•••

A-PDF MERGER DEMO

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile

A
TReI

,

recomandari

p'sihoterap.euti,

ISB}J:978-973-8291-76-8

www.edituratrei.ro

III
911789738

291768

Psihologie practica
Coordonarea colectiei: Vasile Dem. Zamfirescu

Fran<;ois Lelord

Christophe Andre

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile
editia a doua

Traducere din limba franceza de Cam elia Balamaci

TReI

Editori: SILVIU DRAGOYIIR VASILE DEM. ZAMFIRESCC Director editorial: MAGDALENA MARCCLESCC-COJOCEA Coperta colectiei: FABER STUDIO (Silvia olteanu si Dinu Dumbravician) Dtp: CRISTIAN CLACDIC COBAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României LELORD, FRAN<;:OIS Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile / Fran<;ois Lelord. Christophe Andrc : trad.: Camelia Balamaci. - Bucuresti: Editura Trei, 2003 Bibliogr. ISBN 973-8291-76-3 1. Andrc, Cristophe II. Balamaci. Camelia (trad.) 159.923

Aceasta carte a fost tradusa dupa
COMMENT GERER LES PERSONNALITES

.

DIFFICILES,

Odile Jacob, octobre 1996, Paris

Copyright ©

Editio71S Odile Jacob, 1996

Copyright © Editura Trei, 1998, 2003 pentru editia in limba româna
Tel./Fax:

c.P. 27-40. Bucuresti +4 021 224 55 26. +4 '021 224 47 71 e-mai!: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
ISBN 973-8291-76-3

Cuprins
Cuvânt înainte I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV Personalitatile anxioase Personalitatile paranoice Personalitatile histrionice Personalitatile obsesionale Personalitatile narcisice Personalitatile schizoide Comportamentele de Tip A 7 9 33 65 83 101 123 139 162 183 207 225
0 ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Personalitatile depresive Personalitatile dependente Personalitatile pasiv-agresive Personalitatile evitante Si celelalte personalitati? Originile personalitatilor

245 265 273 289 325

dificile

Teorii si modele ale personalitatii Concluzie Personalitatile dificile si schimbarea Bibliografie comentata

o ruda. ei încep prin a ne vorbi de ei însisi. Uneori ne gândim ca nu încape îndoiala ca ar avea tot atâta nevoie de ajutor ca si pacientul nostru . apoi. sfârsesc prin a ne descrie o persoana din anturajul lor . dar nu aceasta" personalitate dificila" a venit sa ne consulte. un colaborator. OrI din ce în ce mai des. fie aceasta personalitate un patron. un coleg. le creeaza probleme istovitoare. Asa ca ne-am decis sa ne folosim de experienta noastra ca "sfatuitori în privinta personalitatilor dificile" pentru a scrie aceasta carte.. la toate nivelurile ierarhice. Speram ca ea va va ajuta sa întelegeti mai bine si sa faceti fata mai bine personalitatilor dificile cu care va veti confrunta.care. Dupa ce am întâlnit numerosi salariati. de catre diverse institutii. Ascultându-i. cât se poate de firesc. un client. Suntem consultati si pe teme de îngrijire a stresului si de psihologia schimbarii. aducându-i la capatul puterilor si determinându-i sa consulte un psihiatru. un coleg . banuim adesea ca aceasta persoana despre care ei ne vorbesc si pe care noi n-o cunoastem este o "personalitate dificila". am constatat ca multi dintre ei erau preocupati de felul în care ar putea face fata unei personalitati dificile. . inevitabit în viata.Cuvânt înainte În calitate de psihiatri si psihoterapeuti.. pe cineva apropiat. ne-am deprins sa ne ascultam pacientii marturisindu-ne dificultatile pe care le încearca în viata lor afectiva sau profesionala. ce remarcam? Mai întâi. zi de zi. de durerile si de sperantele lor.

într-un acces de independenta.. cu un grup de vârsta mea. reupise sa alerteze într-un asemenea grad ambasadele Fmntei din tari- D' . anxioase "Nu mi-este frica de moarte. Chiar pi acum. ne spune Clairela ea. Am ramas înmannurita.ptiu pe mama neliniptitii. am stat la o puetii cu nipte prieteni. nu mica mi-a fost surpriza când vamepul. Când eu pi prietenii mei am ajuns la granita dintre Peru pi Bolivia. Odata. gata sa anunte la politie disparitia mea. Dupa câteva zile fara vreo veste de la mine. dupa ce am iepit de la liceu. m-a privit pi mi-a spus ca trebuie sa-i telefonez mamei mele." WOODY ALLEN .1 Personalitatile . Telefonând în disperare. am gasit-o în lacrimi. dar n-ap vrea sa fiu de fata la venirea ei. pe la douazeci de ani. iar scrisorile pe care le trimisesem mamei au ajuns abia dupa întoarcerea mea. o pornisem într-un periplu prin America de Sud. Apoi am priceput. când aveam paisprezece ani. o . Alta data. Îpi facea sânge rau din orice. Nu era tocmai simplu sa telefonezi în Franta. daca se întâmpla sa întârzii zece minute. Si nici macar nu ptia în ce tara ne aflam în acel moment. mama n-a mai rezistat. când merg pe (douazeci pi opt de la care vin pi. dupa ce mi-a consultat papaportul.•. vrea sa ptie om ani). Am ajuns acasa cu o jumatate de ora mai târziu decât se aptepta mama (sigur ca ea îmi ptia pe dinafara orarul fiecarei zile). începe sa-pi închipuie ca am avut un accident de mapina. intotdeauna.

i pâna la plecarea noastra pare sa ramâna calma. .:. în sfâr.i zi. De altfel.teaptanerabdatoare sosirea confimzarilor de primire a cecurilor. defapt pentru ca .:.tiintarefusese transmisa tuturor punctelor de frontiera. când Îi cerem sa a stea lini. Când pleaca cu trenul. vad ca ei nu Înceteaza de a se Îngrijora pentru orice.i rum si am sfatuit-o sa consulte degraba un terapeut. Este posibil ca din pricina acelui traumatism si acestei responsabilitati sa fi ajuns o angoasata? Dar când ma uit la bunicii pe linie materna.i facturile telefonice .trivenim sa dejll11am cu ea.:.:. În aceea. Încât o În. sora mea mai mare pare s-o cam ia pe acela. De câte ori se simte în nesigurantaj se gândeste la tot ce poate fi mai rau Cfiica . dar Într-o stare de alerta. iar noi strângem totulj o simt. :j)iatunci Îmi spun ca-i din familie.:. Îi este merCll teama sa nu Întârzie.:. completeaza tl11 cec de teama ca cea mai mica Întârziere ar duce la suspendarea serviciilor respective.ivad ia rânduindu-.. Biata mal/uI! A)i vrea sa pot fi suparata pe ea. dar Îmi dau seama ca este vorba de ceva mult mai puternic decât ea .i bia la cafea. :j)till ca acolo unde lucreaza.i masuri de precautie suplimentare.:. Toata dimineata se agita sa prepare dejunul. când ajungem acasaj o sun sub diferite pretexte.10 Fran<.i otii s no.te. :j)idaca numai pentru mine )ii-arface griji! Dar de griji nu este scutita nicicând.:. Tata a murit Într-un accident de ma.:.tita. ajunge la gara cu cel putin o jumatate de ora mai devreme.:. . d CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE MAMA? prejurarej YIama lui Claire are tendinta de a se framânta în orice îmde a se gândi mai cu seama la posibilele riscuri si pericole ce ar pândi-o pe ea si pe cei apropiati. Este mai destinsa doar în zilele în care surorile mele.titasa afle ca am ajuns cu bine la destinatie.:.:. O . În zilele urmatoare a.it. Nu stiu de unde aceasta anxietate. banllie. este extrem de apreciata.oisLelord si Christophe Andre le prin care urma sa trecem.:. Imediat ce p le prime.:.ceva mai relaxata .:. la minister.i-.tece d~ficultati s-ar putea ivi. eu .:.inaj si ea a ramas singura.i e cele de electricitate.:. De pilda.tiuca va fi mai lini. caci are mereu grija ca examinarea oricarui dosar sa fie realizata la timp. Cll trei copii de crescut.:.:.i a anxietatea ei c o face sa patimeasca destul.:.:. apoi.

Anticipare anxioasa. Banuim deja ce avantaje. atentie exagerata acordata riscurilor. Sa zicem ca s-ar întâmpla într-adevar asta. riscul de a nu fi gata la timp este minim. . ca urmare a unei erori de procedura. ci doar un incident minor ce poate fi remediat printr-o vizita la agentia France Telecom din respectivul cartier. al unui fapt în sine putin probabil si putin grav si.Personalitatile anxioase 11 mea întârzie. când este vorba de situatii viitoare. 2) fiind o gospodina priceputa si cunoscând meniul. prudenta si tendinta de a controla (situatia). griji mult prea intense si frecvente. mama lui Claire se simte dominata doar de acest risc. poate a avut un accident"). Este tensionata si pentru a pregati la timp dejunul desi: 1) o întârziere ar fi lipsita de însemnatate. Pe de alta parte. dar si ce neajunsuri prezinta faptul de a avea o personalitate anxioasa. are tendinta de a anticipa toate riscurile. Totusi. raportat la riscurile vietii cotidiene II tensiune fizica adesea excesiva II permanenta atentie la riscuri: vigilenta fata de tot ce ar putea lua o turnura neplacuta. se poate întâmpla sa nu vina factorul postal sau ca cecul sa ajunga în alta parte. Pe de-o parte. caci va puteti da seama ca în cazul mamei lui Claire. se tensioneaza. pe de alta parte tensiune exagerata si suferinta. pentru a controla chiar situatii cu un risc redus (fapt putin probabil sau lipsit de importanta). pentru a le controla mai bine. Dar asta este putin probabil. crezând ca în acest felIe poti controla mai bine. la urma urmei. dar oare ar fi un dezastru iremediabil? Nu. faptul de a te gândi la toate riscurile unei situatii. atentia acordata riscurilor este exagerata si excesiva. si se întâmpla destul de rar.mama lui Claire prezinta trasaturile unei personalitati anxioase. tensiune . raportat la posibilitatea faptului sau la gravitate a lui. Si daca totusi se întâmpla. ar fi înca si mai putin probabil ca France Telecom sa decupleze telefonul fara vreo înstiintare prealabila. nu este doar o dovada de prudenta? Nu. Personalitatea anxioasa II pentru sine sau pentru cei apropiati. Dar. pentru a-l preîntâmpina. De pilda.

convingerile mamei lui Claire si cele ale unei persoane ce nu este anxioasa se deosebesc doar prin frecventa si intensitatea lor. În mod cert. cum ar fi o boala grea. la urma urmei. Un autocar se rastoama într-un sant. oare nu are ea dreptate? Nu este oare lumea un loc primejdios. de exemplu. dar fara vreo anxietate deosebita si fara a tremura de teama unui accident la fiecare intersectie. . O femeie iese pentru a cumpara pâine si este lovita de o masina. fixam centura de siguranta. suntem fiinte vulnerabile si pieritoare. dimpotriva. încercând sa controleze tot ce o înconjoara. accidentul de masina al unei persoane apropiate. sau la masa de lucru." Dar. O a1ta convingere a ei ar putea fi aceasta: "Daca esti prudent.12 Fran~ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE MAMA LUMEA? Mama lui Claire pare sa dispuna de un veritabil radar care îi îngaduie sa detecteze tot ce ar putea duce la un incident sau la o catastrofa în cercul ei. refuzam sa ne gândim la ele câta vreme nu suntem pusi în acea situatie. yIama lui Claire. În privll1ta riscurilor al caror control nu ne sta in putere. La volan. De fapt. veti spune." O persoana depresiva care ar împartasi aceasta parere s-ar pregati pentru a amortiza loviturile pentru a evita orice surprize. în lume esti pândit de primejdii si trebuie sa fii prudent. poti evita multe accidente si incidente. o nenorocire poate veni oricând. mama avea dreptate. Scaldându-se. daca esti extre~ de precaut. în gradina. Convingerea ei fundamentala ar putea fi formulata astfel: "Lumea este un loc în care pândesc tot soiul de primejdii si dezastre. în care în orice clipa poate surveni o catastrofa? Este suficient sa deschizi un ziar pentru a te convinge. Si atunci nu este adevarat ca. în bucatarie. poti evita nu putine catastrofe si accidente? In fond. va face totul pentru a le preveni. copiii se îneaca. În fiecare zi mor oameni sau sunt raniti în accidente banale. dar cei mai multi dintre noi traiesc pierzând din vedere tocmai acest fapt. Ceea ce nu ne împiedica sa luam precautii in ceea ce priveste riscurile pe care le putem controla.

cu siguranta ca ne vor spori anxietatea. tensiune a fizica ~i comportamentul de control se declan~eaza mult prea adesea ~i cu prea mare intensitate în raport cu evenimentul. Sigur. pe drum. Ca urmare. Si daca va veni ziua în care nu ne vom mai iubi? Ma urc în ma9ina 9i o pornesc. ma opresc sa beau o cafea. La plecare sunt încântat. sau carentele unui contract.Personalitatile anxioase 13 Pe de alta parte. întârziere a sau nereu~ita prepararii unei mese. din punct de vedere profesional sunt apreciat atât de clienti. doctorul mi-a cerut sa trec pe o foaie de hârtie toate gândurile anxioase pe care le încercam de-a lungul unei zile. deci. dar ma tratez! Nostim este ca lucrez în domeniul asigurarilor. se poate spune ca sunt anxios. De fapt. semneaza. este multumit. dar la o intensitate moderata. cât 9i de compania fnea. simt o prima nelini9te când ma gândesc la tot ce am de facut în acea zi. el îi cerea medicului sau tranchilizante: Da. este un contract important )ii. ca pierderea unui tren. Câteva minute sunt . riscurile minore ale vietii. Într-o zi. cunduc cu multa grija 9i am o J1w9inarenumita pentru siguranta la coliziune. Nu cumva am uitat ceva? Nu cumva este vreun risc care mi-a scapat din vedere? Înlpreuna cu clientul revad contractul. Gerard. treizeci ~i patru de ani. Ajung 9i la birourile clientului (având contractul la mine). caci am fixata o întâlnire. caci tocmai aceasta teama ca ceva sa nu sfârgeasca prost ma facc sli descopar riscuri la care clientul nici nu se gândise. pe mine ma protejez. Daca am sa întârzii? De altfel. Dar trebuie sli mai spun 9i ca din pricina acestei anxietati ma aflu într-o continua tensiune. Se poate vedea. îmi spun ca îmi fac singur griji 9i ca propriul meu comportament este perfect normal. pe care uneori nici nu le sesizase. care pare a fi cam îmbufnata în dimineata asta. Sa ascultam marturia unei persoane anxioase. agent de asigurari. ca 9i cum a ma ocupa de dezastrele ce-i pândesc pe altii mi-ar da sentimentul ca. Si iata ce a ie9it: putin înainte de a ma ridica din pat. încasez multe prime 9i clientii mei sunt feriti de surprize. de fapt. În mod regulat. voi ajunge oare sa le termin pe toate? Micul dejun cu sotia mea. ca persoanele anxioase sufera de o reglare un pic cam sensibila a "sistemului lor de alarma": gândurile lor anxioase.

Toti erau înspaimântat( eu însa am coborât în cala sa vad ce se întâmpla cu motorul. Pe neasteptate/ vremea s-a stricat si/ în acelasi timpI motorul a început sa dea niste rateuri.) În fata unei probleme reale ma pot descurca/ dar ce nu-mi da pace este gândulla ceea ce s-ar putea întâmpla.14 Fran<. În cele din urma/ ne-am întors în port cu bine. CÂND ANXIETATEA DEVINE MALADIE Sa presupunem caI din motive care ne ramân ascunse/ anxietatea lui Gerard se amplifica/ ca el se simte din ce în ce mai tensionat/ ca se gândeste doar la dezastre posibileI fapt care îi tulbura somnul si capacitatea de concentrare. Ei bine/ au început sa ma framânte gânduri de genul: nu cumva vreunul din copii suferea de o boala grava? Cum vedeti/ aceasta nu se termina niciodata. Si daca trebuie dusa urgent la Service? As gasi oare timp între doua întâlniri? Si tot asa. Astfel arata la mine o zi normala/ cu aceasta anxietate cu care m-am deprins deja. În mod paradoxal/ în fata unui pericol real reactionez mai degraba cu calm/ spre surprinderea celor ce sunt obisnuiti sa ma vada framântându-ma din orice. Anul trecut pornisem într-un voiaj pe mare cu niste prieteni care voiau sa-mi arate noua ambarcatiune. Iar vara trecuta este un exemplu: totul mergea bine/ avusesem un an bunI eu si sotia mea ne întelegeam bine/ vacantele pe care ni le petreceam cu copiii erau absolut excelente si efectiv nu aveam nici un motiv de îngrijorare. (Si daca în acea zi am putut sa fac fata acelei probleme a fost pentru caI din aceeasi teama de a nu ramâne cu masina în pana pe drum/ facusem niste cursuri de mecanica auto.ois Lelord si Christophe Andre ceva mai destins apoi/ brusc/ îmi vine alt gând: îmi amintesc ca astazi dimineata masina mea facea un zgomot. Acest exemplu face sa fie si mai clare avantajele dar si inconvenientele unei personalitati anxioase. . Avantaje: Gerard este extrem de constiincios/ prevede riscurile si este un excelent profesionist. Inconveniente: este mereu /Jcu ochii în patru/J ceea ce îl istoveste si îi aduce destula suferinta. Chiar daca nu am grijiI mi lefac singur.

o scrutare hipervigilentâ a ceea ce este împrejur: senzatia de a fi permanent la pânda. R.. despre care vom vorbi în aceasta carte. terapiile cognitive ?i cele comportamentale. ?i-au vadit o anume eficacitate. cele mai eficiente tratamente sunt cele în care o psihoterapie este însotita de medicatie. transpiratii. maxime) ce dau adesea senzatia de oboseala. contractii dureroase (spate. 2. Boyer. "Fsychological Treatment of Generalized Anxiety Disorders". Este o maladie. tradus din valianta americana de J. 2 . DSM-IV: Malluel diagnastique et statistiqlle des traubles mentaux. dificultati de concentrare. În special îl ajuta sa faca o noua evaluare în privinta gravitatii ?i probabilitatii pericolelor pe care le supraestimeaza. sa se initieze în tehnici de relaxare. 1996. pp. umeri. Durham. P.o hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ (sistemul nervos dirijeaza reactiile involuntare): palpitatii.o tensiune muscularâ: zvâcnituri. "nod în gât" . Psihoterapia este însotita uneori de un tratament medic amentos pentru ca. Sindromul anxios generalizat este un soi de caricatura a personalitatii anxioase ?i cei ce sufera de acest sindrom patimesc destul. la care se mai adauga alte tipuri de simptome1: . C. iritabilitate. nevoia de a urina des. . 1993. pentru a-?i controla singur reactiile anxioase excesive. pacientul se afla într-o suferinta profunda ?i trebuie ajutat imediat. . Guelfi. Dintre psihoterapii. T. Adesea. o maladie ce necesita un tratament..Personalitatile anxioase 15 Data medicul sau generalist îl trimite la psihiatru. Faris. Anxietatea generalizata se manifesta tocmai prin îngrijorari excesive ?i nejustificate. fara îndoiala acesta îi va pm1e diagnosticul de anxietate generalizata. 19-26. Full. perturbari ale somnului.B. bufeuri. Masson. mai întâi de toate. Allan. ?i apoi pentru ca. British Jaumal of Psychiatry. ?edintele de restructurare cognitiva2: terapeutul îl ajuta pe pacient sa î?i reconsidere gândurile anxioase. într-o continua excitatie. Pacientului i se propune: 1. în adevaratul sens al cuvântului.

saptamâni de tra.nu creeaza dependenta . Mai jos vom arata care sunt avantajele si dezavantajele respectivelor medicamente: ANXIOLlTICE .efect rapid .somnolenta.16 Fran<. cel mai eficient tratament în anumite tulburari anxioase .de fapt.actioneaza si asupra depresiei.nu dau stare de somnolenta . la începutul tratamentului în cazul anxietatilor grave sporesc anxietatea . Pentru anxietate medicii utilizeaza doua mari tipuri de medicamente: anxioliticile si antidepresivele.efect 1i11ij" titor pentru pacient AXTIDEPRESIVE .actioneaza în timp: sunt necesare mai multe adverse: .folosite necorespunzator dau reactii Tabloul celor doua mari clase de medicamente în tratarea tulburarilor anxioase folosite .uneori nu au efect .ois Lelord j"iChristophe Andre la fel ca în multe din tulburarile psihice. asocierea psihoterapiei cu medicatia în anumite cazuri este mult mai eficienta decât oricare din cele doua luate separat.uneori.eficienta redusa .bine tolerat .sunt simplu de întrebuintat . adesea asociata AVA:\rTAJE .tulburari de metament pentru a morie sau de conse putea vorbi de centrare (tempoo eficienta depliDEZAVANTAJE na rare) .

dar cu oarecare ezitari. care este decis sa se trateze: De fapt cred ca m-am obi~nuit cu anxietatea mea. marind doza. sa se ocupe de cutare sau cutare act administrativ. care mi-a prescris un anxiolitic. nu aveam chef sa-mi "povestesc problemele". ea se îngrijea de toate aceste treburi. mai trebuie spus ca eu. Sa îl ascultam tot pe Gerard. i'i totui'i personalitatea mea n-a suferit nici o schimbare. când i'tiam ca sunt atâtea de facut. apoi am continuat. aproape întotdeauna la început sunt prescrise anxiolitice.i un anxiolitic este o decizie medicala.iun antidepresiv care adesea face ca rezultatul sa fie mai bun ?i apoi doza de anxiolitice sa fie redusa . Dupa i'ase i'edinte . Si atunci m-a sfatuit sa consult un psiholog pe care i-l recomandase o prietena. Si mi-a explicat cum sa-I iau: în timpul unei perioade mai dificile. iar mie mi se pare o viata normala. am ramas la fel de preocupat sa prevad totul. Am folosit acest medicament. Sotia mea sesizase ca aceasta îmi reui'ise.. de regula. Tratamentele pentru sindromul anxios generalizat pot fi folosite ?i în cazul unei personalitati anxioase. Iar psihologul a înteles aceasta i'i mi-a spus sa învat tehnici de relaxare. aveam insomnii. Si acest medicament m-a ajutat. sa se întâlneasca cu un lucrator (pentru casa). Am început sa iau în week-end mai întâi. Si apoi. În cazul anumitor tulburari anxioase grave. pentru a-l calma imediat pe pacient. o agasa faptul ca eu tot încercam sa o controlez.Personalitatile anxioase 17 Optiune a între un antidepresiv t. se adauga t.i de afirmatiile acestuia. de la simpla la dubla. dar îi displacea ideea de a lua pilule. Mai întâi am fost la un medic generalist. Si cum. M-am supus. dar ma simt mai putin tensional. în functie de necesitatile pacientului. ghidata de simptomele pacientului t. fara a depai'i doza obii'nuita i'i încercând sa ma abtin de la medicament în restul timpului. pentru a ma obii'nui i'i pentru a vedea daca nu îmi dadea stare de somnolenta. Îi era din ce în ce mai greu sa ma tot vada tensional. sa-i duca pe copii la vaccinat. la întoarcerea din concediu. De fapt. numai ca sotia mea m-a tot îmboldit sa merg la medic. în functie de zile. aveam tendinta sa o tot întreb daca a facut ceea ce era planificat sa faca: de pilda. Mai mult. câteva zile la rând.

sa fac ni:. mai cu seama când i se propune pacientului un tratament medicamentos ("Da.. fac zeci de respiratii profunde :.").teminirelaxari (fara a fi cu f tot ul relaxat. dar parerea mea a fost ca nu era necesar. când unul este afectat de un sindrom anxios generalizat. a Apoi psihologlll mi-a propus sa încep o adevarata psihoterapie. într-un caz din doua sufera s'i celalalt de ace- . dar aceste medicamente trateaza simptomele. în ciuda a ceea ce multi oameni cred. te)..i. prin procedee simple. sau relaxarea. DOCTORE? În acest punct ereditatea s'i educatia se împletesc. Cli ochii închi:. la volan. în timp ce a:..i ând voiam sa adorm foc loseam tot relaxarea.. încât :. pacientii pot fi ajutati enorm s'i ca numeroase persoane (barbatii îndeosebi) nici nu pretind mai mult. Acum fac asta de mai multe ori pe zi: dupa un telefon. pentru ca tensiunea sa se diminueze. Psihologlllmi-a mai sugerat ca în timpul zilei. Din pacate.ois Lelord si Christophe Andre ma puteam relaxa atât de profund.teptschimbarea culorii semaforului. cam un sfert din rudele de gradul întâi sufereau de un sindrom anxios.. Acest exemplu arata ca uneori. nu cauza lor.ezat iind.. La gemenii monozigoti. Cineva ar putea spune: "Dar Gerard nu s'i-a rezolvat problema anxietatii! El s-a ocupat doar de simptomele ei.. eu cred ca îmi este deja mai bine. cauza ascunsa a acestora a ramas netratata.i ceasta nza destinde. Doar o terapie aprofundata. o psihanaliza l-ar putea face sa-s'i cons'tientizeze cauzele propriei anxietati s'i sa se elibereze de simptom.18 Fran<.icu putina relaxare. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. la "adevaratii gemeni". fire:.. Ereditatea: Numeroase studii au aratat ca în diferite forme ale tulburarii anxioase. Cu câte o pilula din când în când :. Ele difera de la un pacient la altul s'i ar fi dificil ca în stadiul actual al cunOs'tintelor noastre sa vrei sa tratezi de fiecare data "cauza". cauzele unei anxietati excesive nu sunt suficient cunoscute." Acest tip de raspuns este destul de des întâlnit. a:.

numita de ei "anxietate nevrotica". Kendler & con. "Recent Life Events and Panic Disorder". 5 C. Se au în vedere tulburarile anxioase ~i nu doar "personalitatea anxioasa".B.i sindrom. el ar putea retrai experientele emotionale ale trecutului sau. pilariei. si astfel s-ar sesiza adevarata natura a propriei anxietati ~i s-ar elibera de ea. 160. este simptomul conflictelor incon~tiente. de care Gerard nu este con~tient. dar numai Într-un caz din ~ase daca gemenii sunt dizigoti. Kenardy. În cadrul unei psîhanalize. ce tine de unul sau de mai multe evenimente din primii ani de viata. experiente educative ~i. Archives of General Psychiatry (1992). e. S. "Psychological Precursors of Panic Attaks". cum ar fi sindromul de panica sau agorafobia. Deci. 3 K. 146. adica nu seamana mai mult decât fratii sau surorile "obi~nuite"3. Kraemer. Favarelli.e fiecare data. "Generalized Anxiety in Woman: A Population-Based Twin Study". Pavanti. L. Re. anxietatea excesiva. Taylor. pentru ca o personalitate anxioasa sa se formeze. British Joumal of Psychiatry (1992). este nevoie. . incon~tienta. schimbarea profesiei) se succedasera rapid În lunile ce au precedat aparitia sindromului4. "evenimentele de viata" (despartiri. 49. de o îmbinare variabila între o predispozitie ereditara. la pacientii ce sufera de tulburari anxioase. p. Pentru psîhanali~ti. 4. uneori. evenimente traumatizante. 622-626.Personalitatile anxioase 19 la. 668. aceasta anxietate a cotidianului este traducerea unei probleme înca mai vechi. Alti autori se intereseaza de numarul deceselor san al divorturilor parintilor survenite în timpul co-. d. prin transfer. dar alte studii au dovedit ca ~i o trasatura a personalitatii "anxioase" putea fi partial mo~tenita.. Mediul: Studiile au aratat ca. p.5. Pentru ei. decese. American JO!l1'nal of Psychiatry (1989). J. Aceasta teorie seduce din mai multe motive. Gerard se angoaseaza tocmai pentru a combate o angoasa mult mai profunda. neadecvat rezolvate si datând din prima copilarie. Fried. pp. 267. mutatul.5 Ca ~i în cazul altor personalitati dificile.

II O psihanalizfi este însotita ~i de texte de referinta captivante. II În cadrul unei psihanalize pacientului i se propune sa fie chiar el autorul propriei vindecari. Cu toate ca majoritatea psihanalistilor nu le recomanda pacientilor lectura de texte psihanalitice. Oame- nii prefera sa creada ca raul lor are o "explicatie". sau pentru a deveni ei însisi psihanalisti. cu sprijinul. pe care ei o pot gasi în trecut. totusi multi dintre acestia nu rezista tentatiei. altfel spus. Pe de alta parte. ceea ce adesea are un efect linistitor asupra pacientului ("terapeutul meu va fi întotdeauna aici"). Totusi. Sunt psihanalisti care afirma ca ei nu garanteaza deloc o vindecare. fie pentru a grabi mersul terapiei. totusi tocmai aceasta spera pacientii lor. acest fapt nu este resimtit ca un esec. al unui te- rapeut. daca dupa câteva luni sau ani nu este înca vizibila nici o ameliorare. speranta de a putea întelege este extrem de îmbietoare si probabil ca în sine are si efect terapeutic. decât sa li se spuna ca anxietatea lor este un amestec nediferentiat între ereditate si educatie. Aceasta îl motiveaza.20 Fran<. fie din speranta ascunsa ca-si vor putea întelege mai bine propriile probleme. spera sa atinga acea stare de sanata- te psihologica fara sa mai fie necesara continuarea unui tratament. Pentru fiintele umane care suntem. II dintre care multe sunt clare chiar pentru un ne initiat (mai cu seama texte din Freud). dar fara a se supune vreunei medicatii sau fara a se conforma recomandarilor unui terapeut. Psihanaliza propune o terapie de durata. nu sunt suficiente aceste motive pentru a recomanda oricarei persoane anxioase sa se supuna unei psihanalize .:oisLelord si Christophe Andre Cinci motive clasice pentru care un pacient anxios sau deprimat vrea sa se supuna unei psihanalize II În cadrul unei psihanalize pacientul afla ca propriile simptome au un sens ce poate fi cunoscut. fireste. ci doar ca un indiciu ca travaliul analitic nu a avansat îndeajuns. II Datorita unui tratament "de fond" pacientul spera într-o vindecare deplina.

observatiile facute separat. "Cognitive Therapy. Astazi. agorafobii. mai recent si în psihiatrie. Analytic Psychoterapy and Anxiety Management Training for Generalized Anxiety Disorder". fara a fi fost supusi vreunui tratament. cât priveste "simplii" anxiosi sau personalitati anxioase. urmata si adeverita de numeroase studii facute de echipe diferite. gratie carora s-ar putea decide ce tip de psihoterapie are cele mai multe sanse de reusita. . 315-323. metoda însasi presupune anumite gusturi si anumite aptitudini (interes pentru trecut. care difera de la un individ la altul. terapia interpersonala (mai nou) fac de zeci de ani obiectivul evaluarilor în tulburari diferite si cu diferite tipuri de pacienti. pp. 6 R. Mai întâi. dar obiectivul stiintei este tocmai acela de a transforma intuitiîle personale. la început în diverse ramuri ale medicinei. ca si numeroasele studii au dovedit ca printr-o terapie psihanalitica starea pacientilor usor anxiosi sau deprimati se ameliora vizibil. Psihoterapiile analitice. privirea este îndreptata asupra predicatorilor de eficacitate ai psihoterapiilor6. terapiile cognitive si comportamentale. tulburari obsesionale) terapiile cognitive si comportamentale au vadit o eficacitate adesea spectaculoasa. Si daca în anumite tulburari anxioase bine definite (fobii. comparativ cu starea celor ce se gaseau pe lista de asteptare. În aceasta privinta. imaginea este mai putin clara. Acest studiu a fost întreprins acum mai bine de un secol. adica asupra acelor elemente proprii fiecarui pacient. frustrarii si asteptarea unui rezultat în timp). Apoi. de suportare a ambiguitatii. aceste "convingeri intime".. în psihoterapie. în cunostinte verificate si acceptate de cât mai multi. British JOllrnal of Psychiatry (1994). cercetarile actuale au aratat ca nici o disciplina nu poate pretinde sa fie adecvata pentru toate tipurile de tulburari sau pentru toti pacientii.Personalitatile anxioase 21 sau unei psihoterapii analitice. De pilda. 165.e. capacitate de verbalizare si de asociere libera. fireste ca fiecare "psihoterapeut" îsi are propriile sale intuitii. Dmham et coH. atacuri de panica.

anxietatea poate fi un stimulent dar ?i o stavila. Dintr-un punct de vedere evolutionist. Dar persoanele mult prea anxioase vor evita dezagreabilul anxietatii pur 9i simplu neprezentându-se la examene. vom cauta sa o ocoIim procedând în a?a fel încât sa evitam orice risc: cei mai anxio?i se vor pregati cât pot mai bine pentru examene.22 Franc. anxietatea este o emotie fireasca. sau sa citeasca lucrari destinate publicului larg. Vedem a?adar ca. pentru ca optiunea sa fie facuta în deplina Cl. Ei vor încerca sa previna riscul de a pierde controlul situatiei. cu accentul pe care-l pune pe rezultatele observabile . nici demersul cognitiv sau comportamental .oisLelord ?i Christophe Andre Pe de alta parte. cu obiectivele sale bine precizate. Si. caci toate aceste situatii le-ar pricinui mult prea multe griji. pacientul sa consulte cel putin trei terapeuti ce apartin unor ?coli diferite. deci anxietatea a avut o valoare anume pentru supravietuire.ffiO?tlllta e cauza. înainte de a începe o psihanaliza. d LA CE BUN ANXIETATEA? În definitiv.nu poate fi pe placul tuturor. înainte de a lua cuvântul în fata unei adunari. daca exista azi atât de multe persoane anxioase este pentru ca anxi09ii au rezistat vicisitudinilor selectiei naturale. când se întâmpla sa zabovim în drumul spre gara etc. sau renuntând la calatorie. a?a cum demersul psihanalitic nu poate întruni aprecierea unanima a pacientilor. Sfatul nostru ar fi acela ca. î?i vor pregati discursul 9i vor face totul pentru a ajunge din timp la gara.. Cu totii suntem mai mult sau mai putin anxio?i în fata unor situatii ce comporta un anumit risc. pe care le considera (uneori în mod nejustificat) prea grele sau refuzând sa-9i sustina discursul. când dam un examen. Si nu este greu sa ne închipuim cum s-a întâmplat: în fata riscului aparitiei . cum nu este prea placut sa încerci o emotie precum anxietatea.cu desfa?urarea sa metodica. pentru a controla mai bine situatia 9i a preveni riscurile.

O buna îmbinare de cutezanta si anxietate trebuie sa fi contribuit la supravietuirea tribului. de Proust. nu-i pierdea o clipa din ochi. Diane Keaton. mereu la pânda. experiente ce s-ar fi putut totusi dovedi primejdioase. brusc se întuneca gândindu-se: "Dar odata si-odata tot o sa am ceva. nu încape îndoiala ca ei n-ar fi pornit nicicând pe mare. O mama anxioasa trebuie sa fi fost mult mai atenta la copii. care i-a confirmat ca nu avea "nimic". • În romanul În cautarea timpului pierdut. daca printre vikingi n-ar fi fost decât anxiosi. pesemne ca vânatorul anxios era mult mai prudent. Personalitatile anxioase în filme si în literatura • În multe din filmele sale. În schimb. anxioasa si culpabilizanta este descris de Philip Rofu în Portnoy ?i al sau complex. facea provizii. ci ar fi ramas acasa sa vâneze reni. . • Un model al "mamei evreice". care nu îsi poate împiedica sotia. care au avut un rol anume în descoperirea de noi teritorii sau în tentativa de a gasi si alte tehnici de vânatoare. La nivelul grupului este posibil ca anxiosii sa fi temperat elanurile celor mai cutezatori. ironizate întâi de sotul ei. gândindu-se la riscuri pe care nimeni nu le ia în seama si veghind pentru ca masurile de precautie sa fie luate. Pentru orice proiect al unui grup. probabil ca anxiosii (ajutati de obsesivi) au fost cei care au contribuit la construirea celebrelor lor corabii si la aprovizionarea lor cu alimente în vederea calatoriei.terioasa în Manllattan (1992) joaca rolul unui sot extrem de anxios. cauta cele mai ferite poteci. descoperind astfel Islanda. sa întreprinda o ancheta periculoasa. Aceste comportamente le sporeau sansele de a supravietui si de a avea urmasi. reactiona la cel mai mic pericol. în special în Hanah i'i surorile ei (1986). mai apoi si de nepotul ei. Pe scurt. nu se lasa surprins.Personalitatile anxioase 23 unui pradator." În Moarte mis. un anxios poate fi pavaza. Woody Allen întruchipeaza o personalitate anxioasa. admirabila bunica a naratorului vadeste multe trasaturi anxioase. sau cucerind Europa. iesind în fine linistit de la doctor.

adesea îngrijindu-va de detalii. scurteaza pedinta. ceea ce va face ca relatiile cu el sa fie mai bune. producând astfel o pana. De regula. Si este mare anxios. îi veti da aceasta impresie: veniti la ora stabilita. Când trebuie sa-I vad pe Robert. pesemne ca sunteti bine pregatiti 'li nu mai este cazul sa ne vedem. raspundeti fara întârziere mesajelor lui. " . Când unul dintre noi trebuie sa se deplaseze la un client. eu adopt alta tactica: fac în scris o dare de seama a programului meu. El face câteva observatii. caci anxiosii sunt uneori extrem de sâcâitori t'i ne trezesc dorinta de a face exact pe dos decât se asteapta ei. ne spune Jean. Patronul meu se numepte Robert.ois Lelord t'i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE ANXIOASE Recomandabil: • Sa le inspirati încredere Pentru personalitatea anxioasa lumea este cam ca o mat'inarie uriat'a în care fiecare piesa te poate "lasa" oricând. Se straduiepte sa prevada totul. Daca-i dati impresia ca nu dumneavoastra veti pricinui aceasta pana. pentru a vedea daca suntem îndeajuns de bine pregatiti. întotdeauna Robert mai stabilepte o întrunire chiar înaintea plecarii. Si atunci se împotrivesc. dintre care unele chiar cu clientul. n-o sa ne stresam pentru asta. Ceea ce nu este simplu. fie parinti. dar fiind liniptit acum. aratati-va prevazator. nu îpi gasesc timp liber pentru a fixa întâlnirea. pi i-o explic. care considera ca nu este necesar sa fie tinuti de mâna. cum deja au avut loc numeroase întruniri pregatitoare. vrea sa se convinga ca totul se desfapoara cum trebuie. Dar nu este o metoda prea buna în cazul în care trebuie sa pastrati o relatie cu ei.24 Fran<. treizeci pi opt de ani. I-am câptigat încrederea pi ultima delegatie mi-a confirmat-o: ne osteneam sa fixam acea întrunire de ultim moment pi în cele din urma el mi-a spus: "Bine. aceasta pedinta suplimentara irita destui colegi. sau sosesc cu întârziere. agent tehnico-comercial în informatica. într-o delegatie de câteva zile. anxiosul va va vorbi mai putin de nelinit'tea sa. fie sefi sau colegi. Si.

fripturii arse". 2. dar nu catastrofic. în mod sigur o sa pierdem trenul!". care au avut comportamente vadit pasiv-agresive. se va obisnui cu acest gând si astfel va fi mai putîn anxioasa si este tocmai ceea ce specialistii numesc desensibilizare. terapeutul îl îndeamna pe pacient sa-si reamînteasca toate gândurile anxioase care-i vin fara încetare în minte. terapeutul o va ajuta pe aceasta pacienta sa realizeze ca ea nu poate controla totul si ca în cazul în care sotul sau invitatii sai "rateaza" conversatia poate fi penibil. probabilitatea lor si eventualele solutii. • Sa le ajutati sa relativizeze În cadrul terapiilor cognitive ale sîndromului anxios generalizat. cu speranta ca: 1. ce s-ar întâmpla daca friptura s-ar arde . "Sa vedem.Personalitatile anxioase 25 Jacques a stiut sa faca fata situatiei într-un mod mai degra-:)aactiv. Cât priveste comportamentul prietenilor sau al sotului. Facându-1 sa se concentreze asupra consecintelor reale ale . O pacienta. si astfel pacienta va avea imagînea tuturor consecîntelor propriului scenariu-catastrofa al fripturii arse.. "." Atunci terapeutul va cerceta toate consecîntele neplacute ale acestor lucruri. Ar fi chiar asa de grav? Si ce-am putea face în cazul acesta?". Si aceasta se poate face cel mai bîne în cadrul unei terapii de durata. raspundeti-i: "Bîne. sau ca învitatii nu se vor întelege. decât sa se opuna sefului sau în felul colegilor sai. poate spune: jn seara aceasta astept vizita unor prieteni si colegi ai sotului meu si mi-este teama sa nu ard friptura. Dar poate ca acestia dîn urma au avut parînti anxiosi si sâcâitori si retraiesc. de exemplu. fara sa constientizeze.. un conflict dîn copi~arie. atunci când terapeutul a creat un climat de încredere. încetul cu încetul va relativiza si nu va mai lua în tragic consecîntele .. Dar va puteti exersa în situatii simple. începând cu situatii putîn dificile. mi-este teama ca sotul meu sa nu bea si sa nu vorbeasca prea mult. Cu prima ocazie când un anxios va spune: "Cu aglomeratia asta. va spune el. sa zicem ca-I pierdem.

dar care îsi exaspereaza copiii.Oi • Sa le determinati sa se trateze Gânditi-va la Gerard.o vrut-o descurajanta: "Nu. (3i atunci se schimba subiectul. Si atunci este teribil de tentant sa-i ironizezi. se abtine sa ma tot Întrebe. sa-i anuntati pe cei care va asteapta).ote Damien (douazeci . anxios.. \tIai cu seama când este vorba de parinti. îi raspund zâmbind "Cu siguranta ca nu pe cât te-ai gândit tu. incapabil sa apreciez dragostea pe care ea mi-o purta. Acum când ma întreaba" Te-ai gândit la . caci pare sa-si fi dat seama ca acesta era un defect. În ziua de azi dispunem de o întreaga gama de procedee. este drept. Clinicienii te pot initia în numeroase . starea lui s-a ameliorat considerabil.poveste. Folosind relaxarea si câte un anxiolitic în perioadele dificile. mama".:oisLelord si Christophe Andre faptului de a întârzia si asupra posibilelor solutii (sa luati trenul urmator. tot cerându-Ie sa fie atenti. mama se înfuria.. Rezultatul n-a fost tocmai stralucit. de la cele mai simple la cele mai complexe. . Mi-au trebuit ani ca sa ajung sa nu mai iau în tragic toate acestea. de o saptamâna nu mai mafi nânc deloc" sau "N-am sa dorm noaptea anul acesta" sau "Nici nu am de gând sa platesc vreo chirie pentru ca este iarna". acel agent de asigurari. ".o. îl veti ajuta sa se detaseze si sa-si reduca din anxietate.jacându-ma sa cred ca sunt un ingrat.oaptede ani) si mama îmi telefona des. pendula între angoasa si lacrimi. t La un moment dat am început sa-i raspund cu o ironie pe care a.Oi oate întrebarile astea ma exasperau. voiam sa fiu liber . bine intentionati desigur. pentru a veni în sprijinul celor anxiosi. mi-au trebuit ani pentru ca glumele mele sa fie mai binevoitoare. Eram lafacultate într-un alt ora. Numai ca nu se putea abtine sa nu ma piseze cu întrebari de genul: "Manânci îndeajuns? Sper ca nu te culci prea târziu? Ti-ai platit chiria? Te-ai înscris în organizatia de ajutor reciproc?" Aveam douazeci de ani. • Sa practicati un umor binevoitor Anxiosii stmt enervanti. Si cred ca si ea a facut unele progrese. mama.26 Franr.

ci îl ajuta sa-?i reconsidere convingerile printr-o serie de întrebari în maniera lui Socrate (în exemplul pacientului angoasat de raportul sau. Nu este vorba de o metoda Coue în care pacientul î?i repeta ca flto~ul este bineu. . .depistarea acelor gânduri asociate cel mai adesea starii sale anxioase: deseori terapeutul îi va cere ca în clipa în care se simte extrem de anxios sa-?i noteze fldiscursul interior fi (de pilda: flDaca nu termin raportul acesta la timp.În fine. Progresul pacientului anxios va înregistra trei mari etape: . sa-?i discute principalele convingeri anxioase despre lume ?i viata -?i aceasta este cea mai delicata faza a terapiei . pot sa mai cer un ragazU). ci mai degraba de ni?te fraze proprii care. au o valoare moderatoare (de pilda: flAr fi bine sa termin la timp raportul acesta. principala convingere pusa în joc poate fi: . fie dupa o ?edinta. 1995. sunt destul de simplu de utilizat ?i deosebit de eficiente în cazul personalitatilor anxioase. fie înainte de a da un telefon sau la volanul ma?inii. . trecând apoi prin metodele lui Schultz sau ale lui J acobson. în ciuda unei aparente complexitati. terapeutul nu contrazice ?i nici nu-i recomanda pacientului un anumit tip de gândire. 7 Christine Mirabel-Sarron. Luis Vera. Sa mai amintim ca relaxarea este cu atât mai folositoare unui anxios cu cât acesta ajunge sa poata face scurte relaxari ori de câte ori î?i simte tensiune a nervoasa crescându-i.sa-?i elaboreze un fldiscurs interior alternativ" menit sa-i relativizeze gândurile anxioase spontane. în terapiile cognitive. chiar daca î?i pastreaza un continut anxios comparativ cu acel discurs spontan.pentru a le putea repune în chestiune. când este prins într-un ambuteiaj. Ca de obicei.Personalitatile anxioase 27 tehnici de relaxare ?i fiecare o va alege pe cea care îi convine mai mult. De data mai recenta. începând de la simpla respiratie diafragmatica din yoga. terapiile cognitive7. dar daca nu o sa reu?esc. Dunod.Sei fi concediat daca nu îti faci datoria irepro?abiIU). Precis de thirapie cognitive. este dezastru!fI). Paris.

imediat începea sa se nelinisteasca. La aeroport am fost primii care si-au înregistrat bagajele. În ziua plecarii trebuia sa treaca sa ne ia cu masina. pe când el era angoasat de ideea ca vom pierde avionul. te poti lasa u~or influentat de punctul lor de vedere. Dar când aveam chef sa hoinarim si prin alte locuri. De altfel. A trebuit sa lefacem în mare graba. orice initiativa din partea noastra îl nelinistea. stabilise extrem de clar itinerarul. Din chiar clipa plecarii am simtit ca nu va fi deloc simplu sa caIatoresc cu Henri. pensionarea mi-a adus libertatea de a calatori în voie. cu ajutorul sotiei lui. Este ceea ce ne explica Etienne. Si cum se poate spune ca totul a iesit destul de bine. Anxietatea care îl stapânea era atât de vizibila. Mie. de altminteri. si ei amatori de calatorii. iar într-un an am planuit sa plecam împreuna în Italia. alegând hotelurile recomandate în mai multe din ghidurile lui. un pensionar de tiaizeci tii patru de ani.:oisLelord ~i Christophe Andre N erecomandabil • Sa va lasati subjugati Persoanele anxioase au suparatoarea tendinta de a va implica în necontenita lor politica de prevenire a riscurilor. Cu atât mai mult cu cât sotia îmi împarta?este aceasta pasiune si. ca nu vom mai ajunge la timp pentru urmatoarea rezervare. A început prin a-si face o multime de griji în privinta asigurarilor si ne-a lasat în pace doar când ne-am înscris la societatea pe care o alesese el. sa facem un ocol neasteptat. Totusi. descoperind. câta vreme sanatatea ne-o va permite. ca la hanul care nu aparea în ghidurile lui ne vom îmbolnavi din pricina mâncarii. În timpul calatoriei. avem de gând sa profitam. în cele din urma el s-a mai destins un pic. un prieten urma sa o aduca de la aeroport. cu fiecare mI. El a sosit cu jumatate de ora mai devreme. alte ?i alte lneleaguri. Noi avem un cuplu de prieteni de aceeasi vârsta. încetul cu încetul.28 Fran<. un om fermecator. iar sotia lui tot încerca sa-I calmeze. sa se teama ca drumuletul nu ducea nicaieri. încât la început nici nu am îndraznit "sa-i iesim din cuvânt". Si cum intentia pare a fi buna. iar noi nici nu terminasem toate pregatirile. am început sa luam ?i noi initiative. . ca vom ramâne în pana în mijlocul unui pustiu.

sa te joci cu nervii lor. dar un mare anxios. Când intervine imprevizibilul. Cum eu gasesc ca este un bun patron. fie adresându-va unui terapeut. Rezistati acestei tentatii. Psihologii spun ca acestea au o "reactie de tresarire" exagerata. Sa o ascultam acum pe Lucie. patruzeci t'i patru de ani. . Ideea mea i s-a parut buna 9i a cerut ca 9i ceilalti sa procedeze lafel. îl vad tresarind în scaunul sau 9i respirând mai repede. O veste neat'teptata.Personalitatile anxioase 29 • Sa le luati prin surprindere Personalitatile anxioase au o reactie puternica la surpriza. sistemul lor de alarma se declant'eaza dând nat'tere unei emotii puternice. fie prin activitati ceva mai productive. o vizita neanuntata. abordând o mina calma în orice împrejurare. daca pe nea9teptate cineva îl anunta despre problemele unui client sau de plecarea în concediu de maternitate a unei functionare. adresati-va mai bine unui paranoic. Este. în care veti gasi partenerul potrivit. Intr-o gedinta. pe care încercati sa-I compensati persecutându-i pe cei mai emotivi decât dumneavoastra. Daca vi se pare amuzant sa tulburati echilibrul altora. dar nu tocmai caritabil. iar de atunci gedintele sunt mult mai eficiente. pentru a-i vedea panicati. tentant. deci. Întotdeauna rit'ti sa-I vezi pe anxios tensionat atunci când îl iei prin surprindere. t'i aceasta chiar fara sa vrei. functionara la o agentie bancara: Patronul meu este un tip simpatic. în doar o fractiune de secunda. cred eu. Si mai puneti-va întrebarea daca placerea pe care o resimtiti facându-i pe anxiot'i sa tresara nu este semnul unui ut'or sentiment de inferioritate. Si aceasta chiar t'i atunci când este vorba de surprize placute. Tace 9i are nevoie de un minut-doua pentru a putea reactiona. o gluma sunt tot atâtea cai pentru a-i vedea pe anxiot'i tresarind. procedez în acest fel: înainte de gedinta fac o lista a tuturor ve9tilor pe care le voi anunta 9i i-o înmânez. Da! vad bine cum reactioneaza atunci când este luat prin surprindere. de pilda. Încercati sa va gânditi la toate acestea în special în cadrul relatiilor voastre profesionale. Încercati sa va ocupati de acest sentiment de inferioritate. Ascunde acest lucru muncind enorm.

fiinte fragile. trecând în revista catastrofele zilei. ca vecinul vostru care s-a dus la medic din pricina a ceea ce el credea a fi o migrena a fost internat pentru tumoare cerebrala. Ei se gândesc la primejdiile ce ne pândesc mult mai des decât noi. dar teribiJ de vulnerabile. unii medici chiar recomanda personalitatilor anxioase sa nu urmareasca stirile televizate. sau ca în chiar dimineata aceasta ati fost martorul unui îngrozitor accident de circulatie. cu exceptia cazului în care el va poate realmente ajuta. a unei masini care goneste. Noi si cei pe care îi iubim traim. Evitati sa-i marturisiti ceea ce va preocupa. Anxiosilor le este mult mai greu sa-si întoarca privirea de la aceste prapastii ce se pot deschide sub pasii nostri. nu va revarsati nelinistile asupra colegului vostru. Iar pentru ei. De altfel. Este adevarat ca buletinele de stiri. inconstienti dansatori pe sârma. La lucru.ois Lelord si Christophe Andre • Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti Unui anxios propriile griji îi dau destul de furca. ceea ce nu va face ca relatiile voastre cu ei sa fie mai bune. dar în acelasi timp suntem si la discretia unei artere care poate ceda. cel mai adesea nu ne gândim la asta. • Sa abordati subiecte de conversatie penibile Suntem fiinte umane. a evoca un pericol înseamna a-l trai deja si a suferi. mici miracole biologice ambulante. deasupra abisului ce ne pândeste si care ne va înghiti pe toti. întaresc adesea impresia ca cel mai rau cu putinta nu este doar posi- . În fata anxiosului sau anxioasei voastre nu povestiti ca unul din colegi sufera de SIDA. Evitati sa le încarcati barca mai mult decât trebuie. sefului sau colaboratorului anxios.30 Fran<. Caci pentru el nimic nu este mai angoasant decât sa realizeze ca lumea este un loc mai primejdios si mai incert decât credea el. Stapâniti-va sa-i povestiti un reportaj televizat buleversant despre ultimul genocid sau un articol înspaimântator despre ucigasii în serie. Din fericire. a unei celule ce se cancerizeaza. Îl veti tulbura si de îndata veti fi considerat un alt subiect de neliniste. în special.

Sa practicati un umor binevoitor. Cum sa ne purtam cu personalitatile anxioase Recomandabil • • • • Sa le inspirati incredere. Sa abordati subiecte de conversatie penibile. Sa le determinati sa se trateze.: fiti pentru el un fel de semnallinisnu-i spuneti ca v-ati înscris la titor. ci si probabil. Sa le luati prin surprindere. Nerecomandabil • • • • Sa va lasati subjugati.Personalitatile anxioase 31 bil. . si tocmai aceasta este convingerea de baza a personalitatilor anxioase. Daca este coleg sau colaborator: folositi-va de calitatile lui de anxios pentru a preveni si prevedea totul. Sa le ajutati sa relativizeze. Daca este patronul dvs. Daca este o persoana apropiata: un curs de parasutism. Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti.

de fara 8. fara un multe nu un lucru repede. câtgriji sa voiama o trenurilor. de ca care gândesc tranchilizant. IAm tendinta dau aachit osurprinde. 12. 6.:oisLelord si Christophe Andre anxioase? Aveti trasaturile unei personalitati ADEVA:zA. Mi se adesea ca îmi fac întâlnirile. I 3. întâmpla 4. pe mersul ce. desimt tensionat(a) doua 9. simt ne-I 5. Adesea nu pot dormi din cauza grijilor. Câteodata. 1. întârzie. Uneori ma timpul zilei.reproseaza prea rezervarilepot sa sa un ori t. accident.i (facturi. Întotdeauna de I .pot Când sunt în ma seama prea târziu luat(a) verifica obligatii prin 7.32 Fran<. pentrumi-am astept sa chitante) nu t. Riscul I l I I I I I FALS I de a pierde un tren ma an- I-~ I I goaseaza teribil.ca depersoana 10.tiu iau facut la însemnatate. Adeseaseîmiimpozite.

mi-a raspuns ca ar fi trebuit sa . redevenea cel de dinainte ~i pleca. Georges are vreo cincizeci de ani.firei'te. dintr-o data. Am plecat descurajat.. am gasit un mesaj de la el. ca-mi erau deja cunoscute. A doua zi. În saptamânile ce au urmat. $tiam ca nu fusese promovat de mult timp. Eu însa îi cerusem sa-mi împarta. îl vedeam cum. m-am dus sa ma prezint. nu voiam ca Georges sa afle de la altii ai'a ca i-am la- . de comercial într-o întreprindere de Cândani. care urma sa-mi . care voia ca din acel moment eu sa fiu cel cu care sa trateze. din moment cefusesem numit în acel post. Am avut vreme si? bag de seama ca în clipa în care ma apropiasem de birou. m-am angajat. Eram suparat. când am primit un telefon de la unul din vechii clienti ai lui Georges. este bondoc. i-am cerut parerea în privinta felului de a proceda cu clientii. M-a primit cu destula raceala. sta extrem de drept are alura unui militar în civil. În prima dimineata. Trecusera doua saptamâni de la venirea mea în acea întreprindere. care. introdusese pe calculator "bruiajul". fara sa ma invite sa iau loc. agent câte ceva despre Georges.II 1 1 J I I Personalitatile paranoice ~ . Cum nu puteam înjgheba o conversatie.easca propriul sau punct de vedere.. caci eu consider ca este bine sa te întelegi cu cei cu care lucrezi..tiu asta. pretextând ca are de terminat o treaba urgenta. poveste~te Daniel. Era o fotocopie a recomandarilor oficiale ale întreprinderii în privinta conduitei fata de clienti. Cu un aer ironic.i ~apte auzisem deja fie coleg. De la început am vrut sa stabilesc o relatie amicala cu el. relatiile noastre au devenit ceva mai bune.i ---j . Am reu~it sa am câteva conversatii cu el.. douazeci birotica.

când Georges a dat buzna în birou ca o vijelie acuzându-ma ca-i fur clientii. din atitudinea lui ostila.i tot închipuie ca aveam intentii nu dintre cele mai bune la adresa lui. De altfel. A doua zi.. Odata.i cum în el se dadea o adevarata lupta între încredere . Extraordinar de bine argumentate. Ne-am reluat micile discutii.i altul cu o companie de asigurari.. Georges era ceva mai calm.. punct cu punct.....i mai pot afla câte ceva despre el.teaza dintii. caci aveam impresia ca nu ma credea sau ca încerca sa-mi dea crezare.i însa. s-ar fi putut crede ca autorul lor este un avocat. mi-a marturisit ca-. are doi prieteni cu care rnerge la pescuit în week-end.iasigura el însu.. daca ma vede zilnic. va înceta sa-. când îmi amintisem caI în ajunl ma aflam lânga automatul de cafea. . am înteles ca el crezuse ca se râdea de el. în care i-a fost grav afectat ochiul drept. dar degeaba ma tot straduisem sa-i explic. care nu i-a rambursat toti banii dupa un accident de ma. Catherine. De când a divortat. Am decis sa mentin un contact regulat cu Georges. când nici nu-. care a luat fostul domiciliu conjugal. Am încercat sa-I calmez repetându-i ca tocmai clientul fusese cel ce ma contactase.ica la una din glumele mele toata lumea a izbucnit în râs.izile când îl vad tensionat. ca nu aveam nici o vina. Pe cât se pare. Cu exceptia saptamânii trecute. Dar sunt .. mi-a aratat dosarul companiei de asigurari. laolalta cu alti colegi de vârsta mea . În urmatoarea zi. Georges a trecut pe lânga noi fara sa fi avut însa aerul ca ne-ar fi observat. gândindu-ma ca.. am avut sentimentul ca avocatii companiei adverse încercau sa minimalizeze o invaliditate reala.ina. Secretara. iar motivul nu îmi este mereu cunoscut... traie.i descle. Nici n-am ..:ois Lelord si Chris tuphe Andre sat un mesaj. când pare bucuros sa ma vada .te singur . Parea sa se Ilzaifi domolit. în viata de zi cu zi nu este chiar singur. fara a reu..ineîncredere.i apararea . Parcurgându-l.. banuitor..i ca studia problemele de drept privind vatamarea corporala.i este prins în doua procese: unul cu fosta sotie. Sunt zile când este mai destins. Chiar în acea clipa... Dar cel mai tare m-au impresionat scrisorile trimise de Georges.34 Frant. ca .iam vazut ca de asta data credea în spusele mele. i-am vorbit din nou .i ca din motive asemanatoare se certase cu mai multi colegi din alte departamente. care fusese martora întregii scene mi-a spus ca n1l era pentru prima oara când Georges acuza o persoana pe nedrept . A doua zi eram în fata calculatorului.

În cele din umza.i unde .tiu ca va trebui sa fiu extrem de atent ca sa nu fac vreo gafa.. Chiar daca Daniel nu are nici o intentie rauvoitoare în ceea ce îl prive?te pe Georges. în schimb.. Dar trebuie sa recunosc ca are o forta de convingere putin obi.i-a însu. Nu este o tehnica de vânzare indicata. Mai cred ca între noi totul pare sa se rezolve. m-am obi. ca rezultat al unui act rauvoitor..i ca arfi destul sa fac o gafa. ?i ma întreb cum . pe care nimeni altcineva nu le-ar fi obtinut.. Dar simt ca nimic nu poate fi dobândit definitiv . s-au plâns direc.tri. Am lasat sa treaca câteva zile .. nu-i raspunde la întrebari. caci m-a invitat cu prietenii lui la pescuit.. nu vrea sa-~i eX~ puna vreun punct vulnerabil unui eventual atac din partea acestuia. vrea sa merg..i în nimeni..ela..nuita: l-am vazut dovedindu-i unui client punct cu punct ca cererea pe care acesta ne-o adresa nu concorda C1l trebuintele lui.. dar ~i interpreteaza un eveniment neplacut (unul din clientii sai îl contacteaza pe Daniel). înlaturând contradictiile cu o logica in flexibila.. dar . Cum nu este în termeni prea buni cu ceilalti colegi ai no. considerându-l pe Daniel un potential du~man. Georges nu este numai banuitor. eu cred ca îi prinde bine sa gaseasca putina bunavointa la mine. Nu este un tip rautacios. ca vede pretutindeni raul.ti. A..tiunii de comportamentul lui Georges. dar trebuie sa acceptam ca datorita lui au fost obtinute anumite contracte cu clientii. Cu clientii mai dificili se descurca cum se descurca. chiar daca nu este cazul. Problema lui este ca nu reu.i Georges a venit singur sa converseze putin cu mine. caci n-ar fi admis ca eu sa îi dovedesc ca se în.nuit cu Georges. pentru ca el sa creada ca vreau sa-i fac rau.ti clien. S-ar putea spune ca Georges. chiar daca uneori pare. AI. :v1ai .tesa se încreada în nimic .it aceasta maniera de a privi lucrurile.e.Personalitatile paranoice 35 îndraznit sa-I întreb daca din cauza aceasta parea sa fi prins necaz pe mine... nu-i spune la ce lucreaza. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE GEORGES? În primul rând am putea afirma ca Georges este excesiv de banuitor. acesta îi arata ca nu-i acorda deloc încredere: nu discuta cu el.

. este gata de represalii disproportionate. . Când este vorba sa se zbata si sa-. se simte usor ofensata. Orice i-ar spune. II Preocupata de propriile drepturi. II Se protejeaza în permanenta. ca în cazul acestui Georges se poate vorbi de o tulburare de personalitate. Banuiti. Georges este de neclintit. II Pune la îndoiala loialitatea altora. adesea geloasa. Georges considera evenimente neutre (Daniel râde cu colegii lui) ca vizându-l în special pe el. De altminteri. II Cauta energic si în detaliu dovezi li1 sprijinul banuielilor sale. De fapt.i de problemele de prioritate. îi descopera o alta trasatura: rigiditatea. si-l ajuta sa nu descurajeze în litigiul sau cu compania de asigurari.. li1 mai multe sfere ale existentei sale. Rigiditate Se arata rationala. chiar a celor apropiati. li1 egala masura. îl face sa aiba o mare putere de convingere li1fata unor clienti.36 Franc. oricât i-ar explica.. ca . caci el adopta aceeasi atitudine în diverse situatii. fara a tine seama de situatie în întregul ei. rece.ois Lelord si Christophe Andre mult. Sesizam ca neîncrederea lui Georges nu-i este rezervata doar lui Daniel.. foarte atenta la ceea ce se petrece în jur. el este greu de urnit din propriile convingeri. ci.i revendice drepturile. este suspicioasa... la lucru.i celorlalti din anturajul sau. deci.te. logica si rezista oricaror argumente ce vin din partea celorlalti. ca . se pare ca Georges este o personalitate paranoica. nu are încredere. Când Daniel încearca sa-I convinga pe Georges ca acesta se însala în banuielile sale. II 2. aceasta rigiditate. aceasta tendinta de a fi li1Credintat ca are dreptate. II Daca acest tip de personalitate se simte ofensata.i în viata personala. Personalitatea paranoica 1. Suspiciune II Îi suspecteaza pe ceilalti ca ar fi rau intentionati în ceea ce o prive.

De unde si tendinta sa de a-i cauta si de a voi fara încetare sa-si verifice suspiciunile. pentm a se simti linistit si îndreptatit în banuiala lui. Axioma sa de baza ar putea fi: "Lumea este plina de oameni rau intentionati. el va stârni ura oamenilor care. ca el însusi este vulnerabil si. Într-un anumit fel. prost reglat. obositi de comportamentul lui." Georges seamana oarecum cu o masina al carei sistem de alarma. de teama unui complot. poate. ce poate fi combatuta. trimit în fata plutonului de executie membri ai anturajului lor .Personalitatile paranoice 37 • Îi este greu sa manifeste tendinte ori emotii pozitive. Aspectul tragic al situatiei este ca Georges va sfârsi prin a avea dreptate: fiind ostil si banuitor. prin urmare. Cum în fata unei primejdii nestiute ori nevazute este mult mai anxios decât în fata unei amenintari bine identificate. sa-i faca rau si atunci el va putea sa strige victorios: "Aveam dreptate sa fiu neîncrezatod" Unii paranoici sunt asemenea acelor dictatori care într-atât se tem sa nu fie rasturnati de la putere. Georges este o personalitate dificila. se poate spLme ca el are nevoie sa aiba dusmani. încât îsi supun poporul unei supra vegheri politienesti. care ma silesc sa fiu în permanenta atent. se declanseaza la cea mai usoara atingere. nu prea are simtul umomlui. daca este orbit de gelozie nu va fi cu adevarat linistit decât în clipa în care va obtine dovada (sau ceea ce crede el a fi o dovada) infidelitatii sotiei sale. Georges încearca un adevarat sentiment de usurare când. El crede ca lumea este Ul1loc primejdios. dar încercati sa-i întelegeti punctul de vedere. vor încerca. Tot asa. descopera un dusman. trebuie sa se protejeze. în sfârsit. CUM PERCEPE GEORGES LUMEA Fara îndoiala. îi închid pe cei suspectati de ostilitate fata de programul lor. Caci aceasta îi confirma propria lui teorie despre lume.

. ci pentru ca paranoia se poate ivi la dreapta. Gânditi-va la ultimul paranoic pe care l-ati cunoscut.. draga cititorule.i trasnetele unui paranoic.manilor se va ivi o societate mai dreapta. dar paranoicul pastreaza invariabil convingerea ca prin exterminarea du. Exemplul dictatorului nu este ales la întâmplare: adesea sunt personalitati paranoice. ca ..eful militiei de cartier.manilor poporului.38 Fran<..i la stânga ..i nu pentru a ne proteja de fulgerele ..i Christophe Andre . în vremuri tulburi ati fi riscat sa-I recunoa... Când un asemenea dictator descopera într-adevar un complot.man îl va transforma într-un erou de temut. Cu toate acestea.. Pe de alta parte. lovitura de stat.... "Du.adica pe dumneavoastra..ti pe cei responsabili de actualul dezastru ... Ei propun solutii simple . iar cruzimea devine înca mai mare. energia lor îi fac sa apara drept aducatori de lini. care vrea sa-i extermine pe tradatorii de tara . mai fericita.... pacea . revolutie). fie în ..manii" difera în functie de epoci .i în orice epoca. în sfâr. el este întarit în convingerea ca avea dreptate când instaura teroarea. Suspiciunea exacerbata de care dau dovada constituie un avantaj care îi ajuta sa supravietuiasca circumstantelor primejdioase în care ei ajung la putere (razboi. Dar se mai poate întâmpla ca paranoicul sa se ridice împotriva opresorului.i exaltante conform carora este îndeajuns sa-i gase.. . Cum este banuitor. rigiditatea. .i tendintele politice. Atunci rigiditatea lui se va preschimba în spirit de rebeliune .i sfâr. Iar ura sa fata de du.te în ochii oamenilor deruta ti .i sa-i împiedici sa mai faca rau pentru ca. ambele tabere au abundat în exemple celebre.it. cu puternice trasaturi narcisice..iînspaimântati. Cititorul va fi observat ca nu i-am pus o eticheta politica dictatorului nostru. Cu siguranta nu era un dictator.teti fie în judecatorul vreunui tribunal popular însarcinat cu lichidarea du..... care nu ai fost într-atât de banuitor încât sa pleci în exil cât mai era înca vreme .oisLelord .i el va fi unul din capii Rezistentei clandestine.esc prin a le trezi oamenilor dorinta de a-i înlatura.ifericire sa reapara. va scapa din toate cursele pe care politia politica i le va întinde.

R. toti vechi revolutionari. ne spune Berman. Conquest. La aceste dineuri nu erau admise femeile. aceste fete fusesera verificate de un milion de ori. Oricare ar fi tabara din care fac parte. în functie de dUtimanii pe care tii-i aleg . 1993. ori primejdii de comploturi tii reactionând cu o deosebita brutalitate. dar înspaimântati. totutii. înca mai straluciti tii mai vestiti decât Stalin. Paris. zece ani mai târziu. înalti demnitari. dar care. Din nefericire pentru rutii. UN EXEMPLU ISTORIC: STALIN Conducatorul stalinist polonez Jakub Berman1 povestetite despre unul din interminabilele dineuri cu Stalin. . tii ca ascundeau grâu pen1 Citat din: Stalille. În 1932. a fost asasinat din ordinul lui Stalin. nu puteau titi nicicând daca în urmatoarea zi nu vor fi arestati. 307. În loc sa accepte faptele ca atare (în agricultura lipsa de organizare facuse ca randamentul sa scada). De îndata a izbucnit: "Dar ce tot asculta asta?" Un frumos exemplu de paranoia cu atât mai mult cu cât. La moartea lui Lenin. la care convivii. p. lui Stalin i s-a parut ca uneia dintre servitoare îi lua cam multitior sa serveasca. Nici poporul n-a fost crutat de paranoia bunului Josef. Biroul Politic din care facea parte tii Stalin avea vreo zece membri. n-a fost singurul exemplu de paranoia la Stalin. paranoicii pot deveni eroi sau criminali. Stalin îtiijudecase tii condamnase mai toti tovaratiii de arme. Stalin era de parere ca taranii ucraineni urzisera un complot. mai mult decât considera el ca ar fi necesar. treptat-treptat. Zece ani mai târziu.ceea ce arata ca ei nu pot evita problema optiunilor morale ale conditiei umane. sa mai spunem ca paranoicii sunt cei ce fac adesea Istoria. Ucraina nu furniza cantitatile de grâu prevazute. cu exceptia servitoarelor. Odata. Îtii petrecuse viata tot suspectând comploturi împotriva lui. Odile Jacob. cu exceptia lui Trotki. precum Trotki tii Buharin. iar unii.Personalitatile paranoice 39 Deci. care se refugiase în America de Sud.

. pentru Hitler. în numai doi ani. Când mare. în ciuda evidentelor contrarii.al trebuie sa fi pregatit o lovitura de stat....i medicii militari fusesera "epurati". Oamenii mâncau tarâna.i . retardatii mental .i Hitler erau încredintati ca lumea va fi mai buna doar prin exterminarea "Lmei anume clase de indivizi. îl vom aminti pe Hitler. Aceasta suprîmare a cadrelor superioare a costat Armata Ro. Treizeci .. Hitler .uneaza împotriva unor ipotetici du..esc aceea.i "indivizii degenerati" trebuiau sa dispara.i multi alti mari paranoici din istorie. Paris...i-au pierdut viata.alul Tuhacevski.ois Lelord .. evreii. azi. în tîmp ce Stalin "lichida" milioane de chiaburi. ducând la foamete tii înca la una din cele mai mari din secolul XX.. le batisseJll' de ['Armee ROllge.mani de clasa..i alti du. De Lastours. a sustinut necesitatea organizarii armatei în subunitati de blindate.te un comportament specific unui paranoic: el se înver. care sa actioneze rapid.. În toate aceste exemple.apte milioane de ucraineni. tiganii. pierderile au atins recorduri sumbre în rândul ranitilor. TOllkhatchevski.i anume aceea de a avea întotdeauna dreptate. Totu... a inceput cea mai sângeroasa epurare a unei armate pe timp de pace. un comandant stralucit. Potrivit istoricilor.mani. memoria lui Stalin pare sa fie 2 S...i. Nefericit.. cum .ie catastrofalele înfrângeri din prîmele saptamâni ale Ofensivei germane de la 1941. de lovitura de stat. . dupa el. Stalin vade. Armata Ro. Stalin începea sa simta o amenintare dinspre propria armata .i dinspre unii mare. 1996.. bin Michel. de tradatori .ie a fost trimisa în Ucraina pentru a rechizitiona pâna . Ca .ali ...i cinci de mii de ofiteri . între cinci .2 Si atunci. poporul condus de un paranoic! Dintre personalitatile paranoice celebre. îndragit de trupele lui.i Stalin împarti'i.. Pe la mijlocul anilor treizeci.i Christophe Andre tru propriile foloase... perceputi ca pe o amenintare.. Sate întregi au disparut. Stalin . femei. copii.i ultimul bob de grâu... au murit de foame în vreme de pace. Stalin a avut confirmarea a ceea ce banuia de mult: acest mare.i generali. pasibili.. Al- . dar care n-a fost nicicând consemnata de istoria oficiala.40 Franc.i convingere de neclintit. barbati..

dar care sunt cât se poate de obisnuite de altminteri. care. în care caracteristicile paranoiei sunt mai putin pronuntate sau nu apar decât în situatii stresante.oisDuvalier. treizeci si patru de ani. pe care mai vechile tratate de psihiatrie îi numesc si "paranoici de lupta". Exista însa o imensa masa de persoane ce prezinta câteva trasaturi paranoice. exista. 1990. Totusi. spre deosebire de Hitler care cerea deschis subjugarea "raselor inferioare". Hannah Arendt. dezvoltând cu acea convingere de neclintit a paranoicilor teorii marete despre propriul lor rol în istorie (se compara cu Napoleon sau cu Lenin).3 O versiune tropicala a paranoiei a fost aplicata poporului haitian de catre "presedintele pe viata". Paris. Ca si în cazul altor tulburari ale personalitatii. FORMELE MAI USOARE DE PARANOIA Cu dictatorii am dat o descriere a paranoicilor agresivi si megalomani. Payot. . fara îndoiala pentru ca dictatorul comunist si-a comis crimele în numele unei viitoare fericiri a omenirii. Dar lista paranoicilor la putere este mult prea mare pentru a fi data într-un capitol al acestei carti. reali ori fictivi. într-adevar. mecanic auto. din pricina unei depresii. 3 Consultati: La Nature du totalitarisme. Sa-i ascultam pe Marc. a venit sa consulte un terapeut. Stalin n-a mers niciodata pâna acolo încât sa masacreze dinadins copiii victimelor sale (ci acestia erau doar îndemnati sa-si denunte parintii politiei). mai cu seama paranoia care se erijeaza în mod de guvernare. care în nici un caz nu poate fi suspectat ca ar fi nutrit simpatie fata de nazism. deosebirile dintre cele doua regimuri nu trebuie sa le umbreasca similitudinile. o infinitate de forme intermediare. Fran<. a pus în lumina punctele comune celor doua sisteme.Personalitatile paranoice 41 mai pretuita decât cea a lui Hitler. În timpul celor patruzeci de ani de cârmuire "Papa Doc" si-a masacrat ori împins la exil toti opozantii. Pe de alta parte.

. Era un mediu care îmi placea mai mult decât viata obi. Cum vaputeti închipui. ca au avut o relatie cândva. serile la restaurant în care ea nu s-a oferit sa-. Singura persoana în care simt ca ma pot încrede este sora mea. Când suntem împreuna. Viata mea sentimentala afost mereu un infern.în clasele mici.i eu .iazi. va putea progresa.:oisLelord s. sunt aproape un ritual ..i. Este destul ca ea sa priveasca un barbat. urmând o psihoterapie. Si nu încape îndoiala ca. Când o fata pare sa ma placa.. iar mama s-a recasatorit cu un barbat care nu prea ma agrea.iaceasta chiar daca ma stapânesc..iChristophe Andre Dintotdeauna am fost banuitor. Stiu ca ceilalti ma considera închis. Sunt si gelos. batându-... toate sfârsesc prin a ma parasi. ea îmi rifspunde ca am tendinta de "a lua totul în tragic" . dar nu prea am încredere În ei.nic aveam impresia ca ai mei colegi vor sif ma prosteascif. .42 Fran<.. În armata ma simteam bine caci glumele. ve. ca poate înca se mai iubesc. Mi-aduc aminte ca nu puteam deosebi gluma de zeflemea. ei bine. dar îmi dau seama de aceasta mult prea târziu.mtita..tiu ca este adevarat. pe care i-am cunoscut în armata. Nu am decât doi prieteni buni. Tatal meu a murit când eu aveam numai trei ani. caci se pare ca sunt un tip capabil. Nu stiu de unde mi se trage suspiciunea asta. Uneori îmi spun ca arfi trebuit sa îmi prelungesc stagiul.. Si atunci încep sa calculez tot ce cheltuiesc cu ea. ÎJnpreuna mergem cu bicicletele sâmbata dimineata. ca eu încep sa ma gândesc ca ei se cunosc. chiar agresive.. Chiar la . Tbtu. Amândoi sunt casatoriti si din când în când sunt invitat sa dejunez la ei. Daniel are sansa de a-si fi constientizat întrucâtva tulburarea.i plateasca partea. Psihoterapeutul Itleu mi-a spus ca este posibil ca în acea perioada sa-mi fi pierdut încrederea în ceilalti si de atunci safi persistat.. Chiar .i joc de mine. Când îi spun de problemele mele..eful ma apreciaza.. în care nu ma simt deloc în siguranta. iar prima reactie este de furie . Deseori mama îi tinea lui partea. .i la jocul asta eram mai tare ca altii.i ca vrea sa profite de banii mei. încep sa ma simt ceva mai relaxat. Dar eu mai stiu ca tatal meu bun avea reputatia unui om solitar .i banuitor. Ceea ce îmi întareste convingerea ca nici una din ele nu m-a iubit cu adevarat. din acea clipa îmi spun ca este materialisM . nu prea pot sif pricep umorul..coaIa.

De multa vreme psihiatrii au banuit ca. întruchipata de Marie-Claire . Este punctuala. A izbucnit în hohote de plâns. nu se încrede în ceilalti. ?i ca nu trebuie sa mi-o ia în nume de rau. repro?ându-mi ca nu fac altceva decât sa o critic ?i ca eu eram cel ce o î/'npingea sa faca gre?eli.secretara sa. 1989. Nu-mi venea sa cred ca poate face o asemenea drama. pe un fond depresiv. dar nici în sine însusi. din punct de vedere social izolate într-o tara straina. Odata am încercat sa-i explic ca erafiresc sa-i atrag atentia asupra gre?elilor sale (rare. Pamnoi'a el Sensibilite. din pricina linei gre?eli comise atunci când a dactilografiat ceva. Daca-i faci o observatie. Sunt triste si. "fete batrâne" cel mai adesea. care lucreaza în domeniul asigurarilor si care este pus în sihlatia de a se confrunta cu o asemenea personalitate. Marie-Claire este o secretara excelenta. Banuitoare. Apoi lucrurile s-au mai lini?tit ?i eu am încercat sa glumesc putin pe seama incidentului aceluia.ca si paranoicii de altminteri aceste personalitati senzitive au o proasta imagine în privinta propriei persoane. 4 E. Si dumneavoastra cunoasteti asemenea persoane. tristete adânca: el are toate trasaturile personalitatilor senzitive4 o forma mai discreta a paranoiei. se simt vulnerabile. idei de persecutie. dezvoltau. ca si Philippe. de altminteri). Chipul i s-a întunecat. Personalitatile senzitive sunt mult mai des întâlnite decât paranoicii agresivi. PUP. caci aceste guvernante. disciplinata. Paris. Dar relatia Cli ea este extrem de dificila. pe cât se pare. preocupata safaca totul bine. Kretschmer. la originea impresiei pe care o au de a se simti amenintate de ceilalti se afla sentimentul propriei neputinte. nu pare sa aiba o prea mare stima fata de sine. fara a fi întotdeauna bine tratate. dar mult :Ilai putina rigiditate. el vadeste suspiciune si susceptibilitate. susceptibilitate.Personalitatile paranoice 43 De fapt. î?i ia de îndata un aer jignit ?i este furioasa pe mine. Paranoia senzitiva a fost descrisa la începutal secolului sub numele de "delirul guvemantelor engleze". suprasolicitând-o. Suspiciune. în fata celorlalti. . în cazul acestor personalitati senzitive. Dintr-un anume punct de vedere. susceptibile .

Încât cuvintele parcii se legau singure.te vreun dosar. De altminteri. ca personalitatile paranoice. NU SUNTEM CU TOTII PARANOICI? Înainte de a-mi tine primul curs. care este asistent universitar. Lucreazii extrem de bine. la un moment dat. Primul meu gând a fost: "Râd de mine! Au viizut cii am trac!" Alain. dar încetul cu încetul a încetat de a se simti tensionata si a acceptat cu mai multa usurinta criticile.44 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Cât pri'ue)'te relatiile cu colegele ei. Acestea Îmi spun cii Marie-Claire se supiirii din pricina unor glume nevinovate )'i cii nici nu mai vrea sii dejuneze cu ele. am avut un trac teribil. conferentiari si. douii studente )iu)'oteau. Primele minute au fost penibile: mâinile Îmi tremurau. primul lucru la care ne gândim este ca noi suntem obiectul acestei ilaritati. aveam spasme În gât. Trebuie sa ai o anume deprindere a cuvân- . ne descrie aici o experienta împartasita de toti cei care s-au aflat în fata unui public: profesori. ve)inic este tristii )ii Închisii În ea )ii uneori observ cii abia Î)ii retine lacrimile. Am devenit ceva mai calm. se sinzte jignitii )'i stii Îmbufnatii zile În )iir. cel mai adesea atunci când survine un esec. Si este tocmai ceea ce a facut si Marie-Claire. dar cursul fusese atât de bine pregiitit. Dar. dar aii putea oare sii o piistrez În aceste conditii? i Azi este stiut ca în cazul personalitatilor senzitive se poate obtine o ameliorare a starii lor gratie unui tratament antidepresiv. însotit adesea de o psihoterapie. Însii când se dovede)'te cii s-a În)'elat. iar mie nu mi se mai Întâmplase sii vorbesc În fata atâtor oameni. N-a devenit o persoana vesela si deschisa. lucrurile nu stau Câtll)'i de putin mai bine. Î)'i acuzii deÎndatii colegele cii l-ar fi riitiicit. Vedem. Era un amfiteatru de vreo patru sute de persoane. Când în asistenta se râde. iar studentii erau atenti. asadar. se pot decide singure sa ceara ajutorul unui medic si îl pot si primi sub diferite forme. în general. am viizut cum În al treilea )'ir de bilnci. Când Marie-Claire mi giise)'. iar una dintre ele a Început sii râdii. oricine este pus în situatia de a lua cuvântul în fata unui grup.

este tocmai pentru ca aceste tipuri au fost selectate din punct de vedere genetic. ne poate alimenta neîncrederea.. cresc ~ansele de supravietuire. uneori ea îngaduie sa se parvina la statutul de ~ef. ne pot deter='1inasa ne gândim la cea mai grava ipoteza. cum a ~i fost cazul stramo~ilor no~tri. Aceasta înseamna ca orice orator este paranoic? :\u. poti evita capcanele ~i tradarile. aceasta ipoteza nu ~ocheaza. Dar. acum mii de ani. un exces de neîncredere te poate împiedica sa-ti gase~ti aliati. "râd le altcineva". de asemenea. Necunoscutul ~i neobi~nuitul. un strop în plus de neîncredere nu este oare preferabila naivitatii? POATE FI FOLOSITOARE PARANOIA? Potrivit psihologilor evolutioni~ti. atunci când suntem într-o situa:ie stresanta. nu poti fi luat prin surprindere de du~mani.Pe de alta parte. deci ~i mai putini urma:. gratie neîncrederii.i). în care miza este mare (în cazul de fata. sa ai mai putine sotii. caci erau prielnice supravietuirii ~i reproducerii. pe parcursul evolutiei. Putina paranoia poate fi folositoare în urmatoarele împrejurari: . în a~a-zisele societati primitive. Cât prive~te rigiditatea. Calatoria într-o ~ara straina. la urma urmei. avem tendinta de a percepe ceea ce ne înconjoara drept amenintator ~i de a da interpretari ostile. precum cel al societatilor noastre moderne. mai cu seama într-un mediu care nu se schimba prea mult de-a lungul unei vieti. prin urmare. iar mult prea multa rigiditate te poate stingheri în adaptarea la un mediu în continua prefacere.Personalitatile paranoice 45 :arii în public ca sa te poti gândi ~i la alte ipoteze precum: "î~i 5?un un banc bun". Cât prive~te paranoia. sa lucrezi în colaborare. a carei limba n-o cunoa~tem. "vorbesc de conferentiarul anterior". aceasta înseamna doar ca. sa stârne~ti interesul auditoriului). daca anumite tipuri de personalitate s-au transmis de-a lungul generatiilor pâna în zilele noastre. Caci prea multa flexibilitate poate face sa te la~i dominat de cei mai autoritari (~i.

când trebuie sa stii sa fii inflexibil în aplicarea legii (politist.. Comitetul proaspat ales trebuie sa ia seama! Apoi a numit un expert care a descoperit ca un antreprenor a carui obligatie era renovarea imobilului savârtJise tJiel abateri tJi întocmise facturi pentru servicii ce nu fusesera prestate. vorbindu-ne despre domnul A. reales mereu. Nu afirmam ca toti cei care lucreaza în aceste domenii ar fi paranoici. A urmat o alta plângere. judecator. fie cu proprietarul unui garaj. iar antreprenorul a fost atât de mitJcat de convingerea de care era patruns pretJedintele nostru. Pentru prima oara am devenit proprietarul apartamentului meu cu trei ani în urma. . ceea ce ar acoperi vederea tJiar lua lumina multor apartamente. tJi de atunci am început sa merg la întrunirile coproprietarilor. Dar nu putem decât sa ne felicitam ca-I avem ca reprezentant. functionar public). decât sa ajunga la tribunal. cel putin când îl vezi pentru prima oara. bine domina te. încât a preferat un aranjament financiar tJi reparatii imediate. ceea ce nu este adevarat.. EI este cel ce a descoperit ca primul comitet savârtJise unele nereguli de gestiune tJi a adus dovezile cu o asemenea fermitate.ois Lelord si Christophe Andre . în cadrul serviciilor antitero sau faci afaceri într-o tara al carei echilibru este instabil). ÎI cunosc pe avocatul însarcinat cu aceasta problema. ci ca anumite trasaturi ale paranoiei. fie un conflict cu administratia. acum pensionar.când trebuie sa faci fata unor adversari posibil vicleni ori primejdiosi (sa lucrezi în politie. în preajma caruia nu te prea simti în largul tau. Sa-I ascultam pe Yves. patruzeci si doi de ani.când trebuie sa stii cum sa-ti aperi drepturile într-un conflict. De îndata donmul A. este un prieten care îmi poves- . de pilda. autoritar.46 Franc. pot fi utile în cazul în care aveti acest gen de activitate. încât comitetul a fost nevoit sa demisioneze. . PretJedintele nostru este domnul A. a început o procedura judiciara tJi este pe punctul de a obtine anularea autorizatiei de constructie. Este un om plin de energie. potrivit procedurilor. la vama. presedintele asociatiei coproprietarilor din imobilul sau. Ultimul episod: cineva vrea sa construiasca un imobil cu opt etaje pe locul unei mai vechi gradini din apropierea imobilului nostru. fost patron.

