•••

A-PDF MERGER DEMO

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile

A
TReI

,

recomandari

p'sihoterap.euti,

ISB}J:978-973-8291-76-8

www.edituratrei.ro

III
911789738

291768

Psihologie practica
Coordonarea colectiei: Vasile Dem. Zamfirescu

Fran<;ois Lelord

Christophe Andre

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile
editia a doua

Traducere din limba franceza de Cam elia Balamaci

TReI

Editori: SILVIU DRAGOYIIR VASILE DEM. ZAMFIRESCC Director editorial: MAGDALENA MARCCLESCC-COJOCEA Coperta colectiei: FABER STUDIO (Silvia olteanu si Dinu Dumbravician) Dtp: CRISTIAN CLACDIC COBAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României LELORD, FRAN<;:OIS Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile / Fran<;ois Lelord. Christophe Andrc : trad.: Camelia Balamaci. - Bucuresti: Editura Trei, 2003 Bibliogr. ISBN 973-8291-76-3 1. Andrc, Cristophe II. Balamaci. Camelia (trad.) 159.923

Aceasta carte a fost tradusa dupa
COMMENT GERER LES PERSONNALITES

.

DIFFICILES,

Odile Jacob, octobre 1996, Paris

Copyright ©

Editio71S Odile Jacob, 1996

Copyright © Editura Trei, 1998, 2003 pentru editia in limba româna
Tel./Fax:

c.P. 27-40. Bucuresti +4 021 224 55 26. +4 '021 224 47 71 e-mai!: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
ISBN 973-8291-76-3

Cuprins
Cuvânt înainte I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV Personalitatile anxioase Personalitatile paranoice Personalitatile histrionice Personalitatile obsesionale Personalitatile narcisice Personalitatile schizoide Comportamentele de Tip A 7 9 33 65 83 101 123 139 162 183 207 225
0 ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Personalitatile depresive Personalitatile dependente Personalitatile pasiv-agresive Personalitatile evitante Si celelalte personalitati? Originile personalitatilor

245 265 273 289 325

dificile

Teorii si modele ale personalitatii Concluzie Personalitatile dificile si schimbarea Bibliografie comentata

pe cineva apropiat.. apoi. aducându-i la capatul puterilor si determinându-i sa consulte un psihiatru. Ascultându-i. inevitabit în viata. de catre diverse institutii. le creeaza probleme istovitoare. Dupa ce am întâlnit numerosi salariati. cât se poate de firesc. OrI din ce în ce mai des. . un client.o ruda. am constatat ca multi dintre ei erau preocupati de felul în care ar putea face fata unei personalitati dificile. Speram ca ea va va ajuta sa întelegeti mai bine si sa faceti fata mai bine personalitatilor dificile cu care va veti confrunta. banuim adesea ca aceasta persoana despre care ei ne vorbesc si pe care noi n-o cunoastem este o "personalitate dificila". dar nu aceasta" personalitate dificila" a venit sa ne consulte. ce remarcam? Mai întâi.. zi de zi. ne-am deprins sa ne ascultam pacientii marturisindu-ne dificultatile pe care le încearca în viata lor afectiva sau profesionala. un coleg . Asa ca ne-am decis sa ne folosim de experienta noastra ca "sfatuitori în privinta personalitatilor dificile" pentru a scrie aceasta carte. ei încep prin a ne vorbi de ei însisi. Suntem consultati si pe teme de îngrijire a stresului si de psihologia schimbarii. un colaborator. la toate nivelurile ierarhice.Cuvânt înainte În calitate de psihiatri si psihoterapeuti. fie aceasta personalitate un patron. Uneori ne gândim ca nu încape îndoiala ca ar avea tot atâta nevoie de ajutor ca si pacientul nostru . un coleg.care. de durerile si de sperantele lor. sfârsesc prin a ne descrie o persoana din anturajul lor .

începe sa-pi închipuie ca am avut un accident de mapina. Am ajuns acasa cu o jumatate de ora mai târziu decât se aptepta mama (sigur ca ea îmi ptia pe dinafara orarul fiecarei zile). cu un grup de vârsta mea. m-a privit pi mi-a spus ca trebuie sa-i telefonez mamei mele. nu mica mi-a fost surpriza când vamepul. am stat la o puetii cu nipte prieteni. mama n-a mai rezistat. Dupa câteva zile fara vreo veste de la mine.. dupa ce am iepit de la liceu. dupa ce mi-a consultat papaportul. iar scrisorile pe care le trimisesem mamei au ajuns abia dupa întoarcerea mea. Apoi am priceput. Chiar pi acum. Odata.•. dar n-ap vrea sa fiu de fata la venirea ei.ptiu pe mama neliniptitii. Nu era tocmai simplu sa telefonezi în Franta. Alta data. într-un acces de independenta.1 Personalitatile . ne spune Clairela ea. Când eu pi prietenii mei am ajuns la granita dintre Peru pi Bolivia. Si nici macar nu ptia în ce tara ne aflam în acel moment. pe la douazeci de ani. Telefonând în disperare. reupise sa alerteze într-un asemenea grad ambasadele Fmntei din tari- D' . am gasit-o în lacrimi. daca se întâmpla sa întârzii zece minute. anxioase "Nu mi-este frica de moarte. gata sa anunte la politie disparitia mea. intotdeauna. vrea sa ptie om ani). Îpi facea sânge rau din orice. Am ramas înmannurita. când merg pe (douazeci pi opt de la care vin pi. o ." WOODY ALLEN . o pornisem într-un periplu prin America de Sud. când aveam paisprezece ani.

:. Este mai destinsa doar în zilele în care surorile mele. Imediat ce p le prime. defapt pentru ca .:. Îi este merCll teama sa nu Întârzie.:.:. iar noi strângem totulj o simt. Toata dimineata se agita sa prepare dejunul. O .i bia la cafea. Tata a murit Într-un accident de ma. în sfâr.:.:.i facturile telefonice .:.tiuca va fi mai lini. Cll trei copii de crescut.te. :j)idaca numai pentru mine )ii-arface griji! Dar de griji nu este scutita nicicând. De altfel.:.i-. apoi. la minister. De pilda. dar Într-o stare de alerta.i masuri de precautie suplimentare. .tiintarefusese transmisa tuturor punctelor de frontiera. Încât o În. De câte ori se simte în nesigurantaj se gândeste la tot ce poate fi mai rau Cfiica .i zi.titasa afle ca am ajuns cu bine la destinatie.10 Fran<. banllie.tita. sora mea mai mare pare s-o cam ia pe acela. Biata mal/uI! A)i vrea sa pot fi suparata pe ea. Când pleaca cu trenul. când Îi cerem sa a stea lini.:.:. eu .i pâna la plecarea noastra pare sa ramâna calma. caci are mereu grija ca examinarea oricarui dosar sa fie realizata la timp. Este posibil ca din pricina acelui traumatism si acestei responsabilitati sa fi ajuns o angoasata? Dar când ma uit la bunicii pe linie materna.:.. dar Îmi dau seama ca este vorba de ceva mult mai puternic decât ea . d CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE MAMA? prejurarej YIama lui Claire are tendinta de a se framânta în orice îmde a se gândi mai cu seama la posibilele riscuri si pericole ce ar pândi-o pe ea si pe cei apropiati. În aceea. :j)till ca acolo unde lucreaza.oisLelord si Christophe Andre le prin care urma sa trecem. vad ca ei nu Înceteaza de a se Îngrijora pentru orice.tece d~ficultati s-ar putea ivi.i otii s no.:.:.it.i a anxietatea ei c o face sa patimeasca destul.trivenim sa dejll11am cu ea. :j)iatunci Îmi spun ca-i din familie.i rum si am sfatuit-o sa consulte degraba un terapeut.teaptanerabdatoare sosirea confimzarilor de primire a cecurilor.:.inaj si ea a ramas singura.:. completeaza tl11 cec de teama ca cea mai mica Întârziere ar duce la suspendarea serviciilor respective.:. ajunge la gara cu cel putin o jumatate de ora mai devreme. Nu stiu de unde aceasta anxietate.:.:.ivad ia rânduindu-. când ajungem acasaj o sun sub diferite pretexte.:.:. .i e cele de electricitate. În zilele urmatoare a. este extrem de apreciata.ceva mai relaxata .:.

când este vorba de situatii viitoare. . se tensioneaza. Banuim deja ce avantaje. pentru a controla chiar situatii cu un risc redus (fapt putin probabil sau lipsit de importanta). poate a avut un accident"). faptul de a te gândi la toate riscurile unei situatii. la urma urmei. Este tensionata si pentru a pregati la timp dejunul desi: 1) o întârziere ar fi lipsita de însemnatate. ca urmare a unei erori de procedura. De pilda. dar oare ar fi un dezastru iremediabil? Nu. are tendinta de a anticipa toate riscurile. se poate întâmpla sa nu vina factorul postal sau ca cecul sa ajunga în alta parte. raportat la posibilitatea faptului sau la gravitate a lui. riscul de a nu fi gata la timp este minim. nu este doar o dovada de prudenta? Nu. Dar. pentru a-l preîntâmpina. Pe de-o parte. Dar asta este putin probabil.Personalitatile anxioase 11 mea întârzie. caci va puteti da seama ca în cazul mamei lui Claire. Totusi. pe de alta parte tensiune exagerata si suferinta. tensiune . atentie exagerata acordata riscurilor. si se întâmpla destul de rar. 2) fiind o gospodina priceputa si cunoscând meniul. Personalitatea anxioasa II pentru sine sau pentru cei apropiati. Pe de alta parte. atentia acordata riscurilor este exagerata si excesiva. Anticipare anxioasa. Sa zicem ca s-ar întâmpla într-adevar asta. pentru a le controla mai bine. raportat la riscurile vietii cotidiene II tensiune fizica adesea excesiva II permanenta atentie la riscuri: vigilenta fata de tot ce ar putea lua o turnura neplacuta. al unui fapt în sine putin probabil si putin grav si. ci doar un incident minor ce poate fi remediat printr-o vizita la agentia France Telecom din respectivul cartier. crezând ca în acest felIe poti controla mai bine. Si daca totusi se întâmpla. griji mult prea intense si frecvente. prudenta si tendinta de a controla (situatia). mama lui Claire se simte dominata doar de acest risc. dar si ce neajunsuri prezinta faptul de a avea o personalitate anxioasa.mama lui Claire prezinta trasaturile unei personalitati anxioase. ar fi înca si mai putin probabil ca France Telecom sa decupleze telefonul fara vreo înstiintare prealabila.

refuzam sa ne gândim la ele câta vreme nu suntem pusi în acea situatie. dar cei mai multi dintre noi traiesc pierzând din vedere tocmai acest fapt. copiii se îneaca." Dar. . de exemplu. sau la masa de lucru. în care în orice clipa poate surveni o catastrofa? Este suficient sa deschizi un ziar pentru a te convinge. fixam centura de siguranta." O persoana depresiva care ar împartasi aceasta parere s-ar pregati pentru a amortiza loviturile pentru a evita orice surprize. convingerile mamei lui Claire si cele ale unei persoane ce nu este anxioasa se deosebesc doar prin frecventa si intensitatea lor. o nenorocire poate veni oricând. în bucatarie. Convingerea ei fundamentala ar putea fi formulata astfel: "Lumea este un loc în care pândesc tot soiul de primejdii si dezastre. yIama lui Claire. dimpotriva. veti spune. Ceea ce nu ne împiedica sa luam precautii in ceea ce priveste riscurile pe care le putem controla. cum ar fi o boala grea. În mod cert. în gradina. la urma urmei. accidentul de masina al unei persoane apropiate. oare nu are ea dreptate? Nu este oare lumea un loc primejdios. daca esti extre~ de precaut. în lume esti pândit de primejdii si trebuie sa fii prudent. O femeie iese pentru a cumpara pâine si este lovita de o masina. În privll1ta riscurilor al caror control nu ne sta in putere. va face totul pentru a le preveni. suntem fiinte vulnerabile si pieritoare. De fapt. mama avea dreptate. încercând sa controleze tot ce o înconjoara. O a1ta convingere a ei ar putea fi aceasta: "Daca esti prudent. poti evita nu putine catastrofe si accidente? In fond. Un autocar se rastoama într-un sant.12 Fran~ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE MAMA LUMEA? Mama lui Claire pare sa dispuna de un veritabil radar care îi îngaduie sa detecteze tot ce ar putea duce la un incident sau la o catastrofa în cercul ei. dar fara vreo anxietate deosebita si fara a tremura de teama unui accident la fiecare intersectie. poti evita multe accidente si incidente. Scaldându-se. La volan. Si atunci nu este adevarat ca. În fiecare zi mor oameni sau sunt raniti în accidente banale.

cât 9i de compania fnea. Se poate vedea. Într-o zi. deci. riscurile minore ale vietii. sau carentele unui contract. este multumit. caci am fixata o întâlnire. încasez multe prime 9i clientii mei sunt feriti de surprize. doctorul mi-a cerut sa trec pe o foaie de hârtie toate gândurile anxioase pe care le încercam de-a lungul unei zile. De fapt. Gerard. treizeci ~i patru de ani. se poate spune ca sunt anxios. Dar trebuie sli mai spun 9i ca din pricina acestei anxietati ma aflu într-o continua tensiune. Nu cumva am uitat ceva? Nu cumva este vreun risc care mi-a scapat din vedere? Înlpreuna cu clientul revad contractul. el îi cerea medicului sau tranchilizante: Da. simt o prima nelini9te când ma gândesc la tot ce am de facut în acea zi. cunduc cu multa grija 9i am o J1w9inarenumita pentru siguranta la coliziune. semneaza. dar ma tratez! Nostim este ca lucrez în domeniul asigurarilor. tensiune a fizica ~i comportamentul de control se declan~eaza mult prea adesea ~i cu prea mare intensitate în raport cu evenimentul. Ajung 9i la birourile clientului (având contractul la mine). pe mine ma protejez. îmi spun ca îmi fac singur griji 9i ca propriul meu comportament este perfect normal. Sa ascultam marturia unei persoane anxioase. dar la o intensitate moderata. ca 9i cum a ma ocupa de dezastrele ce-i pândesc pe altii mi-ar da sentimentul ca. de fapt. ca persoanele anxioase sufera de o reglare un pic cam sensibila a "sistemului lor de alarma": gândurile lor anxioase. pe drum. întârziere a sau nereu~ita prepararii unei mese. Sigur. este un contract important )ii. La plecare sunt încântat.Personalitatile anxioase 13 Pe de alta parte. ca pierderea unui tren. În mod regulat. Daca am sa întârzii? De altfel. Si daca va veni ziua în care nu ne vom mai iubi? Ma urc în ma9ina 9i o pornesc. din punct de vedere profesional sunt apreciat atât de clienti. ma opresc sa beau o cafea. care pare a fi cam îmbufnata în dimineata asta. Câteva minute sunt . agent de asigurari. caci tocmai aceasta teama ca ceva sa nu sfârgeasca prost ma facc sli descopar riscuri la care clientul nici nu se gândise. pe care uneori nici nu le sesizase. Ca urmare. Si iata ce a ie9it: putin înainte de a ma ridica din pat. cu siguranta ca ne vor spori anxietatea. voi ajunge oare sa le termin pe toate? Micul dejun cu sotia mea.

În cele din urma/ ne-am întors în port cu bine. Avantaje: Gerard este extrem de constiincios/ prevede riscurile si este un excelent profesionist. În mod paradoxal/ în fata unui pericol real reactionez mai degraba cu calm/ spre surprinderea celor ce sunt obisnuiti sa ma vada framântându-ma din orice. (Si daca în acea zi am putut sa fac fata acelei probleme a fost pentru caI din aceeasi teama de a nu ramâne cu masina în pana pe drum/ facusem niste cursuri de mecanica auto. CÂND ANXIETATEA DEVINE MALADIE Sa presupunem caI din motive care ne ramân ascunse/ anxietatea lui Gerard se amplifica/ ca el se simte din ce în ce mai tensionat/ ca se gândeste doar la dezastre posibileI fapt care îi tulbura somnul si capacitatea de concentrare. Inconveniente: este mereu /Jcu ochii în patru/J ceea ce îl istoveste si îi aduce destula suferinta. Chiar daca nu am grijiI mi lefac singur. Pe neasteptate/ vremea s-a stricat si/ în acelasi timpI motorul a început sa dea niste rateuri. Si daca trebuie dusa urgent la Service? As gasi oare timp între doua întâlniri? Si tot asa. Iar vara trecuta este un exemplu: totul mergea bine/ avusesem un an bunI eu si sotia mea ne întelegeam bine/ vacantele pe care ni le petreceam cu copiii erau absolut excelente si efectiv nu aveam nici un motiv de îngrijorare. Ei bine/ au început sa ma framânte gânduri de genul: nu cumva vreunul din copii suferea de o boala grava? Cum vedeti/ aceasta nu se termina niciodata.14 Fran<. . Acest exemplu face sa fie si mai clare avantajele dar si inconvenientele unei personalitati anxioase. Toti erau înspaimântat( eu însa am coborât în cala sa vad ce se întâmpla cu motorul. Anul trecut pornisem într-un voiaj pe mare cu niste prieteni care voiau sa-mi arate noua ambarcatiune. Astfel arata la mine o zi normala/ cu aceasta anxietate cu care m-am deprins deja.ois Lelord si Christophe Andre ceva mai destins apoi/ brusc/ îmi vine alt gând: îmi amintesc ca astazi dimineata masina mea facea un zgomot.) În fata unei probleme reale ma pot descurca/ dar ce nu-mi da pace este gândulla ceea ce s-ar putea întâmpla.

Durham.o scrutare hipervigilentâ a ceea ce este împrejur: senzatia de a fi permanent la pânda. 1993. dificultati de concentrare. nevoia de a urina des. "Fsychological Treatment of Generalized Anxiety Disorders". R. Adesea. Allan. cele mai eficiente tratamente sunt cele în care o psihoterapie este însotita de medicatie. mai întâi de toate. Boyer.. 1996. ?edintele de restructurare cognitiva2: terapeutul îl ajuta pe pacient sa î?i reconsidere gândurile anxioase. în adevaratul sens al cuvântului. C. sa se initieze în tehnici de relaxare. Dintre psihoterapii. într-o continua excitatie. T. 2. Full. Sindromul anxios generalizat este un soi de caricatura a personalitatii anxioase ?i cei ce sufera de acest sindrom patimesc destul.. ?i apoi pentru ca.B. DSM-IV: Malluel diagnastique et statistiqlle des traubles mentaux. ?i-au vadit o anume eficacitate.o hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ (sistemul nervos dirijeaza reactiile involuntare): palpitatii. bufeuri. contractii dureroase (spate. umeri. . fara îndoiala acesta îi va pm1e diagnosticul de anxietate generalizata. 2 . maxime) ce dau adesea senzatia de oboseala. iritabilitate. perturbari ale somnului. o maladie ce necesita un tratament. Faris. Psihoterapia este însotita uneori de un tratament medic amentos pentru ca. Guelfi. . 19-26. terapiile cognitive ?i cele comportamentale. tradus din valianta americana de J. Pacientului i se propune: 1. British Jaumal of Psychiatry. pentru a-?i controla singur reactiile anxioase excesive. Masson. "nod în gât" . transpiratii. În special îl ajuta sa faca o noua evaluare în privinta gravitatii ?i probabilitatii pericolelor pe care le supraestimeaza.Personalitatile anxioase 15 Data medicul sau generalist îl trimite la psihiatru.o tensiune muscularâ: zvâcnituri. Este o maladie. pacientul se afla într-o suferinta profunda ?i trebuie ajutat imediat. P. pp. despre care vom vorbi în aceasta carte. Anxietatea generalizata se manifesta tocmai prin îngrijorari excesive ?i nejustificate. la care se mai adauga alte tipuri de simptome1: .

uneori. Mai jos vom arata care sunt avantajele si dezavantajele respectivelor medicamente: ANXIOLlTICE .efect rapid .16 Fran<.sunt simplu de întrebuintat . la începutul tratamentului în cazul anxietatilor grave sporesc anxietatea .actioneaza si asupra depresiei.actioneaza în timp: sunt necesare mai multe adverse: .eficienta redusa .folosite necorespunzator dau reactii Tabloul celor doua mari clase de medicamente în tratarea tulburarilor anxioase folosite .bine tolerat .nu creeaza dependenta . cel mai eficient tratament în anumite tulburari anxioase .de fapt. adesea asociata AVA:\rTAJE . saptamâni de tra.ois Lelord j"iChristophe Andre la fel ca în multe din tulburarile psihice. asocierea psihoterapiei cu medicatia în anumite cazuri este mult mai eficienta decât oricare din cele doua luate separat. Pentru anxietate medicii utilizeaza doua mari tipuri de medicamente: anxioliticile si antidepresivele.somnolenta.nu dau stare de somnolenta .uneori nu au efect .tulburari de metament pentru a morie sau de conse putea vorbi de centrare (tempoo eficienta depliDEZAVANTAJE na rare) .efect 1i11ij" titor pentru pacient AXTIDEPRESIVE .

i un anxiolitic este o decizie medicala. Si apoi. am ramas la fel de preocupat sa prevad totul. pentru a ma obii'nui i'i pentru a vedea daca nu îmi dadea stare de somnolenta. în functie de necesitatile pacientului. Si cum. care este decis sa se trateze: De fapt cred ca m-am obi~nuit cu anxietatea mea. Sa îl ascultam tot pe Gerard. Mai întâi am fost la un medic generalist. mai trebuie spus ca eu. sa-i duca pe copii la vaccinat. Sotia mea sesizase ca aceasta îmi reui'ise. De fapt. câteva zile la rând. aproape întotdeauna la început sunt prescrise anxiolitice. ghidata de simptomele pacientului t. marind doza. dar îi displacea ideea de a lua pilule. Am început sa iau în week-end mai întâi. de regula. dar cu oarecare ezitari. dar ma simt mai putin tensional. aveam tendinta sa o tot întreb daca a facut ceea ce era planificat sa faca: de pilda. la întoarcerea din concediu. numai ca sotia mea m-a tot îmboldit sa merg la medic.. Dupa i'ase i'edinte . de la simpla la dubla.iun antidepresiv care adesea face ca rezultatul sa fie mai bun ?i apoi doza de anxiolitice sa fie redusa .i de afirmatiile acestuia. nu aveam chef sa-mi "povestesc problemele". Iar psihologul a înteles aceasta i'i mi-a spus sa învat tehnici de relaxare. Si acest medicament m-a ajutat. ea se îngrijea de toate aceste treburi. Si mi-a explicat cum sa-I iau: în timpul unei perioade mai dificile. se adauga t. i'i totui'i personalitatea mea n-a suferit nici o schimbare. Si atunci m-a sfatuit sa consult un psiholog pe care i-l recomandase o prietena. care mi-a prescris un anxiolitic. iar mie mi se pare o viata normala. fara a depai'i doza obii'nuita i'i încercând sa ma abtin de la medicament în restul timpului. Tratamentele pentru sindromul anxios generalizat pot fi folosite ?i în cazul unei personalitati anxioase. în functie de zile. apoi am continuat.Personalitatile anxioase 17 Optiune a între un antidepresiv t. Îi era din ce în ce mai greu sa ma tot vada tensional. sa se ocupe de cutare sau cutare act administrativ. sa se întâlneasca cu un lucrator (pentru casa). când i'tiam ca sunt atâtea de facut. Mai mult. Am folosit acest medicament. o agasa faptul ca eu tot încercam sa o controlez. aveam insomnii. M-am supus. În cazul anumitor tulburari anxioase grave. pentru a-l calma imediat pe pacient.

Cu câte o pilula din când în când :.icu putina relaxare. mai cu seama când i se propune pacientului un tratament medicamentos ("Da.sa fac ni:.ois Lelord si Christophe Andre ma puteam relaxa atât de profund. la volan. prin procedee simple. a Apoi psihologlll mi-a propus sa încep o adevarata psihoterapie.. nu cauza lor. te). la "adevaratii gemeni". Doar o terapie aprofundata..i ând voiam sa adorm foc loseam tot relaxarea. încât :.ezat iind.. pentru ca tensiunea sa se diminueze. Acum fac asta de mai multe ori pe zi: dupa un telefon. o psihanaliza l-ar putea face sa-s'i cons'tientizeze cauzele propriei anxietati s'i sa se elibereze de simptom. fire:. când unul este afectat de un sindrom anxios generalizat.. eu cred ca îmi este deja mai bine. cam un sfert din rudele de gradul întâi sufereau de un sindrom anxios. a:. în timp ce a:. Acest exemplu arata ca uneori. într-un caz din doua sufera s'i celalalt de ace- . DOCTORE? În acest punct ereditatea s'i educatia se împletesc. fac zeci de respiratii profunde :..teptschimbarea culorii semaforului."). Ereditatea: Numeroase studii au aratat ca în diferite forme ale tulburarii anxioase. dar parerea mea a fost ca nu era necesar. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. Cineva ar putea spune: "Dar Gerard nu s'i-a rezolvat problema anxietatii! El s-a ocupat doar de simptomele ei. Din pacate.i. cauzele unei anxietati excesive nu sunt suficient cunoscute. Ele difera de la un pacient la altul s'i ar fi dificil ca în stadiul actual al cunOs'tintelor noastre sa vrei sa tratezi de fiecare data "cauza". dar aceste medicamente trateaza simptomele.. în ciuda a ceea ce multi oameni cred.. sau relaxarea. pacientii pot fi ajutati enorm s'i ca numeroase persoane (barbatii îndeosebi) nici nu pretind mai mult.18 Fran<. cauza ascunsa a acestora a ramas netratata. La gemenii monozigoti. Psihologlllmi-a mai sugerat ca în timpul zilei. Cli ochii închi:." Acest tip de raspuns este destul de des întâlnit.teminirelaxari (fara a fi cu f tot ul relaxat.i ceasta nza destinde..

160. "evenimentele de viata" (despartiri. e. numita de ei "anxietate nevrotica". 5 C. pp. de care Gerard nu este con~tient. Gerard se angoaseaza tocmai pentru a combate o angoasa mult mai profunda. schimbarea profesiei) se succedasera rapid În lunile ce au precedat aparitia sindromului4.e fiecare data. evenimente traumatizante. American JO!l1'nal of Psychiatry (1989). Se au în vedere tulburarile anxioase ~i nu doar "personalitatea anxioasa". Taylor. 668. Archives of General Psychiatry (1992). 49. 267. British Joumal of Psychiatry (1992). Pentru psîhanali~ti. d. L. adica nu seamana mai mult decât fratii sau surorile "obi~nuite"3. Alti autori se intereseaza de numarul deceselor san al divorturilor parintilor survenite în timpul co-. Favarelli.Personalitatile anxioase 19 la. prin transfer.i sindrom. Mediul: Studiile au aratat ca. 4. Deci. de o îmbinare variabila între o predispozitie ereditara. pilariei. p. Kenardy. uneori. este nevoie.5 Ca ~i în cazul altor personalitati dificile. este simptomul conflictelor incon~tiente. Kraemer. dar numai Într-un caz din ~ase daca gemenii sunt dizigoti. 3 K. . Pentru ei. p. cum ar fi sindromul de panica sau agorafobia. Fried.B. decese. 622-626. el ar putea retrai experientele emotionale ale trecutului sau. Aceasta teorie seduce din mai multe motive. dar alte studii au dovedit ca ~i o trasatura a personalitatii "anxioase" putea fi partial mo~tenita. incon~tienta. Kendler & con. anxietatea excesiva. neadecvat rezolvate si datând din prima copilarie. Re. ce tine de unul sau de mai multe evenimente din primii ani de viata. la pacientii ce sufera de tulburari anxioase. "Psychological Precursors of Panic Attaks". experiente educative ~i. si astfel s-ar sesiza adevarata natura a propriei anxietati ~i s-ar elibera de ea. 146. J..5. pentru ca o personalitate anxioasa sa se formeze. mutatul. S. "Recent Life Events and Panic Disorder". Pavanti. În cadrul unei psîhanalize. "Generalized Anxiety in Woman: A Population-Based Twin Study". aceasta anxietate a cotidianului este traducerea unei probleme înca mai vechi.

spera sa atinga acea stare de sanata- te psihologica fara sa mai fie necesara continuarea unui tratament. cu sprijinul. Oame- nii prefera sa creada ca raul lor are o "explicatie". Pentru fiintele umane care suntem. II dintre care multe sunt clare chiar pentru un ne initiat (mai cu seama texte din Freud). II O psihanalizfi este însotita ~i de texte de referinta captivante. sau pentru a deveni ei însisi psihanalisti. pe care ei o pot gasi în trecut. Aceasta îl motiveaza.20 Fran<. Psihanaliza propune o terapie de durata. Sunt psihanalisti care afirma ca ei nu garanteaza deloc o vindecare. ci doar ca un indiciu ca travaliul analitic nu a avansat îndeajuns. acest fapt nu este resimtit ca un esec. fie pentru a grabi mersul terapiei. Totusi. al unui te- rapeut. Pe de alta parte. ceea ce adesea are un efect linistitor asupra pacientului ("terapeutul meu va fi întotdeauna aici"). dar fara a se supune vreunei medicatii sau fara a se conforma recomandarilor unui terapeut. nu sunt suficiente aceste motive pentru a recomanda oricarei persoane anxioase sa se supuna unei psihanalize . speranta de a putea întelege este extrem de îmbietoare si probabil ca în sine are si efect terapeutic. altfel spus. II În cadrul unei psihanalize pacientului i se propune sa fie chiar el autorul propriei vindecari. totusi tocmai aceasta spera pacientii lor. decât sa li se spuna ca anxietatea lor este un amestec nediferentiat între ereditate si educatie. II Datorita unui tratament "de fond" pacientul spera într-o vindecare deplina. daca dupa câteva luni sau ani nu este înca vizibila nici o ameliorare. fie din speranta ascunsa ca-si vor putea întelege mai bine propriile probleme. totusi multi dintre acestia nu rezista tentatiei.:oisLelord si Christophe Andre Cinci motive clasice pentru care un pacient anxios sau deprimat vrea sa se supuna unei psihanalize II În cadrul unei psihanalize pacientul afla ca propriile simptome au un sens ce poate fi cunoscut. fireste. Cu toate ca majoritatea psihanalistilor nu le recomanda pacientilor lectura de texte psihanalitice.

Astazi. agorafobii. cercetarile actuale au aratat ca nici o disciplina nu poate pretinde sa fie adecvata pentru toate tipurile de tulburari sau pentru toti pacientii.. terapiile cognitive si comportamentale. care difera de la un individ la altul. urmata si adeverita de numeroase studii facute de echipe diferite. atacuri de panica. terapia interpersonala (mai nou) fac de zeci de ani obiectivul evaluarilor în tulburari diferite si cu diferite tipuri de pacienti. 6 R. observatiile facute separat. Apoi. Analytic Psychoterapy and Anxiety Management Training for Generalized Anxiety Disorder". metoda însasi presupune anumite gusturi si anumite aptitudini (interes pentru trecut. Acest studiu a fost întreprins acum mai bine de un secol. cât priveste "simplii" anxiosi sau personalitati anxioase. comparativ cu starea celor ce se gaseau pe lista de asteptare. gratie carora s-ar putea decide ce tip de psihoterapie are cele mai multe sanse de reusita. 315-323. dar obiectivul stiintei este tocmai acela de a transforma intuitiîle personale. Psihoterapiile analitice. capacitate de verbalizare si de asociere libera. imaginea este mai putin clara. la început în diverse ramuri ale medicinei. fara a fi fost supusi vreunui tratament. fireste ca fiecare "psihoterapeut" îsi are propriile sale intuitii. De pilda. frustrarii si asteptarea unui rezultat în timp). tulburari obsesionale) terapiile cognitive si comportamentale au vadit o eficacitate adesea spectaculoasa. adica asupra acelor elemente proprii fiecarui pacient.Personalitatile anxioase 21 sau unei psihoterapii analitice. mai recent si în psihiatrie. British JOllrnal of Psychiatry (1994). . privirea este îndreptata asupra predicatorilor de eficacitate ai psihoterapiilor6. pp. de suportare a ambiguitatii. aceste "convingeri intime". în psihoterapie. Dmham et coH. În aceasta privinta. în cunostinte verificate si acceptate de cât mai multi. "Cognitive Therapy.e. 165. Mai întâi. ca si numeroasele studii au dovedit ca printr-o terapie psihanalitica starea pacientilor usor anxiosi sau deprimati se ameliora vizibil. Si daca în anumite tulburari anxioase bine definite (fobii.

sau sa citeasca lucrari destinate publicului larg.ffiO?tlllta e cauza. sau renuntând la calatorie. Si. a?a cum demersul psihanalitic nu poate întruni aprecierea unanima a pacientilor. cum nu este prea placut sa încerci o emotie precum anxietatea. vom cauta sa o ocoIim procedând în a?a fel încât sa evitam orice risc: cei mai anxio?i se vor pregati cât pot mai bine pentru examene.. pentru a controla mai bine situatia 9i a preveni riscurile. anxietatea poate fi un stimulent dar ?i o stavila. daca exista azi atât de multe persoane anxioase este pentru ca anxi09ii au rezistat vicisitudinilor selectiei naturale.nu poate fi pe placul tuturor. pentru ca optiunea sa fie facuta în deplina Cl. Dar persoanele mult prea anxioase vor evita dezagreabilul anxietatii pur 9i simplu neprezentându-se la examene. cu obiectivele sale bine precizate.cu desfa?urarea sa metodica. pe care le considera (uneori în mod nejustificat) prea grele sau refuzând sa-9i sustina discursul. Cu totii suntem mai mult sau mai putin anxio?i în fata unor situatii ce comporta un anumit risc. Si nu este greu sa ne închipuim cum s-a întâmplat: în fata riscului aparitiei . Vedem a?adar ca. î?i vor pregati discursul 9i vor face totul pentru a ajunge din timp la gara. Dintr-un punct de vedere evolutionist. anxietatea este o emotie fireasca. înainte de a lua cuvântul în fata unei adunari. când se întâmpla sa zabovim în drumul spre gara etc.22 Franc. pacientul sa consulte cel putin trei terapeuti ce apartin unor ?coli diferite. deci anxietatea a avut o valoare anume pentru supravietuire. nici demersul cognitiv sau comportamental . Ei vor încerca sa previna riscul de a pierde controlul situatiei. caci toate aceste situatii le-ar pricinui mult prea multe griji. Sfatul nostru ar fi acela ca. cu accentul pe care-l pune pe rezultatele observabile . când dam un examen. înainte de a începe o psihanaliza.oisLelord ?i Christophe Andre Pe de alta parte. d LA CE BUN ANXIETATEA? În definitiv.

iesind în fine linistit de la doctor. ci ar fi ramas acasa sa vâneze reni. sa întreprinda o ancheta periculoasa. care i-a confirmat ca nu avea "nimic". La nivelul grupului este posibil ca anxiosii sa fi temperat elanurile celor mai cutezatori. pesemne ca vânatorul anxios era mult mai prudent. Pe scurt. cauta cele mai ferite poteci. nu se lasa surprins. nu încape îndoiala ca ei n-ar fi pornit nicicând pe mare. • Un model al "mamei evreice". gândindu-se la riscuri pe care nimeni nu le ia în seama si veghind pentru ca masurile de precautie sa fie luate. mereu la pânda. ironizate întâi de sotul ei. Diane Keaton. de Proust. Pentru orice proiect al unui grup. probabil ca anxiosii (ajutati de obsesivi) au fost cei care au contribuit la construirea celebrelor lor corabii si la aprovizionarea lor cu alimente în vederea calatoriei. anxioasa si culpabilizanta este descris de Philip Rofu în Portnoy ?i al sau complex. mai apoi si de nepotul ei. . În schimb. Woody Allen întruchipeaza o personalitate anxioasa. • În romanul În cautarea timpului pierdut. experiente ce s-ar fi putut totusi dovedi primejdioase.terioasa în Manllattan (1992) joaca rolul unui sot extrem de anxios. Personalitatile anxioase în filme si în literatura • În multe din filmele sale. sau cucerind Europa. nu-i pierdea o clipa din ochi. O mama anxioasa trebuie sa fi fost mult mai atenta la copii. brusc se întuneca gândindu-se: "Dar odata si-odata tot o sa am ceva." În Moarte mis. daca printre vikingi n-ar fi fost decât anxiosi. O buna îmbinare de cutezanta si anxietate trebuie sa fi contribuit la supravietuirea tribului. Aceste comportamente le sporeau sansele de a supravietui si de a avea urmasi.Personalitatile anxioase 23 unui pradator. admirabila bunica a naratorului vadeste multe trasaturi anxioase. un anxios poate fi pavaza. în special în Hanah i'i surorile ei (1986). facea provizii. descoperind astfel Islanda. care au avut un rol anume în descoperirea de noi teritorii sau în tentativa de a gasi si alte tehnici de vânatoare. care nu îsi poate împiedica sotia. reactiona la cel mai mic pericol.

pesemne ca sunteti bine pregatiti 'li nu mai este cazul sa ne vedem. scurteaza pedinta. Ceea ce nu este simplu. nu îpi gasesc timp liber pentru a fixa întâlnirea. El face câteva observatii. fie sefi sau colegi. De regula. care considera ca nu este necesar sa fie tinuti de mâna. Daca-i dati impresia ca nu dumneavoastra veti pricinui aceasta pana. îi veti da aceasta impresie: veniti la ora stabilita. Când trebuie sa-I vad pe Robert. caci anxiosii sunt uneori extrem de sâcâitori t'i ne trezesc dorinta de a face exact pe dos decât se asteapta ei. producând astfel o pana. raspundeti fara întârziere mesajelor lui. vrea sa se convinga ca totul se desfapoara cum trebuie. fie parinti. adesea îngrijindu-va de detalii. Patronul meu se numepte Robert.24 Fran<. Si atunci se împotrivesc. Si este mare anxios. într-o delegatie de câteva zile. ne spune Jean. ceea ce va face ca relatiile cu el sa fie mai bune. cum deja au avut loc numeroase întruniri pregatitoare. aratati-va prevazator. Dar nu este o metoda prea buna în cazul în care trebuie sa pastrati o relatie cu ei.ois Lelord t'i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE ANXIOASE Recomandabil: • Sa le inspirati încredere Pentru personalitatea anxioasa lumea este cam ca o mat'inarie uriat'a în care fiecare piesa te poate "lasa" oricând. Se straduiepte sa prevada totul. dintre care unele chiar cu clientul. agent tehnico-comercial în informatica. " . Când unul dintre noi trebuie sa se deplaseze la un client. I-am câptigat încrederea pi ultima delegatie mi-a confirmat-o: ne osteneam sa fixam acea întrunire de ultim moment pi în cele din urma el mi-a spus: "Bine. întotdeauna Robert mai stabilepte o întrunire chiar înaintea plecarii. eu adopt alta tactica: fac în scris o dare de seama a programului meu. pi i-o explic. treizeci pi opt de ani. anxiosul va va vorbi mai putin de nelinit'tea sa. Si. n-o sa ne stresam pentru asta. aceasta pedinta suplimentara irita destui colegi. pentru a vedea daca suntem îndeajuns de bine pregatiti. dar fiind liniptit acum. sau sosesc cu întârziere.

Cu prima ocazie când un anxios va spune: "Cu aglomeratia asta. Si aceasta se poate face cel mai bîne în cadrul unei terapii de durata. "Sa vedem. care au avut comportamente vadit pasiv-agresive. Cât priveste comportamentul prietenilor sau al sotului. si astfel pacienta va avea imagînea tuturor consecîntelor propriului scenariu-catastrofa al fripturii arse. Ar fi chiar asa de grav? Si ce-am putea face în cazul acesta?". 2. dar nu catastrofic. O pacienta. atunci când terapeutul a creat un climat de încredere. • Sa le ajutati sa relativizeze În cadrul terapiilor cognitive ale sîndromului anxios generalizat. mi-este teama ca sotul meu sa nu bea si sa nu vorbeasca prea mult. ". sa zicem ca-I pierdem.fripturii arse". decât sa se opuna sefului sau în felul colegilor sai. raspundeti-i: "Bîne. Dar poate ca acestia dîn urma au avut parînti anxiosi si sâcâitori si retraiesc. sau ca învitatii nu se vor întelege. Dar va puteti exersa în situatii simple. se va obisnui cu acest gând si astfel va fi mai putîn anxioasa si este tocmai ceea ce specialistii numesc desensibilizare. poate spune: jn seara aceasta astept vizita unor prieteni si colegi ai sotului meu si mi-este teama sa nu ard friptura. probabilitatea lor si eventualele solutii. cu speranta ca: 1. de exemplu.Personalitatile anxioase 25 Jacques a stiut sa faca fata situatiei într-un mod mai degra-:)aactiv. încetul cu încetul va relativiza si nu va mai lua în tragic consecîntele . un conflict dîn copi~arie... ce s-ar întâmpla daca friptura s-ar arde . în mod sigur o sa pierdem trenul!". terapeutul o va ajuta pe aceasta pacienta sa realizeze ca ea nu poate controla totul si ca în cazul în care sotul sau invitatii sai "rateaza" conversatia poate fi penibil. Facându-1 sa se concentreze asupra consecintelor reale ale . va spune el. începând cu situatii putîn dificile." Atunci terapeutul va cerceta toate consecîntele neplacute ale acestor lucruri. fara sa constientizeze.. terapeutul îl îndeamna pe pacient sa-si reamînteasca toate gândurile anxioase care-i vin fara încetare în minte.

îi raspund zâmbind "Cu siguranta ca nu pe cât te-ai gândit tu.Oi oate întrebarile astea ma exasperau. ". Numai ca nu se putea abtine sa nu ma piseze cu întrebari de genul: "Manânci îndeajuns? Sper ca nu te culci prea târziu? Ti-ai platit chiria? Te-ai înscris în organizatia de ajutor reciproc?" Aveam douazeci de ani. sa-i anuntati pe cei care va asteapta). este drept. incapabil sa apreciez dragostea pe care ea mi-o purta. mama. .o. voiam sa fiu liber .. Rezultatul n-a fost tocmai stralucit.jacându-ma sa cred ca sunt un ingrat. Mi-au trebuit ani ca sa ajung sa nu mai iau în tragic toate acestea. În ziua de azi dispunem de o întreaga gama de procedee.:oisLelord si Christophe Andre faptului de a întârzia si asupra posibilelor solutii (sa luati trenul urmator.poveste. Acum când ma întreaba" Te-ai gândit la . de la cele mai simple la cele mai complexe. Clinicienii te pot initia în numeroase . Si atunci este teribil de tentant sa-i ironizezi. caci pare sa-si fi dat seama ca acesta era un defect.26 Franr. mama se înfuria. mi-au trebuit ani pentru ca glumele mele sa fie mai binevoitoare.ote Damien (douazeci . bine intentionati desigur. • Sa practicati un umor binevoitor Anxiosii stmt enervanti.o vrut-o descurajanta: "Nu. t La un moment dat am început sa-i raspund cu o ironie pe care a. Folosind relaxarea si câte un anxiolitic în perioadele dificile. Si cred ca si ea a facut unele progrese. \tIai cu seama când este vorba de parinti.oaptede ani) si mama îmi telefona des. tot cerându-Ie sa fie atenti. pendula între angoasa si lacrimi. Eram lafacultate într-un alt ora. anxios. pentru a veni în sprijinul celor anxiosi. de o saptamâna nu mai mafi nânc deloc" sau "N-am sa dorm noaptea anul acesta" sau "Nici nu am de gând sa platesc vreo chirie pentru ca este iarna". acel agent de asigurari.. îl veti ajuta sa se detaseze si sa-si reduca din anxietate. mama". dar care îsi exaspereaza copiii. starea lui s-a ameliorat considerabil. (3i atunci se schimba subiectul.Oi • Sa le determinati sa se trateze Gânditi-va la Gerard. se abtine sa ma tot Întrebe.

terapeutul nu contrazice ?i nici nu-i recomanda pacientului un anumit tip de gândire. sunt destul de simplu de utilizat ?i deosebit de eficiente în cazul personalitatilor anxioase. este dezastru!fI).În fine.depistarea acelor gânduri asociate cel mai adesea starii sale anxioase: deseori terapeutul îi va cere ca în clipa în care se simte extrem de anxios sa-?i noteze fldiscursul interior fi (de pilda: flDaca nu termin raportul acesta la timp. . Luis Vera.sa-?i elaboreze un fldiscurs interior alternativ" menit sa-i relativizeze gândurile anxioase spontane. Sa mai amintim ca relaxarea este cu atât mai folositoare unui anxios cu cât acesta ajunge sa poata face scurte relaxari ori de câte ori î?i simte tensiune a nervoasa crescându-i. începând de la simpla respiratie diafragmatica din yoga. pot sa mai cer un ragazU). sa-?i discute principalele convingeri anxioase despre lume ?i viata -?i aceasta este cea mai delicata faza a terapiei . . în ciuda unei aparente complexitati. fie dupa o ?edinta. ci îl ajuta sa-?i reconsidere convingerile printr-o serie de întrebari în maniera lui Socrate (în exemplul pacientului angoasat de raportul sau.pentru a le putea repune în chestiune. fie înainte de a da un telefon sau la volanul ma?inii. 1995. Progresul pacientului anxios va înregistra trei mari etape: . când este prins într-un ambuteiaj. trecând apoi prin metodele lui Schultz sau ale lui J acobson. Precis de thirapie cognitive. terapiile cognitive7. principala convingere pusa în joc poate fi: . De data mai recenta. Paris. dar daca nu o sa reu?esc. Dunod. Nu este vorba de o metoda Coue în care pacientul î?i repeta ca flto~ul este bineu. Ca de obicei. . în terapiile cognitive. 7 Christine Mirabel-Sarron. au o valoare moderatoare (de pilda: flAr fi bine sa termin la timp raportul acesta. ci mai degraba de ni?te fraze proprii care. chiar daca î?i pastreaza un continut anxios comparativ cu acel discurs spontan.Sei fi concediat daca nu îti faci datoria irepro?abiIU).Personalitatile anxioase 27 tehnici de relaxare ?i fiecare o va alege pe cea care îi convine mai mult.

ca vom ramâne în pana în mijlocul unui pustiu. stabilise extrem de clar itinerarul. ca nu vom mai ajunge la timp pentru urmatoarea rezervare. El a sosit cu jumatate de ora mai devreme. pe când el era angoasat de ideea ca vom pierde avionul. Cu atât mai mult cu cât sotia îmi împarta?este aceasta pasiune si. La aeroport am fost primii care si-au înregistrat bagajele. Este ceea ce ne explica Etienne. te poti lasa u~or influentat de punctul lor de vedere. iar noi nici nu terminasem toate pregatirile. încât la început nici nu am îndraznit "sa-i iesim din cuvânt". câta vreme sanatatea ne-o va permite. Anxietatea care îl stapânea era atât de vizibila. încetul cu încetul. Mie. un pensionar de tiaizeci tii patru de ani. de altminteri. si ei amatori de calatorii. iar sotia lui tot încerca sa-I calmeze. A început prin a-si face o multime de griji în privinta asigurarilor si ne-a lasat în pace doar când ne-am înscris la societatea pe care o alesese el. A trebuit sa lefacem în mare graba. Totusi. De altfel. sa se teama ca drumuletul nu ducea nicaieri. un om fermecator. ca la hanul care nu aparea în ghidurile lui ne vom îmbolnavi din pricina mâncarii. avem de gând sa profitam. Si cum intentia pare a fi buna. descoperind. orice initiativa din partea noastra îl nelinistea. În timpul calatoriei.28 Fran<. alegând hotelurile recomandate în mai multe din ghidurile lui. Din chiar clipa plecarii am simtit ca nu va fi deloc simplu sa caIatoresc cu Henri. sa facem un ocol neasteptat. iar într-un an am planuit sa plecam împreuna în Italia.:oisLelord ~i Christophe Andre N erecomandabil • Sa va lasati subjugati Persoanele anxioase au suparatoarea tendinta de a va implica în necontenita lor politica de prevenire a riscurilor. Si cum se poate spune ca totul a iesit destul de bine. cu fiecare mI. . pensionarea mi-a adus libertatea de a calatori în voie. am început sa luam ?i noi initiative. în cele din urma el s-a mai destins un pic. Noi avem un cuplu de prieteni de aceeasi vârsta. alte ?i alte lneleaguri. În ziua plecarii trebuia sa treaca sa ne ia cu masina. Dar când aveam chef sa hoinarim si prin alte locuri. un prieten urma sa o aduca de la aeroport. cu ajutorul sotiei lui. imediat începea sa se nelinisteasca.

cred eu. de pilda. Cum eu gasesc ca este un bun patron. Sa o ascultam acum pe Lucie. Si mai puneti-va întrebarea daca placerea pe care o resimtiti facându-i pe anxiot'i sa tresara nu este semnul unui ut'or sentiment de inferioritate. în doar o fractiune de secunda. Rezistati acestei tentatii. o vizita neanuntata. daca pe nea9teptate cineva îl anunta despre problemele unui client sau de plecarea în concediu de maternitate a unei functionare. Psihologii spun ca acestea au o "reactie de tresarire" exagerata. Si aceasta chiar t'i atunci când este vorba de surprize placute. o gluma sunt tot atâtea cai pentru a-i vedea pe anxiot'i tresarind. abordând o mina calma în orice împrejurare. . sistemul lor de alarma se declant'eaza dând nat'tere unei emotii puternice. Daca vi se pare amuzant sa tulburati echilibrul altora. tentant.Personalitatile anxioase 29 • Sa le luati prin surprindere Personalitatile anxioase au o reactie puternica la surpriza. în care veti gasi partenerul potrivit. Când intervine imprevizibilul. fie adresându-va unui terapeut. pe care încercati sa-I compensati persecutându-i pe cei mai emotivi decât dumneavoastra. fie prin activitati ceva mai productive. dar un mare anxios. pentru a-i vedea panicati. patruzeci t'i patru de ani. Ascunde acest lucru muncind enorm. adresati-va mai bine unui paranoic. sa te joci cu nervii lor. Da! vad bine cum reactioneaza atunci când este luat prin surprindere. Încercati sa va gânditi la toate acestea în special în cadrul relatiilor voastre profesionale. Ideea mea i s-a parut buna 9i a cerut ca 9i ceilalti sa procedeze lafel. îl vad tresarind în scaunul sau 9i respirând mai repede. deci. t'i aceasta chiar fara sa vrei. functionara la o agentie bancara: Patronul meu este un tip simpatic. Încercati sa va ocupati de acest sentiment de inferioritate. Tace 9i are nevoie de un minut-doua pentru a putea reactiona. Întotdeauna rit'ti sa-I vezi pe anxios tensionat atunci când îl iei prin surprindere. Este. procedez în acest fel: înainte de gedinta fac o lista a tuturor ve9tilor pe care le voi anunta 9i i-o înmânez. iar de atunci gedintele sunt mult mai eficiente. dar nu tocmai caritabil. Intr-o gedinta. O veste neat'teptata.

Evitati sa le încarcati barca mai mult decât trebuie. unii medici chiar recomanda personalitatilor anxioase sa nu urmareasca stirile televizate. întaresc adesea impresia ca cel mai rau cu putinta nu este doar posi- . La lucru. dar în acelasi timp suntem si la discretia unei artere care poate ceda. a unei celule ce se cancerizeaza. Este adevarat ca buletinele de stiri. cu exceptia cazului în care el va poate realmente ajuta. trecând în revista catastrofele zilei. a unei masini care goneste. Anxiosilor le este mult mai greu sa-si întoarca privirea de la aceste prapastii ce se pot deschide sub pasii nostri. Caci pentru el nimic nu este mai angoasant decât sa realizeze ca lumea este un loc mai primejdios si mai incert decât credea el. inconstienti dansatori pe sârma. sau ca în chiar dimineata aceasta ati fost martorul unui îngrozitor accident de circulatie. Noi si cei pe care îi iubim traim. fiinte fragile. a evoca un pericol înseamna a-l trai deja si a suferi. mici miracole biologice ambulante. cel mai adesea nu ne gândim la asta. ca vecinul vostru care s-a dus la medic din pricina a ceea ce el credea a fi o migrena a fost internat pentru tumoare cerebrala. Ei se gândesc la primejdiile ce ne pândesc mult mai des decât noi. În fata anxiosului sau anxioasei voastre nu povestiti ca unul din colegi sufera de SIDA. Din fericire. Îl veti tulbura si de îndata veti fi considerat un alt subiect de neliniste. sefului sau colaboratorului anxios. dar teribiJ de vulnerabile. De altfel. Stapâniti-va sa-i povestiti un reportaj televizat buleversant despre ultimul genocid sau un articol înspaimântator despre ucigasii în serie. • Sa abordati subiecte de conversatie penibile Suntem fiinte umane.30 Fran<. Iar pentru ei. în special. Evitati sa-i marturisiti ceea ce va preocupa.ois Lelord si Christophe Andre • Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti Unui anxios propriile griji îi dau destul de furca. nu va revarsati nelinistile asupra colegului vostru. ceea ce nu va face ca relatiile voastre cu ei sa fie mai bune. deasupra abisului ce ne pândeste si care ne va înghiti pe toti.

Daca este patronul dvs.: fiti pentru el un fel de semnallinisnu-i spuneti ca v-ati înscris la titor. Daca este coleg sau colaborator: folositi-va de calitatile lui de anxios pentru a preveni si prevedea totul. si tocmai aceasta este convingerea de baza a personalitatilor anxioase. Nerecomandabil • • • • Sa va lasati subjugati. . Sa le determinati sa se trateze. ci si probabil. Sa le luati prin surprindere. Sa abordati subiecte de conversatie penibile. Cum sa ne purtam cu personalitatile anxioase Recomandabil • • • • Sa le inspirati incredere. Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti. Sa practicati un umor binevoitor.Personalitatile anxioase 31 bil. Daca este o persoana apropiata: un curs de parasutism. Sa le ajutati sa relativizeze.

ca depersoana 10.tiu iau facut la însemnatate. pentrumi-am astept sa chitante) nu t. Adesea nu pot dormi din cauza grijilor. 1. întâmpla 4. accident. IAm tendinta dau aachit osurprinde. de fara 8. 6. Adeseaseîmiimpozite. câtgriji sa voiama o trenurilor.32 Fran<. Mi se adesea ca îmi fac întâlnirile. Întotdeauna de I . Câteodata. 12.i (facturi. de ca care gândesc tranchilizant.:oisLelord si Christophe Andre anxioase? Aveti trasaturile unei personalitati ADEVA:zA. desimt tensionat(a) doua 9. Riscul I l I I I I I FALS I de a pierde un tren ma an- I-~ I I goaseaza teribil.pot Când sunt în ma seama prea târziu luat(a) verifica obligatii prin 7. simt ne-I 5. pe mersul ce. întârzie.reproseaza prea rezervarilepot sa sa un ori t. I 3. fara un multe nu un lucru repede. Uneori ma timpul zilei.

easca propriul sau punct de vedere. m-am angajat.tiu asta. Eu însa îi cerusem sa-mi împarta.. de comercial într-o întreprindere de Cândani. Cum nu puteam înjgheba o conversatie.i ~apte auzisem deja fie coleg.firei'te. Eram suparat. agent câte ceva despre Georges.. care urma sa-mi .i ---j . În saptamânile ce au urmat.. poveste~te Daniel. mi-a raspuns ca ar fi trebuit sa . Am avut vreme si? bag de seama ca în clipa în care ma apropiasem de birou. relatiile noastre au devenit ceva mai bune. A doua zi. când am primit un telefon de la unul din vechii clienti ai lui Georges. îl vedeam cum. nu voiam ca Georges sa afle de la altii ai'a ca i-am la- . În prima dimineata. caci eu consider ca este bine sa te întelegi cu cei cu care lucrezi. dintr-o data. redevenea cel de dinainte ~i pleca. introdusese pe calculator "bruiajul". De la început am vrut sa stabilesc o relatie amicala cu el. din moment cefusesem numit în acel post. ca-mi erau deja cunoscute. Trecusera doua saptamâni de la venirea mea în acea întreprindere. M-a primit cu destula raceala. $tiam ca nu fusese promovat de mult timp. am gasit un mesaj de la el. care. i-am cerut parerea în privinta felului de a proceda cu clientii. Am reu~it sa am câteva conversatii cu el. douazeci birotica. este bondoc. Cu un aer ironic. Am plecat descurajat. m-am dus sa ma prezint.. fara sa ma invite sa iau loc. sta extrem de drept are alura unui militar în civil. pretextând ca are de terminat o treaba urgenta. Georges are vreo cincizeci de ani. Era o fotocopie a recomandarilor oficiale ale întreprinderii în privinta conduitei fata de clienti.II 1 1 J I I Personalitatile paranoice ~ . care voia ca din acel moment eu sa fiu cel cu care sa trateze.

caci aveam impresia ca nu ma credea sau ca încerca sa-mi dea crezare. care nu i-a rambursat toti banii dupa un accident de ma.ineîncredere. i-am vorbit din nou .i ca studia problemele de drept privind vatamarea corporala. mi-a marturisit ca-. Cu exceptia saptamânii trecute... când îmi amintisem caI în ajunl ma aflam lânga automatul de cafea.. am înteles ca el crezuse ca se râdea de el. laolalta cu alti colegi de vârsta mea . care a luat fostul domiciliu conjugal. gândindu-ma ca... ca . Parea sa se Ilzaifi domolit. Dar cel mai tare m-au impresionat scrisorile trimise de Georges. . va înceta sa-. De când a divortat. Secretara.i însa..teaza dintii. s-ar fi putut crede ca autorul lor este un avocat.i cum în el se dadea o adevarata lupta între încredere . care fusese martora întregii scene mi-a spus ca n1l era pentru prima oara când Georges acuza o persoana pe nedrept . dar degeaba ma tot straduisem sa-i explic..iasigura el însu.. Georges a trecut pe lânga noi fara sa fi avut însa aerul ca ne-ar fi observat. în viata de zi cu zi nu este chiar singur. punct cu punct. traie.. Extraordinar de bine argumentate.iam vazut ca de asta data credea în spusele mele. Catherine.. Chiar în acea clipa. Ne-am reluat micile discutii. Sunt zile când este mai destins.i mai pot afla câte ceva despre el.i altul cu o companie de asigurari.i tot închipuie ca aveam intentii nu dintre cele mai bune la adresa lui. când Georges a dat buzna în birou ca o vijelie acuzându-ma ca-i fur clientii..34 Frant. fara a reu.i apararea . Pe cât se pare.. Nici n-am . Dar sunt . De altfel.ica la una din glumele mele toata lumea a izbucnit în râs. Parcurgându-l. are doi prieteni cu care rnerge la pescuit în week-end. când nici nu-. Georges era ceva mai calm. ca nu aveam nici o vina.. când pare bucuros sa ma vada . din atitudinea lui ostila.:ois Lelord si Chris tuphe Andre sat un mesaj.i descle.. mi-a aratat dosarul companiei de asigurari.te singur . daca ma vede zilnic.izile când îl vad tensionat. Am decis sa mentin un contact regulat cu Georges. iar motivul nu îmi este mereu cunoscut. A doua zi eram în fata calculatorului. în care i-a fost grav afectat ochiul drept. banuitor. am avut sentimentul ca avocatii companiei adverse încercau sa minimalizeze o invaliditate reala. A doua zi... În urmatoarea zi. Odata.ina..i este prins în doua procese: unul cu fosta sotie. Am încercat sa-I calmez repetându-i ca tocmai clientul fusese cel ce ma contactase..i ca din motive asemanatoare se certase cu mai multi colegi din alte departamente.

chiar daca uneori pare.i ca arfi destul sa fac o gafa. Dar simt ca nimic nu poate fi dobândit definitiv . caci n-ar fi admis ca eu sa îi dovedesc ca se în. chiar daca nu este cazul..it aceasta maniera de a privi lucrurile..i în nimeni.tesa se încreada în nimic . dar ~i interpreteaza un eveniment neplacut (unul din clientii sai îl contacteaza pe Daniel). înlaturând contradictiile cu o logica in flexibila. Georges nu este numai banuitor.. caci m-a invitat cu prietenii lui la pescuit. nu-i spune la ce lucreaza. ca rezultat al unui act rauvoitor. dar trebuie sa acceptam ca datorita lui au fost obtinute anumite contracte cu clientii. în schimb..ti clien.tiu ca va trebui sa fiu extrem de atent ca sa nu fac vreo gafa. Am lasat sa treaca câteva zile . ?i ma întreb cum . AI. :v1ai .i Georges a venit singur sa converseze putin cu mine. dar . CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE GEORGES? În primul rând am putea afirma ca Georges este excesiv de banuitor.i unde .i-a însu.ti. nu-i raspunde la întrebari.nuita: l-am vazut dovedindu-i unui client punct cu punct ca cererea pe care acesta ne-o adresa nu concorda C1l trebuintele lui. considerându-l pe Daniel un potential du~man. Nu este o tehnica de vânzare indicata.e.Personalitatile paranoice 35 îndraznit sa-I întreb daca din cauza aceasta parea sa fi prins necaz pe mine. ca vede pretutindeni raul.. s-au plâns direc.. pe care nimeni altcineva nu le-ar fi obtinut. Cu clientii mai dificili se descurca cum se descurca. Dar trebuie sa recunosc ca are o forta de convingere putin obi..ela. A.tiunii de comportamentul lui Georges. Cum nu este în termeni prea buni cu ceilalti colegi ai no. S-ar putea spune ca Georges.. pentru ca el sa creada ca vreau sa-i fac rau.. acesta îi arata ca nu-i acorda deloc încredere: nu discuta cu el. Chiar daca Daniel nu are nici o intentie rauvoitoare în ceea ce îl prive?te pe Georges. Problema lui este ca nu reu... m-am obi. vrea sa merg. Mai cred ca între noi totul pare sa se rezolve. eu cred ca îi prinde bine sa gaseasca putina bunavointa la mine.tri. nu vrea sa-~i eX~ puna vreun punct vulnerabil unui eventual atac din partea acestuia... În cele din umza. Nu este un tip rautacios..nuit cu Georges.

Suspiciune II Îi suspecteaza pe ceilalti ca ar fi rau intentionati în ceea ce o prive.i de problemele de prioritate.36 Franc.i în viata personala. îi descopera o alta trasatura: rigiditatea. este suspicioasa. De altminteri. II 2. adesea geloasa. II Pune la îndoiala loialitatea altora. aceasta rigiditate. deci. li1 egala masura. De fapt. II Daca acest tip de personalitate se simte ofensata. ca .. aceasta tendinta de a fi li1Credintat ca are dreptate. îl face sa aiba o mare putere de convingere li1fata unor clienti. fara a tine seama de situatie în întregul ei. Rigiditate Se arata rationala. II Preocupata de propriile drepturi. si-l ajuta sa nu descurajeze în litigiul sau cu compania de asigurari. nu are încredere. II Cauta energic si în detaliu dovezi li1 sprijinul banuielilor sale. Orice i-ar spune.te. logica si rezista oricaror argumente ce vin din partea celorlalti. se pare ca Georges este o personalitate paranoica.i celorlalti din anturajul sau.ois Lelord si Christophe Andre mult.. Sesizam ca neîncrederea lui Georges nu-i este rezervata doar lui Daniel.. rece. caci el adopta aceeasi atitudine în diverse situatii. se simte usor ofensata. Când Daniel încearca sa-I convinga pe Georges ca acesta se însala în banuielile sale. ci. . ca . Când este vorba sa se zbata si sa-.i revendice drepturile. ca în cazul acestui Georges se poate vorbi de o tulburare de personalitate... este gata de represalii disproportionate. chiar a celor apropiati. oricât i-ar explica. II Se protejeaza în permanenta. Personalitatea paranoica 1. Georges este de neclintit. . li1 mai multe sfere ale existentei sale. Banuiti. Georges considera evenimente neutre (Daniel râde cu colegii lui) ca vizându-l în special pe el. la lucru. el este greu de urnit din propriile convingeri. foarte atenta la ceea ce se petrece în jur.

Cum în fata unei primejdii nestiute ori nevazute este mult mai anxios decât în fata unei amenintari bine identificate. trebuie sa se protejeze. ce poate fi combatuta. care ma silesc sa fiu în permanenta atent. El crede ca lumea este Ul1loc primejdios.Personalitatile paranoice 37 • Îi este greu sa manifeste tendinte ori emotii pozitive." Georges seamana oarecum cu o masina al carei sistem de alarma. prin urmare. în sfârsit. încât îsi supun poporul unei supra vegheri politienesti. Într-un anumit fel. îi închid pe cei suspectati de ostilitate fata de programul lor. CUM PERCEPE GEORGES LUMEA Fara îndoiala. Tot asa. dar încercati sa-i întelegeti punctul de vedere. De unde si tendinta sa de a-i cauta si de a voi fara încetare sa-si verifice suspiciunile. Georges încearca un adevarat sentiment de usurare când. nu prea are simtul umomlui. sa-i faca rau si atunci el va putea sa strige victorios: "Aveam dreptate sa fiu neîncrezatod" Unii paranoici sunt asemenea acelor dictatori care într-atât se tem sa nu fie rasturnati de la putere. el va stârni ura oamenilor care. obositi de comportamentul lui. Axioma sa de baza ar putea fi: "Lumea este plina de oameni rau intentionati. descopera un dusman. Aspectul tragic al situatiei este ca Georges va sfârsi prin a avea dreptate: fiind ostil si banuitor. vor încerca. Georges este o personalitate dificila. de teama unui complot. daca este orbit de gelozie nu va fi cu adevarat linistit decât în clipa în care va obtine dovada (sau ceea ce crede el a fi o dovada) infidelitatii sotiei sale. Caci aceasta îi confirma propria lui teorie despre lume. pentm a se simti linistit si îndreptatit în banuiala lui. se declanseaza la cea mai usoara atingere. poate. trimit în fata plutonului de executie membri ai anturajului lor . prost reglat. ca el însusi este vulnerabil si. se poate spLme ca el are nevoie sa aiba dusmani.

.teti fie în judecatorul vreunui tribunal popular însarcinat cu lichidarea du. care nu ai fost într-atât de banuitor încât sa pleci în exil cât mai era înca vreme .oisLelord . Atunci rigiditatea lui se va preschimba în spirit de rebeliune . Exemplul dictatorului nu este ales la întâmplare: adesea sunt personalitati paranoice.eful militiei de cartier..i Christophe Andre .i sa-i împiedici sa mai faca rau pentru ca. Ei propun solutii simple .te în ochii oamenilor deruta ti . . mai fericita. Gânditi-va la ultimul paranoic pe care l-ati cunoscut...ifericire sa reapara.. Suspiciunea exacerbata de care dau dovada constituie un avantaj care îi ajuta sa supravietuiasca circumstantelor primejdioase în care ei ajung la putere (razboi. iar cruzimea devine înca mai mare. revolutie).adica pe dumneavoastra.manilor poporului..i exaltante conform carora este îndeajuns sa-i gase. în vremuri tulburi ati fi riscat sa-I recunoa.. Când un asemenea dictator descopera într-adevar un complot.i trasnetele unui paranoic.. Cititorul va fi observat ca nu i-am pus o eticheta politica dictatorului nostru.. în sfâr. el este întarit în convingerea ca avea dreptate când instaura teroarea.. va scapa din toate cursele pe care politia politica i le va întinde.. energia lor îi fac sa apara drept aducatori de lini. "Du.man îl va transforma într-un erou de temut. Cu toate acestea..manilor se va ivi o societate mai dreapta. ambele tabere au abundat în exemple celebre.38 Fran<..i nu pentru a ne proteja de fulgerele .manii" difera în functie de epoci ...i în orice epoca. draga cititorule. ci pentru ca paranoia se poate ivi la dreapta.. Pe de alta parte. care vrea sa-i extermine pe tradatorii de tara .. fie în . cu puternice trasaturi narcisice.. ca .. lovitura de stat. pacea . Cum este banuitor.esc prin a le trezi oamenilor dorinta de a-i înlatura. rigiditatea. dar paranoicul pastreaza invariabil convingerea ca prin exterminarea du.i tendintele politice..i sfâr.. Dar se mai poate întâmpla ca paranoicul sa se ridice împotriva opresorului.iînspaimântati. Iar ura sa fata de du.ti pe cei responsabili de actualul dezastru .it.i la stânga ...i el va fi unul din capii Rezistentei clandestine.. Cu siguranta nu era un dictator. ..

tii ca ascundeau grâu pen1 Citat din: Stalille. cu exceptia servitoarelor. În 1932. Stalin era de parere ca taranii ucraineni urzisera un complot. paranoicii pot deveni eroi sau criminali. . nu puteau titi nicicând daca în urmatoarea zi nu vor fi arestati. cu exceptia lui Trotki. n-a fost singurul exemplu de paranoia la Stalin. precum Trotki tii Buharin. în functie de dUtimanii pe care tii-i aleg . înalti demnitari. La aceste dineuri nu erau admise femeile. la care convivii. Ucraina nu furniza cantitatile de grâu prevazute. treptat-treptat. Stalin îtiijudecase tii condamnase mai toti tovaratiii de arme. ne spune Berman. a fost asasinat din ordinul lui Stalin. care se refugiase în America de Sud. 307. iar unii. Din nefericire pentru rutii. De îndata a izbucnit: "Dar ce tot asculta asta?" Un frumos exemplu de paranoia cu atât mai mult cu cât. aceste fete fusesera verificate de un milion de ori. Biroul Politic din care facea parte tii Stalin avea vreo zece membri. p. totutii. Odata. lui Stalin i s-a parut ca uneia dintre servitoare îi lua cam multitior sa serveasca. înca mai straluciti tii mai vestiti decât Stalin. zece ani mai târziu.Personalitatile paranoice 39 Deci. Paris. În loc sa accepte faptele ca atare (în agricultura lipsa de organizare facuse ca randamentul sa scada). Zece ani mai târziu. Odile Jacob. Conquest. toti vechi revolutionari. Oricare ar fi tabara din care fac parte. Nici poporul n-a fost crutat de paranoia bunului Josef. UN EXEMPLU ISTORIC: STALIN Conducatorul stalinist polonez Jakub Berman1 povestetite despre unul din interminabilele dineuri cu Stalin. R. dar care. sa mai spunem ca paranoicii sunt cei ce fac adesea Istoria. 1993. ori primejdii de comploturi tii reactionând cu o deosebita brutalitate. Îtii petrecuse viata tot suspectând comploturi împotriva lui. dar înspaimântati. mai mult decât considera el ca ar fi necesar. La moartea lui Lenin.ceea ce arata ca ei nu pot evita problema optiunilor morale ale conditiei umane.

Ca .te un comportament specific unui paranoic: el se înver.. evreii. Aceasta suprîmare a cadrelor superioare a costat Armata Ro. azi. De Lastours.alul Tuhacevski.ali . memoria lui Stalin pare sa fie 2 S. Stalin vade....mani. care sa actioneze rapid.. Sate întregi au disparut.2 Si atunci.. barbati.. au murit de foame în vreme de pace.esc aceea.ois Lelord . Stalin începea sa simta o amenintare dinspre propria armata . 1996...i Stalin împarti'i... le batisseJll' de ['Armee ROllge. dupa el.. perceputi ca pe o amenintare.i ultimul bob de grâu. Armata Ro.ie a fost trimisa în Ucraina pentru a rechizitiona pâna . poporul condus de un paranoic! Dintre personalitatile paranoice celebre. Al- . pasibili. .. dar care n-a fost nicicând consemnata de istoria oficiala.i convingere de neclintit... Totu.i alti du.i cinci de mii de ofiteri .i "indivizii degenerati" trebuiau sa dispara. TOllkhatchevski. în ciuda evidentelor contrarii.i generali.. ducând la foamete tii înca la una din cele mai mari din secolul XX. Nefericit.. copii. în numai doi ani.mani de clasa. Paris. Oamenii mâncau tarâna..i Hitler erau încredintati ca lumea va fi mai buna doar prin exterminarea "Lmei anume clase de indivizi. În toate aceste exemple.40 Franc.. tiganii.i. bin Michel.. de tradatori . de lovitura de stat.i anume aceea de a avea întotdeauna dreptate.. între cinci . cum . a sustinut necesitatea organizarii armatei în subunitati de blindate..apte milioane de ucraineni. Când mare. Treizeci . Hitler .i-au pierdut viata.al trebuie sa fi pregatit o lovitura de stat. în tîmp ce Stalin "lichida" milioane de chiaburi.ie catastrofalele înfrângeri din prîmele saptamâni ale Ofensivei germane de la 1941... Pe la mijlocul anilor treizeci. Stalin . retardatii mental .. pentru Hitler..i medicii militari fusesera "epurati".i . îl vom aminti pe Hitler. Stalin a avut confirmarea a ceea ce banuia de mult: acest mare. un comandant stralucit.uneaza împotriva unor ipotetici du. îndragit de trupele lui. Potrivit istoricilor.i multi alti mari paranoici din istorie.i dinspre unii mare. pierderile au atins recorduri sumbre în rândul ranitilor... a inceput cea mai sângeroasa epurare a unei armate pe timp de pace.i Christophe Andre tru propriile foloase. femei.

a venit sa consulte un terapeut. mecanic auto. dar care sunt cât se poate de obisnuite de altminteri. exista. fara îndoiala pentru ca dictatorul comunist si-a comis crimele în numele unei viitoare fericiri a omenirii. spre deosebire de Hitler care cerea deschis subjugarea "raselor inferioare". Payot. pe care mai vechile tratate de psihiatrie îi numesc si "paranoici de lupta". care. Paris. Fran<.Personalitatile paranoice 41 mai pretuita decât cea a lui Hitler. În timpul celor patruzeci de ani de cârmuire "Papa Doc" si-a masacrat ori împins la exil toti opozantii. într-adevar. în care caracteristicile paranoiei sunt mai putin pronuntate sau nu apar decât în situatii stresante. 1990. Exista însa o imensa masa de persoane ce prezinta câteva trasaturi paranoice. Stalin n-a mers niciodata pâna acolo încât sa masacreze dinadins copiii victimelor sale (ci acestia erau doar îndemnati sa-si denunte parintii politiei). reali ori fictivi. o infinitate de forme intermediare. Sa-i ascultam pe Marc. mai cu seama paranoia care se erijeaza în mod de guvernare. care în nici un caz nu poate fi suspectat ca ar fi nutrit simpatie fata de nazism. Totusi. FORMELE MAI USOARE DE PARANOIA Cu dictatorii am dat o descriere a paranoicilor agresivi si megalomani. Hannah Arendt. treizeci si patru de ani. Ca si în cazul altor tulburari ale personalitatii. dezvoltând cu acea convingere de neclintit a paranoicilor teorii marete despre propriul lor rol în istorie (se compara cu Napoleon sau cu Lenin). Dar lista paranoicilor la putere este mult prea mare pentru a fi data într-un capitol al acestei carti. . a pus în lumina punctele comune celor doua sisteme.oisDuvalier.3 O versiune tropicala a paranoiei a fost aplicata poporului haitian de catre "presedintele pe viata". deosebirile dintre cele doua regimuri nu trebuie sa le umbreasca similitudinile. Pe de alta parte. 3 Consultati: La Nature du totalitarisme. din pricina unei depresii.

Era un mediu care îmi placea mai mult decât viata obi. ve. va putea progresa.eful ma apreciaza. Uneori îmi spun ca arfi trebuit sa îmi prelungesc stagiul. Dar eu mai stiu ca tatal meu bun avea reputatia unui om solitar ..i la jocul asta eram mai tare ca altii.mtita..tiu ca este adevarat. batându-. Singura persoana în care simt ca ma pot încrede este sora mea. Când îi spun de problemele mele..i eu .i plateasca partea. iar prima reactie este de furie . În armata ma simteam bine caci glumele..42 Fran<.. Deseori mama îi tinea lui partea.i ca vrea sa profite de banii mei. nu prea pot sif pricep umorul. ca eu încep sa ma gândesc ca ei se cunosc. iar mama s-a recasatorit cu un barbat care nu prea ma agrea. Nu am decât doi prieteni buni.i joc de mine. dar îmi dau seama de aceasta mult prea târziu.iaceasta chiar daca ma stapânesc. din acea clipa îmi spun ca este materialisM . Psihoterapeutul Itleu mi-a spus ca este posibil ca în acea perioada sa-mi fi pierdut încrederea în ceilalti si de atunci safi persistat..iazi. pe care i-am cunoscut în armata. Si nu încape îndoiala ca. în care nu ma simt deloc în siguranta. toate sfârsesc prin a ma parasi.. Când o fata pare sa ma placa. ca poate înca se mai iubesc. urmând o psihoterapie.iChristophe Andre Dintotdeauna am fost banuitor. Chiar . Daniel are sansa de a-si fi constientizat întrucâtva tulburarea.i. ei bine.:oisLelord s. ea îmi rifspunde ca am tendinta de "a lua totul în tragic" .. dar nu prea am încredere În ei.i banuitor. Stiu ca ceilalti ma considera închis. . Cum vaputeti închipui.coaIa. încep sa ma simt ceva mai relaxat. Tatal meu a murit când eu aveam numai trei ani.nic aveam impresia ca ai mei colegi vor sif ma prosteascif. serile la restaurant în care ea nu s-a oferit sa-. caci se pare ca sunt un tip capabil. Nu stiu de unde mi se trage suspiciunea asta.... Este destul ca ea sa priveasca un barbat.. ÎJnpreuna mergem cu bicicletele sâmbata dimineata. Tbtu. Ceea ce îmi întareste convingerea ca nici una din ele nu m-a iubit cu adevarat. Viata mea sentimentala afost mereu un infern.. Si atunci încep sa calculez tot ce cheltuiesc cu ea. . Sunt si gelos. Chiar la . Amândoi sunt casatoriti si din când în când sunt invitat sa dejunez la ei. ca au avut o relatie cândva. Când suntem împreuna. sunt aproape un ritual .. chiar agresive. Mi-aduc aminte ca nu puteam deosebi gluma de zeflemea.în clasele mici.

pe cât se pare. dezvoltau. A izbucnit în hohote de plâns.secretara sa.Personalitatile paranoice 43 De fapt. Banuitoare. idei de persecutie. se simt vulnerabile. Personalitatile senzitive sunt mult mai des întâlnite decât paranoicii agresivi. susceptibile . din pricina linei gre?eli comise atunci când a dactilografiat ceva. Sunt triste si. pe un fond depresiv. Paris. Chipul i s-a întunecat. ?i ca nu trebuie sa mi-o ia în nume de rau. Marie-Claire este o secretara excelenta. în fata celorlalti. în cazul acestor personalitati senzitive. Pamnoi'a el Sensibilite. disciplinata. ca si Philippe. care lucreaza în domeniul asigurarilor si care este pus în sihlatia de a se confrunta cu o asemenea personalitate. 1989. Suspiciune. Daca-i faci o observatie.ca si paranoicii de altminteri aceste personalitati senzitive au o proasta imagine în privinta propriei persoane. 4 E. Dintr-un anume punct de vedere. Este punctuala. Nu-mi venea sa cred ca poate face o asemenea drama. de altminteri). tristete adânca: el are toate trasaturile personalitatilor senzitive4 o forma mai discreta a paranoiei. fara a fi întotdeauna bine tratate. Odata am încercat sa-i explic ca erafiresc sa-i atrag atentia asupra gre?elilor sale (rare. suprasolicitând-o. la originea impresiei pe care o au de a se simti amenintate de ceilalti se afla sentimentul propriei neputinte. PUP. el vadeste suspiciune si susceptibilitate. De multa vreme psihiatrii au banuit ca. . dar mult :Ilai putina rigiditate. din punct de vedere social izolate într-o tara straina. dar nici în sine însusi. Apoi lucrurile s-au mai lini?tit ?i eu am încercat sa glumesc putin pe seama incidentului aceluia. nu se încrede în ceilalti. preocupata safaca totul bine. î?i ia de îndata un aer jignit ?i este furioasa pe mine. repro?ându-mi ca nu fac altceva decât sa o critic ?i ca eu eram cel ce o î/'npingea sa faca gre?eli. caci aceste guvernante. nu pare sa aiba o prea mare stima fata de sine. Kretschmer. Si dumneavoastra cunoasteti asemenea persoane. Paranoia senzitiva a fost descrisa la începutal secolului sub numele de "delirul guvemantelor engleze". "fete batrâne" cel mai adesea. susceptibilitate. Dar relatia Cli ea este extrem de dificila. întruchipata de Marie-Claire .

se pot decide singure sa ceara ajutorul unui medic si îl pot si primi sub diferite forme. ca personalitatile paranoice. dar aii putea oare sii o piistrez În aceste conditii? i Azi este stiut ca în cazul personalitatilor senzitive se poate obtine o ameliorare a starii lor gratie unui tratament antidepresiv. la un moment dat. Trebuie sa ai o anume deprindere a cuvân- . dar cursul fusese atât de bine pregiitit. însotit adesea de o psihoterapie. cel mai adesea atunci când survine un esec. ve)inic este tristii )ii Închisii În ea )ii uneori observ cii abia Î)ii retine lacrimile. am avut un trac teribil. Însii când se dovede)'te cii s-a În)'elat. Î)'i acuzii deÎndatii colegele cii l-ar fi riitiicit. De altminteri. conferentiari si. Era un amfiteatru de vreo patru sute de persoane.te vreun dosar. douii studente )iu)'oteau. Vedem. iar mie nu mi se mai Întâmplase sii vorbesc În fata atâtor oameni. iar studentii erau atenti. Si este tocmai ceea ce a facut si Marie-Claire. Acestea Îmi spun cii Marie-Claire se supiirii din pricina unor glume nevinovate )'i cii nici nu mai vrea sii dejuneze cu ele. Primele minute au fost penibile: mâinile Îmi tremurau. Când în asistenta se râde. ne descrie aici o experienta împartasita de toti cei care s-au aflat în fata unui public: profesori. N-a devenit o persoana vesela si deschisa. Dar. dar încetul cu încetul a încetat de a se simti tensionata si a acceptat cu mai multa usurinta criticile. care este asistent universitar. Lucreazii extrem de bine. Încât cuvintele parcii se legau singure. Când Marie-Claire mi giise)'. Am devenit ceva mai calm. se sinzte jignitii )'i stii Îmbufnatii zile În )iir. primul lucru la care ne gândim este ca noi suntem obiectul acestei ilaritati. iar una dintre ele a Început sii râdii. Primul meu gând a fost: "Râd de mine! Au viizut cii am trac!" Alain.44 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Cât pri'ue)'te relatiile cu colegele ei. lucrurile nu stau Câtll)'i de putin mai bine. NU SUNTEM CU TOTII PARANOICI? Înainte de a-mi tine primul curs. aveam spasme În gât. în general. am viizut cum În al treilea )'ir de bilnci. asadar. oricine este pus în situatia de a lua cuvântul în fata unui grup.

sa lucrezi în colaborare. Caci prea multa flexibilitate poate face sa te la~i dominat de cei mai autoritari (~i. prin urmare. cresc ~ansele de supravietuire. Putina paranoia poate fi folositoare în urmatoarele împrejurari: . aceasta ipoteza nu ~ocheaza. deci ~i mai putini urma:. acum mii de ani. avem tendinta de a percepe ceea ce ne înconjoara drept amenintator ~i de a da interpretari ostile. în a~a-zisele societati primitive. pe parcursul evolutiei. sa ai mai putine sotii.Personalitatile paranoice 45 :arii în public ca sa te poti gândi ~i la alte ipoteze precum: "î~i 5?un un banc bun". "vorbesc de conferentiarul anterior". ne poate alimenta neîncrederea. Cât prive~te rigiditatea.Pe de alta parte. sa stârne~ti interesul auditoriului). aceasta înseamna doar ca. de asemenea. Dar. gratie neîncrederii.i). a carei limba n-o cunoa~tem. precum cel al societatilor noastre moderne. cum a ~i fost cazul stramo~ilor no~tri. ne pot deter='1inasa ne gândim la cea mai grava ipoteza. la urma urmei. Calatoria într-o ~ara straina. în care miza este mare (în cazul de fata. un strop în plus de neîncredere nu este oare preferabila naivitatii? POATE FI FOLOSITOARE PARANOIA? Potrivit psihologilor evolutioni~ti. poti evita capcanele ~i tradarile. "râd le altcineva". un exces de neîncredere te poate împiedica sa-ti gase~ti aliati. Aceasta înseamna ca orice orator este paranoic? :\u. Cât prive~te paranoia. daca anumite tipuri de personalitate s-au transmis de-a lungul generatiilor pâna în zilele noastre.. iar mult prea multa rigiditate te poate stingheri în adaptarea la un mediu în continua prefacere. este tocmai pentru ca aceste tipuri au fost selectate din punct de vedere genetic. atunci când suntem într-o situa:ie stresanta. caci erau prielnice supravietuirii ~i reproducerii. nu poti fi luat prin surprindere de du~mani. uneori ea îngaduie sa se parvina la statutul de ~ef. Necunoscutul ~i neobi~nuitul. mai cu seama într-un mediu care nu se schimba prea mult de-a lungul unei vieti.

ÎI cunosc pe avocatul însarcinat cu aceasta problema. ci ca anumite trasaturi ale paranoiei. încât a preferat un aranjament financiar tJi reparatii imediate. în preajma caruia nu te prea simti în largul tau. presedintele asociatiei coproprietarilor din imobilul sau.când trebuie sa faci fata unor adversari posibil vicleni ori primejdiosi (sa lucrezi în politie. A urmat o alta plângere. reales mereu. acum pensionar.când trebuie sa stii sa fii inflexibil în aplicarea legii (politist. Pentru prima oara am devenit proprietarul apartamentului meu cu trei ani în urma. EI este cel ce a descoperit ca primul comitet savârtJise unele nereguli de gestiune tJi a adus dovezile cu o asemenea fermitate.ois Lelord si Christophe Andre . pot fi utile în cazul în care aveti acest gen de activitate. . încât comitetul a fost nevoit sa demisioneze. Sa-I ascultam pe Yves. vorbindu-ne despre domnul A. Ultimul episod: cineva vrea sa construiasca un imobil cu opt etaje pe locul unei mai vechi gradini din apropierea imobilului nostru. Dar nu putem decât sa ne felicitam ca-I avem ca reprezentant. bine domina te. tJi de atunci am început sa merg la întrunirile coproprietarilor. Comitetul proaspat ales trebuie sa ia seama! Apoi a numit un expert care a descoperit ca un antreprenor a carui obligatie era renovarea imobilului savârtJise tJiel abateri tJi întocmise facturi pentru servicii ce nu fusesera prestate. judecator. patruzeci si doi de ani. în cadrul serviciilor antitero sau faci afaceri într-o tara al carei echilibru este instabil). fost patron. a început o procedura judiciara tJi este pe punctul de a obtine anularea autorizatiei de constructie. este un prieten care îmi poves- . autoritar. De îndata donmul A..când trebuie sa stii cum sa-ti aperi drepturile într-un conflict. iar antreprenorul a fost atât de mitJcat de convingerea de care era patruns pretJedintele nostru. cel putin când îl vezi pentru prima oara. PretJedintele nostru este domnul A. ceea ce ar acoperi vederea tJiar lua lumina multor apartamente. de pilda.. fie cu proprietarul unui garaj. potrivit procedurilor. decât sa ajunga la tribunal. la vama.46 Franc. Nu afirmam ca toti cei care lucreaza în aceste domenii ar fi paranoici. Este un om plin de energie. functionar public). fie un conflict cu administratia. ceea ce nu este adevarat. .

Încetul cu încetul. Lucratorii în uniforme albastre lânga lift? Fara îndoiala.. ori de câte ori la mijloc este o cauza ce trebuie aparata. Adelei. personalitatile paranoice pe care tocmai vi le-am zugravit si adevaratele delire de persecutie În care bolnavii pun cap la cap fragmente disparate siisi inchipuie ca împotriva lor se urzeste un complot exista o întreaga gama de forme intermediare. sau un drept ce se cere respectat. Convingerea ca era supravegheata $i urmarita cu înver$unare îi indusese o asemenea angoasa. Exista grafitti pe palier? Amenintari pentru a o înspaimânta. CÂND PARANOIA DEVINE MALADIE Între personalitatile putin susceptibile si rigide care de-abia daca pot fi numite paranoice.te ea. erau .i.Personalitatile paranoice 47 'e$te ca este nevoit sa reciteasca jurisprudenta cu o deosebita aten~ie.1colopentru a-i urmari ie$irile $i venirile.tem bucuro. nimanui nu-i trece prin minte sa-I contrazica.ine decât el. sa-i verifice contorul? Trebuie sa-i fi instalat micro. cincizeci . încât nici nu mai dormea noaptea as- . Dar era din ce în ce mai încredintata ca. Acest exemplu constituie o demonstratie vie a utilitatii sociale a personalitatilor usor paranoice.i trei de ani. Functionarul venit cu portareasa în lipsa ei.. tot ceea ce observa în imobil devenea un indiciu al faptului ca dorinta respectivei companii era de a o face sa plece.it prin a cunoa..te unele detalii mai !. Pe de alta parte. cu noi este extrem de binevoitor.toane. i-a intrat în cap ca proprietarul imobilului în care locuie. Adela i-a interzis portaresei sa mai vina în lipsa ei $i $i-a luat cheile înapoi.. încât a sfâr. intrau necunoscuti la ea.edintele nostru s-a cufundat cu atâta ardoare în studiul .. celibatara. o mare companie de asigurari. voia sa o determine sa-$i paraseasca locuinta pentru a pretinde o chirie mai mare de la noul locatar. vizibil încânfat de rolul lui de aparator pe care noi i-l recunoa. Evi.'lent.ireptului imobiliar. atunci când nu era acasa.. caci de fiecare data era convinsa ca unele obiecte fusesera mutate de la locul lor.caci pre..

a cerut o întrevedere la birourile respectivei companii de asigurari. Atunci s-a dus sa consulte un psihiatru. Tratamentul unui paranoic constituie o adevarata sfidare. pentru a discuta o chestiune privind obligatiile de coproprietar si atunci a realizat ca. în timp ce încrederea este tocmai ceea ce acesta acorda mai greu. si acesta este un delir de persecutie. Acestea sunt adevaratele "antidelirante". caci prima conditie pentru a veni în sprijinul paci~ntului este de a-i inspira încredere. acesta este contextul în care oamenii vin sa ceara ajutorul unui medic. Acesta i-a stabilit diagnosticul si i-a prescris un tratament care a facut ca delirul Adelei sa dispara în câteva saptamâni. Dar cum neurolepticile au si o serie de inconveniente. când îsi imagina un complot neverosimil. adesea. În acest exemplu. atunci când intra în conflict cu altii. Adela a depasit atât stadiul neîncrederii excesive. ori se simt abandona te. Totusi. sunt doua tipuri care îsi vadesc o anumita eficacitate în perioadele de criza: neurolepticele si antidepresivele. Neurolepticele sunt utilizate de mai mult timp. Si. caci se considera perfect normale. li se poate întâmpla fie sa faca o depresie. generalist sau psihiatru. fie sa simta nevoia de a vorbi.48 Fran~ois Lelord si Christophe Andre cultând orice zgomot din imobiL parându-i-se suspect pâna si clipocitul apei din conducte. Lucru surprinzator. tratamentul trebuie supravegheat cu strictete de catre medic. mai repede decât trasaturile personalitatii paran01ce. . Dar vindecarea deplina a fost obtinuta atunci când. pentru a-i cere sonmifere. cât si pe cel al interpretarii eronate. care pot atenua sau pot face sa dispara ideile de persecutie si unele idei ale paranoicilor agresivi. SI MEDICAMENTELE? Rareori se întâmpla ca personalitatile paranoice sa ceara un tratament. nu era nici urma de ostilitate. la sugestia psihiatrului ei. Cât priveste medicamentele. aceste deliruri spectaculoase dispar adesea sub tratament.fata de propria persoana. DOCTORE.

se dovedeste un veritabil paranoic. aude echipajul si pasagerii ponegrindu-l fara încetare. un proprietar :. sa se simta mai putin vulnerabile. Oricarui psihiatru îi vin în minte cazuri de personalitati senzitive. în noaptea nuntii. Ferm convins ca sovieticii îi "otraveau fluideIe corporale". comandant de vas autoritar si incompetent. Doctor Falamour (1963) generalul Ripper. (Speram ca responsabilii fortelor nucleare sunt supusi testelor de aptitudini. film turnat dupa romanul lui Herman Wouk. . declanseaza al treilea razboi mondial.t '1 e paranoice în filme si în literatura de Bunuel (1952) reprezinta un autentic sindrom clinic al paranoiei în domeniul vietii amoroase. Scott. prin urmare. Francisco. d II a a Cât priveste antidepresivele. Dar banuim ca lucrurile vor lua o turnura neplacuta atunci când. el se apropie de sotia sa pentru a o saruta. :'1. pleaca în luna de miere. • In capodopera lui Stanley Kubrick. Impreuna.) • În Diabolic scriitorul englez Evelyn Waugh ne descrie o experienta paranoica deliranta.Personalitatile paranoice 1- 49 1. se îndragosteste de o tânara frumoasa. în ciuda oricarei medicatii ori a psihoterapiei. Personalitatile • El a :i a a a 1 . ale caror tulburari au disparut complet în urma unui tratament alcatuit adesea dintr-o combinatie de un neuroleptic în doze reduse si un antidepresiv. inflexibil si plin de încredere în sine. Humphrey Bogart joaca rolul unui sfâsietor personaj paranoic. Dar se întâmpla si ca unii paranoici sa ramâna neschimbati. care îsi exaspereaza echipajul si sfârseste prin a trezi în jurul lui chiar ura pe care o suspecta. într-un crescendo de halucinatii din ce în ce mai terifiante.nexicanînstarit. acestea pot ajuta personalitatile senzitive sa fie ceva mai optimiste si. uneori chiar usor delirante. ea închide ochii si de îndata îl aude întrebând: "La cine te gândesti?" • În Revolta de pe Caine de Eduard Dmytryk (1954). jucat de George C. Aflat într-o croaziera pe un pachebot..

50 Franc. unul din prietenii nostri afost prezentat în acelasi tirnp mai multor persoane. fara sa ma Î11~tiintezi~i aceasta ma supara. Data viitoare as prefera sa vorbe~ti mai întâi cu mine. Daca vei avea probleme. ap. de "taran rus cumsecade". sub conducerea caruia jumatate din membrii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au fost executati ori deportati. motivul ar fi acela ca Hrusciov aparea în ochii conducatorului naiv si sincer. Prin urmare. între cei doi a început o relatie tensionata. astfel. 217..) Astfel. Mesajele voastre nu trebuie sa lase nici cel mai mic loc interpretarii. ) Nu-i spuneti: "Nu mai merge asa. Potrivit istoricului american Robert Conquest5. cu prilejul unei întruniri profesionale. pare sa-I fi avantajat." (Descrieri precise ale comportamentului. Spuneti-i: . Fata rotunda si privirea asa-zis naiva. fiti limpede.. ferm.ois Lelord ~i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PARANOICII? Recomandabil • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile Paranoicul va avea mereu tendinta de a-~i imagina ca vreti sa-i faceti rau." (Critici evazive si amenintatoare. Acesta a început sa strânga mâini si. o personalitate paranoica. nu trebuie sa-i dati "indicii" care i-ar confirma suspiciunile. Conquest. . Aceasta. nu te bizui pe mine. cit.I-ai cerut patronului sa-ti încredinteze acest dosar. în timp ce înca mai strângea mâna celei anterioare. a dedus imediat ca acel prieten si-a întors privirea dinadins si ca în felul acesta voia sa-i arate dispretul si. 5 R. p. îsi îndrepta privirea catre urmatoarea persoana. Hru~ciov a supravietuit mai multi ani în imediata apropiere a lui Stalin. mai mult dintr-o usoara eroare de sincronizare decât din impolitete. clar. • Sa respectati convenientele cu scrupulozitate Într-o zi. Daca trebuie sa-I criticati. Cel mai bun mijloc este de a comunica cu acesta într-un mod cât mai putin echivoc cu putinta. Nu se mai poate lucra cu tine.

nu ezitati sa o faceti.. vecin. ruda.Personalitatile paranoice 51 Orice eroare de eticheta pe care o comiteti risca sa fie con~~derata drept semn al dispretului sau drept batjocura.. Prin ·zmare. ~)ri: • Sa mentineti un contact regulat cu el (ea) Fiind bine cunoscute tensiunile extreme pe care le prilejuieste frecventarea paranoicilor. pe o su- .i veti fi nevoit sa încercati sa le faceti fata.i de îndata veti fi suspectati ca încercati sa-i adormiti neîncrederea pentru a va deda cine stie carei fap:e rele. Atentie! Nu este vorba sa deveniti servili sau excesiv de binevoi- antenele hipersensibile ale paranoicului vor detecta lipsa ':oastra de sinceritate . fie acesta patron. contactul cu un paranoic sa devina inevitabil. dar el a ramas la fel de neînduplecat. Chiar din momentul în care am început amenajarile. într-o casuta din apropierea vechii lor ferme. totu.tepte.i cea mai potrivita. a venit sa se plânga ca un camion cu pietri?. daca aveti de-a face cu un paranoic. Pâna sa va mutati ori sa va schimbati locul de munca. Era de-a dreptul ridicol. fiti atent când îl prezentati altcuiva. împreuna cu sotul ei. L-am însotit. coleg. prin forta împrejurarilor. fiti cu bagare de seama la formulele de curtoazie. nici nu ne-a trecut prin minte ca vecinul nostru ar avea un asemenea caracter dificil. Dar se poate întâmpla ca. pentru a vedea stricaciunile pricinuite de camion. adesea este teribil de ispititor sa-i evitati pe cât posibil. a cumparat o casa la tara. Sa o ascultam pe Lise.. fiti de o politete reglementara". Când ne-am cumparat casa la tara. Si daca este este vorba de o persoana de care va puteti distanta fara parere de rau. lasase o urma pe peluza lor. Pe un colt al peluzei. strategia care consta în a te tine de o parte nu este neaparat . raspundeti de îndata ::lesajelor lui. nu-l lasati sa a.. În acest caz. care. Am fost u?or uimiti de ostilitatea din glasul lui ?i de îndata am încercat sa mai des tindem atmosfera.. Fost agricultor. care venise la solicitarea noastra. sau sa încercati sa nu-i mai vedeti deloc. cincizeci si doi de ani. feriti-va sa-I întreru?eti când vorbe. întâmpinându-l cordial ?i cerându-i scuze. locuia cu sotia lui.te (doar daca este absolut necesar).

Eu m-am Împrietenit cu sotia lui.oy paranoic. ca sa se plânga de zgomotul infernal pe care îl faceam. de nepoti . sotul meu mi-a explicat ca îsi daduse seama imediat ca vecinul nostru era un "parano" ~i ca nu trebuia contrazis din capul locului. i-a propus vecinului nostru sa estimeze suma care i-ar fi fost necesara pentru a reface peluza. N-a mai fost alt incident. cautând înainte de a ie~i ca acesta sa nu fie cumva pe afara ~i alegând acele ore la care el nu era acasa. Eroare! Era acolo de fiecare data ~i ne arunca priviri din ce în ce mai veninoase. Vorbim despre copiii no~tri. Dupa un prim contact neplacut.iChristophe Andre prafata nu mai mare de o palma. iar conversatiile noastre sunt pe teme neutre. am Început sa ne saluti/m. despre gradinile noastre.. sa schimbam câteva cuvinte despre vreme. Daca îl evitati sistematic. Apoi. ne-am gândit mult: sa vindem casa înainte ca lucrurile sa se înrautateasca. ca în exemplul precedent. dar sotul meu mi-a facut semn sa ma abtin ~i s-a aplecat sa se uite la urma lasata de roata camion ului. S-ar putea spune ca acest fost agricultor. a venit sa ne aduca un iepure.. Iar noi continuam sa mentinem un contact regulat cu ei. Deunazi. a mormait ca se va gândi la aceasta ~i a plecat fara nici un alt cuvânt. Dupa aceea. care Îmi parea timida ~i supusa.52 Fran~ois Lelord s. cum fusese la vânatoare. Încetul cu Încetul. ca ~i când ar fi fost vorba de o stricaciune considerabila. dar nu prea apropiat totus. eram în gradina cu ni~te prieteni pe care îi invitasem sa dejuneze cu noi.enii cu dare de mâna îl . Tot Încruci~ându-ne cu el. Odata. us. paranoicul va crede ca îl dispretuiti. Dupa cele doua incidente. ne-am propus sa ne evitam sistematic vecinul.i. sau sa încercam sa aplanam situatia? Am optat pentru a doua varianta. Vecinul nostru a aparut iar. vecinul nostru pare sa se mai fi destins. avea tendinta de a-si imagina ca oras. iar ea pare Încântata ca ~i-a gasit pe cineva cu care poate vorbi. cu un paranoic aflat în preajma voastra. Numai ca de asta data ne-am decis sa ie~im la acele ore la care vecinul era prin preajma. Acesta a parut surprins. sau ca va amuzati pe seama lui. Sa vii sa faci o tragedie pentru atâta lucru! Eram gata-gata sa izbucnesc în râs. Acest exemplu arata necesitatea unui contact regulat. într-adevar era vizibila urma unui caucIUc. foarte grav.

Absenta dumneavoastra îi va da libertatea d de a gândi în voie la intentiile dumneavoastra rauvoitoare în ceea ce-l priveste.Personalitatile paranoice 53 Jispretuiau. pentru a-l salva fie de la decadenta. Iar evitându-l. gata oricând sa intenteze o actiune în justitie pentru o cauza ce nu merita osteneala s. legi sau regulament (cu exceptia situatiei în care considera ca al sau caz nu este similar celui din regulament). sa-si repuna la punct parerea despre dumneavoastra si va mai tempera elanurile imaginatiei sale. redus drastic ca urmare a unor epurari masive. în schimb el se va înclina în fata unei institutii. însa dumneavoastra îl evitati de câteva saptamâni. ~ocmai l-a dojenit seful lui.ibani pentru ceva ce. regulat. din când în când. iar scrisorile lor au deseori un aspect juridic. chiar si atunci când îl extermina. care întotdeauna cred ca actioneaza pentru binele poporului lor. argumentatia propriei lor pozitii fiind justa si pe puncte. ne de la impuritate. ca si dictatorii paranoici. un grup a fost totus. la urma urmei. îl va face ca. Iata un rapt surprinzator: dintre membrii partidului comunist.i crutat de Stalin: cei care fusesera membri ai Dumei. Un paranoic pe care îl evitati ar putea chiar crede ca unel:iti împotriva lui sau ca va îndepartati repede tocmai pentru ca va este teama de represaliile din partea lui. dupa raul pe care l-ati facut si pe care el înca nu l-a descoperit. • Sa faceti referiri la legi si la regulamente Paranoicul se considera o persoana care respecta legea.icare nu precupetesc timp s. Iar avocatilor le este bine cunoscut acest gen de clienti. contravine propriilor interese. adunarea parlamentara. Daca faptul de a se simti învins de un alt ins îl face pe paranoic furibund. Lisa si sotul ei îi confirmau aceas~a ipoteza. Majoritatea paranoicilor resimt o anume fascinatie pentru legi si regulamente. Procedura juridica exercita asupra lor o puternica atractie. În timp ce un contact firesc. care nu vrea decât dreptatea. deci dumneavoastra sunteti cel care l-a vor-::tit e rau sefului. De pilda. în cadrul caruia dumneavoastra respectati uzantele si nu va aratati ostil sau nelinistit. din ultimii ani a tarului! .

Pacientul paranoic a acceptat. caci considerase ca nu fusese bine îngrijit. dupa ce afost sfatuit. iar voi gânditi-va ca aceasta nu va prejudiciaza cu nimic. paranoicul. pacientul paranoic îfii gasise un alt adversar în persoana proprietarului sau. Întrevederile lor devenisera doar un monolog agresiv ~i plin de injurii. dar cu conditia ca amândoi sa semneze un contract ce stabilea îndatoririle fiecaruia dintre ei fii care stipula ca medicul avea dreptul de a sista întrevederile în cazul în care pacientul redevenea agresiv.ois Lelord ~i Christophe Andre Dar. lasati-va colegul paranoic sa-~i atribuie prerogativele care considera el ca-i revin de drept. dar stabilind totu~i o limita. Medicul. pentru a nu ceda în ceea ce este esential. chiar primej- . mentinându-se însa la un nivel de tensiune acceptabil. înainte de toate. paranoicul are nevoie de succese mai mari ori mai însemnate. a început sa îl tot hartuiasca pe medic cu mesaje ~i telefoane tot mai violente.54 Fran<. Pacientul. mai ales. Înainte de a va aventura pe acest tarâm. adesea cunoa~te mult mai bine decât voi legile ~i regulamentele ~i va ~ti sa le foloseasca în propriul avantaj. fascinat de tot ce tine de juridic. riscati sa-i amplificati furia. luati-va precautii. dar dupa ce solicitase ca anumite clauze ale contractului safie reformulate. atentie. consultati un specialist din respectivul domeniu. Un pacient paranoic prinsese un mare necaz pe medicul sau generalist. În schimb. i-a propus bolnavului sa-l revada. pentru a-~i mentine echilibrul. Într-o buna zi acesta i-a facut cunoscut pacientului sau ca din acel moment refuza sa-l mai primeasca. pe care medicul nu-l mai putea stavili. fii mai furios. (Între timp. ~i. nu va angajati în ceva de care nu sUllteti siguri. • Sa le lasati unele mici victorii. istovitoare. Este important sa ~titi sa-i cedati în ceea ce vi se pare neesential. Daca dumneavoastra îl privati cu totul de aceste succese. este adesea o situatie frustranta. aratati-va coltii. de îndata ce paranoicul trece dincolo de granita pe care ati trasat-o.) • Sa va cautati aliati în alta parte A te confrunta cu un paranoic la lucru sau în viata personala. dar gândi ti-va bine care Ca noi toti. Consultatiile au reînceput. La lucru.

tinând cont de situatia care oricum era complicata. mai ales daca si ei se confrunta cu acelasi paranoic. m-a cuprins nelini~tea: ~tiam ca nimic din ceea ce scria el nu era adevarat.dusa chiar de Marcel. Dupa furie. cred ca-1~tiu: sunt mai tânar. ~i nici n-am râs pe seama lui vreodata. Dar. sa nu iti prea surprinsi daca altii se vor arata reticenti în a va acorda sprijinul lor. le-a~fi comis la adresa lui.Personalitatile paranoice 55 la . o copie a unei scrisori adresate ~efului nostru. în final. -. pentru ca ace~tia sa nu i se mai adreseze ~i lui ~i. am o diploma. Am simtit furia crescând în mine. Totusi. dar nu în ideea de a o monopoliza. Am vorbit despre aceasta cu un alt coleg care mi-a explicat ca acela~i patron. iar motivul nu-mi este cunoscut. Citind-o. mi-a recomandat. chipurile. eu moilopolizasem secretara noastra comuna. dar scrisoarea adresata ~efului era teribil de bine ticluita. ca în cazul lui Jean-Marie. Numai ca Marcel mobilizase nu- e a c 2 l' . obosit aproape ~i în loc de a-mi spune care îi este parerea. scrisa într-un stil juridic ~i parea convingatoare. Acest ~ucru e valabil mai cu seama în lumea afacerilor. caci scrisoarea continea punctul de vedere al lui Marcel. ci. Am început prin a-i explica propriul meu punct de vedere. ieri dimineata am gasit. pur ~i simplu. Si nici nu-l vorbisem de rau. iar cei de la alte . iioasa wleori. am înlemnit! Marcel facea o lunga lista a tuturor actelor necinstite pe care. îi dadeam de lucru secretarei.tepartamente ma apreciaza mai mult. încurajare. încercasem sa-i fur ideile ca sa le prezint ca apartinându-mi. sa evit orice conflicte cu Marcel. mai degraba. pentru a-l desconsidera. cadru administra:iv într-o colectivitate teritoriala. mai bine zis je când el a prins necaz pe mine. Eram deceptionat. La cei din jur poti afla sprijin. îl vorbisem de rau reprezentantilor municipalitatii. m-a ascultat cu un aer plictisit. sfa:uri. 'i Totu~i. voise sa-I transfere pe Marcel în alta parte. Sunt luni de zile de când sunt în conflict cu Marcel. ca ea sa nu mai aiba timp sa-i dactilografieze ~i lui lucrarile. Spre marea mea surpriza. ca a~fi facut haz pe seama lui laolalta cu alti colegi mai tineri. Stiam ca nu era nici un graunte de adevar în tot ce scrisese: fire~te. îmi venea sa ma cert cu el.i ) -. cu câtiva ani în urma. Numaidecât i-am cerut patronului o întrevedere ~i acesta mi-a acordat-o.

daca au avut experiente dureroase. obtinuse chiar interventia deputatului local. le va displace gândul de a se întoarce pe câmpul de lupta pentru a va apara. ~i Roger nu-i prea aratase respectul pe care acesta îl a~tepta. am început sa povestesc cum s-a certat Roger cu primul lui patron. cinam cu ni~te prieteni ~i. caci este mult prea susceptibil. foarte grav. amenintase ca se va plânge la consiliul de conciliere a conflictelor de 71nll1ca.56 Frans. • Roger îmi este prieten de multa vreme. considerând ca. trimisese o scrisoare ziamlui local. la urma urmei. N erecomandabil Sa renunti la a lamuri neîntelegerile Cum personalitatile paranoice sunt obositoare ?i deseori frustrante. este un tip generos. Dar aceasta pozitie este discutabila dîn doua motive: . uneori. Acest exemplu va va ajuta sa întelegeti de ce atunci când este vorba de un paranoic. Povestea era destul de comica. ci de a arata cum . pe vremea când abia îl cunoscusem. loial ~i destul de haios când este ceva mai destins. De când îl ~tiu este a~a. ceilalti nu va vor ajuta întotdeauna. este vîna lor ?i ele trebuie sa clarifice lucrurile. dupa o neîntelegere te poti simti tentat sa renunti sa te explici în fata lor. patruzeci ~i trei de ani. ca ~i scrisoarea pe care tocmai o citisem. Alaltaieri. dar sa-I vad prea des este obositor câteodata. Î~i pusese la punct un dosar clar ~i convingator. ne poveste~te Patrick.ois Lelord ?i Christophe Andre maidecât sindicatele. Directiunea preferase sa renunte decât sa dea na~tere unui conflict interminabil. sa îlla?i pe celalalt sa persiste în gre?eala înseamna sa-i refuzi orice ?ansa de a se schimba. De altminteri. dar total depa~it. de ce n-ati încerca? . cum domnea buna dispozitie. cadru din domeniul bancar. Patronul era un batrân plin de el.în propriul vostru înteres.dîntr-un punct de vedere etic. daca exista o ?ansa de a clarifica neîntelegerea. Nu aveam câtu~i de putin intentia de a râde de Roger. de a-?i reconsidera viziunea pesimista asupra relatiilor umane.

valabile în cazul unei personalitati u?or "parano". dar l-am mai vazut de atunci si am simtit ca el se bucura sa ma revada. în toata povestea asta. A recunoscut si el ca. dar ca Roger parea tare :. dar Roger era destul de glacial cu mine. Dar.î11l facut o cariera mai buna decât a lui. Am ezitat asupra atitudinii pe care s-o adapt. Si atunci. De asta data i-am mai spus ca eu îl gaseam ridicol pe patron. dar ca ideea de a lasa loc unei neîntelegeri ma ~ortura. . preocuparea lui Patrick de a lamuri aceasta problema l-a ajutat cu siguranta pe Roger sa con?tientizeze ca propriile simtaminte nu-i erau indiferente lui Patrick ?i ca acesta nu-i putea fi "du?man". amintirea avea sa ramâna vie in mintea lui. Rager mi-a raspuns ca între noi nu era nici o neîntelegere. 1 i :meori lucrurile merg din ce în ce mai rau. Patrick ofera un bun exemplu în ce prive?te utilitate a încercarii de a lamuri o neîntelegere.Personalitatile paranoice 57 f. m-am repezit dupa el. mai ales cu un patron ::1reprinde necaz pe tine. discutia s-a reînsufletit.mtrariat. În cele din urma. am înteles ca el luase poves~ioaramea drept o ironie din partea unuia care se credea superior. l-am strigat. nu pe el. In acea seara ramasese la fel de glacial. Mai târziu am observat ca ceilalti râdeml. . dupa cum îl stiam pe Rager. Am încheiat zicându-i ca poate gresisem strigându-l. Bineînteles ca pufeam sa trec totul sub tacere si sa las ca timpul sa-i stearga supararea. N-am încercat sa-I fac sa recunoasca. în loc de a o arunca asupra prietenului sau. . El a negat.a luat asupra lui întreaga raspundere pentru acea neîntelegere. dar i-am spus ca realizasem destul de târziu ca nu erau amintiri placute pentru el si ca nu-mi dadea pace gândul ca l-am necajit. Cum stiu ca el considera ca . patronul era într-adevar ridicol. Am schimbat repede subiectul. el a respectat doua reguli de aur. Mi-a raspuns ca nu erau amintiri tocmai placute. De altminteri. caci aceasta ar fi însemnat sa-I faca sa recunoasca ?i ca gre?ise în supararea lui. pentru c1-ispune ca bagasem de seama ca pavestioara mea îl cam contra!'lase. si tocmai de aceea mi se paruse istorioara vrednica de a fi povestiM.nu ?i-a silit prietenul sa recunoasca ca se suparase.

uneori l-ar putea misca pe paranoic. În ambele cazuri dumneavoastra ati criticat comportamentul. Cum sa va manifestati furia în fata unui paranoic Spuneti-i: "M-am saturat de pretentiile tale". expresia slll. prin manierele lor suparatoare. caci în aceste cazuri aduceti o ofensa persoanei. ceea ce paranoicul va considera inadmisibil ?i va trece de îndata la represalii disproportionate. jignindu-i. • Sa comiteti greseli La lucru. Relatiile cu un paranoic constituie un exercitiu care se dovede?te bun. aparenta lor rea-credinta (de fapt ei se considera de o desavâr?ita buna-credinta. nu persoana. stângacie. nu va pierde nici o ocazie pentru a încerca sa va secatuiasca de vlaga. faceti un serviciu nervilor dumneavoasti'a.Sulte. aveau deci dreptate sa nu aiba încredere. dar le veti spori violenta. Aratati vederii sale doar ceea ce este impecabil. Când apare paranoicul.de a va domina. Nu-i spuneti: "E?ti lUl. Aruncându-Ie cuvinte care ranesc. chiar daca explodati. . nu uitati). neatentie din partea voastra. caci în virtutea acestora va va acuza sau va porni o procedura juridica împotriva voastra. dorinta de a va înVlll.:oisLelord ?i Christophe Andn§ • Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine Prin îndârjire. ramâne ti foarte "comportamentaI" în repro?urile voastre.58 Fran<. o data ce paranoicul va fi încredlll.tat ca îi slUl. întarindu-i de altminteri în suspiciunile lor: da. facându-1 sa con?tientizeze sinceritatea voastra.idiot!" sau "Ar trebui sa fi închis!" sau "Ar cam fi cazul sa te tratezi!". sa nu spui prea multe. De altfel. unii paranoici ne trezesc dorinta teribila de a exploda ?i de a-i cople?i cu lll.arii bine unse. mai ales. caci te ajuta sa cumpanesti mai bine vorbele si.Ceraa unei emotii puternice. Deci. sau chiar "Ma faci sa spun mereu acela?i lucru". i-ati urât ?i i-ati dispretuit de la bun început.teti adversar.ge.Dar este o tentatie careia ar fi mai bine sa-i rezistati. fiti asemenea unei maslll. El va jubila la cea mai mica greseala.

De obicei. ceea ce ati spus despre el. Fiecare este dispus sa puna capat controversei. Bârfirea patronului. la cele mai categori- . Cu hipersensibilitatea în a detecta adversari ipotetici si cu dorinta de care este stapânit de a-si confirma banuielile. Si nu încape îndoiala ca acesta este motivul pentru care codul bunelor maniere recomanda evitarea acestui subiect. Bârfa duce la legarea unor prietenii. Sa bârfesti un paranoic este ceva mai riscant. povestindu-i mai mult sau mai putin denaturat.Personalitatile paranoice S9 • Sa-i bârfiti. În schimb. o personalitate paranoica nu va proceda în acest fel: pentru ea a nu-si apara propriile opinii pâna la capat echivaleaza cu o înfrângere. Dar bârfa are si o serie de neajunsuri: este o consolare mult prea facila. prezinta o serie de avantaje: creeaza o anume complicitate cu cel cu care vorbeste despre o persoana absenta. ci. într-un fel sau altul. Discutiile pe teme politice îi fac lesne pe oameni patimasi si. ca l-ati bârfit. l-ar putea monta împotriva voastra. de pilda. convivii schimba brusc subiectul sau se straduiesc sa gaseasca macar un punct al problemei asupra caruia sa se puna de acord cu totii. Cu atât mai mult cu cât cei ce va sunt potrivnici. caci vor afla Bârfa. • Sa discutati politica Un alt domeniu în care se cuvine sa fiti prudent cu personalitatea paranoica: politica. când într-un grup se discuta despre politica si când se atinge un anume nivel de tensiune ca urmare a divergentelor de opinii. Este preferabil sa-i spui deschis unui coleg ceea ce te nemultumeste. Bârfa este un paliativ si pentru nervi. conversatia se poate schimba usor în controversa. dimpotriva. când parerile difera. în general. cunoscându-i putinta de a face rau. paranoicul va sti întotdeauna. Iar conversatia nu este decât o lupta strânsa: de la o personalitate paranoica nu trebuie sa te astepti la tentative de conciliere. pentru a nu crea o atmosfera tensionata. care poate suprima dorinta de a-l infrunta deschis pe cel pe care-l bârfesti. decât sa clevetesti pe seama lui. caci îi spui în soapta confidentului ceea ce nu ai îndraznit a-i marturisi în fata unui adversar mai puternic ca tine.

caderea zidului din Berlin. Eric îi tot da cu teoriile asupra necesitatii dictaturii proletariatului. Si aceasta ni s-ar fi pârut o chestie simpatica. dar degenereazâ curând într-un monolog. eram de stânga. ca multi alti tineri. n-ar trebui sâ scape nepedepsit. un pensionar. pp. mai degrabâ. Dicks. Cei mai multi dintre noi au râmas de stânga. unii dintre noi revendicându-se de la \tIao ori de la Enver Hodja. controversa continua. politica îl face sa vada rosu în fata ochilor. dar este cazul sa o spunem. cu cât pare sa creada ca cel care este mai temperat ca el este fie un inconstient.. care si-a pastrat neschimbate convingerile revolutionare de la douâzeci de ani.Y. îndatoririle familiale si profesionale. Am pâstrat legâtura cu câtiva colegi de facultate si ne întâlnim periodic. discutia pe teme politice se poate aprinde iute. Când abordam subiecte politice.60 Fran<. ceea ce am aflat despre conducâtorii pe care îi admiram. Totul a 6 H. dar la Eric se manifesta într-o forma destul de greu de suportat într-o discutie. eu merg cu el la pescuit deseori. "Les Ar- . toate acestea ne-au mai temperat elanurile. fie un ticalos. La prima vedere. Si devine cu atât mai violent. De atunci însâ vârsta. fost elev al unei 9coli de arhitectura. în cazul unei revolutii. & coli. pe care te poti bizui. 1973. Avem un vecin. Cu exceptia lui Eric. venirea stângii la putere. dar de partea social-democratilor. Prin anii saptezeci eram studenti si.illzator de toate relele societatii ?i care trebuie pedepsit fara miIa6). care nu se sinchiseste de ele si care. care nu realizeazâ suferintele poporului. Daca este contrazis se aprinde si aceasta pare sa-i faca mare placere. 333-334. Paris. Cum personalitatile paranoice manifesta adesea o atractie pentru pozitiile politice extreme (caracterizate prin desemnarea unui dU9man rau intentionat 9i raSp1. Calman-Levy chives en sciences saci ales". De altminteri. Les Meurtres collectifs. este un tip de treaba. Dar Eric nu este singurul cu care nu trebuie sa discuti politica. pare un om fermecator. are grija de casa noastra când suntem noi plecati. Iata marturisirile lui Damien..oisLelord ?i Christophe Andre ce argumente. iar sotia mea se întelege bine cu sotia lui. Într-o seara am avut proasta inspiratie de a-i invita la cina. Aceasta ne face sa nu mai vorbim de politica în prezenta lui.

surprins si revoltat. " Cele doua exemple precedente pun în lumina doua caracteristici ale personalitatii paranoice. Spectatorului sosit între timp îi este greu sa desluseasca "cine a început" acest taraboi.Personalitatile paranoice 61 -'. caci ve:ieam cum sotia mea era pe punctul de a exploda ~i ultimul luau pe _-aremi-I doream era o cearta între vecini. îl trânteste pe celalalt. Dar din acea seara. dar aveam sentimentul ca ne izbim de un zid.'5tbine pâna în clipa în care discutia a ajuns ~i la politica. aveam în fata un fanatic care. si ca doar oame" . ca nu era firesc ca toata lumea sa aiba dreptul la ~'ot si ca Revolutia franceza chiar nu l-a prevazut. Sub ochii :-'. În primul rând.'1 gluma. rigiditarea.3tri -a schimbat: pâna atunci fusese un musafir extrem de placut s 5:-. chiar în contextul unei iiscutii amicale. din gre~eala. Concluzia: înainte de a discuta politica. acesta.brusc. amintind solutii demne de un stat totaAar. Dupa care . ofensat. Apoi. chiar sa încerci sincer sa lamure~ti o neîntelegere pentru a dezamorsa un conflict care plute~te în aer. tendinta de a simplifica problemele politice. nu vrem sa spunem ca orice persoana care se aprinde vorbind despre politica este paranoica!) Sa deveniti si voi paranoici Relatia cu un paranoic se aseamana uneori cu un scandal care de-abia începe: unul din protagonisti. Nici unul dintre interlocutori nu accepta sa-~i mai tempereze modul în care î~i exprima opiniile. care îl face pe celalalt sa-i dea un prim pumn si meciul de box începe. dar eu am reu~it sa-I fac sa schimbe subiectul la timp. patruns de convingere. sa-i la~i ceva mai mult spatiu. ne :'xvlica ca tara se aiflaîn plin declin si ca tot raul venea dintr-un ex. rela:iile noastre s-au racit. Am încercat sa-I contrazicem mai întâi . în fata unui paranoic: uneori este de-ajuns sa iei putina distanta. ':ii culti ar trebui sa voteze.c abordat teama emigrarii. Feriti-va sa ajungeti în aceea~i situatie. îl împinge cu brutalitate. riposteaza printr-o lovitura înca ~i mai puternica. desemnând un du~man raspunzator de tot raul ~i care merita sa fie aspru tratat. (Atentie. Ba• . ~~3 de democratie. primul. asigurati-va ca interlocutorul vostru poate accepta regulile unei dezbateri în contradictoriu fara a-~i pierde sângele rece.

În concluzie. faptasul nu este neaparat cel mai nebun dintre cei doi. N erecomandabil • • • • • Sa renuntati la a lamuri neîntelegerile. în conflictele care sfârsesc printr-o împuscatura. dar care sunt. Sa mentineti un contact regulat cu el (ea). Sa comiteti greseli. iar mânia pe care ajungem sa o simtim ne face din ce în ce mai inflexibili. este acela care fusese împins la capatul rabdarii de un paranoic inflexibil. Sa le lasati unele mici victorii. dar gândi ti-va bine care. paranoicul ne face si pe noi sa fim paranoici. caci vor afla. Sa va cautati aliati în alta parte. dealtminteri. modele la scara redusa ale marilor dictatori. Cum sa ne purtam cu personalitatile paranoice Recomandabil • • • • • • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile. Într-un anumit fel. persoane cât se poate de agreabile. Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine. continuând cearta din nimic.ois Lelord si Christophe Andre gati de seama sa nu reactionati si voi asemenea paranoicilor. Sa le bârfiti. În schimb. banuitori fata de cele mai însemnate acte ale sale. caci paranoicul este cauza atâtor neplaceri si frustrari. constatam ca în paranoia exista diferite grade si ca nu toate personalitatile paranoice merita repulsia ori teama pe care ni le determina unii "paranoici de lupta". gata sa explodam la cea mai mica neîntelegere.62 Fran<. Dar aceasta nu este simplu. trecând la represalii disproportionate. Sa discutati politica. . ci. Sa faceti referiri la legi si la regulamente. pe buna dreptate. cu putin tact si prudenta s-ar putea evita o seama de conflicte cu persoanele ce prezinta trasaturi paranoice. La tara. Sa respectati convenientele cu scrupulozitate. uneori. indignându-va la culme.

Personalitatile paranoice • Sa deveniti ~i voi paranoici. Apoi recititi acest capitol. a va ajuta. Daca este cineva apropiat: apelati la un psiholog pentru a va s:atui. Daca va este coleg sau colaborator: înainte de a merge mai de?arte. consultati un avocat bun. . 63 Daca va este pef: schimbati locul de munca ori simulati ca s'mteti angajati loiali.

facesesococu acestea chipui.s-ar acestade purtau cecuface mine ca i-as prost. neîncrea cunoscut. 10. Ma pe reproseaza ca as sa-i cei pe Chestionarul întâmplala toti încrefi 6.sa obtina acestasema nucaci sa care împotriva cuvenit. Sunt sceptic(~)în privinta celor I e ! I I 1 I II . 9. mine. I gândesc a sa ai mai Când mi se adesea 3.:oisLelord si Christophe Andre paranoice? I iI I ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati i Când cineva îmi arata ca ma apre! FALS marturisesc.64 Fran<.persoane. îi e dintez ma simt pedepsi -I decât care ca nu pentru apoi cum cuivafiunmeasala mi faptele seasca mai toCmall-am ceea foloteam teamamultecevasecret. Mi se S.

Destul de dezamiigit . în clipa în care mii pregateam sii plec.III Personalitatile histrionice I ieu. multumindu-se sa-mi arunce priviri cam staruitoare. ni s-a aliiturat.rivirifaptul ca avea picioare superbe.i i-am propus sii amâniim discutia pentru urmatoarea zi. Totupi. cu glas de copilap. Caroline a vorbit extrem de putin. business-like. îmi spuneam ca era prea frumos ca safie adeviirat. deci era firesc sa facem cunoptinta curând. Caroline a venit la Jrzineîn birou. Eram grabit.. ca . îmbracata într-un deux-piece gri. Camiine îmi sorbea cuvintele. foarte profesional. destul de enigmatice. ciici aveam programare la dentist. râdea Ia glumele mele. Alex. La prima pedinta. când cineva se adre:'. Dar.enii. cam în acelapi timp. biinuielile mele s-au adeverit: când patronul.i putin furios. în zilele ce au urmat. Caroline în schimb era de pare- i . angajat al unei mari întreprin. de altfel.fusta însa. Nu-mi venea sa cred. nici macar nu i-am vorbit Carolinei. al carui taior avea o liera '!ie clasica.1. nu ascundea nici unei '-.ieri. pi Caroline am fost angajati la aceeapi întreprindere..i el de acelapi "numar" de dragiilii.i cum nu ar fi conptientizat cât era de provocatoare. ma învaluia într-o privire calda. Într-o dupa-amiaza. povestepte Bruno (douazeci pi opt de ani). I-am explicat ca aveam orii la medic . ea m-a întrebat de ce nu-i Inai vorbeam. destul de curând. Caroline nu trecea neobservata: când am zarit-o întâia oara pe _-!Lloar.. ceea ce contrasta vadit cu aspectul foarte sexy.. Caroline capata un aer glacial.. Firepte ca dupa pedinta m-am îndreptat spre ea pentru a-i vorbi. Si. amândoi aveam aceeapifunctie. a avut parte . impresionant de scurta.

A sfâr:. a acceptat surâzatoare. Deseori. Iar vocea ei îi era îndurerata.66 Fran<. încât am condus-o la ea. dar s-a consolat destul de repede facându-i ochi dulci unui coleg noU venit în întreprindere. la toate.era tulbzlri'itoare.edinte vine cu idei bune. Dar nu are sens sa va povestesc toate episoadele relatiei noastre. La despartire i-am spus ca era mai bine ca relatiile noastre sa fie strict profesionale. la :.te repede. era de fapt o tânara sexy. numai ca mie nu-mi prea iel?eadin minte faptul ca acel copila:. alta schimbare de registru: îngândurata. Mi-a sarit de gât în semn de multumire fii avea aceea:.ina. Caroline mi-a spus ca era amanta unui barbat însurat. în ma:. M-am oferit s-o duc acasa fii pe drum.:oisLelord si Christophe Andre re ca 11-0 mai plac.it prin a ma obosi într-un asemena hal. recunosc . Fara nici un cuvânt. am condus-o pe Caroline acasa. în acea clipa. parea extaz iata fii nu contenea sa laude bunatatea. înalta de un metru :.. când înca mai eram în pat. detestata de altii. iar dind i-am propus sa mai bem un pahar la mine. ei bine. Privea în gol în timp ce vorbea despre el. Pe drum nu ne-am prea vorbit. barbatii te deziluzioneaza.i voce infantila. Mi-a purtat pica timp de câteva zile. Caro line mi-a spus ca în acel moment nu era chiar libera. vom mai putea vorbi. În schimb. generozitatea. este neglijenta. Caroline redevene~ provocatoare: În cele din urma. Dar când sa coboare din ma:. pâna la urma lasa . caci I?tie cum sa le lase impresia ca le-ar întelege perfect trebuintele. Caroline era destul de evaziva fii eu tot nu reu:. Dar. Asta chiar ca a pus capa. alta surpriza: Caroline m-a sarutat pe gura. Îmi sorba din nou cuvintele. când însa dadeam semne ca vesnicile ei variatii de atitudine ma cam oboseau. M-am decis sa pun capat relatiei. aura de mister de care era înconjurat acel barbat. ca într-o relatie.isem sa aflu daca pâna la urma avea sau nu un iubit. privindu-ma îndurerata ca ofetita abandonata. dupa ce am facut dragoste. În cele din urma am cinat împreuna. Cum statea pe scaun plângând. La lucru.ina. când este vorba de un dosar ce trebuie întocmit minutios. se plictise:.aptezeci fii cinci. Caro line este apreciata de unii. Acasa la mine. am petrecut o noapte împreuna. Cu clientii însa se descurca bine. Am curtat-o saptamâni întregi în timp ce ea pendula în permanenta între indiferenta fii senzualitate învaluitoare.

În fine. Bruno marturiseste ca nici nu mai stie daca Caroline este o actrita. :-2ntru ca dupa doua saptamâni sa-mi spuna ca de fapt era un tica:_'5. Relatiile mele cu Caroline sunt amicale. declaratii teatrale la sedinte. daca face un joc. ea a trecut de la disperare la un joc al seductiei. de pilda. sau daca acest comportament teatral îi sta în fire! Caroline întruneste toate caracteristicile unei personalitati histrionice. ea are tendinta de a idealiza anumite persoane. vor:. la indiferenta si a sfârsit cu un sarut. pentru a capta atentia celuilalt. Uneori trece nu-i :-2 la mine sa mi se destainuie: sa-mi povesteasca.mic "show" cu ea. Caroline îi mai poate pacali doar pe cei nou veniti.-ste vreodata sincera. dar nici nu mai poate sa ma "duca". dar si de a deprecia în mod excesiv altele. tentative de seductie. schimbari deconcentrante de atitudine (trece cu usurinta de la seductie la indiferenta). La pedinte. Bruno a sesizat ca emotiile Carolinei variau cu repeziciu:le: în aceeasi seara. apoi la o tristete oarecum misterioasa. . La urme urmei.'rii unei reclame pentru cutare produs alimentar ar fi o adevara:.ândîn joc toate mijloacele de care dispune: tinuta provoca:oare.ind de ele cu admiratie.: tragedie. se exprima într-un mod oarep ::on dramatic. Cred ca si-a dat seama . dar mi se pare ca ea nu . extraordinar. ca pi cum decizia ale. ca pâna pi în micile discutii pe care le purtâm . care adesea se întâmpla sa fie aceleasi.Personalitatile histrionice 7- 67 e. admirabil. ca nu este niciodata ea îns. un meschin. ea face un "joc" mare. pe :~ice n-o Clinosc înca. _-.)aca un rol pentru a-mi capta atentia. pare sa puna totul la inima. I- II 'e 1- .-.C_-sarul e seama altora.'1 port pica. poate ca apa este ea! [- r a a a r CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE CAROLINE? 1 e 1 1 '[ '[ '[ Caroline cauta în permanenta sa atraga atentia celuilalt pu::l. despre ::!tare nou pef care i se pare complet genial. o nulitate. . Este un ve. solicitari dramatice de ajutor (când apare ca o fetita trista).isi. Sunt deja doi ani de când ne cunoaptem.

Are tendinta de a idealiza sau. iar în tete-a-tete ea vrea ca interesul interlocutorului ei sa fie îndreptat cu totul asupra ei. Convingerea sa de baza pesemne este: "Pentru ca ceilalti sa-mi acorde sprijinul lor. dar este greu de spus daca pentru a trezi uimirea sau interesul celorlalti sau daca. ÎNTR-UN FEL. trebuie sa se simta fermecati ~i atra~i de mine. caci evoca impresii ~i este lipsit de precizie ~i detaliu. NU TOATE FEMEILE SEAMANA CAROLINEI? Intentia noastra nu este aceea de a le provoca pe feministe. Stilul discursului sau este mai degraba emotional. care sunt foarte schimbatoare. Cauta staruitor afectiunea propriului anturaj. . emotiile lor se schimba cu repeziciune. Dramatizeaza exprimarea propriilor emotii. Adesea. dimpotriva. trec sincer de la râs la plâns. ele cauta necontenit o întarire în privirea fascinata a celuilalt." Ceea ce implica o alta convingere a Carolinei: ca nu se poate descurca singura în viata ~i ca are nevoie de ajutorul celorlalti. CUM PERCEPE CARO LINE LUMEA La o ~edinta. de a deprecia excesiv persoanele din anturajul sau. ci doar de a aminti o dezbatere care a animat comunitatea psihiatrica. aidoma copiilor. Într-adevar. nu agreeaza situatiile în care nu este obiectul atentiei generale. personalitatile histrionice ascund sub o aparenta spectaculoasa o depreciere a propriei persoane. dorinta Carolinei este de a fi punctul central al atentiei celorlalti.68 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andn§ Personaliatea histrionica II II II II Cauta sa atraga atentia celorlalti.

în sunetul flautelor. Progresul medicinei a dezvaluit ca aceste comportamente ?i tulburari ale subiectilor numiti "isterici" n-aveau nici o legatura cu uterul. adesea medicii observau la acelea?i pacien:e ?i alte tulburari spectaculoase: paralizii. organul specific feminin. le?inuri.. juca pantomima. care-l desemna pe actorul care. dispozitia schimbatoare. ca joaca teatru etc. care în greaca însemna uter.Personalitatile histrionice 69 1 Nevoia de a placea. Toate aceste simptome se deosebeau de cele observate în maladiile fizice. De altfel. ) au fost regrupate sub alte denumiri diagnostice: tulburari somatice. Pe lânga trasaturile de personalitate pe care le-am descris. ne spune ca femeile încearca sa seduca pentru ?Iacerea seductiei. Pâna în secolul al XIX-lea. termenul de "personalitate isterica" a disparut din clarificarea americana DSM-III a tulburarilor psihologice. matricea. simptomele spectaculoase ale isteriei (paralizii. dureri abdominale.. ca ele dau impresia de fiinte lipsite de apa:are tocmai pentru a-i acapara barbatului forta. . nevoia de aju~or. Felul dramatic si teatral în care îsi exteriorizeaza emotiI I I ile parea a fi o trasatura constanta a personalitatilor zise "histrionice". Grecii vechi credeau ca manifestarile zgomotoase ?i exagerate ale femeilor erau cauzate de mi?carile ?i contracturile uterului lor. tulburari de conversie. În 1980. Înainte de a vorbi despre personalitatea histrionica. caci apareau ?i dipareau într-un mod misterios. tulburari disociative. aceste tulburari erau i:1ca desemnate prin numele de "furie uterina". ::21 Motivele abandonarii termenului "isteric" 1.. contracturi. ca sunt perfiie.. crize asemanatoare celor de epilepsie. ne ':om opri la personalitatea isterica. de la latinul histrio. puteau fi provocate ori puteau disparea în urma unor eveni::nente însemnate ?i nu corespundeau nici unei maladii fizice cunoscute. amnezii . amnezii. nu sunt oare acestea clasicele trasaturi feminine? Litera-:'elra multor secole ne înfati?eaza "femeia ca fiind adesea ca::nicioasa". Termenul "isteric" vine de husteros.

Cohen. The Guilford Press. 4. începând cu secolul trecut. 1995. (Iata macar o certitudine. J. conceputa pentru a explica isteria câtorva tinere vieneze.. este necesar sa va înarmati cu mult curaj. "Histrionic Personality Disorder". Caci va vor trebui multi ani pentru a parcurge tot ce s-a scris. Pe de alta partel persoane ce sufereau de aceste simptome nu aveau o "personalitate isterica". Or. 2 B. pp.. O dovada în plus la cele afirmate mai sus: si unii barbati prezentau simptome identice1. Dintre subiectii cu o personalitate isterica. 677-685. Termenul "isteric" a capatat un sens peiorativ si este foarte adesea folosit de barbatii psihiatri pentru a desemna acele paciente carora nu le pot veni nicicum în ajutor2. Mai ca nu-ti vine sa crezi ca acea dorinta tainica a istericilor de a atrage atentia asupra lor a fost satisfacuta! Freud si-a clait fundamentele teoriei sale pornind de la propriile observatii tacute asupra pacientelor isterice provenite din înalta societate vienezaI ceea ce ne determina sa punem doua întrebariI riscând poate astfel sa fim acuzati de "sacrilegiu": aceasta teorie. 8.70 Fran<. Purtell. in The DSl>A IV: Persol1ality Disorders. ne îngaduie oare sa explicam si celelalte forme de tulburari psihologice? Si era oare prudent sa fond ezi o teorie numai pe discursul si simptomele unor paciente ClillOScute pentru dorinta lor de a capta întreaga atentie si de a obtine întregul suport al medicului lorl spunându-i adica ceea ce 1 A. multi nu prezentau acele simptome isterice spectaculoase. termenul "isteric" este si o insulta. 181-182: .. sub directia lui John Livesly.Y. . New El1gland Joml1al of Medicil1e (1952). Cap.) 3. . 246. M. precum paralizii.Is the diagnosis uses in a manner prejudicial ta pacients?". N. UN SCURT ISTORIC AL ISTERIEI Daca doriti sa cititi tot ceea ce psihiatrii si psihologii au gândit si scris despre isterie. lesinuri etc.«Histeria» in Men".:oisLelord si Christophe Andre 2. pp. barbatii n-au uter. Robins. În limbajul curent. Pfohl.

Dar sa revenim la personalitacea histrionica.) Vedeti bine cât de captivanta este isteria: am ajuns dejn cam departe cu aceasta dezbatere. Pornind de la criteriile personalitatii histrionice. 214-240. caci ::lsihanaliza îi învatase ca aceste marturisiri nu erau altceva de. Histoire de l'hysterie. Seghers.-a aceste relatari erau plasmuiri. barbatii histrionici nu au aceeasi conduita ca si femeile. unui su- . :ât "inventii". simple fantasme feminine. Un comportament care i s-ar parea firesc unui italian din sudul tarii sale. comportamentele lor de seductie vor varia în hmctie de atributiile sociale masculine-feminine în vigoare. desigur. declaratii înflacarate. Dar si la el preocuparea de a fi centrul atentiei celorlalti va 51a fel de mare. De pilda. el si-a pus întrebarea daca nu cumc. aidoma personajului unui seducator dintr-o piesa de teatru. fundamentul ::lajor al teoriilor sale. pp. o geografie a histrionismului în lume si o personalitate trebuie sa fie întotdeauna situata în propriul context cultural. feministele americane l-au acuzat pe Freud ca ar fi indirect raspunzator de atitudine a mult timp sceptica a psihiatri~or fata de relatarile de incest ale pacientelor lor. multi cer:etatori cred ca. pentru a capta atentia. Cum :::~ultedin aceste paciente povesteau ca în copilarie suferisera lDuzuri sexuale si incesturi. 1986. studii epidemiologice au aratat ca în aceas:a categorie de personalitate se regaseau doua femei la un bar·:Jat. :orespunzând unor conflicte oedipiene refulate. Paris. (Astazi se produce o miscare inversa si excesi'\-atotodata: exista un curent terapeutic care tinde sa explice orice tulburare psihologica survenita la vârsta adulta prin abuzuri sexuale suferite în copilarie. Apoi. pacientele lui Freud suferisera l::mzuri sexuale din partea barbatilor din familiile lor. De fapt tinând seama si de frecventa in:estului si a molestarilor sexuale în rândul copiilor. Trillat. Freud a considerat ca aici se afla ~yiginea raului lor. Exista.Personalitatile histrionice 71 --oia sa auda? Freud însusi si-a pus aceasta întrebare3. într-adevar. . 3 E. De alt:el. similare ce~ordescrise anterior.Fireste. Un oarbat histrionic va face demonstratii de forta. pe vestimentatie. va miza si elIa fel de mult pe aparente.

Andre m-a sedus prin ~armul sau absolut uluitor. De pilda. Când sunt u~or distanta sau pur ~i simplu obosita. devenise iute familiar cu prietenii mei. Când încerc sa-i spun ca întrece orice limita ~i ca nu are nevoie sa caute sa atraga în felul acesta atentia asupra lui. când suntem invitati undeva. ori devine furibund.72 Fran<. Cum este un bun orator. a-l fascina ?i a jongla cu emotiile lui. ?i ca aceste personalitati se simt atrase de marile ora?e ?i nu de provinciile rurale. care este avocat. . el se simte lezat ~i sustine ca nu a facut decât sa dea curs dispozitiei sale de 1/l0ment ~i ca intentia lui nu a fost câtu~i de putin aceea de a atrage atentia celorlalti. Dar. Aldo Macione (sau personajele întruchipate de el) într-un film de Bergman ar surprinde. Sa o ascultam pe Sabine. oamenii politici sau cei din mass-media ?i-au facut o profesie din a capta atentia unui public. Iar acum. Adesea. Andre pare sa nu î~i afle lini~tea pâna nu atrage atentia tuturor ~i pentru aceasta nu se da înapoi de la nimic: ori o face pe bufonul. acestea sunt personalitati histrionice. Mai rau este ca el chiar crede în ce spune! Mie mi se pare ca Andre nici nu-~i da seama de felul în care "functioneaza". capabil sa treaca în numai o clipa de la o declaratie înflacarata la o rezerva distanta. precum avocatii. douazeci ?i opt de ani. tocmai pentru ca aveau sentimentul ca în felul acesta pot capata o "scena" pe masura lor. îmi dadeanl seama ca Andre juca în permanenta un ro/. vorbindu-ne despre logodnicul ei. CÂND ESTE UTIL PUTIN HISTRIONISM Anumite persoane. Si au fost atrase de aceste profesii. spectaculos adesea. ori devine teatral în furia lui. Nu încape îndoiala ca în domeniul publicitar ?i în mass-media sunt mai multe personalitati histrionice decât în metalurgie ori în agricultura. ~i nu este de mirare ca în scurt timp eram foarte îndragostita de el. Nici cu mine nu este vreodata destins cu adevarat. el sta îmbufnat. Andre ma plictise~te doar. departe de a ma mai vraji.ois Lelord ?i Christophe Andre edez i s-ar parea histrionic. odata sositi. cu timpul.

ele sunt întarite de convingerea ca trebuie sa vrajesti si sa seduci fara încetare. Washington. dar manifestarile lor exagerate. . American Psychiatric Press. "Psychodynamic Psychiatry in Clinical Practice". Sabine l-a parasit. personalitatile histrionice pot parea incântatoare. în timp ce emotia sa este mai degraba de teama de a nu ?lacea. care renunta la o asemenea companie. initiata de Anna ?reud. al carui rol este acela de a proteja constiinta de emotii nu tocmai agreabile (mecanismele de aparare si psihologia eului reprezinta una din cele mai fecunde ramificatii ale teoriei psihanalitice. O. setea de a capta atentia. adaptat tribunalului. procedând înca mai histrionic si. CÂND PREA MULT HISTRIONISM GENEREAZA ESECUL Nu încape îndoiala ca. Gabbard. Andre sustine ca . În schimb. 4 G. 1994. La o prima vedere. comportamentul sau histrionic. dispozitia schimbatoare. A constien:iza aceasta teama este poate mult prea angoasant pentru el si atunci o îndeparteaza prin ceea ce psihanalistii numesc '71ecanism de aparare. care-l si împinge sa se dea în spectacol. toate acestea sfârsesc prin a-l plictisi pe partener. în The 051\1 IV Editio11.] facea pe bufonul pentru ca era într-o dispozitie exuberan:a.Personalitatile histrionice 73 Sabine a sesizat la prietenul ei o trasatura de personali:?<teproprie personalitatilor histrionice: acestea au destul ~e putin conturata atât capacitatea de autoobservatie. Brusc. în virtute a histrionismului sau. fireste. A. altfel celalalt te va parasi si atunci încep o alta relatie. urmeaza un nou esec.ndre optase pentru profesia de avocat si poate acelasi histrionism îl ajutase sa reuseasca în aceasta profesie. cât si ?e aceea de a-si accepta propriile emotii. în viata personala îl deservea. Deziluzionata. si care a cunoscut o mare dezvoltare în tarile anglosaxone4).

vadeste tendinta histrionica de a le stârni barbatilor interesul. ar putea fi un portret graitor al personalitatii histrionice. Personalitati histrionice în filme si în literatura În Bulevardul Anvergului (1950). însa. dar si cu tendinta de a idealiza un barbat mediocru. cu a sa emotivitate. Dar totul se va sfârsi rau.:oisLelord si Christophe Andre Viata sentimentala dezastruoasa a multor staruri de cinema constituie unul din indiciile personalitatii lor histrionice: periodic. Gloria Swanson joaca rolul unui star care încearca sa seduca un tânar scenarist. ce si-a parasit sotul si a plecat cu un tânar si chipes functionar într-o localitate de pe tarmul Marii Caspice. Scarlet O'Hara. ci dimpotriva. extraordinar de emotiv si expresiv. brusc Nadejda acuza tot felul de dureri care nu numai ca nu îl înduioseaza pe iubit. si atunci. pe ofiterul Kirilin. . cu dispozitia schimbatoare. interpretata de Vivien Leigh. Gustave Flaubert ne descrie o Madame Bovary care. În Duelul de Cehov.74 Franc. se plictiseste de ea. apoi obositi de comportamentul lor spectaculos. ). În filmul Pe aripile vântului (1939) de Victor Fleming. cu setea de iubire. Nadejdei nu-i mai ramâne decât sa încerce a seduce un alt barbat. chiar ele sunt cele care îsi parasesc partenerii în favoarea unei noi cunostinte care momentan le acorda mai multa atentie. un homosexual la vreo cincizeci de ani. cu a sa înclinatie spre reverie. acestea sunt abandonate de partenerii sedusi mai întâi. Nadejda este o frumoasa histrionica. dar ea se îndragosteste cu adevarat doar când acestia devin inaccesibili. dimpotriva. în care Michel Serrault joaca rolul lui Albin. sau.Tuvom uita desigur Colivia cu nebune (1978) de Eduard Molinaro. dar având si puternice trasaturi histrionice. Când acesta. punând în joc o întreaga gama de comportamente histrionice.

reusea sa-i oboseasca pe toti la sedinta de vineri. dramatic. inutil sa spuneti: "Ar trebui sa termi:le o data cu tot circul asta" si sa va enervati. dar stabilind unele limite La lucru. Caci pentru ?ersonalitatea histrionica nu 'este deloc un "circ". mai cu seama la sedinte. Jocelyne nu contenea istorisind confidentele pe care cutare sau cutare bolnav lefacuse.Personalitatile histrionice CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE HISTRIONICE 75 Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari Daca ati înteles ce este o personalitate histrionica. felul în care cauta sa se afirme în ochii celorlalti. Este. presata de timp. Va enerveaza prietenii vostri pentru ca sunt :niopi ori cheIi? • Sa le lasati din când în când sa se manifeste. atunci stiti ca aceste comportamente teatrale si excesive nu sunt "ca:?ricii". deci. Superiorul lor se poate simti atunci tentat sa le faca "sah-mat". În timp ce se asteapta de la ele un discurs precis. factual. personalitatile histrionice sunt destul de greu de suportat uneori. asistenta sociala într-un spital. În timp ce echipa medicala. Jocelyne. trebuia sa revada fisele tuturor bolnavilor si sa se concentreze asupra problemelor însemnate. ci reprezinta un fel de-a fi care face parte din pers 0:lalitatea lor. acestea tin un discurs imprecis. încercati mai bine sa acceptati ca histrionismul sau este ceva obisnuit. ci compor:amentul sau obisnuit. iar medicii nu suportau întreruperile Jocely- i . în care striveste în fasa unele emotii mult prea de~)!imante. ca si miopia ori calvitia. descriind într-un mod dramatic disperarea acestuia si felul în care ea îl îmbarbatase. nemaioferindu-le nici un prilej pentru a vorbi. Decât sa va enervati atunci când aceasta personajtate pare "sa întreaca orice limita". centrat pe posibilele solutii ale unor probleme. centrat pe emotii. Infirmierele erau iritate la culme de ceea ce lor li se parea un fel de "a se lauda singura".

Încercarile ei de a relua cuvântul ali e~uat.ois Lelord .. ca faptul de a le respinge duce la o inrautatire a comportamentului lor. Atunci ~eful clinicii a început sa o întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei. Cu totii s-au simtit jenati. A doua zi ]ocelyne n-a mai venit la serviciu. daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie .. pe care îl repeta într-un mod rigid.i ar fi încercat sa-. luându-si concediu "de boala".tiute deja: în primul rând.edinta trântind u~a În urma ei. mai apoi însa i-au dat lacrimile.i Christophe Andre nei. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâstige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase. manifestându-se mai putin la sedinte? Da. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei.... La urmatoarea ~edinta. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie. . îi este greu sa-.76 Frant. ]ocelyne a fost uimita la început. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica.. medicii însa au întrerupt-o înca mai abrupt. care îi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor. dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei ]ocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar .i schimbe comportamentul. ]ocelyne a aparut cu o noua coafura ~i a Încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse. ~i în cele din urma ]ocelyne a parasit .i pentru psihoterapeutullor). ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila". S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant. Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri . altfel spus. S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptâmâni..i modifice comportamentul. Apoi.

ceea ce a facut ca ?edintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. vorbe?te prea mult despre ea. ceva în genul "Happy Birthday". Acesta. astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfati?ata. rolului pe care echipa i-l conferise. informatiile culese de Jocelyne erau importante pentru a-i întelege mai bine pe pacienti. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. De asta data. Astfel. În ziua în care Jocelyne s-a întors la lucru. iara?i. Deci. Caci în acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. Apoi. toata lumea a salutat-o cu multa caldura. Iata ce ne spune Charles. Jocelyne era învestita cu un adevarat "rol". Când a început examinarea fi?elor medicale. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi ?i ne poate ajuta sa evitam unele erori. Iasati-i un spatiu de actiune. Când a intrat în sala de ?edinte. cu un aer grav. ceea ce î?i ?i dorise dintotdeauna. într-adevar. un ~ef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. Jocelyne fire?te ca nu s-a putut abtine sa nu intervina pentru a vorbi. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. personalitatea histrionica se va debarasa. dar stabiliti totu~i limitele. ?eful elinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus ?i apoi a recunoscut ca. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. Echipa medicala a consultat un psihiatru în privinta "cazului Jocelyne". Cu carnetul în mâna. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la întoarcerea ei din concediu.Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. i-a propus ca înaintea fiecarei ?edinte sa faca un rezumat scris. dupa ce a vorbit cu fiecare în parte. ?i apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . Sophie este o buna colaboratoare. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei. În schimb. de acum înainte ea poate sa-?i citeasca notele facute lafiecare fi?a. când va aflati în fata unei personalitati histrionice. întreaga echipa a întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. de comportamentul ei teatral sau manipulant. Jocelyne a fost uimita ?i încântata totodata. fie ~ipentru câteva clipe. Atentie! Nu lasati sa treaca aceste momente fara a reactiona.

Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei. La urmatoarea ~edinta. Atunci ~~ful clinicii a început sa o Întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei.tige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie. . altfel spus.i ar fi încercat sa-.76 Fran<. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant... pe care îl repeta într-un mod rigid..i concediu "de boala". Jocelyne a aparut CIi o noua coafura ~i a încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse. Jocelyne a fost uimita la început. ca faptul de a le respinge duce la o înrautatire a comportamentului lor. dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei Jocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica.tiute deja: în primul rând.. ~i în cele din urma Jocelyne a parasit ~edinta trântind u~a în urma ei. medicii însa au întrerupt-o Înca mai abrupt. ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca. luându-. daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie . S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptamâni. Încercarile ei de a relua cuvântul au e~uat. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila".. Cu totii s-au simtit jenati. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâ.i modifice comportamentul. Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri .. îi este greu sa-.i Christophe Andre nei.i pentru psihoterapeutullor). A doua zi Jocelyne n-a mai venit la serviciu.edinte? Da. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar . Apoi. Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. care fi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor...ois Lelord . mai apoi însa i-au dat lacrimile. manifestându-se mai putin la ..i schimbe comportamentul.

Echipa medicala a consultat un ?sihiatru în privinta "cazului Jocelyne". Iasati-i un spatiu de actiune. într-adevar. dupa ce a vorjit cu fiecare În parte. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil.Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. întreaga :. dar stabiliti totusi limitele. Când a intrat în sala de pedinte. Acesta. În schimb. ceva în genul "Hapc)!J Birthday". astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfatipata. Apoi. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la Întoarcerea ei din concediu. ceea ce a facut ca pedintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. Atentie! Nu Iasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. Când a i'lceput examinarea fipelor medicale. Deci. i-a propus ca înaintea fiecarei pedinte sa faca :111 rezumat scris. În ziua în care ]ocelyne s-a întors la lucru. peful clinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus pi apoi a recunoscut ca. vorbepte prea mult despre ea. rolului pe care echipa i-l conferise. când va aflati În fata unei personalitati histrionice. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi pi ne poate ajuta sa evitam unele erori. ]ocelyne a fost uimita pi încântata totodata. pi apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . informatiile culese de ]ocelyne erau importante pentru a-i întelege mai [1inepe pacienti. Sophie este o buna colaboratoare. De asta data. personalitatea histrionica se va debarasa. Caci În acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. ]ocelyne firepte ca nu s-a putut . ceea ce îpi pi dorise dintotdeauna. fie si pentru câteva clipe. iarapi. Astfel.Ibtine sa nu intervina pentru a vorbi. Pulant. Cu carnetul în mâna. Iata ce ne spune Charles. de comportamentul ei teatral sau mani. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. . toata lumea a salu=:lt-ocu multa caldura. de acum înainte ea poate sa-pi citeasca notele facute lafiecarefipa. ]ocelyne era învestita cu un adevarat "rol". un sef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari.IeI'grav. cu un .chipaa întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei.

caci în clipa în care veti manifesta din nou interes pentru persoana ei. îi pun întrebari care îi arata ca o ascult într-adeuar. va veti recapata locul în panteonul ei. Colaboratoarea voastra histrionica va va diviniza.ois Lelord ~i Christophe Andre te. a~a cum un grup de fani î~i venereaza vedeta preferata. din punctul meu de vedere. personalitatile histrionice par u~or ridicole ~i devin u~or tinta ironiei anturajului lor. dar în cazul în care o deceptionati va sfâ~ia (simbolic) imaginea voastra în mici bucatele si va sustine ca sunteti funciarmente rau ~i meschin. pen- . îi raspund monosilabic ?i iau aerul celui care este cu gândurile în alta parte. cât ~i în atitudinea fata de personalitatile dificile: adesea. fara îndoiala. când acesta se produce. Nu va nelini~titi prea tare. o privesc în fata. Pentru a mentine totu~i o activitate emotionala î~i vor face aparitia emotiile de substitutie. Nerecomandabil • Sa va amuzati pe seama lor Deseori. si invers Personalitatile histrionice au tendinta de a idealiza ori de I I a desconsidera persoanele din anturajul lor. Dar eu mi-am pus la punct o tactica. aceasta doar pentru a-mi atrage atentia. De ce? Pentru ca poate cauta emotii intense. Poate pentru ca aceste personalitati sunt înzestrate cu un soi de "solvent" care le mistuie emotiile profunde a caror con~tiinta ar fi mult mai greu de suportat. când vine cu ?tiri pertinente. Acest exemplu aminte~te de un principiu valabil atât în educatia copiilor. • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam. În schimb. emotii pe care efectiv nu le pot controla. Atunci când mi se pare ca vorbe?te doar ca sa nu taca. comportamentul Sophiei s-a schimbat mult în bine.78 Fran<. încuviintez. Poate ca aceste personalitati retraiesc o situatie din copilarie în care se straduiau sa câ~tige atentia unui tata distant pe care îl idealizau. cel mai potrivit mijloc de a descuraja un comportament incomod este de a încuraja comportamentul opus. Si asta. în managementul colaboratorilor. De trei luni aplic aceasta metoda ?i mai trebuie sa spun ca.

• Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie Personalitatea histrionica este gata de orice pentru a va capta atentia.) Or. caci vor vedea ca personalitatea histrionica îi respinge cu un aer surprins. Dar nu mica le va fi surpriza când vor încerca sa se apropie.Personalitatile histrionice 79 :::-cl ca dorinta evidenta a acestor personalitati de a atrage me~eu atentia exista ~iîn noi. (Mult mai rar vedem oameni amuzându-se pe sea::na paranoicilor.::uatât mai multa satisfactie aceasta trebuinta a lor. E ca atunci când ne ?::11uzampe seama unui copil de doi ani care se da în specta'::01 pentru ca surorii sale nou-nascute i se acorda prea multa 3. folosindu-se de sex pentru a capta atentia. se vor arata iubite experimentate ?i lipsite de prejudecati. tendinta de a sexualiza relatia. caci ei nu procedeaza deschis.~remsa acceptam ca ea exista ~i în noi. Deseori. unele femei histrionice merg chiar mai departe. chiar într-un context profesional. zeflemeaua. însa într-o forma mascata. concedii. î~i vor schimba frecvent partenerii. tentative de suicid.tentie. Ironizam . ele neputând ajunge sa afle care sunt adevaratele intentii ale acestor barbati. cu emotivi:atea ~i sensibilitatea la opiniile celorlalti. nu pot fi adversari ~edutabili. femeile histrionice sunt luate drept "cochete". surâsul fermecator ?i privirea enigmatica. Ele vor afi~a atitudini îndraznete. ci pentru a oferi o aparenta pe care ele o cred îmbietoare (?i care ~i poate fi. Va avea. de a vraji. dar se vor comporta în acest fel nu dintr-o dorinta adevarata. indignat chiar. cu cât nu ·. Vestimentatia discret provocatoare. caci ace~tia. care în genere rane~te. Caci ei nu pricepusera ca toata aceasta parada de farmece avusese un unic tel: acela de a atrage atentia. dar fara intentia vreunei relatii intime. deci. Unii barbati histrionici le vor face pe femei sa se simta debusoIate. ci pun . va ~ani poate în ~imai mare masura o personalitate histrionica ~i o va determina sa va recâ~tige atentia prin toate mijloacele dis?onibile: lacrimi. Ne amuzam pe seama istericilor. Data fiind liberalizarea moravurilor. cel putin pentru o vreme). lesne îi vor face sa creada pe naivi ca "au acces".

ca eram primul barbat care se opunea 9i ca de fapt asta o reconforta. care m-a în9tiintat degraba. Atentie. Încetul cu încetul. iar acum putem comunica mai deschis. din obiectivitate. m-am înfuriat. dar ar putea totusi desemna unele conduite histrionice la barbati. ceea ce era complet fals.80 Fran<. nu o veti mai putea ajuta.ois Lelord si Christophe Andre în joc un arsenal de seductie. Voind prea mult sa-i respectati dorintele. mai firesc. i Nu uitati ca pentru o personalitate histrionica publicul sunteti dumneavoastra. de fapt fragilitatea lor. fara nici un cuvânt. De pilda. Dar eu nu i-am mai facut jocul. Claire s-a mai lini9tit. (A nu se confunda barbatii histrionici cu cei ce ezita din timiditate ori din prea multe scrupule. refuzam sa port o discutie în acel moment. pierzând din detasare. • Relatia mea cu Claire a fost de la bun început graitoare. Termenul "cochet" nu este folosit. întorcându-ne de la o cina cu prietenii. amânând-o pentru mai târziu. cu care era certaM de vreo trei ani. În final vom reaminti ca personalitatea histrionica prezentata de noi nu constituie decât un aspect al diverselor simptome grupate altadata sub numele de "iste- . la desert. dintr-o data Claire a izbucnit în lacrimi. iar Claire a sfâr9it prin a-mi marturisi ca avusese acela9i desert 9i când cinase ultima oara cu tatal ei. am înteles ca aceste scene. la ea erau cam ca un reflex pentru a putea provoca un schimb emotional între noi. comportamentul lor oarecum infantil va pot înduiosa si va pot trezi un sentiment protector (ce barbat nu a fost îndragostit de o frumoasa histrionica pe care a vrut sa o iubeasca si sa o ocroteasca?). riscati sa fiti antrenati voi însiva în dramatizarile ei. Cu timpul. riscati sa fiti antrenati în starile ei fluctuante. De pilda. Si un public mult prea "facil" pierde repede interesul ei. Am încercat sa ma apar dar. Alta data.) Sa va lasati prea tare înduiosati Emotivitatea de care dau dovada personalitatile histrionice. eu m-am simtit vinovat. Fire9te. Claire mi-a repro9atfurioasa caflirtasem cu vecina de la masa. derutati de schimbarile ei de atitudine. iar ea a început sa plânga ca o fetita. Am încremenit. în cele din urma. avusesem parte de o fabuloasa cina de îndragostiti. Claire i-a spus uneia dintre prietenele ei. apoi m-am napustit cu tot felul de întrebari asupra ei.

• Sa o lasati din când în când sa se manifeste. Daca va este sot sau sotie: nu aveti decât sa savurati spectaeolul si diversitatea. chiar . ). stabilind unele limite. • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie care sunt adesea factice . • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam si.iaca vi se cere contrariul. care îi va îngadui sa va idealizeze."erecomandabil • Sa va amuzati pe seama ei. pentru asta v-ati casato::it cu el (ea). Daca va este patron: încercati sa ramâneti voi însiva. histrionica Cum sa ne purtam cu o personalitate Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari. invers. • Sa va lasati prea tare înduiosati. La urma urmei. a carui istorie continua sa alimen:2ze interesante dispute între "psi". • Sa-i aratati interes ori de câte ori are un comportament "normal". Daca va este coleg sau colaborator: pastrati o anume distanta.Personalitatile histrionice =:2" - 81 sindrom misterios. .

nu excentric sau~provosauîncep sa lumea atentie. Câteodata mi se spune ma ma ca I I I ca i I ti I a-I I r. distante inaccesibile. ma mai largul toataprea de persoane de îndata da în îmbrac dragostesc adesea sasimt în7. Îmi place la nebunie sa seduc I cator. Câteodata mi se reproseaza "joc teatru". Ma emotionez usor.:oisLelord si Christophe Andre histrionice? A:JEVARAT! FALS Aveti trasaturile unei personalitati 1. Când ma aflu într-o situatie ne-I . meu. ! I I I I 9.82 Fran<. Privirea celorlalti este un excitant pentru mine. Mi întreb adesea ce efect am 10:Ma se întâmpla 8.

încât sora mea se ulânge de asta. ezit îndelung. m-am gândit sa mi-l iau ca asociat pe ]ean-Marc. Este :111 tip rezervat mai degraba. El a parut surprins. ~i i-am spus ca nu putem fi asociati din moment ce el îmi arata ca nu are încredere în mine. conditiilor de asociere etc. il tot vad când ne strângem cu totii în familie ~i mi-a parut mereu 1111 om pe care te poti baza: serios. iar energie am din bel~ug. u~or nelini~tit. ~tiam de la sora mea ca ~i el este nemultumit. parându-i-se ca ]ean-Marc nu prea sta pe-acasa. poveste~buna zi mi-am spus ani. dupa care mi-a spus ca se va gândi la asta. atât de zelos. Timp de câteva saptamâni ]ean-Marc îmi telefona cu regularitate pentru a-mi cere alte ~i alte detalii asupra proiectului. Dar îmi ~tiam lafel de bine ~i cusururile: nu-mi prea plac calculele. caci i se pare ca munca lui nu prea este apreciata lafirma la care lucra. ceea ce mi-a placut de îndata. modest ~i extrem de atent la educatia copiilor. Numai ca a sfâr~it prin a ma enerva. nu sunt un bun gestionar. toate calitatile cuvenite: am simtul afacerilor. latura administrativa în genere ma plictise~te. ~i atunci i-am propus sa ne asociem. cum se spune.IV Personalitatile obsesionale ." JULES RENARD A ca ar fi timpul sa-mi înfiintez propria mea firma. ~i atunci. Apoi a telefonat sora mea ~i mi-a explicat ca nu era câh{~i de putin vorba de o ches- Intr-o . treizeci ~i opt de ca destul am lucrat pentru altii. cumnatul meu. ~i mai ~tiam ca a~ cam avea te Daniel. sunt in:'entiv. "Odata decizia mea luata. Îl ~tiu de multi ani.

Închizând telefonul! m-am gândit ca eu si Jean-Marc eram complementari! caci el urma sa fie atent la acele detalii care pe mine ma plictiseau. numai ca întotdeauna el avea nevoie de cât mai multe detalii înainte de a lua o decizie. Totusi. Jean-Marc nu-mi punea la îndoiala corectitudinea. Am încercat sa vorbesc cu Jean-Marc sfatuindu-1 s-o lase totusi mai moale! sa nu mearga atât de departe cu preocuparea lui pentru detalii. Dar metoda pe care el o instituise era în- .. se descurca bine. Atunci eu am venit cu propunerea de a introduce un control de calitate! gratie caruia ambalajele necorespunzatoare sa fie depistate si înlaturate. Am izbutit sa închei un contract care avea si clauze avantajoase pentru noi. fie de a cumpara o masina de spalat. Jean-Marc afost de acord. Apoi! cu trei luni în urma s-a ivit si comanda! care este visul oricarui mic patron. si credeti-ma ca n-a fost deloc simplu! Primul lucru care m-a cam enervat la Jean-Marc a fost ca! în loc sa fie entuziasmat! el a citit si recitit contractul. Jean-Marc lucra din greu la stabilirea normelor.ieu eram de parere ca aceasta îi lua cam prea mult timp.84 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiune de încredere. Afacerea a demarat curând! caci multi din mai vechii mei clienti au vrut sa continue colaborarea cu mine. Un mare lant de supermarketuri ne-a solicitat sa le livram ambalaje pentru o gama de produse lactate.. În cele din urma a recunoscut ca era o afacere buna. fie de a alege locul în care sa-si petreaca vacanta. apoi mi-a spus ca nu luasem în calcul cutare sau cutare eventualitate! de genul celor care nici nu se întâmpla vreodata. Dar m-am lasat repede pagubas.i întreaga discutie sfârsea prin a-mi mânca si mie din timp! Curând am angajat zece salariati. de. de câte ori mergeam sa-I vad! el pornea sa-mi explice îndelung motivele felului în care proceda! eu nu-l mai puteam opri . caci. clientul era multumit de ambalajele pe care le livrasem deja! Dar Jean-Marc tinea mortis sa se respecte cele mai severe norme statistice. Sora mea îmi tot telefona pentru a-mi spune ca îi dadeam prea mult de lucru sotului ei si ca acesta îsi petrecea toate week-end-urile în fata calculatorului. a procedurilor. Dar când a trebuit sa trecem lafabricarea ambalajelor! Jean-Marc mi-a spus ca daca voiam sa respectam nonnele! nu puteam produce ambalajele solicitate în ritmul dorit. ceea ce ne depasea posibilitatile financiare în acel moment. Si sustinea ca ar trebui sa cumparam alte materiale.

menajul chiar! L-am putea numi perfectionist. ar duce la imposibilitatea de a mai livra ambalaje clientului. îndaratnicia lui este istovitoare. Jean-Marc nu numai ca lucreaza tot timpul. dar într-atât încât pierde din vedere situatia in ansamblul ei: discutând cu Daniel despre contractul de asociere. ambalajele. . putin lipse~te sa se certe cu acesta. sfâr~e~te prin a o exaspera imputându-i câteva firicele de praf din casa. procedurile. ca este mult prea concentrat asupra detaliilor. legându-se de tot -~lul de detalii. Când i se spune ca exagereaza. dar.'iceraspundere în ce prive~te productia ~i serviciul comercial. fara îndoiala. singurul lucru pe care îl vede Jean-Marc sunt ?roblemele juridice. el argumenteaza atât de vehement încât î~i obose~te interlocutorul explicându-i ca felul sau de a proceda este cel mai nimerit. În cele din urma. Si are dreptate. Jean-Marc se arata atât de încapatânat tocmai din grija de a face totul bine. Când se ive~te o afacere rentabila. cu acordul lui l-am eliberat pe Jean-Marc de ~. fara a constientiza ca ve~nicele lui absente sunt frustrante pentru sotia lui. ceea ce dintr-un anumit punct de vedere este adevarat. El are sentimentul ca metoda sa este singura care garanteaza perfectiunea. Totu~i. Daniel credea ca Jean-Marc este un tip modest.Personalitatile obsesionale 85 ---atât de complicata. Procedurile pe care el le stabile~te sunt atât de riguroase încât. În fine. Jean-Marc nu î~i apara punctul de vedere pentru gloria proprie ori pentru ca ar considera ca ceilalti sunt mai putin inteligenti ca el. încât lucratorii au venit la mine la birou pena ma anunta ca ei refuzau sa o aplice. :':1 CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE JEAN-MARC Jean-Marc pare sa fie extrem de preocupat ca totul sa fie :acut irepro~abil: contractele. daca ar fi aplicate. îi repro~eaza ca nu face bine menajul.-: HU se mai ocupa decât cu partea administrativa ~i de registrele de ~:leltuieli. El acorda o mare atentie detaliilor. când :?'uine acasa. dar va asigur ca totul este perfect! Sora mea însa vorbe~:: de divort. Acum .

Caci Daniel a înteles ca perfectionismul asociahllui sau putea fi util în sfera administrativa ~i financiara.. • Rigoare morala: este extrem de con. fiind un bun patron.tiincioasa ~i scrupuloasa. • Obstinatie: încapatânata. ?\emultumirile pe care le treze. Are sentimentul ca este obliga- .i la organizare.. Jean-Marc întrune~te toate caracteristicile unei personalitati obsesionale.:oisLelord . Mai mult.i detaliilor uneori risca sa compromita situatia în întregul ei. adesea în detrimentul rezultatului final. • În relatiile cu ceilalti este rezervata: îi este greu sa-... Personalitatea • obsesionala Perfectionism: este exagerat de atenta la detalii.te la lucru ori acasa nu par sa-I tulbure prea tare pe Jean-Marc. S-ar putea spune ca îi este greu sa î~i exteriorizeze emotiile pozitive. proceduri. caci sesizase cât de onest ~i scrupulos era acesta. CUM PERCEPE JEAN-MARC LUMEA? Jean-Marc pare ca se teme mai ales de imperfectiune (atentie acordata detaliilor) ~i de nesiguranta (manifesta interes pentru proceduri ~i verificari). În cele din urma. • Nehotarâre: îi este greu sa ia decizii din teama de a nu comite vreo gre~eaIa. a . staruie cu înver~unare ca lucrurile sa fie facute dupa cum considera ea ~irespectându-se regulile. Daniel are încredere deplina în Jean-Marc.86 Fran<.. tergiverseaza lucrurile ~i cugeta exagerat de mult.i exteriorizeze emotiile pozitive: adesea foarte formala.tiut cum sa-i valorifice potentialul.. glaciala. reguli ..i Christophe Andre chiar daca atentia acordata regulilor . Daniel s-a obi~nuit cu Jean-Marc ~i. timida. El nu manifesta prea mare bucurie nici când survine un eveniment placut.

Personalitatile obsesionale

87

tia lui sa mentina în ordine tot ce-l înconjoara. Principalele sale convingeri ar putea fi: "Totul decurge bine daca sunt respectate regulile" ;;i "Un e;;ec total survine atunci când ceva nu este 100% perfect." Pentru el, acest postulat se aplica atât propriilor rezultate, cât;;i rezultatelor celorlalti. Am putea spune despre obsesional ca este "cu ceilalti la fel de exigent cum este ;;i cu sine". El se simte responsabil pentru faptul de a fi într-o permanenta cautare a perfectiunii ;;i sfâr;;e;;teprin a-i considera pe ceilalti ni;;te încurca-lume ;;iiresponsabili. un obsesional va nutri adesea convingerea ca "nu poti avea încredere în oameni ;;i ca întotdeauna trebuie sa verifici ceea ce fac". Iar când va vedea acasa praful de pe ;;emineu, un bol nespalat aflat pe masa, el va fi întarit în convingerea ca respectiva persoana nu este în stare sa faca menajul bine, adica potrivit idealului sau de perfectiune.
FORMELE INTERMEDIARE

Cu Jean-Marc am facut o descriere a unei personalitati obsesionale tipice. Dar ;;i aici exista o întreaga gama de forme intermediare. unele persoane sunt preocupate de ordine, mai cu seama, sau de proceduri, fara însa a scapa din vedere rezultatul final. Fire;;te ca este placut sa intri într-o casa curata, aflata în rânduiala, însa pastrându-ti totu;;i cumpatul, daca vezi cum copiii ;;i-au împra;;tiat jucariile prin casa. De altfel unii obsesionali î;;i con;;tientizeaza propria tendinta ;;i încearca sa se corecteze. Sa îl ascultam pe Lionel, patruzeci de ani, expert contabil.
Dintotdeauna mi-au placut lucrurile rânduite, aliniate, cum mi-a placut ~i simetria. Copil fiind, îmi a~ezam bilele în ni~te casute, potrivindu-le dupa diverse criterii: marime, culoare, materialul din care erau facute, chiar felul în care le procurasem; fie cafusesera cumparate, daruite sau câ~tigate în jocurile cu alti copii. Schimbam criteriul de aranjare ~i hop! începeam o alta ordonare a bilelor. Apoi, student fiind, îmi placea ca toate obiectele de pe biroul meu sa fie aranjate ori paralel, ori perpendicular. Carti, rigle, stilouri ~i chiar

88

Fran<;ois Lelord s;iChristophe Andre

cheile pe care le a!iezam paralel cu muchia mesei. Prietenele mele erau intrigate, unele chiar înfrico!iate. Îmi mai pliicea ca notitele pe care le luam la cursuri safie impecabile !ii îmi petreceam mult mai mult tirnp transcriindu-Ie pe curat, subliniindu-Ie cu diferite culori decât învatându-Iel aiia cii de multe ori ratam sesiunile de vara. Destul de curând am realizat ca petreceam cam mult timp aranjând !ii verificând, !ii am cautat sa ma controlez. Sotia mea m-a ajutat enorm, caci !ii acuml când i se pare ca exagerez cu ordinea, nu !i0vaie sa mi-a spum'il iar eu accept sa aud asta de la ea, !itiind ca !ii ea este destul de ordonata. În pr~fesia mea sunt foarte apreciat, ceilalti au încredere în mine, de!ii la început eram mereu în întârziere din cauza verificarilor. Aparitia informaticii m-a ajutat foarte mult. Colaboratorii mei !itiu ca privirea mea este i1~failibilacând este vorba de sesizarea celor mai mici nereguli, !ii mi se pare cafara sa vreau îi determin sa lucreze bine. Întotdeauna mi-a fost greu sa-mi exteriorizez emotiile, iar când altii îmi arata afectiunea lor sau îmi fac complimentel ma fâstâcesc. Pentru ca nu !itiu ce sa raspund. Îmi este greu sa !ii glumesc, "sa fac conversatie II. Mie îmi place sa abordez un subiect cu de-amanuntull cu o introducerel cuprins !ii o încheiere, !ii atunci ceilalti î!iipierd întotdeauna rabdareal ma întrerup !ii trec la alt subiect. Dar în timp m-am mai schimbat. $i aici cred ca este meritul sotiei mele, care m-a facut sa con!itientizez ca am umor !ii ca aceasta mi-ar putea folosi. E adevarat ca prietenii mei ma tachineaza uneori pe tema maniei mele pentru ordine. La început ma durea; acum însaI nu. Mai întâi de toate pentru ca eu cred ca m-am schimbat. $i apoi pentru ca daca am izbândit în profesia mea a fost !ii gratie acestor "cusururill. Nu mai lucrez lafel de mult ca înainte, dar !ii acum înzi este destul de greu sa ma relaxez. Chiar în week-end nu ma pot împiedica sa nu ma gândesc la ce ar trebui reparat în casaI sau la anumite acte de care ar fi mai bine sa ma ocup din timp. Totu!iil încerc sa nu ma ambalez prea tare !ii sa petrec cât mai mult timp cu copiii.

Lionel ofera un bun exemplu de personalitate obsesionala temperata de o contitiinta a propriilor defecte tii care a avut o dubla s;ansa: de a se fi orientat spre o profesie în care trasaturile sale obsesionale sa constituie un avantaj tii de a fi gasit o femeie care sa fie destul de aproape de propriile lui valori pen-

Personalitatile obsesionale

89

tru a-l accepta asa cum este, dar si destul de diferita de el pentru a-l ajuta sa progreseze.

CÂND OBSESIILE DEVIN O MALADIE

Exista o adevarata maladie "sindromul obsesiv compulsiv" sau SOC, de care se vorbeste din ce în ce mai mult în mass-media. Pacientii ce sufera de SOC se simt obligati sa se supuna unor adevarate ritualuri de aranjare a lucrurilor, de spaIari repetate, de verificari mult prea dese si amanuntite, pentru ei acestea fiind singurele cai pentru a-si diminua anxietatea. Ei mai au si gânduri obsedante involuntare, pe teme de curatenie, perfectiune, culpabilitate. Toate acestea îi fac sa patimeasca si le pot ocupa multe ore din zi. Iata doua exemple:
Ori de câte ori se afla la volanul ma~inii, Marie, ce suferea de SOC, se temea sa nu fi accidentat vreun trecator fara sa fi bagat de seama. Odata ajunsa la destinatie, se simtea obligata sa refaca o portirme a drumului în sens invers, pentru a se convinge ca nu facuse nici un accident. Era con~tienta de faptul ca acest gând era absurd, dar atâta vreme cât nu se întorcea sa verifice daca nimeni nu zacea pe ~osea, ea nu-~i putea diminua anxietatea. Philippe, patruzeci ~i trei de ani, suferind ~i el de SOC, obsedat de murdarie ~i de praf se spala pe mâini de zeci de ori pe zi, nu accepta ca sotia lui safaca menajul, nu-i lasa pe cei ce veneau în vizita sa-i intre în apartament încaltati. Spalatul mâinilor ~i menajul îi luau între patru-cinci ore pe zi, timp în care el se afla într-o stare de mare tensiune anxioasa.

Aceste doua exemple sunt departe de a reprezenta totalitatea tulburarilor obsesive compulsive. Cititorul interesat va afla si alte exemple în bibliografia mentionata la sfârsitul cartii. Raporturile între personalitatea obsesionala si SOC sunt mult mai putin clare decât ne lasa sa ne imaginam teoriile psihanalitice. într-adevar, potrivit diverselor studii epidemiologice, între 50 si 80% dîn pacientii ce sufera de SOC nu au o

90

Fran~ois Lelord ;;i Christophe Andre

personalitate obsesionala.1 Si se poate afirma ca uria;;a masa a personalitatilor obsesionale nu va suferi vreodata de SOc. Potrivit clasificarii DSM-IV, se poate vorbi de SOC atunci când obsesiile ;;i ritualurile inutile ocupa mai mult de o ora pe zi.

DOCTORE,

SI MEDICAMENTELE?

Cât prive;;te medicatia prescrisa SOC-ului, maladie considerata pâna în anii saptezeci greu de tratat, aparitia unor antidepresive a produs o adevarata revolutie. ::\"utoate antidepresivele sunt eficiente, ci doar acelea care actioneaza asupra secretiei si distrugerii serotoninei, o molecula care se gaseste în stare pura în sistemul nervos central. Dupa câteva saptamâni de tratament cu un antidepresiv serotoninergic în doze suficiente2,la aproape 70% din pacientii care sufereau de SOC se putea constata o ameliorare. Daca pacientul participa la o terapie comportamentala, rezultatul este si mai bun, fapt confirmat de numeroase studii. Dar se pare ca pentru majoritatea pacientilor rezultatul combinatiei antidepresiv-terapie comportamentala este mai bun decât fiecare din cele doua aplicate izolat.3 Cum se poate veni în sprijinul personalitatilor obsesionale? Evident ca psihiatrii au venit cu ideea de a folosi antidepresive în SOC, caci lor li s-a parut ca între cele doua forme de tulburari exista o anumita asemanare. Ei bine, nu s-au înselat. Când se întâmpla ca personalitatile obsesionale sa se simta deprimate, cea mai mare eficienta si-o vadesc atunci antidepresivele serotoninergice.
1 J.H. Pollak, "Commentary on Obsessive-Compulsive Personality Disorder", in The DSM-IV: Personality disorders, op. cit., p. 281. 2 M.A. Jenike, "New Developments in Treatment of Obsessive-Compulsive Disorders", in Review of Psichiatry, voI. A. Tasman, M.B. Riba ed., Washington, American Psychiatric Press, 1992. 3 J. Cottraux, "Traitements biologiques", in Obsessions et Compulsions, Paris, pug 1989, pp. 106-121.

lI,

Personalitatile obsesionale

91

De acord, veti spune, în caz de depresie, da, dar altfel? Doar n-ai sa-i prescrii unei persoane toata viata un medicament pentru a-si schimba personalitatea. Unii nu vor pierde ocazia de a-i acuza pe medici ca ar fi "normalizatori" a caror misiune este aceea de a simplifica personalitatile, pentru ca ele sa se adapteze mai bine cerintelor societatii. Este o dezbatere vasta, care ar putea constitui obiectul unei carti întregi4, dar de fapt poate fi redusa la trei întrebari: - Faptul de a avea o personalitate obsesionala îl face pe pacient sa sufere? - Este eficient medicamentul în cazul lui? - A fost prevenit pacienhll asupra avantajelor si dezavantajelor tratamentului? Daca raspunsul la aceste trei întrebari este "afirmativ", nu vedem motivul pentru care nu i s-ar propune un tratament care sa-I ajute. Ramâne apoi ca medicul si pacientul sa decida daca sa se vada cu regularitate si daca sa continue tratamentul sau nu. Cât priveste psihoterapiile, vom vorbi despre ele spre sfârsitul acestei carti.

PUTINA OBSESIE POATE FI UTILA?

Într-un fel se poate spune ca societatea noastra devine din ce în ce mai obsesionala. Din cauza productiei de masa, întreprinderile sunt nevoite sa introduca proceduri tot mai stricte, astfel încât toate produsele sa fie identice si perfect fiabile, pentru a satisface exigentele unor consumatori gata oricând sa se adreseze concurentei. Preocuparea pentru securitate impune elaborarea de norme în toate domeniile, de la productia de lactate la cea de automobile, trecând prin productia de carucioare pentru copii. Toate aceste proceduri trebuie necontenit evaluate si revizuite. În fine, pentru a aduna impozitul de
P. Kramer, Prozac, le bonheur de l'ordonnance?, Paris, First, 1994, E. Zarifian, Des paradis plein la.tete, Paris, Odile Jacob, 1994.

92

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

la particulari ori de la întreprinderi, penh'u a putea asigura sanatatea cetatenilor, administratiile modeme pretind cifre si iar cifre, mai mult, cifre bine verificate. Deci, astazi exista loc si pentru obsesionali, cu conditia de a-i supraveghea în preocuparea lor de a face totul bine. S-ar putea spune ca din clipa în care se formeaza o echipa, fie pentru a construi un baraj, fie pentru a înfiinta lill jumat prezenta unui obsesionat bine ales, ar putea fi un ingredient pretios, care va garanta calitatea produsului final. Personalitatile obsesionale în filme si în literatura

Sherlock Holmes, cu a sa pasiune pentru detaliu, cu indife-

renta sa, cu interesul acordat clasificarilor, cu a sa vestimentatie vesnic neschimbata are, poate, câteva trasaturi obsesionale. În serialul televizat Star n'ek, M Spock (cel cu urechile ascutite) pare sa fie caricatura unui obsesional; este exasperant de glacial si rational, nu poate pricepe afectivitate a si reactiile irationale ale coechipierilor sai de pe Terra. În filmul lui James Ivory, Rama?itele zilei (1993), Anthony Hopkins joaca rolul unui majordom englez aflat în serviciul unei ilustre case, fanatic al ordinii desavârsite. El îsi reprima orice reactie emotionala, nerenuntând la a servi la un dineu diplomatic, timp în care, la etaj, tatal sau agoniza. Mai apoi, este incapabil sa raspunda iubirii Emmei Thompson, desi se simte atras de ea. În Podul de pe râul Kwai (1957) de David Lean, neînduplecatul colonel Nicholson, jucat de Alex Guinness, ofera un fascinant exemplu de personalitate obsesionala. Luat prizonier de catre japonezi, el refuza sa se supuna ordinelor acestora si nu accepta sa colaboreze cu ei decât pentru a r-reîntâmpina unele represalii asupra oamenilor sai. Însarcinat sa construiasca un pod pentru a înlesni trecerea trupelor nipone spre Birmania, el va face uz de toate talentele sale de obsesional pentru a înalta o lucrare desavârsita, uitând ca aceasta îi va servi inamicului. El nici nu va admite ca ai sai compatrioti sa-i distruga munca.

considerându-va o persoana incapabila sa înteleaga ce este important.. Îndragostit mai apoi de Juliette Binoche. psihanalistul nostru va avea cele mai mari dificultati în a-si marturisi sentimentele. William Hurt întruchipeaza personajul unui psihanalist obsesional ce locuie. Ajuns la Paris.Personalitatile obsesionale 93 Într-un film de Chantal Ackerman. trebuie sa se fi dovedit înzestrati mai cu seama pentru arat.. el nu pridide.i simetria care domnesc în apartament . Dintr-un punct de vedere evolutionist. obsesionalii.i care face schimb de apartament cu o pariziana destul de boema (Juliette Binoche). pentru a întrevedea unele lucruri. în care oamenii traiau din vânat si cules. Daca îl contraziceti.. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE OBSESIONALE Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii Nu uitati ca obsesionalul crede ca actioneaza în numele binelui. asigurând astfel cele mai mari sanse de supravietuire urmasilor lor. cu interesul lor pentru sarcinile repetitive si pentru ordine. Daca. pentru a face stocuri si a le depozita. dar.i punând la punct tot ce era deteriorat în apartamentul tinerei fete. semanat.i pe câinele tinerei femei. . el va va primi cu mai multa consideratie eventualele critici. în schimb. îi aratati ca îi apreciati perfectionismul. Un divan la New York. faptul de a fi un obsesional nu reprezenta un mare avantaj (ajuta doar sa nu se manânce din neatentie fructe otravitoare)... din dorinta de a-i arata de la bun început ca exagereaza. din clipa în care s-a trecut la agricultura. în timp ce la New York aceasta era absolut impresionata de ordinea .te în New York . va va dispretui.i care au darul de a-l deprima pâna .te tot reparând .. ai fi înclinat sa crezi ca într-o epoca îndepartata..

ois Lelord ~i Christophe Andre • Sa le respectati nevoia de a prevedea ~i de a organiza totul Obsesionalilor nu le place imprevizibilul ~i detesta mai mult decât orice sa fie pu~i în situatia de a improviza. Caci îi veti face sa sufere.a. fara vreo ceremonie deosebita. Si au dreptate. iar cât priveste mesele a caror pregatire îi revine ei. pe cât posibil. intima. fara pretentii. aduceti-le critici precise si motivate Nu folose~te la nimic sa te enervezi atunci când un obsesion al îti explica ca trebuie sa faci neaparat în cutare fel sau ca trebuie sa respecti neaparat cutare procedura. sa le cereti sa faca unele lucruri "de urgenta". el va fi întarit în . Iar urmarea este ca atunci când se întâmpla ca în ultimul moment sa mai invit o persoana-doua la masa. Sa-I ascultam pe Jacques vorbindu-ne despre sotia lui. eu trebuie sa fac o lista a invitatilor si sa i-o dau cu cel putin trei zile înainte. Dar. de care însa ma ocup chiar eu.94 Fran<. De pilda: cum sunt un tip sociabil si am fost crescut într-o familie în care deseori cei ce veneau în vizita erau opriti "la o masa fara pretentii". faceti voi în~iva un efort de previziune ~i de planificare. Înainte de a le încredinta o sarcina. sa-i luati prin surprindere. • Când merg prea departe. si trebuie sa recunosc ca este adevarat. deci. care ~tii bine ca ar fi o pierdere de timp. în loc de a le oferi oaspetilor o cina simpla. de fiecare data sotia mea se simte obligata sa aranjeze în asa fel masa încât sa fie cât mai aspectuoasa. iar ei va vor enerva prin încetineala ~i rezerva de care vor da dovada. În cele din urma. Dar toata aceasta seriozitate a sfârsit prin a ma apasa.d. Daca te vei supara.m. am ajuns la o întelegere: eu am dreptul sa invit pe cine vreau la unele supeuri. caci nu acestea sunt situatiile în care pot fi eficienti la maximum. iar slujba sa cu jumatate de norma se pare ca-i procura multe satisfactii. Sotia mea are o multime de calitati. îmi place si mie sa invit la masa prieteni ori colegi de serviciu. Se ocupa îndeaproape de educatia copiilor nostri. de casa se îngrijeste într-un mod ireprosabil. Evitati. sa întinda masa mare s. toata lumea mi-o spune. ridica neputincioasa bratele spre cer si nu o pot face sub nici un chip sa priceapa ca acei oameni s-ar simti la fel de multumiti sa fie primiti simplu.

scopul ei fiind dobândirea unui plus de perfectiune. În schimb. Responsabilul urmarea calculul facut de director cu mare atentie. Cu calculatorul în mâna au facut împreuna aceasta operatie. caci el se 9i hotarâse sa faca acest lucru. ceea ce responsabilul a acceptat bucuros. Bazându-se pe costul mediu în ore care trebuia platit persoanelor implica te. analizând împreuna cu responsabilul procedura acestuia. chiar cele cumparate la un pret mic. Amintiti-va de convingerea sa ca el actioneaza în numele binelui. motivata. Directorul a izbutit sa dea criticii sale o forma u~or lIobsesionala". gefii de atelier s-au dus sa se plânga directorului. sa vina 9i cu argumente în sprijinul acesteia. dovediti-i pe îndelete într-un mod u~or obsesional.Personalitatile obsesionale 95 ideea ca. pe care le putea preîntâmpina noua lui procedura. incontestabil. Urmatorul exemplu a fost prezentat de catre ~eful unei întreprinderi la un seminar pe teme de management al personalitatilor dificile. Apoi. pentru a urmari utilizarea fiecarei piese în fabrica. oamenii sunt imprevizibili ~i ca nu te poti bizui pe ei. Într-o fabrica micuta. erau bine folosite în fabrica. directorul a determinat atunci costul total al acestei schimbari de procedura 9i i-a propus apoi responsabilului sa estimeze pierderile cauza te de proasta utilizare a pieselor. voia sa se convinga ca toate piesele cumparate din exterior. directorul a calculat timpul de lucru suplimentar pe care-l necesita din partea tuturor celor implicati. un tip foarte competent. a pus la punct o procedura extrem de complexa. Nu a mai fost nevoie ca directorul sa staruie pe lânga responsabil ca acesta sa renunte la procedura sa. Si a început prin a-i lauda con9tiinta profesionala 9i simtul rigorii. Si atunci. Si fara îndoiala . argumente bazate pe costuri. directorul i-a cerut ca. Acesta l-a chemat pe responsabilul cu productia. Sesizând conceptia despre lume a colaboratorului sau obsesional. fara a-l brusca însa. pe viitor. bazându-va pe cifre. înainte de a introduce o noua procedura. precisa. Incomodati la lucru de aceasta noua procedura. ca metoda sa prezinta mai multe inconveniente decât avantaje. Deci. A doua cifra obtinuta era mai mica decât prima. directorul a reu~it sa-I faca sa-~i schimbe felul de a proceda. responsabilul cu productia.

cu atât el se însufletea mai tare. chiar ?i un cercetator strain. statistician de mare valoare. dati-le exemplul urmator: . sunt cai sigure de a se descalifica în ochii unui obsesional ~i înca pentru multa vreme. de a nu respecta o promisiune. Cu cât jocul era mai strâns. invitati-i. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi Faptul de a întârzia.ois Lelord ~i Christophe Andre ca aceasta este metoda cea mai indicata de a-l convinge pe un obsesional. facea tot soiul de salturi i . dorinta pe care însa nu cuteaza sa ~i-o realizeze. a?a ca a ezitat îndelung înainte de a se a?eza pe nisip. sa verifice totul. A~a ca mobilizati-i. pretextând ca nu juca prea bine. Apelul la simtul dreptatii ?i al simetriei a fost infailibil. Membrii echipei au început o partida de volei ?i afost ?i el invitat sa participe. pantaloni. • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii Încercati sa va imaginati un pic tensiune a în care traiesc obsesionalii: ei vor sa controleze totul. Dar s-a spus ca. respectati-va fagaduielile. cravata. ce oboseala! Dar cei mai multi dintre ei nutresc în adâncul sufletului dorinta de a se lasa în voia lucrurilor. Caci va fi cel mai bun mijloc de a-l face sa se destinda un pic ~i sa accepte mai bine punctul vostru de vedere.96 Franc. ?i-a scos cravata ?i s-a alaturat echipei sale. (Oare chiar se în~ala obsesionalii în aceasta privinta?) Unui obsesional. componenta celor doua echipe ar fi fost inegala. În timp ce toti invitatii aveau o tinuta sport. sa fie asociata cuvintelor "previzibil" ~i "sigur". Pentru el veti fi aidoma celorlalti iresponsabili. sa vegheze ca totul sa fie perfect. nu-i promiteti decât ceea ce puteti face. iar când intervine ceva imprevizibil. el avea cama?a cu mânecile lungi. marturisindu-i deslu~it ca sunteti dezolat. Faceti astfel încât pentru el persoana dvs. A refuzat mai întâi. daca nu venea sa joace. Toata lumea s-a dus. în~tiintati-l cât puteti de repede.Seful unei clinici ?i-a invitat întreaga echipa la un picnic pe malul marii. care nu pricep ca în lume totul ar merge mai bine daca am respecta cu totii regulile. chiar neînsemnata. mai mult decât oricarei alte persoane. extrem de rezervat pâna atunci.

totupi. iata câteva exemple de activitati in care obsesionalul se va simti în largul sau.Personalitatile obsesionale 97 acrobatice. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. cu seriozitate a si maniile lor. pentru a aduce un plus de perfectiune lumii si ca se poate întâmpla sa nu priceapa motivele ironiei voastre. Caci obsesionalii vor reusi acolo unde ceilalti ar fi doborâti de oboseala sau de plictiseala. parea a se simti iara'li stingherit. atâtat 'li de încurajarile amuzante ale tuturor spectatorilor. proceduri financiare. sunt tinte care pot tenta. V-a ajutat cumva sa va schimbati? Sau. Urmati-le exemplul! • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor Cu obstinatia de care dau dovada si cu convingerea pe care o au ca ar actiona în numele binelui si al ordinii (termeni oa- . Si mai încercati sa va amintiti ultima remarca ironica pe care v-a facut-o cineva. mai cu seama pe cei porniti pe glume. Terapeutii stiu ca acest umor este un instrument ce trebuie mânuit cu maxima prudenta. mai apoi plonjând pi în mare. Când afost felicitat pentru aceasta victorie. N erecomandabil • Sa le ironizati pe tema maniilor lor Obsesionalii. mai degraba. ca si de capacitatea de a starui în efort. în cadrul unei relatii de încredere. facând uz de simtul ordinii. Contabilitate. Din acea zi. mele bmelui. Nu cedati tentatiei. în mare parte gratie încrâncenarii cu care jucase el.ill umor binevoitor poate ajuta pe cineva sa se schimbe. l. v-a lasat sentimentul ca celalalt nu reusea sa va înteleaga? Uneori. Nu uitati ca obsesionalul considera ca actioneaza în nu" . îngaduindu-pi unele mici glume pi raspunzând cu placere tuturor invitatiilor de week-end. la lucru. în care "defecteleJl lui sa fie tot atâtea calitati Am remarcat în toate exemplele precedente ca unele sarcini pot fi îndeplinite ireprosabil de obsesionali. el era mai putin rezervat. control de calitate. a fost mult mai destins tot restul zilei. Echipa sa a câ'ltigat. laolalta cu colegii sai. juridice sau tehnice.

diferite ingrediente pe masa etc. odata încheiata prepararea mesei. trebuie totu~i sa ~titi când sa spuneti "Stop!". Simtindu-se în permanenta supravegheata. recurgeti la un numar cât mai mare de argumente! Unui sot obsesional îi displacea dezordinea pe care sotia sa o facea la bucatarie în timp ce pregatea masa. În acela~i timp. fara a nutri intentii rele. se poate întâmpla ca în scurt timp sa ajunga sa tiranizeze o întreaga echipa ori o întreaga familie ~i. Si atunci. poate.icurata totul dupa bunul lui plac. Aceasta nu înseamna ca dovezile de . dar nu sunt în stare sa o faca. Totusi.i-l consacre altor activitati (contabilitate. Nici unul dintre ei nu a încercat sa-i schimbe celuilalt parerea. sa-i arate ca "gre~ea". Sotul ei a acceptat s-o înlocuiasca. Totu~i. Aratându-Ie ca le apreciati simtul ordinii ~i al rigorii. Iata un frumos exemplu de solutie negociata. Aceasta explica. Asa ca statea lânga ea si punea la loc fiecare obiect ori ingredient de îndata ce sotia sa nu le mai folosea. vadesc o preocupare pentru simetrie ~ipentru reciprocitate. obsesionalii simt dorinta puternica de a impune respectul regulilor pe care ei le considera juste. farfurii murdare.. adesea. ci doar au cautat o solutie convenabila pentru amândoi. Pe cât posibil. cei doi au ajuns la o alta întelegere: accesul la bucatarie îi era lui oprit câta vreme sotia gatea. dereticat). prin demonstratii monotone ~i repetitive. vasarie în chiuveta. sa-i secatuiasca de vlaga pe cei ce i se împotrivesc. de ce sunt atât de stânjeniti când li se arata afectiune sau admiratie: se simt obligati sa raspunda în acela~i registru. încât l-a amenintat ca refuza sa mai gateasca în asemenea conditii.. ea a ajuns la un asemenea grad de exasperare. obsesionalii se simt stingheriti. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. el putea rândui . caci gândea ca se va descurca mai bine decât ea la bucatarie sau ca în orice caz va lucra mai ordonat. a realizat ca nu reusea sa gateasca pe cât ar fi dorit de bine si ca prepararea cinei îi rapea din timpul pe care el voia sa . În schimb. dupa câteva zile. recunostinta sau daruri Când este vorba sa î~i exprime sentimentele.98 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre recum sinonimi pentru ei).

• Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor. .:>ia le obs servati cu atentie reactiile pentru a nu-i pune în dificultate.Personalitatile obsesionale 99 afectiune sau complimentele nu le-ar face placere. care îti va indica cel mai nimerit cadou. Daca va sunt patroni: când va scrieti rapoartele. neîndoielnic. oferirea de cadouri este un adevarat ritual. recunostinta sau cu daruri. aduceti-le critici precise si moti~ vate. în care "defectele" lor sa fie tot atâtea calitati. În Japonia. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. Cum sa ne purtam cu personalitatile obsesionale Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii. Anuntati-le durata discutiei înainte ca ele sa înceapa sa vorbeasca. fiti atenti sa nu faceti greseli de ortografie. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. N erecomandabil • Sa le ironiza ti pe tema maniilor lor. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii. Daca va sunt colegi sau colaboratori: încredintati-le controlul si finisajul. • Când merg prea departe. tara a carei cultura prezinta. • Sa le respectati nevoia de a prevedea si de a organiza totul. Exista o întreaga gama de cadouri potrivit rangului persoanei careia le sunt oferite si împrejurarilor. si nu uitati sa va lasati încaltarile la intrare. Daca va sunt soti sau sotii: lasati pe seama lor contabilitatea menajului. trebuie doar sa te adresezi unui magazin special. unele trasaturi obsesionale. Doar ca este mai bine ca la început sa fiti putin mai rezervati .

. se placesingur(a) ordine.raspunzator(toaI re) personala.de o mit se tpare cit(a).1OO Fran<.oisLelord si Christophe Andre obsesionale? I I Aveti trasaturile unei personalitati I FALS cauza ca m-am concen ra prea I mult asupra Ucadouri. 5. 8. fi zgârca meu Nu prezint în largul lucruri. fac simt caci rânduindmadator(oare). 14. munca în pentru ca as ramâne detaliilor. echipa. ma er- ADEVARAT 12. când Nu îmi tin ideile în as I Mi Cândplace dezordinea. 7. Îmi reproseazaarunc contabilitatea Nu-mi simt sa 10. mi se Ueste verificând. sivorba final. 9. Mi s-a întâmplat sa ratez ceva Într-o discutie îmi place sa-mi din I . rezultatul 6.

În spatele biroului. ma facuse sa-i fiu recunoscatoare ca el. seducator. Alain mi-a tinut un discurs cu fraze gen: "Noi credem în tineri ca dumneavoastra. un barbat atât de important. cu o vedere superba. La prima vedere pare un barbat plin de ~arm. Erau expuse ~i trofeele pe care agentia le câ~tigase lafestivaluri internationale (în clipa . iar eu lucrez cu el." LA ROCHEFOUCAULD a o ascultam pe Fran<. nostim. Iar eu am jucat rolul novicei plina de respect ~i admiratie. Ma lasase sa a~tept cel putin o ora. Nu se putuse abtine sa nu strecoare ~i anecdote despre sclipitoarea sa cariera ~i despre succesele sale. am aflat ca acea încapere trebuia sa fie o sala de ~edinte. ~i totll~i reu~ise sa ma impresioneze când l-am vazut întâia oara. cerându-mi sa-I tutuiesc. Alain este unul din cei trei fondatori ai agentiei.v Personalitatile . douazeci si noua de ani. Dar dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca era o personalitate extrem de dificila. Mai târziu. însa. Alain a fost încântat. nici nu crâcnisem. mai multe fotografii îl înfati~au pe Alain în compania unor arti~ti celebri. dar Alain se razboise cu ceilalti asociati pentru a ~i-o însu~i.oise. se interesa de o tânara ca mine. la vedere. o tânara "creatoare" în cadrul unei agentii de publicitate. dar cum era interviul pentru angajare. Are un birou imens. sclipitor. narcisice "Nu putem rabda vanitatea altora fiindca o jigne~te pe a noastra." Afabil ~i direct.

însa. designerul a trebuit sa plece. temându-se ca în acelfel sa nu fie afectata cumva imaginea agentiei. Si apoi. De altminteri. V-ului meu. Totufii. trebuie sa recunoai'tem ca. Inutil sa mai spun ca dupa o asemenea întâmplare nimeni nu mai încearca sa se razvrateasca fatii'. mi-ar fi greu sa gasesc un alt loc de munca. Ceilalti asociati ai agentiei. Si vai de cei care îl contrazic! Anul trecut un designer cunoscut. spunându-i deschis ce credea despre felul în care acesta conducea agentia. în clipa de fata. care venise de la o alta agentie. Atitudinea lui este vei'nic schimbatoare. l-a înfruntat la o i'edinta pe Alain. i'tie cum sa cucereasca i'i sa entuziasmeze o întreaga echipa._Alb de furie. atâta vreme cât îl Jlatezi i'i nu îl contrazici. Alain a stabilit o relatie de dependenta pasionala aproape i'i este tocmai ceea ce fii vrea. cu eleganta lui.102 Fran<. Patrick. ui'0r bronzat. în profesia lui. mai ales pe cei nou-veniti. în fata tuturor. în final. fara nici un fel de menajamente. Ceea ce îmi displace însa cel mai tare este ca Alain face în aiiafel încât sa-fii însufieasca ideile echipei pentru a-fii atribui succesul. dincolo de aparenta de "camaraderie" se ascunde un om care nu prea admite sa nu i se arate o anume deferenta. Nu este deloc ufior sa lucrezi cu Alain. elegant. . întotdeauna pare sa fie într-o forma foarte buna. Alain este totufii un star i'i aceasta va prinde bine C. Într-o zi te felicita fii crezi sa el te sustine întru totul. Oriunde apare. dar cu o indemnizatie frumoasa. a doua zi însa îti critica munca. Firefite. Patrick i'i-a gasit toate lucrurile gramada la receptie. De ce ramân? Pentru ca. fitiu ca nu el afost cel ce s-a ocupat de unele din campaniile premiate). Iar membrii echipei pândesc un semn de încllviintare din partea lui fii tresar la cel mai mic semn de dezaprobare.:oisLelord ~i Christophe Andre de fata. caci îi place sa se i'tie respectat i'i admirat. carora le trebuie timp pentru a descoperi latura mai putin placuta a personalitatii lui. A doua zi. Alain a parasit fiedinta trântind ufia. au încercat sa aplaneze conJlictul. laolalta cu o scrisoare de concediere pentru grei'eli grave. Cu unii dintre colaboratorii sai. Alain face o impresie puternica. În orice caz. ambianta este mai degraba buna. El este un ecran între noi i'i ceilalti asociati fii nu îngaduie ca noi sa intram în contact cu acefitia. cu aerul sau încrezator.

nu vrem sa spunem ca orice persoana care tine în biroul sau cupe sau trofee ar fi o personalitate narcisica! În unele profesii ori în unele tari aceasta poate face parte din uzante. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE ALAIN? Este evident ca Alain are o foarte buna parere despre sine. Pentru a se consola. extrem de preocupat de înfatisarea sa. mai mult. sa-I invite în weeJc-end-uri de vis. pentru ca orice vizitator sa stie cu ce persoana importanta are de-a face. Alain nu t. De pilda. sa recunoasca faptul ca este o persoana exceptionala si nu suporta critica (incidentul cu tânarul designer). trofee). Alain stie cum sa jongleze cu emotiile lor.ise sa-tOi finanteze modul de viata din note de cheltuieli tOi vantaje în a natura. De asemenea. În cazul de fata însa. face în at. În relatiile cu ceilalti.ovaie sa vorbeasca despre aceasta tinerilor creatori. Dar Alain are tot felul de izbucniri violente împotriva acestei "agentii în care designerii nu sunt lasati sa creeze". Are un salariu astronomic.afel încât clientii importanti. Si acestea reprezinta mult. S-ar putea spune ca Alain are un comportament manipulant. Atentie. dornic de a se arata mereu în cea mai buna forma si încântat sa frecventeze persoane importante (fotografiile de pe biroul sau). si tine ca si ceilalti sa afle: vorbeste cu placere despre succesele lui si etaleaza marturii graitoare (fotografii. folosind alternativ seductia.Personalitatile narcisice 103 o consolare meschina: de la secretara lui t. adica lipsit de sinceritate si în acelasi timp vizând sa-i induca celuilalt o stare emotionala favorabila scopurilor sale. ca i se cuvin unele privilegii. Alain si-a adjudecat cea mai frumoasa încapere a agentiei: el considera ca trebuintele sale sunt mult mai importante decât ale celorlalti. care sunt platiti de zece ori mai putin ca el tOi are au lucrat c din rasputeri pentru a termina un proiect. acest semn trebuie interpretat In cadrul unui ansamblu. Alain vrea ca ceilalti sa-I admire. La întoarcere. de ani buni reut.tim ca are probleme cu impozitele. critica si elogiile neasteptate. Alain nu pare a fi atent la sta- . pentru a-l exploata cât mai bine. cu care s-a împrietenit. Alain pare preocupat.

umilinta. • Adesea extrem de preocupata de înfatisarea sa si de vestimentatie.:oisLelord si Christophe Andre rile neplacute pe care le provoaca celorlalti (teama. societatea în întregime) trebuie sa-i împartaseasca propriul punct de vedere. CUM PERCEPE ALA IN LUMEA? Toate gesturile lui Alain capata un sem~daca tinem seama de faptul ca el are o foarte buna parere despre sine si considera ca toata lumea (colaboratorii sai! asociatii. o data în plus! el considera ca regulile comune nu sunt facute pentru el)! dar dispunem de suficiente date pentru a banui ca Alain are o personalitate narcisica. • Îi exploateaza si îi manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile . • Când nu i se acorda privilegiile pe care le asteapta. Principala sa convingere ar fi: IISunt o fiinta exceptionala! mai meritorie decât altii. . în acest sens! s-ar putea spune ca el nu prea da dovada de empatie. cât si în viata personala. Personalitatea narcisica Despre sine • Are sentimentul ca este exceptionala! deasupra oamenilor de rând si ca i se cuvine mai mult decât celorlalti. • Stapânita de ambitia de a avea! de succese rasunatoare! atât în plan profesional. iar emotjile celuilalt nu o prea misca. invidie). toata lumea trebuie sa ma respecte. În relatiile cu ceilalti • Se asteapta la atentie.104 Fran<. Nu cunoastem nimic despre viata personala a lui Alain (în afara faptului ca este finantata prin cheltuielile profesionale. devine furibunda.• Manifesta destul de pupna empatie. privilegii! fara a se simti! însa! obligata la reciprocitate. II .

sa meriti mai multi bani. iar între noi a început ceva în genul unei rivalitati între femel. în compania unei verisoare din provincie. snobismul. iar eu eram conf'tienta de aceasta f'i profitam. Alain socoteste ca regulile sunt facute pentru oameni obisnuiti si. dar uneori si nevoia de a-si îmbunatati o imagine depreciativa despre Sh'1e:este cautata compania unor persoane însemnate tocmai în speranta de a se obtine în acest fel o confirmare a propriei valori. care în urma unor esecuri sentimentale. Când fraudeaza fiscul si trebuie sa dea seama. deja. curând relatiile mele cu ea s-au înasprit. Sa o ascultam pe Juliette. el nu se simte numai frustrat si preocupat. narcisismul nu are aceasta forma extrema. Totusi. singurele care sunt demne de a fi frecventate în mod constant. Tatal meu ma admira. Alain este cumva "snob"? Fireste. în sensul curent al cuvântului. prin urmare. Si tocmai aceasta îi reprof'a mama. ma rasfata. Prietenia mea era considerata un privilegiu. s-a decis sa înceapa o terapie. Pot spune ca pe plan profesional am izbândit pentru ca mi s-a parut mereu firesc sa pretinzi mai mult. îmi satisfacea toate capriciile. îmi facea placere sa ma f'tiu admirata. Adevarul este ca înca din clasele primare aveam impresia ca mi se cuvenea mai multa atentie decât colegilor mei. prost îmbracata (de altfel. i se cuvine o viata sociala sclipitoare. Pe vremea aceea. el o va duce la unbistro de la periferia orasului). pentru meritele sale exceptionale. Cu Alain am descris o personalitate narcisica destul de puternic conturata si câtusi de putin agreabila. Alain considera ca. comporta si o oarecare doza de narcisism. nu se aplica si propriei persoane. destul de sigura pe mine f'i eram înconjurata de admiratoare. de fete nu atât de frumoase ori de sigure pe ele ca mine. douazeci si noua de ani. în multe cazuri. dar si indignat! Cum poate fi constrânsa o fiinta ca el sa se supuna regulilor comune? Acest sentiment de a fi deasupra oamenilor de rând îl face sa caute compania unor persoane importante.Personalitatile narcisice 105 Ca multe alte personalitati narcisice. . Eram o eleva buna. Cosmarul narcisicului: sa fie vazut într-un select restaurant "parizian". dupa parerea lui.

Unul din primii mei patroni m-a chemat într-o zi în biroul lui pentru a-mi spune ca nu poti reusi singur si ca într-o echipa fiecare om este important. iar aceasta ma facea sa ma simt magulita. îi înfnmtam pe cei mai vârstnici ca mine. pâna când îi telefonam. Trebuie spus ca la începutul carierei mele susceptibilitatile nu ma preocupau câtusi de putin atâta vreme cât eu aveam sentimentul de a fi cea mai buna. când mi se parea ca ideea mea era mai buna ca a lor. luam cuvântul cu multa usurinta. La sedinte. Daca ceri ceva cu îndrazneala. credeti ca aceasta mi se trage din faptul ca tatal rneu ma adora? Juliette a constientizat una din caracteristicile personalitatii sale narcisice: sentimentul ca orice barbat îi datoreaza o . am început sa ma dezvinovatesc. De fapt. Iar el îmi lasa zeci de mesaje disperate pe robot. Ultimul meu iubit ocupa un post important. caci eu eram sensibila pâna si la cea mai mica lipsa de atentie din partea partenerului. dar cum era un om pe care-l admiram mult. Acum nu este zi în care sa nu ma gândesc la el si sa nu-l regret. pusesem pe primul plan propriile mele trebuinte. de a le zdruncina încrederea în ei. ignorându-le pe ale lui. Am vrut sa-l opresc. dar era prea târziu. refuzând sa-lmai vad si stârnindu-i gelozia. dar ma cam înfuria când întârzia la întâlnire sau când contramanda o întâlnire sau un week-end pe care planuisem sa-l petrecem împreuna. dar nu puteam scapa de sentimentul ca meritam mai multa atentie din partea lui. remarca lui mi-a dat de gândit si ca urmare am început sa fiu ceva mai atenta cu ceilalti. M-a parasit în cele din urma. de a-i face gelosi. din pricina unei calatorii în interes de serviciu. Problema este ca în clipa în care un barbat se îndragosteste de mine.106 Franc. am mers din esec în esec. S-a casatorit cu o tânara pe care mi-a descris-o cafiind "draguta". am trezit si multa invidie si rivalitate. este destul de simplu pentru mine sa îngemmchez barbatii si recunosc ca am tendinta de a-i manipula un pic. Pe plan sentimental. în aceasta relatie. de a-i tine în sah. si realizez ca. Tonul dojenitor pe care mi se adresase ma cam iritase. Treceam îndata la represalii. Doctore. adesea îl si poti obtine. Evident. dar relatia n-a rezistat.ois Lelord si Christophe Andre mai multe responsabilitati. De doua ori m-am îndragostit foarte tare. în schimb. spunându-mi ca nicicând n-a fost atât de fericit si atât de nefericit cu o femeie. scade în ochii mei si nu mi se mai pare deloc ca ar fi îndeajuns de puternic sau de important pentru mine.

Când scriitorul s-a apropiat de biroul ei cu un aer solemn. sau cerând o întrevedere de la o zi la alta. fiindca ea este exceptionala. Mai mult sau mai putin con~tient. ?i i-a cerut sa-i anunte editorului sosirea. însa. ~i sa si le revizuiasca.fara a catadixi sa-i raspunda. SITUATIE TIPICA PENTRU PERSONALITATEA NARCISICA Un scriitor celebru. ?i care apareafrecvent în emisiunile culturale difuzate la ore târzii. nu-l mai vazuse pâna atunci. Apoi. deoarece atunci când ramânea treaza pâna la ore târzii prefera sa mearga la discoteca decât sa urmareasca o emisiune culturala. Juliette nu accepta sa fie supusa aceleia~i reguli ca ceilalti pacienti. psihoterapia a ajutat-o pe Juliette sa-~i con~tientizeze câteva din principalele sale convingeri: "Nu sunt ca toti ceilalti". De altfeIr ea a început prin a-~i pune propriul psihiatru la încercare. Încetul cu încetuIr Juliette a izbutit sa adopte un punct de vedere mai temperat. CI venit într-o zi la un editor important cu care avea fixata o întâlnire. ea a întrebat candid: "Pe cine sa anunt?" Faimosul personaj s-a cabrat. o Acest scriitor narcisic apreciaza ca valoarea sa este atât de mare încât ceilalti trebuie sa i-o recunoasca de îndata. atât asupra propriei persoane. ?i-a întors capul îndreptându-se direct catre biroul directorului. sa fie mai putin agresiva. Aceasta convingere de baza genereaza. nici chiar la televizor. sa nu beneficieze de un regim aparte. încercând sa le prehmgeasca când timpul afectat se scursese. cât ~i asupra celorlalti. angajata de putina vreme. s-a congestionat defurie ?i. întârziind la sedinte. Iar psihiatrul s-a folosit de incidentele dintre ei pentru a o ajuta sa-si constientizeze principalele convingeri. "Ceilalti îmi datoreaza respect ~i atentie". o animozitate disproportionata atunci când iubitul ei întârzie la întâlnire. caci are prea mult de lucru. Numai ca tânara secretara. ~i sa se manifeste mai putin violent.Personalitatile narcisice 107 atentie aparte. Obliga- . mai cu seama printre intelectuali. când un barbat nu-i acorda atentia pe care si-ar fi dorit-o.

.i uitase toate biletele necesare.. Journal of Personality and Social Psychology (1977). Numero.. sunt poate ...tri. Personalitatea noastra narcisica. tocmai pentru ca se socotesc capabili sa evalueze singuri riscurile.aza în fata. Bachman. într-adevar. cu ocazia unei calatorii întreprinse de unii mini..i acceptând complimentele ca pe ceva ce li se cuvenea? Fire..i aceasta multumire le-a dat-o reu. 38. dar ..i dovedeasca identitatea.i.ita..tri ..i care au "reu. s-a enervat când tânara stewardeza i-a cerut sa-.. Sl." Un incident asemanator s-a produs .itei lor1....i ne vor explica adesea ca ma.nuite nu se aplica oamenilor ca mine...it".i destinata comercializarii produselor noastre în strainatate.1 08 Fran<....teti . "Self-Esteem in YOlmg Men: A longitudÎ11alAnalysis of the Impact of the Educational and Occupational Attaintment"...mtcei care î. P. S-ar putea 1 J. de siguri pe ei.i oameni de afaceri .i a cerut sa fie lasat sa urce numaidecât în avion.. a întârziat . O'Malley.K. trasaturi de caracter narcisice. s-ar putea crede ca aceasta siguranta .i în cazulw1Ui mare industria.. acest sentiment de superioritate. de. zugravindu-se în termeni magulitori..ina lor .i calitatea propriilor reflexe la volan le îngaduie sa depa. . dezinvoltura cu care se a..ois Lelord . Cum era stresat deja din cauza întârzierii.i interviurile televizate acordate de celebritati.. Aceia. contrazice o alta convingere a personalitatilor narcisice: "Regulile obi..easca în deplina securitate vitezele legale.. Amintiti-va . Nu vi s-a parut ca multi pareau deosebit de multumiti de ei. pp. 365-380.te.i componentele reu. care conduce un grup mare..i Christophe Andre tia de a te prezenta ca orice muritor de rând.i reciproca este la fel de adevarata: aceasta încredere.i iau dreptul de a încalca unele reguli ale codului rutier.. NU CUMVA ESTE UTIL PUTIN NARCISISM? Gânditi-va la cei pe care-i cunoa. Si conduita la volan poate revela narcisismul unora din contemporanii no.M.

Siguri pe ei. fie pentru a ne petrece week-end-ul ori câteva zile de vacanta într-un loc placut. Destul de insensibili la trebuintele ~i greutatile interlocutorilor lor. fie pentru a lua masa într-un restaurant. narcisicul are ~anse mult mai mari de reu~ita decât o persoana modesta. lasând de o parte orice scrupule pentru a obtine ce vor. despre una din prietenele ei care are o personalitate narcisica: Am pastrat legatura cu fostele mele colege de liceu. dar si a capriciilor si pretentiilor ei. o învatatoare de treizeci ~i unu de ani. multumiti de înfati~area lor. Dintre toate colegele mele. În viata de zi cu zi. mai cu seama când este vorba de a te adapta unui climat de competitie. timida oarecum. narcisismul asociat altor calitati redutabile se pare ca a fost un avantaj pentru a-~i însu~i cea mai buna parte din vânatul tribului ori pentru a lua locul ~efului. din pricina felului în care se îmbraca si în care stia sa se faca remarcata. Coralie continua sa ma uimeasca prin aplombul ei. Un pic de narcisism poate constitui un avantaj decisiv. caci el considera ca locul întâi i se cuvine de drept. manipulatori oarecum. Când suntem într-un restaurant. Multi ~efi de întreprinderi ne-au marturisit ca adesea cei mai buni dintre agentii lor comerciali sunt putin narcisici. este atenta la cele mai mici detalii: calitatea . o doza minima de narcisism poate fi deseori utila. Se poate spune ca tocmai narcisismul le alimenteaza ambitia de succes ~i îi ajuta sa faca fata unor situatii deseori dificile ~i descurajatoare pentru altii. Narcisicului îi va fi mult mai u~or sa se "vânda". nu sunt câtu~i de putin afectati când sunt refuzati (caci nu a fost vina lor). Iata ce poveste~te Louise. Dintr-un punct de vedere evolutionist. subiectii narcisici ~tiu sa lupte. de care se ~i îngrijesc în mod deosebit. caci se considera cel mai capabil. Ne întâlnim cu regularitate. ea este extravertita si sigura pe ea. Coralie se deosebeste cel mai mult de mine: în timp ce eu sunt o persoana discreta si rezervata. Odata ajuns la conducere nu va fi stapânit de teama ca va e~ua. La liceu. toata lumea îi spune "diva".Personalitatile narcisice 109 spune ca la un talent egal. caci este încredintat ca el este cel mai bun. iar în competitie va avea mai putine scrupule.

:oisLelord ~i Christophe Andre . pâinii. "Self-Esteem in Reeovered Bipolar and Unipolar Outpacients".M. dar. Self-Esteem and Self-Counseiousness". N. Acolo unde noi nu reactionam spunându-ne: "La urma urmei.11 O Fran<. in H. Pardoen et eoll. Psihiatrii au numit dimensiune a narcisica prezenta în fiecare din noi stima de sine. dupa cefacuse scandal pentru ca ai'teptase la aeroport doua ore. 47-82. Melchior. Cred ca n-ar fi rau daca din când în când m-ai' comporta i'i eu precum Coralie. 3 D. Mai întotdeauna Coralie obtine ce vrea.Y. pp. Cheek. ce-i drept reui'ei'te. 755-762. Odata a primit gratuit un bilet de avion din partea unei companii aeriene. Plenum Press.A.. Coralie nici nu se sinchisei'te de faptul ca în felul acesta poate trezi aversiunea interlocutorului sau. problema narcisicilor este aceea de a voi întotdeauna mai mult ~i de a sfâr~i prin a deveni inJ. s-ar putea spune ca ea câi'tiga în felul acesta stima celorlalti. Ea i'tie mereu ce sa faca pentru a obtine cea mai buna masa la restaurant. adesea. Este cam penibil sa fii cu ea. prospetimea apei. 1990. ceilalti va vor suporta mai u~or narcisismul. L. CÂND NARCISISMUL TE FACE VULNERABIL Daca aveti talent ori ~arm. "Shyness. i'i gata oricând sa întruneasca întreg statul major al stabilimentului i'i sa parlamenteze pâna când obtine câi'tig de cauza. Dimpotriva. volumul muzicii. Leitenberg (ed). pp. 161. Ei vor fi sedu~i. nici nu merita safaci o tragedie pentru atâta lucru". impresionati sau convin~i de siguranta voastra. i'i unde ideea de a reclama nici macar nu ne trece prin minte. Dar culmea este ca nimeni nu se supara. Ei ~tiu ca o insuficienta stima de sine este la originea mai multor tipuri de probleme psihologice precum timiditatea2. starile depresive3 etc. Vizibil. 2 .. British Joumal of Psychiatry (1993). Coralie este gata oricând de lupta pentru a capata ce-i mai bun. Social and Evaluation Anxiety. ori cea mai buna camera la hotel. când face tot circul (de genul "Credeti ca am sa accept ai'a ceva? Nici sa nu va gânditif"). Dar.

in M. Paris. ca în cazul Juliettei. ofera un viu exemplu de personalitate narcisica ce prezinta si unele trasaturi histrionice. . Rascle. PUF. Juliette realizase prea târziu ca iubitul ei. Brouchon-Schweitzer. diverse situatii arata ca în cazul persoanelor narcisice. Când se afla într-un salon. în cele din urma. aduce serioase prejudicii firmei sale. Cu totii putem fi deziluzionati de viata si de noi însine. În exemplul anterior. baronul monopolizeaza întreaga 4 5 L. R. N. riscul unei depresii este peste medie. demotivatie si. Pe de alta parte. "Le soutien social dans la relation stress-maladie". Introduction a la psychologie de la sante. Masson. unul din personajele romanului În cautarea timpului pierdut de Proust. Millet. în care consecintele unei proaste conduceri transpar dupa o perioada mult mai mare decât într-o întreprindere mica sau mijlocie. La lucru. existenta câtorva persoane apropiate carora sa li te poti confesa este unul din factorii de protectie împotriva5 multor maladii. La crise du mil/ieu de vie. Sa nu-si fi atins ambitiile tineretii lor.Personalitatile narcisice 111 suportabili. multe personalitati dificile nu au aceasta posibilitate. Or. Sansele lui de supravietuire si succes vor fi totusi mai mari într-un grup numeros. stabilise totusi un prag de ruptura pe care ea sfârsise prin a-l depasi. propriul lor fel de a fi îi h'11piedica sa stabileasca cu ceilalti relatii strânse si afectuoase. 1994. mai cu seama când survine "criza de la jumatatea vietii"4. Dantzer. desi îndragostit de ea. un patron mult prea narcisic poate stârni ranchiuna. De altfel. în urma unui esec sentimental ori profesional. 1994. personalitatile narcisice vin sa consulte un psihiatru sau doresc sa se supuna unei psihoterapii. este un lucru pe care personalitatile narcisice îl accepta mai greu decât ceilalti: caci este vorba de propria imagine de fiinte exceptionale. Personalitatile narcisice în filme si în literatura Baronul Charlus. socul va fi si mai violent. Paris. carora le izbuteste totul. Mai mult. dar pentru cineva care era încredintata ca totul îi va reusi. deseori.

Personajul producatorului interpretat de Tim Robbins în Jucatorul (1992) de Robert Altman vadeste numeroase trasaturi narcisice. jucat de Kirk Douglas. doar pentru placerea de a-si impune vointa de sef si de a-si vedea soldatii facând surf. violonistul sociopat Morel. spre indignarea colonelului Dax. care îsi amplaseaza elicopterele în apropierea unei plaje expusa focului inamic. felicita ti-o pentru partida de tenis. In Cararile gloriei (1958) de Stanley Kubrick un general din primul razboi mondial. Mai apoi.ois Lelord si Christophe Andre atentie prin conversatia sa sclipitoare si sarcastica. facând aluzii repetate la nobila sa ascendenta. care a decis sa poarte razboiul asa cum întelege el si care domneste ca un rege (visul oricarui narcisic) asupra unui trib de munteni rebeli. narcisic si însetat de glorie. pentru . pentru ca a stiut sa convinga un client. nu ezitati: complimentati-o pentru reusitele sale. Robert Du Jall joaca rolul unui colonel narcisic si sigur pe el. Marlon Brando. colonel parasutist. este indiferent la suferinta pe care o produce în jurul sau si seduce fara urma de regret sotia unui tip pe care el l-a ucis accidental. eroul filmului va întâlni o personalitate narcisica. Felicitati-o pentru rochia cea noua. aratati-le ca le aprobati Amintiti-va: personalitatea narcisica considera ca i se cuvine întreaga voastra admiratie si daca vreti sa ramâneti în relatii bune cu ea. Furios ca planul sau a esuat. În Apocalipsul. trimite oamenii la masacru într-o ofensiva prost conceputa. el arunca întreaga raspundere asupra soldatilor pe care îi trimite în fata curtii martiale. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE NARCISICE Recomandabil • Ori de câte ori sunt sincere. Dar se va îndragosti de un "inferior". acum (1979) de Francis Ford Coppola. si nu admite sa fie vreun moment ignorat.11 2 Fran<. Traieste centrat pe propriile ambitii.

Personalitatile narcisice 113 taiorul. asa cum îl percepeti voi. este îndreptatit sa pretinda un spor mai mare ca al celorlalti. Ati putea sa o ajutati explicându-i punctul de vedere al celuilalt.i îl felicita. rai. nu este vorba sa-i spuneti ca celalalt are dreptate. Pe de alta parte. Si va va marturisi ca oamenii sunt abuzivi. Ne referim. ci sa-i aratati mai degraba ca fiecare vede lucrurile altfel. Directorul i-a acordat lui Daniel un spor la salariu pe care acesta îl considera nesatisfacator. tocmai setea lor de admiratie îi face pe narcis ici experti în materie.te ca Daniel a avut reZItltate exceptionale . Iar avantajele sunt multiple: persoana narcisica va va considera un om inteligent care stie sa-i recunoasca valoarea.... recunoscându-i înca o data valoarea profesionala. Atentie.. deseori. Fara îndoiala. Daniel. dar nu . pentru discursul ei.. iar cei mai inteligenti vor sti prea bine sa distinga între un compliment sincer si o lingusire ieftina . • Sa le explicati reactiile celorlalti Daca ati reusit sa câstigati cât de cât încrederea unei personalitati narcisice.i ei obiectivele? Daca . Probabil ca pentru sporuri nu dispune de fonduri financiare fabuloase. caci o falsa magulire risca sa devina imediat o escaladare careia nu-i veti mai putea face fata. atunci o veti auzi adesea cum vi se plânge de altii. lipsiti de valoare. "Dar ei n-au avut rezultate lafel de bune cu ale mele!". jignitor chiar. un tânar functionar narcisic. A obtinut cele mai bune rezultate din întreaga echipa. fireste..i puteri absolute. la o aprobare sincera.it . prin urmare.i-au atins ori depa.i i se destainuie unui prieten. se încapatâneaza Daniel. Apoi. recunoa.. se întoarce extrem de furios în biroul sau. ingrati. iar daca i-ar da lui Daniel un spor mai mare. consecinta ar fi ca sporurile celorlalti ar trebui reduse. 'dupa o întrevedere cu directorul. Fran(:ois. îi mai spune ca directorul nu are totu. In prezenta voastra va fi mai putin iritabila si veti avea mai multa greutate în ochii ei când îi veti face o critica. Fran(:ois îl lasa sa termine. . o va tenta mai putin gândul de a încerca sa va impresioneze cu orice chip. ceea ce de regula este semn ca nu i s-a acordat consideratia si atentia care credea ea ca i se cuvin.

"care nu sunt conforme regulilor". daca îl salutati distant sau daca gresiti ordinea în care trebuie facute prezentarile. este preferabil sa Începi prin a-i explica ca îi întelegi punctul de vedere (ceea ce înseamna ca ai fi de acord). iritat de aroganta lui DanielJusese categoric. Nu uitati ca aveti de-a face cu o persoana susceptibila chiar si în prezenta unor detalii care vi se par insignifiante. daca sunteti cam prea familiari cu el. Dupa ce a discutat vreme de jumatate de ora cu prietenul lui. ceea ce a sporit furia lui Daniel. acuzându-l ca are pretentii "extravagante". iar la plecare am vazut ca era bosumflat. riscati sa-I iritati. va fi perceput de narcisic drept lipsa de consideratie. nu uitati ca ceea ce este pentru dumneavoastra un detaliu insignifiant. Iar directorul trebuie sa tina seama de asta. Daniel a reusit sa priceapa punctul de vedere al directorului. în vreme ce directorul. Si cum stiam ca prietenul meu Gerard. întors de curând din Statele Unite. are nevoie sa stabileasca relatii în profesia lui. ei ar fi demotivati. fie considerati de el mai putin importanti ca el. Am întâlnit destule persoane si le-am prezentat pe toate -celepe care le cunosteam. Însa. recunoscuse pur si simplu punctul de vedere al lui Daniel aratându-i ca îl întelegea. în loc sa procedez invers. regasim ceea ce repetam adesea: pentru a convinge pe cineva. începusem prin a-l prezenta unor oameni fie mai tineri ca el. mi-a raspuns ca facând prezentarile. Sa o ascultam pe Elisabeth: Într-o seara am fost invitata la o întrunire profesionala la care urmau sa fie prezente multe personaje importante în domeniul în care lucrez. i-am propus sa ma însoteasca. în mai multe rânduri. Fran90is reusise acolo unde directorul esuase. . spre marea mea surprindere. Deci. desi continua sa fie de parere ca totusi i se cuvenea mai mult. întreaga seara Gerard afost tensionat. Daca întârziati. În acest exemplu. sa încep prin a-i prezenta pe acestia lui Gerard. • Sa respectati cu scrupulozitate convenientele Retineti ca narcisicul se considera o persoana mult mai însemnata decât voi si asteapta deci sa fie tratata ca atare.11 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre sporurile lor ar fi prea mici. Asa ca l-am întrebat asupra motivului: cu un aer furios.

limitându-va la criticile pe care le socotiti strict necesare. dar a~ prefera sa vorbim despre altceva". Categoric. care ataca persoane (în cazul de fata s-ar subîntelege: "Tu e~ti mereu a~a") ~i care. Ar fi un gest nu tocmai inspirat si. sotia unui agent comercial fara pereche. "care dau în brânci" pentru el. în plus. ~i ce ne poveste~te Catherine. în cazul unui narcisic. trecând prin performantele lui la tenis ~i sfâr~ind cu colaboratorii lui. Pare sa fie simplu. îi vor stârni doar furia ~i dorinta de a va dovedi ca va în~elati. Iar criticile voastre vor fi cu atât mai bine (sau mai putin rau) suportate de persoana narcisica. daca îl criticati. ca ~i al oricarei alte persoane. zadarnic. precizati un anume comportament. Caci acestea sunt critici evazive. ~tiuta fiind susceptibilitatea acestora. ce vizeaza un comportament precis. "A~ vrea sa nu ma mai întrerupi când vorbesc". care însa nu lezeaza persoana: "Nu-mi place sa întârzii fara sa anunti". Si mai amintiti-va ca telul criticilor voastre nu trebuie sa fie acela de a-l face pe celalalt sa î~i modifice conceptia despre lume ~i despre sine însu~i.Personalitatile narcisice 11 5 • Nu le aduceti critici decât atunci când este absolut necesar. Jean-Pierre prime~te complimentele cu multa non~alanta. nu va sfatuim sa-i repro~ati unui narcisic "ca se crede deasupra celorlalti" sau ca este "egoist". dar ~inarcisic în cel mai înalt grad: Jean-Pierre se lauda fara încetare: începe pornind de la felul în care î~i poate convinge clientii. si atunci fiti extrem de precisi Dupa ce am mentionat extrema susceptibilitate a narcis ici10l~cum v-am putea sfatui sa le aduceti critici? Pur ~i simplu pentru ca o critica sincera. Iata ce se întâmpla cel mai adesea. reduceti ~i riscurile unei explozii din partea lor. reparabil în timp. totu~i nu aceasta este cea mai fireasca reactie. În schimb. Jnteleg ca ai motivele tale sa nu-l agreezi pe Dupond. iar aceas- . ci doar de a-l incita sa î~i schimbe unele atitudini. cu cât va veti fi straduit sa aplicati prima noastra recomandare: i-ati facut complimente sincere de câte ori era cazul. iata de ce. este unul din instrumentele de baza în relatiile cu personalitatile narcisice.

Evitati. repro?ându-i ca nu se gânde?te decât la el. agent comercial la o agentie imobiliara. faceti-i complimente când le merita si alternati-Ie cu critici precise. fie pentru taiorul nou. patroana m-a întrebat cum de calatorim atât de des. Cum el conside. iar uneori chiar îmi permit sa-i discut ordinele. E adevarat ca din cauza asta este posac. facându-1 egoist. sa cadeti în cercul vicios înfatisat de Catherine: represaliile care fac loc altor represalii. despre mostenirea pe care tocmai ati primit-o. privilegiile noastre îi vor da sentimentul unei dureroase nedreptati.. Toate acestea îl vor face sa sufere si relatiile cu el se vor deteriora. A?a se face ca eu sunt mai putin admonestat decât altii. Evitati. Iata ce ne relateaza Yannick. narcisic aceasta emotie este înzecita. a?a ca putem calatori cu avionul la preturi derizorii. ra ca merita mai mult decât noi. În timp ce .116 Fran<. aceasta emotie neplacuta. si despre care gândim ca ni s-ar cuvenit La .:oisLelord si Christophe Andre ta ma irita într-atât. • Sa pastrati discretia în privinta propriilor voastre reusite si privilegii Cunoastem cu totii invidia. fie pentru ca izbutise sa atraga un client important.. sa-i vorbiti despre vacantele superbe pe care le-ati petrecut. nu-mi iarta acest lucru ?i î?i organizeaza timpul liber fara sa tina câtu?i de putin seama de mine. Si atunci explodez. iar în week-end-uri vizitam capitalele Europei. Sunt în relatii destul de bune cu patroana mea. deci. caci spre deosebire de alti colegi am priceput ca era îndeajuns sa-i fac unele complimente din când în când. Din pacate. În locul acestui comportament firesc. Intrigata. care ne poate napadi când vedem ca o persoana detine acele avantaje la care râvnim si noi . dar total ineficient. Într-o zi nu m-am putut stapâni sa nu pomenesc de un week-end de vis pe care îl petrecusem la Viena. treizeci si doi de ani. n-am prevazut totul: sotia mea este stewardesa. despre prietenii din copilarie cu care ati pastrat legatura si care azi sunt sus-pusi sau despre recenta voastra promovare. Urmarea este ca ne petrecem vacantele la celalalt capat al lumii. încât eu refuz sa-I complimentez vreodata. deci.

Nervozitatea pe care ele v-o provoaca va poate favoriza un adevarat "blocat în ceea ce le prive~te. sa va aratati ostili. Totusi. Când încerci sa-i explici ca . mai rau este ca uneori mi se pare ca ar face-o intentionat. Trucul lui este ca izbuteste sa te faca sa te simti vinovat. adica a te juca deliberat cu emotiile celorlalti. • Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare Deseori narcisicii sunt persoane fermecatoare care-i fascineaza ori îi seduc pe ceilalti. persoana narcisica va considera comportamentul vostru ca fiind nedrept. De atunci. siguranta lor si atât de putina importanta pe care o acorda celorlalti îi fac manipulatori redutabili: a manipula. Întotdeauna patronul meu obtine de la tine ceea ce vrea. Iata marturisirile Charlottei.Personalitatile narcisice 117 asculta explicatiile mele. chiar scandalos. iar aceasta va va procura "libertatea" de a-i aduce critici. Nerecomandabil • Sa va opuneti sistematic Uneori.. Aceasta va va calma momentan. A avut o dispozitie groaznica întreaga zi. ea câstiga multi bani si si-ar putea permite aceleasi calatorii. personalitatile narcisice sunt iritante. Sarmullor. recunoasteti-i succesele. Pe de alta parte. ca sa nu spunem insuportabile. cel putin la început. Poate tocmai aceasta putere de seductie asupra celorlalti le-a creat impresia ca li se cuvin atentii speciale (amintiti-va exemplul Juliettei). i Acest exemplu arata ca o personalitate narcisica va fi invidioasa chiar ~i atunci când este vorba de un privilegiu pentru care n-a existat nici o competitie. dar ideea ca eu dispun de un privilegiu în comparatie cu ea o irita teribil . care este asistenta unui arhitect. si riscati chiar sa-i deveniti un du~man. Veti avea chef sa le contraziceti sistematic. Asa ca. Iar eu ma gândesc sa-mi caut alta slujba. repetam sfatul anterior: faceti-i complimente de câte ori este cazul. pentru a-i ralia la propriul tau punct de vedere.. dar va face ca relatia sa fie si mai încordata. sa le raniti amorul propriu. relatiile noastre nu mai sunt aceleasi. vedeam cum chipul se întuneca.

i-am descoperit cele patru mijloace de a te convmge: . Daca vede cafigura cu vina nu tine.. Aceasta cam aduce a amenintare.în fata vizitatorilor sa-i spun "doamna". schimba tactica si-ti explica ca stie safaca diferenta între colaboratorii motivati si ceilalti. dar el mai adauga ca va întelege ca nu poti veni. Charlottei i s-ar cuveni responsabilitati manageriale. Astfel se va simti mai putin tentata sa va puna toleranta la încercare. stabilind care sunt cererile pe care i le acceptati si care sunt cele pe care le veti refuza sistematic. • Sa le faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati Ca si în cazul multor personalitati dificile. În clipa în care v-ati lamurit cu cine aveti de-a face. si iar accepti.sa-i fac complimente când pare sa astepte asta. dintre care cel putin o fata frumoasa. Iata un exemplu de schema întocmita de Yannick în legatura cu patroana lui: Accept: . si te lasa sa ghicesti în ce categorie te va situa. ceea ce îl face sa-si ia un aer înca mai important) se întristeaza si te întreaba daca te-a suparat cu ceva. Si pare atât de dezamagit încât mai ca-ti vine sa-I con~ solezi. încercati sa trasati o harta a propriilor voastre teritorii. În cele din urma. transparenta despre ceea ce acceptati si ce nu. si asa accepti sa-ti sacrifici sâmbata. Tu întelegi aluzia. ca daca .amenintarea: Jiti atenta.culpabilitatea: "Dupa tot ce-am facut pentru tine!" . ... este foarte important ca persoana narcisica sa aiba o imagine clara.proximitatea: "Tu si cu mine suntem în aceeasi barca. daca nu-l însotesti.. .11 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre nu ai deloc chef sa-I însotesti la un client chiar sâmbata (îi place sa fie însotit de unul sau de doi colaboratori. " . daca este ceva ce ti-a displacut. " Nebunia este ca într-o aceeasi discutie poate trece de la unul la altul din aceste mijloace! Cu o asemenea perspicacitate.magulirea: "Sunteti cea mai buna". .

• Sa va asteptati la recunostinta Atunci când cineva va face o favoare. Refuz: . constiinta propriului nostru interes ne determina sa ne aratam gratitudinea celor care o merita. i-a facut o impresie puternica redactorului-sef Veronique începuse sa ma cam irite pe mine si nu numai. Dar o data am fost mai prompta decât ea si am obtinut un reportaj ce trebuia facut la Sankt-Petersburg. . Pentru o personalitate narcisica. Dar educatia. caci fuseseram colege de facultate. a concurentei ori a colegilor mei. adesea lucrurile stau cu totul altfel. Cum pare sa fie foarte sigura de ea si abila.sa-i pregatesc mereu cafeaua (ci numai atunci când fac si pentru mine). Veronique a ajuns sa se afirme destul de repede la sedintele de redactie si sa obtina cele mai interesante subiecte ce presupuneau si excursii atractive. Dupa cum vedeti. cum ne povesteste si Fanny.Personalitatile narcisice 119 . Dupa sedinta. ceea ce nu era rau deloc.sa ma las îndepartat de la o sedinta la care este prezent si directorul. a venit .sa ma alatur criticilor pe care le face la adresa directorului. Cum s-a descurcat de minune. uneori. La început. a-l evita pe cel caruia îi datorezi ceva). privirea celorlalti atintita asupra noastra si. jurnalista în presa feminina. se poate întâmpla sa va simtiti îndatorat si sa doriti sa-i platiti cu aceeasi moneda de îndata ce veti avea ocazia. nu este deloc simplu sa te afli în preajma unui narcisic! Iar aceasta presupune doar sa fii altfel decât el: sa nu reduci totul la o problema de amor propriu. asa ca ne-am regasit amândoua în acelasi domeniu: turismul si excursiile. dimpotriva. treizeci si doi de ani. regulile de politete. . pentru a discuta chestiuni importante. Veronique a venit aici ca stagiara recomandata de mine.s-o las sa-i prezinte patronului cel mare micile afaceri încheiate de mine ca apartinându-i. Se poate ca recunostinta sa nu fie un sentiment din cale-afara de natural (natural este. seful serviciului a decis s-o angajeze. în timp ce ea urma sa viziteze frumusetile Provencei.

Nu-i aduceti critici decât când este absolut necesar si atunci . . dar eu am simtit clar ca nu îmi era câtu~i de putin reCIIJ1OScatoare. Veronique a redevenit triumfatoare. M-a învinuit ca-i "suflasem" reportajul ~i ca ar fi trebuit sa ~tiu ca Rusia o fascinase dintotdeauna. aratati ca o aprobati. ca facuse limba rusa la liceu ~i ca visase fara încetare sa viziteze aceasta tara. principiul reciprocitatii nu functioneaza. Sa-i explicati reactiile celorlalti. Din clipa în care a obtinut de la mine ce a vrut. Veronique a fost convingatoare ~i în cele din urma ani cedat. Cum sa ne comportam cu o personalitate narcisica Recomandabil: • • • • Ori de câte ori este sincera.:oisLelord si Christophe Andre la mine gata sa plânga. Sa-i faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati. Evitati deci sa cadeti în acel: "Cu cât voi fi mai binevoitoare cu ea. Acest exemplu arata ca în cazul unei persoane narcisice. Si când te gânde~ti ca datorita mie a venit aici. considerând ca ceea ce îi oferiti i se cuvine de fapt. cu atât va fi si ea mai binevoitoare cu mine. Acum îi percep prezenta ca pe o continua presiune. Caci ea nu se va simti nicidecum obligata la reciprocitate. care vrea sa ma dea la o parte. iar eu trebuie sa fiu extrem de vigilenta. . a~a ca am lasat-o sa-I anunte pe redactoTl/I-~ef cafacem schimb. dar care în relatiile de competitie este sortita esecului." Caci este un tip de relatie deprins din copilarie de la niste parinti iubitori. Sa va asteptati la recunostinta. Sa respectati cu scrupulozitate convenientele. Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare. • Sa pastrati discretia asupra propriilor voastre reusite si privilegii. fiti extrem de precisi. N erecomandabil • • • • Sa va opuneti sistematic.12O Fran<.

" Daca va este sot sau sotie: daca l-ati ales (ati ales-o). Recititi. . cu siguranta are multe calitati. Daca va este coleg sau colaborator: atentie sa nu va ia locul. proslavindu-Ie calitatile pe care nu le au. totusi.Personalitatile narcisice 121 Daca va este patron: când sunteti cu el nu va puneti prea tare în joc amorul propriu. Si amintiti-va aceasta fraza a lui Rochefoucauld: Ji poti lesne insulta pe suverani. Faceti o miscare de recul. acest capitol.

de mele. Mi mente. la sa ' pese. taje. Nu-mi placenebunie supun compli-I s-a macar sa 10. altora. Îmilornu mi mi place 8. comune. I 1 . îmima sa trigez fara I S. Cât latura profesionala. beneficiez place sa sa 3. Când prive9te se acorda atentie ma I 7. I 14.122 Fran<. enervez de de privilegii 9i avanoamenilor. întâmplat se faca reguli9. Îmitept. Sunt invidios(oasa) pe succesele I .:oisLelord 9i Christophe Andre narcisice ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati merite-I I FALS i lor tot felul îndata. . torez .

iar eu voiam sa-i trezesc interesul. Am remarcat destul de curând ca Sebastien avea destul de putine contacte cu ceilalti colegi. De pe Sebastien. din diferite tari. am vrut sa ne continuam discutia. obi?nuiau sa se întâlneasca serile pentru a studia cerul cu un telescop daruit de parintii lui Sebastien. "Am oroare de întrunirile la care este multa lume. decât sa paIavrageasca cu alti studenti." EUGENE LABICHE cultatii. Când erau copii. poveste?te Carole. fapt. Pe . Sebastien ?i el î?i scriu cu regularitate. prieten din copilarie. Mi-a parut un tip dragut. Barbatii se aratau de regula interesati de mine. acolo îl l-am cunoscut la biblioteca un doi copii. era ca o provocare. caci îmi raspundea prin "Da" sau "Nu". mamiî a sotul meu. Acum însa. Cum îl gaseam atragator. Paul este astronom ?i mai tot timpul ?i-l petrece în observatoare de la mari altitudini. dar extrem de rezervat. Era fabaiat dragut ?i seriozitatea lui ma impresionase. începusem o conversatie. iar rezerva lui Sebastien ma cam intriga. într-un fel. În pauzele dintre cursuri. Iasându-mi impresia ca-I deranjam. dar era lucru anevoios.VI Personalitatile schizoide . pasionat ca ?i el de astronomie. stau ?i ma întreb daca am procedat bine. treizeci ?i trei de ani. a? putea spune ca eu am fost cea care a facut toti pa?ii. Cum voiam sa consult cartea de care avea ?i el nevoie. Singurul prieten pe care i-l ?tiu este Paul. gaseai mai tot timpul. el prefera sa stea la biblioteca. Si am reu?it! Dupa doua luni ie?eam împreuna. iar acum comunica prin Internet.

Sebastien detine acum un post de cercetator lafacultate i}i nu preda decât patru ore pe saptamâna.124 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Pe vremea când sufeream din cauza ca Sebastien îmi vorbea atât de putin. Si am sfâri}it prin a-i citi pe furii} unele scrisori. Dar. iar în rest " scrisorile erau consacra te unor reflectii i}tiintifice ori filosofice asupra astronomiei sau informaticii. pâna i}i în vacante. Sebastien nu poate face fata agresivitatii celorlalti. mi se pare. În viata de zi cu zi. Nu se poate impune în fata unor adolescenti dificili." sau "Mi-am schimbat I1lai}ina. Sebastien i}i Paul obii}nuiesc sa-i}i recomande reciproc carti de science-fiction care le-au placut în mod deosebit. Atunci pleaca sa se plimbe luând cu el i}i o carte (îi place mai ales science-fiction). nu i}tie cum. absorbit cu totul doar de acesta. Într-adevar. devenisem aproape geloasa pe prietenul lui. caci n-a reui}it sa-mi explice despre ce este vorba. caci îmi închipuiam ca Sebastien îi împartai}ea impresii i}isentimente despre care mie nu-mi pomenea niciodata. caci nu reui}ea sa comunice cu clasa lui i}i. . Mai apoi fi mi-am dat seama ca nu-l pot schimba. dar daca este vorba sa întretina o conversatie nu poti conta pe el. se ai}eza în fata calculatorului. iar prietenii mei gasesc ca este un tip de treaba. Sebastien i}i-atrecut toate examenele i}ia devenit profesor de matematica la un colegiu. datorita ei. Iar restul timpului îi}i continua cercetarile într-un domeniu tare complicat: topologia diferentiala. el ramâne impasibil i}i se îndeparteaza. Ceea ce a fost catastrofic. daca cineva i se opune. singur. Din fericire. vad bine ca în anumite momente ale zilei simte nevoia safie singur. Cinci ani s-a ocupat cu aceasta lucrare zi i}i noapte. Sebastien îi}i descria viata cotidiana în fraze gen: "Am fost cu familia la mare. pastrase legatura cu unul din fOi} sai profesori de tii facultate care l-a îndemnat sa pregateasca o teza pentru a putea continua o cariera universitara. elevii au început sa protesteze. Ai}a ca l-am acceptat i}i iubit . Venea acasa cu un aer posomorât. caci l-ai} vrut mai expansiv i}imai combativ în viata de zi cu zi. curând. Într-o vreme facea mult wind-surf ceea ce ma cam nelinii}tea. nu mi se destainuia. În vacante. care trebuie sa fi remarcat de îndata ca este un tip bizar. Sebastien are un aer binevoitor. caci se avânta departe în largul marii. A fost o munca uriai}a. La începutul casniciei noastre eram teribil de pornita pe el.

La Schizophrenie. Dar schizofrenia nu este un tip de personalitate. Cu timpul vedeam ca-i semana oarecum tatalui meu. ceea ce nu este cazul lui Sebastien. . pare indiferent la reactiile celorlalti. Când face munca de cercetare sau când citeste science-fiction.Personalitatile schizoide 125 asa cum este. ci o adevarata maladie. chiar daca ambele cuvinte au aceeasi radacina greaca. Odile Jacob. "Schizoid" nu înseamna câtusi de putin schizofren. Personalitatea schizoida • Adesea pare a fi impasibila. care nu era prea volubil fi a carei atentie ma tot straduiam sa o atrag. coll. care înseamna "rupt" în sensul "rupt de lume". Tobin. Pacientii schizofreni au idei delirante si sufera de perturbari ale facultatilor intelectuale1. la lucru. Paris. în viata familiala ori în activitatile din timpul lui liber. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SEBASTIEN? Sebastien pare sa fie extrem de rezervat în privinta noilor cunostinte si nu-si schimba atitudine a nici când relatia se prelungeste. • Prefera mai cu seama activitati solitare. Nu leaga prietenii cu usurinta.1990. "Sante au quotidien". • Pare sa fie indiferenta la elogiile sau criticile celorlalti. Atentie: a se deosebi personalitatile schizoide de schizofreni. cât si în situatii conf1ictuale (o clasa ostila). El are o înclinatie pronuntata spre singuratate. schizo. . Sebastien poseda numeroase trasaturi de personalitate schizoida. • Are putini prieteni apropiati. • Nu cauta compania celorlalti. deseori chiar din cercul familial. greu de deslusit. este greu sa-si exteriorizeze sentimentele. care este un excelent cercetator. detasata. Îi . Sebastien prefera sa fie cu el însusi si cu propria sa lume interioara. atât în împrejurari conviviale (seri petrecute cu prietenii). 1 C.

Fa. cu a unei persoane schizoide. obositori adesea. Cel mai adesea ei sunt excelenti experti în disciplina lor. histrionice). schizoidul este mult mai autonom. Banui ti. în acele profesii ce presupun un anume grad de izolare (excluzând însa paznicul de far). izvor de neîntelegeri." Stim cu totii ca ceilalti sunt imprevizibili. asadar. sa viseze. asa ca este mai bine sa le eviti.1 26 Fran<.ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE SEBASTIEN LUMEA? Nu este deloc usor sa întelegi cum traiesc personalitatile schizoide. de . Complimentele nu-i prea impresioneaza pe schizoizi. când le vezi retrase. oboseala resimtita de voi atunci seamana. al inginerilor care lucreaza în cercetare. poate. care îi par greu de "descifrat". Contrar altor personalitati dificile. Apetitul scazut al schizoizilor pentru contacte ar putea fi si altfel justificat: schizoizii par sa fie mai putin sensibili decât marea masa la parerile celorlalti. care trebuie sa faca efortul de a comunica cu ceilalti. impasibile.!2tulde a comunica cu ceilalti îi solicita un efort considerabil. caci acestea nu se destainuie. epuizante. care cauta în permanenta acordul si admiratia celorlalti (narcisice. Incercati sa va amintiti o împrejurare în care ati fost nevoiti sa faceti putina conversatie cu straini a caror limba nu o cunoasteti prea bine. Cu toate acestea. decât sa caute aprobarea semenilor lui. asa ca rareori se întâmpla "sa le vâneze". ca schizoizii se vor simti atrasi de profesiile în care mare parte a activitatilor lor ramâne solitara: sunt mult mai multi schizoizi în rândul informaticienilor. tacute? Psihologii cred ca principala convingere a acestor personalitati este ceva de genul: "Relatiile cu ceilalti sunt imprevizibile. Prefera sa lucreze singur. Cum sa ghicesti ceea ce gândesc despre altii si despre sine aceste personaje. El îsi afla satisfactie în lumea sa interioara. nu ajungem cu totii schizoizi! De ce oare pentru persoana schizoida contactul cu ceilalti este deosebit de istovitor? Mai întâi poate pentru ca schizoidul este mai putin abil decât noi în a întelege reactiile celorlalti. în exercitarea solitara a facultatilor sale. incluzând aici admiratia si încuviintarea lor. sa-si faureasca propriul mediu. Ei bine.

ma alesesem ~i cu o porecla: "Bizaros". E adevarat ca dintotdeauna m-am simtit mult mai fericit când eram singur. când deschideam gura. Erau insule nepopulate. Când eram copil. "Bizaros" în sus. numai ca el era mult mai voinic ca mine ~i a~a am fost lasat în pace (am ramas prieteni pâna azi. la câte o serata. dar ma simteam atras de fete. lucram la aceea~ifirma. Eram un elev bun. La zece ani. nu voiam decât sa însemnez diferitele insule cu geografia lor imaginara. "Bizaros" în jos. decât animalele în sine. apoi. puteam spune pe dinafara numele tuturor speciilor ~i subspeciilor de mamifere ~i de pasari. În clasa a ~asea îi devenisem antipatic ~efului clasei. Ca ~i Sebastien. petreceam ore întregi în podul casei nascocind tot felul de pove~ti cu exploratori ~i insule misterioase. Daca mergeam. Sursa mea de inspiratie erau atlasele vechi de istorie naturala. nu ~tiam ce sa spun. decât de cele ce tin de uman. Visam cu ochii deschi~i. eu l-am în~tiintat). Cel mai greu mi-a fost în adolescenta. în scurt timp. lucrurile nu mergeau prea bine. douazeci ~inoua de ani. neastâmpc1rati. Din fericire. Sa-I ascultam pe Marc. Ma obosea teribil sa fac conversatie ~i. totu~i. eu eram tot retras. însa. Ceilalti râdeau de mine ~i. îngrijorati de însingurarea lui. iar ca explorator rolul meu era acela de a clasifica flora ~ifauna. Nu voiam ca altii sa-I citeasca. Dar abia acum îmi dau seama cât de stângaci eram cu fetele. Ma simteam altfel decât ceilalti copii care îmi pareau gaIagio~i. iar jocurile baietilor nu ma prea interesau. absorbit cu totul doar de munca mea. Si aceasta m-a determinat sa ies din izolarea mea. a~a ca eu eram mereu tap ispa~itor. cum sa ma comport.flirtau cu fetele. dar ma interesau mai mult clasificarile. mereu aveam impresia de a nu fi înteles bine ce a~teptau ceilalti de la mine. Nu prea ~tiam ce sa le spun. aveam un prieten a carei fire semana oarecum cu a mea. caci atunci când se eliberase un post. A~ fi ramas retras în colti~orul meu. se simt mult mai atra~i de disciplinele abstracte sau tehnice. Ceilalti baieti ie~eau. Aveam si un caiet în care scriam toate aceste pove~ti.Personalitatile schizoide 127 care sunt absorbiti cu totul. vorbeam numai de- . dar nu prea sociabil. inspirat ~i de cartile pe care le citeam. dar nu-l aratam nimanui. La ~aisprezece ani s-a supus unei terapii la îndemnul parintilor. La ~coaIa.

În primul rând. facându-1 sa nu se simta parasit. Ne simteam cu totii stânjenitil dar terapeutul ~tia sa creeze o ambianta lini~titoare. abordam numai acele teme în care ma descurcam cu u~urinta: le explicam de pilda cum planeaza un avion sau cum te poti caLauzi dupa steleI daca te ratace~ti pe mare. Ajuns în acest stadiu. Mai mult. ceea ce afost ca un fel de antrenament pentru a-mi explica propriul punct de vedere. Terapia m-a ajutat enorm.128 Fran<. Era un grup de antrenament în afirmarea de sine. l-a ajutat sa-si construiasca o mai buna imagine de sine. Mi-am pastrat gustul pentru singuratate ~i pentru activitatile intelectuale. cred ca nu a~fi ajuns niciodata sa am o relatie cu o asemenea femeie ~i sa ma ~i casatoresc cu ea. a~a ca nu ma sile~te sa-mi depa~esc "doza" de contacte. îmi dadeam seama de asta. am izbutit sa-i înfati~ez psihologului acele situatii în care nu ma simteam înlargul meu. Si apoil eu ~isotia mea suntem firi complementare. Ea este mult mai vivace ~i mai sociabila decât mineI tot ea este cea care leaga noi prietenii. Daca nu a~fi facut o terapie. apoi însa începeau sa se plictiseasca. De pilda: "Sa zicem ca sunteti la un curs ~i lânga dvs." O fata din grup juca rolul studentei. dar contactul cu ceilalti mi se pare mai placut decât înainte. A fost o experienta foarte utila. Si o a doua sansa: de a fi avut din adolescenta un terapeut care sa-i propuna o . se afla o fata draguta. Marc a avut o dubla sansa: de a fi avut înca de timpuriu un prieten care. În acela~i timpI ma cunoa~te îndeajuns de bine. Într-un singur an am progresat enorm. Ulterior. care organizeaza timpul liber. Jucam diferite roluri pornind de la situatii din viata de zi cu zi. în care toti prindeau curaj. lucru care în viata obi~nuita nu îmi reu~ea. gratie psihologului am ajuns sa înteleg mai bine ceea ce a~teptau ceilalti într-o conversatieI ~i de ce eu nu reu~eam sa comunic cu ei. dar tot nu schimbam registrul.ois Lelord si Christophe Andre spre ceea ce ma pasiona. arn acceptat ideea unei terapii de grupl ceea ce la început refuzasem. Vreme de câteva minute reu~eam sa le atât curiozitatea. daca se întâmpla ca vreun alt baiat safie atras de aceea~ifataI eu ma retrageam de îndata. vreti sa începeti o conversatie cu ea ~i sa o invitati la o cafea. pentru ca sunt mai destins. caci întreaga situatie îmi parea mult prea complicata.

de altfel. (Iata cel putin o femeie care nu se va plânge de faptul ca sotul ei vorbeste putin!) Dintr-un punct de vedere evolutionist s-ar putea chiar spune ca a fi schizoid putea constitui un avantaj pentru indivizii care erau nevoiti sa petreaca lungi perioade de timp într-o singuratate desavârsita (vânatori. Dar si în privinta asta. toate acele însusiri pe care le poate avea o frumoasa schizoida. Caci îti petreceai viata în mijlocul unor oameni pe care îi cunosteai. mai cu seama serile. deci nu era câtusi de putin nevoie s~-i faci logodnicului sau logodnicei dovada calitatilor tale. curajos. locuitori si ei ai satului tau. care considerau ca ai lor copii s-ar potrivi. tipul de societate în care traiai facilita mult lucrurile: de regula.Personalitatile schizoide 129 terapie adecvata trebuintelor sale. aceste fiinte dificile si imprevizibile. care a încercat sa-i amelioreze capacitatile relationale. Daca erai barbat. o casatorie era "aranjata" de mai multa vreme de familiile cu acelasi statut. pescari). sa nu fi fost un fapt prea grav acela de a fi schizoid. sa nu fie certaret. se stia ca esti cam "închis" si. ele trebuiau sa fie rezistente la munca. la o claca. sa fie mame bune (si nu încape îndoiala ca acestea erau cele mai apreciate calitati. nu prea erai pus în situatia de a "face cunostinta" cu altcineva. asa ca era mult mai comod sa-i eviti. poate tocmai aceasta te facea sa suporti mai bine decât ceilalti orele L'1. sa-si asculte sotii. In aceste societati subzistentiale. pastori. Daca erai o tânara schizoida. pentru femei. nu prea stiai cum sa raspunzi avansurilor facute de barbati. Important era sa fie harnic. nu prima faptul de a purta o conversatie agreabila pe teme diverse. desi aceasta era o calitate apreciata la barbati. nu te prea pricepeai sa faci curte femeilor. Cât priveste femeile. . CÂND SCHIZOIDIA ADUCE SUFERINTA Este foarte probabil ca în cadrul unei comunitati agricole traditionale (în care s-a vietuit timp de milenii). laolalta cu o zestre mare). sa toarca sau sa teasa în tacere. care lucrai de unul singur sau.

poate fi suspectat de a avea o personalitate schizoida. la lucru. cu nepasarea fata de reactiile celorlaltL cu atentia sa la meandrele propriei lumi interioare. în vacante. Persoanele schizoide risca. dar studiile care sa confirme acest fapt lipsesc. ceea ce este extrem de greu pentru unii oameni. sa iei asupra ta raspunderea unei echipe. trebuie sa vorbesti. eroul lui Paul Auster n-are bani si moare de foame în propriul apartament. care totusi ar fi fost perfect adaptati unui alt mediu. fie la scoala. sa vorbesti. ca în Villa Triste. De unde si faptul ca unii schizoizi vor sa se supuna unei terapii. sa fie izolate din punct de vedere afectiv si social. Personalitatile schizoide în filme si în literatura Naratorul din Strainul de Camus. cu a sa viziune detasata de realitate. cu conditia de a propune situatii de o dificultate gradata. sa-ti fie acceptat un proiect. . Toate terapiile centrate pe un antrenament în vederea unei mai bune comunicari cu ceilalti îi pot probabil ajuta pe schizoizii motivati sa se schimbe. Trebuie sa stii cum sa faci cunostinta cu o persoana sh'aina. care nu ies din izolarea lor meditativa si schizoida decât pentru dragostea unei tinere femei care îi paraseste adesea. care nu-i va preschimba în "oameni de lume". totul s-a schimbat. iar pe plan profesional sa vegeteze în posturi neînsemnate. Viata noastra profesionala si sentimentala depinde de propria capacitate de a comunica cât mai bine cu ceilalti. la facultate. Majoritatea populatiei locuieste la oras. sa vorbesti.13 O Franr. În Maon Palace. Decât sa intre în contact cu semenii sai pentru a cere ajutor. În termeni de comunicare. el prefera sa se cufunde într-o reverie schizoida. deci. sa faci impresie buna. în calatorii. iar noi întâlnim alti si alti oameni.ois Lelord si Christophe Andre Astazi însa. mai cu seama pentru schizoizi. Acelasi lucru s-ar putea spune si despre eroii din unele romane ale scriitorului Patrick Modiano. exigentele societatii noastre sunt dure: daca vrei sa-ti seduci partenerul. sa intri în contact cu aceasta. dar care îi va ajuta sa se mladieze situatiilor din viata de zi cu zL sa le faca fata mai bine. sa convingi LUt recrutor.

Când vine pi seara cu pricina. Singuratate a este oxigenul lui. scumpi la vorba si nepasatori la admiratia femeilor si a multimii. Este trist pi închis în el. De pilda Bronson în filmul A fost odata în Vest (1969) si Eastwood în PaIe Rider (1985). Dar nu se plânge. Numai eu ptiu ca a capatat aceasta dezinvoltura în timp. când cina se apropie de sfârpit. care îsi regleaza conturile cu cei "rai" pentru a se regasi mai apoi doar în compania calului lor. a carui marturisire ati citit-o în paginile anterioare. Marc este mult mai putin locvace. observându-i pe ceilalti pi ca pentru el este o cazna. "intra în . depi nu lasa deloc sa se vada. A acceptat. sotia lui Marc. pare sa fie un altul. De fiecare data când suntem invitati de prieteni la cina. el se apaza în fata televizorului. Clint Eastwood si Charles Bronson s-au specializat în acest tip de personaje impasibile. Sa o ascultam pe Marine. da dovada de mult umor. râde. gratie careia el se reface dupa efort. îl simt pe Marc upor nemultumit. firepte.Personalitatile schizoide 131 În filme. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE SCHIZOIDE Recomandabil • Sa le respecti nevoia de singuratate Nu uitati ca pe un schizoid compania celorlalti îl oboseste mai mult decât pe noi. Când ajungem la prietenii nOptri. toti acei justitiari solitari si glaciali. îl simt mâhnit din chiar clipa în care vine acasa. vorbepte. ideea ca nu putem trai ca nipte sihaptri pi ca tovarapia prietenilor îmi face placere. se poarta dragut cu mine pi în timp ce eu ma aranjez. Tot singuratate a îl ajuta sa se concentreze asupra acelor activitati în care se simte în largul lui. Simt ca ar prefera sa stea acasa pi sa citeasca. ar putea fi considerati ca fiind schizoizi "activi". Îl apreciaza cu totii pi sunt convinpi ca Marc este teribil de încântat sa fie cu ei. antrenându-se. De altfel. Accepta totupi invitatia fara discutie.

în timp. Este mai degraba frumoasa.:oisLelord si Christophe Andre regim de avarie". l\1arc îmi spune ca. Mai apoi am gasit în cutia de scrisori un bilet de la ea. A acceptat. Într-un stil sobru. Marc are simtul umorului. dar nu se pune deloc în valoare. Atunci am scutit-o de sedinte. eu pe acela de a nu da curs prea des invitatiilor si de a pleca mai devreme decât as fi vrut. îmi dadea o dare de seama amanuntita despre tot ce se spusese. Si i-am spus-o. dau astfel semnalul de plecare si atunci chipul i se lumineaza iar. De fapt. În acel moment pretextez ca în ziua urmatoare trebuie sa ma trezesc devreme. dar constatam ca ea nu lua cuvântul si mai ales ca nu sustinea pozitia bibliotecii noastre când ar fi fost necesar acest lucru. Comparatia îi apartine si dupa cum vedeti. Locuieste singura. i-am propus Armellei sa ma reprezinte la întrunirile cu alti reprezentanti ai universitatii. impersonal aproape. iar Armelle si-a reluat locul . De altfel. ca parerea ei era ca nu se descurca prea bine în aceasta situatie. Ea îti gaseste de îndata informatia pe care i-o ceri. îmi explica faptul ca nu-i convenea sa mearga la aceste întruniri. Ce puteam sa mai spun? Pe de alta parte. amândoi facem un efort: el pe acela de a accepta o invitatie si de a juca jocul conversatiei. Dar a ramas impasibila. ce ar mai fi oare de adaugat la sfatul nostru de a respecta nevoia de singuratate a schizoidului? • Sa le punem în situatii care sunt pe masura lor Armelle este o excelenta documentarista. jongleaza cu diversele banci de date. directorul unei biblioteci universitare). ne spune Patrice (treizeci si opt de ani. într-un studio aflat deasupra apartamentului parintilor ei. Mare parte a timpului si-o petrece în fata calculatorului. compania celorlalti a început sa-i placa mai mult decât înainte. este o excelenta colaboratoare. dar în final ne întelegem bine. Cum eu ma simt destul de surmenat. ca un catel care vede ca i se scoate lesa si ca se poate întoarce în cusca lui. Când revenea de la întruniri. limitând contactul cu cititorii la strictul necesar. ca si cum consumase totul. ca îi era greu sa se concentreze la ceea ce se discuta. care o oboseau si o plictiseau teribil.132 Fran<. nu zâmbeste niciodata si cred ca are putini prieteni. Dupa o asemenea marturisire. dar cu o oarecare reticenta.

mi s-a cerut sa supervizez o echipa de trei ingineri ?i cu toate ca aceasta ma cam istovea. atât pentru ea cât si pentru firma. dar câti altii vor fi esuat. trebuia sa fac dari de seama. Desigur. un inginer excelent. La ?edinte nu faceam o impresie prea buna. eram în contact cu mai multe echipe diferite. nu eram cea mai indicata persoana pentru acel post. nu? Situatia înfatisata de Patrice se repeta în cele mai diverse profile: o persoana schizoida apreciata pentru calitatile sale tehnice ~ste promovata. E un progres. Am patru colaboratori. care era sa devina victima unui "accident de cariera". iar ?eful meu îmi dadea de înteles ca trebuie sa îmi revin. cercetatori toti patru. i se atribuie si responsabilitati manageriale. la vârsta mea unii dintre colegii de promotie raspund de sute de persoane. Dar. Mi-au placut dintotdeauna matematica ?i studiul. ?i înca repede. In functii neadecvate personalitatii sale schizoidul sufera. spre deosebire de multi din colegii mei care visau sa fie PDG (prepedinti-directori generali) sau mini?tri. câte cariere . Ma descurcam ?i în aceasta functie. Apoi am fost numit ?ef de proiect. Am acceptat imediat. Dupa doi ani. Lui Luc i-a surâs sansa de a gasi o firma la care sa poata face o cariera de expert. Acum ea îmi ?i zâmbe?te când ma saluM.Personalitatile schizoide 133 în fata calculatorului. trei sferturi din timp ma ocup cu ceva ce îmi place ?i doar un sfert este dedicat unor activitati administrative. dezamageste. sa petrec ore în ?ir la ?edinte. Si aceasta ma plictisea ?i ma stresa teribil. numai ca eu nu mi-am dorit niciodata asta. A?a ca nu e de mirare cafusesem admis la o ?coala de inginerie vestita. Din fericire. inclusiv cu clientii. Am sfâr?it prin a face o depresie ?i a trebuit sa consult un psihiatru. iar rezultatele sunt proaste. La sfâr?itul ?colii. Iata ce povesteste Luc. nu mi-a fost greu sa gasesc un post într-un domeniu care ma pasiona . eu îmi doream cu adevarat sa fiu inginer.dinamica fluidelor. m-am descurcat. colaborarea lor a fost buna. dar cu pretul unui efort una? Dupa mine. în acel moment am primit o propunere din partea unei societati straine care avea nevoie de un expert. De asta data.

ca un cadou rar pe care-l ofera doar câtorva privilegiati. • Sa le observam lumea interioara Schizoidul are o lume interioara bogata. Gândirea schizoizilor este ampla s.i us. care contrasteaza vadit cu aparenta sa rezerva. care va oboseste cu întrebarile. Respectati-i momentele de tacere. iar sensibilitatea lor.ansa de a auzi lucruri originale. La s.i descarca sufletul la telefon. dar într-un mediu care sa îi convina). des. de a descoperi o lume fascinanta. nu va obligati scmzoidul preferat sa faca prea multa conversatie. Daca vreti sa aveti acces la toate aceste comori.coala este acel gen de baiat care nu se arata interesat de fete.ipoezie. anecdotele lui despre toti cei pe care-i cunoas. Propuneti-i o tema de care sa fie interesat. veti avea s. nu vrem sa spunem ca persoanele schizoide nu ar fi în stare sa conduca o echipa (de altfel.tiut sa-I faca sa se simta bine. des. glumele.ila imaginatie. Dar v-ati gândit la toti cei care va obosesc tocmai pentru ca vorbesc prea mult? Nu v-a agasat niciodata faptul ca lffi coleg de birou staruie sa va povesteasca cum s.iri manageriale pe care nu le aveau? Atentie. unei iubite imaginare uneori. Si daca veti dovedi îndeajuns de multa rabdare s.or în "contratimp".13 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre vor fi fost ratate doar pentru ca se as. care au s.te? Ori aceia care tot prelungsc o s. ci doar ca posibilitatile lor în acest domeniu trebuie evaluate cu mare atentie s.ica nu trebuie confundat nivelul calificarii cu competenta manageriala.ioriginala. aratându-i ca îl ascultati. dar care scrie pe ascuns lungi poeme de dragoste. în timp ce aveati o treaba urgenta de terminat? Ori prietena care-s.i i-ati dat de înteles ca ati cam dori sa puneti capat discutiei? Ori acest mesean juvenil. poate dezvalui uneori comori de prospetire s.teptase ca ei sa faca dovada unor însus. tocmai pentru ca ei apeleaza la visare s. • Sa le apreciem calitatile ascunse Este evident ca schizoidul nu este prea locvace.iatentie.i-apetrecut week-end-ul. Luc poate face asta.edinta . ci încurajati-l sa vorbeasca.

Cu el puteti avea un week-end de studiu tii lectura. Acum sunt pi momente când glumim împreuna. Când aveti nevoie de putin ragaz. Câteva zile mai târziu. M-a privit în cele din urma pi mi-a zis: "Va trebui sa plecam". în fata peisajelor care ni se înfatipau. În prezenta lui puteti tacea! Caci nu exista riscul de a fi întrerup ti. N-a spus nimic.tepti ca un automobil obi. Ast- . schizoidul este cea mai nimerita persoana.a cum zadarnic a. sotul meu raspundea pe un ton neutru "Da!" sau. tot zadarnic este sa-i ceri schizoidului sa manifeste emotii de bucurie sau de mânie.nuit sa se comporte ca un automobil sport. de pescuit. cât pi tristetea. Vizitasem Nordul Italiei pi. la hotel a sosit o telegrama care ne ammta moartea unuia din unchii lui. Mi-a trebuit ceva timp sa ma obipnuiesc cu el.te pentru a va concentra. • Sa le obligam la prea multa conversatie Pentru unii. Cu ochii plini de lacrimi. el s-a mai schimbat. oarecum emotiva pi care putea încerca pi exterioriza atât bucuria. personalitatile schizoide sunt un bun auditoriu tocmai pentru ca nu prea vorbesc tii nu prea întrerup.Personalitatile schizoide 135 numai pentru ca nu se satura sa se auda vorbind? Este tocmai ceea ce nu vi se va întâmpla daca va aflati în compania unui schizoid. îl priveam în timp ce recitea telegrama. Eram o tânara deschisa. mai ales. mai rau. când eu ma ghemuiam în bratele lui. volubila.. careia îi placea.. ca sa-i descopar calitatile.. nu-l auzeam spunând un cuvânt tandru. ca la un coechipier într-o croaziera. nu spunea nimic! Parea ca resimte placere când faceam dragoste dar. cu faptul ca nu îpi exterioriza sentimentele pi. începusem sa cred ca vom epua curând în casnicia noastra. de putina lini. eu eram distrusa. De altfel.. de calatorie.. Gânditi-va la el ca la un tovara. iar eu sunt mai putin exigenta cu el. Când exclamal1l cu însufletire: "E minunat!". eu ma tot extaziam. Cum ptiam ca acel unchi fusese ca un tata pentru el. În voiajul de nunta. sa glumeasca. N erecoman da bil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice A.

atitudinea. Si este ceea ce se cheama "o fata serioasa". Singura problema este ca eu sunt mai curând un causeur. ca între barbati. De altfel. am reusit sa pricep. ramâne în fata televizorului. îi spuneam tot soiul de povesti." Dintr-o data am realizat ca în vremea din urma vorbisem cam prea mult. Cât priveste persoana schizoida. Dar m-am obisnuit si. ma întâlnesc cu prietenii mei si petrecem unele seri asa.136 Fran<. dar ea nu raspundea. de glume. Iata un sfat bun. când am chef de vorba. schizoidul ar putea ajunge un pustnic. Daca ar fi însa atenti la interlocutorul lor. în felul acesta veti sesiza de îndata ca începeti sa va plictisiti. si în finalmi-a zis: "Când vad un film. Atunci. fara a fi întrerupti si care le vor tot vorbi . al carui sonor îl da la minimum. fara voia lor.. Acum unul-doua decenii. mimica. ea ma privea fara sa-mi spuna mare lucru. ma impresionase tacerea ei. Odata. Pe vremea când o curtam. ea nu are nimic împotriva ca eu sa îmi petrec o seara-doua pe saptamâna cu prietenii.privirea. Credeam ca n-o interesez si atunci vorbeam înca mai mult. ne povesteste Germain (patruzeci si doi de ani. dezlegând cuvinte încrucisate. când ieseam de la cinema. ea însa nu. laboratoarele de cercetare erau uneori salasul unor cercetatori . acesti limbuti ar observa semne de oboseala ori de plictiseala. însa. Eu ma pornisem sa fac unele comentarii despre film. unde tocmai vazusem filmul Omul care aduce ploaia. este o mama buna pentru cei doi copii ai nostri. încercati sa va detasati un pic de ceea ce îi spuneti si sa-i observati reactiile non verb ale . agricultor). iar vocea îi este mereu egala. personalitatile schizoide vor atrage uneori oameni domici sa se descarce. prefer sa ma gândesc la el. decât sa vorbesc. rareori se întâmpla sa vorbim zece minute în sir. Sotia mea este contabila. valabil nu doar în cazul schizoizilor: când vorbiti cu cineva. Uneori puteti afla mult mai multe despre el decât din rasplillsul pe care vi-l da. Eu îi spuneam câte în luna si în stele. Munceste mult. Chiar si astazi..ois Lelord si Christophe Andre fel. fara vreun efect. • Sa le lasam sa se izoleze complet Lasat în voia înclinatiei sale naturale spre singuratate.

Exigentele cercetarii moderne. vizitati-l doar din când în când. Astfel îl veti ajuta sa-si pastreze capacitatile relationale. • Sa le obligam la prea multa conversatie. când el venea sa se intereseze personal de stadiul cercetarilor. caci un laborator de cercetare este si un loc în care se respecta momentele de liniste si singuratate. Deci. Daca va este sot sau sotie: consimtiti sa va ocupati dumneavoastra de viata sociala a cuplului. • Sa le lasam sa se izoleze complet. acestia simplificasera exigentele vietii cotidiene ramânând în papuci chiar si atunci când mergeau sa bea o cafea. Mai stimulativ.Personalitatile schizoide 137 care chiar dormeau acolo. treptat au facut sa dispara aceasta speta de cercetator (care mai poate fi gasit si azi în unele organisme de stat cu regim special) sau au facut ca schizoizii cei mai adaptabili sa comunice cu semenii lor gratie unui mediu mai stimulativ. invitati-l. întreprinsa cel mai adesea de echipe aflate într-o colaborare-competitie. de la un capat la altul al lumii. Cum sa ne purtam cu personalitatile schizoide Recomandabil • • • • Sa le Sa le Sa le Sa le respectam nevoia de singuratate. Nu vorbeau decât cu secretara lor si numai când aceasta îi întreba ceva sau cu directorul. observam lumea interioara. . iar acest antrenament va face ca el sa-si resimta viata sociala ca mai putin obositoare. nu-l obositi cu lill exces de prezenta sau de conversatie. singura lor iesire în cursul unei zile. Nerecomandabil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice. daca cunoasteti un schizoid. apreciem calitatile ascunse. dar nu foarte. încercati sa-I aduceti la întruniri. punem în situatii care sunt pe masura lor. în primul exemplu al c:.c':Ostui capitol. precum sotul Carolei.

Daca va este coleg sau colaborator: decât sa-I împingeti sa ajunga un prost manager.a aceasîncânta. sarbatori nevoia de decâtsinta mai celorlalti. altceva. Iasati-1 sa fie un bun expert. în compania . Nu activitati capul 6. a-mi o lapetrecuta Dupa ma celorlalti.ois Lelord si Christophe Andre Daca va este patron: trimiteti-i note scrise. În timpulmult activitatile fide pentru nuliber 7. Uneori reproseazapot întelege solitare.se 4. compania as altora mi 10. ma ile gândesc fi gur(a). reacti2.Daca prietenii 1 I . în loc sa tot mer- geti la el. Mi se si în preaam castrâng cugrup. ADEVARAT I 5. ce nu oi Aveti trasaturi de personalitate schizoida? I FALS ~ I I I I 1.138 Fran<. Chiarîmi plac maseoboseste.zisimt aniversarea.

iar impresia mea era ca îl fac sa-~i piarda vrernea. uneori se întâmpla ca el sa sfâr~eascafraza începuta de tine. anm gajat al unei companii de telecomunicatii. erau constante ale firii sale. ca ~i trecea la cealalta. Daca ar fi chibzuit ceva mai mult. caci trebuie spus ca are o activitate debordanta de-a dreptul. caci atunci când vorbe~ti ceva mai mult. Vizitele prin birouri le face în mare graba. De vreo doua-trei ori s-a cam pripit. . 1n schimb.VII Comportamentele de Tip A Iataarturisirea lui Norbert. Când i se prezinta o problema. ma în~elasem. 1mi punea întrebari. toata ziua are numeroase întâlniri si ~edinte ~i pleaca acasa seara târziu. de la bun început. dupa vreo doua zile vezi totu~i cum el digerase informatia pe care te straduise~i sa i-o strecori ~ise comporta ca ~i cum ar fi fost de acord întru totul. Totu~i. ca ma primise numai de forma. dar nu a~tepta raspunsul la una. La ~edinte este ~i mai rau. înca de la interviul pentru angajare mi-am dat seama ca patronul meu era un tip dificil. Nu-i place sa fie contrazis. Ei bine. Parea grabit. de îndata ia o decizie care adesea se dovede~te a fi buna. acel neastâmpar. erorile care ne-au costat mult ar fi fost evitate. treizeci si sase de ani. Dimineata vine primul. noi îl respectam. Atunci argumenteaza pâna când celalalt renunta la propria pozitie. el m-a acceptat! Am înteles mai apoi ca acea graba. Aceasta a ajuns un subiect de gluma pentru o întreaga echipa. el te întrerupe. nerabdator. A~a ca am crezut ca era decis sa nu ma angajeze.

Dar poate ca acasa este mai calm. fie de o partida de tenis care nu are o miza importanta. Aceasta percepere a interlocutorilor sai ca obstacole sau concurenti face ca el sa se afle adesea într-un soi de lupta cu ceilalti. când comit erori care-i încurca planurile. Nici în week-end nu se poate relaxa. se pare ca patronul lui Luc nu poate sa nu îsi mobilizeze întreaga energie când are de atins un obiectiv: sa con- . ne suprasolicita si vrea ca noi toti sa lucram în acelasi ritm cu el. dar se enerueaza repede. cu programul pe care îl are. cu zile de lucru ce seamana unor curse contra cronometru. nu prea sta pe acasa. aflat parca într-o permanenta alerta. a început o partida de tenis cu directorul comercial de la export. unul. nu poate altfel. nu am chef sa ajung la spital! CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PATRONUL LUI LUC? Vesnic grabit. încât a facut o întindere musculara. Pe de alta parte. În apropiere era si un teren de tenis.. de a-i dojeni când i se pare ca nu sunt îndeajuns de operativi. Nu stiu cum îl suporta sotia lui. face critici jignitoare. În fine. Relatiile lui cu ceilalti nu sunt deloc simple. Ei bine. Am vazut ca literalmente nu mai putea respira de furie. îngrijorat. dar într-atât de înversunat.14 O Fran<. Odata a bagat de seama ca secretara îi adusese alt dosar decât cel de care avea nevoie. În orice caz. Caci are tendinta de a-i întrerupe. Îmi amintesc ca anul trecut ne aflam într-un loc de vis cu prilejul unui seminar rezidential. Sunt zile când este atât de grabit si nervos încât preferam sa nu-i iesim în cale. fapt vizibil chiar si atunci când face eforturi sa se stapâneasca.oisLelord si Christophe Andre Nu este un tip rau. În acele zile poate deveni odios de-a dreptul. are un simt al competitiei înnascut. Dar eu. S-ar fi zis ca era în joc propria cariera! Evident. Vesnic se simte în competitie. s-a stapânit si Il-a spus nimic. care se face simtit fie când este vorba de o discutie în care sa aiba câstig de cauza. patronul lui Luc pare sa se lupte cu timpul. dar cum erau defata clienti. chiar si atunci când o atitudine mai ponderata i-ar servi mai bine. S-ar putea spune ca el îi percepe pe ceilalti ca fiind obstacole în cursa lui împotriva timpului.

sa ajunga la timp. sa conduca o )ledinta. nu )li activitatile lor cotidiene). îndeajuns de bine conturata care. Tabelul urmator constituie o încercare de a plasa câteva personaje celebre pe axa A-B: COMPORTAMENTE DE TIP A COMPORTAMENTE DE TIP B Louis de Funes Bourvil . caci mass-media ne înfati)leaza doar comportamentul public al oamenilor politici. ori sa câ)ltige o partida de tenis. preocupat sa mearga totul mai repede. opusul comportamentului de Tip A. Cei din B5 sunt calmi. preocupat de exactitate. chibzuiesc )li lucreaza pe îndelete. a celorlalti. • Implicare în actiune: munce)lte enorm. cu nota maxima. Daca luam exemple de oameni politici (care exemple nu sunt neaparat exacte. iar la cealalta extrema comportamentele de Tip B5. nu în:::ape îndoiala ca ar intra în categoria Al. sa faca cât mai multe într-un timp limitat. • Simtul competitiei: î)li dore)lte sa "câ)ltige" pâna )liîn situatii de viata anodine. iar activitatile din timpul liber devin tot atâtea sarcini cu un scop bine determinat. ori în sporturiIe practicate în timpul liber.Comportamentele de Tip A 141 vinga un client. mare implicare în actiune: patronul lui Luc are caracteristicile unui comportament de tip A. Orice persoana poate fi clasata în functie de o gradatie care începe de la Al: la o extrema se afla comportamentele de Tip A. Lupta împotriva timpului. Patronul lui Luc este o personalitate de Tip A. Comportamentul • de Tip A Lupta împotriva timpului: febril. pune suflet în tot ce face. fata de încetineala altora. Î)'i asculta cu atentie interlocutorul. daca ar fi supusa unor teste. Iar Raymond Barre vade)lte în public comportamente de Tip B5. rareori se simt presati de timp. Iar colaboratorii sai sunt frapati de adânca implicare a acestuia în actiune. în conversatie de pilda. am putea presupune ca Alain Juppe este un Tip Al.

1987. numai ca pentru Tipul A orice miza este importanta. O psihologa canadiana. . Stress Management and the Healthy Type A.. vizite. el îsi mobilizeaza de îndata toate fortele. ma mai ocup si de acele probleme încurcate de plasament în urma unei spitalizari. sunt într-o vesnica tensiune. care lucreaza ca supraveghetoare într-un spital. fie ca este vorba de a discuta un contract insemnat ori factura data de proprietarul garajului sau. care sunt uneori contradictorii. Ma împart între sedinte. În fine. Ethel Roskies1. The Guilford Press.1 42 Franc. iar eu nu am nici macar un minut pentru mine. sa fac astfel încât rotatiile de personal sa nu afecteze calitatea îngrijirilor medicale. cincizeci si doi de ani. sa fiu atenta la cererile medicilor si ale administratiei. Trebuie sa ma ocup de problemele administrative.oisLelord si Christophe Al1dre Gaston Lagaffe Averell Dalton Senor Olivera Colombo Mickey De Mesmaeker Joe Dalton Generalul Alcazar Rock Hunter Donald CUM PERCEPE TIPUL A LUMEA? Pentru Tipul A orice eveniment (fapt) din viata cotidiana constituie o provocare: caci el vrea sa aiba orice situatie sub control. New York. sa comand materiale. sa încerc sa rezolv si acele probleme omenesti ce se ivesc în rândul echipei de infirmiere. munca administrativa. Oricare ar fi acel eveniment. Sa o ascultam pe Arielle. Roskies. urgente si sunt vesnic într-o criza di timp. Deviza Tipului A ar put~a fi: «Trebuie sa controlez orice situatie» sau «Trebuie sa izbândesc în tot ce intreprind»". face urmatoarea comparatie pentru a rezuma aceasta trasatura de caracter: "Pentru tipul A. orice conflict este un adevarat razboi nuclear. de buget. Ne mobilizam cu totii când este in joc o miza importanta. Altii în locul meu repede s-ar 1 E. zilele mele de lucru sunt interminabile. Ca tot personalul de altfel.

cele carora stilul meu de lucru li se pare infernal î~i cer transferul. Dar ce credea Ariene? Ea îsi pretuieste propria munca. ea are si alte trasaturi comportamentale de tip A: face totul într-un timp alert. istovita. sotul ei este cel care îi îndura proasta dispozitie. dar realizeaza ca se oboseste din ce în ce mai mult. face mai multe lucruri odata. E nostim! Mi-ar placea sa-I vad lucrând într-un spital în care cea mai mica eroare de organizare poate avea consecinte catastrofice. se implica total în ceea ce face. Când vine acasa. dar sotul meu este de parere ca la vârsta mea ar trebui sa ma domolesc. dar în clipa în care sunt în întârziere. Obi~nu iese sa fac doua lucruri deodata. ce este stresul? . fapt repro~at de infirmiere. Si m-am deprins sa fiu din ce în ce mai rapida. îmi spune el. care gaseste ca-i prea stresata. Întotdeauna am Junctionat" în felul acesta. Ariene nu se însala. sau când mi se pare ca ceilalti nu sunt îndeajuns de operativi. În orice caz. devin iritabila! Suport greu ~edintele care se prelungesc câta vreme mie nu-mi ies din minte toate câte am de facut ~i atunci îi întrerup pe ceilalti.Comportamentele de Tip A 143 simti descurajati. sau Ariene care considera ca stresul este viata ei? Si apoi. scriu un raport în timp ce ~i ascult ce-mi spune cineva. "Lini~te-te putin". sau parcurg coridoarele spitalului citind o nota. Sotul meu spune ca sunt prea stresata. Dar pentru mine stresul este chiar viata mea! Când îsi defineste starea de alerta ca fiind un udopantU pentru ea. Pe de alta parte. Seful spitalului m-a poreclit "tornada alba". Totul este bine câta vreme eu simt ca stapânesc situatia. se impacienteaza usor. Cred ca nu mai am tonusul de acum câtiva ani. neramânând în spital prea mult. Nu cumva Ariene pretinde de la ea prea mult? Care din cei doi are dreptate: sotul ei. Adevarul este ca seara ma simt din ce în ce mai obosita ~i ca dispozitia mea nu este dintre cele mai bune. Nu încape îndoiala ca seful ei trebuie sa fie încântat ca are o asemenea colaboratoare. Si a~a este cel mai bine. caci în acest fel majoritatea echipei lucreaza în ritmul meu. dar acest ritm este ca un drog pentru mine.

Componenta fiziologica. avem o reactie de stres. distanta pe care o mai avem de strabatut (cerintele mediului înconjurator) ~i propria putinta de a merge mai repede ori de a gasi un mijloc de transport mai rapid (posibilitatile noastre). aceea~i reactie se va produce. va face ca vasele sangvine ale pielii ~i viscerelor sa se contracte pentru ca sângele sa fie dirijat spre mu~chi ~i spre creier. dar sa zicem ca de asta data va aflati la volanul ma~inii. Componenta comportamentala. Toate aceste reactii fiziologice ne pregatesc în vederea unui efort fizic. va mari glicemia pentru ca mu~chilor no~tri sa le poata fi u~or furnizata glucoza disponibila.1 44 Fran<. Vedem cum reactia de stres este fireasca ~iutila: ne pregate~te în vederea adaptarii la o situatie dificila. U~geron. De pilda. În cazul de mai sus (exemplul cu întâlnirea). Daca distanta între exigentele mediului înconjurator ~i posibilitatile noastre ni se pare prea mare (de pilda n-au mai ramas decât zece minute pâna la ora la care avem stabilita o întâlnire importanta. "Stress et approche cognitivo-comportementale. Uitându-ne la ceas noi am facut o dubla evaluare. Ei bine. va veti simti inima întetin2 P. În aceasta reactie pot fi distinse trei elemente2: Componenta psihologica. organismul nostru va secreta diferiti hormoni. timpul care a mai ramas pâna la întâlnire. zece kilometri de strabatut ~i nici un taxi disponibil) reactia de stres va fi mai puternica ~i se va manifesta ~i pe plan fiziologic.ois Lelord ~i Christophe Andre SCURTA DIGRESIUNE DESPRE STRES Stresul este o reactie fireasca a organismului nostru care survine ori de câte ori trebuie sa facem un efort pentru a ne adapta unei situatii. L'Encephale. Vom grabi pasul ori vom începe sa alergam chiar. . Adrenalina ne va accelera bataile inimii ~ifrecventa respiratorie. 19. mai ales adrenalina. 193-202. când grabim pasul pentru a ajunge la timp la o întâlnire. (1993). pp. Si acum sa ne imaginam aceea~i situatie (întâlnirea). prins într-un ambuteiaj.

pregatirea pentru efort fizic este inutila. Pentru ace?ti stramo?i ai no?tri principalele surse de stres erau conflictele cu vreun rival. De ce? APEL LA EVOLUTIE Reactia de stres vine din negura timpurilor. A face fata tuturor acestor situatii necesita un efort fizic considerabil. Nu veti atinge o performanta prea mare daca reactia de stres este redusa. daca va aflati în ma?ina. Sa luam alt exemplu. precum fuga sau lupta. mare parte a situatiilor de stres cu care ne confruntam nu necesita efort fizic însemnat. o parte a reactiei de stres este practic inadecvata. sa faci o buna impresie la interviul de angajare. aceasta reactie a fost fasonata de selectia naturala.noradrenalina . Daca nu sunteti absolut deloc stresati (stapâniti bine subiectul ?i apoi miza nici nu este prea mare). facilitat de chiar reactia de stres. ceea ce poate fi util când e?ti pus în situatia de a face urgent un lucru ori de a face fata unui interlocutor dificil. Prezenta ?i la stramo?ii no?tri. Dar s-a produs aceea?i reactie de stres. pentru a ne ajuta sa supravietuim într-un mediu primitiv. la citadini. gratie unei mai mari secretii de adrenalina. În aceste conditii.Comportamentele de Tip A 145 du-?i bataile ?i mu?chii contractându-se. riscati sa nu va mobilizati îndeajuns. sa încerci sa repari un aparat stricat . precum incendiile sau inundatiile. sa faceti unele omisiuni din lipsa de atentie. primatele. Sa zicem ca trebuie sa faceti o scurta expunere în fata unei asistente ?i sa raspundeti apoi la întrebari. adrenalina ?i ruda ei . adica ai acelora care au alergat mai repede sau au lovit mai puternic.actioneaza ?i asupra psihicului: amplifica o stare de alerta. Totu?i. Invers. iar raspunsurile la întrebari sa fie confuze. fuga din fata unui pradator sau catastrofele naturale. daca . Azi însa.iata tot atâtea situatii în care efortul fizic este practic inutil. Sa treci un examen. Noi suntem descendentii celor ce au supravietuit. Totu?i. diminueaza timpul de reactie. contractia mu?chilor nu va debloca circulatia.

sa aveti un . riscati sa fiti anxios. Raportul dintre calitatea performantei si intensitatea reactiei de stres poate fi reprezentat prin urmatoarea curba: Performanta Stres optimal Intensitatea reactiei de stres Curba performanta-stress Yerkes-Dodson Prin urmare. acest nivel depinde de tipul si de durata sarcinii pe care o aveti de îndeplinit). spasme în gât). mizati enorm pe faptul ca lucrurile sa iasa bine). La acest nivel de stres sunteti complet mobilizati spre scopul care consta în reusit a expunerii. Cum va puteti închipui. . inima va bate ceva mai tare. riscati sa va bâlbâiti. Pe plan comportamental. care reprezinta de fapt componenta fiziologica a reactiei de stres. exista o zona de stres optim care va mobilizeaza cel mai bine pentru reusita (desigur.ois Lelord si Christophe Andre reactia de stres este mult prea puternica (nu stapâniti subiectul. o reactie de stres prea puternica va va afecta performanta.lapsusl/. exista o reactie de stres intermediara: sunteti usor tensionat. palme umede. iar raspunsurile la întrebari sa sune jalnic. riscati sa aveti toate simptomele tracului (palpitatii. Altfel spus. auditoriul este exigent. iar prin minte sa va treaca gânduri gen: "Daca ma bâlbâi.146 Franc. este un dezastru" sau "Au vazut cu totii ca am tracl/..

Dupa expunere. veti simti nevoia unei conversatii destinse sau a unei izolari pentru a recupera în liniste. . Numeroase studii au avut ca obiect reactiile fiziologice ale Tipului A confruntat cu o situatie de un grad de stres moc€rat. va aparea oboseala. Dantzer. Ajunsi la acest nivel de reactie la stres. iar performantele lor nu erau din cele mai bune3. cei de Tipul A au început sa comita mai multe erori decât cei de Tipul B. Aceasta experienta arata ca trebuie sa se evite sa fie suprastresat un Tip A. Dar daca reactia voastra de stres se prelungeste sau se repeta prea des. Si atunci s-a constatat ca la Tipul A frecventa cardiaca. dar Tipul A? ÎNTOARCERE LA TIPUL A Ei bine. veti spune. cu cât înainteaza în vârsta.• 3 Exces de implicare. ceea ce nu se va resimti câta vreme este tânar si în forma. caci se suprastreseaza îndeajuns de mult singur. psychosomatique.Comportamentele de Tip A 147 Aceasta reactie de stres are si un pret energetic si se impune respectarea fazei de recuperare. Foarte bine. 201-202.Paris. Experimentdescrisîn L'Illusion OdileJacob.1989. reactiile de stres de Tipul A sunt mult mai prelungite si mai frecvente decât media. Dar. Deseori Tipul A nu respecta faza de recuperare. presiunea arteriala si nivelul adrenalinei din sânge erau mai mari decât la Tipul B. cu atât el risca "supraîncalzirea". Iar în cazul Tipului A acestea cresteau mai mult daca în timpul jocului adversarul se distra facând tot soiul de remarci ironice ("Nu mai dormi! Spune!"). de R. pp. Si iata una: unor persoane de Tip A si Tip B li s-a propus un joc video în care sa joace de fiecare data împotriva unui jucator de tipul opus. Avantaj ele si riscurile de a fi un Tip A AVANTAJELE TIPULUI A RISCURILE TIPULUI A • Implicat în actiune.

cauzate Productiv. Journal of the American Psychological Association. hipertensiune. 1989. pp. sa pricina urmare Combativ. sedentarism).deconflictual.Corelat cu alti factori de risc (tutun. pp. dar si pentru sine! Caci se surmeneaza. . 872-877. pentru colaboratorii lui. colesterol.maifamiliale.Riscul este si mai mare în cazul celor ostili dintre cei de Tipul A si care se enerveaza cu u~. Rossenman et colI. 514-522.M. Studii epidemiologice internationale au urmarit comportamentului Tipului A de-a lungul mai multor ani. ..ois Lelord si Christophe Andre Mobilizator. 4 R. 1975. comparativ cu Tipul B.pentrueste descurajant. 233. pentru familie. probleme sanatate sau de • Parcurgând acest tabel veti întelege de ce am ales si Tipul A în aceasta carte despre personalitatile dificile. ca Energic. factorul de risc cardiac sporeste.urinta5. Final Follow-Up Experience of 8 1/2 Years".Dembrovski et colI. . Rezultatele acestor studii concordau. unor conflicte. se suprastreseaza si risca probleme de sanatate. . de stres ritmul. Tipul A poate fi dificil pentru ceilalti.1 48 Fran<. conjugale. din Cariera Sacrificarea cariera Îi este greu rapida. stagneze "slabeasca" a Apreciatceilaltisanatate II autoritarism ului sau. kilograme în exces.Riscul unor probleme coronariene (anghina pectorala si infarct) este dublu4 la tipul A. 5 T. de Ambitios.."Antagonistic Hostility as a Predictor of Coronary Heart Disease in the Multiple Risk Factor Intervention Trial". "Coronary Heart Disease in the Westem Collaborative Group Study. Risca Promovare Antipatizat Pentrusa dedevietii din exces un implicare. Psychosomatic Medicine. excesiv. Excesiv Probleme II Accidentreusita.51.

Angajatii lor de Tip A. Elemente obisnuite ale programelor de gestiune a stresului si scopul acestora TEHNICA PROPUSA OBIECTIV • Relaxarea • Antrenament în vederea comunicarii • Analiza unora din convingerile Tipului A • Atenuarea componentei fiziologice a reactiei de stres. pp.un regim alimentar echilibrat . iar pretul asigurarilor si amenzile sunt platite de firma. 73-87. cât si în ceea ce priveste cheltuielile de sanatate. dar în clipa în care vor face un infarct. 6 Rapport 1993 du Bureau international du Travail.renuntarea la fumat .exercitii fizice regulate . firma va fi afectata atât în privinta productivitatii. deprinderea recuperarii în urma unui efort • Diminuarea comportamentelor agresive • Sa învete sa relativizeze si sa se dezimplice • În beneficiul propriei • Sporirea rezistentei la stres si diminuarea altor factori sanatati îndemnul la: de risc cardio-vascular . "Le stress au travail". caci acesti angajati sunt asigura ti la companii priva te.Comportamentele de Tip A 149 Aceste probleme de sanatate ale Tipului A au retinut atentia unor prestigioase institutii nord-americane6. chap. Respectivele in" stitutii au deci tot interesul sa depisteze Tipurile A si sa le propuna un program de gestiune a stresului si de reducere a altor factori de risc cardio-vascular. fara îndoiala ca sunt operativi. 5. Geneva. .desfasurarea cu regularitate a anumitor activitati în aer liber.

Aceste programe pot fi practicate în ~edinte individuale ori de grup. Sa-I ascultam pe Serge. sa capete noi deprinderi durabile. tensionat ?i trebuie sii recunosc ca acasa ma enervez de cele mai multe ori din pricina unor lucruri marunte: daca fiica mea vorbe?te la telefon prea mult.. variate atât în privinta continutului lor (în functie de ingredientele utilizate). felul meu de a comunica cu ceilalti. stagiu rezidential de câteva zile). eu izbucnesc îndata.oisLelord ~i Christophe Andre Programele ce pot fi propuse Tipului A sunt. Angajatii firmei au un tum-over (randament) considerabil. Eu însumi am migrene ?i am înghitit tot soiul de medicamente recomandate de mai multi medici fara vreun rezultat însa. lunar de asta data. Directorul nostru financiar a avut un concediu de boala de mai multe luni din pricina unui infarct. deci patrusprezece ~edinte în total. mi-a dat sa completez ni?te chestionare despre: semnele mele de stres. sotia Îmi repro?eaza ca sunt din ce în ce mai iritabil. cât ~i în durata acestora (~edinte regulate timp de mai multe luni. Si aceasta m-a ajutat sa con~tientizez anumite lucruri: ceilalti ma enervau extrem de des. care a decis sa se supuna unui program de gestiune a stresului propus chiar de firma la care lucra. deci. apoi timp de alte doua luni alte doua ~edinte de "rapel". propriul meu stil de viata. TeluI lor comun este acela de a ajuta o persoana de Tip A sa-~i faca un program personal de gestiune a stresului. daca fiul meu întârzie la masa. Felul de a proceda al consultantului mi-a placut de îndata: porneam de la situatii stresante concrete cu care ma confruntasem în intervalul dintre ~edinte ~i le analizam împreuna. Mai ales ca programul pe care-l propunea era realist. Directorul de resurse umane ne-a înmânat o nota în care ne recomanda un cabinet care oferea consultanta pe teme de tratare a stresului. adaptat unor oameni extrem de ocupati: timp de ?ase luni o ?edinta individuala de doua ore la fiecare cincisprezece zile. De altfel. Chiar de la prima ~edinta. Ideea mi-a parut buna ?i am actionat numaidecât. dar eu aveam tendin- . cum ma raportez la timp. În ultima vreme aveam insomnii ?i adesea soseam la birou obosit dupa o noapte de nesomn. deci douasprezece ~edinte.15O Fran<. De câtava vreme cel ce se ocupa de problema resurselor umane era din ce în ce mai preocupat de chestiunea stresului la lucru. patruzeci ~i trei de ani. ceea ce este indiciul unui stres excesiv.

Am mai realizat ca erau multi ani de când nu-mi mai facusem timp pentru mine. De la prima ?edinta. Acum însa îi spun: "A? prefera sa îmi aranjati în ordine dosarele.Comportamentele de Tip A 1 51 ta fie de a ma stapâni. a?a ca programul meu este supraîncarcat. fara sa izbutesc însa. Înainte. nici agresiva. sa încerc sa comunic cu ei într-o maniera ferma. slujindu-ma . caci ?tiam ca are multe de facut ?i nu voiam sa o stresez cu lucruri manmte. ?i perfectionismul meu a ie?it la iveala. El mi-a explicat ca ambele atitudini constituiau factori de stres importanti. centrat pe patru obiective: . Slujba ?i viata de familie îmi ocupau întreg timpul. nu persoana. Putin câte putin. caci ei nu aveau suficienta experienta." Daca vad ca este deja stresata. de a nu starui. perfectionism care ma împiedica sa deleg unele atributii. mai adaug: "Stiu ca aveti multe treburi pe cap ?i aceasta este una în plus. În saptamânile ce au urmat am pus la punct un program personal de gestiune a stresului. exceptând cele doua ore de tenis pe saptamâna. Întotdeauna mi-a fost greu sa las unele lucruri pe seama altora. am deprins cum sa fac critici. Analizând împreuna cu el situatiile de la lucru.Sporirea propriei rezistente la stres. În fine. când asistenta mea nu-mi aranja dosarele în ordinea cuvenita. dar pâna?i aceasta devenise stresant. dar este importanta pentru mine. pâna când într-o zi explodam: "Ce înseamna asta?! Nu mi-ati pus dosarele în ordine! Nu puteti fi atenta! Putin va pasa de munca mea!" Urmarea era ca mie îmi era ciuda pe mine. caci ma straduiam sa ma mentin la nivelul de acum zece ani. aveam impresia ca eu a? rezolva mult mai bine totul.Sa practic delega rea unor atributii. exprimându-mi deschis punctul de vedere ?i criticând comportamentul. ei îi era ciuda pe mine ?i toti erau stresati. nici inhibata. . ceea ce m-a facut sa cuget la peifectionismulmeu. nu-i spuneam nimic de cele mai multe ori. Consultantul m-a ajutat sa fac o lista a acelor chestiuni care ar puteafi delegate." . dar într-un mod mai eficient. timpul care îmi ramâne pentru reflexii.De câte ori ma enerveaza ceilalti. Caci altfel pierd o gramada de timp. fie de a exploda. pentTll micile mele dorinte ?i placeri. Numai ca în acest fel. el mi-a aratat cum ma pot relaxa în doar câteva minute. ca ?i pentru acele alte sarcini ce îmi revin este mult mai scurt. am jucat apoi roluri în care el tinea locul câte unuia dintre interlocutorii mei obi?nuiti.

Diverse studii au aratat ca în urma unui program bine conceput de tratare a stresului. stapâneste si foloseste relaxarea. si-a reevaluat prioritatile. Urmarea este ca ma simt mai putin istovit când ajung acasa si mai putin iritabil. 209-223. 1994.. . Comportamentele de Tip A în filme si în literatura În Întelegerea (1969) de Elia Kazan. atunci când simt tensiunea crescându-mi. Serge. a depasit deci acel stadiu în care faci o lista cu decizii pe care nu le respecti niciodata.25. Iar migrenele mele s-au mai rarit. ca si cea familiala îi ofera mai multe satisfactii. Serge ne înfatiseaza o experienta reusita a programului de gestiune a stresului: a izbutit sa com1. Dar el m-a ajutat sa realizez ca. este importanta si viata pe care ti-o organizezi în afara slujbei. Kirk Douglas joaca rolul unui publicist stresat si ambitios. reactivitatea Tipului A la stres se diminua. am ajuns sa ma pot relaxa prin numai câteva respiratii si fac lucrul acesta de mai multe ori pe zi.15 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre de respiratie. sau baia într-un pârâu. este o adevarata ucenicie pentru a capata alte deprinderi în viata de zi cu zi. cât si pentru ei. Haaga et coll. notiunea aceasta de tratare a stresului evoca tizana. ale persoanelor de Tipul A. Sunt extrem de multumit de acest program. 7 D. uMode-Specific Impact of Relaxation Training for Hypertensive Man With Type A Behavior Pattern. astfel încât sa am mai mult ragaz pentru mine si sotia mea. desi cariera primeaza pentru mine. pentru arivistul care era. Fapt confirmat atât de variatiile ritmului cardiac. tinându-mi. care în urma unui accident de masina repune în chestiune tot ceea ce.Sa reflectez asupra prioritatilor. Behavior Therapy. . cât si al tensiunii arteriale7. dar am realizat ca nu era câtusi de putin asa ceva! De fapt. între doua telefoane. Pentru mine. ochii deschisi. pp. desigur. în timp ce astept la semafor si chiar în sedinte. Dupa un exercitiu sustinut. Înca ne aflam în aceasta faza a programului. primase. Avansam cu pasi mici pentru a vedea cum mi-as putea planifica timpul. ajutat de consultant.micecu ceilalti într-o maniera mai putin stresanta atât pentru el. iar viata profesionala.

respectati noul ragaz.tepte.icare poseda acea iritabilitate s. daca aveti de a face cu un Tip A nu îngreunati de la început situatia întârziind! Daca realizati ca nu veti izbuti sa ajungeti la întâlnire la timp. gustul pentru risc de care da dovada îl aduce la discretia lui Charles Vanel.isimt al replicii specifice Tipului Al. caci va regasi senzatia de a detine controlul asupra felului în care îsi foloseste timpul: asteptându-va.teste si devine iritabil daca este pus în aceasta situatie. Dupa" ce am vazut cam cum s-ar putea ajuta Tipul A. se nelinis. CUM SA NE PURTAM CU UN TIP A Recomandabil • Sa fiti punctuali si sa-i aratati ca se poate bizui pe dumneavoastra Tipului A îi displace sa as. precizati ora la care veti ajunge. William Holden vades. Prin urmare. care face o chestiune de onoare din a opera într-un timp record s. Astfel el se va linisti de îndata.te comportamentele unui super-Tip A s. În Sapte morti la ordin (1975) de Jacques Rouffio. doctorul Berg (Gerard Depardieu) este un chirurg impacientat. telefonati-i pentru a-i anunta acest lucru.teprin a birui. sa vedem s. sosind mai târziu decât ati anuntat. mai cu seama în cazul în care acest Tip A nu are nici cea mai mica notiune de tratare a stresului. Dar fiti cu bagare de seama. autoritar.edintelui recent decedat. nu va expuneti unui alt risc de a-l pune iar sub presiune. un Tip B viclean.isfârs. Din pacate. el îsi va ocupa timpul cu o alta activitate. cum v-ati putea comporta. .es.Comportamentele de Tip A 153 Remarcabilul film al lui Robert Wise Turnul ambitiopilor (1954) descrie o lupta pentru putere între cinci conducatori ai unei mari întreprinderi de mobila pentru a-i succeda pres.ice ati putea face voi. este preferabil sa va anuntati întârziere a facând o ampla estimare a ei.

care este agent comercial si este obisnuit sa negocieze cu clienti importanti. mi-a propus sa joc cu el respectiva scena. iritabil pe cât i-l descrisesem eu. sa-i prezint un proiect de cercetare pentru ca el sa poata cauta finantare. si are tendinta de a impune si celorlalti acest ritm. Mi s-a parut ceva teribil de dificil: cum patronul însusi munceste enorm. Prietenul meu era de parere ca viata mea devenise infernala. prietenul meu.154 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre Amintiti-va ca Tipul A încearca în permanenta sa controleze tot ce-l înconjoara. lasati-l sa creada ca acest lucru îi izbuteste: faceti ceea ce ati preconizat ca veti face. îmi dadea si mie o multime de lucruri de facut: sa citesc si sa rezum o serie de articole. EI juca rolul patronului. la început. sustineti-l pe al vostru! Laure este o tânara doctorita. pentru ca atunci când el staruia eu sa cedez. nu reuseam sa ma achit de obligatii la timp. sa sistematizez rezultatele echipei de cercetare pentru a redacta un articol. Am repetat de mai multe ori si. evitati omisiunile si lipsa de atentie. dar persoane dificile adesea. Atâta timp cât doriti sa-i mentineti o buna dispozitie. Ea ne poveste~te care sunt relatiile ei cu un patron de Tip A: La început. Asa ca îmi dadea tot felul de sarcini. Prietenul meu m-a sfatuit sa negociez termenele care îmi erau impuse de el. Prietenul meu mi-a explicat care erau greselile pe care le faceam negociind: îi comunicam de îndata intervalul de timp care mi-ar fi fost necesar si care în orice caz era destui de scurt. Cum activitatea de cercetare pe care acesta o desfasoara este apreciabila. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. nici nu stiam cum sa ma port cu patronul meu. si apoi. ceea ce pe patron îl irita în cel mai înalt grad. Mai mult. el aparea cafiind un tip autoritar si impresionant. nu prea îndrazneam sa-i spunem ca ne suprasolicita. în ochii unei tinere cercetatoare ca mine. Si atunci. trebuia sa lucrez zi si noapte. Timpul pe care îl aveam la dispozitie pentru a le îndeplini era extrem de scurt si Cllm nu cutezam sa obiectez. . ma aratam ferma la început. sfârsisem prin a ceda. Este un om hiperactiv. care munceste într-un ritm febril. altminteri relatiile voastre vor fi afectate.

Ca toti cei de Tip A. Trebuia deci sa învete sa faca estimari mai ample asupra timpului." Apoi l-am lasat sa vorbeasca. În acest caz Tipul A îsi poatedeclansa o reactie de stres maxima. "Foar- . gâfâind. • Sa-I ajutati sa relativizeze Tipul A are tendinta de a dramatiza orice situatie ce pres'_lpune un obiectiv de atins.. am început: "Voi face acest lucru cu placere. rofiu la fata. domnule. fara nici un fel de menajamente fata de propriul organism. Iar eu am realizat ca a fiti sa negociezi este unul din cele mai importante lucruri. privindu-l drept în fata. cu urmatoarea ocazie. Când patronul mi-a propus iar intervale de timp aberant de scurte. dar m-am tinut tare fii de asta data. Gerard. Încercati deci sa-I faceti sa-si scoata nasul din ale lui si sa realizeze ca nu este totul chiar atât de important. afia cum ma învatase prietenul meu. Cred ca a fost surprins fii. Am izbutit sa obtin un termen de cincisprezece zile. Mai mult. Pacat ca nu ne învata aceasta la ficoala. un super-Tip A ce conducea o firma.Comportamentele de Tip A 155 Dar acest mic antrenament m-a ajutat mult. avea un pacient. dar timpul mi se pare mult prea scurt. sosea la spital pentru o consultatie. fii încercând sa-mi spuna ca pentru el era o chestiune de onoare sa nu întârzie niciodata. calma. fii domnul M. Navalea în cabinetul meu. îl ghiceam dupa zgomotul ufiilor trântite fii dupa pafiii ce se precipitau pe culoar. a încercat iar sa-mi impuna timpul care considera el ca îmi era necesar. cardiolog. Când domnul M. simt ca are mai multa consideratie pentru mine. are tendinta de a-fii "umple timpul". Acum s-a obifinuit fii ma întreaba chiar el cât timp consider ca mi-ar fi necesar pentru o noua lucrare. înseamna ca avea tendinta de a face estimari incorecte pentru ca îfii supraaglomera ziua în care avea fixata consultatia. L-am sfatuit sa anuleze macar 10% din lucrurile pe care fii le propusese sa lefaca într-o zi. I-am explicat ca aceasta situatie constituia un bun exemplu asupra felului în care se comporta în viata: mult prea mult stres! Am discutat împreuna despre aceasta fii am ajuns la concluzia ca: 1) Mai bine întârzie cinci-zece minute decât sa ajunga într-o asemenea stare! 2) Daca trebuia sa alerge astfel. termenul pe care îl fii voiam (defii începusem prin a-i cere trei saptamâni). pe domnul M.

nu se poate împiedica sa nu-?i planifice timpul: sa se trezeasca la cutare ora. ?i sa treaca în revista tot ce ar fi necesitat un timp lafel de scurt ca cel pe care-l estimase el cafiindu-i suficient pentru a ajunge la cabinetul meu. Iar în vacante se întâmpla la fel: stabile?te ce trebuie vizitat. . A recunoscut "la rece" ca exagerase.:oisLelord si Christophe Andre te bine. mi-a zis. Si de atunci. sa mearga cu bicicleta doua ore. Încetul cu încetul am izbutit sa îl antrenez ?i în activitati ce nu aveau un obiectiv anume. Iar daca este deranjat de copii sau daca pe nea?teptate sosesc la noi prieteni. numai ca parca vad ca o sa vrea sa ia lectii de schi nautic. sotul meu ?i-a reconsiderat propriul comportament. î?i impune sa faca tot felul de reparatii marunte pe care vrea sa le finalizeze înainte de caderea serii. noi îl ironizam un pic.156 Fran<. el se enerveaza. sotul meu lucreaza enorm ?i este tensionat chiar ?i în week-end. de pilda. Copiii au sfâr?it prin a se revolta ?i. Dar de îndata ce li se va ivi ocazia. Mai întâi de toate. asa ca se deprinsese cu numerosi Tip A veniti sa-I consulte dupa un prim infarct. sa tragem o raita la tara de pilda. când suntem în vacante. A sfâr?it prin a recunoa?te ca nu gândea în termeni de prioritati ?i ca pentru el totul era important. se supara. dupa doua-trei crize în care toata lumea urla. Acest exemplu pune în lumina distinctia dintre comportamentele de Tip A si ceea ce s-ar putea numi personalitati de Tip A. iar daca nu respectam o etapa pe care el o prevazuse. este mereu cu ghidul în mâna. Exista persoane ce vadesc comportamente de Tip A doar sub presiunea mediului înconjurator. Germ"d lucrase la un centru cardiac de re adaptare. caci este distras de la activitatile sale. ei se vor relaxa si vor schimba ritmuL În vacante sau în week-end-uri îsi vor gasi timp pentru a hoinari. dar daca nu le voi face la timp?" I-am cerut sa-?i consulte agenda. sau sa-I fac sa petreaca mai mult timp pe plaja. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi Marie-Laure. de câte ori încearca sa ne impuna propriul lui ritm. are un sot de Tip A care pâna si în week-end îi creeaza probleme: În timpul saptamânii. o mama de patruzeci si trei de ani. iar el se potole?te.

dar în acela~i timp nu trebuie nici ca ascendentullui asupra ta sa fie prea mare. În fine. de la început pâna la sfâr~it. El este extrem de atent la tot. vorbindu-ne despre asociatullui. lucru care ma preocupa mai mult.la cald" Firea Tipului A este competitiva. comportamentul de tip A define9te un mod de reactie în raport cu timpul 9i cu felul în care se savârseste controlul asupra mediului înconjurator. Dar nu-l prea pot controla. eu ma ocup îndeosebi de acel aspect uman al problemelor. Dar alte persoane. el va încerca de îndata sa IIcâstige" si discutia se poate lesne încinge. dar când vigoarea lor începe sa se diminueze. Când voi îl contraziceti. imediat ce aflam acest lucru.personalitate narcisica. Sa-I ascultam pe Bernard.personalitate paranoica. Tipul A . î9i vor induce o stare de stres în orice împrejurare. ~i se ocupa de acele chestiuni care pe mine ma plictisesc. daca fac sport. Deci poate fi asociat si altor personalitati dificile: Tipul A . Vedem deci ca acei Tip A nU î9i fac prea multe probleme câta vreme mai au acea energie a tineretii. Aceste persoane pot fi calificate ca fiind personalitati de Tip A. Cum Henri este destul de autoritar ~i iritabil. Henri ~i cu mine suntem oarecum complementari. nu vor nutri dorinta de a câ9tiga cu orice pret. N erecomandabil • Sa negociati cu el. un Tip A. La început. patronul unei curatatorii. mergeam la el. ma straduiam sa-i dovedesc cât de mult gre~ise ~i sa . Este important ca relatiile cu propriul asociat sa fie bune. precum sotul lui Marie-Laure. vrea sa controleze totul. cu orice ocazie. de managementul întreprinderii.personalitate anxioasa etc. Mai cu seama daca începeti negocierea când el este stresat de altceva. propriul comportament devine epuizant pentru ei. Deseori nu se poate împiedica sa nu intervina în locul meu sau sa ia decizii fara sa ma consulte. Î9i vor planifica timpul 9i î9i vor fixa unele obiective chiar 9i în vacante.Comportamentele de Tip A 157 a citi din simpla placere de a citi 9i.. Tipul A .

furia sa se poate stinge pe cât de repede s-a ivit. De fapt. riscati sa pierdeti. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile Cei de Tip A vadesc adesea o manie iritanta. !ti propun sa reluam acest subiect luni. sa alerge mai mult ca voi. Mai bine amuzati-va. Evitati. sa acceptati acele mize care îi motiveaza mai mult decât pe voi: sa va bata la tenis. Nu va lasati antrenati în acest joc ale carui reguli sunt impuse de ei: mai mult. caci pentru ei acest dineu este un soi de competitie. sa aiba ei ultimul cuvânt. Mai cu seama daca competitia va displace. Profit de un moment în care suntem amândoi ceva mai destin(ii. nu-i lasati sa va impuna un climat stresant. Dar poate ca n-am precizat îndeajuns de limpede care dintre noi trebuia sa o faca. dupa semnarea unui contract important de pilda. sa va bata la sah. de asemenea. dar se întâmpla sa si arunce un cuvânt de spirit oarecum jignitor. abordându-l într-un moment potrivit (ii Iasându-i timp sa-(ii însu(ieasca respectiva decizie. sa schieze mai repede. nu este deloc surprinzator ca Bernard este un bun manager. chiar el propune o regula care sa îmi con vina. ca (ii cum el ar fi avut aceasta idee de la bun început. Pentru acest Tip A. vor ca cea mai reusita gluma sa fie spusa de ei.158 Fran~ois Lelord si Christophe Andre redefinesc atributiile fiecaruia dintre noi. Cu aceasta finete în a-l întelege pe celalalt. Incetul cu încetul mi-am dat seama cum trebuia sa procedez. mânia este o . La un dineu de pilda. caci vor sa izbândeasca mereu. atragându-Ie atentia ca iar se cred într-o situatie de competitie. sa aiba mereu câstig de cauza. Dar daca nu este atins de alte tulburari de personalitate. iar discutia noastra se preschimba într-o sfada între surzI. l-am determinat sa faca aproape tot ce vreau eu." Astfel are ragaz sa reflecteze (ii. saptamâna trecuta am aflat ca ai decis aceasta fara sa ma consuiti (ii pe mine. încetul cu încetul. • Sa dramatizati conflictele cu el Tipul A este iritabil si irascibil adesea. ramânea ferm pe pozitii. adesea. din lipsa de antrenament. El se aprindea. si îi spun ceva gen: "Uite.

fiti atenti la acetiti Tip A. am fost bulversata. În schimb. În schimb daca dumneavoastra aveti o fire mai calma tiinu va ietiiti prea repede din rabdari. mânia poate avea pentru voi o cu totul alta semnificatie: când va înfuriati. supraveghetoarea ar putea aborda deschis problema rabufnirilor acestuia. al caror personal era mai mic decât al nostru. Într-o zi în care dispozitia patronului este buna. Asa ca asteapta numai sa-i treaca furia si asta trece într-adevar. furia are acela tii sens ca pentru voi.Comportamentele de Tip A 159 emotie fireasca a vietii. ca tii tristetea sau bucuria. Eroarea este sa credeti ca pentru Tipul A. Dar cel mai tare m-a surprins reactia supraveghetoarei. Poate ca nu. am vazut ca îsi vorbeau ca si când nu s-ar fi întâmplat nimic. îl privea numai. exceptional. A parasit încaperea. mai ales daca va este patron. Când am asistat întâia oara la un astfel de acces. Supraveghetoarea spitalului tocmai îl înstiintase ca nu putuse obtine un post suplimentar de infirmiera. nu dramatizati o rabufnire a acestuia. acesta este un eveniment grav. Daca acest patron este un autentic Tip A este posibil sa îtii contitientizeze tii acest defect sa faca un efort pentru a se controla. Eu eram revoltata: toata lumea stia ca supraveghetoarea era extrem de devotata si ca nu avea nici cea mai mica vina daca alte spitale. Dar nu. ea l-a întrebat daca putea pleca. Sa o ascultam din nou pe Laure vorbindu-ne despre patronul ei: Întreg spitalul s-a obisnuit cu accesele de mânie ale patronului. Dar eu nu stiu daca as putea reactiona cu acelasi calm. iar el parea usor descumpanit. apoi când el a sfârsit ce avea de zis. perfect calma. într-adevar. la vizita. A doua zi. grosolan si ca rabufnirea lui nu era deloc justificata. daca . promis totusi de administratie de mai bine de un an. Ea îl cunoaste de vreo zece ani si stie ca atunci când are acele iesiri de mânie nu foloseste la nimic sa îl contrazica. caci nimeni nu-i obligat sa suporte la nesfârtiit accese de furie nejustificate. Gaseam ca patronul era nedrept. deseori semnul unei rupturi definitive. Chipul patronului s-a colorat într-un rosu aprins si a explodat acuzându-o ca era vina ei si ca nu sustine cauza spitalului nostru. erau pe lista de prioritati.

. . Daca Tipul A va este coleg sau colaborator: încercati sa-I domoliti înainte de a claca sau de a va lua locul. • Sa-I ajutati sa relativizeze. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere.ois Lelord si Christophe Andre are si trasaturi narcisice sau paranoice. Daca un Tip A va este sot/sotie: pentru a evita disparitia lui! ei prematura.la cald". Daca un Tip A va este fie!: câstigati-i respectul prin operativitatea voastra. îndemnati-l(o) la o igiena de viata. dar nu-l lasati sa va impuna ritmul lui.1 6 O Fran<. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi. • Sa dramatizati conflictele cu el. va fi greu ca el sa înteleaga punctul de vedere al celuilalt. Cum sa ne purtam cu tipul A Recomandabil • Sa fiti punctuali si dovediti-i ca se poate bizui pe dumneavoastra. sustineti-l pe al vostru. N erecomandabil • Sa negociati cu el . • Sa va lasati antrenati în competitii inutile.

6. Adesea ceilalti ma enerveaza" 3. de timp. al compemai place 2. Ampentruprea nuenergiesupraîncar.De repede. deja 5.la ce masasimt tendinta 10.Comportamentele Aveti comportament de Tip A? de Tip A 1 61 FALS rea masa. ca acut simt presat de multemulta 4. Nu foarte repede. inactivitatea. Apropiatii se plâng de faptul ca I ADEVARAT I I I . Manâncîmi ori de a-mi decât ma9. se mi~ca îndeajuns titiei.I un astept. 7. voi face mai apoi.

Tata era asezat lânga mine si ma privea. cu un aer sumbru. i-am povestit asta. Îmi faceam siesta într-un fotoliu si. nu avea câtusi de putin aerul unui tata fericit. Era tipic pentru tatal meu: el vedea întotdeauna latura sumbra a lucrurilor. faptul de a ne afla într-o casa noua îi excita pe fratii mei si pe mama. îsi amintea foarte bine si el scena. Îsi priveste fiica dormind. m-am trezit. Si mi-a explicat ca. fara sa stiu de ce. deodata. în timp ce tata.VIII Personalitatile depresive "Nu mi-ar placea sa fac parte dintr-un club care sa ma accepte ca membru. Dupa multi ani. El m-a luat imediat în brate pentru a ma linisti. la toate primejdiile ce ma pândeau în viitor si împotriva carora el nu ma putea apara si ca de aceea se întristase. Dar parea trist si coplesit. vazându-ma dormind. care umblau dintr-o camera în alta." GROUCHO MARX povesteste Madeleine. ne vreo sase ani. Expresia lui m-a naucit într-atât încât. el se gândeste la toate amenintarile ce o pândesc în viitor. am început sa plâng. Si îmi amintesc ca atunci când ne mutam. a început sa se gândeasca la greutatile ce ma asteptau. parcurgea ~i . dar în loc sa se bucure ca are o fetita adorabila. ramas clar întiparita în Tata o nu a fost niciodata Mi-a ce se cheama un fi avut minceea te amintire de pe vremea când trebuia sa om vesel. atât de mititica si lipsita de aparare.

iar tata se lasa antrenat. ca se putea destinde. Mama era cea care se ocupa de week-end-uri. Descria evenimente obi~mtite din viata de zi cu zi. Am ezitat întâi. n-am safiu niciodata un tata bun. tata facea impresie buna. dadea dovada de mult umor. El muncea enorm. era pretuit de toti cei ce lucrasera cu el." Pe când eu îl consideram un tata bun. Sunt convinsa ca remarca de îndata ~i cea mai mica imperfectiune în proiectul de constructie al unui pod sau al unei bretele de autostrada. deseori aducându-. simtea în fine ca se putea lasa în voia lucrurilor. Acest simt pentru detaliu trebuie sa-i fi servit în profesia lui: lucra la directiunea de proiectare. cu Charlie Chaplin sau cu Stan ~i Eran. facând putina rânduiala printre hârtii .. La câtiva ani de la moartea lui (a avut un cancer de pancreas). am dat ~i de jurnalul lui. caci în afara slujbei lui.i acte. zâmbea. sa vizitam muzee. Ar fi trebuit sa fiu mai diplomat. a unei lumi fictive. Din punct de vedere profesional." sau "Am avut o explicatie prea dura cu X. . Parea ve~nic obosit iar când voia sa se odihneasca se a~eza în fotoliul lui .. ~i atunci începea sa-~ifaca tot soiul de griji ~i se lini~tea doar când totul era reparat. remarcau cu totii. iar fratii mei îmi împarta~esc parerea." sau "Nu ma ocup îndeajuns de copii. Tata râdea atât de rar încât. Mama îmi spunea ca atunci când erau invitati de prieteni.Personalitatile depresive 163 el încaperile constatând toate neajunsurile noii locuinte.iaer trist. Iar ceilalti erau impresionati de aerul lui serios ~i de reputatia lui de om care munce~te mult. Cred ca în fata ecranului. tata nu avea nici o initiativa.. din dorinta de a încerca sa-mi cunosc mai bine tatal. Dar acele vizite îl plictiseau teribil ~i erau ca un soi de obligatie pentru el. autoritar. Râdea numai când se uita la filme vechi.. Nu sunt la înaltimea sarcinii ce mi-a fost încredintata. Si s-a cam suparat. când se întâmpla.i ramânea cu privirea atintita în gol cu acela. mai apoi însa l-am citit. dar mai cu seama repro~urile pe care ~i lefacea pentru ca n-ar fi facut sau zis cutare sau cutare lucru.i acasa dosarele. Mama propunea sa facem anumite plimbari. chiar ~i cea mai mica fisura în tavan. dar lasându-ne ~i o anumita libertate. De pilda: "Trebuia sa-i fi spus lui Dupont sa se ocupe mai mult de dosarul Machin.

dar nu este obligatoriu ca tabloul sa . scrupulos si duce o viata austera. În fine. posibilele riscuri.ois Lelord si Christophe Andre CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE TATAL MEDELEINEI? Pesimismul de care da dovada tatal Madeleinei este constant: în diverse situatii. poate pentru ca nimic nu îi pare agreabil. vede doar latura sumbra a acesteia. cum o si arata expresia sa trista si posomorâta. Tatal Madeleinei pare sa fi avut toata viata aceste caracteristici. Dispozitia lui obisnuita este întunecata. • Autodepreciere: nu se simte "la înaltime". Nu pare sa se bucure de viata: nu cauta acele activitati agreabile. Nu este prea sociabit compania celorlalti îl oboseste si aceasta pentru ca el trebuie sa se fi considerat a nu fi un interlocutor la înaltime. el percepe întotdeauna doar posibilele primejdii. evenimente fericite). Acestea sunt caracteristicile pe care le re gasim de obicei la personalitatile depresive. • Anhedonie: nu prea resimte placerea. de o casa noua sau de un nou dosar. Aceasta dificultate în a resimti placerea este numita de psihiatri anhedonie si poate fi întâlnita si în cazul depresiilor. din lectura jurnalului sau aflam ca frecvent el încearca sentimente de culpabilitate si de autodepreciere. Personalitatea depresiva • Pesimism: În orice situatie s-ar afla. Deci nu este vorba de o depresie tranzitorie. Acest tatic este foarte vrednic. • Dispozitie trista: este trista si posaca de obicei. nici în cazul unor activitati ori situatii considerate în mod obisnuit ca fiind agreabile (week-end-uri. fie ca este vorba de fetita lui. nutreste sentimente de inaptitudine ori de culpabilitate (chiar si atunci când ceilalti îl apreciaza). supraevalueaza aspectul negativ minimalizându-l pe cel pozitiv. chiar si atunci când lipsesc evenimentele neplacute care sa justifice aceasta dispozitie.1 64 Fran<. ci de o personalitate depresiva.

tatal Madeleinei este altruist ~i scrupulos. fata de propriul anhlraj profesional ~ifamilial. Te11enbach. care este asistenta într-o farmacie ~i are o personalitate depresiva. PUF. American Joumal of Psychiatry (1990). Beck et co11. La Melancolie. 3 A. Beck3 a observat-o la persoanele suferind de o depresie puternica. Sa o ascultam pe Sabine. The Guilford Press. Dar aceasta triada depresiva poate fi regasita ~i la personalitatile depresive. Paris. Ca multe alte personalitati depresive.A. manifesta grija fata de ceilalti. pp. Psihiatrul american A. 1 H. care se simt lesne ostenite ~i care sunt mai putin preocupate de ceilalti2. este preocupat sa faca tohll bine. K.1979. mai putin dinamice. Dar exista ~ialte tipuri de personalitati depresive.. nu are câtu~i de putin încredere în viitor. Despre el s-ar putea spune ca are o tripla viziune negativa: . CUM PERCEPE TATAL MADELEINEI LUMEA? Mai întâi de toate. lucreaza enorm. la o intensitate variabila. 1979. 2 . Si.T."A Review of the Depressive Personality". Philips et co11. a lumii ~i asupra viitorului este numita triada depresiva. N..Viziune negativa asupra lumii: "Lumea este dura si nedreapta.Personalitatile depresive 165 fie complet pentru fiecare caz în parte.Y. 830-837. Si nici nu are o prea buna parere despre propria persoana (de~i este un tata ~i un functionar respectat).T. pe care-l percepe ca fiind amenintator pentru el ~i pentru cei apropiati lui. Cognitive Therapy of Depression.Viziune negativa asupra viitorului: "Pe mine ~i pe cei dragi nu ne a~teapta lucruri bune în viitor. s-ar putea spune ca el nu vede viata în roz." Aceasta tripla viziune negativa asupra propriei persoane. fire~te.. Acest tip de personalitate depresiva reprezinta o varianta numita de psihiatri Typus Melancholicus1.Viziune negativa asupra propriei persoane: "Nu sunt la înaltime." . 147." .

Culmea e ca are dreptate! Sabine descrie bine acest sentiment al unei "vieti difici. întotdeauna am facut fata. care sunt mult prea sensibila. sau chiar sa ma a?ez în fata pianului. Nu eram deloc sigura ca m-a? fi descurcat atâta vreme. sa-mi întâlnesc prietenii. doi copii reu?iti. cu studiile de farmacie. mult prea dur pentru mine. este extrem de energic.. pe care îl adoram când eram copil.:oisLelord si Christophe Andre Întotdeauna viata mi-a pantt complicata. o responsabilitate pe care de-abia ma simt în stare sa mi-o asum.te câte se petrec la biroul la care lucreaza. Numai ca eu ma simt vulnerabila. Dar mi se parea ca nu voi fi niciodata în stare sa joc jocul competitiei. Sabine nu are nici macar initiativa unor activitati agreabile. tin la mine. ?i atunci îmi spune ca seman mamei mele. ma a?teptam sa fiu mai fericita. are toate calitatile pentru a ma suporta. obiectiv vorbind. ceea ce mi-ar fi dat impresia ca lucrez pentru mine. Dar daca stau sa ma gândesc bine. Sotul meu este exact opusul meu: gânde?te pozitiv. Dar ma înspaimânta gândul unui împrumut ce ar fi trebuit rambursat de-a lungul mai multor ani. Sentimentul de vuh1erabilitate. Personalitatile depresive nu . îmi spun ca am procedat bine. le". când pâna ?i prezenta lor o percep ca pe o povara. Sunt zile când parca totul ma apasa. A? fi putut avea propria mea farmacie. Ma cam plictise?te munca pe care o fac ?i.:. dar mie mi se pare ca nu îi iubesc îndeajuns. în care totul este truda si care pricinuieste multa suferinta personalitatilor depresive. faptul ca se simte mai slaba decât ceilalti o împiedica sa se lanseze în proiecte profesionale. a?fi putut lucra în industria farmaceutica. Totu?i. Ma gândesc ca. tot nu capat vreun strop de încredere în mine. Ce s-ar fi întâmplat daca într-o dimineata nu m-a? mai fi simtit în stare sa continuu? Copiilor le merge bine. de-abia reu?esc sa fac fata tuturor situatiilor. am dus la bun sfâr?it tot ce am întreprins. Nici macar nu încerc sa mai ies. Uneori mi se pare ca mi-am ratat viata fara sa pot spune însa de ce.1 66 Fran<. un sot care ma iube?te. Mi se pare ca de-abia. Când sotul meu îmi poveste. pe undeva. Uneori pesimismulmeu ?i faptul ca nu am niciodata vreun proiect agreabil îl enerveaza. am ceea ce s-ar putea numi o viata fericita: am o slujba. dar aceasta tot nu ma face sa ma simt mai bine.

sindromul depresiv trebuie sa dureze cel putin doi ani pentru a fi calificat drept distimie. PERSONALITATE SAU MALADIE? Unele forme cronice de depresie de intensitate medie sunt desemnate de psihiatri sub numele de distimie. A. Etudes. in Depression. distimia afecteaza între 3 si 5% persoane de-a lungul unei vieti. Distinctia dintre diferitele forme de distimie si ceea ce alte clasificari desemneaza drept personalitati depresive fac obiectul unei dezbateri vii între specialisti. ele nici n-o mai pot anticipa. PERSONALITATEA DEPRESIVA. un spectacol de pilda. Paris. fie pentru ca. Potrivit DSM IV. 1990. 106-115. fie pentru ca efortul initial le înspaimânta. ori daca esecurile provocate de aceste tulburari au condus la aparitia distimiei4.Personalitatile depresive 167 prea mai cauta în mod cu totul spontan placerea. fara sa se poata însa preciza daca sindromul depresiv a favorizat aparitia tulburarii de personalitate. este sporit. Daca le veti propune o activitate atractiva. La . de doua ori mai multe femei decât barbati. sufera si de distimie. riscul unui episod depresiv major. Pe de alta parte. evitante). multe persoane suferind de alte tulburari de personalitate (îndeosebi cele dependente. Potrivit studiilor. pp. de cele mai multe ori vor prefera "sa ramâna acasa". fie pentru ca. Aceasta dezbatere con4 H. ca si în cazul depresiei. Galinowski "La personalite depressive". Peron-Magnan. nemaiputând încerca placerea. de cele mai multe ori pot fi cu greu distinse de o tulburare de personalitate. în virtute a pesimismului lor. într-un anumit moment al vietii. Cum jumatate din numarul distimiilor încep înaintea vârstei de douazeci si cinci de ani si pot apoi dura oricât. nu se asteapta la nimic bun. În cazul persoanelor ce sufera de distimie. o iesire.clasificarea Asociatiei Psihiatrice Americane. Masson.

pp. Miller. Ce ar trebui spus referitor la acest lucru? Cum exista dovezi indiscutabile asupra rolului pe care îl joaca ereditatea într-o depresie. îi pot induce sentimente de in5 6 D. Validity and Relation to Dysthymia". pp.:oisLelord j'i Christophe Andre tinua sa fie alimentata de noi j'i noi studii j'i depaj'este obiectul unui manual ce se vrea practic5. 412-421. 1718-1724. mai cu seama daca este deja predispus biologic. reticente fata de orice proiect agreabil. Klein. American Joumal of Psychiatry (1993).N. i-a oferit un model pe care. J. Probabil ca tot ceea ce într-o educatie contribuie la a-l face pe copil sa aiba o proasta imagine despre sine.168 Fran<. . Klein. Dar nici rolul jucat de educatie nu trebuie subestimat. G. "Depressive Personality in Non-Clinical Subjects". ea continua sa-I imite în acele situatii obisnuite cu care se confrunta o mama si o sotie. obosite. În cazul Sabinei. constatând ca îi seamana mult.A. ca forme atenuate. sporeste riscul ca acesta sa dezvolte o personalitate depresiva. sub alte forme însa. este posibil ca acelaj'i lucru sa fie valabil si în cazul personalitatilor depresive. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. Acele educatii traditionale în care copilului îi sunt impuse idealuri de perfectiune. dar permanente ale depresiei. pe care el nu este în stare sa le atinga. O idee de însemnatate capitala: tratamente le medicamentoase si psihoterapiile eficiente în depresia "obisnuita" se pot vadi eficiente j'i în cazul distimiilor si ale personalitatilor depresive. "Depressive Personality: Reability.N. mai mult sau mai putin îndepartate. care au avut episoade depresive majore6. DOCTORE? Sabine face aluzie la mama ei. De altfel de multe ori în anturajul familial al personalitatilor depresive gasim un numar anormal de mare de rude. Iata de ce unul din sfaturile pe care le dam personalitatilor depresive este de a se adresa unui specialist. D. 99. 150. se poate banui ca imaginea unei mame depresive. inconstient. Abnorm Psychology (1990).

De un lucru însa n-am scapat: nu este nevoie de prea mult ca sa am un sentiment de culpa ~i ma învinuiesc adesea ca a~fi egoist. Acum. fara sa fii sumbru. viata mea este ceva mai placuta. a~a ca nu contenea sa-~i faca tot felul de griji. iar sotia mea îmi spune ca. care vor favoriza dezvoltarea unei personalitati depresive. ve~nic i se parea ca este în pragul ruinei. Din fericire. (Tocmai de aceasta ma acuza mama mereu. de fericire. mai voioasa. ca ~i cum acestea ar fi acte "egoiste". de profesie notar si care este în terapie. în institutia religioasa în care mi-am facut mai apoi studiile secundare.) TiJhl~i. Va puteti imagina care era efectul asupra unui copil ca mine. tendinta de a ma pune în locul celuilalt. sarman ii. centrata pe acel aspect sobru al cre~tinismului. Iata marturia lui Thibaud. Si am impresia ca nu merit fericirea ~i cred ca aceasta conceptie despre viata am mo~tenit-o de la parintii mei. li se parea ca procedeaza cum trebuie. dimpotriva. Este adevarat ca atunci când este vorba sa te afirmi. destul de impresionabil ~i nu prea sigur pe el. ca ma gândesc numai la mine. ca ~i cum orice bucurie ar trebui safie "pedepsita" printr-un necaz. prietenii mei ma apreciaza. de a nu îmi apara propriul punct de vedere este cam mare. Thibaud realizeaza ca felul în care percepe viata si fericirea este rodul unei educatii mult prea stricte si culpabilizan- . Eram cu totii ni~te pacato~i ~i nu trebuia sa ne iasa din minte ca Iisus î~i daduse viata pentru rascumpararea gre~elilor noastre ~i ca Dumnezeu ne vede ~i când suntem singuri. fara nici un ragaz. imediat ma gândesc ca mi se va întâmpla ceva rau. sa fiu primit în familiile unora din prietenii mei ~i mi-am dat seama ca poti fi cre~tin ~i în altfel. În acea perioada începusem sa vad ~i alti oameni. dar nu toate problemele mele au fost rezolvate: când mi se da o veste buna ori când aflu de un eveniment placut ~i am un moment de voio~ie. E adevarat ca a trecut prin momente dificile ~i ca a resimtit din plin criza agricola.Personalitatile depresive 169 suficienta si de culpabilitate. atmosfera care domnea era alta. sa ceri ceva. Eu ~ifratii mei am primit o educatie cre~tina stricta. treizeci si unu de ani. Am fost crescut în ideea ca nu meritam sa fiu fericit. eu unul prefer sa stau deoparte. mai optimista decât cea de acasa. carora. nu ~tia ce-i tihna. Tata era agricultor ~i muncea pe brânci.

într-adevar. . Personalitatile depresive cred în puterea "vointei". Fireste nu se simt bine. Si mai cred ca medicamentele nu ajuta la nimic. J. 2. ca sunt droguri de care risti sa devii dependent si ca nu trateaza "adevarata cauza" a problemei. Ceea ce nu-l împiedica însa sa-si pastreze toate "reflexele" de culpabilitate. fara a izbuti însa sa depaseasca aceasta stare Constientizarea este o etapa utila adesea. s-au deprins sa se simta rau. Aceasta convingere le este împartasita si de anturajul care si emite sfaturi. SUNT ÎNDREPTATITE PERSONALITATILE DEPRESLVE SA FIE PESIMISTE ÎN PRIVINTA AJUTORULUI PE CARE L-AR PUTEA PRIMI? De multe ori. dar gândesc ca. nu vad vreun motiv imperios pentru care ar cauta o solutie problemei lor. Starea în care se afla nu este considerata o maladie. 3. Unele personalitati depresive pot cauta la nesfârsit toate cauzele vechi si educative ale starii lor actuale. Câta vreme fac fata propriilor obligatii profesionale si familiale si îsi fac "datoria". ca propriul caz este deosebit si ca n-ar servi la nimic sa se destainuie. daca se "zgâltie" un pic. ci o simpla chestiune de "caracter". 6. personalitatile depresive resping ideea de a consulta un specialist si aceasta din mai multe motive.17O Fran~ois Lelord si Christophe Andre te. dar rareori suficienta. nu se poate obtine o ameliorare prin simpla constientizare. dovedesc vointa si ca le va fi mult mai bine.de acest gen. Opt motive pentru care personalitatile depresive refuza orice tratament medical ori psihologic 1. Contrar a ceea ce se crede adesea. asa ca nu au cum sa-si doreasca acest lucru. 4. încât nici nu îsi pot imagina cum ar fi sa se simta bine. Ele cred ca medicina ori psihologia nu le pot ajuta cu nimic.

care necesita o medicatie antidepresiva. neinteresanta. În materie de depresie. Psihoterapia de orientare psihanalitica trebuie sa fie adaptata problemelor specifice personalitatii depresive. pe care le va considera semn de respingere si de dezinteres are fata de propria persoana. Gneori însa. pâna atunci inconstiente. terapeutul trebuie sa se adreseze de îndata unui medic. care îl împiedica sa resimta placerea. si nadajduim ca un surplus de informatii va face ca un mai mare numar de persoane sa apeleze la un ajutor calificat. Este preferabil ca terapeutul sa fie interactiv si sa vorbeasca (pacientul nu va suporta tacerile prelungite. cum sunt psihoterapiile si medicamentele. Medicina si psihologia nu ofera solutii miracol. Socotindu-se a fi "rezistente la rau". psihoterapiile îmbraca trei forme principale: PsiJlOterapiile de orientare psihanalitica îsi propun sa ajute pacientul sa constientizeze acele "blocaje". Nu este vorba de o simpla explicatie. . mijloace de presiune pentru a-i culpabiliza pe copii pentru ca nu mai trec sa le vada etc. În cazul unei recidive depresive intense. inclusiv când ele se manifesta în relatia dintre pacient si terapeut ("transferul"). îndemnate de multe ori si de anturaj. îsi reconsidera parerea asupra propriei persoane. ceea ce nu cadreaza deloc cu faptul de a consulta un specialist. Depresia ne tratata are un pret uman si economic chiar considerabil. tabloul este vast si lor le este consacrat ultimul capitol al acestei carti. ci de o constientizare a acestor macanisme inconstiente. ci remedii adesea eficiente. problemele lor le ofera si unele compensatii: atentia sporita a propriului anturaj. 8. PSIHOTERAPIILE Cât priveste psihoterapiile.Personalitatile depresive 171 7. dupa cum crede el) si sa nu sovaie sa abordeze cu pacientul chiar problemele imediate ale vietii cotidiene.

Obiectivul este acela de a-l ajuta pe pacient sa-si reconsidere propria viziune pesimista asupra lumii si a propriei persoane. si care. "Interpersonal Psychotherapy for Depression". G. au fost special elaborate pentru tratarea depresiei. autorii acestei carti. patruzeci si doi de ani. de data mai recenta. in MD. 997-1008. Terapeutul intervine chestionându-si pacientul în maniera sarcastica. bine dirijate de terapeuti competenti. a avut rezultate echivalente sau chiar superioare terapiei cognitive în cazul depresiei8. totusi.148. Pentru a simplifica. Dar despre aceasta vom vorbi ceva mai încolo.M. Klerman. terapia interpersonala izvorâta din psihologia Eului. G. SI MEDICAMENTELE? Noi. suntem amândoi psihoterapeuti si avem convingerea ca si cuvântul poate vindeca. care au aratat ca succesul lor era similar celui repurtat de cele mai bune antidepresive7. Klerman. pâna în ziua în care un medic inspirat le-a prescris antidepresivul potrivit. 1991. Weisman. M. O a treia forma de terapie.ois Lelord si Christophe Andre Terapiile cognitive..C. M. pp. Înca din adolescenta mi-am dat seama ca aveam mult mai multe probleme psihologice decât altii. pp. American Psychiatric Press. pentru a-l face sa reflecteze singur la propriile convingeri depresive. Sa ascultam lungul periplu al Helenei. Washington D. 1991. continuau sa se loveasca de aceleasi probleme. jurnalista. Ma simteam mai fragila decât 7 8 S.1 72 Frans.H. . 379-394. Integrating Pharmacotherapy and Psychotherapy. Sotsky et col1. Dar trebuie sa recunoastem ca am întâlnit numeroase personalitati depresive care de ani de zile urmasera diferite psihoterapii. Beitman. American Joumal of Psychiatry. "Patient Predictors of Response to Psychotherapy and Pharmacotherapy: Findings în the NL\1H Treatment of Depression Collaborative Research Program".M. aceste terapii considera dep resia ca fiind legata de anomalii în prelucrarea de catre pacient a informatiei. Aceste terapii prezinta avantajul de a fi fost "testate" de studii riguroase.

pe când prietenele mele palavrageau ore în ~ir amuzându-se. de teama ca nu cumva safie ~i ultimul. ca nu ma "zgâltâi" îndeajuns. pe care ma pot bizui întotdeauna. caci ea reactiona la ceea ce îi spuneam. Pentru mine sotul meu este un bine ~i un rau. pentru cineva care nu se încrede în fortele proprii. dar daca era nevoie îi puteam ~i cere sfatul într-o problema urgenta. de relatia cu parintii. Aceasta femeie m-a ajutat enorm. lini~tita ~i când nimeni nu-mi cerea sa fac cine ~tie ce treaba. crezând ca problemele mele vor fi. Una dintre prietenele mele mi-a recomandat pe altcineva. Un rau pentru ca îmi aduce mereu în fata ochilor acea imagine de fragilitate si de neputinta. am vrut sa încerc ~i eu. Eu m-am reîntors la amintirile mele. M-am trezit întinsa pe un divan. În cele din urma. Aici m-a întrebat daca mi se mai întâmplase sa ma simt în felul acela. el ma dojene~te spunând ca vad totul în negru. am izbutit sa-i vorbesc de viata mea. Dar analistul tot nu zicea nimic. Si aceasta era cumplit de angoasant. ~i acesta este un sentiment lini~titor. care practica un fel de terapie fata în fata. o femeie psihanalist. poate. eu îi vorbeam de copilaria mea. De fapt clipele mele lini~tite erau foarte putine. Mi-am dus la bun sfâr~it studiile. pentru cineva care ~i a~a nu prea ~tia ce sa zica. De data aceasta lucrurile au mers mult mai bine. M-am maritat cu primul baiat care s-a aratat interesat de mine. Am capatat putina . dar înaintea fiecarui examen aveam sentimentul ca nu voi reu~i. ca daca ar fi dupa mine ar trebui sa nu mai vedem pe nimeni. având în spatele meu un analist care nu scotea nici un cuvintel. o u~oara deceptie era îndeajuns ca sa ma faca sa vad totul în negru. Cred ca avea propriul sau mod de a proceda. iar el a recazut în tacerea lui. cu pretul unui efort uria~.Personalitatile depresive 173 prietenele mele. care în acea vreme se supusesera unor psihoterapii. Ca multe alte prietene de-ale mele. dar care pentru o persoana care se temea sa nu fie neinteresanta ~i respinsa i se parea mult prea dur. care poate ca le era pe plac altora. exceptând poate cele în care eram singura. Si atunci am început o psihanaliza. de copilaria mea. de cele mai multe ori mie mi se întâmpla sa nu ~tiu ce sa zic. Ma simteam desconsiderata ~i respinsa cu desavâr~ire ~i i-am spus-o. Când eram într-un grup. ca era mult prea greu pentru mine. Dupa ~ase luni am renuntat. de propria-mi tristete. solutionate daca le voi întelege cauza. Si este ~i un bine pentru ca este un barbat sigur si dârz.

iar el ma facea sa-i spun toate gândurile sumbre ce îmi trecusera prin minte în acel moment. Ei bine. dar cu timpul ma trezeam cu mai mult an tren si dupa o luna ma simteam în plina forma! Întelegeti-ma bine. Gratie acestei terapii capatasem unele gânduri pozitive. Adica. câte o sedinta pe saptamâna.17 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre încredere în mine. Medicul de familie a sfârsit prin a ma convinge sa încerc un antidepresiv. Dupa acesti patru ani de terapie ma simteam ceva mai bine. prevazuta a dura sase luni. Vedeam iar totul în negru. de comun acord. Am constientizat si acel gen de antrenament pentru culpabilitate la care ma supusese mama. caci gândeam ca problemele sunt mult prea profunde si ca nu o pastiluta le putea rezolva. dar în relatiile cu ceilalti. Apoi analizam împreuna aceste gânduri devalorizante. a fost o adevarata revolutie! La început n-am simtit nimic deosebit. depresiva si ea. Faceam totul cu mai mult an tren. ceea ce el numea "discursul meu interior". Terapia a încetat. si apoi am consultat un psihiatru ce practica terapii cognitive. mai ales. Iarna trecuta însa. Deja faptul ca o vedeam preocupându-se cu adevarat de mine mi-a dat sentimentul unei anume valori proprii. nu era o întoarcere la o stare anterioara depresiei. Aceste doua terapii ma ajutasera. Am acceptat cu multa reticenta. dupa patru ani. Atunci mi-a cazut în mâini un articol. mai întâi pentru ca eram într-o forma mai buna si apoi pentru ca începuse sa se instaleze o anumita monotonie. l-am citit. ma simteam într-o forma în care nu mai fusesem niciodata înainte. iar când eram în societate nu mai resimteam acea stinghereala dinainte. Era o terapie mai scurta. chiar daca faptul de a trai în cotidian ma costa înca destula cazna. continuam sa ma izbesc de aceleasi probleme: aveam aceeasi impresie de a nu fi lafel de "bine" ca interlocutorii mei si ca trebuia sa muncesc de doua ori mai mult ca ei pentru a duce o viata normala. Porneam de la evenimente din viata de zi cu zi. mereu . îmi era mult mai usor sa le relativizez. iar el ma ajuta sa le repun în discutie. nu ma mai simteam atât de des istovita. Era cu totul diferit de terapia precedenta. începusem sa ma simt cu adevarat deprimata. Când ma încercau iar gânduri triste gen "sunt mai putin bine ca ceilalti" sau "nu voi reusi niciodata". Ajunsesem chiar sa vorbesc cu mai multa siguranta.

De~i nu mi-a fost prea u~or. de aceasta ameliorare. miopii nu sunt lasati într-a lor lume neclara doar pentru atâta lucru. Trebuie totu~i amintit ca efectul antidepresivului apare dupa câteva saptamâni. Apoi m-am aflat din nou în aceaforma excelenta. natural. nu exista înca un examen de laborator gratie caruia sa se poata preciza care ar fi antidepresivul potrivit pentru fiecare persoana în parte.Personalitatile depresive 175 aveam câte ceva de zis! Toti cei din jur au fost frapati de schimbarea mea. Acumfnsa îmi spun ca numai când iau antidepresivul am o stare normala ~i ca pot profita ca toti ceilalti de viata. Am citat aceasta lunga marturisire pentru ca î~i afla un corespondent în povestea multor altor persoane: sunt cazuri când un antidepresiv poate ajuta colosal de mult o personalitate depresiva ~i ar fi pacat sa nu se încerce. Am consultat ~i alti medici. Pe de alta parte. este necesar sa accepti faptul ca se poate întâmpla ca nici primul si nici al doilea. a~a cum un hipertensiv trebuie sa ia în permanenta medicamente pentru tensiune. În cele din urma am acceptat ideea ca probabil voi continua acest tratament pentru tot restul vietii. . profesor/. Daca mi s-ar fi spus toate acestea acurn zece ani. dar m-am supus. Când dupa ~ase luni. Iar daca un medicament îmi poate reda o viziune normala asupra lucrurilor nu vad de ce m-a~ da în laturi. totu~i. de câte ori nu mai luam antidepresive. iar viata mea este mult mai placuta. psihiatri. dar Iasati-i câteva luni medicului nostru pentru a-l gasi pe cel nimerit. dar la urma urmei nici ochelarii nu sunt ceva natural ~i. Prin urmare. medicul mi-a propus încetarea tratamentului am fost destul de reticenta. a~fi fost de-a dreptul îngrozita! Solutia tuturor problemelor tale sa stea într-o pilula! Dar de atunci am strabatut drum lung. în numai câteva luni ma aflam iar în starea mea obi~nuita. revenisem la ceea ce eu numeam stare cem{~ie. La început n-am simtit mare diferenta. antidepresiv încercat sa nu fie cel mai bun. l-am rugat sa-mi prescrie din nou acel antidepresiv. Evident. În ace~ti trei ani din urma. Nu este vina mea ca m-am nascut cu o dispozitie reglata la "trist". dar dupa câteva saptamâni. mi se spune ca nu este ceva normal. poate.

0 safie mai stresant". Cesare Pavese. marcata si de esecuri sentimentale. Jean Pierre Marielle joaca rolul unui compozitor din secolul al XVII-lea. mai ales în Sfârsitul sau în Stapânul casei. "N-am sa ma descurc". seamana unor personalitatidepresive. Unii eroi ai scriitorului Fran<. Si referitor la acest lucru ea spune: . Toate diminetile din lume. atât siesi cât si propriului anturaj. . va sfârsi prin a-si sacrifica viata. posac si închis în el si care îsi refuza orice placere. Pentru ea. ce evoca o personalitate depresiva. o personalitate depresiva vede numai aspectul negativ al acesteia. în al sau Jurnal. sticla este mereu "pe jumatate goala". "La firma aceasta supravegherea tehnologica nu este câtusi de putin organizata".. douazeci si sapte de ani.oisLelord si Christophe Andre Personalitatile depresive în filme si în literatura Salavin. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPRESIVE Recomandabil • Sa le atrageti prin întrebari atentia asupra laturii pozitive a oricarei situatii În orice situatie. În filmul lui Bertrand Tavemier. documentarista la o firma cu profil mecanic. care traieste într-o izolare desavârsita. personajul lui Georges Duhamel.oisNourissier. Moartea sotiei sale pe care o adora l-a coplesit. de altminteri.. cu a sa tendinta spre autodevalorizare si culpabilitate constituie un blID exemplu de personalitate depresiva (care poseda si unele trasaturi obsesionale) si care. cu reflectiile lor amare asupra propriilor insuficiente si a rautatii lumii. tocmai afost promovata într-un post de supraveghere tehnologica.1 76 Fran<. Ade/ine. dovedeste o tristete si o stima de sine redusa. dar o asemenea staruinta în austeritate te face sa te gândesti ca propria personalitate îl predispune la un doliu atât de prelungit..

În fata unei personalitati depresive doua atitudini extreme trebuie evitate: . mai ales la început. atitudine culpabilizata fata de placere ..i a propriei persoane.i mult mai interesant?". ci sa-i atrageti atentia ~supra "sticlei pe jumatate plina". . viziune care în cele din urma nu s-a confirmat. "Nu este bine organizata supravegherea? Dar aceasta înseamna ca tu ai O adevarata responsabilitate. ceva mai echilibrata. dar nu va fi .ti totu. În vacante lucrurile nu merg prea bine între parintii mei! Mama este depresiva..e.Fie de a o lasa în pace.i opt de ani.. "Nu te mai plânge!". recunoscându-i totu.. poate ca o va face sa capete alta viziune.." Esentialul este sa nu o contraziceti fati. de a nu-i mai propune nimic.. Ii puteti reaminti . douazeci .te ca este foarte mare tentatia de a-i spune Adelinei: "Tu vezi mereu totul în negru!". faptul de a-i reaminti sub forma de întrebare aspectele pozitive ale situatiei.i sa te descurci?". ceea ce îi va accentua viziunea depresiva asupra vietii.i mai ales teama ca situatia nu va fi tocmai placuta pentru ele.i unele situatii mai vechi în care a avut aceea.. personalitatile depresive au tendinta de a respinge acele ocazii care le-ar putea procura placere.. In schimb. Catherine.. ne vorbe..... "La urma urmei nu are decât sa faca ce vrea. ar sta toata ziua în~ . De pilda: "Sigur ca o sa fie mai stresant...Personalitatile depresive 177 Fire.i de regula reu. teama de a nu fi la înaltimea situatiei.i viziune pesimista asupra situatiei .Fie de a încerca sa-i impune ti activitati sau situatii care-i depa. Numai ca remarci de felul acesta nu-i vor face bine. nu are chef sa faca mare lucru. • Sa le antrenati în activitati agreabile care sa fie pe masura lor Deseori." Aceasta atitudine va face ca personalitatea depresiva sa fie întarita în negativismul ei.te despre pariptii ei. Acest refuz se datoreaza mai multor factori: oboseala..esc puterile. "De ce crezi ca nu o sa te descurci? Oare nu spui aceasta de fiecare data .i punctul de vedere. Ea va avea sentimentul de a nu fi înteleasa sau de a fi respipsa.

Stiu ca este un efort pentru tine. iar restul timpului sa-i propuna activitati mai putin febrile. de pozitiv si întelegator în fata unei personalitati cu adevarat depresive. Ar putea-o lasa în pace macar o zi din doua de pilda. De pilda: daca asistentei noastre depresive îi spuneti: "Sunteti o foarte buna colaboratoare" ea se va gândi ca: . fara chiar ca ea sa îsi dea seama. dar eu cred ca ar fi o ocazie buna pentru amândoi. Ar fi bine ca tatal Catherinei sa încerce sa înteleaga mai bine punctul de vedere al sotiei sale. Dupa o saptamâna în care este supusa la un astfel de regim.fie nu i-ati sesizat insuficientele. caci îi place sa vada multa lume. Afectiunea si consideratia noastra.fie ca i le-ati sesizat. o usoara remarca pozitiva la ceea ce a spus ori a facut personalitatea depresiva îi va mai alimenta putin stima de sine. mama clacheaza.:oisLelord si Christophe Andre tinsa pe un ?ezlong. care vrea cu orice pret ca mama sa iasa din amorteala ei. iar vacanta este compromisa. sunt cele mai bune medicamente pentru personalitatile depresive. bazat pe un fapt precis. ori sa-I însoteasca în plimbari pe bicicleta.1 78 Franc. chiar atunci când ea nu are nici un chef. Zi de zi. elogiul vostru trebuie sa fie extrem de precis si centrat pe un comportament. dar încercati sa o consolati. as vrea tare mult sa facem o plimbare împreuna. ea va fi mult mai dispusa sa accepte acest partial elogiu. ." Nu subestimam dificultatea de a ramâne atât de calm. . cu conditia însa de a fi sincere. Rezultatul este ca o obliga sa mearga la plaja. Tata însa este un tip tare energic. având grija sa-si exprime dorinta sub forma unei cereri empatice si nu a unui ordin. tocmai pentru ca o considerati o persoana jalnica. Dar pentru a fi mai eficient si convingator. citind ori uitându-se la televizor. plânge. • Sa va aratati consideratia în mod adecvat Deseori se întâmpla ca personalitatile depresive sa aiba o proasta parere despre ele însek fapt ce le întretine tristetea. invita prietenii la cina. Daca în schimb îi spuneti: "Gasesc ca v-ati ocupat foarte bine de povestea întâlnirii ratate cu X". De pilda: "Stii. nu pe persoana.

personalitatea depresiva se va simti respinsa. e deci inutil sa le facem sa se simta . "Nu-i bine ca vezi totul în negru". fie sa consulte un psihiatru. "Nu 9tii cât trag eu de mine". Ar fi deci pacat sa nu se caute ajutor. poti!". am fi optat cineva pentru o personalitate depresiva? Evident ca nu. Daca aceasta refuza sa vada un "psi". Si continua sa fie repetate. O atitudine moralizatoare 9i culpabilizanta este tot atât de potrivita ca 9i faptul de a-i repro9a unui miop ca vede totul în ceata sau unei persoane ce 9i-a scrântit glezna ca 9chioapata. Aceste remarci sunt tot atâtea medicamente nerecomandabile. sa nu se încerce remedii ce ar putea fi eficiente. N erecomandabil • Sa le spuneti sa se "zgâltâie" "Zgâltâie-te putin!". Aceasta tulburare a personalitatii (sau maladie daca se are în vedere distimia) se înscrie în rândul celor ce pot beneficia cel mai mult de progresele înregistrate în materie de medicamente 9i psihoterapii. caci multe personalitati depresive se simt vinovate pentru faptul ca sunt a9a cum sunt. "Aduna-te!". propuneti-i atunci sa consulte un medic generalist. Chiar daca va asculta îndemnul. neînteleasa 9i desconsiderata. "Daca vrei. este nevoie de timp 9i de diplomatie pentru a determina o persoana sa consulte un specialist. Un medic generalist o poate convinge fie sa încerce un tratament antidepresiv. • Sa li se faca morala "N-ai deloc vointa". ceea ce-i va displace mai putin. de cele mai multe ori. tocmai pentru ca sunt ineficiente. iata sfaturi care au fost date personalitatilor depresive de milioane de ori. . de când exista omenirea. "Prea te la9i în voia lucrurilor".Personalitatile depresive 179 • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Acest sfat vine sa întregeasca informatiile din paginile anterioare despre tratamentele ce pot fi administrate personalitatilor depresive.oimai vinovate. Credeti ca daca am fi liberi sa alegem. E chiar rau. Si aici.

gata oricând sa o mângâi. ne poveste?te. sfaturile unui specialist va pot ajuta sa-i faceti fata. Respectati-va nevoia de libertate ?i antren. La Început a continuat sa refuze. ie?eam singur. cu atât mai putin îi vei ajuta aIaturându-li-te lor în tristete. Un psihiatru va poate ajuta sa con?tientizati ca propriul nostru comportament favorizeaza în mod involuntar atitudine a depresiva a celuilalt. Daca unul dintre apropiatii vo?tri are o personalitate depresiva. iar când Îmi Întâlnesc prietenii. spre marea ei surpriza. o data pe luna În week-end voiajam. într-adevar. tu însuti te întristezi ?i sfâr?e?ti prin a te simti u?or vinovat pentru ca nu le împarta?e?ti nelini?tea. A?a ca i-am propus iar Mariannei sa ie?im. casatorit cu Marianne. chiar daca frecventarea unei personalitati depresive va poate face sa le uitati.18 O Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre • Sa va lasati târâti în marasmul personalitatii depresive Fara voia lor. sa o lini?tesc. Dar daca nu-i vei ajuta bruscându-i. De atunci lucrurile merg mult mai bine Între noi. Încât am consultat un psihiatru. Jacques. Vazându-le a?a de triste. a?a ca duminicile ramâneam acasa cu ea. caci Marianne nu se simtea În largul ei În lume. Încetul cu Încetul nu mi-am mai Întâlnjt prietenii. Marianne ma Însote?te. personalitatile depresive par sa ne invite sa le împarta?im viziune a asupra lumii ?i felul de a trai. sa ne întâlnim cu prietenii sau sa voiajam în week-end-uri. ?i atunci. Acum am de gând sa încerc sa o conving sa consulte ?i ea un psihiatru. El . In week-end-uri Îmi placea sa caIatoresc. o personalitate depresiva. dar plecarile mele o angoasau. La Începutul casniciei eram mereu la pânda. Am avut câteva explicatii în care i-am spus ca Întelegeam ca nu avea mereu chef sa iasa ?i ca îi respectam trebuintele. sfatul nostru ("îndemnati-l sa consulte un specialist") va poate fi util. dar ca pretindeam sa le respecte ?i ea pe ale mele. atent la cele mai mici fluctuatii În dispozitia sufleteasca a Mariannei. treizeci ?i doi ani. Dupa o perioada de ostilitate în care statea îmbufnata (?i aici psihiatrul meu m-a ajutat sa relativizez) a sfâr?it prin a se pregati sa ma Însoteasca. Dupa o vreme ma simteam atât de frustrat ?i de ferecat În stilul acesta de viata. Acesta m-a facut sa realizez ca nu Îmi ajutam deloc sotiacedând la toate dorintele ei. ca în cazul lui Jacques.

• Sa i se faca morala. • Sa va lasati târâti în marasmul ei. Daca va este coleg sau colaborator: complimentati-l de câte ori gânde~te pozitiv. • Sa fie antrenata în activitati agreabile. • Sa i se arate consideratia într-un mod adecvat. care sa fie pe masura sa. N erecomandabil • Sa i se spuna sa se "zgâltâie". Daca va este patron: verificati periodic sanatatea firmei voas- tre. ceea ce. În fine. • Sa fie îndemnata sa consulte un specialist. .Personalitatile depresive 181 va va da sfaturi ~i la situatiile cotidiene. cu care va confruntati. o repetam. Daca va este sot/sotie: îndemnati-l(o) sa citeasca acest capi- tol. Cum sa ne purtam cu o personalitate depresiva Recomandabil • Sa i se atraga atentia prin întrebari asupra laturii pozitive a oricarei situatii. ne pare util în cazul unei personalitati depresive. concrete. el va va sfatui cum sa-I faceti pe celalalt sa consulte un specialist.

bucurie din cei lalti. Câteodata S.182 Fran<.:oisLelord si Christophe Andre depresiva? ADEVARAT I Aveti trasaturi de personalitate alti.pentrunegru. Mi s~ r~proseaza adesea ca vad lu-I . Am amân mi se aprea as fi 8. timp vara dispune liberfimaiîmprejuraridinsi la 2.apropiati.crunle îmi doresc sa nu made o mijloace. Câteodata obosit(a) 13. Mi s-a nevoie deparenu încercca sa po6. ma multe FALS simt infeori Iubesc viata mai putin decât ceima simt vinovata. totusi fevlaga. De pul întâmplatactivitatile fi ofara 9. Nu este toate desa tot medita nici 4. Deseori ma simt multca multsi tim10. Îmi tendinta 7. atunci când voi ricite. de pentru greselile în trecut.

pe când ceilalti îf>idisputau roluri de cow-boy fara frica f>iara prihana. af>a face ca la un moment dat ajunsese sem safac cele mai mari tâmpenii. Nu af> cutezat niciodata fi sa-mi contrazic camarazii. ând ma încerca o teama vecic na cu panica la gândul de a fi exclus din grupurile de joaca sau de a nu fi ales în echipele de sport. la liceu jurasem echipamentele de sport f>i ulm . de o persoana prea multa În fond eram un companion nu prea sigur pe sine: f>i mi dau seaî ma ca nu eram niciodata eu cel ce venea cu idei ori cel ce avea initiative.. într-un an în carefrecventam un grup al carui lider era plin de idei. Caci mi-ar fi fost o teama cumplita ca acestea sa nu fie respinse ori critica te f>io data cu ele f>ieu .. Sunt fond: am multhipersociabila. Pradasem o casa ai carei proprietari erau în vacanta.nevoie de ceilalti.IX Personalitatile dependente "Singur: într-o companie suparatoare. sa o fac pe indianul sau pe tradatorul.. ne spune Philippe. cele mai proaste locuri: safiu de pilda portar sau fundaf> la fotbal. în vreme ce toata lumea voia sa fie centru înaintaf> pentru a înscrie goluri. Strategia f mea ma facea sa fiu destul de apreciat f>ide cautat f>ima simteam tare mândru când liderii f>coliima recrutau în tabara lor f>iatunci nu ma întrecea nimeni în devotament . Eram gata sa accept cele mai proaste roluri. Si aceasta este problema mea f patruEste o nevoie pe care am resimtit-o dintotdeauna: îmi amintesc prea bine de primii mei ani de f>coaIa." AMBROSE BIERCE zeci f>i >aptede ani.. contabil.

discre( sunt un bun ascultator. Am nevoie sa fiu înconjurat de prieteni si de oameni care ma cunosc bi11esi care stiu ca ma apreciaza. n-am nici un fel de recul. cum voiau ei sa ma faca sa zic... caci nu sunt prea sigur de judecata mea. det. Dar trebuie sa recunosc ca t.ois Lelord )iiChristophe Andre te alte asemenea ispravi mai facusem . ca un mic delincvent. Dar n-am recunoscut niciodata ca ma lasasem antrenat.184 Fran<.. sunt bine primit de ceilalti.i de initiativele lor. în viata mea. ca ideile lor sunt mai bune. gata oricând sa fac un serviciu. Ceea ce ma face sa ma simt cumplit de amarât. Adevarul este ca nu am câtut.elat în privinta lor. Nu prea eram genul care sa se comporte astfel. parintii t.. . dar aveam sentimentul ca tata stia mult mai bine ce mi se potrivea si ce nu si unde as fii gasit de lucru ..i de putin încredere în mine. Cred ca nu am luat niciodata o decizie fara sa fi cerut mai întâi parerea tuturor celor din jurul meu. multe decizii pe care ar fi trebuit sa le iau au fost luate de altii . Sunt o persoana loiala. Luat de val. dar am locuit cu parintii pâna târ- .i.i ei îmi sunt de mare ajutor: de multe ori ezit.. am o înfatisare placuta. Tânar fiind. . mai apoi însa m-am dovedit un bun jucator. Si daca ma gândesc bine. nu le spun nimic deschis. la îndemnul lui am facut. ci mai degraba genul care spune "Saru-mâna" femeilor . Iar la lucru. Iar când am fost print. De regula. colegii mei cam profita de asta.ial esecului. si ca este interesul meu sa-i urmez si sa profit de calitatile t. dupa o vreme. placeam fetelor.i el de altfel. Când eram mic mama m-a înscris la un club defotbal. Ma panicheaza gândul erorii t. puteau obtine aproape tot ce doreau de la mine. ca sa nu fiu exmatriculat din liceu. sunt nehotarât t. studii de contabilitate. Tata afost cel ce mi-a ales meseria. oricum însa. optiunile lor mult mai justificate .. eram mult prea incitat sa fac parte dintr-un grup atât de "temerar". În privinta oamenilor. Am avut ceva prietene.i la început nu eram prea entuziasmat. disciplinat. sportiv. ca t. iar antrenorii ma apreciau mult. caci si-au dat seama ca. caci sunt altruist.. sunt sociabil.. A priori am sentimentul ca ceilalti îmi sunt superiori.i profesorii mei au crezut ca înnebunisem. Eu m-as fi vazut mai degraba om de litere. ..i le cer sfatul frecvent. se întâmpla sa îmi dau seama ca m-am înt. Dar. daca erau binevoitori. în fata. nu ma mai puteam retrage în fata celorlalti. nu judec niciodata pe nimeni.

Este ca o teama permanenta de a nu fi lasat la marginea drumului . educatia copiilor . iar eu nu sunt anuntat. Sotia mea este foarte sigura pe ea.. sau daca are loc o întâlnire de lucru la firma. uneori. usor taioasa chiar. Simteam nevoia sa trec de la o partenera la alta.. Simt nevoia sa am mereu câtiva prieteni apropiati.. mi se pare ca se sfarâma ceva din mine. Am pastrat legatura cu multa lume. era destul de autoritara. între doua flirturi. ei bine. În orice caz. avea câtiva ani mai mult ca mine. Recunosc ca las pe seama ei toate deciziile privind casa. caci era mult mai diplomata ca mine . erau buni sfatuitori. fusesem usor impresionat de ea. iar eu nu sunt invitat. ca sunt un "colectionar de relatii". mai suplu. Ma întrebam mereu daca nu cumva eram pe punctul de a face o tâmpenie.Personalitatile dependente 185 ziu: era mai practic. sotia mea îmi reproseaza. investesc mult în relatiile cu ceilalti. aceasta ma ajuta. Asa sunt eu.. vacantele. îmi era greu sa pun capat unei aventuri chiar si atunci când era limpede ca acea relatie era o eroare pentru amândoi. carora sa le pot cere sfatul. Sunt oameni care nu se îndura sa arunce nimic. eu însa sunt mult mai conciliant. mai sociabil. si am o încredere absoluta în ei. Numai ca rareori eu eram cel ce le alegea. iar relatia noastra merge destul de bine. mai degraba ele ma alegeau pe mine. Aceeasi veche teama copilareasca de a nu fi exclus si de a ramâne încet-încet singur. ma nelinisteste la culme.. cu toate ca am o viata defamilie. sa renunt la nimeni! Sunt în stare sa le transmit uneori urari de sanatate si celor pe care nu i-am vazut de douazeci de ani si pe care este foarte posibil nici sa nu-i mai vad vreodata. Ea afacut toti pasii spre mine . Si atunci nu îmi placea sa ramân. La început . este ceea ce îmi explica actuala mea sotie. exigenta. De fapt. eram facut pentru viata de cuplu. nu prea era genul meu nici fizic. ma implic afectiv... iar când o relatie înceteaza. singur. suntem complementari. eu nu pot sa parasesc pe nimeni.nu ma prea atragea. Daca ma gândesc bine n-am stat niciodata singur. Câteodata gândul ca un eveniment se poate derula fara mine ma angoaseaza: daca se strâng toti prietenii de pilda. De altfel. Si nu tocmai flexibila.... Am pastrat legatura cu foarte multi prieteni mai vechi. mai ales mama. ma întelegeam bine cu ei. care mi-a înteles extrem de repede personalitatea. De fapt. cu care vorbeam îndelung despre fetele cu care ieseam . .

. se abtine sa îsi exprime orice dezacord. Si îmi dau seama câte ocazii am ratat din cauza felului meu de a fi. Lasând alegerea pe seama partenerilor lui. Pentru el. de a-si avea locul în grupuri. Este încredintat ca ceilalti detin competenta de care el este privat. în fond. tot ce altii refuza . Mi-ar fi schimbat oare viata o diploma în plus? CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PHILIPPE? De-a lungul istorisirii sale. fara crâcnire. este destul de bine pi apa.. Numai ca nu ma simteam prea bine în respectiva pcoala pi nu izbuteam sa îmi fac prieteni apropiati.18 6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Uneori mi-este tare ciuda pe firea aceasta a mea. Philippe este gata sa faca multe compromisuri: se supune. îmi pare rau ca nu am facut o facultate de litere sau ca nici macar nu am aprofundat studiile de contabilitate. supunându-se astfel unui stil de viata care nu îl satisface cu adevarat . sotia mea voia sa ne casatorim pi sa avem cât mai repede un copil. Philippe insista mult asupra nevoii sale imperioase de a fi acceptat de ceilalti. fara sa clipeasca. de a evita pe cât posibil sa aiba initiative.este reticenta când este vorba sa ia singura decizii. Caci ceea ce îl împinge pe Philippe spre ceilalti. nu este numai dorinta de a stabili o legatura. De pilda. chiar daca acestea nu corespund în întregime propriilor lui valori ori asteptari. . Dar. accepta sa faca. tocmai din cauza vârstei ei. ci mai ales teama de a fi singur. Philippe se teme ca nu este în stare sa aleaga singur. Pentru a fi integrat într-un grup.. Viata lui depinde enorm de ceilalti. îndemnului celorlalti. Philippe îi lasa pe acestia sa-i cladeasca viata. singuratatea si vulnerabilitatea sunt sinonime. sa ia singur deciziile corecte: de unde si tendinta de a cauta iar si iar asigurari înaintea oricarei decizii si.. Si apoi. Personalitatea dependenta • Nevoia de a fi ajutata si sustinuta de ceilalti: . la urma urmei.

pentru a se face placuta celorlalti. în care el se cazneste sa fie acceptat. sa te agati cât poti de bine de ei. Esential este deci sa încerci sa le capeti sprijinul. Personalitatea lui Philippe îl va face sa treaca sistematic prin trei faze în relatiile sale cu persoane ori grupuri: .O prima faza de agatare. . CUM PERCEPE PHILIPPE LUMEA? Doua convingeri adânc înradacinate caracterizeaza personalitatea dependenta: prima este ca nu poti face nimic singur. în care s-a asigurat de sprijinul celorlalti si de faptul ca acestia vor decide pentru el. nu-i place sa fie singura. în care simbioza dintre el si ceilalti îl satisface pe deplin. în care îsi constientizeaza extrema dependenta de celalalt si în care începe sa se teama de ceea ce s-ar putea întâmpla daca relatia ar înceta ori s-ar raci. . de care vom vorbi ceva mai încolo. rupturile o tulbura teribil.O faza de vulnerabilitate. este extrem de afectata si anxioasa atunci când este criticata si dezaprobata. te pot ajuta. este un soi de faza de echilibru. iar a doua este ca ceilalti sunt mai puternici ca tine si ca. accepta munci putin gratificante. prefera sa-i urmeze pe ceilalti decât sa vina cu unele initiative. Persoanele care au trasaturi patologice de dependenta ajung în scurta vreme în aceasta faza.O faza de dependenta. • Teama de a nu strica relatiile cu ceilalti: pentru a fi pe placul celorlalti. daca sunt binevoitori. .Personalitatile dependente - 187 de multe ori îi lasa pe ceilalti sa ia în numele ei decizii importante. ori sa faca singura unele lucruri. spune mereu "da".

agent comercial.188 Fran<. Când eram copil.si înca din primele clipe de viata.este ceea ce se cheama neotemie . . prea izolat într-un cuvânt. mecanismul continua sa functioneze: am tendinta de a refuza mereu acele sarcini de serviciu care ar face sa ma evidentiez. Numai într-o echipa ma simt într-adevar bine. caci victoria liderului îi induce o anume securitate coechipierului din umbra. înainte de toate. ci si dezvoltarea psihologica. ori într-un tandem cu o persoana experimentata. "Accepta totul de la ceilalti. si nu numai în ceea ce priveste supravietuirea fizica. caci ai o nevoie vitala de ei ~i nu întreprinde nimic singur. povara initiativelor. dar nu este chiar un sacrificiu gratuit. treizeci si trei de ani. Robin mai mult decât Batman. fara sa ai asupra ta. " Este ceea ce ne descrie Georges. dar nu în cea a eroului ci numai în cea a servitorului: micul ]ohn mai degraba decât Robin Hood.. Fiinta umana se naste într-o stare de dependenta totala: se reproduce în stare larvara . "sacagiu". capitanul Haddock decât Tintin. Dependentul este încredintat ca nu poate fi decât companion.. însa. încercând sa explice mesajele pe care credea el ca le primise de la parintii lui . de~i l-am demontat ~i mi-este foarte clar.. SUNTEM DEPENDENTI CU TOTII? Dependenta face parte chiar din natura umana.. cum spun sportivii pentru a-l desemna pe acel coechipier care se sacrifica pentru a pune în valoare un altul mai bun ca el. prin acea imagine pe care i-au transmis-o ceilalti. Ideea pe care acesta ~i-o va face despre sine ~i despre capacitatile sale va trece. Dintotdeauna am fost "abonat" la rolurile secundare. îmi placea sa îmi închipui ca sunt în pielea câte unui personaj din literatura ori din filme. care sa îmi spuna clar ce sa fac . Sa traie~ti acelea~iperipetii ca eroii.ne spunea cândva un pacient. sa fiu expus.:oisLelord ~i Christophe Andre Astfel. subiectul dependent va cauta sa vada în ce anume l-ar putea ajuta ~i sprijini persoanele din anturajul sau. supravietuirea ei depinde exclusiv de propriul anturaj. caci nu e~ti în stare" . Acum.

Personalitatile dependente 189 Prin urmare. si atunci are în fata doua moduri radicale de a reactiona. destul de devreme. copilul sesizeaza ca lumea si indivizii care o compun nu sunt la absoluta lui dispozitie. Nu încape îndoiala ca una dintre cele mai remarcabile este cea a psihanalistului englez Michael Balint. în mai multe din cartilellui. Oricum nu exista alta solutie: caci suntem într-o totala incapacitate de a ne satisface singuri trebuintele. Apoi. Payot. care ar putea constitui deviza personalitatilor dependente: "Este mai bine sa fie doi decât unul singur . arata ca necesitatile oricarei fiinte umane o împing spre cautarea (si fantasma persista întreaga viata) a ceea ce el numeste "iubire primara" . când cade: caci nu este nimeni sa-I ridice. Paris. cât si dependenta...pe care psihiatrii îl numesc regresie nu este câtusi de putin semn de sanatate psihica. În aceasta privinta. ").. 1972. Oamenii au realizat.. dialectica dependenta . Vai de cel singur. ". La începutul vietii..radde dependenta poate constitui un mijloc de a se apara. a se teme .. Les Voies de la regression. . dar si"a sovai. îi poti face pe ceilalti sa-ti satisfaca majoritatea trebuintelor.. Balint. ca un anume &.. Ecleziastul rosteste aceste cuvinte. de a putea dovedi atât autonomie.autonomie sta în chiar inima psihismului uman.un tip de relatie susceptibila a satisface toate trebuintele individului . extrem de repede. multi cercetatori au lansat teze cap tivan te.. Si daca incapacitatea de a fi autonom constituie un handicap. copilul percepe în felul acesta lumea înconjuratoare (de unde si nervozitate a lui daca biberonul îi este adus cu întârziere ori daca laptele este prea fierbinte). In Biblie. Aceasta viziune este foarte aproape de atitudinea dependenta. în functie de context ." Se stie ca echilibrul unui individ depinde adesea de propria lui putinta de a juca pe doua registre.. Un prim mod de a reactiona este centrat pe nostalgie si pe cautarea paradisului pierdut: daca stii cum. Aceasta viziune asupra lumii este numita de Balint "ocnofilie" (de la grecescul okneo. care înseamna "a se agata de . 1 M. vom vedea ceva mai încolo ca si incapacitatea de a accepta un anume grad de dependenta . care.

Aceasta atitudine corespunde acelor subiecti care îsi valorifica la maximum autonomia si care sunt reticenti la orice forme de dependenta ori chiar de angajament. anumite atitudini educative. Tristan... înscrisa în patrimoniul nostru. într-un fel. iar faptul de a depinde de altii reprezinta cea mai mare primejdie posibila: Balint numeste aceasta atitudine "filobatism" (cuvântul este un neologism alcatuit de la "acrobat": cel ce nu paseste pe teren sigur).. În privinta trasaturilor de dependenta. In literatura gasim exemple de astfel de atitudini. anumite forme de anxietate de separare ar putea prevesti dezvoltarea unei personalitati dependente la o vârsta adulta.ois Lelord si Christophe Andre Un al doilea mod de a reactiona consta în a proclama lumea ca fiind dezamagitoare si în a sustine ca în nici un caz satisfactiile nu pot veni din partea celorlalti. DE CE AJUNGI DEPENDENT? Chiar daca tendinta spre re gresie este. Ocnofilia si filobatismul reprezinta doua reactii extreme la nevoia de dependenta prezenta în fiecare om.19O Fran<. aparându-se ~ri dedându-se la acestea. cu a sa dependenta de Isolda si de regele Marc. cum se explica faptul ca unele persoane sunt mai dependente decât altele? Este înca ignorat rolul pe care l-ar putea juca în trasaturile de dependenta unele tendinte înnascute.. evenimente de viata ar putea induce trasaturi durabile de personalitate dependenta. în mod excesiv în ambele cazuri . cât priveste relatia barbat-femeie. . profesoara. specialistii sunt încredintati ca exista unele semne timpurii: astfel. Comportamentele parentale Iata marturisirea Nathaliei. unii factori biologici. ofera remarcabilul portret al unui ocnofil . douazeci si sase de ani. Se presupune ca anumite comportamente parentale. Don Juan este un filobat impetuos.

în actele cuiva si nu în vorbele lui. este limpede ca doua tipuri de atitudini parentale pot facilita aparitia unor trasaturi de personalitate dependenta: . bunicul le-a cerut sa vina sa locuiasca laolalta cu el ?i bunica. este necesar ca el sa parcurga doua etape: prima este cea în care copilul trebuie sa aiba o "baza" solida. Copiii.. care sunt niste fiinte foarte pragmatice. De câte ori cineva avea alta parere decât el. Mi-a luat destul timp ca sa sesizez ?i inconvenientele unei asemenea atitudini. autonomia. la început. parintii îmi pareau un fel de frati mai mari care încercau sa se ocupe de mine. În orice caz. chiar daca ei vor fi îndemnati la autonomie .... care-i tiran iza pe toti cei din jurul lui. mi-a dat certitudinea ca întotdeauna trebuia sa încerci sa te faci iubit ?i protejat de oameni puternici . Atitudinile educative Putina teorie: pentru ca un copil sa îsi poata dezvolta autonomia. Acele atitudini de dependenta excesiva ale unuia ori ale ambilor parinti fata de orice autoritate exterioara "vor contamina" fara doar si poate pe copiii lor.. înainte de a pomi sa exploreze. la un moment dat eram convinsa ca bunicii erau adevaratii mei plirinti.Personalitatile dependente 191 Îmi amintesc ca atunci când eram mica. considerând ca adevarul sta în gesturile. Faptul de a vedea ca parintii mei depindeau mult de bunicul. apoi faptele confirmau opinia bunicului. ceea ce urma nu era deloc placut: se isca un conflict. nu fac mereu ce îi sfatuiesc parintii. dar stângaci ?i veleitar . Un copil nu poate fi autonom decât daca este încredintat ca cei pe care îi iubeste îl iubesc si ei îndeajuns ca sa accepte si sa-i suporte desprinderea. capabil sa rezolve orice problema ?i detinator al tuturor adevarurilor.?i i se împotrivea. Mama m-a avut când erafoarte tânara ?i cum nici ea ?i nici tata nu aveau o slujba. Prin urmare. A doua etapa este cea în care copilul îsi vede efortul de autonomie sustinut si încurajat de cei de care se desprinde. mai întâi. ci reproduc ceea ce fac acestia din urma.. Pentru mine bunicul era un supraom. Si am descoperit de curând ca acest bunic omniscient ?i omnipotent era un despot. înseamna desprinderea de cei dragi. este ceea ce mi-a ramas în minte.

am putea afirma ca anumite evenimente de viata. carora le poti totusi supravietui.>tiu doar ca eram convinsa ca parintii mei nu se vor mai întoarce. caci nu-i mai recunopteam pi nu voiam sa ma despart de in- . îi pot induce copilului convingerea ca nu s-a agatat destul de bine de ei. aflat departe de orar Îmi amintesc cât de buimacita am fost când. care nu îsi încredinteaza îndeajuns copiii în privinta iubirii s. Este posibil sa mi se fi explicat motivul. Sa o ascultam pe Viviane.. Aveam patru ani când m-am îmbolnavit. . ca si tendinta ulterioara de a "tine" tare de orice relatie. într-atât încât medicul a decis ca era necesar sa stau pase luni într-un sanatoriu pentru copii. dar cu conditia expresa si imperativa sa-i asculti pe cei "ce stiu" . întorcându-ma din parculetul unde ma trimisesera sa ma dau chipurile în scrânciob. Dupa pase luni. Tuberculoza poate .iplecarea lor.19 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre . A fost ceva îngrozitor. cincizeci si sase de ani.tri.. comercianta.. . sa ma joc. EVENIMENTELE DE VIATA Dupa ce am ascultat marturisirile unora din pacientii nos. de unde s.. . le pot induce acestora convingerea ca trebuie sa îsi sporeasca eforturile de a se agata de parintii de care supravietuirea lor depinde.ia stimei pe care le-o poarta. caci nu mi s-a spus niciodata. mai cu seama despartirile lungi de unul dintre parinti (ori de ambii).>i caisele erau tot ce mâncam. Apoi m-am atapat de una din infirmiere. am vazut ca parintii mei plecasera fara mine. Nici acum nu ~tiu ce am avut. care îmi aducea caise din gradina ei.. sa vorbesc .invers. eu însa nu-mi amintesc. ne aratându-Ie destul interes. A izbutit încet-încet sa ma îmblânzeasca ~i am început sa ma comport iara ca o fetita de patru ani. au venit parintii dupa mine.parintii sovaielnici. parintii supraprotectori le vor transmite propriilor copii ideea ca sunt vulnerabili si ca lumea este plina de primejdii. Dupa câteva zile am refuzat sa manânc ~i sa vorbesc.. Dar este sigur ca pe atunci era destul de grav.

. au intrat în jocul meu . mai apoi. Nu este nici un secret: tata a parasit-o pe mama. aiia ca eu cautam mereu afectiunea profesorilor. Î~ alte cazuri. cincizeci de ani. director al unei mici întreprinderi. chiar temporara.i aprobarea celorlalti. ce transpar numai în anumite situatii. Iata destainuirea lui Eric. tocmai refuzul exagerat al dependentei. dar în clipa în care cineva începe sa Însemne enorm pentru mine. mai cu seama în relatiile cu prietenii. CÂND DEPENDENTA APARE MASCATA . al oricarei forme de regresie. S-o ascultam pe Martine. care nu era îndeajuns de tandra cu el. De atunci nu suport nici cea mai mica despartire ..i în angoasa mea: nu faceam nici cel mai mic gest fara încuviintarea lor.Personalitatile dependente 193 firmiera. ma fortez sa nu devin lin crampon.. Si întotdeauna a trebuit sa lupt cu dorinta de a avea o relatie fuzionala. ca sa ma încredintez ca eram totui'i o fetita interesanta... Copiii i-au fost încredintati mamei. Sunt o fiinta autonoma.i ve. amintind de regula circumstantele în care respectiva persoana s-a dovedit dependenta. totul este bine. poate dezvalui faptul ca. si aici exista forme de dependenta. Toate problemele mele vin însa din viata sentimentala..nic am nevoie de sprijinul . Atâta timp cât nu ma implic prea mult. Superiorii nu . în fond... i'i a doua oara când m-am îmbolnavit destul de grav. functionara. mai discrete.ovaie sa îmi încredinteze sarcini importante i'i aceasta nu ma înspaimântâ deloc. În ambele cazuri a trebuit . Stiu ca este ceva în neregula cu mult prea impetuoasa mea dorinta de independenta: de doua ori în viata am avut probleme serioase:o data când am ramas i'0mer vreme de un an. Parintii mei s-au simtit într-atât de vinovati încât. ori la slujba. Ca si în cazul altor tipuri de personalitate. treizeci si opt de ani. subiectul se simte vulnerabil si se îndoieste de el. numai ca nici cu noi nu era prea afectuoasa. a colegilor de clasa i'i a tuturor adultilor pe care îi i'tiam.. dei'i mama nu-mi acorda mare atentie .

. de frica sa nu-i scape. se napusteste catre el strigând: «Iata un om de bine!».. gândul de a fi ajutat ma panica.. Si atunci cauta sa se îndeparteze . se desparte de el. Mult mai târziu.194 Franc. Când aceasta tendinta este exacerbata.ois Lelord si Christophe Andre sa ma las în seama celorlalti. gata oricând sa-ti faca un serviciu. aducându-i laude mii ..... chiar daca aceasta le incomodeaza . îl tine cu mâinile amândoua. Fata de ceilalti. gen: "Nu poti sa ma parasesti. fara ca eu sa mai pot ie~i vreodata din ea.. Ei bine. câteodata personalitatile dependente apar ca niste persoane amabile. interlocutorului i se dezvaluie inepuizabila nevoie afectiva a acestor persoane. Mi se parea ca sunt un parazit." Studiile facute în . a prietenilor ~i afamiliei. în fine. în fiecare din noi... Dar acum ~tiu ca nu mai trebuie sa cultiv independenta ca unica valoare ~i semn al fortei unui individ . le-am putut explica de ce. în clipa în care zareste pe cineva în piata.. CÂND DEPENDENTA DEVINE MALADIE Daca tendintele de dependenta sunt prezente. dar si faptul ca sunt exigente si acaparatoare uneori . ea face ca exigentele subiectului fata de propriul anturaj sa creasca. complezente. va asigur ca departe de a ma lini~ti. îl admira pâna si în cele mai marunte lucruri. cu multa curtenie îl întreaba când îl mai poate vedea si. Schitând portretul celui pe care-l numeste "complezentul" Ieophrast descrie acest comportament astfel: "Cel care are aceasta pasiune. care nu te contrazic niciodata. si dupa ce a facut câtiva pasi cu el. caci daca mi se întâmpla ceva. în mod normal. uneori acestea reprezinta tot atâtea feluri patologice de a fi si au consecinte deosebit de neplacute pentru individ. poate fi exercitata o presiune puternica extrem de culpabilizanta. tu vei fi raspunzator.. În fine. oricât de departe s-ar afla. îl abordeaza.. Cei din jur nu izbuteau sa înteleaga de ce eram atât de morocanos .. " Dar încetul cu încetul. ca situatia se prelungea la nesfâr~it. când am chibzuit la toate acestea.

145.mt extrem de des întâlnite3 la pacientii deprimati si la agorafobi care. 323-326. sa ma uit pe o harta rutiera. de altminteri. pp. "Dependant Personality Associated with Phobic Avoidance in Patients with Panic Disorders". Multe femei batute. Dar psihiatrul meu. sa completez o declaratie de impozit. 1988. în timp ce se estimeaza ca. ridica numeroase probleme terapeutilor. C. Caci sotul meu era cel ce se ocupa de tot. R. 2 . În fine. J. Niciodata nu fusesem la o banca ori la notar singura. Terapeutii de familie au mai observat ca personalitatile dependente îsi aleg de multe ori parteneri patologiei. în rândul întregii populatii. Noyes. Mi-au trebuit mai multi ani. sa caut sprijin în afara.5%. acest procent este de numai 2. precum si la personalitatile histrionice si evitante. dar cred ca am izbutit. la care apelasem din cauza depresiei grave pe care o facusem. Morey. Nu ~tiam sa folosesc carnetul de cecuri. Dupa ce mi-a murit sotul. L. A~a ca a trebuit sa învat totul singura. Sa o ascultam pe Lucie. m-a sfatuit ferm sa nu fac aceasta ~i m-a ajutat sa învat sa îmi port singura de grija. barbati alcoolici s-au dovedit a fi personalitati dependente. 1987. sa chem întreaga lume în ajutor. mai trebuie aratat ca persoana dependenta. de care vom vorbi ceva mai încolo.573-578. "Personality Disorders în DSM III and DSM IIIR: Convergence Coverage and Internal Consistency". convinsa fiind ca nu se poate descurca singura. Si eram tentata sa ma agat iar de cineva.Personalitatile dependente 195 rândul persoanelor supuse unui consult psihiatrie au aratat ca între 25 si 50% din acestea prezentau trasaturi de personalitate dependenta2. posesivi si dominatori. American foumal of Psychiatry. majoritatea femei. pensionara. E. Trasaturile de personalitate dependenta sl. dupa o perioada de timp sfârseste prin a deveni într-adevar incapabila. 3 R. American foumal of Psychiatry. viata mea a devenit un adevarat co~mar: caci realizasem ca eram o infirma din punct de vedere social. Troughton. saizeci si sase de ani. Trasaturi de personalitate dependenta pot fi regasite si în multe alte tulburari de personalitate. Reich. pp.

Dependenta amoroasa constituie o alta sursa de inspiratie pentru scriitori.. În L'Emmerdeur de Edouard Molinaro (1974). Dar cel mai izbutit personaj ramâne. neavând o parere sau o viata personala. pâna si caracteristicile fizice si vestimentare. o frumoasa aristocrata care traieste în umbra figurilor masculinesi care nu manifesta niciodata nici cea mai mica veleitate de autonomie altfel decât prin priviri enigmatice si îndurerate . Personajul din Dantelareasa de Pascal Laine este tulburatorul portret al unei tinere dependente. care l-a salvat de la o tentativa de suicid. cu Ariane. care este de-a dreptul nostim în felul în care se agata de Lino Ventura. film regizat si jucat de Woody Allen.. o femeie de cincizeci de ani îsi pierde identitate a si demnitatea în iubirea ei pentru un barbat mult mai tânar. În Primavara din Roma a doamnei Stane. într-atât încât. zugraveste portretul unei dependente extreme de fiinta iubita. fara îndoiala. cel din Zelig (1984). adoptându-Ie opiniile. Si filmele abunda în personaje dependente. face dovada unui mimetism absolut. În Iubita seniorului. În urma oricarui erou paseste o personalitate dependenta. Filmul lui Stanley Kubrick. Don Juan si Leporello. Albert Cohen.. de Tennessee Williams. care descrie toate problemele unei fiinte afla te în incapacitate de a sti cine este cu adevarat. Sherlock Bolmes si Doctorul Watson . un personaj discret. incapabila sa traiasca numai pentru ea. în afara de aventurile traite alaturi de eroul sau. Jacques Brel joaca rolul unul comis voiajor.ois Lelord si Christophe Andre Câteva personalitati dependente în filme si în literatura Don Quijote si Sancho Panza.196 Fran<. devotat. stilul de viata. Barry Lyndon (1975) o înfatiseaza pe Marisa Berenson în rolul Lady-ei Lyndon. cu succesivii sai interlocutori. Si desenele animate înfatiseaza numeroase tandemuri celebre: Obelix si capitanul Baddock au multe trasaturi de personalitate dependenta. care seduce si apoi paraseste un tânar si arogant intelectual.. .

Daca încercasem numai sa vin lafileu.." Nu ptiu de ce. nimeni nu-mi mai vorbise astfel. caci doar apa vei învata pi este pi normal sa nu-ti reupeasca totul de la început. fie pentru ca gânditi ca sunteti mai în masura sa luati o decizie. la începutul anului el m-a luat de o parte pi mi-a spus: "Putin îmi pasa de rezultatele tale pi nici nu îti cer sa fii bun. el ma felicita. înainte de a le raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere Subiectul dependent va încerca sa va faca sa luati decizii în locul lui. fie pentru a-l ajuta. Voiam sa joc tenis pi parintii ma înscrisesera la unul din cursurile lui. • Daca va cere sfatul. fie pentru a câstiga timp. de multe ori.Personalitatile dependente CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPENDENTE 197 Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. Dar amintiti-va de un proverb chinezesc: "Daca vrei sa ajuti . Înconjurat de persoane pe care le considera mai competente ca el. veti fi poate tentati sa-i faceti jocul. chiar daca toata ora mingile mele sarisera în afara. chiar daca rezultatele nu sunt la înaltime . la fel daca încercam sa servesc. dependentul se teme de criticile ce ar putea fi aduse initiativelor lui. nu uita sa sublinieze încercarile pi stradaniile mele. Ceea ce vreau este ca tu sa încerci. Cum ma încerca ofrica vecina cu panica la gândul ca ap parea ridicol pi ca l-ap putea dezamagi. Sa-I ascultam pe Felix.. fie pentru ca este magulitor sa fii în postura de întelept sau de cunoscator. Nu întariti acest mod de a vedea lucrurile. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile Incapacitatea multor personalitati dependente de a actiona ascunde tocmai teama de esec si de urmarile lui. La sfârpitul fiecarei ore. dar pentru mine a fost ca un declic. iar când sunteti nevoit sa-I criticati. Unul din primii oameni care m-au ajutat sa capat încredere în mine afost unul din profesorii de sport din liceu. douazeci si unu de ani. student. fiti mereu atenti sa puneti accentul pe initiativele lui.

dar nu 90vaia sa î9i marturiseasca 9i propriile ezitari si sa-mi ceara parerea. agent de asigurari. Nu putea lua singura nici cea mai mica decizie si venea mereu sa îmi ceara sfatul. Ceea ce nu prea se întâmpla cu ea. ori ca sfaturile lui va intereseaza. Al doilea este ca îl veti ajuta sa nu-i mai priveasca pe ceilalti ca persoane ce îi sunt superioare în totul." La început a fost putin deconcertata. în acelasi timp. nu-i da un peste. sigur pe tine si independent (cum sunteti. La un moment dat am priceput care era problema ei si mt-i raspundeam fara sa chibzuiesc înainte. Cnul din cele mai bune mijloace de a-i schimba pe oameni nu este atât acela de a le explica ce trebuie sa faca ori sa gândeasca. Sa~1ascultam pe Joel. inversând rolurile si ajutându-l sa iasa din pielea personajului care întreaba mereu si este sfatuit mereu.ef un tip extraordinar: era mereu dispus sa ma sfatuiasca 9i sa îmi împartageasca din experienta lui. douazeci si sase de ani. crezând ca o sfidam ori ca voiam sa o las fara replica. De fiecare data îi spuneam: "Am sa-ti spun care-i parerea mea. toti începatorii procedeaza la fel. desigur. dar pentru scurt timp. Iata ce ne spune Melanie. învata-l mai bine sa pescuiasca" . Aratându-i unui dependent ca voi însiva aveti uneori îndoieli în privinta propriei persoane. se descurca si singuri. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. Primul este ca încet-încet veti pune în lumina chiar subiectul dependent. La început ma îngrozea gândul ca îi spun nu- . A sfârsit prin a avea din ce în ce mai putina nevoie de ajutorul nostru si ne cerea parerea numai din când în când. dar mai întâi vreau sa stiu ce ai face tu sau ce crezi tu... am avut sansa de a avea ca f. ci de a le oferi un exemplu. veti depasi mult în elocventa un discurs lung. De regula. apoi a intrat în joc. Când am facut primii pasi în aceasta profesie. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul Aceasta atitudine prezinta doua avantaje. patruzeci de ani. si-i veti dovedi ca poti fi. dumneavoastra). verificându-i cunostintele. în vreo problema. apoi. Mi-aduc aminte de o fata care si-a facut practica la noi. încet-încet. când era cazul. secretara.. dar ca poti si avea nevoie de ajutorul celorlalti..19 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre pe cineva.

Iar faptul de a descoperi ca o persoana. Fusese mereu dependenta de parintii mei 9i a avut tendinta de a se agata zdravan 9i de mine. treizeci si opt de ani. ma împiedicam de ea. Iata ce ne spune Virginie. Împreuna am hotarât sa ne înscriem la un club de drumetie.. grafician.. persoana dependenta se va simti respinsa. pe care o admiram atât. caci de acum ea se descurca 9i fara mine. la un ansamblu coral. sa-9i invite colegii de birou. De fapt. în permanenta. inte- . multiplicarea surselor de dependenta este un prim pas spre autonomie. data de-o parte (fara sa aiba vreodata curajul de a va marturisi aceasta deschis). iar ea a început sa î9i invite câtiva colegi 9i prieteni de-ai mei. fara a dramatiza. Mai bine zis se descurca cu altii nu cu mine. pe care îi prezentasem 9i ei. • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile Puteti ajuta o persoana dependenta sa-si multiplice ocaziile de a cunoaste si alti oameni. am putut sa ma retrag din circuit. Dupa câtva timp.. • Faceti-le sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. Degeaba îi tot spuneam sa se înscrie la cluburi sportive..Personalitatile dependente 199 mai lucruri neinteresante ori inexacte: ce oroare daca din vina mea luase vreo decizie proasta! Numai ca el avea 9i o capacitate absolut exceptionala de a accepta egecurile. desi la început îi veti fi companion într-o serie de activitati. nu era scutita de îndoiala 9i ca simtea nevoia de a cere parerea altora m-a ajutat enorm . ca aveti un proiect profesional la care nu ia parte. Odata sosita la Paris. Chiar daca va cultiva alte relatii de "atâmare".. este ceea ce afacut întotdeauna . dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti Daca aveti o seama de relatii amicale ori profesionale. ca dati de pilda o petrecere între prieteni la care nu o invitati. Atunci am luat taurul de coarne 9i am schimbat tactica. surorii mele i-a fost teribil de greu sa se integreze. Nu încercati sa îi ascundeti asemenea initiative si nu cedati în fata culpei resimtite.. caci nu facea nimic din toate acestea ... pentru faptul ca aveti o viata în afara ei. a9a ca.

Sa-I ascultam pe Jean. Alta data. Când a aflat de petrecere. pentru ca el sa nu se simta respins. la un moment dat formasem un grup de studiu asupra multimediei si a consecintelor ei în profesia noastra. Mi-a luat ceva timp sa pricep cum . Acum. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor. pentru care tentatia de a sari în ajutorul personalitatilor dependente este mare: disperarea de care dau dovada acestea este reala si nu este (sau este rareori) vorba de siretenie sau de comoditate. nu-l invitasem si aceasta nu i~a cazut bine deloc. dar foarte posesiv. tineti-o sincer la curent. Acum însa stim ca trebuie sa-i explicam situatiile de acest gen... dar vreo doua saptamâni a avut un soi de reactie depresiva. faceti-i dovada stimei pe care i-o purtati. cum are un apartament foarte mic.. Numai ca fiecare sfat ori sprijin acordat încurajeaza tendinta ulterioara de a cere din nou ajutor si .. sau o persoana neinteresanta. explicându-i de ce nu ati invitat-o si. el n-a zis nimic. o colega daduse o petrecere la ea. chiar daca va cer. Si cum stiam ca avea copii si o viata de familie. sau naive. nu-l invitase. 5-0 fi gândit pe semne ca noi îl consideram un incompetent. caci el nu spune niciodata lucrurilor pe nume: doar ca este trist si se îmbufneaza . douazeci si noua de ani. caci nu erau prea apropiati. iata ce ne povesteste Maxime.functioneaza". patruzeci si sase de ani. . si. Unul din colegii mei de lucru este un tip tare de treaba. Pentru mine era mai degraba o pedeapsa faptul de a lucra de doua ori pe luna cu grupul mai sus amintit. ori la o alta sedinta de lucru.2OO Fran~ois Lelord si Christophe Andre grând-o ulterior în planurile voastre .. Nu suporta sa aiba loc anumite evenimente fara el. nu le sariti în ajutor de câte ori sunt în impas Sunt persoane bine intentiona te. informatician. invitând-o la o alta petrecere.accentueaza sentimentul neputintei si al autodeprecierii la individul dependent. inginer. macar la începuhll"administrarii" unui asemenea tratament. pâna când m-am dus sa-i vorbesc si sa ma lamuresc: el se simtea exclus din colectiv.ceea ce este înca mai grav .

spunându-i ca sunt unele initiative pe care ar fi mai bine sa nu le ia. medic. iar sotia mea o mama mult prea protectoare. poate fi mai incompetent decât va puteti voi imagina! Stapâniti-va. Cât prive. . Am avut câteva certuri destul de puternice. cincizeci ?i doi de ani. este necesar sa va înarmati cu multa rabdare: o data ce ati izbutit sa o convingeti sa ia chiar ea decizii. Eu am fost un tata prea sever. credeam ca trebuie sa fii cu atât mai sever pi exigent.i mai independenta. fiecare din încercarile lui trebuie încurajata.it destul de mult pi este vorba mai ales de fiica mea cea mare. Sa-I ascultam pe Martin. sa vina cu initiative. Eu par mereu sigur pe mine. cred ca am gre. cred ca ea încerca sa seduca alti barbati tocmai pentru a deveni mai sigura pe ea. pe atunci. încercând sa va afle parerea în privinta rezultatelor ori ca sa va atraga atentia asupra dezastrului . Si cum era o femeie frumoasa. La un moment dat însa. chiar pi atunci când nu sunt: este felul meu de a ma convinge ca lucrurile se vor rezolva pi cred ca tocmai asta-i placuse la mine! Numai ca am cazut în cursa ei: se lasa cu totul în seama mea. ceea ce la începutul casniciei ma incita pi ma punea parca în valoare.. chiar daca este mai putin incompetent decât crede el. în care ea îmi repropase ca o sufoc. dar. a?adar. Dintotdeauna am fost de parere ca fiica mea era genul "putin îmi pasa de tot". ceva n-a mai mers: sunt un tip gelos pi nu îmi placea ca ea sa plece de lânga mine. Trebuie sa fiti reali?ti: dependentul.. caci subiectul dependent nu va pierde ocazia de a se Întoarce mai apoi spre voi. sa-i aplicati sistemul vostru de judecata. chiar daca sunteti îndreptatiti sa-i criticati felul în care a procedat?i sa fiti sinceri în privinta rezultatelor.. Numai ca eu nu puteam tolera apa ceva! În cele din urma ne-am despartit. Voiam sa-mi determin fiica sa fie mai performanta . va trebui sa fiti pregatiti ~i pentru consecinte...: Personalitatile dependente 201 Prima mea sotie era o fiinta dependenta pi imatura.lFm!!ll\TlIW. ca n-o ajut în nici un fel sa capete încredere în ea ori sa progreseze. chiar daca nu sunt bune Daca doriti sa ajutati o persoana sa nu mai fie dependenta. era pi destul de curtata. capabila. cu cât copilul era mai putin motivat.te felul în care mi-am crescut copiii. • Sa le criticati fati~ initiativele. În fond.

:oisLelord si Christophe Andre dar lene~a. va cauta în permanenta pretexte pentru a cere din nou ajutor ori pentru a-si face uitate obiectivele. Când a împlinit optsprezece ani ~i s-a înscris la facultate. ca nu are curajul sa ia nici o decizie de teama de a nu se aduce repro~uri. Ceea ce mi-a $i repro~at dupa multi ani. va veti simti uneori tentati sa-I împingeti pe dependent la actiune. Fiul nostru era tare dependent de noi. saizeci si cinci de ani. mi-a spus ca din cauza mea este atât de dependenta de parerea celorlalti. Când. care. cum faceam eu cândva. de cele mai multe ori.2 O2 Fran<. am decis sa-l împing din cuib ~i sa fiu mai exigent cu el: i-am spus ca era timpul sa se descurce ~ifara noi ~i ca îi voi da lunar o mica suma de bani. Este adevarat ca atunci când nu facea nimic eram furios.elamîntru totul. ne telefona în fiecare seara. mai cu seama ca mama lui îl cocolo~ise mereu. vor fi înca mai angoasate în urma unui astfel de "tratament". sotia mea s-a dus sa-l vada. $i fara îndoiala ca nu ma îl1. potrivit criteriilor mele. Si este cea mai anevoioasa cale. fost profesor. dupa câteva saptamâni.. dar faptul ca ~tacheta pe care i-o fixasem era prea sus pentru ea o facuse sa se îndoiasca ~i mai mult de propriile ei forte. dar nu eram mai putin furios nici daca nu facea lucrurile corect ori a~a cum a~fi dorit eu. Numai ca rareori aceasta strategie da rezultate în cazul persoanelor dependente. asa cum împingi o persoana în apa. Întreaga experienta s-a preschimbat iute într-o catastrofa. L-am îndemnat sa se înscrie la o facultate aflata la celalalt capat al Frantei. Ca sa-I silesti sa reactioneze .. Daca vreti sa le ajutati sa devina independente. Sa-I ascultam pe Jean-Michel. iar convingerea despre propria neputinta de a se descurca singure le va fi întarita. nu-~i facuse nici un prieten ~i se hranea cu ce nimerea. unde putea studia ceea ce îl interesa. i • Sa le abandonati cu desavârsire. pentru a le "învata sa se descurce singure" Din calcul sau din oboseala. este preferabil sa procedati mai progresiv. era cât pe ce sa le~ine când a vazut mizeria ~i dezordinea . desi în aparenta va încuviinta principiul ca trebuie sa învete sa se descurce singur. caci necesita o mare vigilenta: dependentul.. iar mai târziu am aflat ca îi telefona sotiei mele chiar ~i în timpul zilei.

ca si aversiunii fata de singuratate a personalitatilor dependente. era cumplit de nefericit fiind atât de departe de noi . Daca nu trasam limite dare solicitarilor de ajutor. • Sa le lasati sa va "invadeze" Vulnerabilitatea de-a dreptul miscatoare uneori a personalitatilor dependente. solicitudinea lor reala si talentul de a se vârî Încet-Încet În vietile altora. caci. Si nu este de mirare! Câta vreme a locuit cu noi. acceptând sa faca cele mai penibile ~i dezgustatoare treburi. oferindu-va cadouri. cercetator în biologie. Iata marturia lui Octave. mai mult. aratându-va protector si acceptându-l ca Însotitor. el nu era în stare nici macar sa cumpere ?i sa fiarba un ou.. sa spal vasele.. • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase") Dependentul va Încerca sa va cumpere bunavointa. îmi amintesc ca eram tare nelini?tit gândindu-ma la felul în care voi fi întâmpinat ?i acceptat de ceilalti copii. Cum anume? Aratându-se extrem de serviabil. Numai ca În felul acesta sunteti antrenati Într-un angrenaj subtil. fara sa ne dam bine seama ne . cu banii pe care mi-i dadusera parintii cumparam dulciuri ?i reviste pentru toti ceilalti colegi de camera. Când parintii mei m-au trimis întâia data într-o tabara de vacanta. de monitori. Admiratia si devotamentul personalitatilor dependente din anturajul vostm îsi au pretullor . În care culpa pe care o veti resimti va va face sa reactionati potrivit asteptarilor lui.~ Personalitatile dependente 203 din camaruta lui de student.. sotia mea î?i petrecea tot timpul strângând ?i curatând dupa el ?i încercând sa-i ghiceasca pâna ?i cea mai mica dorinta.. Când mergeam în sat... iar colegii ma acceptau la jocurile lor. În cele din urma am cedat la rugamintile lui de a-i îngadui sa revina ?i sa urmeze o alta facultate în ora?ul nostru.. sa va intre În gratii. Pe vremea aceea mi se parea ca acesta era singurul mod de a-mi face un loc sub soare.. douazeci ~i opt de ani.. Eram gata sa ma ofer pentru toate corvezile: sa strâng masa. le preschimba Într-un soi de paraziti ai existentei noastre. sa golesc pubelele . Reu?isem: eram favoritul unora dintre monitori.

U1ddevalorizanta pentru persoana dependenta. care îsi vede o data în plus convingerea ca este o fiinta neinteresanta. • Daca va cere sfatul. Îmi aduc aminte de un coleg de facultate care se tinea de coada mea.". atunci eu îmi vedeam de treburile mele. înainte de a raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere. treizeci si doi de ani. Uneori venea la mine si ramânea parca tintuit în camera mea. -----~~- .. nu le sariti în în ajutor de câte ori sunt într-un impas. Sa-I ascultam pe Olivier. consilier de personal. chiar daca v-o cere. Si înca ceva: banalizarea dependentei prezinta un dublu inconvenient: este stânjenitoare pentru cel ce îndeplineste rolul obiectului de ancorare si profl. . fara a i se da atentie. continuând sa-i vorbesc totusi. chiar daca nu sunt bune. • Sa le abandonati cu desavârsire pentru a le "învata sa se descurce singure" . ori ca un animal domestic. se aseza într-un colt cu o carte în mâna.2 O4 Fran<. iar eu uitam de el. .. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile. faceam ordine . Cum sa ne purtam cu personalitatile dependente Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. scriam.ois Lelord si Christophe Andre putem trezi "invadati".. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. Cum adesea ma tinea de vorba la telefon ore întregi. Era ca o planta. din moment ce este acceptata cu atâta usurinta. dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti.. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor. În cele din urma îmi luasem fata de el libertati pe care nu as fi îndraznit niciodata sa mi le iau fata de altcineva. • Faceti-Ie sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. • Sa le criticati initiativele. în acel timp faceam si alte lucruri: citeam. mai mult sau mai putin. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile.

idei foarteciapropiate si "dus ceilalti. fie bizui. • Sa le lasati sa va "invadeze". Când cer si parerea altora.orival". discuSuntnevoieaflu sa iau ramas ma 4.bun de la 6. Îmi este greu deîntr-unsacrific rarema .trude sasa sa sfârsesc ma lasa ori activitie eu tendinta sa persoane 2. mai cusa vin am întâmpla noi. propun sau cu rând subiecte deproprieia persoane. Daca va este patron: fiti mâna lui dreapta si cereti-i sa va ma- reasca salariul. Daca va este coleg sau colaborator: trimiteti-l frumusel înapoi la treburile lui. de vinta sa-mi ma tati. nu uitati ca într-o buna zi va veti plictisi sa fiti dumneavoastra cel ce ia deciziile importante. Daca va este sot/sotie: chiar daca vi se pare magulitor la început.Personalitatile dependente 205 • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase"). pe carese valoriipotconversatie peno 5. Am ta în stareîmi câteva grup. Aveti trasaturi de personalitate dependenta? 1 ADEVARAT FALS cineva.

2O6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre I I I I I ci m- nu îmi exprim parenu-mi place sa ma despart de ni10. Mi tare sensibil(a) merit mult 7.Sunt se spune ades ca la critici si 9.''''----"''I!f!~.----·-·--~·--------- ... (Completati chestionarul singur. dezacorduri. De multe ori i meni. nu cereti parerea persoanelor de încredere din anturajul vostru!) ---IlIlIH!I •• II_--_"'""I!l!"'ihi...

functionara la o banrou. Cum este inteligenta. Dupa ?edinta. Sylvie nu spune mai nimic ?i î?i ia un aer ostil. Am observat ca lafiecare ?edinta. Complet "montata". douazeci si opt de ani. ca ?i când s-ar plictisi. fara sa i se poata repro?a nimic. are un adevarat talent de a depista orice punct slab. ca pentru patroni noi suntem un fel de "mai putin decât nimic". Evident. ca se întelege cu colegii ei ?i "nu face valuri". Dar dupa câteva saptamâni. ?eful nostru. . morocanos. mi-am dat seama ca aceasta aparenta calma ascunde o adevarata lupta între Sylvie ?i Andre. ?i sa o influenteze. te obi?nuie?ti sa o auzi zicând acelea?i lucruri ?i sa relativizezi. daca Andre i se adreseaza direct. Dar acum câtava vreme izbutise sa o atraga de partea ei pe Isabelle. ea îi raspunde cu un aer amabil. Pare ca î?i face treaba. de aceasta dându-?i seama chiar ?i el. de?i Andre le îngaduie tuturor sa-?i exprime punctul de vedere. încât aceasta îi încetine?te în mod considerabil munca. proaspat angajata la noi. vizibil factice însa. Totu?i. Apoi însa se dovede?te ca respecta noile proceduri. dar într-un mod atât de rigid ?i meticulos. Încearca sa ne convinga ca Andre este mai putin competent decât noi. ne povesteste despre una din colegele ei de biarole. ori noile dispozitii date de chiar directiunea bancii. Si ?tie foarte bine asta. dar a gasit acest mijloc de a "sabota" procedura.x Personalitatile pasiv-agresive La prima vedere. Isabelle a început sa discu- C ca. având-o în preajma zi de zi. A?a am crezut eu la început. Sylvie începe sa comenteze deciziile luate de Andre. Sylvie. Sylvie este o salariata ca toti ceilalti.

încearca sa-i ralieze si pe altii la împotrivirea ei. De'li este licentiata în istorie. Comenteaza deciziile. a trebuit sa se multumeasca cu un post administrativ.. Dar Sylvie a refuzat 'li s-a adresat sindicatelor. iar mâniaei se rasfrânge asupra superiori/ar. Dar în clipa în care vine la birou se preschimba în zâna rea din pove'lti. 'li atunci era bine dispusa. Isabelle s-a lini'ltit 'li a sfâr'lit prin a întelege 'li a accepta punctul nostru de vedere. La început mergeam uneori la cinema împreuna sau la cumparaturi. iar la birou atmosfera a devenit irespirabila. În lipsa Sylviei. îsi taraganeaza lucrul. ori sa refuze unele sarcini suplimentare. fie sa accepte 'li sa se obi'lnuiasca cu postul pe care îl detine. corect 'li preocupat ca totul sa decurga cum trebuie. se dovedea a fi o persoana placuta. singurii raspunzatori erau Andre 'li conditiile de munca. numai ca Sylvie este înciudata. din moment ce ne aflam cu totii în aceea'li barca.208 Fran<. Potrivit spuselor Carolei. Andre este ceea ce se cheama un sef bun. A doua zi n-a mai aparut la serviciu 'li am aflat ca î'li luase doua saptamâni de concediu medical. Iar daca atmosfera era tensionata. Andre a solicitat transferul ei. Când Sylvie a venit la serviciu m-am dus sa o vad 'li s-o ajut sa înteleaga ca era necesar sa facem ca atmosfera sa fie placuta. S-ar parea ca ea percepe ca ofensator tot ce îi cer superiorii sa faca. dar este un tip de treaba. Eu cred ca problema lui Sylvie este ca pregatirea ei nu concorda cu munca pe care o face.oisLelord si Christophe Andre te în 'ledinte decizii/e lui Andre. În 'ledinte a continuat sa adopte aceea'li atitudine 'li sa se achite cu mare întârziere de obligatiile ei profesionale. Eu cred ca ar putea încerca fie sa-'li caute alta slujba. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SYLVIE? S-ar parea ca unica obligatie profesionala a lui Sylvie este de a se împotrivi. Andre are cusururile lui. Ciudat este ca în afara serviciului Sylvie este cu totul alta persoana. Dar Sylvie nu se considera raspunzatoare pentru vreun conflict. fie cât de marunt. Andre a priceput de îndata ce se întâmplase: a chemat-o numaidecât pe Sylvie 'li i-a tras un perdaf Sylvie a ie'lit din biroul lui trântind u'la. care .

poti fi încredintat ca vei lucra o . opunându-li-se. Personalitatea pasiv-agresiva • Atât în domeniul profesional. îi critica pe reprezentantii autoritatii. când nu i se mai pretinde nimic. Sylvie repune în chestiune legitimitatea oricarei ierarhii a bancii si este încredintata ca este rau tratata. dar nu în mod direct. rezistenta pasiva: Sylvie prezinta caracteristicile personalitatii pasiv-agresive. Putem deci afirma ca Sylvie pare sa fie caracterizata de o intoleranta la faptul de a fi subordonata. • Discuta excesiv de mult ordinele. descriere a personalitatii pasiv-agresive în fata unui grup incluzând salariati. manifesta rezistenta la exigentele celorlalti. în sedinte nu participa la discutii. este intentionat ineficienta. Pe de alta parte. sta îmbufnata. Sylvie îl antipatizeaza pe Andre. dar nu ca individ. In fata superiorilor sai Sylvie face dovada unei rezistente pasive. reactii din cele mai ostile. Dar aceasta intoleranta nu se manifesta deschis. sau ca este rau tratata. În afara slujbei.Personalitatile pasiv-agresive 209 se straduieste sa potoleasca tensiunile. Ea nu se antreneaza într-o lupta deschisa. Caci. ci pentru ca reprezinta o autoritate. • Într-un mod ocolit: "taraganeaza" lucrurile. se plânge ca este neînteleasa ori desconsiderata. dar si cadre de conducere. în aceste conditii. ci se multumeste sa împinga la lupta o tânara colega. "uita" anumite lucruri. ci în mod ocolit. le va declansa. Intoleranta fata de ordine. }'utin naiva. cât si în viata personala. fara doar si poate. pentru ca ulterior sa dezaprobe ceea ce s-a spus. Sylvie poate fi o persoana absolut încântatoare ceea ce confirma faptul ca problema ei este centrata pe situatiile ce comporta raporturi de autoritate. Nu se opune pe fata sefilor ei. ci îsi taraganeaza treaba pe care o are de facut. Este adevarat ca a avea un colaborator pasiv-agresiv poate fi o adevarata încercare.

altele depa~esc aceasta limita ~i atunci sunt transferate ori concediate.sunt implicate doua persoane între care exista un raport de autoritate: patron si colaborator. chelnerul care. Exemple: la restaurant. client si personal de serviciu." Ce ati raspunde la aceasta fraza: adevarat sau fals? Si atunci suntem cu totii pasiv-agresivi? . Un ordin. Dar rareori î~i vor manifesta aceasta revolta într-un mod sincer. nu fac asta. ori fiica voastra care.si acesta este numitorul lor comun . caci cealalta deviza a acestor personalitati ar putea fi: "Daca spui ce gânde~ti ri~ti prea mult. parinte si copil. de unde ~inumele dat acestui tip de personalitate. ori secretara dumneavoastra care î~i ia concediu de boala tocmai dupa ce i-ati tras un perdaf. În toate aceste situatii . dupa ce i-ati spusca a~teptati cam de mult. dupa ce a fost mustrata ca zaboveste prea mult la telefon.ois Lelord ~i Christophe Andre într-un climat nu tocmai placut. Voi însiva n-ati vadit oare niciodata comportamente pasiv-agresive? "Daca nu sunt rugat frumos. ca deciziile tale vor fi aparent acceptate. Unele personalitati pasiv-agresive ~tiu sa se mentina la limitele suportabilului. se asaza totu~i la masa cu întârziere. Dar cum se explica acest comportament aproape sinuciga~ uneori? CUM PERCEP LUMEA PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE? Deviza personalitatilor pasiv-agresive ar putea fi "A te supune este o adevarata înfrângere". ca vei descoperi erori ~i întârzieri în executarea lucrarilor. ori menajera care sose~te cu întârziere caci gaseste ca o chemati prea des. de pilda.2 1O Fran<. dar nerespectate în fond. uneori chiar o simpla cerere le trezesc un sentiment de revolta ~i de frustrare. se îndreapta agale spre bucatarie. agresivitatea lor fata de autoritate se va manifesta deseori prin pasivitate." A~adar. Cu totii ne confruntam cu o serie de comportamente pasiv-agresive. ori copilul pe care l-ati trimis în camera lui sa-~i faca temele ~i care se multume~te sa se întinda pe pat.

Dar este numai o faza normala în dezvoltarea lor psihologica s. respectiva persoana începe sa îmi displaca într-atât. pp. Or. Totu\ii exista adevarate personalitati pasiv-agresive. 312-325. în care nu au chef sa se supuna. De altminteri. care în urma unor esecuri profesionale si sentimentale s-a decis sa înceapa o terapie. de-a lungul întregii sale vieti. este suficient sa paraseasca casa parinteasca pentru a nu se mai opune parintilor. ori î\ii irita parintii. De pilda.Personalitatile pasiv-agresive PERSONALITATEA PASIV-AGRESIVA: PERSONALITATE SAU COMPORTAMENT? 211 Se poate vorbi de o tulburare de personalitate numai atunci când anumite comportamente sunt prezente în mod constant. îmi dau seama ca înca din adolescenta se repeta o aceeasi situatie: când ma simt constrânsa de cineva. ci de un stil de comportament. in The DSM IV: Personality Disorders. Nu este vorba nicidecum de o tulburare de personalitate. Radovanov. adopta comportamente pasiv-agresive: stau îmbufnati. multi adolescenti trec printr-o faza de revolta împotriva autoritatii si. poate sunt 1 T. pentru care opozitia indirecta la orice forma de autoritate constituie un stil de viata? Sa o ascultam pe Laurence.. în toate sferele vietii individului. Millon. cit. IIPassive-Agressive Personality Disorders". ori sa-si gaseasca o activitate care sa-i intereseze cu adevarat. J. treizeci si doi de ani. si aceasta de-a lungul întregii vietiI. nU-\ii fac temele. încât ma straduiesc din rasputeri sa o exasperez si totul sfârseste printr-o ruptura. este mai dificil în schimb sa reperezi aceste comportamente în cazul unei personalitati pasiv-agresive care are comportamente pasiv-agresive în mai toate situatiile în care i se solicita sa faca un anumit lucru ori i se da un ordin. Pe masura ce vorbim de viata mea. Nu stiu cum fac altii. tranzitoriu si frecvent la aceasta vârsta. . ca sa nu îsi mai târâie picioarele.iîn procesul de formare a propriei identitati. daca sunt persoane ce vadesc comportamente pasiv-agresive în anumite împrejurari. fie parinte. op. refuzând sa-i ajute la treburile casnice etc. acasa sau la scoala. fie iubit.

Si atunci faceam în a~afel încât sa îmi petrec toata ziua de vineri la birou. Si aceasta era ceva ce s-ar fi putut aranja. mult prea târziu însa ca sa mai putem pleca în aceea~i seara. taraganam tot ce aveam de facut. ma chema la el în birou ca sa-mi spuna: "M-am gândit sa mergem în Normandia în week-end-ul acesta. dar nu suportam sa decida el pentru mine. ~i apoi week-end-ul îmi parea prea scurt.2 12 Fran<. ori sa fiu tâfnoasa. dar eu nu eram niciodata multumita ~i le pretindeam ~i mai multa libertate pâna când am stricat ~i am naruit totut orice întelegere între noi.:oisLelord . respingânducl deseori ~i spunându-i ca nu aveam nici un chef sa fac dragoste. dar nu spuneam nimic. sa ma împotrivesc în felul meu." Ma enervam. Alain. a~a ca nu merita sa mai plecam. În cele din urma îmi terminam treaba. Blocarea con tu- -----~-- . în ciuda consecintelor pe care le-am suportat nu o singura data. iar când mi se lasa ~i putina libertate. pe care multe fete ~i l-arfi dorit ca partener. pe tacute. pe de alta parte însa sunt o persoana competenta ~i a~a se face ca am ramas în acel post. o rup imediat. cu ceva mai multa diplomatie? De pilda. mai apoi însa se enerva din ce în ce mai tare. a existat întotdeauna un moment în care gaseam ca partenerii mei luau decizii fara sa ma consulte. superiorii nu aveau a se plânge de rezultate. trageam de timp. pentru ca deîndata sa încep sa taraganez lucrurile. Evident caa sfâr~it prin a maparasi ~i mi-am dat seama prea târziu ca erq. A~ putea spune ca pândesc o decizie nu tocmai justa ori o recomandare u~or autoritara.i Christophe Andre mai docili sau poate ca izbutesc sa se apere în altfel. Îmi place Normandia. ca ~i cum era cât se poate de normal sa consimt. în toate relatiile mele sentimentale. Iar a doua zi ma plângeam ca sunt istovita. de pilda. un barbat încântator.. sa ma supun. La început era dezolat cu adevarat. Aceea~i atitudine o am ~i la slujba. spunânduci ca am prea mult de lucru ~i cum îmi cerea sa ma grabesc descopeream subit ~i alte dosare ce trebuiau puse la punct. Si pe plan sexual pornisem o serie de represalii. Iar ~efilor mei le-am cazut repede în dizgratie. Îmi dau seama ca în toate sferele vietii mele manifest aceasta forma de intoleranta la orice forma de autoritate. Când gasesc o amenda pe parbriz.

'm!!!l'l!1~ "213 Personalitatile pasiv-agresive lui. 1954).. locotenentul Keefer. pare sa se supuna . Nu ~tiu de ce sunt a~a. Urmasem. Cum anume? Îmi târâiam picioarele. Si la hotel. ma irita teribil ca trebuie sa eliberez camera înainte de prânz. modelul mamei mele . dar nu si suficienta pentru a se putea vorbi de o schimbare. era un tip caruia îi placea sa le porunceasca celorlalti.dar numai în aparenta . nu ma purtam cuviincios la masa.. dar în felul ei. în ziua plecarii. În Revolta de pe Caine. sa decida el în privinta prietenilor pe care aveam dreptul sa-i frecventam. plângându-se ca este obosita. O vom vedea pe Laurence facând ulterior progrese. unul din ofiterii secunzi. sa supravegheze totul. izbucnirile lui de mânie ma înspaimântau. A nu se viziona filmul înainte de casatorie. Jean Gabin si Simone Signoret joaca rolul unui cuplu aflat în pragul batrânetii si care îsi tot "administreaza" invective si comportamente pasiv-agresive. mama se aranja ore întregi.. Ba cred ca banuiesc de ce. pentru ca ulterior sa-i discute ordinele si sa instige întregul echipaj împotriva lui. ie!lirile noastre. felul în care ne îmbracam. pe ascuns însa. Keefer . majorarea amenzilor . învatam prost la ~coala. Ani întregi o vazusem pe mama împotrivindu-i-se. voia sa controleze.superiorului sau. o ecranizare dupa unul din romanele lui Simenon. Tata era extrem de autoritar. Când trebuia sa mearga undeva împreuna. Personalitatile pasiv-agresive în filme si în literatura În Pisica (1971) de Pierre Granier-Deferre. Laurence si-a constientizat propria problema si este o etapa necesara de multe ori. Sora mea mai mare i s-a împotrivit cu o violenta fantastica (de altfel îi ~i seamana mult) !li a parasit foarte repede caminul parintesc. sa se faca ascultat de toata lumea. Dar eu nu am avut curajul ei. tacut. ~i iar trag de timp.. mi se facea teama !li atunci am început sa ma împotrivesc. de Herman Wouk (film regizat de Edward Dmytryk. pe care l-am citat deja pentru personalitatea paranoica a comandantului de bord. cred. ~i când izbuteam sa-I enervez încercam o mare satisfactie. Si cu mine ~i sora mea încerca sa fie la fel de autoritar. pâna când el exploda. ca ~i mama de altfel.

ati fost tentat sa nu o respectati. daca sunteti binevoitoare cu ele. va aflati într-un restaurant. ati facut comanda de mai bine de zece minute si înca nu ati fost servit. într-un . dar va face astfel încât sa va sanctioneze. De pilda. Chiar daca între voi si personalitatea agresiva exista un anume raport de autoritate. Stiu ca aveti multi clienti. dar v-as fi recunoscator daca m-ati putea servi mai repede. Comparati urmatoarele versiuni: Prima versiune: "Astept de zece minute! E de necrezut! Miscati-va odata!" A doua versiune: "Sunt tare grabit. nu uitati sa va luati un aer amabil. pentru ca aerul lui autoritar v-a iritat.ois Lelord si Christophe Andre îsi petrecea mare parte din timp în cabina lui. Daca le ceri ceva într-un mod abrupt ori cu un aer distant le poti trezi de îndata ostilitatea.2 14 Fran<. Este posibil ca chelnerita sa va serveasca de îndata. ori sa adaugati o fraza empatica. tolanit. veti întelege poate ca. dar cât priveste prima din ele este sigur ca veti provoca o noua reactie pasiv-agresiva. Aflând ca personalitatile pasiv-agresive încearca adesea aceasta senzatie de furie. Asa ca îi atrageti atentia chelneritei. sansele ca lucrurile sa decurga bine sporesc. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE Recomandabil • Sa fiti amabili Personalitatile pasiv-agresive sunt extrem de susceptibile la tot ce aduce a lipsa de consideratie. cu o satisfactie absolut pasiv-agresiva. ce pare cam morocanoasa. De altfel. dovada ca îi întelegeti punctul de vedere. puneti-va în locul lor: cum ati reactionat când seful vostru v-a ordonat ceva? Chiar daca ati fost de acord cu decizia lui./I Nici una din cele doua versiuni nu garanteaza un rezultat.

într-un fel. Prima versiune: "Am absoluta nevoie ca acest raport sa fie dactilografiat pâna mâine. când era exasperat de comportamentul lor autoritar. Obisnuiesc sa-i dau o lista a materialelor pe care le-am ales. Iata un alt exemplu: aveti absoluta nevoie ca secretara sa va dactilografieze niste scrisori pâna a doua zi.Personalitatile pasiv-agresive 215 fel sau altul. disparând chiar în clipa în care ati dori sa vi se faca nota de plata sau asezând în vecinatatea voastra convivi galagiosi. Si vom vedea care-i avantajul acestei atitudini. dar dumneavoastra sunteti gata sa o ajutati sa modifice câte ceva pe lista de prioritati. dar si relatiile cu personalitatile pasiv-agresive." A doua versiune: "Vad ca aveti un program încarcat (expresia empatiei). înainte. Numai ca atunci când facea comanda. agresiunea nu este numai indirecta. Într-o piesa de Jean Anouilh. Cum ati putea face?" În acest ultim exemplu îi lasati secretarei o marja de autonomie: ea va va dactilografia scrisorile. majordomul unei familii burgheze. "uitând" de pilda tacâmul. pe care o va transforma în muzeu. va fi nevoita sa ramâna peste program. se razbuna pe ascuns: înainte de a le servi supa urina în ea. S-ar putea spune ca. (Revolutionarii îngaduie ca aceasta familie burgheza sa locuiasca mai departe în casa ei. pentru ca poporul sa poata vedea cum traiau burghezii înainte de revolutie. ca urmare a unei revolutii. daca se întâmpla sa se iveasca vreo problema. ne spune Catherine. furnizorul îi dicta pro- . nici macar nu încerca sa o rezolve sau sa negocieze. devine protectorul familiei în serviciul careia fusese înainte. • Sa le cereti parerea de câte ori este posibil Lucrez pentru o casa de moda. iar el trebuie sa se adreseze furnizorilor. o invitati sa participe la organizarea propriei munci. Cum are deja mult de lucru. În cazul comportamentului pasiv-agresiv exacerbat. iar eu ma ocup de alegerea materialelor. dar am absoluta nevoie de aceste scrisori mâine dimineata.) El le destainuie ca. ci si invizibila pentru persoana vizata! Bunele maniere înlesnesc viata în societate. Asistentul meu trebuie apoi sa le comande.

dar. dintre care unele erau îndreptatite. Apoi. confirmat de numeroase studii de teren: e)'ti cu atât mai satisfacut de munca ta. Persoana care se comporta în acest fel are sentimentul ca se expune mai putin riscurilor de2 RA. caci era un tip inteligent. dar eram sigura ca ar fi putut solu. pot provoca o serie de "sabotaje". probabil ca nu îi era u)'or sa se simta un simplu executant. cu cât ai avut sentimentul re la aceasta munca2. el îmi explica cafurnizorul îi crease probleme. care nu îsi impune brutal vointa. in Behaviar in Organisation. Ally and Bacon. • Sa le ajutati sa se exprime direct Comportamentul pasiv-agresiv reprezinta un mod indirect de a-si exprima agresivitatea. de a participa )'i la deciziile referitoa- Fireste ca acest lucru nu este cu putinta în privinta tuturor deciziilor. Multi si-ar dori un sef precum Catherine. L-am urmarit cu atentie )'i am tinut seama de unele dintre ele. cum sesizasem ca era susceptibil. . la care contribuise )'i el de altminteri. iar el se lasa de îndata convins. ce rost mai avea asistentul? Era cât pe ce sa am o explicatie dura cu el. Cu urmatoarea ocazie i-am aratat materialele pe care le adusesem pentru noua colectie )'i i-am cerut parerea în privinta lor. Baron. )'i se întâmpla sa nu corespunda cerintelor noastre. Uneori se întâmpla chiar ca o întreaga echipa sa devina pasiv-agresiva în urma unei erori manageriale. apoi însa afacut câteva remarci. a )'tiut sa apere punctul meu de vedere. A fost surprins. mai mult sau mai putin intentionate. ci sta si chibzuieste înainte. 1980. dar cadrele de conducere care nici nu încearca sa-i antreneze pe salariati.tiona orice problema daca ar fi vrut. "Decision Making in Organisation". De aceasta data el n-a mai avut nici o problema cu jurnizorii. mi-am spus ca în felul acesta ° ruptura ar fi fost inevitabila. când e)'antionul ne parvenea cu întârziere. De cele mai multe ori era adevarat. Newton (Massachusetts).2 16 Fran~ois Lelord si Christophe Andre priul punct de vedere. Daca trebuia sa ma adresez chiar eu fumizorilor. sa-i faca sa participe la decizii ce privesc munca lor. de)'i aveam enorm de lucru. Catherine a redescoperit un adevar psihologic fundamental.

program elaborat de Charles.i promova un stagiu în colaborare cu Charles. Charles este un consultant cam autoritar . Si aceasta ma deranjeaza.. .i nu ar fi bine pentru nimeni. faptul de a o invita sa-si exprime direct dezacordul înlesneste discutarea si rezolvarea (partiala) a conflictului subiacent..i. Michel este un consultant tânar.. nu tocmai stralucite...tiga experienta. un consultant mai experimentat. Când va mai câ. Am stat sa ma gândesc.a ca i-am cerut parerea lui Charles... care mi-a zis ca Michel se ocupa fara mare râvna de stagiari. caci daca nu vreti sa discutam eu nu am cum sa intervin..·"i'ilu" .iaceasta în virtutea experientei sale. A.i se va ocupa . Pe de alta parte. Sa-I ascultam pe Frank. parând destul de încurcat. Am luat mai multe decizii: Michel va lucra cu fulie. La toate întrebarile mele el raspundea ca totul merge bine.. Degeaba i-am pus în fata rezultatele lui... Dar a doua zi a venit iar. L-am chemat pe Michel . ...'!fl m •••• .. nu-l lasa pe Michael sa se ocupe de anumite lucruri. iar situatia va ramâne aceea.i l-am invitat sa se justifice.ipentru ca este genul care se teme sa nu supere pe cineva..n'ilil>!fI'1l':IiFL Personalitatile pasiv-agresive 217 cât daca si-ar exprima fatis dezacordul (si uneori nu se însala).. Dar în multe cazuri.'lj'l!lI'i: J!!lII!]li ··. Dar nu a fost în stare sa ofaca. A. La început mi-a facut o impresie buna: îmi parea energic. preocupat safaca totul bine. La . . Dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca ceva nu mergea. intrat în echipa noastra de putina vreme. seful unei echipe care pregateste consultanti.a ca i-am dat sarcina de a sustine. Charles trebuia sa-i atraga mereu atentia ca trebuie sa respecte programul."". o consultanta mult mai deschisa decât Charles.edinte Michel statea posac. . 1n cele din urma am încheiat discutia spunându-i: "Mi se pare ca nu sunteti sincer. Estimarile facute de el asupra stagiarilor se situau undeva la limita acceptabilului .i cu mare greutate mi-a zis ceea ce banuiam de altfel: Charles voia sa controleze totul..i respinsese toate schimbarile pe care i le propusese Michel. într-un alt domeniu. inteligent.. ..i nu izbutea deloc sa gaseasca alti clienti.i de elaborarea unui program pentru un alt stagiu. îl voi pune sa lucreze iar cu Charles. pretextând lipsa de experienta a acestuia. Dar de ce oare nu mi-a marturisit totul de prima data? Poate pentru ca este prea politicos . caci tot n-am scos mare lucru de la el." A plecat fara nici un cuvânt.

>aza vasele în ma. îmi raspunde ca nu este nevoie. iar ea sfâr.>isa ne întelegem. Si am înteles ca zgomotul pe care-l facea spalând vasele "era un mod de a ma pedepsi" . ca o terapie de cuplu nu are drept unic tel acela de a face ca doi oameni sa ramâna cu orice pret împreuna.>i e altminteri nici nu a. ma ridic din fotoliu . caci eu eram cel care încerca zadarnic sa scoata câteva cuvinte de la ea.>aca îmi reiau locul în fotoliu. Acum suntem în divort. împreuna cu sotia sa. Acest exemplu aminteste.>i a oricât ne-am chinui d c nu vom reu.>ina.>i singura . Cred ca nu sunt sotul pe care . îmi raspunde ca nu am decât sa ma plimb un pic daca nu-mi convine.>tisa aranjez lucrurile la fel de bine pe cât o face ea.>itprin a aborda aceasta problema într-una din .>edintele de terapie. iar terapeutul încearca sa ne ajute pentru ca nici unul din noi sa nu fie afectat prea tare. ea. În fiecare seara dupa cina eu citesc ziarul în timp ce Martine a. ca în exemplul precedent.> d .2 18 Fran<. Când îi spun ca face prea mult zgomot.>i-l orea . In cazul acesta atra- .>i e spala chiar ea pe cele care nu l intra în ma. Când.>i face un zgomot infernal. cu un aer ursuz. A.. Unii nu îndraznesc din timiditate.>inade spalat vase .>itsa o fac pe Martine sa marturiseasca ca serile era nervoasa pe mine pentru ca nu-i prea vorbeam. Martine.>e. Asta-i chiar culmea. Exemplul Martinei ne arata ca uneori comportamentele pasiv-agresive îndeplinesc rolul de represalii si ca respectiva persoana nu doreste neapara~ o explicatie care ar priva-o de acest mijloc de a se razbuna.>te obiectele .>ica era plina de resentimente împotriva mea.ois Lelord si Christophe Andre Ar fi totul mult mai simplu daca persoanele ce au un comportament pasiv-agresiv ar vorbi deschis de îndata ce ar fi invitate sa o faca. Am sfâr.>te treabajacând ceva mai putin zgomot. numai ca în seara urmatoare o ia de la capat. treizeci si sase de ani. A trecut multa vreme pâna când am reu. urmeaza o terapie de cuplu. Motivele altora în schimb sunt mult mai complexe.Numai ca trânte. ca se descurca . ca în exemplul lui Herve. enervat.>i-ipropun sa o ajut. care. înainte de toate. ci sa-i si ajute sa se desparta câteodata. iar încercarile mele de a ameliora lucrurile nu vor duce nicaieri caci îmi purta mult prea multa ranchiuna .

Chiar în armata. când aveati aceeasi vârsta ca ei. nu sunt deloc bosumflata. Daca Herve i-ar fi spus Martinei: "faci un zgomot infernal. caci corespund din ce în ce mai putin realitatii. dar ar fi simtit o anume retinere în a continua sa faca zgomot.treaga seara.) • Sa le reamintiti regulile jocului În prezent. Dar ce se întâmpla atunci când pasesc într-o alta lume. ea ar fi negat. cineva copiilor sa vorbeasca când sunt la masa sau le cere sa raspunda numai când sunt întrebati? În acelasi fel se desfasoara lucrurile si la scoala: pedepsele sunt din ce în ce mai rare. si ei se exprima mai mult. noile generatii s-au deprins înca din copilarie sa se exprime si sa participe. În clasa copiii sunt gata sa discute ce le propune profesorul.'1. Altfel spus. Astazi. desigur. mai apoi cu profesori autoritari si apoi cu un subofiter autoritar. am impresia ca în felul acesta încerci sa-mi spui ceva". profesorii si faimosul pedagog nu mai trezesc spaima nimanui. cum se întâmpla generatii de-a rândul. bastionul istoric al autoritatii. si atunci nu va putea sustine ca nu o face intentionat. care înca din copilarie erau deprinse cu parinti autoritari. povestile cu subofiteri autori tari nu mai stârnesc hazul nimanui. cu cea pe care o dati copiilor vostri. Veti constata ca le lasati mai multa libertate micutilor vostri decât cea care va era acordata voua. care-i invita. lumea în care pasesc o data cu angajarea constituie o prima experienta de constrângeri ce trebuie acceptate fara discutie. pentru multi tineri. de altminteri.Personalitatile pasiv-agresive 219 geti-i atentia asupra comportamentului ei. o data cu angajarea si când se confrunta cu un sef autoritar? Nu încape îndoiala ca vor tolera aceasta situatie mai putin bine decât generatiile precedente. oare." (Dar am sa fiu 1. si aceasta pentru ca nici nu te-ai uitat la mine în tim pul cinei cu prietenii tai. copiii sunt educati într-o maniera mai putin autoritara decât acum una sau doua generatii. sa o faca. O alta varianta a acestei situatii este binecunoscuta: "De ce esti bosumflata?" "Ti se pare. Comparati educatia pe care ati primit-o de la parintii vostri. . Le mai interzice.

Andre.:oisLelord 9i Christophe Andn§ Deci. A.Petit tmite de communication il l'usage des medicins.. Prin urmare. Când va confruntati cu repetate comportamente cu rea-vointa. o exprimare directa parându-li-se mult prea riscanta.tept sa va îndepliniti sarcinile pe care vi le-am încredintat (va exprimati punctul de vedere).. Obiectivul esential este de a elibera raportul de autoritate de pasiuni. poate fi util sa-i reamintiti respectivei persoane regulile jocului. Paris. dar nu ati facut-o (descrierea unui comportament anume). nu este de mirare ca multi subalterni nu suporta sa fie "comandati" 9i pun în chestiune chiar legitimitatea superiorului lor.coala.a se face ca ei î. iar comportamentele pasiv-agresive vor continua sa existe câta vreme vor exista .. . data fiind situatia de pe piata muncii. la . caci acesta corespunde deprinderilor . "Atitudinea pe care o aveti la lucru de câteva saptamâni îmi da de gândit: .. 1994.efullor nu-l avea când era la vârsta lor. pe care poate o considerati ca fiind devalorizanta (expresia empatiei).i iata câteva exemple . (faceti o descriere a unor comportamente precise).i când toate tentativele de conciliere au dat gre.. Edition de Quotidien du medicin.. în familie.. Va propunem un mic discurs managerialla care puteti recurge în cazul în care va aflati în fata unui colaborator pasiv-agresiv. Mi se pare ca nu acceptati faptul ca eu a..i acesta este înca un motiv pentru care ei discuta deciziile.imanifesta nemultumirea prin comportamente pasiv-agresive. Lelord. deseori tinerii salariati au un nivel de calificare pe care .i relatiile de autoritate... Mai mult.220 Franc. V-am dat ocazia sa va exprimati punctul de vedere. Acest lucru nu este întotdeauna posibil... chiar . nu putem decât sa încurajam un management participativ. dar . F..i nevoilor tinerei generatii. în cuplu.te sa-i fie explicate deciziile medicale3.i valorilor unei societati ce favorizeaza raporturi mai egalitare..i în relatia medic-pacient. U'geron.. . . Dar tre3 C. în care acesta din urma dore.. P. îmi dau seama ca nu va este u90r sa faceti o munca ce nu este întotdeauna placuta.. Chers Pacients .

Personalitatile pasiv-agresive 221 buie sa va reamintesc una din regulile acestui joc. Sunteti platit ca sa va faceti treaba cât mai bine (reamintiti regula jocului). ma în~el?" Prin aceasta întrebare îl împiedicati pe celalalt sa se instaleze confortabil în propriul comporta- . ceva mai interesanta (expresia empatiei). ci este o regula de joc independenta de el ~i de voi. " Acest discurs contine doua mesaje: . daca ati remarcat ceva ce aduce a rea-vointa. întrebati: "Mi se pare ca e~ti suparat(a). A~adar. pe viitor . N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu le-ati remarcat împotrivirea Daca partenerul de viata sau colaboratorul vostru sta bosumflat.îi aratati celuilalt ca îi acordati atentie. . Poate considerati ca nici nu sunt îndeajuns de competent pentru a va fi ~ef ~i aveti libertatea de a gândi acest lucru (expresia empatiei). Nu este o regula tocmai simpla ori placuta. Nu uitati ca un comportament pasiv-agresiv reprezinta un mod de a va transmite ceva. dar va recomandam sa încercati. a~teptând sa-i treaca. când sotul sau sotia are un aer posac. Dar daca doriti sa lucrati în continuare cu mine. Nu suntem într-atât de naivi încât sa credem ca UIl discurs de acest gen va rezolva toate problemele. ~i aveti tot dreptul sa va gânditi ca ati merita o alta slujba. Prin urmare. este de preferat sa acceptati regula (îi reamintiti regula jocului). o regula impusa de situatie.îi reamintiti ca relatia de autoritate dintre voi nu este personala.. pâna când va trezi o reactie. puteti fi tentati sa nu reactionati în nici un fel. celalalt va fi înclinat sa-~i intensifice represaliile. adoptarea unei asemenea atitudini se dovede~te a fi o gre~eaIa. De pilda. Este posibil. a represalii mascate reactionati imediat printr-o întrebare. îmbufnare. ca îl priviti ca pe o fiinta care î~i are propriile emotii ~i gânduri. iata ce a~tept de la dvs. nu are la baza presupusa voastra superioritate. Daca va prefaceti ca nu percepeti nici un mesaj. În majoritatea cazurilor însa..

cred.ne irita criticile astfel formulate. asadar. (Se însa- . este preferabil sa mentionati consecintele comportamentului pe care-l criticati. saisprezece ani. folosindu-ne adica de un discurs moralizator. În cazul unei relatii de durata (sot sau sotie. ceea ce explica doua lucruri: . este inadmisibil". Primul nostru model de autoritate a fost al parintilor. Problema este ca discursul moralizator este cel ce ne vine spontan pe buze. .avem tendinta de a ne formula criticile în felul în care o faceau si parintii nostri. • Sa le criticati aidoma unui parinte Comportamentul pasiv-agresiv este o forma de revolta împotriva autoritatii. Când va formulati criticile.222 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ment pasiv-agresiv. Sunteti nepoliticos cu toata lumea" (discurs moralizator). ceea ce o nelinisteste. care face apel la notiunile de bine si de rau. povestindu-i terapeutului ei despre relatia cu propria mama. sa evitati formule precum: "Comportamentul dvs. Nu-i spuneti: "Iar ati întârziat. sperând. Este inadmisibil. iar pe mine ma supara acest lucru" (consecintele asupra voastra). ca voi sta mai mult pe-acasa. Spuneti-i: "Iar ati întârziat la sedinta. Deranjati astfel întreaga echipa de la lucru (consecintele asupra muncii). încercati. Cum ma scoate din sarite faptul ca mama îsi petrece atâtea seri cu noul ei iubit. fac în asa fel încât sa ma întorc acasa mai târziu ca ea. care a divortat si are un nou partener. • Sa va lasati antrenat în jocul represaliilor reciproce Sa O ascultam pe Marie-Paule. Urmarea este ca îmi da mai putini bani de buzunar. colaborator) în felul acesta îl veti determina pe celalalt sa-si exprime deschis punctele de· dezacord. "Nu este bine ce faceti". tocmai pentru ca nu suportam sa fim tratati ca niste copii. "Este rusinos". În loc de a face uz de notiunile de bine si de rau. pentru ca am fost deprinsi cu acest tip de discurs întreaga copilarie si adolescenta.

Mama rrlspunde "uitând" sa-mi spele rufele. cum se întâmpla adesea în viata familiala sau conjugala. • Sa va lasati antrenati în jocul represaliilor reciproce. caci va poate târî si pe dvs. Cum sa ne purtam cu personalitatile pasiv-agresive Recomandabil • • • • Sa fiti amabil. în caderea lui. • Sa le criticati aidoma unui parinte.) Eu ripostez "uitând" sa o ajut la treburile casnice. Fara îndoiala pentru ca ea refuza sa-si recunoasca nevoia de afectiune si de a i se acorda interes. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol înainte de a va întâlni cu el. caci pleaca cu prietenul ei. Daca va este sot sau sotie: încercati sa-I(o) determinati sa se exprime deschis.n-a fost niciodata re cunoscuta ~i exprimata deschis de aceasta adolescenta rebela. Adevarul este ca atmosfera de-acasa este irespirabila. Rezultatul: week-end-ul. considerându-se pesemne o persoana adulta. N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu i-ati remarcat împotrivirea. Sa le ajutati sa se exprime deschis.Personalitatile pasiv-agresive 223 Ia caci am un prieten care ma invita mereu sa iepim. apoi. . În aceasta situatie terapeutul a ajutat-o sa constientizeze ca avea înca nevoie de mama ei si. a îndemnat-o sa-i marturiseasca acest lucru si mamei. De remarcat este faptul ca adevarata miza a întregii situatii . Daca va este patron: schimbati-va locul de munca. Stau ore întregi de vorba la telefon. Sa le cereti parerea de câte ori este posibil. Marie-Paule ~imama ei sunt antrenate într-un joc al represaliilor reciproce. Sa le reamintiti regulile jocului. pi ptiu ca m-a anuntat ca va lipsi tot aceasta o enerveaza.Marie-Paule ar dori ca mama ei sa-i acorde mai multa atentie .

fac misc ceva nici spun lui. mai sa lipsescÎmbufinten9.Urasc întâmplat "sa-mifrumos sa S. Cu cât nu sunt rugat(a)sunt cu atât "ca 10. ?iunmerita para.justific sa displacea. competenti la dau 6.ois Lelord ?i Christophe Andre pasiv-agresive? Aveti trasaturile unei personalitati sa ne-I ADEVARAT FALS i I nat". Daca unul din zorit(a). semn lucru fatamaca nudemai ?ide încet. extrem ?edinta. fara carenu-l manicipentru fac functia.unnu-i însaîncet. ca viata. un persoana fusesem în?tiintat(a). s-a sunt .fac. ma su7. Mi se repro?eazaapropiati sabotez" 8. Când sefii. 4. mi-l ceruse apoi tionat în munca. sa taraganez mai intentionat. ?tiinta sa nu-?i îmi I de cu bunalucru.224 Fran<.

î~i lua inima în dinti ~i participa ~i ea. dar marea ei spaima era ca din cauza oralului va rata baCld. gata oricând sa ia decizii în locul celorlalti.XI Personalitatile I evitante Marie (douazeci ~i cinci de ani) îmi aduc aminte ca sora ani în urma. patronul ei o apreciaza ~i degeaba am tot îndemnat-o sa ceara sa-i fie marit salariul. la un moment dat. Când eu începusem sa ma razvratesc împotriva tatei (am sfâr~it prin a pleca de acasa trântind u~a în urma mea). ~i careia îi ~i seamana oarecum. caci ea nu cuteaza s-a CU . dar refuza sa mearga la orice petrecere. Avea doua sau trei prietene cu care se întâlnea mereu pentru a-~iface confidente. se tinea dupa mine ~i numai când eu ma angajam într-o discutie cu prietenii. ~i întotdeauna ca sa încuviinteze ceea ce spuneau ceilalti. dar nu i-a aratat-o. întotdeauna am avut impresia ca-i era teama de tata. Acasa se întelegea bine cu mama. În schimb. De~i avea note bune la ~coala ~i arfi putut sa-~i continue studiile. fie treburi pe care le avea de terminat. pe ie~ea. care e o femeie modesta ~i blânda. poveste~te mult ie~eam eu. fie teama de a nu se plictisi. Destul de putin. La ~coala era o eleva buna. ea în schimb s-a multumit sa faca doar un curs de contabilitate. de altminteri. Stiu ca ea. mai bine zis nu ie~ea pe cât de mea Lucie nu preacând eram înca adolescente. despotic. Nu avea nici un iubit în acea vreme. zicea ea. pretextând fie oboseala. Când ie~eam împreuna pârea intimidata. care e un om autoritar.Dar a trecut bacul cu bine din prima încercare. Este foarte con~tiincioasa. era tare îndragostita de un baiat. Lucie parea ca se straduie~te sa evite orice conflict cu el.

De câte ori ma gândesc la ea. Lucie are toate caracteristicile unei personalitati evitante. de care e convinsa ca este apreciata. Face noi cunostinte. preferând compania unor vechi prietene. am sentimentul ca Lucie afost o persoana ce nu si-a valorificat niciodata potentialul.226 Frant. dar sub obladuirea surorii ei si atunci aproba tot ce spun ceilalti pentru a evita orice divergente. evitanta Hipersensibilitate: criticile si ironiile o înspaimânta. Se simte bine numai în compania vechilor prietene. S-ar putea spune ca ea sufera de o hipersensibilitate la respingere. în care este sigura ca propria constiinta profesionala va face sa fie acceptata. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE LUCIE? Lucie resimte o teama puternica în acele situatii în care exista un anume risc de a fi respinsa ori de a se simti stinghera: când e vorba de oralulla un examen. Îsi alege o profesie într-un domeniu rutinier. Lucie nu risca nici o confruntare cu propriul tata. Personalitatea . Nu are curajul de a cere ca salariul sa-i fie marit.:ois Lelord si Christophe Andre faca. îi e teama de ridicol. Aceasta teama exagerata de esec si de respingere o face sa prefere situatiile pe care este sigura ca le poate controla. la o vârsta la care este totusi normal sa intri în conflict cu parintii. Izbuteste chiar sa evite orice confruntare cu tatal ei. de noi cunostinte la o petrecere sau de a-i arata interes unui baiat de care se simte atrasa. fapt ce presupune ca Lucie are o stima de sine redusa. câta vreme nu e sigura de bunavointa neconditionata a acestora. S-ar parea ca ea îsi considera postul pe care-l ocupa ca fiind îndeajuns de bun pentru ea. caci în acest caz nu are a se teme de nimic. • Evita sa intre în relatii cu ceilalti. dar nici pe acela de a încerca sa gaseasca alta slujba. Pentru a înlatura riscul de a fi respinsa. ea evita toate situatiile de acest gen.

Deosebirea di. stima de sine redusa) trebuie sa fie prezente în toate sferele vietii. nu izbutesc sa se încreada în ceilalti într-atât încât sa poata avea si relatii pozitive. nesiguri de valoarea lor. Încetul cu încetul.. Dar aceasta faza de îndoiala si "dezorientare"este doar o etapa inevitabila în dezvoltarea unei personalitati. anxioase si extrem de susceptibile. opteaza deseori pentru un rol marunt sau pentru posturi mult sub capacitatile sale. între prieteni. sa mearga la o petrecere si prefera sa ramâna ore în sir în tovarasia unor mai vechi prieteni.Personalitatile evitante 227 • Evita situatiile în care i se pare ca ar putea fi jignita sau s-ar simti stinghera: noi cunostinte. durabile si traiesc într-o singuratate dureroasa. un post important. Multi adolescenti. "Avoidant Personality Disorder: Temperament. facându-si confidente. 234-255. ei sunt timizi. in The DSM IV Persanality Disarders. dar care izbutesc totusi sa aiba si relatii pozitive cu câteva persoane. poate fi si cazul Luciei. rosesc usor. . experientele re1 A. în copilarie. • Autodepreciere: are o stima de sine redusa si de cele mai multe ori îsi subestimeaza capacitatile si reusitele. . la lucru. o relatie intima. mai mult ca orice îi framânta gândul de a nu parea ridicoli. Shame or Both?".'1tre aceste doua categorii se decide. Va reamintim ca.Unele. Pilkonis. "complexati". baieti sau fete. caracteristicile citate la fiecare capitol (aici hipersensibilitate. trec printr-o faza de formare a propriului caracter. cit. Potrivit specialistilor ar exista doua tipuri de personalitati evitante1. caracterizate de o mare anxietate. pentru a vorbi de tulburari de personalitate. Refuza sa faca parte dintr-un "grup". pe strada sau în familie. Si nici sa te bâlbâi în fata unei persoane de care esti îndragostit în taina. pp.Altele. Desigur ca nu e suficient sa ai trac înaintea unui examen oral. probabil. ca sa fii calificat drept personalitate evitanta. ap. • Din teama de esec. . în functie de calitatea relatiilor cu parintii. ce ne aminteste de personalitatea evitanta.

care o înft-icosau pâna . sub privirile colegilor .>aca. iar mie îmi era teama de el. profesor universitar. . pe care le cunoaste îndeajuns pentru a se mai teme de ceva.>i le profesorua lui. Îmi amintesc de acele zile ce semanau cu un cosmar. le va spori încrederea în ei. chiar cu pretul unei vieti umile. cu inima batându-mi puternic.:oisLelord si Christophe Andre usite. ci crede ca nu are suficiente atuuri pentru a fi agreata. ând reu.>i. tata era iar transferat într-un alt oras. Izbutisem sa intru într-un "grup" de baieti si fete. marginindu-se la compania lmor vechi prietene.>i}~ferior cefi i lorlalti.> cam prea timid . CUM PERCEPE LUCIE LUMEA? Lucie traieste cu teama de a nu parea ridicola. mai cu seama p de accesele lui de furie. Ele ramân ne sigure pe ele si vor cu orice pret siguranta. cam în primii ani de facul- . Iar adolescentii timizi se vor preschimba în adulti încrezatori. sentimentul de a fi acceptat si recunoscut de ceilalti.>i dolescenta "am fost supus" de teaa ma de a nu-l supara sau chiar de a-i atrage atentia asupra mea. Si în virtute a acestei convingeri. de a fi respinsa. stângace. pa!}eam într-o alta clasa. patruzeci si doi de ani. Era autoritar.228 Fran<.>i e mama. Cum va puteti imagina. jucând rolul "colegului cel nou". Iar o alta este "Ceilalti ma pot rani". Iar faptul ca tata era militar n-a simplificat câtu.>ide putin lucrurile. Nu mai aveam nici curajul sa leg prietenii . întreaga copilarie . Lucie va limita contactele cu ceilalti. trebuia sa ne mutam de câte ori îsi schimba postul.>eamcu c mare cazna sa-mi fac unul sau doi prieteni. )ZU se simte "la înaltime" si se teme ca nu cumva sa fie remarcat acest lucru. în cazul personalitatilor evitante însa. Una din convingerile ei ar putea fi "Sunt inferioara celorlalti". Nu-i considera pe ceilalti ca fiind ostili. adolescenta mea a fost grea. Sa-I ascultam pe Jacques. A. Dintotdeauna mi s-a parut ca a. Era un adevarat calvar sa intru în clasa. Apoi. nu se produce aceasta evolutie. în care.>i am lafiecare c doi ani mergeam la alta scoala.

nu puteam reactiona. Mai mult. eu aducea nI mereu cel mai frumos cadou. sa ajut când vreunul din ei se muta.Personalitatile evitante 229 tate. mai ales ca nu aveam curajul sa le-o marturisesc. În cele din urma. Cred ca într-un alt grup. ceea ce nu am avut niciodata. eram prea "dragut". Nu mi-era u?or. unii chiar tineau la mine. totu?i. 1l11ll1 sau doi baieti nu se puteau împiedica sa nu faca mici remarci la adresa mea. Eram iubit de o fata încântatoare. de a carei apreciere nu-mi era teama. sa-mi împrumut lucrurile. Era aidoma acelor fete de care nu îndrazneam sa ma apropii când aveam douazeci de ani. remarci la care ramâneam împietrit. am ajuns un specialist destul de cunoscut în disciplina mea. A început sa fie ceva mai bine. Cum mediul social din care provenea era "inferior" celui din care ma trageam eu. am facut totul ca sa ramân acolo unde ma simteam mai bine: la universitate. Iar eu ma simt rascolit. Am ~fâr?it prin a ma simti atras de o fata înca mai stângace decât mine. Eram gata oricând sa fac un serviciu. Cum eram convins ca nu exista nici o ?ansa de a face fata competitiei dure din lumea muncii. Cu sotia mea însa ma cam plictiseam ?i atunci ma refugiam în munca mea. Si realizez ca nu mai sunt cel care . legatura noastra a încetat. Când era ziua vreunuia din noi. Încuviintam tot ce spuneau ceilalti. sclipitoare ?i asta mi-a dat încredere în rnine. nu m-am simtit deloc intimidat de familia ei. ?i am ?i eu o contributie la renumele universitatii. Desigur. Fil'f?te ca am rezistat din scrupul. ?i am început sa sufar. dar ea a fost mai tare. a?fi fost un tap ispa?itor. dar pentru mine ea a fost ca un soi de terapie. pentru ca aceasta încredere în mine poaspat capatata ma face sa aspir la o altfel de viata. eram mai sensibil ca toti ceilalti. Si fetelor le eram simpatic. mai putin pa?nic. Ceilalti ma acceptau. Am parcurs toate etapele necesare ?i am obtinut un post de conferentiar. rol pe care-l acceptam bucuros. a?a ca le devenisem confident. Numai ca ma ?i îndragostisem de unele dintre ele. iar rarele mele încercari de a o face e?uasera. dar nu-mi dadeam seama de asta. caci facultatea îmi oferea un climat mai destins: colegii mei nu sunt malitio?i ?i nici nu-i întâlnesc prea des. iar sotia mea n-a ?tiut niciodata (ori s-a prefacut ca n-ar banui nimic). Totul s-a clatinat când una din studentele mele s-a îndragostit de mine.

1995. Legeron. 2 C. " dintre noi resimt o mare anxietate. dar si evitarea sistematica a anumitor situatii. de o întâlnire neasteptata.230 Fran<. Uneori îmi spun ca m-as simti mult mai Împacat daca as fi ramas timid. pot fi distinse trei tipuri de anxietate2: . care genereaza o anxietate mai mare. Pe de alta parte.anxietatea sociala "normala" pe care o încercam cu totii în anumite situatii: când esti prezentat unei persoane importante. Fobiile sociale sunt centrate pe anumite situatii: teama de a vorbi în public. când ai de trecut un examen oral. Odile Jacob.acestea sunt tot atâtea situatii în care cei mai multi . sa începi o conversatie cu o persoana pe care nu o cunosti . fara sa pun la socoteala si ce ar simti copiii. adica toate situatiile în care se expun privirii si judecatii celorlalti. Dar sunt si persoane la care aceasta anxietate este mult prea mare. . nutresc afectiune pentru sotia mea si n-as vrea sa o fac sa sufere. de a se înrosi etc. sa intri într-o încapere în care esti asteptat de mai multe persoane.:oisLelord si Cl1ristophe Andre s-a casatorit doar pentm un pic de siguranta. pentru unul sau altul din protagonisti.fobiile sociale. Andre. problema care apare uneori chiar si dupa o terapie reusita. Paris. CÂND PERSONALITATEA EVITANTA DEVINE MALADIE Anxietatea sociala reprezinta acea teama care ne cuprinde când ne expunem judecatii celuilalt: sa iei cuvântul în public. adulterul are un pret psihologic mare. si atunci devine o adevarata fobie: ele vor cauta sa evite toate situatiile primejdioase. si nu poate fi recomandat ca terapie. când te prezinti la un interviu pentru angajare sau când faci cunostinta cu o persoana de care te simti atras. de a scrie sau a semna un cec sub privirile celorlalti. În situatiile care presupun confruntarea cu ceilalti. P. Acest exemplu arata ca o schimbare a priori benefica pentru un individ poate constitui o sursa de noi dificultati. La Peur des autres. . În acela~i timp.

t>igenetica joaca un rol. EXISTA TRATAMENT? Personalitatea evitanta se înscrie în rândul acelor tulburari de personalitate ce pot beneficia cel mai mult de pe urma noilor tratamente. Snidman. cu acea teama aproape continua de a fi judecat t>irespins. exista o serie de medicamente care pot fi eficiente în cazul personalitatilor evitante t>ial fobiilor sociale. greutati t>colare.anxietatea personalitatilor evitante. de care vom vorbi la sfârt>itul acestei carti.Personalitatile evitante 231 . anxietate ce poate fi regasita t>ila vârsta adulta. Ca t>iîn toate celelalte tulburari de personalitate. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. cauzele personalitatii evitante difera dupa situatie: ca în toate celelalte tulburari anxioase. Pe lânga psihoterapii. 3 J. Dar se pare ca t>iexperientele educative îi pot induce individului sentimentul ca este inferior t>i risca astfel sa fie respins: o educatie prea severa. N. Un tata sau o mama evitanti pot constitui un model de urmat pentru copil. pp. într-o proportie variabila însa. fara a lua în calcul t>isubstratul genetic al comportamentului anxios. este greu de precizat ce anume este înnascut t>ice anume dobândit. American Psychologist. Kagan. o inferioritate fizica favorizeaza dezvoltarea unei personalitati evitante.3 Ca t>iîn cazul altor tulburari de personalitate. "Temperamental Factors în Human Development". un frate sau o sora aparent "superiori".46. mai insidioasa. DOCTORE? Studiile au aratat ca t>icopiii între trei t>it>aseluni încearca o anume anxietate la nou. . 1991. În arborele genealogic al personalitatilor evitante pot fi regasite multe persoane anxioase. 856-862.

ap. multe prezentau înainte de tratament caracteristici de personalitate evitanta. ci sa le ajute sa faca fata exigentelor vietii moderne. Multe persoane au dorit "sa încerce" Prozacul. de a fi dezinvolte în societate.. ap. în dorinta de a-.. mai sigure de ele în viata de zi cu zi. ca în relatiile cu ceilalti erau mai dezinvolti.ispori încrederea în sine.232 Fran<. o molecula prezenta în mod natural în creier. devenisera mai putin anxio. caci: " S E.i familie. Pacientii timizi pâna ahmci au marturisit ca.tinte. Ele cereau medicului lor un medicament care nu trebuia sa le vindece o maladie. Cel mai mult s-a vorbit de Prozac. Succesul sau mondial se datoreaza faptului ca este un antidepresiv eficient . "miracole ale Prozacului"5. . Kramer. psihiatrii au constatat ca unele antidepresive....i în cazul "timiditatii" personalitatilor evitante.i. erau eficiente . fara sa le fi fost administrat vreodata un tratament specific.în genere. Toate acestea au în comun faptul ca modifica circulatia serotoninei. P.i. care în mod obi. Am putea mentiona.. bine tolerat.i.. Zarifian. Totu. luând acest medicament... chiar daca nu se simteau prea deprimate. Zeloftul. Prozacul nu e singurul medicament ce actioneaza asupra acestui sentiment de vulnerabilitate în fata celorlalti. fie de a ne mentine în cea mai buna forma în viata profesionala.nuit erau prescrise în tratamentul depresiei. mai siguri pe ei. Exista o serie întreaga de antidepresive din aceea. Ele se simteau mai putin vulnerabile în fata celorlalti.:oisLelord . de distonii sau de fobii sociale. cit. nu sunt remediul miracol pentru toate personalitatile evitante.i Christophe Andre Prin anii '80.. Deroxatul. Caci viata în societate presupune numeroase circumstante în care trebuie sa fii dezinvolt4 fie atunci când facem noi cuno.. Starea multor persoane s-a ameliorat ca urmare a acestui tratament. Acest "efect Prozac" figura pe prima pagina a publicatiilor. Dintre aceste persoane. în ordinea aparitiei lor în Franta: Floxyfralul. Seropramul. cit.

de multe ori. adresati-va medicului vostru.logica. pentru care a scris Alice În Tara Minunilor. Jean-Jacques Rousseau descrie ~i episoade în care se dovedea extrem de marcat ~i ro~ea atunci când era în societate. nu ~i în cea a copiilor. personalitatile evitante.nu sunt eficiente în toate cazurile. :yfedicamentul ~i psîhoterapia nu sunt încompatibile. voi. Personalitatile evitante în filme si în literatura În Confesiunile sale.Personalitatile evitante 233 . . Jean-Louis Trîntignan joaca rolul unui tânâr timid si evitant. Menajeria de sticla. Lewis Canoll. de fapt. mai cu seama a Aliciei Lidell. medicamentul ~i psihoterapia asociate se dovedesc a fi mai eficiente decât fiecare în parte. care era bâlbâit. însa. În concluzie.aceste medicamente nu dispenseaza întotdeauna de o psihoterapie.în unele cazuri anxietatea cre~te în mod paradoxal. În Depa?irea (1962) de Dîno Risi. Teama de ceilalti o împiedica sa urmeze cursurile de dactilografie platite de mama ei. ci doar ca petalele cugetului ei erau strânse de frica". care va va recomanda sa consultati un psîhiatru. Intr-una dîn cele mai frumoase piese ale lui Termessee Williams. caci fiecare dîn cele doua îl poate potenta pe celalalt. de unde ~i necesitate a unei atente supravegheri a acestui tratament la început. se pare ca întreaga viata s-a simtit stingher în compania adultilor. matematica . "Nu cred ca sora mea era într-adevar nebuna. . având-o alaturi doar pe mama ei. spune fratele ei. este vorba de o tânara care traie~te într-o izolare desavâr~ita. . De altmînteri. care se lasa antrenat de un exuberant Vittorio Gassman într-o aventura halucinanta prîn Italia. fara a cuteza însa sa-i marturiseasca acest lucru. Dar înclînatia lui spre o lume de reverie ~ispre disciplînele abstracte . Traie~te în compania a doua dîn cartile ei preferate ~i a colectiei sale de animale dîn sticla aurita. s-ar putea spune ca faptul de a avea o personalitate evitanta favorizeaza o munca intelectuala sustînuta care. necesita o viata regulata si o relativa sînguratate.trimit cu gândul}i la o personalitate schizoida.

frumoasa LOIsLane. Sa-I ascultam pe Jean-Luc. Vizionarea unui film nu e o situatie dificila. e adevarat. Ca în toate celelalte tulburari legate de anxietate. iar daca dupa film veti merge undeva sa beti ceva veti avea cel putinun subiect de conversatie. treptat. ::\"uInvitati o persoana evitanta la o petrecere de treizE. ' . si cu înca o persoana care o cunoaste mai putin. Dar o puteti 1i11istiîn aceasta privinfa. Îi va fi teama ca nu va sti sa se prezinte. Cuvântul "progresiv" este important.'cide persoane. Superman. Parea sa i se potriveasca. timidul reporter cu ochelari al ziarului Daily Planet. ca teama lor e-ranejustificata. Proplmeti-i mai degraba sa mearga la cinema cu dvs. încredintati-i la început posturi în care sa nu fie expusa criticii celorlalti si în care stie bine ce are-de facut.234 Fran~ois Lelordsi Christophe Andre Personajul creat de Schuster si Siegel. Era prima ei slujba: de ata~at comercial. director comercial. ca va parea ridicola. ca nu va sti ce sa spuna atâtor necunosc:uti. cel mai potrivit mijloc de a o reduce este acela de a-i confnmta pe oameni. cu situatiile de care se tem si de a-i face sa constate singuri ca lucrurile nu stau cktiar atât de rau. Clark vadeste trasaturi de personalitate evitanta. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE EVITANTE Recomandabil • Sa le propuneti obiective de dificultate progresiva Personalitatea evitanta se simte inferioara si se teme de a nu fi respinsa sau ridiculizata. judecând dupa . Maryse a avut dificultati la Început. La lucru. re devine Clark Kent. chiar daca personalitatii evitante îi va fi greu sa-si exprime deschis parerea despre film. Încet-încet va mai capata încredere înea pentru a trece la o etapa superioara. atunci când nu e Supraom. mai cu seama prin incapacitatea de a-si marturisi sentimentele uneia dintre colegele sale.

Nu veti izbuti chiar de prîma data! În schîmb. la început. adresându-se apoi echipei de productie. Maryse afost atât de descurajata. Cum unul din angajatii comerciali. Eram o persoana timida f}icare nu se simtea prea bine în propria piele. care lucreaza în domeniul marketingului. Trebuie sa li se deschida ochii. I-am oferit un model. în orice caz. asta e punctul meu de vedere. V-ul ei. dar ca nu îndraznise sa-mi spuna. dar câte alte personalitati evitante n-au fost descurajate. La f}edinte eram teri- .Personalitatile evitante 235 C. din clipa în care personalitatea evitanta va realiza ca sunteti sinceri ca opinia ei va intereseaza cu adevarat.cererile clientilor f}i nici sa-i convinga pe cei ce se ocupau cu productia sa accepte aceste cereri. Af}a ca. Cu timpul. Sa-I ascultam pe Alain. încât f}i-aprezentat de îndata demisia. Maryse a avut sansa de a gasi acea firma la care oamenii si împrejurarile i-au permis sa progreseze. i-am încredintat acest post Marysei. Si atunci i-am explicat ca în viata. cei de la productie . Trebuia sa consemneze cererile clientilor f}isa încerce sa le satisfaca. sa le spuneti ca doriti sa le cunoasteti parerea si nu sa auziti de la ele ecoul parerii voastre. toata lumea se plângea de ea: clientii . risca sa fie respinse. va prinde curaj si datorita voua îsi va recapata încrederea în sine. concediate sau vegeteaza în posturi inferioare capacitatilor lor? • Sa le aratati ca va intereseaza parerea lor Personalitatile evitante cred ca parerea lor nu valoreaza prea mult si ca daca va contrazic. I-am cerut lui Jean-Pierre sa o ia cu el cel putin de doua ori pe saptamâna pentru ca ea sa vada cum negociaza el cu clientii. Jean-Pierre avea nevoie de o secretara. I-am r~fuzat-o. Am avut o explicatie f}iatunci Maryse mi-a marturisit ca din clipa în care îi încredintasem postul simtise ca e ceva mult peste puterile ei.spunând ca Maryse nU-f}i respectase promisiunile. el a început s-o lase f}ipe ea sa negocieze. în cel putin noua din zece situatii trebuie sa spui exact ce gândef}ti sau. Si cred ca am izbutit în privinta Marysei. caci Maryse îmi parea o persoana capabila. Destul de repede însa mi-am dat seama ca era un adevarat chin pentru ea: nu f}tia cum sa reziste lq.ca cererile clientilor erau exagerate f}ica ea se lasase totuf}i convinsa. Îi datorez enorm primului meu patron.

am spus ca nu aveam nici o parere anume despre chestiunea pusa în discutie în acea zi. mai cu seama. Ne-am înteles?" Din acea zi. momentele când fiecare trebuia sa-fi spuna parerea. într-o buna zi.. aratându-Ie ca le veti aprecia cu atât mai mult cu cât vor fi mai putin evitante. ma declaram cu totul de acord cu antevorbitorul. Îmi venea sa intru în pamânt. Un altul în locul lui ar fi insistat. • Sa le aratati ca acceptati sa fiti contrazis Personalitatile evitante sunt înclinate sa creada ca faptul de a contrazice pe cineva duce la un conflict în care au numai de pierdut ~iîn care risca sa fie ridiculizate. a început prin a ma lauda pentru felul în care muncisem în ultimele luni. atunci. Patronul meu a sesizat acest lucru fi. Eram vizibil panicat. am fost din ce în ce mai destins. el mi-a zis: "Am impresia ca la fedinte aveti oarecare reticente în a va spune punctul de vedere. Dar eu tin s-o faceti. teama pe care voi o puteti folosi ca stimulent. caci eram de-a dreptul înspaimântat. La sfârfitul fedintei mi-a cerut sa vin în biroul lui. Mai ales ca atunci când cineva venea cu o alta perspectiva asupra problemei în chestiunp. faptul de a-mi exprima deschis parerea a devenit o chestiune de onoare. ceea ce lUi era adevarat. în privinta opiniei mele. dar de regula patronul meu îi punea punct când i se parea ca se lungefte prea mult. Ca sa ma linifteasca. Chiar daca se poate întâmpla sa nu fie nimeni de acord cu dvs. N-am mai avut scapare. Cu o voce tremurânda. Si . Apoi m-a întrebat ce ma intereseaza mai mult în munca mea. afa ca am început sa vorbesc. caci pe vremea când eram tânar fi timid un patron mai dur m-aI'fi "desfiintat". Dar eu cred ca am avut noroc. Este tocmai ceea ce a reusit patronul lui Alain. Ma priveau cu totii. Teama de a displace apasa personalitatile evitante. (De altfel. De regula. Eram mult mai relaxat. este toc- .ois Lelord si Christophe Andre bil de crispat fi uram. Asta nu era deloc greu. caci în felul acesta toata lumea ar avea de câftigat. chiar daca uneori asta ma costa. Nu izbuteam sa tin piept discutiei ce urma. a început prin a ma chestiona pe mine primul. o alta parere face întotdeauna discutia sa înaintete. dar numaidecât patronul meu a cerut parerea urmatoarei persoane.236 Franc. ceilalti ridicau tot felul de obiectii fi trebuia sa ftii cum sa-ti aperi punctul de vedere. Cu timpul.

începeti prin a-i multumi pentru ca si-a exprimat parerea. ci pentru ca nu au stiut sa-i asculte pe cei ce le avansau. . încuviintati tot ce vi se pare interesant. nu va ia mai mult de cincisprezece secunde sa rostiti fraza de mai sus. nu vad de ce nu i-as spune si gata! Nu prea ai timp de pierdut! Mai întâi de toate. faptul de a încerca sa gasim noi clienti pare a fi o solutie interesanta. spuneti-i ca veti chibzui la ceea ce tocmai a zis. vor spune poate unii. Dar nu si cea mai indicata în momentul de ." Dumnezeule. la lucru de pilda. personalitatile evitante comit greseli si chiar comportamentul lor poate enerva. încurajându-va colaboratorul anxios sa vorbeasca. Numeroase firme au dat faliment. Asa ca ajung la fel de virtuozi ai formulelor gen: "Desigur.Personalitatile evitante 237 mai ceea ce provoaca câteodata sefii extrem de autoritari. Prin urmare. dar nu pentru ca ar fi dus lipsa de idei. sa-si exprime ideile. domnule!" sau "Negresit. Apoi. care astfel îsi fac toti colaboratorii sa devina evitanti: acestia descopera destul de curând ca pâna si cel mai mic dezacord exprimat este sanctionat. ea se va simti bulversata si numaidecât va fi întarita în convingerea ca e mult mai bine sa-ti tii gura. doamna!") Daca atm1Cicând întâia oara o personalitate evitanta a cutezat sa-si exprime parerea va aratati imediat dezacordul. din anumite motive. Evident. I fata. Apoi justificati-va pozitia pe care va situati. Daca este absolut necesar s-o contraziceti. îi veti putea valorifica potentialul. E preferabil deci sa le spuneti. Eu va multumesc ca v-ati exprimat punctul de vedere si ca participati la cautarea unei solutii. nu la efi psihiatru! Daca eu gasesc ca ideea cuiva nu e buna. fara a o devaloriza însa pe a sa. pe care vi le voi explica. începeti printr-un elogiu si apoi aduceti critici unui comportament anume Ca toata lumea de altfel. caci a nu critica pe cineva înseamna a-i refuza o sansa de a se schimba. Exemplu: "Dumneavoastra sunteti de parere ca ar trebui sa prospectam si alti clienti. • Daca vreti sa le criticati. este foarte important sa evitati sa o contraziceti din start. sugerata de noi. dar esti la lucru.

faptul de a le face o critica nu înseamna ca nu le-ati apreela. stiu ca sunteti bine intentionata si ca nu e usor sa rezisti pacientilor (va înteleg punctul de vedere). OrI ceea ce ne ajuta cel mai mult este faptul de a simti ca celalalt ne apreciaza pentru ceea ce sunteml chiar daca facem si greseli.238 Fran<. Dar e prea obositor pentru mine sa consult un pacient dupa altut fara nici o pauza sil mai multI asta ar însemna sa fiu vesnic în întârziere (descrierea consecintelor). Df! Veti spune ca sunt cam multe lucruri pe care trebuie sa le faceti sa le priceapa. Dar nne chiar atât de complicat. Este talentul pe care-l au unii profesori de a le induce elevilor sentimentul ca acestia din urma sunt apreciati indiferent de rezultatele obtinute. Nu credem ca îl veti critica sau ironiza ori de câte ori face o greseala gramaticala.ca le întelegeti punctul de vedere. • Sa le asigurati de sprijinul vostru constant Credem ca e limpede ca personalitatile evitante au mai multa nevoie de sprijin decât celelaltel pentru a putea progresa. Genevievel ca ar trebui sa fie mai ferma cu cererile staruitoare ale unor pacienti nerabdatori si sa nu faca pl'ograrnarile la intervale mici de timp.ois Lelord si Christophe Andre Cum sunt hipersensibile la critici. Sa luam exemplul lui Patrick. Genevieve se va simti mai putin destabilizata si va realiza ca a critica si a respinge nu sunt sinonime.nu criticati persoana lor. îi veti arata ca apreciati straduinta de a vorbi în limba francezaI ceea ce nu va va împiedica sa-i semnalati totusi forma corecta a cuvintelor. În fata unei personalitati evitante încercati sa va imaginati ca discutati cu un strain care se straduieste sa vorbeasca franceza. un medic stomatolog. . ci un comportament al lor. care venea sa-i spuna asistentei sale. Asa caI as vrea sa încercati sa programati de la o zi la alta numai urgentele" (critica asupra unei cereri). Dimpotriva. Într-un asemenea mediUl linistitorl securizantl . . cu conditia de a depune eforturi. "Genevievel va spune el. e recomandabil sa le faceti sa înteleaga ca: .

inclusiv patronul meu. Psihoterapie.Personalitatile evitante 239 copiii si adultii pot deprinde cel mai repede alte comportamente. Marie. voi le apreciati totusi bunavointa. mai mult. noi medicamente. M-am împacat cu ideea de afi a'la cum eram 'li. Cred ca toata lumea. ajunsesem sa cred ca nu ma voi casatori niciodata. la începuturile acestui capitol. De-abia atunci mi-am dat seama ca propria nzea atitudine ma facea o tinta u'loara. a'la ca ie'leau mai rar decât înainte 'li nu se mai punea problema petrecerilor la care sa le pot însoti. ceea ce se parea ca le convenea de minune. toate acestea pot face ca personalitatile evitante sa progreseze într-un mod cu totul spectaculos uneori. ca puteam fi exploatata. în ciuda faptului ca rezultatele lor nu sunt tocmai stralucite. 'li garsoniera unde locuiam 'li în care ma regaseam serile singura. care ma istovea. ma considera o "fraiera". tot stând deoparte. acea tânara despre care. eram foarte deprimata. Sora mea (tot ea) 'li-a dat seama de starea mea 'li m-a sfatuit sa consult un psihiatru care o tratase pe una din prietenele ei. surorile mele se casatorisera. caci gaseam ca a?fi mai putin inteligenta sau mai frumoasa ca ea. nu încape îndoiala ca personalitatile evitante sunt cele ce beneficiaza cel mai mult de progresele medicinei si psihologiei. Astfel. Mai mult. pâna în clipa în care m-am angajat. caci nu cuno'lteam pe nimeni. Sora mea îmi spunea mereu ca. ne vorbea sora ei. Acceptam fara discutie toata treaba ce mi se dadea de facut. de calitatea a doua mi se cuvenea. • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Dintre toate personalitatile "dificile". Un psihiatru! Ideea m-a înspaimântat într-atât încât am refuzat numaide- . n-am vazut vreun neajuns în felul meu de a fi. când va confruntati cu personalitatile evitante. voi avea o viata de calitatea a doua. Pricepeam ce vrea sa zica cu asta. dar mie mi se parea cao asemenea viata. leafa mea nici nu era marita. Iasându-Ie loc celorlalti. ceilalti lasau pe seama mea unele lucruri 'li. psihoterapii de grup. Viata mea se desfa'lura între munca mea. Sa o ascultam pe Lucie. aratati-le ca.

Cei doi terapeuti ne îndemnau sa povestim acele situatii din viata obis. mi-a propus sa particip la un grup de afirmare de sine.acum sunt. s. tot vechile mele convingeri îmi dictau.240 Franr. Tot datorita ei. dar afost nevoie sa ma însoteasca sora mea. aveam un trac aproape lafel de mare ca în situatia reala.i atunci când îmi era greu sa ma exprim. faptul ca eram demna de stima. Pot spune ca simpla ei atitudine încurajatoare mi-a facut bine: încetul ni încetul prindeam curaj. grup pe care-I conducea împreuna cu un alt psihiatru. am început sa-mi reconsider aceasta convingere. iar barbatii se arata mult mai interesati de mine.nuita. În viata de zi cu zi. lvI-am trezit în mijlocul a zece persoane ce se simteau lafel de stinghere ca mine. Cu acest grup am trait o experienta unica. iar altcineva juca rolul patronului ce-mi refuza cererea. cu un aer distins. Faptul de a ma face sa cons. La prima consultatie.tientizez principala mea convingere "Sunt inferioara celorlalti" afost cea mai dificilafaza a terapiei. Am ramas prietena cu una dintre fetele pe care le cunoscusem acolo s. "le jucam" împreuna cu cineva din cei prezenti! Am exersat de nenumarate ori "cereri de marire a salariului". începusem sa fiu din ce în ce mai sigura de ceea ce urma sa fac.terea salariului.ine întâlnim deseori. Când am obtinut o prima cres.ieram bucuroasa sa pot contribui la progresul lor.iumor.im-au aplaudat cu totii! La rândulmeu. am descoperit ca am s. am un aer mult mai destins. Dupa câteva hmi de terapie. am fost nerabdatoare s.:oisLelord si Christophe Andre cât. Destul de curând însa. de afi eu însami în fata unei persoane care mie mi se parea importanta. dar tot repetând. curajul de a ma arata as.titor însa mai apoi. tot discutând cu ea: îmi acceptam calitatile mele defiinta umana. situatii în care ne simteam stingheri. fapt ce mi s-a parut intimidant la început. Când jucam acel rol. În final am acceptat sa merg. . linis. mi-am dat seama ca era interesata de ceea ce îi spuneam s. însa. La un moment dat. caci medicul era o feineie la vreo patruzeci de ani.iasta fara sa ma simt judecata sau respinsa. iar eu continuam sa ma tin de oparte. ca nu eram "inferioara". am jucat diferite roluri în jocul celorlalti s. am fost tare timorata.iîncântata sa povestesc asta grupului s. ea ma încuraja. Si nici nu ma mai încearca teama ca voi ramâne necasatorita.. Si apoi le prezentam din nou.

dar rezistasem gândindu-ma la pacientul de la ora paisprezece. pe ele le raneste teribil.••• Personalitatile evitante 241 Nu e deloc un basm! Exista terapii adaptate problemelor cu care se confrunta personalitatile evitante. la intervale mici de timp. cu proxima ocazie când o veti reîntâlni. asteptati-va s-o vedeti devenind înca mai evitanta si anxioasa. Ideea pauzei mele ratate m-a facut sa ma simt într-atât de frustrat. Genevieve. Asa ca. care îpi anulase programarea pi la pauza care ma aptepta. O usoara remarca ironica. care abia daca l-ar atinge pe altul. cu obiceiul sau de a lasa sa lâncezeasca o conversatie. Nu recurgeti la un asemenea umor decât în cadrul unei relatii solide. daca se întâmpla sa va enervati. doctorul stomatolog a carui asistenta. N erecomandabil • Sa le ironizati Personalitatile evitante sunt hipersensibile. Eram stresat la culme de seria de consultatii ce se succedau cu repeziciune. care. va reamintim. încât am explodat: i-am repropat ca nici nu ptie sa tina caietul cu progra- . este o personalitate evitanta. o personalitate evitanta poate sfârsi prin a va enerva si riscati astfel ca într-o buna zi sa o criticati cu ceva mai multa asprime! Caz în care. Dar la orele paisprezece Genevieve ma anunta ca am un pacient în sala de apteptare! Cedase la staruintele lui pi îl programase în locul pacientului ce renuntase la consultatie. se simte inferioara celorlalti. oricât ar fi acestea de putin motivate sa se schimbe. cu stinghereala ei. • Sa va enervati Cu sovaielile sale. Chiar si un umor binevoitor poate fi gresit interpretat de o personalitate evitanta. Printr-o critica gresita îi veti întari doua convingeri de baza: "Sunt inferioara" si "Ceilalti ma vor respinge". cautati mai apoi sa reparati lucrurile vorbindu-i din nou când sunteti ceva mai calm. care are probleme când e vorba de a se împotrivi solicitarilor clientilor. Bravo! Le-ati supus unui soi de terapie inversa. Sa-I ascultam pe Patrick.

a?a ca aveam încredere în ea. Pentru a se încredinta ca nu vor fi respinse de ceilalti. . i • Sa le lasati sa-si asume toate muncile ing rate Desi personalitatile evitante ocolesc grupurile. a început sa faca tot soiul de gre?eli. Am vazut ca din ce în ce mai des Lise era de serviciu în week-end-uri. zâmbind la glumele celorlalti. la lucru de pilda. însa.ois Lelord si Christophe Andre mari. Pe de alta parte. mi-am dat seama ca se crease o situatie dezagreabila pentril ea. sora medicala la un spital parizian. La lucru. plecându-~i ochii. Ele vor încerca sa faca tot soiul de servicii celorlalti. precum ?i zilele libere ~i concediile. lasând-o pe ea sa lucreze ?i în zilele ce nu le con veneau lor. când vreo colega îi cerea. Eram nedrept. Sa o ascultam pe Martine. iar cota week-end-urilor ei lucratoare sporea.242 Fran<. care s-a angajat la noi de curând. urmarea discutiile. aceasta atitudine a lor este exploatata de colegi ori de sefi nu prea scrupulosi. (Acest comportament se observa si la personalitatile dependente. Genevieve nu gre~ea niciodata în privinta programarilor. Le-am lasat o anume libertate infirmierelor în a-?i planifica turele. Lise îi tinea locul. pentru a se asigura împotriva unei eventuale respingeri de catre grup. de fiecare data se gândea ~i la mine. Parea preocupata de a se face acceptata de celelalte fete. parea ca se facea teama ori de câte ori ma apropiam de ea. Am priceput imediat ce se întâmpla: colegele ei i-au intuit slabiciunea ?i dificultatea de a se împotrivi ?i profitau de asta. mai des decât ar fi trebuit. încât de îndata eu m-am potolit. Mi-am dat seama numaidecât ca era tare timida ~i ca nici nu îndraznea sa ia cuvântul Ici?edinte. Parea atât de rava?ita. dimpotriva. Apoi. Mi-au trebuit câteva saptamâni ?i o lunga discutie cu ea pentru a o vedea recapatându-?i încrederea în sine. ca nu-i pasa de mine. mi s-a parut a fi con~tiincioasa ~i competenta. dar fara sa intervina prea mult. Cu timpul însa. câteodata sunt nevoite sa faca parte din câte unul. Lise este o infirmiera tânara. dar în acea zi nu mai puteam! Am vazut-o ro~ind. sa se sacrifice. Mai mult. despre care am vorbit deja). ca actioneaza fara sa gândeasca. fara sa riposteze. de multe ori ele sunt gata sa-si "plateasca" locul în cadrul grupului facându-se utile. În zilele ce-au urmat.

Am avut apoi o discutie cu Lise si i-am explicat ca nu era necesar sa cedeze . pentru a reda unei personalitati evitante. N erecomandabil • Sa o ironizati. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol. multi sefi stresati ei însisi. • Sa o enervati. A fost nevoie de o discutie de jumatate de ceas. care. pentru a o face pe Lise sa fie ceva mai destinsa si sa priceapa ca aveam o parere buna despre ea. • Sa o lasati sa-si asume toate muncile ingrate. Sa-i aratati ca acceptati sa fiti contrazis.teptam un alt plan ing. asa ca era mai tulburata. încrederea în sine. Daca va este sot sau sotie: bravo! Ati reusit sa nu-l(n-o) speriati. Toata lumea a parut încurcata. • Sa o asigurati de sprijinul vostru constant. grabiti si monopolizati de colaboratori mai volubili sau revendicativi. dar dupa câtava vreme mi-au prezentat o planificare mai echilibrata. Cum sa ne purtam cu o personalitate evitanta Recomandabil • • • • Sa i se propuna obiective de dificultate progresiva.Personalitatile evitante 243 La sedinta am specificat ca planificarea pe trimestrul urmator nu-mi pare justa. nu îsi vor consacra timpul sau atentia cuvenita personalitatilor evitante. Acest exemplu arata rolul capital pe care îl poate juca un sef întelegator. de altminteri. Am simtit ca luase remarca mea drept dojana.fara împotrivireu în fata colegelor ei. precum Lise. . fara sa mentionez numele Lisei si ca a. Sa-i aratati ca va intereseaza opinia ei. Se fac sase luni de când Lise e la noi si pot spune ca ea a capatat un plus de siguranta. Din pacate însa. si cauta sa treaca neobservate. începeti printr-un elogiu mai general si apoi aduceti critici unui comportament anume. Daca va este patron: probabil lucrati la administratia publica. Daca vreti sa o criticati. • Sa o îndemnati sa consulte un specialist.

Ma sau în compania unor fami. Mi-e teama sa nu le par o persoa~ na neinteresanta celorlalti sau sa-i dezamagesc. din timiditate. I lie simt mai bine numai în mai 7. 10. J. Nu o singura data mi s-a întâmplat sa beau ceva sau -sa iau un medicament înainte de a ma întâlni cu alti oameni. '1_ Î . În societate sunt mai putin des- ti I I tins(a) decât majoritatea oamenilor. 8.244 Fran~ois Lelord si Christpphe Andre Aveti trasaturi de caracter evitant? I ADEVARAT FALS 1. I 12. Sunt stapânit(a) de teama de a nu spune lucruri neinteresante. I Prietenii mei sunt cei ce m-au ales pe mine. Mi s-a întâmplat sa refuz unele invitatii. Mi s-a întâmplat sa ma simt ridicol(a) în fata cuiva."' vechi prieteni. Am ratat multe ocazii în viata. 9. personala sau în cea profesionala. asa ca am preferat sa nu mai vad niciodata acea persoana. Îmi e foarte greu sa închei o conversatie cu o persoana careia abia i-am fost prezentat(a). I 3. din teama de a nu ma simti stingher(a). 4. 6. nu eu pe ei.

Mai avem pretentia de a fi înfati9at. dar 9i sentimentul de superioritate 9i susceptibilitate al personalitatii narcisice. nu exista doar nori cumulus. odata instalat. Unele sunt o asociere de trasaturi apartinând mai multor tipuri. odata ajunsa în holul unui hotel. cu alte cuvinte. Sunt mult mai dependente de atentia celuilalt 9i propria stima de sine este mai redusa decât la narcisicii "puri". nimbus sau stratusuri. Caricaturizând. forme mixte.XII Si celelalte personalitati? cedente. Aceste personalitati sunt mai putin influentabile 9i mai inflexibile decât histrionicii "puri". în capitolele preîntâi. istove9te personalul cu interminabilele lui pretentii. ci 9i cumulonimbus sau nimbostratus. Nu . s-ar putea spune ca aceasta personalitate mixta este aidoma unui star care. pentru ca recurgând la comparatia meteorologica facuta în aceasta carte. PERSONALITATEA NARCISIC-HISTRIONICA astfel de persoana vade9te comportamentul teatral9i seducator al personalitatii histrionice. Si putem cita doua asemenea personalitati. face totul pentru a fi remarcata (comportament histrionic) 9i apoi. toate tipurile de personalitati dificile. Aceste personalitati mixte sunt des- o . exprimate pe un ton poruncitor (comportament narcisic). Acela9i lucru e valabil 9i în cazul personalitatilor.

fie când se îndragosteste. s-au trezit cu diagnosticul de personalitate dependenta. exista o anumita delimitare între cele doua diagnosticuri.la înaltime". va fi încurcat sau se va retrage chiar.246 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tul de des întâlnite. se va înrosi. într-o forma moderata si. din teama de a nu fi abandonat si se va zapaci. Cum se teme ca ar fi "ridicol" sau ca n-ar fi . iar "dependentul pur". realitatea este mult mai complexa: evitantul este pus. jucata de Joan Collins. De multe ori însa. dimpotriva. serialele de televiziune americane abunda de personalitati narcisice si histrionice. Invers. dependentul se va simti teribil de prost în cazul unui conflict. Am mentionat aceste doua forme mixte pentru ca ele sunt frecvente. va încerca sa se faca acceptat. cauta compania celorlati.. chiar minor. adoptând astfel conduita unui evitant. la lucru. dar exista si multe altele. În genere. alterneaza uneori cu cele histrionice. care fac din fiecare personalitate dificila o singularitate. PERSONALITATEA EVITANT-DEPENDENTA Studiile au aratat ca persoane considerate de catre unii psihiatrii ca având personalitati evitante. supuse unei alte evaluari. este ilustrarea unei personalitati narcisic-histrionice. totusi. lot o personalitate narcisic-histrionica este si redutabila Sally Spectra din Dragoste pi putere. în cazul lor. aratându-se deosebit de serviabil. când se simt în plina forma. Alexis. În serialul Dinastia. când au nevoie de sprijin si mângâiere. în situatia de a avea contacte sociale. perioadele mai narcisice. fiind gata de orice pentru a fi acceptat. docil si "dragur. femeia fatala. . fie la scoala. Un "evitant pur" refuza orice contact social care l-ar putea face sa re simta trac sau stinghereala. Prin urmare. centrul mai multor scene de seductii sau de necrutatoare dispute. de catre alti confrati. având astfel comportamentul unei personalitati "dependente". de asta data.

Si celelalte personalitati?

247

În afara formelor mixte, exista ~i alte tipuri de personalitati dificile pe care nu le-am specificat în capitolele precedente fie din pricina raritatii lor, fie pentru ca le consideram atât de dificile încât primul nostru sfat ar fi nu de a le respinge, ci a va tine la o anume distanta de ele. Iar daca împrejurarile va aduc în situatia de a mentine un contact regulat cu ele, în familie sau la lucru, noi va recomandam sa apelati la sprijinul unui specialist. Prin urmare, iata acest "ca sting" pentru tragi-comedie.

PERSONALITATEA

ANTISOCIALA

(SAU SOCIOPATA)

Aceasta personalitate se caracterizeaza printr-o lipsa de respect fata de regulile ~i legile vietii în societate, asociata unei impulsivitati, unei incapacitati de a face proiecte pe termen lung ~i unui simt al culpabilitatii redus (pâna la absenta lui totala). Asemenea personalitate pare a fi de trei ori mai frecventa la barbati, decât la femei. Ca toate tulburarile de " Dersonalitate, ~i aceasta transpare înca din adolescenta. Tânarul sociopat se va deosebi printr-o serie de comportamente ce vor atrage atentia educatorilor sai: scandaluri, chiuluri dela scoala, abuz de alcool sau stupefiante, multiple contacte sexuale, evadari prost organizate, calatorii fara nici o destinatie. Nu sunt comportamente neobisnuite la adolescenti, numai ca la viitorul sociopat vor fi deosebit de intense si de frecvente. Încadrati corespunzator, unii din ace~ti tineri se vor cuminti totusi, iar adaptarea lor sociala va fi buna, de multe ori, în profesii oarecum primejdioase sau nomade. Deseori însa viata lor profesionala sau sentimentala va fi destul de agitata. Altii însa staruie într-un stil de viata marcat de instabilitate, impulsivitate, ignorarea consecintelor actelor lor, absenta culpei. Nu e de mirare ca ei intra în conflict cu legea si mai multe studii au demonstrat ca în rândul detinutilor de drept comunI procen1 TA Widiger, E. Corbitt, "Antisocial Persona1ity Disorder", in The DSM IV Persanality Disarders, ap. cit., pp. 106-107.

248

Franc;ois Lelord si Christophe Andre

tul personalitatilor antisociale era ridicat. (Fireste ca delincventa nu se reduce la o chestiune de personalitate, ci are cauze sociale multiple.) Unele epoci sunt mult mai prielnice sociopatilor decât altele: razboi, revolutie, explorarea unor noi teritorii, iata situatii în care o persoana cu simtul aventurii si putin predispusa la culpabilitate se va simti ca "pestele în apa". Se prea poate ca, în alte circumstante, dintre detinutii de azi unii s-ar dovedi corsari neînfricati, exploratori sau soldati. Sub vechiul regim, cei mai ambitiosi ar fi primit ranguri nobiliare. Totusi, unele personalitati antisociale vor fi mult prea instabile si impulsive pentru a respecta chiar regulile unui grup de aventurieri si vor fi înlaturati chiar de tovarasii lor, sociopati si ei, dar mult mai maleabili. La urma urmei, chiar si mafia impune o anume disciplina în rândul membrilor ei. În filme sociopatul se bucura de o mare apreciere; caci pentru noi este o defulare sa-I vedem încakând regulile pe care le respectam în viata de zi cu zi. În Reservoir Dogs (1992) de Quentin Tarantino, o banda de delincventi cu alura de sociopati pun la cale si dau o lovitura la o banca, însa lucrurile vor lua o întorsatura neplacuta. Unul dintre personaje, Mister Blonde, se dovedeste a fi si o personalitate sadica: în timpul loviturii la banca ucide, fara vreun motiv, câtiva angajati ai bancii si câtiva clienti si profita de absenta complicilor sai pentru a tortura (jubilând de placere) un politist pe care-Iluasera ostatic, fapt ce-i socheaza pe tovarasii lui, sociopati, poate, dar nu sadici. Jean-Paul Belmondo, în Cu sufletul la gura (1959) de Jean Luc Godard, joaca rolul unui sociopat interesant, ratacitor, dar al carui unic punct de stabilitate, iubirea lui pentru Jean Seberg, îi va aduce în final moartea. În Arma fatala de Richard Donner, MeI Gibson joaca rolul unui politist sociopat: extrem de impulsiv, el se avânta fara sovaiala în actiuni primejdioase pentru el, pentru partenerul lui, dar si pentru eventualii trecatori. Stabileste contacte cu o usu-

Si celelalte personalitati?

249

rinta fantastica, seduce cu aceeasi usurinta, manifesta intoleranta la plictis, dar si placerea de a bea, ce se regasesc adesea la sociopati. Partenerul lui de culoare, Danny Glover, mai în vârsta, este pentm el un fel de prezenta paterna si moderatoare, de care (de altminteri) este foarte atasat. (Un fel de duo ed ucator-delincvent.) Convingerea de baza a sociopatului pare a fi: "Daca vrei ceva, întinde mâna numaidecât si apuca!" TohlSi, unii sociopati n-o fac numaidecât, pentru a-si lua un plus de precautii. Dintre sociopatii delincventi, cei mai inteligenti ar putea chiar ajunge sefii unei bande sau ar putea reusi în afaceri, cu conditia de a avea asociati buni. Caracterul sociopatilor nu are numai aspecte negative: stabilesc contacte lesne, vadesc un anume umor, iar gustul pentru risc si pentru nou îi fac campionii placuti, care va vor antrena în aventuri sau calatorii în care nu ati fi plecat singuri (dar nu uitati ca de îndata ce se va ivi o problema, ei vor fi tentati sa va lase balta). Exista numeroase persoane ce au trasaturi de personalitate cu tendinta sociopata, dar care pastreaza un simt al celuilalt si al legii, suficient pentru a preîntâmpina unele catastrofe; iar asemenea persoane pot repurta uneori izbânzi. În filmul lui Arthur Penn, Unnarirea (1966), Robert Redford joaca rolul unui sociopat "dragut", care nu rezista tentatiei de a evada din închisoare, desi mai avea putin de ispasit din pedeapsa. Savârsise aceasta greseala mai ales din dorinta de a revedea o fata de familie buna (Jane Fonda) logodita cu un tânar din lumea ei, dar care continua sa-I iubeasca pe Redford. Ea va risca totul pentru a-l salva de ura si stupizenia locuitorilor unui orasel. Sociopatii plac adesea femeilor pentru aura lor de aventura, cutezanta si nesupunere. Numai ca dezamagesc adesea, dupa un timp: nestatornici, neputându-si pastra prea mult slujba, infideli, risipitori, pusi pe harta si betii, sociopatii plac mai mult în filme decât în viata reala.

250

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre
o

Aceste comportamente sunt considerate în "Lmele cercuri ca fiind "virile", ceea ce'face sa aiba toate sansele de a-si accentua trasaturi de caracter preexistente, În filmul Sufletul razboinicilor (1994) de Lee Tamahori, ce descrie viata unor ma ori dintr-o suburbie saraca a orasului Auckland, doua notiuni opuse de virilitate se contureaza si se ciocnesc. Pentru Jake, "musculosul" si ai sai tovarasi, a fi barbat înseamna sa stii sa bei, sa seduci femeile, sa sari la bataie la cea mai mica provocare si "sa te descurci cu legea", Totusi, fiul lui, datorita unui educator, are prilejul de a descoperi un alt model de virilitate, re gasind traditiile ma ori, inclusiv tehnicile de lupta, valoarea regulilor sociale, ca si respectul pentru ceilalti. Filmele înfatiseaza si versiuni mai "dure" ale sociopati- . lor, în care, în primul plan este pusa absenta culpabilitatii. Astfel, Alain Delon, în filmul lui Rene Clement În plin soare (1959), îl ucide cu sânge rece pe Maurice Ronet si, fara nici un fel de remuscari, îsi atribuie identitatea acestuia, pentru a se înstapâni asupra averii, dar si a logodnicei lui. În Scarface (1983) de Brian de Palma putem vedea un Al Pacino sociopat, care cunoaste o ascensiune fulgeratoare în lumea interlopa din Florida. (Dar impulsivitatea si ramasitele simtului sau moral îl vor costa viata.) Prin urmare, sfatul nostru va fi acela de a evita sa va apropiati de sociopati, fie în viata profesionala (nu-i luati ca asociati), fie în cea sentimentala, exceptând cazul în care sunteti înclinati spre aventuri autodistructive. Ei însa nu sunt întotdeauna usor de identificat, caci nu toti sunt delincventi, iar unii sunt chiar abili în a convinge si a seduce. De multe ori sotiile barbatilor sociopati sunt femei dependente, caci sunt singur~le care ramân cu ei, gata oricând sa le suporte totul, sa le 'treaca totul cu vederea, fara a-i parasi vreodata.

Si celelalte personalitati?
PERSONALITATEA BORDERLINE

251

Si aceste personalitati sunt marca te de comportamente impulsive, provocate de asta data de o dispozitie fluctuanta, ce le induce o stare de criza aproape permanenta. Personalitatile borderline sunt asaltate de emotii putemice, greu controlabile, mai cu seama cu stari de furie putemica împotriva celorlalti, dar ?i a propriei persoane. De multe ori, furia lasa loc unei stari depresive, însotita de un sentiment de gol ?i plictis. Fata de cei apropiati, borderlinii formuleaza cereri staruitoare de iubire ?i sprijin, pe care le altemeaza cu evadari brutale, când li se pare ca intimitate a ar fi amenintatoare. Unii psihiatrii i-au asemuit cu aricii iama: vor sa fie aproape unul de celalalt, doar pentru a se încalzi, dar daca se apropie prea mult, se "înteapa". Pentru a-?i mai potoli starile de furie nebuna, de plictis sau de disperare, personalitatile borderline fac uz ?i abuz de alcool sau de tot felul de stupefiante, de multe ori într-un mod impulsiv ?i primejdios. Cel mai mare procent de sinucideri se înregistreaza în rândul personalitatilor borderline. Aceste persoane nefericite au adesea o imagine incerta asupra propriei persoane, o viziune lipsita de claritate ?i consecventa asupra propriilor trebuinte, ceea ce le conduce la schimbari drastice în materie de amicitii, de profesie sau de parteneri sexuali. Tratamentul personalitatilor borderline a constituit tema multor congrese intemationale ?i îi preocupa destul de mult pe psihiatri ?i psihologi. Cu totii au acceptat importanta pastrarii unei distante optime fata de propriul pacient: o distanta prea mare îl va face pe borderline sa se simta frustrat ?i atunci va reactiona, sporindu-?i actele impulsive ?i agresive; o apropiere prea mare îl va face sa regreseze sau îl va angoasa?i îi va stâmi reactii imprevizibile2. Unele medicamente pot

2

M. Linehan et colI, "Cognitive-Behavioral Treatment of Chronically Parasuicidal Borderline Pacients", Archives of General Psyhiatry, 1991, I 48, pp. 1060-1064.

252

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

stabiliza dispozitia pacientilor borderline, dar asta depinde de pacient si de simptomele pe care ei le prezinta în acel moment. În filmul Culoarea noptii (1994) de Richard Rush, Bruce Willis joaca rolul unui psihiatru new-yorkez ce consulta o pacienta despre care au putea crede ca e o personalitate borderline (fusese vazuta în plina criza de furie si disperare pentru ca nu-i reusise machiajul). Bruce Willis, obosit poate, dupa o zi de consultatii (draga Bruce, ai întreaga noastra compasiune) îi explica pacientei sale, într-un mod brutal oarecum, punctul lui de vedere asupra conduitelor ei repetate în cazul unui esec. Numai ca aceste explicatii moralizatoare nu-i "priesc" pacientei, care se precipitacatre fereastra si se arunca în gol. un act impulsiv, comis într-un acces de furie, îndreptat asupra ei, dar si a celuilalt. Dupa acest episod, Bruce Willis pleaca la "tara" pentru a se odihni, la un confrate califomian, la care va întâlni alti pacienti atinsi de tulburari de personalitate, prezentati însa, dupa parerea noastra, într-un mod putin realist decât femeia borderline de la începutul filmului (din fericire, nu toti borderlinii se sinucid si nu toti care se sinucid o fac în fata terapeutului). Cauzele formarii unei personalitati borderline sunt, fara îndoiala, complexe, dar mai multe studii au aratat ca dintre acestia multi fusesera în copilarie3 victime ale unor violente sau abuzuri sexuale savârsite de cineva din cei apropiati lor. (Nu toti copiii maltratati ajung borderline, în schimb pot dezvolta alte tulburari psihice.) Unii cercetatori considera ca ar exista o legatura între personalitatea borderline dezvoltata înca din copilarie si tulburarile de stress posttraumatice, la persoanele care au trait o catastrofa4. Se va înte3

4

S.N. Ogata, K.R. Silk, S. Goodrich, "Childhood Sexual and Physical Abuse in Adult Patient with Personality Disorder", American foumai of Psychiatry, 1990, 147, pp. 1008-1013. J.G. Gunderson, A.N. Sabo, "The Phenomenological and Conceptual Interface between Borderline Personality Discorder and PTSD", American foumai of Psychiatry, 1993, 150, p. 19-27.

raportat la credintele traditionale ale grupului cultural caruia îi apartine individul. Ea se arunca cu totul în ceea ce n-a fost decât o aventura. PERSONALITATEA SCHIZOTIPALA Acest tip de personalitate nutreste convingeri si perceptii bizare asupra celorlalti. Personalitatile schizotipale vad pretutindeni "semne" (pentru pacientul schizotipal. Nu e deloc "bizara" convingerea unui taran haitian ca mortii ies din cosciug pentru a se razbuna. . caci ei îi place aceasta bere). sfatul nostru este de a va adresa unui specialist. de religiile orientale.Si celelalte personalitati? 253 lege lesne ca în cazul în care suspectati ca o persoana din propriul vostru anturaj ar suferi de aceasta tulburare de personalitate. În societatile noastre. reactioneaza printr-o serie de acte de violenta si o tentativa de suicid. a propriei persoane si restului lumii. faptul de a zari un camion ce transporta o faimoasa marca de bere este un semn ca mama sa îi asteapta telefonul.ea considera ca suferinta care i-a fost pricinuita merita o pedeapsa disproportionata. înainte de toate. al carei rol era jucat de Glenn Close. ci de convingeri adânci de care sunt patrunse. de new-age. pe care le "simt" fu viata de toate zilele. . De altminteri. de multe ori ramân într-o anume izolare. de pilda. Nu e vorba doar de subiecte de interes. "Bizar". în fenomenele paranormale si în extraterestri. dar cum sunt neîncrezatoare si nu se simt în largul lor într-un grup. dupa ce savârsise greseala de a începe o relatie cu o femeie borderline. ar fi bizar sa auzi un parizian afirmând acest lucru. iar când survine ruptura. personalitatile schizotipale se vor simti atrase de ezoterism. încapatânarea cu care doreste sa se razbune pe amantul ei da la iveala mai degraba o personalitate paranoica . Ele cred si în reincarnare ("prin mine vorbea sora mea moarta"). Totusi. este ceea ce ar fi trebuit sa faca Michel Douglas în filmul lui Adrian Lyne. Atractie fatala (1987).

"Doamna cu butucul" pare sa fie o personalitate schizotipala: este destul de retrasa. 435-442. "Scrizophrenia Related and Affective Personality Disorders Traits in Relatives of Probands with Schizophrenia and Personality Disorders". De multe ori. metamorfoze corp orale si halucinatii terifiante.L. Unii psihiatrii considera ca personalitatea schizotipala reprezinta o forma minora de schizofrenie. personalitatile schizotipale pastreaza un contact bun cu realitatea si rareori au halucinatii. comparativ cu pacientii schizofreni. ca în societatile agricole). pp. 1993. 5 J. magie indiana. American Journal of Psychiatry. care nici nu exista). si ca artistii pot închipui experiente si dincolo de câmpul îngust al propriei personalitati (Dostoievski marturisea ca pentru a zugravi gândurile si patimile Ialmtrice ale asasinului din Crima )ii pedeapsa nu fusese nevoie sa ucida vreo batrâna cu lovituri de topor). tine tot timpul în brate un butuc caruia îi vorbeste cu multa caldura si prin care primeste mesaje telepatice. cu aparitii stranii. Totusi. cum e cazul în acele episoade majore ale scrizofrenilor. adaptarea la viata din societate le ridica probleme acestor personalitati. adresându-se unei secretareI Diane. semne supranaturale. . 150. Silevrman et coll. iar personajul principat agentul FBl Dale Cooper. Ambianta este vadit schizotipala. dar si de un grup în care sa fie integrati. Asta nu înseamna ca autorii filmului sunt personalitati schizotipale.2 54 Fran~ois Lelord si 5=hristophe Andre În Twin Peaks de David Lynch. acceptati si în care sa nu se simta persecutati (sa aiba colegi de lucru pe care sa-i cunoasca de mai mult timp. ca în cazul când nu gasesc o slujba în care bizareria ce-i caracterizeaza sa nu fie un impediment: au nevoie de un post care sa presupuna o anume izolare. are si el tot felul de convingeri bizare si comportamente oarecum aberante (îsi înregistreaza pe dictafon gândurile fiecarei zile. Între personalitatea schizotipala si scrizofrenieS pare sa existe o anumita legatura: în ascendenta pacientilor suferinzi de schizofrenie rata personalitatilor schizotipale depaseste media.

Si celelalte personalitati?

255

În cazul în care în anturajul vostru exista o personalitate schizotipala, sfaturile pe care vi le-am putea da coincid cu cele pe care vi le-am dat ~i când am vorbit de personalitatea schizoida, ~i vi-l reamintim mai seama pe acela de a-i respecta nevoia de lini~te, dar ~i în acest caz suntem de parere ca ar trebui sa consultati un specialist. Cum adaptarea la viata în societate ridica probleme, riscul depresiei ~i al sinuciderilor este mare la personalitatile schizotipale.

PERSONALITATEA

SADICA

Aceasta tulburare de personalitate se caracterizeaza printr-o serie de comportamente sau atitudini menite sa aduca suferinta celuilalt, sa-I domine. Sadicul îl face pe celalalt sa sufere sau îl domina "din placere", ~inu pentru ca urmare~te un scop. (De pilda, faptul de a lovi o persoana pentru a o prada nu reprezinta un act sadic: scopul urmarit de agresor este acela de a fura ~i nu de a-~i face victima sa sufere). O personalitate sadica poate proceda astfel încât sa nu-i poata fi adusa învinuirea de încalcare a legii, ci sa stârneasca suferinta celuilalt printr-o serie de comportamente" permise". Faptul de a ofensa pe cineva, de a umili în public pe cineva, de a-~i pedepsi copiii mai aspru decât s-ar cuveni, de a le flutura subalternilor amenintari de sanctiuni, de a maltrata animalele, de a se desfata cu suferinta altuia, de a le impune celorlalti comportamente umilitoare sau degradante pot fi tot atâtea indicii ale unei personalitati sadice. Tulburarea apare înca din adolescenta, ~i într-o majoritate covâr~itoare la persoanele de sex masculin. În societatile de razboinici, comportamentele sadice erau considerate ca semn de virilitate ~i ca mijloc potrivit de a vârî spaima în trib urile rivale. Dintr-un punct de vedere evolutionist, s-ar putea afirma ca sadismul constituia un avantaj în a-i îngenunchea pe rivali ~i a nimici du~manii, facând ca ~ansele de supravietuire sa sporeasca. La unele trib uri de indieni din America de Nord, adolescentii trebuiau sa-~i dovedeasca vi-

25 6

Fran~ois Lelord ~i.;Christophe Andre

rilitatea torturând îndelung prizonierii (înca o fisura în mitul "salbaticului blând"!)6. La vikingi, alta comunitate de razboinici, o capetenie din secolul al IX-lea, a fost supranumita "Barbatul cu copilasi" caci le interzise se oamenilor>sai sa strapunga cu lancea copiii du~manilor, cum se obi~nuia pâna atunci. Faptul i-a impresionat atât de puternic pe compatriotii lui, încât i-au dat aceasta porecla mângâietoare7. Asta ne da o idee asupra gradului "firesc" de sadism din acel timp, care, din pacate, a reaparut de nenumarate ori în istorie. Într-o descendenta mai putin sângeroasa, dar uneori extrem de nemiloasa, tinerii sadici pot fi, la ora actuala, participanti activi la unele practici în care vor încerca placerea de a-i umili si îngenunchea pe mai tinerii lor colegi de studii. Daca într-un regim democratic personalitatile sadice sunt nevoite sa se "abtina", razboaiele sau revolutiile, însa, le deschid perspective nesperate. Personalitatile sadice vor fi cele ce vor interoga suspectii, vor supraveghea lagarele de concentrare, vor conduce represiunile si vor teroriza populatia civila. Comportamentul sadic poate sfârsi prin a deveni o norma ~i pentru personalitati normale ~i aceasta este una din ororile razboiului. Unul din meritele democratiei este acela de a cauta sa controleze si sa sanctioneze un astfel de comportament la soldatii lor, chiar în timp de razboi. Rareori se întâmpla ca sadicii din armata unui dictator sa ajunga în fata Curtii :vfartiale. Deseori, personalitatea sadica apare asociata unei alte tulburari de personalitate (mai ales paranoica, narcisica si antisociala). În filmul Bucatarul, hotul, nevasta lui ?i amantul ei (1989), de Reter Greenway, personajul interpretat de Michel Gambon pare a fi un sociopat redutabil (este unul din cei mai temuti
6 Relation de qllelques missions des pel'es de la Compagnie de Jesus dans la NOllvelle France, par le Reverend Pere EG. Bressaoani, Montreal, Press

7

de la Vapeur, 1852. D. Boorstin, Les Decouvl'eul's,

Paris, Laffont, "Bouquins",

1992.

Si celelalte personalitati?

257

sefi ai lumii interlope), dar si o personalitate sadica; la câteva dineuri gargantuesti, pare sa încerce o imensa desfatare în a-i umili si îngrozi pe cei din propriul anturaj, prin violenta lui verbala si fizica. Îl ucide pe amantul sotiei sale, într-un mod absolut înfiorator. Sotia sa, însa, îi va arunca - ca sa spunem asa - în fata întregul sau sadism. În remarcabilul Doctor Jekyll ;;i domnul Hyde (1941) de Victor Fleming (dupa romanul lui Stevenson) bunul doctor jucat de Spencer Tracy se preschimba fara voie într-un sadic, Mister Hyde, a carui placere resimtita la privelistea suferintei, pe care o provoaca altora, este fara margini; el resimte o încântare imensa când o umileste si o înspaimânta pe Ingrid Bergman. Dennis Hopper, în angoasantul Catifeaua albastra (1986) de David Lynch, chinuie în aceeasi maniera o femeie dependenta, intrerpretata de Isabella Rossellini, într-un terifiant model de relatie sado-masochista. Nu e cazul sa ne facem iluzii, sadismul nu exista doar la ucigasii în serie sau la criminalii de razboi, ci picoteste în fiecare din noi si se poate trezi în diferite împrejurari: antrenament dirijat de o persoana carismatica, înrâurirea unui grup, nevoia de a compensa o frustrare, dorinta de razbunare.

PERSONALITATEA

CU CONDUITA

DE ESEC

Existenta acestei tulburari este mult dezbatuta si de altminteri nici n-a fost inclusa în ultima clasificare a Asociatiei Psihiatrice Americane, DSM-IV Personalitatea cu conduita de esec caracteristica persoanelor care par sa-si "saboteze" cu buna stiinta viata, desi dispun de toate resursele pentru a proceda si altfel. Ca de obicei, si aici, pentru a putea vorbi de o personalitate, conduita de esec trebuie sa se manifeste înca din adolescenta în diferite sfere ale vietii: la lucru, în relatiile sociale si sentiment~le, în activitatile din timpul liber iar repurtarea unui succes sa stea în puterile subiectului, fara ca el sa constientizeze acest lucru. '

2 58

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

Un student, de pilda, va sosi adesea cu întârziere la examenele pentru care s-a pregatit totusi temeinic; o femeie va alege mereu parteneri brutali si nestatornici, pentru care va face nenumarate sacrificii; "lill barbat nu-si va respecta fagaduielile facute prietenilor sai, desi n-ar fi fost câtusi de putin greu sa faca acest lucru, si stârneste o cearta. Un salariat ramâne în posturi prost platite si cu mult sub posibilitatile sale de calificare, desi pregatirea de care dispune si calitatile sale i-ar îngadui sa încerce sa capete ceva mai bun. Bolnava, personalitatea cu conduita de esec va consulta un medic doar atunci când va face complicatii grave, si nu se va conforma întocmai recomandarilor medicului, administrându-si tratamentul dupa bunul ei plac, oricât de eficient si bine tolerat s-ar dovedi acesta. Daca i se întâmpla ceva neplacut, personalitatea cu conduita de esec va anihila de îndata acel eveniment pozitiv, de pilda, provocând un accident, ale carui urmari sa-I coste. Un salariat care e felicitat si avansat, ca urmare a felului în care a muncit, nu dupa multa vreme va comite o greseala profesionala, care va atrage concedierea lui. Cond uite le de acest gen trezesc, evident, furia si dezaprobarea anturajului: ,,0 face expres, sau ce?" De fapt, aceasta tulburare de personalitate nu este oficial recunoscuta, din mai multe motive. În primul rând, studiile arata ca deseori ea este asociata si altor tulburari de personalitate, mai cu seama personalitatii dependente, evitante, pasiv-agresive, borderline. Prin urmare, se considera ca e posibil sa nici nu existe personalitate cu conduita de esec, ci doar comportamente de esec, comune mai multor tipuri de personalitate. De pilda, daca exista posibilitatea unei promovari, personalitatile mentionate mai sus vor re curge la un "sabotaj". Personalitatile dificile carora li se ofera perspectiva unei promovari; motivele unui eventual comportament de esec • Personalitatea dependenta va "sabota", de teama ca va fi nevoita sa-si asume responsabilitati personale. • Personalitatea evitanta, de teama ca va fi în centrul atentiei celorlalti.

Si celelalte personalitati?

259

• Personalitatea pasiv-agresiva, pentru a-l "pedepsi" pe superiorul ei, care se bizuia pe ea, dar pe care nu-l poate înghiti. • Personalitatea borderline va "sabota" pentru ca, subit, o napadesc oarecari dubii legate de ceea ce îsi doreste cu adevarat, însotite si de schimbari bruste de dispozitie. • Personalitatea depresiva, de teama ca nu va fi la înaltimea respectivei avansari, pe care crede ca nu o merita. Un alt inconvenient al diagnosticului de personalitate cu conduita de esec îl constituie faptul ca uneori genereaza fenomene deviante, grupate sub denumirea de "blamarea victimei"8, cu consecinte nu tocmai lipsite de pericol. De exemplu, acest diagnostic dezavantajeaza femeile batute de sotii lor si care continua totusi sa ramâna cu ei. Diagnosticându-Ie ca "personalitati cu conduita de esec", avocatii consortilor pot arunca asupra sotiilor toata raspunderea pentru respectiva situatie conjugala "blamând victima" si, mai mult, încercând sa ia copiii de sub îngrijirea ei. Deseori, femeile batute sunt victime ale unei stari de stres traumatic cronic, care le induce o stare anxios-depresiva invalidanta. Cât despre cele ce au o tulburare de personalitate, de multe ori e vorba de personalitati dependente, care nu îsi parasesc caminul conjugal, caci se tem ca nu vor fi în stare sa se descurce singure. Mentionam ca asta nu are nici o legatura cu vestitul "masochism feminin" pentru care feministele nu l-au iertat pe Freud. Si terapeutii pot recurge la "blamarea victimei". Când, în ciuda stradaniilor, starea pacientului nu se amelioreaza, este comod si tentant sa arunci asupra lui întreaga raspundere pentru esecul tratamentului. "Este o personalitate cu conduita de esec". (Exista si o varianta psihanalitica: "Sunt prea puternice rezistentele" sau "Are placerea masochista de a pierde".)
8

L.B. Rosewatter, "A Critical Analysis of the Proposed Self-Defeating Personality Disorder", Joumal,of Personality Disorders, 1987, 1, pp.
190-195.

260

Fran<;:oisLelord si_ Christophe Andre

Din toate aceste motive nu se mai recurge la diagnosticul de "personalitate cu conduita de esec", si neîndoielnic, va esua la urmatoarea încercare de omologare!

PERSONALITATI SCHIMBATE DE UN EVENIMENT TRAUMATIC

Psihiatrii au sesizat unele modificari de personalitate la persoanele care au trecut prin încercari cutremuratoare. Sindromul KZ9 este o schimbare de personalitate remarcata la cei ce au supravietuit lagarelor de concentrare naziste sijaponeze, dar si lagarelor vietnameze si la refugiatii cambodgieni10. Pe lânga violentele la care au fost supusi, este posibil ca si denutritia severa si prelungita sa fi contribuit la tulburarile observate la acele persoane. Acest "sindrom al supravietuitorului" poate persista ani întregi de la respectiva experienta si se manifesta printr-o serie de simptome cronice: anxietate, dezinteres, izolare sociala, deghizare afectiva, tulburari de somn, sentimentul constant de a fi amenintat. Toate aceste simptome apar într-un grad variabil si în tulburarile de stres posttraumatic prezente la persoanele care au supravietuit unor accidente grave sau catastrofe. Pentru a reduce riscul unor sechele psihologice este important ca respectiva persoana sa fie supusa unui tratament în chiar primele ore de la accident. Tratamentul e psihologic, în primul rând, si consta în aceea ca victima este îndemnata sa-si reIa teze trauma, dar în contextul unei relatii terapeutice linistitoare, având ca interlocutor un specialist. Diagnosticul prematur si tratamentul stresului posttraumatic constituie o adevarata problema de sanatate publica, deoarece persoanele care n-au fost supuse unui tratament psi9 10

P. Chodoff, "Late Effects of the Concentration Camp Syndrome", AI'chives of General Psychiatl'Y, 1963, 8, pp. 323-333. JD. Kinzie et coH., "Post-Traumatic Stress Disorders among Survivors Cambodgian Concentration Camps", American Joumal of Psychiatl'Y, 1984,141, pp. 645-650.

prin sex si prin natura lor. În forma tipica de personalitati multiple. dar asta depaseste cadrul acestei carti. fiecare personalitate manifesta amnezie în privinta celorlalte. ce prezinta simptomele unui grav sindrom de stres posttraumatic: dezinteres. de diferite origini (traumatism cranian. Într-un alt registru. ce difera radical unele de altele. personalitatea multipla nici nu e considerata o tulburare propriu-zisa de personalitate. dar nu e. atât pentru ei. alteori prin nivelul cultural. ca urmare a unor afectiuni ale creierului. Personalitatea "gazda" este aceea care corespunde identitatii sociale a pacientului. sub mai multe personalitati. ci o afectiune de alta natura. Numarul mediu al personalitatilor nu este egal cu doi. altfel spus. consecutiv. În Rambo (1982). Este arestat de un politist sadic. SI PERSONALITATILE MULTIPLE? Desi aceasta tulburare de personalitate este rar întâlnita.. interventie neurochirurgicaIa). per pacient. cât ?i pentru familie ?i societate. radical deosebit. spre marea încântare a spectatorilor. ea stârneste totusi interesul publicului si al psihiatrilor. Respectiva persoana apare. sentiment de "scapa-cine-poate". ci variaza între cinci si zece. ca în Doctorul Jekyll ~i domnul Hyde de Stevenson. uneori prin vârsta. facut sau gândit celelalte personalitati. care-l supune unui tratament care-l face sa-si retraiasca întreg calvarul prizonieratului din Vietnam si sa reintre în posesia unei personalitati de combatant. izolare sociala.obligatoriu sa fie cea care solicita ajutorul specialistului. mai cu seama a adolescentilor. . nu-si amintesc deloc sau îsi amintesc extrem de putin de ceea ce au spus.Si celelalte personalitati? 261 hologic pot dezvolta mai târziu tulburari cronice grave. film de Ted Kotcheft Sylvester Stallone joaca rolul unui fost luptator din Vietnam. medicii au obervat si schimbari durabile de personalitate. De altminteri.

dar care probabil ca-i suscita o emotie asemanatoare cu cea resimtita la vârsta . gata sa plânga. Dar cum copilul refuza sa le spuna. personalitatea "gazda" care corespundea identitatii pacientului. avea ca pacient o persoana ce poseda cel putin trei personalitati: una normala. De regula aceasta personalitate punea stapânire pe pacient în urma unor mici disensiuni din viata cotidiana. împrejurare în care personalitatile respective n-au beneficiat de nici un suport afectiv. Ni s-a întâmplat sa fim martorii unei sedinte de terapie în care un psihiatru. O parte din personalitatea lui ramasese blocata la vârsta la care traise acel episod. un functionar la vreo cincizeci de ani. pacientul a început sa vorbeasca cu vocea si cuvintele unui copil de cinci ani. O a doua personalitate era aceea a unui baietel de cinci ani. Tatal acestuia. chiar minor. pe care adultul o uitase cu desavâr)5ire. printr-o injonctiune hipnotica. un delincvent notoriu. dupa care tatal afost gasit )5iucis de acea banda. smiorcait si dependent. care avea pe atunci cinci ani. se ascundea de teama unei bande rivale pe care o escrocase. Psihiatrull-a facut pe "copil" sa povesteasca o scena petrecuta cu mult timp în urma. unul dintre ei a scos un cutit )5ia apasat lama pe încheietura mâinii baiatului.ois Lelord si S::hristophe Andre Fapt remarcabil în psihiatrie. )5i i-au cerut sa le spuna unde era tatal lui. specializat în aceasta tulburare de personalitate. Tinându-si ochii închisi. În cadrul sedintei. Copilul nu a putut povesti nimanui rolul pe care îl avusese în acea poveste. Când pacientul revenea la personalitatea lui normala nu pastra nici o amintire despre momentele în care se purtase ca un copil plângacios sau în carefusese un scandalagiu. psihiatrul îl facuse pe pacient sa reintre în posesia personalitatii de copil. fiind implicat într-o seama de ciocniri cu persoane necunoscute. a unui barbat agresiv si certaret. amenintându-l ca i-o va taia. factorul care declanseaza aceasta tulburare poate fi cunoscut: în mai toate cazurile exista o experienta traumatica. survenita în copilarie. acesta le-a marturisit ceea ce voiau sa afle. Aceasta personalitate reaparea ori de câte ori pacientul se simtea stresat de câte un conflict. Înspaimântat. Cei din banda respectiva îl gasisera însa pe pacient.262 Fran<. dar carefrecvent avea stari depresive. pe care nici cel mai bun actor nu arfi putut sa-I imite. Pacientul avea si o a treia personalitate.

rataceste câteva zile în tovarasia unor parteneri de ocazie. un risc vital. Aceasta tulburare apare mai mult la femei. starea de hipnoza în care subiectul se mentine într-o stare de constienta ce se deosebeste de starea de veghe. hipnoza este o tehnica terapeutica la care se recurge atât în tratamentul personalitatilor multiple. si apoi se trezeste iar acasa. consuma alcool si droguri. ca în cazul catastrofelor. în fine. hipnoza vizeaza reducerea în constiinta bolnavului unor aminC! . dar si al incesturilor. E posibil ca personalitatea barbatului agresiv ~i certaret sa corespunda identificarii cu tatal sau (sau cu unul din asasini). În ambele cazuri. la stari de transa. dar si de cea de somn. Fenomenele disociate desemneaza o serie de experiente. practicata într-o ambianta linistitoare. de la fugarul sentiment de depersonalizare (câteva secunde ai impresia ca n-ai mai fi aceeasi persoana). caci e stiut ca. trecând prin acele senzatii de a te afla undeva în afara ta. dar poate fi subdiagnosticata si la barbati. evenimentele traumatice aflate la originea personalitatilor multiple presupuneau. cât si dupa ce au trait unele episoade ale tulburarilor de stres posttraumatic. De altminteri. oarecum adiacenta. cu vechea sa personalitate si cu amnezie totala în ceea ce priveste apucaturile din ultima vreme. care periodic fuge de acasa. copilaria pacientilor borderline ascunde incesturi si abuzuri sexuale. tocmai în virtutea unei capacitati mai mari de "disociere" a propriei constiinte în diverse stari. de multe ori. savârseste tot soiul de delicte. deseori. al agresilmilor sau violentelor sexuale. Fara a fi la fel de dramatice. dar unele persoane par a fi predispuse la aceasta. Una dintre caracteristicile personalitatii multiple este aceea a personalitatii borderline. si de a-ti observa miscarile si. este fuga disociativa: exemplul clasic este cel al tinerei fete serioase si linistite. Nu toti cei care au avut experienta unui incest sau a unor traume dezvolta o tulburare de personalitate multipla. cu acele comportamente impulsive si autodistructive. O alta tulburare. ceea ce nu e surprinzator. Se pare ca subiectii lesne hipnotizabili ar fi aceia cu o mai mare predispozitie catre tulburari disociative în cazul unor episoade traumatice.Si celelalte personalitati? 263 de cinci ani.

Robert de Niro nu poarta pantaloni? SI MULTE ALTELE . British Joumal of Psychiatry. sindromul personalitatii multiple. 11 M.ica de Nord pare sa fi izbucnit o adevarata epidemie de tulburari de personalitate multipla.) În functie de situatii. fara ca aceasta sa însemne ca posedam personalitate multipla. de Martin Scorsese? De ce atunci când e singur în biroul lui. dar sunt amabile si serviabile cu prietenii lor? Exercitiu: Ce tipuri de personalitati dificile întruchipeaza Sharon Stone. "The Manufacture of Personality: The Production of Multiple Personality Disorder".B. speram însa ca aceasta carte va va ajuta sa le întelegeti mai bine. (N. 160. câteodata si cu ajutorul involuntar al vreunui terapeut preocupat si el de subiectll. . p. are însa câteva motive: sindromul este mai bine cunoscut si asa se face ca e mult mai des recunoscut si diagnosticat de clinicieni. În Ame. Acest fapt. printr-o serie de mecanisme asa-zis disociative. si în scopul de a se apara. Cu siguranta ca veti descoperi si alte personalitati dificile pe care noi nu le-am înfatisat aici. aparent spectaculos. si uneori sa le apreciati în calitatea lor de fiinte umane.. 1992. cu totii ne putem etala fatete ale propriei personalitati.. Merskey.327. o adevarata specialitate în cadrul specialitatii. Fenomenele disociative si cel mai spectaculos aspect al acestora. Cine nu cunoaste persoane care la slujba sunt sigure de ele. dar s-ar mai putea crede ca o adevarata moda determina acei pacienti influentabili si hipnotizabili sa-si fabrice singuri personalitati multiple. constituie un subiect vast si complex. Robert de Niro si Joe Pesci în Casino (1995).264 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiri si emotii dureroase. iar acasa sunt crispate. pe care acestea le-a "evacuat" din constiinta sa. acasa sunt adevarati despoti. iar noi n-am trasat decât o schita a acestuia. sau invers.

frecventa incesturilor .. în care.i abuzurilor sexuale în copilaria personalitatilor borderline.i al influentelor exercitate de mediul înconjurator.XIII Originile personalitatilor dificile Cum am specificat deja.i.ului (..i a mediului înconjurator. În diferite perioade ale vietii. respectiva cuanturnului fiecareia dintre ele..te problema originilor personalitatii. dar destul de putine fapte de observatie verificate. când acestea s-au dovedit confirmate de mai multe studii (de exemplu. în functie de caracteristica cercetata. mai ales ca procesul de formare a este extrem de greu de deternu e vorba de un simplu raport. transmise ereditar .. Discutia se poarta asupra ereditatii . sau influenta factorilor genetici asupra personalitatilor schizotipale).tere)..i în unele cazuri.. ci ne-am multumit sa mentionam câteva fapte de observatie. cei doi factori se întrepatrund. asupra bebelu. În orice caz. înca din primele zile.te o lucrare practica. care variaza de la un individ la altul . minat ce anume este înnascut si ce este dobândit În .. Cât prive. dupa cum vom vedea. unei per~onalitati. Cum aceasta carte se dore. cercetatorii au cazut de acord asupra faptului ca o personalitate este produsul complex al predispozitiilor înnascute.. ci de o interpretare complexa. n-am avut intentia de a dezvolta diverse teorii ale personalitatii (nu ne-ar fi de ajuns o întreaga biblioteca). chiar înainte de na.. exista numeroase teorii.

Pune accentul pe importanta unor evenimente din copilarie în formarea personalitatii. Doctrinele rasiste nu aveau nimic în comun cu actuala cercetare genetica. cuvântul "genetica" si-a pastrat iz de pucioasa. În numele unor teorii genetice aberante. caci una din implicatiile acestei idei ar fi aceea ca libertatea noastra este mai mica decât ne-am putut imagirta. Aceasta traditie pune accentul pe o egalitate a sanselor. din ce în ce mai multe studii vin sa confirme faptul ca unele trasaturi de personalitate sunt partial transmise ereditar.) • Traditia psihanalitica. Ideea ca anumite trasaturi de caracter ar fi determinate genetic vine în contrasensul acestei traditii.:oisLelord si Christophe Andre POATE FI EREDITARA PERSONALITATEA? În Franta.266 Franc. (Ceea ce stiau deja crescatorii de animale. si asta din mai multe motive. este liber sa faca binele sau raul. omul dispune de un liber arbitru. ce ar trebui sa fie acordate tuturor si pe valoarea educatiei în formarea unui individ. Faptul de a vorbi de diferentele genetice poate fi interpretat drept acceptarea inegalitatilor sau ca o devalorizare a educatiei. ideea ca unele trasaturi de personalitate pot fi transmise ereditar socheaza. dar pentru unii. nu este nici o contradictie între recunoasterea influentei genetice asupra personalitatii si acordarea unei mari însemnatati educatiei. Faptul de a pleda în favoarea influentei exercitate de gene poate fi perceput de lmii psihanalisti ca o tentativa de minimalizare a interesului disciplinei lor. dar si unele . • Amintiri cutremuratoare. Potrivit religiei. nazistii au comis numeroase faradelegi. Patru motive care socheaza atunci când se vorbeste de originea genetica a personalitatii • Traditia iudea-crestina. Totusi. (De fapt.) • Traditia republicana. (Dar parabola "talantilor" din Noul Testament poate fi înteleasa si ca o recunoastere a inegalitatii genetice dintre indivizi.

D. în cazul în care sunt "adevaratii gemeni". într-o proportie mai mare decât în cazul "gemenilor falsi". Segal. The Minnesota Study of Twins Reared Apart.Studiul asupra adoptiei.Originile personalitatilor dificile 267 familii numeroase. aceasta dovedeste ca exista si o parte de genetica în formarea aces tei trasaturi de caracter. Telegen.) Cum se petrec lucrurile în cazul fiintei umane? Cum putem deosebi ceea ce este înnascut de ceea ce este dobândit? Confruntati cu aceasta problema. Daca o trasatura de caracter este prezenta la geamanul A si la geamanul B.Un fapt înca si mai interesant: sunt studiati gemenii adevarati crescuti însa separat (se întâmpla si asta). Aceste studii au permis sa se demonstreze ca pacienti schizofreniei aveau printre rude destule personalitati 1 T. . M. care au acelasi material genetic. McGue. 1990.J. si cu trasaturile parintilor adoptivi. Daca unele caracteristici psihologice ale parintilor biologici pot fi regasite la copiii adoptati. A. . Lykken. N.Studii facute pe gemeni. Este vorba de a se studia frecventa unei caracteristici la unii membri ai familiei. Frecventa unei trasaturi de caracter sau a unei tulburari psihice ar putea fi comparata la gemenii identici. "Sources of Human Psychological Differences". dar nu si la parintii adoptivi. putem considera ca acele trasaturi au fost transmise ereditar. la gemenii ce seamana cam în masura în care seamana fratii sau surorile. si la cei "falsi". specialistii au întreprins diverse studii pentru a cerceta influenta ereditatii si a mediului înconjurator. . Science. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca exista o predispozitie ereditara în anumite forme de alcoolism sau de schizofrenie. . Studii familiale. mai putin sau mai mult îndepartati. "adevaratii gemeni". fapt ce ne îngaduie sa deslusim mai bine consecintele adoptiei si ale educatiei1.T. Am mai putea compara trasaturile de personalitate ale copiilor adoptati înca de la nastere cu cele ale "adevaratilor" parinti biologici. Boucherd.

Analizând tipul de comunicare din familiile acelor adolescenti ce pareau într-o mare masura expusi riscului de a deveni schizofrenici (personalitate schizotipaIa). iar daca ambii parinti biologici sunt schizofrenici. Gratie studiilor efectuate asupra copiilor adoptati de la nastere. serviciile sociale sau medicale. riscul ca si copilul sa devina schizofrenic este de 10%.:hristophe Andre schizotipale. . . cum ar fi starea civila.tipurile de educatie sau de comtmicare din sânul familiei.caracteristicile socio-demografice ale familiei. asta nu înseamna ca nu poate fi modificata de educatie sau de mediul înconjurator. s-a mai aratat si ca. . Numeroase echipe de cercetare studiaza cu atentie nu doar ceea ce povestesc pacientii despre copilarie sau despre viata lor. Un bun exemplu privitor la influenta exercitata de ereditate si de mediu îl ofera o maladie: schizofrenia. S-ar putea întâmpla. Atentie! Chiar daca o predispozitie este genetica.violentele conjugale. SI INFLUENTA MEDIULUI? Faptul de a ne apleca asupra ereditatii trasaturilor de personalitate nu implica negarea înrâuririi ce poate fi exercitata de unele evenimente din copilarie sau de educatie.ois Lelord si <. riscul este de 50%).268 Fran<. în schizofrenie. ca o persoana care e predispusa genetic la alcoolism sa dovedeasca temperanta întreaga viata.bolile grave ale unor membri ai familiei. de exemplu. ceea ce ne face sa ne gândim ca cele doua tulburari au o baza genetica comuna. când acestea sunt evidente. Dintre acestea amintim: .decesele premature. . s-a putut arata ca. transmisa ereditar. daca prin educatie este ajutata sa descopere ca exista si alte modalitati de a face fata tensiunilor de tot felut si daca stie sa evite un anturaj sau acele situatii prea tentante. abuzurile sexuale. ereditatea joaca un rol important (daca unul din parintii biologici este schizofrenic. maltratarile. . ci si informatiile furnizate de observatorii exteriori.

iar la cei ce ajungeau schizofrenici. pentru celalalt geaman riscurile de a fi ~i el obsesional sunt sporite. Bri- . cu alte cuvinte.tulburarile de dispozitie (depresiile) sunt mult mai des întâlnite în rândul rudelor personalitatilor borderline decât la populatia-martor. riscul ca adolescentii sa devina schizofreniei era mai mare. 1993. în cazul în care el este un "geaman adevarat". . persoanele din alte familii.daca unul din gemeni are o personalitate obsesionala. GENETICA SI MEDIUL ÎNCONJURATOR: CÂTEVA DATE ÎNCA DISPARATE2 Exista mai multe argumente în sprijinul influentelor genetice în tulburarile de personalitate: . Disorders".mult mai multe sunt persoanele atinse de tulburari delirante printre rudele personalitatilor paranoice decât la populatia-martor. . caci poate sa apara ~iun efect invers: cu cât simptomele adolescentului sunt mai grave. pp. 2 P. iar comunicarea lor se înrautate~te. 12-13. Totu~i aceste studii au dat na~tere unor controverse. A. reeidivele erau frecvente daca în familiile lor existau tensiuni. 1601. . se plaseaza destul de aproape de sindromul anxios generalizat în care exista mai multe tulburari anxioase în familie. pe care am descris-o. Verificarea ipotezei: atunci când comunicarea dintre membrii familiei devine mai buna. cu atât sunt mai rascoliti membrii familiei. Rudenia de care vorbim include ascendentii ~i colateralii. Personalitatea anxioasa. În acela~i fel.Originile personalitatilor dificile 269 în familiile în care comunicarea este defectuoasa. "The Genetics of Personality tish Journal of Psychiatry. Thapar. McGuffin.gasim mult mai multe personalitati schizotipale printre rudele pacientilor schizofrenici decât la populatia-martor. urmarea este o reducere a frecventei ~i duratei recidivelor persoanei schizofrenice.

în aceasta familie. pp. în care exista o componenta ereditara cu alte forme de depresie. la persoane care nu sunt totu~i clasificate ca personalitati obsesionale. "fal~i". . 1826-1831. cât prive~te influenta geneticii.:hristophe Andre personalitatea depresiva poate fi deosebita cu greutate de distimie. în cele ce urmeaza. diversele studii facute pe gemeni ("adevarati".. Au fost luate precautii metodolo3 Livesly et coll. ceea ce se vede din icebergul "obsesionalitatii".:oisLelord ~i <. acest grad este mai mare decât media. un cercetator sa nu poata gasi pe nimeni altcineva care sa prezinte trasaturi de personalitate obsesionala. crescuti în aceea~i familie sau în familii diferite) au avut rezultate relativ asemanatoare. ne vom îndrepta un pic atentia asupra aspectelor dimensionale ale personalitatii. În concluzie. poate constata ca. este posibil ca. REVENIRE LA EVALUARILE DIMENSIONALE TRASATURILOR DE PERSONALITATE ALE În loc de a vorbi despre "personalitatile dificile" care sunt categorii. De exemplu. Cu titlu de exemplu. Dar daca acela~i cercetator va încerca sa determine gradul de "obsesionalitate" (tendinta spre ordine. "Genetic and Environmental Contributions to Dimension of Personality Disorders". Acestea permit analize mult mai fine. 12. vom prezenta rezultatele unui studiu3 facut pe circa a o suta ~aptezeci ~i cinci perechi de gemeni adulti. Individul care este o personalitate obsesionala nu este decât vârful. 1993. precizie. în anturajul familial al unei personalitati obsesionale. În acest caz apare ipoteza ca dimensiunea "obsesionalitate" poate fi în parte ereditara. în cazul unor persoane din anturajul familial. Faptul poate fi verificat studiind gemenii crescuti în medii diferite.270 Fran<. S-ar putea deduce ca în cazul personalitatii obsesionale nu exista vreo influenta ereditara. pedanterie) al membrilor familiei. American foumal of Psychiatry.

dispret.ostilitatea (dominanta.izolarea sociala: 47%. ceea ce presupune ca preocuparea pentru genetica nu exclude interesul acordat factorilor ce tin de mediu. "insensibilitatea" (absenta empatiei.cautarea excitatiei: 50%. cautarea apropierii celorlalti. sadism): 50%. pot actiona uneori. . care e predispus genetic la anxietate. . influenta exercitata de ereditate se situeaza în jur de 39%. . . predispus la suspiciune. Oricum."duritatea".narcisismul (în sensul grandilocventei. . însa. o imagine instabila asupra propriei persoane. în ordine descrescatoare: . ar putea avea ca model un parinte suspicios etc. ar putea primi o educatie anxiogena de la un parinte anxios. daca celalalt parinte sau o alta persoana apropiata nu are caracteristici compensatorii. pesimism): 59%.introversia: 47%.Originile personalitatilor dificile 271 gice. de atentie.nesiguranta afectiva (teama de despartiri. nevoii de admiratie. . . . rigiditatea): 45%. Acest rezultat i-a surprins pâna si pe cercetatorii care se asteptau ca aceasta dimensiune sa fie influentata mai cu seama de experientele educative. Acelasi studiu arata ca ereditatea pare sa nu joace vreun rol în alte dimensiuni precum: .susceptibilitate-supunere. egocentrism. iar în final. . . educatia graviteaza în jurul procentului de 50%. de aprobare): 64%. autorii acestui studiu au ajuns la concluzii asemanatoare celor ale studiilor precedente: ereditate a are un rol însemnat (influenta acestei dimensiuni depaseste 45%) în cazul urmatoarelor caracteristici. sau un copil. incapacitatea de a suporta singuratate a). în acelasi sens: un copil.. În privinta trasaturilor obsesionale.instabilitate a emotionala: 49%. Cei doi factori. . posibila influenta a mediului.problemele de identitate (un sentiment cronic de gol.suspiciunea: 48%.anxietatea: 49%.

datele despre originile personalitatilor dificile sunt destul de fragmentare.S. 895-899. 52.probleme de intimitate (inhibitie sexuala. 1995. pp.ii s-ar putea crede ca sunt influentate în mare masura de relatia mama-copil. Aceste trei dimensiuni privesc relatiile cu persoanele apropiate . fara vreun a priori ideologic. În concluzie. teama de iubi- re). Si înca ceva: personalitatile dependente sunt mult mai ades întâlnite la mezinii sau mezinele familiei sau la persoanele ce au suferit de o maladie cronica în copilarie. mecanismele implicate ce tin de genetica . 4 K.272 Fran~ois Lelord . Kendler.ii de mediul înconjurator deschid un câmp de cercetare captivant ce va putea fi explorat în viitor4. Archives General of Psychiatry.ii Christophe Andre . . "Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and environment seriously".

Michel a vadit o anume tendinta de a vedea totul în culori sumbre t. ne-am dus sa-i cerem explicatii colegului de serviciu care clevetise pe seama noastra. dar pe scurt se poate spu- mim "caracter". ceea ce vrem sa spunem este ca acesta vede într-un anume fel evenimentele t. pesemne ca ît. de fiecare data în functie de împrejurari. în diferite situatii t. Ni s-a întâmplat probabil tuturor sa-i povestim unui prieten care ne cunoat.i închipuie ca reactioneaza cu totul altfel. ceea ce se subîntelege este ca.XIV Teorii si modele ale personalitatii Carti ca este sinonim cu ceea ce întermenului curent"perne întregi au fost consacrate limbajul de nu- sonalitate" t. Ne-am auzit însa prietenul raspunzând: "Nu ma mira deloc ca ai procedat în felul acesta!" . Este posibil ca Michel sa ît.i perceapa pesimismul ca fiind o trasatura constanta a caracterului sau.i de a se gândi la tot ce putea fi mai rau.te astfel.te bine o situatie anume prin care am trecut. Dimpotriva. Când vorbim de caracterul cuiva t.pesimismulce va ramâne o constanta a vietii sale. nu o data.i reactioneaza la ele conform acestuia .i perioade ale vietii lui. De exemplu. adevarul este ca noi percepem mult mai bine trasaturile de caracter ale celorlalti decât propriile noastre trasaturi.i definirii lui. Dar nu e singurul om care gândet. Vorbind despre caracterul lui Michel.i spunem de pilda ca: "Michel este foarte pesimist".

. în calatorie). De exemplu. sa lege amicitii. daca înca din adolescenta el avea o multime de prieteni si prefera activitatile în grup. amicul care ne stie de multa vreme si-a facut o idee despre felul în care obisnuim sa reactionam la unele situatii sau conflicte. Si pentru el tocmai acest mod de a reactiona constituie o trasatura a caracterului nostru. ca prezinta acea trasatura de personalitate. De ce se astepta ca noi sa reactionam asa? La urma urmei. Daca sociabilitatea lui creste în timp. sau.274 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Surprinsi. replica prietenului nostru ne nemultumeste. am fi putut reactiona foarte bine si altfel! Ei bine. Ceea ce noi vedem este doar o persoana aflata într-o "stare" sociabila. cât si maniera de a se comporta si de a reactiona. daca la firma la care lucram vedem cum o persoana angajata de putina vreme încearca sa faca noi cunostinte. usor iritati poate. a personalitatii noastre. scrupulos. daca vreti. ceea ce caracterizeaza trasaturile de personaluate este atât maniera obisnuita de a percepe mediul înconjurator si propria persoana. acest fapt nu este suficient pentru a ne gândi ca este "sociabiIa". va trebui sa observam daca aceasta persoana9prezinta tendinta de a cauta prietenii. compania celorlalti. cea de "sociabil". Prin urmare. pentru a-i putea atribui cuiva o anume trasatura de caracter. dar care nu stim daca constituie o "trasatura" a personalitatii sale. altruist. Nu am constatat ca ea este sociabila si în alte împrejurari ale vietii sale. prin urmare. Din contra. daca gasim ca ar fi astfel de când îl stim. sociabil. în timpul liber. daca acesta este comportamentul lui obisnuit în diverse situatii. Aceasta din urma fiind adesea definita printr-o serie de adjective: autoritar. în diferite circumstante (la lucru. neîncrezator. sa zicem. ca asta este ceva firesc la ea. vom avea un motiv în plus sa consideram sociabilitatea ca fiind o trasatura a personalitatii sale. Aceasta persoana se arata sociabila pentru simplul motiv ca ea considera necesar sa se comporte în felul acesta pentru a fi acceptata de ceilalti colegi.

Teorii ?i modele ale personalitatii 275 Deosebirea dintre trasatura ?i stare constituie una din temele majore ale cercetarilor întreprinse de psihiatri ?i psihologi. acum însa a devenit iremediabil un pesimist (trasatura). Foarte bine. Astfel.Michel e mare pesimist (trasatura de caracter). Dar când doua persoane vorbesc de personalitatea unei terte persoane. vechii greci au distins între sânge. exista ceva ce se cheama personalitate sau caracter si care ramâne aproape constant pe tot parcursul vietii. cunoscuta de cele doua. CUM SA CLASIFICI PERSONALITATILE? Unul dintre primii care au încercat sa-si clasifice semenii a fost Hippocrate. observând ceea ce se prelinge a din rani sau din vomisment. . nu. Dar cum sa definesti pentru fiecare ins în parte? Fiecare individ are atâtea fatete diferite! Cum sa faci diferenta între ceea ce se schimba de-a lungul vietii si ceea ce ramâne neschimbat într-o personalitate? Nu încape îndoiala ca-i o sarcina dificila.Nu. de când îl ?tiu e a?a (trasatura). deloc. .. Vom vedea ca nu este deloc exclus ca unele trasaturi de personalitate sa se schimbe cu timpul. . de altminteri. Pe atunci se credea ca tipul de lichid ce predomina în organismul fiecaruia era cel care îi determina ?i caracterul. de cele mai multe ori respectivele persoane discuta necunoscând diferenta dintre trasatura (caracteristica constanta) ?i stare (stare trecatoare ce survine în functie de circumstante). limfa. veti spune: prin urmare. era într-adevar un petrecaret (trasatura).Gre?e?ti. De exemplu: . în studentie era un petrecaret (stare)!" Acest exemplu suscita însa o întrebare: în timp nu s-ar fi putut oare schimba personalitatea lui Michel? Tânar fiind.. doar ca nu ?i-a revenit dupa divort (stare trecatoare).Nu. omul s-a preocupat de aceste chestiuni. înca din Antichitate. atunci când încearca sa defineasca o personalitate. fie- .

Iar Hippocrate a obtinut urmatoarea clasificare: LICHID PREDOMI:--:AN...276 Fran<.i sociabilitatea. Ernst Kretschmer adauga alte doua ca1 J. De exemplu.i clasifica semenii este extrem de veche (sec. inconsecventa . Totusi. Masson. IVa. De-a IW1gul timpurilor. cu emotivitate a. un neuropsihiatru de origine germana. marind. numarul categoriilor sau punând în legatura caracteristici fizice cu personalitatea. pp. TIPUL DE PERSONALITATE I C.). alti cercetatori au încercat sa adauge câte ceva la clasificarea lui Hippocrate. P. 1964.. impasibil Coleric. ne putem da seama ca e ceva ce nu "merge" în clasificarea lui Hippocrate: chiar daca putem recunoaste persoane ce corespund tipului "pur" de sanguin sau de melancolic. iar faptul de a fi minion si rotunjor. Paris. în 1925. Chr. trist Taciturn. pesimist Melancolic Aceasta clasificare este interesanta din mai multe motive: în primul rând ea arata ca dorinta omului de a-. Pichot Abrege de psychologie. ea constituie o încercare interesanta de a pune în relatie o caracteristica biologica si o trasatura de personalitate (vom vedea ca exista puncte de continuitate între Hippocrate . .i Christophe Andre re neagra si fiere galbena. Delay. ea exercita înca o anume influenta asupra limbajului curent."""i\CTERISTICI I Sânge Limfa Fiere galbena Fiere neagra Sanguin Dinamic.. pentru ca putem înca auzi spunându-se ca cineva ar fi "sanguin" sau "limfatic".ois Lelord . emotiv I I I Limfatic I Bilos i I 1 Lent. Ernst Kretschmer1 asocia faptul de a fi înalt si slab cu o personalitate flegmatica si închisa în sine. de pilda. majoritatea oamenilor însa nu se regasesc în acest tabel. Ceea ce înseamna ca exista mai multe tipuri de personalitate decât cele patru mentionate de Hippocrate. 337-341.i cele mai recente studii facute asupra personalitatii).

IJean Rochefort.FILMEVito ROL Lino PERSONALITATE de ScundNici o de. Clint Eastwood im-! I Dar si în acest caz s-ar putea obiecta ca. astfel. stabileau existenta unor categorii de personalitati. decât saisprezece. spontan. ce pot fi lesne recunoscute în viata cotidiana. decât opt. studiile statistice facute pe un numar mare de persoane au aratat ca relatiile existente între tipul fizic si personalitate nu erau câtusi de putin atât de clare pe cât credea Kretschmer. acestea sunt clasificarile asa-zis categoriale.Teorii si modele ale personalitatii 277 tegorii. visator Rezervat. atleticul si displasticul (pe care natura nu l-a prea rasfatat). daca luam în calcul si formele mixte. cea facuta de Hippocrate si cea facuta de Kretschmer.vecelorlalti si Danny Harvey Keitel Impulsiv. obtinând. Kretschmer n-a ramas indiferent la aceasta observatie si a admis ca exista o continuitate Între diversele tipuri de personalitate. numarul tipurilor de personalitate întâlnite este mai mare decât patru. cu o infinitate de forme intermediare.represlab I Expansiv. Putem sesiza însa si dezavantajele acestor clasificari categoriale: specia umana nu poate fi . Si vom vedea numaidecât ce avantaje prezinta ele: pe baza lor pot fi facute descrieri sugestive ale unor tipuri umane. se Inaltînsiumeri. Cele patru mari tipuri de personalitate dupa Kretschmer (1925) I ist ! FlzrCUL coleric simte Ventura. în viata de zi cu zi. Mai mult. I Gerard pasibil. zentare DezvoltareÎNinferior Lat I Astenic. patru mari tipuri de personalitate. Ambele clasificari. I sel.Jugnot.

precum: fiabilitatea. în care voi regasi modelele fiecarei marci de autoturisme. oare. ci ia în calcul doar calitatile acesteia. deci de ceva mult mai simplu decât o fiînta umana. Orice clasificare constituie o încercare de a împarti obiecte sau fenomene. Iar revistele de automobilism utilizeaza ambele tipuri de clasificari. clasific masinile în functie de marca si modelul lor. de pilda. e mult prea variata. care nu tine cont nici de marca. si doar aceasta dimensiune. sa zicem. neîncrederea. în functie de unele caracteristici. difera.ois Lelord si Christophe Andre redusa la câteva categorii de clasificare. care au adesea caracter continuu. Aceasta este o abordare dimensionala. a fost corect evaluata? . de pilda. Dar mai pot clasifica masinile si altfel: notându-Ie de la O la la. în favoarea unei clasificari pe dimenSLU111. nici de modelul masînii. o personalitate divizata în doua. Este o clasificare categoriala. se stabilesc cel putin zece criterii de evaluare? Cum sa le evaluezi? Odata dimensiunea stabilita. În vederea unui test comparativ. vom grupa autoturismele urbane într-o singura categorie. Astfet si alti cercetatori au decis sa renunte la clasificarea personalitatilor pe categorii. confortut cheltuielile de întretinere etc. Cum am putea însa proceda în abordarea dimensionala a personalitatii umane? Cele doua mari chestiuni cu care se confrunta cercetatorii sunt: Ce dimensiuni sa alegi? Cum ar putea fi.2 78 Fran<. în clase cu caracter discontinuu. caci performantele unui autoturism de oras si cele ale unui autoturism de teren. patru sau saisprezece dimensiuniI când se stie ca si atunci când e vorba despre masîni. ABORDARILE DIMENSIONALE ALE PERSONALITATII Sa începem cu o comparatie: eu. apoi le vom aplica o clasificare dimensionala. care sunt tipurile de întrebari gratie carora am avea certitudinea ca neîncrederea.

s-a mai redus numarul acestor adjective. altfel spus. ele evaluau aceea9i dimensiune a caracterului. Paris. Unul din pionierii clasificarilor dimensionale a fost psihologul american R. Nu vom încerca sa va explicam metodele folosite de aceasta 9tiinta.Teorii 9i modele ale personalitatii 279 Încercarile de a raspunde acestor doua întrebari fac obiectul unei 9tiinte: psihometria. . Les Tests mentaux. printr-un test. acest test continua sa fie utilizat 9i în prezent.. Pichot. în cadrul evaluarilor. ce pot fi evaluate la fiecare individ. Catell. respectiv abordarea cantitativa a personalitatii. Elaborat în anii cincizeci. care va vor convinge asupra amestecului de imaginatie 9i de rigoare de care dau dovada cercetatorii. ale carei rezultate sunt facute cunoscute prin articole mai degraba ermetice. Evaluând personalitatea. 1991. Catell a început prin a studia toate cuvintele din limba engleza folosite pentru a descrie caracterul: acestea erau în numar de patru mii cinci sute! Regrupând sinonimele. bazata pe observatii 9i statistici. evaluând mii de subiecti prin prisma acestor adjective 9i analizând rezultatele din punct de vedere statistic. Dupa mai multi ani de cercetari. Apoi. Catell a sesizat ca. PUF.2 DIMENSIUNILE TESTULUI 16PF retras mai putin inteligent instabil emotional. care a aplicat statistica la studiul psihologiei.B. Aceasta este o 9tiinta aparte. numarul cuvintelor a fost redus cam la doua sute. intitulat 16PF. submisiv rezervat oportunist 2 sociabil foarte inteligent stabil emotional au toritar entuziast consecvent P.. Catell 9i echipa lui de psihologi 9i statisticieni au izbutit sa identifice 9aisp:ezece trasaturi de personalitate. unele adjective apareau mereu asociate. ci doar sa va oferim o serie de exemple de clasificari dimensionale.

7e ed. nelini~tit radical . Acest test a fost elaborat prin anii treizeci de catre Hattaway si Mckinley. Concomitent. Gânditi-va totusi la un posibil arbitru..280 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre neinhiba t .independent. Sadock. Testul exploreaza zece componente ale personalitatii.. pentru a te "enerva ca Între prieteni" Scrieti pe o foaie de hârtie cele ~aisprezece dimensilUli ale testului si. retras agitat. . la fiecare linie. pp. B. schitati cinci rubrici libere.fals". veti compara evaluarea facuta de prietenul vostru cu autoevaluarea voastra. JA Grebb. Baltimore. Dupa care. in: Synopsis of Psychiatry. la care subiectul trebuie sa raspunda prin "adevarat" sau . Williams Wilkins. între cele doua caracteristici extreme. bifând o casuta la fiecare dimensiune. va veti face propria evaluare.J. Kaplan.fragil suspicios imagina tiv . Cereti-i cuiva din cei apropiati sa faca o evaluare asupra voastra. Apoi.r. veti inversa rolurile. 224-226. Clinicienii din întreaga lume recurg la testul ?vL'vIPI Minnesota Multiphasic Personality Inventory. Printr-o seama de analize statisti3 H. Exercitiu: un joc de societate.ipocrit. recurgând la mai bine de cinci sute de Întrebari asupra propriei persoane. "Psychology and Psychiatry: psychometric and Neuropsychological Testing". 1970. Discutati diferentele si încercati sa aflati motivatia lor. nestapânit stapânire de sine '" tensiona t timid pu ternic încrezator pragmatic deschis placid conservator dependent impulsiv relaxa t La fiecare dimensiune subiectul obtine o nota intermediara între cele doua caracterizari extreme. si recent a fost revizuit3.

rnesol Obelix Lucky Luke TIntin As:erix Mickey I 1 EXTROVERTIT Avereli DaI:on um~ 'ul C'ognon INSTABIL Donald apltanUi Str le' Haddack. s-au stabilit criterii de validitate. . este calm. 1970. Eysenck4. "Stabilul". într-o viziune dimensionala asupra personalitatii. Eysenck. independent de orice circumstante exterioare. într-un loc oarecare al acesteia. iar când se întâmpla ca ceva sa-I perturbe.J. pe axa introversie-extraversie.Teorii si modele ale personalitatii 281 ce complexe. Joe DaHan (NEVROTIC) Clasificarea realizata de Eysenck 4 H. este putin emotiv.o axa de introversie-extroversie: individul extravertit se afla în cautarea recompenselor si a încurajarilor de tot felul. Dupa numeroase studii si analize statistice.'TROVERTIT Profesorul T<-:. Londra. Eysenck propune o clasificare a personalitatii dupa doua mari axe: . dimpotriva. îsi planifica toate actiunile. gratie carora poti afla daca testul poarta amprenta starii mentale a subiectului sau daca acesta a încercat sa denatureze rezultatele într-un sens sau altul. tristete. Tire Structure of Human Personality. manifesta dependenta de mediul exterior. se entuziasmeaza cu usurinta. îsi urmareste propriile scopuri. regrete.o. Când faci testul de personalitate al lui Eysenck. schema în care noi am mentionat si câteva personaje celebre: STABIL Castan LagaEe I. revine repede la dispozitia sa obisnuita. . Methuen.axa de nevrotism-stabilitate: "nevroticul" este usor si mereu afectat de tot soiul de emotii: anxietate. te poti regasi în urmatoarea schema. sa se simta ravasit. rezervat. Un model mai recent si aparent mai simplu este cel al unui cercetator englez. este spontan si sociabil. Fiecare persoana poate fi situata între cele doua extreme. Introvertitul însa vadeste un mare control asupra propriei persoane.

Cloninger a deosebit patru dimensiuni pe care le considera ca facând parte dintr-un temperament. Modelul lui Eysenck constituie o etapa interesanta în evaluarea personalitatii. Prin urmare. ceea ce te face sa te gândesti ca cele doua dimensiuni nu sunt complet independente una de alta. Unul dintre acestea a canalizat atentia comunitatii stiintifice: este vorba de modelul lui Robert Cloninger5. La început. ce contine cincizeci si sapte de întrebari usoare.282 Fran~bis Lelord si Christophe Andre Eysenck a adaugat o noua dimensiune. cât si introversia. care are aceasta di- mensiune accentuata. îsi va explora energic propriul me5 c. Pe de alta parte. cert tulburate afectiv. Aceste patru dimensiuni îsi vor pune amprenta asupra primelor cunostinte ale copilului. Pentru a solutiona aceste dificultati. psihotismul. alti cercetatori au testat modelul lui Eysenck si i-au sesizat unele limite: daca majoritatea personalitatilor dificile au un scor ridicat de nevrotism. Persoana sau copilasul. tranchilizantele reduc atât nevrotismul. Cum însa cercetarea stiintifica are caracterul unei continue competitii. Dupa o seama de cercetari. egocentrismul. 1993. . Archives of General Psychiatry. în care pot fi regasite caracteristici precum: impasibilitatea. impulsivitatea. caci se manifesta de timpuriu si este transmis ereditar.R. dar în mod diferit. Aceste trei dimensiuni pot fi evaluate printr-un chestionar autoaplicat. Cautarea noului. 50. testul înglobeaza multe dimensiuni diferite si nu permite sa se faca diferentieri îndeajuns de subtile între persoane. cât si pe oameni. la care trebuie sa se raspunda prin "adevarat" sau "fals". în special vizând personalitatea adevaratilor si falsilor gemeni. Cloninger "A Psychobiological Model of Personality and Character". el al propus un numar de sapte componente ale personalitatii. de la Universitatea din Saint-Louis. testul lui Eysenck nu mai permite diferentierea lor. cercetatorii au propus alte modele. Cele patru dimensiuni ale temperamentului dupa Cloninger 1. 975-990. cu alte cuvinte. ceva probabil llmascut. pp. facute atât pe animalele de laborator.

Cele trei dimensiuni ale caracterului dupa Cloninger 1. 4. . Spre deosebire de temperament. Într-un ritm sustinut. Sa dam un exemplu schematic ?i amuzant: la restaurant. Cooperarea. de cât mai multe ?i dese recompense. de sprijin. Cloninger adauga alte trei dimensiuni. de asta data. altruismul sunt caracteristicile asociate celei de-a doua dimensiuni. de a se lasa prada îndoielii. "domnul perseverenta". mai degraba decât materialista. Persoanele la care aceasta dimensiune este accentuata sunt stapânite de sentimentul ca viata lor are un sens. uitând pâna ?i de foame. ca sa ?tie de ce sa se fereasca. 2. de o viziune spiritualista. Autocontrolul. Dependenta de rasplata. caracterul va fi într-o mai mare masura influentat de experientele educative. de?i e în întârziere. 3. Preîntâmpinarea pedepsei. va cauta îndelung un loc de parcare. de a se supune pentru a evita surprizele neplacute. o încredere în capacitatea de a-?i dirija propria viata ?i propriul mediu înconjurator. Acestei componente îi este asociata o stima de sine. "domnul dependenta-de-rasplata" va comanda meniul sau favorit. Tendinta de a-?i face griji. "domnul cautarea-noului" va dori sa încerce ceva nou. empatia. 3. despre care. stapânit de teama unor posibile consecinte. va evita constant frustrarea. "domnul preîntâmpinarea-pedepsei" va încerca sa depisteze tot ce stomacul sau nu digera bine.Teorii ?i modele ale personalitatii 283 diu înconjurator. un alt fel de mâncare. La modelul sau. fara a resimti iritare. o capacitate de a-?i stabili obiective. Acceptarea ?i întelegerea celorlalti. Perseverenta. descurajare. de senzatia apartenentei la întregul univers. va reactiona cu mult interes la nou. Autodepa$irea. în ciuda oboselii sau a sentimentului de frustrare. Nevoia de încuviintare din partea celorlalti. 2. Tendinta de a continua o activitate. pe care-l savureaza anticipat. el crede ca definesc tocmai ceea ce se cheama caracter.

:oisLelord ?i Christophe Andre Modelul lui Cloninger poseda toate caracteristicile unor autentice ipoteze ?tiintifice: pot fi testa te. pentru a vedea daca între ei exista deosebiri care ar fi putut "scapa" modelului etc. pentru a constata daca ele pot fi transmise ereditar. altfel spus. neîncrederea mea este doar o trasatura de personalitate. De exemplu. si modelul lui elo-ninger va cadea în desuetudine si va fi înlocuit de un altul. în schimb. studiul personalitatii constituie un câmp de cercetare aflat în plina evolutie si care ar putea însemna un ajutor pretios în educatia copiilor. încep sa le acord încredere celorlalti. cele patru dimensiuni ale temperamentului pot fi studiate pe animale. în scopul de a vedea daca cele ?apte componente sunt cu adevarat independente unele de altele. Am mai putea compara. Chestionare special elaborate pentru evaluarea dimensiunilor la om fac posibila compararea rezultatelor obtinute de anumite persoane. De pilda. ca si în astronomie sau în medicina. . Astfel. Prin urmare. indivizii cu rezultate similare. Ca si celelalte modele stiintifice autentice. care va reusi sa explice mai bine datele noastre de observatie. în permanenta ma dovedesc extrem de suspicios si nu izbutesc sa ma încred nici în cei mai bine in- . pot fi confirmate sau infirmate. cu evaluarea lor prin alte testari realizate de alti psihologi sau cu relatarile celor ce le cunosc de multa vreme ?i care le-au observat în tot felul de situatii . Daca. CE ESTE O PERSONALITATE DIFICILA? Sa zicem ca eu sunt o personalitate neîncrezatoare. în cazul în care vreau sa cumpar o masina de ocazie. Daca aceasta neîncredere este redusa si daca. cunoasterea progreseaza prin confruntarile dintre teorii si faptele de observatie.Rezultatele pot face obiectul unor analize statistice. prevenirea tulburarilor psihologice si perfectionarea psihoterapiilor. de asemenea. care îmi poate aduce si unele avantaje. în urma unei faze de observatie. pot fi imaginate situatii sau experiente în care ipotezele sa fie cercetate.284 Fran<.

astfel. familial si profesional. suferinta propriei persoane sau celuilalt (sau amândurora). mai cu seama daca va gânditi 6 DSM-V: Manuel diagnostique et statistique des toubles mentaux. . Deci. Evident ca aceste personalitati nu reprezinta toate tipurile de personalitati dificile pe care le puteti întâlni. Dar mai exista si un al doilea obiectiv: si acesta ar fi de a va ajuta sa va cunoasteti si sa va întelegeti mai bine. Aceste întrebari nu constituie un test diagnosticj cij mai curând. CUM AM CLASIFICAT PERSONALITATILE DIFICILE? Am optat pentru douasprezece mari tipuri de personalitati ce par sa se regaseasca în toate tarile si în toate timpurilej pentru ca întâlnim descrieri ale acestora în diverse variante. s-ar putea spune ca o personalitate devine dificila când unele trasaturi ale caracterului sau sunt mult prea accentuate sau rigide. Aceasta suferinta constituie un criteriu în diagnosticarea personalitatii dificile. cit. ultima versiune a Asociatiei Psihiatrice Americane.Teorii si modele ale personalitatii 285 tentionati oamenij cu totii ma vor considera de îndata obositorj penibit eu însumi ma voi simti vesnic tensionat sij fara îndoialaj voi rata ocazia de a lega amici tii sau de a încheia o afacere buna. Un prim obiectiv al acestei carti a fost acela de a va ajuta în confruntarea cu o personalitate dificila din propriul vostru anturaj. Astfelj la fiecare capitol exista o serie de întrebari care va vor face sa reflecta ti asupra propriei voastre personalitati. în cazul în care sesizati în propria persoana unele trasaturi ale personalitatilor dificile pe care vi le-am înfatisat. dar veti avea sansa de a le recunoaste. cum ar fi cea facuta de Organizatia Mondiala a Sanatatiij sau de DSM-IV6. un subiect de reflectie asupra voastra. În cazul acestaj propria neîncredere ma face o autentica "personalitate dificila". atât în vechile manuale de psihiatriej cât si în cele mai recente clasificari. inadaptate situatiilorj cauzând. op.

i Christophe Andre t. exista mai multe caractere decât "rubrici".i ca. ce pot fi regasite la doua sau trei tipuri diferite. zi de zi. în acelasi timp. stratus. în materie de psihoterapii si de tratamente. vântul. dar îi poti include într-o aceeat. Pentru psihiatri si psihologi. Totusi. nimbus. când fiintele umane sunt caracterizate de o infinita diversitate t. Faptul de a avea unele notiuni despre nori nu va zadarnici contemplarea unui cer magnific. fara a încerca sa-i clasificati. când e vorba de clasificari în psihologie. Totut. la fel cum faptul de a cunoaste cât de cât personalitatile dificile va va ajuta sa le faceti fata mai bine. meteorologii au identificat patru categorii distincte de nori: cumulus.i la formele mixte. Cerul nu este acelat.:oisLelord t.i sunt esentialmente neclasificabile? Este întru totul adevarat ca fiecare fiinta umana este unica t. aceste câteva tipuri de nori. soarele alcatuiesc un tablou. norii. precum cumulo-nimbus. pe care le numaram pe degete. La ce bun sa clasifici oamenii? E un lucru pe care îl auzi adesea. asa cum nu exista doua caractere absolut identice. De pilda. identificarea anumitor tipuri de personalitate face posibila o mai buna întelegere a reactiilor acestora în diferite situatii si favorizeaza un progres continuu. Oare asta înseamna ca orice clasificare este zadarnica? Sa luam un exemplu dintr-un alt domeniu.i unele forme mixte. Sa continuam comparatia.i clasa. sa-i strânga laolalta într-o aceeat. Faptul de a avea unele notiuni despre nori va va ajuta sa faceti unele previziuDi asupra vremii. care sufera mult si care. fac posibila o descriere precisa a unui cer noros. Iata o clasificare simpla. cirus t.i în fiecare zi. psihiatrii si psihologii au descoperit câteva reguli de baza ce trebuie respectate în psihoterapiile cu acesti pacienti. identificând si definind criteriile personalitatii "borderline" (vezi capitolul XII).i. au o . Fireste.i "rubrica". din meteorologie. În acelasi fel. faptul de a cunoaste câteva tipuri de personalitati nu va va împiedica sa va pretuiti prietenii si relatiile.286 Fran<. ele nu fac decât sa eticheteze oamenii. în orice sistem de clasificare. doi cumulus nu se aseamana întru totul.

aflata înca în plina expansiune. dar si pe ceilalti. unele din conduitele ei (lui) va vor deveni explicabile. necesitatea acceptarii personalitatilor dificile. Atunci când sustinem. De pilda. toti vor sa-mi faca numai rau!" De aici decurge o întreaga gama de atitudini circumspecte si de comportamente ostile. Acest demers trimite la o abordare recenta. de a va prejudicia (si adesea de a-si face si siesi rau). în cadrul seminariilor noastre. Mai curând e vorba de a-i accepta existenta în calitatea ei de fiinta umana. care i-ar oferi personalitatii dificile libertatea de a va face rau. sa evidentiem cazurile în care una sau mai multe convingeri erau cele care conditionau comportamentul subiectilor. Ceea ce nu va va retine sa va si protejati. fie ca 'e vorba de studiul norilor. . sA ÎNTELEGI. Când veti fi înteles punctul ei (lui) de vedere asupra lumii si asupra propriei persoane. SA POTI FACE FATA PERSONALITATILOR DIFICILE La fiecare tip de personalitate dificila am încercat sa va explicam în ce fel el sau ea se percepe pe sine. În ultimul capitol al cartii veti gasi un tabel rezumativ. al maladiilor sau al caracterelor. la fiecare tip de personalitate. utilizata în psihoterapiile cognitive: atitudinile si comportamentele noastre vor fi determina te de câteva convingeri esentiale. când nu o data comportamentullor se vadeste a fi intolerabil si inacceptabil? Ceea ce noi va cerem este nu o acceptare pasiva. dobândite din copilarie. Prin urmare. clasificarile prezinta un anumit interes. Ele sunt necesare oricarei stiinte a naturii. Cum ai putea accepta asemenea personalitati.Teorii si modele ale personalitatii 287 atitudine ambivalenta fata de orice sprijin pe care l-ar putea pnmI. principala convingere a personalitatii paranoice va fi IINu pot sa ma încred în nimeni. suscitam deseori în rândul auditoriului dezaprobarea si dezacordul. al fluturilor. Am încercat. care constituie un fel de consecinta logica a convingerii fundamentale. SA ACCEPTI.

Asta nu va va împiedica sa va adaptati situatiei si sa faceti altceva în acea zi.288 Fran~ois Lelord si Christophe Andre înca O comparatie.. de impulsiv. Faptul de a-i accepta constituie adesea un prim pas necesar pentru a-i determina sa-t'i schimbe unele comportamente. veti putea sa le "dibuiti". nu le reusesc t'i de care. cel mai adesea. Daca veti reusi sa întelegeti mai bine personalitatile dificile. Sunteti în vacanta. ele au dezvoltat comportamente care. . personalitatile dificile sunt aidoma fenomenelor naturale: exista dintotdeauna si vor continua sa existe de-a pururea.. la mare. Cine ar alege deliberat sa fie excesiv de anxios. A doua zi însa. atunci veti reusi sa faceti fata mai bine problemelor pe care le ridica. Va simtiti înciudati. dar si de fiinte umane care se confrunta cu dificultatile inerente ale vietii în comun . Ei bine. si ati planificat pentru a doua zi o excursie cu vaporul. când va treziti. s-ar putea spune ca vi se pare natural ca la mare sa fie si vreme urâta. Iata t'i un motiv pentru care ar trebui sa acceptati personalitatile dificile: acestea n-au nici o vina de a se fi nascut cu o asemenea fire. cu atât mai mult cu cât e vorba de oameni cu probleme. veti capata un "simt" al personalitatilor dificile. de terapeut. Sunt sfaturi izvorâte din exprienta noastra de psihiatru. Amestec de ereditate t'i educatie. sa le acceptati (în sensul în care întelegem noi acest cuvânt). A te revolta ar fi la fel de lipsit de sens. am putea spune. nu si-au ales singure tipul de personalitate. cum ar fi si daca te-ai mânia pe vreme ori pe legile gravitatiei. si totusi nu veti avea o rabufnire de furie doar pentru atâta lucru. vedeti ca cerul este înnorat si sufla un vânt puternic. În aceasta carte noi v-am oferit câteva îndrumari cu privire la fiecare tip de personalitate. suspicios. mult prea dependent de ceilalti sau obsedat de detalii? O respingere n-a ameliorat niciodata starea cuiva. nu sunt complet responsabile.

a te schimba pentru aprogresiva.Concluzie Personalitatile dificile . încompleta. un anturaj pe care comportamentul lui l-a sâcâit ~i l-a facut sa patimeasca destul? E oare necesara interventia psihiatrului pentru a-i modifica unele trasaturi de personalitate? Ne îndoim. Acest proces de schimbare. si schimbarea . imperfecta. Atraice corespunde înseamna A TE SCHIMBA "Când se dovede~te ca te-ai în~elat. În cazul personalitatilor dificile. "M-am urât mai întâi.. nici una din aceste întrebari nu are un raspuns simplu . Numai ca altceva trebuie sa-ti spui: ~tiu deja . totul numai de subiect? Sau ar trebui ca anturajul sa faca presiuni asupra subiectului." PAUL VALERY mânând însa tu însuti. între semenii no~tri ~inoi.. raunui efort de ajustare te adapta. îti zici: data viitoare voi ~ti cum sa fac. se desfa~oara adesea într-un mod incon~tient. Dar cum s-ar putea vorbi de schimbare în cazul acelor persoane al caror fel de a fi este problematic? Depinde. oare. aceasta schimbare este problematica. dupa care am îmbatrânit împreuna. apoi m-am venerat.

oare. oare. sa-ti schimbi felul de a fi reprezinta cea mai dificila tentativa posibila.havul din fire n-are lcecuire". Cum sa explici ca mintea umana.. ar fi dat oare dovada de aceeasi hotarâre în fata lui Hitler t'i a amenintarii naziste? Dar daca personalitatile dificile se pot dovedi a fi utile în circumstante neobit'nuite..?\. se dovedeste cu totul neputincioasa când e vorba de a modifica unele deprinderi comportamentale? Fara îndoiala. . ca sa nu spunem patologice. Post.. 165. pp. scriitorul italian Cesare Pavese pune în lumina un adevar crud: este cumplicat de greu sa-ti schimbi propria personalitate. 22-34. Dar. este atât de dificil sa te schilnbi? "Mereu am fost asa!" Personalitatea se edifica înca din primele zile de viata (putându-se vorbi chiar de o predispozitie genetica a trasaturilor de personalitate). " Prin aceste cuvinte. nu a contribuit. . este mare.. 1994. care poate compLme simfonii si trimite nave cosmice pe Marte. si cu pesimismul ce-i caracterizeaza întreaga opera.0J-ai cum sa te nasti din nou". precum Pasteur si Clemanceau. Si lucrul acesta este valabil si în cazul unor personalitati de exceptie: un studiul extrem de interesant facut pe circa trei sute de oameni celebri din ultimele doua secole a stabilit ca.. care au putut schimba cursul istoriei. British Joumal of Psychiatry. Se re gasesc aici si multe din gloriile noastre nationale. oare. "Creativity and Psychopatology. în rândurile acestora. la urma urmei. proportia de personalitati dificile.290 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ce am sa fac data viitoare . Acesti barbati. creativitate a unor mari artisti la o psihoterapie sau la un tratament antidepresiv adecvat? Daca Churchill n-ar fi fost înzestrat cu o personalitate dificila accentuata t'i cu alcoolismullui. Cont'tientizam faptul ca felul nostru de a fi 1 F. Din ce motive. si acest caracter la gloria lor? Ar fi rezistat. nu-si putusera schimba însa propriul caracter. cea mai mare parte a timpului ele se dovedesc putin adaptate vietii cotidiene . a Study of 291 World-Famous Men".. al stiintelor sau al artelor. Toate epocile si limbile abunda în proverbe ce oglindesc acelasi lucru: .

Bun! Ajung la concluzia asta mereu. încerc numai sa-ti explic". sa fiu mai putin sensibila la critici.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 291 ar cam trebui schimbat abia pe la 20-30 de ani. Sa o ascultam pe Marie-Laure. ma înspâimântau privirea celorlalti. sa merg spre ceilalti. aprecierea lor ~i încercam sa ma protejez cum puteam. indispensabila. ceea ce ma face sa ma simt grozav de îndurerata de fiecare data. anturajul familial. ceva atât de complicat ~i necesitând un efort de durata. Cu cât dobândim mai de timpuriu o deprindere comportamentala. tinându-ma de-o parte. încât renunt din start. În general. direct. ori indirect. $tiu ca ar trebui safiu mai deschisa. de multe ori. nici n-am încercat vreodata sa ma debarasez de propriile mele convingeri ~i deprinderi. cu atât mai mari vor fi eforturile de a o modifica. constientizarea problemei pe care o ridica ceilalti este. Mai mult. probabil. ~i atât! De când ma ~tiu sunt a~a:când eram copil. Sa-I ascultam pe . îmi pare cumplit de greu. când anumite deprinderi sunt deja adânc înradacinate. o corvoada. Dar nu izbutesc.. prin remarci sau critici. sa-mi pun mai putine întrebari despre valoarea mea în ochii celorlalti . aceste mesaje din partea anturajului nu sunt mereu luate în considerare sau acceptate ca fondate: nu e niciodata simplu sa-ti reconsideri propriile atitudini ("Nu ma enervez deloc. de multe ori. personalitate evitanta. de fapt. a~ mai face oare ceva. îmi dau seama ca.0 problema. adica. douazeci si sapte de ani.. secretara. Dupa câtiva ani în care afost tot ce am avut în minte. m-a~ mai putea schimba? . amical sau profesional este cel care le atrage atentia asupra comportamentelor lor. ce problema?" Cum felul lor de a fi s-a conturat înca de timpuriu. nici nu valoram mare lucru ~i e mai bine sa nu afle ~i ceilalti acest lucru. Parintii mei mi-au transmis modul lor de a vedea lucrurile: nu suntem nici cine ~tie cine. Totusi. va vor spune. printr-o distantare si o racire a relatiilor. duce la un sentiment de descurajare anticipat la subiectii care ar dori sa se schimbe. Gândindu-ma mai bine. personalitatile de Tip A). a oricarui proces de schimbare. ceea ce.. prima etapa. subiectii cu personalitati dificile nu-si percep întotdeauna propriile comportamente ca fiind rigide.

De-abia de când eu si iubita mea ne-am decis sa locuim împreuna am început sa-mi dau seama. nu o data. Cred ca ajunsesem sa înteleg mai multe lucruri despre mine si despre lume.:oisLelord ~i Christophe Andre Jean-Philippe. tendinta incoercibila de a ne repeta gret'elile sistematic. în cazul meu. carora le semanam. într-o oarecare masura. am realizat ca. sunt încapatânat . Era prima oara când cineva se apropiase de mine si au aparut problemele. sa ravaseasca totul. începuse sa faca dezordine dinadins. îmi place ca lucrurile sa fie la locul lor. în ciuda tuturor intentiilor t'i deciziilor noastre. patruzeci t'i patru de ani. daca asta mai e cu putinta cumva. patruzeci t'i cinci de ani. am facut chiar o psihanaliza. sa ma critice în fata prietenilor no?tri. pentru prima data. Chiar identificate corect. încât încep sa ma întreb daca nu cumva pretind prea mult de la mine. Când am izbutit sa ma detasez de tot. De atâtea ori am încercat sa ma schimb. Ea era însa opusul meu.. "Este ceva mai puternic decât mine!" Freud t'i psihanalit'tii au identificat "compulsia la repetitie". statusem cu parintii. în fond. personalitate pasiv-agresiva. Asa se face ca baiatLtl. Dar viata de zi cu zi pe care o împarteam cu o persoana care nu avea aceleasi deprinderi ca mine s-a dovedit... ea avea dreptate. de a se manifesta când ne confruntam cu ceea ce am putea numi "situatii-cheie". La un moment dat. în timpul certurilor noastre o facusem isterica. inginer. si care ma suportau asa cum eram. nu-mi exteriorizez usor emotiile. care la început o fascinase. Îmi reprosa mereu ca acord mai mult timp muncii sau diferitelor obiecte decât ei. trasaturile noastre de caracter au remarcabila tendinta de a persevera si. Sunt un tip cu maniile mele. sa le dea tot felul de detalii vexante despre mine . încetul cu încetul sfârsise prin a o exaspera. Am citit carti. Iata ce ne dezvaluie Odile. Pâna atunci. infirmiera. cafelul meu de a fi îmi crea problerne.. Eram cumplit de nefericit ?i ne-am despartit pâna la urma. [-am purtat pica mult timp si.292 Fran<. personalitate obsesionala. am urmat sfaturile celor apropiati. destul de curând. a fi un iad. Sunt cam ca un elev . mai ales despre ceea ce tinusem în mine si ma facea sa sufar. am nevoie de exactitate si regularitate.

paranoicul nu e deloc uj'or de tras pe sfoara.Concluzie: Personalitatile dificile j'i schimbarea 2 93 recalcitrant. rareori se întâmpla ca obsesionaiui sa-j'i uite cheile . credea ea. firepte ca nu ne lipseau ochelarii de soare. ne-a supraprotejat. cât am fost mici. creme solare etc. chiar daca eram la trei papi de casa. În ochii nOptri de copii. Este suficien sa fiu pusa în situatii în care am impresia ca mi se impune ceva. ~i recapata apucaturile rele. Aceste "beneficii secundare" sunt derizorii.i patru de ani. mersul lumii era cel pe care ni-l înfatipa ea.i comportamente. . Cum am mentionat deja în lucrarea de fata. dej'i excesive. dar subiectii tocmai aici îj'i vor gasi uneori justificarea propriilor convingeri . Casa noastra era cam ca o statie orbitala pi cea mai mica escapada parea mai dificila pi mai primejdioasa chiar decât un zbor în spatiu! Când mergeam la plaja. primele ei vorbe erau: "Ti-am spus eu!" Cum vedea peste tot pericole posibile. Mama supraestima orice incident care. Apa pi eu. douazeci . Mama era o personalitate hiperanxioasa pi. care la începutul anului pcolar are numai intentii bune pi care./J Dej'i ridica numewase probleme. uneori anumite trasaturi de caracter. pe masura ce se scurg zilele. "Am motive temeinice sa ma port astfel. atitudinile adoptate de personalitatile dificile nu sunt niciodata cu totul nejustificate. pi instantaneu ma preschimb într-un copil îmbufnat pi ostil. demonstra ca precautiile ei fusesera justificate. La fiecare grepeala. student.. se întâmpla sa ne convinga pi pe noi de punctul ei de vedere... Sa-I ascultam pe Hadrien.. neînsotit de parinti. sau cum vecinul nostru fusese lovit de o mapina când iepise singur cu bicicleta.. raportate la marea masa a inconvenientelor adiacente. Când ajunseseram sa mergem la petreceri trebuia sa telefonam odata ajunpi acolo. apoi însa reîncepe totul. câteva zile lucrurile par sa mearga ceva mai bine. De-abia la adolescenta am realizat ca viata era posibila pifara tot acel talmep-balmep de precautii sufocante .. totul parea sa-i dea dreptate.. tot felul de încaltari care sa ne fereasca de întepaturile aricilor de mare.. Îpi avea stond ei de istorioare moralizatoare pi ne tot povestea cum singura data când o lasase pe sora mea sa doarma la o prietena se întorsese cu o bronpita. prezinta unele avantaje: subiectul cu personalitate dependenta capata sprijin.

. De cele mai multe ori suntem con. identitate a noastra. Totu. Dar confuzia între a schimba personalitatea . trasaturile patologice de caracter constituie un handicap.i sa acceptam. Dar nu întotdeauna e cazul personalitatilor dificile.. sunt genul "ori. ma simt bine apa cum sunt. cum ti-ai pierde sufletul. vorbesc de ameliorare sau de adaptabilitate.i nu de a le cultiva frenetic.. vrei sa fii mai putin anxios.te sa opereze o schimbare radicala ....294 Fran<.:oisLelord ~i Christophe Andre "Este personalitatea mea!/J Suntem putemic ata~ati. se destainuie: Nu-mi place sa cedez t. nu? . când vor sa califice munca lor cu personalitatile patologice.. mai putin susceptibil etc. care vor refuza adesea sa se angajeze într-un proces de schimbare. Asta sunt eu pi nu vad de ce m-ap schimba. Vom vedea ceva mai departe ca majoritatea psihiatrilor .tienti de faptul ca aceasta schimbare nu va repune serios în chestiune ceea ce suntem.i sa faci este de a te deta.i sa dorim sa ne schimbam unele deprinderi: de pilda. mai maleabil.inu o garantie a libertatii individului.. ~i e normal sa fie a. Dar se întâmpla . Lucien.. riscul de "a-ti schimba personalitatea" ramâne pur teoretic..a.. în care autoelogierea propriilor insuficiente te face orb si surd la dezavantajele lor..i a pierde propria personalitate staruie în mintea multor oameni. dar se întâmpla sa ma satur sa tot încerc sa ma controlez..i de a-. mai optimist.. . Cei ce ma cunosc ptiu ca nu e cazul sa se puna cu mine... Cu atât mai rau pentru cei cu care ma cert.i. cu calitatile ~i defectele ei. . Dar acest atasament fata de propriile defecte reprezinta o forma aparte de "cult al personalitatii". nici unul nu încearca . mai putin gelos. caci aceasta reprezinta. . Uneori îmi dau seama ca întrec orice limita.i nici nu dore. ori".i daca este cazul. într-o masura însemnata. stapânite de teama de a nu mai fi ele însele . suntem dispu. Totu~i. doar n-o sa ajung acum o cârpa doar sa le fiu celorlalti pe plac.i e mai bine sa nu "ma calci pe coada"..i "pierde personalitatea". personalitate de Tip A.i psihologilor. fost contramaistru. la urma urmei. saizeci si patru de ani. de personalitatea noastra..a un pic de acele trasaturi. iar cel mai bun mijloc de a accede la ceea ce vrei cu adevarat sa fii .

tice ca parte integranta a personalitatii sale. tabacologilor le este bine Clmoscut acest fenomen si stiu ca pacientii lor nu vor fi cu adevarat gata de "întarcat" decât atunci când vor fi "motivati". pentru ca respectiva persoana sa îsi puna o serie de întrebari asupra ei si sa-si reconsidere propriile atitudini. felul în care indivizii îsi percep propriile dificultati. o atitudine mai toleranta fata de propriile hliburari. ce oscileaza între ignorare si acceptare. Ceea ce nu garanteaza succesul. Individul percepe un caracter intru ziv al problemelor sale. respectiva persoana va fi stânjenita de propriile ei defecte: subiectul deprimat se va revolta împotriva propriei incapacitati de-a actiona. dar îl face totusi posibil. O raportare de acest tip la propriile simptome este numita "ego-distonica". adica în momentul în care propriul comportament tabacic le va deveni indezirabil.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 295 Egc:-sintonie si ego-distonie In psihiatrie si psihologie. depresive. corespunzâl1d mai mult sau mai putin propriilor valori sau viziuni asupra lumii. Nu are nici un rost sa încerci sa te lasi de fumat. fobicul se va simti rusinat de temerile sale etc. si le accepta sau nu. care-l determina sa actioneze într-o maniera ce nu corespunde propriilor valori sau acelei imagini pe care ar vrea sa o aiba despre sine. este numita "ego-sintonica". motivatia schimbarii este mai mica decât la "ego-distonie". . pe lânga simptomele în sine.. câta vreme n-ai trecut de la un tabagism ego-sintonic. e necesara presiune a celor apropiati. la unul ego-dis tonic. de- . Iar atunci. Invers. Este constient de caracterul rigid al conduitelor sale si ar vrea sa se dezbare de ele. unele tipuri de personalitati dificile (anxioase. Rareori se întâmpla ca un subiect cu personalitate dificila sa fie motivat sa se schimbe. Poate pentru ca sufera mai mult din pricina propriilor atitudini. De multe ori. De unde si rezistenta lor la schimbare. De pilda. Majoritatea personalitatilor dificile sunt ego-sintonice. are o mare însemnatate. a împrejurarilor sau o succesiune de dificultati si esecuri (o depresie. În unele cazuri. de pilda). Subiectul îsi considera aspectele negative problemc:.

" Deseori însa. se preschimba rapid într-o respingere a insului cu o personalitate dificila. nici ajutorul. nu-ti vrem decât binele" .. pentru ca unul din cei doi. ulterior. Tipul A). Iar în unele cazuri. Iritarea sau stinghereala resimtite în fata unei personalitati dificile. Exista. nu s-a putut adapta evolutiei preferintelor celuilalt (un barbat va rupe relatia cu o femeie mai tânara si foarte dependenta.. stau la originea multor presiuni si interventii. mai mult sau mai putin directe.. Presiunile exercitate asupra unui subiect. plictisit ca ea "nu se mai maturizeaza odata" . SA-I AJUTI SA SE SCHIMBE De multe ori. dar uneori si durerea de a vedea ca cineva la care tii e captivul unor atitudini autodistructive. se poate întâmpla chiar ca subiectul sa fie întarit în convingerile lui: este cazul subiectilor cu personalitate paranoica. care în fond nu ceruse nimic nimanui. Dorinta de a-l face pe celalalt sa se schimbe constituie si izvorul multor deceptii conjugale: sunt cupluri care se constituie pentru ca unul dintre parteneri nutreste dorinta idealizata de a-l schimba pe celalalt (o femeie se va casatori cu un alcoolic sperând ca îl va ajuta sa se lase de bautura . pentru a-l determina sa se schimbe. propria lor tulburare.. tocmai intentiile si sfaturile bune genereaza tot soiul de probleme. pentru care nimic nu e mai suspect decât fraze gen: lIn-are de ce sa-ti fie teama. nici oprobriuL .:oisLelord si Christophe Andre pendente) îsi constientizeaza. narcisice. oare. de asemenea. ales totusi în deplina cunostinta de cauza. pot fi traite negativ si percepute drept coercitive. uneori mai mult decât altele (paranoice.296 Fran<... si va fi. care considera ca a facut eforturi în acest sens. anumite cupluri se desfac.. propriul anturaj e cel care determina o schimbare. ). In fine. sperantele pierdute de schimbare ale anturajului. La Rochefoucauld spunea: "Suntem cât se poate de darnici când e vorba sa dam sfaturi. dezamagita). reguli simple care sa permita cresterea eficacitatii eforturilor de schimbare? Ele v-au fost oferite pe tot .

Concluzie: Personalitatile dificile 9i schimbarea 297 parcursul lucrarii. sA ÎNTELEGI SI SA ACCEPTI De regula. de a fi ori de a-i pune pe cei dragi în pericol.. sa încerci sa te evidentiezi. am specificat ce anume tolerez fii ce nu. daca nu întrezare9ti vuh1erabilitatea în spatele acelei atitudini incomode. mi era dispus safaca nimic pentru ceilalti. dar iata câteva care sintetizeaza principalele aspecte . în cele din urma. De fapt. . Mai apoi însa. $i. mi-am dat seama ca aveam ceva de învatat de la el. am descoperit ca nu era deloc atât de sigur pe el cum parea. Narcisismul unuia din colegii mei ma agasa la culme. $i atunci. arhitect. Nu trebuie confundata o asemenea comprehensiune cu la9itatea sau cu indiferenta. ca uneori trebuie sa te pui în valoare.. conflictele noastre erau frecvente. El facea totul sa atraga atentia clientilor. Faptul de a-i fi sesizat racila m-a ajutat sa-I înteleg fii sa-I suport mai bine. fii ca în unele privinte nu grefiea: de pilda. el cauta sa se convinga ca le era superior celorlalti. eu. La început. agresata. La un moment dat am fost tentat sa i-o spun verde în fata... care pâna atunci fusesem încredintat ca valoarea îti este cunoscuta chiar daca ramâi în umbra . sau sa nu-i mai dau deloc o serie de informatii importante. iar eu am trasat unele limite. Si nici nu trebuie sa genereze atitudini ce tin de o "psihologie de tejghea". un subiect cu o personalitate dificila nu se comporta într-o maniera problematica din placere. patruzeci 9i noua de ani.. în ceea ce îl privefite. Sa-I ascultam pe Simon. Mi-am dat seama însa ca asta nu ar ajuta la nimic. fii sa apara "garnisit" cu tot soiul de merite în fata lor. considera ca totul i se datoreaza lui fii ca. presarate de ceea ce unii psihologi numesc "interpretari salbatice": "Sarmanul meu . vei urma calea ce duce drept spre conflicte sau neîntelegeri. am avut nifite explicatii cu el. neînteleasa. ci din teama: aceasta personalitate dificila e stapânita de teama de a fi abandonata. fii conlucrarea a devenit posibila: el fitie pâna unde poate merge iar eu admit sa-I las pe el sa se ocupe de unele detalii. Daca nu e9ti atent la acest prim considerent.

i numeroasele "recidive" ce-l însotesc... în final.tisa se poarte . caci mi se parea ca nu se prea ocupa de copil. ca nu-i arata afectiunea pe care eu mi-a.Oi hristophe Andre C prieten.298 Fran<. treizeci..... înseamna ca ai o problema seioasa care presupun ca vine din copili'..i pentru un copil.oisLelord ...terea primului copil.i chibzuiesc înainte de a deschide gura ..oipartile lui bune? ::\"eplacerile pe care ni le pricinuiesc . ci e vorba de a te barasa de acele reguli respectate pâna atunci .. O data cu na:...i atunci când subiectul .fi dorit sa i-o arate.. la o reflectie asupra propriei persoane: cum se face ca nu toleram cutare sau cutare comportament la care altii nu reactioneaza atât de puternic ca noi? În virhltea carora din propriile valori reactionam astfel? Si prin ce sunt aceste valori superioare celor ale persoanei pe care pretindem ca încercam s-o facem sa se schimbe? Ce am putea învata de la subiectul cu o personalitate dificila. are .i aprecierile facute asupra personalitatilor dificile sunt o marturie a propriilor slabiciuni. Fapt ce explica durata acestui proces de schimbar2 . ceea ce ar fi simplu . În aceasta privinta. Cum scria malitios Paul Valery: "Tot ce spui vorbe.oieste motivat sa se schimbe.ria ta .orschizoid. chiar .tientizat problema . " Faptul de a-l accepta pe celalalt conduce.i-a con. ca toti de altfel. Mie însa îmi plac oamenii care stau :. Nu ma îndoiam nici o clipa ca va :.. una din primele reguli este de a-i lasa subiectului timp ca sa "digere" schimbarea ..tesc. Sa o ascultam pe Natacha." sA RECUNOSTI DIFICULTATEA PE CARE O IMPLICA SCHIMBAREA Faptul ca propria schimbare este atât de dificila. Nu se rezuma totul la deprinderea unor reguli de conduita. Mai cu seama când vorbe.ti despre altul.ote despre tine. medic: Sotul meu e u:.. se explica prin aceea ca schimbarea reprezinta un proces de "demolare-reconstructie" îndelungat . am început sa ma nelini:..i anevoios. care.... daca te comporti în felul asta.. mi-amintesc ca pe vremea când l-am cunoscut avea o porecla "Autistul" .....i cinci de ani.

daca-i respectai tabieturile si maniile... Cum suntem în acelasi birou si materialul cu care lucram este acelasi. când abia ma angajasem la aceasta firma. sa respect un anumit orar.. O alta regula importanta va fi aceea de a accepta schimbarile imperfecte sau incomplete: felul de a fi al personalitatilor dificile rezida într-o istorie personala (t.te Yanne. dar cu cât îl certam mai mult. Vrea ca totul sa fie la 10cuI lui. fusese singurul copilla parinti si nu stia nimic despre bebelusi. Dar ma aratam încântata când se comporta asa cum doream. Izbutise sa o îngemmcheze pe cea de dinaintea mea.i doi de ani. a "crescut" o data cu baiatul nostru.Concluzie: Personalitatile dificile t.. dupa ce ma încercase chiar gândul demisiei..i schimbarea 299 cu copiii lui . Poti conta pe ea si asta îmi prinde bine. Brusc. fata de cele ce nu incomodeaza prea tare. Am decis sa negociez cu ea. caci eu sunt cam cu capul în nori. ceea ce n-a fost greu.i uneori Într-un temperament biologic) pe care ar fi atunci absurd sa doret. însa treptat.ti sa-I "corijezi" în proportie de 100%. eu si colega mea aveam mari conflicte. sotul meu a învatat cum sa-i arate fiului sau întreaga afectiune si amândoi par sa se înteleaga de minune. De mai multe ori s-a întâmplat sa ma ajute sa ies din situatii profesionale delicate. ne întelegem . Iar sotul meu a devenit ceva mai extravertit si cu restul familiei . la început.. În primele luni. care acum are trei ani. îsi adora tatal si stie ca si acesta îl iubeste. . sa refac totul la cea mai mica greseala . sa fie totul aranjat dupa cum doreste ea. Apoi m-am linistit si m-am gândit ca ar fi mai bine sa-I las în pace. dar cu mine nu i-a mers! În opt zile ajunsesem la razboi! Trebuia sa aranjez totul cum voia ea. Nu-i mai faceam observatii. Iata ce ne povestet. salariata: Colega mea de birou este o maniaca. cu atât parea ca se blocheaza mai tare. Si atunci ma arat mai toleranta fata de unele din maniile ei. nu-i mai dictam cum sa se poarte cu fiul nostru. îi faceam o multime de reprosuri. începusem sa ma tem ca nu cumva fiul nostru sa aiba de suferit cu un tata atât de rezervat.. Mai apoi m-am potolit. îi spuneam ca e pisaloaga. Deocamdata.. Încetul cu încetul s-a schimbat. Un adevarat sclavaj. patruzeci t. Si nici ea nu mai cauta sa-mi impuna regulile ei. Ma revoltam. o data ce am constatat ca avea si calitati: era serviabila si binevoitoare. La urma urmei.

chiar daca un anume fel de a fi pare sa prezinte o serie de avantaje (sa fii maleabil si nu rigid.. prestabilite. disputele violente erau ingredientul constant al casniciei noastre. ei bine.. e mai bine sa vorbetiti de propriile trebuinte. fara urma de agresivitate..3 O O Fran~ois Lelord si Christophe Andre sA NU-I FACETI MORALA Când vrei sa faci pe cineva sa se schimbe. despre problemele pe care el le genereaza. sa pornesti de la situatii concrete. ").. sa vorbe titi de comportament si nu de persoana. vreme îndelungata. Motivatia de schimbare variaza în fiecare caz în parte: subiectul cu o personalitate dificila îsi va schimba atitudinile când ceilalti îi vorbesc sincer.") sau le vor caricaturiza ("Daca-n casa asta nu ai voie sa faci nici un fel de comentarii. treizeci tii trei de ani. ca delireaza. casnica. autonom si nu dependent . decât de la tot felul de principii marete. "Ce drept am sa stabilesc ce e bine si ce e rau si sa-i impun eu sau sa-i sugerez asta celuilalt?" Raspunsul este simplu: nu trebuie înfatisate lucrurile în lumina asta. principala întrebare ce se ridica este: "În numele a ce îl presezi sa-si schimbe felul de a fi?". sa descrii si nu sa condamni etc. pentru ca nimanui nu-i place sa fie tratat ca un copil caruia-i spui ce e bine si ce e rau. Iata de ce. În primul rând. a~a ca. În al doilea rând. Asa ca este inutil sa supralicitam prin norme suplimentare. si tocmai aceasta este problema lor: ele actioneaza mai mult dupa propriile reguli. Iar marturisirea Marinei. Gelozia sotului meu nu cunoa~te masura. Îi spuneam atunci ca e nebun. ). deoarece se poate întâmpla ca ele sa le întoarca în propriul lor avantaj ("Mi-ai spus ca nu trebuie sa le cer altora parerea. Orice demers normativ sau moralizator nu-si va dovedi o prea mare eficienta în a-l motiva pe celalalt sa se schimbe. "ca tre- . pentru ca viziunea personalitatilor dificile asupra lucrurilor este mult prea rigida si normativa. eu n-am sa mai spun nimic .. vine sa confirme acest lucru. optimist si nu pesimist. cum am încercat sa aratam pe tot parcursul acestei lucrari. iata rezultatul. decât în functie de situatiile sau persoanele cu care se confrunta.. decât de obligatiile interlocutorului.

un pic din la?itate. au devenit din ce în ce mai rare. mai cu seama sa con?tientizez ca trebuia sa-mi schimb total comportamentul fata de sotul meu. ea monopolizeaza întreaga conversatie. De pilda. începusem sa-i împarta?esc emotiile resimtite: îi spuneam ca ma întrista faptul ca nu avea încredere în mine sau ca eram mânioasa când încerca sa îmi îngradeasca libertatea . De fiecare data reu?e?te sa-i exaspereze pe toti.Concluzie: Personalitatile dificile s. pe lânga faptul ca nu mai degenerau în certuri. vor fi tentate sa c~deze la exigentele acestor personalitati si sa le faca jocuL .. îmbufniri. personalitatea dificila va fi convinsa ca-i suficient sa insiste. daca veti ceda de prea multe ori... În plus.. Iar discutiile noastre. pare sa zica ea. ea spores. Toti ceilalti din familie îi fac jocul un pic din obi?nuinta. Desigur ca nu primise prea bine toate astea. lacrimi. s. Dupa o vreme.. iar în cazul în care refuzi sa i te supui. pensionara. sa-i patrund gândurile: el a refuzat sa mearga sau macar sa ma însoteasca..aizeci si unu de ani.. Si cred ca am izbutit sa-i potolesc gelozia . atunci când ne strângem cu totii. caci nu pridide?te cu sfaturile ?i î?i tot lauda sotul ?i copiii.. caci voiam cu orice pret sa-mi înteleg mai bine sotul. E un lucru de care evident ca îsi va aminti de fiece data .te în intensitate: accesele de furie. ca eram libera sa fac ce vreau ?i sa vorbesc cu cine vreau .ifamilia. NU CEDATI ÎN PRIVINTA ASPECTELOR ESENTIALE Anturajul personalitatilor dificile. sau pentru a evita orice i . nu suporta sa se faca vreo observatie. dar au avut mai mult efect decât predicile mele anterioare. pentru a obtine ceea ce doreste.. Una din nurorile mele are o fire extrem de autoritara ?i. presiunea este constanta... Intr-adevar. în loc de a riposta vehement la suspiciunile lui. mai cu seama persoanele apropiate s. Sa o ascultam pe Nicole. culpabilizare . ce nu au seaman în inteligenta ?i frumusete. ca nu accept sa ma controleze. Psihiatrul m-a ajutat sa reflectez asupra mea dar. Dar. iar când e vorba de propria ei persoana.ischimbarea 3 O1 buie sa se caute". simtul umorului efoarte redus. am consultat un psihiatru.

intrat de curând în familia noastra. ~i chiar el î~ifacea o multime de repro~uri. Cred ca-i prinsese bine lectia. Cum consideram ca procedase cum trebuie. am constatat cu totii ca era mult mai rezervata. Cu totii au fost de parere ca ginerele meu mersese cam prea departe. chiar daca întreaga poveste ma întristase. se abtine sa-i critice la tot pasul pe ceilalti ..gresiva ntele sa-?i aspecte.Acceptati o schimbare a prointatemeri as.mite balta si li.. mai putin pretentioasa. Noi evitam sa-i facem observatii. ~i i-a cerut sa-~i pastreze sfaturile pentru ea.3 O2 Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre discutii. Ea s-a suparat. am fost de partea lui de la bun început. Odata însa.Trasati o imagine claraincomce Acceptati o schimbare pro-I . numaidecât se îmbufneaza. iar vreo ~ase luni nu ~i-a mai facut aparitia. sa nu mai dea lectii de pedagogie. s-a enervat. când nora mea a reaparut la reuniunile familiale. Într-adevar. schimbe RECOMANDABIL NERECOMANDABIL Sa credetifacca apoi sa le fafaceti rea-vointa de cetileasupra le si e vorba lasati neavreti sa de schimbatisaviziuchestiune lumii în totcompatimitiperfectiunea o ce pretindeti Sa jocul morala ori rapida Sa le pretindeti o schimbare . de atunci. caci daca ceva nu-i este pe plac. sotul celei mai mici dintre fiicele mele. Cu personalitatile dificile .. iar ea. comportamentul totul ebuinte difici. ~i n-o mai vedem saptamâni întregi..

În alte cazuri. Aceste persoane solicita tratarea consecintelor acestor tulburari: depresii.H. mult mai putini sunt pacientii care se decid sa consulte un specialist cu sentimentul ca au o problema de personalitate ?i ca lupta Împotriva a ceva ce-i depa?e?te. . el (ea) nu vrea sa faca un consult. Coryell. sunt alertati de telefoane. de multe ori. de câtiva ani. ci persoane din anturajul pacientului. 1990. W. procentul acestora este de 10 pâna la 15%. 2 G. facut viata infernala. pentru o alta problema: s-ar parea ca între 20 ?i 50% din persoanele ce apeleaza la un psihiatru sufera de tulburari de personalitate2. 527-531. 3 M. nu pacientul e cel ce se adreseaza unui specialist. ?i asta în ciuda faptului ca în rândul întregii3 populatii. Reich. alcoolism etc. ori deprimati. fie ca e vorba de tratamente medicamentoase. "Diagnosting Personality Disorders in the Community". Cea mai frecventa este aceea în care un pacient vine sa consulte un psihiatru (ori psiholog). "Personality Oisorders". ce e de facut?" În fine. tot mai multe studii au fost consacrate perfectionarii prin care s-ar putea veni în sprijinul acestor personalitati. 47. PSIHIATRIE SI PSIHOLOGIE 3 O3 Confruntarea între psihiatri (ori psihologi) ?i personalitatile patologice se poate produce în diferitele circumstante. . Dar. într-adevar. Geneva. Zimmerman. J. Archives of General Psychiatry. dar comportamentul lui (ei) ne-a . pp. în care. OMS. nelini?tite ori istovi te de comportamentul acestuia. ce au toate cam acela?i mesaj: "Nu ?tiu ce sa ma mai fac. rezultatele terapeutice nu sunt atât de bune ca în cazul pacientilor ce nu prezinta tulburari de personalitate (ceea ce lezeaza narcisismul terapeutilor). De putina vreme psihiatria se ocupa de personalitatile propriu-zis dificile. Iar psihiatrii sunt obi?nuiti cu situatii de acest fel.H. De Giorlamo. fie de psihoterapii. stari de anxietate. 1993. personalitatile patologice se dovedesc pacientii greu de tratat: când sunt anxio?i.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea SCHIMBARE.

Desi schimbarile sunt de-a dreptul spectaculoase uneori. ceea ce deja înseamna enorm. accepta te moleculele pentru propriul echilibru. cit. sunt stapâniti de teama de a nu le fi astfel transformata personalitatea. unii pacienti se arata reticenti. Trebuie. o data cu aparitia unor noi produse. Trebuie totusi specificat ca studii recente consacrate biologiei temperamentelor ar putea fi considerate semne prevestitoare ale unei evolutii în materie de tratamente medicamentoase în tulburarile de personalitate4. acestia vor fi într-o mai mica masura afectati de propriile nelîniisti. Dar lucrurile s-au complicat de câtiva ani. un important neurotransmitator cerebral). sau ca au redevenit ei însisi.R. dar si însemnatatea mizelor ce erau în joc. ceea ce face sa nu existe certitudini.3 O4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Medicamente si personalitate Când e vorba sa li se prescrise medicamente psihotrope. de pilda. ap. precum o excesiva vulnerabilitate la critici în cazul personalitatilor evitante. antidepresivele asa-zis serotoninergice (numite astfel datorita actiunii lor asupra serotoninei. Dat fiind entuziasmul exclusiv produs de aceste tratamente. dar mecanismele prin care dovedesc o atât de mare eficienta sunt insuficient cunoscute. sub efectul antidepresivelor. Antidepresivele sau tranchilizantele vor schimba efectiv viziune a despre lume a subiectilor anxiosi. Extrem de eficiente în cazul tulburarilor depresive si a unor tulburari anxioase. deprimatii vor dovedi mai putîn pesimism sau deznadejde. În prezent. Ci au numai sentimentul ca au fost usurati de suferintele lor. studiile sunt înca putine. sub efectul benzodiazepînelor. subiectii supusi unor asemenea tratamente nici nu realizeaza ca propria lor personalitate a fost modificata. oare. asa cum am sfârsit prin 4 c. Cloninger. confruntati cu unele evenimente. iar eficacitatea acestor medicamente variaza de la un subiect la altul. aceste molecule par sa actioneze modificând si unele trasaturi de personalitate. Se ridica însa o seama de probleme etice. problema de a sti daca o seama de medicamente pot transforma într-adevar personalitatea a animat societatea psihiatrica. .

Deocamdata. Psihoterapie sau psihoterapii? Exista forme multiple de psihoterapie ~i. . în ordinea vechimii ~i a importantei. daca aceasta con~tientizare va surveni în cadrul unei relatii terapeutice codificate. De~i psihanaliza beneficiaza de o teoretizare deosebit de bogata ~i complexa. sau pentru ca nu sunt îndeajuns de performanti într-o societate anume? E necesara o reflectie adânca pe aceasta tema. constituind o experienta intelectuala fascinanta. are la baza principiul ca con~tientizarea progresiva de catre subiect a originii ~i mecanismelor propriilor lui probleme îl poate ajuta sa le depa~easca. În materie de tulburari de personalitate. faptul ca exista molecule ce se dovedesc eficiente în cazul trasaturilor de personalitate e un lucru bun sau nu? Cine poate raspunde la aceasta întrebare? Speciali~tii. pot fi clasificate in doua mari curente. care sa-i poata ajuta pe terapeuti ~i pe pacienti sa înteleaga ~i sa faca fata mai bine schimbarilor obtinute. facilitând "transferul" . pacientii? Indivizii vor solicita un tratament pentru ca sufera sau le produc altora suferinta. înainte de a banaliza utilizarea unor astfel de produse in cazul tulburarilor de personalitate. sunt destul de putine studiile edificatoare. La urma urmei. oamenii politici. cât prive~te aplicarea lor în cazul personalitatilor dificile.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 3 O5 a accepta (dupa multe îndoieli.proiectarea asupra terapeutului a conflictelor infantile ale pacientului. cât si pentru colectivitate. cel putin în Franta. Cu atât mai bine. nenumaratele polemici între ~colile psihanalitice ~i ostilitatea ei a priori fata de orice forma de evoluare ~tiintifica a fost cauza unui anumit recuI al interesului cercetatorilor fata de ea în ultimii douazeci de ani. Primul curent îl constituie psihanaliza ~i formele derivate ale acesteia. în cazul tulburarilor de personalitate prescrierea unui medicament ar trebui sa fie însotita ~i de masuri psihoterapeutice. Cea dintâi dintre metodele psihoterapeutice. uitate astazi) antidepresivele ~i anxioliticile? Problemele ridicate astfel sunt foarte importante atât pentru indivizi.

/lPacients Predictors of Respanse ta Psychatherapy and Pharmacotherapy: Findings in the NIMH Treatment of Depres- . Un studiu vast. aceste terapii sunt în plina expansiune. De data recenta în tara noastra (treizeci de ani). în cazul tulburarilor de personalitate TERAPII PSIHODINAMICE ..Orientate spre retrairea si commodificarea pe trecut sau I Centrate mai ales pe /laici/l si TERAPII principal: determinate noiva permite simodificarea despre Orientate interactiv modificarea Terapeut spre actuale cu competente conduitelor spestructuri psihicedobândirea unor terapiedespreofera în confruntarea simptomelor cifice Obiective profunde) Obiectiv COMPORTA'v1ENTATerapeutul si durata informatii ce problemele tulburari si (ceea /lacum/l 5 S.3 O6 Fran<.pe relatia dintre trecut si prezent e elemente(ceea LE SI COGNITIVE tulburari i personale si nedeterminate utine informa.M. care si-au dovedit eficacitatea în numeroase tulburari de personalitate5.ill au fost deprinse acestea si sa-I faci pe pacient sa dobândeasca altele. Terapiile cognitive si comportamentale au la baza un principiu simplu: pentru a schimba un comportament sau un mod de gândire. amentelor) imificarea ubiacente simp.:ois Lelord si Christophe Andre Al doilea curent îl reprezinta terapiile comportamentale si cognitive. Ele sunt obiectul celui mai mare numar de publicatii stiintifice internationale. trebuie sa încerci sa afli Cl. întreprins în Caracteristicile simplificate ale celor doua familii de psihoterapii practicate în franta. izvorât din stiintele învatarii se afla un ansamblu de tehnici variate. În spatele acestui principiu. Stosky et colI.

Este cazul" terapiilor interpersonale". al caror postulat de baza este acela ca disfunctia relatiilor interpersonale constituie principala sursa a problemelor unora din subiecti ?i ca o serie de interventii. girarea eficienta a conflictelor ?i problemelor relationale) pot atenua respectivele probleme. unde integrarea armonioasa a individului î. La origine.ipostura în care se'poate afla celalalt.148. terapiile interpersonale subliniaza rolul esential pe care îl joaca adaptarea individului la mediul sau. Obiectivele terapiei interpersonale sunt de a-l face pe pacient sa realizeze ca: . uneori. nepercepute ca atare.i schimbe reactia obi. terapiile interpersonale au fost elaborate ?i utilizate pentru tratarea subiectilor deprimati. 1991. pp. pot fi eficiente în tratarea tulburarilor de personalitate. American Joumal ofPsychiatry. ignorând trebuintele .M. 1994... starile depresive tin de experiente afective. 599-606. Markowitz. deziluzia de a nu fi fost invitat la o petrecere se va preschimba rapid în resentiment.Sa încerce sa-.c. cvasinecunoscute în Franta. pp.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 3O 7 rândul pacientilor deprimati. un susion Collaborative Research Program". J. 997-1008. Aparute la începutul anilor ?aptezeci. rod al cercetarilor psihiatrului american de origine elvetiana. Archives of General Psyc1liatry.i. De pilda.i identifice sursele propriei insatisfactii relationale: adesea. însa par a fi îndeajuns de bine adaptate ?i în cazul personalitatilor dificile6. 51. destinate a mari capacitatile relationale ale subiectului (deprinderea unor schimbari gratifiante cu propriul anturaj. .E preferabil sa-.. Aceste terapii au avut un ecou favorabil dincolo de Atlantic. de subiectul însu. mascând suferinta resimtita initial. Mai trebuie mentionat ca unele forme de psihoterapie. M.npropriul sau mediu relational constituie miza fundamentala a oricarei psihoterapii. 6 . arata ca aceia care prezentau tulburari de personalitate raspundeau mai bine la terapiile cognitive decât la antidepresive. Adolf Meyer... de pilda.. "Interpersonal Psychotherapy".nuita la situatii problema: pacientii deprimati pot deveni uneori egocentrici. Weissman.

Marie-Cardine. Chambon "Les psychotherapies au toumant de millenaire: dix ans d'evolution et de devellopement de l'approche integrative et eclectique". când scriau. O. La o alta masa.O ameliorare globala a propriilor capacitati relationale: sa poti cere ceva în loc sa te vaiti. se întrezareste o anume rasturnare în peisajul psihoterapiei: dupa ce vreme îndelungata adeptii diverselor scoli s-au privit. în urmatorii ani. ca raspuns la acele situatii cu care te confrunti în viata. cu alte cuvinte. . însa staruitor.. Aceste gânduri ce îti vin în minte constituie ceea ce se cheama cognitii. în mintea voastra se poti ivi tot felul de gânduri: pozitive ("cred ca ma place"). 1994. ca Marc Aureliu: 7 M. negative ("gaseste ca as fi cam urât"). sa apara practici noi.ois Lelord si Christophe Andre biect deprimat va avea sentimentul ca nu e înteles de un partener pentru ca acesta elin urma nu face un efort în acest sens. sa vorbesti de gândurile tale sumbre în loc sa te framânti de unul singur. în materie de tulburari de personalitate. în cele ce urmeaza. Pâna atunci însa. si e foarte posibil ca. sa-ti exprimi emotiile negative în loc sa stai îmbufnat. în care sa coexiste ori sa se succeada diferitele tipuri de psihoterapie existente sau care sa le absoarba pe cele existente. .. cîneva va priveste pe furis. Exista demersuri7 pentru o psihoterapie integranta si eclectica. 97-103. cu toate ca subiectul însusi nu cauta sa vorbeasca despre problema sa. cu dispret sau ostilitate. Terapiile cognitive Sa presupunem ca va aflati într-un restaurant si asteptati pe cîneva. acele gânduri ce îti vin în minte automat. neutre ("îmi aminteste de cineva"). va vom înfatisa. Într-o asemenea situatie. sa-ti comunici deziluzia într-o maniera nonagresiva. pp. Dîncolo de practicile deja existente. acum doua mii de ani. Aceste cognitii stau marturie felului în care percepem si interpretam lumea înconjuratoare. terapiile cognitive ce reprezînta abordarea cea mai recenta si mai bîne codificata în prezent. Este ceea ce au sesizat si stoicii. acum încep sa se arate interesati unii de altii.3 O8 Fran<. pentru ca un alt tip de terapie sa apara . Synapse. reciproc.

Astfel.. cognitiile vor fi "omul ala îmi observa toate defectele". fie vei cauta sa-i arati cea mai buna mina a ta. cât si situatia în sine. Sa revenim la exemplul cu restaurantul: daca cognitiile vor fi de genul "Îi plac acelei persoane". Faptul de a sesiza. ceea ce va genera emotii dezagrabile. . comportamente. ci judecata pe care tu o faci asupra a tot ce-ti este exterior e pricina tulburarii tale. o stare de stinghereala si disconfort. iar gândurile se vor învârti în jurul ei: "am un farmec anume . fie îi vei zâmbi celuilalt. sub denumirea mai tehnica de "prelucrarea informatiei". aceeasi situatie poate fi evaluata în moduri diferite. deci. dimpotriva. poti (în cazul în care esti un pic histrionic si doresti sa placi celorlalti) resimti emotii agreabile si atunci. în functie de fiecare subiect si. sau te muti la alta masa). prin urmare. daca ai unele trasaturi de personalitate evitanta. si comportamente de evitare (îi ocolesti privirea. poate genera reactii deosebite de la un individ la altul.. de a întelege cât mai bine felul în care interpretam evenimentele cu care ne confruntam ofera una din pricipalele chei pentru schimbarea propriilor conduite. Abordarea unei situatii REACTIA (emotii. discurs interior) EVALUAREA COGNITIVA A SITUATIEI Teoria prelucrarii informatiei postuleaza ca modul în care noi evaluam situatia ne conditioneaza atât propriile reactii." Acelasi principiu poate fi regasit si la cognitivistii de azi. ".Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 3O 9 "Nimic din ce-i în afara ta nu te poate întrista.

In virtute a unor asemenea constelatii cognitive. subiectii îsi vor elabora reguli de viata. când ne aflam sub influenta unei persoane apropiate sau ca urmare a unor evenimente de viata care sunt adânc ancorate în noi si sfârsesc prin a deveni invizibile propriei priviri. pe care uiti ca-i ai pe nas. deseori Lnconstiente.:oisLelord si Christophe Andre • Cum percepeti lumea? Cognitivistii considera ca mare parte din atitudinile si comportamentele noastre rezida în propria viziune asupra lumii.INTELOR pe"trebuie altfel unor tesa fii asa maripoti . nu trebuie sa iau o decizie singur . cum ar fi de pilda asocierea "sunt vulnerabil" si "ceilalti sunt puteEnici si capabili" la subiectul cu o personalitate dependenta. Principalele caracteristici cognitive ale personalitatilor dificile PERSONALITATE CONSTELATIA rau"tot REGULI ROPRII la sa P ce poate samai si "lumea e asteptfide anticipez "trebuie mereu orice problema ma plina pri- . asupra propriei persoane (de pilda "sunt neputincios si vulnerabil" sau. cam ca ochelarii cu lentile colorate.. "sunt cu totul exceptional"). Aceste credinte sunt adesea grupate în ceea ce cognitivistii numesc "constelatii". Ramânând la exemplul personalitatii dependente. din contra. ce constituie tot atâtea strategii precise de a le facilita adaptarea la o lume pe care o percep în felul lor. asupra celorlalti ("ceilalti sunt mult mai competenti si mai puternici decât mine" sau "nu poti avea încredere în nimeni") sau asupra lumii în genere ("în spatele oricarei situatii anodine se poate ascunde o primejdie"). ".. ca sa am bunavointa celorlalti" sau "daca e vreo problema.31 O Fran<. asemenea reguli vor fi: "trebuie sa fiu supus. Aceasta viziune asupra lumii e alcatuita din credinte. Aceste credinte reprezinta convingeri dobândite de regula din copilarie.

"e mai bine sa fiu sinlalti" "viata sociala e gur si sa nu am relatii izvorul tuturor com..Concluzie: Personalitatile dificile .intime" plicatiilor" "tot ce conteaza e locul întâi" "oamenii trebuie sa fie competenti si siguri pe ei" "trebuie sa accept orice provocare" "trebuie sa ma achit de toate obligatiile pe cât de repede posibil" Schizoida Comportamente de Tip A . ca sa-mi fac loc printre ei" "trebuie ca ceilalti sa fie orbiti si vrajiti de mine" "trebuie sa controlez totul" "trebuie sa respecti regulile în tot ce faci" Obsesionala "trebuie ca totul sa fie facut ireprosabil" "improvizatia si spontaneitatea nu pot duce la nimic bun" Narcisica "sunt exceptional(a)" "mi se cuvine totul" "sunt cu mult deasu.i schimbarea Paranoica "sunt vulnerabil" "e posibil ca ceilalti sa fie împotriva mea si sa-mi ascunda unele lucruri" 311 "trebuie sa fiu neîn-I crezator si sa încerc sa aflu ce se ascunde dincolo de ceea ce spun sau fac ceilaI ti" Histrionica "nu pot trezi interesul. daca nu fac ceva anume" "sa seduci înseamna sa-ti arati adevarata valoare" "trebuie sa atrag atentia celorlalti."ceilalti trebuie sa stie ca sunt o persoana repra celorlalti" marcabila" "nu sunt ca toti cei.

la inblema.i conflicte... Totalitatea fenomenelor cognitive pe care tocmai le-am înfatisat.."meritperfectficând opui.I Depresiva spinge" r cu mult mi anta • Scenarii stereotipeo o.i regulile ce decurg din acestea justifica atitudinile specifice fiecarui profil de personalitate. ca reactie la evenimentele de un anumit tip. "te bucuriîn numaiI nu stiu saneputincios împotritin persoanamultaaltfel "ne-am voi"trebuievreo promai se cuvine lasalamereucelor"daca de îndata ajutor" "nu I ucompetent" pre. sivi. dependentul ve~micaflat în umbra protectorilor sai .i Christophe Andre factrebuieverde "sunt muncesctrebuie saprea i osi în nu I dez. "n-am de gând sa cema "ceilalti I "suntnu fiu preadin in-sa caut sa trebuieînsa""trebuie ma direct acord "nude-osa înaltime" când apare greu ca "când devreme" ma si sa dezvalui înaltime" fata esti nascut de o lalti"demultte cu ceva. histrionicul care în mod regulat trece de la idealizare la deceptie. anturajul personalitatilor dificile e frapat de caracterul repetitiv al comportamentului acestor subiecti. a carui viata e o succesiune de dispute . pe care le vom numi "situa- .ois Lelord .celorlalti" sapot mai viata" domi.vesc im" putercu adevarat..3 12 Fran<. trebuienu"parte.. De obicei. credintele de baza . paranoicul. daca îi sunt seama altida "nu de.

o personalitate evitanta. ca sa aplanez conflictul". aprobarea celorlalti ~i gânduri gen: "daca ma critica. Aceste "scenarii" pe care le vor juca subiectii cu personalitate dificila sugereaza principiul "remake" -ului din cinema sau din serialele de televiziune: variatiuni pe aceeasi tema.tot repere re. detalii. previzibile ~i stereotipe. ceilalti De exemplu. va avea tendinta de a se gândi ca ceilalti o fac din mila. un apropiata de cautarea formatii. S-ar parea ca lectiile de viata n-au nici o priza la subiectii cu personalitate dificila. astfel. acestea constituie "demarorul" reactiilor repetitive. terpretari arbitra Lipsa Se dau oricaror steplecatala în persoana inile. tocmai ansamblul fenomenelor descrise de noi va face ca acest eveniment sa-i declan~eze întotdeauna emotii naucitoare ~i angoasante. n oica . nuavea a maximum SITUATII-CHEIE de PERSONALITATE DeREACTII pePreventiv. care vor avea tendinta de a nesocoti sau de a deforma toate elementele susceptibile de a repune în chestiune propriile lor credinte: astfel.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 31 3 tii-cheie". Numai ca. din condescendenta sau din interes. "celalalt trebuie sa aiba dreptate" . obedienta. cu li1 caracter cât se poate de previzibil.auo calatorie. se unui STEREOTIPE Situatiile confuze.soiul coninsistamaximum Nelini~te. inia precautii. fie aceste reactii emotii. înseamna ca exista pericolul sa fiu dat la o parte definitiv". ea nu î~i va repune în cauza acea credinta: "sunt o persoana insignifianta". daca acestuia i se aduce o critica. comportamente sau gânduri.. încredintata ca persoana ei nu prezinta nici un interes pentru ceilalti. de cunoscutul. "cred ca ar fi mai bine sa renunt la propriul meu plmct de vedere. În exemplul subiectului evitant. daca totu~i i se va acorda atentie. Într-li1 fel..

îsi tot. xemplu.la ei. e sa a pleca în tepte. sec.sau persoanasituatiile u considera seama ei. fiedededeîncearca mereu.per. pentrua a proxi-si pic Sa Nuurgente.si delipisica 1 . si.sa de timp. de promanifesta fata Persoanedeatragatoaresa Iconvorbit enerveaza. stârneasca fi reverifica. Promiscuitate. Situatiarealtineactiona. impusa.! troleze situatia.3 14 Fran~ois Lelard si Christophe Andre De de Treburiîninteresmaipri-ridica de interlocutorului.ei. Verifica. Noul. orice chibzuieste Esecul poatasaucând nuchiar Se laIti. competitie. imperfect.consi-o turi repede lucruri cât catii grup alizarilede lu.I sa seduca si sa ea.coltul placere tonul. refuza mod agresiv.vorbimult. în meritele de IVrea rogativele ipote.ruppolizeaza conversatia. vorbeste interesul nuPlanifica. MonoI corde fieasu.cei. Desaunfacane. preSta într-un nu totîndoieste Lucreaza suspiciuni.nu Vorbeste nici Certurile devinun Acuze.unei toata mai straine.i pria definitive. îndelung Seorice. din rerolului sa uveni.

sa se confrunte cu judecata. Evita confruntarea. în chiar înradacinarea adânca a acestor mecanisme de gândire si în caracterul lor identitar pentru subiect ("este personalitatea mea"). terapeutii încearca sa actioneze asupra acelui mod de a gândi. sa se supuna ordinelor. terapeutii cognitivisti urmaresc sa-I ajute pe subiect sa-si constientizeze într-o mai mare masura propriile judecati. cum am precizat deja. Sa accepte o autoritate sau o superioritate oarecare. sa i se atribuie sarcini importante. De exemplu. De exemplu. duce ceva la bun sfârsit.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea r Depresiva I 31 5 derate nemeritate. Sa fie nevoita sa la singura decizii. De exemplu. Adopta o atitudine nagativista. schimbându-i cursul. sa accepte o decizie cu care nu a fost de acord. Într-o situatie sociala este înhibata sau distanta. Dificultatea rezida. Sa fie în centrul atentiei. sa fie singura. Se contrazice pentru detalii. Într-un al doilea timp. sa fie nevoita sa vorbeasca despre sine unor persoane importante pentru ea. staruind asupra viitoarelor probleme. Le îngaduie orice. Dependenta Pasiv-agresiva Opune rezistenta. Se îmbufneaza. propriul mod de a gândi. sa petreaca singura un week-end. aprecierea celorlalti. ce-i de facut? Confruntati cu manifestari de acest tip. Încearca sa capete sprijinul sau sa se asigure de prezenta celorlalti. Pentru ca un demers . a nu putea înaltime. Evitanta • Doctore. Se îndeparteaza degraba. De Se acuza ca n-ar fi la exemplu.

. nu refuza nici un subiect de discutie.iChristophe Andre într-atât de intru ziv sa aiba sorti de izbânda. consemne si exercitii pentru pacientul sau.. cognitivistul este totodata si un terapeut exigent si prescriptic. sa fie chiar el artizanul propriei vindecari.ti adopta un demers specific s. el pretinzând ca pacientul sau sa îndeplineasca unele sarcini.icodificat în cel mai înalt grad. îi va recomanda lectura anumitor carti.tilor pe parcursul terapiei difera într-o masura destul de mare de cel la care se asteapta majoritatea pacientilor pentru care. terapeutii cognitivis. În fine. îi va explica sfaturile si interventiile terapeutice.ois Lelord s.iexprima parerea (atitudine ce corespunde modelului psihanalitic clasic).tiinta). Pe de alta parte. pentru ca el sa-si cons. lU1 psihoterapeut trebuie sa fie o persoana care vorbeste putin. • Relatia cu terapeutul cognitivist Comportamentul cognitivis. s. ceea ce ne aminteste de felul în care Socrate "mosea sufletele" discipolilor sai . care raspunde tuturor întrebarilor puse de pacientul sau. e dispusa sa te asculte si doar rareori îs. sa practice anumite exercitii. multi dintre subiecti nu au o imagine prea clara a eforturilor pe care vor fi nevoiti sa le depuna. ci e vorba de o serie de propozitii. cu alte cuvinte.tientizeze propria disfunctie psihica. se implica si se angajeaza în terapie. terapeutul cognitivist este explicit ~i pedagog si va încerca sa-I ajute pe pacient sa descopere care sunt mecanismele propriilor probleme. Terapia cognitiva se înscrie într-o relatie asa-zis socratica: în nici un caz nu e vorba de "sfaturi garantat bune" (terapeutul nu se erijeaza într-un guru sau un director de cons. îl va asista în elaborarea unor noi strategii relationale pentru viata cotidiana. iar la început ei trebuie calauziti si îndrumati.31 6 Franc. El va veni cu o seama de exigente. Într-adevar. îi va preciza care sunt marile directii pe care le va urma. de întrebari si mai cu seama de ajutorul care e acordat pacientului. în mod obligatoriu.iun stil de relationare absolut original în lumea psihoterapiei. Cogni- . Caci terapeutul cognitivist este un terapeut activ ~i interactiv.

. cum ar ca o onala nica . cognitivistii ies în întâmpinarea psihanalistilor..ceva între doua PERSONALITATEA clar ca nu sa-mi dovedeasca? Pesemne ca ÎNCAWL orei.... fara sa încerce macar sa se descurce singur etc.. iar dependentul se va agata cu di8perare de sfaturile terapeutului.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 31 7 tivistul considera ca un pacient bine informat... DISCURSUL INTERIOR " "E încearcai se fi înselat în privinta de ce?" " "Ce ma întâmplat Oare zilei sau "Trebuie sa ma fi prea place.. cognitivistul va trebui sa se lase ademenit în relatia pe care pacientul va încerca sa o stabileasca cu el: histrionicul desigur ca va încerca sa-si se duca terapeutul sau macar sa se faca placut de acesta. E ÎNTÂRZIE ma uit din consultatii.reactionez . De acum stiti câte ceva despre aceste personalitati si speram ca va veti amuza pentru o clipa.. se va putea chiar implica mai mult în propria terapie si îsi va înteti eforturile. în clipa în care acesta îi va primi cu o întârziere de jumatate de ora . încercând sa va imaginati ce reactii vor avea aceste personalitati dificile în fata terapeutului. terapeutul îl va determina pe pacient sa-si constientizeze gândurile de acest gen. în cazul în care terapeutul întârzie. tinut la curent cu tot traiectul terapiei. nusa"chem bizui pieriisa vada a .ma pot pomÎNCARE noudoctorul asta caclartrebui pe . CumPoate.. paranoicul în schimb nu-i va acorda usor încrederea lui. la fenomenele de "transfer" ale pacientului fata de terapeut . În acest punct. În cadrul unei terapii cognitive. În tabelul urmator am înfatisat câteva din gândurile ce se pot ivi în mintea pacientilor cu personalitate dificila. TERAPEUTUL a vrea în agenda fost posibil. de multa vreme.. atenti. Pe parcursul terapiei.

... pentru a evita astfel expli- • . sa . compromisa. în vreo asa..ca de. nu în"Ziua placeeaici. desi tea venifivine trecuta. " ceput-o.în aceea dosare rog?" citesc azi de tina plictisescsuport acum " o sa daca tot am cea o " cep nici o psihoterapie. demine. eudata tre"Ce cumvalafiAsoameni. din mine... ma si sa " U Sa încerci sa te detasezi un pic .pâna aicisidar recitesc câteva telefoane pâna .unulstiu cre-I "Trebuie timp pune acestibate saladetâmpenie sau sase "Din pretios. satul cuta!de .s€dinta consecintelecând tot.atât înSper ca asteptare în sala data ... Astfel! terapeutul îi cere pacientului sau sa încerce a evita repetarea sistematica a unor scenarii conflictuale sau dureroase cu propriul anturaj! ceea ce nu e deloc simplu si cere timp.31 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre oida ndenta esiva -agresiva portament de Narcisica "Lucrurile n-arspus putut existaSiirosesc sa-i safi Ma Puteam as un ramâna asteptare..în gât el întârziedecând. Cum sa ajuti un subiect cu o personalitate paranoica sa constientizeze faptul ca el îi determina pe cei din jur sa-i ascunda unele lucruri.. Terapia cognitiva este o terapie esential pragmatica si empirica: punctul ei de plecare îl reprezinta observare a atenta si exhaustiva a tuturor situatiilor în care survin o serie de probleme. caci pacientii constientizeaza greu rolul pe care-l joaca în propriile dificultati... da cinci sasingur "Nu toti sa îsicale? joc face sa Cine se puJmi mea nu mai deUpe altiide ...

Prin discutii repetate. cel mai adesea fiind vorba de o depresie sau de tulburari anxioase ?i de alt tip. terapeutul î?i va ajuta pacientul sa-?i identifice principalele "situatii-cheie". dar ?i prin datele furnizate de autoobservare. . nu obi?nuie?te sa se aplece. se sinchiseste. ci ?i de iritarea pe care o resimt ceilalti când manifesta atât de putin respect pentru drepturile altora? Lucrurile se simplifica atunci când subiectul cu o personalitate dificila se decide sa consulte un specialist. Asemenea contexte faciliteaza abordarea problemelor în fata carora subiectul "perfect sanatos". cum sunt cele pe care le prezentam mai jos. ce reanalizeaza cu precizie evenimentele saptamânii precedente. Îi cer Medicul de familie e Ma fiului meu mai Nimeni nu Ia te GÂNDURI pasa ma ceea Nici îi Furieuita! Unnu mai EMOT1I Nemultumire de resPutin macar doctoTristete încearca crede mare sacare întâmple. în ciuda dezechilibrelor lui.sa vedeta! ce ar putea mami se ra? generalist întepecta. ca urmare ?i a unor probleme psihice. precum ?i gândurile ce vor decurge din acestea.l Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 31 9 catii interminabile? Cum sa-i demonstrezi unui narcisic faptul ca antipatiile pe care le stâme?te nu sunt cauzate numai de invidie. cert sotul cu SITUATII-CHEIE Nelini?te leaga.

terapeutul îsi va conduce pacientul spre identificarea normelor si convingerilor . nu fapte. într-o perioada depresiva. chirurg-stomatolog. ma mai problememari eu mult mai le mele. ?i îl va ajuta sa elaboreze ipoteze alternative. ale ei. treptat. o pacienta de treizeci si cinci de ani. el îl va face pe acesta sa con?tientizeze faptul ca propriile lui gânduri sunt ipoteze. ca mama ei n-o întreaba de sanatate. Pacienta din exemplul nostru este încredintata ca mamei sale nu-i pasa de sanatatea fiicei ?i ca prietenii ei sunt nerecunoscatori. dar când în suparati. pentru ea.:oisLelord ?i Christophe Andre Sunt cu I Agasare închipuie? Dar ce-?i totii niste Ranchiuna I ingrati. cu o personalitate narcisica. felul în care ea percepe aceasta situatie. Plecând de la acest minutios sfort de autoobservare. Treptat. autoobservându-se.320 Fran<. ca sa nu o sileasca sa abordeze un subiect delicat. dar realmente supraaglomerat în acea zi. Ia Am?i ca scuteasca!sa Când sunt Însemnarile facute de Chantal. Aceasta extindere a punctului de vedere al pacientului constituie una din etapele cheie ale psihoterapiei. mine. terapeutul identifica principalele teme pe care se vor manifesta trasaturile de personalitate dificila ale pacientului sau. dar interlocutorii ei vad cu totul altfel lucrurile. ajutor. la procedeaza o prietena ma tine nu vorba de eu le sar eie . Terapeutul nu vrea decât ca Chantal sa realizeze ca acestea constituie numai punctele ei de vedere asupra situatiei. Si atunci. poate. . De exemplu. sau ca generalistul ei este un medic loial. accentuând latura repetitiva a situatiilor-problema.

astfel încât sa poata fi puse în lumina avantajele. respectiv a laturii lor rigide. În cazul lui . asa ca mi "Oamenii sunt egoisti. înainte de toate. personalitate narcisica CO?\JvINGERE: "Oamenii îmi datoreaza atentie. precum si felul de a se comporta. acest efort de aprofundare a credintelor trece prin comprehensiunea genezei lor. Una din principalele convingeri ale pacientei noash'e era: nÎntotdeauna. caci acestea din urma nu sunt întru totul absurde. Discutarea uneia din convingerile lui Chantal. ceilalti trebuie sa-mi acorde atentie. ele vor fi evaluate si discutate îndelung. pentru ca o merit din plin. ci doar exagerate si mult prea rigide. dar si inconvenientele lor pentru pacient. nuasta"las celorlalti timp "Sunt un om de bine. multprea "Sfârsesce multi îndoi parerea "Stiu nu altoral! a pe ceva spon- l Mare parte a timpului. Asa ca se încearca doar o atenuare a lor. Terapeutul nu vrea sa schimbe radical convingerile pacientului sau. nimeni chemi propriile inceilalti sa AVANTAJELE CONVlL'lGERII dine" pentru le tan." Odata identificate aceste credinte. daca rite" ca peprin dependenta samine" DEZAVAl'I'TAJELE prea îi centrata priCONVI"GERII "Sunt multniciodata scot din pe mesc caci atentia ma care o de mine.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 321 ascunse în el si care îi determina viziune a asupra lumii." n Faceitotul ci locul latrecelorlalti" orde la tau" e! tu.

Era lesne de înteles de ce convingerile sale narcisice aveau o atât de mare greutate în ochii ei. de timpuriu. va consta în aceea ca pacientul este lasat sa verifice singur validitatea sau lipsa de validitate a propriilor sale ipoteze si temeri: este vorba tocmai de acele "probe ale realitatii".322 Fran<. Analiza istoriei sale personale a facut-o capabila sa priceapa ca ceea ce îi paruse mereu a fi evidenta ("Mi se cuvine admiratia celorlalti") nu era de fapt decât o constructie mentala explicabila prin mediul sau personal.. pentru a verifica daca rezultatul va fi catastrofal sau.i valorizanta fata de copiii ei.i intelectuala.. fara ca acesta sa fi facut vreo rezervare la hotel si fara a avea vreo harta rutiera. acceptabil (un demers necesar pentru infirmarea acelei convingeri a subiectului anxios ca "trebuie sa te astepti la tot ce poate fi mai rau" si pentru a-l 8 A. Bandura..i faca loc printre ei la petreceri sau în vacantele familiale... Fapt ce reprezinta un început al maleabilitatii sale . din frageda copilarie. • Sa-ti schimbi felul de a fi Dar aceasta con. . dimpotriva.. el însu.i narcisic. insuflându-le.. exista mai multe explicatii plauzibile: tatal ei era un profesor chirurg. Chantal era o femeie inteligenta si frumoasa.ois Lelord .tientizare reprezinta doar o etapa în abordarea cognitiva.i. aiia ca vor recurge si la metode comportamentale pentru a-si finaliza interventiile cognitive. Astfel. obisnuita sa fie admirata si curtata de barbati . Chantal a fost nevoita sa învete cum sa se faca remarcata. de exemplu. Mardaga. familia în întregul ei întrunea oameni sclipitori . Bruxelles.8 Acesta este s. terapeutul poate merge pâna acolo încât sa-i ceara pacientului anxios sa plece în week-end.imotivul pentru care majoritatea cognitivi. iar mama ei se aratase mereu hiperprotectoare .. 1980. Poti opera o schimbare a convingerilor actionând asupra propriilor comportamente. L'Apprentissage social.i Christophe Andre Chantal.tilor sunt si comportamentalisti. cum sa-.. abordare care este centrata ppe modificarea concreta a modului în care actioneaza subiectul. una din aceste metode... un sentiment de superioritate sociala ..

daca nu faci totul perfect").Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 323 ajuta sa se debaraseze de acea regula ca "trebuie sa anticipezi si sa încerci sa prevezi în permanenta totul"). cu zâmbetul pe buze si privindu-si fix interlocutorul. 1995. îl va face sa descopere ca. O personalitate evitanta va descoperi ca poate petrece si momente agreabile în mijlocul celorlalti. Terapeutul îsi mai poate înderrma pacientul obsesional sa faca ceva într-un mod incomplet sau imperfect. "ThE:'rapieen groupe de patients souffrants de phobie sociale ou de troubles de la personnalih~". Aceste antrenamente în vederea dobândirii "competentelor sociale" deseori se dovedesc a fi benefice pentru personalitatile dificile . 5. cu totii marturisesc ca în cazul personalitatilor dificile psihoterapiile se întind pe un interval mare de timp si sunt anevoioase.. pentru a le ameliora subiectilor capacitatile rationale.. sau sa vopseasca de mântuiala etajera. Acesta este si motivul pentru care ele reclama terapeuti experimentati si care sa fie 9 C. multe diferende vor fi abordate si solutionate. un conflict sau respingerea sa. inevitabil. Faphll de a-i arata pasiv-agresivului ca îsi poate exprima dezacordul si altfel. de pilda (pentru a-i infirma convingerea ca "e o adevarata catastrofa. sa nu tunda decât o parte din peluza. 45-55. O personalitate dependenta va realiza ca faptul de a cuteza sa zica "Nu!" din când în când nu va atrage. în felul acesta. O alta maniera de a actiona asupra felului de a fi al subiectului va fi de a-l ajuta sa se expuna acelor situatii de care acesta se teme. . Faptul de a-l invita pe narcisic sa puna întrebari si sa-si asculte interlocutorii îl poate ajuta sa înteleaga de ce opinia lui nu e întotdeauna împartasita de toti ceilalti. la un "joc". În fine. de multe ori e nevoie sa se recurga la interpretarea unor roluri. pp. daca va accepta invitatiile acestora. 9 UN DRUM DIFICIL Oricare ar fi scolile si terapeutii. Cungi. JOl/mal de therapie comportamentale et cognitive.

) trebuie efectuata cu prudenta.. 131. ca ~i asupra unor metode de tratare a lor va oferi solutii din ce în ce mai satisfacatoare acelor subiecti în privinta carora terapeutii nu au reu~it. . nu întotdeauna accesibil. marcate de inconsecventa ~i impulsivitate. terapiile cognitive ale tulburarilor de personalitate dureaza destul de mult. însa nimic nu ne împiedica sa speram ca dezvoltarea considerabila a cercetarilor facute asupra unor personalitati dificile. 1171-1176. Studii supravegheate îndeaproape au fost întreprinse asupra subiectilor cu personalitate evitanta. mai cu seama in relatiile afective: aceste studii au dovedit eficienta tehnicilor cognitiv-comportamentale1D. de pilda. ce se dedica în egala masura ~i celorlalti pacienti . Linehan et col!. dar ~i asupra acelor structuri de personalitate mai grav perturba te.324 Fran<. Transpunerea acestor pacienti în contexteledasice ale psihoterapiei (un singur terapeut. Trebuie totu~i mentionat ca majoritatea acestor studii au fost facute de echipe special pregatite.. 1994. ca în cazul personalitatilor borderline. "Interpersonal Outcome of Behavioral Treatment of Chronically Suicidal Borderline Pacient". ace~tia puteau suna la un numar de telefon ce le fusese dat. În genere. ~i aceasta douazeci ~i patru de ore din douazeci ~i patru etc.:oisLelord ~i Christophe Andre capabili sa procedeze astfel încât motiyatia pacientilor sa persiste. cam între doi ~i trei ani. pp. 10 M. American ]Ollfnal of Psychiatry. a caror disponibilitate era uria~a: în studiul facut pe pacientii borderline.

DSM IV: Manllel diagnostique et statistique des troubles mentallx. potrivit celor mai recente abordri cognitive clinice. Lucrari în limba engleza: Discordered Personality. Robinson. Londra. Pull. P. Aceasta lucrare contine toate criteriile diagnostice ale diverselor tulburari de personalitate. Paris. Boyer. cu exemple de evaluare si cu o prezentare a terapiilor. 1996.Bibliografie comentata Lucrari generale despre personalitati Les personnaliUs pathologiqlles: aproche cognitive et tlu?rapelltiqlle. Quentin Debray si Daniel Nollet. precis. despre tulburarile de personalitate. O analiza a tulburarilor de personalitate. Guelfi. Un tratat nuantat. Masson. Masson. Ontario. tradus din limba engleza de J. Este traducerea celei de-a patra versiuni a clasificarii facute de Asociatia Psihiatrica Americana si folosita în întreaga lume. Paris. 1996. CE. Paris. Rapid Psychler Press. Therapies cognitives des trollbles de la personnaliU. . Masson. David J. 1995. 1996. cu un expozeu al diverselor ipoteze asupra originilor acestor tulburari. Jean Cottraux si Ivy Blackburn.

326

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

carte careia trebuie sa-i acordam întâietate. Este un manual pedagogic, dar captivant, al tulburarilor de personalitate si al diferitelor teorii elaborate despre acestea.
Synopsis of psichiatry. H. Kaplan, B.J. Sadock, J.A. Grebb, William and Wilkins, Baltimore, 1991.

o

A saptea editie a unei renumite carti de 1300 de pagini (e o versiune prescurtata), al carei capitol 26 e consacrat tulburarilor de personalitate. Se lucreaza la traducerea acestei carti, ce va aparea la Editura Pradel.
The DSM IV Personality Disorders, lucrare coordonata de John Livesley, The Guilford Press, New York, 1995.

O analiza critica si epidemiologica, adâncita, a diferitelor tipuri de personalitate si a evolutiei clasificarii ce a dus la DSM IV. O lucrare de specialitate.
Cognitive Therapy for personality disorders. A.T. Beck, A. Freeman et colI., The Guilford Press, New York, 1990.

Aplicarea terapiilor cognitive la tulburarile de personalitate, de catre unul din fondatorii acestei discipline.
Personalitati anxioase

L'anxiete au quotidien. Albert E. Chneweiss L., Odile Jacob, Pa-

ris, 1991. Un studiu al diferitelor tulburari anxioase, elaborat dintr-o perspectiva cognitivo-comportamentaIa.
Personalitati paranoice

L'idealisme passionne. Quentin Debray, PUF, Paris, 1989.

Un eseu despre o forma deosebita a paranoiei, ce a produs atât sfinti, cât si asasini.
Paranoia et Sensibilite. Ernst Kretschmer, Paris, 1963.

Bibliografie comentata

327

Cn studiu de o mare finete de observatie, întreprins de "inventatorul" personalitatii senzitive. Personalitati histrionice

Histoire de l'histerie. E. Trillat, Seghers, Paris, 1975.

O pasionanta istorie a isteriei de-a lungul timpurilor ~i diverselor teorii.
"La personnalite histerique". G. Darcourt, La RevlIe du practicien,

1995,45,pp.2550-2555. O prezentare a istoriei ~i clinicii personalitatii isterice.
Etudes sur l'histerie, Sigmund Freud, Josef Breuer, PUF, Paris,

1956. Originile psihanalizei.
Souvenirs d'Anna O.O.M. Borch Jakobsen, Aubier, Paris, 1995.

Povestea uneia din pacientele lui Freud, pornind de la care el ~i-a elaborat propria teorie reexaminata din perspectiva abordarii istorice. Personalitati obsesionale Odile Ja-

Le garfon qui n'arretait pas de se laver. J. Rappoport,

cob, Paris, 1991. Respectivul baiat suferea de SOC, dar lucrarea contine ~i reflectii interesante asupra personalitatilor obsesionale, reflectii facute de o specialista de talie mondiala.
Peurs, manies et idees jixes. F. Lamagnere, Retz, Paris, 1994.

Un tablou extrem de viu al diferitelor forme de tulburari obsesionale, cu exemple de terapie.
Obsessions et compulsions. J. Cottraux, PUF, Paris, 1989.

O carticica densa, ce concentreaza progresele înregistra te în materie de terapie, dar ~i progresele metodologice.

328

Fran<;ois Lelord ;;i Christophe Andre

Personalitati narcisice
La personnalite narcissique. O. Kemberg, Privat, Toulouse, 1991.

O noua editie franceza a unei faimoase carti, scrisa de unul din "inventatorii" personalitatilor narcisice. Personalitati schizoide
DE TIP

COMPORTAMENTE

A

Com71lent n"sister au stress. R.B. Flannery, Eyrolles, Paris, 1991.

Un manual de gestiune a stresului, ce le va da de gândit cititorilor de Tipul A.
La Gestion du Stress. C. Andre, P. Legeron, F. Lelord, Morisset,

Paris, 1995. O carte pentru oamenii grabiti: în numai o ora de lectura, ace;;tia vor ;;ti esentialul despre gestiunea stresului.
Stress, Management and the Healthy Type A. Ethel Roskies, The

Guilford Press, I'\ew York, 1987. O lucrare ;;tiintifica ;;i clinica, scrisa de o specialista care a tratat mii de persoane Tip A, angajate ale unor mari firme nord-americane. Personalitati depresive

Prozac, le banheur sur ardonnance? P. Kramer, ed. I, Paris, 1994.

O carte scrisa de un psihanalist, uimit el însu;;i de efectele unui medicament; un eseu extraordinar de complet ;;ipasionant despre personalitatile depresive ;;i evitante, dar ;;i despre mecanismele schimbarii. O carte mai subtila decât ar putea-o sugera titlul ei (de altminteri, titlul cartii în versiunea americana era Listening ta Prozac).
Vivre avec une depression. Q. Debray, Edition de Romer, Paris, 1994.

O carte clara, eclectica, despre diversele fatete ale depresiei ;;i ale personalitatilor depresive.

Bibliografie comentata

329

"Les Dysthimies". Studiu coordonat de J.F. Hallilaire, L'Encephale, 1992/ 18, numar special, pp. 695-782.

Un amplu dosar, în franceza, despre acest sindrom, aflat la granita personalitatii depresive. "Temperament et depression" de P. Peron-Magnan, în J.P.Olie, depressives, Flammarion, PaM.F. Poirier, H. Loo: Les 711aladies ris/ 1995/ pp. 183-193. Diversele cercetari întreprinse asupra personalitatii depresive, strânse înrt-o lucrare de referinta despre depresie.
Mars. Fritz Zorn, Gallimard, Paris, 1982.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a murit de cancer.
joumal. Cesare Pavese, Gallimard, Paris, 1958.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care s-a SillUC1S.
Syllogisme de l'a711ertume. E.M. Cioran, Gallimard, Paris, 1952.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a continuat sa scrie, considerând totu~i ca "viata e lipsita de savoare". Personalitati dependente
Les voies de la regression. M. Balint, Payo, Paris, 1972.

O pasionanta reflectie asupra mecanismelor dependentei ~ifricii de dependenta. O carte ce interpeleaza fiecare cititor. Personalitati evitante
La peur des autres. C. Andre, P. Legeron, Odile Jacob, Paris, 1995.

O carte care se adreseaza atât persoanelor timide, cât ~i terapeutilor, o carte care prezinta tabloul acestui sindrom, vreme îndelungata subestimat.

330
S'affirmer

Fran<;:oisLelord s;iChristophe Andre
et communiquer.

Boisvert s;i Beaudry, Edition de

L'homme, :v1ontreal, 1979. Un manual francez de referinta, care poate înlesni întelegerea afirmarii de sine s;ia antrenamentului în vederea acesteia.
When I say no, I feel gui/ty. :v1anuel New York, 1975.
J.

Smith, Bantam Books,

Echivalentul în engleza al manualului mai sus mentionat.
Your perfect Riglzt. Robert Alberti, :v1ichael Emmons, Impact Publishers, Obispo, 1982.

Un manual de exceptie, ai carui autori au fost pionierii afirmarii de sine. Personalitati borderline
Les troubles limites. Otto Kernberg, Privat, Toulouse, 1989.

O lucrare clasica, de inspiratie psihanalitica, bogata în experiente clinice impresionante.
Cognitive Behavioral Treatment for Personality Disorders, Marsha

Linehan, The Guilford Press, New York, 1993.
Training Skills Manual for Treating Patients with Borderline personality Disorders, Marsha Linehan, The Guilford Press, New

York,1993. Doua manuale ale unui cunoscut autor, care a elaborat un model extrem de complex ;;i o strategie terapeutica a personalitatilor borderline. Personalitati antisociale
La Psychopate. Quentin Debray, PUF, Paris, 1984.

Mai vechiul concept de personalitate antisociala, vazut prin prisma clinicii franceze.

Bibliografie

comentata

331

NAntisocial Personality DisordersN, T.A. Widiger, E. Corbritt, Millon in Review of Psychiatry, 1992, voI. 11, pp. 63-69. Un studiu recent, exhaustiv. Personalitati sadice

T.

NIs sadistic personality disorders a valid diagnosis? The result of a survey of forensic psychiatristsN, R.L. Spitzer, S. Fiester, M. Gay, B. Pfohl, American Joumal of Pschiatry, 1991, 148, pp. 875-879. Alarmantul Personalitati punct de vedere al psihiatrilor multiple criminologi.

Dossier Personnalites multiples. Nervure (1993), 6,

pp. 13-59.

O serie de articole scrise de specialisti francezi si nord-americani, pe marginea acestui subiect fascinant. Originile personalitatilor dificile

Introduction aux theories de la personnalite. P. Marin, S. Bouchard, Gaetan Marin, ed. Quebec, 1992. Un expozeu, cu un pronuntat caracter pedagogic, al marilor teorii psihologice despre procesul de formare a personalitatii, de la Freud la cognitivisti, trecând prin teoriile umaniste, gestaltism, psihologia eului si abordarile dimensionale. Personnalites pathologiques. C. Lansier, R. Olivier Martin, Encyclopedie medico-chirurgicale, Paris, 1993,37-320 A 10 (16 pagini). O abordare nalitate. istorica si psihodinamica a tulburarilor de perso-

Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and enviroment seriousely, K.S. Kendler, Archive of General Psychiatry, 1995,1992, pp. 895-899.

1995.5. "opus". colI. Je reinvente ma vie. Paris.. Paul Gerin. Retz. PUF. colI.:oisRoustang. Paris. Montreal. consacrat principalelor convingeri ale personalitatilor dificile. unii dintre ace?tia având personalitati dificile. Fran<. L'evaluation des psyc7lOtherapies. Editions de L'homme. Ylardaga. 1991. 1992. Le gestions de soi. Cartea e scrisa de un psihanalist liber-cugetator. PUF. Odile Ja- o cob.:oisLelord ?i Christophe Andre perspectiva elocventa asupra cercetarii privitoare la cuantumul de Îl1l1ascut?i dobândit Îl1tulburarile de personalitate. 1984. D.. E. Un rezumat al problemelor metodologice ridicate de evaluarea psihoterapiilor. 1922.332 Fran<. Les therapies cognitives. Jean Cottraux. O serie de cugetari pasionante asupra proceselor de schimbare Îl. Jacques Van Riller. conceptele psihanalizei. Poate fi si un cadou nimerit . Nodules. caracterizata de prudenta unui autentic om de ?tiinta. . "Que sais-je?". Klasko. Paris. Paris. Schimbare si psihoterapie Com11lentfaire rire un paranoi"que. 1996. Young ?i J. Un remarcabil self-help book Î11stil anglo-saxon. Lucrarea contine referiri la mecanismele propriei schimbari?i aplicatii practice. Clasificari Les testes mentaux. psihoterapie ?i Îl. Î11tr-ocarte clara ?i concisa. J. O Î11treagacarte consacrata relatarilor despre terapiile aplicate pacientilor. Pichot. Pa- ris.

D. dar ~i studentului. un instrument de lucru. Psychopatologie quantitative. Lucrare ce reune~te o seama de chestionare utile clinicianului. O carte care îti dezvaluie ca mecanismele evolutiei n-au actionat numai asupra fizicului nostru pentru a ajunge la fiintele umane care suntem. Masson. 1995. Editions Michelon. J. Despre psihologia evolutionista L'animal moral. Robert Wright. 1996. o Martin Bouvard ~i Jean Cottraux. Masson. . Paris.Bibliografie comentata 333 sinteza extrem de limpede ~i de densa a dezbaterilor pe o tema dificila. despre raportul natura-cultura. tulburatoare. Protocoles et echelles d' evaluation en psychiatrie et psychologie. Paris. Gaillac. O carte importanta. O lucrare adresata speciali~tilor. 1995. Guelfi. ce descrie metodologia ~i dificultatile evaluarii cantitative în psihiatrie. R. 1. Darjen- nes. ~i ca selectia naturala a operat asupra comportamentelor ~i emotiilor noastre.

. prietenii sau sefii nostri. au travail. dorinta de a nu-i dezamagi pe cei pe care îi iubesti. aux omis. dar poate merge si pâna la controlul vietii noastre intime de catre copiii. si anume sentimentul ca ne este foarte greu sa refuzam propuneri altminteri contrare dorintelor noastre. lipsa de comunicare si de întelegere. prietenilor. efectele ei nu sunt adeseori mai putin triste. en amour.CUM SA SPUI NU. neputinta de a spune nu se dovedeste a fi deosebit de periculoasa: un alcoolic care nu poate refuza un pahar îsi risca nu numai sanatatea. en familie. Acasa. aspiratiilor noastre profunde. ~ . au quotidien) Marie Haddou Flammarion ISBN: 973-8291-88-7 184 pagini Format 13 x 20 cm De ce este atât de greu sa spui nu? Teama ca vei fi perceput ca un individ agresiv. În cazurile extreme. însa în mod indirect. fara a-l distruge sau rani în felul acesta pe celalalt. Multi dintre noi am trait deja si mai traim si acum experiente de acest fel. Va putea fi astfel el însusi si deopotriva activ. În viata de zi cu zi (SAVOIR DIRE NON. Putinta de a spune nu îi permite individului sa se consolideze si sa-si afirme independenta si autenticitatea. Desi de cele mai multe ori incapacitatea noastra de a spune nu se manifesta în situatii aparent mai putin dramatice. ci si viata. toate par sa stea la originea acestei forme specia1e de autocenzura. la serviciu. si acest lucru se întâmpla si atunci când este vorba despre cumpararea unui obiect inutil sau despre tunsoarea nefericita cu care ne trezim într-o buna zi. parintii. chiar daca traim într-o societate marcata de disconfort. intereselor noastre. stres. ca vei fi respins. Relatiile umane se vor simplifica mult în toate domeniile vietii curente..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful