•••

A-PDF MERGER DEMO

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile

A
TReI

,

recomandari

p'sihoterap.euti,

ISB}J:978-973-8291-76-8

www.edituratrei.ro

III
911789738

291768

Psihologie practica
Coordonarea colectiei: Vasile Dem. Zamfirescu

Fran<;ois Lelord

Christophe Andre

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile
editia a doua

Traducere din limba franceza de Cam elia Balamaci

TReI

Editori: SILVIU DRAGOYIIR VASILE DEM. ZAMFIRESCC Director editorial: MAGDALENA MARCCLESCC-COJOCEA Coperta colectiei: FABER STUDIO (Silvia olteanu si Dinu Dumbravician) Dtp: CRISTIAN CLACDIC COBAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României LELORD, FRAN<;:OIS Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile / Fran<;ois Lelord. Christophe Andrc : trad.: Camelia Balamaci. - Bucuresti: Editura Trei, 2003 Bibliogr. ISBN 973-8291-76-3 1. Andrc, Cristophe II. Balamaci. Camelia (trad.) 159.923

Aceasta carte a fost tradusa dupa
COMMENT GERER LES PERSONNALITES

.

DIFFICILES,

Odile Jacob, octobre 1996, Paris

Copyright ©

Editio71S Odile Jacob, 1996

Copyright © Editura Trei, 1998, 2003 pentru editia in limba româna
Tel./Fax:

c.P. 27-40. Bucuresti +4 021 224 55 26. +4 '021 224 47 71 e-mai!: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
ISBN 973-8291-76-3

Cuprins
Cuvânt înainte I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV Personalitatile anxioase Personalitatile paranoice Personalitatile histrionice Personalitatile obsesionale Personalitatile narcisice Personalitatile schizoide Comportamentele de Tip A 7 9 33 65 83 101 123 139 162 183 207 225
0 ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Personalitatile depresive Personalitatile dependente Personalitatile pasiv-agresive Personalitatile evitante Si celelalte personalitati? Originile personalitatilor

245 265 273 289 325

dificile

Teorii si modele ale personalitatii Concluzie Personalitatile dificile si schimbarea Bibliografie comentata

am constatat ca multi dintre ei erau preocupati de felul în care ar putea face fata unei personalitati dificile. OrI din ce în ce mai des. sfârsesc prin a ne descrie o persoana din anturajul lor . fie aceasta personalitate un patron. Speram ca ea va va ajuta sa întelegeti mai bine si sa faceti fata mai bine personalitatilor dificile cu care va veti confrunta. Ascultându-i. banuim adesea ca aceasta persoana despre care ei ne vorbesc si pe care noi n-o cunoastem este o "personalitate dificila". cât se poate de firesc. un client. dar nu aceasta" personalitate dificila" a venit sa ne consulte. . ei încep prin a ne vorbi de ei însisi. un coleg . inevitabit în viata. pe cineva apropiat. un coleg. Uneori ne gândim ca nu încape îndoiala ca ar avea tot atâta nevoie de ajutor ca si pacientul nostru . aducându-i la capatul puterilor si determinându-i sa consulte un psihiatru. un colaborator.o ruda. apoi.. Suntem consultati si pe teme de îngrijire a stresului si de psihologia schimbarii.. de catre diverse institutii. la toate nivelurile ierarhice. zi de zi. le creeaza probleme istovitoare.care. Asa ca ne-am decis sa ne folosim de experienta noastra ca "sfatuitori în privinta personalitatilor dificile" pentru a scrie aceasta carte.Cuvânt înainte În calitate de psihiatri si psihoterapeuti. de durerile si de sperantele lor. Dupa ce am întâlnit numerosi salariati. ne-am deprins sa ne ascultam pacientii marturisindu-ne dificultatile pe care le încearca în viata lor afectiva sau profesionala. ce remarcam? Mai întâi.

într-un acces de independenta. începe sa-pi închipuie ca am avut un accident de mapina. ne spune Clairela ea. o . am gasit-o în lacrimi. când merg pe (douazeci pi opt de la care vin pi. gata sa anunte la politie disparitia mea. Dupa câteva zile fara vreo veste de la mine. Am ramas înmannurita. dar n-ap vrea sa fiu de fata la venirea ei. daca se întâmpla sa întârzii zece minute. nu mica mi-a fost surpriza când vamepul.1 Personalitatile . Si nici macar nu ptia în ce tara ne aflam în acel moment. dupa ce mi-a consultat papaportul. Apoi am priceput.ptiu pe mama neliniptitii. iar scrisorile pe care le trimisesem mamei au ajuns abia dupa întoarcerea mea. Nu era tocmai simplu sa telefonezi în Franta. dupa ce am iepit de la liceu. am stat la o puetii cu nipte prieteni. Îpi facea sânge rau din orice. m-a privit pi mi-a spus ca trebuie sa-i telefonez mamei mele. pe la douazeci de ani. o pornisem într-un periplu prin America de Sud. vrea sa ptie om ani). reupise sa alerteze într-un asemenea grad ambasadele Fmntei din tari- D' . Alta data. cu un grup de vârsta mea. anxioase "Nu mi-este frica de moarte. când aveam paisprezece ani..•." WOODY ALLEN . Când eu pi prietenii mei am ajuns la granita dintre Peru pi Bolivia. Telefonând în disperare. mama n-a mai rezistat. Am ajuns acasa cu o jumatate de ora mai târziu decât se aptepta mama (sigur ca ea îmi ptia pe dinafara orarul fiecarei zile). intotdeauna. Odata. Chiar pi acum.

. De pilda.i a anxietatea ei c o face sa patimeasca destul. la minister. este extrem de apreciata. Când pleaca cu trenul.oisLelord si Christophe Andre le prin care urma sa trecem.tita.i zi.tiintarefusese transmisa tuturor punctelor de frontiera. caci are mereu grija ca examinarea oricarui dosar sa fie realizata la timp. Cll trei copii de crescut. iar noi strângem totulj o simt.i otii s no.:.i-. Este mai destinsa doar în zilele în care surorile mele. O . eu .it.:.:.:. Tata a murit Într-un accident de ma. . banllie. De altfel.:.i bia la cafea.:. când ajungem acasaj o sun sub diferite pretexte.:.titasa afle ca am ajuns cu bine la destinatie.inaj si ea a ramas singura.trivenim sa dejll11am cu ea.:.:. :j)iatunci Îmi spun ca-i din familie.teaptanerabdatoare sosirea confimzarilor de primire a cecurilor.:.i masuri de precautie suplimentare.:. Biata mal/uI! A)i vrea sa pot fi suparata pe ea.ceva mai relaxata . :j)idaca numai pentru mine )ii-arface griji! Dar de griji nu este scutita nicicând. sora mea mai mare pare s-o cam ia pe acela. Încât o În. În aceea. d CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE MAMA? prejurarej YIama lui Claire are tendinta de a se framânta în orice îmde a se gândi mai cu seama la posibilele riscuri si pericole ce ar pândi-o pe ea si pe cei apropiati. Este posibil ca din pricina acelui traumatism si acestei responsabilitati sa fi ajuns o angoasata? Dar când ma uit la bunicii pe linie materna. dar Într-o stare de alerta..:. Imediat ce p le prime. vad ca ei nu Înceteaza de a se Îngrijora pentru orice.i e cele de electricitate. În zilele urmatoare a.tiuca va fi mai lini. ajunge la gara cu cel putin o jumatate de ora mai devreme.:.:.:.:. când Îi cerem sa a stea lini. De câte ori se simte în nesigurantaj se gândeste la tot ce poate fi mai rau Cfiica . Îi este merCll teama sa nu Întârzie.te.:. Toata dimineata se agita sa prepare dejunul. în sfâr. :j)till ca acolo unde lucreaza.i rum si am sfatuit-o sa consulte degraba un terapeut.:. dar Îmi dau seama ca este vorba de ceva mult mai puternic decât ea . Nu stiu de unde aceasta anxietate.:. apoi.i facturile telefonice .i pâna la plecarea noastra pare sa ramâna calma. defapt pentru ca .:.ivad ia rânduindu-.tece d~ficultati s-ar putea ivi. completeaza tl11 cec de teama ca cea mai mica Întârziere ar duce la suspendarea serviciilor respective.10 Fran<.:.

pentru a-l preîntâmpina. Banuim deja ce avantaje. Sa zicem ca s-ar întâmpla într-adevar asta. Pe de-o parte. ca urmare a unei erori de procedura. dar si ce neajunsuri prezinta faptul de a avea o personalitate anxioasa. nu este doar o dovada de prudenta? Nu. dar oare ar fi un dezastru iremediabil? Nu. Dar. faptul de a te gândi la toate riscurile unei situatii. prudenta si tendinta de a controla (situatia). atentia acordata riscurilor este exagerata si excesiva. griji mult prea intense si frecvente. tensiune . si se întâmpla destul de rar. raportat la posibilitatea faptului sau la gravitate a lui.mama lui Claire prezinta trasaturile unei personalitati anxioase. se poate întâmpla sa nu vina factorul postal sau ca cecul sa ajunga în alta parte. De pilda. raportat la riscurile vietii cotidiene II tensiune fizica adesea excesiva II permanenta atentie la riscuri: vigilenta fata de tot ce ar putea lua o turnura neplacuta. se tensioneaza. caci va puteti da seama ca în cazul mamei lui Claire. ar fi înca si mai putin probabil ca France Telecom sa decupleze telefonul fara vreo înstiintare prealabila. ci doar un incident minor ce poate fi remediat printr-o vizita la agentia France Telecom din respectivul cartier. Este tensionata si pentru a pregati la timp dejunul desi: 1) o întârziere ar fi lipsita de însemnatate. Anticipare anxioasa. când este vorba de situatii viitoare. 2) fiind o gospodina priceputa si cunoscând meniul. la urma urmei. riscul de a nu fi gata la timp este minim. mama lui Claire se simte dominata doar de acest risc. poate a avut un accident"). al unui fapt în sine putin probabil si putin grav si. pentru a le controla mai bine. Dar asta este putin probabil. crezând ca în acest felIe poti controla mai bine. atentie exagerata acordata riscurilor. pe de alta parte tensiune exagerata si suferinta. pentru a controla chiar situatii cu un risc redus (fapt putin probabil sau lipsit de importanta). Si daca totusi se întâmpla. are tendinta de a anticipa toate riscurile. Personalitatea anxioasa II pentru sine sau pentru cei apropiati. Totusi.Personalitatile anxioase 11 mea întârzie. . Pe de alta parte.

dar cei mai multi dintre noi traiesc pierzând din vedere tocmai acest fapt. Un autocar se rastoama într-un sant. O femeie iese pentru a cumpara pâine si este lovita de o masina. suntem fiinte vulnerabile si pieritoare. refuzam sa ne gândim la ele câta vreme nu suntem pusi în acea situatie. De fapt. . în lume esti pândit de primejdii si trebuie sa fii prudent. în gradina. În privll1ta riscurilor al caror control nu ne sta in putere. la urma urmei. accidentul de masina al unei persoane apropiate. Convingerea ei fundamentala ar putea fi formulata astfel: "Lumea este un loc în care pândesc tot soiul de primejdii si dezastre. de exemplu. convingerile mamei lui Claire si cele ale unei persoane ce nu este anxioasa se deosebesc doar prin frecventa si intensitatea lor. în care în orice clipa poate surveni o catastrofa? Este suficient sa deschizi un ziar pentru a te convinge." O persoana depresiva care ar împartasi aceasta parere s-ar pregati pentru a amortiza loviturile pentru a evita orice surprize. cum ar fi o boala grea. sau la masa de lucru. dar fara vreo anxietate deosebita si fara a tremura de teama unui accident la fiecare intersectie. fixam centura de siguranta. copiii se îneaca. daca esti extre~ de precaut. în bucatarie. Scaldându-se. încercând sa controleze tot ce o înconjoara. o nenorocire poate veni oricând. O a1ta convingere a ei ar putea fi aceasta: "Daca esti prudent. poti evita multe accidente si incidente. veti spune. yIama lui Claire. mama avea dreptate. dimpotriva. oare nu are ea dreptate? Nu este oare lumea un loc primejdios.12 Fran~ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE MAMA LUMEA? Mama lui Claire pare sa dispuna de un veritabil radar care îi îngaduie sa detecteze tot ce ar putea duce la un incident sau la o catastrofa în cercul ei. va face totul pentru a le preveni. Si atunci nu este adevarat ca. În mod cert. Ceea ce nu ne împiedica sa luam precautii in ceea ce priveste riscurile pe care le putem controla. La volan. În fiecare zi mor oameni sau sunt raniti în accidente banale. poti evita nu putine catastrofe si accidente? In fond." Dar.

pe mine ma protejez. treizeci ~i patru de ani. se poate spune ca sunt anxios. este un contract important )ii. ma opresc sa beau o cafea. care pare a fi cam îmbufnata în dimineata asta. este multumit. el îi cerea medicului sau tranchilizante: Da. dar la o intensitate moderata. tensiune a fizica ~i comportamentul de control se declan~eaza mult prea adesea ~i cu prea mare intensitate în raport cu evenimentul. Sa ascultam marturia unei persoane anxioase. La plecare sunt încântat. simt o prima nelini9te când ma gândesc la tot ce am de facut în acea zi. agent de asigurari. ca pierderea unui tren.Personalitatile anxioase 13 Pe de alta parte. semneaza. Sigur. cât 9i de compania fnea. Se poate vedea. De fapt. sau carentele unui contract. Nu cumva am uitat ceva? Nu cumva este vreun risc care mi-a scapat din vedere? Înlpreuna cu clientul revad contractul. îmi spun ca îmi fac singur griji 9i ca propriul meu comportament este perfect normal. Gerard. Câteva minute sunt . doctorul mi-a cerut sa trec pe o foaie de hârtie toate gândurile anxioase pe care le încercam de-a lungul unei zile. pe drum. riscurile minore ale vietii. cu siguranta ca ne vor spori anxietatea. pe care uneori nici nu le sesizase. Dar trebuie sli mai spun 9i ca din pricina acestei anxietati ma aflu într-o continua tensiune. de fapt. Ca urmare. Într-o zi. voi ajunge oare sa le termin pe toate? Micul dejun cu sotia mea. Daca am sa întârzii? De altfel. ca 9i cum a ma ocupa de dezastrele ce-i pândesc pe altii mi-ar da sentimentul ca. Ajung 9i la birourile clientului (având contractul la mine). caci tocmai aceasta teama ca ceva sa nu sfârgeasca prost ma facc sli descopar riscuri la care clientul nici nu se gândise. Si daca va veni ziua în care nu ne vom mai iubi? Ma urc în ma9ina 9i o pornesc. ca persoanele anxioase sufera de o reglare un pic cam sensibila a "sistemului lor de alarma": gândurile lor anxioase. În mod regulat. dar ma tratez! Nostim este ca lucrez în domeniul asigurarilor. Si iata ce a ie9it: putin înainte de a ma ridica din pat. încasez multe prime 9i clientii mei sunt feriti de surprize. caci am fixata o întâlnire. deci. din punct de vedere profesional sunt apreciat atât de clienti. întârziere a sau nereu~ita prepararii unei mese. cunduc cu multa grija 9i am o J1w9inarenumita pentru siguranta la coliziune.

ois Lelord si Christophe Andre ceva mai destins apoi/ brusc/ îmi vine alt gând: îmi amintesc ca astazi dimineata masina mea facea un zgomot. CÂND ANXIETATEA DEVINE MALADIE Sa presupunem caI din motive care ne ramân ascunse/ anxietatea lui Gerard se amplifica/ ca el se simte din ce în ce mai tensionat/ ca se gândeste doar la dezastre posibileI fapt care îi tulbura somnul si capacitatea de concentrare. Astfel arata la mine o zi normala/ cu aceasta anxietate cu care m-am deprins deja. (Si daca în acea zi am putut sa fac fata acelei probleme a fost pentru caI din aceeasi teama de a nu ramâne cu masina în pana pe drum/ facusem niste cursuri de mecanica auto. În mod paradoxal/ în fata unui pericol real reactionez mai degraba cu calm/ spre surprinderea celor ce sunt obisnuiti sa ma vada framântându-ma din orice.14 Fran<.) În fata unei probleme reale ma pot descurca/ dar ce nu-mi da pace este gândulla ceea ce s-ar putea întâmpla. Iar vara trecuta este un exemplu: totul mergea bine/ avusesem un an bunI eu si sotia mea ne întelegeam bine/ vacantele pe care ni le petreceam cu copiii erau absolut excelente si efectiv nu aveam nici un motiv de îngrijorare. . Anul trecut pornisem într-un voiaj pe mare cu niste prieteni care voiau sa-mi arate noua ambarcatiune. Pe neasteptate/ vremea s-a stricat si/ în acelasi timpI motorul a început sa dea niste rateuri. Si daca trebuie dusa urgent la Service? As gasi oare timp între doua întâlniri? Si tot asa. În cele din urma/ ne-am întors în port cu bine. Toti erau înspaimântat( eu însa am coborât în cala sa vad ce se întâmpla cu motorul. Avantaje: Gerard este extrem de constiincios/ prevede riscurile si este un excelent profesionist. Chiar daca nu am grijiI mi lefac singur. Ei bine/ au început sa ma framânte gânduri de genul: nu cumva vreunul din copii suferea de o boala grava? Cum vedeti/ aceasta nu se termina niciodata. Inconveniente: este mereu /Jcu ochii în patru/J ceea ce îl istoveste si îi aduce destula suferinta. Acest exemplu face sa fie si mai clare avantajele dar si inconvenientele unei personalitati anxioase.

În special îl ajuta sa faca o noua evaluare în privinta gravitatii ?i probabilitatii pericolelor pe care le supraestimeaza. DSM-IV: Malluel diagnastique et statistiqlle des traubles mentaux. fara îndoiala acesta îi va pm1e diagnosticul de anxietate generalizata. dificultati de concentrare. 1996. ?i apoi pentru ca. umeri. C. în adevaratul sens al cuvântului. într-o continua excitatie. contractii dureroase (spate. Adesea. Sindromul anxios generalizat este un soi de caricatura a personalitatii anxioase ?i cei ce sufera de acest sindrom patimesc destul. . R. "Fsychological Treatment of Generalized Anxiety Disorders".. P. British Jaumal of Psychiatry. perturbari ale somnului. Dintre psihoterapii. Guelfi. Allan. Masson. o maladie ce necesita un tratament. pacientul se afla într-o suferinta profunda ?i trebuie ajutat imediat. 1993. 2 . terapiile cognitive ?i cele comportamentale. despre care vom vorbi în aceasta carte. nevoia de a urina des. ?edintele de restructurare cognitiva2: terapeutul îl ajuta pe pacient sa î?i reconsidere gândurile anxioase. la care se mai adauga alte tipuri de simptome1: .o hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ (sistemul nervos dirijeaza reactiile involuntare): palpitatii. iritabilitate. cele mai eficiente tratamente sunt cele în care o psihoterapie este însotita de medicatie. pentru a-?i controla singur reactiile anxioase excesive. mai întâi de toate. Pacientului i se propune: 1. 2. 19-26. transpiratii. Psihoterapia este însotita uneori de un tratament medic amentos pentru ca..o scrutare hipervigilentâ a ceea ce este împrejur: senzatia de a fi permanent la pânda. T. ?i-au vadit o anume eficacitate. pp. "nod în gât" . bufeuri. Full.Personalitatile anxioase 15 Data medicul sau generalist îl trimite la psihiatru. Boyer. Anxietatea generalizata se manifesta tocmai prin îngrijorari excesive ?i nejustificate. maxime) ce dau adesea senzatia de oboseala. Faris. . sa se initieze în tehnici de relaxare.B. Durham. Este o maladie. tradus din valianta americana de J.o tensiune muscularâ: zvâcnituri.

nu dau stare de somnolenta .ois Lelord j"iChristophe Andre la fel ca în multe din tulburarile psihice.efect rapid .16 Fran<. saptamâni de tra. cel mai eficient tratament în anumite tulburari anxioase .folosite necorespunzator dau reactii Tabloul celor doua mari clase de medicamente în tratarea tulburarilor anxioase folosite .tulburari de metament pentru a morie sau de conse putea vorbi de centrare (tempoo eficienta depliDEZAVANTAJE na rare) . Pentru anxietate medicii utilizeaza doua mari tipuri de medicamente: anxioliticile si antidepresivele.bine tolerat .nu creeaza dependenta .uneori nu au efect . la începutul tratamentului în cazul anxietatilor grave sporesc anxietatea .de fapt.sunt simplu de întrebuintat .efect 1i11ij" titor pentru pacient AXTIDEPRESIVE .somnolenta. Mai jos vom arata care sunt avantajele si dezavantajele respectivelor medicamente: ANXIOLlTICE . asocierea psihoterapiei cu medicatia în anumite cazuri este mult mai eficienta decât oricare din cele doua luate separat.actioneaza în timp: sunt necesare mai multe adverse: .eficienta redusa .uneori. adesea asociata AVA:\rTAJE .actioneaza si asupra depresiei.

Am folosit acest medicament. ea se îngrijea de toate aceste treburi. pentru a-l calma imediat pe pacient. nu aveam chef sa-mi "povestesc problemele". care mi-a prescris un anxiolitic. dar cu oarecare ezitari. mai trebuie spus ca eu. pentru a ma obii'nui i'i pentru a vedea daca nu îmi dadea stare de somnolenta. se adauga t. De fapt. fara a depai'i doza obii'nuita i'i încercând sa ma abtin de la medicament în restul timpului. sa-i duca pe copii la vaccinat. sa se întâlneasca cu un lucrator (pentru casa).i un anxiolitic este o decizie medicala. Si cum. Mai întâi am fost la un medic generalist. Mai mult.. sa se ocupe de cutare sau cutare act administrativ. Si apoi. Si atunci m-a sfatuit sa consult un psiholog pe care i-l recomandase o prietena. M-am supus. Îi era din ce în ce mai greu sa ma tot vada tensional. marind doza. iar mie mi se pare o viata normala. Si acest medicament m-a ajutat. aproape întotdeauna la început sunt prescrise anxiolitice.iun antidepresiv care adesea face ca rezultatul sa fie mai bun ?i apoi doza de anxiolitice sa fie redusa . numai ca sotia mea m-a tot îmboldit sa merg la medic. la întoarcerea din concediu.i de afirmatiile acestuia. când i'tiam ca sunt atâtea de facut. apoi am continuat. Sa îl ascultam tot pe Gerard. care este decis sa se trateze: De fapt cred ca m-am obi~nuit cu anxietatea mea. Sotia mea sesizase ca aceasta îmi reui'ise. ghidata de simptomele pacientului t. de la simpla la dubla. am ramas la fel de preocupat sa prevad totul. în functie de necesitatile pacientului. o agasa faptul ca eu tot încercam sa o controlez. aveam tendinta sa o tot întreb daca a facut ceea ce era planificat sa faca: de pilda. i'i totui'i personalitatea mea n-a suferit nici o schimbare.Personalitatile anxioase 17 Optiune a între un antidepresiv t. Iar psihologul a înteles aceasta i'i mi-a spus sa învat tehnici de relaxare. în functie de zile. aveam insomnii. Am început sa iau în week-end mai întâi. câteva zile la rând. În cazul anumitor tulburari anxioase grave. de regula. dar îi displacea ideea de a lua pilule. Dupa i'ase i'edinte . dar ma simt mai putin tensional. Si mi-a explicat cum sa-I iau: în timpul unei perioade mai dificile. Tratamentele pentru sindromul anxios generalizat pot fi folosite ?i în cazul unei personalitati anxioase.

Ereditatea: Numeroase studii au aratat ca în diferite forme ale tulburarii anxioase. DOCTORE? În acest punct ereditatea s'i educatia se împletesc."). cauzele unei anxietati excesive nu sunt suficient cunoscute. Din pacate. a Apoi psihologlll mi-a propus sa încep o adevarata psihoterapie..i ând voiam sa adorm foc loseam tot relaxarea. cam un sfert din rudele de gradul întâi sufereau de un sindrom anxios. te). într-un caz din doua sufera s'i celalalt de ace- ." Acest tip de raspuns este destul de des întâlnit. Acest exemplu arata ca uneori. în ciuda a ceea ce multi oameni cred. în timp ce a:. cauza ascunsa a acestora a ramas netratata.i. Acum fac asta de mai multe ori pe zi: dupa un telefon. Ele difera de la un pacient la altul s'i ar fi dificil ca în stadiul actual al cunOs'tintelor noastre sa vrei sa tratezi de fiecare data "cauza". mai cu seama când i se propune pacientului un tratament medicamentos ("Da. eu cred ca îmi este deja mai bine. La gemenii monozigoti. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. la volan.teptschimbarea culorii semaforului.18 Fran<...sa fac ni:. Cineva ar putea spune: "Dar Gerard nu s'i-a rezolvat problema anxietatii! El s-a ocupat doar de simptomele ei. a:. Doar o terapie aprofundata. pacientii pot fi ajutati enorm s'i ca numeroase persoane (barbatii îndeosebi) nici nu pretind mai mult.... dar aceste medicamente trateaza simptomele. Cu câte o pilula din când în când :. încât :. sau relaxarea. fac zeci de respiratii profunde :. prin procedee simple. pentru ca tensiunea sa se diminueze. dar parerea mea a fost ca nu era necesar.icu putina relaxare. o psihanaliza l-ar putea face sa-s'i cons'tientizeze cauzele propriei anxietati s'i sa se elibereze de simptom.. fire:.ois Lelord si Christophe Andre ma puteam relaxa atât de profund.teminirelaxari (fara a fi cu f tot ul relaxat. Psihologlllmi-a mai sugerat ca în timpul zilei. când unul este afectat de un sindrom anxios generalizat.ezat iind. Cli ochii închi:. nu cauza lor.i ceasta nza destinde.. la "adevaratii gemeni".

neadecvat rezolvate si datând din prima copilarie.i sindrom.5 Ca ~i în cazul altor personalitati dificile. Pentru psîhanali~ti. Taylor. d. ce tine de unul sau de mai multe evenimente din primii ani de viata. uneori. dar numai Într-un caz din ~ase daca gemenii sunt dizigoti. este nevoie. 622-626. aceasta anxietate a cotidianului este traducerea unei probleme înca mai vechi. 4. Pentru ei. Deci. el ar putea retrai experientele emotionale ale trecutului sau. Alti autori se intereseaza de numarul deceselor san al divorturilor parintilor survenite în timpul co-. e. . Favarelli. Gerard se angoaseaza tocmai pentru a combate o angoasa mult mai profunda. 267. S. "Generalized Anxiety in Woman: A Population-Based Twin Study". pp. 146. este simptomul conflictelor incon~tiente. p. J. Mediul: Studiile au aratat ca. British Joumal of Psychiatry (1992). American JO!l1'nal of Psychiatry (1989). la pacientii ce sufera de tulburari anxioase. Kendler & con. anxietatea excesiva. 5 C. Kraemer. În cadrul unei psîhanalize. 668. Pavanti. si astfel s-ar sesiza adevarata natura a propriei anxietati ~i s-ar elibera de ea. de care Gerard nu este con~tient. dar alte studii au dovedit ca ~i o trasatura a personalitatii "anxioase" putea fi partial mo~tenita. cum ar fi sindromul de panica sau agorafobia. pentru ca o personalitate anxioasa sa se formeze. numita de ei "anxietate nevrotica". p. "Recent Life Events and Panic Disorder". schimbarea profesiei) se succedasera rapid În lunile ce au precedat aparitia sindromului4. pilariei. Re. Archives of General Psychiatry (1992). de o îmbinare variabila între o predispozitie ereditara. L. Fried.B. mutatul. Kenardy. 160. 3 K. experiente educative ~i. "evenimentele de viata" (despartiri. prin transfer. 49. adica nu seamana mai mult decât fratii sau surorile "obi~nuite"3..e fiecare data.Personalitatile anxioase 19 la. evenimente traumatizante. Se au în vedere tulburarile anxioase ~i nu doar "personalitatea anxioasa". decese. Aceasta teorie seduce din mai multe motive.5. incon~tienta. "Psychological Precursors of Panic Attaks".

Oame- nii prefera sa creada ca raul lor are o "explicatie". II dintre care multe sunt clare chiar pentru un ne initiat (mai cu seama texte din Freud). ci doar ca un indiciu ca travaliul analitic nu a avansat îndeajuns. daca dupa câteva luni sau ani nu este înca vizibila nici o ameliorare. II O psihanalizfi este însotita ~i de texte de referinta captivante. speranta de a putea întelege este extrem de îmbietoare si probabil ca în sine are si efect terapeutic. al unui te- rapeut.20 Fran<. Pentru fiintele umane care suntem. Sunt psihanalisti care afirma ca ei nu garanteaza deloc o vindecare. fie pentru a grabi mersul terapiei.:oisLelord si Christophe Andre Cinci motive clasice pentru care un pacient anxios sau deprimat vrea sa se supuna unei psihanalize II În cadrul unei psihanalize pacientul afla ca propriile simptome au un sens ce poate fi cunoscut. cu sprijinul. pe care ei o pot gasi în trecut. sau pentru a deveni ei însisi psihanalisti. fie din speranta ascunsa ca-si vor putea întelege mai bine propriile probleme. totusi tocmai aceasta spera pacientii lor. Totusi. ceea ce adesea are un efect linistitor asupra pacientului ("terapeutul meu va fi întotdeauna aici"). II Datorita unui tratament "de fond" pacientul spera într-o vindecare deplina. decât sa li se spuna ca anxietatea lor este un amestec nediferentiat între ereditate si educatie. totusi multi dintre acestia nu rezista tentatiei. II În cadrul unei psihanalize pacientului i se propune sa fie chiar el autorul propriei vindecari. fireste. Pe de alta parte. dar fara a se supune vreunei medicatii sau fara a se conforma recomandarilor unui terapeut. spera sa atinga acea stare de sanata- te psihologica fara sa mai fie necesara continuarea unui tratament. Psihanaliza propune o terapie de durata. Aceasta îl motiveaza. nu sunt suficiente aceste motive pentru a recomanda oricarei persoane anxioase sa se supuna unei psihanalize . acest fapt nu este resimtit ca un esec. altfel spus. Cu toate ca majoritatea psihanalistilor nu le recomanda pacientilor lectura de texte psihanalitice.

cercetarile actuale au aratat ca nici o disciplina nu poate pretinde sa fie adecvata pentru toate tipurile de tulburari sau pentru toti pacientii. Si daca în anumite tulburari anxioase bine definite (fobii. ca si numeroasele studii au dovedit ca printr-o terapie psihanalitica starea pacientilor usor anxiosi sau deprimati se ameliora vizibil. adica asupra acelor elemente proprii fiecarui pacient. privirea este îndreptata asupra predicatorilor de eficacitate ai psihoterapiilor6. 165. urmata si adeverita de numeroase studii facute de echipe diferite. cât priveste "simplii" anxiosi sau personalitati anxioase. la început în diverse ramuri ale medicinei. Psihoterapiile analitice. pp. aceste "convingeri intime". Dmham et coH. gratie carora s-ar putea decide ce tip de psihoterapie are cele mai multe sanse de reusita.Personalitatile anxioase 21 sau unei psihoterapii analitice. frustrarii si asteptarea unui rezultat în timp). în cunostinte verificate si acceptate de cât mai multi. "Cognitive Therapy. fireste ca fiecare "psihoterapeut" îsi are propriile sale intuitii. capacitate de verbalizare si de asociere libera.. 315-323. 6 R. Mai întâi. metoda însasi presupune anumite gusturi si anumite aptitudini (interes pentru trecut. . British JOllrnal of Psychiatry (1994). atacuri de panica. În aceasta privinta. dar obiectivul stiintei este tocmai acela de a transforma intuitiîle personale. în psihoterapie. comparativ cu starea celor ce se gaseau pe lista de asteptare. terapia interpersonala (mai nou) fac de zeci de ani obiectivul evaluarilor în tulburari diferite si cu diferite tipuri de pacienti. de suportare a ambiguitatii. Analytic Psychoterapy and Anxiety Management Training for Generalized Anxiety Disorder". tulburari obsesionale) terapiile cognitive si comportamentale au vadit o eficacitate adesea spectaculoasa. care difera de la un individ la altul. fara a fi fost supusi vreunui tratament. terapiile cognitive si comportamentale. observatiile facute separat. agorafobii. mai recent si în psihiatrie. Astazi.e. De pilda. imaginea este mai putin clara. Apoi. Acest studiu a fost întreprins acum mai bine de un secol.

anxietatea poate fi un stimulent dar ?i o stavila. sau renuntând la calatorie. a?a cum demersul psihanalitic nu poate întruni aprecierea unanima a pacientilor. înainte de a lua cuvântul în fata unei adunari. pentru a controla mai bine situatia 9i a preveni riscurile. anxietatea este o emotie fireasca. sau sa citeasca lucrari destinate publicului larg. când dam un examen. d LA CE BUN ANXIETATEA? În definitiv. Ei vor încerca sa previna riscul de a pierde controlul situatiei. deci anxietatea a avut o valoare anume pentru supravietuire. pe care le considera (uneori în mod nejustificat) prea grele sau refuzând sa-9i sustina discursul. î?i vor pregati discursul 9i vor face totul pentru a ajunge din timp la gara. vom cauta sa o ocoIim procedând în a?a fel încât sa evitam orice risc: cei mai anxio?i se vor pregati cât pot mai bine pentru examene.nu poate fi pe placul tuturor. Si nu este greu sa ne închipuim cum s-a întâmplat: în fata riscului aparitiei .oisLelord ?i Christophe Andre Pe de alta parte. Sfatul nostru ar fi acela ca. când se întâmpla sa zabovim în drumul spre gara etc. înainte de a începe o psihanaliza. Vedem a?adar ca.22 Franc.cu desfa?urarea sa metodica. daca exista azi atât de multe persoane anxioase este pentru ca anxi09ii au rezistat vicisitudinilor selectiei naturale.ffiO?tlllta e cauza. Si. pacientul sa consulte cel putin trei terapeuti ce apartin unor ?coli diferite. pentru ca optiunea sa fie facuta în deplina Cl. cu obiectivele sale bine precizate. nici demersul cognitiv sau comportamental . Dintr-un punct de vedere evolutionist. Dar persoanele mult prea anxioase vor evita dezagreabilul anxietatii pur 9i simplu neprezentându-se la examene. cum nu este prea placut sa încerci o emotie precum anxietatea. cu accentul pe care-l pune pe rezultatele observabile . Cu totii suntem mai mult sau mai putin anxio?i în fata unor situatii ce comporta un anumit risc. caci toate aceste situatii le-ar pricinui mult prea multe griji..

de Proust. reactiona la cel mai mic pericol. care au avut un rol anume în descoperirea de noi teritorii sau în tentativa de a gasi si alte tehnici de vânatoare. Pentru orice proiect al unui grup. în special în Hanah i'i surorile ei (1986). mereu la pânda. ci ar fi ramas acasa sa vâneze reni. gândindu-se la riscuri pe care nimeni nu le ia în seama si veghind pentru ca masurile de precautie sa fie luate. iesind în fine linistit de la doctor.terioasa în Manllattan (1992) joaca rolul unui sot extrem de anxios. un anxios poate fi pavaza. brusc se întuneca gândindu-se: "Dar odata si-odata tot o sa am ceva. nu se lasa surprins. . probabil ca anxiosii (ajutati de obsesivi) au fost cei care au contribuit la construirea celebrelor lor corabii si la aprovizionarea lor cu alimente în vederea calatoriei. În schimb. O mama anxioasa trebuie sa fi fost mult mai atenta la copii. facea provizii. admirabila bunica a naratorului vadeste multe trasaturi anxioase. nu-i pierdea o clipa din ochi. nu încape îndoiala ca ei n-ar fi pornit nicicând pe mare. experiente ce s-ar fi putut totusi dovedi primejdioase. Woody Allen întruchipeaza o personalitate anxioasa. sau cucerind Europa. pesemne ca vânatorul anxios era mult mai prudent. • Un model al "mamei evreice". Personalitatile anxioase în filme si în literatura • În multe din filmele sale. cauta cele mai ferite poteci. Diane Keaton. mai apoi si de nepotul ei. daca printre vikingi n-ar fi fost decât anxiosi. sa întreprinda o ancheta periculoasa. • În romanul În cautarea timpului pierdut. Aceste comportamente le sporeau sansele de a supravietui si de a avea urmasi. care nu îsi poate împiedica sotia. descoperind astfel Islanda. Pe scurt. care i-a confirmat ca nu avea "nimic". La nivelul grupului este posibil ca anxiosii sa fi temperat elanurile celor mai cutezatori.Personalitatile anxioase 23 unui pradator. ironizate întâi de sotul ei." În Moarte mis. O buna îmbinare de cutezanta si anxietate trebuie sa fi contribuit la supravietuirea tribului. anxioasa si culpabilizanta este descris de Philip Rofu în Portnoy ?i al sau complex.

" . ne spune Jean. scurteaza pedinta. adesea îngrijindu-va de detalii. dar fiind liniptit acum. fie parinti. dintre care unele chiar cu clientul. sau sosesc cu întârziere. El face câteva observatii. care considera ca nu este necesar sa fie tinuti de mâna. Si. Dar nu este o metoda prea buna în cazul în care trebuie sa pastrati o relatie cu ei. îi veti da aceasta impresie: veniti la ora stabilita. ceea ce va face ca relatiile cu el sa fie mai bune. Când trebuie sa-I vad pe Robert. Se straduiepte sa prevada totul. caci anxiosii sunt uneori extrem de sâcâitori t'i ne trezesc dorinta de a face exact pe dos decât se asteapta ei. într-o delegatie de câteva zile. agent tehnico-comercial în informatica. fie sefi sau colegi. Patronul meu se numepte Robert. treizeci pi opt de ani. eu adopt alta tactica: fac în scris o dare de seama a programului meu. nu îpi gasesc timp liber pentru a fixa întâlnirea. pentru a vedea daca suntem îndeajuns de bine pregatiti. pesemne ca sunteti bine pregatiti 'li nu mai este cazul sa ne vedem. aratati-va prevazator. n-o sa ne stresam pentru asta. vrea sa se convinga ca totul se desfapoara cum trebuie. Când unul dintre noi trebuie sa se deplaseze la un client. aceasta pedinta suplimentara irita destui colegi. Si este mare anxios. I-am câptigat încrederea pi ultima delegatie mi-a confirmat-o: ne osteneam sa fixam acea întrunire de ultim moment pi în cele din urma el mi-a spus: "Bine. Si atunci se împotrivesc. pi i-o explic.24 Fran<. De regula.ois Lelord t'i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE ANXIOASE Recomandabil: • Sa le inspirati încredere Pentru personalitatea anxioasa lumea este cam ca o mat'inarie uriat'a în care fiecare piesa te poate "lasa" oricând. cum deja au avut loc numeroase întruniri pregatitoare. anxiosul va va vorbi mai putin de nelinit'tea sa. Ceea ce nu este simplu. întotdeauna Robert mai stabilepte o întrunire chiar înaintea plecarii. producând astfel o pana. raspundeti fara întârziere mesajelor lui. Daca-i dati impresia ca nu dumneavoastra veti pricinui aceasta pana.

încetul cu încetul va relativiza si nu va mai lua în tragic consecîntele . atunci când terapeutul a creat un climat de încredere. de exemplu. poate spune: jn seara aceasta astept vizita unor prieteni si colegi ai sotului meu si mi-este teama sa nu ard friptura. sau ca învitatii nu se vor întelege. Facându-1 sa se concentreze asupra consecintelor reale ale . un conflict dîn copi~arie. O pacienta. si astfel pacienta va avea imagînea tuturor consecîntelor propriului scenariu-catastrofa al fripturii arse. fara sa constientizeze. ce s-ar întâmpla daca friptura s-ar arde . terapeutul o va ajuta pe aceasta pacienta sa realizeze ca ea nu poate controla totul si ca în cazul în care sotul sau invitatii sai "rateaza" conversatia poate fi penibil. dar nu catastrofic. mi-este teama ca sotul meu sa nu bea si sa nu vorbeasca prea mult.. Si aceasta se poate face cel mai bîne în cadrul unei terapii de durata. decât sa se opuna sefului sau în felul colegilor sai. Dar va puteti exersa în situatii simple. raspundeti-i: "Bîne. se va obisnui cu acest gând si astfel va fi mai putîn anxioasa si este tocmai ceea ce specialistii numesc desensibilizare. Dar poate ca acestia dîn urma au avut parînti anxiosi si sâcâitori si retraiesc. care au avut comportamente vadit pasiv-agresive..Personalitatile anxioase 25 Jacques a stiut sa faca fata situatiei într-un mod mai degra-:)aactiv. "..fripturii arse". 2. va spune el. "Sa vedem. Cât priveste comportamentul prietenilor sau al sotului." Atunci terapeutul va cerceta toate consecîntele neplacute ale acestor lucruri. sa zicem ca-I pierdem. Cu prima ocazie când un anxios va spune: "Cu aglomeratia asta. în mod sigur o sa pierdem trenul!". • Sa le ajutati sa relativizeze În cadrul terapiilor cognitive ale sîndromului anxios generalizat. terapeutul îl îndeamna pe pacient sa-si reamînteasca toate gândurile anxioase care-i vin fara încetare în minte. începând cu situatii putîn dificile. probabilitatea lor si eventualele solutii. Ar fi chiar asa de grav? Si ce-am putea face în cazul acesta?". cu speranta ca: 1.

:oisLelord si Christophe Andre faptului de a întârzia si asupra posibilelor solutii (sa luati trenul urmator. Eram lafacultate într-un alt ora.ote Damien (douazeci . Si atunci este teribil de tentant sa-i ironizezi. (3i atunci se schimba subiectul.. Acum când ma întreaba" Te-ai gândit la . mi-au trebuit ani pentru ca glumele mele sa fie mai binevoitoare. anxios. se abtine sa ma tot Întrebe. ". bine intentionati desigur. este drept. Clinicienii te pot initia în numeroase . \tIai cu seama când este vorba de parinti. îl veti ajuta sa se detaseze si sa-si reduca din anxietate. În ziua de azi dispunem de o întreaga gama de procedee. de la cele mai simple la cele mai complexe. mama".o. incapabil sa apreciez dragostea pe care ea mi-o purta. starea lui s-a ameliorat considerabil. de o saptamâna nu mai mafi nânc deloc" sau "N-am sa dorm noaptea anul acesta" sau "Nici nu am de gând sa platesc vreo chirie pentru ca este iarna". pendula între angoasa si lacrimi. mama. mama se înfuria. pentru a veni în sprijinul celor anxiosi. acel agent de asigurari. Mi-au trebuit ani ca sa ajung sa nu mai iau în tragic toate acestea. Rezultatul n-a fost tocmai stralucit. Si cred ca si ea a facut unele progrese.poveste.jacându-ma sa cred ca sunt un ingrat.Oi oate întrebarile astea ma exasperau. voiam sa fiu liber . dar care îsi exaspereaza copiii.. tot cerându-Ie sa fie atenti. caci pare sa-si fi dat seama ca acesta era un defect.26 Franr. • Sa practicati un umor binevoitor Anxiosii stmt enervanti.Oi • Sa le determinati sa se trateze Gânditi-va la Gerard. Numai ca nu se putea abtine sa nu ma piseze cu întrebari de genul: "Manânci îndeajuns? Sper ca nu te culci prea târziu? Ti-ai platit chiria? Te-ai înscris în organizatia de ajutor reciproc?" Aveam douazeci de ani. Folosind relaxarea si câte un anxiolitic în perioadele dificile. sa-i anuntati pe cei care va asteapta).oaptede ani) si mama îmi telefona des. îi raspund zâmbind "Cu siguranta ca nu pe cât te-ai gândit tu.o vrut-o descurajanta: "Nu. t La un moment dat am început sa-i raspund cu o ironie pe care a. .

chiar daca î?i pastreaza un continut anxios comparativ cu acel discurs spontan. au o valoare moderatoare (de pilda: flAr fi bine sa termin la timp raportul acesta. Nu este vorba de o metoda Coue în care pacientul î?i repeta ca flto~ul este bineu.depistarea acelor gânduri asociate cel mai adesea starii sale anxioase: deseori terapeutul îi va cere ca în clipa în care se simte extrem de anxios sa-?i noteze fldiscursul interior fi (de pilda: flDaca nu termin raportul acesta la timp.În fine. dar daca nu o sa reu?esc. Sa mai amintim ca relaxarea este cu atât mai folositoare unui anxios cu cât acesta ajunge sa poata face scurte relaxari ori de câte ori î?i simte tensiune a nervoasa crescându-i. . pot sa mai cer un ragazU). trecând apoi prin metodele lui Schultz sau ale lui J acobson. . sa-?i discute principalele convingeri anxioase despre lume ?i viata -?i aceasta este cea mai delicata faza a terapiei . în ciuda unei aparente complexitati. Ca de obicei. De data mai recenta. Paris. în terapiile cognitive. Dunod.Sei fi concediat daca nu îti faci datoria irepro?abiIU). terapiile cognitive7. sunt destul de simplu de utilizat ?i deosebit de eficiente în cazul personalitatilor anxioase. ci îl ajuta sa-?i reconsidere convingerile printr-o serie de întrebari în maniera lui Socrate (în exemplul pacientului angoasat de raportul sau. Luis Vera.Personalitatile anxioase 27 tehnici de relaxare ?i fiecare o va alege pe cea care îi convine mai mult. este dezastru!fI).pentru a le putea repune în chestiune. Progresul pacientului anxios va înregistra trei mari etape: . când este prins într-un ambuteiaj. principala convingere pusa în joc poate fi: . Precis de thirapie cognitive. începând de la simpla respiratie diafragmatica din yoga.sa-?i elaboreze un fldiscurs interior alternativ" menit sa-i relativizeze gândurile anxioase spontane. fie înainte de a da un telefon sau la volanul ma?inii. 7 Christine Mirabel-Sarron. fie dupa o ?edinta. terapeutul nu contrazice ?i nici nu-i recomanda pacientului un anumit tip de gândire. 1995. ci mai degraba de ni?te fraze proprii care. .

În timpul calatoriei. Si cum se poate spune ca totul a iesit destul de bine. încât la început nici nu am îndraznit "sa-i iesim din cuvânt". am început sa luam ?i noi initiative. De altfel. sa se teama ca drumuletul nu ducea nicaieri. Noi avem un cuplu de prieteni de aceeasi vârsta.28 Fran<. un prieten urma sa o aduca de la aeroport. pe când el era angoasat de ideea ca vom pierde avionul. încetul cu încetul. La aeroport am fost primii care si-au înregistrat bagajele. A început prin a-si face o multime de griji în privinta asigurarilor si ne-a lasat în pace doar când ne-am înscris la societatea pe care o alesese el. ca la hanul care nu aparea în ghidurile lui ne vom îmbolnavi din pricina mâncarii. în cele din urma el s-a mai destins un pic. iar într-un an am planuit sa plecam împreuna în Italia. Dar când aveam chef sa hoinarim si prin alte locuri. Cu atât mai mult cu cât sotia îmi împarta?este aceasta pasiune si. orice initiativa din partea noastra îl nelinistea. iar noi nici nu terminasem toate pregatirile. un pensionar de tiaizeci tii patru de ani. . si ei amatori de calatorii. Totusi. de altminteri. te poti lasa u~or influentat de punctul lor de vedere. iar sotia lui tot încerca sa-I calmeze. Si cum intentia pare a fi buna. Anxietatea care îl stapânea era atât de vizibila. ca vom ramâne în pana în mijlocul unui pustiu. sa facem un ocol neasteptat. Mie. În ziua plecarii trebuia sa treaca sa ne ia cu masina. alegând hotelurile recomandate în mai multe din ghidurile lui. Este ceea ce ne explica Etienne. Din chiar clipa plecarii am simtit ca nu va fi deloc simplu sa caIatoresc cu Henri. câta vreme sanatatea ne-o va permite. A trebuit sa lefacem în mare graba. cu ajutorul sotiei lui. avem de gând sa profitam. descoperind. stabilise extrem de clar itinerarul. imediat începea sa se nelinisteasca. El a sosit cu jumatate de ora mai devreme. ca nu vom mai ajunge la timp pentru urmatoarea rezervare. un om fermecator.:oisLelord ~i Christophe Andre N erecomandabil • Sa va lasati subjugati Persoanele anxioase au suparatoarea tendinta de a va implica în necontenita lor politica de prevenire a riscurilor. alte ?i alte lneleaguri. pensionarea mi-a adus libertatea de a calatori în voie. cu fiecare mI.

Personalitatile anxioase 29 • Sa le luati prin surprindere Personalitatile anxioase au o reactie puternica la surpriza. de pilda. Rezistati acestei tentatii. Când intervine imprevizibilul. daca pe nea9teptate cineva îl anunta despre problemele unui client sau de plecarea în concediu de maternitate a unei functionare. iar de atunci gedintele sunt mult mai eficiente. Intr-o gedinta. pentru a-i vedea panicati. o gluma sunt tot atâtea cai pentru a-i vedea pe anxiot'i tresarind. patruzeci t'i patru de ani. fie prin activitati ceva mai productive. deci. Încercati sa va ocupati de acest sentiment de inferioritate. în care veti gasi partenerul potrivit. o vizita neanuntata. îl vad tresarind în scaunul sau 9i respirând mai repede. Ideea mea i s-a parut buna 9i a cerut ca 9i ceilalti sa procedeze lafel. Ascunde acest lucru muncind enorm. adresati-va mai bine unui paranoic. . Si aceasta chiar t'i atunci când este vorba de surprize placute. pe care încercati sa-I compensati persecutându-i pe cei mai emotivi decât dumneavoastra. sistemul lor de alarma se declant'eaza dând nat'tere unei emotii puternice. Cum eu gasesc ca este un bun patron. Este. Si mai puneti-va întrebarea daca placerea pe care o resimtiti facându-i pe anxiot'i sa tresara nu este semnul unui ut'or sentiment de inferioritate. dar un mare anxios. t'i aceasta chiar fara sa vrei. sa te joci cu nervii lor. în doar o fractiune de secunda. procedez în acest fel: înainte de gedinta fac o lista a tuturor ve9tilor pe care le voi anunta 9i i-o înmânez. Încercati sa va gânditi la toate acestea în special în cadrul relatiilor voastre profesionale. tentant. Psihologii spun ca acestea au o "reactie de tresarire" exagerata. dar nu tocmai caritabil. O veste neat'teptata. Sa o ascultam acum pe Lucie. Daca vi se pare amuzant sa tulburati echilibrul altora. cred eu. fie adresându-va unui terapeut. Da! vad bine cum reactioneaza atunci când este luat prin surprindere. abordând o mina calma în orice împrejurare. functionara la o agentie bancara: Patronul meu este un tip simpatic. Tace 9i are nevoie de un minut-doua pentru a putea reactiona. Întotdeauna rit'ti sa-I vezi pe anxios tensionat atunci când îl iei prin surprindere.

Îl veti tulbura si de îndata veti fi considerat un alt subiect de neliniste. dar în acelasi timp suntem si la discretia unei artere care poate ceda. mici miracole biologice ambulante. Caci pentru el nimic nu este mai angoasant decât sa realizeze ca lumea este un loc mai primejdios si mai incert decât credea el. • Sa abordati subiecte de conversatie penibile Suntem fiinte umane. Noi si cei pe care îi iubim traim. Este adevarat ca buletinele de stiri. inconstienti dansatori pe sârma. La lucru. întaresc adesea impresia ca cel mai rau cu putinta nu este doar posi- . nu va revarsati nelinistile asupra colegului vostru. cu exceptia cazului în care el va poate realmente ajuta. De altfel. deasupra abisului ce ne pândeste si care ne va înghiti pe toti. a unei celule ce se cancerizeaza. a unei masini care goneste. Din fericire. Ei se gândesc la primejdiile ce ne pândesc mult mai des decât noi.30 Fran<. Anxiosilor le este mult mai greu sa-si întoarca privirea de la aceste prapastii ce se pot deschide sub pasii nostri. ca vecinul vostru care s-a dus la medic din pricina a ceea ce el credea a fi o migrena a fost internat pentru tumoare cerebrala. cel mai adesea nu ne gândim la asta. ceea ce nu va face ca relatiile voastre cu ei sa fie mai bune. Iar pentru ei. fiinte fragile.ois Lelord si Christophe Andre • Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti Unui anxios propriile griji îi dau destul de furca. Evitati sa le încarcati barca mai mult decât trebuie. dar teribiJ de vulnerabile. sau ca în chiar dimineata aceasta ati fost martorul unui îngrozitor accident de circulatie. Stapâniti-va sa-i povestiti un reportaj televizat buleversant despre ultimul genocid sau un articol înspaimântator despre ucigasii în serie. sefului sau colaboratorului anxios. în special. Evitati sa-i marturisiti ceea ce va preocupa. În fata anxiosului sau anxioasei voastre nu povestiti ca unul din colegi sufera de SIDA. a evoca un pericol înseamna a-l trai deja si a suferi. unii medici chiar recomanda personalitatilor anxioase sa nu urmareasca stirile televizate. trecând în revista catastrofele zilei.

si tocmai aceasta este convingerea de baza a personalitatilor anxioase. Sa le determinati sa se trateze. Nerecomandabil • • • • Sa va lasati subjugati. Sa le ajutati sa relativizeze.: fiti pentru el un fel de semnallinisnu-i spuneti ca v-ati înscris la titor. Sa abordati subiecte de conversatie penibile. Cum sa ne purtam cu personalitatile anxioase Recomandabil • • • • Sa le inspirati incredere. Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti. Daca este patronul dvs. Daca este o persoana apropiata: un curs de parasutism. ci si probabil. Sa practicati un umor binevoitor. Sa le luati prin surprindere. . Daca este coleg sau colaborator: folositi-va de calitatile lui de anxios pentru a preveni si prevedea totul.Personalitatile anxioase 31 bil.

întâmpla 4. Întotdeauna de I .:oisLelord si Christophe Andre anxioase? Aveti trasaturile unei personalitati ADEVA:zA. Adeseaseîmiimpozite. de fara 8.tiu iau facut la însemnatate. 1.ca depersoana 10. Mi se adesea ca îmi fac întâlnirile. Uneori ma timpul zilei. Riscul I l I I I I I FALS I de a pierde un tren ma an- I-~ I I goaseaza teribil. fara un multe nu un lucru repede.i (facturi. IAm tendinta dau aachit osurprinde. de ca care gândesc tranchilizant. accident. 6. desimt tensionat(a) doua 9.32 Fran<.reproseaza prea rezervarilepot sa sa un ori t.pot Când sunt în ma seama prea târziu luat(a) verifica obligatii prin 7. Adesea nu pot dormi din cauza grijilor. 12. Câteodata. întârzie. I 3. câtgriji sa voiama o trenurilor. simt ne-I 5. pentrumi-am astept sa chitante) nu t. pe mersul ce.

Am reu~it sa am câteva conversatii cu el. poveste~te Daniel.. Era o fotocopie a recomandarilor oficiale ale întreprinderii în privinta conduitei fata de clienti. care. dintr-o data.tiu asta. M-a primit cu destula raceala.i ---j . Georges are vreo cincizeci de ani. pretextând ca are de terminat o treaba urgenta. Am plecat descurajat. Am avut vreme si? bag de seama ca în clipa în care ma apropiasem de birou. În saptamânile ce au urmat. care urma sa-mi . $tiam ca nu fusese promovat de mult timp. de comercial într-o întreprindere de Cândani. sta extrem de drept are alura unui militar în civil. mi-a raspuns ca ar fi trebuit sa . redevenea cel de dinainte ~i pleca.. Eram suparat. am gasit un mesaj de la el.. când am primit un telefon de la unul din vechii clienti ai lui Georges. m-am dus sa ma prezint. nu voiam ca Georges sa afle de la altii ai'a ca i-am la- .i ~apte auzisem deja fie coleg.easca propriul sau punct de vedere. fara sa ma invite sa iau loc. introdusese pe calculator "bruiajul". ca-mi erau deja cunoscute. douazeci birotica. Trecusera doua saptamâni de la venirea mea în acea întreprindere. Cum nu puteam înjgheba o conversatie. relatiile noastre au devenit ceva mai bune. din moment cefusesem numit în acel post. De la început am vrut sa stabilesc o relatie amicala cu el. îl vedeam cum.firei'te. Eu însa îi cerusem sa-mi împarta.II 1 1 J I I Personalitatile paranoice ~ . i-am cerut parerea în privinta felului de a proceda cu clientii. care voia ca din acel moment eu sa fiu cel cu care sa trateze. În prima dimineata. caci eu consider ca este bine sa te întelegi cu cei cu care lucrezi. m-am angajat. A doua zi. este bondoc. Cu un aer ironic.. agent câte ceva despre Georges.

. Georges era ceva mai calm. când nici nu-.te singur .i descle. Am încercat sa-I calmez repetându-i ca tocmai clientul fusese cel ce ma contactase. gândindu-ma ca.teaza dintii.i este prins în doua procese: unul cu fosta sotie.. banuitor. laolalta cu alti colegi de vârsta mea .. am avut sentimentul ca avocatii companiei adverse încercau sa minimalizeze o invaliditate reala. Parea sa se Ilzaifi domolit. A doua zi... Chiar în acea clipa. Ne-am reluat micile discutii. dar degeaba ma tot straduisem sa-i explic.i tot închipuie ca aveam intentii nu dintre cele mai bune la adresa lui. Odata. De când a divortat. care fusese martora întregii scene mi-a spus ca n1l era pentru prima oara când Georges acuza o persoana pe nedrept . Pe cât se pare.. Catherine. în care i-a fost grav afectat ochiul drept. Dar sunt .ina. mi-a aratat dosarul companiei de asigurari.ica la una din glumele mele toata lumea a izbucnit în râs. când Georges a dat buzna în birou ca o vijelie acuzându-ma ca-i fur clientii. Secretara. Extraordinar de bine argumentate. are doi prieteni cu care rnerge la pescuit în week-end. Am decis sa mentin un contact regulat cu Georges.i însa.. din atitudinea lui ostila.iasigura el însu. ca nu aveam nici o vina. mi-a marturisit ca-.i cum în el se dadea o adevarata lupta între încredere . în viata de zi cu zi nu este chiar singur. traie. Dar cel mai tare m-au impresionat scrisorile trimise de Georges. Cu exceptia saptamânii trecute. când pare bucuros sa ma vada . În urmatoarea zi.i ca din motive asemanatoare se certase cu mai multi colegi din alte departamente... Parcurgându-l.:ois Lelord si Chris tuphe Andre sat un mesaj. ca .. .... s-ar fi putut crede ca autorul lor este un avocat. care a luat fostul domiciliu conjugal. i-am vorbit din nou . De altfel. Nici n-am ... am înteles ca el crezuse ca se râdea de el. Georges a trecut pe lânga noi fara sa fi avut însa aerul ca ne-ar fi observat. caci aveam impresia ca nu ma credea sau ca încerca sa-mi dea crezare. punct cu punct. când îmi amintisem caI în ajunl ma aflam lânga automatul de cafea.34 Frant. daca ma vede zilnic.i altul cu o companie de asigurari.. iar motivul nu îmi este mereu cunoscut.iam vazut ca de asta data credea în spusele mele.. Sunt zile când este mai destins.ineîncredere.i apararea .. va înceta sa-. fara a reu. care nu i-a rambursat toti banii dupa un accident de ma.izile când îl vad tensionat. A doua zi eram în fata calculatorului.i mai pot afla câte ceva despre el.i ca studia problemele de drept privind vatamarea corporala.

Mai cred ca între noi totul pare sa se rezolve. caci n-ar fi admis ca eu sa îi dovedesc ca se în.Personalitatile paranoice 35 îndraznit sa-I întreb daca din cauza aceasta parea sa fi prins necaz pe mine. S-ar putea spune ca Georges.i în nimeni.tesa se încreada în nimic . nu-i spune la ce lucreaza.i unde . dar ~i interpreteaza un eveniment neplacut (unul din clientii sai îl contacteaza pe Daniel)..it aceasta maniera de a privi lucrurile.nuita: l-am vazut dovedindu-i unui client punct cu punct ca cererea pe care acesta ne-o adresa nu concorda C1l trebuintele lui. ca rezultat al unui act rauvoitor. în schimb.i ca arfi destul sa fac o gafa. chiar daca uneori pare.tiu ca va trebui sa fiu extrem de atent ca sa nu fac vreo gafa. dar trebuie sa acceptam ca datorita lui au fost obtinute anumite contracte cu clientii. Problema lui este ca nu reu. s-au plâns direc.. Cum nu este în termeni prea buni cu ceilalti colegi ai no.tri. ca vede pretutindeni raul. acesta îi arata ca nu-i acorda deloc încredere: nu discuta cu el. Dar simt ca nimic nu poate fi dobândit definitiv . vrea sa merg.ti clien.. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE GEORGES? În primul rând am putea afirma ca Georges este excesiv de banuitor... În cele din umza. chiar daca nu este cazul. Georges nu este numai banuitor. Cu clientii mai dificili se descurca cum se descurca... dar ...i-a însu. Nu este un tip rautacios.nuit cu Georges.. înlaturând contradictiile cu o logica in flexibila. :v1ai . nu-i raspunde la întrebari. eu cred ca îi prinde bine sa gaseasca putina bunavointa la mine.ti. nu vrea sa-~i eX~ puna vreun punct vulnerabil unui eventual atac din partea acestuia. AI.e.i Georges a venit singur sa converseze putin cu mine.. Dar trebuie sa recunosc ca are o forta de convingere putin obi. Chiar daca Daniel nu are nici o intentie rauvoitoare în ceea ce îl prive?te pe Georges. Nu este o tehnica de vânzare indicata.. pe care nimeni altcineva nu le-ar fi obtinut. Am lasat sa treaca câteva zile . ?i ma întreb cum . caci m-a invitat cu prietenii lui la pescuit. considerându-l pe Daniel un potential du~man..ela. pentru ca el sa creada ca vreau sa-i fac rau.tiunii de comportamentul lui Georges. A. m-am obi..

.i celorlalti din anturajul sau. Orice i-ar spune. îl face sa aiba o mare putere de convingere li1fata unor clienti. oricât i-ar explica. chiar a celor apropiati. la lucru.. II Cauta energic si în detaliu dovezi li1 sprijinul banuielilor sale. Rigiditate Se arata rationala. Când Daniel încearca sa-I convinga pe Georges ca acesta se însala în banuielile sale. II Daca acest tip de personalitate se simte ofensata. caci el adopta aceeasi atitudine în diverse situatii. deci. si-l ajuta sa nu descurajeze în litigiul sau cu compania de asigurari. foarte atenta la ceea ce se petrece în jur.36 Franc. Suspiciune II Îi suspecteaza pe ceilalti ca ar fi rau intentionati în ceea ce o prive. Personalitatea paranoica 1. Sesizam ca neîncrederea lui Georges nu-i este rezervata doar lui Daniel. ca .. .. Banuiti. este gata de represalii disproportionate.ois Lelord si Christophe Andre mult. este suspicioasa.i în viata personala. aceasta tendinta de a fi li1Credintat ca are dreptate. .. II Pune la îndoiala loialitatea altora. nu are încredere. îi descopera o alta trasatura: rigiditatea.i revendice drepturile. ci. aceasta rigiditate. rece. ca . II Preocupata de propriile drepturi. li1 mai multe sfere ale existentei sale. Când este vorba sa se zbata si sa-.i de problemele de prioritate. adesea geloasa. Georges este de neclintit. II 2. De fapt. ca în cazul acestui Georges se poate vorbi de o tulburare de personalitate. II Se protejeaza în permanenta. fara a tine seama de situatie în întregul ei.te. logica si rezista oricaror argumente ce vin din partea celorlalti. el este greu de urnit din propriile convingeri. Georges considera evenimente neutre (Daniel râde cu colegii lui) ca vizându-l în special pe el. se simte usor ofensata. se pare ca Georges este o personalitate paranoica. De altminteri. li1 egala masura.

se poate spLme ca el are nevoie sa aiba dusmani. prost reglat. Într-un anumit fel. încât îsi supun poporul unei supra vegheri politienesti. trimit în fata plutonului de executie membri ai anturajului lor . ce poate fi combatuta. daca este orbit de gelozie nu va fi cu adevarat linistit decât în clipa în care va obtine dovada (sau ceea ce crede el a fi o dovada) infidelitatii sotiei sale. Aspectul tragic al situatiei este ca Georges va sfârsi prin a avea dreptate: fiind ostil si banuitor. dar încercati sa-i întelegeti punctul de vedere. Georges este o personalitate dificila." Georges seamana oarecum cu o masina al carei sistem de alarma. Tot asa. sa-i faca rau si atunci el va putea sa strige victorios: "Aveam dreptate sa fiu neîncrezatod" Unii paranoici sunt asemenea acelor dictatori care într-atât se tem sa nu fie rasturnati de la putere. obositi de comportamentul lui. el va stârni ura oamenilor care. nu prea are simtul umomlui. pentm a se simti linistit si îndreptatit în banuiala lui. descopera un dusman. De unde si tendinta sa de a-i cauta si de a voi fara încetare sa-si verifice suspiciunile. de teama unui complot. trebuie sa se protejeze. se declanseaza la cea mai usoara atingere. vor încerca. îi închid pe cei suspectati de ostilitate fata de programul lor. El crede ca lumea este Ul1loc primejdios. prin urmare. ca el însusi este vulnerabil si. Caci aceasta îi confirma propria lui teorie despre lume. poate. Cum în fata unei primejdii nestiute ori nevazute este mult mai anxios decât în fata unei amenintari bine identificate. Axioma sa de baza ar putea fi: "Lumea este plina de oameni rau intentionati. care ma silesc sa fiu în permanenta atent. în sfârsit.Personalitatile paranoice 37 • Îi este greu sa manifeste tendinte ori emotii pozitive. Georges încearca un adevarat sentiment de usurare când. CUM PERCEPE GEORGES LUMEA Fara îndoiala.

.. Pe de alta parte. Cum este banuitor. Când un asemenea dictator descopera într-adevar un complot. în sfâr. fie în ...i Christophe Andre . care vrea sa-i extermine pe tradatorii de tara . ambele tabere au abundat în exemple celebre..man îl va transforma într-un erou de temut..eful militiei de cartier..i nu pentru a ne proteja de fulgerele ..i sa-i împiedici sa mai faca rau pentru ca.i el va fi unul din capii Rezistentei clandestine. Dar se mai poate întâmpla ca paranoicul sa se ridice împotriva opresorului. Cititorul va fi observat ca nu i-am pus o eticheta politica dictatorului nostru. ca .teti fie în judecatorul vreunui tribunal popular însarcinat cu lichidarea du. Gânditi-va la ultimul paranoic pe care l-ati cunoscut...i în orice epoca.. care nu ai fost într-atât de banuitor încât sa pleci în exil cât mai era înca vreme . Cu siguranta nu era un dictator. ci pentru ca paranoia se poate ivi la dreapta.ti pe cei responsabili de actualul dezastru .. cu puternice trasaturi narcisice..iînspaimântati...esc prin a le trezi oamenilor dorinta de a-i înlatura. revolutie).adica pe dumneavoastra. va scapa din toate cursele pe care politia politica i le va întinde.. el este întarit în convingerea ca avea dreptate când instaura teroarea. lovitura de stat.manilor se va ivi o societate mai dreapta..ifericire sa reapara. Iar ura sa fata de du. dar paranoicul pastreaza invariabil convingerea ca prin exterminarea du. mai fericita.i sfâr.. Suspiciunea exacerbata de care dau dovada constituie un avantaj care îi ajuta sa supravietuiasca circumstantelor primejdioase în care ei ajung la putere (razboi. "Du. .38 Fran<. . iar cruzimea devine înca mai mare..i trasnetele unui paranoic.i la stânga .it.i tendintele politice. energia lor îi fac sa apara drept aducatori de lini. Cu toate acestea.. Exemplul dictatorului nu este ales la întâmplare: adesea sunt personalitati paranoice... pacea . în vremuri tulburi ati fi riscat sa-I recunoa..manii" difera în functie de epoci . Atunci rigiditatea lui se va preschimba în spirit de rebeliune .manilor poporului.i exaltante conform carora este îndeajuns sa-i gase. draga cititorule. rigiditatea..te în ochii oamenilor deruta ti .. Ei propun solutii simple .oisLelord .

Stalin îtiijudecase tii condamnase mai toti tovaratiii de arme. cu exceptia lui Trotki. p. înalti demnitari. treptat-treptat. Paris. iar unii. în functie de dUtimanii pe care tii-i aleg . Îtii petrecuse viata tot suspectând comploturi împotriva lui. La moartea lui Lenin. Odile Jacob. R. a fost asasinat din ordinul lui Stalin.ceea ce arata ca ei nu pot evita problema optiunilor morale ale conditiei umane.Personalitatile paranoice 39 Deci. aceste fete fusesera verificate de un milion de ori. dar înspaimântati. De îndata a izbucnit: "Dar ce tot asculta asta?" Un frumos exemplu de paranoia cu atât mai mult cu cât. Din nefericire pentru rutii. Zece ani mai târziu. precum Trotki tii Buharin. la care convivii. În loc sa accepte faptele ca atare (în agricultura lipsa de organizare facuse ca randamentul sa scada). n-a fost singurul exemplu de paranoia la Stalin. Stalin era de parere ca taranii ucraineni urzisera un complot. ne spune Berman. ori primejdii de comploturi tii reactionând cu o deosebita brutalitate. La aceste dineuri nu erau admise femeile. lui Stalin i s-a parut ca uneia dintre servitoare îi lua cam multitior sa serveasca. Conquest. Ucraina nu furniza cantitatile de grâu prevazute. cu exceptia servitoarelor. mai mult decât considera el ca ar fi necesar. înca mai straluciti tii mai vestiti decât Stalin. paranoicii pot deveni eroi sau criminali. 1993. Nici poporul n-a fost crutat de paranoia bunului Josef. . tii ca ascundeau grâu pen1 Citat din: Stalille. În 1932. care se refugiase în America de Sud. nu puteau titi nicicând daca în urmatoarea zi nu vor fi arestati. zece ani mai târziu. 307. Odata. totutii. sa mai spunem ca paranoicii sunt cei ce fac adesea Istoria. toti vechi revolutionari. dar care. Biroul Politic din care facea parte tii Stalin avea vreo zece membri. Oricare ar fi tabara din care fac parte. UN EXEMPLU ISTORIC: STALIN Conducatorul stalinist polonez Jakub Berman1 povestetite despre unul din interminabilele dineuri cu Stalin.

dupa el. De Lastours.ie catastrofalele înfrângeri din prîmele saptamâni ale Ofensivei germane de la 1941..i.alul Tuhacevski. au murit de foame în vreme de pace. poporul condus de un paranoic! Dintre personalitatile paranoice celebre.i anume aceea de a avea întotdeauna dreptate. a inceput cea mai sângeroasa epurare a unei armate pe timp de pace.i .. a sustinut necesitatea organizarii armatei în subunitati de blindate. ....40 Franc... care sa actioneze rapid..i medicii militari fusesera "epurati". Potrivit istoricilor. Nefericit. TOllkhatchevski.. 1996. femei. de lovitura de stat. Totu.i convingere de neclintit. îl vom aminti pe Hitler. pentru Hitler. azi. de tradatori .... Armata Ro.i dinspre unii mare..i ultimul bob de grâu.i Christophe Andre tru propriile foloase. între cinci .mani.. perceputi ca pe o amenintare. pasibili.i alti du. Paris.ie a fost trimisa în Ucraina pentru a rechizitiona pâna .. un comandant stralucit. memoria lui Stalin pare sa fie 2 S. cum .apte milioane de ucraineni..ois Lelord . ducând la foamete tii înca la una din cele mai mari din secolul XX. Oamenii mâncau tarâna. pierderile au atins recorduri sumbre în rândul ranitilor. Stalin .. Stalin vade. în numai doi ani. evreii. barbati. Treizeci . bin Michel. tiganii. copii..uneaza împotriva unor ipotetici du. dar care n-a fost nicicând consemnata de istoria oficiala.al trebuie sa fi pregatit o lovitura de stat. Stalin începea sa simta o amenintare dinspre propria armata . le batisseJll' de ['Armee ROllge. în tîmp ce Stalin "lichida" milioane de chiaburi.te un comportament specific unui paranoic: el se înver.i cinci de mii de ofiteri . Aceasta suprîmare a cadrelor superioare a costat Armata Ro. îndragit de trupele lui.. Hitler ..i "indivizii degenerati" trebuiau sa dispara. Pe la mijlocul anilor treizeci.i generali.2 Si atunci. Când mare. Al- ... Sate întregi au disparut.esc aceea..i-au pierdut viata.i Hitler erau încredintati ca lumea va fi mai buna doar prin exterminarea "Lmei anume clase de indivizi..i Stalin împarti'i. în ciuda evidentelor contrarii.i multi alti mari paranoici din istorie.ali . Stalin a avut confirmarea a ceea ce banuia de mult: acest mare.mani de clasa.... În toate aceste exemple. Ca . retardatii mental ..

în care caracteristicile paranoiei sunt mai putin pronuntate sau nu apar decât în situatii stresante. Sa-i ascultam pe Marc. dar care sunt cât se poate de obisnuite de altminteri.3 O versiune tropicala a paranoiei a fost aplicata poporului haitian de catre "presedintele pe viata". spre deosebire de Hitler care cerea deschis subjugarea "raselor inferioare". . Paris. într-adevar. FORMELE MAI USOARE DE PARANOIA Cu dictatorii am dat o descriere a paranoicilor agresivi si megalomani. Fran<. a pus în lumina punctele comune celor doua sisteme. Payot.Personalitatile paranoice 41 mai pretuita decât cea a lui Hitler. mecanic auto. care în nici un caz nu poate fi suspectat ca ar fi nutrit simpatie fata de nazism. deosebirile dintre cele doua regimuri nu trebuie sa le umbreasca similitudinile. Exista însa o imensa masa de persoane ce prezinta câteva trasaturi paranoice. a venit sa consulte un terapeut. pe care mai vechile tratate de psihiatrie îi numesc si "paranoici de lupta". fara îndoiala pentru ca dictatorul comunist si-a comis crimele în numele unei viitoare fericiri a omenirii. o infinitate de forme intermediare. mai cu seama paranoia care se erijeaza în mod de guvernare. În timpul celor patruzeci de ani de cârmuire "Papa Doc" si-a masacrat ori împins la exil toti opozantii. Totusi. 1990. treizeci si patru de ani. Stalin n-a mers niciodata pâna acolo încât sa masacreze dinadins copiii victimelor sale (ci acestia erau doar îndemnati sa-si denunte parintii politiei). 3 Consultati: La Nature du totalitarisme. reali ori fictivi. Dar lista paranoicilor la putere este mult prea mare pentru a fi data într-un capitol al acestei carti. din pricina unei depresii.oisDuvalier. exista. Hannah Arendt. dezvoltând cu acea convingere de neclintit a paranoicilor teorii marete despre propriul lor rol în istorie (se compara cu Napoleon sau cu Lenin). Pe de alta parte. Ca si în cazul altor tulburari ale personalitatii. care.

i joc de mine.i ca vrea sa profite de banii mei. dar nu prea am încredere În ei. Si nu încape îndoiala ca. .i la jocul asta eram mai tare ca altii. Chiar la . ca eu încep sa ma gândesc ca ei se cunosc.iazi.. Când suntem împreuna. Când îi spun de problemele mele. toate sfârsesc prin a ma parasi.. în care nu ma simt deloc în siguranta. ei bine. ve. Viata mea sentimentala afost mereu un infern.în clasele mici.iChristophe Andre Dintotdeauna am fost banuitor.mtita. Tbtu.. Chiar .. caci se pare ca sunt un tip capabil.... Este destul ca ea sa priveasca un barbat. ca poate înca se mai iubesc. Sunt si gelos. Nu am decât doi prieteni buni. ea îmi rifspunde ca am tendinta de "a lua totul în tragic" . Deseori mama îi tinea lui partea. ÎJnpreuna mergem cu bicicletele sâmbata dimineata..i banuitor. ca au avut o relatie cândva.iaceasta chiar daca ma stapânesc.. În armata ma simteam bine caci glumele.nic aveam impresia ca ai mei colegi vor sif ma prosteascif. Când o fata pare sa ma placa. Dar eu mai stiu ca tatal meu bun avea reputatia unui om solitar . dar îmi dau seama de aceasta mult prea târziu. iar prima reactie este de furie . încep sa ma simt ceva mai relaxat. nu prea pot sif pricep umorul. batându-.:oisLelord s. din acea clipa îmi spun ca este materialisM . Daniel are sansa de a-si fi constientizat întrucâtva tulburarea.coaIa.i eu .. va putea progresa. Tatal meu a murit când eu aveam numai trei ani. .42 Fran<. Stiu ca ceilalti ma considera închis.i.. pe care i-am cunoscut în armata. Cum vaputeti închipui. Singura persoana în care simt ca ma pot încrede este sora mea.. Si atunci încep sa calculez tot ce cheltuiesc cu ea... Uneori îmi spun ca arfi trebuit sa îmi prelungesc stagiul. Mi-aduc aminte ca nu puteam deosebi gluma de zeflemea. chiar agresive.eful ma apreciaza. serile la restaurant în care ea nu s-a oferit sa-. Amândoi sunt casatoriti si din când în când sunt invitat sa dejunez la ei. Psihoterapeutul Itleu mi-a spus ca este posibil ca în acea perioada sa-mi fi pierdut încrederea în ceilalti si de atunci safi persistat. Era un mediu care îmi placea mai mult decât viata obi. urmând o psihoterapie. Nu stiu de unde mi se trage suspiciunea asta. iar mama s-a recasatorit cu un barbat care nu prea ma agrea. sunt aproape un ritual .i plateasca partea.tiu ca este adevarat. Ceea ce îmi întareste convingerea ca nici una din ele nu m-a iubit cu adevarat.

PUP. Chipul i s-a întunecat. Daca-i faci o observatie. Dintr-un anume punct de vedere. "fete batrâne" cel mai adesea. Kretschmer. dar nici în sine însusi. el vadeste suspiciune si susceptibilitate. A izbucnit în hohote de plâns. Apoi lucrurile s-au mai lini?tit ?i eu am încercat sa glumesc putin pe seama incidentului aceluia. Nu-mi venea sa cred ca poate face o asemenea drama. dezvoltau.secretara sa. ca si Philippe. repro?ându-mi ca nu fac altceva decât sa o critic ?i ca eu eram cel ce o î/'npingea sa faca gre?eli. Personalitatile senzitive sunt mult mai des întâlnite decât paranoicii agresivi. 4 E.ca si paranoicii de altminteri aceste personalitati senzitive au o proasta imagine în privinta propriei persoane. 1989. fara a fi întotdeauna bine tratate. preocupata safaca totul bine. nu se încrede în ceilalti. nu pare sa aiba o prea mare stima fata de sine. Si dumneavoastra cunoasteti asemenea persoane. Este punctuala. . care lucreaza în domeniul asigurarilor si care este pus în sihlatia de a se confrunta cu o asemenea personalitate. Odata am încercat sa-i explic ca erafiresc sa-i atrag atentia asupra gre?elilor sale (rare. Marie-Claire este o secretara excelenta. dar mult :Ilai putina rigiditate. Dar relatia Cli ea este extrem de dificila. în fata celorlalti. tristete adânca: el are toate trasaturile personalitatilor senzitive4 o forma mai discreta a paranoiei. De multa vreme psihiatrii au banuit ca. ?i ca nu trebuie sa mi-o ia în nume de rau. din pricina linei gre?eli comise atunci când a dactilografiat ceva. Suspiciune. Paris. Banuitoare. în cazul acestor personalitati senzitive. de altminteri). din punct de vedere social izolate într-o tara straina. la originea impresiei pe care o au de a se simti amenintate de ceilalti se afla sentimentul propriei neputinte. susceptibile . pe un fond depresiv. disciplinata. întruchipata de Marie-Claire . î?i ia de îndata un aer jignit ?i este furioasa pe mine. se simt vulnerabile. suprasolicitând-o. Paranoia senzitiva a fost descrisa la începutal secolului sub numele de "delirul guvemantelor engleze". idei de persecutie. pe cât se pare. caci aceste guvernante. susceptibilitate. Pamnoi'a el Sensibilite.Personalitatile paranoice 43 De fapt. Sunt triste si.

în general. dar încetul cu încetul a încetat de a se simti tensionata si a acceptat cu mai multa usurinta criticile. lucrurile nu stau Câtll)'i de putin mai bine. Însii când se dovede)'te cii s-a În)'elat. Încât cuvintele parcii se legau singure. Am devenit ceva mai calm. cel mai adesea atunci când survine un esec. Primele minute au fost penibile: mâinile Îmi tremurau. Trebuie sa ai o anume deprindere a cuvân- . am viizut cum În al treilea )'ir de bilnci. se sinzte jignitii )'i stii Îmbufnatii zile În )iir. ve)inic este tristii )ii Închisii În ea )ii uneori observ cii abia Î)ii retine lacrimile. Î)'i acuzii deÎndatii colegele cii l-ar fi riitiicit. primul lucru la care ne gândim este ca noi suntem obiectul acestei ilaritati. asadar. Acestea Îmi spun cii Marie-Claire se supiirii din pricina unor glume nevinovate )'i cii nici nu mai vrea sii dejuneze cu ele.te vreun dosar. Când în asistenta se râde. dar aii putea oare sii o piistrez În aceste conditii? i Azi este stiut ca în cazul personalitatilor senzitive se poate obtine o ameliorare a starii lor gratie unui tratament antidepresiv. aveam spasme În gât. Când Marie-Claire mi giise)'. iar studentii erau atenti. am avut un trac teribil. iar mie nu mi se mai Întâmplase sii vorbesc În fata atâtor oameni. Lucreazii extrem de bine. Dar. Primul meu gând a fost: "Râd de mine! Au viizut cii am trac!" Alain. oricine este pus în situatia de a lua cuvântul în fata unui grup. douii studente )iu)'oteau. Si este tocmai ceea ce a facut si Marie-Claire. care este asistent universitar. dar cursul fusese atât de bine pregiitit. N-a devenit o persoana vesela si deschisa. Vedem. NU SUNTEM CU TOTII PARANOICI? Înainte de a-mi tine primul curs. Era un amfiteatru de vreo patru sute de persoane. însotit adesea de o psihoterapie. iar una dintre ele a Început sii râdii. De altminteri. la un moment dat. conferentiari si.44 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Cât pri'ue)'te relatiile cu colegele ei. se pot decide singure sa ceara ajutorul unui medic si îl pot si primi sub diferite forme. ne descrie aici o experienta împartasita de toti cei care s-au aflat în fata unui public: profesori. ca personalitatile paranoice.

avem tendinta de a percepe ceea ce ne înconjoara drept amenintator ~i de a da interpretari ostile. a carei limba n-o cunoa~tem. în a~a-zisele societati primitive. aceasta ipoteza nu ~ocheaza..Pe de alta parte. Calatoria într-o ~ara straina. Aceasta înseamna ca orice orator este paranoic? :\u. precum cel al societatilor noastre moderne. deci ~i mai putini urma:. la urma urmei. Caci prea multa flexibilitate poate face sa te la~i dominat de cei mai autoritari (~i. Dar. sa stârne~ti interesul auditoriului). aceasta înseamna doar ca. ne pot deter='1inasa ne gândim la cea mai grava ipoteza.Personalitatile paranoice 45 :arii în public ca sa te poti gândi ~i la alte ipoteze precum: "î~i 5?un un banc bun". cresc ~ansele de supravietuire. prin urmare. caci erau prielnice supravietuirii ~i reproducerii. Putina paranoia poate fi folositoare în urmatoarele împrejurari: . gratie neîncrederii. un exces de neîncredere te poate împiedica sa-ti gase~ti aliati. un strop în plus de neîncredere nu este oare preferabila naivitatii? POATE FI FOLOSITOARE PARANOIA? Potrivit psihologilor evolutioni~ti. pe parcursul evolutiei. iar mult prea multa rigiditate te poate stingheri în adaptarea la un mediu în continua prefacere. în care miza este mare (în cazul de fata. nu poti fi luat prin surprindere de du~mani. poti evita capcanele ~i tradarile. este tocmai pentru ca aceste tipuri au fost selectate din punct de vedere genetic. mai cu seama într-un mediu care nu se schimba prea mult de-a lungul unei vieti. daca anumite tipuri de personalitate s-au transmis de-a lungul generatiilor pâna în zilele noastre. uneori ea îngaduie sa se parvina la statutul de ~ef. "râd le altcineva". sa ai mai putine sotii. acum mii de ani. "vorbesc de conferentiarul anterior". Cât prive~te paranoia. atunci când suntem într-o situa:ie stresanta. ne poate alimenta neîncrederea. cum a ~i fost cazul stramo~ilor no~tri. de asemenea. Cât prive~te rigiditatea.i). sa lucrezi în colaborare. Necunoscutul ~i neobi~nuitul.

Pentru prima oara am devenit proprietarul apartamentului meu cu trei ani în urma. în cadrul serviciilor antitero sau faci afaceri într-o tara al carei echilibru este instabil). în preajma caruia nu te prea simti în largul tau. încât a preferat un aranjament financiar tJi reparatii imediate. a început o procedura judiciara tJi este pe punctul de a obtine anularea autorizatiei de constructie. pot fi utile în cazul în care aveti acest gen de activitate. fost patron. potrivit procedurilor. este un prieten care îmi poves- . . decât sa ajunga la tribunal.când trebuie sa faci fata unor adversari posibil vicleni ori primejdiosi (sa lucrezi în politie.46 Franc. patruzeci si doi de ani. de pilda. Comitetul proaspat ales trebuie sa ia seama! Apoi a numit un expert care a descoperit ca un antreprenor a carui obligatie era renovarea imobilului savârtJise tJiel abateri tJi întocmise facturi pentru servicii ce nu fusesera prestate. Sa-I ascultam pe Yves.. la vama. tJi de atunci am început sa merg la întrunirile coproprietarilor. De îndata donmul A. ceea ce nu este adevarat. A urmat o alta plângere. iar antreprenorul a fost atât de mitJcat de convingerea de care era patruns pretJedintele nostru. . reales mereu. Ultimul episod: cineva vrea sa construiasca un imobil cu opt etaje pe locul unei mai vechi gradini din apropierea imobilului nostru. acum pensionar. presedintele asociatiei coproprietarilor din imobilul sau. bine domina te. vorbindu-ne despre domnul A. ceea ce ar acoperi vederea tJiar lua lumina multor apartamente. PretJedintele nostru este domnul A. încât comitetul a fost nevoit sa demisioneze. judecator. fie un conflict cu administratia. ci ca anumite trasaturi ale paranoiei. Este un om plin de energie. ÎI cunosc pe avocatul însarcinat cu aceasta problema. EI este cel ce a descoperit ca primul comitet savârtJise unele nereguli de gestiune tJi a adus dovezile cu o asemenea fermitate.când trebuie sa stii sa fii inflexibil în aplicarea legii (politist..când trebuie sa stii cum sa-ti aperi drepturile într-un conflict. autoritar. Nu afirmam ca toti cei care lucreaza în aceste domenii ar fi paranoici. Dar nu putem decât sa ne felicitam ca-I avem ca reprezentant. functionar public).ois Lelord si Christophe Andre . fie cu proprietarul unui garaj. cel putin când îl vezi pentru prima oara.

cincizeci . Functionarul venit cu portareasa în lipsa ei. sau un drept ce se cere respectat...te ea.tem bucuro. voia sa o determine sa-$i paraseasca locuinta pentru a pretinde o chirie mai mare de la noul locatar. vizibil încânfat de rolul lui de aparator pe care noi i-l recunoa. intrau necunoscuti la ea.edintele nostru s-a cufundat cu atâta ardoare în studiul .. Adela i-a interzis portaresei sa mai vina în lipsa ei $i $i-a luat cheile înapoi.ireptului imobiliar.i trei de ani. erau . celibatara. încât nici nu mai dormea noaptea as- . atunci când nu era acasa. personalitatile paranoice pe care tocmai vi le-am zugravit si adevaratele delire de persecutie În care bolnavii pun cap la cap fragmente disparate siisi inchipuie ca împotriva lor se urzeste un complot exista o întreaga gama de forme intermediare. o mare companie de asigurari. tot ceea ce observa în imobil devenea un indiciu al faptului ca dorinta respectivei companii era de a o face sa plece.it prin a cunoa.toane.caci pre.Personalitatile paranoice 47 'e$te ca este nevoit sa reciteasca jurisprudenta cu o deosebita aten~ie. Adelei. Încetul cu încetul.'lent.. CÂND PARANOIA DEVINE MALADIE Între personalitatile putin susceptibile si rigide care de-abia daca pot fi numite paranoice. Exista grafitti pe palier? Amenintari pentru a o înspaimânta.1colopentru a-i urmari ie$irile $i venirile. sa-i verifice contorul? Trebuie sa-i fi instalat micro.ine decât el. cu noi este extrem de binevoitor.. caci de fiecare data era convinsa ca unele obiecte fusesera mutate de la locul lor. Acest exemplu constituie o demonstratie vie a utilitatii sociale a personalitatilor usor paranoice.. ori de câte ori la mijloc este o cauza ce trebuie aparata. Lucratorii în uniforme albastre lânga lift? Fara îndoiala. i-a intrat în cap ca proprietarul imobilului în care locuie.i. Pe de alta parte. încât a sfâr. nimanui nu-i trece prin minte sa-I contrazica.te unele detalii mai !. Dar era din ce în ce mai încredintata ca. Evi. Convingerea ca era supravegheata $i urmarita cu înver$unare îi indusese o asemenea angoasa..

Cât priveste medicamentele. acesta este contextul în care oamenii vin sa ceara ajutorul unui medic. aceste deliruri spectaculoase dispar adesea sub tratament. DOCTORE. Si. atunci când intra în conflict cu altii. li se poate întâmpla fie sa faca o depresie. a cerut o întrevedere la birourile respectivei companii de asigurari. pentru a-i cere sonmifere. Atunci s-a dus sa consulte un psihiatru. fie sa simta nevoia de a vorbi. care pot atenua sau pot face sa dispara ideile de persecutie si unele idei ale paranoicilor agresivi. tratamentul trebuie supravegheat cu strictete de catre medic. mai repede decât trasaturile personalitatii paran01ce. si acesta este un delir de persecutie. Lucru surprinzator. . la sugestia psihiatrului ei. pentru a discuta o chestiune privind obligatiile de coproprietar si atunci a realizat ca. cât si pe cel al interpretarii eronate. Acesta i-a stabilit diagnosticul si i-a prescris un tratament care a facut ca delirul Adelei sa dispara în câteva saptamâni. Acestea sunt adevaratele "antidelirante".fata de propria persoana. Dar vindecarea deplina a fost obtinuta atunci când. În acest exemplu.48 Fran~ois Lelord si Christophe Andre cultând orice zgomot din imobiL parându-i-se suspect pâna si clipocitul apei din conducte. ori se simt abandona te. sunt doua tipuri care îsi vadesc o anumita eficacitate în perioadele de criza: neurolepticele si antidepresivele. Dar cum neurolepticile au si o serie de inconveniente. caci prima conditie pentru a veni în sprijinul paci~ntului este de a-i inspira încredere. SI MEDICAMENTELE? Rareori se întâmpla ca personalitatile paranoice sa ceara un tratament. Neurolepticele sunt utilizate de mai mult timp. Adela a depasit atât stadiul neîncrederii excesive. caci se considera perfect normale. în timp ce încrederea este tocmai ceea ce acesta acorda mai greu. Tratamentul unui paranoic constituie o adevarata sfidare. adesea. generalist sau psihiatru. nu era nici urma de ostilitate. când îsi imagina un complot neverosimil. Totusi.

sa se simta mai putin vulnerabile. uneori chiar usor delirante. un proprietar :. Scott. într-un crescendo de halucinatii din ce în ce mai terifiante. Dar banuim ca lucrurile vor lua o turnura neplacuta atunci când. Humphrey Bogart joaca rolul unui sfâsietor personaj paranoic. aude echipajul si pasagerii ponegrindu-l fara încetare. jucat de George C. :'1.t '1 e paranoice în filme si în literatura de Bunuel (1952) reprezinta un autentic sindrom clinic al paranoiei în domeniul vietii amoroase. . d II a a Cât priveste antidepresivele. care îsi exaspereaza echipajul si sfârseste prin a trezi în jurul lui chiar ura pe care o suspecta. Francisco. acestea pot ajuta personalitatile senzitive sa fie ceva mai optimiste si. declanseaza al treilea razboi mondial. se îndragosteste de o tânara frumoasa. film turnat dupa romanul lui Herman Wouk. în ciuda oricarei medicatii ori a psihoterapiei.) • În Diabolic scriitorul englez Evelyn Waugh ne descrie o experienta paranoica deliranta. inflexibil si plin de încredere în sine. comandant de vas autoritar si incompetent. Personalitatile • El a :i a a a 1 .nexicanînstarit.Personalitatile paranoice 1- 49 1. prin urmare. pleaca în luna de miere. el se apropie de sotia sa pentru a o saruta. • In capodopera lui Stanley Kubrick. Impreuna. în noaptea nuntii. Ferm convins ca sovieticii îi "otraveau fluideIe corporale". Oricarui psihiatru îi vin în minte cazuri de personalitati senzitive. ale caror tulburari au disparut complet în urma unui tratament alcatuit adesea dintr-o combinatie de un neuroleptic în doze reduse si un antidepresiv. ea închide ochii si de îndata îl aude întrebând: "La cine te gândesti?" • În Revolta de pe Caine de Eduard Dmytryk (1954). (Speram ca responsabilii fortelor nucleare sunt supusi testelor de aptitudini. Aflat într-o croaziera pe un pachebot. Doctor Falamour (1963) generalul Ripper. Dar se întâmpla si ca unii paranoici sa ramâna neschimbati. se dovedeste un veritabil paranoic..

Nu se mai poate lucra cu tine. motivul ar fi acela ca Hrusciov aparea în ochii conducatorului naiv si sincer. între cei doi a început o relatie tensionata. Spuneti-i: .ois Lelord ~i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PARANOICII? Recomandabil • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile Paranoicul va avea mereu tendinta de a-~i imagina ca vreti sa-i faceti rau." (Critici evazive si amenintatoare. • Sa respectati convenientele cu scrupulozitate Într-o zi. astfel. cu prilejul unei întruniri profesionale. nu trebuie sa-i dati "indicii" care i-ar confirma suspiciunile. de "taran rus cumsecade". Aceasta. în timp ce înca mai strângea mâna celei anterioare. Mesajele voastre nu trebuie sa lase nici cel mai mic loc interpretarii. p. Daca trebuie sa-I criticati. 217.I-ai cerut patronului sa-ti încredinteze acest dosar. clar. ap. Hru~ciov a supravietuit mai multi ani în imediata apropiere a lui Stalin.50 Franc. nu te bizui pe mine. îsi îndrepta privirea catre urmatoarea persoana. Fata rotunda si privirea asa-zis naiva. 5 R.. sub conducerea caruia jumatate din membrii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au fost executati ori deportati. o personalitate paranoica." (Descrieri precise ale comportamentului. Conquest. pare sa-I fi avantajat. fara sa ma Î11~tiintezi~i aceasta ma supara. Prin urmare. fiti limpede. cit. Daca vei avea probleme. Acesta a început sa strânga mâini si. Cel mai bun mijloc este de a comunica cu acesta într-un mod cât mai putin echivoc cu putinta. . mai mult dintr-o usoara eroare de sincronizare decât din impolitete. Potrivit istoricului american Robert Conquest5.) Astfel. unul din prietenii nostri afost prezentat în acelasi tirnp mai multor persoane. ferm. ) Nu-i spuneti: "Nu mai merge asa. a dedus imediat ca acel prieten si-a întors privirea dinadins si ca în felul acesta voia sa-i arate dispretul si. Data viitoare as prefera sa vorbe~ti mai întâi cu mine..

Chiar din momentul în care am început amenajarile.. pentru a vedea stricaciunile pricinuite de camion.i cea mai potrivita. nu ezitati sa o faceti. adesea este teribil de ispititor sa-i evitati pe cât posibil. împreuna cu sotul ei. sau sa încercati sa nu-i mai vedeti deloc. fiti de o politete reglementara". Fost agricultor. într-o casuta din apropierea vechii lor ferme. Am fost u?or uimiti de ostilitatea din glasul lui ?i de îndata am încercat sa mai des tindem atmosfera. Atentie! Nu este vorba sa deveniti servili sau excesiv de binevoi- antenele hipersensibile ale paranoicului vor detecta lipsa ':oastra de sinceritate . Si daca este este vorba de o persoana de care va puteti distanta fara parere de rau. fiti cu bagare de seama la formulele de curtoazie.te (doar daca este absolut necesar). vecin. Sa o ascultam pe Lise. a venit sa se plânga ca un camion cu pietri?. prin forta împrejurarilor. raspundeti de îndata ::lesajelor lui. pe o su- . cincizeci si doi de ani. totu. ruda. care venise la solicitarea noastra. contactul cu un paranoic sa devina inevitabil. Dar se poate întâmpla ca. Prin ·zmare... nici nu ne-a trecut prin minte ca vecinul nostru ar avea un asemenea caracter dificil. Când ne-am cumparat casa la tara. dar el a ramas la fel de neînduplecat. L-am însotit. Pâna sa va mutati ori sa va schimbati locul de munca.. lasase o urma pe peluza lor. În acest caz. fie acesta patron..i veti fi nevoit sa încercati sa le faceti fata. întâmpinându-l cordial ?i cerându-i scuze.Personalitatile paranoice 51 Orice eroare de eticheta pe care o comiteti risca sa fie con~~derata drept semn al dispretului sau drept batjocura. fiti atent când îl prezentati altcuiva. ~)ri: • Sa mentineti un contact regulat cu el (ea) Fiind bine cunoscute tensiunile extreme pe care le prilejuieste frecventarea paranoicilor. locuia cu sotia lui. nu-l lasati sa a. daca aveti de-a face cu un paranoic. Pe un colt al peluzei.tepte. coleg. care. Era de-a dreptul ridicol.i de îndata veti fi suspectati ca încercati sa-i adormiti neîncrederea pentru a va deda cine stie carei fap:e rele. strategia care consta în a te tine de o parte nu este neaparat . a cumparat o casa la tara. feriti-va sa-I întreru?eti când vorbe.

eram în gradina cu ni~te prieteni pe care îi invitasem sa dejuneze cu noi.i.iChristophe Andre prafata nu mai mare de o palma. despre gradinile noastre.52 Fran~ois Lelord s. care Îmi parea timida ~i supusa. cu un paranoic aflat în preajma voastra. Deunazi. foarte grav. Odata. ca ~i când ar fi fost vorba de o stricaciune considerabila.enii cu dare de mâna îl . Numai ca de asta data ne-am decis sa ie~im la acele ore la care vecinul era prin preajma. vecinul nostru pare sa se mai fi destins. Apoi. avea tendinta de a-si imagina ca oras. iar conversatiile noastre sunt pe teme neutre. sotul meu mi-a explicat ca îsi daduse seama imediat ca vecinul nostru era un "parano" ~i ca nu trebuia contrazis din capul locului. dar nu prea apropiat totus. N-a mai fost alt incident. dar sotul meu mi-a facut semn sa ma abtin ~i s-a aplecat sa se uite la urma lasata de roata camion ului. Vorbim despre copiii no~tri. într-adevar era vizibila urma unui caucIUc. Dupa un prim contact neplacut. cum fusese la vânatoare. sau sa încercam sa aplanam situatia? Am optat pentru a doua varianta. ca sa se plânga de zgomotul infernal pe care îl faceam. sau ca va amuzati pe seama lui. Dupa aceea.. paranoicul va crede ca îl dispretuiti. Încetul cu Încetul. Sa vii sa faci o tragedie pentru atâta lucru! Eram gata-gata sa izbucnesc în râs. ne-am gândit mult: sa vindem casa înainte ca lucrurile sa se înrautateasca. Iar noi continuam sa mentinem un contact regulat cu ei. a venit sa ne aduca un iepure..oy paranoic. Acest exemplu arata necesitatea unui contact regulat. S-ar putea spune ca acest fost agricultor. Eroare! Era acolo de fiecare data ~i ne arunca priviri din ce în ce mai veninoase. us. Dupa cele doua incidente. de nepoti . Tot Încruci~ându-ne cu el. iar ea pare Încântata ca ~i-a gasit pe cineva cu care poate vorbi. Daca îl evitati sistematic. i-a propus vecinului nostru sa estimeze suma care i-ar fi fost necesara pentru a reface peluza. ne-am propus sa ne evitam sistematic vecinul. Acesta a parut surprins. Vecinul nostru a aparut iar. a mormait ca se va gândi la aceasta ~i a plecat fara nici un alt cuvânt. am Început sa ne saluti/m. Eu m-am Împrietenit cu sotia lui. sa schimbam câteva cuvinte despre vreme. cautând înainte de a ie~i ca acesta sa nu fie cumva pe afara ~i alegând acele ore la care el nu era acasa. ca în exemplul precedent.

Iar avocatilor le este bine cunoscut acest gen de clienti.Personalitatile paranoice 53 Jispretuiau. sa-si repuna la punct parerea despre dumneavoastra si va mai tempera elanurile imaginatiei sale. regulat. deci dumneavoastra sunteti cel care l-a vor-::tit e rau sefului. din ultimii ani a tarului! . redus drastic ca urmare a unor epurari masive.i crutat de Stalin: cei care fusesera membri ai Dumei. ne de la impuritate. Iata un rapt surprinzator: dintre membrii partidului comunist. dupa raul pe care l-ati facut si pe care el înca nu l-a descoperit.ibani pentru ceva ce. Un paranoic pe care îl evitati ar putea chiar crede ca unel:iti împotriva lui sau ca va îndepartati repede tocmai pentru ca va este teama de represaliile din partea lui. din când în când. care nu vrea decât dreptatea. Procedura juridica exercita asupra lor o puternica atractie. care întotdeauna cred ca actioneaza pentru binele poporului lor. contravine propriilor interese. gata oricând sa intenteze o actiune în justitie pentru o cauza ce nu merita osteneala s.icare nu precupetesc timp s. în cadrul caruia dumneavoastra respectati uzantele si nu va aratati ostil sau nelinistit. Lisa si sotul ei îi confirmau aceas~a ipoteza. ~ocmai l-a dojenit seful lui. ca si dictatorii paranoici. adunarea parlamentara. la urma urmei. legi sau regulament (cu exceptia situatiei în care considera ca al sau caz nu este similar celui din regulament). Iar evitându-l. iar scrisorile lor au deseori un aspect juridic. chiar si atunci când îl extermina. însa dumneavoastra îl evitati de câteva saptamâni. De pilda. Absenta dumneavoastra îi va da libertatea d de a gândi în voie la intentiile dumneavoastra rauvoitoare în ceea ce-l priveste. un grup a fost totus. îl va face ca. Daca faptul de a se simti învins de un alt ins îl face pe paranoic furibund. • Sa faceti referiri la legi si la regulamente Paranoicul se considera o persoana care respecta legea. argumentatia propriei lor pozitii fiind justa si pe puncte. în schimb el se va înclina în fata unei institutii. În timp ce un contact firesc. pentru a-l salva fie de la decadenta. Majoritatea paranoicilor resimt o anume fascinatie pentru legi si regulamente.

lasati-va colegul paranoic sa-~i atribuie prerogativele care considera el ca-i revin de drept. dar dupa ce solicitase ca anumite clauze ale contractului safie reformulate. fascinat de tot ce tine de juridic. Pacientul. paranoicul are nevoie de succese mai mari ori mai însemnate. Medicul. consultati un specialist din respectivul domeniu. La lucru. dupa ce afost sfatuit. a început sa îl tot hartuiasca pe medic cu mesaje ~i telefoane tot mai violente. riscati sa-i amplificati furia. caci considerase ca nu fusese bine îngrijit.ois Lelord ~i Christophe Andre Dar. chiar primej- . înainte de toate. dar cu conditia ca amândoi sa semneze un contract ce stabilea îndatoririle fiecaruia dintre ei fii care stipula ca medicul avea dreptul de a sista întrevederile în cazul în care pacientul redevenea agresiv. Pacientul paranoic a acceptat. mentinându-se însa la un nivel de tensiune acceptabil. nu va angajati în ceva de care nu sUllteti siguri. luati-va precautii. dar stabilind totu~i o limita. istovitoare. aratati-va coltii. Înainte de a va aventura pe acest tarâm.) • Sa va cautati aliati în alta parte A te confrunta cu un paranoic la lucru sau în viata personala. Un pacient paranoic prinsese un mare necaz pe medicul sau generalist. de îndata ce paranoicul trece dincolo de granita pe care ati trasat-o. pentru a-~i mentine echilibrul. atentie. Într-o buna zi acesta i-a facut cunoscut pacientului sau ca din acel moment refuza sa-l mai primeasca.54 Fran<. pacientul paranoic îfii gasise un alt adversar în persoana proprietarului sau. pe care medicul nu-l mai putea stavili. Este important sa ~titi sa-i cedati în ceea ce vi se pare neesential. În schimb. ~i. Consultatiile au reînceput. (Între timp. Întrevederile lor devenisera doar un monolog agresiv ~i plin de injurii. Daca dumneavoastra îl privati cu totul de aceste succese. paranoicul. adesea cunoa~te mult mai bine decât voi legile ~i regulamentele ~i va ~ti sa le foloseasca în propriul avantaj. • Sa le lasati unele mici victorii. este adesea o situatie frustranta. pentru a nu ceda în ceea ce este esential. dar gândi ti-va bine care Ca noi toti. fii mai furios. i-a propus bolnavului sa-l revada. iar voi gânditi-va ca aceasta nu va prejudiciaza cu nimic. mai ales.

Am început prin a-i explica propriul meu punct de vedere. Citind-o. am înlemnit! Marcel facea o lunga lista a tuturor actelor necinstite pe care. Sunt luni de zile de când sunt în conflict cu Marcel. scrisa într-un stil juridic ~i parea convingatoare. La cei din jur poti afla sprijin. mai degraba. Totusi. ~i nici n-am râs pe seama lui vreodata. mai bine zis je când el a prins necaz pe mine. îl vorbisem de rau reprezentantilor municipalitatii. sa evit orice conflicte cu Marcel. Stiam ca nu era nici un graunte de adevar în tot ce scrisese: fire~te. mai ales daca si ei se confrunta cu acelasi paranoic. am o diploma. -. pentru ca ace~tia sa nu i se mai adreseze ~i lui ~i. ca în cazul lui Jean-Marie. iar cei de la alte . m-a ascultat cu un aer plictisit. Am simtit furia crescând în mine. ieri dimineata am gasit. cred ca-1~tiu: sunt mai tânar. dar scrisoarea adresata ~efului era teribil de bine ticluita. Eram deceptionat. caci scrisoarea continea punctul de vedere al lui Marcel. cadru administra:iv într-o colectivitate teritoriala. tinând cont de situatia care oricum era complicata. Am vorbit despre aceasta cu un alt coleg care mi-a explicat ca acela~i patron. mi-a recomandat. îi dadeam de lucru secretarei. Acest ~ucru e valabil mai cu seama în lumea afacerilor.i ) -. în final. m-a cuprins nelini~tea: ~tiam ca nimic din ceea ce scria el nu era adevarat. încercasem sa-i fur ideile ca sa le prezint ca apartinându-mi. Si nici nu-l vorbisem de rau.Personalitatile paranoice 55 la . iar motivul nu-mi este cunoscut. Numai ca Marcel mobilizase nu- e a c 2 l' . pur ~i simplu. chipurile. pentru a-l desconsidera. Dupa furie. îmi venea sa ma cert cu el.tepartamente ma apreciaza mai mult. Numaidecât i-am cerut patronului o întrevedere ~i acesta mi-a acordat-o. Dar. iioasa wleori. voise sa-I transfere pe Marcel în alta parte. ca ea sa nu mai aiba timp sa-i dactilografieze ~i lui lucrarile. ci. sfa:uri. Spre marea mea surpriza. încurajare. cu câtiva ani în urma. le-a~fi comis la adresa lui. ca a~fi facut haz pe seama lui laolalta cu alti colegi mai tineri. 'i Totu~i. sa nu iti prea surprinsi daca altii se vor arata reticenti în a va acorda sprijinul lor. obosit aproape ~i în loc de a-mi spune care îi este parerea. o copie a unei scrisori adresate ~efului nostru. dar nu în ideea de a o monopoliza. eu moilopolizasem secretara noastra comuna.dusa chiar de Marcel.

am început sa povestesc cum s-a certat Roger cu primul lui patron. cadru din domeniul bancar. Directiunea preferase sa renunte decât sa dea na~tere unui conflict interminabil.în propriul vostru înteres. pe vremea când abia îl cunoscusem.56 Frans. cinam cu ni~te prieteni ~i. cum domnea buna dispozitie. de ce n-ati încerca? . Nu aveam câtu~i de putin intentia de a râde de Roger. sa îlla?i pe celalalt sa persiste în gre?eala înseamna sa-i refuzi orice ?ansa de a se schimba. le va displace gândul de a se întoarce pe câmpul de lupta pentru a va apara. considerând ca. ne poveste~te Patrick. Acest exemplu va va ajuta sa întelegeti de ce atunci când este vorba de un paranoic. Alaltaieri. de a-?i reconsidera viziunea pesimista asupra relatiilor umane. De când îl ~tiu este a~a. ~i Roger nu-i prea aratase respectul pe care acesta îl a~tepta. este vîna lor ?i ele trebuie sa clarifice lucrurile. loial ~i destul de haios când este ceva mai destins. daca au avut experiente dureroase. ci de a arata cum . dar total depa~it. Dar aceasta pozitie este discutabila dîn doua motive: . la urma urmei.dîntr-un punct de vedere etic. este un tip generos. N erecomandabil Sa renunti la a lamuri neîntelegerile Cum personalitatile paranoice sunt obositoare ?i deseori frustrante. Povestea era destul de comica. De altminteri. obtinuse chiar interventia deputatului local. uneori. dar sa-I vad prea des este obositor câteodata. daca exista o ?ansa de a clarifica neîntelegerea. ceilalti nu va vor ajuta întotdeauna. foarte grav. patruzeci ~i trei de ani. Î~i pusese la punct un dosar clar ~i convingator. dupa o neîntelegere te poti simti tentat sa renunti sa te explici în fata lor. ca ~i scrisoarea pe care tocmai o citisem. trimisese o scrisoare ziamlui local. amenintase ca se va plânge la consiliul de conciliere a conflictelor de 71nll1ca. Patronul era un batrân plin de el. • Roger îmi este prieten de multa vreme.ois Lelord ?i Christophe Andre maidecât sindicatele. caci este mult prea susceptibil.

dar ca ideea de a lasa loc unei neîntelegeri ma ~ortura.Personalitatile paranoice 57 f. preocuparea lui Patrick de a lamuri aceasta problema l-a ajutat cu siguranta pe Roger sa con?tientizeze ca propriile simtaminte nu-i erau indiferente lui Patrick ?i ca acesta nu-i putea fi "du?man". am înteles ca el luase poves~ioaramea drept o ironie din partea unuia care se credea superior. Am încheiat zicându-i ca poate gresisem strigându-l. Mai târziu am observat ca ceilalti râdeml. dar i-am spus ca realizasem destul de târziu ca nu erau amintiri placute pentru el si ca nu-mi dadea pace gândul ca l-am necajit. Mi-a raspuns ca nu erau amintiri tocmai placute. .î11l facut o cariera mai buna decât a lui. Rager mi-a raspuns ca între noi nu era nici o neîntelegere. amintirea avea sa ramâna vie in mintea lui. De altminteri. patronul era într-adevar ridicol. 1 i :meori lucrurile merg din ce în ce mai rau. l-am strigat. dar ca Roger parea tare :. dar l-am mai vazut de atunci si am simtit ca el se bucura sa ma revada.a luat asupra lui întreaga raspundere pentru acea neîntelegere. si tocmai de aceea mi se paruse istorioara vrednica de a fi povestiM. dupa cum îl stiam pe Rager.mtrariat. dar Roger era destul de glacial cu mine. m-am repezit dupa el. . în toata povestea asta. valabile în cazul unei personalitati u?or "parano". el a respectat doua reguli de aur. De asta data i-am mai spus ca eu îl gaseam ridicol pe patron. mai ales cu un patron ::1reprinde necaz pe tine.nu ?i-a silit prietenul sa recunoasca ca se suparase. Am ezitat asupra atitudinii pe care s-o adapt. în loc de a o arunca asupra prietenului sau. Bineînteles ca pufeam sa trec totul sub tacere si sa las ca timpul sa-i stearga supararea. Dar. Am schimbat repede subiectul. Patrick ofera un bun exemplu în ce prive?te utilitate a încercarii de a lamuri o neîntelegere. Cum stiu ca el considera ca . nu pe el. Si atunci. În cele din urma. N-am încercat sa-I fac sa recunoasca. El a negat. In acea seara ramasese la fel de glacial. A recunoscut si el ca. caci aceasta ar fi însemnat sa-I faca sa recunoasca ?i ca gre?ise în supararea lui. pentru c1-ispune ca bagasem de seama ca pavestioara mea îl cam contra!'lase. discutia s-a reînsufletit. .

de a va domina. prin manierele lor suparatoare. aparenta lor rea-credinta (de fapt ei se considera de o desavâr?ita buna-credinta. nu va pierde nici o ocazie pentru a încerca sa va secatuiasca de vlaga.ge.idiot!" sau "Ar trebui sa fi închis!" sau "Ar cam fi cazul sa te tratezi!".Sulte. nu persoana. Aratati vederii sale doar ceea ce este impecabil. o data ce paranoicul va fi încredlll. ceea ce paranoicul va considera inadmisibil ?i va trece de îndata la represalii disproportionate. jignindu-i. Cum sa va manifestati furia în fata unui paranoic Spuneti-i: "M-am saturat de pretentiile tale". fiti asemenea unei maslll. aveau deci dreptate sa nu aiba încredere.:oisLelord ?i Christophe Andn§ • Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine Prin îndârjire.tat ca îi slUl. ramâne ti foarte "comportamentaI" în repro?urile voastre. sa nu spui prea multe.58 Fran<. . chiar daca explodati. • Sa comiteti greseli La lucru. mai ales. caci în virtutea acestora va va acuza sau va porni o procedura juridica împotriva voastra. facându-1 sa con?tientizeze sinceritatea voastra. Relatiile cu un paranoic constituie un exercitiu care se dovede?te bun. i-ati urât ?i i-ati dispretuit de la bun început.Ceraa unei emotii puternice. Nu-i spuneti: "E?ti lUl. Aruncându-Ie cuvinte care ranesc. unii paranoici ne trezesc dorinta teribila de a exploda ?i de a-i cople?i cu lll. expresia slll. dorinta de a va înVlll. stângacie. În ambele cazuri dumneavoastra ati criticat comportamentul. faceti un serviciu nervilor dumneavoasti'a. caci în aceste cazuri aduceti o ofensa persoanei. Deci. întarindu-i de altminteri în suspiciunile lor: da.Dar este o tentatie careia ar fi mai bine sa-i rezistati. El va jubila la cea mai mica greseala.teti adversar. De altfel. sau chiar "Ma faci sa spun mereu acela?i lucru". nu uitati). dar le veti spori violenta. uneori l-ar putea misca pe paranoic.arii bine unse. caci te ajuta sa cumpanesti mai bine vorbele si. neatentie din partea voastra. Când apare paranoicul.

ca l-ati bârfit. Discutiile pe teme politice îi fac lesne pe oameni patimasi si. conversatia se poate schimba usor în controversa. de pilda. Bârfa duce la legarea unor prietenii. Cu hipersensibilitatea în a detecta adversari ipotetici si cu dorinta de care este stapânit de a-si confirma banuielile. pentru a nu crea o atmosfera tensionata. caci vor afla Bârfa. Este preferabil sa-i spui deschis unui coleg ceea ce te nemultumeste. când parerile difera. cunoscându-i putinta de a face rau. când într-un grup se discuta despre politica si când se atinge un anume nivel de tensiune ca urmare a divergentelor de opinii. în general. povestindu-i mai mult sau mai putin denaturat. paranoicul va sti întotdeauna. Bârfa este un paliativ si pentru nervi. Iar conversatia nu este decât o lupta strânsa: de la o personalitate paranoica nu trebuie sa te astepti la tentative de conciliere. În schimb. • Sa discutati politica Un alt domeniu în care se cuvine sa fiti prudent cu personalitatea paranoica: politica. Sa bârfesti un paranoic este ceva mai riscant. decât sa clevetesti pe seama lui. care poate suprima dorinta de a-l infrunta deschis pe cel pe care-l bârfesti. la cele mai categori- . Fiecare este dispus sa puna capat controversei. prezinta o serie de avantaje: creeaza o anume complicitate cu cel cu care vorbeste despre o persoana absenta. De obicei. dimpotriva. ceea ce ati spus despre el. ci. Cu atât mai mult cu cât cei ce va sunt potrivnici. Si nu încape îndoiala ca acesta este motivul pentru care codul bunelor maniere recomanda evitarea acestui subiect. Bârfirea patronului. l-ar putea monta împotriva voastra. caci îi spui în soapta confidentului ceea ce nu ai îndraznit a-i marturisi în fata unui adversar mai puternic ca tine.Personalitatile paranoice S9 • Sa-i bârfiti. Dar bârfa are si o serie de neajunsuri: este o consolare mult prea facila. o personalitate paranoica nu va proceda în acest fel: pentru ea a nu-si apara propriile opinii pâna la capat echivaleaza cu o înfrângere. într-un fel sau altul. convivii schimba brusc subiectul sau se straduiesc sa gaseasca macar un punct al problemei asupra caruia sa se puna de acord cu totii.

dar de partea social-democratilor.oisLelord ?i Christophe Andre ce argumente. La prima vedere. Cei mai multi dintre noi au râmas de stânga. dar la Eric se manifesta într-o forma destul de greu de suportat într-o discutie. pe care te poti bizui. dar degenereazâ curând într-un monolog. & coli. controversa continua. care nu se sinchiseste de ele si care. pare un om fermecator. este un tip de treaba. Cum personalitatile paranoice manifesta adesea o atractie pentru pozitiile politice extreme (caracterizate prin desemnarea unui dU9man rau intentionat 9i raSp1. Când abordam subiecte politice. politica îl face sa vada rosu în fata ochilor. De altminteri. 333-334. Les Meurtres collectifs.illzator de toate relele societatii ?i care trebuie pedepsit fara miIa6). venirea stângii la putere. ceea ce am aflat despre conducâtorii pe care îi admiram. eu merg cu el la pescuit deseori. un pensionar. Într-o seara am avut proasta inspiratie de a-i invita la cina. îndatoririle familiale si profesionale. Eric îi tot da cu teoriile asupra necesitatii dictaturii proletariatului. discutia pe teme politice se poate aprinde iute. Prin anii saptezeci eram studenti si. Dar Eric nu este singurul cu care nu trebuie sa discuti politica. Daca este contrazis se aprinde si aceasta pare sa-i faca mare placere. eram de stânga.Y. Aceasta ne face sa nu mai vorbim de politica în prezenta lui. cu cât pare sa creada ca cel care este mai temperat ca el este fie un inconstient. iar sotia mea se întelege bine cu sotia lui. Si aceasta ni s-ar fi pârut o chestie simpatica. în cazul unei revolutii..60 Fran<. are grija de casa noastra când suntem noi plecati. mai degrabâ. unii dintre noi revendicându-se de la \tIao ori de la Enver Hodja. Cu exceptia lui Eric.. Paris. Avem un vecin. dar este cazul sa o spunem. Iata marturisirile lui Damien. Am pâstrat legâtura cu câtiva colegi de facultate si ne întâlnim periodic. fost elev al unei 9coli de arhitectura. De atunci însâ vârsta. Calman-Levy chives en sciences saci ales". 1973. Totul a 6 H. fie un ticalos. n-ar trebui sâ scape nepedepsit. ca multi alti tineri. Dicks. Si devine cu atât mai violent. "Les Ar- . pp. care nu realizeazâ suferintele poporului. caderea zidului din Berlin. toate acestea ne-au mai temperat elanurile. care si-a pastrat neschimbate convingerile revolutionare de la douâzeci de ani.

'5tbine pâna în clipa în care discutia a ajuns ~i la politica. ~~3 de democratie. în fata unui paranoic: uneori este de-ajuns sa iei putina distanta. sa-i la~i ceva mai mult spatiu. Concluzia: înainte de a discuta politica. (Atentie. Feriti-va sa ajungeti în aceea~i situatie. asigurati-va ca interlocutorul vostru poate accepta regulile unei dezbateri în contradictoriu fara a-~i pierde sângele rece. chiar în contextul unei iiscutii amicale. dar aveam sentimentul ca ne izbim de un zid. si ca doar oame" .3tri -a schimbat: pâna atunci fusese un musafir extrem de placut s 5:-. caci ve:ieam cum sotia mea era pe punctul de a exploda ~i ultimul luau pe _-aremi-I doream era o cearta între vecini. ofensat. riposteaza printr-o lovitura înca ~i mai puternica. primul. patruns de convingere. acesta. amintind solutii demne de un stat totaAar. Nici unul dintre interlocutori nu accepta sa-~i mai tempereze modul în care î~i exprima opiniile. ca nu era firesc ca toata lumea sa aiba dreptul la ~'ot si ca Revolutia franceza chiar nu l-a prevazut. Am încercat sa-I contrazicem mai întâi . Dar din acea seara. îl trânteste pe celalalt. dar eu am reu~it sa-I fac sa schimbe subiectul la timp. nu vrem sa spunem ca orice persoana care se aprinde vorbind despre politica este paranoica!) Sa deveniti si voi paranoici Relatia cu un paranoic se aseamana uneori cu un scandal care de-abia începe: unul din protagonisti. aveam în fata un fanatic care. ne :'xvlica ca tara se aiflaîn plin declin si ca tot raul venea dintr-un ex. Sub ochii :-'.Personalitatile paranoice 61 -'. ':ii culti ar trebui sa voteze. Dupa care . tendinta de a simplifica problemele politice. " Cele doua exemple precedente pun în lumina doua caracteristici ale personalitatii paranoice.'1 gluma. chiar sa încerci sincer sa lamure~ti o neîntelegere pentru a dezamorsa un conflict care plute~te în aer. Apoi. îl împinge cu brutalitate.c abordat teama emigrarii. desemnând un du~man raspunzator de tot raul ~i care merita sa fie aspru tratat.brusc. În primul rând. din gre~eala. surprins si revoltat. care îl face pe celalalt sa-i dea un prim pumn si meciul de box începe. rigiditarea. Spectatorului sosit între timp îi este greu sa desluseasca "cine a început" acest taraboi. rela:iile noastre s-au racit. Ba• .

cu putin tact si prudenta s-ar putea evita o seama de conflicte cu persoanele ce prezinta trasaturi paranoice. Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine. ci. Sa le bârfiti. caci paranoicul este cauza atâtor neplaceri si frustrari. Sa va cautati aliati în alta parte. gata sa explodam la cea mai mica neîntelegere. Sa mentineti un contact regulat cu el (ea). Sa faceti referiri la legi si la regulamente. Sa le lasati unele mici victorii. Dar aceasta nu este simplu. faptasul nu este neaparat cel mai nebun dintre cei doi. pe buna dreptate. trecând la represalii disproportionate. constatam ca în paranoia exista diferite grade si ca nu toate personalitatile paranoice merita repulsia ori teama pe care ni le determina unii "paranoici de lupta". modele la scara redusa ale marilor dictatori. persoane cât se poate de agreabile. indignându-va la culme. uneori.62 Fran<. dar gândi ti-va bine care. În concluzie. La tara. banuitori fata de cele mai însemnate acte ale sale. N erecomandabil • • • • • Sa renuntati la a lamuri neîntelegerile. În schimb. caci vor afla. continuând cearta din nimic. Sa respectati convenientele cu scrupulozitate. Cum sa ne purtam cu personalitatile paranoice Recomandabil • • • • • • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile. Sa discutati politica. dar care sunt. . dealtminteri. este acela care fusese împins la capatul rabdarii de un paranoic inflexibil. Sa comiteti greseli. paranoicul ne face si pe noi sa fim paranoici. iar mânia pe care ajungem sa o simtim ne face din ce în ce mai inflexibili. în conflictele care sfârsesc printr-o împuscatura.ois Lelord si Christophe Andre gati de seama sa nu reactionati si voi asemenea paranoicilor. Într-un anumit fel.

Daca va este coleg sau colaborator: înainte de a merge mai de?arte. a va ajuta.Personalitatile paranoice • Sa deveniti ~i voi paranoici. consultati un avocat bun. Apoi recititi acest capitol. . 63 Daca va este pef: schimbati locul de munca ori simulati ca s'mteti angajati loiali. Daca este cineva apropiat: apelati la un psiholog pentru a va s:atui.

neîncrea cunoscut.:oisLelord si Christophe Andre paranoice? I iI I ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati i Când cineva îmi arata ca ma apre! FALS marturisesc.persoane.sa obtina acestasema nucaci sa care împotriva cuvenit.64 Fran<. 10. mine. Ma pe reproseaza ca as sa-i cei pe Chestionarul întâmplala toti încrefi 6. Mi se S. 9. Sunt sceptic(~)în privinta celor I e ! I I 1 I II . I gândesc a sa ai mai Când mi se adesea 3. îi e dintez ma simt pedepsi -I decât care ca nu pentru apoi cum cuivafiunmeasala mi faptele seasca mai toCmall-am ceea foloteam teamamultecevasecret.s-ar acestade purtau cecuface mine ca i-as prost. facesesococu acestea chipui.

povestepte Bruno (douazeci pi opt de ani). La prima pedinta. impresionant de scurta.III Personalitatile histrionice I ieu. multumindu-se sa-mi arunce priviri cam staruitoare. cu glas de copilap. Firepte ca dupa pedinta m-am îndreptat spre ea pentru a-i vorbi.enii. Caroline în schimb era de pare- i . ni s-a aliiturat.i putin furios. Caroline a venit la Jrzineîn birou. de altfel. Alex. a avut parte . nu ascundea nici unei '-.. Totupi. Caroline a vorbit extrem de putin. Si. cam în acelapi timp. destul de enigmatice. pi Caroline am fost angajati la aceeapi întreprindere.i cum nu ar fi conptientizat cât era de provocatoare.i i-am propus sii amâniim discutia pentru urmatoarea zi. biinuielile mele s-au adeverit: când patronul. destul de curând. ma învaluia într-o privire calda. nici macar nu i-am vorbit Carolinei. ciici aveam programare la dentist. în clipa în care mii pregateam sii plec. îmi spuneam ca era prea frumos ca safie adeviirat.rivirifaptul ca avea picioare superbe. Camiine îmi sorbea cuvintele.. râdea Ia glumele mele. ea m-a întrebat de ce nu-i Inai vorbeam. Dar.i el de acelapi "numar" de dragiilii. Nu-mi venea sa cred. Într-o dupa-amiaza. când cineva se adre:'. Caroline capata un aer glacial. foarte profesional. deci era firesc sa facem cunoptinta curând. I-am explicat ca aveam orii la medic .. Eram grabit. al carui taior avea o liera '!ie clasica.. în zilele ce au urmat.ieri. Caroline nu trecea neobservata: când am zarit-o întâia oara pe _-!Lloar. ceea ce contrasta vadit cu aspectul foarte sexy. îmbracata într-un deux-piece gri. amândoi aveam aceeapifunctie.1. business-like. ca . Destul de dezamiigit . angajat al unei mari întreprin.fusta însa..

Mi-a sarit de gât în semn de multumire fii avea aceea:. la toate. A sfâr:. alta schimbare de registru: îngândurata. când înca mai eram în pat. caci I?tie cum sa le lase impresia ca le-ar întelege perfect trebuintele. Cum statea pe scaun plângând. în ma:. privindu-ma îndurerata ca ofetita abandonata.te repede.edinte vine cu idei bune. am condus-o pe Caroline acasa. Cu clientii însa se descurca bine. a acceptat surâzatoare. dupa ce am facut dragoste. Deseori. parea extaz iata fii nu contenea sa laude bunatatea. M-am decis sa pun capat relatiei. Dar. Mi-a purtat pica timp de câteva zile. când însa dadeam semne ca vesnicile ei variatii de atitudine ma cam oboseau. numai ca mie nu-mi prea iel?eadin minte faptul ca acel copila:. se plictise:. ca într-o relatie. Dar când sa coboare din ma:. recunosc . barbatii te deziluzioneaza. M-am oferit s-o duc acasa fii pe drum.:oisLelord si Christophe Andre re ca 11-0 mai plac. este neglijenta. când este vorba de un dosar ce trebuie întocmit minutios. am petrecut o noapte împreuna. vom mai putea vorbi.isem sa aflu daca pâna la urma avea sau nu un iubit. Dar nu are sens sa va povestesc toate episoadele relatiei noastre. Asta chiar ca a pus capa. generozitatea. încât am condus-o la ea. detestata de altii. Caro line este apreciata de unii. Acasa la mine. La despartire i-am spus ca era mai bine ca relatiile noastre sa fie strict profesionale.ina. La lucru. Caroline era destul de evaziva fii eu tot nu reu:. era de fapt o tânara sexy. Privea în gol în timp ce vorbea despre el. Pe drum nu ne-am prea vorbit. Fara nici un cuvânt. În schimb. Caro line mi-a spus ca în acel moment nu era chiar libera. Caroline redevene~ provocatoare: În cele din urma. dar s-a consolat destul de repede facându-i ochi dulci unui coleg noU venit în întreprindere. pâna la urma lasa . alta surpriza: Caroline m-a sarutat pe gura.66 Fran<. Am curtat-o saptamâni întregi în timp ce ea pendula în permanenta între indiferenta fii senzualitate învaluitoare. În cele din urma am cinat împreuna. aura de mister de care era înconjurat acel barbat. înalta de un metru :.aptezeci fii cinci. Îmi sorba din nou cuvintele. la :.ina..it prin a ma obosi într-un asemena hal. în acea clipa.i voce infantila. Caroline mi-a spus ca era amanta unui barbat însurat.era tulbzlri'itoare. iar dind i-am propus sa mai bem un pahar la mine. Iar vocea ei îi era îndurerata. ei bine.

'1 port pica. dar si de a deprecia în mod excesiv altele.)aca un rol pentru a-mi capta atentia. ea a trecut de la disperare la un joc al seductiei. pare sa puna totul la inima. . dar mi se pare ca ea nu . un meschin. Caroline îi mai poate pacali doar pe cei nou veniti. Relatiile mele cu Caroline sunt amicale. o nulitate. Bruno marturiseste ca nici nu mai stie daca Caroline este o actrita. tentative de seductie.Personalitatile histrionice 7- 67 e. vor:. Uneori trece nu-i :-2 la mine sa mi se destainuie: sa-mi povesteasca. Bruno a sesizat ca emotiile Carolinei variau cu repeziciu:le: în aceeasi seara.: tragedie. pentru a capta atentia celuilalt. ca nu este niciodata ea îns. ca pi cum decizia ale. care adesea se întâmpla sa fie aceleasi. se exprima într-un mod oarep ::on dramatic. la indiferenta si a sfârsit cu un sarut. În fine. declaratii teatrale la sedinte.'rii unei reclame pentru cutare produs alimentar ar fi o adevara:. La urme urmei. sau daca acest comportament teatral îi sta în fire! Caroline întruneste toate caracteristicile unei personalitati histrionice. extraordinar. pe :~ice n-o Clinosc înca.isi. ca pâna pi în micile discutii pe care le purtâm . apoi la o tristete oarecum misterioasa.mic "show" cu ea.C_-sarul e seama altora. ea are tendinta de a idealiza anumite persoane. Sunt deja doi ani de când ne cunoaptem. :-2ntru ca dupa doua saptamâni sa-mi spuna ca de fapt era un tica:_'5. admirabil. despre ::!tare nou pef care i se pare complet genial. de pilda. ea face un "joc" mare.-ste vreodata sincera. solicitari dramatice de ajutor (când apare ca o fetita trista). _-. I- II 'e 1- . La pedinte. . poate ca apa este ea! [- r a a a r CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE CAROLINE? 1 e 1 1 '[ '[ '[ Caroline cauta în permanenta sa atraga atentia celuilalt pu::l.-. Este un ve. schimbari deconcentrante de atitudine (trece cu usurinta de la seductie la indiferenta). dar nici nu mai poate sa ma "duca". daca face un joc.ind de ele cu admiratie.ândîn joc toate mijloacele de care dispune: tinuta provoca:oare. Cred ca si-a dat seama .

NU TOATE FEMEILE SEAMANA CAROLINEI? Intentia noastra nu este aceea de a le provoca pe feministe. dar este greu de spus daca pentru a trezi uimirea sau interesul celorlalti sau daca. Adesea. Într-adevar. . Cauta staruitor afectiunea propriului anturaj. trebuie sa se simta fermecati ~i atra~i de mine. ci doar de a aminti o dezbatere care a animat comunitatea psihiatrica. de a deprecia excesiv persoanele din anturajul sau. CUM PERCEPE CARO LINE LUMEA La o ~edinta. dimpotriva. care sunt foarte schimbatoare. aidoma copiilor. dorinta Carolinei este de a fi punctul central al atentiei celorlalti. ÎNTR-UN FEL. ele cauta necontenit o întarire în privirea fascinata a celuilalt. emotiile lor se schimba cu repeziciune.68 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andn§ Personaliatea histrionica II II II II Cauta sa atraga atentia celorlalti. Are tendinta de a idealiza sau. Stilul discursului sau este mai degraba emotional. Convingerea sa de baza pesemne este: "Pentru ca ceilalti sa-mi acorde sprijinul lor. nu agreeaza situatiile în care nu este obiectul atentiei generale." Ceea ce implica o alta convingere a Carolinei: ca nu se poate descurca singura în viata ~i ca are nevoie de ajutorul celorlalti. trec sincer de la râs la plâns. personalitatile histrionice ascund sub o aparenta spectaculoasa o depreciere a propriei persoane. caci evoca impresii ~i este lipsit de precizie ~i detaliu. Dramatizeaza exprimarea propriilor emotii. iar în tete-a-tete ea vrea ca interesul interlocutorului ei sa fie îndreptat cu totul asupra ei.

termenul de "personalitate isterica" a disparut din clarificarea americana DSM-III a tulburarilor psihologice.. aceste tulburari erau i:1ca desemnate prin numele de "furie uterina". în sunetul flautelor. contracturi. amnezii . ne spune ca femeile încearca sa seduca pentru ?Iacerea seductiei.. Termenul "isteric" vine de husteros. tulburari de conversie. amnezii. Grecii vechi credeau ca manifestarile zgomotoase ?i exagerate ale femeilor erau cauzate de mi?carile ?i contracturile uterului lor. ne ':om opri la personalitatea isterica. De altfel. ) au fost regrupate sub alte denumiri diagnostice: tulburari somatice. simptomele spectaculoase ale isteriei (paralizii.. Toate aceste simptome se deosebeau de cele observate în maladiile fizice. Pâna în secolul al XIX-lea. care-l desemna pe actorul care. În 1980. dispozitia schimbatoare.Personalitatile histrionice 69 1 Nevoia de a placea. Felul dramatic si teatral în care îsi exteriorizeaza emotiI I I ile parea a fi o trasatura constanta a personalitatilor zise "histrionice". caci apareau ?i dipareau într-un mod misterios. dureri abdominale.. ca joaca teatru etc. Pe lânga trasaturile de personalitate pe care le-am descris. organul specific feminin. nevoia de aju~or. ca sunt perfiie. le?inuri. care în greaca însemna uter. Înainte de a vorbi despre personalitatea histrionica. . Progresul medicinei a dezvaluit ca aceste comportamente ?i tulburari ale subiectilor numiti "isterici" n-aveau nici o legatura cu uterul. adesea medicii observau la acelea?i pacien:e ?i alte tulburari spectaculoase: paralizii. juca pantomima. nu sunt oare acestea clasicele trasaturi feminine? Litera-:'elra multor secole ne înfati?eaza "femeia ca fiind adesea ca::nicioasa". tulburari disociative. ca ele dau impresia de fiinte lipsite de apa:are tocmai pentru a-i acapara barbatului forta. crize asemanatoare celor de epilepsie. matricea. ::21 Motivele abandonarii termenului "isteric" 1. de la latinul histrio. puteau fi provocate ori puteau disparea în urma unor eveni::nente însemnate ?i nu corespundeau nici unei maladii fizice cunoscute.

Dintre subiectii cu o personalitate isterica. pp. Pe de alta partel persoane ce sufereau de aceste simptome nu aveau o "personalitate isterica".70 Fran<.) 3. O dovada în plus la cele afirmate mai sus: si unii barbati prezentau simptome identice1. barbatii n-au uter. Pfohl. 8. 246. New El1gland Joml1al of Medicil1e (1952). precum paralizii. lesinuri etc.. . 181-182: . "Histrionic Personality Disorder".«Histeria» in Men". (Iata macar o certitudine. N. conceputa pentru a explica isteria câtorva tinere vieneze. Or. Termenul "isteric" a capatat un sens peiorativ si este foarte adesea folosit de barbatii psihiatri pentru a desemna acele paciente carora nu le pot veni nicicum în ajutor2. Caci va vor trebui multi ani pentru a parcurge tot ce s-a scris.Y. sub directia lui John Livesly. .:oisLelord si Christophe Andre 2. multi nu prezentau acele simptome isterice spectaculoase. UN SCURT ISTORIC AL ISTERIEI Daca doriti sa cititi tot ceea ce psihiatrii si psihologii au gândit si scris despre isterie. in The DSl>A IV: Persol1ality Disorders. 4. J. 1995. 677-685. începând cu secolul trecut. Purtell. Robins. Mai ca nu-ti vine sa crezi ca acea dorinta tainica a istericilor de a atrage atentia asupra lor a fost satisfacuta! Freud si-a clait fundamentele teoriei sale pornind de la propriile observatii tacute asupra pacientelor isterice provenite din înalta societate vienezaI ceea ce ne determina sa punem doua întrebariI riscând poate astfel sa fim acuzati de "sacrilegiu": aceasta teorie. 2 B. M. În limbajul curent... ne îngaduie oare sa explicam si celelalte forme de tulburari psihologice? Si era oare prudent sa fond ezi o teorie numai pe discursul si simptomele unor paciente ClillOScute pentru dorinta lor de a capta întreaga atentie si de a obtine întregul suport al medicului lorl spunându-i adica ceea ce 1 A. The Guilford Press. termenul "isteric" este si o insulta.Is the diagnosis uses in a manner prejudicial ta pacients?". pp. este necesar sa va înarmati cu mult curaj. Cap. Cohen.

va miza si elIa fel de mult pe aparente. :orespunzând unor conflicte oedipiene refulate. pentru a capta atentia.Personalitatile histrionice 71 --oia sa auda? Freud însusi si-a pus aceasta întrebare3. aidoma personajului unui seducator dintr-o piesa de teatru. caci ::lsihanaliza îi învatase ca aceste marturisiri nu erau altceva de. o geografie a histrionismului în lume si o personalitate trebuie sa fie întotdeauna situata în propriul context cultural. pacientele lui Freud suferisera l::mzuri sexuale din partea barbatilor din familiile lor. multi cer:etatori cred ca. unui su- . el si-a pus întrebarea daca nu cumc. fundamentul ::lajor al teoriilor sale. Trillat. comportamentele lor de seductie vor varia în hmctie de atributiile sociale masculine-feminine în vigoare. desigur. Un comportament care i s-ar parea firesc unui italian din sudul tarii sale. (Astazi se produce o miscare inversa si excesi'\-atotodata: exista un curent terapeutic care tinde sa explice orice tulburare psihologica survenita la vârsta adulta prin abuzuri sexuale suferite în copilarie.) Vedeti bine cât de captivanta este isteria: am ajuns dejn cam departe cu aceasta dezbatere. Dar sa revenim la personalitacea histrionica. De alt:el.-a aceste relatari erau plasmuiri. feministele americane l-au acuzat pe Freud ca ar fi indirect raspunzator de atitudine a mult timp sceptica a psihiatri~or fata de relatarile de incest ale pacientelor lor.Fireste. pp. Pornind de la criteriile personalitatii histrionice. Apoi. într-adevar. Freud a considerat ca aici se afla ~yiginea raului lor. barbatii histrionici nu au aceeasi conduita ca si femeile. Paris. . De fapt tinând seama si de frecventa in:estului si a molestarilor sexuale în rândul copiilor. simple fantasme feminine. Cum :::~ultedin aceste paciente povesteau ca în copilarie suferisera lDuzuri sexuale si incesturi. Dar si la el preocuparea de a fi centrul atentiei celorlalti va 51a fel de mare. Histoire de l'hysterie. pe vestimentatie. 3 E. similare ce~ordescrise anterior. 1986. Seghers. :ât "inventii". 214-240. Exista. declaratii înflacarate. studii epidemiologice au aratat ca în aceas:a categorie de personalitate se regaseau doua femei la un bar·:Jat. Un oarbat histrionic va face demonstratii de forta. De pilda.

odata sositi. Adesea.ois Lelord ?i Christophe Andre edez i s-ar parea histrionic. spectaculos adesea. CÂND ESTE UTIL PUTIN HISTRIONISM Anumite persoane. a-l fascina ?i a jongla cu emotiile lui. care este avocat. douazeci ?i opt de ani. Andre m-a sedus prin ~armul sau absolut uluitor. capabil sa treaca în numai o clipa de la o declaratie înflacarata la o rezerva distanta. Iar acum. cu timpul. Cum este un bun orator. Andre ma plictise~te doar. oamenii politici sau cei din mass-media ?i-au facut o profesie din a capta atentia unui public. . precum avocatii. Când sunt u~or distanta sau pur ~i simplu obosita. Sa o ascultam pe Sabine. Si au fost atrase de aceste profesii. Nici cu mine nu este vreodata destins cu adevarat. acestea sunt personalitati histrionice.72 Fran<. devenise iute familiar cu prietenii mei. îmi dadeanl seama ca Andre juca în permanenta un ro/. departe de a ma mai vraji. Aldo Macione (sau personajele întruchipate de el) într-un film de Bergman ar surprinde. el se simte lezat ~i sustine ca nu a facut decât sa dea curs dispozitiei sale de 1/l0ment ~i ca intentia lui nu a fost câtu~i de putin aceea de a atrage atentia celorlalti. el sta îmbufnat. Nu încape îndoiala ca în domeniul publicitar ?i în mass-media sunt mai multe personalitati histrionice decât în metalurgie ori în agricultura. ?i ca aceste personalitati se simt atrase de marile ora?e ?i nu de provinciile rurale. vorbindu-ne despre logodnicul ei. De pilda. ori devine furibund. ~i nu este de mirare ca în scurt timp eram foarte îndragostita de el. când suntem invitati undeva. Andre pare sa nu î~i afle lini~tea pâna nu atrage atentia tuturor ~i pentru aceasta nu se da înapoi de la nimic: ori o face pe bufonul. Când încerc sa-i spun ca întrece orice limita ~i ca nu are nevoie sa caute sa atraga în felul acesta atentia asupra lui. Mai rau este ca el chiar crede în ce spune! Mie mi se pare ca Andre nici nu-~i da seama de felul în care "functioneaza". ori devine teatral în furia lui. Dar. tocmai pentru ca aveau sentimentul ca în felul acesta pot capata o "scena" pe masura lor.

toate acestea sfârsesc prin a-l plictisi pe partener. 4 G. comportamentul sau histrionic. A constien:iza aceasta teama este poate mult prea angoasant pentru el si atunci o îndeparteaza prin ceea ce psihanalistii numesc '71ecanism de aparare. "Psychodynamic Psychiatry in Clinical Practice". cât si ?e aceea de a-si accepta propriile emotii. În schimb. Washington. A. ele sunt întarite de convingerea ca trebuie sa vrajesti si sa seduci fara încetare. Andre sustine ca . CÂND PREA MULT HISTRIONISM GENEREAZA ESECUL Nu încape îndoiala ca. în virtute a histrionismului sau. Gabbard. altfel celalalt te va parasi si atunci încep o alta relatie. dispozitia schimbatoare. . 1994. American Psychiatric Press. în timp ce emotia sa este mai degraba de teama de a nu ?lacea. Deziluzionata. fireste. personalitatile histrionice pot parea incântatoare. adaptat tribunalului. dar manifestarile lor exagerate. în The 051\1 IV Editio11. initiata de Anna ?reud.Personalitatile histrionice 73 Sabine a sesizat la prietenul ei o trasatura de personali:?<teproprie personalitatilor histrionice: acestea au destul ~e putin conturata atât capacitatea de autoobservatie. Brusc. O.ndre optase pentru profesia de avocat si poate acelasi histrionism îl ajutase sa reuseasca în aceasta profesie. procedând înca mai histrionic si. în viata personala îl deservea. al carui rol este acela de a proteja constiinta de emotii nu tocmai agreabile (mecanismele de aparare si psihologia eului reprezinta una din cele mai fecunde ramificatii ale teoriei psihanalitice.] facea pe bufonul pentru ca era într-o dispozitie exuberan:a. urmeaza un nou esec. si care a cunoscut o mare dezvoltare în tarile anglosaxone4). care-l si împinge sa se dea în spectacol. care renunta la o asemenea companie. setea de a capta atentia. Sabine l-a parasit. La o prima vedere.

sau.:oisLelord si Christophe Andre Viata sentimentala dezastruoasa a multor staruri de cinema constituie unul din indiciile personalitatii lor histrionice: periodic. dar având si puternice trasaturi histrionice. Nadejda este o frumoasa histrionica. un homosexual la vreo cincizeci de ani. acestea sunt abandonate de partenerii sedusi mai întâi. cu a sa înclinatie spre reverie. În Duelul de Cehov. În filmul Pe aripile vântului (1939) de Victor Fleming. vadeste tendinta histrionica de a le stârni barbatilor interesul. ar putea fi un portret graitor al personalitatii histrionice. Personalitati histrionice în filme si în literatura În Bulevardul Anvergului (1950). chiar ele sunt cele care îsi parasesc partenerii în favoarea unei noi cunostinte care momentan le acorda mai multa atentie. cu setea de iubire. extraordinar de emotiv si expresiv. dar ea se îndragosteste cu adevarat doar când acestia devin inaccesibili. dimpotriva. Nadejdei nu-i mai ramâne decât sa încerce a seduce un alt barbat. Dar totul se va sfârsi rau. dar si cu tendinta de a idealiza un barbat mediocru. se plictiseste de ea. Când acesta. interpretata de Vivien Leigh. cu a sa emotivitate. ce si-a parasit sotul si a plecat cu un tânar si chipes functionar într-o localitate de pe tarmul Marii Caspice. cu dispozitia schimbatoare. pe ofiterul Kirilin.74 Franc. ci dimpotriva. Gloria Swanson joaca rolul unui star care încearca sa seduca un tânar scenarist. ). Gustave Flaubert ne descrie o Madame Bovary care. apoi obositi de comportamentul lor spectaculos. si atunci. brusc Nadejda acuza tot felul de dureri care nu numai ca nu îl înduioseaza pe iubit.Tuvom uita desigur Colivia cu nebune (1978) de Eduard Molinaro. . în care Michel Serrault joaca rolul lui Albin. însa. Scarlet O'Hara. punând în joc o întreaga gama de comportamente histrionice.

ci reprezinta un fel de-a fi care face parte din pers 0:lalitatea lor. mai cu seama la sedinte. Jocelyne. reusea sa-i oboseasca pe toti la sedinta de vineri. Infirmierele erau iritate la culme de ceea ce lor li se parea un fel de "a se lauda singura". Va enerveaza prietenii vostri pentru ca sunt :niopi ori cheIi? • Sa le lasati din când în când sa se manifeste. presata de timp. personalitatile histrionice sunt destul de greu de suportat uneori. centrat pe emotii. În timp ce echipa medicala. încercati mai bine sa acceptati ca histrionismul sau este ceva obisnuit. acestea tin un discurs imprecis. atunci stiti ca aceste comportamente teatrale si excesive nu sunt "ca:?ricii". Superiorul lor se poate simti atunci tentat sa le faca "sah-mat". ci compor:amentul sau obisnuit. descriind într-un mod dramatic disperarea acestuia si felul în care ea îl îmbarbatase. trebuia sa revada fisele tuturor bolnavilor si sa se concentreze asupra problemelor însemnate. nemaioferindu-le nici un prilej pentru a vorbi. felul în care cauta sa se afirme în ochii celorlalti. centrat pe posibilele solutii ale unor probleme. dar stabilind unele limite La lucru. dramatic. Jocelyne nu contenea istorisind confidentele pe care cutare sau cutare bolnav lefacuse. Decât sa va enervati atunci când aceasta personajtate pare "sa întreaca orice limita". asistenta sociala într-un spital. în care striveste în fasa unele emotii mult prea de~)!imante. ca si miopia ori calvitia. inutil sa spuneti: "Ar trebui sa termi:le o data cu tot circul asta" si sa va enervati. Caci pentru ?ersonalitatea histrionica nu 'este deloc un "circ".Personalitatile histrionice CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE HISTRIONICE 75 Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari Daca ati înteles ce este o personalitate histrionica. iar medicii nu suportau întreruperile Jocely- i . În timp ce se asteapta de la ele un discurs precis. Este. factual. deci.

Cu totii s-au simtit jenati.tiute deja: în primul rând. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie. Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri .edinta trântind u~a În urma ei.. . ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca.i Christophe Andre nei.i ar fi încercat sa-.. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar . Încercarile ei de a relua cuvântul ali e~uat. Apoi..76 Frant. luându-si concediu "de boala". dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei ]ocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav.. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant. La urmatoarea ~edinta. pe care îl repeta într-un mod rigid. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei. Atunci ~eful clinicii a început sa o întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei.i modifice comportamentul. care îi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor. medicii însa au întrerupt-o înca mai abrupt.. mai apoi însa i-au dat lacrimile.i pentru psihoterapeutullor). daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie . ca faptul de a le respinge duce la o inrautatire a comportamentului lor. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila". Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa...ois Lelord . altfel spus. A doua zi ]ocelyne n-a mai venit la serviciu.i schimbe comportamentul. S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptâmâni. manifestându-se mai putin la sedinte? Da. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâstige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase. ~i în cele din urma ]ocelyne a parasit . îi este greu sa-. ]ocelyne a fost uimita la început. ]ocelyne a aparut cu o noua coafura ~i a Încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse.

?eful elinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus ?i apoi a recunoscut ca. Iata ce ne spune Charles. Astfel. Jocelyne a fost uimita ?i încântata totodata. Deci. iara?i. rolului pe care echipa i-l conferise. În schimb. Jocelyne fire?te ca nu s-a putut abtine sa nu intervina pentru a vorbi. informatiile culese de Jocelyne erau importante pentru a-i întelege mai bine pe pacienti. personalitatea histrionica se va debarasa. ceva în genul "Happy Birthday". întreaga echipa a întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. În ziua în care Jocelyne s-a întors la lucru. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei. ceea ce î?i ?i dorise dintotdeauna. dupa ce a vorbit cu fiecare în parte. într-adevar. de comportamentul ei teatral sau manipulant. Acesta. fie ~ipentru câteva clipe. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi ?i ne poate ajuta sa evitam unele erori. dar stabiliti totu~i limitele. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. când va aflati în fata unei personalitati histrionice. Jocelyne era învestita cu un adevarat "rol". un ~ef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. de acum înainte ea poate sa-?i citeasca notele facute lafiecare fi?a. Cu carnetul în mâna. Când a intrat în sala de ?edinte. Atentie! Nu lasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. Iasati-i un spatiu de actiune. Caci în acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. ceea ce a facut ca ?edintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. vorbe?te prea mult despre ea. Echipa medicala a consultat un psihiatru în privinta "cazului Jocelyne". De asta data. ?i apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfati?ata. toata lumea a salutat-o cu multa caldura. Când a început examinarea fi?elor medicale. Apoi. i-a propus ca înaintea fiecarei ?edinte sa faca un rezumat scris. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la întoarcerea ei din concediu. Sophie este o buna colaboratoare. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata.Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. cu un aer grav.

care fi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor. Cu totii s-au simtit jenati. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila".i modifice comportamentul. ca faptul de a le respinge duce la o înrautatire a comportamentului lor.76 Fran<... Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri . ~i în cele din urma Jocelyne a parasit ~edinta trântind u~a în urma ei.edinte? Da. Încercarile ei de a relua cuvântul au e~uat. medicii însa au întrerupt-o Înca mai abrupt. Jocelyne a fost uimita la început. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie. Atunci ~~ful clinicii a început sa o Întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei. dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei Jocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav. manifestându-se mai putin la . pe care îl repeta într-un mod rigid. Jocelyne a aparut CIi o noua coafura ~i a încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse.i concediu "de boala". A doua zi Jocelyne n-a mai venit la serviciu. altfel spus.i schimbe comportamentul.. ... daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie . îi este greu sa-.tige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant.i ar fi încercat sa-.i Christophe Andre nei..i pentru psihoterapeutullor).. Apoi. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei.. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâ.. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica. La urmatoarea ~edinta. S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptamâni.ois Lelord . mai apoi însa i-au dat lacrimile. Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. luându-. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar . ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca.tiute deja: în primul rând.

cu un . Când a i'lceput examinarea fipelor medicale. i-a propus ca înaintea fiecarei pedinte sa faca :111 rezumat scris. fie si pentru câteva clipe. Sophie este o buna colaboratoare. rolului pe care echipa i-l conferise. Apoi. În schimb.Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. De asta data. dar stabiliti totusi limitele. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. iarapi. de acum înainte ea poate sa-pi citeasca notele facute lafiecarefipa. Iata ce ne spune Charles. informatiile culese de ]ocelyne erau importante pentru a-i întelege mai [1inepe pacienti. . vorbepte prea mult despre ea. Cu carnetul în mâna. ceea ce îpi pi dorise dintotdeauna. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei. pi apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. ]ocelyne firepte ca nu s-a putut . • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. un sef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. Astfel. ceva în genul "Hapc)!J Birthday". ceea ce a facut ca pedintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. Caci În acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfatipata. Pulant. Atentie! Nu Iasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. Iasati-i un spatiu de actiune. ]ocelyne era învestita cu un adevarat "rol". ]ocelyne a fost uimita pi încântata totodata.Ibtine sa nu intervina pentru a vorbi. într-adevar.IeI'grav. Acesta. de comportamentul ei teatral sau mani.chipaa întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi pi ne poate ajuta sa evitam unele erori. În ziua în care ]ocelyne s-a întors la lucru. dupa ce a vorjit cu fiecare În parte. întreaga :. peful clinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus pi apoi a recunoscut ca. Echipa medicala a consultat un ?sihiatru în privinta "cazului Jocelyne". personalitatea histrionica se va debarasa. toata lumea a salu=:lt-ocu multa caldura. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la Întoarcerea ei din concediu. când va aflati În fata unei personalitati histrionice. Când a intrat în sala de pedinte. Deci. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute.

caci în clipa în care veti manifesta din nou interes pentru persoana ei. pen- . De trei luni aplic aceasta metoda ?i mai trebuie sa spun ca. cel mai potrivit mijloc de a descuraja un comportament incomod este de a încuraja comportamentul opus. fara îndoiala. când vine cu ?tiri pertinente. dar în cazul în care o deceptionati va sfâ~ia (simbolic) imaginea voastra în mici bucatele si va sustine ca sunteti funciarmente rau ~i meschin. Pentru a mentine totu~i o activitate emotionala î~i vor face aparitia emotiile de substitutie. aceasta doar pentru a-mi atrage atentia. cât ~i în atitudinea fata de personalitatile dificile: adesea. din punctul meu de vedere. îi raspund monosilabic ?i iau aerul celui care este cu gândurile în alta parte.ois Lelord ~i Christophe Andre te. încuviintez. o privesc în fata. • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam. Acest exemplu aminte~te de un principiu valabil atât în educatia copiilor. emotii pe care efectiv nu le pot controla. Nerecomandabil • Sa va amuzati pe seama lor Deseori. Nu va nelini~titi prea tare. De ce? Pentru ca poate cauta emotii intense.78 Fran<. Si asta. Atunci când mi se pare ca vorbe?te doar ca sa nu taca. Poate pentru ca aceste personalitati sunt înzestrate cu un soi de "solvent" care le mistuie emotiile profunde a caror con~tiinta ar fi mult mai greu de suportat. va veti recapata locul în panteonul ei. Dar eu mi-am pus la punct o tactica. Poate ca aceste personalitati retraiesc o situatie din copilarie în care se straduiau sa câ~tige atentia unui tata distant pe care îl idealizau. si invers Personalitatile histrionice au tendinta de a idealiza ori de I I a desconsidera persoanele din anturajul lor. când acesta se produce. comportamentul Sophiei s-a schimbat mult în bine. în managementul colaboratorilor. personalitatile histrionice par u~or ridicole ~i devin u~or tinta ironiei anturajului lor. îi pun întrebari care îi arata ca o ascult într-adeuar. Colaboratoarea voastra histrionica va va diviniza. a~a cum un grup de fani î~i venereaza vedeta preferata. În schimb.

deci. Caci ei nu pricepusera ca toata aceasta parada de farmece avusese un unic tel: acela de a atrage atentia. femeile histrionice sunt luate drept "cochete". Data fiind liberalizarea moravurilor. Ne amuzam pe seama istericilor. Dar nu mica le va fi surpriza când vor încerca sa se apropie. lesne îi vor face sa creada pe naivi ca "au acces". cu cât nu ·. cu emotivi:atea ~i sensibilitatea la opiniile celorlalti. ci pun . • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie Personalitatea histrionica este gata de orice pentru a va capta atentia. tentative de suicid. chiar într-un context profesional.) Or. folosindu-se de sex pentru a capta atentia. surâsul fermecator ?i privirea enigmatica. Deseori. însa într-o forma mascata. caci ace~tia. ci pentru a oferi o aparenta pe care ele o cred îmbietoare (?i care ~i poate fi. E ca atunci când ne ?::11uzampe seama unui copil de doi ani care se da în specta'::01 pentru ca surorii sale nou-nascute i se acorda prea multa 3. Ironizam . (Mult mai rar vedem oameni amuzându-se pe sea::na paranoicilor. caci vor vedea ca personalitatea histrionica îi respinge cu un aer surprins. Unii barbati histrionici le vor face pe femei sa se simta debusoIate.::uatât mai multa satisfactie aceasta trebuinta a lor. Vestimentatia discret provocatoare. se vor arata iubite experimentate ?i lipsite de prejudecati. va ~ani poate în ~imai mare masura o personalitate histrionica ~i o va determina sa va recâ~tige atentia prin toate mijloacele dis?onibile: lacrimi. caci ei nu procedeaza deschis. unele femei histrionice merg chiar mai departe. concedii. de a vraji. nu pot fi adversari ~edutabili. Va avea. ele neputând ajunge sa afle care sunt adevaratele intentii ale acestor barbati. indignat chiar. tendinta de a sexualiza relatia.~remsa acceptam ca ea exista ~i în noi. Ele vor afi~a atitudini îndraznete. zeflemeaua. care în genere rane~te. cel putin pentru o vreme).Personalitatile histrionice 79 :::-cl ca dorinta evidenta a acestor personalitati de a atrage me~eu atentia exista ~iîn noi. dar se vor comporta în acest fel nu dintr-o dorinta adevarata. dar fara intentia vreunei relatii intime.tentie. î~i vor schimba frecvent partenerii.

mai firesc. Si un public mult prea "facil" pierde repede interesul ei. ca eram primul barbat care se opunea 9i ca de fapt asta o reconforta.ois Lelord si Christophe Andre în joc un arsenal de seductie. Claire s-a mai lini9tit. Cu timpul. derutati de schimbarile ei de atitudine. • Relatia mea cu Claire a fost de la bun început graitoare. am înteles ca aceste scene. fara nici un cuvânt. În final vom reaminti ca personalitatea histrionica prezentata de noi nu constituie decât un aspect al diverselor simptome grupate altadata sub numele de "iste- . De pilda. Atentie. la desert. în cele din urma. avusesem parte de o fabuloasa cina de îndragostiti. iar ea a început sa plânga ca o fetita. Încetul cu încetul. cu care era certaM de vreo trei ani. De pilda. riscati sa fiti antrenati în starile ei fluctuante. nu o veti mai putea ajuta. întorcându-ne de la o cina cu prietenii. Dar eu nu i-am mai facut jocul. amânând-o pentru mai târziu. apoi m-am napustit cu tot felul de întrebari asupra ei.) Sa va lasati prea tare înduiosati Emotivitatea de care dau dovada personalitatile histrionice. pierzând din detasare. ceea ce era complet fals. m-am înfuriat. care m-a în9tiintat degraba. Claire i-a spus uneia dintre prietenele ei. Am încercat sa ma apar dar. comportamentul lor oarecum infantil va pot înduiosa si va pot trezi un sentiment protector (ce barbat nu a fost îndragostit de o frumoasa histrionica pe care a vrut sa o iubeasca si sa o ocroteasca?). Fire9te. eu m-am simtit vinovat. dintr-o data Claire a izbucnit în lacrimi. Am încremenit. Voind prea mult sa-i respectati dorintele. iar Claire a sfâr9it prin a-mi marturisi ca avusese acela9i desert 9i când cinase ultima oara cu tatal ei. Alta data. i Nu uitati ca pentru o personalitate histrionica publicul sunteti dumneavoastra. dar ar putea totusi desemna unele conduite histrionice la barbati. iar acum putem comunica mai deschis. Claire mi-a repro9atfurioasa caflirtasem cu vecina de la masa. riscati sa fiti antrenati voi însiva în dramatizarile ei.80 Fran<. Termenul "cochet" nu este folosit. de fapt fragilitatea lor. (A nu se confunda barbatii histrionici cu cei ce ezita din timiditate ori din prea multe scrupule. din obiectivitate. refuzam sa port o discutie în acel moment. la ea erau cam ca un reflex pentru a putea provoca un schimb emotional între noi.

• Sa o lasati din când în când sa se manifeste. • Sa-i aratati interes ori de câte ori are un comportament "normal"."erecomandabil • Sa va amuzati pe seama ei. Daca va este coleg sau colaborator: pastrati o anume distanta. care îi va îngadui sa va idealizeze. . invers. stabilind unele limite. • Sa va lasati prea tare înduiosati.Personalitatile histrionice =:2" - 81 sindrom misterios. • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam si. • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie care sunt adesea factice . pentru asta v-ati casato::it cu el (ea). La urma urmei. a carui istorie continua sa alimen:2ze interesante dispute între "psi".iaca vi se cere contrariul. ). chiar . histrionica Cum sa ne purtam cu o personalitate Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari. Daca va este sot sau sotie: nu aveti decât sa savurati spectaeolul si diversitatea. Daca va este patron: încercati sa ramâneti voi însiva.

meu. Câteodata mi se reproseaza "joc teatru". ma mai largul toataprea de persoane de îndata da în îmbrac dragostesc adesea sasimt în7. Când ma aflu într-o situatie ne-I .82 Fran<. Câteodata mi se spune ma ma ca I I I ca i I ti I a-I I r.:oisLelord si Christophe Andre histrionice? A:JEVARAT! FALS Aveti trasaturile unei personalitati 1. nu excentric sau~provosauîncep sa lumea atentie. distante inaccesibile. ! I I I I 9. Îmi place la nebunie sa seduc I cator. Mi întreb adesea ce efect am 10:Ma se întâmpla 8. Ma emotionez usor. Privirea celorlalti este un excitant pentru mine.

atât de zelos. "Odata decizia mea luata. modest ~i extrem de atent la educatia copiilor. Este :111 tip rezervat mai degraba. încât sora mea se ulânge de asta. dupa care mi-a spus ca se va gândi la asta." JULES RENARD A ca ar fi timpul sa-mi înfiintez propria mea firma. poveste~buna zi mi-am spus ani. treizeci ~i opt de ca destul am lucrat pentru altii. Apoi a telefonat sora mea ~i mi-a explicat ca nu era câh{~i de putin vorba de o ches- Intr-o . ~tiam de la sora mea ca ~i el este nemultumit. Dar îmi ~tiam lafel de bine ~i cusururile: nu-mi prea plac calculele. Îl ~tiu de multi ani.IV Personalitatile obsesionale . toate calitatile cuvenite: am simtul afacerilor. ceea ce mi-a placut de îndata. iar energie am din bel~ug. Numai ca a sfâr~it prin a ma enerva. u~or nelini~tit. Timp de câteva saptamâni ]ean-Marc îmi telefona cu regularitate pentru a-mi cere alte ~i alte detalii asupra proiectului. parându-i-se ca ]ean-Marc nu prea sta pe-acasa. ~i atunci. il tot vad când ne strângem cu totii în familie ~i mi-a parut mereu 1111 om pe care te poti baza: serios. m-am gândit sa mi-l iau ca asociat pe ]ean-Marc. sunt in:'entiv. cum se spune. latura administrativa în genere ma plictise~te. ~i i-am spus ca nu putem fi asociati din moment ce el îmi arata ca nu are încredere în mine. conditiilor de asociere etc. ezit îndelung. cumnatul meu. El a parut surprins. nu sunt un bun gestionar. caci i se pare ca munca lui nu prea este apreciata lafirma la care lucra. ~i mai ~tiam ca a~ cam avea te Daniel. ~i atunci i-am propus sa ne asociem.

a procedurilor. Închizând telefonul! m-am gândit ca eu si Jean-Marc eram complementari! caci el urma sa fie atent la acele detalii care pe mine ma plictiseau. Am încercat sa vorbesc cu Jean-Marc sfatuindu-1 s-o lase totusi mai moale! sa nu mearga atât de departe cu preocuparea lui pentru detalii. de. Jean-Marc afost de acord. Sora mea îmi tot telefona pentru a-mi spune ca îi dadeam prea mult de lucru sotului ei si ca acesta îsi petrecea toate week-end-urile în fata calculatorului. caci. de câte ori mergeam sa-I vad! el pornea sa-mi explice îndelung motivele felului în care proceda! eu nu-l mai puteam opri . Am izbutit sa închei un contract care avea si clauze avantajoase pentru noi. apoi mi-a spus ca nu luasem în calcul cutare sau cutare eventualitate! de genul celor care nici nu se întâmpla vreodata.. ceea ce ne depasea posibilitatile financiare în acel moment.. si credeti-ma ca n-a fost deloc simplu! Primul lucru care m-a cam enervat la Jean-Marc a fost ca! în loc sa fie entuziasmat! el a citit si recitit contractul. Dar metoda pe care el o instituise era în- .ieu eram de parere ca aceasta îi lua cam prea mult timp. Atunci eu am venit cu propunerea de a introduce un control de calitate! gratie caruia ambalajele necorespunzatoare sa fie depistate si înlaturate. Jean-Marc nu-mi punea la îndoiala corectitudinea. Dar m-am lasat repede pagubas.i întreaga discutie sfârsea prin a-mi mânca si mie din timp! Curând am angajat zece salariati. Un mare lant de supermarketuri ne-a solicitat sa le livram ambalaje pentru o gama de produse lactate. Si sustinea ca ar trebui sa cumparam alte materiale. clientul era multumit de ambalajele pe care le livrasem deja! Dar Jean-Marc tinea mortis sa se respecte cele mai severe norme statistice. Apoi! cu trei luni în urma s-a ivit si comanda! care este visul oricarui mic patron. fie de a alege locul în care sa-si petreaca vacanta. Afacerea a demarat curând! caci multi din mai vechii mei clienti au vrut sa continue colaborarea cu mine. Totusi. numai ca întotdeauna el avea nevoie de cât mai multe detalii înainte de a lua o decizie. Jean-Marc lucra din greu la stabilirea normelor.84 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiune de încredere. fie de a cumpara o masina de spalat. Dar când a trebuit sa trecem lafabricarea ambalajelor! Jean-Marc mi-a spus ca daca voiam sa respectam nonnele! nu puteam produce ambalajele solicitate în ritmul dorit. se descurca bine. În cele din urma a recunoscut ca era o afacere buna.

În fine.-: HU se mai ocupa decât cu partea administrativa ~i de registrele de ~:leltuieli. dar. Jean-Marc se arata atât de încapatânat tocmai din grija de a face totul bine. :':1 CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE JEAN-MARC Jean-Marc pare sa fie extrem de preocupat ca totul sa fie :acut irepro~abil: contractele. îndaratnicia lui este istovitoare. Jean-Marc nu numai ca lucreaza tot timpul. ceea ce dintr-un anumit punct de vedere este adevarat. cu acordul lui l-am eliberat pe Jean-Marc de ~. Acum .'iceraspundere în ce prive~te productia ~i serviciul comercial. . În cele din urma. sfâr~e~te prin a o exaspera imputându-i câteva firicele de praf din casa. Totu~i. Jean-Marc nu î~i apara punctul de vedere pentru gloria proprie ori pentru ca ar considera ca ceilalti sunt mai putin inteligenti ca el. procedurile. dar va asigur ca totul este perfect! Sora mea însa vorbe~:: de divort. când :?'uine acasa. ar duce la imposibilitatea de a mai livra ambalaje clientului.Personalitatile obsesionale 85 ---atât de complicata. Procedurile pe care el le stabile~te sunt atât de riguroase încât. Si are dreptate. singurul lucru pe care îl vede Jean-Marc sunt ?roblemele juridice. fara îndoiala. încât lucratorii au venit la mine la birou pena ma anunta ca ei refuzau sa o aplice. el argumenteaza atât de vehement încât î~i obose~te interlocutorul explicându-i ca felul sau de a proceda este cel mai nimerit. ca este mult prea concentrat asupra detaliilor. El acorda o mare atentie detaliilor. putin lipse~te sa se certe cu acesta. ambalajele. menajul chiar! L-am putea numi perfectionist. dar într-atât încât pierde din vedere situatia in ansamblul ei: discutând cu Daniel despre contractul de asociere. daca ar fi aplicate. fara a constientiza ca ve~nicele lui absente sunt frustrante pentru sotia lui. Când i se spune ca exagereaza. El are sentimentul ca metoda sa este singura care garanteaza perfectiunea. legându-se de tot -~lul de detalii. îi repro~eaza ca nu face bine menajul. Daniel credea ca Jean-Marc este un tip modest. Când se ive~te o afacere rentabila.

. caci sesizase cât de onest ~i scrupulos era acesta. proceduri. • Rigoare morala: este extrem de con.. • În relatiile cu ceilalti este rezervata: îi este greu sa-. fiind un bun patron. • Nehotarâre: îi este greu sa ia decizii din teama de a nu comite vreo gre~eaIa. glaciala. S-ar putea spune ca îi este greu sa î~i exteriorizeze emotiile pozitive.:oisLelord . În cele din urma. • Obstinatie: încapatânata.tiincioasa ~i scrupuloasa. Mai mult. Jean-Marc întrune~te toate caracteristicile unei personalitati obsesionale. a .i Christophe Andre chiar daca atentia acordata regulilor . timida..86 Fran<. tergiverseaza lucrurile ~i cugeta exagerat de mult. CUM PERCEPE JEAN-MARC LUMEA? Jean-Marc pare ca se teme mai ales de imperfectiune (atentie acordata detaliilor) ~i de nesiguranta (manifesta interes pentru proceduri ~i verificari)..te la lucru ori acasa nu par sa-I tulbure prea tare pe Jean-Marc.. Personalitatea • obsesionala Perfectionism: este exagerat de atenta la detalii. Daniel s-a obi~nuit cu Jean-Marc ~i.i detaliilor uneori risca sa compromita situatia în întregul ei. Caci Daniel a înteles ca perfectionismul asociahllui sau putea fi util în sfera administrativa ~i financiara. Are sentimentul ca este obliga- .. El nu manifesta prea mare bucurie nici când survine un eveniment placut. adesea în detrimentul rezultatului final.tiut cum sa-i valorifice potentialul.i exteriorizeze emotiile pozitive: adesea foarte formala. reguli .i la organizare. ?\emultumirile pe care le treze.. staruie cu înver~unare ca lucrurile sa fie facute dupa cum considera ea ~irespectându-se regulile. Daniel are încredere deplina în Jean-Marc.

Personalitatile obsesionale

87

tia lui sa mentina în ordine tot ce-l înconjoara. Principalele sale convingeri ar putea fi: "Totul decurge bine daca sunt respectate regulile" ;;i "Un e;;ec total survine atunci când ceva nu este 100% perfect." Pentru el, acest postulat se aplica atât propriilor rezultate, cât;;i rezultatelor celorlalti. Am putea spune despre obsesional ca este "cu ceilalti la fel de exigent cum este ;;i cu sine". El se simte responsabil pentru faptul de a fi într-o permanenta cautare a perfectiunii ;;i sfâr;;e;;teprin a-i considera pe ceilalti ni;;te încurca-lume ;;iiresponsabili. un obsesional va nutri adesea convingerea ca "nu poti avea încredere în oameni ;;i ca întotdeauna trebuie sa verifici ceea ce fac". Iar când va vedea acasa praful de pe ;;emineu, un bol nespalat aflat pe masa, el va fi întarit în convingerea ca respectiva persoana nu este în stare sa faca menajul bine, adica potrivit idealului sau de perfectiune.
FORMELE INTERMEDIARE

Cu Jean-Marc am facut o descriere a unei personalitati obsesionale tipice. Dar ;;i aici exista o întreaga gama de forme intermediare. unele persoane sunt preocupate de ordine, mai cu seama, sau de proceduri, fara însa a scapa din vedere rezultatul final. Fire;;te ca este placut sa intri într-o casa curata, aflata în rânduiala, însa pastrându-ti totu;;i cumpatul, daca vezi cum copiii ;;i-au împra;;tiat jucariile prin casa. De altfel unii obsesionali î;;i con;;tientizeaza propria tendinta ;;i încearca sa se corecteze. Sa îl ascultam pe Lionel, patruzeci de ani, expert contabil.
Dintotdeauna mi-au placut lucrurile rânduite, aliniate, cum mi-a placut ~i simetria. Copil fiind, îmi a~ezam bilele în ni~te casute, potrivindu-le dupa diverse criterii: marime, culoare, materialul din care erau facute, chiar felul în care le procurasem; fie cafusesera cumparate, daruite sau câ~tigate în jocurile cu alti copii. Schimbam criteriul de aranjare ~i hop! începeam o alta ordonare a bilelor. Apoi, student fiind, îmi placea ca toate obiectele de pe biroul meu sa fie aranjate ori paralel, ori perpendicular. Carti, rigle, stilouri ~i chiar

88

Fran<;ois Lelord s;iChristophe Andre

cheile pe care le a!iezam paralel cu muchia mesei. Prietenele mele erau intrigate, unele chiar înfrico!iate. Îmi mai pliicea ca notitele pe care le luam la cursuri safie impecabile !ii îmi petreceam mult mai mult tirnp transcriindu-Ie pe curat, subliniindu-Ie cu diferite culori decât învatându-Iel aiia cii de multe ori ratam sesiunile de vara. Destul de curând am realizat ca petreceam cam mult timp aranjând !ii verificând, !ii am cautat sa ma controlez. Sotia mea m-a ajutat enorm, caci !ii acuml când i se pare ca exagerez cu ordinea, nu !i0vaie sa mi-a spum'il iar eu accept sa aud asta de la ea, !itiind ca !ii ea este destul de ordonata. În pr~fesia mea sunt foarte apreciat, ceilalti au încredere în mine, de!ii la început eram mereu în întârziere din cauza verificarilor. Aparitia informaticii m-a ajutat foarte mult. Colaboratorii mei !itiu ca privirea mea este i1~failibilacând este vorba de sesizarea celor mai mici nereguli, !ii mi se pare cafara sa vreau îi determin sa lucreze bine. Întotdeauna mi-a fost greu sa-mi exteriorizez emotiile, iar când altii îmi arata afectiunea lor sau îmi fac complimentel ma fâstâcesc. Pentru ca nu !itiu ce sa raspund. Îmi este greu sa !ii glumesc, "sa fac conversatie II. Mie îmi place sa abordez un subiect cu de-amanuntull cu o introducerel cuprins !ii o încheiere, !ii atunci ceilalti î!iipierd întotdeauna rabdareal ma întrerup !ii trec la alt subiect. Dar în timp m-am mai schimbat. $i aici cred ca este meritul sotiei mele, care m-a facut sa con!itientizez ca am umor !ii ca aceasta mi-ar putea folosi. E adevarat ca prietenii mei ma tachineaza uneori pe tema maniei mele pentru ordine. La început ma durea; acum însaI nu. Mai întâi de toate pentru ca eu cred ca m-am schimbat. $i apoi pentru ca daca am izbândit în profesia mea a fost !ii gratie acestor "cusururill. Nu mai lucrez lafel de mult ca înainte, dar !ii acum înzi este destul de greu sa ma relaxez. Chiar în week-end nu ma pot împiedica sa nu ma gândesc la ce ar trebui reparat în casaI sau la anumite acte de care ar fi mai bine sa ma ocup din timp. Totu!iil încerc sa nu ma ambalez prea tare !ii sa petrec cât mai mult timp cu copiii.

Lionel ofera un bun exemplu de personalitate obsesionala temperata de o contitiinta a propriilor defecte tii care a avut o dubla s;ansa: de a se fi orientat spre o profesie în care trasaturile sale obsesionale sa constituie un avantaj tii de a fi gasit o femeie care sa fie destul de aproape de propriile lui valori pen-

Personalitatile obsesionale

89

tru a-l accepta asa cum este, dar si destul de diferita de el pentru a-l ajuta sa progreseze.

CÂND OBSESIILE DEVIN O MALADIE

Exista o adevarata maladie "sindromul obsesiv compulsiv" sau SOC, de care se vorbeste din ce în ce mai mult în mass-media. Pacientii ce sufera de SOC se simt obligati sa se supuna unor adevarate ritualuri de aranjare a lucrurilor, de spaIari repetate, de verificari mult prea dese si amanuntite, pentru ei acestea fiind singurele cai pentru a-si diminua anxietatea. Ei mai au si gânduri obsedante involuntare, pe teme de curatenie, perfectiune, culpabilitate. Toate acestea îi fac sa patimeasca si le pot ocupa multe ore din zi. Iata doua exemple:
Ori de câte ori se afla la volanul ma~inii, Marie, ce suferea de SOC, se temea sa nu fi accidentat vreun trecator fara sa fi bagat de seama. Odata ajunsa la destinatie, se simtea obligata sa refaca o portirme a drumului în sens invers, pentru a se convinge ca nu facuse nici un accident. Era con~tienta de faptul ca acest gând era absurd, dar atâta vreme cât nu se întorcea sa verifice daca nimeni nu zacea pe ~osea, ea nu-~i putea diminua anxietatea. Philippe, patruzeci ~i trei de ani, suferind ~i el de SOC, obsedat de murdarie ~i de praf se spala pe mâini de zeci de ori pe zi, nu accepta ca sotia lui safaca menajul, nu-i lasa pe cei ce veneau în vizita sa-i intre în apartament încaltati. Spalatul mâinilor ~i menajul îi luau între patru-cinci ore pe zi, timp în care el se afla într-o stare de mare tensiune anxioasa.

Aceste doua exemple sunt departe de a reprezenta totalitatea tulburarilor obsesive compulsive. Cititorul interesat va afla si alte exemple în bibliografia mentionata la sfârsitul cartii. Raporturile între personalitatea obsesionala si SOC sunt mult mai putin clare decât ne lasa sa ne imaginam teoriile psihanalitice. într-adevar, potrivit diverselor studii epidemiologice, între 50 si 80% dîn pacientii ce sufera de SOC nu au o

90

Fran~ois Lelord ;;i Christophe Andre

personalitate obsesionala.1 Si se poate afirma ca uria;;a masa a personalitatilor obsesionale nu va suferi vreodata de SOc. Potrivit clasificarii DSM-IV, se poate vorbi de SOC atunci când obsesiile ;;i ritualurile inutile ocupa mai mult de o ora pe zi.

DOCTORE,

SI MEDICAMENTELE?

Cât prive;;te medicatia prescrisa SOC-ului, maladie considerata pâna în anii saptezeci greu de tratat, aparitia unor antidepresive a produs o adevarata revolutie. ::\"utoate antidepresivele sunt eficiente, ci doar acelea care actioneaza asupra secretiei si distrugerii serotoninei, o molecula care se gaseste în stare pura în sistemul nervos central. Dupa câteva saptamâni de tratament cu un antidepresiv serotoninergic în doze suficiente2,la aproape 70% din pacientii care sufereau de SOC se putea constata o ameliorare. Daca pacientul participa la o terapie comportamentala, rezultatul este si mai bun, fapt confirmat de numeroase studii. Dar se pare ca pentru majoritatea pacientilor rezultatul combinatiei antidepresiv-terapie comportamentala este mai bun decât fiecare din cele doua aplicate izolat.3 Cum se poate veni în sprijinul personalitatilor obsesionale? Evident ca psihiatrii au venit cu ideea de a folosi antidepresive în SOC, caci lor li s-a parut ca între cele doua forme de tulburari exista o anumita asemanare. Ei bine, nu s-au înselat. Când se întâmpla ca personalitatile obsesionale sa se simta deprimate, cea mai mare eficienta si-o vadesc atunci antidepresivele serotoninergice.
1 J.H. Pollak, "Commentary on Obsessive-Compulsive Personality Disorder", in The DSM-IV: Personality disorders, op. cit., p. 281. 2 M.A. Jenike, "New Developments in Treatment of Obsessive-Compulsive Disorders", in Review of Psichiatry, voI. A. Tasman, M.B. Riba ed., Washington, American Psychiatric Press, 1992. 3 J. Cottraux, "Traitements biologiques", in Obsessions et Compulsions, Paris, pug 1989, pp. 106-121.

lI,

Personalitatile obsesionale

91

De acord, veti spune, în caz de depresie, da, dar altfel? Doar n-ai sa-i prescrii unei persoane toata viata un medicament pentru a-si schimba personalitatea. Unii nu vor pierde ocazia de a-i acuza pe medici ca ar fi "normalizatori" a caror misiune este aceea de a simplifica personalitatile, pentru ca ele sa se adapteze mai bine cerintelor societatii. Este o dezbatere vasta, care ar putea constitui obiectul unei carti întregi4, dar de fapt poate fi redusa la trei întrebari: - Faptul de a avea o personalitate obsesionala îl face pe pacient sa sufere? - Este eficient medicamentul în cazul lui? - A fost prevenit pacienhll asupra avantajelor si dezavantajelor tratamentului? Daca raspunsul la aceste trei întrebari este "afirmativ", nu vedem motivul pentru care nu i s-ar propune un tratament care sa-I ajute. Ramâne apoi ca medicul si pacientul sa decida daca sa se vada cu regularitate si daca sa continue tratamentul sau nu. Cât priveste psihoterapiile, vom vorbi despre ele spre sfârsitul acestei carti.

PUTINA OBSESIE POATE FI UTILA?

Într-un fel se poate spune ca societatea noastra devine din ce în ce mai obsesionala. Din cauza productiei de masa, întreprinderile sunt nevoite sa introduca proceduri tot mai stricte, astfel încât toate produsele sa fie identice si perfect fiabile, pentru a satisface exigentele unor consumatori gata oricând sa se adreseze concurentei. Preocuparea pentru securitate impune elaborarea de norme în toate domeniile, de la productia de lactate la cea de automobile, trecând prin productia de carucioare pentru copii. Toate aceste proceduri trebuie necontenit evaluate si revizuite. În fine, pentru a aduna impozitul de
P. Kramer, Prozac, le bonheur de l'ordonnance?, Paris, First, 1994, E. Zarifian, Des paradis plein la.tete, Paris, Odile Jacob, 1994.

92

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

la particulari ori de la întreprinderi, penh'u a putea asigura sanatatea cetatenilor, administratiile modeme pretind cifre si iar cifre, mai mult, cifre bine verificate. Deci, astazi exista loc si pentru obsesionali, cu conditia de a-i supraveghea în preocuparea lor de a face totul bine. S-ar putea spune ca din clipa în care se formeaza o echipa, fie pentru a construi un baraj, fie pentru a înfiinta lill jumat prezenta unui obsesionat bine ales, ar putea fi un ingredient pretios, care va garanta calitatea produsului final. Personalitatile obsesionale în filme si în literatura

Sherlock Holmes, cu a sa pasiune pentru detaliu, cu indife-

renta sa, cu interesul acordat clasificarilor, cu a sa vestimentatie vesnic neschimbata are, poate, câteva trasaturi obsesionale. În serialul televizat Star n'ek, M Spock (cel cu urechile ascutite) pare sa fie caricatura unui obsesional; este exasperant de glacial si rational, nu poate pricepe afectivitate a si reactiile irationale ale coechipierilor sai de pe Terra. În filmul lui James Ivory, Rama?itele zilei (1993), Anthony Hopkins joaca rolul unui majordom englez aflat în serviciul unei ilustre case, fanatic al ordinii desavârsite. El îsi reprima orice reactie emotionala, nerenuntând la a servi la un dineu diplomatic, timp în care, la etaj, tatal sau agoniza. Mai apoi, este incapabil sa raspunda iubirii Emmei Thompson, desi se simte atras de ea. În Podul de pe râul Kwai (1957) de David Lean, neînduplecatul colonel Nicholson, jucat de Alex Guinness, ofera un fascinant exemplu de personalitate obsesionala. Luat prizonier de catre japonezi, el refuza sa se supuna ordinelor acestora si nu accepta sa colaboreze cu ei decât pentru a r-reîntâmpina unele represalii asupra oamenilor sai. Însarcinat sa construiasca un pod pentru a înlesni trecerea trupelor nipone spre Birmania, el va face uz de toate talentele sale de obsesional pentru a înalta o lucrare desavârsita, uitând ca aceasta îi va servi inamicului. El nici nu va admite ca ai sai compatrioti sa-i distruga munca.

. considerându-va o persoana incapabila sa înteleaga ce este important. din dorinta de a-i arata de la bun început ca exagereaza. pentru a face stocuri si a le depozita. Daca.. dar.. el va va primi cu mai multa consideratie eventualele critici. va va dispretui. cu interesul lor pentru sarcinile repetitive si pentru ordine. Un divan la New York..i simetria care domnesc în apartament . din clipa în care s-a trecut la agricultura. semanat.te tot reparând . în schimb.. psihanalistul nostru va avea cele mai mari dificultati în a-si marturisi sentimentele..te în New York . CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE OBSESIONALE Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii Nu uitati ca obsesionalul crede ca actioneaza în numele binelui. . faptul de a fi un obsesional nu reprezenta un mare avantaj (ajuta doar sa nu se manânce din neatentie fructe otravitoare). îi aratati ca îi apreciati perfectionismul.i punând la punct tot ce era deteriorat în apartamentul tinerei fete.i care face schimb de apartament cu o pariziana destul de boema (Juliette Binoche). Daca îl contraziceti. trebuie sa se fi dovedit înzestrati mai cu seama pentru arat. ai fi înclinat sa crezi ca într-o epoca îndepartata.i care au darul de a-l deprima pâna . în care oamenii traiau din vânat si cules. Ajuns la Paris. pentru a întrevedea unele lucruri. Dintr-un punct de vedere evolutionist..Personalitatile obsesionale 93 Într-un film de Chantal Ackerman. Îndragostit mai apoi de Juliette Binoche.i pe câinele tinerei femei. asigurând astfel cele mai mari sanse de supravietuire urmasilor lor. William Hurt întruchipeaza personajul unui psihanalist obsesional ce locuie. în timp ce la New York aceasta era absolut impresionata de ordinea . el nu pridide. obsesionalii.

ridica neputincioasa bratele spre cer si nu o pot face sub nici un chip sa priceapa ca acei oameni s-ar simti la fel de multumiti sa fie primiti simplu. Caci îi veti face sa sufere. caci nu acestea sunt situatiile în care pot fi eficienti la maximum. Dar. Dar toata aceasta seriozitate a sfârsit prin a ma apasa.a. fara pretentii. intima. si trebuie sa recunosc ca este adevarat. Evitati. iar cât priveste mesele a caror pregatire îi revine ei. De pilda: cum sunt un tip sociabil si am fost crescut într-o familie în care deseori cei ce veneau în vizita erau opriti "la o masa fara pretentii".m. aduceti-le critici precise si motivate Nu folose~te la nimic sa te enervezi atunci când un obsesion al îti explica ca trebuie sa faci neaparat în cutare fel sau ca trebuie sa respecti neaparat cutare procedura.d.ois Lelord ~i Christophe Andre • Sa le respectati nevoia de a prevedea ~i de a organiza totul Obsesionalilor nu le place imprevizibilul ~i detesta mai mult decât orice sa fie pu~i în situatia de a improviza. pe cât posibil. de fiecare data sotia mea se simte obligata sa aranjeze în asa fel masa încât sa fie cât mai aspectuoasa. sa întinda masa mare s. Sa-I ascultam pe Jacques vorbindu-ne despre sotia lui.94 Fran<. el va fi întarit în . toata lumea mi-o spune. de casa se îngrijeste într-un mod ireprosabil. deci. iar ei va vor enerva prin încetineala ~i rezerva de care vor da dovada. Se ocupa îndeaproape de educatia copiilor nostri. sa le cereti sa faca unele lucruri "de urgenta". în loc de a le oferi oaspetilor o cina simpla. faceti voi în~iva un efort de previziune ~i de planificare. am ajuns la o întelegere: eu am dreptul sa invit pe cine vreau la unele supeuri. Daca te vei supara. Sotia mea are o multime de calitati. fara vreo ceremonie deosebita. Si au dreptate. sa-i luati prin surprindere. Iar urmarea este ca atunci când se întâmpla ca în ultimul moment sa mai invit o persoana-doua la masa. îmi place si mie sa invit la masa prieteni ori colegi de serviciu. Înainte de a le încredinta o sarcina. eu trebuie sa fac o lista a invitatilor si sa i-o dau cu cel putin trei zile înainte. iar slujba sa cu jumatate de norma se pare ca-i procura multe satisfactii. care ~tii bine ca ar fi o pierdere de timp. • Când merg prea departe. În cele din urma. de care însa ma ocup chiar eu.

gefii de atelier s-au dus sa se plânga directorului. erau bine folosite în fabrica. fara a-l brusca însa.Personalitatile obsesionale 95 ideea ca. Cu calculatorul în mâna au facut împreuna aceasta operatie. precisa. Si fara îndoiala . argumente bazate pe costuri. pe care le putea preîntâmpina noua lui procedura. Sesizând conceptia despre lume a colaboratorului sau obsesional. pentru a urmari utilizarea fiecarei piese în fabrica. sa vina 9i cu argumente în sprijinul acesteia. dovediti-i pe îndelete într-un mod u~or obsesional. Deci. scopul ei fiind dobândirea unui plus de perfectiune. A doua cifra obtinuta era mai mica decât prima. Apoi. responsabilul cu productia. bazându-va pe cifre. un tip foarte competent. incontestabil. directorul a determinat atunci costul total al acestei schimbari de procedura 9i i-a propus apoi responsabilului sa estimeze pierderile cauza te de proasta utilizare a pieselor. voia sa se convinga ca toate piesele cumparate din exterior. Incomodati la lucru de aceasta noua procedura. Si atunci. Într-o fabrica micuta. Acesta l-a chemat pe responsabilul cu productia. înainte de a introduce o noua procedura. caci el se 9i hotarâse sa faca acest lucru. Directorul a izbutit sa dea criticii sale o forma u~or lIobsesionala". ceea ce responsabilul a acceptat bucuros. Responsabilul urmarea calculul facut de director cu mare atentie. Urmatorul exemplu a fost prezentat de catre ~eful unei întreprinderi la un seminar pe teme de management al personalitatilor dificile. directorul i-a cerut ca. oamenii sunt imprevizibili ~i ca nu te poti bizui pe ei. Bazându-se pe costul mediu în ore care trebuia platit persoanelor implica te. Nu a mai fost nevoie ca directorul sa staruie pe lânga responsabil ca acesta sa renunte la procedura sa. În schimb. ca metoda sa prezinta mai multe inconveniente decât avantaje. pe viitor. chiar cele cumparate la un pret mic. motivata. analizând împreuna cu responsabilul procedura acestuia. a pus la punct o procedura extrem de complexa. directorul a calculat timpul de lucru suplimentar pe care-l necesita din partea tuturor celor implicati. directorul a reu~it sa-I faca sa-~i schimbe felul de a proceda. Amintiti-va de convingerea sa ca el actioneaza în numele binelui. Si a început prin a-i lauda con9tiinta profesionala 9i simtul rigorii.

• Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi Faptul de a întârzia. pretextând ca nu juca prea bine. sunt cai sigure de a se descalifica în ochii unui obsesional ~i înca pentru multa vreme.Seful unei clinici ?i-a invitat întreaga echipa la un picnic pe malul marii. iar când intervine ceva imprevizibil. mai mult decât oricarei alte persoane. chiar ?i un cercetator strain. Pentru el veti fi aidoma celorlalti iresponsabili. cravata. A~a ca mobilizati-i. statistician de mare valoare.ois Lelord ~i Christophe Andre ca aceasta este metoda cea mai indicata de a-l convinge pe un obsesional. Dar s-a spus ca. sa vegheze ca totul sa fie perfect. Membrii echipei au început o partida de volei ?i afost ?i el invitat sa participe. daca nu venea sa joace. În timp ce toti invitatii aveau o tinuta sport. ce oboseala! Dar cei mai multi dintre ei nutresc în adâncul sufletului dorinta de a se lasa în voia lucrurilor. nu-i promiteti decât ceea ce puteti face. A refuzat mai întâi. marturisindu-i deslu~it ca sunteti dezolat. dati-le exemplul urmator: . facea tot soiul de salturi i . ?i-a scos cravata ?i s-a alaturat echipei sale. Apelul la simtul dreptatii ?i al simetriei a fost infailibil. respectati-va fagaduielile. (Oare chiar se în~ala obsesionalii în aceasta privinta?) Unui obsesional. cu atât el se însufletea mai tare.96 Franc. de a nu respecta o promisiune. invitati-i. • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii Încercati sa va imaginati un pic tensiune a în care traiesc obsesionalii: ei vor sa controleze totul. a?a ca a ezitat îndelung înainte de a se a?eza pe nisip. Caci va fi cel mai bun mijloc de a-l face sa se destinda un pic ~i sa accepte mai bine punctul vostru de vedere. componenta celor doua echipe ar fi fost inegala. în~tiintati-l cât puteti de repede. pantaloni. Toata lumea s-a dus. sa fie asociata cuvintelor "previzibil" ~i "sigur". el avea cama?a cu mânecile lungi. Cu cât jocul era mai strâns. chiar neînsemnata. dorinta pe care însa nu cuteaza sa ~i-o realizeze. care nu pricep ca în lume totul ar merge mai bine daca am respecta cu totii regulile. extrem de rezervat pâna atunci. Faceti astfel încât pentru el persoana dvs. sa verifice totul.

în care "defecteleJl lui sa fie tot atâtea calitati Am remarcat în toate exemplele precedente ca unele sarcini pot fi îndeplinite ireprosabil de obsesionali. cu seriozitate a si maniile lor. la lucru. N erecomandabil • Sa le ironizati pe tema maniilor lor Obsesionalii. Nu cedati tentatiei. Caci obsesionalii vor reusi acolo unde ceilalti ar fi doborâti de oboseala sau de plictiseala. proceduri financiare. mai degraba. iata câteva exemple de activitati in care obsesionalul se va simti în largul sau. sunt tinte care pot tenta. Din acea zi. juridice sau tehnice. a fost mult mai destins tot restul zilei.Personalitatile obsesionale 97 acrobatice. mai cu seama pe cei porniti pe glume.ill umor binevoitor poate ajuta pe cineva sa se schimbe. Echipa sa a câ'ltigat. totupi. în cadrul unei relatii de încredere. el era mai putin rezervat. pentru a aduce un plus de perfectiune lumii si ca se poate întâmpla sa nu priceapa motivele ironiei voastre. Si mai încercati sa va amintiti ultima remarca ironica pe care v-a facut-o cineva. mai apoi plonjând pi în mare. Urmati-le exemplul! • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor Cu obstinatia de care dau dovada si cu convingerea pe care o au ca ar actiona în numele binelui si al ordinii (termeni oa- . laolalta cu colegii sai. parea a se simti iara'li stingherit. în mare parte gratie încrâncenarii cu care jucase el. Contabilitate. îngaduindu-pi unele mici glume pi raspunzând cu placere tuturor invitatiilor de week-end. V-a ajutat cumva sa va schimbati? Sau. Când afost felicitat pentru aceasta victorie. control de calitate. l. atâtat 'li de încurajarile amuzante ale tuturor spectatorilor. ca si de capacitatea de a starui în efort. Terapeutii stiu ca acest umor este un instrument ce trebuie mânuit cu maxima prudenta. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. mele bmelui. v-a lasat sentimentul ca celalalt nu reusea sa va înteleaga? Uneori. Nu uitati ca obsesionalul considera ca actioneaza în nu" . facând uz de simtul ordinii.

obsesionalii se simt stingheriti. dupa câteva zile. Asa ca statea lânga ea si punea la loc fiecare obiect ori ingredient de îndata ce sotia sa nu le mai folosea. Iata un frumos exemplu de solutie negociata. ci doar au cautat o solutie convenabila pentru amândoi.98 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre recum sinonimi pentru ei). dereticat). caci gândea ca se va descurca mai bine decât ea la bucatarie sau ca în orice caz va lucra mai ordonat. vasarie în chiuveta. vadesc o preocupare pentru simetrie ~ipentru reciprocitate. Simtindu-se în permanenta supravegheata. prin demonstratii monotone ~i repetitive. Sotul ei a acceptat s-o înlocuiasca. Totusi. Pe cât posibil. el putea rândui . se poate întâmpla ca în scurt timp sa ajunga sa tiranizeze o întreaga echipa ori o întreaga familie ~i. adesea. cei doi au ajuns la o alta întelegere: accesul la bucatarie îi era lui oprit câta vreme sotia gatea. farfurii murdare.i-l consacre altor activitati (contabilitate. ea a ajuns la un asemenea grad de exasperare. trebuie totu~i sa ~titi când sa spuneti "Stop!". În acela~i timp. a realizat ca nu reusea sa gateasca pe cât ar fi dorit de bine si ca prepararea cinei îi rapea din timpul pe care el voia sa . de ce sunt atât de stânjeniti când li se arata afectiune sau admiratie: se simt obligati sa raspunda în acela~i registru. Aratându-Ie ca le apreciati simtul ordinii ~i al rigorii. Aceasta explica. recurgeti la un numar cât mai mare de argumente! Unui sot obsesional îi displacea dezordinea pe care sotia sa o facea la bucatarie în timp ce pregatea masa.. Nici unul dintre ei nu a încercat sa-i schimbe celuilalt parerea. diferite ingrediente pe masa etc. încât l-a amenintat ca refuza sa mai gateasca în asemenea conditii. sa-i arate ca "gre~ea". În schimb. Aceasta nu înseamna ca dovezile de . fara a nutri intentii rele. odata încheiata prepararea mesei. sa-i secatuiasca de vlaga pe cei ce i se împotrivesc. Totu~i.icurata totul dupa bunul lui plac.. poate. dar nu sunt în stare sa o faca. Si atunci. recunostinta sau daruri Când este vorba sa î~i exprime sentimentele. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. obsesionalii simt dorinta puternica de a impune respectul regulilor pe care ei le considera juste.

:>ia le obs servati cu atentie reactiile pentru a nu-i pune în dificultate. Doar ca este mai bine ca la început sa fiti putin mai rezervati . în care "defectele" lor sa fie tot atâtea calitati. neîndoielnic. Anuntati-le durata discutiei înainte ca ele sa înceapa sa vorbeasca. trebuie doar sa te adresezi unui magazin special. . În Japonia. unele trasaturi obsesionale. care îti va indica cel mai nimerit cadou.Personalitatile obsesionale 99 afectiune sau complimentele nu le-ar face placere. Exista o întreaga gama de cadouri potrivit rangului persoanei careia le sunt oferite si împrejurarilor. oferirea de cadouri este un adevarat ritual. Daca va sunt colegi sau colaboratori: încredintati-le controlul si finisajul. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii. Daca va sunt patroni: când va scrieti rapoartele. Daca va sunt soti sau sotii: lasati pe seama lor contabilitatea menajului. tara a carei cultura prezinta. N erecomandabil • Sa le ironiza ti pe tema maniilor lor. si nu uitati sa va lasati încaltarile la intrare. • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor. • Sa le respectati nevoia de a prevedea si de a organiza totul. • Când merg prea departe. recunostinta sau cu daruri. Cum sa ne purtam cu personalitatile obsesionale Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii. aduceti-le critici precise si moti~ vate. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. fiti atenti sa nu faceti greseli de ortografie. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune.

fi zgârca meu Nu prezint în largul lucruri.1OO Fran<.oisLelord si Christophe Andre obsesionale? I I Aveti trasaturile unei personalitati I FALS cauza ca m-am concen ra prea I mult asupra Ucadouri.de o mit se tpare cit(a). 14. când Nu îmi tin ideile în as I Mi Cândplace dezordinea. 5. Îmi reproseazaarunc contabilitatea Nu-mi simt sa 10.. sivorba final.raspunzator(toaI re) personala. 7. ma er- ADEVARAT 12. echipa. rezultatul 6. mi se Ueste verificând. 9. se placesingur(a) ordine. Mi s-a întâmplat sa ratez ceva Într-o discutie îmi place sa-mi din I . munca în pentru ca as ramâne detaliilor. 8. fac simt caci rânduindmadator(oare).

Alain este unul din cei trei fondatori ai agentiei. la vedere. Ma lasase sa a~tept cel putin o ora. douazeci si noua de ani. Dar dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca era o personalitate extrem de dificila. La prima vedere pare un barbat plin de ~arm. cerându-mi sa-I tutuiesc. sclipitor." Afabil ~i direct. mai multe fotografii îl înfati~au pe Alain în compania unor arti~ti celebri.oise. dar Alain se razboise cu ceilalti asociati pentru a ~i-o însu~i. seducator. În spatele biroului. Are un birou imens.v Personalitatile . narcisice "Nu putem rabda vanitatea altora fiindca o jigne~te pe a noastra. un barbat atât de important. nici nu crâcnisem. cu o vedere superba. Alain a fost încântat. ma facuse sa-i fiu recunoscatoare ca el. Nu se putuse abtine sa nu strecoare ~i anecdote despre sclipitoarea sa cariera ~i despre succesele sale. Alain mi-a tinut un discurs cu fraze gen: "Noi credem în tineri ca dumneavoastra. însa. dar cum era interviul pentru angajare. ~i totll~i reu~ise sa ma impresioneze când l-am vazut întâia oara. iar eu lucrez cu el. am aflat ca acea încapere trebuia sa fie o sala de ~edinte. se interesa de o tânara ca mine. Mai târziu. Iar eu am jucat rolul novicei plina de respect ~i admiratie. Erau expuse ~i trofeele pe care agentia le câ~tigase lafestivaluri internationale (în clipa . o tânara "creatoare" în cadrul unei agentii de publicitate. nostim." LA ROCHEFOUCAULD a o ascultam pe Fran<.

cu aerul sau încrezator. l-a înfruntat la o i'edinta pe Alain. ambianta este mai degraba buna. Cu unii dintre colaboratorii sai. . elegant. în final. Ceilalti asociati ai agentiei. în fata tuturor. Alain a parasit fiedinta trântind ufia. cu eleganta lui. designerul a trebuit sa plece. carora le trebuie timp pentru a descoperi latura mai putin placuta a personalitatii lui. Oriunde apare. dincolo de aparenta de "camaraderie" se ascunde un om care nu prea admite sa nu i se arate o anume deferenta. A doua zi. Ceea ce îmi displace însa cel mai tare este ca Alain face în aiiafel încât sa-fii însufieasca ideile echipei pentru a-fii atribui succesul._Alb de furie. în profesia lui. V-ului meu. ui'0r bronzat. Totufii. a doua zi însa îti critica munca. Inutil sa mai spun ca dupa o asemenea întâmplare nimeni nu mai încearca sa se razvrateasca fatii'. însa. dar cu o indemnizatie frumoasa. întotdeauna pare sa fie într-o forma foarte buna. Firefite. spunându-i deschis ce credea despre felul în care acesta conducea agentia. Atitudinea lui este vei'nic schimbatoare. Patrick i'i-a gasit toate lucrurile gramada la receptie. De altminteri. care venise de la o alta agentie. au încercat sa aplaneze conJlictul. Nu este deloc ufior sa lucrezi cu Alain. El este un ecran între noi i'i ceilalti asociati fii nu îngaduie ca noi sa intram în contact cu acefitia. fara nici un fel de menajamente. Alain a stabilit o relatie de dependenta pasionala aproape i'i este tocmai ceea ce fii vrea. Alain face o impresie puternica. Alain este totufii un star i'i aceasta va prinde bine C. în clipa de fata. Într-o zi te felicita fii crezi sa el te sustine întru totul. Iar membrii echipei pândesc un semn de încllviintare din partea lui fii tresar la cel mai mic semn de dezaprobare. mi-ar fi greu sa gasesc un alt loc de munca. temându-se ca în acelfel sa nu fie afectata cumva imaginea agentiei. trebuie sa recunoai'tem ca. fitiu ca nu el afost cel ce s-a ocupat de unele din campaniile premiate). laolalta cu o scrisoare de concediere pentru grei'eli grave. mai ales pe cei nou-veniti. De ce ramân? Pentru ca. atâta vreme cât îl Jlatezi i'i nu îl contrazici.:oisLelord ~i Christophe Andre de fata. caci îi place sa se i'tie respectat i'i admirat. Si vai de cei care îl contrazic! Anul trecut un designer cunoscut. În orice caz. Si apoi.102 Fran<. i'tie cum sa cucereasca i'i sa entuziasmeze o întreaga echipa. Patrick.

pentru ca orice vizitator sa stie cu ce persoana importanta are de-a face. nu vrem sa spunem ca orice persoana care tine în biroul sau cupe sau trofee ar fi o personalitate narcisica! În unele profesii ori în unele tari aceasta poate face parte din uzante.tim ca are probleme cu impozitele. care sunt platiti de zece ori mai putin ca el tOi are au lucrat c din rasputeri pentru a termina un proiect. sa recunoasca faptul ca este o persoana exceptionala si nu suporta critica (incidentul cu tânarul designer). ca i se cuvin unele privilegii. folosind alternativ seductia. Alain vrea ca ceilalti sa-I admire. Alain nu t. Si acestea reprezinta mult. Alain pare preocupat. dornic de a se arata mereu în cea mai buna forma si încântat sa frecventeze persoane importante (fotografiile de pe biroul sau). Alain stie cum sa jongleze cu emotiile lor. În relatiile cu ceilalti. În cazul de fata însa. S-ar putea spune ca Alain are un comportament manipulant. De asemenea. Atentie. de ani buni reut. acest semn trebuie interpretat In cadrul unui ansamblu.afel încât clientii importanti. cu care s-a împrietenit. Dar Alain are tot felul de izbucniri violente împotriva acestei "agentii în care designerii nu sunt lasati sa creeze". CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE ALAIN? Este evident ca Alain are o foarte buna parere despre sine. Alain nu pare a fi atent la sta- . trofee).ovaie sa vorbeasca despre aceasta tinerilor creatori.ise sa-tOi finanteze modul de viata din note de cheltuieli tOi vantaje în a natura. pentru a-l exploata cât mai bine. extrem de preocupat de înfatisarea sa. De pilda. Alain si-a adjudecat cea mai frumoasa încapere a agentiei: el considera ca trebuintele sale sunt mult mai importante decât ale celorlalti. adica lipsit de sinceritate si în acelasi timp vizând sa-i induca celuilalt o stare emotionala favorabila scopurilor sale. face în at. si tine ca si ceilalti sa afle: vorbeste cu placere despre succesele lui si etaleaza marturii graitoare (fotografii. sa-I invite în weeJc-end-uri de vis. La întoarcere. Are un salariu astronomic. critica si elogiile neasteptate.Personalitatile narcisice 103 o consolare meschina: de la secretara lui t. mai mult. Pentru a se consola.

• Adesea extrem de preocupata de înfatisarea sa si de vestimentatie. privilegii! fara a se simti! însa! obligata la reciprocitate. invidie). toata lumea trebuie sa ma respecte. devine furibunda. II . cât si în viata personala. În relatiile cu ceilalti • Se asteapta la atentie. umilinta. . Nu cunoastem nimic despre viata personala a lui Alain (în afara faptului ca este finantata prin cheltuielile profesionale. iar emotjile celuilalt nu o prea misca. • Îi exploateaza si îi manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile . • Stapânita de ambitia de a avea! de succese rasunatoare! atât în plan profesional. Principala sa convingere ar fi: IISunt o fiinta exceptionala! mai meritorie decât altii.:oisLelord si Christophe Andre rile neplacute pe care le provoaca celorlalti (teama. o data în plus! el considera ca regulile comune nu sunt facute pentru el)! dar dispunem de suficiente date pentru a banui ca Alain are o personalitate narcisica. • Când nu i se acorda privilegiile pe care le asteapta.104 Fran<. societatea în întregime) trebuie sa-i împartaseasca propriul punct de vedere. Personalitatea narcisica Despre sine • Are sentimentul ca este exceptionala! deasupra oamenilor de rând si ca i se cuvine mai mult decât celorlalti. în acest sens! s-ar putea spune ca el nu prea da dovada de empatie. CUM PERCEPE ALA IN LUMEA? Toate gesturile lui Alain capata un sem~daca tinem seama de faptul ca el are o foarte buna parere despre sine si considera ca toata lumea (colaboratorii sai! asociatii.• Manifesta destul de pupna empatie.

deja.Personalitatile narcisice 105 Ca multe alte personalitati narcisice. douazeci si noua de ani. prost îmbracata (de altfel. Adevarul este ca înca din clasele primare aveam impresia ca mi se cuvenea mai multa atentie decât colegilor mei. curând relatiile mele cu ea s-au înasprit. îmi satisfacea toate capriciile. destul de sigura pe mine f'i eram înconjurata de admiratoare. s-a decis sa înceapa o terapie. el nu se simte numai frustrat si preocupat. care în urma unor esecuri sentimentale. comporta si o oarecare doza de narcisism. narcisismul nu are aceasta forma extrema. dupa parerea lui. nu se aplica si propriei persoane. . sa meriti mai multi bani. Când fraudeaza fiscul si trebuie sa dea seama. în multe cazuri. de fete nu atât de frumoase ori de sigure pe ele ca mine. Prietenia mea era considerata un privilegiu. pentru meritele sale exceptionale. îmi facea placere sa ma f'tiu admirata. Tatal meu ma admira. dar uneori si nevoia de a-si îmbunatati o imagine depreciativa despre Sh'1e:este cautata compania unor persoane însemnate tocmai în speranta de a se obtine în acest fel o confirmare a propriei valori. Pe vremea aceea. prin urmare. iar între noi a început ceva în genul unei rivalitati între femel. Eram o eleva buna. dar si indignat! Cum poate fi constrânsa o fiinta ca el sa se supuna regulilor comune? Acest sentiment de a fi deasupra oamenilor de rând îl face sa caute compania unor persoane importante. ma rasfata. i se cuvine o viata sociala sclipitoare. în sensul curent al cuvântului. snobismul. Alain este cumva "snob"? Fireste. Alain considera ca. Cu Alain am descris o personalitate narcisica destul de puternic conturata si câtusi de putin agreabila. iar eu eram conf'tienta de aceasta f'i profitam. Sa o ascultam pe Juliette. el o va duce la unbistro de la periferia orasului). singurele care sunt demne de a fi frecventate în mod constant. Pot spune ca pe plan profesional am izbândit pentru ca mi s-a parut mereu firesc sa pretinzi mai mult. Si tocmai aceasta îi reprof'a mama. Cosmarul narcisicului: sa fie vazut într-un select restaurant "parizian". Alain socoteste ca regulile sunt facute pentru oameni obisnuiti si. în compania unei verisoare din provincie. Totusi.

si realizez ca. de a-i tine în sah.ois Lelord si Christophe Andre mai multe responsabilitati. Trebuie spus ca la începutul carierei mele susceptibilitatile nu ma preocupau câtusi de putin atâta vreme cât eu aveam sentimentul de a fi cea mai buna. ignorându-le pe ale lui. luam cuvântul cu multa usurinta. dar nu puteam scapa de sentimentul ca meritam mai multa atentie din partea lui. Doctore. din pricina unei calatorii în interes de serviciu. Evident. în aceasta relatie. îi înfnmtam pe cei mai vârstnici ca mine. Problema este ca în clipa în care un barbat se îndragosteste de mine. remarca lui mi-a dat de gândit si ca urmare am început sa fiu ceva mai atenta cu ceilalti. refuzând sa-lmai vad si stârnindu-i gelozia. dar era prea târziu. pusesem pe primul plan propriile mele trebuinte. în schimb. La sedinte. adesea îl si poti obtine. am mers din esec în esec. Acum nu este zi în care sa nu ma gândesc la el si sa nu-l regret. când mi se parea ca ideea mea era mai buna ca a lor. de a-i face gelosi. Iar el îmi lasa zeci de mesaje disperate pe robot. spunându-mi ca nicicând n-a fost atât de fericit si atât de nefericit cu o femeie.106 Franc. pâna când îi telefonam. de a le zdruncina încrederea în ei. Unul din primii mei patroni m-a chemat într-o zi în biroul lui pentru a-mi spune ca nu poti reusi singur si ca într-o echipa fiecare om este important. Ultimul meu iubit ocupa un post important. caci eu eram sensibila pâna si la cea mai mica lipsa de atentie din partea partenerului. Pe plan sentimental. Treceam îndata la represalii. De doua ori m-am îndragostit foarte tare. S-a casatorit cu o tânara pe care mi-a descris-o cafiind "draguta". am început sa ma dezvinovatesc. Tonul dojenitor pe care mi se adresase ma cam iritase. Daca ceri ceva cu îndrazneala. Am vrut sa-l opresc. iar aceasta ma facea sa ma simt magulita. credeti ca aceasta mi se trage din faptul ca tatal rneu ma adora? Juliette a constientizat una din caracteristicile personalitatii sale narcisice: sentimentul ca orice barbat îi datoreaza o . dar cum era un om pe care-l admiram mult. dar ma cam înfuria când întârzia la întâlnire sau când contramanda o întâlnire sau un week-end pe care planuisem sa-l petrecem împreuna. M-a parasit în cele din urma. este destul de simplu pentru mine sa îngemmchez barbatii si recunosc ca am tendinta de a-i manipula un pic. am trezit si multa invidie si rivalitate. scade în ochii mei si nu mi se mai pare deloc ca ar fi îndeajuns de puternic sau de important pentru mine. De fapt. dar relatia n-a rezistat.

mai cu seama printre intelectuali. "Ceilalti îmi datoreaza respect ~i atentie". ~i sa si le revizuiasca. Obliga- . De altfeIr ea a început prin a-~i pune propriul psihiatru la încercare. Mai mult sau mai putin con~tient. Juliette nu accepta sa fie supusa aceleia~i reguli ca ceilalti pacienti. Când scriitorul s-a apropiat de biroul ei cu un aer solemn. deoarece atunci când ramânea treaza pâna la ore târzii prefera sa mearga la discoteca decât sa urmareasca o emisiune culturala. psihoterapia a ajutat-o pe Juliette sa-~i con~tientizeze câteva din principalele sale convingeri: "Nu sunt ca toti ceilalti". când un barbat nu-i acorda atentia pe care si-ar fi dorit-o. ea a întrebat candid: "Pe cine sa anunt?" Faimosul personaj s-a cabrat. SITUATIE TIPICA PENTRU PERSONALITATEA NARCISICA Un scriitor celebru. o animozitate disproportionata atunci când iubitul ei întârzie la întâlnire. Apoi. ?i care apareafrecvent în emisiunile culturale difuzate la ore târzii. atât asupra propriei persoane. încercând sa le prehmgeasca când timpul afectat se scursese.Personalitatile narcisice 107 atentie aparte. Încetul cu încetuIr Juliette a izbutit sa adopte un punct de vedere mai temperat. nu-l mai vazuse pâna atunci. Aceasta convingere de baza genereaza. cât ~i asupra celorlalti. însa. angajata de putina vreme. Iar psihiatrul s-a folosit de incidentele dintre ei pentru a o ajuta sa-si constientizeze principalele convingeri. caci are prea mult de lucru. întârziind la sedinte. sau cerând o întrevedere de la o zi la alta. ?i-a întors capul îndreptându-se direct catre biroul directorului. ~i sa se manifeste mai putin violent. s-a congestionat defurie ?i. fiindca ea este exceptionala. Numai ca tânara secretara. nici chiar la televizor. sa nu beneficieze de un regim aparte. sa fie mai putin agresiva.fara a catadixi sa-i raspunda. ?i i-a cerut sa-i anunte editorului sosirea. CI venit într-o zi la un editor important cu care avea fixata o întâlnire. o Acest scriitor narcisic apreciaza ca valoarea sa este atât de mare încât ceilalti trebuie sa i-o recunoasca de îndata.

pp. zugravindu-se în termeni magulitori..i în cazulw1Ui mare industria.i oameni de afaceri .teti ... Nu vi s-a parut ca multi pareau deosebit de multumiti de ei.te.i care au "reu.i reciproca este la fel de adevarata: aceasta încredere. sunt poate ...i aceasta multumire le-a dat-o reu. Journal of Personality and Social Psychology (1977)...nuite nu se aplica oamenilor ca mine.." Un incident asemanator s-a produs ... într-adevar..i ne vor explica adesea ca ma.itei lor1. s-a enervat când tânara stewardeza i-a cerut sa-..K. "Self-Esteem in YOlmg Men: A longitudÎ11alAnalysis of the Impact of the Educational and Occupational Attaintment".. Bachman.mtcei care î..i.. P.ita..i destinata comercializarii produselor noastre în strainatate.. s-ar putea crede ca aceasta siguranta .1 08 Fran<.aza în fata. 38. Sl. 365-380.i calitatea propriilor reflexe la volan le îngaduie sa depa. Amintiti-va . O'Malley. Cum era stresat deja din cauza întârzierii. dezinvoltura cu care se a.easca în deplina securitate vitezele legale. trasaturi de caracter narcisice. Si conduita la volan poate revela narcisismul unora din contemporanii no.i uitase toate biletele necesare. S-ar putea 1 J.tri .i componentele reu. .tri. contrazice o alta convingere a personalitatilor narcisice: "Regulile obi.. care conduce un grup mare.i a cerut sa fie lasat sa urce numaidecât în avion.i Christophe Andre tia de a te prezenta ca orice muritor de rând.ois Lelord . acest sentiment de superioritate. Numero.it". a întârziat .. de siguri pe ei.... NU CUMVA ESTE UTIL PUTIN NARCISISM? Gânditi-va la cei pe care-i cunoa.ina lor ..i acceptând complimentele ca pe ceva ce li se cuvenea? Fire.i iau dreptul de a încalca unele reguli ale codului rutier.i dovedeasca identitatea. tocmai pentru ca se socotesc capabili sa evalueze singuri riscurile. cu ocazia unei calatorii întreprinse de unii mini. Aceia...... de.M... dar .i interviurile televizate acordate de celebritati. Personalitatea noastra narcisica.

Un pic de narcisism poate constitui un avantaj decisiv. ea este extravertita si sigura pe ea. subiectii narcisici ~tiu sa lupte. din pricina felului în care se îmbraca si în care stia sa se faca remarcata. nu sunt câtu~i de putin afectati când sunt refuzati (caci nu a fost vina lor). Când suntem într-un restaurant. Coralie se deosebeste cel mai mult de mine: în timp ce eu sunt o persoana discreta si rezervata. Coralie continua sa ma uimeasca prin aplombul ei. fie pentru a ne petrece week-end-ul ori câteva zile de vacanta într-un loc placut. Dintr-un punct de vedere evolutionist. La liceu. Iata ce poveste~te Louise.Personalitatile narcisice 109 spune ca la un talent egal. mai cu seama când este vorba de a te adapta unui climat de competitie. În viata de zi cu zi. despre una din prietenele ei care are o personalitate narcisica: Am pastrat legatura cu fostele mele colege de liceu. o învatatoare de treizeci ~i unu de ani. dar si a capriciilor si pretentiilor ei. Siguri pe ei. caci este încredintat ca el este cel mai bun. o doza minima de narcisism poate fi deseori utila. Dintre toate colegele mele. narcisicul are ~anse mult mai mari de reu~ita decât o persoana modesta. Destul de insensibili la trebuintele ~i greutatile interlocutorilor lor. narcisismul asociat altor calitati redutabile se pare ca a fost un avantaj pentru a-~i însu~i cea mai buna parte din vânatul tribului ori pentru a lua locul ~efului. Se poate spune ca tocmai narcisismul le alimenteaza ambitia de succes ~i îi ajuta sa faca fata unor situatii deseori dificile ~i descurajatoare pentru altii. Odata ajuns la conducere nu va fi stapânit de teama ca va e~ua. toata lumea îi spune "diva". este atenta la cele mai mici detalii: calitatea . caci el considera ca locul întâi i se cuvine de drept. lasând de o parte orice scrupule pentru a obtine ce vor. Narcisicului îi va fi mult mai u~or sa se "vânda". manipulatori oarecum. Ne întâlnim cu regularitate. fie pentru a lua masa într-un restaurant. multumiti de înfati~area lor. de care se ~i îngrijesc în mod deosebit. caci se considera cel mai capabil. timida oarecum. iar în competitie va avea mai putine scrupule. Multi ~efi de întreprinderi ne-au marturisit ca adesea cei mai buni dintre agentii lor comerciali sunt putin narcisici.

. Odata a primit gratuit un bilet de avion din partea unei companii aeriene. 1990. 161. 755-762.Y.. nici nu merita safaci o tragedie pentru atâta lucru". s-ar putea spune ca ea câi'tiga în felul acesta stima celorlalti. Melchior. dupa cefacuse scandal pentru ca ai'teptase la aeroport doua ore. ceilalti va vor suporta mai u~or narcisismul. problema narcisicilor este aceea de a voi întotdeauna mai mult ~i de a sfâr~i prin a deveni inJ. 2 .A. adesea. "Self-Esteem in Reeovered Bipolar and Unipolar Outpacients". Cred ca n-ar fi rau daca din când în când m-ai' comporta i'i eu precum Coralie. Social and Evaluation Anxiety. Acolo unde noi nu reactionam spunându-ne: "La urma urmei. Ei vor fi sedu~i. Vizibil. Pardoen et eoll. pp. Cheek. Dar. Coralie este gata oricând de lupta pentru a capata ce-i mai bun. 3 D. volumul muzicii. N.M. ce-i drept reui'ei'te. Este cam penibil sa fii cu ea. CÂND NARCISISMUL TE FACE VULNERABIL Daca aveti talent ori ~arm. Dimpotriva. Plenum Press. când face tot circul (de genul "Credeti ca am sa accept ai'a ceva? Nici sa nu va gânditif"). Ea i'tie mereu ce sa faca pentru a obtine cea mai buna masa la restaurant. prospetimea apei. 47-82. British Joumal of Psychiatry (1993). impresionati sau convin~i de siguranta voastra.11 O Fran<. i'i unde ideea de a reclama nici macar nu ne trece prin minte.:oisLelord ~i Christophe Andre . i'i gata oricând sa întruneasca întreg statul major al stabilimentului i'i sa parlamenteze pâna când obtine câi'tig de cauza. Self-Esteem and Self-Counseiousness". Ei ~tiu ca o insuficienta stima de sine este la originea mai multor tipuri de probleme psihologice precum timiditatea2. pp. ori cea mai buna camera la hotel. dar. Coralie nici nu se sinchisei'te de faptul ca în felul acesta poate trezi aversiunea interlocutorului sau. Psihiatrii au numit dimensiune a narcisica prezenta în fiecare din noi stima de sine. "Shyness. pâinii. starile depresive3 etc. in H. Leitenberg (ed). Mai întotdeauna Coralie obtine ce vrea. L. Dar culmea este ca nimeni nu se supara.

În exemplul anterior. desi îndragostit de ea. în urma unui esec sentimental ori profesional. Sa nu-si fi atins ambitiile tineretii lor. Pe de alta parte. Paris. ca în cazul Juliettei. multe personalitati dificile nu au aceasta posibilitate. . De altfel. socul va fi si mai violent. La lucru. unul din personajele romanului În cautarea timpului pierdut de Proust. Dantzer. în care consecintele unei proaste conduceri transpar dupa o perioada mult mai mare decât într-o întreprindere mica sau mijlocie. Millet. ofera un viu exemplu de personalitate narcisica ce prezinta si unele trasaturi histrionice. Paris. Masson. N. este un lucru pe care personalitatile narcisice îl accepta mai greu decât ceilalti: caci este vorba de propria imagine de fiinte exceptionale. Juliette realizase prea târziu ca iubitul ei. Brouchon-Schweitzer. R. demotivatie si. diverse situatii arata ca în cazul persoanelor narcisice. Cu totii putem fi deziluzionati de viata si de noi însine. propriul lor fel de a fi îi h'11piedica sa stabileasca cu ceilalti relatii strânse si afectuoase. Sansele lui de supravietuire si succes vor fi totusi mai mari într-un grup numeros. 1994. stabilise totusi un prag de ruptura pe care ea sfârsise prin a-l depasi. aduce serioase prejudicii firmei sale. Când se afla într-un salon. Personalitatile narcisice în filme si în literatura Baronul Charlus. carora le izbuteste totul.Personalitatile narcisice 111 suportabili. La crise du mil/ieu de vie. 1994. mai cu seama când survine "criza de la jumatatea vietii"4. in M. Mai mult. Rascle. PUF. deseori. dar pentru cineva care era încredintata ca totul îi va reusi. riscul unei depresii este peste medie. baronul monopolizeaza întreaga 4 5 L. "Le soutien social dans la relation stress-maladie". în cele din urma. un patron mult prea narcisic poate stârni ranchiuna. Or. personalitatile narcisice vin sa consulte un psihiatru sau doresc sa se supuna unei psihoterapii. Introduction a la psychologie de la sante. existenta câtorva persoane apropiate carora sa li te poti confesa este unul din factorii de protectie împotriva5 multor maladii.

trimite oamenii la masacru într-o ofensiva prost conceputa. violonistul sociopat Morel. Personajul producatorului interpretat de Tim Robbins în Jucatorul (1992) de Robert Altman vadeste numeroase trasaturi narcisice. Robert Du Jall joaca rolul unui colonel narcisic si sigur pe el. este indiferent la suferinta pe care o produce în jurul sau si seduce fara urma de regret sotia unui tip pe care el l-a ucis accidental. si nu admite sa fie vreun moment ignorat. care a decis sa poarte razboiul asa cum întelege el si care domneste ca un rege (visul oricarui narcisic) asupra unui trib de munteni rebeli. pentru . Mai apoi. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE NARCISICE Recomandabil • Ori de câte ori sunt sincere. facând aluzii repetate la nobila sa ascendenta. eroul filmului va întâlni o personalitate narcisica. doar pentru placerea de a-si impune vointa de sef si de a-si vedea soldatii facând surf. pentru ca a stiut sa convinga un client.ois Lelord si Christophe Andre atentie prin conversatia sa sclipitoare si sarcastica. spre indignarea colonelului Dax. care îsi amplaseaza elicopterele în apropierea unei plaje expusa focului inamic. aratati-le ca le aprobati Amintiti-va: personalitatea narcisica considera ca i se cuvine întreaga voastra admiratie si daca vreti sa ramâneti în relatii bune cu ea. Marlon Brando. Dar se va îndragosti de un "inferior". felicita ti-o pentru partida de tenis. In Cararile gloriei (1958) de Stanley Kubrick un general din primul razboi mondial. acum (1979) de Francis Ford Coppola. el arunca întreaga raspundere asupra soldatilor pe care îi trimite în fata curtii martiale. În Apocalipsul.11 2 Fran<. colonel parasutist. Felicitati-o pentru rochia cea noua. narcisic si însetat de glorie. Traieste centrat pe propriile ambitii. nu ezitati: complimentati-o pentru reusitele sale. jucat de Kirk Douglas. Furios ca planul sau a esuat.

i i se destainuie unui prieten. Iar avantajele sunt multiple: persoana narcisica va va considera un om inteligent care stie sa-i recunoasca valoarea. prin urmare. Ati putea sa o ajutati explicându-i punctul de vedere al celuilalt.i ei obiectivele? Daca . îi mai spune ca directorul nu are totu.it .. Daniel. Atentie. o va tenta mai putin gândul de a încerca sa va impresioneze cu orice chip.. consecinta ar fi ca sporurile celorlalti ar trebui reduse. recunoscându-i înca o data valoarea profesionala.. recunoa. tocmai setea lor de admiratie îi face pe narcis ici experti în materie. rai.. se încapatâneaza Daniel. fireste. Apoi. Fara îndoiala...i puteri absolute. . dar nu . iar cei mai inteligenti vor sti prea bine sa distinga între un compliment sincer si o lingusire ieftina .i îl felicita. • Sa le explicati reactiile celorlalti Daca ati reusit sa câstigati cât de cât încrederea unei personalitati narcisice. nu este vorba sa-i spuneti ca celalalt are dreptate. Si va va marturisi ca oamenii sunt abuzivi. Fran(:ois. Probabil ca pentru sporuri nu dispune de fonduri financiare fabuloase. este îndreptatit sa pretinda un spor mai mare ca al celorlalti. In prezenta voastra va fi mai putin iritabila si veti avea mai multa greutate în ochii ei când îi veti face o critica. ci sa-i aratati mai degraba ca fiecare vede lucrurile altfel. Pe de alta parte. iar daca i-ar da lui Daniel un spor mai mare. ceea ce de regula este semn ca nu i s-a acordat consideratia si atentia care credea ea ca i se cuvin. 'dupa o întrevedere cu directorul. Ne referim. A obtinut cele mai bune rezultate din întreaga echipa.i-au atins ori depa.. la o aprobare sincera. deseori. jignitor chiar. Directorul i-a acordat lui Daniel un spor la salariu pe care acesta îl considera nesatisfacator. lipsiti de valoare. "Dar ei n-au avut rezultate lafel de bune cu ale mele!".Personalitatile narcisice 113 taiorul.te ca Daniel a avut reZItltate exceptionale . atunci o veti auzi adesea cum vi se plânge de altii. se întoarce extrem de furios în biroul sau. ingrati. Fran(:ois îl lasa sa termine. un tânar functionar narcisic. caci o falsa magulire risca sa devina imediat o escaladare careia nu-i veti mai putea face fata. pentru discursul ei. asa cum îl percepeti voi.

întors de curând din Statele Unite. în mai multe rânduri. daca sunteti cam prea familiari cu el. ei ar fi demotivati. Însa. În acest exemplu. spre marea mea surprindere. desi continua sa fie de parere ca totusi i se cuvenea mai mult. riscati sa-I iritati. . mi-a raspuns ca facând prezentarile. Deci. "care nu sunt conforme regulilor". va fi perceput de narcisic drept lipsa de consideratie. Nu uitati ca aveti de-a face cu o persoana susceptibila chiar si în prezenta unor detalii care vi se par insignifiante. Daca întârziati. întreaga seara Gerard afost tensionat. iar la plecare am vazut ca era bosumflat. nu uitati ca ceea ce este pentru dumneavoastra un detaliu insignifiant. Daniel a reusit sa priceapa punctul de vedere al directorului. Asa ca l-am întrebat asupra motivului: cu un aer furios. acuzându-l ca are pretentii "extravagante". • Sa respectati cu scrupulozitate convenientele Retineti ca narcisicul se considera o persoana mult mai însemnata decât voi si asteapta deci sa fie tratata ca atare. în vreme ce directorul. are nevoie sa stabileasca relatii în profesia lui. este preferabil sa Începi prin a-i explica ca îi întelegi punctul de vedere (ceea ce înseamna ca ai fi de acord). Sa o ascultam pe Elisabeth: Într-o seara am fost invitata la o întrunire profesionala la care urmau sa fie prezente multe personaje importante în domeniul în care lucrez. regasim ceea ce repetam adesea: pentru a convinge pe cineva. daca îl salutati distant sau daca gresiti ordinea în care trebuie facute prezentarile. sa încep prin a-i prezenta pe acestia lui Gerard. fie considerati de el mai putin importanti ca el. ceea ce a sporit furia lui Daniel. Am întâlnit destule persoane si le-am prezentat pe toate -celepe care le cunosteam.11 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre sporurile lor ar fi prea mici. începusem prin a-l prezenta unor oameni fie mai tineri ca el. Fran90is reusise acolo unde directorul esuase. în loc sa procedez invers. Si cum stiam ca prietenul meu Gerard. i-am propus sa ma însoteasca. Dupa ce a discutat vreme de jumatate de ora cu prietenul lui. recunoscuse pur si simplu punctul de vedere al lui Daniel aratându-i ca îl întelegea. iritat de aroganta lui DanielJusese categoric. Iar directorul trebuie sa tina seama de asta.

reparabil în timp. nu va sfatuim sa-i repro~ati unui narcisic "ca se crede deasupra celorlalti" sau ca este "egoist". "A~ vrea sa nu ma mai întrerupi când vorbesc". Iar criticile voastre vor fi cu atât mai bine (sau mai putin rau) suportate de persoana narcisica. în cazul unui narcisic. care ataca persoane (în cazul de fata s-ar subîntelege: "Tu e~ti mereu a~a") ~i care. cu cât va veti fi straduit sa aplicati prima noastra recomandare: i-ati facut complimente sincere de câte ori era cazul. Iata ce se întâmpla cel mai adesea. trecând prin performantele lui la tenis ~i sfâr~ind cu colaboratorii lui. Jean-Pierre prime~te complimentele cu multa non~alanta. si atunci fiti extrem de precisi Dupa ce am mentionat extrema susceptibilitate a narcis ici10l~cum v-am putea sfatui sa le aduceti critici? Pur ~i simplu pentru ca o critica sincera. Jnteleg ca ai motivele tale sa nu-l agreezi pe Dupond. care însa nu lezeaza persoana: "Nu-mi place sa întârzii fara sa anunti". Categoric. dar a~ prefera sa vorbim despre altceva". În schimb. reduceti ~i riscurile unei explozii din partea lor. este unul din instrumentele de baza în relatiile cu personalitatile narcisice. dar ~inarcisic în cel mai înalt grad: Jean-Pierre se lauda fara încetare: începe pornind de la felul în care î~i poate convinge clientii.Personalitatile narcisice 11 5 • Nu le aduceti critici decât atunci când este absolut necesar. Ar fi un gest nu tocmai inspirat si. ~tiuta fiind susceptibilitatea acestora. ci doar de a-l incita sa î~i schimbe unele atitudini. ce vizeaza un comportament precis. Pare sa fie simplu. zadarnic. limitându-va la criticile pe care le socotiti strict necesare. ~i ce ne poveste~te Catherine. în plus. iata de ce. Caci acestea sunt critici evazive. "care dau în brânci" pentru el. ca ~i al oricarei alte persoane. îi vor stârni doar furia ~i dorinta de a va dovedi ca va în~elati. sotia unui agent comercial fara pereche. precizati un anume comportament. iar aceas- . totu~i nu aceasta este cea mai fireasca reactie. Si mai amintiti-va ca telul criticilor voastre nu trebuie sa fie acela de a-l face pe celalalt sa î~i modifice conceptia despre lume ~i despre sine însu~i. daca îl criticati.

E adevarat ca din cauza asta este posac.. patroana m-a întrebat cum de calatorim atât de des. fie pentru taiorul nou. aceasta emotie neplacuta. narcisic aceasta emotie este înzecita. sa-i vorbiti despre vacantele superbe pe care le-ati petrecut. Din pacate. privilegiile noastre îi vor da sentimentul unei dureroase nedreptati. Cum el conside. a?a ca putem calatori cu avionul la preturi derizorii. Si atunci explodez. încât eu refuz sa-I complimentez vreodata. Iata ce ne relateaza Yannick. fie pentru ca izbutise sa atraga un client important. Intrigata. sa cadeti în cercul vicios înfatisat de Catherine: represaliile care fac loc altor represalii.. Într-o zi nu m-am putut stapâni sa nu pomenesc de un week-end de vis pe care îl petrecusem la Viena. agent comercial la o agentie imobiliara. deci. iar uneori chiar îmi permit sa-i discut ordinele. Toate acestea îl vor face sa sufere si relatiile cu el se vor deteriora. facându-1 egoist.:oisLelord si Christophe Andre ta ma irita într-atât. ra ca merita mai mult decât noi.116 Fran<. Sunt în relatii destul de bune cu patroana mea. treizeci si doi de ani. faceti-i complimente când le merita si alternati-Ie cu critici precise. despre prietenii din copilarie cu care ati pastrat legatura si care azi sunt sus-pusi sau despre recenta voastra promovare. iar în week-end-uri vizitam capitalele Europei. A?a se face ca eu sunt mai putin admonestat decât altii. si despre care gândim ca ni s-ar cuvenit La . nu-mi iarta acest lucru ?i î?i organizeaza timpul liber fara sa tina câtu?i de putin seama de mine. dar total ineficient. repro?ându-i ca nu se gânde?te decât la el. care ne poate napadi când vedem ca o persoana detine acele avantaje la care râvnim si noi . deci. n-am prevazut totul: sotia mea este stewardesa. Urmarea este ca ne petrecem vacantele la celalalt capat al lumii. În locul acestui comportament firesc. În timp ce . Evitati. caci spre deosebire de alti colegi am priceput ca era îndeajuns sa-i fac unele complimente din când în când. Evitati. despre mostenirea pe care tocmai ati primit-o. • Sa pastrati discretia în privinta propriilor voastre reusite si privilegii Cunoastem cu totii invidia.

care este asistenta unui arhitect. Nervozitatea pe care ele v-o provoaca va poate favoriza un adevarat "blocat în ceea ce le prive~te. Veti avea chef sa le contraziceti sistematic. recunoasteti-i succesele. siguranta lor si atât de putina importanta pe care o acorda celorlalti îi fac manipulatori redutabili: a manipula. sa le raniti amorul propriu.. Iata marturisirile Charlottei. sa va aratati ostili. Întotdeauna patronul meu obtine de la tine ceea ce vrea. A avut o dispozitie groaznica întreaga zi. Iar eu ma gândesc sa-mi caut alta slujba. ca sa nu spunem insuportabile. Trucul lui este ca izbuteste sa te faca sa te simti vinovat. mai rau este ca uneori mi se pare ca ar face-o intentionat. vedeam cum chipul se întuneca. Totusi. dar ideea ca eu dispun de un privilegiu în comparatie cu ea o irita teribil . pentru a-i ralia la propriul tau punct de vedere. Asa ca. ea câstiga multi bani si si-ar putea permite aceleasi calatorii. chiar scandalos.Personalitatile narcisice 117 asculta explicatiile mele. Nerecomandabil • Sa va opuneti sistematic Uneori. repetam sfatul anterior: faceti-i complimente de câte ori este cazul. persoana narcisica va considera comportamentul vostru ca fiind nedrept. adica a te juca deliberat cu emotiile celorlalti. De atunci. Aceasta va va calma momentan. Sarmullor. dar va face ca relatia sa fie si mai încordata. • Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare Deseori narcisicii sunt persoane fermecatoare care-i fascineaza ori îi seduc pe ceilalti. i Acest exemplu arata ca o personalitate narcisica va fi invidioasa chiar ~i atunci când este vorba de un privilegiu pentru care n-a existat nici o competitie.. Poate tocmai aceasta putere de seductie asupra celorlalti le-a creat impresia ca li se cuvin atentii speciale (amintiti-va exemplul Juliettei). Pe de alta parte. personalitatile narcisice sunt iritante. iar aceasta va va procura "libertatea" de a-i aduce critici. cel putin la început. Când încerci sa-i explici ca . relatiile noastre nu mai sunt aceleasi. si riscati chiar sa-i deveniti un du~man.

.magulirea: "Sunteti cea mai buna". • Sa le faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati Ca si în cazul multor personalitati dificile. În cele din urma. daca nu-l însotesti. transparenta despre ceea ce acceptati si ce nu. daca este ceva ce ti-a displacut. Astfel se va simti mai putin tentata sa va puna toleranta la încercare.. Daca vede cafigura cu vina nu tine.sa-i fac complimente când pare sa astepte asta. dar el mai adauga ca va întelege ca nu poti veni. dintre care cel putin o fata frumoasa. i-am descoperit cele patru mijloace de a te convmge: . încercati sa trasati o harta a propriilor voastre teritorii. si te lasa sa ghicesti în ce categorie te va situa. este foarte important ca persoana narcisica sa aiba o imagine clara. Charlottei i s-ar cuveni responsabilitati manageriale. stabilind care sunt cererile pe care i le acceptati si care sunt cele pe care le veti refuza sistematic. si iar accepti. . .amenintarea: Jiti atenta. si asa accepti sa-ti sacrifici sâmbata. Iata un exemplu de schema întocmita de Yannick în legatura cu patroana lui: Accept: .culpabilitatea: "Dupa tot ce-am facut pentru tine!" .. ceea ce îl face sa-si ia un aer înca mai important) se întristeaza si te întreaba daca te-a suparat cu ceva.11 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre nu ai deloc chef sa-I însotesti la un client chiar sâmbata (îi place sa fie însotit de unul sau de doi colaboratori. schimba tactica si-ti explica ca stie safaca diferenta între colaboratorii motivati si ceilalti.în fata vizitatorilor sa-i spun "doamna". Aceasta cam aduce a amenintare.. " .proximitatea: "Tu si cu mine suntem în aceeasi barca. " Nebunia este ca într-o aceeasi discutie poate trece de la unul la altul din aceste mijloace! Cu o asemenea perspicacitate. Tu întelegi aluzia. În clipa în care v-ati lamurit cu cine aveti de-a face. Si pare atât de dezamagit încât mai ca-ti vine sa-I con~ solezi. ca daca ..

Dupa sedinta. Dupa cum vedeti. Se poate ca recunostinta sa nu fie un sentiment din cale-afara de natural (natural este.sa-i pregatesc mereu cafeaua (ci numai atunci când fac si pentru mine). uneori. Veronique a venit aici ca stagiara recomandata de mine. seful serviciului a decis s-o angajeze. caci fuseseram colege de facultate. regulile de politete. privirea celorlalti atintita asupra noastra si. treizeci si doi de ani.Personalitatile narcisice 119 . ceea ce nu era rau deloc. în timp ce ea urma sa viziteze frumusetile Provencei. nu este deloc simplu sa te afli în preajma unui narcisic! Iar aceasta presupune doar sa fii altfel decât el: sa nu reduci totul la o problema de amor propriu. jurnalista în presa feminina. constiinta propriului nostru interes ne determina sa ne aratam gratitudinea celor care o merita. cum ne povesteste si Fanny. Veronique a ajuns sa se afirme destul de repede la sedintele de redactie si sa obtina cele mai interesante subiecte ce presupuneau si excursii atractive. pentru a discuta chestiuni importante. . Cum s-a descurcat de minune. Refuz: . se poate întâmpla sa va simtiti îndatorat si sa doriti sa-i platiti cu aceeasi moneda de îndata ce veti avea ocazia. a-l evita pe cel caruia îi datorezi ceva). adesea lucrurile stau cu totul altfel.sa ma alatur criticilor pe care le face la adresa directorului. Pentru o personalitate narcisica. i-a facut o impresie puternica redactorului-sef Veronique începuse sa ma cam irite pe mine si nu numai. Dar educatia. a concurentei ori a colegilor mei. a venit . La început. asa ca ne-am regasit amândoua în acelasi domeniu: turismul si excursiile. . Dar o data am fost mai prompta decât ea si am obtinut un reportaj ce trebuia facut la Sankt-Petersburg.s-o las sa-i prezinte patronului cel mare micile afaceri încheiate de mine ca apartinându-i. dimpotriva.sa ma las îndepartat de la o sedinta la care este prezent si directorul. Cum pare sa fie foarte sigura de ea si abila. • Sa va asteptati la recunostinta Atunci când cineva va face o favoare.

" Caci este un tip de relatie deprins din copilarie de la niste parinti iubitori. Sa va asteptati la recunostinta. • Sa pastrati discretia asupra propriilor voastre reusite si privilegii. Cum sa ne comportam cu o personalitate narcisica Recomandabil: • • • • Ori de câte ori este sincera.12O Fran<. N erecomandabil • • • • Sa va opuneti sistematic. iar eu trebuie sa fiu extrem de vigilenta. considerând ca ceea ce îi oferiti i se cuvine de fapt. Si când te gânde~ti ca datorita mie a venit aici. Caci ea nu se va simti nicidecum obligata la reciprocitate. fiti extrem de precisi. Sa-i faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati. care vrea sa ma dea la o parte. Sa respectati cu scrupulozitate convenientele. Evitati deci sa cadeti în acel: "Cu cât voi fi mai binevoitoare cu ea. . Acum îi percep prezenta ca pe o continua presiune. cu atât va fi si ea mai binevoitoare cu mine. Din clipa în care a obtinut de la mine ce a vrut. Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare. dar eu am simtit clar ca nu îmi era câtu~i de putin reCIIJ1OScatoare. Acest exemplu arata ca în cazul unei persoane narcisice.:oisLelord si Christophe Andre la mine gata sa plânga. principiul reciprocitatii nu functioneaza. M-a învinuit ca-i "suflasem" reportajul ~i ca ar fi trebuit sa ~tiu ca Rusia o fascinase dintotdeauna. . aratati ca o aprobati. Veronique a redevenit triumfatoare. Sa-i explicati reactiile celorlalti. dar care în relatiile de competitie este sortita esecului. ca facuse limba rusa la liceu ~i ca visase fara încetare sa viziteze aceasta tara. Nu-i aduceti critici decât când este absolut necesar si atunci . Veronique a fost convingatoare ~i în cele din urma ani cedat. a~a ca am lasat-o sa-I anunte pe redactoTl/I-~ef cafacem schimb.

Personalitatile narcisice 121 Daca va este patron: când sunteti cu el nu va puneti prea tare în joc amorul propriu." Daca va este sot sau sotie: daca l-ati ales (ati ales-o). . proslavindu-Ie calitatile pe care nu le au. Si amintiti-va aceasta fraza a lui Rochefoucauld: Ji poti lesne insulta pe suverani. cu siguranta are multe calitati. totusi. Faceti o miscare de recul. Recititi. acest capitol. Daca va este coleg sau colaborator: atentie sa nu va ia locul.

Cât latura profesionala. întâmplat se faca reguli9. de mele. enervez de de privilegii 9i avanoamenilor.:oisLelord 9i Christophe Andre narcisice ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati merite-I I FALS i lor tot felul îndata. Îmilornu mi mi place 8. îmima sa trigez fara I S. I 1 . torez . altora. Sunt invidios(oasa) pe succesele I .122 Fran<. la sa ' pese. comune. I 14. Mi mente. Când prive9te se acorda atentie ma I 7. Îmitept. taje. . Nu-mi placenebunie supun compli-I s-a macar sa 10. beneficiez place sa sa 3.

VI Personalitatile schizoide . acolo îl l-am cunoscut la biblioteca un doi copii. iar acum comunica prin Internet. dar era lucru anevoios. treizeci ?i trei de ani. iar rezerva lui Sebastien ma cam intriga. începusem o conversatie. din diferite tari. Barbatii se aratau de regula interesati de mine. caci îmi raspundea prin "Da" sau "Nu". mamiî a sotul meu. Acum însa. el prefera sa stea la biblioteca. stau ?i ma întreb daca am procedat bine. iar eu voiam sa-i trezesc interesul. Cum îl gaseam atragator. Cum voiam sa consult cartea de care avea ?i el nevoie. Si am reu?it! Dupa doua luni ie?eam împreuna. gaseai mai tot timpul. În pauzele dintre cursuri. pasionat ca ?i el de astronomie. decât sa paIavrageasca cu alti studenti. De pe Sebastien. fapt. obi?nuiau sa se întâlneasca serile pentru a studia cerul cu un telescop daruit de parintii lui Sebastien. Era fabaiat dragut ?i seriozitatea lui ma impresionase. a? putea spune ca eu am fost cea care a facut toti pa?ii. Când erau copii. Paul este astronom ?i mai tot timpul ?i-l petrece în observatoare de la mari altitudini. era ca o provocare. prieten din copilarie. Pe . Singurul prieten pe care i-l ?tiu este Paul. într-un fel." EUGENE LABICHE cultatii. "Am oroare de întrunirile la care este multa lume. Mi-a parut un tip dragut. dar extrem de rezervat. Sebastien ?i el î?i scriu cu regularitate. Iasându-mi impresia ca-I deranjam. Am remarcat destul de curând ca Sebastien avea destul de putine contacte cu ceilalti colegi. am vrut sa ne continuam discutia. poveste?te Carole.

caci nu reui}ea sa comunice cu clasa lui i}i. Ceea ce a fost catastrofic. Cinci ani s-a ocupat cu aceasta lucrare zi i}i noapte. Iar restul timpului îi}i continua cercetarile într-un domeniu tare complicat: topologia diferentiala. Într-o vreme facea mult wind-surf ceea ce ma cam nelinii}tea. Din fericire. . vad bine ca în anumite momente ale zilei simte nevoia safie singur. Sebastien nu poate face fata agresivitatii celorlalti. Mai apoi fi mi-am dat seama ca nu-l pot schimba. pâna i}i în vacante. daca cineva i se opune." sau "Mi-am schimbat I1lai}ina. curând. Dar. Sebastien are un aer binevoitor. caci n-a reui}it sa-mi explice despre ce este vorba. absorbit cu totul doar de acesta. pastrase legatura cu unul din fOi} sai profesori de tii facultate care l-a îndemnat sa pregateasca o teza pentru a putea continua o cariera universitara. Sebastien detine acum un post de cercetator lafacultate i}i nu preda decât patru ore pe saptamâna. elevii au început sa protesteze. La începutul casniciei noastre eram teribil de pornita pe el. datorita ei. Într-adevar. caci l-ai} vrut mai expansiv i}imai combativ în viata de zi cu zi. Venea acasa cu un aer posomorât. A fost o munca uriai}a. Atunci pleaca sa se plimbe luând cu el i}i o carte (îi place mai ales science-fiction). devenisem aproape geloasa pe prietenul lui. Nu se poate impune în fata unor adolescenti dificili. mi se pare. care trebuie sa fi remarcat de îndata ca este un tip bizar. În viata de zi cu zi. caci îmi închipuiam ca Sebastien îi împartai}ea impresii i}isentimente despre care mie nu-mi pomenea niciodata. Si am sfâri}it prin a-i citi pe furii} unele scrisori. Ai}a ca l-am acceptat i}i iubit . nu mi se destainuia. Sebastien i}i-atrecut toate examenele i}ia devenit profesor de matematica la un colegiu. dar daca este vorba sa întretina o conversatie nu poti conta pe el. iar în rest " scrisorile erau consacra te unor reflectii i}tiintifice ori filosofice asupra astronomiei sau informaticii. nu i}tie cum. Sebastien i}i Paul obii}nuiesc sa-i}i recomande reciproc carti de science-fiction care le-au placut în mod deosebit. În vacante. iar prietenii mei gasesc ca este un tip de treaba. se ai}eza în fata calculatorului. Sebastien îi}i descria viata cotidiana în fraze gen: "Am fost cu familia la mare. singur.124 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Pe vremea când sufeream din cauza ca Sebastien îmi vorbea atât de putin. caci se avânta departe în largul marii. el ramâne impasibil i}i se îndeparteaza.

. • Nu cauta compania celorlalti. Îi . cât si în situatii conf1ictuale (o clasa ostila). atât în împrejurari conviviale (seri petrecute cu prietenii). Dar schizofrenia nu este un tip de personalitate. care înseamna "rupt" în sensul "rupt de lume". coll. Pacientii schizofreni au idei delirante si sufera de perturbari ale facultatilor intelectuale1. • Prefera mai cu seama activitati solitare. Cu timpul vedeam ca-i semana oarecum tatalui meu. care nu era prea volubil fi a carei atentie ma tot straduiam sa o atrag. schizo. detasata. Când face munca de cercetare sau când citeste science-fiction. chiar daca ambele cuvinte au aceeasi radacina greaca. ci o adevarata maladie. "Schizoid" nu înseamna câtusi de putin schizofren. Sebastien poseda numeroase trasaturi de personalitate schizoida. Odile Jacob. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SEBASTIEN? Sebastien pare sa fie extrem de rezervat în privinta noilor cunostinte si nu-si schimba atitudine a nici când relatia se prelungeste. 1 C. deseori chiar din cercul familial. în viata familiala ori în activitatile din timpul lui liber. la lucru. care este un excelent cercetator. este greu sa-si exteriorizeze sentimentele. • Are putini prieteni apropiati. Personalitatea schizoida • Adesea pare a fi impasibila. . Nu leaga prietenii cu usurinta. pare indiferent la reactiile celorlalti. Tobin. greu de deslusit.Personalitatile schizoide 125 asa cum este. Atentie: a se deosebi personalitatile schizoide de schizofreni. ceea ce nu este cazul lui Sebastien. Paris. La Schizophrenie. Sebastien prefera sa fie cu el însusi si cu propria sa lume interioara. El are o înclinatie pronuntata spre singuratate. • Pare sa fie indiferenta la elogiile sau criticile celorlalti. "Sante au quotidien".1990.

sa-si faureasca propriul mediu. Incercati sa va amintiti o împrejurare în care ati fost nevoiti sa faceti putina conversatie cu straini a caror limba nu o cunoasteti prea bine. cu a unei persoane schizoide. când le vezi retrase. Ei bine. Banui ti. care trebuie sa faca efortul de a comunica cu ceilalti. tacute? Psihologii cred ca principala convingere a acestor personalitati este ceva de genul: "Relatiile cu ceilalti sunt imprevizibile. Cum sa ghicesti ceea ce gândesc despre altii si despre sine aceste personaje. Apetitul scazut al schizoizilor pentru contacte ar putea fi si altfel justificat: schizoizii par sa fie mai putin sensibili decât marea masa la parerile celorlalti. în exercitarea solitara a facultatilor sale. asadar. nu ajungem cu totii schizoizi! De ce oare pentru persoana schizoida contactul cu ceilalti este deosebit de istovitor? Mai întâi poate pentru ca schizoidul este mai putin abil decât noi în a întelege reactiile celorlalti. care îi par greu de "descifrat". în acele profesii ce presupun un anume grad de izolare (excluzând însa paznicul de far).1 26 Fran<. Complimentele nu-i prea impresioneaza pe schizoizi. El îsi afla satisfactie în lumea sa interioara. histrionice). asa ca rareori se întâmpla "sa le vâneze". care cauta în permanenta acordul si admiratia celorlalti (narcisice. Contrar altor personalitati dificile. sa viseze. poate. ca schizoizii se vor simti atrasi de profesiile în care mare parte a activitatilor lor ramâne solitara: sunt mult mai multi schizoizi în rândul informaticienilor.ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE SEBASTIEN LUMEA? Nu este deloc usor sa întelegi cum traiesc personalitatile schizoide. al inginerilor care lucreaza în cercetare. decât sa caute aprobarea semenilor lui. asa ca este mai bine sa le eviti. de . incluzând aici admiratia si încuviintarea lor. oboseala resimtita de voi atunci seamana. caci acestea nu se destainuie." Stim cu totii ca ceilalti sunt imprevizibili.!2tulde a comunica cu ceilalti îi solicita un efort considerabil. Cu toate acestea. schizoidul este mult mai autonom. impasibile. Fa. Cel mai adesea ei sunt excelenti experti în disciplina lor. obositori adesea. epuizante. izvor de neîntelegeri. Prefera sa lucreze singur.

petreceam ore întregi în podul casei nascocind tot felul de pove~ti cu exploratori ~i insule misterioase. Eram un elev bun. Ceilalti râdeau de mine ~i. însa. Si aceasta m-a determinat sa ies din izolarea mea. când deschideam gura. decât animalele în sine. eu eram tot retras. E adevarat ca dintotdeauna m-am simtit mult mai fericit când eram singur. Ma simteam altfel decât ceilalti copii care îmi pareau gaIagio~i.flirtau cu fetele. În clasa a ~asea îi devenisem antipatic ~efului clasei. vorbeam numai de- . la câte o serata. ma alesesem ~i cu o porecla: "Bizaros". lucrurile nu mergeau prea bine. numai ca el era mult mai voinic ca mine ~i a~a am fost lasat în pace (am ramas prieteni pâna azi. dar nu prea sociabil. Din fericire. Dar abia acum îmi dau seama cât de stângaci eram cu fetele. "Bizaros" în jos. Ceilalti baieti ie~eau. Aveam si un caiet în care scriam toate aceste pove~ti. în scurt timp. îngrijorati de însingurarea lui. La ~coaIa. Nu prea ~tiam ce sa le spun. lucram la aceea~ifirma. a~a ca eu eram mereu tap ispa~itor. iar ca explorator rolul meu era acela de a clasifica flora ~ifauna. Nu voiam ca altii sa-I citeasca. A~ fi ramas retras în colti~orul meu. La ~aisprezece ani s-a supus unei terapii la îndemnul parintilor. apoi. La zece ani. douazeci ~inoua de ani.Personalitatile schizoide 127 care sunt absorbiti cu totul. cum sa ma comport. inspirat ~i de cartile pe care le citeam. decât de cele ce tin de uman. se simt mult mai atra~i de disciplinele abstracte sau tehnice. Sa-I ascultam pe Marc. Ca ~i Sebastien. eu l-am în~tiintat). Daca mergeam. absorbit cu totul doar de munca mea. neastâmpc1rati. Sursa mea de inspiratie erau atlasele vechi de istorie naturala. nu ~tiam ce sa spun. nu voiam decât sa însemnez diferitele insule cu geografia lor imaginara. dar ma simteam atras de fete. Când eram copil. totu~i. mereu aveam impresia de a nu fi înteles bine ce a~teptau ceilalti de la mine. dar ma interesau mai mult clasificarile. iar jocurile baietilor nu ma prea interesau. puteam spune pe dinafara numele tuturor speciilor ~i subspeciilor de mamifere ~i de pasari. aveam un prieten a carei fire semana oarecum cu a mea. Cel mai greu mi-a fost în adolescenta. "Bizaros" în sus. caci atunci când se eliberase un post. Erau insule nepopulate. Ma obosea teribil sa fac conversatie ~i. dar nu-l aratam nimanui. Visam cu ochii deschi~i.

Marc a avut o dubla sansa: de a fi avut înca de timpuriu un prieten care. Ea este mult mai vivace ~i mai sociabila decât mineI tot ea este cea care leaga noi prietenii.ois Lelord si Christophe Andre spre ceea ce ma pasiona. În acela~i timpI ma cunoa~te îndeajuns de bine. În primul rând. a~a ca nu ma sile~te sa-mi depa~esc "doza" de contacte. facându-1 sa nu se simta parasit. am izbutit sa-i înfati~ez psihologului acele situatii în care nu ma simteam înlargul meu. Mai mult. arn acceptat ideea unei terapii de grupl ceea ce la început refuzasem. caci întreaga situatie îmi parea mult prea complicata. De pilda: "Sa zicem ca sunteti la un curs ~i lânga dvs. A fost o experienta foarte utila. Jucam diferite roluri pornind de la situatii din viata de zi cu zi. Ne simteam cu totii stânjenitil dar terapeutul ~tia sa creeze o ambianta lini~titoare. Si apoil eu ~isotia mea suntem firi complementare. dar tot nu schimbam registrul. Vreme de câteva minute reu~eam sa le atât curiozitatea. Ajuns în acest stadiu. Si o a doua sansa: de a fi avut din adolescenta un terapeut care sa-i propuna o . vreti sa începeti o conversatie cu ea ~i sa o invitati la o cafea. ceea ce afost ca un fel de antrenament pentru a-mi explica propriul punct de vedere. gratie psihologului am ajuns sa înteleg mai bine ceea ce a~teptau ceilalti într-o conversatieI ~i de ce eu nu reu~eam sa comunic cu ei." O fata din grup juca rolul studentei. îmi dadeam seama de asta. daca se întâmpla ca vreun alt baiat safie atras de aceea~ifataI eu ma retrageam de îndata. Ulterior. Era un grup de antrenament în afirmarea de sine. apoi însa începeau sa se plictiseasca. Într-un singur an am progresat enorm.128 Fran<. care organizeaza timpul liber. Terapia m-a ajutat enorm. abordam numai acele teme în care ma descurcam cu u~urinta: le explicam de pilda cum planeaza un avion sau cum te poti caLauzi dupa steleI daca te ratace~ti pe mare. lucru care în viata obi~nuita nu îmi reu~ea. Daca nu a~fi facut o terapie. l-a ajutat sa-si construiasca o mai buna imagine de sine. pentru ca sunt mai destins. dar contactul cu ceilalti mi se pare mai placut decât înainte. în care toti prindeau curaj. se afla o fata draguta. cred ca nu a~fi ajuns niciodata sa am o relatie cu o asemenea femeie ~i sa ma ~i casatoresc cu ea. Mi-am pastrat gustul pentru singuratate ~i pentru activitatile intelectuale.

mai cu seama serile. ele trebuiau sa fie rezistente la munca. pastori. Daca erai o tânara schizoida. laolalta cu o zestre mare). pentru femei.Personalitatile schizoide 129 terapie adecvata trebuintelor sale. Dar si în privinta asta. CÂND SCHIZOIDIA ADUCE SUFERINTA Este foarte probabil ca în cadrul unei comunitati agricole traditionale (în care s-a vietuit timp de milenii). toate acele însusiri pe care le poate avea o frumoasa schizoida. sa fie mame bune (si nu încape îndoiala ca acestea erau cele mai apreciate calitati. asa ca era mult mai comod sa-i eviti. tipul de societate în care traiai facilita mult lucrurile: de regula. poate tocmai aceasta te facea sa suporti mai bine decât ceilalti orele L'1. nu te prea pricepeai sa faci curte femeilor. pescari). locuitori si ei ai satului tau. Important era sa fie harnic. sa nu fi fost un fapt prea grav acela de a fi schizoid. care lucrai de unul singur sau. nu prima faptul de a purta o conversatie agreabila pe teme diverse. de altfel. care considerau ca ai lor copii s-ar potrivi. curajos. In aceste societati subzistentiale. sa-si asculte sotii. nu prea stiai cum sa raspunzi avansurilor facute de barbati. desi aceasta era o calitate apreciata la barbati. sa toarca sau sa teasa în tacere. nu prea erai pus în situatia de a "face cunostinta" cu altcineva. la o claca. sa nu fie certaret. o casatorie era "aranjata" de mai multa vreme de familiile cu acelasi statut. aceste fiinte dificile si imprevizibile. deci nu era câtusi de putin nevoie s~-i faci logodnicului sau logodnicei dovada calitatilor tale. (Iata cel putin o femeie care nu se va plânge de faptul ca sotul ei vorbeste putin!) Dintr-un punct de vedere evolutionist s-ar putea chiar spune ca a fi schizoid putea constitui un avantaj pentru indivizii care erau nevoiti sa petreaca lungi perioade de timp într-o singuratate desavârsita (vânatori. . care a încercat sa-i amelioreze capacitatile relationale. Caci îti petreceai viata în mijlocul unor oameni pe care îi cunosteai. se stia ca esti cam "închis" si. Cât priveste femeile. Daca erai barbat.

la lucru. sa convingi LUt recrutor. În Maon Palace. deci. în vacante. sa vorbesti. sa intri în contact cu aceasta. sa faci impresie buna. care totusi ar fi fost perfect adaptati unui alt mediu. Personalitatile schizoide în filme si în literatura Naratorul din Strainul de Camus. care nu ies din izolarea lor meditativa si schizoida decât pentru dragostea unei tinere femei care îi paraseste adesea. totul s-a schimbat. sa vorbesti. eroul lui Paul Auster n-are bani si moare de foame în propriul apartament. De unde si faptul ca unii schizoizi vor sa se supuna unei terapii. Trebuie sa stii cum sa faci cunostinta cu o persoana sh'aina. exigentele societatii noastre sunt dure: daca vrei sa-ti seduci partenerul. ca în Villa Triste. cu nepasarea fata de reactiile celorlaltL cu atentia sa la meandrele propriei lumi interioare. fie la scoala. dar studiile care sa confirme acest fapt lipsesc. Majoritatea populatiei locuieste la oras. Acelasi lucru s-ar putea spune si despre eroii din unele romane ale scriitorului Patrick Modiano. ceea ce este extrem de greu pentru unii oameni. în calatorii. sa iei asupra ta raspunderea unei echipe. Persoanele schizoide risca. el prefera sa se cufunde într-o reverie schizoida. sa fie izolate din punct de vedere afectiv si social. Viata noastra profesionala si sentimentala depinde de propria capacitate de a comunica cât mai bine cu ceilalti. care nu-i va preschimba în "oameni de lume". În termeni de comunicare. Toate terapiile centrate pe un antrenament în vederea unei mai bune comunicari cu ceilalti îi pot probabil ajuta pe schizoizii motivati sa se schimbe. poate fi suspectat de a avea o personalitate schizoida. iar noi întâlnim alti si alti oameni. iar pe plan profesional sa vegeteze în posturi neînsemnate. dar care îi va ajuta sa se mladieze situatiilor din viata de zi cu zL sa le faca fata mai bine. cu conditia de a propune situatii de o dificultate gradata.13 O Franr. trebuie sa vorbesti. mai cu seama pentru schizoizi. la facultate. sa-ti fie acceptat un proiect.ois Lelord si Christophe Andre Astazi însa. Decât sa intre în contact cu semenii sai pentru a cere ajutor. cu a sa viziune detasata de realitate. .

ideea ca nu putem trai ca nipte sihaptri pi ca tovarapia prietenilor îmi face placere. Sa o ascultam pe Marine. antrenându-se. râde. Când ajungem la prietenii nOptri. a carui marturisire ati citit-o în paginile anterioare. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE SCHIZOIDE Recomandabil • Sa le respecti nevoia de singuratate Nu uitati ca pe un schizoid compania celorlalti îl oboseste mai mult decât pe noi. scumpi la vorba si nepasatori la admiratia femeilor si a multimii. da dovada de mult umor. Numai eu ptiu ca a capatat aceasta dezinvoltura în timp. "intra în . pare sa fie un altul. depi nu lasa deloc sa se vada. A acceptat. Accepta totupi invitatia fara discutie. Tot singuratate a îl ajuta sa se concentreze asupra acelor activitati în care se simte în largul lui. Marc este mult mai putin locvace. Când vine pi seara cu pricina. gratie careia el se reface dupa efort. firepte. ar putea fi considerati ca fiind schizoizi "activi".Personalitatile schizoide 131 În filme. Este trist pi închis în el. toti acei justitiari solitari si glaciali. îl simt pe Marc upor nemultumit. Clint Eastwood si Charles Bronson s-au specializat în acest tip de personaje impasibile. Singuratate a este oxigenul lui. sotia lui Marc. îl simt mâhnit din chiar clipa în care vine acasa. el se apaza în fata televizorului. De pilda Bronson în filmul A fost odata în Vest (1969) si Eastwood în PaIe Rider (1985). De fiecare data când suntem invitati de prieteni la cina. când cina se apropie de sfârpit. Dar nu se plânge. care îsi regleaza conturile cu cei "rai" pentru a se regasi mai apoi doar în compania calului lor. Simt ca ar prefera sa stea acasa pi sa citeasca. De altfel. Îl apreciaza cu totii pi sunt convinpi ca Marc este teribil de încântat sa fie cu ei. observându-i pe ceilalti pi ca pentru el este o cazna. se poarta dragut cu mine pi în timp ce eu ma aranjez. vorbepte.

care o oboseau si o plictiseau teribil. dar constatam ca ea nu lua cuvântul si mai ales ca nu sustinea pozitia bibliotecii noastre când ar fi fost necesar acest lucru. i-am propus Armellei sa ma reprezinte la întrunirile cu alti reprezentanti ai universitatii. Într-un stil sobru. Comparatia îi apartine si dupa cum vedeti. ce ar mai fi oare de adaugat la sfatul nostru de a respecta nevoia de singuratate a schizoidului? • Sa le punem în situatii care sunt pe masura lor Armelle este o excelenta documentarista. ca un catel care vede ca i se scoate lesa si ca se poate întoarce în cusca lui. dau astfel semnalul de plecare si atunci chipul i se lumineaza iar. Locuieste singura. limitând contactul cu cititorii la strictul necesar. ca parerea ei era ca nu se descurca prea bine în aceasta situatie. directorul unei biblioteci universitare). iar Armelle si-a reluat locul . Ea îti gaseste de îndata informatia pe care i-o ceri. Si i-am spus-o. dar în final ne întelegem bine. A acceptat. ca îi era greu sa se concentreze la ceea ce se discuta. Marc are simtul umorului. l\1arc îmi spune ca. Dar a ramas impasibila. impersonal aproape. compania celorlalti a început sa-i placa mai mult decât înainte. ca si cum consumase totul. îmi explica faptul ca nu-i convenea sa mearga la aceste întruniri. Cum eu ma simt destul de surmenat. dar nu se pune deloc în valoare. Când revenea de la întruniri. nu zâmbeste niciodata si cred ca are putini prieteni. Este mai degraba frumoasa. ne spune Patrice (treizeci si opt de ani. În acel moment pretextez ca în ziua urmatoare trebuie sa ma trezesc devreme. De fapt.:oisLelord si Christophe Andre regim de avarie". Atunci am scutit-o de sedinte. în timp.132 Fran<. eu pe acela de a nu da curs prea des invitatiilor si de a pleca mai devreme decât as fi vrut. Mare parte a timpului si-o petrece în fata calculatorului. îmi dadea o dare de seama amanuntita despre tot ce se spusese. este o excelenta colaboratoare. amândoi facem un efort: el pe acela de a accepta o invitatie si de a juca jocul conversatiei. Dupa o asemenea marturisire. jongleaza cu diversele banci de date. dar cu o oarecare reticenta. Ce puteam sa mai spun? Pe de alta parte. Mai apoi am gasit în cutia de scrisori un bilet de la ea. într-un studio aflat deasupra apartamentului parintilor ei. De altfel.

atât pentru ea cât si pentru firma. un inginer excelent. Apoi am fost numit ?ef de proiect. iar ?eful meu îmi dadea de înteles ca trebuie sa îmi revin. trei sferturi din timp ma ocup cu ceva ce îmi place ?i doar un sfert este dedicat unor activitati administrative. eu îmi doream cu adevarat sa fiu inginer. La sfâr?itul ?colii. nu eram cea mai indicata persoana pentru acel post. dar câti altii vor fi esuat. Am patru colaboratori. La ?edinte nu faceam o impresie prea buna. Mi-au placut dintotdeauna matematica ?i studiul. nu mi-a fost greu sa gasesc un post într-un domeniu care ma pasiona . mi s-a cerut sa supervizez o echipa de trei ingineri ?i cu toate ca aceasta ma cam istovea. Iata ce povesteste Luc. Din fericire. eram în contact cu mai multe echipe diferite.dinamica fluidelor. A?a ca nu e de mirare cafusesem admis la o ?coala de inginerie vestita. Lui Luc i-a surâs sansa de a gasi o firma la care sa poata face o cariera de expert. trebuia sa fac dari de seama. Desigur. dezamageste. colaborarea lor a fost buna. In functii neadecvate personalitatii sale schizoidul sufera. dar cu pretul unui efort una? Dupa mine. Dar. De asta data. Acum ea îmi ?i zâmbe?te când ma saluM. E un progres. cercetatori toti patru. m-am descurcat. Am acceptat imediat. sa petrec ore în ?ir la ?edinte. nu? Situatia înfatisata de Patrice se repeta în cele mai diverse profile: o persoana schizoida apreciata pentru calitatile sale tehnice ~ste promovata. numai ca eu nu mi-am dorit niciodata asta. la vârsta mea unii dintre colegii de promotie raspund de sute de persoane. spre deosebire de multi din colegii mei care visau sa fie PDG (prepedinti-directori generali) sau mini?tri. ?i înca repede. i se atribuie si responsabilitati manageriale. Ma descurcam ?i în aceasta functie. Si aceasta ma plictisea ?i ma stresa teribil. care era sa devina victima unui "accident de cariera". în acel moment am primit o propunere din partea unei societati straine care avea nevoie de un expert. Dupa doi ani. inclusiv cu clientii. iar rezultatele sunt proaste. Am sfâr?it prin a face o depresie ?i a trebuit sa consult un psihiatru. câte cariere .Personalitatile schizoide 133 în fata calculatorului.

edinta .te? Ori aceia care tot prelungsc o s. tocmai pentru ca ei apeleaza la visare s. nu vrem sa spunem ca persoanele schizoide nu ar fi în stare sa conduca o echipa (de altfel.ica nu trebuie confundat nivelul calificarii cu competenta manageriala.iatentie. ci încurajati-l sa vorbeasca. Respectati-i momentele de tacere.iri manageriale pe care nu le aveau? Atentie. • Sa le apreciem calitatile ascunse Este evident ca schizoidul nu este prea locvace. ci doar ca posibilitatile lor în acest domeniu trebuie evaluate cu mare atentie s. • Sa le observam lumea interioara Schizoidul are o lume interioara bogata.or în "contratimp".i-apetrecut week-end-ul. La s.i us. glumele. des. care au s.i descarca sufletul la telefon.13 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre vor fi fost ratate doar pentru ca se as. aratându-i ca îl ascultati. poate dezvalui uneori comori de prospetire s. veti avea s. Si daca veti dovedi îndeajuns de multa rabdare s.i i-ati dat de înteles ca ati cam dori sa puneti capat discutiei? Ori acest mesean juvenil.coala este acel gen de baiat care nu se arata interesat de fete.ioriginala. iar sensibilitatea lor.ipoezie. Gândirea schizoizilor este ampla s. care va oboseste cu întrebarile.ila imaginatie. Daca vreti sa aveti acces la toate aceste comori.teptase ca ei sa faca dovada unor însus. de a descoperi o lume fascinanta. Propuneti-i o tema de care sa fie interesat.tiut sa-I faca sa se simta bine. ca un cadou rar pe care-l ofera doar câtorva privilegiati. unei iubite imaginare uneori. care contrasteaza vadit cu aparenta sa rezerva. dar într-un mediu care sa îi convina). Luc poate face asta. nu va obligati scmzoidul preferat sa faca prea multa conversatie. dar care scrie pe ascuns lungi poeme de dragoste.ansa de a auzi lucruri originale. în timp ce aveati o treaba urgenta de terminat? Ori prietena care-s. anecdotele lui despre toti cei pe care-i cunoas. Dar v-ati gândit la toti cei care va obosesc tocmai pentru ca vorbesc prea mult? Nu v-a agasat niciodata faptul ca lffi coleg de birou staruie sa va povesteasca cum s. des.

schizoidul este cea mai nimerita persoana.. Când exclamal1l cu însufletire: "E minunat!". Ast- . cu faptul ca nu îpi exterioriza sentimentele pi. volubila. Cum ptiam ca acel unchi fusese ca un tata pentru el. de pescuit.te pentru a va concentra. sotul meu raspundea pe un ton neutru "Da!" sau. mai ales. Cu ochii plini de lacrimi. N erecoman da bil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice A. Câteva zile mai târziu. Eram o tânara deschisa. Gânditi-va la el ca la un tovara. În voiajul de nunta.tepti ca un automobil obi. De altfel. când eu ma ghemuiam în bratele lui.. careia îi placea.Personalitatile schizoide 135 numai pentru ca nu se satura sa se auda vorbind? Este tocmai ceea ce nu vi se va întâmpla daca va aflati în compania unui schizoid. tot zadarnic este sa-i ceri schizoidului sa manifeste emotii de bucurie sau de mânie. iar eu sunt mai putin exigenta cu el. el s-a mai schimbat. sa glumeasca.nuit sa se comporte ca un automobil sport. • Sa le obligam la prea multa conversatie Pentru unii. oarecum emotiva pi care putea încerca pi exterioriza atât bucuria. nu-l auzeam spunând un cuvânt tandru. Vizitasem Nordul Italiei pi. de putina lini.. eu ma tot extaziam. îl priveam în timp ce recitea telegrama. mai rau. Cu el puteti avea un week-end de studiu tii lectura.a cum zadarnic a. la hotel a sosit o telegrama care ne ammta moartea unuia din unchii lui. în fata peisajelor care ni se înfatipau. personalitatile schizoide sunt un bun auditoriu tocmai pentru ca nu prea vorbesc tii nu prea întrerup. cât pi tristetea. nu spunea nimic! Parea ca resimte placere când faceam dragoste dar. N-a spus nimic.. ca la un coechipier într-o croaziera. ca sa-i descopar calitatile. Mi-a trebuit ceva timp sa ma obipnuiesc cu el.. începusem sa cred ca vom epua curând în casnicia noastra. În prezenta lui puteti tacea! Caci nu exista riscul de a fi întrerup ti. Când aveti nevoie de putin ragaz. de calatorie. Acum sunt pi momente când glumim împreuna. M-a privit în cele din urma pi mi-a zis: "Va trebui sa plecam". eu eram distrusa.

în felul acesta veti sesiza de îndata ca începeti sa va plictisiti. al carui sonor îl da la minimum. agricultor). am reusit sa pricep. Uneori puteti afla mult mai multe despre el decât din rasplillsul pe care vi-l da. Singura problema este ca eu sunt mai curând un causeur." Dintr-o data am realizat ca în vremea din urma vorbisem cam prea mult. fara vreun efect. ea însa nu. Sotia mea este contabila. Iata un sfat bun. fara voia lor. fara a fi întrerupti si care le vor tot vorbi . dezlegând cuvinte încrucisate. când am chef de vorba. ma impresionase tacerea ei. prefer sa ma gândesc la el. valabil nu doar în cazul schizoizilor: când vorbiti cu cineva. ea ma privea fara sa-mi spuna mare lucru. Daca ar fi însa atenti la interlocutorul lor. însa. când ieseam de la cinema.. Munceste mult. decât sa vorbesc. ne povesteste Germain (patruzeci si doi de ani. ramâne în fata televizorului.ois Lelord si Christophe Andre fel. ca între barbati. Si este ceea ce se cheama "o fata serioasa". iar vocea îi este mereu egala. Credeam ca n-o interesez si atunci vorbeam înca mai mult. personalitatile schizoide vor atrage uneori oameni domici sa se descarce. Cât priveste persoana schizoida.. Odata. îi spuneam tot soiul de povesti. schizoidul ar putea ajunge un pustnic. unde tocmai vazusem filmul Omul care aduce ploaia. este o mama buna pentru cei doi copii ai nostri. atitudinea. încercati sa va detasati un pic de ceea ce îi spuneti si sa-i observati reactiile non verb ale . mimica.136 Fran<.privirea. Atunci. Acum unul-doua decenii. De altfel. • Sa le lasam sa se izoleze complet Lasat în voia înclinatiei sale naturale spre singuratate. laboratoarele de cercetare erau uneori salasul unor cercetatori . acesti limbuti ar observa semne de oboseala ori de plictiseala. ea nu are nimic împotriva ca eu sa îmi petrec o seara-doua pe saptamâna cu prietenii. Chiar si astazi. dar ea nu raspundea. si în finalmi-a zis: "Când vad un film. de glume. ma întâlnesc cu prietenii mei si petrecem unele seri asa. Dar m-am obisnuit si. Eu ma pornisem sa fac unele comentarii despre film. Eu îi spuneam câte în luna si în stele. rareori se întâmpla sa vorbim zece minute în sir. Pe vremea când o curtam.

de la un capat la altul al lumii. • Sa le obligam la prea multa conversatie. vizitati-l doar din când în când. iar acest antrenament va face ca el sa-si resimta viata sociala ca mai putin obositoare. daca cunoasteti un schizoid. Cum sa ne purtam cu personalitatile schizoide Recomandabil • • • • Sa le Sa le Sa le Sa le respectam nevoia de singuratate. caci un laborator de cercetare este si un loc în care se respecta momentele de liniste si singuratate. singura lor iesire în cursul unei zile. acestia simplificasera exigentele vietii cotidiene ramânând în papuci chiar si atunci când mergeau sa bea o cafea. nu-l obositi cu lill exces de prezenta sau de conversatie. întreprinsa cel mai adesea de echipe aflate într-o colaborare-competitie. încercati sa-I aduceti la întruniri. Exigentele cercetarii moderne. . • Sa le lasam sa se izoleze complet.c':Ostui capitol. Astfel îl veti ajuta sa-si pastreze capacitatile relationale. Nerecomandabil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice.Personalitatile schizoide 137 care chiar dormeau acolo. Mai stimulativ. Nu vorbeau decât cu secretara lor si numai când aceasta îi întreba ceva sau cu directorul. Daca va este sot sau sotie: consimtiti sa va ocupati dumneavoastra de viata sociala a cuplului. precum sotul Carolei. apreciem calitatile ascunse. în primul exemplu al c:. punem în situatii care sunt pe masura lor. Deci. observam lumea interioara. dar nu foarte. treptat au facut sa dispara aceasta speta de cercetator (care mai poate fi gasit si azi în unele organisme de stat cu regim special) sau au facut ca schizoizii cei mai adaptabili sa comunice cu semenii lor gratie unui mediu mai stimulativ. când el venea sa se intereseze personal de stadiul cercetarilor. invitati-l.

Chiarîmi plac maseoboseste. reacti2. în compania . Daca va este coleg sau colaborator: decât sa-I împingeti sa ajunga un prost manager. a-mi o lapetrecuta Dupa ma celorlalti. Iasati-1 sa fie un bun expert. compania as altora mi 10. În timpulmult activitatile fide pentru nuliber 7. Nu activitati capul 6. ADEVARAT I 5. Mi se si în preaam castrâng cugrup.Daca prietenii 1 I . altceva. sarbatori nevoia de decâtsinta mai celorlalti. Uneori reproseazapot întelege solitare. ma ile gândesc fi gur(a). în loc sa tot mer- geti la el.se 4.zisimt aniversarea.ois Lelord si Christophe Andre Daca va este patron: trimiteti-i note scrise.138 Fran<. ce nu oi Aveti trasaturi de personalitate schizoida? I FALS ~ I I I I 1.a aceasîncânta.

Când i se prezinta o problema. Parea grabit. noi îl respectam. Ei bine. ma în~elasem. A~a ca am crezut ca era decis sa nu ma angajeze. nerabdator. dar nu a~tepta raspunsul la una. . uneori se întâmpla ca el sa sfâr~eascafraza începuta de tine. Nu-i place sa fie contrazis. Daca ar fi chibzuit ceva mai mult. toata ziua are numeroase întâlniri si ~edinte ~i pleaca acasa seara târziu.VII Comportamentele de Tip A Iataarturisirea lui Norbert. 1n schimb. erorile care ne-au costat mult ar fi fost evitate. ca ma primise numai de forma. de la bun început. anm gajat al unei companii de telecomunicatii. Vizitele prin birouri le face în mare graba. Dimineata vine primul. caci trebuie spus ca are o activitate debordanta de-a dreptul. La ~edinte este ~i mai rau. De vreo doua-trei ori s-a cam pripit. 1mi punea întrebari. Totu~i. de îndata ia o decizie care adesea se dovede~te a fi buna. el te întrerupe. caci atunci când vorbe~ti ceva mai mult. treizeci si sase de ani. dupa vreo doua zile vezi totu~i cum el digerase informatia pe care te straduise~i sa i-o strecori ~ise comporta ca ~i cum ar fi fost de acord întru totul. ca ~i trecea la cealalta. iar impresia mea era ca îl fac sa-~i piarda vrernea. acel neastâmpar. Atunci argumenteaza pâna când celalalt renunta la propria pozitie. înca de la interviul pentru angajare mi-am dat seama ca patronul meu era un tip dificil. Aceasta a ajuns un subiect de gluma pentru o întreaga echipa. el m-a acceptat! Am înteles mai apoi ca acea graba. erau constante ale firii sale.

Relatiile lui cu ceilalti nu sunt deloc simple. dar se enerueaza repede. dar cum erau defata clienti. aflat parca într-o permanenta alerta. face critici jignitoare. are un simt al competitiei înnascut. care se face simtit fie când este vorba de o discutie în care sa aiba câstig de cauza.. fie de o partida de tenis care nu are o miza importanta. patronul lui Luc pare sa se lupte cu timpul.oisLelord si Christophe Andre Nu este un tip rau. nu am chef sa ajung la spital! CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PATRONUL LUI LUC? Vesnic grabit. În fine. Nu stiu cum îl suporta sotia lui. Sunt zile când este atât de grabit si nervos încât preferam sa nu-i iesim în cale. Aceasta percepere a interlocutorilor sai ca obstacole sau concurenti face ca el sa se afle adesea într-un soi de lupta cu ceilalti. încât a facut o întindere musculara. S-ar putea spune ca el îi percepe pe ceilalti ca fiind obstacole în cursa lui împotriva timpului. nu prea sta pe acasa. În orice caz. fapt vizibil chiar si atunci când face eforturi sa se stapâneasca. ne suprasolicita si vrea ca noi toti sa lucram în acelasi ritm cu el. se pare ca patronul lui Luc nu poate sa nu îsi mobilizeze întreaga energie când are de atins un obiectiv: sa con- . cu zile de lucru ce seamana unor curse contra cronometru. Vesnic se simte în competitie. unul. chiar si atunci când o atitudine mai ponderata i-ar servi mai bine. dar într-atât de înversunat.14 O Fran<. cu programul pe care îl are. Nici în week-end nu se poate relaxa. îngrijorat. S-ar fi zis ca era în joc propria cariera! Evident. Dar poate ca acasa este mai calm. Îmi amintesc ca anul trecut ne aflam într-un loc de vis cu prilejul unui seminar rezidential. s-a stapânit si Il-a spus nimic. când comit erori care-i încurca planurile. Odata a bagat de seama ca secretara îi adusese alt dosar decât cel de care avea nevoie. a început o partida de tenis cu directorul comercial de la export. În acele zile poate deveni odios de-a dreptul. Ei bine. Am vazut ca literalmente nu mai putea respira de furie. Dar eu. nu poate altfel. În apropiere era si un teren de tenis. de a-i dojeni când i se pare ca nu sunt îndeajuns de operativi. Caci are tendinta de a-i întrerupe. Pe de alta parte.

• Simtul competitiei: î)li dore)lte sa "câ)ltige" pâna )liîn situatii de viata anodine. sa faca cât mai multe într-un timp limitat. daca ar fi supusa unor teste. nu în:::ape îndoiala ca ar intra în categoria Al. sa conduca o )ledinta. în conversatie de pilda. ori sa câ)ltige o partida de tenis. a celorlalti. fata de încetineala altora. cu nota maxima. • Implicare în actiune: munce)lte enorm. îndeajuns de bine conturata care. rareori se simt presati de timp. Daca luam exemple de oameni politici (care exemple nu sunt neaparat exacte. Iar colaboratorii sai sunt frapati de adânca implicare a acestuia în actiune. Patronul lui Luc este o personalitate de Tip A. am putea presupune ca Alain Juppe este un Tip Al. preocupat sa mearga totul mai repede. chibzuiesc )li lucreaza pe îndelete.Comportamentele de Tip A 141 vinga un client. Î)'i asculta cu atentie interlocutorul. mare implicare în actiune: patronul lui Luc are caracteristicile unui comportament de tip A. Comportamentul • de Tip A Lupta împotriva timpului: febril. Cei din B5 sunt calmi. Orice persoana poate fi clasata în functie de o gradatie care începe de la Al: la o extrema se afla comportamentele de Tip A. nu )li activitatile lor cotidiene). caci mass-media ne înfati)leaza doar comportamentul public al oamenilor politici. opusul comportamentului de Tip A. iar activitatile din timpul liber devin tot atâtea sarcini cu un scop bine determinat. Lupta împotriva timpului. Iar Raymond Barre vade)lte în public comportamente de Tip B5. ori în sporturiIe practicate în timpul liber. Tabelul urmator constituie o încercare de a plasa câteva personaje celebre pe axa A-B: COMPORTAMENTE DE TIP A COMPORTAMENTE DE TIP B Louis de Funes Bourvil . pune suflet în tot ce face. sa ajunga la timp. preocupat de exactitate. iar la cealalta extrema comportamentele de Tip B5.

. Ethel Roskies1. The Guilford Press. care sunt uneori contradictorii. urgente si sunt vesnic într-o criza di timp. . Stress Management and the Healthy Type A. face urmatoarea comparatie pentru a rezuma aceasta trasatura de caracter: "Pentru tipul A. numai ca pentru Tipul A orice miza este importanta. Sa o ascultam pe Arielle. Ma împart între sedinte. Deviza Tipului A ar put~a fi: «Trebuie sa controlez orice situatie» sau «Trebuie sa izbândesc în tot ce intreprind»". Ca tot personalul de altfel. Roskies. Ne mobilizam cu totii când este in joc o miza importanta. cincizeci si doi de ani. sa fac astfel încât rotatiile de personal sa nu afecteze calitatea îngrijirilor medicale. sa fiu atenta la cererile medicilor si ale administratiei. sunt într-o vesnica tensiune. Altii în locul meu repede s-ar 1 E. Trebuie sa ma ocup de problemele administrative. care lucreaza ca supraveghetoare într-un spital.1 42 Franc. Oricare ar fi acel eveniment. fie ca este vorba de a discuta un contract insemnat ori factura data de proprietarul garajului sau. sa încerc sa rezolv si acele probleme omenesti ce se ivesc în rândul echipei de infirmiere. zilele mele de lucru sunt interminabile. orice conflict este un adevarat razboi nuclear. el îsi mobilizeaza de îndata toate fortele. New York. de buget. iar eu nu am nici macar un minut pentru mine. ma mai ocup si de acele probleme încurcate de plasament în urma unei spitalizari.oisLelord si Christophe Al1dre Gaston Lagaffe Averell Dalton Senor Olivera Colombo Mickey De Mesmaeker Joe Dalton Generalul Alcazar Rock Hunter Donald CUM PERCEPE TIPUL A LUMEA? Pentru Tipul A orice eveniment (fapt) din viata cotidiana constituie o provocare: caci el vrea sa aiba orice situatie sub control. În fine. sa comand materiale. munca administrativa. vizite. O psihologa canadiana. 1987.

îmi spune el. Nu încape îndoiala ca seful ei trebuie sa fie încântat ca are o asemenea colaboratoare. dar realizeaza ca se oboseste din ce în ce mai mult. E nostim! Mi-ar placea sa-I vad lucrând într-un spital în care cea mai mica eroare de organizare poate avea consecinte catastrofice. se implica total în ceea ce face. Cred ca nu mai am tonusul de acum câtiva ani. sau Ariene care considera ca stresul este viata ei? Si apoi. dar în clipa în care sunt în întârziere. Dar pentru mine stresul este chiar viata mea! Când îsi defineste starea de alerta ca fiind un udopantU pentru ea. Totul este bine câta vreme eu simt ca stapânesc situatia. Si a~a este cel mai bine. sotul ei este cel care îi îndura proasta dispozitie. cele carora stilul meu de lucru li se pare infernal î~i cer transferul. neramânând în spital prea mult. ce este stresul? . devin iritabila! Suport greu ~edintele care se prelungesc câta vreme mie nu-mi ies din minte toate câte am de facut ~i atunci îi întrerup pe ceilalti. Dar ce credea Ariene? Ea îsi pretuieste propria munca. sau când mi se pare ca ceilalti nu sunt îndeajuns de operativi. dar sotul meu este de parere ca la vârsta mea ar trebui sa ma domolesc. Întotdeauna am Junctionat" în felul acesta. dar acest ritm este ca un drog pentru mine. Adevarul este ca seara ma simt din ce în ce mai obosita ~i ca dispozitia mea nu este dintre cele mai bune. istovita. sau parcurg coridoarele spitalului citind o nota. face mai multe lucruri odata. Obi~nu iese sa fac doua lucruri deodata. scriu un raport în timp ce ~i ascult ce-mi spune cineva. ea are si alte trasaturi comportamentale de tip A: face totul într-un timp alert. se impacienteaza usor. În orice caz. Seful spitalului m-a poreclit "tornada alba". Si m-am deprins sa fiu din ce în ce mai rapida. Sotul meu spune ca sunt prea stresata.Comportamentele de Tip A 143 simti descurajati. Pe de alta parte. Când vine acasa. fapt repro~at de infirmiere. caci în acest fel majoritatea echipei lucreaza în ritmul meu. Ariene nu se însala. care gaseste ca-i prea stresata. "Lini~te-te putin". Nu cumva Ariene pretinde de la ea prea mult? Care din cei doi are dreptate: sotul ei.

19. dar sa zicem ca de asta data va aflati la volanul ma~inii. În cazul de mai sus (exemplul cu întâlnirea). În aceasta reactie pot fi distinse trei elemente2: Componenta psihologica.ois Lelord ~i Christophe Andre SCURTA DIGRESIUNE DESPRE STRES Stresul este o reactie fireasca a organismului nostru care survine ori de câte ori trebuie sa facem un efort pentru a ne adapta unei situatii. mai ales adrenalina. . (1993). va mari glicemia pentru ca mu~chilor no~tri sa le poata fi u~or furnizata glucoza disponibila. avem o reactie de stres. Toate aceste reactii fiziologice ne pregatesc în vederea unui efort fizic. Componenta fiziologica. Adrenalina ne va accelera bataile inimii ~ifrecventa respiratorie. zece kilometri de strabatut ~i nici un taxi disponibil) reactia de stres va fi mai puternica ~i se va manifesta ~i pe plan fiziologic. U~geron. distanta pe care o mai avem de strabatut (cerintele mediului înconjurator) ~i propria putinta de a merge mai repede ori de a gasi un mijloc de transport mai rapid (posibilitatile noastre).1 44 Fran<. aceea~i reactie se va produce. când grabim pasul pentru a ajunge la timp la o întâlnire. "Stress et approche cognitivo-comportementale. Uitându-ne la ceas noi am facut o dubla evaluare. De pilda. va face ca vasele sangvine ale pielii ~i viscerelor sa se contracte pentru ca sângele sa fie dirijat spre mu~chi ~i spre creier. Daca distanta între exigentele mediului înconjurator ~i posibilitatile noastre ni se pare prea mare (de pilda n-au mai ramas decât zece minute pâna la ora la care avem stabilita o întâlnire importanta. organismul nostru va secreta diferiti hormoni. Vom grabi pasul ori vom începe sa alergam chiar. Vedem cum reactia de stres este fireasca ~iutila: ne pregate~te în vederea adaptarii la o situatie dificila. Si acum sa ne imaginam aceea~i situatie (întâlnirea). prins într-un ambuteiaj. timpul care a mai ramas pâna la întâlnire. va veti simti inima întetin2 P. pp. L'Encephale. Componenta comportamentala. 193-202. Ei bine.

daca va aflati în ma?ina. iar raspunsurile la întrebari sa fie confuze. pentru a ne ajuta sa supravietuim într-un mediu primitiv. riscati sa nu va mobilizati îndeajuns. daca . pregatirea pentru efort fizic este inutila. adica ai acelora care au alergat mai repede sau au lovit mai puternic. adrenalina ?i ruda ei . Pentru ace?ti stramo?i ai no?tri principalele surse de stres erau conflictele cu vreun rival. Sa treci un examen. precum incendiile sau inundatiile. Noi suntem descendentii celor ce au supravietuit.actioneaza ?i asupra psihicului: amplifica o stare de alerta. În aceste conditii. Nu veti atinge o performanta prea mare daca reactia de stres este redusa. Sa zicem ca trebuie sa faceti o scurta expunere în fata unei asistente ?i sa raspundeti apoi la întrebari. sa faci o buna impresie la interviul de angajare. Sa luam alt exemplu. diminueaza timpul de reactie. primatele. Prezenta ?i la stramo?ii no?tri. Dar s-a produs aceea?i reactie de stres. Daca nu sunteti absolut deloc stresati (stapâniti bine subiectul ?i apoi miza nici nu este prea mare). A face fata tuturor acestor situatii necesita un efort fizic considerabil. facilitat de chiar reactia de stres.iata tot atâtea situatii în care efortul fizic este practic inutil. Azi însa. contractia mu?chilor nu va debloca circulatia. ceea ce poate fi util când e?ti pus în situatia de a face urgent un lucru ori de a face fata unui interlocutor dificil. o parte a reactiei de stres este practic inadecvata. fuga din fata unui pradator sau catastrofele naturale. precum fuga sau lupta. la citadini. Totu?i. sa faceti unele omisiuni din lipsa de atentie.noradrenalina . Totu?i. Invers.Comportamentele de Tip A 145 du-?i bataile ?i mu?chii contractându-se. De ce? APEL LA EVOLUTIE Reactia de stres vine din negura timpurilor. sa încerci sa repari un aparat stricat . gratie unei mai mari secretii de adrenalina. mare parte a situatiilor de stres cu care ne confruntam nu necesita efort fizic însemnat. aceasta reactie a fost fasonata de selectia naturala.

iar prin minte sa va treaca gânduri gen: "Daca ma bâlbâi. mizati enorm pe faptul ca lucrurile sa iasa bine).. Altfel spus.146 Franc. exista o zona de stres optim care va mobilizeaza cel mai bine pentru reusita (desigur. Cum va puteti închipui. acest nivel depinde de tipul si de durata sarcinii pe care o aveti de îndeplinit). auditoriul este exigent.lapsusl/. o reactie de stres prea puternica va va afecta performanta. Pe plan comportamental. exista o reactie de stres intermediara: sunteti usor tensionat.ois Lelord si Christophe Andre reactia de stres este mult prea puternica (nu stapâniti subiectul. este un dezastru" sau "Au vazut cu totii ca am tracl/. spasme în gât). riscati sa va bâlbâiti. iar raspunsurile la întrebari sa sune jalnic. palme umede. sa aveti un . riscati sa fiti anxios. . La acest nivel de stres sunteti complet mobilizati spre scopul care consta în reusit a expunerii. riscati sa aveti toate simptomele tracului (palpitatii. care reprezinta de fapt componenta fiziologica a reactiei de stres. inima va bate ceva mai tare. Raportul dintre calitatea performantei si intensitatea reactiei de stres poate fi reprezentat prin urmatoarea curba: Performanta Stres optimal Intensitatea reactiei de stres Curba performanta-stress Yerkes-Dodson Prin urmare.

pp. presiunea arteriala si nivelul adrenalinei din sânge erau mai mari decât la Tipul B. cu atât el risca "supraîncalzirea". Avantaj ele si riscurile de a fi un Tip A AVANTAJELE TIPULUI A RISCURILE TIPULUI A • Implicat în actiune. Dupa expunere. Si iata una: unor persoane de Tip A si Tip B li s-a propus un joc video în care sa joace de fiecare data împotriva unui jucator de tipul opus. iar performantele lor nu erau din cele mai bune3. cei de Tipul A au început sa comita mai multe erori decât cei de Tipul B. Dar. Dantzer.• 3 Exces de implicare.Comportamentele de Tip A 147 Aceasta reactie de stres are si un pret energetic si se impune respectarea fazei de recuperare. psychosomatique. caci se suprastreseaza îndeajuns de mult singur.1989. veti simti nevoia unei conversatii destinse sau a unei izolari pentru a recupera în liniste. Dar daca reactia voastra de stres se prelungeste sau se repeta prea des. va aparea oboseala. . Experimentdescrisîn L'Illusion OdileJacob. dar Tipul A? ÎNTOARCERE LA TIPUL A Ei bine.Paris. reactiile de stres de Tipul A sunt mult mai prelungite si mai frecvente decât media. Aceasta experienta arata ca trebuie sa se evite sa fie suprastresat un Tip A. de R. Ajunsi la acest nivel de reactie la stres. Deseori Tipul A nu respecta faza de recuperare. ceea ce nu se va resimti câta vreme este tânar si în forma. Si atunci s-a constatat ca la Tipul A frecventa cardiaca. cu cât înainteaza în vârsta. 201-202. veti spune. Iar în cazul Tipului A acestea cresteau mai mult daca în timpul jocului adversarul se distra facând tot soiul de remarci ironice ("Nu mai dormi! Spune!"). Numeroase studii au avut ca obiect reactiile fiziologice ale Tipului A confruntat cu o situatie de un grad de stres moc€rat. Foarte bine.

Corelat cu alti factori de risc (tutun.1 48 Fran<.ois Lelord si Christophe Andre Mobilizator. . .pentrueste descurajant. colesterol. Excesiv Probleme II Accidentreusita. Rossenman et colI."Antagonistic Hostility as a Predictor of Coronary Heart Disease in the Multiple Risk Factor Intervention Trial". Journal of the American Psychological Association. comparativ cu Tipul B. pp. 4 R. cauzate Productiv. de stres ritmul. dar si pentru sine! Caci se surmeneaza. 872-877. 514-522. din Cariera Sacrificarea cariera Îi este greu rapida. 1975. Studii epidemiologice internationale au urmarit comportamentului Tipului A de-a lungul mai multor ani. sedentarism). Final Follow-Up Experience of 8 1/2 Years".M. Psychosomatic Medicine. factorul de risc cardiac sporeste. Tipul A poate fi dificil pentru ceilalti. pentru colaboratorii lui..Riscul este si mai mare în cazul celor ostili dintre cei de Tipul A si care se enerveaza cu u~. Rezultatele acestor studii concordau.urinta5. unor conflicte. se suprastreseaza si risca probleme de sanatate. stagneze "slabeasca" a Apreciatceilaltisanatate II autoritarism ului sau.. ca Energic. Risca Promovare Antipatizat Pentrusa dedevietii din exces un implicare.51.Dembrovski et colI. pp. "Coronary Heart Disease in the Westem Collaborative Group Study. pentru familie. conjugale. kilograme în exces. probleme sanatate sau de • Parcurgând acest tabel veti întelege de ce am ales si Tipul A în aceasta carte despre personalitatile dificile. . hipertensiune. 233.deconflictual.Riscul unor probleme coronariene (anghina pectorala si infarct) este dublu4 la tipul A. excesiv. sa pricina urmare Combativ.maifamiliale. 1989. de Ambitios. 5 T. .

un regim alimentar echilibrat . Angajatii lor de Tip A.exercitii fizice regulate . 6 Rapport 1993 du Bureau international du Travail. dar în clipa în care vor face un infarct. deprinderea recuperarii în urma unui efort • Diminuarea comportamentelor agresive • Sa învete sa relativizeze si sa se dezimplice • În beneficiul propriei • Sporirea rezistentei la stres si diminuarea altor factori sanatati îndemnul la: de risc cardio-vascular . 5. cât si în ceea ce priveste cheltuielile de sanatate.renuntarea la fumat .desfasurarea cu regularitate a anumitor activitati în aer liber. chap. Elemente obisnuite ale programelor de gestiune a stresului si scopul acestora TEHNICA PROPUSA OBIECTIV • Relaxarea • Antrenament în vederea comunicarii • Analiza unora din convingerile Tipului A • Atenuarea componentei fiziologice a reactiei de stres. Geneva. pp. . caci acesti angajati sunt asigura ti la companii priva te. fara îndoiala ca sunt operativi. firma va fi afectata atât în privinta productivitatii. "Le stress au travail". Respectivele in" stitutii au deci tot interesul sa depisteze Tipurile A si sa le propuna un program de gestiune a stresului si de reducere a altor factori de risc cardio-vascular.Comportamentele de Tip A 149 Aceste probleme de sanatate ale Tipului A au retinut atentia unor prestigioase institutii nord-americane6. iar pretul asigurarilor si amenzile sunt platite de firma. 73-87.

Directorul nostru financiar a avut un concediu de boala de mai multe luni din pricina unui infarct. De altfel. felul meu de a comunica cu ceilalti. care a decis sa se supuna unui program de gestiune a stresului propus chiar de firma la care lucra.oisLelord ~i Christophe Andre Programele ce pot fi propuse Tipului A sunt.. Directorul de resurse umane ne-a înmânat o nota în care ne recomanda un cabinet care oferea consultanta pe teme de tratare a stresului. Mai ales ca programul pe care-l propunea era realist. Sa-I ascultam pe Serge. Aceste programe pot fi practicate în ~edinte individuale ori de grup. deci.15O Fran<. sa capete noi deprinderi durabile. deci patrusprezece ~edinte în total. mi-a dat sa completez ni?te chestionare despre: semnele mele de stres. propriul meu stil de viata. În ultima vreme aveam insomnii ?i adesea soseam la birou obosit dupa o noapte de nesomn. tensionat ?i trebuie sii recunosc ca acasa ma enervez de cele mai multe ori din pricina unor lucruri marunte: daca fiica mea vorbe?te la telefon prea mult. Si aceasta m-a ajutat sa con~tientizez anumite lucruri: ceilalti ma enervau extrem de des. sotia Îmi repro?eaza ca sunt din ce în ce mai iritabil. apoi timp de alte doua luni alte doua ~edinte de "rapel". daca fiul meu întârzie la masa. cât ~i în durata acestora (~edinte regulate timp de mai multe luni. adaptat unor oameni extrem de ocupati: timp de ?ase luni o ?edinta individuala de doua ore la fiecare cincisprezece zile. stagiu rezidential de câteva zile). Angajatii firmei au un tum-over (randament) considerabil. Chiar de la prima ~edinta. lunar de asta data. dar eu aveam tendin- . patruzeci ~i trei de ani. TeluI lor comun este acela de a ajuta o persoana de Tip A sa-~i faca un program personal de gestiune a stresului. cum ma raportez la timp. deci douasprezece ~edinte. eu izbucnesc îndata. Ideea mi-a parut buna ?i am actionat numaidecât. ceea ce este indiciul unui stres excesiv. Eu însumi am migrene ?i am înghitit tot soiul de medicamente recomandate de mai multi medici fara vreun rezultat însa. variate atât în privinta continutului lor (în functie de ingredientele utilizate). Felul de a proceda al consultantului mi-a placut de îndata: porneam de la situatii stresante concrete cu care ma confruntasem în intervalul dintre ~edinte ~i le analizam împreuna. De câtava vreme cel ce se ocupa de problema resurselor umane era din ce în ce mai preocupat de chestiunea stresului la lucru.

a?a ca programul meu este supraîncarcat. ei îi era ciuda pe mine ?i toti erau stresati. Consultantul m-a ajutat sa fac o lista a acelor chestiuni care ar puteafi delegate. De la prima ?edinta. când asistenta mea nu-mi aranja dosarele în ordinea cuvenita. Numai ca în acest fel.Comportamentele de Tip A 1 51 ta fie de a ma stapâni. ." . Înainte. ceea ce m-a facut sa cuget la peifectionismulmeu. Analizând împreuna cu el situatiile de la lucru. am deprins cum sa fac critici. exceptând cele doua ore de tenis pe saptamâna. nici inhibata. fara sa izbutesc însa. Am mai realizat ca erau multi ani de când nu-mi mai facusem timp pentru mine. caci ma straduiam sa ma mentin la nivelul de acum zece ani. am jucat apoi roluri în care el tinea locul câte unuia dintre interlocutorii mei obi?nuiti. el mi-a aratat cum ma pot relaxa în doar câteva minute. Acum însa îi spun: "A? prefera sa îmi aranjati în ordine dosarele. Putin câte putin.Sporirea propriei rezistente la stres. În saptamânile ce au urmat am pus la punct un program personal de gestiune a stresului. ?i perfectionismul meu a ie?it la iveala. aveam impresia ca eu a? rezolva mult mai bine totul. pâna când într-o zi explodam: "Ce înseamna asta?! Nu mi-ati pus dosarele în ordine! Nu puteti fi atenta! Putin va pasa de munca mea!" Urmarea era ca mie îmi era ciuda pe mine. nu-i spuneam nimic de cele mai multe ori. centrat pe patru obiective: . exprimându-mi deschis punctul de vedere ?i criticând comportamentul.De câte ori ma enerveaza ceilalti. caci ei nu aveau suficienta experienta. caci ?tiam ca are multe de facut ?i nu voiam sa o stresez cu lucruri manmte. Slujba ?i viata de familie îmi ocupau întreg timpul.Sa practic delega rea unor atributii. nici agresiva. de a nu starui. În fine. fie de a exploda. mai adaug: "Stiu ca aveti multe treburi pe cap ?i aceasta este una în plus. El mi-a explicat ca ambele atitudini constituiau factori de stres importanti. dar într-un mod mai eficient. Caci altfel pierd o gramada de timp." Daca vad ca este deja stresata. Întotdeauna mi-a fost greu sa las unele lucruri pe seama altora. sa încerc sa comunic cu ei într-o maniera ferma. ca ?i pentru acele alte sarcini ce îmi revin este mult mai scurt. pentTll micile mele dorinte ?i placeri. timpul care îmi ramâne pentru reflexii. nu persoana. perfectionism care ma împiedica sa deleg unele atributii. dar pâna?i aceasta devenise stresant. dar este importanta pentru mine. slujindu-ma .

a depasit deci acel stadiu în care faci o lista cu decizii pe care nu le respecti niciodata. ajutat de consultant. în timp ce astept la semafor si chiar în sedinte. sau baia într-un pârâu. Înca ne aflam în aceasta faza a programului. ale persoanelor de Tipul A. primase. cât si pentru ei. este o adevarata ucenicie pentru a capata alte deprinderi în viata de zi cu zi..Sa reflectez asupra prioritatilor. Urmarea este ca ma simt mai putin istovit când ajung acasa si mai putin iritabil. 209-223. Diverse studii au aratat ca în urma unui program bine conceput de tratare a stresului. ochii deschisi.25. Pentru mine.micecu ceilalti într-o maniera mai putin stresanta atât pentru el. dar am realizat ca nu era câtusi de putin asa ceva! De fapt. pentru arivistul care era. uMode-Specific Impact of Relaxation Training for Hypertensive Man With Type A Behavior Pattern. stapâneste si foloseste relaxarea. Avansam cu pasi mici pentru a vedea cum mi-as putea planifica timpul. Dar el m-a ajutat sa realizez ca. între doua telefoane. Haaga et coll. Fapt confirmat atât de variatiile ritmului cardiac. atunci când simt tensiunea crescându-mi. Sunt extrem de multumit de acest program. desigur. Serge. am ajuns sa ma pot relaxa prin numai câteva respiratii si fac lucrul acesta de mai multe ori pe zi. Kirk Douglas joaca rolul unui publicist stresat si ambitios. Iar migrenele mele s-au mai rarit. care în urma unui accident de masina repune în chestiune tot ceea ce. notiunea aceasta de tratare a stresului evoca tizana. 7 D. tinându-mi. astfel încât sa am mai mult ragaz pentru mine si sotia mea. Behavior Therapy. ca si cea familiala îi ofera mai multe satisfactii. reactivitatea Tipului A la stres se diminua. Dupa un exercitiu sustinut.15 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre de respiratie. este importanta si viata pe care ti-o organizezi în afara slujbei. Comportamentele de Tip A în filme si în literatura În Întelegerea (1969) de Elia Kazan. pp. si-a reevaluat prioritatile. desi cariera primeaza pentru mine. 1994. . . cât si al tensiunii arteriale7. Serge ne înfatiseaza o experienta reusita a programului de gestiune a stresului: a izbutit sa com1. iar viata profesionala.

respectati noul ragaz.ice ati putea face voi.es. se nelinis. Prin urmare.isfârs. gustul pentru risc de care da dovada îl aduce la discretia lui Charles Vanel.tepte. un Tip B viclean. Din pacate.teprin a birui. caci va regasi senzatia de a detine controlul asupra felului în care îsi foloseste timpul: asteptându-va.isimt al replicii specifice Tipului Al. Dupa" ce am vazut cam cum s-ar putea ajuta Tipul A. el îsi va ocupa timpul cu o alta activitate. În Sapte morti la ordin (1975) de Jacques Rouffio. doctorul Berg (Gerard Depardieu) este un chirurg impacientat.teste si devine iritabil daca este pus în aceasta situatie. daca aveti de a face cu un Tip A nu îngreunati de la început situatia întârziind! Daca realizati ca nu veti izbuti sa ajungeti la întâlnire la timp. . Dar fiti cu bagare de seama.te comportamentele unui super-Tip A s. autoritar. mai cu seama în cazul în care acest Tip A nu are nici cea mai mica notiune de tratare a stresului.edintelui recent decedat. cum v-ati putea comporta.Comportamentele de Tip A 153 Remarcabilul film al lui Robert Wise Turnul ambitiopilor (1954) descrie o lupta pentru putere între cinci conducatori ai unei mari întreprinderi de mobila pentru a-i succeda pres. nu va expuneti unui alt risc de a-l pune iar sub presiune. sa vedem s. Astfel el se va linisti de îndata. William Holden vades.icare poseda acea iritabilitate s. CUM SA NE PURTAM CU UN TIP A Recomandabil • Sa fiti punctuali si sa-i aratati ca se poate bizui pe dumneavoastra Tipului A îi displace sa as. sosind mai târziu decât ati anuntat. care face o chestiune de onoare din a opera într-un timp record s. telefonati-i pentru a-i anunta acest lucru. este preferabil sa va anuntati întârziere a facând o ampla estimare a ei. precizati ora la care veti ajunge.

lasati-l sa creada ca acest lucru îi izbuteste: faceti ceea ce ati preconizat ca veti face. sa-i prezint un proiect de cercetare pentru ca el sa poata cauta finantare. la început. altminteri relatiile voastre vor fi afectate. si are tendinta de a impune si celorlalti acest ritm. care este agent comercial si este obisnuit sa negocieze cu clienti importanti. prietenul meu. ma aratam ferma la început. nu prea îndrazneam sa-i spunem ca ne suprasolicita. Prietenul meu m-a sfatuit sa negociez termenele care îmi erau impuse de el. evitati omisiunile si lipsa de atentie. care munceste într-un ritm febril. Prietenul meu era de parere ca viata mea devenise infernala. . Asa ca îmi dadea tot felul de sarcini. EI juca rolul patronului. Cum activitatea de cercetare pe care acesta o desfasoara este apreciabila. dar persoane dificile adesea. sa sistematizez rezultatele echipei de cercetare pentru a redacta un articol. Prietenul meu mi-a explicat care erau greselile pe care le faceam negociind: îi comunicam de îndata intervalul de timp care mi-ar fi fost necesar si care în orice caz era destui de scurt. în ochii unei tinere cercetatoare ca mine. Atâta timp cât doriti sa-i mentineti o buna dispozitie. nu reuseam sa ma achit de obligatii la timp. nici nu stiam cum sa ma port cu patronul meu. Mai mult. Am repetat de mai multe ori si. îmi dadea si mie o multime de lucruri de facut: sa citesc si sa rezum o serie de articole. pentru ca atunci când el staruia eu sa cedez. Ea ne poveste~te care sunt relatiile ei cu un patron de Tip A: La început. si apoi. mi-a propus sa joc cu el respectiva scena. Si atunci. sfârsisem prin a ceda. sustineti-l pe al vostru! Laure este o tânara doctorita. Mi s-a parut ceva teribil de dificil: cum patronul însusi munceste enorm. iritabil pe cât i-l descrisesem eu. ceea ce pe patron îl irita în cel mai înalt grad. trebuia sa lucrez zi si noapte. Timpul pe care îl aveam la dispozitie pentru a le îndeplini era extrem de scurt si Cllm nu cutezam sa obiectez.154 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre Amintiti-va ca Tipul A încearca în permanenta sa controleze tot ce-l înconjoara. Este un om hiperactiv. el aparea cafiind un tip autoritar si impresionant. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere.

gâfâind.. • Sa-I ajutati sa relativizeze Tipul A are tendinta de a dramatiza orice situatie ce pres'_lpune un obiectiv de atins. Mai mult. calma. fii domnul M. Gerard. privindu-l drept în fata. Încercati deci sa-I faceti sa-si scoata nasul din ale lui si sa realizeze ca nu este totul chiar atât de important. am început: "Voi face acest lucru cu placere. a încercat iar sa-mi impuna timpul care considera el ca îmi era necesar. Pacat ca nu ne învata aceasta la ficoala. Navalea în cabinetul meu. Când domnul M. are tendinta de a-fii "umple timpul"." Apoi l-am lasat sa vorbeasca. domnule. simt ca are mai multa consideratie pentru mine. un super-Tip A ce conducea o firma. sosea la spital pentru o consultatie. avea un pacient. În acest caz Tipul A îsi poatedeclansa o reactie de stres maxima. cardiolog. cu urmatoarea ocazie. Cred ca a fost surprins fii. pe domnul M. Am izbutit sa obtin un termen de cincisprezece zile. "Foar- . termenul pe care îl fii voiam (defii începusem prin a-i cere trei saptamâni). fara nici un fel de menajamente fata de propriul organism. Iar eu am realizat ca a fiti sa negociezi este unul din cele mai importante lucruri. Trebuia deci sa învete sa faca estimari mai ample asupra timpului. dar m-am tinut tare fii de asta data. I-am explicat ca aceasta situatie constituia un bun exemplu asupra felului în care se comporta în viata: mult prea mult stres! Am discutat împreuna despre aceasta fii am ajuns la concluzia ca: 1) Mai bine întârzie cinci-zece minute decât sa ajunga într-o asemenea stare! 2) Daca trebuia sa alerge astfel. L-am sfatuit sa anuleze macar 10% din lucrurile pe care fii le propusese sa lefaca într-o zi. dar timpul mi se pare mult prea scurt. Acum s-a obifinuit fii ma întreaba chiar el cât timp consider ca mi-ar fi necesar pentru o noua lucrare. Când patronul mi-a propus iar intervale de timp aberant de scurte. fii încercând sa-mi spuna ca pentru el era o chestiune de onoare sa nu întârzie niciodata. afia cum ma învatase prietenul meu. înseamna ca avea tendinta de a face estimari incorecte pentru ca îfii supraaglomera ziua în care avea fixata consultatia. Ca toti cei de Tip A.Comportamentele de Tip A 155 Dar acest mic antrenament m-a ajutat mult. îl ghiceam dupa zgomotul ufiilor trântite fii dupa pafiii ce se precipitau pe culoar. rofiu la fata.

dar daca nu le voi face la timp?" I-am cerut sa-?i consulte agenda. ?i sa treaca în revista tot ce ar fi necesitat un timp lafel de scurt ca cel pe care-l estimase el cafiindu-i suficient pentru a ajunge la cabinetul meu. iar el se potole?te. este mereu cu ghidul în mâna. Si de atunci. Copiii au sfâr?it prin a se revolta ?i. iar daca nu respectam o etapa pe care el o prevazuse. o mama de patruzeci si trei de ani. el se enerveaza. numai ca parca vad ca o sa vrea sa ia lectii de schi nautic. se supara. . Germ"d lucrase la un centru cardiac de re adaptare.:oisLelord si Christophe Andre te bine. dupa doua-trei crize în care toata lumea urla. Mai întâi de toate. mi-a zis. sau sa-I fac sa petreaca mai mult timp pe plaja.156 Fran<. A sfâr?it prin a recunoa?te ca nu gândea în termeni de prioritati ?i ca pentru el totul era important. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi Marie-Laure. sa tragem o raita la tara de pilda. când suntem în vacante. Iar daca este deranjat de copii sau daca pe nea?teptate sosesc la noi prieteni. are un sot de Tip A care pâna si în week-end îi creeaza probleme: În timpul saptamânii. Acest exemplu pune în lumina distinctia dintre comportamentele de Tip A si ceea ce s-ar putea numi personalitati de Tip A. Dar de îndata ce li se va ivi ocazia. de pilda. Încetul cu încetul am izbutit sa îl antrenez ?i în activitati ce nu aveau un obiectiv anume. de câte ori încearca sa ne impuna propriul lui ritm. ei se vor relaxa si vor schimba ritmuL În vacante sau în week-end-uri îsi vor gasi timp pentru a hoinari. Exista persoane ce vadesc comportamente de Tip A doar sub presiunea mediului înconjurator. î?i impune sa faca tot felul de reparatii marunte pe care vrea sa le finalizeze înainte de caderea serii. A recunoscut "la rece" ca exagerase. asa ca se deprinsese cu numerosi Tip A veniti sa-I consulte dupa un prim infarct. sa mearga cu bicicleta doua ore. noi îl ironizam un pic. sotul meu ?i-a reconsiderat propriul comportament. Iar în vacante se întâmpla la fel: stabile?te ce trebuie vizitat. caci este distras de la activitatile sale. nu se poate împiedica sa nu-?i planifice timpul: sa se trezeasca la cutare ora. sotul meu lucreaza enorm ?i este tensionat chiar ?i în week-end.

î9i vor induce o stare de stres în orice împrejurare. dar când vigoarea lor începe sa se diminueze. El este extrem de atent la tot. ~i se ocupa de acele chestiuni care pe mine ma plictisesc. Henri ~i cu mine suntem oarecum complementari. Vedem deci ca acei Tip A nU î9i fac prea multe probleme câta vreme mai au acea energie a tineretii. el va încerca de îndata sa IIcâstige" si discutia se poate lesne încinge. eu ma ocup îndeosebi de acel aspect uman al problemelor. Sa-I ascultam pe Bernard. Tipul A . Deci poate fi asociat si altor personalitati dificile: Tipul A .la cald" Firea Tipului A este competitiva. Deseori nu se poate împiedica sa nu intervina în locul meu sau sa ia decizii fara sa ma consulte. de managementul întreprinderii. Î9i vor planifica timpul 9i î9i vor fixa unele obiective chiar 9i în vacante. Este important ca relatiile cu propriul asociat sa fie bune. un Tip A. lucru care ma preocupa mai mult. Cum Henri este destul de autoritar ~i iritabil.personalitate paranoica.personalitate anxioasa etc. În fine. ma straduiam sa-i dovedesc cât de mult gre~ise ~i sa . Aceste persoane pot fi calificate ca fiind personalitati de Tip A. mergeam la el.. daca fac sport. Când voi îl contraziceti. propriul comportament devine epuizant pentru ei. nu vor nutri dorinta de a câ9tiga cu orice pret. N erecomandabil • Sa negociati cu el. de la început pâna la sfâr~it. Tipul A . Mai cu seama daca începeti negocierea când el este stresat de altceva. vorbindu-ne despre asociatullui. imediat ce aflam acest lucru. Dar nu-l prea pot controla. precum sotul lui Marie-Laure.personalitate narcisica. La început. dar în acela~i timp nu trebuie nici ca ascendentullui asupra ta sa fie prea mare. Dar alte persoane. patronul unei curatatorii. cu orice ocazie. comportamentul de tip A define9te un mod de reactie în raport cu timpul 9i cu felul în care se savârseste controlul asupra mediului înconjurator.Comportamentele de Tip A 157 a citi din simpla placere de a citi 9i. vrea sa controleze totul.

Evitati. Pentru acest Tip A. abordându-l într-un moment potrivit (ii Iasându-i timp sa-(ii însu(ieasca respectiva decizie. mânia este o . Mai cu seama daca competitia va displace. sa schieze mai repede. • Sa dramatizati conflictele cu el Tipul A este iritabil si irascibil adesea. Profit de un moment în care suntem amândoi ceva mai destin(ii. Dar poate ca n-am precizat îndeajuns de limpede care dintre noi trebuia sa o faca. De fapt. El se aprindea. caci vor sa izbândeasca mereu. Nu va lasati antrenati în acest joc ale carui reguli sunt impuse de ei: mai mult. încetul cu încetul. ca (ii cum el ar fi avut aceasta idee de la bun început. sa aiba ei ultimul cuvânt. La un dineu de pilda. chiar el propune o regula care sa îmi con vina." Astfel are ragaz sa reflecteze (ii. nu este deloc surprinzator ca Bernard este un bun manager. furia sa se poate stinge pe cât de repede s-a ivit. sa alerge mai mult ca voi. !ti propun sa reluam acest subiect luni. sa acceptati acele mize care îi motiveaza mai mult decât pe voi: sa va bata la tenis. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile Cei de Tip A vadesc adesea o manie iritanta. nu-i lasati sa va impuna un climat stresant. dar se întâmpla sa si arunce un cuvânt de spirit oarecum jignitor. adesea. l-am determinat sa faca aproape tot ce vreau eu. atragându-Ie atentia ca iar se cred într-o situatie de competitie.158 Fran~ois Lelord si Christophe Andre redefinesc atributiile fiecaruia dintre noi. Incetul cu încetul mi-am dat seama cum trebuia sa procedez. si îi spun ceva gen: "Uite. sa va bata la sah. Mai bine amuzati-va. saptamâna trecuta am aflat ca ai decis aceasta fara sa ma consuiti (ii pe mine. riscati sa pierdeti. Cu aceasta finete în a-l întelege pe celalalt. Dar daca nu este atins de alte tulburari de personalitate. dupa semnarea unui contract important de pilda. ramânea ferm pe pozitii. de asemenea. sa aiba mereu câstig de cauza. vor ca cea mai reusita gluma sa fie spusa de ei. iar discutia noastra se preschimba într-o sfada între surzI. caci pentru ei acest dineu este un soi de competitie. din lipsa de antrenament.

Chipul patronului s-a colorat într-un rosu aprins si a explodat acuzându-o ca era vina ei si ca nu sustine cauza spitalului nostru. acesta este un eveniment grav. caci nimeni nu-i obligat sa suporte la nesfârtiit accese de furie nejustificate. Gaseam ca patronul era nedrept. Dar cel mai tare m-a surprins reactia supraveghetoarei.Comportamentele de Tip A 159 emotie fireasca a vietii. grosolan si ca rabufnirea lui nu era deloc justificata. într-adevar. mânia poate avea pentru voi o cu totul alta semnificatie: când va înfuriati. Dar nu. Ea îl cunoaste de vreo zece ani si stie ca atunci când are acele iesiri de mânie nu foloseste la nimic sa îl contrazica. fiti atenti la acetiti Tip A. nu dramatizati o rabufnire a acestuia. Eu eram revoltata: toata lumea stia ca supraveghetoarea era extrem de devotata si ca nu avea nici cea mai mica vina daca alte spitale. îl privea numai. Eroarea este sa credeti ca pentru Tipul A. apoi când el a sfârsit ce avea de zis. iar el parea usor descumpanit. erau pe lista de prioritati. supraveghetoarea ar putea aborda deschis problema rabufnirilor acestuia. A doua zi. am vazut ca îsi vorbeau ca si când nu s-ar fi întâmplat nimic. deseori semnul unei rupturi definitive. Când am asistat întâia oara la un astfel de acces. la vizita. perfect calma. Asa ca asteapta numai sa-i treaca furia si asta trece într-adevar. ea l-a întrebat daca putea pleca. mai ales daca va este patron. Într-o zi în care dispozitia patronului este buna. În schimb daca dumneavoastra aveti o fire mai calma tiinu va ietiiti prea repede din rabdari. A parasit încaperea. am fost bulversata. În schimb. Poate ca nu. promis totusi de administratie de mai bine de un an. Daca acest patron este un autentic Tip A este posibil sa îtii contitientizeze tii acest defect sa faca un efort pentru a se controla. furia are acela tii sens ca pentru voi. ca tii tristetea sau bucuria. Supraveghetoarea spitalului tocmai îl înstiintase ca nu putuse obtine un post suplimentar de infirmiera. exceptional. daca . al caror personal era mai mic decât al nostru. Dar eu nu stiu daca as putea reactiona cu acelasi calm. Sa o ascultam din nou pe Laure vorbindu-ne despre patronul ei: Întreg spitalul s-a obisnuit cu accesele de mânie ale patronului.

Daca un Tip A va este sot/sotie: pentru a evita disparitia lui! ei prematura. sustineti-l pe al vostru. Daca Tipul A va este coleg sau colaborator: încercati sa-I domoliti înainte de a claca sau de a va lua locul. Cum sa ne purtam cu tipul A Recomandabil • Sa fiti punctuali si dovediti-i ca se poate bizui pe dumneavoastra.la cald". • Sa-I ajutati sa relativizeze. dar nu-l lasati sa va impuna ritmul lui. Daca un Tip A va este fie!: câstigati-i respectul prin operativitatea voastra. . N erecomandabil • Sa negociati cu el .1 6 O Fran<. • Sa dramatizati conflictele cu el. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. va fi greu ca el sa înteleaga punctul de vedere al celuilalt.ois Lelord si Christophe Andre are si trasaturi narcisice sau paranoice. îndemnati-l(o) la o igiena de viata. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile..

voi face mai apoi. Nu foarte repede. de timp.la ce masasimt tendinta 10. inactivitatea. Ampentruprea nuenergiesupraîncar. 6. Adesea ceilalti ma enerveaza" 3.Comportamentele Aveti comportament de Tip A? de Tip A 1 61 FALS rea masa. al compemai place 2. Apropiatii se plâng de faptul ca I ADEVARAT I I I . ca acut simt presat de multemulta 4.De repede. 7.I un astept. se mi~ca îndeajuns titiei. deja 5. Manâncîmi ori de a-mi decât ma9.

Si mi-a explicat ca. m-am trezit. Dupa multi ani. i-am povestit asta. Îmi faceam siesta într-un fotoliu si. ramas clar întiparita în Tata o nu a fost niciodata Mi-a ce se cheama un fi avut minceea te amintire de pe vremea când trebuia sa om vesel. parcurgea ~i . Era tipic pentru tatal meu: el vedea întotdeauna latura sumbra a lucrurilor. am început sa plâng. a început sa se gândeasca la greutatile ce ma asteptau. atât de mititica si lipsita de aparare. El m-a luat imediat în brate pentru a ma linisti. el se gândeste la toate amenintarile ce o pândesc în viitor. Tata era asezat lânga mine si ma privea. la toate primejdiile ce ma pândeau în viitor si împotriva carora el nu ma putea apara si ca de aceea se întristase.VIII Personalitatile depresive "Nu mi-ar placea sa fac parte dintr-un club care sa ma accepte ca membru. care umblau dintr-o camera în alta. Dar parea trist si coplesit. Expresia lui m-a naucit într-atât încât. fara sa stiu de ce. faptul de a ne afla într-o casa noua îi excita pe fratii mei si pe mama. în timp ce tata." GROUCHO MARX povesteste Madeleine. ne vreo sase ani. deodata. nu avea câtusi de putin aerul unui tata fericit. dar în loc sa se bucure ca are o fetita adorabila. Si îmi amintesc ca atunci când ne mutam. Îsi priveste fiica dormind. îsi amintea foarte bine si el scena. vazându-ma dormind. cu un aer sumbru.

simtea în fine ca se putea lasa în voia lucrurilor. autoritar.i ramânea cu privirea atintita în gol cu acela. când se întâmpla. Nu sunt la înaltimea sarcinii ce mi-a fost încredintata.. n-am safiu niciodata un tata bun. sa vizitam muzee. dadea dovada de mult umor. Acest simt pentru detaliu trebuie sa-i fi servit în profesia lui: lucra la directiunea de proiectare. Si s-a cam suparat.i acasa dosarele. ca se putea destinde. tata facea impresie buna. facând putina rânduiala printre hârtii . iar fratii mei îmi împarta~esc parerea. Iar ceilalti erau impresionati de aerul lui serios ~i de reputatia lui de om care munce~te mult. caci în afara slujbei lui. am dat ~i de jurnalul lui. Mama era cea care se ocupa de week-end-uri. Parea ve~nic obosit iar când voia sa se odihneasca se a~eza în fotoliul lui . tata nu avea nici o initiativa. Sunt convinsa ca remarca de îndata ~i cea mai mica imperfectiune în proiectul de constructie al unui pod sau al unei bretele de autostrada... Cred ca în fata ecranului. Tata râdea atât de rar încât. cu Charlie Chaplin sau cu Stan ~i Eran. La câtiva ani de la moartea lui (a avut un cancer de pancreas). iar tata se lasa antrenat. Descria evenimente obi~mtite din viata de zi cu zi." sau "Am avut o explicatie prea dura cu X. era pretuit de toti cei ce lucrasera cu el. . Am ezitat întâi.Personalitatile depresive 163 el încaperile constatând toate neajunsurile noii locuinte. Râdea numai când se uita la filme vechi. dar lasându-ne ~i o anumita libertate. Dar acele vizite îl plictiseau teribil ~i erau ca un soi de obligatie pentru el. din dorinta de a încerca sa-mi cunosc mai bine tatal. mai apoi însa l-am citit. Mama propunea sa facem anumite plimbari. chiar ~i cea mai mica fisura în tavan. Ar fi trebuit sa fiu mai diplomat. remarcau cu totii. Din punct de vedere profesional.. deseori aducându-. ~i atunci începea sa-~ifaca tot soiul de griji ~i se lini~tea doar când totul era reparat." Pe când eu îl consideram un tata bun.iaer trist. Mama îmi spunea ca atunci când erau invitati de prieteni.i acte. zâmbea. a unei lumi fictive. dar mai cu seama repro~urile pe care ~i lefacea pentru ca n-ar fi facut sau zis cutare sau cutare lucru. De pilda: "Trebuia sa-i fi spus lui Dupont sa se ocupe mai mult de dosarul Machin. El muncea enorm." sau "Nu ma ocup îndeajuns de copii.

vede doar latura sumbra a acesteia.ois Lelord si Christophe Andre CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE TATAL MEDELEINEI? Pesimismul de care da dovada tatal Madeleinei este constant: în diverse situatii. Acestea sunt caracteristicile pe care le re gasim de obicei la personalitatile depresive. • Dispozitie trista: este trista si posaca de obicei. Tatal Madeleinei pare sa fi avut toata viata aceste caracteristici. Nu este prea sociabit compania celorlalti îl oboseste si aceasta pentru ca el trebuie sa se fi considerat a nu fi un interlocutor la înaltime. Dispozitia lui obisnuita este întunecata. posibilele riscuri. Nu pare sa se bucure de viata: nu cauta acele activitati agreabile. evenimente fericite). Acest tatic este foarte vrednic. • Anhedonie: nu prea resimte placerea. Personalitatea depresiva • Pesimism: În orice situatie s-ar afla. • Autodepreciere: nu se simte "la înaltime". scrupulos si duce o viata austera. Aceasta dificultate în a resimti placerea este numita de psihiatri anhedonie si poate fi întâlnita si în cazul depresiilor. nici în cazul unor activitati ori situatii considerate în mod obisnuit ca fiind agreabile (week-end-uri. dar nu este obligatoriu ca tabloul sa . supraevalueaza aspectul negativ minimalizându-l pe cel pozitiv.1 64 Fran<. chiar si atunci când lipsesc evenimentele neplacute care sa justifice aceasta dispozitie. de o casa noua sau de un nou dosar. din lectura jurnalului sau aflam ca frecvent el încearca sentimente de culpabilitate si de autodepreciere. Deci nu este vorba de o depresie tranzitorie. el percepe întotdeauna doar posibilele primejdii. fie ca este vorba de fetita lui. cum o si arata expresia sa trista si posomorâta. nutreste sentimente de inaptitudine ori de culpabilitate (chiar si atunci când ceilalti îl apreciaza). ci de o personalitate depresiva. poate pentru ca nimic nu îi pare agreabil. În fine.

Viziune negativa asupra viitorului: "Pe mine ~i pe cei dragi nu ne a~teapta lucruri bune în viitor. 1 H. Dar aceasta triada depresiva poate fi regasita ~i la personalitatile depresive. Ca multe alte personalitati depresive." . s-ar putea spune ca el nu vede viata în roz. este preocupat sa faca tohll bine. La Melancolie. care se simt lesne ostenite ~i care sunt mai putin preocupate de ceilalti2. Beck3 a observat-o la persoanele suferind de o depresie puternica.. PUF. tatal Madeleinei este altruist ~i scrupulos. Si. Cognitive Therapy of Depression. Si nici nu are o prea buna parere despre propria persoana (de~i este un tata ~i un functionar respectat). pp. Sa o ascultam pe Sabine." Aceasta tripla viziune negativa asupra propriei persoane.. CUM PERCEPE TATAL MADELEINEI LUMEA? Mai întâi de toate. Psihiatrul american A. 830-837.Personalitatile depresive 165 fie complet pentru fiecare caz în parte. The Guilford Press. Acest tip de personalitate depresiva reprezinta o varianta numita de psihiatri Typus Melancholicus1. American Joumal of Psychiatry (1990). fata de propriul anhlraj profesional ~ifamilial. mai putin dinamice. Paris.Y. 1979. K.Viziune negativa asupra lumii: "Lumea este dura si nedreapta. Philips et co11. lucreaza enorm. a lumii ~i asupra viitorului este numita triada depresiva. pe care-l percepe ca fiind amenintator pentru el ~i pentru cei apropiati lui.T. N. Dar exista ~ialte tipuri de personalitati depresive. 2 .Viziune negativa asupra propriei persoane: "Nu sunt la înaltime. Despre el s-ar putea spune ca are o tripla viziune negativa: . 147. Beck et co11. la o intensitate variabila. manifesta grija fata de ceilalti.. Te11enbach. 3 A. nu are câtu~i de putin încredere în viitor.A. care este asistenta într-o farmacie ~i are o personalitate depresiva.1979.T. fire~te."A Review of the Depressive Personality"." .

Ma gândesc ca. pe care îl adoram când eram copil. Personalitatile depresive nu . Dar daca stau sa ma gândesc bine. tin la mine. Dar mi se parea ca nu voi fi niciodata în stare sa joc jocul competitiei.. îmi spun ca am procedat bine. tot nu capat vreun strop de încredere în mine. pe undeva. Dar ma înspaimânta gândul unui împrumut ce ar fi trebuit rambursat de-a lungul mai multor ani. este extrem de energic. dar aceasta tot nu ma face sa ma simt mai bine. Culmea e ca are dreptate! Sabine descrie bine acest sentiment al unei "vieti difici. ma a?teptam sa fiu mai fericita. Mi se pare ca de-abia. am ceea ce s-ar putea numi o viata fericita: am o slujba. Ma cam plictise?te munca pe care o fac ?i. Nu eram deloc sigura ca m-a? fi descurcat atâta vreme. Totu?i. un sot care ma iube?te. am dus la bun sfâr?it tot ce am întreprins. o responsabilitate pe care de-abia ma simt în stare sa mi-o asum. are toate calitatile pentru a ma suporta. dar mie mi se pare ca nu îi iubesc îndeajuns. ceea ce mi-ar fi dat impresia ca lucrez pentru mine. Sentimentul de vuh1erabilitate. cu studiile de farmacie. A? fi putut avea propria mea farmacie. Uneori pesimismulmeu ?i faptul ca nu am niciodata vreun proiect agreabil îl enerveaza. ?i atunci îmi spune ca seman mamei mele. când pâna ?i prezenta lor o percep ca pe o povara. întotdeauna am facut fata.te câte se petrec la biroul la care lucreaza. Uneori mi se pare ca mi-am ratat viata fara sa pot spune însa de ce. de-abia reu?esc sa fac fata tuturor situatiilor.1 66 Fran<. sa-mi întâlnesc prietenii. le". care sunt mult prea sensibila. Sunt zile când parca totul ma apasa. doi copii reu?iti. Ce s-ar fi întâmplat daca într-o dimineata nu m-a? mai fi simtit în stare sa continuu? Copiilor le merge bine. sau chiar sa ma a?ez în fata pianului. Sabine nu are nici macar initiativa unor activitati agreabile.:.:oisLelord si Christophe Andre Întotdeauna viata mi-a pantt complicata. obiectiv vorbind. faptul ca se simte mai slaba decât ceilalti o împiedica sa se lanseze în proiecte profesionale. Sotul meu este exact opusul meu: gânde?te pozitiv. Nici macar nu încerc sa mai ies. Numai ca eu ma simt vulnerabila. mult prea dur pentru mine. a?fi putut lucra în industria farmaceutica. în care totul este truda si care pricinuieste multa suferinta personalitatilor depresive. Când sotul meu îmi poveste.

un spectacol de pilda. fie pentru ca. Paris. ele nici n-o mai pot anticipa. 1990. multe persoane suferind de alte tulburari de personalitate (îndeosebi cele dependente. de doua ori mai multe femei decât barbati. de cele mai multe ori vor prefera "sa ramâna acasa". Masson.clasificarea Asociatiei Psihiatrice Americane. Etudes. fie pentru ca. Galinowski "La personalite depressive". La . Daca le veti propune o activitate atractiva. ori daca esecurile provocate de aceste tulburari au condus la aparitia distimiei4. sindromul depresiv trebuie sa dureze cel putin doi ani pentru a fi calificat drept distimie. în virtute a pesimismului lor. nu se asteapta la nimic bun. fara sa se poata însa preciza daca sindromul depresiv a favorizat aparitia tulburarii de personalitate. PERSONALITATE SAU MALADIE? Unele forme cronice de depresie de intensitate medie sunt desemnate de psihiatri sub numele de distimie. într-un anumit moment al vietii. evitante). sufera si de distimie. fie pentru ca efortul initial le înspaimânta. in Depression. A. pp. Potrivit studiilor. În cazul persoanelor ce sufera de distimie. riscul unui episod depresiv major. distimia afecteaza între 3 si 5% persoane de-a lungul unei vieti. ca si în cazul depresiei. nemaiputând încerca placerea.Personalitatile depresive 167 prea mai cauta în mod cu totul spontan placerea. Pe de alta parte. Potrivit DSM IV. PERSONALITATEA DEPRESIVA. 106-115. este sporit. Aceasta dezbatere con4 H. o iesire. Distinctia dintre diferitele forme de distimie si ceea ce alte clasificari desemneaza drept personalitati depresive fac obiectul unei dezbateri vii între specialisti. de cele mai multe ori pot fi cu greu distinse de o tulburare de personalitate. Cum jumatate din numarul distimiilor încep înaintea vârstei de douazeci si cinci de ani si pot apoi dura oricât. Peron-Magnan.

reticente fata de orice proiect agreabil. Ce ar trebui spus referitor la acest lucru? Cum exista dovezi indiscutabile asupra rolului pe care îl joaca ereditatea într-o depresie. Klein. sporeste riscul ca acesta sa dezvolte o personalitate depresiva. O idee de însemnatate capitala: tratamente le medicamentoase si psihoterapiile eficiente în depresia "obisnuita" se pot vadi eficiente j'i în cazul distimiilor si ale personalitatilor depresive. mai cu seama daca este deja predispus biologic.168 Fran<. 150. Miller. DOCTORE? Sabine face aluzie la mama ei. American Joumal of Psychiatry (1993).A. Iata de ce unul din sfaturile pe care le dam personalitatilor depresive este de a se adresa unui specialist. . Klein. constatând ca îi seamana mult. J. pe care el nu este în stare sa le atinga. inconstient. care au avut episoade depresive majore6. 1718-1724. Validity and Relation to Dysthymia". i-a oferit un model pe care. De altfel de multe ori în anturajul familial al personalitatilor depresive gasim un numar anormal de mare de rude. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. sub alte forme însa.:oisLelord j'i Christophe Andre tinua sa fie alimentata de noi j'i noi studii j'i depaj'este obiectul unui manual ce se vrea practic5. Dar nici rolul jucat de educatie nu trebuie subestimat. În cazul Sabinei. Probabil ca tot ceea ce într-o educatie contribuie la a-l face pe copil sa aiba o proasta imagine despre sine. obosite. "Depressive Personality: Reability. ca forme atenuate. D. pp. este posibil ca acelaj'i lucru sa fie valabil si în cazul personalitatilor depresive. 412-421. dar permanente ale depresiei. Acele educatii traditionale în care copilului îi sunt impuse idealuri de perfectiune. ea continua sa-I imite în acele situatii obisnuite cu care se confrunta o mama si o sotie. îi pot induce sentimente de in5 6 D.N. G. "Depressive Personality in Non-Clinical Subjects".N. mai mult sau mai putin îndepartate. pp. se poate banui ca imaginea unei mame depresive. 99. Abnorm Psychology (1990).

sa ceri ceva. Iata marturia lui Thibaud. iar sotia mea îmi spune ca. dar nu toate problemele mele au fost rezolvate: când mi se da o veste buna ori când aflu de un eveniment placut ~i am un moment de voio~ie. viata mea este ceva mai placuta.) TiJhl~i. fara sa fii sumbru. carora. ca ~i cum orice bucurie ar trebui safie "pedepsita" printr-un necaz. destul de impresionabil ~i nu prea sigur pe el. Acum. În acea perioada începusem sa vad ~i alti oameni. imediat ma gândesc ca mi se va întâmpla ceva rau. atmosfera care domnea era alta. E adevarat ca a trecut prin momente dificile ~i ca a resimtit din plin criza agricola. sa fiu primit în familiile unora din prietenii mei ~i mi-am dat seama ca poti fi cre~tin ~i în altfel. dimpotriva. Este adevarat ca atunci când este vorba sa te afirmi. (Tocmai de aceasta ma acuza mama mereu. Thibaud realizeaza ca felul în care percepe viata si fericirea este rodul unei educatii mult prea stricte si culpabilizan- . sarman ii. a~a ca nu contenea sa-~i faca tot felul de griji. ve~nic i se parea ca este în pragul ruinei. ca ~i cum acestea ar fi acte "egoiste". Am fost crescut în ideea ca nu meritam sa fiu fericit. li se parea ca procedeaza cum trebuie. prietenii mei ma apreciaza. de a nu îmi apara propriul punct de vedere este cam mare. Din fericire. nu ~tia ce-i tihna. Eu ~ifratii mei am primit o educatie cre~tina stricta. fara nici un ragaz. mai voioasa.Personalitatile depresive 169 suficienta si de culpabilitate. Si am impresia ca nu merit fericirea ~i cred ca aceasta conceptie despre viata am mo~tenit-o de la parintii mei. de profesie notar si care este în terapie. Eram cu totii ni~te pacato~i ~i nu trebuia sa ne iasa din minte ca Iisus î~i daduse viata pentru rascumpararea gre~elilor noastre ~i ca Dumnezeu ne vede ~i când suntem singuri. mai optimista decât cea de acasa. de fericire. centrata pe acel aspect sobru al cre~tinismului. în institutia religioasa în care mi-am facut mai apoi studiile secundare. tendinta de a ma pune în locul celuilalt. treizeci si unu de ani. De un lucru însa n-am scapat: nu este nevoie de prea mult ca sa am un sentiment de culpa ~i ma învinuiesc adesea ca a~fi egoist. eu unul prefer sa stau deoparte. care vor favoriza dezvoltarea unei personalitati depresive. Va puteti imagina care era efectul asupra unui copil ca mine. Tata era agricultor ~i muncea pe brânci. ca ma gândesc numai la mine.

2. fara a izbuti însa sa depaseasca aceasta stare Constientizarea este o etapa utila adesea. dar rareori suficienta. 3. Aceasta convingere le este împartasita si de anturajul care si emite sfaturi. Ele cred ca medicina ori psihologia nu le pot ajuta cu nimic. ca propriul caz este deosebit si ca n-ar servi la nimic sa se destainuie. SUNT ÎNDREPTATITE PERSONALITATILE DEPRESLVE SA FIE PESIMISTE ÎN PRIVINTA AJUTORULUI PE CARE L-AR PUTEA PRIMI? De multe ori. încât nici nu îsi pot imagina cum ar fi sa se simta bine. într-adevar. Opt motive pentru care personalitatile depresive refuza orice tratament medical ori psihologic 1. Ceea ce nu-l împiedica însa sa-si pastreze toate "reflexele" de culpabilitate. ca sunt droguri de care risti sa devii dependent si ca nu trateaza "adevarata cauza" a problemei. s-au deprins sa se simta rau. dar gândesc ca. 4. dovedesc vointa si ca le va fi mult mai bine. daca se "zgâltie" un pic. nu vad vreun motiv imperios pentru care ar cauta o solutie problemei lor. Personalitatile depresive cred în puterea "vointei". personalitatile depresive resping ideea de a consulta un specialist si aceasta din mai multe motive.17O Fran~ois Lelord si Christophe Andre te. Starea în care se afla nu este considerata o maladie. nu se poate obtine o ameliorare prin simpla constientizare. Unele personalitati depresive pot cauta la nesfârsit toate cauzele vechi si educative ale starii lor actuale. 6. Si mai cred ca medicamentele nu ajuta la nimic. ci o simpla chestiune de "caracter". J. Fireste nu se simt bine. asa ca nu au cum sa-si doreasca acest lucru.de acest gen. Contrar a ceea ce se crede adesea. . Câta vreme fac fata propriilor obligatii profesionale si familiale si îsi fac "datoria".

mijloace de presiune pentru a-i culpabiliza pe copii pentru ca nu mai trec sa le vada etc. Depresia ne tratata are un pret uman si economic chiar considerabil. pe care le va considera semn de respingere si de dezinteres are fata de propria persoana. neinteresanta. îndemnate de multe ori si de anturaj. dupa cum crede el) si sa nu sovaie sa abordeze cu pacientul chiar problemele imediate ale vietii cotidiene. tabloul este vast si lor le este consacrat ultimul capitol al acestei carti. care necesita o medicatie antidepresiva. care îl împiedica sa resimta placerea. îsi reconsidera parerea asupra propriei persoane.Personalitatile depresive 171 7. ceea ce nu cadreaza deloc cu faptul de a consulta un specialist. inclusiv când ele se manifesta în relatia dintre pacient si terapeut ("transferul"). Psihoterapia de orientare psihanalitica trebuie sa fie adaptata problemelor specifice personalitatii depresive. . În materie de depresie. Este preferabil ca terapeutul sa fie interactiv si sa vorbeasca (pacientul nu va suporta tacerile prelungite. Medicina si psihologia nu ofera solutii miracol. terapeutul trebuie sa se adreseze de îndata unui medic. pâna atunci inconstiente. 8. PSIHOTERAPIILE Cât priveste psihoterapiile. psihoterapiile îmbraca trei forme principale: PsiJlOterapiile de orientare psihanalitica îsi propun sa ajute pacientul sa constientizeze acele "blocaje". ci remedii adesea eficiente. problemele lor le ofera si unele compensatii: atentia sporita a propriului anturaj. Nu este vorba de o simpla explicatie. si nadajduim ca un surplus de informatii va face ca un mai mare numar de persoane sa apeleze la un ajutor calificat. Socotindu-se a fi "rezistente la rau". Gneori însa. ci de o constientizare a acestor macanisme inconstiente. cum sunt psihoterapiile si medicamentele. În cazul unei recidive depresive intense.

Klerman. pâna în ziua în care un medic inspirat le-a prescris antidepresivul potrivit. pp. pentru a-l face sa reflecteze singur la propriile convingeri depresive.148. 379-394. autorii acestei carti.1 72 Frans. M. Dar trebuie sa recunoastem ca am întâlnit numeroase personalitati depresive care de ani de zile urmasera diferite psihoterapii. bine dirijate de terapeuti competenti. in MD. G. Sa ascultam lungul periplu al Helenei. SI MEDICAMENTELE? Noi. "Interpersonal Psychotherapy for Depression". Integrating Pharmacotherapy and Psychotherapy. patruzeci si doi de ani. American Psychiatric Press. Aceste terapii prezinta avantajul de a fi fost "testate" de studii riguroase. 1991. terapia interpersonala izvorâta din psihologia Eului. de data mai recenta. a avut rezultate echivalente sau chiar superioare terapiei cognitive în cazul depresiei8. . continuau sa se loveasca de aceleasi probleme. Ma simteam mai fragila decât 7 8 S. O a treia forma de terapie. Dar despre aceasta vom vorbi ceva mai încolo..M. au fost special elaborate pentru tratarea depresiei. care au aratat ca succesul lor era similar celui repurtat de cele mai bune antidepresive7. pp. Weisman. Beitman. G. Klerman. Înca din adolescenta mi-am dat seama ca aveam mult mai multe probleme psihologice decât altii. 1991. 997-1008. "Patient Predictors of Response to Psychotherapy and Pharmacotherapy: Findings în the NL\1H Treatment of Depression Collaborative Research Program". si care. Obiectivul este acela de a-l ajuta pe pacient sa-si reconsidere propria viziune pesimista asupra lumii si a propriei persoane.H.C. Terapeutul intervine chestionându-si pacientul în maniera sarcastica. Sotsky et col1. Pentru a simplifica. M.M. Washington D.ois Lelord si Christophe Andre Terapiile cognitive. suntem amândoi psihoterapeuti si avem convingerea ca si cuvântul poate vindeca. jurnalista. aceste terapii considera dep resia ca fiind legata de anomalii în prelucrarea de catre pacient a informatiei. American Joumal of Psychiatry. totusi.

pe care ma pot bizui întotdeauna. poate. ca nu ma "zgâltâi" îndeajuns. dar înaintea fiecarui examen aveam sentimentul ca nu voi reu~i. Dar analistul tot nu zicea nimic. de teama ca nu cumva safie ~i ultimul. Aceasta femeie m-a ajutat enorm. M-am trezit întinsa pe un divan. pe când prietenele mele palavrageau ore în ~ir amuzându-se. care practica un fel de terapie fata în fata.Personalitatile depresive 173 prietenele mele. pentru cineva care ~i a~a nu prea ~tia ce sa zica. De data aceasta lucrurile au mers mult mai bine. Eu m-am reîntors la amintirile mele. ca daca ar fi dupa mine ar trebui sa nu mai vedem pe nimeni. pentru cineva care nu se încrede în fortele proprii. de relatia cu parintii. Dupa ~ase luni am renuntat. eu îi vorbeam de copilaria mea. Ca multe alte prietene de-ale mele. am izbutit sa-i vorbesc de viata mea. dar daca era nevoie îi puteam ~i cere sfatul într-o problema urgenta. În cele din urma. Si aceasta era cumplit de angoasant. iar el a recazut în tacerea lui. Si atunci am început o psihanaliza. de cele mai multe ori mie mi se întâmpla sa nu ~tiu ce sa zic. o femeie psihanalist. lini~tita ~i când nimeni nu-mi cerea sa fac cine ~tie ce treaba. Pentru mine sotul meu este un bine ~i un rau. Un rau pentru ca îmi aduce mereu în fata ochilor acea imagine de fragilitate si de neputinta. el ma dojene~te spunând ca vad totul în negru. care în acea vreme se supusesera unor psihoterapii. crezând ca problemele mele vor fi. Ma simteam desconsiderata ~i respinsa cu desavâr~ire ~i i-am spus-o. de copilaria mea. care poate ca le era pe plac altora. caci ea reactiona la ceea ce îi spuneam. o u~oara deceptie era îndeajuns ca sa ma faca sa vad totul în negru. dar care pentru o persoana care se temea sa nu fie neinteresanta ~i respinsa i se parea mult prea dur. Si este ~i un bine pentru ca este un barbat sigur si dârz. De fapt clipele mele lini~tite erau foarte putine. Când eram într-un grup. ~i acesta este un sentiment lini~titor. cu pretul unui efort uria~. Am capatat putina . M-am maritat cu primul baiat care s-a aratat interesat de mine. Cred ca avea propriul sau mod de a proceda. Una dintre prietenele mele mi-a recomandat pe altcineva. am vrut sa încerc ~i eu. Aici m-a întrebat daca mi se mai întâmplase sa ma simt în felul acela. Mi-am dus la bun sfâr~it studiile. solutionate daca le voi întelege cauza. ca era mult prea greu pentru mine. de propria-mi tristete. având în spatele meu un analist care nu scotea nici un cuvintel. exceptând poate cele în care eram singura.

chiar daca faptul de a trai în cotidian ma costa înca destula cazna. Era cu totul diferit de terapia precedenta. Am constientizat si acel gen de antrenament pentru culpabilitate la care ma supusese mama. Deja faptul ca o vedeam preocupându-se cu adevarat de mine mi-a dat sentimentul unei anume valori proprii. continuam sa ma izbesc de aceleasi probleme: aveam aceeasi impresie de a nu fi lafel de "bine" ca interlocutorii mei si ca trebuia sa muncesc de doua ori mai mult ca ei pentru a duce o viata normala. câte o sedinta pe saptamâna. iar el ma ajuta sa le repun în discutie. Dupa acesti patru ani de terapie ma simteam ceva mai bine. dar în relatiile cu ceilalti. Am acceptat cu multa reticenta. Ei bine. Ajunsesem chiar sa vorbesc cu mai multa siguranta. iar el ma facea sa-i spun toate gândurile sumbre ce îmi trecusera prin minte în acel moment. Gratie acestei terapii capatasem unele gânduri pozitive. depresiva si ea. Terapia a încetat. dar cu timpul ma trezeam cu mai mult an tren si dupa o luna ma simteam în plina forma! Întelegeti-ma bine. a fost o adevarata revolutie! La început n-am simtit nimic deosebit. iar când eram în societate nu mai resimteam acea stinghereala dinainte. Faceam totul cu mai mult an tren. caci gândeam ca problemele sunt mult prea profunde si ca nu o pastiluta le putea rezolva. de comun acord.17 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre încredere în mine. prevazuta a dura sase luni. Porneam de la evenimente din viata de zi cu zi. Apoi analizam împreuna aceste gânduri devalorizante. mereu . nu era o întoarcere la o stare anterioara depresiei. Aceste doua terapii ma ajutasera. Adica. Medicul de familie a sfârsit prin a ma convinge sa încerc un antidepresiv. dupa patru ani. Atunci mi-a cazut în mâini un articol. ceea ce el numea "discursul meu interior". începusem sa ma simt cu adevarat deprimata. ma simteam într-o forma în care nu mai fusesem niciodata înainte. mai întâi pentru ca eram într-o forma mai buna si apoi pentru ca începuse sa se instaleze o anumita monotonie. mai ales. Vedeam iar totul în negru. Când ma încercau iar gânduri triste gen "sunt mai putin bine ca ceilalti" sau "nu voi reusi niciodata". Iarna trecuta însa. l-am citit. Era o terapie mai scurta. si apoi am consultat un psihiatru ce practica terapii cognitive. nu ma mai simteam atât de des istovita. îmi era mult mai usor sa le relativizez.

natural. în numai câteva luni ma aflam iar în starea mea obi~nuita. psihiatri. Am citat aceasta lunga marturisire pentru ca î~i afla un corespondent în povestea multor altor persoane: sunt cazuri când un antidepresiv poate ajuta colosal de mult o personalitate depresiva ~i ar fi pacat sa nu se încerce. nu exista înca un examen de laborator gratie caruia sa se poata preciza care ar fi antidepresivul potrivit pentru fiecare persoana în parte. de câte ori nu mai luam antidepresive. Daca mi s-ar fi spus toate acestea acurn zece ani. În ace~ti trei ani din urma. este necesar sa accepti faptul ca se poate întâmpla ca nici primul si nici al doilea. a~a cum un hipertensiv trebuie sa ia în permanenta medicamente pentru tensiune. Pe de alta parte. Nu este vina mea ca m-am nascut cu o dispozitie reglata la "trist". . poate. Am consultat ~i alti medici. iar viata mea este mult mai placuta. a~fi fost de-a dreptul îngrozita! Solutia tuturor problemelor tale sa stea într-o pilula! Dar de atunci am strabatut drum lung. Prin urmare. revenisem la ceea ce eu numeam stare cem{~ie. de aceasta ameliorare. dar dupa câteva saptamâni. dar la urma urmei nici ochelarii nu sunt ceva natural ~i. Iar daca un medicament îmi poate reda o viziune normala asupra lucrurilor nu vad de ce m-a~ da în laturi. dar m-am supus. Trebuie totu~i amintit ca efectul antidepresivului apare dupa câteva saptamâni. totu~i. La început n-am simtit mare diferenta. dar Iasati-i câteva luni medicului nostru pentru a-l gasi pe cel nimerit. mi se spune ca nu este ceva normal. profesor/. Acumfnsa îmi spun ca numai când iau antidepresivul am o stare normala ~i ca pot profita ca toti ceilalti de viata. medicul mi-a propus încetarea tratamentului am fost destul de reticenta. Evident. Când dupa ~ase luni.Personalitatile depresive 175 aveam câte ceva de zis! Toti cei din jur au fost frapati de schimbarea mea. l-am rugat sa-mi prescrie din nou acel antidepresiv. antidepresiv încercat sa nu fie cel mai bun. Apoi m-am aflat din nou în aceaforma excelenta. În cele din urma am acceptat ideea ca probabil voi continua acest tratament pentru tot restul vietii. De~i nu mi-a fost prea u~or. miopii nu sunt lasati într-a lor lume neclara doar pentru atâta lucru.

va sfârsi prin a-si sacrifica viata.1 76 Fran<. cu a sa tendinta spre autodevalorizare si culpabilitate constituie un blID exemplu de personalitate depresiva (care poseda si unele trasaturi obsesionale) si care. ce evoca o personalitate depresiva. Jean Pierre Marielle joaca rolul unui compozitor din secolul al XVII-lea. Si referitor la acest lucru ea spune: . seamana unor personalitatidepresive. posac si închis în el si care îsi refuza orice placere.oisLelord si Christophe Andre Personalitatile depresive în filme si în literatura Salavin. de altminteri. atât siesi cât si propriului anturaj. sticla este mereu "pe jumatate goala".. tocmai afost promovata într-un post de supraveghere tehnologica.. Cesare Pavese. care traieste într-o izolare desavârsita. "La firma aceasta supravegherea tehnologica nu este câtusi de putin organizata". "N-am sa ma descurc". Pentru ea. documentarista la o firma cu profil mecanic. În filmul lui Bertrand Tavemier. douazeci si sapte de ani. în al sau Jurnal. Moartea sotiei sale pe care o adora l-a coplesit. . cu reflectiile lor amare asupra propriilor insuficiente si a rautatii lumii. dar o asemenea staruinta în austeritate te face sa te gândesti ca propria personalitate îl predispune la un doliu atât de prelungit.. mai ales în Sfârsitul sau în Stapânul casei. Ade/ine. personajul lui Georges Duhamel. o personalitate depresiva vede numai aspectul negativ al acesteia.0 safie mai stresant".oisNourissier. dovedeste o tristete si o stima de sine redusa. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPRESIVE Recomandabil • Sa le atrageti prin întrebari atentia asupra laturii pozitive a oricarei situatii În orice situatie. Toate diminetile din lume. Unii eroi ai scriitorului Fran<. marcata si de esecuri sentimentale.

" Esentialul este sa nu o contraziceti fati.i de regula reu.i sa te descurci?". personalitatile depresive au tendinta de a respinge acele ocazii care le-ar putea procura placere. mai ales la început. Ea va avea sentimentul de a nu fi înteleasa sau de a fi respipsa.Fie de a încerca sa-i impune ti activitati sau situatii care-i depa..te despre pariptii ei. . "Nu este bine organizata supravegherea? Dar aceasta înseamna ca tu ai O adevarata responsabilitate. • Sa le antrenati în activitati agreabile care sa fie pe masura lor Deseori. nu are chef sa faca mare lucru.. Catherine... In schimb.ti totu. Acest refuz se datoreaza mai multor factori: oboseala.esc puterile. ceea ce îi va accentua viziunea depresiva asupra vietii. ar sta toata ziua în~ . teama de a nu fi la înaltimea situatiei... "De ce crezi ca nu o sa te descurci? Oare nu spui aceasta de fiecare data .i mai ales teama ca situatia nu va fi tocmai placuta pentru ele.i punctul de vedere. viziune care în cele din urma nu s-a confirmat.i opt de ani.. De pilda: "Sigur ca o sa fie mai stresant.i unele situatii mai vechi în care a avut aceea.Personalitatile depresive 177 Fire. faptul de a-i reaminti sub forma de întrebare aspectele pozitive ale situatiei...i a propriei persoane. "La urma urmei nu are decât sa faca ce vrea..i mult mai interesant?". Numai ca remarci de felul acesta nu-i vor face bine.. atitudine culpabilizata fata de placere .Fie de a o lasa în pace. Ii puteti reaminti ." Aceasta atitudine va face ca personalitatea depresiva sa fie întarita în negativismul ei. ceva mai echilibrata.i viziune pesimista asupra situatiei . În vacante lucrurile nu merg prea bine între parintii mei! Mama este depresiva. recunoscându-i totu.e. ci sa-i atrageti atentia ~supra "sticlei pe jumatate plina". În fata unei personalitati depresive doua atitudini extreme trebuie evitate: . de a nu-i mai propune nimic.. douazeci . poate ca o va face sa capete alta viziune... ne vorbe. "Nu te mai plânge!". dar nu va fi .te ca este foarte mare tentatia de a-i spune Adelinei: "Tu vezi mereu totul în negru!"...

:oisLelord si Christophe Andre tinsa pe un ?ezlong. având grija sa-si exprime dorinta sub forma unei cereri empatice si nu a unui ordin. o usoara remarca pozitiva la ceea ce a spus ori a facut personalitatea depresiva îi va mai alimenta putin stima de sine. chiar atunci când ea nu are nici un chef. ea va fi mult mai dispusa sa accepte acest partial elogiu. Daca în schimb îi spuneti: "Gasesc ca v-ati ocupat foarte bine de povestea întâlnirii ratate cu X". Afectiunea si consideratia noastra. .1 78 Franc. plânge. dar eu cred ca ar fi o ocazie buna pentru amândoi. Ar fi bine ca tatal Catherinei sa încerce sa înteleaga mai bine punctul de vedere al sotiei sale. elogiul vostru trebuie sa fie extrem de precis si centrat pe un comportament. Rezultatul este ca o obliga sa mearga la plaja. fara chiar ca ea sa îsi dea seama. iar restul timpului sa-i propuna activitati mai putin febrile. sunt cele mai bune medicamente pentru personalitatile depresive. Tata însa este un tip tare energic. iar vacanta este compromisa. • Sa va aratati consideratia în mod adecvat Deseori se întâmpla ca personalitatile depresive sa aiba o proasta parere despre ele însek fapt ce le întretine tristetea. nu pe persoana. as vrea tare mult sa facem o plimbare împreuna. Stiu ca este un efort pentru tine. Dupa o saptamâna în care este supusa la un astfel de regim. care vrea cu orice pret ca mama sa iasa din amorteala ei. bazat pe un fapt precis. tocmai pentru ca o considerati o persoana jalnica.fie ca i le-ati sesizat. mama clacheaza. invita prietenii la cina. Zi de zi." Nu subestimam dificultatea de a ramâne atât de calm. citind ori uitându-se la televizor. de pozitiv si întelegator în fata unei personalitati cu adevarat depresive. ori sa-I însoteasca în plimbari pe bicicleta. . cu conditia însa de a fi sincere. Ar putea-o lasa în pace macar o zi din doua de pilda. Dar pentru a fi mai eficient si convingator.fie nu i-ati sesizat insuficientele. dar încercati sa o consolati. caci îi place sa vada multa lume. De pilda: daca asistentei noastre depresive îi spuneti: "Sunteti o foarte buna colaboratoare" ea se va gândi ca: . De pilda: "Stii.

caci multe personalitati depresive se simt vinovate pentru faptul ca sunt a9a cum sunt.oimai vinovate. "Aduna-te!". O atitudine moralizatoare 9i culpabilizanta este tot atât de potrivita ca 9i faptul de a-i repro9a unui miop ca vede totul în ceata sau unei persoane ce 9i-a scrântit glezna ca 9chioapata. Aceste remarci sunt tot atâtea medicamente nerecomandabile. Daca aceasta refuza sa vada un "psi". "Nu-i bine ca vezi totul în negru". de cele mai multe ori. tocmai pentru ca sunt ineficiente. ceea ce-i va displace mai putin. N erecomandabil • Sa le spuneti sa se "zgâltâie" "Zgâltâie-te putin!". e deci inutil sa le facem sa se simta . "Daca vrei. Aceasta tulburare a personalitatii (sau maladie daca se are în vedere distimia) se înscrie în rândul celor ce pot beneficia cel mai mult de progresele înregistrate în materie de medicamente 9i psihoterapii. Si continua sa fie repetate. sa nu se încerce remedii ce ar putea fi eficiente. • Sa li se faca morala "N-ai deloc vointa". "Prea te la9i în voia lucrurilor". E chiar rau. iata sfaturi care au fost date personalitatilor depresive de milioane de ori. Si aici. Chiar daca va asculta îndemnul. fie sa consulte un psihiatru. este nevoie de timp 9i de diplomatie pentru a determina o persoana sa consulte un specialist. neînteleasa 9i desconsiderata. . Credeti ca daca am fi liberi sa alegem. "Nu 9tii cât trag eu de mine". Un medic generalist o poate convinge fie sa încerce un tratament antidepresiv. am fi optat cineva pentru o personalitate depresiva? Evident ca nu. personalitatea depresiva se va simti respinsa. Ar fi deci pacat sa nu se caute ajutor. propuneti-i atunci sa consulte un medic generalist. poti!". de când exista omenirea.Personalitatile depresive 179 • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Acest sfat vine sa întregeasca informatiile din paginile anterioare despre tratamentele ce pot fi administrate personalitatilor depresive.

iar când Îmi Întâlnesc prietenii. La Începutul casniciei eram mereu la pânda. treizeci ?i doi ani. ne poveste?te. Am avut câteva explicatii în care i-am spus ca Întelegeam ca nu avea mereu chef sa iasa ?i ca îi respectam trebuintele. o personalitate depresiva. Dupa o vreme ma simteam atât de frustrat ?i de ferecat În stilul acesta de viata. Acesta m-a facut sa realizez ca nu Îmi ajutam deloc sotiacedând la toate dorintele ei. Marianne ma Însote?te. Vazându-le a?a de triste. personalitatile depresive par sa ne invite sa le împarta?im viziune a asupra lumii ?i felul de a trai. Respectati-va nevoia de libertate ?i antren. Dar daca nu-i vei ajuta bruscându-i. El . ca în cazul lui Jacques. spre marea ei surpriza. a?a ca duminicile ramâneam acasa cu ea. sa ne întâlnim cu prietenii sau sa voiajam în week-end-uri. Jacques. într-adevar. La Început a continuat sa refuze. Un psihiatru va poate ajuta sa con?tientizati ca propriul nostru comportament favorizeaza în mod involuntar atitudine a depresiva a celuilalt. A?a ca i-am propus iar Mariannei sa ie?im. sa o lini?tesc. ?i atunci. casatorit cu Marianne.18 O Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre • Sa va lasati târâti în marasmul personalitatii depresive Fara voia lor. gata oricând sa o mângâi. Încât am consultat un psihiatru. cu atât mai putin îi vei ajuta aIaturându-li-te lor în tristete. De atunci lucrurile merg mult mai bine Între noi. dar plecarile mele o angoasau. tu însuti te întristezi ?i sfâr?e?ti prin a te simti u?or vinovat pentru ca nu le împarta?e?ti nelini?tea. Dupa o perioada de ostilitate în care statea îmbufnata (?i aici psihiatrul meu m-a ajutat sa relativizez) a sfâr?it prin a se pregati sa ma Însoteasca. dar ca pretindeam sa le respecte ?i ea pe ale mele. sfatul nostru ("îndemnati-l sa consulte un specialist") va poate fi util. o data pe luna În week-end voiajam. sfaturile unui specialist va pot ajuta sa-i faceti fata. ie?eam singur. chiar daca frecventarea unei personalitati depresive va poate face sa le uitati. Daca unul dintre apropiatii vo?tri are o personalitate depresiva. Acum am de gând sa încerc sa o conving sa consulte ?i ea un psihiatru. In week-end-uri Îmi placea sa caIatoresc. Încetul cu Încetul nu mi-am mai Întâlnjt prietenii. atent la cele mai mici fluctuatii În dispozitia sufleteasca a Mariannei. caci Marianne nu se simtea În largul ei În lume.

el va va sfatui cum sa-I faceti pe celalalt sa consulte un specialist. . • Sa i se faca morala. care sa fie pe masura sa. ne pare util în cazul unei personalitati depresive. o repetam. • Sa va lasati târâti în marasmul ei. • Sa fie antrenata în activitati agreabile. Daca va este coleg sau colaborator: complimentati-l de câte ori gânde~te pozitiv. Daca va este patron: verificati periodic sanatatea firmei voas- tre.Personalitatile depresive 181 va va da sfaturi ~i la situatiile cotidiene. N erecomandabil • Sa i se spuna sa se "zgâltâie". Cum sa ne purtam cu o personalitate depresiva Recomandabil • Sa i se atraga atentia prin întrebari asupra laturii pozitive a oricarei situatii. • Sa i se arate consideratia într-un mod adecvat. • Sa fie îndemnata sa consulte un specialist. Daca va este sot/sotie: îndemnati-l(o) sa citeasca acest capi- tol. cu care va confruntati. ceea ce. În fine. concrete.

totusi fevlaga. Deseori ma simt multca multsi tim10.pentrunegru. De pul întâmplatactivitatile fi ofara 9. atunci când voi ricite. Mi s-a nevoie deparenu încercca sa po6. Câteodata S. Nu este toate desa tot medita nici 4.crunle îmi doresc sa nu made o mijloace.bucurie din cei lalti. Câteodata obosit(a) 13. timp vara dispune liberfimaiîmprejuraridinsi la 2.:oisLelord si Christophe Andre depresiva? ADEVARAT I Aveti trasaturi de personalitate alti.182 Fran<. Mi s~ r~proseaza adesea ca vad lu-I . ma multe FALS simt infeori Iubesc viata mai putin decât ceima simt vinovata.apropiati. Am amân mi se aprea as fi 8. de pentru greselile în trecut. Îmi tendinta 7.

Si aceasta este problema mea f patruEste o nevoie pe care am resimtit-o dintotdeauna: îmi amintesc prea bine de primii mei ani de f>coaIa. la liceu jurasem echipamentele de sport f>i ulm . Pradasem o casa ai carei proprietari erau în vacanta. în vreme ce toata lumea voia sa fie centru înaintaf> pentru a înscrie goluri.. ne spune Philippe.. contabil.." AMBROSE BIERCE zeci f>i >aptede ani.. Nu af> cutezat niciodata fi sa-mi contrazic camarazii. sa o fac pe indianul sau pe tradatorul. într-un an în carefrecventam un grup al carui lider era plin de idei. cele mai proaste locuri: safiu de pilda portar sau fundaf> la fotbal. af>a face ca la un moment dat ajunsese sem safac cele mai mari tâmpenii. Caci mi-ar fi fost o teama cumplita ca acestea sa nu fie respinse ori critica te f>io data cu ele f>ieu .IX Personalitatile dependente "Singur: într-o companie suparatoare. pe când ceilalti îf>idisputau roluri de cow-boy fara frica f>iara prihana. de o persoana prea multa În fond eram un companion nu prea sigur pe sine: f>i mi dau seaî ma ca nu eram niciodata eu cel ce venea cu idei ori cel ce avea initiative. ând ma încerca o teama vecic na cu panica la gândul de a fi exclus din grupurile de joaca sau de a nu fi ales în echipele de sport. Strategia f mea ma facea sa fiu destul de apreciat f>ide cautat f>ima simteam tare mândru când liderii f>coliima recrutau în tabara lor f>iatunci nu ma întrecea nimeni în devotament .nevoie de ceilalti. Sunt fond: am multhipersociabila. Eram gata sa accept cele mai proaste roluri.

în viata mea. Iar când am fost print. puteau obtine aproape tot ce doreau de la mine.i de putin încredere în mine. ca un mic delincvent. Când eram mic mama m-a înscris la un club defotbal. mai apoi însa m-am dovedit un bun jucator.. . nu le spun nimic deschis. Si daca ma gândesc bine.. Sunt o persoana loiala. caci nu sunt prea sigur de judecata mea. A priori am sentimentul ca ceilalti îmi sunt superiori. sunt sociabil. Eu m-as fi vazut mai degraba om de litere.. ca sa nu fiu exmatriculat din liceu.i la început nu eram prea entuziasmat. caci si-au dat seama ca. gata oricând sa fac un serviciu. dar am locuit cu parintii pâna târ- . am o înfatisare placuta.. Dar. cum voiau ei sa ma faca sa zic... se întâmpla sa îmi dau seama ca m-am înt. sunt bine primit de ceilalti.elat în privinta lor. Cred ca nu am luat niciodata o decizie fara sa fi cerut mai întâi parerea tuturor celor din jurul meu. Adevarul este ca nu am câtut. Dar n-am recunoscut niciodata ca ma lasasem antrenat. Nu prea eram genul care sa se comporte astfel. optiunile lor mult mai justificate . colegii mei cam profita de asta. nu ma mai puteam retrage în fata celorlalti. . Tânar fiind. Luat de val. caci sunt altruist. sportiv. sunt nehotarât t.. În privinta oamenilor. studii de contabilitate. De regula.ial esecului. daca erau binevoitori. Am avut ceva prietene.i profesorii mei au crezut ca înnebunisem. Dar trebuie sa recunosc ca t. discre( sunt un bun ascultator.ois Lelord )iiChristophe Andre te alte asemenea ispravi mai facusem . Ceea ce ma face sa ma simt cumplit de amarât. la îndemnul lui am facut..i el de altfel. multe decizii pe care ar fi trebuit sa le iau au fost luate de altii . eram mult prea incitat sa fac parte dintr-un grup atât de "temerar". n-am nici un fel de recul.i le cer sfatul frecvent. det. parintii t. dar aveam sentimentul ca tata stia mult mai bine ce mi se potrivea si ce nu si unde as fii gasit de lucru .i de initiativele lor. oricum însa.. ca t. Am nevoie sa fiu înconjurat de prieteni si de oameni care ma cunosc bi11esi care stiu ca ma apreciaza. placeam fetelor. dupa o vreme.184 Fran<. Ma panicheaza gândul erorii t. Iar la lucru. ca ideile lor sunt mai bune.. disciplinat. în fata. nu judec niciodata pe nimeni.i. iar antrenorii ma apreciau mult. Tata afost cel ce mi-a ales meseria.i ei îmi sunt de mare ajutor: de multe ori ezit. . si ca este interesul meu sa-i urmez si sa profit de calitatile t. ci mai degraba genul care spune "Saru-mâna" femeilor .

usor taioasa chiar. Am pastrat legatura cu multa lume. erau buni sfatuitori. ca sunt un "colectionar de relatii". Simteam nevoia sa trec de la o partenera la alta. De fapt.. carora sa le pot cere sfatul. caci era mult mai diplomata ca mine .Personalitatile dependente 185 ziu: era mai practic. eu însa sunt mult mai conciliant. ma implic afectiv. educatia copiilor . investesc mult în relatiile cu ceilalti. mai ales mama. sau daca are loc o întâlnire de lucru la firma. De fapt. exigenta. mai suplu.nu ma prea atragea. singur. Si nu tocmai flexibila. Aceeasi veche teama copilareasca de a nu fi exclus si de a ramâne încet-încet singur. Recunosc ca las pe seama ei toate deciziile privind casa. mai sociabil. eram facut pentru viata de cuplu. Ea afacut toti pasii spre mine . sa renunt la nimeni! Sunt în stare sa le transmit uneori urari de sanatate si celor pe care nu i-am vazut de douazeci de ani si pe care este foarte posibil nici sa nu-i mai vad vreodata.. Ma întrebam mereu daca nu cumva eram pe punctul de a face o tâmpenie. . La început . suntem complementari. Sunt oameni care nu se îndura sa arunce nimic. îmi era greu sa pun capat unei aventuri chiar si atunci când era limpede ca acea relatie era o eroare pentru amândoi. vacantele. Asa sunt eu. sotia mea îmi reproseaza.. În orice caz. ei bine. Daca ma gândesc bine n-am stat niciodata singur. iar relatia noastra merge destul de bine. iar eu nu sunt invitat.. Am pastrat legatura cu foarte multi prieteni mai vechi. între doua flirturi. eu nu pot sa parasesc pe nimeni. mi se pare ca se sfarâma ceva din mine. avea câtiva ani mai mult ca mine. iar când o relatie înceteaza.. nu prea era genul meu nici fizic. aceasta ma ajuta. De altfel. ma întelegeam bine cu ei.. si am o încredere absoluta în ei. Câteodata gândul ca un eveniment se poate derula fara mine ma angoaseaza: daca se strâng toti prietenii de pilda. uneori.. Sotia mea este foarte sigura pe ea. Si atunci nu îmi placea sa ramân.. este ceea ce îmi explica actuala mea sotie. Numai ca rareori eu eram cel ce le alegea. mai degraba ele ma alegeau pe mine. iar eu nu sunt anuntat. cu care vorbeam îndelung despre fetele cu care ieseam . fusesem usor impresionat de ea.. era destul de autoritara.. Simt nevoia sa am mereu câtiva prieteni apropiati. Este ca o teama permanenta de a nu fi lasat la marginea drumului . ma nelinisteste la culme. cu toate ca am o viata defamilie. care mi-a înteles extrem de repede personalitatea.

fara crâcnire. Si apoi. De pilda.18 6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Uneori mi-este tare ciuda pe firea aceasta a mea. tot ce altii refuza . . Philippe îi lasa pe acestia sa-i cladeasca viata. ci mai ales teama de a fi singur. Personalitatea dependenta • Nevoia de a fi ajutata si sustinuta de ceilalti: . în fond. nu este numai dorinta de a stabili o legatura. tocmai din cauza vârstei ei. îmi pare rau ca nu am facut o facultate de litere sau ca nici macar nu am aprofundat studiile de contabilitate.este reticenta când este vorba sa ia singura decizii.. de a evita pe cât posibil sa aiba initiative. Dar. Este încredintat ca ceilalti detin competenta de care el este privat. Lasând alegerea pe seama partenerilor lui. fara sa clipeasca. Viata lui depinde enorm de ceilalti. singuratatea si vulnerabilitatea sunt sinonime. Numai ca nu ma simteam prea bine în respectiva pcoala pi nu izbuteam sa îmi fac prieteni apropiati. Philippe se teme ca nu este în stare sa aleaga singur.. chiar daca acestea nu corespund în întregime propriilor lui valori ori asteptari. Philippe este gata sa faca multe compromisuri: se supune. este destul de bine pi apa. la urma urmei. Pentru a fi integrat într-un grup. sa ia singur deciziile corecte: de unde si tendinta de a cauta iar si iar asigurari înaintea oricarei decizii si.. Mi-ar fi schimbat oare viata o diploma în plus? CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PHILIPPE? De-a lungul istorisirii sale.. Pentru el. Philippe insista mult asupra nevoii sale imperioase de a fi acceptat de ceilalti. Caci ceea ce îl împinge pe Philippe spre ceilalti. sotia mea voia sa ne casatorim pi sa avem cât mai repede un copil. se abtine sa îsi exprime orice dezacord. Si îmi dau seama câte ocazii am ratat din cauza felului meu de a fi. accepta sa faca. supunându-se astfel unui stil de viata care nu îl satisface cu adevarat . de a-si avea locul în grupuri. îndemnului celorlalti.

este un soi de faza de echilibru. Esential este deci sa încerci sa le capeti sprijinul. Personalitatea lui Philippe îl va face sa treaca sistematic prin trei faze în relatiile sale cu persoane ori grupuri: . este extrem de afectata si anxioasa atunci când este criticata si dezaprobata. . în care simbioza dintre el si ceilalti îl satisface pe deplin.Personalitatile dependente - 187 de multe ori îi lasa pe ceilalti sa ia în numele ei decizii importante. de care vom vorbi ceva mai încolo. • Teama de a nu strica relatiile cu ceilalti: pentru a fi pe placul celorlalti. Persoanele care au trasaturi patologice de dependenta ajung în scurta vreme în aceasta faza. rupturile o tulbura teribil. daca sunt binevoitori. te pot ajuta.O faza de dependenta. .O prima faza de agatare. ori sa faca singura unele lucruri. în care îsi constientizeaza extrema dependenta de celalalt si în care începe sa se teama de ceea ce s-ar putea întâmpla daca relatia ar înceta ori s-ar raci. prefera sa-i urmeze pe ceilalti decât sa vina cu unele initiative. în care s-a asigurat de sprijinul celorlalti si de faptul ca acestia vor decide pentru el. sa te agati cât poti de bine de ei. . iar a doua este ca ceilalti sunt mai puternici ca tine si ca. spune mereu "da".O faza de vulnerabilitate. accepta munci putin gratificante. CUM PERCEPE PHILIPPE LUMEA? Doua convingeri adânc înradacinate caracterizeaza personalitatea dependenta: prima este ca nu poti face nimic singur. nu-i place sa fie singura. în care el se cazneste sa fie acceptat. pentru a se face placuta celorlalti.

Fiinta umana se naste într-o stare de dependenta totala: se reproduce în stare larvara . capitanul Haddock decât Tintin. de~i l-am demontat ~i mi-este foarte clar. însa. ori într-un tandem cu o persoana experimentata... SUNTEM DEPENDENTI CU TOTII? Dependenta face parte chiar din natura umana. " Este ceea ce ne descrie Georges.. încercând sa explice mesajele pe care credea el ca le primise de la parintii lui . treizeci si trei de ani. Când eram copil. cum spun sportivii pentru a-l desemna pe acel coechipier care se sacrifica pentru a pune în valoare un altul mai bun ca el. Robin mai mult decât Batman. care sa îmi spuna clar ce sa fac . Sa traie~ti acelea~iperipetii ca eroii. Dependentul este încredintat ca nu poate fi decât companion. subiectul dependent va cauta sa vada în ce anume l-ar putea ajuta ~i sprijini persoanele din anturajul sau. Ideea pe care acesta ~i-o va face despre sine ~i despre capacitatile sale va trece. Dintotdeauna am fost "abonat" la rolurile secundare. fara sa ai asupra ta. si nu numai în ceea ce priveste supravietuirea fizica. dar nu în cea a eroului ci numai în cea a servitorului: micul ]ohn mai degraba decât Robin Hood. "Accepta totul de la ceilalti.. prea izolat într-un cuvânt.si înca din primele clipe de viata. ci si dezvoltarea psihologica. dar nu este chiar un sacrificiu gratuit. mecanismul continua sa functioneze: am tendinta de a refuza mereu acele sarcini de serviciu care ar face sa ma evidentiez.:oisLelord ~i Christophe Andre Astfel. . înainte de toate. povara initiativelor. "sacagiu". caci nu e~ti în stare" . Numai într-o echipa ma simt într-adevar bine. îmi placea sa îmi închipui ca sunt în pielea câte unui personaj din literatura ori din filme. agent comercial. caci ai o nevoie vitala de ei ~i nu întreprinde nimic singur. sa fiu expus. prin acea imagine pe care i-au transmis-o ceilalti. supravietuirea ei depinde exclusiv de propriul anturaj.este ceea ce se cheama neotemie . Acum.188 Fran<.ne spunea cândva un pacient. caci victoria liderului îi induce o anume securitate coechipierului din umbra.

Ecleziastul rosteste aceste cuvinte. extrem de repede. multi cercetatori au lansat teze cap tivan te.un tip de relatie susceptibila a satisface toate trebuintele individului .. . copilul percepe în felul acesta lumea înconjuratoare (de unde si nervozitate a lui daca biberonul îi este adus cu întârziere ori daca laptele este prea fierbinte).. În aceasta privinta. care ar putea constitui deviza personalitatilor dependente: "Este mai bine sa fie doi decât unul singur . în mai multe din cartilellui..autonomie sta în chiar inima psihismului uman. Un prim mod de a reactiona este centrat pe nostalgie si pe cautarea paradisului pierdut: daca stii cum.. destul de devreme. Paris. 1 M. Payot. Balint. Oricum nu exista alta solutie: caci suntem într-o totala incapacitate de a ne satisface singuri trebuintele. când cade: caci nu este nimeni sa-I ridice. care înseamna "a se agata de . Si daca incapacitatea de a fi autonom constituie un handicap. în functie de context . Aceasta viziune este foarte aproape de atitudinea dependenta.. cât si dependenta." Se stie ca echilibrul unui individ depinde adesea de propria lui putinta de a juca pe doua registre. 1972. ").radde dependenta poate constitui un mijloc de a se apara. îi poti face pe ceilalti sa-ti satisfaca majoritatea trebuintelor. Vai de cel singur. Aceasta viziune asupra lumii este numita de Balint "ocnofilie" (de la grecescul okneo. care... de a putea dovedi atât autonomie. arata ca necesitatile oricarei fiinte umane o împing spre cautarea (si fantasma persista întreaga viata) a ceea ce el numeste "iubire primara" .. Oamenii au realizat. Les Voies de la regression. dialectica dependenta . copilul sesizeaza ca lumea si indivizii care o compun nu sunt la absoluta lui dispozitie. La începutul vietii. dar si"a sovai. In Biblie.pe care psihiatrii îl numesc regresie nu este câtusi de putin semn de sanatate psihica. vom vedea ceva mai încolo ca si incapacitatea de a accepta un anume grad de dependenta . ". Apoi.Personalitatile dependente 189 Prin urmare. si atunci are în fata doua moduri radicale de a reactiona.. ca un anume &. Nu încape îndoiala ca una dintre cele mai remarcabile este cea a psihanalistului englez Michael Balint. a se teme ..

Comportamentele parentale Iata marturisirea Nathaliei. înscrisa în patrimoniul nostru. unii factori biologici. Tristan. anumite forme de anxietate de separare ar putea prevesti dezvoltarea unei personalitati dependente la o vârsta adulta. anumite atitudini educative. specialistii sunt încredintati ca exista unele semne timpurii: astfel. iar faptul de a depinde de altii reprezinta cea mai mare primejdie posibila: Balint numeste aceasta atitudine "filobatism" (cuvântul este un neologism alcatuit de la "acrobat": cel ce nu paseste pe teren sigur).. In literatura gasim exemple de astfel de atitudini. aparându-se ~ri dedându-se la acestea. douazeci si sase de ani. DE CE AJUNGI DEPENDENT? Chiar daca tendinta spre re gresie este. Don Juan este un filobat impetuos. în mod excesiv în ambele cazuri . într-un fel. cât priveste relatia barbat-femeie. .19O Fran<. ofera remarcabilul portret al unui ocnofil .. Ocnofilia si filobatismul reprezinta doua reactii extreme la nevoia de dependenta prezenta în fiecare om. Se presupune ca anumite comportamente parentale. În privinta trasaturilor de dependenta.. Aceasta atitudine corespunde acelor subiecti care îsi valorifica la maximum autonomia si care sunt reticenti la orice forme de dependenta ori chiar de angajament.ois Lelord si Christophe Andre Un al doilea mod de a reactiona consta în a proclama lumea ca fiind dezamagitoare si în a sustine ca în nici un caz satisfactiile nu pot veni din partea celorlalti.. cu a sa dependenta de Isolda si de regele Marc. evenimente de viata ar putea induce trasaturi durabile de personalitate dependenta. cum se explica faptul ca unele persoane sunt mai dependente decât altele? Este înca ignorat rolul pe care l-ar putea juca în trasaturile de dependenta unele tendinte înnascute. profesoara.

ci reproduc ceea ce fac acestia din urma. ceea ce urma nu era deloc placut: se isca un conflict.. este necesar ca el sa parcurga doua etape: prima este cea în care copilul trebuie sa aiba o "baza" solida. în actele cuiva si nu în vorbele lui. Pentru mine bunicul era un supraom. înseamna desprinderea de cei dragi. la început. chiar daca ei vor fi îndemnati la autonomie . mai întâi. care sunt niste fiinte foarte pragmatice. Copiii. autonomia. De câte ori cineva avea alta parere decât el. care-i tiran iza pe toti cei din jurul lui. Faptul de a vedea ca parintii mei depindeau mult de bunicul. mi-a dat certitudinea ca întotdeauna trebuia sa încerci sa te faci iubit ?i protejat de oameni puternici . este limpede ca doua tipuri de atitudini parentale pot facilita aparitia unor trasaturi de personalitate dependenta: . bunicul le-a cerut sa vina sa locuiasca laolalta cu el ?i bunica.. Si am descoperit de curând ca acest bunic omniscient ?i omnipotent era un despot. În orice caz. capabil sa rezolve orice problema ?i detinator al tuturor adevarurilor. A doua etapa este cea în care copilul îsi vede efortul de autonomie sustinut si încurajat de cei de care se desprinde.. Un copil nu poate fi autonom decât daca este încredintat ca cei pe care îi iubeste îl iubesc si ei îndeajuns ca sa accepte si sa-i suporte desprinderea. dar stângaci ?i veleitar . Mi-a luat destul timp ca sa sesizez ?i inconvenientele unei asemenea atitudini. Prin urmare.?i i se împotrivea.. parintii îmi pareau un fel de frati mai mari care încercau sa se ocupe de mine. Atitudinile educative Putina teorie: pentru ca un copil sa îsi poata dezvolta autonomia. apoi faptele confirmau opinia bunicului. înainte de a pomi sa exploreze. Acele atitudini de dependenta excesiva ale unuia ori ale ambilor parinti fata de orice autoritate exterioara "vor contamina" fara doar si poate pe copiii lor. este ceea ce mi-a ramas în minte. Mama m-a avut când erafoarte tânara ?i cum nici ea ?i nici tata nu aveau o slujba... considerând ca adevarul sta în gesturile. nu fac mereu ce îi sfatuiesc parintii.Personalitatile dependente 191 Îmi amintesc ca atunci când eram mica. la un moment dat eram convinsa ca bunicii erau adevaratii mei plirinti.

Dupa pase luni. Nici acum nu ~tiu ce am avut. cincizeci si sase de ani. întorcându-ma din parculetul unde ma trimisesera sa ma dau chipurile în scrânciob.>i caisele erau tot ce mâncam. carora le poti totusi supravietui. Apoi m-am atapat de una din infirmiere. sa vorbesc . . de unde s. Tuberculoza poate . am vazut ca parintii mei plecasera fara mine. Dupa câteva zile am refuzat sa manânc ~i sa vorbesc. aflat departe de orar Îmi amintesc cât de buimacita am fost când. ca si tendinta ulterioara de a "tine" tare de orice relatie. care nu îsi încredinteaza îndeajuns copiii în privinta iubirii s. EVENIMENTELE DE VIATA Dupa ce am ascultat marturisirile unora din pacientii nos. dar cu conditia expresa si imperativa sa-i asculti pe cei "ce stiu" . . am putea afirma ca anumite evenimente de viata. ne aratându-Ie destul interes. caci nu-i mai recunopteam pi nu voiam sa ma despart de in- .parintii sovaielnici..invers.. într-atât încât medicul a decis ca era necesar sa stau pase luni într-un sanatoriu pentru copii. îi pot induce copilului convingerea ca nu s-a agatat destul de bine de ei. mai cu seama despartirile lungi de unul dintre parinti (ori de ambii). A fost ceva îngrozitor.19 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre . caci nu mi s-a spus niciodata. A izbutit încet-încet sa ma îmblânzeasca ~i am început sa ma comport iara ca o fetita de patru ani. Este posibil sa mi se fi explicat motivul.. .. parintii supraprotectori le vor transmite propriilor copii ideea ca sunt vulnerabili si ca lumea este plina de primejdii.ia stimei pe care le-o poarta. comercianta..>tiu doar ca eram convinsa ca parintii mei nu se vor mai întoarce. Sa o ascultam pe Viviane.tri. sa ma joc. Dar este sigur ca pe atunci era destul de grav. le pot induce acestora convingerea ca trebuie sa îsi sporeasca eforturile de a se agata de parintii de care supravietuirea lor depinde. au venit parintii dupa mine. care îmi aducea caise din gradina ei. Aveam patru ani când m-am îmbolnavit..iplecarea lor. eu însa nu-mi amintesc.

director al unei mici întreprinderi. cincizeci de ani. ma fortez sa nu devin lin crampon. Copiii i-au fost încredintati mamei. Ca si în cazul altor tipuri de personalitate.nic am nevoie de sprijinul .ovaie sa îmi încredinteze sarcini importante i'i aceasta nu ma înspaimântâ deloc.i aprobarea celorlalti. Stiu ca este ceva în neregula cu mult prea impetuoasa mea dorinta de independenta: de doua ori în viata am avut probleme serioase:o data când am ramas i'0mer vreme de un an.i în angoasa mea: nu faceam nici cel mai mic gest fara încuviintarea lor. ce transpar numai în anumite situatii.. care nu era îndeajuns de tandra cu el. chiar temporara. functionara. aiia ca eu cautam mereu afectiunea profesorilor. Atâta timp cât nu ma implic prea mult..i ve. amintind de regula circumstantele în care respectiva persoana s-a dovedit dependenta. ca sa ma încredintez ca eram totui'i o fetita interesanta. mai cu seama în relatiile cu prietenii. Î~ alte cazuri.. dei'i mama nu-mi acorda mare atentie . CÂND DEPENDENTA APARE MASCATA ... subiectul se simte vulnerabil si se îndoieste de el. Nu este nici un secret: tata a parasit-o pe mama. poate dezvalui faptul ca. mai apoi. treizeci si opt de ani.. Parintii mei s-au simtit într-atât de vinovati încât.. Sunt o fiinta autonoma.Personalitatile dependente 193 firmiera. dar în clipa în care cineva începe sa Însemne enorm pentru mine.. totul este bine. ori la slujba. Superiorii nu . S-o ascultam pe Martine. În ambele cazuri a trebuit . Si întotdeauna a trebuit sa lupt cu dorinta de a avea o relatie fuzionala. De atunci nu suport nici cea mai mica despartire . al oricarei forme de regresie. Iata destainuirea lui Eric. au intrat în jocul meu .. i'i a doua oara când m-am îmbolnavit destul de grav. Toate problemele mele vin însa din viata sentimentala. mai discrete. numai ca nici cu noi nu era prea afectuoasa. în fond. si aici exista forme de dependenta. a colegilor de clasa i'i a tuturor adultilor pe care îi i'tiam. tocmai refuzul exagerat al dependentei.

. în clipa în care zareste pe cineva în piata. aducându-i laude mii . complezente... se desparte de el.194 Franc. câteodata personalitatile dependente apar ca niste persoane amabile.. CÂND DEPENDENTA DEVINE MALADIE Daca tendintele de dependenta sunt prezente. tu vei fi raspunzator.. Fata de ceilalti. dar si faptul ca sunt exigente si acaparatoare uneori . În fine. Mi se parea ca sunt un parazit. gen: "Nu poti sa ma parasesti. oricât de departe s-ar afla. Ei bine. le-am putut explica de ce.ois Lelord si Christophe Andre sa ma las în seama celorlalti. caci daca mi se întâmpla ceva. cu multa curtenie îl întreaba când îl mai poate vedea si." Studiile facute în . care nu te contrazic niciodata. uneori acestea reprezinta tot atâtea feluri patologice de a fi si au consecinte deosebit de neplacute pentru individ. si dupa ce a facut câtiva pasi cu el. gândul de a fi ajutat ma panica. poate fi exercitata o presiune puternica extrem de culpabilizanta... îl admira pâna si în cele mai marunte lucruri.... în fine. Mult mai târziu. Dar acum ~tiu ca nu mai trebuie sa cultiv independenta ca unica valoare ~i semn al fortei unui individ . Când aceasta tendinta este exacerbata. gata oricând sa-ti faca un serviciu. îl tine cu mâinile amândoua.. interlocutorului i se dezvaluie inepuizabila nevoie afectiva a acestor persoane. Si atunci cauta sa se îndeparteze . ea face ca exigentele subiectului fata de propriul anturaj sa creasca. de frica sa nu-i scape. ca situatia se prelungea la nesfâr~it.. în fiecare din noi. Schitând portretul celui pe care-l numeste "complezentul" Ieophrast descrie acest comportament astfel: "Cel care are aceasta pasiune. îl abordeaza. " Dar încetul cu încetul.. a prietenilor ~i afamiliei. Cei din jur nu izbuteau sa înteleaga de ce eram atât de morocanos . se napusteste catre el strigând: «Iata un om de bine!». va asigur ca departe de a ma lini~ti. fara ca eu sa mai pot ie~i vreodata din ea.. când am chibzuit la toate acestea. în mod normal. chiar daca aceasta le incomodeaza .

145. Troughton. Terapeutii de familie au mai observat ca personalitatile dependente îsi aleg de multe ori parteneri patologiei. 3 R. L. 1988. convinsa fiind ca nu se poate descurca singura.573-578. Dupa ce mi-a murit sotul. A~a ca a trebuit sa învat totul singura. În fine. Sa o ascultam pe Lucie. barbati alcoolici s-au dovedit a fi personalitati dependente. Morey. la care apelasem din cauza depresiei grave pe care o facusem. Reich. 2 . American foumal of Psychiatry. pensionara. Noyes. în rândul întregii populatii. Si eram tentata sa ma agat iar de cineva. Mi-au trebuit mai multi ani. ridica numeroase probleme terapeutilor. sa completez o declaratie de impozit. de care vom vorbi ceva mai încolo.mt extrem de des întâlnite3 la pacientii deprimati si la agorafobi care. m-a sfatuit ferm sa nu fac aceasta ~i m-a ajutat sa învat sa îmi port singura de grija. sa caut sprijin în afara. majoritatea femei. viata mea a devenit un adevarat co~mar: caci realizasem ca eram o infirma din punct de vedere social. în timp ce se estimeaza ca.Personalitatile dependente 195 rândul persoanelor supuse unui consult psihiatrie au aratat ca între 25 si 50% din acestea prezentau trasaturi de personalitate dependenta2. posesivi si dominatori. dupa o perioada de timp sfârseste prin a deveni într-adevar incapabila. "Personality Disorders în DSM III and DSM IIIR: Convergence Coverage and Internal Consistency". E. Niciodata nu fusesem la o banca ori la notar singura. mai trebuie aratat ca persoana dependenta. precum si la personalitatile histrionice si evitante. Trasaturi de personalitate dependenta pot fi regasite si în multe alte tulburari de personalitate. Caci sotul meu era cel ce se ocupa de tot. dar cred ca am izbutit. saizeci si sase de ani. Dar psihiatrul meu. J. de altminteri. Trasaturile de personalitate dependenta sl.5%. R. sa chem întreaga lume în ajutor. 1987. Nu ~tiam sa folosesc carnetul de cecuri. sa ma uit pe o harta rutiera. pp. C. 323-326. pp. "Dependant Personality Associated with Phobic Avoidance in Patients with Panic Disorders". American foumal of Psychiatry. Multe femei batute. acest procent este de numai 2.

într-atât încât. Dar cel mai izbutit personaj ramâne. stilul de viata. care descrie toate problemele unei fiinte afla te în incapacitate de a sti cine este cu adevarat. care este de-a dreptul nostim în felul în care se agata de Lino Ventura. . În Primavara din Roma a doamnei Stane. zugraveste portretul unei dependente extreme de fiinta iubita. Albert Cohen. Dependenta amoroasa constituie o alta sursa de inspiratie pentru scriitori. face dovada unui mimetism absolut.. Si filmele abunda în personaje dependente. un personaj discret. cu succesivii sai interlocutori. adoptându-Ie opiniile. fara îndoiala. Don Juan si Leporello. incapabila sa traiasca numai pentru ea.ois Lelord si Christophe Andre Câteva personalitati dependente în filme si în literatura Don Quijote si Sancho Panza. devotat. Personajul din Dantelareasa de Pascal Laine este tulburatorul portret al unei tinere dependente. În Iubita seniorului.. o frumoasa aristocrata care traieste în umbra figurilor masculinesi care nu manifesta niciodata nici cea mai mica veleitate de autonomie altfel decât prin priviri enigmatice si îndurerate . care l-a salvat de la o tentativa de suicid. cel din Zelig (1984). pâna si caracteristicile fizice si vestimentare. Barry Lyndon (1975) o înfatiseaza pe Marisa Berenson în rolul Lady-ei Lyndon. Si desenele animate înfatiseaza numeroase tandemuri celebre: Obelix si capitanul Baddock au multe trasaturi de personalitate dependenta. În L'Emmerdeur de Edouard Molinaro (1974). film regizat si jucat de Woody Allen. de Tennessee Williams. Jacques Brel joaca rolul unul comis voiajor. neavând o parere sau o viata personala. care seduce si apoi paraseste un tânar si arogant intelectual. în afara de aventurile traite alaturi de eroul sau.196 Fran<. cu Ariane. În urma oricarui erou paseste o personalitate dependenta.. o femeie de cincizeci de ani îsi pierde identitate a si demnitatea în iubirea ei pentru un barbat mult mai tânar.. Sherlock Bolmes si Doctorul Watson . Filmul lui Stanley Kubrick.

douazeci si unu de ani. Voiam sa joc tenis pi parintii ma înscrisesera la unul din cursurile lui. chiar daca rezultatele nu sunt la înaltime . caci doar apa vei învata pi este pi normal sa nu-ti reupeasca totul de la început. Sa-I ascultam pe Felix. la fel daca încercam sa servesc. fie pentru ca este magulitor sa fii în postura de întelept sau de cunoscator. Unul din primii oameni care m-au ajutat sa capat încredere în mine afost unul din profesorii de sport din liceu. Înconjurat de persoane pe care le considera mai competente ca el. de multe ori. dependentul se teme de criticile ce ar putea fi aduse initiativelor lui. Ceea ce vreau este ca tu sa încerci. înainte de a le raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere Subiectul dependent va încerca sa va faca sa luati decizii în locul lui. veti fi poate tentati sa-i faceti jocul. fie pentru a-l ajuta. nu uita sa sublinieze încercarile pi stradaniile mele. • Daca va cere sfatul. la începutul anului el m-a luat de o parte pi mi-a spus: "Putin îmi pasa de rezultatele tale pi nici nu îti cer sa fii bun." Nu ptiu de ce. iar când sunteti nevoit sa-I criticati. el ma felicita. Nu întariti acest mod de a vedea lucrurile. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile Incapacitatea multor personalitati dependente de a actiona ascunde tocmai teama de esec si de urmarile lui. Dar amintiti-va de un proverb chinezesc: "Daca vrei sa ajuti . chiar daca toata ora mingile mele sarisera în afara.. dar pentru mine a fost ca un declic.. student. nimeni nu-mi mai vorbise astfel. Cum ma încerca ofrica vecina cu panica la gândul ca ap parea ridicol pi ca l-ap putea dezamagi. fiti mereu atenti sa puneti accentul pe initiativele lui. La sfârpitul fiecarei ore. Daca încercasem numai sa vin lafileu. fie pentru ca gânditi ca sunteti mai în masura sa luati o decizie.Personalitatile dependente CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPENDENTE 197 Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. fie pentru a câstiga timp.

când era cazul. A sfârsit prin a avea din ce în ce mai putina nevoie de ajutorul nostru si ne cerea parerea numai din când în când.19 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre pe cineva. se descurca si singuri. Iata ce ne spune Melanie. De fiecare data îi spuneam: "Am sa-ti spun care-i parerea mea. De regula.. Cnul din cele mai bune mijloace de a-i schimba pe oameni nu este atât acela de a le explica ce trebuie sa faca ori sa gândeasca. si-i veti dovedi ca poti fi. învata-l mai bine sa pescuiasca" . încet-încet. Primul este ca încet-încet veti pune în lumina chiar subiectul dependent. ci de a le oferi un exemplu. Al doilea este ca îl veti ajuta sa nu-i mai priveasca pe ceilalti ca persoane ce îi sunt superioare în totul. apoi a intrat în joc. La început ma îngrozea gândul ca îi spun nu- ." La început a fost putin deconcertata.. sigur pe tine si independent (cum sunteti. douazeci si sase de ani.. ori ca sfaturile lui va intereseaza.ef un tip extraordinar: era mereu dispus sa ma sfatuiasca 9i sa îmi împartageasca din experienta lui. inversând rolurile si ajutându-l sa iasa din pielea personajului care întreaba mereu si este sfatuit mereu. patruzeci de ani. dar pentru scurt timp. Ceea ce nu prea se întâmpla cu ea. în vreo problema. Mi-aduc aminte de o fata care si-a facut practica la noi. toti începatorii procedeaza la fel. apoi. verificându-i cunostintele.. dar nu 90vaia sa î9i marturiseasca 9i propriile ezitari si sa-mi ceara parerea. Sa~1ascultam pe Joel. Nu putea lua singura nici cea mai mica decizie si venea mereu sa îmi ceara sfatul. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. La un moment dat am priceput care era problema ei si mt-i raspundeam fara sa chibzuiesc înainte. desigur. crezând ca o sfidam ori ca voiam sa o las fara replica. agent de asigurari. dar ca poti si avea nevoie de ajutorul celorlalti. am avut sansa de a avea ca f. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul Aceasta atitudine prezinta doua avantaje. în acelasi timp. Când am facut primii pasi în aceasta profesie. Aratându-i unui dependent ca voi însiva aveti uneori îndoieli în privinta propriei persoane. veti depasi mult în elocventa un discurs lung. dumneavoastra). nu-i da un peste. secretara. dar mai întâi vreau sa stiu ce ai face tu sau ce crezi tu.

. a9a ca. pentru faptul ca aveti o viata în afara ei. Fusese mereu dependenta de parintii mei 9i a avut tendinta de a se agata zdravan 9i de mine. • Faceti-le sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. ma împiedicam de ea. pe care o admiram atât. Dupa câtva timp. persoana dependenta se va simti respinsa. • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile Puteti ajuta o persoana dependenta sa-si multiplice ocaziile de a cunoaste si alti oameni. Odata sosita la Paris.. ca dati de pilda o petrecere între prieteni la care nu o invitati.. Împreuna am hotarât sa ne înscriem la un club de drumetie. caci nu facea nimic din toate acestea . desi la început îi veti fi companion într-o serie de activitati.. caci de acum ea se descurca 9i fara mine. Iata ce ne spune Virginie. dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti Daca aveti o seama de relatii amicale ori profesionale. treizeci si opt de ani. Atunci am luat taurul de coarne 9i am schimbat tactica. Mai bine zis se descurca cu altii nu cu mine. surorii mele i-a fost teribil de greu sa se integreze. ca aveti un proiect profesional la care nu ia parte. data de-o parte (fara sa aiba vreodata curajul de a va marturisi aceasta deschis). nu era scutita de îndoiala 9i ca simtea nevoia de a cere parerea altora m-a ajutat enorm . am putut sa ma retrag din circuit. multiplicarea surselor de dependenta este un prim pas spre autonomie.. la un ansamblu coral. fara a dramatiza. De fapt. Degeaba îi tot spuneam sa se înscrie la cluburi sportive. pe care îi prezentasem 9i ei. Iar faptul de a descoperi ca o persoana.. inte- .Personalitatile dependente 199 mai lucruri neinteresante ori inexacte: ce oroare daca din vina mea luase vreo decizie proasta! Numai ca el avea 9i o capacitate absolut exceptionala de a accepta egecurile. sa-9i invite colegii de birou. Chiar daca va cultiva alte relatii de "atâmare". în permanenta. Nu încercati sa îi ascundeti asemenea initiative si nu cedati în fata culpei resimtite.. este ceea ce afacut întotdeauna . iar ea a început sa î9i invite câtiva colegi 9i prieteni de-ai mei.. grafician.

inginer. macar la începuhll"administrarii" unui asemenea tratament. pâna când m-am dus sa-i vorbesc si sa ma lamuresc: el se simtea exclus din colectiv. Acum însa stim ca trebuie sa-i explicam situatiile de acest gen. caci el nu spune niciodata lucrurilor pe nume: doar ca este trist si se îmbufneaza . explicându-i de ce nu ati invitat-o si. nu le sariti în ajutor de câte ori sunt în impas Sunt persoane bine intentiona te. o colega daduse o petrecere la ea. Mi-a luat ceva timp sa pricep cum . nu-l invitase.. dar foarte posesiv. pentru care tentatia de a sari în ajutorul personalitatilor dependente este mare: disperarea de care dau dovada acestea este reala si nu este (sau este rareori) vorba de siretenie sau de comoditate. Si cum stiam ca avea copii si o viata de familie. ori la o alta sedinta de lucru. cum are un apartament foarte mic.2OO Fran~ois Lelord si Christophe Andre grând-o ulterior în planurile voastre . Alta data. faceti-i dovada stimei pe care i-o purtati. nu-l invitasem si aceasta nu i~a cazut bine deloc. Pentru mine era mai degraba o pedeapsa faptul de a lucra de doua ori pe luna cu grupul mai sus amintit. Numai ca fiecare sfat ori sprijin acordat încurajeaza tendinta ulterioara de a cere din nou ajutor si . . sau naive. caci nu erau prea apropiati. Sa-I ascultam pe Jean. Unul din colegii mei de lucru este un tip tare de treaba. si. sau o persoana neinteresanta.. tineti-o sincer la curent. douazeci si noua de ani. invitând-o la o alta petrecere. la un moment dat formasem un grup de studiu asupra multimediei si a consecintelor ei în profesia noastra.. el n-a zis nimic. pentru ca el sa nu se simta respins. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor. iata ce ne povesteste Maxime. Când a aflat de petrecere. 5-0 fi gândit pe semne ca noi îl consideram un incompetent. Acum..ceea ce este înca mai grav . dar vreo doua saptamâni a avut un soi de reactie depresiva. patruzeci si sase de ani.functioneaza".. informatician. chiar daca va cer.accentueaza sentimentul neputintei si al autodeprecierii la individul dependent. Nu suporta sa aiba loc anumite evenimente fara el.

. Numai ca eu nu puteam tolera apa ceva! În cele din urma ne-am despartit. medic. sa-i aplicati sistemul vostru de judecata. Si cum era o femeie frumoasa. cu cât copilul era mai putin motivat. Trebuie sa fiti reali?ti: dependentul. Sa-I ascultam pe Martin. pe atunci. Eu am fost un tata prea sever. credeam ca trebuie sa fii cu atât mai sever pi exigent. chiar daca sunteti îndreptatiti sa-i criticati felul în care a procedat?i sa fiti sinceri în privinta rezultatelor. cred ca am gre.it destul de mult pi este vorba mai ales de fiica mea cea mare. iar sotia mea o mama mult prea protectoare. capabila. chiar pi atunci când nu sunt: este felul meu de a ma convinge ca lucrurile se vor rezolva pi cred ca tocmai asta-i placuse la mine! Numai ca am cazut în cursa ei: se lasa cu totul în seama mea. chiar daca nu sunt bune Daca doriti sa ajutati o persoana sa nu mai fie dependenta.. chiar daca este mai putin incompetent decât crede el. caci subiectul dependent nu va pierde ocazia de a se Întoarce mai apoi spre voi. Cât prive. dar. Voiam sa-mi determin fiica sa fie mai performanta . va trebui sa fiti pregatiti ~i pentru consecinte. fiecare din încercarile lui trebuie încurajata.i mai independenta. . în care ea îmi repropase ca o sufoc.. cred ca ea încerca sa seduca alti barbati tocmai pentru a deveni mai sigura pe ea. era pi destul de curtata. ca n-o ajut în nici un fel sa capete încredere în ea ori sa progreseze. spunându-i ca sunt unele initiative pe care ar fi mai bine sa nu le ia. sa vina cu initiative. este necesar sa va înarmati cu multa rabdare: o data ce ati izbutit sa o convingeti sa ia chiar ea decizii.. • Sa le criticati fati~ initiativele. a?adar.lFm!!ll\TlIW. Dintotdeauna am fost de parere ca fiica mea era genul "putin îmi pasa de tot". Am avut câteva certuri destul de puternice. poate fi mai incompetent decât va puteti voi imagina! Stapâniti-va..: Personalitatile dependente 201 Prima mea sotie era o fiinta dependenta pi imatura. ceea ce la începutul casniciei ma incita pi ma punea parca în valoare. La un moment dat însa. ceva n-a mai mers: sunt un tip gelos pi nu îmi placea ca ea sa plece de lânga mine. În fond. Eu par mereu sigur pe mine. încercând sa va afle parerea în privinta rezultatelor ori ca sa va atraga atentia asupra dezastrului . cincizeci ?i doi de ani.te felul în care mi-am crescut copiii.

ne telefona în fiecare seara.:oisLelord si Christophe Andre dar lene~a. sotia mea s-a dus sa-l vada. Ca sa-I silesti sa reactioneze .. saizeci si cinci de ani. am decis sa-l împing din cuib ~i sa fiu mai exigent cu el: i-am spus ca era timpul sa se descurce ~ifara noi ~i ca îi voi da lunar o mica suma de bani. pentru a le "învata sa se descurce singure" Din calcul sau din oboseala. i • Sa le abandonati cu desavârsire. va cauta în permanenta pretexte pentru a cere din nou ajutor ori pentru a-si face uitate obiectivele. dar nu eram mai putin furios nici daca nu facea lucrurile corect ori a~a cum a~fi dorit eu. nu-~i facuse nici un prieten ~i se hranea cu ce nimerea. potrivit criteriilor mele. care.. $i fara îndoiala ca nu ma îl1. de cele mai multe ori. Si este cea mai anevoioasa cale. Întreaga experienta s-a preschimbat iute într-o catastrofa. va veti simti uneori tentati sa-I împingeti pe dependent la actiune. Este adevarat ca atunci când nu facea nimic eram furios.elamîntru totul. Numai ca rareori aceasta strategie da rezultate în cazul persoanelor dependente. ca nu are curajul sa ia nici o decizie de teama de a nu se aduce repro~uri. este preferabil sa procedati mai progresiv. Când a împlinit optsprezece ani ~i s-a înscris la facultate. desi în aparenta va încuviinta principiul ca trebuie sa învete sa se descurce singur. Daca vreti sa le ajutati sa devina independente.2 O2 Fran<. era cât pe ce sa le~ine când a vazut mizeria ~i dezordinea . cum faceam eu cândva. asa cum împingi o persoana în apa. iar convingerea despre propria neputinta de a se descurca singure le va fi întarita. mi-a spus ca din cauza mea este atât de dependenta de parerea celorlalti. Când. Fiul nostru era tare dependent de noi. iar mai târziu am aflat ca îi telefona sotiei mele chiar ~i în timpul zilei. unde putea studia ceea ce îl interesa. L-am îndemnat sa se înscrie la o facultate aflata la celalalt capat al Frantei. Sa-I ascultam pe Jean-Michel.. fost profesor. mai cu seama ca mama lui îl cocolo~ise mereu. caci necesita o mare vigilenta: dependentul. dupa câteva saptamâni. vor fi înca mai angoasate în urma unui astfel de "tratament". dar faptul ca ~tacheta pe care i-o fixasem era prea sus pentru ea o facuse sa se îndoiasca ~i mai mult de propriile ei forte. Ceea ce mi-a $i repro~at dupa multi ani.

le preschimba Într-un soi de paraziti ai existentei noastre. Cum anume? Aratându-se extrem de serviabil.. solicitudinea lor reala si talentul de a se vârî Încet-Încet În vietile altora. el nu era în stare nici macar sa cumpere ?i sa fiarba un ou..~ Personalitatile dependente 203 din camaruta lui de student. În cele din urma am cedat la rugamintile lui de a-i îngadui sa revina ?i sa urmeze o alta facultate în ora?ul nostru.. sa va intre În gratii. • Sa le lasati sa va "invadeze" Vulnerabilitatea de-a dreptul miscatoare uneori a personalitatilor dependente. acceptând sa faca cele mai penibile ~i dezgustatoare treburi. cercetator în biologie. iar colegii ma acceptau la jocurile lor. Iata marturia lui Octave. • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase") Dependentul va Încerca sa va cumpere bunavointa. douazeci ~i opt de ani.. oferindu-va cadouri. sa golesc pubelele . ca si aversiunii fata de singuratate a personalitatilor dependente. caci. Numai ca În felul acesta sunteti antrenati Într-un angrenaj subtil. Si nu este de mirare! Câta vreme a locuit cu noi.. sotia mea î?i petrecea tot timpul strângând ?i curatând dupa el ?i încercând sa-i ghiceasca pâna ?i cea mai mica dorinta. mai mult.. Când parintii mei m-au trimis întâia data într-o tabara de vacanta. În care culpa pe care o veti resimti va va face sa reactionati potrivit asteptarilor lui. îmi amintesc ca eram tare nelini?tit gândindu-ma la felul în care voi fi întâmpinat ?i acceptat de ceilalti copii.. Pe vremea aceea mi se parea ca acesta era singurul mod de a-mi face un loc sub soare. Daca nu trasam limite dare solicitarilor de ajutor. Când mergeam în sat.. Admiratia si devotamentul personalitatilor dependente din anturajul vostm îsi au pretullor . fara sa ne dam bine seama ne . sa spal vasele.. aratându-va protector si acceptându-l ca Însotitor. Reu?isem: eram favoritul unora dintre monitori. de monitori. era cumplit de nefericit fiind atât de departe de noi . cu banii pe care mi-i dadusera parintii cumparam dulciuri ?i reviste pentru toti ceilalti colegi de camera. Eram gata sa ma ofer pentru toate corvezile: sa strâng masa.

continuând sa-i vorbesc totusi.. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile. • Daca va cere sfatul. . în acel timp faceam si alte lucruri: citeam. Uneori venea la mine si ramânea parca tintuit în camera mea. • Sa le criticati initiativele. atunci eu îmi vedeam de treburile mele.". În cele din urma îmi luasem fata de el libertati pe care nu as fi îndraznit niciodata sa mi le iau fata de altcineva. Sa-I ascultam pe Olivier.ois Lelord si Christophe Andre putem trezi "invadati". înainte de a raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile. fara a i se da atentie. . Cum adesea ma tinea de vorba la telefon ore întregi. care îsi vede o data în plus convingerea ca este o fiinta neinteresanta.. chiar daca v-o cere. din moment ce este acceptata cu atâta usurinta. nu le sariti în în ajutor de câte ori sunt într-un impas. scriam.U1ddevalorizanta pentru persoana dependenta. Îmi aduc aminte de un coleg de facultate care se tinea de coada mea. -----~~- . dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti. Era ca o planta. mai mult sau mai putin.2 O4 Fran<. treizeci si doi de ani. faceam ordine . se aseza într-un colt cu o carte în mâna. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor. ori ca un animal domestic. Si înca ceva: banalizarea dependentei prezinta un dublu inconvenient: este stânjenitoare pentru cel ce îndeplineste rolul obiectului de ancorare si profl.. • Faceti-Ie sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele.. chiar daca nu sunt bune. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. • Sa le abandonati cu desavârsire pentru a le "învata sa se descurce singure" . Cum sa ne purtam cu personalitatile dependente Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. consilier de personal. iar eu uitam de el.

Daca va este patron: fiti mâna lui dreapta si cereti-i sa va ma- reasca salariul. Îmi este greu deîntr-unsacrific rarema . idei foarteciapropiate si "dus ceilalti. Când cer si parerea altora. propun sau cu rând subiecte deproprieia persoane. Daca va este coleg sau colaborator: trimiteti-l frumusel înapoi la treburile lui. nu uitati ca într-o buna zi va veti plictisi sa fiti dumneavoastra cel ce ia deciziile importante. Am ta în stareîmi câteva grup. de vinta sa-mi ma tati. pe carese valoriipotconversatie peno 5. fie bizui. • Sa le lasati sa va "invadeze".trude sasa sa sfârsesc ma lasa ori activitie eu tendinta sa persoane 2. discuSuntnevoieaflu sa iau ramas ma 4. Aveti trasaturi de personalitate dependenta? 1 ADEVARAT FALS cineva.bun de la 6. mai cusa vin am întâmpla noi. Daca va este sot/sotie: chiar daca vi se pare magulitor la început.orival".Personalitatile dependente 205 • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase").

Sunt se spune ades ca la critici si 9..''''----"''I!f!~.----·-·--~·--------- ..2O6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre I I I I I ci m- nu îmi exprim parenu-mi place sa ma despart de ni10. dezacorduri. Mi tare sensibil(a) merit mult 7.. De multe ori i meni. (Completati chestionarul singur.. nu cereti parerea persoanelor de încredere din anturajul vostru!) ---IlIlIH!I •• II_--_"'""I!l!"'ihi.

dar într-un mod atât de rigid ?i meticulos. are un adevarat talent de a depista orice punct slab. Apoi însa se dovede?te ca respecta noile proceduri. douazeci si opt de ani. ori noile dispozitii date de chiar directiunea bancii. Sylvie. daca Andre i se adreseaza direct. Dupa ?edinta. proaspat angajata la noi. încât aceasta îi încetine?te în mod considerabil munca. te obi?nuie?ti sa o auzi zicând acelea?i lucruri ?i sa relativizezi. A?a am crezut eu la început. Dar dupa câteva saptamâni. având-o în preajma zi de zi. morocanos. Isabelle a început sa discu- C ca. Pare ca î?i face treaba. ?eful nostru. ne povesteste despre una din colegele ei de biarole. de aceasta dându-?i seama chiar ?i el. Cum este inteligenta. ea îi raspunde cu un aer amabil. functionara la o banrou. Sylvie este o salariata ca toti ceilalti. . Încearca sa ne convinga ca Andre este mai putin competent decât noi. ca ?i când s-ar plictisi. Am observat ca lafiecare ?edinta. ?i sa o influenteze. vizibil factice însa. Sylvie începe sa comenteze deciziile luate de Andre. Complet "montata". Si ?tie foarte bine asta. mi-am dat seama ca aceasta aparenta calma ascunde o adevarata lupta între Sylvie ?i Andre. de?i Andre le îngaduie tuturor sa-?i exprime punctul de vedere. fara sa i se poata repro?a nimic. ca se întelege cu colegii ei ?i "nu face valuri".x Personalitatile pasiv-agresive La prima vedere. Dar acum câtava vreme izbutise sa o atraga de partea ei pe Isabelle. Sylvie nu spune mai nimic ?i î?i ia un aer ostil. Totu?i. Evident. ca pentru patroni noi suntem un fel de "mai putin decât nimic". dar a gasit acest mijloc de a "sabota" procedura.

Andre a solicitat transferul ei. Comenteaza deciziile. Isabelle s-a lini'ltit 'li a sfâr'lit prin a întelege 'li a accepta punctul nostru de vedere. Andre are cusururile lui. fie sa accepte 'li sa se obi'lnuiasca cu postul pe care îl detine. Ciudat este ca în afara serviciului Sylvie este cu totul alta persoana. A doua zi n-a mai aparut la serviciu 'li am aflat ca î'li luase doua saptamâni de concediu medical. În 'ledinte a continuat sa adopte aceea'li atitudine 'li sa se achite cu mare întârziere de obligatiile ei profesionale. Eu cred ca ar putea încerca fie sa-'li caute alta slujba. fie cât de marunt. Dar în clipa în care vine la birou se preschimba în zâna rea din pove'lti.oisLelord si Christophe Andre te în 'ledinte decizii/e lui Andre. corect 'li preocupat ca totul sa decurga cum trebuie. S-ar parea ca ea percepe ca ofensator tot ce îi cer superiorii sa faca. Dar Sylvie a refuzat 'li s-a adresat sindicatelor. ori sa refuze unele sarcini suplimentare. a trebuit sa se multumeasca cu un post administrativ. iar mâniaei se rasfrânge asupra superiori/ar. Potrivit spuselor Carolei. numai ca Sylvie este înciudata. Andre a priceput de îndata ce se întâmplase: a chemat-o numaidecât pe Sylvie 'li i-a tras un perdaf Sylvie a ie'lit din biroul lui trântind u'la. singurii raspunzatori erau Andre 'li conditiile de munca. se dovedea a fi o persoana placuta. La început mergeam uneori la cinema împreuna sau la cumparaturi. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SYLVIE? S-ar parea ca unica obligatie profesionala a lui Sylvie este de a se împotrivi. De'li este licentiata în istorie. din moment ce ne aflam cu totii în aceea'li barca. îsi taraganeaza lucrul. Dar Sylvie nu se considera raspunzatoare pentru vreun conflict. Iar daca atmosfera era tensionata. Andre este ceea ce se cheama un sef bun. care . Eu cred ca problema lui Sylvie este ca pregatirea ei nu concorda cu munca pe care o face. iar la birou atmosfera a devenit irespirabila. Când Sylvie a venit la serviciu m-am dus sa o vad 'li s-o ajut sa înteleaga ca era necesar sa facem ca atmosfera sa fie placuta. dar este un tip de treaba.208 Fran<. încearca sa-i ralieze si pe altii la împotrivirea ei. 'li atunci era bine dispusa. În lipsa Sylviei..

cât si în viata personala. dar si cadre de conducere. Personalitatea pasiv-agresiva • Atât în domeniul profesional. se plânge ca este neînteleasa ori desconsiderata. îi critica pe reprezentantii autoritatii. Caci. "uita" anumite lucruri. ci pentru ca reprezinta o autoritate. Putem deci afirma ca Sylvie pare sa fie caracterizata de o intoleranta la faptul de a fi subordonata. în sedinte nu participa la discutii. fara doar si poate. sau ca este rau tratata. Dar aceasta intoleranta nu se manifesta deschis. Sylvie repune în chestiune legitimitatea oricarei ierarhii a bancii si este încredintata ca este rau tratata. }'utin naiva. în aceste conditii. ci în mod ocolit. dar nu în mod direct. rezistenta pasiva: Sylvie prezinta caracteristicile personalitatii pasiv-agresive. poti fi încredintat ca vei lucra o .Personalitatile pasiv-agresive 209 se straduieste sa potoleasca tensiunile. pentru ca ulterior sa dezaprobe ceea ce s-a spus. reactii din cele mai ostile. ci îsi taraganeaza treaba pe care o are de facut. Intoleranta fata de ordine. Este adevarat ca a avea un colaborator pasiv-agresiv poate fi o adevarata încercare. este intentionat ineficienta. ci se multumeste sa împinga la lupta o tânara colega. Sylvie îl antipatizeaza pe Andre. În afara slujbei. le va declansa. Sylvie poate fi o persoana absolut încântatoare ceea ce confirma faptul ca problema ei este centrata pe situatiile ce comporta raporturi de autoritate. In fata superiorilor sai Sylvie face dovada unei rezistente pasive. Pe de alta parte. dar nu ca individ. Ea nu se antreneaza într-o lupta deschisa. manifesta rezistenta la exigentele celorlalti. sta îmbufnata. • Discuta excesiv de mult ordinele. descriere a personalitatii pasiv-agresive în fata unui grup incluzând salariati. opunându-li-se. • Într-un mod ocolit: "taraganeaza" lucrurile. Nu se opune pe fata sefilor ei. când nu i se mai pretinde nimic.

" A~adar. În toate aceste situatii .ois Lelord ~i Christophe Andre într-un climat nu tocmai placut. Cu totii ne confruntam cu o serie de comportamente pasiv-agresive. Exemple: la restaurant. ori secretara dumneavoastra care î~i ia concediu de boala tocmai dupa ce i-ati tras un perdaf. ori copilul pe care l-ati trimis în camera lui sa-~i faca temele ~i care se multume~te sa se întinda pe pat.si acesta este numitorul lor comun . dar nerespectate în fond.sunt implicate doua persoane între care exista un raport de autoritate: patron si colaborator. se îndreapta agale spre bucatarie. ca deciziile tale vor fi aparent acceptate. dupa ce a fost mustrata ca zaboveste prea mult la telefon. parinte si copil. Unele personalitati pasiv-agresive ~tiu sa se mentina la limitele suportabilului. de unde ~inumele dat acestui tip de personalitate. uneori chiar o simpla cerere le trezesc un sentiment de revolta ~i de frustrare. Voi însiva n-ati vadit oare niciodata comportamente pasiv-agresive? "Daca nu sunt rugat frumos. ori menajera care sose~te cu întârziere caci gaseste ca o chemati prea des. agresivitatea lor fata de autoritate se va manifesta deseori prin pasivitate. caci cealalta deviza a acestor personalitati ar putea fi: "Daca spui ce gânde~ti ri~ti prea mult. dupa ce i-ati spusca a~teptati cam de mult. client si personal de serviciu. Dar rareori î~i vor manifesta aceasta revolta într-un mod sincer." Ce ati raspunde la aceasta fraza: adevarat sau fals? Si atunci suntem cu totii pasiv-agresivi? . ori fiica voastra care. Dar cum se explica acest comportament aproape sinuciga~ uneori? CUM PERCEP LUMEA PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE? Deviza personalitatilor pasiv-agresive ar putea fi "A te supune este o adevarata înfrângere". ca vei descoperi erori ~i întârzieri în executarea lucrarilor. Un ordin. nu fac asta. altele depa~esc aceasta limita ~i atunci sunt transferate ori concediate. de pilda.2 1O Fran<. se asaza totu~i la masa cu întârziere. chelnerul care.

Pe masura ce vorbim de viata mea. în toate sferele vietii individului. IIPassive-Agressive Personality Disorders". ori sa-si gaseasca o activitate care sa-i intereseze cu adevarat. refuzând sa-i ajute la treburile casnice etc. Nu este vorba nicidecum de o tulburare de personalitate. 312-325. treizeci si doi de ani. J. pp. De pilda. De altminteri. . nU-\ii fac temele.Personalitatile pasiv-agresive PERSONALITATEA PASIV-AGRESIVA: PERSONALITATE SAU COMPORTAMENT? 211 Se poate vorbi de o tulburare de personalitate numai atunci când anumite comportamente sunt prezente în mod constant. ca sa nu îsi mai târâie picioarele. este suficient sa paraseasca casa parinteasca pentru a nu se mai opune parintilor. daca sunt persoane ce vadesc comportamente pasiv-agresive în anumite împrejurari. ori î\ii irita parintii. fie iubit. este mai dificil în schimb sa reperezi aceste comportamente în cazul unei personalitati pasiv-agresive care are comportamente pasiv-agresive în mai toate situatiile în care i se solicita sa faca un anumit lucru ori i se da un ordin. si aceasta de-a lungul întregii vietiI. în care nu au chef sa se supuna. încât ma straduiesc din rasputeri sa o exasperez si totul sfârseste printr-o ruptura..iîn procesul de formare a propriei identitati. Totu\ii exista adevarate personalitati pasiv-agresive. respectiva persoana începe sa îmi displaca într-atât. ci de un stil de comportament. multi adolescenti trec printr-o faza de revolta împotriva autoritatii si. pentru care opozitia indirecta la orice forma de autoritate constituie un stil de viata? Sa o ascultam pe Laurence. adopta comportamente pasiv-agresive: stau îmbufnati. tranzitoriu si frecvent la aceasta vârsta. cit. op. Dar este numai o faza normala în dezvoltarea lor psihologica s. Nu stiu cum fac altii. fie parinte. îmi dau seama ca înca din adolescenta se repeta o aceeasi situatie: când ma simt constrânsa de cineva. Or. acasa sau la scoala. Millon. poate sunt 1 T. de-a lungul întregii sale vieti. care în urma unor esecuri profesionale si sentimentale s-a decis sa înceapa o terapie. in The DSM IV: Personality Disorders. Radovanov.

" Ma enervam. ca ~i cum era cât se poate de normal sa consimt. Îmi place Normandia. respingânducl deseori ~i spunându-i ca nu aveam nici un chef sa fac dragoste.2 12 Fran<. La început era dezolat cu adevarat. Si aceasta era ceva ce s-ar fi putut aranja. Blocarea con tu- -----~-- . Când gasesc o amenda pe parbriz. Alain. Evident caa sfâr~it prin a maparasi ~i mi-am dat seama prea târziu ca erq. dar nu spuneam nimic. sa ma supun. o rup imediat. Iar ~efilor mei le-am cazut repede în dizgratie. iar când mi se lasa ~i putina libertate. dar nu suportam sa decida el pentru mine. pentru ca deîndata sa încep sa taraganez lucrurile. A~ putea spune ca pândesc o decizie nu tocmai justa ori o recomandare u~or autoritara. Si pe plan sexual pornisem o serie de represalii. trageam de timp. în ciuda consecintelor pe care le-am suportat nu o singura data. sa ma împotrivesc în felul meu. dar eu nu eram niciodata multumita ~i le pretindeam ~i mai multa libertate pâna când am stricat ~i am naruit totut orice întelegere între noi. mult prea târziu însa ca sa mai putem pleca în aceea~i seara. cu ceva mai multa diplomatie? De pilda. Aceea~i atitudine o am ~i la slujba. taraganam tot ce aveam de facut. superiorii nu aveau a se plânge de rezultate. mai apoi însa se enerva din ce în ce mai tare. ma chema la el în birou ca sa-mi spuna: "M-am gândit sa mergem în Normandia în week-end-ul acesta. de pilda.i Christophe Andre mai docili sau poate ca izbutesc sa se apere în altfel.. pe de alta parte însa sunt o persoana competenta ~i a~a se face ca am ramas în acel post. a existat întotdeauna un moment în care gaseam ca partenerii mei luau decizii fara sa ma consulte. ~i apoi week-end-ul îmi parea prea scurt. pe care multe fete ~i l-arfi dorit ca partener. Îmi dau seama ca în toate sferele vietii mele manifest aceasta forma de intoleranta la orice forma de autoritate.:oisLelord . Si atunci faceam în a~afel încât sa îmi petrec toata ziua de vineri la birou. spunânduci ca am prea mult de lucru ~i cum îmi cerea sa ma grabesc descopeream subit ~i alte dosare ce trebuiau puse la punct. a~a ca nu merita sa mai plecam. Iar a doua zi ma plângeam ca sunt istovita. În cele din urma îmi terminam treaba. în toate relatiile mele sentimentale. un barbat încântator. ori sa fiu tâfnoasa. pe tacute.

voia sa controleze. Nu ~tiu de ce sunt a~a.superiorului sau. pare sa se supuna . Keefer . ie!lirile noastre.. cred. dar în felul ei. Sora mea mai mare i s-a împotrivit cu o violenta fantastica (de altfel îi ~i seamana mult) !li a parasit foarte repede caminul parintesc. În Revolta de pe Caine. sa supravegheze totul. Cum anume? Îmi târâiam picioarele. O vom vedea pe Laurence facând ulterior progrese.. era un tip caruia îi placea sa le porunceasca celorlalti. Laurence si-a constientizat propria problema si este o etapa necesara de multe ori. felul în care ne îmbracam. 1954).. majorarea amenzilor . ~i când izbuteam sa-I enervez încercam o mare satisfactie. Urmasem. pe ascuns însa. Ani întregi o vazusem pe mama împotrivindu-i-se. mi se facea teama !li atunci am început sa ma împotrivesc. Tata era extrem de autoritar. izbucnirile lui de mânie ma înspaimântau. Si cu mine ~i sora mea încerca sa fie la fel de autoritar.'m!!!l'l!1~ "213 Personalitatile pasiv-agresive lui. A nu se viziona filmul înainte de casatorie. dar nu si suficienta pentru a se putea vorbi de o schimbare. modelul mamei mele . Si la hotel. Când trebuia sa mearga undeva împreuna. ma irita teribil ca trebuie sa eliberez camera înainte de prânz. tacut. ca ~i mama de altfel. o ecranizare dupa unul din romanele lui Simenon. sa decida el în privinta prietenilor pe care aveam dreptul sa-i frecventam. pe care l-am citat deja pentru personalitatea paranoica a comandantului de bord. pâna când el exploda. Ba cred ca banuiesc de ce. învatam prost la ~coala. în ziua plecarii.. Personalitatile pasiv-agresive în filme si în literatura În Pisica (1971) de Pierre Granier-Deferre. de Herman Wouk (film regizat de Edward Dmytryk. unul din ofiterii secunzi. Dar eu nu am avut curajul ei.dar numai în aparenta . mama se aranja ore întregi. locotenentul Keefer. sa se faca ascultat de toata lumea. ~i iar trag de timp. pentru ca ulterior sa-i discute ordinele si sa instige întregul echipaj împotriva lui. nu ma purtam cuviincios la masa. Jean Gabin si Simone Signoret joaca rolul unui cuplu aflat în pragul batrânetii si care îsi tot "administreaza" invective si comportamente pasiv-agresive. plângându-se ca este obosita.

dar va face astfel încât sa va sanctioneze. Chiar daca între voi si personalitatea agresiva exista un anume raport de autoritate. cu o satisfactie absolut pasiv-agresiva. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE Recomandabil • Sa fiti amabili Personalitatile pasiv-agresive sunt extrem de susceptibile la tot ce aduce a lipsa de consideratie. Comparati urmatoarele versiuni: Prima versiune: "Astept de zece minute! E de necrezut! Miscati-va odata!" A doua versiune: "Sunt tare grabit. pentru ca aerul lui autoritar v-a iritat. ati facut comanda de mai bine de zece minute si înca nu ati fost servit.ois Lelord si Christophe Andre îsi petrecea mare parte din timp în cabina lui. într-un . Este posibil ca chelnerita sa va serveasca de îndata. Asa ca îi atrageti atentia chelneritei./I Nici una din cele doua versiuni nu garanteaza un rezultat. ce pare cam morocanoasa. Stiu ca aveti multi clienti. veti întelege poate ca. De pilda. dar cât priveste prima din ele este sigur ca veti provoca o noua reactie pasiv-agresiva. puneti-va în locul lor: cum ati reactionat când seful vostru v-a ordonat ceva? Chiar daca ati fost de acord cu decizia lui. Aflând ca personalitatile pasiv-agresive încearca adesea aceasta senzatie de furie. va aflati într-un restaurant. tolanit. ati fost tentat sa nu o respectati. Daca le ceri ceva într-un mod abrupt ori cu un aer distant le poti trezi de îndata ostilitatea. De altfel. sansele ca lucrurile sa decurga bine sporesc. ori sa adaugati o fraza empatica. dovada ca îi întelegeti punctul de vedere. nu uitati sa va luati un aer amabil.2 14 Fran<. daca sunteti binevoitoare cu ele. dar v-as fi recunoscator daca m-ati putea servi mai repede.

pe care o va transforma în muzeu. • Sa le cereti parerea de câte ori este posibil Lucrez pentru o casa de moda. "uitând" de pilda tacâmul. Asistentul meu trebuie apoi sa le comande. dar dumneavoastra sunteti gata sa o ajutati sa modifice câte ceva pe lista de prioritati. dar am absoluta nevoie de aceste scrisori mâine dimineata. Iata un alt exemplu: aveti absoluta nevoie ca secretara sa va dactilografieze niste scrisori pâna a doua zi. ne spune Catherine. ca urmare a unei revolutii. S-ar putea spune ca. Obisnuiesc sa-i dau o lista a materialelor pe care le-am ales. În cazul comportamentului pasiv-agresiv exacerbat. Într-o piesa de Jean Anouilh. disparând chiar în clipa în care ati dori sa vi se faca nota de plata sau asezând în vecinatatea voastra convivi galagiosi. Cum ati putea face?" În acest ultim exemplu îi lasati secretarei o marja de autonomie: ea va va dactilografia scrisorile." A doua versiune: "Vad ca aveti un program încarcat (expresia empatiei). pentru ca poporul sa poata vedea cum traiau burghezii înainte de revolutie. Cum are deja mult de lucru. Prima versiune: "Am absoluta nevoie ca acest raport sa fie dactilografiat pâna mâine. iar eu ma ocup de alegerea materialelor. într-un fel. când era exasperat de comportamentul lor autoritar. agresiunea nu este numai indirecta. dar si relatiile cu personalitatile pasiv-agresive. devine protectorul familiei în serviciul careia fusese înainte. va fi nevoita sa ramâna peste program. o invitati sa participe la organizarea propriei munci. furnizorul îi dicta pro- . (Revolutionarii îngaduie ca aceasta familie burgheza sa locuiasca mai departe în casa ei. ci si invizibila pentru persoana vizata! Bunele maniere înlesnesc viata în societate. înainte. Si vom vedea care-i avantajul acestei atitudini. majordomul unei familii burgheze. nici macar nu încerca sa o rezolve sau sa negocieze. se razbuna pe ascuns: înainte de a le servi supa urina în ea. daca se întâmpla sa se iveasca vreo problema.Personalitatile pasiv-agresive 215 fel sau altul. iar el trebuie sa se adreseze furnizorilor. Numai ca atunci când facea comanda.) El le destainuie ca.

confirmat de numeroase studii de teren: e)'ti cu atât mai satisfacut de munca ta. când e)'antionul ne parvenea cu întârziere. Multi si-ar dori un sef precum Catherine.2 16 Fran~ois Lelord si Christophe Andre priul punct de vedere. Newton (Massachusetts). A fost surprins. caci era un tip inteligent. "Decision Making in Organisation". Daca trebuia sa ma adresez chiar eu fumizorilor. . el îmi explica cafurnizorul îi crease probleme. apoi însa afacut câteva remarci. De aceasta data el n-a mai avut nici o problema cu jurnizorii. Catherine a redescoperit un adevar psihologic fundamental. de)'i aveam enorm de lucru. pot provoca o serie de "sabotaje". ce rost mai avea asistentul? Era cât pe ce sa am o explicatie dura cu el. mai mult sau mai putin intentionate. iar el se lasa de îndata convins. ci sta si chibzuieste înainte. Uneori se întâmpla chiar ca o întreaga echipa sa devina pasiv-agresiva în urma unei erori manageriale. Baron. dar eram sigura ca ar fi putut solu. Persoana care se comporta în acest fel are sentimentul ca se expune mai putin riscurilor de2 RA. 1980. mi-am spus ca în felul acesta ° ruptura ar fi fost inevitabila. )'i se întâmpla sa nu corespunda cerintelor noastre. la care contribuise )'i el de altminteri. • Sa le ajutati sa se exprime direct Comportamentul pasiv-agresiv reprezinta un mod indirect de a-si exprima agresivitatea. dar cadrele de conducere care nici nu încearca sa-i antreneze pe salariati. Cu urmatoarea ocazie i-am aratat materialele pe care le adusesem pentru noua colectie )'i i-am cerut parerea în privinta lor. probabil ca nu îi era u)'or sa se simta un simplu executant. dintre care unele erau îndreptatite. Ally and Bacon. cu cât ai avut sentimentul re la aceasta munca2. in Behaviar in Organisation. De cele mai multe ori era adevarat. cum sesizasem ca era susceptibil. dar.tiona orice problema daca ar fi vrut. sa-i faca sa participe la decizii ce privesc munca lor. Apoi. de a participa )'i la deciziile referitoa- Fireste ca acest lucru nu este cu putinta în privinta tuturor deciziilor. care nu îsi impune brutal vointa. a )'tiut sa apere punctul meu de vedere. L-am urmarit cu atentie )'i am tinut seama de unele dintre ele.

iar situatia va ramâne aceea.. o consultanta mult mai deschisa decât Charles. Degeaba i-am pus în fata rezultatele lui.. Dar a doua zi a venit iar."". Charles trebuia sa-i atraga mereu atentia ca trebuie sa respecte programul. Sa-I ascultam pe Frank. ..i nu izbutea deloc sa gaseasca alti clienti. Michel este un consultant tânar.. inteligent. pretextând lipsa de experienta a acestuia. A.a ca i-am dat sarcina de a sustine. nu tocmai stralucite.i..'!fl m •••• . Dar de ce oare nu mi-a marturisit totul de prima data? Poate pentru ca este prea politicos .. program elaborat de Charles... seful unei echipe care pregateste consultanti.·"i'ilu" .. Si aceasta ma deranjeaza. faptul de a o invita sa-si exprime direct dezacordul înlesneste discutarea si rezolvarea (partiala) a conflictului subiacent. Dar în multe cazuri.i nu ar fi bine pentru nimeni. 1n cele din urma am încheiat discutia spunându-i: "Mi se pare ca nu sunteti sincer. caci daca nu vreti sa discutam eu nu am cum sa intervin.'lj'l!lI'i: J!!lII!]li ··. ... un consultant mai experimentat.i l-am invitat sa se justifice. L-am chemat pe Michel .i cu mare greutate mi-a zis ceea ce banuiam de altfel: Charles voia sa controleze totul. parând destul de încurcat. Când va mai câ. La început mi-a facut o impresie buna: îmi parea energic.n'ilil>!fI'1l':IiFL Personalitatile pasiv-agresive 217 cât daca si-ar exprima fatis dezacordul (si uneori nu se însala).i de elaborarea unui program pentru un alt stagiu. La .iaceasta în virtutea experientei sale. Am stat sa ma gândesc.." A plecat fara nici un cuvânt. intrat în echipa noastra de putina vreme.i se va ocupa . Dar nu a fost în stare sa ofaca. caci tot n-am scos mare lucru de la el. preocupat safaca totul bine... îl voi pune sa lucreze iar cu Charles. Pe de alta parte. A. care mi-a zis ca Michel se ocupa fara mare râvna de stagiari. . La toate întrebarile mele el raspundea ca totul merge bine. Estimarile facute de el asupra stagiarilor se situau undeva la limita acceptabilului .. Charles este un consultant cam autoritar . Dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca ceva nu mergea.tiga experienta.ipentru ca este genul care se teme sa nu supere pe cineva. .i respinsese toate schimbarile pe care i le propusese Michel.. într-un alt domeniu. .. nu-l lasa pe Michael sa se ocupe de anumite lucruri..i promova un stagiu în colaborare cu Charles. Am luat mai multe decizii: Michel va lucra cu fulie.a ca i-am cerut parerea lui Charles..edinte Michel statea posac.

>te treabajacând ceva mai putin zgomot. Unii nu îndraznesc din timiditate. A. Si am înteles ca zgomotul pe care-l facea spalând vasele "era un mod de a ma pedepsi" .>ica era plina de resentimente împotriva mea. Acum suntem în divort. ea.>i e altminteri nici nu a. iar terapeutul încearca sa ne ajute pentru ca nici unul din noi sa nu fie afectat prea tare.>i a oricât ne-am chinui d c nu vom reu. îmi raspunde ca nu am decât sa ma plimb un pic daca nu-mi convine.2 18 Fran<. care. Asta-i chiar culmea. treizeci si sase de ani.>edintele de terapie.ois Lelord si Christophe Andre Ar fi totul mult mai simplu daca persoanele ce au un comportament pasiv-agresiv ar vorbi deschis de îndata ce ar fi invitate sa o faca. Am sfâr. îmi raspunde ca nu este nevoie.>isa ne întelegem.Numai ca trânte.>i e spala chiar ea pe cele care nu l intra în ma. împreuna cu sotia sa. In cazul acesta atra- .>aza vasele în ma. urmeaza o terapie de cuplu. ca se descurca . ca în exemplul precedent.>i face un zgomot infernal.>aca îmi reiau locul în fotoliu. Când îi spun ca face prea mult zgomot. iar încercarile mele de a ameliora lucrurile nu vor duce nicaieri caci îmi purta mult prea multa ranchiuna . Când. caci eu eram cel care încerca zadarnic sa scoata câteva cuvinte de la ea.>tisa aranjez lucrurile la fel de bine pe cât o face ea.>i-l orea ..>inade spalat vase . A trecut multa vreme pâna când am reu. Acest exemplu aminteste.>itprin a aborda aceasta problema într-una din .>e. ci sa-i si ajute sa se desparta câteodata.>te obiectele .>ina. Martine. ca în exemplul lui Herve.>i-ipropun sa o ajut.>itsa o fac pe Martine sa marturiseasca ca serile era nervoasa pe mine pentru ca nu-i prea vorbeam. înainte de toate. Motivele altora în schimb sunt mult mai complexe.> d . ca o terapie de cuplu nu are drept unic tel acela de a face ca doi oameni sa ramâna cu orice pret împreuna. numai ca în seara urmatoare o ia de la capat. În fiecare seara dupa cina eu citesc ziarul în timp ce Martine a. iar ea sfâr.>i singura . cu un aer ursuz. enervat. Cred ca nu sunt sotul pe care . Exemplul Martinei ne arata ca uneori comportamentele pasiv-agresive îndeplinesc rolul de represalii si ca respectiva persoana nu doreste neapara~ o explicatie care ar priva-o de acest mijloc de a se razbuna. ma ridic din fotoliu .

profesorii si faimosul pedagog nu mai trezesc spaima nimanui. mai apoi cu profesori autoritari si apoi cu un subofiter autoritar. când aveati aceeasi vârsta ca ei. .) • Sa le reamintiti regulile jocului În prezent. Astazi. ea ar fi negat. În clasa copiii sunt gata sa discute ce le propune profesorul. cineva copiilor sa vorbeasca când sunt la masa sau le cere sa raspunda numai când sunt întrebati? În acelasi fel se desfasoara lucrurile si la scoala: pedepsele sunt din ce în ce mai rare. desigur. si ei se exprima mai mult. bastionul istoric al autoritatii. o data cu angajarea si când se confrunta cu un sef autoritar? Nu încape îndoiala ca vor tolera aceasta situatie mai putin bine decât generatiile precedente. si aceasta pentru ca nici nu te-ai uitat la mine în tim pul cinei cu prietenii tai.treaga seara. si atunci nu va putea sustine ca nu o face intentionat. Veti constata ca le lasati mai multa libertate micutilor vostri decât cea care va era acordata voua. oare.'1. Chiar în armata. noile generatii s-au deprins înca din copilarie sa se exprime si sa participe. cu cea pe care o dati copiilor vostri. nu sunt deloc bosumflata. O alta varianta a acestei situatii este binecunoscuta: "De ce esti bosumflata?" "Ti se pare. dar ar fi simtit o anume retinere în a continua sa faca zgomot. lumea în care pasesc o data cu angajarea constituie o prima experienta de constrângeri ce trebuie acceptate fara discutie. am impresia ca în felul acesta încerci sa-mi spui ceva". care înca din copilarie erau deprinse cu parinti autoritari. Altfel spus. Daca Herve i-ar fi spus Martinei: "faci un zgomot infernal. sa o faca.Personalitatile pasiv-agresive 219 geti-i atentia asupra comportamentului ei. cum se întâmpla generatii de-a rândul. Comparati educatia pe care ati primit-o de la parintii vostri. povestile cu subofiteri autori tari nu mai stârnesc hazul nimanui. caci corespund din ce în ce mai putin realitatii. Dar ce se întâmpla atunci când pasesc într-o alta lume. Le mai interzice. care-i invita. pentru multi tineri." (Dar am sa fiu 1. copiii sunt educati într-o maniera mai putin autoritara decât acum una sau doua generatii. de altminteri.

Acest lucru nu este întotdeauna posibil.i valorilor unei societati ce favorizeaza raporturi mai egalitare. la .efullor nu-l avea când era la vârsta lor. în familie. A.220 Franc... dar .i relatiile de autoritate. Când va confruntati cu repetate comportamente cu rea-vointa.tept sa va îndepliniti sarcinile pe care vi le-am încredintat (va exprimati punctul de vedere). Paris. Edition de Quotidien du medicin. chiar . nu este de mirare ca multi subalterni nu suporta sa fie "comandati" 9i pun în chestiune chiar legitimitatea superiorului lor. .te sa-i fie explicate deciziile medicale3. poate fi util sa-i reamintiti respectivei persoane regulile jocului. Mi se pare ca nu acceptati faptul ca eu a.coala.. (faceti o descriere a unor comportamente precise). Prin urmare. pe care poate o considerati ca fiind devalorizanta (expresia empatiei). F. data fiind situatia de pe piata muncii...Petit tmite de communication il l'usage des medicins. în care acesta din urma dore.:oisLelord 9i Christophe Andn§ Deci... V-am dat ocazia sa va exprimati punctul de vedere.i când toate tentativele de conciliere au dat gre. . Chers Pacients .imanifesta nemultumirea prin comportamente pasiv-agresive.. caci acesta corespunde deprinderilor .. deseori tinerii salariati au un nivel de calificare pe care . Lelord. dar nu ati facut-o (descrierea unui comportament anume). 1994..a se face ca ei î.. "Atitudinea pe care o aveti la lucru de câteva saptamâni îmi da de gândit: . Va propunem un mic discurs managerialla care puteti recurge în cazul în care va aflati în fata unui colaborator pasiv-agresiv. o exprimare directa parându-li-se mult prea riscanta..i acesta este înca un motiv pentru care ei discuta deciziile.. iar comportamentele pasiv-agresive vor continua sa existe câta vreme vor exista .. Mai mult. U'geron.i nevoilor tinerei generatii. Dar tre3 C.. Andre.i în relatia medic-pacient.. îmi dau seama ca nu va este u90r sa faceti o munca ce nu este întotdeauna placuta. nu putem decât sa încurajam un management participativ.. P. .i iata câteva exemple . în cuplu. Obiectivul esential este de a elibera raportul de autoritate de pasiuni.

a~teptând sa-i treaca. pâna când va trezi o reactie. celalalt va fi înclinat sa-~i intensifice represaliile. o regula impusa de situatie. a represalii mascate reactionati imediat printr-o întrebare. Poate considerati ca nici nu sunt îndeajuns de competent pentru a va fi ~ef ~i aveti libertatea de a gândi acest lucru (expresia empatiei). N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu le-ati remarcat împotrivirea Daca partenerul de viata sau colaboratorul vostru sta bosumflat. . Nu este o regula tocmai simpla ori placuta. " Acest discurs contine doua mesaje: . De pilda. întrebati: "Mi se pare ca e~ti suparat(a). iata ce a~tept de la dvs. Nu uitati ca un comportament pasiv-agresiv reprezinta un mod de a va transmite ceva.Personalitatile pasiv-agresive 221 buie sa va reamintesc una din regulile acestui joc. pe viitor .. dar va recomandam sa încercati.îi aratati celuilalt ca îi acordati atentie. ma în~el?" Prin aceasta întrebare îl împiedicati pe celalalt sa se instaleze confortabil în propriul comporta- . adoptarea unei asemenea atitudini se dovede~te a fi o gre~eaIa. nu are la baza presupusa voastra superioritate. puteti fi tentati sa nu reactionati în nici un fel. Prin urmare.îi reamintiti ca relatia de autoritate dintre voi nu este personala. daca ati remarcat ceva ce aduce a rea-vointa. când sotul sau sotia are un aer posac. ceva mai interesanta (expresia empatiei). Nu suntem într-atât de naivi încât sa credem ca UIl discurs de acest gen va rezolva toate problemele. A~adar. Daca va prefaceti ca nu percepeti nici un mesaj. În majoritatea cazurilor însa. ca îl priviti ca pe o fiinta care î~i are propriile emotii ~i gânduri. Sunteti platit ca sa va faceti treaba cât mai bine (reamintiti regula jocului). este de preferat sa acceptati regula (îi reamintiti regula jocului). îmbufnare. Este posibil.. Dar daca doriti sa lucrati în continuare cu mine. ~i aveti tot dreptul sa va gânditi ca ati merita o alta slujba. ci este o regula de joc independenta de el ~i de voi.

Primul nostru model de autoritate a fost al parintilor. asadar. Spuneti-i: "Iar ati întârziat la sedinta. fac în asa fel încât sa ma întorc acasa mai târziu ca ea. ceea ce o nelinisteste. încercati. "Este rusinos". Nu-i spuneti: "Iar ati întârziat. iar pe mine ma supara acest lucru" (consecintele asupra voastra). care a divortat si are un nou partener. Sunteti nepoliticos cu toata lumea" (discurs moralizator). saisprezece ani. În loc de a face uz de notiunile de bine si de rau. Problema este ca discursul moralizator este cel ce ne vine spontan pe buze. ceea ce explica doua lucruri: . În cazul unei relatii de durata (sot sau sotie.avem tendinta de a ne formula criticile în felul în care o faceau si parintii nostri. cred. folosindu-ne adica de un discurs moralizator. care face apel la notiunile de bine si de rau. povestindu-i terapeutului ei despre relatia cu propria mama. "Nu este bine ce faceti". • Sa le criticati aidoma unui parinte Comportamentul pasiv-agresiv este o forma de revolta împotriva autoritatii. • Sa va lasati antrenat în jocul represaliilor reciproce Sa O ascultam pe Marie-Paule. este preferabil sa mentionati consecintele comportamentului pe care-l criticati. este inadmisibil". ca voi sta mai mult pe-acasa. sperând. . Deranjati astfel întreaga echipa de la lucru (consecintele asupra muncii). Urmarea este ca îmi da mai putini bani de buzunar. tocmai pentru ca nu suportam sa fim tratati ca niste copii. (Se însa- . colaborator) în felul acesta îl veti determina pe celalalt sa-si exprime deschis punctele de· dezacord. Când va formulati criticile.222 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ment pasiv-agresiv. sa evitati formule precum: "Comportamentul dvs. Este inadmisibil. pentru ca am fost deprinsi cu acest tip de discurs întreaga copilarie si adolescenta. Cum ma scoate din sarite faptul ca mama îsi petrece atâtea seri cu noul ei iubit.ne irita criticile astfel formulate.

Sa le reamintiti regulile jocului. Rezultatul: week-end-ul.n-a fost niciodata re cunoscuta ~i exprimata deschis de aceasta adolescenta rebela. • Sa le criticati aidoma unui parinte. N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu i-ati remarcat împotrivirea. a îndemnat-o sa-i marturiseasca acest lucru si mamei. pi ptiu ca m-a anuntat ca va lipsi tot aceasta o enerveaza. Adevarul este ca atmosfera de-acasa este irespirabila. De remarcat este faptul ca adevarata miza a întregii situatii .Marie-Paule ar dori ca mama ei sa-i acorde mai multa atentie . Sa le ajutati sa se exprime deschis. Mama rrlspunde "uitând" sa-mi spele rufele. cum se întâmpla adesea în viata familiala sau conjugala. caci pleaca cu prietenul ei. Daca va este sot sau sotie: încercati sa-I(o) determinati sa se exprime deschis. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol înainte de a va întâlni cu el. Daca va este patron: schimbati-va locul de munca. Fara îndoiala pentru ca ea refuza sa-si recunoasca nevoia de afectiune si de a i se acorda interes. caci va poate târî si pe dvs. • Sa va lasati antrenati în jocul represaliilor reciproce. apoi. în caderea lui. Stau ore întregi de vorba la telefon. În aceasta situatie terapeutul a ajutat-o sa constientizeze ca avea înca nevoie de mama ei si. Sa le cereti parerea de câte ori este posibil.Personalitatile pasiv-agresive 223 Ia caci am un prieten care ma invita mereu sa iepim. Marie-Paule ~imama ei sunt antrenate într-un joc al represaliilor reciproce. Cum sa ne purtam cu personalitatile pasiv-agresive Recomandabil • • • • Sa fiti amabil. considerându-se pesemne o persoana adulta. .) Eu ripostez "uitând" sa o ajut la treburile casnice.

?iunmerita para. Când sefii. fara carenu-l manicipentru fac functia.unnu-i însaîncet. Mi se repro?eazaapropiati sabotez" 8. ?tiinta sa nu-?i îmi I de cu bunalucru. s-a sunt . ca viata. semn lucru fatamaca nudemai ?ide încet. fac misc ceva nici spun lui.Urasc întâmplat "sa-mifrumos sa S. extrem ?edinta. mi-l ceruse apoi tionat în munca.ois Lelord ?i Christophe Andre pasiv-agresive? Aveti trasaturile unei personalitati sa ne-I ADEVARAT FALS i I nat". un persoana fusesem în?tiintat(a). Daca unul din zorit(a). mai sa lipsescÎmbufinten9. 4. ma su7. Cu cât nu sunt rugat(a)sunt cu atât "ca 10.224 Fran<. competenti la dau 6. sa taraganez mai intentionat.justific sa displacea.fac.

î~i lua inima în dinti ~i participa ~i ea.Dar a trecut bacul cu bine din prima încercare. De~i avea note bune la ~coala ~i arfi putut sa-~i continue studiile. dar nu i-a aratat-o. pretextând fie oboseala. În schimb. ~i careia îi ~i seamana oarecum. Când eu începusem sa ma razvratesc împotriva tatei (am sfâr~it prin a pleca de acasa trântind u~a în urma mea). patronul ei o apreciaza ~i degeaba am tot îndemnat-o sa ceara sa-i fie marit salariul. Acasa se întelegea bine cu mama. Avea doua sau trei prietene cu care se întâlnea mereu pentru a-~iface confidente. Când ie~eam împreuna pârea intimidata. zicea ea. pe ie~ea. era tare îndragostita de un baiat. întotdeauna am avut impresia ca-i era teama de tata. despotic. Stiu ca ea. Destul de putin. la un moment dat. ~i întotdeauna ca sa încuviinteze ceea ce spuneau ceilalti. caci ea nu cuteaza s-a CU . Nu avea nici un iubit în acea vreme. Lucie parea ca se straduie~te sa evite orice conflict cu el. La ~coala era o eleva buna. dar refuza sa mearga la orice petrecere. Este foarte con~tiincioasa. fie treburi pe care le avea de terminat. care e un om autoritar. gata oricând sa ia decizii în locul celorlalti. dar marea ei spaima era ca din cauza oralului va rata baCld. mai bine zis nu ie~ea pe cât de mea Lucie nu preacând eram înca adolescente.XI Personalitatile I evitante Marie (douazeci ~i cinci de ani) îmi aduc aminte ca sora ani în urma. poveste~te mult ie~eam eu. fie teama de a nu se plictisi. se tinea dupa mine ~i numai când eu ma angajam într-o discutie cu prietenii. ea în schimb s-a multumit sa faca doar un curs de contabilitate. de altminteri. care e o femeie modesta ~i blânda.

S-ar putea spune ca ea sufera de o hipersensibilitate la respingere. dar nici pe acela de a încerca sa gaseasca alta slujba. câta vreme nu e sigura de bunavointa neconditionata a acestora. fapt ce presupune ca Lucie are o stima de sine redusa. ea evita toate situatiile de acest gen.226 Frant. dar sub obladuirea surorii ei si atunci aproba tot ce spun ceilalti pentru a evita orice divergente. • Evita sa intre în relatii cu ceilalti. Îsi alege o profesie într-un domeniu rutinier. îi e teama de ridicol. Face noi cunostinte. Pentru a înlatura riscul de a fi respinsa.:ois Lelord si Christophe Andre faca. în care este sigura ca propria constiinta profesionala va face sa fie acceptata. am sentimentul ca Lucie afost o persoana ce nu si-a valorificat niciodata potentialul. S-ar parea ca ea îsi considera postul pe care-l ocupa ca fiind îndeajuns de bun pentru ea. de care e convinsa ca este apreciata. Personalitatea . De câte ori ma gândesc la ea. Aceasta teama exagerata de esec si de respingere o face sa prefere situatiile pe care este sigura ca le poate controla. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE LUCIE? Lucie resimte o teama puternica în acele situatii în care exista un anume risc de a fi respinsa ori de a se simti stinghera: când e vorba de oralulla un examen. Lucie nu risca nici o confruntare cu propriul tata. Izbuteste chiar sa evite orice confruntare cu tatal ei. Nu are curajul de a cere ca salariul sa-i fie marit. caci în acest caz nu are a se teme de nimic. Lucie are toate caracteristicile unei personalitati evitante. evitanta Hipersensibilitate: criticile si ironiile o înspaimânta. preferând compania unor vechi prietene. la o vârsta la care este totusi normal sa intri în conflict cu parintii. de noi cunostinte la o petrecere sau de a-i arata interes unui baiat de care se simte atrasa. Se simte bine numai în compania vechilor prietene.

facându-si confidente. la lucru. "complexati". Va reamintim ca. poate fi si cazul Luciei. experientele re1 A. în copilarie. pp. un post important. caracteristicile citate la fiecare capitol (aici hipersensibilitate. .Altele. pe strada sau în familie. • Autodepreciere: are o stima de sine redusa si de cele mai multe ori îsi subestimeaza capacitatile si reusitele. sa mearga la o petrecere si prefera sa ramâna ore în sir în tovarasia unor mai vechi prieteni.'1tre aceste doua categorii se decide. trec printr-o faza de formare a propriului caracter. pentru a vorbi de tulburari de personalitate. stima de sine redusa) trebuie sa fie prezente în toate sferele vietii. între prieteni. 234-255. ce ne aminteste de personalitatea evitanta. in The DSM IV Persanality Disarders. Desigur ca nu e suficient sa ai trac înaintea unui examen oral.. • Din teama de esec. baieti sau fete. ca sa fii calificat drept personalitate evitanta. caracterizate de o mare anxietate. anxioase si extrem de susceptibile. ap. o relatie intima. . Încetul cu încetul. ei sunt timizi. . "Avoidant Personality Disorder: Temperament. Pilkonis. în functie de calitatea relatiilor cu parintii. nesiguri de valoarea lor. Potrivit specialistilor ar exista doua tipuri de personalitati evitante1. rosesc usor. opteaza deseori pentru un rol marunt sau pentru posturi mult sub capacitatile sale.Unele. cit. Refuza sa faca parte dintr-un "grup". Shame or Both?". probabil. mai mult ca orice îi framânta gândul de a nu parea ridicoli. Multi adolescenti.Personalitatile evitante 227 • Evita situatiile în care i se pare ca ar putea fi jignita sau s-ar simti stinghera: noi cunostinte. Si nici sa te bâlbâi în fata unei persoane de care esti îndragostit în taina. nu izbutesc sa se încreada în ceilalti într-atât încât sa poata avea si relatii pozitive. durabile si traiesc într-o singuratate dureroasa. Deosebirea di. dar care izbutesc totusi sa aiba si relatii pozitive cu câteva persoane. Dar aceasta faza de îndoiala si "dezorientare"este doar o etapa inevitabila în dezvoltarea unei personalitati.

chiar cu pretul unei vieti umile. Îmi amintesc de acele zile ce semanau cu un cosmar. tata era iar transferat într-un alt oras.:oisLelord si Christophe Andre usite. cu inima batându-mi puternic. Izbutisem sa intru într-un "grup" de baieti si fete. care o înft-icosau pâna . Si în virtute a acestei convingeri. Nu-i considera pe ceilalti ca fiind ostili.>i dolescenta "am fost supus" de teaa ma de a nu-l supara sau chiar de a-i atrage atentia asupra mea. mai cu seama p de accesele lui de furie. . patruzeci si doi de ani. Era autoritar. marginindu-se la compania lmor vechi prietene. Iar o alta este "Ceilalti ma pot rani". Cum va puteti imagina.>i}~ferior cefi i lorlalti. profesor universitar.>i le profesorua lui. CUM PERCEPE LUCIE LUMEA? Lucie traieste cu teama de a nu parea ridicola. Apoi. le va spori încrederea în ei. adolescenta mea a fost grea. de a fi respinsa.> cam prea timid . )ZU se simte "la înaltime" si se teme ca nu cumva sa fie remarcat acest lucru. sub privirile colegilor .>i. pa!}eam într-o alta clasa.>i am lafiecare c doi ani mergeam la alta scoala.228 Fran<. nu se produce aceasta evolutie. Sa-I ascultam pe Jacques. ând reu. Dintotdeauna mi s-a parut ca a. cam în primii ani de facul- . Lucie va limita contactele cu ceilalti. stângace.>eamcu c mare cazna sa-mi fac unul sau doi prieteni. în cazul personalitatilor evitante însa. Ele ramân ne sigure pe ele si vor cu orice pret siguranta. trebuia sa ne mutam de câte ori îsi schimba postul. Nu mai aveam nici curajul sa leg prietenii . A. jucând rolul "colegului cel nou". întreaga copilarie . Era un adevarat calvar sa intru în clasa. Iar faptul ca tata era militar n-a simplificat câtu. iar mie îmi era teama de el.>i e mama. ci crede ca nu are suficiente atuuri pentru a fi agreata.>aca. Una din convingerile ei ar putea fi "Sunt inferioara celorlalti".>ide putin lucrurile. sentimentul de a fi acceptat si recunoscut de ceilalti. Iar adolescentii timizi se vor preschimba în adulti încrezatori. în care. pe care le cunoaste îndeajuns pentru a se mai teme de ceva.

dar ea a fost mai tare. eram mai sensibil ca toti ceilalti. În cele din urma. Încuviintam tot ce spuneau ceilalti. ?i am ?i eu o contributie la renumele universitatii. ?i am început sa sufar. Cum mediul social din care provenea era "inferior" celui din care ma trageam eu. dar pentru mine ea a fost ca un soi de terapie. Numai ca ma ?i îndragostisem de unele dintre ele.Personalitatile evitante 229 tate. am facut totul ca sa ramân acolo unde ma simteam mai bine: la universitate. a?a ca le devenisem confident. 1l11ll1 sau doi baieti nu se puteau împiedica sa nu faca mici remarci la adresa mea. pentru ca aceasta încredere în mine poaspat capatata ma face sa aspir la o altfel de viata. A început sa fie ceva mai bine. de a carei apreciere nu-mi era teama. Si fetelor le eram simpatic. Totul s-a clatinat când una din studentele mele s-a îndragostit de mine. eu aducea nI mereu cel mai frumos cadou. eram prea "dragut". Când era ziua vreunuia din noi. Am parcurs toate etapele necesare ?i am obtinut un post de conferentiar. ceea ce nu am avut niciodata. totu?i. rol pe care-l acceptam bucuros. Nu mi-era u?or. Cu sotia mea însa ma cam plictiseam ?i atunci ma refugiam în munca mea. unii chiar tineau la mine. iar rarele mele încercari de a o face e?uasera. mai putin pa?nic. Desigur. Ceilalti ma acceptau. legatura noastra a încetat. sclipitoare ?i asta mi-a dat încredere în rnine. sa ajut când vreunul din ei se muta. mai ales ca nu aveam curajul sa le-o marturisesc. Fil'f?te ca am rezistat din scrupul. remarci la care ramâneam împietrit. Iar eu ma simt rascolit. Mai mult. iar sotia mea n-a ?tiut niciodata (ori s-a prefacut ca n-ar banui nimic). caci facultatea îmi oferea un climat mai destins: colegii mei nu sunt malitio?i ?i nici nu-i întâlnesc prea des. Eram iubit de o fata încântatoare. Era aidoma acelor fete de care nu îndrazneam sa ma apropii când aveam douazeci de ani. nu m-am simtit deloc intimidat de familia ei. Am ~fâr?it prin a ma simti atras de o fata înca mai stângace decât mine. am ajuns un specialist destul de cunoscut în disciplina mea. Cum eram convins ca nu exista nici o ?ansa de a face fata competitiei dure din lumea muncii. Cred ca într-un alt grup. Eram gata oricând sa fac un serviciu. dar nu-mi dadeam seama de asta. Si realizez ca nu mai sunt cel care . a?fi fost un tap ispa?itor. sa-mi împrumut lucrurile. nu puteam reactiona.

Fobiile sociale sunt centrate pe anumite situatii: teama de a vorbi în public. de o întâlnire neasteptata. adica toate situatiile în care se expun privirii si judecatii celorlalti. P.anxietatea sociala "normala" pe care o încercam cu totii în anumite situatii: când esti prezentat unei persoane importante. adulterul are un pret psihologic mare.acestea sunt tot atâtea situatii în care cei mai multi . de a se înrosi etc. Legeron. când te prezinti la un interviu pentru angajare sau când faci cunostinta cu o persoana de care te simti atras. Acest exemplu arata ca o schimbare a priori benefica pentru un individ poate constitui o sursa de noi dificultati.fobiile sociale.:oisLelord si Cl1ristophe Andre s-a casatorit doar pentm un pic de siguranta.230 Fran<. La Peur des autres. Uneori îmi spun ca m-as simti mult mai Împacat daca as fi ramas timid. pentru unul sau altul din protagonisti. În situatiile care presupun confruntarea cu ceilalti. . Andre. pot fi distinse trei tipuri de anxietate2: . Paris. si atunci devine o adevarata fobie: ele vor cauta sa evite toate situatiile primejdioase. sa începi o conversatie cu o persoana pe care nu o cunosti . " dintre noi resimt o mare anxietate. Pe de alta parte. care genereaza o anxietate mai mare. problema care apare uneori chiar si dupa o terapie reusita. dar si evitarea sistematica a anumitor situatii. 2 C. sa intri într-o încapere în care esti asteptat de mai multe persoane. si nu poate fi recomandat ca terapie. 1995. Dar sunt si persoane la care aceasta anxietate este mult prea mare. Odile Jacob. nutresc afectiune pentru sotia mea si n-as vrea sa o fac sa sufere. de a scrie sau a semna un cec sub privirile celorlalti. fara sa pun la socoteala si ce ar simti copiii. CÂND PERSONALITATEA EVITANTA DEVINE MALADIE Anxietatea sociala reprezinta acea teama care ne cuprinde când ne expunem judecatii celuilalt: sa iei cuvântul în public. când ai de trecut un examen oral. . În acela~i timp.

856-862. . Un tata sau o mama evitanti pot constitui un model de urmat pentru copil. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. În arborele genealogic al personalitatilor evitante pot fi regasite multe persoane anxioase. anxietate ce poate fi regasita t>ila vârsta adulta. "Temperamental Factors în Human Development". 3 J. greutati t>colare. American Psychologist.46. EXISTA TRATAMENT? Personalitatea evitanta se înscrie în rândul acelor tulburari de personalitate ce pot beneficia cel mai mult de pe urma noilor tratamente. Dar se pare ca t>iexperientele educative îi pot induce individului sentimentul ca este inferior t>i risca astfel sa fie respins: o educatie prea severa. Ca t>iîn toate celelalte tulburari de personalitate. într-o proportie variabila însa.Personalitatile evitante 231 . pp. un frate sau o sora aparent "superiori". Snidman. Kagan. cu acea teama aproape continua de a fi judecat t>irespins. cauzele personalitatii evitante difera dupa situatie: ca în toate celelalte tulburari anxioase. DOCTORE? Studiile au aratat ca t>icopiii între trei t>it>aseluni încearca o anume anxietate la nou. fara a lua în calcul t>isubstratul genetic al comportamentului anxios. exista o serie de medicamente care pot fi eficiente în cazul personalitatilor evitante t>ial fobiilor sociale.anxietatea personalitatilor evitante. de care vom vorbi la sfârt>itul acestei carti. t>igenetica joaca un rol. N. Pe lânga psihoterapii. 1991. este greu de precizat ce anume este înnascut t>ice anume dobândit. o inferioritate fizica favorizeaza dezvoltarea unei personalitati evitante.3 Ca t>iîn cazul altor tulburari de personalitate. mai insidioasa.

cit. multe prezentau înainte de tratament caracteristici de personalitate evitanta. Zeloftul. ci sa le ajute sa faca fata exigentelor vietii moderne. Toate acestea au în comun faptul ca modifica circulatia serotoninei. Multe persoane au dorit "sa încerce" Prozacul. ca în relatiile cu ceilalti erau mai dezinvolti. mai siguri pe ei.:oisLelord . cit.. Deroxatul.i.i Christophe Andre Prin anii '80. P.. chiar daca nu se simteau prea deprimate. . Caci viata în societate presupune numeroase circumstante în care trebuie sa fii dezinvolt4 fie atunci când facem noi cuno. Ele cereau medicului lor un medicament care nu trebuia sa le vindece o maladie. luând acest medicament. de distonii sau de fobii sociale. Pacientii timizi pâna ahmci au marturisit ca... în dorinta de a-. bine tolerat.i familie. ap.i. Succesul sau mondial se datoreaza faptului ca este un antidepresiv eficient . Kramer. devenisera mai putin anxio. de a fi dezinvolte în societate. Acest "efect Prozac" figura pe prima pagina a publicatiilor.i în cazul "timiditatii" personalitatilor evitante. erau eficiente . "miracole ale Prozacului"5.i. psihiatrii au constatat ca unele antidepresive.tinte. Seropramul.nuit erau prescrise în tratamentul depresiei. care în mod obi... Totu. Exista o serie întreaga de antidepresive din aceea. fie de a ne mentine în cea mai buna forma în viata profesionala.. caci: " S E. Starea multor persoane s-a ameliorat ca urmare a acestui tratament. Dintre aceste persoane.232 Fran<. Zarifian. Prozacul nu e singurul medicament ce actioneaza asupra acestui sentiment de vulnerabilitate în fata celorlalti.. ap. nu sunt remediul miracol pentru toate personalitatile evitante. fara sa le fi fost administrat vreodata un tratament specific. Ele se simteau mai putin vulnerabile în fata celorlalti. în ordinea aparitiei lor în Franta: Floxyfralul. o molecula prezenta în mod natural în creier. Cel mai mult s-a vorbit de Prozac.în genere. mai sigure de ele în viata de zi cu zi.ispori încrederea în sine. Am putea mentiona....

care era bâlbâit. pentru care a scris Alice În Tara Minunilor. Personalitatile evitante în filme si în literatura În Confesiunile sale. voi. caci fiecare dîn cele doua îl poate potenta pe celalalt. Menajeria de sticla.trimit cu gândul}i la o personalitate schizoida. de fapt.aceste medicamente nu dispenseaza întotdeauna de o psihoterapie. Traie~te în compania a doua dîn cartile ei preferate ~i a colectiei sale de animale dîn sticla aurita. Jean-Jacques Rousseau descrie ~i episoade în care se dovedea extrem de marcat ~i ro~ea atunci când era în societate. care va va recomanda sa consultati un psîhiatru. necesita o viata regulata si o relativa sînguratate. însa. Teama de ceilalti o împiedica sa urmeze cursurile de dactilografie platite de mama ei. care se lasa antrenat de un exuberant Vittorio Gassman într-o aventura halucinanta prîn Italia. de multe ori. nu ~i în cea a copiilor. Intr-una dîn cele mai frumoase piese ale lui Termessee Williams.logica. de unde ~i necesitate a unei atente supravegheri a acestui tratament la început. În concluzie. având-o alaturi doar pe mama ei. . :yfedicamentul ~i psîhoterapia nu sunt încompatibile. s-ar putea spune ca faptul de a avea o personalitate evitanta favorizeaza o munca intelectuala sustînuta care. este vorba de o tânara care traie~te într-o izolare desavâr~ita. Lewis Canoll. . adresati-va medicului vostru. mai cu seama a Aliciei Lidell. De altmînteri.Personalitatile evitante 233 . În Depa?irea (1962) de Dîno Risi. spune fratele ei. Jean-Louis Trîntignan joaca rolul unui tânâr timid si evitant. "Nu cred ca sora mea era într-adevar nebuna. fara a cuteza însa sa-i marturiseasca acest lucru.în unele cazuri anxietatea cre~te în mod paradoxal. matematica . personalitatile evitante. se pare ca întreaga viata s-a simtit stingher în compania adultilor. Dar înclînatia lui spre o lume de reverie ~ispre disciplînele abstracte . ci doar ca petalele cugetului ei erau strânse de frica". medicamentul ~i psihoterapia asociate se dovedesc a fi mai eficiente decât fiecare în parte.nu sunt eficiente în toate cazurile. .

judecând dupa . timidul reporter cu ochelari al ziarului Daily Planet. Vizionarea unui film nu e o situatie dificila. ' . Sa-I ascultam pe Jean-Luc. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE EVITANTE Recomandabil • Sa le propuneti obiective de dificultate progresiva Personalitatea evitanta se simte inferioara si se teme de a nu fi respinsa sau ridiculizata. Maryse a avut dificultati la Început. Proplmeti-i mai degraba sa mearga la cinema cu dvs. e adevarat. încredintati-i la început posturi în care sa nu fie expusa criticii celorlalti si în care stie bine ce are-de facut. Parea sa i se potriveasca. Clark vadeste trasaturi de personalitate evitanta.234 Fran~ois Lelordsi Christophe Andre Personajul creat de Schuster si Siegel. ::\"uInvitati o persoana evitanta la o petrecere de treizE. Superman. Încet-încet va mai capata încredere înea pentru a trece la o etapa superioara. ca teama lor e-ranejustificata. cu situatiile de care se tem si de a-i face sa constate singuri ca lucrurile nu stau cktiar atât de rau. chiar daca personalitatii evitante îi va fi greu sa-si exprime deschis parerea despre film. La lucru. treptat. cel mai potrivit mijloc de a o reduce este acela de a-i confnmta pe oameni. ca va parea ridicola. atunci când nu e Supraom. mai cu seama prin incapacitatea de a-si marturisi sentimentele uneia dintre colegele sale. iar daca dupa film veti merge undeva sa beti ceva veti avea cel putinun subiect de conversatie. ca nu va sti ce sa spuna atâtor necunosc:uti. director comercial. frumoasa LOIsLane. Ca în toate celelalte tulburari legate de anxietate. Dar o puteti 1i11istiîn aceasta privinfa. re devine Clark Kent. Îi va fi teama ca nu va sti sa se prezinte. Era prima ei slujba: de ata~at comercial. si cu înca o persoana care o cunoaste mai putin. Cuvântul "progresiv" este important.'cide persoane.

Si cred ca am izbutit în privinta Marysei. adresându-se apoi echipei de productie. toata lumea se plângea de ea: clientii . concediate sau vegeteaza în posturi inferioare capacitatilor lor? • Sa le aratati ca va intereseaza parerea lor Personalitatile evitante cred ca parerea lor nu valoreaza prea mult si ca daca va contrazic. în cel putin noua din zece situatii trebuie sa spui exact ce gândef}ti sau. dar ca nu îndraznise sa-mi spuna. caci Maryse îmi parea o persoana capabila.ca cererile clientilor erau exagerate f}ica ea se lasase totuf}i convinsa. Af}a ca. Îi datorez enorm primului meu patron. la început. dar câte alte personalitati evitante n-au fost descurajate. Cu timpul. încât f}i-aprezentat de îndata demisia. care lucreaza în domeniul marketingului. el a început s-o lase f}ipe ea sa negocieze. Trebuie sa li se deschida ochii. Nu veti izbuti chiar de prîma data! În schîmb.Personalitatile evitante 235 C.cererile clientilor f}i nici sa-i convinga pe cei ce se ocupau cu productia sa accepte aceste cereri. i-am încredintat acest post Marysei. Cum unul din angajatii comerciali. Am avut o explicatie f}iatunci Maryse mi-a marturisit ca din clipa în care îi încredintasem postul simtise ca e ceva mult peste puterile ei. I-am r~fuzat-o. Trebuia sa consemneze cererile clientilor f}isa încerce sa le satisfaca. Maryse afost atât de descurajata. va prinde curaj si datorita voua îsi va recapata încrederea în sine. V-ul ei. cei de la productie . în orice caz. asta e punctul meu de vedere. sa le spuneti ca doriti sa le cunoasteti parerea si nu sa auziti de la ele ecoul parerii voastre. Eram o persoana timida f}icare nu se simtea prea bine în propria piele.spunând ca Maryse nU-f}i respectase promisiunile. din clipa în care personalitatea evitanta va realiza ca sunteti sinceri ca opinia ei va intereseaza cu adevarat. Jean-Pierre avea nevoie de o secretara. I-am oferit un model. Si atunci i-am explicat ca în viata. Maryse a avut sansa de a gasi acea firma la care oamenii si împrejurarile i-au permis sa progreseze. risca sa fie respinse. La f}edinte eram teri- . Destul de repede însa mi-am dat seama ca era un adevarat chin pentru ea: nu f}tia cum sa reziste lq. I-am cerut lui Jean-Pierre sa o ia cu el cel putin de doua ori pe saptamâna pentru ca ea sa vada cum negociaza el cu clientii. Sa-I ascultam pe Alain.

ma declaram cu totul de acord cu antevorbitorul. dar de regula patronul meu îi punea punct când i se parea ca se lungefte prea mult. Ma priveau cu totii. este toc- . Eram mult mai relaxat. Teama de a displace apasa personalitatile evitante. Dar eu cred ca am avut noroc. Dar eu tin s-o faceti. Ne-am înteles?" Din acea zi. Este tocmai ceea ce a reusit patronul lui Alain. am spus ca nu aveam nici o parere anume despre chestiunea pusa în discutie în acea zi. el mi-a zis: "Am impresia ca la fedinte aveti oarecare reticente în a va spune punctul de vedere. a început prin a ma chestiona pe mine primul. ceilalti ridicau tot felul de obiectii fi trebuia sa ftii cum sa-ti aperi punctul de vedere.236 Franc.ois Lelord si Christophe Andre bil de crispat fi uram.. în privinta opiniei mele. Cu o voce tremurânda. afa ca am început sa vorbesc. Patronul meu a sesizat acest lucru fi. Eram vizibil panicat. Cu timpul. caci eram de-a dreptul înspaimântat. momentele când fiecare trebuia sa-fi spuna parerea. Si . ceea ce lUi era adevarat. Îmi venea sa intru în pamânt. chiar daca uneori asta ma costa. o alta parere face întotdeauna discutia sa înaintete. mai cu seama. atunci. Mai ales ca atunci când cineva venea cu o alta perspectiva asupra problemei în chestiunp. faptul de a-mi exprima deschis parerea a devenit o chestiune de onoare. La sfârfitul fedintei mi-a cerut sa vin în biroul lui. a început prin a ma lauda pentru felul în care muncisem în ultimele luni. aratându-Ie ca le veti aprecia cu atât mai mult cu cât vor fi mai putin evitante. (De altfel. Apoi m-a întrebat ce ma intereseaza mai mult în munca mea. caci în felul acesta toata lumea ar avea de câftigat. Chiar daca se poate întâmpla sa nu fie nimeni de acord cu dvs. Nu izbuteam sa tin piept discutiei ce urma. Asta nu era deloc greu. N-am mai avut scapare. într-o buna zi. • Sa le aratati ca acceptati sa fiti contrazis Personalitatile evitante sunt înclinate sa creada ca faptul de a contrazice pe cineva duce la un conflict în care au numai de pierdut ~iîn care risca sa fie ridiculizate. teama pe care voi o puteti folosi ca stimulent. dar numaidecât patronul meu a cerut parerea urmatoarei persoane. Un altul în locul lui ar fi insistat. caci pe vremea când eram tânar fi timid un patron mai dur m-aI'fi "desfiintat". Ca sa ma linifteasca. De regula. am fost din ce în ce mai destins.

domnule!" sau "Negresit. dar esti la lucru. Asa ca ajung la fel de virtuozi ai formulelor gen: "Desigur. sugerata de noi. E preferabil deci sa le spuneti. ci pentru ca nu au stiut sa-i asculte pe cei ce le avansau. nu va ia mai mult de cincisprezece secunde sa rostiti fraza de mai sus. personalitatile evitante comit greseli si chiar comportamentul lor poate enerva. Prin urmare. fara a o devaloriza însa pe a sa. sa-si exprime ideile. Dar nu si cea mai indicata în momentul de . Apoi. Numeroase firme au dat faliment. . încurajându-va colaboratorul anxios sa vorbeasca. nu vad de ce nu i-as spune si gata! Nu prea ai timp de pierdut! Mai întâi de toate. Daca este absolut necesar s-o contraziceti. este foarte important sa evitati sa o contraziceti din start. încuviintati tot ce vi se pare interesant. caci a nu critica pe cineva înseamna a-i refuza o sansa de a se schimba. • Daca vreti sa le criticati. începeti prin a-i multumi pentru ca si-a exprimat parerea. nu la efi psihiatru! Daca eu gasesc ca ideea cuiva nu e buna.Personalitatile evitante 237 mai ceea ce provoaca câteodata sefii extrem de autoritari. Exemplu: "Dumneavoastra sunteti de parere ca ar trebui sa prospectam si alti clienti. I fata. vor spune poate unii. la lucru de pilda. Eu va multumesc ca v-ati exprimat punctul de vedere si ca participati la cautarea unei solutii. îi veti putea valorifica potentialul. începeti printr-un elogiu si apoi aduceti critici unui comportament anume Ca toata lumea de altfel. pe care vi le voi explica. Evident. faptul de a încerca sa gasim noi clienti pare a fi o solutie interesanta. spuneti-i ca veti chibzui la ceea ce tocmai a zis. doamna!") Daca atm1Cicând întâia oara o personalitate evitanta a cutezat sa-si exprime parerea va aratati imediat dezacordul. Apoi justificati-va pozitia pe care va situati. dar nu pentru ca ar fi dus lipsa de idei." Dumnezeule. care astfel îsi fac toti colaboratorii sa devina evitanti: acestia descopera destul de curând ca pâna si cel mai mic dezacord exprimat este sanctionat. ea se va simti bulversata si numaidecât va fi întarita în convingerea ca e mult mai bine sa-ti tii gura. din anumite motive.

Într-un asemenea mediUl linistitorl securizantl .ois Lelord si Christophe Andre Cum sunt hipersensibile la critici. Dar nne chiar atât de complicat. Sa luam exemplul lui Patrick. Dimpotriva. e recomandabil sa le faceti sa înteleaga ca: . Genevievel ca ar trebui sa fie mai ferma cu cererile staruitoare ale unor pacienti nerabdatori si sa nu faca pl'ograrnarile la intervale mici de timp. Dar e prea obositor pentru mine sa consult un pacient dupa altut fara nici o pauza sil mai multI asta ar însemna sa fiu vesnic în întârziere (descrierea consecintelor). un medic stomatolog. Nu credem ca îl veti critica sau ironiza ori de câte ori face o greseala gramaticala. Este talentul pe care-l au unii profesori de a le induce elevilor sentimentul ca acestia din urma sunt apreciati indiferent de rezultatele obtinute.faptul de a le face o critica nu înseamna ca nu le-ati apreela. Genevieve se va simti mai putin destabilizata si va realiza ca a critica si a respinge nu sunt sinonime. • Sa le asigurati de sprijinul vostru constant Credem ca e limpede ca personalitatile evitante au mai multa nevoie de sprijin decât celelaltel pentru a putea progresa. În fata unei personalitati evitante încercati sa va imaginati ca discutati cu un strain care se straduieste sa vorbeasca franceza. Asa caI as vrea sa încercati sa programati de la o zi la alta numai urgentele" (critica asupra unei cereri). care venea sa-i spuna asistentei sale. "Genevievel va spune el. stiu ca sunteti bine intentionata si ca nu e usor sa rezisti pacientilor (va înteleg punctul de vedere). .ca le întelegeti punctul de vedere. cu conditia de a depune eforturi. . Df! Veti spune ca sunt cam multe lucruri pe care trebuie sa le faceti sa le priceapa. OrI ceea ce ne ajuta cel mai mult este faptul de a simti ca celalalt ne apreciaza pentru ceea ce sunteml chiar daca facem si greseli.nu criticati persoana lor.238 Fran<. ci un comportament al lor. îi veti arata ca apreciati straduinta de a vorbi în limba francezaI ceea ce nu va va împiedica sa-i semnalati totusi forma corecta a cuvintelor.

ma considera o "fraiera". ceilalti lasau pe seama mea unele lucruri 'li. Acceptam fara discutie toata treaba ce mi se dadea de facut. Sora mea (tot ea) 'li-a dat seama de starea mea 'li m-a sfatuit sa consult un psihiatru care o tratase pe una din prietenele ei.Personalitatile evitante 239 copiii si adultii pot deprinde cel mai repede alte comportamente. psihoterapii de grup. voi avea o viata de calitatea a doua. caci nu cuno'lteam pe nimeni. surorile mele se casatorisera. ceea ce se parea ca le convenea de minune. Cred ca toata lumea. Astfel. când va confruntati cu personalitatile evitante. în ciuda faptului ca rezultatele lor nu sunt tocmai stralucite. voi le apreciati totusi bunavointa. a'la ca ie'leau mai rar decât înainte 'li nu se mai punea problema petrecerilor la care sa le pot însoti. de calitatea a doua mi se cuvenea. Psihoterapie. Mai mult. • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Dintre toate personalitatile "dificile". Marie. la începuturile acestui capitol. Iasându-Ie loc celorlalti. mai mult. De-abia atunci mi-am dat seama ca propria nzea atitudine ma facea o tinta u'loara. Sora mea îmi spunea mereu ca. acea tânara despre care. caci gaseam ca a?fi mai putin inteligenta sau mai frumoasa ca ea. ajunsesem sa cred ca nu ma voi casatori niciodata. eram foarte deprimata. n-am vazut vreun neajuns în felul meu de a fi. tot stând deoparte. dar mie mi se parea cao asemenea viata. pâna în clipa în care m-am angajat. ca puteam fi exploatata. ne vorbea sora ei. noi medicamente. aratati-le ca. Sa o ascultam pe Lucie. nu încape îndoiala ca personalitatile evitante sunt cele ce beneficiaza cel mai mult de progresele medicinei si psihologiei. leafa mea nici nu era marita. inclusiv patronul meu. care ma istovea. Un psihiatru! Ideea m-a înspaimântat într-atât încât am refuzat numaide- . Pricepeam ce vrea sa zica cu asta. Viata mea se desfa'lura între munca mea. 'li garsoniera unde locuiam 'li în care ma regaseam serile singura. M-am împacat cu ideea de afi a'la cum eram 'li. toate acestea pot face ca personalitatile evitante sa progreseze într-un mod cu totul spectaculos uneori.

terea salariului. am un aer mult mai destins.acum sunt. am fost nerabdatoare s. iar eu continuam sa ma tin de oparte. iar altcineva juca rolul patronului ce-mi refuza cererea. am început sa-mi reconsider aceasta convingere. Pot spune ca simpla ei atitudine încurajatoare mi-a facut bine: încetul ni încetul prindeam curaj.ieram bucuroasa sa pot contribui la progresul lor. caci medicul era o feineie la vreo patruzeci de ani. începusem sa fiu din ce în ce mai sigura de ceea ce urma sa fac.nuita.. tot discutând cu ea: îmi acceptam calitatile mele defiinta umana. tot vechile mele convingeri îmi dictau. ca nu eram "inferioara". faptul ca eram demna de stima. am descoperit ca am s. Dupa câteva hmi de terapie. Si nici nu ma mai încearca teama ca voi ramâne necasatorita. Si apoi le prezentam din nou. cu un aer distins. dar afost nevoie sa ma însoteasca sora mea. lvI-am trezit în mijlocul a zece persoane ce se simteau lafel de stinghere ca mine. În final am acceptat sa merg. dar tot repetând. Faptul de a ma face sa cons.iasta fara sa ma simt judecata sau respinsa. ea ma încuraja. grup pe care-I conducea împreuna cu un alt psihiatru.iîncântata sa povestesc asta grupului s. La un moment dat. În viata de zi cu zi. mi-am dat seama ca era interesata de ceea ce îi spuneam s. Cei doi terapeuti ne îndemnau sa povestim acele situatii din viata obis. linis. mi-a propus sa particip la un grup de afirmare de sine. "le jucam" împreuna cu cineva din cei prezenti! Am exersat de nenumarate ori "cereri de marire a salariului".:oisLelord si Christophe Andre cât.im-au aplaudat cu totii! La rândulmeu.i atunci când îmi era greu sa ma exprim. Cu acest grup am trait o experienta unica. de afi eu însami în fata unei persoane care mie mi se parea importanta. La prima consultatie.titor însa mai apoi. situatii în care ne simteam stingheri. Când jucam acel rol.iumor. iar barbatii se arata mult mai interesati de mine. aveam un trac aproape lafel de mare ca în situatia reala. am jucat diferite roluri în jocul celorlalti s. s. curajul de a ma arata as. . am fost tare timorata.tientizez principala mea convingere "Sunt inferioara celorlalti" afost cea mai dificilafaza a terapiei. Destul de curând însa. Am ramas prietena cu una dintre fetele pe care le cunoscusem acolo s. Când am obtinut o prima cres. fapt ce mi s-a parut intimidant la început. Tot datorita ei.ine întâlnim deseori. însa.240 Franr.

• Sa va enervati Cu sovaielile sale. Dar la orele paisprezece Genevieve ma anunta ca am un pacient în sala de apteptare! Cedase la staruintele lui pi îl programase în locul pacientului ce renuntase la consultatie. încât am explodat: i-am repropat ca nici nu ptie sa tina caietul cu progra- . Eram stresat la culme de seria de consultatii ce se succedau cu repeziciune. se simte inferioara celorlalti. care îpi anulase programarea pi la pauza care ma aptepta. N erecomandabil • Sa le ironizati Personalitatile evitante sunt hipersensibile. pe ele le raneste teribil. Printr-o critica gresita îi veti întari doua convingeri de baza: "Sunt inferioara" si "Ceilalti ma vor respinge". o personalitate evitanta poate sfârsi prin a va enerva si riscati astfel ca într-o buna zi sa o criticati cu ceva mai multa asprime! Caz în care. cu proxima ocazie când o veti reîntâlni. cu stinghereala ei. Chiar si un umor binevoitor poate fi gresit interpretat de o personalitate evitanta.••• Personalitatile evitante 241 Nu e deloc un basm! Exista terapii adaptate problemelor cu care se confrunta personalitatile evitante. care abia daca l-ar atinge pe altul. care are probleme când e vorba de a se împotrivi solicitarilor clientilor. oricât ar fi acestea de putin motivate sa se schimbe. daca se întâmpla sa va enervati. dar rezistasem gândindu-ma la pacientul de la ora paisprezece. Asa ca. Genevieve. cu obiceiul sau de a lasa sa lâncezeasca o conversatie. va reamintim. Nu recurgeti la un asemenea umor decât în cadrul unei relatii solide. este o personalitate evitanta. Ideea pauzei mele ratate m-a facut sa ma simt într-atât de frustrat. la intervale mici de timp. asteptati-va s-o vedeti devenind înca mai evitanta si anxioasa. care. cautati mai apoi sa reparati lucrurile vorbindu-i din nou când sunteti ceva mai calm. O usoara remarca ironica. Bravo! Le-ati supus unui soi de terapie inversa. doctorul stomatolog a carui asistenta. Sa-I ascultam pe Patrick.

care s-a angajat la noi de curând. sora medicala la un spital parizian. Pe de alta parte. Eram nedrept. Lise este o infirmiera tânara. precum ?i zilele libere ~i concediile. ca actioneaza fara sa gândeasca. Pentru a se încredinta ca nu vor fi respinse de ceilalti. . Sa o ascultam pe Martine. mi-am dat seama ca se crease o situatie dezagreabila pentril ea. Mi-am dat seama numaidecât ca era tare timida ~i ca nici nu îndraznea sa ia cuvântul Ici?edinte. de multe ori ele sunt gata sa-si "plateasca" locul în cadrul grupului facându-se utile. Lise îi tinea locul. i • Sa le lasati sa-si asume toate muncile ing rate Desi personalitatile evitante ocolesc grupurile. Genevieve nu gre~ea niciodata în privinta programarilor. Apoi. iar cota week-end-urilor ei lucratoare sporea. Mi-au trebuit câteva saptamâni ?i o lunga discutie cu ea pentru a o vedea recapatându-?i încrederea în sine. fara sa riposteze. mai des decât ar fi trebuit. Cu timpul însa. parea ca se facea teama ori de câte ori ma apropiam de ea. Le-am lasat o anume libertate infirmierelor în a-?i planifica turele. Am priceput imediat ce se întâmpla: colegele ei i-au intuit slabiciunea ?i dificultatea de a se împotrivi ?i profitau de asta. ca nu-i pasa de mine. despre care am vorbit deja).242 Fran<. zâmbind la glumele celorlalti. Mai mult. lasând-o pe ea sa lucreze ?i în zilele ce nu le con veneau lor. Ele vor încerca sa faca tot soiul de servicii celorlalti. dar fara sa intervina prea mult. (Acest comportament se observa si la personalitatile dependente. însa. dar în acea zi nu mai puteam! Am vazut-o ro~ind. La lucru. urmarea discutiile. câteodata sunt nevoite sa faca parte din câte unul. a început sa faca tot soiul de gre?eli. dimpotriva. mi s-a parut a fi con~tiincioasa ~i competenta. sa se sacrifice. la lucru de pilda. Parea preocupata de a se face acceptata de celelalte fete. a?a ca aveam încredere în ea.ois Lelord si Christophe Andre mari. încât de îndata eu m-am potolit. când vreo colega îi cerea. Am vazut ca din ce în ce mai des Lise era de serviciu în week-end-uri. În zilele ce-au urmat. Parea atât de rava?ita. aceasta atitudine a lor este exploatata de colegi ori de sefi nu prea scrupulosi. plecându-~i ochii. de fiecare data se gândea ~i la mine. pentru a se asigura împotriva unei eventuale respingeri de catre grup.

Daca vreti sa o criticati. de altminteri. pentru a reda unei personalitati evitante. Am simtit ca luase remarca mea drept dojana. Cum sa ne purtam cu o personalitate evitanta Recomandabil • • • • Sa i se propuna obiective de dificultate progresiva. Am avut apoi o discutie cu Lise si i-am explicat ca nu era necesar sa cedeze . • Sa o asigurati de sprijinul vostru constant. • Sa o enervati. Acest exemplu arata rolul capital pe care îl poate juca un sef întelegator. grabiti si monopolizati de colaboratori mai volubili sau revendicativi. încrederea în sine. nu îsi vor consacra timpul sau atentia cuvenita personalitatilor evitante. Din pacate însa. Sa-i aratati ca va intereseaza opinia ei. • Sa o îndemnati sa consulte un specialist.Personalitatile evitante 243 La sedinta am specificat ca planificarea pe trimestrul urmator nu-mi pare justa. Daca va este patron: probabil lucrati la administratia publica. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol. asa ca era mai tulburata. Se fac sase luni de când Lise e la noi si pot spune ca ea a capatat un plus de siguranta. N erecomandabil • Sa o ironizati. multi sefi stresati ei însisi. Sa-i aratati ca acceptati sa fiti contrazis. care. pentru a o face pe Lise sa fie ceva mai destinsa si sa priceapa ca aveam o parere buna despre ea. • Sa o lasati sa-si asume toate muncile ingrate. Daca va este sot sau sotie: bravo! Ati reusit sa nu-l(n-o) speriati.fara împotrivireu în fata colegelor ei. fara sa mentionez numele Lisei si ca a. si cauta sa treaca neobservate. .teptam un alt plan ing. Toata lumea a parut încurcata. începeti printr-un elogiu mai general si apoi aduceti critici unui comportament anume. A fost nevoie de o discutie de jumatate de ceas. precum Lise. dar dupa câtava vreme mi-au prezentat o planificare mai echilibrata.

I lie simt mai bine numai în mai 7. 6. I 3. din timiditate. din teama de a nu ma simti stingher(a). Mi s-a întâmplat sa ma simt ridicol(a) în fata cuiva. Mi-e teama sa nu le par o persoa~ na neinteresanta celorlalti sau sa-i dezamagesc. 4. 10. nu eu pe ei. Îmi e foarte greu sa închei o conversatie cu o persoana careia abia i-am fost prezentat(a). Am ratat multe ocazii în viata. 8. Mi s-a întâmplat sa refuz unele invitatii."' vechi prieteni. personala sau în cea profesionala. Ma sau în compania unor fami. asa ca am preferat sa nu mai vad niciodata acea persoana. 9. I Prietenii mei sunt cei ce m-au ales pe mine. Nu o singura data mi s-a întâmplat sa beau ceva sau -sa iau un medicament înainte de a ma întâlni cu alti oameni.244 Fran~ois Lelord si Christpphe Andre Aveti trasaturi de caracter evitant? I ADEVARAT FALS 1. '1_ Î . Sunt stapânit(a) de teama de a nu spune lucruri neinteresante. În societate sunt mai putin des- ti I I tins(a) decât majoritatea oamenilor. I 12. J.

Acela9i lucru e valabil 9i în cazul personalitatilor. Mai avem pretentia de a fi înfati9at. pentru ca recurgând la comparatia meteorologica facuta în aceasta carte. în capitolele preîntâi. s-ar putea spune ca aceasta personalitate mixta este aidoma unui star care. dar 9i sentimentul de superioritate 9i susceptibilitate al personalitatii narcisice. nu exista doar nori cumulus. toate tipurile de personalitati dificile. Unele sunt o asociere de trasaturi apartinând mai multor tipuri. cu alte cuvinte. Caricaturizând. ci 9i cumulonimbus sau nimbostratus. PERSONALITATEA NARCISIC-HISTRIONICA astfel de persoana vade9te comportamentul teatral9i seducator al personalitatii histrionice. face totul pentru a fi remarcata (comportament histrionic) 9i apoi. Si putem cita doua asemenea personalitati. Aceste personalitati sunt mai putin influentabile 9i mai inflexibile decât histrionicii "puri". Aceste personalitati mixte sunt des- o . istove9te personalul cu interminabilele lui pretentii. odata ajunsa în holul unui hotel. exprimate pe un ton poruncitor (comportament narcisic). nimbus sau stratusuri. odata instalat. Nu . Sunt mult mai dependente de atentia celuilalt 9i propria stima de sine este mai redusa decât la narcisicii "puri". forme mixte.XII Si celelalte personalitati? cedente.

la lucru. femeia fatala. docil si "dragur. dimpotriva. chiar minor. în cazul lor. În genere. într-o forma moderata si. se va înrosi. dependentul se va simti teribil de prost în cazul unui conflict. din teama de a nu fi abandonat si se va zapaci. Prin urmare. aratându-se deosebit de serviabil. de catre alti confrati. este ilustrarea unei personalitati narcisic-histrionice. De multe ori însa. Un "evitant pur" refuza orice contact social care l-ar putea face sa re simta trac sau stinghereala. va fi încurcat sau se va retrage chiar.la înaltime". totusi. cauta compania celorlati. având astfel comportamentul unei personalitati "dependente". adoptând astfel conduita unui evitant. fiind gata de orice pentru a fi acceptat.246 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tul de des întâlnite. când se simt în plina forma. Invers. iar "dependentul pur". s-au trezit cu diagnosticul de personalitate dependenta. realitatea este mult mai complexa: evitantul este pus. PERSONALITATEA EVITANT-DEPENDENTA Studiile au aratat ca persoane considerate de catre unii psihiatrii ca având personalitati evitante. când au nevoie de sprijin si mângâiere. Cum se teme ca ar fi "ridicol" sau ca n-ar fi . jucata de Joan Collins. serialele de televiziune americane abunda de personalitati narcisice si histrionice. Alexis. fie la scoala. care fac din fiecare personalitate dificila o singularitate. . În serialul Dinastia. dar exista si multe altele. lot o personalitate narcisic-histrionica este si redutabila Sally Spectra din Dragoste pi putere. alterneaza uneori cu cele histrionice. va încerca sa se faca acceptat. centrul mai multor scene de seductii sau de necrutatoare dispute. de asta data. perioadele mai narcisice. în situatia de a avea contacte sociale. exista o anumita delimitare între cele doua diagnosticuri. Am mentionat aceste doua forme mixte pentru ca ele sunt frecvente. supuse unei alte evaluari.. fie când se îndragosteste.

Si celelalte personalitati?

247

În afara formelor mixte, exista ~i alte tipuri de personalitati dificile pe care nu le-am specificat în capitolele precedente fie din pricina raritatii lor, fie pentru ca le consideram atât de dificile încât primul nostru sfat ar fi nu de a le respinge, ci a va tine la o anume distanta de ele. Iar daca împrejurarile va aduc în situatia de a mentine un contact regulat cu ele, în familie sau la lucru, noi va recomandam sa apelati la sprijinul unui specialist. Prin urmare, iata acest "ca sting" pentru tragi-comedie.

PERSONALITATEA

ANTISOCIALA

(SAU SOCIOPATA)

Aceasta personalitate se caracterizeaza printr-o lipsa de respect fata de regulile ~i legile vietii în societate, asociata unei impulsivitati, unei incapacitati de a face proiecte pe termen lung ~i unui simt al culpabilitatii redus (pâna la absenta lui totala). Asemenea personalitate pare a fi de trei ori mai frecventa la barbati, decât la femei. Ca toate tulburarile de " Dersonalitate, ~i aceasta transpare înca din adolescenta. Tânarul sociopat se va deosebi printr-o serie de comportamente ce vor atrage atentia educatorilor sai: scandaluri, chiuluri dela scoala, abuz de alcool sau stupefiante, multiple contacte sexuale, evadari prost organizate, calatorii fara nici o destinatie. Nu sunt comportamente neobisnuite la adolescenti, numai ca la viitorul sociopat vor fi deosebit de intense si de frecvente. Încadrati corespunzator, unii din ace~ti tineri se vor cuminti totusi, iar adaptarea lor sociala va fi buna, de multe ori, în profesii oarecum primejdioase sau nomade. Deseori însa viata lor profesionala sau sentimentala va fi destul de agitata. Altii însa staruie într-un stil de viata marcat de instabilitate, impulsivitate, ignorarea consecintelor actelor lor, absenta culpei. Nu e de mirare ca ei intra în conflict cu legea si mai multe studii au demonstrat ca în rândul detinutilor de drept comunI procen1 TA Widiger, E. Corbitt, "Antisocial Persona1ity Disorder", in The DSM IV Persanality Disarders, ap. cit., pp. 106-107.

248

Franc;ois Lelord si Christophe Andre

tul personalitatilor antisociale era ridicat. (Fireste ca delincventa nu se reduce la o chestiune de personalitate, ci are cauze sociale multiple.) Unele epoci sunt mult mai prielnice sociopatilor decât altele: razboi, revolutie, explorarea unor noi teritorii, iata situatii în care o persoana cu simtul aventurii si putin predispusa la culpabilitate se va simti ca "pestele în apa". Se prea poate ca, în alte circumstante, dintre detinutii de azi unii s-ar dovedi corsari neînfricati, exploratori sau soldati. Sub vechiul regim, cei mai ambitiosi ar fi primit ranguri nobiliare. Totusi, unele personalitati antisociale vor fi mult prea instabile si impulsive pentru a respecta chiar regulile unui grup de aventurieri si vor fi înlaturati chiar de tovarasii lor, sociopati si ei, dar mult mai maleabili. La urma urmei, chiar si mafia impune o anume disciplina în rândul membrilor ei. În filme sociopatul se bucura de o mare apreciere; caci pentru noi este o defulare sa-I vedem încakând regulile pe care le respectam în viata de zi cu zi. În Reservoir Dogs (1992) de Quentin Tarantino, o banda de delincventi cu alura de sociopati pun la cale si dau o lovitura la o banca, însa lucrurile vor lua o întorsatura neplacuta. Unul dintre personaje, Mister Blonde, se dovedeste a fi si o personalitate sadica: în timpul loviturii la banca ucide, fara vreun motiv, câtiva angajati ai bancii si câtiva clienti si profita de absenta complicilor sai pentru a tortura (jubilând de placere) un politist pe care-Iluasera ostatic, fapt ce-i socheaza pe tovarasii lui, sociopati, poate, dar nu sadici. Jean-Paul Belmondo, în Cu sufletul la gura (1959) de Jean Luc Godard, joaca rolul unui sociopat interesant, ratacitor, dar al carui unic punct de stabilitate, iubirea lui pentru Jean Seberg, îi va aduce în final moartea. În Arma fatala de Richard Donner, MeI Gibson joaca rolul unui politist sociopat: extrem de impulsiv, el se avânta fara sovaiala în actiuni primejdioase pentru el, pentru partenerul lui, dar si pentru eventualii trecatori. Stabileste contacte cu o usu-

Si celelalte personalitati?

249

rinta fantastica, seduce cu aceeasi usurinta, manifesta intoleranta la plictis, dar si placerea de a bea, ce se regasesc adesea la sociopati. Partenerul lui de culoare, Danny Glover, mai în vârsta, este pentm el un fel de prezenta paterna si moderatoare, de care (de altminteri) este foarte atasat. (Un fel de duo ed ucator-delincvent.) Convingerea de baza a sociopatului pare a fi: "Daca vrei ceva, întinde mâna numaidecât si apuca!" TohlSi, unii sociopati n-o fac numaidecât, pentru a-si lua un plus de precautii. Dintre sociopatii delincventi, cei mai inteligenti ar putea chiar ajunge sefii unei bande sau ar putea reusi în afaceri, cu conditia de a avea asociati buni. Caracterul sociopatilor nu are numai aspecte negative: stabilesc contacte lesne, vadesc un anume umor, iar gustul pentru risc si pentru nou îi fac campionii placuti, care va vor antrena în aventuri sau calatorii în care nu ati fi plecat singuri (dar nu uitati ca de îndata ce se va ivi o problema, ei vor fi tentati sa va lase balta). Exista numeroase persoane ce au trasaturi de personalitate cu tendinta sociopata, dar care pastreaza un simt al celuilalt si al legii, suficient pentru a preîntâmpina unele catastrofe; iar asemenea persoane pot repurta uneori izbânzi. În filmul lui Arthur Penn, Unnarirea (1966), Robert Redford joaca rolul unui sociopat "dragut", care nu rezista tentatiei de a evada din închisoare, desi mai avea putin de ispasit din pedeapsa. Savârsise aceasta greseala mai ales din dorinta de a revedea o fata de familie buna (Jane Fonda) logodita cu un tânar din lumea ei, dar care continua sa-I iubeasca pe Redford. Ea va risca totul pentru a-l salva de ura si stupizenia locuitorilor unui orasel. Sociopatii plac adesea femeilor pentru aura lor de aventura, cutezanta si nesupunere. Numai ca dezamagesc adesea, dupa un timp: nestatornici, neputându-si pastra prea mult slujba, infideli, risipitori, pusi pe harta si betii, sociopatii plac mai mult în filme decât în viata reala.

250

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre
o

Aceste comportamente sunt considerate în "Lmele cercuri ca fiind "virile", ceea ce'face sa aiba toate sansele de a-si accentua trasaturi de caracter preexistente, În filmul Sufletul razboinicilor (1994) de Lee Tamahori, ce descrie viata unor ma ori dintr-o suburbie saraca a orasului Auckland, doua notiuni opuse de virilitate se contureaza si se ciocnesc. Pentru Jake, "musculosul" si ai sai tovarasi, a fi barbat înseamna sa stii sa bei, sa seduci femeile, sa sari la bataie la cea mai mica provocare si "sa te descurci cu legea", Totusi, fiul lui, datorita unui educator, are prilejul de a descoperi un alt model de virilitate, re gasind traditiile ma ori, inclusiv tehnicile de lupta, valoarea regulilor sociale, ca si respectul pentru ceilalti. Filmele înfatiseaza si versiuni mai "dure" ale sociopati- . lor, în care, în primul plan este pusa absenta culpabilitatii. Astfel, Alain Delon, în filmul lui Rene Clement În plin soare (1959), îl ucide cu sânge rece pe Maurice Ronet si, fara nici un fel de remuscari, îsi atribuie identitatea acestuia, pentru a se înstapâni asupra averii, dar si a logodnicei lui. În Scarface (1983) de Brian de Palma putem vedea un Al Pacino sociopat, care cunoaste o ascensiune fulgeratoare în lumea interlopa din Florida. (Dar impulsivitatea si ramasitele simtului sau moral îl vor costa viata.) Prin urmare, sfatul nostru va fi acela de a evita sa va apropiati de sociopati, fie în viata profesionala (nu-i luati ca asociati), fie în cea sentimentala, exceptând cazul în care sunteti înclinati spre aventuri autodistructive. Ei însa nu sunt întotdeauna usor de identificat, caci nu toti sunt delincventi, iar unii sunt chiar abili în a convinge si a seduce. De multe ori sotiile barbatilor sociopati sunt femei dependente, caci sunt singur~le care ramân cu ei, gata oricând sa le suporte totul, sa le 'treaca totul cu vederea, fara a-i parasi vreodata.

Si celelalte personalitati?
PERSONALITATEA BORDERLINE

251

Si aceste personalitati sunt marca te de comportamente impulsive, provocate de asta data de o dispozitie fluctuanta, ce le induce o stare de criza aproape permanenta. Personalitatile borderline sunt asaltate de emotii putemice, greu controlabile, mai cu seama cu stari de furie putemica împotriva celorlalti, dar ?i a propriei persoane. De multe ori, furia lasa loc unei stari depresive, însotita de un sentiment de gol ?i plictis. Fata de cei apropiati, borderlinii formuleaza cereri staruitoare de iubire ?i sprijin, pe care le altemeaza cu evadari brutale, când li se pare ca intimitate a ar fi amenintatoare. Unii psihiatrii i-au asemuit cu aricii iama: vor sa fie aproape unul de celalalt, doar pentru a se încalzi, dar daca se apropie prea mult, se "înteapa". Pentru a-?i mai potoli starile de furie nebuna, de plictis sau de disperare, personalitatile borderline fac uz ?i abuz de alcool sau de tot felul de stupefiante, de multe ori într-un mod impulsiv ?i primejdios. Cel mai mare procent de sinucideri se înregistreaza în rândul personalitatilor borderline. Aceste persoane nefericite au adesea o imagine incerta asupra propriei persoane, o viziune lipsita de claritate ?i consecventa asupra propriilor trebuinte, ceea ce le conduce la schimbari drastice în materie de amicitii, de profesie sau de parteneri sexuali. Tratamentul personalitatilor borderline a constituit tema multor congrese intemationale ?i îi preocupa destul de mult pe psihiatri ?i psihologi. Cu totii au acceptat importanta pastrarii unei distante optime fata de propriul pacient: o distanta prea mare îl va face pe borderline sa se simta frustrat ?i atunci va reactiona, sporindu-?i actele impulsive ?i agresive; o apropiere prea mare îl va face sa regreseze sau îl va angoasa?i îi va stâmi reactii imprevizibile2. Unele medicamente pot

2

M. Linehan et colI, "Cognitive-Behavioral Treatment of Chronically Parasuicidal Borderline Pacients", Archives of General Psyhiatry, 1991, I 48, pp. 1060-1064.

252

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

stabiliza dispozitia pacientilor borderline, dar asta depinde de pacient si de simptomele pe care ei le prezinta în acel moment. În filmul Culoarea noptii (1994) de Richard Rush, Bruce Willis joaca rolul unui psihiatru new-yorkez ce consulta o pacienta despre care au putea crede ca e o personalitate borderline (fusese vazuta în plina criza de furie si disperare pentru ca nu-i reusise machiajul). Bruce Willis, obosit poate, dupa o zi de consultatii (draga Bruce, ai întreaga noastra compasiune) îi explica pacientei sale, într-un mod brutal oarecum, punctul lui de vedere asupra conduitelor ei repetate în cazul unui esec. Numai ca aceste explicatii moralizatoare nu-i "priesc" pacientei, care se precipitacatre fereastra si se arunca în gol. un act impulsiv, comis într-un acces de furie, îndreptat asupra ei, dar si a celuilalt. Dupa acest episod, Bruce Willis pleaca la "tara" pentru a se odihni, la un confrate califomian, la care va întâlni alti pacienti atinsi de tulburari de personalitate, prezentati însa, dupa parerea noastra, într-un mod putin realist decât femeia borderline de la începutul filmului (din fericire, nu toti borderlinii se sinucid si nu toti care se sinucid o fac în fata terapeutului). Cauzele formarii unei personalitati borderline sunt, fara îndoiala, complexe, dar mai multe studii au aratat ca dintre acestia multi fusesera în copilarie3 victime ale unor violente sau abuzuri sexuale savârsite de cineva din cei apropiati lor. (Nu toti copiii maltratati ajung borderline, în schimb pot dezvolta alte tulburari psihice.) Unii cercetatori considera ca ar exista o legatura între personalitatea borderline dezvoltata înca din copilarie si tulburarile de stress posttraumatice, la persoanele care au trait o catastrofa4. Se va înte3

4

S.N. Ogata, K.R. Silk, S. Goodrich, "Childhood Sexual and Physical Abuse in Adult Patient with Personality Disorder", American foumai of Psychiatry, 1990, 147, pp. 1008-1013. J.G. Gunderson, A.N. Sabo, "The Phenomenological and Conceptual Interface between Borderline Personality Discorder and PTSD", American foumai of Psychiatry, 1993, 150, p. 19-27.

raportat la credintele traditionale ale grupului cultural caruia îi apartine individul. Ea se arunca cu totul în ceea ce n-a fost decât o aventura. . pe care le "simt" fu viata de toate zilele. Nu e deloc "bizara" convingerea unui taran haitian ca mortii ies din cosciug pentru a se razbuna. .Si celelalte personalitati? 253 lege lesne ca în cazul în care suspectati ca o persoana din propriul vostru anturaj ar suferi de aceasta tulburare de personalitate. de religiile orientale. Atractie fatala (1987). sfatul nostru este de a va adresa unui specialist. personalitatile schizotipale se vor simti atrase de ezoterism. PERSONALITATEA SCHIZOTIPALA Acest tip de personalitate nutreste convingeri si perceptii bizare asupra celorlalti. încapatânarea cu care doreste sa se razbune pe amantul ei da la iveala mai degraba o personalitate paranoica . dupa ce savârsise greseala de a începe o relatie cu o femeie borderline. caci ei îi place aceasta bere). dar cum sunt neîncrezatoare si nu se simt în largul lor într-un grup. Ele cred si în reincarnare ("prin mine vorbea sora mea moarta"). înainte de toate. Personalitatile schizotipale vad pretutindeni "semne" (pentru pacientul schizotipal. Nu e vorba doar de subiecte de interes. de multe ori ramân într-o anume izolare. reactioneaza printr-o serie de acte de violenta si o tentativa de suicid. Totusi. de new-age. De altminteri. "Bizar". de pilda. ar fi bizar sa auzi un parizian afirmând acest lucru. faptul de a zari un camion ce transporta o faimoasa marca de bere este un semn ca mama sa îi asteapta telefonul. al carei rol era jucat de Glenn Close. În societatile noastre. ci de convingeri adânci de care sunt patrunse. este ceea ce ar fi trebuit sa faca Michel Douglas în filmul lui Adrian Lyne. iar când survine ruptura. în fenomenele paranormale si în extraterestri. a propriei persoane si restului lumii.ea considera ca suferinta care i-a fost pricinuita merita o pedeapsa disproportionata.

acceptati si în care sa nu se simta persecutati (sa aiba colegi de lucru pe care sa-i cunoasca de mai mult timp. 1993. Ambianta este vadit schizotipala. Unii psihiatrii considera ca personalitatea schizotipala reprezinta o forma minora de schizofrenie.2 54 Fran~ois Lelord si 5=hristophe Andre În Twin Peaks de David Lynch. tine tot timpul în brate un butuc caruia îi vorbeste cu multa caldura si prin care primeste mesaje telepatice. . 435-442. ca în societatile agricole). De multe ori. comparativ cu pacientii schizofreni. personalitatile schizotipale pastreaza un contact bun cu realitatea si rareori au halucinatii. semne supranaturale. Silevrman et coll. ca în cazul când nu gasesc o slujba în care bizareria ce-i caracterizeaza sa nu fie un impediment: au nevoie de un post care sa presupuna o anume izolare. "Doamna cu butucul" pare sa fie o personalitate schizotipala: este destul de retrasa. adaptarea la viata din societate le ridica probleme acestor personalitati. metamorfoze corp orale si halucinatii terifiante. adresându-se unei secretareI Diane. American Journal of Psychiatry. iar personajul principat agentul FBl Dale Cooper. "Scrizophrenia Related and Affective Personality Disorders Traits in Relatives of Probands with Schizophrenia and Personality Disorders". Totusi. 150. si ca artistii pot închipui experiente si dincolo de câmpul îngust al propriei personalitati (Dostoievski marturisea ca pentru a zugravi gândurile si patimile Ialmtrice ale asasinului din Crima )ii pedeapsa nu fusese nevoie sa ucida vreo batrâna cu lovituri de topor). Asta nu înseamna ca autorii filmului sunt personalitati schizotipale. pp. dar si de un grup în care sa fie integrati. cum e cazul în acele episoade majore ale scrizofrenilor. magie indiana. cu aparitii stranii.L. Între personalitatea schizotipala si scrizofrenieS pare sa existe o anumita legatura: în ascendenta pacientilor suferinzi de schizofrenie rata personalitatilor schizotipale depaseste media. care nici nu exista). 5 J. are si el tot felul de convingeri bizare si comportamente oarecum aberante (îsi înregistreaza pe dictafon gândurile fiecarei zile.

Si celelalte personalitati?

255

În cazul în care în anturajul vostru exista o personalitate schizotipala, sfaturile pe care vi le-am putea da coincid cu cele pe care vi le-am dat ~i când am vorbit de personalitatea schizoida, ~i vi-l reamintim mai seama pe acela de a-i respecta nevoia de lini~te, dar ~i în acest caz suntem de parere ca ar trebui sa consultati un specialist. Cum adaptarea la viata în societate ridica probleme, riscul depresiei ~i al sinuciderilor este mare la personalitatile schizotipale.

PERSONALITATEA

SADICA

Aceasta tulburare de personalitate se caracterizeaza printr-o serie de comportamente sau atitudini menite sa aduca suferinta celuilalt, sa-I domine. Sadicul îl face pe celalalt sa sufere sau îl domina "din placere", ~inu pentru ca urmare~te un scop. (De pilda, faptul de a lovi o persoana pentru a o prada nu reprezinta un act sadic: scopul urmarit de agresor este acela de a fura ~i nu de a-~i face victima sa sufere). O personalitate sadica poate proceda astfel încât sa nu-i poata fi adusa învinuirea de încalcare a legii, ci sa stârneasca suferinta celuilalt printr-o serie de comportamente" permise". Faptul de a ofensa pe cineva, de a umili în public pe cineva, de a-~i pedepsi copiii mai aspru decât s-ar cuveni, de a le flutura subalternilor amenintari de sanctiuni, de a maltrata animalele, de a se desfata cu suferinta altuia, de a le impune celorlalti comportamente umilitoare sau degradante pot fi tot atâtea indicii ale unei personalitati sadice. Tulburarea apare înca din adolescenta, ~i într-o majoritate covâr~itoare la persoanele de sex masculin. În societatile de razboinici, comportamentele sadice erau considerate ca semn de virilitate ~i ca mijloc potrivit de a vârî spaima în trib urile rivale. Dintr-un punct de vedere evolutionist, s-ar putea afirma ca sadismul constituia un avantaj în a-i îngenunchea pe rivali ~i a nimici du~manii, facând ca ~ansele de supravietuire sa sporeasca. La unele trib uri de indieni din America de Nord, adolescentii trebuiau sa-~i dovedeasca vi-

25 6

Fran~ois Lelord ~i.;Christophe Andre

rilitatea torturând îndelung prizonierii (înca o fisura în mitul "salbaticului blând"!)6. La vikingi, alta comunitate de razboinici, o capetenie din secolul al IX-lea, a fost supranumita "Barbatul cu copilasi" caci le interzise se oamenilor>sai sa strapunga cu lancea copiii du~manilor, cum se obi~nuia pâna atunci. Faptul i-a impresionat atât de puternic pe compatriotii lui, încât i-au dat aceasta porecla mângâietoare7. Asta ne da o idee asupra gradului "firesc" de sadism din acel timp, care, din pacate, a reaparut de nenumarate ori în istorie. Într-o descendenta mai putin sângeroasa, dar uneori extrem de nemiloasa, tinerii sadici pot fi, la ora actuala, participanti activi la unele practici în care vor încerca placerea de a-i umili si îngenunchea pe mai tinerii lor colegi de studii. Daca într-un regim democratic personalitatile sadice sunt nevoite sa se "abtina", razboaiele sau revolutiile, însa, le deschid perspective nesperate. Personalitatile sadice vor fi cele ce vor interoga suspectii, vor supraveghea lagarele de concentrare, vor conduce represiunile si vor teroriza populatia civila. Comportamentul sadic poate sfârsi prin a deveni o norma ~i pentru personalitati normale ~i aceasta este una din ororile razboiului. Unul din meritele democratiei este acela de a cauta sa controleze si sa sanctioneze un astfel de comportament la soldatii lor, chiar în timp de razboi. Rareori se întâmpla ca sadicii din armata unui dictator sa ajunga în fata Curtii :vfartiale. Deseori, personalitatea sadica apare asociata unei alte tulburari de personalitate (mai ales paranoica, narcisica si antisociala). În filmul Bucatarul, hotul, nevasta lui ?i amantul ei (1989), de Reter Greenway, personajul interpretat de Michel Gambon pare a fi un sociopat redutabil (este unul din cei mai temuti
6 Relation de qllelques missions des pel'es de la Compagnie de Jesus dans la NOllvelle France, par le Reverend Pere EG. Bressaoani, Montreal, Press

7

de la Vapeur, 1852. D. Boorstin, Les Decouvl'eul's,

Paris, Laffont, "Bouquins",

1992.

Si celelalte personalitati?

257

sefi ai lumii interlope), dar si o personalitate sadica; la câteva dineuri gargantuesti, pare sa încerce o imensa desfatare în a-i umili si îngrozi pe cei din propriul anturaj, prin violenta lui verbala si fizica. Îl ucide pe amantul sotiei sale, într-un mod absolut înfiorator. Sotia sa, însa, îi va arunca - ca sa spunem asa - în fata întregul sau sadism. În remarcabilul Doctor Jekyll ;;i domnul Hyde (1941) de Victor Fleming (dupa romanul lui Stevenson) bunul doctor jucat de Spencer Tracy se preschimba fara voie într-un sadic, Mister Hyde, a carui placere resimtita la privelistea suferintei, pe care o provoaca altora, este fara margini; el resimte o încântare imensa când o umileste si o înspaimânta pe Ingrid Bergman. Dennis Hopper, în angoasantul Catifeaua albastra (1986) de David Lynch, chinuie în aceeasi maniera o femeie dependenta, intrerpretata de Isabella Rossellini, într-un terifiant model de relatie sado-masochista. Nu e cazul sa ne facem iluzii, sadismul nu exista doar la ucigasii în serie sau la criminalii de razboi, ci picoteste în fiecare din noi si se poate trezi în diferite împrejurari: antrenament dirijat de o persoana carismatica, înrâurirea unui grup, nevoia de a compensa o frustrare, dorinta de razbunare.

PERSONALITATEA

CU CONDUITA

DE ESEC

Existenta acestei tulburari este mult dezbatuta si de altminteri nici n-a fost inclusa în ultima clasificare a Asociatiei Psihiatrice Americane, DSM-IV Personalitatea cu conduita de esec caracteristica persoanelor care par sa-si "saboteze" cu buna stiinta viata, desi dispun de toate resursele pentru a proceda si altfel. Ca de obicei, si aici, pentru a putea vorbi de o personalitate, conduita de esec trebuie sa se manifeste înca din adolescenta în diferite sfere ale vietii: la lucru, în relatiile sociale si sentiment~le, în activitatile din timpul liber iar repurtarea unui succes sa stea în puterile subiectului, fara ca el sa constientizeze acest lucru. '

2 58

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

Un student, de pilda, va sosi adesea cu întârziere la examenele pentru care s-a pregatit totusi temeinic; o femeie va alege mereu parteneri brutali si nestatornici, pentru care va face nenumarate sacrificii; "lill barbat nu-si va respecta fagaduielile facute prietenilor sai, desi n-ar fi fost câtusi de putin greu sa faca acest lucru, si stârneste o cearta. Un salariat ramâne în posturi prost platite si cu mult sub posibilitatile sale de calificare, desi pregatirea de care dispune si calitatile sale i-ar îngadui sa încerce sa capete ceva mai bun. Bolnava, personalitatea cu conduita de esec va consulta un medic doar atunci când va face complicatii grave, si nu se va conforma întocmai recomandarilor medicului, administrându-si tratamentul dupa bunul ei plac, oricât de eficient si bine tolerat s-ar dovedi acesta. Daca i se întâmpla ceva neplacut, personalitatea cu conduita de esec va anihila de îndata acel eveniment pozitiv, de pilda, provocând un accident, ale carui urmari sa-I coste. Un salariat care e felicitat si avansat, ca urmare a felului în care a muncit, nu dupa multa vreme va comite o greseala profesionala, care va atrage concedierea lui. Cond uite le de acest gen trezesc, evident, furia si dezaprobarea anturajului: ,,0 face expres, sau ce?" De fapt, aceasta tulburare de personalitate nu este oficial recunoscuta, din mai multe motive. În primul rând, studiile arata ca deseori ea este asociata si altor tulburari de personalitate, mai cu seama personalitatii dependente, evitante, pasiv-agresive, borderline. Prin urmare, se considera ca e posibil sa nici nu existe personalitate cu conduita de esec, ci doar comportamente de esec, comune mai multor tipuri de personalitate. De pilda, daca exista posibilitatea unei promovari, personalitatile mentionate mai sus vor re curge la un "sabotaj". Personalitatile dificile carora li se ofera perspectiva unei promovari; motivele unui eventual comportament de esec • Personalitatea dependenta va "sabota", de teama ca va fi nevoita sa-si asume responsabilitati personale. • Personalitatea evitanta, de teama ca va fi în centrul atentiei celorlalti.

Si celelalte personalitati?

259

• Personalitatea pasiv-agresiva, pentru a-l "pedepsi" pe superiorul ei, care se bizuia pe ea, dar pe care nu-l poate înghiti. • Personalitatea borderline va "sabota" pentru ca, subit, o napadesc oarecari dubii legate de ceea ce îsi doreste cu adevarat, însotite si de schimbari bruste de dispozitie. • Personalitatea depresiva, de teama ca nu va fi la înaltimea respectivei avansari, pe care crede ca nu o merita. Un alt inconvenient al diagnosticului de personalitate cu conduita de esec îl constituie faptul ca uneori genereaza fenomene deviante, grupate sub denumirea de "blamarea victimei"8, cu consecinte nu tocmai lipsite de pericol. De exemplu, acest diagnostic dezavantajeaza femeile batute de sotii lor si care continua totusi sa ramâna cu ei. Diagnosticându-Ie ca "personalitati cu conduita de esec", avocatii consortilor pot arunca asupra sotiilor toata raspunderea pentru respectiva situatie conjugala "blamând victima" si, mai mult, încercând sa ia copiii de sub îngrijirea ei. Deseori, femeile batute sunt victime ale unei stari de stres traumatic cronic, care le induce o stare anxios-depresiva invalidanta. Cât despre cele ce au o tulburare de personalitate, de multe ori e vorba de personalitati dependente, care nu îsi parasesc caminul conjugal, caci se tem ca nu vor fi în stare sa se descurce singure. Mentionam ca asta nu are nici o legatura cu vestitul "masochism feminin" pentru care feministele nu l-au iertat pe Freud. Si terapeutii pot recurge la "blamarea victimei". Când, în ciuda stradaniilor, starea pacientului nu se amelioreaza, este comod si tentant sa arunci asupra lui întreaga raspundere pentru esecul tratamentului. "Este o personalitate cu conduita de esec". (Exista si o varianta psihanalitica: "Sunt prea puternice rezistentele" sau "Are placerea masochista de a pierde".)
8

L.B. Rosewatter, "A Critical Analysis of the Proposed Self-Defeating Personality Disorder", Joumal,of Personality Disorders, 1987, 1, pp.
190-195.

260

Fran<;:oisLelord si_ Christophe Andre

Din toate aceste motive nu se mai recurge la diagnosticul de "personalitate cu conduita de esec", si neîndoielnic, va esua la urmatoarea încercare de omologare!

PERSONALITATI SCHIMBATE DE UN EVENIMENT TRAUMATIC

Psihiatrii au sesizat unele modificari de personalitate la persoanele care au trecut prin încercari cutremuratoare. Sindromul KZ9 este o schimbare de personalitate remarcata la cei ce au supravietuit lagarelor de concentrare naziste sijaponeze, dar si lagarelor vietnameze si la refugiatii cambodgieni10. Pe lânga violentele la care au fost supusi, este posibil ca si denutritia severa si prelungita sa fi contribuit la tulburarile observate la acele persoane. Acest "sindrom al supravietuitorului" poate persista ani întregi de la respectiva experienta si se manifesta printr-o serie de simptome cronice: anxietate, dezinteres, izolare sociala, deghizare afectiva, tulburari de somn, sentimentul constant de a fi amenintat. Toate aceste simptome apar într-un grad variabil si în tulburarile de stres posttraumatic prezente la persoanele care au supravietuit unor accidente grave sau catastrofe. Pentru a reduce riscul unor sechele psihologice este important ca respectiva persoana sa fie supusa unui tratament în chiar primele ore de la accident. Tratamentul e psihologic, în primul rând, si consta în aceea ca victima este îndemnata sa-si reIa teze trauma, dar în contextul unei relatii terapeutice linistitoare, având ca interlocutor un specialist. Diagnosticul prematur si tratamentul stresului posttraumatic constituie o adevarata problema de sanatate publica, deoarece persoanele care n-au fost supuse unui tratament psi9 10

P. Chodoff, "Late Effects of the Concentration Camp Syndrome", AI'chives of General Psychiatl'Y, 1963, 8, pp. 323-333. JD. Kinzie et coH., "Post-Traumatic Stress Disorders among Survivors Cambodgian Concentration Camps", American Joumal of Psychiatl'Y, 1984,141, pp. 645-650.

ci o afectiune de alta natura. atât pentru ei. ca în Doctorul Jekyll ~i domnul Hyde de Stevenson. sentiment de "scapa-cine-poate". medicii au obervat si schimbari durabile de personalitate. alteori prin nivelul cultural. sub mai multe personalitati. Personalitatea "gazda" este aceea care corespunde identitatii sociale a pacientului. Într-un alt registru. altfel spus. SI PERSONALITATILE MULTIPLE? Desi aceasta tulburare de personalitate este rar întâlnita. consecutiv. dar nu e. Este arestat de un politist sadic. per pacient. În Rambo (1982). ca urmare a unor afectiuni ale creierului. nu-si amintesc deloc sau îsi amintesc extrem de putin de ceea ce au spus. interventie neurochirurgicaIa). care-l supune unui tratament care-l face sa-si retraiasca întreg calvarul prizonieratului din Vietnam si sa reintre în posesia unei personalitati de combatant. mai cu seama a adolescentilor. ea stârneste totusi interesul publicului si al psihiatrilor. spre marea încântare a spectatorilor.obligatoriu sa fie cea care solicita ajutorul specialistului. izolare sociala. fiecare personalitate manifesta amnezie în privinta celorlalte. Respectiva persoana apare. film de Ted Kotcheft Sylvester Stallone joaca rolul unui fost luptator din Vietnam. ci variaza între cinci si zece.. De altminteri. Numarul mediu al personalitatilor nu este egal cu doi. de diferite origini (traumatism cranian. În forma tipica de personalitati multiple.Si celelalte personalitati? 261 hologic pot dezvolta mai târziu tulburari cronice grave. dar asta depaseste cadrul acestei carti. prin sex si prin natura lor. . facut sau gândit celelalte personalitati. cât ?i pentru familie ?i societate. personalitatea multipla nici nu e considerata o tulburare propriu-zisa de personalitate. radical deosebit. ce prezinta simptomele unui grav sindrom de stres posttraumatic: dezinteres. ce difera radical unele de altele. uneori prin vârsta.

Psihiatrull-a facut pe "copil" sa povesteasca o scena petrecuta cu mult timp în urma. Ni s-a întâmplat sa fim martorii unei sedinte de terapie în care un psihiatru. Înspaimântat. chiar minor. specializat în aceasta tulburare de personalitate. Copilul nu a putut povesti nimanui rolul pe care îl avusese în acea poveste. Când pacientul revenea la personalitatea lui normala nu pastra nici o amintire despre momentele în care se purtase ca un copil plângacios sau în carefusese un scandalagiu. dupa care tatal afost gasit )5iucis de acea banda.ois Lelord si S::hristophe Andre Fapt remarcabil în psihiatrie. printr-o injonctiune hipnotica. un delincvent notoriu. O parte din personalitatea lui ramasese blocata la vârsta la care traise acel episod. Tatal acestuia. personalitatea "gazda" care corespundea identitatii pacientului. dar care probabil ca-i suscita o emotie asemanatoare cu cea resimtita la vârsta .262 Fran<. psihiatrul îl facuse pe pacient sa reintre în posesia personalitatii de copil. smiorcait si dependent. se ascundea de teama unei bande rivale pe care o escrocase. survenita în copilarie. împrejurare în care personalitatile respective n-au beneficiat de nici un suport afectiv. factorul care declanseaza aceasta tulburare poate fi cunoscut: în mai toate cazurile exista o experienta traumatica. Pacientul avea si o a treia personalitate. care avea pe atunci cinci ani. pe care nici cel mai bun actor nu arfi putut sa-I imite. a unui barbat agresiv si certaret. )5i i-au cerut sa le spuna unde era tatal lui. Aceasta personalitate reaparea ori de câte ori pacientul se simtea stresat de câte un conflict. În cadrul sedintei. amenintându-l ca i-o va taia. dar carefrecvent avea stari depresive. Cei din banda respectiva îl gasisera însa pe pacient. pe care adultul o uitase cu desavâr)5ire. Tinându-si ochii închisi. O a doua personalitate era aceea a unui baietel de cinci ani. un functionar la vreo cincizeci de ani. Dar cum copilul refuza sa le spuna. unul dintre ei a scos un cutit )5ia apasat lama pe încheietura mâinii baiatului. acesta le-a marturisit ceea ce voiau sa afle. avea ca pacient o persoana ce poseda cel putin trei personalitati: una normala. fiind implicat într-o seama de ciocniri cu persoane necunoscute. De regula aceasta personalitate punea stapânire pe pacient în urma unor mici disensiuni din viata cotidiana. gata sa plânga. pacientul a început sa vorbeasca cu vocea si cuvintele unui copil de cinci ani.

hipnoza vizeaza reducerea în constiinta bolnavului unor aminC! . hipnoza este o tehnica terapeutica la care se recurge atât în tratamentul personalitatilor multiple. copilaria pacientilor borderline ascunde incesturi si abuzuri sexuale. si de a-ti observa miscarile si. trecând prin acele senzatii de a te afla undeva în afara ta. dar si de cea de somn. Nu toti cei care au avut experienta unui incest sau a unor traume dezvolta o tulburare de personalitate multipla. tocmai în virtutea unei capacitati mai mari de "disociere" a propriei constiinte în diverse stari. dar si al incesturilor. Aceasta tulburare apare mai mult la femei. De altminteri. este fuga disociativa: exemplul clasic este cel al tinerei fete serioase si linistite. savârseste tot soiul de delicte. Una dintre caracteristicile personalitatii multiple este aceea a personalitatii borderline. cu vechea sa personalitate si cu amnezie totala în ceea ce priveste apucaturile din ultima vreme. oarecum adiacenta. ca în cazul catastrofelor. E posibil ca personalitatea barbatului agresiv ~i certaret sa corespunda identificarii cu tatal sau (sau cu unul din asasini). dar poate fi subdiagnosticata si la barbati. la stari de transa. caci e stiut ca. care periodic fuge de acasa. evenimentele traumatice aflate la originea personalitatilor multiple presupuneau. practicata într-o ambianta linistitoare. de multe ori. de la fugarul sentiment de depersonalizare (câteva secunde ai impresia ca n-ai mai fi aceeasi persoana). în fine. În ambele cazuri. consuma alcool si droguri. deseori. al agresilmilor sau violentelor sexuale. Fenomenele disociate desemneaza o serie de experiente. rataceste câteva zile în tovarasia unor parteneri de ocazie.Si celelalte personalitati? 263 de cinci ani. un risc vital. si apoi se trezeste iar acasa. cât si dupa ce au trait unele episoade ale tulburarilor de stres posttraumatic. Fara a fi la fel de dramatice. starea de hipnoza în care subiectul se mentine într-o stare de constienta ce se deosebeste de starea de veghe. Se pare ca subiectii lesne hipnotizabili ar fi aceia cu o mai mare predispozitie catre tulburari disociative în cazul unor episoade traumatice. dar unele persoane par a fi predispuse la aceasta. ceea ce nu e surprinzator. cu acele comportamente impulsive si autodistructive. O alta tulburare.

British Joumal of Psychiatry. "The Manufacture of Personality: The Production of Multiple Personality Disorder". cu totii ne putem etala fatete ale propriei personalitati. Merskey. de Martin Scorsese? De ce atunci când e singur în biroul lui. Cu siguranta ca veti descoperi si alte personalitati dificile pe care noi nu le-am înfatisat aici. si uneori sa le apreciati în calitatea lor de fiinte umane.. Fenomenele disociative si cel mai spectaculos aspect al acestora.B. fara ca aceasta sa însemne ca posedam personalitate multipla. p. (N. 1992. constituie un subiect vast si complex.264 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiri si emotii dureroase. si în scopul de a se apara. iar acasa sunt crispate.327. speram însa ca aceasta carte va va ajuta sa le întelegeti mai bine. sindromul personalitatii multiple. 11 M. iar noi n-am trasat decât o schita a acestuia. Robert de Niro nu poarta pantaloni? SI MULTE ALTELE . . o adevarata specialitate în cadrul specialitatii. are însa câteva motive: sindromul este mai bine cunoscut si asa se face ca e mult mai des recunoscut si diagnosticat de clinicieni.) În functie de situatii. printr-o serie de mecanisme asa-zis disociative. Robert de Niro si Joe Pesci în Casino (1995). sau invers. În Ame.ica de Nord pare sa fi izbucnit o adevarata epidemie de tulburari de personalitate multipla. pe care acestea le-a "evacuat" din constiinta sa. acasa sunt adevarati despoti. Acest fapt. Cine nu cunoaste persoane care la slujba sunt sigure de ele. dar s-ar mai putea crede ca o adevarata moda determina acei pacienti influentabili si hipnotizabili sa-si fabrice singuri personalitati multiple. aparent spectaculos. dar sunt amabile si serviabile cu prietenii lor? Exercitiu: Ce tipuri de personalitati dificile întruchipeaza Sharon Stone. 160. câteodata si cu ajutorul involuntar al vreunui terapeut preocupat si el de subiectll..

care variaza de la un individ la altul .i al influentelor exercitate de mediul înconjurator. când acestea s-au dovedit confirmate de mai multe studii (de exemplu. respectiva cuanturnului fiecareia dintre ele. cei doi factori se întrepatrund. cercetatorii au cazut de acord asupra faptului ca o personalitate este produsul complex al predispozitiilor înnascute.i abuzurilor sexuale în copilaria personalitatilor borderline.i în unele cazuri. frecventa incesturilor .te o lucrare practica. Cât prive. mai ales ca procesul de formare a este extrem de greu de deternu e vorba de un simplu raport. sau influenta factorilor genetici asupra personalitatilor schizotipale).. În orice caz. înca din primele zile.i.te problema originilor personalitatii. în functie de caracteristica cercetata.. ci ne-am multumit sa mentionam câteva fapte de observatie. în care. Discutia se poarta asupra ereditatii ..tere).XIII Originile personalitatilor dificile Cum am specificat deja. n-am avut intentia de a dezvolta diverse teorii ale personalitatii (nu ne-ar fi de ajuns o întreaga biblioteca). exista numeroase teorii. asupra bebelu. ci de o interpretare complexa.. chiar înainte de na.ului (.. dupa cum vom vedea. Cum aceasta carte se dore. minat ce anume este înnascut si ce este dobândit În . dar destul de putine fapte de observatie verificate.... În diferite perioade ale vietii.. transmise ereditar .i a mediului înconjurator. unei per~onalitati.

Aceasta traditie pune accentul pe o egalitate a sanselor. (Ceea ce stiau deja crescatorii de animale.:oisLelord si Christophe Andre POATE FI EREDITARA PERSONALITATEA? În Franta. Faptul de a pleda în favoarea influentei exercitate de gene poate fi perceput de lmii psihanalisti ca o tentativa de minimalizare a interesului disciplinei lor. cuvântul "genetica" si-a pastrat iz de pucioasa. caci una din implicatiile acestei idei ar fi aceea ca libertatea noastra este mai mica decât ne-am putut imagirta. (De fapt. Faptul de a vorbi de diferentele genetice poate fi interpretat drept acceptarea inegalitatilor sau ca o devalorizare a educatiei.) • Traditia psihanalitica. Patru motive care socheaza atunci când se vorbeste de originea genetica a personalitatii • Traditia iudea-crestina. ce ar trebui sa fie acordate tuturor si pe valoarea educatiei în formarea unui individ. dar si unele . omul dispune de un liber arbitru.266 Franc. este liber sa faca binele sau raul. În numele unor teorii genetice aberante. Ideea ca anumite trasaturi de caracter ar fi determinate genetic vine în contrasensul acestei traditii. • Amintiri cutremuratoare. ideea ca unele trasaturi de personalitate pot fi transmise ereditar socheaza. Pune accentul pe importanta unor evenimente din copilarie în formarea personalitatii. si asta din mai multe motive. nazistii au comis numeroase faradelegi.) • Traditia republicana. Potrivit religiei. dar pentru unii. Doctrinele rasiste nu aveau nimic în comun cu actuala cercetare genetica. nu este nici o contradictie între recunoasterea influentei genetice asupra personalitatii si acordarea unei mari însemnatati educatiei. Totusi. (Dar parabola "talantilor" din Noul Testament poate fi înteleasa si ca o recunoastere a inegalitatii genetice dintre indivizi. din ce în ce mai multe studii vin sa confirme faptul ca unele trasaturi de personalitate sunt partial transmise ereditar.

.Originile personalitatilor dificile 267 familii numeroase.Studii facute pe gemeni.) Cum se petrec lucrurile în cazul fiintei umane? Cum putem deosebi ceea ce este înnascut de ceea ce este dobândit? Confruntati cu aceasta problema. Daca o trasatura de caracter este prezenta la geamanul A si la geamanul B. A. mai putin sau mai mult îndepartati. Daca unele caracteristici psihologice ale parintilor biologici pot fi regasite la copiii adoptati. . N. Boucherd. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca pacienti schizofreniei aveau printre rude destule personalitati 1 T.Studiul asupra adoptiei. care au acelasi material genetic.Un fapt înca si mai interesant: sunt studiati gemenii adevarati crescuti însa separat (se întâmpla si asta). "adevaratii gemeni". Science. D. Studii familiale. la gemenii ce seamana cam în masura în care seamana fratii sau surorile. aceasta dovedeste ca exista si o parte de genetica în formarea aces tei trasaturi de caracter. 1990. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca exista o predispozitie ereditara în anumite forme de alcoolism sau de schizofrenie. Frecventa unei trasaturi de caracter sau a unei tulburari psihice ar putea fi comparata la gemenii identici. fapt ce ne îngaduie sa deslusim mai bine consecintele adoptiei si ale educatiei1.J. Telegen. M. dar nu si la parintii adoptivi.T. Este vorba de a se studia frecventa unei caracteristici la unii membri ai familiei. . McGue. si cu trasaturile parintilor adoptivi. "Sources of Human Psychological Differences". putem considera ca acele trasaturi au fost transmise ereditar. si la cei "falsi". Segal. specialistii au întreprins diverse studii pentru a cerceta influenta ereditatii si a mediului înconjurator. The Minnesota Study of Twins Reared Apart. Lykken. într-o proportie mai mare decât în cazul "gemenilor falsi". în cazul în care sunt "adevaratii gemeni". . Am mai putea compara trasaturile de personalitate ale copiilor adoptati înca de la nastere cu cele ale "adevaratilor" parinti biologici.

când acestea sunt evidente. Dintre acestea amintim: . asta nu înseamna ca nu poate fi modificata de educatie sau de mediul înconjurator. Analizând tipul de comunicare din familiile acelor adolescenti ce pareau într-o mare masura expusi riscului de a deveni schizofrenici (personalitate schizotipaIa). Gratie studiilor efectuate asupra copiilor adoptati de la nastere. riscul este de 50%). . riscul ca si copilul sa devina schizofrenic este de 10%. daca prin educatie este ajutata sa descopere ca exista si alte modalitati de a face fata tensiunilor de tot felut si daca stie sa evite un anturaj sau acele situatii prea tentante. Un bun exemplu privitor la influenta exercitata de ereditate si de mediu îl ofera o maladie: schizofrenia. cum ar fi starea civila. Numeroase echipe de cercetare studiaza cu atentie nu doar ceea ce povestesc pacientii despre copilarie sau despre viata lor. . ceea ce ne face sa ne gândim ca cele doua tulburari au o baza genetica comuna. maltratarile. . . S-ar putea întâmpla.bolile grave ale unor membri ai familiei. Atentie! Chiar daca o predispozitie este genetica. ci si informatiile furnizate de observatorii exteriori. serviciile sociale sau medicale. în schizofrenie. s-a mai aratat si ca. .:hristophe Andre schizotipale. abuzurile sexuale.violentele conjugale. transmisa ereditar. de exemplu. ereditatea joaca un rol important (daca unul din parintii biologici este schizofrenic.decesele premature. SI INFLUENTA MEDIULUI? Faptul de a ne apleca asupra ereditatii trasaturilor de personalitate nu implica negarea înrâuririi ce poate fi exercitata de unele evenimente din copilarie sau de educatie. ca o persoana care e predispusa genetic la alcoolism sa dovedeasca temperanta întreaga viata. iar daca ambii parinti biologici sunt schizofrenici.tipurile de educatie sau de comtmicare din sânul familiei.268 Fran<.caracteristicile socio-demografice ale familiei. s-a putut arata ca.ois Lelord si <.

1601. Totu~i aceste studii au dat na~tere unor controverse. 2 P. pentru celalalt geaman riscurile de a fi ~i el obsesional sunt sporite. 12-13. cu atât sunt mai rascoliti membrii familiei. . "The Genetics of Personality tish Journal of Psychiatry.tulburarile de dispozitie (depresiile) sunt mult mai des întâlnite în rândul rudelor personalitatilor borderline decât la populatia-martor.Originile personalitatilor dificile 269 în familiile în care comunicarea este defectuoasa. Disorders". pp. Thapar. Personalitatea anxioasa. În acela~i fel. iar comunicarea lor se înrautate~te. urmarea este o reducere a frecventei ~i duratei recidivelor persoanei schizofrenice. riscul ca adolescentii sa devina schizofreniei era mai mare. persoanele din alte familii. cu alte cuvinte.daca unul din gemeni are o personalitate obsesionala. iar la cei ce ajungeau schizofrenici.mult mai multe sunt persoanele atinse de tulburari delirante printre rudele personalitatilor paranoice decât la populatia-martor. GENETICA SI MEDIUL ÎNCONJURATOR: CÂTEVA DATE ÎNCA DISPARATE2 Exista mai multe argumente în sprijinul influentelor genetice în tulburarile de personalitate: . 1993.gasim mult mai multe personalitati schizotipale printre rudele pacientilor schizofrenici decât la populatia-martor. pe care am descris-o. Bri- . Verificarea ipotezei: atunci când comunicarea dintre membrii familiei devine mai buna. Rudenia de care vorbim include ascendentii ~i colateralii. . în cazul în care el este un "geaman adevarat". reeidivele erau frecvente daca în familiile lor existau tensiuni. McGuffin. . caci poate sa apara ~iun efect invers: cu cât simptomele adolescentului sunt mai grave. A. se plaseaza destul de aproape de sindromul anxios generalizat în care exista mai multe tulburari anxioase în familie.

. crescuti în aceea~i familie sau în familii diferite) au avut rezultate relativ asemanatoare. În concluzie. un cercetator sa nu poata gasi pe nimeni altcineva care sa prezinte trasaturi de personalitate obsesionala. Acestea permit analize mult mai fine. vom prezenta rezultatele unui studiu3 facut pe circa a o suta ~aptezeci ~i cinci perechi de gemeni adulti. . la persoane care nu sunt totu~i clasificate ca personalitati obsesionale.270 Fran<. Cu titlu de exemplu. 12. Au fost luate precautii metodolo3 Livesly et coll. S-ar putea deduce ca în cazul personalitatii obsesionale nu exista vreo influenta ereditara. în anturajul familial al unei personalitati obsesionale. pedanterie) al membrilor familiei. în aceasta familie. În acest caz apare ipoteza ca dimensiunea "obsesionalitate" poate fi în parte ereditara. "Genetic and Environmental Contributions to Dimension of Personality Disorders".:hristophe Andre personalitatea depresiva poate fi deosebita cu greutate de distimie. pp. 1993. cât prive~te influenta geneticii. poate constata ca. ne vom îndrepta un pic atentia asupra aspectelor dimensionale ale personalitatii. în cazul unor persoane din anturajul familial. REVENIRE LA EVALUARILE DIMENSIONALE TRASATURILOR DE PERSONALITATE ALE În loc de a vorbi despre "personalitatile dificile" care sunt categorii. în care exista o componenta ereditara cu alte forme de depresie. este posibil ca. ceea ce se vede din icebergul "obsesionalitatii". Individul care este o personalitate obsesionala nu este decât vârful. 1826-1831. American foumal of Psychiatry. diversele studii facute pe gemeni ("adevarati".:oisLelord ~i <. "fal~i". Dar daca acela~i cercetator va încerca sa determine gradul de "obsesionalitate" (tendinta spre ordine. Faptul poate fi verificat studiind gemenii crescuti în medii diferite. în cele ce urmeaza. precizie. De exemplu. acest grad este mai mare decât media.

daca celalalt parinte sau o alta persoana apropiata nu are caracteristici compensatorii. sadism): 50%. egocentrism. în acelasi sens: un copil. iar în final. ceea ce presupune ca preocuparea pentru genetica nu exclude interesul acordat factorilor ce tin de mediu. nevoii de admiratie. . sau un copil.problemele de identitate (un sentiment cronic de gol. o imagine instabila asupra propriei persoane. însa. influenta exercitata de ereditate se situeaza în jur de 39%. Oricum. . incapacitatea de a suporta singuratate a). în ordine descrescatoare: . de atentie. care e predispus genetic la anxietate. Cei doi factori. de aprobare): 64%. educatia graviteaza în jurul procentului de 50%. "insensibilitatea" (absenta empatiei. posibila influenta a mediului. autorii acestui studiu au ajuns la concluzii asemanatoare celor ale studiilor precedente: ereditate a are un rol însemnat (influenta acestei dimensiuni depaseste 45%) în cazul urmatoarelor caracteristici.Originile personalitatilor dificile 271 gice. .ostilitatea (dominanta. pesimism): 59%.izolarea sociala: 47%.cautarea excitatiei: 50%. . . . ..narcisismul (în sensul grandilocventei. . dispret. pot actiona uneori.instabilitate a emotionala: 49%.suspiciunea: 48%. . Acest rezultat i-a surprins pâna si pe cercetatorii care se asteptau ca aceasta dimensiune sa fie influentata mai cu seama de experientele educative. ar putea primi o educatie anxiogena de la un parinte anxios.introversia: 47%.susceptibilitate-supunere.nesiguranta afectiva (teama de despartiri. . În privinta trasaturilor obsesionale. cautarea apropierii celorlalti. .anxietatea: 49%. ar putea avea ca model un parinte suspicios etc. rigiditatea): 45%."duritatea". Acelasi studiu arata ca ereditatea pare sa nu joace vreun rol în alte dimensiuni precum: . predispus la suspiciune.

ii s-ar putea crede ca sunt influentate în mare masura de relatia mama-copil. fara vreun a priori ideologic. 1995. Kendler.ii de mediul înconjurator deschid un câmp de cercetare captivant ce va putea fi explorat în viitor4. Archives General of Psychiatry. "Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and environment seriously".probleme de intimitate (inhibitie sexuala. 4 K. În concluzie. Si înca ceva: personalitatile dependente sunt mult mai ades întâlnite la mezinii sau mezinele familiei sau la persoanele ce au suferit de o maladie cronica în copilarie. pp. 895-899. teama de iubi- re). .ii Christophe Andre .272 Fran~ois Lelord .S. mecanismele implicate ce tin de genetica . 52. datele despre originile personalitatilor dificile sunt destul de fragmentare. Aceste trei dimensiuni privesc relatiile cu persoanele apropiate .

pesemne ca ît.i spunem de pilda ca: "Michel este foarte pesimist".i de a se gândi la tot ce putea fi mai rau. Vorbind despre caracterul lui Michel.i definirii lui. Ne-am auzit însa prietenul raspunzând: "Nu ma mira deloc ca ai procedat în felul acesta!" . Dar nu e singurul om care gândet. în diferite situatii t. De exemplu. nu o data. Michel a vadit o anume tendinta de a vedea totul în culori sumbre t. ceea ce vrem sa spunem este ca acesta vede într-un anume fel evenimentele t.te astfel.te bine o situatie anume prin care am trecut.i perioade ale vietii lui. Când vorbim de caracterul cuiva t.i reactioneaza la ele conform acestuia . adevarul este ca noi percepem mult mai bine trasaturile de caracter ale celorlalti decât propriile noastre trasaturi.XIV Teorii si modele ale personalitatii Carti ca este sinonim cu ceea ce întermenului curent"perne întregi au fost consacrate limbajul de nu- sonalitate" t.i închipuie ca reactioneaza cu totul altfel. Ni s-a întâmplat probabil tuturor sa-i povestim unui prieten care ne cunoat. ne-am dus sa-i cerem explicatii colegului de serviciu care clevetise pe seama noastra.pesimismulce va ramâne o constanta a vietii sale. Dimpotriva.i perceapa pesimismul ca fiind o trasatura constanta a caracterului sau. de fiecare data în functie de împrejurari. ceea ce se subîntelege este ca. Este posibil ca Michel sa ît. dar pe scurt se poate spu- mim "caracter".

cea de "sociabil". compania celorlalti. sau. Aceasta persoana se arata sociabila pentru simplul motiv ca ea considera necesar sa se comporte în felul acesta pentru a fi acceptata de ceilalti colegi. vom avea un motiv în plus sa consideram sociabilitatea ca fiind o trasatura a personalitatii sale. prin urmare. sociabil. daca vreti. scrupulos. usor iritati poate. Prin urmare. ca asta este ceva firesc la ea. Daca sociabilitatea lui creste în timp. Aceasta din urma fiind adesea definita printr-o serie de adjective: autoritar. daca acesta este comportamentul lui obisnuit în diverse situatii. ca prezinta acea trasatura de personalitate. daca la firma la care lucram vedem cum o persoana angajata de putina vreme încearca sa faca noi cunostinte. Nu am constatat ca ea este sociabila si în alte împrejurari ale vietii sale. în calatorie). Si pentru el tocmai acest mod de a reactiona constituie o trasatura a caracterului nostru. altruist. sa lege amicitii. amicul care ne stie de multa vreme si-a facut o idee despre felul în care obisnuim sa reactionam la unele situatii sau conflicte. va trebui sa observam daca aceasta persoana9prezinta tendinta de a cauta prietenii.274 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Surprinsi. daca gasim ca ar fi astfel de când îl stim. am fi putut reactiona foarte bine si altfel! Ei bine. Ceea ce noi vedem este doar o persoana aflata într-o "stare" sociabila. sa zicem. . cât si maniera de a se comporta si de a reactiona. a personalitatii noastre. De ce se astepta ca noi sa reactionam asa? La urma urmei. replica prietenului nostru ne nemultumeste. dar care nu stim daca constituie o "trasatura" a personalitatii sale. în timpul liber. neîncrezator. Din contra. acest fapt nu este suficient pentru a ne gândi ca este "sociabiIa". ceea ce caracterizeaza trasaturile de personaluate este atât maniera obisnuita de a percepe mediul înconjurator si propria persoana. De exemplu. pentru a-i putea atribui cuiva o anume trasatura de caracter. daca înca din adolescenta el avea o multime de prieteni si prefera activitatile în grup. în diferite circumstante (la lucru.

Dar cum sa definesti pentru fiecare ins în parte? Fiecare individ are atâtea fatete diferite! Cum sa faci diferenta între ceea ce se schimba de-a lungul vietii si ceea ce ramâne neschimbat într-o personalitate? Nu încape îndoiala ca-i o sarcina dificila. Vom vedea ca nu este deloc exclus ca unele trasaturi de personalitate sa se schimbe cu timpul. limfa. în studentie era un petrecaret (stare)!" Acest exemplu suscita însa o întrebare: în timp nu s-ar fi putut oare schimba personalitatea lui Michel? Tânar fiind. fie- . deloc. exista ceva ce se cheama personalitate sau caracter si care ramâne aproape constant pe tot parcursul vietii. . Dar când doua persoane vorbesc de personalitatea unei terte persoane.Teorii ?i modele ale personalitatii 275 Deosebirea dintre trasatura ?i stare constituie una din temele majore ale cercetarilor întreprinse de psihiatri ?i psihologi. era într-adevar un petrecaret (trasatura). doar ca nu ?i-a revenit dupa divort (stare trecatoare). observând ceea ce se prelinge a din rani sau din vomisment. de cele mai multe ori respectivele persoane discuta necunoscând diferenta dintre trasatura (caracteristica constanta) ?i stare (stare trecatoare ce survine în functie de circumstante). nu. CUM SA CLASIFICI PERSONALITATILE? Unul dintre primii care au încercat sa-si clasifice semenii a fost Hippocrate.. Foarte bine. vechii greci au distins între sânge. de când îl ?tiu e a?a (trasatura). omul s-a preocupat de aceste chestiuni. Pe atunci se credea ca tipul de lichid ce predomina în organismul fiecaruia era cel care îi determina ?i caracterul.. atunci când încearca sa defineasca o personalitate.Nu. De exemplu: . de altminteri. .Gre?e?ti. . înca din Antichitate. cunoscuta de cele doua.Nu. veti spune: prin urmare. Astfel. acum însa a devenit iremediabil un pesimist (trasatura).Michel e mare pesimist (trasatura de caracter).

. Pichot Abrege de psychologie. Iar Hippocrate a obtinut urmatoarea clasificare: LICHID PREDOMI:--:AN. Ernst Kretschmer adauga alte doua ca1 J. inconsecventa ."""i\CTERISTICI I Sânge Limfa Fiere galbena Fiere neagra Sanguin Dinamic. ea exercita înca o anume influenta asupra limbajului curent. ne putem da seama ca e ceva ce nu "merge" în clasificarea lui Hippocrate: chiar daca putem recunoaste persoane ce corespund tipului "pur" de sanguin sau de melancolic. Ceea ce înseamna ca exista mai multe tipuri de personalitate decât cele patru mentionate de Hippocrate. alti cercetatori au încercat sa adauge câte ceva la clasificarea lui Hippocrate. emotiv I I I Limfatic I Bilos i I 1 Lent. Masson. Delay. iar faptul de a fi minion si rotunjor. Totusi. marind. cu emotivitate a..i sociabilitatea. ea constituie o încercare interesanta de a pune în relatie o caracteristica biologica si o trasatura de personalitate (vom vedea ca exista puncte de continuitate între Hippocrate .i clasifica semenii este extrem de veche (sec.. numarul categoriilor sau punând în legatura caracteristici fizice cu personalitatea. un neuropsihiatru de origine germana.).ois Lelord .i cele mai recente studii facute asupra personalitatii). Paris. trist Taciturn.. impasibil Coleric. în 1925.276 Fran<. IVa. De-a IW1gul timpurilor. Chr. pp. P. De exemplu. majoritatea oamenilor însa nu se regasesc în acest tabel. Ernst Kretschmer1 asocia faptul de a fi înalt si slab cu o personalitate flegmatica si închisa în sine. pesimist Melancolic Aceasta clasificare este interesanta din mai multe motive: în primul rând ea arata ca dorinta omului de a-. 1964. TIPUL DE PERSONALITATE I C. pentru ca putem înca auzi spunându-se ca cineva ar fi "sanguin" sau "limfatic". 337-341.i Christophe Andre re neagra si fiere galbena.. de pilda.

numarul tipurilor de personalitate întâlnite este mai mare decât patru. astfel. atleticul si displasticul (pe care natura nu l-a prea rasfatat). patru mari tipuri de personalitate. în viata de zi cu zi. IJean Rochefort. visator Rezervat. Clint Eastwood im-! I Dar si în acest caz s-ar putea obiecta ca. decât saisprezece.Jugnot. Kretschmer n-a ramas indiferent la aceasta observatie si a admis ca exista o continuitate Între diversele tipuri de personalitate. Cele patru mari tipuri de personalitate dupa Kretschmer (1925) I ist ! FlzrCUL coleric simte Ventura.FILMEVito ROL Lino PERSONALITATE de ScundNici o de. Mai mult. acestea sunt clasificarile asa-zis categoriale. daca luam în calcul si formele mixte.represlab I Expansiv. stabileau existenta unor categorii de personalitati. cu o infinitate de forme intermediare. cea facuta de Hippocrate si cea facuta de Kretschmer. se Inaltînsiumeri. I sel. Si vom vedea numaidecât ce avantaje prezinta ele: pe baza lor pot fi facute descrieri sugestive ale unor tipuri umane.vecelorlalti si Danny Harvey Keitel Impulsiv. studiile statistice facute pe un numar mare de persoane au aratat ca relatiile existente între tipul fizic si personalitate nu erau câtusi de putin atât de clare pe cât credea Kretschmer.Teorii si modele ale personalitatii 277 tegorii. spontan. I Gerard pasibil. decât opt. ce pot fi lesne recunoscute în viata cotidiana. zentare DezvoltareÎNinferior Lat I Astenic. obtinând. Ambele clasificari. Putem sesiza însa si dezavantajele acestor clasificari categoriale: specia umana nu poate fi .

confortut cheltuielile de întretinere etc. În vederea unui test comparativ. Astfet si alti cercetatori au decis sa renunte la clasificarea personalitatilor pe categorii. care nu tine cont nici de marca. apoi le vom aplica o clasificare dimensionala. Este o clasificare categoriala. se stabilesc cel putin zece criterii de evaluare? Cum sa le evaluezi? Odata dimensiunea stabilita. care au adesea caracter continuu. caci performantele unui autoturism de oras si cele ale unui autoturism de teren. e mult prea variata. Dar mai pot clasifica masinile si altfel: notându-Ie de la O la la. patru sau saisprezece dimensiuniI când se stie ca si atunci când e vorba despre masîni. vom grupa autoturismele urbane într-o singura categorie. neîncrederea. o personalitate divizata în doua. precum: fiabilitatea. care sunt tipurile de întrebari gratie carora am avea certitudinea ca neîncrederea. de pilda. oare. difera. în favoarea unei clasificari pe dimenSLU111.2 78 Fran<. clasific masinile în functie de marca si modelul lor. nici de modelul masînii. în care voi regasi modelele fiecarei marci de autoturisme. Iar revistele de automobilism utilizeaza ambele tipuri de clasificari. în clase cu caracter discontinuu. de pilda. în functie de unele caracteristici. si doar aceasta dimensiune. Cum am putea însa proceda în abordarea dimensionala a personalitatii umane? Cele doua mari chestiuni cu care se confrunta cercetatorii sunt: Ce dimensiuni sa alegi? Cum ar putea fi. deci de ceva mult mai simplu decât o fiînta umana. sa zicem. ABORDARILE DIMENSIONALE ALE PERSONALITATII Sa începem cu o comparatie: eu. a fost corect evaluata? . Aceasta este o abordare dimensionala. Orice clasificare constituie o încercare de a împarti obiecte sau fenomene.ois Lelord si Christophe Andre redusa la câteva categorii de clasificare. ci ia în calcul doar calitatile acesteia.

ci doar sa va oferim o serie de exemple de clasificari dimensionale. în cadrul evaluarilor. Paris. submisiv rezervat oportunist 2 sociabil foarte inteligent stabil emotional au toritar entuziast consecvent P. Catell a început prin a studia toate cuvintele din limba engleza folosite pentru a descrie caracterul: acestea erau în numar de patru mii cinci sute! Regrupând sinonimele. Catell 9i echipa lui de psihologi 9i statisticieni au izbutit sa identifice 9aisp:ezece trasaturi de personalitate.Teorii 9i modele ale personalitatii 279 Încercarile de a raspunde acestor doua întrebari fac obiectul unei 9tiinte: psihometria. unele adjective apareau mereu asociate. Unul din pionierii clasificarilor dimensionale a fost psihologul american R. respectiv abordarea cantitativa a personalitatii.. Pichot. numarul cuvintelor a fost redus cam la doua sute. Apoi. Catell. Elaborat în anii cincizeci. altfel spus. Nu vom încerca sa va explicam metodele folosite de aceasta 9tiinta.2 DIMENSIUNILE TESTULUI 16PF retras mai putin inteligent instabil emotional.B. care a aplicat statistica la studiul psihologiei. ce pot fi evaluate la fiecare individ. 1991. care va vor convinge asupra amestecului de imaginatie 9i de rigoare de care dau dovada cercetatorii. ele evaluau aceea9i dimensiune a caracterului. printr-un test. s-a mai redus numarul acestor adjective. Dupa mai multi ani de cercetari. Evaluând personalitatea. Aceasta este o 9tiinta aparte. ale carei rezultate sunt facute cunoscute prin articole mai degraba ermetice. PUF. bazata pe observatii 9i statistici. evaluând mii de subiecti prin prisma acestor adjective 9i analizând rezultatele din punct de vedere statistic.. intitulat 16PF. . acest test continua sa fie utilizat 9i în prezent. Les Tests mentaux. Catell a sesizat ca.

Acest test a fost elaborat prin anii treizeci de catre Hattaway si Mckinley. între cele doua caracteristici extreme.J.ipocrit. recurgând la mai bine de cinci sute de Întrebari asupra propriei persoane. "Psychology and Psychiatry: psychometric and Neuropsychological Testing". Printr-o seama de analize statisti3 H. pentru a te "enerva ca Între prieteni" Scrieti pe o foaie de hârtie cele ~aisprezece dimensilUli ale testului si. Apoi. Williams Wilkins. schitati cinci rubrici libere. in: Synopsis of Psychiatry. si recent a fost revizuit3. Sadock. Cereti-i cuiva din cei apropiati sa faca o evaluare asupra voastra. . la fiecare linie. pp.r. 7e ed.fragil suspicios imagina tiv . retras agitat. veti compara evaluarea facuta de prietenul vostru cu autoevaluarea voastra. Discutati diferentele si încercati sa aflati motivatia lor. 224-226.. B. Baltimore. nelini~tit radical . Kaplan. 1970.fals". Dupa care. JA Grebb. Testul exploreaza zece componente ale personalitatii. Exercitiu: un joc de societate.. bifând o casuta la fiecare dimensiune. veti inversa rolurile. Clinicienii din întreaga lume recurg la testul ?vL'vIPI Minnesota Multiphasic Personality Inventory.280 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre neinhiba t . Gânditi-va totusi la un posibil arbitru.independent. nestapânit stapânire de sine '" tensiona t timid pu ternic încrezator pragmatic deschis placid conservator dependent impulsiv relaxa t La fiecare dimensiune subiectul obtine o nota intermediara între cele doua caracterizari extreme. va veti face propria evaluare. la care subiectul trebuie sa raspunda prin "adevarat" sau . Concomitent.

Tire Structure of Human Personality. Dupa numeroase studii si analize statistice. schema în care noi am mentionat si câteva personaje celebre: STABIL Castan LagaEe I. Introvertitul însa vadeste un mare control asupra propriei persoane. într-o viziune dimensionala asupra personalitatii. s-au stabilit criterii de validitate. . îsi urmareste propriile scopuri. Londra. îsi planifica toate actiunile. este spontan si sociabil.'TROVERTIT Profesorul T<-:. Joe DaHan (NEVROTIC) Clasificarea realizata de Eysenck 4 H. Methuen. tristete. sa se simta ravasit. este calm. 1970. se entuziasmeaza cu usurinta. te poti regasi în urmatoarea schema. Fiecare persoana poate fi situata între cele doua extreme. Când faci testul de personalitate al lui Eysenck. Eysenck propune o clasificare a personalitatii dupa doua mari axe: . gratie carora poti afla daca testul poarta amprenta starii mentale a subiectului sau daca acesta a încercat sa denatureze rezultatele într-un sens sau altul. revine repede la dispozitia sa obisnuita. regrete. .axa de nevrotism-stabilitate: "nevroticul" este usor si mereu afectat de tot soiul de emotii: anxietate. pe axa introversie-extraversie. dimpotriva.o axa de introversie-extroversie: individul extravertit se afla în cautarea recompenselor si a încurajarilor de tot felul.Teorii si modele ale personalitatii 281 ce complexe. rezervat. într-un loc oarecare al acesteia.rnesol Obelix Lucky Luke TIntin As:erix Mickey I 1 EXTROVERTIT Avereli DaI:on um~ 'ul C'ognon INSTABIL Donald apltanUi Str le' Haddack. Un model mai recent si aparent mai simplu este cel al unui cercetator englez.o. "Stabilul". Eysenck4. este putin emotiv. independent de orice circumstante exterioare. manifesta dependenta de mediul exterior. iar când se întâmpla ca ceva sa-I perturbe. Eysenck.J.

la care trebuie sa se raspunda prin "adevarat" sau "fals". testul lui Eysenck nu mai permite diferentierea lor. Cum însa cercetarea stiintifica are caracterul unei continue competitii. tranchilizantele reduc atât nevrotismul. cu alte cuvinte.R. Pe de alta parte. cât si pe oameni.282 Fran~bis Lelord si Christophe Andre Eysenck a adaugat o noua dimensiune. alti cercetatori au testat modelul lui Eysenck si i-au sesizat unele limite: daca majoritatea personalitatilor dificile au un scor ridicat de nevrotism. cât si introversia. La început. Unul dintre acestea a canalizat atentia comunitatii stiintifice: este vorba de modelul lui Robert Cloninger5. îsi va explora energic propriul me5 c. Cloninger a deosebit patru dimensiuni pe care le considera ca facând parte dintr-un temperament. cercetatorii au propus alte modele. impulsivitatea. Prin urmare. Pentru a solutiona aceste dificultati. Cautarea noului. pp. dar în mod diferit. ce contine cincizeci si sapte de întrebari usoare. egocentrismul. . testul înglobeaza multe dimensiuni diferite si nu permite sa se faca diferentieri îndeajuns de subtile între persoane. ceva probabil llmascut. 50. 1993. Dupa o seama de cercetari. Persoana sau copilasul. de la Universitatea din Saint-Louis. Cloninger "A Psychobiological Model of Personality and Character". psihotismul. Cele patru dimensiuni ale temperamentului dupa Cloninger 1. care are aceasta di- mensiune accentuata. caci se manifesta de timpuriu si este transmis ereditar. ceea ce te face sa te gândesti ca cele doua dimensiuni nu sunt complet independente una de alta. facute atât pe animalele de laborator. în care pot fi regasite caracteristici precum: impasibilitatea. el al propus un numar de sapte componente ale personalitatii. 975-990. cert tulburate afectiv. Archives of General Psychiatry. Modelul lui Eysenck constituie o etapa interesanta în evaluarea personalitatii. în special vizând personalitatea adevaratilor si falsilor gemeni. Aceste patru dimensiuni îsi vor pune amprenta asupra primelor cunostinte ale copilului. Aceste trei dimensiuni pot fi evaluate printr-un chestionar autoaplicat.

Spre deosebire de temperament. altruismul sunt caracteristicile asociate celei de-a doua dimensiuni. Autocontrolul. . stapânit de teama unor posibile consecinte. de a se supune pentru a evita surprizele neplacute. "domnul dependenta-de-rasplata" va comanda meniul sau favorit. Preîntâmpinarea pedepsei. 4. ca sa ?tie de ce sa se fereasca. Cloninger adauga alte trei dimensiuni. va evita constant frustrarea. Într-un ritm sustinut. Acceptarea ?i întelegerea celorlalti. o capacitate de a-?i stabili obiective. descurajare. uitând pâna ?i de foame. "domnul cautarea-noului" va dori sa încerce ceva nou. Tendinta de a-?i face griji. de sprijin. La modelul sau. o încredere în capacitatea de a-?i dirija propria viata ?i propriul mediu înconjurator. va cauta îndelung un loc de parcare. un alt fel de mâncare. Cooperarea. fara a resimti iritare. el crede ca definesc tocmai ceea ce se cheama caracter. de?i e în întârziere. 3. 2. de cât mai multe ?i dese recompense. de a se lasa prada îndoielii. despre care. mai degraba decât materialista. de asta data. "domnul perseverenta". în ciuda oboselii sau a sentimentului de frustrare. Tendinta de a continua o activitate. Sa dam un exemplu schematic ?i amuzant: la restaurant.Teorii ?i modele ale personalitatii 283 diu înconjurator. "domnul preîntâmpinarea-pedepsei" va încerca sa depisteze tot ce stomacul sau nu digera bine. Cele trei dimensiuni ale caracterului dupa Cloninger 1. de senzatia apartenentei la întregul univers. pe care-l savureaza anticipat. 2. va reactiona cu mult interes la nou. 3. caracterul va fi într-o mai mare masura influentat de experientele educative. de o viziune spiritualista. Nevoia de încuviintare din partea celorlalti. Perseverenta. Acestei componente îi este asociata o stima de sine. Autodepa$irea. Dependenta de rasplata. Persoanele la care aceasta dimensiune este accentuata sunt stapânite de sentimentul ca viata lor are un sens. empatia.

în urma unei faze de observatie. ca si în astronomie sau în medicina. Astfel. care îmi poate aduce si unele avantaje. în cazul în care vreau sa cumpar o masina de ocazie. pentru a vedea daca între ei exista deosebiri care ar fi putut "scapa" modelului etc. pot fi imaginate situatii sau experiente în care ipotezele sa fie cercetate. Chestionare special elaborate pentru evaluarea dimensiunilor la om fac posibila compararea rezultatelor obtinute de anumite persoane.Rezultatele pot face obiectul unor analize statistice. Ca si celelalte modele stiintifice autentice. de asemenea. De exemplu. indivizii cu rezultate similare. Prin urmare. cele patru dimensiuni ale temperamentului pot fi studiate pe animale. încep sa le acord încredere celorlalti. neîncrederea mea este doar o trasatura de personalitate.284 Fran<. .:oisLelord ?i Christophe Andre Modelul lui Cloninger poseda toate caracteristicile unor autentice ipoteze ?tiintifice: pot fi testa te. în permanenta ma dovedesc extrem de suspicios si nu izbutesc sa ma încred nici în cei mai bine in- . în scopul de a vedea daca cele ?apte componente sunt cu adevarat independente unele de altele. care va reusi sa explice mai bine datele noastre de observatie. cunoasterea progreseaza prin confruntarile dintre teorii si faptele de observatie. Daca aceasta neîncredere este redusa si daca. Daca. altfel spus. si modelul lui elo-ninger va cadea în desuetudine si va fi înlocuit de un altul. cu evaluarea lor prin alte testari realizate de alti psihologi sau cu relatarile celor ce le cunosc de multa vreme ?i care le-au observat în tot felul de situatii . Am mai putea compara. De pilda. CE ESTE O PERSONALITATE DIFICILA? Sa zicem ca eu sunt o personalitate neîncrezatoare. pot fi confirmate sau infirmate. prevenirea tulburarilor psihologice si perfectionarea psihoterapiilor. pentru a constata daca ele pot fi transmise ereditar. studiul personalitatii constituie un câmp de cercetare aflat în plina evolutie si care ar putea însemna un ajutor pretios în educatia copiilor. în schimb.

astfel. . suferinta propriei persoane sau celuilalt (sau amândurora). Aceste întrebari nu constituie un test diagnosticj cij mai curând. Evident ca aceste personalitati nu reprezinta toate tipurile de personalitati dificile pe care le puteti întâlni. op. Deci.Teorii si modele ale personalitatii 285 tentionati oamenij cu totii ma vor considera de îndata obositorj penibit eu însumi ma voi simti vesnic tensionat sij fara îndoialaj voi rata ocazia de a lega amici tii sau de a încheia o afacere buna. atât în vechile manuale de psihiatriej cât si în cele mai recente clasificari. familial si profesional. un subiect de reflectie asupra voastra. în cazul în care sesizati în propria persoana unele trasaturi ale personalitatilor dificile pe care vi le-am înfatisat. Astfelj la fiecare capitol exista o serie de întrebari care va vor face sa reflecta ti asupra propriei voastre personalitati. Dar mai exista si un al doilea obiectiv: si acesta ar fi de a va ajuta sa va cunoasteti si sa va întelegeti mai bine. Aceasta suferinta constituie un criteriu în diagnosticarea personalitatii dificile. cum ar fi cea facuta de Organizatia Mondiala a Sanatatiij sau de DSM-IV6. s-ar putea spune ca o personalitate devine dificila când unele trasaturi ale caracterului sau sunt mult prea accentuate sau rigide. inadaptate situatiilorj cauzând. Un prim obiectiv al acestei carti a fost acela de a va ajuta în confruntarea cu o personalitate dificila din propriul vostru anturaj. În cazul acestaj propria neîncredere ma face o autentica "personalitate dificila". ultima versiune a Asociatiei Psihiatrice Americane. cit. CUM AM CLASIFICAT PERSONALITATILE DIFICILE? Am optat pentru douasprezece mari tipuri de personalitati ce par sa se regaseasca în toate tarile si în toate timpurilej pentru ca întâlnim descrieri ale acestora în diverse variante. dar veti avea sansa de a le recunoaste. mai cu seama daca va gânditi 6 DSM-V: Manuel diagnostique et statistique des toubles mentaux.

au o . doi cumulus nu se aseamana întru totul. ele nu fac decât sa eticheteze oamenii.i Christophe Andre t.i sunt esentialmente neclasificabile? Este întru totul adevarat ca fiecare fiinta umana este unica t. norii. precum cumulo-nimbus. exista mai multe caractere decât "rubrici". Totut. meteorologii au identificat patru categorii distincte de nori: cumulus. identificând si definind criteriile personalitatii "borderline" (vezi capitolul XII). cirus t. ce pot fi regasite la doua sau trei tipuri diferite. Oare asta înseamna ca orice clasificare este zadarnica? Sa luam un exemplu dintr-un alt domeniu.i unele forme mixte. La ce bun sa clasifici oamenii? E un lucru pe care îl auzi adesea. Iata o clasificare simpla. Fireste. De pilda. când e vorba de clasificari în psihologie. Pentru psihiatri si psihologi. Faptul de a avea unele notiuni despre nori nu va zadarnici contemplarea unui cer magnific.i la formele mixte. nimbus. În acelasi fel. Sa continuam comparatia.i. zi de zi.i clasa.i în fiecare zi. Faptul de a avea unele notiuni despre nori va va ajuta sa faceti unele previziuDi asupra vremii. pe care le numaram pe degete. sa-i strânga laolalta într-o aceeat. dar îi poti include într-o aceeat. în materie de psihoterapii si de tratamente. soarele alcatuiesc un tablou. în acelasi timp.i "rubrica". Cerul nu este acelat. fac posibila o descriere precisa a unui cer noros.286 Fran<. asa cum nu exista doua caractere absolut identice. faptul de a cunoaste câteva tipuri de personalitati nu va va împiedica sa va pretuiti prietenii si relatiile. care sufera mult si care. la fel cum faptul de a cunoaste cât de cât personalitatile dificile va va ajuta sa le faceti fata mai bine. aceste câteva tipuri de nori. vântul. fara a încerca sa-i clasificati.i ca. identificarea anumitor tipuri de personalitate face posibila o mai buna întelegere a reactiilor acestora în diferite situatii si favorizeaza un progres continuu. stratus. din meteorologie. în orice sistem de clasificare.:oisLelord t. când fiintele umane sunt caracterizate de o infinita diversitate t. psihiatrii si psihologii au descoperit câteva reguli de baza ce trebuie respectate în psihoterapiile cu acesti pacienti. Totusi.

Ceea ce nu va va retine sa va si protejati. în cadrul seminariilor noastre. De pilda. al maladiilor sau al caracterelor. SA ACCEPTI. care i-ar oferi personalitatii dificile libertatea de a va face rau. toti vor sa-mi faca numai rau!" De aici decurge o întreaga gama de atitudini circumspecte si de comportamente ostile. fie ca 'e vorba de studiul norilor. care constituie un fel de consecinta logica a convingerii fundamentale. aflata înca în plina expansiune. În ultimul capitol al cartii veti gasi un tabel rezumativ. de a va prejudicia (si adesea de a-si face si siesi rau). Cum ai putea accepta asemenea personalitati. Prin urmare. necesitatea acceptarii personalitatilor dificile. Ele sunt necesare oricarei stiinte a naturii. Acest demers trimite la o abordare recenta. sA ÎNTELEGI. clasificarile prezinta un anumit interes. utilizata în psihoterapiile cognitive: atitudinile si comportamentele noastre vor fi determina te de câteva convingeri esentiale. unele din conduitele ei (lui) va vor deveni explicabile. când nu o data comportamentullor se vadeste a fi intolerabil si inacceptabil? Ceea ce noi va cerem este nu o acceptare pasiva. Am încercat. dar si pe ceilalti. la fiecare tip de personalitate.Teorii si modele ale personalitatii 287 atitudine ambivalenta fata de orice sprijin pe care l-ar putea pnmI. principala convingere a personalitatii paranoice va fi IINu pot sa ma încred în nimeni. Atunci când sustinem. sa evidentiem cazurile în care una sau mai multe convingeri erau cele care conditionau comportamentul subiectilor. suscitam deseori în rândul auditoriului dezaprobarea si dezacordul. al fluturilor. SA POTI FACE FATA PERSONALITATILOR DIFICILE La fiecare tip de personalitate dificila am încercat sa va explicam în ce fel el sau ea se percepe pe sine. Mai curând e vorba de a-i accepta existenta în calitatea ei de fiinta umana. Când veti fi înteles punctul ei (lui) de vedere asupra lumii si asupra propriei persoane. dobândite din copilarie. .

Asta nu va va împiedica sa va adaptati situatiei si sa faceti altceva în acea zi. personalitatile dificile sunt aidoma fenomenelor naturale: exista dintotdeauna si vor continua sa existe de-a pururea. veti putea sa le "dibuiti". Ei bine.288 Fran~ois Lelord si Christophe Andre înca O comparatie. vedeti ca cerul este înnorat si sufla un vânt puternic. nu le reusesc t'i de care. suspicios. ele au dezvoltat comportamente care. de terapeut.. când va treziti. cum ar fi si daca te-ai mânia pe vreme ori pe legile gravitatiei. Sunt sfaturi izvorâte din exprienta noastra de psihiatru. În aceasta carte noi v-am oferit câteva îndrumari cu privire la fiecare tip de personalitate. Sunteti în vacanta. dar si de fiinte umane care se confrunta cu dificultatile inerente ale vietii în comun . Cine ar alege deliberat sa fie excesiv de anxios. A doua zi însa. am putea spune. Iata t'i un motiv pentru care ar trebui sa acceptati personalitatile dificile: acestea n-au nici o vina de a se fi nascut cu o asemenea fire. Va simtiti înciudati. nu sunt complet responsabile. nu si-au ales singure tipul de personalitate. la mare. Amestec de ereditate t'i educatie. . atunci veti reusi sa faceti fata mai bine problemelor pe care le ridica. si totusi nu veti avea o rabufnire de furie doar pentru atâta lucru. cel mai adesea. sa le acceptati (în sensul în care întelegem noi acest cuvânt). de impulsiv. veti capata un "simt" al personalitatilor dificile. mult prea dependent de ceilalti sau obsedat de detalii? O respingere n-a ameliorat niciodata starea cuiva. si ati planificat pentru a doua zi o excursie cu vaporul. Faptul de a-i accepta constituie adesea un prim pas necesar pentru a-i determina sa-t'i schimbe unele comportamente. cu atât mai mult cu cât e vorba de oameni cu probleme.. s-ar putea spune ca vi se pare natural ca la mare sa fie si vreme urâta. Daca veti reusi sa întelegeti mai bine personalitatile dificile. A te revolta ar fi la fel de lipsit de sens.

Dar cum s-ar putea vorbi de schimbare în cazul acelor persoane al caror fel de a fi este problematic? Depinde. aceasta schimbare este problematica. si schimbarea . se desfa~oara adesea într-un mod incon~tient. nici una din aceste întrebari nu are un raspuns simplu . Atraice corespunde înseamna A TE SCHIMBA "Când se dovede~te ca te-ai în~elat." PAUL VALERY mânând însa tu însuti. dupa care am îmbatrânit împreuna. a te schimba pentru aprogresiva. între semenii no~tri ~inoi. totul numai de subiect? Sau ar trebui ca anturajul sa faca presiuni asupra subiectului.. Acest proces de schimbare. Numai ca altceva trebuie sa-ti spui: ~tiu deja . îti zici: data viitoare voi ~ti cum sa fac. raunui efort de ajustare te adapta. un anturaj pe care comportamentul lui l-a sâcâit ~i l-a facut sa patimeasca destul? E oare necesara interventia psihiatrului pentru a-i modifica unele trasaturi de personalitate? Ne îndoim. apoi m-am venerat..Concluzie Personalitatile dificile . În cazul personalitatilor dificile. "M-am urât mai întâi. încompleta. imperfecta. oare.

Cont'tientizam faptul ca felul nostru de a fi 1 F. care poate compLme simfonii si trimite nave cosmice pe Marte. a Study of 291 World-Famous Men". se dovedeste cu totul neputincioasa când e vorba de a modifica unele deprinderi comportamentale? Fara îndoiala. care au putut schimba cursul istoriei. în rândurile acestora. este mare... Acesti barbati. este atât de dificil sa te schilnbi? "Mereu am fost asa!" Personalitatea se edifica înca din primele zile de viata (putându-se vorbi chiar de o predispozitie genetica a trasaturilor de personalitate).. si acest caracter la gloria lor? Ar fi rezistat. 165. cea mai mare parte a timpului ele se dovedesc putin adaptate vietii cotidiene . oare. pp. "Creativity and Psychopatology. precum Pasteur si Clemanceau... si cu pesimismul ce-i caracterizeaza întreaga opera. Si lucrul acesta este valabil si în cazul unor personalitati de exceptie: un studiul extrem de interesant facut pe circa trei sute de oameni celebri din ultimele doua secole a stabilit ca. oare.. Cum sa explici ca mintea umana.?\. proportia de personalitati dificile. Post. 1994. " Prin aceste cuvinte.havul din fire n-are lcecuire". Dar. . Toate epocile si limbile abunda în proverbe ce oglindesc acelasi lucru: . . la urma urmei. scriitorul italian Cesare Pavese pune în lumina un adevar crud: este cumplicat de greu sa-ti schimbi propria personalitate. ca sa nu spunem patologice. Din ce motive.0J-ai cum sa te nasti din nou". nu a contribuit. British Joumal of Psychiatry. oare. al stiintelor sau al artelor. nu-si putusera schimba însa propriul caracter.290 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ce am sa fac data viitoare . creativitate a unor mari artisti la o psihoterapie sau la un tratament antidepresiv adecvat? Daca Churchill n-ar fi fost înzestrat cu o personalitate dificila accentuata t'i cu alcoolismullui. Se re gasesc aici si multe din gloriile noastre nationale. ar fi dat oare dovada de aceeasi hotarâre în fata lui Hitler t'i a amenintarii naziste? Dar daca personalitatile dificile se pot dovedi a fi utile în circumstante neobit'nuite. 22-34. sa-ti schimbi felul de a fi reprezinta cea mai dificila tentativa posibila.

Sa-I ascultam pe . sa fiu mai putin sensibila la critici. probabil.. direct. douazeci si sapte de ani. Sa o ascultam pe Marie-Laure. tinându-ma de-o parte. a~ mai face oare ceva. prin remarci sau critici. printr-o distantare si o racire a relatiilor.. ori indirect. Totusi. de multe ori. cu atât mai mari vor fi eforturile de a o modifica. secretara. îmi pare cumplit de greu. ceva atât de complicat ~i necesitând un efort de durata. de fapt. aceste mesaje din partea anturajului nu sunt mereu luate în considerare sau acceptate ca fondate: nu e niciodata simplu sa-ti reconsideri propriile atitudini ("Nu ma enervez deloc. În general. personalitate evitanta. nici n-am încercat vreodata sa ma debarasez de propriile mele convingeri ~i deprinderi. ce problema?" Cum felul lor de a fi s-a conturat înca de timpuriu. a oricarui proces de schimbare. o corvoada. adica. aprecierea lor ~i încercam sa ma protejez cum puteam. duce la un sentiment de descurajare anticipat la subiectii care ar dori sa se schimbe. personalitatile de Tip A). $tiu ca ar trebui safiu mai deschisa. Gândindu-ma mai bine. Dupa câtiva ani în care afost tot ce am avut în minte. ceea ce.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 291 ar cam trebui schimbat abia pe la 20-30 de ani.0 problema. când anumite deprinderi sunt deja adânc înradacinate. Mai mult. nici nu valoram mare lucru ~i e mai bine sa nu afle ~i ceilalti acest lucru. va vor spune. anturajul familial.. încât renunt din start. subiectii cu personalitati dificile nu-si percep întotdeauna propriile comportamente ca fiind rigide. încerc numai sa-ti explic". constientizarea problemei pe care o ridica ceilalti este. îmi dau seama ca. m-a~ mai putea schimba? . amical sau profesional este cel care le atrage atentia asupra comportamentelor lor. ~i atât! De când ma ~tiu sunt a~a:când eram copil. Cu cât dobândim mai de timpuriu o deprindere comportamentala. ma înspâimântau privirea celorlalti. Dar nu izbutesc. sa-mi pun mai putine întrebari despre valoarea mea în ochii celorlalti . de multe ori. prima etapa. indispensabila. Parintii mei mi-au transmis modul lor de a vedea lucrurile: nu suntem nici cine ~tie cine. sa merg spre ceilalti. ceea ce ma face sa ma simt grozav de îndurerata de fiecare data. Bun! Ajung la concluzia asta mereu.

Dar viata de zi cu zi pe care o împarteam cu o persoana care nu avea aceleasi deprinderi ca mine s-a dovedit.. carora le semanam. La un moment dat. în fond. si care ma suportau asa cum eram. în cazul meu. într-o oarecare masura. patruzeci t'i patru de ani. Pâna atunci. nu-mi exteriorizez usor emotiile. care la început o fascinase. am facut chiar o psihanaliza. Când am izbutit sa ma detasez de tot. a fi un iad. Asa se face ca baiatLtl.:oisLelord ~i Christophe Andre Jean-Philippe. De-abia de când eu si iubita mea ne-am decis sa locuim împreuna am început sa-mi dau seama. în timpul certurilor noastre o facusem isterica. îmi place ca lucrurile sa fie la locul lor... începuse sa faca dezordine dinadins. Iata ce ne dezvaluie Odile. cafelul meu de a fi îmi crea problerne. tendinta incoercibila de a ne repeta gret'elile sistematic. Chiar identificate corect. patruzeci t'i cinci de ani. mai ales despre ceea ce tinusem în mine si ma facea sa sufar. de a se manifesta când ne confruntam cu ceea ce am putea numi "situatii-cheie". infirmiera. încât încep sa ma întreb daca nu cumva pretind prea mult de la mine. Sunt un tip cu maniile mele. pentru prima data.. statusem cu parintii. Îmi reprosa mereu ca acord mai mult timp muncii sau diferitelor obiecte decât ei. Eram cumplit de nefericit ?i ne-am despartit pâna la urma. în ciuda tuturor intentiilor t'i deciziilor noastre. inginer. încetul cu încetul sfârsise prin a o exaspera. sa ma critice în fata prietenilor no?tri. trasaturile noastre de caracter au remarcabila tendinta de a persevera si. Am citit carti. "Este ceva mai puternic decât mine!" Freud t'i psihanalit'tii au identificat "compulsia la repetitie". sa ravaseasca totul. De atâtea ori am încercat sa ma schimb. personalitate pasiv-agresiva. ea avea dreptate.292 Fran<. personalitate obsesionala. am realizat ca. Sunt cam ca un elev . sunt încapatânat . nu o data. Ea era însa opusul meu. sa le dea tot felul de detalii vexante despre mine . [-am purtat pica mult timp si. destul de curând. Era prima oara când cineva se apropiase de mine si au aparut problemele. am nevoie de exactitate si regularitate. Cred ca ajunsesem sa înteleg mai multe lucruri despre mine si despre lume. am urmat sfaturile celor apropiati. daca asta mai e cu putinta cumva.

douazeci . Apa pi eu. chiar daca eram la trei papi de casa. demonstra ca precautiile ei fusesera justificate.. totul parea sa-i dea dreptate. Mama supraestima orice incident care. cât am fost mici. uneori anumite trasaturi de caracter./J Dej'i ridica numewase probleme. prezinta unele avantaje: subiectul cu personalitate dependenta capata sprijin. Când ajunseseram sa mergem la petreceri trebuia sa telefonam odata ajunpi acolo. Casa noastra era cam ca o statie orbitala pi cea mai mica escapada parea mai dificila pi mai primejdioasa chiar decât un zbor în spatiu! Când mergeam la plaja. dej'i excesive.. rareori se întâmpla ca obsesionaiui sa-j'i uite cheile . La fiecare grepeala.. apoi însa reîncepe totul.. pe masura ce se scurg zilele. dar subiectii tocmai aici îj'i vor gasi uneori justificarea propriilor convingeri . firepte ca nu ne lipseau ochelarii de soare. sau cum vecinul nostru fusese lovit de o mapina când iepise singur cu bicicleta. câteva zile lucrurile par sa mearga ceva mai bine.Concluzie: Personalitatile dificile j'i schimbarea 2 93 recalcitrant. care la începutul anului pcolar are numai intentii bune pi care. raportate la marea masa a inconvenientelor adiacente.. paranoicul nu e deloc uj'or de tras pe sfoara. ~i recapata apucaturile rele. ne-a supraprotejat. Aceste "beneficii secundare" sunt derizorii. primele ei vorbe erau: "Ti-am spus eu!" Cum vedea peste tot pericole posibile. Sa-I ascultam pe Hadrien. se întâmpla sa ne convinga pi pe noi de punctul ei de vedere. În ochii nOptri de copii. credea ea.. pi instantaneu ma preschimb într-un copil îmbufnat pi ostil.i comportamente. Cum am mentionat deja în lucrarea de fata.i patru de ani. tot felul de încaltari care sa ne fereasca de întepaturile aricilor de mare. student.. Îpi avea stond ei de istorioare moralizatoare pi ne tot povestea cum singura data când o lasase pe sora mea sa doarma la o prietena se întorsese cu o bronpita. "Am motive temeinice sa ma port astfel. Mama era o personalitate hiperanxioasa pi. De-abia la adolescenta am realizat ca viata era posibila pifara tot acel talmep-balmep de precautii sufocante . . creme solare etc. atitudinile adoptate de personalitatile dificile nu sunt niciodata cu totul nejustificate. Este suficien sa fiu pusa în situatii în care am impresia ca mi se impune ceva. neînsotit de parinti. mersul lumii era cel pe care ni-l înfatipa ea..

i sa dorim sa ne schimbam unele deprinderi: de pilda.. ori".. Asta sunt eu pi nu vad de ce m-ap schimba.i sa acceptam. cu calitatile ~i defectele ei.i nu de a le cultiva frenetic. Cei ce ma cunosc ptiu ca nu e cazul sa se puna cu mine.i sa faci este de a te deta.. identitate a noastra.tienti de faptul ca aceasta schimbare nu va repune serios în chestiune ceea ce suntem.. personalitate de Tip A. saizeci si patru de ani. la urma urmei. stapânite de teama de a nu mai fi ele însele .i e mai bine sa nu "ma calci pe coada". care vor refuza adesea sa se angajeze într-un proces de schimbare.inu o garantie a libertatii individului.... suntem dispu. mai maleabil.a un pic de acele trasaturi. Lucien. nici unul nu încearca . când vor sa califice munca lor cu personalitatile patologice. vorbesc de ameliorare sau de adaptabilitate..i daca este cazul. cum ti-ai pierde sufletul. riscul de "a-ti schimba personalitatea" ramâne pur teoretic. în care autoelogierea propriilor insuficiente te face orb si surd la dezavantajele lor.i nici nu dore. .. Cu atât mai rau pentru cei cu care ma cert. mai optimist.. fost contramaistru. mai putin gelos. De cele mai multe ori suntem con.:oisLelord ~i Christophe Andre "Este personalitatea mea!/J Suntem putemic ata~ati. Vom vedea ceva mai departe ca majoritatea psihiatrilor ..a.i a pierde propria personalitate staruie în mintea multor oameni. într-o masura însemnata. ~i e normal sa fie a. Dar nu întotdeauna e cazul personalitatilor dificile. dar se întâmpla sa ma satur sa tot încerc sa ma controlez. se destainuie: Nu-mi place sa cedez t. . Dar acest atasament fata de propriile defecte reprezinta o forma aparte de "cult al personalitatii".. caci aceasta reprezinta.294 Fran<. vrei sa fii mai putin anxios. Dar se întâmpla . sunt genul "ori.i de a-. de personalitatea noastra. ma simt bine apa cum sunt. Dar confuzia între a schimba personalitatea .i psihologilor.. trasaturile patologice de caracter constituie un handicap. nu? . iar cel mai bun mijloc de a accede la ceea ce vrei cu adevarat sa fii . doar n-o sa ajung acum o cârpa doar sa le fiu celorlalti pe plac..te sa opereze o schimbare radicala .i. . Totu~i. mai putin susceptibil etc....i "pierde personalitatea". Uneori îmi dau seama ca întrec orice limita.. Totu.

Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 295 Egc:-sintonie si ego-distonie In psihiatrie si psihologie. Ceea ce nu garanteaza succesul. câta vreme n-ai trecut de la un tabagism ego-sintonic. Poate pentru ca sufera mai mult din pricina propriilor atitudini. Invers. de- . are o mare însemnatate. pe lânga simptomele în sine.tice ca parte integranta a personalitatii sale. Este constient de caracterul rigid al conduitelor sale si ar vrea sa se dezbare de ele. de pilda). o atitudine mai toleranta fata de propriile hliburari. De pilda. Majoritatea personalitatilor dificile sunt ego-sintonice. Nu are nici un rost sa încerci sa te lasi de fumat. e necesara presiune a celor apropiati. De multe ori. corespunzâl1d mai mult sau mai putin propriilor valori sau viziuni asupra lumii. fobicul se va simti rusinat de temerile sale etc. depresive. unele tipuri de personalitati dificile (anxioase. . Subiectul îsi considera aspectele negative problemc:. adica în momentul în care propriul comportament tabacic le va deveni indezirabil. felul în care indivizii îsi percep propriile dificultati. Iar atunci. motivatia schimbarii este mai mica decât la "ego-distonie". De unde si rezistenta lor la schimbare. dar îl face totusi posibil. Individul percepe un caracter intru ziv al problemelor sale. tabacologilor le este bine Clmoscut acest fenomen si stiu ca pacientii lor nu vor fi cu adevarat gata de "întarcat" decât atunci când vor fi "motivati". este numita "ego-sintonica". care-l determina sa actioneze într-o maniera ce nu corespunde propriilor valori sau acelei imagini pe care ar vrea sa o aiba despre sine. pentru ca respectiva persoana sa îsi puna o serie de întrebari asupra ei si sa-si reconsidere propriile atitudini. În unele cazuri.. la unul ego-dis tonic. respectiva persoana va fi stânjenita de propriile ei defecte: subiectul deprimat se va revolta împotriva propriei incapacitati de-a actiona. ce oscileaza între ignorare si acceptare. a împrejurarilor sau o succesiune de dificultati si esecuri (o depresie. O raportare de acest tip la propriile simptome este numita "ego-distonica". Rareori se întâmpla ca un subiect cu personalitate dificila sa fie motivat sa se schimbe. si le accepta sau nu.

:oisLelord si Christophe Andre pendente) îsi constientizeaza. Presiunile exercitate asupra unui subiect. se preschimba rapid într-o respingere a insului cu o personalitate dificila. mai mult sau mai putin directe. dezamagita). stau la originea multor presiuni si interventii. pot fi traite negativ si percepute drept coercitive.... pentru a-l determina sa se schimbe. dar uneori si durerea de a vedea ca cineva la care tii e captivul unor atitudini autodistructive. narcisice.. care considera ca a facut eforturi în acest sens.296 Fran<. ales totusi în deplina cunostinta de cauza. Iritarea sau stinghereala resimtite în fata unei personalitati dificile. care în fond nu ceruse nimic nimanui. nici ajutorul. pentru care nimic nu e mai suspect decât fraze gen: lIn-are de ce sa-ti fie teama. oare.. Iar în unele cazuri. se poate întâmpla chiar ca subiectul sa fie întarit în convingerile lui: este cazul subiectilor cu personalitate paranoica. ). SA-I AJUTI SA SE SCHIMBE De multe ori. sperantele pierdute de schimbare ale anturajului. Tipul A). pentru ca unul din cei doi. anumite cupluri se desfac. ulterior. de asemenea.. si va fi." Deseori însa. Exista. Dorinta de a-l face pe celalalt sa se schimbe constituie si izvorul multor deceptii conjugale: sunt cupluri care se constituie pentru ca unul dintre parteneri nutreste dorinta idealizata de a-l schimba pe celalalt (o femeie se va casatori cu un alcoolic sperând ca îl va ajuta sa se lase de bautura . propriul anturaj e cel care determina o schimbare. nici oprobriuL . In fine. nu-ti vrem decât binele" . La Rochefoucauld spunea: "Suntem cât se poate de darnici când e vorba sa dam sfaturi.. uneori mai mult decât altele (paranoice. plictisit ca ea "nu se mai maturizeaza odata" . reguli simple care sa permita cresterea eficacitatii eforturilor de schimbare? Ele v-au fost oferite pe tot . propria lor tulburare. nu s-a putut adapta evolutiei preferintelor celuilalt (un barbat va rupe relatia cu o femeie mai tânara si foarte dependenta. tocmai intentiile si sfaturile bune genereaza tot soiul de probleme.

daca nu întrezare9ti vuh1erabilitatea în spatele acelei atitudini incomode. Mi-am dat seama însa ca asta nu ar ajuta la nimic. am specificat ce anume tolerez fii ce nu... el cauta sa se convinga ca le era superior celorlalti. Narcisismul unuia din colegii mei ma agasa la culme. $i. Daca nu e9ti atent la acest prim considerent. La un moment dat am fost tentat sa i-o spun verde în fata. ci din teama: aceasta personalitate dificila e stapânita de teama de a fi abandonata. El facea totul sa atraga atentia clientilor. De fapt. conflictele noastre erau frecvente.Concluzie: Personalitatile dificile 9i schimbarea 297 parcursul lucrarii. în ceea ce îl privefite.. iar eu am trasat unele limite. am avut nifite explicatii cu el. $i atunci. eu. ca uneori trebuie sa te pui în valoare. care pâna atunci fusesem încredintat ca valoarea îti este cunoscuta chiar daca ramâi în umbra . sA ÎNTELEGI SI SA ACCEPTI De regula. mi-am dat seama ca aveam ceva de învatat de la el. un subiect cu o personalitate dificila nu se comporta într-o maniera problematica din placere. considera ca totul i se datoreaza lui fii ca. de a fi ori de a-i pune pe cei dragi în pericol. în cele din urma. sa încerci sa te evidentiezi. Sa-I ascultam pe Simon. Nu trebuie confundata o asemenea comprehensiune cu la9itatea sau cu indiferenta. vei urma calea ce duce drept spre conflicte sau neîntelegeri. Faptul de a-i fi sesizat racila m-a ajutat sa-I înteleg fii sa-I suport mai bine. dar iata câteva care sintetizeaza principalele aspecte . Si nici nu trebuie sa genereze atitudini ce tin de o "psihologie de tejghea". arhitect. La început. presarate de ceea ce unii psihologi numesc "interpretari salbatice": "Sarmanul meu . agresata. fii ca în unele privinte nu grefiea: de pilda. patruzeci 9i noua de ani. sau sa nu-i mai dau deloc o serie de informatii importante. mi era dispus safaca nimic pentru ceilalti. . fii sa apara "garnisit" cu tot soiul de merite în fata lor. neînteleasa. am descoperit ca nu era deloc atât de sigur pe el cum parea. Mai apoi însa... fii conlucrarea a devenit posibila: el fitie pâna unde poate merge iar eu admit sa-I las pe el sa se ocupe de unele detalii.

i-a con....oieste motivat sa se schimbe..... caci mi se parea ca nu se prea ocupa de copil. Nu ma îndoiam nici o clipa ca va :.oisLelord . în final. care. ca nu-i arata afectiunea pe care eu mi-a. O data cu na:... Mai cu seama când vorbe.tientizat problema . ci e vorba de a te barasa de acele reguli respectate pâna atunci .. daca te comporti în felul asta. are .ote despre tine..Oi hristophe Andre C prieten.. la o reflectie asupra propriei persoane: cum se face ca nu toleram cutare sau cutare comportament la care altii nu reactioneaza atât de puternic ca noi? În virhltea carora din propriile valori reactionam astfel? Si prin ce sunt aceste valori superioare celor ale persoanei pe care pretindem ca încercam s-o facem sa se schimbe? Ce am putea învata de la subiectul cu o personalitate dificila.orschizoid.i aprecierile facute asupra personalitatilor dificile sunt o marturie a propriilor slabiciuni. " Faptul de a-l accepta pe celalalt conduce.. se explica prin aceea ca schimbarea reprezinta un proces de "demolare-reconstructie" îndelungat ..oipartile lui bune? ::\"eplacerile pe care ni le pricinuiesc . Cum scria malitios Paul Valery: "Tot ce spui vorbe.ria ta . mi-amintesc ca pe vremea când l-am cunoscut avea o porecla "Autistul" .. Nu se rezuma totul la deprinderea unor reguli de conduita.. ceea ce ar fi simplu ..i pentru un copil.i atunci când subiectul ...tesc...i numeroasele "recidive" ce-l însotesc. înseamna ca ai o problema seioasa care presupun ca vine din copili'. treizeci.terea primului copil.fi dorit sa i-o arate.i chibzuiesc înainte de a deschide gura .i anevoios.. ca toti de altfel..ti despre altul.i cinci de ani.. chiar . am început sa ma nelini:..tisa se poarte .298 Fran<." sA RECUNOSTI DIFICULTATEA PE CARE O IMPLICA SCHIMBAREA Faptul ca propria schimbare este atât de dificila. Sa o ascultam pe Natacha.. una din primele reguli este de a-i lasa subiectului timp ca sa "digere" schimbarea . Fapt ce explica durata acestui proces de schimbar2 . În aceasta privinta. Mie însa îmi plac oamenii care stau :. medic: Sotul meu e u:.

Poti conta pe ea si asta îmi prinde bine.Concluzie: Personalitatile dificile t. sa respect un anumit orar.i doi de ani. a "crescut" o data cu baiatul nostru. Mai apoi m-am potolit. sotul meu a învatat cum sa-i arate fiului sau întreaga afectiune si amândoi par sa se înteleaga de minune. Apoi m-am linistit si m-am gândit ca ar fi mai bine sa-I las în pace. daca-i respectai tabieturile si maniile. cu atât parea ca se blocheaza mai tare. De mai multe ori s-a întâmplat sa ma ajute sa ies din situatii profesionale delicate.i schimbarea 299 cu copiii lui . fusese singurul copilla parinti si nu stia nimic despre bebelusi. când abia ma angajasem la aceasta firma... Vrea ca totul sa fie la 10cuI lui. O alta regula importanta va fi aceea de a accepta schimbarile imperfecte sau incomplete: felul de a fi al personalitatilor dificile rezida într-o istorie personala (t. îi spuneam ca e pisaloaga. salariata: Colega mea de birou este o maniaca. Si nici ea nu mai cauta sa-mi impuna regulile ei. Încetul cu încetul s-a schimbat.te Yanne. Nu-i mai faceam observatii. fata de cele ce nu incomodeaza prea tare. Dar ma aratam încântata când se comporta asa cum doream. începusem sa ma tem ca nu cumva fiul nostru sa aiba de suferit cu un tata atât de rezervat. sa refac totul la cea mai mica greseala . dupa ce ma încercase chiar gândul demisiei.. patruzeci t. Am decis sa negociez cu ea. Un adevarat sclavaj. Deocamdata. dar cu mine nu i-a mers! În opt zile ajunsesem la razboi! Trebuia sa aranjez totul cum voia ea.. Izbutise sa o îngemmcheze pe cea de dinaintea mea. o data ce am constatat ca avea si calitati: era serviabila si binevoitoare. În primele luni.i uneori Într-un temperament biologic) pe care ar fi atunci absurd sa doret. Ma revoltam. sa fie totul aranjat dupa cum doreste ea. . Iata ce ne povestet. dar cu cât îl certam mai mult.. la început. care acum are trei ani.. îsi adora tatal si stie ca si acesta îl iubeste. La urma urmei. Cum suntem în acelasi birou si materialul cu care lucram este acelasi.. Iar sotul meu a devenit ceva mai extravertit si cu restul familiei . nu-i mai dictam cum sa se poarte cu fiul nostru. Si atunci ma arat mai toleranta fata de unele din maniile ei.. caci eu sunt cam cu capul în nori. îi faceam o multime de reprosuri. însa treptat. eu si colega mea aveam mari conflicte. Brusc.ti sa-I "corijezi" în proportie de 100%. ne întelegem . ceea ce n-a fost greu.

treizeci tii trei de ani. sa pornesti de la situatii concrete. chiar daca un anume fel de a fi pare sa prezinte o serie de avantaje (sa fii maleabil si nu rigid. decât de la tot felul de principii marete. decât în functie de situatiile sau persoanele cu care se confrunta. principala întrebare ce se ridica este: "În numele a ce îl presezi sa-si schimbe felul de a fi?". sa vorbe titi de comportament si nu de persoana. În al doilea rând. autonom si nu dependent . deoarece se poate întâmpla ca ele sa le întoarca în propriul lor avantaj ("Mi-ai spus ca nu trebuie sa le cer altora parerea. e mai bine sa vorbetiti de propriile trebuinte. prestabilite. casnica. Motivatia de schimbare variaza în fiecare caz în parte: subiectul cu o personalitate dificila îsi va schimba atitudinile când ceilalti îi vorbesc sincer. disputele violente erau ingredientul constant al casniciei noastre. eu n-am sa mai spun nimic . vine sa confirme acest lucru. despre problemele pe care el le genereaza. vreme îndelungata. Asa ca este inutil sa supralicitam prin norme suplimentare. decât de obligatiile interlocutorului.. "Ce drept am sa stabilesc ce e bine si ce e rau si sa-i impun eu sau sa-i sugerez asta celuilalt?" Raspunsul este simplu: nu trebuie înfatisate lucrurile în lumina asta. si tocmai aceasta este problema lor: ele actioneaza mai mult dupa propriile reguli. În primul rând. ei bine. iata rezultatul.. Iar marturisirea Marinei. Orice demers normativ sau moralizator nu-si va dovedi o prea mare eficienta în a-l motiva pe celalalt sa se schimbe.. "ca tre- . cum am încercat sa aratam pe tot parcursul acestei lucrari. Îi spuneam atunci ca e nebun. ). Gelozia sotului meu nu cunoa~te masura. Iata de ce. fara urma de agresivitate. optimist si nu pesimist. a~a ca.") sau le vor caricaturiza ("Daca-n casa asta nu ai voie sa faci nici un fel de comentarii. sa descrii si nu sa condamni etc.3 O O Fran~ois Lelord si Christophe Andre sA NU-I FACETI MORALA Când vrei sa faci pe cineva sa se schimbe.. ")... ca delireaza. pentru ca viziunea personalitatilor dificile asupra lucrurilor este mult prea rigida si normativa. pentru ca nimanui nu-i place sa fie tratat ca un copil caruia-i spui ce e bine si ce e rau.

pentru a obtine ceea ce doreste. NU CEDATI ÎN PRIVINTA ASPECTELOR ESENTIALE Anturajul personalitatilor dificile. iar când e vorba de propria ei persoana. De fiecare data reu?e?te sa-i exaspereze pe toti. dar au avut mai mult efect decât predicile mele anterioare. presiunea este constanta. un pic din la?itate.aizeci si unu de ani.te în intensitate: accesele de furie. Toti ceilalti din familie îi fac jocul un pic din obi?nuinta....ifamilia.. pe lânga faptul ca nu mai degenerau în certuri. caci voiam cu orice pret sa-mi înteleg mai bine sotul. ea monopolizeaza întreaga conversatie. s. caci nu pridide?te cu sfaturile ?i î?i tot lauda sotul ?i copiii. De pilda. culpabilizare . E un lucru de care evident ca îsi va aminti de fiece data . Sa o ascultam pe Nicole. ca eram libera sa fac ce vreau ?i sa vorbesc cu cine vreau .. au devenit din ce în ce mai rare. Si cred ca am izbutit sa-i potolesc gelozia . vor fi tentate sa c~deze la exigentele acestor personalitati si sa le faca jocuL . nu suporta sa se faca vreo observatie. iar în cazul în care refuzi sa i te supui. lacrimi. În plus. începusem sa-i împarta?esc emotiile resimtite: îi spuneam ca ma întrista faptul ca nu avea încredere în mine sau ca eram mânioasa când încerca sa îmi îngradeasca libertatea . în loc de a riposta vehement la suspiciunile lui. simtul umorului efoarte redus. sa-i patrund gândurile: el a refuzat sa mearga sau macar sa ma însoteasca. Desigur ca nu primise prea bine toate astea... ea spores. atunci când ne strângem cu totii. Iar discutiile noastre. Psihiatrul m-a ajutat sa reflectez asupra mea dar. ce nu au seaman în inteligenta ?i frumusete. daca veti ceda de prea multe ori.. pare sa zica ea. Una din nurorile mele are o fire extrem de autoritara ?i. Dupa o vreme.ischimbarea 3 O1 buie sa se caute". mai cu seama sa con?tientizez ca trebuia sa-mi schimb total comportamentul fata de sotul meu. personalitatea dificila va fi convinsa ca-i suficient sa insiste.Concluzie: Personalitatile dificile s. sau pentru a evita orice i .. Dar. pensionara. Intr-adevar.. îmbufniri. mai cu seama persoanele apropiate s.. ca nu accept sa ma controleze. am consultat un psihiatru.

caci daca ceva nu-i este pe plac.3 O2 Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre discutii. am fost de partea lui de la bun început. Cu personalitatile dificile . Odata însa.gresiva ntele sa-?i aspecte. sa nu mai dea lectii de pedagogie. iar ea.Acceptati o schimbare a prointatemeri as. când nora mea a reaparut la reuniunile familiale. comportamentul totul ebuinte difici. am constatat cu totii ca era mult mai rezervata. numaidecât se îmbufneaza. intrat de curând în familia noastra. sotul celei mai mici dintre fiicele mele. Cum consideram ca procedase cum trebuie. ~i chiar el î~ifacea o multime de repro~uri. Noi evitam sa-i facem observatii. Ea s-a suparat. iar vreo ~ase luni nu ~i-a mai facut aparitia. s-a enervat.. ~i n-o mai vedem saptamâni întregi.. de atunci. Într-adevar. se abtine sa-i critice la tot pasul pe ceilalti . Cred ca-i prinsese bine lectia. ~i i-a cerut sa-~i pastreze sfaturile pentru ea.Trasati o imagine claraincomce Acceptati o schimbare pro-I .mite balta si li. Cu totii au fost de parere ca ginerele meu mersese cam prea departe. mai putin pretentioasa. schimbe RECOMANDABIL NERECOMANDABIL Sa credetifacca apoi sa le fafaceti rea-vointa de cetileasupra le si e vorba lasati neavreti sa de schimbatisaviziuchestiune lumii în totcompatimitiperfectiunea o ce pretindeti Sa jocul morala ori rapida Sa le pretindeti o schimbare .. chiar daca întreaga poveste ma întristase..

?i asta în ciuda faptului ca în rândul întregii3 populatii. Zimmerman. într-adevar. fie ca e vorba de tratamente medicamentoase. tot mai multe studii au fost consacrate perfectionarii prin care s-ar putea veni în sprijinul acestor personalitati. 527-531. 47. W. facut viata infernala. în care. Dar. procentul acestora este de 10 pâna la 15%. ce au toate cam acela?i mesaj: "Nu ?tiu ce sa ma mai fac. De Giorlamo. nu pacientul e cel ce se adreseaza unui specialist. 3 M. 1993. J. dar comportamentul lui (ei) ne-a . personalitatile patologice se dovedesc pacientii greu de tratat: când sunt anxio?i. Cea mai frecventa este aceea în care un pacient vine sa consulte un psihiatru (ori psiholog). . alcoolism etc. Iar psihiatrii sunt obi?nuiti cu situatii de acest fel. OMS. stari de anxietate. fie de psihoterapii. Archives of General Psychiatry. ce e de facut?" În fine.H. De putina vreme psihiatria se ocupa de personalitatile propriu-zis dificile. pp. Aceste persoane solicita tratarea consecintelor acestor tulburari: depresii. . ori deprimati. pentru o alta problema: s-ar parea ca între 20 ?i 50% din persoanele ce apeleaza la un psihiatru sufera de tulburari de personalitate2.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea SCHIMBARE. ci persoane din anturajul pacientului. "Personality Oisorders". rezultatele terapeutice nu sunt atât de bune ca în cazul pacientilor ce nu prezinta tulburari de personalitate (ceea ce lezeaza narcisismul terapeutilor).H. "Diagnosting Personality Disorders in the Community". 1990. de multe ori. de câtiva ani. el (ea) nu vrea sa faca un consult. Reich. PSIHIATRIE SI PSIHOLOGIE 3 O3 Confruntarea între psihiatri (ori psihologi) ?i personalitatile patologice se poate produce în diferitele circumstante. Geneva. mult mai putini sunt pacientii care se decid sa consulte un specialist cu sentimentul ca au o problema de personalitate ?i ca lupta Împotriva a ceva ce-i depa?e?te. 2 G. Coryell. În alte cazuri. sunt alertati de telefoane. nelini?tite ori istovi te de comportamentul acestuia.

iar eficacitatea acestor medicamente variaza de la un subiect la altul. acestia vor fi într-o mai mica masura afectati de propriile nelîniisti.R. Ci au numai sentimentul ca au fost usurati de suferintele lor. un important neurotransmitator cerebral). asa cum am sfârsit prin 4 c. . cit. Se ridica însa o seama de probleme etice. sunt stapâniti de teama de a nu le fi astfel transformata personalitatea. problema de a sti daca o seama de medicamente pot transforma într-adevar personalitatea a animat societatea psihiatrica. de pilda. studiile sunt înca putine. dar mecanismele prin care dovedesc o atât de mare eficienta sunt insuficient cunoscute. Antidepresivele sau tranchilizantele vor schimba efectiv viziune a despre lume a subiectilor anxiosi. Extrem de eficiente în cazul tulburarilor depresive si a unor tulburari anxioase. precum o excesiva vulnerabilitate la critici în cazul personalitatilor evitante. În prezent. Trebuie. antidepresivele asa-zis serotoninergice (numite astfel datorita actiunii lor asupra serotoninei. Trebuie totusi specificat ca studii recente consacrate biologiei temperamentelor ar putea fi considerate semne prevestitoare ale unei evolutii în materie de tratamente medicamentoase în tulburarile de personalitate4. deprimatii vor dovedi mai putîn pesimism sau deznadejde. accepta te moleculele pentru propriul echilibru. dar si însemnatatea mizelor ce erau în joc. Desi schimbarile sunt de-a dreptul spectaculoase uneori. sub efectul benzodiazepînelor. Dar lucrurile s-au complicat de câtiva ani.3 O4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Medicamente si personalitate Când e vorba sa li se prescrise medicamente psihotrope. unii pacienti se arata reticenti. aceste molecule par sa actioneze modificând si unele trasaturi de personalitate. subiectii supusi unor asemenea tratamente nici nu realizeaza ca propria lor personalitate a fost modificata. sub efectul antidepresivelor. o data cu aparitia unor noi produse. Dat fiind entuziasmul exclusiv produs de aceste tratamente. ceea ce face sa nu existe certitudini. confruntati cu unele evenimente. oare. Cloninger. ap. sau ca au redevenit ei însisi. ceea ce deja înseamna enorm.

oamenii politici. Psihoterapie sau psihoterapii? Exista forme multiple de psihoterapie ~i. care sa-i poata ajuta pe terapeuti ~i pe pacienti sa înteleaga ~i sa faca fata mai bine schimbarilor obtinute. cât si pentru colectivitate. De~i psihanaliza beneficiaza de o teoretizare deosebit de bogata ~i complexa. în ordinea vechimii ~i a importantei.proiectarea asupra terapeutului a conflictelor infantile ale pacientului. Cu atât mai bine. În materie de tulburari de personalitate. daca aceasta con~tientizare va surveni în cadrul unei relatii terapeutice codificate. Cea dintâi dintre metodele psihoterapeutice. înainte de a banaliza utilizarea unor astfel de produse in cazul tulburarilor de personalitate. facilitând "transferul" . în cazul tulburarilor de personalitate prescrierea unui medicament ar trebui sa fie însotita ~i de masuri psihoterapeutice.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 3 O5 a accepta (dupa multe îndoieli. Primul curent îl constituie psihanaliza ~i formele derivate ale acesteia. uitate astazi) antidepresivele ~i anxioliticile? Problemele ridicate astfel sunt foarte importante atât pentru indivizi. Deocamdata. constituind o experienta intelectuala fascinanta. cel putin în Franta. sau pentru ca nu sunt îndeajuns de performanti într-o societate anume? E necesara o reflectie adânca pe aceasta tema. faptul ca exista molecule ce se dovedesc eficiente în cazul trasaturilor de personalitate e un lucru bun sau nu? Cine poate raspunde la aceasta întrebare? Speciali~tii. pot fi clasificate in doua mari curente. sunt destul de putine studiile edificatoare. La urma urmei. pacientii? Indivizii vor solicita un tratament pentru ca sufera sau le produc altora suferinta. are la baza principiul ca con~tientizarea progresiva de catre subiect a originii ~i mecanismelor propriilor lui probleme îl poate ajuta sa le depa~easca. cât prive~te aplicarea lor în cazul personalitatilor dificile. nenumaratele polemici între ~colile psihanalitice ~i ostilitatea ei a priori fata de orice forma de evoluare ~tiintifica a fost cauza unui anumit recuI al interesului cercetatorilor fata de ea în ultimii douazeci de ani. .

întreprins în Caracteristicile simplificate ale celor doua familii de psihoterapii practicate în franta. în cazul tulburarilor de personalitate TERAPII PSIHODINAMICE . Ele sunt obiectul celui mai mare numar de publicatii stiintifice internationale. care si-au dovedit eficacitatea în numeroase tulburari de personalitate5.pe relatia dintre trecut si prezent e elemente(ceea LE SI COGNITIVE tulburari i personale si nedeterminate utine informa. /lPacients Predictors of Respanse ta Psychatherapy and Pharmacotherapy: Findings in the NIMH Treatment of Depres- . izvorât din stiintele învatarii se afla un ansamblu de tehnici variate..Orientate spre retrairea si commodificarea pe trecut sau I Centrate mai ales pe /laici/l si TERAPII principal: determinate noiva permite simodificarea despre Orientate interactiv modificarea Terapeut spre actuale cu competente conduitelor spestructuri psihicedobândirea unor terapiedespreofera în confruntarea simptomelor cifice Obiective profunde) Obiectiv COMPORTA'v1ENTATerapeutul si durata informatii ce problemele tulburari si (ceea /lacum/l 5 S. trebuie sa încerci sa afli Cl. Stosky et colI. De data recenta în tara noastra (treizeci de ani).ill au fost deprinse acestea si sa-I faci pe pacient sa dobândeasca altele. aceste terapii sunt în plina expansiune. amentelor) imificarea ubiacente simp. În spatele acestui principiu. Terapiile cognitive si comportamentale au la baza un principiu simplu: pentru a schimba un comportament sau un mod de gândire.3 O6 Fran<. Un studiu vast.M.:ois Lelord si Christophe Andre Al doilea curent îl reprezinta terapiile comportamentale si cognitive.

un susion Collaborative Research Program". însa par a fi îndeajuns de bine adaptate ?i în cazul personalitatilor dificile6.nuita la situatii problema: pacientii deprimati pot deveni uneori egocentrici. Este cazul" terapiilor interpersonale". Markowitz. 599-606. 1991. Aparute la începutul anilor ?aptezeci. 51.i. starile depresive tin de experiente afective. 997-1008...i identifice sursele propriei insatisfactii relationale: adesea. cvasinecunoscute în Franta. J.. Obiectivele terapiei interpersonale sunt de a-l face pe pacient sa realizeze ca: .148. "Interpersonal Psychotherapy". de subiectul însu.. ignorând trebuintele . Aceste terapii au avut un ecou favorabil dincolo de Atlantic. pp.. deziluzia de a nu fi fost invitat la o petrecere se va preschimba rapid în resentiment.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 3O 7 rândul pacientilor deprimati. unde integrarea armonioasa a individului î. pot fi eficiente în tratarea tulburarilor de personalitate..M. al caror postulat de baza este acela ca disfunctia relatiilor interpersonale constituie principala sursa a problemelor unora din subiecti ?i ca o serie de interventii. rod al cercetarilor psihiatrului american de origine elvetiana. . nepercepute ca atare. Adolf Meyer. Weissman. destinate a mari capacitatile relationale ale subiectului (deprinderea unor schimbari gratifiante cu propriul anturaj.Sa încerce sa-.E preferabil sa-. 6 . De pilda. de pilda. American Joumal ofPsychiatry. 1994. M. arata ca aceia care prezentau tulburari de personalitate raspundeau mai bine la terapiile cognitive decât la antidepresive. girarea eficienta a conflictelor ?i problemelor relationale) pot atenua respectivele probleme. Archives of General Psyc1liatry. Mai trebuie mentionat ca unele forme de psihoterapie. terapiile interpersonale au fost elaborate ?i utilizate pentru tratarea subiectilor deprimati. pp.ipostura în care se'poate afla celalalt.npropriul sau mediu relational constituie miza fundamentala a oricarei psihoterapii. mascând suferinta resimtita initial.i schimbe reactia obi. terapiile interpersonale subliniaza rolul esential pe care îl joaca adaptarea individului la mediul sau. uneori. La origine.c.

1994. în materie de tulburari de personalitate. sa-ti comunici deziluzia într-o maniera nonagresiva. Terapiile cognitive Sa presupunem ca va aflati într-un restaurant si asteptati pe cîneva. pentru ca un alt tip de terapie sa apara . Pâna atunci însa.. ca raspuns la acele situatii cu care te confrunti în viata.3 O8 Fran<. acum doua mii de ani. 97-103. însa staruitor. cu dispret sau ostilitate. sa vorbesti de gândurile tale sumbre în loc sa te framânti de unul singur. negative ("gaseste ca as fi cam urât"). Marie-Cardine.. si e foarte posibil ca. cu alte cuvinte. va vom înfatisa.ois Lelord si Christophe Andre biect deprimat va avea sentimentul ca nu e înteles de un partener pentru ca acesta elin urma nu face un efort în acest sens. Synapse. în care sa coexiste ori sa se succeada diferitele tipuri de psihoterapie existente sau care sa le absoarba pe cele existente. pp. O. în urmatorii ani. sa-ti exprimi emotiile negative în loc sa stai îmbufnat. cîneva va priveste pe furis. în mintea voastra se poti ivi tot felul de gânduri: pozitive ("cred ca ma place"). cu toate ca subiectul însusi nu cauta sa vorbeasca despre problema sa. Chambon "Les psychotherapies au toumant de millenaire: dix ans d'evolution et de devellopement de l'approche integrative et eclectique". . Este ceea ce au sesizat si stoicii. terapiile cognitive ce reprezînta abordarea cea mai recenta si mai bîne codificata în prezent. se întrezareste o anume rasturnare în peisajul psihoterapiei: dupa ce vreme îndelungata adeptii diverselor scoli s-au privit. Dîncolo de practicile deja existente. când scriau. Exista demersuri7 pentru o psihoterapie integranta si eclectica. neutre ("îmi aminteste de cineva"). Aceste cognitii stau marturie felului în care percepem si interpretam lumea înconjuratoare. . Într-o asemenea situatie. La o alta masa. acele gânduri ce îti vin în minte automat. sa apara practici noi. ca Marc Aureliu: 7 M.O ameliorare globala a propriilor capacitati relationale: sa poti cere ceva în loc sa te vaiti. în cele ce urmeaza. Aceste gânduri ce îti vin în minte constituie ceea ce se cheama cognitii. acum încep sa se arate interesati unii de altii. reciproc.

daca ai unele trasaturi de personalitate evitanta. în functie de fiecare subiect si. deci. . comportamente. poate genera reactii deosebite de la un individ la altul. Sa revenim la exemplul cu restaurantul: daca cognitiile vor fi de genul "Îi plac acelei persoane".Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 3O 9 "Nimic din ce-i în afara ta nu te poate întrista. discurs interior) EVALUAREA COGNITIVA A SITUATIEI Teoria prelucrarii informatiei postuleaza ca modul în care noi evaluam situatia ne conditioneaza atât propriile reactii. prin urmare. de a întelege cât mai bine felul în care interpretam evenimentele cu care ne confruntam ofera una din pricipalele chei pentru schimbarea propriilor conduite. sub denumirea mai tehnica de "prelucrarea informatiei". fie îi vei zâmbi celuilalt. ci judecata pe care tu o faci asupra a tot ce-ti este exterior e pricina tulburarii tale. sau te muti la alta masa).. dimpotriva. Astfel. ceea ce va genera emotii dezagrabile. cognitiile vor fi "omul ala îmi observa toate defectele". fie vei cauta sa-i arati cea mai buna mina a ta. ". cât si situatia în sine. o stare de stinghereala si disconfort." Acelasi principiu poate fi regasit si la cognitivistii de azi. Faptul de a sesiza. aceeasi situatie poate fi evaluata în moduri diferite. iar gândurile se vor învârti în jurul ei: "am un farmec anume .. poti (în cazul în care esti un pic histrionic si doresti sa placi celorlalti) resimti emotii agreabile si atunci. si comportamente de evitare (îi ocolesti privirea. Abordarea unei situatii REACTIA (emotii.

ca sa am bunavointa celorlalti" sau "daca e vreo problema. Principalele caracteristici cognitive ale personalitatilor dificile PERSONALITATE CONSTELATIA rau"tot REGULI ROPRII la sa P ce poate samai si "lumea e asteptfide anticipez "trebuie mereu orice problema ma plina pri- .. pe care uiti ca-i ai pe nas. asemenea reguli vor fi: "trebuie sa fiu supus. când ne aflam sub influenta unei persoane apropiate sau ca urmare a unor evenimente de viata care sunt adânc ancorate în noi si sfârsesc prin a deveni invizibile propriei priviri. asupra celorlalti ("ceilalti sunt mult mai competenti si mai puternici decât mine" sau "nu poti avea încredere în nimeni") sau asupra lumii în genere ("în spatele oricarei situatii anodine se poate ascunde o primejdie").31 O Fran<. din contra. deseori Lnconstiente. Aceste credinte reprezinta convingeri dobândite de regula din copilarie. nu trebuie sa iau o decizie singur . "sunt cu totul exceptional").:oisLelord si Christophe Andre • Cum percepeti lumea? Cognitivistii considera ca mare parte din atitudinile si comportamentele noastre rezida în propria viziune asupra lumii. ".. Aceste credinte sunt adesea grupate în ceea ce cognitivistii numesc "constelatii". cum ar fi de pilda asocierea "sunt vulnerabil" si "ceilalti sunt puteEnici si capabili" la subiectul cu o personalitate dependenta. Aceasta viziune asupra lumii e alcatuita din credinte. Ramânând la exemplul personalitatii dependente. asupra propriei persoane (de pilda "sunt neputincios si vulnerabil" sau. cam ca ochelarii cu lentile colorate. ce constituie tot atâtea strategii precise de a le facilita adaptarea la o lume pe care o percep în felul lor.INTELOR pe"trebuie altfel unor tesa fii asa maripoti . subiectii îsi vor elabora reguli de viata. In virtute a unor asemenea constelatii cognitive.

intime" plicatiilor" "tot ce conteaza e locul întâi" "oamenii trebuie sa fie competenti si siguri pe ei" "trebuie sa accept orice provocare" "trebuie sa ma achit de toate obligatiile pe cât de repede posibil" Schizoida Comportamente de Tip A .. daca nu fac ceva anume" "sa seduci înseamna sa-ti arati adevarata valoare" "trebuie sa atrag atentia celorlalti."e mai bine sa fiu sinlalti" "viata sociala e gur si sa nu am relatii izvorul tuturor com. ca sa-mi fac loc printre ei" "trebuie ca ceilalti sa fie orbiti si vrajiti de mine" "trebuie sa controlez totul" "trebuie sa respecti regulile în tot ce faci" Obsesionala "trebuie ca totul sa fie facut ireprosabil" "improvizatia si spontaneitatea nu pot duce la nimic bun" Narcisica "sunt exceptional(a)" "mi se cuvine totul" "sunt cu mult deasu."ceilalti trebuie sa stie ca sunt o persoana repra celorlalti" marcabila" "nu sunt ca toti cei.Concluzie: Personalitatile dificile .i schimbarea Paranoica "sunt vulnerabil" "e posibil ca ceilalti sa fie împotriva mea si sa-mi ascunda unele lucruri" 311 "trebuie sa fiu neîn-I crezator si sa încerc sa aflu ce se ascunde dincolo de ceea ce spun sau fac ceilaI ti" Histrionica "nu pot trezi interesul.

celorlalti" sapot mai viata" domi. ca reactie la evenimentele de un anumit tip.vesc im" putercu adevarat..i Christophe Andre factrebuieverde "sunt muncesctrebuie saprea i osi în nu I dez. histrionicul care în mod regulat trece de la idealizare la deceptie. "n-am de gând sa cema "ceilalti I "suntnu fiu preadin in-sa caut sa trebuieînsa""trebuie ma direct acord "nude-osa înaltime" când apare greu ca "când devreme" ma si sa dezvalui înaltime" fata esti nascut de o lalti"demultte cu ceva.3 12 Fran<. anturajul personalitatilor dificile e frapat de caracterul repetitiv al comportamentului acestor subiecti.. sivi.i conflicte.. "te bucuriîn numaiI nu stiu saneputincios împotritin persoanamultaaltfel "ne-am voi"trebuievreo promai se cuvine lasalamereucelor"daca de îndata ajutor" "nu I ucompetent" pre.la inblema. dependentul ve~micaflat în umbra protectorilor sai . trebuienu"parte."meritperfectficând opui. credintele de baza .I Depresiva spinge" r cu mult mi anta • Scenarii stereotipeo o. Totalitatea fenomenelor cognitive pe care tocmai le-am înfatisat. a carui viata e o succesiune de dispute . De obicei.i regulile ce decurg din acestea justifica atitudinile specifice fiecarui profil de personalitate.. daca îi sunt seama altida "nu de..ois Lelord . paranoicul. pe care le vom numi "situa- .

tot repere re. încredintata ca persoana ei nu prezinta nici un interes pentru ceilalti.. un apropiata de cautarea formatii. previzibile ~i stereotipe. În exemplul subiectului evitant. fie aceste reactii emotii. inia precautii. de cunoscutul. n oica . va avea tendinta de a se gândi ca ceilalti o fac din mila.auo calatorie. Aceste "scenarii" pe care le vor juca subiectii cu personalitate dificila sugereaza principiul "remake" -ului din cinema sau din serialele de televiziune: variatiuni pe aceeasi tema. cu li1 caracter cât se poate de previzibil. "cred ca ar fi mai bine sa renunt la propriul meu plmct de vedere. se unui STEREOTIPE Situatiile confuze. Într-li1 fel. din condescendenta sau din interes. înseamna ca exista pericolul sa fiu dat la o parte definitiv". Numai ca. ca sa aplanez conflictul". acestea constituie "demarorul" reactiilor repetitive. ea nu î~i va repune în cauza acea credinta: "sunt o persoana insignifianta".. ceilalti De exemplu.soiul coninsistamaximum Nelini~te.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 31 3 tii-cheie". terpretari arbitra Lipsa Se dau oricaror steplecatala în persoana inile. nuavea a maximum SITUATII-CHEIE de PERSONALITATE DeREACTII pePreventiv. daca totu~i i se va acorda atentie. detalii. o personalitate evitanta. aprobarea celorlalti ~i gânduri gen: "daca ma critica. care vor avea tendinta de a nesocoti sau de a deforma toate elementele susceptibile de a repune în chestiune propriile lor credinte: astfel. astfel. obedienta. "celalalt trebuie sa aiba dreptate" . tocmai ansamblul fenomenelor descrise de noi va face ca acest eveniment sa-i declan~eze întotdeauna emotii naucitoare ~i angoasante. daca acestuia i se aduce o critica. comportamente sau gânduri. S-ar parea ca lectiile de viata n-au nici o priza la subiectii cu personalitate dificila.

la ei. competitie. îndelung Seorice. vorbeste interesul nuPlanifica.ei. de promanifesta fata Persoanedeatragatoaresa Iconvorbit enerveaza.vorbimult. fiedededeîncearca mereu. sec. Situatiarealtineactiona. stârneasca fi reverifica. pentrua a proxi-si pic Sa Nuurgente.i pria definitive. îsi tot.consi-o turi repede lucruri cât catii grup alizarilede lu. Promiscuitate. Noul. si.coltul placere tonul. din rerolului sa uveni.cei. impusa. e sa a pleca în tepte.per.ruppolizeaza conversatia.sa de timp. preSta într-un nu totîndoieste Lucreaza suspiciuni.si delipisica 1 .3 14 Fran~ois Lelard si Christophe Andre De de Treburiîninteresmaipri-ridica de interlocutorului. Verifica.unei toata mai straine.nu Vorbeste nici Certurile devinun Acuze. xemplu.sau persoanasituatiile u considera seama ei. orice chibzuieste Esecul poatasaucând nuchiar Se laIti. Desaunfacane. imperfect.! troleze situatia.I sa seduca si sa ea. refuza mod agresiv. MonoI corde fieasu. în meritele de IVrea rogativele ipote.

De exemplu. Se îmbufneaza. Încearca sa capete sprijinul sau sa se asigure de prezenta celorlalti. sa se supuna ordinelor. terapeutii cognitivisti urmaresc sa-I ajute pe subiect sa-si constientizeze într-o mai mare masura propriile judecati. aprecierea celorlalti. staruind asupra viitoarelor probleme. duce ceva la bun sfârsit.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea r Depresiva I 31 5 derate nemeritate. sa se confrunte cu judecata. Sa fie în centrul atentiei. Dependenta Pasiv-agresiva Opune rezistenta. în chiar înradacinarea adânca a acestor mecanisme de gândire si în caracterul lor identitar pentru subiect ("este personalitatea mea"). Într-un al doilea timp. Evita confruntarea. sa fie singura. ce-i de facut? Confruntati cu manifestari de acest tip. Sa accepte o autoritate sau o superioritate oarecare. Sa fie nevoita sa la singura decizii. De exemplu. sa i se atribuie sarcini importante. sa fie nevoita sa vorbeasca despre sine unor persoane importante pentru ea. Într-o situatie sociala este înhibata sau distanta. cum am precizat deja. De exemplu. De Se acuza ca n-ar fi la exemplu. Se îndeparteaza degraba. Pentru ca un demers . Adopta o atitudine nagativista. Se contrazice pentru detalii. schimbându-i cursul. terapeutii încearca sa actioneze asupra acelui mod de a gândi. sa petreaca singura un week-end. a nu putea înaltime. Dificultatea rezida. Le îngaduie orice. sa accepte o decizie cu care nu a fost de acord. propriul mod de a gândi. Evitanta • Doctore.

îi va recomanda lectura anumitor carti. Pe de alta parte. iar la început ei trebuie calauziti si îndrumati. terapeutul cognitivist este explicit ~i pedagog si va încerca sa-I ajute pe pacient sa descopere care sunt mecanismele propriilor probleme. nu refuza nici un subiect de discutie.iexprima parerea (atitudine ce corespunde modelului psihanalitic clasic). ceea ce ne aminteste de felul în care Socrate "mosea sufletele" discipolilor sai .. cu alte cuvinte.tientizeze propria disfunctie psihica. multi dintre subiecti nu au o imagine prea clara a eforturilor pe care vor fi nevoiti sa le depuna. Cogni- .tiinta). În fine.icodificat în cel mai înalt grad. îi va preciza care sunt marile directii pe care le va urma. îl va asista în elaborarea unor noi strategii relationale pentru viata cotidiana.iChristophe Andre într-atât de intru ziv sa aiba sorti de izbânda. sa practice anumite exercitii. s. îi va explica sfaturile si interventiile terapeutice. Într-adevar.tilor pe parcursul terapiei difera într-o masura destul de mare de cel la care se asteapta majoritatea pacientilor pentru care. e dispusa sa te asculte si doar rareori îs.31 6 Franc.ti adopta un demers specific s. Caci terapeutul cognitivist este un terapeut activ ~i interactiv..iun stil de relationare absolut original în lumea psihoterapiei. consemne si exercitii pentru pacientul sau. Terapia cognitiva se înscrie într-o relatie asa-zis socratica: în nici un caz nu e vorba de "sfaturi garantat bune" (terapeutul nu se erijeaza într-un guru sau un director de cons. El va veni cu o seama de exigente. în mod obligatoriu. ci e vorba de o serie de propozitii. el pretinzând ca pacientul sau sa îndeplineasca unele sarcini. se implica si se angajeaza în terapie.ois Lelord s. lU1 psihoterapeut trebuie sa fie o persoana care vorbeste putin. • Relatia cu terapeutul cognitivist Comportamentul cognitivis. pentru ca el sa-si cons. sa fie chiar el artizanul propriei vindecari. de întrebari si mai cu seama de ajutorul care e acordat pacientului. care raspunde tuturor întrebarilor puse de pacientul sau. cognitivistul este totodata si un terapeut exigent si prescriptic. terapeutii cognitivis.

... de multa vreme.. E ÎNTÂRZIE ma uit din consultatii. în cazul în care terapeutul întârzie. în clipa în care acesta îi va primi cu o întârziere de jumatate de ora . nusa"chem bizui pieriisa vada a . se va putea chiar implica mai mult în propria terapie si îsi va înteti eforturile. Pe parcursul terapiei. DISCURSUL INTERIOR " "E încearcai se fi înselat în privinta de ce?" " "Ce ma întâmplat Oare zilei sau "Trebuie sa ma fi prea place. încercând sa va imaginati ce reactii vor avea aceste personalitati dificile în fata terapeutului. CumPoate. În cadrul unei terapii cognitive. cum ar ca o onala nica .. fara sa încerce macar sa se descurce singur etc..reactionez . cognitivistul va trebui sa se lase ademenit în relatia pe care pacientul va încerca sa o stabileasca cu el: histrionicul desigur ca va încerca sa-si se duca terapeutul sau macar sa se faca placut de acesta.. terapeutul îl va determina pe pacient sa-si constientizeze gândurile de acest gen.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 31 7 tivistul considera ca un pacient bine informat. TERAPEUTUL a vrea în agenda fost posibil. tinut la curent cu tot traiectul terapiei. paranoicul în schimb nu-i va acorda usor încrederea lui.. atenti. cognitivistii ies în întâmpinarea psihanalistilor.. În tabelul urmator am înfatisat câteva din gândurile ce se pot ivi în mintea pacientilor cu personalitate dificila. De acum stiti câte ceva despre aceste personalitati si speram ca va veti amuza pentru o clipa. la fenomenele de "transfer" ale pacientului fata de terapeut ... iar dependentul se va agata cu di8perare de sfaturile terapeutului.ma pot pomÎNCARE noudoctorul asta caclartrebui pe ..ceva între doua PERSONALITATEA clar ca nu sa-mi dovedeasca? Pesemne ca ÎNCAWL orei. În acest punct.

.. din mine.în aceea dosare rog?" citesc azi de tina plictisescsuport acum " o sa daca tot am cea o " cep nici o psihoterapie. " ceput-o...pâna aicisidar recitesc câteva telefoane pâna . Terapia cognitiva este o terapie esential pragmatica si empirica: punctul ei de plecare îl reprezinta observare a atenta si exhaustiva a tuturor situatiilor în care survin o serie de probleme..31 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre oida ndenta esiva -agresiva portament de Narcisica "Lucrurile n-arspus putut existaSiirosesc sa-i safi Ma Puteam as un ramâna asteptare. Astfel! terapeutul îi cere pacientului sau sa încerce a evita repetarea sistematica a unor scenarii conflictuale sau dureroase cu propriul anturaj! ceea ce nu e deloc simplu si cere timp.. nu în"Ziua placeeaici.. compromisa. desi tea venifivine trecuta.ca de.în gât el întârziedecând..... satul cuta!de . eudata tre"Ce cumvalafiAsoameni. caci pacientii constientizeaza greu rolul pe care-l joaca în propriile dificultati. demine. da cinci sasingur "Nu toti sa îsicale? joc face sa Cine se puJmi mea nu mai deUpe altiide .unulstiu cre-I "Trebuie timp pune acestibate saladetâmpenie sau sase "Din pretios..atât înSper ca asteptare în sala data ..s€dinta consecintelecând tot. Cum sa ajuti un subiect cu o personalitate paranoica sa constientizeze faptul ca el îi determina pe cei din jur sa-i ascunda unele lucruri. sa . ma si sa " U Sa încerci sa te detasezi un pic . în vreo asa.. pentru a evita astfel expli- • .

ci ?i de iritarea pe care o resimt ceilalti când manifesta atât de putin respect pentru drepturile altora? Lucrurile se simplifica atunci când subiectul cu o personalitate dificila se decide sa consulte un specialist. cert sotul cu SITUATII-CHEIE Nelini?te leaga. se sinchiseste. terapeutul î?i va ajuta pacientul sa-?i identifice principalele "situatii-cheie". Asemenea contexte faciliteaza abordarea problemelor în fata carora subiectul "perfect sanatos". nu obi?nuie?te sa se aplece. ca urmare ?i a unor probleme psihice. precum ?i gândurile ce vor decurge din acestea. cum sunt cele pe care le prezentam mai jos. Prin discutii repetate. în ciuda dezechilibrelor lui. ce reanalizeaza cu precizie evenimentele saptamânii precedente.l Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 31 9 catii interminabile? Cum sa-i demonstrezi unui narcisic faptul ca antipatiile pe care le stâme?te nu sunt cauzate numai de invidie. Îi cer Medicul de familie e Ma fiului meu mai Nimeni nu Ia te GÂNDURI pasa ma ceea Nici îi Furieuita! Unnu mai EMOT1I Nemultumire de resPutin macar doctoTristete încearca crede mare sacare întâmple. . cel mai adesea fiind vorba de o depresie sau de tulburari anxioase ?i de alt tip.sa vedeta! ce ar putea mami se ra? generalist întepecta. dar ?i prin datele furnizate de autoobservare.

dar realmente supraaglomerat în acea zi. nu fapte. Pacienta din exemplul nostru este încredintata ca mamei sale nu-i pasa de sanatatea fiicei ?i ca prietenii ei sunt nerecunoscatori. la procedeaza o prietena ma tine nu vorba de eu le sar eie . ca sa nu o sileasca sa abordeze un subiect delicat. dar când în suparati. De exemplu. Treptat. pentru ea. ma mai problememari eu mult mai le mele. Si atunci. cu o personalitate narcisica. ?i îl va ajuta sa elaboreze ipoteze alternative. terapeutul identifica principalele teme pe care se vor manifesta trasaturile de personalitate dificila ale pacientului sau. terapeutul îsi va conduce pacientul spre identificarea normelor si convingerilor . mine. Ia Am?i ca scuteasca!sa Când sunt Însemnarile facute de Chantal. felul în care ea percepe aceasta situatie. ca mama ei n-o întreaba de sanatate. Terapeutul nu vrea decât ca Chantal sa realizeze ca acestea constituie numai punctele ei de vedere asupra situatiei. chirurg-stomatolog. Plecând de la acest minutios sfort de autoobservare. o pacienta de treizeci si cinci de ani. poate. dar interlocutorii ei vad cu totul altfel lucrurile. ajutor. accentuând latura repetitiva a situatiilor-problema. treptat. într-o perioada depresiva.:oisLelord ?i Christophe Andre Sunt cu I Agasare închipuie? Dar ce-?i totii niste Ranchiuna I ingrati. Aceasta extindere a punctului de vedere al pacientului constituie una din etapele cheie ale psihoterapiei. sau ca generalistul ei este un medic loial. autoobservându-se. ale ei.320 Fran<. el îl va face pe acesta sa con?tientizeze faptul ca propriile lui gânduri sunt ipoteze. .

dar si inconvenientele lor pentru pacient. ele vor fi evaluate si discutate îndelung. multprea "Sfârsesce multi îndoi parerea "Stiu nu altoral! a pe ceva spon- l Mare parte a timpului. Asa ca se încearca doar o atenuare a lor. Terapeutul nu vrea sa schimbe radical convingerile pacientului sau. asa ca mi "Oamenii sunt egoisti. caci acestea din urma nu sunt întru totul absurde.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 321 ascunse în el si care îi determina viziune a asupra lumii. acest efort de aprofundare a credintelor trece prin comprehensiunea genezei lor. daca rite" ca peprin dependenta samine" DEZAVAl'I'TAJELE prea îi centrata priCONVI"GERII "Sunt multniciodata scot din pe mesc caci atentia ma care o de mine. precum si felul de a se comporta. astfel încât sa poata fi puse în lumina avantajele. nuasta"las celorlalti timp "Sunt un om de bine. nimeni chemi propriile inceilalti sa AVANTAJELE CONVlL'lGERII dine" pentru le tan. personalitate narcisica CO?\JvINGERE: "Oamenii îmi datoreaza atentie. respectiv a laturii lor rigide. ci doar exagerate si mult prea rigide. Discutarea uneia din convingerile lui Chantal. În cazul lui . pentru ca o merit din plin. ceilalti trebuie sa-mi acorde atentie. Una din principalele convingeri ale pacientei noash'e era: nÎntotdeauna. înainte de toate." Odata identificate aceste credinte." n Faceitotul ci locul latrecelorlalti" orde la tau" e! tu.

de exemplu. Chantal a fost nevoita sa învete cum sa se faca remarcata. fara ca acesta sa fi facut vreo rezervare la hotel si fara a avea vreo harta rutiera.i valorizanta fata de copiii ei. Mardaga. exista mai multe explicatii plauzibile: tatal ei era un profesor chirurg. Analiza istoriei sale personale a facut-o capabila sa priceapa ca ceea ce îi paruse mereu a fi evidenta ("Mi se cuvine admiratia celorlalti") nu era de fapt decât o constructie mentala explicabila prin mediul sau personal..tientizare reprezinta doar o etapa în abordarea cognitiva. obisnuita sa fie admirata si curtata de barbati .. dimpotriva.8 Acesta este s. familia în întregul ei întrunea oameni sclipitori . .i faca loc printre ei la petreceri sau în vacantele familiale.i Christophe Andre Chantal. L'Apprentissage social. terapeutul poate merge pâna acolo încât sa-i ceara pacientului anxios sa plece în week-end. Astfel. insuflându-le.tilor sunt si comportamentalisti. el însu. una din aceste metode. pentru a verifica daca rezultatul va fi catastrofal sau..imotivul pentru care majoritatea cognitivi. va consta în aceea ca pacientul este lasat sa verifice singur validitatea sau lipsa de validitate a propriilor sale ipoteze si temeri: este vorba tocmai de acele "probe ale realitatii". un sentiment de superioritate sociala . acceptabil (un demers necesar pentru infirmarea acelei convingeri a subiectului anxios ca "trebuie sa te astepti la tot ce poate fi mai rau" si pentru a-l 8 A.i intelectuala. aiia ca vor recurge si la metode comportamentale pentru a-si finaliza interventiile cognitive. Era lesne de înteles de ce convingerile sale narcisice aveau o atât de mare greutate în ochii ei. Chantal era o femeie inteligenta si frumoasa. Fapt ce reprezinta un început al maleabilitatii sale .. din frageda copilarie.. iar mama ei se aratase mereu hiperprotectoare .322 Fran<.. de timpuriu..i. abordare care este centrata ppe modificarea concreta a modului în care actioneaza subiectul. 1980.i narcisic.. Bruxelles. Bandura. • Sa-ti schimbi felul de a fi Dar aceasta con...ois Lelord . Poti opera o schimbare a convingerilor actionând asupra propriilor comportamente. cum sa-...

Cungi. de pilda (pentru a-i infirma convingerea ca "e o adevarata catastrofa. Faptul de a-l invita pe narcisic sa puna întrebari si sa-si asculte interlocutorii îl poate ajuta sa înteleaga de ce opinia lui nu e întotdeauna împartasita de toti ceilalti. la un "joc". cu zâmbetul pe buze si privindu-si fix interlocutorul. cu totii marturisesc ca în cazul personalitatilor dificile psihoterapiile se întind pe un interval mare de timp si sunt anevoioase.. JOl/mal de therapie comportamentale et cognitive. "ThE:'rapieen groupe de patients souffrants de phobie sociale ou de troubles de la personnalih~". 45-55. O alta maniera de a actiona asupra felului de a fi al subiectului va fi de a-l ajuta sa se expuna acelor situatii de care acesta se teme. daca va accepta invitatiile acestora. un conflict sau respingerea sa. O personalitate dependenta va realiza ca faptul de a cuteza sa zica "Nu!" din când în când nu va atrage. daca nu faci totul perfect"). Faphll de a-i arata pasiv-agresivului ca îsi poate exprima dezacordul si altfel. îl va face sa descopere ca. multe diferende vor fi abordate si solutionate. pentru a le ameliora subiectilor capacitatile rationale. Acesta este si motivul pentru care ele reclama terapeuti experimentati si care sa fie 9 C. 9 UN DRUM DIFICIL Oricare ar fi scolile si terapeutii. sau sa vopseasca de mântuiala etajera. Terapeutul îsi mai poate înderrma pacientul obsesional sa faca ceva într-un mod incomplet sau imperfect. Aceste antrenamente în vederea dobândirii "competentelor sociale" deseori se dovedesc a fi benefice pentru personalitatile dificile . 5. 1995.. În fine.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 323 ajuta sa se debaraseze de acea regula ca "trebuie sa anticipezi si sa încerci sa prevezi în permanenta totul"). O personalitate evitanta va descoperi ca poate petrece si momente agreabile în mijlocul celorlalti. sa nu tunda decât o parte din peluza. în felul acesta. de multe ori e nevoie sa se recurga la interpretarea unor roluri. pp. inevitabil. .

~i aceasta douazeci ~i patru de ore din douazeci ~i patru etc. marcate de inconsecventa ~i impulsivitate. "Interpersonal Outcome of Behavioral Treatment of Chronically Suicidal Borderline Pacient". 131.:oisLelord ~i Christophe Andre capabili sa procedeze astfel încât motiyatia pacientilor sa persiste. American ]Ollfnal of Psychiatry. de pilda. 1994. În genere. însa nimic nu ne împiedica sa speram ca dezvoltarea considerabila a cercetarilor facute asupra unor personalitati dificile. Linehan et col!. . terapiile cognitive ale tulburarilor de personalitate dureaza destul de mult. dar ~i asupra acelor structuri de personalitate mai grav perturba te.324 Fran<. pp. 10 M. 1171-1176. Studii supravegheate îndeaproape au fost întreprinse asupra subiectilor cu personalitate evitanta. Trebuie totu~i mentionat ca majoritatea acestor studii au fost facute de echipe special pregatite. ca ~i asupra unor metode de tratare a lor va oferi solutii din ce în ce mai satisfacatoare acelor subiecti în privinta carora terapeutii nu au reu~it. ca în cazul personalitatilor borderline.. cam între doi ~i trei ani. ce se dedica în egala masura ~i celorlalti pacienti . nu întotdeauna accesibil.. a caror disponibilitate era uria~a: în studiul facut pe pacientii borderline. mai cu seama in relatiile afective: aceste studii au dovedit eficienta tehnicilor cognitiv-comportamentale1D. ace~tia puteau suna la un numar de telefon ce le fusese dat. Transpunerea acestor pacienti în contexteledasice ale psihoterapiei (un singur terapeut. ) trebuie efectuata cu prudenta.

Un tratat nuantat. tradus din limba engleza de J. Robinson. O analiza a tulburarilor de personalitate. Masson. 1996. Jean Cottraux si Ivy Blackburn. P. Boyer. 1996. . Paris. Este traducerea celei de-a patra versiuni a clasificarii facute de Asociatia Psihiatrica Americana si folosita în întreaga lume. Quentin Debray si Daniel Nollet. precis. despre tulburarile de personalitate. Aceasta lucrare contine toate criteriile diagnostice ale diverselor tulburari de personalitate. cu exemple de evaluare si cu o prezentare a terapiilor. potrivit celor mai recente abordri cognitive clinice. Masson. Masson. DSM IV: Manllel diagnostique et statistique des troubles mentallx. Ontario. 1995. Therapies cognitives des trollbles de la personnaliU. Rapid Psychler Press. Guelfi. David J. Pull.Bibliografie comentata Lucrari generale despre personalitati Les personnaliUs pathologiqlles: aproche cognitive et tlu?rapelltiqlle. cu un expozeu al diverselor ipoteze asupra originilor acestor tulburari. Paris. 1996. Paris. Londra. Lucrari în limba engleza: Discordered Personality. CE.

326

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

carte careia trebuie sa-i acordam întâietate. Este un manual pedagogic, dar captivant, al tulburarilor de personalitate si al diferitelor teorii elaborate despre acestea.
Synopsis of psichiatry. H. Kaplan, B.J. Sadock, J.A. Grebb, William and Wilkins, Baltimore, 1991.

o

A saptea editie a unei renumite carti de 1300 de pagini (e o versiune prescurtata), al carei capitol 26 e consacrat tulburarilor de personalitate. Se lucreaza la traducerea acestei carti, ce va aparea la Editura Pradel.
The DSM IV Personality Disorders, lucrare coordonata de John Livesley, The Guilford Press, New York, 1995.

O analiza critica si epidemiologica, adâncita, a diferitelor tipuri de personalitate si a evolutiei clasificarii ce a dus la DSM IV. O lucrare de specialitate.
Cognitive Therapy for personality disorders. A.T. Beck, A. Freeman et colI., The Guilford Press, New York, 1990.

Aplicarea terapiilor cognitive la tulburarile de personalitate, de catre unul din fondatorii acestei discipline.
Personalitati anxioase

L'anxiete au quotidien. Albert E. Chneweiss L., Odile Jacob, Pa-

ris, 1991. Un studiu al diferitelor tulburari anxioase, elaborat dintr-o perspectiva cognitivo-comportamentaIa.
Personalitati paranoice

L'idealisme passionne. Quentin Debray, PUF, Paris, 1989.

Un eseu despre o forma deosebita a paranoiei, ce a produs atât sfinti, cât si asasini.
Paranoia et Sensibilite. Ernst Kretschmer, Paris, 1963.

Bibliografie comentata

327

Cn studiu de o mare finete de observatie, întreprins de "inventatorul" personalitatii senzitive. Personalitati histrionice

Histoire de l'histerie. E. Trillat, Seghers, Paris, 1975.

O pasionanta istorie a isteriei de-a lungul timpurilor ~i diverselor teorii.
"La personnalite histerique". G. Darcourt, La RevlIe du practicien,

1995,45,pp.2550-2555. O prezentare a istoriei ~i clinicii personalitatii isterice.
Etudes sur l'histerie, Sigmund Freud, Josef Breuer, PUF, Paris,

1956. Originile psihanalizei.
Souvenirs d'Anna O.O.M. Borch Jakobsen, Aubier, Paris, 1995.

Povestea uneia din pacientele lui Freud, pornind de la care el ~i-a elaborat propria teorie reexaminata din perspectiva abordarii istorice. Personalitati obsesionale Odile Ja-

Le garfon qui n'arretait pas de se laver. J. Rappoport,

cob, Paris, 1991. Respectivul baiat suferea de SOC, dar lucrarea contine ~i reflectii interesante asupra personalitatilor obsesionale, reflectii facute de o specialista de talie mondiala.
Peurs, manies et idees jixes. F. Lamagnere, Retz, Paris, 1994.

Un tablou extrem de viu al diferitelor forme de tulburari obsesionale, cu exemple de terapie.
Obsessions et compulsions. J. Cottraux, PUF, Paris, 1989.

O carticica densa, ce concentreaza progresele înregistra te în materie de terapie, dar ~i progresele metodologice.

328

Fran<;ois Lelord ;;i Christophe Andre

Personalitati narcisice
La personnalite narcissique. O. Kemberg, Privat, Toulouse, 1991.

O noua editie franceza a unei faimoase carti, scrisa de unul din "inventatorii" personalitatilor narcisice. Personalitati schizoide
DE TIP

COMPORTAMENTE

A

Com71lent n"sister au stress. R.B. Flannery, Eyrolles, Paris, 1991.

Un manual de gestiune a stresului, ce le va da de gândit cititorilor de Tipul A.
La Gestion du Stress. C. Andre, P. Legeron, F. Lelord, Morisset,

Paris, 1995. O carte pentru oamenii grabiti: în numai o ora de lectura, ace;;tia vor ;;ti esentialul despre gestiunea stresului.
Stress, Management and the Healthy Type A. Ethel Roskies, The

Guilford Press, I'\ew York, 1987. O lucrare ;;tiintifica ;;i clinica, scrisa de o specialista care a tratat mii de persoane Tip A, angajate ale unor mari firme nord-americane. Personalitati depresive

Prozac, le banheur sur ardonnance? P. Kramer, ed. I, Paris, 1994.

O carte scrisa de un psihanalist, uimit el însu;;i de efectele unui medicament; un eseu extraordinar de complet ;;ipasionant despre personalitatile depresive ;;i evitante, dar ;;i despre mecanismele schimbarii. O carte mai subtila decât ar putea-o sugera titlul ei (de altminteri, titlul cartii în versiunea americana era Listening ta Prozac).
Vivre avec une depression. Q. Debray, Edition de Romer, Paris, 1994.

O carte clara, eclectica, despre diversele fatete ale depresiei ;;i ale personalitatilor depresive.

Bibliografie comentata

329

"Les Dysthimies". Studiu coordonat de J.F. Hallilaire, L'Encephale, 1992/ 18, numar special, pp. 695-782.

Un amplu dosar, în franceza, despre acest sindrom, aflat la granita personalitatii depresive. "Temperament et depression" de P. Peron-Magnan, în J.P.Olie, depressives, Flammarion, PaM.F. Poirier, H. Loo: Les 711aladies ris/ 1995/ pp. 183-193. Diversele cercetari întreprinse asupra personalitatii depresive, strânse înrt-o lucrare de referinta despre depresie.
Mars. Fritz Zorn, Gallimard, Paris, 1982.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a murit de cancer.
joumal. Cesare Pavese, Gallimard, Paris, 1958.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care s-a SillUC1S.
Syllogisme de l'a711ertume. E.M. Cioran, Gallimard, Paris, 1952.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a continuat sa scrie, considerând totu~i ca "viata e lipsita de savoare". Personalitati dependente
Les voies de la regression. M. Balint, Payo, Paris, 1972.

O pasionanta reflectie asupra mecanismelor dependentei ~ifricii de dependenta. O carte ce interpeleaza fiecare cititor. Personalitati evitante
La peur des autres. C. Andre, P. Legeron, Odile Jacob, Paris, 1995.

O carte care se adreseaza atât persoanelor timide, cât ~i terapeutilor, o carte care prezinta tabloul acestui sindrom, vreme îndelungata subestimat.

330
S'affirmer

Fran<;:oisLelord s;iChristophe Andre
et communiquer.

Boisvert s;i Beaudry, Edition de

L'homme, :v1ontreal, 1979. Un manual francez de referinta, care poate înlesni întelegerea afirmarii de sine s;ia antrenamentului în vederea acesteia.
When I say no, I feel gui/ty. :v1anuel New York, 1975.
J.

Smith, Bantam Books,

Echivalentul în engleza al manualului mai sus mentionat.
Your perfect Riglzt. Robert Alberti, :v1ichael Emmons, Impact Publishers, Obispo, 1982.

Un manual de exceptie, ai carui autori au fost pionierii afirmarii de sine. Personalitati borderline
Les troubles limites. Otto Kernberg, Privat, Toulouse, 1989.

O lucrare clasica, de inspiratie psihanalitica, bogata în experiente clinice impresionante.
Cognitive Behavioral Treatment for Personality Disorders, Marsha

Linehan, The Guilford Press, New York, 1993.
Training Skills Manual for Treating Patients with Borderline personality Disorders, Marsha Linehan, The Guilford Press, New

York,1993. Doua manuale ale unui cunoscut autor, care a elaborat un model extrem de complex ;;i o strategie terapeutica a personalitatilor borderline. Personalitati antisociale
La Psychopate. Quentin Debray, PUF, Paris, 1984.

Mai vechiul concept de personalitate antisociala, vazut prin prisma clinicii franceze.

Bibliografie

comentata

331

NAntisocial Personality DisordersN, T.A. Widiger, E. Corbritt, Millon in Review of Psychiatry, 1992, voI. 11, pp. 63-69. Un studiu recent, exhaustiv. Personalitati sadice

T.

NIs sadistic personality disorders a valid diagnosis? The result of a survey of forensic psychiatristsN, R.L. Spitzer, S. Fiester, M. Gay, B. Pfohl, American Joumal of Pschiatry, 1991, 148, pp. 875-879. Alarmantul Personalitati punct de vedere al psihiatrilor multiple criminologi.

Dossier Personnalites multiples. Nervure (1993), 6,

pp. 13-59.

O serie de articole scrise de specialisti francezi si nord-americani, pe marginea acestui subiect fascinant. Originile personalitatilor dificile

Introduction aux theories de la personnalite. P. Marin, S. Bouchard, Gaetan Marin, ed. Quebec, 1992. Un expozeu, cu un pronuntat caracter pedagogic, al marilor teorii psihologice despre procesul de formare a personalitatii, de la Freud la cognitivisti, trecând prin teoriile umaniste, gestaltism, psihologia eului si abordarile dimensionale. Personnalites pathologiques. C. Lansier, R. Olivier Martin, Encyclopedie medico-chirurgicale, Paris, 1993,37-320 A 10 (16 pagini). O abordare nalitate. istorica si psihodinamica a tulburarilor de perso-

Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and enviroment seriousely, K.S. Kendler, Archive of General Psychiatry, 1995,1992, pp. 895-899.

Klasko. O Î11treagacarte consacrata relatarilor despre terapiile aplicate pacientilor. conceptele psihanalizei. J. 1992. Paris. Clasificari Les testes mentaux. consacrat principalelor convingeri ale personalitatilor dificile.5. Nodules. Poate fi si un cadou nimerit . Pichot.. colI. colI. Retz. Pa- ris.:oisLelord ?i Christophe Andre perspectiva elocventa asupra cercetarii privitoare la cuantumul de Îl1l1ascut?i dobândit Îl1tulburarile de personalitate. Un remarcabil self-help book Î11stil anglo-saxon. Cartea e scrisa de un psihanalist liber-cugetator. Paris. O serie de cugetari pasionante asupra proceselor de schimbare Îl. Young ?i J. Le gestions de soi. 1991.332 Fran<. Jacques Van Riller. 1996. Î11tr-ocarte clara ?i concisa. Montreal. Les therapies cognitives. Schimbare si psihoterapie Com11lentfaire rire un paranoi"que. .:oisRoustang. D. Jean Cottraux. 1922. "opus". Je reinvente ma vie. PUF. E. "Que sais-je?". Fran<. 1995. Paris. Editions de L'homme. Lucrarea contine referiri la mecanismele propriei schimbari?i aplicatii practice. L'evaluation des psyc7lOtherapies.. Odile Ja- o cob. 1984. caracterizata de prudenta unui autentic om de ?tiinta. psihoterapie ?i Îl. Paris. PUF. Un rezumat al problemelor metodologice ridicate de evaluarea psihoterapiilor. unii dintre ace?tia având personalitati dificile. Paul Gerin. Ylardaga.

Guelfi. Darjen- nes. ~i ca selectia naturala a operat asupra comportamentelor ~i emotiilor noastre. ce descrie metodologia ~i dificultatile evaluarii cantitative în psihiatrie. 1995.D. O lucrare adresata speciali~tilor. Gaillac.Bibliografie comentata 333 sinteza extrem de limpede ~i de densa a dezbaterilor pe o tema dificila. . Lucrare ce reune~te o seama de chestionare utile clinicianului. Despre psihologia evolutionista L'animal moral. tulburatoare. Editions Michelon. O carte importanta. R. despre raportul natura-cultura. Paris. J. Masson. 1995. Robert Wright. Protocoles et echelles d' evaluation en psychiatrie et psychologie. Paris. O carte care îti dezvaluie ca mecanismele evolutiei n-au actionat numai asupra fizicului nostru pentru a ajunge la fiintele umane care suntem. 1996. dar ~i studentului. un instrument de lucru. o Martin Bouvard ~i Jean Cottraux. Masson. Psychopatologie quantitative. 1.

Va putea fi astfel el însusi si deopotriva activ. la serviciu. dar poate merge si pâna la controlul vietii noastre intime de catre copiii..CUM SA SPUI NU. Desi de cele mai multe ori incapacitatea noastra de a spune nu se manifesta în situatii aparent mai putin dramatice. au quotidien) Marie Haddou Flammarion ISBN: 973-8291-88-7 184 pagini Format 13 x 20 cm De ce este atât de greu sa spui nu? Teama ca vei fi perceput ca un individ agresiv. ~ . intereselor noastre. en amour. lipsa de comunicare si de întelegere. însa în mod indirect. Relatiile umane se vor simplifica mult în toate domeniile vietii curente. chiar daca traim într-o societate marcata de disconfort. În viata de zi cu zi (SAVOIR DIRE NON. ci si viata. prietenilor. si acest lucru se întâmpla si atunci când este vorba despre cumpararea unui obiect inutil sau despre tunsoarea nefericita cu care ne trezim într-o buna zi. dorinta de a nu-i dezamagi pe cei pe care îi iubesti. Acasa. fara a-l distruge sau rani în felul acesta pe celalalt. aspiratiilor noastre profunde. efectele ei nu sunt adeseori mai putin triste.. toate par sa stea la originea acestei forme specia1e de autocenzura. parintii. au travail. ca vei fi respins. aux omis. În cazurile extreme. neputinta de a spune nu se dovedeste a fi deosebit de periculoasa: un alcoolic care nu poate refuza un pahar îsi risca nu numai sanatatea. Putinta de a spune nu îi permite individului sa se consolideze si sa-si afirme independenta si autenticitatea. Multi dintre noi am trait deja si mai traim si acum experiente de acest fel. en familie. stres. si anume sentimentul ca ne este foarte greu sa refuzam propuneri altminteri contrare dorintelor noastre. prietenii sau sefii nostri.