Exista grafitti pe palier? Amenintari pentru a o înspaimânta. erau .toane.te unele detalii mai !. încât a sfâr.i trei de ani. Acest exemplu constituie o demonstratie vie a utilitatii sociale a personalitatilor usor paranoice. Evi. Convingerea ca era supravegheata $i urmarita cu înver$unare îi indusese o asemenea angoasa.i. Adela i-a interzis portaresei sa mai vina în lipsa ei $i $i-a luat cheile înapoi. Încetul cu încetul. o mare companie de asigurari.Personalitatile paranoice 47 'e$te ca este nevoit sa reciteasca jurisprudenta cu o deosebita aten~ie...tem bucuro. intrau necunoscuti la ea.. voia sa o determine sa-$i paraseasca locuinta pentru a pretinde o chirie mai mare de la noul locatar. caci de fiecare data era convinsa ca unele obiecte fusesera mutate de la locul lor. vizibil încânfat de rolul lui de aparator pe care noi i-l recunoa.caci pre.. nimanui nu-i trece prin minte sa-I contrazica. Dar era din ce în ce mai încredintata ca. i-a intrat în cap ca proprietarul imobilului în care locuie.. încât nici nu mai dormea noaptea as- .ine decât el. ori de câte ori la mijloc este o cauza ce trebuie aparata.te ea. personalitatile paranoice pe care tocmai vi le-am zugravit si adevaratele delire de persecutie În care bolnavii pun cap la cap fragmente disparate siisi inchipuie ca împotriva lor se urzeste un complot exista o întreaga gama de forme intermediare. sa-i verifice contorul? Trebuie sa-i fi instalat micro. Adelei.ireptului imobiliar.it prin a cunoa. Functionarul venit cu portareasa în lipsa ei. CÂND PARANOIA DEVINE MALADIE Între personalitatile putin susceptibile si rigide care de-abia daca pot fi numite paranoice. cu noi este extrem de binevoitor. sau un drept ce se cere respectat. cincizeci . tot ceea ce observa în imobil devenea un indiciu al faptului ca dorinta respectivei companii era de a o face sa plece. celibatara.1colopentru a-i urmari ie$irile $i venirile. Lucratorii în uniforme albastre lânga lift? Fara îndoiala.. Pe de alta parte.edintele nostru s-a cufundat cu atâta ardoare în studiul ..'lent. atunci când nu era acasa.

adesea. sunt doua tipuri care îsi vadesc o anumita eficacitate în perioadele de criza: neurolepticele si antidepresivele. Totusi. aceste deliruri spectaculoase dispar adesea sub tratament. si acesta este un delir de persecutie. Si. Dar cum neurolepticile au si o serie de inconveniente. Neurolepticele sunt utilizate de mai mult timp. în timp ce încrederea este tocmai ceea ce acesta acorda mai greu. tratamentul trebuie supravegheat cu strictete de catre medic. În acest exemplu. pentru a discuta o chestiune privind obligatiile de coproprietar si atunci a realizat ca. generalist sau psihiatru.48 Fran~ois Lelord si Christophe Andre cultând orice zgomot din imobiL parându-i-se suspect pâna si clipocitul apei din conducte. Cât priveste medicamentele. caci se considera perfect normale. SI MEDICAMENTELE? Rareori se întâmpla ca personalitatile paranoice sa ceara un tratament. acesta este contextul în care oamenii vin sa ceara ajutorul unui medic. Lucru surprinzator. a cerut o întrevedere la birourile respectivei companii de asigurari. Tratamentul unui paranoic constituie o adevarata sfidare. Acestea sunt adevaratele "antidelirante". nu era nici urma de ostilitate. atunci când intra în conflict cu altii. . Adela a depasit atât stadiul neîncrederii excesive. Acesta i-a stabilit diagnosticul si i-a prescris un tratament care a facut ca delirul Adelei sa dispara în câteva saptamâni. când îsi imagina un complot neverosimil. DOCTORE. mai repede decât trasaturile personalitatii paran01ce. fie sa simta nevoia de a vorbi. Atunci s-a dus sa consulte un psihiatru. ori se simt abandona te. pentru a-i cere sonmifere.fata de propria persoana. cât si pe cel al interpretarii eronate. Dar vindecarea deplina a fost obtinuta atunci când. la sugestia psihiatrului ei. li se poate întâmpla fie sa faca o depresie. caci prima conditie pentru a veni în sprijinul paci~ntului este de a-i inspira încredere. care pot atenua sau pot face sa dispara ideile de persecutie si unele idei ale paranoicilor agresivi.

• In capodopera lui Stanley Kubrick. Humphrey Bogart joaca rolul unui sfâsietor personaj paranoic.Personalitatile paranoice 1- 49 1.nexicanînstarit. aude echipajul si pasagerii ponegrindu-l fara încetare. care îsi exaspereaza echipajul si sfârseste prin a trezi în jurul lui chiar ura pe care o suspecta. se dovedeste un veritabil paranoic. Impreuna. declanseaza al treilea razboi mondial. Personalitatile • El a :i a a a 1 . el se apropie de sotia sa pentru a o saruta. prin urmare. un proprietar :. Dar se întâmpla si ca unii paranoici sa ramâna neschimbati. ea închide ochii si de îndata îl aude întrebând: "La cine te gândesti?" • În Revolta de pe Caine de Eduard Dmytryk (1954). Dar banuim ca lucrurile vor lua o turnura neplacuta atunci când.) • În Diabolic scriitorul englez Evelyn Waugh ne descrie o experienta paranoica deliranta.t '1 e paranoice în filme si în literatura de Bunuel (1952) reprezinta un autentic sindrom clinic al paranoiei în domeniul vietii amoroase. film turnat dupa romanul lui Herman Wouk. pleaca în luna de miere. Ferm convins ca sovieticii îi "otraveau fluideIe corporale". sa se simta mai putin vulnerabile. Scott. :'1. în ciuda oricarei medicatii ori a psihoterapiei. jucat de George C. (Speram ca responsabilii fortelor nucleare sunt supusi testelor de aptitudini. uneori chiar usor delirante. acestea pot ajuta personalitatile senzitive sa fie ceva mai optimiste si. comandant de vas autoritar si incompetent. Francisco. . d II a a Cât priveste antidepresivele. se îndragosteste de o tânara frumoasa.. într-un crescendo de halucinatii din ce în ce mai terifiante. Doctor Falamour (1963) generalul Ripper. Oricarui psihiatru îi vin în minte cazuri de personalitati senzitive. ale caror tulburari au disparut complet în urma unui tratament alcatuit adesea dintr-o combinatie de un neuroleptic în doze reduse si un antidepresiv. Aflat într-o croaziera pe un pachebot. inflexibil si plin de încredere în sine. în noaptea nuntii.

unul din prietenii nostri afost prezentat în acelasi tirnp mai multor persoane. Daca vei avea probleme. • Sa respectati convenientele cu scrupulozitate Într-o zi. a dedus imediat ca acel prieten si-a întors privirea dinadins si ca în felul acesta voia sa-i arate dispretul si. Acesta a început sa strânga mâini si. cit. Spuneti-i: . ap. . Daca trebuie sa-I criticati.. mai mult dintr-o usoara eroare de sincronizare decât din impolitete. nu te bizui pe mine. fiti limpede. clar.I-ai cerut patronului sa-ti încredinteze acest dosar." (Critici evazive si amenintatoare. o personalitate paranoica." (Descrieri precise ale comportamentului. Nu se mai poate lucra cu tine. fara sa ma Î11~tiintezi~i aceasta ma supara. Data viitoare as prefera sa vorbe~ti mai întâi cu mine. îsi îndrepta privirea catre urmatoarea persoana. astfel. sub conducerea caruia jumatate din membrii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au fost executati ori deportati..50 Franc. ) Nu-i spuneti: "Nu mai merge asa. cu prilejul unei întruniri profesionale. nu trebuie sa-i dati "indicii" care i-ar confirma suspiciunile. 5 R. motivul ar fi acela ca Hrusciov aparea în ochii conducatorului naiv si sincer. Hru~ciov a supravietuit mai multi ani în imediata apropiere a lui Stalin. Prin urmare. Cel mai bun mijloc este de a comunica cu acesta într-un mod cât mai putin echivoc cu putinta. 217. pare sa-I fi avantajat.) Astfel. p.ois Lelord ~i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PARANOICII? Recomandabil • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile Paranoicul va avea mereu tendinta de a-~i imagina ca vreti sa-i faceti rau. în timp ce înca mai strângea mâna celei anterioare. Fata rotunda si privirea asa-zis naiva. de "taran rus cumsecade". Potrivit istoricului american Robert Conquest5. între cei doi a început o relatie tensionata. Mesajele voastre nu trebuie sa lase nici cel mai mic loc interpretarii. ferm. Conquest. Aceasta.

~)ri: • Sa mentineti un contact regulat cu el (ea) Fiind bine cunoscute tensiunile extreme pe care le prilejuieste frecventarea paranoicilor.tepte. Si daca este este vorba de o persoana de care va puteti distanta fara parere de rau. cincizeci si doi de ani.. a cumparat o casa la tara. Sa o ascultam pe Lise.. coleg. locuia cu sotia lui. Când ne-am cumparat casa la tara. care.. ruda.. fiti cu bagare de seama la formulele de curtoazie. pentru a vedea stricaciunile pricinuite de camion. Era de-a dreptul ridicol. sau sa încercati sa nu-i mai vedeti deloc.i de îndata veti fi suspectati ca încercati sa-i adormiti neîncrederea pentru a va deda cine stie carei fap:e rele. În acest caz. strategia care consta în a te tine de o parte nu este neaparat . Am fost u?or uimiti de ostilitatea din glasul lui ?i de îndata am încercat sa mai des tindem atmosfera. fiti atent când îl prezentati altcuiva. contactul cu un paranoic sa devina inevitabil. Dar se poate întâmpla ca. adesea este teribil de ispititor sa-i evitati pe cât posibil. Pâna sa va mutati ori sa va schimbati locul de munca. pe o su- . prin forta împrejurarilor. Atentie! Nu este vorba sa deveniti servili sau excesiv de binevoi- antenele hipersensibile ale paranoicului vor detecta lipsa ':oastra de sinceritate . fiti de o politete reglementara". Prin ·zmare. vecin. raspundeti de îndata ::lesajelor lui. feriti-va sa-I întreru?eti când vorbe.te (doar daca este absolut necesar). a venit sa se plânga ca un camion cu pietri?. întâmpinându-l cordial ?i cerându-i scuze. împreuna cu sotul ei. daca aveti de-a face cu un paranoic. într-o casuta din apropierea vechii lor ferme. nu-l lasati sa a. fie acesta patron. Pe un colt al peluzei. L-am însotit. totu. care venise la solicitarea noastra. lasase o urma pe peluza lor. Chiar din momentul în care am început amenajarile. Fost agricultor. nici nu ne-a trecut prin minte ca vecinul nostru ar avea un asemenea caracter dificil. dar el a ramas la fel de neînduplecat. nu ezitati sa o faceti.i veti fi nevoit sa încercati sa le faceti fata..i cea mai potrivita.Personalitatile paranoice 51 Orice eroare de eticheta pe care o comiteti risca sa fie con~~derata drept semn al dispretului sau drept batjocura.

sau sa încercam sa aplanam situatia? Am optat pentru a doua varianta. N-a mai fost alt incident. avea tendinta de a-si imagina ca oras. Eu m-am Împrietenit cu sotia lui. sau ca va amuzati pe seama lui. foarte grav. Încetul cu Încetul. într-adevar era vizibila urma unui caucIUc. Deunazi. Sa vii sa faci o tragedie pentru atâta lucru! Eram gata-gata sa izbucnesc în râs. a venit sa ne aduca un iepure. despre gradinile noastre. de nepoti .i. Apoi. Eroare! Era acolo de fiecare data ~i ne arunca priviri din ce în ce mai veninoase. dar sotul meu mi-a facut semn sa ma abtin ~i s-a aplecat sa se uite la urma lasata de roata camion ului. vecinul nostru pare sa se mai fi destins. ca sa se plânga de zgomotul infernal pe care îl faceam. i-a propus vecinului nostru sa estimeze suma care i-ar fi fost necesara pentru a reface peluza. cum fusese la vânatoare. Daca îl evitati sistematic. Vorbim despre copiii no~tri. cu un paranoic aflat în preajma voastra. ne-am propus sa ne evitam sistematic vecinul. sotul meu mi-a explicat ca îsi daduse seama imediat ca vecinul nostru era un "parano" ~i ca nu trebuia contrazis din capul locului. Odata. a mormait ca se va gândi la aceasta ~i a plecat fara nici un alt cuvânt. Iar noi continuam sa mentinem un contact regulat cu ei. iar ea pare Încântata ca ~i-a gasit pe cineva cu care poate vorbi. Dupa un prim contact neplacut. Dupa aceea. Numai ca de asta data ne-am decis sa ie~im la acele ore la care vecinul era prin preajma. am Început sa ne saluti/m..oy paranoic.iChristophe Andre prafata nu mai mare de o palma. S-ar putea spune ca acest fost agricultor. Dupa cele doua incidente. ca în exemplul precedent. Vecinul nostru a aparut iar.52 Fran~ois Lelord s. us. ca ~i când ar fi fost vorba de o stricaciune considerabila..enii cu dare de mâna îl . iar conversatiile noastre sunt pe teme neutre. eram în gradina cu ni~te prieteni pe care îi invitasem sa dejuneze cu noi. sa schimbam câteva cuvinte despre vreme. paranoicul va crede ca îl dispretuiti. cautând înainte de a ie~i ca acesta sa nu fie cumva pe afara ~i alegând acele ore la care el nu era acasa. Acesta a parut surprins. ne-am gândit mult: sa vindem casa înainte ca lucrurile sa se înrautateasca. Acest exemplu arata necesitatea unui contact regulat. care Îmi parea timida ~i supusa. Tot Încruci~ându-ne cu el. dar nu prea apropiat totus.

icare nu precupetesc timp s. ca si dictatorii paranoici. Procedura juridica exercita asupra lor o puternica atractie. iar scrisorile lor au deseori un aspect juridic. în schimb el se va înclina în fata unei institutii. îl va face ca.i crutat de Stalin: cei care fusesera membri ai Dumei. Un paranoic pe care îl evitati ar putea chiar crede ca unel:iti împotriva lui sau ca va îndepartati repede tocmai pentru ca va este teama de represaliile din partea lui. Lisa si sotul ei îi confirmau aceas~a ipoteza. adunarea parlamentara. Majoritatea paranoicilor resimt o anume fascinatie pentru legi si regulamente. Iar avocatilor le este bine cunoscut acest gen de clienti. din când în când. în cadrul caruia dumneavoastra respectati uzantele si nu va aratati ostil sau nelinistit.Personalitatile paranoice 53 Jispretuiau. care întotdeauna cred ca actioneaza pentru binele poporului lor. În timp ce un contact firesc. Iata un rapt surprinzator: dintre membrii partidului comunist. regulat. pentru a-l salva fie de la decadenta. Absenta dumneavoastra îi va da libertatea d de a gândi în voie la intentiile dumneavoastra rauvoitoare în ceea ce-l priveste. dupa raul pe care l-ati facut si pe care el înca nu l-a descoperit. care nu vrea decât dreptatea. contravine propriilor interese. Daca faptul de a se simti învins de un alt ins îl face pe paranoic furibund. legi sau regulament (cu exceptia situatiei în care considera ca al sau caz nu este similar celui din regulament). din ultimii ani a tarului! . ~ocmai l-a dojenit seful lui. la urma urmei. deci dumneavoastra sunteti cel care l-a vor-::tit e rau sefului. argumentatia propriei lor pozitii fiind justa si pe puncte. un grup a fost totus.ibani pentru ceva ce. însa dumneavoastra îl evitati de câteva saptamâni. redus drastic ca urmare a unor epurari masive. Iar evitându-l. • Sa faceti referiri la legi si la regulamente Paranoicul se considera o persoana care respecta legea. gata oricând sa intenteze o actiune în justitie pentru o cauza ce nu merita osteneala s. ne de la impuritate. chiar si atunci când îl extermina. sa-si repuna la punct parerea despre dumneavoastra si va mai tempera elanurile imaginatiei sale. De pilda.

paranoicul. Este important sa ~titi sa-i cedati în ceea ce vi se pare neesential. luati-va precautii. Întrevederile lor devenisera doar un monolog agresiv ~i plin de injurii. consultati un specialist din respectivul domeniu. pentru a-~i mentine echilibrul. mai ales. adesea cunoa~te mult mai bine decât voi legile ~i regulamentele ~i va ~ti sa le foloseasca în propriul avantaj. dupa ce afost sfatuit. La lucru. nu va angajati în ceva de care nu sUllteti siguri. fii mai furios. lasati-va colegul paranoic sa-~i atribuie prerogativele care considera el ca-i revin de drept. dar dupa ce solicitase ca anumite clauze ale contractului safie reformulate.) • Sa va cautati aliati în alta parte A te confrunta cu un paranoic la lucru sau în viata personala. de îndata ce paranoicul trece dincolo de granita pe care ati trasat-o. dar cu conditia ca amândoi sa semneze un contract ce stabilea îndatoririle fiecaruia dintre ei fii care stipula ca medicul avea dreptul de a sista întrevederile în cazul în care pacientul redevenea agresiv. fascinat de tot ce tine de juridic. Pacientul. Într-o buna zi acesta i-a facut cunoscut pacientului sau ca din acel moment refuza sa-l mai primeasca. i-a propus bolnavului sa-l revada. În schimb. Înainte de a va aventura pe acest tarâm. aratati-va coltii. dar stabilind totu~i o limita. este adesea o situatie frustranta. Consultatiile au reînceput. iar voi gânditi-va ca aceasta nu va prejudiciaza cu nimic. ~i. dar gândi ti-va bine care Ca noi toti. pacientul paranoic îfii gasise un alt adversar în persoana proprietarului sau. riscati sa-i amplificati furia. caci considerase ca nu fusese bine îngrijit. (Între timp. atentie. Daca dumneavoastra îl privati cu totul de aceste succese. mentinându-se însa la un nivel de tensiune acceptabil. Un pacient paranoic prinsese un mare necaz pe medicul sau generalist. Pacientul paranoic a acceptat. istovitoare. pe care medicul nu-l mai putea stavili. înainte de toate. pentru a nu ceda în ceea ce este esential. a început sa îl tot hartuiasca pe medic cu mesaje ~i telefoane tot mai violente. Medicul.54 Fran<. chiar primej- .ois Lelord ~i Christophe Andre Dar. • Sa le lasati unele mici victorii. paranoicul are nevoie de succese mai mari ori mai însemnate.

îmi venea sa ma cert cu el. în final. sa evit orice conflicte cu Marcel. Stiam ca nu era nici un graunte de adevar în tot ce scrisese: fire~te. pentru ca ace~tia sa nu i se mai adreseze ~i lui ~i. sa nu iti prea surprinsi daca altii se vor arata reticenti în a va acorda sprijinul lor. îi dadeam de lucru secretarei.dusa chiar de Marcel. eu moilopolizasem secretara noastra comuna. ieri dimineata am gasit. am o diploma. Am început prin a-i explica propriul meu punct de vedere. mi-a recomandat. sfa:uri. Sunt luni de zile de când sunt în conflict cu Marcel. Numaidecât i-am cerut patronului o întrevedere ~i acesta mi-a acordat-o. Am vorbit despre aceasta cu un alt coleg care mi-a explicat ca acela~i patron. Am simtit furia crescând în mine. ca în cazul lui Jean-Marie. dar scrisoarea adresata ~efului era teribil de bine ticluita. caci scrisoarea continea punctul de vedere al lui Marcel. mai bine zis je când el a prins necaz pe mine. cred ca-1~tiu: sunt mai tânar. îl vorbisem de rau reprezentantilor municipalitatii. -. încercasem sa-i fur ideile ca sa le prezint ca apartinându-mi. o copie a unei scrisori adresate ~efului nostru. pentru a-l desconsidera. Dar. iar cei de la alte . voise sa-I transfere pe Marcel în alta parte. m-a ascultat cu un aer plictisit. pur ~i simplu.Personalitatile paranoice 55 la . Spre marea mea surpriza. cu câtiva ani în urma. Totusi. 'i Totu~i.tepartamente ma apreciaza mai mult. ca ea sa nu mai aiba timp sa-i dactilografieze ~i lui lucrarile.i ) -. mai ales daca si ei se confrunta cu acelasi paranoic. La cei din jur poti afla sprijin. încurajare. ca a~fi facut haz pe seama lui laolalta cu alti colegi mai tineri. scrisa într-un stil juridic ~i parea convingatoare. m-a cuprins nelini~tea: ~tiam ca nimic din ceea ce scria el nu era adevarat. ci. dar nu în ideea de a o monopoliza. iioasa wleori. Numai ca Marcel mobilizase nu- e a c 2 l' . obosit aproape ~i în loc de a-mi spune care îi este parerea. tinând cont de situatia care oricum era complicata. cadru administra:iv într-o colectivitate teritoriala. Si nici nu-l vorbisem de rau. iar motivul nu-mi este cunoscut. chipurile. mai degraba. am înlemnit! Marcel facea o lunga lista a tuturor actelor necinstite pe care. ~i nici n-am râs pe seama lui vreodata. Citind-o. Dupa furie. Eram deceptionat. Acest ~ucru e valabil mai cu seama în lumea afacerilor. le-a~fi comis la adresa lui.

pe vremea când abia îl cunoscusem. Directiunea preferase sa renunte decât sa dea na~tere unui conflict interminabil. am început sa povestesc cum s-a certat Roger cu primul lui patron. ~i Roger nu-i prea aratase respectul pe care acesta îl a~tepta. ca ~i scrisoarea pe care tocmai o citisem.în propriul vostru înteres. De când îl ~tiu este a~a. dupa o neîntelegere te poti simti tentat sa renunti sa te explici în fata lor. N erecomandabil Sa renunti la a lamuri neîntelegerile Cum personalitatile paranoice sunt obositoare ?i deseori frustrante. dar total depa~it. Dar aceasta pozitie este discutabila dîn doua motive: . de ce n-ati încerca? .56 Frans. considerând ca. obtinuse chiar interventia deputatului local. Patronul era un batrân plin de el. uneori. • Roger îmi este prieten de multa vreme. amenintase ca se va plânge la consiliul de conciliere a conflictelor de 71nll1ca. la urma urmei. cum domnea buna dispozitie. daca exista o ?ansa de a clarifica neîntelegerea. De altminteri. dar sa-I vad prea des este obositor câteodata. cinam cu ni~te prieteni ~i. Povestea era destul de comica.dîntr-un punct de vedere etic. trimisese o scrisoare ziamlui local. patruzeci ~i trei de ani.ois Lelord ?i Christophe Andre maidecât sindicatele. este vîna lor ?i ele trebuie sa clarifice lucrurile. le va displace gândul de a se întoarce pe câmpul de lupta pentru a va apara. daca au avut experiente dureroase. caci este mult prea susceptibil. este un tip generos. ceilalti nu va vor ajuta întotdeauna. Nu aveam câtu~i de putin intentia de a râde de Roger. loial ~i destul de haios când este ceva mai destins. sa îlla?i pe celalalt sa persiste în gre?eala înseamna sa-i refuzi orice ?ansa de a se schimba. Alaltaieri. Acest exemplu va va ajuta sa întelegeti de ce atunci când este vorba de un paranoic. cadru din domeniul bancar. de a-?i reconsidera viziunea pesimista asupra relatiilor umane. Î~i pusese la punct un dosar clar ~i convingator. ci de a arata cum . ne poveste~te Patrick. foarte grav.

caci aceasta ar fi însemnat sa-I faca sa recunoasca ?i ca gre?ise în supararea lui. amintirea avea sa ramâna vie in mintea lui. si tocmai de aceea mi se paruse istorioara vrednica de a fi povestiM. In acea seara ramasese la fel de glacial. valabile în cazul unei personalitati u?or "parano".Personalitatile paranoice 57 f. 1 i :meori lucrurile merg din ce în ce mai rau. Am încheiat zicându-i ca poate gresisem strigându-l.î11l facut o cariera mai buna decât a lui. patronul era într-adevar ridicol. Si atunci. Patrick ofera un bun exemplu în ce prive?te utilitate a încercarii de a lamuri o neîntelegere. De asta data i-am mai spus ca eu îl gaseam ridicol pe patron.nu ?i-a silit prietenul sa recunoasca ca se suparase.mtrariat. Bineînteles ca pufeam sa trec totul sub tacere si sa las ca timpul sa-i stearga supararea. A recunoscut si el ca. N-am încercat sa-I fac sa recunoasca. am înteles ca el luase poves~ioaramea drept o ironie din partea unuia care se credea superior. De altminteri. el a respectat doua reguli de aur. Cum stiu ca el considera ca . dar ca ideea de a lasa loc unei neîntelegeri ma ~ortura. dar ca Roger parea tare :. . Am schimbat repede subiectul. dar Roger era destul de glacial cu mine. În cele din urma. dar l-am mai vazut de atunci si am simtit ca el se bucura sa ma revada. l-am strigat. Rager mi-a raspuns ca între noi nu era nici o neîntelegere. mai ales cu un patron ::1reprinde necaz pe tine. pentru c1-ispune ca bagasem de seama ca pavestioara mea îl cam contra!'lase. m-am repezit dupa el. Mi-a raspuns ca nu erau amintiri tocmai placute. dupa cum îl stiam pe Rager. . Am ezitat asupra atitudinii pe care s-o adapt. preocuparea lui Patrick de a lamuri aceasta problema l-a ajutat cu siguranta pe Roger sa con?tientizeze ca propriile simtaminte nu-i erau indiferente lui Patrick ?i ca acesta nu-i putea fi "du?man". dar i-am spus ca realizasem destul de târziu ca nu erau amintiri placute pentru el si ca nu-mi dadea pace gândul ca l-am necajit.a luat asupra lui întreaga raspundere pentru acea neîntelegere. în loc de a o arunca asupra prietenului sau. nu pe el. în toata povestea asta. El a negat. discutia s-a reînsufletit. Dar. . Mai târziu am observat ca ceilalti râdeml.

caci în virtutea acestora va va acuza sau va porni o procedura juridica împotriva voastra. întarindu-i de altminteri în suspiciunile lor: da. fiti asemenea unei maslll. În ambele cazuri dumneavoastra ati criticat comportamentul.Sulte. ramâne ti foarte "comportamentaI" în repro?urile voastre.tat ca îi slUl. Relatiile cu un paranoic constituie un exercitiu care se dovede?te bun. dar le veti spori violenta. El va jubila la cea mai mica greseala. Aratati vederii sale doar ceea ce este impecabil.arii bine unse. De altfel. unii paranoici ne trezesc dorinta teribila de a exploda ?i de a-i cople?i cu lll. stângacie. Când apare paranoicul. caci în aceste cazuri aduceti o ofensa persoanei. Deci. nu persoana. Cum sa va manifestati furia în fata unui paranoic Spuneti-i: "M-am saturat de pretentiile tale". ceea ce paranoicul va considera inadmisibil ?i va trece de îndata la represalii disproportionate. caci te ajuta sa cumpanesti mai bine vorbele si. uneori l-ar putea misca pe paranoic.idiot!" sau "Ar trebui sa fi închis!" sau "Ar cam fi cazul sa te tratezi!". aparenta lor rea-credinta (de fapt ei se considera de o desavâr?ita buna-credinta. mai ales. dorinta de a va înVlll. sau chiar "Ma faci sa spun mereu acela?i lucru". neatentie din partea voastra. Nu-i spuneti: "E?ti lUl.teti adversar. nu va pierde nici o ocazie pentru a încerca sa va secatuiasca de vlaga.Dar este o tentatie careia ar fi mai bine sa-i rezistati. i-ati urât ?i i-ati dispretuit de la bun început.ge. prin manierele lor suparatoare. . sa nu spui prea multe. expresia slll. o data ce paranoicul va fi încredlll. faceti un serviciu nervilor dumneavoasti'a. nu uitati). chiar daca explodati. Aruncându-Ie cuvinte care ranesc. facându-1 sa con?tientizeze sinceritatea voastra.de a va domina.:oisLelord ?i Christophe Andn§ • Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine Prin îndârjire. aveau deci dreptate sa nu aiba încredere.58 Fran<. • Sa comiteti greseli La lucru.Ceraa unei emotii puternice. jignindu-i.

Bârfa este un paliativ si pentru nervi. decât sa clevetesti pe seama lui. într-un fel sau altul. De obicei. prezinta o serie de avantaje: creeaza o anume complicitate cu cel cu care vorbeste despre o persoana absenta. pentru a nu crea o atmosfera tensionata. cunoscându-i putinta de a face rau. convivii schimba brusc subiectul sau se straduiesc sa gaseasca macar un punct al problemei asupra caruia sa se puna de acord cu totii. ci. când într-un grup se discuta despre politica si când se atinge un anume nivel de tensiune ca urmare a divergentelor de opinii. ceea ce ati spus despre el. Cu hipersensibilitatea în a detecta adversari ipotetici si cu dorinta de care este stapânit de a-si confirma banuielile. care poate suprima dorinta de a-l infrunta deschis pe cel pe care-l bârfesti. Dar bârfa are si o serie de neajunsuri: este o consolare mult prea facila. ca l-ati bârfit. în general. l-ar putea monta împotriva voastra. În schimb. Fiecare este dispus sa puna capat controversei. Este preferabil sa-i spui deschis unui coleg ceea ce te nemultumeste. • Sa discutati politica Un alt domeniu în care se cuvine sa fiti prudent cu personalitatea paranoica: politica. Cu atât mai mult cu cât cei ce va sunt potrivnici. Sa bârfesti un paranoic este ceva mai riscant. povestindu-i mai mult sau mai putin denaturat. Discutiile pe teme politice îi fac lesne pe oameni patimasi si. de pilda. caci îi spui în soapta confidentului ceea ce nu ai îndraznit a-i marturisi în fata unui adversar mai puternic ca tine. conversatia se poate schimba usor în controversa. la cele mai categori- . când parerile difera. dimpotriva.Personalitatile paranoice S9 • Sa-i bârfiti. Bârfa duce la legarea unor prietenii. paranoicul va sti întotdeauna. caci vor afla Bârfa. Si nu încape îndoiala ca acesta este motivul pentru care codul bunelor maniere recomanda evitarea acestui subiect. Bârfirea patronului. Iar conversatia nu este decât o lupta strânsa: de la o personalitate paranoica nu trebuie sa te astepti la tentative de conciliere. o personalitate paranoica nu va proceda în acest fel: pentru ea a nu-si apara propriile opinii pâna la capat echivaleaza cu o înfrângere.

Am pâstrat legâtura cu câtiva colegi de facultate si ne întâlnim periodic. Dicks. pe care te poti bizui. în cazul unei revolutii. unii dintre noi revendicându-se de la \tIao ori de la Enver Hodja. caderea zidului din Berlin. ceea ce am aflat despre conducâtorii pe care îi admiram. dar degenereazâ curând într-un monolog. dar este cazul sa o spunem.60 Fran<. care si-a pastrat neschimbate convingerile revolutionare de la douâzeci de ani. discutia pe teme politice se poate aprinde iute. pp. & coli. La prima vedere. politica îl face sa vada rosu în fata ochilor. care nu realizeazâ suferintele poporului. eu merg cu el la pescuit deseori. dar de partea social-democratilor. Totul a 6 H. mai degrabâ. "Les Ar- .illzator de toate relele societatii ?i care trebuie pedepsit fara miIa6). dar la Eric se manifesta într-o forma destul de greu de suportat într-o discutie.. Paris. pare un om fermecator. Cum personalitatile paranoice manifesta adesea o atractie pentru pozitiile politice extreme (caracterizate prin desemnarea unui dU9man rau intentionat 9i raSp1. cu cât pare sa creada ca cel care este mai temperat ca el este fie un inconstient.oisLelord ?i Christophe Andre ce argumente. este un tip de treaba. care nu se sinchiseste de ele si care. eram de stânga. Eric îi tot da cu teoriile asupra necesitatii dictaturii proletariatului. 333-334. îndatoririle familiale si profesionale. Calman-Levy chives en sciences saci ales". Les Meurtres collectifs.Y. are grija de casa noastra când suntem noi plecati. Cu exceptia lui Eric. De atunci însâ vârsta. Aceasta ne face sa nu mai vorbim de politica în prezenta lui. 1973. De altminteri. Într-o seara am avut proasta inspiratie de a-i invita la cina. iar sotia mea se întelege bine cu sotia lui. n-ar trebui sâ scape nepedepsit. Cei mai multi dintre noi au râmas de stânga. Si devine cu atât mai violent. un pensionar. Prin anii saptezeci eram studenti si. Avem un vecin. Iata marturisirile lui Damien. Si aceasta ni s-ar fi pârut o chestie simpatica. Dar Eric nu este singurul cu care nu trebuie sa discuti politica. toate acestea ne-au mai temperat elanurile. controversa continua. Când abordam subiecte politice. ca multi alti tineri. fost elev al unei 9coli de arhitectura. fie un ticalos. venirea stângii la putere.. Daca este contrazis se aprinde si aceasta pare sa-i faca mare placere.

Spectatorului sosit între timp îi este greu sa desluseasca "cine a început" acest taraboi.brusc. Nici unul dintre interlocutori nu accepta sa-~i mai tempereze modul în care î~i exprima opiniile. tendinta de a simplifica problemele politice. Dar din acea seara.'1 gluma. care îl face pe celalalt sa-i dea un prim pumn si meciul de box începe.Personalitatile paranoice 61 -'. acesta. ne :'xvlica ca tara se aiflaîn plin declin si ca tot raul venea dintr-un ex. ~~3 de democratie. Apoi.c abordat teama emigrarii. dar aveam sentimentul ca ne izbim de un zid. ca nu era firesc ca toata lumea sa aiba dreptul la ~'ot si ca Revolutia franceza chiar nu l-a prevazut. Concluzia: înainte de a discuta politica. si ca doar oame" . Am încercat sa-I contrazicem mai întâi . nu vrem sa spunem ca orice persoana care se aprinde vorbind despre politica este paranoica!) Sa deveniti si voi paranoici Relatia cu un paranoic se aseamana uneori cu un scandal care de-abia începe: unul din protagonisti. din gre~eala. în fata unui paranoic: uneori este de-ajuns sa iei putina distanta. ':ii culti ar trebui sa voteze. aveam în fata un fanatic care. amintind solutii demne de un stat totaAar. primul. Sub ochii :-'.'5tbine pâna în clipa în care discutia a ajuns ~i la politica. caci ve:ieam cum sotia mea era pe punctul de a exploda ~i ultimul luau pe _-aremi-I doream era o cearta între vecini. desemnând un du~man raspunzator de tot raul ~i care merita sa fie aspru tratat. surprins si revoltat. sa-i la~i ceva mai mult spatiu. rigiditarea.3tri -a schimbat: pâna atunci fusese un musafir extrem de placut s 5:-. Feriti-va sa ajungeti în aceea~i situatie. dar eu am reu~it sa-I fac sa schimbe subiectul la timp. Dupa care . riposteaza printr-o lovitura înca ~i mai puternica. îl trânteste pe celalalt. patruns de convingere. chiar în contextul unei iiscutii amicale. În primul rând. " Cele doua exemple precedente pun în lumina doua caracteristici ale personalitatii paranoice. rela:iile noastre s-au racit. Ba• . ofensat. (Atentie. îl împinge cu brutalitate. chiar sa încerci sincer sa lamure~ti o neîntelegere pentru a dezamorsa un conflict care plute~te în aer. asigurati-va ca interlocutorul vostru poate accepta regulile unei dezbateri în contradictoriu fara a-~i pierde sângele rece.

caci vor afla. Cum sa ne purtam cu personalitatile paranoice Recomandabil • • • • • • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile. faptasul nu este neaparat cel mai nebun dintre cei doi.62 Fran<. Dar aceasta nu este simplu. N erecomandabil • • • • • Sa renuntati la a lamuri neîntelegerile. paranoicul ne face si pe noi sa fim paranoici. indignându-va la culme. Sa comiteti greseli. Sa va cautati aliati în alta parte. ci. Într-un anumit fel. banuitori fata de cele mai însemnate acte ale sale. dealtminteri. constatam ca în paranoia exista diferite grade si ca nu toate personalitatile paranoice merita repulsia ori teama pe care ni le determina unii "paranoici de lupta". Sa mentineti un contact regulat cu el (ea). în conflictele care sfârsesc printr-o împuscatura. Sa le bârfiti. trecând la represalii disproportionate. dar gândi ti-va bine care. Sa le lasati unele mici victorii. La tara. modele la scara redusa ale marilor dictatori. În concluzie. iar mânia pe care ajungem sa o simtim ne face din ce în ce mai inflexibili. gata sa explodam la cea mai mica neîntelegere. continuând cearta din nimic. Sa respectati convenientele cu scrupulozitate. caci paranoicul este cauza atâtor neplaceri si frustrari. persoane cât se poate de agreabile.ois Lelord si Christophe Andre gati de seama sa nu reactionati si voi asemenea paranoicilor. este acela care fusese împins la capatul rabdarii de un paranoic inflexibil. Sa faceti referiri la legi si la regulamente. pe buna dreptate. uneori. . Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine. dar care sunt. Sa discutati politica. cu putin tact si prudenta s-ar putea evita o seama de conflicte cu persoanele ce prezinta trasaturi paranoice. În schimb.

Daca este cineva apropiat: apelati la un psiholog pentru a va s:atui. . a va ajuta. 63 Daca va este pef: schimbati locul de munca ori simulati ca s'mteti angajati loiali. consultati un avocat bun. Daca va este coleg sau colaborator: înainte de a merge mai de?arte. Apoi recititi acest capitol.Personalitatile paranoice • Sa deveniti ~i voi paranoici.

îi e dintez ma simt pedepsi -I decât care ca nu pentru apoi cum cuivafiunmeasala mi faptele seasca mai toCmall-am ceea foloteam teamamultecevasecret. 9. Mi se S.s-ar acestade purtau cecuface mine ca i-as prost. I gândesc a sa ai mai Când mi se adesea 3. Ma pe reproseaza ca as sa-i cei pe Chestionarul întâmplala toti încrefi 6. facesesococu acestea chipui. neîncrea cunoscut. mine.64 Fran<.persoane. Sunt sceptic(~)în privinta celor I e ! I I 1 I II .sa obtina acestasema nucaci sa care împotriva cuvenit. 10.:oisLelord si Christophe Andre paranoice? I iI I ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati i Când cineva îmi arata ca ma apre! FALS marturisesc.

Alex. Într-o dupa-amiaza.enii. foarte profesional. a avut parte . ca . Caroline în schimb era de pare- i . Dar. Nu-mi venea sa cred.1.i i-am propus sii amâniim discutia pentru urmatoarea zi.i cum nu ar fi conptientizat cât era de provocatoare. business-like. angajat al unei mari întreprin. destul de curând.rivirifaptul ca avea picioare superbe.III Personalitatile histrionice I ieu. impresionant de scurta.i putin furios. I-am explicat ca aveam orii la medic . Caroline a venit la Jrzineîn birou. destul de enigmatice.. Caroline capata un aer glacial. Si. râdea Ia glumele mele. Camiine îmi sorbea cuvintele. ciici aveam programare la dentist. îmi spuneam ca era prea frumos ca safie adeviirat. ea m-a întrebat de ce nu-i Inai vorbeam. amândoi aveam aceeapifunctie. în clipa în care mii pregateam sii plec.fusta însa.. multumindu-se sa-mi arunce priviri cam staruitoare. Caroline nu trecea neobservata: când am zarit-o întâia oara pe _-!Lloar. cu glas de copilap. îmbracata într-un deux-piece gri. Eram grabit.. Caroline a vorbit extrem de putin. ni s-a aliiturat. de altfel.. deci era firesc sa facem cunoptinta curând. pi Caroline am fost angajati la aceeapi întreprindere. povestepte Bruno (douazeci pi opt de ani). ceea ce contrasta vadit cu aspectul foarte sexy. La prima pedinta.i el de acelapi "numar" de dragiilii.ieri. în zilele ce au urmat. Totupi. nu ascundea nici unei '-. ma învaluia într-o privire calda. biinuielile mele s-au adeverit: când patronul. Destul de dezamiigit . cam în acelapi timp. al carui taior avea o liera '!ie clasica. Firepte ca dupa pedinta m-am îndreptat spre ea pentru a-i vorbi.. nici macar nu i-am vorbit Carolinei. când cineva se adre:'.

ei bine. Mi-a sarit de gât în semn de multumire fii avea aceea:. numai ca mie nu-mi prea iel?eadin minte faptul ca acel copila:. am petrecut o noapte împreuna.era tulbzlri'itoare. privindu-ma îndurerata ca ofetita abandonata. când însa dadeam semne ca vesnicile ei variatii de atitudine ma cam oboseau. În cele din urma am cinat împreuna. Pe drum nu ne-am prea vorbit. Acasa la mine.te repede. la toate. Dar când sa coboare din ma:. când este vorba de un dosar ce trebuie întocmit minutios.aptezeci fii cinci.ina. Dar. când înca mai eram în pat. la :. La lucru. Caro line mi-a spus ca în acel moment nu era chiar libera. M-am decis sa pun capat relatiei. se plictise:. Asta chiar ca a pus capa. Mi-a purtat pica timp de câteva zile. este neglijenta. generozitatea. Iar vocea ei îi era îndurerata. înalta de un metru :.:oisLelord si Christophe Andre re ca 11-0 mai plac. Caroline redevene~ provocatoare: În cele din urma.isem sa aflu daca pâna la urma avea sau nu un iubit. Dar nu are sens sa va povestesc toate episoadele relatiei noastre. am condus-o pe Caroline acasa. în acea clipa. Îmi sorba din nou cuvintele. dupa ce am facut dragoste. Caroline era destul de evaziva fii eu tot nu reu:. Cum statea pe scaun plângând.. recunosc . A sfâr:. M-am oferit s-o duc acasa fii pe drum. pâna la urma lasa . iar dind i-am propus sa mai bem un pahar la mine. Privea în gol în timp ce vorbea despre el. În schimb. dar s-a consolat destul de repede facându-i ochi dulci unui coleg noU venit în întreprindere. Caroline mi-a spus ca era amanta unui barbat însurat.ina. vom mai putea vorbi. încât am condus-o la ea. Cu clientii însa se descurca bine. barbatii te deziluzioneaza.edinte vine cu idei bune. detestata de altii. în ma:. Deseori. Am curtat-o saptamâni întregi în timp ce ea pendula în permanenta între indiferenta fii senzualitate învaluitoare. era de fapt o tânara sexy. La despartire i-am spus ca era mai bine ca relatiile noastre sa fie strict profesionale. aura de mister de care era înconjurat acel barbat. ca într-o relatie. parea extaz iata fii nu contenea sa laude bunatatea. alta surpriza: Caroline m-a sarutat pe gura. a acceptat surâzatoare. alta schimbare de registru: îngândurata.i voce infantila. Fara nici un cuvânt. caci I?tie cum sa le lase impresia ca le-ar întelege perfect trebuintele.66 Fran<.it prin a ma obosi într-un asemena hal. Caro line este apreciata de unii.

I- II 'e 1- . pare sa puna totul la inima. dar nici nu mai poate sa ma "duca". Cred ca si-a dat seama . schimbari deconcentrante de atitudine (trece cu usurinta de la seductie la indiferenta). despre ::!tare nou pef care i se pare complet genial. :-2ntru ca dupa doua saptamâni sa-mi spuna ca de fapt era un tica:_'5. ca nu este niciodata ea îns. Bruno marturiseste ca nici nu mai stie daca Caroline este o actrita.isi. admirabil. Relatiile mele cu Caroline sunt amicale. la indiferenta si a sfârsit cu un sarut.Personalitatile histrionice 7- 67 e.'rii unei reclame pentru cutare produs alimentar ar fi o adevara:. declaratii teatrale la sedinte. pentru a capta atentia celuilalt. ea a trecut de la disperare la un joc al seductiei. La urme urmei. Sunt deja doi ani de când ne cunoaptem. Bruno a sesizat ca emotiile Carolinei variau cu repeziciu:le: în aceeasi seara. extraordinar. se exprima într-un mod oarep ::on dramatic. . dar mi se pare ca ea nu . Uneori trece nu-i :-2 la mine sa mi se destainuie: sa-mi povesteasca. ca pi cum decizia ale. care adesea se întâmpla sa fie aceleasi. Caroline îi mai poate pacali doar pe cei nou veniti.)aca un rol pentru a-mi capta atentia. ea are tendinta de a idealiza anumite persoane.'1 port pica.C_-sarul e seama altora. ca pâna pi în micile discutii pe care le purtâm . La pedinte. . În fine. daca face un joc.-ste vreodata sincera. solicitari dramatice de ajutor (când apare ca o fetita trista). tentative de seductie.-.ind de ele cu admiratie.: tragedie. Este un ve. poate ca apa este ea! [- r a a a r CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE CAROLINE? 1 e 1 1 '[ '[ '[ Caroline cauta în permanenta sa atraga atentia celuilalt pu::l. o nulitate. un meschin. apoi la o tristete oarecum misterioasa.mic "show" cu ea. ea face un "joc" mare. pe :~ice n-o Clinosc înca. _-.ândîn joc toate mijloacele de care dispune: tinuta provoca:oare. dar si de a deprecia în mod excesiv altele. vor:. de pilda. sau daca acest comportament teatral îi sta în fire! Caroline întruneste toate caracteristicile unei personalitati histrionice.

personalitatile histrionice ascund sub o aparenta spectaculoasa o depreciere a propriei persoane. ÎNTR-UN FEL. Convingerea sa de baza pesemne este: "Pentru ca ceilalti sa-mi acorde sprijinul lor. nu agreeaza situatiile în care nu este obiectul atentiei generale. Stilul discursului sau este mai degraba emotional.68 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andn§ Personaliatea histrionica II II II II Cauta sa atraga atentia celorlalti. Dramatizeaza exprimarea propriilor emotii. trebuie sa se simta fermecati ~i atra~i de mine. ele cauta necontenit o întarire în privirea fascinata a celuilalt. care sunt foarte schimbatoare. iar în tete-a-tete ea vrea ca interesul interlocutorului ei sa fie îndreptat cu totul asupra ei. de a deprecia excesiv persoanele din anturajul sau. ci doar de a aminti o dezbatere care a animat comunitatea psihiatrica. Cauta staruitor afectiunea propriului anturaj. NU TOATE FEMEILE SEAMANA CAROLINEI? Intentia noastra nu este aceea de a le provoca pe feministe. Adesea. aidoma copiilor. trec sincer de la râs la plâns. emotiile lor se schimba cu repeziciune. caci evoca impresii ~i este lipsit de precizie ~i detaliu. Are tendinta de a idealiza sau. Într-adevar. dorinta Carolinei este de a fi punctul central al atentiei celorlalti. CUM PERCEPE CARO LINE LUMEA La o ~edinta. ." Ceea ce implica o alta convingere a Carolinei: ca nu se poate descurca singura în viata ~i ca are nevoie de ajutorul celorlalti. dar este greu de spus daca pentru a trezi uimirea sau interesul celorlalti sau daca. dimpotriva.

le?inuri. nu sunt oare acestea clasicele trasaturi feminine? Litera-:'elra multor secole ne înfati?eaza "femeia ca fiind adesea ca::nicioasa". tulburari disociative. Înainte de a vorbi despre personalitatea histrionica. juca pantomima. ca ele dau impresia de fiinte lipsite de apa:are tocmai pentru a-i acapara barbatului forta. Felul dramatic si teatral în care îsi exteriorizeaza emotiI I I ile parea a fi o trasatura constanta a personalitatilor zise "histrionice".. În 1980. adesea medicii observau la acelea?i pacien:e ?i alte tulburari spectaculoase: paralizii. matricea.Personalitatile histrionice 69 1 Nevoia de a placea. Pe lânga trasaturile de personalitate pe care le-am descris. în sunetul flautelor. De altfel. ca sunt perfiie.. contracturi. ne spune ca femeile încearca sa seduca pentru ?Iacerea seductiei. Pâna în secolul al XIX-lea. Progresul medicinei a dezvaluit ca aceste comportamente ?i tulburari ale subiectilor numiti "isterici" n-aveau nici o legatura cu uterul.. dispozitia schimbatoare. care-l desemna pe actorul care.. puteau fi provocate ori puteau disparea în urma unor eveni::nente însemnate ?i nu corespundeau nici unei maladii fizice cunoscute. amnezii . . tulburari de conversie. crize asemanatoare celor de epilepsie. termenul de "personalitate isterica" a disparut din clarificarea americana DSM-III a tulburarilor psihologice. simptomele spectaculoase ale isteriei (paralizii. care în greaca însemna uter. organul specific feminin. nevoia de aju~or. Termenul "isteric" vine de husteros. amnezii. Toate aceste simptome se deosebeau de cele observate în maladiile fizice. ) au fost regrupate sub alte denumiri diagnostice: tulburari somatice. ::21 Motivele abandonarii termenului "isteric" 1. caci apareau ?i dipareau într-un mod misterios. Grecii vechi credeau ca manifestarile zgomotoase ?i exagerate ale femeilor erau cauzate de mi?carile ?i contracturile uterului lor. aceste tulburari erau i:1ca desemnate prin numele de "furie uterina". ne ':om opri la personalitatea isterica. dureri abdominale. de la latinul histrio. ca joaca teatru etc.

) 3.Is the diagnosis uses in a manner prejudicial ta pacients?". este necesar sa va înarmati cu mult curaj.70 Fran<. 677-685.:oisLelord si Christophe Andre 2. precum paralizii.. in The DSl>A IV: Persol1ality Disorders. barbatii n-au uter. Pfohl. Mai ca nu-ti vine sa crezi ca acea dorinta tainica a istericilor de a atrage atentia asupra lor a fost satisfacuta! Freud si-a clait fundamentele teoriei sale pornind de la propriile observatii tacute asupra pacientelor isterice provenite din înalta societate vienezaI ceea ce ne determina sa punem doua întrebariI riscând poate astfel sa fim acuzati de "sacrilegiu": aceasta teorie. multi nu prezentau acele simptome isterice spectaculoase. The Guilford Press. pp. 246. ne îngaduie oare sa explicam si celelalte forme de tulburari psihologice? Si era oare prudent sa fond ezi o teorie numai pe discursul si simptomele unor paciente ClillOScute pentru dorinta lor de a capta întreaga atentie si de a obtine întregul suport al medicului lorl spunându-i adica ceea ce 1 A. 8. Pe de alta partel persoane ce sufereau de aceste simptome nu aveau o "personalitate isterica". .. conceputa pentru a explica isteria câtorva tinere vieneze. Robins. În limbajul curent. UN SCURT ISTORIC AL ISTERIEI Daca doriti sa cititi tot ceea ce psihiatrii si psihologii au gândit si scris despre isterie. 4. Cohen.. Cap. M. termenul "isteric" este si o insulta. . "Histrionic Personality Disorder". Termenul "isteric" a capatat un sens peiorativ si este foarte adesea folosit de barbatii psihiatri pentru a desemna acele paciente carora nu le pot veni nicicum în ajutor2. (Iata macar o certitudine. 1995. 2 B. New El1gland Joml1al of Medicil1e (1952). lesinuri etc. O dovada în plus la cele afirmate mai sus: si unii barbati prezentau simptome identice1. N. începând cu secolul trecut.«Histeria» in Men". Purtell. sub directia lui John Livesly. Dintre subiectii cu o personalitate isterica. J. Or. Caci va vor trebui multi ani pentru a parcurge tot ce s-a scris. 181-182: . pp.Y.

desigur. Trillat. similare ce~ordescrise anterior. declaratii înflacarate. pentru a capta atentia. feministele americane l-au acuzat pe Freud ca ar fi indirect raspunzator de atitudine a mult timp sceptica a psihiatri~or fata de relatarile de incest ale pacientelor lor. :orespunzând unor conflicte oedipiene refulate. el si-a pus întrebarea daca nu cumc. Cum :::~ultedin aceste paciente povesteau ca în copilarie suferisera lDuzuri sexuale si incesturi. Exista. Histoire de l'hysterie. multi cer:etatori cred ca. Pornind de la criteriile personalitatii histrionice. unui su- .Fireste. comportamentele lor de seductie vor varia în hmctie de atributiile sociale masculine-feminine în vigoare. fundamentul ::lajor al teoriilor sale. Un comportament care i s-ar parea firesc unui italian din sudul tarii sale. De pilda. (Astazi se produce o miscare inversa si excesi'\-atotodata: exista un curent terapeutic care tinde sa explice orice tulburare psihologica survenita la vârsta adulta prin abuzuri sexuale suferite în copilarie. Paris. De fapt tinând seama si de frecventa in:estului si a molestarilor sexuale în rândul copiilor. într-adevar. 1986. . 3 E. 214-240. De alt:el. simple fantasme feminine. Un oarbat histrionic va face demonstratii de forta. o geografie a histrionismului în lume si o personalitate trebuie sa fie întotdeauna situata în propriul context cultural.) Vedeti bine cât de captivanta este isteria: am ajuns dejn cam departe cu aceasta dezbatere. studii epidemiologice au aratat ca în aceas:a categorie de personalitate se regaseau doua femei la un bar·:Jat. va miza si elIa fel de mult pe aparente. pe vestimentatie. barbatii histrionici nu au aceeasi conduita ca si femeile. aidoma personajului unui seducator dintr-o piesa de teatru. pp. Dar si la el preocuparea de a fi centrul atentiei celorlalti va 51a fel de mare. :ât "inventii".-a aceste relatari erau plasmuiri. Dar sa revenim la personalitacea histrionica. Apoi.Personalitatile histrionice 71 --oia sa auda? Freud însusi si-a pus aceasta întrebare3. caci ::lsihanaliza îi învatase ca aceste marturisiri nu erau altceva de. pacientele lui Freud suferisera l::mzuri sexuale din partea barbatilor din familiile lor. Freud a considerat ca aici se afla ~yiginea raului lor. Seghers.

ois Lelord ?i Christophe Andre edez i s-ar parea histrionic. odata sositi. Cum este un bun orator. departe de a ma mai vraji. Andre m-a sedus prin ~armul sau absolut uluitor. tocmai pentru ca aveau sentimentul ca în felul acesta pot capata o "scena" pe masura lor. îmi dadeanl seama ca Andre juca în permanenta un ro/. Când încerc sa-i spun ca întrece orice limita ~i ca nu are nevoie sa caute sa atraga în felul acesta atentia asupra lui. Andre ma plictise~te doar.72 Fran<. Andre pare sa nu î~i afle lini~tea pâna nu atrage atentia tuturor ~i pentru aceasta nu se da înapoi de la nimic: ori o face pe bufonul. Adesea. vorbindu-ne despre logodnicul ei. Aldo Macione (sau personajele întruchipate de el) într-un film de Bergman ar surprinde. Nici cu mine nu este vreodata destins cu adevarat. Nu încape îndoiala ca în domeniul publicitar ?i în mass-media sunt mai multe personalitati histrionice decât în metalurgie ori în agricultura. Mai rau este ca el chiar crede în ce spune! Mie mi se pare ca Andre nici nu-~i da seama de felul în care "functioneaza". când suntem invitati undeva. Când sunt u~or distanta sau pur ~i simplu obosita. ~i nu este de mirare ca în scurt timp eram foarte îndragostita de el. . acestea sunt personalitati histrionice. devenise iute familiar cu prietenii mei. ?i ca aceste personalitati se simt atrase de marile ora?e ?i nu de provinciile rurale. De pilda. Sa o ascultam pe Sabine. spectaculos adesea. Iar acum. a-l fascina ?i a jongla cu emotiile lui. care este avocat. CÂND ESTE UTIL PUTIN HISTRIONISM Anumite persoane. cu timpul. el sta îmbufnat. oamenii politici sau cei din mass-media ?i-au facut o profesie din a capta atentia unui public. capabil sa treaca în numai o clipa de la o declaratie înflacarata la o rezerva distanta. ori devine furibund. Dar. Si au fost atrase de aceste profesii. el se simte lezat ~i sustine ca nu a facut decât sa dea curs dispozitiei sale de 1/l0ment ~i ca intentia lui nu a fost câtu~i de putin aceea de a atrage atentia celorlalti. precum avocatii. douazeci ?i opt de ani. ori devine teatral în furia lui.

în timp ce emotia sa este mai degraba de teama de a nu ?lacea. ele sunt întarite de convingerea ca trebuie sa vrajesti si sa seduci fara încetare. în The 051\1 IV Editio11. urmeaza un nou esec. Brusc. procedând înca mai histrionic si. Deziluzionata. "Psychodynamic Psychiatry in Clinical Practice". care-l si împinge sa se dea în spectacol. adaptat tribunalului. . La o prima vedere. si care a cunoscut o mare dezvoltare în tarile anglosaxone4). dispozitia schimbatoare. CÂND PREA MULT HISTRIONISM GENEREAZA ESECUL Nu încape îndoiala ca. initiata de Anna ?reud. În schimb. American Psychiatric Press.Personalitatile histrionice 73 Sabine a sesizat la prietenul ei o trasatura de personali:?<teproprie personalitatilor histrionice: acestea au destul ~e putin conturata atât capacitatea de autoobservatie. care renunta la o asemenea companie. dar manifestarile lor exagerate. comportamentul sau histrionic.ndre optase pentru profesia de avocat si poate acelasi histrionism îl ajutase sa reuseasca în aceasta profesie. O. personalitatile histrionice pot parea incântatoare. în virtute a histrionismului sau. altfel celalalt te va parasi si atunci încep o alta relatie. Gabbard. 1994. al carui rol este acela de a proteja constiinta de emotii nu tocmai agreabile (mecanismele de aparare si psihologia eului reprezinta una din cele mai fecunde ramificatii ale teoriei psihanalitice. toate acestea sfârsesc prin a-l plictisi pe partener. cât si ?e aceea de a-si accepta propriile emotii. 4 G. Andre sustine ca .] facea pe bufonul pentru ca era într-o dispozitie exuberan:a. în viata personala îl deservea. A constien:iza aceasta teama este poate mult prea angoasant pentru el si atunci o îndeparteaza prin ceea ce psihanalistii numesc '71ecanism de aparare. Washington. A. setea de a capta atentia. fireste. Sabine l-a parasit.

apoi obositi de comportamentul lor spectaculos. si atunci. cu setea de iubire. . ). Gloria Swanson joaca rolul unui star care încearca sa seduca un tânar scenarist. Nadejda este o frumoasa histrionica. dar si cu tendinta de a idealiza un barbat mediocru. În filmul Pe aripile vântului (1939) de Victor Fleming. în care Michel Serrault joaca rolul lui Albin. sau. interpretata de Vivien Leigh. dar ea se îndragosteste cu adevarat doar când acestia devin inaccesibili. Gustave Flaubert ne descrie o Madame Bovary care. În Duelul de Cehov. se plictiseste de ea. Scarlet O'Hara. acestea sunt abandonate de partenerii sedusi mai întâi. Nadejdei nu-i mai ramâne decât sa încerce a seduce un alt barbat. extraordinar de emotiv si expresiv.Tuvom uita desigur Colivia cu nebune (1978) de Eduard Molinaro. chiar ele sunt cele care îsi parasesc partenerii în favoarea unei noi cunostinte care momentan le acorda mai multa atentie. cu a sa înclinatie spre reverie. cu a sa emotivitate. punând în joc o întreaga gama de comportamente histrionice.:oisLelord si Christophe Andre Viata sentimentala dezastruoasa a multor staruri de cinema constituie unul din indiciile personalitatii lor histrionice: periodic. ci dimpotriva. dimpotriva. Când acesta. pe ofiterul Kirilin. Personalitati histrionice în filme si în literatura În Bulevardul Anvergului (1950). ce si-a parasit sotul si a plecat cu un tânar si chipes functionar într-o localitate de pe tarmul Marii Caspice. ar putea fi un portret graitor al personalitatii histrionice. vadeste tendinta histrionica de a le stârni barbatilor interesul.74 Franc. însa. dar având si puternice trasaturi histrionice. Dar totul se va sfârsi rau. brusc Nadejda acuza tot felul de dureri care nu numai ca nu îl înduioseaza pe iubit. un homosexual la vreo cincizeci de ani. cu dispozitia schimbatoare.

trebuia sa revada fisele tuturor bolnavilor si sa se concentreze asupra problemelor însemnate.Personalitatile histrionice CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE HISTRIONICE 75 Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari Daca ati înteles ce este o personalitate histrionica. Este. În timp ce echipa medicala. asistenta sociala într-un spital. reusea sa-i oboseasca pe toti la sedinta de vineri. factual. nemaioferindu-le nici un prilej pentru a vorbi. încercati mai bine sa acceptati ca histrionismul sau este ceva obisnuit. dar stabilind unele limite La lucru. Jocelyne nu contenea istorisind confidentele pe care cutare sau cutare bolnav lefacuse. Decât sa va enervati atunci când aceasta personajtate pare "sa întreaca orice limita". inutil sa spuneti: "Ar trebui sa termi:le o data cu tot circul asta" si sa va enervati. ci compor:amentul sau obisnuit. deci. felul în care cauta sa se afirme în ochii celorlalti. mai cu seama la sedinte. Infirmierele erau iritate la culme de ceea ce lor li se parea un fel de "a se lauda singura". centrat pe emotii. personalitatile histrionice sunt destul de greu de suportat uneori. acestea tin un discurs imprecis. descriind într-un mod dramatic disperarea acestuia si felul în care ea îl îmbarbatase. În timp ce se asteapta de la ele un discurs precis. atunci stiti ca aceste comportamente teatrale si excesive nu sunt "ca:?ricii". ca si miopia ori calvitia. dramatic. Jocelyne. presata de timp. în care striveste în fasa unele emotii mult prea de~)!imante. iar medicii nu suportau întreruperile Jocely- i . Superiorul lor se poate simti atunci tentat sa le faca "sah-mat". centrat pe posibilele solutii ale unor probleme. Caci pentru ?ersonalitatea histrionica nu 'este deloc un "circ". ci reprezinta un fel de-a fi care face parte din pers 0:lalitatea lor. Va enerveaza prietenii vostri pentru ca sunt :niopi ori cheIi? • Sa le lasati din când în când sa se manifeste.

i schimbe comportamentul. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei. ]ocelyne a fost uimita la început. mai apoi însa i-au dat lacrimile. care îi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor.i Christophe Andre nei. ~i în cele din urma ]ocelyne a parasit . altfel spus. manifestându-se mai putin la sedinte? Da. Încercarile ei de a relua cuvântul ali e~uat. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâstige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase.. Cu totii s-au simtit jenati.edinta trântind u~a În urma ei..i ar fi încercat sa-.. Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. medicii însa au întrerupt-o înca mai abrupt. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar . Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila". luându-si concediu "de boala"..i modifice comportamentul. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica.tiute deja: în primul rând. pe care îl repeta într-un mod rigid. S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptâmâni. Apoi.. . A doua zi ]ocelyne n-a mai venit la serviciu.i pentru psihoterapeutullor). îi este greu sa-.. Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri . Atunci ~eful clinicii a început sa o întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei. ]ocelyne a aparut cu o noua coafura ~i a Încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse. La urmatoarea ~edinta.76 Frant.ois Lelord . dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei ]ocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav.. ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca. ca faptul de a le respinge duce la o inrautatire a comportamentului lor. daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie . iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie.

Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. Atentie! Nu lasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. Jocelyne era învestita cu un adevarat "rol".Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. ceva în genul "Happy Birthday". de acum înainte ea poate sa-?i citeasca notele facute lafiecare fi?a. vorbe?te prea mult despre ea. Sophie este o buna colaboratoare. Cu carnetul în mâna. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. informatiile culese de Jocelyne erau importante pentru a-i întelege mai bine pe pacienti. toata lumea a salutat-o cu multa caldura. întreaga echipa a întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. într-adevar. cu un aer grav. Apoi. dar stabiliti totu~i limitele. ceea ce a facut ca ?edintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. fie ~ipentru câteva clipe. Când a intrat în sala de ?edinte. Iasati-i un spatiu de actiune. Echipa medicala a consultat un psihiatru în privinta "cazului Jocelyne". iara?i. Jocelyne fire?te ca nu s-a putut abtine sa nu intervina pentru a vorbi. Deci. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei. Când a început examinarea fi?elor medicale. i-a propus ca înaintea fiecarei ?edinte sa faca un rezumat scris. un ~ef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. dupa ce a vorbit cu fiecare în parte. ?eful elinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus ?i apoi a recunoscut ca. de comportamentul ei teatral sau manipulant. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la întoarcerea ei din concediu. Acesta. Jocelyne a fost uimita ?i încântata totodata. În schimb. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi ?i ne poate ajuta sa evitam unele erori. Iata ce ne spune Charles. În ziua în care Jocelyne s-a întors la lucru. când va aflati în fata unei personalitati histrionice. ceea ce î?i ?i dorise dintotdeauna. De asta data. rolului pe care echipa i-l conferise. ?i apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfati?ata. personalitatea histrionica se va debarasa. Astfel. Caci în acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel.

. Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri . ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca.. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar . altfel spus.i schimbe comportamentul. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica.. . Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei Jocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav. ca faptul de a le respinge duce la o înrautatire a comportamentului lor.i Christophe Andre nei. Jocelyne a fost uimita la început. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâ. Jocelyne a aparut CIi o noua coafura ~i a încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse.edinte? Da. mai apoi însa i-au dat lacrimile. îi este greu sa-. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila". Atunci ~~ful clinicii a început sa o Întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei. Apoi. A doua zi Jocelyne n-a mai venit la serviciu..i ar fi încercat sa-. pe care îl repeta într-un mod rigid.ois Lelord . ~i în cele din urma Jocelyne a parasit ~edinta trântind u~a în urma ei... S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptamâni.i concediu "de boala". medicii însa au întrerupt-o Înca mai abrupt. luându-. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie. daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie .tige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase.. Cu totii s-au simtit jenati. La urmatoarea ~edinta. care fi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor.i pentru psihoterapeutullor)...76 Fran<.tiute deja: în primul rând.i modifice comportamentul. manifestându-se mai putin la . Încercarile ei de a relua cuvântul au e~uat. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant.

Deci. dar stabiliti totusi limitele. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei. vorbepte prea mult despre ea. cu un . Iasati-i un spatiu de actiune.chipaa întâmpinat-o fredonându-i un cântecel.Ibtine sa nu intervina pentru a vorbi. Caci În acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel.IeI'grav. întreaga :. Când a i'lceput examinarea fipelor medicale. ceva în genul "Hapc)!J Birthday". Atentie! Nu Iasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. Apoi. i-a propus ca înaintea fiecarei pedinte sa faca :111 rezumat scris. ceea ce a facut ca pedintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. fie si pentru câteva clipe. ceea ce îpi pi dorise dintotdeauna. . pi apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . ]ocelyne a fost uimita pi încântata totodata. rolului pe care echipa i-l conferise. iarapi. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. Pulant. Iata ce ne spune Charles. un sef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. ]ocelyne era învestita cu un adevarat "rol". toata lumea a salu=:lt-ocu multa caldura. dupa ce a vorjit cu fiecare În parte. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi pi ne poate ajuta sa evitam unele erori. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. când va aflati În fata unei personalitati histrionice. În ziua în care ]ocelyne s-a întors la lucru. personalitatea histrionica se va debarasa. într-adevar. De asta data.Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. Astfel. În schimb. Echipa medicala a consultat un ?sihiatru în privinta "cazului Jocelyne". Sophie este o buna colaboratoare. Acesta. de acum înainte ea poate sa-pi citeasca notele facute lafiecarefipa. Când a intrat în sala de pedinte. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la Întoarcerea ei din concediu. ]ocelyne firepte ca nu s-a putut . de comportamentul ei teatral sau mani. Cu carnetul în mâna. astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfatipata. peful clinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus pi apoi a recunoscut ca. informatiile culese de ]ocelyne erau importante pentru a-i întelege mai [1inepe pacienti.

78 Fran<. din punctul meu de vedere. îi pun întrebari care îi arata ca o ascult într-adeuar. Nu va nelini~titi prea tare. Pentru a mentine totu~i o activitate emotionala î~i vor face aparitia emotiile de substitutie. Atunci când mi se pare ca vorbe?te doar ca sa nu taca. când acesta se produce. • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam. va veti recapata locul în panteonul ei. comportamentul Sophiei s-a schimbat mult în bine. si invers Personalitatile histrionice au tendinta de a idealiza ori de I I a desconsidera persoanele din anturajul lor. aceasta doar pentru a-mi atrage atentia. dar în cazul în care o deceptionati va sfâ~ia (simbolic) imaginea voastra în mici bucatele si va sustine ca sunteti funciarmente rau ~i meschin. cât ~i în atitudinea fata de personalitatile dificile: adesea. caci în clipa în care veti manifesta din nou interes pentru persoana ei. pen- . În schimb. îi raspund monosilabic ?i iau aerul celui care este cu gândurile în alta parte. De trei luni aplic aceasta metoda ?i mai trebuie sa spun ca. Poate ca aceste personalitati retraiesc o situatie din copilarie în care se straduiau sa câ~tige atentia unui tata distant pe care îl idealizau. cel mai potrivit mijloc de a descuraja un comportament incomod este de a încuraja comportamentul opus. o privesc în fata. în managementul colaboratorilor. personalitatile histrionice par u~or ridicole ~i devin u~or tinta ironiei anturajului lor. fara îndoiala.ois Lelord ~i Christophe Andre te. Nerecomandabil • Sa va amuzati pe seama lor Deseori. Poate pentru ca aceste personalitati sunt înzestrate cu un soi de "solvent" care le mistuie emotiile profunde a caror con~tiinta ar fi mult mai greu de suportat. Acest exemplu aminte~te de un principiu valabil atât în educatia copiilor. a~a cum un grup de fani î~i venereaza vedeta preferata. Si asta. Colaboratoarea voastra histrionica va va diviniza. De ce? Pentru ca poate cauta emotii intense. emotii pe care efectiv nu le pot controla. încuviintez. Dar eu mi-am pus la punct o tactica. când vine cu ?tiri pertinente.

lesne îi vor face sa creada pe naivi ca "au acces". unele femei histrionice merg chiar mai departe. Dar nu mica le va fi surpriza când vor încerca sa se apropie. Unii barbati histrionici le vor face pe femei sa se simta debusoIate. tentative de suicid. Va avea. dar fara intentia vreunei relatii intime. cel putin pentru o vreme). nu pot fi adversari ~edutabili. care în genere rane~te. însa într-o forma mascata. î~i vor schimba frecvent partenerii.Personalitatile histrionice 79 :::-cl ca dorinta evidenta a acestor personalitati de a atrage me~eu atentia exista ~iîn noi. Ironizam . surâsul fermecator ?i privirea enigmatica. • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie Personalitatea histrionica este gata de orice pentru a va capta atentia. caci ace~tia. ele neputând ajunge sa afle care sunt adevaratele intentii ale acestor barbati.tentie. caci ei nu procedeaza deschis.~remsa acceptam ca ea exista ~i în noi. se vor arata iubite experimentate ?i lipsite de prejudecati. cu emotivi:atea ~i sensibilitatea la opiniile celorlalti. femeile histrionice sunt luate drept "cochete". Ele vor afi~a atitudini îndraznete. Caci ei nu pricepusera ca toata aceasta parada de farmece avusese un unic tel: acela de a atrage atentia. folosindu-se de sex pentru a capta atentia. Data fiind liberalizarea moravurilor. ci pun . caci vor vedea ca personalitatea histrionica îi respinge cu un aer surprins.) Or. (Mult mai rar vedem oameni amuzându-se pe sea::na paranoicilor. zeflemeaua.::uatât mai multa satisfactie aceasta trebuinta a lor. indignat chiar. concedii. Vestimentatia discret provocatoare. dar se vor comporta în acest fel nu dintr-o dorinta adevarata. cu cât nu ·. E ca atunci când ne ?::11uzampe seama unui copil de doi ani care se da în specta'::01 pentru ca surorii sale nou-nascute i se acorda prea multa 3. deci. ci pentru a oferi o aparenta pe care ele o cred îmbietoare (?i care ~i poate fi. va ~ani poate în ~imai mare masura o personalitate histrionica ~i o va determina sa va recâ~tige atentia prin toate mijloacele dis?onibile: lacrimi. de a vraji. Deseori. chiar într-un context profesional. tendinta de a sexualiza relatia. Ne amuzam pe seama istericilor.

refuzam sa port o discutie în acel moment. care m-a în9tiintat degraba. Am încremenit. fara nici un cuvânt. Atentie. apoi m-am napustit cu tot felul de întrebari asupra ei. Încetul cu încetul. iar acum putem comunica mai deschis. Termenul "cochet" nu este folosit. Am încercat sa ma apar dar. comportamentul lor oarecum infantil va pot înduiosa si va pot trezi un sentiment protector (ce barbat nu a fost îndragostit de o frumoasa histrionica pe care a vrut sa o iubeasca si sa o ocroteasca?). cu care era certaM de vreo trei ani. am înteles ca aceste scene. avusesem parte de o fabuloasa cina de îndragostiti. la ea erau cam ca un reflex pentru a putea provoca un schimb emotional între noi. i Nu uitati ca pentru o personalitate histrionica publicul sunteti dumneavoastra. dintr-o data Claire a izbucnit în lacrimi. Cu timpul.ois Lelord si Christophe Andre în joc un arsenal de seductie. Si un public mult prea "facil" pierde repede interesul ei. amânând-o pentru mai târziu. Voind prea mult sa-i respectati dorintele. de fapt fragilitatea lor. dar ar putea totusi desemna unele conduite histrionice la barbati. Dar eu nu i-am mai facut jocul. Claire i-a spus uneia dintre prietenele ei. ca eram primul barbat care se opunea 9i ca de fapt asta o reconforta. În final vom reaminti ca personalitatea histrionica prezentata de noi nu constituie decât un aspect al diverselor simptome grupate altadata sub numele de "iste- . eu m-am simtit vinovat. • Relatia mea cu Claire a fost de la bun început graitoare. pierzând din detasare. la desert.80 Fran<. nu o veti mai putea ajuta. De pilda. derutati de schimbarile ei de atitudine. De pilda. Claire s-a mai lini9tit. riscati sa fiti antrenati voi însiva în dramatizarile ei. Claire mi-a repro9atfurioasa caflirtasem cu vecina de la masa. iar Claire a sfâr9it prin a-mi marturisi ca avusese acela9i desert 9i când cinase ultima oara cu tatal ei. m-am înfuriat. Fire9te.) Sa va lasati prea tare înduiosati Emotivitatea de care dau dovada personalitatile histrionice. Alta data. mai firesc. în cele din urma. întorcându-ne de la o cina cu prietenii. din obiectivitate. ceea ce era complet fals. riscati sa fiti antrenati în starile ei fluctuante. iar ea a început sa plânga ca o fetita. (A nu se confunda barbatii histrionici cu cei ce ezita din timiditate ori din prea multe scrupule.

• Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie care sunt adesea factice . • Sa o lasati din când în când sa se manifeste.iaca vi se cere contrariul. chiar . a carui istorie continua sa alimen:2ze interesante dispute între "psi". • Sa va lasati prea tare înduiosati. pentru asta v-ati casato::it cu el (ea). Daca va este sot sau sotie: nu aveti decât sa savurati spectaeolul si diversitatea. Daca va este coleg sau colaborator: pastrati o anume distanta."erecomandabil • Sa va amuzati pe seama ei. Daca va este patron: încercati sa ramâneti voi însiva. invers. • Sa-i aratati interes ori de câte ori are un comportament "normal". histrionica Cum sa ne purtam cu o personalitate Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari. ). . • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam si. La urma urmei. care îi va îngadui sa va idealizeze. stabilind unele limite.Personalitatile histrionice =:2" - 81 sindrom misterios.

82 Fran<. nu excentric sau~provosauîncep sa lumea atentie. Câteodata mi se reproseaza "joc teatru". Mi întreb adesea ce efect am 10:Ma se întâmpla 8. Privirea celorlalti este un excitant pentru mine. meu. Câteodata mi se spune ma ma ca I I I ca i I ti I a-I I r.:oisLelord si Christophe Andre histrionice? A:JEVARAT! FALS Aveti trasaturile unei personalitati 1. distante inaccesibile. Îmi place la nebunie sa seduc I cator. ! I I I I 9. ma mai largul toataprea de persoane de îndata da în îmbrac dragostesc adesea sasimt în7. Când ma aflu într-o situatie ne-I . Ma emotionez usor.

toate calitatile cuvenite: am simtul afacerilor. Numai ca a sfâr~it prin a ma enerva. m-am gândit sa mi-l iau ca asociat pe ]ean-Marc. Apoi a telefonat sora mea ~i mi-a explicat ca nu era câh{~i de putin vorba de o ches- Intr-o . il tot vad când ne strângem cu totii în familie ~i mi-a parut mereu 1111 om pe care te poti baza: serios. caci i se pare ca munca lui nu prea este apreciata lafirma la care lucra. atât de zelos." JULES RENARD A ca ar fi timpul sa-mi înfiintez propria mea firma. El a parut surprins. ~tiam de la sora mea ca ~i el este nemultumit. latura administrativa în genere ma plictise~te. u~or nelini~tit. Îl ~tiu de multi ani. conditiilor de asociere etc. ~i atunci. parându-i-se ca ]ean-Marc nu prea sta pe-acasa. ceea ce mi-a placut de îndata. Dar îmi ~tiam lafel de bine ~i cusururile: nu-mi prea plac calculele. "Odata decizia mea luata. Este :111 tip rezervat mai degraba. încât sora mea se ulânge de asta. cum se spune. dupa care mi-a spus ca se va gândi la asta. iar energie am din bel~ug. modest ~i extrem de atent la educatia copiilor. poveste~buna zi mi-am spus ani. ~i i-am spus ca nu putem fi asociati din moment ce el îmi arata ca nu are încredere în mine. nu sunt un bun gestionar. treizeci ~i opt de ca destul am lucrat pentru altii. ezit îndelung.IV Personalitatile obsesionale . sunt in:'entiv. Timp de câteva saptamâni ]ean-Marc îmi telefona cu regularitate pentru a-mi cere alte ~i alte detalii asupra proiectului. ~i mai ~tiam ca a~ cam avea te Daniel. ~i atunci i-am propus sa ne asociem. cumnatul meu.

fie de a alege locul în care sa-si petreaca vacanta.84 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiune de încredere. Am izbutit sa închei un contract care avea si clauze avantajoase pentru noi. Atunci eu am venit cu propunerea de a introduce un control de calitate! gratie caruia ambalajele necorespunzatoare sa fie depistate si înlaturate. Sora mea îmi tot telefona pentru a-mi spune ca îi dadeam prea mult de lucru sotului ei si ca acesta îsi petrecea toate week-end-urile în fata calculatorului. caci. Totusi.. Jean-Marc afost de acord. de câte ori mergeam sa-I vad! el pornea sa-mi explice îndelung motivele felului în care proceda! eu nu-l mai puteam opri .ieu eram de parere ca aceasta îi lua cam prea mult timp. În cele din urma a recunoscut ca era o afacere buna. Am încercat sa vorbesc cu Jean-Marc sfatuindu-1 s-o lase totusi mai moale! sa nu mearga atât de departe cu preocuparea lui pentru detalii. Un mare lant de supermarketuri ne-a solicitat sa le livram ambalaje pentru o gama de produse lactate. apoi mi-a spus ca nu luasem în calcul cutare sau cutare eventualitate! de genul celor care nici nu se întâmpla vreodata. Si sustinea ca ar trebui sa cumparam alte materiale. numai ca întotdeauna el avea nevoie de cât mai multe detalii înainte de a lua o decizie. Afacerea a demarat curând! caci multi din mai vechii mei clienti au vrut sa continue colaborarea cu mine. fie de a cumpara o masina de spalat.. si credeti-ma ca n-a fost deloc simplu! Primul lucru care m-a cam enervat la Jean-Marc a fost ca! în loc sa fie entuziasmat! el a citit si recitit contractul. a procedurilor. Dar m-am lasat repede pagubas. Jean-Marc lucra din greu la stabilirea normelor. Apoi! cu trei luni în urma s-a ivit si comanda! care este visul oricarui mic patron. clientul era multumit de ambalajele pe care le livrasem deja! Dar Jean-Marc tinea mortis sa se respecte cele mai severe norme statistice. Jean-Marc nu-mi punea la îndoiala corectitudinea. Dar metoda pe care el o instituise era în- . se descurca bine. Închizând telefonul! m-am gândit ca eu si Jean-Marc eram complementari! caci el urma sa fie atent la acele detalii care pe mine ma plictiseau. de. Dar când a trebuit sa trecem lafabricarea ambalajelor! Jean-Marc mi-a spus ca daca voiam sa respectam nonnele! nu puteam produce ambalajele solicitate în ritmul dorit.i întreaga discutie sfârsea prin a-mi mânca si mie din timp! Curând am angajat zece salariati. ceea ce ne depasea posibilitatile financiare în acel moment.

-: HU se mai ocupa decât cu partea administrativa ~i de registrele de ~:leltuieli. Jean-Marc nu numai ca lucreaza tot timpul. Acum . . legându-se de tot -~lul de detalii.Personalitatile obsesionale 85 ---atât de complicata. fara îndoiala. Daniel credea ca Jean-Marc este un tip modest. fara a constientiza ca ve~nicele lui absente sunt frustrante pentru sotia lui. ceea ce dintr-un anumit punct de vedere este adevarat. Când i se spune ca exagereaza. menajul chiar! L-am putea numi perfectionist. ar duce la imposibilitatea de a mai livra ambalaje clientului.'iceraspundere în ce prive~te productia ~i serviciul comercial. cu acordul lui l-am eliberat pe Jean-Marc de ~. ambalajele. dar. când :?'uine acasa. dar într-atât încât pierde din vedere situatia in ansamblul ei: discutând cu Daniel despre contractul de asociere. îi repro~eaza ca nu face bine menajul. singurul lucru pe care îl vede Jean-Marc sunt ?roblemele juridice. El acorda o mare atentie detaliilor. :':1 CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE JEAN-MARC Jean-Marc pare sa fie extrem de preocupat ca totul sa fie :acut irepro~abil: contractele. dar va asigur ca totul este perfect! Sora mea însa vorbe~:: de divort. În cele din urma. Totu~i. procedurile. putin lipse~te sa se certe cu acesta. El are sentimentul ca metoda sa este singura care garanteaza perfectiunea. încât lucratorii au venit la mine la birou pena ma anunta ca ei refuzau sa o aplice. daca ar fi aplicate. el argumenteaza atât de vehement încât î~i obose~te interlocutorul explicându-i ca felul sau de a proceda este cel mai nimerit. Jean-Marc se arata atât de încapatânat tocmai din grija de a face totul bine. Jean-Marc nu î~i apara punctul de vedere pentru gloria proprie ori pentru ca ar considera ca ceilalti sunt mai putin inteligenti ca el. sfâr~e~te prin a o exaspera imputându-i câteva firicele de praf din casa. În fine. Procedurile pe care el le stabile~te sunt atât de riguroase încât. Si are dreptate. Când se ive~te o afacere rentabila. ca este mult prea concentrat asupra detaliilor. îndaratnicia lui este istovitoare.

. • Obstinatie: încapatânata.te la lucru ori acasa nu par sa-I tulbure prea tare pe Jean-Marc. fiind un bun patron.:oisLelord . • Rigoare morala: este extrem de con..i la organizare. Are sentimentul ca este obliga- . Personalitatea • obsesionala Perfectionism: este exagerat de atenta la detalii. Jean-Marc întrune~te toate caracteristicile unei personalitati obsesionale. Daniel are încredere deplina în Jean-Marc.86 Fran<.. Daniel s-a obi~nuit cu Jean-Marc ~i. CUM PERCEPE JEAN-MARC LUMEA? Jean-Marc pare ca se teme mai ales de imperfectiune (atentie acordata detaliilor) ~i de nesiguranta (manifesta interes pentru proceduri ~i verificari).i Christophe Andre chiar daca atentia acordata regulilor . tergiverseaza lucrurile ~i cugeta exagerat de mult..tiincioasa ~i scrupuloasa..i exteriorizeze emotiile pozitive: adesea foarte formala. • În relatiile cu ceilalti este rezervata: îi este greu sa-. Caci Daniel a înteles ca perfectionismul asociahllui sau putea fi util în sfera administrativa ~i financiara. Mai mult. a . • Nehotarâre: îi este greu sa ia decizii din teama de a nu comite vreo gre~eaIa. glaciala. timida. adesea în detrimentul rezultatului final. proceduri. reguli . caci sesizase cât de onest ~i scrupulos era acesta.tiut cum sa-i valorifice potentialul.. S-ar putea spune ca îi este greu sa î~i exteriorizeze emotiile pozitive.i detaliilor uneori risca sa compromita situatia în întregul ei. staruie cu înver~unare ca lucrurile sa fie facute dupa cum considera ea ~irespectându-se regulile. El nu manifesta prea mare bucurie nici când survine un eveniment placut.. În cele din urma. ?\emultumirile pe care le treze.

Personalitatile obsesionale

87

tia lui sa mentina în ordine tot ce-l înconjoara. Principalele sale convingeri ar putea fi: "Totul decurge bine daca sunt respectate regulile" ;;i "Un e;;ec total survine atunci când ceva nu este 100% perfect." Pentru el, acest postulat se aplica atât propriilor rezultate, cât;;i rezultatelor celorlalti. Am putea spune despre obsesional ca este "cu ceilalti la fel de exigent cum este ;;i cu sine". El se simte responsabil pentru faptul de a fi într-o permanenta cautare a perfectiunii ;;i sfâr;;e;;teprin a-i considera pe ceilalti ni;;te încurca-lume ;;iiresponsabili. un obsesional va nutri adesea convingerea ca "nu poti avea încredere în oameni ;;i ca întotdeauna trebuie sa verifici ceea ce fac". Iar când va vedea acasa praful de pe ;;emineu, un bol nespalat aflat pe masa, el va fi întarit în convingerea ca respectiva persoana nu este în stare sa faca menajul bine, adica potrivit idealului sau de perfectiune.
FORMELE INTERMEDIARE

Cu Jean-Marc am facut o descriere a unei personalitati obsesionale tipice. Dar ;;i aici exista o întreaga gama de forme intermediare. unele persoane sunt preocupate de ordine, mai cu seama, sau de proceduri, fara însa a scapa din vedere rezultatul final. Fire;;te ca este placut sa intri într-o casa curata, aflata în rânduiala, însa pastrându-ti totu;;i cumpatul, daca vezi cum copiii ;;i-au împra;;tiat jucariile prin casa. De altfel unii obsesionali î;;i con;;tientizeaza propria tendinta ;;i încearca sa se corecteze. Sa îl ascultam pe Lionel, patruzeci de ani, expert contabil.
Dintotdeauna mi-au placut lucrurile rânduite, aliniate, cum mi-a placut ~i simetria. Copil fiind, îmi a~ezam bilele în ni~te casute, potrivindu-le dupa diverse criterii: marime, culoare, materialul din care erau facute, chiar felul în care le procurasem; fie cafusesera cumparate, daruite sau câ~tigate în jocurile cu alti copii. Schimbam criteriul de aranjare ~i hop! începeam o alta ordonare a bilelor. Apoi, student fiind, îmi placea ca toate obiectele de pe biroul meu sa fie aranjate ori paralel, ori perpendicular. Carti, rigle, stilouri ~i chiar

88

Fran<;ois Lelord s;iChristophe Andre

cheile pe care le a!iezam paralel cu muchia mesei. Prietenele mele erau intrigate, unele chiar înfrico!iate. Îmi mai pliicea ca notitele pe care le luam la cursuri safie impecabile !ii îmi petreceam mult mai mult tirnp transcriindu-Ie pe curat, subliniindu-Ie cu diferite culori decât învatându-Iel aiia cii de multe ori ratam sesiunile de vara. Destul de curând am realizat ca petreceam cam mult timp aranjând !ii verificând, !ii am cautat sa ma controlez. Sotia mea m-a ajutat enorm, caci !ii acuml când i se pare ca exagerez cu ordinea, nu !i0vaie sa mi-a spum'il iar eu accept sa aud asta de la ea, !itiind ca !ii ea este destul de ordonata. În pr~fesia mea sunt foarte apreciat, ceilalti au încredere în mine, de!ii la început eram mereu în întârziere din cauza verificarilor. Aparitia informaticii m-a ajutat foarte mult. Colaboratorii mei !itiu ca privirea mea este i1~failibilacând este vorba de sesizarea celor mai mici nereguli, !ii mi se pare cafara sa vreau îi determin sa lucreze bine. Întotdeauna mi-a fost greu sa-mi exteriorizez emotiile, iar când altii îmi arata afectiunea lor sau îmi fac complimentel ma fâstâcesc. Pentru ca nu !itiu ce sa raspund. Îmi este greu sa !ii glumesc, "sa fac conversatie II. Mie îmi place sa abordez un subiect cu de-amanuntull cu o introducerel cuprins !ii o încheiere, !ii atunci ceilalti î!iipierd întotdeauna rabdareal ma întrerup !ii trec la alt subiect. Dar în timp m-am mai schimbat. $i aici cred ca este meritul sotiei mele, care m-a facut sa con!itientizez ca am umor !ii ca aceasta mi-ar putea folosi. E adevarat ca prietenii mei ma tachineaza uneori pe tema maniei mele pentru ordine. La început ma durea; acum însaI nu. Mai întâi de toate pentru ca eu cred ca m-am schimbat. $i apoi pentru ca daca am izbândit în profesia mea a fost !ii gratie acestor "cusururill. Nu mai lucrez lafel de mult ca înainte, dar !ii acum înzi este destul de greu sa ma relaxez. Chiar în week-end nu ma pot împiedica sa nu ma gândesc la ce ar trebui reparat în casaI sau la anumite acte de care ar fi mai bine sa ma ocup din timp. Totu!iil încerc sa nu ma ambalez prea tare !ii sa petrec cât mai mult timp cu copiii.

Lionel ofera un bun exemplu de personalitate obsesionala temperata de o contitiinta a propriilor defecte tii care a avut o dubla s;ansa: de a se fi orientat spre o profesie în care trasaturile sale obsesionale sa constituie un avantaj tii de a fi gasit o femeie care sa fie destul de aproape de propriile lui valori pen-

Personalitatile obsesionale

89

tru a-l accepta asa cum este, dar si destul de diferita de el pentru a-l ajuta sa progreseze.

CÂND OBSESIILE DEVIN O MALADIE

Exista o adevarata maladie "sindromul obsesiv compulsiv" sau SOC, de care se vorbeste din ce în ce mai mult în mass-media. Pacientii ce sufera de SOC se simt obligati sa se supuna unor adevarate ritualuri de aranjare a lucrurilor, de spaIari repetate, de verificari mult prea dese si amanuntite, pentru ei acestea fiind singurele cai pentru a-si diminua anxietatea. Ei mai au si gânduri obsedante involuntare, pe teme de curatenie, perfectiune, culpabilitate. Toate acestea îi fac sa patimeasca si le pot ocupa multe ore din zi. Iata doua exemple:
Ori de câte ori se afla la volanul ma~inii, Marie, ce suferea de SOC, se temea sa nu fi accidentat vreun trecator fara sa fi bagat de seama. Odata ajunsa la destinatie, se simtea obligata sa refaca o portirme a drumului în sens invers, pentru a se convinge ca nu facuse nici un accident. Era con~tienta de faptul ca acest gând era absurd, dar atâta vreme cât nu se întorcea sa verifice daca nimeni nu zacea pe ~osea, ea nu-~i putea diminua anxietatea. Philippe, patruzeci ~i trei de ani, suferind ~i el de SOC, obsedat de murdarie ~i de praf se spala pe mâini de zeci de ori pe zi, nu accepta ca sotia lui safaca menajul, nu-i lasa pe cei ce veneau în vizita sa-i intre în apartament încaltati. Spalatul mâinilor ~i menajul îi luau între patru-cinci ore pe zi, timp în care el se afla într-o stare de mare tensiune anxioasa.

Aceste doua exemple sunt departe de a reprezenta totalitatea tulburarilor obsesive compulsive. Cititorul interesat va afla si alte exemple în bibliografia mentionata la sfârsitul cartii. Raporturile între personalitatea obsesionala si SOC sunt mult mai putin clare decât ne lasa sa ne imaginam teoriile psihanalitice. într-adevar, potrivit diverselor studii epidemiologice, între 50 si 80% dîn pacientii ce sufera de SOC nu au o

90

Fran~ois Lelord ;;i Christophe Andre

personalitate obsesionala.1 Si se poate afirma ca uria;;a masa a personalitatilor obsesionale nu va suferi vreodata de SOc. Potrivit clasificarii DSM-IV, se poate vorbi de SOC atunci când obsesiile ;;i ritualurile inutile ocupa mai mult de o ora pe zi.

DOCTORE,

SI MEDICAMENTELE?

Cât prive;;te medicatia prescrisa SOC-ului, maladie considerata pâna în anii saptezeci greu de tratat, aparitia unor antidepresive a produs o adevarata revolutie. ::\"utoate antidepresivele sunt eficiente, ci doar acelea care actioneaza asupra secretiei si distrugerii serotoninei, o molecula care se gaseste în stare pura în sistemul nervos central. Dupa câteva saptamâni de tratament cu un antidepresiv serotoninergic în doze suficiente2,la aproape 70% din pacientii care sufereau de SOC se putea constata o ameliorare. Daca pacientul participa la o terapie comportamentala, rezultatul este si mai bun, fapt confirmat de numeroase studii. Dar se pare ca pentru majoritatea pacientilor rezultatul combinatiei antidepresiv-terapie comportamentala este mai bun decât fiecare din cele doua aplicate izolat.3 Cum se poate veni în sprijinul personalitatilor obsesionale? Evident ca psihiatrii au venit cu ideea de a folosi antidepresive în SOC, caci lor li s-a parut ca între cele doua forme de tulburari exista o anumita asemanare. Ei bine, nu s-au înselat. Când se întâmpla ca personalitatile obsesionale sa se simta deprimate, cea mai mare eficienta si-o vadesc atunci antidepresivele serotoninergice.
1 J.H. Pollak, "Commentary on Obsessive-Compulsive Personality Disorder", in The DSM-IV: Personality disorders, op. cit., p. 281. 2 M.A. Jenike, "New Developments in Treatment of Obsessive-Compulsive Disorders", in Review of Psichiatry, voI. A. Tasman, M.B. Riba ed., Washington, American Psychiatric Press, 1992. 3 J. Cottraux, "Traitements biologiques", in Obsessions et Compulsions, Paris, pug 1989, pp. 106-121.

lI,

Personalitatile obsesionale

91

De acord, veti spune, în caz de depresie, da, dar altfel? Doar n-ai sa-i prescrii unei persoane toata viata un medicament pentru a-si schimba personalitatea. Unii nu vor pierde ocazia de a-i acuza pe medici ca ar fi "normalizatori" a caror misiune este aceea de a simplifica personalitatile, pentru ca ele sa se adapteze mai bine cerintelor societatii. Este o dezbatere vasta, care ar putea constitui obiectul unei carti întregi4, dar de fapt poate fi redusa la trei întrebari: - Faptul de a avea o personalitate obsesionala îl face pe pacient sa sufere? - Este eficient medicamentul în cazul lui? - A fost prevenit pacienhll asupra avantajelor si dezavantajelor tratamentului? Daca raspunsul la aceste trei întrebari este "afirmativ", nu vedem motivul pentru care nu i s-ar propune un tratament care sa-I ajute. Ramâne apoi ca medicul si pacientul sa decida daca sa se vada cu regularitate si daca sa continue tratamentul sau nu. Cât priveste psihoterapiile, vom vorbi despre ele spre sfârsitul acestei carti.

PUTINA OBSESIE POATE FI UTILA?

Într-un fel se poate spune ca societatea noastra devine din ce în ce mai obsesionala. Din cauza productiei de masa, întreprinderile sunt nevoite sa introduca proceduri tot mai stricte, astfel încât toate produsele sa fie identice si perfect fiabile, pentru a satisface exigentele unor consumatori gata oricând sa se adreseze concurentei. Preocuparea pentru securitate impune elaborarea de norme în toate domeniile, de la productia de lactate la cea de automobile, trecând prin productia de carucioare pentru copii. Toate aceste proceduri trebuie necontenit evaluate si revizuite. În fine, pentru a aduna impozitul de
P. Kramer, Prozac, le bonheur de l'ordonnance?, Paris, First, 1994, E. Zarifian, Des paradis plein la.tete, Paris, Odile Jacob, 1994.

92

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

la particulari ori de la întreprinderi, penh'u a putea asigura sanatatea cetatenilor, administratiile modeme pretind cifre si iar cifre, mai mult, cifre bine verificate. Deci, astazi exista loc si pentru obsesionali, cu conditia de a-i supraveghea în preocuparea lor de a face totul bine. S-ar putea spune ca din clipa în care se formeaza o echipa, fie pentru a construi un baraj, fie pentru a înfiinta lill jumat prezenta unui obsesionat bine ales, ar putea fi un ingredient pretios, care va garanta calitatea produsului final. Personalitatile obsesionale în filme si în literatura

Sherlock Holmes, cu a sa pasiune pentru detaliu, cu indife-

renta sa, cu interesul acordat clasificarilor, cu a sa vestimentatie vesnic neschimbata are, poate, câteva trasaturi obsesionale. În serialul televizat Star n'ek, M Spock (cel cu urechile ascutite) pare sa fie caricatura unui obsesional; este exasperant de glacial si rational, nu poate pricepe afectivitate a si reactiile irationale ale coechipierilor sai de pe Terra. În filmul lui James Ivory, Rama?itele zilei (1993), Anthony Hopkins joaca rolul unui majordom englez aflat în serviciul unei ilustre case, fanatic al ordinii desavârsite. El îsi reprima orice reactie emotionala, nerenuntând la a servi la un dineu diplomatic, timp în care, la etaj, tatal sau agoniza. Mai apoi, este incapabil sa raspunda iubirii Emmei Thompson, desi se simte atras de ea. În Podul de pe râul Kwai (1957) de David Lean, neînduplecatul colonel Nicholson, jucat de Alex Guinness, ofera un fascinant exemplu de personalitate obsesionala. Luat prizonier de catre japonezi, el refuza sa se supuna ordinelor acestora si nu accepta sa colaboreze cu ei decât pentru a r-reîntâmpina unele represalii asupra oamenilor sai. Însarcinat sa construiasca un pod pentru a înlesni trecerea trupelor nipone spre Birmania, el va face uz de toate talentele sale de obsesional pentru a înalta o lucrare desavârsita, uitând ca aceasta îi va servi inamicului. El nici nu va admite ca ai sai compatrioti sa-i distruga munca.

. în care oamenii traiau din vânat si cules. Daca îl contraziceti..i punând la punct tot ce era deteriorat în apartamentul tinerei fete. dar. trebuie sa se fi dovedit înzestrati mai cu seama pentru arat.. el va va primi cu mai multa consideratie eventualele critici. pentru a întrevedea unele lucruri. .i simetria care domnesc în apartament . William Hurt întruchipeaza personajul unui psihanalist obsesional ce locuie. îi aratati ca îi apreciati perfectionismul. obsesionalii.. în timp ce la New York aceasta era absolut impresionata de ordinea . în schimb. din clipa în care s-a trecut la agricultura. faptul de a fi un obsesional nu reprezenta un mare avantaj (ajuta doar sa nu se manânce din neatentie fructe otravitoare).i pe câinele tinerei femei.. el nu pridide.te în New York . pentru a face stocuri si a le depozita.Personalitatile obsesionale 93 Într-un film de Chantal Ackerman. va va dispretui. din dorinta de a-i arata de la bun început ca exagereaza.. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE OBSESIONALE Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii Nu uitati ca obsesionalul crede ca actioneaza în numele binelui. Îndragostit mai apoi de Juliette Binoche. considerându-va o persoana incapabila sa înteleaga ce este important. Ajuns la Paris. Dintr-un punct de vedere evolutionist. cu interesul lor pentru sarcinile repetitive si pentru ordine. asigurând astfel cele mai mari sanse de supravietuire urmasilor lor. psihanalistul nostru va avea cele mai mari dificultati în a-si marturisi sentimentele. ai fi înclinat sa crezi ca într-o epoca îndepartata..i care au darul de a-l deprima pâna . Un divan la New York. semanat.i care face schimb de apartament cu o pariziana destul de boema (Juliette Binoche).te tot reparând . Daca.

În cele din urma. • Când merg prea departe. care ~tii bine ca ar fi o pierdere de timp. Înainte de a le încredinta o sarcina. iar cât priveste mesele a caror pregatire îi revine ei. De pilda: cum sunt un tip sociabil si am fost crescut într-o familie în care deseori cei ce veneau în vizita erau opriti "la o masa fara pretentii".94 Fran<. eu trebuie sa fac o lista a invitatilor si sa i-o dau cu cel putin trei zile înainte. toata lumea mi-o spune. sa întinda masa mare s. Evitati. Si au dreptate. Caci îi veti face sa sufere. îmi place si mie sa invit la masa prieteni ori colegi de serviciu. Sa-I ascultam pe Jacques vorbindu-ne despre sotia lui. Dar. fara vreo ceremonie deosebita. aduceti-le critici precise si motivate Nu folose~te la nimic sa te enervezi atunci când un obsesion al îti explica ca trebuie sa faci neaparat în cutare fel sau ca trebuie sa respecti neaparat cutare procedura. pe cât posibil. si trebuie sa recunosc ca este adevarat. caci nu acestea sunt situatiile în care pot fi eficienti la maximum.m.d. fara pretentii. în loc de a le oferi oaspetilor o cina simpla. iar slujba sa cu jumatate de norma se pare ca-i procura multe satisfactii. am ajuns la o întelegere: eu am dreptul sa invit pe cine vreau la unele supeuri. Daca te vei supara. de casa se îngrijeste într-un mod ireprosabil. Se ocupa îndeaproape de educatia copiilor nostri. Iar urmarea este ca atunci când se întâmpla ca în ultimul moment sa mai invit o persoana-doua la masa.a. sa-i luati prin surprindere. ridica neputincioasa bratele spre cer si nu o pot face sub nici un chip sa priceapa ca acei oameni s-ar simti la fel de multumiti sa fie primiti simplu. Sotia mea are o multime de calitati. de care însa ma ocup chiar eu. el va fi întarit în . sa le cereti sa faca unele lucruri "de urgenta". iar ei va vor enerva prin încetineala ~i rezerva de care vor da dovada. deci. intima. de fiecare data sotia mea se simte obligata sa aranjeze în asa fel masa încât sa fie cât mai aspectuoasa. Dar toata aceasta seriozitate a sfârsit prin a ma apasa. faceti voi în~iva un efort de previziune ~i de planificare.ois Lelord ~i Christophe Andre • Sa le respectati nevoia de a prevedea ~i de a organiza totul Obsesionalilor nu le place imprevizibilul ~i detesta mai mult decât orice sa fie pu~i în situatia de a improviza.

Bazându-se pe costul mediu în ore care trebuia platit persoanelor implica te. sa vina 9i cu argumente în sprijinul acesteia. Nu a mai fost nevoie ca directorul sa staruie pe lânga responsabil ca acesta sa renunte la procedura sa. fara a-l brusca însa. scopul ei fiind dobândirea unui plus de perfectiune. dovediti-i pe îndelete într-un mod u~or obsesional. analizând împreuna cu responsabilul procedura acestuia. Si atunci. Deci. Într-o fabrica micuta. Si a început prin a-i lauda con9tiinta profesionala 9i simtul rigorii. bazându-va pe cifre. gefii de atelier s-au dus sa se plânga directorului. directorul i-a cerut ca. În schimb.Personalitatile obsesionale 95 ideea ca. Responsabilul urmarea calculul facut de director cu mare atentie. Directorul a izbutit sa dea criticii sale o forma u~or lIobsesionala". Apoi. responsabilul cu productia. directorul a determinat atunci costul total al acestei schimbari de procedura 9i i-a propus apoi responsabilului sa estimeze pierderile cauza te de proasta utilizare a pieselor. pe care le putea preîntâmpina noua lui procedura. chiar cele cumparate la un pret mic. argumente bazate pe costuri. directorul a calculat timpul de lucru suplimentar pe care-l necesita din partea tuturor celor implicati. pentru a urmari utilizarea fiecarei piese în fabrica. a pus la punct o procedura extrem de complexa. înainte de a introduce o noua procedura. ca metoda sa prezinta mai multe inconveniente decât avantaje. un tip foarte competent. ceea ce responsabilul a acceptat bucuros. caci el se 9i hotarâse sa faca acest lucru. Incomodati la lucru de aceasta noua procedura. Amintiti-va de convingerea sa ca el actioneaza în numele binelui. Sesizând conceptia despre lume a colaboratorului sau obsesional. Acesta l-a chemat pe responsabilul cu productia. voia sa se convinga ca toate piesele cumparate din exterior. precisa. incontestabil. erau bine folosite în fabrica. Cu calculatorul în mâna au facut împreuna aceasta operatie. A doua cifra obtinuta era mai mica decât prima. motivata. Si fara îndoiala . pe viitor. Urmatorul exemplu a fost prezentat de catre ~eful unei întreprinderi la un seminar pe teme de management al personalitatilor dificile. oamenii sunt imprevizibili ~i ca nu te poti bizui pe ei. directorul a reu~it sa-I faca sa-~i schimbe felul de a proceda.

Faceti astfel încât pentru el persoana dvs. sunt cai sigure de a se descalifica în ochii unui obsesional ~i înca pentru multa vreme. facea tot soiul de salturi i . marturisindu-i deslu~it ca sunteti dezolat. sa vegheze ca totul sa fie perfect. de a nu respecta o promisiune. statistician de mare valoare. Apelul la simtul dreptatii ?i al simetriei a fost infailibil. cu atât el se însufletea mai tare. ce oboseala! Dar cei mai multi dintre ei nutresc în adâncul sufletului dorinta de a se lasa în voia lucrurilor. A refuzat mai întâi. sa verifice totul. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi Faptul de a întârzia. el avea cama?a cu mânecile lungi. ?i-a scos cravata ?i s-a alaturat echipei sale. • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii Încercati sa va imaginati un pic tensiune a în care traiesc obsesionalii: ei vor sa controleze totul. În timp ce toti invitatii aveau o tinuta sport.ois Lelord ~i Christophe Andre ca aceasta este metoda cea mai indicata de a-l convinge pe un obsesional. a?a ca a ezitat îndelung înainte de a se a?eza pe nisip. în~tiintati-l cât puteti de repede. Dar s-a spus ca. Caci va fi cel mai bun mijloc de a-l face sa se destinda un pic ~i sa accepte mai bine punctul vostru de vedere. nu-i promiteti decât ceea ce puteti face. Pentru el veti fi aidoma celorlalti iresponsabili. invitati-i. care nu pricep ca în lume totul ar merge mai bine daca am respecta cu totii regulile. pantaloni. Toata lumea s-a dus.Seful unei clinici ?i-a invitat întreaga echipa la un picnic pe malul marii. extrem de rezervat pâna atunci. chiar neînsemnata. pretextând ca nu juca prea bine. dati-le exemplul urmator: . A~a ca mobilizati-i. mai mult decât oricarei alte persoane. (Oare chiar se în~ala obsesionalii în aceasta privinta?) Unui obsesional. respectati-va fagaduielile. sa fie asociata cuvintelor "previzibil" ~i "sigur". dorinta pe care însa nu cuteaza sa ~i-o realizeze. chiar ?i un cercetator strain. Cu cât jocul era mai strâns.96 Franc. cravata. daca nu venea sa joace. componenta celor doua echipe ar fi fost inegala. Membrii echipei au început o partida de volei ?i afost ?i el invitat sa participe. iar când intervine ceva imprevizibil.

Caci obsesionalii vor reusi acolo unde ceilalti ar fi doborâti de oboseala sau de plictiseala. control de calitate. V-a ajutat cumva sa va schimbati? Sau. mai cu seama pe cei porniti pe glume. Urmati-le exemplul! • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor Cu obstinatia de care dau dovada si cu convingerea pe care o au ca ar actiona în numele binelui si al ordinii (termeni oa- . ca si de capacitatea de a starui în efort. juridice sau tehnice. sunt tinte care pot tenta. în mare parte gratie încrâncenarii cu care jucase el. în care "defecteleJl lui sa fie tot atâtea calitati Am remarcat în toate exemplele precedente ca unele sarcini pot fi îndeplinite ireprosabil de obsesionali. proceduri financiare. parea a se simti iara'li stingherit. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. Echipa sa a câ'ltigat.ill umor binevoitor poate ajuta pe cineva sa se schimbe. Nu cedati tentatiei. iata câteva exemple de activitati in care obsesionalul se va simti în largul sau. atâtat 'li de încurajarile amuzante ale tuturor spectatorilor. în cadrul unei relatii de încredere. el era mai putin rezervat. a fost mult mai destins tot restul zilei. laolalta cu colegii sai. N erecomandabil • Sa le ironizati pe tema maniilor lor Obsesionalii. îngaduindu-pi unele mici glume pi raspunzând cu placere tuturor invitatiilor de week-end. facând uz de simtul ordinii. v-a lasat sentimentul ca celalalt nu reusea sa va înteleaga? Uneori. Nu uitati ca obsesionalul considera ca actioneaza în nu" . Si mai încercati sa va amintiti ultima remarca ironica pe care v-a facut-o cineva. Din acea zi. mai apoi plonjând pi în mare. Când afost felicitat pentru aceasta victorie. totupi. mele bmelui. l. cu seriozitate a si maniile lor. la lucru. Contabilitate. mai degraba. pentru a aduce un plus de perfectiune lumii si ca se poate întâmpla sa nu priceapa motivele ironiei voastre.Personalitatile obsesionale 97 acrobatice. Terapeutii stiu ca acest umor este un instrument ce trebuie mânuit cu maxima prudenta.

încât l-a amenintat ca refuza sa mai gateasca în asemenea conditii. Totusi. dar nu sunt în stare sa o faca.98 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre recum sinonimi pentru ei). Simtindu-se în permanenta supravegheata. vasarie în chiuveta. trebuie totu~i sa ~titi când sa spuneti "Stop!". ci doar au cautat o solutie convenabila pentru amândoi. sa-i secatuiasca de vlaga pe cei ce i se împotrivesc. prin demonstratii monotone ~i repetitive. dupa câteva zile. cei doi au ajuns la o alta întelegere: accesul la bucatarie îi era lui oprit câta vreme sotia gatea. În schimb. Totu~i. farfurii murdare. adesea. recurgeti la un numar cât mai mare de argumente! Unui sot obsesional îi displacea dezordinea pe care sotia sa o facea la bucatarie în timp ce pregatea masa.. În acela~i timp. Aceasta nu înseamna ca dovezile de . obsesionalii se simt stingheriti. de ce sunt atât de stânjeniti când li se arata afectiune sau admiratie: se simt obligati sa raspunda în acela~i registru. fara a nutri intentii rele. recunostinta sau daruri Când este vorba sa î~i exprime sentimentele. Sotul ei a acceptat s-o înlocuiasca. odata încheiata prepararea mesei. Pe cât posibil. Nici unul dintre ei nu a încercat sa-i schimbe celuilalt parerea. se poate întâmpla ca în scurt timp sa ajunga sa tiranizeze o întreaga echipa ori o întreaga familie ~i. Si atunci.i-l consacre altor activitati (contabilitate. vadesc o preocupare pentru simetrie ~ipentru reciprocitate. Asa ca statea lânga ea si punea la loc fiecare obiect ori ingredient de îndata ce sotia sa nu le mai folosea. diferite ingrediente pe masa etc. el putea rândui . • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. sa-i arate ca "gre~ea". Iata un frumos exemplu de solutie negociata.icurata totul dupa bunul lui plac. poate. Aratându-Ie ca le apreciati simtul ordinii ~i al rigorii. Aceasta explica. ea a ajuns la un asemenea grad de exasperare. dereticat). obsesionalii simt dorinta puternica de a impune respectul regulilor pe care ei le considera juste.. caci gândea ca se va descurca mai bine decât ea la bucatarie sau ca în orice caz va lucra mai ordonat. a realizat ca nu reusea sa gateasca pe cât ar fi dorit de bine si ca prepararea cinei îi rapea din timpul pe care el voia sa .

• Sa le respectati nevoia de a prevedea si de a organiza totul. tara a carei cultura prezinta.Personalitatile obsesionale 99 afectiune sau complimentele nu le-ar face placere. Daca va sunt patroni: când va scrieti rapoartele. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. . Daca va sunt soti sau sotii: lasati pe seama lor contabilitatea menajului. fiti atenti sa nu faceti greseli de ortografie. • Când merg prea departe. trebuie doar sa te adresezi unui magazin special. Exista o întreaga gama de cadouri potrivit rangului persoanei careia le sunt oferite si împrejurarilor.:>ia le obs servati cu atentie reactiile pentru a nu-i pune în dificultate. • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor. si nu uitati sa va lasati încaltarile la intrare. Anuntati-le durata discutiei înainte ca ele sa înceapa sa vorbeasca. Doar ca este mai bine ca la început sa fiti putin mai rezervati . N erecomandabil • Sa le ironiza ti pe tema maniilor lor. În Japonia. care îti va indica cel mai nimerit cadou. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii. Cum sa ne purtam cu personalitatile obsesionale Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. unele trasaturi obsesionale. Daca va sunt colegi sau colaboratori: încredintati-le controlul si finisajul. recunostinta sau cu daruri. neîndoielnic. oferirea de cadouri este un adevarat ritual. aduceti-le critici precise si moti~ vate. în care "defectele" lor sa fie tot atâtea calitati.

.de o mit se tpare cit(a). 8. munca în pentru ca as ramâne detaliilor. echipa. ma er- ADEVARAT 12. se placesingur(a) ordine. rezultatul 6. când Nu îmi tin ideile în as I Mi Cândplace dezordinea. 5. sivorba final.raspunzator(toaI re) personala.1OO Fran<. 7.oisLelord si Christophe Andre obsesionale? I I Aveti trasaturile unei personalitati I FALS cauza ca m-am concen ra prea I mult asupra Ucadouri. fi zgârca meu Nu prezint în largul lucruri. mi se Ueste verificând. 9. 14. fac simt caci rânduindmadator(oare). Îmi reproseazaarunc contabilitatea Nu-mi simt sa 10. Mi s-a întâmplat sa ratez ceva Într-o discutie îmi place sa-mi din I .

mai multe fotografii îl înfati~au pe Alain în compania unor arti~ti celebri. În spatele biroului.oise. Dar dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca era o personalitate extrem de dificila. iar eu lucrez cu el." LA ROCHEFOUCAULD a o ascultam pe Fran<. Mai târziu. am aflat ca acea încapere trebuia sa fie o sala de ~edinte. Alain a fost încântat. seducator. la vedere. douazeci si noua de ani. însa. Ma lasase sa a~tept cel putin o ora. o tânara "creatoare" în cadrul unei agentii de publicitate. cu o vedere superba. Iar eu am jucat rolul novicei plina de respect ~i admiratie. dar cum era interviul pentru angajare. nostim. se interesa de o tânara ca mine.v Personalitatile . Nu se putuse abtine sa nu strecoare ~i anecdote despre sclipitoarea sa cariera ~i despre succesele sale. narcisice "Nu putem rabda vanitatea altora fiindca o jigne~te pe a noastra. dar Alain se razboise cu ceilalti asociati pentru a ~i-o însu~i. nici nu crâcnisem. Alain este unul din cei trei fondatori ai agentiei. cerându-mi sa-I tutuiesc. Are un birou imens." Afabil ~i direct. Erau expuse ~i trofeele pe care agentia le câ~tigase lafestivaluri internationale (în clipa . La prima vedere pare un barbat plin de ~arm. ~i totll~i reu~ise sa ma impresioneze când l-am vazut întâia oara. sclipitor. Alain mi-a tinut un discurs cu fraze gen: "Noi credem în tineri ca dumneavoastra. ma facuse sa-i fiu recunoscatoare ca el. un barbat atât de important.

cu aerul sau încrezator.102 Fran<. cu eleganta lui. trebuie sa recunoai'tem ca. spunându-i deschis ce credea despre felul în care acesta conducea agentia. însa. Cu unii dintre colaboratorii sai. Inutil sa mai spun ca dupa o asemenea întâmplare nimeni nu mai încearca sa se razvrateasca fatii'. fara nici un fel de menajamente. l-a înfruntat la o i'edinta pe Alain. designerul a trebuit sa plece. elegant. Oriunde apare. V-ului meu.:oisLelord ~i Christophe Andre de fata. dar cu o indemnizatie frumoasa. carora le trebuie timp pentru a descoperi latura mai putin placuta a personalitatii lui. i'tie cum sa cucereasca i'i sa entuziasmeze o întreaga echipa. Alain face o impresie puternica. În orice caz. laolalta cu o scrisoare de concediere pentru grei'eli grave. Alain a parasit fiedinta trântind ufia. Patrick. Alain este totufii un star i'i aceasta va prinde bine C. mi-ar fi greu sa gasesc un alt loc de munca. Totufii. care venise de la o alta agentie. temându-se ca în acelfel sa nu fie afectata cumva imaginea agentiei. A doua zi. El este un ecran între noi i'i ceilalti asociati fii nu îngaduie ca noi sa intram în contact cu acefitia. au încercat sa aplaneze conJlictul. ambianta este mai degraba buna. Patrick i'i-a gasit toate lucrurile gramada la receptie. atâta vreme cât îl Jlatezi i'i nu îl contrazici. Si vai de cei care îl contrazic! Anul trecut un designer cunoscut. De altminteri. Nu este deloc ufior sa lucrezi cu Alain. în final. a doua zi însa îti critica munca. fitiu ca nu el afost cel ce s-a ocupat de unele din campaniile premiate). Ceea ce îmi displace însa cel mai tare este ca Alain face în aiiafel încât sa-fii însufieasca ideile echipei pentru a-fii atribui succesul. De ce ramân? Pentru ca. în profesia lui. . Iar membrii echipei pândesc un semn de încllviintare din partea lui fii tresar la cel mai mic semn de dezaprobare. ui'0r bronzat. Alain a stabilit o relatie de dependenta pasionala aproape i'i este tocmai ceea ce fii vrea. dincolo de aparenta de "camaraderie" se ascunde un om care nu prea admite sa nu i se arate o anume deferenta. mai ales pe cei nou-veniti. în fata tuturor. caci îi place sa se i'tie respectat i'i admirat. Ceilalti asociati ai agentiei. Într-o zi te felicita fii crezi sa el te sustine întru totul. Atitudinea lui este vei'nic schimbatoare._Alb de furie. întotdeauna pare sa fie într-o forma foarte buna. Si apoi. în clipa de fata. Firefite.

cu care s-a împrietenit. dornic de a se arata mereu în cea mai buna forma si încântat sa frecventeze persoane importante (fotografiile de pe biroul sau). În relatiile cu ceilalti. Si acestea reprezinta mult.Personalitatile narcisice 103 o consolare meschina: de la secretara lui t. sa-I invite în weeJc-end-uri de vis. Alain nu t. Dar Alain are tot felul de izbucniri violente împotriva acestei "agentii în care designerii nu sunt lasati sa creeze". Alain pare preocupat.tim ca are probleme cu impozitele. Are un salariu astronomic. Alain vrea ca ceilalti sa-I admire. face în at. acest semn trebuie interpretat In cadrul unui ansamblu. Alain stie cum sa jongleze cu emotiile lor.ise sa-tOi finanteze modul de viata din note de cheltuieli tOi vantaje în a natura. pentru ca orice vizitator sa stie cu ce persoana importanta are de-a face.ovaie sa vorbeasca despre aceasta tinerilor creatori. trofee). extrem de preocupat de înfatisarea sa. de ani buni reut. si tine ca si ceilalti sa afle: vorbeste cu placere despre succesele lui si etaleaza marturii graitoare (fotografii. sa recunoasca faptul ca este o persoana exceptionala si nu suporta critica (incidentul cu tânarul designer). adica lipsit de sinceritate si în acelasi timp vizând sa-i induca celuilalt o stare emotionala favorabila scopurilor sale. De pilda. ca i se cuvin unele privilegii. Pentru a se consola. Alain nu pare a fi atent la sta- . Atentie. La întoarcere. De asemenea. S-ar putea spune ca Alain are un comportament manipulant. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE ALAIN? Este evident ca Alain are o foarte buna parere despre sine. critica si elogiile neasteptate. pentru a-l exploata cât mai bine.afel încât clientii importanti. Alain si-a adjudecat cea mai frumoasa încapere a agentiei: el considera ca trebuintele sale sunt mult mai importante decât ale celorlalti. folosind alternativ seductia. mai mult. care sunt platiti de zece ori mai putin ca el tOi are au lucrat c din rasputeri pentru a termina un proiect. nu vrem sa spunem ca orice persoana care tine în biroul sau cupe sau trofee ar fi o personalitate narcisica! În unele profesii ori în unele tari aceasta poate face parte din uzante. În cazul de fata însa.

iar emotjile celuilalt nu o prea misca. societatea în întregime) trebuie sa-i împartaseasca propriul punct de vedere. în acest sens! s-ar putea spune ca el nu prea da dovada de empatie. o data în plus! el considera ca regulile comune nu sunt facute pentru el)! dar dispunem de suficiente date pentru a banui ca Alain are o personalitate narcisica. II . • Când nu i se acorda privilegiile pe care le asteapta. Nu cunoastem nimic despre viata personala a lui Alain (în afara faptului ca este finantata prin cheltuielile profesionale. Personalitatea narcisica Despre sine • Are sentimentul ca este exceptionala! deasupra oamenilor de rând si ca i se cuvine mai mult decât celorlalti. invidie). În relatiile cu ceilalti • Se asteapta la atentie.104 Fran<. privilegii! fara a se simti! însa! obligata la reciprocitate. devine furibunda. umilinta. CUM PERCEPE ALA IN LUMEA? Toate gesturile lui Alain capata un sem~daca tinem seama de faptul ca el are o foarte buna parere despre sine si considera ca toata lumea (colaboratorii sai! asociatii. Principala sa convingere ar fi: IISunt o fiinta exceptionala! mai meritorie decât altii.:oisLelord si Christophe Andre rile neplacute pe care le provoaca celorlalti (teama. • Îi exploateaza si îi manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile . • Adesea extrem de preocupata de înfatisarea sa si de vestimentatie. toata lumea trebuie sa ma respecte. . cât si în viata personala.• Manifesta destul de pupna empatie. • Stapânita de ambitia de a avea! de succese rasunatoare! atât în plan profesional.

Sa o ascultam pe Juliette. pentru meritele sale exceptionale. nu se aplica si propriei persoane. Pot spune ca pe plan profesional am izbândit pentru ca mi s-a parut mereu firesc sa pretinzi mai mult. Alain considera ca. în multe cazuri. Când fraudeaza fiscul si trebuie sa dea seama. Totusi. deja. i se cuvine o viata sociala sclipitoare. destul de sigura pe mine f'i eram înconjurata de admiratoare. el nu se simte numai frustrat si preocupat. de fete nu atât de frumoase ori de sigure pe ele ca mine. curând relatiile mele cu ea s-au înasprit. Si tocmai aceasta îi reprof'a mama. în sensul curent al cuvântului. iar eu eram conf'tienta de aceasta f'i profitam. prost îmbracata (de altfel. Adevarul este ca înca din clasele primare aveam impresia ca mi se cuvenea mai multa atentie decât colegilor mei. comporta si o oarecare doza de narcisism. Alain socoteste ca regulile sunt facute pentru oameni obisnuiti si. sa meriti mai multi bani. Cosmarul narcisicului: sa fie vazut într-un select restaurant "parizian". . Cu Alain am descris o personalitate narcisica destul de puternic conturata si câtusi de putin agreabila. Eram o eleva buna. Prietenia mea era considerata un privilegiu. Alain este cumva "snob"? Fireste. snobismul. douazeci si noua de ani. Tatal meu ma admira. singurele care sunt demne de a fi frecventate în mod constant. prin urmare. dar uneori si nevoia de a-si îmbunatati o imagine depreciativa despre Sh'1e:este cautata compania unor persoane însemnate tocmai în speranta de a se obtine în acest fel o confirmare a propriei valori. dar si indignat! Cum poate fi constrânsa o fiinta ca el sa se supuna regulilor comune? Acest sentiment de a fi deasupra oamenilor de rând îl face sa caute compania unor persoane importante. îmi satisfacea toate capriciile.Personalitatile narcisice 105 Ca multe alte personalitati narcisice. el o va duce la unbistro de la periferia orasului). narcisismul nu are aceasta forma extrema. în compania unei verisoare din provincie. s-a decis sa înceapa o terapie. ma rasfata. iar între noi a început ceva în genul unei rivalitati între femel. dupa parerea lui. care în urma unor esecuri sentimentale. Pe vremea aceea. îmi facea placere sa ma f'tiu admirata.

în aceasta relatie. Unul din primii mei patroni m-a chemat într-o zi în biroul lui pentru a-mi spune ca nu poti reusi singur si ca într-o echipa fiecare om este important. Pe plan sentimental. îi înfnmtam pe cei mai vârstnici ca mine. S-a casatorit cu o tânara pe care mi-a descris-o cafiind "draguta". pâna când îi telefonam. iar aceasta ma facea sa ma simt magulita. de a-i face gelosi. Evident. Iar el îmi lasa zeci de mesaje disperate pe robot. De fapt.ois Lelord si Christophe Andre mai multe responsabilitati. am trezit si multa invidie si rivalitate. de a-i tine în sah. este destul de simplu pentru mine sa îngemmchez barbatii si recunosc ca am tendinta de a-i manipula un pic. Ultimul meu iubit ocupa un post important. am mers din esec în esec.106 Franc. ignorându-le pe ale lui. M-a parasit în cele din urma. Trebuie spus ca la începutul carierei mele susceptibilitatile nu ma preocupau câtusi de putin atâta vreme cât eu aveam sentimentul de a fi cea mai buna. Daca ceri ceva cu îndrazneala. dar ma cam înfuria când întârzia la întâlnire sau când contramanda o întâlnire sau un week-end pe care planuisem sa-l petrecem împreuna. pusesem pe primul plan propriile mele trebuinte. si realizez ca. dar era prea târziu. dar relatia n-a rezistat. refuzând sa-lmai vad si stârnindu-i gelozia. în schimb. remarca lui mi-a dat de gândit si ca urmare am început sa fiu ceva mai atenta cu ceilalti. Acum nu este zi în care sa nu ma gândesc la el si sa nu-l regret. De doua ori m-am îndragostit foarte tare. La sedinte. credeti ca aceasta mi se trage din faptul ca tatal rneu ma adora? Juliette a constientizat una din caracteristicile personalitatii sale narcisice: sentimentul ca orice barbat îi datoreaza o . Treceam îndata la represalii. scade în ochii mei si nu mi se mai pare deloc ca ar fi îndeajuns de puternic sau de important pentru mine. Problema este ca în clipa în care un barbat se îndragosteste de mine. de a le zdruncina încrederea în ei. când mi se parea ca ideea mea era mai buna ca a lor. Doctore. luam cuvântul cu multa usurinta. adesea îl si poti obtine. Tonul dojenitor pe care mi se adresase ma cam iritase. Am vrut sa-l opresc. din pricina unei calatorii în interes de serviciu. spunându-mi ca nicicând n-a fost atât de fericit si atât de nefericit cu o femeie. caci eu eram sensibila pâna si la cea mai mica lipsa de atentie din partea partenerului. dar nu puteam scapa de sentimentul ca meritam mai multa atentie din partea lui. dar cum era un om pe care-l admiram mult. am început sa ma dezvinovatesc.

atât asupra propriei persoane. o animozitate disproportionata atunci când iubitul ei întârzie la întâlnire. psihoterapia a ajutat-o pe Juliette sa-~i con~tientizeze câteva din principalele sale convingeri: "Nu sunt ca toti ceilalti". fiindca ea este exceptionala. ?i i-a cerut sa-i anunte editorului sosirea. o Acest scriitor narcisic apreciaza ca valoarea sa este atât de mare încât ceilalti trebuie sa i-o recunoasca de îndata. ?i-a întors capul îndreptându-se direct catre biroul directorului. De altfeIr ea a început prin a-~i pune propriul psihiatru la încercare. angajata de putina vreme. Aceasta convingere de baza genereaza. s-a congestionat defurie ?i. ~i sa se manifeste mai putin violent. nu-l mai vazuse pâna atunci. cât ~i asupra celorlalti.fara a catadixi sa-i raspunda. sa fie mai putin agresiva. ea a întrebat candid: "Pe cine sa anunt?" Faimosul personaj s-a cabrat. Mai mult sau mai putin con~tient. deoarece atunci când ramânea treaza pâna la ore târzii prefera sa mearga la discoteca decât sa urmareasca o emisiune culturala. întârziind la sedinte. "Ceilalti îmi datoreaza respect ~i atentie". Când scriitorul s-a apropiat de biroul ei cu un aer solemn. nici chiar la televizor. Numai ca tânara secretara. însa. caci are prea mult de lucru. sa nu beneficieze de un regim aparte.Personalitatile narcisice 107 atentie aparte. Încetul cu încetuIr Juliette a izbutit sa adopte un punct de vedere mai temperat. ?i care apareafrecvent în emisiunile culturale difuzate la ore târzii. încercând sa le prehmgeasca când timpul afectat se scursese. SITUATIE TIPICA PENTRU PERSONALITATEA NARCISICA Un scriitor celebru. Obliga- . Iar psihiatrul s-a folosit de incidentele dintre ei pentru a o ajuta sa-si constientizeze principalele convingeri. sau cerând o întrevedere de la o zi la alta. Juliette nu accepta sa fie supusa aceleia~i reguli ca ceilalti pacienti. Apoi. ~i sa si le revizuiasca. mai cu seama printre intelectuali. CI venit într-o zi la un editor important cu care avea fixata o întâlnire. când un barbat nu-i acorda atentia pe care si-ar fi dorit-o.

." Un incident asemanator s-a produs . s-a enervat când tânara stewardeza i-a cerut sa-.i dovedeasca identitatea..1 08 Fran<. Bachman. zugravindu-se în termeni magulitori...teti .. Numero.i calitatea propriilor reflexe la volan le îngaduie sa depa. Personalitatea noastra narcisica.. Si conduita la volan poate revela narcisismul unora din contemporanii no. contrazice o alta convingere a personalitatilor narcisice: "Regulile obi.i componentele reu..i uitase toate biletele necesare.i iau dreptul de a încalca unele reguli ale codului rutier.. acest sentiment de superioritate..itei lor1. Sl..i Christophe Andre tia de a te prezenta ca orice muritor de rând.te.M.. de.nuite nu se aplica oamenilor ca mine. Nu vi s-a parut ca multi pareau deosebit de multumiti de ei.it"...i în cazulw1Ui mare industria.. NU CUMVA ESTE UTIL PUTIN NARCISISM? Gânditi-va la cei pe care-i cunoa.. cu ocazia unei calatorii întreprinse de unii mini.i acceptând complimentele ca pe ceva ce li se cuvenea? Fire. S-ar putea 1 J. a întârziat .. dezinvoltura cu care se a.ina lor . pp...i ne vor explica adesea ca ma.i interviurile televizate acordate de celebritati.i care au "reu. Amintiti-va ...i reciproca este la fel de adevarata: aceasta încredere..tri .i oameni de afaceri .. sunt poate .i a cerut sa fie lasat sa urce numaidecât în avion..ois Lelord .mtcei care î.i destinata comercializarii produselor noastre în strainatate..aza în fata... P.i. care conduce un grup mare. într-adevar. trasaturi de caracter narcisice. s-ar putea crede ca aceasta siguranta . tocmai pentru ca se socotesc capabili sa evalueze singuri riscurile.i aceasta multumire le-a dat-o reu. Cum era stresat deja din cauza întârzierii. Journal of Personality and Social Psychology (1977).. de siguri pe ei.tri. . O'Malley.K.. 38. Aceia. dar . 365-380.ita.easca în deplina securitate vitezele legale. "Self-Esteem in YOlmg Men: A longitudÎ11alAnalysis of the Impact of the Educational and Occupational Attaintment"...

Se poate spune ca tocmai narcisismul le alimenteaza ambitia de succes ~i îi ajuta sa faca fata unor situatii deseori dificile ~i descurajatoare pentru altii. o doza minima de narcisism poate fi deseori utila. subiectii narcisici ~tiu sa lupte. ea este extravertita si sigura pe ea. narcisicul are ~anse mult mai mari de reu~ita decât o persoana modesta. timida oarecum. Când suntem într-un restaurant. narcisismul asociat altor calitati redutabile se pare ca a fost un avantaj pentru a-~i însu~i cea mai buna parte din vânatul tribului ori pentru a lua locul ~efului. caci el considera ca locul întâi i se cuvine de drept. dar si a capriciilor si pretentiilor ei. multumiti de înfati~area lor. fie pentru a ne petrece week-end-ul ori câteva zile de vacanta într-un loc placut. Multi ~efi de întreprinderi ne-au marturisit ca adesea cei mai buni dintre agentii lor comerciali sunt putin narcisici. La liceu. este atenta la cele mai mici detalii: calitatea . o învatatoare de treizeci ~i unu de ani. Odata ajuns la conducere nu va fi stapânit de teama ca va e~ua. iar în competitie va avea mai putine scrupule.Personalitatile narcisice 109 spune ca la un talent egal. caci se considera cel mai capabil. Coralie continua sa ma uimeasca prin aplombul ei. manipulatori oarecum. toata lumea îi spune "diva". fie pentru a lua masa într-un restaurant. Coralie se deosebeste cel mai mult de mine: în timp ce eu sunt o persoana discreta si rezervata. Iata ce poveste~te Louise. caci este încredintat ca el este cel mai bun. Dintre toate colegele mele. de care se ~i îngrijesc în mod deosebit. În viata de zi cu zi. din pricina felului în care se îmbraca si în care stia sa se faca remarcata. Ne întâlnim cu regularitate. Dintr-un punct de vedere evolutionist. lasând de o parte orice scrupule pentru a obtine ce vor. mai cu seama când este vorba de a te adapta unui climat de competitie. Narcisicului îi va fi mult mai u~or sa se "vânda". Destul de insensibili la trebuintele ~i greutatile interlocutorilor lor. despre una din prietenele ei care are o personalitate narcisica: Am pastrat legatura cu fostele mele colege de liceu. nu sunt câtu~i de putin afectati când sunt refuzati (caci nu a fost vina lor). Un pic de narcisism poate constitui un avantaj decisiv. Siguri pe ei.

47-82. Odata a primit gratuit un bilet de avion din partea unei companii aeriene. Cred ca n-ar fi rau daca din când în când m-ai' comporta i'i eu precum Coralie.. Self-Esteem and Self-Counseiousness". Pardoen et eoll. pâinii. Ea i'tie mereu ce sa faca pentru a obtine cea mai buna masa la restaurant. 755-762. ceilalti va vor suporta mai u~or narcisismul. 2 . 161.:oisLelord ~i Christophe Andre .Y. L. Coralie este gata oricând de lupta pentru a capata ce-i mai bun. Coralie nici nu se sinchisei'te de faptul ca în felul acesta poate trezi aversiunea interlocutorului sau. Melchior. Cheek. pp. Leitenberg (ed). starile depresive3 etc. impresionati sau convin~i de siguranta voastra.M. Acolo unde noi nu reactionam spunându-ne: "La urma urmei. Ei vor fi sedu~i. Mai întotdeauna Coralie obtine ce vrea. Este cam penibil sa fii cu ea. 3 D.11 O Fran<. Dimpotriva. când face tot circul (de genul "Credeti ca am sa accept ai'a ceva? Nici sa nu va gânditif"). "Shyness.A. dupa cefacuse scandal pentru ca ai'teptase la aeroport doua ore. s-ar putea spune ca ea câi'tiga în felul acesta stima celorlalti. ori cea mai buna camera la hotel. Plenum Press. pp. N. nici nu merita safaci o tragedie pentru atâta lucru". adesea. Vizibil. British Joumal of Psychiatry (1993). in H. "Self-Esteem in Reeovered Bipolar and Unipolar Outpacients". i'i gata oricând sa întruneasca întreg statul major al stabilimentului i'i sa parlamenteze pâna când obtine câi'tig de cauza. problema narcisicilor este aceea de a voi întotdeauna mai mult ~i de a sfâr~i prin a deveni inJ. 1990. Psihiatrii au numit dimensiune a narcisica prezenta în fiecare din noi stima de sine. Social and Evaluation Anxiety. CÂND NARCISISMUL TE FACE VULNERABIL Daca aveti talent ori ~arm. ce-i drept reui'ei'te. prospetimea apei. Dar culmea este ca nimeni nu se supara. Dar. Ei ~tiu ca o insuficienta stima de sine este la originea mai multor tipuri de probleme psihologice precum timiditatea2. i'i unde ideea de a reclama nici macar nu ne trece prin minte.. dar. volumul muzicii.

1994. Millet. aduce serioase prejudicii firmei sale. Or. Personalitatile narcisice în filme si în literatura Baronul Charlus. "Le soutien social dans la relation stress-maladie". Dantzer. ca în cazul Juliettei. În exemplul anterior. carora le izbuteste totul. R. propriul lor fel de a fi îi h'11piedica sa stabileasca cu ceilalti relatii strânse si afectuoase. diverse situatii arata ca în cazul persoanelor narcisice. Introduction a la psychologie de la sante. La lucru. baronul monopolizeaza întreaga 4 5 L. în cele din urma. mai cu seama când survine "criza de la jumatatea vietii"4. dar pentru cineva care era încredintata ca totul îi va reusi. Paris. stabilise totusi un prag de ruptura pe care ea sfârsise prin a-l depasi. PUF. multe personalitati dificile nu au aceasta posibilitate. unul din personajele romanului În cautarea timpului pierdut de Proust. De altfel. în urma unui esec sentimental ori profesional. personalitatile narcisice vin sa consulte un psihiatru sau doresc sa se supuna unei psihoterapii. Masson. Sa nu-si fi atins ambitiile tineretii lor. un patron mult prea narcisic poate stârni ranchiuna. în care consecintele unei proaste conduceri transpar dupa o perioada mult mai mare decât într-o întreprindere mica sau mijlocie. socul va fi si mai violent. . demotivatie si. N. Cu totii putem fi deziluzionati de viata si de noi însine. desi îndragostit de ea. este un lucru pe care personalitatile narcisice îl accepta mai greu decât ceilalti: caci este vorba de propria imagine de fiinte exceptionale.Personalitatile narcisice 111 suportabili. Brouchon-Schweitzer. Când se afla într-un salon. ofera un viu exemplu de personalitate narcisica ce prezinta si unele trasaturi histrionice. Paris. existenta câtorva persoane apropiate carora sa li te poti confesa este unul din factorii de protectie împotriva5 multor maladii. in M. Sansele lui de supravietuire si succes vor fi totusi mai mari într-un grup numeros. Pe de alta parte. La crise du mil/ieu de vie. Mai mult. Rascle. deseori. 1994. riscul unei depresii este peste medie. Juliette realizase prea târziu ca iubitul ei.

narcisic si însetat de glorie. doar pentru placerea de a-si impune vointa de sef si de a-si vedea soldatii facând surf.ois Lelord si Christophe Andre atentie prin conversatia sa sclipitoare si sarcastica. care îsi amplaseaza elicopterele în apropierea unei plaje expusa focului inamic. el arunca întreaga raspundere asupra soldatilor pe care îi trimite în fata curtii martiale. aratati-le ca le aprobati Amintiti-va: personalitatea narcisica considera ca i se cuvine întreaga voastra admiratie si daca vreti sa ramâneti în relatii bune cu ea. si nu admite sa fie vreun moment ignorat. In Cararile gloriei (1958) de Stanley Kubrick un general din primul razboi mondial. colonel parasutist. violonistul sociopat Morel. eroul filmului va întâlni o personalitate narcisica. Robert Du Jall joaca rolul unui colonel narcisic si sigur pe el. Marlon Brando. jucat de Kirk Douglas. acum (1979) de Francis Ford Coppola. facând aluzii repetate la nobila sa ascendenta. Personajul producatorului interpretat de Tim Robbins în Jucatorul (1992) de Robert Altman vadeste numeroase trasaturi narcisice. spre indignarea colonelului Dax. În Apocalipsul. Felicitati-o pentru rochia cea noua. pentru ca a stiut sa convinga un client.11 2 Fran<. pentru . Dar se va îndragosti de un "inferior". nu ezitati: complimentati-o pentru reusitele sale. care a decis sa poarte razboiul asa cum întelege el si care domneste ca un rege (visul oricarui narcisic) asupra unui trib de munteni rebeli. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE NARCISICE Recomandabil • Ori de câte ori sunt sincere. trimite oamenii la masacru într-o ofensiva prost conceputa. Mai apoi. felicita ti-o pentru partida de tenis. Traieste centrat pe propriile ambitii. este indiferent la suferinta pe care o produce în jurul sau si seduce fara urma de regret sotia unui tip pe care el l-a ucis accidental. Furios ca planul sau a esuat.

Fara îndoiala. ceea ce de regula este semn ca nu i s-a acordat consideratia si atentia care credea ea ca i se cuvin. consecinta ar fi ca sporurile celorlalti ar trebui reduse. recunoa. la o aprobare sincera.. îi mai spune ca directorul nu are totu. este îndreptatit sa pretinda un spor mai mare ca al celorlalti. un tânar functionar narcisic.Personalitatile narcisice 113 taiorul. • Sa le explicati reactiile celorlalti Daca ati reusit sa câstigati cât de cât încrederea unei personalitati narcisice. Ati putea sa o ajutati explicându-i punctul de vedere al celuilalt.i îl felicita. recunoscându-i înca o data valoarea profesionala. asa cum îl percepeti voi.. . In prezenta voastra va fi mai putin iritabila si veti avea mai multa greutate în ochii ei când îi veti face o critica. Iar avantajele sunt multiple: persoana narcisica va va considera un om inteligent care stie sa-i recunoasca valoarea. Apoi. ci sa-i aratati mai degraba ca fiecare vede lucrurile altfel. fireste. ingrati. Fran(:ois.. deseori. A obtinut cele mai bune rezultate din întreaga echipa. lipsiti de valoare. atunci o veti auzi adesea cum vi se plânge de altii. iar cei mai inteligenti vor sti prea bine sa distinga între un compliment sincer si o lingusire ieftina . Fran(:ois îl lasa sa termine. jignitor chiar. Pe de alta parte. o va tenta mai putin gândul de a încerca sa va impresioneze cu orice chip. tocmai setea lor de admiratie îi face pe narcis ici experti în materie. prin urmare. iar daca i-ar da lui Daniel un spor mai mare. Directorul i-a acordat lui Daniel un spor la salariu pe care acesta îl considera nesatisfacator. Atentie. Daniel.te ca Daniel a avut reZItltate exceptionale . rai. caci o falsa magulire risca sa devina imediat o escaladare careia nu-i veti mai putea face fata.i ei obiectivele? Daca ..it .i-au atins ori depa.i puteri absolute. se întoarce extrem de furios în biroul sau. 'dupa o întrevedere cu directorul. nu este vorba sa-i spuneti ca celalalt are dreptate. "Dar ei n-au avut rezultate lafel de bune cu ale mele!". se încapatâneaza Daniel. Ne referim. Si va va marturisi ca oamenii sunt abuzivi. dar nu . pentru discursul ei.i i se destainuie unui prieten.... Probabil ca pentru sporuri nu dispune de fonduri financiare fabuloase.

spre marea mea surprindere. întors de curând din Statele Unite. Si cum stiam ca prietenul meu Gerard. ceea ce a sporit furia lui Daniel. În acest exemplu. acuzându-l ca are pretentii "extravagante". Daniel a reusit sa priceapa punctul de vedere al directorului. nu uitati ca ceea ce este pentru dumneavoastra un detaliu insignifiant. Fran90is reusise acolo unde directorul esuase. daca sunteti cam prea familiari cu el. în loc sa procedez invers. fie considerati de el mai putin importanti ca el. i-am propus sa ma însoteasca. începusem prin a-l prezenta unor oameni fie mai tineri ca el. . Însa. riscati sa-I iritati.11 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre sporurile lor ar fi prea mici. Deci. întreaga seara Gerard afost tensionat. Sa o ascultam pe Elisabeth: Într-o seara am fost invitata la o întrunire profesionala la care urmau sa fie prezente multe personaje importante în domeniul în care lucrez. daca îl salutati distant sau daca gresiti ordinea în care trebuie facute prezentarile. Dupa ce a discutat vreme de jumatate de ora cu prietenul lui. iar la plecare am vazut ca era bosumflat. Am întâlnit destule persoane si le-am prezentat pe toate -celepe care le cunosteam. va fi perceput de narcisic drept lipsa de consideratie. recunoscuse pur si simplu punctul de vedere al lui Daniel aratându-i ca îl întelegea. desi continua sa fie de parere ca totusi i se cuvenea mai mult. Iar directorul trebuie sa tina seama de asta. • Sa respectati cu scrupulozitate convenientele Retineti ca narcisicul se considera o persoana mult mai însemnata decât voi si asteapta deci sa fie tratata ca atare. ei ar fi demotivati. Nu uitati ca aveti de-a face cu o persoana susceptibila chiar si în prezenta unor detalii care vi se par insignifiante. are nevoie sa stabileasca relatii în profesia lui. iritat de aroganta lui DanielJusese categoric. regasim ceea ce repetam adesea: pentru a convinge pe cineva. mi-a raspuns ca facând prezentarile. este preferabil sa Începi prin a-i explica ca îi întelegi punctul de vedere (ceea ce înseamna ca ai fi de acord). în mai multe rânduri. Daca întârziati. Asa ca l-am întrebat asupra motivului: cu un aer furios. "care nu sunt conforme regulilor". sa încep prin a-i prezenta pe acestia lui Gerard. în vreme ce directorul.

ca ~i al oricarei alte persoane. dar ~inarcisic în cel mai înalt grad: Jean-Pierre se lauda fara încetare: începe pornind de la felul în care î~i poate convinge clientii. nu va sfatuim sa-i repro~ati unui narcisic "ca se crede deasupra celorlalti" sau ca este "egoist". Jnteleg ca ai motivele tale sa nu-l agreezi pe Dupond. Pare sa fie simplu. ce vizeaza un comportament precis. este unul din instrumentele de baza în relatiile cu personalitatile narcisice.Personalitatile narcisice 11 5 • Nu le aduceti critici decât atunci când este absolut necesar. Si mai amintiti-va ca telul criticilor voastre nu trebuie sa fie acela de a-l face pe celalalt sa î~i modifice conceptia despre lume ~i despre sine însu~i. reparabil în timp. În schimb. care însa nu lezeaza persoana: "Nu-mi place sa întârzii fara sa anunti". Iata ce se întâmpla cel mai adesea. totu~i nu aceasta este cea mai fireasca reactie. Categoric. iar aceas- . cu cât va veti fi straduit sa aplicati prima noastra recomandare: i-ati facut complimente sincere de câte ori era cazul. Ar fi un gest nu tocmai inspirat si. ~i ce ne poveste~te Catherine. iata de ce. "care dau în brânci" pentru el. ~tiuta fiind susceptibilitatea acestora. zadarnic. Jean-Pierre prime~te complimentele cu multa non~alanta. în plus. îi vor stârni doar furia ~i dorinta de a va dovedi ca va în~elati. reduceti ~i riscurile unei explozii din partea lor. limitându-va la criticile pe care le socotiti strict necesare. dar a~ prefera sa vorbim despre altceva". trecând prin performantele lui la tenis ~i sfâr~ind cu colaboratorii lui. Caci acestea sunt critici evazive. "A~ vrea sa nu ma mai întrerupi când vorbesc". sotia unui agent comercial fara pereche. si atunci fiti extrem de precisi Dupa ce am mentionat extrema susceptibilitate a narcis ici10l~cum v-am putea sfatui sa le aduceti critici? Pur ~i simplu pentru ca o critica sincera. precizati un anume comportament. Iar criticile voastre vor fi cu atât mai bine (sau mai putin rau) suportate de persoana narcisica. daca îl criticati. în cazul unui narcisic. ci doar de a-l incita sa î~i schimbe unele atitudini. care ataca persoane (în cazul de fata s-ar subîntelege: "Tu e~ti mereu a~a") ~i care.

caci spre deosebire de alti colegi am priceput ca era îndeajuns sa-i fac unele complimente din când în când. Toate acestea îl vor face sa sufere si relatiile cu el se vor deteriora. despre mostenirea pe care tocmai ati primit-o. a?a ca putem calatori cu avionul la preturi derizorii.116 Fran<. privilegiile noastre îi vor da sentimentul unei dureroase nedreptati. În timp ce . Cum el conside. A?a se face ca eu sunt mai putin admonestat decât altii. narcisic aceasta emotie este înzecita. E adevarat ca din cauza asta este posac. ra ca merita mai mult decât noi. sa cadeti în cercul vicios înfatisat de Catherine: represaliile care fac loc altor represalii. sa-i vorbiti despre vacantele superbe pe care le-ati petrecut. Din pacate. În locul acestui comportament firesc. Evitati. iar uneori chiar îmi permit sa-i discut ordinele. Evitati. aceasta emotie neplacuta. care ne poate napadi când vedem ca o persoana detine acele avantaje la care râvnim si noi . Intrigata. fie pentru taiorul nou. treizeci si doi de ani. deci. Sunt în relatii destul de bune cu patroana mea. despre prietenii din copilarie cu care ati pastrat legatura si care azi sunt sus-pusi sau despre recenta voastra promovare. Iata ce ne relateaza Yannick. si despre care gândim ca ni s-ar cuvenit La . Si atunci explodez. nu-mi iarta acest lucru ?i î?i organizeaza timpul liber fara sa tina câtu?i de putin seama de mine. Urmarea este ca ne petrecem vacantele la celalalt capat al lumii.:oisLelord si Christophe Andre ta ma irita într-atât. agent comercial la o agentie imobiliara. Într-o zi nu m-am putut stapâni sa nu pomenesc de un week-end de vis pe care îl petrecusem la Viena. patroana m-a întrebat cum de calatorim atât de des. n-am prevazut totul: sotia mea este stewardesa. încât eu refuz sa-I complimentez vreodata. fie pentru ca izbutise sa atraga un client important. repro?ându-i ca nu se gânde?te decât la el. deci. dar total ineficient... faceti-i complimente când le merita si alternati-Ie cu critici precise. • Sa pastrati discretia în privinta propriilor voastre reusite si privilegii Cunoastem cu totii invidia. iar în week-end-uri vizitam capitalele Europei. facându-1 egoist.

Nervozitatea pe care ele v-o provoaca va poate favoriza un adevarat "blocat în ceea ce le prive~te. relatiile noastre nu mai sunt aceleasi. vedeam cum chipul se întuneca. ea câstiga multi bani si si-ar putea permite aceleasi calatorii. adica a te juca deliberat cu emotiile celorlalti. care este asistenta unui arhitect. mai rau este ca uneori mi se pare ca ar face-o intentionat. Trucul lui este ca izbuteste sa te faca sa te simti vinovat. Iar eu ma gândesc sa-mi caut alta slujba. siguranta lor si atât de putina importanta pe care o acorda celorlalti îi fac manipulatori redutabili: a manipula. A avut o dispozitie groaznica întreaga zi. sa le raniti amorul propriu. si riscati chiar sa-i deveniti un du~man. cel putin la început. Poate tocmai aceasta putere de seductie asupra celorlalti le-a creat impresia ca li se cuvin atentii speciale (amintiti-va exemplul Juliettei). Asa ca. Pe de alta parte... iar aceasta va va procura "libertatea" de a-i aduce critici. chiar scandalos. Aceasta va va calma momentan. Veti avea chef sa le contraziceti sistematic. • Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare Deseori narcisicii sunt persoane fermecatoare care-i fascineaza ori îi seduc pe ceilalti. De atunci. persoana narcisica va considera comportamentul vostru ca fiind nedrept. Totusi. pentru a-i ralia la propriul tau punct de vedere. Întotdeauna patronul meu obtine de la tine ceea ce vrea. ca sa nu spunem insuportabile. sa va aratati ostili. personalitatile narcisice sunt iritante. repetam sfatul anterior: faceti-i complimente de câte ori este cazul. dar va face ca relatia sa fie si mai încordata. Iata marturisirile Charlottei. recunoasteti-i succesele. dar ideea ca eu dispun de un privilegiu în comparatie cu ea o irita teribil . i Acest exemplu arata ca o personalitate narcisica va fi invidioasa chiar ~i atunci când este vorba de un privilegiu pentru care n-a existat nici o competitie.Personalitatile narcisice 117 asculta explicatiile mele. Sarmullor. Când încerci sa-i explici ca . Nerecomandabil • Sa va opuneti sistematic Uneori.

. " . daca este ceva ce ti-a displacut. si te lasa sa ghicesti în ce categorie te va situa. dar el mai adauga ca va întelege ca nu poti veni.11 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre nu ai deloc chef sa-I însotesti la un client chiar sâmbata (îi place sa fie însotit de unul sau de doi colaboratori. ceea ce îl face sa-si ia un aer înca mai important) se întristeaza si te întreaba daca te-a suparat cu ceva.. încercati sa trasati o harta a propriilor voastre teritorii.în fata vizitatorilor sa-i spun "doamna". daca nu-l însotesti.proximitatea: "Tu si cu mine suntem în aceeasi barca. .amenintarea: Jiti atenta.sa-i fac complimente când pare sa astepte asta. si asa accepti sa-ti sacrifici sâmbata. . . În cele din urma. Si pare atât de dezamagit încât mai ca-ti vine sa-I con~ solezi. Astfel se va simti mai putin tentata sa va puna toleranta la încercare. • Sa le faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati Ca si în cazul multor personalitati dificile. Iata un exemplu de schema întocmita de Yannick în legatura cu patroana lui: Accept: . dintre care cel putin o fata frumoasa.. Tu întelegi aluzia.magulirea: "Sunteti cea mai buna". Aceasta cam aduce a amenintare. ca daca . Charlottei i s-ar cuveni responsabilitati manageriale. i-am descoperit cele patru mijloace de a te convmge: . transparenta despre ceea ce acceptati si ce nu. Daca vede cafigura cu vina nu tine. stabilind care sunt cererile pe care i le acceptati si care sunt cele pe care le veti refuza sistematic. este foarte important ca persoana narcisica sa aiba o imagine clara. În clipa în care v-ati lamurit cu cine aveti de-a face. si iar accepti. schimba tactica si-ti explica ca stie safaca diferenta între colaboratorii motivati si ceilalti. " Nebunia este ca într-o aceeasi discutie poate trece de la unul la altul din aceste mijloace! Cu o asemenea perspicacitate.culpabilitatea: "Dupa tot ce-am facut pentru tine!" ..

sa-i pregatesc mereu cafeaua (ci numai atunci când fac si pentru mine). Dupa sedinta. a venit . Dupa cum vedeti. Dar o data am fost mai prompta decât ea si am obtinut un reportaj ce trebuia facut la Sankt-Petersburg. a concurentei ori a colegilor mei. uneori. în timp ce ea urma sa viziteze frumusetile Provencei. dimpotriva. treizeci si doi de ani. ceea ce nu era rau deloc. . i-a facut o impresie puternica redactorului-sef Veronique începuse sa ma cam irite pe mine si nu numai. se poate întâmpla sa va simtiti îndatorat si sa doriti sa-i platiti cu aceeasi moneda de îndata ce veti avea ocazia. adesea lucrurile stau cu totul altfel. Cum pare sa fie foarte sigura de ea si abila.s-o las sa-i prezinte patronului cel mare micile afaceri încheiate de mine ca apartinându-i. • Sa va asteptati la recunostinta Atunci când cineva va face o favoare.sa ma alatur criticilor pe care le face la adresa directorului. nu este deloc simplu sa te afli în preajma unui narcisic! Iar aceasta presupune doar sa fii altfel decât el: sa nu reduci totul la o problema de amor propriu. Veronique a ajuns sa se afirme destul de repede la sedintele de redactie si sa obtina cele mai interesante subiecte ce presupuneau si excursii atractive. La început. a-l evita pe cel caruia îi datorezi ceva). jurnalista în presa feminina. Refuz: . caci fuseseram colege de facultate. seful serviciului a decis s-o angajeze.Personalitatile narcisice 119 . cum ne povesteste si Fanny. . Cum s-a descurcat de minune. Pentru o personalitate narcisica. asa ca ne-am regasit amândoua în acelasi domeniu: turismul si excursiile. Se poate ca recunostinta sa nu fie un sentiment din cale-afara de natural (natural este. constiinta propriului nostru interes ne determina sa ne aratam gratitudinea celor care o merita. Veronique a venit aici ca stagiara recomandata de mine. privirea celorlalti atintita asupra noastra si.sa ma las îndepartat de la o sedinta la care este prezent si directorul. regulile de politete. Dar educatia. pentru a discuta chestiuni importante.

dar care în relatiile de competitie este sortita esecului. Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare." Caci este un tip de relatie deprins din copilarie de la niste parinti iubitori. N erecomandabil • • • • Sa va opuneti sistematic. Caci ea nu se va simti nicidecum obligata la reciprocitate. Sa respectati cu scrupulozitate convenientele. aratati ca o aprobati. Veronique a fost convingatoare ~i în cele din urma ani cedat. . Si când te gânde~ti ca datorita mie a venit aici. Veronique a redevenit triumfatoare. • Sa pastrati discretia asupra propriilor voastre reusite si privilegii. Evitati deci sa cadeti în acel: "Cu cât voi fi mai binevoitoare cu ea. . Acest exemplu arata ca în cazul unei persoane narcisice. a~a ca am lasat-o sa-I anunte pe redactoTl/I-~ef cafacem schimb. care vrea sa ma dea la o parte. Din clipa în care a obtinut de la mine ce a vrut. Acum îi percep prezenta ca pe o continua presiune. cu atât va fi si ea mai binevoitoare cu mine. iar eu trebuie sa fiu extrem de vigilenta. Sa-i explicati reactiile celorlalti.:oisLelord si Christophe Andre la mine gata sa plânga. principiul reciprocitatii nu functioneaza. Sa-i faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati. Cum sa ne comportam cu o personalitate narcisica Recomandabil: • • • • Ori de câte ori este sincera. M-a învinuit ca-i "suflasem" reportajul ~i ca ar fi trebuit sa ~tiu ca Rusia o fascinase dintotdeauna. considerând ca ceea ce îi oferiti i se cuvine de fapt. dar eu am simtit clar ca nu îmi era câtu~i de putin reCIIJ1OScatoare.12O Fran<. fiti extrem de precisi. Sa va asteptati la recunostinta. Nu-i aduceti critici decât când este absolut necesar si atunci . ca facuse limba rusa la liceu ~i ca visase fara încetare sa viziteze aceasta tara.

acest capitol. cu siguranta are multe calitati. Recititi. Faceti o miscare de recul. proslavindu-Ie calitatile pe care nu le au. totusi." Daca va este sot sau sotie: daca l-ati ales (ati ales-o). Si amintiti-va aceasta fraza a lui Rochefoucauld: Ji poti lesne insulta pe suverani.Personalitatile narcisice 121 Daca va este patron: când sunteti cu el nu va puneti prea tare în joc amorul propriu. Daca va este coleg sau colaborator: atentie sa nu va ia locul. .

Când prive9te se acorda atentie ma I 7. la sa ' pese. taje. Mi mente. comune. de mele. Cât latura profesionala. I 1 . enervez de de privilegii 9i avanoamenilor. . torez . Îmilornu mi mi place 8.:oisLelord 9i Christophe Andre narcisice ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati merite-I I FALS i lor tot felul îndata. îmima sa trigez fara I S. întâmplat se faca reguli9. Îmitept. Nu-mi placenebunie supun compli-I s-a macar sa 10. beneficiez place sa sa 3. I 14.122 Fran<. altora. Sunt invidios(oasa) pe succesele I .

Cum îl gaseam atragator. am vrut sa ne continuam discutia. a? putea spune ca eu am fost cea care a facut toti pa?ii. începusem o conversatie. Mi-a parut un tip dragut. Am remarcat destul de curând ca Sebastien avea destul de putine contacte cu ceilalti colegi. el prefera sa stea la biblioteca. Singurul prieten pe care i-l ?tiu este Paul. decât sa paIavrageasca cu alti studenti. obi?nuiau sa se întâlneasca serile pentru a studia cerul cu un telescop daruit de parintii lui Sebastien. era ca o provocare. mamiî a sotul meu. poveste?te Carole. iar rezerva lui Sebastien ma cam intriga. De pe Sebastien. dar extrem de rezervat. Sebastien ?i el î?i scriu cu regularitate." EUGENE LABICHE cultatii. stau ?i ma întreb daca am procedat bine. Când erau copii. Pe . într-un fel. Iasându-mi impresia ca-I deranjam. iar eu voiam sa-i trezesc interesul. Era fabaiat dragut ?i seriozitatea lui ma impresionase. pasionat ca ?i el de astronomie. iar acum comunica prin Internet. din diferite tari. Acum însa. acolo îl l-am cunoscut la biblioteca un doi copii. gaseai mai tot timpul. dar era lucru anevoios. prieten din copilarie. "Am oroare de întrunirile la care este multa lume. În pauzele dintre cursuri. fapt. Si am reu?it! Dupa doua luni ie?eam împreuna. caci îmi raspundea prin "Da" sau "Nu". Barbatii se aratau de regula interesati de mine. Cum voiam sa consult cartea de care avea ?i el nevoie. treizeci ?i trei de ani. Paul este astronom ?i mai tot timpul ?i-l petrece în observatoare de la mari altitudini.VI Personalitatile schizoide .

" sau "Mi-am schimbat I1lai}ina. caci nu reui}ea sa comunice cu clasa lui i}i. care trebuie sa fi remarcat de îndata ca este un tip bizar. În viata de zi cu zi. Într-adevar. Din fericire. Si am sfâri}it prin a-i citi pe furii} unele scrisori. Sebastien i}i Paul obii}nuiesc sa-i}i recomande reciproc carti de science-fiction care le-au placut în mod deosebit. Într-o vreme facea mult wind-surf ceea ce ma cam nelinii}tea. datorita ei. La începutul casniciei noastre eram teribil de pornita pe el. Sebastien nu poate face fata agresivitatii celorlalti. caci n-a reui}it sa-mi explice despre ce este vorba. vad bine ca în anumite momente ale zilei simte nevoia safie singur. singur. caci l-ai} vrut mai expansiv i}imai combativ în viata de zi cu zi. dar daca este vorba sa întretina o conversatie nu poti conta pe el. Mai apoi fi mi-am dat seama ca nu-l pot schimba. devenisem aproape geloasa pe prietenul lui. Dar. caci îmi închipuiam ca Sebastien îi împartai}ea impresii i}isentimente despre care mie nu-mi pomenea niciodata. Venea acasa cu un aer posomorât. nu i}tie cum. A fost o munca uriai}a. absorbit cu totul doar de acesta. Sebastien detine acum un post de cercetator lafacultate i}i nu preda decât patru ore pe saptamâna. daca cineva i se opune. Atunci pleaca sa se plimbe luând cu el i}i o carte (îi place mai ales science-fiction). Iar restul timpului îi}i continua cercetarile într-un domeniu tare complicat: topologia diferentiala. pastrase legatura cu unul din fOi} sai profesori de tii facultate care l-a îndemnat sa pregateasca o teza pentru a putea continua o cariera universitara. Sebastien i}i-atrecut toate examenele i}ia devenit profesor de matematica la un colegiu. mi se pare. Sebastien are un aer binevoitor. iar în rest " scrisorile erau consacra te unor reflectii i}tiintifice ori filosofice asupra astronomiei sau informaticii. Sebastien îi}i descria viata cotidiana în fraze gen: "Am fost cu familia la mare.124 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Pe vremea când sufeream din cauza ca Sebastien îmi vorbea atât de putin. Cinci ani s-a ocupat cu aceasta lucrare zi i}i noapte. Ceea ce a fost catastrofic. . caci se avânta departe în largul marii. În vacante. Nu se poate impune în fata unor adolescenti dificili. Ai}a ca l-am acceptat i}i iubit . se ai}eza în fata calculatorului. pâna i}i în vacante. nu mi se destainuia. elevii au început sa protesteze. curând. iar prietenii mei gasesc ca este un tip de treaba. el ramâne impasibil i}i se îndeparteaza.

care este un excelent cercetator. schizo. 1 C. . "Schizoid" nu înseamna câtusi de putin schizofren. Îi . CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SEBASTIEN? Sebastien pare sa fie extrem de rezervat în privinta noilor cunostinte si nu-si schimba atitudine a nici când relatia se prelungeste. Când face munca de cercetare sau când citeste science-fiction. detasata. Dar schizofrenia nu este un tip de personalitate. Odile Jacob. • Nu cauta compania celorlalti. El are o înclinatie pronuntata spre singuratate. Cu timpul vedeam ca-i semana oarecum tatalui meu. chiar daca ambele cuvinte au aceeasi radacina greaca. • Pare sa fie indiferenta la elogiile sau criticile celorlalti.1990. ceea ce nu este cazul lui Sebastien. care înseamna "rupt" în sensul "rupt de lume". Paris. greu de deslusit. atât în împrejurari conviviale (seri petrecute cu prietenii). deseori chiar din cercul familial. • Prefera mai cu seama activitati solitare. care nu era prea volubil fi a carei atentie ma tot straduiam sa o atrag. ci o adevarata maladie. coll. cât si în situatii conf1ictuale (o clasa ostila).Personalitatile schizoide 125 asa cum este. . Personalitatea schizoida • Adesea pare a fi impasibila. Pacientii schizofreni au idei delirante si sufera de perturbari ale facultatilor intelectuale1. Nu leaga prietenii cu usurinta. Atentie: a se deosebi personalitatile schizoide de schizofreni. "Sante au quotidien". pare indiferent la reactiile celorlalti. Tobin. Sebastien poseda numeroase trasaturi de personalitate schizoida. este greu sa-si exteriorizeze sentimentele. la lucru. în viata familiala ori în activitatile din timpul lui liber. La Schizophrenie. Sebastien prefera sa fie cu el însusi si cu propria sa lume interioara. • Are putini prieteni apropiati.

incluzând aici admiratia si încuviintarea lor. Banui ti. oboseala resimtita de voi atunci seamana. cu a unei persoane schizoide.!2tulde a comunica cu ceilalti îi solicita un efort considerabil. în acele profesii ce presupun un anume grad de izolare (excluzând însa paznicul de far). al inginerilor care lucreaza în cercetare. izvor de neîntelegeri. schizoidul este mult mai autonom.ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE SEBASTIEN LUMEA? Nu este deloc usor sa întelegi cum traiesc personalitatile schizoide. în exercitarea solitara a facultatilor sale. tacute? Psihologii cred ca principala convingere a acestor personalitati este ceva de genul: "Relatiile cu ceilalti sunt imprevizibile. care îi par greu de "descifrat". Cum sa ghicesti ceea ce gândesc despre altii si despre sine aceste personaje. asa ca rareori se întâmpla "sa le vâneze". Cel mai adesea ei sunt excelenti experti în disciplina lor. Cu toate acestea. asa ca este mai bine sa le eviti. Ei bine. care trebuie sa faca efortul de a comunica cu ceilalti. Incercati sa va amintiti o împrejurare în care ati fost nevoiti sa faceti putina conversatie cu straini a caror limba nu o cunoasteti prea bine. epuizante. sa-si faureasca propriul mediu. ca schizoizii se vor simti atrasi de profesiile în care mare parte a activitatilor lor ramâne solitara: sunt mult mai multi schizoizi în rândul informaticienilor. poate. sa viseze. asadar. când le vezi retrase. impasibile. Apetitul scazut al schizoizilor pentru contacte ar putea fi si altfel justificat: schizoizii par sa fie mai putin sensibili decât marea masa la parerile celorlalti. nu ajungem cu totii schizoizi! De ce oare pentru persoana schizoida contactul cu ceilalti este deosebit de istovitor? Mai întâi poate pentru ca schizoidul este mai putin abil decât noi în a întelege reactiile celorlalti. Complimentele nu-i prea impresioneaza pe schizoizi." Stim cu totii ca ceilalti sunt imprevizibili. caci acestea nu se destainuie. Fa. de .1 26 Fran<. El îsi afla satisfactie în lumea sa interioara. Contrar altor personalitati dificile. Prefera sa lucreze singur. histrionice). care cauta în permanenta acordul si admiratia celorlalti (narcisice. obositori adesea. decât sa caute aprobarea semenilor lui.

dar ma simteam atras de fete. aveam un prieten a carei fire semana oarecum cu a mea. Erau insule nepopulate. petreceam ore întregi în podul casei nascocind tot felul de pove~ti cu exploratori ~i insule misterioase. dar nu prea sociabil. iar ca explorator rolul meu era acela de a clasifica flora ~ifauna. lucram la aceea~ifirma. Nu voiam ca altii sa-I citeasca. neastâmpc1rati. nu ~tiam ce sa spun. dar ma interesau mai mult clasificarile. eu l-am în~tiintat). a~a ca eu eram mereu tap ispa~itor. nu voiam decât sa însemnez diferitele insule cu geografia lor imaginara. Eram un elev bun. Sa-I ascultam pe Marc. decât de cele ce tin de uman. E adevarat ca dintotdeauna m-am simtit mult mai fericit când eram singur. absorbit cu totul doar de munca mea. îngrijorati de însingurarea lui. eu eram tot retras. decât animalele în sine. Din fericire. iar jocurile baietilor nu ma prea interesau. Ma obosea teribil sa fac conversatie ~i. în scurt timp. Aveam si un caiet în care scriam toate aceste pove~ti. inspirat ~i de cartile pe care le citeam. apoi. lucrurile nu mergeau prea bine. Ceilalti baieti ie~eau. Dar abia acum îmi dau seama cât de stângaci eram cu fetele. "Bizaros" în jos. ma alesesem ~i cu o porecla: "Bizaros". A~ fi ramas retras în colti~orul meu. la câte o serata. însa.flirtau cu fetele. Ca ~i Sebastien. cum sa ma comport. când deschideam gura. Cel mai greu mi-a fost în adolescenta. În clasa a ~asea îi devenisem antipatic ~efului clasei. caci atunci când se eliberase un post.Personalitatile schizoide 127 care sunt absorbiti cu totul. se simt mult mai atra~i de disciplinele abstracte sau tehnice. totu~i. douazeci ~inoua de ani. Când eram copil. Daca mergeam. "Bizaros" în sus. La ~coaIa. vorbeam numai de- . Sursa mea de inspiratie erau atlasele vechi de istorie naturala. Ma simteam altfel decât ceilalti copii care îmi pareau gaIagio~i. mereu aveam impresia de a nu fi înteles bine ce a~teptau ceilalti de la mine. Nu prea ~tiam ce sa le spun. dar nu-l aratam nimanui. puteam spune pe dinafara numele tuturor speciilor ~i subspeciilor de mamifere ~i de pasari. La zece ani. La ~aisprezece ani s-a supus unei terapii la îndemnul parintilor. Visam cu ochii deschi~i. Ceilalti râdeau de mine ~i. numai ca el era mult mai voinic ca mine ~i a~a am fost lasat în pace (am ramas prieteni pâna azi. Si aceasta m-a determinat sa ies din izolarea mea.

Si apoil eu ~isotia mea suntem firi complementare. Vreme de câteva minute reu~eam sa le atât curiozitatea. abordam numai acele teme în care ma descurcam cu u~urinta: le explicam de pilda cum planeaza un avion sau cum te poti caLauzi dupa steleI daca te ratace~ti pe mare. care organizeaza timpul liber." O fata din grup juca rolul studentei. În acela~i timpI ma cunoa~te îndeajuns de bine. În primul rând. Ajuns în acest stadiu. lucru care în viata obi~nuita nu îmi reu~ea. Era un grup de antrenament în afirmarea de sine. gratie psihologului am ajuns sa înteleg mai bine ceea ce a~teptau ceilalti într-o conversatieI ~i de ce eu nu reu~eam sa comunic cu ei. Ea este mult mai vivace ~i mai sociabila decât mineI tot ea este cea care leaga noi prietenii. Terapia m-a ajutat enorm. facându-1 sa nu se simta parasit.128 Fran<. dar tot nu schimbam registrul. îmi dadeam seama de asta. daca se întâmpla ca vreun alt baiat safie atras de aceea~ifataI eu ma retrageam de îndata. De pilda: "Sa zicem ca sunteti la un curs ~i lânga dvs. în care toti prindeau curaj. caci întreaga situatie îmi parea mult prea complicata. pentru ca sunt mai destins. apoi însa începeau sa se plictiseasca. Si o a doua sansa: de a fi avut din adolescenta un terapeut care sa-i propuna o .ois Lelord si Christophe Andre spre ceea ce ma pasiona. cred ca nu a~fi ajuns niciodata sa am o relatie cu o asemenea femeie ~i sa ma ~i casatoresc cu ea. Jucam diferite roluri pornind de la situatii din viata de zi cu zi. vreti sa începeti o conversatie cu ea ~i sa o invitati la o cafea. l-a ajutat sa-si construiasca o mai buna imagine de sine. se afla o fata draguta. Daca nu a~fi facut o terapie. arn acceptat ideea unei terapii de grupl ceea ce la început refuzasem. dar contactul cu ceilalti mi se pare mai placut decât înainte. Ne simteam cu totii stânjenitil dar terapeutul ~tia sa creeze o ambianta lini~titoare. Marc a avut o dubla sansa: de a fi avut înca de timpuriu un prieten care. a~a ca nu ma sile~te sa-mi depa~esc "doza" de contacte. Ulterior. Mi-am pastrat gustul pentru singuratate ~i pentru activitatile intelectuale. am izbutit sa-i înfati~ez psihologului acele situatii în care nu ma simteam înlargul meu. Într-un singur an am progresat enorm. Mai mult. A fost o experienta foarte utila. ceea ce afost ca un fel de antrenament pentru a-mi explica propriul punct de vedere.

mai cu seama serile. Daca erai barbat. . Dar si în privinta asta. nu prea stiai cum sa raspunzi avansurilor facute de barbati. nu te prea pricepeai sa faci curte femeilor.Personalitatile schizoide 129 terapie adecvata trebuintelor sale. deci nu era câtusi de putin nevoie s~-i faci logodnicului sau logodnicei dovada calitatilor tale. la o claca. sa nu fi fost un fapt prea grav acela de a fi schizoid. care lucrai de unul singur sau. care a încercat sa-i amelioreze capacitatile relationale. (Iata cel putin o femeie care nu se va plânge de faptul ca sotul ei vorbeste putin!) Dintr-un punct de vedere evolutionist s-ar putea chiar spune ca a fi schizoid putea constitui un avantaj pentru indivizii care erau nevoiti sa petreaca lungi perioade de timp într-o singuratate desavârsita (vânatori. curajos. Caci îti petreceai viata în mijlocul unor oameni pe care îi cunosteai. sa-si asculte sotii. desi aceasta era o calitate apreciata la barbati. tipul de societate în care traiai facilita mult lucrurile: de regula. o casatorie era "aranjata" de mai multa vreme de familiile cu acelasi statut. aceste fiinte dificile si imprevizibile. In aceste societati subzistentiale. pescari). CÂND SCHIZOIDIA ADUCE SUFERINTA Este foarte probabil ca în cadrul unei comunitati agricole traditionale (în care s-a vietuit timp de milenii). poate tocmai aceasta te facea sa suporti mai bine decât ceilalti orele L'1. nu prea erai pus în situatia de a "face cunostinta" cu altcineva. care considerau ca ai lor copii s-ar potrivi. locuitori si ei ai satului tau. toate acele însusiri pe care le poate avea o frumoasa schizoida. de altfel. nu prima faptul de a purta o conversatie agreabila pe teme diverse. sa fie mame bune (si nu încape îndoiala ca acestea erau cele mai apreciate calitati. asa ca era mult mai comod sa-i eviti. pastori. ele trebuiau sa fie rezistente la munca. Important era sa fie harnic. pentru femei. Daca erai o tânara schizoida. sa nu fie certaret. se stia ca esti cam "închis" si. Cât priveste femeile. sa toarca sau sa teasa în tacere. laolalta cu o zestre mare).

ois Lelord si Christophe Andre Astazi însa. care totusi ar fi fost perfect adaptati unui alt mediu. ca în Villa Triste.13 O Franr. Trebuie sa stii cum sa faci cunostinta cu o persoana sh'aina. la facultate. sa convingi LUt recrutor. În termeni de comunicare. cu a sa viziune detasata de realitate. sa vorbesti. Viata noastra profesionala si sentimentala depinde de propria capacitate de a comunica cât mai bine cu ceilalti. iar noi întâlnim alti si alti oameni. totul s-a schimbat. care nu-i va preschimba în "oameni de lume". exigentele societatii noastre sunt dure: daca vrei sa-ti seduci partenerul. mai cu seama pentru schizoizi. în vacante. sa iei asupra ta raspunderea unei echipe. iar pe plan profesional sa vegeteze în posturi neînsemnate. Decât sa intre în contact cu semenii sai pentru a cere ajutor. sa intri în contact cu aceasta. la lucru. În Maon Palace. ceea ce este extrem de greu pentru unii oameni. sa faci impresie buna. în calatorii. cu nepasarea fata de reactiile celorlaltL cu atentia sa la meandrele propriei lumi interioare. dar care îi va ajuta sa se mladieze situatiilor din viata de zi cu zL sa le faca fata mai bine. Majoritatea populatiei locuieste la oras. cu conditia de a propune situatii de o dificultate gradata. dar studiile care sa confirme acest fapt lipsesc. deci. sa vorbesti. Acelasi lucru s-ar putea spune si despre eroii din unele romane ale scriitorului Patrick Modiano. Personalitatile schizoide în filme si în literatura Naratorul din Strainul de Camus. care nu ies din izolarea lor meditativa si schizoida decât pentru dragostea unei tinere femei care îi paraseste adesea. el prefera sa se cufunde într-o reverie schizoida. Persoanele schizoide risca. Toate terapiile centrate pe un antrenament în vederea unei mai bune comunicari cu ceilalti îi pot probabil ajuta pe schizoizii motivati sa se schimbe. trebuie sa vorbesti. poate fi suspectat de a avea o personalitate schizoida. . sa-ti fie acceptat un proiect. fie la scoala. sa fie izolate din punct de vedere afectiv si social. De unde si faptul ca unii schizoizi vor sa se supuna unei terapii. eroul lui Paul Auster n-are bani si moare de foame în propriul apartament.

antrenându-se. De altfel. Numai eu ptiu ca a capatat aceasta dezinvoltura în timp. se poarta dragut cu mine pi în timp ce eu ma aranjez. Când ajungem la prietenii nOptri. Este trist pi închis în el. îl simt pe Marc upor nemultumit. a carui marturisire ati citit-o în paginile anterioare.Personalitatile schizoide 131 În filme. depi nu lasa deloc sa se vada. De pilda Bronson în filmul A fost odata în Vest (1969) si Eastwood în PaIe Rider (1985). sotia lui Marc. care îsi regleaza conturile cu cei "rai" pentru a se regasi mai apoi doar în compania calului lor. vorbepte. Îl apreciaza cu totii pi sunt convinpi ca Marc este teribil de încântat sa fie cu ei. "intra în . observându-i pe ceilalti pi ca pentru el este o cazna. pare sa fie un altul. Marc este mult mai putin locvace. Accepta totupi invitatia fara discutie. Simt ca ar prefera sa stea acasa pi sa citeasca. râde. scumpi la vorba si nepasatori la admiratia femeilor si a multimii. da dovada de mult umor. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE SCHIZOIDE Recomandabil • Sa le respecti nevoia de singuratate Nu uitati ca pe un schizoid compania celorlalti îl oboseste mai mult decât pe noi. A acceptat. Singuratate a este oxigenul lui. De fiecare data când suntem invitati de prieteni la cina. ar putea fi considerati ca fiind schizoizi "activi". Când vine pi seara cu pricina. Clint Eastwood si Charles Bronson s-au specializat în acest tip de personaje impasibile. când cina se apropie de sfârpit. îl simt mâhnit din chiar clipa în care vine acasa. gratie careia el se reface dupa efort. Tot singuratate a îl ajuta sa se concentreze asupra acelor activitati în care se simte în largul lui. el se apaza în fata televizorului. Dar nu se plânge. ideea ca nu putem trai ca nipte sihaptri pi ca tovarapia prietenilor îmi face placere. Sa o ascultam pe Marine. toti acei justitiari solitari si glaciali. firepte.

dar cu o oarecare reticenta. Ce puteam sa mai spun? Pe de alta parte. care o oboseau si o plictiseau teribil. ne spune Patrice (treizeci si opt de ani. Ea îti gaseste de îndata informatia pe care i-o ceri. ca parerea ei era ca nu se descurca prea bine în aceasta situatie. Când revenea de la întruniri. compania celorlalti a început sa-i placa mai mult decât înainte. Într-un stil sobru. într-un studio aflat deasupra apartamentului parintilor ei. jongleaza cu diversele banci de date. dau astfel semnalul de plecare si atunci chipul i se lumineaza iar. Mare parte a timpului si-o petrece în fata calculatorului. eu pe acela de a nu da curs prea des invitatiilor si de a pleca mai devreme decât as fi vrut. Locuieste singura.132 Fran<. în timp. iar Armelle si-a reluat locul . nu zâmbeste niciodata si cred ca are putini prieteni. ce ar mai fi oare de adaugat la sfatul nostru de a respecta nevoia de singuratate a schizoidului? • Sa le punem în situatii care sunt pe masura lor Armelle este o excelenta documentarista. De fapt. De altfel. Dar a ramas impasibila. Este mai degraba frumoasa. i-am propus Armellei sa ma reprezinte la întrunirile cu alti reprezentanti ai universitatii. limitând contactul cu cititorii la strictul necesar. l\1arc îmi spune ca. îmi explica faptul ca nu-i convenea sa mearga la aceste întruniri. Cum eu ma simt destul de surmenat. Dupa o asemenea marturisire. amândoi facem un efort: el pe acela de a accepta o invitatie si de a juca jocul conversatiei. dar constatam ca ea nu lua cuvântul si mai ales ca nu sustinea pozitia bibliotecii noastre când ar fi fost necesar acest lucru. ca si cum consumase totul. dar nu se pune deloc în valoare. Si i-am spus-o. impersonal aproape. directorul unei biblioteci universitare). A acceptat. dar în final ne întelegem bine. îmi dadea o dare de seama amanuntita despre tot ce se spusese. Mai apoi am gasit în cutia de scrisori un bilet de la ea. Comparatia îi apartine si dupa cum vedeti. În acel moment pretextez ca în ziua urmatoare trebuie sa ma trezesc devreme. ca un catel care vede ca i se scoate lesa si ca se poate întoarce în cusca lui.:oisLelord si Christophe Andre regim de avarie". ca îi era greu sa se concentreze la ceea ce se discuta. Atunci am scutit-o de sedinte. Marc are simtul umorului. este o excelenta colaboratoare.

eram în contact cu mai multe echipe diferite. i se atribuie si responsabilitati manageriale. dezamageste. Apoi am fost numit ?ef de proiect. In functii neadecvate personalitatii sale schizoidul sufera. iar rezultatele sunt proaste.Personalitatile schizoide 133 în fata calculatorului. Am acceptat imediat. iar ?eful meu îmi dadea de înteles ca trebuie sa îmi revin. Iata ce povesteste Luc. Dupa doi ani. la vârsta mea unii dintre colegii de promotie raspund de sute de persoane. La ?edinte nu faceam o impresie prea buna. Am sfâr?it prin a face o depresie ?i a trebuit sa consult un psihiatru. cercetatori toti patru. De asta data. trei sferturi din timp ma ocup cu ceva ce îmi place ?i doar un sfert este dedicat unor activitati administrative. mi s-a cerut sa supervizez o echipa de trei ingineri ?i cu toate ca aceasta ma cam istovea. La sfâr?itul ?colii. E un progres. nu? Situatia înfatisata de Patrice se repeta în cele mai diverse profile: o persoana schizoida apreciata pentru calitatile sale tehnice ~ste promovata. Acum ea îmi ?i zâmbe?te când ma saluM. câte cariere . Dar. Ma descurcam ?i în aceasta functie. dar cu pretul unui efort una? Dupa mine.dinamica fluidelor. Am patru colaboratori. Din fericire. sa petrec ore în ?ir la ?edinte. ?i înca repede. numai ca eu nu mi-am dorit niciodata asta. un inginer excelent. eu îmi doream cu adevarat sa fiu inginer. Mi-au placut dintotdeauna matematica ?i studiul. Lui Luc i-a surâs sansa de a gasi o firma la care sa poata face o cariera de expert. nu mi-a fost greu sa gasesc un post într-un domeniu care ma pasiona . spre deosebire de multi din colegii mei care visau sa fie PDG (prepedinti-directori generali) sau mini?tri. în acel moment am primit o propunere din partea unei societati straine care avea nevoie de un expert. trebuia sa fac dari de seama. atât pentru ea cât si pentru firma. care era sa devina victima unui "accident de cariera". dar câti altii vor fi esuat. nu eram cea mai indicata persoana pentru acel post. inclusiv cu clientii. colaborarea lor a fost buna. Desigur. m-am descurcat. A?a ca nu e de mirare cafusesem admis la o ?coala de inginerie vestita. Si aceasta ma plictisea ?i ma stresa teribil.

dar care scrie pe ascuns lungi poeme de dragoste.teptase ca ei sa faca dovada unor însus. ca un cadou rar pe care-l ofera doar câtorva privilegiati.iri manageriale pe care nu le aveau? Atentie. ci încurajati-l sa vorbeasca.ila imaginatie. nu vrem sa spunem ca persoanele schizoide nu ar fi în stare sa conduca o echipa (de altfel. unei iubite imaginare uneori.i-apetrecut week-end-ul. Luc poate face asta. aratându-i ca îl ascultati. nu va obligati scmzoidul preferat sa faca prea multa conversatie.ioriginala. • Sa le observam lumea interioara Schizoidul are o lume interioara bogata. care contrasteaza vadit cu aparenta sa rezerva. anecdotele lui despre toti cei pe care-i cunoas.ansa de a auzi lucruri originale.i descarca sufletul la telefon. • Sa le apreciem calitatile ascunse Este evident ca schizoidul nu este prea locvace.13 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre vor fi fost ratate doar pentru ca se as.or în "contratimp".te? Ori aceia care tot prelungsc o s. des.tiut sa-I faca sa se simta bine. La s. tocmai pentru ca ei apeleaza la visare s. iar sensibilitatea lor. în timp ce aveati o treaba urgenta de terminat? Ori prietena care-s.i i-ati dat de înteles ca ati cam dori sa puneti capat discutiei? Ori acest mesean juvenil. Gândirea schizoizilor este ampla s.iatentie.ica nu trebuie confundat nivelul calificarii cu competenta manageriala. Respectati-i momentele de tacere. Si daca veti dovedi îndeajuns de multa rabdare s. de a descoperi o lume fascinanta. Dar v-ati gândit la toti cei care va obosesc tocmai pentru ca vorbesc prea mult? Nu v-a agasat niciodata faptul ca lffi coleg de birou staruie sa va povesteasca cum s. Daca vreti sa aveti acces la toate aceste comori. care au s. dar într-un mediu care sa îi convina). ci doar ca posibilitatile lor în acest domeniu trebuie evaluate cu mare atentie s.i us. poate dezvalui uneori comori de prospetire s. care va oboseste cu întrebarile.edinta . veti avea s.coala este acel gen de baiat care nu se arata interesat de fete. des. Propuneti-i o tema de care sa fie interesat. glumele.ipoezie.

a cum zadarnic a. Ast- . Cu ochii plini de lacrimi. Gânditi-va la el ca la un tovara.tepti ca un automobil obi. când eu ma ghemuiam în bratele lui. de calatorie. schizoidul este cea mai nimerita persoana. Vizitasem Nordul Italiei pi. Când aveti nevoie de putin ragaz. mai rau. ca la un coechipier într-o croaziera.nuit sa se comporte ca un automobil sport. îl priveam în timp ce recitea telegrama. Câteva zile mai târziu. Mi-a trebuit ceva timp sa ma obipnuiesc cu el. M-a privit în cele din urma pi mi-a zis: "Va trebui sa plecam". de pescuit. ca sa-i descopar calitatile. N-a spus nimic. mai ales. oarecum emotiva pi care putea încerca pi exterioriza atât bucuria... cu faptul ca nu îpi exterioriza sentimentele pi.. sotul meu raspundea pe un ton neutru "Da!" sau. de putina lini. În voiajul de nunta. la hotel a sosit o telegrama care ne ammta moartea unuia din unchii lui. cât pi tristetea. iar eu sunt mai putin exigenta cu el. N erecoman da bil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice A. Eram o tânara deschisa. volubila. sa glumeasca. Când exclamal1l cu însufletire: "E minunat!". tot zadarnic este sa-i ceri schizoidului sa manifeste emotii de bucurie sau de mânie. începusem sa cred ca vom epua curând în casnicia noastra. în fata peisajelor care ni se înfatipau.. Acum sunt pi momente când glumim împreuna. În prezenta lui puteti tacea! Caci nu exista riscul de a fi întrerup ti. personalitatile schizoide sunt un bun auditoriu tocmai pentru ca nu prea vorbesc tii nu prea întrerup.. De altfel. Cum ptiam ca acel unchi fusese ca un tata pentru el. eu ma tot extaziam. • Sa le obligam la prea multa conversatie Pentru unii. el s-a mai schimbat. nu-l auzeam spunând un cuvânt tandru.Personalitatile schizoide 135 numai pentru ca nu se satura sa se auda vorbind? Este tocmai ceea ce nu vi se va întâmpla daca va aflati în compania unui schizoid.te pentru a va concentra. eu eram distrusa. Cu el puteti avea un week-end de studiu tii lectura. nu spunea nimic! Parea ca resimte placere când faceam dragoste dar. careia îi placea.

ma întâlnesc cu prietenii mei si petrecem unele seri asa. mimica. Uneori puteti afla mult mai multe despre el decât din rasplillsul pe care vi-l da. Pe vremea când o curtam. si în finalmi-a zis: "Când vad un film. de glume. Credeam ca n-o interesez si atunci vorbeam înca mai mult. ramâne în fata televizorului. în felul acesta veti sesiza de îndata ca începeti sa va plictisiti. atitudinea. agricultor). îi spuneam tot soiul de povesti. am reusit sa pricep. al carui sonor îl da la minimum. valabil nu doar în cazul schizoizilor: când vorbiti cu cineva. Acum unul-doua decenii. acesti limbuti ar observa semne de oboseala ori de plictiseala. este o mama buna pentru cei doi copii ai nostri. laboratoarele de cercetare erau uneori salasul unor cercetatori . încercati sa va detasati un pic de ceea ce îi spuneti si sa-i observati reactiile non verb ale . Dar m-am obisnuit si. ea ma privea fara sa-mi spuna mare lucru. ne povesteste Germain (patruzeci si doi de ani. ea însa nu. Atunci. când am chef de vorba. Cât priveste persoana schizoida. schizoidul ar putea ajunge un pustnic.136 Fran<.. Sotia mea este contabila. dar ea nu raspundea.. decât sa vorbesc. • Sa le lasam sa se izoleze complet Lasat în voia înclinatiei sale naturale spre singuratate. unde tocmai vazusem filmul Omul care aduce ploaia. prefer sa ma gândesc la el. fara vreun efect. Chiar si astazi. ea nu are nimic împotriva ca eu sa îmi petrec o seara-doua pe saptamâna cu prietenii. Daca ar fi însa atenti la interlocutorul lor. Odata.ois Lelord si Christophe Andre fel. Singura problema este ca eu sunt mai curând un causeur. iar vocea îi este mereu egala. însa. Si este ceea ce se cheama "o fata serioasa". fara voia lor. Eu ma pornisem sa fac unele comentarii despre film. când ieseam de la cinema. rareori se întâmpla sa vorbim zece minute în sir. fara a fi întrerupti si care le vor tot vorbi . De altfel. ca între barbati. ma impresionase tacerea ei.privirea. dezlegând cuvinte încrucisate." Dintr-o data am realizat ca în vremea din urma vorbisem cam prea mult. Iata un sfat bun. Eu îi spuneam câte în luna si în stele. personalitatile schizoide vor atrage uneori oameni domici sa se descarce. Munceste mult.

apreciem calitatile ascunse. acestia simplificasera exigentele vietii cotidiene ramânând în papuci chiar si atunci când mergeau sa bea o cafea.Personalitatile schizoide 137 care chiar dormeau acolo. dar nu foarte. . în primul exemplu al c:. de la un capat la altul al lumii. treptat au facut sa dispara aceasta speta de cercetator (care mai poate fi gasit si azi în unele organisme de stat cu regim special) sau au facut ca schizoizii cei mai adaptabili sa comunice cu semenii lor gratie unui mediu mai stimulativ. daca cunoasteti un schizoid. nu-l obositi cu lill exces de prezenta sau de conversatie. invitati-l. precum sotul Carolei. Nerecomandabil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice. Deci. Mai stimulativ. când el venea sa se intereseze personal de stadiul cercetarilor. Nu vorbeau decât cu secretara lor si numai când aceasta îi întreba ceva sau cu directorul. observam lumea interioara. Exigentele cercetarii moderne.c':Ostui capitol. Astfel îl veti ajuta sa-si pastreze capacitatile relationale. iar acest antrenament va face ca el sa-si resimta viata sociala ca mai putin obositoare. • Sa le obligam la prea multa conversatie. caci un laborator de cercetare este si un loc în care se respecta momentele de liniste si singuratate. Daca va este sot sau sotie: consimtiti sa va ocupati dumneavoastra de viata sociala a cuplului. întreprinsa cel mai adesea de echipe aflate într-o colaborare-competitie. vizitati-l doar din când în când. singura lor iesire în cursul unei zile. Cum sa ne purtam cu personalitatile schizoide Recomandabil • • • • Sa le Sa le Sa le Sa le respectam nevoia de singuratate. • Sa le lasam sa se izoleze complet. punem în situatii care sunt pe masura lor. încercati sa-I aduceti la întruniri.

Daca va este coleg sau colaborator: decât sa-I împingeti sa ajunga un prost manager.138 Fran<.a aceasîncânta.zisimt aniversarea. altceva. ce nu oi Aveti trasaturi de personalitate schizoida? I FALS ~ I I I I 1.ois Lelord si Christophe Andre Daca va este patron: trimiteti-i note scrise. Uneori reproseazapot întelege solitare. Nu activitati capul 6. în loc sa tot mer- geti la el. a-mi o lapetrecuta Dupa ma celorlalti.se 4. reacti2.Daca prietenii 1 I . ADEVARAT I 5. ma ile gândesc fi gur(a). sarbatori nevoia de decâtsinta mai celorlalti. în compania . Mi se si în preaam castrâng cugrup. În timpulmult activitatile fide pentru nuliber 7. Iasati-1 sa fie un bun expert. compania as altora mi 10. Chiarîmi plac maseoboseste.

ca ma primise numai de forma. Daca ar fi chibzuit ceva mai mult. ca ~i trecea la cealalta. Totu~i. erau constante ale firii sale. ma în~elasem. de la bun început. 1n schimb. de îndata ia o decizie care adesea se dovede~te a fi buna. erorile care ne-au costat mult ar fi fost evitate. iar impresia mea era ca îl fac sa-~i piarda vrernea. uneori se întâmpla ca el sa sfâr~eascafraza începuta de tine. Nu-i place sa fie contrazis. acel neastâmpar. La ~edinte este ~i mai rau. 1mi punea întrebari. caci atunci când vorbe~ti ceva mai mult. înca de la interviul pentru angajare mi-am dat seama ca patronul meu era un tip dificil. anm gajat al unei companii de telecomunicatii. dar nu a~tepta raspunsul la una. nerabdator. el m-a acceptat! Am înteles mai apoi ca acea graba. De vreo doua-trei ori s-a cam pripit. caci trebuie spus ca are o activitate debordanta de-a dreptul. A~a ca am crezut ca era decis sa nu ma angajeze. . el te întrerupe. Atunci argumenteaza pâna când celalalt renunta la propria pozitie.VII Comportamentele de Tip A Iataarturisirea lui Norbert. noi îl respectam. dupa vreo doua zile vezi totu~i cum el digerase informatia pe care te straduise~i sa i-o strecori ~ise comporta ca ~i cum ar fi fost de acord întru totul. treizeci si sase de ani. Parea grabit. toata ziua are numeroase întâlniri si ~edinte ~i pleaca acasa seara târziu. Ei bine. Dimineata vine primul. Vizitele prin birouri le face în mare graba. Când i se prezinta o problema. Aceasta a ajuns un subiect de gluma pentru o întreaga echipa.

face critici jignitoare.. când comit erori care-i încurca planurile. În apropiere era si un teren de tenis. În fine. dar cum erau defata clienti. S-ar putea spune ca el îi percepe pe ceilalti ca fiind obstacole în cursa lui împotriva timpului. Nici în week-end nu se poate relaxa. îngrijorat. unul. nu poate altfel. dar se enerueaza repede. Sunt zile când este atât de grabit si nervos încât preferam sa nu-i iesim în cale. fapt vizibil chiar si atunci când face eforturi sa se stapâneasca. Am vazut ca literalmente nu mai putea respira de furie. ne suprasolicita si vrea ca noi toti sa lucram în acelasi ritm cu el. fie de o partida de tenis care nu are o miza importanta. s-a stapânit si Il-a spus nimic. nu am chef sa ajung la spital! CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PATRONUL LUI LUC? Vesnic grabit.14 O Fran<. aflat parca într-o permanenta alerta. S-ar fi zis ca era în joc propria cariera! Evident.oisLelord si Christophe Andre Nu este un tip rau. În acele zile poate deveni odios de-a dreptul. Dar eu. dar într-atât de înversunat. chiar si atunci când o atitudine mai ponderata i-ar servi mai bine. Relatiile lui cu ceilalti nu sunt deloc simple. Vesnic se simte în competitie. Ei bine. cu programul pe care îl are. Aceasta percepere a interlocutorilor sai ca obstacole sau concurenti face ca el sa se afle adesea într-un soi de lupta cu ceilalti. se pare ca patronul lui Luc nu poate sa nu îsi mobilizeze întreaga energie când are de atins un obiectiv: sa con- . Dar poate ca acasa este mai calm. are un simt al competitiei înnascut. În orice caz. cu zile de lucru ce seamana unor curse contra cronometru. Îmi amintesc ca anul trecut ne aflam într-un loc de vis cu prilejul unui seminar rezidential. de a-i dojeni când i se pare ca nu sunt îndeajuns de operativi. încât a facut o întindere musculara. care se face simtit fie când este vorba de o discutie în care sa aiba câstig de cauza. patronul lui Luc pare sa se lupte cu timpul. a început o partida de tenis cu directorul comercial de la export. Pe de alta parte. Nu stiu cum îl suporta sotia lui. Odata a bagat de seama ca secretara îi adusese alt dosar decât cel de care avea nevoie. Caci are tendinta de a-i întrerupe. nu prea sta pe acasa.

chibzuiesc )li lucreaza pe îndelete. Comportamentul • de Tip A Lupta împotriva timpului: febril. nu în:::ape îndoiala ca ar intra în categoria Al. a celorlalti. Daca luam exemple de oameni politici (care exemple nu sunt neaparat exacte. Iar Raymond Barre vade)lte în public comportamente de Tip B5. preocupat de exactitate. Lupta împotriva timpului. caci mass-media ne înfati)leaza doar comportamentul public al oamenilor politici. ori în sporturiIe practicate în timpul liber. cu nota maxima. fata de încetineala altora. Î)'i asculta cu atentie interlocutorul. sa conduca o )ledinta.Comportamentele de Tip A 141 vinga un client. pune suflet în tot ce face. în conversatie de pilda. Tabelul urmator constituie o încercare de a plasa câteva personaje celebre pe axa A-B: COMPORTAMENTE DE TIP A COMPORTAMENTE DE TIP B Louis de Funes Bourvil . Cei din B5 sunt calmi. preocupat sa mearga totul mai repede. Patronul lui Luc este o personalitate de Tip A. ori sa câ)ltige o partida de tenis. sa faca cât mai multe într-un timp limitat. mare implicare în actiune: patronul lui Luc are caracteristicile unui comportament de tip A. am putea presupune ca Alain Juppe este un Tip Al. daca ar fi supusa unor teste. iar activitatile din timpul liber devin tot atâtea sarcini cu un scop bine determinat. Orice persoana poate fi clasata în functie de o gradatie care începe de la Al: la o extrema se afla comportamentele de Tip A. nu )li activitatile lor cotidiene). rareori se simt presati de timp. îndeajuns de bine conturata care. iar la cealalta extrema comportamentele de Tip B5. opusul comportamentului de Tip A. • Simtul competitiei: î)li dore)lte sa "câ)ltige" pâna )liîn situatii de viata anodine. Iar colaboratorii sai sunt frapati de adânca implicare a acestuia în actiune. sa ajunga la timp. • Implicare în actiune: munce)lte enorm.

de buget. Trebuie sa ma ocup de problemele administrative. sunt într-o vesnica tensiune. sa încerc sa rezolv si acele probleme omenesti ce se ivesc în rândul echipei de infirmiere. New York. ma mai ocup si de acele probleme încurcate de plasament în urma unei spitalizari. Ethel Roskies1. iar eu nu am nici macar un minut pentru mine. face urmatoarea comparatie pentru a rezuma aceasta trasatura de caracter: "Pentru tipul A. sa fac astfel încât rotatiile de personal sa nu afecteze calitatea îngrijirilor medicale. O psihologa canadiana. Oricare ar fi acel eveniment. sa fiu atenta la cererile medicilor si ale administratiei. 1987.oisLelord si Christophe Al1dre Gaston Lagaffe Averell Dalton Senor Olivera Colombo Mickey De Mesmaeker Joe Dalton Generalul Alcazar Rock Hunter Donald CUM PERCEPE TIPUL A LUMEA? Pentru Tipul A orice eveniment (fapt) din viata cotidiana constituie o provocare: caci el vrea sa aiba orice situatie sub control. orice conflict este un adevarat razboi nuclear. care sunt uneori contradictorii. The Guilford Press. În fine. munca administrativa. sa comand materiale. el îsi mobilizeaza de îndata toate fortele.. numai ca pentru Tipul A orice miza este importanta. Stress Management and the Healthy Type A. urgente si sunt vesnic într-o criza di timp. Sa o ascultam pe Arielle. vizite. cincizeci si doi de ani. Ma împart între sedinte. Ne mobilizam cu totii când este in joc o miza importanta. Ca tot personalul de altfel. care lucreaza ca supraveghetoare într-un spital. zilele mele de lucru sunt interminabile. Altii în locul meu repede s-ar 1 E. Roskies. Deviza Tipului A ar put~a fi: «Trebuie sa controlez orice situatie» sau «Trebuie sa izbândesc în tot ce intreprind»".1 42 Franc. fie ca este vorba de a discuta un contract insemnat ori factura data de proprietarul garajului sau. .

dar acest ritm este ca un drog pentru mine. sau parcurg coridoarele spitalului citind o nota. caci în acest fel majoritatea echipei lucreaza în ritmul meu. ce este stresul? . dar în clipa în care sunt în întârziere. Ariene nu se însala. Dar ce credea Ariene? Ea îsi pretuieste propria munca. îmi spune el. E nostim! Mi-ar placea sa-I vad lucrând într-un spital în care cea mai mica eroare de organizare poate avea consecinte catastrofice. Nu încape îndoiala ca seful ei trebuie sa fie încântat ca are o asemenea colaboratoare. sotul ei este cel care îi îndura proasta dispozitie. Întotdeauna am Junctionat" în felul acesta. Când vine acasa. scriu un raport în timp ce ~i ascult ce-mi spune cineva. Seful spitalului m-a poreclit "tornada alba". cele carora stilul meu de lucru li se pare infernal î~i cer transferul. care gaseste ca-i prea stresata. dar sotul meu este de parere ca la vârsta mea ar trebui sa ma domolesc.Comportamentele de Tip A 143 simti descurajati. se impacienteaza usor. Totul este bine câta vreme eu simt ca stapânesc situatia. Adevarul este ca seara ma simt din ce în ce mai obosita ~i ca dispozitia mea nu este dintre cele mai bune. neramânând în spital prea mult. "Lini~te-te putin". Obi~nu iese sa fac doua lucruri deodata. face mai multe lucruri odata. ea are si alte trasaturi comportamentale de tip A: face totul într-un timp alert. istovita. sau când mi se pare ca ceilalti nu sunt îndeajuns de operativi. fapt repro~at de infirmiere. dar realizeaza ca se oboseste din ce în ce mai mult. Dar pentru mine stresul este chiar viata mea! Când îsi defineste starea de alerta ca fiind un udopantU pentru ea. Cred ca nu mai am tonusul de acum câtiva ani. Si a~a este cel mai bine. Pe de alta parte. Nu cumva Ariene pretinde de la ea prea mult? Care din cei doi are dreptate: sotul ei. devin iritabila! Suport greu ~edintele care se prelungesc câta vreme mie nu-mi ies din minte toate câte am de facut ~i atunci îi întrerup pe ceilalti. În orice caz. Si m-am deprins sa fiu din ce în ce mai rapida. sau Ariene care considera ca stresul este viata ei? Si apoi. se implica total în ceea ce face. Sotul meu spune ca sunt prea stresata.

organismul nostru va secreta diferiti hormoni.ois Lelord ~i Christophe Andre SCURTA DIGRESIUNE DESPRE STRES Stresul este o reactie fireasca a organismului nostru care survine ori de câte ori trebuie sa facem un efort pentru a ne adapta unei situatii. De pilda. dar sa zicem ca de asta data va aflati la volanul ma~inii. 19. U~geron. timpul care a mai ramas pâna la întâlnire. "Stress et approche cognitivo-comportementale. Toate aceste reactii fiziologice ne pregatesc în vederea unui efort fizic. . pp. Adrenalina ne va accelera bataile inimii ~ifrecventa respiratorie.1 44 Fran<. aceea~i reactie se va produce. L'Encephale. va mari glicemia pentru ca mu~chilor no~tri sa le poata fi u~or furnizata glucoza disponibila. În cazul de mai sus (exemplul cu întâlnirea). zece kilometri de strabatut ~i nici un taxi disponibil) reactia de stres va fi mai puternica ~i se va manifesta ~i pe plan fiziologic. 193-202. prins într-un ambuteiaj. mai ales adrenalina. va face ca vasele sangvine ale pielii ~i viscerelor sa se contracte pentru ca sângele sa fie dirijat spre mu~chi ~i spre creier. Componenta comportamentala. Vedem cum reactia de stres este fireasca ~iutila: ne pregate~te în vederea adaptarii la o situatie dificila. când grabim pasul pentru a ajunge la timp la o întâlnire. Uitându-ne la ceas noi am facut o dubla evaluare. Daca distanta între exigentele mediului înconjurator ~i posibilitatile noastre ni se pare prea mare (de pilda n-au mai ramas decât zece minute pâna la ora la care avem stabilita o întâlnire importanta. Vom grabi pasul ori vom începe sa alergam chiar. În aceasta reactie pot fi distinse trei elemente2: Componenta psihologica. avem o reactie de stres. va veti simti inima întetin2 P. Si acum sa ne imaginam aceea~i situatie (întâlnirea). distanta pe care o mai avem de strabatut (cerintele mediului înconjurator) ~i propria putinta de a merge mai repede ori de a gasi un mijloc de transport mai rapid (posibilitatile noastre). Ei bine. Componenta fiziologica. (1993).

Pentru ace?ti stramo?i ai no?tri principalele surse de stres erau conflictele cu vreun rival. Sa zicem ca trebuie sa faceti o scurta expunere în fata unei asistente ?i sa raspundeti apoi la întrebari. mare parte a situatiilor de stres cu care ne confruntam nu necesita efort fizic însemnat. o parte a reactiei de stres este practic inadecvata. Totu?i. fuga din fata unui pradator sau catastrofele naturale. De ce? APEL LA EVOLUTIE Reactia de stres vine din negura timpurilor. Daca nu sunteti absolut deloc stresati (stapâniti bine subiectul ?i apoi miza nici nu este prea mare). Nu veti atinge o performanta prea mare daca reactia de stres este redusa. Prezenta ?i la stramo?ii no?tri.noradrenalina . Sa treci un examen.Comportamentele de Tip A 145 du-?i bataile ?i mu?chii contractându-se. sa faci o buna impresie la interviul de angajare. A face fata tuturor acestor situatii necesita un efort fizic considerabil. sa faceti unele omisiuni din lipsa de atentie. primatele. Azi însa. precum fuga sau lupta. facilitat de chiar reactia de stres. iar raspunsurile la întrebari sa fie confuze. riscati sa nu va mobilizati îndeajuns. Dar s-a produs aceea?i reactie de stres. contractia mu?chilor nu va debloca circulatia. adica ai acelora care au alergat mai repede sau au lovit mai puternic. Invers. daca . diminueaza timpul de reactie. precum incendiile sau inundatiile.iata tot atâtea situatii în care efortul fizic este practic inutil. Totu?i. În aceste conditii. pregatirea pentru efort fizic este inutila. la citadini. ceea ce poate fi util când e?ti pus în situatia de a face urgent un lucru ori de a face fata unui interlocutor dificil. pentru a ne ajuta sa supravietuim într-un mediu primitiv. adrenalina ?i ruda ei . Sa luam alt exemplu.actioneaza ?i asupra psihicului: amplifica o stare de alerta. aceasta reactie a fost fasonata de selectia naturala. gratie unei mai mari secretii de adrenalina. sa încerci sa repari un aparat stricat . Noi suntem descendentii celor ce au supravietuit. daca va aflati în ma?ina.

o reactie de stres prea puternica va va afecta performanta.lapsusl/. iar prin minte sa va treaca gânduri gen: "Daca ma bâlbâi. acest nivel depinde de tipul si de durata sarcinii pe care o aveti de îndeplinit). Cum va puteti închipui. iar raspunsurile la întrebari sa sune jalnic. inima va bate ceva mai tare.. auditoriul este exigent. riscati sa aveti toate simptomele tracului (palpitatii. . exista o zona de stres optim care va mobilizeaza cel mai bine pentru reusita (desigur. Altfel spus. La acest nivel de stres sunteti complet mobilizati spre scopul care consta în reusit a expunerii. exista o reactie de stres intermediara: sunteti usor tensionat. riscati sa fiti anxios. care reprezinta de fapt componenta fiziologica a reactiei de stres.146 Franc. palme umede. riscati sa va bâlbâiti. Pe plan comportamental.ois Lelord si Christophe Andre reactia de stres este mult prea puternica (nu stapâniti subiectul. este un dezastru" sau "Au vazut cu totii ca am tracl/. sa aveti un . spasme în gât). Raportul dintre calitatea performantei si intensitatea reactiei de stres poate fi reprezentat prin urmatoarea curba: Performanta Stres optimal Intensitatea reactiei de stres Curba performanta-stress Yerkes-Dodson Prin urmare. mizati enorm pe faptul ca lucrurile sa iasa bine).

Foarte bine.Comportamentele de Tip A 147 Aceasta reactie de stres are si un pret energetic si se impune respectarea fazei de recuperare. Avantaj ele si riscurile de a fi un Tip A AVANTAJELE TIPULUI A RISCURILE TIPULUI A • Implicat în actiune. Iar în cazul Tipului A acestea cresteau mai mult daca în timpul jocului adversarul se distra facând tot soiul de remarci ironice ("Nu mai dormi! Spune!"). dar Tipul A? ÎNTOARCERE LA TIPUL A Ei bine.1989. Aceasta experienta arata ca trebuie sa se evite sa fie suprastresat un Tip A. Numeroase studii au avut ca obiect reactiile fiziologice ale Tipului A confruntat cu o situatie de un grad de stres moc€rat. presiunea arteriala si nivelul adrenalinei din sânge erau mai mari decât la Tipul B. cu atât el risca "supraîncalzirea". ceea ce nu se va resimti câta vreme este tânar si în forma. . va aparea oboseala. pp. veti spune. Experimentdescrisîn L'Illusion OdileJacob. cu cât înainteaza în vârsta. Si atunci s-a constatat ca la Tipul A frecventa cardiaca. Deseori Tipul A nu respecta faza de recuperare. 201-202. Dupa expunere.Paris. Ajunsi la acest nivel de reactie la stres. Dar daca reactia voastra de stres se prelungeste sau se repeta prea des. veti simti nevoia unei conversatii destinse sau a unei izolari pentru a recupera în liniste. Dar. Si iata una: unor persoane de Tip A si Tip B li s-a propus un joc video în care sa joace de fiecare data împotriva unui jucator de tipul opus.• 3 Exces de implicare. Dantzer. iar performantele lor nu erau din cele mai bune3. caci se suprastreseaza îndeajuns de mult singur. de R. psychosomatique. reactiile de stres de Tipul A sunt mult mai prelungite si mai frecvente decât media. cei de Tipul A au început sa comita mai multe erori decât cei de Tipul B.

sa pricina urmare Combativ.Corelat cu alti factori de risc (tutun. stagneze "slabeasca" a Apreciatceilaltisanatate II autoritarism ului sau. pentru familie. din Cariera Sacrificarea cariera Îi este greu rapida.Dembrovski et colI. ca Energic. 4 R..deconflictual. comparativ cu Tipul B. Psychosomatic Medicine. dar si pentru sine! Caci se surmeneaza.urinta5."Antagonistic Hostility as a Predictor of Coronary Heart Disease in the Multiple Risk Factor Intervention Trial". Excesiv Probleme II Accidentreusita. Tipul A poate fi dificil pentru ceilalti. de Ambitios. cauzate Productiv. excesiv. Rezultatele acestor studii concordau. kilograme în exces.51. 872-877. se suprastreseaza si risca probleme de sanatate.ois Lelord si Christophe Andre Mobilizator. "Coronary Heart Disease in the Westem Collaborative Group Study.maifamiliale. 233. Final Follow-Up Experience of 8 1/2 Years". Studii epidemiologice internationale au urmarit comportamentului Tipului A de-a lungul mai multor ani. sedentarism). . .M. pp..1 48 Fran<. probleme sanatate sau de • Parcurgând acest tabel veti întelege de ce am ales si Tipul A în aceasta carte despre personalitatile dificile. Rossenman et colI. factorul de risc cardiac sporeste.Riscul este si mai mare în cazul celor ostili dintre cei de Tipul A si care se enerveaza cu u~. Journal of the American Psychological Association. . unor conflicte. . 1989. 1975. pentru colaboratorii lui. pp. hipertensiune. de stres ritmul. Risca Promovare Antipatizat Pentrusa dedevietii din exces un implicare. colesterol. 5 T.Riscul unor probleme coronariene (anghina pectorala si infarct) este dublu4 la tipul A.pentrueste descurajant. conjugale. 514-522.

exercitii fizice regulate . chap. Elemente obisnuite ale programelor de gestiune a stresului si scopul acestora TEHNICA PROPUSA OBIECTIV • Relaxarea • Antrenament în vederea comunicarii • Analiza unora din convingerile Tipului A • Atenuarea componentei fiziologice a reactiei de stres. dar în clipa în care vor face un infarct.un regim alimentar echilibrat . 5.Comportamentele de Tip A 149 Aceste probleme de sanatate ale Tipului A au retinut atentia unor prestigioase institutii nord-americane6. iar pretul asigurarilor si amenzile sunt platite de firma. cât si în ceea ce priveste cheltuielile de sanatate.renuntarea la fumat . 6 Rapport 1993 du Bureau international du Travail. 73-87. . Angajatii lor de Tip A. firma va fi afectata atât în privinta productivitatii.desfasurarea cu regularitate a anumitor activitati în aer liber. fara îndoiala ca sunt operativi. deprinderea recuperarii în urma unui efort • Diminuarea comportamentelor agresive • Sa învete sa relativizeze si sa se dezimplice • În beneficiul propriei • Sporirea rezistentei la stres si diminuarea altor factori sanatati îndemnul la: de risc cardio-vascular . "Le stress au travail". pp. Respectivele in" stitutii au deci tot interesul sa depisteze Tipurile A si sa le propuna un program de gestiune a stresului si de reducere a altor factori de risc cardio-vascular. caci acesti angajati sunt asigura ti la companii priva te. Geneva.

care a decis sa se supuna unui program de gestiune a stresului propus chiar de firma la care lucra. apoi timp de alte doua luni alte doua ~edinte de "rapel". Directorul de resurse umane ne-a înmânat o nota în care ne recomanda un cabinet care oferea consultanta pe teme de tratare a stresului. Mai ales ca programul pe care-l propunea era realist. cum ma raportez la timp. felul meu de a comunica cu ceilalti. sotia Îmi repro?eaza ca sunt din ce în ce mai iritabil. De câtava vreme cel ce se ocupa de problema resurselor umane era din ce în ce mai preocupat de chestiunea stresului la lucru. variate atât în privinta continutului lor (în functie de ingredientele utilizate). TeluI lor comun este acela de a ajuta o persoana de Tip A sa-~i faca un program personal de gestiune a stresului. De altfel.oisLelord ~i Christophe Andre Programele ce pot fi propuse Tipului A sunt. Directorul nostru financiar a avut un concediu de boala de mai multe luni din pricina unui infarct. Felul de a proceda al consultantului mi-a placut de îndata: porneam de la situatii stresante concrete cu care ma confruntasem în intervalul dintre ~edinte ~i le analizam împreuna.15O Fran<. stagiu rezidential de câteva zile). deci. sa capete noi deprinderi durabile. deci patrusprezece ~edinte în total. cât ~i în durata acestora (~edinte regulate timp de mai multe luni. Sa-I ascultam pe Serge. daca fiul meu întârzie la masa. Si aceasta m-a ajutat sa con~tientizez anumite lucruri: ceilalti ma enervau extrem de des. Eu însumi am migrene ?i am înghitit tot soiul de medicamente recomandate de mai multi medici fara vreun rezultat însa. Ideea mi-a parut buna ?i am actionat numaidecât. lunar de asta data. ceea ce este indiciul unui stres excesiv. tensionat ?i trebuie sii recunosc ca acasa ma enervez de cele mai multe ori din pricina unor lucruri marunte: daca fiica mea vorbe?te la telefon prea mult. dar eu aveam tendin- . mi-a dat sa completez ni?te chestionare despre: semnele mele de stres. adaptat unor oameni extrem de ocupati: timp de ?ase luni o ?edinta individuala de doua ore la fiecare cincisprezece zile.. patruzeci ~i trei de ani. Angajatii firmei au un tum-over (randament) considerabil. eu izbucnesc îndata. propriul meu stil de viata. În ultima vreme aveam insomnii ?i adesea soseam la birou obosit dupa o noapte de nesomn. deci douasprezece ~edinte. Chiar de la prima ~edinta. Aceste programe pot fi practicate în ~edinte individuale ori de grup.

am jucat apoi roluri în care el tinea locul câte unuia dintre interlocutorii mei obi?nuiti. sa încerc sa comunic cu ei într-o maniera ferma. exceptând cele doua ore de tenis pe saptamâna. caci ma straduiam sa ma mentin la nivelul de acum zece ani. pâna când într-o zi explodam: "Ce înseamna asta?! Nu mi-ati pus dosarele în ordine! Nu puteti fi atenta! Putin va pasa de munca mea!" Urmarea era ca mie îmi era ciuda pe mine. a?a ca programul meu este supraîncarcat. mai adaug: "Stiu ca aveti multe treburi pe cap ?i aceasta este una în plus. De la prima ?edinta. Caci altfel pierd o gramada de timp. Analizând împreuna cu el situatiile de la lucru. perfectionism care ma împiedica sa deleg unele atributii. În saptamânile ce au urmat am pus la punct un program personal de gestiune a stresului. Numai ca în acest fel. nici agresiva. ?i perfectionismul meu a ie?it la iveala. centrat pe patru obiective: . ca ?i pentru acele alte sarcini ce îmi revin este mult mai scurt. timpul care îmi ramâne pentru reflexii.Sa practic delega rea unor atributii. caci ei nu aveau suficienta experienta. slujindu-ma . În fine.Comportamentele de Tip A 1 51 ta fie de a ma stapâni. Putin câte putin. când asistenta mea nu-mi aranja dosarele în ordinea cuvenita. Acum însa îi spun: "A? prefera sa îmi aranjati în ordine dosarele. Înainte. nici inhibata. . Am mai realizat ca erau multi ani de când nu-mi mai facusem timp pentru mine. fara sa izbutesc însa. aveam impresia ca eu a? rezolva mult mai bine totul. pentTll micile mele dorinte ?i placeri. El mi-a explicat ca ambele atitudini constituiau factori de stres importanti. ei îi era ciuda pe mine ?i toti erau stresati. Slujba ?i viata de familie îmi ocupau întreg timpul. fie de a exploda. caci ?tiam ca are multe de facut ?i nu voiam sa o stresez cu lucruri manmte. am deprins cum sa fac critici. dar este importanta pentru mine." . Întotdeauna mi-a fost greu sa las unele lucruri pe seama altora. el mi-a aratat cum ma pot relaxa în doar câteva minute. dar pâna?i aceasta devenise stresant." Daca vad ca este deja stresata.Sporirea propriei rezistente la stres. exprimându-mi deschis punctul de vedere ?i criticând comportamentul.De câte ori ma enerveaza ceilalti. nu persoana. dar într-un mod mai eficient. de a nu starui. Consultantul m-a ajutat sa fac o lista a acelor chestiuni care ar puteafi delegate. nu-i spuneam nimic de cele mai multe ori. ceea ce m-a facut sa cuget la peifectionismulmeu.

Serge ne înfatiseaza o experienta reusita a programului de gestiune a stresului: a izbutit sa com1. Fapt confirmat atât de variatiile ritmului cardiac. notiunea aceasta de tratare a stresului evoca tizana. a depasit deci acel stadiu în care faci o lista cu decizii pe care nu le respecti niciodata.. pp. Serge.25.micecu ceilalti într-o maniera mai putin stresanta atât pentru el. desi cariera primeaza pentru mine. este importanta si viata pe care ti-o organizezi în afara slujbei. dar am realizat ca nu era câtusi de putin asa ceva! De fapt. ale persoanelor de Tipul A. reactivitatea Tipului A la stres se diminua. ca si cea familiala îi ofera mai multe satisfactii. Înca ne aflam în aceasta faza a programului. Haaga et coll. am ajuns sa ma pot relaxa prin numai câteva respiratii si fac lucrul acesta de mai multe ori pe zi. Iar migrenele mele s-au mai rarit. Dupa un exercitiu sustinut. sau baia într-un pârâu. Urmarea este ca ma simt mai putin istovit când ajung acasa si mai putin iritabil. ajutat de consultant.Sa reflectez asupra prioritatilor. ochii deschisi. 7 D. Dar el m-a ajutat sa realizez ca. . primase. uMode-Specific Impact of Relaxation Training for Hypertensive Man With Type A Behavior Pattern. care în urma unui accident de masina repune în chestiune tot ceea ce. stapâneste si foloseste relaxarea. si-a reevaluat prioritatile. cât si pentru ei. în timp ce astept la semafor si chiar în sedinte. desigur. tinându-mi. Avansam cu pasi mici pentru a vedea cum mi-as putea planifica timpul. Sunt extrem de multumit de acest program. cât si al tensiunii arteriale7. atunci când simt tensiunea crescându-mi. 1994. Diverse studii au aratat ca în urma unui program bine conceput de tratare a stresului. . este o adevarata ucenicie pentru a capata alte deprinderi în viata de zi cu zi. pentru arivistul care era. iar viata profesionala. Pentru mine. astfel încât sa am mai mult ragaz pentru mine si sotia mea. Comportamentele de Tip A în filme si în literatura În Întelegerea (1969) de Elia Kazan. Kirk Douglas joaca rolul unui publicist stresat si ambitios. între doua telefoane. Behavior Therapy.15 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre de respiratie. 209-223.

Prin urmare. care face o chestiune de onoare din a opera într-un timp record s. autoritar. sosind mai târziu decât ati anuntat. Dupa" ce am vazut cam cum s-ar putea ajuta Tipul A. daca aveti de a face cu un Tip A nu îngreunati de la început situatia întârziind! Daca realizati ca nu veti izbuti sa ajungeti la întâlnire la timp. cum v-ati putea comporta. este preferabil sa va anuntati întârziere a facând o ampla estimare a ei. respectati noul ragaz.te comportamentele unui super-Tip A s. CUM SA NE PURTAM CU UN TIP A Recomandabil • Sa fiti punctuali si sa-i aratati ca se poate bizui pe dumneavoastra Tipului A îi displace sa as. William Holden vades. Din pacate. el îsi va ocupa timpul cu o alta activitate. doctorul Berg (Gerard Depardieu) este un chirurg impacientat.isimt al replicii specifice Tipului Al. un Tip B viclean.Comportamentele de Tip A 153 Remarcabilul film al lui Robert Wise Turnul ambitiopilor (1954) descrie o lupta pentru putere între cinci conducatori ai unei mari întreprinderi de mobila pentru a-i succeda pres.es. telefonati-i pentru a-i anunta acest lucru.edintelui recent decedat.isfârs. gustul pentru risc de care da dovada îl aduce la discretia lui Charles Vanel. Astfel el se va linisti de îndata.teprin a birui.ice ati putea face voi. sa vedem s. În Sapte morti la ordin (1975) de Jacques Rouffio.teste si devine iritabil daca este pus în aceasta situatie. . mai cu seama în cazul în care acest Tip A nu are nici cea mai mica notiune de tratare a stresului. nu va expuneti unui alt risc de a-l pune iar sub presiune. se nelinis. precizati ora la care veti ajunge. Dar fiti cu bagare de seama. caci va regasi senzatia de a detine controlul asupra felului în care îsi foloseste timpul: asteptându-va.icare poseda acea iritabilitate s.tepte.

Timpul pe care îl aveam la dispozitie pentru a le îndeplini era extrem de scurt si Cllm nu cutezam sa obiectez. Am repetat de mai multe ori si. Si atunci. si apoi. si are tendinta de a impune si celorlalti acest ritm. . sa sistematizez rezultatele echipei de cercetare pentru a redacta un articol. dar persoane dificile adesea. prietenul meu. sa-i prezint un proiect de cercetare pentru ca el sa poata cauta finantare. îmi dadea si mie o multime de lucruri de facut: sa citesc si sa rezum o serie de articole. EI juca rolul patronului. care este agent comercial si este obisnuit sa negocieze cu clienti importanti. trebuia sa lucrez zi si noapte. la început. mi-a propus sa joc cu el respectiva scena. Prietenul meu mi-a explicat care erau greselile pe care le faceam negociind: îi comunicam de îndata intervalul de timp care mi-ar fi fost necesar si care în orice caz era destui de scurt. Atâta timp cât doriti sa-i mentineti o buna dispozitie. altminteri relatiile voastre vor fi afectate. Prietenul meu m-a sfatuit sa negociez termenele care îmi erau impuse de el. ma aratam ferma la început. Este un om hiperactiv. el aparea cafiind un tip autoritar si impresionant. iritabil pe cât i-l descrisesem eu. sustineti-l pe al vostru! Laure este o tânara doctorita. pentru ca atunci când el staruia eu sa cedez.154 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre Amintiti-va ca Tipul A încearca în permanenta sa controleze tot ce-l înconjoara. Prietenul meu era de parere ca viata mea devenise infernala. evitati omisiunile si lipsa de atentie. Mi s-a parut ceva teribil de dificil: cum patronul însusi munceste enorm. nu reuseam sa ma achit de obligatii la timp. în ochii unei tinere cercetatoare ca mine. care munceste într-un ritm febril. lasati-l sa creada ca acest lucru îi izbuteste: faceti ceea ce ati preconizat ca veti face. nu prea îndrazneam sa-i spunem ca ne suprasolicita. Ea ne poveste~te care sunt relatiile ei cu un patron de Tip A: La început. Mai mult. ceea ce pe patron îl irita în cel mai înalt grad. Asa ca îmi dadea tot felul de sarcini. Cum activitatea de cercetare pe care acesta o desfasoara este apreciabila. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. sfârsisem prin a ceda. nici nu stiam cum sa ma port cu patronul meu.

Cred ca a fost surprins fii. Navalea în cabinetul meu. În acest caz Tipul A îsi poatedeclansa o reactie de stres maxima. pe domnul M. un super-Tip A ce conducea o firma. dar m-am tinut tare fii de asta data. Când patronul mi-a propus iar intervale de timp aberant de scurte." Apoi l-am lasat sa vorbeasca. gâfâind. îl ghiceam dupa zgomotul ufiilor trântite fii dupa pafiii ce se precipitau pe culoar. calma. fii domnul M. afia cum ma învatase prietenul meu. "Foar- .. a încercat iar sa-mi impuna timpul care considera el ca îmi era necesar. domnule. sosea la spital pentru o consultatie. Iar eu am realizat ca a fiti sa negociezi este unul din cele mai importante lucruri. Pacat ca nu ne învata aceasta la ficoala. avea un pacient. • Sa-I ajutati sa relativizeze Tipul A are tendinta de a dramatiza orice situatie ce pres'_lpune un obiectiv de atins. cu urmatoarea ocazie. rofiu la fata. Ca toti cei de Tip A. termenul pe care îl fii voiam (defii începusem prin a-i cere trei saptamâni). fara nici un fel de menajamente fata de propriul organism. Gerard. Trebuia deci sa învete sa faca estimari mai ample asupra timpului. am început: "Voi face acest lucru cu placere. I-am explicat ca aceasta situatie constituia un bun exemplu asupra felului în care se comporta în viata: mult prea mult stres! Am discutat împreuna despre aceasta fii am ajuns la concluzia ca: 1) Mai bine întârzie cinci-zece minute decât sa ajunga într-o asemenea stare! 2) Daca trebuia sa alerge astfel.Comportamentele de Tip A 155 Dar acest mic antrenament m-a ajutat mult. Încercati deci sa-I faceti sa-si scoata nasul din ale lui si sa realizeze ca nu este totul chiar atât de important. Când domnul M. Mai mult. dar timpul mi se pare mult prea scurt. privindu-l drept în fata. fii încercând sa-mi spuna ca pentru el era o chestiune de onoare sa nu întârzie niciodata. cardiolog. înseamna ca avea tendinta de a face estimari incorecte pentru ca îfii supraaglomera ziua în care avea fixata consultatia. L-am sfatuit sa anuleze macar 10% din lucrurile pe care fii le propusese sa lefaca într-o zi. simt ca are mai multa consideratie pentru mine. Acum s-a obifinuit fii ma întreaba chiar el cât timp consider ca mi-ar fi necesar pentru o noua lucrare. are tendinta de a-fii "umple timpul". Am izbutit sa obtin un termen de cincisprezece zile.

iar daca nu respectam o etapa pe care el o prevazuse. Copiii au sfâr?it prin a se revolta ?i. Încetul cu încetul am izbutit sa îl antrenez ?i în activitati ce nu aveau un obiectiv anume. Iar daca este deranjat de copii sau daca pe nea?teptate sosesc la noi prieteni. sau sa-I fac sa petreaca mai mult timp pe plaja. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi Marie-Laure. A sfâr?it prin a recunoa?te ca nu gândea în termeni de prioritati ?i ca pentru el totul era important. este mereu cu ghidul în mâna. se supara. Iar în vacante se întâmpla la fel: stabile?te ce trebuie vizitat. de câte ori încearca sa ne impuna propriul lui ritm. asa ca se deprinsese cu numerosi Tip A veniti sa-I consulte dupa un prim infarct. noi îl ironizam un pic. Dar de îndata ce li se va ivi ocazia. mi-a zis. dupa doua-trei crize în care toata lumea urla. iar el se potole?te.:oisLelord si Christophe Andre te bine. sa tragem o raita la tara de pilda. nu se poate împiedica sa nu-?i planifice timpul: sa se trezeasca la cutare ora.156 Fran<. o mama de patruzeci si trei de ani. ?i sa treaca în revista tot ce ar fi necesitat un timp lafel de scurt ca cel pe care-l estimase el cafiindu-i suficient pentru a ajunge la cabinetul meu. sotul meu ?i-a reconsiderat propriul comportament. ei se vor relaxa si vor schimba ritmuL În vacante sau în week-end-uri îsi vor gasi timp pentru a hoinari. Si de atunci. când suntem în vacante. numai ca parca vad ca o sa vrea sa ia lectii de schi nautic. Mai întâi de toate. sotul meu lucreaza enorm ?i este tensionat chiar ?i în week-end. are un sot de Tip A care pâna si în week-end îi creeaza probleme: În timpul saptamânii. el se enerveaza. Acest exemplu pune în lumina distinctia dintre comportamentele de Tip A si ceea ce s-ar putea numi personalitati de Tip A. A recunoscut "la rece" ca exagerase. Germ"d lucrase la un centru cardiac de re adaptare. de pilda. dar daca nu le voi face la timp?" I-am cerut sa-?i consulte agenda. . Exista persoane ce vadesc comportamente de Tip A doar sub presiunea mediului înconjurator. sa mearga cu bicicleta doua ore. caci este distras de la activitatile sale. î?i impune sa faca tot felul de reparatii marunte pe care vrea sa le finalizeze înainte de caderea serii.

Dar alte persoane. ~i se ocupa de acele chestiuni care pe mine ma plictisesc.personalitate narcisica.la cald" Firea Tipului A este competitiva. Tipul A . N erecomandabil • Sa negociati cu el. Deseori nu se poate împiedica sa nu intervina în locul meu sau sa ia decizii fara sa ma consulte. El este extrem de atent la tot. vorbindu-ne despre asociatullui. Vedem deci ca acei Tip A nU î9i fac prea multe probleme câta vreme mai au acea energie a tineretii. dar în acela~i timp nu trebuie nici ca ascendentullui asupra ta sa fie prea mare.personalitate anxioasa etc. Deci poate fi asociat si altor personalitati dificile: Tipul A . de managementul întreprinderii. un Tip A. el va încerca de îndata sa IIcâstige" si discutia se poate lesne încinge. î9i vor induce o stare de stres în orice împrejurare. Este important ca relatiile cu propriul asociat sa fie bune. Aceste persoane pot fi calificate ca fiind personalitati de Tip A. În fine. Henri ~i cu mine suntem oarecum complementari. cu orice ocazie. Dar nu-l prea pot controla. Mai cu seama daca începeti negocierea când el este stresat de altceva.personalitate paranoica. eu ma ocup îndeosebi de acel aspect uman al problemelor. de la început pâna la sfâr~it. Sa-I ascultam pe Bernard. lucru care ma preocupa mai mult.. nu vor nutri dorinta de a câ9tiga cu orice pret. imediat ce aflam acest lucru.Comportamentele de Tip A 157 a citi din simpla placere de a citi 9i. Tipul A . Î9i vor planifica timpul 9i î9i vor fixa unele obiective chiar 9i în vacante. mergeam la el. La început. comportamentul de tip A define9te un mod de reactie în raport cu timpul 9i cu felul în care se savârseste controlul asupra mediului înconjurator. daca fac sport. vrea sa controleze totul. Când voi îl contraziceti. ma straduiam sa-i dovedesc cât de mult gre~ise ~i sa . dar când vigoarea lor începe sa se diminueze. Cum Henri este destul de autoritar ~i iritabil. propriul comportament devine epuizant pentru ei. precum sotul lui Marie-Laure. patronul unei curatatorii.

adesea. Dar poate ca n-am precizat îndeajuns de limpede care dintre noi trebuia sa o faca. sa aiba ei ultimul cuvânt. caci pentru ei acest dineu este un soi de competitie. Cu aceasta finete în a-l întelege pe celalalt. Nu va lasati antrenati în acest joc ale carui reguli sunt impuse de ei: mai mult. abordându-l într-un moment potrivit (ii Iasându-i timp sa-(ii însu(ieasca respectiva decizie. ca (ii cum el ar fi avut aceasta idee de la bun început. !ti propun sa reluam acest subiect luni. Evitati. caci vor sa izbândeasca mereu. Incetul cu încetul mi-am dat seama cum trebuia sa procedez. • Sa dramatizati conflictele cu el Tipul A este iritabil si irascibil adesea. atragându-Ie atentia ca iar se cred într-o situatie de competitie. sa va bata la sah. De fapt. Mai cu seama daca competitia va displace. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile Cei de Tip A vadesc adesea o manie iritanta." Astfel are ragaz sa reflecteze (ii. chiar el propune o regula care sa îmi con vina. Pentru acest Tip A. dar se întâmpla sa si arunce un cuvânt de spirit oarecum jignitor. El se aprindea. de asemenea. si îi spun ceva gen: "Uite. mânia este o . încetul cu încetul. nu este deloc surprinzator ca Bernard este un bun manager. sa alerge mai mult ca voi. ramânea ferm pe pozitii. din lipsa de antrenament. sa acceptati acele mize care îi motiveaza mai mult decât pe voi: sa va bata la tenis. sa aiba mereu câstig de cauza. saptamâna trecuta am aflat ca ai decis aceasta fara sa ma consuiti (ii pe mine. riscati sa pierdeti. La un dineu de pilda. l-am determinat sa faca aproape tot ce vreau eu. nu-i lasati sa va impuna un climat stresant.158 Fran~ois Lelord si Christophe Andre redefinesc atributiile fiecaruia dintre noi. vor ca cea mai reusita gluma sa fie spusa de ei. Dar daca nu este atins de alte tulburari de personalitate. dupa semnarea unui contract important de pilda. iar discutia noastra se preschimba într-o sfada între surzI. Profit de un moment în care suntem amândoi ceva mai destin(ii. sa schieze mai repede. furia sa se poate stinge pe cât de repede s-a ivit. Mai bine amuzati-va.

A parasit încaperea. Poate ca nu. mai ales daca va este patron. Dar cel mai tare m-a surprins reactia supraveghetoarei. În schimb. am fost bulversata. A doua zi.Comportamentele de Tip A 159 emotie fireasca a vietii. fiti atenti la acetiti Tip A. Daca acest patron este un autentic Tip A este posibil sa îtii contitientizeze tii acest defect sa faca un efort pentru a se controla. ca tii tristetea sau bucuria. promis totusi de administratie de mai bine de un an. deseori semnul unei rupturi definitive. al caror personal era mai mic decât al nostru. iar el parea usor descumpanit. Într-o zi în care dispozitia patronului este buna. ea l-a întrebat daca putea pleca. Asa ca asteapta numai sa-i treaca furia si asta trece într-adevar. într-adevar. Dar nu. acesta este un eveniment grav. perfect calma. exceptional. apoi când el a sfârsit ce avea de zis. grosolan si ca rabufnirea lui nu era deloc justificata. Gaseam ca patronul era nedrept. daca . caci nimeni nu-i obligat sa suporte la nesfârtiit accese de furie nejustificate. În schimb daca dumneavoastra aveti o fire mai calma tiinu va ietiiti prea repede din rabdari. îl privea numai. Eroarea este sa credeti ca pentru Tipul A. am vazut ca îsi vorbeau ca si când nu s-ar fi întâmplat nimic. mânia poate avea pentru voi o cu totul alta semnificatie: când va înfuriati. furia are acela tii sens ca pentru voi. la vizita. Chipul patronului s-a colorat într-un rosu aprins si a explodat acuzându-o ca era vina ei si ca nu sustine cauza spitalului nostru. erau pe lista de prioritati. Eu eram revoltata: toata lumea stia ca supraveghetoarea era extrem de devotata si ca nu avea nici cea mai mica vina daca alte spitale. nu dramatizati o rabufnire a acestuia. Când am asistat întâia oara la un astfel de acces. Sa o ascultam din nou pe Laure vorbindu-ne despre patronul ei: Întreg spitalul s-a obisnuit cu accesele de mânie ale patronului. Dar eu nu stiu daca as putea reactiona cu acelasi calm. supraveghetoarea ar putea aborda deschis problema rabufnirilor acestuia. Ea îl cunoaste de vreo zece ani si stie ca atunci când are acele iesiri de mânie nu foloseste la nimic sa îl contrazica. Supraveghetoarea spitalului tocmai îl înstiintase ca nu putuse obtine un post suplimentar de infirmiera.

• Sa va lasati antrenati în competitii inutile.la cald". • Sa dramatizati conflictele cu el. . Daca un Tip A va este sot/sotie: pentru a evita disparitia lui! ei prematura. va fi greu ca el sa înteleaga punctul de vedere al celuilalt..1 6 O Fran<. Cum sa ne purtam cu tipul A Recomandabil • Sa fiti punctuali si dovediti-i ca se poate bizui pe dumneavoastra.ois Lelord si Christophe Andre are si trasaturi narcisice sau paranoice. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. Daca Tipul A va este coleg sau colaborator: încercati sa-I domoliti înainte de a claca sau de a va lua locul. Daca un Tip A va este fie!: câstigati-i respectul prin operativitatea voastra. • Sa-I ajutati sa relativizeze. îndemnati-l(o) la o igiena de viata. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi. sustineti-l pe al vostru. dar nu-l lasati sa va impuna ritmul lui. N erecomandabil • Sa negociati cu el .

Adesea ceilalti ma enerveaza" 3. 6. ca acut simt presat de multemulta 4. se mi~ca îndeajuns titiei. Manâncîmi ori de a-mi decât ma9. al compemai place 2. Apropiatii se plâng de faptul ca I ADEVARAT I I I .I un astept. de timp. voi face mai apoi. deja 5. 7. inactivitatea.Comportamentele Aveti comportament de Tip A? de Tip A 1 61 FALS rea masa.la ce masasimt tendinta 10. Ampentruprea nuenergiesupraîncar. Nu foarte repede.De repede.

fara sa stiu de ce. vazându-ma dormind. faptul de a ne afla într-o casa noua îi excita pe fratii mei si pe mama. Îsi priveste fiica dormind. m-am trezit. deodata. Si mi-a explicat ca. care umblau dintr-o camera în alta.VIII Personalitatile depresive "Nu mi-ar placea sa fac parte dintr-un club care sa ma accepte ca membru. atât de mititica si lipsita de aparare. Expresia lui m-a naucit într-atât încât. la toate primejdiile ce ma pândeau în viitor si împotriva carora el nu ma putea apara si ca de aceea se întristase. Era tipic pentru tatal meu: el vedea întotdeauna latura sumbra a lucrurilor. Îmi faceam siesta într-un fotoliu si. Si îmi amintesc ca atunci când ne mutam. ramas clar întiparita în Tata o nu a fost niciodata Mi-a ce se cheama un fi avut minceea te amintire de pe vremea când trebuia sa om vesel. Dar parea trist si coplesit. i-am povestit asta. dar în loc sa se bucure ca are o fetita adorabila. a început sa se gândeasca la greutatile ce ma asteptau. El m-a luat imediat în brate pentru a ma linisti. în timp ce tata. el se gândeste la toate amenintarile ce o pândesc în viitor. nu avea câtusi de putin aerul unui tata fericit." GROUCHO MARX povesteste Madeleine. am început sa plâng. Tata era asezat lânga mine si ma privea. parcurgea ~i . cu un aer sumbru. ne vreo sase ani. îsi amintea foarte bine si el scena. Dupa multi ani.

iar tata se lasa antrenat. caci în afara slujbei lui. din dorinta de a încerca sa-mi cunosc mai bine tatal. Tata râdea atât de rar încât. simtea în fine ca se putea lasa în voia lucrurilor. când se întâmpla. La câtiva ani de la moartea lui (a avut un cancer de pancreas). sa vizitam muzee. ~i atunci începea sa-~ifaca tot soiul de griji ~i se lini~tea doar când totul era reparat. dar mai cu seama repro~urile pe care ~i lefacea pentru ca n-ar fi facut sau zis cutare sau cutare lucru. Din punct de vedere profesional. ca se putea destinde." sau "Am avut o explicatie prea dura cu X. iar fratii mei îmi împarta~esc parerea. n-am safiu niciodata un tata bun.iaer trist. deseori aducându-. Sunt convinsa ca remarca de îndata ~i cea mai mica imperfectiune în proiectul de constructie al unui pod sau al unei bretele de autostrada. dar lasându-ne ~i o anumita libertate. Râdea numai când se uita la filme vechi.i ramânea cu privirea atintita în gol cu acela. am dat ~i de jurnalul lui. Acest simt pentru detaliu trebuie sa-i fi servit în profesia lui: lucra la directiunea de proiectare. Si s-a cam suparat..Personalitatile depresive 163 el încaperile constatând toate neajunsurile noii locuinte. cu Charlie Chaplin sau cu Stan ~i Eran. Mama propunea sa facem anumite plimbari. Mama era cea care se ocupa de week-end-uri. chiar ~i cea mai mica fisura în tavan. Nu sunt la înaltimea sarcinii ce mi-a fost încredintata. mai apoi însa l-am citit. Ar fi trebuit sa fiu mai diplomat. remarcau cu totii.i acasa dosarele. era pretuit de toti cei ce lucrasera cu el. Descria evenimente obi~mtite din viata de zi cu zi. a unei lumi fictive. De pilda: "Trebuia sa-i fi spus lui Dupont sa se ocupe mai mult de dosarul Machin. tata facea impresie buna. Cred ca în fata ecranului." sau "Nu ma ocup îndeajuns de copii.. .. tata nu avea nici o initiativa. Dar acele vizite îl plictiseau teribil ~i erau ca un soi de obligatie pentru el. facând putina rânduiala printre hârtii . zâmbea. Am ezitat întâi. El muncea enorm. Mama îmi spunea ca atunci când erau invitati de prieteni.i acte.. autoritar. Iar ceilalti erau impresionati de aerul lui serios ~i de reputatia lui de om care munce~te mult." Pe când eu îl consideram un tata bun. dadea dovada de mult umor. Parea ve~nic obosit iar când voia sa se odihneasca se a~eza în fotoliul lui .

În fine.1 64 Fran<. vede doar latura sumbra a acesteia. evenimente fericite). • Autodepreciere: nu se simte "la înaltime". Aceasta dificultate în a resimti placerea este numita de psihiatri anhedonie si poate fi întâlnita si în cazul depresiilor. nici în cazul unor activitati ori situatii considerate în mod obisnuit ca fiind agreabile (week-end-uri. cum o si arata expresia sa trista si posomorâta. Acestea sunt caracteristicile pe care le re gasim de obicei la personalitatile depresive. Dispozitia lui obisnuita este întunecata. scrupulos si duce o viata austera. Tatal Madeleinei pare sa fi avut toata viata aceste caracteristici. Deci nu este vorba de o depresie tranzitorie.ois Lelord si Christophe Andre CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE TATAL MEDELEINEI? Pesimismul de care da dovada tatal Madeleinei este constant: în diverse situatii. el percepe întotdeauna doar posibilele primejdii. • Dispozitie trista: este trista si posaca de obicei. supraevalueaza aspectul negativ minimalizându-l pe cel pozitiv. Nu pare sa se bucure de viata: nu cauta acele activitati agreabile. Acest tatic este foarte vrednic. din lectura jurnalului sau aflam ca frecvent el încearca sentimente de culpabilitate si de autodepreciere. nutreste sentimente de inaptitudine ori de culpabilitate (chiar si atunci când ceilalti îl apreciaza). • Anhedonie: nu prea resimte placerea. poate pentru ca nimic nu îi pare agreabil. de o casa noua sau de un nou dosar. posibilele riscuri. Personalitatea depresiva • Pesimism: În orice situatie s-ar afla. ci de o personalitate depresiva. Nu este prea sociabit compania celorlalti îl oboseste si aceasta pentru ca el trebuie sa se fi considerat a nu fi un interlocutor la înaltime. chiar si atunci când lipsesc evenimentele neplacute care sa justifice aceasta dispozitie. fie ca este vorba de fetita lui. dar nu este obligatoriu ca tabloul sa .

Si nici nu are o prea buna parere despre propria persoana (de~i este un tata ~i un functionar respectat)."A Review of the Depressive Personality". American Joumal of Psychiatry (1990). Beck3 a observat-o la persoanele suferind de o depresie puternica. fire~te." . Si. lucreaza enorm. Psihiatrul american A. Dar exista ~ialte tipuri de personalitati depresive. K.." . Beck et co11. nu are câtu~i de putin încredere în viitor. 147. 830-837. La Melancolie.Personalitatile depresive 165 fie complet pentru fiecare caz în parte. pp. mai putin dinamice.Viziune negativa asupra propriei persoane: "Nu sunt la înaltime. pe care-l percepe ca fiind amenintator pentru el ~i pentru cei apropiati lui. Sa o ascultam pe Sabine. Philips et co11. 1979. 2 . care se simt lesne ostenite ~i care sunt mai putin preocupate de ceilalti2.Viziune negativa asupra viitorului: "Pe mine ~i pe cei dragi nu ne a~teapta lucruri bune în viitor.T. N.. Te11enbach. s-ar putea spune ca el nu vede viata în roz. care este asistenta într-o farmacie ~i are o personalitate depresiva.. 1 H. a lumii ~i asupra viitorului este numita triada depresiva. Despre el s-ar putea spune ca are o tripla viziune negativa: . tatal Madeleinei este altruist ~i scrupulos.T.Viziune negativa asupra lumii: "Lumea este dura si nedreapta. PUF. The Guilford Press. este preocupat sa faca tohll bine. Paris. fata de propriul anhlraj profesional ~ifamilial. Cognitive Therapy of Depression. 3 A.A.1979. Acest tip de personalitate depresiva reprezinta o varianta numita de psihiatri Typus Melancholicus1." Aceasta tripla viziune negativa asupra propriei persoane. CUM PERCEPE TATAL MADELEINEI LUMEA? Mai întâi de toate. manifesta grija fata de ceilalti. Ca multe alte personalitati depresive. Dar aceasta triada depresiva poate fi regasita ~i la personalitatile depresive.Y. la o intensitate variabila.

Sabine nu are nici macar initiativa unor activitati agreabile. Când sotul meu îmi poveste. am dus la bun sfâr?it tot ce am întreprins. Nu eram deloc sigura ca m-a? fi descurcat atâta vreme. am ceea ce s-ar putea numi o viata fericita: am o slujba. Dar mi se parea ca nu voi fi niciodata în stare sa joc jocul competitiei. dar aceasta tot nu ma face sa ma simt mai bine. Sentimentul de vuh1erabilitate. Sunt zile când parca totul ma apasa. cu studiile de farmacie. faptul ca se simte mai slaba decât ceilalti o împiedica sa se lanseze în proiecte profesionale. care sunt mult prea sensibila. Ce s-ar fi întâmplat daca într-o dimineata nu m-a? mai fi simtit în stare sa continuu? Copiilor le merge bine. pe undeva. ma a?teptam sa fiu mai fericita. îmi spun ca am procedat bine. mult prea dur pentru mine. când pâna ?i prezenta lor o percep ca pe o povara. Nici macar nu încerc sa mai ies.. are toate calitatile pentru a ma suporta. ?i atunci îmi spune ca seman mamei mele. Personalitatile depresive nu . dar mie mi se pare ca nu îi iubesc îndeajuns. pe care îl adoram când eram copil. de-abia reu?esc sa fac fata tuturor situatiilor. Dar daca stau sa ma gândesc bine. a?fi putut lucra în industria farmaceutica.:. Uneori mi se pare ca mi-am ratat viata fara sa pot spune însa de ce.te câte se petrec la biroul la care lucreaza. în care totul este truda si care pricinuieste multa suferinta personalitatilor depresive. Ma cam plictise?te munca pe care o fac ?i. Dar ma înspaimânta gândul unui împrumut ce ar fi trebuit rambursat de-a lungul mai multor ani. o responsabilitate pe care de-abia ma simt în stare sa mi-o asum. Uneori pesimismulmeu ?i faptul ca nu am niciodata vreun proiect agreabil îl enerveaza. tin la mine. le". Sotul meu este exact opusul meu: gânde?te pozitiv. Mi se pare ca de-abia. Numai ca eu ma simt vulnerabila.1 66 Fran<.:oisLelord si Christophe Andre Întotdeauna viata mi-a pantt complicata. obiectiv vorbind. întotdeauna am facut fata. sa-mi întâlnesc prietenii. este extrem de energic. Culmea e ca are dreptate! Sabine descrie bine acest sentiment al unei "vieti difici. un sot care ma iube?te. Totu?i. A? fi putut avea propria mea farmacie. sau chiar sa ma a?ez în fata pianului. Ma gândesc ca. tot nu capat vreun strop de încredere în mine. doi copii reu?iti. ceea ce mi-ar fi dat impresia ca lucrez pentru mine.

sufera si de distimie. in Depression. 106-115. Potrivit studiilor. Peron-Magnan. Daca le veti propune o activitate atractiva. de doua ori mai multe femei decât barbati. Galinowski "La personalite depressive". PERSONALITATE SAU MALADIE? Unele forme cronice de depresie de intensitate medie sunt desemnate de psihiatri sub numele de distimie. A. în virtute a pesimismului lor. fie pentru ca efortul initial le înspaimânta. Cum jumatate din numarul distimiilor încep înaintea vârstei de douazeci si cinci de ani si pot apoi dura oricât. nemaiputând încerca placerea.Personalitatile depresive 167 prea mai cauta în mod cu totul spontan placerea. într-un anumit moment al vietii. ori daca esecurile provocate de aceste tulburari au condus la aparitia distimiei4. sindromul depresiv trebuie sa dureze cel putin doi ani pentru a fi calificat drept distimie. fara sa se poata însa preciza daca sindromul depresiv a favorizat aparitia tulburarii de personalitate. un spectacol de pilda. Potrivit DSM IV. Paris. o iesire. În cazul persoanelor ce sufera de distimie. multe persoane suferind de alte tulburari de personalitate (îndeosebi cele dependente. pp. evitante). de cele mai multe ori vor prefera "sa ramâna acasa". Pe de alta parte. Distinctia dintre diferitele forme de distimie si ceea ce alte clasificari desemneaza drept personalitati depresive fac obiectul unei dezbateri vii între specialisti. Etudes. Aceasta dezbatere con4 H. de cele mai multe ori pot fi cu greu distinse de o tulburare de personalitate. PERSONALITATEA DEPRESIVA. ele nici n-o mai pot anticipa. Masson. ca si în cazul depresiei. 1990. nu se asteapta la nimic bun. este sporit. fie pentru ca. fie pentru ca. distimia afecteaza între 3 si 5% persoane de-a lungul unei vieti.clasificarea Asociatiei Psihiatrice Americane. La . riscul unui episod depresiv major.

168 Fran<. Miller. J. pe care el nu este în stare sa le atinga. DOCTORE? Sabine face aluzie la mama ei. Iata de ce unul din sfaturile pe care le dam personalitatilor depresive este de a se adresa unui specialist. sporeste riscul ca acesta sa dezvolte o personalitate depresiva. ca forme atenuate.:oisLelord j'i Christophe Andre tinua sa fie alimentata de noi j'i noi studii j'i depaj'este obiectul unui manual ce se vrea practic5. pp. dar permanente ale depresiei. American Joumal of Psychiatry (1993). O idee de însemnatate capitala: tratamente le medicamentoase si psihoterapiile eficiente în depresia "obisnuita" se pot vadi eficiente j'i în cazul distimiilor si ale personalitatilor depresive. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. mai cu seama daca este deja predispus biologic. care au avut episoade depresive majore6. D. pp. Ce ar trebui spus referitor la acest lucru? Cum exista dovezi indiscutabile asupra rolului pe care îl joaca ereditatea într-o depresie. obosite. 99. Acele educatii traditionale în care copilului îi sunt impuse idealuri de perfectiune. Abnorm Psychology (1990). Dar nici rolul jucat de educatie nu trebuie subestimat. . 412-421. mai mult sau mai putin îndepartate. constatând ca îi seamana mult. Klein. 1718-1724.N. Klein. îi pot induce sentimente de in5 6 D. Validity and Relation to Dysthymia". 150.N. În cazul Sabinei. "Depressive Personality in Non-Clinical Subjects". ea continua sa-I imite în acele situatii obisnuite cu care se confrunta o mama si o sotie. sub alte forme însa. reticente fata de orice proiect agreabil. Probabil ca tot ceea ce într-o educatie contribuie la a-l face pe copil sa aiba o proasta imagine despre sine.A. De altfel de multe ori în anturajul familial al personalitatilor depresive gasim un numar anormal de mare de rude. este posibil ca acelaj'i lucru sa fie valabil si în cazul personalitatilor depresive. G. i-a oferit un model pe care. "Depressive Personality: Reability. se poate banui ca imaginea unei mame depresive. inconstient.

Iata marturia lui Thibaud. Am fost crescut în ideea ca nu meritam sa fiu fericit. Thibaud realizeaza ca felul în care percepe viata si fericirea este rodul unei educatii mult prea stricte si culpabilizan- . prietenii mei ma apreciaza. Si am impresia ca nu merit fericirea ~i cred ca aceasta conceptie despre viata am mo~tenit-o de la parintii mei. sa ceri ceva. (Tocmai de aceasta ma acuza mama mereu. Va puteti imagina care era efectul asupra unui copil ca mine. care vor favoriza dezvoltarea unei personalitati depresive. ve~nic i se parea ca este în pragul ruinei. centrata pe acel aspect sobru al cre~tinismului. Eu ~ifratii mei am primit o educatie cre~tina stricta. destul de impresionabil ~i nu prea sigur pe el. li se parea ca procedeaza cum trebuie. imediat ma gândesc ca mi se va întâmpla ceva rau. nu ~tia ce-i tihna. dimpotriva. fara sa fii sumbru. tendinta de a ma pune în locul celuilalt. mai optimista decât cea de acasa. eu unul prefer sa stau deoparte. ca ~i cum orice bucurie ar trebui safie "pedepsita" printr-un necaz. dar nu toate problemele mele au fost rezolvate: când mi se da o veste buna ori când aflu de un eveniment placut ~i am un moment de voio~ie. E adevarat ca a trecut prin momente dificile ~i ca a resimtit din plin criza agricola. În acea perioada începusem sa vad ~i alti oameni. în institutia religioasa în care mi-am facut mai apoi studiile secundare. de fericire. sarman ii. Din fericire. de profesie notar si care este în terapie. Eram cu totii ni~te pacato~i ~i nu trebuia sa ne iasa din minte ca Iisus î~i daduse viata pentru rascumpararea gre~elilor noastre ~i ca Dumnezeu ne vede ~i când suntem singuri. a~a ca nu contenea sa-~i faca tot felul de griji. treizeci si unu de ani. ca ma gândesc numai la mine. de a nu îmi apara propriul punct de vedere este cam mare. De un lucru însa n-am scapat: nu este nevoie de prea mult ca sa am un sentiment de culpa ~i ma învinuiesc adesea ca a~fi egoist. mai voioasa. fara nici un ragaz.) TiJhl~i. Acum. viata mea este ceva mai placuta. Tata era agricultor ~i muncea pe brânci. Este adevarat ca atunci când este vorba sa te afirmi. iar sotia mea îmi spune ca. ca ~i cum acestea ar fi acte "egoiste".Personalitatile depresive 169 suficienta si de culpabilitate. carora. atmosfera care domnea era alta. sa fiu primit în familiile unora din prietenii mei ~i mi-am dat seama ca poti fi cre~tin ~i în altfel.

asa ca nu au cum sa-si doreasca acest lucru. Ceea ce nu-l împiedica însa sa-si pastreze toate "reflexele" de culpabilitate. Contrar a ceea ce se crede adesea. nu vad vreun motiv imperios pentru care ar cauta o solutie problemei lor. ca propriul caz este deosebit si ca n-ar servi la nimic sa se destainuie. 6. fara a izbuti însa sa depaseasca aceasta stare Constientizarea este o etapa utila adesea.17O Fran~ois Lelord si Christophe Andre te. într-adevar. Si mai cred ca medicamentele nu ajuta la nimic. Starea în care se afla nu este considerata o maladie. Opt motive pentru care personalitatile depresive refuza orice tratament medical ori psihologic 1. Câta vreme fac fata propriilor obligatii profesionale si familiale si îsi fac "datoria". 4. daca se "zgâltie" un pic. dovedesc vointa si ca le va fi mult mai bine.de acest gen. încât nici nu îsi pot imagina cum ar fi sa se simta bine. Fireste nu se simt bine. personalitatile depresive resping ideea de a consulta un specialist si aceasta din mai multe motive. SUNT ÎNDREPTATITE PERSONALITATILE DEPRESLVE SA FIE PESIMISTE ÎN PRIVINTA AJUTORULUI PE CARE L-AR PUTEA PRIMI? De multe ori. dar rareori suficienta. 2. Ele cred ca medicina ori psihologia nu le pot ajuta cu nimic. s-au deprins sa se simta rau. ci o simpla chestiune de "caracter". Aceasta convingere le este împartasita si de anturajul care si emite sfaturi. 3. Unele personalitati depresive pot cauta la nesfârsit toate cauzele vechi si educative ale starii lor actuale. dar gândesc ca. Personalitatile depresive cred în puterea "vointei". ca sunt droguri de care risti sa devii dependent si ca nu trateaza "adevarata cauza" a problemei. . J. nu se poate obtine o ameliorare prin simpla constientizare.

care îl împiedica sa resimta placerea. În materie de depresie. ci de o constientizare a acestor macanisme inconstiente. PSIHOTERAPIILE Cât priveste psihoterapiile. 8. În cazul unei recidive depresive intense. Medicina si psihologia nu ofera solutii miracol. dupa cum crede el) si sa nu sovaie sa abordeze cu pacientul chiar problemele imediate ale vietii cotidiene. . psihoterapiile îmbraca trei forme principale: PsiJlOterapiile de orientare psihanalitica îsi propun sa ajute pacientul sa constientizeze acele "blocaje". pâna atunci inconstiente. neinteresanta. si nadajduim ca un surplus de informatii va face ca un mai mare numar de persoane sa apeleze la un ajutor calificat. Gneori însa. ci remedii adesea eficiente. Depresia ne tratata are un pret uman si economic chiar considerabil. îsi reconsidera parerea asupra propriei persoane.Personalitatile depresive 171 7. inclusiv când ele se manifesta în relatia dintre pacient si terapeut ("transferul"). pe care le va considera semn de respingere si de dezinteres are fata de propria persoana. Socotindu-se a fi "rezistente la rau". mijloace de presiune pentru a-i culpabiliza pe copii pentru ca nu mai trec sa le vada etc. care necesita o medicatie antidepresiva. Este preferabil ca terapeutul sa fie interactiv si sa vorbeasca (pacientul nu va suporta tacerile prelungite. terapeutul trebuie sa se adreseze de îndata unui medic. Psihoterapia de orientare psihanalitica trebuie sa fie adaptata problemelor specifice personalitatii depresive. Nu este vorba de o simpla explicatie. problemele lor le ofera si unele compensatii: atentia sporita a propriului anturaj. cum sunt psihoterapiile si medicamentele. tabloul este vast si lor le este consacrat ultimul capitol al acestei carti. îndemnate de multe ori si de anturaj. ceea ce nu cadreaza deloc cu faptul de a consulta un specialist.

Obiectivul este acela de a-l ajuta pe pacient sa-si reconsidere propria viziune pesimista asupra lumii si a propriei persoane. in MD. suntem amândoi psihoterapeuti si avem convingerea ca si cuvântul poate vindeca. 1991. jurnalista. si care. Beitman. care au aratat ca succesul lor era similar celui repurtat de cele mai bune antidepresive7. a avut rezultate echivalente sau chiar superioare terapiei cognitive în cazul depresiei8. 379-394. 1991. Înca din adolescenta mi-am dat seama ca aveam mult mai multe probleme psihologice decât altii. pp. de data mai recenta. continuau sa se loveasca de aceleasi probleme. totusi. bine dirijate de terapeuti competenti. M. terapia interpersonala izvorâta din psihologia Eului. "Patient Predictors of Response to Psychotherapy and Pharmacotherapy: Findings în the NL\1H Treatment of Depression Collaborative Research Program".M. M. Klerman.M. G. pentru a-l face sa reflecteze singur la propriile convingeri depresive. Aceste terapii prezinta avantajul de a fi fost "testate" de studii riguroase. 997-1008. Sotsky et col1. au fost special elaborate pentru tratarea depresiei. Dar trebuie sa recunoastem ca am întâlnit numeroase personalitati depresive care de ani de zile urmasera diferite psihoterapii. Integrating Pharmacotherapy and Psychotherapy.ois Lelord si Christophe Andre Terapiile cognitive. Washington D. . pp. Dar despre aceasta vom vorbi ceva mai încolo. Klerman. Terapeutul intervine chestionându-si pacientul în maniera sarcastica. American Psychiatric Press.H.148. patruzeci si doi de ani. American Joumal of Psychiatry. G. Weisman. "Interpersonal Psychotherapy for Depression". SI MEDICAMENTELE? Noi. autorii acestei carti.C. aceste terapii considera dep resia ca fiind legata de anomalii în prelucrarea de catre pacient a informatiei. Sa ascultam lungul periplu al Helenei. pâna în ziua în care un medic inspirat le-a prescris antidepresivul potrivit. Ma simteam mai fragila decât 7 8 S.1 72 Frans. O a treia forma de terapie.. Pentru a simplifica.

pe care ma pot bizui întotdeauna. Si atunci am început o psihanaliza. ca era mult prea greu pentru mine. o femeie psihanalist. o u~oara deceptie era îndeajuns ca sa ma faca sa vad totul în negru. care în acea vreme se supusesera unor psihoterapii. de propria-mi tristete. solutionate daca le voi întelege cauza. ca daca ar fi dupa mine ar trebui sa nu mai vedem pe nimeni. Dar analistul tot nu zicea nimic. lini~tita ~i când nimeni nu-mi cerea sa fac cine ~tie ce treaba. De fapt clipele mele lini~tite erau foarte putine. iar el a recazut în tacerea lui. care poate ca le era pe plac altora. el ma dojene~te spunând ca vad totul în negru. pentru cineva care nu se încrede în fortele proprii. pe când prietenele mele palavrageau ore în ~ir amuzându-se. am vrut sa încerc ~i eu. am izbutit sa-i vorbesc de viata mea. Am capatat putina . Si este ~i un bine pentru ca este un barbat sigur si dârz. Mi-am dus la bun sfâr~it studiile. Pentru mine sotul meu este un bine ~i un rau. dar care pentru o persoana care se temea sa nu fie neinteresanta ~i respinsa i se parea mult prea dur. De data aceasta lucrurile au mers mult mai bine. având în spatele meu un analist care nu scotea nici un cuvintel. de cele mai multe ori mie mi se întâmpla sa nu ~tiu ce sa zic. Ca multe alte prietene de-ale mele. crezând ca problemele mele vor fi. de teama ca nu cumva safie ~i ultimul. cu pretul unui efort uria~. Cred ca avea propriul sau mod de a proceda. ~i acesta este un sentiment lini~titor. dar înaintea fiecarui examen aveam sentimentul ca nu voi reu~i. Eu m-am reîntors la amintirile mele. În cele din urma. M-am trezit întinsa pe un divan. pentru cineva care ~i a~a nu prea ~tia ce sa zica. Si aceasta era cumplit de angoasant. care practica un fel de terapie fata în fata. Una dintre prietenele mele mi-a recomandat pe altcineva. eu îi vorbeam de copilaria mea. Aceasta femeie m-a ajutat enorm. M-am maritat cu primul baiat care s-a aratat interesat de mine. Ma simteam desconsiderata ~i respinsa cu desavâr~ire ~i i-am spus-o.Personalitatile depresive 173 prietenele mele. de copilaria mea. ca nu ma "zgâltâi" îndeajuns. de relatia cu parintii. exceptând poate cele în care eram singura. Dupa ~ase luni am renuntat. Un rau pentru ca îmi aduce mereu în fata ochilor acea imagine de fragilitate si de neputinta. Aici m-a întrebat daca mi se mai întâmplase sa ma simt în felul acela. caci ea reactiona la ceea ce îi spuneam. dar daca era nevoie îi puteam ~i cere sfatul într-o problema urgenta. poate. Când eram într-un grup.

nu era o întoarcere la o stare anterioara depresiei. iar când eram în societate nu mai resimteam acea stinghereala dinainte. Gratie acestei terapii capatasem unele gânduri pozitive. a fost o adevarata revolutie! La început n-am simtit nimic deosebit. începusem sa ma simt cu adevarat deprimata. dar în relatiile cu ceilalti. câte o sedinta pe saptamâna. caci gândeam ca problemele sunt mult prea profunde si ca nu o pastiluta le putea rezolva.17 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre încredere în mine. mai întâi pentru ca eram într-o forma mai buna si apoi pentru ca începuse sa se instaleze o anumita monotonie. Terapia a încetat. Porneam de la evenimente din viata de zi cu zi. mai ales. depresiva si ea. îmi era mult mai usor sa le relativizez. Am acceptat cu multa reticenta. l-am citit. ma simteam într-o forma în care nu mai fusesem niciodata înainte. mereu . Era cu totul diferit de terapia precedenta. iar el ma ajuta sa le repun în discutie. Când ma încercau iar gânduri triste gen "sunt mai putin bine ca ceilalti" sau "nu voi reusi niciodata". continuam sa ma izbesc de aceleasi probleme: aveam aceeasi impresie de a nu fi lafel de "bine" ca interlocutorii mei si ca trebuia sa muncesc de doua ori mai mult ca ei pentru a duce o viata normala. chiar daca faptul de a trai în cotidian ma costa înca destula cazna. Vedeam iar totul în negru. si apoi am consultat un psihiatru ce practica terapii cognitive. Atunci mi-a cazut în mâini un articol. Medicul de familie a sfârsit prin a ma convinge sa încerc un antidepresiv. Dupa acesti patru ani de terapie ma simteam ceva mai bine. Am constientizat si acel gen de antrenament pentru culpabilitate la care ma supusese mama. Iarna trecuta însa. ceea ce el numea "discursul meu interior". iar el ma facea sa-i spun toate gândurile sumbre ce îmi trecusera prin minte în acel moment. Era o terapie mai scurta. prevazuta a dura sase luni. Adica. dar cu timpul ma trezeam cu mai mult an tren si dupa o luna ma simteam în plina forma! Întelegeti-ma bine. Faceam totul cu mai mult an tren. dupa patru ani. Deja faptul ca o vedeam preocupându-se cu adevarat de mine mi-a dat sentimentul unei anume valori proprii. Apoi analizam împreuna aceste gânduri devalorizante. Aceste doua terapii ma ajutasera. Ajunsesem chiar sa vorbesc cu mai multa siguranta. nu ma mai simteam atât de des istovita. Ei bine. de comun acord.

Am citat aceasta lunga marturisire pentru ca î~i afla un corespondent în povestea multor altor persoane: sunt cazuri când un antidepresiv poate ajuta colosal de mult o personalitate depresiva ~i ar fi pacat sa nu se încerce. în numai câteva luni ma aflam iar în starea mea obi~nuita. În cele din urma am acceptat ideea ca probabil voi continua acest tratament pentru tot restul vietii. natural. Daca mi s-ar fi spus toate acestea acurn zece ani. de aceasta ameliorare. profesor/. psihiatri. Când dupa ~ase luni. antidepresiv încercat sa nu fie cel mai bun. a~a cum un hipertensiv trebuie sa ia în permanenta medicamente pentru tensiune. În ace~ti trei ani din urma. Acumfnsa îmi spun ca numai când iau antidepresivul am o stare normala ~i ca pot profita ca toti ceilalti de viata.Personalitatile depresive 175 aveam câte ceva de zis! Toti cei din jur au fost frapati de schimbarea mea. dar dupa câteva saptamâni. Evident. de câte ori nu mai luam antidepresive. mi se spune ca nu este ceva normal. Iar daca un medicament îmi poate reda o viziune normala asupra lucrurilor nu vad de ce m-a~ da în laturi. Apoi m-am aflat din nou în aceaforma excelenta. revenisem la ceea ce eu numeam stare cem{~ie. Nu este vina mea ca m-am nascut cu o dispozitie reglata la "trist". poate. l-am rugat sa-mi prescrie din nou acel antidepresiv. iar viata mea este mult mai placuta. La început n-am simtit mare diferenta. Trebuie totu~i amintit ca efectul antidepresivului apare dupa câteva saptamâni. dar la urma urmei nici ochelarii nu sunt ceva natural ~i. De~i nu mi-a fost prea u~or. a~fi fost de-a dreptul îngrozita! Solutia tuturor problemelor tale sa stea într-o pilula! Dar de atunci am strabatut drum lung. Am consultat ~i alti medici. nu exista înca un examen de laborator gratie caruia sa se poata preciza care ar fi antidepresivul potrivit pentru fiecare persoana în parte. dar m-am supus. medicul mi-a propus încetarea tratamentului am fost destul de reticenta. miopii nu sunt lasati într-a lor lume neclara doar pentru atâta lucru. Pe de alta parte. . este necesar sa accepti faptul ca se poate întâmpla ca nici primul si nici al doilea. Prin urmare. dar Iasati-i câteva luni medicului nostru pentru a-l gasi pe cel nimerit. totu~i.

1 76 Fran<.. Toate diminetile din lume. Pentru ea. dovedeste o tristete si o stima de sine redusa. sticla este mereu "pe jumatate goala"..oisLelord si Christophe Andre Personalitatile depresive în filme si în literatura Salavin. de altminteri. Unii eroi ai scriitorului Fran<. seamana unor personalitatidepresive. "N-am sa ma descurc". CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPRESIVE Recomandabil • Sa le atrageti prin întrebari atentia asupra laturii pozitive a oricarei situatii În orice situatie. . "La firma aceasta supravegherea tehnologica nu este câtusi de putin organizata". posac si închis în el si care îsi refuza orice placere. mai ales în Sfârsitul sau în Stapânul casei. cu reflectiile lor amare asupra propriilor insuficiente si a rautatii lumii.0 safie mai stresant". va sfârsi prin a-si sacrifica viata. Jean Pierre Marielle joaca rolul unui compozitor din secolul al XVII-lea. Cesare Pavese. în al sau Jurnal. marcata si de esecuri sentimentale. tocmai afost promovata într-un post de supraveghere tehnologica. documentarista la o firma cu profil mecanic. Ade/ine. Moartea sotiei sale pe care o adora l-a coplesit. douazeci si sapte de ani. cu a sa tendinta spre autodevalorizare si culpabilitate constituie un blID exemplu de personalitate depresiva (care poseda si unele trasaturi obsesionale) si care. ce evoca o personalitate depresiva. dar o asemenea staruinta în austeritate te face sa te gândesti ca propria personalitate îl predispune la un doliu atât de prelungit. atât siesi cât si propriului anturaj. care traieste într-o izolare desavârsita. o personalitate depresiva vede numai aspectul negativ al acesteia. personajul lui Georges Duhamel.. În filmul lui Bertrand Tavemier.oisNourissier. Si referitor la acest lucru ea spune: .

În fata unei personalitati depresive doua atitudini extreme trebuie evitate: . nu are chef sa faca mare lucru.. atitudine culpabilizata fata de placere . Acest refuz se datoreaza mai multor factori: oboseala. Numai ca remarci de felul acesta nu-i vor face bine.i de regula reu. teama de a nu fi la înaltimea situatiei. ceva mai echilibrata. "Nu este bine organizata supravegherea? Dar aceasta înseamna ca tu ai O adevarata responsabilitate. • Sa le antrenati în activitati agreabile care sa fie pe masura lor Deseori. "Nu te mai plânge!".." Esentialul este sa nu o contraziceti fati.i mult mai interesant?".i a propriei persoane....i opt de ani. În vacante lucrurile nu merg prea bine între parintii mei! Mama este depresiva. "La urma urmei nu are decât sa faca ce vrea. Catherine... douazeci .i viziune pesimista asupra situatiei . ceea ce îi va accentua viziunea depresiva asupra vietii.Fie de a o lasa în pace. personalitatile depresive au tendinta de a respinge acele ocazii care le-ar putea procura placere.. poate ca o va face sa capete alta viziune.i unele situatii mai vechi în care a avut aceea. Ea va avea sentimentul de a nu fi înteleasa sau de a fi respipsa. viziune care în cele din urma nu s-a confirmat.." Aceasta atitudine va face ca personalitatea depresiva sa fie întarita în negativismul ei.Fie de a încerca sa-i impune ti activitati sau situatii care-i depa. In schimb. ar sta toata ziua în~ .i punctul de vedere.i sa te descurci?".i mai ales teama ca situatia nu va fi tocmai placuta pentru ele.. De pilda: "Sigur ca o sa fie mai stresant. recunoscându-i totu. de a nu-i mai propune nimic.. Ii puteti reaminti .. faptul de a-i reaminti sub forma de întrebare aspectele pozitive ale situatiei. . ci sa-i atrageti atentia ~supra "sticlei pe jumatate plina". mai ales la început. "De ce crezi ca nu o sa te descurci? Oare nu spui aceasta de fiecare data .esc puterile..ti totu..Personalitatile depresive 177 Fire. dar nu va fi .te despre pariptii ei..e.te ca este foarte mare tentatia de a-i spune Adelinei: "Tu vezi mereu totul în negru!".. ne vorbe.

dar eu cred ca ar fi o ocazie buna pentru amândoi. iar vacanta este compromisa. Zi de zi. cu conditia însa de a fi sincere. nu pe persoana. tocmai pentru ca o considerati o persoana jalnica. invita prietenii la cina. plânge. sunt cele mai bune medicamente pentru personalitatile depresive. citind ori uitându-se la televizor. Ar putea-o lasa în pace macar o zi din doua de pilda. Tata însa este un tip tare energic. dar încercati sa o consolati.fie ca i le-ati sesizat. elogiul vostru trebuie sa fie extrem de precis si centrat pe un comportament. iar restul timpului sa-i propuna activitati mai putin febrile.:oisLelord si Christophe Andre tinsa pe un ?ezlong. mama clacheaza. chiar atunci când ea nu are nici un chef." Nu subestimam dificultatea de a ramâne atât de calm. . as vrea tare mult sa facem o plimbare împreuna. . bazat pe un fapt precis.fie nu i-ati sesizat insuficientele. având grija sa-si exprime dorinta sub forma unei cereri empatice si nu a unui ordin. Afectiunea si consideratia noastra. caci îi place sa vada multa lume. Stiu ca este un efort pentru tine.1 78 Franc. De pilda: daca asistentei noastre depresive îi spuneti: "Sunteti o foarte buna colaboratoare" ea se va gândi ca: . Rezultatul este ca o obliga sa mearga la plaja. De pilda: "Stii. Daca în schimb îi spuneti: "Gasesc ca v-ati ocupat foarte bine de povestea întâlnirii ratate cu X". Ar fi bine ca tatal Catherinei sa încerce sa înteleaga mai bine punctul de vedere al sotiei sale. Dupa o saptamâna în care este supusa la un astfel de regim. • Sa va aratati consideratia în mod adecvat Deseori se întâmpla ca personalitatile depresive sa aiba o proasta parere despre ele însek fapt ce le întretine tristetea. Dar pentru a fi mai eficient si convingator. de pozitiv si întelegator în fata unei personalitati cu adevarat depresive. care vrea cu orice pret ca mama sa iasa din amorteala ei. ea va fi mult mai dispusa sa accepte acest partial elogiu. fara chiar ca ea sa îsi dea seama. o usoara remarca pozitiva la ceea ce a spus ori a facut personalitatea depresiva îi va mai alimenta putin stima de sine. ori sa-I însoteasca în plimbari pe bicicleta.

• Sa li se faca morala "N-ai deloc vointa". propuneti-i atunci sa consulte un medic generalist. iata sfaturi care au fost date personalitatilor depresive de milioane de ori. am fi optat cineva pentru o personalitate depresiva? Evident ca nu. Daca aceasta refuza sa vada un "psi". sa nu se încerce remedii ce ar putea fi eficiente. "Nu 9tii cât trag eu de mine". e deci inutil sa le facem sa se simta . Chiar daca va asculta îndemnul. "Daca vrei. este nevoie de timp 9i de diplomatie pentru a determina o persoana sa consulte un specialist. neînteleasa 9i desconsiderata. Un medic generalist o poate convinge fie sa încerce un tratament antidepresiv. O atitudine moralizatoare 9i culpabilizanta este tot atât de potrivita ca 9i faptul de a-i repro9a unui miop ca vede totul în ceata sau unei persoane ce 9i-a scrântit glezna ca 9chioapata. tocmai pentru ca sunt ineficiente. Si aici. "Prea te la9i în voia lucrurilor". E chiar rau. poti!". Aceasta tulburare a personalitatii (sau maladie daca se are în vedere distimia) se înscrie în rândul celor ce pot beneficia cel mai mult de progresele înregistrate în materie de medicamente 9i psihoterapii. caci multe personalitati depresive se simt vinovate pentru faptul ca sunt a9a cum sunt. . de când exista omenirea. Si continua sa fie repetate. "Aduna-te!".Personalitatile depresive 179 • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Acest sfat vine sa întregeasca informatiile din paginile anterioare despre tratamentele ce pot fi administrate personalitatilor depresive. fie sa consulte un psihiatru. Ar fi deci pacat sa nu se caute ajutor. de cele mai multe ori. Aceste remarci sunt tot atâtea medicamente nerecomandabile. "Nu-i bine ca vezi totul în negru".oimai vinovate. N erecomandabil • Sa le spuneti sa se "zgâltâie" "Zgâltâie-te putin!". Credeti ca daca am fi liberi sa alegem. personalitatea depresiva se va simti respinsa. ceea ce-i va displace mai putin.

iar când Îmi Întâlnesc prietenii. Încetul cu Încetul nu mi-am mai Întâlnjt prietenii.18 O Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre • Sa va lasati târâti în marasmul personalitatii depresive Fara voia lor. dar ca pretindeam sa le respecte ?i ea pe ale mele. Dar daca nu-i vei ajuta bruscându-i. La Început a continuat sa refuze. Jacques. sfaturile unui specialist va pot ajuta sa-i faceti fata. cu atât mai putin îi vei ajuta aIaturându-li-te lor în tristete. La Începutul casniciei eram mereu la pânda. într-adevar. Acum am de gând sa încerc sa o conving sa consulte ?i ea un psihiatru. gata oricând sa o mângâi. A?a ca i-am propus iar Mariannei sa ie?im. Acesta m-a facut sa realizez ca nu Îmi ajutam deloc sotiacedând la toate dorintele ei. caci Marianne nu se simtea În largul ei În lume. Respectati-va nevoia de libertate ?i antren. Marianne ma Însote?te. casatorit cu Marianne. ca în cazul lui Jacques. chiar daca frecventarea unei personalitati depresive va poate face sa le uitati. atent la cele mai mici fluctuatii În dispozitia sufleteasca a Mariannei. Am avut câteva explicatii în care i-am spus ca Întelegeam ca nu avea mereu chef sa iasa ?i ca îi respectam trebuintele. treizeci ?i doi ani. personalitatile depresive par sa ne invite sa le împarta?im viziune a asupra lumii ?i felul de a trai. ne poveste?te. Dupa o vreme ma simteam atât de frustrat ?i de ferecat În stilul acesta de viata. tu însuti te întristezi ?i sfâr?e?ti prin a te simti u?or vinovat pentru ca nu le împarta?e?ti nelini?tea. In week-end-uri Îmi placea sa caIatoresc. ie?eam singur. sfatul nostru ("îndemnati-l sa consulte un specialist") va poate fi util. Încât am consultat un psihiatru. ?i atunci. sa ne întâlnim cu prietenii sau sa voiajam în week-end-uri. dar plecarile mele o angoasau. El . Dupa o perioada de ostilitate în care statea îmbufnata (?i aici psihiatrul meu m-a ajutat sa relativizez) a sfâr?it prin a se pregati sa ma Însoteasca. spre marea ei surpriza. Daca unul dintre apropiatii vo?tri are o personalitate depresiva. o data pe luna În week-end voiajam. De atunci lucrurile merg mult mai bine Între noi. o personalitate depresiva. a?a ca duminicile ramâneam acasa cu ea. Vazându-le a?a de triste. Un psihiatru va poate ajuta sa con?tientizati ca propriul nostru comportament favorizeaza în mod involuntar atitudine a depresiva a celuilalt. sa o lini?tesc.

Cum sa ne purtam cu o personalitate depresiva Recomandabil • Sa i se atraga atentia prin întrebari asupra laturii pozitive a oricarei situatii. • Sa i se arate consideratia într-un mod adecvat. Daca va este patron: verificati periodic sanatatea firmei voas- tre. ne pare util în cazul unei personalitati depresive. cu care va confruntati. o repetam. . el va va sfatui cum sa-I faceti pe celalalt sa consulte un specialist. Daca va este coleg sau colaborator: complimentati-l de câte ori gânde~te pozitiv. • Sa fie îndemnata sa consulte un specialist. În fine. concrete. care sa fie pe masura sa. • Sa fie antrenata în activitati agreabile. ceea ce. • Sa va lasati târâti în marasmul ei. N erecomandabil • Sa i se spuna sa se "zgâltâie". Daca va este sot/sotie: îndemnati-l(o) sa citeasca acest capi- tol.Personalitatile depresive 181 va va da sfaturi ~i la situatiile cotidiene. • Sa i se faca morala.

182 Fran<. Mi s~ r~proseaza adesea ca vad lu-I . Îmi tendinta 7. De pul întâmplatactivitatile fi ofara 9.:oisLelord si Christophe Andre depresiva? ADEVARAT I Aveti trasaturi de personalitate alti.bucurie din cei lalti.pentrunegru. ma multe FALS simt infeori Iubesc viata mai putin decât ceima simt vinovata.crunle îmi doresc sa nu made o mijloace. Mi s-a nevoie deparenu încercca sa po6. timp vara dispune liberfimaiîmprejuraridinsi la 2. Nu este toate desa tot medita nici 4. Deseori ma simt multca multsi tim10. Câteodata S. Câteodata obosit(a) 13. Am amân mi se aprea as fi 8. totusi fevlaga.apropiati. de pentru greselile în trecut. atunci când voi ricite.

. ne spune Philippe. Sunt fond: am multhipersociabila. Pradasem o casa ai carei proprietari erau în vacanta. în vreme ce toata lumea voia sa fie centru înaintaf> pentru a înscrie goluri. de o persoana prea multa În fond eram un companion nu prea sigur pe sine: f>i mi dau seaî ma ca nu eram niciodata eu cel ce venea cu idei ori cel ce avea initiative.." AMBROSE BIERCE zeci f>i >aptede ani. sa o fac pe indianul sau pe tradatorul. af>a face ca la un moment dat ajunsese sem safac cele mai mari tâmpenii. într-un an în carefrecventam un grup al carui lider era plin de idei. ând ma încerca o teama vecic na cu panica la gândul de a fi exclus din grupurile de joaca sau de a nu fi ales în echipele de sport. Si aceasta este problema mea f patruEste o nevoie pe care am resimtit-o dintotdeauna: îmi amintesc prea bine de primii mei ani de f>coaIa. pe când ceilalti îf>idisputau roluri de cow-boy fara frica f>iara prihana.. Eram gata sa accept cele mai proaste roluri. Nu af> cutezat niciodata fi sa-mi contrazic camarazii. Caci mi-ar fi fost o teama cumplita ca acestea sa nu fie respinse ori critica te f>io data cu ele f>ieu .nevoie de ceilalti. Strategia f mea ma facea sa fiu destul de apreciat f>ide cautat f>ima simteam tare mândru când liderii f>coliima recrutau în tabara lor f>iatunci nu ma întrecea nimeni în devotament ..IX Personalitatile dependente "Singur: într-o companie suparatoare. la liceu jurasem echipamentele de sport f>i ulm . contabil. cele mai proaste locuri: safiu de pilda portar sau fundaf> la fotbal.

gata oricând sa fac un serviciu. sportiv. si ca este interesul meu sa-i urmez si sa profit de calitatile t. ca ideile lor sunt mai bune. Tânar fiind. Adevarul este ca nu am câtut. nu judec niciodata pe nimeni. parintii t.. dar aveam sentimentul ca tata stia mult mai bine ce mi se potrivea si ce nu si unde as fii gasit de lucru . Luat de val. optiunile lor mult mai justificate .i de initiativele lor..i profesorii mei au crezut ca înnebunisem. ca t. Ceea ce ma face sa ma simt cumplit de amarât.i le cer sfatul frecvent. Cred ca nu am luat niciodata o decizie fara sa fi cerut mai întâi parerea tuturor celor din jurul meu. Am avut ceva prietene. la îndemnul lui am facut..i el de altfel. caci sunt altruist. Si daca ma gândesc bine. Tata afost cel ce mi-a ales meseria. sunt nehotarât t. . ca un mic delincvent. oricum însa. dupa o vreme. se întâmpla sa îmi dau seama ca m-am înt. caci si-au dat seama ca. Am nevoie sa fiu înconjurat de prieteni si de oameni care ma cunosc bi11esi care stiu ca ma apreciaza.i.184 Fran<.ial esecului. sunt bine primit de ceilalti. Dar trebuie sa recunosc ca t. Nu prea eram genul care sa se comporte astfel. Ma panicheaza gândul erorii t... multe decizii pe care ar fi trebuit sa le iau au fost luate de altii . placeam fetelor. eram mult prea incitat sa fac parte dintr-un grup atât de "temerar".i de putin încredere în mine.. caci nu sunt prea sigur de judecata mea. Sunt o persoana loiala. Când eram mic mama m-a înscris la un club defotbal. În privinta oamenilor. Dar.i ei îmi sunt de mare ajutor: de multe ori ezit. . A priori am sentimentul ca ceilalti îmi sunt superiori. Dar n-am recunoscut niciodata ca ma lasasem antrenat.i la început nu eram prea entuziasmat. puteau obtine aproape tot ce doreau de la mine. det. nu le spun nimic deschis. în fata. ci mai degraba genul care spune "Saru-mâna" femeilor . discre( sunt un bun ascultator. disciplinat.ois Lelord )iiChristophe Andre te alte asemenea ispravi mai facusem . n-am nici un fel de recul. cum voiau ei sa ma faca sa zic.. am o înfatisare placuta. Iar la lucru.. iar antrenorii ma apreciau mult. Eu m-as fi vazut mai degraba om de litere. sunt sociabil. . mai apoi însa m-am dovedit un bun jucator. în viata mea. nu ma mai puteam retrage în fata celorlalti...elat în privinta lor. studii de contabilitate. ca sa nu fiu exmatriculat din liceu. colegii mei cam profita de asta. Iar când am fost print. De regula. dar am locuit cu parintii pâna târ- . daca erau binevoitori.

carora sa le pot cere sfatul.. este ceea ce îmi explica actuala mea sotie. sau daca are loc o întâlnire de lucru la firma.. cu care vorbeam îndelung despre fetele cu care ieseam . Câteodata gândul ca un eveniment se poate derula fara mine ma angoaseaza: daca se strâng toti prietenii de pilda. erau buni sfatuitori. Numai ca rareori eu eram cel ce le alegea. mai degraba ele ma alegeau pe mine.. usor taioasa chiar. iar eu nu sunt invitat. investesc mult în relatiile cu ceilalti.. Am pastrat legatura cu foarte multi prieteni mai vechi. mai sociabil. Sunt oameni care nu se îndura sa arunce nimic. eram facut pentru viata de cuplu. Este ca o teama permanenta de a nu fi lasat la marginea drumului . eu nu pot sa parasesc pe nimeni. iar relatia noastra merge destul de bine. între doua flirturi. mi se pare ca se sfarâma ceva din mine. Sotia mea este foarte sigura pe ea. ma implic afectiv. În orice caz. exigenta. Asa sunt eu. fusesem usor impresionat de ea. educatia copiilor . aceasta ma ajuta.nu ma prea atragea.. . mai suplu. sa renunt la nimeni! Sunt în stare sa le transmit uneori urari de sanatate si celor pe care nu i-am vazut de douazeci de ani si pe care este foarte posibil nici sa nu-i mai vad vreodata. Si nu tocmai flexibila. De fapt. Recunosc ca las pe seama ei toate deciziile privind casa. îmi era greu sa pun capat unei aventuri chiar si atunci când era limpede ca acea relatie era o eroare pentru amândoi... suntem complementari. De altfel.. Aceeasi veche teama copilareasca de a nu fi exclus si de a ramâne încet-încet singur. La început . De fapt. avea câtiva ani mai mult ca mine. singur. ei bine. sotia mea îmi reproseaza. Si atunci nu îmi placea sa ramân. eu însa sunt mult mai conciliant. uneori. si am o încredere absoluta în ei. nu prea era genul meu nici fizic. ma întelegeam bine cu ei. iar când o relatie înceteaza. cu toate ca am o viata defamilie.Personalitatile dependente 185 ziu: era mai practic. ma nelinisteste la culme. Simteam nevoia sa trec de la o partenera la alta. Ea afacut toti pasii spre mine . vacantele. ca sunt un "colectionar de relatii".. Simt nevoia sa am mereu câtiva prieteni apropiati. iar eu nu sunt anuntat. Daca ma gândesc bine n-am stat niciodata singur.. mai ales mama. Am pastrat legatura cu multa lume. era destul de autoritara. Ma întrebam mereu daca nu cumva eram pe punctul de a face o tâmpenie. care mi-a înteles extrem de repede personalitatea. caci era mult mai diplomata ca mine .

accepta sa faca. este destul de bine pi apa. sotia mea voia sa ne casatorim pi sa avem cât mai repede un copil.este reticenta când este vorba sa ia singura decizii. De pilda. supunându-se astfel unui stil de viata care nu îl satisface cu adevarat . Si îmi dau seama câte ocazii am ratat din cauza felului meu de a fi. Philippe insista mult asupra nevoii sale imperioase de a fi acceptat de ceilalti. în fond. Mi-ar fi schimbat oare viata o diploma în plus? CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PHILIPPE? De-a lungul istorisirii sale. Viata lui depinde enorm de ceilalti. Philippe îi lasa pe acestia sa-i cladeasca viata.. Pentru a fi integrat într-un grup. Philippe se teme ca nu este în stare sa aleaga singur. Personalitatea dependenta • Nevoia de a fi ajutata si sustinuta de ceilalti: . Caci ceea ce îl împinge pe Philippe spre ceilalti. îndemnului celorlalti. Philippe este gata sa faca multe compromisuri: se supune. se abtine sa îsi exprime orice dezacord. la urma urmei. fara crâcnire.18 6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Uneori mi-este tare ciuda pe firea aceasta a mea. Numai ca nu ma simteam prea bine în respectiva pcoala pi nu izbuteam sa îmi fac prieteni apropiati. Este încredintat ca ceilalti detin competenta de care el este privat. Pentru el. fara sa clipeasca. chiar daca acestea nu corespund în întregime propriilor lui valori ori asteptari.. Dar. Lasând alegerea pe seama partenerilor lui. ci mai ales teama de a fi singur. singuratatea si vulnerabilitatea sunt sinonime. nu este numai dorinta de a stabili o legatura. îmi pare rau ca nu am facut o facultate de litere sau ca nici macar nu am aprofundat studiile de contabilitate. sa ia singur deciziile corecte: de unde si tendinta de a cauta iar si iar asigurari înaintea oricarei decizii si.. tocmai din cauza vârstei ei. tot ce altii refuza . de a evita pe cât posibil sa aiba initiative. Si apoi. de a-si avea locul în grupuri.. .

O faza de vulnerabilitate. Personalitatea lui Philippe îl va face sa treaca sistematic prin trei faze în relatiile sale cu persoane ori grupuri: . Esential este deci sa încerci sa le capeti sprijinul. în care el se cazneste sa fie acceptat. . pentru a se face placuta celorlalti. nu-i place sa fie singura. ori sa faca singura unele lucruri. • Teama de a nu strica relatiile cu ceilalti: pentru a fi pe placul celorlalti. spune mereu "da".Personalitatile dependente - 187 de multe ori îi lasa pe ceilalti sa ia în numele ei decizii importante. . .O faza de dependenta. prefera sa-i urmeze pe ceilalti decât sa vina cu unele initiative. CUM PERCEPE PHILIPPE LUMEA? Doua convingeri adânc înradacinate caracterizeaza personalitatea dependenta: prima este ca nu poti face nimic singur. în care simbioza dintre el si ceilalti îl satisface pe deplin. de care vom vorbi ceva mai încolo. sa te agati cât poti de bine de ei. daca sunt binevoitori. rupturile o tulbura teribil. în care îsi constientizeaza extrema dependenta de celalalt si în care începe sa se teama de ceea ce s-ar putea întâmpla daca relatia ar înceta ori s-ar raci. Persoanele care au trasaturi patologice de dependenta ajung în scurta vreme în aceasta faza.O prima faza de agatare. este extrem de afectata si anxioasa atunci când este criticata si dezaprobata. accepta munci putin gratificante. te pot ajuta. este un soi de faza de echilibru. iar a doua este ca ceilalti sunt mai puternici ca tine si ca. în care s-a asigurat de sprijinul celorlalti si de faptul ca acestia vor decide pentru el.

ne spunea cândva un pacient. SUNTEM DEPENDENTI CU TOTII? Dependenta face parte chiar din natura umana. caci ai o nevoie vitala de ei ~i nu întreprinde nimic singur. înainte de toate. supravietuirea ei depinde exclusiv de propriul anturaj. " Este ceea ce ne descrie Georges. de~i l-am demontat ~i mi-este foarte clar. Fiinta umana se naste într-o stare de dependenta totala: se reproduce în stare larvara . subiectul dependent va cauta sa vada în ce anume l-ar putea ajuta ~i sprijini persoanele din anturajul sau. "sacagiu". dar nu este chiar un sacrificiu gratuit. Dependentul este încredintat ca nu poate fi decât companion.este ceea ce se cheama neotemie . care sa îmi spuna clar ce sa fac .. îmi placea sa îmi închipui ca sunt în pielea câte unui personaj din literatura ori din filme. mecanismul continua sa functioneze: am tendinta de a refuza mereu acele sarcini de serviciu care ar face sa ma evidentiez.188 Fran<. Sa traie~ti acelea~iperipetii ca eroii. cum spun sportivii pentru a-l desemna pe acel coechipier care se sacrifica pentru a pune în valoare un altul mai bun ca el. ori într-un tandem cu o persoana experimentata. .. agent comercial. însa. încercând sa explice mesajele pe care credea el ca le primise de la parintii lui .. dar nu în cea a eroului ci numai în cea a servitorului: micul ]ohn mai degraba decât Robin Hood. caci nu e~ti în stare" .si înca din primele clipe de viata. Robin mai mult decât Batman. capitanul Haddock decât Tintin. "Accepta totul de la ceilalti. fara sa ai asupra ta. treizeci si trei de ani. si nu numai în ceea ce priveste supravietuirea fizica. prin acea imagine pe care i-au transmis-o ceilalti. prea izolat într-un cuvânt. Ideea pe care acesta ~i-o va face despre sine ~i despre capacitatile sale va trece. Când eram copil. Numai într-o echipa ma simt într-adevar bine. Dintotdeauna am fost "abonat" la rolurile secundare..:oisLelord ~i Christophe Andre Astfel. ci si dezvoltarea psihologica. Acum. sa fiu expus. povara initiativelor. caci victoria liderului îi induce o anume securitate coechipierului din umbra.

copilul sesizeaza ca lumea si indivizii care o compun nu sunt la absoluta lui dispozitie. care înseamna "a se agata de . La începutul vietii. ca un anume &.. multi cercetatori au lansat teze cap tivan te. Un prim mod de a reactiona este centrat pe nostalgie si pe cautarea paradisului pierdut: daca stii cum. În aceasta privinta. când cade: caci nu este nimeni sa-I ridice.un tip de relatie susceptibila a satisface toate trebuintele individului . 1972. cât si dependenta. de a putea dovedi atât autonomie. si atunci are în fata doua moduri radicale de a reactiona.pe care psihiatrii îl numesc regresie nu este câtusi de putin semn de sanatate psihica. Vai de cel singur. In Biblie.. Paris. Aceasta viziune este foarte aproape de atitudinea dependenta. Apoi.. destul de devreme. a se teme . Balint. arata ca necesitatile oricarei fiinte umane o împing spre cautarea (si fantasma persista întreaga viata) a ceea ce el numeste "iubire primara" . Oamenii au realizat... Aceasta viziune asupra lumii este numita de Balint "ocnofilie" (de la grecescul okneo. Les Voies de la regression.. Oricum nu exista alta solutie: caci suntem într-o totala incapacitate de a ne satisface singuri trebuintele. îi poti face pe ceilalti sa-ti satisfaca majoritatea trebuintelor. dar si"a sovai. care ar putea constitui deviza personalitatilor dependente: "Este mai bine sa fie doi decât unul singur ..Personalitatile dependente 189 Prin urmare.radde dependenta poate constitui un mijloc de a se apara. Payot.. Nu încape îndoiala ca una dintre cele mai remarcabile este cea a psihanalistului englez Michael Balint. vom vedea ceva mai încolo ca si incapacitatea de a accepta un anume grad de dependenta . care. în mai multe din cartilellui.. ")." Se stie ca echilibrul unui individ depinde adesea de propria lui putinta de a juca pe doua registre. . copilul percepe în felul acesta lumea înconjuratoare (de unde si nervozitate a lui daca biberonul îi este adus cu întârziere ori daca laptele este prea fierbinte). Si daca incapacitatea de a fi autonom constituie un handicap.autonomie sta în chiar inima psihismului uman. dialectica dependenta . extrem de repede. 1 M. ". în functie de context .. Ecleziastul rosteste aceste cuvinte.

anumite forme de anxietate de separare ar putea prevesti dezvoltarea unei personalitati dependente la o vârsta adulta. cu a sa dependenta de Isolda si de regele Marc. într-un fel.. cât priveste relatia barbat-femeie. anumite atitudini educative. cum se explica faptul ca unele persoane sunt mai dependente decât altele? Este înca ignorat rolul pe care l-ar putea juca în trasaturile de dependenta unele tendinte înnascute. douazeci si sase de ani. în mod excesiv în ambele cazuri .. In literatura gasim exemple de astfel de atitudini. . iar faptul de a depinde de altii reprezinta cea mai mare primejdie posibila: Balint numeste aceasta atitudine "filobatism" (cuvântul este un neologism alcatuit de la "acrobat": cel ce nu paseste pe teren sigur). Aceasta atitudine corespunde acelor subiecti care îsi valorifica la maximum autonomia si care sunt reticenti la orice forme de dependenta ori chiar de angajament. înscrisa în patrimoniul nostru. ofera remarcabilul portret al unui ocnofil .ois Lelord si Christophe Andre Un al doilea mod de a reactiona consta în a proclama lumea ca fiind dezamagitoare si în a sustine ca în nici un caz satisfactiile nu pot veni din partea celorlalti. Comportamentele parentale Iata marturisirea Nathaliei.. profesoara. Tristan. unii factori biologici.19O Fran<. Don Juan este un filobat impetuos. Se presupune ca anumite comportamente parentale. specialistii sunt încredintati ca exista unele semne timpurii: astfel. aparându-se ~ri dedându-se la acestea. În privinta trasaturilor de dependenta. DE CE AJUNGI DEPENDENT? Chiar daca tendinta spre re gresie este.. evenimente de viata ar putea induce trasaturi durabile de personalitate dependenta. Ocnofilia si filobatismul reprezinta doua reactii extreme la nevoia de dependenta prezenta în fiecare om.

în actele cuiva si nu în vorbele lui. Copiii. Pentru mine bunicul era un supraom.. considerând ca adevarul sta în gesturile. De câte ori cineva avea alta parere decât el. bunicul le-a cerut sa vina sa locuiasca laolalta cu el ?i bunica. la un moment dat eram convinsa ca bunicii erau adevaratii mei plirinti. parintii îmi pareau un fel de frati mai mari care încercau sa se ocupe de mine. care-i tiran iza pe toti cei din jurul lui.. înainte de a pomi sa exploreze. ceea ce urma nu era deloc placut: se isca un conflict. A doua etapa este cea în care copilul îsi vede efortul de autonomie sustinut si încurajat de cei de care se desprinde.Personalitatile dependente 191 Îmi amintesc ca atunci când eram mica. În orice caz. Faptul de a vedea ca parintii mei depindeau mult de bunicul. este necesar ca el sa parcurga doua etape: prima este cea în care copilul trebuie sa aiba o "baza" solida. Si am descoperit de curând ca acest bunic omniscient ?i omnipotent era un despot. care sunt niste fiinte foarte pragmatice. este limpede ca doua tipuri de atitudini parentale pot facilita aparitia unor trasaturi de personalitate dependenta: . ci reproduc ceea ce fac acestia din urma. este ceea ce mi-a ramas în minte. Mama m-a avut când erafoarte tânara ?i cum nici ea ?i nici tata nu aveau o slujba. apoi faptele confirmau opinia bunicului. Mi-a luat destul timp ca sa sesizez ?i inconvenientele unei asemenea atitudini. chiar daca ei vor fi îndemnati la autonomie ..?i i se împotrivea. Atitudinile educative Putina teorie: pentru ca un copil sa îsi poata dezvolta autonomia.. capabil sa rezolve orice problema ?i detinator al tuturor adevarurilor.. Un copil nu poate fi autonom decât daca este încredintat ca cei pe care îi iubeste îl iubesc si ei îndeajuns ca sa accepte si sa-i suporte desprinderea. mi-a dat certitudinea ca întotdeauna trebuia sa încerci sa te faci iubit ?i protejat de oameni puternici . înseamna desprinderea de cei dragi. autonomia. dar stângaci ?i veleitar . Acele atitudini de dependenta excesiva ale unuia ori ale ambilor parinti fata de orice autoritate exterioara "vor contamina" fara doar si poate pe copiii lor.. la început. nu fac mereu ce îi sfatuiesc parintii. mai întâi. Prin urmare.

îi pot induce copilului convingerea ca nu s-a agatat destul de bine de ei.. caci nu-i mai recunopteam pi nu voiam sa ma despart de in- . de unde s. ..iplecarea lor. Dupa câteva zile am refuzat sa manânc ~i sa vorbesc. Este posibil sa mi se fi explicat motivul. A izbutit încet-încet sa ma îmblânzeasca ~i am început sa ma comport iara ca o fetita de patru ani. Dupa pase luni. EVENIMENTELE DE VIATA Dupa ce am ascultat marturisirile unora din pacientii nos. le pot induce acestora convingerea ca trebuie sa îsi sporeasca eforturile de a se agata de parintii de care supravietuirea lor depinde.19 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre .. Apoi m-am atapat de una din infirmiere. au venit parintii dupa mine. . cincizeci si sase de ani. sa vorbesc . într-atât încât medicul a decis ca era necesar sa stau pase luni într-un sanatoriu pentru copii. Sa o ascultam pe Viviane. mai cu seama despartirile lungi de unul dintre parinti (ori de ambii). Tuberculoza poate . eu însa nu-mi amintesc. carora le poti totusi supravietui.. sa ma joc. dar cu conditia expresa si imperativa sa-i asculti pe cei "ce stiu" . ne aratându-Ie destul interes. A fost ceva îngrozitor. Dar este sigur ca pe atunci era destul de grav.>tiu doar ca eram convinsa ca parintii mei nu se vor mai întoarce. caci nu mi s-a spus niciodata. comercianta. care nu îsi încredinteaza îndeajuns copiii în privinta iubirii s.tri. care îmi aducea caise din gradina ei. Aveam patru ani când m-am îmbolnavit. am putea afirma ca anumite evenimente de viata.ia stimei pe care le-o poarta. parintii supraprotectori le vor transmite propriilor copii ideea ca sunt vulnerabili si ca lumea este plina de primejdii.. . aflat departe de orar Îmi amintesc cât de buimacita am fost când.>i caisele erau tot ce mâncam. întorcându-ma din parculetul unde ma trimisesera sa ma dau chipurile în scrânciob.. Nici acum nu ~tiu ce am avut.invers. am vazut ca parintii mei plecasera fara mine.parintii sovaielnici. ca si tendinta ulterioara de a "tine" tare de orice relatie.

al oricarei forme de regresie. Si întotdeauna a trebuit sa lupt cu dorinta de a avea o relatie fuzionala.nic am nevoie de sprijinul . În ambele cazuri a trebuit . Iata destainuirea lui Eric.. cincizeci de ani. tocmai refuzul exagerat al dependentei. ce transpar numai în anumite situatii.i ve. functionara. dar în clipa în care cineva începe sa Însemne enorm pentru mine. a colegilor de clasa i'i a tuturor adultilor pe care îi i'tiam. Toate problemele mele vin însa din viata sentimentala. totul este bine.ovaie sa îmi încredinteze sarcini importante i'i aceasta nu ma înspaimântâ deloc. i'i a doua oara când m-am îmbolnavit destul de grav. Superiorii nu . mai discrete. mai cu seama în relatiile cu prietenii.. ca sa ma încredintez ca eram totui'i o fetita interesanta.i în angoasa mea: nu faceam nici cel mai mic gest fara încuviintarea lor.. mai apoi. dei'i mama nu-mi acorda mare atentie . numai ca nici cu noi nu era prea afectuoasa.. subiectul se simte vulnerabil si se îndoieste de el. au intrat în jocul meu . ori la slujba. Ca si în cazul altor tipuri de personalitate. treizeci si opt de ani. ma fortez sa nu devin lin crampon.. în fond.. si aici exista forme de dependenta. poate dezvalui faptul ca. care nu era îndeajuns de tandra cu el. S-o ascultam pe Martine. aiia ca eu cautam mereu afectiunea profesorilor. Nu este nici un secret: tata a parasit-o pe mama. director al unei mici întreprinderi. Atâta timp cât nu ma implic prea mult.Personalitatile dependente 193 firmiera... chiar temporara. Sunt o fiinta autonoma. CÂND DEPENDENTA APARE MASCATA . amintind de regula circumstantele în care respectiva persoana s-a dovedit dependenta. De atunci nu suport nici cea mai mica despartire . Stiu ca este ceva în neregula cu mult prea impetuoasa mea dorinta de independenta: de doua ori în viata am avut probleme serioase:o data când am ramas i'0mer vreme de un an..i aprobarea celorlalti. Parintii mei s-au simtit într-atât de vinovati încât. Î~ alte cazuri. Copiii i-au fost încredintati mamei.

.. câteodata personalitatile dependente apar ca niste persoane amabile. poate fi exercitata o presiune puternica extrem de culpabilizanta. când am chibzuit la toate acestea. Si atunci cauta sa se îndeparteze . în fine. În fine. Schitând portretul celui pe care-l numeste "complezentul" Ieophrast descrie acest comportament astfel: "Cel care are aceasta pasiune. se desparte de el. cu multa curtenie îl întreaba când îl mai poate vedea si. Cei din jur nu izbuteau sa înteleaga de ce eram atât de morocanos . Dar acum ~tiu ca nu mai trebuie sa cultiv independenta ca unica valoare ~i semn al fortei unui individ .. uneori acestea reprezinta tot atâtea feluri patologice de a fi si au consecinte deosebit de neplacute pentru individ. Mult mai târziu. caci daca mi se întâmpla ceva. care nu te contrazic niciodata. chiar daca aceasta le incomodeaza .ois Lelord si Christophe Andre sa ma las în seama celorlalti.. si dupa ce a facut câtiva pasi cu el. în mod normal... interlocutorului i se dezvaluie inepuizabila nevoie afectiva a acestor persoane. dar si faptul ca sunt exigente si acaparatoare uneori . se napusteste catre el strigând: «Iata un om de bine!». gata oricând sa-ti faca un serviciu. ca situatia se prelungea la nesfâr~it. în clipa în care zareste pe cineva în piata.. ea face ca exigentele subiectului fata de propriul anturaj sa creasca. va asigur ca departe de a ma lini~ti... gândul de a fi ajutat ma panica. îl abordeaza. complezente.194 Franc. oricât de departe s-ar afla. CÂND DEPENDENTA DEVINE MALADIE Daca tendintele de dependenta sunt prezente. fara ca eu sa mai pot ie~i vreodata din ea. aducându-i laude mii . le-am putut explica de ce.. gen: "Nu poti sa ma parasesti.. în fiecare din noi. Când aceasta tendinta este exacerbata. Fata de ceilalti. Mi se parea ca sunt un parazit. îl admira pâna si în cele mai marunte lucruri.. Ei bine. tu vei fi raspunzator.. de frica sa nu-i scape.. îl tine cu mâinile amândoua. a prietenilor ~i afamiliei. " Dar încetul cu încetul." Studiile facute în .

sa completez o declaratie de impozit. de altminteri. J. pensionara. 323-326. dar cred ca am izbutit. 1987. Si eram tentata sa ma agat iar de cineva. Mi-au trebuit mai multi ani. 2 . Morey. "Dependant Personality Associated with Phobic Avoidance in Patients with Panic Disorders".573-578. Terapeutii de familie au mai observat ca personalitatile dependente îsi aleg de multe ori parteneri patologiei. Nu ~tiam sa folosesc carnetul de cecuri. American foumal of Psychiatry.Personalitatile dependente 195 rândul persoanelor supuse unui consult psihiatrie au aratat ca între 25 si 50% din acestea prezentau trasaturi de personalitate dependenta2. saizeci si sase de ani. m-a sfatuit ferm sa nu fac aceasta ~i m-a ajutat sa învat sa îmi port singura de grija. dupa o perioada de timp sfârseste prin a deveni într-adevar incapabila. în rândul întregii populatii. Troughton. Multe femei batute. Trasaturi de personalitate dependenta pot fi regasite si în multe alte tulburari de personalitate. Caci sotul meu era cel ce se ocupa de tot. mai trebuie aratat ca persoana dependenta. posesivi si dominatori. sa caut sprijin în afara. Niciodata nu fusesem la o banca ori la notar singura. E. în timp ce se estimeaza ca. American foumal of Psychiatry. la care apelasem din cauza depresiei grave pe care o facusem. majoritatea femei.mt extrem de des întâlnite3 la pacientii deprimati si la agorafobi care. acest procent este de numai 2. 1988. pp. "Personality Disorders în DSM III and DSM IIIR: Convergence Coverage and Internal Consistency". R. Sa o ascultam pe Lucie. barbati alcoolici s-au dovedit a fi personalitati dependente. Reich. L. convinsa fiind ca nu se poate descurca singura. A~a ca a trebuit sa învat totul singura. viata mea a devenit un adevarat co~mar: caci realizasem ca eram o infirma din punct de vedere social. sa ma uit pe o harta rutiera. pp. Dupa ce mi-a murit sotul. de care vom vorbi ceva mai încolo. sa chem întreaga lume în ajutor. Noyes. C. Trasaturile de personalitate dependenta sl. ridica numeroase probleme terapeutilor. În fine. 3 R. 145.5%. Dar psihiatrul meu. precum si la personalitatile histrionice si evitante.

Albert Cohen. Filmul lui Stanley Kubrick. o frumoasa aristocrata care traieste în umbra figurilor masculinesi care nu manifesta niciodata nici cea mai mica veleitate de autonomie altfel decât prin priviri enigmatice si îndurerate . de Tennessee Williams. Sherlock Bolmes si Doctorul Watson . Si desenele animate înfatiseaza numeroase tandemuri celebre: Obelix si capitanul Baddock au multe trasaturi de personalitate dependenta. care descrie toate problemele unei fiinte afla te în incapacitate de a sti cine este cu adevarat. devotat. cel din Zelig (1984). care seduce si apoi paraseste un tânar si arogant intelectual. zugraveste portretul unei dependente extreme de fiinta iubita. film regizat si jucat de Woody Allen. În Primavara din Roma a doamnei Stane. cu succesivii sai interlocutori. Dependenta amoroasa constituie o alta sursa de inspiratie pentru scriitori. în afara de aventurile traite alaturi de eroul sau. un personaj discret. incapabila sa traiasca numai pentru ea. într-atât încât. cu Ariane.. Barry Lyndon (1975) o înfatiseaza pe Marisa Berenson în rolul Lady-ei Lyndon. neavând o parere sau o viata personala. În urma oricarui erou paseste o personalitate dependenta. care este de-a dreptul nostim în felul în care se agata de Lino Ventura. Si filmele abunda în personaje dependente. fara îndoiala.. adoptându-Ie opiniile. stilul de viata.196 Fran<.ois Lelord si Christophe Andre Câteva personalitati dependente în filme si în literatura Don Quijote si Sancho Panza.. face dovada unui mimetism absolut. În L'Emmerdeur de Edouard Molinaro (1974). o femeie de cincizeci de ani îsi pierde identitate a si demnitatea în iubirea ei pentru un barbat mult mai tânar. Personajul din Dantelareasa de Pascal Laine este tulburatorul portret al unei tinere dependente.. În Iubita seniorului. Don Juan si Leporello. care l-a salvat de la o tentativa de suicid. Dar cel mai izbutit personaj ramâne. Jacques Brel joaca rolul unul comis voiajor. . pâna si caracteristicile fizice si vestimentare.

sa fie ajutate sa banalizeze esecurile Incapacitatea multor personalitati dependente de a actiona ascunde tocmai teama de esec si de urmarile lui. dar pentru mine a fost ca un declic. Nu întariti acest mod de a vedea lucrurile. la fel daca încercam sa servesc. fiti mereu atenti sa puneti accentul pe initiativele lui. nu uita sa sublinieze încercarile pi stradaniile mele. el ma felicita. fie pentru ca este magulitor sa fii în postura de întelept sau de cunoscator. douazeci si unu de ani. Voiam sa joc tenis pi parintii ma înscrisesera la unul din cursurile lui. fie pentru ca gânditi ca sunteti mai în masura sa luati o decizie. de multe ori. Înconjurat de persoane pe care le considera mai competente ca el. Daca încercasem numai sa vin lafileu.. chiar daca rezultatele nu sunt la înaltime . student. fie pentru a câstiga timp. La sfârpitul fiecarei ore. Unul din primii oameni care m-au ajutat sa capat încredere în mine afost unul din profesorii de sport din liceu. la începutul anului el m-a luat de o parte pi mi-a spus: "Putin îmi pasa de rezultatele tale pi nici nu îti cer sa fii bun. iar când sunteti nevoit sa-I criticati. Ceea ce vreau este ca tu sa încerci. Sa-I ascultam pe Felix. înainte de a le raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere Subiectul dependent va încerca sa va faca sa luati decizii în locul lui." Nu ptiu de ce.Personalitatile dependente CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPENDENTE 197 Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. Dar amintiti-va de un proverb chinezesc: "Daca vrei sa ajuti . veti fi poate tentati sa-i faceti jocul. dependentul se teme de criticile ce ar putea fi aduse initiativelor lui. fie pentru a-l ajuta.. nimeni nu-mi mai vorbise astfel. Cum ma încerca ofrica vecina cu panica la gândul ca ap parea ridicol pi ca l-ap putea dezamagi. caci doar apa vei învata pi este pi normal sa nu-ti reupeasca totul de la început. • Daca va cere sfatul. chiar daca toata ora mingile mele sarisera în afara.

în vreo problema. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. am avut sansa de a avea ca f. Cnul din cele mai bune mijloace de a-i schimba pe oameni nu este atât acela de a le explica ce trebuie sa faca ori sa gândeasca. apoi a intrat în joc." La început a fost putin deconcertata.. apoi. dar mai întâi vreau sa stiu ce ai face tu sau ce crezi tu.19 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre pe cineva. La început ma îngrozea gândul ca îi spun nu- . secretara. La un moment dat am priceput care era problema ei si mt-i raspundeam fara sa chibzuiesc înainte.ef un tip extraordinar: era mereu dispus sa ma sfatuiasca 9i sa îmi împartageasca din experienta lui. Primul este ca încet-încet veti pune în lumina chiar subiectul dependent.. dar nu 90vaia sa î9i marturiseasca 9i propriile ezitari si sa-mi ceara parerea. verificându-i cunostintele. A sfârsit prin a avea din ce în ce mai putina nevoie de ajutorul nostru si ne cerea parerea numai din când în când. toti începatorii procedeaza la fel. dar ca poti si avea nevoie de ajutorul celorlalti. desigur. Aratându-i unui dependent ca voi însiva aveti uneori îndoieli în privinta propriei persoane. Sa~1ascultam pe Joel. se descurca si singuri. si-i veti dovedi ca poti fi. ci de a le oferi un exemplu. Mi-aduc aminte de o fata care si-a facut practica la noi. învata-l mai bine sa pescuiasca" . crezând ca o sfidam ori ca voiam sa o las fara replica. douazeci si sase de ani. ori ca sfaturile lui va intereseaza. în acelasi timp. Ceea ce nu prea se întâmpla cu ea. Nu putea lua singura nici cea mai mica decizie si venea mereu sa îmi ceara sfatul. inversând rolurile si ajutându-l sa iasa din pielea personajului care întreaba mereu si este sfatuit mereu. când era cazul. veti depasi mult în elocventa un discurs lung. Al doilea este ca îl veti ajuta sa nu-i mai priveasca pe ceilalti ca persoane ce îi sunt superioare în totul. încet-încet. De regula. patruzeci de ani. Iata ce ne spune Melanie. De fiecare data îi spuneam: "Am sa-ti spun care-i parerea mea... agent de asigurari. dumneavoastra). dar pentru scurt timp. sigur pe tine si independent (cum sunteti. Când am facut primii pasi în aceasta profesie. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul Aceasta atitudine prezinta doua avantaje. nu-i da un peste.

inte- .. caci nu facea nimic din toate acestea . în permanenta.. desi la început îi veti fi companion într-o serie de activitati. De fapt.. dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti Daca aveti o seama de relatii amicale ori profesionale. Fusese mereu dependenta de parintii mei 9i a avut tendinta de a se agata zdravan 9i de mine. treizeci si opt de ani. pe care o admiram atât. grafician.. pe care îi prezentasem 9i ei.. Nu încercati sa îi ascundeti asemenea initiative si nu cedati în fata culpei resimtite. Iata ce ne spune Virginie. data de-o parte (fara sa aiba vreodata curajul de a va marturisi aceasta deschis). la un ansamblu coral.Personalitatile dependente 199 mai lucruri neinteresante ori inexacte: ce oroare daca din vina mea luase vreo decizie proasta! Numai ca el avea 9i o capacitate absolut exceptionala de a accepta egecurile. a9a ca. nu era scutita de îndoiala 9i ca simtea nevoia de a cere parerea altora m-a ajutat enorm .. este ceea ce afacut întotdeauna . multiplicarea surselor de dependenta este un prim pas spre autonomie. ca dati de pilda o petrecere între prieteni la care nu o invitati. pentru faptul ca aveti o viata în afara ei. ma împiedicam de ea. Iar faptul de a descoperi ca o persoana.. surorii mele i-a fost teribil de greu sa se integreze. • Faceti-le sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. iar ea a început sa î9i invite câtiva colegi 9i prieteni de-ai mei. Mai bine zis se descurca cu altii nu cu mine. fara a dramatiza. Degeaba îi tot spuneam sa se înscrie la cluburi sportive. sa-9i invite colegii de birou.. caci de acum ea se descurca 9i fara mine. persoana dependenta se va simti respinsa. Dupa câtva timp. ca aveti un proiect profesional la care nu ia parte. Odata sosita la Paris. • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile Puteti ajuta o persoana dependenta sa-si multiplice ocaziile de a cunoaste si alti oameni. am putut sa ma retrag din circuit. Atunci am luat taurul de coarne 9i am schimbat tactica. Împreuna am hotarât sa ne înscriem la un club de drumetie. Chiar daca va cultiva alte relatii de "atâmare".

Când a aflat de petrecere. nu-l invitasem si aceasta nu i~a cazut bine deloc. pentru ca el sa nu se simta respins. Unul din colegii mei de lucru este un tip tare de treaba.accentueaza sentimentul neputintei si al autodeprecierii la individul dependent. dar vreo doua saptamâni a avut un soi de reactie depresiva. macar la începuhll"administrarii" unui asemenea tratament. Sa-I ascultam pe Jean. sau o persoana neinteresanta. Si cum stiam ca avea copii si o viata de familie. explicându-i de ce nu ati invitat-o si. nu-l invitase. Pentru mine era mai degraba o pedeapsa faptul de a lucra de doua ori pe luna cu grupul mai sus amintit. douazeci si noua de ani. Nu suporta sa aiba loc anumite evenimente fara el. faceti-i dovada stimei pe care i-o purtati.. o colega daduse o petrecere la ea. pentru care tentatia de a sari în ajutorul personalitatilor dependente este mare: disperarea de care dau dovada acestea este reala si nu este (sau este rareori) vorba de siretenie sau de comoditate. tineti-o sincer la curent. el n-a zis nimic. Alta data. cum are un apartament foarte mic.ceea ce este înca mai grav . inginer. Numai ca fiecare sfat ori sprijin acordat încurajeaza tendinta ulterioara de a cere din nou ajutor si . nu le sariti în ajutor de câte ori sunt în impas Sunt persoane bine intentiona te. . informatician.. patruzeci si sase de ani. dar foarte posesiv. la un moment dat formasem un grup de studiu asupra multimediei si a consecintelor ei în profesia noastra. caci el nu spune niciodata lucrurilor pe nume: doar ca este trist si se îmbufneaza .2OO Fran~ois Lelord si Christophe Andre grând-o ulterior în planurile voastre . invitând-o la o alta petrecere. ori la o alta sedinta de lucru. 5-0 fi gândit pe semne ca noi îl consideram un incompetent. iata ce ne povesteste Maxime. caci nu erau prea apropiati. Mi-a luat ceva timp sa pricep cum . pâna când m-am dus sa-i vorbesc si sa ma lamuresc: el se simtea exclus din colectiv. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor... Acum.functioneaza". chiar daca va cer. sau naive. Acum însa stim ca trebuie sa-i explicam situatiile de acest gen. si..

. cred ca am gre.te felul în care mi-am crescut copiii. cu cât copilul era mai putin motivat. În fond. Voiam sa-mi determin fiica sa fie mai performanta . caci subiectul dependent nu va pierde ocazia de a se Întoarce mai apoi spre voi. fiecare din încercarile lui trebuie încurajata. sa-i aplicati sistemul vostru de judecata. a?adar. era pi destul de curtata. La un moment dat însa. ceea ce la începutul casniciei ma incita pi ma punea parca în valoare.. chiar daca este mai putin incompetent decât crede el. ceva n-a mai mers: sunt un tip gelos pi nu îmi placea ca ea sa plece de lânga mine. este necesar sa va înarmati cu multa rabdare: o data ce ati izbutit sa o convingeti sa ia chiar ea decizii.it destul de mult pi este vorba mai ales de fiica mea cea mare.. .. chiar pi atunci când nu sunt: este felul meu de a ma convinge ca lucrurile se vor rezolva pi cred ca tocmai asta-i placuse la mine! Numai ca am cazut în cursa ei: se lasa cu totul în seama mea. va trebui sa fiti pregatiti ~i pentru consecinte. Cât prive.i mai independenta. Eu par mereu sigur pe mine.: Personalitatile dependente 201 Prima mea sotie era o fiinta dependenta pi imatura. • Sa le criticati fati~ initiativele. în care ea îmi repropase ca o sufoc. Dintotdeauna am fost de parere ca fiica mea era genul "putin îmi pasa de tot".. Eu am fost un tata prea sever. dar. Numai ca eu nu puteam tolera apa ceva! În cele din urma ne-am despartit. pe atunci. iar sotia mea o mama mult prea protectoare. chiar daca sunteti îndreptatiti sa-i criticati felul în care a procedat?i sa fiti sinceri în privinta rezultatelor. credeam ca trebuie sa fii cu atât mai sever pi exigent. ca n-o ajut în nici un fel sa capete încredere în ea ori sa progreseze. cincizeci ?i doi de ani. Trebuie sa fiti reali?ti: dependentul. Am avut câteva certuri destul de puternice. poate fi mai incompetent decât va puteti voi imagina! Stapâniti-va. chiar daca nu sunt bune Daca doriti sa ajutati o persoana sa nu mai fie dependenta. sa vina cu initiative.lFm!!ll\TlIW. Sa-I ascultam pe Martin. cred ca ea încerca sa seduca alti barbati tocmai pentru a deveni mai sigura pe ea. Si cum era o femeie frumoasa. spunându-i ca sunt unele initiative pe care ar fi mai bine sa nu le ia. medic. capabila. încercând sa va afle parerea în privinta rezultatelor ori ca sa va atraga atentia asupra dezastrului .

Când. Sa-I ascultam pe Jean-Michel. L-am îndemnat sa se înscrie la o facultate aflata la celalalt capat al Frantei. Daca vreti sa le ajutati sa devina independente. Întreaga experienta s-a preschimbat iute într-o catastrofa. pentru a le "învata sa se descurce singure" Din calcul sau din oboseala. dar nu eram mai putin furios nici daca nu facea lucrurile corect ori a~a cum a~fi dorit eu. era cât pe ce sa le~ine când a vazut mizeria ~i dezordinea . fost profesor.elamîntru totul. dupa câteva saptamâni.2 O2 Fran<. asa cum împingi o persoana în apa. Ca sa-I silesti sa reactioneze .:oisLelord si Christophe Andre dar lene~a. am decis sa-l împing din cuib ~i sa fiu mai exigent cu el: i-am spus ca era timpul sa se descurce ~ifara noi ~i ca îi voi da lunar o mica suma de bani. iar convingerea despre propria neputinta de a se descurca singure le va fi întarita. ne telefona în fiecare seara. caci necesita o mare vigilenta: dependentul. dar faptul ca ~tacheta pe care i-o fixasem era prea sus pentru ea o facuse sa se îndoiasca ~i mai mult de propriile ei forte. potrivit criteriilor mele. va veti simti uneori tentati sa-I împingeti pe dependent la actiune. mi-a spus ca din cauza mea este atât de dependenta de parerea celorlalti... i • Sa le abandonati cu desavârsire. mai cu seama ca mama lui îl cocolo~ise mereu. desi în aparenta va încuviinta principiul ca trebuie sa învete sa se descurce singur. vor fi înca mai angoasate în urma unui astfel de "tratament". $i fara îndoiala ca nu ma îl1. Numai ca rareori aceasta strategie da rezultate în cazul persoanelor dependente. de cele mai multe ori. nu-~i facuse nici un prieten ~i se hranea cu ce nimerea. este preferabil sa procedati mai progresiv. va cauta în permanenta pretexte pentru a cere din nou ajutor ori pentru a-si face uitate obiectivele. ca nu are curajul sa ia nici o decizie de teama de a nu se aduce repro~uri. care. unde putea studia ceea ce îl interesa. Este adevarat ca atunci când nu facea nimic eram furios. Fiul nostru era tare dependent de noi. saizeci si cinci de ani. Când a împlinit optsprezece ani ~i s-a înscris la facultate. sotia mea s-a dus sa-l vada.. Si este cea mai anevoioasa cale. iar mai târziu am aflat ca îi telefona sotiei mele chiar ~i în timpul zilei. Ceea ce mi-a $i repro~at dupa multi ani. cum faceam eu cândva.

solicitudinea lor reala si talentul de a se vârî Încet-Încet În vietile altora. de monitori. iar colegii ma acceptau la jocurile lor. Când mergeam în sat. ca si aversiunii fata de singuratate a personalitatilor dependente. Cum anume? Aratându-se extrem de serviabil. Numai ca În felul acesta sunteti antrenati Într-un angrenaj subtil. mai mult. fara sa ne dam bine seama ne . sa va intre În gratii. Admiratia si devotamentul personalitatilor dependente din anturajul vostm îsi au pretullor . Iata marturia lui Octave.. sa golesc pubelele . Si nu este de mirare! Câta vreme a locuit cu noi.. Reu?isem: eram favoritul unora dintre monitori..... acceptând sa faca cele mai penibile ~i dezgustatoare treburi. Pe vremea aceea mi se parea ca acesta era singurul mod de a-mi face un loc sub soare. îmi amintesc ca eram tare nelini?tit gândindu-ma la felul în care voi fi întâmpinat ?i acceptat de ceilalti copii. le preschimba Într-un soi de paraziti ai existentei noastre... În care culpa pe care o veti resimti va va face sa reactionati potrivit asteptarilor lui.~ Personalitatile dependente 203 din camaruta lui de student. sotia mea î?i petrecea tot timpul strângând ?i curatând dupa el ?i încercând sa-i ghiceasca pâna ?i cea mai mica dorinta. douazeci ~i opt de ani. oferindu-va cadouri. aratându-va protector si acceptându-l ca Însotitor. • Sa le lasati sa va "invadeze" Vulnerabilitatea de-a dreptul miscatoare uneori a personalitatilor dependente. Eram gata sa ma ofer pentru toate corvezile: sa strâng masa. era cumplit de nefericit fiind atât de departe de noi . cercetator în biologie.. sa spal vasele. • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase") Dependentul va Încerca sa va cumpere bunavointa. cu banii pe care mi-i dadusera parintii cumparam dulciuri ?i reviste pentru toti ceilalti colegi de camera. caci. Daca nu trasam limite dare solicitarilor de ajutor. el nu era în stare nici macar sa cumpere ?i sa fiarba un ou. Când parintii mei m-au trimis întâia data într-o tabara de vacanta. În cele din urma am cedat la rugamintile lui de a-i îngadui sa revina ?i sa urmeze o alta facultate în ora?ul nostru.

ois Lelord si Christophe Andre putem trezi "invadati". faceam ordine . N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor. în acel timp faceam si alte lucruri: citeam. din moment ce este acceptata cu atâta usurinta. continuând sa-i vorbesc totusi. care îsi vede o data în plus convingerea ca este o fiinta neinteresanta. • Faceti-Ie sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele.". scriam. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile. . Uneori venea la mine si ramânea parca tintuit în camera mea. chiar daca nu sunt bune. Era ca o planta. fara a i se da atentie. -----~~- .. • Sa le criticati initiativele. mai mult sau mai putin. se aseza într-un colt cu o carte în mâna. Îmi aduc aminte de un coleg de facultate care se tinea de coada mea. ori ca un animal domestic.. . înainte de a raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere.U1ddevalorizanta pentru persoana dependenta. atunci eu îmi vedeam de treburile mele. Cum sa ne purtam cu personalitatile dependente Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. În cele din urma îmi luasem fata de el libertati pe care nu as fi îndraznit niciodata sa mi le iau fata de altcineva.. • Daca va cere sfatul. Sa-I ascultam pe Olivier. iar eu uitam de el. dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti.. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile. nu le sariti în în ajutor de câte ori sunt într-un impas. Si înca ceva: banalizarea dependentei prezinta un dublu inconvenient: este stânjenitoare pentru cel ce îndeplineste rolul obiectului de ancorare si profl. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. Cum adesea ma tinea de vorba la telefon ore întregi. consilier de personal. chiar daca v-o cere. treizeci si doi de ani. • Sa le abandonati cu desavârsire pentru a le "învata sa se descurce singure" .2 O4 Fran<.

de vinta sa-mi ma tati. discuSuntnevoieaflu sa iau ramas ma 4. fie bizui. Daca va este sot/sotie: chiar daca vi se pare magulitor la început. • Sa le lasati sa va "invadeze". Daca va este coleg sau colaborator: trimiteti-l frumusel înapoi la treburile lui.Personalitatile dependente 205 • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase"). Aveti trasaturi de personalitate dependenta? 1 ADEVARAT FALS cineva. Îmi este greu deîntr-unsacrific rarema . nu uitati ca într-o buna zi va veti plictisi sa fiti dumneavoastra cel ce ia deciziile importante. mai cusa vin am întâmpla noi. Când cer si parerea altora. propun sau cu rând subiecte deproprieia persoane. Daca va este patron: fiti mâna lui dreapta si cereti-i sa va ma- reasca salariul.orival". pe carese valoriipotconversatie peno 5. idei foarteciapropiate si "dus ceilalti.bun de la 6.trude sasa sa sfârsesc ma lasa ori activitie eu tendinta sa persoane 2. Am ta în stareîmi câteva grup.

nu cereti parerea persoanelor de încredere din anturajul vostru!) ---IlIlIH!I •• II_--_"'""I!l!"'ihi. (Completati chestionarul singur..Sunt se spune ades ca la critici si 9. dezacorduri..----·-·--~·--------- . De multe ori i meni.''''----"''I!f!~.2O6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre I I I I I ci m- nu îmi exprim parenu-mi place sa ma despart de ni10.. Mi tare sensibil(a) merit mult 7..

de aceasta dându-?i seama chiar ?i el. ne povesteste despre una din colegele ei de biarole. ea îi raspunde cu un aer amabil. fara sa i se poata repro?a nimic. ca ?i când s-ar plictisi. Isabelle a început sa discu- C ca. A?a am crezut eu la început.x Personalitatile pasiv-agresive La prima vedere. având-o în preajma zi de zi. morocanos. Si ?tie foarte bine asta. Evident. . Pare ca î?i face treaba. ori noile dispozitii date de chiar directiunea bancii. Sylvie este o salariata ca toti ceilalti. daca Andre i se adreseaza direct. douazeci si opt de ani. Am observat ca lafiecare ?edinta. functionara la o banrou. Apoi însa se dovede?te ca respecta noile proceduri. Complet "montata". ?i sa o influenteze. Cum este inteligenta. mi-am dat seama ca aceasta aparenta calma ascunde o adevarata lupta între Sylvie ?i Andre. ca pentru patroni noi suntem un fel de "mai putin decât nimic". Dar acum câtava vreme izbutise sa o atraga de partea ei pe Isabelle. dar a gasit acest mijloc de a "sabota" procedura. ca se întelege cu colegii ei ?i "nu face valuri". vizibil factice însa. Sylvie începe sa comenteze deciziile luate de Andre. Sylvie nu spune mai nimic ?i î?i ia un aer ostil. dar într-un mod atât de rigid ?i meticulos. ?eful nostru. încât aceasta îi încetine?te în mod considerabil munca. Dar dupa câteva saptamâni. are un adevarat talent de a depista orice punct slab. Încearca sa ne convinga ca Andre este mai putin competent decât noi. te obi?nuie?ti sa o auzi zicând acelea?i lucruri ?i sa relativizezi. Totu?i. Dupa ?edinta. proaspat angajata la noi. Sylvie. de?i Andre le îngaduie tuturor sa-?i exprime punctul de vedere.

Eu cred ca problema lui Sylvie este ca pregatirea ei nu concorda cu munca pe care o face. Andre are cusururile lui. a trebuit sa se multumeasca cu un post administrativ. De'li este licentiata în istorie. numai ca Sylvie este înciudata. încearca sa-i ralieze si pe altii la împotrivirea ei. Iar daca atmosfera era tensionata. Ciudat este ca în afara serviciului Sylvie este cu totul alta persoana. Andre a priceput de îndata ce se întâmplase: a chemat-o numaidecât pe Sylvie 'li i-a tras un perdaf Sylvie a ie'lit din biroul lui trântind u'la. A doua zi n-a mai aparut la serviciu 'li am aflat ca î'li luase doua saptamâni de concediu medical. Potrivit spuselor Carolei. În 'ledinte a continuat sa adopte aceea'li atitudine 'li sa se achite cu mare întârziere de obligatiile ei profesionale. iar la birou atmosfera a devenit irespirabila. îsi taraganeaza lucrul. singurii raspunzatori erau Andre 'li conditiile de munca. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SYLVIE? S-ar parea ca unica obligatie profesionala a lui Sylvie este de a se împotrivi. În lipsa Sylviei. Isabelle s-a lini'ltit 'li a sfâr'lit prin a întelege 'li a accepta punctul nostru de vedere. Dar în clipa în care vine la birou se preschimba în zâna rea din pove'lti. Eu cred ca ar putea încerca fie sa-'li caute alta slujba. fie cât de marunt. La început mergeam uneori la cinema împreuna sau la cumparaturi. iar mâniaei se rasfrânge asupra superiori/ar.208 Fran<. corect 'li preocupat ca totul sa decurga cum trebuie. ori sa refuze unele sarcini suplimentare. S-ar parea ca ea percepe ca ofensator tot ce îi cer superiorii sa faca.oisLelord si Christophe Andre te în 'ledinte decizii/e lui Andre. Când Sylvie a venit la serviciu m-am dus sa o vad 'li s-o ajut sa înteleaga ca era necesar sa facem ca atmosfera sa fie placuta. dar este un tip de treaba.. Andre a solicitat transferul ei. Comenteaza deciziile. din moment ce ne aflam cu totii în aceea'li barca. care . fie sa accepte 'li sa se obi'lnuiasca cu postul pe care îl detine. Dar Sylvie a refuzat 'li s-a adresat sindicatelor. se dovedea a fi o persoana placuta. Andre este ceea ce se cheama un sef bun. Dar Sylvie nu se considera raspunzatoare pentru vreun conflict. 'li atunci era bine dispusa.

fara doar si poate.Personalitatile pasiv-agresive 209 se straduieste sa potoleasca tensiunile. ci se multumeste sa împinga la lupta o tânara colega. Sylvie poate fi o persoana absolut încântatoare ceea ce confirma faptul ca problema ei este centrata pe situatiile ce comporta raporturi de autoritate. se plânge ca este neînteleasa ori desconsiderata. dar si cadre de conducere. este intentionat ineficienta. Este adevarat ca a avea un colaborator pasiv-agresiv poate fi o adevarata încercare. cât si în viata personala. • Discuta excesiv de mult ordinele. Pe de alta parte. Intoleranta fata de ordine. manifesta rezistenta la exigentele celorlalti. reactii din cele mai ostile. rezistenta pasiva: Sylvie prezinta caracteristicile personalitatii pasiv-agresive. le va declansa. opunându-li-se. îi critica pe reprezentantii autoritatii. descriere a personalitatii pasiv-agresive în fata unui grup incluzând salariati. în sedinte nu participa la discutii. poti fi încredintat ca vei lucra o . Sylvie repune în chestiune legitimitatea oricarei ierarhii a bancii si este încredintata ca este rau tratata. pentru ca ulterior sa dezaprobe ceea ce s-a spus. Personalitatea pasiv-agresiva • Atât în domeniul profesional. În afara slujbei. • Într-un mod ocolit: "taraganeaza" lucrurile. "uita" anumite lucruri. dar nu în mod direct. Putem deci afirma ca Sylvie pare sa fie caracterizata de o intoleranta la faptul de a fi subordonata. Nu se opune pe fata sefilor ei. sta îmbufnata. Caci. ci îsi taraganeaza treaba pe care o are de facut. }'utin naiva. Sylvie îl antipatizeaza pe Andre. ci pentru ca reprezinta o autoritate. sau ca este rau tratata. In fata superiorilor sai Sylvie face dovada unei rezistente pasive. dar nu ca individ. Ea nu se antreneaza într-o lupta deschisa. Dar aceasta intoleranta nu se manifesta deschis. când nu i se mai pretinde nimic. ci în mod ocolit. în aceste conditii.

agresivitatea lor fata de autoritate se va manifesta deseori prin pasivitate. Un ordin. ori copilul pe care l-ati trimis în camera lui sa-~i faca temele ~i care se multume~te sa se întinda pe pat. caci cealalta deviza a acestor personalitati ar putea fi: "Daca spui ce gânde~ti ri~ti prea mult. chelnerul care. Dar rareori î~i vor manifesta aceasta revolta într-un mod sincer. client si personal de serviciu. nu fac asta.2 1O Fran<. Unele personalitati pasiv-agresive ~tiu sa se mentina la limitele suportabilului. dupa ce i-ati spusca a~teptati cam de mult. parinte si copil. Exemple: la restaurant. ca deciziile tale vor fi aparent acceptate. Dar cum se explica acest comportament aproape sinuciga~ uneori? CUM PERCEP LUMEA PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE? Deviza personalitatilor pasiv-agresive ar putea fi "A te supune este o adevarata înfrângere".sunt implicate doua persoane între care exista un raport de autoritate: patron si colaborator. altele depa~esc aceasta limita ~i atunci sunt transferate ori concediate. se îndreapta agale spre bucatarie. ori secretara dumneavoastra care î~i ia concediu de boala tocmai dupa ce i-ati tras un perdaf. În toate aceste situatii .si acesta este numitorul lor comun . ori fiica voastra care." Ce ati raspunde la aceasta fraza: adevarat sau fals? Si atunci suntem cu totii pasiv-agresivi? . se asaza totu~i la masa cu întârziere. dupa ce a fost mustrata ca zaboveste prea mult la telefon. de unde ~inumele dat acestui tip de personalitate. uneori chiar o simpla cerere le trezesc un sentiment de revolta ~i de frustrare. ca vei descoperi erori ~i întârzieri în executarea lucrarilor. Voi însiva n-ati vadit oare niciodata comportamente pasiv-agresive? "Daca nu sunt rugat frumos.ois Lelord ~i Christophe Andre într-un climat nu tocmai placut. dar nerespectate în fond. de pilda. ori menajera care sose~te cu întârziere caci gaseste ca o chemati prea des." A~adar. Cu totii ne confruntam cu o serie de comportamente pasiv-agresive.

pentru care opozitia indirecta la orice forma de autoritate constituie un stil de viata? Sa o ascultam pe Laurence. poate sunt 1 T. refuzând sa-i ajute la treburile casnice etc. J. nU-\ii fac temele. 312-325. Or. fie parinte. . treizeci si doi de ani. ca sa nu îsi mai târâie picioarele. Millon. Dar este numai o faza normala în dezvoltarea lor psihologica s. daca sunt persoane ce vadesc comportamente pasiv-agresive în anumite împrejurari. De altminteri. ori î\ii irita parintii. Radovanov. fie iubit. acasa sau la scoala. cit. Nu este vorba nicidecum de o tulburare de personalitate. respectiva persoana începe sa îmi displaca într-atât. Nu stiu cum fac altii. Pe masura ce vorbim de viata mea. adopta comportamente pasiv-agresive: stau îmbufnati. tranzitoriu si frecvent la aceasta vârsta. IIPassive-Agressive Personality Disorders". pp.iîn procesul de formare a propriei identitati. este suficient sa paraseasca casa parinteasca pentru a nu se mai opune parintilor. in The DSM IV: Personality Disorders. multi adolescenti trec printr-o faza de revolta împotriva autoritatii si. care în urma unor esecuri profesionale si sentimentale s-a decis sa înceapa o terapie. în care nu au chef sa se supuna. Totu\ii exista adevarate personalitati pasiv-agresive.. op. de-a lungul întregii sale vieti. ci de un stil de comportament.Personalitatile pasiv-agresive PERSONALITATEA PASIV-AGRESIVA: PERSONALITATE SAU COMPORTAMENT? 211 Se poate vorbi de o tulburare de personalitate numai atunci când anumite comportamente sunt prezente în mod constant. încât ma straduiesc din rasputeri sa o exasperez si totul sfârseste printr-o ruptura. De pilda. si aceasta de-a lungul întregii vietiI. ori sa-si gaseasca o activitate care sa-i intereseze cu adevarat. este mai dificil în schimb sa reperezi aceste comportamente în cazul unei personalitati pasiv-agresive care are comportamente pasiv-agresive în mai toate situatiile în care i se solicita sa faca un anumit lucru ori i se da un ordin. îmi dau seama ca înca din adolescenta se repeta o aceeasi situatie: când ma simt constrânsa de cineva. în toate sferele vietii individului.

" Ma enervam. a existat întotdeauna un moment în care gaseam ca partenerii mei luau decizii fara sa ma consulte. La început era dezolat cu adevarat. cu ceva mai multa diplomatie? De pilda.. mai apoi însa se enerva din ce în ce mai tare.i Christophe Andre mai docili sau poate ca izbutesc sa se apere în altfel. în ciuda consecintelor pe care le-am suportat nu o singura data. Si pe plan sexual pornisem o serie de represalii. pe tacute. superiorii nu aveau a se plânge de rezultate. taraganam tot ce aveam de facut.2 12 Fran<. A~ putea spune ca pândesc o decizie nu tocmai justa ori o recomandare u~or autoritara. dar eu nu eram niciodata multumita ~i le pretindeam ~i mai multa libertate pâna când am stricat ~i am naruit totut orice întelegere între noi. Alain. Blocarea con tu- -----~-- . Îmi place Normandia. Evident caa sfâr~it prin a maparasi ~i mi-am dat seama prea târziu ca erq. pentru ca deîndata sa încep sa taraganez lucrurile. spunânduci ca am prea mult de lucru ~i cum îmi cerea sa ma grabesc descopeream subit ~i alte dosare ce trebuiau puse la punct.:oisLelord . dar nu spuneam nimic. Iar a doua zi ma plângeam ca sunt istovita. Îmi dau seama ca în toate sferele vietii mele manifest aceasta forma de intoleranta la orice forma de autoritate. Iar ~efilor mei le-am cazut repede în dizgratie. Si aceasta era ceva ce s-ar fi putut aranja. Când gasesc o amenda pe parbriz. dar nu suportam sa decida el pentru mine. pe care multe fete ~i l-arfi dorit ca partener. În cele din urma îmi terminam treaba. respingânducl deseori ~i spunându-i ca nu aveam nici un chef sa fac dragoste. ma chema la el în birou ca sa-mi spuna: "M-am gândit sa mergem în Normandia în week-end-ul acesta. ori sa fiu tâfnoasa. trageam de timp. de pilda. pe de alta parte însa sunt o persoana competenta ~i a~a se face ca am ramas în acel post. iar când mi se lasa ~i putina libertate. ~i apoi week-end-ul îmi parea prea scurt. a~a ca nu merita sa mai plecam. sa ma supun. o rup imediat. Aceea~i atitudine o am ~i la slujba. un barbat încântator. sa ma împotrivesc în felul meu. ca ~i cum era cât se poate de normal sa consimt. mult prea târziu însa ca sa mai putem pleca în aceea~i seara. Si atunci faceam în a~afel încât sa îmi petrec toata ziua de vineri la birou. în toate relatiile mele sentimentale.

Si cu mine ~i sora mea încerca sa fie la fel de autoritar. În Revolta de pe Caine. Nu ~tiu de ce sunt a~a. 1954). Dar eu nu am avut curajul ei. sa se faca ascultat de toata lumea. în ziua plecarii. pâna când el exploda. voia sa controleze. modelul mamei mele . Urmasem. Personalitatile pasiv-agresive în filme si în literatura În Pisica (1971) de Pierre Granier-Deferre. unul din ofiterii secunzi. pentru ca ulterior sa-i discute ordinele si sa instige întregul echipaj împotriva lui. Jean Gabin si Simone Signoret joaca rolul unui cuplu aflat în pragul batrânetii si care îsi tot "administreaza" invective si comportamente pasiv-agresive.. o ecranizare dupa unul din romanele lui Simenon. de Herman Wouk (film regizat de Edward Dmytryk. O vom vedea pe Laurence facând ulterior progrese. învatam prost la ~coala. felul în care ne îmbracam. mi se facea teama !li atunci am început sa ma împotrivesc. sa supravegheze totul.'m!!!l'l!1~ "213 Personalitatile pasiv-agresive lui.. dar în felul ei.. ma irita teribil ca trebuie sa eliberez camera înainte de prânz. Laurence si-a constientizat propria problema si este o etapa necesara de multe ori. cred.dar numai în aparenta . sa decida el în privinta prietenilor pe care aveam dreptul sa-i frecventam. nu ma purtam cuviincios la masa.. plângându-se ca este obosita. majorarea amenzilor . pe care l-am citat deja pentru personalitatea paranoica a comandantului de bord. Ba cred ca banuiesc de ce. ~i iar trag de timp. izbucnirile lui de mânie ma înspaimântau. Si la hotel. dar nu si suficienta pentru a se putea vorbi de o schimbare. Când trebuia sa mearga undeva împreuna. pare sa se supuna . locotenentul Keefer. A nu se viziona filmul înainte de casatorie. Cum anume? Îmi târâiam picioarele. pe ascuns însa. mama se aranja ore întregi. Sora mea mai mare i s-a împotrivit cu o violenta fantastica (de altfel îi ~i seamana mult) !li a parasit foarte repede caminul parintesc. Ani întregi o vazusem pe mama împotrivindu-i-se. ~i când izbuteam sa-I enervez încercam o mare satisfactie. ie!lirile noastre. Tata era extrem de autoritar. ca ~i mama de altfel. era un tip caruia îi placea sa le porunceasca celorlalti. Keefer . tacut.superiorului sau.

Chiar daca între voi si personalitatea agresiva exista un anume raport de autoritate. sansele ca lucrurile sa decurga bine sporesc. nu uitati sa va luati un aer amabil. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE Recomandabil • Sa fiti amabili Personalitatile pasiv-agresive sunt extrem de susceptibile la tot ce aduce a lipsa de consideratie. ati fost tentat sa nu o respectati. dar va face astfel încât sa va sanctioneze. De altfel. cu o satisfactie absolut pasiv-agresiva. într-un . pentru ca aerul lui autoritar v-a iritat.ois Lelord si Christophe Andre îsi petrecea mare parte din timp în cabina lui. Comparati urmatoarele versiuni: Prima versiune: "Astept de zece minute! E de necrezut! Miscati-va odata!" A doua versiune: "Sunt tare grabit.2 14 Fran<. dar cât priveste prima din ele este sigur ca veti provoca o noua reactie pasiv-agresiva. Asa ca îi atrageti atentia chelneritei. puneti-va în locul lor: cum ati reactionat când seful vostru v-a ordonat ceva? Chiar daca ati fost de acord cu decizia lui. Este posibil ca chelnerita sa va serveasca de îndata. Aflând ca personalitatile pasiv-agresive încearca adesea aceasta senzatie de furie. veti întelege poate ca. dovada ca îi întelegeti punctul de vedere. dar v-as fi recunoscator daca m-ati putea servi mai repede. tolanit./I Nici una din cele doua versiuni nu garanteaza un rezultat. Daca le ceri ceva într-un mod abrupt ori cu un aer distant le poti trezi de îndata ostilitatea. ce pare cam morocanoasa. daca sunteti binevoitoare cu ele. ati facut comanda de mai bine de zece minute si înca nu ati fost servit. va aflati într-un restaurant. De pilda. ori sa adaugati o fraza empatica. Stiu ca aveti multi clienti.

Cum are deja mult de lucru. majordomul unei familii burgheze. dar am absoluta nevoie de aceste scrisori mâine dimineata. devine protectorul familiei în serviciul careia fusese înainte. o invitati sa participe la organizarea propriei munci. Iata un alt exemplu: aveti absoluta nevoie ca secretara sa va dactilografieze niste scrisori pâna a doua zi. ci si invizibila pentru persoana vizata! Bunele maniere înlesnesc viata în societate. daca se întâmpla sa se iveasca vreo problema. iar eu ma ocup de alegerea materialelor. va fi nevoita sa ramâna peste program. pentru ca poporul sa poata vedea cum traiau burghezii înainte de revolutie. Obisnuiesc sa-i dau o lista a materialelor pe care le-am ales. În cazul comportamentului pasiv-agresiv exacerbat. disparând chiar în clipa în care ati dori sa vi se faca nota de plata sau asezând în vecinatatea voastra convivi galagiosi. Într-o piesa de Jean Anouilh. se razbuna pe ascuns: înainte de a le servi supa urina în ea.) El le destainuie ca. înainte. dar si relatiile cu personalitatile pasiv-agresive. furnizorul îi dicta pro- . (Revolutionarii îngaduie ca aceasta familie burgheza sa locuiasca mai departe în casa ei. S-ar putea spune ca. iar el trebuie sa se adreseze furnizorilor. când era exasperat de comportamentul lor autoritar. Prima versiune: "Am absoluta nevoie ca acest raport sa fie dactilografiat pâna mâine." A doua versiune: "Vad ca aveti un program încarcat (expresia empatiei). Si vom vedea care-i avantajul acestei atitudini. ne spune Catherine. nici macar nu încerca sa o rezolve sau sa negocieze.Personalitatile pasiv-agresive 215 fel sau altul. Asistentul meu trebuie apoi sa le comande. pe care o va transforma în muzeu. ca urmare a unei revolutii. "uitând" de pilda tacâmul. Cum ati putea face?" În acest ultim exemplu îi lasati secretarei o marja de autonomie: ea va va dactilografia scrisorile. într-un fel. • Sa le cereti parerea de câte ori este posibil Lucrez pentru o casa de moda. Numai ca atunci când facea comanda. dar dumneavoastra sunteti gata sa o ajutati sa modifice câte ceva pe lista de prioritati. agresiunea nu este numai indirecta.

De aceasta data el n-a mai avut nici o problema cu jurnizorii. dar cadrele de conducere care nici nu încearca sa-i antreneze pe salariati. Apoi. Persoana care se comporta în acest fel are sentimentul ca se expune mai putin riscurilor de2 RA. dintre care unele erau îndreptatite. dar. la care contribuise )'i el de altminteri. ci sta si chibzuieste înainte. când e)'antionul ne parvenea cu întârziere. "Decision Making in Organisation". in Behaviar in Organisation. L-am urmarit cu atentie )'i am tinut seama de unele dintre ele. cum sesizasem ca era susceptibil. Daca trebuia sa ma adresez chiar eu fumizorilor. )'i se întâmpla sa nu corespunda cerintelor noastre. ce rost mai avea asistentul? Era cât pe ce sa am o explicatie dura cu el. mi-am spus ca în felul acesta ° ruptura ar fi fost inevitabila. caci era un tip inteligent. confirmat de numeroase studii de teren: e)'ti cu atât mai satisfacut de munca ta. care nu îsi impune brutal vointa. Newton (Massachusetts). Uneori se întâmpla chiar ca o întreaga echipa sa devina pasiv-agresiva în urma unei erori manageriale. Cu urmatoarea ocazie i-am aratat materialele pe care le adusesem pentru noua colectie )'i i-am cerut parerea în privinta lor. probabil ca nu îi era u)'or sa se simta un simplu executant. mai mult sau mai putin intentionate. Ally and Bacon. de)'i aveam enorm de lucru. pot provoca o serie de "sabotaje". Catherine a redescoperit un adevar psihologic fundamental. de a participa )'i la deciziile referitoa- Fireste ca acest lucru nu este cu putinta în privinta tuturor deciziilor. . Multi si-ar dori un sef precum Catherine. dar eram sigura ca ar fi putut solu. a )'tiut sa apere punctul meu de vedere.2 16 Fran~ois Lelord si Christophe Andre priul punct de vedere. sa-i faca sa participe la decizii ce privesc munca lor. • Sa le ajutati sa se exprime direct Comportamentul pasiv-agresiv reprezinta un mod indirect de a-si exprima agresivitatea. 1980. iar el se lasa de îndata convins. De cele mai multe ori era adevarat.tiona orice problema daca ar fi vrut. Baron. apoi însa afacut câteva remarci. A fost surprins. el îmi explica cafurnizorul îi crease probleme. cu cât ai avut sentimentul re la aceasta munca2.

. . intrat în echipa noastra de putina vreme.n'ilil>!fI'1l':IiFL Personalitatile pasiv-agresive 217 cât daca si-ar exprima fatis dezacordul (si uneori nu se însala).i l-am invitat sa se justifice... iar situatia va ramâne aceea.i nu izbutea deloc sa gaseasca alti clienti.i se va ocupa . Dar în multe cazuri. A. Pe de alta parte.a ca i-am cerut parerea lui Charles. care mi-a zis ca Michel se ocupa fara mare râvna de stagiari. pretextând lipsa de experienta a acestuia.tiga experienta.·"i'ilu" .i respinsese toate schimbarile pe care i le propusese Michel. La ..iaceasta în virtutea experientei sale.. Am luat mai multe decizii: Michel va lucra cu fulie. Charles trebuia sa-i atraga mereu atentia ca trebuie sa respecte programul..i promova un stagiu în colaborare cu Charles. Si aceasta ma deranjeaza..i cu mare greutate mi-a zis ceea ce banuiam de altfel: Charles voia sa controleze totul. A.. parând destul de încurcat. program elaborat de Charles. Dar a doua zi a venit iar. nu tocmai stralucite..'!fl m •••• . Degeaba i-am pus în fata rezultatele lui."".. La început mi-a facut o impresie buna: îmi parea energic.. un consultant mai experimentat.." A plecat fara nici un cuvânt. Dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca ceva nu mergea. 1n cele din urma am încheiat discutia spunându-i: "Mi se pare ca nu sunteti sincer. preocupat safaca totul bine. Sa-I ascultam pe Frank. Dar nu a fost în stare sa ofaca.i nu ar fi bine pentru nimeni.i.. caci tot n-am scos mare lucru de la el..'lj'l!lI'i: J!!lII!]li ··. o consultanta mult mai deschisa decât Charles.. nu-l lasa pe Michael sa se ocupe de anumite lucruri..i de elaborarea unui program pentru un alt stagiu. seful unei echipe care pregateste consultanti. .a ca i-am dat sarcina de a sustine.edinte Michel statea posac. inteligent. caci daca nu vreti sa discutam eu nu am cum sa intervin.ipentru ca este genul care se teme sa nu supere pe cineva. . într-un alt domeniu. . Am stat sa ma gândesc. faptul de a o invita sa-si exprime direct dezacordul înlesneste discutarea si rezolvarea (partiala) a conflictului subiacent. Dar de ce oare nu mi-a marturisit totul de prima data? Poate pentru ca este prea politicos .. Când va mai câ. Charles este un consultant cam autoritar .. Estimarile facute de el asupra stagiarilor se situau undeva la limita acceptabilului . îl voi pune sa lucreze iar cu Charles. Michel este un consultant tânar. L-am chemat pe Michel .. . La toate întrebarile mele el raspundea ca totul merge bine.

ca o terapie de cuplu nu are drept unic tel acela de a face ca doi oameni sa ramâna cu orice pret împreuna. Motivele altora în schimb sunt mult mai complexe.> d . enervat.>itsa o fac pe Martine sa marturiseasca ca serile era nervoasa pe mine pentru ca nu-i prea vorbeam.>ina. Când îi spun ca face prea mult zgomot. Când. iar încercarile mele de a ameliora lucrurile nu vor duce nicaieri caci îmi purta mult prea multa ranchiuna . ca se descurca . Exemplul Martinei ne arata ca uneori comportamentele pasiv-agresive îndeplinesc rolul de represalii si ca respectiva persoana nu doreste neapara~ o explicatie care ar priva-o de acest mijloc de a se razbuna. ci sa-i si ajute sa se desparta câteodata.>itprin a aborda aceasta problema într-una din .Numai ca trânte. ca în exemplul precedent. urmeaza o terapie de cuplu. Asta-i chiar culmea. iar terapeutul încearca sa ne ajute pentru ca nici unul din noi sa nu fie afectat prea tare.>ica era plina de resentimente împotriva mea.>edintele de terapie. înainte de toate.>aca îmi reiau locul în fotoliu.2 18 Fran<.>inade spalat vase .>tisa aranjez lucrurile la fel de bine pe cât o face ea. Cred ca nu sunt sotul pe care . ea.>i a oricât ne-am chinui d c nu vom reu.>e. îmi raspunde ca nu este nevoie. îmi raspunde ca nu am decât sa ma plimb un pic daca nu-mi convine. A trecut multa vreme pâna când am reu. Acest exemplu aminteste. caci eu eram cel care încerca zadarnic sa scoata câteva cuvinte de la ea.ois Lelord si Christophe Andre Ar fi totul mult mai simplu daca persoanele ce au un comportament pasiv-agresiv ar vorbi deschis de îndata ce ar fi invitate sa o faca. In cazul acesta atra- . cu un aer ursuz. Acum suntem în divort.>aza vasele în ma.>i-l orea . Martine. Unii nu îndraznesc din timiditate.>te treabajacând ceva mai putin zgomot. A.>isa ne întelegem. Si am înteles ca zgomotul pe care-l facea spalând vasele "era un mod de a ma pedepsi" . treizeci si sase de ani.>i singura . numai ca în seara urmatoare o ia de la capat.>i-ipropun sa o ajut.>i face un zgomot infernal. ma ridic din fotoliu . Am sfâr. ca în exemplul lui Herve..>i e altminteri nici nu a. iar ea sfâr. care. împreuna cu sotia sa.>i e spala chiar ea pe cele care nu l intra în ma.>te obiectele . În fiecare seara dupa cina eu citesc ziarul în timp ce Martine a.

bastionul istoric al autoritatii. În clasa copiii sunt gata sa discute ce le propune profesorul. nu sunt deloc bosumflata. Altfel spus.) • Sa le reamintiti regulile jocului În prezent.treaga seara. si atunci nu va putea sustine ca nu o face intentionat. Astazi. desigur. caci corespund din ce în ce mai putin realitatii. copiii sunt educati într-o maniera mai putin autoritara decât acum una sau doua generatii." (Dar am sa fiu 1. cum se întâmpla generatii de-a rândul. O alta varianta a acestei situatii este binecunoscuta: "De ce esti bosumflata?" "Ti se pare. povestile cu subofiteri autori tari nu mai stârnesc hazul nimanui. cu cea pe care o dati copiilor vostri. sa o faca. Daca Herve i-ar fi spus Martinei: "faci un zgomot infernal. cineva copiilor sa vorbeasca când sunt la masa sau le cere sa raspunda numai când sunt întrebati? În acelasi fel se desfasoara lucrurile si la scoala: pedepsele sunt din ce în ce mai rare.Personalitatile pasiv-agresive 219 geti-i atentia asupra comportamentului ei. lumea în care pasesc o data cu angajarea constituie o prima experienta de constrângeri ce trebuie acceptate fara discutie. când aveati aceeasi vârsta ca ei.'1. Comparati educatia pe care ati primit-o de la parintii vostri. Dar ce se întâmpla atunci când pasesc într-o alta lume. noile generatii s-au deprins înca din copilarie sa se exprime si sa participe. pentru multi tineri. Chiar în armata. Le mai interzice. dar ar fi simtit o anume retinere în a continua sa faca zgomot. care-i invita. oare. am impresia ca în felul acesta încerci sa-mi spui ceva". ea ar fi negat. care înca din copilarie erau deprinse cu parinti autoritari. si aceasta pentru ca nici nu te-ai uitat la mine în tim pul cinei cu prietenii tai. . si ei se exprima mai mult. mai apoi cu profesori autoritari si apoi cu un subofiter autoritar. Veti constata ca le lasati mai multa libertate micutilor vostri decât cea care va era acordata voua. de altminteri. o data cu angajarea si când se confrunta cu un sef autoritar? Nu încape îndoiala ca vor tolera aceasta situatie mai putin bine decât generatiile precedente. profesorii si faimosul pedagog nu mai trezesc spaima nimanui.

îmi dau seama ca nu va este u90r sa faceti o munca ce nu este întotdeauna placuta. la . Acest lucru nu este întotdeauna posibil. U'geron.. Dar tre3 C.. pe care poate o considerati ca fiind devalorizanta (expresia empatiei).efullor nu-l avea când era la vârsta lor... deseori tinerii salariati au un nivel de calificare pe care . dar nu ati facut-o (descrierea unui comportament anume). iar comportamentele pasiv-agresive vor continua sa existe câta vreme vor exista . . Lelord.:oisLelord 9i Christophe Andn§ Deci. Paris. Chers Pacients .a se face ca ei î.i în relatia medic-pacient. dar . Când va confruntati cu repetate comportamente cu rea-vointa.. Mai mult. P.i relatiile de autoritate.. nu putem decât sa încurajam un management participativ...i acesta este înca un motiv pentru care ei discuta deciziile. .. chiar .i iata câteva exemple .. poate fi util sa-i reamintiti respectivei persoane regulile jocului.i când toate tentativele de conciliere au dat gre. A. caci acesta corespunde deprinderilor . Mi se pare ca nu acceptati faptul ca eu a.i valorilor unei societati ce favorizeaza raporturi mai egalitare. Andre. Obiectivul esential este de a elibera raportul de autoritate de pasiuni. data fiind situatia de pe piata muncii. Va propunem un mic discurs managerialla care puteti recurge în cazul în care va aflati în fata unui colaborator pasiv-agresiv. Prin urmare.220 Franc. Edition de Quotidien du medicin. F. în care acesta din urma dore.Petit tmite de communication il l'usage des medicins. 1994. o exprimare directa parându-li-se mult prea riscanta.tept sa va îndepliniti sarcinile pe care vi le-am încredintat (va exprimati punctul de vedere). "Atitudinea pe care o aveti la lucru de câteva saptamâni îmi da de gândit: .. în familie. V-am dat ocazia sa va exprimati punctul de vedere.i nevoilor tinerei generatii.te sa-i fie explicate deciziile medicale3... nu este de mirare ca multi subalterni nu suporta sa fie "comandati" 9i pun în chestiune chiar legitimitatea superiorului lor.. . în cuplu..coala..imanifesta nemultumirea prin comportamente pasiv-agresive. (faceti o descriere a unor comportamente precise)..

Nu uitati ca un comportament pasiv-agresiv reprezinta un mod de a va transmite ceva.. Poate considerati ca nici nu sunt îndeajuns de competent pentru a va fi ~ef ~i aveti libertatea de a gândi acest lucru (expresia empatiei). Sunteti platit ca sa va faceti treaba cât mai bine (reamintiti regula jocului). Nu suntem într-atât de naivi încât sa credem ca UIl discurs de acest gen va rezolva toate problemele. N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu le-ati remarcat împotrivirea Daca partenerul de viata sau colaboratorul vostru sta bosumflat. ~i aveti tot dreptul sa va gânditi ca ati merita o alta slujba. A~adar. Dar daca doriti sa lucrati în continuare cu mine. puteti fi tentati sa nu reactionati în nici un fel.îi reamintiti ca relatia de autoritate dintre voi nu este personala. Daca va prefaceti ca nu percepeti nici un mesaj. dar va recomandam sa încercati. nu are la baza presupusa voastra superioritate. Nu este o regula tocmai simpla ori placuta. întrebati: "Mi se pare ca e~ti suparat(a). iata ce a~tept de la dvs. o regula impusa de situatie. " Acest discurs contine doua mesaje: . ci este o regula de joc independenta de el ~i de voi. ma în~el?" Prin aceasta întrebare îl împiedicati pe celalalt sa se instaleze confortabil în propriul comporta- .Personalitatile pasiv-agresive 221 buie sa va reamintesc una din regulile acestui joc.îi aratati celuilalt ca îi acordati atentie.. pâna când va trezi o reactie. Prin urmare. celalalt va fi înclinat sa-~i intensifice represaliile. îmbufnare. În majoritatea cazurilor însa. ceva mai interesanta (expresia empatiei). a represalii mascate reactionati imediat printr-o întrebare. . daca ati remarcat ceva ce aduce a rea-vointa. Este posibil. când sotul sau sotia are un aer posac. a~teptând sa-i treaca. De pilda. adoptarea unei asemenea atitudini se dovede~te a fi o gre~eaIa. este de preferat sa acceptati regula (îi reamintiti regula jocului). ca îl priviti ca pe o fiinta care î~i are propriile emotii ~i gânduri. pe viitor .

ceea ce explica doua lucruri: . fac în asa fel încât sa ma întorc acasa mai târziu ca ea. care face apel la notiunile de bine si de rau. folosindu-ne adica de un discurs moralizator. este preferabil sa mentionati consecintele comportamentului pe care-l criticati. Primul nostru model de autoritate a fost al parintilor. pentru ca am fost deprinsi cu acest tip de discurs întreaga copilarie si adolescenta.222 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ment pasiv-agresiv. "Nu este bine ce faceti". Deranjati astfel întreaga echipa de la lucru (consecintele asupra muncii). ca voi sta mai mult pe-acasa. colaborator) în felul acesta îl veti determina pe celalalt sa-si exprime deschis punctele de· dezacord. Este inadmisibil. • Sa le criticati aidoma unui parinte Comportamentul pasiv-agresiv este o forma de revolta împotriva autoritatii. (Se însa- . "Este rusinos". tocmai pentru ca nu suportam sa fim tratati ca niste copii. Urmarea este ca îmi da mai putini bani de buzunar. povestindu-i terapeutului ei despre relatia cu propria mama. care a divortat si are un nou partener. În cazul unei relatii de durata (sot sau sotie. Cum ma scoate din sarite faptul ca mama îsi petrece atâtea seri cu noul ei iubit. sperând. asadar. iar pe mine ma supara acest lucru" (consecintele asupra voastra). Când va formulati criticile. este inadmisibil". încercati. ceea ce o nelinisteste. . Nu-i spuneti: "Iar ati întârziat. Problema este ca discursul moralizator este cel ce ne vine spontan pe buze.avem tendinta de a ne formula criticile în felul în care o faceau si parintii nostri. cred. sa evitati formule precum: "Comportamentul dvs. saisprezece ani. • Sa va lasati antrenat în jocul represaliilor reciproce Sa O ascultam pe Marie-Paule. În loc de a face uz de notiunile de bine si de rau. Sunteti nepoliticos cu toata lumea" (discurs moralizator). Spuneti-i: "Iar ati întârziat la sedinta.ne irita criticile astfel formulate.

în caderea lui. De remarcat este faptul ca adevarata miza a întregii situatii . Marie-Paule ~imama ei sunt antrenate într-un joc al represaliilor reciproce.n-a fost niciodata re cunoscuta ~i exprimata deschis de aceasta adolescenta rebela. a îndemnat-o sa-i marturiseasca acest lucru si mamei. Mama rrlspunde "uitând" sa-mi spele rufele.Marie-Paule ar dori ca mama ei sa-i acorde mai multa atentie . Sa le cereti parerea de câte ori este posibil. Stau ore întregi de vorba la telefon. apoi. caci pleaca cu prietenul ei. Adevarul este ca atmosfera de-acasa este irespirabila. caci va poate târî si pe dvs. Sa le reamintiti regulile jocului.) Eu ripostez "uitând" sa o ajut la treburile casnice. Daca va este sot sau sotie: încercati sa-I(o) determinati sa se exprime deschis. Fara îndoiala pentru ca ea refuza sa-si recunoasca nevoia de afectiune si de a i se acorda interes. Cum sa ne purtam cu personalitatile pasiv-agresive Recomandabil • • • • Sa fiti amabil. • Sa le criticati aidoma unui parinte. În aceasta situatie terapeutul a ajutat-o sa constientizeze ca avea înca nevoie de mama ei si. Daca va este patron: schimbati-va locul de munca.Personalitatile pasiv-agresive 223 Ia caci am un prieten care ma invita mereu sa iepim. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol înainte de a va întâlni cu el. . Rezultatul: week-end-ul. N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu i-ati remarcat împotrivirea. • Sa va lasati antrenati în jocul represaliilor reciproce. considerându-se pesemne o persoana adulta. cum se întâmpla adesea în viata familiala sau conjugala. Sa le ajutati sa se exprime deschis. pi ptiu ca m-a anuntat ca va lipsi tot aceasta o enerveaza.

ois Lelord ?i Christophe Andre pasiv-agresive? Aveti trasaturile unei personalitati sa ne-I ADEVARAT FALS i I nat". ?tiinta sa nu-?i îmi I de cu bunalucru.224 Fran<. ?iunmerita para. ma su7. 4. competenti la dau 6. ca viata. Daca unul din zorit(a). fara carenu-l manicipentru fac functia.Urasc întâmplat "sa-mifrumos sa S. Cu cât nu sunt rugat(a)sunt cu atât "ca 10. s-a sunt .justific sa displacea.unnu-i însaîncet. Mi se repro?eazaapropiati sabotez" 8. mi-l ceruse apoi tionat în munca. sa taraganez mai intentionat. extrem ?edinta. Când sefii. un persoana fusesem în?tiintat(a). semn lucru fatamaca nudemai ?ide încet. mai sa lipsescÎmbufinten9. fac misc ceva nici spun lui.fac.

dar refuza sa mearga la orice petrecere. Avea doua sau trei prietene cu care se întâlnea mereu pentru a-~iface confidente. pretextând fie oboseala. dar nu i-a aratat-o. întotdeauna am avut impresia ca-i era teama de tata. de altminteri. pe ie~ea. Nu avea nici un iubit în acea vreme. zicea ea. mai bine zis nu ie~ea pe cât de mea Lucie nu preacând eram înca adolescente. Este foarte con~tiincioasa. Când eu începusem sa ma razvratesc împotriva tatei (am sfâr~it prin a pleca de acasa trântind u~a în urma mea). care e o femeie modesta ~i blânda. la un moment dat. Lucie parea ca se straduie~te sa evite orice conflict cu el. dar marea ei spaima era ca din cauza oralului va rata baCld. fie treburi pe care le avea de terminat. În schimb. î~i lua inima în dinti ~i participa ~i ea. ~i întotdeauna ca sa încuviinteze ceea ce spuneau ceilalti. era tare îndragostita de un baiat. La ~coala era o eleva buna. despotic. poveste~te mult ie~eam eu. Destul de putin.Dar a trecut bacul cu bine din prima încercare.XI Personalitatile I evitante Marie (douazeci ~i cinci de ani) îmi aduc aminte ca sora ani în urma. caci ea nu cuteaza s-a CU . care e un om autoritar. se tinea dupa mine ~i numai când eu ma angajam într-o discutie cu prietenii. fie teama de a nu se plictisi. gata oricând sa ia decizii în locul celorlalti. Când ie~eam împreuna pârea intimidata. ea în schimb s-a multumit sa faca doar un curs de contabilitate. ~i careia îi ~i seamana oarecum. De~i avea note bune la ~coala ~i arfi putut sa-~i continue studiile. Stiu ca ea. patronul ei o apreciaza ~i degeaba am tot îndemnat-o sa ceara sa-i fie marit salariul. Acasa se întelegea bine cu mama.

în care este sigura ca propria constiinta profesionala va face sa fie acceptata. De câte ori ma gândesc la ea. Pentru a înlatura riscul de a fi respinsa. de care e convinsa ca este apreciata. Se simte bine numai în compania vechilor prietene. dar nici pe acela de a încerca sa gaseasca alta slujba. de noi cunostinte la o petrecere sau de a-i arata interes unui baiat de care se simte atrasa. câta vreme nu e sigura de bunavointa neconditionata a acestora. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE LUCIE? Lucie resimte o teama puternica în acele situatii în care exista un anume risc de a fi respinsa ori de a se simti stinghera: când e vorba de oralulla un examen. • Evita sa intre în relatii cu ceilalti. am sentimentul ca Lucie afost o persoana ce nu si-a valorificat niciodata potentialul. Îsi alege o profesie într-un domeniu rutinier. Izbuteste chiar sa evite orice confruntare cu tatal ei. îi e teama de ridicol. fapt ce presupune ca Lucie are o stima de sine redusa. Lucie nu risca nici o confruntare cu propriul tata.226 Frant. Face noi cunostinte. S-ar putea spune ca ea sufera de o hipersensibilitate la respingere. ea evita toate situatiile de acest gen. Aceasta teama exagerata de esec si de respingere o face sa prefere situatiile pe care este sigura ca le poate controla. preferând compania unor vechi prietene. la o vârsta la care este totusi normal sa intri în conflict cu parintii. Lucie are toate caracteristicile unei personalitati evitante. caci în acest caz nu are a se teme de nimic. evitanta Hipersensibilitate: criticile si ironiile o înspaimânta. S-ar parea ca ea îsi considera postul pe care-l ocupa ca fiind îndeajuns de bun pentru ea. Personalitatea . dar sub obladuirea surorii ei si atunci aproba tot ce spun ceilalti pentru a evita orice divergente.:ois Lelord si Christophe Andre faca. Nu are curajul de a cere ca salariul sa-i fie marit.

nu izbutesc sa se încreada în ceilalti într-atât încât sa poata avea si relatii pozitive. ca sa fii calificat drept personalitate evitanta. . Desigur ca nu e suficient sa ai trac înaintea unui examen oral. Deosebirea di. trec printr-o faza de formare a propriului caracter.'1tre aceste doua categorii se decide. in The DSM IV Persanality Disarders. Multi adolescenti. . durabile si traiesc într-o singuratate dureroasa. anxioase si extrem de susceptibile. rosesc usor. . "complexati". în copilarie. la lucru. Shame or Both?".. pentru a vorbi de tulburari de personalitate. dar care izbutesc totusi sa aiba si relatii pozitive cu câteva persoane. experientele re1 A.Altele. opteaza deseori pentru un rol marunt sau pentru posturi mult sub capacitatile sale. Si nici sa te bâlbâi în fata unei persoane de care esti îndragostit în taina. caracteristicile citate la fiecare capitol (aici hipersensibilitate. Pilkonis. poate fi si cazul Luciei. 234-255. pp. Dar aceasta faza de îndoiala si "dezorientare"este doar o etapa inevitabila în dezvoltarea unei personalitati. Încetul cu încetul. un post important. cit. Va reamintim ca. ei sunt timizi.Personalitatile evitante 227 • Evita situatiile în care i se pare ca ar putea fi jignita sau s-ar simti stinghera: noi cunostinte. Refuza sa faca parte dintr-un "grup". probabil. o relatie intima.Unele. "Avoidant Personality Disorder: Temperament. nesiguri de valoarea lor. • Din teama de esec. ce ne aminteste de personalitatea evitanta. în functie de calitatea relatiilor cu parintii. facându-si confidente. caracterizate de o mare anxietate. ap. • Autodepreciere: are o stima de sine redusa si de cele mai multe ori îsi subestimeaza capacitatile si reusitele. Potrivit specialistilor ar exista doua tipuri de personalitati evitante1. baieti sau fete. între prieteni. mai mult ca orice îi framânta gândul de a nu parea ridicoli. sa mearga la o petrecere si prefera sa ramâna ore în sir în tovarasia unor mai vechi prieteni. pe strada sau în familie. stima de sine redusa) trebuie sa fie prezente în toate sferele vietii.

trebuia sa ne mutam de câte ori îsi schimba postul. Dintotdeauna mi s-a parut ca a. Îmi amintesc de acele zile ce semanau cu un cosmar. mai cu seama p de accesele lui de furie. tata era iar transferat într-un alt oras. Izbutisem sa intru într-un "grup" de baieti si fete. Sa-I ascultam pe Jacques. pe care le cunoaste îndeajuns pentru a se mai teme de ceva. de a fi respinsa. în care. ând reu. )ZU se simte "la înaltime" si se teme ca nu cumva sa fie remarcat acest lucru. marginindu-se la compania lmor vechi prietene.>i dolescenta "am fost supus" de teaa ma de a nu-l supara sau chiar de a-i atrage atentia asupra mea. chiar cu pretul unei vieti umile.>eamcu c mare cazna sa-mi fac unul sau doi prieteni. stângace. A. le va spori încrederea în ei. cu inima batându-mi puternic.228 Fran<. Lucie va limita contactele cu ceilalti. iar mie îmi era teama de el. Iar o alta este "Ceilalti ma pot rani". nu se produce aceasta evolutie. . ci crede ca nu are suficiente atuuri pentru a fi agreata. Nu mai aveam nici curajul sa leg prietenii .> cam prea timid . Era un adevarat calvar sa intru în clasa. cam în primii ani de facul- . Cum va puteti imagina. Ele ramân ne sigure pe ele si vor cu orice pret siguranta.>i e mama. Era autoritar. Iar faptul ca tata era militar n-a simplificat câtu. Si în virtute a acestei convingeri. Nu-i considera pe ceilalti ca fiind ostili.>i le profesorua lui. patruzeci si doi de ani.>aca.:oisLelord si Christophe Andre usite. Iar adolescentii timizi se vor preschimba în adulti încrezatori.>i. jucând rolul "colegului cel nou". Una din convingerile ei ar putea fi "Sunt inferioara celorlalti". care o înft-icosau pâna . adolescenta mea a fost grea.>ide putin lucrurile.>i am lafiecare c doi ani mergeam la alta scoala. sub privirile colegilor . profesor universitar. Apoi.>i}~ferior cefi i lorlalti. pa!}eam într-o alta clasa. sentimentul de a fi acceptat si recunoscut de ceilalti. în cazul personalitatilor evitante însa. CUM PERCEPE LUCIE LUMEA? Lucie traieste cu teama de a nu parea ridicola. întreaga copilarie .

totu?i. sclipitoare ?i asta mi-a dat încredere în rnine. am ajuns un specialist destul de cunoscut în disciplina mea. A început sa fie ceva mai bine. sa ajut când vreunul din ei se muta. ceea ce nu am avut niciodata. nu m-am simtit deloc intimidat de familia ei. am facut totul ca sa ramân acolo unde ma simteam mai bine: la universitate. Era aidoma acelor fete de care nu îndrazneam sa ma apropii când aveam douazeci de ani. a?fi fost un tap ispa?itor. eram prea "dragut". Am ~fâr?it prin a ma simti atras de o fata înca mai stângace decât mine. Numai ca ma ?i îndragostisem de unele dintre ele. iar rarele mele încercari de a o face e?uasera. Cum eram convins ca nu exista nici o ?ansa de a face fata competitiei dure din lumea muncii. Iar eu ma simt rascolit. Când era ziua vreunuia din noi. a?a ca le devenisem confident. ?i am ?i eu o contributie la renumele universitatii. eram mai sensibil ca toti ceilalti. nu puteam reactiona. Cu sotia mea însa ma cam plictiseam ?i atunci ma refugiam în munca mea. unii chiar tineau la mine. Cred ca într-un alt grup. Încuviintam tot ce spuneau ceilalti. legatura noastra a încetat. Eram iubit de o fata încântatoare. Desigur. Eram gata oricând sa fac un serviciu. mai putin pa?nic. sa-mi împrumut lucrurile. dar nu-mi dadeam seama de asta. Ceilalti ma acceptau. de a carei apreciere nu-mi era teama. Cum mediul social din care provenea era "inferior" celui din care ma trageam eu. caci facultatea îmi oferea un climat mai destins: colegii mei nu sunt malitio?i ?i nici nu-i întâlnesc prea des. Totul s-a clatinat când una din studentele mele s-a îndragostit de mine. 1l11ll1 sau doi baieti nu se puteau împiedica sa nu faca mici remarci la adresa mea. dar pentru mine ea a fost ca un soi de terapie. iar sotia mea n-a ?tiut niciodata (ori s-a prefacut ca n-ar banui nimic). Si fetelor le eram simpatic. Si realizez ca nu mai sunt cel care .Personalitatile evitante 229 tate. dar ea a fost mai tare. Nu mi-era u?or. pentru ca aceasta încredere în mine poaspat capatata ma face sa aspir la o altfel de viata. Am parcurs toate etapele necesare ?i am obtinut un post de conferentiar. ?i am început sa sufar. remarci la care ramâneam împietrit. Mai mult. mai ales ca nu aveam curajul sa le-o marturisesc. eu aducea nI mereu cel mai frumos cadou. rol pe care-l acceptam bucuros. În cele din urma. Fil'f?te ca am rezistat din scrupul.

Fobiile sociale sunt centrate pe anumite situatii: teama de a vorbi în public. " dintre noi resimt o mare anxietate.fobiile sociale. si nu poate fi recomandat ca terapie. pot fi distinse trei tipuri de anxietate2: . Paris. când ai de trecut un examen oral. 2 C.anxietatea sociala "normala" pe care o încercam cu totii în anumite situatii: când esti prezentat unei persoane importante.230 Fran<. când te prezinti la un interviu pentru angajare sau când faci cunostinta cu o persoana de care te simti atras. sa începi o conversatie cu o persoana pe care nu o cunosti . La Peur des autres. P. nutresc afectiune pentru sotia mea si n-as vrea sa o fac sa sufere. de a scrie sau a semna un cec sub privirile celorlalti. de o întâlnire neasteptata. si atunci devine o adevarata fobie: ele vor cauta sa evite toate situatiile primejdioase. Pe de alta parte. pentru unul sau altul din protagonisti. În situatiile care presupun confruntarea cu ceilalti. sa intri într-o încapere în care esti asteptat de mai multe persoane. .:oisLelord si Cl1ristophe Andre s-a casatorit doar pentm un pic de siguranta. adulterul are un pret psihologic mare. În acela~i timp. Uneori îmi spun ca m-as simti mult mai Împacat daca as fi ramas timid. 1995. adica toate situatiile în care se expun privirii si judecatii celorlalti. fara sa pun la socoteala si ce ar simti copiii. Odile Jacob. problema care apare uneori chiar si dupa o terapie reusita. dar si evitarea sistematica a anumitor situatii. Legeron. de a se înrosi etc. . Andre. CÂND PERSONALITATEA EVITANTA DEVINE MALADIE Anxietatea sociala reprezinta acea teama care ne cuprinde când ne expunem judecatii celuilalt: sa iei cuvântul în public. care genereaza o anxietate mai mare. Dar sunt si persoane la care aceasta anxietate este mult prea mare.acestea sunt tot atâtea situatii în care cei mai multi . Acest exemplu arata ca o schimbare a priori benefica pentru un individ poate constitui o sursa de noi dificultati.

fara a lua în calcul t>isubstratul genetic al comportamentului anxios. un frate sau o sora aparent "superiori". Ca t>iîn toate celelalte tulburari de personalitate. În arborele genealogic al personalitatilor evitante pot fi regasite multe persoane anxioase. cauzele personalitatii evitante difera dupa situatie: ca în toate celelalte tulburari anxioase. American Psychologist. 856-862. mai insidioasa. cu acea teama aproape continua de a fi judecat t>irespins. Dar se pare ca t>iexperientele educative îi pot induce individului sentimentul ca este inferior t>i risca astfel sa fie respins: o educatie prea severa. t>igenetica joaca un rol. anxietate ce poate fi regasita t>ila vârsta adulta.46.anxietatea personalitatilor evitante. exista o serie de medicamente care pot fi eficiente în cazul personalitatilor evitante t>ial fobiilor sociale. 3 J. EXISTA TRATAMENT? Personalitatea evitanta se înscrie în rândul acelor tulburari de personalitate ce pot beneficia cel mai mult de pe urma noilor tratamente. Un tata sau o mama evitanti pot constitui un model de urmat pentru copil. DOCTORE? Studiile au aratat ca t>icopiii între trei t>it>aseluni încearca o anume anxietate la nou.3 Ca t>iîn cazul altor tulburari de personalitate. pp. Snidman. Kagan. este greu de precizat ce anume este înnascut t>ice anume dobândit. 1991. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. greutati t>colare. Pe lânga psihoterapii. N. . o inferioritate fizica favorizeaza dezvoltarea unei personalitati evitante.Personalitatile evitante 231 . "Temperamental Factors în Human Development". de care vom vorbi la sfârt>itul acestei carti. într-o proportie variabila însa.

i familie. de a fi dezinvolte în societate. Ele cereau medicului lor un medicament care nu trebuia sa le vindece o maladie. cit.i... ca în relatiile cu ceilalti erau mai dezinvolti.ispori încrederea în sine. Zarifian. nu sunt remediul miracol pentru toate personalitatile evitante.i.. chiar daca nu se simteau prea deprimate. în ordinea aparitiei lor în Franta: Floxyfralul. cit. multe prezentau înainte de tratament caracteristici de personalitate evitanta. ap.i în cazul "timiditatii" personalitatilor evitante. Totu.i Christophe Andre Prin anii '80. mai siguri pe ei. Exista o serie întreaga de antidepresive din aceea. Multe persoane au dorit "sa încerce" Prozacul. Kramer... Acest "efect Prozac" figura pe prima pagina a publicatiilor.în genere.i. ap. Cel mai mult s-a vorbit de Prozac.. erau eficiente . caci: " S E. o molecula prezenta în mod natural în creier.nuit erau prescrise în tratamentul depresiei. Ele se simteau mai putin vulnerabile în fata celorlalti. psihiatrii au constatat ca unele antidepresive. Starea multor persoane s-a ameliorat ca urmare a acestui tratament. fie de a ne mentine în cea mai buna forma în viata profesionala. fara sa le fi fost administrat vreodata un tratament specific.. care în mod obi. Am putea mentiona. Caci viata în societate presupune numeroase circumstante în care trebuie sa fii dezinvolt4 fie atunci când facem noi cuno.232 Fran<. în dorinta de a-.tinte. . Deroxatul. Succesul sau mondial se datoreaza faptului ca este un antidepresiv eficient . Dintre aceste persoane. Zeloftul.. P.. Pacientii timizi pâna ahmci au marturisit ca. Seropramul. Toate acestea au în comun faptul ca modifica circulatia serotoninei.. de distonii sau de fobii sociale. "miracole ale Prozacului"5. luând acest medicament. Prozacul nu e singurul medicament ce actioneaza asupra acestui sentiment de vulnerabilitate în fata celorlalti. mai sigure de ele în viata de zi cu zi. devenisera mai putin anxio. bine tolerat.:oisLelord .. ci sa le ajute sa faca fata exigentelor vietii moderne.

De altmînteri. :yfedicamentul ~i psîhoterapia nu sunt încompatibile. Teama de ceilalti o împiedica sa urmeze cursurile de dactilografie platite de mama ei. care era bâlbâit. Jean-Jacques Rousseau descrie ~i episoade în care se dovedea extrem de marcat ~i ro~ea atunci când era în societate. mai cu seama a Aliciei Lidell. este vorba de o tânara care traie~te într-o izolare desavâr~ita.în unele cazuri anxietatea cre~te în mod paradoxal. nu ~i în cea a copiilor.trimit cu gândul}i la o personalitate schizoida. În Depa?irea (1962) de Dîno Risi. însa. care va va recomanda sa consultati un psîhiatru. Personalitatile evitante în filme si în literatura În Confesiunile sale. . .Personalitatile evitante 233 . Intr-una dîn cele mai frumoase piese ale lui Termessee Williams. fara a cuteza însa sa-i marturiseasca acest lucru. ci doar ca petalele cugetului ei erau strânse de frica". care se lasa antrenat de un exuberant Vittorio Gassman într-o aventura halucinanta prîn Italia.logica. se pare ca întreaga viata s-a simtit stingher în compania adultilor. având-o alaturi doar pe mama ei. "Nu cred ca sora mea era într-adevar nebuna. În concluzie. Menajeria de sticla. medicamentul ~i psihoterapia asociate se dovedesc a fi mai eficiente decât fiecare în parte. de fapt. adresati-va medicului vostru. matematica . necesita o viata regulata si o relativa sînguratate. pentru care a scris Alice În Tara Minunilor. spune fratele ei. . de unde ~i necesitate a unei atente supravegheri a acestui tratament la început.aceste medicamente nu dispenseaza întotdeauna de o psihoterapie. personalitatile evitante. Dar înclînatia lui spre o lume de reverie ~ispre disciplînele abstracte .nu sunt eficiente în toate cazurile. voi. Jean-Louis Trîntignan joaca rolul unui tânâr timid si evitant. de multe ori. caci fiecare dîn cele doua îl poate potenta pe celalalt. Lewis Canoll. s-ar putea spune ca faptul de a avea o personalitate evitanta favorizeaza o munca intelectuala sustînuta care. Traie~te în compania a doua dîn cartile ei preferate ~i a colectiei sale de animale dîn sticla aurita.

Era prima ei slujba: de ata~at comercial. La lucru. ca nu va sti ce sa spuna atâtor necunosc:uti. judecând dupa .234 Fran~ois Lelordsi Christophe Andre Personajul creat de Schuster si Siegel. atunci când nu e Supraom. ' . treptat.'cide persoane. timidul reporter cu ochelari al ziarului Daily Planet. ca va parea ridicola. frumoasa LOIsLane. Parea sa i se potriveasca. Maryse a avut dificultati la Început. încredintati-i la început posturi în care sa nu fie expusa criticii celorlalti si în care stie bine ce are-de facut. ca teama lor e-ranejustificata. iar daca dupa film veti merge undeva sa beti ceva veti avea cel putinun subiect de conversatie. Cuvântul "progresiv" este important. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE EVITANTE Recomandabil • Sa le propuneti obiective de dificultate progresiva Personalitatea evitanta se simte inferioara si se teme de a nu fi respinsa sau ridiculizata. Proplmeti-i mai degraba sa mearga la cinema cu dvs. Ca în toate celelalte tulburari legate de anxietate. si cu înca o persoana care o cunoaste mai putin. director comercial. e adevarat. Dar o puteti 1i11istiîn aceasta privinfa. Superman. Clark vadeste trasaturi de personalitate evitanta. re devine Clark Kent. Îi va fi teama ca nu va sti sa se prezinte. cu situatiile de care se tem si de a-i face sa constate singuri ca lucrurile nu stau cktiar atât de rau. Vizionarea unui film nu e o situatie dificila. cel mai potrivit mijloc de a o reduce este acela de a-i confnmta pe oameni. Sa-I ascultam pe Jean-Luc. mai cu seama prin incapacitatea de a-si marturisi sentimentele uneia dintre colegele sale. Încet-încet va mai capata încredere înea pentru a trece la o etapa superioara. ::\"uInvitati o persoana evitanta la o petrecere de treizE. chiar daca personalitatii evitante îi va fi greu sa-si exprime deschis parerea despre film.

Trebuia sa consemneze cererile clientilor f}isa încerce sa le satisfaca. el a început s-o lase f}ipe ea sa negocieze. în orice caz. va prinde curaj si datorita voua îsi va recapata încrederea în sine. I-am cerut lui Jean-Pierre sa o ia cu el cel putin de doua ori pe saptamâna pentru ca ea sa vada cum negociaza el cu clientii. care lucreaza în domeniul marketingului. Si cred ca am izbutit în privinta Marysei. cei de la productie . la început. I-am oferit un model. Jean-Pierre avea nevoie de o secretara. asta e punctul meu de vedere. Cum unul din angajatii comerciali. concediate sau vegeteaza în posturi inferioare capacitatilor lor? • Sa le aratati ca va intereseaza parerea lor Personalitatile evitante cred ca parerea lor nu valoreaza prea mult si ca daca va contrazic. I-am r~fuzat-o. Maryse afost atât de descurajata. din clipa în care personalitatea evitanta va realiza ca sunteti sinceri ca opinia ei va intereseaza cu adevarat. Nu veti izbuti chiar de prîma data! În schîmb. risca sa fie respinse. Am avut o explicatie f}iatunci Maryse mi-a marturisit ca din clipa în care îi încredintasem postul simtise ca e ceva mult peste puterile ei. Eram o persoana timida f}icare nu se simtea prea bine în propria piele.cererile clientilor f}i nici sa-i convinga pe cei ce se ocupau cu productia sa accepte aceste cereri. i-am încredintat acest post Marysei. toata lumea se plângea de ea: clientii . sa le spuneti ca doriti sa le cunoasteti parerea si nu sa auziti de la ele ecoul parerii voastre.spunând ca Maryse nU-f}i respectase promisiunile.ca cererile clientilor erau exagerate f}ica ea se lasase totuf}i convinsa. adresându-se apoi echipei de productie. Sa-I ascultam pe Alain. Af}a ca. încât f}i-aprezentat de îndata demisia. Îi datorez enorm primului meu patron. La f}edinte eram teri- . Si atunci i-am explicat ca în viata. V-ul ei. dar câte alte personalitati evitante n-au fost descurajate. dar ca nu îndraznise sa-mi spuna. Maryse a avut sansa de a gasi acea firma la care oamenii si împrejurarile i-au permis sa progreseze.Personalitatile evitante 235 C. Cu timpul. Trebuie sa li se deschida ochii. caci Maryse îmi parea o persoana capabila. în cel putin noua din zece situatii trebuie sa spui exact ce gândef}ti sau. Destul de repede însa mi-am dat seama ca era un adevarat chin pentru ea: nu f}tia cum sa reziste lq.

Eram mult mai relaxat. Dar eu cred ca am avut noroc. dar de regula patronul meu îi punea punct când i se parea ca se lungefte prea mult. am fost din ce în ce mai destins. Teama de a displace apasa personalitatile evitante. Apoi m-a întrebat ce ma intereseaza mai mult în munca mea. este toc- . Ma priveau cu totii. Patronul meu a sesizat acest lucru fi. Si . mai cu seama.ois Lelord si Christophe Andre bil de crispat fi uram. La sfârfitul fedintei mi-a cerut sa vin în biroul lui. el mi-a zis: "Am impresia ca la fedinte aveti oarecare reticente în a va spune punctul de vedere. într-o buna zi. Un altul în locul lui ar fi insistat. faptul de a-mi exprima deschis parerea a devenit o chestiune de onoare. Asta nu era deloc greu. atunci. Chiar daca se poate întâmpla sa nu fie nimeni de acord cu dvs. momentele când fiecare trebuia sa-fi spuna parerea. N-am mai avut scapare. în privinta opiniei mele. Este tocmai ceea ce a reusit patronul lui Alain. chiar daca uneori asta ma costa..236 Franc. Cu o voce tremurânda. Eram vizibil panicat. Cu timpul. caci pe vremea când eram tânar fi timid un patron mai dur m-aI'fi "desfiintat". a început prin a ma lauda pentru felul în care muncisem în ultimele luni. Ne-am înteles?" Din acea zi. aratându-Ie ca le veti aprecia cu atât mai mult cu cât vor fi mai putin evitante. ma declaram cu totul de acord cu antevorbitorul. De regula. Mai ales ca atunci când cineva venea cu o alta perspectiva asupra problemei în chestiunp. Ca sa ma linifteasca. a început prin a ma chestiona pe mine primul. caci în felul acesta toata lumea ar avea de câftigat. ceilalti ridicau tot felul de obiectii fi trebuia sa ftii cum sa-ti aperi punctul de vedere. ceea ce lUi era adevarat. caci eram de-a dreptul înspaimântat. teama pe care voi o puteti folosi ca stimulent. o alta parere face întotdeauna discutia sa înaintete. am spus ca nu aveam nici o parere anume despre chestiunea pusa în discutie în acea zi. (De altfel. Nu izbuteam sa tin piept discutiei ce urma. Dar eu tin s-o faceti. • Sa le aratati ca acceptati sa fiti contrazis Personalitatile evitante sunt înclinate sa creada ca faptul de a contrazice pe cineva duce la un conflict în care au numai de pierdut ~iîn care risca sa fie ridiculizate. dar numaidecât patronul meu a cerut parerea urmatoarei persoane. Îmi venea sa intru în pamânt. afa ca am început sa vorbesc.

• Daca vreti sa le criticati. din anumite motive. sa-si exprime ideile. dar esti la lucru. Apoi justificati-va pozitia pe care va situati. personalitatile evitante comit greseli si chiar comportamentul lor poate enerva. E preferabil deci sa le spuneti. dar nu pentru ca ar fi dus lipsa de idei. Dar nu si cea mai indicata în momentul de . este foarte important sa evitati sa o contraziceti din start. ." Dumnezeule. Eu va multumesc ca v-ati exprimat punctul de vedere si ca participati la cautarea unei solutii. Numeroase firme au dat faliment. caci a nu critica pe cineva înseamna a-i refuza o sansa de a se schimba. Evident. spuneti-i ca veti chibzui la ceea ce tocmai a zis. Exemplu: "Dumneavoastra sunteti de parere ca ar trebui sa prospectam si alti clienti. fara a o devaloriza însa pe a sa. vor spune poate unii. îi veti putea valorifica potentialul.Personalitatile evitante 237 mai ceea ce provoaca câteodata sefii extrem de autoritari. I fata. sugerata de noi. Apoi. ea se va simti bulversata si numaidecât va fi întarita în convingerea ca e mult mai bine sa-ti tii gura. începeti printr-un elogiu si apoi aduceti critici unui comportament anume Ca toata lumea de altfel. nu vad de ce nu i-as spune si gata! Nu prea ai timp de pierdut! Mai întâi de toate. încuviintati tot ce vi se pare interesant. doamna!") Daca atm1Cicând întâia oara o personalitate evitanta a cutezat sa-si exprime parerea va aratati imediat dezacordul. care astfel îsi fac toti colaboratorii sa devina evitanti: acestia descopera destul de curând ca pâna si cel mai mic dezacord exprimat este sanctionat. Asa ca ajung la fel de virtuozi ai formulelor gen: "Desigur. începeti prin a-i multumi pentru ca si-a exprimat parerea. pe care vi le voi explica. ci pentru ca nu au stiut sa-i asculte pe cei ce le avansau. domnule!" sau "Negresit. faptul de a încerca sa gasim noi clienti pare a fi o solutie interesanta. la lucru de pilda. Prin urmare. nu va ia mai mult de cincisprezece secunde sa rostiti fraza de mai sus. încurajându-va colaboratorul anxios sa vorbeasca. nu la efi psihiatru! Daca eu gasesc ca ideea cuiva nu e buna. Daca este absolut necesar s-o contraziceti.

Dar nne chiar atât de complicat. OrI ceea ce ne ajuta cel mai mult este faptul de a simti ca celalalt ne apreciaza pentru ceea ce sunteml chiar daca facem si greseli. Sa luam exemplul lui Patrick. Genevievel ca ar trebui sa fie mai ferma cu cererile staruitoare ale unor pacienti nerabdatori si sa nu faca pl'ograrnarile la intervale mici de timp.238 Fran<.ca le întelegeti punctul de vedere. Asa caI as vrea sa încercati sa programati de la o zi la alta numai urgentele" (critica asupra unei cereri). ci un comportament al lor. Într-un asemenea mediUl linistitorl securizantl .faptul de a le face o critica nu înseamna ca nu le-ati apreela. "Genevievel va spune el. un medic stomatolog. stiu ca sunteti bine intentionata si ca nu e usor sa rezisti pacientilor (va înteleg punctul de vedere). e recomandabil sa le faceti sa înteleaga ca: . cu conditia de a depune eforturi. . Nu credem ca îl veti critica sau ironiza ori de câte ori face o greseala gramaticala. Df! Veti spune ca sunt cam multe lucruri pe care trebuie sa le faceti sa le priceapa. Genevieve se va simti mai putin destabilizata si va realiza ca a critica si a respinge nu sunt sinonime. care venea sa-i spuna asistentei sale. îi veti arata ca apreciati straduinta de a vorbi în limba francezaI ceea ce nu va va împiedica sa-i semnalati totusi forma corecta a cuvintelor. . • Sa le asigurati de sprijinul vostru constant Credem ca e limpede ca personalitatile evitante au mai multa nevoie de sprijin decât celelaltel pentru a putea progresa. Dimpotriva.nu criticati persoana lor. Dar e prea obositor pentru mine sa consult un pacient dupa altut fara nici o pauza sil mai multI asta ar însemna sa fiu vesnic în întârziere (descrierea consecintelor). Este talentul pe care-l au unii profesori de a le induce elevilor sentimentul ca acestia din urma sunt apreciati indiferent de rezultatele obtinute.ois Lelord si Christophe Andre Cum sunt hipersensibile la critici. În fata unei personalitati evitante încercati sa va imaginati ca discutati cu un strain care se straduieste sa vorbeasca franceza.

De-abia atunci mi-am dat seama ca propria nzea atitudine ma facea o tinta u'loara. caci gaseam ca a?fi mai putin inteligenta sau mai frumoasa ca ea. Sa o ascultam pe Lucie. caci nu cuno'lteam pe nimeni. • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Dintre toate personalitatile "dificile". în ciuda faptului ca rezultatele lor nu sunt tocmai stralucite. voi avea o viata de calitatea a doua. dar mie mi se parea cao asemenea viata. Sora mea îmi spunea mereu ca. aratati-le ca. Viata mea se desfa'lura între munca mea. psihoterapii de grup. Sora mea (tot ea) 'li-a dat seama de starea mea 'li m-a sfatuit sa consult un psihiatru care o tratase pe una din prietenele ei. pâna în clipa în care m-am angajat. Astfel. când va confruntati cu personalitatile evitante. toate acestea pot face ca personalitatile evitante sa progreseze într-un mod cu totul spectaculos uneori. voi le apreciati totusi bunavointa. a'la ca ie'leau mai rar decât înainte 'li nu se mai punea problema petrecerilor la care sa le pot însoti. Pricepeam ce vrea sa zica cu asta. mai mult.Personalitatile evitante 239 copiii si adultii pot deprinde cel mai repede alte comportamente. ceea ce se parea ca le convenea de minune. Iasându-Ie loc celorlalti. eram foarte deprimata. de calitatea a doua mi se cuvenea. la începuturile acestui capitol. M-am împacat cu ideea de afi a'la cum eram 'li. Acceptam fara discutie toata treaba ce mi se dadea de facut. Mai mult. acea tânara despre care. Psihoterapie. Un psihiatru! Ideea m-a înspaimântat într-atât încât am refuzat numaide- . leafa mea nici nu era marita. n-am vazut vreun neajuns în felul meu de a fi. nu încape îndoiala ca personalitatile evitante sunt cele ce beneficiaza cel mai mult de progresele medicinei si psihologiei. ne vorbea sora ei. care ma istovea. inclusiv patronul meu. noi medicamente. surorile mele se casatorisera. ceilalti lasau pe seama mea unele lucruri 'li. ajunsesem sa cred ca nu ma voi casatori niciodata. tot stând deoparte. Marie. Cred ca toata lumea. ma considera o "fraiera". 'li garsoniera unde locuiam 'li în care ma regaseam serile singura. ca puteam fi exploatata.

linis. cu un aer distins.acum sunt. Si nici nu ma mai încearca teama ca voi ramâne necasatorita. Am ramas prietena cu una dintre fetele pe care le cunoscusem acolo s. Destul de curând însa.iumor. curajul de a ma arata as. am început sa-mi reconsider aceasta convingere. am fost tare timorata. ea ma încuraja.terea salariului. însa. La prima consultatie. mi-a propus sa particip la un grup de afirmare de sine. iar barbatii se arata mult mai interesati de mine. În viata de zi cu zi. iar eu continuam sa ma tin de oparte. Când am obtinut o prima cres. lvI-am trezit în mijlocul a zece persoane ce se simteau lafel de stinghere ca mine.240 Franr.i atunci când îmi era greu sa ma exprim. grup pe care-I conducea împreuna cu un alt psihiatru. fapt ce mi s-a parut intimidant la început. În final am acceptat sa merg. dar tot repetând. . am un aer mult mai destins.titor însa mai apoi. Faptul de a ma face sa cons. am fost nerabdatoare s. am descoperit ca am s. "le jucam" împreuna cu cineva din cei prezenti! Am exersat de nenumarate ori "cereri de marire a salariului". Dupa câteva hmi de terapie.tientizez principala mea convingere "Sunt inferioara celorlalti" afost cea mai dificilafaza a terapiei. tot discutând cu ea: îmi acceptam calitatile mele defiinta umana.iîncântata sa povestesc asta grupului s. Pot spune ca simpla ei atitudine încurajatoare mi-a facut bine: încetul ni încetul prindeam curaj. situatii în care ne simteam stingheri.ieram bucuroasa sa pot contribui la progresul lor..iasta fara sa ma simt judecata sau respinsa. am jucat diferite roluri în jocul celorlalti s. ca nu eram "inferioara". dar afost nevoie sa ma însoteasca sora mea. Tot datorita ei.:oisLelord si Christophe Andre cât.ine întâlnim deseori.nuita. mi-am dat seama ca era interesata de ceea ce îi spuneam s. Când jucam acel rol. începusem sa fiu din ce în ce mai sigura de ceea ce urma sa fac.im-au aplaudat cu totii! La rândulmeu. Si apoi le prezentam din nou. tot vechile mele convingeri îmi dictau. de afi eu însami în fata unei persoane care mie mi se parea importanta. caci medicul era o feineie la vreo patruzeci de ani. La un moment dat. s. Cu acest grup am trait o experienta unica. aveam un trac aproape lafel de mare ca în situatia reala. faptul ca eram demna de stima. iar altcineva juca rolul patronului ce-mi refuza cererea. Cei doi terapeuti ne îndemnau sa povestim acele situatii din viata obis.

cautati mai apoi sa reparati lucrurile vorbindu-i din nou când sunteti ceva mai calm. • Sa va enervati Cu sovaielile sale. O usoara remarca ironica. cu stinghereala ei. Bravo! Le-ati supus unui soi de terapie inversa. cu proxima ocazie când o veti reîntâlni. N erecomandabil • Sa le ironizati Personalitatile evitante sunt hipersensibile. se simte inferioara celorlalti. va reamintim. Dar la orele paisprezece Genevieve ma anunta ca am un pacient în sala de apteptare! Cedase la staruintele lui pi îl programase în locul pacientului ce renuntase la consultatie. o personalitate evitanta poate sfârsi prin a va enerva si riscati astfel ca într-o buna zi sa o criticati cu ceva mai multa asprime! Caz în care. care abia daca l-ar atinge pe altul.••• Personalitatile evitante 241 Nu e deloc un basm! Exista terapii adaptate problemelor cu care se confrunta personalitatile evitante. Ideea pauzei mele ratate m-a facut sa ma simt într-atât de frustrat. cu obiceiul sau de a lasa sa lâncezeasca o conversatie. care îpi anulase programarea pi la pauza care ma aptepta. Asa ca. Sa-I ascultam pe Patrick. asteptati-va s-o vedeti devenind înca mai evitanta si anxioasa. doctorul stomatolog a carui asistenta. pe ele le raneste teribil. Printr-o critica gresita îi veti întari doua convingeri de baza: "Sunt inferioara" si "Ceilalti ma vor respinge". Nu recurgeti la un asemenea umor decât în cadrul unei relatii solide. care are probleme când e vorba de a se împotrivi solicitarilor clientilor. este o personalitate evitanta. care. la intervale mici de timp. oricât ar fi acestea de putin motivate sa se schimbe. Genevieve. Chiar si un umor binevoitor poate fi gresit interpretat de o personalitate evitanta. încât am explodat: i-am repropat ca nici nu ptie sa tina caietul cu progra- . daca se întâmpla sa va enervati. dar rezistasem gândindu-ma la pacientul de la ora paisprezece. Eram stresat la culme de seria de consultatii ce se succedau cu repeziciune.

zâmbind la glumele celorlalti. Mi-au trebuit câteva saptamâni ?i o lunga discutie cu ea pentru a o vedea recapatându-?i încrederea în sine. Am vazut ca din ce în ce mai des Lise era de serviciu în week-end-uri. Mai mult. La lucru. lasând-o pe ea sa lucreze ?i în zilele ce nu le con veneau lor. care s-a angajat la noi de curând. dar în acea zi nu mai puteam! Am vazut-o ro~ind. pentru a se asigura împotriva unei eventuale respingeri de catre grup. câteodata sunt nevoite sa faca parte din câte unul. sora medicala la un spital parizian. Eram nedrept. aceasta atitudine a lor este exploatata de colegi ori de sefi nu prea scrupulosi. În zilele ce-au urmat. ca nu-i pasa de mine. însa. când vreo colega îi cerea. parea ca se facea teama ori de câte ori ma apropiam de ea. Sa o ascultam pe Martine.242 Fran<. despre care am vorbit deja). sa se sacrifice. Cu timpul însa. de fiecare data se gândea ~i la mine. iar cota week-end-urilor ei lucratoare sporea. de multe ori ele sunt gata sa-si "plateasca" locul în cadrul grupului facându-se utile. fara sa riposteze. dimpotriva. încât de îndata eu m-am potolit. Am priceput imediat ce se întâmpla: colegele ei i-au intuit slabiciunea ?i dificultatea de a se împotrivi ?i profitau de asta. Lise îi tinea locul. (Acest comportament se observa si la personalitatile dependente. precum ?i zilele libere ~i concediile. i • Sa le lasati sa-si asume toate muncile ing rate Desi personalitatile evitante ocolesc grupurile. . mi s-a parut a fi con~tiincioasa ~i competenta. plecându-~i ochii. mai des decât ar fi trebuit. a?a ca aveam încredere în ea. Genevieve nu gre~ea niciodata în privinta programarilor. Apoi. la lucru de pilda. Le-am lasat o anume libertate infirmierelor în a-?i planifica turele. Lise este o infirmiera tânara. urmarea discutiile. Parea atât de rava?ita. ca actioneaza fara sa gândeasca. Mi-am dat seama numaidecât ca era tare timida ~i ca nici nu îndraznea sa ia cuvântul Ici?edinte. Pe de alta parte. Ele vor încerca sa faca tot soiul de servicii celorlalti. mi-am dat seama ca se crease o situatie dezagreabila pentril ea. dar fara sa intervina prea mult. a început sa faca tot soiul de gre?eli. Pentru a se încredinta ca nu vor fi respinse de ceilalti.ois Lelord si Christophe Andre mari. Parea preocupata de a se face acceptata de celelalte fete.

Personalitatile evitante 243 La sedinta am specificat ca planificarea pe trimestrul urmator nu-mi pare justa. • Sa o îndemnati sa consulte un specialist. grabiti si monopolizati de colaboratori mai volubili sau revendicativi. de altminteri. • Sa o lasati sa-si asume toate muncile ingrate. Daca va este patron: probabil lucrati la administratia publica. Sa-i aratati ca va intereseaza opinia ei. • Sa o enervati. nu îsi vor consacra timpul sau atentia cuvenita personalitatilor evitante. fara sa mentionez numele Lisei si ca a. Din pacate însa. Cum sa ne purtam cu o personalitate evitanta Recomandabil • • • • Sa i se propuna obiective de dificultate progresiva. Daca vreti sa o criticati. si cauta sa treaca neobservate. Am simtit ca luase remarca mea drept dojana.fara împotrivireu în fata colegelor ei. dar dupa câtava vreme mi-au prezentat o planificare mai echilibrata. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol. Acest exemplu arata rolul capital pe care îl poate juca un sef întelegator. multi sefi stresati ei însisi. . A fost nevoie de o discutie de jumatate de ceas. N erecomandabil • Sa o ironizati. care. Sa-i aratati ca acceptati sa fiti contrazis. • Sa o asigurati de sprijinul vostru constant. pentru a reda unei personalitati evitante.teptam un alt plan ing. Am avut apoi o discutie cu Lise si i-am explicat ca nu era necesar sa cedeze . Se fac sase luni de când Lise e la noi si pot spune ca ea a capatat un plus de siguranta. Daca va este sot sau sotie: bravo! Ati reusit sa nu-l(n-o) speriati. începeti printr-un elogiu mai general si apoi aduceti critici unui comportament anume. asa ca era mai tulburata. încrederea în sine. Toata lumea a parut încurcata. pentru a o face pe Lise sa fie ceva mai destinsa si sa priceapa ca aveam o parere buna despre ea. precum Lise.

'1_ Î . Nu o singura data mi s-a întâmplat sa beau ceva sau -sa iau un medicament înainte de a ma întâlni cu alti oameni. I lie simt mai bine numai în mai 7. I Prietenii mei sunt cei ce m-au ales pe mine. Îmi e foarte greu sa închei o conversatie cu o persoana careia abia i-am fost prezentat(a). din timiditate.244 Fran~ois Lelord si Christpphe Andre Aveti trasaturi de caracter evitant? I ADEVARAT FALS 1. nu eu pe ei. 8. din teama de a nu ma simti stingher(a). I 12. 9. Mi s-a întâmplat sa refuz unele invitatii. 4. În societate sunt mai putin des- ti I I tins(a) decât majoritatea oamenilor. asa ca am preferat sa nu mai vad niciodata acea persoana. I 3. 10. Mi s-a întâmplat sa ma simt ridicol(a) în fata cuiva."' vechi prieteni. personala sau în cea profesionala. Am ratat multe ocazii în viata. 6. Ma sau în compania unor fami. J. Mi-e teama sa nu le par o persoa~ na neinteresanta celorlalti sau sa-i dezamagesc. Sunt stapânit(a) de teama de a nu spune lucruri neinteresante.

în capitolele preîntâi. cu alte cuvinte. nimbus sau stratusuri. pentru ca recurgând la comparatia meteorologica facuta în aceasta carte. exprimate pe un ton poruncitor (comportament narcisic). Aceste personalitati mixte sunt des- o . Nu . Acela9i lucru e valabil 9i în cazul personalitatilor. PERSONALITATEA NARCISIC-HISTRIONICA astfel de persoana vade9te comportamentul teatral9i seducator al personalitatii histrionice. Si putem cita doua asemenea personalitati. toate tipurile de personalitati dificile. Mai avem pretentia de a fi înfati9at. nu exista doar nori cumulus. Caricaturizând. dar 9i sentimentul de superioritate 9i susceptibilitate al personalitatii narcisice. odata ajunsa în holul unui hotel.XII Si celelalte personalitati? cedente. odata instalat. face totul pentru a fi remarcata (comportament histrionic) 9i apoi. istove9te personalul cu interminabilele lui pretentii. forme mixte. Unele sunt o asociere de trasaturi apartinând mai multor tipuri. ci 9i cumulonimbus sau nimbostratus. Sunt mult mai dependente de atentia celuilalt 9i propria stima de sine este mai redusa decât la narcisicii "puri". s-ar putea spune ca aceasta personalitate mixta este aidoma unui star care. Aceste personalitati sunt mai putin influentabile 9i mai inflexibile decât histrionicii "puri".

. în situatia de a avea contacte sociale. Cum se teme ca ar fi "ridicol" sau ca n-ar fi . având astfel comportamentul unei personalitati "dependente". fie când se îndragosteste. centrul mai multor scene de seductii sau de necrutatoare dispute. va fi încurcat sau se va retrage chiar. supuse unei alte evaluari. când au nevoie de sprijin si mângâiere. dar exista si multe altele. se va înrosi. docil si "dragur. femeia fatala. exista o anumita delimitare între cele doua diagnosticuri. fie la scoala. alterneaza uneori cu cele histrionice. adoptând astfel conduita unui evitant. Am mentionat aceste doua forme mixte pentru ca ele sunt frecvente. Un "evitant pur" refuza orice contact social care l-ar putea face sa re simta trac sau stinghereala. Alexis. s-au trezit cu diagnosticul de personalitate dependenta.. jucata de Joan Collins. dimpotriva. cauta compania celorlati. totusi. într-o forma moderata si. realitatea este mult mai complexa: evitantul este pus. PERSONALITATEA EVITANT-DEPENDENTA Studiile au aratat ca persoane considerate de catre unii psihiatrii ca având personalitati evitante. lot o personalitate narcisic-histrionica este si redutabila Sally Spectra din Dragoste pi putere.la înaltime". Invers. fiind gata de orice pentru a fi acceptat. De multe ori însa.246 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tul de des întâlnite. perioadele mai narcisice. va încerca sa se faca acceptat. serialele de televiziune americane abunda de personalitati narcisice si histrionice. dependentul se va simti teribil de prost în cazul unui conflict. Prin urmare. chiar minor. În serialul Dinastia. care fac din fiecare personalitate dificila o singularitate. la lucru. este ilustrarea unei personalitati narcisic-histrionice. de catre alti confrati. În genere. din teama de a nu fi abandonat si se va zapaci. când se simt în plina forma. în cazul lor. iar "dependentul pur". de asta data. aratându-se deosebit de serviabil.

Si celelalte personalitati?

247

În afara formelor mixte, exista ~i alte tipuri de personalitati dificile pe care nu le-am specificat în capitolele precedente fie din pricina raritatii lor, fie pentru ca le consideram atât de dificile încât primul nostru sfat ar fi nu de a le respinge, ci a va tine la o anume distanta de ele. Iar daca împrejurarile va aduc în situatia de a mentine un contact regulat cu ele, în familie sau la lucru, noi va recomandam sa apelati la sprijinul unui specialist. Prin urmare, iata acest "ca sting" pentru tragi-comedie.

PERSONALITATEA

ANTISOCIALA

(SAU SOCIOPATA)

Aceasta personalitate se caracterizeaza printr-o lipsa de respect fata de regulile ~i legile vietii în societate, asociata unei impulsivitati, unei incapacitati de a face proiecte pe termen lung ~i unui simt al culpabilitatii redus (pâna la absenta lui totala). Asemenea personalitate pare a fi de trei ori mai frecventa la barbati, decât la femei. Ca toate tulburarile de " Dersonalitate, ~i aceasta transpare înca din adolescenta. Tânarul sociopat se va deosebi printr-o serie de comportamente ce vor atrage atentia educatorilor sai: scandaluri, chiuluri dela scoala, abuz de alcool sau stupefiante, multiple contacte sexuale, evadari prost organizate, calatorii fara nici o destinatie. Nu sunt comportamente neobisnuite la adolescenti, numai ca la viitorul sociopat vor fi deosebit de intense si de frecvente. Încadrati corespunzator, unii din ace~ti tineri se vor cuminti totusi, iar adaptarea lor sociala va fi buna, de multe ori, în profesii oarecum primejdioase sau nomade. Deseori însa viata lor profesionala sau sentimentala va fi destul de agitata. Altii însa staruie într-un stil de viata marcat de instabilitate, impulsivitate, ignorarea consecintelor actelor lor, absenta culpei. Nu e de mirare ca ei intra în conflict cu legea si mai multe studii au demonstrat ca în rândul detinutilor de drept comunI procen1 TA Widiger, E. Corbitt, "Antisocial Persona1ity Disorder", in The DSM IV Persanality Disarders, ap. cit., pp. 106-107.

248

Franc;ois Lelord si Christophe Andre

tul personalitatilor antisociale era ridicat. (Fireste ca delincventa nu se reduce la o chestiune de personalitate, ci are cauze sociale multiple.) Unele epoci sunt mult mai prielnice sociopatilor decât altele: razboi, revolutie, explorarea unor noi teritorii, iata situatii în care o persoana cu simtul aventurii si putin predispusa la culpabilitate se va simti ca "pestele în apa". Se prea poate ca, în alte circumstante, dintre detinutii de azi unii s-ar dovedi corsari neînfricati, exploratori sau soldati. Sub vechiul regim, cei mai ambitiosi ar fi primit ranguri nobiliare. Totusi, unele personalitati antisociale vor fi mult prea instabile si impulsive pentru a respecta chiar regulile unui grup de aventurieri si vor fi înlaturati chiar de tovarasii lor, sociopati si ei, dar mult mai maleabili. La urma urmei, chiar si mafia impune o anume disciplina în rândul membrilor ei. În filme sociopatul se bucura de o mare apreciere; caci pentru noi este o defulare sa-I vedem încakând regulile pe care le respectam în viata de zi cu zi. În Reservoir Dogs (1992) de Quentin Tarantino, o banda de delincventi cu alura de sociopati pun la cale si dau o lovitura la o banca, însa lucrurile vor lua o întorsatura neplacuta. Unul dintre personaje, Mister Blonde, se dovedeste a fi si o personalitate sadica: în timpul loviturii la banca ucide, fara vreun motiv, câtiva angajati ai bancii si câtiva clienti si profita de absenta complicilor sai pentru a tortura (jubilând de placere) un politist pe care-Iluasera ostatic, fapt ce-i socheaza pe tovarasii lui, sociopati, poate, dar nu sadici. Jean-Paul Belmondo, în Cu sufletul la gura (1959) de Jean Luc Godard, joaca rolul unui sociopat interesant, ratacitor, dar al carui unic punct de stabilitate, iubirea lui pentru Jean Seberg, îi va aduce în final moartea. În Arma fatala de Richard Donner, MeI Gibson joaca rolul unui politist sociopat: extrem de impulsiv, el se avânta fara sovaiala în actiuni primejdioase pentru el, pentru partenerul lui, dar si pentru eventualii trecatori. Stabileste contacte cu o usu-

Si celelalte personalitati?

249

rinta fantastica, seduce cu aceeasi usurinta, manifesta intoleranta la plictis, dar si placerea de a bea, ce se regasesc adesea la sociopati. Partenerul lui de culoare, Danny Glover, mai în vârsta, este pentm el un fel de prezenta paterna si moderatoare, de care (de altminteri) este foarte atasat. (Un fel de duo ed ucator-delincvent.) Convingerea de baza a sociopatului pare a fi: "Daca vrei ceva, întinde mâna numaidecât si apuca!" TohlSi, unii sociopati n-o fac numaidecât, pentru a-si lua un plus de precautii. Dintre sociopatii delincventi, cei mai inteligenti ar putea chiar ajunge sefii unei bande sau ar putea reusi în afaceri, cu conditia de a avea asociati buni. Caracterul sociopatilor nu are numai aspecte negative: stabilesc contacte lesne, vadesc un anume umor, iar gustul pentru risc si pentru nou îi fac campionii placuti, care va vor antrena în aventuri sau calatorii în care nu ati fi plecat singuri (dar nu uitati ca de îndata ce se va ivi o problema, ei vor fi tentati sa va lase balta). Exista numeroase persoane ce au trasaturi de personalitate cu tendinta sociopata, dar care pastreaza un simt al celuilalt si al legii, suficient pentru a preîntâmpina unele catastrofe; iar asemenea persoane pot repurta uneori izbânzi. În filmul lui Arthur Penn, Unnarirea (1966), Robert Redford joaca rolul unui sociopat "dragut", care nu rezista tentatiei de a evada din închisoare, desi mai avea putin de ispasit din pedeapsa. Savârsise aceasta greseala mai ales din dorinta de a revedea o fata de familie buna (Jane Fonda) logodita cu un tânar din lumea ei, dar care continua sa-I iubeasca pe Redford. Ea va risca totul pentru a-l salva de ura si stupizenia locuitorilor unui orasel. Sociopatii plac adesea femeilor pentru aura lor de aventura, cutezanta si nesupunere. Numai ca dezamagesc adesea, dupa un timp: nestatornici, neputându-si pastra prea mult slujba, infideli, risipitori, pusi pe harta si betii, sociopatii plac mai mult în filme decât în viata reala.

250

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre
o

Aceste comportamente sunt considerate în "Lmele cercuri ca fiind "virile", ceea ce'face sa aiba toate sansele de a-si accentua trasaturi de caracter preexistente, În filmul Sufletul razboinicilor (1994) de Lee Tamahori, ce descrie viata unor ma ori dintr-o suburbie saraca a orasului Auckland, doua notiuni opuse de virilitate se contureaza si se ciocnesc. Pentru Jake, "musculosul" si ai sai tovarasi, a fi barbat înseamna sa stii sa bei, sa seduci femeile, sa sari la bataie la cea mai mica provocare si "sa te descurci cu legea", Totusi, fiul lui, datorita unui educator, are prilejul de a descoperi un alt model de virilitate, re gasind traditiile ma ori, inclusiv tehnicile de lupta, valoarea regulilor sociale, ca si respectul pentru ceilalti. Filmele înfatiseaza si versiuni mai "dure" ale sociopati- . lor, în care, în primul plan este pusa absenta culpabilitatii. Astfel, Alain Delon, în filmul lui Rene Clement În plin soare (1959), îl ucide cu sânge rece pe Maurice Ronet si, fara nici un fel de remuscari, îsi atribuie identitatea acestuia, pentru a se înstapâni asupra averii, dar si a logodnicei lui. În Scarface (1983) de Brian de Palma putem vedea un Al Pacino sociopat, care cunoaste o ascensiune fulgeratoare în lumea interlopa din Florida. (Dar impulsivitatea si ramasitele simtului sau moral îl vor costa viata.) Prin urmare, sfatul nostru va fi acela de a evita sa va apropiati de sociopati, fie în viata profesionala (nu-i luati ca asociati), fie în cea sentimentala, exceptând cazul în care sunteti înclinati spre aventuri autodistructive. Ei însa nu sunt întotdeauna usor de identificat, caci nu toti sunt delincventi, iar unii sunt chiar abili în a convinge si a seduce. De multe ori sotiile barbatilor sociopati sunt femei dependente, caci sunt singur~le care ramân cu ei, gata oricând sa le suporte totul, sa le 'treaca totul cu vederea, fara a-i parasi vreodata.

Si celelalte personalitati?
PERSONALITATEA BORDERLINE

251

Si aceste personalitati sunt marca te de comportamente impulsive, provocate de asta data de o dispozitie fluctuanta, ce le induce o stare de criza aproape permanenta. Personalitatile borderline sunt asaltate de emotii putemice, greu controlabile, mai cu seama cu stari de furie putemica împotriva celorlalti, dar ?i a propriei persoane. De multe ori, furia lasa loc unei stari depresive, însotita de un sentiment de gol ?i plictis. Fata de cei apropiati, borderlinii formuleaza cereri staruitoare de iubire ?i sprijin, pe care le altemeaza cu evadari brutale, când li se pare ca intimitate a ar fi amenintatoare. Unii psihiatrii i-au asemuit cu aricii iama: vor sa fie aproape unul de celalalt, doar pentru a se încalzi, dar daca se apropie prea mult, se "înteapa". Pentru a-?i mai potoli starile de furie nebuna, de plictis sau de disperare, personalitatile borderline fac uz ?i abuz de alcool sau de tot felul de stupefiante, de multe ori într-un mod impulsiv ?i primejdios. Cel mai mare procent de sinucideri se înregistreaza în rândul personalitatilor borderline. Aceste persoane nefericite au adesea o imagine incerta asupra propriei persoane, o viziune lipsita de claritate ?i consecventa asupra propriilor trebuinte, ceea ce le conduce la schimbari drastice în materie de amicitii, de profesie sau de parteneri sexuali. Tratamentul personalitatilor borderline a constituit tema multor congrese intemationale ?i îi preocupa destul de mult pe psihiatri ?i psihologi. Cu totii au acceptat importanta pastrarii unei distante optime fata de propriul pacient: o distanta prea mare îl va face pe borderline sa se simta frustrat ?i atunci va reactiona, sporindu-?i actele impulsive ?i agresive; o apropiere prea mare îl va face sa regreseze sau îl va angoasa?i îi va stâmi reactii imprevizibile2. Unele medicamente pot

2

M. Linehan et colI, "Cognitive-Behavioral Treatment of Chronically Parasuicidal Borderline Pacients", Archives of General Psyhiatry, 1991, I 48, pp. 1060-1064.

252

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

stabiliza dispozitia pacientilor borderline, dar asta depinde de pacient si de simptomele pe care ei le prezinta în acel moment. În filmul Culoarea noptii (1994) de Richard Rush, Bruce Willis joaca rolul unui psihiatru new-yorkez ce consulta o pacienta despre care au putea crede ca e o personalitate borderline (fusese vazuta în plina criza de furie si disperare pentru ca nu-i reusise machiajul). Bruce Willis, obosit poate, dupa o zi de consultatii (draga Bruce, ai întreaga noastra compasiune) îi explica pacientei sale, într-un mod brutal oarecum, punctul lui de vedere asupra conduitelor ei repetate în cazul unui esec. Numai ca aceste explicatii moralizatoare nu-i "priesc" pacientei, care se precipitacatre fereastra si se arunca în gol. un act impulsiv, comis într-un acces de furie, îndreptat asupra ei, dar si a celuilalt. Dupa acest episod, Bruce Willis pleaca la "tara" pentru a se odihni, la un confrate califomian, la care va întâlni alti pacienti atinsi de tulburari de personalitate, prezentati însa, dupa parerea noastra, într-un mod putin realist decât femeia borderline de la începutul filmului (din fericire, nu toti borderlinii se sinucid si nu toti care se sinucid o fac în fata terapeutului). Cauzele formarii unei personalitati borderline sunt, fara îndoiala, complexe, dar mai multe studii au aratat ca dintre acestia multi fusesera în copilarie3 victime ale unor violente sau abuzuri sexuale savârsite de cineva din cei apropiati lor. (Nu toti copiii maltratati ajung borderline, în schimb pot dezvolta alte tulburari psihice.) Unii cercetatori considera ca ar exista o legatura între personalitatea borderline dezvoltata înca din copilarie si tulburarile de stress posttraumatice, la persoanele care au trait o catastrofa4. Se va înte3

4

S.N. Ogata, K.R. Silk, S. Goodrich, "Childhood Sexual and Physical Abuse in Adult Patient with Personality Disorder", American foumai of Psychiatry, 1990, 147, pp. 1008-1013. J.G. Gunderson, A.N. Sabo, "The Phenomenological and Conceptual Interface between Borderline Personality Discorder and PTSD", American foumai of Psychiatry, 1993, 150, p. 19-27.

PERSONALITATEA SCHIZOTIPALA Acest tip de personalitate nutreste convingeri si perceptii bizare asupra celorlalti. Personalitatile schizotipale vad pretutindeni "semne" (pentru pacientul schizotipal. Nu e vorba doar de subiecte de interes. înainte de toate.Si celelalte personalitati? 253 lege lesne ca în cazul în care suspectati ca o persoana din propriul vostru anturaj ar suferi de aceasta tulburare de personalitate. a propriei persoane si restului lumii. iar când survine ruptura. în fenomenele paranormale si în extraterestri. ar fi bizar sa auzi un parizian afirmând acest lucru.ea considera ca suferinta care i-a fost pricinuita merita o pedeapsa disproportionata. Nu e deloc "bizara" convingerea unui taran haitian ca mortii ies din cosciug pentru a se razbuna. dar cum sunt neîncrezatoare si nu se simt în largul lor într-un grup. personalitatile schizotipale se vor simti atrase de ezoterism. al carei rol era jucat de Glenn Close. pe care le "simt" fu viata de toate zilele. Ele cred si în reincarnare ("prin mine vorbea sora mea moarta"). de multe ori ramân într-o anume izolare. de pilda. de new-age. sfatul nostru este de a va adresa unui specialist. . caci ei îi place aceasta bere). Totusi. este ceea ce ar fi trebuit sa faca Michel Douglas în filmul lui Adrian Lyne. Ea se arunca cu totul în ceea ce n-a fost decât o aventura. faptul de a zari un camion ce transporta o faimoasa marca de bere este un semn ca mama sa îi asteapta telefonul. reactioneaza printr-o serie de acte de violenta si o tentativa de suicid. În societatile noastre. De altminteri. Atractie fatala (1987). "Bizar". .raportat la credintele traditionale ale grupului cultural caruia îi apartine individul. dupa ce savârsise greseala de a începe o relatie cu o femeie borderline. de religiile orientale. ci de convingeri adânci de care sunt patrunse. încapatânarea cu care doreste sa se razbune pe amantul ei da la iveala mai degraba o personalitate paranoica .

Ambianta este vadit schizotipala. are si el tot felul de convingeri bizare si comportamente oarecum aberante (îsi înregistreaza pe dictafon gândurile fiecarei zile. Asta nu înseamna ca autorii filmului sunt personalitati schizotipale. 435-442. Între personalitatea schizotipala si scrizofrenieS pare sa existe o anumita legatura: în ascendenta pacientilor suferinzi de schizofrenie rata personalitatilor schizotipale depaseste media. De multe ori. 150. dar si de un grup în care sa fie integrati. care nici nu exista). "Doamna cu butucul" pare sa fie o personalitate schizotipala: este destul de retrasa. pp.L. adaptarea la viata din societate le ridica probleme acestor personalitati. Unii psihiatrii considera ca personalitatea schizotipala reprezinta o forma minora de schizofrenie. iar personajul principat agentul FBl Dale Cooper. Totusi. ca în cazul când nu gasesc o slujba în care bizareria ce-i caracterizeaza sa nu fie un impediment: au nevoie de un post care sa presupuna o anume izolare. tine tot timpul în brate un butuc caruia îi vorbeste cu multa caldura si prin care primeste mesaje telepatice. Silevrman et coll. metamorfoze corp orale si halucinatii terifiante. adresându-se unei secretareI Diane. "Scrizophrenia Related and Affective Personality Disorders Traits in Relatives of Probands with Schizophrenia and Personality Disorders". cu aparitii stranii. American Journal of Psychiatry. magie indiana. si ca artistii pot închipui experiente si dincolo de câmpul îngust al propriei personalitati (Dostoievski marturisea ca pentru a zugravi gândurile si patimile Ialmtrice ale asasinului din Crima )ii pedeapsa nu fusese nevoie sa ucida vreo batrâna cu lovituri de topor). semne supranaturale. 1993. acceptati si în care sa nu se simta persecutati (sa aiba colegi de lucru pe care sa-i cunoasca de mai mult timp. personalitatile schizotipale pastreaza un contact bun cu realitatea si rareori au halucinatii. comparativ cu pacientii schizofreni. ca în societatile agricole). . 5 J.2 54 Fran~ois Lelord si 5=hristophe Andre În Twin Peaks de David Lynch. cum e cazul în acele episoade majore ale scrizofrenilor.

Si celelalte personalitati?

255

În cazul în care în anturajul vostru exista o personalitate schizotipala, sfaturile pe care vi le-am putea da coincid cu cele pe care vi le-am dat ~i când am vorbit de personalitatea schizoida, ~i vi-l reamintim mai seama pe acela de a-i respecta nevoia de lini~te, dar ~i în acest caz suntem de parere ca ar trebui sa consultati un specialist. Cum adaptarea la viata în societate ridica probleme, riscul depresiei ~i al sinuciderilor este mare la personalitatile schizotipale.

PERSONALITATEA

SADICA

Aceasta tulburare de personalitate se caracterizeaza printr-o serie de comportamente sau atitudini menite sa aduca suferinta celuilalt, sa-I domine. Sadicul îl face pe celalalt sa sufere sau îl domina "din placere", ~inu pentru ca urmare~te un scop. (De pilda, faptul de a lovi o persoana pentru a o prada nu reprezinta un act sadic: scopul urmarit de agresor este acela de a fura ~i nu de a-~i face victima sa sufere). O personalitate sadica poate proceda astfel încât sa nu-i poata fi adusa învinuirea de încalcare a legii, ci sa stârneasca suferinta celuilalt printr-o serie de comportamente" permise". Faptul de a ofensa pe cineva, de a umili în public pe cineva, de a-~i pedepsi copiii mai aspru decât s-ar cuveni, de a le flutura subalternilor amenintari de sanctiuni, de a maltrata animalele, de a se desfata cu suferinta altuia, de a le impune celorlalti comportamente umilitoare sau degradante pot fi tot atâtea indicii ale unei personalitati sadice. Tulburarea apare înca din adolescenta, ~i într-o majoritate covâr~itoare la persoanele de sex masculin. În societatile de razboinici, comportamentele sadice erau considerate ca semn de virilitate ~i ca mijloc potrivit de a vârî spaima în trib urile rivale. Dintr-un punct de vedere evolutionist, s-ar putea afirma ca sadismul constituia un avantaj în a-i îngenunchea pe rivali ~i a nimici du~manii, facând ca ~ansele de supravietuire sa sporeasca. La unele trib uri de indieni din America de Nord, adolescentii trebuiau sa-~i dovedeasca vi-

25 6

Fran~ois Lelord ~i.;Christophe Andre

rilitatea torturând îndelung prizonierii (înca o fisura în mitul "salbaticului blând"!)6. La vikingi, alta comunitate de razboinici, o capetenie din secolul al IX-lea, a fost supranumita "Barbatul cu copilasi" caci le interzise se oamenilor>sai sa strapunga cu lancea copiii du~manilor, cum se obi~nuia pâna atunci. Faptul i-a impresionat atât de puternic pe compatriotii lui, încât i-au dat aceasta porecla mângâietoare7. Asta ne da o idee asupra gradului "firesc" de sadism din acel timp, care, din pacate, a reaparut de nenumarate ori în istorie. Într-o descendenta mai putin sângeroasa, dar uneori extrem de nemiloasa, tinerii sadici pot fi, la ora actuala, participanti activi la unele practici în care vor încerca placerea de a-i umili si îngenunchea pe mai tinerii lor colegi de studii. Daca într-un regim democratic personalitatile sadice sunt nevoite sa se "abtina", razboaiele sau revolutiile, însa, le deschid perspective nesperate. Personalitatile sadice vor fi cele ce vor interoga suspectii, vor supraveghea lagarele de concentrare, vor conduce represiunile si vor teroriza populatia civila. Comportamentul sadic poate sfârsi prin a deveni o norma ~i pentru personalitati normale ~i aceasta este una din ororile razboiului. Unul din meritele democratiei este acela de a cauta sa controleze si sa sanctioneze un astfel de comportament la soldatii lor, chiar în timp de razboi. Rareori se întâmpla ca sadicii din armata unui dictator sa ajunga în fata Curtii :vfartiale. Deseori, personalitatea sadica apare asociata unei alte tulburari de personalitate (mai ales paranoica, narcisica si antisociala). În filmul Bucatarul, hotul, nevasta lui ?i amantul ei (1989), de Reter Greenway, personajul interpretat de Michel Gambon pare a fi un sociopat redutabil (este unul din cei mai temuti
6 Relation de qllelques missions des pel'es de la Compagnie de Jesus dans la NOllvelle France, par le Reverend Pere EG. Bressaoani, Montreal, Press

7

de la Vapeur, 1852. D. Boorstin, Les Decouvl'eul's,

Paris, Laffont, "Bouquins",

1992.

Si celelalte personalitati?

257

sefi ai lumii interlope), dar si o personalitate sadica; la câteva dineuri gargantuesti, pare sa încerce o imensa desfatare în a-i umili si îngrozi pe cei din propriul anturaj, prin violenta lui verbala si fizica. Îl ucide pe amantul sotiei sale, într-un mod absolut înfiorator. Sotia sa, însa, îi va arunca - ca sa spunem asa - în fata întregul sau sadism. În remarcabilul Doctor Jekyll ;;i domnul Hyde (1941) de Victor Fleming (dupa romanul lui Stevenson) bunul doctor jucat de Spencer Tracy se preschimba fara voie într-un sadic, Mister Hyde, a carui placere resimtita la privelistea suferintei, pe care o provoaca altora, este fara margini; el resimte o încântare imensa când o umileste si o înspaimânta pe Ingrid Bergman. Dennis Hopper, în angoasantul Catifeaua albastra (1986) de David Lynch, chinuie în aceeasi maniera o femeie dependenta, intrerpretata de Isabella Rossellini, într-un terifiant model de relatie sado-masochista. Nu e cazul sa ne facem iluzii, sadismul nu exista doar la ucigasii în serie sau la criminalii de razboi, ci picoteste în fiecare din noi si se poate trezi în diferite împrejurari: antrenament dirijat de o persoana carismatica, înrâurirea unui grup, nevoia de a compensa o frustrare, dorinta de razbunare.

PERSONALITATEA

CU CONDUITA

DE ESEC

Existenta acestei tulburari este mult dezbatuta si de altminteri nici n-a fost inclusa în ultima clasificare a Asociatiei Psihiatrice Americane, DSM-IV Personalitatea cu conduita de esec caracteristica persoanelor care par sa-si "saboteze" cu buna stiinta viata, desi dispun de toate resursele pentru a proceda si altfel. Ca de obicei, si aici, pentru a putea vorbi de o personalitate, conduita de esec trebuie sa se manifeste înca din adolescenta în diferite sfere ale vietii: la lucru, în relatiile sociale si sentiment~le, în activitatile din timpul liber iar repurtarea unui succes sa stea în puterile subiectului, fara ca el sa constientizeze acest lucru. '

2 58

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

Un student, de pilda, va sosi adesea cu întârziere la examenele pentru care s-a pregatit totusi temeinic; o femeie va alege mereu parteneri brutali si nestatornici, pentru care va face nenumarate sacrificii; "lill barbat nu-si va respecta fagaduielile facute prietenilor sai, desi n-ar fi fost câtusi de putin greu sa faca acest lucru, si stârneste o cearta. Un salariat ramâne în posturi prost platite si cu mult sub posibilitatile sale de calificare, desi pregatirea de care dispune si calitatile sale i-ar îngadui sa încerce sa capete ceva mai bun. Bolnava, personalitatea cu conduita de esec va consulta un medic doar atunci când va face complicatii grave, si nu se va conforma întocmai recomandarilor medicului, administrându-si tratamentul dupa bunul ei plac, oricât de eficient si bine tolerat s-ar dovedi acesta. Daca i se întâmpla ceva neplacut, personalitatea cu conduita de esec va anihila de îndata acel eveniment pozitiv, de pilda, provocând un accident, ale carui urmari sa-I coste. Un salariat care e felicitat si avansat, ca urmare a felului în care a muncit, nu dupa multa vreme va comite o greseala profesionala, care va atrage concedierea lui. Cond uite le de acest gen trezesc, evident, furia si dezaprobarea anturajului: ,,0 face expres, sau ce?" De fapt, aceasta tulburare de personalitate nu este oficial recunoscuta, din mai multe motive. În primul rând, studiile arata ca deseori ea este asociata si altor tulburari de personalitate, mai cu seama personalitatii dependente, evitante, pasiv-agresive, borderline. Prin urmare, se considera ca e posibil sa nici nu existe personalitate cu conduita de esec, ci doar comportamente de esec, comune mai multor tipuri de personalitate. De pilda, daca exista posibilitatea unei promovari, personalitatile mentionate mai sus vor re curge la un "sabotaj". Personalitatile dificile carora li se ofera perspectiva unei promovari; motivele unui eventual comportament de esec • Personalitatea dependenta va "sabota", de teama ca va fi nevoita sa-si asume responsabilitati personale. • Personalitatea evitanta, de teama ca va fi în centrul atentiei celorlalti.

Si celelalte personalitati?

259

• Personalitatea pasiv-agresiva, pentru a-l "pedepsi" pe superiorul ei, care se bizuia pe ea, dar pe care nu-l poate înghiti. • Personalitatea borderline va "sabota" pentru ca, subit, o napadesc oarecari dubii legate de ceea ce îsi doreste cu adevarat, însotite si de schimbari bruste de dispozitie. • Personalitatea depresiva, de teama ca nu va fi la înaltimea respectivei avansari, pe care crede ca nu o merita. Un alt inconvenient al diagnosticului de personalitate cu conduita de esec îl constituie faptul ca uneori genereaza fenomene deviante, grupate sub denumirea de "blamarea victimei"8, cu consecinte nu tocmai lipsite de pericol. De exemplu, acest diagnostic dezavantajeaza femeile batute de sotii lor si care continua totusi sa ramâna cu ei. Diagnosticându-Ie ca "personalitati cu conduita de esec", avocatii consortilor pot arunca asupra sotiilor toata raspunderea pentru respectiva situatie conjugala "blamând victima" si, mai mult, încercând sa ia copiii de sub îngrijirea ei. Deseori, femeile batute sunt victime ale unei stari de stres traumatic cronic, care le induce o stare anxios-depresiva invalidanta. Cât despre cele ce au o tulburare de personalitate, de multe ori e vorba de personalitati dependente, care nu îsi parasesc caminul conjugal, caci se tem ca nu vor fi în stare sa se descurce singure. Mentionam ca asta nu are nici o legatura cu vestitul "masochism feminin" pentru care feministele nu l-au iertat pe Freud. Si terapeutii pot recurge la "blamarea victimei". Când, în ciuda stradaniilor, starea pacientului nu se amelioreaza, este comod si tentant sa arunci asupra lui întreaga raspundere pentru esecul tratamentului. "Este o personalitate cu conduita de esec". (Exista si o varianta psihanalitica: "Sunt prea puternice rezistentele" sau "Are placerea masochista de a pierde".)
8

L.B. Rosewatter, "A Critical Analysis of the Proposed Self-Defeating Personality Disorder", Joumal,of Personality Disorders, 1987, 1, pp.
190-195.

260

Fran<;:oisLelord si_ Christophe Andre

Din toate aceste motive nu se mai recurge la diagnosticul de "personalitate cu conduita de esec", si neîndoielnic, va esua la urmatoarea încercare de omologare!

PERSONALITATI SCHIMBATE DE UN EVENIMENT TRAUMATIC

Psihiatrii au sesizat unele modificari de personalitate la persoanele care au trecut prin încercari cutremuratoare. Sindromul KZ9 este o schimbare de personalitate remarcata la cei ce au supravietuit lagarelor de concentrare naziste sijaponeze, dar si lagarelor vietnameze si la refugiatii cambodgieni10. Pe lânga violentele la care au fost supusi, este posibil ca si denutritia severa si prelungita sa fi contribuit la tulburarile observate la acele persoane. Acest "sindrom al supravietuitorului" poate persista ani întregi de la respectiva experienta si se manifesta printr-o serie de simptome cronice: anxietate, dezinteres, izolare sociala, deghizare afectiva, tulburari de somn, sentimentul constant de a fi amenintat. Toate aceste simptome apar într-un grad variabil si în tulburarile de stres posttraumatic prezente la persoanele care au supravietuit unor accidente grave sau catastrofe. Pentru a reduce riscul unor sechele psihologice este important ca respectiva persoana sa fie supusa unui tratament în chiar primele ore de la accident. Tratamentul e psihologic, în primul rând, si consta în aceea ca victima este îndemnata sa-si reIa teze trauma, dar în contextul unei relatii terapeutice linistitoare, având ca interlocutor un specialist. Diagnosticul prematur si tratamentul stresului posttraumatic constituie o adevarata problema de sanatate publica, deoarece persoanele care n-au fost supuse unui tratament psi9 10

P. Chodoff, "Late Effects of the Concentration Camp Syndrome", AI'chives of General Psychiatl'Y, 1963, 8, pp. 323-333. JD. Kinzie et coH., "Post-Traumatic Stress Disorders among Survivors Cambodgian Concentration Camps", American Joumal of Psychiatl'Y, 1984,141, pp. 645-650.

film de Ted Kotcheft Sylvester Stallone joaca rolul unui fost luptator din Vietnam. cât ?i pentru familie ?i societate. care-l supune unui tratament care-l face sa-si retraiasca întreg calvarul prizonieratului din Vietnam si sa reintre în posesia unei personalitati de combatant. De altminteri. medicii au obervat si schimbari durabile de personalitate. radical deosebit. Este arestat de un politist sadic. sentiment de "scapa-cine-poate". izolare sociala. dar nu e. ea stârneste totusi interesul publicului si al psihiatrilor.Si celelalte personalitati? 261 hologic pot dezvolta mai târziu tulburari cronice grave. . SI PERSONALITATILE MULTIPLE? Desi aceasta tulburare de personalitate este rar întâlnita. spre marea încântare a spectatorilor. ca urmare a unor afectiuni ale creierului. atât pentru ei. facut sau gândit celelalte personalitati. ci o afectiune de alta natura.obligatoriu sa fie cea care solicita ajutorul specialistului. Numarul mediu al personalitatilor nu este egal cu doi. ce prezinta simptomele unui grav sindrom de stres posttraumatic: dezinteres. mai cu seama a adolescentilor. Respectiva persoana apare. ca în Doctorul Jekyll ~i domnul Hyde de Stevenson. Într-un alt registru. personalitatea multipla nici nu e considerata o tulburare propriu-zisa de personalitate. nu-si amintesc deloc sau îsi amintesc extrem de putin de ceea ce au spus. altfel spus. uneori prin vârsta. per pacient. sub mai multe personalitati. consecutiv. Personalitatea "gazda" este aceea care corespunde identitatii sociale a pacientului. de diferite origini (traumatism cranian. ci variaza între cinci si zece. fiecare personalitate manifesta amnezie în privinta celorlalte. dar asta depaseste cadrul acestei carti. interventie neurochirurgicaIa). În Rambo (1982).. prin sex si prin natura lor. În forma tipica de personalitati multiple. ce difera radical unele de altele. alteori prin nivelul cultural.

pacientul a început sa vorbeasca cu vocea si cuvintele unui copil de cinci ani. dupa care tatal afost gasit )5iucis de acea banda. specializat în aceasta tulburare de personalitate. amenintându-l ca i-o va taia. un functionar la vreo cincizeci de ani. De regula aceasta personalitate punea stapânire pe pacient în urma unor mici disensiuni din viata cotidiana. chiar minor. factorul care declanseaza aceasta tulburare poate fi cunoscut: în mai toate cazurile exista o experienta traumatica. fiind implicat într-o seama de ciocniri cu persoane necunoscute.262 Fran<. Aceasta personalitate reaparea ori de câte ori pacientul se simtea stresat de câte un conflict.ois Lelord si S::hristophe Andre Fapt remarcabil în psihiatrie. personalitatea "gazda" care corespundea identitatii pacientului. smiorcait si dependent. Copilul nu a putut povesti nimanui rolul pe care îl avusese în acea poveste. Cei din banda respectiva îl gasisera însa pe pacient. un delincvent notoriu. survenita în copilarie. unul dintre ei a scos un cutit )5ia apasat lama pe încheietura mâinii baiatului. dar care probabil ca-i suscita o emotie asemanatoare cu cea resimtita la vârsta . acesta le-a marturisit ceea ce voiau sa afle. avea ca pacient o persoana ce poseda cel putin trei personalitati: una normala. Când pacientul revenea la personalitatea lui normala nu pastra nici o amintire despre momentele în care se purtase ca un copil plângacios sau în carefusese un scandalagiu. gata sa plânga. O a doua personalitate era aceea a unui baietel de cinci ani. care avea pe atunci cinci ani. Tatal acestuia. se ascundea de teama unei bande rivale pe care o escrocase. psihiatrul îl facuse pe pacient sa reintre în posesia personalitatii de copil. printr-o injonctiune hipnotica. a unui barbat agresiv si certaret. Dar cum copilul refuza sa le spuna. dar carefrecvent avea stari depresive. Înspaimântat. Ni s-a întâmplat sa fim martorii unei sedinte de terapie în care un psihiatru. În cadrul sedintei. pe care nici cel mai bun actor nu arfi putut sa-I imite. Pacientul avea si o a treia personalitate. O parte din personalitatea lui ramasese blocata la vârsta la care traise acel episod. )5i i-au cerut sa le spuna unde era tatal lui. Psihiatrull-a facut pe "copil" sa povesteasca o scena petrecuta cu mult timp în urma. împrejurare în care personalitatile respective n-au beneficiat de nici un suport afectiv. pe care adultul o uitase cu desavâr)5ire. Tinându-si ochii închisi.

deseori. un risc vital. dar poate fi subdiagnosticata si la barbati.Si celelalte personalitati? 263 de cinci ani. O alta tulburare. dar unele persoane par a fi predispuse la aceasta. evenimentele traumatice aflate la originea personalitatilor multiple presupuneau. în fine. De altminteri. savârseste tot soiul de delicte. consuma alcool si droguri. ca în cazul catastrofelor. si de a-ti observa miscarile si. tocmai în virtutea unei capacitati mai mari de "disociere" a propriei constiinte în diverse stari. hipnoza este o tehnica terapeutica la care se recurge atât în tratamentul personalitatilor multiple. E posibil ca personalitatea barbatului agresiv ~i certaret sa corespunda identificarii cu tatal sau (sau cu unul din asasini). la stari de transa. dar si al incesturilor. hipnoza vizeaza reducerea în constiinta bolnavului unor aminC! . si apoi se trezeste iar acasa. trecând prin acele senzatii de a te afla undeva în afara ta. Nu toti cei care au avut experienta unui incest sau a unor traume dezvolta o tulburare de personalitate multipla. Se pare ca subiectii lesne hipnotizabili ar fi aceia cu o mai mare predispozitie catre tulburari disociative în cazul unor episoade traumatice. este fuga disociativa: exemplul clasic este cel al tinerei fete serioase si linistite. rataceste câteva zile în tovarasia unor parteneri de ocazie. de multe ori. Fara a fi la fel de dramatice. oarecum adiacenta. al agresilmilor sau violentelor sexuale. care periodic fuge de acasa. Fenomenele disociate desemneaza o serie de experiente. cu vechea sa personalitate si cu amnezie totala în ceea ce priveste apucaturile din ultima vreme. cu acele comportamente impulsive si autodistructive. caci e stiut ca. Una dintre caracteristicile personalitatii multiple este aceea a personalitatii borderline. starea de hipnoza în care subiectul se mentine într-o stare de constienta ce se deosebeste de starea de veghe. dar si de cea de somn. Aceasta tulburare apare mai mult la femei. practicata într-o ambianta linistitoare. ceea ce nu e surprinzator. de la fugarul sentiment de depersonalizare (câteva secunde ai impresia ca n-ai mai fi aceeasi persoana). copilaria pacientilor borderline ascunde incesturi si abuzuri sexuale. cât si dupa ce au trait unele episoade ale tulburarilor de stres posttraumatic. În ambele cazuri.

cu totii ne putem etala fatete ale propriei personalitati. 1992. Fenomenele disociative si cel mai spectaculos aspect al acestora. printr-o serie de mecanisme asa-zis disociative. 160. p. 11 M.ica de Nord pare sa fi izbucnit o adevarata epidemie de tulburari de personalitate multipla. Robert de Niro si Joe Pesci în Casino (1995).B. Acest fapt. Merskey. sau invers. British Joumal of Psychiatry. o adevarata specialitate în cadrul specialitatii.. Cine nu cunoaste persoane care la slujba sunt sigure de ele. Robert de Niro nu poarta pantaloni? SI MULTE ALTELE . În Ame. fara ca aceasta sa însemne ca posedam personalitate multipla. speram însa ca aceasta carte va va ajuta sa le întelegeti mai bine. pe care acestea le-a "evacuat" din constiinta sa.264 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiri si emotii dureroase. câteodata si cu ajutorul involuntar al vreunui terapeut preocupat si el de subiectll. (N. iar noi n-am trasat decât o schita a acestuia.) În functie de situatii. aparent spectaculos. si uneori sa le apreciati în calitatea lor de fiinte umane. si în scopul de a se apara. constituie un subiect vast si complex. "The Manufacture of Personality: The Production of Multiple Personality Disorder". . dar sunt amabile si serviabile cu prietenii lor? Exercitiu: Ce tipuri de personalitati dificile întruchipeaza Sharon Stone. acasa sunt adevarati despoti.. are însa câteva motive: sindromul este mai bine cunoscut si asa se face ca e mult mai des recunoscut si diagnosticat de clinicieni. iar acasa sunt crispate.327. Cu siguranta ca veti descoperi si alte personalitati dificile pe care noi nu le-am înfatisat aici. de Martin Scorsese? De ce atunci când e singur în biroul lui. sindromul personalitatii multiple. dar s-ar mai putea crede ca o adevarata moda determina acei pacienti influentabili si hipnotizabili sa-si fabrice singuri personalitati multiple.

sau influenta factorilor genetici asupra personalitatilor schizotipale). asupra bebelu. dar destul de putine fapte de observatie verificate. exista numeroase teorii. chiar înainte de na. minat ce anume este înnascut si ce este dobândit În ... în functie de caracteristica cercetata. transmise ereditar . frecventa incesturilor ...i.te o lucrare practica. în care. În diferite perioade ale vietii. n-am avut intentia de a dezvolta diverse teorii ale personalitatii (nu ne-ar fi de ajuns o întreaga biblioteca). În orice caz... ci ne-am multumit sa mentionam câteva fapte de observatie..tere). cercetatorii au cazut de acord asupra faptului ca o personalitate este produsul complex al predispozitiilor înnascute. ci de o interpretare complexa. Cum aceasta carte se dore. Cât prive.te problema originilor personalitatii.i a mediului înconjurator.i abuzurilor sexuale în copilaria personalitatilor borderline. care variaza de la un individ la altul ..i al influentelor exercitate de mediul înconjurator. unei per~onalitati.ului (.XIII Originile personalitatilor dificile Cum am specificat deja. respectiva cuanturnului fiecareia dintre ele. dupa cum vom vedea. înca din primele zile. mai ales ca procesul de formare a este extrem de greu de deternu e vorba de un simplu raport. Discutia se poarta asupra ereditatii . cei doi factori se întrepatrund. când acestea s-au dovedit confirmate de mai multe studii (de exemplu..i în unele cazuri.

omul dispune de un liber arbitru. dar pentru unii. Totusi. ideea ca unele trasaturi de personalitate pot fi transmise ereditar socheaza. si asta din mai multe motive. • Amintiri cutremuratoare. este liber sa faca binele sau raul.) • Traditia republicana.) • Traditia psihanalitica. din ce în ce mai multe studii vin sa confirme faptul ca unele trasaturi de personalitate sunt partial transmise ereditar. Potrivit religiei. caci una din implicatiile acestei idei ar fi aceea ca libertatea noastra este mai mica decât ne-am putut imagirta.:oisLelord si Christophe Andre POATE FI EREDITARA PERSONALITATEA? În Franta. dar si unele . Aceasta traditie pune accentul pe o egalitate a sanselor. Doctrinele rasiste nu aveau nimic în comun cu actuala cercetare genetica. (Ceea ce stiau deja crescatorii de animale. În numele unor teorii genetice aberante. nazistii au comis numeroase faradelegi. Ideea ca anumite trasaturi de caracter ar fi determinate genetic vine în contrasensul acestei traditii. nu este nici o contradictie între recunoasterea influentei genetice asupra personalitatii si acordarea unei mari însemnatati educatiei. Patru motive care socheaza atunci când se vorbeste de originea genetica a personalitatii • Traditia iudea-crestina. (Dar parabola "talantilor" din Noul Testament poate fi înteleasa si ca o recunoastere a inegalitatii genetice dintre indivizi. Faptul de a pleda în favoarea influentei exercitate de gene poate fi perceput de lmii psihanalisti ca o tentativa de minimalizare a interesului disciplinei lor. (De fapt. cuvântul "genetica" si-a pastrat iz de pucioasa. Faptul de a vorbi de diferentele genetice poate fi interpretat drept acceptarea inegalitatilor sau ca o devalorizare a educatiei.266 Franc. ce ar trebui sa fie acordate tuturor si pe valoarea educatiei în formarea unui individ. Pune accentul pe importanta unor evenimente din copilarie în formarea personalitatii.

Segal. la gemenii ce seamana cam în masura în care seamana fratii sau surorile. Boucherd. aceasta dovedeste ca exista si o parte de genetica în formarea aces tei trasaturi de caracter. si cu trasaturile parintilor adoptivi. "Sources of Human Psychological Differences". A. mai putin sau mai mult îndepartati. M. care au acelasi material genetic. McGue. N. Telegen.Studiul asupra adoptiei. Science. "adevaratii gemeni". Am mai putea compara trasaturile de personalitate ale copiilor adoptati înca de la nastere cu cele ale "adevaratilor" parinti biologici. fapt ce ne îngaduie sa deslusim mai bine consecintele adoptiei si ale educatiei1. .T. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca pacienti schizofreniei aveau printre rude destule personalitati 1 T. Studii familiale. .) Cum se petrec lucrurile în cazul fiintei umane? Cum putem deosebi ceea ce este înnascut de ceea ce este dobândit? Confruntati cu aceasta problema. Daca unele caracteristici psihologice ale parintilor biologici pot fi regasite la copiii adoptati. The Minnesota Study of Twins Reared Apart. specialistii au întreprins diverse studii pentru a cerceta influenta ereditatii si a mediului înconjurator. si la cei "falsi".Studii facute pe gemeni. Este vorba de a se studia frecventa unei caracteristici la unii membri ai familiei.Originile personalitatilor dificile 267 familii numeroase. D. 1990. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca exista o predispozitie ereditara în anumite forme de alcoolism sau de schizofrenie. într-o proportie mai mare decât în cazul "gemenilor falsi". Daca o trasatura de caracter este prezenta la geamanul A si la geamanul B. . dar nu si la parintii adoptivi. în cazul în care sunt "adevaratii gemeni". putem considera ca acele trasaturi au fost transmise ereditar. Lykken.Un fapt înca si mai interesant: sunt studiati gemenii adevarati crescuti însa separat (se întâmpla si asta). . Frecventa unei trasaturi de caracter sau a unei tulburari psihice ar putea fi comparata la gemenii identici.J.

. .ois Lelord si <. când acestea sunt evidente. Atentie! Chiar daca o predispozitie este genetica. cum ar fi starea civila. ci si informatiile furnizate de observatorii exteriori. serviciile sociale sau medicale. Gratie studiilor efectuate asupra copiilor adoptati de la nastere. S-ar putea întâmpla.decesele premature. riscul ca si copilul sa devina schizofrenic este de 10%. Analizând tipul de comunicare din familiile acelor adolescenti ce pareau într-o mare masura expusi riscului de a deveni schizofrenici (personalitate schizotipaIa). de exemplu. maltratarile. SI INFLUENTA MEDIULUI? Faptul de a ne apleca asupra ereditatii trasaturilor de personalitate nu implica negarea înrâuririi ce poate fi exercitata de unele evenimente din copilarie sau de educatie. Numeroase echipe de cercetare studiaza cu atentie nu doar ceea ce povestesc pacientii despre copilarie sau despre viata lor.bolile grave ale unor membri ai familiei.268 Fran<. abuzurile sexuale. iar daca ambii parinti biologici sunt schizofrenici. transmisa ereditar.violentele conjugale. s-a putut arata ca. riscul este de 50%). ereditatea joaca un rol important (daca unul din parintii biologici este schizofrenic. ceea ce ne face sa ne gândim ca cele doua tulburari au o baza genetica comuna. ca o persoana care e predispusa genetic la alcoolism sa dovedeasca temperanta întreaga viata. . .:hristophe Andre schizotipale. Dintre acestea amintim: . s-a mai aratat si ca. asta nu înseamna ca nu poate fi modificata de educatie sau de mediul înconjurator.caracteristicile socio-demografice ale familiei.tipurile de educatie sau de comtmicare din sânul familiei. în schizofrenie. daca prin educatie este ajutata sa descopere ca exista si alte modalitati de a face fata tensiunilor de tot felut si daca stie sa evite un anturaj sau acele situatii prea tentante. Un bun exemplu privitor la influenta exercitata de ereditate si de mediu îl ofera o maladie: schizofrenia. .

tulburarile de dispozitie (depresiile) sunt mult mai des întâlnite în rândul rudelor personalitatilor borderline decât la populatia-martor. A. iar la cei ce ajungeau schizofrenici. pp. reeidivele erau frecvente daca în familiile lor existau tensiuni. în cazul în care el este un "geaman adevarat". Verificarea ipotezei: atunci când comunicarea dintre membrii familiei devine mai buna. GENETICA SI MEDIUL ÎNCONJURATOR: CÂTEVA DATE ÎNCA DISPARATE2 Exista mai multe argumente în sprijinul influentelor genetice în tulburarile de personalitate: . pe care am descris-o. Disorders". cu atât sunt mai rascoliti membrii familiei. . . se plaseaza destul de aproape de sindromul anxios generalizat în care exista mai multe tulburari anxioase în familie. 2 P. Rudenia de care vorbim include ascendentii ~i colateralii. persoanele din alte familii.mult mai multe sunt persoanele atinse de tulburari delirante printre rudele personalitatilor paranoice decât la populatia-martor. cu alte cuvinte.Originile personalitatilor dificile 269 în familiile în care comunicarea este defectuoasa.gasim mult mai multe personalitati schizotipale printre rudele pacientilor schizofrenici decât la populatia-martor. urmarea este o reducere a frecventei ~i duratei recidivelor persoanei schizofrenice. riscul ca adolescentii sa devina schizofreniei era mai mare. McGuffin. Thapar. 1601. iar comunicarea lor se înrautate~te. caci poate sa apara ~iun efect invers: cu cât simptomele adolescentului sunt mai grave. Totu~i aceste studii au dat na~tere unor controverse. "The Genetics of Personality tish Journal of Psychiatry. 12-13. Personalitatea anxioasa.daca unul din gemeni are o personalitate obsesionala. Bri- . pentru celalalt geaman riscurile de a fi ~i el obsesional sunt sporite. 1993. În acela~i fel. .

REVENIRE LA EVALUARILE DIMENSIONALE TRASATURILOR DE PERSONALITATE ALE În loc de a vorbi despre "personalitatile dificile" care sunt categorii. De exemplu. un cercetator sa nu poata gasi pe nimeni altcineva care sa prezinte trasaturi de personalitate obsesionala. pp. în aceasta familie. Individul care este o personalitate obsesionala nu este decât vârful. "Genetic and Environmental Contributions to Dimension of Personality Disorders". cât prive~te influenta geneticii. în anturajul familial al unei personalitati obsesionale. Dar daca acela~i cercetator va încerca sa determine gradul de "obsesionalitate" (tendinta spre ordine. în cele ce urmeaza.270 Fran<. poate constata ca. Au fost luate precautii metodolo3 Livesly et coll. pedanterie) al membrilor familiei. precizie. crescuti în aceea~i familie sau în familii diferite) au avut rezultate relativ asemanatoare. 1826-1831. Cu titlu de exemplu.. diversele studii facute pe gemeni ("adevarati". este posibil ca. În acest caz apare ipoteza ca dimensiunea "obsesionalitate" poate fi în parte ereditara. Acestea permit analize mult mai fine. Faptul poate fi verificat studiind gemenii crescuti în medii diferite. American foumal of Psychiatry.:hristophe Andre personalitatea depresiva poate fi deosebita cu greutate de distimie. în cazul unor persoane din anturajul familial. 1993. 12. În concluzie. "fal~i". la persoane care nu sunt totu~i clasificate ca personalitati obsesionale. . acest grad este mai mare decât media. ceea ce se vede din icebergul "obsesionalitatii".:oisLelord ~i <. vom prezenta rezultatele unui studiu3 facut pe circa a o suta ~aptezeci ~i cinci perechi de gemeni adulti. S-ar putea deduce ca în cazul personalitatii obsesionale nu exista vreo influenta ereditara. în care exista o componenta ereditara cu alte forme de depresie. ne vom îndrepta un pic atentia asupra aspectelor dimensionale ale personalitatii.

pesimism): 59%. . posibila influenta a mediului. . Acelasi studiu arata ca ereditatea pare sa nu joace vreun rol în alte dimensiuni precum: .cautarea excitatiei: 50%.introversia: 47%. influenta exercitata de ereditate se situeaza în jur de 39%. în acelasi sens: un copil. În privinta trasaturilor obsesionale. . cautarea apropierii celorlalti. ar putea primi o educatie anxiogena de la un parinte anxios."duritatea". o imagine instabila asupra propriei persoane. educatia graviteaza în jurul procentului de 50%. "insensibilitatea" (absenta empatiei. . predispus la suspiciune. sau un copil. daca celalalt parinte sau o alta persoana apropiata nu are caracteristici compensatorii. autorii acestui studiu au ajuns la concluzii asemanatoare celor ale studiilor precedente: ereditate a are un rol însemnat (influenta acestei dimensiuni depaseste 45%) în cazul urmatoarelor caracteristici. de atentie. iar în final. ceea ce presupune ca preocuparea pentru genetica nu exclude interesul acordat factorilor ce tin de mediu. sadism): 50%.instabilitate a emotionala: 49%.izolarea sociala: 47%. . în ordine descrescatoare: .problemele de identitate (un sentiment cronic de gol. Acest rezultat i-a surprins pâna si pe cercetatorii care se asteptau ca aceasta dimensiune sa fie influentata mai cu seama de experientele educative.ostilitatea (dominanta. dispret. .. . ar putea avea ca model un parinte suspicios etc. . rigiditatea): 45%.anxietatea: 49%.suspiciunea: 48%.narcisismul (în sensul grandilocventei.nesiguranta afectiva (teama de despartiri.Originile personalitatilor dificile 271 gice.susceptibilitate-supunere. care e predispus genetic la anxietate. . nevoii de admiratie. Cei doi factori. egocentrism. însa. de aprobare): 64%. pot actiona uneori. Oricum. incapacitatea de a suporta singuratate a). . .

S. datele despre originile personalitatilor dificile sunt destul de fragmentare. Archives General of Psychiatry. 895-899. pp. 1995. Aceste trei dimensiuni privesc relatiile cu persoanele apropiate .ii s-ar putea crede ca sunt influentate în mare masura de relatia mama-copil. În concluzie. Kendler.ii de mediul înconjurator deschid un câmp de cercetare captivant ce va putea fi explorat în viitor4. fara vreun a priori ideologic. mecanismele implicate ce tin de genetica . 4 K.probleme de intimitate (inhibitie sexuala. "Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and environment seriously".272 Fran~ois Lelord . 52.ii Christophe Andre . Si înca ceva: personalitatile dependente sunt mult mai ades întâlnite la mezinii sau mezinele familiei sau la persoanele ce au suferit de o maladie cronica în copilarie. teama de iubi- re). .

pesemne ca ît. de fiecare data în functie de împrejurari. în diferite situatii t.te astfel. adevarul este ca noi percepem mult mai bine trasaturile de caracter ale celorlalti decât propriile noastre trasaturi.te bine o situatie anume prin care am trecut.pesimismulce va ramâne o constanta a vietii sale.i de a se gândi la tot ce putea fi mai rau.i perceapa pesimismul ca fiind o trasatura constanta a caracterului sau.XIV Teorii si modele ale personalitatii Carti ca este sinonim cu ceea ce întermenului curent"perne întregi au fost consacrate limbajul de nu- sonalitate" t.i reactioneaza la ele conform acestuia .i definirii lui. Ne-am auzit însa prietenul raspunzând: "Nu ma mira deloc ca ai procedat în felul acesta!" . Dar nu e singurul om care gândet. dar pe scurt se poate spu- mim "caracter".i spunem de pilda ca: "Michel este foarte pesimist". Când vorbim de caracterul cuiva t.i perioade ale vietii lui. nu o data. ceea ce se subîntelege este ca. ne-am dus sa-i cerem explicatii colegului de serviciu care clevetise pe seama noastra. Vorbind despre caracterul lui Michel.i închipuie ca reactioneaza cu totul altfel. Este posibil ca Michel sa ît. Michel a vadit o anume tendinta de a vedea totul în culori sumbre t. De exemplu. ceea ce vrem sa spunem este ca acesta vede într-un anume fel evenimentele t. Dimpotriva. Ni s-a întâmplat probabil tuturor sa-i povestim unui prieten care ne cunoat.

ca prezinta acea trasatura de personalitate. amicul care ne stie de multa vreme si-a facut o idee despre felul în care obisnuim sa reactionam la unele situatii sau conflicte. De ce se astepta ca noi sa reactionam asa? La urma urmei. Din contra. sociabil. daca vreti. în diferite circumstante (la lucru. sau. ceea ce caracterizeaza trasaturile de personaluate este atât maniera obisnuita de a percepe mediul înconjurator si propria persoana. prin urmare. daca la firma la care lucram vedem cum o persoana angajata de putina vreme încearca sa faca noi cunostinte. Aceasta persoana se arata sociabila pentru simplul motiv ca ea considera necesar sa se comporte în felul acesta pentru a fi acceptata de ceilalti colegi. sa lege amicitii. Prin urmare.274 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Surprinsi. acest fapt nu este suficient pentru a ne gândi ca este "sociabiIa". replica prietenului nostru ne nemultumeste. neîncrezator. Aceasta din urma fiind adesea definita printr-o serie de adjective: autoritar. Ceea ce noi vedem este doar o persoana aflata într-o "stare" sociabila. va trebui sa observam daca aceasta persoana9prezinta tendinta de a cauta prietenii. altruist. pentru a-i putea atribui cuiva o anume trasatura de caracter. daca gasim ca ar fi astfel de când îl stim. cât si maniera de a se comporta si de a reactiona. a personalitatii noastre. Nu am constatat ca ea este sociabila si în alte împrejurari ale vietii sale. vom avea un motiv în plus sa consideram sociabilitatea ca fiind o trasatura a personalitatii sale. în timpul liber. De exemplu. dar care nu stim daca constituie o "trasatura" a personalitatii sale. daca acesta este comportamentul lui obisnuit în diverse situatii. Si pentru el tocmai acest mod de a reactiona constituie o trasatura a caracterului nostru. scrupulos. usor iritati poate. daca înca din adolescenta el avea o multime de prieteni si prefera activitatile în grup. cea de "sociabil". am fi putut reactiona foarte bine si altfel! Ei bine. în calatorie). sa zicem. . Daca sociabilitatea lui creste în timp. compania celorlalti. ca asta este ceva firesc la ea.

CUM SA CLASIFICI PERSONALITATILE? Unul dintre primii care au încercat sa-si clasifice semenii a fost Hippocrate. fie- . de altminteri. Dar când doua persoane vorbesc de personalitatea unei terte persoane. deloc. observând ceea ce se prelinge a din rani sau din vomisment. în studentie era un petrecaret (stare)!" Acest exemplu suscita însa o întrebare: în timp nu s-ar fi putut oare schimba personalitatea lui Michel? Tânar fiind... Vom vedea ca nu este deloc exclus ca unele trasaturi de personalitate sa se schimbe cu timpul. nu. doar ca nu ?i-a revenit dupa divort (stare trecatoare). . vechii greci au distins între sânge.Michel e mare pesimist (trasatura de caracter). atunci când încearca sa defineasca o personalitate. exista ceva ce se cheama personalitate sau caracter si care ramâne aproape constant pe tot parcursul vietii. Astfel. înca din Antichitate. De exemplu: . .Gre?e?ti. . de când îl ?tiu e a?a (trasatura).Nu. Dar cum sa definesti pentru fiecare ins în parte? Fiecare individ are atâtea fatete diferite! Cum sa faci diferenta între ceea ce se schimba de-a lungul vietii si ceea ce ramâne neschimbat într-o personalitate? Nu încape îndoiala ca-i o sarcina dificila. limfa. cunoscuta de cele doua.Nu. veti spune: prin urmare. Foarte bine.Teorii ?i modele ale personalitatii 275 Deosebirea dintre trasatura ?i stare constituie una din temele majore ale cercetarilor întreprinse de psihiatri ?i psihologi. omul s-a preocupat de aceste chestiuni. acum însa a devenit iremediabil un pesimist (trasatura). de cele mai multe ori respectivele persoane discuta necunoscând diferenta dintre trasatura (caracteristica constanta) ?i stare (stare trecatoare ce survine în functie de circumstante). era într-adevar un petrecaret (trasatura). Pe atunci se credea ca tipul de lichid ce predomina în organismul fiecaruia era cel care îi determina ?i caracterul.

Ernst Kretschmer adauga alte doua ca1 J.i Christophe Andre re neagra si fiere galbena. 337-341. Totusi. Masson. trist Taciturn. ea constituie o încercare interesanta de a pune în relatie o caracteristica biologica si o trasatura de personalitate (vom vedea ca exista puncte de continuitate între Hippocrate ... alti cercetatori au încercat sa adauge câte ceva la clasificarea lui Hippocrate. . de pilda. TIPUL DE PERSONALITATE I C.i sociabilitatea. pp..). Paris. De exemplu. cu emotivitate a. ea exercita înca o anume influenta asupra limbajului curent.276 Fran<. 1964. Iar Hippocrate a obtinut urmatoarea clasificare: LICHID PREDOMI:--:AN. Ernst Kretschmer1 asocia faptul de a fi înalt si slab cu o personalitate flegmatica si închisa în sine. marind.i cele mai recente studii facute asupra personalitatii). Delay. impasibil Coleric. numarul categoriilor sau punând în legatura caracteristici fizice cu personalitatea. Chr.."""i\CTERISTICI I Sânge Limfa Fiere galbena Fiere neagra Sanguin Dinamic.ois Lelord . un neuropsihiatru de origine germana. pentru ca putem înca auzi spunându-se ca cineva ar fi "sanguin" sau "limfatic". emotiv I I I Limfatic I Bilos i I 1 Lent. majoritatea oamenilor însa nu se regasesc în acest tabel. ne putem da seama ca e ceva ce nu "merge" în clasificarea lui Hippocrate: chiar daca putem recunoaste persoane ce corespund tipului "pur" de sanguin sau de melancolic. Pichot Abrege de psychologie. în 1925. pesimist Melancolic Aceasta clasificare este interesanta din mai multe motive: în primul rând ea arata ca dorinta omului de a-. De-a IW1gul timpurilor.i clasifica semenii este extrem de veche (sec. IVa. Ceea ce înseamna ca exista mai multe tipuri de personalitate decât cele patru mentionate de Hippocrate. P. iar faptul de a fi minion si rotunjor. inconsecventa .

Teorii si modele ale personalitatii 277 tegorii. cea facuta de Hippocrate si cea facuta de Kretschmer. obtinând. acestea sunt clasificarile asa-zis categoriale.FILMEVito ROL Lino PERSONALITATE de ScundNici o de. studiile statistice facute pe un numar mare de persoane au aratat ca relatiile existente între tipul fizic si personalitate nu erau câtusi de putin atât de clare pe cât credea Kretschmer. cu o infinitate de forme intermediare. Mai mult.Jugnot. Ambele clasificari. atleticul si displasticul (pe care natura nu l-a prea rasfatat). spontan. Si vom vedea numaidecât ce avantaje prezinta ele: pe baza lor pot fi facute descrieri sugestive ale unor tipuri umane. decât opt. patru mari tipuri de personalitate.represlab I Expansiv. daca luam în calcul si formele mixte. ce pot fi lesne recunoscute în viata cotidiana. astfel. visator Rezervat. Putem sesiza însa si dezavantajele acestor clasificari categoriale: specia umana nu poate fi .vecelorlalti si Danny Harvey Keitel Impulsiv. Kretschmer n-a ramas indiferent la aceasta observatie si a admis ca exista o continuitate Între diversele tipuri de personalitate. stabileau existenta unor categorii de personalitati. Cele patru mari tipuri de personalitate dupa Kretschmer (1925) I ist ! FlzrCUL coleric simte Ventura. I Gerard pasibil. I sel. Clint Eastwood im-! I Dar si în acest caz s-ar putea obiecta ca. se Inaltînsiumeri. decât saisprezece. zentare DezvoltareÎNinferior Lat I Astenic. IJean Rochefort. în viata de zi cu zi. numarul tipurilor de personalitate întâlnite este mai mare decât patru.

caci performantele unui autoturism de oras si cele ale unui autoturism de teren.ois Lelord si Christophe Andre redusa la câteva categorii de clasificare. Aceasta este o abordare dimensionala. Cum am putea însa proceda în abordarea dimensionala a personalitatii umane? Cele doua mari chestiuni cu care se confrunta cercetatorii sunt: Ce dimensiuni sa alegi? Cum ar putea fi. neîncrederea. oare. în favoarea unei clasificari pe dimenSLU111. e mult prea variata. Dar mai pot clasifica masinile si altfel: notându-Ie de la O la la. În vederea unui test comparativ. vom grupa autoturismele urbane într-o singura categorie. precum: fiabilitatea. în clase cu caracter discontinuu. si doar aceasta dimensiune. clasific masinile în functie de marca si modelul lor. ABORDARILE DIMENSIONALE ALE PERSONALITATII Sa începem cu o comparatie: eu. deci de ceva mult mai simplu decât o fiînta umana. Iar revistele de automobilism utilizeaza ambele tipuri de clasificari. ci ia în calcul doar calitatile acesteia.2 78 Fran<. Astfet si alti cercetatori au decis sa renunte la clasificarea personalitatilor pe categorii. care au adesea caracter continuu. patru sau saisprezece dimensiuniI când se stie ca si atunci când e vorba despre masîni. nici de modelul masînii. se stabilesc cel putin zece criterii de evaluare? Cum sa le evaluezi? Odata dimensiunea stabilita. apoi le vom aplica o clasificare dimensionala. difera. o personalitate divizata în doua. în functie de unele caracteristici. care sunt tipurile de întrebari gratie carora am avea certitudinea ca neîncrederea. Orice clasificare constituie o încercare de a împarti obiecte sau fenomene. de pilda. în care voi regasi modelele fiecarei marci de autoturisme. de pilda. Este o clasificare categoriala. sa zicem. confortut cheltuielile de întretinere etc. a fost corect evaluata? . care nu tine cont nici de marca.

Aceasta este o 9tiinta aparte. Evaluând personalitatea. respectiv abordarea cantitativa a personalitatii. Apoi. s-a mai redus numarul acestor adjective.. Catell a început prin a studia toate cuvintele din limba engleza folosite pentru a descrie caracterul: acestea erau în numar de patru mii cinci sute! Regrupând sinonimele. ele evaluau aceea9i dimensiune a caracterului. ce pot fi evaluate la fiecare individ.B. evaluând mii de subiecti prin prisma acestor adjective 9i analizând rezultatele din punct de vedere statistic. altfel spus. 1991. Pichot. Les Tests mentaux. printr-un test.2 DIMENSIUNILE TESTULUI 16PF retras mai putin inteligent instabil emotional. Elaborat în anii cincizeci. Nu vom încerca sa va explicam metodele folosite de aceasta 9tiinta. . bazata pe observatii 9i statistici. Catell 9i echipa lui de psihologi 9i statisticieni au izbutit sa identifice 9aisp:ezece trasaturi de personalitate. PUF.Teorii 9i modele ale personalitatii 279 Încercarile de a raspunde acestor doua întrebari fac obiectul unei 9tiinte: psihometria. unele adjective apareau mereu asociate. în cadrul evaluarilor. care a aplicat statistica la studiul psihologiei. acest test continua sa fie utilizat 9i în prezent. Catell. Dupa mai multi ani de cercetari. numarul cuvintelor a fost redus cam la doua sute. Paris.. submisiv rezervat oportunist 2 sociabil foarte inteligent stabil emotional au toritar entuziast consecvent P. Unul din pionierii clasificarilor dimensionale a fost psihologul american R. Catell a sesizat ca. care va vor convinge asupra amestecului de imaginatie 9i de rigoare de care dau dovada cercetatorii. intitulat 16PF. ale carei rezultate sunt facute cunoscute prin articole mai degraba ermetice. ci doar sa va oferim o serie de exemple de clasificari dimensionale.

"Psychology and Psychiatry: psychometric and Neuropsychological Testing". nestapânit stapânire de sine '" tensiona t timid pu ternic încrezator pragmatic deschis placid conservator dependent impulsiv relaxa t La fiecare dimensiune subiectul obtine o nota intermediara între cele doua caracterizari extreme. Clinicienii din întreaga lume recurg la testul ?vL'vIPI Minnesota Multiphasic Personality Inventory. Testul exploreaza zece componente ale personalitatii. Acest test a fost elaborat prin anii treizeci de catre Hattaway si Mckinley. la fiecare linie. Kaplan. Cereti-i cuiva din cei apropiati sa faca o evaluare asupra voastra. B.ipocrit. va veti face propria evaluare.280 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre neinhiba t . veti compara evaluarea facuta de prietenul vostru cu autoevaluarea voastra. si recent a fost revizuit3. in: Synopsis of Psychiatry.fragil suspicios imagina tiv . Exercitiu: un joc de societate. JA Grebb. Sadock.r. bifând o casuta la fiecare dimensiune. Concomitent. retras agitat. 224-226. veti inversa rolurile. Gânditi-va totusi la un posibil arbitru. . schitati cinci rubrici libere. la care subiectul trebuie sa raspunda prin "adevarat" sau .J. Printr-o seama de analize statisti3 H.fals". 1970. între cele doua caracteristici extreme. Williams Wilkins. 7e ed.. Discutati diferentele si încercati sa aflati motivatia lor. Apoi. Baltimore.independent. pp. recurgând la mai bine de cinci sute de Întrebari asupra propriei persoane. Dupa care.. pentru a te "enerva ca Între prieteni" Scrieti pe o foaie de hârtie cele ~aisprezece dimensilUli ale testului si. nelini~tit radical .

sa se simta ravasit. într-o viziune dimensionala asupra personalitatii. gratie carora poti afla daca testul poarta amprenta starii mentale a subiectului sau daca acesta a încercat sa denatureze rezultatele într-un sens sau altul. Un model mai recent si aparent mai simplu este cel al unui cercetator englez. pe axa introversie-extraversie. Tire Structure of Human Personality. într-un loc oarecare al acesteia. regrete. Dupa numeroase studii si analize statistice. manifesta dependenta de mediul exterior. schema în care noi am mentionat si câteva personaje celebre: STABIL Castan LagaEe I. este calm. este spontan si sociabil. . Joe DaHan (NEVROTIC) Clasificarea realizata de Eysenck 4 H. se entuziasmeaza cu usurinta. Methuen.rnesol Obelix Lucky Luke TIntin As:erix Mickey I 1 EXTROVERTIT Avereli DaI:on um~ 'ul C'ognon INSTABIL Donald apltanUi Str le' Haddack.J. îsi planifica toate actiunile. te poti regasi în urmatoarea schema. 1970. revine repede la dispozitia sa obisnuita. Eysenck. dimpotriva. independent de orice circumstante exterioare.o.axa de nevrotism-stabilitate: "nevroticul" este usor si mereu afectat de tot soiul de emotii: anxietate. Fiecare persoana poate fi situata între cele doua extreme. este putin emotiv. rezervat. Londra.Teorii si modele ale personalitatii 281 ce complexe. Eysenck4.o axa de introversie-extroversie: individul extravertit se afla în cautarea recompenselor si a încurajarilor de tot felul. . îsi urmareste propriile scopuri. iar când se întâmpla ca ceva sa-I perturbe. Eysenck propune o clasificare a personalitatii dupa doua mari axe: . Introvertitul însa vadeste un mare control asupra propriei persoane. "Stabilul". Când faci testul de personalitate al lui Eysenck. s-au stabilit criterii de validitate.'TROVERTIT Profesorul T<-:. tristete.

impulsivitatea. în special vizând personalitatea adevaratilor si falsilor gemeni. la care trebuie sa se raspunda prin "adevarat" sau "fals". în care pot fi regasite caracteristici precum: impasibilitatea.R. ceva probabil llmascut. caci se manifesta de timpuriu si este transmis ereditar. cu alte cuvinte. La început. tranchilizantele reduc atât nevrotismul. ceea ce te face sa te gândesti ca cele doua dimensiuni nu sunt complet independente una de alta. Pe de alta parte. ce contine cincizeci si sapte de întrebari usoare. Pentru a solutiona aceste dificultati. Unul dintre acestea a canalizat atentia comunitatii stiintifice: este vorba de modelul lui Robert Cloninger5. Aceste trei dimensiuni pot fi evaluate printr-un chestionar autoaplicat. 50. Persoana sau copilasul. 975-990. cât si pe oameni. cât si introversia. care are aceasta di- mensiune accentuata. 1993. facute atât pe animalele de laborator. cercetatorii au propus alte modele.282 Fran~bis Lelord si Christophe Andre Eysenck a adaugat o noua dimensiune. de la Universitatea din Saint-Louis. cert tulburate afectiv. pp. Cum însa cercetarea stiintifica are caracterul unei continue competitii. Cautarea noului. Archives of General Psychiatry. psihotismul. testul înglobeaza multe dimensiuni diferite si nu permite sa se faca diferentieri îndeajuns de subtile între persoane. Modelul lui Eysenck constituie o etapa interesanta în evaluarea personalitatii. egocentrismul. . Cele patru dimensiuni ale temperamentului dupa Cloninger 1. îsi va explora energic propriul me5 c. Aceste patru dimensiuni îsi vor pune amprenta asupra primelor cunostinte ale copilului. alti cercetatori au testat modelul lui Eysenck si i-au sesizat unele limite: daca majoritatea personalitatilor dificile au un scor ridicat de nevrotism. testul lui Eysenck nu mai permite diferentierea lor. dar în mod diferit. Cloninger a deosebit patru dimensiuni pe care le considera ca facând parte dintr-un temperament. Cloninger "A Psychobiological Model of Personality and Character". Dupa o seama de cercetari. Prin urmare. el al propus un numar de sapte componente ale personalitatii.

stapânit de teama unor posibile consecinte. despre care.Teorii ?i modele ale personalitatii 283 diu înconjurator. "domnul perseverenta". Acestei componente îi este asociata o stima de sine. de cât mai multe ?i dese recompense. Autodepa$irea. ca sa ?tie de ce sa se fereasca. va reactiona cu mult interes la nou. de sprijin. Într-un ritm sustinut. empatia. Spre deosebire de temperament. La modelul sau. Persoanele la care aceasta dimensiune este accentuata sunt stapânite de sentimentul ca viata lor are un sens. fara a resimti iritare. de a se lasa prada îndoielii. descurajare. Perseverenta. de asta data. "domnul dependenta-de-rasplata" va comanda meniul sau favorit. Acceptarea ?i întelegerea celorlalti. 2. . 3. Cele trei dimensiuni ale caracterului dupa Cloninger 1. o încredere în capacitatea de a-?i dirija propria viata ?i propriul mediu înconjurator. el crede ca definesc tocmai ceea ce se cheama caracter. va cauta îndelung un loc de parcare. "domnul preîntâmpinarea-pedepsei" va încerca sa depisteze tot ce stomacul sau nu digera bine. mai degraba decât materialista. va evita constant frustrarea. de?i e în întârziere. Autocontrolul. 3. Cooperarea. Tendinta de a continua o activitate. 2. "domnul cautarea-noului" va dori sa încerce ceva nou. un alt fel de mâncare. Nevoia de încuviintare din partea celorlalti. de senzatia apartenentei la întregul univers. Preîntâmpinarea pedepsei. de o viziune spiritualista. Tendinta de a-?i face griji. de a se supune pentru a evita surprizele neplacute. altruismul sunt caracteristicile asociate celei de-a doua dimensiuni. Sa dam un exemplu schematic ?i amuzant: la restaurant. o capacitate de a-?i stabili obiective. în ciuda oboselii sau a sentimentului de frustrare. pe care-l savureaza anticipat. uitând pâna ?i de foame. Dependenta de rasplata. caracterul va fi într-o mai mare masura influentat de experientele educative. 4. Cloninger adauga alte trei dimensiuni.

în schimb. de asemenea.284 Fran<.:oisLelord ?i Christophe Andre Modelul lui Cloninger poseda toate caracteristicile unor autentice ipoteze ?tiintifice: pot fi testa te. încep sa le acord încredere celorlalti. Prin urmare. Daca aceasta neîncredere este redusa si daca. Daca. cele patru dimensiuni ale temperamentului pot fi studiate pe animale. în permanenta ma dovedesc extrem de suspicios si nu izbutesc sa ma încred nici în cei mai bine in- . prevenirea tulburarilor psihologice si perfectionarea psihoterapiilor. indivizii cu rezultate similare. pentru a constata daca ele pot fi transmise ereditar. în scopul de a vedea daca cele ?apte componente sunt cu adevarat independente unele de altele. De exemplu. si modelul lui elo-ninger va cadea în desuetudine si va fi înlocuit de un altul. cu evaluarea lor prin alte testari realizate de alti psihologi sau cu relatarile celor ce le cunosc de multa vreme ?i care le-au observat în tot felul de situatii . Astfel. neîncrederea mea este doar o trasatura de personalitate. în cazul în care vreau sa cumpar o masina de ocazie. care îmi poate aduce si unele avantaje. Ca si celelalte modele stiintifice autentice. Chestionare special elaborate pentru evaluarea dimensiunilor la om fac posibila compararea rezultatelor obtinute de anumite persoane. altfel spus. pentru a vedea daca între ei exista deosebiri care ar fi putut "scapa" modelului etc. pot fi confirmate sau infirmate. De pilda. pot fi imaginate situatii sau experiente în care ipotezele sa fie cercetate. ca si în astronomie sau în medicina. CE ESTE O PERSONALITATE DIFICILA? Sa zicem ca eu sunt o personalitate neîncrezatoare. cunoasterea progreseaza prin confruntarile dintre teorii si faptele de observatie.Rezultatele pot face obiectul unor analize statistice. studiul personalitatii constituie un câmp de cercetare aflat în plina evolutie si care ar putea însemna un ajutor pretios în educatia copiilor. care va reusi sa explice mai bine datele noastre de observatie. în urma unei faze de observatie. . Am mai putea compara.

Dar mai exista si un al doilea obiectiv: si acesta ar fi de a va ajuta sa va cunoasteti si sa va întelegeti mai bine. Un prim obiectiv al acestei carti a fost acela de a va ajuta în confruntarea cu o personalitate dificila din propriul vostru anturaj. cit. un subiect de reflectie asupra voastra. cum ar fi cea facuta de Organizatia Mondiala a Sanatatiij sau de DSM-IV6. suferinta propriei persoane sau celuilalt (sau amândurora). s-ar putea spune ca o personalitate devine dificila când unele trasaturi ale caracterului sau sunt mult prea accentuate sau rigide. în cazul în care sesizati în propria persoana unele trasaturi ale personalitatilor dificile pe care vi le-am înfatisat. CUM AM CLASIFICAT PERSONALITATILE DIFICILE? Am optat pentru douasprezece mari tipuri de personalitati ce par sa se regaseasca în toate tarile si în toate timpurilej pentru ca întâlnim descrieri ale acestora în diverse variante. ultima versiune a Asociatiei Psihiatrice Americane. Aceste întrebari nu constituie un test diagnosticj cij mai curând. op. atât în vechile manuale de psihiatriej cât si în cele mai recente clasificari. În cazul acestaj propria neîncredere ma face o autentica "personalitate dificila". dar veti avea sansa de a le recunoaste. mai cu seama daca va gânditi 6 DSM-V: Manuel diagnostique et statistique des toubles mentaux.Teorii si modele ale personalitatii 285 tentionati oamenij cu totii ma vor considera de îndata obositorj penibit eu însumi ma voi simti vesnic tensionat sij fara îndoialaj voi rata ocazia de a lega amici tii sau de a încheia o afacere buna. astfel. Evident ca aceste personalitati nu reprezinta toate tipurile de personalitati dificile pe care le puteti întâlni. Deci. inadaptate situatiilorj cauzând. . familial si profesional. Aceasta suferinta constituie un criteriu în diagnosticarea personalitatii dificile. Astfelj la fiecare capitol exista o serie de întrebari care va vor face sa reflecta ti asupra propriei voastre personalitati.

din meteorologie. pe care le numaram pe degete. Faptul de a avea unele notiuni despre nori nu va zadarnici contemplarea unui cer magnific. Cerul nu este acelat. Faptul de a avea unele notiuni despre nori va va ajuta sa faceti unele previziuDi asupra vremii. Sa continuam comparatia. dar îi poti include într-o aceeat. norii. De pilda. în orice sistem de clasificare. Fireste. meteorologii au identificat patru categorii distincte de nori: cumulus. faptul de a cunoaste câteva tipuri de personalitati nu va va împiedica sa va pretuiti prietenii si relatiile.i Christophe Andre t. când fiintele umane sunt caracterizate de o infinita diversitate t. când e vorba de clasificari în psihologie. ele nu fac decât sa eticheteze oamenii.286 Fran<. sa-i strânga laolalta într-o aceeat.i. vântul. Iata o clasificare simpla. În acelasi fel. identificarea anumitor tipuri de personalitate face posibila o mai buna întelegere a reactiilor acestora în diferite situatii si favorizeaza un progres continuu. asa cum nu exista doua caractere absolut identice. soarele alcatuiesc un tablou. Totusi. cirus t. doi cumulus nu se aseamana întru totul. fac posibila o descriere precisa a unui cer noros. Totut. la fel cum faptul de a cunoaste cât de cât personalitatile dificile va va ajuta sa le faceti fata mai bine. ce pot fi regasite la doua sau trei tipuri diferite. fara a încerca sa-i clasificati. precum cumulo-nimbus. identificând si definind criteriile personalitatii "borderline" (vezi capitolul XII). în materie de psihoterapii si de tratamente. nimbus. în acelasi timp. stratus. zi de zi. aceste câteva tipuri de nori.i ca.i la formele mixte. psihiatrii si psihologii au descoperit câteva reguli de baza ce trebuie respectate în psihoterapiile cu acesti pacienti. exista mai multe caractere decât "rubrici".i unele forme mixte.i "rubrica".i în fiecare zi. care sufera mult si care. Oare asta înseamna ca orice clasificare este zadarnica? Sa luam un exemplu dintr-un alt domeniu.i sunt esentialmente neclasificabile? Este întru totul adevarat ca fiecare fiinta umana este unica t. La ce bun sa clasifici oamenii? E un lucru pe care îl auzi adesea. Pentru psihiatri si psihologi.:oisLelord t.i clasa. au o .

fie ca 'e vorba de studiul norilor. necesitatea acceptarii personalitatilor dificile. dar si pe ceilalti. care i-ar oferi personalitatii dificile libertatea de a va face rau. al maladiilor sau al caracterelor. care constituie un fel de consecinta logica a convingerii fundamentale. toti vor sa-mi faca numai rau!" De aici decurge o întreaga gama de atitudini circumspecte si de comportamente ostile. unele din conduitele ei (lui) va vor deveni explicabile. suscitam deseori în rândul auditoriului dezaprobarea si dezacordul. Am încercat. al fluturilor. Când veti fi înteles punctul ei (lui) de vedere asupra lumii si asupra propriei persoane. SA ACCEPTI. dobândite din copilarie. de a va prejudicia (si adesea de a-si face si siesi rau). sa evidentiem cazurile în care una sau mai multe convingeri erau cele care conditionau comportamentul subiectilor. în cadrul seminariilor noastre.Teorii si modele ale personalitatii 287 atitudine ambivalenta fata de orice sprijin pe care l-ar putea pnmI. Atunci când sustinem. Prin urmare. În ultimul capitol al cartii veti gasi un tabel rezumativ. când nu o data comportamentullor se vadeste a fi intolerabil si inacceptabil? Ceea ce noi va cerem este nu o acceptare pasiva. aflata înca în plina expansiune. De pilda. . Ele sunt necesare oricarei stiinte a naturii. la fiecare tip de personalitate. clasificarile prezinta un anumit interes. principala convingere a personalitatii paranoice va fi IINu pot sa ma încred în nimeni. Mai curând e vorba de a-i accepta existenta în calitatea ei de fiinta umana. utilizata în psihoterapiile cognitive: atitudinile si comportamentele noastre vor fi determina te de câteva convingeri esentiale. sA ÎNTELEGI. Cum ai putea accepta asemenea personalitati. Acest demers trimite la o abordare recenta. SA POTI FACE FATA PERSONALITATILOR DIFICILE La fiecare tip de personalitate dificila am încercat sa va explicam în ce fel el sau ea se percepe pe sine. Ceea ce nu va va retine sa va si protejati.

personalitatile dificile sunt aidoma fenomenelor naturale: exista dintotdeauna si vor continua sa existe de-a pururea. veti putea sa le "dibuiti". vedeti ca cerul este înnorat si sufla un vânt puternic. În aceasta carte noi v-am oferit câteva îndrumari cu privire la fiecare tip de personalitate. nu si-au ales singure tipul de personalitate. Asta nu va va împiedica sa va adaptati situatiei si sa faceti altceva în acea zi. Cine ar alege deliberat sa fie excesiv de anxios. cel mai adesea. Daca veti reusi sa întelegeti mai bine personalitatile dificile. Sunt sfaturi izvorâte din exprienta noastra de psihiatru. suspicios. mult prea dependent de ceilalti sau obsedat de detalii? O respingere n-a ameliorat niciodata starea cuiva. Va simtiti înciudati. Iata t'i un motiv pentru care ar trebui sa acceptati personalitatile dificile: acestea n-au nici o vina de a se fi nascut cu o asemenea fire. Ei bine. cu atât mai mult cu cât e vorba de oameni cu probleme. cum ar fi si daca te-ai mânia pe vreme ori pe legile gravitatiei. sa le acceptati (în sensul în care întelegem noi acest cuvânt). . veti capata un "simt" al personalitatilor dificile. s-ar putea spune ca vi se pare natural ca la mare sa fie si vreme urâta. atunci veti reusi sa faceti fata mai bine problemelor pe care le ridica. de impulsiv. dar si de fiinte umane care se confrunta cu dificultatile inerente ale vietii în comun . Faptul de a-i accepta constituie adesea un prim pas necesar pentru a-i determina sa-t'i schimbe unele comportamente. si totusi nu veti avea o rabufnire de furie doar pentru atâta lucru. am putea spune.288 Fran~ois Lelord si Christophe Andre înca O comparatie.. A te revolta ar fi la fel de lipsit de sens. nu sunt complet responsabile. la mare. Sunteti în vacanta. Amestec de ereditate t'i educatie. când va treziti. A doua zi însa. ele au dezvoltat comportamente care. de terapeut. nu le reusesc t'i de care. si ati planificat pentru a doua zi o excursie cu vaporul..

nici una din aceste întrebari nu are un raspuns simplu . Numai ca altceva trebuie sa-ti spui: ~tiu deja . încompleta. oare. a te schimba pentru aprogresiva. imperfecta. apoi m-am venerat. Acest proces de schimbare. se desfa~oara adesea într-un mod incon~tient. îti zici: data viitoare voi ~ti cum sa fac. aceasta schimbare este problematica. "M-am urât mai întâi. între semenii no~tri ~inoi." PAUL VALERY mânând însa tu însuti.Concluzie Personalitatile dificile .. În cazul personalitatilor dificile. Atraice corespunde înseamna A TE SCHIMBA "Când se dovede~te ca te-ai în~elat. un anturaj pe care comportamentul lui l-a sâcâit ~i l-a facut sa patimeasca destul? E oare necesara interventia psihiatrului pentru a-i modifica unele trasaturi de personalitate? Ne îndoim. si schimbarea . Dar cum s-ar putea vorbi de schimbare în cazul acelor persoane al caror fel de a fi este problematic? Depinde. raunui efort de ajustare te adapta.. totul numai de subiect? Sau ar trebui ca anturajul sa faca presiuni asupra subiectului. dupa care am îmbatrânit împreuna.

Dar.?\... 165. Se re gasesc aici si multe din gloriile noastre nationale. oare. Si lucrul acesta este valabil si în cazul unor personalitati de exceptie: un studiul extrem de interesant facut pe circa trei sute de oameni celebri din ultimele doua secole a stabilit ca. nu a contribuit. proportia de personalitati dificile. se dovedeste cu totul neputincioasa când e vorba de a modifica unele deprinderi comportamentale? Fara îndoiala. Cont'tientizam faptul ca felul nostru de a fi 1 F. precum Pasteur si Clemanceau. oare. "Creativity and Psychopatology. oare.. a Study of 291 World-Famous Men".. British Joumal of Psychiatry. Toate epocile si limbile abunda în proverbe ce oglindesc acelasi lucru: .havul din fire n-are lcecuire". 1994. la urma urmei. sa-ti schimbi felul de a fi reprezinta cea mai dificila tentativa posibila. ar fi dat oare dovada de aceeasi hotarâre în fata lui Hitler t'i a amenintarii naziste? Dar daca personalitatile dificile se pot dovedi a fi utile în circumstante neobit'nuite.. Cum sa explici ca mintea umana. si acest caracter la gloria lor? Ar fi rezistat.0J-ai cum sa te nasti din nou". al stiintelor sau al artelor. .. scriitorul italian Cesare Pavese pune în lumina un adevar crud: este cumplicat de greu sa-ti schimbi propria personalitate. care au putut schimba cursul istoriei. Din ce motive. " Prin aceste cuvinte. . este mare. ca sa nu spunem patologice. nu-si putusera schimba însa propriul caracter. cea mai mare parte a timpului ele se dovedesc putin adaptate vietii cotidiene . este atât de dificil sa te schilnbi? "Mereu am fost asa!" Personalitatea se edifica înca din primele zile de viata (putându-se vorbi chiar de o predispozitie genetica a trasaturilor de personalitate). creativitate a unor mari artisti la o psihoterapie sau la un tratament antidepresiv adecvat? Daca Churchill n-ar fi fost înzestrat cu o personalitate dificila accentuata t'i cu alcoolismullui. si cu pesimismul ce-i caracterizeaza întreaga opera. care poate compLme simfonii si trimite nave cosmice pe Marte.290 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ce am sa fac data viitoare . 22-34. în rândurile acestora. Post. Acesti barbati. pp.

Dar nu izbutesc.. printr-o distantare si o racire a relatiilor. Dupa câtiva ani în care afost tot ce am avut în minte. m-a~ mai putea schimba? . duce la un sentiment de descurajare anticipat la subiectii care ar dori sa se schimbe. încât renunt din start. aprecierea lor ~i încercam sa ma protejez cum puteam. adica.. ~i atât! De când ma ~tiu sunt a~a:când eram copil. a~ mai face oare ceva. Gândindu-ma mai bine. ceva atât de complicat ~i necesitând un efort de durata. Sa-I ascultam pe . încerc numai sa-ti explic". ori indirect. personalitatile de Tip A). îmi pare cumplit de greu. sa fiu mai putin sensibila la critici.. prin remarci sau critici. douazeci si sapte de ani. constientizarea problemei pe care o ridica ceilalti este. când anumite deprinderi sunt deja adânc înradacinate. indispensabila. ce problema?" Cum felul lor de a fi s-a conturat înca de timpuriu. aceste mesaje din partea anturajului nu sunt mereu luate în considerare sau acceptate ca fondate: nu e niciodata simplu sa-ti reconsideri propriile atitudini ("Nu ma enervez deloc. $tiu ca ar trebui safiu mai deschisa. sa-mi pun mai putine întrebari despre valoarea mea în ochii celorlalti . Sa o ascultam pe Marie-Laure. de fapt. anturajul familial.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 291 ar cam trebui schimbat abia pe la 20-30 de ani. Cu cât dobândim mai de timpuriu o deprindere comportamentala. a oricarui proces de schimbare. direct. de multe ori. va vor spune. ceea ce. îmi dau seama ca. prima etapa. nici n-am încercat vreodata sa ma debarasez de propriile mele convingeri ~i deprinderi. o corvoada. secretara. subiectii cu personalitati dificile nu-si percep întotdeauna propriile comportamente ca fiind rigide. sa merg spre ceilalti.0 problema. ceea ce ma face sa ma simt grozav de îndurerata de fiecare data. În general. cu atât mai mari vor fi eforturile de a o modifica. ma înspâimântau privirea celorlalti. Bun! Ajung la concluzia asta mereu. amical sau profesional este cel care le atrage atentia asupra comportamentelor lor. nici nu valoram mare lucru ~i e mai bine sa nu afle ~i ceilalti acest lucru. personalitate evitanta. Parintii mei mi-au transmis modul lor de a vedea lucrurile: nu suntem nici cine ~tie cine. Totusi. de multe ori. tinându-ma de-o parte. probabil. Mai mult.

Am citit carti. Era prima oara când cineva se apropiase de mine si au aparut problemele. trasaturile noastre de caracter au remarcabila tendinta de a persevera si.. am nevoie de exactitate si regularitate. inginer. destul de curând. Chiar identificate corect. de a se manifesta când ne confruntam cu ceea ce am putea numi "situatii-cheie".292 Fran<. Ea era însa opusul meu. La un moment dat. Îmi reprosa mereu ca acord mai mult timp muncii sau diferitelor obiecte decât ei. ea avea dreptate. Eram cumplit de nefericit ?i ne-am despartit pâna la urma. am realizat ca. tendinta incoercibila de a ne repeta gret'elile sistematic.. sa le dea tot felul de detalii vexante despre mine . De-abia de când eu si iubita mea ne-am decis sa locuim împreuna am început sa-mi dau seama. în fond. care la început o fascinase. si care ma suportau asa cum eram. începuse sa faca dezordine dinadins. nu-mi exteriorizez usor emotiile. am urmat sfaturile celor apropiati. în timpul certurilor noastre o facusem isterica. a fi un iad. mai ales despre ceea ce tinusem în mine si ma facea sa sufar. statusem cu parintii. [-am purtat pica mult timp si.:oisLelord ~i Christophe Andre Jean-Philippe. în cazul meu. într-o oarecare masura. personalitate pasiv-agresiva. personalitate obsesionala. infirmiera. carora le semanam. încât încep sa ma întreb daca nu cumva pretind prea mult de la mine. daca asta mai e cu putinta cumva. sunt încapatânat . Dar viata de zi cu zi pe care o împarteam cu o persoana care nu avea aceleasi deprinderi ca mine s-a dovedit. cafelul meu de a fi îmi crea problerne. am facut chiar o psihanaliza. Asa se face ca baiatLtl. Sunt cam ca un elev . Iata ce ne dezvaluie Odile. patruzeci t'i patru de ani.. încetul cu încetul sfârsise prin a o exaspera. Sunt un tip cu maniile mele. Cred ca ajunsesem sa înteleg mai multe lucruri despre mine si despre lume. îmi place ca lucrurile sa fie la locul lor. patruzeci t'i cinci de ani. în ciuda tuturor intentiilor t'i deciziilor noastre. pentru prima data. Pâna atunci. sa ravaseasca totul. nu o data. De atâtea ori am încercat sa ma schimb. "Este ceva mai puternic decât mine!" Freud t'i psihanalit'tii au identificat "compulsia la repetitie". sa ma critice în fata prietenilor no?tri. Când am izbutit sa ma detasez de tot..

. De-abia la adolescenta am realizat ca viata era posibila pifara tot acel talmep-balmep de precautii sufocante . mersul lumii era cel pe care ni-l înfatipa ea. "Am motive temeinice sa ma port astfel. câteva zile lucrurile par sa mearga ceva mai bine./J Dej'i ridica numewase probleme.. Este suficien sa fiu pusa în situatii în care am impresia ca mi se impune ceva. paranoicul nu e deloc uj'or de tras pe sfoara. La fiecare grepeala. În ochii nOptri de copii. se întâmpla sa ne convinga pi pe noi de punctul ei de vedere. Când ajunseseram sa mergem la petreceri trebuia sa telefonam odata ajunpi acolo. . prezinta unele avantaje: subiectul cu personalitate dependenta capata sprijin. cât am fost mici. Sa-I ascultam pe Hadrien. dar subiectii tocmai aici îj'i vor gasi uneori justificarea propriilor convingeri . Îpi avea stond ei de istorioare moralizatoare pi ne tot povestea cum singura data când o lasase pe sora mea sa doarma la o prietena se întorsese cu o bronpita. Casa noastra era cam ca o statie orbitala pi cea mai mica escapada parea mai dificila pi mai primejdioasa chiar decât un zbor în spatiu! Când mergeam la plaja. pi instantaneu ma preschimb într-un copil îmbufnat pi ostil.. creme solare etc. Apa pi eu. Cum am mentionat deja în lucrarea de fata. Mama era o personalitate hiperanxioasa pi.. student. rareori se întâmpla ca obsesionaiui sa-j'i uite cheile .. sau cum vecinul nostru fusese lovit de o mapina când iepise singur cu bicicleta.. neînsotit de parinti. credea ea.. ~i recapata apucaturile rele. atitudinile adoptate de personalitatile dificile nu sunt niciodata cu totul nejustificate. demonstra ca precautiile ei fusesera justificate.i comportamente. care la începutul anului pcolar are numai intentii bune pi care.Concluzie: Personalitatile dificile j'i schimbarea 2 93 recalcitrant. douazeci . firepte ca nu ne lipseau ochelarii de soare. ne-a supraprotejat. uneori anumite trasaturi de caracter. tot felul de încaltari care sa ne fereasca de întepaturile aricilor de mare.. dej'i excesive. apoi însa reîncepe totul. raportate la marea masa a inconvenientelor adiacente. Aceste "beneficii secundare" sunt derizorii. primele ei vorbe erau: "Ti-am spus eu!" Cum vedea peste tot pericole posibile. pe masura ce se scurg zilele. chiar daca eram la trei papi de casa. Mama supraestima orice incident care. totul parea sa-i dea dreptate.i patru de ani.

... ori".i daca este cazul. identitate a noastra.i sa dorim sa ne schimbam unele deprinderi: de pilda. De cele mai multe ori suntem con. Cei ce ma cunosc ptiu ca nu e cazul sa se puna cu mine.i..a un pic de acele trasaturi.i sa faci este de a te deta. saizeci si patru de ani. Dar nu întotdeauna e cazul personalitatilor dificile.. într-o masura însemnata.. vrei sa fii mai putin anxios. mai putin gelos. Cu atât mai rau pentru cei cu care ma cert. Totu~i.. ....i "pierde personalitatea". de personalitatea noastra. ~i e normal sa fie a.i a pierde propria personalitate staruie în mintea multor oameni. personalitate de Tip A.i de a-.. Dar confuzia între a schimba personalitatea ..i nu de a le cultiva frenetic.i nici nu dore. caci aceasta reprezinta.. mai maleabil. .inu o garantie a libertatii individului. vorbesc de ameliorare sau de adaptabilitate.i psihologilor. Dar se întâmpla . riscul de "a-ti schimba personalitatea" ramâne pur teoretic.te sa opereze o schimbare radicala .294 Fran<. iar cel mai bun mijloc de a accede la ceea ce vrei cu adevarat sa fii ..i e mai bine sa nu "ma calci pe coada"... când vor sa califice munca lor cu personalitatile patologice. doar n-o sa ajung acum o cârpa doar sa le fiu celorlalti pe plac.:oisLelord ~i Christophe Andre "Este personalitatea mea!/J Suntem putemic ata~ati. în care autoelogierea propriilor insuficiente te face orb si surd la dezavantajele lor. dar se întâmpla sa ma satur sa tot încerc sa ma controlez. Asta sunt eu pi nu vad de ce m-ap schimba.tienti de faptul ca aceasta schimbare nu va repune serios în chestiune ceea ce suntem. nici unul nu încearca .. Uneori îmi dau seama ca întrec orice limita.. ma simt bine apa cum sunt. Vom vedea ceva mai departe ca majoritatea psihiatrilor . Dar acest atasament fata de propriile defecte reprezinta o forma aparte de "cult al personalitatii".. sunt genul "ori. mai putin susceptibil etc. se destainuie: Nu-mi place sa cedez t. suntem dispu. Totu.a. Lucien. mai optimist. cum ti-ai pierde sufletul. nu? . care vor refuza adesea sa se angajeze într-un proces de schimbare. fost contramaistru. la urma urmei. cu calitatile ~i defectele ei. stapânite de teama de a nu mai fi ele însele .i sa acceptam. trasaturile patologice de caracter constituie un handicap.

Invers. Subiectul îsi considera aspectele negative problemc:. depresive. de- . are o mare însemnatate. unele tipuri de personalitati dificile (anxioase. De unde si rezistenta lor la schimbare. e necesara presiune a celor apropiati.tice ca parte integranta a personalitatii sale. tabacologilor le este bine Clmoscut acest fenomen si stiu ca pacientii lor nu vor fi cu adevarat gata de "întarcat" decât atunci când vor fi "motivati". este numita "ego-sintonica". respectiva persoana va fi stânjenita de propriile ei defecte: subiectul deprimat se va revolta împotriva propriei incapacitati de-a actiona. De pilda. de pilda). Majoritatea personalitatilor dificile sunt ego-sintonice. dar îl face totusi posibil. pe lânga simptomele în sine. De multe ori. ce oscileaza între ignorare si acceptare. Ceea ce nu garanteaza succesul. si le accepta sau nu. a împrejurarilor sau o succesiune de dificultati si esecuri (o depresie. câta vreme n-ai trecut de la un tabagism ego-sintonic. o atitudine mai toleranta fata de propriile hliburari. felul în care indivizii îsi percep propriile dificultati. care-l determina sa actioneze într-o maniera ce nu corespunde propriilor valori sau acelei imagini pe care ar vrea sa o aiba despre sine. Rareori se întâmpla ca un subiect cu personalitate dificila sa fie motivat sa se schimbe. Individul percepe un caracter intru ziv al problemelor sale.. Nu are nici un rost sa încerci sa te lasi de fumat. Poate pentru ca sufera mai mult din pricina propriilor atitudini. adica în momentul în care propriul comportament tabacic le va deveni indezirabil. la unul ego-dis tonic. În unele cazuri. Este constient de caracterul rigid al conduitelor sale si ar vrea sa se dezbare de ele. O raportare de acest tip la propriile simptome este numita "ego-distonica". motivatia schimbarii este mai mica decât la "ego-distonie". fobicul se va simti rusinat de temerile sale etc. corespunzâl1d mai mult sau mai putin propriilor valori sau viziuni asupra lumii. . pentru ca respectiva persoana sa îsi puna o serie de întrebari asupra ei si sa-si reconsidere propriile atitudini. Iar atunci.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 295 Egc:-sintonie si ego-distonie In psihiatrie si psihologie.

propria lor tulburare. Exista. mai mult sau mai putin directe. pentru ca unul din cei doi. oare.. uneori mai mult decât altele (paranoice. si va fi. plictisit ca ea "nu se mai maturizeaza odata" . care în fond nu ceruse nimic nimanui. tocmai intentiile si sfaturile bune genereaza tot soiul de probleme. pentru a-l determina sa se schimbe. ales totusi în deplina cunostinta de cauza. care considera ca a facut eforturi în acest sens.. Presiunile exercitate asupra unui subiect. reguli simple care sa permita cresterea eficacitatii eforturilor de schimbare? Ele v-au fost oferite pe tot .. de asemenea. Dorinta de a-l face pe celalalt sa se schimbe constituie si izvorul multor deceptii conjugale: sunt cupluri care se constituie pentru ca unul dintre parteneri nutreste dorinta idealizata de a-l schimba pe celalalt (o femeie se va casatori cu un alcoolic sperând ca îl va ajuta sa se lase de bautura .:oisLelord si Christophe Andre pendente) îsi constientizeaza.. propriul anturaj e cel care determina o schimbare. ulterior. nici oprobriuL . In fine. narcisice. se preschimba rapid într-o respingere a insului cu o personalitate dificila.. pentru care nimic nu e mai suspect decât fraze gen: lIn-are de ce sa-ti fie teama." Deseori însa. se poate întâmpla chiar ca subiectul sa fie întarit în convingerile lui: este cazul subiectilor cu personalitate paranoica. La Rochefoucauld spunea: "Suntem cât se poate de darnici când e vorba sa dam sfaturi. stau la originea multor presiuni si interventii. dezamagita). Iar în unele cazuri. Iritarea sau stinghereala resimtite în fata unei personalitati dificile. nu s-a putut adapta evolutiei preferintelor celuilalt (un barbat va rupe relatia cu o femeie mai tânara si foarte dependenta. nu-ti vrem decât binele" .. nici ajutorul.. anumite cupluri se desfac. ). SA-I AJUTI SA SE SCHIMBE De multe ori. pot fi traite negativ si percepute drept coercitive. Tipul A).296 Fran<. sperantele pierdute de schimbare ale anturajului. dar uneori si durerea de a vedea ca cineva la care tii e captivul unor atitudini autodistructive.

fii ca în unele privinte nu grefiea: de pilda. un subiect cu o personalitate dificila nu se comporta într-o maniera problematica din placere. fii sa apara "garnisit" cu tot soiul de merite în fata lor. $i. De fapt. fii conlucrarea a devenit posibila: el fitie pâna unde poate merge iar eu admit sa-I las pe el sa se ocupe de unele detalii. daca nu întrezare9ti vuh1erabilitatea în spatele acelei atitudini incomode. ca uneori trebuie sa te pui în valoare. La un moment dat am fost tentat sa i-o spun verde în fata. Sa-I ascultam pe Simon. arhitect. sau sa nu-i mai dau deloc o serie de informatii importante. agresata. el cauta sa se convinga ca le era superior celorlalti. Mi-am dat seama însa ca asta nu ar ajuta la nimic. Nu trebuie confundata o asemenea comprehensiune cu la9itatea sau cu indiferenta. vei urma calea ce duce drept spre conflicte sau neîntelegeri. mi-am dat seama ca aveam ceva de învatat de la el. iar eu am trasat unele limite. presarate de ceea ce unii psihologi numesc "interpretari salbatice": "Sarmanul meu . neînteleasa. am specificat ce anume tolerez fii ce nu. am descoperit ca nu era deloc atât de sigur pe el cum parea. Si nici nu trebuie sa genereze atitudini ce tin de o "psihologie de tejghea". am avut nifite explicatii cu el. $i atunci. Daca nu e9ti atent la acest prim considerent.. .. dar iata câteva care sintetizeaza principalele aspecte . El facea totul sa atraga atentia clientilor.Concluzie: Personalitatile dificile 9i schimbarea 297 parcursul lucrarii. sA ÎNTELEGI SI SA ACCEPTI De regula. Faptul de a-i fi sesizat racila m-a ajutat sa-I înteleg fii sa-I suport mai bine. mi era dispus safaca nimic pentru ceilalti. în ceea ce îl privefite. patruzeci 9i noua de ani.. considera ca totul i se datoreaza lui fii ca. conflictele noastre erau frecvente. La început. ci din teama: aceasta personalitate dificila e stapânita de teama de a fi abandonata.. de a fi ori de a-i pune pe cei dragi în pericol. în cele din urma. care pâna atunci fusesem încredintat ca valoarea îti este cunoscuta chiar daca ramâi în umbra . eu. Narcisismul unuia din colegii mei ma agasa la culme. sa încerci sa te evidentiezi. Mai apoi însa..

i anevoios..i aprecierile facute asupra personalitatilor dificile sunt o marturie a propriilor slabiciuni. Mie însa îmi plac oamenii care stau :. una din primele reguli este de a-i lasa subiectului timp ca sa "digere" schimbarea .i cinci de ani. care.i chibzuiesc înainte de a deschide gura .. Nu se rezuma totul la deprinderea unor reguli de conduita. Sa o ascultam pe Natacha. medic: Sotul meu e u:... caci mi se parea ca nu se prea ocupa de copil..oipartile lui bune? ::\"eplacerile pe care ni le pricinuiesc . mi-amintesc ca pe vremea când l-am cunoscut avea o porecla "Autistul" ..oieste motivat sa se schimbe. daca te comporti în felul asta..298 Fran<.. În aceasta privinta. am început sa ma nelini:.ti despre altul.i numeroasele "recidive" ce-l însotesc.. ceea ce ar fi simplu .. ca toti de altfel..ote despre tine.i atunci când subiectul .... înseamna ca ai o problema seioasa care presupun ca vine din copili'.. Fapt ce explica durata acestui proces de schimbar2 . Nu ma îndoiam nici o clipa ca va :. are . se explica prin aceea ca schimbarea reprezinta un proces de "demolare-reconstructie" îndelungat . ca nu-i arata afectiunea pe care eu mi-a..... în final. la o reflectie asupra propriei persoane: cum se face ca nu toleram cutare sau cutare comportament la care altii nu reactioneaza atât de puternic ca noi? În virhltea carora din propriile valori reactionam astfel? Si prin ce sunt aceste valori superioare celor ale persoanei pe care pretindem ca încercam s-o facem sa se schimbe? Ce am putea învata de la subiectul cu o personalitate dificila..fi dorit sa i-o arate. ci e vorba de a te barasa de acele reguli respectate pâna atunci . chiar .Oi hristophe Andre C prieten." sA RECUNOSTI DIFICULTATEA PE CARE O IMPLICA SCHIMBAREA Faptul ca propria schimbare este atât de dificila.oisLelord .tesc.tientizat problema . O data cu na:.terea primului copil. treizeci...orschizoid...i-a con.. Mai cu seama când vorbe..i pentru un copil.tisa se poarte .ria ta . Cum scria malitios Paul Valery: "Tot ce spui vorbe. " Faptul de a-l accepta pe celalalt conduce.

fata de cele ce nu incomodeaza prea tare.i doi de ani.i schimbarea 299 cu copiii lui . Brusc. patruzeci t.. cu atât parea ca se blocheaza mai tare. sa respect un anumit orar. salariata: Colega mea de birou este o maniaca.. Un adevarat sclavaj.. îi faceam o multime de reprosuri. Dar ma aratam încântata când se comporta asa cum doream. eu si colega mea aveam mari conflicte. sotul meu a învatat cum sa-i arate fiului sau întreaga afectiune si amândoi par sa se înteleaga de minune. ceea ce n-a fost greu. Am decis sa negociez cu ea. În primele luni. O alta regula importanta va fi aceea de a accepta schimbarile imperfecte sau incomplete: felul de a fi al personalitatilor dificile rezida într-o istorie personala (t.. îi spuneam ca e pisaloaga. Mai apoi m-am potolit. Apoi m-am linistit si m-am gândit ca ar fi mai bine sa-I las în pace. nu-i mai dictam cum sa se poarte cu fiul nostru. o data ce am constatat ca avea si calitati: era serviabila si binevoitoare. Vrea ca totul sa fie la 10cuI lui. Încetul cu încetul s-a schimbat. Deocamdata. sa fie totul aranjat dupa cum doreste ea. . Izbutise sa o îngemmcheze pe cea de dinaintea mea. care acum are trei ani. Poti conta pe ea si asta îmi prinde bine..ti sa-I "corijezi" în proportie de 100%. îsi adora tatal si stie ca si acesta îl iubeste. dar cu cât îl certam mai mult. ne întelegem . a "crescut" o data cu baiatul nostru..i uneori Într-un temperament biologic) pe care ar fi atunci absurd sa doret. De mai multe ori s-a întâmplat sa ma ajute sa ies din situatii profesionale delicate. Si nici ea nu mai cauta sa-mi impuna regulile ei. sa refac totul la cea mai mica greseala . Ma revoltam. La urma urmei. dupa ce ma încercase chiar gândul demisiei. la început.Concluzie: Personalitatile dificile t. dar cu mine nu i-a mers! În opt zile ajunsesem la razboi! Trebuia sa aranjez totul cum voia ea.te Yanne. caci eu sunt cam cu capul în nori. când abia ma angajasem la aceasta firma. Iar sotul meu a devenit ceva mai extravertit si cu restul familiei . fusese singurul copilla parinti si nu stia nimic despre bebelusi. începusem sa ma tem ca nu cumva fiul nostru sa aiba de suferit cu un tata atât de rezervat. Iata ce ne povestet. Cum suntem în acelasi birou si materialul cu care lucram este acelasi. daca-i respectai tabieturile si maniile. însa treptat. Si atunci ma arat mai toleranta fata de unele din maniile ei... Nu-i mai faceam observatii.

Iata de ce. decât de obligatiile interlocutorului. cum am încercat sa aratam pe tot parcursul acestei lucrari. si tocmai aceasta este problema lor: ele actioneaza mai mult dupa propriile reguli. "ca tre- . Gelozia sotului meu nu cunoa~te masura. Îi spuneam atunci ca e nebun. ca delireaza. eu n-am sa mai spun nimic ... e mai bine sa vorbetiti de propriile trebuinte. principala întrebare ce se ridica este: "În numele a ce îl presezi sa-si schimbe felul de a fi?". În al doilea rând. chiar daca un anume fel de a fi pare sa prezinte o serie de avantaje (sa fii maleabil si nu rigid. ). fara urma de agresivitate.. "Ce drept am sa stabilesc ce e bine si ce e rau si sa-i impun eu sau sa-i sugerez asta celuilalt?" Raspunsul este simplu: nu trebuie înfatisate lucrurile în lumina asta. optimist si nu pesimist.. Asa ca este inutil sa supralicitam prin norme suplimentare. Orice demers normativ sau moralizator nu-si va dovedi o prea mare eficienta în a-l motiva pe celalalt sa se schimbe. deoarece se poate întâmpla ca ele sa le întoarca în propriul lor avantaj ("Mi-ai spus ca nu trebuie sa le cer altora parerea. vreme îndelungata. prestabilite. vine sa confirme acest lucru.") sau le vor caricaturiza ("Daca-n casa asta nu ai voie sa faci nici un fel de comentarii. decât de la tot felul de principii marete. ei bine. a~a ca. decât în functie de situatiile sau persoanele cu care se confrunta. sa vorbe titi de comportament si nu de persoana. Motivatia de schimbare variaza în fiecare caz în parte: subiectul cu o personalitate dificila îsi va schimba atitudinile când ceilalti îi vorbesc sincer. treizeci tii trei de ani. sa pornesti de la situatii concrete. pentru ca nimanui nu-i place sa fie tratat ca un copil caruia-i spui ce e bine si ce e rau. iata rezultatul. În primul rând.. disputele violente erau ingredientul constant al casniciei noastre.3 O O Fran~ois Lelord si Christophe Andre sA NU-I FACETI MORALA Când vrei sa faci pe cineva sa se schimbe. autonom si nu dependent . sa descrii si nu sa condamni etc. casnica.. pentru ca viziunea personalitatilor dificile asupra lucrurilor este mult prea rigida si normativa. despre problemele pe care el le genereaza. Iar marturisirea Marinei. ").

vor fi tentate sa c~deze la exigentele acestor personalitati si sa le faca jocuL . îmbufniri. dar au avut mai mult efect decât predicile mele anterioare. presiunea este constanta. Dupa o vreme. s.ifamilia. pentru a obtine ceea ce doreste.aizeci si unu de ani. De fiecare data reu?e?te sa-i exaspereze pe toti. culpabilizare . caci voiam cu orice pret sa-mi înteleg mai bine sotul. mai cu seama sa con?tientizez ca trebuia sa-mi schimb total comportamentul fata de sotul meu. Si cred ca am izbutit sa-i potolesc gelozia .. simtul umorului efoarte redus. În plus.. au devenit din ce în ce mai rare. iar în cazul în care refuzi sa i te supui. Toti ceilalti din familie îi fac jocul un pic din obi?nuinta. Desigur ca nu primise prea bine toate astea. Dar. ce nu au seaman în inteligenta ?i frumusete. începusem sa-i împarta?esc emotiile resimtite: îi spuneam ca ma întrista faptul ca nu avea încredere în mine sau ca eram mânioasa când încerca sa îmi îngradeasca libertatea . iar când e vorba de propria ei persoana.te în intensitate: accesele de furie. caci nu pridide?te cu sfaturile ?i î?i tot lauda sotul ?i copiii. Una din nurorile mele are o fire extrem de autoritara ?i.... pare sa zica ea.Concluzie: Personalitatile dificile s. pensionara. personalitatea dificila va fi convinsa ca-i suficient sa insiste. Sa o ascultam pe Nicole. Psihiatrul m-a ajutat sa reflectez asupra mea dar.. Iar discutiile noastre. De pilda. ca eram libera sa fac ce vreau ?i sa vorbesc cu cine vreau . Intr-adevar. ea monopolizeaza întreaga conversatie. ca nu accept sa ma controleze. sa-i patrund gândurile: el a refuzat sa mearga sau macar sa ma însoteasca. daca veti ceda de prea multe ori. nu suporta sa se faca vreo observatie.ischimbarea 3 O1 buie sa se caute". sau pentru a evita orice i .. un pic din la?itate. lacrimi.. E un lucru de care evident ca îsi va aminti de fiece data .. pe lânga faptul ca nu mai degenerau în certuri... am consultat un psihiatru. ea spores. atunci când ne strângem cu totii. în loc de a riposta vehement la suspiciunile lui. mai cu seama persoanele apropiate s. NU CEDATI ÎN PRIVINTA ASPECTELOR ESENTIALE Anturajul personalitatilor dificile.

chiar daca întreaga poveste ma întristase.gresiva ntele sa-?i aspecte. Cred ca-i prinsese bine lectia. comportamentul totul ebuinte difici.. Într-adevar.Trasati o imagine claraincomce Acceptati o schimbare pro-I . Odata însa. intrat de curând în familia noastra. caci daca ceva nu-i este pe plac. s-a enervat. iar ea.3 O2 Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre discutii.. ~i i-a cerut sa-~i pastreze sfaturile pentru ea.mite balta si li. Cu totii au fost de parere ca ginerele meu mersese cam prea departe. sotul celei mai mici dintre fiicele mele. ~i chiar el î~ifacea o multime de repro~uri.. iar vreo ~ase luni nu ~i-a mai facut aparitia. sa nu mai dea lectii de pedagogie. am constatat cu totii ca era mult mai rezervata. de atunci. mai putin pretentioasa. numaidecât se îmbufneaza.. Cu personalitatile dificile . Cum consideram ca procedase cum trebuie. schimbe RECOMANDABIL NERECOMANDABIL Sa credetifacca apoi sa le fafaceti rea-vointa de cetileasupra le si e vorba lasati neavreti sa de schimbatisaviziuchestiune lumii în totcompatimitiperfectiunea o ce pretindeti Sa jocul morala ori rapida Sa le pretindeti o schimbare . Noi evitam sa-i facem observatii. se abtine sa-i critice la tot pasul pe ceilalti . când nora mea a reaparut la reuniunile familiale. ~i n-o mai vedem saptamâni întregi. am fost de partea lui de la bun început. Ea s-a suparat.Acceptati o schimbare a prointatemeri as.

OMS. 47.H. pp. pentru o alta problema: s-ar parea ca între 20 ?i 50% din persoanele ce apeleaza la un psihiatru sufera de tulburari de personalitate2. "Personality Oisorders". alcoolism etc. sunt alertati de telefoane. rezultatele terapeutice nu sunt atât de bune ca în cazul pacientilor ce nu prezinta tulburari de personalitate (ceea ce lezeaza narcisismul terapeutilor). Dar. tot mai multe studii au fost consacrate perfectionarii prin care s-ar putea veni în sprijinul acestor personalitati. De Giorlamo. . 527-531. nu pacientul e cel ce se adreseaza unui specialist.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea SCHIMBARE. Reich. stari de anxietate. nelini?tite ori istovi te de comportamentul acestuia. ce e de facut?" În fine. procentul acestora este de 10 pâna la 15%. de câtiva ani. într-adevar. ori deprimati. facut viata infernala. De putina vreme psihiatria se ocupa de personalitatile propriu-zis dificile. personalitatile patologice se dovedesc pacientii greu de tratat: când sunt anxio?i. Aceste persoane solicita tratarea consecintelor acestor tulburari: depresii. fie ca e vorba de tratamente medicamentoase. mult mai putini sunt pacientii care se decid sa consulte un specialist cu sentimentul ca au o problema de personalitate ?i ca lupta Împotriva a ceva ce-i depa?e?te. . dar comportamentul lui (ei) ne-a . J. 1990. fie de psihoterapii. ce au toate cam acela?i mesaj: "Nu ?tiu ce sa ma mai fac. în care. de multe ori. ?i asta în ciuda faptului ca în rândul întregii3 populatii. 1993. PSIHIATRIE SI PSIHOLOGIE 3 O3 Confruntarea între psihiatri (ori psihologi) ?i personalitatile patologice se poate produce în diferitele circumstante. el (ea) nu vrea sa faca un consult. În alte cazuri. 3 M. Geneva. ci persoane din anturajul pacientului. Iar psihiatrii sunt obi?nuiti cu situatii de acest fel. Coryell. 2 G. Cea mai frecventa este aceea în care un pacient vine sa consulte un psihiatru (ori psiholog). Zimmerman. W. Archives of General Psychiatry.H. "Diagnosting Personality Disorders in the Community".

Dar lucrurile s-au complicat de câtiva ani.3 O4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Medicamente si personalitate Când e vorba sa li se prescrise medicamente psihotrope. cit. sub efectul antidepresivelor. de pilda. un important neurotransmitator cerebral). asa cum am sfârsit prin 4 c. dar mecanismele prin care dovedesc o atât de mare eficienta sunt insuficient cunoscute. ap. Trebuie. sub efectul benzodiazepînelor. Extrem de eficiente în cazul tulburarilor depresive si a unor tulburari anxioase. studiile sunt înca putine. precum o excesiva vulnerabilitate la critici în cazul personalitatilor evitante. unii pacienti se arata reticenti. ceea ce deja înseamna enorm. ceea ce face sa nu existe certitudini. confruntati cu unele evenimente. . accepta te moleculele pentru propriul echilibru. antidepresivele asa-zis serotoninergice (numite astfel datorita actiunii lor asupra serotoninei. Se ridica însa o seama de probleme etice. În prezent. aceste molecule par sa actioneze modificând si unele trasaturi de personalitate. subiectii supusi unor asemenea tratamente nici nu realizeaza ca propria lor personalitate a fost modificata.R. iar eficacitatea acestor medicamente variaza de la un subiect la altul. problema de a sti daca o seama de medicamente pot transforma într-adevar personalitatea a animat societatea psihiatrica. dar si însemnatatea mizelor ce erau în joc. deprimatii vor dovedi mai putîn pesimism sau deznadejde. Dat fiind entuziasmul exclusiv produs de aceste tratamente. Ci au numai sentimentul ca au fost usurati de suferintele lor. sunt stapâniti de teama de a nu le fi astfel transformata personalitatea. Antidepresivele sau tranchilizantele vor schimba efectiv viziune a despre lume a subiectilor anxiosi. o data cu aparitia unor noi produse. Cloninger. acestia vor fi într-o mai mica masura afectati de propriile nelîniisti. Trebuie totusi specificat ca studii recente consacrate biologiei temperamentelor ar putea fi considerate semne prevestitoare ale unei evolutii în materie de tratamente medicamentoase în tulburarile de personalitate4. sau ca au redevenit ei însisi. oare. Desi schimbarile sunt de-a dreptul spectaculoase uneori.

oamenii politici. În materie de tulburari de personalitate. cel putin în Franta. . La urma urmei. cât prive~te aplicarea lor în cazul personalitatilor dificile. Deocamdata. în ordinea vechimii ~i a importantei. Cea dintâi dintre metodele psihoterapeutice. Primul curent îl constituie psihanaliza ~i formele derivate ale acesteia. pacientii? Indivizii vor solicita un tratament pentru ca sufera sau le produc altora suferinta. faptul ca exista molecule ce se dovedesc eficiente în cazul trasaturilor de personalitate e un lucru bun sau nu? Cine poate raspunde la aceasta întrebare? Speciali~tii.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 3 O5 a accepta (dupa multe îndoieli. are la baza principiul ca con~tientizarea progresiva de catre subiect a originii ~i mecanismelor propriilor lui probleme îl poate ajuta sa le depa~easca. în cazul tulburarilor de personalitate prescrierea unui medicament ar trebui sa fie însotita ~i de masuri psihoterapeutice. pot fi clasificate in doua mari curente. înainte de a banaliza utilizarea unor astfel de produse in cazul tulburarilor de personalitate. nenumaratele polemici între ~colile psihanalitice ~i ostilitatea ei a priori fata de orice forma de evoluare ~tiintifica a fost cauza unui anumit recuI al interesului cercetatorilor fata de ea în ultimii douazeci de ani. De~i psihanaliza beneficiaza de o teoretizare deosebit de bogata ~i complexa. cât si pentru colectivitate. constituind o experienta intelectuala fascinanta. Psihoterapie sau psihoterapii? Exista forme multiple de psihoterapie ~i. uitate astazi) antidepresivele ~i anxioliticile? Problemele ridicate astfel sunt foarte importante atât pentru indivizi. sunt destul de putine studiile edificatoare.proiectarea asupra terapeutului a conflictelor infantile ale pacientului. facilitând "transferul" . care sa-i poata ajuta pe terapeuti ~i pe pacienti sa înteleaga ~i sa faca fata mai bine schimbarilor obtinute. sau pentru ca nu sunt îndeajuns de performanti într-o societate anume? E necesara o reflectie adânca pe aceasta tema. daca aceasta con~tientizare va surveni în cadrul unei relatii terapeutice codificate. Cu atât mai bine.

Un studiu vast.ill au fost deprinse acestea si sa-I faci pe pacient sa dobândeasca altele. De data recenta în tara noastra (treizeci de ani). Stosky et colI. Terapiile cognitive si comportamentale au la baza un principiu simplu: pentru a schimba un comportament sau un mod de gândire. În spatele acestui principiu. trebuie sa încerci sa afli Cl.:ois Lelord si Christophe Andre Al doilea curent îl reprezinta terapiile comportamentale si cognitive. în cazul tulburarilor de personalitate TERAPII PSIHODINAMICE . amentelor) imificarea ubiacente simp.Orientate spre retrairea si commodificarea pe trecut sau I Centrate mai ales pe /laici/l si TERAPII principal: determinate noiva permite simodificarea despre Orientate interactiv modificarea Terapeut spre actuale cu competente conduitelor spestructuri psihicedobândirea unor terapiedespreofera în confruntarea simptomelor cifice Obiective profunde) Obiectiv COMPORTA'v1ENTATerapeutul si durata informatii ce problemele tulburari si (ceea /lacum/l 5 S. Ele sunt obiectul celui mai mare numar de publicatii stiintifice internationale. aceste terapii sunt în plina expansiune.pe relatia dintre trecut si prezent e elemente(ceea LE SI COGNITIVE tulburari i personale si nedeterminate utine informa.M. izvorât din stiintele învatarii se afla un ansamblu de tehnici variate. care si-au dovedit eficacitatea în numeroase tulburari de personalitate5. întreprins în Caracteristicile simplificate ale celor doua familii de psihoterapii practicate în franta.3 O6 Fran<.. /lPacients Predictors of Respanse ta Psychatherapy and Pharmacotherapy: Findings in the NIMH Treatment of Depres- .

un susion Collaborative Research Program".. Markowitz. 997-1008. Aparute la începutul anilor ?aptezeci. arata ca aceia care prezentau tulburari de personalitate raspundeau mai bine la terapiile cognitive decât la antidepresive. mascând suferinta resimtita initial. Este cazul" terapiilor interpersonale". terapiile interpersonale au fost elaborate ?i utilizate pentru tratarea subiectilor deprimati.i.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 3O 7 rândul pacientilor deprimati. Aceste terapii au avut un ecou favorabil dincolo de Atlantic.i identifice sursele propriei insatisfactii relationale: adesea. 1994.. 51. 1991..nuita la situatii problema: pacientii deprimati pot deveni uneori egocentrici. pp. Archives of General Psyc1liatry. pot fi eficiente în tratarea tulburarilor de personalitate. al caror postulat de baza este acela ca disfunctia relatiilor interpersonale constituie principala sursa a problemelor unora din subiecti ?i ca o serie de interventii. nepercepute ca atare. 599-606. Mai trebuie mentionat ca unele forme de psihoterapie.i schimbe reactia obi. ignorând trebuintele .E preferabil sa-. . Obiectivele terapiei interpersonale sunt de a-l face pe pacient sa realizeze ca: . starile depresive tin de experiente afective. Weissman.Sa încerce sa-. însa par a fi îndeajuns de bine adaptate ?i în cazul personalitatilor dificile6. 6 . destinate a mari capacitatile relationale ale subiectului (deprinderea unor schimbari gratifiante cu propriul anturaj.M.. cvasinecunoscute în Franta. American Joumal ofPsychiatry.. J. De pilda.148. La origine.npropriul sau mediu relational constituie miza fundamentala a oricarei psihoterapii. "Interpersonal Psychotherapy".c. M. pp. uneori.. deziluzia de a nu fi fost invitat la o petrecere se va preschimba rapid în resentiment. Adolf Meyer.ipostura în care se'poate afla celalalt. girarea eficienta a conflictelor ?i problemelor relationale) pot atenua respectivele probleme. rod al cercetarilor psihiatrului american de origine elvetiana. de pilda. terapiile interpersonale subliniaza rolul esential pe care îl joaca adaptarea individului la mediul sau. unde integrarea armonioasa a individului î. de subiectul însu.

. negative ("gaseste ca as fi cam urât"). Synapse. neutre ("îmi aminteste de cineva").ois Lelord si Christophe Andre biect deprimat va avea sentimentul ca nu e înteles de un partener pentru ca acesta elin urma nu face un efort în acest sens. pp. reciproc. cu dispret sau ostilitate. în mintea voastra se poti ivi tot felul de gânduri: pozitive ("cred ca ma place").. Aceste cognitii stau marturie felului în care percepem si interpretam lumea înconjuratoare. 97-103. sa-ti exprimi emotiile negative în loc sa stai îmbufnat. sa vorbesti de gândurile tale sumbre în loc sa te framânti de unul singur. pentru ca un alt tip de terapie sa apara . acele gânduri ce îti vin în minte automat. cîneva va priveste pe furis. sa apara practici noi. O.3 O8 Fran<. însa staruitor. ca raspuns la acele situatii cu care te confrunti în viata. în care sa coexiste ori sa se succeada diferitele tipuri de psihoterapie existente sau care sa le absoarba pe cele existente. în cele ce urmeaza. sa-ti comunici deziluzia într-o maniera nonagresiva. în urmatorii ani. si e foarte posibil ca. când scriau. La o alta masa. Terapiile cognitive Sa presupunem ca va aflati într-un restaurant si asteptati pe cîneva. ca Marc Aureliu: 7 M. Pâna atunci însa. acum încep sa se arate interesati unii de altii. . cu toate ca subiectul însusi nu cauta sa vorbeasca despre problema sa. Într-o asemenea situatie.O ameliorare globala a propriilor capacitati relationale: sa poti cere ceva în loc sa te vaiti. Aceste gânduri ce îti vin în minte constituie ceea ce se cheama cognitii. . 1994. Marie-Cardine. se întrezareste o anume rasturnare în peisajul psihoterapiei: dupa ce vreme îndelungata adeptii diverselor scoli s-au privit. Chambon "Les psychotherapies au toumant de millenaire: dix ans d'evolution et de devellopement de l'approche integrative et eclectique". acum doua mii de ani. Exista demersuri7 pentru o psihoterapie integranta si eclectica. va vom înfatisa. în materie de tulburari de personalitate. cu alte cuvinte. Este ceea ce au sesizat si stoicii. Dîncolo de practicile deja existente. terapiile cognitive ce reprezînta abordarea cea mai recenta si mai bîne codificata în prezent.

prin urmare. fie îi vei zâmbi celuilalt. fie vei cauta sa-i arati cea mai buna mina a ta. sub denumirea mai tehnica de "prelucrarea informatiei".. în functie de fiecare subiect si." Acelasi principiu poate fi regasit si la cognitivistii de azi. cognitiile vor fi "omul ala îmi observa toate defectele". aceeasi situatie poate fi evaluata în moduri diferite. Astfel.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 3O 9 "Nimic din ce-i în afara ta nu te poate întrista. si comportamente de evitare (îi ocolesti privirea. dimpotriva.. Abordarea unei situatii REACTIA (emotii. comportamente. iar gândurile se vor învârti în jurul ei: "am un farmec anume . . Faptul de a sesiza. cât si situatia în sine. ceea ce va genera emotii dezagrabile. ci judecata pe care tu o faci asupra a tot ce-ti este exterior e pricina tulburarii tale. daca ai unele trasaturi de personalitate evitanta. deci. poate genera reactii deosebite de la un individ la altul. o stare de stinghereala si disconfort. de a întelege cât mai bine felul în care interpretam evenimentele cu care ne confruntam ofera una din pricipalele chei pentru schimbarea propriilor conduite. poti (în cazul în care esti un pic histrionic si doresti sa placi celorlalti) resimti emotii agreabile si atunci. Sa revenim la exemplul cu restaurantul: daca cognitiile vor fi de genul "Îi plac acelei persoane". sau te muti la alta masa). discurs interior) EVALUAREA COGNITIVA A SITUATIEI Teoria prelucrarii informatiei postuleaza ca modul în care noi evaluam situatia ne conditioneaza atât propriile reactii. ".

asemenea reguli vor fi: "trebuie sa fiu supus. când ne aflam sub influenta unei persoane apropiate sau ca urmare a unor evenimente de viata care sunt adânc ancorate în noi si sfârsesc prin a deveni invizibile propriei priviri. ce constituie tot atâtea strategii precise de a le facilita adaptarea la o lume pe care o percep în felul lor. din contra. ca sa am bunavointa celorlalti" sau "daca e vreo problema. cum ar fi de pilda asocierea "sunt vulnerabil" si "ceilalti sunt puteEnici si capabili" la subiectul cu o personalitate dependenta. deseori Lnconstiente. subiectii îsi vor elabora reguli de viata.. ". Aceste credinte sunt adesea grupate în ceea ce cognitivistii numesc "constelatii". asupra celorlalti ("ceilalti sunt mult mai competenti si mai puternici decât mine" sau "nu poti avea încredere în nimeni") sau asupra lumii în genere ("în spatele oricarei situatii anodine se poate ascunde o primejdie"). In virtute a unor asemenea constelatii cognitive. Aceasta viziune asupra lumii e alcatuita din credinte. nu trebuie sa iau o decizie singur .31 O Fran<..INTELOR pe"trebuie altfel unor tesa fii asa maripoti . Principalele caracteristici cognitive ale personalitatilor dificile PERSONALITATE CONSTELATIA rau"tot REGULI ROPRII la sa P ce poate samai si "lumea e asteptfide anticipez "trebuie mereu orice problema ma plina pri- . asupra propriei persoane (de pilda "sunt neputincios si vulnerabil" sau. "sunt cu totul exceptional"). Aceste credinte reprezinta convingeri dobândite de regula din copilarie. cam ca ochelarii cu lentile colorate.:oisLelord si Christophe Andre • Cum percepeti lumea? Cognitivistii considera ca mare parte din atitudinile si comportamentele noastre rezida în propria viziune asupra lumii. pe care uiti ca-i ai pe nas. Ramânând la exemplul personalitatii dependente.

intime" plicatiilor" "tot ce conteaza e locul întâi" "oamenii trebuie sa fie competenti si siguri pe ei" "trebuie sa accept orice provocare" "trebuie sa ma achit de toate obligatiile pe cât de repede posibil" Schizoida Comportamente de Tip A . daca nu fac ceva anume" "sa seduci înseamna sa-ti arati adevarata valoare" "trebuie sa atrag atentia celorlalti."e mai bine sa fiu sinlalti" "viata sociala e gur si sa nu am relatii izvorul tuturor com.i schimbarea Paranoica "sunt vulnerabil" "e posibil ca ceilalti sa fie împotriva mea si sa-mi ascunda unele lucruri" 311 "trebuie sa fiu neîn-I crezator si sa încerc sa aflu ce se ascunde dincolo de ceea ce spun sau fac ceilaI ti" Histrionica "nu pot trezi interesul. ca sa-mi fac loc printre ei" "trebuie ca ceilalti sa fie orbiti si vrajiti de mine" "trebuie sa controlez totul" "trebuie sa respecti regulile în tot ce faci" Obsesionala "trebuie ca totul sa fie facut ireprosabil" "improvizatia si spontaneitatea nu pot duce la nimic bun" Narcisica "sunt exceptional(a)" "mi se cuvine totul" "sunt cu mult deasu.."ceilalti trebuie sa stie ca sunt o persoana repra celorlalti" marcabila" "nu sunt ca toti cei.Concluzie: Personalitatile dificile .

ois Lelord . credintele de baza . "te bucuriîn numaiI nu stiu saneputincios împotritin persoanamultaaltfel "ne-am voi"trebuievreo promai se cuvine lasalamereucelor"daca de îndata ajutor" "nu I ucompetent" pre..3 12 Fran<.I Depresiva spinge" r cu mult mi anta • Scenarii stereotipeo o. paranoicul.i regulile ce decurg din acestea justifica atitudinile specifice fiecarui profil de personalitate.la inblema. dependentul ve~micaflat în umbra protectorilor sai .i conflicte.vesc im" putercu adevarat."meritperfectficând opui. "n-am de gând sa cema "ceilalti I "suntnu fiu preadin in-sa caut sa trebuieînsa""trebuie ma direct acord "nude-osa înaltime" când apare greu ca "când devreme" ma si sa dezvalui înaltime" fata esti nascut de o lalti"demultte cu ceva.. trebuienu"parte. histrionicul care în mod regulat trece de la idealizare la deceptie.. ca reactie la evenimentele de un anumit tip.. pe care le vom numi "situa- . sivi.celorlalti" sapot mai viata" domi.i Christophe Andre factrebuieverde "sunt muncesctrebuie saprea i osi în nu I dez. Totalitatea fenomenelor cognitive pe care tocmai le-am înfatisat. a carui viata e o succesiune de dispute . anturajul personalitatilor dificile e frapat de caracterul repetitiv al comportamentului acestor subiecti. De obicei.. daca îi sunt seama altida "nu de.

"celalalt trebuie sa aiba dreptate" . acestea constituie "demarorul" reactiilor repetitive. comportamente sau gânduri. tocmai ansamblul fenomenelor descrise de noi va face ca acest eveniment sa-i declan~eze întotdeauna emotii naucitoare ~i angoasante.soiul coninsistamaximum Nelini~te. fie aceste reactii emotii. În exemplul subiectului evitant. daca totu~i i se va acorda atentie. obedienta. încredintata ca persoana ei nu prezinta nici un interes pentru ceilalti. un apropiata de cautarea formatii. previzibile ~i stereotipe. inia precautii. cu li1 caracter cât se poate de previzibil. n oica . înseamna ca exista pericolul sa fiu dat la o parte definitiv". Numai ca.tot repere re.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 31 3 tii-cheie". "cred ca ar fi mai bine sa renunt la propriul meu plmct de vedere. astfel. o personalitate evitanta. Într-li1 fel. ea nu î~i va repune în cauza acea credinta: "sunt o persoana insignifianta". care vor avea tendinta de a nesocoti sau de a deforma toate elementele susceptibile de a repune în chestiune propriile lor credinte: astfel. daca acestuia i se aduce o critica. S-ar parea ca lectiile de viata n-au nici o priza la subiectii cu personalitate dificila. va avea tendinta de a se gândi ca ceilalti o fac din mila. din condescendenta sau din interes. ceilalti De exemplu.auo calatorie. Aceste "scenarii" pe care le vor juca subiectii cu personalitate dificila sugereaza principiul "remake" -ului din cinema sau din serialele de televiziune: variatiuni pe aceeasi tema. detalii. terpretari arbitra Lipsa Se dau oricaror steplecatala în persoana inile.. aprobarea celorlalti ~i gânduri gen: "daca ma critica. se unui STEREOTIPE Situatiile confuze.. nuavea a maximum SITUATII-CHEIE de PERSONALITATE DeREACTII pePreventiv. de cunoscutul. ca sa aplanez conflictul".

e sa a pleca în tepte.i pria definitive. îndelung Seorice.si delipisica 1 . preSta într-un nu totîndoieste Lucreaza suspiciuni.sa de timp.cei. din rerolului sa uveni.ei. xemplu. competitie. de promanifesta fata Persoanedeatragatoaresa Iconvorbit enerveaza. fiedededeîncearca mereu. Situatiarealtineactiona. orice chibzuieste Esecul poatasaucând nuchiar Se laIti. Noul. refuza mod agresiv.ruppolizeaza conversatia. Promiscuitate. MonoI corde fieasu. vorbeste interesul nuPlanifica. pentrua a proxi-si pic Sa Nuurgente.vorbimult. si.I sa seduca si sa ea.consi-o turi repede lucruri cât catii grup alizarilede lu.3 14 Fran~ois Lelard si Christophe Andre De de Treburiîninteresmaipri-ridica de interlocutorului. imperfect.per.unei toata mai straine. sec.coltul placere tonul. impusa. îsi tot. Verifica.sau persoanasituatiile u considera seama ei. Desaunfacane. stârneasca fi reverifica. în meritele de IVrea rogativele ipote.nu Vorbeste nici Certurile devinun Acuze.! troleze situatia.la ei.

Se contrazice pentru detalii. Sa fie în centrul atentiei. Adopta o atitudine nagativista. Pentru ca un demers . Le îngaduie orice. sa fie nevoita sa vorbeasca despre sine unor persoane importante pentru ea. duce ceva la bun sfârsit. terapeutii încearca sa actioneze asupra acelui mod de a gândi. aprecierea celorlalti. De exemplu. schimbându-i cursul. propriul mod de a gândi. Se îndeparteaza degraba. sa fie singura. sa se supuna ordinelor. Într-o situatie sociala este înhibata sau distanta. De exemplu. terapeutii cognitivisti urmaresc sa-I ajute pe subiect sa-si constientizeze într-o mai mare masura propriile judecati. sa accepte o decizie cu care nu a fost de acord. Într-un al doilea timp. De exemplu. De Se acuza ca n-ar fi la exemplu. Sa accepte o autoritate sau o superioritate oarecare.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea r Depresiva I 31 5 derate nemeritate. staruind asupra viitoarelor probleme. sa i se atribuie sarcini importante. Sa fie nevoita sa la singura decizii. a nu putea înaltime. Evita confruntarea. cum am precizat deja. sa se confrunte cu judecata. sa petreaca singura un week-end. ce-i de facut? Confruntati cu manifestari de acest tip. Evitanta • Doctore. Dificultatea rezida. Dependenta Pasiv-agresiva Opune rezistenta. Se îmbufneaza. Încearca sa capete sprijinul sau sa se asigure de prezenta celorlalti. în chiar înradacinarea adânca a acestor mecanisme de gândire si în caracterul lor identitar pentru subiect ("este personalitatea mea").

care raspunde tuturor întrebarilor puse de pacientul sau. se implica si se angajeaza în terapie. sa practice anumite exercitii.tilor pe parcursul terapiei difera într-o masura destul de mare de cel la care se asteapta majoritatea pacientilor pentru care.icodificat în cel mai înalt grad.31 6 Franc. terapeutii cognitivis.. ceea ce ne aminteste de felul în care Socrate "mosea sufletele" discipolilor sai . îi va explica sfaturile si interventiile terapeutice. cu alte cuvinte. îi va recomanda lectura anumitor carti.ti adopta un demers specific s. Terapia cognitiva se înscrie într-o relatie asa-zis socratica: în nici un caz nu e vorba de "sfaturi garantat bune" (terapeutul nu se erijeaza într-un guru sau un director de cons. de întrebari si mai cu seama de ajutorul care e acordat pacientului. Caci terapeutul cognitivist este un terapeut activ ~i interactiv.. Într-adevar. ci e vorba de o serie de propozitii. În fine. iar la început ei trebuie calauziti si îndrumati. îi va preciza care sunt marile directii pe care le va urma. terapeutul cognitivist este explicit ~i pedagog si va încerca sa-I ajute pe pacient sa descopere care sunt mecanismele propriilor probleme.iexprima parerea (atitudine ce corespunde modelului psihanalitic clasic). îl va asista în elaborarea unor noi strategii relationale pentru viata cotidiana. lU1 psihoterapeut trebuie sa fie o persoana care vorbeste putin. cognitivistul este totodata si un terapeut exigent si prescriptic. nu refuza nici un subiect de discutie.iun stil de relationare absolut original în lumea psihoterapiei.ois Lelord s. El va veni cu o seama de exigente.tiinta). multi dintre subiecti nu au o imagine prea clara a eforturilor pe care vor fi nevoiti sa le depuna. e dispusa sa te asculte si doar rareori îs.iChristophe Andre într-atât de intru ziv sa aiba sorti de izbânda. în mod obligatoriu. el pretinzând ca pacientul sau sa îndeplineasca unele sarcini. pentru ca el sa-si cons.tientizeze propria disfunctie psihica. s. sa fie chiar el artizanul propriei vindecari. Cogni- . • Relatia cu terapeutul cognitivist Comportamentul cognitivis. consemne si exercitii pentru pacientul sau. Pe de alta parte.

. tinut la curent cu tot traiectul terapiei.ma pot pomÎNCARE noudoctorul asta caclartrebui pe .. cum ar ca o onala nica ... nusa"chem bizui pieriisa vada a ... atenti. CumPoate. În acest punct. cognitivistul va trebui sa se lase ademenit în relatia pe care pacientul va încerca sa o stabileasca cu el: histrionicul desigur ca va încerca sa-si se duca terapeutul sau macar sa se faca placut de acesta. de multa vreme.. iar dependentul se va agata cu di8perare de sfaturile terapeutului. cognitivistii ies în întâmpinarea psihanalistilor.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 31 7 tivistul considera ca un pacient bine informat.. În cadrul unei terapii cognitive. paranoicul în schimb nu-i va acorda usor încrederea lui. Pe parcursul terapiei. în cazul în care terapeutul întârzie. DISCURSUL INTERIOR " "E încearcai se fi înselat în privinta de ce?" " "Ce ma întâmplat Oare zilei sau "Trebuie sa ma fi prea place. E ÎNTÂRZIE ma uit din consultatii... încercând sa va imaginati ce reactii vor avea aceste personalitati dificile în fata terapeutului. fara sa încerce macar sa se descurce singur etc. În tabelul urmator am înfatisat câteva din gândurile ce se pot ivi în mintea pacientilor cu personalitate dificila.. în clipa în care acesta îi va primi cu o întârziere de jumatate de ora . terapeutul îl va determina pe pacient sa-si constientizeze gândurile de acest gen. TERAPEUTUL a vrea în agenda fost posibil. De acum stiti câte ceva despre aceste personalitati si speram ca va veti amuza pentru o clipa. la fenomenele de "transfer" ale pacientului fata de terapeut . se va putea chiar implica mai mult în propria terapie si îsi va înteti eforturile..reactionez .ceva între doua PERSONALITATEA clar ca nu sa-mi dovedeasca? Pesemne ca ÎNCAWL orei.

. satul cuta!de . nu în"Ziua placeeaici. desi tea venifivine trecuta.ca de. sa . în vreo asa.pâna aicisidar recitesc câteva telefoane pâna ... Astfel! terapeutul îi cere pacientului sau sa încerce a evita repetarea sistematica a unor scenarii conflictuale sau dureroase cu propriul anturaj! ceea ce nu e deloc simplu si cere timp.. compromisa.. Terapia cognitiva este o terapie esential pragmatica si empirica: punctul ei de plecare îl reprezinta observare a atenta si exhaustiva a tuturor situatiilor în care survin o serie de probleme. ma si sa " U Sa încerci sa te detasezi un pic ..atât înSper ca asteptare în sala data . da cinci sasingur "Nu toti sa îsicale? joc face sa Cine se puJmi mea nu mai deUpe altiide .unulstiu cre-I "Trebuie timp pune acestibate saladetâmpenie sau sase "Din pretios... Cum sa ajuti un subiect cu o personalitate paranoica sa constientizeze faptul ca el îi determina pe cei din jur sa-i ascunda unele lucruri...31 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre oida ndenta esiva -agresiva portament de Narcisica "Lucrurile n-arspus putut existaSiirosesc sa-i safi Ma Puteam as un ramâna asteptare.. pentru a evita astfel expli- • .în aceea dosare rog?" citesc azi de tina plictisescsuport acum " o sa daca tot am cea o " cep nici o psihoterapie. caci pacientii constientizeaza greu rolul pe care-l joaca în propriile dificultati..în gât el întârziedecând. " ceput-o. demine. din mine.s€dinta consecintelecând tot. eudata tre"Ce cumvalafiAsoameni...

. în ciuda dezechilibrelor lui. Îi cer Medicul de familie e Ma fiului meu mai Nimeni nu Ia te GÂNDURI pasa ma ceea Nici îi Furieuita! Unnu mai EMOT1I Nemultumire de resPutin macar doctoTristete încearca crede mare sacare întâmple. cert sotul cu SITUATII-CHEIE Nelini?te leaga.sa vedeta! ce ar putea mami se ra? generalist întepecta. terapeutul î?i va ajuta pacientul sa-?i identifice principalele "situatii-cheie". Asemenea contexte faciliteaza abordarea problemelor în fata carora subiectul "perfect sanatos". precum ?i gândurile ce vor decurge din acestea. ce reanalizeaza cu precizie evenimentele saptamânii precedente. ci ?i de iritarea pe care o resimt ceilalti când manifesta atât de putin respect pentru drepturile altora? Lucrurile se simplifica atunci când subiectul cu o personalitate dificila se decide sa consulte un specialist. ca urmare ?i a unor probleme psihice. nu obi?nuie?te sa se aplece. dar ?i prin datele furnizate de autoobservare. se sinchiseste. cel mai adesea fiind vorba de o depresie sau de tulburari anxioase ?i de alt tip. Prin discutii repetate. cum sunt cele pe care le prezentam mai jos.l Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 31 9 catii interminabile? Cum sa-i demonstrezi unui narcisic faptul ca antipatiile pe care le stâme?te nu sunt cauzate numai de invidie.

Plecând de la acest minutios sfort de autoobservare.320 Fran<. Aceasta extindere a punctului de vedere al pacientului constituie una din etapele cheie ale psihoterapiei. dar realmente supraaglomerat în acea zi. ca sa nu o sileasca sa abordeze un subiect delicat. Treptat. el îl va face pe acesta sa con?tientizeze faptul ca propriile lui gânduri sunt ipoteze.:oisLelord ?i Christophe Andre Sunt cu I Agasare închipuie? Dar ce-?i totii niste Ranchiuna I ingrati. chirurg-stomatolog. dar interlocutorii ei vad cu totul altfel lucrurile. într-o perioada depresiva. . dar când în suparati. felul în care ea percepe aceasta situatie. De exemplu. poate. ajutor. Si atunci. accentuând latura repetitiva a situatiilor-problema. ma mai problememari eu mult mai le mele. la procedeaza o prietena ma tine nu vorba de eu le sar eie . terapeutul îsi va conduce pacientul spre identificarea normelor si convingerilor . sau ca generalistul ei este un medic loial. pentru ea. Terapeutul nu vrea decât ca Chantal sa realizeze ca acestea constituie numai punctele ei de vedere asupra situatiei. Pacienta din exemplul nostru este încredintata ca mamei sale nu-i pasa de sanatatea fiicei ?i ca prietenii ei sunt nerecunoscatori. terapeutul identifica principalele teme pe care se vor manifesta trasaturile de personalitate dificila ale pacientului sau. mine. autoobservându-se. nu fapte. Ia Am?i ca scuteasca!sa Când sunt Însemnarile facute de Chantal. treptat. ca mama ei n-o întreaba de sanatate. o pacienta de treizeci si cinci de ani. ale ei. cu o personalitate narcisica. ?i îl va ajuta sa elaboreze ipoteze alternative.

caci acestea din urma nu sunt întru totul absurde. nimeni chemi propriile inceilalti sa AVANTAJELE CONVlL'lGERII dine" pentru le tan. Discutarea uneia din convingerile lui Chantal. nuasta"las celorlalti timp "Sunt un om de bine. ci doar exagerate si mult prea rigide. Terapeutul nu vrea sa schimbe radical convingerile pacientului sau." n Faceitotul ci locul latrecelorlalti" orde la tau" e! tu.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 321 ascunse în el si care îi determina viziune a asupra lumii. ele vor fi evaluate si discutate îndelung. Asa ca se încearca doar o atenuare a lor. dar si inconvenientele lor pentru pacient. înainte de toate. ceilalti trebuie sa-mi acorde atentie. acest efort de aprofundare a credintelor trece prin comprehensiunea genezei lor. astfel încât sa poata fi puse în lumina avantajele. pentru ca o merit din plin. precum si felul de a se comporta. daca rite" ca peprin dependenta samine" DEZAVAl'I'TAJELE prea îi centrata priCONVI"GERII "Sunt multniciodata scot din pe mesc caci atentia ma care o de mine. În cazul lui . Una din principalele convingeri ale pacientei noash'e era: nÎntotdeauna. asa ca mi "Oamenii sunt egoisti." Odata identificate aceste credinte. respectiv a laturii lor rigide. multprea "Sfârsesce multi îndoi parerea "Stiu nu altoral! a pe ceva spon- l Mare parte a timpului. personalitate narcisica CO?\JvINGERE: "Oamenii îmi datoreaza atentie.

Poti opera o schimbare a convingerilor actionând asupra propriilor comportamente.. dimpotriva..i faca loc printre ei la petreceri sau în vacantele familiale.. Chantal era o femeie inteligenta si frumoasa.imotivul pentru care majoritatea cognitivi. acceptabil (un demers necesar pentru infirmarea acelei convingeri a subiectului anxios ca "trebuie sa te astepti la tot ce poate fi mai rau" si pentru a-l 8 A.. Mardaga.. el însu. din frageda copilarie. Analiza istoriei sale personale a facut-o capabila sa priceapa ca ceea ce îi paruse mereu a fi evidenta ("Mi se cuvine admiratia celorlalti") nu era de fapt decât o constructie mentala explicabila prin mediul sau personal. fara ca acesta sa fi facut vreo rezervare la hotel si fara a avea vreo harta rutiera.i intelectuala. familia în întregul ei întrunea oameni sclipitori . va consta în aceea ca pacientul este lasat sa verifice singur validitatea sau lipsa de validitate a propriilor sale ipoteze si temeri: este vorba tocmai de acele "probe ale realitatii".i narcisic.i.. un sentiment de superioritate sociala .. cum sa-... Fapt ce reprezinta un început al maleabilitatii sale . exista mai multe explicatii plauzibile: tatal ei era un profesor chirurg. .8 Acesta este s. Bandura. aiia ca vor recurge si la metode comportamentale pentru a-si finaliza interventiile cognitive. 1980. pentru a verifica daca rezultatul va fi catastrofal sau. de timpuriu. Era lesne de înteles de ce convingerile sale narcisice aveau o atât de mare greutate în ochii ei. Chantal a fost nevoita sa învete cum sa se faca remarcata. • Sa-ti schimbi felul de a fi Dar aceasta con. L'Apprentissage social.. Astfel. terapeutul poate merge pâna acolo încât sa-i ceara pacientului anxios sa plece în week-end.322 Fran<. insuflându-le.i Christophe Andre Chantal.tilor sunt si comportamentalisti..i valorizanta fata de copiii ei. obisnuita sa fie admirata si curtata de barbati .. una din aceste metode. de exemplu.tientizare reprezinta doar o etapa în abordarea cognitiva. Bruxelles. iar mama ei se aratase mereu hiperprotectoare . abordare care este centrata ppe modificarea concreta a modului în care actioneaza subiectul.ois Lelord .

O personalitate evitanta va descoperi ca poate petrece si momente agreabile în mijlocul celorlalti. de multe ori e nevoie sa se recurga la interpretarea unor roluri. multe diferende vor fi abordate si solutionate. îl va face sa descopere ca. 45-55. O alta maniera de a actiona asupra felului de a fi al subiectului va fi de a-l ajuta sa se expuna acelor situatii de care acesta se teme. 5.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 323 ajuta sa se debaraseze de acea regula ca "trebuie sa anticipezi si sa încerci sa prevezi în permanenta totul"). un conflict sau respingerea sa. sa nu tunda decât o parte din peluza. daca va accepta invitatiile acestora. de pilda (pentru a-i infirma convingerea ca "e o adevarata catastrofa. cu zâmbetul pe buze si privindu-si fix interlocutorul. 1995. pentru a le ameliora subiectilor capacitatile rationale. cu totii marturisesc ca în cazul personalitatilor dificile psihoterapiile se întind pe un interval mare de timp si sunt anevoioase. Faphll de a-i arata pasiv-agresivului ca îsi poate exprima dezacordul si altfel. 9 UN DRUM DIFICIL Oricare ar fi scolile si terapeutii. Aceste antrenamente în vederea dobândirii "competentelor sociale" deseori se dovedesc a fi benefice pentru personalitatile dificile . daca nu faci totul perfect"). Terapeutul îsi mai poate înderrma pacientul obsesional sa faca ceva într-un mod incomplet sau imperfect. inevitabil. În fine. Acesta este si motivul pentru care ele reclama terapeuti experimentati si care sa fie 9 C. în felul acesta. O personalitate dependenta va realiza ca faptul de a cuteza sa zica "Nu!" din când în când nu va atrage.. JOl/mal de therapie comportamentale et cognitive. . Faptul de a-l invita pe narcisic sa puna întrebari si sa-si asculte interlocutorii îl poate ajuta sa înteleaga de ce opinia lui nu e întotdeauna împartasita de toti ceilalti. sau sa vopseasca de mântuiala etajera. pp. Cungi. la un "joc". "ThE:'rapieen groupe de patients souffrants de phobie sociale ou de troubles de la personnalih~"..

:oisLelord ~i Christophe Andre capabili sa procedeze astfel încât motiyatia pacientilor sa persiste. marcate de inconsecventa ~i impulsivitate.324 Fran<. ) trebuie efectuata cu prudenta. cam între doi ~i trei ani. Linehan et col!. mai cu seama in relatiile afective: aceste studii au dovedit eficienta tehnicilor cognitiv-comportamentale1D. 1171-1176. terapiile cognitive ale tulburarilor de personalitate dureaza destul de mult.. Trebuie totu~i mentionat ca majoritatea acestor studii au fost facute de echipe special pregatite. ace~tia puteau suna la un numar de telefon ce le fusese dat. "Interpersonal Outcome of Behavioral Treatment of Chronically Suicidal Borderline Pacient". ~i aceasta douazeci ~i patru de ore din douazeci ~i patru etc. ca în cazul personalitatilor borderline. 10 M.. 131. ce se dedica în egala masura ~i celorlalti pacienti . a caror disponibilitate era uria~a: în studiul facut pe pacientii borderline. . În genere. Studii supravegheate îndeaproape au fost întreprinse asupra subiectilor cu personalitate evitanta. însa nimic nu ne împiedica sa speram ca dezvoltarea considerabila a cercetarilor facute asupra unor personalitati dificile. American ]Ollfnal of Psychiatry. ca ~i asupra unor metode de tratare a lor va oferi solutii din ce în ce mai satisfacatoare acelor subiecti în privinta carora terapeutii nu au reu~it. Transpunerea acestor pacienti în contexteledasice ale psihoterapiei (un singur terapeut. pp. nu întotdeauna accesibil. 1994. dar ~i asupra acelor structuri de personalitate mai grav perturba te. de pilda.

potrivit celor mai recente abordri cognitive clinice. Robinson. 1995. Guelfi. P. David J. Lucrari în limba engleza: Discordered Personality. Masson. Quentin Debray si Daniel Nollet. Aceasta lucrare contine toate criteriile diagnostice ale diverselor tulburari de personalitate. Jean Cottraux si Ivy Blackburn. 1996. Paris. Londra. tradus din limba engleza de J. cu un expozeu al diverselor ipoteze asupra originilor acestor tulburari. 1996. .Bibliografie comentata Lucrari generale despre personalitati Les personnaliUs pathologiqlles: aproche cognitive et tlu?rapelltiqlle. DSM IV: Manllel diagnostique et statistique des troubles mentallx. precis. Paris. Masson. despre tulburarile de personalitate. Un tratat nuantat. Boyer. CE. Ontario. O analiza a tulburarilor de personalitate. Masson. Therapies cognitives des trollbles de la personnaliU. 1996. Este traducerea celei de-a patra versiuni a clasificarii facute de Asociatia Psihiatrica Americana si folosita în întreaga lume. cu exemple de evaluare si cu o prezentare a terapiilor. Pull. Paris. Rapid Psychler Press.

326

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

carte careia trebuie sa-i acordam întâietate. Este un manual pedagogic, dar captivant, al tulburarilor de personalitate si al diferitelor teorii elaborate despre acestea.
Synopsis of psichiatry. H. Kaplan, B.J. Sadock, J.A. Grebb, William and Wilkins, Baltimore, 1991.

o

A saptea editie a unei renumite carti de 1300 de pagini (e o versiune prescurtata), al carei capitol 26 e consacrat tulburarilor de personalitate. Se lucreaza la traducerea acestei carti, ce va aparea la Editura Pradel.
The DSM IV Personality Disorders, lucrare coordonata de John Livesley, The Guilford Press, New York, 1995.

O analiza critica si epidemiologica, adâncita, a diferitelor tipuri de personalitate si a evolutiei clasificarii ce a dus la DSM IV. O lucrare de specialitate.
Cognitive Therapy for personality disorders. A.T. Beck, A. Freeman et colI., The Guilford Press, New York, 1990.

Aplicarea terapiilor cognitive la tulburarile de personalitate, de catre unul din fondatorii acestei discipline.
Personalitati anxioase

L'anxiete au quotidien. Albert E. Chneweiss L., Odile Jacob, Pa-

ris, 1991. Un studiu al diferitelor tulburari anxioase, elaborat dintr-o perspectiva cognitivo-comportamentaIa.
Personalitati paranoice

L'idealisme passionne. Quentin Debray, PUF, Paris, 1989.

Un eseu despre o forma deosebita a paranoiei, ce a produs atât sfinti, cât si asasini.
Paranoia et Sensibilite. Ernst Kretschmer, Paris, 1963.

Bibliografie comentata

327

Cn studiu de o mare finete de observatie, întreprins de "inventatorul" personalitatii senzitive. Personalitati histrionice

Histoire de l'histerie. E. Trillat, Seghers, Paris, 1975.

O pasionanta istorie a isteriei de-a lungul timpurilor ~i diverselor teorii.
"La personnalite histerique". G. Darcourt, La RevlIe du practicien,

1995,45,pp.2550-2555. O prezentare a istoriei ~i clinicii personalitatii isterice.
Etudes sur l'histerie, Sigmund Freud, Josef Breuer, PUF, Paris,

1956. Originile psihanalizei.
Souvenirs d'Anna O.O.M. Borch Jakobsen, Aubier, Paris, 1995.

Povestea uneia din pacientele lui Freud, pornind de la care el ~i-a elaborat propria teorie reexaminata din perspectiva abordarii istorice. Personalitati obsesionale Odile Ja-

Le garfon qui n'arretait pas de se laver. J. Rappoport,

cob, Paris, 1991. Respectivul baiat suferea de SOC, dar lucrarea contine ~i reflectii interesante asupra personalitatilor obsesionale, reflectii facute de o specialista de talie mondiala.
Peurs, manies et idees jixes. F. Lamagnere, Retz, Paris, 1994.

Un tablou extrem de viu al diferitelor forme de tulburari obsesionale, cu exemple de terapie.
Obsessions et compulsions. J. Cottraux, PUF, Paris, 1989.

O carticica densa, ce concentreaza progresele înregistra te în materie de terapie, dar ~i progresele metodologice.

328

Fran<;ois Lelord ;;i Christophe Andre

Personalitati narcisice
La personnalite narcissique. O. Kemberg, Privat, Toulouse, 1991.

O noua editie franceza a unei faimoase carti, scrisa de unul din "inventatorii" personalitatilor narcisice. Personalitati schizoide
DE TIP

COMPORTAMENTE

A

Com71lent n"sister au stress. R.B. Flannery, Eyrolles, Paris, 1991.

Un manual de gestiune a stresului, ce le va da de gândit cititorilor de Tipul A.
La Gestion du Stress. C. Andre, P. Legeron, F. Lelord, Morisset,

Paris, 1995. O carte pentru oamenii grabiti: în numai o ora de lectura, ace;;tia vor ;;ti esentialul despre gestiunea stresului.
Stress, Management and the Healthy Type A. Ethel Roskies, The

Guilford Press, I'\ew York, 1987. O lucrare ;;tiintifica ;;i clinica, scrisa de o specialista care a tratat mii de persoane Tip A, angajate ale unor mari firme nord-americane. Personalitati depresive

Prozac, le banheur sur ardonnance? P. Kramer, ed. I, Paris, 1994.

O carte scrisa de un psihanalist, uimit el însu;;i de efectele unui medicament; un eseu extraordinar de complet ;;ipasionant despre personalitatile depresive ;;i evitante, dar ;;i despre mecanismele schimbarii. O carte mai subtila decât ar putea-o sugera titlul ei (de altminteri, titlul cartii în versiunea americana era Listening ta Prozac).
Vivre avec une depression. Q. Debray, Edition de Romer, Paris, 1994.

O carte clara, eclectica, despre diversele fatete ale depresiei ;;i ale personalitatilor depresive.

Bibliografie comentata

329

"Les Dysthimies". Studiu coordonat de J.F. Hallilaire, L'Encephale, 1992/ 18, numar special, pp. 695-782.

Un amplu dosar, în franceza, despre acest sindrom, aflat la granita personalitatii depresive. "Temperament et depression" de P. Peron-Magnan, în J.P.Olie, depressives, Flammarion, PaM.F. Poirier, H. Loo: Les 711aladies ris/ 1995/ pp. 183-193. Diversele cercetari întreprinse asupra personalitatii depresive, strânse înrt-o lucrare de referinta despre depresie.
Mars. Fritz Zorn, Gallimard, Paris, 1982.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a murit de cancer.
joumal. Cesare Pavese, Gallimard, Paris, 1958.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care s-a SillUC1S.
Syllogisme de l'a711ertume. E.M. Cioran, Gallimard, Paris, 1952.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a continuat sa scrie, considerând totu~i ca "viata e lipsita de savoare". Personalitati dependente
Les voies de la regression. M. Balint, Payo, Paris, 1972.

O pasionanta reflectie asupra mecanismelor dependentei ~ifricii de dependenta. O carte ce interpeleaza fiecare cititor. Personalitati evitante
La peur des autres. C. Andre, P. Legeron, Odile Jacob, Paris, 1995.

O carte care se adreseaza atât persoanelor timide, cât ~i terapeutilor, o carte care prezinta tabloul acestui sindrom, vreme îndelungata subestimat.

330
S'affirmer

Fran<;:oisLelord s;iChristophe Andre
et communiquer.

Boisvert s;i Beaudry, Edition de

L'homme, :v1ontreal, 1979. Un manual francez de referinta, care poate înlesni întelegerea afirmarii de sine s;ia antrenamentului în vederea acesteia.
When I say no, I feel gui/ty. :v1anuel New York, 1975.
J.

Smith, Bantam Books,

Echivalentul în engleza al manualului mai sus mentionat.
Your perfect Riglzt. Robert Alberti, :v1ichael Emmons, Impact Publishers, Obispo, 1982.

Un manual de exceptie, ai carui autori au fost pionierii afirmarii de sine. Personalitati borderline
Les troubles limites. Otto Kernberg, Privat, Toulouse, 1989.

O lucrare clasica, de inspiratie psihanalitica, bogata în experiente clinice impresionante.
Cognitive Behavioral Treatment for Personality Disorders, Marsha

Linehan, The Guilford Press, New York, 1993.
Training Skills Manual for Treating Patients with Borderline personality Disorders, Marsha Linehan, The Guilford Press, New

York,1993. Doua manuale ale unui cunoscut autor, care a elaborat un model extrem de complex ;;i o strategie terapeutica a personalitatilor borderline. Personalitati antisociale
La Psychopate. Quentin Debray, PUF, Paris, 1984.

Mai vechiul concept de personalitate antisociala, vazut prin prisma clinicii franceze.

Bibliografie

comentata

331

NAntisocial Personality DisordersN, T.A. Widiger, E. Corbritt, Millon in Review of Psychiatry, 1992, voI. 11, pp. 63-69. Un studiu recent, exhaustiv. Personalitati sadice

T.

NIs sadistic personality disorders a valid diagnosis? The result of a survey of forensic psychiatristsN, R.L. Spitzer, S. Fiester, M. Gay, B. Pfohl, American Joumal of Pschiatry, 1991, 148, pp. 875-879. Alarmantul Personalitati punct de vedere al psihiatrilor multiple criminologi.

Dossier Personnalites multiples. Nervure (1993), 6,

pp. 13-59.

O serie de articole scrise de specialisti francezi si nord-americani, pe marginea acestui subiect fascinant. Originile personalitatilor dificile

Introduction aux theories de la personnalite. P. Marin, S. Bouchard, Gaetan Marin, ed. Quebec, 1992. Un expozeu, cu un pronuntat caracter pedagogic, al marilor teorii psihologice despre procesul de formare a personalitatii, de la Freud la cognitivisti, trecând prin teoriile umaniste, gestaltism, psihologia eului si abordarile dimensionale. Personnalites pathologiques. C. Lansier, R. Olivier Martin, Encyclopedie medico-chirurgicale, Paris, 1993,37-320 A 10 (16 pagini). O abordare nalitate. istorica si psihodinamica a tulburarilor de perso-

Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and enviroment seriousely, K.S. Kendler, Archive of General Psychiatry, 1995,1992, pp. 895-899.

colI. 1996. Î11tr-ocarte clara ?i concisa. Le gestions de soi. Jacques Van Riller. caracterizata de prudenta unui autentic om de ?tiinta. Un rezumat al problemelor metodologice ridicate de evaluarea psihoterapiilor. conceptele psihanalizei.. "opus". 1991. "Que sais-je?". O serie de cugetari pasionante asupra proceselor de schimbare Îl. Paris. PUF. Odile Ja- o cob. Clasificari Les testes mentaux. . Klasko.. Paul Gerin. psihoterapie ?i Îl. colI. D. Young ?i J. Pichot. Jean Cottraux. Ylardaga. Fran<.:oisLelord ?i Christophe Andre perspectiva elocventa asupra cercetarii privitoare la cuantumul de Îl1l1ascut?i dobândit Îl1tulburarile de personalitate. Nodules. unii dintre ace?tia având personalitati dificile. Retz. Paris. Pa- ris. Paris. Poate fi si un cadou nimerit . Cartea e scrisa de un psihanalist liber-cugetator.5. L'evaluation des psyc7lOtherapies. Les therapies cognitives. Lucrarea contine referiri la mecanismele propriei schimbari?i aplicatii practice. Paris. Un remarcabil self-help book Î11stil anglo-saxon. Je reinvente ma vie. 1992. Editions de L'homme. 1995. Montreal. 1922. 1984. O Î11treagacarte consacrata relatarilor despre terapiile aplicate pacientilor. E.:oisRoustang. J.332 Fran<. PUF. consacrat principalelor convingeri ale personalitatilor dificile. Schimbare si psihoterapie Com11lentfaire rire un paranoi"que.

Editions Michelon.D. ~i ca selectia naturala a operat asupra comportamentelor ~i emotiilor noastre. Gaillac. despre raportul natura-cultura. Protocoles et echelles d' evaluation en psychiatrie et psychologie. Lucrare ce reune~te o seama de chestionare utile clinicianului.Bibliografie comentata 333 sinteza extrem de limpede ~i de densa a dezbaterilor pe o tema dificila. O lucrare adresata speciali~tilor. ce descrie metodologia ~i dificultatile evaluarii cantitative în psihiatrie. tulburatoare. Masson. Psychopatologie quantitative. R. Darjen- nes. 1995. 1995. O carte care îti dezvaluie ca mecanismele evolutiei n-au actionat numai asupra fizicului nostru pentru a ajunge la fiintele umane care suntem. Masson. O carte importanta. 1996. dar ~i studentului. o Martin Bouvard ~i Jean Cottraux. Paris. J. 1. Guelfi. . Despre psihologia evolutionista L'animal moral. Robert Wright. un instrument de lucru. Paris.

toate par sa stea la originea acestei forme specia1e de autocenzura.. Putinta de a spune nu îi permite individului sa se consolideze si sa-si afirme independenta si autenticitatea. au quotidien) Marie Haddou Flammarion ISBN: 973-8291-88-7 184 pagini Format 13 x 20 cm De ce este atât de greu sa spui nu? Teama ca vei fi perceput ca un individ agresiv. dorinta de a nu-i dezamagi pe cei pe care îi iubesti. en amour. neputinta de a spune nu se dovedeste a fi deosebit de periculoasa: un alcoolic care nu poate refuza un pahar îsi risca nu numai sanatatea. Acasa. prietenilor. Relatiile umane se vor simplifica mult în toate domeniile vietii curente.. stres. Multi dintre noi am trait deja si mai traim si acum experiente de acest fel. aux omis. en familie. si acest lucru se întâmpla si atunci când este vorba despre cumpararea unui obiect inutil sau despre tunsoarea nefericita cu care ne trezim într-o buna zi. În cazurile extreme. Desi de cele mai multe ori incapacitatea noastra de a spune nu se manifesta în situatii aparent mai putin dramatice. parintii. În viata de zi cu zi (SAVOIR DIRE NON. dar poate merge si pâna la controlul vietii noastre intime de catre copiii. lipsa de comunicare si de întelegere. prietenii sau sefii nostri. intereselor noastre. ~ . însa în mod indirect. chiar daca traim într-o societate marcata de disconfort. si anume sentimentul ca ne este foarte greu sa refuzam propuneri altminteri contrare dorintelor noastre. aspiratiilor noastre profunde. efectele ei nu sunt adeseori mai putin triste. Va putea fi astfel el însusi si deopotriva activ. au travail.CUM SA SPUI NU. fara a-l distruge sau rani în felul acesta pe celalalt. ca vei fi respins. ci si viata. la serviciu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful