Într-o stare de alerta.:.:. când ajungem acasaj o sun sub diferite pretexte. ajunge la gara cu cel putin o jumatate de ora mai devreme.i e cele de electricitate.i rum si am sfatuit-o sa consulte degraba un terapeut. banllie. O .:. sora mea mai mare pare s-o cam ia pe acela.:. completeaza tl11 cec de teama ca cea mai mica Întârziere ar duce la suspendarea serviciilor respective. Îi este merCll teama sa nu Întârzie. Tata a murit Într-un accident de ma.:. Biata mal/uI! A)i vrea sa pot fi suparata pe ea.:. De câte ori se simte în nesigurantaj se gândeste la tot ce poate fi mai rau Cfiica .i zi. defapt pentru ca . d CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE MAMA? prejurarej YIama lui Claire are tendinta de a se framânta în orice îmde a se gândi mai cu seama la posibilele riscuri si pericole ce ar pândi-o pe ea si pe cei apropiati. dar Îmi dau seama ca este vorba de ceva mult mai puternic decât ea . De pilda. Imediat ce p le prime.inaj si ea a ramas singura.:. Toata dimineata se agita sa prepare dejunul. În aceea. Este mai destinsa doar în zilele în care surorile mele..te. la minister.oisLelord si Christophe Andre le prin care urma sa trecem. .ceva mai relaxata .:.it.:. Nu stiu de unde aceasta anxietate. :j)idaca numai pentru mine )ii-arface griji! Dar de griji nu este scutita nicicând. :j)iatunci Îmi spun ca-i din familie.:. :j)till ca acolo unde lucreaza.:. apoi. caci are mereu grija ca examinarea oricarui dosar sa fie realizata la timp.10 Fran<. când Îi cerem sa a stea lini.:. Încât o În.i bia la cafea. eu .:. Cll trei copii de crescut.:.

poate a avut un accident"). raportat la posibilitatea faptului sau la gravitate a lui. atentia acordata riscurilor este exagerata si excesiva. Dar. ar fi înca si mai putin probabil ca France Telecom sa decupleze telefonul fara vreo înstiintare prealabila. Pe de alta parte. ci doar un incident minor ce poate fi remediat printr-o vizita la agentia France Telecom din respectivul cartier. tensiune . caci va puteti da seama ca în cazul mamei lui Claire. riscul de a nu fi gata la timp este minim. crezând ca în acest felIe poti controla mai bine. 2) fiind o gospodina priceputa si cunoscând meniul. pentru a le controla mai bine. mama lui Claire se simte dominata doar de acest risc. nu este doar o dovada de prudenta? Nu. Totusi. raportat la riscurile vietii cotidiene II tensiune fizica adesea excesiva II permanenta atentie la riscuri: vigilenta fata de tot ce ar putea lua o turnura neplacuta. . are tendinta de a anticipa toate riscurile. ca urmare a unei erori de procedura. si se întâmpla destul de rar. griji mult prea intense si frecvente. se poate întâmpla sa nu vina factorul postal sau ca cecul sa ajunga în alta parte. Personalitatea anxioasa II pentru sine sau pentru cei apropiati. când este vorba de situatii viitoare. Si daca totusi se întâmpla. prudenta si tendinta de a controla (situatia). Sa zicem ca s-ar întâmpla într-adevar asta. Banuim deja ce avantaje.Personalitatile anxioase 11 mea întârzie. dar si ce neajunsuri prezinta faptul de a avea o personalitate anxioasa. al unui fapt în sine putin probabil si putin grav si. Anticipare anxioasa. Pe de-o parte. De pilda. Este tensionata si pentru a pregati la timp dejunul desi: 1) o întârziere ar fi lipsita de însemnatate. atentie exagerata acordata riscurilor. pe de alta parte tensiune exagerata si suferinta. pentru a controla chiar situatii cu un risc redus (fapt putin probabil sau lipsit de importanta). dar oare ar fi un dezastru iremediabil? Nu. Dar asta este putin probabil. faptul de a te gândi la toate riscurile unei situatii. se tensioneaza.mama lui Claire prezinta trasaturile unei personalitati anxioase. pentru a-l preîntâmpina. la urma urmei.

dimpotriva. Un autocar se rastoama într-un sant. Scaldându-se. Si atunci nu este adevarat ca. dar cei mai multi dintre noi traiesc pierzând din vedere tocmai acest fapt. poti evita nu putine catastrofe si accidente? In fond. Convingerea ei fundamentala ar putea fi formulata astfel: "Lumea este un loc în care pândesc tot soiul de primejdii si dezastre. poti evita multe accidente si incidente. la urma urmei. fixam centura de siguranta. daca esti extre~ de precaut. În mod cert. refuzam sa ne gândim la ele câta vreme nu suntem pusi în acea situatie. în gradina.12 Fran~ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE MAMA LUMEA? Mama lui Claire pare sa dispuna de un veritabil radar care îi îngaduie sa detecteze tot ce ar putea duce la un incident sau la o catastrofa în cercul ei. cum ar fi o boala grea." O persoana depresiva care ar împartasi aceasta parere s-ar pregati pentru a amortiza loviturile pentru a evita orice surprize. La volan. Ceea ce nu ne împiedica sa luam precautii in ceea ce priveste riscurile pe care le putem controla. veti spune. O femeie iese pentru a cumpara pâine si este lovita de o masina. va face totul pentru a le preveni. În privll1ta riscurilor al caror control nu ne sta in putere. De fapt. în care în orice clipa poate surveni o catastrofa? Este suficient sa deschizi un ziar pentru a te convinge. . suntem fiinte vulnerabile si pieritoare. o nenorocire poate veni oricând. sau la masa de lucru. dar fara vreo anxietate deosebita si fara a tremura de teama unui accident la fiecare intersectie. oare nu are ea dreptate? Nu este oare lumea un loc primejdios. accidentul de masina al unei persoane apropiate. mama avea dreptate. de exemplu. în bucatarie. în lume esti pândit de primejdii si trebuie sa fii prudent. convingerile mamei lui Claire si cele ale unei persoane ce nu este anxioasa se deosebesc doar prin frecventa si intensitatea lor. copiii se îneaca." Dar. yIama lui Claire. În fiecare zi mor oameni sau sunt raniti în accidente banale. încercând sa controleze tot ce o înconjoara. O a1ta convingere a ei ar putea fi aceasta: "Daca esti prudent.

Sa ascultam marturia unei persoane anxioase. el îi cerea medicului sau tranchilizante: Da. deci. simt o prima nelini9te când ma gândesc la tot ce am de facut în acea zi. ca 9i cum a ma ocupa de dezastrele ce-i pândesc pe altii mi-ar da sentimentul ca. pe drum. întârziere a sau nereu~ita prepararii unei mese. În mod regulat. De fapt. pe mine ma protejez. voi ajunge oare sa le termin pe toate? Micul dejun cu sotia mea. riscurile minore ale vietii. Câteva minute sunt . Dar trebuie sli mai spun 9i ca din pricina acestei anxietati ma aflu într-o continua tensiune. Într-o zi. treizeci ~i patru de ani. dar la o intensitate moderata. semneaza. tensiune a fizica ~i comportamentul de control se declan~eaza mult prea adesea ~i cu prea mare intensitate în raport cu evenimentul. ca persoanele anxioase sufera de o reglare un pic cam sensibila a "sistemului lor de alarma": gândurile lor anxioase. încasez multe prime 9i clientii mei sunt feriti de surprize. Ca urmare. Daca am sa întârzii? De altfel. din punct de vedere profesional sunt apreciat atât de clienti. La plecare sunt încântat. ca pierderea unui tren. cunduc cu multa grija 9i am o J1w9inarenumita pentru siguranta la coliziune. care pare a fi cam îmbufnata în dimineata asta. Se poate vedea. Ajung 9i la birourile clientului (având contractul la mine). este un contract important )ii. Si iata ce a ie9it: putin înainte de a ma ridica din pat. Nu cumva am uitat ceva? Nu cumva este vreun risc care mi-a scapat din vedere? Înlpreuna cu clientul revad contractul.Personalitatile anxioase 13 Pe de alta parte. pe care uneori nici nu le sesizase. caci tocmai aceasta teama ca ceva sa nu sfârgeasca prost ma facc sli descopar riscuri la care clientul nici nu se gândise. Gerard. se poate spune ca sunt anxios. cât 9i de compania fnea. ma opresc sa beau o cafea. este multumit. dar ma tratez! Nostim este ca lucrez în domeniul asigurarilor. sau carentele unui contract. agent de asigurari. doctorul mi-a cerut sa trec pe o foaie de hârtie toate gândurile anxioase pe care le încercam de-a lungul unei zile. de fapt. Sigur. Si daca va veni ziua în care nu ne vom mai iubi? Ma urc în ma9ina 9i o pornesc. cu siguranta ca ne vor spori anxietatea. caci am fixata o întâlnire. îmi spun ca îmi fac singur griji 9i ca propriul meu comportament este perfect normal.

Iar vara trecuta este un exemplu: totul mergea bine/ avusesem un an bunI eu si sotia mea ne întelegeam bine/ vacantele pe care ni le petreceam cu copiii erau absolut excelente si efectiv nu aveam nici un motiv de îngrijorare. Inconveniente: este mereu /Jcu ochii în patru/J ceea ce îl istoveste si îi aduce destula suferinta. În mod paradoxal/ în fata unui pericol real reactionez mai degraba cu calm/ spre surprinderea celor ce sunt obisnuiti sa ma vada framântându-ma din orice. Chiar daca nu am grijiI mi lefac singur. În cele din urma/ ne-am întors în port cu bine. (Si daca în acea zi am putut sa fac fata acelei probleme a fost pentru caI din aceeasi teama de a nu ramâne cu masina în pana pe drum/ facusem niste cursuri de mecanica auto. Si daca trebuie dusa urgent la Service? As gasi oare timp între doua întâlniri? Si tot asa. Avantaje: Gerard este extrem de constiincios/ prevede riscurile si este un excelent profesionist. CÂND ANXIETATEA DEVINE MALADIE Sa presupunem caI din motive care ne ramân ascunse/ anxietatea lui Gerard se amplifica/ ca el se simte din ce în ce mai tensionat/ ca se gândeste doar la dezastre posibileI fapt care îi tulbura somnul si capacitatea de concentrare. Astfel arata la mine o zi normala/ cu aceasta anxietate cu care m-am deprins deja. Anul trecut pornisem într-un voiaj pe mare cu niste prieteni care voiau sa-mi arate noua ambarcatiune.14 Fran<. Acest exemplu face sa fie si mai clare avantajele dar si inconvenientele unei personalitati anxioase. Ei bine/ au început sa ma framânte gânduri de genul: nu cumva vreunul din copii suferea de o boala grava? Cum vedeti/ aceasta nu se termina niciodata.) În fata unei probleme reale ma pot descurca/ dar ce nu-mi da pace este gândulla ceea ce s-ar putea întâmpla. Pe neasteptate/ vremea s-a stricat si/ în acelasi timpI motorul a început sa dea niste rateuri.ois Lelord si Christophe Andre ceva mai destins apoi/ brusc/ îmi vine alt gând: îmi amintesc ca astazi dimineata masina mea facea un zgomot. Toti erau înspaimântat( eu însa am coborât în cala sa vad ce se întâmpla cu motorul. .

. într-o continua excitatie. . Guelfi. R. ?i-au vadit o anume eficacitate. sa se initieze în tehnici de relaxare. Adesea. Psihoterapia este însotita uneori de un tratament medic amentos pentru ca. C. o maladie ce necesita un tratament. Masson. umeri. dificultati de concentrare. terapiile cognitive ?i cele comportamentale. despre care vom vorbi în aceasta carte. În special îl ajuta sa faca o noua evaluare în privinta gravitatii ?i probabilitatii pericolelor pe care le supraestimeaza. Allan. "nod în gât" . pacientul se afla într-o suferinta profunda ?i trebuie ajutat imediat. 1993. DSM-IV: Malluel diagnastique et statistiqlle des traubles mentaux. Este o maladie. Anxietatea generalizata se manifesta tocmai prin îngrijorari excesive ?i nejustificate. ?i apoi pentru ca. "Fsychological Treatment of Generalized Anxiety Disorders". British Jaumal of Psychiatry. tradus din valianta americana de J. 2 . mai întâi de toate. transpiratii. Pacientului i se propune: 1.o hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ (sistemul nervos dirijeaza reactiile involuntare): palpitatii. Durham.B. contractii dureroase (spate. Faris. Sindromul anxios generalizat este un soi de caricatura a personalitatii anxioase ?i cei ce sufera de acest sindrom patimesc destul.o tensiune muscularâ: zvâcnituri. . bufeuri. 19-26. ?edintele de restructurare cognitiva2: terapeutul îl ajuta pe pacient sa î?i reconsidere gândurile anxioase. perturbari ale somnului. iritabilitate. pentru a-?i controla singur reactiile anxioase excesive. cele mai eficiente tratamente sunt cele în care o psihoterapie este însotita de medicatie.Personalitatile anxioase 15 Data medicul sau generalist îl trimite la psihiatru. nevoia de a urina des. 1996. T. la care se mai adauga alte tipuri de simptome1: . maxime) ce dau adesea senzatia de oboseala. fara îndoiala acesta îi va pm1e diagnosticul de anxietate generalizata.. P. în adevaratul sens al cuvântului. 2.o scrutare hipervigilentâ a ceea ce este împrejur: senzatia de a fi permanent la pânda. pp. Full. Boyer. Dintre psihoterapii.

efect rapid .efect 1i11ij" titor pentru pacient AXTIDEPRESIVE .nu dau stare de somnolenta . la începutul tratamentului în cazul anxietatilor grave sporesc anxietatea . cel mai eficient tratament în anumite tulburari anxioase . Pentru anxietate medicii utilizeaza doua mari tipuri de medicamente: anxioliticile si antidepresivele.de fapt. saptamâni de tra.tulburari de metament pentru a morie sau de conse putea vorbi de centrare (tempoo eficienta depliDEZAVANTAJE na rare) .actioneaza în timp: sunt necesare mai multe adverse: .somnolenta.actioneaza si asupra depresiei.bine tolerat .16 Fran<.ois Lelord j"iChristophe Andre la fel ca în multe din tulburarile psihice. adesea asociata AVA:\rTAJE .uneori nu au efect .eficienta redusa .nu creeaza dependenta .folosite necorespunzator dau reactii Tabloul celor doua mari clase de medicamente în tratarea tulburarilor anxioase folosite . Mai jos vom arata care sunt avantajele si dezavantajele respectivelor medicamente: ANXIOLlTICE .sunt simplu de întrebuintat . asocierea psihoterapiei cu medicatia în anumite cazuri este mult mai eficienta decât oricare din cele doua luate separat.uneori.

sa-i duca pe copii la vaccinat. pentru a-l calma imediat pe pacient. În cazul anumitor tulburari anxioase grave. Si acest medicament m-a ajutat.. sa se ocupe de cutare sau cutare act administrativ. în functie de necesitatile pacientului. care este decis sa se trateze: De fapt cred ca m-am obi~nuit cu anxietatea mea. Dupa i'ase i'edinte . Si mi-a explicat cum sa-I iau: în timpul unei perioade mai dificile. Si apoi. când i'tiam ca sunt atâtea de facut. ea se îngrijea de toate aceste treburi. marind doza.iun antidepresiv care adesea face ca rezultatul sa fie mai bun ?i apoi doza de anxiolitice sa fie redusa . dar ma simt mai putin tensional. Am folosit acest medicament. Am început sa iau în week-end mai întâi. fara a depai'i doza obii'nuita i'i încercând sa ma abtin de la medicament în restul timpului. ghidata de simptomele pacientului t. i'i totui'i personalitatea mea n-a suferit nici o schimbare. de la simpla la dubla. numai ca sotia mea m-a tot îmboldit sa merg la medic. se adauga t. Mai mult. în functie de zile. aveam insomnii. Sa îl ascultam tot pe Gerard. nu aveam chef sa-mi "povestesc problemele". aproape întotdeauna la început sunt prescrise anxiolitice. Sotia mea sesizase ca aceasta îmi reui'ise. Si atunci m-a sfatuit sa consult un psiholog pe care i-l recomandase o prietena. câteva zile la rând. mai trebuie spus ca eu. Îi era din ce în ce mai greu sa ma tot vada tensional.i un anxiolitic este o decizie medicala. Tratamentele pentru sindromul anxios generalizat pot fi folosite ?i în cazul unei personalitati anxioase. sa se întâlneasca cu un lucrator (pentru casa). de regula. dar cu oarecare ezitari. care mi-a prescris un anxiolitic. o agasa faptul ca eu tot încercam sa o controlez. aveam tendinta sa o tot întreb daca a facut ceea ce era planificat sa faca: de pilda. Mai întâi am fost la un medic generalist.Personalitatile anxioase 17 Optiune a între un antidepresiv t. Iar psihologul a înteles aceasta i'i mi-a spus sa învat tehnici de relaxare. Si cum. apoi am continuat.i de afirmatiile acestuia. De fapt. dar îi displacea ideea de a lua pilule. iar mie mi se pare o viata normala. la întoarcerea din concediu. am ramas la fel de preocupat sa prevad totul. pentru a ma obii'nui i'i pentru a vedea daca nu îmi dadea stare de somnolenta. M-am supus.

i ând voiam sa adorm foc loseam tot relaxarea. fire:. Doar o terapie aprofundata..18 Fran<.teptschimbarea culorii semaforului. a Apoi psihologlll mi-a propus sa încep o adevarata psihoterapie. prin procedee simple. la volan.. Acest exemplu arata ca uneori.ois Lelord si Christophe Andre ma puteam relaxa atât de profund. în ciuda a ceea ce multi oameni cred.icu putina relaxare. DOCTORE? În acest punct ereditatea s'i educatia se împletesc. la "adevaratii gemeni".sa fac ni:.. cauzele unei anxietati excesive nu sunt suficient cunoscute. o psihanaliza l-ar putea face sa-s'i cons'tientizeze cauzele propriei anxietati s'i sa se elibereze de simptom. pacientii pot fi ajutati enorm s'i ca numeroase persoane (barbatii îndeosebi) nici nu pretind mai mult. Ereditatea: Numeroase studii au aratat ca în diferite forme ale tulburarii anxioase. dar aceste medicamente trateaza simptomele.."). fac zeci de respiratii profunde :.i. cam un sfert din rudele de gradul întâi sufereau de un sindrom anxios. nu cauza lor. a:. când unul este afectat de un sindrom anxios generalizat. mai cu seama când i se propune pacientului un tratament medicamentos ("Da. sau relaxarea." Acest tip de raspuns este destul de des întâlnit. în timp ce a:. Cu câte o pilula din când în când :. dar parerea mea a fost ca nu era necesar. într-un caz din doua sufera s'i celalalt de ace- . Acum fac asta de mai multe ori pe zi: dupa un telefon. Ele difera de la un pacient la altul s'i ar fi dificil ca în stadiul actual al cunOs'tintelor noastre sa vrei sa tratezi de fiecare data "cauza". La gemenii monozigoti.. Din pacate. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. Cineva ar putea spune: "Dar Gerard nu s'i-a rezolvat problema anxietatii! El s-a ocupat doar de simptomele ei. Psihologlllmi-a mai sugerat ca în timpul zilei. te).ezat iind. Cli ochii închi:. cauza ascunsa a acestora a ramas netratata.teminirelaxari (fara a fi cu f tot ul relaxat. eu cred ca îmi este deja mai bine. încât :.i ceasta nza destinde.... pentru ca tensiunea sa se diminueze.

Pentru ei. 668. 267.i sindrom. J. Alti autori se intereseaza de numarul deceselor san al divorturilor parintilor survenite în timpul co-.. Gerard se angoaseaza tocmai pentru a combate o angoasa mult mai profunda. ce tine de unul sau de mai multe evenimente din primii ani de viata. 146. schimbarea profesiei) se succedasera rapid În lunile ce au precedat aparitia sindromului4. aceasta anxietate a cotidianului este traducerea unei probleme înca mai vechi. cum ar fi sindromul de panica sau agorafobia. Re. p. Favarelli. incon~tienta. dar numai Într-un caz din ~ase daca gemenii sunt dizigoti.B. L. adica nu seamana mai mult decât fratii sau surorile "obi~nuite"3. numita de ei "anxietate nevrotica".e fiecare data. pentru ca o personalitate anxioasa sa se formeze. "Generalized Anxiety in Woman: A Population-Based Twin Study". Fried. "Psychological Precursors of Panic Attaks". si astfel s-ar sesiza adevarata natura a propriei anxietati ~i s-ar elibera de ea. p. American JO!l1'nal of Psychiatry (1989). Aceasta teorie seduce din mai multe motive.5 Ca ~i în cazul altor personalitati dificile. neadecvat rezolvate si datând din prima copilarie. Se au în vedere tulburarile anxioase ~i nu doar "personalitatea anxioasa". de care Gerard nu este con~tient. 49. 3 K. pilariei. 5 C. experiente educative ~i. mutatul. este nevoie. Deci. S. 622-626. British Joumal of Psychiatry (1992).5. Pavanti. la pacientii ce sufera de tulburari anxioase. dar alte studii au dovedit ca ~i o trasatura a personalitatii "anxioase" putea fi partial mo~tenita.Personalitatile anxioase 19 la. . Kraemer. "Recent Life Events and Panic Disorder". Pentru psîhanali~ti. Archives of General Psychiatry (1992). 160. "evenimentele de viata" (despartiri. pp. În cadrul unei psîhanalize. prin transfer. anxietatea excesiva. de o îmbinare variabila între o predispozitie ereditara. Kendler & con. Taylor. el ar putea retrai experientele emotionale ale trecutului sau. este simptomul conflictelor incon~tiente. e. 4. uneori. d. Kenardy. evenimente traumatizante. Mediul: Studiile au aratat ca. decese.

acest fapt nu este resimtit ca un esec. ceea ce adesea are un efect linistitor asupra pacientului ("terapeutul meu va fi întotdeauna aici"). Psihanaliza propune o terapie de durata. decât sa li se spuna ca anxietatea lor este un amestec nediferentiat între ereditate si educatie. fie din speranta ascunsa ca-si vor putea întelege mai bine propriile probleme. spera sa atinga acea stare de sanata- te psihologica fara sa mai fie necesara continuarea unui tratament. totusi tocmai aceasta spera pacientii lor. Oame- nii prefera sa creada ca raul lor are o "explicatie". II În cadrul unei psihanalize pacientului i se propune sa fie chiar el autorul propriei vindecari. Totusi. altfel spus. speranta de a putea întelege este extrem de îmbietoare si probabil ca în sine are si efect terapeutic. pe care ei o pot gasi în trecut.:oisLelord si Christophe Andre Cinci motive clasice pentru care un pacient anxios sau deprimat vrea sa se supuna unei psihanalize II În cadrul unei psihanalize pacientul afla ca propriile simptome au un sens ce poate fi cunoscut. al unui te- rapeut. fie pentru a grabi mersul terapiei. II Datorita unui tratament "de fond" pacientul spera într-o vindecare deplina. nu sunt suficiente aceste motive pentru a recomanda oricarei persoane anxioase sa se supuna unei psihanalize . totusi multi dintre acestia nu rezista tentatiei. Cu toate ca majoritatea psihanalistilor nu le recomanda pacientilor lectura de texte psihanalitice. II O psihanalizfi este însotita ~i de texte de referinta captivante. Sunt psihanalisti care afirma ca ei nu garanteaza deloc o vindecare. ci doar ca un indiciu ca travaliul analitic nu a avansat îndeajuns. Pentru fiintele umane care suntem. cu sprijinul. Pe de alta parte. fireste. sau pentru a deveni ei însisi psihanalisti. Aceasta îl motiveaza. dar fara a se supune vreunei medicatii sau fara a se conforma recomandarilor unui terapeut. II dintre care multe sunt clare chiar pentru un ne initiat (mai cu seama texte din Freud). daca dupa câteva luni sau ani nu este înca vizibila nici o ameliorare.20 Fran<.

privirea este îndreptata asupra predicatorilor de eficacitate ai psihoterapiilor6. observatiile facute separat. De pilda. frustrarii si asteptarea unui rezultat în timp). metoda însasi presupune anumite gusturi si anumite aptitudini (interes pentru trecut. Apoi.e. Psihoterapiile analitice. Astazi.Personalitatile anxioase 21 sau unei psihoterapii analitice. tulburari obsesionale) terapiile cognitive si comportamentale au vadit o eficacitate adesea spectaculoasa. fara a fi fost supusi vreunui tratament. terapia interpersonala (mai nou) fac de zeci de ani obiectivul evaluarilor în tulburari diferite si cu diferite tipuri de pacienti. 165. 315-323. terapiile cognitive si comportamentale. în psihoterapie. comparativ cu starea celor ce se gaseau pe lista de asteptare. British JOllrnal of Psychiatry (1994). aceste "convingeri intime". urmata si adeverita de numeroase studii facute de echipe diferite. adica asupra acelor elemente proprii fiecarui pacient. la început în diverse ramuri ale medicinei. mai recent si în psihiatrie. în cunostinte verificate si acceptate de cât mai multi. care difera de la un individ la altul. . fireste ca fiecare "psihoterapeut" îsi are propriile sale intuitii. ca si numeroasele studii au dovedit ca printr-o terapie psihanalitica starea pacientilor usor anxiosi sau deprimati se ameliora vizibil. de suportare a ambiguitatii. În aceasta privinta. dar obiectivul stiintei este tocmai acela de a transforma intuitiîle personale. Acest studiu a fost întreprins acum mai bine de un secol. 6 R. Si daca în anumite tulburari anxioase bine definite (fobii. agorafobii. Dmham et coH. "Cognitive Therapy. atacuri de panica. Analytic Psychoterapy and Anxiety Management Training for Generalized Anxiety Disorder". gratie carora s-ar putea decide ce tip de psihoterapie are cele mai multe sanse de reusita. imaginea este mai putin clara. cât priveste "simplii" anxiosi sau personalitati anxioase. pp.. capacitate de verbalizare si de asociere libera. cercetarile actuale au aratat ca nici o disciplina nu poate pretinde sa fie adecvata pentru toate tipurile de tulburari sau pentru toti pacientii. Mai întâi.

î?i vor pregati discursul 9i vor face totul pentru a ajunge din timp la gara. cu obiectivele sale bine precizate. înainte de a începe o psihanaliza. sau renuntând la calatorie. pentru ca optiunea sa fie facuta în deplina Cl.oisLelord ?i Christophe Andre Pe de alta parte.. cu accentul pe care-l pune pe rezultatele observabile . când dam un examen. Ei vor încerca sa previna riscul de a pierde controlul situatiei.nu poate fi pe placul tuturor. caci toate aceste situatii le-ar pricinui mult prea multe griji. pentru a controla mai bine situatia 9i a preveni riscurile. Cu totii suntem mai mult sau mai putin anxio?i în fata unor situatii ce comporta un anumit risc. pe care le considera (uneori în mod nejustificat) prea grele sau refuzând sa-9i sustina discursul. anxietatea poate fi un stimulent dar ?i o stavila. Vedem a?adar ca. a?a cum demersul psihanalitic nu poate întruni aprecierea unanima a pacientilor. înainte de a lua cuvântul în fata unei adunari.22 Franc.cu desfa?urarea sa metodica. Dintr-un punct de vedere evolutionist. d LA CE BUN ANXIETATEA? În definitiv. anxietatea este o emotie fireasca. Dar persoanele mult prea anxioase vor evita dezagreabilul anxietatii pur 9i simplu neprezentându-se la examene. sau sa citeasca lucrari destinate publicului larg. cum nu este prea placut sa încerci o emotie precum anxietatea. deci anxietatea a avut o valoare anume pentru supravietuire. nici demersul cognitiv sau comportamental . daca exista azi atât de multe persoane anxioase este pentru ca anxi09ii au rezistat vicisitudinilor selectiei naturale. când se întâmpla sa zabovim în drumul spre gara etc. Si nu este greu sa ne închipuim cum s-a întâmplat: în fata riscului aparitiei .ffiO?tlllta e cauza. pacientul sa consulte cel putin trei terapeuti ce apartin unor ?coli diferite. Sfatul nostru ar fi acela ca. vom cauta sa o ocoIim procedând în a?a fel încât sa evitam orice risc: cei mai anxio?i se vor pregati cât pot mai bine pentru examene. Si.

terioasa în Manllattan (1992) joaca rolul unui sot extrem de anxios. Personalitatile anxioase în filme si în literatura • În multe din filmele sale. nu încape îndoiala ca ei n-ar fi pornit nicicând pe mare. mereu la pânda. daca printre vikingi n-ar fi fost decât anxiosi. în special în Hanah i'i surorile ei (1986). brusc se întuneca gândindu-se: "Dar odata si-odata tot o sa am ceva. O mama anxioasa trebuie sa fi fost mult mai atenta la copii. reactiona la cel mai mic pericol. . Diane Keaton. admirabila bunica a naratorului vadeste multe trasaturi anxioase. mai apoi si de nepotul ei. experiente ce s-ar fi putut totusi dovedi primejdioase. de Proust. • În romanul În cautarea timpului pierdut.Personalitatile anxioase 23 unui pradator. care i-a confirmat ca nu avea "nimic"." În Moarte mis. O buna îmbinare de cutezanta si anxietate trebuie sa fi contribuit la supravietuirea tribului. care au avut un rol anume în descoperirea de noi teritorii sau în tentativa de a gasi si alte tehnici de vânatoare. care nu îsi poate împiedica sotia. La nivelul grupului este posibil ca anxiosii sa fi temperat elanurile celor mai cutezatori. În schimb. sa întreprinda o ancheta periculoasa. cauta cele mai ferite poteci. pesemne ca vânatorul anxios era mult mai prudent. Pe scurt. Pentru orice proiect al unui grup. anxioasa si culpabilizanta este descris de Philip Rofu în Portnoy ?i al sau complex. descoperind astfel Islanda. gândindu-se la riscuri pe care nimeni nu le ia în seama si veghind pentru ca masurile de precautie sa fie luate. sau cucerind Europa. ci ar fi ramas acasa sa vâneze reni. Aceste comportamente le sporeau sansele de a supravietui si de a avea urmasi. probabil ca anxiosii (ajutati de obsesivi) au fost cei care au contribuit la construirea celebrelor lor corabii si la aprovizionarea lor cu alimente în vederea calatoriei. ironizate întâi de sotul ei. nu-i pierdea o clipa din ochi. nu se lasa surprins. • Un model al "mamei evreice". facea provizii. un anxios poate fi pavaza. iesind în fine linistit de la doctor. Woody Allen întruchipeaza o personalitate anxioasa.

Patronul meu se numepte Robert. nu îpi gasesc timp liber pentru a fixa întâlnirea. Si atunci se împotrivesc. Când unul dintre noi trebuie sa se deplaseze la un client. I-am câptigat încrederea pi ultima delegatie mi-a confirmat-o: ne osteneam sa fixam acea întrunire de ultim moment pi în cele din urma el mi-a spus: "Bine. raspundeti fara întârziere mesajelor lui. îi veti da aceasta impresie: veniti la ora stabilita. dar fiind liniptit acum. pi i-o explic. întotdeauna Robert mai stabilepte o întrunire chiar înaintea plecarii. Ceea ce nu este simplu. ne spune Jean.24 Fran<. adesea îngrijindu-va de detalii. caci anxiosii sunt uneori extrem de sâcâitori t'i ne trezesc dorinta de a face exact pe dos decât se asteapta ei. Si. " . Daca-i dati impresia ca nu dumneavoastra veti pricinui aceasta pana. Când trebuie sa-I vad pe Robert. fie parinti. sau sosesc cu întârziere. scurteaza pedinta.ois Lelord t'i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE ANXIOASE Recomandabil: • Sa le inspirati încredere Pentru personalitatea anxioasa lumea este cam ca o mat'inarie uriat'a în care fiecare piesa te poate "lasa" oricând. El face câteva observatii. vrea sa se convinga ca totul se desfapoara cum trebuie. aratati-va prevazator. care considera ca nu este necesar sa fie tinuti de mâna. eu adopt alta tactica: fac în scris o dare de seama a programului meu. Dar nu este o metoda prea buna în cazul în care trebuie sa pastrati o relatie cu ei. treizeci pi opt de ani. pentru a vedea daca suntem îndeajuns de bine pregatiti. Se straduiepte sa prevada totul. fie sefi sau colegi. dintre care unele chiar cu clientul. aceasta pedinta suplimentara irita destui colegi. agent tehnico-comercial în informatica. anxiosul va va vorbi mai putin de nelinit'tea sa. n-o sa ne stresam pentru asta. într-o delegatie de câteva zile. De regula. Si este mare anxios. pesemne ca sunteti bine pregatiti 'li nu mai este cazul sa ne vedem. producând astfel o pana. ceea ce va face ca relatiile cu el sa fie mai bune. cum deja au avut loc numeroase întruniri pregatitoare.

se va obisnui cu acest gând si astfel va fi mai putîn anxioasa si este tocmai ceea ce specialistii numesc desensibilizare. O pacienta. sa zicem ca-I pierdem. Cât priveste comportamentul prietenilor sau al sotului.fripturii arse". cu speranta ca: 1. "Sa vedem.. • Sa le ajutati sa relativizeze În cadrul terapiilor cognitive ale sîndromului anxios generalizat. raspundeti-i: "Bîne. probabilitatea lor si eventualele solutii. Dar va puteti exersa în situatii simple. începând cu situatii putîn dificile. terapeutul îl îndeamna pe pacient sa-si reamînteasca toate gândurile anxioase care-i vin fara încetare în minte. va spune el. decât sa se opuna sefului sau în felul colegilor sai. încetul cu încetul va relativiza si nu va mai lua în tragic consecîntele . dar nu catastrofic. Si aceasta se poate face cel mai bîne în cadrul unei terapii de durata. atunci când terapeutul a creat un climat de încredere. Dar poate ca acestia dîn urma au avut parînti anxiosi si sâcâitori si retraiesc. mi-este teama ca sotul meu sa nu bea si sa nu vorbeasca prea mult. sau ca învitatii nu se vor întelege. poate spune: jn seara aceasta astept vizita unor prieteni si colegi ai sotului meu si mi-este teama sa nu ard friptura. care au avut comportamente vadit pasiv-agresive.. ". fara sa constientizeze. Facându-1 sa se concentreze asupra consecintelor reale ale .. Cu prima ocazie când un anxios va spune: "Cu aglomeratia asta. ce s-ar întâmpla daca friptura s-ar arde . si astfel pacienta va avea imagînea tuturor consecîntelor propriului scenariu-catastrofa al fripturii arse. de exemplu." Atunci terapeutul va cerceta toate consecîntele neplacute ale acestor lucruri. în mod sigur o sa pierdem trenul!". terapeutul o va ajuta pe aceasta pacienta sa realizeze ca ea nu poate controla totul si ca în cazul în care sotul sau invitatii sai "rateaza" conversatia poate fi penibil. 2. Ar fi chiar asa de grav? Si ce-am putea face în cazul acesta?".Personalitatile anxioase 25 Jacques a stiut sa faca fata situatiei într-un mod mai degra-:)aactiv. un conflict dîn copi~arie.

t La un moment dat am început sa-i raspund cu o ironie pe care a. pentru a veni în sprijinul celor anxiosi. îi raspund zâmbind "Cu siguranta ca nu pe cât te-ai gândit tu.Oi oate întrebarile astea ma exasperau. ".26 Franr. anxios. caci pare sa-si fi dat seama ca acesta era un defect. voiam sa fiu liber . În ziua de azi dispunem de o întreaga gama de procedee. (3i atunci se schimba subiectul. Acum când ma întreaba" Te-ai gândit la . • Sa practicati un umor binevoitor Anxiosii stmt enervanti. Si cred ca si ea a facut unele progrese. Si atunci este teribil de tentant sa-i ironizezi. Mi-au trebuit ani ca sa ajung sa nu mai iau în tragic toate acestea. \tIai cu seama când este vorba de parinti. acel agent de asigurari. îl veti ajuta sa se detaseze si sa-si reduca din anxietate. mama. Eram lafacultate într-un alt ora. mama". de la cele mai simple la cele mai complexe..jacându-ma sa cred ca sunt un ingrat.:oisLelord si Christophe Andre faptului de a întârzia si asupra posibilelor solutii (sa luati trenul urmator. sa-i anuntati pe cei care va asteapta).poveste. se abtine sa ma tot Întrebe.o vrut-o descurajanta: "Nu.ote Damien (douazeci .Oi • Sa le determinati sa se trateze Gânditi-va la Gerard.. dar care îsi exaspereaza copiii. Folosind relaxarea si câte un anxiolitic în perioadele dificile. mi-au trebuit ani pentru ca glumele mele sa fie mai binevoitoare. pendula între angoasa si lacrimi. de o saptamâna nu mai mafi nânc deloc" sau "N-am sa dorm noaptea anul acesta" sau "Nici nu am de gând sa platesc vreo chirie pentru ca este iarna". Clinicienii te pot initia în numeroase . Rezultatul n-a fost tocmai stralucit.oaptede ani) si mama îmi telefona des. mama se înfuria.o. este drept. tot cerându-Ie sa fie atenti. . starea lui s-a ameliorat considerabil. bine intentionati desigur. incapabil sa apreciez dragostea pe care ea mi-o purta. Numai ca nu se putea abtine sa nu ma piseze cu întrebari de genul: "Manânci îndeajuns? Sper ca nu te culci prea târziu? Ti-ai platit chiria? Te-ai înscris în organizatia de ajutor reciproc?" Aveam douazeci de ani.

.depistarea acelor gânduri asociate cel mai adesea starii sale anxioase: deseori terapeutul îi va cere ca în clipa în care se simte extrem de anxios sa-?i noteze fldiscursul interior fi (de pilda: flDaca nu termin raportul acesta la timp. ci mai degraba de ni?te fraze proprii care. 7 Christine Mirabel-Sarron. terapiile cognitive7.pentru a le putea repune în chestiune.sa-?i elaboreze un fldiscurs interior alternativ" menit sa-i relativizeze gândurile anxioase spontane. De data mai recenta. Luis Vera.Personalitatile anxioase 27 tehnici de relaxare ?i fiecare o va alege pe cea care îi convine mai mult. Nu este vorba de o metoda Coue în care pacientul î?i repeta ca flto~ul este bineu. fie înainte de a da un telefon sau la volanul ma?inii. Precis de thirapie cognitive. chiar daca î?i pastreaza un continut anxios comparativ cu acel discurs spontan. începând de la simpla respiratie diafragmatica din yoga. principala convingere pusa în joc poate fi: . 1995. terapeutul nu contrazice ?i nici nu-i recomanda pacientului un anumit tip de gândire. Dunod. Ca de obicei. în ciuda unei aparente complexitati.Sei fi concediat daca nu îti faci datoria irepro?abiIU). trecând apoi prin metodele lui Schultz sau ale lui J acobson. Paris. dar daca nu o sa reu?esc. sunt destul de simplu de utilizat ?i deosebit de eficiente în cazul personalitatilor anxioase. este dezastru!fI).În fine. sa-?i discute principalele convingeri anxioase despre lume ?i viata -?i aceasta este cea mai delicata faza a terapiei . Sa mai amintim ca relaxarea este cu atât mai folositoare unui anxios cu cât acesta ajunge sa poata face scurte relaxari ori de câte ori î?i simte tensiune a nervoasa crescându-i. . ci îl ajuta sa-?i reconsidere convingerile printr-o serie de întrebari în maniera lui Socrate (în exemplul pacientului angoasat de raportul sau. . în terapiile cognitive. fie dupa o ?edinta. Progresul pacientului anxios va înregistra trei mari etape: . au o valoare moderatoare (de pilda: flAr fi bine sa termin la timp raportul acesta. pot sa mai cer un ragazU). când este prins într-un ambuteiaj.

cu fiecare mI. orice initiativa din partea noastra îl nelinistea. De altfel. A început prin a-si face o multime de griji în privinta asigurarilor si ne-a lasat în pace doar când ne-am înscris la societatea pe care o alesese el. sa se teama ca drumuletul nu ducea nicaieri. sa facem un ocol neasteptat. încât la început nici nu am îndraznit "sa-i iesim din cuvânt". stabilise extrem de clar itinerarul. În timpul calatoriei. Anxietatea care îl stapânea era atât de vizibila. te poti lasa u~or influentat de punctul lor de vedere. în cele din urma el s-a mai destins un pic. un prieten urma sa o aduca de la aeroport. iar într-un an am planuit sa plecam împreuna în Italia. El a sosit cu jumatate de ora mai devreme. pensionarea mi-a adus libertatea de a calatori în voie. un om fermecator. Mie. ca nu vom mai ajunge la timp pentru urmatoarea rezervare. am început sa luam ?i noi initiative. avem de gând sa profitam. descoperind. Si cum se poate spune ca totul a iesit destul de bine. Din chiar clipa plecarii am simtit ca nu va fi deloc simplu sa caIatoresc cu Henri. Totusi. cu ajutorul sotiei lui. Dar când aveam chef sa hoinarim si prin alte locuri. imediat începea sa se nelinisteasca. Este ceea ce ne explica Etienne. iar sotia lui tot încerca sa-I calmeze. alegând hotelurile recomandate în mai multe din ghidurile lui. si ei amatori de calatorii. La aeroport am fost primii care si-au înregistrat bagajele. A trebuit sa lefacem în mare graba. câta vreme sanatatea ne-o va permite.28 Fran<.:oisLelord ~i Christophe Andre N erecomandabil • Sa va lasati subjugati Persoanele anxioase au suparatoarea tendinta de a va implica în necontenita lor politica de prevenire a riscurilor. ca la hanul care nu aparea în ghidurile lui ne vom îmbolnavi din pricina mâncarii. încetul cu încetul. alte ?i alte lneleaguri. Noi avem un cuplu de prieteni de aceeasi vârsta. pe când el era angoasat de ideea ca vom pierde avionul. În ziua plecarii trebuia sa treaca sa ne ia cu masina. un pensionar de tiaizeci tii patru de ani. de altminteri. ca vom ramâne în pana în mijlocul unui pustiu. iar noi nici nu terminasem toate pregatirile. . Cu atât mai mult cu cât sotia îmi împarta?este aceasta pasiune si. Si cum intentia pare a fi buna.

o vizita neanuntata. Sa o ascultam acum pe Lucie. Tace 9i are nevoie de un minut-doua pentru a putea reactiona. Întotdeauna rit'ti sa-I vezi pe anxios tensionat atunci când îl iei prin surprindere. Ascunde acest lucru muncind enorm. pentru a-i vedea panicati. dar un mare anxios. dar nu tocmai caritabil. adresati-va mai bine unui paranoic. O veste neat'teptata. Intr-o gedinta. tentant. procedez în acest fel: înainte de gedinta fac o lista a tuturor ve9tilor pe care le voi anunta 9i i-o înmânez. fie prin activitati ceva mai productive. t'i aceasta chiar fara sa vrei. . Încercati sa va gânditi la toate acestea în special în cadrul relatiilor voastre profesionale. Încercati sa va ocupati de acest sentiment de inferioritate. îl vad tresarind în scaunul sau 9i respirând mai repede. în care veti gasi partenerul potrivit. Ideea mea i s-a parut buna 9i a cerut ca 9i ceilalti sa procedeze lafel. Da! vad bine cum reactioneaza atunci când este luat prin surprindere. functionara la o agentie bancara: Patronul meu este un tip simpatic. Si aceasta chiar t'i atunci când este vorba de surprize placute. Rezistati acestei tentatii. o gluma sunt tot atâtea cai pentru a-i vedea pe anxiot'i tresarind. deci. sistemul lor de alarma se declant'eaza dând nat'tere unei emotii puternice. abordând o mina calma în orice împrejurare.Personalitatile anxioase 29 • Sa le luati prin surprindere Personalitatile anxioase au o reactie puternica la surpriza. Cum eu gasesc ca este un bun patron. iar de atunci gedintele sunt mult mai eficiente. de pilda. Daca vi se pare amuzant sa tulburati echilibrul altora. Si mai puneti-va întrebarea daca placerea pe care o resimtiti facându-i pe anxiot'i sa tresara nu este semnul unui ut'or sentiment de inferioritate. Când intervine imprevizibilul. fie adresându-va unui terapeut. Este. sa te joci cu nervii lor. Psihologii spun ca acestea au o "reactie de tresarire" exagerata. în doar o fractiune de secunda. pe care încercati sa-I compensati persecutându-i pe cei mai emotivi decât dumneavoastra. daca pe nea9teptate cineva îl anunta despre problemele unui client sau de plecarea în concediu de maternitate a unei functionare. cred eu. patruzeci t'i patru de ani.

sefului sau colaboratorului anxios. Evitati sa le încarcati barca mai mult decât trebuie. deasupra abisului ce ne pândeste si care ne va înghiti pe toti.30 Fran<. nu va revarsati nelinistile asupra colegului vostru. ca vecinul vostru care s-a dus la medic din pricina a ceea ce el credea a fi o migrena a fost internat pentru tumoare cerebrala. De altfel. fiinte fragile. sau ca în chiar dimineata aceasta ati fost martorul unui îngrozitor accident de circulatie. mici miracole biologice ambulante. în special. a unei masini care goneste. Îl veti tulbura si de îndata veti fi considerat un alt subiect de neliniste. ceea ce nu va face ca relatiile voastre cu ei sa fie mai bune. a evoca un pericol înseamna a-l trai deja si a suferi. Evitati sa-i marturisiti ceea ce va preocupa. cu exceptia cazului în care el va poate realmente ajuta. În fata anxiosului sau anxioasei voastre nu povestiti ca unul din colegi sufera de SIDA. cel mai adesea nu ne gândim la asta. Stapâniti-va sa-i povestiti un reportaj televizat buleversant despre ultimul genocid sau un articol înspaimântator despre ucigasii în serie. Iar pentru ei. unii medici chiar recomanda personalitatilor anxioase sa nu urmareasca stirile televizate. a unei celule ce se cancerizeaza. • Sa abordati subiecte de conversatie penibile Suntem fiinte umane. La lucru. Caci pentru el nimic nu este mai angoasant decât sa realizeze ca lumea este un loc mai primejdios si mai incert decât credea el. dar teribiJ de vulnerabile. dar în acelasi timp suntem si la discretia unei artere care poate ceda. Din fericire. Anxiosilor le este mult mai greu sa-si întoarca privirea de la aceste prapastii ce se pot deschide sub pasii nostri. Ei se gândesc la primejdiile ce ne pândesc mult mai des decât noi. trecând în revista catastrofele zilei. întaresc adesea impresia ca cel mai rau cu putinta nu este doar posi- . Noi si cei pe care îi iubim traim.ois Lelord si Christophe Andre • Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti Unui anxios propriile griji îi dau destul de furca. Este adevarat ca buletinele de stiri. inconstienti dansatori pe sârma.

Daca este o persoana apropiata: un curs de parasutism. Daca este coleg sau colaborator: folositi-va de calitatile lui de anxios pentru a preveni si prevedea totul. Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti.: fiti pentru el un fel de semnallinisnu-i spuneti ca v-ati înscris la titor. Daca este patronul dvs. Sa practicati un umor binevoitor. Sa abordati subiecte de conversatie penibile. Cum sa ne purtam cu personalitatile anxioase Recomandabil • • • • Sa le inspirati incredere. si tocmai aceasta este convingerea de baza a personalitatilor anxioase. Sa le ajutati sa relativizeze. Sa le determinati sa se trateze.Personalitatile anxioase 31 bil. . Sa le luati prin surprindere. Nerecomandabil • • • • Sa va lasati subjugati. ci si probabil.

Mi se adesea ca îmi fac întâlnirile. fara un multe nu un lucru repede. accident. de fara 8. 12.32 Fran<. desimt tensionat(a) doua 9. întâmpla 4. pe mersul ce. 6.:oisLelord si Christophe Andre anxioase? Aveti trasaturile unei personalitati ADEVA:zA.i (facturi. Adesea nu pot dormi din cauza grijilor.ca depersoana 10. Câteodata.tiu iau facut la însemnatate. IAm tendinta dau aachit osurprinde. simt ne-I 5.pot Când sunt în ma seama prea târziu luat(a) verifica obligatii prin 7. I 3. Riscul I l I I I I I FALS I de a pierde un tren ma an- I-~ I I goaseaza teribil. 1. Uneori ma timpul zilei. câtgriji sa voiama o trenurilor. întârzie. pentrumi-am astept sa chitante) nu t.reproseaza prea rezervarilepot sa sa un ori t. de ca care gândesc tranchilizant. Adeseaseîmiimpozite. Întotdeauna de I .

nu voiam ca Georges sa afle de la altii ai'a ca i-am la- . când am primit un telefon de la unul din vechii clienti ai lui Georges. M-a primit cu destula raceala. $tiam ca nu fusese promovat de mult timp. de comercial într-o întreprindere de Cândani. agent câte ceva despre Georges.. am gasit un mesaj de la el. fara sa ma invite sa iau loc. A doua zi. redevenea cel de dinainte ~i pleca. Georges are vreo cincizeci de ani. Cum nu puteam înjgheba o conversatie. care. i-am cerut parerea în privinta felului de a proceda cu clientii. Eu însa îi cerusem sa-mi împarta. În saptamânile ce au urmat. În prima dimineata. ca-mi erau deja cunoscute. care voia ca din acel moment eu sa fiu cel cu care sa trateze. poveste~te Daniel. îl vedeam cum.. m-am dus sa ma prezint.tiu asta. Eram suparat. Cu un aer ironic.II 1 1 J I I Personalitatile paranoice ~ . relatiile noastre au devenit ceva mai bune. care urma sa-mi . sta extrem de drept are alura unui militar în civil. este bondoc. De la început am vrut sa stabilesc o relatie amicala cu el. Era o fotocopie a recomandarilor oficiale ale întreprinderii în privinta conduitei fata de clienti.. Trecusera doua saptamâni de la venirea mea în acea întreprindere.easca propriul sau punct de vedere. din moment cefusesem numit în acel post. douazeci birotica. Am plecat descurajat. mi-a raspuns ca ar fi trebuit sa . Am reu~it sa am câteva conversatii cu el. dintr-o data. m-am angajat. Am avut vreme si? bag de seama ca în clipa în care ma apropiasem de birou.firei'te. pretextând ca are de terminat o treaba urgenta..i ---j .i ~apte auzisem deja fie coleg. introdusese pe calculator "bruiajul". caci eu consider ca este bine sa te întelegi cu cei cu care lucrezi.

traie. mi-a aratat dosarul companiei de asigurari. când Georges a dat buzna în birou ca o vijelie acuzându-ma ca-i fur clientii.te singur .. laolalta cu alti colegi de vârsta mea . De când a divortat. am înteles ca el crezuse ca se râdea de el. care a luat fostul domiciliu conjugal. A doua zi eram în fata calculatorului. În urmatoarea zi.i ca studia problemele de drept privind vatamarea corporala. Am încercat sa-I calmez repetându-i ca tocmai clientul fusese cel ce ma contactase. Odata. Georges era ceva mai calm. Cu exceptia saptamânii trecute.iasigura el însu. banuitor. Georges a trecut pe lânga noi fara sa fi avut însa aerul ca ne-ar fi observat. când pare bucuros sa ma vada . Chiar în acea clipa. ca ..ina.. Dar cel mai tare m-au impresionat scrisorile trimise de Georges.... gândindu-ma ca.. ca nu aveam nici o vina. Catherine.i altul cu o companie de asigurari. din atitudinea lui ostila. fara a reu. dar degeaba ma tot straduisem sa-i explic. va înceta sa-.ica la una din glumele mele toata lumea a izbucnit în râs. care fusese martora întregii scene mi-a spus ca n1l era pentru prima oara când Georges acuza o persoana pe nedrept .i însa. iar motivul nu îmi este mereu cunoscut. punct cu punct. Parcurgându-l. Parea sa se Ilzaifi domolit. De altfel.... Pe cât se pare. Extraordinar de bine argumentate.i este prins în doua procese: unul cu fosta sotie. în care i-a fost grav afectat ochiul drept...i descle.:ois Lelord si Chris tuphe Andre sat un mesaj. am avut sentimentul ca avocatii companiei adverse încercau sa minimalizeze o invaliditate reala.i cum în el se dadea o adevarata lupta între încredere . care nu i-a rambursat toti banii dupa un accident de ma. Ne-am reluat micile discutii. s-ar fi putut crede ca autorul lor este un avocat..34 Frant. când îmi amintisem caI în ajunl ma aflam lânga automatul de cafea.i tot închipuie ca aveam intentii nu dintre cele mai bune la adresa lui... caci aveam impresia ca nu ma credea sau ca încerca sa-mi dea crezare. când nici nu-. Am decis sa mentin un contact regulat cu Georges.i mai pot afla câte ceva despre el. Nici n-am . în viata de zi cu zi nu este chiar singur.iam vazut ca de asta data credea în spusele mele. A doua zi. i-am vorbit din nou .. mi-a marturisit ca-. Sunt zile când este mai destins.i apararea .izile când îl vad tensionat. are doi prieteni cu care rnerge la pescuit în week-end. daca ma vede zilnic.teaza dintii. .. Secretara.i ca din motive asemanatoare se certase cu mai multi colegi din alte departamente.. Dar sunt .ineîncredere.

ti.ti clien... caci m-a invitat cu prietenii lui la pescuit. În cele din umza.tiunii de comportamentul lui Georges. dar ~i interpreteaza un eveniment neplacut (unul din clientii sai îl contacteaza pe Daniel). nu-i spune la ce lucreaza. Am lasat sa treaca câteva zile ..... ca rezultat al unui act rauvoitor. s-au plâns direc. dar . m-am obi. ?i ma întreb cum .nuit cu Georges. S-ar putea spune ca Georges.. acesta îi arata ca nu-i acorda deloc încredere: nu discuta cu el.tesa se încreada în nimic . eu cred ca îi prinde bine sa gaseasca putina bunavointa la mine. nu-i raspunde la întrebari. Mai cred ca între noi totul pare sa se rezolve. în schimb.e.i Georges a venit singur sa converseze putin cu mine.it aceasta maniera de a privi lucrurile.i ca arfi destul sa fac o gafa.. Georges nu este numai banuitor.. nu vrea sa-~i eX~ puna vreun punct vulnerabil unui eventual atac din partea acestuia. Cum nu este în termeni prea buni cu ceilalti colegi ai no. Dar simt ca nimic nu poate fi dobândit definitiv . considerându-l pe Daniel un potential du~man. chiar daca uneori pare.. înlaturând contradictiile cu o logica in flexibila. A. vrea sa merg. ca vede pretutindeni raul. Problema lui este ca nu reu.i unde .. Nu este un tip rautacios.. pe care nimeni altcineva nu le-ar fi obtinut.i-a însu.. AI. pentru ca el sa creada ca vreau sa-i fac rau.tiu ca va trebui sa fiu extrem de atent ca sa nu fac vreo gafa. Cu clientii mai dificili se descurca cum se descurca.ela. Dar trebuie sa recunosc ca are o forta de convingere putin obi.tri. Chiar daca Daniel nu are nici o intentie rauvoitoare în ceea ce îl prive?te pe Georges. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE GEORGES? În primul rând am putea afirma ca Georges este excesiv de banuitor. caci n-ar fi admis ca eu sa îi dovedesc ca se în. Nu este o tehnica de vânzare indicata. chiar daca nu este cazul.Personalitatile paranoice 35 îndraznit sa-I întreb daca din cauza aceasta parea sa fi prins necaz pe mine. :v1ai .i în nimeni.nuita: l-am vazut dovedindu-i unui client punct cu punct ca cererea pe care acesta ne-o adresa nu concorda C1l trebuintele lui.. dar trebuie sa acceptam ca datorita lui au fost obtinute anumite contracte cu clientii.

ci. li1 mai multe sfere ale existentei sale. Personalitatea paranoica 1. li1 egala masura. îl face sa aiba o mare putere de convingere li1fata unor clienti.36 Franc. Georges este de neclintit. Suspiciune II Îi suspecteaza pe ceilalti ca ar fi rau intentionati în ceea ce o prive.. este suspicioasa. chiar a celor apropiati. II Preocupata de propriile drepturi. ca în cazul acestui Georges se poate vorbi de o tulburare de personalitate.. II Cauta energic si în detaliu dovezi li1 sprijinul banuielilor sale. II 2.i revendice drepturile. Rigiditate Se arata rationala. fara a tine seama de situatie în întregul ei. II Se protejeaza în permanenta.. nu are încredere. logica si rezista oricaror argumente ce vin din partea celorlalti. caci el adopta aceeasi atitudine în diverse situatii. . Când Daniel încearca sa-I convinga pe Georges ca acesta se însala în banuielile sale. aceasta tendinta de a fi li1Credintat ca are dreptate. ca . oricât i-ar explica. deci.te. el este greu de urnit din propriile convingeri. Când este vorba sa se zbata si sa-. se pare ca Georges este o personalitate paranoica. aceasta rigiditate. îi descopera o alta trasatura: rigiditatea. si-l ajuta sa nu descurajeze în litigiul sau cu compania de asigurari. rece. De fapt. Orice i-ar spune.i în viata personala. Banuiti. ca . II Pune la îndoiala loialitatea altora. adesea geloasa..i celorlalti din anturajul sau. foarte atenta la ceea ce se petrece în jur. Sesizam ca neîncrederea lui Georges nu-i este rezervata doar lui Daniel. .. De altminteri. II Daca acest tip de personalitate se simte ofensata. Georges considera evenimente neutre (Daniel râde cu colegii lui) ca vizându-l în special pe el. este gata de represalii disproportionate. se simte usor ofensata. la lucru.i de problemele de prioritate.ois Lelord si Christophe Andre mult.

" Georges seamana oarecum cu o masina al carei sistem de alarma. se poate spLme ca el are nevoie sa aiba dusmani. ca el însusi este vulnerabil si. Axioma sa de baza ar putea fi: "Lumea este plina de oameni rau intentionati. trebuie sa se protejeze. pentm a se simti linistit si îndreptatit în banuiala lui. Aspectul tragic al situatiei este ca Georges va sfârsi prin a avea dreptate: fiind ostil si banuitor. vor încerca. prost reglat. Cum în fata unei primejdii nestiute ori nevazute este mult mai anxios decât în fata unei amenintari bine identificate. trimit în fata plutonului de executie membri ai anturajului lor . de teama unui complot. CUM PERCEPE GEORGES LUMEA Fara îndoiala. Într-un anumit fel. ce poate fi combatuta. încât îsi supun poporul unei supra vegheri politienesti. poate. El crede ca lumea este Ul1loc primejdios. nu prea are simtul umomlui. în sfârsit. Georges încearca un adevarat sentiment de usurare când. se declanseaza la cea mai usoara atingere. el va stârni ura oamenilor care.Personalitatile paranoice 37 • Îi este greu sa manifeste tendinte ori emotii pozitive. sa-i faca rau si atunci el va putea sa strige victorios: "Aveam dreptate sa fiu neîncrezatod" Unii paranoici sunt asemenea acelor dictatori care într-atât se tem sa nu fie rasturnati de la putere. prin urmare. obositi de comportamentul lui. descopera un dusman. Georges este o personalitate dificila. care ma silesc sa fiu în permanenta atent. De unde si tendinta sa de a-i cauta si de a voi fara încetare sa-si verifice suspiciunile. Caci aceasta îi confirma propria lui teorie despre lume. daca este orbit de gelozie nu va fi cu adevarat linistit decât în clipa în care va obtine dovada (sau ceea ce crede el a fi o dovada) infidelitatii sotiei sale. dar încercati sa-i întelegeti punctul de vedere. Tot asa. îi închid pe cei suspectati de ostilitate fata de programul lor.

ti pe cei responsabili de actualul dezastru . Cititorul va fi observat ca nu i-am pus o eticheta politica dictatorului nostru. Pe de alta parte. în vremuri tulburi ati fi riscat sa-I recunoa.i în orice epoca.i tendintele politice. care nu ai fost într-atât de banuitor încât sa pleci în exil cât mai era înca vreme ..i sa-i împiedici sa mai faca rau pentru ca. Ei propun solutii simple . iar cruzimea devine înca mai mare. Cu siguranta nu era un dictator.manii" difera în functie de epoci . draga cititorule.. mai fericita. Gânditi-va la ultimul paranoic pe care l-ati cunoscut... în sfâr. dar paranoicul pastreaza invariabil convingerea ca prin exterminarea du. ci pentru ca paranoia se poate ivi la dreapta..ifericire sa reapara.38 Fran<..it.. care vrea sa-i extermine pe tradatorii de tara ..man îl va transforma într-un erou de temut. fie în . Suspiciunea exacerbata de care dau dovada constituie un avantaj care îi ajuta sa supravietuiasca circumstantelor primejdioase în care ei ajung la putere (razboi. Cum este banuitor. rigiditatea..i la stânga .. Cu toate acestea.oisLelord .. "Du. revolutie).iînspaimântati.manilor se va ivi o societate mai dreapta. cu puternice trasaturi narcisice. va scapa din toate cursele pe care politia politica i le va întinde.i nu pentru a ne proteja de fulgerele .. .. energia lor îi fac sa apara drept aducatori de lini....esc prin a le trezi oamenilor dorinta de a-i înlatura.eful militiei de cartier.i el va fi unul din capii Rezistentei clandestine. Exemplul dictatorului nu este ales la întâmplare: adesea sunt personalitati paranoice. el este întarit în convingerea ca avea dreptate când instaura teroarea.te în ochii oamenilor deruta ti ..i Christophe Andre ... Iar ura sa fata de du...i sfâr.. Când un asemenea dictator descopera într-adevar un complot.i exaltante conform carora este îndeajuns sa-i gase.teti fie în judecatorul vreunui tribunal popular însarcinat cu lichidarea du. . Dar se mai poate întâmpla ca paranoicul sa se ridice împotriva opresorului. Atunci rigiditatea lui se va preschimba în spirit de rebeliune .adica pe dumneavoastra...i trasnetele unui paranoic. lovitura de stat..manilor poporului. ambele tabere au abundat în exemple celebre. ca . pacea .

307. ori primejdii de comploturi tii reactionând cu o deosebita brutalitate. zece ani mai târziu. cu exceptia servitoarelor. n-a fost singurul exemplu de paranoia la Stalin. toti vechi revolutionari. Conquest. Nici poporul n-a fost crutat de paranoia bunului Josef.Personalitatile paranoice 39 Deci. Odile Jacob. aceste fete fusesera verificate de un milion de ori. În 1932. Stalin îtiijudecase tii condamnase mai toti tovaratiii de arme. în functie de dUtimanii pe care tii-i aleg . totutii. ne spune Berman. Oricare ar fi tabara din care fac parte. treptat-treptat. precum Trotki tii Buharin. Biroul Politic din care facea parte tii Stalin avea vreo zece membri. înca mai straluciti tii mai vestiti decât Stalin. Paris. 1993. paranoicii pot deveni eroi sau criminali. Zece ani mai târziu. R. UN EXEMPLU ISTORIC: STALIN Conducatorul stalinist polonez Jakub Berman1 povestetite despre unul din interminabilele dineuri cu Stalin. înalti demnitari. iar unii. De îndata a izbucnit: "Dar ce tot asculta asta?" Un frumos exemplu de paranoia cu atât mai mult cu cât. La moartea lui Lenin. Stalin era de parere ca taranii ucraineni urzisera un complot. lui Stalin i s-a parut ca uneia dintre servitoare îi lua cam multitior sa serveasca. cu exceptia lui Trotki. Din nefericire pentru rutii. sa mai spunem ca paranoicii sunt cei ce fac adesea Istoria. tii ca ascundeau grâu pen1 Citat din: Stalille. a fost asasinat din ordinul lui Stalin. Odata. la care convivii. La aceste dineuri nu erau admise femeile. . mai mult decât considera el ca ar fi necesar. Ucraina nu furniza cantitatile de grâu prevazute. dar înspaimântati. care se refugiase în America de Sud. Îtii petrecuse viata tot suspectând comploturi împotriva lui. nu puteau titi nicicând daca în urmatoarea zi nu vor fi arestati. În loc sa accepte faptele ca atare (în agricultura lipsa de organizare facuse ca randamentul sa scada). dar care. p.ceea ce arata ca ei nu pot evita problema optiunilor morale ale conditiei umane.

. ducând la foamete tii înca la una din cele mai mari din secolul XX. îl vom aminti pe Hitler. îndragit de trupele lui. Oamenii mâncau tarâna. Când mare. perceputi ca pe o amenintare..uneaza împotriva unor ipotetici du.mani.ali . poporul condus de un paranoic! Dintre personalitatile paranoice celebre.. Stalin începea sa simta o amenintare dinspre propria armata . retardatii mental .al trebuie sa fi pregatit o lovitura de stat. de lovitura de stat.. Armata Ro. evreii. Pe la mijlocul anilor treizeci.esc aceea. bin Michel. în ciuda evidentelor contrarii.. barbati. copii. care sa actioneze rapid. azi..i.i anume aceea de a avea întotdeauna dreptate. Aceasta suprîmare a cadrelor superioare a costat Armata Ro.. dar care n-a fost nicicând consemnata de istoria oficiala. a inceput cea mai sângeroasa epurare a unei armate pe timp de pace. un comandant stralucit. Stalin a avut confirmarea a ceea ce banuia de mult: acest mare.apte milioane de ucraineni.. Ca .i medicii militari fusesera "epurati".i generali..40 Franc.i cinci de mii de ofiteri . pentru Hitler. De Lastours. Paris.ois Lelord . pierderile au atins recorduri sumbre în rândul ranitilor. în numai doi ani. de tradatori ..alul Tuhacevski.ie a fost trimisa în Ucraina pentru a rechizitiona pâna . le batisseJll' de ['Armee ROllge. dupa el. Stalin vade. au murit de foame în vreme de pace..te un comportament specific unui paranoic: el se înver.2 Si atunci. în tîmp ce Stalin "lichida" milioane de chiaburi.. femei.. cum .....i Stalin împarti'i.i multi alti mari paranoici din istorie.ie catastrofalele înfrângeri din prîmele saptamâni ale Ofensivei germane de la 1941.. între cinci .i convingere de neclintit... pasibili. tiganii.i Christophe Andre tru propriile foloase.i ..i Hitler erau încredintati ca lumea va fi mai buna doar prin exterminarea "Lmei anume clase de indivizi...i alti du.i ultimul bob de grâu. Al- . a sustinut necesitatea organizarii armatei în subunitati de blindate. Nefericit.i "indivizii degenerati" trebuiau sa dispara.... . Sate întregi au disparut.. Hitler . memoria lui Stalin pare sa fie 2 S.i-au pierdut viata. Totu.. Treizeci .i dinspre unii mare. Stalin . TOllkhatchevski.mani de clasa. 1996. Potrivit istoricilor. În toate aceste exemple.

Fran<. care în nici un caz nu poate fi suspectat ca ar fi nutrit simpatie fata de nazism. mecanic auto. Hannah Arendt. Pe de alta parte. deosebirile dintre cele doua regimuri nu trebuie sa le umbreasca similitudinile. Exista însa o imensa masa de persoane ce prezinta câteva trasaturi paranoice. fara îndoiala pentru ca dictatorul comunist si-a comis crimele în numele unei viitoare fericiri a omenirii. a pus în lumina punctele comune celor doua sisteme. pe care mai vechile tratate de psihiatrie îi numesc si "paranoici de lupta". Paris. reali ori fictivi. din pricina unei depresii. 1990. mai cu seama paranoia care se erijeaza în mod de guvernare. Sa-i ascultam pe Marc. care.Personalitatile paranoice 41 mai pretuita decât cea a lui Hitler. într-adevar. În timpul celor patruzeci de ani de cârmuire "Papa Doc" si-a masacrat ori împins la exil toti opozantii. dar care sunt cât se poate de obisnuite de altminteri. dezvoltând cu acea convingere de neclintit a paranoicilor teorii marete despre propriul lor rol în istorie (se compara cu Napoleon sau cu Lenin). Payot. Dar lista paranoicilor la putere este mult prea mare pentru a fi data într-un capitol al acestei carti. Ca si în cazul altor tulburari ale personalitatii. a venit sa consulte un terapeut. exista. FORMELE MAI USOARE DE PARANOIA Cu dictatorii am dat o descriere a paranoicilor agresivi si megalomani. o infinitate de forme intermediare. Totusi. treizeci si patru de ani.3 O versiune tropicala a paranoiei a fost aplicata poporului haitian de catre "presedintele pe viata". 3 Consultati: La Nature du totalitarisme. spre deosebire de Hitler care cerea deschis subjugarea "raselor inferioare". Stalin n-a mers niciodata pâna acolo încât sa masacreze dinadins copiii victimelor sale (ci acestia erau doar îndemnati sa-si denunte parintii politiei).oisDuvalier. în care caracteristicile paranoiei sunt mai putin pronuntate sau nu apar decât în situatii stresante. .

în clasele mici. Tatal meu a murit când eu aveam numai trei ani. serile la restaurant în care ea nu s-a oferit sa-. Când o fata pare sa ma placa. din acea clipa îmi spun ca este materialisM . chiar agresive.i.i ca vrea sa profite de banii mei. toate sfârsesc prin a ma parasi.iChristophe Andre Dintotdeauna am fost banuitor. ca eu încep sa ma gândesc ca ei se cunosc. în care nu ma simt deloc în siguranta. ÎJnpreuna mergem cu bicicletele sâmbata dimineata. Când îi spun de problemele mele.42 Fran<.nic aveam impresia ca ai mei colegi vor sif ma prosteascif. ca au avut o relatie cândva. batându-. . Tbtu.i banuitor.. Nu am decât doi prieteni buni. urmând o psihoterapie. Este destul ca ea sa priveasca un barbat. Când suntem împreuna. Ceea ce îmi întareste convingerea ca nici una din ele nu m-a iubit cu adevarat. iar prima reactie este de furie .. Era un mediu care îmi placea mai mult decât viata obi. .. Dar eu mai stiu ca tatal meu bun avea reputatia unui om solitar . dar îmi dau seama de aceasta mult prea târziu. ca poate înca se mai iubesc. Mi-aduc aminte ca nu puteam deosebi gluma de zeflemea.mtita..eful ma apreciaza. ve. Psihoterapeutul Itleu mi-a spus ca este posibil ca în acea perioada sa-mi fi pierdut încrederea în ceilalti si de atunci safi persistat. Cum vaputeti închipui.i la jocul asta eram mai tare ca altii. va putea progresa... încep sa ma simt ceva mai relaxat..tiu ca este adevarat. ea îmi rifspunde ca am tendinta de "a lua totul în tragic" . În armata ma simteam bine caci glumele. ei bine. Si nu încape îndoiala ca. Stiu ca ceilalti ma considera închis. Chiar . Singura persoana în care simt ca ma pot încrede este sora mea. Uneori îmi spun ca arfi trebuit sa îmi prelungesc stagiul. Daniel are sansa de a-si fi constientizat întrucâtva tulburarea.iazi. nu prea pot sif pricep umorul.. sunt aproape un ritual . Nu stiu de unde mi se trage suspiciunea asta. dar nu prea am încredere În ei.i joc de mine.iaceasta chiar daca ma stapânesc.coaIa. Deseori mama îi tinea lui partea. Si atunci încep sa calculez tot ce cheltuiesc cu ea. caci se pare ca sunt un tip capabil... Sunt si gelos. iar mama s-a recasatorit cu un barbat care nu prea ma agrea... pe care i-am cunoscut în armata. Viata mea sentimentala afost mereu un infern. Chiar la .i eu .i plateasca partea...:oisLelord s. Amândoi sunt casatoriti si din când în când sunt invitat sa dejunez la ei.

Dar relatia Cli ea este extrem de dificila. din punct de vedere social izolate într-o tara straina. Kretschmer. Marie-Claire este o secretara excelenta. Daca-i faci o observatie. Chipul i s-a întunecat. în fata celorlalti. pe un fond depresiv. nu se încrede în ceilalti. 1989. susceptibile . caci aceste guvernante. din pricina linei gre?eli comise atunci când a dactilografiat ceva. dezvoltau.secretara sa. De multa vreme psihiatrii au banuit ca. "fete batrâne" cel mai adesea. în cazul acestor personalitati senzitive. susceptibilitate. nu pare sa aiba o prea mare stima fata de sine. 4 E. de altminteri). Pamnoi'a el Sensibilite.ca si paranoicii de altminteri aceste personalitati senzitive au o proasta imagine în privinta propriei persoane. î?i ia de îndata un aer jignit ?i este furioasa pe mine. repro?ându-mi ca nu fac altceva decât sa o critic ?i ca eu eram cel ce o î/'npingea sa faca gre?eli. disciplinata. Este punctuala. A izbucnit în hohote de plâns. PUP. dar nici în sine însusi. ?i ca nu trebuie sa mi-o ia în nume de rau. Si dumneavoastra cunoasteti asemenea persoane. la originea impresiei pe care o au de a se simti amenintate de ceilalti se afla sentimentul propriei neputinte. Personalitatile senzitive sunt mult mai des întâlnite decât paranoicii agresivi. se simt vulnerabile. dar mult :Ilai putina rigiditate. el vadeste suspiciune si susceptibilitate. tristete adânca: el are toate trasaturile personalitatilor senzitive4 o forma mai discreta a paranoiei. . Paranoia senzitiva a fost descrisa la începutal secolului sub numele de "delirul guvemantelor engleze". Banuitoare. Odata am încercat sa-i explic ca erafiresc sa-i atrag atentia asupra gre?elilor sale (rare. Suspiciune. ca si Philippe. suprasolicitând-o. fara a fi întotdeauna bine tratate. care lucreaza în domeniul asigurarilor si care este pus în sihlatia de a se confrunta cu o asemenea personalitate. pe cât se pare. idei de persecutie. Dintr-un anume punct de vedere. preocupata safaca totul bine. Paris. întruchipata de Marie-Claire . Nu-mi venea sa cred ca poate face o asemenea drama. Apoi lucrurile s-au mai lini?tit ?i eu am încercat sa glumesc putin pe seama incidentului aceluia. Sunt triste si.Personalitatile paranoice 43 De fapt.

lucrurile nu stau Câtll)'i de putin mai bine. douii studente )iu)'oteau. De altminteri. dar încetul cu încetul a încetat de a se simti tensionata si a acceptat cu mai multa usurinta criticile. am viizut cum În al treilea )'ir de bilnci. dar cursul fusese atât de bine pregiitit. ne descrie aici o experienta împartasita de toti cei care s-au aflat în fata unui public: profesori. N-a devenit o persoana vesela si deschisa. ca personalitatile paranoice. care este asistent universitar. în general. Î)'i acuzii deÎndatii colegele cii l-ar fi riitiicit. dar aii putea oare sii o piistrez În aceste conditii? i Azi este stiut ca în cazul personalitatilor senzitive se poate obtine o ameliorare a starii lor gratie unui tratament antidepresiv. se sinzte jignitii )'i stii Îmbufnatii zile În )iir. Era un amfiteatru de vreo patru sute de persoane. iar mie nu mi se mai Întâmplase sii vorbesc În fata atâtor oameni. iar studentii erau atenti. se pot decide singure sa ceara ajutorul unui medic si îl pot si primi sub diferite forme. Primul meu gând a fost: "Râd de mine! Au viizut cii am trac!" Alain. Acestea Îmi spun cii Marie-Claire se supiirii din pricina unor glume nevinovate )'i cii nici nu mai vrea sii dejuneze cu ele. Dar. conferentiari si. iar una dintre ele a Început sii râdii.te vreun dosar. la un moment dat. Trebuie sa ai o anume deprindere a cuvân- . Însii când se dovede)'te cii s-a În)'elat. Încât cuvintele parcii se legau singure. aveam spasme În gât. asadar.44 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Cât pri'ue)'te relatiile cu colegele ei. primul lucru la care ne gândim este ca noi suntem obiectul acestei ilaritati. ve)inic este tristii )ii Închisii În ea )ii uneori observ cii abia Î)ii retine lacrimile. Lucreazii extrem de bine. Primele minute au fost penibile: mâinile Îmi tremurau. Si este tocmai ceea ce a facut si Marie-Claire. am avut un trac teribil. Vedem. NU SUNTEM CU TOTII PARANOICI? Înainte de a-mi tine primul curs. însotit adesea de o psihoterapie. oricine este pus în situatia de a lua cuvântul în fata unui grup. Am devenit ceva mai calm. Când Marie-Claire mi giise)'. cel mai adesea atunci când survine un esec. Când în asistenta se râde.

Caci prea multa flexibilitate poate face sa te la~i dominat de cei mai autoritari (~i. iar mult prea multa rigiditate te poate stingheri în adaptarea la un mediu în continua prefacere. Necunoscutul ~i neobi~nuitul. aceasta ipoteza nu ~ocheaza. prin urmare.Personalitatile paranoice 45 :arii în public ca sa te poti gândi ~i la alte ipoteze precum: "î~i 5?un un banc bun". "vorbesc de conferentiarul anterior". Putina paranoia poate fi folositoare în urmatoarele împrejurari: . cum a ~i fost cazul stramo~ilor no~tri. daca anumite tipuri de personalitate s-au transmis de-a lungul generatiilor pâna în zilele noastre.i). poti evita capcanele ~i tradarile. sa ai mai putine sotii. Cât prive~te paranoia. "râd le altcineva". un strop în plus de neîncredere nu este oare preferabila naivitatii? POATE FI FOLOSITOARE PARANOIA? Potrivit psihologilor evolutioni~ti. ne poate alimenta neîncrederea. de asemenea. deci ~i mai putini urma:. atunci când suntem într-o situa:ie stresanta. pe parcursul evolutiei. Calatoria într-o ~ara straina. precum cel al societatilor noastre moderne. aceasta înseamna doar ca. un exces de neîncredere te poate împiedica sa-ti gase~ti aliati. a carei limba n-o cunoa~tem. nu poti fi luat prin surprindere de du~mani. în care miza este mare (în cazul de fata.. acum mii de ani. Aceasta înseamna ca orice orator este paranoic? :\u. în a~a-zisele societati primitive. uneori ea îngaduie sa se parvina la statutul de ~ef. gratie neîncrederii. la urma urmei.Pe de alta parte. este tocmai pentru ca aceste tipuri au fost selectate din punct de vedere genetic. mai cu seama într-un mediu care nu se schimba prea mult de-a lungul unei vieti. cresc ~ansele de supravietuire. ne pot deter='1inasa ne gândim la cea mai grava ipoteza. avem tendinta de a percepe ceea ce ne înconjoara drept amenintator ~i de a da interpretari ostile. sa lucrezi în colaborare. sa stârne~ti interesul auditoriului). Dar. caci erau prielnice supravietuirii ~i reproducerii. Cât prive~te rigiditatea.

bine domina te. vorbindu-ne despre domnul A. Ultimul episod: cineva vrea sa construiasca un imobil cu opt etaje pe locul unei mai vechi gradini din apropierea imobilului nostru. Pentru prima oara am devenit proprietarul apartamentului meu cu trei ani în urma. Dar nu putem decât sa ne felicitam ca-I avem ca reprezentant.când trebuie sa stii cum sa-ti aperi drepturile într-un conflict.46 Franc. Nu afirmam ca toti cei care lucreaza în aceste domenii ar fi paranoici. Comitetul proaspat ales trebuie sa ia seama! Apoi a numit un expert care a descoperit ca un antreprenor a carui obligatie era renovarea imobilului savârtJise tJiel abateri tJi întocmise facturi pentru servicii ce nu fusesera prestate. A urmat o alta plângere. în preajma caruia nu te prea simti în largul tau. la vama. autoritar. cel putin când îl vezi pentru prima oara. presedintele asociatiei coproprietarilor din imobilul sau. Sa-I ascultam pe Yves.când trebuie sa stii sa fii inflexibil în aplicarea legii (politist.ois Lelord si Christophe Andre . reales mereu. . încât comitetul a fost nevoit sa demisioneze. ci ca anumite trasaturi ale paranoiei. încât a preferat un aranjament financiar tJi reparatii imediate. functionar public). judecator. . acum pensionar.. de pilda. PretJedintele nostru este domnul A. potrivit procedurilor. tJi de atunci am început sa merg la întrunirile coproprietarilor. fie cu proprietarul unui garaj. ceea ce nu este adevarat. De îndata donmul A. fost patron. în cadrul serviciilor antitero sau faci afaceri într-o tara al carei echilibru este instabil). ceea ce ar acoperi vederea tJiar lua lumina multor apartamente.când trebuie sa faci fata unor adversari posibil vicleni ori primejdiosi (sa lucrezi în politie. iar antreprenorul a fost atât de mitJcat de convingerea de care era patruns pretJedintele nostru. decât sa ajunga la tribunal.. ÎI cunosc pe avocatul însarcinat cu aceasta problema. Este un om plin de energie. fie un conflict cu administratia. patruzeci si doi de ani. este un prieten care îmi poves- . a început o procedura judiciara tJi este pe punctul de a obtine anularea autorizatiei de constructie. pot fi utile în cazul în care aveti acest gen de activitate. EI este cel ce a descoperit ca primul comitet savârtJise unele nereguli de gestiune tJi a adus dovezile cu o asemenea fermitate.

i..'lent.edintele nostru s-a cufundat cu atâta ardoare în studiul .tem bucuro. voia sa o determine sa-$i paraseasca locuinta pentru a pretinde o chirie mai mare de la noul locatar.. nimanui nu-i trece prin minte sa-I contrazica. i-a intrat în cap ca proprietarul imobilului în care locuie. celibatara.ireptului imobiliar. Evi. caci de fiecare data era convinsa ca unele obiecte fusesera mutate de la locul lor. Adela i-a interzis portaresei sa mai vina în lipsa ei $i $i-a luat cheile înapoi. cu noi este extrem de binevoitor. sau un drept ce se cere respectat. Dar era din ce în ce mai încredintata ca. CÂND PARANOIA DEVINE MALADIE Între personalitatile putin susceptibile si rigide care de-abia daca pot fi numite paranoice. Lucratorii în uniforme albastre lânga lift? Fara îndoiala. cincizeci .caci pre. atunci când nu era acasa. încât nici nu mai dormea noaptea as- . intrau necunoscuti la ea.1colopentru a-i urmari ie$irile $i venirile.te unele detalii mai !. Acest exemplu constituie o demonstratie vie a utilitatii sociale a personalitatilor usor paranoice.toane. vizibil încânfat de rolul lui de aparator pe care noi i-l recunoa. o mare companie de asigurari.. Încetul cu încetul..te ea.. ori de câte ori la mijloc este o cauza ce trebuie aparata. Exista grafitti pe palier? Amenintari pentru a o înspaimânta. Pe de alta parte. Functionarul venit cu portareasa în lipsa ei. tot ceea ce observa în imobil devenea un indiciu al faptului ca dorinta respectivei companii era de a o face sa plece. personalitatile paranoice pe care tocmai vi le-am zugravit si adevaratele delire de persecutie În care bolnavii pun cap la cap fragmente disparate siisi inchipuie ca împotriva lor se urzeste un complot exista o întreaga gama de forme intermediare.ine decât el.. Convingerea ca era supravegheata $i urmarita cu înver$unare îi indusese o asemenea angoasa. Adelei. erau .it prin a cunoa. încât a sfâr. sa-i verifice contorul? Trebuie sa-i fi instalat micro.i trei de ani.Personalitatile paranoice 47 'e$te ca este nevoit sa reciteasca jurisprudenta cu o deosebita aten~ie..

adesea. aceste deliruri spectaculoase dispar adesea sub tratament. . fie sa simta nevoia de a vorbi. Adela a depasit atât stadiul neîncrederii excesive. care pot atenua sau pot face sa dispara ideile de persecutie si unele idei ale paranoicilor agresivi. tratamentul trebuie supravegheat cu strictete de catre medic. acesta este contextul în care oamenii vin sa ceara ajutorul unui medic. Dar cum neurolepticile au si o serie de inconveniente. atunci când intra în conflict cu altii. nu era nici urma de ostilitate. caci se considera perfect normale. Acestea sunt adevaratele "antidelirante". si acesta este un delir de persecutie. Lucru surprinzator. DOCTORE. când îsi imagina un complot neverosimil. pentru a-i cere sonmifere. ori se simt abandona te. SI MEDICAMENTELE? Rareori se întâmpla ca personalitatile paranoice sa ceara un tratament. Acesta i-a stabilit diagnosticul si i-a prescris un tratament care a facut ca delirul Adelei sa dispara în câteva saptamâni.fata de propria persoana. Totusi. la sugestia psihiatrului ei. în timp ce încrederea este tocmai ceea ce acesta acorda mai greu. Neurolepticele sunt utilizate de mai mult timp. Atunci s-a dus sa consulte un psihiatru. sunt doua tipuri care îsi vadesc o anumita eficacitate în perioadele de criza: neurolepticele si antidepresivele. Cât priveste medicamentele. Tratamentul unui paranoic constituie o adevarata sfidare. pentru a discuta o chestiune privind obligatiile de coproprietar si atunci a realizat ca. li se poate întâmpla fie sa faca o depresie. caci prima conditie pentru a veni în sprijinul paci~ntului este de a-i inspira încredere.48 Fran~ois Lelord si Christophe Andre cultând orice zgomot din imobiL parându-i-se suspect pâna si clipocitul apei din conducte. generalist sau psihiatru. a cerut o întrevedere la birourile respectivei companii de asigurari. cât si pe cel al interpretarii eronate. Dar vindecarea deplina a fost obtinuta atunci când. mai repede decât trasaturile personalitatii paran01ce. Si. În acest exemplu.

sa se simta mai putin vulnerabile. în ciuda oricarei medicatii ori a psihoterapiei. comandant de vas autoritar si incompetent. Impreuna. Dar banuim ca lucrurile vor lua o turnura neplacuta atunci când. Ferm convins ca sovieticii îi "otraveau fluideIe corporale". Scott. Oricarui psihiatru îi vin în minte cazuri de personalitati senzitive. ale caror tulburari au disparut complet în urma unui tratament alcatuit adesea dintr-o combinatie de un neuroleptic în doze reduse si un antidepresiv. în noaptea nuntii. se dovedeste un veritabil paranoic. într-un crescendo de halucinatii din ce în ce mai terifiante. Dar se întâmpla si ca unii paranoici sa ramâna neschimbati. film turnat dupa romanul lui Herman Wouk. • In capodopera lui Stanley Kubrick. acestea pot ajuta personalitatile senzitive sa fie ceva mai optimiste si. se îndragosteste de o tânara frumoasa. el se apropie de sotia sa pentru a o saruta. Francisco. . declanseaza al treilea razboi mondial. Humphrey Bogart joaca rolul unui sfâsietor personaj paranoic. Doctor Falamour (1963) generalul Ripper. Aflat într-o croaziera pe un pachebot. Personalitatile • El a :i a a a 1 . (Speram ca responsabilii fortelor nucleare sunt supusi testelor de aptitudini. ea închide ochii si de îndata îl aude întrebând: "La cine te gândesti?" • În Revolta de pe Caine de Eduard Dmytryk (1954).Personalitatile paranoice 1- 49 1. aude echipajul si pasagerii ponegrindu-l fara încetare. d II a a Cât priveste antidepresivele. pleaca în luna de miere. uneori chiar usor delirante. care îsi exaspereaza echipajul si sfârseste prin a trezi în jurul lui chiar ura pe care o suspecta.t '1 e paranoice în filme si în literatura de Bunuel (1952) reprezinta un autentic sindrom clinic al paranoiei în domeniul vietii amoroase. prin urmare. inflexibil si plin de încredere în sine. jucat de George C. :'1.nexicanînstarit. un proprietar :..) • În Diabolic scriitorul englez Evelyn Waugh ne descrie o experienta paranoica deliranta.

5 R. nu trebuie sa-i dati "indicii" care i-ar confirma suspiciunile. Data viitoare as prefera sa vorbe~ti mai întâi cu mine. a dedus imediat ca acel prieten si-a întors privirea dinadins si ca în felul acesta voia sa-i arate dispretul si. Fata rotunda si privirea asa-zis naiva. cu prilejul unei întruniri profesionale. ." (Critici evazive si amenintatoare. p.. nu te bizui pe mine. cit. Acesta a început sa strânga mâini si.. Nu se mai poate lucra cu tine. mai mult dintr-o usoara eroare de sincronizare decât din impolitete. • Sa respectati convenientele cu scrupulozitate Într-o zi. ferm. Hru~ciov a supravietuit mai multi ani în imediata apropiere a lui Stalin. fara sa ma Î11~tiintezi~i aceasta ma supara. Conquest.50 Franc. clar. Spuneti-i: . îsi îndrepta privirea catre urmatoarea persoana. în timp ce înca mai strângea mâna celei anterioare. Daca trebuie sa-I criticati. astfel. fiti limpede. de "taran rus cumsecade".I-ai cerut patronului sa-ti încredinteze acest dosar." (Descrieri precise ale comportamentului.ois Lelord ~i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PARANOICII? Recomandabil • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile Paranoicul va avea mereu tendinta de a-~i imagina ca vreti sa-i faceti rau. sub conducerea caruia jumatate din membrii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au fost executati ori deportati. Aceasta. Potrivit istoricului american Robert Conquest5. pare sa-I fi avantajat. ap. o personalitate paranoica.) Astfel. între cei doi a început o relatie tensionata. Prin urmare. unul din prietenii nostri afost prezentat în acelasi tirnp mai multor persoane. Mesajele voastre nu trebuie sa lase nici cel mai mic loc interpretarii. 217. motivul ar fi acela ca Hrusciov aparea în ochii conducatorului naiv si sincer. Daca vei avea probleme. ) Nu-i spuneti: "Nu mai merge asa. Cel mai bun mijloc este de a comunica cu acesta într-un mod cât mai putin echivoc cu putinta.

strategia care consta în a te tine de o parte nu este neaparat . într-o casuta din apropierea vechii lor ferme. ruda. Fost agricultor. întâmpinându-l cordial ?i cerându-i scuze.i cea mai potrivita. adesea este teribil de ispititor sa-i evitati pe cât posibil. prin forta împrejurarilor. nici nu ne-a trecut prin minte ca vecinul nostru ar avea un asemenea caracter dificil. pe o su- . lasase o urma pe peluza lor.. Si daca este este vorba de o persoana de care va puteti distanta fara parere de rau. care venise la solicitarea noastra. ~)ri: • Sa mentineti un contact regulat cu el (ea) Fiind bine cunoscute tensiunile extreme pe care le prilejuieste frecventarea paranoicilor.i veti fi nevoit sa încercati sa le faceti fata.Personalitatile paranoice 51 Orice eroare de eticheta pe care o comiteti risca sa fie con~~derata drept semn al dispretului sau drept batjocura.i de îndata veti fi suspectati ca încercati sa-i adormiti neîncrederea pentru a va deda cine stie carei fap:e rele. nu ezitati sa o faceti. Era de-a dreptul ridicol. Dar se poate întâmpla ca. Când ne-am cumparat casa la tara. a cumparat o casa la tara. coleg. totu. sau sa încercati sa nu-i mai vedeti deloc. În acest caz.tepte. feriti-va sa-I întreru?eti când vorbe. fiti de o politete reglementara". Prin ·zmare. Chiar din momentul în care am început amenajarile.. Pe un colt al peluzei. fiti atent când îl prezentati altcuiva. cincizeci si doi de ani.. nu-l lasati sa a. Am fost u?or uimiti de ostilitatea din glasul lui ?i de îndata am încercat sa mai des tindem atmosfera. daca aveti de-a face cu un paranoic. vecin. pentru a vedea stricaciunile pricinuite de camion. locuia cu sotia lui. contactul cu un paranoic sa devina inevitabil. Atentie! Nu este vorba sa deveniti servili sau excesiv de binevoi- antenele hipersensibile ale paranoicului vor detecta lipsa ':oastra de sinceritate . fie acesta patron. Pâna sa va mutati ori sa va schimbati locul de munca. L-am însotit. a venit sa se plânga ca un camion cu pietri?. raspundeti de îndata ::lesajelor lui. dar el a ramas la fel de neînduplecat. fiti cu bagare de seama la formulele de curtoazie..te (doar daca este absolut necesar).. care. Sa o ascultam pe Lise. împreuna cu sotul ei.

sau ca va amuzati pe seama lui. care Îmi parea timida ~i supusa. Numai ca de asta data ne-am decis sa ie~im la acele ore la care vecinul era prin preajma. Dupa cele doua incidente. iar ea pare Încântata ca ~i-a gasit pe cineva cu care poate vorbi. cu un paranoic aflat în preajma voastra.. Dupa un prim contact neplacut. N-a mai fost alt incident. a mormait ca se va gândi la aceasta ~i a plecat fara nici un alt cuvânt. vecinul nostru pare sa se mai fi destins. Acest exemplu arata necesitatea unui contact regulat. ca sa se plânga de zgomotul infernal pe care îl faceam. Încetul cu Încetul.iChristophe Andre prafata nu mai mare de o palma.oy paranoic.enii cu dare de mâna îl . Eu m-am Împrietenit cu sotia lui. Daca îl evitati sistematic. Iar noi continuam sa mentinem un contact regulat cu ei. Eroare! Era acolo de fiecare data ~i ne arunca priviri din ce în ce mai veninoase. Tot Încruci~ându-ne cu el. de nepoti . ca în exemplul precedent. Acesta a parut surprins. Vecinul nostru a aparut iar. sa schimbam câteva cuvinte despre vreme. paranoicul va crede ca îl dispretuiti.. Apoi. Odata. ne-am gândit mult: sa vindem casa înainte ca lucrurile sa se înrautateasca. dar nu prea apropiat totus.i. sau sa încercam sa aplanam situatia? Am optat pentru a doua varianta. a venit sa ne aduca un iepure. dar sotul meu mi-a facut semn sa ma abtin ~i s-a aplecat sa se uite la urma lasata de roata camion ului. iar conversatiile noastre sunt pe teme neutre. S-ar putea spune ca acest fost agricultor.52 Fran~ois Lelord s. Sa vii sa faci o tragedie pentru atâta lucru! Eram gata-gata sa izbucnesc în râs. cum fusese la vânatoare. avea tendinta de a-si imagina ca oras. despre gradinile noastre. sotul meu mi-a explicat ca îsi daduse seama imediat ca vecinul nostru era un "parano" ~i ca nu trebuia contrazis din capul locului. foarte grav. Deunazi. i-a propus vecinului nostru sa estimeze suma care i-ar fi fost necesara pentru a reface peluza. cautând înainte de a ie~i ca acesta sa nu fie cumva pe afara ~i alegând acele ore la care el nu era acasa. eram în gradina cu ni~te prieteni pe care îi invitasem sa dejuneze cu noi. Vorbim despre copiii no~tri. am Început sa ne saluti/m. us. într-adevar era vizibila urma unui caucIUc. ne-am propus sa ne evitam sistematic vecinul. Dupa aceea. ca ~i când ar fi fost vorba de o stricaciune considerabila.

un grup a fost totus. gata oricând sa intenteze o actiune în justitie pentru o cauza ce nu merita osteneala s.Personalitatile paranoice 53 Jispretuiau. din când în când. Daca faptul de a se simti învins de un alt ins îl face pe paranoic furibund. adunarea parlamentara. care întotdeauna cred ca actioneaza pentru binele poporului lor. ca si dictatorii paranoici. deci dumneavoastra sunteti cel care l-a vor-::tit e rau sefului. legi sau regulament (cu exceptia situatiei în care considera ca al sau caz nu este similar celui din regulament).i crutat de Stalin: cei care fusesera membri ai Dumei. dupa raul pe care l-ati facut si pe care el înca nu l-a descoperit. De pilda.icare nu precupetesc timp s. Iata un rapt surprinzator: dintre membrii partidului comunist. îl va face ca. pentru a-l salva fie de la decadenta. care nu vrea decât dreptatea. argumentatia propriei lor pozitii fiind justa si pe puncte. contravine propriilor interese. Iar avocatilor le este bine cunoscut acest gen de clienti. redus drastic ca urmare a unor epurari masive. În timp ce un contact firesc. Absenta dumneavoastra îi va da libertatea d de a gândi în voie la intentiile dumneavoastra rauvoitoare în ceea ce-l priveste. sa-si repuna la punct parerea despre dumneavoastra si va mai tempera elanurile imaginatiei sale. Lisa si sotul ei îi confirmau aceas~a ipoteza. ne de la impuritate.ibani pentru ceva ce. chiar si atunci când îl extermina. în cadrul caruia dumneavoastra respectati uzantele si nu va aratati ostil sau nelinistit. Procedura juridica exercita asupra lor o puternica atractie. iar scrisorile lor au deseori un aspect juridic. Un paranoic pe care îl evitati ar putea chiar crede ca unel:iti împotriva lui sau ca va îndepartati repede tocmai pentru ca va este teama de represaliile din partea lui. Iar evitându-l. în schimb el se va înclina în fata unei institutii. Majoritatea paranoicilor resimt o anume fascinatie pentru legi si regulamente. însa dumneavoastra îl evitati de câteva saptamâni. ~ocmai l-a dojenit seful lui. la urma urmei. regulat. din ultimii ani a tarului! . • Sa faceti referiri la legi si la regulamente Paranoicul se considera o persoana care respecta legea.

aratati-va coltii. Este important sa ~titi sa-i cedati în ceea ce vi se pare neesential. paranoicul. adesea cunoa~te mult mai bine decât voi legile ~i regulamentele ~i va ~ti sa le foloseasca în propriul avantaj. riscati sa-i amplificati furia. atentie. pacientul paranoic îfii gasise un alt adversar în persoana proprietarului sau. chiar primej- . mentinându-se însa la un nivel de tensiune acceptabil. dar gândi ti-va bine care Ca noi toti. fii mai furios. dar cu conditia ca amândoi sa semneze un contract ce stabilea îndatoririle fiecaruia dintre ei fii care stipula ca medicul avea dreptul de a sista întrevederile în cazul în care pacientul redevenea agresiv. iar voi gânditi-va ca aceasta nu va prejudiciaza cu nimic. Daca dumneavoastra îl privati cu totul de aceste succese. pentru a nu ceda în ceea ce este esential. istovitoare. consultati un specialist din respectivul domeniu.) • Sa va cautati aliati în alta parte A te confrunta cu un paranoic la lucru sau în viata personala. Întrevederile lor devenisera doar un monolog agresiv ~i plin de injurii.ois Lelord ~i Christophe Andre Dar. luati-va precautii. Într-o buna zi acesta i-a facut cunoscut pacientului sau ca din acel moment refuza sa-l mai primeasca. mai ales. • Sa le lasati unele mici victorii. este adesea o situatie frustranta. i-a propus bolnavului sa-l revada. a început sa îl tot hartuiasca pe medic cu mesaje ~i telefoane tot mai violente. La lucru. fascinat de tot ce tine de juridic. de îndata ce paranoicul trece dincolo de granita pe care ati trasat-o. lasati-va colegul paranoic sa-~i atribuie prerogativele care considera el ca-i revin de drept. caci considerase ca nu fusese bine îngrijit. nu va angajati în ceva de care nu sUllteti siguri. Pacientul. Un pacient paranoic prinsese un mare necaz pe medicul sau generalist. paranoicul are nevoie de succese mai mari ori mai însemnate.54 Fran<. Medicul. Consultatiile au reînceput. În schimb. dar stabilind totu~i o limita. ~i. pe care medicul nu-l mai putea stavili. (Între timp. Pacientul paranoic a acceptat. Înainte de a va aventura pe acest tarâm. dar dupa ce solicitase ca anumite clauze ale contractului safie reformulate. înainte de toate. pentru a-~i mentine echilibrul. dupa ce afost sfatuit.

ca a~fi facut haz pe seama lui laolalta cu alti colegi mai tineri. Numai ca Marcel mobilizase nu- e a c 2 l' . îi dadeam de lucru secretarei. Citind-o. ci. Dar.dusa chiar de Marcel. Am început prin a-i explica propriul meu punct de vedere. încurajare.i ) -. Numaidecât i-am cerut patronului o întrevedere ~i acesta mi-a acordat-o. Acest ~ucru e valabil mai cu seama în lumea afacerilor. mai ales daca si ei se confrunta cu acelasi paranoic. ieri dimineata am gasit. încercasem sa-i fur ideile ca sa le prezint ca apartinându-mi. Totusi. dar nu în ideea de a o monopoliza. dar scrisoarea adresata ~efului era teribil de bine ticluita.tepartamente ma apreciaza mai mult. chipurile. pentru ca ace~tia sa nu i se mai adreseze ~i lui ~i. cred ca-1~tiu: sunt mai tânar. am o diploma. îmi venea sa ma cert cu el. 'i Totu~i. mai bine zis je când el a prins necaz pe mine. ca în cazul lui Jean-Marie. Stiam ca nu era nici un graunte de adevar în tot ce scrisese: fire~te. pentru a-l desconsidera. m-a cuprins nelini~tea: ~tiam ca nimic din ceea ce scria el nu era adevarat. sfa:uri. voise sa-I transfere pe Marcel în alta parte. îl vorbisem de rau reprezentantilor municipalitatii. Am vorbit despre aceasta cu un alt coleg care mi-a explicat ca acela~i patron. mai degraba. mi-a recomandat. Sunt luni de zile de când sunt în conflict cu Marcel. pur ~i simplu. Eram deceptionat. ca ea sa nu mai aiba timp sa-i dactilografieze ~i lui lucrarile. m-a ascultat cu un aer plictisit. Si nici nu-l vorbisem de rau. sa evit orice conflicte cu Marcel. -. le-a~fi comis la adresa lui. iar motivul nu-mi este cunoscut. scrisa într-un stil juridic ~i parea convingatoare. iar cei de la alte . am înlemnit! Marcel facea o lunga lista a tuturor actelor necinstite pe care. sa nu iti prea surprinsi daca altii se vor arata reticenti în a va acorda sprijinul lor. La cei din jur poti afla sprijin. cu câtiva ani în urma. cadru administra:iv într-o colectivitate teritoriala. Spre marea mea surpriza. iioasa wleori. în final. ~i nici n-am râs pe seama lui vreodata. tinând cont de situatia care oricum era complicata. Am simtit furia crescând în mine.Personalitatile paranoice 55 la . caci scrisoarea continea punctul de vedere al lui Marcel. Dupa furie. obosit aproape ~i în loc de a-mi spune care îi este parerea. eu moilopolizasem secretara noastra comuna. o copie a unei scrisori adresate ~efului nostru.

ca ~i scrisoarea pe care tocmai o citisem. Directiunea preferase sa renunte decât sa dea na~tere unui conflict interminabil. dar sa-I vad prea des este obositor câteodata. Dar aceasta pozitie este discutabila dîn doua motive: . la urma urmei. De când îl ~tiu este a~a. considerând ca. este un tip generos. de a-?i reconsidera viziunea pesimista asupra relatiilor umane. le va displace gândul de a se întoarce pe câmpul de lupta pentru a va apara. Povestea era destul de comica. Acest exemplu va va ajuta sa întelegeti de ce atunci când este vorba de un paranoic. uneori. trimisese o scrisoare ziamlui local. • Roger îmi este prieten de multa vreme. cinam cu ni~te prieteni ~i. dupa o neîntelegere te poti simti tentat sa renunti sa te explici în fata lor. ceilalti nu va vor ajuta întotdeauna. Î~i pusese la punct un dosar clar ~i convingator. obtinuse chiar interventia deputatului local. loial ~i destul de haios când este ceva mai destins. Alaltaieri. N erecomandabil Sa renunti la a lamuri neîntelegerile Cum personalitatile paranoice sunt obositoare ?i deseori frustrante.dîntr-un punct de vedere etic. amenintase ca se va plânge la consiliul de conciliere a conflictelor de 71nll1ca. ~i Roger nu-i prea aratase respectul pe care acesta îl a~tepta. Patronul era un batrân plin de el. ne poveste~te Patrick. este vîna lor ?i ele trebuie sa clarifice lucrurile. de ce n-ati încerca? . sa îlla?i pe celalalt sa persiste în gre?eala înseamna sa-i refuzi orice ?ansa de a se schimba. daca exista o ?ansa de a clarifica neîntelegerea.56 Frans. pe vremea când abia îl cunoscusem.în propriul vostru înteres. foarte grav. caci este mult prea susceptibil.ois Lelord ?i Christophe Andre maidecât sindicatele. De altminteri. Nu aveam câtu~i de putin intentia de a râde de Roger. am început sa povestesc cum s-a certat Roger cu primul lui patron. dar total depa~it. daca au avut experiente dureroase. cum domnea buna dispozitie. patruzeci ~i trei de ani. cadru din domeniul bancar. ci de a arata cum .

Mi-a raspuns ca nu erau amintiri tocmai placute. pentru c1-ispune ca bagasem de seama ca pavestioara mea îl cam contra!'lase. dar Roger era destul de glacial cu mine. patronul era într-adevar ridicol. Am încheiat zicându-i ca poate gresisem strigându-l. Rager mi-a raspuns ca între noi nu era nici o neîntelegere. în toata povestea asta. Patrick ofera un bun exemplu în ce prive?te utilitate a încercarii de a lamuri o neîntelegere. Am ezitat asupra atitudinii pe care s-o adapt. amintirea avea sa ramâna vie in mintea lui. Mai târziu am observat ca ceilalti râdeml. A recunoscut si el ca. dar l-am mai vazut de atunci si am simtit ca el se bucura sa ma revada.î11l facut o cariera mai buna decât a lui. Dar. Bineînteles ca pufeam sa trec totul sub tacere si sa las ca timpul sa-i stearga supararea. . În cele din urma. N-am încercat sa-I fac sa recunoasca. In acea seara ramasese la fel de glacial.Personalitatile paranoice 57 f.nu ?i-a silit prietenul sa recunoasca ca se suparase. dar ca Roger parea tare :. în loc de a o arunca asupra prietenului sau. De asta data i-am mai spus ca eu îl gaseam ridicol pe patron.mtrariat. . 1 i :meori lucrurile merg din ce în ce mai rau. dar ca ideea de a lasa loc unei neîntelegeri ma ~ortura. si tocmai de aceea mi se paruse istorioara vrednica de a fi povestiM. am înteles ca el luase poves~ioaramea drept o ironie din partea unuia care se credea superior. discutia s-a reînsufletit. el a respectat doua reguli de aur. l-am strigat. dupa cum îl stiam pe Rager. Si atunci. nu pe el. mai ales cu un patron ::1reprinde necaz pe tine. caci aceasta ar fi însemnat sa-I faca sa recunoasca ?i ca gre?ise în supararea lui. m-am repezit dupa el. valabile în cazul unei personalitati u?or "parano". El a negat. Am schimbat repede subiectul. Cum stiu ca el considera ca .a luat asupra lui întreaga raspundere pentru acea neîntelegere. . preocuparea lui Patrick de a lamuri aceasta problema l-a ajutat cu siguranta pe Roger sa con?tientizeze ca propriile simtaminte nu-i erau indiferente lui Patrick ?i ca acesta nu-i putea fi "du?man". dar i-am spus ca realizasem destul de târziu ca nu erau amintiri placute pentru el si ca nu-mi dadea pace gândul ca l-am necajit. De altminteri.

nu persoana. jignindu-i. prin manierele lor suparatoare. mai ales. Deci. nu uitati).idiot!" sau "Ar trebui sa fi închis!" sau "Ar cam fi cazul sa te tratezi!". Cum sa va manifestati furia în fata unui paranoic Spuneti-i: "M-am saturat de pretentiile tale". uneori l-ar putea misca pe paranoic.arii bine unse. unii paranoici ne trezesc dorinta teribila de a exploda ?i de a-i cople?i cu lll.de a va domina. o data ce paranoicul va fi încredlll. sa nu spui prea multe.:oisLelord ?i Christophe Andn§ • Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine Prin îndârjire.ge. întarindu-i de altminteri în suspiciunile lor: da. Aratati vederii sale doar ceea ce este impecabil. faceti un serviciu nervilor dumneavoasti'a.Ceraa unei emotii puternice. caci te ajuta sa cumpanesti mai bine vorbele si. De altfel. i-ati urât ?i i-ati dispretuit de la bun început. ceea ce paranoicul va considera inadmisibil ?i va trece de îndata la represalii disproportionate. stângacie. Aruncându-Ie cuvinte care ranesc. ramâne ti foarte "comportamentaI" în repro?urile voastre. Relatiile cu un paranoic constituie un exercitiu care se dovede?te bun. • Sa comiteti greseli La lucru.Sulte. El va jubila la cea mai mica greseala. aveau deci dreptate sa nu aiba încredere. caci în virtutea acestora va va acuza sau va porni o procedura juridica împotriva voastra. neatentie din partea voastra. caci în aceste cazuri aduceti o ofensa persoanei. nu va pierde nici o ocazie pentru a încerca sa va secatuiasca de vlaga. .tat ca îi slUl.58 Fran<. sau chiar "Ma faci sa spun mereu acela?i lucru". Când apare paranoicul. dorinta de a va înVlll. aparenta lor rea-credinta (de fapt ei se considera de o desavâr?ita buna-credinta. expresia slll. În ambele cazuri dumneavoastra ati criticat comportamentul. fiti asemenea unei maslll.Dar este o tentatie careia ar fi mai bine sa-i rezistati. Nu-i spuneti: "E?ti lUl.teti adversar. dar le veti spori violenta. facându-1 sa con?tientizeze sinceritatea voastra. chiar daca explodati.

povestindu-i mai mult sau mai putin denaturat. Iar conversatia nu este decât o lupta strânsa: de la o personalitate paranoica nu trebuie sa te astepti la tentative de conciliere. l-ar putea monta împotriva voastra. de pilda. convivii schimba brusc subiectul sau se straduiesc sa gaseasca macar un punct al problemei asupra caruia sa se puna de acord cu totii. Este preferabil sa-i spui deschis unui coleg ceea ce te nemultumeste. ca l-ati bârfit. Sa bârfesti un paranoic este ceva mai riscant. • Sa discutati politica Un alt domeniu în care se cuvine sa fiti prudent cu personalitatea paranoica: politica. ceea ce ati spus despre el. într-un fel sau altul. când într-un grup se discuta despre politica si când se atinge un anume nivel de tensiune ca urmare a divergentelor de opinii. decât sa clevetesti pe seama lui. o personalitate paranoica nu va proceda în acest fel: pentru ea a nu-si apara propriile opinii pâna la capat echivaleaza cu o înfrângere. pentru a nu crea o atmosfera tensionata. Bârfa este un paliativ si pentru nervi. când parerile difera. Cu atât mai mult cu cât cei ce va sunt potrivnici.Personalitatile paranoice S9 • Sa-i bârfiti. dimpotriva. În schimb. care poate suprima dorinta de a-l infrunta deschis pe cel pe care-l bârfesti. Bârfirea patronului. ci. caci îi spui în soapta confidentului ceea ce nu ai îndraznit a-i marturisi în fata unui adversar mai puternic ca tine. paranoicul va sti întotdeauna. la cele mai categori- . Si nu încape îndoiala ca acesta este motivul pentru care codul bunelor maniere recomanda evitarea acestui subiect. Dar bârfa are si o serie de neajunsuri: este o consolare mult prea facila. Cu hipersensibilitatea în a detecta adversari ipotetici si cu dorinta de care este stapânit de a-si confirma banuielile. Discutiile pe teme politice îi fac lesne pe oameni patimasi si. cunoscându-i putinta de a face rau. prezinta o serie de avantaje: creeaza o anume complicitate cu cel cu care vorbeste despre o persoana absenta. Bârfa duce la legarea unor prietenii. De obicei. caci vor afla Bârfa. Fiecare este dispus sa puna capat controversei. conversatia se poate schimba usor în controversa. în general.

care nu se sinchiseste de ele si care. Cu exceptia lui Eric. caderea zidului din Berlin. care nu realizeazâ suferintele poporului. iar sotia mea se întelege bine cu sotia lui. De atunci însâ vârsta. eram de stânga.. ceea ce am aflat despre conducâtorii pe care îi admiram. Prin anii saptezeci eram studenti si.Y. are grija de casa noastra când suntem noi plecati. Calman-Levy chives en sciences saci ales".60 Fran<. dar de partea social-democratilor.oisLelord ?i Christophe Andre ce argumente. Dicks. controversa continua. îndatoririle familiale si profesionale. un pensionar. "Les Ar- . Într-o seara am avut proasta inspiratie de a-i invita la cina. Iata marturisirile lui Damien.. cu cât pare sa creada ca cel care este mai temperat ca el este fie un inconstient. Aceasta ne face sa nu mai vorbim de politica în prezenta lui. Paris. fie un ticalos. unii dintre noi revendicându-se de la \tIao ori de la Enver Hodja. 1973. & coli. pe care te poti bizui. ca multi alti tineri. dar este cazul sa o spunem. toate acestea ne-au mai temperat elanurile. fost elev al unei 9coli de arhitectura. 333-334. Cum personalitatile paranoice manifesta adesea o atractie pentru pozitiile politice extreme (caracterizate prin desemnarea unui dU9man rau intentionat 9i raSp1. eu merg cu el la pescuit deseori. dar la Eric se manifesta într-o forma destul de greu de suportat într-o discutie. Cei mai multi dintre noi au râmas de stânga. politica îl face sa vada rosu în fata ochilor. mai degrabâ. Daca este contrazis se aprinde si aceasta pare sa-i faca mare placere. pp. n-ar trebui sâ scape nepedepsit. Când abordam subiecte politice. este un tip de treaba. Avem un vecin. Si devine cu atât mai violent. Si aceasta ni s-ar fi pârut o chestie simpatica. Eric îi tot da cu teoriile asupra necesitatii dictaturii proletariatului. pare un om fermecator. Dar Eric nu este singurul cu care nu trebuie sa discuti politica. în cazul unei revolutii. Les Meurtres collectifs. care si-a pastrat neschimbate convingerile revolutionare de la douâzeci de ani.illzator de toate relele societatii ?i care trebuie pedepsit fara miIa6). Am pâstrat legâtura cu câtiva colegi de facultate si ne întâlnim periodic. dar degenereazâ curând într-un monolog. discutia pe teme politice se poate aprinde iute. Totul a 6 H. De altminteri. venirea stângii la putere. La prima vedere.

Concluzia: înainte de a discuta politica.Personalitatile paranoice 61 -'. si ca doar oame" . ne :'xvlica ca tara se aiflaîn plin declin si ca tot raul venea dintr-un ex. amintind solutii demne de un stat totaAar.'5tbine pâna în clipa în care discutia a ajuns ~i la politica. Ba• . acesta. Spectatorului sosit între timp îi este greu sa desluseasca "cine a început" acest taraboi. desemnând un du~man raspunzator de tot raul ~i care merita sa fie aspru tratat. care îl face pe celalalt sa-i dea un prim pumn si meciul de box începe. aveam în fata un fanatic care. tendinta de a simplifica problemele politice. Dar din acea seara. Am încercat sa-I contrazicem mai întâi . Nici unul dintre interlocutori nu accepta sa-~i mai tempereze modul în care î~i exprima opiniile. nu vrem sa spunem ca orice persoana care se aprinde vorbind despre politica este paranoica!) Sa deveniti si voi paranoici Relatia cu un paranoic se aseamana uneori cu un scandal care de-abia începe: unul din protagonisti. chiar în contextul unei iiscutii amicale. riposteaza printr-o lovitura înca ~i mai puternica. ':ii culti ar trebui sa voteze.brusc. dar eu am reu~it sa-I fac sa schimbe subiectul la timp. îl trânteste pe celalalt. sa-i la~i ceva mai mult spatiu. primul. din gre~eala. patruns de convingere. chiar sa încerci sincer sa lamure~ti o neîntelegere pentru a dezamorsa un conflict care plute~te în aer. ofensat. dar aveam sentimentul ca ne izbim de un zid. (Atentie. ca nu era firesc ca toata lumea sa aiba dreptul la ~'ot si ca Revolutia franceza chiar nu l-a prevazut. îl împinge cu brutalitate. Apoi. rigiditarea. rela:iile noastre s-au racit. în fata unui paranoic: uneori este de-ajuns sa iei putina distanta. ~~3 de democratie.c abordat teama emigrarii.3tri -a schimbat: pâna atunci fusese un musafir extrem de placut s 5:-. Dupa care . Sub ochii :-'. asigurati-va ca interlocutorul vostru poate accepta regulile unei dezbateri în contradictoriu fara a-~i pierde sângele rece. caci ve:ieam cum sotia mea era pe punctul de a exploda ~i ultimul luau pe _-aremi-I doream era o cearta între vecini.'1 gluma. surprins si revoltat. " Cele doua exemple precedente pun în lumina doua caracteristici ale personalitatii paranoice. În primul rând. Feriti-va sa ajungeti în aceea~i situatie.

trecând la represalii disproportionate. ci. Sa va cautati aliati în alta parte. cu putin tact si prudenta s-ar putea evita o seama de conflicte cu persoanele ce prezinta trasaturi paranoice. caci vor afla. Sa le bârfiti. Dar aceasta nu este simplu. Cum sa ne purtam cu personalitatile paranoice Recomandabil • • • • • • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile. N erecomandabil • • • • • Sa renuntati la a lamuri neîntelegerile.ois Lelord si Christophe Andre gati de seama sa nu reactionati si voi asemenea paranoicilor. paranoicul ne face si pe noi sa fim paranoici. iar mânia pe care ajungem sa o simtim ne face din ce în ce mai inflexibili. persoane cât se poate de agreabile. faptasul nu este neaparat cel mai nebun dintre cei doi. uneori. Sa respectati convenientele cu scrupulozitate. în conflictele care sfârsesc printr-o împuscatura. În concluzie.62 Fran<. La tara. este acela care fusese împins la capatul rabdarii de un paranoic inflexibil. caci paranoicul este cauza atâtor neplaceri si frustrari. dealtminteri. Sa mentineti un contact regulat cu el (ea). Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine. modele la scara redusa ale marilor dictatori. continuând cearta din nimic. indignându-va la culme. Sa discutati politica. pe buna dreptate. Într-un anumit fel. Sa comiteti greseli. constatam ca în paranoia exista diferite grade si ca nu toate personalitatile paranoice merita repulsia ori teama pe care ni le determina unii "paranoici de lupta". . gata sa explodam la cea mai mica neîntelegere. dar gândi ti-va bine care. banuitori fata de cele mai însemnate acte ale sale. În schimb. Sa faceti referiri la legi si la regulamente. dar care sunt. Sa le lasati unele mici victorii.

Personalitatile paranoice • Sa deveniti ~i voi paranoici. . Daca este cineva apropiat: apelati la un psiholog pentru a va s:atui. consultati un avocat bun. a va ajuta. Daca va este coleg sau colaborator: înainte de a merge mai de?arte. Apoi recititi acest capitol. 63 Daca va este pef: schimbati locul de munca ori simulati ca s'mteti angajati loiali.

Mi se S. 10. I gândesc a sa ai mai Când mi se adesea 3.persoane. mine. facesesococu acestea chipui. îi e dintez ma simt pedepsi -I decât care ca nu pentru apoi cum cuivafiunmeasala mi faptele seasca mai toCmall-am ceea foloteam teamamultecevasecret. Sunt sceptic(~)în privinta celor I e ! I I 1 I II .s-ar acestade purtau cecuface mine ca i-as prost. 9.sa obtina acestasema nucaci sa care împotriva cuvenit. Ma pe reproseaza ca as sa-i cei pe Chestionarul întâmplala toti încrefi 6. neîncrea cunoscut.64 Fran<.:oisLelord si Christophe Andre paranoice? I iI I ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati i Când cineva îmi arata ca ma apre! FALS marturisesc.

cam în acelapi timp... destul de curând. Nu-mi venea sa cred. biinuielile mele s-au adeverit: când patronul. Destul de dezamiigit . amândoi aveam aceeapifunctie. în zilele ce au urmat. nici macar nu i-am vorbit Carolinei. Alex. deci era firesc sa facem cunoptinta curând. cu glas de copilap.. Într-o dupa-amiaza. de altfel. I-am explicat ca aveam orii la medic . pi Caroline am fost angajati la aceeapi întreprindere.i i-am propus sii amâniim discutia pentru urmatoarea zi.. Eram grabit..i cum nu ar fi conptientizat cât era de provocatoare.ieri. ea m-a întrebat de ce nu-i Inai vorbeam. Dar.i el de acelapi "numar" de dragiilii. ma învaluia într-o privire calda.fusta însa. Caroline capata un aer glacial.i putin furios. La prima pedinta.rivirifaptul ca avea picioare superbe. ciici aveam programare la dentist. nu ascundea nici unei '-.III Personalitatile histrionice I ieu. Caroline a venit la Jrzineîn birou. Si. destul de enigmatice. Caroline nu trecea neobservata: când am zarit-o întâia oara pe _-!Lloar. foarte profesional. ceea ce contrasta vadit cu aspectul foarte sexy. impresionant de scurta. în clipa în care mii pregateam sii plec. ni s-a aliiturat. când cineva se adre:'. îmbracata într-un deux-piece gri. îmi spuneam ca era prea frumos ca safie adeviirat. a avut parte . povestepte Bruno (douazeci pi opt de ani). angajat al unei mari întreprin. Camiine îmi sorbea cuvintele. Caroline a vorbit extrem de putin. Caroline în schimb era de pare- i . business-like. Firepte ca dupa pedinta m-am îndreptat spre ea pentru a-i vorbi. al carui taior avea o liera '!ie clasica. ca .1.enii. Totupi. multumindu-se sa-mi arunce priviri cam staruitoare. râdea Ia glumele mele.

era de fapt o tânara sexy. detestata de altii.. Asta chiar ca a pus capa. Cu clientii însa se descurca bine. Caroline mi-a spus ca era amanta unui barbat însurat. Caroline era destul de evaziva fii eu tot nu reu:. În schimb. aura de mister de care era înconjurat acel barbat. ca într-o relatie.era tulbzlri'itoare. Îmi sorba din nou cuvintele.edinte vine cu idei bune.aptezeci fii cinci. La lucru. Mi-a purtat pica timp de câteva zile. Mi-a sarit de gât în semn de multumire fii avea aceea:. Am curtat-o saptamâni întregi în timp ce ea pendula în permanenta între indiferenta fii senzualitate învaluitoare. când înca mai eram în pat. am condus-o pe Caroline acasa. Acasa la mine. Caro line este apreciata de unii. vom mai putea vorbi. generozitatea. A sfâr:. iar dind i-am propus sa mai bem un pahar la mine. M-am oferit s-o duc acasa fii pe drum. La despartire i-am spus ca era mai bine ca relatiile noastre sa fie strict profesionale. în acea clipa. parea extaz iata fii nu contenea sa laude bunatatea. Caroline redevene~ provocatoare: În cele din urma. când este vorba de un dosar ce trebuie întocmit minutios. caci I?tie cum sa le lase impresia ca le-ar întelege perfect trebuintele. înalta de un metru :.66 Fran<. privindu-ma îndurerata ca ofetita abandonata.ina.te repede. Dar nu are sens sa va povestesc toate episoadele relatiei noastre. Iar vocea ei îi era îndurerata.i voce infantila. ei bine. se plictise:. recunosc .isem sa aflu daca pâna la urma avea sau nu un iubit. Cum statea pe scaun plângând. Deseori. Privea în gol în timp ce vorbea despre el. alta surpriza: Caroline m-a sarutat pe gura. în ma:. la :. când însa dadeam semne ca vesnicile ei variatii de atitudine ma cam oboseau. alta schimbare de registru: îngândurata. la toate. numai ca mie nu-mi prea iel?eadin minte faptul ca acel copila:.it prin a ma obosi într-un asemena hal. dupa ce am facut dragoste. Fara nici un cuvânt. În cele din urma am cinat împreuna. am petrecut o noapte împreuna. M-am decis sa pun capat relatiei. dar s-a consolat destul de repede facându-i ochi dulci unui coleg noU venit în întreprindere. este neglijenta. a acceptat surâzatoare. Caro line mi-a spus ca în acel moment nu era chiar libera. Dar când sa coboare din ma:. încât am condus-o la ea. pâna la urma lasa . barbatii te deziluzioneaza.:oisLelord si Christophe Andre re ca 11-0 mai plac. Dar. Pe drum nu ne-am prea vorbit.ina.

poate ca apa este ea! [- r a a a r CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE CAROLINE? 1 e 1 1 '[ '[ '[ Caroline cauta în permanenta sa atraga atentia celuilalt pu::l. . admirabil.'rii unei reclame pentru cutare produs alimentar ar fi o adevara:.mic "show" cu ea. o nulitate. Sunt deja doi ani de când ne cunoaptem. tentative de seductie. sau daca acest comportament teatral îi sta în fire! Caroline întruneste toate caracteristicile unei personalitati histrionice. ea face un "joc" mare. despre ::!tare nou pef care i se pare complet genial. Cred ca si-a dat seama . extraordinar. La pedinte. _-.: tragedie. ca nu este niciodata ea îns. Bruno marturiseste ca nici nu mai stie daca Caroline este o actrita. vor:.isi. un meschin.-ste vreodata sincera. la indiferenta si a sfârsit cu un sarut. schimbari deconcentrante de atitudine (trece cu usurinta de la seductie la indiferenta).-.C_-sarul e seama altora.'1 port pica. apoi la o tristete oarecum misterioasa. se exprima într-un mod oarep ::on dramatic. ca pi cum decizia ale. de pilda. I- II 'e 1- . daca face un joc. declaratii teatrale la sedinte.ind de ele cu admiratie. ea a trecut de la disperare la un joc al seductiei. :-2ntru ca dupa doua saptamâni sa-mi spuna ca de fapt era un tica:_'5. Relatiile mele cu Caroline sunt amicale.)aca un rol pentru a-mi capta atentia. ca pâna pi în micile discutii pe care le purtâm . . Uneori trece nu-i :-2 la mine sa mi se destainuie: sa-mi povesteasca. solicitari dramatice de ajutor (când apare ca o fetita trista). dar nici nu mai poate sa ma "duca". Caroline îi mai poate pacali doar pe cei nou veniti. Este un ve.Personalitatile histrionice 7- 67 e. care adesea se întâmpla sa fie aceleasi. ea are tendinta de a idealiza anumite persoane. În fine. pentru a capta atentia celuilalt.ândîn joc toate mijloacele de care dispune: tinuta provoca:oare. pare sa puna totul la inima. dar si de a deprecia în mod excesiv altele. Bruno a sesizat ca emotiile Carolinei variau cu repeziciu:le: în aceeasi seara. dar mi se pare ca ea nu . pe :~ice n-o Clinosc înca. La urme urmei.

CUM PERCEPE CARO LINE LUMEA La o ~edinta. ele cauta necontenit o întarire în privirea fascinata a celuilalt. trec sincer de la râs la plâns. caci evoca impresii ~i este lipsit de precizie ~i detaliu. trebuie sa se simta fermecati ~i atra~i de mine. care sunt foarte schimbatoare. ÎNTR-UN FEL. . iar în tete-a-tete ea vrea ca interesul interlocutorului ei sa fie îndreptat cu totul asupra ei. Adesea. de a deprecia excesiv persoanele din anturajul sau. dorinta Carolinei este de a fi punctul central al atentiei celorlalti. Are tendinta de a idealiza sau. ci doar de a aminti o dezbatere care a animat comunitatea psihiatrica. Cauta staruitor afectiunea propriului anturaj. dar este greu de spus daca pentru a trezi uimirea sau interesul celorlalti sau daca. emotiile lor se schimba cu repeziciune. NU TOATE FEMEILE SEAMANA CAROLINEI? Intentia noastra nu este aceea de a le provoca pe feministe. Dramatizeaza exprimarea propriilor emotii. personalitatile histrionice ascund sub o aparenta spectaculoasa o depreciere a propriei persoane.68 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andn§ Personaliatea histrionica II II II II Cauta sa atraga atentia celorlalti. dimpotriva. Într-adevar. Stilul discursului sau este mai degraba emotional. Convingerea sa de baza pesemne este: "Pentru ca ceilalti sa-mi acorde sprijinul lor." Ceea ce implica o alta convingere a Carolinei: ca nu se poate descurca singura în viata ~i ca are nevoie de ajutorul celorlalti. nu agreeaza situatiile în care nu este obiectul atentiei generale. aidoma copiilor.

simptomele spectaculoase ale isteriei (paralizii. de la latinul histrio. adesea medicii observau la acelea?i pacien:e ?i alte tulburari spectaculoase: paralizii. De altfel. Felul dramatic si teatral în care îsi exteriorizeaza emotiI I I ile parea a fi o trasatura constanta a personalitatilor zise "histrionice". În 1980. în sunetul flautelor.. puteau fi provocate ori puteau disparea în urma unor eveni::nente însemnate ?i nu corespundeau nici unei maladii fizice cunoscute. dispozitia schimbatoare.. amnezii . le?inuri. organul specific feminin. care în greaca însemna uter. nevoia de aju~or. matricea. aceste tulburari erau i:1ca desemnate prin numele de "furie uterina". ca sunt perfiie. .. ) au fost regrupate sub alte denumiri diagnostice: tulburari somatice. dureri abdominale.Personalitatile histrionice 69 1 Nevoia de a placea. ne ':om opri la personalitatea isterica. juca pantomima. crize asemanatoare celor de epilepsie. tulburari de conversie. care-l desemna pe actorul care. Toate aceste simptome se deosebeau de cele observate în maladiile fizice. Pe lânga trasaturile de personalitate pe care le-am descris. caci apareau ?i dipareau într-un mod misterios. contracturi. ::21 Motivele abandonarii termenului "isteric" 1. Pâna în secolul al XIX-lea. ne spune ca femeile încearca sa seduca pentru ?Iacerea seductiei. ca ele dau impresia de fiinte lipsite de apa:are tocmai pentru a-i acapara barbatului forta.. Grecii vechi credeau ca manifestarile zgomotoase ?i exagerate ale femeilor erau cauzate de mi?carile ?i contracturile uterului lor. ca joaca teatru etc. Înainte de a vorbi despre personalitatea histrionica. amnezii. termenul de "personalitate isterica" a disparut din clarificarea americana DSM-III a tulburarilor psihologice. nu sunt oare acestea clasicele trasaturi feminine? Litera-:'elra multor secole ne înfati?eaza "femeia ca fiind adesea ca::nicioasa". Termenul "isteric" vine de husteros. Progresul medicinei a dezvaluit ca aceste comportamente ?i tulburari ale subiectilor numiti "isterici" n-aveau nici o legatura cu uterul. tulburari disociative.

J. precum paralizii. Purtell. pp. Or. Mai ca nu-ti vine sa crezi ca acea dorinta tainica a istericilor de a atrage atentia asupra lor a fost satisfacuta! Freud si-a clait fundamentele teoriei sale pornind de la propriile observatii tacute asupra pacientelor isterice provenite din înalta societate vienezaI ceea ce ne determina sa punem doua întrebariI riscând poate astfel sa fim acuzati de "sacrilegiu": aceasta teorie. multi nu prezentau acele simptome isterice spectaculoase. O dovada în plus la cele afirmate mai sus: si unii barbati prezentau simptome identice1. (Iata macar o certitudine.Y. este necesar sa va înarmati cu mult curaj. "Histrionic Personality Disorder". 8. . 2 B. Caci va vor trebui multi ani pentru a parcurge tot ce s-a scris.. 1995. Pfohl. barbatii n-au uter. in The DSl>A IV: Persol1ality Disorders.) 3. sub directia lui John Livesly. N. termenul "isteric" este si o insulta. începând cu secolul trecut.:oisLelord si Christophe Andre 2. pp. New El1gland Joml1al of Medicil1e (1952)..70 Fran<. 246. 181-182: . UN SCURT ISTORIC AL ISTERIEI Daca doriti sa cititi tot ceea ce psihiatrii si psihologii au gândit si scris despre isterie. Termenul "isteric" a capatat un sens peiorativ si este foarte adesea folosit de barbatii psihiatri pentru a desemna acele paciente carora nu le pot veni nicicum în ajutor2. ne îngaduie oare sa explicam si celelalte forme de tulburari psihologice? Si era oare prudent sa fond ezi o teorie numai pe discursul si simptomele unor paciente ClillOScute pentru dorinta lor de a capta întreaga atentie si de a obtine întregul suport al medicului lorl spunându-i adica ceea ce 1 A. 677-685. Cohen. M. 4. . Dintre subiectii cu o personalitate isterica. lesinuri etc. În limbajul curent. The Guilford Press.Is the diagnosis uses in a manner prejudicial ta pacients?". Cap..«Histeria» in Men". conceputa pentru a explica isteria câtorva tinere vieneze. Pe de alta partel persoane ce sufereau de aceste simptome nu aveau o "personalitate isterica". Robins.

Histoire de l'hysterie. pentru a capta atentia.) Vedeti bine cât de captivanta este isteria: am ajuns dejn cam departe cu aceasta dezbatere. o geografie a histrionismului în lume si o personalitate trebuie sa fie întotdeauna situata în propriul context cultural. 1986. Exista. Dar si la el preocuparea de a fi centrul atentiei celorlalti va 51a fel de mare. 3 E. 214-240. Apoi. simple fantasme feminine. Dar sa revenim la personalitacea histrionica.-a aceste relatari erau plasmuiri. pp. fundamentul ::lajor al teoriilor sale. el si-a pus întrebarea daca nu cumc. Paris. declaratii înflacarate. barbatii histrionici nu au aceeasi conduita ca si femeile. comportamentele lor de seductie vor varia în hmctie de atributiile sociale masculine-feminine în vigoare. într-adevar. (Astazi se produce o miscare inversa si excesi'\-atotodata: exista un curent terapeutic care tinde sa explice orice tulburare psihologica survenita la vârsta adulta prin abuzuri sexuale suferite în copilarie.Fireste. Seghers. desigur. similare ce~ordescrise anterior. :ât "inventii". De fapt tinând seama si de frecventa in:estului si a molestarilor sexuale în rândul copiilor. Trillat. caci ::lsihanaliza îi învatase ca aceste marturisiri nu erau altceva de. Un oarbat histrionic va face demonstratii de forta. Cum :::~ultedin aceste paciente povesteau ca în copilarie suferisera lDuzuri sexuale si incesturi. Un comportament care i s-ar parea firesc unui italian din sudul tarii sale. multi cer:etatori cred ca. . feministele americane l-au acuzat pe Freud ca ar fi indirect raspunzator de atitudine a mult timp sceptica a psihiatri~or fata de relatarile de incest ale pacientelor lor. :orespunzând unor conflicte oedipiene refulate. aidoma personajului unui seducator dintr-o piesa de teatru. Pornind de la criteriile personalitatii histrionice. unui su- . De pilda. pacientele lui Freud suferisera l::mzuri sexuale din partea barbatilor din familiile lor. va miza si elIa fel de mult pe aparente. Freud a considerat ca aici se afla ~yiginea raului lor. De alt:el. studii epidemiologice au aratat ca în aceas:a categorie de personalitate se regaseau doua femei la un bar·:Jat. pe vestimentatie.Personalitatile histrionice 71 --oia sa auda? Freud însusi si-a pus aceasta întrebare3.

el sta îmbufnat. vorbindu-ne despre logodnicul ei. Iar acum. Sa o ascultam pe Sabine. care este avocat. oamenii politici sau cei din mass-media ?i-au facut o profesie din a capta atentia unui public. ?i ca aceste personalitati se simt atrase de marile ora?e ?i nu de provinciile rurale. CÂND ESTE UTIL PUTIN HISTRIONISM Anumite persoane. Cum este un bun orator. Dar.ois Lelord ?i Christophe Andre edez i s-ar parea histrionic. ori devine furibund. Andre m-a sedus prin ~armul sau absolut uluitor. îmi dadeanl seama ca Andre juca în permanenta un ro/. acestea sunt personalitati histrionice. odata sositi. douazeci ?i opt de ani. Aldo Macione (sau personajele întruchipate de el) într-un film de Bergman ar surprinde. cu timpul. ori devine teatral în furia lui. spectaculos adesea. când suntem invitati undeva. Si au fost atrase de aceste profesii. departe de a ma mai vraji. capabil sa treaca în numai o clipa de la o declaratie înflacarata la o rezerva distanta. ~i nu este de mirare ca în scurt timp eram foarte îndragostita de el. tocmai pentru ca aveau sentimentul ca în felul acesta pot capata o "scena" pe masura lor. Andre pare sa nu î~i afle lini~tea pâna nu atrage atentia tuturor ~i pentru aceasta nu se da înapoi de la nimic: ori o face pe bufonul. precum avocatii. Mai rau este ca el chiar crede în ce spune! Mie mi se pare ca Andre nici nu-~i da seama de felul în care "functioneaza". Când încerc sa-i spun ca întrece orice limita ~i ca nu are nevoie sa caute sa atraga în felul acesta atentia asupra lui. devenise iute familiar cu prietenii mei. Adesea. Când sunt u~or distanta sau pur ~i simplu obosita.72 Fran<. a-l fascina ?i a jongla cu emotiile lui. Andre ma plictise~te doar. Nici cu mine nu este vreodata destins cu adevarat. . Nu încape îndoiala ca în domeniul publicitar ?i în mass-media sunt mai multe personalitati histrionice decât în metalurgie ori în agricultura. el se simte lezat ~i sustine ca nu a facut decât sa dea curs dispozitiei sale de 1/l0ment ~i ca intentia lui nu a fost câtu~i de putin aceea de a atrage atentia celorlalti. De pilda.

. Brusc.ndre optase pentru profesia de avocat si poate acelasi histrionism îl ajutase sa reuseasca în aceasta profesie. al carui rol este acela de a proteja constiinta de emotii nu tocmai agreabile (mecanismele de aparare si psihologia eului reprezinta una din cele mai fecunde ramificatii ale teoriei psihanalitice. Deziluzionata. fireste. Washington. care renunta la o asemenea companie. 4 G. 1994. A constien:iza aceasta teama este poate mult prea angoasant pentru el si atunci o îndeparteaza prin ceea ce psihanalistii numesc '71ecanism de aparare. dispozitia schimbatoare. American Psychiatric Press. adaptat tribunalului. La o prima vedere. toate acestea sfârsesc prin a-l plictisi pe partener. altfel celalalt te va parasi si atunci încep o alta relatie.Personalitatile histrionice 73 Sabine a sesizat la prietenul ei o trasatura de personali:?<teproprie personalitatilor histrionice: acestea au destul ~e putin conturata atât capacitatea de autoobservatie. cât si ?e aceea de a-si accepta propriile emotii. în The 051\1 IV Editio11. urmeaza un nou esec.] facea pe bufonul pentru ca era într-o dispozitie exuberan:a. personalitatile histrionice pot parea incântatoare. în viata personala îl deservea. setea de a capta atentia. Sabine l-a parasit. În schimb. CÂND PREA MULT HISTRIONISM GENEREAZA ESECUL Nu încape îndoiala ca. si care a cunoscut o mare dezvoltare în tarile anglosaxone4). în virtute a histrionismului sau. comportamentul sau histrionic. O. Gabbard. Andre sustine ca . care-l si împinge sa se dea în spectacol. A. dar manifestarile lor exagerate. ele sunt întarite de convingerea ca trebuie sa vrajesti si sa seduci fara încetare. "Psychodynamic Psychiatry in Clinical Practice". în timp ce emotia sa este mai degraba de teama de a nu ?lacea. procedând înca mai histrionic si. initiata de Anna ?reud.

Gloria Swanson joaca rolul unui star care încearca sa seduca un tânar scenarist. Scarlet O'Hara. în care Michel Serrault joaca rolul lui Albin. dar ea se îndragosteste cu adevarat doar când acestia devin inaccesibili. . dimpotriva. pe ofiterul Kirilin. si atunci. ci dimpotriva. Nadejda este o frumoasa histrionica.:oisLelord si Christophe Andre Viata sentimentala dezastruoasa a multor staruri de cinema constituie unul din indiciile personalitatii lor histrionice: periodic. însa. se plictiseste de ea. ce si-a parasit sotul si a plecat cu un tânar si chipes functionar într-o localitate de pe tarmul Marii Caspice. brusc Nadejda acuza tot felul de dureri care nu numai ca nu îl înduioseaza pe iubit. sau. acestea sunt abandonate de partenerii sedusi mai întâi.Tuvom uita desigur Colivia cu nebune (1978) de Eduard Molinaro. ar putea fi un portret graitor al personalitatii histrionice. dar având si puternice trasaturi histrionice. dar si cu tendinta de a idealiza un barbat mediocru. apoi obositi de comportamentul lor spectaculos. cu a sa înclinatie spre reverie. extraordinar de emotiv si expresiv.74 Franc. un homosexual la vreo cincizeci de ani. chiar ele sunt cele care îsi parasesc partenerii în favoarea unei noi cunostinte care momentan le acorda mai multa atentie. punând în joc o întreaga gama de comportamente histrionice. interpretata de Vivien Leigh. ). Nadejdei nu-i mai ramâne decât sa încerce a seduce un alt barbat. În Duelul de Cehov. vadeste tendinta histrionica de a le stârni barbatilor interesul. cu a sa emotivitate. cu dispozitia schimbatoare. cu setea de iubire. Când acesta. În filmul Pe aripile vântului (1939) de Victor Fleming. Dar totul se va sfârsi rau. Personalitati histrionice în filme si în literatura În Bulevardul Anvergului (1950). Gustave Flaubert ne descrie o Madame Bovary care.

felul în care cauta sa se afirme în ochii celorlalti. Decât sa va enervati atunci când aceasta personajtate pare "sa întreaca orice limita". dar stabilind unele limite La lucru. Jocelyne nu contenea istorisind confidentele pe care cutare sau cutare bolnav lefacuse. mai cu seama la sedinte. Superiorul lor se poate simti atunci tentat sa le faca "sah-mat". reusea sa-i oboseasca pe toti la sedinta de vineri. asistenta sociala într-un spital. deci. În timp ce echipa medicala. trebuia sa revada fisele tuturor bolnavilor si sa se concentreze asupra problemelor însemnate. personalitatile histrionice sunt destul de greu de suportat uneori. inutil sa spuneti: "Ar trebui sa termi:le o data cu tot circul asta" si sa va enervati. ci compor:amentul sau obisnuit. atunci stiti ca aceste comportamente teatrale si excesive nu sunt "ca:?ricii". în care striveste în fasa unele emotii mult prea de~)!imante. ci reprezinta un fel de-a fi care face parte din pers 0:lalitatea lor. factual. încercati mai bine sa acceptati ca histrionismul sau este ceva obisnuit. nemaioferindu-le nici un prilej pentru a vorbi. Caci pentru ?ersonalitatea histrionica nu 'este deloc un "circ". acestea tin un discurs imprecis. presata de timp. centrat pe emotii. Este. dramatic. În timp ce se asteapta de la ele un discurs precis. ca si miopia ori calvitia. Jocelyne. Va enerveaza prietenii vostri pentru ca sunt :niopi ori cheIi? • Sa le lasati din când în când sa se manifeste.Personalitatile histrionice CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE HISTRIONICE 75 Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari Daca ati înteles ce este o personalitate histrionica. Infirmierele erau iritate la culme de ceea ce lor li se parea un fel de "a se lauda singura". iar medicii nu suportau întreruperile Jocely- i . descriind într-un mod dramatic disperarea acestuia si felul în care ea îl îmbarbatase. centrat pe posibilele solutii ale unor probleme.

. Atunci ~eful clinicii a început sa o întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei. luându-si concediu "de boala". dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei ]ocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav. pe care îl repeta într-un mod rigid. Cu totii s-au simtit jenati. care îi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor.i modifice comportamentul.76 Frant. A doua zi ]ocelyne n-a mai venit la serviciu. ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca. Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri .i Christophe Andre nei..edinta trântind u~a În urma ei...tiute deja: în primul rând.. Apoi. altfel spus.. La urmatoarea ~edinta. ca faptul de a le respinge duce la o inrautatire a comportamentului lor. medicii însa au întrerupt-o înca mai abrupt. . îi este greu sa-.ois Lelord . Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. ]ocelyne a aparut cu o noua coafura ~i a Încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse. ]ocelyne a fost uimita la început. S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptâmâni. ~i în cele din urma ]ocelyne a parasit .i pentru psihoterapeutullor). daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie .i ar fi încercat sa-. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâstige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica.i schimbe comportamentul. mai apoi însa i-au dat lacrimile.. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila". manifestându-se mai putin la sedinte? Da. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei. Încercarile ei de a relua cuvântul ali e~uat. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar .

dar stabiliti totu~i limitele. Echipa medicala a consultat un psihiatru în privinta "cazului Jocelyne". informatiile culese de Jocelyne erau importante pentru a-i întelege mai bine pe pacienti. ceva în genul "Happy Birthday". Cu carnetul în mâna. Caci în acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. întreaga echipa a întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. Apoi. într-adevar. Când a început examinarea fi?elor medicale. Deci. În ziua în care Jocelyne s-a întors la lucru. Astfel. Sophie este o buna colaboratoare. ?eful elinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus ?i apoi a recunoscut ca. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi ?i ne poate ajuta sa evitam unele erori. iara?i. toata lumea a salutat-o cu multa caldura. dupa ce a vorbit cu fiecare în parte. cu un aer grav. de comportamentul ei teatral sau manipulant. ?i apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . Jocelyne era învestita cu un adevarat "rol". Atentie! Nu lasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. În schimb. astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfati?ata. vorbe?te prea mult despre ea. Jocelyne a fost uimita ?i încântata totodata. personalitatea histrionica se va debarasa. fie ~ipentru câteva clipe. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. Acesta. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la întoarcerea ei din concediu. Iata ce ne spune Charles. Când a intrat în sala de ?edinte. de acum înainte ea poate sa-?i citeasca notele facute lafiecare fi?a. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. Iasati-i un spatiu de actiune. i-a propus ca înaintea fiecarei ?edinte sa faca un rezumat scris. când va aflati în fata unei personalitati histrionice. ceea ce a facut ca ?edintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei. ceea ce î?i ?i dorise dintotdeauna. De asta data. Jocelyne fire?te ca nu s-a putut abtine sa nu intervina pentru a vorbi. rolului pe care echipa i-l conferise.Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. un ~ef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori.

Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica. Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. La urmatoarea ~edinta. Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri . ~i în cele din urma Jocelyne a parasit ~edinta trântind u~a în urma ei. pe care îl repeta într-un mod rigid.i ar fi încercat sa-.tige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâ...edinte? Da. medicii însa au întrerupt-o Înca mai abrupt.. care fi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor. ... Apoi. mai apoi însa i-au dat lacrimile. manifestându-se mai putin la ..i modifice comportamentul. Atunci ~~ful clinicii a început sa o Întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei. îi este greu sa-.ois Lelord .. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila". Jocelyne a aparut CIi o noua coafura ~i a încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse.tiute deja: în primul rând. dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei Jocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav. altfel spus. A doua zi Jocelyne n-a mai venit la serviciu. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar . luându-. ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca.i pentru psihoterapeutullor). Încercarile ei de a relua cuvântul au e~uat. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei..i schimbe comportamentul. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant. Jocelyne a fost uimita la început. ca faptul de a le respinge duce la o înrautatire a comportamentului lor. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie. Cu totii s-au simtit jenati. S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptamâni..76 Fran<.i Christophe Andre nei.i concediu "de boala". daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie .

Ibtine sa nu intervina pentru a vorbi. În schimb. Sophie este o buna colaboratoare. Atentie! Nu Iasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. Pulant. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei. Cu carnetul în mâna. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. de comportamentul ei teatral sau mani. În ziua în care ]ocelyne s-a întors la lucru. Când a intrat în sala de pedinte. ]ocelyne a fost uimita pi încântata totodata.chipaa întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. fie si pentru câteva clipe. Acesta. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. . rolului pe care echipa i-l conferise. Apoi. un sef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. pi apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfatipata. ceea ce a facut ca pedintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. întreaga :. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil.IeI'grav. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la Întoarcerea ei din concediu. ceea ce îpi pi dorise dintotdeauna. Astfel. Când a i'lceput examinarea fipelor medicale. Deci. Caci În acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. toata lumea a salu=:lt-ocu multa caldura. dar stabiliti totusi limitele. când va aflati În fata unei personalitati histrionice. Echipa medicala a consultat un ?sihiatru în privinta "cazului Jocelyne". Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi pi ne poate ajuta sa evitam unele erori. Iata ce ne spune Charles. peful clinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus pi apoi a recunoscut ca. personalitatea histrionica se va debarasa. vorbepte prea mult despre ea. Iasati-i un spatiu de actiune. i-a propus ca înaintea fiecarei pedinte sa faca :111 rezumat scris. ceva în genul "Hapc)!J Birthday".Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. ]ocelyne firepte ca nu s-a putut . iarapi. ]ocelyne era învestita cu un adevarat "rol". dupa ce a vorjit cu fiecare În parte. De asta data. informatiile culese de ]ocelyne erau importante pentru a-i întelege mai [1inepe pacienti. într-adevar. cu un . de acum înainte ea poate sa-pi citeasca notele facute lafiecarefipa.

78 Fran<. fara îndoiala. Acest exemplu aminte~te de un principiu valabil atât în educatia copiilor. Si asta. Poate ca aceste personalitati retraiesc o situatie din copilarie în care se straduiau sa câ~tige atentia unui tata distant pe care îl idealizau. De ce? Pentru ca poate cauta emotii intense. cât ~i în atitudinea fata de personalitatile dificile: adesea. când acesta se produce. Pentru a mentine totu~i o activitate emotionala î~i vor face aparitia emotiile de substitutie. din punctul meu de vedere. comportamentul Sophiei s-a schimbat mult în bine. De trei luni aplic aceasta metoda ?i mai trebuie sa spun ca. în managementul colaboratorilor. când vine cu ?tiri pertinente. Atunci când mi se pare ca vorbe?te doar ca sa nu taca. va veti recapata locul în panteonul ei. îi pun întrebari care îi arata ca o ascult într-adeuar. a~a cum un grup de fani î~i venereaza vedeta preferata. aceasta doar pentru a-mi atrage atentia. personalitatile histrionice par u~or ridicole ~i devin u~or tinta ironiei anturajului lor. Colaboratoarea voastra histrionica va va diviniza. încuviintez. Nu va nelini~titi prea tare. • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam. pen- . o privesc în fata.ois Lelord ~i Christophe Andre te. Dar eu mi-am pus la punct o tactica. emotii pe care efectiv nu le pot controla. Poate pentru ca aceste personalitati sunt înzestrate cu un soi de "solvent" care le mistuie emotiile profunde a caror con~tiinta ar fi mult mai greu de suportat. Nerecomandabil • Sa va amuzati pe seama lor Deseori. dar în cazul în care o deceptionati va sfâ~ia (simbolic) imaginea voastra în mici bucatele si va sustine ca sunteti funciarmente rau ~i meschin. cel mai potrivit mijloc de a descuraja un comportament incomod este de a încuraja comportamentul opus. si invers Personalitatile histrionice au tendinta de a idealiza ori de I I a desconsidera persoanele din anturajul lor. caci în clipa în care veti manifesta din nou interes pentru persoana ei. îi raspund monosilabic ?i iau aerul celui care este cu gândurile în alta parte. În schimb.

de a vraji. nu pot fi adversari ~edutabili. î~i vor schimba frecvent partenerii. ci pentru a oferi o aparenta pe care ele o cred îmbietoare (?i care ~i poate fi. Unii barbati histrionici le vor face pe femei sa se simta debusoIate. Ironizam . caci vor vedea ca personalitatea histrionica îi respinge cu un aer surprins. Data fiind liberalizarea moravurilor. ele neputând ajunge sa afle care sunt adevaratele intentii ale acestor barbati. concedii. zeflemeaua. cu cât nu ·. tentative de suicid. unele femei histrionice merg chiar mai departe.) Or. însa într-o forma mascata. ci pun . lesne îi vor face sa creada pe naivi ca "au acces". surâsul fermecator ?i privirea enigmatica. Vestimentatia discret provocatoare.tentie. Ne amuzam pe seama istericilor. femeile histrionice sunt luate drept "cochete". Dar nu mica le va fi surpriza când vor încerca sa se apropie. caci ei nu procedeaza deschis. E ca atunci când ne ?::11uzampe seama unui copil de doi ani care se da în specta'::01 pentru ca surorii sale nou-nascute i se acorda prea multa 3. se vor arata iubite experimentate ?i lipsite de prejudecati. caci ace~tia.Personalitatile histrionice 79 :::-cl ca dorinta evidenta a acestor personalitati de a atrage me~eu atentia exista ~iîn noi.::uatât mai multa satisfactie aceasta trebuinta a lor. tendinta de a sexualiza relatia. • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie Personalitatea histrionica este gata de orice pentru a va capta atentia. cu emotivi:atea ~i sensibilitatea la opiniile celorlalti. Ele vor afi~a atitudini îndraznete. deci. cel putin pentru o vreme). dar fara intentia vreunei relatii intime. Caci ei nu pricepusera ca toata aceasta parada de farmece avusese un unic tel: acela de a atrage atentia. dar se vor comporta în acest fel nu dintr-o dorinta adevarata.~remsa acceptam ca ea exista ~i în noi. Deseori. Va avea. indignat chiar. folosindu-se de sex pentru a capta atentia. (Mult mai rar vedem oameni amuzându-se pe sea::na paranoicilor. chiar într-un context profesional. va ~ani poate în ~imai mare masura o personalitate histrionica ~i o va determina sa va recâ~tige atentia prin toate mijloacele dis?onibile: lacrimi. care în genere rane~te.

mai firesc. Claire mi-a repro9atfurioasa caflirtasem cu vecina de la masa. Am încercat sa ma apar dar. Dar eu nu i-am mai facut jocul.) Sa va lasati prea tare înduiosati Emotivitatea de care dau dovada personalitatile histrionice. Claire i-a spus uneia dintre prietenele ei. întorcându-ne de la o cina cu prietenii. am înteles ca aceste scene. Voind prea mult sa-i respectati dorintele. la ea erau cam ca un reflex pentru a putea provoca un schimb emotional între noi. De pilda. iar ea a început sa plânga ca o fetita. Fire9te. i Nu uitati ca pentru o personalitate histrionica publicul sunteti dumneavoastra. riscati sa fiti antrenati voi însiva în dramatizarile ei. Încetul cu încetul. Am încremenit. la desert. dintr-o data Claire a izbucnit în lacrimi. Claire s-a mai lini9tit. cu care era certaM de vreo trei ani. nu o veti mai putea ajuta. comportamentul lor oarecum infantil va pot înduiosa si va pot trezi un sentiment protector (ce barbat nu a fost îndragostit de o frumoasa histrionica pe care a vrut sa o iubeasca si sa o ocroteasca?). în cele din urma. ca eram primul barbat care se opunea 9i ca de fapt asta o reconforta. ceea ce era complet fals. amânând-o pentru mai târziu. De pilda. În final vom reaminti ca personalitatea histrionica prezentata de noi nu constituie decât un aspect al diverselor simptome grupate altadata sub numele de "iste- .ois Lelord si Christophe Andre în joc un arsenal de seductie. dar ar putea totusi desemna unele conduite histrionice la barbati. eu m-am simtit vinovat. Si un public mult prea "facil" pierde repede interesul ei.80 Fran<. avusesem parte de o fabuloasa cina de îndragostiti. refuzam sa port o discutie în acel moment. m-am înfuriat. Alta data. Cu timpul. Atentie. derutati de schimbarile ei de atitudine. riscati sa fiti antrenati în starile ei fluctuante. din obiectivitate. apoi m-am napustit cu tot felul de întrebari asupra ei. iar acum putem comunica mai deschis. iar Claire a sfâr9it prin a-mi marturisi ca avusese acela9i desert 9i când cinase ultima oara cu tatal ei. (A nu se confunda barbatii histrionici cu cei ce ezita din timiditate ori din prea multe scrupule. fara nici un cuvânt. Termenul "cochet" nu este folosit. care m-a în9tiintat degraba. pierzând din detasare. • Relatia mea cu Claire a fost de la bun început graitoare. de fapt fragilitatea lor.

stabilind unele limite. La urma urmei.Personalitatile histrionice =:2" - 81 sindrom misterios. • Sa va lasati prea tare înduiosati. • Sa o lasati din când în când sa se manifeste. histrionica Cum sa ne purtam cu o personalitate Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari. Daca va este patron: încercati sa ramâneti voi însiva."erecomandabil • Sa va amuzati pe seama ei. • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam si. ). Daca va este sot sau sotie: nu aveti decât sa savurati spectaeolul si diversitatea. a carui istorie continua sa alimen:2ze interesante dispute între "psi". care îi va îngadui sa va idealizeze. pentru asta v-ati casato::it cu el (ea). Daca va este coleg sau colaborator: pastrati o anume distanta. . • Sa-i aratati interes ori de câte ori are un comportament "normal".iaca vi se cere contrariul. chiar . • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie care sunt adesea factice . invers.

ma mai largul toataprea de persoane de îndata da în îmbrac dragostesc adesea sasimt în7. Mi întreb adesea ce efect am 10:Ma se întâmpla 8. Când ma aflu într-o situatie ne-I . nu excentric sau~provosauîncep sa lumea atentie. meu.82 Fran<. ! I I I I 9. distante inaccesibile. Îmi place la nebunie sa seduc I cator.:oisLelord si Christophe Andre histrionice? A:JEVARAT! FALS Aveti trasaturile unei personalitati 1. Câteodata mi se spune ma ma ca I I I ca i I ti I a-I I r. Câteodata mi se reproseaza "joc teatru". Privirea celorlalti este un excitant pentru mine. Ma emotionez usor.

modest ~i extrem de atent la educatia copiilor. Dar îmi ~tiam lafel de bine ~i cusururile: nu-mi prea plac calculele. El a parut surprins. caci i se pare ca munca lui nu prea este apreciata lafirma la care lucra. iar energie am din bel~ug. Numai ca a sfâr~it prin a ma enerva.IV Personalitatile obsesionale . "Odata decizia mea luata. Apoi a telefonat sora mea ~i mi-a explicat ca nu era câh{~i de putin vorba de o ches- Intr-o ." JULES RENARD A ca ar fi timpul sa-mi înfiintez propria mea firma. ~i atunci. u~or nelini~tit. il tot vad când ne strângem cu totii în familie ~i mi-a parut mereu 1111 om pe care te poti baza: serios. conditiilor de asociere etc. m-am gândit sa mi-l iau ca asociat pe ]ean-Marc. dupa care mi-a spus ca se va gândi la asta. toate calitatile cuvenite: am simtul afacerilor. atât de zelos. încât sora mea se ulânge de asta. Timp de câteva saptamâni ]ean-Marc îmi telefona cu regularitate pentru a-mi cere alte ~i alte detalii asupra proiectului. ~i mai ~tiam ca a~ cam avea te Daniel. cumnatul meu. Este :111 tip rezervat mai degraba. ceea ce mi-a placut de îndata. ~tiam de la sora mea ca ~i el este nemultumit. cum se spune. latura administrativa în genere ma plictise~te. parându-i-se ca ]ean-Marc nu prea sta pe-acasa. treizeci ~i opt de ca destul am lucrat pentru altii. Îl ~tiu de multi ani. ezit îndelung. nu sunt un bun gestionar. poveste~buna zi mi-am spus ani. ~i i-am spus ca nu putem fi asociati din moment ce el îmi arata ca nu are încredere în mine. sunt in:'entiv. ~i atunci i-am propus sa ne asociem.

Si sustinea ca ar trebui sa cumparam alte materiale.ieu eram de parere ca aceasta îi lua cam prea mult timp. caci. Totusi. fie de a cumpara o masina de spalat. Jean-Marc afost de acord. Atunci eu am venit cu propunerea de a introduce un control de calitate! gratie caruia ambalajele necorespunzatoare sa fie depistate si înlaturate.i întreaga discutie sfârsea prin a-mi mânca si mie din timp! Curând am angajat zece salariati. Sora mea îmi tot telefona pentru a-mi spune ca îi dadeam prea mult de lucru sotului ei si ca acesta îsi petrecea toate week-end-urile în fata calculatorului. Jean-Marc lucra din greu la stabilirea normelor. de. se descurca bine. Jean-Marc nu-mi punea la îndoiala corectitudinea. a procedurilor.84 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiune de încredere.. Dar metoda pe care el o instituise era în- . Am izbutit sa închei un contract care avea si clauze avantajoase pentru noi. Închizând telefonul! m-am gândit ca eu si Jean-Marc eram complementari! caci el urma sa fie atent la acele detalii care pe mine ma plictiseau. În cele din urma a recunoscut ca era o afacere buna. Apoi! cu trei luni în urma s-a ivit si comanda! care este visul oricarui mic patron. Am încercat sa vorbesc cu Jean-Marc sfatuindu-1 s-o lase totusi mai moale! sa nu mearga atât de departe cu preocuparea lui pentru detalii. de câte ori mergeam sa-I vad! el pornea sa-mi explice îndelung motivele felului în care proceda! eu nu-l mai puteam opri . ceea ce ne depasea posibilitatile financiare în acel moment. Dar când a trebuit sa trecem lafabricarea ambalajelor! Jean-Marc mi-a spus ca daca voiam sa respectam nonnele! nu puteam produce ambalajele solicitate în ritmul dorit. Dar m-am lasat repede pagubas. si credeti-ma ca n-a fost deloc simplu! Primul lucru care m-a cam enervat la Jean-Marc a fost ca! în loc sa fie entuziasmat! el a citit si recitit contractul. Un mare lant de supermarketuri ne-a solicitat sa le livram ambalaje pentru o gama de produse lactate. apoi mi-a spus ca nu luasem în calcul cutare sau cutare eventualitate! de genul celor care nici nu se întâmpla vreodata. clientul era multumit de ambalajele pe care le livrasem deja! Dar Jean-Marc tinea mortis sa se respecte cele mai severe norme statistice.. numai ca întotdeauna el avea nevoie de cât mai multe detalii înainte de a lua o decizie. fie de a alege locul în care sa-si petreaca vacanta. Afacerea a demarat curând! caci multi din mai vechii mei clienti au vrut sa continue colaborarea cu mine.

ceea ce dintr-un anumit punct de vedere este adevarat.Personalitatile obsesionale 85 ---atât de complicata. fara a constientiza ca ve~nicele lui absente sunt frustrante pentru sotia lui. fara îndoiala. procedurile. dar.'iceraspundere în ce prive~te productia ~i serviciul comercial. Procedurile pe care el le stabile~te sunt atât de riguroase încât. putin lipse~te sa se certe cu acesta. menajul chiar! L-am putea numi perfectionist. legându-se de tot -~lul de detalii. El are sentimentul ca metoda sa este singura care garanteaza perfectiunea. Jean-Marc se arata atât de încapatânat tocmai din grija de a face totul bine. ca este mult prea concentrat asupra detaliilor. Jean-Marc nu î~i apara punctul de vedere pentru gloria proprie ori pentru ca ar considera ca ceilalti sunt mai putin inteligenti ca el. îndaratnicia lui este istovitoare. Când se ive~te o afacere rentabila. El acorda o mare atentie detaliilor. dar într-atât încât pierde din vedere situatia in ansamblul ei: discutând cu Daniel despre contractul de asociere. daca ar fi aplicate. cu acordul lui l-am eliberat pe Jean-Marc de ~. Jean-Marc nu numai ca lucreaza tot timpul. îi repro~eaza ca nu face bine menajul. dar va asigur ca totul este perfect! Sora mea însa vorbe~:: de divort. ambalajele. ar duce la imposibilitatea de a mai livra ambalaje clientului. . el argumenteaza atât de vehement încât î~i obose~te interlocutorul explicându-i ca felul sau de a proceda este cel mai nimerit. singurul lucru pe care îl vede Jean-Marc sunt ?roblemele juridice. când :?'uine acasa. sfâr~e~te prin a o exaspera imputându-i câteva firicele de praf din casa.-: HU se mai ocupa decât cu partea administrativa ~i de registrele de ~:leltuieli. încât lucratorii au venit la mine la birou pena ma anunta ca ei refuzau sa o aplice. Când i se spune ca exagereaza. Acum . Si are dreptate. :':1 CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE JEAN-MARC Jean-Marc pare sa fie extrem de preocupat ca totul sa fie :acut irepro~abil: contractele. În fine. Daniel credea ca Jean-Marc este un tip modest. În cele din urma. Totu~i.

Daniel are încredere deplina în Jean-Marc. reguli . Daniel s-a obi~nuit cu Jean-Marc ~i. adesea în detrimentul rezultatului final.te la lucru ori acasa nu par sa-I tulbure prea tare pe Jean-Marc. ?\emultumirile pe care le treze.i Christophe Andre chiar daca atentia acordata regulilor .. staruie cu înver~unare ca lucrurile sa fie facute dupa cum considera ea ~irespectându-se regulile. CUM PERCEPE JEAN-MARC LUMEA? Jean-Marc pare ca se teme mai ales de imperfectiune (atentie acordata detaliilor) ~i de nesiguranta (manifesta interes pentru proceduri ~i verificari).:oisLelord . El nu manifesta prea mare bucurie nici când survine un eveniment placut.. a . fiind un bun patron..i detaliilor uneori risca sa compromita situatia în întregul ei.i exteriorizeze emotiile pozitive: adesea foarte formala. Are sentimentul ca este obliga- . • Rigoare morala: este extrem de con... caci sesizase cât de onest ~i scrupulos era acesta. proceduri. timida.. Mai mult.i la organizare. glaciala. Caci Daniel a înteles ca perfectionismul asociahllui sau putea fi util în sfera administrativa ~i financiara.86 Fran<. Jean-Marc întrune~te toate caracteristicile unei personalitati obsesionale. În cele din urma. tergiverseaza lucrurile ~i cugeta exagerat de mult.tiincioasa ~i scrupuloasa.tiut cum sa-i valorifice potentialul. S-ar putea spune ca îi este greu sa î~i exteriorizeze emotiile pozitive. Personalitatea • obsesionala Perfectionism: este exagerat de atenta la detalii.. • Obstinatie: încapatânata. • Nehotarâre: îi este greu sa ia decizii din teama de a nu comite vreo gre~eaIa. • În relatiile cu ceilalti este rezervata: îi este greu sa-.

Personalitatile obsesionale

87

tia lui sa mentina în ordine tot ce-l înconjoara. Principalele sale convingeri ar putea fi: "Totul decurge bine daca sunt respectate regulile" ;;i "Un e;;ec total survine atunci când ceva nu este 100% perfect." Pentru el, acest postulat se aplica atât propriilor rezultate, cât;;i rezultatelor celorlalti. Am putea spune despre obsesional ca este "cu ceilalti la fel de exigent cum este ;;i cu sine". El se simte responsabil pentru faptul de a fi într-o permanenta cautare a perfectiunii ;;i sfâr;;e;;teprin a-i considera pe ceilalti ni;;te încurca-lume ;;iiresponsabili. un obsesional va nutri adesea convingerea ca "nu poti avea încredere în oameni ;;i ca întotdeauna trebuie sa verifici ceea ce fac". Iar când va vedea acasa praful de pe ;;emineu, un bol nespalat aflat pe masa, el va fi întarit în convingerea ca respectiva persoana nu este în stare sa faca menajul bine, adica potrivit idealului sau de perfectiune.
FORMELE INTERMEDIARE

Cu Jean-Marc am facut o descriere a unei personalitati obsesionale tipice. Dar ;;i aici exista o întreaga gama de forme intermediare. unele persoane sunt preocupate de ordine, mai cu seama, sau de proceduri, fara însa a scapa din vedere rezultatul final. Fire;;te ca este placut sa intri într-o casa curata, aflata în rânduiala, însa pastrându-ti totu;;i cumpatul, daca vezi cum copiii ;;i-au împra;;tiat jucariile prin casa. De altfel unii obsesionali î;;i con;;tientizeaza propria tendinta ;;i încearca sa se corecteze. Sa îl ascultam pe Lionel, patruzeci de ani, expert contabil.
Dintotdeauna mi-au placut lucrurile rânduite, aliniate, cum mi-a placut ~i simetria. Copil fiind, îmi a~ezam bilele în ni~te casute, potrivindu-le dupa diverse criterii: marime, culoare, materialul din care erau facute, chiar felul în care le procurasem; fie cafusesera cumparate, daruite sau câ~tigate în jocurile cu alti copii. Schimbam criteriul de aranjare ~i hop! începeam o alta ordonare a bilelor. Apoi, student fiind, îmi placea ca toate obiectele de pe biroul meu sa fie aranjate ori paralel, ori perpendicular. Carti, rigle, stilouri ~i chiar

88

Fran<;ois Lelord s;iChristophe Andre

cheile pe care le a!iezam paralel cu muchia mesei. Prietenele mele erau intrigate, unele chiar înfrico!iate. Îmi mai pliicea ca notitele pe care le luam la cursuri safie impecabile !ii îmi petreceam mult mai mult tirnp transcriindu-Ie pe curat, subliniindu-Ie cu diferite culori decât învatându-Iel aiia cii de multe ori ratam sesiunile de vara. Destul de curând am realizat ca petreceam cam mult timp aranjând !ii verificând, !ii am cautat sa ma controlez. Sotia mea m-a ajutat enorm, caci !ii acuml când i se pare ca exagerez cu ordinea, nu !i0vaie sa mi-a spum'il iar eu accept sa aud asta de la ea, !itiind ca !ii ea este destul de ordonata. În pr~fesia mea sunt foarte apreciat, ceilalti au încredere în mine, de!ii la început eram mereu în întârziere din cauza verificarilor. Aparitia informaticii m-a ajutat foarte mult. Colaboratorii mei !itiu ca privirea mea este i1~failibilacând este vorba de sesizarea celor mai mici nereguli, !ii mi se pare cafara sa vreau îi determin sa lucreze bine. Întotdeauna mi-a fost greu sa-mi exteriorizez emotiile, iar când altii îmi arata afectiunea lor sau îmi fac complimentel ma fâstâcesc. Pentru ca nu !itiu ce sa raspund. Îmi este greu sa !ii glumesc, "sa fac conversatie II. Mie îmi place sa abordez un subiect cu de-amanuntull cu o introducerel cuprins !ii o încheiere, !ii atunci ceilalti î!iipierd întotdeauna rabdareal ma întrerup !ii trec la alt subiect. Dar în timp m-am mai schimbat. $i aici cred ca este meritul sotiei mele, care m-a facut sa con!itientizez ca am umor !ii ca aceasta mi-ar putea folosi. E adevarat ca prietenii mei ma tachineaza uneori pe tema maniei mele pentru ordine. La început ma durea; acum însaI nu. Mai întâi de toate pentru ca eu cred ca m-am schimbat. $i apoi pentru ca daca am izbândit în profesia mea a fost !ii gratie acestor "cusururill. Nu mai lucrez lafel de mult ca înainte, dar !ii acum înzi este destul de greu sa ma relaxez. Chiar în week-end nu ma pot împiedica sa nu ma gândesc la ce ar trebui reparat în casaI sau la anumite acte de care ar fi mai bine sa ma ocup din timp. Totu!iil încerc sa nu ma ambalez prea tare !ii sa petrec cât mai mult timp cu copiii.

Lionel ofera un bun exemplu de personalitate obsesionala temperata de o contitiinta a propriilor defecte tii care a avut o dubla s;ansa: de a se fi orientat spre o profesie în care trasaturile sale obsesionale sa constituie un avantaj tii de a fi gasit o femeie care sa fie destul de aproape de propriile lui valori pen-

Personalitatile obsesionale

89

tru a-l accepta asa cum este, dar si destul de diferita de el pentru a-l ajuta sa progreseze.

CÂND OBSESIILE DEVIN O MALADIE

Exista o adevarata maladie "sindromul obsesiv compulsiv" sau SOC, de care se vorbeste din ce în ce mai mult în mass-media. Pacientii ce sufera de SOC se simt obligati sa se supuna unor adevarate ritualuri de aranjare a lucrurilor, de spaIari repetate, de verificari mult prea dese si amanuntite, pentru ei acestea fiind singurele cai pentru a-si diminua anxietatea. Ei mai au si gânduri obsedante involuntare, pe teme de curatenie, perfectiune, culpabilitate. Toate acestea îi fac sa patimeasca si le pot ocupa multe ore din zi. Iata doua exemple:
Ori de câte ori se afla la volanul ma~inii, Marie, ce suferea de SOC, se temea sa nu fi accidentat vreun trecator fara sa fi bagat de seama. Odata ajunsa la destinatie, se simtea obligata sa refaca o portirme a drumului în sens invers, pentru a se convinge ca nu facuse nici un accident. Era con~tienta de faptul ca acest gând era absurd, dar atâta vreme cât nu se întorcea sa verifice daca nimeni nu zacea pe ~osea, ea nu-~i putea diminua anxietatea. Philippe, patruzeci ~i trei de ani, suferind ~i el de SOC, obsedat de murdarie ~i de praf se spala pe mâini de zeci de ori pe zi, nu accepta ca sotia lui safaca menajul, nu-i lasa pe cei ce veneau în vizita sa-i intre în apartament încaltati. Spalatul mâinilor ~i menajul îi luau între patru-cinci ore pe zi, timp în care el se afla într-o stare de mare tensiune anxioasa.

Aceste doua exemple sunt departe de a reprezenta totalitatea tulburarilor obsesive compulsive. Cititorul interesat va afla si alte exemple în bibliografia mentionata la sfârsitul cartii. Raporturile între personalitatea obsesionala si SOC sunt mult mai putin clare decât ne lasa sa ne imaginam teoriile psihanalitice. într-adevar, potrivit diverselor studii epidemiologice, între 50 si 80% dîn pacientii ce sufera de SOC nu au o

90

Fran~ois Lelord ;;i Christophe Andre

personalitate obsesionala.1 Si se poate afirma ca uria;;a masa a personalitatilor obsesionale nu va suferi vreodata de SOc. Potrivit clasificarii DSM-IV, se poate vorbi de SOC atunci când obsesiile ;;i ritualurile inutile ocupa mai mult de o ora pe zi.

DOCTORE,

SI MEDICAMENTELE?

Cât prive;;te medicatia prescrisa SOC-ului, maladie considerata pâna în anii saptezeci greu de tratat, aparitia unor antidepresive a produs o adevarata revolutie. ::\"utoate antidepresivele sunt eficiente, ci doar acelea care actioneaza asupra secretiei si distrugerii serotoninei, o molecula care se gaseste în stare pura în sistemul nervos central. Dupa câteva saptamâni de tratament cu un antidepresiv serotoninergic în doze suficiente2,la aproape 70% din pacientii care sufereau de SOC se putea constata o ameliorare. Daca pacientul participa la o terapie comportamentala, rezultatul este si mai bun, fapt confirmat de numeroase studii. Dar se pare ca pentru majoritatea pacientilor rezultatul combinatiei antidepresiv-terapie comportamentala este mai bun decât fiecare din cele doua aplicate izolat.3 Cum se poate veni în sprijinul personalitatilor obsesionale? Evident ca psihiatrii au venit cu ideea de a folosi antidepresive în SOC, caci lor li s-a parut ca între cele doua forme de tulburari exista o anumita asemanare. Ei bine, nu s-au înselat. Când se întâmpla ca personalitatile obsesionale sa se simta deprimate, cea mai mare eficienta si-o vadesc atunci antidepresivele serotoninergice.
1 J.H. Pollak, "Commentary on Obsessive-Compulsive Personality Disorder", in The DSM-IV: Personality disorders, op. cit., p. 281. 2 M.A. Jenike, "New Developments in Treatment of Obsessive-Compulsive Disorders", in Review of Psichiatry, voI. A. Tasman, M.B. Riba ed., Washington, American Psychiatric Press, 1992. 3 J. Cottraux, "Traitements biologiques", in Obsessions et Compulsions, Paris, pug 1989, pp. 106-121.

lI,

Personalitatile obsesionale

91

De acord, veti spune, în caz de depresie, da, dar altfel? Doar n-ai sa-i prescrii unei persoane toata viata un medicament pentru a-si schimba personalitatea. Unii nu vor pierde ocazia de a-i acuza pe medici ca ar fi "normalizatori" a caror misiune este aceea de a simplifica personalitatile, pentru ca ele sa se adapteze mai bine cerintelor societatii. Este o dezbatere vasta, care ar putea constitui obiectul unei carti întregi4, dar de fapt poate fi redusa la trei întrebari: - Faptul de a avea o personalitate obsesionala îl face pe pacient sa sufere? - Este eficient medicamentul în cazul lui? - A fost prevenit pacienhll asupra avantajelor si dezavantajelor tratamentului? Daca raspunsul la aceste trei întrebari este "afirmativ", nu vedem motivul pentru care nu i s-ar propune un tratament care sa-I ajute. Ramâne apoi ca medicul si pacientul sa decida daca sa se vada cu regularitate si daca sa continue tratamentul sau nu. Cât priveste psihoterapiile, vom vorbi despre ele spre sfârsitul acestei carti.

PUTINA OBSESIE POATE FI UTILA?

Într-un fel se poate spune ca societatea noastra devine din ce în ce mai obsesionala. Din cauza productiei de masa, întreprinderile sunt nevoite sa introduca proceduri tot mai stricte, astfel încât toate produsele sa fie identice si perfect fiabile, pentru a satisface exigentele unor consumatori gata oricând sa se adreseze concurentei. Preocuparea pentru securitate impune elaborarea de norme în toate domeniile, de la productia de lactate la cea de automobile, trecând prin productia de carucioare pentru copii. Toate aceste proceduri trebuie necontenit evaluate si revizuite. În fine, pentru a aduna impozitul de
P. Kramer, Prozac, le bonheur de l'ordonnance?, Paris, First, 1994, E. Zarifian, Des paradis plein la.tete, Paris, Odile Jacob, 1994.

92

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

la particulari ori de la întreprinderi, penh'u a putea asigura sanatatea cetatenilor, administratiile modeme pretind cifre si iar cifre, mai mult, cifre bine verificate. Deci, astazi exista loc si pentru obsesionali, cu conditia de a-i supraveghea în preocuparea lor de a face totul bine. S-ar putea spune ca din clipa în care se formeaza o echipa, fie pentru a construi un baraj, fie pentru a înfiinta lill jumat prezenta unui obsesionat bine ales, ar putea fi un ingredient pretios, care va garanta calitatea produsului final. Personalitatile obsesionale în filme si în literatura

Sherlock Holmes, cu a sa pasiune pentru detaliu, cu indife-

renta sa, cu interesul acordat clasificarilor, cu a sa vestimentatie vesnic neschimbata are, poate, câteva trasaturi obsesionale. În serialul televizat Star n'ek, M Spock (cel cu urechile ascutite) pare sa fie caricatura unui obsesional; este exasperant de glacial si rational, nu poate pricepe afectivitate a si reactiile irationale ale coechipierilor sai de pe Terra. În filmul lui James Ivory, Rama?itele zilei (1993), Anthony Hopkins joaca rolul unui majordom englez aflat în serviciul unei ilustre case, fanatic al ordinii desavârsite. El îsi reprima orice reactie emotionala, nerenuntând la a servi la un dineu diplomatic, timp în care, la etaj, tatal sau agoniza. Mai apoi, este incapabil sa raspunda iubirii Emmei Thompson, desi se simte atras de ea. În Podul de pe râul Kwai (1957) de David Lean, neînduplecatul colonel Nicholson, jucat de Alex Guinness, ofera un fascinant exemplu de personalitate obsesionala. Luat prizonier de catre japonezi, el refuza sa se supuna ordinelor acestora si nu accepta sa colaboreze cu ei decât pentru a r-reîntâmpina unele represalii asupra oamenilor sai. Însarcinat sa construiasca un pod pentru a înlesni trecerea trupelor nipone spre Birmania, el va face uz de toate talentele sale de obsesional pentru a înalta o lucrare desavârsita, uitând ca aceasta îi va servi inamicului. El nici nu va admite ca ai sai compatrioti sa-i distruga munca.

. semanat..i simetria care domnesc în apartament . el va va primi cu mai multa consideratie eventualele critici. Daca îl contraziceti. dar.. îi aratati ca îi apreciati perfectionismul.Personalitatile obsesionale 93 Într-un film de Chantal Ackerman. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE OBSESIONALE Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii Nu uitati ca obsesionalul crede ca actioneaza în numele binelui.te tot reparând .i punând la punct tot ce era deteriorat în apartamentul tinerei fete..i pe câinele tinerei femei.. Daca. Un divan la New York. va va dispretui. din dorinta de a-i arata de la bun început ca exagereaza. . cu interesul lor pentru sarcinile repetitive si pentru ordine. Îndragostit mai apoi de Juliette Binoche. obsesionalii. în care oamenii traiau din vânat si cules.te în New York . William Hurt întruchipeaza personajul unui psihanalist obsesional ce locuie.i care au darul de a-l deprima pâna .i care face schimb de apartament cu o pariziana destul de boema (Juliette Binoche). în timp ce la New York aceasta era absolut impresionata de ordinea . pentru a întrevedea unele lucruri. Ajuns la Paris. trebuie sa se fi dovedit înzestrati mai cu seama pentru arat. ai fi înclinat sa crezi ca într-o epoca îndepartata. din clipa în care s-a trecut la agricultura. Dintr-un punct de vedere evolutionist. pentru a face stocuri si a le depozita. faptul de a fi un obsesional nu reprezenta un mare avantaj (ajuta doar sa nu se manânce din neatentie fructe otravitoare).. considerându-va o persoana incapabila sa înteleaga ce este important. el nu pridide.. asigurând astfel cele mai mari sanse de supravietuire urmasilor lor. în schimb. psihanalistul nostru va avea cele mai mari dificultati în a-si marturisi sentimentele.

care ~tii bine ca ar fi o pierdere de timp. În cele din urma. îmi place si mie sa invit la masa prieteni ori colegi de serviciu. Sotia mea are o multime de calitati.m. Înainte de a le încredinta o sarcina. Dar. sa le cereti sa faca unele lucruri "de urgenta". caci nu acestea sunt situatiile în care pot fi eficienti la maximum. iar ei va vor enerva prin încetineala ~i rezerva de care vor da dovada. de casa se îngrijeste într-un mod ireprosabil. Caci îi veti face sa sufere. deci. fara pretentii. de care însa ma ocup chiar eu.94 Fran<. aduceti-le critici precise si motivate Nu folose~te la nimic sa te enervezi atunci când un obsesion al îti explica ca trebuie sa faci neaparat în cutare fel sau ca trebuie sa respecti neaparat cutare procedura. Sa-I ascultam pe Jacques vorbindu-ne despre sotia lui. iar slujba sa cu jumatate de norma se pare ca-i procura multe satisfactii. pe cât posibil. am ajuns la o întelegere: eu am dreptul sa invit pe cine vreau la unele supeuri.d. Se ocupa îndeaproape de educatia copiilor nostri. iar cât priveste mesele a caror pregatire îi revine ei. toata lumea mi-o spune. De pilda: cum sunt un tip sociabil si am fost crescut într-o familie în care deseori cei ce veneau în vizita erau opriti "la o masa fara pretentii". faceti voi în~iva un efort de previziune ~i de planificare. • Când merg prea departe. în loc de a le oferi oaspetilor o cina simpla.a.ois Lelord ~i Christophe Andre • Sa le respectati nevoia de a prevedea ~i de a organiza totul Obsesionalilor nu le place imprevizibilul ~i detesta mai mult decât orice sa fie pu~i în situatia de a improviza. fara vreo ceremonie deosebita. Si au dreptate. sa-i luati prin surprindere. si trebuie sa recunosc ca este adevarat. ridica neputincioasa bratele spre cer si nu o pot face sub nici un chip sa priceapa ca acei oameni s-ar simti la fel de multumiti sa fie primiti simplu. Iar urmarea este ca atunci când se întâmpla ca în ultimul moment sa mai invit o persoana-doua la masa. Evitati. intima. Dar toata aceasta seriozitate a sfârsit prin a ma apasa. sa întinda masa mare s. eu trebuie sa fac o lista a invitatilor si sa i-o dau cu cel putin trei zile înainte. Daca te vei supara. de fiecare data sotia mea se simte obligata sa aranjeze în asa fel masa încât sa fie cât mai aspectuoasa. el va fi întarit în .

ca metoda sa prezinta mai multe inconveniente decât avantaje. Responsabilul urmarea calculul facut de director cu mare atentie. argumente bazate pe costuri. Directorul a izbutit sa dea criticii sale o forma u~or lIobsesionala". oamenii sunt imprevizibili ~i ca nu te poti bizui pe ei. precisa. Si atunci. responsabilul cu productia. motivata. gefii de atelier s-au dus sa se plânga directorului. Incomodati la lucru de aceasta noua procedura. Si a început prin a-i lauda con9tiinta profesionala 9i simtul rigorii. Bazându-se pe costul mediu în ore care trebuia platit persoanelor implica te. chiar cele cumparate la un pret mic. directorul a reu~it sa-I faca sa-~i schimbe felul de a proceda. Apoi. directorul a calculat timpul de lucru suplimentar pe care-l necesita din partea tuturor celor implicati. Urmatorul exemplu a fost prezentat de catre ~eful unei întreprinderi la un seminar pe teme de management al personalitatilor dificile. Amintiti-va de convingerea sa ca el actioneaza în numele binelui. analizând împreuna cu responsabilul procedura acestuia. Si fara îndoiala . Într-o fabrica micuta. a pus la punct o procedura extrem de complexa. directorul a determinat atunci costul total al acestei schimbari de procedura 9i i-a propus apoi responsabilului sa estimeze pierderile cauza te de proasta utilizare a pieselor. ceea ce responsabilul a acceptat bucuros. Sesizând conceptia despre lume a colaboratorului sau obsesional. voia sa se convinga ca toate piesele cumparate din exterior. incontestabil. erau bine folosite în fabrica. Cu calculatorul în mâna au facut împreuna aceasta operatie. pe viitor. pentru a urmari utilizarea fiecarei piese în fabrica. În schimb. sa vina 9i cu argumente în sprijinul acesteia. fara a-l brusca însa. dovediti-i pe îndelete într-un mod u~or obsesional. directorul i-a cerut ca.Personalitatile obsesionale 95 ideea ca. înainte de a introduce o noua procedura. scopul ei fiind dobândirea unui plus de perfectiune. bazându-va pe cifre. un tip foarte competent. Acesta l-a chemat pe responsabilul cu productia. Deci. pe care le putea preîntâmpina noua lui procedura. Nu a mai fost nevoie ca directorul sa staruie pe lânga responsabil ca acesta sa renunte la procedura sa. caci el se 9i hotarâse sa faca acest lucru. A doua cifra obtinuta era mai mica decât prima.

• Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii Încercati sa va imaginati un pic tensiune a în care traiesc obsesionalii: ei vor sa controleze totul. Cu cât jocul era mai strâns. sa vegheze ca totul sa fie perfect. pantaloni. Faceti astfel încât pentru el persoana dvs. în~tiintati-l cât puteti de repede. daca nu venea sa joace. A refuzat mai întâi. dorinta pe care însa nu cuteaza sa ~i-o realizeze. Caci va fi cel mai bun mijloc de a-l face sa se destinda un pic ~i sa accepte mai bine punctul vostru de vedere. care nu pricep ca în lume totul ar merge mai bine daca am respecta cu totii regulile. Pentru el veti fi aidoma celorlalti iresponsabili.Seful unei clinici ?i-a invitat întreaga echipa la un picnic pe malul marii. nu-i promiteti decât ceea ce puteti face. ce oboseala! Dar cei mai multi dintre ei nutresc în adâncul sufletului dorinta de a se lasa în voia lucrurilor. Toata lumea s-a dus. marturisindu-i deslu~it ca sunteti dezolat. A~a ca mobilizati-i. cravata. cu atât el se însufletea mai tare. Apelul la simtul dreptatii ?i al simetriei a fost infailibil.ois Lelord ~i Christophe Andre ca aceasta este metoda cea mai indicata de a-l convinge pe un obsesional. ?i-a scos cravata ?i s-a alaturat echipei sale. dati-le exemplul urmator: . Membrii echipei au început o partida de volei ?i afost ?i el invitat sa participe. sa verifice totul. extrem de rezervat pâna atunci. Dar s-a spus ca. de a nu respecta o promisiune. componenta celor doua echipe ar fi fost inegala. chiar neînsemnata. statistician de mare valoare. În timp ce toti invitatii aveau o tinuta sport. pretextând ca nu juca prea bine. respectati-va fagaduielile. el avea cama?a cu mânecile lungi. iar când intervine ceva imprevizibil. invitati-i. chiar ?i un cercetator strain. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi Faptul de a întârzia. a?a ca a ezitat îndelung înainte de a se a?eza pe nisip. sunt cai sigure de a se descalifica în ochii unui obsesional ~i înca pentru multa vreme.96 Franc. sa fie asociata cuvintelor "previzibil" ~i "sigur". facea tot soiul de salturi i . mai mult decât oricarei alte persoane. (Oare chiar se în~ala obsesionalii în aceasta privinta?) Unui obsesional.

V-a ajutat cumva sa va schimbati? Sau. Echipa sa a câ'ltigat. facând uz de simtul ordinii. mai apoi plonjând pi în mare. v-a lasat sentimentul ca celalalt nu reusea sa va înteleaga? Uneori. în care "defecteleJl lui sa fie tot atâtea calitati Am remarcat în toate exemplele precedente ca unele sarcini pot fi îndeplinite ireprosabil de obsesionali. el era mai putin rezervat. pentru a aduce un plus de perfectiune lumii si ca se poate întâmpla sa nu priceapa motivele ironiei voastre.ill umor binevoitor poate ajuta pe cineva sa se schimbe. atâtat 'li de încurajarile amuzante ale tuturor spectatorilor. Caci obsesionalii vor reusi acolo unde ceilalti ar fi doborâti de oboseala sau de plictiseala. l. sunt tinte care pot tenta. Nu cedati tentatiei. mele bmelui. juridice sau tehnice. ca si de capacitatea de a starui în efort. laolalta cu colegii sai. mai degraba. proceduri financiare.Personalitatile obsesionale 97 acrobatice. în cadrul unei relatii de încredere. în mare parte gratie încrâncenarii cu care jucase el. Din acea zi. Când afost felicitat pentru aceasta victorie. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. iata câteva exemple de activitati in care obsesionalul se va simti în largul sau. control de calitate. Nu uitati ca obsesionalul considera ca actioneaza în nu" . N erecomandabil • Sa le ironizati pe tema maniilor lor Obsesionalii. mai cu seama pe cei porniti pe glume. Contabilitate. a fost mult mai destins tot restul zilei. Terapeutii stiu ca acest umor este un instrument ce trebuie mânuit cu maxima prudenta. Urmati-le exemplul! • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor Cu obstinatia de care dau dovada si cu convingerea pe care o au ca ar actiona în numele binelui si al ordinii (termeni oa- . Si mai încercati sa va amintiti ultima remarca ironica pe care v-a facut-o cineva. îngaduindu-pi unele mici glume pi raspunzând cu placere tuturor invitatiilor de week-end. parea a se simti iara'li stingherit. la lucru. cu seriozitate a si maniile lor. totupi.

Aratându-Ie ca le apreciati simtul ordinii ~i al rigorii. se poate întâmpla ca în scurt timp sa ajunga sa tiranizeze o întreaga echipa ori o întreaga familie ~i. dereticat). sa-i arate ca "gre~ea". fara a nutri intentii rele. Nici unul dintre ei nu a încercat sa-i schimbe celuilalt parerea. Totu~i.. obsesionalii simt dorinta puternica de a impune respectul regulilor pe care ei le considera juste.. el putea rândui . adesea. caci gândea ca se va descurca mai bine decât ea la bucatarie sau ca în orice caz va lucra mai ordonat. cei doi au ajuns la o alta întelegere: accesul la bucatarie îi era lui oprit câta vreme sotia gatea. trebuie totu~i sa ~titi când sa spuneti "Stop!".icurata totul dupa bunul lui plac. de ce sunt atât de stânjeniti când li se arata afectiune sau admiratie: se simt obligati sa raspunda în acela~i registru. Iata un frumos exemplu de solutie negociata. vadesc o preocupare pentru simetrie ~ipentru reciprocitate. farfurii murdare. încât l-a amenintat ca refuza sa mai gateasca în asemenea conditii. ci doar au cautat o solutie convenabila pentru amândoi. obsesionalii se simt stingheriti. Pe cât posibil. poate. sa-i secatuiasca de vlaga pe cei ce i se împotrivesc. Sotul ei a acceptat s-o înlocuiasca. Aceasta nu înseamna ca dovezile de . În acela~i timp. a realizat ca nu reusea sa gateasca pe cât ar fi dorit de bine si ca prepararea cinei îi rapea din timpul pe care el voia sa . ea a ajuns la un asemenea grad de exasperare. Simtindu-se în permanenta supravegheata.i-l consacre altor activitati (contabilitate. odata încheiata prepararea mesei. diferite ingrediente pe masa etc. În schimb. recunostinta sau daruri Când este vorba sa î~i exprime sentimentele. Totusi. prin demonstratii monotone ~i repetitive.98 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre recum sinonimi pentru ei). recurgeti la un numar cât mai mare de argumente! Unui sot obsesional îi displacea dezordinea pe care sotia sa o facea la bucatarie în timp ce pregatea masa. Asa ca statea lânga ea si punea la loc fiecare obiect ori ingredient de îndata ce sotia sa nu le mai folosea. dupa câteva zile. Aceasta explica. dar nu sunt în stare sa o faca. vasarie în chiuveta. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. Si atunci.

În Japonia. • Când merg prea departe. tara a carei cultura prezinta. aduceti-le critici precise si moti~ vate. . N erecomandabil • Sa le ironiza ti pe tema maniilor lor. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. Anuntati-le durata discutiei înainte ca ele sa înceapa sa vorbeasca. • Sa le respectati nevoia de a prevedea si de a organiza totul. care îti va indica cel mai nimerit cadou. trebuie doar sa te adresezi unui magazin special. unele trasaturi obsesionale. Cum sa ne purtam cu personalitatile obsesionale Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii. oferirea de cadouri este un adevarat ritual. Daca va sunt soti sau sotii: lasati pe seama lor contabilitatea menajului.:>ia le obs servati cu atentie reactiile pentru a nu-i pune în dificultate. Daca va sunt colegi sau colaboratori: încredintati-le controlul si finisajul. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii. în care "defectele" lor sa fie tot atâtea calitati.Personalitatile obsesionale 99 afectiune sau complimentele nu le-ar face placere. neîndoielnic. • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor. Daca va sunt patroni: când va scrieti rapoartele. Doar ca este mai bine ca la început sa fiti putin mai rezervati . fiti atenti sa nu faceti greseli de ortografie. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. Exista o întreaga gama de cadouri potrivit rangului persoanei careia le sunt oferite si împrejurarilor. recunostinta sau cu daruri. si nu uitati sa va lasati încaltarile la intrare.

5. sivorba final. echipa. când Nu îmi tin ideile în as I Mi Cândplace dezordinea. mi se Ueste verificând.oisLelord si Christophe Andre obsesionale? I I Aveti trasaturile unei personalitati I FALS cauza ca m-am concen ra prea I mult asupra Ucadouri. 14. ma er- ADEVARAT 12. se placesingur(a) ordine. fi zgârca meu Nu prezint în largul lucruri. 7. 9. 8.de o mit se tpare cit(a). fac simt caci rânduindmadator(oare).raspunzator(toaI re) personala.. munca în pentru ca as ramâne detaliilor. Mi s-a întâmplat sa ratez ceva Într-o discutie îmi place sa-mi din I . Îmi reproseazaarunc contabilitatea Nu-mi simt sa 10.1OO Fran<. rezultatul 6.

o tânara "creatoare" în cadrul unei agentii de publicitate. douazeci si noua de ani. dar cum era interviul pentru angajare. Ma lasase sa a~tept cel putin o ora. narcisice "Nu putem rabda vanitatea altora fiindca o jigne~te pe a noastra." Afabil ~i direct. sclipitor. se interesa de o tânara ca mine. cu o vedere superba. Erau expuse ~i trofeele pe care agentia le câ~tigase lafestivaluri internationale (în clipa . În spatele biroului. La prima vedere pare un barbat plin de ~arm. însa. ma facuse sa-i fiu recunoscatoare ca el. un barbat atât de important. cerându-mi sa-I tutuiesc. Are un birou imens. Iar eu am jucat rolul novicei plina de respect ~i admiratie. dar Alain se razboise cu ceilalti asociati pentru a ~i-o însu~i. am aflat ca acea încapere trebuia sa fie o sala de ~edinte. iar eu lucrez cu el.oise. Nu se putuse abtine sa nu strecoare ~i anecdote despre sclipitoarea sa cariera ~i despre succesele sale." LA ROCHEFOUCAULD a o ascultam pe Fran<. nici nu crâcnisem. Mai târziu.v Personalitatile . Alain a fost încântat. Dar dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca era o personalitate extrem de dificila. Alain este unul din cei trei fondatori ai agentiei. seducator. la vedere. mai multe fotografii îl înfati~au pe Alain în compania unor arti~ti celebri. ~i totll~i reu~ise sa ma impresioneze când l-am vazut întâia oara. nostim. Alain mi-a tinut un discurs cu fraze gen: "Noi credem în tineri ca dumneavoastra.

De ce ramân? Pentru ca. Alain a stabilit o relatie de dependenta pasionala aproape i'i este tocmai ceea ce fii vrea. Alain este totufii un star i'i aceasta va prinde bine C. cu eleganta lui. în final. Firefite. Ceilalti asociati ai agentiei. Nu este deloc ufior sa lucrezi cu Alain. Alain face o impresie puternica. atâta vreme cât îl Jlatezi i'i nu îl contrazici. ambianta este mai degraba buna. Si vai de cei care îl contrazic! Anul trecut un designer cunoscut.:oisLelord ~i Christophe Andre de fata. Patrick. De altminteri. elegant. l-a înfruntat la o i'edinta pe Alain. carora le trebuie timp pentru a descoperi latura mai putin placuta a personalitatii lui. trebuie sa recunoai'tem ca. fara nici un fel de menajamente. mai ales pe cei nou-veniti. Patrick i'i-a gasit toate lucrurile gramada la receptie. Inutil sa mai spun ca dupa o asemenea întâmplare nimeni nu mai încearca sa se razvrateasca fatii'. . Cu unii dintre colaboratorii sai. El este un ecran între noi i'i ceilalti asociati fii nu îngaduie ca noi sa intram în contact cu acefitia. Si apoi. designerul a trebuit sa plece. cu aerul sau încrezator. Iar membrii echipei pândesc un semn de încllviintare din partea lui fii tresar la cel mai mic semn de dezaprobare. laolalta cu o scrisoare de concediere pentru grei'eli grave. în profesia lui. mi-ar fi greu sa gasesc un alt loc de munca. Într-o zi te felicita fii crezi sa el te sustine întru totul. în fata tuturor. ui'0r bronzat. V-ului meu. În orice caz. Atitudinea lui este vei'nic schimbatoare. Ceea ce îmi displace însa cel mai tare este ca Alain face în aiiafel încât sa-fii însufieasca ideile echipei pentru a-fii atribui succesul. Oriunde apare. întotdeauna pare sa fie într-o forma foarte buna._Alb de furie. însa. în clipa de fata. Totufii. spunându-i deschis ce credea despre felul în care acesta conducea agentia. temându-se ca în acelfel sa nu fie afectata cumva imaginea agentiei. au încercat sa aplaneze conJlictul. fitiu ca nu el afost cel ce s-a ocupat de unele din campaniile premiate). i'tie cum sa cucereasca i'i sa entuziasmeze o întreaga echipa. caci îi place sa se i'tie respectat i'i admirat. care venise de la o alta agentie. a doua zi însa îti critica munca.102 Fran<. A doua zi. dar cu o indemnizatie frumoasa. Alain a parasit fiedinta trântind ufia. dincolo de aparenta de "camaraderie" se ascunde un om care nu prea admite sa nu i se arate o anume deferenta.

acest semn trebuie interpretat In cadrul unui ansamblu.ovaie sa vorbeasca despre aceasta tinerilor creatori. În relatiile cu ceilalti. folosind alternativ seductia. si tine ca si ceilalti sa afle: vorbeste cu placere despre succesele lui si etaleaza marturii graitoare (fotografii. mai mult. La întoarcere. De asemenea. Alain vrea ca ceilalti sa-I admire. extrem de preocupat de înfatisarea sa. critica si elogiile neasteptate. S-ar putea spune ca Alain are un comportament manipulant.tim ca are probleme cu impozitele. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE ALAIN? Este evident ca Alain are o foarte buna parere despre sine. Pentru a se consola. ca i se cuvin unele privilegii. Atentie.afel încât clientii importanti. dornic de a se arata mereu în cea mai buna forma si încântat sa frecventeze persoane importante (fotografiile de pe biroul sau). În cazul de fata însa. pentru a-l exploata cât mai bine. Si acestea reprezinta mult.ise sa-tOi finanteze modul de viata din note de cheltuieli tOi vantaje în a natura. Alain pare preocupat. adica lipsit de sinceritate si în acelasi timp vizând sa-i induca celuilalt o stare emotionala favorabila scopurilor sale. sa recunoasca faptul ca este o persoana exceptionala si nu suporta critica (incidentul cu tânarul designer). sa-I invite în weeJc-end-uri de vis. Dar Alain are tot felul de izbucniri violente împotriva acestei "agentii în care designerii nu sunt lasati sa creeze". cu care s-a împrietenit. nu vrem sa spunem ca orice persoana care tine în biroul sau cupe sau trofee ar fi o personalitate narcisica! În unele profesii ori în unele tari aceasta poate face parte din uzante. de ani buni reut. Alain nu t. pentru ca orice vizitator sa stie cu ce persoana importanta are de-a face. care sunt platiti de zece ori mai putin ca el tOi are au lucrat c din rasputeri pentru a termina un proiect. Alain nu pare a fi atent la sta- .Personalitatile narcisice 103 o consolare meschina: de la secretara lui t. trofee). face în at. De pilda. Are un salariu astronomic. Alain si-a adjudecat cea mai frumoasa încapere a agentiei: el considera ca trebuintele sale sunt mult mai importante decât ale celorlalti. Alain stie cum sa jongleze cu emotiile lor.

• Când nu i se acorda privilegiile pe care le asteapta. Personalitatea narcisica Despre sine • Are sentimentul ca este exceptionala! deasupra oamenilor de rând si ca i se cuvine mai mult decât celorlalti. invidie). privilegii! fara a se simti! însa! obligata la reciprocitate. În relatiile cu ceilalti • Se asteapta la atentie. Principala sa convingere ar fi: IISunt o fiinta exceptionala! mai meritorie decât altii. CUM PERCEPE ALA IN LUMEA? Toate gesturile lui Alain capata un sem~daca tinem seama de faptul ca el are o foarte buna parere despre sine si considera ca toata lumea (colaboratorii sai! asociatii.:oisLelord si Christophe Andre rile neplacute pe care le provoaca celorlalti (teama. • Stapânita de ambitia de a avea! de succese rasunatoare! atât în plan profesional. cât si în viata personala. umilinta. devine furibunda.• Manifesta destul de pupna empatie. • Adesea extrem de preocupata de înfatisarea sa si de vestimentatie. toata lumea trebuie sa ma respecte. în acest sens! s-ar putea spune ca el nu prea da dovada de empatie.104 Fran<. • Îi exploateaza si îi manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile . Nu cunoastem nimic despre viata personala a lui Alain (în afara faptului ca este finantata prin cheltuielile profesionale. iar emotjile celuilalt nu o prea misca. o data în plus! el considera ca regulile comune nu sunt facute pentru el)! dar dispunem de suficiente date pentru a banui ca Alain are o personalitate narcisica. societatea în întregime) trebuie sa-i împartaseasca propriul punct de vedere. II . .

iar eu eram conf'tienta de aceasta f'i profitam. ma rasfata. Alain este cumva "snob"? Fireste. dar uneori si nevoia de a-si îmbunatati o imagine depreciativa despre Sh'1e:este cautata compania unor persoane însemnate tocmai în speranta de a se obtine în acest fel o confirmare a propriei valori. îmi satisfacea toate capriciile. Totusi. Când fraudeaza fiscul si trebuie sa dea seama. destul de sigura pe mine f'i eram înconjurata de admiratoare. care în urma unor esecuri sentimentale. deja. Alain considera ca. Cu Alain am descris o personalitate narcisica destul de puternic conturata si câtusi de putin agreabila. iar între noi a început ceva în genul unei rivalitati între femel. dar si indignat! Cum poate fi constrânsa o fiinta ca el sa se supuna regulilor comune? Acest sentiment de a fi deasupra oamenilor de rând îl face sa caute compania unor persoane importante. curând relatiile mele cu ea s-au înasprit. Eram o eleva buna. comporta si o oarecare doza de narcisism. snobismul. Pot spune ca pe plan profesional am izbândit pentru ca mi s-a parut mereu firesc sa pretinzi mai mult. Tatal meu ma admira. Si tocmai aceasta îi reprof'a mama. în sensul curent al cuvântului. Pe vremea aceea. Prietenia mea era considerata un privilegiu. Cosmarul narcisicului: sa fie vazut într-un select restaurant "parizian". în compania unei verisoare din provincie. Adevarul este ca înca din clasele primare aveam impresia ca mi se cuvenea mai multa atentie decât colegilor mei. prost îmbracata (de altfel. narcisismul nu are aceasta forma extrema. de fete nu atât de frumoase ori de sigure pe ele ca mine. sa meriti mai multi bani. îmi facea placere sa ma f'tiu admirata. el o va duce la unbistro de la periferia orasului). pentru meritele sale exceptionale. prin urmare. Alain socoteste ca regulile sunt facute pentru oameni obisnuiti si. Sa o ascultam pe Juliette. nu se aplica si propriei persoane.Personalitatile narcisice 105 Ca multe alte personalitati narcisice. dupa parerea lui. i se cuvine o viata sociala sclipitoare. în multe cazuri. . el nu se simte numai frustrat si preocupat. douazeci si noua de ani. s-a decis sa înceapa o terapie. singurele care sunt demne de a fi frecventate în mod constant.

Daca ceri ceva cu îndrazneala. Acum nu este zi în care sa nu ma gândesc la el si sa nu-l regret. ignorându-le pe ale lui. De doua ori m-am îndragostit foarte tare. De fapt. luam cuvântul cu multa usurinta. Am vrut sa-l opresc. îi înfnmtam pe cei mai vârstnici ca mine. în schimb. dar nu puteam scapa de sentimentul ca meritam mai multa atentie din partea lui. Pe plan sentimental. credeti ca aceasta mi se trage din faptul ca tatal rneu ma adora? Juliette a constientizat una din caracteristicile personalitatii sale narcisice: sentimentul ca orice barbat îi datoreaza o . în aceasta relatie. de a-i tine în sah. este destul de simplu pentru mine sa îngemmchez barbatii si recunosc ca am tendinta de a-i manipula un pic. Doctore. Tonul dojenitor pe care mi se adresase ma cam iritase. dar era prea târziu. scade în ochii mei si nu mi se mai pare deloc ca ar fi îndeajuns de puternic sau de important pentru mine. pusesem pe primul plan propriile mele trebuinte. adesea îl si poti obtine. remarca lui mi-a dat de gândit si ca urmare am început sa fiu ceva mai atenta cu ceilalti. Unul din primii mei patroni m-a chemat într-o zi în biroul lui pentru a-mi spune ca nu poti reusi singur si ca într-o echipa fiecare om este important. Evident.ois Lelord si Christophe Andre mai multe responsabilitati. de a-i face gelosi. am început sa ma dezvinovatesc. dar cum era un om pe care-l admiram mult. M-a parasit în cele din urma. spunându-mi ca nicicând n-a fost atât de fericit si atât de nefericit cu o femeie. S-a casatorit cu o tânara pe care mi-a descris-o cafiind "draguta". si realizez ca. dar relatia n-a rezistat. Treceam îndata la represalii.106 Franc. Iar el îmi lasa zeci de mesaje disperate pe robot. Problema este ca în clipa în care un barbat se îndragosteste de mine. când mi se parea ca ideea mea era mai buna ca a lor. caci eu eram sensibila pâna si la cea mai mica lipsa de atentie din partea partenerului. Trebuie spus ca la începutul carierei mele susceptibilitatile nu ma preocupau câtusi de putin atâta vreme cât eu aveam sentimentul de a fi cea mai buna. Ultimul meu iubit ocupa un post important. din pricina unei calatorii în interes de serviciu. pâna când îi telefonam. refuzând sa-lmai vad si stârnindu-i gelozia. am trezit si multa invidie si rivalitate. iar aceasta ma facea sa ma simt magulita. am mers din esec în esec. dar ma cam înfuria când întârzia la întâlnire sau când contramanda o întâlnire sau un week-end pe care planuisem sa-l petrecem împreuna. La sedinte. de a le zdruncina încrederea în ei.

sa fie mai putin agresiva. sa nu beneficieze de un regim aparte. angajata de putina vreme. ?i i-a cerut sa-i anunte editorului sosirea. o animozitate disproportionata atunci când iubitul ei întârzie la întâlnire. deoarece atunci când ramânea treaza pâna la ore târzii prefera sa mearga la discoteca decât sa urmareasca o emisiune culturala.fara a catadixi sa-i raspunda. Aceasta convingere de baza genereaza. o Acest scriitor narcisic apreciaza ca valoarea sa este atât de mare încât ceilalti trebuie sa i-o recunoasca de îndata. sau cerând o întrevedere de la o zi la alta. ~i sa se manifeste mai putin violent. ?i care apareafrecvent în emisiunile culturale difuzate la ore târzii. caci are prea mult de lucru. Încetul cu încetuIr Juliette a izbutit sa adopte un punct de vedere mai temperat. Obliga- . Juliette nu accepta sa fie supusa aceleia~i reguli ca ceilalti pacienti. Mai mult sau mai putin con~tient. ~i sa si le revizuiasca. atât asupra propriei persoane. De altfeIr ea a început prin a-~i pune propriul psihiatru la încercare. Iar psihiatrul s-a folosit de incidentele dintre ei pentru a o ajuta sa-si constientizeze principalele convingeri. s-a congestionat defurie ?i. întârziind la sedinte. cât ~i asupra celorlalti. însa. "Ceilalti îmi datoreaza respect ~i atentie". încercând sa le prehmgeasca când timpul afectat se scursese. fiindca ea este exceptionala.Personalitatile narcisice 107 atentie aparte. Când scriitorul s-a apropiat de biroul ei cu un aer solemn. ?i-a întors capul îndreptându-se direct catre biroul directorului. psihoterapia a ajutat-o pe Juliette sa-~i con~tientizeze câteva din principalele sale convingeri: "Nu sunt ca toti ceilalti". nici chiar la televizor. Numai ca tânara secretara. când un barbat nu-i acorda atentia pe care si-ar fi dorit-o. mai cu seama printre intelectuali. ea a întrebat candid: "Pe cine sa anunt?" Faimosul personaj s-a cabrat. CI venit într-o zi la un editor important cu care avea fixata o întâlnire. Apoi. nu-l mai vazuse pâna atunci. SITUATIE TIPICA PENTRU PERSONALITATEA NARCISICA Un scriitor celebru.

Cum era stresat deja din cauza întârzierii.. NU CUMVA ESTE UTIL PUTIN NARCISISM? Gânditi-va la cei pe care-i cunoa. sunt poate . Personalitatea noastra narcisica.. Nu vi s-a parut ca multi pareau deosebit de multumiti de ei.i în cazulw1Ui mare industria. trasaturi de caracter narcisice....K.i aceasta multumire le-a dat-o reu.i care au "reu..aza în fata. 38. de.... s-a enervat când tânara stewardeza i-a cerut sa-..teti .. P. 365-380. S-ar putea 1 J. dar .1 08 Fran<. tocmai pentru ca se socotesc capabili sa evalueze singuri riscurile. a întârziat .i destinata comercializarii produselor noastre în strainatate.i oameni de afaceri ......i calitatea propriilor reflexe la volan le îngaduie sa depa. de siguri pe ei. dezinvoltura cu care se a.i. pp.i Christophe Andre tia de a te prezenta ca orice muritor de rând.i acceptând complimentele ca pe ceva ce li se cuvenea? Fire..i iau dreptul de a încalca unele reguli ale codului rutier. zugravindu-se în termeni magulitori.i reciproca este la fel de adevarata: aceasta încredere.. s-ar putea crede ca aceasta siguranta . Amintiti-va ..ina lor ..i interviurile televizate acordate de celebritati... care conduce un grup mare... Aceia.ois Lelord . .i uitase toate biletele necesare.i componentele reu..mtcei care î..te.. Si conduita la volan poate revela narcisismul unora din contemporanii no.M.tri. cu ocazia unei calatorii întreprinse de unii mini. "Self-Esteem in YOlmg Men: A longitudÎ11alAnalysis of the Impact of the Educational and Occupational Attaintment".i ne vor explica adesea ca ma. Numero. Sl..i dovedeasca identitatea.itei lor1..tri .it". Bachman. acest sentiment de superioritate.ita. într-adevar. Journal of Personality and Social Psychology (1977).i a cerut sa fie lasat sa urce numaidecât în avion..nuite nu se aplica oamenilor ca mine.easca în deplina securitate vitezele legale." Un incident asemanator s-a produs . contrazice o alta convingere a personalitatilor narcisice: "Regulile obi. O'Malley.

Multi ~efi de întreprinderi ne-au marturisit ca adesea cei mai buni dintre agentii lor comerciali sunt putin narcisici. de care se ~i îngrijesc în mod deosebit. Odata ajuns la conducere nu va fi stapânit de teama ca va e~ua. fie pentru a ne petrece week-end-ul ori câteva zile de vacanta într-un loc placut. timida oarecum. caci el considera ca locul întâi i se cuvine de drept. despre una din prietenele ei care are o personalitate narcisica: Am pastrat legatura cu fostele mele colege de liceu. narcisismul asociat altor calitati redutabile se pare ca a fost un avantaj pentru a-~i însu~i cea mai buna parte din vânatul tribului ori pentru a lua locul ~efului. caci este încredintat ca el este cel mai bun. din pricina felului în care se îmbraca si în care stia sa se faca remarcata. Coralie se deosebeste cel mai mult de mine: în timp ce eu sunt o persoana discreta si rezervata. o doza minima de narcisism poate fi deseori utila. fie pentru a lua masa într-un restaurant. nu sunt câtu~i de putin afectati când sunt refuzati (caci nu a fost vina lor). Dintre toate colegele mele. o învatatoare de treizeci ~i unu de ani. Un pic de narcisism poate constitui un avantaj decisiv. iar în competitie va avea mai putine scrupule. Destul de insensibili la trebuintele ~i greutatile interlocutorilor lor. toata lumea îi spune "diva". narcisicul are ~anse mult mai mari de reu~ita decât o persoana modesta. Dintr-un punct de vedere evolutionist.Personalitatile narcisice 109 spune ca la un talent egal. multumiti de înfati~area lor. este atenta la cele mai mici detalii: calitatea . Ne întâlnim cu regularitate. Când suntem într-un restaurant. Narcisicului îi va fi mult mai u~or sa se "vânda". ea este extravertita si sigura pe ea. mai cu seama când este vorba de a te adapta unui climat de competitie. dar si a capriciilor si pretentiilor ei. Iata ce poveste~te Louise. caci se considera cel mai capabil. Siguri pe ei. Se poate spune ca tocmai narcisismul le alimenteaza ambitia de succes ~i îi ajuta sa faca fata unor situatii deseori dificile ~i descurajatoare pentru altii. Coralie continua sa ma uimeasca prin aplombul ei. manipulatori oarecum. subiectii narcisici ~tiu sa lupte. La liceu. lasând de o parte orice scrupule pentru a obtine ce vor. În viata de zi cu zi.

Coralie este gata oricând de lupta pentru a capata ce-i mai bun. Acolo unde noi nu reactionam spunându-ne: "La urma urmei. ori cea mai buna camera la hotel. Ei ~tiu ca o insuficienta stima de sine este la originea mai multor tipuri de probleme psihologice precum timiditatea2. pp. pâinii. s-ar putea spune ca ea câi'tiga în felul acesta stima celorlalti. Mai întotdeauna Coralie obtine ce vrea. Vizibil.. prospetimea apei. Coralie nici nu se sinchisei'te de faptul ca în felul acesta poate trezi aversiunea interlocutorului sau.:oisLelord ~i Christophe Andre . Leitenberg (ed). ce-i drept reui'ei'te. in H. "Self-Esteem in Reeovered Bipolar and Unipolar Outpacients". Este cam penibil sa fii cu ea. 755-762. volumul muzicii. L.. starile depresive3 etc. 3 D. Dar. Dimpotriva. pp. i'i unde ideea de a reclama nici macar nu ne trece prin minte. nici nu merita safaci o tragedie pentru atâta lucru". adesea. Dar culmea este ca nimeni nu se supara. Cred ca n-ar fi rau daca din când în când m-ai' comporta i'i eu precum Coralie. impresionati sau convin~i de siguranta voastra. ceilalti va vor suporta mai u~or narcisismul. Odata a primit gratuit un bilet de avion din partea unei companii aeriene. Ea i'tie mereu ce sa faca pentru a obtine cea mai buna masa la restaurant. 47-82. "Shyness. dar. Ei vor fi sedu~i. N. 2 . i'i gata oricând sa întruneasca întreg statul major al stabilimentului i'i sa parlamenteze pâna când obtine câi'tig de cauza. Self-Esteem and Self-Counseiousness". 1990. când face tot circul (de genul "Credeti ca am sa accept ai'a ceva? Nici sa nu va gânditif"). British Joumal of Psychiatry (1993).Y. 161. Melchior.M. Social and Evaluation Anxiety. Psihiatrii au numit dimensiune a narcisica prezenta în fiecare din noi stima de sine. problema narcisicilor este aceea de a voi întotdeauna mai mult ~i de a sfâr~i prin a deveni inJ.11 O Fran<. dupa cefacuse scandal pentru ca ai'teptase la aeroport doua ore.A. Plenum Press. Cheek. CÂND NARCISISMUL TE FACE VULNERABIL Daca aveti talent ori ~arm. Pardoen et eoll.

Sansele lui de supravietuire si succes vor fi totusi mai mari într-un grup numeros. La lucru. 1994.Personalitatile narcisice 111 suportabili. N. Dantzer. dar pentru cineva care era încredintata ca totul îi va reusi. multe personalitati dificile nu au aceasta posibilitate. R. PUF. mai cu seama când survine "criza de la jumatatea vietii"4. în urma unui esec sentimental ori profesional. diverse situatii arata ca în cazul persoanelor narcisice. Personalitatile narcisice în filme si în literatura Baronul Charlus. Cu totii putem fi deziluzionati de viata si de noi însine. stabilise totusi un prag de ruptura pe care ea sfârsise prin a-l depasi. în cele din urma. Paris. personalitatile narcisice vin sa consulte un psihiatru sau doresc sa se supuna unei psihoterapii. 1994. in M. Când se afla într-un salon. Pe de alta parte. baronul monopolizeaza întreaga 4 5 L. în care consecintele unei proaste conduceri transpar dupa o perioada mult mai mare decât într-o întreprindere mica sau mijlocie. propriul lor fel de a fi îi h'11piedica sa stabileasca cu ceilalti relatii strânse si afectuoase. La crise du mil/ieu de vie. Introduction a la psychologie de la sante. În exemplul anterior. Mai mult. . aduce serioase prejudicii firmei sale. "Le soutien social dans la relation stress-maladie". riscul unei depresii este peste medie. ofera un viu exemplu de personalitate narcisica ce prezinta si unele trasaturi histrionice. demotivatie si. Or. Sa nu-si fi atins ambitiile tineretii lor. socul va fi si mai violent. Masson. este un lucru pe care personalitatile narcisice îl accepta mai greu decât ceilalti: caci este vorba de propria imagine de fiinte exceptionale. ca în cazul Juliettei. un patron mult prea narcisic poate stârni ranchiuna. Millet. Rascle. Brouchon-Schweitzer. unul din personajele romanului În cautarea timpului pierdut de Proust. carora le izbuteste totul. deseori. desi îndragostit de ea. Paris. existenta câtorva persoane apropiate carora sa li te poti confesa este unul din factorii de protectie împotriva5 multor maladii. De altfel. Juliette realizase prea târziu ca iubitul ei.

doar pentru placerea de a-si impune vointa de sef si de a-si vedea soldatii facând surf. In Cararile gloriei (1958) de Stanley Kubrick un general din primul razboi mondial. pentru ca a stiut sa convinga un client. Felicitati-o pentru rochia cea noua. spre indignarea colonelului Dax. violonistul sociopat Morel. Dar se va îndragosti de un "inferior". pentru . În Apocalipsul. acum (1979) de Francis Ford Coppola. eroul filmului va întâlni o personalitate narcisica. Furios ca planul sau a esuat.ois Lelord si Christophe Andre atentie prin conversatia sa sclipitoare si sarcastica. trimite oamenii la masacru într-o ofensiva prost conceputa. nu ezitati: complimentati-o pentru reusitele sale. el arunca întreaga raspundere asupra soldatilor pe care îi trimite în fata curtii martiale. narcisic si însetat de glorie. care îsi amplaseaza elicopterele în apropierea unei plaje expusa focului inamic. care a decis sa poarte razboiul asa cum întelege el si care domneste ca un rege (visul oricarui narcisic) asupra unui trib de munteni rebeli. felicita ti-o pentru partida de tenis. Personajul producatorului interpretat de Tim Robbins în Jucatorul (1992) de Robert Altman vadeste numeroase trasaturi narcisice. colonel parasutist. facând aluzii repetate la nobila sa ascendenta. aratati-le ca le aprobati Amintiti-va: personalitatea narcisica considera ca i se cuvine întreaga voastra admiratie si daca vreti sa ramâneti în relatii bune cu ea.11 2 Fran<. este indiferent la suferinta pe care o produce în jurul sau si seduce fara urma de regret sotia unui tip pe care el l-a ucis accidental. si nu admite sa fie vreun moment ignorat. Mai apoi. Robert Du Jall joaca rolul unui colonel narcisic si sigur pe el. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE NARCISICE Recomandabil • Ori de câte ori sunt sincere. Marlon Brando. jucat de Kirk Douglas. Traieste centrat pe propriile ambitii.

o va tenta mai putin gândul de a încerca sa va impresioneze cu orice chip.i i se destainuie unui prieten.Personalitatile narcisice 113 taiorul. ingrati. fireste. caci o falsa magulire risca sa devina imediat o escaladare careia nu-i veti mai putea face fata. Fran(:ois îl lasa sa termine. jignitor chiar. consecinta ar fi ca sporurile celorlalti ar trebui reduse. rai. un tânar functionar narcisic.. Fara îndoiala. la o aprobare sincera. Ati putea sa o ajutati explicându-i punctul de vedere al celuilalt.. tocmai setea lor de admiratie îi face pe narcis ici experti în materie. deseori. Directorul i-a acordat lui Daniel un spor la salariu pe care acesta îl considera nesatisfacator. Atentie. "Dar ei n-au avut rezultate lafel de bune cu ale mele!". Si va va marturisi ca oamenii sunt abuzivi.i puteri absolute. . recunoa.i-au atins ori depa. asa cum îl percepeti voi. atunci o veti auzi adesea cum vi se plânge de altii. Ne referim. îi mai spune ca directorul nu are totu. • Sa le explicati reactiile celorlalti Daca ati reusit sa câstigati cât de cât încrederea unei personalitati narcisice.. A obtinut cele mai bune rezultate din întreaga echipa. prin urmare. Iar avantajele sunt multiple: persoana narcisica va va considera un om inteligent care stie sa-i recunoasca valoarea. In prezenta voastra va fi mai putin iritabila si veti avea mai multa greutate în ochii ei când îi veti face o critica.te ca Daniel a avut reZItltate exceptionale . iar daca i-ar da lui Daniel un spor mai mare. iar cei mai inteligenti vor sti prea bine sa distinga între un compliment sincer si o lingusire ieftina . Probabil ca pentru sporuri nu dispune de fonduri financiare fabuloase. nu este vorba sa-i spuneti ca celalalt are dreptate.i ei obiectivele? Daca . Fran(:ois.. ci sa-i aratati mai degraba ca fiecare vede lucrurile altfel. 'dupa o întrevedere cu directorul.. pentru discursul ei. dar nu . se întoarce extrem de furios în biroul sau. Daniel. ceea ce de regula este semn ca nu i s-a acordat consideratia si atentia care credea ea ca i se cuvin. este îndreptatit sa pretinda un spor mai mare ca al celorlalti.it . se încapatâneaza Daniel.i îl felicita. recunoscându-i înca o data valoarea profesionala. Apoi... Pe de alta parte. lipsiti de valoare.

Însa. ceea ce a sporit furia lui Daniel. Fran90is reusise acolo unde directorul esuase. iritat de aroganta lui DanielJusese categoric. spre marea mea surprindere. mi-a raspuns ca facând prezentarile. iar la plecare am vazut ca era bosumflat. Deci. . Nu uitati ca aveti de-a face cu o persoana susceptibila chiar si în prezenta unor detalii care vi se par insignifiante. recunoscuse pur si simplu punctul de vedere al lui Daniel aratându-i ca îl întelegea. nu uitati ca ceea ce este pentru dumneavoastra un detaliu insignifiant. este preferabil sa Începi prin a-i explica ca îi întelegi punctul de vedere (ceea ce înseamna ca ai fi de acord). are nevoie sa stabileasca relatii în profesia lui. fie considerati de el mai putin importanti ca el. începusem prin a-l prezenta unor oameni fie mai tineri ca el. Sa o ascultam pe Elisabeth: Într-o seara am fost invitata la o întrunire profesionala la care urmau sa fie prezente multe personaje importante în domeniul în care lucrez. întors de curând din Statele Unite. Am întâlnit destule persoane si le-am prezentat pe toate -celepe care le cunosteam. Si cum stiam ca prietenul meu Gerard. Daca întârziati. în mai multe rânduri. va fi perceput de narcisic drept lipsa de consideratie. i-am propus sa ma însoteasca. regasim ceea ce repetam adesea: pentru a convinge pe cineva. întreaga seara Gerard afost tensionat. "care nu sunt conforme regulilor".11 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre sporurile lor ar fi prea mici. riscati sa-I iritati. în loc sa procedez invers. Daniel a reusit sa priceapa punctul de vedere al directorului. • Sa respectati cu scrupulozitate convenientele Retineti ca narcisicul se considera o persoana mult mai însemnata decât voi si asteapta deci sa fie tratata ca atare. În acest exemplu. daca sunteti cam prea familiari cu el. ei ar fi demotivati. Dupa ce a discutat vreme de jumatate de ora cu prietenul lui. sa încep prin a-i prezenta pe acestia lui Gerard. acuzându-l ca are pretentii "extravagante". desi continua sa fie de parere ca totusi i se cuvenea mai mult. Asa ca l-am întrebat asupra motivului: cu un aer furios. daca îl salutati distant sau daca gresiti ordinea în care trebuie facute prezentarile. în vreme ce directorul. Iar directorul trebuie sa tina seama de asta.

este unul din instrumentele de baza în relatiile cu personalitatile narcisice. iata de ce. care ataca persoane (în cazul de fata s-ar subîntelege: "Tu e~ti mereu a~a") ~i care. dar ~inarcisic în cel mai înalt grad: Jean-Pierre se lauda fara încetare: începe pornind de la felul în care î~i poate convinge clientii. reduceti ~i riscurile unei explozii din partea lor. ~tiuta fiind susceptibilitatea acestora. în cazul unui narcisic. reparabil în timp. ci doar de a-l incita sa î~i schimbe unele atitudini. ce vizeaza un comportament precis. nu va sfatuim sa-i repro~ati unui narcisic "ca se crede deasupra celorlalti" sau ca este "egoist". ~i ce ne poveste~te Catherine. dar a~ prefera sa vorbim despre altceva". care însa nu lezeaza persoana: "Nu-mi place sa întârzii fara sa anunti". zadarnic. Si mai amintiti-va ca telul criticilor voastre nu trebuie sa fie acela de a-l face pe celalalt sa î~i modifice conceptia despre lume ~i despre sine însu~i. Jnteleg ca ai motivele tale sa nu-l agreezi pe Dupond. si atunci fiti extrem de precisi Dupa ce am mentionat extrema susceptibilitate a narcis ici10l~cum v-am putea sfatui sa le aduceti critici? Pur ~i simplu pentru ca o critica sincera.Personalitatile narcisice 11 5 • Nu le aduceti critici decât atunci când este absolut necesar. limitându-va la criticile pe care le socotiti strict necesare. în plus. precizati un anume comportament. "A~ vrea sa nu ma mai întrerupi când vorbesc". Iata ce se întâmpla cel mai adesea. Ar fi un gest nu tocmai inspirat si. "care dau în brânci" pentru el. Categoric. ca ~i al oricarei alte persoane. Jean-Pierre prime~te complimentele cu multa non~alanta. cu cât va veti fi straduit sa aplicati prima noastra recomandare: i-ati facut complimente sincere de câte ori era cazul. Iar criticile voastre vor fi cu atât mai bine (sau mai putin rau) suportate de persoana narcisica. Caci acestea sunt critici evazive. iar aceas- . daca îl criticati. totu~i nu aceasta este cea mai fireasca reactie. În schimb. trecând prin performantele lui la tenis ~i sfâr~ind cu colaboratorii lui. Pare sa fie simplu. îi vor stârni doar furia ~i dorinta de a va dovedi ca va în~elati. sotia unui agent comercial fara pereche.

sa-i vorbiti despre vacantele superbe pe care le-ati petrecut. Într-o zi nu m-am putut stapâni sa nu pomenesc de un week-end de vis pe care îl petrecusem la Viena. treizeci si doi de ani. dar total ineficient. În locul acestui comportament firesc. n-am prevazut totul: sotia mea este stewardesa. care ne poate napadi când vedem ca o persoana detine acele avantaje la care râvnim si noi . patroana m-a întrebat cum de calatorim atât de des.:oisLelord si Christophe Andre ta ma irita într-atât.116 Fran<. despre prietenii din copilarie cu care ati pastrat legatura si care azi sunt sus-pusi sau despre recenta voastra promovare. Si atunci explodez.. deci. iar uneori chiar îmi permit sa-i discut ordinele. Evitati. În timp ce . Toate acestea îl vor face sa sufere si relatiile cu el se vor deteriora. Intrigata. si despre care gândim ca ni s-ar cuvenit La . fie pentru taiorul nou. Sunt în relatii destul de bune cu patroana mea. caci spre deosebire de alti colegi am priceput ca era îndeajuns sa-i fac unele complimente din când în când. deci. nu-mi iarta acest lucru ?i î?i organizeaza timpul liber fara sa tina câtu?i de putin seama de mine. repro?ându-i ca nu se gânde?te decât la el.. E adevarat ca din cauza asta este posac. aceasta emotie neplacuta. Urmarea este ca ne petrecem vacantele la celalalt capat al lumii. Iata ce ne relateaza Yannick. facându-1 egoist. ra ca merita mai mult decât noi. Din pacate. privilegiile noastre îi vor da sentimentul unei dureroase nedreptati. • Sa pastrati discretia în privinta propriilor voastre reusite si privilegii Cunoastem cu totii invidia. fie pentru ca izbutise sa atraga un client important. faceti-i complimente când le merita si alternati-Ie cu critici precise. despre mostenirea pe care tocmai ati primit-o. iar în week-end-uri vizitam capitalele Europei. a?a ca putem calatori cu avionul la preturi derizorii. Cum el conside. narcisic aceasta emotie este înzecita. încât eu refuz sa-I complimentez vreodata. Evitati. sa cadeti în cercul vicios înfatisat de Catherine: represaliile care fac loc altor represalii. agent comercial la o agentie imobiliara. A?a se face ca eu sunt mai putin admonestat decât altii.

Aceasta va va calma momentan. Întotdeauna patronul meu obtine de la tine ceea ce vrea. relatiile noastre nu mai sunt aceleasi. ea câstiga multi bani si si-ar putea permite aceleasi calatorii. cel putin la început. Asa ca. A avut o dispozitie groaznica întreaga zi. pentru a-i ralia la propriul tau punct de vedere. Trucul lui este ca izbuteste sa te faca sa te simti vinovat. adica a te juca deliberat cu emotiile celorlalti. persoana narcisica va considera comportamentul vostru ca fiind nedrept. Totusi. si riscati chiar sa-i deveniti un du~man. sa le raniti amorul propriu. care este asistenta unui arhitect. iar aceasta va va procura "libertatea" de a-i aduce critici. Veti avea chef sa le contraziceti sistematic. sa va aratati ostili... repetam sfatul anterior: faceti-i complimente de câte ori este cazul. Poate tocmai aceasta putere de seductie asupra celorlalti le-a creat impresia ca li se cuvin atentii speciale (amintiti-va exemplul Juliettei). dar ideea ca eu dispun de un privilegiu în comparatie cu ea o irita teribil . Iar eu ma gândesc sa-mi caut alta slujba. Nervozitatea pe care ele v-o provoaca va poate favoriza un adevarat "blocat în ceea ce le prive~te. Pe de alta parte. Sarmullor. Când încerci sa-i explici ca . • Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare Deseori narcisicii sunt persoane fermecatoare care-i fascineaza ori îi seduc pe ceilalti. Iata marturisirile Charlottei. vedeam cum chipul se întuneca. ca sa nu spunem insuportabile. recunoasteti-i succesele. dar va face ca relatia sa fie si mai încordata. chiar scandalos. personalitatile narcisice sunt iritante.Personalitatile narcisice 117 asculta explicatiile mele. siguranta lor si atât de putina importanta pe care o acorda celorlalti îi fac manipulatori redutabili: a manipula. mai rau este ca uneori mi se pare ca ar face-o intentionat. De atunci. Nerecomandabil • Sa va opuneti sistematic Uneori. i Acest exemplu arata ca o personalitate narcisica va fi invidioasa chiar ~i atunci când este vorba de un privilegiu pentru care n-a existat nici o competitie.

încercati sa trasati o harta a propriilor voastre teritorii. dar el mai adauga ca va întelege ca nu poti veni. . • Sa le faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati Ca si în cazul multor personalitati dificile. i-am descoperit cele patru mijloace de a te convmge: .în fata vizitatorilor sa-i spun "doamna".culpabilitatea: "Dupa tot ce-am facut pentru tine!" .. dintre care cel putin o fata frumoasa. Daca vede cafigura cu vina nu tine.amenintarea: Jiti atenta. " . Charlottei i s-ar cuveni responsabilitati manageriale. Aceasta cam aduce a amenintare. ca daca . . " Nebunia este ca într-o aceeasi discutie poate trece de la unul la altul din aceste mijloace! Cu o asemenea perspicacitate.. schimba tactica si-ti explica ca stie safaca diferenta între colaboratorii motivati si ceilalti. Tu întelegi aluzia. daca nu-l însotesti. ceea ce îl face sa-si ia un aer înca mai important) se întristeaza si te întreaba daca te-a suparat cu ceva. si iar accepti. daca este ceva ce ti-a displacut.. În cele din urma.. În clipa în care v-ati lamurit cu cine aveti de-a face. Astfel se va simti mai putin tentata sa va puna toleranta la încercare.proximitatea: "Tu si cu mine suntem în aceeasi barca. si asa accepti sa-ti sacrifici sâmbata. Si pare atât de dezamagit încât mai ca-ti vine sa-I con~ solezi. transparenta despre ceea ce acceptati si ce nu.sa-i fac complimente când pare sa astepte asta. si te lasa sa ghicesti în ce categorie te va situa. Iata un exemplu de schema întocmita de Yannick în legatura cu patroana lui: Accept: . este foarte important ca persoana narcisica sa aiba o imagine clara. .magulirea: "Sunteti cea mai buna".11 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre nu ai deloc chef sa-I însotesti la un client chiar sâmbata (îi place sa fie însotit de unul sau de doi colaboratori. stabilind care sunt cererile pe care i le acceptati si care sunt cele pe care le veti refuza sistematic.

• Sa va asteptati la recunostinta Atunci când cineva va face o favoare. Cum s-a descurcat de minune. asa ca ne-am regasit amândoua în acelasi domeniu: turismul si excursiile.Personalitatile narcisice 119 . adesea lucrurile stau cu totul altfel. a venit .sa-i pregatesc mereu cafeaua (ci numai atunci când fac si pentru mine). . privirea celorlalti atintita asupra noastra si.sa ma alatur criticilor pe care le face la adresa directorului. La început. . constiinta propriului nostru interes ne determina sa ne aratam gratitudinea celor care o merita. a concurentei ori a colegilor mei. Veronique a ajuns sa se afirme destul de repede la sedintele de redactie si sa obtina cele mai interesante subiecte ce presupuneau si excursii atractive. în timp ce ea urma sa viziteze frumusetile Provencei. Dar o data am fost mai prompta decât ea si am obtinut un reportaj ce trebuia facut la Sankt-Petersburg. nu este deloc simplu sa te afli în preajma unui narcisic! Iar aceasta presupune doar sa fii altfel decât el: sa nu reduci totul la o problema de amor propriu. caci fuseseram colege de facultate. seful serviciului a decis s-o angajeze. se poate întâmpla sa va simtiti îndatorat si sa doriti sa-i platiti cu aceeasi moneda de îndata ce veti avea ocazia. i-a facut o impresie puternica redactorului-sef Veronique începuse sa ma cam irite pe mine si nu numai. uneori. treizeci si doi de ani. a-l evita pe cel caruia îi datorezi ceva). dimpotriva.sa ma las îndepartat de la o sedinta la care este prezent si directorul. regulile de politete. Veronique a venit aici ca stagiara recomandata de mine. Se poate ca recunostinta sa nu fie un sentiment din cale-afara de natural (natural este. Dar educatia. Dupa sedinta. Cum pare sa fie foarte sigura de ea si abila. Pentru o personalitate narcisica. Dupa cum vedeti. pentru a discuta chestiuni importante. jurnalista în presa feminina.s-o las sa-i prezinte patronului cel mare micile afaceri încheiate de mine ca apartinându-i. Refuz: . ceea ce nu era rau deloc. cum ne povesteste si Fanny.

considerând ca ceea ce îi oferiti i se cuvine de fapt. . Evitati deci sa cadeti în acel: "Cu cât voi fi mai binevoitoare cu ea. aratati ca o aprobati." Caci este un tip de relatie deprins din copilarie de la niste parinti iubitori. care vrea sa ma dea la o parte. a~a ca am lasat-o sa-I anunte pe redactoTl/I-~ef cafacem schimb.:oisLelord si Christophe Andre la mine gata sa plânga. • Sa pastrati discretia asupra propriilor voastre reusite si privilegii. M-a învinuit ca-i "suflasem" reportajul ~i ca ar fi trebuit sa ~tiu ca Rusia o fascinase dintotdeauna. Nu-i aduceti critici decât când este absolut necesar si atunci .12O Fran<. Acest exemplu arata ca în cazul unei persoane narcisice. Sa va asteptati la recunostinta. N erecomandabil • • • • Sa va opuneti sistematic. Cum sa ne comportam cu o personalitate narcisica Recomandabil: • • • • Ori de câte ori este sincera. Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare. fiti extrem de precisi. Sa-i explicati reactiile celorlalti. dar care în relatiile de competitie este sortita esecului. dar eu am simtit clar ca nu îmi era câtu~i de putin reCIIJ1OScatoare. Acum îi percep prezenta ca pe o continua presiune. principiul reciprocitatii nu functioneaza. cu atât va fi si ea mai binevoitoare cu mine. . Sa respectati cu scrupulozitate convenientele. Si când te gânde~ti ca datorita mie a venit aici. ca facuse limba rusa la liceu ~i ca visase fara încetare sa viziteze aceasta tara. Sa-i faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati. Din clipa în care a obtinut de la mine ce a vrut. Caci ea nu se va simti nicidecum obligata la reciprocitate. iar eu trebuie sa fiu extrem de vigilenta. Veronique a redevenit triumfatoare. Veronique a fost convingatoare ~i în cele din urma ani cedat.

cu siguranta are multe calitati. Recititi. Daca va este coleg sau colaborator: atentie sa nu va ia locul. . Faceti o miscare de recul. Si amintiti-va aceasta fraza a lui Rochefoucauld: Ji poti lesne insulta pe suverani. totusi. acest capitol. proslavindu-Ie calitatile pe care nu le au." Daca va este sot sau sotie: daca l-ati ales (ati ales-o).Personalitatile narcisice 121 Daca va este patron: când sunteti cu el nu va puneti prea tare în joc amorul propriu.

Sunt invidios(oasa) pe succesele I . întâmplat se faca reguli9. Îmilornu mi mi place 8. la sa ' pese. Nu-mi placenebunie supun compli-I s-a macar sa 10. de mele. enervez de de privilegii 9i avanoamenilor. I 14. beneficiez place sa sa 3. taje. . Mi mente.122 Fran<. Cât latura profesionala. Îmitept. torez . comune. altora. Când prive9te se acorda atentie ma I 7. I 1 . îmima sa trigez fara I S.:oisLelord 9i Christophe Andre narcisice ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati merite-I I FALS i lor tot felul îndata.

Cum voiam sa consult cartea de care avea ?i el nevoie. acolo îl l-am cunoscut la biblioteca un doi copii. el prefera sa stea la biblioteca. într-un fel. Pe .VI Personalitatile schizoide . iar acum comunica prin Internet. caci îmi raspundea prin "Da" sau "Nu". dar extrem de rezervat. iar rezerva lui Sebastien ma cam intriga. În pauzele dintre cursuri. obi?nuiau sa se întâlneasca serile pentru a studia cerul cu un telescop daruit de parintii lui Sebastien. Sebastien ?i el î?i scriu cu regularitate. mamiî a sotul meu. decât sa paIavrageasca cu alti studenti. Iasându-mi impresia ca-I deranjam. din diferite tari. "Am oroare de întrunirile la care este multa lume. Cum îl gaseam atragator. Barbatii se aratau de regula interesati de mine. Si am reu?it! Dupa doua luni ie?eam împreuna. Am remarcat destul de curând ca Sebastien avea destul de putine contacte cu ceilalti colegi. Când erau copii. prieten din copilarie. dar era lucru anevoios. poveste?te Carole. treizeci ?i trei de ani. Paul este astronom ?i mai tot timpul ?i-l petrece în observatoare de la mari altitudini. pasionat ca ?i el de astronomie. iar eu voiam sa-i trezesc interesul. am vrut sa ne continuam discutia. fapt. începusem o conversatie. gaseai mai tot timpul. a? putea spune ca eu am fost cea care a facut toti pa?ii. De pe Sebastien. Era fabaiat dragut ?i seriozitatea lui ma impresionase. stau ?i ma întreb daca am procedat bine. Acum însa. era ca o provocare." EUGENE LABICHE cultatii. Mi-a parut un tip dragut. Singurul prieten pe care i-l ?tiu este Paul.

pastrase legatura cu unul din fOi} sai profesori de tii facultate care l-a îndemnat sa pregateasca o teza pentru a putea continua o cariera universitara. absorbit cu totul doar de acesta. Iar restul timpului îi}i continua cercetarile într-un domeniu tare complicat: topologia diferentiala. iar în rest " scrisorile erau consacra te unor reflectii i}tiintifice ori filosofice asupra astronomiei sau informaticii. nu i}tie cum. dar daca este vorba sa întretina o conversatie nu poti conta pe el. pâna i}i în vacante. devenisem aproape geloasa pe prietenul lui. Sebastien i}i-atrecut toate examenele i}ia devenit profesor de matematica la un colegiu. vad bine ca în anumite momente ale zilei simte nevoia safie singur. Într-o vreme facea mult wind-surf ceea ce ma cam nelinii}tea. Venea acasa cu un aer posomorât. Sebastien i}i Paul obii}nuiesc sa-i}i recomande reciproc carti de science-fiction care le-au placut în mod deosebit. Nu se poate impune în fata unor adolescenti dificili. În vacante. daca cineva i se opune. . caci n-a reui}it sa-mi explice despre ce este vorba. caci se avânta departe în largul marii. Atunci pleaca sa se plimbe luând cu el i}i o carte (îi place mai ales science-fiction). Mai apoi fi mi-am dat seama ca nu-l pot schimba. mi se pare. caci l-ai} vrut mai expansiv i}imai combativ în viata de zi cu zi. iar prietenii mei gasesc ca este un tip de treaba. datorita ei. Si am sfâri}it prin a-i citi pe furii} unele scrisori. el ramâne impasibil i}i se îndeparteaza. În viata de zi cu zi. Sebastien are un aer binevoitor. Cinci ani s-a ocupat cu aceasta lucrare zi i}i noapte. Într-adevar. nu mi se destainuia. care trebuie sa fi remarcat de îndata ca este un tip bizar. Sebastien îi}i descria viata cotidiana în fraze gen: "Am fost cu familia la mare." sau "Mi-am schimbat I1lai}ina. caci nu reui}ea sa comunice cu clasa lui i}i. caci îmi închipuiam ca Sebastien îi împartai}ea impresii i}isentimente despre care mie nu-mi pomenea niciodata. curând. La începutul casniciei noastre eram teribil de pornita pe el. Ceea ce a fost catastrofic. Dar. Sebastien detine acum un post de cercetator lafacultate i}i nu preda decât patru ore pe saptamâna. se ai}eza în fata calculatorului. Din fericire. elevii au început sa protesteze. Sebastien nu poate face fata agresivitatii celorlalti.124 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Pe vremea când sufeream din cauza ca Sebastien îmi vorbea atât de putin. A fost o munca uriai}a. singur. Ai}a ca l-am acceptat i}i iubit .

CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SEBASTIEN? Sebastien pare sa fie extrem de rezervat în privinta noilor cunostinte si nu-si schimba atitudine a nici când relatia se prelungeste. Odile Jacob. ci o adevarata maladie. Când face munca de cercetare sau când citeste science-fiction. coll. . care este un excelent cercetator. "Sante au quotidien". • Prefera mai cu seama activitati solitare. ceea ce nu este cazul lui Sebastien. . Sebastien prefera sa fie cu el însusi si cu propria sa lume interioara. atât în împrejurari conviviale (seri petrecute cu prietenii). în viata familiala ori în activitatile din timpul lui liber.Personalitatile schizoide 125 asa cum este. Paris. • Nu cauta compania celorlalti. detasata. Îi . 1 C. El are o înclinatie pronuntata spre singuratate. Nu leaga prietenii cu usurinta. • Are putini prieteni apropiati. la lucru. care înseamna "rupt" în sensul "rupt de lume". Sebastien poseda numeroase trasaturi de personalitate schizoida.1990. La Schizophrenie. Personalitatea schizoida • Adesea pare a fi impasibila. Atentie: a se deosebi personalitatile schizoide de schizofreni. • Pare sa fie indiferenta la elogiile sau criticile celorlalti. Pacientii schizofreni au idei delirante si sufera de perturbari ale facultatilor intelectuale1. schizo. deseori chiar din cercul familial. pare indiferent la reactiile celorlalti. Cu timpul vedeam ca-i semana oarecum tatalui meu. "Schizoid" nu înseamna câtusi de putin schizofren. este greu sa-si exteriorizeze sentimentele. care nu era prea volubil fi a carei atentie ma tot straduiam sa o atrag. Tobin. cât si în situatii conf1ictuale (o clasa ostila). chiar daca ambele cuvinte au aceeasi radacina greaca. greu de deslusit. Dar schizofrenia nu este un tip de personalitate.

Ei bine. Cum sa ghicesti ceea ce gândesc despre altii si despre sine aceste personaje. Incercati sa va amintiti o împrejurare în care ati fost nevoiti sa faceti putina conversatie cu straini a caror limba nu o cunoasteti prea bine. ca schizoizii se vor simti atrasi de profesiile în care mare parte a activitatilor lor ramâne solitara: sunt mult mai multi schizoizi în rândul informaticienilor." Stim cu totii ca ceilalti sunt imprevizibili. Prefera sa lucreze singur. tacute? Psihologii cred ca principala convingere a acestor personalitati este ceva de genul: "Relatiile cu ceilalti sunt imprevizibile. Apetitul scazut al schizoizilor pentru contacte ar putea fi si altfel justificat: schizoizii par sa fie mai putin sensibili decât marea masa la parerile celorlalti. izvor de neîntelegeri.1 26 Fran<. cu a unei persoane schizoide. când le vezi retrase. Cel mai adesea ei sunt excelenti experti în disciplina lor. obositori adesea. impasibile. de . care cauta în permanenta acordul si admiratia celorlalti (narcisice. oboseala resimtita de voi atunci seamana. schizoidul este mult mai autonom. al inginerilor care lucreaza în cercetare. asa ca rareori se întâmpla "sa le vâneze". asa ca este mai bine sa le eviti. epuizante. decât sa caute aprobarea semenilor lui. care îi par greu de "descifrat".ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE SEBASTIEN LUMEA? Nu este deloc usor sa întelegi cum traiesc personalitatile schizoide. care trebuie sa faca efortul de a comunica cu ceilalti. incluzând aici admiratia si încuviintarea lor. Contrar altor personalitati dificile. Fa. sa viseze. sa-si faureasca propriul mediu. asadar. histrionice). nu ajungem cu totii schizoizi! De ce oare pentru persoana schizoida contactul cu ceilalti este deosebit de istovitor? Mai întâi poate pentru ca schizoidul este mai putin abil decât noi în a întelege reactiile celorlalti. El îsi afla satisfactie în lumea sa interioara. Complimentele nu-i prea impresioneaza pe schizoizi. în exercitarea solitara a facultatilor sale. caci acestea nu se destainuie. în acele profesii ce presupun un anume grad de izolare (excluzând însa paznicul de far). Banui ti. poate.!2tulde a comunica cu ceilalti îi solicita un efort considerabil. Cu toate acestea.

se simt mult mai atra~i de disciplinele abstracte sau tehnice. totu~i. eu l-am în~tiintat). A~ fi ramas retras în colti~orul meu. caci atunci când se eliberase un post. Sursa mea de inspiratie erau atlasele vechi de istorie naturala. neastâmpc1rati. Ceilalti râdeau de mine ~i. decât animalele în sine. iar ca explorator rolul meu era acela de a clasifica flora ~ifauna. decât de cele ce tin de uman. vorbeam numai de- . Daca mergeam. lucrurile nu mergeau prea bine. Nu voiam ca altii sa-I citeasca. lucram la aceea~ifirma. Când eram copil. Ceilalti baieti ie~eau.Personalitatile schizoide 127 care sunt absorbiti cu totul. la câte o serata. E adevarat ca dintotdeauna m-am simtit mult mai fericit când eram singur. Ca ~i Sebastien. Ma simteam altfel decât ceilalti copii care îmi pareau gaIagio~i. Nu prea ~tiam ce sa le spun. iar jocurile baietilor nu ma prea interesau. absorbit cu totul doar de munca mea. Ma obosea teribil sa fac conversatie ~i. La ~coaIa. dar ma simteam atras de fete. "Bizaros" în sus. a~a ca eu eram mereu tap ispa~itor. "Bizaros" în jos. mereu aveam impresia de a nu fi înteles bine ce a~teptau ceilalti de la mine. nu voiam decât sa însemnez diferitele insule cu geografia lor imaginara. puteam spune pe dinafara numele tuturor speciilor ~i subspeciilor de mamifere ~i de pasari. eu eram tot retras. nu ~tiam ce sa spun. dar nu prea sociabil. Sa-I ascultam pe Marc. aveam un prieten a carei fire semana oarecum cu a mea. dar ma interesau mai mult clasificarile. însa. petreceam ore întregi în podul casei nascocind tot felul de pove~ti cu exploratori ~i insule misterioase. douazeci ~inoua de ani. când deschideam gura. în scurt timp. Cel mai greu mi-a fost în adolescenta.flirtau cu fetele. La ~aisprezece ani s-a supus unei terapii la îndemnul parintilor. apoi. Visam cu ochii deschi~i. În clasa a ~asea îi devenisem antipatic ~efului clasei. îngrijorati de însingurarea lui. numai ca el era mult mai voinic ca mine ~i a~a am fost lasat în pace (am ramas prieteni pâna azi. Si aceasta m-a determinat sa ies din izolarea mea. Erau insule nepopulate. dar nu-l aratam nimanui. ma alesesem ~i cu o porecla: "Bizaros". inspirat ~i de cartile pe care le citeam. La zece ani. Din fericire. Dar abia acum îmi dau seama cât de stângaci eram cu fetele. Aveam si un caiet în care scriam toate aceste pove~ti. Eram un elev bun. cum sa ma comport.

Mi-am pastrat gustul pentru singuratate ~i pentru activitatile intelectuale. caci întreaga situatie îmi parea mult prea complicata. Era un grup de antrenament în afirmarea de sine. în care toti prindeau curaj. Într-un singur an am progresat enorm. Terapia m-a ajutat enorm.ois Lelord si Christophe Andre spre ceea ce ma pasiona. l-a ajutat sa-si construiasca o mai buna imagine de sine. ceea ce afost ca un fel de antrenament pentru a-mi explica propriul punct de vedere. Marc a avut o dubla sansa: de a fi avut înca de timpuriu un prieten care.128 Fran<. dar contactul cu ceilalti mi se pare mai placut decât înainte. Ajuns în acest stadiu. Ulterior. Jucam diferite roluri pornind de la situatii din viata de zi cu zi. se afla o fata draguta. care organizeaza timpul liber. pentru ca sunt mai destins." O fata din grup juca rolul studentei. Vreme de câteva minute reu~eam sa le atât curiozitatea. A fost o experienta foarte utila. facându-1 sa nu se simta parasit. De pilda: "Sa zicem ca sunteti la un curs ~i lânga dvs. am izbutit sa-i înfati~ez psihologului acele situatii în care nu ma simteam înlargul meu. îmi dadeam seama de asta. vreti sa începeti o conversatie cu ea ~i sa o invitati la o cafea. lucru care în viata obi~nuita nu îmi reu~ea. daca se întâmpla ca vreun alt baiat safie atras de aceea~ifataI eu ma retrageam de îndata. a~a ca nu ma sile~te sa-mi depa~esc "doza" de contacte. În acela~i timpI ma cunoa~te îndeajuns de bine. apoi însa începeau sa se plictiseasca. Mai mult. Ne simteam cu totii stânjenitil dar terapeutul ~tia sa creeze o ambianta lini~titoare. cred ca nu a~fi ajuns niciodata sa am o relatie cu o asemenea femeie ~i sa ma ~i casatoresc cu ea. gratie psihologului am ajuns sa înteleg mai bine ceea ce a~teptau ceilalti într-o conversatieI ~i de ce eu nu reu~eam sa comunic cu ei. abordam numai acele teme în care ma descurcam cu u~urinta: le explicam de pilda cum planeaza un avion sau cum te poti caLauzi dupa steleI daca te ratace~ti pe mare. arn acceptat ideea unei terapii de grupl ceea ce la început refuzasem. Daca nu a~fi facut o terapie. În primul rând. Si apoil eu ~isotia mea suntem firi complementare. dar tot nu schimbam registrul. Si o a doua sansa: de a fi avut din adolescenta un terapeut care sa-i propuna o . Ea este mult mai vivace ~i mai sociabila decât mineI tot ea este cea care leaga noi prietenii.

sa nu fi fost un fapt prea grav acela de a fi schizoid. . Daca erai barbat. sa-si asculte sotii. se stia ca esti cam "închis" si. nu prea stiai cum sa raspunzi avansurilor facute de barbati. pentru femei. CÂND SCHIZOIDIA ADUCE SUFERINTA Este foarte probabil ca în cadrul unei comunitati agricole traditionale (în care s-a vietuit timp de milenii). sa toarca sau sa teasa în tacere. curajos. la o claca. aceste fiinte dificile si imprevizibile. laolalta cu o zestre mare). poate tocmai aceasta te facea sa suporti mai bine decât ceilalti orele L'1. pescari). mai cu seama serile. tipul de societate în care traiai facilita mult lucrurile: de regula. nu te prea pricepeai sa faci curte femeilor. care considerau ca ai lor copii s-ar potrivi. Dar si în privinta asta. care lucrai de unul singur sau. asa ca era mult mai comod sa-i eviti. nu prima faptul de a purta o conversatie agreabila pe teme diverse. pastori. o casatorie era "aranjata" de mai multa vreme de familiile cu acelasi statut. In aceste societati subzistentiale. deci nu era câtusi de putin nevoie s~-i faci logodnicului sau logodnicei dovada calitatilor tale.Personalitatile schizoide 129 terapie adecvata trebuintelor sale. sa fie mame bune (si nu încape îndoiala ca acestea erau cele mai apreciate calitati. Cât priveste femeile. sa nu fie certaret. Caci îti petreceai viata în mijlocul unor oameni pe care îi cunosteai. (Iata cel putin o femeie care nu se va plânge de faptul ca sotul ei vorbeste putin!) Dintr-un punct de vedere evolutionist s-ar putea chiar spune ca a fi schizoid putea constitui un avantaj pentru indivizii care erau nevoiti sa petreaca lungi perioade de timp într-o singuratate desavârsita (vânatori. desi aceasta era o calitate apreciata la barbati. toate acele însusiri pe care le poate avea o frumoasa schizoida. care a încercat sa-i amelioreze capacitatile relationale. Important era sa fie harnic. locuitori si ei ai satului tau. Daca erai o tânara schizoida. de altfel. nu prea erai pus în situatia de a "face cunostinta" cu altcineva. ele trebuiau sa fie rezistente la munca.

În Maon Palace.13 O Franr. sa intri în contact cu aceasta. Viata noastra profesionala si sentimentala depinde de propria capacitate de a comunica cât mai bine cu ceilalti. care nu-i va preschimba în "oameni de lume". care totusi ar fi fost perfect adaptati unui alt mediu. ca în Villa Triste. eroul lui Paul Auster n-are bani si moare de foame în propriul apartament. trebuie sa vorbesti. Decât sa intre în contact cu semenii sai pentru a cere ajutor. sa fie izolate din punct de vedere afectiv si social. cu conditia de a propune situatii de o dificultate gradata. la facultate. ceea ce este extrem de greu pentru unii oameni. . care nu ies din izolarea lor meditativa si schizoida decât pentru dragostea unei tinere femei care îi paraseste adesea. fie la scoala. sa-ti fie acceptat un proiect. Acelasi lucru s-ar putea spune si despre eroii din unele romane ale scriitorului Patrick Modiano. În termeni de comunicare. Trebuie sa stii cum sa faci cunostinta cu o persoana sh'aina. sa vorbesti. în calatorii. sa vorbesti. iar noi întâlnim alti si alti oameni. sa faci impresie buna. cu a sa viziune detasata de realitate.ois Lelord si Christophe Andre Astazi însa. poate fi suspectat de a avea o personalitate schizoida. totul s-a schimbat. el prefera sa se cufunde într-o reverie schizoida. Majoritatea populatiei locuieste la oras. dar care îi va ajuta sa se mladieze situatiilor din viata de zi cu zL sa le faca fata mai bine. sa convingi LUt recrutor. Personalitatile schizoide în filme si în literatura Naratorul din Strainul de Camus. la lucru. sa iei asupra ta raspunderea unei echipe. deci. Persoanele schizoide risca. iar pe plan profesional sa vegeteze în posturi neînsemnate. De unde si faptul ca unii schizoizi vor sa se supuna unei terapii. în vacante. cu nepasarea fata de reactiile celorlaltL cu atentia sa la meandrele propriei lumi interioare. dar studiile care sa confirme acest fapt lipsesc. Toate terapiile centrate pe un antrenament în vederea unei mai bune comunicari cu ceilalti îi pot probabil ajuta pe schizoizii motivati sa se schimbe. mai cu seama pentru schizoizi. exigentele societatii noastre sunt dure: daca vrei sa-ti seduci partenerul.

vorbepte. A acceptat. antrenându-se. depi nu lasa deloc sa se vada. Singuratate a este oxigenul lui. Îl apreciaza cu totii pi sunt convinpi ca Marc este teribil de încântat sa fie cu ei. ideea ca nu putem trai ca nipte sihaptri pi ca tovarapia prietenilor îmi face placere. Tot singuratate a îl ajuta sa se concentreze asupra acelor activitati în care se simte în largul lui. scumpi la vorba si nepasatori la admiratia femeilor si a multimii. Dar nu se plânge. Clint Eastwood si Charles Bronson s-au specializat în acest tip de personaje impasibile. Marc este mult mai putin locvace. gratie careia el se reface dupa efort. care îsi regleaza conturile cu cei "rai" pentru a se regasi mai apoi doar în compania calului lor. Este trist pi închis în el. toti acei justitiari solitari si glaciali. când cina se apropie de sfârpit. a carui marturisire ati citit-o în paginile anterioare. De fiecare data când suntem invitati de prieteni la cina. da dovada de mult umor. râde.Personalitatile schizoide 131 În filme. îl simt pe Marc upor nemultumit. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE SCHIZOIDE Recomandabil • Sa le respecti nevoia de singuratate Nu uitati ca pe un schizoid compania celorlalti îl oboseste mai mult decât pe noi. Când vine pi seara cu pricina. pare sa fie un altul. "intra în . Accepta totupi invitatia fara discutie. se poarta dragut cu mine pi în timp ce eu ma aranjez. Sa o ascultam pe Marine. el se apaza în fata televizorului. îl simt mâhnit din chiar clipa în care vine acasa. Când ajungem la prietenii nOptri. Simt ca ar prefera sa stea acasa pi sa citeasca. firepte. De pilda Bronson în filmul A fost odata în Vest (1969) si Eastwood în PaIe Rider (1985). De altfel. Numai eu ptiu ca a capatat aceasta dezinvoltura în timp. sotia lui Marc. observându-i pe ceilalti pi ca pentru el este o cazna. ar putea fi considerati ca fiind schizoizi "activi".

nu zâmbeste niciodata si cred ca are putini prieteni. directorul unei biblioteci universitare). Dupa o asemenea marturisire. ca îi era greu sa se concentreze la ceea ce se discuta. îmi explica faptul ca nu-i convenea sa mearga la aceste întruniri. în timp. dau astfel semnalul de plecare si atunci chipul i se lumineaza iar. Când revenea de la întruniri. De fapt. În acel moment pretextez ca în ziua urmatoare trebuie sa ma trezesc devreme. dar cu o oarecare reticenta.:oisLelord si Christophe Andre regim de avarie". Ea îti gaseste de îndata informatia pe care i-o ceri. ca un catel care vede ca i se scoate lesa si ca se poate întoarce în cusca lui. ce ar mai fi oare de adaugat la sfatul nostru de a respecta nevoia de singuratate a schizoidului? • Sa le punem în situatii care sunt pe masura lor Armelle este o excelenta documentarista. iar Armelle si-a reluat locul . Atunci am scutit-o de sedinte. Marc are simtul umorului. eu pe acela de a nu da curs prea des invitatiilor si de a pleca mai devreme decât as fi vrut. Locuieste singura. Ce puteam sa mai spun? Pe de alta parte. dar constatam ca ea nu lua cuvântul si mai ales ca nu sustinea pozitia bibliotecii noastre când ar fi fost necesar acest lucru. într-un studio aflat deasupra apartamentului parintilor ei. Dar a ramas impasibila. jongleaza cu diversele banci de date. îmi dadea o dare de seama amanuntita despre tot ce se spusese. i-am propus Armellei sa ma reprezinte la întrunirile cu alti reprezentanti ai universitatii. dar în final ne întelegem bine. De altfel. A acceptat. Mare parte a timpului si-o petrece în fata calculatorului. Este mai degraba frumoasa. limitând contactul cu cititorii la strictul necesar. Cum eu ma simt destul de surmenat. este o excelenta colaboratoare. compania celorlalti a început sa-i placa mai mult decât înainte. Si i-am spus-o. care o oboseau si o plictiseau teribil. dar nu se pune deloc în valoare.132 Fran<. ne spune Patrice (treizeci si opt de ani. Mai apoi am gasit în cutia de scrisori un bilet de la ea. ca parerea ei era ca nu se descurca prea bine în aceasta situatie. Într-un stil sobru. amândoi facem un efort: el pe acela de a accepta o invitatie si de a juca jocul conversatiei. ca si cum consumase totul. impersonal aproape. l\1arc îmi spune ca. Comparatia îi apartine si dupa cum vedeti.

La ?edinte nu faceam o impresie prea buna. nu? Situatia înfatisata de Patrice se repeta în cele mai diverse profile: o persoana schizoida apreciata pentru calitatile sale tehnice ~ste promovata. Ma descurcam ?i în aceasta functie. eu îmi doream cu adevarat sa fiu inginer. numai ca eu nu mi-am dorit niciodata asta. Apoi am fost numit ?ef de proiect. trei sferturi din timp ma ocup cu ceva ce îmi place ?i doar un sfert este dedicat unor activitati administrative. Acum ea îmi ?i zâmbe?te când ma saluM. dezamageste. nu eram cea mai indicata persoana pentru acel post. care era sa devina victima unui "accident de cariera". trebuia sa fac dari de seama. iar ?eful meu îmi dadea de înteles ca trebuie sa îmi revin. cercetatori toti patru. un inginer excelent. La sfâr?itul ?colii. Dar. ?i înca repede. Desigur. dar cu pretul unui efort una? Dupa mine. nu mi-a fost greu sa gasesc un post într-un domeniu care ma pasiona . mi s-a cerut sa supervizez o echipa de trei ingineri ?i cu toate ca aceasta ma cam istovea. Dupa doi ani.dinamica fluidelor. De asta data. Am patru colaboratori. Mi-au placut dintotdeauna matematica ?i studiul. colaborarea lor a fost buna. i se atribuie si responsabilitati manageriale. iar rezultatele sunt proaste. dar câti altii vor fi esuat. Iata ce povesteste Luc. In functii neadecvate personalitatii sale schizoidul sufera. în acel moment am primit o propunere din partea unei societati straine care avea nevoie de un expert. eram în contact cu mai multe echipe diferite. E un progres.Personalitatile schizoide 133 în fata calculatorului. atât pentru ea cât si pentru firma. la vârsta mea unii dintre colegii de promotie raspund de sute de persoane. m-am descurcat. spre deosebire de multi din colegii mei care visau sa fie PDG (prepedinti-directori generali) sau mini?tri. Am sfâr?it prin a face o depresie ?i a trebuit sa consult un psihiatru. câte cariere . Si aceasta ma plictisea ?i ma stresa teribil. inclusiv cu clientii. Din fericire. A?a ca nu e de mirare cafusesem admis la o ?coala de inginerie vestita. Lui Luc i-a surâs sansa de a gasi o firma la care sa poata face o cariera de expert. sa petrec ore în ?ir la ?edinte. Am acceptat imediat.

ila imaginatie. iar sensibilitatea lor. glumele.i-apetrecut week-end-ul. veti avea s. Dar v-ati gândit la toti cei care va obosesc tocmai pentru ca vorbesc prea mult? Nu v-a agasat niciodata faptul ca lffi coleg de birou staruie sa va povesteasca cum s. care au s. Propuneti-i o tema de care sa fie interesat. poate dezvalui uneori comori de prospetire s.ansa de a auzi lucruri originale. La s. des. • Sa le observam lumea interioara Schizoidul are o lume interioara bogata. anecdotele lui despre toti cei pe care-i cunoas. de a descoperi o lume fascinanta.iri manageriale pe care nu le aveau? Atentie. ca un cadou rar pe care-l ofera doar câtorva privilegiati.edinta .i descarca sufletul la telefon. Daca vreti sa aveti acces la toate aceste comori.or în "contratimp". dar care scrie pe ascuns lungi poeme de dragoste.coala este acel gen de baiat care nu se arata interesat de fete.ioriginala.ica nu trebuie confundat nivelul calificarii cu competenta manageriala. ci doar ca posibilitatile lor în acest domeniu trebuie evaluate cu mare atentie s. aratându-i ca îl ascultati. des.ipoezie. unei iubite imaginare uneori.teptase ca ei sa faca dovada unor însus.iatentie. ci încurajati-l sa vorbeasca.te? Ori aceia care tot prelungsc o s. tocmai pentru ca ei apeleaza la visare s.i i-ati dat de înteles ca ati cam dori sa puneti capat discutiei? Ori acest mesean juvenil.i us. Si daca veti dovedi îndeajuns de multa rabdare s.13 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre vor fi fost ratate doar pentru ca se as. Luc poate face asta. în timp ce aveati o treaba urgenta de terminat? Ori prietena care-s. • Sa le apreciem calitatile ascunse Este evident ca schizoidul nu este prea locvace. care va oboseste cu întrebarile. dar într-un mediu care sa îi convina). Gândirea schizoizilor este ampla s.tiut sa-I faca sa se simta bine. nu vrem sa spunem ca persoanele schizoide nu ar fi în stare sa conduca o echipa (de altfel. nu va obligati scmzoidul preferat sa faca prea multa conversatie. care contrasteaza vadit cu aparenta sa rezerva. Respectati-i momentele de tacere.

eu ma tot extaziam. volubila. Eram o tânara deschisa. în fata peisajelor care ni se înfatipau. de calatorie. Cu el puteti avea un week-end de studiu tii lectura. începusem sa cred ca vom epua curând în casnicia noastra. ca sa-i descopar calitatile. Cum ptiam ca acel unchi fusese ca un tata pentru el.. oarecum emotiva pi care putea încerca pi exterioriza atât bucuria.. nu spunea nimic! Parea ca resimte placere când faceam dragoste dar.a cum zadarnic a.nuit sa se comporte ca un automobil sport. Mi-a trebuit ceva timp sa ma obipnuiesc cu el. Când aveti nevoie de putin ragaz. tot zadarnic este sa-i ceri schizoidului sa manifeste emotii de bucurie sau de mânie.. În voiajul de nunta. de pescuit. schizoidul este cea mai nimerita persoana. sotul meu raspundea pe un ton neutru "Da!" sau. nu-l auzeam spunând un cuvânt tandru. personalitatile schizoide sunt un bun auditoriu tocmai pentru ca nu prea vorbesc tii nu prea întrerup.. Ast- . Câteva zile mai târziu.te pentru a va concentra. când eu ma ghemuiam în bratele lui. Acum sunt pi momente când glumim împreuna. N erecoman da bil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice A. M-a privit în cele din urma pi mi-a zis: "Va trebui sa plecam". cât pi tristetea.. mai rau. Când exclamal1l cu însufletire: "E minunat!". iar eu sunt mai putin exigenta cu el. • Sa le obligam la prea multa conversatie Pentru unii. Vizitasem Nordul Italiei pi.Personalitatile schizoide 135 numai pentru ca nu se satura sa se auda vorbind? Este tocmai ceea ce nu vi se va întâmpla daca va aflati în compania unui schizoid. cu faptul ca nu îpi exterioriza sentimentele pi. Cu ochii plini de lacrimi. de putina lini. ca la un coechipier într-o croaziera.tepti ca un automobil obi. N-a spus nimic. careia îi placea. eu eram distrusa. sa glumeasca. îl priveam în timp ce recitea telegrama. el s-a mai schimbat. De altfel. Gânditi-va la el ca la un tovara. la hotel a sosit o telegrama care ne ammta moartea unuia din unchii lui. mai ales. În prezenta lui puteti tacea! Caci nu exista riscul de a fi întrerup ti.

Credeam ca n-o interesez si atunci vorbeam înca mai mult. ca între barbati. Dar m-am obisnuit si. valabil nu doar în cazul schizoizilor: când vorbiti cu cineva. am reusit sa pricep. agricultor). ma întâlnesc cu prietenii mei si petrecem unele seri asa. ea nu are nimic împotriva ca eu sa îmi petrec o seara-doua pe saptamâna cu prietenii. de glume. Si este ceea ce se cheama "o fata serioasa". acesti limbuti ar observa semne de oboseala ori de plictiseala. personalitatile schizoide vor atrage uneori oameni domici sa se descarce. Daca ar fi însa atenti la interlocutorul lor. De altfel. Cât priveste persoana schizoida. dezlegând cuvinte încrucisate. Uneori puteti afla mult mai multe despre el decât din rasplillsul pe care vi-l da. rareori se întâmpla sa vorbim zece minute în sir. Acum unul-doua decenii.. fara voia lor. Munceste mult. Sotia mea este contabila. este o mama buna pentru cei doi copii ai nostri. ramâne în fata televizorului. Odata. fara a fi întrerupti si care le vor tot vorbi . când am chef de vorba. unde tocmai vazusem filmul Omul care aduce ploaia. Eu îi spuneam câte în luna si în stele.136 Fran<.ois Lelord si Christophe Andre fel. când ieseam de la cinema.. Pe vremea când o curtam. schizoidul ar putea ajunge un pustnic. • Sa le lasam sa se izoleze complet Lasat în voia înclinatiei sale naturale spre singuratate. Eu ma pornisem sa fac unele comentarii despre film. ma impresionase tacerea ei. al carui sonor îl da la minimum. Atunci. iar vocea îi este mereu egala. dar ea nu raspundea. fara vreun efect. îi spuneam tot soiul de povesti. Iata un sfat bun. încercati sa va detasati un pic de ceea ce îi spuneti si sa-i observati reactiile non verb ale . laboratoarele de cercetare erau uneori salasul unor cercetatori . atitudinea." Dintr-o data am realizat ca în vremea din urma vorbisem cam prea mult. decât sa vorbesc. în felul acesta veti sesiza de îndata ca începeti sa va plictisiti. Singura problema este ca eu sunt mai curând un causeur. Chiar si astazi. ea ma privea fara sa-mi spuna mare lucru. prefer sa ma gândesc la el. ne povesteste Germain (patruzeci si doi de ani. însa. ea însa nu.privirea. mimica. si în finalmi-a zis: "Când vad un film.

iar acest antrenament va face ca el sa-si resimta viata sociala ca mai putin obositoare. invitati-l. întreprinsa cel mai adesea de echipe aflate într-o colaborare-competitie. vizitati-l doar din când în când. • Sa le obligam la prea multa conversatie. încercati sa-I aduceti la întruniri.Personalitatile schizoide 137 care chiar dormeau acolo. Cum sa ne purtam cu personalitatile schizoide Recomandabil • • • • Sa le Sa le Sa le Sa le respectam nevoia de singuratate. de la un capat la altul al lumii. apreciem calitatile ascunse. precum sotul Carolei. observam lumea interioara. . punem în situatii care sunt pe masura lor. singura lor iesire în cursul unei zile. în primul exemplu al c:. Nerecomandabil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice. când el venea sa se intereseze personal de stadiul cercetarilor. Deci. Daca va este sot sau sotie: consimtiti sa va ocupati dumneavoastra de viata sociala a cuplului. dar nu foarte. Astfel îl veti ajuta sa-si pastreze capacitatile relationale.c':Ostui capitol. caci un laborator de cercetare este si un loc în care se respecta momentele de liniste si singuratate. • Sa le lasam sa se izoleze complet. acestia simplificasera exigentele vietii cotidiene ramânând în papuci chiar si atunci când mergeau sa bea o cafea. treptat au facut sa dispara aceasta speta de cercetator (care mai poate fi gasit si azi în unele organisme de stat cu regim special) sau au facut ca schizoizii cei mai adaptabili sa comunice cu semenii lor gratie unui mediu mai stimulativ. Exigentele cercetarii moderne. nu-l obositi cu lill exces de prezenta sau de conversatie. Nu vorbeau decât cu secretara lor si numai când aceasta îi întreba ceva sau cu directorul. daca cunoasteti un schizoid. Mai stimulativ.

a-mi o lapetrecuta Dupa ma celorlalti.zisimt aniversarea.a aceasîncânta. în loc sa tot mer- geti la el. Daca va este coleg sau colaborator: decât sa-I împingeti sa ajunga un prost manager.se 4.ois Lelord si Christophe Andre Daca va este patron: trimiteti-i note scrise. ma ile gândesc fi gur(a). Mi se si în preaam castrâng cugrup. compania as altora mi 10. în compania . ADEVARAT I 5. ce nu oi Aveti trasaturi de personalitate schizoida? I FALS ~ I I I I 1. Iasati-1 sa fie un bun expert. Nu activitati capul 6. altceva. Uneori reproseazapot întelege solitare. În timpulmult activitatile fide pentru nuliber 7.138 Fran<. sarbatori nevoia de decâtsinta mai celorlalti. reacti2. Chiarîmi plac maseoboseste.Daca prietenii 1 I .

Vizitele prin birouri le face în mare graba.VII Comportamentele de Tip A Iataarturisirea lui Norbert. Dimineata vine primul. erorile care ne-au costat mult ar fi fost evitate. Aceasta a ajuns un subiect de gluma pentru o întreaga echipa. erau constante ale firii sale. toata ziua are numeroase întâlniri si ~edinte ~i pleaca acasa seara târziu. Parea grabit. A~a ca am crezut ca era decis sa nu ma angajeze. treizeci si sase de ani. de îndata ia o decizie care adesea se dovede~te a fi buna. De vreo doua-trei ori s-a cam pripit. ca ~i trecea la cealalta. de la bun început. Nu-i place sa fie contrazis. iar impresia mea era ca îl fac sa-~i piarda vrernea. dar nu a~tepta raspunsul la una. înca de la interviul pentru angajare mi-am dat seama ca patronul meu era un tip dificil. ma în~elasem. nerabdator. uneori se întâmpla ca el sa sfâr~eascafraza începuta de tine. . 1mi punea întrebari. Daca ar fi chibzuit ceva mai mult. Atunci argumenteaza pâna când celalalt renunta la propria pozitie. La ~edinte este ~i mai rau. noi îl respectam. el m-a acceptat! Am înteles mai apoi ca acea graba. 1n schimb. acel neastâmpar. ca ma primise numai de forma. Când i se prezinta o problema. dupa vreo doua zile vezi totu~i cum el digerase informatia pe care te straduise~i sa i-o strecori ~ise comporta ca ~i cum ar fi fost de acord întru totul. Totu~i. el te întrerupe. Ei bine. anm gajat al unei companii de telecomunicatii. caci atunci când vorbe~ti ceva mai mult. caci trebuie spus ca are o activitate debordanta de-a dreptul.

chiar si atunci când o atitudine mai ponderata i-ar servi mai bine. se pare ca patronul lui Luc nu poate sa nu îsi mobilizeze întreaga energie când are de atins un obiectiv: sa con- . Nici în week-end nu se poate relaxa. În fine. Am vazut ca literalmente nu mai putea respira de furie. Odata a bagat de seama ca secretara îi adusese alt dosar decât cel de care avea nevoie. Dar poate ca acasa este mai calm. ne suprasolicita si vrea ca noi toti sa lucram în acelasi ritm cu el. Pe de alta parte. Nu stiu cum îl suporta sotia lui. nu prea sta pe acasa. S-ar putea spune ca el îi percepe pe ceilalti ca fiind obstacole în cursa lui împotriva timpului. când comit erori care-i încurca planurile. încât a facut o întindere musculara. Relatiile lui cu ceilalti nu sunt deloc simple. Sunt zile când este atât de grabit si nervos încât preferam sa nu-i iesim în cale. Vesnic se simte în competitie. a început o partida de tenis cu directorul comercial de la export.oisLelord si Christophe Andre Nu este un tip rau. aflat parca într-o permanenta alerta. În acele zile poate deveni odios de-a dreptul. Îmi amintesc ca anul trecut ne aflam într-un loc de vis cu prilejul unui seminar rezidential.14 O Fran<. În orice caz. cu programul pe care îl are. fie de o partida de tenis care nu are o miza importanta. cu zile de lucru ce seamana unor curse contra cronometru. care se face simtit fie când este vorba de o discutie în care sa aiba câstig de cauza. de a-i dojeni când i se pare ca nu sunt îndeajuns de operativi. Aceasta percepere a interlocutorilor sai ca obstacole sau concurenti face ca el sa se afle adesea într-un soi de lupta cu ceilalti. dar se enerueaza repede. are un simt al competitiei înnascut. dar într-atât de înversunat. dar cum erau defata clienti. S-ar fi zis ca era în joc propria cariera! Evident.. nu am chef sa ajung la spital! CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PATRONUL LUI LUC? Vesnic grabit. nu poate altfel. face critici jignitoare. unul. fapt vizibil chiar si atunci când face eforturi sa se stapâneasca. Ei bine. Caci are tendinta de a-i întrerupe. În apropiere era si un teren de tenis. îngrijorat. s-a stapânit si Il-a spus nimic. patronul lui Luc pare sa se lupte cu timpul. Dar eu.

Tabelul urmator constituie o încercare de a plasa câteva personaje celebre pe axa A-B: COMPORTAMENTE DE TIP A COMPORTAMENTE DE TIP B Louis de Funes Bourvil . Orice persoana poate fi clasata în functie de o gradatie care începe de la Al: la o extrema se afla comportamentele de Tip A. Lupta împotriva timpului. Î)'i asculta cu atentie interlocutorul. a celorlalti. sa conduca o )ledinta. în conversatie de pilda. cu nota maxima. Cei din B5 sunt calmi. am putea presupune ca Alain Juppe este un Tip Al. mare implicare în actiune: patronul lui Luc are caracteristicile unui comportament de tip A. fata de încetineala altora. opusul comportamentului de Tip A. iar activitatile din timpul liber devin tot atâtea sarcini cu un scop bine determinat. sa faca cât mai multe într-un timp limitat.Comportamentele de Tip A 141 vinga un client. Iar Raymond Barre vade)lte în public comportamente de Tip B5. caci mass-media ne înfati)leaza doar comportamentul public al oamenilor politici. sa ajunga la timp. Patronul lui Luc este o personalitate de Tip A. preocupat de exactitate. preocupat sa mearga totul mai repede. ori în sporturiIe practicate în timpul liber. pune suflet în tot ce face. Daca luam exemple de oameni politici (care exemple nu sunt neaparat exacte. Comportamentul • de Tip A Lupta împotriva timpului: febril. nu în:::ape îndoiala ca ar intra în categoria Al. ori sa câ)ltige o partida de tenis. iar la cealalta extrema comportamentele de Tip B5. nu )li activitatile lor cotidiene). • Implicare în actiune: munce)lte enorm. Iar colaboratorii sai sunt frapati de adânca implicare a acestuia în actiune. daca ar fi supusa unor teste. • Simtul competitiei: î)li dore)lte sa "câ)ltige" pâna )liîn situatii de viata anodine. îndeajuns de bine conturata care. chibzuiesc )li lucreaza pe îndelete. rareori se simt presati de timp.

sa fiu atenta la cererile medicilor si ale administratiei. Altii în locul meu repede s-ar 1 E. urgente si sunt vesnic într-o criza di timp. Roskies. el îsi mobilizeaza de îndata toate fortele. vizite. Oricare ar fi acel eveniment. face urmatoarea comparatie pentru a rezuma aceasta trasatura de caracter: "Pentru tipul A. fie ca este vorba de a discuta un contract insemnat ori factura data de proprietarul garajului sau.. O psihologa canadiana. munca administrativa. Stress Management and the Healthy Type A.oisLelord si Christophe Al1dre Gaston Lagaffe Averell Dalton Senor Olivera Colombo Mickey De Mesmaeker Joe Dalton Generalul Alcazar Rock Hunter Donald CUM PERCEPE TIPUL A LUMEA? Pentru Tipul A orice eveniment (fapt) din viata cotidiana constituie o provocare: caci el vrea sa aiba orice situatie sub control.1 42 Franc. 1987. The Guilford Press. Sa o ascultam pe Arielle. zilele mele de lucru sunt interminabile. sa fac astfel încât rotatiile de personal sa nu afecteze calitatea îngrijirilor medicale. sa încerc sa rezolv si acele probleme omenesti ce se ivesc în rândul echipei de infirmiere. În fine. Ne mobilizam cu totii când este in joc o miza importanta. de buget. sa comand materiale. Trebuie sa ma ocup de problemele administrative. care sunt uneori contradictorii. Deviza Tipului A ar put~a fi: «Trebuie sa controlez orice situatie» sau «Trebuie sa izbândesc în tot ce intreprind»". orice conflict este un adevarat razboi nuclear. cincizeci si doi de ani. New York. care lucreaza ca supraveghetoare într-un spital. sunt într-o vesnica tensiune. Ca tot personalul de altfel. Ma împart între sedinte. . ma mai ocup si de acele probleme încurcate de plasament în urma unei spitalizari. iar eu nu am nici macar un minut pentru mine. Ethel Roskies1. numai ca pentru Tipul A orice miza este importanta.

fapt repro~at de infirmiere. În orice caz. cele carora stilul meu de lucru li se pare infernal î~i cer transferul. Când vine acasa. Nu încape îndoiala ca seful ei trebuie sa fie încântat ca are o asemenea colaboratoare. sau Ariene care considera ca stresul este viata ei? Si apoi. Obi~nu iese sa fac doua lucruri deodata. sotul ei este cel care îi îndura proasta dispozitie. Cred ca nu mai am tonusul de acum câtiva ani. Întotdeauna am Junctionat" în felul acesta. care gaseste ca-i prea stresata. dar acest ritm este ca un drog pentru mine. neramânând în spital prea mult. se implica total în ceea ce face. face mai multe lucruri odata. sau când mi se pare ca ceilalti nu sunt îndeajuns de operativi. ea are si alte trasaturi comportamentale de tip A: face totul într-un timp alert. ce este stresul? . se impacienteaza usor.Comportamentele de Tip A 143 simti descurajati. Seful spitalului m-a poreclit "tornada alba". E nostim! Mi-ar placea sa-I vad lucrând într-un spital în care cea mai mica eroare de organizare poate avea consecinte catastrofice. Si a~a este cel mai bine. "Lini~te-te putin". dar sotul meu este de parere ca la vârsta mea ar trebui sa ma domolesc. devin iritabila! Suport greu ~edintele care se prelungesc câta vreme mie nu-mi ies din minte toate câte am de facut ~i atunci îi întrerup pe ceilalti. Dar ce credea Ariene? Ea îsi pretuieste propria munca. dar în clipa în care sunt în întârziere. îmi spune el. Nu cumva Ariene pretinde de la ea prea mult? Care din cei doi are dreptate: sotul ei. scriu un raport în timp ce ~i ascult ce-mi spune cineva. sau parcurg coridoarele spitalului citind o nota. Dar pentru mine stresul este chiar viata mea! Când îsi defineste starea de alerta ca fiind un udopantU pentru ea. Pe de alta parte. Sotul meu spune ca sunt prea stresata. caci în acest fel majoritatea echipei lucreaza în ritmul meu. dar realizeaza ca se oboseste din ce în ce mai mult. Totul este bine câta vreme eu simt ca stapânesc situatia. istovita. Si m-am deprins sa fiu din ce în ce mai rapida. Ariene nu se însala. Adevarul este ca seara ma simt din ce în ce mai obosita ~i ca dispozitia mea nu este dintre cele mai bune.

(1993). organismul nostru va secreta diferiti hormoni. Vom grabi pasul ori vom începe sa alergam chiar. 193-202. Componenta comportamentala. Daca distanta între exigentele mediului înconjurator ~i posibilitatile noastre ni se pare prea mare (de pilda n-au mai ramas decât zece minute pâna la ora la care avem stabilita o întâlnire importanta. avem o reactie de stres. L'Encephale. În cazul de mai sus (exemplul cu întâlnirea). Ei bine. Toate aceste reactii fiziologice ne pregatesc în vederea unui efort fizic. distanta pe care o mai avem de strabatut (cerintele mediului înconjurator) ~i propria putinta de a merge mai repede ori de a gasi un mijloc de transport mai rapid (posibilitatile noastre). dar sa zicem ca de asta data va aflati la volanul ma~inii. aceea~i reactie se va produce. mai ales adrenalina. pp. va face ca vasele sangvine ale pielii ~i viscerelor sa se contracte pentru ca sângele sa fie dirijat spre mu~chi ~i spre creier. 19. De pilda. Vedem cum reactia de stres este fireasca ~iutila: ne pregate~te în vederea adaptarii la o situatie dificila.1 44 Fran<. Adrenalina ne va accelera bataile inimii ~ifrecventa respiratorie. Uitându-ne la ceas noi am facut o dubla evaluare. Componenta fiziologica. prins într-un ambuteiaj. . va veti simti inima întetin2 P. U~geron.ois Lelord ~i Christophe Andre SCURTA DIGRESIUNE DESPRE STRES Stresul este o reactie fireasca a organismului nostru care survine ori de câte ori trebuie sa facem un efort pentru a ne adapta unei situatii. "Stress et approche cognitivo-comportementale. În aceasta reactie pot fi distinse trei elemente2: Componenta psihologica. Si acum sa ne imaginam aceea~i situatie (întâlnirea). când grabim pasul pentru a ajunge la timp la o întâlnire. zece kilometri de strabatut ~i nici un taxi disponibil) reactia de stres va fi mai puternica ~i se va manifesta ~i pe plan fiziologic. timpul care a mai ramas pâna la întâlnire. va mari glicemia pentru ca mu~chilor no~tri sa le poata fi u~or furnizata glucoza disponibila.

actioneaza ?i asupra psihicului: amplifica o stare de alerta. Azi însa. pentru a ne ajuta sa supravietuim într-un mediu primitiv. daca va aflati în ma?ina. Sa zicem ca trebuie sa faceti o scurta expunere în fata unei asistente ?i sa raspundeti apoi la întrebari. A face fata tuturor acestor situatii necesita un efort fizic considerabil. Pentru ace?ti stramo?i ai no?tri principalele surse de stres erau conflictele cu vreun rival. la citadini.Comportamentele de Tip A 145 du-?i bataile ?i mu?chii contractându-se. iar raspunsurile la întrebari sa fie confuze. facilitat de chiar reactia de stres. primatele. Invers. Prezenta ?i la stramo?ii no?tri. sa încerci sa repari un aparat stricat . diminueaza timpul de reactie. Daca nu sunteti absolut deloc stresati (stapâniti bine subiectul ?i apoi miza nici nu este prea mare). sa faci o buna impresie la interviul de angajare. mare parte a situatiilor de stres cu care ne confruntam nu necesita efort fizic însemnat. riscati sa nu va mobilizati îndeajuns. adrenalina ?i ruda ei . Noi suntem descendentii celor ce au supravietuit.noradrenalina . precum incendiile sau inundatiile. Totu?i. contractia mu?chilor nu va debloca circulatia. daca . Dar s-a produs aceea?i reactie de stres.iata tot atâtea situatii în care efortul fizic este practic inutil. Totu?i. Sa treci un examen. o parte a reactiei de stres este practic inadecvata. Sa luam alt exemplu. sa faceti unele omisiuni din lipsa de atentie. fuga din fata unui pradator sau catastrofele naturale. pregatirea pentru efort fizic este inutila. În aceste conditii. Nu veti atinge o performanta prea mare daca reactia de stres este redusa. precum fuga sau lupta. De ce? APEL LA EVOLUTIE Reactia de stres vine din negura timpurilor. aceasta reactie a fost fasonata de selectia naturala. ceea ce poate fi util când e?ti pus în situatia de a face urgent un lucru ori de a face fata unui interlocutor dificil. adica ai acelora care au alergat mai repede sau au lovit mai puternic. gratie unei mai mari secretii de adrenalina.

iar prin minte sa va treaca gânduri gen: "Daca ma bâlbâi. exista o zona de stres optim care va mobilizeaza cel mai bine pentru reusita (desigur. riscati sa va bâlbâiti. inima va bate ceva mai tare.. La acest nivel de stres sunteti complet mobilizati spre scopul care consta în reusit a expunerii. riscati sa aveti toate simptomele tracului (palpitatii. sa aveti un .146 Franc. mizati enorm pe faptul ca lucrurile sa iasa bine). palme umede. este un dezastru" sau "Au vazut cu totii ca am tracl/. iar raspunsurile la întrebari sa sune jalnic. Cum va puteti închipui. acest nivel depinde de tipul si de durata sarcinii pe care o aveti de îndeplinit). exista o reactie de stres intermediara: sunteti usor tensionat. Pe plan comportamental. spasme în gât).lapsusl/. o reactie de stres prea puternica va va afecta performanta. Altfel spus. auditoriul este exigent. riscati sa fiti anxios. care reprezinta de fapt componenta fiziologica a reactiei de stres. . Raportul dintre calitatea performantei si intensitatea reactiei de stres poate fi reprezentat prin urmatoarea curba: Performanta Stres optimal Intensitatea reactiei de stres Curba performanta-stress Yerkes-Dodson Prin urmare.ois Lelord si Christophe Andre reactia de stres este mult prea puternica (nu stapâniti subiectul.

cu atât el risca "supraîncalzirea". reactiile de stres de Tipul A sunt mult mai prelungite si mai frecvente decât media.Paris. ceea ce nu se va resimti câta vreme este tânar si în forma. . presiunea arteriala si nivelul adrenalinei din sânge erau mai mari decât la Tipul B. Dantzer. cei de Tipul A au început sa comita mai multe erori decât cei de Tipul B. psychosomatique. Foarte bine.• 3 Exces de implicare. Experimentdescrisîn L'Illusion OdileJacob. Iar în cazul Tipului A acestea cresteau mai mult daca în timpul jocului adversarul se distra facând tot soiul de remarci ironice ("Nu mai dormi! Spune!"). Avantaj ele si riscurile de a fi un Tip A AVANTAJELE TIPULUI A RISCURILE TIPULUI A • Implicat în actiune. veti simti nevoia unei conversatii destinse sau a unei izolari pentru a recupera în liniste.Comportamentele de Tip A 147 Aceasta reactie de stres are si un pret energetic si se impune respectarea fazei de recuperare. Numeroase studii au avut ca obiect reactiile fiziologice ale Tipului A confruntat cu o situatie de un grad de stres moc€rat. Dar. caci se suprastreseaza îndeajuns de mult singur. cu cât înainteaza în vârsta. iar performantele lor nu erau din cele mai bune3. Si iata una: unor persoane de Tip A si Tip B li s-a propus un joc video în care sa joace de fiecare data împotriva unui jucator de tipul opus. pp. 201-202. Deseori Tipul A nu respecta faza de recuperare. va aparea oboseala. Dar daca reactia voastra de stres se prelungeste sau se repeta prea des. Aceasta experienta arata ca trebuie sa se evite sa fie suprastresat un Tip A. dar Tipul A? ÎNTOARCERE LA TIPUL A Ei bine. de R. Ajunsi la acest nivel de reactie la stres. veti spune.1989. Si atunci s-a constatat ca la Tipul A frecventa cardiaca. Dupa expunere.

872-877. Rezultatele acestor studii concordau. .urinta5. colesterol. 514-522."Antagonistic Hostility as a Predictor of Coronary Heart Disease in the Multiple Risk Factor Intervention Trial". stagneze "slabeasca" a Apreciatceilaltisanatate II autoritarism ului sau.ois Lelord si Christophe Andre Mobilizator.1 48 Fran<. pentru colaboratorii lui. . se suprastreseaza si risca probleme de sanatate.maifamiliale. dar si pentru sine! Caci se surmeneaza. . pp. 1989. de Ambitios. Excesiv Probleme II Accidentreusita. cauzate Productiv. conjugale.. Tipul A poate fi dificil pentru ceilalti.Corelat cu alti factori de risc (tutun. pentru familie.. . 1975. Final Follow-Up Experience of 8 1/2 Years".Dembrovski et colI. excesiv.Riscul este si mai mare în cazul celor ostili dintre cei de Tipul A si care se enerveaza cu u~.Riscul unor probleme coronariene (anghina pectorala si infarct) este dublu4 la tipul A. "Coronary Heart Disease in the Westem Collaborative Group Study. factorul de risc cardiac sporeste. 4 R. sa pricina urmare Combativ. Psychosomatic Medicine. unor conflicte. pp. de stres ritmul.pentrueste descurajant.deconflictual. Studii epidemiologice internationale au urmarit comportamentului Tipului A de-a lungul mai multor ani. ca Energic. hipertensiune. comparativ cu Tipul B. probleme sanatate sau de • Parcurgând acest tabel veti întelege de ce am ales si Tipul A în aceasta carte despre personalitatile dificile. kilograme în exces. 233. sedentarism). 5 T.51. Risca Promovare Antipatizat Pentrusa dedevietii din exces un implicare. Rossenman et colI. din Cariera Sacrificarea cariera Îi este greu rapida.M. Journal of the American Psychological Association.

Elemente obisnuite ale programelor de gestiune a stresului si scopul acestora TEHNICA PROPUSA OBIECTIV • Relaxarea • Antrenament în vederea comunicarii • Analiza unora din convingerile Tipului A • Atenuarea componentei fiziologice a reactiei de stres. iar pretul asigurarilor si amenzile sunt platite de firma. chap. Geneva.desfasurarea cu regularitate a anumitor activitati în aer liber. 5. dar în clipa în care vor face un infarct. . 73-87. cât si în ceea ce priveste cheltuielile de sanatate. pp.Comportamentele de Tip A 149 Aceste probleme de sanatate ale Tipului A au retinut atentia unor prestigioase institutii nord-americane6.un regim alimentar echilibrat . 6 Rapport 1993 du Bureau international du Travail. deprinderea recuperarii în urma unui efort • Diminuarea comportamentelor agresive • Sa învete sa relativizeze si sa se dezimplice • În beneficiul propriei • Sporirea rezistentei la stres si diminuarea altor factori sanatati îndemnul la: de risc cardio-vascular . firma va fi afectata atât în privinta productivitatii. fara îndoiala ca sunt operativi. "Le stress au travail". Angajatii lor de Tip A. Respectivele in" stitutii au deci tot interesul sa depisteze Tipurile A si sa le propuna un program de gestiune a stresului si de reducere a altor factori de risc cardio-vascular.exercitii fizice regulate . caci acesti angajati sunt asigura ti la companii priva te.renuntarea la fumat .

tensionat ?i trebuie sii recunosc ca acasa ma enervez de cele mai multe ori din pricina unor lucruri marunte: daca fiica mea vorbe?te la telefon prea mult. Mai ales ca programul pe care-l propunea era realist. felul meu de a comunica cu ceilalti. Si aceasta m-a ajutat sa con~tientizez anumite lucruri: ceilalti ma enervau extrem de des. ceea ce este indiciul unui stres excesiv. Eu însumi am migrene ?i am înghitit tot soiul de medicamente recomandate de mai multi medici fara vreun rezultat însa. patruzeci ~i trei de ani. sotia Îmi repro?eaza ca sunt din ce în ce mai iritabil. mi-a dat sa completez ni?te chestionare despre: semnele mele de stres. Angajatii firmei au un tum-over (randament) considerabil. Felul de a proceda al consultantului mi-a placut de îndata: porneam de la situatii stresante concrete cu care ma confruntasem în intervalul dintre ~edinte ~i le analizam împreuna. În ultima vreme aveam insomnii ?i adesea soseam la birou obosit dupa o noapte de nesomn. daca fiul meu întârzie la masa. adaptat unor oameni extrem de ocupati: timp de ?ase luni o ?edinta individuala de doua ore la fiecare cincisprezece zile.15O Fran<. cum ma raportez la timp. care a decis sa se supuna unui program de gestiune a stresului propus chiar de firma la care lucra. Directorul nostru financiar a avut un concediu de boala de mai multe luni din pricina unui infarct.oisLelord ~i Christophe Andre Programele ce pot fi propuse Tipului A sunt. deci patrusprezece ~edinte în total. propriul meu stil de viata. variate atât în privinta continutului lor (în functie de ingredientele utilizate). Directorul de resurse umane ne-a înmânat o nota în care ne recomanda un cabinet care oferea consultanta pe teme de tratare a stresului. sa capete noi deprinderi durabile. lunar de asta data.. Chiar de la prima ~edinta. Ideea mi-a parut buna ?i am actionat numaidecât. TeluI lor comun este acela de a ajuta o persoana de Tip A sa-~i faca un program personal de gestiune a stresului. stagiu rezidential de câteva zile). cât ~i în durata acestora (~edinte regulate timp de mai multe luni. dar eu aveam tendin- . apoi timp de alte doua luni alte doua ~edinte de "rapel". eu izbucnesc îndata. deci douasprezece ~edinte. De câtava vreme cel ce se ocupa de problema resurselor umane era din ce în ce mai preocupat de chestiunea stresului la lucru. Aceste programe pot fi practicate în ~edinte individuale ori de grup. Sa-I ascultam pe Serge. deci. De altfel.

dar într-un mod mai eficient. dar este importanta pentru mine. ei îi era ciuda pe mine ?i toti erau stresati. mai adaug: "Stiu ca aveti multe treburi pe cap ?i aceasta este una în plus. pâna când într-o zi explodam: "Ce înseamna asta?! Nu mi-ati pus dosarele în ordine! Nu puteti fi atenta! Putin va pasa de munca mea!" Urmarea era ca mie îmi era ciuda pe mine. Caci altfel pierd o gramada de timp." Daca vad ca este deja stresata. El mi-a explicat ca ambele atitudini constituiau factori de stres importanti. dar pâna?i aceasta devenise stresant. . nici inhibata. caci ei nu aveau suficienta experienta. În fine. Slujba ?i viata de familie îmi ocupau întreg timpul.Sa practic delega rea unor atributii. am jucat apoi roluri în care el tinea locul câte unuia dintre interlocutorii mei obi?nuiti. Întotdeauna mi-a fost greu sa las unele lucruri pe seama altora. perfectionism care ma împiedica sa deleg unele atributii. De la prima ?edinta. ceea ce m-a facut sa cuget la peifectionismulmeu. În saptamânile ce au urmat am pus la punct un program personal de gestiune a stresului. slujindu-ma . el mi-a aratat cum ma pot relaxa în doar câteva minute. timpul care îmi ramâne pentru reflexii.Sporirea propriei rezistente la stres.De câte ori ma enerveaza ceilalti. ?i perfectionismul meu a ie?it la iveala. Consultantul m-a ajutat sa fac o lista a acelor chestiuni care ar puteafi delegate. nu-i spuneam nimic de cele mai multe ori. caci ma straduiam sa ma mentin la nivelul de acum zece ani. Putin câte putin. am deprins cum sa fac critici. sa încerc sa comunic cu ei într-o maniera ferma. aveam impresia ca eu a? rezolva mult mai bine totul. a?a ca programul meu este supraîncarcat. Numai ca în acest fel. Acum însa îi spun: "A? prefera sa îmi aranjati în ordine dosarele. centrat pe patru obiective: . Am mai realizat ca erau multi ani de când nu-mi mai facusem timp pentru mine. Analizând împreuna cu el situatiile de la lucru. exprimându-mi deschis punctul de vedere ?i criticând comportamentul. când asistenta mea nu-mi aranja dosarele în ordinea cuvenita." . fara sa izbutesc însa.Comportamentele de Tip A 1 51 ta fie de a ma stapâni. exceptând cele doua ore de tenis pe saptamâna. de a nu starui. nu persoana. ca ?i pentru acele alte sarcini ce îmi revin este mult mai scurt. pentTll micile mele dorinte ?i placeri. fie de a exploda. Înainte. nici agresiva. caci ?tiam ca are multe de facut ?i nu voiam sa o stresez cu lucruri manmte.

cât si pentru ei. si-a reevaluat prioritatile. cât si al tensiunii arteriale7. am ajuns sa ma pot relaxa prin numai câteva respiratii si fac lucrul acesta de mai multe ori pe zi. tinându-mi. ca si cea familiala îi ofera mai multe satisfactii. astfel încât sa am mai mult ragaz pentru mine si sotia mea. Înca ne aflam în aceasta faza a programului.15 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre de respiratie. 7 D. care în urma unui accident de masina repune în chestiune tot ceea ce. 1994. primase. în timp ce astept la semafor si chiar în sedinte. notiunea aceasta de tratare a stresului evoca tizana.micecu ceilalti într-o maniera mai putin stresanta atât pentru el. uMode-Specific Impact of Relaxation Training for Hypertensive Man With Type A Behavior Pattern.Sa reflectez asupra prioritatilor. Urmarea este ca ma simt mai putin istovit când ajung acasa si mai putin iritabil. Diverse studii au aratat ca în urma unui program bine conceput de tratare a stresului. Iar migrenele mele s-au mai rarit. Dupa un exercitiu sustinut. Comportamentele de Tip A în filme si în literatura În Întelegerea (1969) de Elia Kazan. desigur. Fapt confirmat atât de variatiile ritmului cardiac. Pentru mine. Haaga et coll. Dar el m-a ajutat sa realizez ca. Serge. ale persoanelor de Tipul A. desi cariera primeaza pentru mine. . Sunt extrem de multumit de acest program. ajutat de consultant. a depasit deci acel stadiu în care faci o lista cu decizii pe care nu le respecti niciodata. ochii deschisi. iar viata profesionala. Serge ne înfatiseaza o experienta reusita a programului de gestiune a stresului: a izbutit sa com1. Avansam cu pasi mici pentru a vedea cum mi-as putea planifica timpul.. între doua telefoane. este importanta si viata pe care ti-o organizezi în afara slujbei. Behavior Therapy. . 209-223. reactivitatea Tipului A la stres se diminua. stapâneste si foloseste relaxarea. pentru arivistul care era. dar am realizat ca nu era câtusi de putin asa ceva! De fapt.25. este o adevarata ucenicie pentru a capata alte deprinderi în viata de zi cu zi. atunci când simt tensiunea crescându-mi. sau baia într-un pârâu. Kirk Douglas joaca rolul unui publicist stresat si ambitios. pp.

În Sapte morti la ordin (1975) de Jacques Rouffio. Prin urmare. nu va expuneti unui alt risc de a-l pune iar sub presiune. gustul pentru risc de care da dovada îl aduce la discretia lui Charles Vanel.tepte. .es.Comportamentele de Tip A 153 Remarcabilul film al lui Robert Wise Turnul ambitiopilor (1954) descrie o lupta pentru putere între cinci conducatori ai unei mari întreprinderi de mobila pentru a-i succeda pres. Din pacate. el îsi va ocupa timpul cu o alta activitate.te comportamentele unui super-Tip A s. este preferabil sa va anuntati întârziere a facând o ampla estimare a ei. Dar fiti cu bagare de seama. CUM SA NE PURTAM CU UN TIP A Recomandabil • Sa fiti punctuali si sa-i aratati ca se poate bizui pe dumneavoastra Tipului A îi displace sa as.edintelui recent decedat. respectati noul ragaz.teprin a birui. cum v-ati putea comporta. caci va regasi senzatia de a detine controlul asupra felului în care îsi foloseste timpul: asteptându-va. sosind mai târziu decât ati anuntat.teste si devine iritabil daca este pus în aceasta situatie. doctorul Berg (Gerard Depardieu) este un chirurg impacientat.isfârs. Dupa" ce am vazut cam cum s-ar putea ajuta Tipul A. un Tip B viclean. precizati ora la care veti ajunge.ice ati putea face voi. daca aveti de a face cu un Tip A nu îngreunati de la început situatia întârziind! Daca realizati ca nu veti izbuti sa ajungeti la întâlnire la timp.isimt al replicii specifice Tipului Al. mai cu seama în cazul în care acest Tip A nu are nici cea mai mica notiune de tratare a stresului. autoritar. care face o chestiune de onoare din a opera într-un timp record s. sa vedem s.icare poseda acea iritabilitate s. telefonati-i pentru a-i anunta acest lucru. William Holden vades. se nelinis. Astfel el se va linisti de îndata.

si apoi. pentru ca atunci când el staruia eu sa cedez. nu prea îndrazneam sa-i spunem ca ne suprasolicita. Ea ne poveste~te care sunt relatiile ei cu un patron de Tip A: La început. în ochii unei tinere cercetatoare ca mine.154 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre Amintiti-va ca Tipul A încearca în permanenta sa controleze tot ce-l înconjoara. sa-i prezint un proiect de cercetare pentru ca el sa poata cauta finantare. Am repetat de mai multe ori si. Prietenul meu era de parere ca viata mea devenise infernala. evitati omisiunile si lipsa de atentie. Cum activitatea de cercetare pe care acesta o desfasoara este apreciabila. ceea ce pe patron îl irita în cel mai înalt grad. lasati-l sa creada ca acest lucru îi izbuteste: faceti ceea ce ati preconizat ca veti face. Mi s-a parut ceva teribil de dificil: cum patronul însusi munceste enorm. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. nici nu stiam cum sa ma port cu patronul meu. sfârsisem prin a ceda. ma aratam ferma la început. si are tendinta de a impune si celorlalti acest ritm. la început. nu reuseam sa ma achit de obligatii la timp. Atâta timp cât doriti sa-i mentineti o buna dispozitie. îmi dadea si mie o multime de lucruri de facut: sa citesc si sa rezum o serie de articole. mi-a propus sa joc cu el respectiva scena. Asa ca îmi dadea tot felul de sarcini. iritabil pe cât i-l descrisesem eu. EI juca rolul patronului. . trebuia sa lucrez zi si noapte. dar persoane dificile adesea. Si atunci. altminteri relatiile voastre vor fi afectate. care munceste într-un ritm febril. Este un om hiperactiv. el aparea cafiind un tip autoritar si impresionant. care este agent comercial si este obisnuit sa negocieze cu clienti importanti. Mai mult. Prietenul meu mi-a explicat care erau greselile pe care le faceam negociind: îi comunicam de îndata intervalul de timp care mi-ar fi fost necesar si care în orice caz era destui de scurt. Prietenul meu m-a sfatuit sa negociez termenele care îmi erau impuse de el. Timpul pe care îl aveam la dispozitie pentru a le îndeplini era extrem de scurt si Cllm nu cutezam sa obiectez. sustineti-l pe al vostru! Laure este o tânara doctorita. sa sistematizez rezultatele echipei de cercetare pentru a redacta un articol. prietenul meu.

sosea la spital pentru o consultatie. simt ca are mai multa consideratie pentru mine. Încercati deci sa-I faceti sa-si scoata nasul din ale lui si sa realizeze ca nu este totul chiar atât de important. • Sa-I ajutati sa relativizeze Tipul A are tendinta de a dramatiza orice situatie ce pres'_lpune un obiectiv de atins. I-am explicat ca aceasta situatie constituia un bun exemplu asupra felului în care se comporta în viata: mult prea mult stres! Am discutat împreuna despre aceasta fii am ajuns la concluzia ca: 1) Mai bine întârzie cinci-zece minute decât sa ajunga într-o asemenea stare! 2) Daca trebuia sa alerge astfel. În acest caz Tipul A îsi poatedeclansa o reactie de stres maxima. avea un pacient. pe domnul M. îl ghiceam dupa zgomotul ufiilor trântite fii dupa pafiii ce se precipitau pe culoar. Ca toti cei de Tip A. are tendinta de a-fii "umple timpul". "Foar- . cu urmatoarea ocazie. termenul pe care îl fii voiam (defii începusem prin a-i cere trei saptamâni). rofiu la fata. L-am sfatuit sa anuleze macar 10% din lucrurile pe care fii le propusese sa lefaca într-o zi. dar timpul mi se pare mult prea scurt. calma. gâfâind. Trebuia deci sa învete sa faca estimari mai ample asupra timpului.Comportamentele de Tip A 155 Dar acest mic antrenament m-a ajutat mult. dar m-am tinut tare fii de asta data. înseamna ca avea tendinta de a face estimari incorecte pentru ca îfii supraaglomera ziua în care avea fixata consultatia. Mai mult. Când domnul M. Acum s-a obifinuit fii ma întreaba chiar el cât timp consider ca mi-ar fi necesar pentru o noua lucrare. a încercat iar sa-mi impuna timpul care considera el ca îmi era necesar. fara nici un fel de menajamente fata de propriul organism. Când patronul mi-a propus iar intervale de timp aberant de scurte. fii încercând sa-mi spuna ca pentru el era o chestiune de onoare sa nu întârzie niciodata. fii domnul M." Apoi l-am lasat sa vorbeasca. Iar eu am realizat ca a fiti sa negociezi este unul din cele mai importante lucruri. Gerard. Cred ca a fost surprins fii. cardiolog. Pacat ca nu ne învata aceasta la ficoala. privindu-l drept în fata. am început: "Voi face acest lucru cu placere. Navalea în cabinetul meu. un super-Tip A ce conducea o firma.. Am izbutit sa obtin un termen de cincisprezece zile. domnule. afia cum ma învatase prietenul meu.

este mereu cu ghidul în mâna. Si de atunci. dar daca nu le voi face la timp?" I-am cerut sa-?i consulte agenda. Copiii au sfâr?it prin a se revolta ?i.156 Fran<. Germ"d lucrase la un centru cardiac de re adaptare. de câte ori încearca sa ne impuna propriul lui ritm. nu se poate împiedica sa nu-?i planifice timpul: sa se trezeasca la cutare ora. sa tragem o raita la tara de pilda. Dar de îndata ce li se va ivi ocazia. de pilda. mi-a zis. el se enerveaza. . dupa doua-trei crize în care toata lumea urla. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi Marie-Laure. iar el se potole?te. A sfâr?it prin a recunoa?te ca nu gândea în termeni de prioritati ?i ca pentru el totul era important. ?i sa treaca în revista tot ce ar fi necesitat un timp lafel de scurt ca cel pe care-l estimase el cafiindu-i suficient pentru a ajunge la cabinetul meu. are un sot de Tip A care pâna si în week-end îi creeaza probleme: În timpul saptamânii.:oisLelord si Christophe Andre te bine. o mama de patruzeci si trei de ani. ei se vor relaxa si vor schimba ritmuL În vacante sau în week-end-uri îsi vor gasi timp pentru a hoinari. Iar daca este deranjat de copii sau daca pe nea?teptate sosesc la noi prieteni. A recunoscut "la rece" ca exagerase. Iar în vacante se întâmpla la fel: stabile?te ce trebuie vizitat. sotul meu ?i-a reconsiderat propriul comportament. Exista persoane ce vadesc comportamente de Tip A doar sub presiunea mediului înconjurator. sa mearga cu bicicleta doua ore. caci este distras de la activitatile sale. î?i impune sa faca tot felul de reparatii marunte pe care vrea sa le finalizeze înainte de caderea serii. Încetul cu încetul am izbutit sa îl antrenez ?i în activitati ce nu aveau un obiectiv anume. sau sa-I fac sa petreaca mai mult timp pe plaja. Acest exemplu pune în lumina distinctia dintre comportamentele de Tip A si ceea ce s-ar putea numi personalitati de Tip A. iar daca nu respectam o etapa pe care el o prevazuse. numai ca parca vad ca o sa vrea sa ia lectii de schi nautic. sotul meu lucreaza enorm ?i este tensionat chiar ?i în week-end. când suntem în vacante. Mai întâi de toate. asa ca se deprinsese cu numerosi Tip A veniti sa-I consulte dupa un prim infarct. se supara. noi îl ironizam un pic.

Dar nu-l prea pot controla. Tipul A . cu orice ocazie. Sa-I ascultam pe Bernard. Vedem deci ca acei Tip A nU î9i fac prea multe probleme câta vreme mai au acea energie a tineretii. î9i vor induce o stare de stres în orice împrejurare. un Tip A. Henri ~i cu mine suntem oarecum complementari. lucru care ma preocupa mai mult. La început. mergeam la el. comportamentul de tip A define9te un mod de reactie în raport cu timpul 9i cu felul în care se savârseste controlul asupra mediului înconjurator. În fine. El este extrem de atent la tot. dar în acela~i timp nu trebuie nici ca ascendentullui asupra ta sa fie prea mare.personalitate narcisica. ~i se ocupa de acele chestiuni care pe mine ma plictisesc. Tipul A . N erecomandabil • Sa negociati cu el.Comportamentele de Tip A 157 a citi din simpla placere de a citi 9i. vorbindu-ne despre asociatullui. Deseori nu se poate împiedica sa nu intervina în locul meu sau sa ia decizii fara sa ma consulte.. el va încerca de îndata sa IIcâstige" si discutia se poate lesne încinge. imediat ce aflam acest lucru. Cum Henri este destul de autoritar ~i iritabil. Deci poate fi asociat si altor personalitati dificile: Tipul A . Mai cu seama daca începeti negocierea când el este stresat de altceva. precum sotul lui Marie-Laure. Este important ca relatiile cu propriul asociat sa fie bune. Aceste persoane pot fi calificate ca fiind personalitati de Tip A. Dar alte persoane. dar când vigoarea lor începe sa se diminueze. eu ma ocup îndeosebi de acel aspect uman al problemelor.personalitate paranoica.personalitate anxioasa etc. de managementul întreprinderii. nu vor nutri dorinta de a câ9tiga cu orice pret. de la început pâna la sfâr~it. vrea sa controleze totul. propriul comportament devine epuizant pentru ei. patronul unei curatatorii.la cald" Firea Tipului A este competitiva. ma straduiam sa-i dovedesc cât de mult gre~ise ~i sa . Î9i vor planifica timpul 9i î9i vor fixa unele obiective chiar 9i în vacante. Când voi îl contraziceti. daca fac sport.

furia sa se poate stinge pe cât de repede s-a ivit. mânia este o . vor ca cea mai reusita gluma sa fie spusa de ei. Nu va lasati antrenati în acest joc ale carui reguli sunt impuse de ei: mai mult. saptamâna trecuta am aflat ca ai decis aceasta fara sa ma consuiti (ii pe mine. nu-i lasati sa va impuna un climat stresant. • Sa dramatizati conflictele cu el Tipul A este iritabil si irascibil adesea. atragându-Ie atentia ca iar se cred într-o situatie de competitie. adesea. Cu aceasta finete în a-l întelege pe celalalt. Pentru acest Tip A. abordându-l într-un moment potrivit (ii Iasându-i timp sa-(ii însu(ieasca respectiva decizie. caci pentru ei acest dineu este un soi de competitie. Mai bine amuzati-va. De fapt. sa va bata la sah." Astfel are ragaz sa reflecteze (ii. Profit de un moment în care suntem amândoi ceva mai destin(ii. sa acceptati acele mize care îi motiveaza mai mult decât pe voi: sa va bata la tenis. Mai cu seama daca competitia va displace. riscati sa pierdeti. dupa semnarea unui contract important de pilda. chiar el propune o regula care sa îmi con vina. Dar daca nu este atins de alte tulburari de personalitate. El se aprindea. iar discutia noastra se preschimba într-o sfada între surzI. sa alerge mai mult ca voi. si îi spun ceva gen: "Uite. ca (ii cum el ar fi avut aceasta idee de la bun început. Evitati. l-am determinat sa faca aproape tot ce vreau eu. sa schieze mai repede. Dar poate ca n-am precizat îndeajuns de limpede care dintre noi trebuia sa o faca. din lipsa de antrenament. ramânea ferm pe pozitii. încetul cu încetul. de asemenea. Incetul cu încetul mi-am dat seama cum trebuia sa procedez. dar se întâmpla sa si arunce un cuvânt de spirit oarecum jignitor. nu este deloc surprinzator ca Bernard este un bun manager. sa aiba mereu câstig de cauza. La un dineu de pilda.158 Fran~ois Lelord si Christophe Andre redefinesc atributiile fiecaruia dintre noi. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile Cei de Tip A vadesc adesea o manie iritanta. !ti propun sa reluam acest subiect luni. sa aiba ei ultimul cuvânt. caci vor sa izbândeasca mereu.

exceptional. Eu eram revoltata: toata lumea stia ca supraveghetoarea era extrem de devotata si ca nu avea nici cea mai mica vina daca alte spitale. Într-o zi în care dispozitia patronului este buna. Dar nu. Dar cel mai tare m-a surprins reactia supraveghetoarei. deseori semnul unei rupturi definitive. Ea îl cunoaste de vreo zece ani si stie ca atunci când are acele iesiri de mânie nu foloseste la nimic sa îl contrazica. ca tii tristetea sau bucuria.Comportamentele de Tip A 159 emotie fireasca a vietii. Asa ca asteapta numai sa-i treaca furia si asta trece într-adevar. Dar eu nu stiu daca as putea reactiona cu acelasi calm. Supraveghetoarea spitalului tocmai îl înstiintase ca nu putuse obtine un post suplimentar de infirmiera. nu dramatizati o rabufnire a acestuia. Când am asistat întâia oara la un astfel de acces. caci nimeni nu-i obligat sa suporte la nesfârtiit accese de furie nejustificate. grosolan si ca rabufnirea lui nu era deloc justificata. al caror personal era mai mic decât al nostru. Sa o ascultam din nou pe Laure vorbindu-ne despre patronul ei: Întreg spitalul s-a obisnuit cu accesele de mânie ale patronului. În schimb daca dumneavoastra aveti o fire mai calma tiinu va ietiiti prea repede din rabdari. perfect calma. îl privea numai. am vazut ca îsi vorbeau ca si când nu s-ar fi întâmplat nimic. supraveghetoarea ar putea aborda deschis problema rabufnirilor acestuia. am fost bulversata. A parasit încaperea. Eroarea este sa credeti ca pentru Tipul A. daca . iar el parea usor descumpanit. Daca acest patron este un autentic Tip A este posibil sa îtii contitientizeze tii acest defect sa faca un efort pentru a se controla. În schimb. într-adevar. Gaseam ca patronul era nedrept. furia are acela tii sens ca pentru voi. mai ales daca va este patron. fiti atenti la acetiti Tip A. A doua zi. ea l-a întrebat daca putea pleca. apoi când el a sfârsit ce avea de zis. erau pe lista de prioritati. la vizita. Poate ca nu. Chipul patronului s-a colorat într-un rosu aprins si a explodat acuzându-o ca era vina ei si ca nu sustine cauza spitalului nostru. promis totusi de administratie de mai bine de un an. acesta este un eveniment grav. mânia poate avea pentru voi o cu totul alta semnificatie: când va înfuriati.

ois Lelord si Christophe Andre are si trasaturi narcisice sau paranoice. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile. va fi greu ca el sa înteleaga punctul de vedere al celuilalt. Daca Tipul A va este coleg sau colaborator: încercati sa-I domoliti înainte de a claca sau de a va lua locul. N erecomandabil • Sa negociati cu el .1 6 O Fran<. Daca un Tip A va este fie!: câstigati-i respectul prin operativitatea voastra. . Cum sa ne purtam cu tipul A Recomandabil • Sa fiti punctuali si dovediti-i ca se poate bizui pe dumneavoastra. îndemnati-l(o) la o igiena de viata. • Sa-I ajutati sa relativizeze. sustineti-l pe al vostru. Daca un Tip A va este sot/sotie: pentru a evita disparitia lui! ei prematura.la cald". • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. • Sa dramatizati conflictele cu el. dar nu-l lasati sa va impuna ritmul lui..

I un astept.Comportamentele Aveti comportament de Tip A? de Tip A 1 61 FALS rea masa. deja 5.De repede. Manâncîmi ori de a-mi decât ma9. de timp. 7. 6. inactivitatea. Adesea ceilalti ma enerveaza" 3. voi face mai apoi. Nu foarte repede.la ce masasimt tendinta 10. ca acut simt presat de multemulta 4. al compemai place 2. Apropiatii se plâng de faptul ca I ADEVARAT I I I . Ampentruprea nuenergiesupraîncar. se mi~ca îndeajuns titiei.

El m-a luat imediat în brate pentru a ma linisti. ramas clar întiparita în Tata o nu a fost niciodata Mi-a ce se cheama un fi avut minceea te amintire de pe vremea când trebuia sa om vesel. ne vreo sase ani. dar în loc sa se bucure ca are o fetita adorabila. Dupa multi ani. îsi amintea foarte bine si el scena. nu avea câtusi de putin aerul unui tata fericit. faptul de a ne afla într-o casa noua îi excita pe fratii mei si pe mama. care umblau dintr-o camera în alta. la toate primejdiile ce ma pândeau în viitor si împotriva carora el nu ma putea apara si ca de aceea se întristase. Si mi-a explicat ca.VIII Personalitatile depresive "Nu mi-ar placea sa fac parte dintr-un club care sa ma accepte ca membru. în timp ce tata. Si îmi amintesc ca atunci când ne mutam. parcurgea ~i . cu un aer sumbru. Dar parea trist si coplesit. Expresia lui m-a naucit într-atât încât. Tata era asezat lânga mine si ma privea. vazându-ma dormind. deodata. i-am povestit asta. el se gândeste la toate amenintarile ce o pândesc în viitor. m-am trezit. Îmi faceam siesta într-un fotoliu si. atât de mititica si lipsita de aparare. a început sa se gândeasca la greutatile ce ma asteptau." GROUCHO MARX povesteste Madeleine. Era tipic pentru tatal meu: el vedea întotdeauna latura sumbra a lucrurilor. am început sa plâng. fara sa stiu de ce. Îsi priveste fiica dormind.

Cred ca în fata ecranului. iar tata se lasa antrenat. La câtiva ani de la moartea lui (a avut un cancer de pancreas). caci în afara slujbei lui.i acte.iaer trist. era pretuit de toti cei ce lucrasera cu el. ca se putea destinde. n-am safiu niciodata un tata bun. Si s-a cam suparat. Sunt convinsa ca remarca de îndata ~i cea mai mica imperfectiune în proiectul de constructie al unui pod sau al unei bretele de autostrada. am dat ~i de jurnalul lui.Personalitatile depresive 163 el încaperile constatând toate neajunsurile noii locuinte. Parea ve~nic obosit iar când voia sa se odihneasca se a~eza în fotoliul lui .. De pilda: "Trebuia sa-i fi spus lui Dupont sa se ocupe mai mult de dosarul Machin. din dorinta de a încerca sa-mi cunosc mai bine tatal. facând putina rânduiala printre hârtii . tata nu avea nici o initiativa. a unei lumi fictive. Din punct de vedere profesional. dar lasându-ne ~i o anumita libertate. dar mai cu seama repro~urile pe care ~i lefacea pentru ca n-ar fi facut sau zis cutare sau cutare lucru. deseori aducându-." sau "Am avut o explicatie prea dura cu X.i ramânea cu privirea atintita în gol cu acela. Mama îmi spunea ca atunci când erau invitati de prieteni. El muncea enorm. mai apoi însa l-am citit. Nu sunt la înaltimea sarcinii ce mi-a fost încredintata. chiar ~i cea mai mica fisura în tavan. când se întâmpla. zâmbea. Mama propunea sa facem anumite plimbari. tata facea impresie buna. Ar fi trebuit sa fiu mai diplomat. Tata râdea atât de rar încât. remarcau cu totii. . cu Charlie Chaplin sau cu Stan ~i Eran. Mama era cea care se ocupa de week-end-uri." Pe când eu îl consideram un tata bun. Iar ceilalti erau impresionati de aerul lui serios ~i de reputatia lui de om care munce~te mult.. simtea în fine ca se putea lasa în voia lucrurilor. Descria evenimente obi~mtite din viata de zi cu zi. autoritar.. Dar acele vizite îl plictiseau teribil ~i erau ca un soi de obligatie pentru el. Râdea numai când se uita la filme vechi. Am ezitat întâi. iar fratii mei îmi împarta~esc parerea.. Acest simt pentru detaliu trebuie sa-i fi servit în profesia lui: lucra la directiunea de proiectare." sau "Nu ma ocup îndeajuns de copii.i acasa dosarele. sa vizitam muzee. ~i atunci începea sa-~ifaca tot soiul de griji ~i se lini~tea doar când totul era reparat. dadea dovada de mult umor.

vede doar latura sumbra a acesteia. Nu pare sa se bucure de viata: nu cauta acele activitati agreabile. de o casa noua sau de un nou dosar. Tatal Madeleinei pare sa fi avut toata viata aceste caracteristici. Deci nu este vorba de o depresie tranzitorie. ci de o personalitate depresiva. Personalitatea depresiva • Pesimism: În orice situatie s-ar afla. nici în cazul unor activitati ori situatii considerate în mod obisnuit ca fiind agreabile (week-end-uri. • Autodepreciere: nu se simte "la înaltime".1 64 Fran<. fie ca este vorba de fetita lui. posibilele riscuri. • Dispozitie trista: este trista si posaca de obicei. chiar si atunci când lipsesc evenimentele neplacute care sa justifice aceasta dispozitie. poate pentru ca nimic nu îi pare agreabil. Aceasta dificultate în a resimti placerea este numita de psihiatri anhedonie si poate fi întâlnita si în cazul depresiilor. Acestea sunt caracteristicile pe care le re gasim de obicei la personalitatile depresive. el percepe întotdeauna doar posibilele primejdii. Dispozitia lui obisnuita este întunecata. scrupulos si duce o viata austera. În fine. nutreste sentimente de inaptitudine ori de culpabilitate (chiar si atunci când ceilalti îl apreciaza). Acest tatic este foarte vrednic. Nu este prea sociabit compania celorlalti îl oboseste si aceasta pentru ca el trebuie sa se fi considerat a nu fi un interlocutor la înaltime. evenimente fericite).ois Lelord si Christophe Andre CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE TATAL MEDELEINEI? Pesimismul de care da dovada tatal Madeleinei este constant: în diverse situatii. din lectura jurnalului sau aflam ca frecvent el încearca sentimente de culpabilitate si de autodepreciere. cum o si arata expresia sa trista si posomorâta. dar nu este obligatoriu ca tabloul sa . • Anhedonie: nu prea resimte placerea. supraevalueaza aspectul negativ minimalizându-l pe cel pozitiv.

The Guilford Press.Viziune negativa asupra propriei persoane: "Nu sunt la înaltime.. Acest tip de personalitate depresiva reprezinta o varianta numita de psihiatri Typus Melancholicus1. care este asistenta într-o farmacie ~i are o personalitate depresiva. Philips et co11. 830-837. Cognitive Therapy of Depression. lucreaza enorm. 1 H.T. Paris. fata de propriul anhlraj profesional ~ifamilial. N. CUM PERCEPE TATAL MADELEINEI LUMEA? Mai întâi de toate. Si.. Beck3 a observat-o la persoanele suferind de o depresie puternica. la o intensitate variabila." Aceasta tripla viziune negativa asupra propriei persoane. s-ar putea spune ca el nu vede viata în roz. Psihiatrul american A. mai putin dinamice." . 147. fire~te. manifesta grija fata de ceilalti."A Review of the Depressive Personality". este preocupat sa faca tohll bine.Y.. American Joumal of Psychiatry (1990). Dar aceasta triada depresiva poate fi regasita ~i la personalitatile depresive. La Melancolie. Si nici nu are o prea buna parere despre propria persoana (de~i este un tata ~i un functionar respectat).Viziune negativa asupra lumii: "Lumea este dura si nedreapta.1979. PUF. K. tatal Madeleinei este altruist ~i scrupulos. 3 A. nu are câtu~i de putin încredere în viitor. Dar exista ~ialte tipuri de personalitati depresive. Te11enbach.T." . pp. Despre el s-ar putea spune ca are o tripla viziune negativa: . pe care-l percepe ca fiind amenintator pentru el ~i pentru cei apropiati lui. Beck et co11.Personalitatile depresive 165 fie complet pentru fiecare caz în parte. a lumii ~i asupra viitorului este numita triada depresiva. Sa o ascultam pe Sabine. care se simt lesne ostenite ~i care sunt mai putin preocupate de ceilalti2.A. 2 .Viziune negativa asupra viitorului: "Pe mine ~i pe cei dragi nu ne a~teapta lucruri bune în viitor. Ca multe alte personalitati depresive. 1979.

le". o responsabilitate pe care de-abia ma simt în stare sa mi-o asum. faptul ca se simte mai slaba decât ceilalti o împiedica sa se lanseze în proiecte profesionale. Uneori mi se pare ca mi-am ratat viata fara sa pot spune însa de ce.:oisLelord si Christophe Andre Întotdeauna viata mi-a pantt complicata. are toate calitatile pentru a ma suporta. Sotul meu este exact opusul meu: gânde?te pozitiv. tot nu capat vreun strop de încredere în mine. pe care îl adoram când eram copil. care sunt mult prea sensibila. Sunt zile când parca totul ma apasa. în care totul este truda si care pricinuieste multa suferinta personalitatilor depresive. A? fi putut avea propria mea farmacie. este extrem de energic. Nici macar nu încerc sa mai ies. ma a?teptam sa fiu mai fericita. îmi spun ca am procedat bine. sa-mi întâlnesc prietenii. Ce s-ar fi întâmplat daca într-o dimineata nu m-a? mai fi simtit în stare sa continuu? Copiilor le merge bine. dar mie mi se pare ca nu îi iubesc îndeajuns. tin la mine. sau chiar sa ma a?ez în fata pianului. ceea ce mi-ar fi dat impresia ca lucrez pentru mine. Uneori pesimismulmeu ?i faptul ca nu am niciodata vreun proiect agreabil îl enerveaza.:. a?fi putut lucra în industria farmaceutica. Ma cam plictise?te munca pe care o fac ?i. Numai ca eu ma simt vulnerabila. un sot care ma iube?te. întotdeauna am facut fata. Totu?i. Dar mi se parea ca nu voi fi niciodata în stare sa joc jocul competitiei. cu studiile de farmacie. Mi se pare ca de-abia. când pâna ?i prezenta lor o percep ca pe o povara. Ma gândesc ca. de-abia reu?esc sa fac fata tuturor situatiilor. Sabine nu are nici macar initiativa unor activitati agreabile. pe undeva.1 66 Fran<. dar aceasta tot nu ma face sa ma simt mai bine.te câte se petrec la biroul la care lucreaza. Dar ma înspaimânta gândul unui împrumut ce ar fi trebuit rambursat de-a lungul mai multor ani. Personalitatile depresive nu . obiectiv vorbind. Sentimentul de vuh1erabilitate. Dar daca stau sa ma gândesc bine. Culmea e ca are dreptate! Sabine descrie bine acest sentiment al unei "vieti difici. am dus la bun sfâr?it tot ce am întreprins. Când sotul meu îmi poveste. am ceea ce s-ar putea numi o viata fericita: am o slujba. mult prea dur pentru mine. Nu eram deloc sigura ca m-a? fi descurcat atâta vreme.. ?i atunci îmi spune ca seman mamei mele. doi copii reu?iti.

fie pentru ca. nemaiputând încerca placerea. sindromul depresiv trebuie sa dureze cel putin doi ani pentru a fi calificat drept distimie. de cele mai multe ori pot fi cu greu distinse de o tulburare de personalitate. într-un anumit moment al vietii. Daca le veti propune o activitate atractiva. Distinctia dintre diferitele forme de distimie si ceea ce alte clasificari desemneaza drept personalitati depresive fac obiectul unei dezbateri vii între specialisti. Etudes. sufera si de distimie. Cum jumatate din numarul distimiilor încep înaintea vârstei de douazeci si cinci de ani si pot apoi dura oricât. în virtute a pesimismului lor. Potrivit studiilor. 1990. multe persoane suferind de alte tulburari de personalitate (îndeosebi cele dependente. in Depression. fie pentru ca. de doua ori mai multe femei decât barbati.Personalitatile depresive 167 prea mai cauta în mod cu totul spontan placerea. PERSONALITATEA DEPRESIVA. pp. riscul unui episod depresiv major. Pe de alta parte. ori daca esecurile provocate de aceste tulburari au condus la aparitia distimiei4. Potrivit DSM IV. fara sa se poata însa preciza daca sindromul depresiv a favorizat aparitia tulburarii de personalitate. distimia afecteaza între 3 si 5% persoane de-a lungul unei vieti. PERSONALITATE SAU MALADIE? Unele forme cronice de depresie de intensitate medie sunt desemnate de psihiatri sub numele de distimie. Paris. fie pentru ca efortul initial le înspaimânta. Masson. Peron-Magnan. de cele mai multe ori vor prefera "sa ramâna acasa". Aceasta dezbatere con4 H.clasificarea Asociatiei Psihiatrice Americane. 106-115. nu se asteapta la nimic bun. A. ca si în cazul depresiei. este sporit. ele nici n-o mai pot anticipa. Galinowski "La personalite depressive". În cazul persoanelor ce sufera de distimie. o iesire. evitante). un spectacol de pilda. La .

constatând ca îi seamana mult. "Depressive Personality: Reability. Miller. DOCTORE? Sabine face aluzie la mama ei. G. Probabil ca tot ceea ce într-o educatie contribuie la a-l face pe copil sa aiba o proasta imagine despre sine. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. Dar nici rolul jucat de educatie nu trebuie subestimat. reticente fata de orice proiect agreabil. . se poate banui ca imaginea unei mame depresive. 412-421. pp.N. Klein. pe care el nu este în stare sa le atinga.:oisLelord j'i Christophe Andre tinua sa fie alimentata de noi j'i noi studii j'i depaj'este obiectul unui manual ce se vrea practic5. îi pot induce sentimente de in5 6 D. sporeste riscul ca acesta sa dezvolte o personalitate depresiva. Ce ar trebui spus referitor la acest lucru? Cum exista dovezi indiscutabile asupra rolului pe care îl joaca ereditatea într-o depresie. American Joumal of Psychiatry (1993).168 Fran<. "Depressive Personality in Non-Clinical Subjects". pp. care au avut episoade depresive majore6. mai mult sau mai putin îndepartate. D. este posibil ca acelaj'i lucru sa fie valabil si în cazul personalitatilor depresive. mai cu seama daca este deja predispus biologic. sub alte forme însa. 150. obosite. dar permanente ale depresiei. Validity and Relation to Dysthymia". Klein. i-a oferit un model pe care. O idee de însemnatate capitala: tratamente le medicamentoase si psihoterapiile eficiente în depresia "obisnuita" se pot vadi eficiente j'i în cazul distimiilor si ale personalitatilor depresive. Iata de ce unul din sfaturile pe care le dam personalitatilor depresive este de a se adresa unui specialist. 99. Acele educatii traditionale în care copilului îi sunt impuse idealuri de perfectiune. ea continua sa-I imite în acele situatii obisnuite cu care se confrunta o mama si o sotie. J. ca forme atenuate.A. Abnorm Psychology (1990). 1718-1724. inconstient.N. De altfel de multe ori în anturajul familial al personalitatilor depresive gasim un numar anormal de mare de rude. În cazul Sabinei.

nu ~tia ce-i tihna. centrata pe acel aspect sobru al cre~tinismului. Thibaud realizeaza ca felul în care percepe viata si fericirea este rodul unei educatii mult prea stricte si culpabilizan- . carora. mai optimista decât cea de acasa. Si am impresia ca nu merit fericirea ~i cred ca aceasta conceptie despre viata am mo~tenit-o de la parintii mei. tendinta de a ma pune în locul celuilalt. în institutia religioasa în care mi-am facut mai apoi studiile secundare. sa ceri ceva. Acum. destul de impresionabil ~i nu prea sigur pe el. ca ~i cum orice bucurie ar trebui safie "pedepsita" printr-un necaz. Tata era agricultor ~i muncea pe brânci. Eram cu totii ni~te pacato~i ~i nu trebuia sa ne iasa din minte ca Iisus î~i daduse viata pentru rascumpararea gre~elilor noastre ~i ca Dumnezeu ne vede ~i când suntem singuri. prietenii mei ma apreciaza. iar sotia mea îmi spune ca. De un lucru însa n-am scapat: nu este nevoie de prea mult ca sa am un sentiment de culpa ~i ma învinuiesc adesea ca a~fi egoist. dimpotriva. de a nu îmi apara propriul punct de vedere este cam mare. mai voioasa. dar nu toate problemele mele au fost rezolvate: când mi se da o veste buna ori când aflu de un eveniment placut ~i am un moment de voio~ie. fara nici un ragaz.Personalitatile depresive 169 suficienta si de culpabilitate. de profesie notar si care este în terapie. ca ~i cum acestea ar fi acte "egoiste". li se parea ca procedeaza cum trebuie.) TiJhl~i. de fericire. atmosfera care domnea era alta. care vor favoriza dezvoltarea unei personalitati depresive. imediat ma gândesc ca mi se va întâmpla ceva rau. fara sa fii sumbru. Am fost crescut în ideea ca nu meritam sa fiu fericit. Eu ~ifratii mei am primit o educatie cre~tina stricta. (Tocmai de aceasta ma acuza mama mereu. ca ma gândesc numai la mine. a~a ca nu contenea sa-~i faca tot felul de griji. E adevarat ca a trecut prin momente dificile ~i ca a resimtit din plin criza agricola. viata mea este ceva mai placuta. treizeci si unu de ani. Din fericire. Este adevarat ca atunci când este vorba sa te afirmi. ve~nic i se parea ca este în pragul ruinei. Iata marturia lui Thibaud. eu unul prefer sa stau deoparte. Va puteti imagina care era efectul asupra unui copil ca mine. În acea perioada începusem sa vad ~i alti oameni. sarman ii. sa fiu primit în familiile unora din prietenii mei ~i mi-am dat seama ca poti fi cre~tin ~i în altfel.

încât nici nu îsi pot imagina cum ar fi sa se simta bine. J. 6. s-au deprins sa se simta rau. Unele personalitati depresive pot cauta la nesfârsit toate cauzele vechi si educative ale starii lor actuale. Ceea ce nu-l împiedica însa sa-si pastreze toate "reflexele" de culpabilitate. Contrar a ceea ce se crede adesea. Câta vreme fac fata propriilor obligatii profesionale si familiale si îsi fac "datoria". într-adevar. Ele cred ca medicina ori psihologia nu le pot ajuta cu nimic. SUNT ÎNDREPTATITE PERSONALITATILE DEPRESLVE SA FIE PESIMISTE ÎN PRIVINTA AJUTORULUI PE CARE L-AR PUTEA PRIMI? De multe ori. Aceasta convingere le este împartasita si de anturajul care si emite sfaturi. Opt motive pentru care personalitatile depresive refuza orice tratament medical ori psihologic 1. asa ca nu au cum sa-si doreasca acest lucru. ca sunt droguri de care risti sa devii dependent si ca nu trateaza "adevarata cauza" a problemei. Starea în care se afla nu este considerata o maladie. nu se poate obtine o ameliorare prin simpla constientizare. daca se "zgâltie" un pic. personalitatile depresive resping ideea de a consulta un specialist si aceasta din mai multe motive. ca propriul caz este deosebit si ca n-ar servi la nimic sa se destainuie. . nu vad vreun motiv imperios pentru care ar cauta o solutie problemei lor.de acest gen.17O Fran~ois Lelord si Christophe Andre te. Si mai cred ca medicamentele nu ajuta la nimic. dovedesc vointa si ca le va fi mult mai bine. Personalitatile depresive cred în puterea "vointei". 4. 2. dar gândesc ca. dar rareori suficienta. 3. Fireste nu se simt bine. ci o simpla chestiune de "caracter". fara a izbuti însa sa depaseasca aceasta stare Constientizarea este o etapa utila adesea.

tabloul este vast si lor le este consacrat ultimul capitol al acestei carti. ci remedii adesea eficiente. . inclusiv când ele se manifesta în relatia dintre pacient si terapeut ("transferul"). 8. pe care le va considera semn de respingere si de dezinteres are fata de propria persoana. mijloace de presiune pentru a-i culpabiliza pe copii pentru ca nu mai trec sa le vada etc. care necesita o medicatie antidepresiva. care îl împiedica sa resimta placerea. Depresia ne tratata are un pret uman si economic chiar considerabil. În materie de depresie. îsi reconsidera parerea asupra propriei persoane. neinteresanta. pâna atunci inconstiente.Personalitatile depresive 171 7. Socotindu-se a fi "rezistente la rau". cum sunt psihoterapiile si medicamentele. Gneori însa. În cazul unei recidive depresive intense. psihoterapiile îmbraca trei forme principale: PsiJlOterapiile de orientare psihanalitica îsi propun sa ajute pacientul sa constientizeze acele "blocaje". dupa cum crede el) si sa nu sovaie sa abordeze cu pacientul chiar problemele imediate ale vietii cotidiene. îndemnate de multe ori si de anturaj. si nadajduim ca un surplus de informatii va face ca un mai mare numar de persoane sa apeleze la un ajutor calificat. PSIHOTERAPIILE Cât priveste psihoterapiile. Nu este vorba de o simpla explicatie. Psihoterapia de orientare psihanalitica trebuie sa fie adaptata problemelor specifice personalitatii depresive. terapeutul trebuie sa se adreseze de îndata unui medic. ci de o constientizare a acestor macanisme inconstiente. Medicina si psihologia nu ofera solutii miracol. problemele lor le ofera si unele compensatii: atentia sporita a propriului anturaj. ceea ce nu cadreaza deloc cu faptul de a consulta un specialist. Este preferabil ca terapeutul sa fie interactiv si sa vorbeasca (pacientul nu va suporta tacerile prelungite.

M. totusi. Sotsky et col1. Integrating Pharmacotherapy and Psychotherapy. suntem amândoi psihoterapeuti si avem convingerea ca si cuvântul poate vindeca.. Ma simteam mai fragila decât 7 8 S. autorii acestei carti. Terapeutul intervine chestionându-si pacientul în maniera sarcastica. pâna în ziua în care un medic inspirat le-a prescris antidepresivul potrivit. G. Pentru a simplifica. American Psychiatric Press. . terapia interpersonala izvorâta din psihologia Eului. Weisman. au fost special elaborate pentru tratarea depresiei. Klerman. pp. American Joumal of Psychiatry. "Interpersonal Psychotherapy for Depression". si care. Înca din adolescenta mi-am dat seama ca aveam mult mai multe probleme psihologice decât altii. Klerman. 1991. aceste terapii considera dep resia ca fiind legata de anomalii în prelucrarea de catre pacient a informatiei. M. a avut rezultate echivalente sau chiar superioare terapiei cognitive în cazul depresiei8. Sa ascultam lungul periplu al Helenei.M. SI MEDICAMENTELE? Noi. G. O a treia forma de terapie. in MD. bine dirijate de terapeuti competenti. Washington D. de data mai recenta. M. 1991.148. Aceste terapii prezinta avantajul de a fi fost "testate" de studii riguroase. Dar despre aceasta vom vorbi ceva mai încolo.ois Lelord si Christophe Andre Terapiile cognitive.C.1 72 Frans. 379-394. patruzeci si doi de ani. pp. continuau sa se loveasca de aceleasi probleme.H. 997-1008. care au aratat ca succesul lor era similar celui repurtat de cele mai bune antidepresive7. Beitman. jurnalista. Dar trebuie sa recunoastem ca am întâlnit numeroase personalitati depresive care de ani de zile urmasera diferite psihoterapii. "Patient Predictors of Response to Psychotherapy and Pharmacotherapy: Findings în the NL\1H Treatment of Depression Collaborative Research Program". pentru a-l face sa reflecteze singur la propriile convingeri depresive. Obiectivul este acela de a-l ajuta pe pacient sa-si reconsidere propria viziune pesimista asupra lumii si a propriei persoane.

M-am trezit întinsa pe un divan. Ca multe alte prietene de-ale mele. Pentru mine sotul meu este un bine ~i un rau. de propria-mi tristete. caci ea reactiona la ceea ce îi spuneam. De fapt clipele mele lini~tite erau foarte putine. pentru cineva care nu se încrede în fortele proprii. poate. ca era mult prea greu pentru mine. Dar analistul tot nu zicea nimic. De data aceasta lucrurile au mers mult mai bine. care practica un fel de terapie fata în fata. el ma dojene~te spunând ca vad totul în negru. solutionate daca le voi întelege cauza. exceptând poate cele în care eram singura. dar care pentru o persoana care se temea sa nu fie neinteresanta ~i respinsa i se parea mult prea dur. În cele din urma. Eu m-am reîntors la amintirile mele. Aici m-a întrebat daca mi se mai întâmplase sa ma simt în felul acela. Când eram într-un grup. Aceasta femeie m-a ajutat enorm. care poate ca le era pe plac altora. de cele mai multe ori mie mi se întâmpla sa nu ~tiu ce sa zic.Personalitatile depresive 173 prietenele mele. de teama ca nu cumva safie ~i ultimul. dar înaintea fiecarui examen aveam sentimentul ca nu voi reu~i. o femeie psihanalist. pe care ma pot bizui întotdeauna. pentru cineva care ~i a~a nu prea ~tia ce sa zica. eu îi vorbeam de copilaria mea. Si aceasta era cumplit de angoasant. am vrut sa încerc ~i eu. care în acea vreme se supusesera unor psihoterapii. o u~oara deceptie era îndeajuns ca sa ma faca sa vad totul în negru. Mi-am dus la bun sfâr~it studiile. cu pretul unui efort uria~. Cred ca avea propriul sau mod de a proceda. Am capatat putina . pe când prietenele mele palavrageau ore în ~ir amuzându-se. Si este ~i un bine pentru ca este un barbat sigur si dârz. ~i acesta este un sentiment lini~titor. ca nu ma "zgâltâi" îndeajuns. Ma simteam desconsiderata ~i respinsa cu desavâr~ire ~i i-am spus-o. iar el a recazut în tacerea lui. Una dintre prietenele mele mi-a recomandat pe altcineva. Dupa ~ase luni am renuntat. de copilaria mea. având în spatele meu un analist care nu scotea nici un cuvintel. Si atunci am început o psihanaliza. ca daca ar fi dupa mine ar trebui sa nu mai vedem pe nimeni. dar daca era nevoie îi puteam ~i cere sfatul într-o problema urgenta. lini~tita ~i când nimeni nu-mi cerea sa fac cine ~tie ce treaba. de relatia cu parintii. M-am maritat cu primul baiat care s-a aratat interesat de mine. am izbutit sa-i vorbesc de viata mea. Un rau pentru ca îmi aduce mereu în fata ochilor acea imagine de fragilitate si de neputinta. crezând ca problemele mele vor fi.

Apoi analizam împreuna aceste gânduri devalorizante. Terapia a încetat. chiar daca faptul de a trai în cotidian ma costa înca destula cazna. nu era o întoarcere la o stare anterioara depresiei. Era o terapie mai scurta.17 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre încredere în mine. nu ma mai simteam atât de des istovita. continuam sa ma izbesc de aceleasi probleme: aveam aceeasi impresie de a nu fi lafel de "bine" ca interlocutorii mei si ca trebuia sa muncesc de doua ori mai mult ca ei pentru a duce o viata normala. iar când eram în societate nu mai resimteam acea stinghereala dinainte. depresiva si ea. Vedeam iar totul în negru. Ajunsesem chiar sa vorbesc cu mai multa siguranta. ceea ce el numea "discursul meu interior". Era cu totul diferit de terapia precedenta. Deja faptul ca o vedeam preocupându-se cu adevarat de mine mi-a dat sentimentul unei anume valori proprii. Porneam de la evenimente din viata de zi cu zi. Iarna trecuta însa. dar în relatiile cu ceilalti. iar el ma ajuta sa le repun în discutie. Adica. începusem sa ma simt cu adevarat deprimata. Dupa acesti patru ani de terapie ma simteam ceva mai bine. Când ma încercau iar gânduri triste gen "sunt mai putin bine ca ceilalti" sau "nu voi reusi niciodata". dupa patru ani. si apoi am consultat un psihiatru ce practica terapii cognitive. de comun acord. Aceste doua terapii ma ajutasera. Gratie acestei terapii capatasem unele gânduri pozitive. mai întâi pentru ca eram într-o forma mai buna si apoi pentru ca începuse sa se instaleze o anumita monotonie. l-am citit. Medicul de familie a sfârsit prin a ma convinge sa încerc un antidepresiv. mai ales. Atunci mi-a cazut în mâini un articol. mereu . Am constientizat si acel gen de antrenament pentru culpabilitate la care ma supusese mama. îmi era mult mai usor sa le relativizez. câte o sedinta pe saptamâna. caci gândeam ca problemele sunt mult prea profunde si ca nu o pastiluta le putea rezolva. ma simteam într-o forma în care nu mai fusesem niciodata înainte. iar el ma facea sa-i spun toate gândurile sumbre ce îmi trecusera prin minte în acel moment. Ei bine. prevazuta a dura sase luni. dar cu timpul ma trezeam cu mai mult an tren si dupa o luna ma simteam în plina forma! Întelegeti-ma bine. Am acceptat cu multa reticenta. Faceam totul cu mai mult an tren. a fost o adevarata revolutie! La început n-am simtit nimic deosebit.

de câte ori nu mai luam antidepresive. Iar daca un medicament îmi poate reda o viziune normala asupra lucrurilor nu vad de ce m-a~ da în laturi. a~fi fost de-a dreptul îngrozita! Solutia tuturor problemelor tale sa stea într-o pilula! Dar de atunci am strabatut drum lung. În ace~ti trei ani din urma. este necesar sa accepti faptul ca se poate întâmpla ca nici primul si nici al doilea. . în numai câteva luni ma aflam iar în starea mea obi~nuita. Când dupa ~ase luni. Apoi m-am aflat din nou în aceaforma excelenta. De~i nu mi-a fost prea u~or. totu~i. Pe de alta parte. Nu este vina mea ca m-am nascut cu o dispozitie reglata la "trist". profesor/. La început n-am simtit mare diferenta. natural. de aceasta ameliorare. medicul mi-a propus încetarea tratamentului am fost destul de reticenta. Am citat aceasta lunga marturisire pentru ca î~i afla un corespondent în povestea multor altor persoane: sunt cazuri când un antidepresiv poate ajuta colosal de mult o personalitate depresiva ~i ar fi pacat sa nu se încerce.Personalitatile depresive 175 aveam câte ceva de zis! Toti cei din jur au fost frapati de schimbarea mea. l-am rugat sa-mi prescrie din nou acel antidepresiv. iar viata mea este mult mai placuta. dar m-am supus. Prin urmare. dar la urma urmei nici ochelarii nu sunt ceva natural ~i. mi se spune ca nu este ceva normal. antidepresiv încercat sa nu fie cel mai bun. În cele din urma am acceptat ideea ca probabil voi continua acest tratament pentru tot restul vietii. Evident. miopii nu sunt lasati într-a lor lume neclara doar pentru atâta lucru. Daca mi s-ar fi spus toate acestea acurn zece ani. Trebuie totu~i amintit ca efectul antidepresivului apare dupa câteva saptamâni. psihiatri. nu exista înca un examen de laborator gratie caruia sa se poata preciza care ar fi antidepresivul potrivit pentru fiecare persoana în parte. revenisem la ceea ce eu numeam stare cem{~ie. dar dupa câteva saptamâni. dar Iasati-i câteva luni medicului nostru pentru a-l gasi pe cel nimerit. a~a cum un hipertensiv trebuie sa ia în permanenta medicamente pentru tensiune. Am consultat ~i alti medici. poate. Acumfnsa îmi spun ca numai când iau antidepresivul am o stare normala ~i ca pot profita ca toti ceilalti de viata.

1 76 Fran<. care traieste într-o izolare desavârsita. cu reflectiile lor amare asupra propriilor insuficiente si a rautatii lumii. dar o asemenea staruinta în austeritate te face sa te gândesti ca propria personalitate îl predispune la un doliu atât de prelungit. În filmul lui Bertrand Tavemier. Pentru ea. documentarista la o firma cu profil mecanic.oisNourissier.. "La firma aceasta supravegherea tehnologica nu este câtusi de putin organizata". seamana unor personalitatidepresive. mai ales în Sfârsitul sau în Stapânul casei. Cesare Pavese. de altminteri. Si referitor la acest lucru ea spune: . cu a sa tendinta spre autodevalorizare si culpabilitate constituie un blID exemplu de personalitate depresiva (care poseda si unele trasaturi obsesionale) si care. marcata si de esecuri sentimentale. douazeci si sapte de ani. dovedeste o tristete si o stima de sine redusa. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPRESIVE Recomandabil • Sa le atrageti prin întrebari atentia asupra laturii pozitive a oricarei situatii În orice situatie.. sticla este mereu "pe jumatate goala". "N-am sa ma descurc". Toate diminetile din lume. ce evoca o personalitate depresiva. Jean Pierre Marielle joaca rolul unui compozitor din secolul al XVII-lea. . personajul lui Georges Duhamel. în al sau Jurnal. o personalitate depresiva vede numai aspectul negativ al acesteia. Ade/ine. Unii eroi ai scriitorului Fran<. Moartea sotiei sale pe care o adora l-a coplesit. atât siesi cât si propriului anturaj.oisLelord si Christophe Andre Personalitatile depresive în filme si în literatura Salavin. va sfârsi prin a-si sacrifica viata. tocmai afost promovata într-un post de supraveghere tehnologica.0 safie mai stresant". posac si închis în el si care îsi refuza orice placere..

În fata unei personalitati depresive doua atitudini extreme trebuie evitate: .i opt de ani. In schimb. viziune care în cele din urma nu s-a confirmat. . recunoscându-i totu.. ne vorbe. "La urma urmei nu are decât sa faca ce vrea.i viziune pesimista asupra situatiei .Personalitatile depresive 177 Fire.i punctul de vedere.. atitudine culpabilizata fata de placere . Ii puteti reaminti ..." Aceasta atitudine va face ca personalitatea depresiva sa fie întarita în negativismul ei. Numai ca remarci de felul acesta nu-i vor face bine." Esentialul este sa nu o contraziceti fati...ti totu.e... poate ca o va face sa capete alta viziune.. "Nu te mai plânge!". ceva mai echilibrata..Fie de a o lasa în pace.. mai ales la început.te ca este foarte mare tentatia de a-i spune Adelinei: "Tu vezi mereu totul în negru!". Ea va avea sentimentul de a nu fi înteleasa sau de a fi respipsa.te despre pariptii ei. dar nu va fi .... De pilda: "Sigur ca o sa fie mai stresant.Fie de a încerca sa-i impune ti activitati sau situatii care-i depa. faptul de a-i reaminti sub forma de întrebare aspectele pozitive ale situatiei. Acest refuz se datoreaza mai multor factori: oboseala. teama de a nu fi la înaltimea situatiei. "Nu este bine organizata supravegherea? Dar aceasta înseamna ca tu ai O adevarata responsabilitate.i mai ales teama ca situatia nu va fi tocmai placuta pentru ele.i de regula reu. Catherine. personalitatile depresive au tendinta de a respinge acele ocazii care le-ar putea procura placere. de a nu-i mai propune nimic..i a propriei persoane. "De ce crezi ca nu o sa te descurci? Oare nu spui aceasta de fiecare data . • Sa le antrenati în activitati agreabile care sa fie pe masura lor Deseori.i unele situatii mai vechi în care a avut aceea. ceea ce îi va accentua viziunea depresiva asupra vietii.i sa te descurci?". ci sa-i atrageti atentia ~supra "sticlei pe jumatate plina".esc puterile. douazeci . ar sta toata ziua în~ .i mult mai interesant?". În vacante lucrurile nu merg prea bine între parintii mei! Mama este depresiva.. nu are chef sa faca mare lucru.

caci îi place sa vada multa lume. de pozitiv si întelegator în fata unei personalitati cu adevarat depresive. iar vacanta este compromisa. ea va fi mult mai dispusa sa accepte acest partial elogiu. cu conditia însa de a fi sincere. Tata însa este un tip tare energic. chiar atunci când ea nu are nici un chef. nu pe persoana. dar eu cred ca ar fi o ocazie buna pentru amândoi. Stiu ca este un efort pentru tine. dar încercati sa o consolati. fara chiar ca ea sa îsi dea seama. Zi de zi. ori sa-I însoteasca în plimbari pe bicicleta. care vrea cu orice pret ca mama sa iasa din amorteala ei. .:oisLelord si Christophe Andre tinsa pe un ?ezlong. De pilda: daca asistentei noastre depresive îi spuneti: "Sunteti o foarte buna colaboratoare" ea se va gândi ca: .1 78 Franc. .fie ca i le-ati sesizat.fie nu i-ati sesizat insuficientele. plânge. Rezultatul este ca o obliga sa mearga la plaja. Dar pentru a fi mai eficient si convingator. mama clacheaza. Ar fi bine ca tatal Catherinei sa încerce sa înteleaga mai bine punctul de vedere al sotiei sale. Ar putea-o lasa în pace macar o zi din doua de pilda. De pilda: "Stii. citind ori uitându-se la televizor. bazat pe un fapt precis. elogiul vostru trebuie sa fie extrem de precis si centrat pe un comportament. invita prietenii la cina. as vrea tare mult sa facem o plimbare împreuna. o usoara remarca pozitiva la ceea ce a spus ori a facut personalitatea depresiva îi va mai alimenta putin stima de sine. • Sa va aratati consideratia în mod adecvat Deseori se întâmpla ca personalitatile depresive sa aiba o proasta parere despre ele însek fapt ce le întretine tristetea." Nu subestimam dificultatea de a ramâne atât de calm. sunt cele mai bune medicamente pentru personalitatile depresive. Daca în schimb îi spuneti: "Gasesc ca v-ati ocupat foarte bine de povestea întâlnirii ratate cu X". tocmai pentru ca o considerati o persoana jalnica. având grija sa-si exprime dorinta sub forma unei cereri empatice si nu a unui ordin. Afectiunea si consideratia noastra. Dupa o saptamâna în care este supusa la un astfel de regim. iar restul timpului sa-i propuna activitati mai putin febrile.

am fi optat cineva pentru o personalitate depresiva? Evident ca nu. Aceasta tulburare a personalitatii (sau maladie daca se are în vedere distimia) se înscrie în rândul celor ce pot beneficia cel mai mult de progresele înregistrate în materie de medicamente 9i psihoterapii. este nevoie de timp 9i de diplomatie pentru a determina o persoana sa consulte un specialist. caci multe personalitati depresive se simt vinovate pentru faptul ca sunt a9a cum sunt. Daca aceasta refuza sa vada un "psi". . Credeti ca daca am fi liberi sa alegem. E chiar rau. de când exista omenirea. Si continua sa fie repetate. "Nu-i bine ca vezi totul în negru". neînteleasa 9i desconsiderata. personalitatea depresiva se va simti respinsa. "Aduna-te!". fie sa consulte un psihiatru. O atitudine moralizatoare 9i culpabilizanta este tot atât de potrivita ca 9i faptul de a-i repro9a unui miop ca vede totul în ceata sau unei persoane ce 9i-a scrântit glezna ca 9chioapata. de cele mai multe ori. Chiar daca va asculta îndemnul. poti!". • Sa li se faca morala "N-ai deloc vointa". "Daca vrei. Un medic generalist o poate convinge fie sa încerce un tratament antidepresiv. propuneti-i atunci sa consulte un medic generalist. tocmai pentru ca sunt ineficiente.Personalitatile depresive 179 • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Acest sfat vine sa întregeasca informatiile din paginile anterioare despre tratamentele ce pot fi administrate personalitatilor depresive. Aceste remarci sunt tot atâtea medicamente nerecomandabile. sa nu se încerce remedii ce ar putea fi eficiente. "Nu 9tii cât trag eu de mine".oimai vinovate. iata sfaturi care au fost date personalitatilor depresive de milioane de ori. Ar fi deci pacat sa nu se caute ajutor. ceea ce-i va displace mai putin. e deci inutil sa le facem sa se simta . N erecomandabil • Sa le spuneti sa se "zgâltâie" "Zgâltâie-te putin!". "Prea te la9i în voia lucrurilor". Si aici.

casatorit cu Marianne. sa ne întâlnim cu prietenii sau sa voiajam în week-end-uri. Am avut câteva explicatii în care i-am spus ca Întelegeam ca nu avea mereu chef sa iasa ?i ca îi respectam trebuintele. La Început a continuat sa refuze. El . tu însuti te întristezi ?i sfâr?e?ti prin a te simti u?or vinovat pentru ca nu le împarta?e?ti nelini?tea. dar ca pretindeam sa le respecte ?i ea pe ale mele. o data pe luna În week-end voiajam. Marianne ma Însote?te. spre marea ei surpriza. Acesta m-a facut sa realizez ca nu Îmi ajutam deloc sotiacedând la toate dorintele ei. ie?eam singur. într-adevar. Daca unul dintre apropiatii vo?tri are o personalitate depresiva. Dupa o perioada de ostilitate în care statea îmbufnata (?i aici psihiatrul meu m-a ajutat sa relativizez) a sfâr?it prin a se pregati sa ma Însoteasca. Un psihiatru va poate ajuta sa con?tientizati ca propriul nostru comportament favorizeaza în mod involuntar atitudine a depresiva a celuilalt. ca în cazul lui Jacques. ?i atunci. La Începutul casniciei eram mereu la pânda. Dar daca nu-i vei ajuta bruscându-i. sfaturile unui specialist va pot ajuta sa-i faceti fata. cu atât mai putin îi vei ajuta aIaturându-li-te lor în tristete. gata oricând sa o mângâi. dar plecarile mele o angoasau. Vazându-le a?a de triste. iar când Îmi Întâlnesc prietenii. treizeci ?i doi ani. De atunci lucrurile merg mult mai bine Între noi. o personalitate depresiva. Încât am consultat un psihiatru. sfatul nostru ("îndemnati-l sa consulte un specialist") va poate fi util. ne poveste?te. Acum am de gând sa încerc sa o conving sa consulte ?i ea un psihiatru. sa o lini?tesc. Încetul cu Încetul nu mi-am mai Întâlnjt prietenii. A?a ca i-am propus iar Mariannei sa ie?im. Jacques. In week-end-uri Îmi placea sa caIatoresc. atent la cele mai mici fluctuatii În dispozitia sufleteasca a Mariannei. a?a ca duminicile ramâneam acasa cu ea. Dupa o vreme ma simteam atât de frustrat ?i de ferecat În stilul acesta de viata. chiar daca frecventarea unei personalitati depresive va poate face sa le uitati. caci Marianne nu se simtea În largul ei În lume.18 O Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre • Sa va lasati târâti în marasmul personalitatii depresive Fara voia lor. Respectati-va nevoia de libertate ?i antren. personalitatile depresive par sa ne invite sa le împarta?im viziune a asupra lumii ?i felul de a trai.

. N erecomandabil • Sa i se spuna sa se "zgâltâie". Cum sa ne purtam cu o personalitate depresiva Recomandabil • Sa i se atraga atentia prin întrebari asupra laturii pozitive a oricarei situatii. • Sa fie antrenata în activitati agreabile. cu care va confruntati. o repetam. • Sa fie îndemnata sa consulte un specialist. • Sa i se faca morala. ceea ce. el va va sfatui cum sa-I faceti pe celalalt sa consulte un specialist. Daca va este coleg sau colaborator: complimentati-l de câte ori gânde~te pozitiv.Personalitatile depresive 181 va va da sfaturi ~i la situatiile cotidiene. ne pare util în cazul unei personalitati depresive. Daca va este sot/sotie: îndemnati-l(o) sa citeasca acest capi- tol. Daca va este patron: verificati periodic sanatatea firmei voas- tre. • Sa va lasati târâti în marasmul ei. • Sa i se arate consideratia într-un mod adecvat. care sa fie pe masura sa. concrete. În fine.

de pentru greselile în trecut. Mi s-a nevoie deparenu încercca sa po6. Câteodata obosit(a) 13. Îmi tendinta 7. Am amân mi se aprea as fi 8. Nu este toate desa tot medita nici 4. atunci când voi ricite. totusi fevlaga.apropiati. De pul întâmplatactivitatile fi ofara 9.bucurie din cei lalti. Mi s~ r~proseaza adesea ca vad lu-I .pentrunegru.crunle îmi doresc sa nu made o mijloace.182 Fran<. Deseori ma simt multca multsi tim10.:oisLelord si Christophe Andre depresiva? ADEVARAT I Aveti trasaturi de personalitate alti. timp vara dispune liberfimaiîmprejuraridinsi la 2. Câteodata S. ma multe FALS simt infeori Iubesc viata mai putin decât ceima simt vinovata.

ne spune Philippe. Eram gata sa accept cele mai proaste roluri. în vreme ce toata lumea voia sa fie centru înaintaf> pentru a înscrie goluri. Pradasem o casa ai carei proprietari erau în vacanta. contabil. ând ma încerca o teama vecic na cu panica la gândul de a fi exclus din grupurile de joaca sau de a nu fi ales în echipele de sport.. la liceu jurasem echipamentele de sport f>i ulm .IX Personalitatile dependente "Singur: într-o companie suparatoare.. Strategia f mea ma facea sa fiu destul de apreciat f>ide cautat f>ima simteam tare mândru când liderii f>coliima recrutau în tabara lor f>iatunci nu ma întrecea nimeni în devotament . Caci mi-ar fi fost o teama cumplita ca acestea sa nu fie respinse ori critica te f>io data cu ele f>ieu ." AMBROSE BIERCE zeci f>i >aptede ani. într-un an în carefrecventam un grup al carui lider era plin de idei. af>a face ca la un moment dat ajunsese sem safac cele mai mari tâmpenii. pe când ceilalti îf>idisputau roluri de cow-boy fara frica f>iara prihana.nevoie de ceilalti. de o persoana prea multa În fond eram un companion nu prea sigur pe sine: f>i mi dau seaî ma ca nu eram niciodata eu cel ce venea cu idei ori cel ce avea initiative.. Nu af> cutezat niciodata fi sa-mi contrazic camarazii.. Si aceasta este problema mea f patruEste o nevoie pe care am resimtit-o dintotdeauna: îmi amintesc prea bine de primii mei ani de f>coaIa. Sunt fond: am multhipersociabila. cele mai proaste locuri: safiu de pilda portar sau fundaf> la fotbal. sa o fac pe indianul sau pe tradatorul.

Am avut ceva prietene. ca ideile lor sunt mai bune. oricum însa. sunt nehotarât t. si ca este interesul meu sa-i urmez si sa profit de calitatile t. dupa o vreme. Sunt o persoana loiala.. Dar trebuie sa recunosc ca t. nu judec niciodata pe nimeni. disciplinat. Iar când am fost print.i el de altfel. Am nevoie sa fiu înconjurat de prieteni si de oameni care ma cunosc bi11esi care stiu ca ma apreciaza. se întâmpla sa îmi dau seama ca m-am înt. Dar.. Nu prea eram genul care sa se comporte astfel.i ei îmi sunt de mare ajutor: de multe ori ezit. . dar am locuit cu parintii pâna târ- . nu ma mai puteam retrage în fata celorlalti. În privinta oamenilor. daca erau binevoitori. sportiv. Tata afost cel ce mi-a ales meseria. De regula. iar antrenorii ma apreciau mult.. la îndemnul lui am facut. caci sunt altruist. în fata. sunt sociabil.184 Fran<. Dar n-am recunoscut niciodata ca ma lasasem antrenat. gata oricând sa fac un serviciu. Si daca ma gândesc bine. parintii t. studii de contabilitate. Ma panicheaza gândul erorii t.i la început nu eram prea entuziasmat.. cum voiau ei sa ma faca sa zic. Tânar fiind. Cred ca nu am luat niciodata o decizie fara sa fi cerut mai întâi parerea tuturor celor din jurul meu. mai apoi însa m-am dovedit un bun jucator. am o înfatisare placuta. optiunile lor mult mai justificate . puteau obtine aproape tot ce doreau de la mine. Luat de val.ial esecului. n-am nici un fel de recul. placeam fetelor. colegii mei cam profita de asta.. multe decizii pe care ar fi trebuit sa le iau au fost luate de altii .i profesorii mei au crezut ca înnebunisem.ois Lelord )iiChristophe Andre te alte asemenea ispravi mai facusem . det. în viata mea.. ca un mic delincvent. caci si-au dat seama ca... sunt bine primit de ceilalti.. Adevarul este ca nu am câtut. ca t. A priori am sentimentul ca ceilalti îmi sunt superiori. Eu m-as fi vazut mai degraba om de litere. nu le spun nimic deschis..i de initiativele lor. ci mai degraba genul care spune "Saru-mâna" femeilor . .i de putin încredere în mine. Iar la lucru.i le cer sfatul frecvent. eram mult prea incitat sa fac parte dintr-un grup atât de "temerar". .elat în privinta lor. ca sa nu fiu exmatriculat din liceu. Când eram mic mama m-a înscris la un club defotbal.i. discre( sunt un bun ascultator. Ceea ce ma face sa ma simt cumplit de amarât. dar aveam sentimentul ca tata stia mult mai bine ce mi se potrivea si ce nu si unde as fii gasit de lucru . caci nu sunt prea sigur de judecata mea.

Simteam nevoia sa trec de la o partenera la alta. eu însa sunt mult mai conciliant. Recunosc ca las pe seama ei toate deciziile privind casa. între doua flirturi. eu nu pot sa parasesc pe nimeni. ma întelegeam bine cu ei. Aceeasi veche teama copilareasca de a nu fi exclus si de a ramâne încet-încet singur.. Sotia mea este foarte sigura pe ea. sa renunt la nimeni! Sunt în stare sa le transmit uneori urari de sanatate si celor pe care nu i-am vazut de douazeci de ani si pe care este foarte posibil nici sa nu-i mai vad vreodata. Am pastrat legatura cu multa lume. Si atunci nu îmi placea sa ramân. nu prea era genul meu nici fizic. si am o încredere absoluta în ei. Si nu tocmai flexibila. caci era mult mai diplomata ca mine .. De altfel. Ma întrebam mereu daca nu cumva eram pe punctul de a face o tâmpenie. cu toate ca am o viata defamilie. mai ales mama. ca sunt un "colectionar de relatii"... Simt nevoia sa am mereu câtiva prieteni apropiati. De fapt. cu care vorbeam îndelung despre fetele cu care ieseam . era destul de autoritara. mi se pare ca se sfarâma ceva din mine. mai suplu. sau daca are loc o întâlnire de lucru la firma.nu ma prea atragea.. îmi era greu sa pun capat unei aventuri chiar si atunci când era limpede ca acea relatie era o eroare pentru amândoi. iar eu nu sunt anuntat. Daca ma gândesc bine n-am stat niciodata singur. Am pastrat legatura cu foarte multi prieteni mai vechi. iar eu nu sunt invitat.. mai degraba ele ma alegeau pe mine. iar relatia noastra merge destul de bine. Sunt oameni care nu se îndura sa arunce nimic. educatia copiilor . investesc mult în relatiile cu ceilalti. uneori. În orice caz. Numai ca rareori eu eram cel ce le alegea. care mi-a înteles extrem de repede personalitatea. sotia mea îmi reproseaza. La început . singur. ma implic afectiv. De fapt. carora sa le pot cere sfatul. Câteodata gândul ca un eveniment se poate derula fara mine ma angoaseaza: daca se strâng toti prietenii de pilda. erau buni sfatuitori. ei bine. avea câtiva ani mai mult ca mine.. aceasta ma ajuta. suntem complementari. iar când o relatie înceteaza. exigenta. Este ca o teama permanenta de a nu fi lasat la marginea drumului . Ea afacut toti pasii spre mine . ma nelinisteste la culme. Asa sunt eu. este ceea ce îmi explica actuala mea sotie.Personalitatile dependente 185 ziu: era mai practic. mai sociabil. eram facut pentru viata de cuplu... . usor taioasa chiar. fusesem usor impresionat de ea. vacantele..

. Mi-ar fi schimbat oare viata o diploma în plus? CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PHILIPPE? De-a lungul istorisirii sale. Dar.18 6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Uneori mi-este tare ciuda pe firea aceasta a mea. Philippe se teme ca nu este în stare sa aleaga singur. sotia mea voia sa ne casatorim pi sa avem cât mai repede un copil. ci mai ales teama de a fi singur.. sa ia singur deciziile corecte: de unde si tendinta de a cauta iar si iar asigurari înaintea oricarei decizii si. îmi pare rau ca nu am facut o facultate de litere sau ca nici macar nu am aprofundat studiile de contabilitate. îndemnului celorlalti. Numai ca nu ma simteam prea bine în respectiva pcoala pi nu izbuteam sa îmi fac prieteni apropiati. Si îmi dau seama câte ocazii am ratat din cauza felului meu de a fi. la urma urmei.. Lasând alegerea pe seama partenerilor lui.. Philippe insista mult asupra nevoii sale imperioase de a fi acceptat de ceilalti. Este încredintat ca ceilalti detin competenta de care el este privat. tocmai din cauza vârstei ei. accepta sa faca. Philippe îi lasa pe acestia sa-i cladeasca viata.este reticenta când este vorba sa ia singura decizii. singuratatea si vulnerabilitatea sunt sinonime. nu este numai dorinta de a stabili o legatura. Pentru el. Caci ceea ce îl împinge pe Philippe spre ceilalti. fara sa clipeasca. se abtine sa îsi exprime orice dezacord. Viata lui depinde enorm de ceilalti. De pilda. este destul de bine pi apa. în fond. . fara crâcnire. Si apoi. Pentru a fi integrat într-un grup. Personalitatea dependenta • Nevoia de a fi ajutata si sustinuta de ceilalti: . supunându-se astfel unui stil de viata care nu îl satisface cu adevarat . de a evita pe cât posibil sa aiba initiative. tot ce altii refuza . de a-si avea locul în grupuri. Philippe este gata sa faca multe compromisuri: se supune. chiar daca acestea nu corespund în întregime propriilor lui valori ori asteptari.

este extrem de afectata si anxioasa atunci când este criticata si dezaprobata. nu-i place sa fie singura.O prima faza de agatare. de care vom vorbi ceva mai încolo. accepta munci putin gratificante. Esential este deci sa încerci sa le capeti sprijinul.Personalitatile dependente - 187 de multe ori îi lasa pe ceilalti sa ia în numele ei decizii importante. este un soi de faza de echilibru. Personalitatea lui Philippe îl va face sa treaca sistematic prin trei faze în relatiile sale cu persoane ori grupuri: .O faza de dependenta. . daca sunt binevoitori. ori sa faca singura unele lucruri. Persoanele care au trasaturi patologice de dependenta ajung în scurta vreme în aceasta faza. spune mereu "da". sa te agati cât poti de bine de ei. în care s-a asigurat de sprijinul celorlalti si de faptul ca acestia vor decide pentru el. rupturile o tulbura teribil. iar a doua este ca ceilalti sunt mai puternici ca tine si ca. prefera sa-i urmeze pe ceilalti decât sa vina cu unele initiative. • Teama de a nu strica relatiile cu ceilalti: pentru a fi pe placul celorlalti.O faza de vulnerabilitate. în care îsi constientizeaza extrema dependenta de celalalt si în care începe sa se teama de ceea ce s-ar putea întâmpla daca relatia ar înceta ori s-ar raci. . CUM PERCEPE PHILIPPE LUMEA? Doua convingeri adânc înradacinate caracterizeaza personalitatea dependenta: prima este ca nu poti face nimic singur. . în care el se cazneste sa fie acceptat. pentru a se face placuta celorlalti. te pot ajuta. în care simbioza dintre el si ceilalti îl satisface pe deplin.

" Este ceea ce ne descrie Georges. Dintotdeauna am fost "abonat" la rolurile secundare. si nu numai în ceea ce priveste supravietuirea fizica.si înca din primele clipe de viata. prea izolat într-un cuvânt. capitanul Haddock decât Tintin. "sacagiu".. Ideea pe care acesta ~i-o va face despre sine ~i despre capacitatile sale va trece.188 Fran<. . povara initiativelor. dar nu în cea a eroului ci numai în cea a servitorului: micul ]ohn mai degraba decât Robin Hood. sa fiu expus. Acum. "Accepta totul de la ceilalti.ne spunea cândva un pacient. Numai într-o echipa ma simt într-adevar bine. îmi placea sa îmi închipui ca sunt în pielea câte unui personaj din literatura ori din filme. care sa îmi spuna clar ce sa fac . însa. Dependentul este încredintat ca nu poate fi decât companion. Robin mai mult decât Batman. Fiinta umana se naste într-o stare de dependenta totala: se reproduce în stare larvara . agent comercial. caci nu e~ti în stare" . supravietuirea ei depinde exclusiv de propriul anturaj. treizeci si trei de ani. dar nu este chiar un sacrificiu gratuit. cum spun sportivii pentru a-l desemna pe acel coechipier care se sacrifica pentru a pune în valoare un altul mai bun ca el. caci ai o nevoie vitala de ei ~i nu întreprinde nimic singur. încercând sa explice mesajele pe care credea el ca le primise de la parintii lui . ori într-un tandem cu o persoana experimentata. de~i l-am demontat ~i mi-este foarte clar. înainte de toate. prin acea imagine pe care i-au transmis-o ceilalti.... Sa traie~ti acelea~iperipetii ca eroii. ci si dezvoltarea psihologica.:oisLelord ~i Christophe Andre Astfel. SUNTEM DEPENDENTI CU TOTII? Dependenta face parte chiar din natura umana. Când eram copil.este ceea ce se cheama neotemie . subiectul dependent va cauta sa vada în ce anume l-ar putea ajuta ~i sprijini persoanele din anturajul sau. fara sa ai asupra ta. caci victoria liderului îi induce o anume securitate coechipierului din umbra. mecanismul continua sa functioneze: am tendinta de a refuza mereu acele sarcini de serviciu care ar face sa ma evidentiez.

. multi cercetatori au lansat teze cap tivan te.pe care psihiatrii îl numesc regresie nu este câtusi de putin semn de sanatate psihica. vom vedea ceva mai încolo ca si incapacitatea de a accepta un anume grad de dependenta . Payot. ". ca un anume &.radde dependenta poate constitui un mijloc de a se apara. Nu încape îndoiala ca una dintre cele mai remarcabile este cea a psihanalistului englez Michael Balint. Les Voies de la regression. în mai multe din cartilellui. Paris. copilul percepe în felul acesta lumea înconjuratoare (de unde si nervozitate a lui daca biberonul îi este adus cu întârziere ori daca laptele este prea fierbinte). care înseamna "a se agata de . Oamenii au realizat.un tip de relatie susceptibila a satisface toate trebuintele individului . . Apoi. dar si"a sovai.autonomie sta în chiar inima psihismului uman. Balint.. care. de a putea dovedi atât autonomie. a se teme .. În aceasta privinta. La începutul vietii.. si atunci are în fata doua moduri radicale de a reactiona. In Biblie. "). destul de devreme. extrem de repede.. Ecleziastul rosteste aceste cuvinte... Aceasta viziune este foarte aproape de atitudinea dependenta. când cade: caci nu este nimeni sa-I ridice. care ar putea constitui deviza personalitatilor dependente: "Este mai bine sa fie doi decât unul singur . cât si dependenta. Si daca incapacitatea de a fi autonom constituie un handicap.. Oricum nu exista alta solutie: caci suntem într-o totala incapacitate de a ne satisface singuri trebuintele. Aceasta viziune asupra lumii este numita de Balint "ocnofilie" (de la grecescul okneo. 1972.Personalitatile dependente 189 Prin urmare. dialectica dependenta ." Se stie ca echilibrul unui individ depinde adesea de propria lui putinta de a juca pe doua registre. 1 M. copilul sesizeaza ca lumea si indivizii care o compun nu sunt la absoluta lui dispozitie.. îi poti face pe ceilalti sa-ti satisfaca majoritatea trebuintelor. Un prim mod de a reactiona este centrat pe nostalgie si pe cautarea paradisului pierdut: daca stii cum. în functie de context . Vai de cel singur. arata ca necesitatile oricarei fiinte umane o împing spre cautarea (si fantasma persista întreaga viata) a ceea ce el numeste "iubire primara" ..

. Tristan. Aceasta atitudine corespunde acelor subiecti care îsi valorifica la maximum autonomia si care sunt reticenti la orice forme de dependenta ori chiar de angajament. specialistii sunt încredintati ca exista unele semne timpurii: astfel. în mod excesiv în ambele cazuri . douazeci si sase de ani.ois Lelord si Christophe Andre Un al doilea mod de a reactiona consta în a proclama lumea ca fiind dezamagitoare si în a sustine ca în nici un caz satisfactiile nu pot veni din partea celorlalti.19O Fran<. Ocnofilia si filobatismul reprezinta doua reactii extreme la nevoia de dependenta prezenta în fiecare om.. într-un fel. cât priveste relatia barbat-femeie. înscrisa în patrimoniul nostru. Se presupune ca anumite comportamente parentale. DE CE AJUNGI DEPENDENT? Chiar daca tendinta spre re gresie este. anumite atitudini educative. In literatura gasim exemple de astfel de atitudini. Comportamentele parentale Iata marturisirea Nathaliei. În privinta trasaturilor de dependenta.. Don Juan este un filobat impetuos. profesoara. anumite forme de anxietate de separare ar putea prevesti dezvoltarea unei personalitati dependente la o vârsta adulta. ofera remarcabilul portret al unui ocnofil . unii factori biologici. cum se explica faptul ca unele persoane sunt mai dependente decât altele? Este înca ignorat rolul pe care l-ar putea juca în trasaturile de dependenta unele tendinte înnascute. . evenimente de viata ar putea induce trasaturi durabile de personalitate dependenta.. aparându-se ~ri dedându-se la acestea. iar faptul de a depinde de altii reprezinta cea mai mare primejdie posibila: Balint numeste aceasta atitudine "filobatism" (cuvântul este un neologism alcatuit de la "acrobat": cel ce nu paseste pe teren sigur). cu a sa dependenta de Isolda si de regele Marc.

?i i se împotrivea.. considerând ca adevarul sta în gesturile. ci reproduc ceea ce fac acestia din urma. este ceea ce mi-a ramas în minte.. Mama m-a avut când erafoarte tânara ?i cum nici ea ?i nici tata nu aveau o slujba.Personalitatile dependente 191 Îmi amintesc ca atunci când eram mica. Prin urmare. apoi faptele confirmau opinia bunicului. Mi-a luat destul timp ca sa sesizez ?i inconvenientele unei asemenea atitudini. în actele cuiva si nu în vorbele lui. autonomia. parintii îmi pareau un fel de frati mai mari care încercau sa se ocupe de mine. În orice caz. nu fac mereu ce îi sfatuiesc parintii.. la început. Acele atitudini de dependenta excesiva ale unuia ori ale ambilor parinti fata de orice autoritate exterioara "vor contamina" fara doar si poate pe copiii lor. înainte de a pomi sa exploreze.. înseamna desprinderea de cei dragi. dar stângaci ?i veleitar . este necesar ca el sa parcurga doua etape: prima este cea în care copilul trebuie sa aiba o "baza" solida. Faptul de a vedea ca parintii mei depindeau mult de bunicul. care sunt niste fiinte foarte pragmatice. ceea ce urma nu era deloc placut: se isca un conflict. Copiii. bunicul le-a cerut sa vina sa locuiasca laolalta cu el ?i bunica. De câte ori cineva avea alta parere decât el. care-i tiran iza pe toti cei din jurul lui. A doua etapa este cea în care copilul îsi vede efortul de autonomie sustinut si încurajat de cei de care se desprinde. chiar daca ei vor fi îndemnati la autonomie . mi-a dat certitudinea ca întotdeauna trebuia sa încerci sa te faci iubit ?i protejat de oameni puternici . Un copil nu poate fi autonom decât daca este încredintat ca cei pe care îi iubeste îl iubesc si ei îndeajuns ca sa accepte si sa-i suporte desprinderea. Atitudinile educative Putina teorie: pentru ca un copil sa îsi poata dezvolta autonomia. Si am descoperit de curând ca acest bunic omniscient ?i omnipotent era un despot. mai întâi.. este limpede ca doua tipuri de atitudini parentale pot facilita aparitia unor trasaturi de personalitate dependenta: . capabil sa rezolve orice problema ?i detinator al tuturor adevarurilor.. la un moment dat eram convinsa ca bunicii erau adevaratii mei plirinti. Pentru mine bunicul era un supraom.

.>i caisele erau tot ce mâncam. Tuberculoza poate . Dupa câteva zile am refuzat sa manânc ~i sa vorbesc. am putea afirma ca anumite evenimente de viata.iplecarea lor. într-atât încât medicul a decis ca era necesar sa stau pase luni într-un sanatoriu pentru copii. carora le poti totusi supravietui. întorcându-ma din parculetul unde ma trimisesera sa ma dau chipurile în scrânciob. care îmi aducea caise din gradina ei.. le pot induce acestora convingerea ca trebuie sa îsi sporeasca eforturile de a se agata de parintii de care supravietuirea lor depinde. dar cu conditia expresa si imperativa sa-i asculti pe cei "ce stiu" . parintii supraprotectori le vor transmite propriilor copii ideea ca sunt vulnerabili si ca lumea este plina de primejdii. eu însa nu-mi amintesc. A izbutit încet-încet sa ma îmblânzeasca ~i am început sa ma comport iara ca o fetita de patru ani. îi pot induce copilului convingerea ca nu s-a agatat destul de bine de ei. A fost ceva îngrozitor. aflat departe de orar Îmi amintesc cât de buimacita am fost când. Nici acum nu ~tiu ce am avut.>tiu doar ca eram convinsa ca parintii mei nu se vor mai întoarce. de unde s. care nu îsi încredinteaza îndeajuns copiii în privinta iubirii s.19 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre .parintii sovaielnici. Este posibil sa mi se fi explicat motivul...invers. . Aveam patru ani când m-am îmbolnavit. . Apoi m-am atapat de una din infirmiere. EVENIMENTELE DE VIATA Dupa ce am ascultat marturisirile unora din pacientii nos.. comercianta. caci nu-i mai recunopteam pi nu voiam sa ma despart de in- . caci nu mi s-a spus niciodata. sa vorbesc . ne aratându-Ie destul interes. au venit parintii dupa mine. Dupa pase luni. cincizeci si sase de ani. Dar este sigur ca pe atunci era destul de grav.. . sa ma joc.tri.ia stimei pe care le-o poarta. mai cu seama despartirile lungi de unul dintre parinti (ori de ambii). Sa o ascultam pe Viviane. ca si tendinta ulterioara de a "tine" tare de orice relatie. am vazut ca parintii mei plecasera fara mine.

. amintind de regula circumstantele în care respectiva persoana s-a dovedit dependenta.Personalitatile dependente 193 firmiera. ma fortez sa nu devin lin crampon. totul este bine. Sunt o fiinta autonoma. mai apoi. poate dezvalui faptul ca. Î~ alte cazuri.ovaie sa îmi încredinteze sarcini importante i'i aceasta nu ma înspaimântâ deloc.nic am nevoie de sprijinul . dei'i mama nu-mi acorda mare atentie . Si întotdeauna a trebuit sa lupt cu dorinta de a avea o relatie fuzionala.. Copiii i-au fost încredintati mamei. Iata destainuirea lui Eric... i'i a doua oara când m-am îmbolnavit destul de grav. Superiorii nu . ori la slujba.. CÂND DEPENDENTA APARE MASCATA . mai cu seama în relatiile cu prietenii. S-o ascultam pe Martine. Nu este nici un secret: tata a parasit-o pe mama. treizeci si opt de ani. mai discrete. Parintii mei s-au simtit într-atât de vinovati încât. functionara.i ve. care nu era îndeajuns de tandra cu el. în fond. De atunci nu suport nici cea mai mica despartire . numai ca nici cu noi nu era prea afectuoasa.i în angoasa mea: nu faceam nici cel mai mic gest fara încuviintarea lor. Stiu ca este ceva în neregula cu mult prea impetuoasa mea dorinta de independenta: de doua ori în viata am avut probleme serioase:o data când am ramas i'0mer vreme de un an. dar în clipa în care cineva începe sa Însemne enorm pentru mine.i aprobarea celorlalti. Ca si în cazul altor tipuri de personalitate. ca sa ma încredintez ca eram totui'i o fetita interesanta. Atâta timp cât nu ma implic prea mult. cincizeci de ani. si aici exista forme de dependenta. subiectul se simte vulnerabil si se îndoieste de el. chiar temporara. ce transpar numai în anumite situatii. aiia ca eu cautam mereu afectiunea profesorilor.. au intrat în jocul meu . al oricarei forme de regresie.. În ambele cazuri a trebuit . Toate problemele mele vin însa din viata sentimentala. a colegilor de clasa i'i a tuturor adultilor pe care îi i'tiam. tocmai refuzul exagerat al dependentei. director al unei mici întreprinderi...

. îl abordeaza. în mod normal... câteodata personalitatile dependente apar ca niste persoane amabile.. va asigur ca departe de a ma lini~ti. interlocutorului i se dezvaluie inepuizabila nevoie afectiva a acestor persoane. tu vei fi raspunzator. Dar acum ~tiu ca nu mai trebuie sa cultiv independenta ca unica valoare ~i semn al fortei unui individ . fara ca eu sa mai pot ie~i vreodata din ea.. cu multa curtenie îl întreaba când îl mai poate vedea si. care nu te contrazic niciodata. gândul de a fi ajutat ma panica. Schitând portretul celui pe care-l numeste "complezentul" Ieophrast descrie acest comportament astfel: "Cel care are aceasta pasiune.ois Lelord si Christophe Andre sa ma las în seama celorlalti.. Când aceasta tendinta este exacerbata. " Dar încetul cu încetul. ca situatia se prelungea la nesfâr~it.. în fine.. îl tine cu mâinile amândoua. se desparte de el.. poate fi exercitata o presiune puternica extrem de culpabilizanta. îl admira pâna si în cele mai marunte lucruri." Studiile facute în . Mult mai târziu. si dupa ce a facut câtiva pasi cu el. de frica sa nu-i scape. gen: "Nu poti sa ma parasesti. se napusteste catre el strigând: «Iata un om de bine!». Cei din jur nu izbuteau sa înteleaga de ce eram atât de morocanos . CÂND DEPENDENTA DEVINE MALADIE Daca tendintele de dependenta sunt prezente. ea face ca exigentele subiectului fata de propriul anturaj sa creasca. oricât de departe s-ar afla... chiar daca aceasta le incomodeaza . le-am putut explica de ce. uneori acestea reprezinta tot atâtea feluri patologice de a fi si au consecinte deosebit de neplacute pentru individ. aducându-i laude mii . Mi se parea ca sunt un parazit. complezente. în clipa în care zareste pe cineva în piata.. Fata de ceilalti. a prietenilor ~i afamiliei.. în fiecare din noi. caci daca mi se întâmpla ceva.194 Franc. dar si faptul ca sunt exigente si acaparatoare uneori . când am chibzuit la toate acestea. gata oricând sa-ti faca un serviciu.. Ei bine. Si atunci cauta sa se îndeparteze . În fine.

Multe femei batute. 3 R. E. 323-326. Mi-au trebuit mai multi ani. J. dar cred ca am izbutit. sa chem întreaga lume în ajutor. de care vom vorbi ceva mai încolo. R. Troughton. sa completez o declaratie de impozit. Terapeutii de familie au mai observat ca personalitatile dependente îsi aleg de multe ori parteneri patologiei. Morey. posesivi si dominatori. convinsa fiind ca nu se poate descurca singura. în timp ce se estimeaza ca.Personalitatile dependente 195 rândul persoanelor supuse unui consult psihiatrie au aratat ca între 25 si 50% din acestea prezentau trasaturi de personalitate dependenta2. În fine. L. pp.mt extrem de des întâlnite3 la pacientii deprimati si la agorafobi care. Trasaturi de personalitate dependenta pot fi regasite si în multe alte tulburari de personalitate. pp. saizeci si sase de ani. viata mea a devenit un adevarat co~mar: caci realizasem ca eram o infirma din punct de vedere social. majoritatea femei. "Dependant Personality Associated with Phobic Avoidance in Patients with Panic Disorders". Dupa ce mi-a murit sotul. Si eram tentata sa ma agat iar de cineva. 1988. la care apelasem din cauza depresiei grave pe care o facusem. în rândul întregii populatii. Trasaturile de personalitate dependenta sl. Reich.573-578. "Personality Disorders în DSM III and DSM IIIR: Convergence Coverage and Internal Consistency". American foumal of Psychiatry. ridica numeroase probleme terapeutilor. A~a ca a trebuit sa învat totul singura. sa ma uit pe o harta rutiera. Nu ~tiam sa folosesc carnetul de cecuri. sa caut sprijin în afara. Niciodata nu fusesem la o banca ori la notar singura. Noyes. C. Dar psihiatrul meu. Caci sotul meu era cel ce se ocupa de tot. de altminteri. acest procent este de numai 2. barbati alcoolici s-au dovedit a fi personalitati dependente. pensionara. 1987. 2 . m-a sfatuit ferm sa nu fac aceasta ~i m-a ajutat sa învat sa îmi port singura de grija. mai trebuie aratat ca persoana dependenta. Sa o ascultam pe Lucie. American foumal of Psychiatry. precum si la personalitatile histrionice si evitante.5%. dupa o perioada de timp sfârseste prin a deveni într-adevar incapabila. 145.

care descrie toate problemele unei fiinte afla te în incapacitate de a sti cine este cu adevarat. incapabila sa traiasca numai pentru ea. . film regizat si jucat de Woody Allen. pâna si caracteristicile fizice si vestimentare. în afara de aventurile traite alaturi de eroul sau. fara îndoiala.ois Lelord si Christophe Andre Câteva personalitati dependente în filme si în literatura Don Quijote si Sancho Panza. într-atât încât. Dependenta amoroasa constituie o alta sursa de inspiratie pentru scriitori. o femeie de cincizeci de ani îsi pierde identitate a si demnitatea în iubirea ei pentru un barbat mult mai tânar. Sherlock Bolmes si Doctorul Watson . Si desenele animate înfatiseaza numeroase tandemuri celebre: Obelix si capitanul Baddock au multe trasaturi de personalitate dependenta.196 Fran<. Si filmele abunda în personaje dependente. care seduce si apoi paraseste un tânar si arogant intelectual. cu Ariane.. adoptându-Ie opiniile. În L'Emmerdeur de Edouard Molinaro (1974). Filmul lui Stanley Kubrick. un personaj discret. zugraveste portretul unei dependente extreme de fiinta iubita. de Tennessee Williams.. Dar cel mai izbutit personaj ramâne. cel din Zelig (1984). Personajul din Dantelareasa de Pascal Laine este tulburatorul portret al unei tinere dependente. Barry Lyndon (1975) o înfatiseaza pe Marisa Berenson în rolul Lady-ei Lyndon. o frumoasa aristocrata care traieste în umbra figurilor masculinesi care nu manifesta niciodata nici cea mai mica veleitate de autonomie altfel decât prin priviri enigmatice si îndurerate . devotat. neavând o parere sau o viata personala. În urma oricarui erou paseste o personalitate dependenta. cu succesivii sai interlocutori. În Iubita seniorului.. Albert Cohen. stilul de viata. care l-a salvat de la o tentativa de suicid. Don Juan si Leporello. care este de-a dreptul nostim în felul în care se agata de Lino Ventura. Jacques Brel joaca rolul unul comis voiajor. face dovada unui mimetism absolut. În Primavara din Roma a doamnei Stane..

. fie pentru a câstiga timp. Nu întariti acest mod de a vedea lucrurile. Ceea ce vreau este ca tu sa încerci. chiar daca toata ora mingile mele sarisera în afara. dependentul se teme de criticile ce ar putea fi aduse initiativelor lui." Nu ptiu de ce. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile Incapacitatea multor personalitati dependente de a actiona ascunde tocmai teama de esec si de urmarile lui. douazeci si unu de ani. Sa-I ascultam pe Felix. Voiam sa joc tenis pi parintii ma înscrisesera la unul din cursurile lui. nu uita sa sublinieze încercarile pi stradaniile mele. chiar daca rezultatele nu sunt la înaltime . • Daca va cere sfatul. el ma felicita. caci doar apa vei învata pi este pi normal sa nu-ti reupeasca totul de la început. veti fi poate tentati sa-i faceti jocul. nimeni nu-mi mai vorbise astfel. dar pentru mine a fost ca un declic. fie pentru ca este magulitor sa fii în postura de întelept sau de cunoscator. de multe ori. iar când sunteti nevoit sa-I criticati. fie pentru ca gânditi ca sunteti mai în masura sa luati o decizie. student. fiti mereu atenti sa puneti accentul pe initiativele lui. Dar amintiti-va de un proverb chinezesc: "Daca vrei sa ajuti .. Înconjurat de persoane pe care le considera mai competente ca el. Cum ma încerca ofrica vecina cu panica la gândul ca ap parea ridicol pi ca l-ap putea dezamagi. fie pentru a-l ajuta.Personalitatile dependente CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPENDENTE 197 Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. la începutul anului el m-a luat de o parte pi mi-a spus: "Putin îmi pasa de rezultatele tale pi nici nu îti cer sa fii bun. Unul din primii oameni care m-au ajutat sa capat încredere în mine afost unul din profesorii de sport din liceu. la fel daca încercam sa servesc. înainte de a le raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere Subiectul dependent va încerca sa va faca sa luati decizii în locul lui. Daca încercasem numai sa vin lafileu. La sfârpitul fiecarei ore.

apoi a intrat în joc. dumneavoastra). inversând rolurile si ajutându-l sa iasa din pielea personajului care întreaba mereu si este sfatuit mereu.. învata-l mai bine sa pescuiasca" . în acelasi timp. am avut sansa de a avea ca f. La început ma îngrozea gândul ca îi spun nu- .. secretara. dar nu 90vaia sa î9i marturiseasca 9i propriile ezitari si sa-mi ceara parerea. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul Aceasta atitudine prezinta doua avantaje. patruzeci de ani. De fiecare data îi spuneam: "Am sa-ti spun care-i parerea mea. dar mai întâi vreau sa stiu ce ai face tu sau ce crezi tu. Cnul din cele mai bune mijloace de a-i schimba pe oameni nu este atât acela de a le explica ce trebuie sa faca ori sa gândeasca. si-i veti dovedi ca poti fi. veti depasi mult în elocventa un discurs lung.. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. desigur. La un moment dat am priceput care era problema ei si mt-i raspundeam fara sa chibzuiesc înainte. Iata ce ne spune Melanie. crezând ca o sfidam ori ca voiam sa o las fara replica. toti începatorii procedeaza la fel. Aratându-i unui dependent ca voi însiva aveti uneori îndoieli în privinta propriei persoane. verificându-i cunostintele. agent de asigurari. se descurca si singuri. Ceea ce nu prea se întâmpla cu ea." La început a fost putin deconcertata. dar pentru scurt timp. Al doilea este ca îl veti ajuta sa nu-i mai priveasca pe ceilalti ca persoane ce îi sunt superioare în totul. în vreo problema. A sfârsit prin a avea din ce în ce mai putina nevoie de ajutorul nostru si ne cerea parerea numai din când în când. De regula. Mi-aduc aminte de o fata care si-a facut practica la noi. apoi. Primul este ca încet-încet veti pune în lumina chiar subiectul dependent. Nu putea lua singura nici cea mai mica decizie si venea mereu sa îmi ceara sfatul. douazeci si sase de ani. încet-încet. Sa~1ascultam pe Joel. ori ca sfaturile lui va intereseaza. sigur pe tine si independent (cum sunteti. dar ca poti si avea nevoie de ajutorul celorlalti.. nu-i da un peste. ci de a le oferi un exemplu. când era cazul.ef un tip extraordinar: era mereu dispus sa ma sfatuiasca 9i sa îmi împartageasca din experienta lui. Când am facut primii pasi în aceasta profesie.19 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre pe cineva.

Odata sosita la Paris. ma împiedicam de ea. sa-9i invite colegii de birou. Atunci am luat taurul de coarne 9i am schimbat tactica. Dupa câtva timp. ca dati de pilda o petrecere între prieteni la care nu o invitati. Degeaba îi tot spuneam sa se înscrie la cluburi sportive. • Faceti-le sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. în permanenta. iar ea a început sa î9i invite câtiva colegi 9i prieteni de-ai mei. caci nu facea nimic din toate acestea .. • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile Puteti ajuta o persoana dependenta sa-si multiplice ocaziile de a cunoaste si alti oameni.. treizeci si opt de ani.. nu era scutita de îndoiala 9i ca simtea nevoia de a cere parerea altora m-a ajutat enorm . De fapt.. Nu încercati sa îi ascundeti asemenea initiative si nu cedati în fata culpei resimtite.Personalitatile dependente 199 mai lucruri neinteresante ori inexacte: ce oroare daca din vina mea luase vreo decizie proasta! Numai ca el avea 9i o capacitate absolut exceptionala de a accepta egecurile. fara a dramatiza. Chiar daca va cultiva alte relatii de "atâmare". este ceea ce afacut întotdeauna . pe care îi prezentasem 9i ei. Iar faptul de a descoperi ca o persoana. la un ansamblu coral.. caci de acum ea se descurca 9i fara mine.. a9a ca. Mai bine zis se descurca cu altii nu cu mine. dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti Daca aveti o seama de relatii amicale ori profesionale. am putut sa ma retrag din circuit. pe care o admiram atât. Iata ce ne spune Virginie. Împreuna am hotarât sa ne înscriem la un club de drumetie. pentru faptul ca aveti o viata în afara ei. data de-o parte (fara sa aiba vreodata curajul de a va marturisi aceasta deschis). multiplicarea surselor de dependenta este un prim pas spre autonomie... ca aveti un proiect profesional la care nu ia parte. persoana dependenta se va simti respinsa. desi la început îi veti fi companion într-o serie de activitati. inte- . Fusese mereu dependenta de parintii mei 9i a avut tendinta de a se agata zdravan 9i de mine. surorii mele i-a fost teribil de greu sa se integreze. grafician.

Nu suporta sa aiba loc anumite evenimente fara el.. faceti-i dovada stimei pe care i-o purtati. nu-l invitase.accentueaza sentimentul neputintei si al autodeprecierii la individul dependent. Sa-I ascultam pe Jean. Alta data. si. . cum are un apartament foarte mic. nu-l invitasem si aceasta nu i~a cazut bine deloc. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor. inginer. chiar daca va cer. ori la o alta sedinta de lucru.. el n-a zis nimic. sau naive. explicându-i de ce nu ati invitat-o si.. 5-0 fi gândit pe semne ca noi îl consideram un incompetent. nu le sariti în ajutor de câte ori sunt în impas Sunt persoane bine intentiona te.. o colega daduse o petrecere la ea. caci el nu spune niciodata lucrurilor pe nume: doar ca este trist si se îmbufneaza . tineti-o sincer la curent. Numai ca fiecare sfat ori sprijin acordat încurajeaza tendinta ulterioara de a cere din nou ajutor si . caci nu erau prea apropiati. la un moment dat formasem un grup de studiu asupra multimediei si a consecintelor ei în profesia noastra. douazeci si noua de ani. iata ce ne povesteste Maxime. dar vreo doua saptamâni a avut un soi de reactie depresiva. Pentru mine era mai degraba o pedeapsa faptul de a lucra de doua ori pe luna cu grupul mai sus amintit. Acum însa stim ca trebuie sa-i explicam situatiile de acest gen.functioneaza". Când a aflat de petrecere.. dar foarte posesiv. pentru care tentatia de a sari în ajutorul personalitatilor dependente este mare: disperarea de care dau dovada acestea este reala si nu este (sau este rareori) vorba de siretenie sau de comoditate. sau o persoana neinteresanta. Mi-a luat ceva timp sa pricep cum . macar la începuhll"administrarii" unui asemenea tratament.ceea ce este înca mai grav .2OO Fran~ois Lelord si Christophe Andre grând-o ulterior în planurile voastre . patruzeci si sase de ani. pentru ca el sa nu se simta respins. pâna când m-am dus sa-i vorbesc si sa ma lamuresc: el se simtea exclus din colectiv. informatician. Unul din colegii mei de lucru este un tip tare de treaba. Si cum stiam ca avea copii si o viata de familie. invitând-o la o alta petrecere. Acum.

iar sotia mea o mama mult prea protectoare. Am avut câteva certuri destul de puternice. sa-i aplicati sistemul vostru de judecata.lFm!!ll\TlIW. Cât prive. ca n-o ajut în nici un fel sa capete încredere în ea ori sa progreseze. Voiam sa-mi determin fiica sa fie mai performanta . Sa-I ascultam pe Martin. chiar daca este mai putin incompetent decât crede el. Si cum era o femeie frumoasa. cred ca ea încerca sa seduca alti barbati tocmai pentru a deveni mai sigura pe ea. ceva n-a mai mers: sunt un tip gelos pi nu îmi placea ca ea sa plece de lânga mine. Numai ca eu nu puteam tolera apa ceva! În cele din urma ne-am despartit.i mai independenta. fiecare din încercarile lui trebuie încurajata. Eu am fost un tata prea sever. sa vina cu initiative. era pi destul de curtata..: Personalitatile dependente 201 Prima mea sotie era o fiinta dependenta pi imatura. pe atunci. • Sa le criticati fati~ initiativele. chiar pi atunci când nu sunt: este felul meu de a ma convinge ca lucrurile se vor rezolva pi cred ca tocmai asta-i placuse la mine! Numai ca am cazut în cursa ei: se lasa cu totul în seama mea. spunându-i ca sunt unele initiative pe care ar fi mai bine sa nu le ia. ceea ce la începutul casniciei ma incita pi ma punea parca în valoare. va trebui sa fiti pregatiti ~i pentru consecinte.. dar. a?adar.. încercând sa va afle parerea în privinta rezultatelor ori ca sa va atraga atentia asupra dezastrului .. caci subiectul dependent nu va pierde ocazia de a se Întoarce mai apoi spre voi.te felul în care mi-am crescut copiii. La un moment dat însa. Dintotdeauna am fost de parere ca fiica mea era genul "putin îmi pasa de tot". medic. chiar daca nu sunt bune Daca doriti sa ajutati o persoana sa nu mai fie dependenta. în care ea îmi repropase ca o sufoc. chiar daca sunteti îndreptatiti sa-i criticati felul în care a procedat?i sa fiti sinceri în privinta rezultatelor. cincizeci ?i doi de ani. este necesar sa va înarmati cu multa rabdare: o data ce ati izbutit sa o convingeti sa ia chiar ea decizii. Trebuie sa fiti reali?ti: dependentul.it destul de mult pi este vorba mai ales de fiica mea cea mare. Eu par mereu sigur pe mine. . În fond. cred ca am gre.. capabila. cu cât copilul era mai putin motivat. poate fi mai incompetent decât va puteti voi imagina! Stapâniti-va. credeam ca trebuie sa fii cu atât mai sever pi exigent.

Întreaga experienta s-a preschimbat iute într-o catastrofa. caci necesita o mare vigilenta: dependentul. de cele mai multe ori. care. Daca vreti sa le ajutati sa devina independente.. desi în aparenta va încuviinta principiul ca trebuie sa învete sa se descurce singur. va cauta în permanenta pretexte pentru a cere din nou ajutor ori pentru a-si face uitate obiectivele. Fiul nostru era tare dependent de noi.. Ca sa-I silesti sa reactioneze . i • Sa le abandonati cu desavârsire. Este adevarat ca atunci când nu facea nimic eram furios. mai cu seama ca mama lui îl cocolo~ise mereu. dupa câteva saptamâni. L-am îndemnat sa se înscrie la o facultate aflata la celalalt capat al Frantei. asa cum împingi o persoana în apa. am decis sa-l împing din cuib ~i sa fiu mai exigent cu el: i-am spus ca era timpul sa se descurce ~ifara noi ~i ca îi voi da lunar o mica suma de bani. unde putea studia ceea ce îl interesa. iar mai târziu am aflat ca îi telefona sotiei mele chiar ~i în timpul zilei. Când. cum faceam eu cândva. dar faptul ca ~tacheta pe care i-o fixasem era prea sus pentru ea o facuse sa se îndoiasca ~i mai mult de propriile ei forte.2 O2 Fran<. va veti simti uneori tentati sa-I împingeti pe dependent la actiune. saizeci si cinci de ani. iar convingerea despre propria neputinta de a se descurca singure le va fi întarita. este preferabil sa procedati mai progresiv. ne telefona în fiecare seara. $i fara îndoiala ca nu ma îl1. ca nu are curajul sa ia nici o decizie de teama de a nu se aduce repro~uri. fost profesor. sotia mea s-a dus sa-l vada. Si este cea mai anevoioasa cale. nu-~i facuse nici un prieten ~i se hranea cu ce nimerea.elamîntru totul. potrivit criteriilor mele. Sa-I ascultam pe Jean-Michel.. mi-a spus ca din cauza mea este atât de dependenta de parerea celorlalti. Ceea ce mi-a $i repro~at dupa multi ani. dar nu eram mai putin furios nici daca nu facea lucrurile corect ori a~a cum a~fi dorit eu. vor fi înca mai angoasate în urma unui astfel de "tratament". era cât pe ce sa le~ine când a vazut mizeria ~i dezordinea . Numai ca rareori aceasta strategie da rezultate în cazul persoanelor dependente.:oisLelord si Christophe Andre dar lene~a. pentru a le "învata sa se descurce singure" Din calcul sau din oboseala. Când a împlinit optsprezece ani ~i s-a înscris la facultate.

ca si aversiunii fata de singuratate a personalitatilor dependente. sa va intre În gratii. Admiratia si devotamentul personalitatilor dependente din anturajul vostm îsi au pretullor . aratându-va protector si acceptându-l ca Însotitor. le preschimba Într-un soi de paraziti ai existentei noastre. douazeci ~i opt de ani. Numai ca În felul acesta sunteti antrenati Într-un angrenaj subtil. îmi amintesc ca eram tare nelini?tit gândindu-ma la felul în care voi fi întâmpinat ?i acceptat de ceilalti copii.. mai mult... sa spal vasele. Când parintii mei m-au trimis întâia data într-o tabara de vacanta.. sa golesc pubelele .. era cumplit de nefericit fiind atât de departe de noi .~ Personalitatile dependente 203 din camaruta lui de student. acceptând sa faca cele mai penibile ~i dezgustatoare treburi.. Si nu este de mirare! Câta vreme a locuit cu noi. • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase") Dependentul va Încerca sa va cumpere bunavointa. Pe vremea aceea mi se parea ca acesta era singurul mod de a-mi face un loc sub soare. Cum anume? Aratându-se extrem de serviabil. Eram gata sa ma ofer pentru toate corvezile: sa strâng masa. Când mergeam în sat. Iata marturia lui Octave. În cele din urma am cedat la rugamintile lui de a-i îngadui sa revina ?i sa urmeze o alta facultate în ora?ul nostru. Reu?isem: eram favoritul unora dintre monitori. de monitori. el nu era în stare nici macar sa cumpere ?i sa fiarba un ou. fara sa ne dam bine seama ne . cu banii pe care mi-i dadusera parintii cumparam dulciuri ?i reviste pentru toti ceilalti colegi de camera.. În care culpa pe care o veti resimti va va face sa reactionati potrivit asteptarilor lui. solicitudinea lor reala si talentul de a se vârî Încet-Încet În vietile altora. oferindu-va cadouri. cercetator în biologie. iar colegii ma acceptau la jocurile lor.. sotia mea î?i petrecea tot timpul strângând ?i curatând dupa el ?i încercând sa-i ghiceasca pâna ?i cea mai mica dorinta. caci.. Daca nu trasam limite dare solicitarilor de ajutor. • Sa le lasati sa va "invadeze" Vulnerabilitatea de-a dreptul miscatoare uneori a personalitatilor dependente.

În cele din urma îmi luasem fata de el libertati pe care nu as fi îndraznit niciodata sa mi le iau fata de altcineva.. atunci eu îmi vedeam de treburile mele.ois Lelord si Christophe Andre putem trezi "invadati". înainte de a raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere. Cum sa ne purtam cu personalitatile dependente Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. Îmi aduc aminte de un coleg de facultate care se tinea de coada mea.. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor. Uneori venea la mine si ramânea parca tintuit în camera mea. Sa-I ascultam pe Olivier. • Sa le criticati initiativele. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile. . chiar daca v-o cere. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. • Sa le abandonati cu desavârsire pentru a le "învata sa se descurce singure" . mai mult sau mai putin.. iar eu uitam de el.2 O4 Fran<. treizeci si doi de ani. -----~~- . scriam. • Faceti-Ie sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. chiar daca nu sunt bune. în acel timp faceam si alte lucruri: citeam. nu le sariti în în ajutor de câte ori sunt într-un impas. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile. consilier de personal. din moment ce este acceptata cu atâta usurinta. ori ca un animal domestic. Cum adesea ma tinea de vorba la telefon ore întregi. faceam ordine . continuând sa-i vorbesc totusi. Si înca ceva: banalizarea dependentei prezinta un dublu inconvenient: este stânjenitoare pentru cel ce îndeplineste rolul obiectului de ancorare si profl. se aseza într-un colt cu o carte în mâna.". dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti.U1ddevalorizanta pentru persoana dependenta. Era ca o planta. • Daca va cere sfatul. care îsi vede o data în plus convingerea ca este o fiinta neinteresanta. . fara a i se da atentie..

Îmi este greu deîntr-unsacrific rarema . Daca va este patron: fiti mâna lui dreapta si cereti-i sa va ma- reasca salariul. Când cer si parerea altora. nu uitati ca într-o buna zi va veti plictisi sa fiti dumneavoastra cel ce ia deciziile importante. idei foarteciapropiate si "dus ceilalti.Personalitatile dependente 205 • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase"). Daca va este sot/sotie: chiar daca vi se pare magulitor la început. Aveti trasaturi de personalitate dependenta? 1 ADEVARAT FALS cineva. mai cusa vin am întâmpla noi. Daca va este coleg sau colaborator: trimiteti-l frumusel înapoi la treburile lui. discuSuntnevoieaflu sa iau ramas ma 4.orival". pe carese valoriipotconversatie peno 5. de vinta sa-mi ma tati. fie bizui. • Sa le lasati sa va "invadeze".bun de la 6. Am ta în stareîmi câteva grup. propun sau cu rând subiecte deproprieia persoane.trude sasa sa sfârsesc ma lasa ori activitie eu tendinta sa persoane 2.

...Sunt se spune ades ca la critici si 9. Mi tare sensibil(a) merit mult 7.----·-·--~·--------- . dezacorduri.2O6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre I I I I I ci m- nu îmi exprim parenu-mi place sa ma despart de ni10. De multe ori i meni..''''----"''I!f!~. (Completati chestionarul singur. nu cereti parerea persoanelor de încredere din anturajul vostru!) ---IlIlIH!I •• II_--_"'""I!l!"'ihi.

Si ?tie foarte bine asta. Complet "montata". Apoi însa se dovede?te ca respecta noile proceduri. ca pentru patroni noi suntem un fel de "mai putin decât nimic". A?a am crezut eu la început. având-o în preajma zi de zi. Am observat ca lafiecare ?edinta. Evident. ?i sa o influenteze. te obi?nuie?ti sa o auzi zicând acelea?i lucruri ?i sa relativizezi. are un adevarat talent de a depista orice punct slab. ?eful nostru. dar a gasit acest mijloc de a "sabota" procedura. Cum este inteligenta. ea îi raspunde cu un aer amabil. Totu?i. Sylvie este o salariata ca toti ceilalti. ca ?i când s-ar plictisi. Isabelle a început sa discu- C ca. Sylvie nu spune mai nimic ?i î?i ia un aer ostil. mi-am dat seama ca aceasta aparenta calma ascunde o adevarata lupta între Sylvie ?i Andre. Sylvie. douazeci si opt de ani.x Personalitatile pasiv-agresive La prima vedere. Dupa ?edinta. ca se întelege cu colegii ei ?i "nu face valuri". vizibil factice însa. . de aceasta dându-?i seama chiar ?i el. fara sa i se poata repro?a nimic. proaspat angajata la noi. încât aceasta îi încetine?te în mod considerabil munca. de?i Andre le îngaduie tuturor sa-?i exprime punctul de vedere. ori noile dispozitii date de chiar directiunea bancii. daca Andre i se adreseaza direct. Sylvie începe sa comenteze deciziile luate de Andre. dar într-un mod atât de rigid ?i meticulos. Încearca sa ne convinga ca Andre este mai putin competent decât noi. Dar acum câtava vreme izbutise sa o atraga de partea ei pe Isabelle. functionara la o banrou. Dar dupa câteva saptamâni. ne povesteste despre una din colegele ei de biarole. Pare ca î?i face treaba. morocanos.

S-ar parea ca ea percepe ca ofensator tot ce îi cer superiorii sa faca. Comenteaza deciziile. fie cât de marunt.208 Fran<. Iar daca atmosfera era tensionata. Andre este ceea ce se cheama un sef bun. încearca sa-i ralieze si pe altii la împotrivirea ei. Dar în clipa în care vine la birou se preschimba în zâna rea din pove'lti. singurii raspunzatori erau Andre 'li conditiile de munca. îsi taraganeaza lucrul. Andre are cusururile lui. iar la birou atmosfera a devenit irespirabila. Când Sylvie a venit la serviciu m-am dus sa o vad 'li s-o ajut sa înteleaga ca era necesar sa facem ca atmosfera sa fie placuta. dar este un tip de treaba. Isabelle s-a lini'ltit 'li a sfâr'lit prin a întelege 'li a accepta punctul nostru de vedere. corect 'li preocupat ca totul sa decurga cum trebuie. din moment ce ne aflam cu totii în aceea'li barca. Dar Sylvie nu se considera raspunzatoare pentru vreun conflict. Andre a priceput de îndata ce se întâmplase: a chemat-o numaidecât pe Sylvie 'li i-a tras un perdaf Sylvie a ie'lit din biroul lui trântind u'la. În 'ledinte a continuat sa adopte aceea'li atitudine 'li sa se achite cu mare întârziere de obligatiile ei profesionale. a trebuit sa se multumeasca cu un post administrativ. ori sa refuze unele sarcini suplimentare. Eu cred ca problema lui Sylvie este ca pregatirea ei nu concorda cu munca pe care o face. iar mâniaei se rasfrânge asupra superiori/ar.oisLelord si Christophe Andre te în 'ledinte decizii/e lui Andre. Potrivit spuselor Carolei. 'li atunci era bine dispusa. se dovedea a fi o persoana placuta. numai ca Sylvie este înciudata. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SYLVIE? S-ar parea ca unica obligatie profesionala a lui Sylvie este de a se împotrivi. Ciudat este ca în afara serviciului Sylvie este cu totul alta persoana. care . În lipsa Sylviei. fie sa accepte 'li sa se obi'lnuiasca cu postul pe care îl detine. Dar Sylvie a refuzat 'li s-a adresat sindicatelor. Andre a solicitat transferul ei. De'li este licentiata în istorie. La început mergeam uneori la cinema împreuna sau la cumparaturi. Eu cred ca ar putea încerca fie sa-'li caute alta slujba. A doua zi n-a mai aparut la serviciu 'li am aflat ca î'li luase doua saptamâni de concediu medical..

Sylvie repune în chestiune legitimitatea oricarei ierarhii a bancii si este încredintata ca este rau tratata. rezistenta pasiva: Sylvie prezinta caracteristicile personalitatii pasiv-agresive. • Discuta excesiv de mult ordinele. Pe de alta parte. este intentionat ineficienta. În afara slujbei. le va declansa. • Într-un mod ocolit: "taraganeaza" lucrurile. dar nu ca individ. poti fi încredintat ca vei lucra o . In fata superiorilor sai Sylvie face dovada unei rezistente pasive. Ea nu se antreneaza într-o lupta deschisa. ci îsi taraganeaza treaba pe care o are de facut. sta îmbufnata. ci se multumeste sa împinga la lupta o tânara colega. Nu se opune pe fata sefilor ei.Personalitatile pasiv-agresive 209 se straduieste sa potoleasca tensiunile. descriere a personalitatii pasiv-agresive în fata unui grup incluzând salariati. în aceste conditii. cât si în viata personala. opunându-li-se. Intoleranta fata de ordine. îi critica pe reprezentantii autoritatii. dar nu în mod direct. Personalitatea pasiv-agresiva • Atât în domeniul profesional. dar si cadre de conducere. Sylvie îl antipatizeaza pe Andre. se plânge ca este neînteleasa ori desconsiderata. "uita" anumite lucruri. Caci. Este adevarat ca a avea un colaborator pasiv-agresiv poate fi o adevarata încercare. când nu i se mai pretinde nimic. Dar aceasta intoleranta nu se manifesta deschis. Putem deci afirma ca Sylvie pare sa fie caracterizata de o intoleranta la faptul de a fi subordonata. ci în mod ocolit. Sylvie poate fi o persoana absolut încântatoare ceea ce confirma faptul ca problema ei este centrata pe situatiile ce comporta raporturi de autoritate. manifesta rezistenta la exigentele celorlalti. în sedinte nu participa la discutii. fara doar si poate. ci pentru ca reprezinta o autoritate. }'utin naiva. reactii din cele mai ostile. sau ca este rau tratata. pentru ca ulterior sa dezaprobe ceea ce s-a spus.

" A~adar. agresivitatea lor fata de autoritate se va manifesta deseori prin pasivitate. dupa ce a fost mustrata ca zaboveste prea mult la telefon.2 1O Fran<. uneori chiar o simpla cerere le trezesc un sentiment de revolta ~i de frustrare. Voi însiva n-ati vadit oare niciodata comportamente pasiv-agresive? "Daca nu sunt rugat frumos. ori menajera care sose~te cu întârziere caci gaseste ca o chemati prea des. caci cealalta deviza a acestor personalitati ar putea fi: "Daca spui ce gânde~ti ri~ti prea mult. Exemple: la restaurant. Dar rareori î~i vor manifesta aceasta revolta într-un mod sincer. altele depa~esc aceasta limita ~i atunci sunt transferate ori concediate. ca deciziile tale vor fi aparent acceptate. Un ordin. ca vei descoperi erori ~i întârzieri în executarea lucrarilor. Unele personalitati pasiv-agresive ~tiu sa se mentina la limitele suportabilului. dar nerespectate în fond. ori secretara dumneavoastra care î~i ia concediu de boala tocmai dupa ce i-ati tras un perdaf. parinte si copil." Ce ati raspunde la aceasta fraza: adevarat sau fals? Si atunci suntem cu totii pasiv-agresivi? . se asaza totu~i la masa cu întârziere. Cu totii ne confruntam cu o serie de comportamente pasiv-agresive. ori fiica voastra care. Dar cum se explica acest comportament aproape sinuciga~ uneori? CUM PERCEP LUMEA PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE? Deviza personalitatilor pasiv-agresive ar putea fi "A te supune este o adevarata înfrângere". ori copilul pe care l-ati trimis în camera lui sa-~i faca temele ~i care se multume~te sa se întinda pe pat. nu fac asta. client si personal de serviciu. În toate aceste situatii . chelnerul care. de unde ~inumele dat acestui tip de personalitate.si acesta este numitorul lor comun . dupa ce i-ati spusca a~teptati cam de mult.ois Lelord ~i Christophe Andre într-un climat nu tocmai placut.sunt implicate doua persoane între care exista un raport de autoritate: patron si colaborator. se îndreapta agale spre bucatarie. de pilda.

312-325. Nu este vorba nicidecum de o tulburare de personalitate. este suficient sa paraseasca casa parinteasca pentru a nu se mai opune parintilor. cit. care în urma unor esecuri profesionale si sentimentale s-a decis sa înceapa o terapie. ori sa-si gaseasca o activitate care sa-i intereseze cu adevarat. in The DSM IV: Personality Disorders. . si aceasta de-a lungul întregii vietiI. îmi dau seama ca înca din adolescenta se repeta o aceeasi situatie: când ma simt constrânsa de cineva. poate sunt 1 T. încât ma straduiesc din rasputeri sa o exasperez si totul sfârseste printr-o ruptura. daca sunt persoane ce vadesc comportamente pasiv-agresive în anumite împrejurari. multi adolescenti trec printr-o faza de revolta împotriva autoritatii si. adopta comportamente pasiv-agresive: stau îmbufnati. Nu stiu cum fac altii. ci de un stil de comportament.Personalitatile pasiv-agresive PERSONALITATEA PASIV-AGRESIVA: PERSONALITATE SAU COMPORTAMENT? 211 Se poate vorbi de o tulburare de personalitate numai atunci când anumite comportamente sunt prezente în mod constant. pentru care opozitia indirecta la orice forma de autoritate constituie un stil de viata? Sa o ascultam pe Laurence. Millon. în toate sferele vietii individului. nU-\ii fac temele. Totu\ii exista adevarate personalitati pasiv-agresive. tranzitoriu si frecvent la aceasta vârsta. IIPassive-Agressive Personality Disorders". refuzând sa-i ajute la treburile casnice etc. Dar este numai o faza normala în dezvoltarea lor psihologica s. Or.. pp.iîn procesul de formare a propriei identitati. de-a lungul întregii sale vieti. respectiva persoana începe sa îmi displaca într-atât. acasa sau la scoala. în care nu au chef sa se supuna. ori î\ii irita parintii. De altminteri. treizeci si doi de ani. J. Radovanov. este mai dificil în schimb sa reperezi aceste comportamente în cazul unei personalitati pasiv-agresive care are comportamente pasiv-agresive în mai toate situatiile în care i se solicita sa faca un anumit lucru ori i se da un ordin. op. fie iubit. De pilda. fie parinte. Pe masura ce vorbim de viata mea. ca sa nu îsi mai târâie picioarele.

Îmi place Normandia. Iar ~efilor mei le-am cazut repede în dizgratie. dar nu spuneam nimic. Si aceasta era ceva ce s-ar fi putut aranja. pe de alta parte însa sunt o persoana competenta ~i a~a se face ca am ramas în acel post. pe tacute. cu ceva mai multa diplomatie? De pilda.i Christophe Andre mai docili sau poate ca izbutesc sa se apere în altfel. o rup imediat. respingânducl deseori ~i spunându-i ca nu aveam nici un chef sa fac dragoste. un barbat încântator. Îmi dau seama ca în toate sferele vietii mele manifest aceasta forma de intoleranta la orice forma de autoritate. mult prea târziu însa ca sa mai putem pleca în aceea~i seara. pentru ca deîndata sa încep sa taraganez lucrurile. a~a ca nu merita sa mai plecam. în ciuda consecintelor pe care le-am suportat nu o singura data. taraganam tot ce aveam de facut.. Când gasesc o amenda pe parbriz. În cele din urma îmi terminam treaba. ma chema la el în birou ca sa-mi spuna: "M-am gândit sa mergem în Normandia în week-end-ul acesta. spunânduci ca am prea mult de lucru ~i cum îmi cerea sa ma grabesc descopeream subit ~i alte dosare ce trebuiau puse la punct. dar nu suportam sa decida el pentru mine. La început era dezolat cu adevarat. Iar a doua zi ma plângeam ca sunt istovita. de pilda. Si atunci faceam în a~afel încât sa îmi petrec toata ziua de vineri la birou. Blocarea con tu- -----~-- . Aceea~i atitudine o am ~i la slujba. Alain.:oisLelord . sa ma supun. Evident caa sfâr~it prin a maparasi ~i mi-am dat seama prea târziu ca erq." Ma enervam. Si pe plan sexual pornisem o serie de represalii. trageam de timp. dar eu nu eram niciodata multumita ~i le pretindeam ~i mai multa libertate pâna când am stricat ~i am naruit totut orice întelegere între noi. a existat întotdeauna un moment în care gaseam ca partenerii mei luau decizii fara sa ma consulte. ca ~i cum era cât se poate de normal sa consimt. ori sa fiu tâfnoasa. iar când mi se lasa ~i putina libertate. A~ putea spune ca pândesc o decizie nu tocmai justa ori o recomandare u~or autoritara. superiorii nu aveau a se plânge de rezultate. pe care multe fete ~i l-arfi dorit ca partener. mai apoi însa se enerva din ce în ce mai tare. în toate relatiile mele sentimentale. ~i apoi week-end-ul îmi parea prea scurt.2 12 Fran<. sa ma împotrivesc în felul meu.

locotenentul Keefer. ca ~i mama de altfel. nu ma purtam cuviincios la masa. Keefer . tacut. cred. majorarea amenzilor . Ani întregi o vazusem pe mama împotrivindu-i-se. În Revolta de pe Caine. Tata era extrem de autoritar. sa supravegheze totul. pe care l-am citat deja pentru personalitatea paranoica a comandantului de bord. pe ascuns însa. Cum anume? Îmi târâiam picioarele. Personalitatile pasiv-agresive în filme si în literatura În Pisica (1971) de Pierre Granier-Deferre.. era un tip caruia îi placea sa le porunceasca celorlalti. Dar eu nu am avut curajul ei. mi se facea teama !li atunci am început sa ma împotrivesc. o ecranizare dupa unul din romanele lui Simenon. 1954). Laurence si-a constientizat propria problema si este o etapa necesara de multe ori. O vom vedea pe Laurence facând ulterior progrese. pentru ca ulterior sa-i discute ordinele si sa instige întregul echipaj împotriva lui.. Urmasem.'m!!!l'l!1~ "213 Personalitatile pasiv-agresive lui. mama se aranja ore întregi. sa decida el în privinta prietenilor pe care aveam dreptul sa-i frecventam.. Si la hotel.superiorului sau. ~i când izbuteam sa-I enervez încercam o mare satisfactie.dar numai în aparenta . Sora mea mai mare i s-a împotrivit cu o violenta fantastica (de altfel îi ~i seamana mult) !li a parasit foarte repede caminul parintesc. în ziua plecarii. Si cu mine ~i sora mea încerca sa fie la fel de autoritar. pare sa se supuna . Jean Gabin si Simone Signoret joaca rolul unui cuplu aflat în pragul batrânetii si care îsi tot "administreaza" invective si comportamente pasiv-agresive. Ba cred ca banuiesc de ce. pâna când el exploda. izbucnirile lui de mânie ma înspaimântau. Când trebuia sa mearga undeva împreuna.. voia sa controleze. dar nu si suficienta pentru a se putea vorbi de o schimbare. Nu ~tiu de ce sunt a~a. învatam prost la ~coala. sa se faca ascultat de toata lumea. unul din ofiterii secunzi. plângându-se ca este obosita. felul în care ne îmbracam. de Herman Wouk (film regizat de Edward Dmytryk. ~i iar trag de timp. dar în felul ei. modelul mamei mele . A nu se viziona filmul înainte de casatorie. ie!lirile noastre. ma irita teribil ca trebuie sa eliberez camera înainte de prânz.

dar cât priveste prima din ele este sigur ca veti provoca o noua reactie pasiv-agresiva. într-un .ois Lelord si Christophe Andre îsi petrecea mare parte din timp în cabina lui. Aflând ca personalitatile pasiv-agresive încearca adesea aceasta senzatie de furie. sansele ca lucrurile sa decurga bine sporesc. Chiar daca între voi si personalitatea agresiva exista un anume raport de autoritate. daca sunteti binevoitoare cu ele. ati fost tentat sa nu o respectati. dovada ca îi întelegeti punctul de vedere. ce pare cam morocanoasa.2 14 Fran<. dar va face astfel încât sa va sanctioneze. veti întelege poate ca. puneti-va în locul lor: cum ati reactionat când seful vostru v-a ordonat ceva? Chiar daca ati fost de acord cu decizia lui. va aflati într-un restaurant. nu uitati sa va luati un aer amabil. ori sa adaugati o fraza empatica. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE Recomandabil • Sa fiti amabili Personalitatile pasiv-agresive sunt extrem de susceptibile la tot ce aduce a lipsa de consideratie. Comparati urmatoarele versiuni: Prima versiune: "Astept de zece minute! E de necrezut! Miscati-va odata!" A doua versiune: "Sunt tare grabit. Stiu ca aveti multi clienti. Este posibil ca chelnerita sa va serveasca de îndata. Daca le ceri ceva într-un mod abrupt ori cu un aer distant le poti trezi de îndata ostilitatea. Asa ca îi atrageti atentia chelneritei. cu o satisfactie absolut pasiv-agresiva. De pilda. tolanit. ati facut comanda de mai bine de zece minute si înca nu ati fost servit. pentru ca aerul lui autoritar v-a iritat. De altfel./I Nici una din cele doua versiuni nu garanteaza un rezultat. dar v-as fi recunoscator daca m-ati putea servi mai repede.

ci si invizibila pentru persoana vizata! Bunele maniere înlesnesc viata în societate." A doua versiune: "Vad ca aveti un program încarcat (expresia empatiei). pentru ca poporul sa poata vedea cum traiau burghezii înainte de revolutie. ca urmare a unei revolutii. furnizorul îi dicta pro- . va fi nevoita sa ramâna peste program. Cum ati putea face?" În acest ultim exemplu îi lasati secretarei o marja de autonomie: ea va va dactilografia scrisorile. majordomul unei familii burgheze. când era exasperat de comportamentul lor autoritar. iar el trebuie sa se adreseze furnizorilor. Obisnuiesc sa-i dau o lista a materialelor pe care le-am ales. Numai ca atunci când facea comanda. pe care o va transforma în muzeu. înainte. Prima versiune: "Am absoluta nevoie ca acest raport sa fie dactilografiat pâna mâine. Asistentul meu trebuie apoi sa le comande. devine protectorul familiei în serviciul careia fusese înainte. • Sa le cereti parerea de câte ori este posibil Lucrez pentru o casa de moda. În cazul comportamentului pasiv-agresiv exacerbat. "uitând" de pilda tacâmul. Si vom vedea care-i avantajul acestei atitudini. S-ar putea spune ca. dar dumneavoastra sunteti gata sa o ajutati sa modifice câte ceva pe lista de prioritati.) El le destainuie ca. nici macar nu încerca sa o rezolve sau sa negocieze. o invitati sa participe la organizarea propriei munci. (Revolutionarii îngaduie ca aceasta familie burgheza sa locuiasca mai departe în casa ei. dar si relatiile cu personalitatile pasiv-agresive. Cum are deja mult de lucru. iar eu ma ocup de alegerea materialelor. într-un fel. agresiunea nu este numai indirecta. se razbuna pe ascuns: înainte de a le servi supa urina în ea. disparând chiar în clipa în care ati dori sa vi se faca nota de plata sau asezând în vecinatatea voastra convivi galagiosi. daca se întâmpla sa se iveasca vreo problema. Într-o piesa de Jean Anouilh.Personalitatile pasiv-agresive 215 fel sau altul. ne spune Catherine. dar am absoluta nevoie de aceste scrisori mâine dimineata. Iata un alt exemplu: aveti absoluta nevoie ca secretara sa va dactilografieze niste scrisori pâna a doua zi.

tiona orice problema daca ar fi vrut. dar eram sigura ca ar fi putut solu. . ce rost mai avea asistentul? Era cât pe ce sa am o explicatie dura cu el. de a participa )'i la deciziile referitoa- Fireste ca acest lucru nu este cu putinta în privinta tuturor deciziilor. iar el se lasa de îndata convins. sa-i faca sa participe la decizii ce privesc munca lor. mai mult sau mai putin intentionate. A fost surprins. L-am urmarit cu atentie )'i am tinut seama de unele dintre ele. care nu îsi impune brutal vointa. mi-am spus ca în felul acesta ° ruptura ar fi fost inevitabila. De cele mai multe ori era adevarat. Newton (Massachusetts). • Sa le ajutati sa se exprime direct Comportamentul pasiv-agresiv reprezinta un mod indirect de a-si exprima agresivitatea. "Decision Making in Organisation". dar. cu cât ai avut sentimentul re la aceasta munca2. caci era un tip inteligent. Multi si-ar dori un sef precum Catherine. ci sta si chibzuieste înainte. Ally and Bacon. când e)'antionul ne parvenea cu întârziere. )'i se întâmpla sa nu corespunda cerintelor noastre. Baron. pot provoca o serie de "sabotaje". dintre care unele erau îndreptatite. Persoana care se comporta în acest fel are sentimentul ca se expune mai putin riscurilor de2 RA.2 16 Fran~ois Lelord si Christophe Andre priul punct de vedere. la care contribuise )'i el de altminteri. probabil ca nu îi era u)'or sa se simta un simplu executant. De aceasta data el n-a mai avut nici o problema cu jurnizorii. a )'tiut sa apere punctul meu de vedere. dar cadrele de conducere care nici nu încearca sa-i antreneze pe salariati. 1980. el îmi explica cafurnizorul îi crease probleme. cum sesizasem ca era susceptibil. Daca trebuia sa ma adresez chiar eu fumizorilor. apoi însa afacut câteva remarci. Catherine a redescoperit un adevar psihologic fundamental. Uneori se întâmpla chiar ca o întreaga echipa sa devina pasiv-agresiva în urma unei erori manageriale. in Behaviar in Organisation. Apoi. Cu urmatoarea ocazie i-am aratat materialele pe care le adusesem pentru noua colectie )'i i-am cerut parerea în privinta lor. confirmat de numeroase studii de teren: e)'ti cu atât mai satisfacut de munca ta. de)'i aveam enorm de lucru.

îl voi pune sa lucreze iar cu Charles. într-un alt domeniu. La toate întrebarile mele el raspundea ca totul merge bine. Dar nu a fost în stare sa ofaca."".·"i'ilu" .edinte Michel statea posac.. iar situatia va ramâne aceea.i promova un stagiu în colaborare cu Charles." A plecat fara nici un cuvânt.. La . Si aceasta ma deranjeaza. caci tot n-am scos mare lucru de la el.. Estimarile facute de el asupra stagiarilor se situau undeva la limita acceptabilului ...i.iaceasta în virtutea experientei sale. La început mi-a facut o impresie buna: îmi parea energic. nu-l lasa pe Michael sa se ocupe de anumite lucruri.. 1n cele din urma am încheiat discutia spunându-i: "Mi se pare ca nu sunteti sincer.'lj'l!lI'i: J!!lII!]li ··. . Dar a doua zi a venit iar. caci daca nu vreti sa discutam eu nu am cum sa intervin.i se va ocupa .. .i l-am invitat sa se justifice.i respinsese toate schimbarile pe care i le propusese Michel..i de elaborarea unui program pentru un alt stagiu.. Charles este un consultant cam autoritar .. inteligent. . un consultant mai experimentat.. Dar de ce oare nu mi-a marturisit totul de prima data? Poate pentru ca este prea politicos . L-am chemat pe Michel .'!fl m •••• .a ca i-am cerut parerea lui Charles. .. Am luat mai multe decizii: Michel va lucra cu fulie. Charles trebuia sa-i atraga mereu atentia ca trebuie sa respecte programul.i nu izbutea deloc sa gaseasca alti clienti. Pe de alta parte. program elaborat de Charles. Michel este un consultant tânar..n'ilil>!fI'1l':IiFL Personalitatile pasiv-agresive 217 cât daca si-ar exprima fatis dezacordul (si uneori nu se însala). preocupat safaca totul bine.. intrat în echipa noastra de putina vreme.i cu mare greutate mi-a zis ceea ce banuiam de altfel: Charles voia sa controleze totul. care mi-a zis ca Michel se ocupa fara mare râvna de stagiari. Sa-I ascultam pe Frank. pretextând lipsa de experienta a acestuia. A. .. Degeaba i-am pus în fata rezultatele lui.. Când va mai câ.. Dar în multe cazuri. Am stat sa ma gândesc. A. nu tocmai stralucite.tiga experienta. parând destul de încurcat.i nu ar fi bine pentru nimeni. seful unei echipe care pregateste consultanti. faptul de a o invita sa-si exprime direct dezacordul înlesneste discutarea si rezolvarea (partiala) a conflictului subiacent.a ca i-am dat sarcina de a sustine. Dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca ceva nu mergea.ipentru ca este genul care se teme sa nu supere pe cineva.. o consultanta mult mai deschisa decât Charles..

>te treabajacând ceva mai putin zgomot. care.>itprin a aborda aceasta problema într-una din . treizeci si sase de ani.>i-l orea . A trecut multa vreme pâna când am reu.Numai ca trânte. ci sa-i si ajute sa se desparta câteodata.>i-ipropun sa o ajut. ca în exemplul lui Herve. cu un aer ursuz. Exemplul Martinei ne arata ca uneori comportamentele pasiv-agresive îndeplinesc rolul de represalii si ca respectiva persoana nu doreste neapara~ o explicatie care ar priva-o de acest mijloc de a se razbuna. Asta-i chiar culmea. îmi raspunde ca nu este nevoie. ea.>e.>i e altminteri nici nu a. Când îi spun ca face prea mult zgomot.>ina. Acest exemplu aminteste. Am sfâr. împreuna cu sotia sa. iar terapeutul încearca sa ne ajute pentru ca nici unul din noi sa nu fie afectat prea tare. numai ca în seara urmatoare o ia de la capat. înainte de toate.>inade spalat vase . In cazul acesta atra- .. ca se descurca .>i singura .>ica era plina de resentimente împotriva mea. urmeaza o terapie de cuplu. ma ridic din fotoliu . A. iar ea sfâr.>isa ne întelegem. caci eu eram cel care încerca zadarnic sa scoata câteva cuvinte de la ea. ca o terapie de cuplu nu are drept unic tel acela de a face ca doi oameni sa ramâna cu orice pret împreuna.>itsa o fac pe Martine sa marturiseasca ca serile era nervoasa pe mine pentru ca nu-i prea vorbeam.> d . Cred ca nu sunt sotul pe care . Acum suntem în divort. iar încercarile mele de a ameliora lucrurile nu vor duce nicaieri caci îmi purta mult prea multa ranchiuna .>aza vasele în ma.>tisa aranjez lucrurile la fel de bine pe cât o face ea. Unii nu îndraznesc din timiditate.>te obiectele . Când. Martine. Si am înteles ca zgomotul pe care-l facea spalând vasele "era un mod de a ma pedepsi" .>i a oricât ne-am chinui d c nu vom reu.ois Lelord si Christophe Andre Ar fi totul mult mai simplu daca persoanele ce au un comportament pasiv-agresiv ar vorbi deschis de îndata ce ar fi invitate sa o faca.>aca îmi reiau locul în fotoliu. enervat.>edintele de terapie.>i e spala chiar ea pe cele care nu l intra în ma. Motivele altora în schimb sunt mult mai complexe. îmi raspunde ca nu am decât sa ma plimb un pic daca nu-mi convine.>i face un zgomot infernal.2 18 Fran<. În fiecare seara dupa cina eu citesc ziarul în timp ce Martine a. ca în exemplul precedent.

cu cea pe care o dati copiilor vostri. profesorii si faimosul pedagog nu mai trezesc spaima nimanui. care înca din copilarie erau deprinse cu parinti autoritari. dar ar fi simtit o anume retinere în a continua sa faca zgomot. Comparati educatia pe care ati primit-o de la parintii vostri. bastionul istoric al autoritatii. am impresia ca în felul acesta încerci sa-mi spui ceva". Le mai interzice. Daca Herve i-ar fi spus Martinei: "faci un zgomot infernal. Altfel spus.'1. si atunci nu va putea sustine ca nu o face intentionat.treaga seara. pentru multi tineri. când aveati aceeasi vârsta ca ei. noile generatii s-au deprins înca din copilarie sa se exprime si sa participe. o data cu angajarea si când se confrunta cu un sef autoritar? Nu încape îndoiala ca vor tolera aceasta situatie mai putin bine decât generatiile precedente. copiii sunt educati într-o maniera mai putin autoritara decât acum una sau doua generatii. si ei se exprima mai mult. Chiar în armata. lumea în care pasesc o data cu angajarea constituie o prima experienta de constrângeri ce trebuie acceptate fara discutie. si aceasta pentru ca nici nu te-ai uitat la mine în tim pul cinei cu prietenii tai. caci corespund din ce în ce mai putin realitatii.Personalitatile pasiv-agresive 219 geti-i atentia asupra comportamentului ei. cineva copiilor sa vorbeasca când sunt la masa sau le cere sa raspunda numai când sunt întrebati? În acelasi fel se desfasoara lucrurile si la scoala: pedepsele sunt din ce în ce mai rare. care-i invita. În clasa copiii sunt gata sa discute ce le propune profesorul. O alta varianta a acestei situatii este binecunoscuta: "De ce esti bosumflata?" "Ti se pare. Astazi. de altminteri. povestile cu subofiteri autori tari nu mai stârnesc hazul nimanui.) • Sa le reamintiti regulile jocului În prezent." (Dar am sa fiu 1. . nu sunt deloc bosumflata. cum se întâmpla generatii de-a rândul. desigur. sa o faca. Dar ce se întâmpla atunci când pasesc într-o alta lume. mai apoi cu profesori autoritari si apoi cu un subofiter autoritar. Veti constata ca le lasati mai multa libertate micutilor vostri decât cea care va era acordata voua. oare. ea ar fi negat.

. .i valorilor unei societati ce favorizeaza raporturi mai egalitare. Va propunem un mic discurs managerialla care puteti recurge în cazul în care va aflati în fata unui colaborator pasiv-agresiv.. Lelord. F. Edition de Quotidien du medicin. nu este de mirare ca multi subalterni nu suporta sa fie "comandati" 9i pun în chestiune chiar legitimitatea superiorului lor. nu putem decât sa încurajam un management participativ.coala. pe care poate o considerati ca fiind devalorizanta (expresia empatiei).... la . în cuplu. Chers Pacients .Petit tmite de communication il l'usage des medicins.a se face ca ei î. (faceti o descriere a unor comportamente precise).. Paris. o exprimare directa parându-li-se mult prea riscanta...imanifesta nemultumirea prin comportamente pasiv-agresive. P.:oisLelord 9i Christophe Andn§ Deci. . Acest lucru nu este întotdeauna posibil.. Andre.. Dar tre3 C. Mai mult.220 Franc. iar comportamentele pasiv-agresive vor continua sa existe câta vreme vor exista ... în care acesta din urma dore. Prin urmare...efullor nu-l avea când era la vârsta lor.. dar nu ati facut-o (descrierea unui comportament anume). în familie.te sa-i fie explicate deciziile medicale3. "Atitudinea pe care o aveti la lucru de câteva saptamâni îmi da de gândit: . îmi dau seama ca nu va este u90r sa faceti o munca ce nu este întotdeauna placuta. poate fi util sa-i reamintiti respectivei persoane regulile jocului. data fiind situatia de pe piata muncii.i iata câteva exemple . 1994.. chiar . deseori tinerii salariati au un nivel de calificare pe care . V-am dat ocazia sa va exprimati punctul de vedere...i când toate tentativele de conciliere au dat gre.i relatiile de autoritate.i nevoilor tinerei generatii.tept sa va îndepliniti sarcinile pe care vi le-am încredintat (va exprimati punctul de vedere). Obiectivul esential este de a elibera raportul de autoritate de pasiuni. caci acesta corespunde deprinderilor .i în relatia medic-pacient. Mi se pare ca nu acceptati faptul ca eu a. dar . U'geron. Când va confruntati cu repetate comportamente cu rea-vointa.i acesta este înca un motiv pentru care ei discuta deciziile. A.

ma în~el?" Prin aceasta întrebare îl împiedicati pe celalalt sa se instaleze confortabil în propriul comporta- . ~i aveti tot dreptul sa va gânditi ca ati merita o alta slujba. " Acest discurs contine doua mesaje: . N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu le-ati remarcat împotrivirea Daca partenerul de viata sau colaboratorul vostru sta bosumflat. Poate considerati ca nici nu sunt îndeajuns de competent pentru a va fi ~ef ~i aveti libertatea de a gândi acest lucru (expresia empatiei).. dar va recomandam sa încercati. Daca va prefaceti ca nu percepeti nici un mesaj. iata ce a~tept de la dvs. Prin urmare. întrebati: "Mi se pare ca e~ti suparat(a). îmbufnare. A~adar.îi reamintiti ca relatia de autoritate dintre voi nu este personala. Nu uitati ca un comportament pasiv-agresiv reprezinta un mod de a va transmite ceva.Personalitatile pasiv-agresive 221 buie sa va reamintesc una din regulile acestui joc.îi aratati celuilalt ca îi acordati atentie. În majoritatea cazurilor însa. adoptarea unei asemenea atitudini se dovede~te a fi o gre~eaIa. Sunteti platit ca sa va faceti treaba cât mai bine (reamintiti regula jocului). o regula impusa de situatie. Este posibil. Nu este o regula tocmai simpla ori placuta. a represalii mascate reactionati imediat printr-o întrebare. ci este o regula de joc independenta de el ~i de voi. ca îl priviti ca pe o fiinta care î~i are propriile emotii ~i gânduri. . daca ati remarcat ceva ce aduce a rea-vointa. nu are la baza presupusa voastra superioritate. a~teptând sa-i treaca. celalalt va fi înclinat sa-~i intensifice represaliile. De pilda. puteti fi tentati sa nu reactionati în nici un fel. este de preferat sa acceptati regula (îi reamintiti regula jocului). când sotul sau sotia are un aer posac. Dar daca doriti sa lucrati în continuare cu mine.. pâna când va trezi o reactie. Nu suntem într-atât de naivi încât sa credem ca UIl discurs de acest gen va rezolva toate problemele. ceva mai interesanta (expresia empatiei). pe viitor .

pentru ca am fost deprinsi cu acest tip de discurs întreaga copilarie si adolescenta. "Nu este bine ce faceti". Cum ma scoate din sarite faptul ca mama îsi petrece atâtea seri cu noul ei iubit. "Este rusinos". care face apel la notiunile de bine si de rau. ca voi sta mai mult pe-acasa. asadar.222 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ment pasiv-agresiv. • Sa le criticati aidoma unui parinte Comportamentul pasiv-agresiv este o forma de revolta împotriva autoritatii. saisprezece ani. ceea ce o nelinisteste. folosindu-ne adica de un discurs moralizator. ceea ce explica doua lucruri: . încercati. povestindu-i terapeutului ei despre relatia cu propria mama. tocmai pentru ca nu suportam sa fim tratati ca niste copii. fac în asa fel încât sa ma întorc acasa mai târziu ca ea. sperând. În loc de a face uz de notiunile de bine si de rau. Este inadmisibil. În cazul unei relatii de durata (sot sau sotie. • Sa va lasati antrenat în jocul represaliilor reciproce Sa O ascultam pe Marie-Paule. Urmarea este ca îmi da mai putini bani de buzunar. sa evitati formule precum: "Comportamentul dvs. este inadmisibil". Când va formulati criticile. cred.avem tendinta de a ne formula criticile în felul în care o faceau si parintii nostri. colaborator) în felul acesta îl veti determina pe celalalt sa-si exprime deschis punctele de· dezacord. Spuneti-i: "Iar ati întârziat la sedinta. Problema este ca discursul moralizator este cel ce ne vine spontan pe buze. este preferabil sa mentionati consecintele comportamentului pe care-l criticati. Sunteti nepoliticos cu toata lumea" (discurs moralizator). Primul nostru model de autoritate a fost al parintilor. iar pe mine ma supara acest lucru" (consecintele asupra voastra). (Se însa- . . Nu-i spuneti: "Iar ati întârziat. care a divortat si are un nou partener.ne irita criticile astfel formulate. Deranjati astfel întreaga echipa de la lucru (consecintele asupra muncii).

Sa le reamintiti regulile jocului. . Mama rrlspunde "uitând" sa-mi spele rufele. De remarcat este faptul ca adevarata miza a întregii situatii . Rezultatul: week-end-ul. În aceasta situatie terapeutul a ajutat-o sa constientizeze ca avea înca nevoie de mama ei si. Daca va este patron: schimbati-va locul de munca. Adevarul este ca atmosfera de-acasa este irespirabila. a îndemnat-o sa-i marturiseasca acest lucru si mamei. caci pleaca cu prietenul ei.) Eu ripostez "uitând" sa o ajut la treburile casnice. Stau ore întregi de vorba la telefon. • Sa le criticati aidoma unui parinte. Fara îndoiala pentru ca ea refuza sa-si recunoasca nevoia de afectiune si de a i se acorda interes. pi ptiu ca m-a anuntat ca va lipsi tot aceasta o enerveaza.n-a fost niciodata re cunoscuta ~i exprimata deschis de aceasta adolescenta rebela. Sa le ajutati sa se exprime deschis. N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu i-ati remarcat împotrivirea. Daca va este sot sau sotie: încercati sa-I(o) determinati sa se exprime deschis. cum se întâmpla adesea în viata familiala sau conjugala. • Sa va lasati antrenati în jocul represaliilor reciproce.Personalitatile pasiv-agresive 223 Ia caci am un prieten care ma invita mereu sa iepim. Cum sa ne purtam cu personalitatile pasiv-agresive Recomandabil • • • • Sa fiti amabil. în caderea lui. Marie-Paule ~imama ei sunt antrenate într-un joc al represaliilor reciproce. considerându-se pesemne o persoana adulta. apoi. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol înainte de a va întâlni cu el. Sa le cereti parerea de câte ori este posibil. caci va poate târî si pe dvs.Marie-Paule ar dori ca mama ei sa-i acorde mai multa atentie .

fac misc ceva nici spun lui. semn lucru fatamaca nudemai ?ide încet.fac. fara carenu-l manicipentru fac functia. un persoana fusesem în?tiintat(a). mi-l ceruse apoi tionat în munca. competenti la dau 6. mai sa lipsescÎmbufinten9. ca viata. Cu cât nu sunt rugat(a)sunt cu atât "ca 10.Urasc întâmplat "sa-mifrumos sa S.ois Lelord ?i Christophe Andre pasiv-agresive? Aveti trasaturile unei personalitati sa ne-I ADEVARAT FALS i I nat". Când sefii. Daca unul din zorit(a). extrem ?edinta.justific sa displacea. ?tiinta sa nu-?i îmi I de cu bunalucru. ma su7. sa taraganez mai intentionat. ?iunmerita para. Mi se repro?eazaapropiati sabotez" 8.unnu-i însaîncet. 4.224 Fran<. s-a sunt .

Destul de putin. Nu avea nici un iubit în acea vreme. Când ie~eam împreuna pârea intimidata. Lucie parea ca se straduie~te sa evite orice conflict cu el. La ~coala era o eleva buna. Acasa se întelegea bine cu mama. dar marea ei spaima era ca din cauza oralului va rata baCld. ea în schimb s-a multumit sa faca doar un curs de contabilitate. ~i întotdeauna ca sa încuviinteze ceea ce spuneau ceilalti. pe ie~ea. ~i careia îi ~i seamana oarecum. dar refuza sa mearga la orice petrecere. se tinea dupa mine ~i numai când eu ma angajam într-o discutie cu prietenii. despotic. Este foarte con~tiincioasa. fie teama de a nu se plictisi. În schimb. Avea doua sau trei prietene cu care se întâlnea mereu pentru a-~iface confidente. gata oricând sa ia decizii în locul celorlalti. De~i avea note bune la ~coala ~i arfi putut sa-~i continue studiile.Dar a trecut bacul cu bine din prima încercare. era tare îndragostita de un baiat. caci ea nu cuteaza s-a CU . care e un om autoritar. care e o femeie modesta ~i blânda. î~i lua inima în dinti ~i participa ~i ea. patronul ei o apreciaza ~i degeaba am tot îndemnat-o sa ceara sa-i fie marit salariul. întotdeauna am avut impresia ca-i era teama de tata. poveste~te mult ie~eam eu. fie treburi pe care le avea de terminat. pretextând fie oboseala. Stiu ca ea. zicea ea. la un moment dat.XI Personalitatile I evitante Marie (douazeci ~i cinci de ani) îmi aduc aminte ca sora ani în urma. de altminteri. dar nu i-a aratat-o. mai bine zis nu ie~ea pe cât de mea Lucie nu preacând eram înca adolescente. Când eu începusem sa ma razvratesc împotriva tatei (am sfâr~it prin a pleca de acasa trântind u~a în urma mea).

Lucie are toate caracteristicile unei personalitati evitante. Pentru a înlatura riscul de a fi respinsa.:ois Lelord si Christophe Andre faca. dar sub obladuirea surorii ei si atunci aproba tot ce spun ceilalti pentru a evita orice divergente. Izbuteste chiar sa evite orice confruntare cu tatal ei. de noi cunostinte la o petrecere sau de a-i arata interes unui baiat de care se simte atrasa. • Evita sa intre în relatii cu ceilalti. S-ar parea ca ea îsi considera postul pe care-l ocupa ca fiind îndeajuns de bun pentru ea. preferând compania unor vechi prietene. dar nici pe acela de a încerca sa gaseasca alta slujba. câta vreme nu e sigura de bunavointa neconditionata a acestora. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE LUCIE? Lucie resimte o teama puternica în acele situatii în care exista un anume risc de a fi respinsa ori de a se simti stinghera: când e vorba de oralulla un examen. Îsi alege o profesie într-un domeniu rutinier. fapt ce presupune ca Lucie are o stima de sine redusa. evitanta Hipersensibilitate: criticile si ironiile o înspaimânta. la o vârsta la care este totusi normal sa intri în conflict cu parintii. ea evita toate situatiile de acest gen. în care este sigura ca propria constiinta profesionala va face sa fie acceptata. caci în acest caz nu are a se teme de nimic. Lucie nu risca nici o confruntare cu propriul tata. Se simte bine numai în compania vechilor prietene. Face noi cunostinte. S-ar putea spune ca ea sufera de o hipersensibilitate la respingere. De câte ori ma gândesc la ea. îi e teama de ridicol. Aceasta teama exagerata de esec si de respingere o face sa prefere situatiile pe care este sigura ca le poate controla. Personalitatea . de care e convinsa ca este apreciata.226 Frant. am sentimentul ca Lucie afost o persoana ce nu si-a valorificat niciodata potentialul. Nu are curajul de a cere ca salariul sa-i fie marit.

nu izbutesc sa se încreada în ceilalti într-atât încât sa poata avea si relatii pozitive. ca sa fii calificat drept personalitate evitanta.Unele. caracteristicile citate la fiecare capitol (aici hipersensibilitate. 234-255. pentru a vorbi de tulburari de personalitate. un post important. • Autodepreciere: are o stima de sine redusa si de cele mai multe ori îsi subestimeaza capacitatile si reusitele. Multi adolescenti.. dar care izbutesc totusi sa aiba si relatii pozitive cu câteva persoane.'1tre aceste doua categorii se decide. . Deosebirea di. mai mult ca orice îi framânta gândul de a nu parea ridicoli. Shame or Both?". între prieteni. Dar aceasta faza de îndoiala si "dezorientare"este doar o etapa inevitabila în dezvoltarea unei personalitati. . ei sunt timizi. în functie de calitatea relatiilor cu parintii.Personalitatile evitante 227 • Evita situatiile în care i se pare ca ar putea fi jignita sau s-ar simti stinghera: noi cunostinte. ap. caracterizate de o mare anxietate. durabile si traiesc într-o singuratate dureroasa. în copilarie. • Din teama de esec. Va reamintim ca. pe strada sau în familie. Potrivit specialistilor ar exista doua tipuri de personalitati evitante1. poate fi si cazul Luciei. facându-si confidente. "Avoidant Personality Disorder: Temperament. rosesc usor. Refuza sa faca parte dintr-un "grup". anxioase si extrem de susceptibile. sa mearga la o petrecere si prefera sa ramâna ore în sir în tovarasia unor mai vechi prieteni. experientele re1 A. la lucru. Desigur ca nu e suficient sa ai trac înaintea unui examen oral. pp. Si nici sa te bâlbâi în fata unei persoane de care esti îndragostit în taina. "complexati". ce ne aminteste de personalitatea evitanta.Altele. Pilkonis. . trec printr-o faza de formare a propriului caracter. opteaza deseori pentru un rol marunt sau pentru posturi mult sub capacitatile sale. cit. probabil. Încetul cu încetul. stima de sine redusa) trebuie sa fie prezente în toate sferele vietii. o relatie intima. nesiguri de valoarea lor. in The DSM IV Persanality Disarders. baieti sau fete.

profesor universitar. Apoi.:oisLelord si Christophe Andre usite.>aca. în care. )ZU se simte "la înaltime" si se teme ca nu cumva sa fie remarcat acest lucru. Nu mai aveam nici curajul sa leg prietenii . Izbutisem sa intru într-un "grup" de baieti si fete. Iar adolescentii timizi se vor preschimba în adulti încrezatori. sentimentul de a fi acceptat si recunoscut de ceilalti. trebuia sa ne mutam de câte ori îsi schimba postul. . iar mie îmi era teama de el. ci crede ca nu are suficiente atuuri pentru a fi agreata. mai cu seama p de accesele lui de furie. cam în primii ani de facul- . ând reu. Sa-I ascultam pe Jacques. jucând rolul "colegului cel nou". patruzeci si doi de ani. nu se produce aceasta evolutie. Una din convingerile ei ar putea fi "Sunt inferioara celorlalti". sub privirile colegilor . Era un adevarat calvar sa intru în clasa. Nu-i considera pe ceilalti ca fiind ostili. CUM PERCEPE LUCIE LUMEA? Lucie traieste cu teama de a nu parea ridicola. le va spori încrederea în ei.>i dolescenta "am fost supus" de teaa ma de a nu-l supara sau chiar de a-i atrage atentia asupra mea. A. Era autoritar.> cam prea timid . pa!}eam într-o alta clasa. tata era iar transferat într-un alt oras. de a fi respinsa. Iar o alta este "Ceilalti ma pot rani". adolescenta mea a fost grea. cu inima batându-mi puternic. în cazul personalitatilor evitante însa. Iar faptul ca tata era militar n-a simplificat câtu.>i. Cum va puteti imagina.>ide putin lucrurile.>eamcu c mare cazna sa-mi fac unul sau doi prieteni.>i}~ferior cefi i lorlalti.>i am lafiecare c doi ani mergeam la alta scoala. chiar cu pretul unei vieti umile. Dintotdeauna mi s-a parut ca a.228 Fran<. Îmi amintesc de acele zile ce semanau cu un cosmar. marginindu-se la compania lmor vechi prietene. care o înft-icosau pâna .>i le profesorua lui.>i e mama. pe care le cunoaste îndeajuns pentru a se mai teme de ceva. Si în virtute a acestei convingeri. întreaga copilarie . Ele ramân ne sigure pe ele si vor cu orice pret siguranta. stângace. Lucie va limita contactele cu ceilalti.

Si fetelor le eram simpatic. Desigur. legatura noastra a încetat. dar nu-mi dadeam seama de asta. Nu mi-era u?or. remarci la care ramâneam împietrit. a?fi fost un tap ispa?itor. iar rarele mele încercari de a o face e?uasera. Cred ca într-un alt grup. Era aidoma acelor fete de care nu îndrazneam sa ma apropii când aveam douazeci de ani. pentru ca aceasta încredere în mine poaspat capatata ma face sa aspir la o altfel de viata. Ceilalti ma acceptau. Cum mediul social din care provenea era "inferior" celui din care ma trageam eu. ceea ce nu am avut niciodata. sa ajut când vreunul din ei se muta. nu m-am simtit deloc intimidat de familia ei. sa-mi împrumut lucrurile. 1l11ll1 sau doi baieti nu se puteau împiedica sa nu faca mici remarci la adresa mea. de a carei apreciere nu-mi era teama. mai putin pa?nic. eram mai sensibil ca toti ceilalti. sclipitoare ?i asta mi-a dat încredere în rnine. Iar eu ma simt rascolit. A început sa fie ceva mai bine. am facut totul ca sa ramân acolo unde ma simteam mai bine: la universitate. eu aducea nI mereu cel mai frumos cadou. În cele din urma. Numai ca ma ?i îndragostisem de unele dintre ele. Fil'f?te ca am rezistat din scrupul. Si realizez ca nu mai sunt cel care . caci facultatea îmi oferea un climat mai destins: colegii mei nu sunt malitio?i ?i nici nu-i întâlnesc prea des. dar ea a fost mai tare. Cum eram convins ca nu exista nici o ?ansa de a face fata competitiei dure din lumea muncii. Am ~fâr?it prin a ma simti atras de o fata înca mai stângace decât mine. rol pe care-l acceptam bucuros. ?i am ?i eu o contributie la renumele universitatii. Încuviintam tot ce spuneau ceilalti. dar pentru mine ea a fost ca un soi de terapie. Am parcurs toate etapele necesare ?i am obtinut un post de conferentiar. Cu sotia mea însa ma cam plictiseam ?i atunci ma refugiam în munca mea. totu?i. am ajuns un specialist destul de cunoscut în disciplina mea.Personalitatile evitante 229 tate. Când era ziua vreunuia din noi. Totul s-a clatinat când una din studentele mele s-a îndragostit de mine. Eram gata oricând sa fac un serviciu. ?i am început sa sufar. Mai mult. nu puteam reactiona. Eram iubit de o fata încântatoare. unii chiar tineau la mine. iar sotia mea n-a ?tiut niciodata (ori s-a prefacut ca n-ar banui nimic). mai ales ca nu aveam curajul sa le-o marturisesc. a?a ca le devenisem confident. eram prea "dragut".

. pentru unul sau altul din protagonisti. Acest exemplu arata ca o schimbare a priori benefica pentru un individ poate constitui o sursa de noi dificultati. fara sa pun la socoteala si ce ar simti copiii. . " dintre noi resimt o mare anxietate. Odile Jacob. sa începi o conversatie cu o persoana pe care nu o cunosti .fobiile sociale. sa intri într-o încapere în care esti asteptat de mai multe persoane. La Peur des autres. adulterul are un pret psihologic mare. dar si evitarea sistematica a anumitor situatii.230 Fran<. În acela~i timp.:oisLelord si Cl1ristophe Andre s-a casatorit doar pentm un pic de siguranta. de a scrie sau a semna un cec sub privirile celorlalti. de o întâlnire neasteptata. si nu poate fi recomandat ca terapie. si atunci devine o adevarata fobie: ele vor cauta sa evite toate situatiile primejdioase. nutresc afectiune pentru sotia mea si n-as vrea sa o fac sa sufere. problema care apare uneori chiar si dupa o terapie reusita. În situatiile care presupun confruntarea cu ceilalti. adica toate situatiile în care se expun privirii si judecatii celorlalti.acestea sunt tot atâtea situatii în care cei mai multi . care genereaza o anxietate mai mare. Legeron. CÂND PERSONALITATEA EVITANTA DEVINE MALADIE Anxietatea sociala reprezinta acea teama care ne cuprinde când ne expunem judecatii celuilalt: sa iei cuvântul în public. când te prezinti la un interviu pentru angajare sau când faci cunostinta cu o persoana de care te simti atras.anxietatea sociala "normala" pe care o încercam cu totii în anumite situatii: când esti prezentat unei persoane importante. Uneori îmi spun ca m-as simti mult mai Împacat daca as fi ramas timid. Fobiile sociale sunt centrate pe anumite situatii: teama de a vorbi în public. de a se înrosi etc. pot fi distinse trei tipuri de anxietate2: . 2 C. 1995. Andre. Pe de alta parte. Dar sunt si persoane la care aceasta anxietate este mult prea mare. Paris. când ai de trecut un examen oral. P.

EXISTA TRATAMENT? Personalitatea evitanta se înscrie în rândul acelor tulburari de personalitate ce pot beneficia cel mai mult de pe urma noilor tratamente. mai insidioasa.3 Ca t>iîn cazul altor tulburari de personalitate. Dar se pare ca t>iexperientele educative îi pot induce individului sentimentul ca este inferior t>i risca astfel sa fie respins: o educatie prea severa. American Psychologist. 3 J.Personalitatile evitante 231 . 1991. DOCTORE? Studiile au aratat ca t>icopiii între trei t>it>aseluni încearca o anume anxietate la nou. cu acea teama aproape continua de a fi judecat t>irespins. N. . anxietate ce poate fi regasita t>ila vârsta adulta. Snidman. pp. greutati t>colare. exista o serie de medicamente care pot fi eficiente în cazul personalitatilor evitante t>ial fobiilor sociale. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. Un tata sau o mama evitanti pot constitui un model de urmat pentru copil. 856-862. Pe lânga psihoterapii. fara a lua în calcul t>isubstratul genetic al comportamentului anxios. În arborele genealogic al personalitatilor evitante pot fi regasite multe persoane anxioase. un frate sau o sora aparent "superiori". cauzele personalitatii evitante difera dupa situatie: ca în toate celelalte tulburari anxioase. "Temperamental Factors în Human Development". o inferioritate fizica favorizeaza dezvoltarea unei personalitati evitante. Ca t>iîn toate celelalte tulburari de personalitate. t>igenetica joaca un rol. Kagan. este greu de precizat ce anume este înnascut t>ice anume dobândit. într-o proportie variabila însa.anxietatea personalitatilor evitante.46. de care vom vorbi la sfârt>itul acestei carti.

bine tolerat. Deroxatul. "miracole ale Prozacului"5. luând acest medicament. fara sa le fi fost administrat vreodata un tratament specific. Succesul sau mondial se datoreaza faptului ca este un antidepresiv eficient . de distonii sau de fobii sociale.. Multe persoane au dorit "sa încerce" Prozacul.. Toate acestea au în comun faptul ca modifica circulatia serotoninei. Cel mai mult s-a vorbit de Prozac.i. P. cit. caci: " S E. cit. erau eficiente . ap. Kramer. Am putea mentiona. chiar daca nu se simteau prea deprimate. psihiatrii au constatat ca unele antidepresive. mai sigure de ele în viata de zi cu zi. Acest "efect Prozac" figura pe prima pagina a publicatiilor.. Ele cereau medicului lor un medicament care nu trebuia sa le vindece o maladie. Exista o serie întreaga de antidepresive din aceea. de a fi dezinvolte în societate.i. ap. Caci viata în societate presupune numeroase circumstante în care trebuie sa fii dezinvolt4 fie atunci când facem noi cuno..i familie..232 Fran<. nu sunt remediul miracol pentru toate personalitatile evitante..:oisLelord .. Ele se simteau mai putin vulnerabile în fata celorlalti. Zeloftul.în genere. Seropramul. Totu.. care în mod obi. . devenisera mai putin anxio..nuit erau prescrise în tratamentul depresiei. Zarifian.i Christophe Andre Prin anii '80. Pacientii timizi pâna ahmci au marturisit ca. o molecula prezenta în mod natural în creier.i în cazul "timiditatii" personalitatilor evitante.i.tinte. ca în relatiile cu ceilalti erau mai dezinvolti... ci sa le ajute sa faca fata exigentelor vietii moderne. Prozacul nu e singurul medicament ce actioneaza asupra acestui sentiment de vulnerabilitate în fata celorlalti. fie de a ne mentine în cea mai buna forma în viata profesionala. mai siguri pe ei. Dintre aceste persoane. multe prezentau înainte de tratament caracteristici de personalitate evitanta. în ordinea aparitiei lor în Franta: Floxyfralul.ispori încrederea în sine. în dorinta de a-. Starea multor persoane s-a ameliorat ca urmare a acestui tratament.

spune fratele ei. :yfedicamentul ~i psîhoterapia nu sunt încompatibile. Lewis Canoll. fara a cuteza însa sa-i marturiseasca acest lucru. nu ~i în cea a copiilor. . mai cu seama a Aliciei Lidell. În Depa?irea (1962) de Dîno Risi.în unele cazuri anxietatea cre~te în mod paradoxal. Menajeria de sticla. care se lasa antrenat de un exuberant Vittorio Gassman într-o aventura halucinanta prîn Italia. . matematica . Dar înclînatia lui spre o lume de reverie ~ispre disciplînele abstracte .trimit cu gândul}i la o personalitate schizoida. care era bâlbâit. având-o alaturi doar pe mama ei. de unde ~i necesitate a unei atente supravegheri a acestui tratament la început. personalitatile evitante. "Nu cred ca sora mea era într-adevar nebuna. necesita o viata regulata si o relativa sînguratate. adresati-va medicului vostru.nu sunt eficiente în toate cazurile.Personalitatile evitante 233 . Jean-Louis Trîntignan joaca rolul unui tânâr timid si evitant. caci fiecare dîn cele doua îl poate potenta pe celalalt. medicamentul ~i psihoterapia asociate se dovedesc a fi mai eficiente decât fiecare în parte. . voi. Personalitatile evitante în filme si în literatura În Confesiunile sale. Teama de ceilalti o împiedica sa urmeze cursurile de dactilografie platite de mama ei. ci doar ca petalele cugetului ei erau strânse de frica". de fapt. care va va recomanda sa consultati un psîhiatru. se pare ca întreaga viata s-a simtit stingher în compania adultilor. de multe ori. pentru care a scris Alice În Tara Minunilor. este vorba de o tânara care traie~te într-o izolare desavâr~ita.aceste medicamente nu dispenseaza întotdeauna de o psihoterapie. s-ar putea spune ca faptul de a avea o personalitate evitanta favorizeaza o munca intelectuala sustînuta care.logica. Intr-una dîn cele mai frumoase piese ale lui Termessee Williams. Jean-Jacques Rousseau descrie ~i episoade în care se dovedea extrem de marcat ~i ro~ea atunci când era în societate. însa. Traie~te în compania a doua dîn cartile ei preferate ~i a colectiei sale de animale dîn sticla aurita. De altmînteri. În concluzie.

Sa-I ascultam pe Jean-Luc. ' . CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE EVITANTE Recomandabil • Sa le propuneti obiective de dificultate progresiva Personalitatea evitanta se simte inferioara si se teme de a nu fi respinsa sau ridiculizata. treptat. Superman.234 Fran~ois Lelordsi Christophe Andre Personajul creat de Schuster si Siegel. judecând dupa . cel mai potrivit mijloc de a o reduce este acela de a-i confnmta pe oameni. Vizionarea unui film nu e o situatie dificila. Dar o puteti 1i11istiîn aceasta privinfa. Încet-încet va mai capata încredere înea pentru a trece la o etapa superioara. La lucru. Îi va fi teama ca nu va sti sa se prezinte. re devine Clark Kent. Clark vadeste trasaturi de personalitate evitanta. cu situatiile de care se tem si de a-i face sa constate singuri ca lucrurile nu stau cktiar atât de rau. Maryse a avut dificultati la Început. Ca în toate celelalte tulburari legate de anxietate. ca nu va sti ce sa spuna atâtor necunosc:uti. ::\"uInvitati o persoana evitanta la o petrecere de treizE. chiar daca personalitatii evitante îi va fi greu sa-si exprime deschis parerea despre film. Era prima ei slujba: de ata~at comercial. frumoasa LOIsLane.'cide persoane. director comercial. timidul reporter cu ochelari al ziarului Daily Planet. ca teama lor e-ranejustificata. Cuvântul "progresiv" este important. atunci când nu e Supraom. e adevarat. ca va parea ridicola. mai cu seama prin incapacitatea de a-si marturisi sentimentele uneia dintre colegele sale. si cu înca o persoana care o cunoaste mai putin. iar daca dupa film veti merge undeva sa beti ceva veti avea cel putinun subiect de conversatie. Parea sa i se potriveasca. Proplmeti-i mai degraba sa mearga la cinema cu dvs. încredintati-i la început posturi în care sa nu fie expusa criticii celorlalti si în care stie bine ce are-de facut.

Si atunci i-am explicat ca în viata. Maryse afost atât de descurajata. I-am r~fuzat-o. Sa-I ascultam pe Alain. I-am oferit un model. Eram o persoana timida f}icare nu se simtea prea bine în propria piele.cererile clientilor f}i nici sa-i convinga pe cei ce se ocupau cu productia sa accepte aceste cereri. din clipa în care personalitatea evitanta va realiza ca sunteti sinceri ca opinia ei va intereseaza cu adevarat. cei de la productie . Si cred ca am izbutit în privinta Marysei. I-am cerut lui Jean-Pierre sa o ia cu el cel putin de doua ori pe saptamâna pentru ca ea sa vada cum negociaza el cu clientii.ca cererile clientilor erau exagerate f}ica ea se lasase totuf}i convinsa. toata lumea se plângea de ea: clientii . dar câte alte personalitati evitante n-au fost descurajate. va prinde curaj si datorita voua îsi va recapata încrederea în sine. care lucreaza în domeniul marketingului. la început. Îi datorez enorm primului meu patron. caci Maryse îmi parea o persoana capabila. sa le spuneti ca doriti sa le cunoasteti parerea si nu sa auziti de la ele ecoul parerii voastre. Cum unul din angajatii comerciali. Trebuia sa consemneze cererile clientilor f}isa încerce sa le satisfaca. Jean-Pierre avea nevoie de o secretara.Personalitatile evitante 235 C. dar ca nu îndraznise sa-mi spuna. concediate sau vegeteaza în posturi inferioare capacitatilor lor? • Sa le aratati ca va intereseaza parerea lor Personalitatile evitante cred ca parerea lor nu valoreaza prea mult si ca daca va contrazic. i-am încredintat acest post Marysei. Nu veti izbuti chiar de prîma data! În schîmb. el a început s-o lase f}ipe ea sa negocieze. în orice caz. Destul de repede însa mi-am dat seama ca era un adevarat chin pentru ea: nu f}tia cum sa reziste lq. Maryse a avut sansa de a gasi acea firma la care oamenii si împrejurarile i-au permis sa progreseze. asta e punctul meu de vedere.spunând ca Maryse nU-f}i respectase promisiunile. încât f}i-aprezentat de îndata demisia. Af}a ca. adresându-se apoi echipei de productie. Am avut o explicatie f}iatunci Maryse mi-a marturisit ca din clipa în care îi încredintasem postul simtise ca e ceva mult peste puterile ei. risca sa fie respinse. La f}edinte eram teri- . în cel putin noua din zece situatii trebuie sa spui exact ce gândef}ti sau. Trebuie sa li se deschida ochii. V-ul ei. Cu timpul.

Dar eu tin s-o faceti. • Sa le aratati ca acceptati sa fiti contrazis Personalitatile evitante sunt înclinate sa creada ca faptul de a contrazice pe cineva duce la un conflict în care au numai de pierdut ~iîn care risca sa fie ridiculizate. ceea ce lUi era adevarat. Mai ales ca atunci când cineva venea cu o alta perspectiva asupra problemei în chestiunp. Ca sa ma linifteasca. Ne-am înteles?" Din acea zi. ma declaram cu totul de acord cu antevorbitorul. în privinta opiniei mele. Un altul în locul lui ar fi insistat. caci pe vremea când eram tânar fi timid un patron mai dur m-aI'fi "desfiintat". ceilalti ridicau tot felul de obiectii fi trebuia sa ftii cum sa-ti aperi punctul de vedere. De regula. faptul de a-mi exprima deschis parerea a devenit o chestiune de onoare. N-am mai avut scapare. dar numaidecât patronul meu a cerut parerea urmatoarei persoane. Eram vizibil panicat. Chiar daca se poate întâmpla sa nu fie nimeni de acord cu dvs. caci în felul acesta toata lumea ar avea de câftigat. Dar eu cred ca am avut noroc. Îmi venea sa intru în pamânt. Nu izbuteam sa tin piept discutiei ce urma. într-o buna zi. Teama de a displace apasa personalitatile evitante. afa ca am început sa vorbesc. teama pe care voi o puteti folosi ca stimulent. el mi-a zis: "Am impresia ca la fedinte aveti oarecare reticente în a va spune punctul de vedere. momentele când fiecare trebuia sa-fi spuna parerea. Ma priveau cu totii. La sfârfitul fedintei mi-a cerut sa vin în biroul lui. Cu timpul. a început prin a ma lauda pentru felul în care muncisem în ultimele luni. o alta parere face întotdeauna discutia sa înaintete. am fost din ce în ce mai destins. este toc- . Asta nu era deloc greu. Apoi m-a întrebat ce ma intereseaza mai mult în munca mea. aratându-Ie ca le veti aprecia cu atât mai mult cu cât vor fi mai putin evitante. Patronul meu a sesizat acest lucru fi. Eram mult mai relaxat. Este tocmai ceea ce a reusit patronul lui Alain. (De altfel. dar de regula patronul meu îi punea punct când i se parea ca se lungefte prea mult. Si .. caci eram de-a dreptul înspaimântat. chiar daca uneori asta ma costa.236 Franc. atunci. mai cu seama. am spus ca nu aveam nici o parere anume despre chestiunea pusa în discutie în acea zi. Cu o voce tremurânda. a început prin a ma chestiona pe mine primul.ois Lelord si Christophe Andre bil de crispat fi uram.

ea se va simti bulversata si numaidecât va fi întarita în convingerea ca e mult mai bine sa-ti tii gura. Evident. încuviintati tot ce vi se pare interesant. începeti prin a-i multumi pentru ca si-a exprimat parerea. Numeroase firme au dat faliment. Daca este absolut necesar s-o contraziceti. domnule!" sau "Negresit. ci pentru ca nu au stiut sa-i asculte pe cei ce le avansau. începeti printr-un elogiu si apoi aduceti critici unui comportament anume Ca toata lumea de altfel. la lucru de pilda. Exemplu: "Dumneavoastra sunteti de parere ca ar trebui sa prospectam si alti clienti. caci a nu critica pe cineva înseamna a-i refuza o sansa de a se schimba. vor spune poate unii. nu vad de ce nu i-as spune si gata! Nu prea ai timp de pierdut! Mai întâi de toate. dar esti la lucru. E preferabil deci sa le spuneti. din anumite motive. care astfel îsi fac toti colaboratorii sa devina evitanti: acestia descopera destul de curând ca pâna si cel mai mic dezacord exprimat este sanctionat. spuneti-i ca veti chibzui la ceea ce tocmai a zis. pe care vi le voi explica. dar nu pentru ca ar fi dus lipsa de idei. Dar nu si cea mai indicata în momentul de . sugerata de noi. încurajându-va colaboratorul anxios sa vorbeasca. doamna!") Daca atm1Cicând întâia oara o personalitate evitanta a cutezat sa-si exprime parerea va aratati imediat dezacordul. nu la efi psihiatru! Daca eu gasesc ca ideea cuiva nu e buna. personalitatile evitante comit greseli si chiar comportamentul lor poate enerva. • Daca vreti sa le criticati. Asa ca ajung la fel de virtuozi ai formulelor gen: "Desigur. Prin urmare. I fata. sa-si exprime ideile. Apoi justificati-va pozitia pe care va situati. Apoi." Dumnezeule. este foarte important sa evitati sa o contraziceti din start. faptul de a încerca sa gasim noi clienti pare a fi o solutie interesanta. fara a o devaloriza însa pe a sa. îi veti putea valorifica potentialul.Personalitatile evitante 237 mai ceea ce provoaca câteodata sefii extrem de autoritari. . Eu va multumesc ca v-ati exprimat punctul de vedere si ca participati la cautarea unei solutii. nu va ia mai mult de cincisprezece secunde sa rostiti fraza de mai sus.

Dar e prea obositor pentru mine sa consult un pacient dupa altut fara nici o pauza sil mai multI asta ar însemna sa fiu vesnic în întârziere (descrierea consecintelor). "Genevievel va spune el. un medic stomatolog. ci un comportament al lor. Asa caI as vrea sa încercati sa programati de la o zi la alta numai urgentele" (critica asupra unei cereri). Nu credem ca îl veti critica sau ironiza ori de câte ori face o greseala gramaticala. Este talentul pe care-l au unii profesori de a le induce elevilor sentimentul ca acestia din urma sunt apreciati indiferent de rezultatele obtinute. Sa luam exemplul lui Patrick. îi veti arata ca apreciati straduinta de a vorbi în limba francezaI ceea ce nu va va împiedica sa-i semnalati totusi forma corecta a cuvintelor. Genevievel ca ar trebui sa fie mai ferma cu cererile staruitoare ale unor pacienti nerabdatori si sa nu faca pl'ograrnarile la intervale mici de timp. .ca le întelegeti punctul de vedere. care venea sa-i spuna asistentei sale. Dar nne chiar atât de complicat. Genevieve se va simti mai putin destabilizata si va realiza ca a critica si a respinge nu sunt sinonime. • Sa le asigurati de sprijinul vostru constant Credem ca e limpede ca personalitatile evitante au mai multa nevoie de sprijin decât celelaltel pentru a putea progresa.faptul de a le face o critica nu înseamna ca nu le-ati apreela.nu criticati persoana lor.238 Fran<. cu conditia de a depune eforturi. stiu ca sunteti bine intentionata si ca nu e usor sa rezisti pacientilor (va înteleg punctul de vedere). Df! Veti spune ca sunt cam multe lucruri pe care trebuie sa le faceti sa le priceapa. Într-un asemenea mediUl linistitorl securizantl . e recomandabil sa le faceti sa înteleaga ca: . În fata unei personalitati evitante încercati sa va imaginati ca discutati cu un strain care se straduieste sa vorbeasca franceza. Dimpotriva.ois Lelord si Christophe Andre Cum sunt hipersensibile la critici. OrI ceea ce ne ajuta cel mai mult este faptul de a simti ca celalalt ne apreciaza pentru ceea ce sunteml chiar daca facem si greseli. .

n-am vazut vreun neajuns în felul meu de a fi. Iasându-Ie loc celorlalti. 'li garsoniera unde locuiam 'li în care ma regaseam serile singura. voi le apreciati totusi bunavointa. Viata mea se desfa'lura între munca mea. nu încape îndoiala ca personalitatile evitante sunt cele ce beneficiaza cel mai mult de progresele medicinei si psihologiei. acea tânara despre care. mai mult. Psihoterapie. toate acestea pot face ca personalitatile evitante sa progreseze într-un mod cu totul spectaculos uneori. • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Dintre toate personalitatile "dificile". leafa mea nici nu era marita. caci gaseam ca a?fi mai putin inteligenta sau mai frumoasa ca ea. de calitatea a doua mi se cuvenea. a'la ca ie'leau mai rar decât înainte 'li nu se mai punea problema petrecerilor la care sa le pot însoti. De-abia atunci mi-am dat seama ca propria nzea atitudine ma facea o tinta u'loara. Sora mea îmi spunea mereu ca. care ma istovea. dar mie mi se parea cao asemenea viata. aratati-le ca. Astfel. voi avea o viata de calitatea a doua. Cred ca toata lumea. ajunsesem sa cred ca nu ma voi casatori niciodata.Personalitatile evitante 239 copiii si adultii pot deprinde cel mai repede alte comportamente. Sora mea (tot ea) 'li-a dat seama de starea mea 'li m-a sfatuit sa consult un psihiatru care o tratase pe una din prietenele ei. ceea ce se parea ca le convenea de minune. ma considera o "fraiera". Mai mult. la începuturile acestui capitol. M-am împacat cu ideea de afi a'la cum eram 'li. ne vorbea sora ei. eram foarte deprimata. caci nu cuno'lteam pe nimeni. inclusiv patronul meu. pâna în clipa în care m-am angajat. ca puteam fi exploatata. când va confruntati cu personalitatile evitante. în ciuda faptului ca rezultatele lor nu sunt tocmai stralucite. Pricepeam ce vrea sa zica cu asta. noi medicamente. Acceptam fara discutie toata treaba ce mi se dadea de facut. psihoterapii de grup. ceilalti lasau pe seama mea unele lucruri 'li. Marie. Un psihiatru! Ideea m-a înspaimântat într-atât încât am refuzat numaide- . Sa o ascultam pe Lucie. tot stând deoparte. surorile mele se casatorisera.

de afi eu însami în fata unei persoane care mie mi se parea importanta.tientizez principala mea convingere "Sunt inferioara celorlalti" afost cea mai dificilafaza a terapiei.iumor. caci medicul era o feineie la vreo patruzeci de ani. cu un aer distins. dar afost nevoie sa ma însoteasca sora mea. Faptul de a ma face sa cons. curajul de a ma arata as. Si apoi le prezentam din nou. faptul ca eram demna de stima. Pot spune ca simpla ei atitudine încurajatoare mi-a facut bine: încetul ni încetul prindeam curaj. iar barbatii se arata mult mai interesati de mine.nuita. Am ramas prietena cu una dintre fetele pe care le cunoscusem acolo s.:oisLelord si Christophe Andre cât. aveam un trac aproape lafel de mare ca în situatia reala.ine întâlnim deseori. s. am jucat diferite roluri în jocul celorlalti s. iar altcineva juca rolul patronului ce-mi refuza cererea. tot discutând cu ea: îmi acceptam calitatile mele defiinta umana. La prima consultatie. am fost nerabdatoare s. ca nu eram "inferioara". La un moment dat. mi-am dat seama ca era interesata de ceea ce îi spuneam s.. situatii în care ne simteam stingheri. Cei doi terapeuti ne îndemnau sa povestim acele situatii din viata obis. În final am acceptat sa merg. am fost tare timorata. am început sa-mi reconsider aceasta convingere.titor însa mai apoi. Când am obtinut o prima cres. Tot datorita ei. Cu acest grup am trait o experienta unica.terea salariului. începusem sa fiu din ce în ce mai sigura de ceea ce urma sa fac. . am descoperit ca am s. mi-a propus sa particip la un grup de afirmare de sine.240 Franr.iasta fara sa ma simt judecata sau respinsa. "le jucam" împreuna cu cineva din cei prezenti! Am exersat de nenumarate ori "cereri de marire a salariului". Dupa câteva hmi de terapie. Destul de curând însa.im-au aplaudat cu totii! La rândulmeu. dar tot repetând.i atunci când îmi era greu sa ma exprim. În viata de zi cu zi. lvI-am trezit în mijlocul a zece persoane ce se simteau lafel de stinghere ca mine. tot vechile mele convingeri îmi dictau.acum sunt. Si nici nu ma mai încearca teama ca voi ramâne necasatorita.iîncântata sa povestesc asta grupului s. Când jucam acel rol. am un aer mult mai destins. grup pe care-I conducea împreuna cu un alt psihiatru. linis. iar eu continuam sa ma tin de oparte. însa.ieram bucuroasa sa pot contribui la progresul lor. fapt ce mi s-a parut intimidant la început. ea ma încuraja.

va reamintim. la intervale mici de timp. Chiar si un umor binevoitor poate fi gresit interpretat de o personalitate evitanta. cu stinghereala ei. oricât ar fi acestea de putin motivate sa se schimbe. daca se întâmpla sa va enervati. cautati mai apoi sa reparati lucrurile vorbindu-i din nou când sunteti ceva mai calm. doctorul stomatolog a carui asistenta. pe ele le raneste teribil. Dar la orele paisprezece Genevieve ma anunta ca am un pacient în sala de apteptare! Cedase la staruintele lui pi îl programase în locul pacientului ce renuntase la consultatie. cu obiceiul sau de a lasa sa lâncezeasca o conversatie. asteptati-va s-o vedeti devenind înca mai evitanta si anxioasa. care are probleme când e vorba de a se împotrivi solicitarilor clientilor. se simte inferioara celorlalti. care abia daca l-ar atinge pe altul. care îpi anulase programarea pi la pauza care ma aptepta. dar rezistasem gândindu-ma la pacientul de la ora paisprezece. care. este o personalitate evitanta. cu proxima ocazie când o veti reîntâlni. N erecomandabil • Sa le ironizati Personalitatile evitante sunt hipersensibile. Nu recurgeti la un asemenea umor decât în cadrul unei relatii solide. Printr-o critica gresita îi veti întari doua convingeri de baza: "Sunt inferioara" si "Ceilalti ma vor respinge".••• Personalitatile evitante 241 Nu e deloc un basm! Exista terapii adaptate problemelor cu care se confrunta personalitatile evitante. • Sa va enervati Cu sovaielile sale. Eram stresat la culme de seria de consultatii ce se succedau cu repeziciune. încât am explodat: i-am repropat ca nici nu ptie sa tina caietul cu progra- . Asa ca. o personalitate evitanta poate sfârsi prin a va enerva si riscati astfel ca într-o buna zi sa o criticati cu ceva mai multa asprime! Caz în care. Ideea pauzei mele ratate m-a facut sa ma simt într-atât de frustrat. Genevieve. Bravo! Le-ati supus unui soi de terapie inversa. O usoara remarca ironica. Sa-I ascultam pe Patrick.

zâmbind la glumele celorlalti. (Acest comportament se observa si la personalitatile dependente. sora medicala la un spital parizian. câteodata sunt nevoite sa faca parte din câte unul. plecându-~i ochii. Ele vor încerca sa faca tot soiul de servicii celorlalti. Parea atât de rava?ita. lasând-o pe ea sa lucreze ?i în zilele ce nu le con veneau lor. a început sa faca tot soiul de gre?eli. Lise îi tinea locul. Pentru a se încredinta ca nu vor fi respinse de ceilalti. parea ca se facea teama ori de câte ori ma apropiam de ea. mi-am dat seama ca se crease o situatie dezagreabila pentril ea. încât de îndata eu m-am potolit. Mi-au trebuit câteva saptamâni ?i o lunga discutie cu ea pentru a o vedea recapatându-?i încrederea în sine.242 Fran<. Mai mult. i • Sa le lasati sa-si asume toate muncile ing rate Desi personalitatile evitante ocolesc grupurile. Apoi. Le-am lasat o anume libertate infirmierelor în a-?i planifica turele. Am vazut ca din ce în ce mai des Lise era de serviciu în week-end-uri. iar cota week-end-urilor ei lucratoare sporea. Parea preocupata de a se face acceptata de celelalte fete. dar fara sa intervina prea mult. dar în acea zi nu mai puteam! Am vazut-o ro~ind. urmarea discutiile. precum ?i zilele libere ~i concediile. La lucru. dimpotriva. când vreo colega îi cerea. la lucru de pilda. de multe ori ele sunt gata sa-si "plateasca" locul în cadrul grupului facându-se utile. însa. Am priceput imediat ce se întâmpla: colegele ei i-au intuit slabiciunea ?i dificultatea de a se împotrivi ?i profitau de asta. care s-a angajat la noi de curând. Sa o ascultam pe Martine.ois Lelord si Christophe Andre mari. ca nu-i pasa de mine. pentru a se asigura împotriva unei eventuale respingeri de catre grup. Cu timpul însa. aceasta atitudine a lor este exploatata de colegi ori de sefi nu prea scrupulosi. mi s-a parut a fi con~tiincioasa ~i competenta. Pe de alta parte. ca actioneaza fara sa gândeasca. a?a ca aveam încredere în ea. mai des decât ar fi trebuit. de fiecare data se gândea ~i la mine. . Eram nedrept. Lise este o infirmiera tânara. Mi-am dat seama numaidecât ca era tare timida ~i ca nici nu îndraznea sa ia cuvântul Ici?edinte. În zilele ce-au urmat. sa se sacrifice. fara sa riposteze. Genevieve nu gre~ea niciodata în privinta programarilor. despre care am vorbit deja).

Din pacate însa. Sa-i aratati ca acceptati sa fiti contrazis. multi sefi stresati ei însisi. • Sa o enervati. dar dupa câtava vreme mi-au prezentat o planificare mai echilibrata. Sa-i aratati ca va intereseaza opinia ei. încrederea în sine. pentru a reda unei personalitati evitante. A fost nevoie de o discutie de jumatate de ceas. asa ca era mai tulburata. Daca vreti sa o criticati. nu îsi vor consacra timpul sau atentia cuvenita personalitatilor evitante.Personalitatile evitante 243 La sedinta am specificat ca planificarea pe trimestrul urmator nu-mi pare justa. pentru a o face pe Lise sa fie ceva mai destinsa si sa priceapa ca aveam o parere buna despre ea. începeti printr-un elogiu mai general si apoi aduceti critici unui comportament anume. • Sa o îndemnati sa consulte un specialist. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol. grabiti si monopolizati de colaboratori mai volubili sau revendicativi. si cauta sa treaca neobservate. fara sa mentionez numele Lisei si ca a. Daca va este sot sau sotie: bravo! Ati reusit sa nu-l(n-o) speriati. Acest exemplu arata rolul capital pe care îl poate juca un sef întelegator. N erecomandabil • Sa o ironizati. Toata lumea a parut încurcata. Daca va este patron: probabil lucrati la administratia publica. Am avut apoi o discutie cu Lise si i-am explicat ca nu era necesar sa cedeze . • Sa o lasati sa-si asume toate muncile ingrate. precum Lise. Cum sa ne purtam cu o personalitate evitanta Recomandabil • • • • Sa i se propuna obiective de dificultate progresiva. Am simtit ca luase remarca mea drept dojana. care.teptam un alt plan ing. Se fac sase luni de când Lise e la noi si pot spune ca ea a capatat un plus de siguranta. de altminteri.fara împotrivireu în fata colegelor ei. . • Sa o asigurati de sprijinul vostru constant.

10. nu eu pe ei. 4. I Prietenii mei sunt cei ce m-au ales pe mine. I 3. Sunt stapânit(a) de teama de a nu spune lucruri neinteresante. 6. I 12. J. 9. I lie simt mai bine numai în mai 7. 8. Mi s-a întâmplat sa refuz unele invitatii. Am ratat multe ocazii în viata. din teama de a nu ma simti stingher(a)."' vechi prieteni. asa ca am preferat sa nu mai vad niciodata acea persoana. Nu o singura data mi s-a întâmplat sa beau ceva sau -sa iau un medicament înainte de a ma întâlni cu alti oameni. Ma sau în compania unor fami. În societate sunt mai putin des- ti I I tins(a) decât majoritatea oamenilor. Îmi e foarte greu sa închei o conversatie cu o persoana careia abia i-am fost prezentat(a). din timiditate.244 Fran~ois Lelord si Christpphe Andre Aveti trasaturi de caracter evitant? I ADEVARAT FALS 1. Mi-e teama sa nu le par o persoa~ na neinteresanta celorlalti sau sa-i dezamagesc. '1_ Î . Mi s-a întâmplat sa ma simt ridicol(a) în fata cuiva. personala sau în cea profesionala.

forme mixte. pentru ca recurgând la comparatia meteorologica facuta în aceasta carte. s-ar putea spune ca aceasta personalitate mixta este aidoma unui star care.XII Si celelalte personalitati? cedente. face totul pentru a fi remarcata (comportament histrionic) 9i apoi. Sunt mult mai dependente de atentia celuilalt 9i propria stima de sine este mai redusa decât la narcisicii "puri". Nu . Aceste personalitati mixte sunt des- o . toate tipurile de personalitati dificile. Acela9i lucru e valabil 9i în cazul personalitatilor. nimbus sau stratusuri. în capitolele preîntâi. istove9te personalul cu interminabilele lui pretentii. PERSONALITATEA NARCISIC-HISTRIONICA astfel de persoana vade9te comportamentul teatral9i seducator al personalitatii histrionice. Caricaturizând. Si putem cita doua asemenea personalitati. nu exista doar nori cumulus. exprimate pe un ton poruncitor (comportament narcisic). odata instalat. dar 9i sentimentul de superioritate 9i susceptibilitate al personalitatii narcisice. Mai avem pretentia de a fi înfati9at. odata ajunsa în holul unui hotel. cu alte cuvinte. ci 9i cumulonimbus sau nimbostratus. Unele sunt o asociere de trasaturi apartinând mai multor tipuri. Aceste personalitati sunt mai putin influentabile 9i mai inflexibile decât histrionicii "puri".

totusi. Alexis. exista o anumita delimitare între cele doua diagnosticuri. supuse unei alte evaluari. În genere. când se simt în plina forma. dar exista si multe altele. aratându-se deosebit de serviabil. este ilustrarea unei personalitati narcisic-histrionice. Invers. adoptând astfel conduita unui evitant. într-o forma moderata si. când au nevoie de sprijin si mângâiere. fie la scoala.. PERSONALITATEA EVITANT-DEPENDENTA Studiile au aratat ca persoane considerate de catre unii psihiatrii ca având personalitati evitante. în cazul lor. se va înrosi. perioadele mai narcisice. Un "evitant pur" refuza orice contact social care l-ar putea face sa re simta trac sau stinghereala. având astfel comportamentul unei personalitati "dependente". va încerca sa se faca acceptat. docil si "dragur. realitatea este mult mai complexa: evitantul este pus. Cum se teme ca ar fi "ridicol" sau ca n-ar fi . serialele de televiziune americane abunda de personalitati narcisice si histrionice. în situatia de a avea contacte sociale. va fi încurcat sau se va retrage chiar. care fac din fiecare personalitate dificila o singularitate. cauta compania celorlati. Am mentionat aceste doua forme mixte pentru ca ele sunt frecvente. iar "dependentul pur". de asta data. la lucru. jucata de Joan Collins. Prin urmare. fie când se îndragosteste. s-au trezit cu diagnosticul de personalitate dependenta. lot o personalitate narcisic-histrionica este si redutabila Sally Spectra din Dragoste pi putere. de catre alti confrati. femeia fatala. De multe ori însa.la înaltime". fiind gata de orice pentru a fi acceptat. În serialul Dinastia. chiar minor. din teama de a nu fi abandonat si se va zapaci. dependentul se va simti teribil de prost în cazul unui conflict.246 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tul de des întâlnite. dimpotriva. . alterneaza uneori cu cele histrionice. centrul mai multor scene de seductii sau de necrutatoare dispute.

Si celelalte personalitati?

247

În afara formelor mixte, exista ~i alte tipuri de personalitati dificile pe care nu le-am specificat în capitolele precedente fie din pricina raritatii lor, fie pentru ca le consideram atât de dificile încât primul nostru sfat ar fi nu de a le respinge, ci a va tine la o anume distanta de ele. Iar daca împrejurarile va aduc în situatia de a mentine un contact regulat cu ele, în familie sau la lucru, noi va recomandam sa apelati la sprijinul unui specialist. Prin urmare, iata acest "ca sting" pentru tragi-comedie.

PERSONALITATEA

ANTISOCIALA

(SAU SOCIOPATA)

Aceasta personalitate se caracterizeaza printr-o lipsa de respect fata de regulile ~i legile vietii în societate, asociata unei impulsivitati, unei incapacitati de a face proiecte pe termen lung ~i unui simt al culpabilitatii redus (pâna la absenta lui totala). Asemenea personalitate pare a fi de trei ori mai frecventa la barbati, decât la femei. Ca toate tulburarile de " Dersonalitate, ~i aceasta transpare înca din adolescenta. Tânarul sociopat se va deosebi printr-o serie de comportamente ce vor atrage atentia educatorilor sai: scandaluri, chiuluri dela scoala, abuz de alcool sau stupefiante, multiple contacte sexuale, evadari prost organizate, calatorii fara nici o destinatie. Nu sunt comportamente neobisnuite la adolescenti, numai ca la viitorul sociopat vor fi deosebit de intense si de frecvente. Încadrati corespunzator, unii din ace~ti tineri se vor cuminti totusi, iar adaptarea lor sociala va fi buna, de multe ori, în profesii oarecum primejdioase sau nomade. Deseori însa viata lor profesionala sau sentimentala va fi destul de agitata. Altii însa staruie într-un stil de viata marcat de instabilitate, impulsivitate, ignorarea consecintelor actelor lor, absenta culpei. Nu e de mirare ca ei intra în conflict cu legea si mai multe studii au demonstrat ca în rândul detinutilor de drept comunI procen1 TA Widiger, E. Corbitt, "Antisocial Persona1ity Disorder", in The DSM IV Persanality Disarders, ap. cit., pp. 106-107.

248

Franc;ois Lelord si Christophe Andre

tul personalitatilor antisociale era ridicat. (Fireste ca delincventa nu se reduce la o chestiune de personalitate, ci are cauze sociale multiple.) Unele epoci sunt mult mai prielnice sociopatilor decât altele: razboi, revolutie, explorarea unor noi teritorii, iata situatii în care o persoana cu simtul aventurii si putin predispusa la culpabilitate se va simti ca "pestele în apa". Se prea poate ca, în alte circumstante, dintre detinutii de azi unii s-ar dovedi corsari neînfricati, exploratori sau soldati. Sub vechiul regim, cei mai ambitiosi ar fi primit ranguri nobiliare. Totusi, unele personalitati antisociale vor fi mult prea instabile si impulsive pentru a respecta chiar regulile unui grup de aventurieri si vor fi înlaturati chiar de tovarasii lor, sociopati si ei, dar mult mai maleabili. La urma urmei, chiar si mafia impune o anume disciplina în rândul membrilor ei. În filme sociopatul se bucura de o mare apreciere; caci pentru noi este o defulare sa-I vedem încakând regulile pe care le respectam în viata de zi cu zi. În Reservoir Dogs (1992) de Quentin Tarantino, o banda de delincventi cu alura de sociopati pun la cale si dau o lovitura la o banca, însa lucrurile vor lua o întorsatura neplacuta. Unul dintre personaje, Mister Blonde, se dovedeste a fi si o personalitate sadica: în timpul loviturii la banca ucide, fara vreun motiv, câtiva angajati ai bancii si câtiva clienti si profita de absenta complicilor sai pentru a tortura (jubilând de placere) un politist pe care-Iluasera ostatic, fapt ce-i socheaza pe tovarasii lui, sociopati, poate, dar nu sadici. Jean-Paul Belmondo, în Cu sufletul la gura (1959) de Jean Luc Godard, joaca rolul unui sociopat interesant, ratacitor, dar al carui unic punct de stabilitate, iubirea lui pentru Jean Seberg, îi va aduce în final moartea. În Arma fatala de Richard Donner, MeI Gibson joaca rolul unui politist sociopat: extrem de impulsiv, el se avânta fara sovaiala în actiuni primejdioase pentru el, pentru partenerul lui, dar si pentru eventualii trecatori. Stabileste contacte cu o usu-

Si celelalte personalitati?

249

rinta fantastica, seduce cu aceeasi usurinta, manifesta intoleranta la plictis, dar si placerea de a bea, ce se regasesc adesea la sociopati. Partenerul lui de culoare, Danny Glover, mai în vârsta, este pentm el un fel de prezenta paterna si moderatoare, de care (de altminteri) este foarte atasat. (Un fel de duo ed ucator-delincvent.) Convingerea de baza a sociopatului pare a fi: "Daca vrei ceva, întinde mâna numaidecât si apuca!" TohlSi, unii sociopati n-o fac numaidecât, pentru a-si lua un plus de precautii. Dintre sociopatii delincventi, cei mai inteligenti ar putea chiar ajunge sefii unei bande sau ar putea reusi în afaceri, cu conditia de a avea asociati buni. Caracterul sociopatilor nu are numai aspecte negative: stabilesc contacte lesne, vadesc un anume umor, iar gustul pentru risc si pentru nou îi fac campionii placuti, care va vor antrena în aventuri sau calatorii în care nu ati fi plecat singuri (dar nu uitati ca de îndata ce se va ivi o problema, ei vor fi tentati sa va lase balta). Exista numeroase persoane ce au trasaturi de personalitate cu tendinta sociopata, dar care pastreaza un simt al celuilalt si al legii, suficient pentru a preîntâmpina unele catastrofe; iar asemenea persoane pot repurta uneori izbânzi. În filmul lui Arthur Penn, Unnarirea (1966), Robert Redford joaca rolul unui sociopat "dragut", care nu rezista tentatiei de a evada din închisoare, desi mai avea putin de ispasit din pedeapsa. Savârsise aceasta greseala mai ales din dorinta de a revedea o fata de familie buna (Jane Fonda) logodita cu un tânar din lumea ei, dar care continua sa-I iubeasca pe Redford. Ea va risca totul pentru a-l salva de ura si stupizenia locuitorilor unui orasel. Sociopatii plac adesea femeilor pentru aura lor de aventura, cutezanta si nesupunere. Numai ca dezamagesc adesea, dupa un timp: nestatornici, neputându-si pastra prea mult slujba, infideli, risipitori, pusi pe harta si betii, sociopatii plac mai mult în filme decât în viata reala.

250

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre
o

Aceste comportamente sunt considerate în "Lmele cercuri ca fiind "virile", ceea ce'face sa aiba toate sansele de a-si accentua trasaturi de caracter preexistente, În filmul Sufletul razboinicilor (1994) de Lee Tamahori, ce descrie viata unor ma ori dintr-o suburbie saraca a orasului Auckland, doua notiuni opuse de virilitate se contureaza si se ciocnesc. Pentru Jake, "musculosul" si ai sai tovarasi, a fi barbat înseamna sa stii sa bei, sa seduci femeile, sa sari la bataie la cea mai mica provocare si "sa te descurci cu legea", Totusi, fiul lui, datorita unui educator, are prilejul de a descoperi un alt model de virilitate, re gasind traditiile ma ori, inclusiv tehnicile de lupta, valoarea regulilor sociale, ca si respectul pentru ceilalti. Filmele înfatiseaza si versiuni mai "dure" ale sociopati- . lor, în care, în primul plan este pusa absenta culpabilitatii. Astfel, Alain Delon, în filmul lui Rene Clement În plin soare (1959), îl ucide cu sânge rece pe Maurice Ronet si, fara nici un fel de remuscari, îsi atribuie identitatea acestuia, pentru a se înstapâni asupra averii, dar si a logodnicei lui. În Scarface (1983) de Brian de Palma putem vedea un Al Pacino sociopat, care cunoaste o ascensiune fulgeratoare în lumea interlopa din Florida. (Dar impulsivitatea si ramasitele simtului sau moral îl vor costa viata.) Prin urmare, sfatul nostru va fi acela de a evita sa va apropiati de sociopati, fie în viata profesionala (nu-i luati ca asociati), fie în cea sentimentala, exceptând cazul în care sunteti înclinati spre aventuri autodistructive. Ei însa nu sunt întotdeauna usor de identificat, caci nu toti sunt delincventi, iar unii sunt chiar abili în a convinge si a seduce. De multe ori sotiile barbatilor sociopati sunt femei dependente, caci sunt singur~le care ramân cu ei, gata oricând sa le suporte totul, sa le 'treaca totul cu vederea, fara a-i parasi vreodata.

Si celelalte personalitati?
PERSONALITATEA BORDERLINE

251

Si aceste personalitati sunt marca te de comportamente impulsive, provocate de asta data de o dispozitie fluctuanta, ce le induce o stare de criza aproape permanenta. Personalitatile borderline sunt asaltate de emotii putemice, greu controlabile, mai cu seama cu stari de furie putemica împotriva celorlalti, dar ?i a propriei persoane. De multe ori, furia lasa loc unei stari depresive, însotita de un sentiment de gol ?i plictis. Fata de cei apropiati, borderlinii formuleaza cereri staruitoare de iubire ?i sprijin, pe care le altemeaza cu evadari brutale, când li se pare ca intimitate a ar fi amenintatoare. Unii psihiatrii i-au asemuit cu aricii iama: vor sa fie aproape unul de celalalt, doar pentru a se încalzi, dar daca se apropie prea mult, se "înteapa". Pentru a-?i mai potoli starile de furie nebuna, de plictis sau de disperare, personalitatile borderline fac uz ?i abuz de alcool sau de tot felul de stupefiante, de multe ori într-un mod impulsiv ?i primejdios. Cel mai mare procent de sinucideri se înregistreaza în rândul personalitatilor borderline. Aceste persoane nefericite au adesea o imagine incerta asupra propriei persoane, o viziune lipsita de claritate ?i consecventa asupra propriilor trebuinte, ceea ce le conduce la schimbari drastice în materie de amicitii, de profesie sau de parteneri sexuali. Tratamentul personalitatilor borderline a constituit tema multor congrese intemationale ?i îi preocupa destul de mult pe psihiatri ?i psihologi. Cu totii au acceptat importanta pastrarii unei distante optime fata de propriul pacient: o distanta prea mare îl va face pe borderline sa se simta frustrat ?i atunci va reactiona, sporindu-?i actele impulsive ?i agresive; o apropiere prea mare îl va face sa regreseze sau îl va angoasa?i îi va stâmi reactii imprevizibile2. Unele medicamente pot

2

M. Linehan et colI, "Cognitive-Behavioral Treatment of Chronically Parasuicidal Borderline Pacients", Archives of General Psyhiatry, 1991, I 48, pp. 1060-1064.

252

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

stabiliza dispozitia pacientilor borderline, dar asta depinde de pacient si de simptomele pe care ei le prezinta în acel moment. În filmul Culoarea noptii (1994) de Richard Rush, Bruce Willis joaca rolul unui psihiatru new-yorkez ce consulta o pacienta despre care au putea crede ca e o personalitate borderline (fusese vazuta în plina criza de furie si disperare pentru ca nu-i reusise machiajul). Bruce Willis, obosit poate, dupa o zi de consultatii (draga Bruce, ai întreaga noastra compasiune) îi explica pacientei sale, într-un mod brutal oarecum, punctul lui de vedere asupra conduitelor ei repetate în cazul unui esec. Numai ca aceste explicatii moralizatoare nu-i "priesc" pacientei, care se precipitacatre fereastra si se arunca în gol. un act impulsiv, comis într-un acces de furie, îndreptat asupra ei, dar si a celuilalt. Dupa acest episod, Bruce Willis pleaca la "tara" pentru a se odihni, la un confrate califomian, la care va întâlni alti pacienti atinsi de tulburari de personalitate, prezentati însa, dupa parerea noastra, într-un mod putin realist decât femeia borderline de la începutul filmului (din fericire, nu toti borderlinii se sinucid si nu toti care se sinucid o fac în fata terapeutului). Cauzele formarii unei personalitati borderline sunt, fara îndoiala, complexe, dar mai multe studii au aratat ca dintre acestia multi fusesera în copilarie3 victime ale unor violente sau abuzuri sexuale savârsite de cineva din cei apropiati lor. (Nu toti copiii maltratati ajung borderline, în schimb pot dezvolta alte tulburari psihice.) Unii cercetatori considera ca ar exista o legatura între personalitatea borderline dezvoltata înca din copilarie si tulburarile de stress posttraumatice, la persoanele care au trait o catastrofa4. Se va înte3

4

S.N. Ogata, K.R. Silk, S. Goodrich, "Childhood Sexual and Physical Abuse in Adult Patient with Personality Disorder", American foumai of Psychiatry, 1990, 147, pp. 1008-1013. J.G. Gunderson, A.N. Sabo, "The Phenomenological and Conceptual Interface between Borderline Personality Discorder and PTSD", American foumai of Psychiatry, 1993, 150, p. 19-27.

Nu e deloc "bizara" convingerea unui taran haitian ca mortii ies din cosciug pentru a se razbuna. reactioneaza printr-o serie de acte de violenta si o tentativa de suicid. de pilda. Ele cred si în reincarnare ("prin mine vorbea sora mea moarta"). caci ei îi place aceasta bere).raportat la credintele traditionale ale grupului cultural caruia îi apartine individul. dar cum sunt neîncrezatoare si nu se simt în largul lor într-un grup.ea considera ca suferinta care i-a fost pricinuita merita o pedeapsa disproportionata. a propriei persoane si restului lumii. "Bizar". . dupa ce savârsise greseala de a începe o relatie cu o femeie borderline. sfatul nostru este de a va adresa unui specialist. este ceea ce ar fi trebuit sa faca Michel Douglas în filmul lui Adrian Lyne. PERSONALITATEA SCHIZOTIPALA Acest tip de personalitate nutreste convingeri si perceptii bizare asupra celorlalti. iar când survine ruptura. Personalitatile schizotipale vad pretutindeni "semne" (pentru pacientul schizotipal. . de religiile orientale. personalitatile schizotipale se vor simti atrase de ezoterism. Atractie fatala (1987). încapatânarea cu care doreste sa se razbune pe amantul ei da la iveala mai degraba o personalitate paranoica . de multe ori ramân într-o anume izolare. în fenomenele paranormale si în extraterestri. Nu e vorba doar de subiecte de interes. înainte de toate. Totusi. Ea se arunca cu totul în ceea ce n-a fost decât o aventura.Si celelalte personalitati? 253 lege lesne ca în cazul în care suspectati ca o persoana din propriul vostru anturaj ar suferi de aceasta tulburare de personalitate. pe care le "simt" fu viata de toate zilele. ar fi bizar sa auzi un parizian afirmând acest lucru. În societatile noastre. de new-age. faptul de a zari un camion ce transporta o faimoasa marca de bere este un semn ca mama sa îi asteapta telefonul. ci de convingeri adânci de care sunt patrunse. al carei rol era jucat de Glenn Close. De altminteri.

American Journal of Psychiatry. Unii psihiatrii considera ca personalitatea schizotipala reprezinta o forma minora de schizofrenie. adaptarea la viata din societate le ridica probleme acestor personalitati. cu aparitii stranii. 1993. 150. Totusi. 435-442. care nici nu exista). tine tot timpul în brate un butuc caruia îi vorbeste cu multa caldura si prin care primeste mesaje telepatice. are si el tot felul de convingeri bizare si comportamente oarecum aberante (îsi înregistreaza pe dictafon gândurile fiecarei zile. Ambianta este vadit schizotipala. acceptati si în care sa nu se simta persecutati (sa aiba colegi de lucru pe care sa-i cunoasca de mai mult timp. ca în societatile agricole). 5 J. "Doamna cu butucul" pare sa fie o personalitate schizotipala: este destul de retrasa. Asta nu înseamna ca autorii filmului sunt personalitati schizotipale. iar personajul principat agentul FBl Dale Cooper. cum e cazul în acele episoade majore ale scrizofrenilor. De multe ori. ca în cazul când nu gasesc o slujba în care bizareria ce-i caracterizeaza sa nu fie un impediment: au nevoie de un post care sa presupuna o anume izolare. Între personalitatea schizotipala si scrizofrenieS pare sa existe o anumita legatura: în ascendenta pacientilor suferinzi de schizofrenie rata personalitatilor schizotipale depaseste media.L. metamorfoze corp orale si halucinatii terifiante. comparativ cu pacientii schizofreni. . pp. Silevrman et coll.2 54 Fran~ois Lelord si 5=hristophe Andre În Twin Peaks de David Lynch. personalitatile schizotipale pastreaza un contact bun cu realitatea si rareori au halucinatii. dar si de un grup în care sa fie integrati. magie indiana. semne supranaturale. si ca artistii pot închipui experiente si dincolo de câmpul îngust al propriei personalitati (Dostoievski marturisea ca pentru a zugravi gândurile si patimile Ialmtrice ale asasinului din Crima )ii pedeapsa nu fusese nevoie sa ucida vreo batrâna cu lovituri de topor). adresându-se unei secretareI Diane. "Scrizophrenia Related and Affective Personality Disorders Traits in Relatives of Probands with Schizophrenia and Personality Disorders".

Si celelalte personalitati?

255

În cazul în care în anturajul vostru exista o personalitate schizotipala, sfaturile pe care vi le-am putea da coincid cu cele pe care vi le-am dat ~i când am vorbit de personalitatea schizoida, ~i vi-l reamintim mai seama pe acela de a-i respecta nevoia de lini~te, dar ~i în acest caz suntem de parere ca ar trebui sa consultati un specialist. Cum adaptarea la viata în societate ridica probleme, riscul depresiei ~i al sinuciderilor este mare la personalitatile schizotipale.

PERSONALITATEA

SADICA

Aceasta tulburare de personalitate se caracterizeaza printr-o serie de comportamente sau atitudini menite sa aduca suferinta celuilalt, sa-I domine. Sadicul îl face pe celalalt sa sufere sau îl domina "din placere", ~inu pentru ca urmare~te un scop. (De pilda, faptul de a lovi o persoana pentru a o prada nu reprezinta un act sadic: scopul urmarit de agresor este acela de a fura ~i nu de a-~i face victima sa sufere). O personalitate sadica poate proceda astfel încât sa nu-i poata fi adusa învinuirea de încalcare a legii, ci sa stârneasca suferinta celuilalt printr-o serie de comportamente" permise". Faptul de a ofensa pe cineva, de a umili în public pe cineva, de a-~i pedepsi copiii mai aspru decât s-ar cuveni, de a le flutura subalternilor amenintari de sanctiuni, de a maltrata animalele, de a se desfata cu suferinta altuia, de a le impune celorlalti comportamente umilitoare sau degradante pot fi tot atâtea indicii ale unei personalitati sadice. Tulburarea apare înca din adolescenta, ~i într-o majoritate covâr~itoare la persoanele de sex masculin. În societatile de razboinici, comportamentele sadice erau considerate ca semn de virilitate ~i ca mijloc potrivit de a vârî spaima în trib urile rivale. Dintr-un punct de vedere evolutionist, s-ar putea afirma ca sadismul constituia un avantaj în a-i îngenunchea pe rivali ~i a nimici du~manii, facând ca ~ansele de supravietuire sa sporeasca. La unele trib uri de indieni din America de Nord, adolescentii trebuiau sa-~i dovedeasca vi-

25 6

Fran~ois Lelord ~i.;Christophe Andre

rilitatea torturând îndelung prizonierii (înca o fisura în mitul "salbaticului blând"!)6. La vikingi, alta comunitate de razboinici, o capetenie din secolul al IX-lea, a fost supranumita "Barbatul cu copilasi" caci le interzise se oamenilor>sai sa strapunga cu lancea copiii du~manilor, cum se obi~nuia pâna atunci. Faptul i-a impresionat atât de puternic pe compatriotii lui, încât i-au dat aceasta porecla mângâietoare7. Asta ne da o idee asupra gradului "firesc" de sadism din acel timp, care, din pacate, a reaparut de nenumarate ori în istorie. Într-o descendenta mai putin sângeroasa, dar uneori extrem de nemiloasa, tinerii sadici pot fi, la ora actuala, participanti activi la unele practici în care vor încerca placerea de a-i umili si îngenunchea pe mai tinerii lor colegi de studii. Daca într-un regim democratic personalitatile sadice sunt nevoite sa se "abtina", razboaiele sau revolutiile, însa, le deschid perspective nesperate. Personalitatile sadice vor fi cele ce vor interoga suspectii, vor supraveghea lagarele de concentrare, vor conduce represiunile si vor teroriza populatia civila. Comportamentul sadic poate sfârsi prin a deveni o norma ~i pentru personalitati normale ~i aceasta este una din ororile razboiului. Unul din meritele democratiei este acela de a cauta sa controleze si sa sanctioneze un astfel de comportament la soldatii lor, chiar în timp de razboi. Rareori se întâmpla ca sadicii din armata unui dictator sa ajunga în fata Curtii :vfartiale. Deseori, personalitatea sadica apare asociata unei alte tulburari de personalitate (mai ales paranoica, narcisica si antisociala). În filmul Bucatarul, hotul, nevasta lui ?i amantul ei (1989), de Reter Greenway, personajul interpretat de Michel Gambon pare a fi un sociopat redutabil (este unul din cei mai temuti
6 Relation de qllelques missions des pel'es de la Compagnie de Jesus dans la NOllvelle France, par le Reverend Pere EG. Bressaoani, Montreal, Press

7

de la Vapeur, 1852. D. Boorstin, Les Decouvl'eul's,

Paris, Laffont, "Bouquins",

1992.

Si celelalte personalitati?

257

sefi ai lumii interlope), dar si o personalitate sadica; la câteva dineuri gargantuesti, pare sa încerce o imensa desfatare în a-i umili si îngrozi pe cei din propriul anturaj, prin violenta lui verbala si fizica. Îl ucide pe amantul sotiei sale, într-un mod absolut înfiorator. Sotia sa, însa, îi va arunca - ca sa spunem asa - în fata întregul sau sadism. În remarcabilul Doctor Jekyll ;;i domnul Hyde (1941) de Victor Fleming (dupa romanul lui Stevenson) bunul doctor jucat de Spencer Tracy se preschimba fara voie într-un sadic, Mister Hyde, a carui placere resimtita la privelistea suferintei, pe care o provoaca altora, este fara margini; el resimte o încântare imensa când o umileste si o înspaimânta pe Ingrid Bergman. Dennis Hopper, în angoasantul Catifeaua albastra (1986) de David Lynch, chinuie în aceeasi maniera o femeie dependenta, intrerpretata de Isabella Rossellini, într-un terifiant model de relatie sado-masochista. Nu e cazul sa ne facem iluzii, sadismul nu exista doar la ucigasii în serie sau la criminalii de razboi, ci picoteste în fiecare din noi si se poate trezi în diferite împrejurari: antrenament dirijat de o persoana carismatica, înrâurirea unui grup, nevoia de a compensa o frustrare, dorinta de razbunare.

PERSONALITATEA

CU CONDUITA

DE ESEC

Existenta acestei tulburari este mult dezbatuta si de altminteri nici n-a fost inclusa în ultima clasificare a Asociatiei Psihiatrice Americane, DSM-IV Personalitatea cu conduita de esec caracteristica persoanelor care par sa-si "saboteze" cu buna stiinta viata, desi dispun de toate resursele pentru a proceda si altfel. Ca de obicei, si aici, pentru a putea vorbi de o personalitate, conduita de esec trebuie sa se manifeste înca din adolescenta în diferite sfere ale vietii: la lucru, în relatiile sociale si sentiment~le, în activitatile din timpul liber iar repurtarea unui succes sa stea în puterile subiectului, fara ca el sa constientizeze acest lucru. '

2 58

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

Un student, de pilda, va sosi adesea cu întârziere la examenele pentru care s-a pregatit totusi temeinic; o femeie va alege mereu parteneri brutali si nestatornici, pentru care va face nenumarate sacrificii; "lill barbat nu-si va respecta fagaduielile facute prietenilor sai, desi n-ar fi fost câtusi de putin greu sa faca acest lucru, si stârneste o cearta. Un salariat ramâne în posturi prost platite si cu mult sub posibilitatile sale de calificare, desi pregatirea de care dispune si calitatile sale i-ar îngadui sa încerce sa capete ceva mai bun. Bolnava, personalitatea cu conduita de esec va consulta un medic doar atunci când va face complicatii grave, si nu se va conforma întocmai recomandarilor medicului, administrându-si tratamentul dupa bunul ei plac, oricât de eficient si bine tolerat s-ar dovedi acesta. Daca i se întâmpla ceva neplacut, personalitatea cu conduita de esec va anihila de îndata acel eveniment pozitiv, de pilda, provocând un accident, ale carui urmari sa-I coste. Un salariat care e felicitat si avansat, ca urmare a felului în care a muncit, nu dupa multa vreme va comite o greseala profesionala, care va atrage concedierea lui. Cond uite le de acest gen trezesc, evident, furia si dezaprobarea anturajului: ,,0 face expres, sau ce?" De fapt, aceasta tulburare de personalitate nu este oficial recunoscuta, din mai multe motive. În primul rând, studiile arata ca deseori ea este asociata si altor tulburari de personalitate, mai cu seama personalitatii dependente, evitante, pasiv-agresive, borderline. Prin urmare, se considera ca e posibil sa nici nu existe personalitate cu conduita de esec, ci doar comportamente de esec, comune mai multor tipuri de personalitate. De pilda, daca exista posibilitatea unei promovari, personalitatile mentionate mai sus vor re curge la un "sabotaj". Personalitatile dificile carora li se ofera perspectiva unei promovari; motivele unui eventual comportament de esec • Personalitatea dependenta va "sabota", de teama ca va fi nevoita sa-si asume responsabilitati personale. • Personalitatea evitanta, de teama ca va fi în centrul atentiei celorlalti.

Si celelalte personalitati?

259

• Personalitatea pasiv-agresiva, pentru a-l "pedepsi" pe superiorul ei, care se bizuia pe ea, dar pe care nu-l poate înghiti. • Personalitatea borderline va "sabota" pentru ca, subit, o napadesc oarecari dubii legate de ceea ce îsi doreste cu adevarat, însotite si de schimbari bruste de dispozitie. • Personalitatea depresiva, de teama ca nu va fi la înaltimea respectivei avansari, pe care crede ca nu o merita. Un alt inconvenient al diagnosticului de personalitate cu conduita de esec îl constituie faptul ca uneori genereaza fenomene deviante, grupate sub denumirea de "blamarea victimei"8, cu consecinte nu tocmai lipsite de pericol. De exemplu, acest diagnostic dezavantajeaza femeile batute de sotii lor si care continua totusi sa ramâna cu ei. Diagnosticându-Ie ca "personalitati cu conduita de esec", avocatii consortilor pot arunca asupra sotiilor toata raspunderea pentru respectiva situatie conjugala "blamând victima" si, mai mult, încercând sa ia copiii de sub îngrijirea ei. Deseori, femeile batute sunt victime ale unei stari de stres traumatic cronic, care le induce o stare anxios-depresiva invalidanta. Cât despre cele ce au o tulburare de personalitate, de multe ori e vorba de personalitati dependente, care nu îsi parasesc caminul conjugal, caci se tem ca nu vor fi în stare sa se descurce singure. Mentionam ca asta nu are nici o legatura cu vestitul "masochism feminin" pentru care feministele nu l-au iertat pe Freud. Si terapeutii pot recurge la "blamarea victimei". Când, în ciuda stradaniilor, starea pacientului nu se amelioreaza, este comod si tentant sa arunci asupra lui întreaga raspundere pentru esecul tratamentului. "Este o personalitate cu conduita de esec". (Exista si o varianta psihanalitica: "Sunt prea puternice rezistentele" sau "Are placerea masochista de a pierde".)
8

L.B. Rosewatter, "A Critical Analysis of the Proposed Self-Defeating Personality Disorder", Joumal,of Personality Disorders, 1987, 1, pp.
190-195.

260

Fran<;:oisLelord si_ Christophe Andre

Din toate aceste motive nu se mai recurge la diagnosticul de "personalitate cu conduita de esec", si neîndoielnic, va esua la urmatoarea încercare de omologare!

PERSONALITATI SCHIMBATE DE UN EVENIMENT TRAUMATIC

Psihiatrii au sesizat unele modificari de personalitate la persoanele care au trecut prin încercari cutremuratoare. Sindromul KZ9 este o schimbare de personalitate remarcata la cei ce au supravietuit lagarelor de concentrare naziste sijaponeze, dar si lagarelor vietnameze si la refugiatii cambodgieni10. Pe lânga violentele la care au fost supusi, este posibil ca si denutritia severa si prelungita sa fi contribuit la tulburarile observate la acele persoane. Acest "sindrom al supravietuitorului" poate persista ani întregi de la respectiva experienta si se manifesta printr-o serie de simptome cronice: anxietate, dezinteres, izolare sociala, deghizare afectiva, tulburari de somn, sentimentul constant de a fi amenintat. Toate aceste simptome apar într-un grad variabil si în tulburarile de stres posttraumatic prezente la persoanele care au supravietuit unor accidente grave sau catastrofe. Pentru a reduce riscul unor sechele psihologice este important ca respectiva persoana sa fie supusa unui tratament în chiar primele ore de la accident. Tratamentul e psihologic, în primul rând, si consta în aceea ca victima este îndemnata sa-si reIa teze trauma, dar în contextul unei relatii terapeutice linistitoare, având ca interlocutor un specialist. Diagnosticul prematur si tratamentul stresului posttraumatic constituie o adevarata problema de sanatate publica, deoarece persoanele care n-au fost supuse unui tratament psi9 10

P. Chodoff, "Late Effects of the Concentration Camp Syndrome", AI'chives of General Psychiatl'Y, 1963, 8, pp. 323-333. JD. Kinzie et coH., "Post-Traumatic Stress Disorders among Survivors Cambodgian Concentration Camps", American Joumal of Psychiatl'Y, 1984,141, pp. 645-650.

prin sex si prin natura lor. dar nu e..Si celelalte personalitati? 261 hologic pot dezvolta mai târziu tulburari cronice grave. În forma tipica de personalitati multiple. ea stârneste totusi interesul publicului si al psihiatrilor. consecutiv. ca urmare a unor afectiuni ale creierului. radical deosebit. atât pentru ei. film de Ted Kotcheft Sylvester Stallone joaca rolul unui fost luptator din Vietnam. nu-si amintesc deloc sau îsi amintesc extrem de putin de ceea ce au spus. alteori prin nivelul cultural. ce difera radical unele de altele. SI PERSONALITATILE MULTIPLE? Desi aceasta tulburare de personalitate este rar întâlnita. ce prezinta simptomele unui grav sindrom de stres posttraumatic: dezinteres. interventie neurochirurgicaIa). ci variaza între cinci si zece. ci o afectiune de alta natura. personalitatea multipla nici nu e considerata o tulburare propriu-zisa de personalitate.obligatoriu sa fie cea care solicita ajutorul specialistului. Numarul mediu al personalitatilor nu este egal cu doi. Respectiva persoana apare. Personalitatea "gazda" este aceea care corespunde identitatii sociale a pacientului. sentiment de "scapa-cine-poate". altfel spus. spre marea încântare a spectatorilor. Într-un alt registru. dar asta depaseste cadrul acestei carti. fiecare personalitate manifesta amnezie în privinta celorlalte. uneori prin vârsta. izolare sociala. facut sau gândit celelalte personalitati. sub mai multe personalitati. care-l supune unui tratament care-l face sa-si retraiasca întreg calvarul prizonieratului din Vietnam si sa reintre în posesia unei personalitati de combatant. Este arestat de un politist sadic. cât ?i pentru familie ?i societate. În Rambo (1982). . ca în Doctorul Jekyll ~i domnul Hyde de Stevenson. mai cu seama a adolescentilor. medicii au obervat si schimbari durabile de personalitate. per pacient. de diferite origini (traumatism cranian. De altminteri.

Cei din banda respectiva îl gasisera însa pe pacient. Aceasta personalitate reaparea ori de câte ori pacientul se simtea stresat de câte un conflict. pacientul a început sa vorbeasca cu vocea si cuvintele unui copil de cinci ani. Când pacientul revenea la personalitatea lui normala nu pastra nici o amintire despre momentele în care se purtase ca un copil plângacios sau în carefusese un scandalagiu. dar carefrecvent avea stari depresive. psihiatrul îl facuse pe pacient sa reintre în posesia personalitatii de copil. se ascundea de teama unei bande rivale pe care o escrocase. O a doua personalitate era aceea a unui baietel de cinci ani. care avea pe atunci cinci ani. survenita în copilarie. Pacientul avea si o a treia personalitate. De regula aceasta personalitate punea stapânire pe pacient în urma unor mici disensiuni din viata cotidiana. avea ca pacient o persoana ce poseda cel putin trei personalitati: una normala. dupa care tatal afost gasit )5iucis de acea banda. Dar cum copilul refuza sa le spuna. fiind implicat într-o seama de ciocniri cu persoane necunoscute. Înspaimântat. Tatal acestuia. printr-o injonctiune hipnotica. un delincvent notoriu. factorul care declanseaza aceasta tulburare poate fi cunoscut: în mai toate cazurile exista o experienta traumatica. specializat în aceasta tulburare de personalitate. )5i i-au cerut sa le spuna unde era tatal lui. Tinându-si ochii închisi.ois Lelord si S::hristophe Andre Fapt remarcabil în psihiatrie. pe care adultul o uitase cu desavâr)5ire. gata sa plânga. dar care probabil ca-i suscita o emotie asemanatoare cu cea resimtita la vârsta . Ni s-a întâmplat sa fim martorii unei sedinte de terapie în care un psihiatru. O parte din personalitatea lui ramasese blocata la vârsta la care traise acel episod. smiorcait si dependent. un functionar la vreo cincizeci de ani. amenintându-l ca i-o va taia. chiar minor. a unui barbat agresiv si certaret. Psihiatrull-a facut pe "copil" sa povesteasca o scena petrecuta cu mult timp în urma. împrejurare în care personalitatile respective n-au beneficiat de nici un suport afectiv. personalitatea "gazda" care corespundea identitatii pacientului. acesta le-a marturisit ceea ce voiau sa afle. Copilul nu a putut povesti nimanui rolul pe care îl avusese în acea poveste. unul dintre ei a scos un cutit )5ia apasat lama pe încheietura mâinii baiatului. În cadrul sedintei.262 Fran<. pe care nici cel mai bun actor nu arfi putut sa-I imite.

evenimentele traumatice aflate la originea personalitatilor multiple presupuneau. cu acele comportamente impulsive si autodistructive. caci e stiut ca. practicata într-o ambianta linistitoare. trecând prin acele senzatii de a te afla undeva în afara ta. la stari de transa. cu vechea sa personalitate si cu amnezie totala în ceea ce priveste apucaturile din ultima vreme. starea de hipnoza în care subiectul se mentine într-o stare de constienta ce se deosebeste de starea de veghe. O alta tulburare. dar poate fi subdiagnosticata si la barbati. consuma alcool si droguri. si de a-ti observa miscarile si. dar si de cea de somn. al agresilmilor sau violentelor sexuale. Fara a fi la fel de dramatice. dar si al incesturilor. de la fugarul sentiment de depersonalizare (câteva secunde ai impresia ca n-ai mai fi aceeasi persoana). un risc vital. de multe ori. cât si dupa ce au trait unele episoade ale tulburarilor de stres posttraumatic. savârseste tot soiul de delicte. Nu toti cei care au avut experienta unui incest sau a unor traume dezvolta o tulburare de personalitate multipla. este fuga disociativa: exemplul clasic este cel al tinerei fete serioase si linistite. Aceasta tulburare apare mai mult la femei. E posibil ca personalitatea barbatului agresiv ~i certaret sa corespunda identificarii cu tatal sau (sau cu unul din asasini). tocmai în virtutea unei capacitati mai mari de "disociere" a propriei constiinte în diverse stari. Se pare ca subiectii lesne hipnotizabili ar fi aceia cu o mai mare predispozitie catre tulburari disociative în cazul unor episoade traumatice. hipnoza vizeaza reducerea în constiinta bolnavului unor aminC! . care periodic fuge de acasa. deseori. ca în cazul catastrofelor. hipnoza este o tehnica terapeutica la care se recurge atât în tratamentul personalitatilor multiple. si apoi se trezeste iar acasa. Fenomenele disociate desemneaza o serie de experiente. ceea ce nu e surprinzator. oarecum adiacenta.Si celelalte personalitati? 263 de cinci ani. Una dintre caracteristicile personalitatii multiple este aceea a personalitatii borderline. De altminteri. copilaria pacientilor borderline ascunde incesturi si abuzuri sexuale. în fine. dar unele persoane par a fi predispuse la aceasta. În ambele cazuri. rataceste câteva zile în tovarasia unor parteneri de ocazie.

British Joumal of Psychiatry..ica de Nord pare sa fi izbucnit o adevarata epidemie de tulburari de personalitate multipla. acasa sunt adevarati despoti. Acest fapt. aparent spectaculos. p. dar sunt amabile si serviabile cu prietenii lor? Exercitiu: Ce tipuri de personalitati dificile întruchipeaza Sharon Stone. 160. Robert de Niro nu poarta pantaloni? SI MULTE ALTELE . printr-o serie de mecanisme asa-zis disociative.. iar noi n-am trasat decât o schita a acestuia.264 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiri si emotii dureroase. Cu siguranta ca veti descoperi si alte personalitati dificile pe care noi nu le-am înfatisat aici. "The Manufacture of Personality: The Production of Multiple Personality Disorder". o adevarata specialitate în cadrul specialitatii. În Ame. si în scopul de a se apara. sindromul personalitatii multiple. Cine nu cunoaste persoane care la slujba sunt sigure de ele. sau invers. (N. de Martin Scorsese? De ce atunci când e singur în biroul lui. Robert de Niro si Joe Pesci în Casino (1995). Fenomenele disociative si cel mai spectaculos aspect al acestora. 11 M. Merskey. constituie un subiect vast si complex. . si uneori sa le apreciati în calitatea lor de fiinte umane. fara ca aceasta sa însemne ca posedam personalitate multipla.327. dar s-ar mai putea crede ca o adevarata moda determina acei pacienti influentabili si hipnotizabili sa-si fabrice singuri personalitati multiple. 1992. cu totii ne putem etala fatete ale propriei personalitati.B. câteodata si cu ajutorul involuntar al vreunui terapeut preocupat si el de subiectll.) În functie de situatii. speram însa ca aceasta carte va va ajuta sa le întelegeti mai bine. pe care acestea le-a "evacuat" din constiinta sa. iar acasa sunt crispate. are însa câteva motive: sindromul este mai bine cunoscut si asa se face ca e mult mai des recunoscut si diagnosticat de clinicieni.

. transmise ereditar . dupa cum vom vedea.XIII Originile personalitatilor dificile Cum am specificat deja. dar destul de putine fapte de observatie verificate.. chiar înainte de na. înca din primele zile. ci ne-am multumit sa mentionam câteva fapte de observatie. n-am avut intentia de a dezvolta diverse teorii ale personalitatii (nu ne-ar fi de ajuns o întreaga biblioteca). care variaza de la un individ la altul . În diferite perioade ale vietii. În orice caz..ului (.i. minat ce anume este înnascut si ce este dobândit În .. în care.i în unele cazuri. cei doi factori se întrepatrund.i al influentelor exercitate de mediul înconjurator.te o lucrare practica.i abuzurilor sexuale în copilaria personalitatilor borderline. ci de o interpretare complexa. când acestea s-au dovedit confirmate de mai multe studii (de exemplu.. unei per~onalitati... frecventa incesturilor . exista numeroase teorii. sau influenta factorilor genetici asupra personalitatilor schizotipale). Cât prive. cercetatorii au cazut de acord asupra faptului ca o personalitate este produsul complex al predispozitiilor înnascute. respectiva cuanturnului fiecareia dintre ele..i a mediului înconjurator.te problema originilor personalitatii. Cum aceasta carte se dore. Discutia se poarta asupra ereditatii ..tere). mai ales ca procesul de formare a este extrem de greu de deternu e vorba de un simplu raport. asupra bebelu. în functie de caracteristica cercetata.

caci una din implicatiile acestei idei ar fi aceea ca libertatea noastra este mai mica decât ne-am putut imagirta. omul dispune de un liber arbitru.:oisLelord si Christophe Andre POATE FI EREDITARA PERSONALITATEA? În Franta. Potrivit religiei. cuvântul "genetica" si-a pastrat iz de pucioasa. (Dar parabola "talantilor" din Noul Testament poate fi înteleasa si ca o recunoastere a inegalitatii genetice dintre indivizi.) • Traditia republicana. Aceasta traditie pune accentul pe o egalitate a sanselor. Totusi. ce ar trebui sa fie acordate tuturor si pe valoarea educatiei în formarea unui individ. dar si unele . din ce în ce mai multe studii vin sa confirme faptul ca unele trasaturi de personalitate sunt partial transmise ereditar.266 Franc. dar pentru unii. (De fapt. ideea ca unele trasaturi de personalitate pot fi transmise ereditar socheaza. Ideea ca anumite trasaturi de caracter ar fi determinate genetic vine în contrasensul acestei traditii. nu este nici o contradictie între recunoasterea influentei genetice asupra personalitatii si acordarea unei mari însemnatati educatiei. Pune accentul pe importanta unor evenimente din copilarie în formarea personalitatii. • Amintiri cutremuratoare. Patru motive care socheaza atunci când se vorbeste de originea genetica a personalitatii • Traditia iudea-crestina. În numele unor teorii genetice aberante.) • Traditia psihanalitica. este liber sa faca binele sau raul. (Ceea ce stiau deja crescatorii de animale. Faptul de a pleda în favoarea influentei exercitate de gene poate fi perceput de lmii psihanalisti ca o tentativa de minimalizare a interesului disciplinei lor. si asta din mai multe motive. Doctrinele rasiste nu aveau nimic în comun cu actuala cercetare genetica. Faptul de a vorbi de diferentele genetice poate fi interpretat drept acceptarea inegalitatilor sau ca o devalorizare a educatiei. nazistii au comis numeroase faradelegi.

mai putin sau mai mult îndepartati. N.Studiul asupra adoptiei. 1990. "adevaratii gemeni".) Cum se petrec lucrurile în cazul fiintei umane? Cum putem deosebi ceea ce este înnascut de ceea ce este dobândit? Confruntati cu aceasta problema. Telegen. Daca o trasatura de caracter este prezenta la geamanul A si la geamanul B.J. la gemenii ce seamana cam în masura în care seamana fratii sau surorile. Science. Daca unele caracteristici psihologice ale parintilor biologici pot fi regasite la copiii adoptati. Am mai putea compara trasaturile de personalitate ale copiilor adoptati înca de la nastere cu cele ale "adevaratilor" parinti biologici. A. într-o proportie mai mare decât în cazul "gemenilor falsi". în cazul în care sunt "adevaratii gemeni". M. specialistii au întreprins diverse studii pentru a cerceta influenta ereditatii si a mediului înconjurator. Frecventa unei trasaturi de caracter sau a unei tulburari psihice ar putea fi comparata la gemenii identici.T. dar nu si la parintii adoptivi. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca exista o predispozitie ereditara în anumite forme de alcoolism sau de schizofrenie. fapt ce ne îngaduie sa deslusim mai bine consecintele adoptiei si ale educatiei1. putem considera ca acele trasaturi au fost transmise ereditar. Lykken. McGue. . . si la cei "falsi".Un fapt înca si mai interesant: sunt studiati gemenii adevarati crescuti însa separat (se întâmpla si asta). Aceste studii au permis sa se demonstreze ca pacienti schizofreniei aveau printre rude destule personalitati 1 T. care au acelasi material genetic. Boucherd. . The Minnesota Study of Twins Reared Apart.Studii facute pe gemeni. Este vorba de a se studia frecventa unei caracteristici la unii membri ai familiei. Studii familiale. "Sources of Human Psychological Differences".Originile personalitatilor dificile 267 familii numeroase. . D. aceasta dovedeste ca exista si o parte de genetica în formarea aces tei trasaturi de caracter. Segal. si cu trasaturile parintilor adoptivi.

ca o persoana care e predispusa genetic la alcoolism sa dovedeasca temperanta întreaga viata. ereditatea joaca un rol important (daca unul din parintii biologici este schizofrenic. Analizând tipul de comunicare din familiile acelor adolescenti ce pareau într-o mare masura expusi riscului de a deveni schizofrenici (personalitate schizotipaIa).decesele premature. ci si informatiile furnizate de observatorii exteriori. Numeroase echipe de cercetare studiaza cu atentie nu doar ceea ce povestesc pacientii despre copilarie sau despre viata lor. ceea ce ne face sa ne gândim ca cele doua tulburari au o baza genetica comuna. s-a mai aratat si ca. când acestea sunt evidente. daca prin educatie este ajutata sa descopere ca exista si alte modalitati de a face fata tensiunilor de tot felut si daca stie sa evite un anturaj sau acele situatii prea tentante. .ois Lelord si <. Gratie studiilor efectuate asupra copiilor adoptati de la nastere.caracteristicile socio-demografice ale familiei. S-ar putea întâmpla. de exemplu. . riscul este de 50%). SI INFLUENTA MEDIULUI? Faptul de a ne apleca asupra ereditatii trasaturilor de personalitate nu implica negarea înrâuririi ce poate fi exercitata de unele evenimente din copilarie sau de educatie. iar daca ambii parinti biologici sunt schizofrenici. s-a putut arata ca. .bolile grave ale unor membri ai familiei. Un bun exemplu privitor la influenta exercitata de ereditate si de mediu îl ofera o maladie: schizofrenia. transmisa ereditar. abuzurile sexuale.violentele conjugale. .268 Fran<. în schizofrenie. maltratarile. riscul ca si copilul sa devina schizofrenic este de 10%. Atentie! Chiar daca o predispozitie este genetica. . asta nu înseamna ca nu poate fi modificata de educatie sau de mediul înconjurator.tipurile de educatie sau de comtmicare din sânul familiei. cum ar fi starea civila.:hristophe Andre schizotipale. serviciile sociale sau medicale. Dintre acestea amintim: .

Disorders". pentru celalalt geaman riscurile de a fi ~i el obsesional sunt sporite. "The Genetics of Personality tish Journal of Psychiatry. caci poate sa apara ~iun efect invers: cu cât simptomele adolescentului sunt mai grave. iar comunicarea lor se înrautate~te. cu atât sunt mai rascoliti membrii familiei.mult mai multe sunt persoanele atinse de tulburari delirante printre rudele personalitatilor paranoice decât la populatia-martor. persoanele din alte familii. în cazul în care el este un "geaman adevarat". 2 P. Bri- . 1601.gasim mult mai multe personalitati schizotipale printre rudele pacientilor schizofrenici decât la populatia-martor. riscul ca adolescentii sa devina schizofreniei era mai mare. reeidivele erau frecvente daca în familiile lor existau tensiuni. pp. În acela~i fel. iar la cei ce ajungeau schizofrenici. A.daca unul din gemeni are o personalitate obsesionala. . se plaseaza destul de aproape de sindromul anxios generalizat în care exista mai multe tulburari anxioase în familie. . 1993. . GENETICA SI MEDIUL ÎNCONJURATOR: CÂTEVA DATE ÎNCA DISPARATE2 Exista mai multe argumente în sprijinul influentelor genetice în tulburarile de personalitate: . McGuffin. 12-13. Rudenia de care vorbim include ascendentii ~i colateralii. Thapar.tulburarile de dispozitie (depresiile) sunt mult mai des întâlnite în rândul rudelor personalitatilor borderline decât la populatia-martor. Totu~i aceste studii au dat na~tere unor controverse.Originile personalitatilor dificile 269 în familiile în care comunicarea este defectuoasa. pe care am descris-o. Verificarea ipotezei: atunci când comunicarea dintre membrii familiei devine mai buna. Personalitatea anxioasa. urmarea este o reducere a frecventei ~i duratei recidivelor persoanei schizofrenice. cu alte cuvinte.

crescuti în aceea~i familie sau în familii diferite) au avut rezultate relativ asemanatoare. cât prive~te influenta geneticii. vom prezenta rezultatele unui studiu3 facut pe circa a o suta ~aptezeci ~i cinci perechi de gemeni adulti. Acestea permit analize mult mai fine. 1826-1831. Dar daca acela~i cercetator va încerca sa determine gradul de "obsesionalitate" (tendinta spre ordine. S-ar putea deduce ca în cazul personalitatii obsesionale nu exista vreo influenta ereditara. . Individul care este o personalitate obsesionala nu este decât vârful. în anturajul familial al unei personalitati obsesionale. REVENIRE LA EVALUARILE DIMENSIONALE TRASATURILOR DE PERSONALITATE ALE În loc de a vorbi despre "personalitatile dificile" care sunt categorii. American foumal of Psychiatry.:oisLelord ~i <. Faptul poate fi verificat studiind gemenii crescuti în medii diferite. este posibil ca. pedanterie) al membrilor familiei. Cu titlu de exemplu. 1993. poate constata ca. 12. ne vom îndrepta un pic atentia asupra aspectelor dimensionale ale personalitatii.. "fal~i". În concluzie. la persoane care nu sunt totu~i clasificate ca personalitati obsesionale. diversele studii facute pe gemeni ("adevarati". acest grad este mai mare decât media. un cercetator sa nu poata gasi pe nimeni altcineva care sa prezinte trasaturi de personalitate obsesionala.270 Fran<. pp. precizie. în aceasta familie. Au fost luate precautii metodolo3 Livesly et coll.:hristophe Andre personalitatea depresiva poate fi deosebita cu greutate de distimie. în cele ce urmeaza. "Genetic and Environmental Contributions to Dimension of Personality Disorders". în cazul unor persoane din anturajul familial. În acest caz apare ipoteza ca dimensiunea "obsesionalitate" poate fi în parte ereditara. în care exista o componenta ereditara cu alte forme de depresie. De exemplu. ceea ce se vede din icebergul "obsesionalitatii".

incapacitatea de a suporta singuratate a).problemele de identitate (un sentiment cronic de gol. ."duritatea". . iar în final. dispret. în acelasi sens: un copil.introversia: 47%. de atentie.izolarea sociala: 47%.instabilitate a emotionala: 49%.nesiguranta afectiva (teama de despartiri. Oricum. Acest rezultat i-a surprins pâna si pe cercetatorii care se asteptau ca aceasta dimensiune sa fie influentata mai cu seama de experientele educative.ostilitatea (dominanta. ar putea avea ca model un parinte suspicios etc. "insensibilitatea" (absenta empatiei. însa. Acelasi studiu arata ca ereditatea pare sa nu joace vreun rol în alte dimensiuni precum: .cautarea excitatiei: 50%. o imagine instabila asupra propriei persoane. . . nevoii de admiratie. autorii acestui studiu au ajuns la concluzii asemanatoare celor ale studiilor precedente: ereditate a are un rol însemnat (influenta acestei dimensiuni depaseste 45%) în cazul urmatoarelor caracteristici. . rigiditatea): 45%. . cautarea apropierii celorlalti. egocentrism. daca celalalt parinte sau o alta persoana apropiata nu are caracteristici compensatorii. . sadism): 50%. pot actiona uneori. . Cei doi factori. sau un copil.susceptibilitate-supunere. ar putea primi o educatie anxiogena de la un parinte anxios. care e predispus genetic la anxietate.Originile personalitatilor dificile 271 gice. posibila influenta a mediului. de aprobare): 64%. pesimism): 59%. influenta exercitata de ereditate se situeaza în jur de 39%.. .anxietatea: 49%.narcisismul (în sensul grandilocventei. educatia graviteaza în jurul procentului de 50%. predispus la suspiciune. în ordine descrescatoare: .suspiciunea: 48%. ceea ce presupune ca preocuparea pentru genetica nu exclude interesul acordat factorilor ce tin de mediu. . . În privinta trasaturilor obsesionale.

probleme de intimitate (inhibitie sexuala. 1995. În concluzie. Archives General of Psychiatry. fara vreun a priori ideologic. 52. 4 K. teama de iubi- re).ii s-ar putea crede ca sunt influentate în mare masura de relatia mama-copil. .ii de mediul înconjurator deschid un câmp de cercetare captivant ce va putea fi explorat în viitor4.S. "Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and environment seriously". Aceste trei dimensiuni privesc relatiile cu persoanele apropiate .272 Fran~ois Lelord . pp. mecanismele implicate ce tin de genetica . datele despre originile personalitatilor dificile sunt destul de fragmentare. Si înca ceva: personalitatile dependente sunt mult mai ades întâlnite la mezinii sau mezinele familiei sau la persoanele ce au suferit de o maladie cronica în copilarie.ii Christophe Andre . Kendler. 895-899.

Când vorbim de caracterul cuiva t.i de a se gândi la tot ce putea fi mai rau. Dimpotriva.i perceapa pesimismul ca fiind o trasatura constanta a caracterului sau. Dar nu e singurul om care gândet. ceea ce vrem sa spunem este ca acesta vede într-un anume fel evenimentele t. nu o data. Ne-am auzit însa prietenul raspunzând: "Nu ma mira deloc ca ai procedat în felul acesta!" .i perioade ale vietii lui. Michel a vadit o anume tendinta de a vedea totul în culori sumbre t. Ni s-a întâmplat probabil tuturor sa-i povestim unui prieten care ne cunoat. De exemplu.i închipuie ca reactioneaza cu totul altfel.te astfel. pesemne ca ît. de fiecare data în functie de împrejurari. dar pe scurt se poate spu- mim "caracter". ceea ce se subîntelege este ca.pesimismulce va ramâne o constanta a vietii sale. ne-am dus sa-i cerem explicatii colegului de serviciu care clevetise pe seama noastra.XIV Teorii si modele ale personalitatii Carti ca este sinonim cu ceea ce întermenului curent"perne întregi au fost consacrate limbajul de nu- sonalitate" t.i spunem de pilda ca: "Michel este foarte pesimist". Este posibil ca Michel sa ît.i definirii lui. în diferite situatii t.te bine o situatie anume prin care am trecut. Vorbind despre caracterul lui Michel. adevarul este ca noi percepem mult mai bine trasaturile de caracter ale celorlalti decât propriile noastre trasaturi.i reactioneaza la ele conform acestuia .

De exemplu. Aceasta persoana se arata sociabila pentru simplul motiv ca ea considera necesar sa se comporte în felul acesta pentru a fi acceptata de ceilalti colegi. în calatorie). cea de "sociabil". Nu am constatat ca ea este sociabila si în alte împrejurari ale vietii sale. neîncrezator. . vom avea un motiv în plus sa consideram sociabilitatea ca fiind o trasatura a personalitatii sale.274 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Surprinsi. daca înca din adolescenta el avea o multime de prieteni si prefera activitatile în grup. sau. daca gasim ca ar fi astfel de când îl stim. dar care nu stim daca constituie o "trasatura" a personalitatii sale. daca la firma la care lucram vedem cum o persoana angajata de putina vreme încearca sa faca noi cunostinte. daca vreti. sa lege amicitii. daca acesta este comportamentul lui obisnuit în diverse situatii. prin urmare. ceea ce caracterizeaza trasaturile de personaluate este atât maniera obisnuita de a percepe mediul înconjurator si propria persoana. cât si maniera de a se comporta si de a reactiona. va trebui sa observam daca aceasta persoana9prezinta tendinta de a cauta prietenii. Si pentru el tocmai acest mod de a reactiona constituie o trasatura a caracterului nostru. a personalitatii noastre. sociabil. compania celorlalti. am fi putut reactiona foarte bine si altfel! Ei bine. usor iritati poate. în diferite circumstante (la lucru. replica prietenului nostru ne nemultumeste. pentru a-i putea atribui cuiva o anume trasatura de caracter. De ce se astepta ca noi sa reactionam asa? La urma urmei. Ceea ce noi vedem este doar o persoana aflata într-o "stare" sociabila. Aceasta din urma fiind adesea definita printr-o serie de adjective: autoritar. amicul care ne stie de multa vreme si-a facut o idee despre felul în care obisnuim sa reactionam la unele situatii sau conflicte. în timpul liber. ca asta este ceva firesc la ea. Daca sociabilitatea lui creste în timp. Prin urmare. Din contra. sa zicem. scrupulos. acest fapt nu este suficient pentru a ne gândi ca este "sociabiIa". altruist. ca prezinta acea trasatura de personalitate.

cunoscuta de cele doua.Nu. era într-adevar un petrecaret (trasatura). Astfel.. în studentie era un petrecaret (stare)!" Acest exemplu suscita însa o întrebare: în timp nu s-ar fi putut oare schimba personalitatea lui Michel? Tânar fiind. vechii greci au distins între sânge. veti spune: prin urmare. deloc. Dar când doua persoane vorbesc de personalitatea unei terte persoane. de cele mai multe ori respectivele persoane discuta necunoscând diferenta dintre trasatura (caracteristica constanta) ?i stare (stare trecatoare ce survine în functie de circumstante). CUM SA CLASIFICI PERSONALITATILE? Unul dintre primii care au încercat sa-si clasifice semenii a fost Hippocrate. acum însa a devenit iremediabil un pesimist (trasatura). de când îl ?tiu e a?a (trasatura). .Gre?e?ti.Nu..Michel e mare pesimist (trasatura de caracter). Vom vedea ca nu este deloc exclus ca unele trasaturi de personalitate sa se schimbe cu timpul. atunci când încearca sa defineasca o personalitate. nu. . exista ceva ce se cheama personalitate sau caracter si care ramâne aproape constant pe tot parcursul vietii. fie- . de altminteri. De exemplu: . observând ceea ce se prelinge a din rani sau din vomisment. Pe atunci se credea ca tipul de lichid ce predomina în organismul fiecaruia era cel care îi determina ?i caracterul. . doar ca nu ?i-a revenit dupa divort (stare trecatoare). Dar cum sa definesti pentru fiecare ins în parte? Fiecare individ are atâtea fatete diferite! Cum sa faci diferenta între ceea ce se schimba de-a lungul vietii si ceea ce ramâne neschimbat într-o personalitate? Nu încape îndoiala ca-i o sarcina dificila. Foarte bine. limfa. înca din Antichitate.Teorii ?i modele ale personalitatii 275 Deosebirea dintre trasatura ?i stare constituie una din temele majore ale cercetarilor întreprinse de psihiatri ?i psihologi. omul s-a preocupat de aceste chestiuni.

.. 337-341. Masson.. Ernst Kretschmer adauga alte doua ca1 J. Chr. IVa.. De exemplu. Ceea ce înseamna ca exista mai multe tipuri de personalitate decât cele patru mentionate de Hippocrate. De-a IW1gul timpurilor.).i cele mai recente studii facute asupra personalitatii). alti cercetatori au încercat sa adauge câte ceva la clasificarea lui Hippocrate. iar faptul de a fi minion si rotunjor. pentru ca putem înca auzi spunându-se ca cineva ar fi "sanguin" sau "limfatic".ois Lelord . Delay. de pilda. Iar Hippocrate a obtinut urmatoarea clasificare: LICHID PREDOMI:--:AN.i Christophe Andre re neagra si fiere galbena.276 Fran<. ea constituie o încercare interesanta de a pune în relatie o caracteristica biologica si o trasatura de personalitate (vom vedea ca exista puncte de continuitate între Hippocrate . pesimist Melancolic Aceasta clasificare este interesanta din mai multe motive: în primul rând ea arata ca dorinta omului de a-. emotiv I I I Limfatic I Bilos i I 1 Lent. cu emotivitate a. 1964. Ernst Kretschmer1 asocia faptul de a fi înalt si slab cu o personalitate flegmatica si închisa în sine. numarul categoriilor sau punând în legatura caracteristici fizice cu personalitatea. trist Taciturn..i sociabilitatea. Totusi. majoritatea oamenilor însa nu se regasesc în acest tabel. ne putem da seama ca e ceva ce nu "merge" în clasificarea lui Hippocrate: chiar daca putem recunoaste persoane ce corespund tipului "pur" de sanguin sau de melancolic. marind. ea exercita înca o anume influenta asupra limbajului curent. inconsecventa . Paris.i clasifica semenii este extrem de veche (sec."""i\CTERISTICI I Sânge Limfa Fiere galbena Fiere neagra Sanguin Dinamic. impasibil Coleric. P. un neuropsihiatru de origine germana. pp. în 1925. Pichot Abrege de psychologie. TIPUL DE PERSONALITATE I C.

Putem sesiza însa si dezavantajele acestor clasificari categoriale: specia umana nu poate fi . daca luam în calcul si formele mixte. stabileau existenta unor categorii de personalitati. spontan. decât saisprezece. Ambele clasificari. visator Rezervat. I Gerard pasibil. obtinând. cu o infinitate de forme intermediare. numarul tipurilor de personalitate întâlnite este mai mare decât patru. decât opt.Jugnot. acestea sunt clasificarile asa-zis categoriale. zentare DezvoltareÎNinferior Lat I Astenic. Si vom vedea numaidecât ce avantaje prezinta ele: pe baza lor pot fi facute descrieri sugestive ale unor tipuri umane. Kretschmer n-a ramas indiferent la aceasta observatie si a admis ca exista o continuitate Între diversele tipuri de personalitate.Teorii si modele ale personalitatii 277 tegorii. ce pot fi lesne recunoscute în viata cotidiana. IJean Rochefort. se Inaltînsiumeri. cea facuta de Hippocrate si cea facuta de Kretschmer. studiile statistice facute pe un numar mare de persoane au aratat ca relatiile existente între tipul fizic si personalitate nu erau câtusi de putin atât de clare pe cât credea Kretschmer. atleticul si displasticul (pe care natura nu l-a prea rasfatat).vecelorlalti si Danny Harvey Keitel Impulsiv. astfel. patru mari tipuri de personalitate. în viata de zi cu zi. Cele patru mari tipuri de personalitate dupa Kretschmer (1925) I ist ! FlzrCUL coleric simte Ventura. I sel.FILMEVito ROL Lino PERSONALITATE de ScundNici o de.represlab I Expansiv. Clint Eastwood im-! I Dar si în acest caz s-ar putea obiecta ca. Mai mult.

2 78 Fran<. de pilda. Cum am putea însa proceda în abordarea dimensionala a personalitatii umane? Cele doua mari chestiuni cu care se confrunta cercetatorii sunt: Ce dimensiuni sa alegi? Cum ar putea fi. În vederea unui test comparativ. deci de ceva mult mai simplu decât o fiînta umana. apoi le vom aplica o clasificare dimensionala.ois Lelord si Christophe Andre redusa la câteva categorii de clasificare. nici de modelul masînii. oare. ABORDARILE DIMENSIONALE ALE PERSONALITATII Sa începem cu o comparatie: eu. în care voi regasi modelele fiecarei marci de autoturisme. patru sau saisprezece dimensiuniI când se stie ca si atunci când e vorba despre masîni. Dar mai pot clasifica masinile si altfel: notându-Ie de la O la la. confortut cheltuielile de întretinere etc. Astfet si alti cercetatori au decis sa renunte la clasificarea personalitatilor pe categorii. clasific masinile în functie de marca si modelul lor. Orice clasificare constituie o încercare de a împarti obiecte sau fenomene. în functie de unele caracteristici. o personalitate divizata în doua. caci performantele unui autoturism de oras si cele ale unui autoturism de teren. se stabilesc cel putin zece criterii de evaluare? Cum sa le evaluezi? Odata dimensiunea stabilita. difera. si doar aceasta dimensiune. sa zicem. e mult prea variata. Este o clasificare categoriala. precum: fiabilitatea. a fost corect evaluata? . ci ia în calcul doar calitatile acesteia. vom grupa autoturismele urbane într-o singura categorie. care nu tine cont nici de marca. care au adesea caracter continuu. neîncrederea. Iar revistele de automobilism utilizeaza ambele tipuri de clasificari. Aceasta este o abordare dimensionala. de pilda. în favoarea unei clasificari pe dimenSLU111. care sunt tipurile de întrebari gratie carora am avea certitudinea ca neîncrederea. în clase cu caracter discontinuu.

1991. PUF. Pichot. bazata pe observatii 9i statistici. Nu vom încerca sa va explicam metodele folosite de aceasta 9tiinta. . Apoi. Unul din pionierii clasificarilor dimensionale a fost psihologul american R. Evaluând personalitatea. printr-un test. ce pot fi evaluate la fiecare individ. s-a mai redus numarul acestor adjective. Catell a sesizat ca. intitulat 16PF. unele adjective apareau mereu asociate. Aceasta este o 9tiinta aparte. care va vor convinge asupra amestecului de imaginatie 9i de rigoare de care dau dovada cercetatorii. Les Tests mentaux. submisiv rezervat oportunist 2 sociabil foarte inteligent stabil emotional au toritar entuziast consecvent P.Teorii 9i modele ale personalitatii 279 Încercarile de a raspunde acestor doua întrebari fac obiectul unei 9tiinte: psihometria. ale carei rezultate sunt facute cunoscute prin articole mai degraba ermetice. Catell a început prin a studia toate cuvintele din limba engleza folosite pentru a descrie caracterul: acestea erau în numar de patru mii cinci sute! Regrupând sinonimele.. acest test continua sa fie utilizat 9i în prezent.. altfel spus. evaluând mii de subiecti prin prisma acestor adjective 9i analizând rezultatele din punct de vedere statistic. respectiv abordarea cantitativa a personalitatii. Catell 9i echipa lui de psihologi 9i statisticieni au izbutit sa identifice 9aisp:ezece trasaturi de personalitate.B. Elaborat în anii cincizeci. numarul cuvintelor a fost redus cam la doua sute. Catell. ele evaluau aceea9i dimensiune a caracterului. Paris.2 DIMENSIUNILE TESTULUI 16PF retras mai putin inteligent instabil emotional. ci doar sa va oferim o serie de exemple de clasificari dimensionale. care a aplicat statistica la studiul psihologiei. în cadrul evaluarilor. Dupa mai multi ani de cercetari.

Sadock. la care subiectul trebuie sa raspunda prin "adevarat" sau .. va veti face propria evaluare. Gânditi-va totusi la un posibil arbitru. Discutati diferentele si încercati sa aflati motivatia lor. la fiecare linie. "Psychology and Psychiatry: psychometric and Neuropsychological Testing". Acest test a fost elaborat prin anii treizeci de catre Hattaway si Mckinley. bifând o casuta la fiecare dimensiune.280 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre neinhiba t .ipocrit. Baltimore. nelini~tit radical . JA Grebb. recurgând la mai bine de cinci sute de Întrebari asupra propriei persoane.independent. 1970. Cereti-i cuiva din cei apropiati sa faca o evaluare asupra voastra.r.. veti inversa rolurile.fals". pentru a te "enerva ca Între prieteni" Scrieti pe o foaie de hârtie cele ~aisprezece dimensilUli ale testului si. B.J. retras agitat. nestapânit stapânire de sine '" tensiona t timid pu ternic încrezator pragmatic deschis placid conservator dependent impulsiv relaxa t La fiecare dimensiune subiectul obtine o nota intermediara între cele doua caracterizari extreme. 7e ed. 224-226. Concomitent. veti compara evaluarea facuta de prietenul vostru cu autoevaluarea voastra. Apoi. schitati cinci rubrici libere. între cele doua caracteristici extreme. Williams Wilkins.fragil suspicios imagina tiv . Printr-o seama de analize statisti3 H. Dupa care. Testul exploreaza zece componente ale personalitatii. pp. in: Synopsis of Psychiatry. Clinicienii din întreaga lume recurg la testul ?vL'vIPI Minnesota Multiphasic Personality Inventory. . Exercitiu: un joc de societate. Kaplan. si recent a fost revizuit3.

manifesta dependenta de mediul exterior. Eysenck4. Joe DaHan (NEVROTIC) Clasificarea realizata de Eysenck 4 H. gratie carora poti afla daca testul poarta amprenta starii mentale a subiectului sau daca acesta a încercat sa denatureze rezultatele într-un sens sau altul. iar când se întâmpla ca ceva sa-I perturbe. sa se simta ravasit. rezervat. Când faci testul de personalitate al lui Eysenck. este putin emotiv.J. revine repede la dispozitia sa obisnuita. Methuen. Eysenck. regrete. se entuziasmeaza cu usurinta. Introvertitul însa vadeste un mare control asupra propriei persoane. este calm. tristete.'TROVERTIT Profesorul T<-:. schema în care noi am mentionat si câteva personaje celebre: STABIL Castan LagaEe I.o. te poti regasi în urmatoarea schema.rnesol Obelix Lucky Luke TIntin As:erix Mickey I 1 EXTROVERTIT Avereli DaI:on um~ 'ul C'ognon INSTABIL Donald apltanUi Str le' Haddack. într-o viziune dimensionala asupra personalitatii. Dupa numeroase studii si analize statistice. pe axa introversie-extraversie. s-au stabilit criterii de validitate. Londra.Teorii si modele ale personalitatii 281 ce complexe. 1970. dimpotriva. îsi urmareste propriile scopuri. Un model mai recent si aparent mai simplu este cel al unui cercetator englez. Fiecare persoana poate fi situata între cele doua extreme.o axa de introversie-extroversie: individul extravertit se afla în cautarea recompenselor si a încurajarilor de tot felul. independent de orice circumstante exterioare. într-un loc oarecare al acesteia. Tire Structure of Human Personality. este spontan si sociabil. Eysenck propune o clasificare a personalitatii dupa doua mari axe: . . "Stabilul".axa de nevrotism-stabilitate: "nevroticul" este usor si mereu afectat de tot soiul de emotii: anxietate. . îsi planifica toate actiunile.

50. caci se manifesta de timpuriu si este transmis ereditar. îsi va explora energic propriul me5 c. Aceste trei dimensiuni pot fi evaluate printr-un chestionar autoaplicat. testul înglobeaza multe dimensiuni diferite si nu permite sa se faca diferentieri îndeajuns de subtile între persoane. cercetatorii au propus alte modele. Prin urmare. cert tulburate afectiv. egocentrismul. Cloninger "A Psychobiological Model of Personality and Character". Unul dintre acestea a canalizat atentia comunitatii stiintifice: este vorba de modelul lui Robert Cloninger5. alti cercetatori au testat modelul lui Eysenck si i-au sesizat unele limite: daca majoritatea personalitatilor dificile au un scor ridicat de nevrotism. Modelul lui Eysenck constituie o etapa interesanta în evaluarea personalitatii. cât si pe oameni. în care pot fi regasite caracteristici precum: impasibilitatea.R. testul lui Eysenck nu mai permite diferentierea lor. psihotismul. Cele patru dimensiuni ale temperamentului dupa Cloninger 1. pp. ce contine cincizeci si sapte de întrebari usoare. ceea ce te face sa te gândesti ca cele doua dimensiuni nu sunt complet independente una de alta. 1993. Persoana sau copilasul. el al propus un numar de sapte componente ale personalitatii. Cautarea noului. Cum însa cercetarea stiintifica are caracterul unei continue competitii. Cloninger a deosebit patru dimensiuni pe care le considera ca facând parte dintr-un temperament. în special vizând personalitatea adevaratilor si falsilor gemeni. . 975-990. Archives of General Psychiatry. la care trebuie sa se raspunda prin "adevarat" sau "fals". La început. dar în mod diferit. de la Universitatea din Saint-Louis. tranchilizantele reduc atât nevrotismul.282 Fran~bis Lelord si Christophe Andre Eysenck a adaugat o noua dimensiune. care are aceasta di- mensiune accentuata. Dupa o seama de cercetari. impulsivitatea. cât si introversia. facute atât pe animalele de laborator. Pe de alta parte. Aceste patru dimensiuni îsi vor pune amprenta asupra primelor cunostinte ale copilului. ceva probabil llmascut. Pentru a solutiona aceste dificultati. cu alte cuvinte.

caracterul va fi într-o mai mare masura influentat de experientele educative. Cele trei dimensiuni ale caracterului dupa Cloninger 1. despre care. "domnul preîntâmpinarea-pedepsei" va încerca sa depisteze tot ce stomacul sau nu digera bine. Sa dam un exemplu schematic ?i amuzant: la restaurant. Acestei componente îi este asociata o stima de sine. Dependenta de rasplata. Perseverenta. de asta data. Autocontrolul. Într-un ritm sustinut. Preîntâmpinarea pedepsei. de sprijin. 4. în ciuda oboselii sau a sentimentului de frustrare. Cooperarea. Tendinta de a continua o activitate. de senzatia apartenentei la întregul univers. de a se supune pentru a evita surprizele neplacute. 2. 3. el crede ca definesc tocmai ceea ce se cheama caracter. de?i e în întârziere.Teorii ?i modele ale personalitatii 283 diu înconjurator. va cauta îndelung un loc de parcare. 3. La modelul sau. de a se lasa prada îndoielii. empatia. un alt fel de mâncare. mai degraba decât materialista. Acceptarea ?i întelegerea celorlalti. va evita constant frustrarea. fara a resimti iritare. ca sa ?tie de ce sa se fereasca. pe care-l savureaza anticipat. Autodepa$irea. Spre deosebire de temperament. va reactiona cu mult interes la nou. "domnul dependenta-de-rasplata" va comanda meniul sau favorit. o capacitate de a-?i stabili obiective. de o viziune spiritualista. 2. altruismul sunt caracteristicile asociate celei de-a doua dimensiuni. descurajare. . o încredere în capacitatea de a-?i dirija propria viata ?i propriul mediu înconjurator. Cloninger adauga alte trei dimensiuni. Tendinta de a-?i face griji. de cât mai multe ?i dese recompense. "domnul perseverenta". "domnul cautarea-noului" va dori sa încerce ceva nou. uitând pâna ?i de foame. Nevoia de încuviintare din partea celorlalti. stapânit de teama unor posibile consecinte. Persoanele la care aceasta dimensiune este accentuata sunt stapânite de sentimentul ca viata lor are un sens.

în urma unei faze de observatie. si modelul lui elo-ninger va cadea în desuetudine si va fi înlocuit de un altul. cu evaluarea lor prin alte testari realizate de alti psihologi sau cu relatarile celor ce le cunosc de multa vreme ?i care le-au observat în tot felul de situatii . ca si în astronomie sau în medicina. prevenirea tulburarilor psihologice si perfectionarea psihoterapiilor. care va reusi sa explice mai bine datele noastre de observatie. Ca si celelalte modele stiintifice autentice. care îmi poate aduce si unele avantaje. în permanenta ma dovedesc extrem de suspicios si nu izbutesc sa ma încred nici în cei mai bine in- . . indivizii cu rezultate similare. în cazul în care vreau sa cumpar o masina de ocazie. altfel spus. De exemplu. în scopul de a vedea daca cele ?apte componente sunt cu adevarat independente unele de altele. încep sa le acord încredere celorlalti. pentru a vedea daca între ei exista deosebiri care ar fi putut "scapa" modelului etc. cele patru dimensiuni ale temperamentului pot fi studiate pe animale.Rezultatele pot face obiectul unor analize statistice. pot fi confirmate sau infirmate. pentru a constata daca ele pot fi transmise ereditar. Chestionare special elaborate pentru evaluarea dimensiunilor la om fac posibila compararea rezultatelor obtinute de anumite persoane.284 Fran<. Prin urmare. De pilda. Astfel. Daca. cunoasterea progreseaza prin confruntarile dintre teorii si faptele de observatie. pot fi imaginate situatii sau experiente în care ipotezele sa fie cercetate. neîncrederea mea este doar o trasatura de personalitate. CE ESTE O PERSONALITATE DIFICILA? Sa zicem ca eu sunt o personalitate neîncrezatoare. Am mai putea compara. studiul personalitatii constituie un câmp de cercetare aflat în plina evolutie si care ar putea însemna un ajutor pretios în educatia copiilor. de asemenea.:oisLelord ?i Christophe Andre Modelul lui Cloninger poseda toate caracteristicile unor autentice ipoteze ?tiintifice: pot fi testa te. în schimb. Daca aceasta neîncredere este redusa si daca.

Teorii si modele ale personalitatii 285 tentionati oamenij cu totii ma vor considera de îndata obositorj penibit eu însumi ma voi simti vesnic tensionat sij fara îndoialaj voi rata ocazia de a lega amici tii sau de a încheia o afacere buna. Evident ca aceste personalitati nu reprezinta toate tipurile de personalitati dificile pe care le puteti întâlni. Un prim obiectiv al acestei carti a fost acela de a va ajuta în confruntarea cu o personalitate dificila din propriul vostru anturaj. mai cu seama daca va gânditi 6 DSM-V: Manuel diagnostique et statistique des toubles mentaux. Deci. Aceste întrebari nu constituie un test diagnosticj cij mai curând. inadaptate situatiilorj cauzând. CUM AM CLASIFICAT PERSONALITATILE DIFICILE? Am optat pentru douasprezece mari tipuri de personalitati ce par sa se regaseasca în toate tarile si în toate timpurilej pentru ca întâlnim descrieri ale acestora în diverse variante. cum ar fi cea facuta de Organizatia Mondiala a Sanatatiij sau de DSM-IV6. s-ar putea spune ca o personalitate devine dificila când unele trasaturi ale caracterului sau sunt mult prea accentuate sau rigide. familial si profesional. . Dar mai exista si un al doilea obiectiv: si acesta ar fi de a va ajuta sa va cunoasteti si sa va întelegeti mai bine. cit. În cazul acestaj propria neîncredere ma face o autentica "personalitate dificila". astfel. un subiect de reflectie asupra voastra. Astfelj la fiecare capitol exista o serie de întrebari care va vor face sa reflecta ti asupra propriei voastre personalitati. Aceasta suferinta constituie un criteriu în diagnosticarea personalitatii dificile. suferinta propriei persoane sau celuilalt (sau amândurora). ultima versiune a Asociatiei Psihiatrice Americane. atât în vechile manuale de psihiatriej cât si în cele mai recente clasificari. op. în cazul în care sesizati în propria persoana unele trasaturi ale personalitatilor dificile pe care vi le-am înfatisat. dar veti avea sansa de a le recunoaste.

ele nu fac decât sa eticheteze oamenii. psihiatrii si psihologii au descoperit câteva reguli de baza ce trebuie respectate în psihoterapiile cu acesti pacienti. Faptul de a avea unele notiuni despre nori va va ajuta sa faceti unele previziuDi asupra vremii. norii.i în fiecare zi.286 Fran<. când fiintele umane sunt caracterizate de o infinita diversitate t. Sa continuam comparatia. Fireste. care sufera mult si care. în orice sistem de clasificare. În acelasi fel.i. Pentru psihiatri si psihologi. cirus t.i sunt esentialmente neclasificabile? Este întru totul adevarat ca fiecare fiinta umana este unica t. nimbus.i ca. Totut. identificând si definind criteriile personalitatii "borderline" (vezi capitolul XII).i unele forme mixte. Totusi. doi cumulus nu se aseamana întru totul. aceste câteva tipuri de nori. Iata o clasificare simpla. Faptul de a avea unele notiuni despre nori nu va zadarnici contemplarea unui cer magnific. la fel cum faptul de a cunoaste cât de cât personalitatile dificile va va ajuta sa le faceti fata mai bine. meteorologii au identificat patru categorii distincte de nori: cumulus. în materie de psihoterapii si de tratamente. exista mai multe caractere decât "rubrici". vântul. identificarea anumitor tipuri de personalitate face posibila o mai buna întelegere a reactiilor acestora în diferite situatii si favorizeaza un progres continuu. în acelasi timp. stratus. fac posibila o descriere precisa a unui cer noros. soarele alcatuiesc un tablou. sa-i strânga laolalta într-o aceeat. De pilda. faptul de a cunoaste câteva tipuri de personalitati nu va va împiedica sa va pretuiti prietenii si relatiile. fara a încerca sa-i clasificati. pe care le numaram pe degete.i clasa.i la formele mixte. din meteorologie. când e vorba de clasificari în psihologie. La ce bun sa clasifici oamenii? E un lucru pe care îl auzi adesea.i "rubrica". Oare asta înseamna ca orice clasificare este zadarnica? Sa luam un exemplu dintr-un alt domeniu.i Christophe Andre t. precum cumulo-nimbus. dar îi poti include într-o aceeat. asa cum nu exista doua caractere absolut identice. ce pot fi regasite la doua sau trei tipuri diferite.:oisLelord t. Cerul nu este acelat. au o . zi de zi.

dar si pe ceilalti. SA POTI FACE FATA PERSONALITATILOR DIFICILE La fiecare tip de personalitate dificila am încercat sa va explicam în ce fel el sau ea se percepe pe sine. SA ACCEPTI.Teorii si modele ale personalitatii 287 atitudine ambivalenta fata de orice sprijin pe care l-ar putea pnmI. Mai curând e vorba de a-i accepta existenta în calitatea ei de fiinta umana. Când veti fi înteles punctul ei (lui) de vedere asupra lumii si asupra propriei persoane. al maladiilor sau al caracterelor. unele din conduitele ei (lui) va vor deveni explicabile. care i-ar oferi personalitatii dificile libertatea de a va face rau. de a va prejudicia (si adesea de a-si face si siesi rau). al fluturilor. Cum ai putea accepta asemenea personalitati. Ele sunt necesare oricarei stiinte a naturii. De pilda. Ceea ce nu va va retine sa va si protejati. principala convingere a personalitatii paranoice va fi IINu pot sa ma încred în nimeni. Am încercat. Atunci când sustinem. suscitam deseori în rândul auditoriului dezaprobarea si dezacordul. dobândite din copilarie. care constituie un fel de consecinta logica a convingerii fundamentale. la fiecare tip de personalitate. Acest demers trimite la o abordare recenta. Prin urmare. sA ÎNTELEGI. când nu o data comportamentullor se vadeste a fi intolerabil si inacceptabil? Ceea ce noi va cerem este nu o acceptare pasiva. necesitatea acceptarii personalitatilor dificile. sa evidentiem cazurile în care una sau mai multe convingeri erau cele care conditionau comportamentul subiectilor. toti vor sa-mi faca numai rau!" De aici decurge o întreaga gama de atitudini circumspecte si de comportamente ostile. utilizata în psihoterapiile cognitive: atitudinile si comportamentele noastre vor fi determina te de câteva convingeri esentiale. . În ultimul capitol al cartii veti gasi un tabel rezumativ. fie ca 'e vorba de studiul norilor. în cadrul seminariilor noastre. clasificarile prezinta un anumit interes. aflata înca în plina expansiune.

În aceasta carte noi v-am oferit câteva îndrumari cu privire la fiecare tip de personalitate. nu sunt complet responsabile. vedeti ca cerul este înnorat si sufla un vânt puternic.. de terapeut. Ei bine. atunci veti reusi sa faceti fata mai bine problemelor pe care le ridica. Sunteti în vacanta. .288 Fran~ois Lelord si Christophe Andre înca O comparatie. veti capata un "simt" al personalitatilor dificile. sa le acceptati (în sensul în care întelegem noi acest cuvânt). s-ar putea spune ca vi se pare natural ca la mare sa fie si vreme urâta. personalitatile dificile sunt aidoma fenomenelor naturale: exista dintotdeauna si vor continua sa existe de-a pururea. de impulsiv. la mare. Daca veti reusi sa întelegeti mai bine personalitatile dificile. Sunt sfaturi izvorâte din exprienta noastra de psihiatru. si totusi nu veti avea o rabufnire de furie doar pentru atâta lucru. cel mai adesea. A te revolta ar fi la fel de lipsit de sens. nu si-au ales singure tipul de personalitate. când va treziti. veti putea sa le "dibuiti". Iata t'i un motiv pentru care ar trebui sa acceptati personalitatile dificile: acestea n-au nici o vina de a se fi nascut cu o asemenea fire. Faptul de a-i accepta constituie adesea un prim pas necesar pentru a-i determina sa-t'i schimbe unele comportamente. am putea spune. Asta nu va va împiedica sa va adaptati situatiei si sa faceti altceva în acea zi. A doua zi însa. ele au dezvoltat comportamente care. Cine ar alege deliberat sa fie excesiv de anxios. dar si de fiinte umane care se confrunta cu dificultatile inerente ale vietii în comun . nu le reusesc t'i de care. suspicios.. cu atât mai mult cu cât e vorba de oameni cu probleme. Amestec de ereditate t'i educatie. si ati planificat pentru a doua zi o excursie cu vaporul. cum ar fi si daca te-ai mânia pe vreme ori pe legile gravitatiei. mult prea dependent de ceilalti sau obsedat de detalii? O respingere n-a ameliorat niciodata starea cuiva. Va simtiti înciudati.

Concluzie Personalitatile dificile . Dar cum s-ar putea vorbi de schimbare în cazul acelor persoane al caror fel de a fi este problematic? Depinde. se desfa~oara adesea într-un mod incon~tient. Atraice corespunde înseamna A TE SCHIMBA "Când se dovede~te ca te-ai în~elat. un anturaj pe care comportamentul lui l-a sâcâit ~i l-a facut sa patimeasca destul? E oare necesara interventia psihiatrului pentru a-i modifica unele trasaturi de personalitate? Ne îndoim. apoi m-am venerat. Acest proces de schimbare. între semenii no~tri ~inoi." PAUL VALERY mânând însa tu însuti. aceasta schimbare este problematica. "M-am urât mai întâi. imperfecta. Numai ca altceva trebuie sa-ti spui: ~tiu deja . si schimbarea .. raunui efort de ajustare te adapta. a te schimba pentru aprogresiva. oare. În cazul personalitatilor dificile. dupa care am îmbatrânit împreuna.. îti zici: data viitoare voi ~ti cum sa fac. nici una din aceste întrebari nu are un raspuns simplu . totul numai de subiect? Sau ar trebui ca anturajul sa faca presiuni asupra subiectului. încompleta.

scriitorul italian Cesare Pavese pune în lumina un adevar crud: este cumplicat de greu sa-ti schimbi propria personalitate. Din ce motive. oare. si acest caracter la gloria lor? Ar fi rezistat. si cu pesimismul ce-i caracterizeaza întreaga opera.. " Prin aceste cuvinte.havul din fire n-are lcecuire". Post. se dovedeste cu totul neputincioasa când e vorba de a modifica unele deprinderi comportamentale? Fara îndoiala. ca sa nu spunem patologice. "Creativity and Psychopatology. este atât de dificil sa te schilnbi? "Mereu am fost asa!" Personalitatea se edifica înca din primele zile de viata (putându-se vorbi chiar de o predispozitie genetica a trasaturilor de personalitate). în rândurile acestora. precum Pasteur si Clemanceau. nu-si putusera schimba însa propriul caracter. la urma urmei. nu a contribuit. Se re gasesc aici si multe din gloriile noastre nationale. ar fi dat oare dovada de aceeasi hotarâre în fata lui Hitler t'i a amenintarii naziste? Dar daca personalitatile dificile se pot dovedi a fi utile în circumstante neobit'nuite. proportia de personalitati dificile. Cont'tientizam faptul ca felul nostru de a fi 1 F. al stiintelor sau al artelor. . pp. oare. sa-ti schimbi felul de a fi reprezinta cea mai dificila tentativa posibila. 165. cea mai mare parte a timpului ele se dovedesc putin adaptate vietii cotidiene . Toate epocile si limbile abunda în proverbe ce oglindesc acelasi lucru: ..290 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ce am sa fac data viitoare . 22-34. este mare.. Dar. care poate compLme simfonii si trimite nave cosmice pe Marte. Si lucrul acesta este valabil si în cazul unor personalitati de exceptie: un studiul extrem de interesant facut pe circa trei sute de oameni celebri din ultimele doua secole a stabilit ca. . a Study of 291 World-Famous Men"..0J-ai cum sa te nasti din nou". creativitate a unor mari artisti la o psihoterapie sau la un tratament antidepresiv adecvat? Daca Churchill n-ar fi fost înzestrat cu o personalitate dificila accentuata t'i cu alcoolismullui. Acesti barbati.. care au putut schimba cursul istoriei. 1994.?\.. British Joumal of Psychiatry. Cum sa explici ca mintea umana. oare.

indispensabila. ceea ce ma face sa ma simt grozav de îndurerata de fiecare data. de multe ori. Sa-I ascultam pe . Gândindu-ma mai bine. ceea ce. $tiu ca ar trebui safiu mai deschisa. va vor spune. adica. douazeci si sapte de ani. personalitatile de Tip A). personalitate evitanta. o corvoada. În general... direct. ~i atât! De când ma ~tiu sunt a~a:când eram copil. amical sau profesional este cel care le atrage atentia asupra comportamentelor lor.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 291 ar cam trebui schimbat abia pe la 20-30 de ani. a oricarui proces de schimbare. sa fiu mai putin sensibila la critici. nici nu valoram mare lucru ~i e mai bine sa nu afle ~i ceilalti acest lucru. Dar nu izbutesc. Cu cât dobândim mai de timpuriu o deprindere comportamentala. Dupa câtiva ani în care afost tot ce am avut în minte. cu atât mai mari vor fi eforturile de a o modifica. de fapt. ma înspâimântau privirea celorlalti. probabil. Totusi. îmi dau seama ca. prin remarci sau critici. Bun! Ajung la concluzia asta mereu. prima etapa. îmi pare cumplit de greu. secretara. sa merg spre ceilalti. încât renunt din start. de multe ori. aprecierea lor ~i încercam sa ma protejez cum puteam. Sa o ascultam pe Marie-Laure. nici n-am încercat vreodata sa ma debarasez de propriile mele convingeri ~i deprinderi. tinându-ma de-o parte. când anumite deprinderi sunt deja adânc înradacinate. m-a~ mai putea schimba? . ceva atât de complicat ~i necesitând un efort de durata. a~ mai face oare ceva. subiectii cu personalitati dificile nu-si percep întotdeauna propriile comportamente ca fiind rigide. Mai mult. Parintii mei mi-au transmis modul lor de a vedea lucrurile: nu suntem nici cine ~tie cine. aceste mesaje din partea anturajului nu sunt mereu luate în considerare sau acceptate ca fondate: nu e niciodata simplu sa-ti reconsideri propriile atitudini ("Nu ma enervez deloc. printr-o distantare si o racire a relatiilor. încerc numai sa-ti explic". duce la un sentiment de descurajare anticipat la subiectii care ar dori sa se schimbe. sa-mi pun mai putine întrebari despre valoarea mea în ochii celorlalti . anturajul familial.0 problema. constientizarea problemei pe care o ridica ceilalti este. ce problema?" Cum felul lor de a fi s-a conturat înca de timpuriu.. ori indirect.

carora le semanam. a fi un iad. Ea era însa opusul meu. De atâtea ori am încercat sa ma schimb. Chiar identificate corect. am realizat ca. am facut chiar o psihanaliza. Sunt cam ca un elev . în ciuda tuturor intentiilor t'i deciziilor noastre. Sunt un tip cu maniile mele. Am citit carti. infirmiera.:oisLelord ~i Christophe Andre Jean-Philippe. inginer.. nu-mi exteriorizez usor emotiile. "Este ceva mai puternic decât mine!" Freud t'i psihanalit'tii au identificat "compulsia la repetitie". [-am purtat pica mult timp si. încât încep sa ma întreb daca nu cumva pretind prea mult de la mine. sa le dea tot felul de detalii vexante despre mine . Pâna atunci. destul de curând. nu o data. într-o oarecare masura. sa ma critice în fata prietenilor no?tri. Asa se face ca baiatLtl. în fond. statusem cu parintii. în cazul meu. De-abia de când eu si iubita mea ne-am decis sa locuim împreuna am început sa-mi dau seama. Iata ce ne dezvaluie Odile. am urmat sfaturile celor apropiati. Era prima oara când cineva se apropiase de mine si au aparut problemele. La un moment dat.. Îmi reprosa mereu ca acord mai mult timp muncii sau diferitelor obiecte decât ei. tendinta incoercibila de a ne repeta gret'elile sistematic. si care ma suportau asa cum eram. patruzeci t'i patru de ani. personalitate pasiv-agresiva. ea avea dreptate. Dar viata de zi cu zi pe care o împarteam cu o persoana care nu avea aceleasi deprinderi ca mine s-a dovedit. în timpul certurilor noastre o facusem isterica. mai ales despre ceea ce tinusem în mine si ma facea sa sufar. de a se manifesta când ne confruntam cu ceea ce am putea numi "situatii-cheie". daca asta mai e cu putinta cumva.. Cred ca ajunsesem sa înteleg mai multe lucruri despre mine si despre lume. Eram cumplit de nefericit ?i ne-am despartit pâna la urma. îmi place ca lucrurile sa fie la locul lor. sa ravaseasca totul. personalitate obsesionala. am nevoie de exactitate si regularitate. patruzeci t'i cinci de ani. sunt încapatânat . Când am izbutit sa ma detasez de tot.. pentru prima data. începuse sa faca dezordine dinadins. încetul cu încetul sfârsise prin a o exaspera. care la început o fascinase. cafelul meu de a fi îmi crea problerne.292 Fran<. trasaturile noastre de caracter au remarcabila tendinta de a persevera si.

i patru de ani. totul parea sa-i dea dreptate./J Dej'i ridica numewase probleme. La fiecare grepeala.Concluzie: Personalitatile dificile j'i schimbarea 2 93 recalcitrant. apoi însa reîncepe totul. primele ei vorbe erau: "Ti-am spus eu!" Cum vedea peste tot pericole posibile. . De-abia la adolescenta am realizat ca viata era posibila pifara tot acel talmep-balmep de precautii sufocante . credea ea. student. dej'i excesive.. pe masura ce se scurg zilele. sau cum vecinul nostru fusese lovit de o mapina când iepise singur cu bicicleta. tot felul de încaltari care sa ne fereasca de întepaturile aricilor de mare. rareori se întâmpla ca obsesionaiui sa-j'i uite cheile . dar subiectii tocmai aici îj'i vor gasi uneori justificarea propriilor convingeri . Mama era o personalitate hiperanxioasa pi. raportate la marea masa a inconvenientelor adiacente.. uneori anumite trasaturi de caracter. Casa noastra era cam ca o statie orbitala pi cea mai mica escapada parea mai dificila pi mai primejdioasa chiar decât un zbor în spatiu! Când mergeam la plaja. Aceste "beneficii secundare" sunt derizorii. câteva zile lucrurile par sa mearga ceva mai bine. douazeci . paranoicul nu e deloc uj'or de tras pe sfoara. atitudinile adoptate de personalitatile dificile nu sunt niciodata cu totul nejustificate. care la începutul anului pcolar are numai intentii bune pi care. Îpi avea stond ei de istorioare moralizatoare pi ne tot povestea cum singura data când o lasase pe sora mea sa doarma la o prietena se întorsese cu o bronpita. ne-a supraprotejat.. se întâmpla sa ne convinga pi pe noi de punctul ei de vedere. prezinta unele avantaje: subiectul cu personalitate dependenta capata sprijin. creme solare etc.i comportamente. mersul lumii era cel pe care ni-l înfatipa ea. Este suficien sa fiu pusa în situatii în care am impresia ca mi se impune ceva. Apa pi eu.. pi instantaneu ma preschimb într-un copil îmbufnat pi ostil. Cum am mentionat deja în lucrarea de fata. Când ajunseseram sa mergem la petreceri trebuia sa telefonam odata ajunpi acolo... firepte ca nu ne lipseau ochelarii de soare.. cât am fost mici.. În ochii nOptri de copii. Mama supraestima orice incident care. demonstra ca precautiile ei fusesera justificate. ~i recapata apucaturile rele. neînsotit de parinti. "Am motive temeinice sa ma port astfel. chiar daca eram la trei papi de casa. Sa-I ascultam pe Hadrien.

i sa acceptam.:oisLelord ~i Christophe Andre "Este personalitatea mea!/J Suntem putemic ata~ati.a un pic de acele trasaturi. mai putin gelos. .. Dar confuzia între a schimba personalitatea . . nu? .i e mai bine sa nu "ma calci pe coada". trasaturile patologice de caracter constituie un handicap. sunt genul "ori..inu o garantie a libertatii individului. caci aceasta reprezinta. Lucien. Dar se întâmpla . mai optimist.i de a-. fost contramaistru.i daca este cazul.. ma simt bine apa cum sunt. vrei sa fii mai putin anxios.. de personalitatea noastra..i. care vor refuza adesea sa se angajeze într-un proces de schimbare.. Totu~i.. într-o masura însemnata. Cei ce ma cunosc ptiu ca nu e cazul sa se puna cu mine.a... cum ti-ai pierde sufletul. dar se întâmpla sa ma satur sa tot încerc sa ma controlez.i a pierde propria personalitate staruie în mintea multor oameni. personalitate de Tip A. ~i e normal sa fie a. ori". mai putin susceptibil etc. se destainuie: Nu-mi place sa cedez t. Asta sunt eu pi nu vad de ce m-ap schimba. doar n-o sa ajung acum o cârpa doar sa le fiu celorlalti pe plac. riscul de "a-ti schimba personalitatea" ramâne pur teoretic.i psihologilor. Uneori îmi dau seama ca întrec orice limita. când vor sa califice munca lor cu personalitatile patologice.. la urma urmei. mai maleabil. De cele mai multe ori suntem con. iar cel mai bun mijloc de a accede la ceea ce vrei cu adevarat sa fii ..i sa dorim sa ne schimbam unele deprinderi: de pilda. Dar acest atasament fata de propriile defecte reprezinta o forma aparte de "cult al personalitatii". Dar nu întotdeauna e cazul personalitatilor dificile.294 Fran<... suntem dispu.i nu de a le cultiva frenetic. nici unul nu încearca .i "pierde personalitatea". Totu. cu calitatile ~i defectele ei.tienti de faptul ca aceasta schimbare nu va repune serios în chestiune ceea ce suntem. . Cu atât mai rau pentru cei cu care ma cert.i nici nu dore. vorbesc de ameliorare sau de adaptabilitate.. saizeci si patru de ani. Vom vedea ceva mai departe ca majoritatea psihiatrilor ... identitate a noastra...te sa opereze o schimbare radicala . stapânite de teama de a nu mai fi ele însele .i sa faci este de a te deta. în care autoelogierea propriilor insuficiente te face orb si surd la dezavantajele lor.

de- . câta vreme n-ai trecut de la un tabagism ego-sintonic. De multe ori. fobicul se va simti rusinat de temerile sale etc.tice ca parte integranta a personalitatii sale. la unul ego-dis tonic.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 295 Egc:-sintonie si ego-distonie In psihiatrie si psihologie. . de pilda). motivatia schimbarii este mai mica decât la "ego-distonie". corespunzâl1d mai mult sau mai putin propriilor valori sau viziuni asupra lumii. felul în care indivizii îsi percep propriile dificultati. si le accepta sau nu. Poate pentru ca sufera mai mult din pricina propriilor atitudini. care-l determina sa actioneze într-o maniera ce nu corespunde propriilor valori sau acelei imagini pe care ar vrea sa o aiba despre sine. Individul percepe un caracter intru ziv al problemelor sale. adica în momentul în care propriul comportament tabacic le va deveni indezirabil.. De unde si rezistenta lor la schimbare. Invers. pe lânga simptomele în sine. Ceea ce nu garanteaza succesul. a împrejurarilor sau o succesiune de dificultati si esecuri (o depresie. depresive. dar îl face totusi posibil. Majoritatea personalitatilor dificile sunt ego-sintonice. O raportare de acest tip la propriile simptome este numita "ego-distonica". are o mare însemnatate. e necesara presiune a celor apropiati. pentru ca respectiva persoana sa îsi puna o serie de întrebari asupra ei si sa-si reconsidere propriile atitudini. Subiectul îsi considera aspectele negative problemc:. respectiva persoana va fi stânjenita de propriile ei defecte: subiectul deprimat se va revolta împotriva propriei incapacitati de-a actiona. Este constient de caracterul rigid al conduitelor sale si ar vrea sa se dezbare de ele. o atitudine mai toleranta fata de propriile hliburari. De pilda. este numita "ego-sintonica". Rareori se întâmpla ca un subiect cu personalitate dificila sa fie motivat sa se schimbe. tabacologilor le este bine Clmoscut acest fenomen si stiu ca pacientii lor nu vor fi cu adevarat gata de "întarcat" decât atunci când vor fi "motivati". unele tipuri de personalitati dificile (anxioase. Iar atunci. În unele cazuri. ce oscileaza între ignorare si acceptare. Nu are nici un rost sa încerci sa te lasi de fumat.

Dorinta de a-l face pe celalalt sa se schimbe constituie si izvorul multor deceptii conjugale: sunt cupluri care se constituie pentru ca unul dintre parteneri nutreste dorinta idealizata de a-l schimba pe celalalt (o femeie se va casatori cu un alcoolic sperând ca îl va ajuta sa se lase de bautura . ales totusi în deplina cunostinta de cauza. pentru care nimic nu e mai suspect decât fraze gen: lIn-are de ce sa-ti fie teama. dar uneori si durerea de a vedea ca cineva la care tii e captivul unor atitudini autodistructive. se poate întâmpla chiar ca subiectul sa fie întarit în convingerile lui: este cazul subiectilor cu personalitate paranoica. Presiunile exercitate asupra unui subiect. Exista. ulterior. oare.. tocmai intentiile si sfaturile bune genereaza tot soiul de probleme. dezamagita). SA-I AJUTI SA SE SCHIMBE De multe ori. plictisit ca ea "nu se mai maturizeaza odata" ... reguli simple care sa permita cresterea eficacitatii eforturilor de schimbare? Ele v-au fost oferite pe tot . )... pentru a-l determina sa se schimbe. uneori mai mult decât altele (paranoice. si va fi. sperantele pierdute de schimbare ale anturajului. pot fi traite negativ si percepute drept coercitive. propriul anturaj e cel care determina o schimbare.. nici oprobriuL . propria lor tulburare. La Rochefoucauld spunea: "Suntem cât se poate de darnici când e vorba sa dam sfaturi. care considera ca a facut eforturi în acest sens." Deseori însa. mai mult sau mai putin directe. de asemenea.296 Fran<. stau la originea multor presiuni si interventii. nici ajutorul. anumite cupluri se desfac.:oisLelord si Christophe Andre pendente) îsi constientizeaza. Iritarea sau stinghereala resimtite în fata unei personalitati dificile. Iar în unele cazuri. narcisice. pentru ca unul din cei doi. nu-ti vrem decât binele" . care în fond nu ceruse nimic nimanui.. Tipul A). In fine. nu s-a putut adapta evolutiei preferintelor celuilalt (un barbat va rupe relatia cu o femeie mai tânara si foarte dependenta. se preschimba rapid într-o respingere a insului cu o personalitate dificila.

care pâna atunci fusesem încredintat ca valoarea îti este cunoscuta chiar daca ramâi în umbra . de a fi ori de a-i pune pe cei dragi în pericol. fii sa apara "garnisit" cu tot soiul de merite în fata lor. vei urma calea ce duce drept spre conflicte sau neîntelegeri.. ci din teama: aceasta personalitate dificila e stapânita de teama de a fi abandonata. arhitect. am avut nifite explicatii cu el. am descoperit ca nu era deloc atât de sigur pe el cum parea. Sa-I ascultam pe Simon. ca uneori trebuie sa te pui în valoare. sau sa nu-i mai dau deloc o serie de informatii importante. în ceea ce îl privefite. $i atunci. Faptul de a-i fi sesizat racila m-a ajutat sa-I înteleg fii sa-I suport mai bine. Mi-am dat seama însa ca asta nu ar ajuta la nimic. La un moment dat am fost tentat sa i-o spun verde în fata. dar iata câteva care sintetizeaza principalele aspecte .. sA ÎNTELEGI SI SA ACCEPTI De regula. sa încerci sa te evidentiezi. De fapt. $i. agresata.. presarate de ceea ce unii psihologi numesc "interpretari salbatice": "Sarmanul meu .Concluzie: Personalitatile dificile 9i schimbarea 297 parcursul lucrarii. patruzeci 9i noua de ani. în cele din urma. Nu trebuie confundata o asemenea comprehensiune cu la9itatea sau cu indiferenta. fii conlucrarea a devenit posibila: el fitie pâna unde poate merge iar eu admit sa-I las pe el sa se ocupe de unele detalii. el cauta sa se convinga ca le era superior celorlalti. conflictele noastre erau frecvente. Daca nu e9ti atent la acest prim considerent. iar eu am trasat unele limite. Narcisismul unuia din colegii mei ma agasa la culme. Mai apoi însa. daca nu întrezare9ti vuh1erabilitatea în spatele acelei atitudini incomode.. La început. am specificat ce anume tolerez fii ce nu. . Si nici nu trebuie sa genereze atitudini ce tin de o "psihologie de tejghea". mi-am dat seama ca aveam ceva de învatat de la el.. fii ca în unele privinte nu grefiea: de pilda. neînteleasa. mi era dispus safaca nimic pentru ceilalti. eu. considera ca totul i se datoreaza lui fii ca. El facea totul sa atraga atentia clientilor. un subiect cu o personalitate dificila nu se comporta într-o maniera problematica din placere.

" sA RECUNOSTI DIFICULTATEA PE CARE O IMPLICA SCHIMBAREA Faptul ca propria schimbare este atât de dificila..i cinci de ani..oipartile lui bune? ::\"eplacerile pe care ni le pricinuiesc ..i numeroasele "recidive" ce-l însotesc. are . Sa o ascultam pe Natacha. Mie însa îmi plac oamenii care stau :. ca toti de altfel.terea primului copil.tesc. înseamna ca ai o problema seioasa care presupun ca vine din copili'. la o reflectie asupra propriei persoane: cum se face ca nu toleram cutare sau cutare comportament la care altii nu reactioneaza atât de puternic ca noi? În virhltea carora din propriile valori reactionam astfel? Si prin ce sunt aceste valori superioare celor ale persoanei pe care pretindem ca încercam s-o facem sa se schimbe? Ce am putea învata de la subiectul cu o personalitate dificila... În aceasta privinta. O data cu na:...Oi hristophe Andre C prieten. daca te comporti în felul asta. Fapt ce explica durata acestui proces de schimbar2 .... ceea ce ar fi simplu .. se explica prin aceea ca schimbarea reprezinta un proces de "demolare-reconstructie" îndelungat .. am început sa ma nelini:..i aprecierile facute asupra personalitatilor dificile sunt o marturie a propriilor slabiciuni.i pentru un copil.fi dorit sa i-o arate.ote despre tine.. mi-amintesc ca pe vremea când l-am cunoscut avea o porecla "Autistul" .ti despre altul. ca nu-i arata afectiunea pe care eu mi-a. chiar ..... Nu ma îndoiam nici o clipa ca va :.i chibzuiesc înainte de a deschide gura ...i-a con.. treizeci. " Faptul de a-l accepta pe celalalt conduce.ria ta . Nu se rezuma totul la deprinderea unor reguli de conduita. Cum scria malitios Paul Valery: "Tot ce spui vorbe.tientizat problema ..tisa se poarte . care...i atunci când subiectul . una din primele reguli este de a-i lasa subiectului timp ca sa "digere" schimbarea .i anevoios. medic: Sotul meu e u:.298 Fran<.orschizoid.oieste motivat sa se schimbe. Mai cu seama când vorbe. în final.oisLelord .. ci e vorba de a te barasa de acele reguli respectate pâna atunci .. caci mi se parea ca nu se prea ocupa de copil.

ne întelegem . fata de cele ce nu incomodeaza prea tare. La urma urmei. însa treptat. Vrea ca totul sa fie la 10cuI lui..i uneori Într-un temperament biologic) pe care ar fi atunci absurd sa doret.. Nu-i mai faceam observatii. fusese singurul copilla parinti si nu stia nimic despre bebelusi. ceea ce n-a fost greu. a "crescut" o data cu baiatul nostru. sotul meu a învatat cum sa-i arate fiului sau întreaga afectiune si amândoi par sa se înteleaga de minune.Concluzie: Personalitatile dificile t. Brusc. sa respect un anumit orar. Ma revoltam. îi faceam o multime de reprosuri. dar cu cât îl certam mai mult. Mai apoi m-am potolit.i doi de ani... Dar ma aratam încântata când se comporta asa cum doream. Deocamdata. Cum suntem în acelasi birou si materialul cu care lucram este acelasi.. Un adevarat sclavaj. Am decis sa negociez cu ea. Iata ce ne povestet. O alta regula importanta va fi aceea de a accepta schimbarile imperfecte sau incomplete: felul de a fi al personalitatilor dificile rezida într-o istorie personala (t. Încetul cu încetul s-a schimbat. Iar sotul meu a devenit ceva mai extravertit si cu restul familiei . Izbutise sa o îngemmcheze pe cea de dinaintea mea. salariata: Colega mea de birou este o maniaca. la început..ti sa-I "corijezi" în proportie de 100%. îi spuneam ca e pisaloaga. care acum are trei ani.. Si atunci ma arat mai toleranta fata de unele din maniile ei. Si nici ea nu mai cauta sa-mi impuna regulile ei. Poti conta pe ea si asta îmi prinde bine. În primele luni. dar cu mine nu i-a mers! În opt zile ajunsesem la razboi! Trebuia sa aranjez totul cum voia ea. dupa ce ma încercase chiar gândul demisiei. eu si colega mea aveam mari conflicte. începusem sa ma tem ca nu cumva fiul nostru sa aiba de suferit cu un tata atât de rezervat.. patruzeci t. sa fie totul aranjat dupa cum doreste ea. caci eu sunt cam cu capul în nori.i schimbarea 299 cu copiii lui . sa refac totul la cea mai mica greseala . nu-i mai dictam cum sa se poarte cu fiul nostru. Apoi m-am linistit si m-am gândit ca ar fi mai bine sa-I las în pace. daca-i respectai tabieturile si maniile. cu atât parea ca se blocheaza mai tare.te Yanne. De mai multe ori s-a întâmplat sa ma ajute sa ies din situatii profesionale delicate. o data ce am constatat ca avea si calitati: era serviabila si binevoitoare. îsi adora tatal si stie ca si acesta îl iubeste. când abia ma angajasem la aceasta firma. .

cum am încercat sa aratam pe tot parcursul acestei lucrari. decât în functie de situatiile sau persoanele cu care se confrunta.") sau le vor caricaturiza ("Daca-n casa asta nu ai voie sa faci nici un fel de comentarii. În al doilea rând. În primul rând. Asa ca este inutil sa supralicitam prin norme suplimentare.. optimist si nu pesimist.3 O O Fran~ois Lelord si Christophe Andre sA NU-I FACETI MORALA Când vrei sa faci pe cineva sa se schimbe. pentru ca nimanui nu-i place sa fie tratat ca un copil caruia-i spui ce e bine si ce e rau. sa vorbe titi de comportament si nu de persoana. vine sa confirme acest lucru.. sa pornesti de la situatii concrete. Gelozia sotului meu nu cunoa~te masura. decât de obligatiile interlocutorului.. sa descrii si nu sa condamni etc.. ). pentru ca viziunea personalitatilor dificile asupra lucrurilor este mult prea rigida si normativa. casnica.. ei bine. "). Iar marturisirea Marinei. ca delireaza. "Ce drept am sa stabilesc ce e bine si ce e rau si sa-i impun eu sau sa-i sugerez asta celuilalt?" Raspunsul este simplu: nu trebuie înfatisate lucrurile în lumina asta. prestabilite. treizeci tii trei de ani. si tocmai aceasta este problema lor: ele actioneaza mai mult dupa propriile reguli.. Orice demers normativ sau moralizator nu-si va dovedi o prea mare eficienta în a-l motiva pe celalalt sa se schimbe. a~a ca. chiar daca un anume fel de a fi pare sa prezinte o serie de avantaje (sa fii maleabil si nu rigid. eu n-am sa mai spun nimic . "ca tre- . autonom si nu dependent . Motivatia de schimbare variaza în fiecare caz în parte: subiectul cu o personalitate dificila îsi va schimba atitudinile când ceilalti îi vorbesc sincer. despre problemele pe care el le genereaza. iata rezultatul. deoarece se poate întâmpla ca ele sa le întoarca în propriul lor avantaj ("Mi-ai spus ca nu trebuie sa le cer altora parerea. fara urma de agresivitate. principala întrebare ce se ridica este: "În numele a ce îl presezi sa-si schimbe felul de a fi?". disputele violente erau ingredientul constant al casniciei noastre. Iata de ce. e mai bine sa vorbetiti de propriile trebuinte. decât de la tot felul de principii marete. vreme îndelungata. Îi spuneam atunci ca e nebun.

ea spores. s. Toti ceilalti din familie îi fac jocul un pic din obi?nuinta. au devenit din ce în ce mai rare. De pilda. sa-i patrund gândurile: el a refuzat sa mearga sau macar sa ma însoteasca. Dupa o vreme.aizeci si unu de ani. caci voiam cu orice pret sa-mi înteleg mai bine sotul. Dar. E un lucru de care evident ca îsi va aminti de fiece data . Iar discutiile noastre. Desigur ca nu primise prea bine toate astea. daca veti ceda de prea multe ori.. dar au avut mai mult efect decât predicile mele anterioare.. pentru a obtine ceea ce doreste.. iar în cazul în care refuzi sa i te supui. presiunea este constanta. începusem sa-i împarta?esc emotiile resimtite: îi spuneam ca ma întrista faptul ca nu avea încredere în mine sau ca eram mânioasa când încerca sa îmi îngradeasca libertatea .. pare sa zica ea.. vor fi tentate sa c~deze la exigentele acestor personalitati si sa le faca jocuL . caci nu pridide?te cu sfaturile ?i î?i tot lauda sotul ?i copiii. Una din nurorile mele are o fire extrem de autoritara ?i. mai cu seama sa con?tientizez ca trebuia sa-mi schimb total comportamentul fata de sotul meu.ischimbarea 3 O1 buie sa se caute". îmbufniri. NU CEDATI ÎN PRIVINTA ASPECTELOR ESENTIALE Anturajul personalitatilor dificile.Concluzie: Personalitatile dificile s. ce nu au seaman în inteligenta ?i frumusete. În plus. Intr-adevar. în loc de a riposta vehement la suspiciunile lui. iar când e vorba de propria ei persoana.. ca nu accept sa ma controleze. personalitatea dificila va fi convinsa ca-i suficient sa insiste. atunci când ne strângem cu totii.ifamilia. nu suporta sa se faca vreo observatie.. culpabilizare .. pe lânga faptul ca nu mai degenerau în certuri. sau pentru a evita orice i . am consultat un psihiatru.. simtul umorului efoarte redus. Si cred ca am izbutit sa-i potolesc gelozia .te în intensitate: accesele de furie. pensionara. mai cu seama persoanele apropiate s. De fiecare data reu?e?te sa-i exaspereze pe toti. Sa o ascultam pe Nicole. un pic din la?itate. ca eram libera sa fac ce vreau ?i sa vorbesc cu cine vreau . lacrimi... Psihiatrul m-a ajutat sa reflectez asupra mea dar. ea monopolizeaza întreaga conversatie.

gresiva ntele sa-?i aspecte. caci daca ceva nu-i este pe plac.. ~i chiar el î~ifacea o multime de repro~uri. sotul celei mai mici dintre fiicele mele. ~i n-o mai vedem saptamâni întregi. iar ea.Acceptati o schimbare a prointatemeri as. intrat de curând în familia noastra. comportamentul totul ebuinte difici. se abtine sa-i critice la tot pasul pe ceilalti .. Cum consideram ca procedase cum trebuie. s-a enervat..3 O2 Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre discutii. Noi evitam sa-i facem observatii. sa nu mai dea lectii de pedagogie. Cred ca-i prinsese bine lectia. numaidecât se îmbufneaza. Ea s-a suparat.. Cu totii au fost de parere ca ginerele meu mersese cam prea departe. când nora mea a reaparut la reuniunile familiale. Odata însa. iar vreo ~ase luni nu ~i-a mai facut aparitia. ~i i-a cerut sa-~i pastreze sfaturile pentru ea. chiar daca întreaga poveste ma întristase.Trasati o imagine claraincomce Acceptati o schimbare pro-I . am fost de partea lui de la bun început. mai putin pretentioasa. am constatat cu totii ca era mult mai rezervata.mite balta si li. de atunci. Cu personalitatile dificile . Într-adevar. schimbe RECOMANDABIL NERECOMANDABIL Sa credetifacca apoi sa le fafaceti rea-vointa de cetileasupra le si e vorba lasati neavreti sa de schimbatisaviziuchestiune lumii în totcompatimitiperfectiunea o ce pretindeti Sa jocul morala ori rapida Sa le pretindeti o schimbare .

Iar psihiatrii sunt obi?nuiti cu situatii de acest fel. Geneva. ori deprimati. facut viata infernala. ce e de facut?" În fine. "Personality Oisorders". 1993. procentul acestora este de 10 pâna la 15%. . 47. dar comportamentul lui (ei) ne-a . "Diagnosting Personality Disorders in the Community". în care.H. Reich. fie de psihoterapii. ce au toate cam acela?i mesaj: "Nu ?tiu ce sa ma mai fac. Archives of General Psychiatry. ?i asta în ciuda faptului ca în rândul întregii3 populatii. pentru o alta problema: s-ar parea ca între 20 ?i 50% din persoanele ce apeleaza la un psihiatru sufera de tulburari de personalitate2. nelini?tite ori istovi te de comportamentul acestuia. Zimmerman. tot mai multe studii au fost consacrate perfectionarii prin care s-ar putea veni în sprijinul acestor personalitati. OMS. stari de anxietate. W. fie ca e vorba de tratamente medicamentoase. el (ea) nu vrea sa faca un consult. de multe ori. Dar. nu pacientul e cel ce se adreseaza unui specialist. alcoolism etc. Coryell.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea SCHIMBARE. Aceste persoane solicita tratarea consecintelor acestor tulburari: depresii. 2 G. 1990. Cea mai frecventa este aceea în care un pacient vine sa consulte un psihiatru (ori psiholog). . sunt alertati de telefoane.H. În alte cazuri. pp. de câtiva ani. 3 M. PSIHIATRIE SI PSIHOLOGIE 3 O3 Confruntarea între psihiatri (ori psihologi) ?i personalitatile patologice se poate produce în diferitele circumstante. J. De putina vreme psihiatria se ocupa de personalitatile propriu-zis dificile. mult mai putini sunt pacientii care se decid sa consulte un specialist cu sentimentul ca au o problema de personalitate ?i ca lupta Împotriva a ceva ce-i depa?e?te. rezultatele terapeutice nu sunt atât de bune ca în cazul pacientilor ce nu prezinta tulburari de personalitate (ceea ce lezeaza narcisismul terapeutilor). într-adevar. personalitatile patologice se dovedesc pacientii greu de tratat: când sunt anxio?i. ci persoane din anturajul pacientului. De Giorlamo. 527-531.

dar mecanismele prin care dovedesc o atât de mare eficienta sunt insuficient cunoscute. sub efectul antidepresivelor. aceste molecule par sa actioneze modificând si unele trasaturi de personalitate. Trebuie. subiectii supusi unor asemenea tratamente nici nu realizeaza ca propria lor personalitate a fost modificata. Se ridica însa o seama de probleme etice.3 O4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Medicamente si personalitate Când e vorba sa li se prescrise medicamente psihotrope. asa cum am sfârsit prin 4 c. cit. Cloninger. confruntati cu unele evenimente. Dat fiind entuziasmul exclusiv produs de aceste tratamente. .R. de pilda. o data cu aparitia unor noi produse. iar eficacitatea acestor medicamente variaza de la un subiect la altul. ceea ce face sa nu existe certitudini. Ci au numai sentimentul ca au fost usurati de suferintele lor. ap. Trebuie totusi specificat ca studii recente consacrate biologiei temperamentelor ar putea fi considerate semne prevestitoare ale unei evolutii în materie de tratamente medicamentoase în tulburarile de personalitate4. deprimatii vor dovedi mai putîn pesimism sau deznadejde. sunt stapâniti de teama de a nu le fi astfel transformata personalitatea. unii pacienti se arata reticenti. Desi schimbarile sunt de-a dreptul spectaculoase uneori. sub efectul benzodiazepînelor. ceea ce deja înseamna enorm. antidepresivele asa-zis serotoninergice (numite astfel datorita actiunii lor asupra serotoninei. precum o excesiva vulnerabilitate la critici în cazul personalitatilor evitante. oare. un important neurotransmitator cerebral). problema de a sti daca o seama de medicamente pot transforma într-adevar personalitatea a animat societatea psihiatrica. acestia vor fi într-o mai mica masura afectati de propriile nelîniisti. Antidepresivele sau tranchilizantele vor schimba efectiv viziune a despre lume a subiectilor anxiosi. sau ca au redevenit ei însisi. În prezent. dar si însemnatatea mizelor ce erau în joc. Dar lucrurile s-au complicat de câtiva ani. studiile sunt înca putine. Extrem de eficiente în cazul tulburarilor depresive si a unor tulburari anxioase. accepta te moleculele pentru propriul echilibru.

care sa-i poata ajuta pe terapeuti ~i pe pacienti sa înteleaga ~i sa faca fata mai bine schimbarilor obtinute. pacientii? Indivizii vor solicita un tratament pentru ca sufera sau le produc altora suferinta. nenumaratele polemici între ~colile psihanalitice ~i ostilitatea ei a priori fata de orice forma de evoluare ~tiintifica a fost cauza unui anumit recuI al interesului cercetatorilor fata de ea în ultimii douazeci de ani. uitate astazi) antidepresivele ~i anxioliticile? Problemele ridicate astfel sunt foarte importante atât pentru indivizi. Primul curent îl constituie psihanaliza ~i formele derivate ale acesteia.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 3 O5 a accepta (dupa multe îndoieli. constituind o experienta intelectuala fascinanta. faptul ca exista molecule ce se dovedesc eficiente în cazul trasaturilor de personalitate e un lucru bun sau nu? Cine poate raspunde la aceasta întrebare? Speciali~tii. pot fi clasificate in doua mari curente. La urma urmei.proiectarea asupra terapeutului a conflictelor infantile ale pacientului. Cea dintâi dintre metodele psihoterapeutice. cel putin în Franta. în cazul tulburarilor de personalitate prescrierea unui medicament ar trebui sa fie însotita ~i de masuri psihoterapeutice. facilitând "transferul" . Deocamdata. sunt destul de putine studiile edificatoare. cât prive~te aplicarea lor în cazul personalitatilor dificile. înainte de a banaliza utilizarea unor astfel de produse in cazul tulburarilor de personalitate. cât si pentru colectivitate. are la baza principiul ca con~tientizarea progresiva de catre subiect a originii ~i mecanismelor propriilor lui probleme îl poate ajuta sa le depa~easca. . daca aceasta con~tientizare va surveni în cadrul unei relatii terapeutice codificate. De~i psihanaliza beneficiaza de o teoretizare deosebit de bogata ~i complexa. sau pentru ca nu sunt îndeajuns de performanti într-o societate anume? E necesara o reflectie adânca pe aceasta tema. Psihoterapie sau psihoterapii? Exista forme multiple de psihoterapie ~i. în ordinea vechimii ~i a importantei. În materie de tulburari de personalitate. Cu atât mai bine. oamenii politici.

Un studiu vast. În spatele acestui principiu. /lPacients Predictors of Respanse ta Psychatherapy and Pharmacotherapy: Findings in the NIMH Treatment of Depres- .M. Stosky et colI. izvorât din stiintele învatarii se afla un ansamblu de tehnici variate.pe relatia dintre trecut si prezent e elemente(ceea LE SI COGNITIVE tulburari i personale si nedeterminate utine informa. De data recenta în tara noastra (treizeci de ani).Orientate spre retrairea si commodificarea pe trecut sau I Centrate mai ales pe /laici/l si TERAPII principal: determinate noiva permite simodificarea despre Orientate interactiv modificarea Terapeut spre actuale cu competente conduitelor spestructuri psihicedobândirea unor terapiedespreofera în confruntarea simptomelor cifice Obiective profunde) Obiectiv COMPORTA'v1ENTATerapeutul si durata informatii ce problemele tulburari si (ceea /lacum/l 5 S. Ele sunt obiectul celui mai mare numar de publicatii stiintifice internationale. trebuie sa încerci sa afli Cl. în cazul tulburarilor de personalitate TERAPII PSIHODINAMICE .3 O6 Fran<.. întreprins în Caracteristicile simplificate ale celor doua familii de psihoterapii practicate în franta. aceste terapii sunt în plina expansiune. amentelor) imificarea ubiacente simp.ill au fost deprinse acestea si sa-I faci pe pacient sa dobândeasca altele. Terapiile cognitive si comportamentale au la baza un principiu simplu: pentru a schimba un comportament sau un mod de gândire. care si-au dovedit eficacitatea în numeroase tulburari de personalitate5.:ois Lelord si Christophe Andre Al doilea curent îl reprezinta terapiile comportamentale si cognitive.

Mai trebuie mentionat ca unele forme de psihoterapie.ipostura în care se'poate afla celalalt. Este cazul" terapiilor interpersonale". American Joumal ofPsychiatry. unde integrarea armonioasa a individului î..i identifice sursele propriei insatisfactii relationale: adesea.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 3O 7 rândul pacientilor deprimati. pot fi eficiente în tratarea tulburarilor de personalitate. Archives of General Psyc1liatry.. terapiile interpersonale au fost elaborate ?i utilizate pentru tratarea subiectilor deprimati. girarea eficienta a conflictelor ?i problemelor relationale) pot atenua respectivele probleme.c. 1991.148. La origine. nepercepute ca atare. De pilda... 1994. al caror postulat de baza este acela ca disfunctia relatiilor interpersonale constituie principala sursa a problemelor unora din subiecti ?i ca o serie de interventii. "Interpersonal Psychotherapy". de subiectul însu.nuita la situatii problema: pacientii deprimati pot deveni uneori egocentrici. uneori. 51. Obiectivele terapiei interpersonale sunt de a-l face pe pacient sa realizeze ca: . Weissman. pp.i schimbe reactia obi. 599-606. Adolf Meyer. deziluzia de a nu fi fost invitat la o petrecere se va preschimba rapid în resentiment. arata ca aceia care prezentau tulburari de personalitate raspundeau mai bine la terapiile cognitive decât la antidepresive. de pilda. rod al cercetarilor psihiatrului american de origine elvetiana. destinate a mari capacitatile relationale ale subiectului (deprinderea unor schimbari gratifiante cu propriul anturaj. mascând suferinta resimtita initial. ignorând trebuintele . Markowitz. un susion Collaborative Research Program".. pp. Aceste terapii au avut un ecou favorabil dincolo de Atlantic. Aparute la începutul anilor ?aptezeci. M. însa par a fi îndeajuns de bine adaptate ?i în cazul personalitatilor dificile6. . J.M.Sa încerce sa-.E preferabil sa-. cvasinecunoscute în Franta..npropriul sau mediu relational constituie miza fundamentala a oricarei psihoterapii. starile depresive tin de experiente afective.i. terapiile interpersonale subliniaza rolul esential pe care îl joaca adaptarea individului la mediul sau. 997-1008. 6 .

cu toate ca subiectul însusi nu cauta sa vorbeasca despre problema sa. va vom înfatisa. Este ceea ce au sesizat si stoicii. Terapiile cognitive Sa presupunem ca va aflati într-un restaurant si asteptati pe cîneva. O. cu alte cuvinte. Într-o asemenea situatie. 1994. pentru ca un alt tip de terapie sa apara . pp. sa-ti exprimi emotiile negative în loc sa stai îmbufnat.. Chambon "Les psychotherapies au toumant de millenaire: dix ans d'evolution et de devellopement de l'approche integrative et eclectique". Aceste gânduri ce îti vin în minte constituie ceea ce se cheama cognitii. reciproc. Aceste cognitii stau marturie felului în care percepem si interpretam lumea înconjuratoare.O ameliorare globala a propriilor capacitati relationale: sa poti cere ceva în loc sa te vaiti. ca Marc Aureliu: 7 M. ca raspuns la acele situatii cu care te confrunti în viata. însa staruitor. Pâna atunci însa. La o alta masa. în materie de tulburari de personalitate. în urmatorii ani. sa-ti comunici deziluzia într-o maniera nonagresiva.3 O8 Fran<. Marie-Cardine. . când scriau. sa vorbesti de gândurile tale sumbre în loc sa te framânti de unul singur. în cele ce urmeaza. Synapse. se întrezareste o anume rasturnare în peisajul psihoterapiei: dupa ce vreme îndelungata adeptii diverselor scoli s-au privit. si e foarte posibil ca. acum doua mii de ani. în mintea voastra se poti ivi tot felul de gânduri: pozitive ("cred ca ma place"). cîneva va priveste pe furis. acele gânduri ce îti vin în minte automat.. cu dispret sau ostilitate. . Dîncolo de practicile deja existente. neutre ("îmi aminteste de cineva"). în care sa coexiste ori sa se succeada diferitele tipuri de psihoterapie existente sau care sa le absoarba pe cele existente. acum încep sa se arate interesati unii de altii.ois Lelord si Christophe Andre biect deprimat va avea sentimentul ca nu e înteles de un partener pentru ca acesta elin urma nu face un efort în acest sens. negative ("gaseste ca as fi cam urât"). terapiile cognitive ce reprezînta abordarea cea mai recenta si mai bîne codificata în prezent. Exista demersuri7 pentru o psihoterapie integranta si eclectica. sa apara practici noi. 97-103.

cognitiile vor fi "omul ala îmi observa toate defectele". Faptul de a sesiza. poti (în cazul în care esti un pic histrionic si doresti sa placi celorlalti) resimti emotii agreabile si atunci. ". dimpotriva. prin urmare. deci. fie vei cauta sa-i arati cea mai buna mina a ta. în functie de fiecare subiect si. discurs interior) EVALUAREA COGNITIVA A SITUATIEI Teoria prelucrarii informatiei postuleaza ca modul în care noi evaluam situatia ne conditioneaza atât propriile reactii.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 3O 9 "Nimic din ce-i în afara ta nu te poate întrista. o stare de stinghereala si disconfort. de a întelege cât mai bine felul în care interpretam evenimentele cu care ne confruntam ofera una din pricipalele chei pentru schimbarea propriilor conduite. fie îi vei zâmbi celuilalt. comportamente. si comportamente de evitare (îi ocolesti privirea. cât si situatia în sine. Astfel. Sa revenim la exemplul cu restaurantul: daca cognitiile vor fi de genul "Îi plac acelei persoane". sub denumirea mai tehnica de "prelucrarea informatiei". aceeasi situatie poate fi evaluata în moduri diferite. sau te muti la alta masa)... iar gândurile se vor învârti în jurul ei: "am un farmec anume . poate genera reactii deosebite de la un individ la altul." Acelasi principiu poate fi regasit si la cognitivistii de azi. . ci judecata pe care tu o faci asupra a tot ce-ti este exterior e pricina tulburarii tale. ceea ce va genera emotii dezagrabile. daca ai unele trasaturi de personalitate evitanta. Abordarea unei situatii REACTIA (emotii.

Aceste credinte reprezinta convingeri dobândite de regula din copilarie. subiectii îsi vor elabora reguli de viata. deseori Lnconstiente. ". ce constituie tot atâtea strategii precise de a le facilita adaptarea la o lume pe care o percep în felul lor. asupra propriei persoane (de pilda "sunt neputincios si vulnerabil" sau.INTELOR pe"trebuie altfel unor tesa fii asa maripoti . când ne aflam sub influenta unei persoane apropiate sau ca urmare a unor evenimente de viata care sunt adânc ancorate în noi si sfârsesc prin a deveni invizibile propriei priviri.:oisLelord si Christophe Andre • Cum percepeti lumea? Cognitivistii considera ca mare parte din atitudinile si comportamentele noastre rezida în propria viziune asupra lumii. Aceste credinte sunt adesea grupate în ceea ce cognitivistii numesc "constelatii". "sunt cu totul exceptional"). In virtute a unor asemenea constelatii cognitive. cam ca ochelarii cu lentile colorate. Aceasta viziune asupra lumii e alcatuita din credinte. Principalele caracteristici cognitive ale personalitatilor dificile PERSONALITATE CONSTELATIA rau"tot REGULI ROPRII la sa P ce poate samai si "lumea e asteptfide anticipez "trebuie mereu orice problema ma plina pri- . asemenea reguli vor fi: "trebuie sa fiu supus.31 O Fran<. pe care uiti ca-i ai pe nas.. ca sa am bunavointa celorlalti" sau "daca e vreo problema. nu trebuie sa iau o decizie singur . cum ar fi de pilda asocierea "sunt vulnerabil" si "ceilalti sunt puteEnici si capabili" la subiectul cu o personalitate dependenta. Ramânând la exemplul personalitatii dependente. din contra.. asupra celorlalti ("ceilalti sunt mult mai competenti si mai puternici decât mine" sau "nu poti avea încredere în nimeni") sau asupra lumii în genere ("în spatele oricarei situatii anodine se poate ascunde o primejdie").

"ceilalti trebuie sa stie ca sunt o persoana repra celorlalti" marcabila" "nu sunt ca toti cei.. daca nu fac ceva anume" "sa seduci înseamna sa-ti arati adevarata valoare" "trebuie sa atrag atentia celorlalti.Concluzie: Personalitatile dificile .intime" plicatiilor" "tot ce conteaza e locul întâi" "oamenii trebuie sa fie competenti si siguri pe ei" "trebuie sa accept orice provocare" "trebuie sa ma achit de toate obligatiile pe cât de repede posibil" Schizoida Comportamente de Tip A .i schimbarea Paranoica "sunt vulnerabil" "e posibil ca ceilalti sa fie împotriva mea si sa-mi ascunda unele lucruri" 311 "trebuie sa fiu neîn-I crezator si sa încerc sa aflu ce se ascunde dincolo de ceea ce spun sau fac ceilaI ti" Histrionica "nu pot trezi interesul. ca sa-mi fac loc printre ei" "trebuie ca ceilalti sa fie orbiti si vrajiti de mine" "trebuie sa controlez totul" "trebuie sa respecti regulile în tot ce faci" Obsesionala "trebuie ca totul sa fie facut ireprosabil" "improvizatia si spontaneitatea nu pot duce la nimic bun" Narcisica "sunt exceptional(a)" "mi se cuvine totul" "sunt cu mult deasu."e mai bine sa fiu sinlalti" "viata sociala e gur si sa nu am relatii izvorul tuturor com.

vesc im" putercu adevarat. De obicei. pe care le vom numi "situa- .i regulile ce decurg din acestea justifica atitudinile specifice fiecarui profil de personalitate.. daca îi sunt seama altida "nu de.. a carui viata e o succesiune de dispute . dependentul ve~micaflat în umbra protectorilor sai .ois Lelord . "n-am de gând sa cema "ceilalti I "suntnu fiu preadin in-sa caut sa trebuieînsa""trebuie ma direct acord "nude-osa înaltime" când apare greu ca "când devreme" ma si sa dezvalui înaltime" fata esti nascut de o lalti"demultte cu ceva. ca reactie la evenimentele de un anumit tip.la inblema. Totalitatea fenomenelor cognitive pe care tocmai le-am înfatisat.i Christophe Andre factrebuieverde "sunt muncesctrebuie saprea i osi în nu I dez..3 12 Fran<.I Depresiva spinge" r cu mult mi anta • Scenarii stereotipeo o. trebuienu"parte. paranoicul. "te bucuriîn numaiI nu stiu saneputincios împotritin persoanamultaaltfel "ne-am voi"trebuievreo promai se cuvine lasalamereucelor"daca de îndata ajutor" "nu I ucompetent" pre. credintele de baza ."meritperfectficând opui. histrionicul care în mod regulat trece de la idealizare la deceptie. sivi..i conflicte. anturajul personalitatilor dificile e frapat de caracterul repetitiv al comportamentului acestor subiecti.celorlalti" sapot mai viata" domi..

soiul coninsistamaximum Nelini~te. inia precautii. tocmai ansamblul fenomenelor descrise de noi va face ca acest eveniment sa-i declan~eze întotdeauna emotii naucitoare ~i angoasante. din condescendenta sau din interes. "cred ca ar fi mai bine sa renunt la propriul meu plmct de vedere. n oica . Numai ca. terpretari arbitra Lipsa Se dau oricaror steplecatala în persoana inile. ceilalti De exemplu. se unui STEREOTIPE Situatiile confuze. comportamente sau gânduri. de cunoscutul. care vor avea tendinta de a nesocoti sau de a deforma toate elementele susceptibile de a repune în chestiune propriile lor credinte: astfel. În exemplul subiectului evitant.auo calatorie.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 31 3 tii-cheie". previzibile ~i stereotipe. Aceste "scenarii" pe care le vor juca subiectii cu personalitate dificila sugereaza principiul "remake" -ului din cinema sau din serialele de televiziune: variatiuni pe aceeasi tema. un apropiata de cautarea formatii. ca sa aplanez conflictul". fie aceste reactii emotii. înseamna ca exista pericolul sa fiu dat la o parte definitiv". S-ar parea ca lectiile de viata n-au nici o priza la subiectii cu personalitate dificila. ea nu î~i va repune în cauza acea credinta: "sunt o persoana insignifianta". aprobarea celorlalti ~i gânduri gen: "daca ma critica. o personalitate evitanta. acestea constituie "demarorul" reactiilor repetitive. obedienta. va avea tendinta de a se gândi ca ceilalti o fac din mila. cu li1 caracter cât se poate de previzibil. daca totu~i i se va acorda atentie. detalii... Într-li1 fel.tot repere re. "celalalt trebuie sa aiba dreptate" . daca acestuia i se aduce o critica. nuavea a maximum SITUATII-CHEIE de PERSONALITATE DeREACTII pePreventiv. astfel. încredintata ca persoana ei nu prezinta nici un interes pentru ceilalti.

MonoI corde fieasu. xemplu.! troleze situatia. e sa a pleca în tepte.I sa seduca si sa ea.i pria definitive. Verifica. imperfect.vorbimult.3 14 Fran~ois Lelard si Christophe Andre De de Treburiîninteresmaipri-ridica de interlocutorului. Situatiarealtineactiona. Promiscuitate.la ei. impusa.per. în meritele de IVrea rogativele ipote. pentrua a proxi-si pic Sa Nuurgente.cei. preSta într-un nu totîndoieste Lucreaza suspiciuni. din rerolului sa uveni. fiedededeîncearca mereu.si delipisica 1 . refuza mod agresiv. competitie. orice chibzuieste Esecul poatasaucând nuchiar Se laIti.ruppolizeaza conversatia. îsi tot.coltul placere tonul.unei toata mai straine.sau persoanasituatiile u considera seama ei. Noul. Desaunfacane.sa de timp.ei.consi-o turi repede lucruri cât catii grup alizarilede lu. sec. vorbeste interesul nuPlanifica. de promanifesta fata Persoanedeatragatoaresa Iconvorbit enerveaza. îndelung Seorice.nu Vorbeste nici Certurile devinun Acuze. si. stârneasca fi reverifica.

aprecierea celorlalti. terapeutii încearca sa actioneze asupra acelui mod de a gândi. Se contrazice pentru detalii. Se îmbufneaza. staruind asupra viitoarelor probleme. De exemplu. propriul mod de a gândi. De Se acuza ca n-ar fi la exemplu. Evitanta • Doctore. sa petreaca singura un week-end. De exemplu. Se îndeparteaza degraba. Sa accepte o autoritate sau o superioritate oarecare. Într-o situatie sociala este înhibata sau distanta. duce ceva la bun sfârsit. Dependenta Pasiv-agresiva Opune rezistenta. în chiar înradacinarea adânca a acestor mecanisme de gândire si în caracterul lor identitar pentru subiect ("este personalitatea mea"). terapeutii cognitivisti urmaresc sa-I ajute pe subiect sa-si constientizeze într-o mai mare masura propriile judecati. Le îngaduie orice. a nu putea înaltime. sa i se atribuie sarcini importante. sa accepte o decizie cu care nu a fost de acord. De exemplu. Evita confruntarea. ce-i de facut? Confruntati cu manifestari de acest tip. Sa fie în centrul atentiei. Sa fie nevoita sa la singura decizii. sa fie singura. Într-un al doilea timp. sa fie nevoita sa vorbeasca despre sine unor persoane importante pentru ea. schimbându-i cursul. Pentru ca un demers . Dificultatea rezida. sa se supuna ordinelor. Adopta o atitudine nagativista. sa se confrunte cu judecata. cum am precizat deja.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea r Depresiva I 31 5 derate nemeritate. Încearca sa capete sprijinul sau sa se asigure de prezenta celorlalti.

. el pretinzând ca pacientul sau sa îndeplineasca unele sarcini.tiinta). consemne si exercitii pentru pacientul sau. se implica si se angajeaza în terapie. în mod obligatoriu. cu alte cuvinte.tilor pe parcursul terapiei difera într-o masura destul de mare de cel la care se asteapta majoritatea pacientilor pentru care. sa practice anumite exercitii. Caci terapeutul cognitivist este un terapeut activ ~i interactiv.tientizeze propria disfunctie psihica. îi va preciza care sunt marile directii pe care le va urma.ois Lelord s. îl va asista în elaborarea unor noi strategii relationale pentru viata cotidiana. e dispusa sa te asculte si doar rareori îs. cognitivistul este totodata si un terapeut exigent si prescriptic. ci e vorba de o serie de propozitii. Cogni- .31 6 Franc. de întrebari si mai cu seama de ajutorul care e acordat pacientului. pentru ca el sa-si cons.icodificat în cel mai înalt grad. În fine. Pe de alta parte.iexprima parerea (atitudine ce corespunde modelului psihanalitic clasic). • Relatia cu terapeutul cognitivist Comportamentul cognitivis. s.iChristophe Andre într-atât de intru ziv sa aiba sorti de izbânda. iar la început ei trebuie calauziti si îndrumati. îi va explica sfaturile si interventiile terapeutice. Terapia cognitiva se înscrie într-o relatie asa-zis socratica: în nici un caz nu e vorba de "sfaturi garantat bune" (terapeutul nu se erijeaza într-un guru sau un director de cons. terapeutul cognitivist este explicit ~i pedagog si va încerca sa-I ajute pe pacient sa descopere care sunt mecanismele propriilor probleme. îi va recomanda lectura anumitor carti. El va veni cu o seama de exigente. Într-adevar. lU1 psihoterapeut trebuie sa fie o persoana care vorbeste putin. terapeutii cognitivis. care raspunde tuturor întrebarilor puse de pacientul sau. ceea ce ne aminteste de felul în care Socrate "mosea sufletele" discipolilor sai . sa fie chiar el artizanul propriei vindecari.iun stil de relationare absolut original în lumea psihoterapiei..ti adopta un demers specific s. nu refuza nici un subiect de discutie. multi dintre subiecti nu au o imagine prea clara a eforturilor pe care vor fi nevoiti sa le depuna.

se va putea chiar implica mai mult în propria terapie si îsi va înteti eforturile....reactionez ..Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 31 7 tivistul considera ca un pacient bine informat. în cazul în care terapeutul întârzie.. de multa vreme. fara sa încerce macar sa se descurce singur etc.. atenti. iar dependentul se va agata cu di8perare de sfaturile terapeutului. În cadrul unei terapii cognitive. cognitivistii ies în întâmpinarea psihanalistilor. CumPoate. în clipa în care acesta îi va primi cu o întârziere de jumatate de ora . De acum stiti câte ceva despre aceste personalitati si speram ca va veti amuza pentru o clipa. cognitivistul va trebui sa se lase ademenit în relatia pe care pacientul va încerca sa o stabileasca cu el: histrionicul desigur ca va încerca sa-si se duca terapeutul sau macar sa se faca placut de acesta. Pe parcursul terapiei..ma pot pomÎNCARE noudoctorul asta caclartrebui pe ..ceva între doua PERSONALITATEA clar ca nu sa-mi dovedeasca? Pesemne ca ÎNCAWL orei. În acest punct. cum ar ca o onala nica . E ÎNTÂRZIE ma uit din consultatii. TERAPEUTUL a vrea în agenda fost posibil. nusa"chem bizui pieriisa vada a . încercând sa va imaginati ce reactii vor avea aceste personalitati dificile în fata terapeutului. tinut la curent cu tot traiectul terapiei... În tabelul urmator am înfatisat câteva din gândurile ce se pot ivi în mintea pacientilor cu personalitate dificila. la fenomenele de "transfer" ale pacientului fata de terapeut . DISCURSUL INTERIOR " "E încearcai se fi înselat în privinta de ce?" " "Ce ma întâmplat Oare zilei sau "Trebuie sa ma fi prea place.. terapeutul îl va determina pe pacient sa-si constientizeze gândurile de acest gen. paranoicul în schimb nu-i va acorda usor încrederea lui..

satul cuta!de . pentru a evita astfel expli- • . compromisa.. eudata tre"Ce cumvalafiAsoameni. Terapia cognitiva este o terapie esential pragmatica si empirica: punctul ei de plecare îl reprezinta observare a atenta si exhaustiva a tuturor situatiilor în care survin o serie de probleme. caci pacientii constientizeaza greu rolul pe care-l joaca în propriile dificultati...s€dinta consecintelecând tot. în vreo asa... demine.. nu în"Ziua placeeaici. da cinci sasingur "Nu toti sa îsicale? joc face sa Cine se puJmi mea nu mai deUpe altiide . Astfel! terapeutul îi cere pacientului sau sa încerce a evita repetarea sistematica a unor scenarii conflictuale sau dureroase cu propriul anturaj! ceea ce nu e deloc simplu si cere timp.. " ceput-o. ma si sa " U Sa încerci sa te detasezi un pic ..unulstiu cre-I "Trebuie timp pune acestibate saladetâmpenie sau sase "Din pretios. din mine....31 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre oida ndenta esiva -agresiva portament de Narcisica "Lucrurile n-arspus putut existaSiirosesc sa-i safi Ma Puteam as un ramâna asteptare.în gât el întârziedecând.. desi tea venifivine trecuta.pâna aicisidar recitesc câteva telefoane pâna .. Cum sa ajuti un subiect cu o personalitate paranoica sa constientizeze faptul ca el îi determina pe cei din jur sa-i ascunda unele lucruri..în aceea dosare rog?" citesc azi de tina plictisescsuport acum " o sa daca tot am cea o " cep nici o psihoterapie.atât înSper ca asteptare în sala data . sa .ca de.

nu obi?nuie?te sa se aplece. . ci ?i de iritarea pe care o resimt ceilalti când manifesta atât de putin respect pentru drepturile altora? Lucrurile se simplifica atunci când subiectul cu o personalitate dificila se decide sa consulte un specialist. ca urmare ?i a unor probleme psihice. Îi cer Medicul de familie e Ma fiului meu mai Nimeni nu Ia te GÂNDURI pasa ma ceea Nici îi Furieuita! Unnu mai EMOT1I Nemultumire de resPutin macar doctoTristete încearca crede mare sacare întâmple. se sinchiseste. precum ?i gândurile ce vor decurge din acestea. cum sunt cele pe care le prezentam mai jos. Prin discutii repetate. ce reanalizeaza cu precizie evenimentele saptamânii precedente.l Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 31 9 catii interminabile? Cum sa-i demonstrezi unui narcisic faptul ca antipatiile pe care le stâme?te nu sunt cauzate numai de invidie. în ciuda dezechilibrelor lui. dar ?i prin datele furnizate de autoobservare.sa vedeta! ce ar putea mami se ra? generalist întepecta. cel mai adesea fiind vorba de o depresie sau de tulburari anxioase ?i de alt tip. Asemenea contexte faciliteaza abordarea problemelor în fata carora subiectul "perfect sanatos". terapeutul î?i va ajuta pacientul sa-?i identifice principalele "situatii-cheie". cert sotul cu SITUATII-CHEIE Nelini?te leaga.

nu fapte. sau ca generalistul ei este un medic loial.:oisLelord ?i Christophe Andre Sunt cu I Agasare închipuie? Dar ce-?i totii niste Ranchiuna I ingrati. ajutor. Treptat. dar interlocutorii ei vad cu totul altfel lucrurile. la procedeaza o prietena ma tine nu vorba de eu le sar eie . dar când în suparati. pentru ea. accentuând latura repetitiva a situatiilor-problema. o pacienta de treizeci si cinci de ani. felul în care ea percepe aceasta situatie. terapeutul îsi va conduce pacientul spre identificarea normelor si convingerilor . ca mama ei n-o întreaba de sanatate. Pacienta din exemplul nostru este încredintata ca mamei sale nu-i pasa de sanatatea fiicei ?i ca prietenii ei sunt nerecunoscatori. chirurg-stomatolog. terapeutul identifica principalele teme pe care se vor manifesta trasaturile de personalitate dificila ale pacientului sau. ale ei. . Terapeutul nu vrea decât ca Chantal sa realizeze ca acestea constituie numai punctele ei de vedere asupra situatiei. el îl va face pe acesta sa con?tientizeze faptul ca propriile lui gânduri sunt ipoteze. autoobservându-se. treptat. dar realmente supraaglomerat în acea zi. Si atunci. într-o perioada depresiva. Plecând de la acest minutios sfort de autoobservare. cu o personalitate narcisica. ca sa nu o sileasca sa abordeze un subiect delicat. ?i îl va ajuta sa elaboreze ipoteze alternative.320 Fran<. poate. De exemplu. Aceasta extindere a punctului de vedere al pacientului constituie una din etapele cheie ale psihoterapiei. Ia Am?i ca scuteasca!sa Când sunt Însemnarile facute de Chantal. mine. ma mai problememari eu mult mai le mele.

ele vor fi evaluate si discutate îndelung. Una din principalele convingeri ale pacientei noash'e era: nÎntotdeauna. dar si inconvenientele lor pentru pacient. Discutarea uneia din convingerile lui Chantal. asa ca mi "Oamenii sunt egoisti. ci doar exagerate si mult prea rigide. Asa ca se încearca doar o atenuare a lor. pentru ca o merit din plin. caci acestea din urma nu sunt întru totul absurde." Odata identificate aceste credinte. Terapeutul nu vrea sa schimbe radical convingerile pacientului sau. precum si felul de a se comporta. respectiv a laturii lor rigide." n Faceitotul ci locul latrecelorlalti" orde la tau" e! tu. daca rite" ca peprin dependenta samine" DEZAVAl'I'TAJELE prea îi centrata priCONVI"GERII "Sunt multniciodata scot din pe mesc caci atentia ma care o de mine. nuasta"las celorlalti timp "Sunt un om de bine. astfel încât sa poata fi puse în lumina avantajele. ceilalti trebuie sa-mi acorde atentie. personalitate narcisica CO?\JvINGERE: "Oamenii îmi datoreaza atentie. acest efort de aprofundare a credintelor trece prin comprehensiunea genezei lor. nimeni chemi propriile inceilalti sa AVANTAJELE CONVlL'lGERII dine" pentru le tan.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 321 ascunse în el si care îi determina viziune a asupra lumii. înainte de toate. multprea "Sfârsesce multi îndoi parerea "Stiu nu altoral! a pe ceva spon- l Mare parte a timpului. În cazul lui .

i faca loc printre ei la petreceri sau în vacantele familiale. Poti opera o schimbare a convingerilor actionând asupra propriilor comportamente... • Sa-ti schimbi felul de a fi Dar aceasta con.imotivul pentru care majoritatea cognitivi.. Astfel. abordare care este centrata ppe modificarea concreta a modului în care actioneaza subiectul. cum sa-.. fara ca acesta sa fi facut vreo rezervare la hotel si fara a avea vreo harta rutiera. Era lesne de înteles de ce convingerile sale narcisice aveau o atât de mare greutate în ochii ei. pentru a verifica daca rezultatul va fi catastrofal sau.. Fapt ce reprezinta un început al maleabilitatii sale .tientizare reprezinta doar o etapa în abordarea cognitiva. insuflându-le.i narcisic. de exemplu.. Analiza istoriei sale personale a facut-o capabila sa priceapa ca ceea ce îi paruse mereu a fi evidenta ("Mi se cuvine admiratia celorlalti") nu era de fapt decât o constructie mentala explicabila prin mediul sau personal. familia în întregul ei întrunea oameni sclipitori . iar mama ei se aratase mereu hiperprotectoare . . L'Apprentissage social. un sentiment de superioritate sociala .. din frageda copilarie. va consta în aceea ca pacientul este lasat sa verifice singur validitatea sau lipsa de validitate a propriilor sale ipoteze si temeri: este vorba tocmai de acele "probe ale realitatii". dimpotriva.i intelectuala.8 Acesta este s. exista mai multe explicatii plauzibile: tatal ei era un profesor chirurg.i. terapeutul poate merge pâna acolo încât sa-i ceara pacientului anxios sa plece în week-end.. Bruxelles.i valorizanta fata de copiii ei. obisnuita sa fie admirata si curtata de barbati . Bandura.. Chantal era o femeie inteligenta si frumoasa.322 Fran<. acceptabil (un demers necesar pentru infirmarea acelei convingeri a subiectului anxios ca "trebuie sa te astepti la tot ce poate fi mai rau" si pentru a-l 8 A.tilor sunt si comportamentalisti.ois Lelord . una din aceste metode. Chantal a fost nevoita sa învete cum sa se faca remarcata. aiia ca vor recurge si la metode comportamentale pentru a-si finaliza interventiile cognitive. 1980. Mardaga. el însu.i Christophe Andre Chantal... de timpuriu..

un conflict sau respingerea sa. multe diferende vor fi abordate si solutionate. O personalitate dependenta va realiza ca faptul de a cuteza sa zica "Nu!" din când în când nu va atrage.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 323 ajuta sa se debaraseze de acea regula ca "trebuie sa anticipezi si sa încerci sa prevezi în permanenta totul"). Cungi. Aceste antrenamente în vederea dobândirii "competentelor sociale" deseori se dovedesc a fi benefice pentru personalitatile dificile . "ThE:'rapieen groupe de patients souffrants de phobie sociale ou de troubles de la personnalih~". Faptul de a-l invita pe narcisic sa puna întrebari si sa-si asculte interlocutorii îl poate ajuta sa înteleaga de ce opinia lui nu e întotdeauna împartasita de toti ceilalti. 9 UN DRUM DIFICIL Oricare ar fi scolile si terapeutii. cu zâmbetul pe buze si privindu-si fix interlocutorul. cu totii marturisesc ca în cazul personalitatilor dificile psihoterapiile se întind pe un interval mare de timp si sunt anevoioase. de multe ori e nevoie sa se recurga la interpretarea unor roluri. inevitabil. Terapeutul îsi mai poate înderrma pacientul obsesional sa faca ceva într-un mod incomplet sau imperfect. . îl va face sa descopere ca. daca va accepta invitatiile acestora. Acesta este si motivul pentru care ele reclama terapeuti experimentati si care sa fie 9 C. O personalitate evitanta va descoperi ca poate petrece si momente agreabile în mijlocul celorlalti. în felul acesta. de pilda (pentru a-i infirma convingerea ca "e o adevarata catastrofa. 5. la un "joc". O alta maniera de a actiona asupra felului de a fi al subiectului va fi de a-l ajuta sa se expuna acelor situatii de care acesta se teme.. JOl/mal de therapie comportamentale et cognitive.. daca nu faci totul perfect"). sa nu tunda decât o parte din peluza. În fine. 45-55. pp. pentru a le ameliora subiectilor capacitatile rationale. sau sa vopseasca de mântuiala etajera. Faphll de a-i arata pasiv-agresivului ca îsi poate exprima dezacordul si altfel. 1995.

însa nimic nu ne împiedica sa speram ca dezvoltarea considerabila a cercetarilor facute asupra unor personalitati dificile.324 Fran<. American ]Ollfnal of Psychiatry. ca în cazul personalitatilor borderline. cam între doi ~i trei ani. ace~tia puteau suna la un numar de telefon ce le fusese dat.. 131. "Interpersonal Outcome of Behavioral Treatment of Chronically Suicidal Borderline Pacient". În genere.. marcate de inconsecventa ~i impulsivitate. ~i aceasta douazeci ~i patru de ore din douazeci ~i patru etc. ce se dedica în egala masura ~i celorlalti pacienti . 1994. . mai cu seama in relatiile afective: aceste studii au dovedit eficienta tehnicilor cognitiv-comportamentale1D. ) trebuie efectuata cu prudenta. de pilda. terapiile cognitive ale tulburarilor de personalitate dureaza destul de mult. nu întotdeauna accesibil. ca ~i asupra unor metode de tratare a lor va oferi solutii din ce în ce mai satisfacatoare acelor subiecti în privinta carora terapeutii nu au reu~it. Linehan et col!. pp. Studii supravegheate îndeaproape au fost întreprinse asupra subiectilor cu personalitate evitanta. Trebuie totu~i mentionat ca majoritatea acestor studii au fost facute de echipe special pregatite. 10 M. a caror disponibilitate era uria~a: în studiul facut pe pacientii borderline. Transpunerea acestor pacienti în contexteledasice ale psihoterapiei (un singur terapeut. dar ~i asupra acelor structuri de personalitate mai grav perturba te.:oisLelord ~i Christophe Andre capabili sa procedeze astfel încât motiyatia pacientilor sa persiste. 1171-1176.

Paris. cu exemple de evaluare si cu o prezentare a terapiilor.Bibliografie comentata Lucrari generale despre personalitati Les personnaliUs pathologiqlles: aproche cognitive et tlu?rapelltiqlle. 1996. DSM IV: Manllel diagnostique et statistique des troubles mentallx. Jean Cottraux si Ivy Blackburn. despre tulburarile de personalitate. precis. O analiza a tulburarilor de personalitate. Therapies cognitives des trollbles de la personnaliU. 1996. Rapid Psychler Press. Masson. Boyer. Paris. Un tratat nuantat. cu un expozeu al diverselor ipoteze asupra originilor acestor tulburari. Quentin Debray si Daniel Nollet. . Paris. 1996. Robinson. Aceasta lucrare contine toate criteriile diagnostice ale diverselor tulburari de personalitate. P. Masson. David J. Londra. Ontario. CE. 1995. Guelfi. potrivit celor mai recente abordri cognitive clinice. tradus din limba engleza de J. Pull. Este traducerea celei de-a patra versiuni a clasificarii facute de Asociatia Psihiatrica Americana si folosita în întreaga lume. Lucrari în limba engleza: Discordered Personality. Masson.

326

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

carte careia trebuie sa-i acordam întâietate. Este un manual pedagogic, dar captivant, al tulburarilor de personalitate si al diferitelor teorii elaborate despre acestea.
Synopsis of psichiatry. H. Kaplan, B.J. Sadock, J.A. Grebb, William and Wilkins, Baltimore, 1991.

o

A saptea editie a unei renumite carti de 1300 de pagini (e o versiune prescurtata), al carei capitol 26 e consacrat tulburarilor de personalitate. Se lucreaza la traducerea acestei carti, ce va aparea la Editura Pradel.
The DSM IV Personality Disorders, lucrare coordonata de John Livesley, The Guilford Press, New York, 1995.

O analiza critica si epidemiologica, adâncita, a diferitelor tipuri de personalitate si a evolutiei clasificarii ce a dus la DSM IV. O lucrare de specialitate.
Cognitive Therapy for personality disorders. A.T. Beck, A. Freeman et colI., The Guilford Press, New York, 1990.

Aplicarea terapiilor cognitive la tulburarile de personalitate, de catre unul din fondatorii acestei discipline.
Personalitati anxioase

L'anxiete au quotidien. Albert E. Chneweiss L., Odile Jacob, Pa-

ris, 1991. Un studiu al diferitelor tulburari anxioase, elaborat dintr-o perspectiva cognitivo-comportamentaIa.
Personalitati paranoice

L'idealisme passionne. Quentin Debray, PUF, Paris, 1989.

Un eseu despre o forma deosebita a paranoiei, ce a produs atât sfinti, cât si asasini.
Paranoia et Sensibilite. Ernst Kretschmer, Paris, 1963.

Bibliografie comentata

327

Cn studiu de o mare finete de observatie, întreprins de "inventatorul" personalitatii senzitive. Personalitati histrionice

Histoire de l'histerie. E. Trillat, Seghers, Paris, 1975.

O pasionanta istorie a isteriei de-a lungul timpurilor ~i diverselor teorii.
"La personnalite histerique". G. Darcourt, La RevlIe du practicien,

1995,45,pp.2550-2555. O prezentare a istoriei ~i clinicii personalitatii isterice.
Etudes sur l'histerie, Sigmund Freud, Josef Breuer, PUF, Paris,

1956. Originile psihanalizei.
Souvenirs d'Anna O.O.M. Borch Jakobsen, Aubier, Paris, 1995.

Povestea uneia din pacientele lui Freud, pornind de la care el ~i-a elaborat propria teorie reexaminata din perspectiva abordarii istorice. Personalitati obsesionale Odile Ja-

Le garfon qui n'arretait pas de se laver. J. Rappoport,

cob, Paris, 1991. Respectivul baiat suferea de SOC, dar lucrarea contine ~i reflectii interesante asupra personalitatilor obsesionale, reflectii facute de o specialista de talie mondiala.
Peurs, manies et idees jixes. F. Lamagnere, Retz, Paris, 1994.

Un tablou extrem de viu al diferitelor forme de tulburari obsesionale, cu exemple de terapie.
Obsessions et compulsions. J. Cottraux, PUF, Paris, 1989.

O carticica densa, ce concentreaza progresele înregistra te în materie de terapie, dar ~i progresele metodologice.

328

Fran<;ois Lelord ;;i Christophe Andre

Personalitati narcisice
La personnalite narcissique. O. Kemberg, Privat, Toulouse, 1991.

O noua editie franceza a unei faimoase carti, scrisa de unul din "inventatorii" personalitatilor narcisice. Personalitati schizoide
DE TIP

COMPORTAMENTE

A

Com71lent n"sister au stress. R.B. Flannery, Eyrolles, Paris, 1991.

Un manual de gestiune a stresului, ce le va da de gândit cititorilor de Tipul A.
La Gestion du Stress. C. Andre, P. Legeron, F. Lelord, Morisset,

Paris, 1995. O carte pentru oamenii grabiti: în numai o ora de lectura, ace;;tia vor ;;ti esentialul despre gestiunea stresului.
Stress, Management and the Healthy Type A. Ethel Roskies, The

Guilford Press, I'\ew York, 1987. O lucrare ;;tiintifica ;;i clinica, scrisa de o specialista care a tratat mii de persoane Tip A, angajate ale unor mari firme nord-americane. Personalitati depresive

Prozac, le banheur sur ardonnance? P. Kramer, ed. I, Paris, 1994.

O carte scrisa de un psihanalist, uimit el însu;;i de efectele unui medicament; un eseu extraordinar de complet ;;ipasionant despre personalitatile depresive ;;i evitante, dar ;;i despre mecanismele schimbarii. O carte mai subtila decât ar putea-o sugera titlul ei (de altminteri, titlul cartii în versiunea americana era Listening ta Prozac).
Vivre avec une depression. Q. Debray, Edition de Romer, Paris, 1994.

O carte clara, eclectica, despre diversele fatete ale depresiei ;;i ale personalitatilor depresive.

Bibliografie comentata

329

"Les Dysthimies". Studiu coordonat de J.F. Hallilaire, L'Encephale, 1992/ 18, numar special, pp. 695-782.

Un amplu dosar, în franceza, despre acest sindrom, aflat la granita personalitatii depresive. "Temperament et depression" de P. Peron-Magnan, în J.P.Olie, depressives, Flammarion, PaM.F. Poirier, H. Loo: Les 711aladies ris/ 1995/ pp. 183-193. Diversele cercetari întreprinse asupra personalitatii depresive, strânse înrt-o lucrare de referinta despre depresie.
Mars. Fritz Zorn, Gallimard, Paris, 1982.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a murit de cancer.
joumal. Cesare Pavese, Gallimard, Paris, 1958.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care s-a SillUC1S.
Syllogisme de l'a711ertume. E.M. Cioran, Gallimard, Paris, 1952.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a continuat sa scrie, considerând totu~i ca "viata e lipsita de savoare". Personalitati dependente
Les voies de la regression. M. Balint, Payo, Paris, 1972.

O pasionanta reflectie asupra mecanismelor dependentei ~ifricii de dependenta. O carte ce interpeleaza fiecare cititor. Personalitati evitante
La peur des autres. C. Andre, P. Legeron, Odile Jacob, Paris, 1995.

O carte care se adreseaza atât persoanelor timide, cât ~i terapeutilor, o carte care prezinta tabloul acestui sindrom, vreme îndelungata subestimat.

330
S'affirmer

Fran<;:oisLelord s;iChristophe Andre
et communiquer.

Boisvert s;i Beaudry, Edition de

L'homme, :v1ontreal, 1979. Un manual francez de referinta, care poate înlesni întelegerea afirmarii de sine s;ia antrenamentului în vederea acesteia.
When I say no, I feel gui/ty. :v1anuel New York, 1975.
J.

Smith, Bantam Books,

Echivalentul în engleza al manualului mai sus mentionat.
Your perfect Riglzt. Robert Alberti, :v1ichael Emmons, Impact Publishers, Obispo, 1982.

Un manual de exceptie, ai carui autori au fost pionierii afirmarii de sine. Personalitati borderline
Les troubles limites. Otto Kernberg, Privat, Toulouse, 1989.

O lucrare clasica, de inspiratie psihanalitica, bogata în experiente clinice impresionante.
Cognitive Behavioral Treatment for Personality Disorders, Marsha

Linehan, The Guilford Press, New York, 1993.
Training Skills Manual for Treating Patients with Borderline personality Disorders, Marsha Linehan, The Guilford Press, New

York,1993. Doua manuale ale unui cunoscut autor, care a elaborat un model extrem de complex ;;i o strategie terapeutica a personalitatilor borderline. Personalitati antisociale
La Psychopate. Quentin Debray, PUF, Paris, 1984.

Mai vechiul concept de personalitate antisociala, vazut prin prisma clinicii franceze.

Bibliografie

comentata

331

NAntisocial Personality DisordersN, T.A. Widiger, E. Corbritt, Millon in Review of Psychiatry, 1992, voI. 11, pp. 63-69. Un studiu recent, exhaustiv. Personalitati sadice

T.

NIs sadistic personality disorders a valid diagnosis? The result of a survey of forensic psychiatristsN, R.L. Spitzer, S. Fiester, M. Gay, B. Pfohl, American Joumal of Pschiatry, 1991, 148, pp. 875-879. Alarmantul Personalitati punct de vedere al psihiatrilor multiple criminologi.

Dossier Personnalites multiples. Nervure (1993), 6,

pp. 13-59.

O serie de articole scrise de specialisti francezi si nord-americani, pe marginea acestui subiect fascinant. Originile personalitatilor dificile

Introduction aux theories de la personnalite. P. Marin, S. Bouchard, Gaetan Marin, ed. Quebec, 1992. Un expozeu, cu un pronuntat caracter pedagogic, al marilor teorii psihologice despre procesul de formare a personalitatii, de la Freud la cognitivisti, trecând prin teoriile umaniste, gestaltism, psihologia eului si abordarile dimensionale. Personnalites pathologiques. C. Lansier, R. Olivier Martin, Encyclopedie medico-chirurgicale, Paris, 1993,37-320 A 10 (16 pagini). O abordare nalitate. istorica si psihodinamica a tulburarilor de perso-

Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and enviroment seriousely, K.S. Kendler, Archive of General Psychiatry, 1995,1992, pp. 895-899.

Ylardaga. Poate fi si un cadou nimerit . . PUF. Le gestions de soi. Young ?i J. Jean Cottraux. Î11tr-ocarte clara ?i concisa. Cartea e scrisa de un psihanalist liber-cugetator.5. Editions de L'homme. colI. Paris. 1922. Paris. Montreal. Klasko. Pa- ris. E. O serie de cugetari pasionante asupra proceselor de schimbare Îl. Un rezumat al problemelor metodologice ridicate de evaluarea psihoterapiilor. Nodules.332 Fran<. J. 1992. Paris. Clasificari Les testes mentaux. "Que sais-je?". Paul Gerin.. Retz.:oisLelord ?i Christophe Andre perspectiva elocventa asupra cercetarii privitoare la cuantumul de Îl1l1ascut?i dobândit Îl1tulburarile de personalitate.. 1995. Schimbare si psihoterapie Com11lentfaire rire un paranoi"que. psihoterapie ?i Îl. caracterizata de prudenta unui autentic om de ?tiinta. Lucrarea contine referiri la mecanismele propriei schimbari?i aplicatii practice. Pichot. Un remarcabil self-help book Î11stil anglo-saxon. conceptele psihanalizei. Les therapies cognitives. 1984. O Î11treagacarte consacrata relatarilor despre terapiile aplicate pacientilor. colI. Paris. unii dintre ace?tia având personalitati dificile. 1991. 1996. L'evaluation des psyc7lOtherapies. Jacques Van Riller. consacrat principalelor convingeri ale personalitatilor dificile. Fran<. D. PUF. "opus".:oisRoustang. Je reinvente ma vie. Odile Ja- o cob.

dar ~i studentului. R. Masson. 1996. 1. Editions Michelon. Robert Wright. 1995. Paris. O carte care îti dezvaluie ca mecanismele evolutiei n-au actionat numai asupra fizicului nostru pentru a ajunge la fiintele umane care suntem. O carte importanta. J. despre raportul natura-cultura. O lucrare adresata speciali~tilor. un instrument de lucru. o Martin Bouvard ~i Jean Cottraux. Psychopatologie quantitative. Despre psihologia evolutionista L'animal moral.Bibliografie comentata 333 sinteza extrem de limpede ~i de densa a dezbaterilor pe o tema dificila. Masson. . ~i ca selectia naturala a operat asupra comportamentelor ~i emotiilor noastre. Lucrare ce reune~te o seama de chestionare utile clinicianului. Protocoles et echelles d' evaluation en psychiatrie et psychologie. Guelfi. tulburatoare. ce descrie metodologia ~i dificultatile evaluarii cantitative în psihiatrie. Darjen- nes. 1995. Gaillac. Paris.D.

au travail. aspiratiilor noastre profunde. Relatiile umane se vor simplifica mult în toate domeniile vietii curente. ci si viata.. Multi dintre noi am trait deja si mai traim si acum experiente de acest fel. Acasa. În viata de zi cu zi (SAVOIR DIRE NON. efectele ei nu sunt adeseori mai putin triste. dorinta de a nu-i dezamagi pe cei pe care îi iubesti. toate par sa stea la originea acestei forme specia1e de autocenzura. la serviciu. Putinta de a spune nu îi permite individului sa se consolideze si sa-si afirme independenta si autenticitatea. au quotidien) Marie Haddou Flammarion ISBN: 973-8291-88-7 184 pagini Format 13 x 20 cm De ce este atât de greu sa spui nu? Teama ca vei fi perceput ca un individ agresiv. si anume sentimentul ca ne este foarte greu sa refuzam propuneri altminteri contrare dorintelor noastre. si acest lucru se întâmpla si atunci când este vorba despre cumpararea unui obiect inutil sau despre tunsoarea nefericita cu care ne trezim într-o buna zi. prietenilor. aux omis. În cazurile extreme. intereselor noastre. Desi de cele mai multe ori incapacitatea noastra de a spune nu se manifesta în situatii aparent mai putin dramatice.. lipsa de comunicare si de întelegere. ~ . fara a-l distruge sau rani în felul acesta pe celalalt. neputinta de a spune nu se dovedeste a fi deosebit de periculoasa: un alcoolic care nu poate refuza un pahar îsi risca nu numai sanatatea. stres. en familie. ca vei fi respins. en amour. chiar daca traim într-o societate marcata de disconfort. însa în mod indirect. Va putea fi astfel el însusi si deopotriva activ. dar poate merge si pâna la controlul vietii noastre intime de catre copiii. parintii.CUM SA SPUI NU. prietenii sau sefii nostri.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->