•••

A-PDF MERGER DEMO

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile

A
TReI

,

recomandari

p'sihoterap.euti,

ISB}J:978-973-8291-76-8

www.edituratrei.ro

III
911789738

291768

Psihologie practica
Coordonarea colectiei: Vasile Dem. Zamfirescu

Fran<;ois Lelord

Christophe Andre

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile
editia a doua

Traducere din limba franceza de Cam elia Balamaci

TReI

Editori: SILVIU DRAGOYIIR VASILE DEM. ZAMFIRESCC Director editorial: MAGDALENA MARCCLESCC-COJOCEA Coperta colectiei: FABER STUDIO (Silvia olteanu si Dinu Dumbravician) Dtp: CRISTIAN CLACDIC COBAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României LELORD, FRAN<;:OIS Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile / Fran<;ois Lelord. Christophe Andrc : trad.: Camelia Balamaci. - Bucuresti: Editura Trei, 2003 Bibliogr. ISBN 973-8291-76-3 1. Andrc, Cristophe II. Balamaci. Camelia (trad.) 159.923

Aceasta carte a fost tradusa dupa
COMMENT GERER LES PERSONNALITES

.

DIFFICILES,

Odile Jacob, octobre 1996, Paris

Copyright ©

Editio71S Odile Jacob, 1996

Copyright © Editura Trei, 1998, 2003 pentru editia in limba româna
Tel./Fax:

c.P. 27-40. Bucuresti +4 021 224 55 26. +4 '021 224 47 71 e-mai!: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
ISBN 973-8291-76-3

Cuprins
Cuvânt înainte I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV Personalitatile anxioase Personalitatile paranoice Personalitatile histrionice Personalitatile obsesionale Personalitatile narcisice Personalitatile schizoide Comportamentele de Tip A 7 9 33 65 83 101 123 139 162 183 207 225
0 ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Personalitatile depresive Personalitatile dependente Personalitatile pasiv-agresive Personalitatile evitante Si celelalte personalitati? Originile personalitatilor

245 265 273 289 325

dificile

Teorii si modele ale personalitatii Concluzie Personalitatile dificile si schimbarea Bibliografie comentata

o ruda. ei încep prin a ne vorbi de ei însisi. dar nu aceasta" personalitate dificila" a venit sa ne consulte. Speram ca ea va va ajuta sa întelegeti mai bine si sa faceti fata mai bine personalitatilor dificile cu care va veti confrunta. sfârsesc prin a ne descrie o persoana din anturajul lor . pe cineva apropiat. un colaborator. . la toate nivelurile ierarhice.care. un coleg. un client. ce remarcam? Mai întâi. un coleg . de durerile si de sperantele lor. Asa ca ne-am decis sa ne folosim de experienta noastra ca "sfatuitori în privinta personalitatilor dificile" pentru a scrie aceasta carte. zi de zi. Suntem consultati si pe teme de îngrijire a stresului si de psihologia schimbarii. Dupa ce am întâlnit numerosi salariati. de catre diverse institutii. apoi. Uneori ne gândim ca nu încape îndoiala ca ar avea tot atâta nevoie de ajutor ca si pacientul nostru ..Cuvânt înainte În calitate de psihiatri si psihoterapeuti. OrI din ce în ce mai des. le creeaza probleme istovitoare.. cât se poate de firesc. am constatat ca multi dintre ei erau preocupati de felul în care ar putea face fata unei personalitati dificile. banuim adesea ca aceasta persoana despre care ei ne vorbesc si pe care noi n-o cunoastem este o "personalitate dificila". inevitabit în viata. aducându-i la capatul puterilor si determinându-i sa consulte un psihiatru. ne-am deprins sa ne ascultam pacientii marturisindu-ne dificultatile pe care le încearca în viata lor afectiva sau profesionala. Ascultându-i. fie aceasta personalitate un patron.

Îpi facea sânge rau din orice. Telefonând în disperare. cu un grup de vârsta mea. gata sa anunte la politie disparitia mea. intotdeauna. Apoi am priceput. Alta data. ne spune Clairela ea. când merg pe (douazeci pi opt de la care vin pi. Am ramas înmannurita. dupa ce am iepit de la liceu. vrea sa ptie om ani). iar scrisorile pe care le trimisesem mamei au ajuns abia dupa întoarcerea mea. Si nici macar nu ptia în ce tara ne aflam în acel moment." WOODY ALLEN . am gasit-o în lacrimi. dupa ce mi-a consultat papaportul.ptiu pe mama neliniptitii. anxioase "Nu mi-este frica de moarte. am stat la o puetii cu nipte prieteni. dar n-ap vrea sa fiu de fata la venirea ei.. Dupa câteva zile fara vreo veste de la mine.1 Personalitatile .•. Odata. Nu era tocmai simplu sa telefonezi în Franta. începe sa-pi închipuie ca am avut un accident de mapina. într-un acces de independenta. pe la douazeci de ani. o . Am ajuns acasa cu o jumatate de ora mai târziu decât se aptepta mama (sigur ca ea îmi ptia pe dinafara orarul fiecarei zile). daca se întâmpla sa întârzii zece minute. reupise sa alerteze într-un asemenea grad ambasadele Fmntei din tari- D' . m-a privit pi mi-a spus ca trebuie sa-i telefonez mamei mele. când aveam paisprezece ani. Când eu pi prietenii mei am ajuns la granita dintre Peru pi Bolivia. mama n-a mai rezistat. Chiar pi acum. nu mica mi-a fost surpriza când vamepul. o pornisem într-un periplu prin America de Sud.

:.tita.te.:. Cll trei copii de crescut. dar Într-o stare de alerta. Este mai destinsa doar în zilele în care surorile mele.:. În aceea.:.ivad ia rânduindu-.:.teaptanerabdatoare sosirea confimzarilor de primire a cecurilor.tiuca va fi mai lini. Nu stiu de unde aceasta anxietate.:. completeaza tl11 cec de teama ca cea mai mica Întârziere ar duce la suspendarea serviciilor respective. Biata mal/uI! A)i vrea sa pot fi suparata pe ea.titasa afle ca am ajuns cu bine la destinatie.it..tece d~ficultati s-ar putea ivi. Când pleaca cu trenul. Toata dimineata se agita sa prepare dejunul. :j)till ca acolo unde lucreaza. Încât o În. De altfel.i bia la cafea. în sfâr.tiintarefusese transmisa tuturor punctelor de frontiera.i masuri de precautie suplimentare.:.i-. Tata a murit Într-un accident de ma.:.oisLelord si Christophe Andre le prin care urma sa trecem.:. Este posibil ca din pricina acelui traumatism si acestei responsabilitati sa fi ajuns o angoasata? Dar când ma uit la bunicii pe linie materna.i pâna la plecarea noastra pare sa ramâna calma. iar noi strângem totulj o simt.:.:. În zilele urmatoare a. . :j)iatunci Îmi spun ca-i din familie. :j)idaca numai pentru mine )ii-arface griji! Dar de griji nu este scutita nicicând.i a anxietatea ei c o face sa patimeasca destul. De pilda.:. este extrem de apreciata.:. apoi. eu .i e cele de electricitate. d CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE MAMA? prejurarej YIama lui Claire are tendinta de a se framânta în orice îmde a se gândi mai cu seama la posibilele riscuri si pericole ce ar pândi-o pe ea si pe cei apropiati.:.:. O .i otii s no.:. Îi este merCll teama sa nu Întârzie.i rum si am sfatuit-o sa consulte degraba un terapeut.trivenim sa dejll11am cu ea. ajunge la gara cu cel putin o jumatate de ora mai devreme. De câte ori se simte în nesigurantaj se gândeste la tot ce poate fi mai rau Cfiica .:. la minister. Imediat ce p le prime.:.:.:. vad ca ei nu Înceteaza de a se Îngrijora pentru orice.i zi. dar Îmi dau seama ca este vorba de ceva mult mai puternic decât ea . când ajungem acasaj o sun sub diferite pretexte. banllie.:.ceva mai relaxata .inaj si ea a ramas singura. .10 Fran<. caci are mereu grija ca examinarea oricarui dosar sa fie realizata la timp. când Îi cerem sa a stea lini.i facturile telefonice . defapt pentru ca . sora mea mai mare pare s-o cam ia pe acela.

poate a avut un accident"). tensiune . Pe de-o parte. se poate întâmpla sa nu vina factorul postal sau ca cecul sa ajunga în alta parte. nu este doar o dovada de prudenta? Nu. la urma urmei. Este tensionata si pentru a pregati la timp dejunul desi: 1) o întârziere ar fi lipsita de însemnatate. se tensioneaza. atentie exagerata acordata riscurilor. Si daca totusi se întâmpla. Pe de alta parte. are tendinta de a anticipa toate riscurile. crezând ca în acest felIe poti controla mai bine. raportat la riscurile vietii cotidiene II tensiune fizica adesea excesiva II permanenta atentie la riscuri: vigilenta fata de tot ce ar putea lua o turnura neplacuta. Banuim deja ce avantaje. prudenta si tendinta de a controla (situatia). ci doar un incident minor ce poate fi remediat printr-o vizita la agentia France Telecom din respectivul cartier. dar si ce neajunsuri prezinta faptul de a avea o personalitate anxioasa. pentru a-l preîntâmpina.Personalitatile anxioase 11 mea întârzie. când este vorba de situatii viitoare. Dar. De pilda. ar fi înca si mai putin probabil ca France Telecom sa decupleze telefonul fara vreo înstiintare prealabila. mama lui Claire se simte dominata doar de acest risc. raportat la posibilitatea faptului sau la gravitate a lui. pentru a controla chiar situatii cu un risc redus (fapt putin probabil sau lipsit de importanta). 2) fiind o gospodina priceputa si cunoscând meniul.mama lui Claire prezinta trasaturile unei personalitati anxioase. Totusi. griji mult prea intense si frecvente. si se întâmpla destul de rar. pe de alta parte tensiune exagerata si suferinta. dar oare ar fi un dezastru iremediabil? Nu. Personalitatea anxioasa II pentru sine sau pentru cei apropiati. Dar asta este putin probabil. Anticipare anxioasa. faptul de a te gândi la toate riscurile unei situatii. atentia acordata riscurilor este exagerata si excesiva. al unui fapt în sine putin probabil si putin grav si. caci va puteti da seama ca în cazul mamei lui Claire. pentru a le controla mai bine. ca urmare a unei erori de procedura. . riscul de a nu fi gata la timp este minim. Sa zicem ca s-ar întâmpla într-adevar asta.

cum ar fi o boala grea. oare nu are ea dreptate? Nu este oare lumea un loc primejdios. yIama lui Claire.12 Fran~ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE MAMA LUMEA? Mama lui Claire pare sa dispuna de un veritabil radar care îi îngaduie sa detecteze tot ce ar putea duce la un incident sau la o catastrofa în cercul ei. refuzam sa ne gândim la ele câta vreme nu suntem pusi în acea situatie. dar cei mai multi dintre noi traiesc pierzând din vedere tocmai acest fapt." Dar. În mod cert. fixam centura de siguranta. încercând sa controleze tot ce o înconjoara. în gradina. poti evita nu putine catastrofe si accidente? In fond. Scaldându-se." O persoana depresiva care ar împartasi aceasta parere s-ar pregati pentru a amortiza loviturile pentru a evita orice surprize. în bucatarie. O femeie iese pentru a cumpara pâine si este lovita de o masina. O a1ta convingere a ei ar putea fi aceasta: "Daca esti prudent. Ceea ce nu ne împiedica sa luam precautii in ceea ce priveste riscurile pe care le putem controla. daca esti extre~ de precaut. poti evita multe accidente si incidente. dar fara vreo anxietate deosebita si fara a tremura de teama unui accident la fiecare intersectie. dimpotriva. suntem fiinte vulnerabile si pieritoare. de exemplu. veti spune. la urma urmei. convingerile mamei lui Claire si cele ale unei persoane ce nu este anxioasa se deosebesc doar prin frecventa si intensitatea lor. va face totul pentru a le preveni. în care în orice clipa poate surveni o catastrofa? Este suficient sa deschizi un ziar pentru a te convinge. La volan. În privll1ta riscurilor al caror control nu ne sta in putere. sau la masa de lucru. Si atunci nu este adevarat ca. accidentul de masina al unei persoane apropiate. copiii se îneaca. Un autocar se rastoama într-un sant. De fapt. mama avea dreptate. în lume esti pândit de primejdii si trebuie sa fii prudent. o nenorocire poate veni oricând. . În fiecare zi mor oameni sau sunt raniti în accidente banale. Convingerea ei fundamentala ar putea fi formulata astfel: "Lumea este un loc în care pândesc tot soiul de primejdii si dezastre.

ca 9i cum a ma ocupa de dezastrele ce-i pândesc pe altii mi-ar da sentimentul ca. caci tocmai aceasta teama ca ceva sa nu sfârgeasca prost ma facc sli descopar riscuri la care clientul nici nu se gândise. agent de asigurari. Si daca va veni ziua în care nu ne vom mai iubi? Ma urc în ma9ina 9i o pornesc. Si iata ce a ie9it: putin înainte de a ma ridica din pat. Sigur. ca pierderea unui tren. ca persoanele anxioase sufera de o reglare un pic cam sensibila a "sistemului lor de alarma": gândurile lor anxioase. ma opresc sa beau o cafea. pe care uneori nici nu le sesizase. treizeci ~i patru de ani. el îi cerea medicului sau tranchilizante: Da. cunduc cu multa grija 9i am o J1w9inarenumita pentru siguranta la coliziune. pe drum. riscurile minore ale vietii. sau carentele unui contract. dar la o intensitate moderata. cu siguranta ca ne vor spori anxietatea. din punct de vedere profesional sunt apreciat atât de clienti. dar ma tratez! Nostim este ca lucrez în domeniul asigurarilor. Într-o zi. Nu cumva am uitat ceva? Nu cumva este vreun risc care mi-a scapat din vedere? Înlpreuna cu clientul revad contractul. Se poate vedea. care pare a fi cam îmbufnata în dimineata asta. de fapt. îmi spun ca îmi fac singur griji 9i ca propriul meu comportament este perfect normal. cât 9i de compania fnea. deci. simt o prima nelini9te când ma gândesc la tot ce am de facut în acea zi. pe mine ma protejez. se poate spune ca sunt anxios. doctorul mi-a cerut sa trec pe o foaie de hârtie toate gândurile anxioase pe care le încercam de-a lungul unei zile. tensiune a fizica ~i comportamentul de control se declan~eaza mult prea adesea ~i cu prea mare intensitate în raport cu evenimentul. este un contract important )ii. întârziere a sau nereu~ita prepararii unei mese. caci am fixata o întâlnire.Personalitatile anxioase 13 Pe de alta parte. Ca urmare. este multumit. Câteva minute sunt . voi ajunge oare sa le termin pe toate? Micul dejun cu sotia mea. La plecare sunt încântat. încasez multe prime 9i clientii mei sunt feriti de surprize. În mod regulat. Dar trebuie sli mai spun 9i ca din pricina acestei anxietati ma aflu într-o continua tensiune. semneaza. Daca am sa întârzii? De altfel. Ajung 9i la birourile clientului (având contractul la mine). Sa ascultam marturia unei persoane anxioase. Gerard. De fapt.

În cele din urma/ ne-am întors în port cu bine. Ei bine/ au început sa ma framânte gânduri de genul: nu cumva vreunul din copii suferea de o boala grava? Cum vedeti/ aceasta nu se termina niciodata. . Iar vara trecuta este un exemplu: totul mergea bine/ avusesem un an bunI eu si sotia mea ne întelegeam bine/ vacantele pe care ni le petreceam cu copiii erau absolut excelente si efectiv nu aveam nici un motiv de îngrijorare.ois Lelord si Christophe Andre ceva mai destins apoi/ brusc/ îmi vine alt gând: îmi amintesc ca astazi dimineata masina mea facea un zgomot. În mod paradoxal/ în fata unui pericol real reactionez mai degraba cu calm/ spre surprinderea celor ce sunt obisnuiti sa ma vada framântându-ma din orice. Inconveniente: este mereu /Jcu ochii în patru/J ceea ce îl istoveste si îi aduce destula suferinta. Chiar daca nu am grijiI mi lefac singur. (Si daca în acea zi am putut sa fac fata acelei probleme a fost pentru caI din aceeasi teama de a nu ramâne cu masina în pana pe drum/ facusem niste cursuri de mecanica auto. Toti erau înspaimântat( eu însa am coborât în cala sa vad ce se întâmpla cu motorul. Acest exemplu face sa fie si mai clare avantajele dar si inconvenientele unei personalitati anxioase. Avantaje: Gerard este extrem de constiincios/ prevede riscurile si este un excelent profesionist. Astfel arata la mine o zi normala/ cu aceasta anxietate cu care m-am deprins deja. Anul trecut pornisem într-un voiaj pe mare cu niste prieteni care voiau sa-mi arate noua ambarcatiune. Si daca trebuie dusa urgent la Service? As gasi oare timp între doua întâlniri? Si tot asa. CÂND ANXIETATEA DEVINE MALADIE Sa presupunem caI din motive care ne ramân ascunse/ anxietatea lui Gerard se amplifica/ ca el se simte din ce în ce mai tensionat/ ca se gândeste doar la dezastre posibileI fapt care îi tulbura somnul si capacitatea de concentrare.14 Fran<.) În fata unei probleme reale ma pot descurca/ dar ce nu-mi da pace este gândulla ceea ce s-ar putea întâmpla. Pe neasteptate/ vremea s-a stricat si/ în acelasi timpI motorul a început sa dea niste rateuri.

Masson. .o scrutare hipervigilentâ a ceea ce este împrejur: senzatia de a fi permanent la pânda. la care se mai adauga alte tipuri de simptome1: . despre care vom vorbi în aceasta carte. Faris. Anxietatea generalizata se manifesta tocmai prin îngrijorari excesive ?i nejustificate. ?i-au vadit o anume eficacitate. Pacientului i se propune: 1. ?i apoi pentru ca. C. Boyer. 2 .. perturbari ale somnului. ?edintele de restructurare cognitiva2: terapeutul îl ajuta pe pacient sa î?i reconsidere gândurile anxioase. pacientul se afla într-o suferinta profunda ?i trebuie ajutat imediat. Psihoterapia este însotita uneori de un tratament medic amentos pentru ca. T. fara îndoiala acesta îi va pm1e diagnosticul de anxietate generalizata. contractii dureroase (spate.. 1993. umeri. în adevaratul sens al cuvântului. dificultati de concentrare. DSM-IV: Malluel diagnastique et statistiqlle des traubles mentaux. 1996. o maladie ce necesita un tratament.B. terapiile cognitive ?i cele comportamentale. Dintre psihoterapii. P. În special îl ajuta sa faca o noua evaluare în privinta gravitatii ?i probabilitatii pericolelor pe care le supraestimeaza. Este o maladie.o tensiune muscularâ: zvâcnituri. sa se initieze în tehnici de relaxare. tradus din valianta americana de J. maxime) ce dau adesea senzatia de oboseala. Allan. pentru a-?i controla singur reactiile anxioase excesive. într-o continua excitatie. nevoia de a urina des. . Adesea. cele mai eficiente tratamente sunt cele în care o psihoterapie este însotita de medicatie. pp. Sindromul anxios generalizat este un soi de caricatura a personalitatii anxioase ?i cei ce sufera de acest sindrom patimesc destul. mai întâi de toate. 2. "nod în gât" . Full. Guelfi. iritabilitate. R. bufeuri. Durham. transpiratii.Personalitatile anxioase 15 Data medicul sau generalist îl trimite la psihiatru.o hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ (sistemul nervos dirijeaza reactiile involuntare): palpitatii. 19-26. British Jaumal of Psychiatry. "Fsychological Treatment of Generalized Anxiety Disorders".

eficienta redusa .actioneaza si asupra depresiei.bine tolerat . cel mai eficient tratament în anumite tulburari anxioase . Pentru anxietate medicii utilizeaza doua mari tipuri de medicamente: anxioliticile si antidepresivele.uneori nu au efect .nu dau stare de somnolenta .somnolenta.uneori.actioneaza în timp: sunt necesare mai multe adverse: .efect 1i11ij" titor pentru pacient AXTIDEPRESIVE .tulburari de metament pentru a morie sau de conse putea vorbi de centrare (tempoo eficienta depliDEZAVANTAJE na rare) .sunt simplu de întrebuintat .ois Lelord j"iChristophe Andre la fel ca în multe din tulburarile psihice.16 Fran<. asocierea psihoterapiei cu medicatia în anumite cazuri este mult mai eficienta decât oricare din cele doua luate separat.de fapt. la începutul tratamentului în cazul anxietatilor grave sporesc anxietatea .efect rapid . adesea asociata AVA:\rTAJE . saptamâni de tra.folosite necorespunzator dau reactii Tabloul celor doua mari clase de medicamente în tratarea tulburarilor anxioase folosite .nu creeaza dependenta . Mai jos vom arata care sunt avantajele si dezavantajele respectivelor medicamente: ANXIOLlTICE .

în functie de necesitatile pacientului.i un anxiolitic este o decizie medicala. Si acest medicament m-a ajutat.Personalitatile anxioase 17 Optiune a între un antidepresiv t. Tratamentele pentru sindromul anxios generalizat pot fi folosite ?i în cazul unei personalitati anxioase. Am folosit acest medicament. Am început sa iau în week-end mai întâi. Si atunci m-a sfatuit sa consult un psiholog pe care i-l recomandase o prietena.iun antidepresiv care adesea face ca rezultatul sa fie mai bun ?i apoi doza de anxiolitice sa fie redusa . Dupa i'ase i'edinte . Si apoi. nu aveam chef sa-mi "povestesc problemele". se adauga t. dar îi displacea ideea de a lua pilule. ghidata de simptomele pacientului t. fara a depai'i doza obii'nuita i'i încercând sa ma abtin de la medicament în restul timpului.. aveam insomnii. de regula. dar ma simt mai putin tensional. aveam tendinta sa o tot întreb daca a facut ceea ce era planificat sa faca: de pilda. sa se ocupe de cutare sau cutare act administrativ. Sotia mea sesizase ca aceasta îmi reui'ise. marind doza. aproape întotdeauna la început sunt prescrise anxiolitice. sa-i duca pe copii la vaccinat. M-am supus. o agasa faptul ca eu tot încercam sa o controlez. dar cu oarecare ezitari. am ramas la fel de preocupat sa prevad totul. ea se îngrijea de toate aceste treburi. în functie de zile. Mai întâi am fost la un medic generalist. care mi-a prescris un anxiolitic. la întoarcerea din concediu. În cazul anumitor tulburari anxioase grave. pentru a ma obii'nui i'i pentru a vedea daca nu îmi dadea stare de somnolenta. Sa îl ascultam tot pe Gerard. Îi era din ce în ce mai greu sa ma tot vada tensional. câteva zile la rând. iar mie mi se pare o viata normala. Si mi-a explicat cum sa-I iau: în timpul unei perioade mai dificile. mai trebuie spus ca eu. de la simpla la dubla. Mai mult. sa se întâlneasca cu un lucrator (pentru casa). pentru a-l calma imediat pe pacient. i'i totui'i personalitatea mea n-a suferit nici o schimbare. când i'tiam ca sunt atâtea de facut. numai ca sotia mea m-a tot îmboldit sa merg la medic. De fapt.i de afirmatiile acestuia. Si cum. Iar psihologul a înteles aceasta i'i mi-a spus sa învat tehnici de relaxare. care este decis sa se trateze: De fapt cred ca m-am obi~nuit cu anxietatea mea. apoi am continuat.

Ereditatea: Numeroase studii au aratat ca în diferite forme ale tulburarii anxioase. Cli ochii închi:. Psihologlllmi-a mai sugerat ca în timpul zilei.ezat iind. eu cred ca îmi este deja mai bine. Acest exemplu arata ca uneori. încât :.18 Fran<. în timp ce a:.teptschimbarea culorii semaforului.. Ele difera de la un pacient la altul s'i ar fi dificil ca în stadiul actual al cunOs'tintelor noastre sa vrei sa tratezi de fiecare data "cauza".. la "adevaratii gemeni".i. Cu câte o pilula din când în când :. la volan. Cineva ar putea spune: "Dar Gerard nu s'i-a rezolvat problema anxietatii! El s-a ocupat doar de simptomele ei. pentru ca tensiunea sa se diminueze. mai cu seama când i se propune pacientului un tratament medicamentos ("Da. o psihanaliza l-ar putea face sa-s'i cons'tientizeze cauzele propriei anxietati s'i sa se elibereze de simptom. cauza ascunsa a acestora a ramas netratata.teminirelaxari (fara a fi cu f tot ul relaxat. DOCTORE? În acest punct ereditatea s'i educatia se împletesc..ois Lelord si Christophe Andre ma puteam relaxa atât de profund."). Acum fac asta de mai multe ori pe zi: dupa un telefon.. pacientii pot fi ajutati enorm s'i ca numeroase persoane (barbatii îndeosebi) nici nu pretind mai mult. sau relaxarea." Acest tip de raspuns este destul de des întâlnit... a:.. prin procedee simple. fac zeci de respiratii profunde :. dar parerea mea a fost ca nu era necesar. La gemenii monozigoti. a Apoi psihologlll mi-a propus sa încep o adevarata psihoterapie. Din pacate. când unul este afectat de un sindrom anxios generalizat. fire:. dar aceste medicamente trateaza simptomele.sa fac ni:. în ciuda a ceea ce multi oameni cred. cam un sfert din rudele de gradul întâi sufereau de un sindrom anxios.i ceasta nza destinde.i ând voiam sa adorm foc loseam tot relaxarea. te). nu cauza lor. Doar o terapie aprofundata. într-un caz din doua sufera s'i celalalt de ace- .icu putina relaxare. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. cauzele unei anxietati excesive nu sunt suficient cunoscute..

neadecvat rezolvate si datând din prima copilarie. Aceasta teorie seduce din mai multe motive.Personalitatile anxioase 19 la. Alti autori se intereseaza de numarul deceselor san al divorturilor parintilor survenite în timpul co-.5. adica nu seamana mai mult decât fratii sau surorile "obi~nuite"3. Re. p. Pentru psîhanali~ti. Kendler & con. În cadrul unei psîhanalize.5 Ca ~i în cazul altor personalitati dificile. "evenimentele de viata" (despartiri. este nevoie. pentru ca o personalitate anxioasa sa se formeze. Deci. mutatul. British Joumal of Psychiatry (1992). 668. Kenardy. dar numai Într-un caz din ~ase daca gemenii sunt dizigoti. uneori. numita de ei "anxietate nevrotica". el ar putea retrai experientele emotionale ale trecutului sau. pp. . prin transfer. Pentru ei. Archives of General Psychiatry (1992). d. American JO!l1'nal of Psychiatry (1989). anxietatea excesiva. J. pilariei. S. ce tine de unul sau de mai multe evenimente din primii ani de viata. e. 622-626. "Psychological Precursors of Panic Attaks". 49. schimbarea profesiei) se succedasera rapid În lunile ce au precedat aparitia sindromului4. Pavanti. decese.. la pacientii ce sufera de tulburari anxioase. Kraemer. "Recent Life Events and Panic Disorder".e fiecare data.B. 3 K. p. Mediul: Studiile au aratat ca.i sindrom. Taylor. Se au în vedere tulburarile anxioase ~i nu doar "personalitatea anxioasa". 160. 146. dar alte studii au dovedit ca ~i o trasatura a personalitatii "anxioase" putea fi partial mo~tenita. Gerard se angoaseaza tocmai pentru a combate o angoasa mult mai profunda. 267. si astfel s-ar sesiza adevarata natura a propriei anxietati ~i s-ar elibera de ea. "Generalized Anxiety in Woman: A Population-Based Twin Study". Favarelli. aceasta anxietate a cotidianului este traducerea unei probleme înca mai vechi. de care Gerard nu este con~tient. evenimente traumatizante. 5 C. cum ar fi sindromul de panica sau agorafobia. de o îmbinare variabila între o predispozitie ereditara. Fried. experiente educative ~i. este simptomul conflictelor incon~tiente. incon~tienta. L. 4.

nu sunt suficiente aceste motive pentru a recomanda oricarei persoane anxioase sa se supuna unei psihanalize . fie din speranta ascunsa ca-si vor putea întelege mai bine propriile probleme. II În cadrul unei psihanalize pacientului i se propune sa fie chiar el autorul propriei vindecari. Oame- nii prefera sa creada ca raul lor are o "explicatie". cu sprijinul. decât sa li se spuna ca anxietatea lor este un amestec nediferentiat între ereditate si educatie. dar fara a se supune vreunei medicatii sau fara a se conforma recomandarilor unui terapeut. Cu toate ca majoritatea psihanalistilor nu le recomanda pacientilor lectura de texte psihanalitice. Aceasta îl motiveaza.:oisLelord si Christophe Andre Cinci motive clasice pentru care un pacient anxios sau deprimat vrea sa se supuna unei psihanalize II În cadrul unei psihanalize pacientul afla ca propriile simptome au un sens ce poate fi cunoscut. spera sa atinga acea stare de sanata- te psihologica fara sa mai fie necesara continuarea unui tratament. al unui te- rapeut. Psihanaliza propune o terapie de durata. Sunt psihanalisti care afirma ca ei nu garanteaza deloc o vindecare. Pe de alta parte. daca dupa câteva luni sau ani nu este înca vizibila nici o ameliorare. totusi tocmai aceasta spera pacientii lor. acest fapt nu este resimtit ca un esec. altfel spus. II Datorita unui tratament "de fond" pacientul spera într-o vindecare deplina. speranta de a putea întelege este extrem de îmbietoare si probabil ca în sine are si efect terapeutic. Totusi. II O psihanalizfi este însotita ~i de texte de referinta captivante. Pentru fiintele umane care suntem. II dintre care multe sunt clare chiar pentru un ne initiat (mai cu seama texte din Freud). fie pentru a grabi mersul terapiei.20 Fran<. ceea ce adesea are un efect linistitor asupra pacientului ("terapeutul meu va fi întotdeauna aici"). sau pentru a deveni ei însisi psihanalisti. ci doar ca un indiciu ca travaliul analitic nu a avansat îndeajuns. totusi multi dintre acestia nu rezista tentatiei. fireste. pe care ei o pot gasi în trecut.

Psihoterapiile analitice. observatiile facute separat. urmata si adeverita de numeroase studii facute de echipe diferite. pp. Apoi. capacitate de verbalizare si de asociere libera. adica asupra acelor elemente proprii fiecarui pacient. Analytic Psychoterapy and Anxiety Management Training for Generalized Anxiety Disorder". aceste "convingeri intime". privirea este îndreptata asupra predicatorilor de eficacitate ai psihoterapiilor6. terapia interpersonala (mai nou) fac de zeci de ani obiectivul evaluarilor în tulburari diferite si cu diferite tipuri de pacienti. tulburari obsesionale) terapiile cognitive si comportamentale au vadit o eficacitate adesea spectaculoasa. imaginea este mai putin clara. . Acest studiu a fost întreprins acum mai bine de un secol. "Cognitive Therapy. dar obiectivul stiintei este tocmai acela de a transforma intuitiîle personale. fara a fi fost supusi vreunui tratament. în cunostinte verificate si acceptate de cât mai multi. Dmham et coH. ca si numeroasele studii au dovedit ca printr-o terapie psihanalitica starea pacientilor usor anxiosi sau deprimati se ameliora vizibil. În aceasta privinta. Astazi. cât priveste "simplii" anxiosi sau personalitati anxioase. metoda însasi presupune anumite gusturi si anumite aptitudini (interes pentru trecut. la început în diverse ramuri ale medicinei. frustrarii si asteptarea unui rezultat în timp). care difera de la un individ la altul. în psihoterapie. de suportare a ambiguitatii. gratie carora s-ar putea decide ce tip de psihoterapie are cele mai multe sanse de reusita. atacuri de panica. mai recent si în psihiatrie. 6 R. agorafobii. comparativ cu starea celor ce se gaseau pe lista de asteptare. 315-323. De pilda.e. fireste ca fiecare "psihoterapeut" îsi are propriile sale intuitii. Mai întâi. British JOllrnal of Psychiatry (1994).Personalitatile anxioase 21 sau unei psihoterapii analitice.. 165. terapiile cognitive si comportamentale. cercetarile actuale au aratat ca nici o disciplina nu poate pretinde sa fie adecvata pentru toate tipurile de tulburari sau pentru toti pacientii. Si daca în anumite tulburari anxioase bine definite (fobii.

Vedem a?adar ca. Sfatul nostru ar fi acela ca. Dintr-un punct de vedere evolutionist. pacientul sa consulte cel putin trei terapeuti ce apartin unor ?coli diferite.ffiO?tlllta e cauza. Ei vor încerca sa previna riscul de a pierde controlul situatiei. daca exista azi atât de multe persoane anxioase este pentru ca anxi09ii au rezistat vicisitudinilor selectiei naturale. a?a cum demersul psihanalitic nu poate întruni aprecierea unanima a pacientilor. î?i vor pregati discursul 9i vor face totul pentru a ajunge din timp la gara. anxietatea poate fi un stimulent dar ?i o stavila.oisLelord ?i Christophe Andre Pe de alta parte. vom cauta sa o ocoIim procedând în a?a fel încât sa evitam orice risc: cei mai anxio?i se vor pregati cât pot mai bine pentru examene.. Si. Cu totii suntem mai mult sau mai putin anxio?i în fata unor situatii ce comporta un anumit risc. înainte de a lua cuvântul în fata unei adunari. înainte de a începe o psihanaliza.nu poate fi pe placul tuturor. când dam un examen. cu accentul pe care-l pune pe rezultatele observabile . cu obiectivele sale bine precizate. anxietatea este o emotie fireasca. pe care le considera (uneori în mod nejustificat) prea grele sau refuzând sa-9i sustina discursul. Si nu este greu sa ne închipuim cum s-a întâmplat: în fata riscului aparitiei . deci anxietatea a avut o valoare anume pentru supravietuire. d LA CE BUN ANXIETATEA? În definitiv. când se întâmpla sa zabovim în drumul spre gara etc. pentru a controla mai bine situatia 9i a preveni riscurile.cu desfa?urarea sa metodica. caci toate aceste situatii le-ar pricinui mult prea multe griji. sau sa citeasca lucrari destinate publicului larg. cum nu este prea placut sa încerci o emotie precum anxietatea. sau renuntând la calatorie. nici demersul cognitiv sau comportamental . Dar persoanele mult prea anxioase vor evita dezagreabilul anxietatii pur 9i simplu neprezentându-se la examene. pentru ca optiunea sa fie facuta în deplina Cl.22 Franc.

terioasa în Manllattan (1992) joaca rolul unui sot extrem de anxios. O buna îmbinare de cutezanta si anxietate trebuie sa fi contribuit la supravietuirea tribului. daca printre vikingi n-ar fi fost decât anxiosi. experiente ce s-ar fi putut totusi dovedi primejdioase. Woody Allen întruchipeaza o personalitate anxioasa. brusc se întuneca gândindu-se: "Dar odata si-odata tot o sa am ceva. O mama anxioasa trebuie sa fi fost mult mai atenta la copii. nu-i pierdea o clipa din ochi. facea provizii. mereu la pânda. un anxios poate fi pavaza. . • Un model al "mamei evreice". care i-a confirmat ca nu avea "nimic". anxioasa si culpabilizanta este descris de Philip Rofu în Portnoy ?i al sau complex. Personalitatile anxioase în filme si în literatura • În multe din filmele sale. mai apoi si de nepotul ei. care nu îsi poate împiedica sotia. nu încape îndoiala ca ei n-ar fi pornit nicicând pe mare. cauta cele mai ferite poteci. În schimb. Diane Keaton. pesemne ca vânatorul anxios era mult mai prudent. iesind în fine linistit de la doctor. în special în Hanah i'i surorile ei (1986). Pe scurt. gândindu-se la riscuri pe care nimeni nu le ia în seama si veghind pentru ca masurile de precautie sa fie luate. sa întreprinda o ancheta periculoasa. La nivelul grupului este posibil ca anxiosii sa fi temperat elanurile celor mai cutezatori. nu se lasa surprins. de Proust. probabil ca anxiosii (ajutati de obsesivi) au fost cei care au contribuit la construirea celebrelor lor corabii si la aprovizionarea lor cu alimente în vederea calatoriei. descoperind astfel Islanda.Personalitatile anxioase 23 unui pradator." În Moarte mis. • În romanul În cautarea timpului pierdut. reactiona la cel mai mic pericol. Pentru orice proiect al unui grup. admirabila bunica a naratorului vadeste multe trasaturi anxioase. sau cucerind Europa. care au avut un rol anume în descoperirea de noi teritorii sau în tentativa de a gasi si alte tehnici de vânatoare. ironizate întâi de sotul ei. Aceste comportamente le sporeau sansele de a supravietui si de a avea urmasi. ci ar fi ramas acasa sa vâneze reni.

fie sefi sau colegi. îi veti da aceasta impresie: veniti la ora stabilita. într-o delegatie de câteva zile. Când trebuie sa-I vad pe Robert. n-o sa ne stresam pentru asta. De regula. Ceea ce nu este simplu. nu îpi gasesc timp liber pentru a fixa întâlnirea.24 Fran<. pesemne ca sunteti bine pregatiti 'li nu mai este cazul sa ne vedem. raspundeti fara întârziere mesajelor lui. care considera ca nu este necesar sa fie tinuti de mâna. Dar nu este o metoda prea buna în cazul în care trebuie sa pastrati o relatie cu ei. Daca-i dati impresia ca nu dumneavoastra veti pricinui aceasta pana. producând astfel o pana. Patronul meu se numepte Robert. scurteaza pedinta. agent tehnico-comercial în informatica. întotdeauna Robert mai stabilepte o întrunire chiar înaintea plecarii. treizeci pi opt de ani. aceasta pedinta suplimentara irita destui colegi. Si este mare anxios. Când unul dintre noi trebuie sa se deplaseze la un client. pi i-o explic. Si.ois Lelord t'i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE ANXIOASE Recomandabil: • Sa le inspirati încredere Pentru personalitatea anxioasa lumea este cam ca o mat'inarie uriat'a în care fiecare piesa te poate "lasa" oricând. anxiosul va va vorbi mai putin de nelinit'tea sa. pentru a vedea daca suntem îndeajuns de bine pregatiti. eu adopt alta tactica: fac în scris o dare de seama a programului meu. I-am câptigat încrederea pi ultima delegatie mi-a confirmat-o: ne osteneam sa fixam acea întrunire de ultim moment pi în cele din urma el mi-a spus: "Bine. fie parinti. " . Se straduiepte sa prevada totul. ne spune Jean. sau sosesc cu întârziere. adesea îngrijindu-va de detalii. Si atunci se împotrivesc. vrea sa se convinga ca totul se desfapoara cum trebuie. caci anxiosii sunt uneori extrem de sâcâitori t'i ne trezesc dorinta de a face exact pe dos decât se asteapta ei. dar fiind liniptit acum. cum deja au avut loc numeroase întruniri pregatitoare. dintre care unele chiar cu clientul. El face câteva observatii. aratati-va prevazator. ceea ce va face ca relatiile cu el sa fie mai bune.

atunci când terapeutul a creat un climat de încredere. mi-este teama ca sotul meu sa nu bea si sa nu vorbeasca prea mult. un conflict dîn copi~arie. 2. decât sa se opuna sefului sau în felul colegilor sai. terapeutul îl îndeamna pe pacient sa-si reamînteasca toate gândurile anxioase care-i vin fara încetare în minte." Atunci terapeutul va cerceta toate consecîntele neplacute ale acestor lucruri. Cu prima ocazie când un anxios va spune: "Cu aglomeratia asta. sa zicem ca-I pierdem. probabilitatea lor si eventualele solutii. Ar fi chiar asa de grav? Si ce-am putea face în cazul acesta?". cu speranta ca: 1.. ce s-ar întâmpla daca friptura s-ar arde . terapeutul o va ajuta pe aceasta pacienta sa realizeze ca ea nu poate controla totul si ca în cazul în care sotul sau invitatii sai "rateaza" conversatia poate fi penibil. dar nu catastrofic. raspundeti-i: "Bîne. începând cu situatii putîn dificile. ". sau ca învitatii nu se vor întelege.Personalitatile anxioase 25 Jacques a stiut sa faca fata situatiei într-un mod mai degra-:)aactiv. încetul cu încetul va relativiza si nu va mai lua în tragic consecîntele . care au avut comportamente vadit pasiv-agresive. va spune el. de exemplu. Dar va puteti exersa în situatii simple. Facându-1 sa se concentreze asupra consecintelor reale ale .fripturii arse". fara sa constientizeze. Cât priveste comportamentul prietenilor sau al sotului. O pacienta. se va obisnui cu acest gând si astfel va fi mai putîn anxioasa si este tocmai ceea ce specialistii numesc desensibilizare. poate spune: jn seara aceasta astept vizita unor prieteni si colegi ai sotului meu si mi-este teama sa nu ard friptura. Dar poate ca acestia dîn urma au avut parînti anxiosi si sâcâitori si retraiesc. si astfel pacienta va avea imagînea tuturor consecîntelor propriului scenariu-catastrofa al fripturii arse. în mod sigur o sa pierdem trenul!".. • Sa le ajutati sa relativizeze În cadrul terapiilor cognitive ale sîndromului anxios generalizat. Si aceasta se poate face cel mai bîne în cadrul unei terapii de durata. "Sa vedem..

Numai ca nu se putea abtine sa nu ma piseze cu întrebari de genul: "Manânci îndeajuns? Sper ca nu te culci prea târziu? Ti-ai platit chiria? Te-ai înscris în organizatia de ajutor reciproc?" Aveam douazeci de ani. anxios. caci pare sa-si fi dat seama ca acesta era un defect. Si cred ca si ea a facut unele progrese. îl veti ajuta sa se detaseze si sa-si reduca din anxietate. incapabil sa apreciez dragostea pe care ea mi-o purta. t La un moment dat am început sa-i raspund cu o ironie pe care a. mi-au trebuit ani pentru ca glumele mele sa fie mai binevoitoare. se abtine sa ma tot Întrebe. • Sa practicati un umor binevoitor Anxiosii stmt enervanti. mama se înfuria. .oaptede ani) si mama îmi telefona des. de o saptamâna nu mai mafi nânc deloc" sau "N-am sa dorm noaptea anul acesta" sau "Nici nu am de gând sa platesc vreo chirie pentru ca este iarna".26 Franr. de la cele mai simple la cele mai complexe. este drept.:oisLelord si Christophe Andre faptului de a întârzia si asupra posibilelor solutii (sa luati trenul urmator. pendula între angoasa si lacrimi.Oi • Sa le determinati sa se trateze Gânditi-va la Gerard. dar care îsi exaspereaza copiii.Oi oate întrebarile astea ma exasperau.poveste. \tIai cu seama când este vorba de parinti. starea lui s-a ameliorat considerabil. ".jacându-ma sa cred ca sunt un ingrat. (3i atunci se schimba subiectul. pentru a veni în sprijinul celor anxiosi.ote Damien (douazeci . Folosind relaxarea si câte un anxiolitic în perioadele dificile. Eram lafacultate într-un alt ora. voiam sa fiu liber . îi raspund zâmbind "Cu siguranta ca nu pe cât te-ai gândit tu. În ziua de azi dispunem de o întreaga gama de procedee. bine intentionati desigur. Mi-au trebuit ani ca sa ajung sa nu mai iau în tragic toate acestea. mama. tot cerându-Ie sa fie atenti. Acum când ma întreaba" Te-ai gândit la ...o. Clinicienii te pot initia în numeroase . sa-i anuntati pe cei care va asteapta). Si atunci este teribil de tentant sa-i ironizezi. mama".o vrut-o descurajanta: "Nu. acel agent de asigurari. Rezultatul n-a fost tocmai stralucit.

depistarea acelor gânduri asociate cel mai adesea starii sale anxioase: deseori terapeutul îi va cere ca în clipa în care se simte extrem de anxios sa-?i noteze fldiscursul interior fi (de pilda: flDaca nu termin raportul acesta la timp. Luis Vera.sa-?i elaboreze un fldiscurs interior alternativ" menit sa-i relativizeze gândurile anxioase spontane. este dezastru!fI). trecând apoi prin metodele lui Schultz sau ale lui J acobson. în ciuda unei aparente complexitati.pentru a le putea repune în chestiune. ci îl ajuta sa-?i reconsidere convingerile printr-o serie de întrebari în maniera lui Socrate (în exemplul pacientului angoasat de raportul sau. fie înainte de a da un telefon sau la volanul ma?inii. când este prins într-un ambuteiaj. De data mai recenta. fie dupa o ?edinta. 1995. au o valoare moderatoare (de pilda: flAr fi bine sa termin la timp raportul acesta. .Sei fi concediat daca nu îti faci datoria irepro?abiIU). în terapiile cognitive.În fine. terapiile cognitive7. . începând de la simpla respiratie diafragmatica din yoga. sa-?i discute principalele convingeri anxioase despre lume ?i viata -?i aceasta este cea mai delicata faza a terapiei . chiar daca î?i pastreaza un continut anxios comparativ cu acel discurs spontan. sunt destul de simplu de utilizat ?i deosebit de eficiente în cazul personalitatilor anxioase. ci mai degraba de ni?te fraze proprii care. terapeutul nu contrazice ?i nici nu-i recomanda pacientului un anumit tip de gândire. pot sa mai cer un ragazU).Personalitatile anxioase 27 tehnici de relaxare ?i fiecare o va alege pe cea care îi convine mai mult. Sa mai amintim ca relaxarea este cu atât mai folositoare unui anxios cu cât acesta ajunge sa poata face scurte relaxari ori de câte ori î?i simte tensiune a nervoasa crescându-i. Paris. Precis de thirapie cognitive. Nu este vorba de o metoda Coue în care pacientul î?i repeta ca flto~ul este bineu. principala convingere pusa în joc poate fi: . . dar daca nu o sa reu?esc. Progresul pacientului anxios va înregistra trei mari etape: . 7 Christine Mirabel-Sarron. Ca de obicei. Dunod.

în cele din urma el s-a mai destins un pic. Si cum intentia pare a fi buna. un om fermecator. am început sa luam ?i noi initiative. Dar când aveam chef sa hoinarim si prin alte locuri. ca vom ramâne în pana în mijlocul unui pustiu. A început prin a-si face o multime de griji în privinta asigurarilor si ne-a lasat în pace doar când ne-am înscris la societatea pe care o alesese el. Si cum se poate spune ca totul a iesit destul de bine. Este ceea ce ne explica Etienne.:oisLelord ~i Christophe Andre N erecomandabil • Sa va lasati subjugati Persoanele anxioase au suparatoarea tendinta de a va implica în necontenita lor politica de prevenire a riscurilor. Noi avem un cuplu de prieteni de aceeasi vârsta. Anxietatea care îl stapânea era atât de vizibila. La aeroport am fost primii care si-au înregistrat bagajele. încetul cu încetul. În timpul calatoriei. iar într-un an am planuit sa plecam împreuna în Italia. sa facem un ocol neasteptat. În ziua plecarii trebuia sa treaca sa ne ia cu masina. A trebuit sa lefacem în mare graba. El a sosit cu jumatate de ora mai devreme. de altminteri. ca nu vom mai ajunge la timp pentru urmatoarea rezervare. un prieten urma sa o aduca de la aeroport. iar sotia lui tot încerca sa-I calmeze. Mie. pensionarea mi-a adus libertatea de a calatori în voie. sa se teama ca drumuletul nu ducea nicaieri. De altfel. Totusi. stabilise extrem de clar itinerarul. încât la început nici nu am îndraznit "sa-i iesim din cuvânt". cu fiecare mI. avem de gând sa profitam. iar noi nici nu terminasem toate pregatirile. pe când el era angoasat de ideea ca vom pierde avionul. imediat începea sa se nelinisteasca. Din chiar clipa plecarii am simtit ca nu va fi deloc simplu sa caIatoresc cu Henri. ca la hanul care nu aparea în ghidurile lui ne vom îmbolnavi din pricina mâncarii. si ei amatori de calatorii. alegând hotelurile recomandate în mai multe din ghidurile lui. te poti lasa u~or influentat de punctul lor de vedere. un pensionar de tiaizeci tii patru de ani. Cu atât mai mult cu cât sotia îmi împarta?este aceasta pasiune si. alte ?i alte lneleaguri. . cu ajutorul sotiei lui. orice initiativa din partea noastra îl nelinistea. descoperind. câta vreme sanatatea ne-o va permite.28 Fran<.

patruzeci t'i patru de ani. Când intervine imprevizibilul. adresati-va mai bine unui paranoic. deci. functionara la o agentie bancara: Patronul meu este un tip simpatic. Rezistati acestei tentatii. pentru a-i vedea panicati. Întotdeauna rit'ti sa-I vezi pe anxios tensionat atunci când îl iei prin surprindere. Psihologii spun ca acestea au o "reactie de tresarire" exagerata. pe care încercati sa-I compensati persecutându-i pe cei mai emotivi decât dumneavoastra. Cum eu gasesc ca este un bun patron. o gluma sunt tot atâtea cai pentru a-i vedea pe anxiot'i tresarind. cred eu. fie prin activitati ceva mai productive. abordând o mina calma în orice împrejurare. Si aceasta chiar t'i atunci când este vorba de surprize placute. Tace 9i are nevoie de un minut-doua pentru a putea reactiona. t'i aceasta chiar fara sa vrei. dar nu tocmai caritabil. . în care veti gasi partenerul potrivit. îl vad tresarind în scaunul sau 9i respirând mai repede. Daca vi se pare amuzant sa tulburati echilibrul altora. sistemul lor de alarma se declant'eaza dând nat'tere unei emotii puternice. Da! vad bine cum reactioneaza atunci când este luat prin surprindere. Ascunde acest lucru muncind enorm. Ideea mea i s-a parut buna 9i a cerut ca 9i ceilalti sa procedeze lafel. procedez în acest fel: înainte de gedinta fac o lista a tuturor ve9tilor pe care le voi anunta 9i i-o înmânez. fie adresându-va unui terapeut. dar un mare anxios. O veste neat'teptata. Si mai puneti-va întrebarea daca placerea pe care o resimtiti facându-i pe anxiot'i sa tresara nu este semnul unui ut'or sentiment de inferioritate. daca pe nea9teptate cineva îl anunta despre problemele unui client sau de plecarea în concediu de maternitate a unei functionare. Intr-o gedinta. tentant. sa te joci cu nervii lor. iar de atunci gedintele sunt mult mai eficiente.Personalitatile anxioase 29 • Sa le luati prin surprindere Personalitatile anxioase au o reactie puternica la surpriza. de pilda. o vizita neanuntata. Încercati sa va gânditi la toate acestea în special în cadrul relatiilor voastre profesionale. Sa o ascultam acum pe Lucie. Este. Încercati sa va ocupati de acest sentiment de inferioritate. în doar o fractiune de secunda.

Evitati sa-i marturisiti ceea ce va preocupa. sefului sau colaboratorului anxios. Anxiosilor le este mult mai greu sa-si întoarca privirea de la aceste prapastii ce se pot deschide sub pasii nostri. mici miracole biologice ambulante. inconstienti dansatori pe sârma. Iar pentru ei. Stapâniti-va sa-i povestiti un reportaj televizat buleversant despre ultimul genocid sau un articol înspaimântator despre ucigasii în serie. a evoca un pericol înseamna a-l trai deja si a suferi. a unei masini care goneste. ca vecinul vostru care s-a dus la medic din pricina a ceea ce el credea a fi o migrena a fost internat pentru tumoare cerebrala. De altfel. Evitati sa le încarcati barca mai mult decât trebuie. Ei se gândesc la primejdiile ce ne pândesc mult mai des decât noi. Noi si cei pe care îi iubim traim. sau ca în chiar dimineata aceasta ati fost martorul unui îngrozitor accident de circulatie.ois Lelord si Christophe Andre • Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti Unui anxios propriile griji îi dau destul de furca. cel mai adesea nu ne gândim la asta. trecând în revista catastrofele zilei. a unei celule ce se cancerizeaza. În fata anxiosului sau anxioasei voastre nu povestiti ca unul din colegi sufera de SIDA. Caci pentru el nimic nu este mai angoasant decât sa realizeze ca lumea este un loc mai primejdios si mai incert decât credea el. deasupra abisului ce ne pândeste si care ne va înghiti pe toti. Este adevarat ca buletinele de stiri. dar în acelasi timp suntem si la discretia unei artere care poate ceda. ceea ce nu va face ca relatiile voastre cu ei sa fie mai bune. întaresc adesea impresia ca cel mai rau cu putinta nu este doar posi- . Îl veti tulbura si de îndata veti fi considerat un alt subiect de neliniste. fiinte fragile.30 Fran<. cu exceptia cazului în care el va poate realmente ajuta. în special. unii medici chiar recomanda personalitatilor anxioase sa nu urmareasca stirile televizate. dar teribiJ de vulnerabile. nu va revarsati nelinistile asupra colegului vostru. • Sa abordati subiecte de conversatie penibile Suntem fiinte umane. La lucru. Din fericire.

Daca este o persoana apropiata: un curs de parasutism. . Sa le ajutati sa relativizeze. Daca este coleg sau colaborator: folositi-va de calitatile lui de anxios pentru a preveni si prevedea totul. Sa abordati subiecte de conversatie penibile. ci si probabil.Personalitatile anxioase 31 bil. Sa practicati un umor binevoitor. Sa le luati prin surprindere. Nerecomandabil • • • • Sa va lasati subjugati. si tocmai aceasta este convingerea de baza a personalitatilor anxioase.: fiti pentru el un fel de semnallinisnu-i spuneti ca v-ati înscris la titor. Cum sa ne purtam cu personalitatile anxioase Recomandabil • • • • Sa le inspirati incredere. Daca este patronul dvs. Sa le determinati sa se trateze. Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti.

accident. I 3. câtgriji sa voiama o trenurilor. Câteodata.:oisLelord si Christophe Andre anxioase? Aveti trasaturile unei personalitati ADEVA:zA. 6. pe mersul ce. Uneori ma timpul zilei.reproseaza prea rezervarilepot sa sa un ori t.ca depersoana 10. întâmpla 4. IAm tendinta dau aachit osurprinde. întârzie. fara un multe nu un lucru repede.i (facturi. Mi se adesea ca îmi fac întâlnirile. de ca care gândesc tranchilizant. Întotdeauna de I . desimt tensionat(a) doua 9.pot Când sunt în ma seama prea târziu luat(a) verifica obligatii prin 7. 1. simt ne-I 5. Adeseaseîmiimpozite. Adesea nu pot dormi din cauza grijilor. 12. pentrumi-am astept sa chitante) nu t.tiu iau facut la însemnatate. Riscul I l I I I I I FALS I de a pierde un tren ma an- I-~ I I goaseaza teribil.32 Fran<. de fara 8.

pretextând ca are de terminat o treaba urgenta. Trecusera doua saptamâni de la venirea mea în acea întreprindere.. nu voiam ca Georges sa afle de la altii ai'a ca i-am la- . În prima dimineata. De la început am vrut sa stabilesc o relatie amicala cu el. Era o fotocopie a recomandarilor oficiale ale întreprinderii în privinta conduitei fata de clienti. am gasit un mesaj de la el.easca propriul sau punct de vedere. douazeci birotica..II 1 1 J I I Personalitatile paranoice ~ . Eram suparat. de comercial într-o întreprindere de Cândani. i-am cerut parerea în privinta felului de a proceda cu clientii.tiu asta. Eu însa îi cerusem sa-mi împarta. introdusese pe calculator "bruiajul". sta extrem de drept are alura unui militar în civil. relatiile noastre au devenit ceva mai bune.firei'te.. Am plecat descurajat. redevenea cel de dinainte ~i pleca.. Am avut vreme si? bag de seama ca în clipa în care ma apropiasem de birou. mi-a raspuns ca ar fi trebuit sa . m-am dus sa ma prezint. dintr-o data. În saptamânile ce au urmat.i ~apte auzisem deja fie coleg. Cum nu puteam înjgheba o conversatie. îl vedeam cum. Cu un aer ironic. care voia ca din acel moment eu sa fiu cel cu care sa trateze. când am primit un telefon de la unul din vechii clienti ai lui Georges. fara sa ma invite sa iau loc. A doua zi. poveste~te Daniel. din moment cefusesem numit în acel post. $tiam ca nu fusese promovat de mult timp. caci eu consider ca este bine sa te întelegi cu cei cu care lucrezi. care urma sa-mi . Am reu~it sa am câteva conversatii cu el. agent câte ceva despre Georges. care. ca-mi erau deja cunoscute. este bondoc. M-a primit cu destula raceala. m-am angajat.i ---j . Georges are vreo cincizeci de ani.

ica la una din glumele mele toata lumea a izbucnit în râs.34 Frant. daca ma vede zilnic..izile când îl vad tensionat. când Georges a dat buzna în birou ca o vijelie acuzându-ma ca-i fur clientii... în care i-a fost grav afectat ochiul drept. banuitor..iasigura el însu. care a luat fostul domiciliu conjugal. Secretara. A doua zi.. iar motivul nu îmi este mereu cunoscut. am înteles ca el crezuse ca se râdea de el.teaza dintii. Parea sa se Ilzaifi domolit. fara a reu.ineîncredere. când îmi amintisem caI în ajunl ma aflam lânga automatul de cafea..:ois Lelord si Chris tuphe Andre sat un mesaj. dar degeaba ma tot straduisem sa-i explic.iam vazut ca de asta data credea în spusele mele. Catherine. laolalta cu alti colegi de vârsta mea . Cu exceptia saptamânii trecute. punct cu punct. caci aveam impresia ca nu ma credea sau ca încerca sa-mi dea crezare. De când a divortat.i este prins în doua procese: unul cu fosta sotie.i apararea . Am încercat sa-I calmez repetându-i ca tocmai clientul fusese cel ce ma contactase. De altfel. Sunt zile când este mai destins. din atitudinea lui ostila. i-am vorbit din nou . Am decis sa mentin un contact regulat cu Georges. în viata de zi cu zi nu este chiar singur.. care nu i-a rambursat toti banii dupa un accident de ma. Odata.ina.i altul cu o companie de asigurari... va înceta sa-. traie. Extraordinar de bine argumentate.i însa.i mai pot afla câte ceva despre el... Pe cât se pare... Chiar în acea clipa. gândindu-ma ca. mi-a marturisit ca-.i ca studia problemele de drept privind vatamarea corporala. Parcurgându-l. are doi prieteni cu care rnerge la pescuit în week-end. am avut sentimentul ca avocatii companiei adverse încercau sa minimalizeze o invaliditate reala.i ca din motive asemanatoare se certase cu mai multi colegi din alte departamente. În urmatoarea zi.i descle.. care fusese martora întregii scene mi-a spus ca n1l era pentru prima oara când Georges acuza o persoana pe nedrept . s-ar fi putut crede ca autorul lor este un avocat.. când nici nu-. când pare bucuros sa ma vada .. . Dar sunt .. Nici n-am . A doua zi eram în fata calculatorului. Dar cel mai tare m-au impresionat scrisorile trimise de Georges.i tot închipuie ca aveam intentii nu dintre cele mai bune la adresa lui. Georges era ceva mai calm. Georges a trecut pe lânga noi fara sa fi avut însa aerul ca ne-ar fi observat.te singur . mi-a aratat dosarul companiei de asigurari. ca . Ne-am reluat micile discutii. ca nu aveam nici o vina.i cum în el se dadea o adevarata lupta între încredere ..

. s-au plâns direc.tiu ca va trebui sa fiu extrem de atent ca sa nu fac vreo gafa.e. ?i ma întreb cum . pe care nimeni altcineva nu le-ar fi obtinut.nuit cu Georges.tiunii de comportamentul lui Georges.. Cum nu este în termeni prea buni cu ceilalti colegi ai no.. în schimb.tesa se încreada în nimic . CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE GEORGES? În primul rând am putea afirma ca Georges este excesiv de banuitor. chiar daca nu este cazul. acesta îi arata ca nu-i acorda deloc încredere: nu discuta cu el. chiar daca uneori pare. caci m-a invitat cu prietenii lui la pescuit. AI. S-ar putea spune ca Georges. dar . :v1ai .ti clien. dar trebuie sa acceptam ca datorita lui au fost obtinute anumite contracte cu clientii.nuita: l-am vazut dovedindu-i unui client punct cu punct ca cererea pe care acesta ne-o adresa nu concorda C1l trebuintele lui. Georges nu este numai banuitor. considerându-l pe Daniel un potential du~man.ti. caci n-ar fi admis ca eu sa îi dovedesc ca se în. pentru ca el sa creada ca vreau sa-i fac rau. nu vrea sa-~i eX~ puna vreun punct vulnerabil unui eventual atac din partea acestuia. Dar simt ca nimic nu poate fi dobândit definitiv .. Chiar daca Daniel nu are nici o intentie rauvoitoare în ceea ce îl prive?te pe Georges..ela. vrea sa merg. Problema lui este ca nu reu. Mai cred ca între noi totul pare sa se rezolve. ca rezultat al unui act rauvoitor.i ca arfi destul sa fac o gafa. Dar trebuie sa recunosc ca are o forta de convingere putin obi. eu cred ca îi prinde bine sa gaseasca putina bunavointa la mine. Am lasat sa treaca câteva zile . Nu este un tip rautacios. Nu este o tehnica de vânzare indicata.it aceasta maniera de a privi lucrurile.Personalitatile paranoice 35 îndraznit sa-I întreb daca din cauza aceasta parea sa fi prins necaz pe mine..i unde .i în nimeni. Cu clientii mai dificili se descurca cum se descurca.. înlaturând contradictiile cu o logica in flexibila.. În cele din umza..tri. nu-i raspunde la întrebari. m-am obi... nu-i spune la ce lucreaza. A..i-a însu.i Georges a venit singur sa converseze putin cu mine.. ca vede pretutindeni raul.. dar ~i interpreteaza un eveniment neplacut (unul din clientii sai îl contacteaza pe Daniel).

. la lucru. Când Daniel încearca sa-I convinga pe Georges ca acesta se însala în banuielile sale. Orice i-ar spune.. ca în cazul acestui Georges se poate vorbi de o tulburare de personalitate. . Suspiciune II Îi suspecteaza pe ceilalti ca ar fi rau intentionati în ceea ce o prive. Când este vorba sa se zbata si sa-. rece. oricât i-ar explica. II Se protejeaza în permanenta.36 Franc. îl face sa aiba o mare putere de convingere li1fata unor clienti.te. li1 mai multe sfere ale existentei sale.. II Preocupata de propriile drepturi. fara a tine seama de situatie în întregul ei. li1 egala masura. deci. aceasta tendinta de a fi li1Credintat ca are dreptate.i celorlalti din anturajul sau. se pare ca Georges este o personalitate paranoica. îi descopera o alta trasatura: rigiditatea. ca .i de problemele de prioritate. Personalitatea paranoica 1. De altminteri. foarte atenta la ceea ce se petrece în jur. Rigiditate Se arata rationala. chiar a celor apropiati. este gata de represalii disproportionate. De fapt. Banuiti. se simte usor ofensata. II 2. el este greu de urnit din propriile convingeri. logica si rezista oricaror argumente ce vin din partea celorlalti. si-l ajuta sa nu descurajeze în litigiul sau cu compania de asigurari. aceasta rigiditate. ci. caci el adopta aceeasi atitudine în diverse situatii. nu are încredere. II Daca acest tip de personalitate se simte ofensata. este suspicioasa. II Pune la îndoiala loialitatea altora. Sesizam ca neîncrederea lui Georges nu-i este rezervata doar lui Daniel.ois Lelord si Christophe Andre mult. Georges considera evenimente neutre (Daniel râde cu colegii lui) ca vizându-l în special pe el. II Cauta energic si în detaliu dovezi li1 sprijinul banuielilor sale. . ca . Georges este de neclintit.i în viata personala.i revendice drepturile.. adesea geloasa..

CUM PERCEPE GEORGES LUMEA Fara îndoiala. descopera un dusman. prost reglat. sa-i faca rau si atunci el va putea sa strige victorios: "Aveam dreptate sa fiu neîncrezatod" Unii paranoici sunt asemenea acelor dictatori care într-atât se tem sa nu fie rasturnati de la putere. Cum în fata unei primejdii nestiute ori nevazute este mult mai anxios decât în fata unei amenintari bine identificate. vor încerca. Tot asa. Aspectul tragic al situatiei este ca Georges va sfârsi prin a avea dreptate: fiind ostil si banuitor. îi închid pe cei suspectati de ostilitate fata de programul lor. Într-un anumit fel. Georges încearca un adevarat sentiment de usurare când. Georges este o personalitate dificila. Caci aceasta îi confirma propria lui teorie despre lume." Georges seamana oarecum cu o masina al carei sistem de alarma. ca el însusi este vulnerabil si. dar încercati sa-i întelegeti punctul de vedere. care ma silesc sa fiu în permanenta atent. încât îsi supun poporul unei supra vegheri politienesti. Axioma sa de baza ar putea fi: "Lumea este plina de oameni rau intentionati. se declanseaza la cea mai usoara atingere. El crede ca lumea este Ul1loc primejdios. ce poate fi combatuta.Personalitatile paranoice 37 • Îi este greu sa manifeste tendinte ori emotii pozitive. pentm a se simti linistit si îndreptatit în banuiala lui. poate. De unde si tendinta sa de a-i cauta si de a voi fara încetare sa-si verifice suspiciunile. se poate spLme ca el are nevoie sa aiba dusmani. trimit în fata plutonului de executie membri ai anturajului lor . de teama unui complot. daca este orbit de gelozie nu va fi cu adevarat linistit decât în clipa în care va obtine dovada (sau ceea ce crede el a fi o dovada) infidelitatii sotiei sale. trebuie sa se protejeze. obositi de comportamentul lui. în sfârsit. nu prea are simtul umomlui. prin urmare. el va stârni ura oamenilor care.

care nu ai fost într-atât de banuitor încât sa pleci în exil cât mai era înca vreme . Cu toate acestea.i la stânga . cu puternice trasaturi narcisice..man îl va transforma într-un erou de temut.i exaltante conform carora este îndeajuns sa-i gase. . Suspiciunea exacerbata de care dau dovada constituie un avantaj care îi ajuta sa supravietuiasca circumstantelor primejdioase în care ei ajung la putere (razboi.38 Fran<.. energia lor îi fac sa apara drept aducatori de lini.. mai fericita.. Cu siguranta nu era un dictator. Dar se mai poate întâmpla ca paranoicul sa se ridice împotriva opresorului. Exemplul dictatorului nu este ales la întâmplare: adesea sunt personalitati paranoice.ifericire sa reapara. Pe de alta parte. el este întarit în convingerea ca avea dreptate când instaura teroarea.esc prin a le trezi oamenilor dorinta de a-i înlatura.i sa-i împiedici sa mai faca rau pentru ca.i Christophe Andre . "Du.manii" difera în functie de epoci .. ambele tabere au abundat în exemple celebre..te în ochii oamenilor deruta ti . Cum este banuitor.manilor poporului.i nu pentru a ne proteja de fulgerele . draga cititorule. ca .. dar paranoicul pastreaza invariabil convingerea ca prin exterminarea du..manilor se va ivi o societate mai dreapta. Cititorul va fi observat ca nu i-am pus o eticheta politica dictatorului nostru. pacea . revolutie)..ti pe cei responsabili de actualul dezastru .. Ei propun solutii simple .adica pe dumneavoastra. lovitura de stat. în vremuri tulburi ati fi riscat sa-I recunoa. iar cruzimea devine înca mai mare.teti fie în judecatorul vreunui tribunal popular însarcinat cu lichidarea du. Când un asemenea dictator descopera într-adevar un complot.i el va fi unul din capii Rezistentei clandestine.i sfâr.. ci pentru ca paranoia se poate ivi la dreapta.eful militiei de cartier...iînspaimântati..i tendintele politice. care vrea sa-i extermine pe tradatorii de tara .. rigiditatea..i în orice epoca. Atunci rigiditatea lui se va preschimba în spirit de rebeliune .. fie în ...it... Iar ura sa fata de du. va scapa din toate cursele pe care politia politica i le va întinde. în sfâr. Gânditi-va la ultimul paranoic pe care l-ati cunoscut.i trasnetele unui paranoic.. .oisLelord ....

307. aceste fete fusesera verificate de un milion de ori. ori primejdii de comploturi tii reactionând cu o deosebita brutalitate. mai mult decât considera el ca ar fi necesar. Stalin era de parere ca taranii ucraineni urzisera un complot. a fost asasinat din ordinul lui Stalin. dar înspaimântati.ceea ce arata ca ei nu pot evita problema optiunilor morale ale conditiei umane. lui Stalin i s-a parut ca uneia dintre servitoare îi lua cam multitior sa serveasca. În 1932. R. iar unii. în functie de dUtimanii pe care tii-i aleg . nu puteau titi nicicând daca în urmatoarea zi nu vor fi arestati. precum Trotki tii Buharin. Biroul Politic din care facea parte tii Stalin avea vreo zece membri. toti vechi revolutionari. la care convivii. Oricare ar fi tabara din care fac parte. UN EXEMPLU ISTORIC: STALIN Conducatorul stalinist polonez Jakub Berman1 povestetite despre unul din interminabilele dineuri cu Stalin. cu exceptia servitoarelor. La aceste dineuri nu erau admise femeile. sa mai spunem ca paranoicii sunt cei ce fac adesea Istoria. De îndata a izbucnit: "Dar ce tot asculta asta?" Un frumos exemplu de paranoia cu atât mai mult cu cât. treptat-treptat. Odile Jacob. . ne spune Berman. Conquest. Îtii petrecuse viata tot suspectând comploturi împotriva lui. tii ca ascundeau grâu pen1 Citat din: Stalille. paranoicii pot deveni eroi sau criminali. totutii. Nici poporul n-a fost crutat de paranoia bunului Josef. 1993.Personalitatile paranoice 39 Deci. înca mai straluciti tii mai vestiti decât Stalin. Odata. Din nefericire pentru rutii. înalti demnitari. Stalin îtiijudecase tii condamnase mai toti tovaratiii de arme. În loc sa accepte faptele ca atare (în agricultura lipsa de organizare facuse ca randamentul sa scada). n-a fost singurul exemplu de paranoia la Stalin. cu exceptia lui Trotki. dar care. zece ani mai târziu. Ucraina nu furniza cantitatile de grâu prevazute. Zece ani mai târziu. La moartea lui Lenin. care se refugiase în America de Sud. Paris. p.

. . ducând la foamete tii înca la una din cele mai mari din secolul XX. retardatii mental .uneaza împotriva unor ipotetici du.. azi. Stalin vade..i Hitler erau încredintati ca lumea va fi mai buna doar prin exterminarea "Lmei anume clase de indivizi.. Ca .te un comportament specific unui paranoic: el se înver. dar care n-a fost nicicând consemnata de istoria oficiala..i multi alti mari paranoici din istorie.ie catastrofalele înfrângeri din prîmele saptamâni ale Ofensivei germane de la 1941.i Stalin împarti'i. Potrivit istoricilor. Stalin a avut confirmarea a ceea ce banuia de mult: acest mare. dupa el. Sate întregi au disparut. De Lastours. au murit de foame în vreme de pace..i-au pierdut viata. Totu.al trebuie sa fi pregatit o lovitura de stat.i convingere de neclintit. Paris..i .. de lovitura de stat. Stalin .alul Tuhacevski. care sa actioneze rapid.apte milioane de ucraineni.esc aceea.i. cum .. evreii.mani.mani de clasa. pierderile au atins recorduri sumbre în rândul ranitilor.2 Si atunci.i alti du.. 1996. pasibili.... a inceput cea mai sângeroasa epurare a unei armate pe timp de pace.ali .. bin Michel... îl vom aminti pe Hitler.. îndragit de trupele lui. în tîmp ce Stalin "lichida" milioane de chiaburi.. de tradatori .i Christophe Andre tru propriile foloase. a sustinut necesitatea organizarii armatei în subunitati de blindate.i anume aceea de a avea întotdeauna dreptate. pentru Hitler. în ciuda evidentelor contrarii. Pe la mijlocul anilor treizeci. Al- . un comandant stralucit... barbati...40 Franc.ois Lelord . Aceasta suprîmare a cadrelor superioare a costat Armata Ro.i "indivizii degenerati" trebuiau sa dispara.i medicii militari fusesera "epurati". Hitler . perceputi ca pe o amenintare.i ultimul bob de grâu..i cinci de mii de ofiteri . poporul condus de un paranoic! Dintre personalitatile paranoice celebre. tiganii.. Când mare...i generali.i dinspre unii mare.. Treizeci . între cinci .ie a fost trimisa în Ucraina pentru a rechizitiona pâna . copii. le batisseJll' de ['Armee ROllge.. TOllkhatchevski. memoria lui Stalin pare sa fie 2 S. Armata Ro. în numai doi ani. Nefericit. În toate aceste exemple. Oamenii mâncau tarâna. Stalin începea sa simta o amenintare dinspre propria armata . femei.

. 1990. Ca si în cazul altor tulburari ale personalitatii. Exista însa o imensa masa de persoane ce prezinta câteva trasaturi paranoice. o infinitate de forme intermediare. Paris. Dar lista paranoicilor la putere este mult prea mare pentru a fi data într-un capitol al acestei carti. Fran<. într-adevar.oisDuvalier. Sa-i ascultam pe Marc. Totusi. deosebirile dintre cele doua regimuri nu trebuie sa le umbreasca similitudinile. treizeci si patru de ani. dar care sunt cât se poate de obisnuite de altminteri. Payot. În timpul celor patruzeci de ani de cârmuire "Papa Doc" si-a masacrat ori împins la exil toti opozantii. a venit sa consulte un terapeut. FORMELE MAI USOARE DE PARANOIA Cu dictatorii am dat o descriere a paranoicilor agresivi si megalomani. care. exista. Hannah Arendt. mecanic auto. spre deosebire de Hitler care cerea deschis subjugarea "raselor inferioare". a pus în lumina punctele comune celor doua sisteme. pe care mai vechile tratate de psihiatrie îi numesc si "paranoici de lupta". mai cu seama paranoia care se erijeaza în mod de guvernare. Pe de alta parte.3 O versiune tropicala a paranoiei a fost aplicata poporului haitian de catre "presedintele pe viata".Personalitatile paranoice 41 mai pretuita decât cea a lui Hitler. Stalin n-a mers niciodata pâna acolo încât sa masacreze dinadins copiii victimelor sale (ci acestia erau doar îndemnati sa-si denunte parintii politiei). care în nici un caz nu poate fi suspectat ca ar fi nutrit simpatie fata de nazism. 3 Consultati: La Nature du totalitarisme. în care caracteristicile paranoiei sunt mai putin pronuntate sau nu apar decât în situatii stresante. dezvoltând cu acea convingere de neclintit a paranoicilor teorii marete despre propriul lor rol în istorie (se compara cu Napoleon sau cu Lenin). din pricina unei depresii. reali ori fictivi. fara îndoiala pentru ca dictatorul comunist si-a comis crimele în numele unei viitoare fericiri a omenirii.

Si nu încape îndoiala ca...i banuitor. Chiar .. Nu am decât doi prieteni buni.. Dar eu mai stiu ca tatal meu bun avea reputatia unui om solitar .:oisLelord s.i ca vrea sa profite de banii mei..i plateasca partea. Stiu ca ceilalti ma considera închis. chiar agresive..tiu ca este adevarat. Ceea ce îmi întareste convingerea ca nici una din ele nu m-a iubit cu adevarat... Uneori îmi spun ca arfi trebuit sa îmi prelungesc stagiul.42 Fran<.i eu . ea îmi rifspunde ca am tendinta de "a lua totul în tragic" . Amândoi sunt casatoriti si din când în când sunt invitat sa dejunez la ei. Viata mea sentimentala afost mereu un infern. ca au avut o relatie cândva. Când suntem împreuna. Deseori mama îi tinea lui partea. ÎJnpreuna mergem cu bicicletele sâmbata dimineata. pe care i-am cunoscut în armata. Este destul ca ea sa priveasca un barbat. . ve. ca poate înca se mai iubesc. Când o fata pare sa ma placa. Era un mediu care îmi placea mai mult decât viata obi. Nu stiu de unde mi se trage suspiciunea asta. iar prima reactie este de furie . În armata ma simteam bine caci glumele.i. caci se pare ca sunt un tip capabil.. încep sa ma simt ceva mai relaxat. Cum vaputeti închipui.nic aveam impresia ca ai mei colegi vor sif ma prosteascif.i joc de mine. nu prea pot sif pricep umorul. Sunt si gelos. . din acea clipa îmi spun ca este materialisM .iazi. în care nu ma simt deloc în siguranta. Chiar la . Singura persoana în care simt ca ma pot încrede este sora mea. dar îmi dau seama de aceasta mult prea târziu. ei bine. iar mama s-a recasatorit cu un barbat care nu prea ma agrea. Mi-aduc aminte ca nu puteam deosebi gluma de zeflemea. dar nu prea am încredere În ei. Psihoterapeutul Itleu mi-a spus ca este posibil ca în acea perioada sa-mi fi pierdut încrederea în ceilalti si de atunci safi persistat. va putea progresa.i la jocul asta eram mai tare ca altii. Daniel are sansa de a-si fi constientizat întrucâtva tulburarea. ca eu încep sa ma gândesc ca ei se cunosc.coaIa. sunt aproape un ritual .în clasele mici. Când îi spun de problemele mele.. urmând o psihoterapie. toate sfârsesc prin a ma parasi. Tbtu. Tatal meu a murit când eu aveam numai trei ani.iChristophe Andre Dintotdeauna am fost banuitor..eful ma apreciaza.. serile la restaurant în care ea nu s-a oferit sa-..mtita.iaceasta chiar daca ma stapânesc. batându-.. Si atunci încep sa calculez tot ce cheltuiesc cu ea.

susceptibile . Apoi lucrurile s-au mai lini?tit ?i eu am încercat sa glumesc putin pe seama incidentului aceluia.secretara sa. fara a fi întotdeauna bine tratate. Marie-Claire este o secretara excelenta. susceptibilitate. Dintr-un anume punct de vedere. suprasolicitând-o. pe cât se pare. Paris. Este punctuala. ?i ca nu trebuie sa mi-o ia în nume de rau. caci aceste guvernante.Personalitatile paranoice 43 De fapt. la originea impresiei pe care o au de a se simti amenintate de ceilalti se afla sentimentul propriei neputinte. din punct de vedere social izolate într-o tara straina. din pricina linei gre?eli comise atunci când a dactilografiat ceva. tristete adânca: el are toate trasaturile personalitatilor senzitive4 o forma mai discreta a paranoiei. Si dumneavoastra cunoasteti asemenea persoane. Kretschmer. disciplinata. Nu-mi venea sa cred ca poate face o asemenea drama. Daca-i faci o observatie. repro?ându-mi ca nu fac altceva decât sa o critic ?i ca eu eram cel ce o î/'npingea sa faca gre?eli. . î?i ia de îndata un aer jignit ?i este furioasa pe mine. Sunt triste si. dar nici în sine însusi. A izbucnit în hohote de plâns. dezvoltau. 4 E. pe un fond depresiv. 1989. ca si Philippe. nu pare sa aiba o prea mare stima fata de sine. Dar relatia Cli ea este extrem de dificila. în fata celorlalti. în cazul acestor personalitati senzitive. Paranoia senzitiva a fost descrisa la începutal secolului sub numele de "delirul guvemantelor engleze". se simt vulnerabile. care lucreaza în domeniul asigurarilor si care este pus în sihlatia de a se confrunta cu o asemenea personalitate. el vadeste suspiciune si susceptibilitate. Odata am încercat sa-i explic ca erafiresc sa-i atrag atentia asupra gre?elilor sale (rare. Chipul i s-a întunecat. PUP.ca si paranoicii de altminteri aceste personalitati senzitive au o proasta imagine în privinta propriei persoane. dar mult :Ilai putina rigiditate. Suspiciune. de altminteri). idei de persecutie. nu se încrede în ceilalti. De multa vreme psihiatrii au banuit ca. Pamnoi'a el Sensibilite. "fete batrâne" cel mai adesea. preocupata safaca totul bine. Banuitoare. întruchipata de Marie-Claire . Personalitatile senzitive sunt mult mai des întâlnite decât paranoicii agresivi.

De altminteri. Lucreazii extrem de bine. care este asistent universitar. aveam spasme În gât. se pot decide singure sa ceara ajutorul unui medic si îl pot si primi sub diferite forme. Când Marie-Claire mi giise)'.44 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Cât pri'ue)'te relatiile cu colegele ei. conferentiari si. Primul meu gând a fost: "Râd de mine! Au viizut cii am trac!" Alain. iar una dintre ele a Început sii râdii. Primele minute au fost penibile: mâinile Îmi tremurau. NU SUNTEM CU TOTII PARANOICI? Înainte de a-mi tine primul curs. dar aii putea oare sii o piistrez În aceste conditii? i Azi este stiut ca în cazul personalitatilor senzitive se poate obtine o ameliorare a starii lor gratie unui tratament antidepresiv. iar studentii erau atenti. Trebuie sa ai o anume deprindere a cuvân- . ne descrie aici o experienta împartasita de toti cei care s-au aflat în fata unui public: profesori. dar încetul cu încetul a încetat de a se simti tensionata si a acceptat cu mai multa usurinta criticile. am avut un trac teribil. la un moment dat. în general. Am devenit ceva mai calm. primul lucru la care ne gândim este ca noi suntem obiectul acestei ilaritati. Î)'i acuzii deÎndatii colegele cii l-ar fi riitiicit. se sinzte jignitii )'i stii Îmbufnatii zile În )iir. am viizut cum În al treilea )'ir de bilnci.te vreun dosar. iar mie nu mi se mai Întâmplase sii vorbesc În fata atâtor oameni. Însii când se dovede)'te cii s-a În)'elat. Când în asistenta se râde. Vedem. Acestea Îmi spun cii Marie-Claire se supiirii din pricina unor glume nevinovate )'i cii nici nu mai vrea sii dejuneze cu ele. Era un amfiteatru de vreo patru sute de persoane. însotit adesea de o psihoterapie. ve)inic este tristii )ii Închisii În ea )ii uneori observ cii abia Î)ii retine lacrimile. douii studente )iu)'oteau. Dar. Încât cuvintele parcii se legau singure. asadar. N-a devenit o persoana vesela si deschisa. oricine este pus în situatia de a lua cuvântul în fata unui grup. Si este tocmai ceea ce a facut si Marie-Claire. dar cursul fusese atât de bine pregiitit. lucrurile nu stau Câtll)'i de putin mai bine. ca personalitatile paranoice. cel mai adesea atunci când survine un esec.

caci erau prielnice supravietuirii ~i reproducerii. daca anumite tipuri de personalitate s-au transmis de-a lungul generatiilor pâna în zilele noastre. gratie neîncrederii. un exces de neîncredere te poate împiedica sa-ti gase~ti aliati. Dar. este tocmai pentru ca aceste tipuri au fost selectate din punct de vedere genetic. cresc ~ansele de supravietuire. Aceasta înseamna ca orice orator este paranoic? :\u.Personalitatile paranoice 45 :arii în public ca sa te poti gândi ~i la alte ipoteze precum: "î~i 5?un un banc bun". ne poate alimenta neîncrederea. cum a ~i fost cazul stramo~ilor no~tri. iar mult prea multa rigiditate te poate stingheri în adaptarea la un mediu în continua prefacere. în care miza este mare (în cazul de fata. Necunoscutul ~i neobi~nuitul. Calatoria într-o ~ara straina. uneori ea îngaduie sa se parvina la statutul de ~ef. un strop în plus de neîncredere nu este oare preferabila naivitatii? POATE FI FOLOSITOARE PARANOIA? Potrivit psihologilor evolutioni~ti. sa stârne~ti interesul auditoriului). sa ai mai putine sotii.Pe de alta parte. deci ~i mai putini urma:. pe parcursul evolutiei. Cât prive~te rigiditatea. "vorbesc de conferentiarul anterior". sa lucrezi în colaborare. avem tendinta de a percepe ceea ce ne înconjoara drept amenintator ~i de a da interpretari ostile. nu poti fi luat prin surprindere de du~mani. Caci prea multa flexibilitate poate face sa te la~i dominat de cei mai autoritari (~i. în a~a-zisele societati primitive. "râd le altcineva". acum mii de ani. aceasta înseamna doar ca. ne pot deter='1inasa ne gândim la cea mai grava ipoteza. atunci când suntem într-o situa:ie stresanta. a carei limba n-o cunoa~tem. de asemenea. la urma urmei. mai cu seama într-un mediu care nu se schimba prea mult de-a lungul unei vieti. Putina paranoia poate fi folositoare în urmatoarele împrejurari: . aceasta ipoteza nu ~ocheaza. Cât prive~te paranoia. poti evita capcanele ~i tradarile. prin urmare.i).. precum cel al societatilor noastre moderne.

fie un conflict cu administratia. de pilda. fost patron.ois Lelord si Christophe Andre . Comitetul proaspat ales trebuie sa ia seama! Apoi a numit un expert care a descoperit ca un antreprenor a carui obligatie era renovarea imobilului savârtJise tJiel abateri tJi întocmise facturi pentru servicii ce nu fusesera prestate.46 Franc. acum pensionar. judecator. A urmat o alta plângere. . Nu afirmam ca toti cei care lucreaza în aceste domenii ar fi paranoici. Ultimul episod: cineva vrea sa construiasca un imobil cu opt etaje pe locul unei mai vechi gradini din apropierea imobilului nostru. încât comitetul a fost nevoit sa demisioneze. Sa-I ascultam pe Yves. în cadrul serviciilor antitero sau faci afaceri într-o tara al carei echilibru este instabil). Pentru prima oara am devenit proprietarul apartamentului meu cu trei ani în urma.. presedintele asociatiei coproprietarilor din imobilul sau. tJi de atunci am început sa merg la întrunirile coproprietarilor. a început o procedura judiciara tJi este pe punctul de a obtine anularea autorizatiei de constructie. vorbindu-ne despre domnul A. ceea ce ar acoperi vederea tJiar lua lumina multor apartamente.. încât a preferat un aranjament financiar tJi reparatii imediate. la vama. autoritar. decât sa ajunga la tribunal. Este un om plin de energie. cel putin când îl vezi pentru prima oara. PretJedintele nostru este domnul A. potrivit procedurilor. bine domina te. ceea ce nu este adevarat. în preajma caruia nu te prea simti în largul tau.când trebuie sa stii sa fii inflexibil în aplicarea legii (politist. este un prieten care îmi poves- . functionar public). fie cu proprietarul unui garaj. iar antreprenorul a fost atât de mitJcat de convingerea de care era patruns pretJedintele nostru. ÎI cunosc pe avocatul însarcinat cu aceasta problema.când trebuie sa stii cum sa-ti aperi drepturile într-un conflict. Dar nu putem decât sa ne felicitam ca-I avem ca reprezentant. De îndata donmul A. pot fi utile în cazul în care aveti acest gen de activitate. EI este cel ce a descoperit ca primul comitet savârtJise unele nereguli de gestiune tJi a adus dovezile cu o asemenea fermitate. . ci ca anumite trasaturi ale paranoiei.când trebuie sa faci fata unor adversari posibil vicleni ori primejdiosi (sa lucrezi în politie. patruzeci si doi de ani. reales mereu.

atunci când nu era acasa.caci pre. Încetul cu încetul. i-a intrat în cap ca proprietarul imobilului în care locuie. nimanui nu-i trece prin minte sa-I contrazica.toane. Adela i-a interzis portaresei sa mai vina în lipsa ei $i $i-a luat cheile înapoi..'lent. Convingerea ca era supravegheata $i urmarita cu înver$unare îi indusese o asemenea angoasa.1colopentru a-i urmari ie$irile $i venirile. Exista grafitti pe palier? Amenintari pentru a o înspaimânta. Adelei. celibatara.edintele nostru s-a cufundat cu atâta ardoare în studiul . cincizeci .it prin a cunoa. personalitatile paranoice pe care tocmai vi le-am zugravit si adevaratele delire de persecutie În care bolnavii pun cap la cap fragmente disparate siisi inchipuie ca împotriva lor se urzeste un complot exista o întreaga gama de forme intermediare. Lucratorii în uniforme albastre lânga lift? Fara îndoiala. tot ceea ce observa în imobil devenea un indiciu al faptului ca dorinta respectivei companii era de a o face sa plece. încât a sfâr. ori de câte ori la mijloc este o cauza ce trebuie aparata. CÂND PARANOIA DEVINE MALADIE Între personalitatile putin susceptibile si rigide care de-abia daca pot fi numite paranoice.i.ine decât el.. Pe de alta parte.. erau . Dar era din ce în ce mai încredintata ca. intrau necunoscuti la ea.tem bucuro..te ea..te unele detalii mai !..ireptului imobiliar. voia sa o determine sa-$i paraseasca locuinta pentru a pretinde o chirie mai mare de la noul locatar. Functionarul venit cu portareasa în lipsa ei. sa-i verifice contorul? Trebuie sa-i fi instalat micro. Acest exemplu constituie o demonstratie vie a utilitatii sociale a personalitatilor usor paranoice. încât nici nu mai dormea noaptea as- . caci de fiecare data era convinsa ca unele obiecte fusesera mutate de la locul lor.i trei de ani. o mare companie de asigurari. sau un drept ce se cere respectat.. Evi.Personalitatile paranoice 47 'e$te ca este nevoit sa reciteasca jurisprudenta cu o deosebita aten~ie. vizibil încânfat de rolul lui de aparator pe care noi i-l recunoa. cu noi este extrem de binevoitor.

pentru a-i cere sonmifere. Adela a depasit atât stadiul neîncrederii excesive. sunt doua tipuri care îsi vadesc o anumita eficacitate în perioadele de criza: neurolepticele si antidepresivele. caci se considera perfect normale. Dar vindecarea deplina a fost obtinuta atunci când. când îsi imagina un complot neverosimil. li se poate întâmpla fie sa faca o depresie. Lucru surprinzator. în timp ce încrederea este tocmai ceea ce acesta acorda mai greu. . tratamentul trebuie supravegheat cu strictete de catre medic.48 Fran~ois Lelord si Christophe Andre cultând orice zgomot din imobiL parându-i-se suspect pâna si clipocitul apei din conducte. ori se simt abandona te. Tratamentul unui paranoic constituie o adevarata sfidare. aceste deliruri spectaculoase dispar adesea sub tratament. Dar cum neurolepticile au si o serie de inconveniente. si acesta este un delir de persecutie.fata de propria persoana. acesta este contextul în care oamenii vin sa ceara ajutorul unui medic. nu era nici urma de ostilitate. În acest exemplu. Totusi. mai repede decât trasaturile personalitatii paran01ce. Si. fie sa simta nevoia de a vorbi. DOCTORE. la sugestia psihiatrului ei. a cerut o întrevedere la birourile respectivei companii de asigurari. Acestea sunt adevaratele "antidelirante". SI MEDICAMENTELE? Rareori se întâmpla ca personalitatile paranoice sa ceara un tratament. care pot atenua sau pot face sa dispara ideile de persecutie si unele idei ale paranoicilor agresivi. pentru a discuta o chestiune privind obligatiile de coproprietar si atunci a realizat ca. adesea. Acesta i-a stabilit diagnosticul si i-a prescris un tratament care a facut ca delirul Adelei sa dispara în câteva saptamâni. generalist sau psihiatru. Cât priveste medicamentele. atunci când intra în conflict cu altii. Atunci s-a dus sa consulte un psihiatru. cât si pe cel al interpretarii eronate. caci prima conditie pentru a veni în sprijinul paci~ntului este de a-i inspira încredere. Neurolepticele sunt utilizate de mai mult timp.

Scott. film turnat dupa romanul lui Herman Wouk. într-un crescendo de halucinatii din ce în ce mai terifiante. se dovedeste un veritabil paranoic.) • În Diabolic scriitorul englez Evelyn Waugh ne descrie o experienta paranoica deliranta. în noaptea nuntii.nexicanînstarit. Doctor Falamour (1963) generalul Ripper.t '1 e paranoice în filme si în literatura de Bunuel (1952) reprezinta un autentic sindrom clinic al paranoiei în domeniul vietii amoroase. Personalitatile • El a :i a a a 1 . jucat de George C. • In capodopera lui Stanley Kubrick. Humphrey Bogart joaca rolul unui sfâsietor personaj paranoic. comandant de vas autoritar si incompetent. prin urmare. el se apropie de sotia sa pentru a o saruta. Ferm convins ca sovieticii îi "otraveau fluideIe corporale". . sa se simta mai putin vulnerabile. Francisco. Aflat într-o croaziera pe un pachebot. Dar banuim ca lucrurile vor lua o turnura neplacuta atunci când. declanseaza al treilea razboi mondial.. un proprietar :. acestea pot ajuta personalitatile senzitive sa fie ceva mai optimiste si. (Speram ca responsabilii fortelor nucleare sunt supusi testelor de aptitudini. Dar se întâmpla si ca unii paranoici sa ramâna neschimbati. :'1. aude echipajul si pasagerii ponegrindu-l fara încetare. care îsi exaspereaza echipajul si sfârseste prin a trezi în jurul lui chiar ura pe care o suspecta.Personalitatile paranoice 1- 49 1. pleaca în luna de miere. Impreuna. în ciuda oricarei medicatii ori a psihoterapiei. d II a a Cât priveste antidepresivele. ea închide ochii si de îndata îl aude întrebând: "La cine te gândesti?" • În Revolta de pe Caine de Eduard Dmytryk (1954). inflexibil si plin de încredere în sine. se îndragosteste de o tânara frumoasa. uneori chiar usor delirante. Oricarui psihiatru îi vin în minte cazuri de personalitati senzitive. ale caror tulburari au disparut complet în urma unui tratament alcatuit adesea dintr-o combinatie de un neuroleptic în doze reduse si un antidepresiv.

) Nu-i spuneti: "Nu mai merge asa. între cei doi a început o relatie tensionata. cu prilejul unei întruniri profesionale. în timp ce înca mai strângea mâna celei anterioare. Daca vei avea probleme. nu te bizui pe mine. Daca trebuie sa-I criticati.. Aceasta. Potrivit istoricului american Robert Conquest5. ferm. mai mult dintr-o usoara eroare de sincronizare decât din impolitete. Spuneti-i: . fara sa ma Î11~tiintezi~i aceasta ma supara. Conquest. 217. clar." (Descrieri precise ale comportamentului." (Critici evazive si amenintatoare. Data viitoare as prefera sa vorbe~ti mai întâi cu mine.) Astfel. . o personalitate paranoica.. 5 R. cit. motivul ar fi acela ca Hrusciov aparea în ochii conducatorului naiv si sincer.50 Franc. ap. Fata rotunda si privirea asa-zis naiva. Prin urmare. de "taran rus cumsecade". Mesajele voastre nu trebuie sa lase nici cel mai mic loc interpretarii. a dedus imediat ca acel prieten si-a întors privirea dinadins si ca în felul acesta voia sa-i arate dispretul si. Nu se mai poate lucra cu tine. p. sub conducerea caruia jumatate din membrii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au fost executati ori deportati. • Sa respectati convenientele cu scrupulozitate Într-o zi. Hru~ciov a supravietuit mai multi ani în imediata apropiere a lui Stalin. astfel. unul din prietenii nostri afost prezentat în acelasi tirnp mai multor persoane.ois Lelord ~i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PARANOICII? Recomandabil • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile Paranoicul va avea mereu tendinta de a-~i imagina ca vreti sa-i faceti rau. pare sa-I fi avantajat. fiti limpede.I-ai cerut patronului sa-ti încredinteze acest dosar. îsi îndrepta privirea catre urmatoarea persoana. Acesta a început sa strânga mâini si. Cel mai bun mijloc este de a comunica cu acesta într-un mod cât mai putin echivoc cu putinta. nu trebuie sa-i dati "indicii" care i-ar confirma suspiciunile.

tepte. care. L-am însotit. pentru a vedea stricaciunile pricinuite de camion. prin forta împrejurarilor.. Prin ·zmare. Am fost u?or uimiti de ostilitatea din glasul lui ?i de îndata am încercat sa mai des tindem atmosfera. contactul cu un paranoic sa devina inevitabil. lasase o urma pe peluza lor. Chiar din momentul în care am început amenajarile. strategia care consta în a te tine de o parte nu este neaparat . Când ne-am cumparat casa la tara. fie acesta patron. Era de-a dreptul ridicol. nici nu ne-a trecut prin minte ca vecinul nostru ar avea un asemenea caracter dificil.. totu.i veti fi nevoit sa încercati sa le faceti fata. pe o su- .i de îndata veti fi suspectati ca încercati sa-i adormiti neîncrederea pentru a va deda cine stie carei fap:e rele. adesea este teribil de ispititor sa-i evitati pe cât posibil.i cea mai potrivita. Dar se poate întâmpla ca. împreuna cu sotul ei. nu-l lasati sa a. În acest caz. Pâna sa va mutati ori sa va schimbati locul de munca. locuia cu sotia lui. Sa o ascultam pe Lise. întâmpinându-l cordial ?i cerându-i scuze. într-o casuta din apropierea vechii lor ferme. fiti atent când îl prezentati altcuiva.. Pe un colt al peluzei. dar el a ramas la fel de neînduplecat. Si daca este este vorba de o persoana de care va puteti distanta fara parere de rau. ruda. care venise la solicitarea noastra. fiti de o politete reglementara". Atentie! Nu este vorba sa deveniti servili sau excesiv de binevoi- antenele hipersensibile ale paranoicului vor detecta lipsa ':oastra de sinceritate . raspundeti de îndata ::lesajelor lui. a venit sa se plânga ca un camion cu pietri?. coleg. ~)ri: • Sa mentineti un contact regulat cu el (ea) Fiind bine cunoscute tensiunile extreme pe care le prilejuieste frecventarea paranoicilor. cincizeci si doi de ani. daca aveti de-a face cu un paranoic. fiti cu bagare de seama la formulele de curtoazie.te (doar daca este absolut necesar). a cumparat o casa la tara..Personalitatile paranoice 51 Orice eroare de eticheta pe care o comiteti risca sa fie con~~derata drept semn al dispretului sau drept batjocura.. feriti-va sa-I întreru?eti când vorbe. vecin. nu ezitati sa o faceti. Fost agricultor. sau sa încercati sa nu-i mai vedeti deloc.

avea tendinta de a-si imagina ca oras. sa schimbam câteva cuvinte despre vreme. dar sotul meu mi-a facut semn sa ma abtin ~i s-a aplecat sa se uite la urma lasata de roata camion ului. Tot Încruci~ându-ne cu el. Numai ca de asta data ne-am decis sa ie~im la acele ore la care vecinul era prin preajma.. ca sa se plânga de zgomotul infernal pe care îl faceam. Sa vii sa faci o tragedie pentru atâta lucru! Eram gata-gata sa izbucnesc în râs. cum fusese la vânatoare.. dar nu prea apropiat totus. paranoicul va crede ca îl dispretuiti. Odata. am Început sa ne saluti/m. a venit sa ne aduca un iepure. Dupa cele doua incidente. cu un paranoic aflat în preajma voastra. eram în gradina cu ni~te prieteni pe care îi invitasem sa dejuneze cu noi. Acesta a parut surprins. a mormait ca se va gândi la aceasta ~i a plecat fara nici un alt cuvânt. despre gradinile noastre. S-ar putea spune ca acest fost agricultor. Încetul cu Încetul. ne-am propus sa ne evitam sistematic vecinul. Dupa un prim contact neplacut. iar conversatiile noastre sunt pe teme neutre. vecinul nostru pare sa se mai fi destins. Dupa aceea. Iar noi continuam sa mentinem un contact regulat cu ei. foarte grav. Deunazi. iar ea pare Încântata ca ~i-a gasit pe cineva cu care poate vorbi. ne-am gândit mult: sa vindem casa înainte ca lucrurile sa se înrautateasca. Eroare! Era acolo de fiecare data ~i ne arunca priviri din ce în ce mai veninoase.52 Fran~ois Lelord s.enii cu dare de mâna îl .iChristophe Andre prafata nu mai mare de o palma. N-a mai fost alt incident. Acest exemplu arata necesitatea unui contact regulat. Vecinul nostru a aparut iar. Eu m-am Împrietenit cu sotia lui. Apoi.oy paranoic. ca în exemplul precedent. într-adevar era vizibila urma unui caucIUc. sotul meu mi-a explicat ca îsi daduse seama imediat ca vecinul nostru era un "parano" ~i ca nu trebuia contrazis din capul locului. Daca îl evitati sistematic. care Îmi parea timida ~i supusa.i. i-a propus vecinului nostru sa estimeze suma care i-ar fi fost necesara pentru a reface peluza. sau ca va amuzati pe seama lui. cautând înainte de a ie~i ca acesta sa nu fie cumva pe afara ~i alegând acele ore la care el nu era acasa. sau sa încercam sa aplanam situatia? Am optat pentru a doua varianta. ca ~i când ar fi fost vorba de o stricaciune considerabila. de nepoti . us. Vorbim despre copiii no~tri.

Procedura juridica exercita asupra lor o puternica atractie. contravine propriilor interese. Un paranoic pe care îl evitati ar putea chiar crede ca unel:iti împotriva lui sau ca va îndepartati repede tocmai pentru ca va este teama de represaliile din partea lui. în cadrul caruia dumneavoastra respectati uzantele si nu va aratati ostil sau nelinistit. ca si dictatorii paranoici. dupa raul pe care l-ati facut si pe care el înca nu l-a descoperit. la urma urmei. în schimb el se va înclina în fata unei institutii. pentru a-l salva fie de la decadenta. De pilda. Iar evitându-l. Lisa si sotul ei îi confirmau aceas~a ipoteza. Majoritatea paranoicilor resimt o anume fascinatie pentru legi si regulamente. • Sa faceti referiri la legi si la regulamente Paranoicul se considera o persoana care respecta legea. ~ocmai l-a dojenit seful lui. din ultimii ani a tarului! . legi sau regulament (cu exceptia situatiei în care considera ca al sau caz nu este similar celui din regulament). Iar avocatilor le este bine cunoscut acest gen de clienti. gata oricând sa intenteze o actiune în justitie pentru o cauza ce nu merita osteneala s.ibani pentru ceva ce. regulat.i crutat de Stalin: cei care fusesera membri ai Dumei. În timp ce un contact firesc.Personalitatile paranoice 53 Jispretuiau. adunarea parlamentara. deci dumneavoastra sunteti cel care l-a vor-::tit e rau sefului. redus drastic ca urmare a unor epurari masive. chiar si atunci când îl extermina. din când în când. care întotdeauna cred ca actioneaza pentru binele poporului lor. îl va face ca. însa dumneavoastra îl evitati de câteva saptamâni. Iata un rapt surprinzator: dintre membrii partidului comunist. argumentatia propriei lor pozitii fiind justa si pe puncte. iar scrisorile lor au deseori un aspect juridic. sa-si repuna la punct parerea despre dumneavoastra si va mai tempera elanurile imaginatiei sale. Absenta dumneavoastra îi va da libertatea d de a gândi în voie la intentiile dumneavoastra rauvoitoare în ceea ce-l priveste. ne de la impuritate. care nu vrea decât dreptatea. un grup a fost totus. Daca faptul de a se simti învins de un alt ins îl face pe paranoic furibund.icare nu precupetesc timp s.

paranoicul. este adesea o situatie frustranta. consultati un specialist din respectivul domeniu. pacientul paranoic îfii gasise un alt adversar în persoana proprietarului sau. fii mai furios. Înainte de a va aventura pe acest tarâm. i-a propus bolnavului sa-l revada. atentie. de îndata ce paranoicul trece dincolo de granita pe care ati trasat-o. ~i. mentinându-se însa la un nivel de tensiune acceptabil. lasati-va colegul paranoic sa-~i atribuie prerogativele care considera el ca-i revin de drept. • Sa le lasati unele mici victorii. pentru a nu ceda în ceea ce este esential. istovitoare. (Între timp. dupa ce afost sfatuit. dar stabilind totu~i o limita. Pacientul. La lucru. adesea cunoa~te mult mai bine decât voi legile ~i regulamentele ~i va ~ti sa le foloseasca în propriul avantaj. iar voi gânditi-va ca aceasta nu va prejudiciaza cu nimic. Întrevederile lor devenisera doar un monolog agresiv ~i plin de injurii. paranoicul are nevoie de succese mai mari ori mai însemnate. dar cu conditia ca amândoi sa semneze un contract ce stabilea îndatoririle fiecaruia dintre ei fii care stipula ca medicul avea dreptul de a sista întrevederile în cazul în care pacientul redevenea agresiv. Este important sa ~titi sa-i cedati în ceea ce vi se pare neesential.) • Sa va cautati aliati în alta parte A te confrunta cu un paranoic la lucru sau în viata personala. aratati-va coltii. mai ales. Un pacient paranoic prinsese un mare necaz pe medicul sau generalist. riscati sa-i amplificati furia. pe care medicul nu-l mai putea stavili. Daca dumneavoastra îl privati cu totul de aceste succese. În schimb. a început sa îl tot hartuiasca pe medic cu mesaje ~i telefoane tot mai violente. înainte de toate. nu va angajati în ceva de care nu sUllteti siguri. chiar primej- . pentru a-~i mentine echilibrul. Medicul.ois Lelord ~i Christophe Andre Dar.54 Fran<. luati-va precautii. Pacientul paranoic a acceptat. dar dupa ce solicitase ca anumite clauze ale contractului safie reformulate. caci considerase ca nu fusese bine îngrijit. dar gândi ti-va bine care Ca noi toti. Consultatiile au reînceput. fascinat de tot ce tine de juridic. Într-o buna zi acesta i-a facut cunoscut pacientului sau ca din acel moment refuza sa-l mai primeasca.

~i nici n-am râs pe seama lui vreodata. iar motivul nu-mi este cunoscut. dar scrisoarea adresata ~efului era teribil de bine ticluita. ca a~fi facut haz pe seama lui laolalta cu alti colegi mai tineri. o copie a unei scrisori adresate ~efului nostru. pentru ca ace~tia sa nu i se mai adreseze ~i lui ~i. -. Si nici nu-l vorbisem de rau. Numai ca Marcel mobilizase nu- e a c 2 l' . voise sa-I transfere pe Marcel în alta parte. iioasa wleori. mai bine zis je când el a prins necaz pe mine. cu câtiva ani în urma. în final. Am simtit furia crescând în mine. m-a ascultat cu un aer plictisit. Citind-o. Numaidecât i-am cerut patronului o întrevedere ~i acesta mi-a acordat-o. sfa:uri. ca ea sa nu mai aiba timp sa-i dactilografieze ~i lui lucrarile. am înlemnit! Marcel facea o lunga lista a tuturor actelor necinstite pe care. obosit aproape ~i în loc de a-mi spune care îi este parerea.Personalitatile paranoice 55 la . mai degraba. îmi venea sa ma cert cu el. Acest ~ucru e valabil mai cu seama în lumea afacerilor. le-a~fi comis la adresa lui. Am vorbit despre aceasta cu un alt coleg care mi-a explicat ca acela~i patron. cred ca-1~tiu: sunt mai tânar. 'i Totu~i. Dar. tinând cont de situatia care oricum era complicata. îl vorbisem de rau reprezentantilor municipalitatii. iar cei de la alte . Dupa furie.i ) -. sa nu iti prea surprinsi daca altii se vor arata reticenti în a va acorda sprijinul lor. ieri dimineata am gasit. îi dadeam de lucru secretarei. ca în cazul lui Jean-Marie.dusa chiar de Marcel. La cei din jur poti afla sprijin. încurajare. pur ~i simplu. caci scrisoarea continea punctul de vedere al lui Marcel. Totusi. Am început prin a-i explica propriul meu punct de vedere.tepartamente ma apreciaza mai mult. Sunt luni de zile de când sunt în conflict cu Marcel. m-a cuprins nelini~tea: ~tiam ca nimic din ceea ce scria el nu era adevarat. chipurile. Eram deceptionat. sa evit orice conflicte cu Marcel. ci. Stiam ca nu era nici un graunte de adevar în tot ce scrisese: fire~te. dar nu în ideea de a o monopoliza. am o diploma. scrisa într-un stil juridic ~i parea convingatoare. mai ales daca si ei se confrunta cu acelasi paranoic. încercasem sa-i fur ideile ca sa le prezint ca apartinându-mi. cadru administra:iv într-o colectivitate teritoriala. eu moilopolizasem secretara noastra comuna. Spre marea mea surpriza. pentru a-l desconsidera. mi-a recomandat.

am început sa povestesc cum s-a certat Roger cu primul lui patron. considerând ca. amenintase ca se va plânge la consiliul de conciliere a conflictelor de 71nll1ca. Patronul era un batrân plin de el. dar total depa~it. cum domnea buna dispozitie. ca ~i scrisoarea pe care tocmai o citisem. Dar aceasta pozitie este discutabila dîn doua motive: . daca au avut experiente dureroase. • Roger îmi este prieten de multa vreme. trimisese o scrisoare ziamlui local.în propriul vostru înteres. ne poveste~te Patrick.dîntr-un punct de vedere etic. la urma urmei. De altminteri. daca exista o ?ansa de a clarifica neîntelegerea. patruzeci ~i trei de ani.ois Lelord ?i Christophe Andre maidecât sindicatele. Alaltaieri. de ce n-ati încerca? . obtinuse chiar interventia deputatului local. sa îlla?i pe celalalt sa persiste în gre?eala înseamna sa-i refuzi orice ?ansa de a se schimba. pe vremea când abia îl cunoscusem. foarte grav. uneori. dupa o neîntelegere te poti simti tentat sa renunti sa te explici în fata lor. Acest exemplu va va ajuta sa întelegeti de ce atunci când este vorba de un paranoic. este un tip generos. ceilalti nu va vor ajuta întotdeauna. N erecomandabil Sa renunti la a lamuri neîntelegerile Cum personalitatile paranoice sunt obositoare ?i deseori frustrante. dar sa-I vad prea des este obositor câteodata. Nu aveam câtu~i de putin intentia de a râde de Roger. de a-?i reconsidera viziunea pesimista asupra relatiilor umane.56 Frans. loial ~i destul de haios când este ceva mai destins. Î~i pusese la punct un dosar clar ~i convingator. ci de a arata cum . caci este mult prea susceptibil. cinam cu ni~te prieteni ~i. cadru din domeniul bancar. Directiunea preferase sa renunte decât sa dea na~tere unui conflict interminabil. Povestea era destul de comica. De când îl ~tiu este a~a. este vîna lor ?i ele trebuie sa clarifice lucrurile. le va displace gândul de a se întoarce pe câmpul de lupta pentru a va apara. ~i Roger nu-i prea aratase respectul pe care acesta îl a~tepta.

am înteles ca el luase poves~ioaramea drept o ironie din partea unuia care se credea superior. Mai târziu am observat ca ceilalti râdeml. A recunoscut si el ca.î11l facut o cariera mai buna decât a lui. pentru c1-ispune ca bagasem de seama ca pavestioara mea îl cam contra!'lase. Rager mi-a raspuns ca între noi nu era nici o neîntelegere. Cum stiu ca el considera ca . Am ezitat asupra atitudinii pe care s-o adapt. Bineînteles ca pufeam sa trec totul sub tacere si sa las ca timpul sa-i stearga supararea. . în toata povestea asta. în loc de a o arunca asupra prietenului sau. Si atunci. dar ca ideea de a lasa loc unei neîntelegeri ma ~ortura. Patrick ofera un bun exemplu în ce prive?te utilitate a încercarii de a lamuri o neîntelegere. dar i-am spus ca realizasem destul de târziu ca nu erau amintiri placute pentru el si ca nu-mi dadea pace gândul ca l-am necajit. In acea seara ramasese la fel de glacial. preocuparea lui Patrick de a lamuri aceasta problema l-a ajutat cu siguranta pe Roger sa con?tientizeze ca propriile simtaminte nu-i erau indiferente lui Patrick ?i ca acesta nu-i putea fi "du?man". dar Roger era destul de glacial cu mine. El a negat. Am schimbat repede subiectul. . dupa cum îl stiam pe Rager. discutia s-a reînsufletit. nu pe el. De asta data i-am mai spus ca eu îl gaseam ridicol pe patron. si tocmai de aceea mi se paruse istorioara vrednica de a fi povestiM. dar l-am mai vazut de atunci si am simtit ca el se bucura sa ma revada. În cele din urma. amintirea avea sa ramâna vie in mintea lui. Mi-a raspuns ca nu erau amintiri tocmai placute. valabile în cazul unei personalitati u?or "parano". De altminteri. l-am strigat. caci aceasta ar fi însemnat sa-I faca sa recunoasca ?i ca gre?ise în supararea lui. Am încheiat zicându-i ca poate gresisem strigându-l.a luat asupra lui întreaga raspundere pentru acea neîntelegere. N-am încercat sa-I fac sa recunoasca.nu ?i-a silit prietenul sa recunoasca ca se suparase. mai ales cu un patron ::1reprinde necaz pe tine. el a respectat doua reguli de aur. 1 i :meori lucrurile merg din ce în ce mai rau. m-am repezit dupa el. dar ca Roger parea tare :.mtrariat. Dar. .Personalitatile paranoice 57 f. patronul era într-adevar ridicol.

facându-1 sa con?tientizeze sinceritatea voastra. Cum sa va manifestati furia în fata unui paranoic Spuneti-i: "M-am saturat de pretentiile tale". stângacie. De altfel. Nu-i spuneti: "E?ti lUl.:oisLelord ?i Christophe Andn§ • Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine Prin îndârjire. nu va pierde nici o ocazie pentru a încerca sa va secatuiasca de vlaga.arii bine unse. unii paranoici ne trezesc dorinta teribila de a exploda ?i de a-i cople?i cu lll.Ceraa unei emotii puternice. În ambele cazuri dumneavoastra ati criticat comportamentul. uneori l-ar putea misca pe paranoic. expresia slll. ramâne ti foarte "comportamentaI" în repro?urile voastre.Sulte.idiot!" sau "Ar trebui sa fi închis!" sau "Ar cam fi cazul sa te tratezi!".ge. . aveau deci dreptate sa nu aiba încredere.teti adversar. Deci.tat ca îi slUl.Dar este o tentatie careia ar fi mai bine sa-i rezistati. El va jubila la cea mai mica greseala.58 Fran<. sa nu spui prea multe. chiar daca explodati. mai ales. fiti asemenea unei maslll. caci în virtutea acestora va va acuza sau va porni o procedura juridica împotriva voastra. nu persoana. sau chiar "Ma faci sa spun mereu acela?i lucru". Aratati vederii sale doar ceea ce este impecabil. faceti un serviciu nervilor dumneavoasti'a. dorinta de a va înVlll. Aruncându-Ie cuvinte care ranesc. prin manierele lor suparatoare. • Sa comiteti greseli La lucru. o data ce paranoicul va fi încredlll. i-ati urât ?i i-ati dispretuit de la bun început. nu uitati). ceea ce paranoicul va considera inadmisibil ?i va trece de îndata la represalii disproportionate. caci în aceste cazuri aduceti o ofensa persoanei. aparenta lor rea-credinta (de fapt ei se considera de o desavâr?ita buna-credinta. jignindu-i. neatentie din partea voastra. caci te ajuta sa cumpanesti mai bine vorbele si. Când apare paranoicul. întarindu-i de altminteri în suspiciunile lor: da. dar le veti spori violenta. Relatiile cu un paranoic constituie un exercitiu care se dovede?te bun.de a va domina.

Bârfa este un paliativ si pentru nervi. povestindu-i mai mult sau mai putin denaturat. În schimb. cunoscându-i putinta de a face rau. ceea ce ati spus despre el. l-ar putea monta împotriva voastra. care poate suprima dorinta de a-l infrunta deschis pe cel pe care-l bârfesti. Cu atât mai mult cu cât cei ce va sunt potrivnici. Bârfirea patronului. caci îi spui în soapta confidentului ceea ce nu ai îndraznit a-i marturisi în fata unui adversar mai puternic ca tine. caci vor afla Bârfa. de pilda. pentru a nu crea o atmosfera tensionata. în general. conversatia se poate schimba usor în controversa. De obicei. Bârfa duce la legarea unor prietenii. Discutiile pe teme politice îi fac lesne pe oameni patimasi si. decât sa clevetesti pe seama lui. dimpotriva. ca l-ati bârfit. când într-un grup se discuta despre politica si când se atinge un anume nivel de tensiune ca urmare a divergentelor de opinii. Si nu încape îndoiala ca acesta este motivul pentru care codul bunelor maniere recomanda evitarea acestui subiect. când parerile difera. Cu hipersensibilitatea în a detecta adversari ipotetici si cu dorinta de care este stapânit de a-si confirma banuielile. o personalitate paranoica nu va proceda în acest fel: pentru ea a nu-si apara propriile opinii pâna la capat echivaleaza cu o înfrângere. într-un fel sau altul. prezinta o serie de avantaje: creeaza o anume complicitate cu cel cu care vorbeste despre o persoana absenta. convivii schimba brusc subiectul sau se straduiesc sa gaseasca macar un punct al problemei asupra caruia sa se puna de acord cu totii. ci. Este preferabil sa-i spui deschis unui coleg ceea ce te nemultumeste. Sa bârfesti un paranoic este ceva mai riscant.Personalitatile paranoice S9 • Sa-i bârfiti. la cele mai categori- . Fiecare este dispus sa puna capat controversei. Iar conversatia nu este decât o lupta strânsa: de la o personalitate paranoica nu trebuie sa te astepti la tentative de conciliere. • Sa discutati politica Un alt domeniu în care se cuvine sa fiti prudent cu personalitatea paranoica: politica. paranoicul va sti întotdeauna. Dar bârfa are si o serie de neajunsuri: este o consolare mult prea facila.

mai degrabâ.Y. Daca este contrazis se aprinde si aceasta pare sa-i faca mare placere. eu merg cu el la pescuit deseori.. ca multi alti tineri. care nu se sinchiseste de ele si care. fost elev al unei 9coli de arhitectura. De atunci însâ vârsta. eram de stânga. caderea zidului din Berlin. Am pâstrat legâtura cu câtiva colegi de facultate si ne întâlnim periodic. dar este cazul sa o spunem. ceea ce am aflat despre conducâtorii pe care îi admiram. Cum personalitatile paranoice manifesta adesea o atractie pentru pozitiile politice extreme (caracterizate prin desemnarea unui dU9man rau intentionat 9i raSp1. La prima vedere. De altminteri. n-ar trebui sâ scape nepedepsit. Totul a 6 H. Într-o seara am avut proasta inspiratie de a-i invita la cina. unii dintre noi revendicându-se de la \tIao ori de la Enver Hodja. toate acestea ne-au mai temperat elanurile. iar sotia mea se întelege bine cu sotia lui. & coli. Calman-Levy chives en sciences saci ales". dar degenereazâ curând într-un monolog. care nu realizeazâ suferintele poporului. Aceasta ne face sa nu mai vorbim de politica în prezenta lui. Si devine cu atât mai violent. Cu exceptia lui Eric. Cei mai multi dintre noi au râmas de stânga. discutia pe teme politice se poate aprinde iute.illzator de toate relele societatii ?i care trebuie pedepsit fara miIa6). care si-a pastrat neschimbate convingerile revolutionare de la douâzeci de ani.60 Fran<. are grija de casa noastra când suntem noi plecati. Paris. Si aceasta ni s-ar fi pârut o chestie simpatica. Iata marturisirile lui Damien. un pensionar. este un tip de treaba. dar la Eric se manifesta într-o forma destul de greu de suportat într-o discutie. Dicks. cu cât pare sa creada ca cel care este mai temperat ca el este fie un inconstient. Les Meurtres collectifs. îndatoririle familiale si profesionale. Când abordam subiecte politice. 1973.. pare un om fermecator. Avem un vecin. pe care te poti bizui. "Les Ar- . politica îl face sa vada rosu în fata ochilor. Dar Eric nu este singurul cu care nu trebuie sa discuti politica. venirea stângii la putere. pp. dar de partea social-democratilor. 333-334. fie un ticalos. controversa continua.oisLelord ?i Christophe Andre ce argumente. Prin anii saptezeci eram studenti si. Eric îi tot da cu teoriile asupra necesitatii dictaturii proletariatului. în cazul unei revolutii.

care îl face pe celalalt sa-i dea un prim pumn si meciul de box începe. Dar din acea seara. Apoi. Am încercat sa-I contrazicem mai întâi .'5tbine pâna în clipa în care discutia a ajuns ~i la politica. dar eu am reu~it sa-I fac sa schimbe subiectul la timp. rela:iile noastre s-au racit. patruns de convingere. Nici unul dintre interlocutori nu accepta sa-~i mai tempereze modul în care î~i exprima opiniile. din gre~eala. chiar în contextul unei iiscutii amicale. asigurati-va ca interlocutorul vostru poate accepta regulile unei dezbateri în contradictoriu fara a-~i pierde sângele rece. Concluzia: înainte de a discuta politica.Personalitatile paranoice 61 -'. primul. nu vrem sa spunem ca orice persoana care se aprinde vorbind despre politica este paranoica!) Sa deveniti si voi paranoici Relatia cu un paranoic se aseamana uneori cu un scandal care de-abia începe: unul din protagonisti. chiar sa încerci sincer sa lamure~ti o neîntelegere pentru a dezamorsa un conflict care plute~te în aer. (Atentie. ':ii culti ar trebui sa voteze. amintind solutii demne de un stat totaAar. ne :'xvlica ca tara se aiflaîn plin declin si ca tot raul venea dintr-un ex.brusc.'1 gluma. si ca doar oame" . sa-i la~i ceva mai mult spatiu.c abordat teama emigrarii. ~~3 de democratie. desemnând un du~man raspunzator de tot raul ~i care merita sa fie aspru tratat. ca nu era firesc ca toata lumea sa aiba dreptul la ~'ot si ca Revolutia franceza chiar nu l-a prevazut.3tri -a schimbat: pâna atunci fusese un musafir extrem de placut s 5:-. surprins si revoltat. Feriti-va sa ajungeti în aceea~i situatie. îl împinge cu brutalitate. în fata unui paranoic: uneori este de-ajuns sa iei putina distanta. aveam în fata un fanatic care. caci ve:ieam cum sotia mea era pe punctul de a exploda ~i ultimul luau pe _-aremi-I doream era o cearta între vecini. tendinta de a simplifica problemele politice. Ba• . acesta. rigiditarea. Sub ochii :-'. În primul rând. dar aveam sentimentul ca ne izbim de un zid. îl trânteste pe celalalt. Spectatorului sosit între timp îi este greu sa desluseasca "cine a început" acest taraboi. ofensat. Dupa care . riposteaza printr-o lovitura înca ~i mai puternica. " Cele doua exemple precedente pun în lumina doua caracteristici ale personalitatii paranoice.

Sa va cautati aliati în alta parte. paranoicul ne face si pe noi sa fim paranoici. N erecomandabil • • • • • Sa renuntati la a lamuri neîntelegerile. Sa respectati convenientele cu scrupulozitate. Cum sa ne purtam cu personalitatile paranoice Recomandabil • • • • • • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile. persoane cât se poate de agreabile. indignându-va la culme. În concluzie. faptasul nu este neaparat cel mai nebun dintre cei doi. Sa le bârfiti. În schimb. Sa faceti referiri la legi si la regulamente. Sa comiteti greseli. gata sa explodam la cea mai mica neîntelegere. Sa discutati politica. continuând cearta din nimic. este acela care fusese împins la capatul rabdarii de un paranoic inflexibil. dar gândi ti-va bine care. constatam ca în paranoia exista diferite grade si ca nu toate personalitatile paranoice merita repulsia ori teama pe care ni le determina unii "paranoici de lupta". Sa le lasati unele mici victorii. banuitori fata de cele mai însemnate acte ale sale.ois Lelord si Christophe Andre gati de seama sa nu reactionati si voi asemenea paranoicilor. uneori. caci paranoicul este cauza atâtor neplaceri si frustrari. trecând la represalii disproportionate. Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine. dealtminteri. ci. iar mânia pe care ajungem sa o simtim ne face din ce în ce mai inflexibili. caci vor afla. dar care sunt. . cu putin tact si prudenta s-ar putea evita o seama de conflicte cu persoanele ce prezinta trasaturi paranoice. Sa mentineti un contact regulat cu el (ea). modele la scara redusa ale marilor dictatori. în conflictele care sfârsesc printr-o împuscatura. pe buna dreptate. Dar aceasta nu este simplu. La tara.62 Fran<. Într-un anumit fel.

Apoi recititi acest capitol. Daca este cineva apropiat: apelati la un psiholog pentru a va s:atui. a va ajuta. Daca va este coleg sau colaborator: înainte de a merge mai de?arte. 63 Daca va este pef: schimbati locul de munca ori simulati ca s'mteti angajati loiali. consultati un avocat bun.Personalitatile paranoice • Sa deveniti ~i voi paranoici. .

Sunt sceptic(~)în privinta celor I e ! I I 1 I II .64 Fran<.:oisLelord si Christophe Andre paranoice? I iI I ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati i Când cineva îmi arata ca ma apre! FALS marturisesc. îi e dintez ma simt pedepsi -I decât care ca nu pentru apoi cum cuivafiunmeasala mi faptele seasca mai toCmall-am ceea foloteam teamamultecevasecret. neîncrea cunoscut. 9. I gândesc a sa ai mai Când mi se adesea 3. facesesococu acestea chipui. Ma pe reproseaza ca as sa-i cei pe Chestionarul întâmplala toti încrefi 6. 10. mine.s-ar acestade purtau cecuface mine ca i-as prost.sa obtina acestasema nucaci sa care împotriva cuvenit. Mi se S.persoane.

biinuielile mele s-au adeverit: când patronul. Caroline capata un aer glacial. a avut parte . amândoi aveam aceeapifunctie. Caroline a venit la Jrzineîn birou. pi Caroline am fost angajati la aceeapi întreprindere. deci era firesc sa facem cunoptinta curând. destul de curând. angajat al unei mari întreprin. cam în acelapi timp. destul de enigmatice.. de altfel. foarte profesional. La prima pedinta. ciici aveam programare la dentist.1. Nu-mi venea sa cred. îmbracata într-un deux-piece gri. Caroline nu trecea neobservata: când am zarit-o întâia oara pe _-!Lloar. Firepte ca dupa pedinta m-am îndreptat spre ea pentru a-i vorbi. Într-o dupa-amiaza.fusta însa. I-am explicat ca aveam orii la medic .ieri. Caroline în schimb era de pare- i . Dar. Alex. ceea ce contrasta vadit cu aspectul foarte sexy.III Personalitatile histrionice I ieu. Totupi. ni s-a aliiturat. Si. nici macar nu i-am vorbit Carolinei. impresionant de scurta. ea m-a întrebat de ce nu-i Inai vorbeam. business-like. îmi spuneam ca era prea frumos ca safie adeviirat. ma învaluia într-o privire calda. nu ascundea nici unei '-. în clipa în care mii pregateam sii plec.. Camiine îmi sorbea cuvintele. multumindu-se sa-mi arunce priviri cam staruitoare.i i-am propus sii amâniim discutia pentru urmatoarea zi. Eram grabit. al carui taior avea o liera '!ie clasica.rivirifaptul ca avea picioare superbe.enii. ca . când cineva se adre:'.i el de acelapi "numar" de dragiilii.i putin furios. povestepte Bruno (douazeci pi opt de ani). în zilele ce au urmat.i cum nu ar fi conptientizat cât era de provocatoare. Destul de dezamiigit .... Caroline a vorbit extrem de putin. cu glas de copilap. râdea Ia glumele mele.

în ma:. Caroline era destul de evaziva fii eu tot nu reu:. În schimb.te repede. când este vorba de un dosar ce trebuie întocmit minutios. iar dind i-am propus sa mai bem un pahar la mine. A sfâr:.ina. am condus-o pe Caroline acasa. Dar când sa coboare din ma:. Am curtat-o saptamâni întregi în timp ce ea pendula în permanenta între indiferenta fii senzualitate învaluitoare. dar s-a consolat destul de repede facându-i ochi dulci unui coleg noU venit în întreprindere. Îmi sorba din nou cuvintele.era tulbzlri'itoare.ina.aptezeci fii cinci. când înca mai eram în pat. numai ca mie nu-mi prea iel?eadin minte faptul ca acel copila:. parea extaz iata fii nu contenea sa laude bunatatea. la :. detestata de altii. Caro line mi-a spus ca în acel moment nu era chiar libera. ei bine. aura de mister de care era înconjurat acel barbat. recunosc . M-am decis sa pun capat relatiei. era de fapt o tânara sexy. La despartire i-am spus ca era mai bine ca relatiile noastre sa fie strict profesionale. Acasa la mine. a acceptat surâzatoare. M-am oferit s-o duc acasa fii pe drum. alta surpriza: Caroline m-a sarutat pe gura. Caroline redevene~ provocatoare: În cele din urma.66 Fran<. Mi-a sarit de gât în semn de multumire fii avea aceea:. Privea în gol în timp ce vorbea despre el. Pe drum nu ne-am prea vorbit. când însa dadeam semne ca vesnicile ei variatii de atitudine ma cam oboseau. am petrecut o noapte împreuna.edinte vine cu idei bune. încât am condus-o la ea. În cele din urma am cinat împreuna. este neglijenta. dupa ce am facut dragoste. în acea clipa. generozitatea. Caroline mi-a spus ca era amanta unui barbat însurat. pâna la urma lasa . privindu-ma îndurerata ca ofetita abandonata.. La lucru.it prin a ma obosi într-un asemena hal. barbatii te deziluzioneaza. Dar nu are sens sa va povestesc toate episoadele relatiei noastre. Iar vocea ei îi era îndurerata. Cu clientii însa se descurca bine. alta schimbare de registru: îngândurata.isem sa aflu daca pâna la urma avea sau nu un iubit. Mi-a purtat pica timp de câteva zile. Deseori. Asta chiar ca a pus capa. Fara nici un cuvânt. înalta de un metru :. vom mai putea vorbi. se plictise:. caci I?tie cum sa le lase impresia ca le-ar întelege perfect trebuintele. Caro line este apreciata de unii. la toate. Dar. ca într-o relatie.i voce infantila.:oisLelord si Christophe Andre re ca 11-0 mai plac. Cum statea pe scaun plângând.

ea face un "joc" mare. un meschin. Caroline îi mai poate pacali doar pe cei nou veniti. dar nici nu mai poate sa ma "duca".C_-sarul e seama altora. pare sa puna totul la inima. Cred ca si-a dat seama .-. ea a trecut de la disperare la un joc al seductiei. dar si de a deprecia în mod excesiv altele. extraordinar. ca pi cum decizia ale. declaratii teatrale la sedinte.ind de ele cu admiratie. pe :~ice n-o Clinosc înca. apoi la o tristete oarecum misterioasa. :-2ntru ca dupa doua saptamâni sa-mi spuna ca de fapt era un tica:_'5.isi. _-. sau daca acest comportament teatral îi sta în fire! Caroline întruneste toate caracteristicile unei personalitati histrionice.Personalitatile histrionice 7- 67 e. . poate ca apa este ea! [- r a a a r CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE CAROLINE? 1 e 1 1 '[ '[ '[ Caroline cauta în permanenta sa atraga atentia celuilalt pu::l.'1 port pica. ca nu este niciodata ea îns. de pilda. vor:. Relatiile mele cu Caroline sunt amicale.ândîn joc toate mijloacele de care dispune: tinuta provoca:oare. solicitari dramatice de ajutor (când apare ca o fetita trista). la indiferenta si a sfârsit cu un sarut.-ste vreodata sincera. daca face un joc. Bruno marturiseste ca nici nu mai stie daca Caroline este o actrita. se exprima într-un mod oarep ::on dramatic. Bruno a sesizat ca emotiile Carolinei variau cu repeziciu:le: în aceeasi seara. Uneori trece nu-i :-2 la mine sa mi se destainuie: sa-mi povesteasca. despre ::!tare nou pef care i se pare complet genial. În fine. Este un ve.)aca un rol pentru a-mi capta atentia. o nulitate. ea are tendinta de a idealiza anumite persoane. La pedinte. I- II 'e 1- .'rii unei reclame pentru cutare produs alimentar ar fi o adevara:. admirabil. ca pâna pi în micile discutii pe care le purtâm . . dar mi se pare ca ea nu .: tragedie. schimbari deconcentrante de atitudine (trece cu usurinta de la seductie la indiferenta).mic "show" cu ea. Sunt deja doi ani de când ne cunoaptem. La urme urmei. pentru a capta atentia celuilalt. care adesea se întâmpla sa fie aceleasi. tentative de seductie.

Convingerea sa de baza pesemne este: "Pentru ca ceilalti sa-mi acorde sprijinul lor. dar este greu de spus daca pentru a trezi uimirea sau interesul celorlalti sau daca. personalitatile histrionice ascund sub o aparenta spectaculoasa o depreciere a propriei persoane. Într-adevar. aidoma copiilor. ele cauta necontenit o întarire în privirea fascinata a celuilalt. iar în tete-a-tete ea vrea ca interesul interlocutorului ei sa fie îndreptat cu totul asupra ei. dorinta Carolinei este de a fi punctul central al atentiei celorlalti." Ceea ce implica o alta convingere a Carolinei: ca nu se poate descurca singura în viata ~i ca are nevoie de ajutorul celorlalti. Adesea. ÎNTR-UN FEL. Dramatizeaza exprimarea propriilor emotii. caci evoca impresii ~i este lipsit de precizie ~i detaliu. ci doar de a aminti o dezbatere care a animat comunitatea psihiatrica.68 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andn§ Personaliatea histrionica II II II II Cauta sa atraga atentia celorlalti. Stilul discursului sau este mai degraba emotional. Cauta staruitor afectiunea propriului anturaj. emotiile lor se schimba cu repeziciune. trebuie sa se simta fermecati ~i atra~i de mine. dimpotriva. CUM PERCEPE CARO LINE LUMEA La o ~edinta. trec sincer de la râs la plâns. de a deprecia excesiv persoanele din anturajul sau. nu agreeaza situatiile în care nu este obiectul atentiei generale. . Are tendinta de a idealiza sau. care sunt foarte schimbatoare. NU TOATE FEMEILE SEAMANA CAROLINEI? Intentia noastra nu este aceea de a le provoca pe feministe.

în sunetul flautelor. le?inuri. În 1980. amnezii . ca sunt perfiie. simptomele spectaculoase ale isteriei (paralizii.. Grecii vechi credeau ca manifestarile zgomotoase ?i exagerate ale femeilor erau cauzate de mi?carile ?i contracturile uterului lor. ne ':om opri la personalitatea isterica. nevoia de aju~or. De altfel. dispozitia schimbatoare.. Felul dramatic si teatral în care îsi exteriorizeaza emotiI I I ile parea a fi o trasatura constanta a personalitatilor zise "histrionice". puteau fi provocate ori puteau disparea în urma unor eveni::nente însemnate ?i nu corespundeau nici unei maladii fizice cunoscute. matricea. caci apareau ?i dipareau într-un mod misterios. adesea medicii observau la acelea?i pacien:e ?i alte tulburari spectaculoase: paralizii. aceste tulburari erau i:1ca desemnate prin numele de "furie uterina".. care-l desemna pe actorul care. tulburari de conversie. Progresul medicinei a dezvaluit ca aceste comportamente ?i tulburari ale subiectilor numiti "isterici" n-aveau nici o legatura cu uterul. Înainte de a vorbi despre personalitatea histrionica. dureri abdominale. contracturi. ca ele dau impresia de fiinte lipsite de apa:are tocmai pentru a-i acapara barbatului forta. Termenul "isteric" vine de husteros.. ne spune ca femeile încearca sa seduca pentru ?Iacerea seductiei. de la latinul histrio. Pâna în secolul al XIX-lea. care în greaca însemna uter. ) au fost regrupate sub alte denumiri diagnostice: tulburari somatice. nu sunt oare acestea clasicele trasaturi feminine? Litera-:'elra multor secole ne înfati?eaza "femeia ca fiind adesea ca::nicioasa". tulburari disociative. Toate aceste simptome se deosebeau de cele observate în maladiile fizice. amnezii. Pe lânga trasaturile de personalitate pe care le-am descris. juca pantomima. termenul de "personalitate isterica" a disparut din clarificarea americana DSM-III a tulburarilor psihologice. . organul specific feminin. crize asemanatoare celor de epilepsie. ca joaca teatru etc. ::21 Motivele abandonarii termenului "isteric" 1.Personalitatile histrionice 69 1 Nevoia de a placea.

The Guilford Press. (Iata macar o certitudine. Dintre subiectii cu o personalitate isterica. 4. 2 B. "Histrionic Personality Disorder". O dovada în plus la cele afirmate mai sus: si unii barbati prezentau simptome identice1. Caci va vor trebui multi ani pentru a parcurge tot ce s-a scris. UN SCURT ISTORIC AL ISTERIEI Daca doriti sa cititi tot ceea ce psihiatrii si psihologii au gândit si scris despre isterie. În limbajul curent.. in The DSl>A IV: Persol1ality Disorders. multi nu prezentau acele simptome isterice spectaculoase. . Mai ca nu-ti vine sa crezi ca acea dorinta tainica a istericilor de a atrage atentia asupra lor a fost satisfacuta! Freud si-a clait fundamentele teoriei sale pornind de la propriile observatii tacute asupra pacientelor isterice provenite din înalta societate vienezaI ceea ce ne determina sa punem doua întrebariI riscând poate astfel sa fim acuzati de "sacrilegiu": aceasta teorie.) 3. barbatii n-au uter.Is the diagnosis uses in a manner prejudicial ta pacients?". Cap. J. 1995. precum paralizii. Or.Y. Purtell. pp. termenul "isteric" este si o insulta. 677-685. sub directia lui John Livesly. ne îngaduie oare sa explicam si celelalte forme de tulburari psihologice? Si era oare prudent sa fond ezi o teorie numai pe discursul si simptomele unor paciente ClillOScute pentru dorinta lor de a capta întreaga atentie si de a obtine întregul suport al medicului lorl spunându-i adica ceea ce 1 A. Pe de alta partel persoane ce sufereau de aceste simptome nu aveau o "personalitate isterica". Termenul "isteric" a capatat un sens peiorativ si este foarte adesea folosit de barbatii psihiatri pentru a desemna acele paciente carora nu le pot veni nicicum în ajutor2. 8. Robins.«Histeria» in Men". conceputa pentru a explica isteria câtorva tinere vieneze.70 Fran<. N.:oisLelord si Christophe Andre 2.. 181-182: . Pfohl. 246. este necesar sa va înarmati cu mult curaj. lesinuri etc. . New El1gland Joml1al of Medicil1e (1952). pp.. M. începând cu secolul trecut. Cohen.

Freud a considerat ca aici se afla ~yiginea raului lor. De alt:el. caci ::lsihanaliza îi învatase ca aceste marturisiri nu erau altceva de. Histoire de l'hysterie. Dar sa revenim la personalitacea histrionica. Dar si la el preocuparea de a fi centrul atentiei celorlalti va 51a fel de mare. Trillat.Personalitatile histrionice 71 --oia sa auda? Freud însusi si-a pus aceasta întrebare3. pp. fundamentul ::lajor al teoriilor sale. Exista. . declaratii înflacarate. aidoma personajului unui seducator dintr-o piesa de teatru. multi cer:etatori cred ca. studii epidemiologice au aratat ca în aceas:a categorie de personalitate se regaseau doua femei la un bar·:Jat. 3 E. :orespunzând unor conflicte oedipiene refulate. Un oarbat histrionic va face demonstratii de forta. el si-a pus întrebarea daca nu cumc. pacientele lui Freud suferisera l::mzuri sexuale din partea barbatilor din familiile lor. Un comportament care i s-ar parea firesc unui italian din sudul tarii sale. într-adevar. desigur. Seghers. pentru a capta atentia. 214-240. Paris. similare ce~ordescrise anterior. De fapt tinând seama si de frecventa in:estului si a molestarilor sexuale în rândul copiilor. comportamentele lor de seductie vor varia în hmctie de atributiile sociale masculine-feminine în vigoare.) Vedeti bine cât de captivanta este isteria: am ajuns dejn cam departe cu aceasta dezbatere. barbatii histrionici nu au aceeasi conduita ca si femeile. 1986. simple fantasme feminine. Cum :::~ultedin aceste paciente povesteau ca în copilarie suferisera lDuzuri sexuale si incesturi. pe vestimentatie. :ât "inventii". De pilda.Fireste.-a aceste relatari erau plasmuiri. Apoi. unui su- . (Astazi se produce o miscare inversa si excesi'\-atotodata: exista un curent terapeutic care tinde sa explice orice tulburare psihologica survenita la vârsta adulta prin abuzuri sexuale suferite în copilarie. o geografie a histrionismului în lume si o personalitate trebuie sa fie întotdeauna situata în propriul context cultural. Pornind de la criteriile personalitatii histrionice. va miza si elIa fel de mult pe aparente. feministele americane l-au acuzat pe Freud ca ar fi indirect raspunzator de atitudine a mult timp sceptica a psihiatri~or fata de relatarile de incest ale pacientelor lor.

Dar.ois Lelord ?i Christophe Andre edez i s-ar parea histrionic. el se simte lezat ~i sustine ca nu a facut decât sa dea curs dispozitiei sale de 1/l0ment ~i ca intentia lui nu a fost câtu~i de putin aceea de a atrage atentia celorlalti. Când încerc sa-i spun ca întrece orice limita ~i ca nu are nevoie sa caute sa atraga în felul acesta atentia asupra lui. oamenii politici sau cei din mass-media ?i-au facut o profesie din a capta atentia unui public. Andre m-a sedus prin ~armul sau absolut uluitor.72 Fran<. Adesea. Aldo Macione (sau personajele întruchipate de el) într-un film de Bergman ar surprinde. Nici cu mine nu este vreodata destins cu adevarat. Când sunt u~or distanta sau pur ~i simplu obosita. douazeci ?i opt de ani. Nu încape îndoiala ca în domeniul publicitar ?i în mass-media sunt mai multe personalitati histrionice decât în metalurgie ori în agricultura. departe de a ma mai vraji. . CÂND ESTE UTIL PUTIN HISTRIONISM Anumite persoane. vorbindu-ne despre logodnicul ei. a-l fascina ?i a jongla cu emotiile lui. Cum este un bun orator. Iar acum. ~i nu este de mirare ca în scurt timp eram foarte îndragostita de el. îmi dadeanl seama ca Andre juca în permanenta un ro/. tocmai pentru ca aveau sentimentul ca în felul acesta pot capata o "scena" pe masura lor. care este avocat. Andre pare sa nu î~i afle lini~tea pâna nu atrage atentia tuturor ~i pentru aceasta nu se da înapoi de la nimic: ori o face pe bufonul. precum avocatii. cu timpul. capabil sa treaca în numai o clipa de la o declaratie înflacarata la o rezerva distanta. ori devine furibund. acestea sunt personalitati histrionice. Mai rau este ca el chiar crede în ce spune! Mie mi se pare ca Andre nici nu-~i da seama de felul în care "functioneaza". când suntem invitati undeva. ?i ca aceste personalitati se simt atrase de marile ora?e ?i nu de provinciile rurale. el sta îmbufnat. devenise iute familiar cu prietenii mei. odata sositi. Si au fost atrase de aceste profesii. ori devine teatral în furia lui. spectaculos adesea. De pilda. Sa o ascultam pe Sabine. Andre ma plictise~te doar.

toate acestea sfârsesc prin a-l plictisi pe partener. urmeaza un nou esec. Sabine l-a parasit. "Psychodynamic Psychiatry in Clinical Practice". American Psychiatric Press. în The 051\1 IV Editio11. 4 G. . Gabbard. personalitatile histrionice pot parea incântatoare. La o prima vedere. A. 1994. setea de a capta atentia. Andre sustine ca . dar manifestarile lor exagerate. adaptat tribunalului. fireste. Brusc.] facea pe bufonul pentru ca era într-o dispozitie exuberan:a. în viata personala îl deservea. care renunta la o asemenea companie. CÂND PREA MULT HISTRIONISM GENEREAZA ESECUL Nu încape îndoiala ca. procedând înca mai histrionic si.Personalitatile histrionice 73 Sabine a sesizat la prietenul ei o trasatura de personali:?<teproprie personalitatilor histrionice: acestea au destul ~e putin conturata atât capacitatea de autoobservatie.ndre optase pentru profesia de avocat si poate acelasi histrionism îl ajutase sa reuseasca în aceasta profesie. Deziluzionata. si care a cunoscut o mare dezvoltare în tarile anglosaxone4). ele sunt întarite de convingerea ca trebuie sa vrajesti si sa seduci fara încetare. în timp ce emotia sa este mai degraba de teama de a nu ?lacea. al carui rol este acela de a proteja constiinta de emotii nu tocmai agreabile (mecanismele de aparare si psihologia eului reprezinta una din cele mai fecunde ramificatii ale teoriei psihanalitice. În schimb. cât si ?e aceea de a-si accepta propriile emotii. Washington. care-l si împinge sa se dea în spectacol. altfel celalalt te va parasi si atunci încep o alta relatie. dispozitia schimbatoare. O. comportamentul sau histrionic. initiata de Anna ?reud. în virtute a histrionismului sau. A constien:iza aceasta teama este poate mult prea angoasant pentru el si atunci o îndeparteaza prin ceea ce psihanalistii numesc '71ecanism de aparare.

vadeste tendinta histrionica de a le stârni barbatilor interesul. ). interpretata de Vivien Leigh. însa. Nadejdei nu-i mai ramâne decât sa încerce a seduce un alt barbat. . dar ea se îndragosteste cu adevarat doar când acestia devin inaccesibili. dar având si puternice trasaturi histrionice.74 Franc. în care Michel Serrault joaca rolul lui Albin. cu a sa înclinatie spre reverie. În filmul Pe aripile vântului (1939) de Victor Fleming. pe ofiterul Kirilin. dar si cu tendinta de a idealiza un barbat mediocru. În Duelul de Cehov. Nadejda este o frumoasa histrionica. Dar totul se va sfârsi rau. chiar ele sunt cele care îsi parasesc partenerii în favoarea unei noi cunostinte care momentan le acorda mai multa atentie. ci dimpotriva. punând în joc o întreaga gama de comportamente histrionice. dimpotriva. Personalitati histrionice în filme si în literatura În Bulevardul Anvergului (1950). ce si-a parasit sotul si a plecat cu un tânar si chipes functionar într-o localitate de pe tarmul Marii Caspice. un homosexual la vreo cincizeci de ani. Gustave Flaubert ne descrie o Madame Bovary care. cu setea de iubire. cu a sa emotivitate. ar putea fi un portret graitor al personalitatii histrionice. sau.Tuvom uita desigur Colivia cu nebune (1978) de Eduard Molinaro. si atunci. se plictiseste de ea.:oisLelord si Christophe Andre Viata sentimentala dezastruoasa a multor staruri de cinema constituie unul din indiciile personalitatii lor histrionice: periodic. apoi obositi de comportamentul lor spectaculos. Când acesta. acestea sunt abandonate de partenerii sedusi mai întâi. Scarlet O'Hara. extraordinar de emotiv si expresiv. Gloria Swanson joaca rolul unui star care încearca sa seduca un tânar scenarist. cu dispozitia schimbatoare. brusc Nadejda acuza tot felul de dureri care nu numai ca nu îl înduioseaza pe iubit.

felul în care cauta sa se afirme în ochii celorlalti. asistenta sociala într-un spital. încercati mai bine sa acceptati ca histrionismul sau este ceva obisnuit. ci compor:amentul sau obisnuit. nemaioferindu-le nici un prilej pentru a vorbi. Superiorul lor se poate simti atunci tentat sa le faca "sah-mat". Infirmierele erau iritate la culme de ceea ce lor li se parea un fel de "a se lauda singura". trebuia sa revada fisele tuturor bolnavilor si sa se concentreze asupra problemelor însemnate. Este. dar stabilind unele limite La lucru. în care striveste în fasa unele emotii mult prea de~)!imante. centrat pe posibilele solutii ale unor probleme. presata de timp. personalitatile histrionice sunt destul de greu de suportat uneori. Caci pentru ?ersonalitatea histrionica nu 'este deloc un "circ". centrat pe emotii. Va enerveaza prietenii vostri pentru ca sunt :niopi ori cheIi? • Sa le lasati din când în când sa se manifeste. Jocelyne nu contenea istorisind confidentele pe care cutare sau cutare bolnav lefacuse. dramatic. În timp ce se asteapta de la ele un discurs precis. factual. Decât sa va enervati atunci când aceasta personajtate pare "sa întreaca orice limita". ca si miopia ori calvitia. atunci stiti ca aceste comportamente teatrale si excesive nu sunt "ca:?ricii".Personalitatile histrionice CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE HISTRIONICE 75 Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari Daca ati înteles ce este o personalitate histrionica. inutil sa spuneti: "Ar trebui sa termi:le o data cu tot circul asta" si sa va enervati. iar medicii nu suportau întreruperile Jocely- i . mai cu seama la sedinte. reusea sa-i oboseasca pe toti la sedinta de vineri. acestea tin un discurs imprecis. ci reprezinta un fel de-a fi care face parte din pers 0:lalitatea lor. În timp ce echipa medicala. deci. descriind într-un mod dramatic disperarea acestuia si felul în care ea îl îmbarbatase. Jocelyne.

daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie . iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie.i ar fi încercat sa-.ois Lelord . .. A doua zi ]ocelyne n-a mai venit la serviciu.i schimbe comportamentul. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila".i Christophe Andre nei.. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâstige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase. ]ocelyne a aparut cu o noua coafura ~i a Încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse.76 Frant. manifestându-se mai putin la sedinte? Da. care îi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor. medicii însa au întrerupt-o înca mai abrupt.. altfel spus. Atunci ~eful clinicii a început sa o întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei.i pentru psihoterapeutullor). luându-si concediu "de boala". ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca. Cu totii s-au simtit jenati.i modifice comportamentul. Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant... cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar . La urmatoarea ~edinta. pe care îl repeta într-un mod rigid. Apoi. ]ocelyne a fost uimita la început.edinta trântind u~a În urma ei.. Încercarile ei de a relua cuvântul ali e~uat. îi este greu sa-. mai apoi însa i-au dat lacrimile. ca faptul de a le respinge duce la o inrautatire a comportamentului lor. Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri . S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptâmâni.. dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei ]ocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav.tiute deja: în primul rând. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica. ~i în cele din urma ]ocelyne a parasit .

Sophie este o buna colaboratoare. Apoi. personalitatea histrionica se va debarasa.Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. Atentie! Nu lasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. Jocelyne era învestita cu un adevarat "rol". Deci. Astfel. de comportamentul ei teatral sau manipulant. Iasati-i un spatiu de actiune. Echipa medicala a consultat un psihiatru în privinta "cazului Jocelyne". Jocelyne a fost uimita ?i încântata totodata. Acesta. dar stabiliti totu~i limitele. într-adevar. ceea ce î?i ?i dorise dintotdeauna. rolului pe care echipa i-l conferise. În ziua în care Jocelyne s-a întors la lucru. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. dupa ce a vorbit cu fiecare în parte. Iata ce ne spune Charles. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. Când a intrat în sala de ?edinte. astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfati?ata. Cu carnetul în mâna. vorbe?te prea mult despre ea. În schimb. cu un aer grav. Caci în acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. fie ~ipentru câteva clipe. ?eful elinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus ?i apoi a recunoscut ca. ?i apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . toata lumea a salutat-o cu multa caldura. i-a propus ca înaintea fiecarei ?edinte sa faca un rezumat scris. ceea ce a facut ca ?edintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. când va aflati în fata unei personalitati histrionice. iara?i. ceva în genul "Happy Birthday". le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la întoarcerea ei din concediu. un ~ef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. De asta data. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi ?i ne poate ajuta sa evitam unele erori. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei. de acum înainte ea poate sa-?i citeasca notele facute lafiecare fi?a. Jocelyne fire?te ca nu s-a putut abtine sa nu intervina pentru a vorbi. Când a început examinarea fi?elor medicale. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. informatiile culese de Jocelyne erau importante pentru a-i întelege mai bine pe pacienti. întreaga echipa a întâmpinat-o fredonându-i un cântecel.

mai apoi însa i-au dat lacrimile. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica. dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei Jocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila". îi este greu sa-. Apoi. ~i în cele din urma Jocelyne a parasit ~edinta trântind u~a în urma ei. Jocelyne a aparut CIi o noua coafura ~i a încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse.. . medicii însa au întrerupt-o Înca mai abrupt. daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie .i concediu "de boala". Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei. ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca. La urmatoarea ~edinta. Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri .i Christophe Andre nei.i ar fi încercat sa-.ois Lelord . iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie.edinte? Da. Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâ..tiute deja: în primul rând. Atunci ~~ful clinicii a început sa o Întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei. A doua zi Jocelyne n-a mai venit la serviciu.76 Fran<. ca faptul de a le respinge duce la o înrautatire a comportamentului lor. Cu totii s-au simtit jenati.tige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase.. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant. Jocelyne a fost uimita la început. manifestându-se mai putin la . S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptamâni. Încercarile ei de a relua cuvântul au e~uat.. luându-.i pentru psihoterapeutullor). pe care îl repeta într-un mod rigid.i schimbe comportamentul...i modifice comportamentul. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar . altfel spus.. care fi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor...

Sophie este o buna colaboratoare. un sef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi pi ne poate ajuta sa evitam unele erori. Pulant. când va aflati În fata unei personalitati histrionice. ceea ce a facut ca pedintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. Deci. informatiile culese de ]ocelyne erau importante pentru a-i întelege mai [1inepe pacienti. ]ocelyne era învestita cu un adevarat "rol". toata lumea a salu=:lt-ocu multa caldura. pi apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . întreaga :. peful clinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus pi apoi a recunoscut ca. fie si pentru câteva clipe. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. Cu carnetul în mâna. Echipa medicala a consultat un ?sihiatru în privinta "cazului Jocelyne". într-adevar. Iasati-i un spatiu de actiune. cu un . ]ocelyne a fost uimita pi încântata totodata. . Caci În acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel.Ibtine sa nu intervina pentru a vorbi. Atentie! Nu Iasati sa treaca aceste momente fara a reactiona.Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei.IeI'grav. Apoi. Iata ce ne spune Charles. Acesta. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la Întoarcerea ei din concediu. dupa ce a vorjit cu fiecare În parte. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. i-a propus ca înaintea fiecarei pedinte sa faca :111 rezumat scris. personalitatea histrionica se va debarasa. ceva în genul "Hapc)!J Birthday". ]ocelyne firepte ca nu s-a putut . De asta data. Când a i'lceput examinarea fipelor medicale. ceea ce îpi pi dorise dintotdeauna. vorbepte prea mult despre ea. iarapi. rolului pe care echipa i-l conferise. În ziua în care ]ocelyne s-a întors la lucru. de comportamentul ei teatral sau mani. În schimb.chipaa întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. de acum înainte ea poate sa-pi citeasca notele facute lafiecarefipa. astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfatipata. dar stabiliti totusi limitele. Când a intrat în sala de pedinte. Astfel.

În schimb. emotii pe care efectiv nu le pot controla. pen- . • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam. îi raspund monosilabic ?i iau aerul celui care este cu gândurile în alta parte. Atunci când mi se pare ca vorbe?te doar ca sa nu taca. caci în clipa în care veti manifesta din nou interes pentru persoana ei.78 Fran<. De trei luni aplic aceasta metoda ?i mai trebuie sa spun ca. a~a cum un grup de fani î~i venereaza vedeta preferata. Poate ca aceste personalitati retraiesc o situatie din copilarie în care se straduiau sa câ~tige atentia unui tata distant pe care îl idealizau.ois Lelord ~i Christophe Andre te. si invers Personalitatile histrionice au tendinta de a idealiza ori de I I a desconsidera persoanele din anturajul lor. îi pun întrebari care îi arata ca o ascult într-adeuar. fara îndoiala. cel mai potrivit mijloc de a descuraja un comportament incomod este de a încuraja comportamentul opus. comportamentul Sophiei s-a schimbat mult în bine. când acesta se produce. Colaboratoarea voastra histrionica va va diviniza. Nu va nelini~titi prea tare. când vine cu ?tiri pertinente. Pentru a mentine totu~i o activitate emotionala î~i vor face aparitia emotiile de substitutie. De ce? Pentru ca poate cauta emotii intense. din punctul meu de vedere. aceasta doar pentru a-mi atrage atentia. Dar eu mi-am pus la punct o tactica. personalitatile histrionice par u~or ridicole ~i devin u~or tinta ironiei anturajului lor. Si asta. Nerecomandabil • Sa va amuzati pe seama lor Deseori. dar în cazul în care o deceptionati va sfâ~ia (simbolic) imaginea voastra în mici bucatele si va sustine ca sunteti funciarmente rau ~i meschin. Poate pentru ca aceste personalitati sunt înzestrate cu un soi de "solvent" care le mistuie emotiile profunde a caror con~tiinta ar fi mult mai greu de suportat. în managementul colaboratorilor. încuviintez. va veti recapata locul în panteonul ei. o privesc în fata. Acest exemplu aminte~te de un principiu valabil atât în educatia copiilor. cât ~i în atitudinea fata de personalitatile dificile: adesea.

Caci ei nu pricepusera ca toata aceasta parada de farmece avusese un unic tel: acela de a atrage atentia. indignat chiar. ci pentru a oferi o aparenta pe care ele o cred îmbietoare (?i care ~i poate fi. caci ei nu procedeaza deschis. E ca atunci când ne ?::11uzampe seama unui copil de doi ani care se da în specta'::01 pentru ca surorii sale nou-nascute i se acorda prea multa 3. (Mult mai rar vedem oameni amuzându-se pe sea::na paranoicilor. cel putin pentru o vreme). care în genere rane~te. cu cât nu ·. Data fiind liberalizarea moravurilor.) Or. Ne amuzam pe seama istericilor. caci ace~tia. folosindu-se de sex pentru a capta atentia. de a vraji. zeflemeaua. surâsul fermecator ?i privirea enigmatica. nu pot fi adversari ~edutabili. unele femei histrionice merg chiar mai departe.~remsa acceptam ca ea exista ~i în noi. concedii. cu emotivi:atea ~i sensibilitatea la opiniile celorlalti. Ironizam . tentative de suicid. Ele vor afi~a atitudini îndraznete. Unii barbati histrionici le vor face pe femei sa se simta debusoIate. Deseori. deci. se vor arata iubite experimentate ?i lipsite de prejudecati. femeile histrionice sunt luate drept "cochete". • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie Personalitatea histrionica este gata de orice pentru a va capta atentia. Dar nu mica le va fi surpriza când vor încerca sa se apropie. ci pun . chiar într-un context profesional. Vestimentatia discret provocatoare. dar fara intentia vreunei relatii intime. dar se vor comporta în acest fel nu dintr-o dorinta adevarata. Va avea. însa într-o forma mascata. î~i vor schimba frecvent partenerii. caci vor vedea ca personalitatea histrionica îi respinge cu un aer surprins.::uatât mai multa satisfactie aceasta trebuinta a lor. ele neputând ajunge sa afle care sunt adevaratele intentii ale acestor barbati. va ~ani poate în ~imai mare masura o personalitate histrionica ~i o va determina sa va recâ~tige atentia prin toate mijloacele dis?onibile: lacrimi. lesne îi vor face sa creada pe naivi ca "au acces". tendinta de a sexualiza relatia.tentie.Personalitatile histrionice 79 :::-cl ca dorinta evidenta a acestor personalitati de a atrage me~eu atentia exista ~iîn noi.

avusesem parte de o fabuloasa cina de îndragostiti. Si un public mult prea "facil" pierde repede interesul ei. Claire s-a mai lini9tit. riscati sa fiti antrenati în starile ei fluctuante. iar acum putem comunica mai deschis. cu care era certaM de vreo trei ani. Atentie. Termenul "cochet" nu este folosit. Claire mi-a repro9atfurioasa caflirtasem cu vecina de la masa.80 Fran<. comportamentul lor oarecum infantil va pot înduiosa si va pot trezi un sentiment protector (ce barbat nu a fost îndragostit de o frumoasa histrionica pe care a vrut sa o iubeasca si sa o ocroteasca?). Am încercat sa ma apar dar. dintr-o data Claire a izbucnit în lacrimi. m-am înfuriat. Cu timpul. amânând-o pentru mai târziu. eu m-am simtit vinovat. refuzam sa port o discutie în acel moment. Claire i-a spus uneia dintre prietenele ei. întorcându-ne de la o cina cu prietenii. Fire9te. din obiectivitate. am înteles ca aceste scene. apoi m-am napustit cu tot felul de întrebari asupra ei. în cele din urma. derutati de schimbarile ei de atitudine. nu o veti mai putea ajuta. la desert. care m-a în9tiintat degraba. la ea erau cam ca un reflex pentru a putea provoca un schimb emotional între noi. riscati sa fiti antrenati voi însiva în dramatizarile ei. (A nu se confunda barbatii histrionici cu cei ce ezita din timiditate ori din prea multe scrupule. Alta data. de fapt fragilitatea lor. fara nici un cuvânt. dar ar putea totusi desemna unele conduite histrionice la barbati. Dar eu nu i-am mai facut jocul. De pilda. Am încremenit. De pilda. mai firesc.ois Lelord si Christophe Andre în joc un arsenal de seductie. pierzând din detasare. Voind prea mult sa-i respectati dorintele. i Nu uitati ca pentru o personalitate histrionica publicul sunteti dumneavoastra. Încetul cu încetul. • Relatia mea cu Claire a fost de la bun început graitoare. În final vom reaminti ca personalitatea histrionica prezentata de noi nu constituie decât un aspect al diverselor simptome grupate altadata sub numele de "iste- . iar Claire a sfâr9it prin a-mi marturisi ca avusese acela9i desert 9i când cinase ultima oara cu tatal ei.) Sa va lasati prea tare înduiosati Emotivitatea de care dau dovada personalitatile histrionice. ca eram primul barbat care se opunea 9i ca de fapt asta o reconforta. iar ea a început sa plânga ca o fetita. ceea ce era complet fals.

• Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie care sunt adesea factice .Personalitatile histrionice =:2" - 81 sindrom misterios."erecomandabil • Sa va amuzati pe seama ei. chiar . . ). care îi va îngadui sa va idealizeze. • Sa o lasati din când în când sa se manifeste. a carui istorie continua sa alimen:2ze interesante dispute între "psi".iaca vi se cere contrariul. histrionica Cum sa ne purtam cu o personalitate Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari. • Sa-i aratati interes ori de câte ori are un comportament "normal". Daca va este coleg sau colaborator: pastrati o anume distanta. Daca va este sot sau sotie: nu aveti decât sa savurati spectaeolul si diversitatea. Daca va este patron: încercati sa ramâneti voi însiva. • Sa va lasati prea tare înduiosati. stabilind unele limite. invers. pentru asta v-ati casato::it cu el (ea). • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam si. La urma urmei.

Îmi place la nebunie sa seduc I cator. Câteodata mi se spune ma ma ca I I I ca i I ti I a-I I r. Când ma aflu într-o situatie ne-I .82 Fran<. Câteodata mi se reproseaza "joc teatru". distante inaccesibile.:oisLelord si Christophe Andre histrionice? A:JEVARAT! FALS Aveti trasaturile unei personalitati 1. meu. ma mai largul toataprea de persoane de îndata da în îmbrac dragostesc adesea sasimt în7. Mi întreb adesea ce efect am 10:Ma se întâmpla 8. ! I I I I 9. Ma emotionez usor. Privirea celorlalti este un excitant pentru mine. nu excentric sau~provosauîncep sa lumea atentie.

poveste~buna zi mi-am spus ani.IV Personalitatile obsesionale . iar energie am din bel~ug. atât de zelos. toate calitatile cuvenite: am simtul afacerilor. parându-i-se ca ]ean-Marc nu prea sta pe-acasa. modest ~i extrem de atent la educatia copiilor. ~i atunci." JULES RENARD A ca ar fi timpul sa-mi înfiintez propria mea firma. conditiilor de asociere etc. il tot vad când ne strângem cu totii în familie ~i mi-a parut mereu 1111 om pe care te poti baza: serios. latura administrativa în genere ma plictise~te. ceea ce mi-a placut de îndata. cumnatul meu. Numai ca a sfâr~it prin a ma enerva. Este :111 tip rezervat mai degraba. u~or nelini~tit. sunt in:'entiv. cum se spune. Îl ~tiu de multi ani. caci i se pare ca munca lui nu prea este apreciata lafirma la care lucra. Dar îmi ~tiam lafel de bine ~i cusururile: nu-mi prea plac calculele. ~tiam de la sora mea ca ~i el este nemultumit. Apoi a telefonat sora mea ~i mi-a explicat ca nu era câh{~i de putin vorba de o ches- Intr-o . treizeci ~i opt de ca destul am lucrat pentru altii. "Odata decizia mea luata. Timp de câteva saptamâni ]ean-Marc îmi telefona cu regularitate pentru a-mi cere alte ~i alte detalii asupra proiectului. dupa care mi-a spus ca se va gândi la asta. ezit îndelung. ~i i-am spus ca nu putem fi asociati din moment ce el îmi arata ca nu are încredere în mine. El a parut surprins. ~i atunci i-am propus sa ne asociem. încât sora mea se ulânge de asta. nu sunt un bun gestionar. ~i mai ~tiam ca a~ cam avea te Daniel. m-am gândit sa mi-l iau ca asociat pe ]ean-Marc.

caci. Jean-Marc lucra din greu la stabilirea normelor. Un mare lant de supermarketuri ne-a solicitat sa le livram ambalaje pentru o gama de produse lactate. Afacerea a demarat curând! caci multi din mai vechii mei clienti au vrut sa continue colaborarea cu mine. Apoi! cu trei luni în urma s-a ivit si comanda! care este visul oricarui mic patron. a procedurilor. apoi mi-a spus ca nu luasem în calcul cutare sau cutare eventualitate! de genul celor care nici nu se întâmpla vreodata..ieu eram de parere ca aceasta îi lua cam prea mult timp. În cele din urma a recunoscut ca era o afacere buna. ceea ce ne depasea posibilitatile financiare în acel moment. Totusi. si credeti-ma ca n-a fost deloc simplu! Primul lucru care m-a cam enervat la Jean-Marc a fost ca! în loc sa fie entuziasmat! el a citit si recitit contractul. Si sustinea ca ar trebui sa cumparam alte materiale. Jean-Marc afost de acord. fie de a alege locul în care sa-si petreaca vacanta. se descurca bine. Închizând telefonul! m-am gândit ca eu si Jean-Marc eram complementari! caci el urma sa fie atent la acele detalii care pe mine ma plictiseau. Atunci eu am venit cu propunerea de a introduce un control de calitate! gratie caruia ambalajele necorespunzatoare sa fie depistate si înlaturate. Sora mea îmi tot telefona pentru a-mi spune ca îi dadeam prea mult de lucru sotului ei si ca acesta îsi petrecea toate week-end-urile în fata calculatorului.. numai ca întotdeauna el avea nevoie de cât mai multe detalii înainte de a lua o decizie. fie de a cumpara o masina de spalat. clientul era multumit de ambalajele pe care le livrasem deja! Dar Jean-Marc tinea mortis sa se respecte cele mai severe norme statistice. de câte ori mergeam sa-I vad! el pornea sa-mi explice îndelung motivele felului în care proceda! eu nu-l mai puteam opri . Dar când a trebuit sa trecem lafabricarea ambalajelor! Jean-Marc mi-a spus ca daca voiam sa respectam nonnele! nu puteam produce ambalajele solicitate în ritmul dorit.84 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiune de încredere. de. Am izbutit sa închei un contract care avea si clauze avantajoase pentru noi.i întreaga discutie sfârsea prin a-mi mânca si mie din timp! Curând am angajat zece salariati. Jean-Marc nu-mi punea la îndoiala corectitudinea. Am încercat sa vorbesc cu Jean-Marc sfatuindu-1 s-o lase totusi mai moale! sa nu mearga atât de departe cu preocuparea lui pentru detalii. Dar metoda pe care el o instituise era în- . Dar m-am lasat repede pagubas.

Jean-Marc nu î~i apara punctul de vedere pentru gloria proprie ori pentru ca ar considera ca ceilalti sunt mai putin inteligenti ca el. dar într-atât încât pierde din vedere situatia in ansamblul ei: discutând cu Daniel despre contractul de asociere. putin lipse~te sa se certe cu acesta. daca ar fi aplicate. Jean-Marc se arata atât de încapatânat tocmai din grija de a face totul bine. . Când se ive~te o afacere rentabila. Totu~i. Când i se spune ca exagereaza. fara a constientiza ca ve~nicele lui absente sunt frustrante pentru sotia lui. procedurile. fara îndoiala.Personalitatile obsesionale 85 ---atât de complicata. el argumenteaza atât de vehement încât î~i obose~te interlocutorul explicându-i ca felul sau de a proceda este cel mai nimerit. ca este mult prea concentrat asupra detaliilor. ceea ce dintr-un anumit punct de vedere este adevarat. În cele din urma. încât lucratorii au venit la mine la birou pena ma anunta ca ei refuzau sa o aplice. menajul chiar! L-am putea numi perfectionist. ambalajele. Daniel credea ca Jean-Marc este un tip modest. El acorda o mare atentie detaliilor. :':1 CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE JEAN-MARC Jean-Marc pare sa fie extrem de preocupat ca totul sa fie :acut irepro~abil: contractele. În fine. dar. Acum . când :?'uine acasa. ar duce la imposibilitatea de a mai livra ambalaje clientului. Procedurile pe care el le stabile~te sunt atât de riguroase încât. sfâr~e~te prin a o exaspera imputându-i câteva firicele de praf din casa. cu acordul lui l-am eliberat pe Jean-Marc de ~. El are sentimentul ca metoda sa este singura care garanteaza perfectiunea. Si are dreptate. legându-se de tot -~lul de detalii.'iceraspundere în ce prive~te productia ~i serviciul comercial. îi repro~eaza ca nu face bine menajul. îndaratnicia lui este istovitoare.-: HU se mai ocupa decât cu partea administrativa ~i de registrele de ~:leltuieli. singurul lucru pe care îl vede Jean-Marc sunt ?roblemele juridice. Jean-Marc nu numai ca lucreaza tot timpul. dar va asigur ca totul este perfect! Sora mea însa vorbe~:: de divort.

staruie cu înver~unare ca lucrurile sa fie facute dupa cum considera ea ~irespectându-se regulile. Mai mult.i la organizare.i Christophe Andre chiar daca atentia acordata regulilor . Daniel s-a obi~nuit cu Jean-Marc ~i. Personalitatea • obsesionala Perfectionism: este exagerat de atenta la detalii.tiincioasa ~i scrupuloasa. tergiverseaza lucrurile ~i cugeta exagerat de mult. reguli . • Obstinatie: încapatânata..i detaliilor uneori risca sa compromita situatia în întregul ei. • Rigoare morala: este extrem de con. Jean-Marc întrune~te toate caracteristicile unei personalitati obsesionale. CUM PERCEPE JEAN-MARC LUMEA? Jean-Marc pare ca se teme mai ales de imperfectiune (atentie acordata detaliilor) ~i de nesiguranta (manifesta interes pentru proceduri ~i verificari). El nu manifesta prea mare bucurie nici când survine un eveniment placut. Are sentimentul ca este obliga- . • Nehotarâre: îi este greu sa ia decizii din teama de a nu comite vreo gre~eaIa. • În relatiile cu ceilalti este rezervata: îi este greu sa-.. adesea în detrimentul rezultatului final. S-ar putea spune ca îi este greu sa î~i exteriorizeze emotiile pozitive.. glaciala. timida. În cele din urma.tiut cum sa-i valorifice potentialul. a . ?\emultumirile pe care le treze. caci sesizase cât de onest ~i scrupulos era acesta.. Caci Daniel a înteles ca perfectionismul asociahllui sau putea fi util în sfera administrativa ~i financiara. proceduri. Daniel are încredere deplina în Jean-Marc..i exteriorizeze emotiile pozitive: adesea foarte formala..te la lucru ori acasa nu par sa-I tulbure prea tare pe Jean-Marc..86 Fran<. fiind un bun patron.:oisLelord .

Personalitatile obsesionale

87

tia lui sa mentina în ordine tot ce-l înconjoara. Principalele sale convingeri ar putea fi: "Totul decurge bine daca sunt respectate regulile" ;;i "Un e;;ec total survine atunci când ceva nu este 100% perfect." Pentru el, acest postulat se aplica atât propriilor rezultate, cât;;i rezultatelor celorlalti. Am putea spune despre obsesional ca este "cu ceilalti la fel de exigent cum este ;;i cu sine". El se simte responsabil pentru faptul de a fi într-o permanenta cautare a perfectiunii ;;i sfâr;;e;;teprin a-i considera pe ceilalti ni;;te încurca-lume ;;iiresponsabili. un obsesional va nutri adesea convingerea ca "nu poti avea încredere în oameni ;;i ca întotdeauna trebuie sa verifici ceea ce fac". Iar când va vedea acasa praful de pe ;;emineu, un bol nespalat aflat pe masa, el va fi întarit în convingerea ca respectiva persoana nu este în stare sa faca menajul bine, adica potrivit idealului sau de perfectiune.
FORMELE INTERMEDIARE

Cu Jean-Marc am facut o descriere a unei personalitati obsesionale tipice. Dar ;;i aici exista o întreaga gama de forme intermediare. unele persoane sunt preocupate de ordine, mai cu seama, sau de proceduri, fara însa a scapa din vedere rezultatul final. Fire;;te ca este placut sa intri într-o casa curata, aflata în rânduiala, însa pastrându-ti totu;;i cumpatul, daca vezi cum copiii ;;i-au împra;;tiat jucariile prin casa. De altfel unii obsesionali î;;i con;;tientizeaza propria tendinta ;;i încearca sa se corecteze. Sa îl ascultam pe Lionel, patruzeci de ani, expert contabil.
Dintotdeauna mi-au placut lucrurile rânduite, aliniate, cum mi-a placut ~i simetria. Copil fiind, îmi a~ezam bilele în ni~te casute, potrivindu-le dupa diverse criterii: marime, culoare, materialul din care erau facute, chiar felul în care le procurasem; fie cafusesera cumparate, daruite sau câ~tigate în jocurile cu alti copii. Schimbam criteriul de aranjare ~i hop! începeam o alta ordonare a bilelor. Apoi, student fiind, îmi placea ca toate obiectele de pe biroul meu sa fie aranjate ori paralel, ori perpendicular. Carti, rigle, stilouri ~i chiar

88

Fran<;ois Lelord s;iChristophe Andre

cheile pe care le a!iezam paralel cu muchia mesei. Prietenele mele erau intrigate, unele chiar înfrico!iate. Îmi mai pliicea ca notitele pe care le luam la cursuri safie impecabile !ii îmi petreceam mult mai mult tirnp transcriindu-Ie pe curat, subliniindu-Ie cu diferite culori decât învatându-Iel aiia cii de multe ori ratam sesiunile de vara. Destul de curând am realizat ca petreceam cam mult timp aranjând !ii verificând, !ii am cautat sa ma controlez. Sotia mea m-a ajutat enorm, caci !ii acuml când i se pare ca exagerez cu ordinea, nu !i0vaie sa mi-a spum'il iar eu accept sa aud asta de la ea, !itiind ca !ii ea este destul de ordonata. În pr~fesia mea sunt foarte apreciat, ceilalti au încredere în mine, de!ii la început eram mereu în întârziere din cauza verificarilor. Aparitia informaticii m-a ajutat foarte mult. Colaboratorii mei !itiu ca privirea mea este i1~failibilacând este vorba de sesizarea celor mai mici nereguli, !ii mi se pare cafara sa vreau îi determin sa lucreze bine. Întotdeauna mi-a fost greu sa-mi exteriorizez emotiile, iar când altii îmi arata afectiunea lor sau îmi fac complimentel ma fâstâcesc. Pentru ca nu !itiu ce sa raspund. Îmi este greu sa !ii glumesc, "sa fac conversatie II. Mie îmi place sa abordez un subiect cu de-amanuntull cu o introducerel cuprins !ii o încheiere, !ii atunci ceilalti î!iipierd întotdeauna rabdareal ma întrerup !ii trec la alt subiect. Dar în timp m-am mai schimbat. $i aici cred ca este meritul sotiei mele, care m-a facut sa con!itientizez ca am umor !ii ca aceasta mi-ar putea folosi. E adevarat ca prietenii mei ma tachineaza uneori pe tema maniei mele pentru ordine. La început ma durea; acum însaI nu. Mai întâi de toate pentru ca eu cred ca m-am schimbat. $i apoi pentru ca daca am izbândit în profesia mea a fost !ii gratie acestor "cusururill. Nu mai lucrez lafel de mult ca înainte, dar !ii acum înzi este destul de greu sa ma relaxez. Chiar în week-end nu ma pot împiedica sa nu ma gândesc la ce ar trebui reparat în casaI sau la anumite acte de care ar fi mai bine sa ma ocup din timp. Totu!iil încerc sa nu ma ambalez prea tare !ii sa petrec cât mai mult timp cu copiii.

Lionel ofera un bun exemplu de personalitate obsesionala temperata de o contitiinta a propriilor defecte tii care a avut o dubla s;ansa: de a se fi orientat spre o profesie în care trasaturile sale obsesionale sa constituie un avantaj tii de a fi gasit o femeie care sa fie destul de aproape de propriile lui valori pen-

Personalitatile obsesionale

89

tru a-l accepta asa cum este, dar si destul de diferita de el pentru a-l ajuta sa progreseze.

CÂND OBSESIILE DEVIN O MALADIE

Exista o adevarata maladie "sindromul obsesiv compulsiv" sau SOC, de care se vorbeste din ce în ce mai mult în mass-media. Pacientii ce sufera de SOC se simt obligati sa se supuna unor adevarate ritualuri de aranjare a lucrurilor, de spaIari repetate, de verificari mult prea dese si amanuntite, pentru ei acestea fiind singurele cai pentru a-si diminua anxietatea. Ei mai au si gânduri obsedante involuntare, pe teme de curatenie, perfectiune, culpabilitate. Toate acestea îi fac sa patimeasca si le pot ocupa multe ore din zi. Iata doua exemple:
Ori de câte ori se afla la volanul ma~inii, Marie, ce suferea de SOC, se temea sa nu fi accidentat vreun trecator fara sa fi bagat de seama. Odata ajunsa la destinatie, se simtea obligata sa refaca o portirme a drumului în sens invers, pentru a se convinge ca nu facuse nici un accident. Era con~tienta de faptul ca acest gând era absurd, dar atâta vreme cât nu se întorcea sa verifice daca nimeni nu zacea pe ~osea, ea nu-~i putea diminua anxietatea. Philippe, patruzeci ~i trei de ani, suferind ~i el de SOC, obsedat de murdarie ~i de praf se spala pe mâini de zeci de ori pe zi, nu accepta ca sotia lui safaca menajul, nu-i lasa pe cei ce veneau în vizita sa-i intre în apartament încaltati. Spalatul mâinilor ~i menajul îi luau între patru-cinci ore pe zi, timp în care el se afla într-o stare de mare tensiune anxioasa.

Aceste doua exemple sunt departe de a reprezenta totalitatea tulburarilor obsesive compulsive. Cititorul interesat va afla si alte exemple în bibliografia mentionata la sfârsitul cartii. Raporturile între personalitatea obsesionala si SOC sunt mult mai putin clare decât ne lasa sa ne imaginam teoriile psihanalitice. într-adevar, potrivit diverselor studii epidemiologice, între 50 si 80% dîn pacientii ce sufera de SOC nu au o

90

Fran~ois Lelord ;;i Christophe Andre

personalitate obsesionala.1 Si se poate afirma ca uria;;a masa a personalitatilor obsesionale nu va suferi vreodata de SOc. Potrivit clasificarii DSM-IV, se poate vorbi de SOC atunci când obsesiile ;;i ritualurile inutile ocupa mai mult de o ora pe zi.

DOCTORE,

SI MEDICAMENTELE?

Cât prive;;te medicatia prescrisa SOC-ului, maladie considerata pâna în anii saptezeci greu de tratat, aparitia unor antidepresive a produs o adevarata revolutie. ::\"utoate antidepresivele sunt eficiente, ci doar acelea care actioneaza asupra secretiei si distrugerii serotoninei, o molecula care se gaseste în stare pura în sistemul nervos central. Dupa câteva saptamâni de tratament cu un antidepresiv serotoninergic în doze suficiente2,la aproape 70% din pacientii care sufereau de SOC se putea constata o ameliorare. Daca pacientul participa la o terapie comportamentala, rezultatul este si mai bun, fapt confirmat de numeroase studii. Dar se pare ca pentru majoritatea pacientilor rezultatul combinatiei antidepresiv-terapie comportamentala este mai bun decât fiecare din cele doua aplicate izolat.3 Cum se poate veni în sprijinul personalitatilor obsesionale? Evident ca psihiatrii au venit cu ideea de a folosi antidepresive în SOC, caci lor li s-a parut ca între cele doua forme de tulburari exista o anumita asemanare. Ei bine, nu s-au înselat. Când se întâmpla ca personalitatile obsesionale sa se simta deprimate, cea mai mare eficienta si-o vadesc atunci antidepresivele serotoninergice.
1 J.H. Pollak, "Commentary on Obsessive-Compulsive Personality Disorder", in The DSM-IV: Personality disorders, op. cit., p. 281. 2 M.A. Jenike, "New Developments in Treatment of Obsessive-Compulsive Disorders", in Review of Psichiatry, voI. A. Tasman, M.B. Riba ed., Washington, American Psychiatric Press, 1992. 3 J. Cottraux, "Traitements biologiques", in Obsessions et Compulsions, Paris, pug 1989, pp. 106-121.

lI,

Personalitatile obsesionale

91

De acord, veti spune, în caz de depresie, da, dar altfel? Doar n-ai sa-i prescrii unei persoane toata viata un medicament pentru a-si schimba personalitatea. Unii nu vor pierde ocazia de a-i acuza pe medici ca ar fi "normalizatori" a caror misiune este aceea de a simplifica personalitatile, pentru ca ele sa se adapteze mai bine cerintelor societatii. Este o dezbatere vasta, care ar putea constitui obiectul unei carti întregi4, dar de fapt poate fi redusa la trei întrebari: - Faptul de a avea o personalitate obsesionala îl face pe pacient sa sufere? - Este eficient medicamentul în cazul lui? - A fost prevenit pacienhll asupra avantajelor si dezavantajelor tratamentului? Daca raspunsul la aceste trei întrebari este "afirmativ", nu vedem motivul pentru care nu i s-ar propune un tratament care sa-I ajute. Ramâne apoi ca medicul si pacientul sa decida daca sa se vada cu regularitate si daca sa continue tratamentul sau nu. Cât priveste psihoterapiile, vom vorbi despre ele spre sfârsitul acestei carti.

PUTINA OBSESIE POATE FI UTILA?

Într-un fel se poate spune ca societatea noastra devine din ce în ce mai obsesionala. Din cauza productiei de masa, întreprinderile sunt nevoite sa introduca proceduri tot mai stricte, astfel încât toate produsele sa fie identice si perfect fiabile, pentru a satisface exigentele unor consumatori gata oricând sa se adreseze concurentei. Preocuparea pentru securitate impune elaborarea de norme în toate domeniile, de la productia de lactate la cea de automobile, trecând prin productia de carucioare pentru copii. Toate aceste proceduri trebuie necontenit evaluate si revizuite. În fine, pentru a aduna impozitul de
P. Kramer, Prozac, le bonheur de l'ordonnance?, Paris, First, 1994, E. Zarifian, Des paradis plein la.tete, Paris, Odile Jacob, 1994.

92

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

la particulari ori de la întreprinderi, penh'u a putea asigura sanatatea cetatenilor, administratiile modeme pretind cifre si iar cifre, mai mult, cifre bine verificate. Deci, astazi exista loc si pentru obsesionali, cu conditia de a-i supraveghea în preocuparea lor de a face totul bine. S-ar putea spune ca din clipa în care se formeaza o echipa, fie pentru a construi un baraj, fie pentru a înfiinta lill jumat prezenta unui obsesionat bine ales, ar putea fi un ingredient pretios, care va garanta calitatea produsului final. Personalitatile obsesionale în filme si în literatura

Sherlock Holmes, cu a sa pasiune pentru detaliu, cu indife-

renta sa, cu interesul acordat clasificarilor, cu a sa vestimentatie vesnic neschimbata are, poate, câteva trasaturi obsesionale. În serialul televizat Star n'ek, M Spock (cel cu urechile ascutite) pare sa fie caricatura unui obsesional; este exasperant de glacial si rational, nu poate pricepe afectivitate a si reactiile irationale ale coechipierilor sai de pe Terra. În filmul lui James Ivory, Rama?itele zilei (1993), Anthony Hopkins joaca rolul unui majordom englez aflat în serviciul unei ilustre case, fanatic al ordinii desavârsite. El îsi reprima orice reactie emotionala, nerenuntând la a servi la un dineu diplomatic, timp în care, la etaj, tatal sau agoniza. Mai apoi, este incapabil sa raspunda iubirii Emmei Thompson, desi se simte atras de ea. În Podul de pe râul Kwai (1957) de David Lean, neînduplecatul colonel Nicholson, jucat de Alex Guinness, ofera un fascinant exemplu de personalitate obsesionala. Luat prizonier de catre japonezi, el refuza sa se supuna ordinelor acestora si nu accepta sa colaboreze cu ei decât pentru a r-reîntâmpina unele represalii asupra oamenilor sai. Însarcinat sa construiasca un pod pentru a înlesni trecerea trupelor nipone spre Birmania, el va face uz de toate talentele sale de obsesional pentru a înalta o lucrare desavârsita, uitând ca aceasta îi va servi inamicului. El nici nu va admite ca ai sai compatrioti sa-i distruga munca.

în timp ce la New York aceasta era absolut impresionata de ordinea .. în schimb. în care oamenii traiau din vânat si cules. Îndragostit mai apoi de Juliette Binoche.. din clipa în care s-a trecut la agricultura.i punând la punct tot ce era deteriorat în apartamentul tinerei fete. Ajuns la Paris.i care face schimb de apartament cu o pariziana destul de boema (Juliette Binoche).i pe câinele tinerei femei.. Daca. pentru a face stocuri si a le depozita. William Hurt întruchipeaza personajul unui psihanalist obsesional ce locuie.. trebuie sa se fi dovedit înzestrati mai cu seama pentru arat. Un divan la New York. dar.. va va dispretui.i care au darul de a-l deprima pâna . asigurând astfel cele mai mari sanse de supravietuire urmasilor lor. el nu pridide. Dintr-un punct de vedere evolutionist. Daca îl contraziceti.. el va va primi cu mai multa consideratie eventualele critici. cu interesul lor pentru sarcinile repetitive si pentru ordine. ai fi înclinat sa crezi ca într-o epoca îndepartata.. îi aratati ca îi apreciati perfectionismul.Personalitatile obsesionale 93 Într-un film de Chantal Ackerman. faptul de a fi un obsesional nu reprezenta un mare avantaj (ajuta doar sa nu se manânce din neatentie fructe otravitoare). psihanalistul nostru va avea cele mai mari dificultati în a-si marturisi sentimentele.te în New York . . pentru a întrevedea unele lucruri.te tot reparând . CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE OBSESIONALE Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii Nu uitati ca obsesionalul crede ca actioneaza în numele binelui. din dorinta de a-i arata de la bun început ca exagereaza.i simetria care domnesc în apartament . considerându-va o persoana incapabila sa înteleaga ce este important. semanat. obsesionalii.

sa le cereti sa faca unele lucruri "de urgenta". De pilda: cum sunt un tip sociabil si am fost crescut într-o familie în care deseori cei ce veneau în vizita erau opriti "la o masa fara pretentii". Evitati. în loc de a le oferi oaspetilor o cina simpla. fara pretentii. care ~tii bine ca ar fi o pierdere de timp. Caci îi veti face sa sufere. Sotia mea are o multime de calitati. iar ei va vor enerva prin încetineala ~i rezerva de care vor da dovada. fara vreo ceremonie deosebita. În cele din urma. si trebuie sa recunosc ca este adevarat. intima. ridica neputincioasa bratele spre cer si nu o pot face sub nici un chip sa priceapa ca acei oameni s-ar simti la fel de multumiti sa fie primiti simplu. toata lumea mi-o spune. de casa se îngrijeste într-un mod ireprosabil. Înainte de a le încredinta o sarcina. aduceti-le critici precise si motivate Nu folose~te la nimic sa te enervezi atunci când un obsesion al îti explica ca trebuie sa faci neaparat în cutare fel sau ca trebuie sa respecti neaparat cutare procedura. caci nu acestea sunt situatiile în care pot fi eficienti la maximum. faceti voi în~iva un efort de previziune ~i de planificare. de care însa ma ocup chiar eu. pe cât posibil. sa-i luati prin surprindere.94 Fran<. de fiecare data sotia mea se simte obligata sa aranjeze în asa fel masa încât sa fie cât mai aspectuoasa. eu trebuie sa fac o lista a invitatilor si sa i-o dau cu cel putin trei zile înainte. Si au dreptate. iar slujba sa cu jumatate de norma se pare ca-i procura multe satisfactii. Dar toata aceasta seriozitate a sfârsit prin a ma apasa. Sa-I ascultam pe Jacques vorbindu-ne despre sotia lui. Daca te vei supara. Iar urmarea este ca atunci când se întâmpla ca în ultimul moment sa mai invit o persoana-doua la masa. Dar.d. deci.ois Lelord ~i Christophe Andre • Sa le respectati nevoia de a prevedea ~i de a organiza totul Obsesionalilor nu le place imprevizibilul ~i detesta mai mult decât orice sa fie pu~i în situatia de a improviza.a. am ajuns la o întelegere: eu am dreptul sa invit pe cine vreau la unele supeuri.m. el va fi întarit în . • Când merg prea departe. sa întinda masa mare s. iar cât priveste mesele a caror pregatire îi revine ei. îmi place si mie sa invit la masa prieteni ori colegi de serviciu. Se ocupa îndeaproape de educatia copiilor nostri.

Acesta l-a chemat pe responsabilul cu productia. motivata. sa vina 9i cu argumente în sprijinul acesteia. Incomodati la lucru de aceasta noua procedura. directorul a reu~it sa-I faca sa-~i schimbe felul de a proceda. Deci. gefii de atelier s-au dus sa se plânga directorului. Nu a mai fost nevoie ca directorul sa staruie pe lânga responsabil ca acesta sa renunte la procedura sa. directorul a calculat timpul de lucru suplimentar pe care-l necesita din partea tuturor celor implicati. caci el se 9i hotarâse sa faca acest lucru. incontestabil. argumente bazate pe costuri. a pus la punct o procedura extrem de complexa. pe care le putea preîntâmpina noua lui procedura. bazându-va pe cifre. ca metoda sa prezinta mai multe inconveniente decât avantaje. pentru a urmari utilizarea fiecarei piese în fabrica. voia sa se convinga ca toate piesele cumparate din exterior. Bazându-se pe costul mediu în ore care trebuia platit persoanelor implica te. Într-o fabrica micuta. analizând împreuna cu responsabilul procedura acestuia. Amintiti-va de convingerea sa ca el actioneaza în numele binelui. Si a început prin a-i lauda con9tiinta profesionala 9i simtul rigorii. erau bine folosite în fabrica. precisa. Apoi. directorul i-a cerut ca.Personalitatile obsesionale 95 ideea ca. scopul ei fiind dobândirea unui plus de perfectiune. directorul a determinat atunci costul total al acestei schimbari de procedura 9i i-a propus apoi responsabilului sa estimeze pierderile cauza te de proasta utilizare a pieselor. Urmatorul exemplu a fost prezentat de catre ~eful unei întreprinderi la un seminar pe teme de management al personalitatilor dificile. fara a-l brusca însa. oamenii sunt imprevizibili ~i ca nu te poti bizui pe ei. dovediti-i pe îndelete într-un mod u~or obsesional. Directorul a izbutit sa dea criticii sale o forma u~or lIobsesionala". chiar cele cumparate la un pret mic. Cu calculatorul în mâna au facut împreuna aceasta operatie. pe viitor. Sesizând conceptia despre lume a colaboratorului sau obsesional. A doua cifra obtinuta era mai mica decât prima. În schimb. Si atunci. ceea ce responsabilul a acceptat bucuros. Si fara îndoiala . Responsabilul urmarea calculul facut de director cu mare atentie. un tip foarte competent. înainte de a introduce o noua procedura. responsabilul cu productia.

pretextând ca nu juca prea bine.Seful unei clinici ?i-a invitat întreaga echipa la un picnic pe malul marii. el avea cama?a cu mânecile lungi. cravata. de a nu respecta o promisiune. Caci va fi cel mai bun mijloc de a-l face sa se destinda un pic ~i sa accepte mai bine punctul vostru de vedere. respectati-va fagaduielile. A refuzat mai întâi. sa vegheze ca totul sa fie perfect. Pentru el veti fi aidoma celorlalti iresponsabili. daca nu venea sa joace. Cu cât jocul era mai strâns. marturisindu-i deslu~it ca sunteti dezolat. ce oboseala! Dar cei mai multi dintre ei nutresc în adâncul sufletului dorinta de a se lasa în voia lucrurilor. facea tot soiul de salturi i . sa fie asociata cuvintelor "previzibil" ~i "sigur". pantaloni. sunt cai sigure de a se descalifica în ochii unui obsesional ~i înca pentru multa vreme. sa verifice totul. componenta celor doua echipe ar fi fost inegala. chiar ?i un cercetator strain. extrem de rezervat pâna atunci. Dar s-a spus ca. Toata lumea s-a dus. în~tiintati-l cât puteti de repede.ois Lelord ~i Christophe Andre ca aceasta este metoda cea mai indicata de a-l convinge pe un obsesional. Apelul la simtul dreptatii ?i al simetriei a fost infailibil. nu-i promiteti decât ceea ce puteti face. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi Faptul de a întârzia. care nu pricep ca în lume totul ar merge mai bine daca am respecta cu totii regulile. invitati-i. chiar neînsemnata. (Oare chiar se în~ala obsesionalii în aceasta privinta?) Unui obsesional. În timp ce toti invitatii aveau o tinuta sport. a?a ca a ezitat îndelung înainte de a se a?eza pe nisip.96 Franc. mai mult decât oricarei alte persoane. dorinta pe care însa nu cuteaza sa ~i-o realizeze. statistician de mare valoare. dati-le exemplul urmator: . Membrii echipei au început o partida de volei ?i afost ?i el invitat sa participe. Faceti astfel încât pentru el persoana dvs. ?i-a scos cravata ?i s-a alaturat echipei sale. cu atât el se însufletea mai tare. • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii Încercati sa va imaginati un pic tensiune a în care traiesc obsesionalii: ei vor sa controleze totul. iar când intervine ceva imprevizibil. A~a ca mobilizati-i.

• Sa le încredintati sarcini pe masura lor. iata câteva exemple de activitati in care obsesionalul se va simti în largul sau. în cadrul unei relatii de încredere. Caci obsesionalii vor reusi acolo unde ceilalti ar fi doborâti de oboseala sau de plictiseala. ca si de capacitatea de a starui în efort. mai apoi plonjând pi în mare. cu seriozitate a si maniile lor. mele bmelui. Din acea zi. laolalta cu colegii sai. v-a lasat sentimentul ca celalalt nu reusea sa va înteleaga? Uneori.ill umor binevoitor poate ajuta pe cineva sa se schimbe. proceduri financiare. Si mai încercati sa va amintiti ultima remarca ironica pe care v-a facut-o cineva. Nu uitati ca obsesionalul considera ca actioneaza în nu" . parea a se simti iara'li stingherit. la lucru. el era mai putin rezervat. mai degraba. sunt tinte care pot tenta. Echipa sa a câ'ltigat. îngaduindu-pi unele mici glume pi raspunzând cu placere tuturor invitatiilor de week-end. juridice sau tehnice. totupi. Terapeutii stiu ca acest umor este un instrument ce trebuie mânuit cu maxima prudenta. Când afost felicitat pentru aceasta victorie. a fost mult mai destins tot restul zilei. mai cu seama pe cei porniti pe glume. în mare parte gratie încrâncenarii cu care jucase el. control de calitate. V-a ajutat cumva sa va schimbati? Sau. pentru a aduce un plus de perfectiune lumii si ca se poate întâmpla sa nu priceapa motivele ironiei voastre. N erecomandabil • Sa le ironizati pe tema maniilor lor Obsesionalii. Urmati-le exemplul! • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor Cu obstinatia de care dau dovada si cu convingerea pe care o au ca ar actiona în numele binelui si al ordinii (termeni oa- . atâtat 'li de încurajarile amuzante ale tuturor spectatorilor. l. Contabilitate. facând uz de simtul ordinii.Personalitatile obsesionale 97 acrobatice. în care "defecteleJl lui sa fie tot atâtea calitati Am remarcat în toate exemplele precedente ca unele sarcini pot fi îndeplinite ireprosabil de obsesionali. Nu cedati tentatiei.

poate. dupa câteva zile. obsesionalii simt dorinta puternica de a impune respectul regulilor pe care ei le considera juste.. farfurii murdare.. Sotul ei a acceptat s-o înlocuiasca. recurgeti la un numar cât mai mare de argumente! Unui sot obsesional îi displacea dezordinea pe care sotia sa o facea la bucatarie în timp ce pregatea masa. În acela~i timp. a realizat ca nu reusea sa gateasca pe cât ar fi dorit de bine si ca prepararea cinei îi rapea din timpul pe care el voia sa . ci doar au cautat o solutie convenabila pentru amândoi. Simtindu-se în permanenta supravegheata. el putea rândui . prin demonstratii monotone ~i repetitive. Totu~i.icurata totul dupa bunul lui plac. sa-i arate ca "gre~ea". încât l-a amenintat ca refuza sa mai gateasca în asemenea conditii. Nici unul dintre ei nu a încercat sa-i schimbe celuilalt parerea. vadesc o preocupare pentru simetrie ~ipentru reciprocitate. adesea. ea a ajuns la un asemenea grad de exasperare. Pe cât posibil. fara a nutri intentii rele. vasarie în chiuveta. sa-i secatuiasca de vlaga pe cei ce i se împotrivesc.98 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre recum sinonimi pentru ei).i-l consacre altor activitati (contabilitate. Aceasta nu înseamna ca dovezile de . Si atunci. obsesionalii se simt stingheriti. odata încheiata prepararea mesei. diferite ingrediente pe masa etc. trebuie totu~i sa ~titi când sa spuneti "Stop!". Asa ca statea lânga ea si punea la loc fiecare obiect ori ingredient de îndata ce sotia sa nu le mai folosea. caci gândea ca se va descurca mai bine decât ea la bucatarie sau ca în orice caz va lucra mai ordonat. Aratându-Ie ca le apreciati simtul ordinii ~i al rigorii. cei doi au ajuns la o alta întelegere: accesul la bucatarie îi era lui oprit câta vreme sotia gatea. dereticat). Aceasta explica. Iata un frumos exemplu de solutie negociata. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. se poate întâmpla ca în scurt timp sa ajunga sa tiranizeze o întreaga echipa ori o întreaga familie ~i. recunostinta sau daruri Când este vorba sa î~i exprime sentimentele. de ce sunt atât de stânjeniti când li se arata afectiune sau admiratie: se simt obligati sa raspunda în acela~i registru. În schimb. dar nu sunt în stare sa o faca. Totusi.

. • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor.:>ia le obs servati cu atentie reactiile pentru a nu-i pune în dificultate. Daca va sunt soti sau sotii: lasati pe seama lor contabilitatea menajului. trebuie doar sa te adresezi unui magazin special. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. • Când merg prea departe. si nu uitati sa va lasati încaltarile la intrare. unele trasaturi obsesionale. Anuntati-le durata discutiei înainte ca ele sa înceapa sa vorbeasca. N erecomandabil • Sa le ironiza ti pe tema maniilor lor. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. Cum sa ne purtam cu personalitatile obsesionale Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii. Daca va sunt patroni: când va scrieti rapoartele. În Japonia.Personalitatile obsesionale 99 afectiune sau complimentele nu le-ar face placere. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii. neîndoielnic. tara a carei cultura prezinta. în care "defectele" lor sa fie tot atâtea calitati. • Sa le respectati nevoia de a prevedea si de a organiza totul. Doar ca este mai bine ca la început sa fiti putin mai rezervati . recunostinta sau cu daruri. Exista o întreaga gama de cadouri potrivit rangului persoanei careia le sunt oferite si împrejurarilor. aduceti-le critici precise si moti~ vate. fiti atenti sa nu faceti greseli de ortografie. care îti va indica cel mai nimerit cadou. Daca va sunt colegi sau colaboratori: încredintati-le controlul si finisajul. oferirea de cadouri este un adevarat ritual.

echipa. sivorba final. se placesingur(a) ordine. 7. fi zgârca meu Nu prezint în largul lucruri. 8. ma er- ADEVARAT 12. Mi s-a întâmplat sa ratez ceva Într-o discutie îmi place sa-mi din I .raspunzator(toaI re) personala.. când Nu îmi tin ideile în as I Mi Cândplace dezordinea.oisLelord si Christophe Andre obsesionale? I I Aveti trasaturile unei personalitati I FALS cauza ca m-am concen ra prea I mult asupra Ucadouri. rezultatul 6. fac simt caci rânduindmadator(oare). 9.1OO Fran<. 14. Îmi reproseazaarunc contabilitatea Nu-mi simt sa 10. 5. mi se Ueste verificând. munca în pentru ca as ramâne detaliilor.de o mit se tpare cit(a).

am aflat ca acea încapere trebuia sa fie o sala de ~edinte. însa. la vedere. o tânara "creatoare" în cadrul unei agentii de publicitate. nici nu crâcnisem. Alain a fost încântat. sclipitor. nostim. douazeci si noua de ani. Ma lasase sa a~tept cel putin o ora. Dar dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca era o personalitate extrem de dificila. Iar eu am jucat rolul novicei plina de respect ~i admiratie. Erau expuse ~i trofeele pe care agentia le câ~tigase lafestivaluri internationale (în clipa ." Afabil ~i direct. Mai târziu. cu o vedere superba. dar cum era interviul pentru angajare. dar Alain se razboise cu ceilalti asociati pentru a ~i-o însu~i. Nu se putuse abtine sa nu strecoare ~i anecdote despre sclipitoarea sa cariera ~i despre succesele sale. un barbat atât de important. Alain este unul din cei trei fondatori ai agentiei. Are un birou imens. ma facuse sa-i fiu recunoscatoare ca el." LA ROCHEFOUCAULD a o ascultam pe Fran<. seducator. În spatele biroului. mai multe fotografii îl înfati~au pe Alain în compania unor arti~ti celebri. cerându-mi sa-I tutuiesc. Alain mi-a tinut un discurs cu fraze gen: "Noi credem în tineri ca dumneavoastra. se interesa de o tânara ca mine.oise. ~i totll~i reu~ise sa ma impresioneze când l-am vazut întâia oara. La prima vedere pare un barbat plin de ~arm. narcisice "Nu putem rabda vanitatea altora fiindca o jigne~te pe a noastra.v Personalitatile . iar eu lucrez cu el.

carora le trebuie timp pentru a descoperi latura mai putin placuta a personalitatii lui. Oriunde apare. însa. ambianta este mai degraba buna. Si vai de cei care îl contrazic! Anul trecut un designer cunoscut. Ceilalti asociati ai agentiei. Iar membrii echipei pândesc un semn de încllviintare din partea lui fii tresar la cel mai mic semn de dezaprobare. dincolo de aparenta de "camaraderie" se ascunde un om care nu prea admite sa nu i se arate o anume deferenta. Firefite. De ce ramân? Pentru ca. Alain a parasit fiedinta trântind ufia. caci îi place sa se i'tie respectat i'i admirat. Alain este totufii un star i'i aceasta va prinde bine C. Si apoi. au încercat sa aplaneze conJlictul. fara nici un fel de menajamente. El este un ecran între noi i'i ceilalti asociati fii nu îngaduie ca noi sa intram în contact cu acefitia. în final. . A doua zi.:oisLelord ~i Christophe Andre de fata. cu eleganta lui. Inutil sa mai spun ca dupa o asemenea întâmplare nimeni nu mai încearca sa se razvrateasca fatii'. l-a înfruntat la o i'edinta pe Alain. În orice caz. a doua zi însa îti critica munca. temându-se ca în acelfel sa nu fie afectata cumva imaginea agentiei. ui'0r bronzat. V-ului meu. fitiu ca nu el afost cel ce s-a ocupat de unele din campaniile premiate). Alain face o impresie puternica. Cu unii dintre colaboratorii sai. De altminteri. mi-ar fi greu sa gasesc un alt loc de munca. care venise de la o alta agentie. Patrick. trebuie sa recunoai'tem ca. spunându-i deschis ce credea despre felul în care acesta conducea agentia. Totufii. în profesia lui. elegant.102 Fran<. cu aerul sau încrezator. Atitudinea lui este vei'nic schimbatoare. atâta vreme cât îl Jlatezi i'i nu îl contrazici._Alb de furie. dar cu o indemnizatie frumoasa. Patrick i'i-a gasit toate lucrurile gramada la receptie. i'tie cum sa cucereasca i'i sa entuziasmeze o întreaga echipa. în fata tuturor. întotdeauna pare sa fie într-o forma foarte buna. Alain a stabilit o relatie de dependenta pasionala aproape i'i este tocmai ceea ce fii vrea. Ceea ce îmi displace însa cel mai tare este ca Alain face în aiiafel încât sa-fii însufieasca ideile echipei pentru a-fii atribui succesul. laolalta cu o scrisoare de concediere pentru grei'eli grave. Într-o zi te felicita fii crezi sa el te sustine întru totul. în clipa de fata. mai ales pe cei nou-veniti. designerul a trebuit sa plece. Nu este deloc ufior sa lucrezi cu Alain.

ca i se cuvin unele privilegii. La întoarcere. sa-I invite în weeJc-end-uri de vis. si tine ca si ceilalti sa afle: vorbeste cu placere despre succesele lui si etaleaza marturii graitoare (fotografii. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE ALAIN? Este evident ca Alain are o foarte buna parere despre sine. Alain nu t. nu vrem sa spunem ca orice persoana care tine în biroul sau cupe sau trofee ar fi o personalitate narcisica! În unele profesii ori în unele tari aceasta poate face parte din uzante. Alain vrea ca ceilalti sa-I admire. În cazul de fata însa. pentru ca orice vizitator sa stie cu ce persoana importanta are de-a face. sa recunoasca faptul ca este o persoana exceptionala si nu suporta critica (incidentul cu tânarul designer). critica si elogiile neasteptate. În relatiile cu ceilalti. acest semn trebuie interpretat In cadrul unui ansamblu. trofee). face în at. Alain nu pare a fi atent la sta- . dornic de a se arata mereu în cea mai buna forma si încântat sa frecventeze persoane importante (fotografiile de pe biroul sau). pentru a-l exploata cât mai bine. cu care s-a împrietenit. adica lipsit de sinceritate si în acelasi timp vizând sa-i induca celuilalt o stare emotionala favorabila scopurilor sale.Personalitatile narcisice 103 o consolare meschina: de la secretara lui t. Are un salariu astronomic. Alain pare preocupat. folosind alternativ seductia. De asemenea. Alain si-a adjudecat cea mai frumoasa încapere a agentiei: el considera ca trebuintele sale sunt mult mai importante decât ale celorlalti. de ani buni reut. Atentie. S-ar putea spune ca Alain are un comportament manipulant.ovaie sa vorbeasca despre aceasta tinerilor creatori. mai mult. Dar Alain are tot felul de izbucniri violente împotriva acestei "agentii în care designerii nu sunt lasati sa creeze".tim ca are probleme cu impozitele.afel încât clientii importanti. De pilda. extrem de preocupat de înfatisarea sa. Alain stie cum sa jongleze cu emotiile lor. Si acestea reprezinta mult.ise sa-tOi finanteze modul de viata din note de cheltuieli tOi vantaje în a natura. care sunt platiti de zece ori mai putin ca el tOi are au lucrat c din rasputeri pentru a termina un proiect. Pentru a se consola.

cât si în viata personala. o data în plus! el considera ca regulile comune nu sunt facute pentru el)! dar dispunem de suficiente date pentru a banui ca Alain are o personalitate narcisica. CUM PERCEPE ALA IN LUMEA? Toate gesturile lui Alain capata un sem~daca tinem seama de faptul ca el are o foarte buna parere despre sine si considera ca toata lumea (colaboratorii sai! asociatii. • Când nu i se acorda privilegiile pe care le asteapta. toata lumea trebuie sa ma respecte.:oisLelord si Christophe Andre rile neplacute pe care le provoaca celorlalti (teama. în acest sens! s-ar putea spune ca el nu prea da dovada de empatie. umilinta. societatea în întregime) trebuie sa-i împartaseasca propriul punct de vedere. II . privilegii! fara a se simti! însa! obligata la reciprocitate. • Adesea extrem de preocupata de înfatisarea sa si de vestimentatie. iar emotjile celuilalt nu o prea misca. Personalitatea narcisica Despre sine • Are sentimentul ca este exceptionala! deasupra oamenilor de rând si ca i se cuvine mai mult decât celorlalti. • Stapânita de ambitia de a avea! de succese rasunatoare! atât în plan profesional.104 Fran<. . În relatiile cu ceilalti • Se asteapta la atentie. Nu cunoastem nimic despre viata personala a lui Alain (în afara faptului ca este finantata prin cheltuielile profesionale. Principala sa convingere ar fi: IISunt o fiinta exceptionala! mai meritorie decât altii. • Îi exploateaza si îi manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile .• Manifesta destul de pupna empatie. devine furibunda. invidie).

Cu Alain am descris o personalitate narcisica destul de puternic conturata si câtusi de putin agreabila. Si tocmai aceasta îi reprof'a mama. Pot spune ca pe plan profesional am izbândit pentru ca mi s-a parut mereu firesc sa pretinzi mai mult. prost îmbracata (de altfel. el nu se simte numai frustrat si preocupat. care în urma unor esecuri sentimentale. Eram o eleva buna. narcisismul nu are aceasta forma extrema. el o va duce la unbistro de la periferia orasului). Totusi. Alain considera ca. de fete nu atât de frumoase ori de sigure pe ele ca mine. Alain socoteste ca regulile sunt facute pentru oameni obisnuiti si. Alain este cumva "snob"? Fireste. în sensul curent al cuvântului. singurele care sunt demne de a fi frecventate în mod constant. Adevarul este ca înca din clasele primare aveam impresia ca mi se cuvenea mai multa atentie decât colegilor mei. dar uneori si nevoia de a-si îmbunatati o imagine depreciativa despre Sh'1e:este cautata compania unor persoane însemnate tocmai în speranta de a se obtine în acest fel o confirmare a propriei valori. în compania unei verisoare din provincie. . îmi facea placere sa ma f'tiu admirata. douazeci si noua de ani. prin urmare. dar si indignat! Cum poate fi constrânsa o fiinta ca el sa se supuna regulilor comune? Acest sentiment de a fi deasupra oamenilor de rând îl face sa caute compania unor persoane importante. dupa parerea lui. nu se aplica si propriei persoane. s-a decis sa înceapa o terapie. iar între noi a început ceva în genul unei rivalitati între femel. Tatal meu ma admira. iar eu eram conf'tienta de aceasta f'i profitam. în multe cazuri. Prietenia mea era considerata un privilegiu. sa meriti mai multi bani. curând relatiile mele cu ea s-au înasprit. ma rasfata. deja. pentru meritele sale exceptionale.Personalitatile narcisice 105 Ca multe alte personalitati narcisice. destul de sigura pe mine f'i eram înconjurata de admiratoare. Sa o ascultam pe Juliette. Pe vremea aceea. Cosmarul narcisicului: sa fie vazut într-un select restaurant "parizian". Când fraudeaza fiscul si trebuie sa dea seama. comporta si o oarecare doza de narcisism. îmi satisfacea toate capriciile. snobismul. i se cuvine o viata sociala sclipitoare.

de a-i face gelosi. dar cum era un om pe care-l admiram mult. La sedinte. îi înfnmtam pe cei mai vârstnici ca mine.ois Lelord si Christophe Andre mai multe responsabilitati. Tonul dojenitor pe care mi se adresase ma cam iritase. credeti ca aceasta mi se trage din faptul ca tatal rneu ma adora? Juliette a constientizat una din caracteristicile personalitatii sale narcisice: sentimentul ca orice barbat îi datoreaza o . dar ma cam înfuria când întârzia la întâlnire sau când contramanda o întâlnire sau un week-end pe care planuisem sa-l petrecem împreuna. adesea îl si poti obtine. în schimb. Am vrut sa-l opresc. când mi se parea ca ideea mea era mai buna ca a lor. pusesem pe primul plan propriile mele trebuinte. iar aceasta ma facea sa ma simt magulita. scade în ochii mei si nu mi se mai pare deloc ca ar fi îndeajuns de puternic sau de important pentru mine. spunându-mi ca nicicând n-a fost atât de fericit si atât de nefericit cu o femeie. luam cuvântul cu multa usurinta. în aceasta relatie. de a-i tine în sah. Acum nu este zi în care sa nu ma gândesc la el si sa nu-l regret. De fapt. dar era prea târziu. si realizez ca. S-a casatorit cu o tânara pe care mi-a descris-o cafiind "draguta". am început sa ma dezvinovatesc. de a le zdruncina încrederea în ei. M-a parasit în cele din urma. Evident. De doua ori m-am îndragostit foarte tare. este destul de simplu pentru mine sa îngemmchez barbatii si recunosc ca am tendinta de a-i manipula un pic. caci eu eram sensibila pâna si la cea mai mica lipsa de atentie din partea partenerului. Iar el îmi lasa zeci de mesaje disperate pe robot.106 Franc. ignorându-le pe ale lui. Doctore. Ultimul meu iubit ocupa un post important. Problema este ca în clipa în care un barbat se îndragosteste de mine. pâna când îi telefonam. am trezit si multa invidie si rivalitate. am mers din esec în esec. Trebuie spus ca la începutul carierei mele susceptibilitatile nu ma preocupau câtusi de putin atâta vreme cât eu aveam sentimentul de a fi cea mai buna. Unul din primii mei patroni m-a chemat într-o zi în biroul lui pentru a-mi spune ca nu poti reusi singur si ca într-o echipa fiecare om este important. Daca ceri ceva cu îndrazneala. refuzând sa-lmai vad si stârnindu-i gelozia. din pricina unei calatorii în interes de serviciu. Pe plan sentimental. dar nu puteam scapa de sentimentul ca meritam mai multa atentie din partea lui. remarca lui mi-a dat de gândit si ca urmare am început sa fiu ceva mai atenta cu ceilalti. dar relatia n-a rezistat. Treceam îndata la represalii.

însa. Juliette nu accepta sa fie supusa aceleia~i reguli ca ceilalti pacienti. ~i sa se manifeste mai putin violent. cât ~i asupra celorlalti. SITUATIE TIPICA PENTRU PERSONALITATEA NARCISICA Un scriitor celebru. o animozitate disproportionata atunci când iubitul ei întârzie la întâlnire. ?i care apareafrecvent în emisiunile culturale difuzate la ore târzii. ~i sa si le revizuiasca. angajata de putina vreme. Iar psihiatrul s-a folosit de incidentele dintre ei pentru a o ajuta sa-si constientizeze principalele convingeri. ?i-a întors capul îndreptându-se direct catre biroul directorului. Obliga- . Aceasta convingere de baza genereaza. încercând sa le prehmgeasca când timpul afectat se scursese. fiindca ea este exceptionala. De altfeIr ea a început prin a-~i pune propriul psihiatru la încercare. caci are prea mult de lucru. psihoterapia a ajutat-o pe Juliette sa-~i con~tientizeze câteva din principalele sale convingeri: "Nu sunt ca toti ceilalti". întârziind la sedinte. Când scriitorul s-a apropiat de biroul ei cu un aer solemn. CI venit într-o zi la un editor important cu care avea fixata o întâlnire. sa fie mai putin agresiva. "Ceilalti îmi datoreaza respect ~i atentie". nu-l mai vazuse pâna atunci.Personalitatile narcisice 107 atentie aparte. Mai mult sau mai putin con~tient. Încetul cu încetuIr Juliette a izbutit sa adopte un punct de vedere mai temperat. s-a congestionat defurie ?i. Apoi. ea a întrebat candid: "Pe cine sa anunt?" Faimosul personaj s-a cabrat.fara a catadixi sa-i raspunda. deoarece atunci când ramânea treaza pâna la ore târzii prefera sa mearga la discoteca decât sa urmareasca o emisiune culturala. Numai ca tânara secretara. mai cu seama printre intelectuali. ?i i-a cerut sa-i anunte editorului sosirea. atât asupra propriei persoane. nici chiar la televizor. sa nu beneficieze de un regim aparte. o Acest scriitor narcisic apreciaza ca valoarea sa este atât de mare încât ceilalti trebuie sa i-o recunoasca de îndata. când un barbat nu-i acorda atentia pe care si-ar fi dorit-o. sau cerând o întrevedere de la o zi la alta.

Si conduita la volan poate revela narcisismul unora din contemporanii no. sunt poate . de siguri pe ei.it". Nu vi s-a parut ca multi pareau deosebit de multumiti de ei.i a cerut sa fie lasat sa urce numaidecât în avion.i Christophe Andre tia de a te prezenta ca orice muritor de rând..mtcei care î. dar .. Sl.i reciproca este la fel de adevarata: aceasta încredere. trasaturi de caracter narcisice..M. pp. a întârziat .ois Lelord ...i acceptând complimentele ca pe ceva ce li se cuvenea? Fire.i calitatea propriilor reflexe la volan le îngaduie sa depa. "Self-Esteem in YOlmg Men: A longitudÎ11alAnalysis of the Impact of the Educational and Occupational Attaintment"...ina lor .tri.1 08 Fran<. cu ocazia unei calatorii întreprinse de unii mini.i iau dreptul de a încalca unele reguli ale codului rutier. Numero..i componentele reu.nuite nu se aplica oamenilor ca mine. 38.. tocmai pentru ca se socotesc capabili sa evalueze singuri riscurile.i care au "reu... 365-380. Cum era stresat deja din cauza întârzierii. de. Personalitatea noastra narcisica.i destinata comercializarii produselor noastre în strainatate. Aceia. . Bachman...... Journal of Personality and Social Psychology (1977).i aceasta multumire le-a dat-o reu..i dovedeasca identitatea.. NU CUMVA ESTE UTIL PUTIN NARCISISM? Gânditi-va la cei pe care-i cunoa.itei lor1.. Amintiti-va .tri .. s-a enervat când tânara stewardeza i-a cerut sa-..K. într-adevar.i..ita.i interviurile televizate acordate de celebritati.easca în deplina securitate vitezele legale. O'Malley.. dezinvoltura cu care se a.. s-ar putea crede ca aceasta siguranta .te...i uitase toate biletele necesare. acest sentiment de superioritate.... care conduce un grup mare. contrazice o alta convingere a personalitatilor narcisice: "Regulile obi. zugravindu-se în termeni magulitori. S-ar putea 1 J..aza în fata." Un incident asemanator s-a produs .i în cazulw1Ui mare industria.i ne vor explica adesea ca ma.i oameni de afaceri . P.teti .

din pricina felului în care se îmbraca si în care stia sa se faca remarcata. Iata ce poveste~te Louise. Multi ~efi de întreprinderi ne-au marturisit ca adesea cei mai buni dintre agentii lor comerciali sunt putin narcisici. ea este extravertita si sigura pe ea. Odata ajuns la conducere nu va fi stapânit de teama ca va e~ua. fie pentru a lua masa într-un restaurant. fie pentru a ne petrece week-end-ul ori câteva zile de vacanta într-un loc placut. o doza minima de narcisism poate fi deseori utila. iar în competitie va avea mai putine scrupule. despre una din prietenele ei care are o personalitate narcisica: Am pastrat legatura cu fostele mele colege de liceu. dar si a capriciilor si pretentiilor ei. narcisismul asociat altor calitati redutabile se pare ca a fost un avantaj pentru a-~i însu~i cea mai buna parte din vânatul tribului ori pentru a lua locul ~efului. de care se ~i îngrijesc în mod deosebit.Personalitatile narcisice 109 spune ca la un talent egal. Un pic de narcisism poate constitui un avantaj decisiv. Dintre toate colegele mele. La liceu. timida oarecum. Narcisicului îi va fi mult mai u~or sa se "vânda". caci el considera ca locul întâi i se cuvine de drept. Dintr-un punct de vedere evolutionist. Coralie se deosebeste cel mai mult de mine: în timp ce eu sunt o persoana discreta si rezervata. Când suntem într-un restaurant. o învatatoare de treizeci ~i unu de ani. În viata de zi cu zi. Coralie continua sa ma uimeasca prin aplombul ei. Siguri pe ei. subiectii narcisici ~tiu sa lupte. Destul de insensibili la trebuintele ~i greutatile interlocutorilor lor. mai cu seama când este vorba de a te adapta unui climat de competitie. manipulatori oarecum. caci este încredintat ca el este cel mai bun. caci se considera cel mai capabil. Ne întâlnim cu regularitate. nu sunt câtu~i de putin afectati când sunt refuzati (caci nu a fost vina lor). toata lumea îi spune "diva". Se poate spune ca tocmai narcisismul le alimenteaza ambitia de succes ~i îi ajuta sa faca fata unor situatii deseori dificile ~i descurajatoare pentru altii. multumiti de înfati~area lor. lasând de o parte orice scrupule pentru a obtine ce vor. narcisicul are ~anse mult mai mari de reu~ita decât o persoana modesta. este atenta la cele mai mici detalii: calitatea .

Leitenberg (ed).11 O Fran<. 161. "Shyness. 755-762.. i'i unde ideea de a reclama nici macar nu ne trece prin minte. L. Coralie este gata oricând de lupta pentru a capata ce-i mai bun. Pardoen et eoll. dupa cefacuse scandal pentru ca ai'teptase la aeroport doua ore. Ei ~tiu ca o insuficienta stima de sine este la originea mai multor tipuri de probleme psihologice precum timiditatea2. N. pp. dar. i'i gata oricând sa întruneasca întreg statul major al stabilimentului i'i sa parlamenteze pâna când obtine câi'tig de cauza. ori cea mai buna camera la hotel. volumul muzicii. când face tot circul (de genul "Credeti ca am sa accept ai'a ceva? Nici sa nu va gânditif"). CÂND NARCISISMUL TE FACE VULNERABIL Daca aveti talent ori ~arm. prospetimea apei. in H.A. Cred ca n-ar fi rau daca din când în când m-ai' comporta i'i eu precum Coralie. 2 . Psihiatrii au numit dimensiune a narcisica prezenta în fiecare din noi stima de sine. Odata a primit gratuit un bilet de avion din partea unei companii aeriene.Y. 47-82. starile depresive3 etc. Dimpotriva. adesea. Plenum Press. ceilalti va vor suporta mai u~or narcisismul. Este cam penibil sa fii cu ea. "Self-Esteem in Reeovered Bipolar and Unipolar Outpacients". problema narcisicilor este aceea de a voi întotdeauna mai mult ~i de a sfâr~i prin a deveni inJ. Coralie nici nu se sinchisei'te de faptul ca în felul acesta poate trezi aversiunea interlocutorului sau. 3 D. Social and Evaluation Anxiety. pp. s-ar putea spune ca ea câi'tiga în felul acesta stima celorlalti. British Joumal of Psychiatry (1993).M. 1990. Self-Esteem and Self-Counseiousness". Cheek. Mai întotdeauna Coralie obtine ce vrea. nici nu merita safaci o tragedie pentru atâta lucru". Melchior. Ea i'tie mereu ce sa faca pentru a obtine cea mai buna masa la restaurant.. impresionati sau convin~i de siguranta voastra. Dar culmea este ca nimeni nu se supara. pâinii. Ei vor fi sedu~i. ce-i drept reui'ei'te. Dar. Vizibil. Acolo unde noi nu reactionam spunându-ne: "La urma urmei.:oisLelord ~i Christophe Andre .

La crise du mil/ieu de vie. stabilise totusi un prag de ruptura pe care ea sfârsise prin a-l depasi. PUF. personalitatile narcisice vin sa consulte un psihiatru sau doresc sa se supuna unei psihoterapii. N. carora le izbuteste totul. mai cu seama când survine "criza de la jumatatea vietii"4. ca în cazul Juliettei. Introduction a la psychologie de la sante. aduce serioase prejudicii firmei sale. Paris. Rascle. socul va fi si mai violent. demotivatie si. în urma unui esec sentimental ori profesional. Pe de alta parte. in M. "Le soutien social dans la relation stress-maladie". riscul unei depresii este peste medie. Personalitatile narcisice în filme si în literatura Baronul Charlus. R. Juliette realizase prea târziu ca iubitul ei. multe personalitati dificile nu au aceasta posibilitate. Paris. 1994. Sansele lui de supravietuire si succes vor fi totusi mai mari într-un grup numeros. diverse situatii arata ca în cazul persoanelor narcisice. Mai mult. Sa nu-si fi atins ambitiile tineretii lor. De altfel. Brouchon-Schweitzer. Or. Masson. La lucru. baronul monopolizeaza întreaga 4 5 L. ofera un viu exemplu de personalitate narcisica ce prezinta si unele trasaturi histrionice. în cele din urma. existenta câtorva persoane apropiate carora sa li te poti confesa este unul din factorii de protectie împotriva5 multor maladii. deseori. este un lucru pe care personalitatile narcisice îl accepta mai greu decât ceilalti: caci este vorba de propria imagine de fiinte exceptionale. Cu totii putem fi deziluzionati de viata si de noi însine. Millet. propriul lor fel de a fi îi h'11piedica sa stabileasca cu ceilalti relatii strânse si afectuoase. un patron mult prea narcisic poate stârni ranchiuna. dar pentru cineva care era încredintata ca totul îi va reusi. desi îndragostit de ea. Dantzer. În exemplul anterior. 1994. .Personalitatile narcisice 111 suportabili. unul din personajele romanului În cautarea timpului pierdut de Proust. în care consecintele unei proaste conduceri transpar dupa o perioada mult mai mare decât într-o întreprindere mica sau mijlocie. Când se afla într-un salon.

Felicitati-o pentru rochia cea noua. Furios ca planul sau a esuat. eroul filmului va întâlni o personalitate narcisica. Traieste centrat pe propriile ambitii. narcisic si însetat de glorie. trimite oamenii la masacru într-o ofensiva prost conceputa. colonel parasutist. Mai apoi. spre indignarea colonelului Dax. si nu admite sa fie vreun moment ignorat.11 2 Fran<. pentru . acum (1979) de Francis Ford Coppola. Dar se va îndragosti de un "inferior". aratati-le ca le aprobati Amintiti-va: personalitatea narcisica considera ca i se cuvine întreaga voastra admiratie si daca vreti sa ramâneti în relatii bune cu ea. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE NARCISICE Recomandabil • Ori de câte ori sunt sincere. facând aluzii repetate la nobila sa ascendenta. felicita ti-o pentru partida de tenis. este indiferent la suferinta pe care o produce în jurul sau si seduce fara urma de regret sotia unui tip pe care el l-a ucis accidental. In Cararile gloriei (1958) de Stanley Kubrick un general din primul razboi mondial. jucat de Kirk Douglas. care a decis sa poarte razboiul asa cum întelege el si care domneste ca un rege (visul oricarui narcisic) asupra unui trib de munteni rebeli. În Apocalipsul. Marlon Brando. care îsi amplaseaza elicopterele în apropierea unei plaje expusa focului inamic.ois Lelord si Christophe Andre atentie prin conversatia sa sclipitoare si sarcastica. violonistul sociopat Morel. pentru ca a stiut sa convinga un client. Robert Du Jall joaca rolul unui colonel narcisic si sigur pe el. Personajul producatorului interpretat de Tim Robbins în Jucatorul (1992) de Robert Altman vadeste numeroase trasaturi narcisice. nu ezitati: complimentati-o pentru reusitele sale. el arunca întreaga raspundere asupra soldatilor pe care îi trimite în fata curtii martiale. doar pentru placerea de a-si impune vointa de sef si de a-si vedea soldatii facând surf.

Directorul i-a acordat lui Daniel un spor la salariu pe care acesta îl considera nesatisfacator. recunoa. recunoscându-i înca o data valoarea profesionala.i-au atins ori depa. lipsiti de valoare.i puteri absolute. Fara îndoiala. consecinta ar fi ca sporurile celorlalti ar trebui reduse.i ei obiectivele? Daca . Iar avantajele sunt multiple: persoana narcisica va va considera un om inteligent care stie sa-i recunoasca valoarea.i i se destainuie unui prieten. asa cum îl percepeti voi. pentru discursul ei. In prezenta voastra va fi mai putin iritabila si veti avea mai multa greutate în ochii ei când îi veti face o critica.. un tânar functionar narcisic. iar cei mai inteligenti vor sti prea bine sa distinga între un compliment sincer si o lingusire ieftina . se întoarce extrem de furios în biroul sau. 'dupa o întrevedere cu directorul. caci o falsa magulire risca sa devina imediat o escaladare careia nu-i veti mai putea face fata. Ne referim. la o aprobare sincera... Daniel. Si va va marturisi ca oamenii sunt abuzivi. Pe de alta parte. tocmai setea lor de admiratie îi face pe narcis ici experti în materie. deseori.it . • Sa le explicati reactiile celorlalti Daca ati reusit sa câstigati cât de cât încrederea unei personalitati narcisice. ci sa-i aratati mai degraba ca fiecare vede lucrurile altfel.i îl felicita. o va tenta mai putin gândul de a încerca sa va impresioneze cu orice chip. prin urmare. Fran(:ois îl lasa sa termine. ceea ce de regula este semn ca nu i s-a acordat consideratia si atentia care credea ea ca i se cuvin. Ati putea sa o ajutati explicându-i punctul de vedere al celuilalt.. Fran(:ois. ingrati.te ca Daniel a avut reZItltate exceptionale .. dar nu .Personalitatile narcisice 113 taiorul. Atentie. îi mai spune ca directorul nu are totu. jignitor chiar. A obtinut cele mai bune rezultate din întreaga echipa. fireste. . Apoi.. se încapatâneaza Daniel. rai. este îndreptatit sa pretinda un spor mai mare ca al celorlalti.. Probabil ca pentru sporuri nu dispune de fonduri financiare fabuloase. iar daca i-ar da lui Daniel un spor mai mare. "Dar ei n-au avut rezultate lafel de bune cu ale mele!". nu este vorba sa-i spuneti ca celalalt are dreptate. atunci o veti auzi adesea cum vi se plânge de altii.

Asa ca l-am întrebat asupra motivului: cu un aer furios. întors de curând din Statele Unite. riscati sa-I iritati. Dupa ce a discutat vreme de jumatate de ora cu prietenul lui. Sa o ascultam pe Elisabeth: Într-o seara am fost invitata la o întrunire profesionala la care urmau sa fie prezente multe personaje importante în domeniul în care lucrez. daca sunteti cam prea familiari cu el. acuzându-l ca are pretentii "extravagante". Daca întârziati. întreaga seara Gerard afost tensionat. iar la plecare am vazut ca era bosumflat. în mai multe rânduri. începusem prin a-l prezenta unor oameni fie mai tineri ca el. ei ar fi demotivati. Fran90is reusise acolo unde directorul esuase. sa încep prin a-i prezenta pe acestia lui Gerard. i-am propus sa ma însoteasca. Deci. Iar directorul trebuie sa tina seama de asta. recunoscuse pur si simplu punctul de vedere al lui Daniel aratându-i ca îl întelegea. regasim ceea ce repetam adesea: pentru a convinge pe cineva. Am întâlnit destule persoane si le-am prezentat pe toate -celepe care le cunosteam.11 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre sporurile lor ar fi prea mici. Si cum stiam ca prietenul meu Gerard. . în loc sa procedez invers. mi-a raspuns ca facând prezentarile. Însa. "care nu sunt conforme regulilor". daca îl salutati distant sau daca gresiti ordinea în care trebuie facute prezentarile. Daniel a reusit sa priceapa punctul de vedere al directorului. Nu uitati ca aveti de-a face cu o persoana susceptibila chiar si în prezenta unor detalii care vi se par insignifiante. are nevoie sa stabileasca relatii în profesia lui. nu uitati ca ceea ce este pentru dumneavoastra un detaliu insignifiant. fie considerati de el mai putin importanti ca el. ceea ce a sporit furia lui Daniel. este preferabil sa Începi prin a-i explica ca îi întelegi punctul de vedere (ceea ce înseamna ca ai fi de acord). În acest exemplu. desi continua sa fie de parere ca totusi i se cuvenea mai mult. spre marea mea surprindere. iritat de aroganta lui DanielJusese categoric. va fi perceput de narcisic drept lipsa de consideratie. în vreme ce directorul. • Sa respectati cu scrupulozitate convenientele Retineti ca narcisicul se considera o persoana mult mai însemnata decât voi si asteapta deci sa fie tratata ca atare.

nu va sfatuim sa-i repro~ati unui narcisic "ca se crede deasupra celorlalti" sau ca este "egoist". daca îl criticati. iata de ce. ~tiuta fiind susceptibilitatea acestora. ce vizeaza un comportament precis. care însa nu lezeaza persoana: "Nu-mi place sa întârzii fara sa anunti".Personalitatile narcisice 11 5 • Nu le aduceti critici decât atunci când este absolut necesar. trecând prin performantele lui la tenis ~i sfâr~ind cu colaboratorii lui. ca ~i al oricarei alte persoane. Jean-Pierre prime~te complimentele cu multa non~alanta. în cazul unui narcisic. Categoric. dar a~ prefera sa vorbim despre altceva". "A~ vrea sa nu ma mai întrerupi când vorbesc". care ataca persoane (în cazul de fata s-ar subîntelege: "Tu e~ti mereu a~a") ~i care. totu~i nu aceasta este cea mai fireasca reactie. dar ~inarcisic în cel mai înalt grad: Jean-Pierre se lauda fara încetare: începe pornind de la felul în care î~i poate convinge clientii. iar aceas- . este unul din instrumentele de baza în relatiile cu personalitatile narcisice. "care dau în brânci" pentru el. Ar fi un gest nu tocmai inspirat si. si atunci fiti extrem de precisi Dupa ce am mentionat extrema susceptibilitate a narcis ici10l~cum v-am putea sfatui sa le aduceti critici? Pur ~i simplu pentru ca o critica sincera. sotia unui agent comercial fara pereche. în plus. Caci acestea sunt critici evazive. reparabil în timp. Jnteleg ca ai motivele tale sa nu-l agreezi pe Dupond. Iata ce se întâmpla cel mai adesea. Iar criticile voastre vor fi cu atât mai bine (sau mai putin rau) suportate de persoana narcisica. Si mai amintiti-va ca telul criticilor voastre nu trebuie sa fie acela de a-l face pe celalalt sa î~i modifice conceptia despre lume ~i despre sine însu~i. îi vor stârni doar furia ~i dorinta de a va dovedi ca va în~elati. precizati un anume comportament. ~i ce ne poveste~te Catherine. zadarnic. ci doar de a-l incita sa î~i schimbe unele atitudini. În schimb. reduceti ~i riscurile unei explozii din partea lor. limitându-va la criticile pe care le socotiti strict necesare. cu cât va veti fi straduit sa aplicati prima noastra recomandare: i-ati facut complimente sincere de câte ori era cazul. Pare sa fie simplu.

încât eu refuz sa-I complimentez vreodata. Din pacate. În timp ce . ra ca merita mai mult decât noi. despre prietenii din copilarie cu care ati pastrat legatura si care azi sunt sus-pusi sau despre recenta voastra promovare. agent comercial la o agentie imobiliara. fie pentru taiorul nou. faceti-i complimente când le merita si alternati-Ie cu critici precise. treizeci si doi de ani. E adevarat ca din cauza asta este posac. Evitati. iar în week-end-uri vizitam capitalele Europei. facându-1 egoist. sa-i vorbiti despre vacantele superbe pe care le-ati petrecut. deci. nu-mi iarta acest lucru ?i î?i organizeaza timpul liber fara sa tina câtu?i de putin seama de mine. Iata ce ne relateaza Yannick.. Si atunci explodez. Toate acestea îl vor face sa sufere si relatiile cu el se vor deteriora. dar total ineficient. a?a ca putem calatori cu avionul la preturi derizorii. despre mostenirea pe care tocmai ati primit-o. fie pentru ca izbutise sa atraga un client important. narcisic aceasta emotie este înzecita. repro?ându-i ca nu se gânde?te decât la el. sa cadeti în cercul vicios înfatisat de Catherine: represaliile care fac loc altor represalii. • Sa pastrati discretia în privinta propriilor voastre reusite si privilegii Cunoastem cu totii invidia. A?a se face ca eu sunt mai putin admonestat decât altii. patroana m-a întrebat cum de calatorim atât de des.. Evitati.:oisLelord si Christophe Andre ta ma irita într-atât. Sunt în relatii destul de bune cu patroana mea. iar uneori chiar îmi permit sa-i discut ordinele. care ne poate napadi când vedem ca o persoana detine acele avantaje la care râvnim si noi . deci.116 Fran<. si despre care gândim ca ni s-ar cuvenit La . Intrigata. n-am prevazut totul: sotia mea este stewardesa. În locul acestui comportament firesc. aceasta emotie neplacuta. Cum el conside. Urmarea este ca ne petrecem vacantele la celalalt capat al lumii. caci spre deosebire de alti colegi am priceput ca era îndeajuns sa-i fac unele complimente din când în când. privilegiile noastre îi vor da sentimentul unei dureroase nedreptati. Într-o zi nu m-am putut stapâni sa nu pomenesc de un week-end de vis pe care îl petrecusem la Viena.

Nerecomandabil • Sa va opuneti sistematic Uneori. ca sa nu spunem insuportabile. sa va aratati ostili. adica a te juca deliberat cu emotiile celorlalti. Iata marturisirile Charlottei. vedeam cum chipul se întuneca. si riscati chiar sa-i deveniti un du~man. De atunci. Trucul lui este ca izbuteste sa te faca sa te simti vinovat. dar va face ca relatia sa fie si mai încordata. cel putin la început. siguranta lor si atât de putina importanta pe care o acorda celorlalti îi fac manipulatori redutabili: a manipula. Poate tocmai aceasta putere de seductie asupra celorlalti le-a creat impresia ca li se cuvin atentii speciale (amintiti-va exemplul Juliettei). Iar eu ma gândesc sa-mi caut alta slujba. i Acest exemplu arata ca o personalitate narcisica va fi invidioasa chiar ~i atunci când este vorba de un privilegiu pentru care n-a existat nici o competitie. pentru a-i ralia la propriul tau punct de vedere. Totusi. Veti avea chef sa le contraziceti sistematic. A avut o dispozitie groaznica întreaga zi. repetam sfatul anterior: faceti-i complimente de câte ori este cazul. Asa ca. iar aceasta va va procura "libertatea" de a-i aduce critici.Personalitatile narcisice 117 asculta explicatiile mele. dar ideea ca eu dispun de un privilegiu în comparatie cu ea o irita teribil . persoana narcisica va considera comportamentul vostru ca fiind nedrept. sa le raniti amorul propriu. Întotdeauna patronul meu obtine de la tine ceea ce vrea. Sarmullor.. recunoasteti-i succesele. • Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare Deseori narcisicii sunt persoane fermecatoare care-i fascineaza ori îi seduc pe ceilalti.. mai rau este ca uneori mi se pare ca ar face-o intentionat. care este asistenta unui arhitect. Când încerci sa-i explici ca . relatiile noastre nu mai sunt aceleasi. chiar scandalos. personalitatile narcisice sunt iritante. Aceasta va va calma momentan. Pe de alta parte. Nervozitatea pe care ele v-o provoaca va poate favoriza un adevarat "blocat în ceea ce le prive~te. ea câstiga multi bani si si-ar putea permite aceleasi calatorii.

si iar accepti. În clipa în care v-ati lamurit cu cine aveti de-a face. . Daca vede cafigura cu vina nu tine.11 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre nu ai deloc chef sa-I însotesti la un client chiar sâmbata (îi place sa fie însotit de unul sau de doi colaboratori. În cele din urma. i-am descoperit cele patru mijloace de a te convmge: . . Astfel se va simti mai putin tentata sa va puna toleranta la încercare. daca nu-l însotesti. stabilind care sunt cererile pe care i le acceptati si care sunt cele pe care le veti refuza sistematic.. ca daca . Tu întelegi aluzia. Charlottei i s-ar cuveni responsabilitati manageriale. încercati sa trasati o harta a propriilor voastre teritorii. Iata un exemplu de schema întocmita de Yannick în legatura cu patroana lui: Accept: . " . daca este ceva ce ti-a displacut. Aceasta cam aduce a amenintare.sa-i fac complimente când pare sa astepte asta. schimba tactica si-ti explica ca stie safaca diferenta între colaboratorii motivati si ceilalti. .amenintarea: Jiti atenta.în fata vizitatorilor sa-i spun "doamna".culpabilitatea: "Dupa tot ce-am facut pentru tine!" .. Si pare atât de dezamagit încât mai ca-ti vine sa-I con~ solezi. " Nebunia este ca într-o aceeasi discutie poate trece de la unul la altul din aceste mijloace! Cu o asemenea perspicacitate. dintre care cel putin o fata frumoasa. dar el mai adauga ca va întelege ca nu poti veni. este foarte important ca persoana narcisica sa aiba o imagine clara.. si asa accepti sa-ti sacrifici sâmbata. transparenta despre ceea ce acceptati si ce nu.proximitatea: "Tu si cu mine suntem în aceeasi barca. si te lasa sa ghicesti în ce categorie te va situa. ceea ce îl face sa-si ia un aer înca mai important) se întristeaza si te întreaba daca te-a suparat cu ceva.magulirea: "Sunteti cea mai buna". • Sa le faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati Ca si în cazul multor personalitati dificile..

Pentru o personalitate narcisica.sa ma alatur criticilor pe care le face la adresa directorului. Cum s-a descurcat de minune. i-a facut o impresie puternica redactorului-sef Veronique începuse sa ma cam irite pe mine si nu numai. Dar o data am fost mai prompta decât ea si am obtinut un reportaj ce trebuia facut la Sankt-Petersburg. pentru a discuta chestiuni importante. a venit . La început. nu este deloc simplu sa te afli în preajma unui narcisic! Iar aceasta presupune doar sa fii altfel decât el: sa nu reduci totul la o problema de amor propriu.Personalitatile narcisice 119 . în timp ce ea urma sa viziteze frumusetile Provencei. uneori.sa ma las îndepartat de la o sedinta la care este prezent si directorul. privirea celorlalti atintita asupra noastra si. Dupa sedinta. Refuz: . adesea lucrurile stau cu totul altfel. jurnalista în presa feminina.sa-i pregatesc mereu cafeaua (ci numai atunci când fac si pentru mine). caci fuseseram colege de facultate. Veronique a ajuns sa se afirme destul de repede la sedintele de redactie si sa obtina cele mai interesante subiecte ce presupuneau si excursii atractive. constiinta propriului nostru interes ne determina sa ne aratam gratitudinea celor care o merita. • Sa va asteptati la recunostinta Atunci când cineva va face o favoare. asa ca ne-am regasit amândoua în acelasi domeniu: turismul si excursiile. . Dupa cum vedeti. ceea ce nu era rau deloc.s-o las sa-i prezinte patronului cel mare micile afaceri încheiate de mine ca apartinându-i. treizeci si doi de ani. Veronique a venit aici ca stagiara recomandata de mine. regulile de politete. cum ne povesteste si Fanny. Dar educatia. dimpotriva. Cum pare sa fie foarte sigura de ea si abila. se poate întâmpla sa va simtiti îndatorat si sa doriti sa-i platiti cu aceeasi moneda de îndata ce veti avea ocazia. Se poate ca recunostinta sa nu fie un sentiment din cale-afara de natural (natural este. . a-l evita pe cel caruia îi datorezi ceva). a concurentei ori a colegilor mei. seful serviciului a decis s-o angajeze.

Sa respectati cu scrupulozitate convenientele. Acest exemplu arata ca în cazul unei persoane narcisice. Sa va asteptati la recunostinta.12O Fran<. N erecomandabil • • • • Sa va opuneti sistematic." Caci este un tip de relatie deprins din copilarie de la niste parinti iubitori. fiti extrem de precisi. Acum îi percep prezenta ca pe o continua presiune. • Sa pastrati discretia asupra propriilor voastre reusite si privilegii. Veronique a fost convingatoare ~i în cele din urma ani cedat. . Sa-i faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati. Sa-i explicati reactiile celorlalti. considerând ca ceea ce îi oferiti i se cuvine de fapt. dar care în relatiile de competitie este sortita esecului. M-a învinuit ca-i "suflasem" reportajul ~i ca ar fi trebuit sa ~tiu ca Rusia o fascinase dintotdeauna. ca facuse limba rusa la liceu ~i ca visase fara încetare sa viziteze aceasta tara. Si când te gânde~ti ca datorita mie a venit aici. principiul reciprocitatii nu functioneaza. a~a ca am lasat-o sa-I anunte pe redactoTl/I-~ef cafacem schimb. Evitati deci sa cadeti în acel: "Cu cât voi fi mai binevoitoare cu ea. Nu-i aduceti critici decât când este absolut necesar si atunci . Din clipa în care a obtinut de la mine ce a vrut. . cu atât va fi si ea mai binevoitoare cu mine. Caci ea nu se va simti nicidecum obligata la reciprocitate. Veronique a redevenit triumfatoare. care vrea sa ma dea la o parte. Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare.:oisLelord si Christophe Andre la mine gata sa plânga. aratati ca o aprobati. Cum sa ne comportam cu o personalitate narcisica Recomandabil: • • • • Ori de câte ori este sincera. dar eu am simtit clar ca nu îmi era câtu~i de putin reCIIJ1OScatoare. iar eu trebuie sa fiu extrem de vigilenta.

totusi. Si amintiti-va aceasta fraza a lui Rochefoucauld: Ji poti lesne insulta pe suverani. Faceti o miscare de recul. cu siguranta are multe calitati. proslavindu-Ie calitatile pe care nu le au." Daca va este sot sau sotie: daca l-ati ales (ati ales-o). acest capitol. Recititi. .Personalitatile narcisice 121 Daca va este patron: când sunteti cu el nu va puneti prea tare în joc amorul propriu. Daca va este coleg sau colaborator: atentie sa nu va ia locul.

I 1 . Cât latura profesionala. Mi mente. taje. de mele. Sunt invidios(oasa) pe succesele I .:oisLelord 9i Christophe Andre narcisice ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati merite-I I FALS i lor tot felul îndata. beneficiez place sa sa 3. I 14. torez . enervez de de privilegii 9i avanoamenilor. altora.122 Fran<. Îmilornu mi mi place 8. întâmplat se faca reguli9. Când prive9te se acorda atentie ma I 7. Îmitept. îmima sa trigez fara I S. Nu-mi placenebunie supun compli-I s-a macar sa 10. . la sa ' pese. comune.

Era fabaiat dragut ?i seriozitatea lui ma impresionase. Cum voiam sa consult cartea de care avea ?i el nevoie. într-un fel. era ca o provocare." EUGENE LABICHE cultatii. caci îmi raspundea prin "Da" sau "Nu". obi?nuiau sa se întâlneasca serile pentru a studia cerul cu un telescop daruit de parintii lui Sebastien. Am remarcat destul de curând ca Sebastien avea destul de putine contacte cu ceilalti colegi. mamiî a sotul meu. De pe Sebastien. Cum îl gaseam atragator. poveste?te Carole. treizeci ?i trei de ani. Pe . Paul este astronom ?i mai tot timpul ?i-l petrece în observatoare de la mari altitudini. decât sa paIavrageasca cu alti studenti. Iasându-mi impresia ca-I deranjam. Când erau copii. am vrut sa ne continuam discutia. a? putea spune ca eu am fost cea care a facut toti pa?ii. Singurul prieten pe care i-l ?tiu este Paul. acolo îl l-am cunoscut la biblioteca un doi copii. dar extrem de rezervat. începusem o conversatie. iar eu voiam sa-i trezesc interesul. În pauzele dintre cursuri. din diferite tari. gaseai mai tot timpul.VI Personalitatile schizoide . pasionat ca ?i el de astronomie. prieten din copilarie. iar rezerva lui Sebastien ma cam intriga. stau ?i ma întreb daca am procedat bine. Acum însa. el prefera sa stea la biblioteca. Sebastien ?i el î?i scriu cu regularitate. "Am oroare de întrunirile la care este multa lume. Mi-a parut un tip dragut. Barbatii se aratau de regula interesati de mine. fapt. Si am reu?it! Dupa doua luni ie?eam împreuna. dar era lucru anevoios. iar acum comunica prin Internet.

se ai}eza în fata calculatorului.124 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Pe vremea când sufeream din cauza ca Sebastien îmi vorbea atât de putin. singur. vad bine ca în anumite momente ale zilei simte nevoia safie singur. caci nu reui}ea sa comunice cu clasa lui i}i. Într-adevar. iar în rest " scrisorile erau consacra te unor reflectii i}tiintifice ori filosofice asupra astronomiei sau informaticii. Iar restul timpului îi}i continua cercetarile într-un domeniu tare complicat: topologia diferentiala. nu mi se destainuia. el ramâne impasibil i}i se îndeparteaza. Sebastien îi}i descria viata cotidiana în fraze gen: "Am fost cu familia la mare. dar daca este vorba sa întretina o conversatie nu poti conta pe el. La începutul casniciei noastre eram teribil de pornita pe el. nu i}tie cum. Cinci ani s-a ocupat cu aceasta lucrare zi i}i noapte. În vacante. Nu se poate impune în fata unor adolescenti dificili. Atunci pleaca sa se plimbe luând cu el i}i o carte (îi place mai ales science-fiction). pâna i}i în vacante. caci l-ai} vrut mai expansiv i}imai combativ în viata de zi cu zi. caci se avânta departe în largul marii. mi se pare. Sebastien i}i-atrecut toate examenele i}ia devenit profesor de matematica la un colegiu. Sebastien nu poate face fata agresivitatii celorlalti. caci îmi închipuiam ca Sebastien îi împartai}ea impresii i}isentimente despre care mie nu-mi pomenea niciodata." sau "Mi-am schimbat I1lai}ina. Sebastien detine acum un post de cercetator lafacultate i}i nu preda decât patru ore pe saptamâna. În viata de zi cu zi. Într-o vreme facea mult wind-surf ceea ce ma cam nelinii}tea. Din fericire. A fost o munca uriai}a. Mai apoi fi mi-am dat seama ca nu-l pot schimba. Sebastien i}i Paul obii}nuiesc sa-i}i recomande reciproc carti de science-fiction care le-au placut în mod deosebit. Sebastien are un aer binevoitor. iar prietenii mei gasesc ca este un tip de treaba. daca cineva i se opune. . devenisem aproape geloasa pe prietenul lui. Si am sfâri}it prin a-i citi pe furii} unele scrisori. Ceea ce a fost catastrofic. elevii au început sa protesteze. pastrase legatura cu unul din fOi} sai profesori de tii facultate care l-a îndemnat sa pregateasca o teza pentru a putea continua o cariera universitara. Venea acasa cu un aer posomorât. Ai}a ca l-am acceptat i}i iubit . Dar. curând. absorbit cu totul doar de acesta. care trebuie sa fi remarcat de îndata ca este un tip bizar. caci n-a reui}it sa-mi explice despre ce este vorba. datorita ei.

Paris. Cu timpul vedeam ca-i semana oarecum tatalui meu. ci o adevarata maladie. schizo.Personalitatile schizoide 125 asa cum este. Nu leaga prietenii cu usurinta. . chiar daca ambele cuvinte au aceeasi radacina greaca. . care înseamna "rupt" în sensul "rupt de lume". El are o înclinatie pronuntata spre singuratate. "Sante au quotidien". • Nu cauta compania celorlalti. Dar schizofrenia nu este un tip de personalitate. Personalitatea schizoida • Adesea pare a fi impasibila. care nu era prea volubil fi a carei atentie ma tot straduiam sa o atrag. atât în împrejurari conviviale (seri petrecute cu prietenii). în viata familiala ori în activitatile din timpul lui liber. Îi . detasata. greu de deslusit. Sebastien prefera sa fie cu el însusi si cu propria sa lume interioara. Tobin. 1 C. Odile Jacob. ceea ce nu este cazul lui Sebastien. • Are putini prieteni apropiati. la lucru. • Pare sa fie indiferenta la elogiile sau criticile celorlalti. "Schizoid" nu înseamna câtusi de putin schizofren. Atentie: a se deosebi personalitatile schizoide de schizofreni. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SEBASTIEN? Sebastien pare sa fie extrem de rezervat în privinta noilor cunostinte si nu-si schimba atitudine a nici când relatia se prelungeste. Când face munca de cercetare sau când citeste science-fiction. cât si în situatii conf1ictuale (o clasa ostila). deseori chiar din cercul familial. pare indiferent la reactiile celorlalti. • Prefera mai cu seama activitati solitare. La Schizophrenie. este greu sa-si exteriorizeze sentimentele. coll. Sebastien poseda numeroase trasaturi de personalitate schizoida.1990. Pacientii schizofreni au idei delirante si sufera de perturbari ale facultatilor intelectuale1. care este un excelent cercetator.

!2tulde a comunica cu ceilalti îi solicita un efort considerabil. incluzând aici admiratia si încuviintarea lor." Stim cu totii ca ceilalti sunt imprevizibili. Cum sa ghicesti ceea ce gândesc despre altii si despre sine aceste personaje. sa-si faureasca propriul mediu. Cu toate acestea. obositori adesea. impasibile. Apetitul scazut al schizoizilor pentru contacte ar putea fi si altfel justificat: schizoizii par sa fie mai putin sensibili decât marea masa la parerile celorlalti. care trebuie sa faca efortul de a comunica cu ceilalti. care îi par greu de "descifrat". epuizante. El îsi afla satisfactie în lumea sa interioara. Prefera sa lucreze singur. izvor de neîntelegeri. asa ca este mai bine sa le eviti. ca schizoizii se vor simti atrasi de profesiile în care mare parte a activitatilor lor ramâne solitara: sunt mult mai multi schizoizi în rândul informaticienilor. Ei bine. Complimentele nu-i prea impresioneaza pe schizoizi. oboseala resimtita de voi atunci seamana.1 26 Fran<. Incercati sa va amintiti o împrejurare în care ati fost nevoiti sa faceti putina conversatie cu straini a caror limba nu o cunoasteti prea bine. decât sa caute aprobarea semenilor lui. sa viseze. asa ca rareori se întâmpla "sa le vâneze". de . nu ajungem cu totii schizoizi! De ce oare pentru persoana schizoida contactul cu ceilalti este deosebit de istovitor? Mai întâi poate pentru ca schizoidul este mai putin abil decât noi în a întelege reactiile celorlalti.ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE SEBASTIEN LUMEA? Nu este deloc usor sa întelegi cum traiesc personalitatile schizoide. în exercitarea solitara a facultatilor sale. schizoidul este mult mai autonom. Cel mai adesea ei sunt excelenti experti în disciplina lor. care cauta în permanenta acordul si admiratia celorlalti (narcisice. caci acestea nu se destainuie. când le vezi retrase. Contrar altor personalitati dificile. cu a unei persoane schizoide. asadar. în acele profesii ce presupun un anume grad de izolare (excluzând însa paznicul de far). Banui ti. poate. tacute? Psihologii cred ca principala convingere a acestor personalitati este ceva de genul: "Relatiile cu ceilalti sunt imprevizibile. Fa. al inginerilor care lucreaza în cercetare. histrionice).

nu voiam decât sa însemnez diferitele insule cu geografia lor imaginara. Aveam si un caiet în care scriam toate aceste pove~ti. Ceilalti baieti ie~eau. decât de cele ce tin de uman. mereu aveam impresia de a nu fi înteles bine ce a~teptau ceilalti de la mine. a~a ca eu eram mereu tap ispa~itor. "Bizaros" în sus. În clasa a ~asea îi devenisem antipatic ~efului clasei. numai ca el era mult mai voinic ca mine ~i a~a am fost lasat în pace (am ramas prieteni pâna azi. ma alesesem ~i cu o porecla: "Bizaros". lucram la aceea~ifirma. Dar abia acum îmi dau seama cât de stângaci eram cu fetele. Daca mergeam. Erau insule nepopulate. absorbit cu totul doar de munca mea. în scurt timp. neastâmpc1rati. Ca ~i Sebastien. Sa-I ascultam pe Marc. La ~coaIa. A~ fi ramas retras în colti~orul meu. Si aceasta m-a determinat sa ies din izolarea mea. însa. eu l-am în~tiintat). aveam un prieten a carei fire semana oarecum cu a mea. iar jocurile baietilor nu ma prea interesau. Ceilalti râdeau de mine ~i. caci atunci când se eliberase un post. petreceam ore întregi în podul casei nascocind tot felul de pove~ti cu exploratori ~i insule misterioase. la câte o serata. vorbeam numai de- . "Bizaros" în jos. totu~i. puteam spune pe dinafara numele tuturor speciilor ~i subspeciilor de mamifere ~i de pasari. decât animalele în sine. îngrijorati de însingurarea lui. Nu prea ~tiam ce sa le spun. se simt mult mai atra~i de disciplinele abstracte sau tehnice. inspirat ~i de cartile pe care le citeam. dar ma interesau mai mult clasificarile. Ma obosea teribil sa fac conversatie ~i. Ma simteam altfel decât ceilalti copii care îmi pareau gaIagio~i. apoi. douazeci ~inoua de ani. lucrurile nu mergeau prea bine. eu eram tot retras.flirtau cu fetele. dar ma simteam atras de fete. La zece ani. cum sa ma comport. Nu voiam ca altii sa-I citeasca. când deschideam gura. dar nu prea sociabil. E adevarat ca dintotdeauna m-am simtit mult mai fericit când eram singur. La ~aisprezece ani s-a supus unei terapii la îndemnul parintilor. Visam cu ochii deschi~i. Din fericire. iar ca explorator rolul meu era acela de a clasifica flora ~ifauna. Când eram copil. dar nu-l aratam nimanui. Eram un elev bun. Cel mai greu mi-a fost în adolescenta. Sursa mea de inspiratie erau atlasele vechi de istorie naturala. nu ~tiam ce sa spun.Personalitatile schizoide 127 care sunt absorbiti cu totul.

se afla o fata draguta. care organizeaza timpul liber. Ea este mult mai vivace ~i mai sociabila decât mineI tot ea este cea care leaga noi prietenii. gratie psihologului am ajuns sa înteleg mai bine ceea ce a~teptau ceilalti într-o conversatieI ~i de ce eu nu reu~eam sa comunic cu ei. dar contactul cu ceilalti mi se pare mai placut decât înainte. vreti sa începeti o conversatie cu ea ~i sa o invitati la o cafea. Vreme de câteva minute reu~eam sa le atât curiozitatea. l-a ajutat sa-si construiasca o mai buna imagine de sine. îmi dadeam seama de asta. Daca nu a~fi facut o terapie. Ne simteam cu totii stânjenitil dar terapeutul ~tia sa creeze o ambianta lini~titoare. lucru care în viata obi~nuita nu îmi reu~ea. Într-un singur an am progresat enorm. Jucam diferite roluri pornind de la situatii din viata de zi cu zi. A fost o experienta foarte utila. ceea ce afost ca un fel de antrenament pentru a-mi explica propriul punct de vedere. apoi însa începeau sa se plictiseasca. arn acceptat ideea unei terapii de grupl ceea ce la început refuzasem. dar tot nu schimbam registrul. facându-1 sa nu se simta parasit. Si o a doua sansa: de a fi avut din adolescenta un terapeut care sa-i propuna o . Terapia m-a ajutat enorm. în care toti prindeau curaj. caci întreaga situatie îmi parea mult prea complicata. abordam numai acele teme în care ma descurcam cu u~urinta: le explicam de pilda cum planeaza un avion sau cum te poti caLauzi dupa steleI daca te ratace~ti pe mare. Era un grup de antrenament în afirmarea de sine.ois Lelord si Christophe Andre spre ceea ce ma pasiona. În primul rând. Si apoil eu ~isotia mea suntem firi complementare." O fata din grup juca rolul studentei.128 Fran<. În acela~i timpI ma cunoa~te îndeajuns de bine. Ulterior. Mai mult. daca se întâmpla ca vreun alt baiat safie atras de aceea~ifataI eu ma retrageam de îndata. am izbutit sa-i înfati~ez psihologului acele situatii în care nu ma simteam înlargul meu. a~a ca nu ma sile~te sa-mi depa~esc "doza" de contacte. De pilda: "Sa zicem ca sunteti la un curs ~i lânga dvs. Ajuns în acest stadiu. Mi-am pastrat gustul pentru singuratate ~i pentru activitatile intelectuale. cred ca nu a~fi ajuns niciodata sa am o relatie cu o asemenea femeie ~i sa ma ~i casatoresc cu ea. Marc a avut o dubla sansa: de a fi avut înca de timpuriu un prieten care. pentru ca sunt mai destins.

toate acele însusiri pe care le poate avea o frumoasa schizoida. sa fie mame bune (si nu încape îndoiala ca acestea erau cele mai apreciate calitati. care a încercat sa-i amelioreze capacitatile relationale. desi aceasta era o calitate apreciata la barbati. asa ca era mult mai comod sa-i eviti. aceste fiinte dificile si imprevizibile. mai cu seama serile. pastori. nu te prea pricepeai sa faci curte femeilor. Cât priveste femeile. sa toarca sau sa teasa în tacere. sa nu fi fost un fapt prea grav acela de a fi schizoid. CÂND SCHIZOIDIA ADUCE SUFERINTA Este foarte probabil ca în cadrul unei comunitati agricole traditionale (în care s-a vietuit timp de milenii). In aceste societati subzistentiale. care considerau ca ai lor copii s-ar potrivi. se stia ca esti cam "închis" si. Caci îti petreceai viata în mijlocul unor oameni pe care îi cunosteai. la o claca. de altfel. Dar si în privinta asta. Important era sa fie harnic. tipul de societate în care traiai facilita mult lucrurile: de regula. nu prea erai pus în situatia de a "face cunostinta" cu altcineva. sa-si asculte sotii. . (Iata cel putin o femeie care nu se va plânge de faptul ca sotul ei vorbeste putin!) Dintr-un punct de vedere evolutionist s-ar putea chiar spune ca a fi schizoid putea constitui un avantaj pentru indivizii care erau nevoiti sa petreaca lungi perioade de timp într-o singuratate desavârsita (vânatori. nu prima faptul de a purta o conversatie agreabila pe teme diverse. pentru femei. sa nu fie certaret. poate tocmai aceasta te facea sa suporti mai bine decât ceilalti orele L'1. ele trebuiau sa fie rezistente la munca.Personalitatile schizoide 129 terapie adecvata trebuintelor sale. o casatorie era "aranjata" de mai multa vreme de familiile cu acelasi statut. Daca erai barbat. pescari). curajos. deci nu era câtusi de putin nevoie s~-i faci logodnicului sau logodnicei dovada calitatilor tale. laolalta cu o zestre mare). Daca erai o tânara schizoida. care lucrai de unul singur sau. locuitori si ei ai satului tau. nu prea stiai cum sa raspunzi avansurilor facute de barbati.

dar studiile care sa confirme acest fapt lipsesc. cu nepasarea fata de reactiile celorlaltL cu atentia sa la meandrele propriei lumi interioare. . cu a sa viziune detasata de realitate.ois Lelord si Christophe Andre Astazi însa. În termeni de comunicare. sa-ti fie acceptat un proiect. Persoanele schizoide risca.13 O Franr. iar pe plan profesional sa vegeteze în posturi neînsemnate. Acelasi lucru s-ar putea spune si despre eroii din unele romane ale scriitorului Patrick Modiano. poate fi suspectat de a avea o personalitate schizoida. sa iei asupra ta raspunderea unei echipe. În Maon Palace. ceea ce este extrem de greu pentru unii oameni. în vacante. care nu ies din izolarea lor meditativa si schizoida decât pentru dragostea unei tinere femei care îi paraseste adesea. el prefera sa se cufunde într-o reverie schizoida. sa convingi LUt recrutor. exigentele societatii noastre sunt dure: daca vrei sa-ti seduci partenerul. mai cu seama pentru schizoizi. sa faci impresie buna. De unde si faptul ca unii schizoizi vor sa se supuna unei terapii. Personalitatile schizoide în filme si în literatura Naratorul din Strainul de Camus. sa fie izolate din punct de vedere afectiv si social. totul s-a schimbat. deci. care nu-i va preschimba în "oameni de lume". care totusi ar fi fost perfect adaptati unui alt mediu. sa vorbesti. Decât sa intre în contact cu semenii sai pentru a cere ajutor. sa intri în contact cu aceasta. sa vorbesti. la lucru. în calatorii. dar care îi va ajuta sa se mladieze situatiilor din viata de zi cu zL sa le faca fata mai bine. Viata noastra profesionala si sentimentala depinde de propria capacitate de a comunica cât mai bine cu ceilalti. ca în Villa Triste. cu conditia de a propune situatii de o dificultate gradata. Majoritatea populatiei locuieste la oras. eroul lui Paul Auster n-are bani si moare de foame în propriul apartament. la facultate. trebuie sa vorbesti. fie la scoala. iar noi întâlnim alti si alti oameni. Trebuie sa stii cum sa faci cunostinta cu o persoana sh'aina. Toate terapiile centrate pe un antrenament în vederea unei mai bune comunicari cu ceilalti îi pot probabil ajuta pe schizoizii motivati sa se schimbe.

Numai eu ptiu ca a capatat aceasta dezinvoltura în timp.Personalitatile schizoide 131 În filme. scumpi la vorba si nepasatori la admiratia femeilor si a multimii. Marc este mult mai putin locvace. îl simt pe Marc upor nemultumit. a carui marturisire ati citit-o în paginile anterioare. firepte. observându-i pe ceilalti pi ca pentru el este o cazna. îl simt mâhnit din chiar clipa în care vine acasa. De altfel. depi nu lasa deloc sa se vada. "intra în . când cina se apropie de sfârpit. Când ajungem la prietenii nOptri. Când vine pi seara cu pricina. De pilda Bronson în filmul A fost odata în Vest (1969) si Eastwood în PaIe Rider (1985). ar putea fi considerati ca fiind schizoizi "activi". sotia lui Marc. ideea ca nu putem trai ca nipte sihaptri pi ca tovarapia prietenilor îmi face placere. el se apaza în fata televizorului. Sa o ascultam pe Marine. pare sa fie un altul. Tot singuratate a îl ajuta sa se concentreze asupra acelor activitati în care se simte în largul lui. Clint Eastwood si Charles Bronson s-au specializat în acest tip de personaje impasibile. toti acei justitiari solitari si glaciali. De fiecare data când suntem invitati de prieteni la cina. Este trist pi închis în el. antrenându-se. vorbepte. Simt ca ar prefera sa stea acasa pi sa citeasca. se poarta dragut cu mine pi în timp ce eu ma aranjez. Accepta totupi invitatia fara discutie. gratie careia el se reface dupa efort. da dovada de mult umor. râde. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE SCHIZOIDE Recomandabil • Sa le respecti nevoia de singuratate Nu uitati ca pe un schizoid compania celorlalti îl oboseste mai mult decât pe noi. care îsi regleaza conturile cu cei "rai" pentru a se regasi mai apoi doar în compania calului lor. Singuratate a este oxigenul lui. Dar nu se plânge. A acceptat. Îl apreciaza cu totii pi sunt convinpi ca Marc este teribil de încântat sa fie cu ei.

Este mai degraba frumoasa.132 Fran<. dar cu o oarecare reticenta. nu zâmbeste niciodata si cred ca are putini prieteni. În acel moment pretextez ca în ziua urmatoare trebuie sa ma trezesc devreme. eu pe acela de a nu da curs prea des invitatiilor si de a pleca mai devreme decât as fi vrut. ca si cum consumase totul. amândoi facem un efort: el pe acela de a accepta o invitatie si de a juca jocul conversatiei. care o oboseau si o plictiseau teribil. Cum eu ma simt destul de surmenat. De altfel. Locuieste singura. Atunci am scutit-o de sedinte. dar nu se pune deloc în valoare. în timp. jongleaza cu diversele banci de date. A acceptat. De fapt. Într-un stil sobru. dau astfel semnalul de plecare si atunci chipul i se lumineaza iar. este o excelenta colaboratoare. îmi explica faptul ca nu-i convenea sa mearga la aceste întruniri. dar constatam ca ea nu lua cuvântul si mai ales ca nu sustinea pozitia bibliotecii noastre când ar fi fost necesar acest lucru. ca îi era greu sa se concentreze la ceea ce se discuta. Când revenea de la întruniri. Ce puteam sa mai spun? Pe de alta parte. impersonal aproape. Mai apoi am gasit în cutia de scrisori un bilet de la ea. îmi dadea o dare de seama amanuntita despre tot ce se spusese. Ea îti gaseste de îndata informatia pe care i-o ceri. ce ar mai fi oare de adaugat la sfatul nostru de a respecta nevoia de singuratate a schizoidului? • Sa le punem în situatii care sunt pe masura lor Armelle este o excelenta documentarista. directorul unei biblioteci universitare). Mare parte a timpului si-o petrece în fata calculatorului. i-am propus Armellei sa ma reprezinte la întrunirile cu alti reprezentanti ai universitatii. Marc are simtul umorului. dar în final ne întelegem bine. Dupa o asemenea marturisire. ca parerea ei era ca nu se descurca prea bine în aceasta situatie. limitând contactul cu cititorii la strictul necesar. Dar a ramas impasibila. într-un studio aflat deasupra apartamentului parintilor ei.:oisLelord si Christophe Andre regim de avarie". l\1arc îmi spune ca. compania celorlalti a început sa-i placa mai mult decât înainte. ca un catel care vede ca i se scoate lesa si ca se poate întoarce în cusca lui. Comparatia îi apartine si dupa cum vedeti. iar Armelle si-a reluat locul . Si i-am spus-o. ne spune Patrice (treizeci si opt de ani.

Din fericire. numai ca eu nu mi-am dorit niciodata asta. Mi-au placut dintotdeauna matematica ?i studiul. La ?edinte nu faceam o impresie prea buna. iar rezultatele sunt proaste. dezamageste. trebuia sa fac dari de seama. Apoi am fost numit ?ef de proiect. E un progres. câte cariere . atât pentru ea cât si pentru firma. eu îmi doream cu adevarat sa fiu inginer. i se atribuie si responsabilitati manageriale. mi s-a cerut sa supervizez o echipa de trei ingineri ?i cu toate ca aceasta ma cam istovea. Am patru colaboratori. Si aceasta ma plictisea ?i ma stresa teribil. In functii neadecvate personalitatii sale schizoidul sufera. dar cu pretul unui efort una? Dupa mine. Iata ce povesteste Luc. m-am descurcat. cercetatori toti patru. iar ?eful meu îmi dadea de înteles ca trebuie sa îmi revin.dinamica fluidelor. Ma descurcam ?i în aceasta functie. în acel moment am primit o propunere din partea unei societati straine care avea nevoie de un expert. A?a ca nu e de mirare cafusesem admis la o ?coala de inginerie vestita. colaborarea lor a fost buna. La sfâr?itul ?colii. inclusiv cu clientii. Am sfâr?it prin a face o depresie ?i a trebuit sa consult un psihiatru. nu? Situatia înfatisata de Patrice se repeta în cele mai diverse profile: o persoana schizoida apreciata pentru calitatile sale tehnice ~ste promovata. Lui Luc i-a surâs sansa de a gasi o firma la care sa poata face o cariera de expert. ?i înca repede. la vârsta mea unii dintre colegii de promotie raspund de sute de persoane. trei sferturi din timp ma ocup cu ceva ce îmi place ?i doar un sfert este dedicat unor activitati administrative. Acum ea îmi ?i zâmbe?te când ma saluM. nu mi-a fost greu sa gasesc un post într-un domeniu care ma pasiona . dar câti altii vor fi esuat. spre deosebire de multi din colegii mei care visau sa fie PDG (prepedinti-directori generali) sau mini?tri. un inginer excelent. nu eram cea mai indicata persoana pentru acel post. sa petrec ore în ?ir la ?edinte. De asta data. Dar. Desigur. Am acceptat imediat. Dupa doi ani. care era sa devina victima unui "accident de cariera". eram în contact cu mai multe echipe diferite.Personalitatile schizoide 133 în fata calculatorului.

La s. Gândirea schizoizilor este ampla s.ica nu trebuie confundat nivelul calificarii cu competenta manageriala. Dar v-ati gândit la toti cei care va obosesc tocmai pentru ca vorbesc prea mult? Nu v-a agasat niciodata faptul ca lffi coleg de birou staruie sa va povesteasca cum s.coala este acel gen de baiat care nu se arata interesat de fete.teptase ca ei sa faca dovada unor însus. de a descoperi o lume fascinanta. poate dezvalui uneori comori de prospetire s. Si daca veti dovedi îndeajuns de multa rabdare s.ila imaginatie. des. Respectati-i momentele de tacere. aratându-i ca îl ascultati.ioriginala. ca un cadou rar pe care-l ofera doar câtorva privilegiati.iri manageriale pe care nu le aveau? Atentie. care au s. ci încurajati-l sa vorbeasca.edinta . Propuneti-i o tema de care sa fie interesat. • Sa le apreciem calitatile ascunse Este evident ca schizoidul nu este prea locvace. tocmai pentru ca ei apeleaza la visare s.13 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre vor fi fost ratate doar pentru ca se as. anecdotele lui despre toti cei pe care-i cunoas. în timp ce aveati o treaba urgenta de terminat? Ori prietena care-s.or în "contratimp".ansa de a auzi lucruri originale.ipoezie. dar într-un mediu care sa îi convina). glumele. care va oboseste cu întrebarile. veti avea s.te? Ori aceia care tot prelungsc o s. ci doar ca posibilitatile lor în acest domeniu trebuie evaluate cu mare atentie s. dar care scrie pe ascuns lungi poeme de dragoste.i i-ati dat de înteles ca ati cam dori sa puneti capat discutiei? Ori acest mesean juvenil.iatentie. Daca vreti sa aveti acces la toate aceste comori. nu vrem sa spunem ca persoanele schizoide nu ar fi în stare sa conduca o echipa (de altfel.tiut sa-I faca sa se simta bine. des. unei iubite imaginare uneori.i-apetrecut week-end-ul.i descarca sufletul la telefon. iar sensibilitatea lor. care contrasteaza vadit cu aparenta sa rezerva.i us. Luc poate face asta. nu va obligati scmzoidul preferat sa faca prea multa conversatie. • Sa le observam lumea interioara Schizoidul are o lume interioara bogata.

Vizitasem Nordul Italiei pi. Când exclamal1l cu însufletire: "E minunat!". M-a privit în cele din urma pi mi-a zis: "Va trebui sa plecam". sa glumeasca. Când aveti nevoie de putin ragaz. de pescuit. în fata peisajelor care ni se înfatipau. Cum ptiam ca acel unchi fusese ca un tata pentru el. mai ales. schizoidul este cea mai nimerita persoana. careia îi placea. personalitatile schizoide sunt un bun auditoriu tocmai pentru ca nu prea vorbesc tii nu prea întrerup.te pentru a va concentra. Cu ochii plini de lacrimi. Ast- . N erecoman da bil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice A. În voiajul de nunta. de calatorie. nu spunea nimic! Parea ca resimte placere când faceam dragoste dar.Personalitatile schizoide 135 numai pentru ca nu se satura sa se auda vorbind? Este tocmai ceea ce nu vi se va întâmpla daca va aflati în compania unui schizoid. • Sa le obligam la prea multa conversatie Pentru unii.a cum zadarnic a. Gânditi-va la el ca la un tovara. nu-l auzeam spunând un cuvânt tandru. eu eram distrusa. eu ma tot extaziam. iar eu sunt mai putin exigenta cu el. În prezenta lui puteti tacea! Caci nu exista riscul de a fi întrerup ti.. la hotel a sosit o telegrama care ne ammta moartea unuia din unchii lui. Acum sunt pi momente când glumim împreuna. ca sa-i descopar calitatile.. tot zadarnic este sa-i ceri schizoidului sa manifeste emotii de bucurie sau de mânie. Cu el puteti avea un week-end de studiu tii lectura.tepti ca un automobil obi. mai rau.. Mi-a trebuit ceva timp sa ma obipnuiesc cu el. sotul meu raspundea pe un ton neutru "Da!" sau. de putina lini. N-a spus nimic.. începusem sa cred ca vom epua curând în casnicia noastra. volubila.. oarecum emotiva pi care putea încerca pi exterioriza atât bucuria. cât pi tristetea. cu faptul ca nu îpi exterioriza sentimentele pi. el s-a mai schimbat. Câteva zile mai târziu.nuit sa se comporte ca un automobil sport. Eram o tânara deschisa. îl priveam în timp ce recitea telegrama. De altfel. ca la un coechipier într-o croaziera. când eu ma ghemuiam în bratele lui.

Credeam ca n-o interesez si atunci vorbeam înca mai mult. unde tocmai vazusem filmul Omul care aduce ploaia. când ieseam de la cinema. mimica. Daca ar fi însa atenti la interlocutorul lor. fara voia lor. ea nu are nimic împotriva ca eu sa îmi petrec o seara-doua pe saptamâna cu prietenii. si în finalmi-a zis: "Când vad un film. Eu ma pornisem sa fac unele comentarii despre film. Iata un sfat bun. Munceste mult. de glume. • Sa le lasam sa se izoleze complet Lasat în voia înclinatiei sale naturale spre singuratate. Sotia mea este contabila. ma impresionase tacerea ei. atitudinea. Acum unul-doua decenii. încercati sa va detasati un pic de ceea ce îi spuneti si sa-i observati reactiile non verb ale . Si este ceea ce se cheama "o fata serioasa". rareori se întâmpla sa vorbim zece minute în sir. Cât priveste persoana schizoida.. ca între barbati. laboratoarele de cercetare erau uneori salasul unor cercetatori . ea ma privea fara sa-mi spuna mare lucru. Atunci. acesti limbuti ar observa semne de oboseala ori de plictiseala. dezlegând cuvinte încrucisate. este o mama buna pentru cei doi copii ai nostri. valabil nu doar în cazul schizoizilor: când vorbiti cu cineva. schizoidul ar putea ajunge un pustnic. când am chef de vorba." Dintr-o data am realizat ca în vremea din urma vorbisem cam prea mult. personalitatile schizoide vor atrage uneori oameni domici sa se descarce. iar vocea îi este mereu egala. îi spuneam tot soiul de povesti.. fara vreun efect. al carui sonor îl da la minimum. agricultor). ramâne în fata televizorului.136 Fran<. în felul acesta veti sesiza de îndata ca începeti sa va plictisiti. De altfel. ea însa nu. ma întâlnesc cu prietenii mei si petrecem unele seri asa. Pe vremea când o curtam. Singura problema este ca eu sunt mai curând un causeur.privirea. decât sa vorbesc. însa. Odata. Eu îi spuneam câte în luna si în stele. ne povesteste Germain (patruzeci si doi de ani. dar ea nu raspundea. fara a fi întrerupti si care le vor tot vorbi . Dar m-am obisnuit si. Uneori puteti afla mult mai multe despre el decât din rasplillsul pe care vi-l da.ois Lelord si Christophe Andre fel. prefer sa ma gândesc la el. Chiar si astazi. am reusit sa pricep.

Mai stimulativ. daca cunoasteti un schizoid. precum sotul Carolei. invitati-l. . când el venea sa se intereseze personal de stadiul cercetarilor. Nu vorbeau decât cu secretara lor si numai când aceasta îi întreba ceva sau cu directorul. treptat au facut sa dispara aceasta speta de cercetator (care mai poate fi gasit si azi în unele organisme de stat cu regim special) sau au facut ca schizoizii cei mai adaptabili sa comunice cu semenii lor gratie unui mediu mai stimulativ. • Sa le lasam sa se izoleze complet. apreciem calitatile ascunse. Daca va este sot sau sotie: consimtiti sa va ocupati dumneavoastra de viata sociala a cuplului. nu-l obositi cu lill exces de prezenta sau de conversatie. punem în situatii care sunt pe masura lor. Nerecomandabil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice. observam lumea interioara. Exigentele cercetarii moderne. iar acest antrenament va face ca el sa-si resimta viata sociala ca mai putin obositoare. singura lor iesire în cursul unei zile. încercati sa-I aduceti la întruniri. Deci. vizitati-l doar din când în când. • Sa le obligam la prea multa conversatie. Astfel îl veti ajuta sa-si pastreze capacitatile relationale. acestia simplificasera exigentele vietii cotidiene ramânând în papuci chiar si atunci când mergeau sa bea o cafea. caci un laborator de cercetare este si un loc în care se respecta momentele de liniste si singuratate. dar nu foarte. în primul exemplu al c:. întreprinsa cel mai adesea de echipe aflate într-o colaborare-competitie.c':Ostui capitol.Personalitatile schizoide 137 care chiar dormeau acolo. de la un capat la altul al lumii. Cum sa ne purtam cu personalitatile schizoide Recomandabil • • • • Sa le Sa le Sa le Sa le respectam nevoia de singuratate.

în loc sa tot mer- geti la el. Chiarîmi plac maseoboseste. sarbatori nevoia de decâtsinta mai celorlalti.se 4.ois Lelord si Christophe Andre Daca va este patron: trimiteti-i note scrise.a aceasîncânta. Daca va este coleg sau colaborator: decât sa-I împingeti sa ajunga un prost manager. reacti2.Daca prietenii 1 I . ce nu oi Aveti trasaturi de personalitate schizoida? I FALS ~ I I I I 1. Nu activitati capul 6. În timpulmult activitatile fide pentru nuliber 7. Iasati-1 sa fie un bun expert. în compania . ADEVARAT I 5. altceva. a-mi o lapetrecuta Dupa ma celorlalti.zisimt aniversarea.138 Fran<. Mi se si în preaam castrâng cugrup. Uneori reproseazapot întelege solitare. ma ile gândesc fi gur(a). compania as altora mi 10.

Aceasta a ajuns un subiect de gluma pentru o întreaga echipa. dupa vreo doua zile vezi totu~i cum el digerase informatia pe care te straduise~i sa i-o strecori ~ise comporta ca ~i cum ar fi fost de acord întru totul. 1mi punea întrebari.VII Comportamentele de Tip A Iataarturisirea lui Norbert. Atunci argumenteaza pâna când celalalt renunta la propria pozitie. . el te întrerupe. Dimineata vine primul. ma în~elasem. De vreo doua-trei ori s-a cam pripit. Ei bine. de îndata ia o decizie care adesea se dovede~te a fi buna. acel neastâmpar. de la bun început. erorile care ne-au costat mult ar fi fost evitate. ca ~i trecea la cealalta. ca ma primise numai de forma. Nu-i place sa fie contrazis. uneori se întâmpla ca el sa sfâr~eascafraza începuta de tine. noi îl respectam. înca de la interviul pentru angajare mi-am dat seama ca patronul meu era un tip dificil. dar nu a~tepta raspunsul la una. anm gajat al unei companii de telecomunicatii. A~a ca am crezut ca era decis sa nu ma angajeze. caci atunci când vorbe~ti ceva mai mult. iar impresia mea era ca îl fac sa-~i piarda vrernea. treizeci si sase de ani. caci trebuie spus ca are o activitate debordanta de-a dreptul. 1n schimb. Vizitele prin birouri le face în mare graba. Totu~i. Parea grabit. La ~edinte este ~i mai rau. erau constante ale firii sale. el m-a acceptat! Am înteles mai apoi ca acea graba. Când i se prezinta o problema. Daca ar fi chibzuit ceva mai mult. nerabdator. toata ziua are numeroase întâlniri si ~edinte ~i pleaca acasa seara târziu.

dar într-atât de înversunat.. Nu stiu cum îl suporta sotia lui. aflat parca într-o permanenta alerta. face critici jignitoare. chiar si atunci când o atitudine mai ponderata i-ar servi mai bine. Ei bine. care se face simtit fie când este vorba de o discutie în care sa aiba câstig de cauza. încât a facut o întindere musculara. Nici în week-end nu se poate relaxa. cu programul pe care îl are. ne suprasolicita si vrea ca noi toti sa lucram în acelasi ritm cu el.14 O Fran<. patronul lui Luc pare sa se lupte cu timpul. nu prea sta pe acasa. de a-i dojeni când i se pare ca nu sunt îndeajuns de operativi. Dar poate ca acasa este mai calm. cu zile de lucru ce seamana unor curse contra cronometru. fie de o partida de tenis care nu are o miza importanta. Odata a bagat de seama ca secretara îi adusese alt dosar decât cel de care avea nevoie. unul.oisLelord si Christophe Andre Nu este un tip rau. Caci are tendinta de a-i întrerupe. În acele zile poate deveni odios de-a dreptul. Vesnic se simte în competitie. În orice caz. Îmi amintesc ca anul trecut ne aflam într-un loc de vis cu prilejul unui seminar rezidential. S-ar fi zis ca era în joc propria cariera! Evident. s-a stapânit si Il-a spus nimic. Am vazut ca literalmente nu mai putea respira de furie. nu am chef sa ajung la spital! CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PATRONUL LUI LUC? Vesnic grabit. Dar eu. nu poate altfel. Relatiile lui cu ceilalti nu sunt deloc simple. S-ar putea spune ca el îi percepe pe ceilalti ca fiind obstacole în cursa lui împotriva timpului. Aceasta percepere a interlocutorilor sai ca obstacole sau concurenti face ca el sa se afle adesea într-un soi de lupta cu ceilalti. Sunt zile când este atât de grabit si nervos încât preferam sa nu-i iesim în cale. are un simt al competitiei înnascut. se pare ca patronul lui Luc nu poate sa nu îsi mobilizeze întreaga energie când are de atins un obiectiv: sa con- . În apropiere era si un teren de tenis. dar cum erau defata clienti. când comit erori care-i încurca planurile. În fine. fapt vizibil chiar si atunci când face eforturi sa se stapâneasca. a început o partida de tenis cu directorul comercial de la export. Pe de alta parte. dar se enerueaza repede. îngrijorat.

iar activitatile din timpul liber devin tot atâtea sarcini cu un scop bine determinat. chibzuiesc )li lucreaza pe îndelete.Comportamentele de Tip A 141 vinga un client. iar la cealalta extrema comportamentele de Tip B5. caci mass-media ne înfati)leaza doar comportamentul public al oamenilor politici. ori sa câ)ltige o partida de tenis. cu nota maxima. Cei din B5 sunt calmi. nu )li activitatile lor cotidiene). preocupat sa mearga totul mai repede. Iar Raymond Barre vade)lte în public comportamente de Tip B5. Lupta împotriva timpului. fata de încetineala altora. • Simtul competitiei: î)li dore)lte sa "câ)ltige" pâna )liîn situatii de viata anodine. sa conduca o )ledinta. pune suflet în tot ce face. a celorlalti. mare implicare în actiune: patronul lui Luc are caracteristicile unui comportament de tip A. nu în:::ape îndoiala ca ar intra în categoria Al. Î)'i asculta cu atentie interlocutorul. sa faca cât mai multe într-un timp limitat. Tabelul urmator constituie o încercare de a plasa câteva personaje celebre pe axa A-B: COMPORTAMENTE DE TIP A COMPORTAMENTE DE TIP B Louis de Funes Bourvil . sa ajunga la timp. preocupat de exactitate. în conversatie de pilda. rareori se simt presati de timp. Iar colaboratorii sai sunt frapati de adânca implicare a acestuia în actiune. îndeajuns de bine conturata care. ori în sporturiIe practicate în timpul liber. daca ar fi supusa unor teste. • Implicare în actiune: munce)lte enorm. Patronul lui Luc este o personalitate de Tip A. Daca luam exemple de oameni politici (care exemple nu sunt neaparat exacte. opusul comportamentului de Tip A. Comportamentul • de Tip A Lupta împotriva timpului: febril. am putea presupune ca Alain Juppe este un Tip Al. Orice persoana poate fi clasata în functie de o gradatie care începe de la Al: la o extrema se afla comportamentele de Tip A.

Oricare ar fi acel eveniment.1 42 Franc. The Guilford Press. Ethel Roskies1. care lucreaza ca supraveghetoare într-un spital. În fine. Stress Management and the Healthy Type A. O psihologa canadiana. orice conflict este un adevarat razboi nuclear. Ne mobilizam cu totii când este in joc o miza importanta.. sa comand materiale. zilele mele de lucru sunt interminabile. Sa o ascultam pe Arielle.oisLelord si Christophe Al1dre Gaston Lagaffe Averell Dalton Senor Olivera Colombo Mickey De Mesmaeker Joe Dalton Generalul Alcazar Rock Hunter Donald CUM PERCEPE TIPUL A LUMEA? Pentru Tipul A orice eveniment (fapt) din viata cotidiana constituie o provocare: caci el vrea sa aiba orice situatie sub control. Ca tot personalul de altfel. vizite. cincizeci si doi de ani. sa fiu atenta la cererile medicilor si ale administratiei. Roskies. 1987. sunt într-o vesnica tensiune. ma mai ocup si de acele probleme încurcate de plasament în urma unei spitalizari. sa încerc sa rezolv si acele probleme omenesti ce se ivesc în rândul echipei de infirmiere. sa fac astfel încât rotatiile de personal sa nu afecteze calitatea îngrijirilor medicale. Altii în locul meu repede s-ar 1 E. . numai ca pentru Tipul A orice miza este importanta. Ma împart între sedinte. urgente si sunt vesnic într-o criza di timp. fie ca este vorba de a discuta un contract insemnat ori factura data de proprietarul garajului sau. face urmatoarea comparatie pentru a rezuma aceasta trasatura de caracter: "Pentru tipul A. Deviza Tipului A ar put~a fi: «Trebuie sa controlez orice situatie» sau «Trebuie sa izbândesc în tot ce intreprind»". de buget. iar eu nu am nici macar un minut pentru mine. Trebuie sa ma ocup de problemele administrative. el îsi mobilizeaza de îndata toate fortele. munca administrativa. New York. care sunt uneori contradictorii.

Ariene nu se însala. Obi~nu iese sa fac doua lucruri deodata. Dar pentru mine stresul este chiar viata mea! Când îsi defineste starea de alerta ca fiind un udopantU pentru ea. devin iritabila! Suport greu ~edintele care se prelungesc câta vreme mie nu-mi ies din minte toate câte am de facut ~i atunci îi întrerup pe ceilalti. caci în acest fel majoritatea echipei lucreaza în ritmul meu. Dar ce credea Ariene? Ea îsi pretuieste propria munca. În orice caz. Pe de alta parte. cele carora stilul meu de lucru li se pare infernal î~i cer transferul. Nu cumva Ariene pretinde de la ea prea mult? Care din cei doi are dreptate: sotul ei. sau Ariene care considera ca stresul este viata ei? Si apoi. ce este stresul? . sau parcurg coridoarele spitalului citind o nota. Si a~a este cel mai bine. Adevarul este ca seara ma simt din ce în ce mai obosita ~i ca dispozitia mea nu este dintre cele mai bune. face mai multe lucruri odata. Sotul meu spune ca sunt prea stresata. Seful spitalului m-a poreclit "tornada alba". istovita. "Lini~te-te putin". Cred ca nu mai am tonusul de acum câtiva ani. sau când mi se pare ca ceilalti nu sunt îndeajuns de operativi. dar realizeaza ca se oboseste din ce în ce mai mult. dar în clipa în care sunt în întârziere.Comportamentele de Tip A 143 simti descurajati. E nostim! Mi-ar placea sa-I vad lucrând într-un spital în care cea mai mica eroare de organizare poate avea consecinte catastrofice. dar sotul meu este de parere ca la vârsta mea ar trebui sa ma domolesc. Când vine acasa. îmi spune el. ea are si alte trasaturi comportamentale de tip A: face totul într-un timp alert. Nu încape îndoiala ca seful ei trebuie sa fie încântat ca are o asemenea colaboratoare. se implica total în ceea ce face. Si m-am deprins sa fiu din ce în ce mai rapida. care gaseste ca-i prea stresata. Întotdeauna am Junctionat" în felul acesta. neramânând în spital prea mult. scriu un raport în timp ce ~i ascult ce-mi spune cineva. dar acest ritm este ca un drog pentru mine. fapt repro~at de infirmiere. sotul ei este cel care îi îndura proasta dispozitie. se impacienteaza usor. Totul este bine câta vreme eu simt ca stapânesc situatia.

193-202. prins într-un ambuteiaj. timpul care a mai ramas pâna la întâlnire. când grabim pasul pentru a ajunge la timp la o întâlnire. zece kilometri de strabatut ~i nici un taxi disponibil) reactia de stres va fi mai puternica ~i se va manifesta ~i pe plan fiziologic. Ei bine. (1993). Uitându-ne la ceas noi am facut o dubla evaluare. pp. . mai ales adrenalina. L'Encephale. 19. va mari glicemia pentru ca mu~chilor no~tri sa le poata fi u~or furnizata glucoza disponibila. Daca distanta între exigentele mediului înconjurator ~i posibilitatile noastre ni se pare prea mare (de pilda n-au mai ramas decât zece minute pâna la ora la care avem stabilita o întâlnire importanta. De pilda. În cazul de mai sus (exemplul cu întâlnirea). aceea~i reactie se va produce. va face ca vasele sangvine ale pielii ~i viscerelor sa se contracte pentru ca sângele sa fie dirijat spre mu~chi ~i spre creier. distanta pe care o mai avem de strabatut (cerintele mediului înconjurator) ~i propria putinta de a merge mai repede ori de a gasi un mijloc de transport mai rapid (posibilitatile noastre). Si acum sa ne imaginam aceea~i situatie (întâlnirea). În aceasta reactie pot fi distinse trei elemente2: Componenta psihologica. Componenta fiziologica.1 44 Fran<. avem o reactie de stres. dar sa zicem ca de asta data va aflati la volanul ma~inii. organismul nostru va secreta diferiti hormoni. Vedem cum reactia de stres este fireasca ~iutila: ne pregate~te în vederea adaptarii la o situatie dificila.ois Lelord ~i Christophe Andre SCURTA DIGRESIUNE DESPRE STRES Stresul este o reactie fireasca a organismului nostru care survine ori de câte ori trebuie sa facem un efort pentru a ne adapta unei situatii. "Stress et approche cognitivo-comportementale. U~geron. Vom grabi pasul ori vom începe sa alergam chiar. Componenta comportamentala. va veti simti inima întetin2 P. Toate aceste reactii fiziologice ne pregatesc în vederea unui efort fizic. Adrenalina ne va accelera bataile inimii ~ifrecventa respiratorie.

Daca nu sunteti absolut deloc stresati (stapâniti bine subiectul ?i apoi miza nici nu este prea mare).noradrenalina . În aceste conditii. Pentru ace?ti stramo?i ai no?tri principalele surse de stres erau conflictele cu vreun rival. pregatirea pentru efort fizic este inutila. fuga din fata unui pradator sau catastrofele naturale. adica ai acelora care au alergat mai repede sau au lovit mai puternic.actioneaza ?i asupra psihicului: amplifica o stare de alerta. pentru a ne ajuta sa supravietuim într-un mediu primitiv. contractia mu?chilor nu va debloca circulatia. daca . facilitat de chiar reactia de stres. De ce? APEL LA EVOLUTIE Reactia de stres vine din negura timpurilor. Nu veti atinge o performanta prea mare daca reactia de stres este redusa. adrenalina ?i ruda ei . sa încerci sa repari un aparat stricat . Sa luam alt exemplu. Invers. Totu?i.iata tot atâtea situatii în care efortul fizic este practic inutil. sa faceti unele omisiuni din lipsa de atentie. Totu?i. sa faci o buna impresie la interviul de angajare. iar raspunsurile la întrebari sa fie confuze. gratie unei mai mari secretii de adrenalina. o parte a reactiei de stres este practic inadecvata. Noi suntem descendentii celor ce au supravietuit. la citadini. Dar s-a produs aceea?i reactie de stres. aceasta reactie a fost fasonata de selectia naturala. primatele. precum incendiile sau inundatiile.Comportamentele de Tip A 145 du-?i bataile ?i mu?chii contractându-se. ceea ce poate fi util când e?ti pus în situatia de a face urgent un lucru ori de a face fata unui interlocutor dificil. diminueaza timpul de reactie. mare parte a situatiilor de stres cu care ne confruntam nu necesita efort fizic însemnat. Azi însa. daca va aflati în ma?ina. Sa treci un examen. A face fata tuturor acestor situatii necesita un efort fizic considerabil. riscati sa nu va mobilizati îndeajuns. Prezenta ?i la stramo?ii no?tri. precum fuga sau lupta. Sa zicem ca trebuie sa faceti o scurta expunere în fata unei asistente ?i sa raspundeti apoi la întrebari.

inima va bate ceva mai tare. este un dezastru" sau "Au vazut cu totii ca am tracl/. Raportul dintre calitatea performantei si intensitatea reactiei de stres poate fi reprezentat prin urmatoarea curba: Performanta Stres optimal Intensitatea reactiei de stres Curba performanta-stress Yerkes-Dodson Prin urmare. acest nivel depinde de tipul si de durata sarcinii pe care o aveti de îndeplinit).146 Franc. exista o zona de stres optim care va mobilizeaza cel mai bine pentru reusita (desigur. auditoriul este exigent. riscati sa aveti toate simptomele tracului (palpitatii. palme umede. o reactie de stres prea puternica va va afecta performanta.lapsusl/. spasme în gât). mizati enorm pe faptul ca lucrurile sa iasa bine).ois Lelord si Christophe Andre reactia de stres este mult prea puternica (nu stapâniti subiectul. riscati sa va bâlbâiti. care reprezinta de fapt componenta fiziologica a reactiei de stres. Cum va puteti închipui. riscati sa fiti anxios. La acest nivel de stres sunteti complet mobilizati spre scopul care consta în reusit a expunerii. . sa aveti un . Pe plan comportamental. Altfel spus. iar raspunsurile la întrebari sa sune jalnic. exista o reactie de stres intermediara: sunteti usor tensionat. iar prin minte sa va treaca gânduri gen: "Daca ma bâlbâi..

. Dupa expunere. reactiile de stres de Tipul A sunt mult mai prelungite si mai frecvente decât media. Dar. cu cât înainteaza în vârsta. Ajunsi la acest nivel de reactie la stres. va aparea oboseala.1989. Aceasta experienta arata ca trebuie sa se evite sa fie suprastresat un Tip A. de R. cei de Tipul A au început sa comita mai multe erori decât cei de Tipul B. Experimentdescrisîn L'Illusion OdileJacob. ceea ce nu se va resimti câta vreme este tânar si în forma. Si atunci s-a constatat ca la Tipul A frecventa cardiaca.Comportamentele de Tip A 147 Aceasta reactie de stres are si un pret energetic si se impune respectarea fazei de recuperare. dar Tipul A? ÎNTOARCERE LA TIPUL A Ei bine. Foarte bine. 201-202. Si iata una: unor persoane de Tip A si Tip B li s-a propus un joc video în care sa joace de fiecare data împotriva unui jucator de tipul opus. Numeroase studii au avut ca obiect reactiile fiziologice ale Tipului A confruntat cu o situatie de un grad de stres moc€rat.• 3 Exces de implicare. Dantzer. Iar în cazul Tipului A acestea cresteau mai mult daca în timpul jocului adversarul se distra facând tot soiul de remarci ironice ("Nu mai dormi! Spune!"). presiunea arteriala si nivelul adrenalinei din sânge erau mai mari decât la Tipul B. veti simti nevoia unei conversatii destinse sau a unei izolari pentru a recupera în liniste. cu atât el risca "supraîncalzirea". pp. psychosomatique. Dar daca reactia voastra de stres se prelungeste sau se repeta prea des. iar performantele lor nu erau din cele mai bune3. veti spune.Paris. caci se suprastreseaza îndeajuns de mult singur. Avantaj ele si riscurile de a fi un Tip A AVANTAJELE TIPULUI A RISCURILE TIPULUI A • Implicat în actiune. Deseori Tipul A nu respecta faza de recuperare.

sedentarism). din Cariera Sacrificarea cariera Îi este greu rapida. Rossenman et colI.. se suprastreseaza si risca probleme de sanatate. 5 T. "Coronary Heart Disease in the Westem Collaborative Group Study.Riscul unor probleme coronariene (anghina pectorala si infarct) este dublu4 la tipul A. ."Antagonistic Hostility as a Predictor of Coronary Heart Disease in the Multiple Risk Factor Intervention Trial".urinta5. factorul de risc cardiac sporeste. de stres ritmul. ca Energic.Riscul este si mai mare în cazul celor ostili dintre cei de Tipul A si care se enerveaza cu u~. dar si pentru sine! Caci se surmeneaza. . sa pricina urmare Combativ. 1975. Risca Promovare Antipatizat Pentrusa dedevietii din exces un implicare. cauzate Productiv. pentru colaboratorii lui. 514-522. excesiv. de Ambitios. Psychosomatic Medicine. kilograme în exces. .Corelat cu alti factori de risc (tutun. Rezultatele acestor studii concordau. probleme sanatate sau de • Parcurgând acest tabel veti întelege de ce am ales si Tipul A în aceasta carte despre personalitatile dificile.1 48 Fran<.ois Lelord si Christophe Andre Mobilizator. 872-877. Journal of the American Psychological Association. Final Follow-Up Experience of 8 1/2 Years".pentrueste descurajant. unor conflicte. Studii epidemiologice internationale au urmarit comportamentului Tipului A de-a lungul mai multor ani. stagneze "slabeasca" a Apreciatceilaltisanatate II autoritarism ului sau. comparativ cu Tipul B. conjugale.. pentru familie. pp. colesterol.51.Dembrovski et colI. 233. Excesiv Probleme II Accidentreusita. hipertensiune. Tipul A poate fi dificil pentru ceilalti. pp. .maifamiliale. 4 R.M. 1989.deconflictual.

exercitii fizice regulate . pp.un regim alimentar echilibrat .renuntarea la fumat .Comportamentele de Tip A 149 Aceste probleme de sanatate ale Tipului A au retinut atentia unor prestigioase institutii nord-americane6. Geneva. 6 Rapport 1993 du Bureau international du Travail. firma va fi afectata atât în privinta productivitatii. dar în clipa în care vor face un infarct. 73-87. 5. Respectivele in" stitutii au deci tot interesul sa depisteze Tipurile A si sa le propuna un program de gestiune a stresului si de reducere a altor factori de risc cardio-vascular. caci acesti angajati sunt asigura ti la companii priva te. cât si în ceea ce priveste cheltuielile de sanatate. chap. Angajatii lor de Tip A. Elemente obisnuite ale programelor de gestiune a stresului si scopul acestora TEHNICA PROPUSA OBIECTIV • Relaxarea • Antrenament în vederea comunicarii • Analiza unora din convingerile Tipului A • Atenuarea componentei fiziologice a reactiei de stres. iar pretul asigurarilor si amenzile sunt platite de firma.desfasurarea cu regularitate a anumitor activitati în aer liber. . deprinderea recuperarii în urma unui efort • Diminuarea comportamentelor agresive • Sa învete sa relativizeze si sa se dezimplice • În beneficiul propriei • Sporirea rezistentei la stres si diminuarea altor factori sanatati îndemnul la: de risc cardio-vascular . "Le stress au travail". fara îndoiala ca sunt operativi.

cât ~i în durata acestora (~edinte regulate timp de mai multe luni. deci douasprezece ~edinte. felul meu de a comunica cu ceilalti. care a decis sa se supuna unui program de gestiune a stresului propus chiar de firma la care lucra. Sa-I ascultam pe Serge. adaptat unor oameni extrem de ocupati: timp de ?ase luni o ?edinta individuala de doua ore la fiecare cincisprezece zile. De altfel. mi-a dat sa completez ni?te chestionare despre: semnele mele de stres. De câtava vreme cel ce se ocupa de problema resurselor umane era din ce în ce mai preocupat de chestiunea stresului la lucru. sotia Îmi repro?eaza ca sunt din ce în ce mai iritabil. propriul meu stil de viata.oisLelord ~i Christophe Andre Programele ce pot fi propuse Tipului A sunt. Angajatii firmei au un tum-over (randament) considerabil. Si aceasta m-a ajutat sa con~tientizez anumite lucruri: ceilalti ma enervau extrem de des. Directorul de resurse umane ne-a înmânat o nota în care ne recomanda un cabinet care oferea consultanta pe teme de tratare a stresului. eu izbucnesc îndata. apoi timp de alte doua luni alte doua ~edinte de "rapel". ceea ce este indiciul unui stres excesiv. cum ma raportez la timp. Mai ales ca programul pe care-l propunea era realist. daca fiul meu întârzie la masa. deci. Directorul nostru financiar a avut un concediu de boala de mai multe luni din pricina unui infarct.. sa capete noi deprinderi durabile. dar eu aveam tendin- . TeluI lor comun este acela de a ajuta o persoana de Tip A sa-~i faca un program personal de gestiune a stresului. stagiu rezidential de câteva zile). Chiar de la prima ~edinta. În ultima vreme aveam insomnii ?i adesea soseam la birou obosit dupa o noapte de nesomn. Eu însumi am migrene ?i am înghitit tot soiul de medicamente recomandate de mai multi medici fara vreun rezultat însa. Felul de a proceda al consultantului mi-a placut de îndata: porneam de la situatii stresante concrete cu care ma confruntasem în intervalul dintre ~edinte ~i le analizam împreuna. patruzeci ~i trei de ani. lunar de asta data. Ideea mi-a parut buna ?i am actionat numaidecât. tensionat ?i trebuie sii recunosc ca acasa ma enervez de cele mai multe ori din pricina unor lucruri marunte: daca fiica mea vorbe?te la telefon prea mult. Aceste programe pot fi practicate în ~edinte individuale ori de grup.15O Fran<. variate atât în privinta continutului lor (în functie de ingredientele utilizate). deci patrusprezece ~edinte în total.

a?a ca programul meu este supraîncarcat. Numai ca în acest fel. dar pâna?i aceasta devenise stresant. Înainte. Analizând împreuna cu el situatiile de la lucru.Comportamentele de Tip A 1 51 ta fie de a ma stapâni." . exprimându-mi deschis punctul de vedere ?i criticând comportamentul." Daca vad ca este deja stresata. dar este importanta pentru mine. pentTll micile mele dorinte ?i placeri. Consultantul m-a ajutat sa fac o lista a acelor chestiuni care ar puteafi delegate. Slujba ?i viata de familie îmi ocupau întreg timpul. Caci altfel pierd o gramada de timp. caci ma straduiam sa ma mentin la nivelul de acum zece ani. nici inhibata. de a nu starui. Putin câte putin. Acum însa îi spun: "A? prefera sa îmi aranjati în ordine dosarele. În saptamânile ce au urmat am pus la punct un program personal de gestiune a stresului. el mi-a aratat cum ma pot relaxa în doar câteva minute. El mi-a explicat ca ambele atitudini constituiau factori de stres importanti. am jucat apoi roluri în care el tinea locul câte unuia dintre interlocutorii mei obi?nuiti. aveam impresia ca eu a? rezolva mult mai bine totul. perfectionism care ma împiedica sa deleg unele atributii. sa încerc sa comunic cu ei într-o maniera ferma.Sa practic delega rea unor atributii. mai adaug: "Stiu ca aveti multe treburi pe cap ?i aceasta este una în plus. centrat pe patru obiective: . nici agresiva. fie de a exploda. exceptând cele doua ore de tenis pe saptamâna. De la prima ?edinta. fara sa izbutesc însa. ceea ce m-a facut sa cuget la peifectionismulmeu. ?i perfectionismul meu a ie?it la iveala. . ca ?i pentru acele alte sarcini ce îmi revin este mult mai scurt. când asistenta mea nu-mi aranja dosarele în ordinea cuvenita. Am mai realizat ca erau multi ani de când nu-mi mai facusem timp pentru mine. slujindu-ma . timpul care îmi ramâne pentru reflexii. nu-i spuneam nimic de cele mai multe ori. caci ?tiam ca are multe de facut ?i nu voiam sa o stresez cu lucruri manmte.De câte ori ma enerveaza ceilalti.Sporirea propriei rezistente la stres. am deprins cum sa fac critici. dar într-un mod mai eficient. Întotdeauna mi-a fost greu sa las unele lucruri pe seama altora. caci ei nu aveau suficienta experienta. ei îi era ciuda pe mine ?i toti erau stresati. nu persoana. pâna când într-o zi explodam: "Ce înseamna asta?! Nu mi-ati pus dosarele în ordine! Nu puteti fi atenta! Putin va pasa de munca mea!" Urmarea era ca mie îmi era ciuda pe mine. În fine.

ochii deschisi. Sunt extrem de multumit de acest program. Pentru mine. desi cariera primeaza pentru mine. ca si cea familiala îi ofera mai multe satisfactii. pp. în timp ce astept la semafor si chiar în sedinte. Iar migrenele mele s-au mai rarit. 209-223. Diverse studii au aratat ca în urma unui program bine conceput de tratare a stresului. ajutat de consultant. dar am realizat ca nu era câtusi de putin asa ceva! De fapt.25. . primase.. am ajuns sa ma pot relaxa prin numai câteva respiratii si fac lucrul acesta de mai multe ori pe zi. între doua telefoane. Serge ne înfatiseaza o experienta reusita a programului de gestiune a stresului: a izbutit sa com1. Urmarea este ca ma simt mai putin istovit când ajung acasa si mai putin iritabil. cât si pentru ei.micecu ceilalti într-o maniera mai putin stresanta atât pentru el. Behavior Therapy. astfel încât sa am mai mult ragaz pentru mine si sotia mea. sau baia într-un pârâu. tinându-mi. stapâneste si foloseste relaxarea. Comportamentele de Tip A în filme si în literatura În Întelegerea (1969) de Elia Kazan. Avansam cu pasi mici pentru a vedea cum mi-as putea planifica timpul. Kirk Douglas joaca rolul unui publicist stresat si ambitios. Dar el m-a ajutat sa realizez ca. 7 D. Serge. Înca ne aflam în aceasta faza a programului. este importanta si viata pe care ti-o organizezi în afara slujbei. cât si al tensiunii arteriale7. reactivitatea Tipului A la stres se diminua. care în urma unui accident de masina repune în chestiune tot ceea ce.15 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre de respiratie. este o adevarata ucenicie pentru a capata alte deprinderi în viata de zi cu zi. si-a reevaluat prioritatile. ale persoanelor de Tipul A.Sa reflectez asupra prioritatilor. a depasit deci acel stadiu în care faci o lista cu decizii pe care nu le respecti niciodata. Dupa un exercitiu sustinut. iar viata profesionala. uMode-Specific Impact of Relaxation Training for Hypertensive Man With Type A Behavior Pattern. Fapt confirmat atât de variatiile ritmului cardiac. 1994. pentru arivistul care era. Haaga et coll. desigur. . atunci când simt tensiunea crescându-mi. notiunea aceasta de tratare a stresului evoca tizana.

William Holden vades.teprin a birui.tepte. autoritar. care face o chestiune de onoare din a opera într-un timp record s.edintelui recent decedat. sosind mai târziu decât ati anuntat. respectati noul ragaz. . un Tip B viclean.te comportamentele unui super-Tip A s.isfârs. precizati ora la care veti ajunge. mai cu seama în cazul în care acest Tip A nu are nici cea mai mica notiune de tratare a stresului. doctorul Berg (Gerard Depardieu) este un chirurg impacientat.isimt al replicii specifice Tipului Al. se nelinis. el îsi va ocupa timpul cu o alta activitate. Astfel el se va linisti de îndata. gustul pentru risc de care da dovada îl aduce la discretia lui Charles Vanel.icare poseda acea iritabilitate s. Prin urmare. caci va regasi senzatia de a detine controlul asupra felului în care îsi foloseste timpul: asteptându-va. Dupa" ce am vazut cam cum s-ar putea ajuta Tipul A.ice ati putea face voi. cum v-ati putea comporta. Din pacate.Comportamentele de Tip A 153 Remarcabilul film al lui Robert Wise Turnul ambitiopilor (1954) descrie o lupta pentru putere între cinci conducatori ai unei mari întreprinderi de mobila pentru a-i succeda pres. În Sapte morti la ordin (1975) de Jacques Rouffio. telefonati-i pentru a-i anunta acest lucru. nu va expuneti unui alt risc de a-l pune iar sub presiune.es. Dar fiti cu bagare de seama. daca aveti de a face cu un Tip A nu îngreunati de la început situatia întârziind! Daca realizati ca nu veti izbuti sa ajungeti la întâlnire la timp. sa vedem s. CUM SA NE PURTAM CU UN TIP A Recomandabil • Sa fiti punctuali si sa-i aratati ca se poate bizui pe dumneavoastra Tipului A îi displace sa as.teste si devine iritabil daca este pus în aceasta situatie. este preferabil sa va anuntati întârziere a facând o ampla estimare a ei.

Cum activitatea de cercetare pe care acesta o desfasoara este apreciabila. care este agent comercial si este obisnuit sa negocieze cu clienti importanti. mi-a propus sa joc cu el respectiva scena. sa-i prezint un proiect de cercetare pentru ca el sa poata cauta finantare. sa sistematizez rezultatele echipei de cercetare pentru a redacta un articol. Atâta timp cât doriti sa-i mentineti o buna dispozitie. EI juca rolul patronului. Mai mult. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. la început. ma aratam ferma la început. ceea ce pe patron îl irita în cel mai înalt grad. Si atunci. altminteri relatiile voastre vor fi afectate. evitati omisiunile si lipsa de atentie. Timpul pe care îl aveam la dispozitie pentru a le îndeplini era extrem de scurt si Cllm nu cutezam sa obiectez. sustineti-l pe al vostru! Laure este o tânara doctorita. el aparea cafiind un tip autoritar si impresionant. nu prea îndrazneam sa-i spunem ca ne suprasolicita. pentru ca atunci când el staruia eu sa cedez. si apoi. prietenul meu. sfârsisem prin a ceda. dar persoane dificile adesea. Ea ne poveste~te care sunt relatiile ei cu un patron de Tip A: La început. nu reuseam sa ma achit de obligatii la timp. Am repetat de mai multe ori si. care munceste într-un ritm febril. .154 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre Amintiti-va ca Tipul A încearca în permanenta sa controleze tot ce-l înconjoara. iritabil pe cât i-l descrisesem eu. si are tendinta de a impune si celorlalti acest ritm. Asa ca îmi dadea tot felul de sarcini. Mi s-a parut ceva teribil de dificil: cum patronul însusi munceste enorm. Prietenul meu m-a sfatuit sa negociez termenele care îmi erau impuse de el. Prietenul meu era de parere ca viata mea devenise infernala. Este un om hiperactiv. lasati-l sa creada ca acest lucru îi izbuteste: faceti ceea ce ati preconizat ca veti face. în ochii unei tinere cercetatoare ca mine. nici nu stiam cum sa ma port cu patronul meu. îmi dadea si mie o multime de lucruri de facut: sa citesc si sa rezum o serie de articole. trebuia sa lucrez zi si noapte. Prietenul meu mi-a explicat care erau greselile pe care le faceam negociind: îi comunicam de îndata intervalul de timp care mi-ar fi fost necesar si care în orice caz era destui de scurt.

calma. pe domnul M. fii încercând sa-mi spuna ca pentru el era o chestiune de onoare sa nu întârzie niciodata.. simt ca are mai multa consideratie pentru mine. gâfâind. are tendinta de a-fii "umple timpul". • Sa-I ajutati sa relativizeze Tipul A are tendinta de a dramatiza orice situatie ce pres'_lpune un obiectiv de atins. îl ghiceam dupa zgomotul ufiilor trântite fii dupa pafiii ce se precipitau pe culoar. Acum s-a obifinuit fii ma întreaba chiar el cât timp consider ca mi-ar fi necesar pentru o noua lucrare. Cred ca a fost surprins fii. privindu-l drept în fata. I-am explicat ca aceasta situatie constituia un bun exemplu asupra felului în care se comporta în viata: mult prea mult stres! Am discutat împreuna despre aceasta fii am ajuns la concluzia ca: 1) Mai bine întârzie cinci-zece minute decât sa ajunga într-o asemenea stare! 2) Daca trebuia sa alerge astfel. Gerard. dar m-am tinut tare fii de asta data. am început: "Voi face acest lucru cu placere. Trebuia deci sa învete sa faca estimari mai ample asupra timpului. "Foar- . afia cum ma învatase prietenul meu. cardiolog. Mai mult. Navalea în cabinetul meu. L-am sfatuit sa anuleze macar 10% din lucrurile pe care fii le propusese sa lefaca într-o zi. Am izbutit sa obtin un termen de cincisprezece zile. Pacat ca nu ne învata aceasta la ficoala. Când patronul mi-a propus iar intervale de timp aberant de scurte." Apoi l-am lasat sa vorbeasca. un super-Tip A ce conducea o firma. În acest caz Tipul A îsi poatedeclansa o reactie de stres maxima. a încercat iar sa-mi impuna timpul care considera el ca îmi era necesar. termenul pe care îl fii voiam (defii începusem prin a-i cere trei saptamâni). cu urmatoarea ocazie. rofiu la fata. domnule. fii domnul M. fara nici un fel de menajamente fata de propriul organism. dar timpul mi se pare mult prea scurt. Iar eu am realizat ca a fiti sa negociezi este unul din cele mai importante lucruri. Când domnul M. Încercati deci sa-I faceti sa-si scoata nasul din ale lui si sa realizeze ca nu este totul chiar atât de important. sosea la spital pentru o consultatie.Comportamentele de Tip A 155 Dar acest mic antrenament m-a ajutat mult. avea un pacient. înseamna ca avea tendinta de a face estimari incorecte pentru ca îfii supraaglomera ziua în care avea fixata consultatia. Ca toti cei de Tip A.

A recunoscut "la rece" ca exagerase. Exista persoane ce vadesc comportamente de Tip A doar sub presiunea mediului înconjurator. Iar daca este deranjat de copii sau daca pe nea?teptate sosesc la noi prieteni. sa mearga cu bicicleta doua ore. î?i impune sa faca tot felul de reparatii marunte pe care vrea sa le finalizeze înainte de caderea serii. numai ca parca vad ca o sa vrea sa ia lectii de schi nautic. sau sa-I fac sa petreaca mai mult timp pe plaja. iar el se potole?te. sa tragem o raita la tara de pilda.156 Fran<. de pilda. se supara. Încetul cu încetul am izbutit sa îl antrenez ?i în activitati ce nu aveau un obiectiv anume. dupa doua-trei crize în care toata lumea urla. ei se vor relaxa si vor schimba ritmuL În vacante sau în week-end-uri îsi vor gasi timp pentru a hoinari. are un sot de Tip A care pâna si în week-end îi creeaza probleme: În timpul saptamânii. Copiii au sfâr?it prin a se revolta ?i. noi îl ironizam un pic. nu se poate împiedica sa nu-?i planifice timpul: sa se trezeasca la cutare ora. sotul meu lucreaza enorm ?i este tensionat chiar ?i în week-end. Si de atunci. caci este distras de la activitatile sale. ?i sa treaca în revista tot ce ar fi necesitat un timp lafel de scurt ca cel pe care-l estimase el cafiindu-i suficient pentru a ajunge la cabinetul meu. Germ"d lucrase la un centru cardiac de re adaptare. Dar de îndata ce li se va ivi ocazia. asa ca se deprinsese cu numerosi Tip A veniti sa-I consulte dupa un prim infarct. este mereu cu ghidul în mâna. el se enerveaza.:oisLelord si Christophe Andre te bine. mi-a zis. când suntem în vacante. . Acest exemplu pune în lumina distinctia dintre comportamentele de Tip A si ceea ce s-ar putea numi personalitati de Tip A. o mama de patruzeci si trei de ani. iar daca nu respectam o etapa pe care el o prevazuse. A sfâr?it prin a recunoa?te ca nu gândea în termeni de prioritati ?i ca pentru el totul era important. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi Marie-Laure. Mai întâi de toate. Iar în vacante se întâmpla la fel: stabile?te ce trebuie vizitat. sotul meu ?i-a reconsiderat propriul comportament. dar daca nu le voi face la timp?" I-am cerut sa-?i consulte agenda. de câte ori încearca sa ne impuna propriul lui ritm.

patronul unei curatatorii. Cum Henri este destul de autoritar ~i iritabil. Deci poate fi asociat si altor personalitati dificile: Tipul A . dar când vigoarea lor începe sa se diminueze. imediat ce aflam acest lucru. Aceste persoane pot fi calificate ca fiind personalitati de Tip A.la cald" Firea Tipului A este competitiva. nu vor nutri dorinta de a câ9tiga cu orice pret. Dar nu-l prea pot controla.personalitate anxioasa etc. precum sotul lui Marie-Laure. daca fac sport. Vedem deci ca acei Tip A nU î9i fac prea multe probleme câta vreme mai au acea energie a tineretii. de la început pâna la sfâr~it. Henri ~i cu mine suntem oarecum complementari. El este extrem de atent la tot. ~i se ocupa de acele chestiuni care pe mine ma plictisesc.personalitate narcisica. vorbindu-ne despre asociatullui. dar în acela~i timp nu trebuie nici ca ascendentullui asupra ta sa fie prea mare. Î9i vor planifica timpul 9i î9i vor fixa unele obiective chiar 9i în vacante. Tipul A . mergeam la el. Când voi îl contraziceti. el va încerca de îndata sa IIcâstige" si discutia se poate lesne încinge.Comportamentele de Tip A 157 a citi din simpla placere de a citi 9i. vrea sa controleze totul. În fine. Deseori nu se poate împiedica sa nu intervina în locul meu sau sa ia decizii fara sa ma consulte. La început.personalitate paranoica. cu orice ocazie. comportamentul de tip A define9te un mod de reactie în raport cu timpul 9i cu felul în care se savârseste controlul asupra mediului înconjurator. propriul comportament devine epuizant pentru ei. Sa-I ascultam pe Bernard. Este important ca relatiile cu propriul asociat sa fie bune. lucru care ma preocupa mai mult. ma straduiam sa-i dovedesc cât de mult gre~ise ~i sa .. de managementul întreprinderii. î9i vor induce o stare de stres în orice împrejurare. Dar alte persoane. Mai cu seama daca începeti negocierea când el este stresat de altceva. eu ma ocup îndeosebi de acel aspect uman al problemelor. Tipul A . N erecomandabil • Sa negociati cu el. un Tip A.

dar se întâmpla sa si arunce un cuvânt de spirit oarecum jignitor. Profit de un moment în care suntem amândoi ceva mai destin(ii." Astfel are ragaz sa reflecteze (ii. El se aprindea. vor ca cea mai reusita gluma sa fie spusa de ei. caci pentru ei acest dineu este un soi de competitie. atragându-Ie atentia ca iar se cred într-o situatie de competitie. Nu va lasati antrenati în acest joc ale carui reguli sunt impuse de ei: mai mult. încetul cu încetul. sa acceptati acele mize care îi motiveaza mai mult decât pe voi: sa va bata la tenis. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile Cei de Tip A vadesc adesea o manie iritanta. saptamâna trecuta am aflat ca ai decis aceasta fara sa ma consuiti (ii pe mine. ca (ii cum el ar fi avut aceasta idee de la bun început. furia sa se poate stinge pe cât de repede s-a ivit. sa schieze mai repede. abordându-l într-un moment potrivit (ii Iasându-i timp sa-(ii însu(ieasca respectiva decizie. ramânea ferm pe pozitii. De fapt. • Sa dramatizati conflictele cu el Tipul A este iritabil si irascibil adesea. sa aiba ei ultimul cuvânt. !ti propun sa reluam acest subiect luni. riscati sa pierdeti. si îi spun ceva gen: "Uite. Mai bine amuzati-va. mânia este o . l-am determinat sa faca aproape tot ce vreau eu. sa alerge mai mult ca voi. nu-i lasati sa va impuna un climat stresant.158 Fran~ois Lelord si Christophe Andre redefinesc atributiile fiecaruia dintre noi. Incetul cu încetul mi-am dat seama cum trebuia sa procedez. nu este deloc surprinzator ca Bernard este un bun manager. La un dineu de pilda. sa va bata la sah. Pentru acest Tip A. dupa semnarea unui contract important de pilda. Cu aceasta finete în a-l întelege pe celalalt. Dar poate ca n-am precizat îndeajuns de limpede care dintre noi trebuia sa o faca. Mai cu seama daca competitia va displace. Evitati. adesea. caci vor sa izbândeasca mereu. din lipsa de antrenament. iar discutia noastra se preschimba într-o sfada între surzI. sa aiba mereu câstig de cauza. Dar daca nu este atins de alte tulburari de personalitate. chiar el propune o regula care sa îmi con vina. de asemenea.

am fost bulversata. Ea îl cunoaste de vreo zece ani si stie ca atunci când are acele iesiri de mânie nu foloseste la nimic sa îl contrazica. caci nimeni nu-i obligat sa suporte la nesfârtiit accese de furie nejustificate. ca tii tristetea sau bucuria. acesta este un eveniment grav. A doua zi. fiti atenti la acetiti Tip A. A parasit încaperea. erau pe lista de prioritati. În schimb daca dumneavoastra aveti o fire mai calma tiinu va ietiiti prea repede din rabdari. furia are acela tii sens ca pentru voi. Asa ca asteapta numai sa-i treaca furia si asta trece într-adevar. într-adevar. mânia poate avea pentru voi o cu totul alta semnificatie: când va înfuriati. Când am asistat întâia oara la un astfel de acces. Sa o ascultam din nou pe Laure vorbindu-ne despre patronul ei: Întreg spitalul s-a obisnuit cu accesele de mânie ale patronului. îl privea numai. am vazut ca îsi vorbeau ca si când nu s-ar fi întâmplat nimic. Gaseam ca patronul era nedrept. Supraveghetoarea spitalului tocmai îl înstiintase ca nu putuse obtine un post suplimentar de infirmiera. perfect calma. exceptional. Poate ca nu. mai ales daca va este patron. promis totusi de administratie de mai bine de un an. apoi când el a sfârsit ce avea de zis. Dar nu. În schimb. grosolan si ca rabufnirea lui nu era deloc justificata. ea l-a întrebat daca putea pleca. Eu eram revoltata: toata lumea stia ca supraveghetoarea era extrem de devotata si ca nu avea nici cea mai mica vina daca alte spitale. Chipul patronului s-a colorat într-un rosu aprins si a explodat acuzându-o ca era vina ei si ca nu sustine cauza spitalului nostru. iar el parea usor descumpanit. Eroarea este sa credeti ca pentru Tipul A. Într-o zi în care dispozitia patronului este buna. Dar cel mai tare m-a surprins reactia supraveghetoarei.Comportamentele de Tip A 159 emotie fireasca a vietii. daca . Dar eu nu stiu daca as putea reactiona cu acelasi calm. deseori semnul unei rupturi definitive. supraveghetoarea ar putea aborda deschis problema rabufnirilor acestuia. nu dramatizati o rabufnire a acestuia. la vizita. Daca acest patron este un autentic Tip A este posibil sa îtii contitientizeze tii acest defect sa faca un efort pentru a se controla. al caror personal era mai mic decât al nostru.

Daca Tipul A va este coleg sau colaborator: încercati sa-I domoliti înainte de a claca sau de a va lua locul. • Sa dramatizati conflictele cu el. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. îndemnati-l(o) la o igiena de viata. • Sa-I ajutati sa relativizeze.ois Lelord si Christophe Andre are si trasaturi narcisice sau paranoice. sustineti-l pe al vostru. N erecomandabil • Sa negociati cu el . Daca un Tip A va este sot/sotie: pentru a evita disparitia lui! ei prematura.. dar nu-l lasati sa va impuna ritmul lui. va fi greu ca el sa înteleaga punctul de vedere al celuilalt.1 6 O Fran<. . Daca un Tip A va este fie!: câstigati-i respectul prin operativitatea voastra. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi. Cum sa ne purtam cu tipul A Recomandabil • Sa fiti punctuali si dovediti-i ca se poate bizui pe dumneavoastra.la cald".

de timp. se mi~ca îndeajuns titiei. inactivitatea. voi face mai apoi. Manâncîmi ori de a-mi decât ma9.Comportamentele Aveti comportament de Tip A? de Tip A 1 61 FALS rea masa. Nu foarte repede. Apropiatii se plâng de faptul ca I ADEVARAT I I I . deja 5. 6.la ce masasimt tendinta 10. Ampentruprea nuenergiesupraîncar. 7. ca acut simt presat de multemulta 4.De repede. al compemai place 2. Adesea ceilalti ma enerveaza" 3.I un astept.

Si mi-a explicat ca. ne vreo sase ani. ramas clar întiparita în Tata o nu a fost niciodata Mi-a ce se cheama un fi avut minceea te amintire de pe vremea când trebuia sa om vesel. nu avea câtusi de putin aerul unui tata fericit. cu un aer sumbru. în timp ce tata. Era tipic pentru tatal meu: el vedea întotdeauna latura sumbra a lucrurilor." GROUCHO MARX povesteste Madeleine. Dar parea trist si coplesit. Expresia lui m-a naucit într-atât încât. fara sa stiu de ce. m-am trezit. Îsi priveste fiica dormind. deodata. vazându-ma dormind. Si îmi amintesc ca atunci când ne mutam. Tata era asezat lânga mine si ma privea. el se gândeste la toate amenintarile ce o pândesc în viitor. faptul de a ne afla într-o casa noua îi excita pe fratii mei si pe mama. Îmi faceam siesta într-un fotoliu si. la toate primejdiile ce ma pândeau în viitor si împotriva carora el nu ma putea apara si ca de aceea se întristase. am început sa plâng. i-am povestit asta. parcurgea ~i . El m-a luat imediat în brate pentru a ma linisti.VIII Personalitatile depresive "Nu mi-ar placea sa fac parte dintr-un club care sa ma accepte ca membru. atât de mititica si lipsita de aparare. dar în loc sa se bucure ca are o fetita adorabila. Dupa multi ani. care umblau dintr-o camera în alta. a început sa se gândeasca la greutatile ce ma asteptau. îsi amintea foarte bine si el scena.

Descria evenimente obi~mtite din viata de zi cu zi." Pe când eu îl consideram un tata bun. era pretuit de toti cei ce lucrasera cu el. remarcau cu totii. . caci în afara slujbei lui. sa vizitam muzee. din dorinta de a încerca sa-mi cunosc mai bine tatal. autoritar. Mama propunea sa facem anumite plimbari. El muncea enorm. De pilda: "Trebuia sa-i fi spus lui Dupont sa se ocupe mai mult de dosarul Machin. deseori aducându-. dar mai cu seama repro~urile pe care ~i lefacea pentru ca n-ar fi facut sau zis cutare sau cutare lucru. cu Charlie Chaplin sau cu Stan ~i Eran. iar tata se lasa antrenat." sau "Am avut o explicatie prea dura cu X. Iar ceilalti erau impresionati de aerul lui serios ~i de reputatia lui de om care munce~te mult. Râdea numai când se uita la filme vechi. tata facea impresie buna.iaer trist. chiar ~i cea mai mica fisura în tavan. mai apoi însa l-am citit.. iar fratii mei îmi împarta~esc parerea.i acte. Nu sunt la înaltimea sarcinii ce mi-a fost încredintata. dar lasându-ne ~i o anumita libertate. n-am safiu niciodata un tata bun.i acasa dosarele. dadea dovada de mult umor. Mama era cea care se ocupa de week-end-uri. când se întâmpla. Si s-a cam suparat. simtea în fine ca se putea lasa în voia lucrurilor. La câtiva ani de la moartea lui (a avut un cancer de pancreas). facând putina rânduiala printre hârtii .. Sunt convinsa ca remarca de îndata ~i cea mai mica imperfectiune în proiectul de constructie al unui pod sau al unei bretele de autostrada.i ramânea cu privirea atintita în gol cu acela. ca se putea destinde. tata nu avea nici o initiativa.Personalitatile depresive 163 el încaperile constatând toate neajunsurile noii locuinte. ~i atunci începea sa-~ifaca tot soiul de griji ~i se lini~tea doar când totul era reparat. Acest simt pentru detaliu trebuie sa-i fi servit în profesia lui: lucra la directiunea de proiectare. zâmbea. Din punct de vedere profesional.. Parea ve~nic obosit iar când voia sa se odihneasca se a~eza în fotoliul lui . a unei lumi fictive. Mama îmi spunea ca atunci când erau invitati de prieteni. am dat ~i de jurnalul lui. Tata râdea atât de rar încât." sau "Nu ma ocup îndeajuns de copii. Am ezitat întâi. Cred ca în fata ecranului.. Ar fi trebuit sa fiu mai diplomat. Dar acele vizite îl plictiseau teribil ~i erau ca un soi de obligatie pentru el.

cum o si arata expresia sa trista si posomorâta. dar nu este obligatoriu ca tabloul sa . din lectura jurnalului sau aflam ca frecvent el încearca sentimente de culpabilitate si de autodepreciere. nutreste sentimente de inaptitudine ori de culpabilitate (chiar si atunci când ceilalti îl apreciaza). Aceasta dificultate în a resimti placerea este numita de psihiatri anhedonie si poate fi întâlnita si în cazul depresiilor. fie ca este vorba de fetita lui. Tatal Madeleinei pare sa fi avut toata viata aceste caracteristici. Nu este prea sociabit compania celorlalti îl oboseste si aceasta pentru ca el trebuie sa se fi considerat a nu fi un interlocutor la înaltime. • Anhedonie: nu prea resimte placerea. evenimente fericite). ci de o personalitate depresiva. posibilele riscuri. poate pentru ca nimic nu îi pare agreabil. Nu pare sa se bucure de viata: nu cauta acele activitati agreabile. Dispozitia lui obisnuita este întunecata. Acestea sunt caracteristicile pe care le re gasim de obicei la personalitatile depresive. chiar si atunci când lipsesc evenimentele neplacute care sa justifice aceasta dispozitie. scrupulos si duce o viata austera. supraevalueaza aspectul negativ minimalizându-l pe cel pozitiv. Personalitatea depresiva • Pesimism: În orice situatie s-ar afla. • Dispozitie trista: este trista si posaca de obicei. În fine. de o casa noua sau de un nou dosar. vede doar latura sumbra a acesteia. • Autodepreciere: nu se simte "la înaltime". nici în cazul unor activitati ori situatii considerate în mod obisnuit ca fiind agreabile (week-end-uri.1 64 Fran<. Acest tatic este foarte vrednic. Deci nu este vorba de o depresie tranzitorie. el percepe întotdeauna doar posibilele primejdii.ois Lelord si Christophe Andre CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE TATAL MEDELEINEI? Pesimismul de care da dovada tatal Madeleinei este constant: în diverse situatii.

147."A Review of the Depressive Personality". Beck3 a observat-o la persoanele suferind de o depresie puternica.Viziune negativa asupra viitorului: "Pe mine ~i pe cei dragi nu ne a~teapta lucruri bune în viitor. pp.A.Viziune negativa asupra propriei persoane: "Nu sunt la înaltime. Si nici nu are o prea buna parere despre propria persoana (de~i este un tata ~i un functionar respectat). K. PUF. care se simt lesne ostenite ~i care sunt mai putin preocupate de ceilalti2. Te11enbach. manifesta grija fata de ceilalti.Y." .Viziune negativa asupra lumii: "Lumea este dura si nedreapta. CUM PERCEPE TATAL MADELEINEI LUMEA? Mai întâi de toate. Despre el s-ar putea spune ca are o tripla viziune negativa: . 3 A. tatal Madeleinei este altruist ~i scrupulos. La Melancolie. Beck et co11. s-ar putea spune ca el nu vede viata în roz. The Guilford Press. Acest tip de personalitate depresiva reprezinta o varianta numita de psihiatri Typus Melancholicus1. mai putin dinamice. Cognitive Therapy of Depression.Personalitatile depresive 165 fie complet pentru fiecare caz în parte. Dar aceasta triada depresiva poate fi regasita ~i la personalitatile depresive. Ca multe alte personalitati depresive. este preocupat sa faca tohll bine. Psihiatrul american A.T." Aceasta tripla viziune negativa asupra propriei persoane. Sa o ascultam pe Sabine. 1 H. 2 . nu are câtu~i de putin încredere în viitor. a lumii ~i asupra viitorului este numita triada depresiva.T. Paris. lucreaza enorm. 1979. Philips et co11. American Joumal of Psychiatry (1990). Dar exista ~ialte tipuri de personalitati depresive. pe care-l percepe ca fiind amenintator pentru el ~i pentru cei apropiati lui. 830-837.. la o intensitate variabila... N." . Si. fata de propriul anhlraj profesional ~ifamilial. fire~te. care este asistenta într-o farmacie ~i are o personalitate depresiva.1979.

Sotul meu este exact opusul meu: gânde?te pozitiv. tot nu capat vreun strop de încredere în mine. a?fi putut lucra în industria farmaceutica. pe undeva. cu studiile de farmacie. obiectiv vorbind. Ma cam plictise?te munca pe care o fac ?i. Când sotul meu îmi poveste. întotdeauna am facut fata. Uneori pesimismulmeu ?i faptul ca nu am niciodata vreun proiect agreabil îl enerveaza. îmi spun ca am procedat bine. Totu?i. de-abia reu?esc sa fac fata tuturor situatiilor. faptul ca se simte mai slaba decât ceilalti o împiedica sa se lanseze în proiecte profesionale.:. dar aceasta tot nu ma face sa ma simt mai bine. Sunt zile când parca totul ma apasa. Nu eram deloc sigura ca m-a? fi descurcat atâta vreme.:oisLelord si Christophe Andre Întotdeauna viata mi-a pantt complicata. pe care îl adoram când eram copil. Dar daca stau sa ma gândesc bine. Culmea e ca are dreptate! Sabine descrie bine acest sentiment al unei "vieti difici. dar mie mi se pare ca nu îi iubesc îndeajuns. este extrem de energic. mult prea dur pentru mine. un sot care ma iube?te. Ma gândesc ca. ma a?teptam sa fiu mai fericita. sa-mi întâlnesc prietenii. care sunt mult prea sensibila. ceea ce mi-ar fi dat impresia ca lucrez pentru mine. când pâna ?i prezenta lor o percep ca pe o povara. în care totul este truda si care pricinuieste multa suferinta personalitatilor depresive. ?i atunci îmi spune ca seman mamei mele. am dus la bun sfâr?it tot ce am întreprins. Sentimentul de vuh1erabilitate. doi copii reu?iti. Ce s-ar fi întâmplat daca într-o dimineata nu m-a? mai fi simtit în stare sa continuu? Copiilor le merge bine. Dar mi se parea ca nu voi fi niciodata în stare sa joc jocul competitiei. Sabine nu are nici macar initiativa unor activitati agreabile. tin la mine.1 66 Fran<. A? fi putut avea propria mea farmacie. le". am ceea ce s-ar putea numi o viata fericita: am o slujba.te câte se petrec la biroul la care lucreaza. Mi se pare ca de-abia. are toate calitatile pentru a ma suporta. o responsabilitate pe care de-abia ma simt în stare sa mi-o asum.. Numai ca eu ma simt vulnerabila. Personalitatile depresive nu . sau chiar sa ma a?ez în fata pianului. Uneori mi se pare ca mi-am ratat viata fara sa pot spune însa de ce. Nici macar nu încerc sa mai ies. Dar ma înspaimânta gândul unui împrumut ce ar fi trebuit rambursat de-a lungul mai multor ani.

evitante). fara sa se poata însa preciza daca sindromul depresiv a favorizat aparitia tulburarii de personalitate. este sporit. pp. PERSONALITATE SAU MALADIE? Unele forme cronice de depresie de intensitate medie sunt desemnate de psihiatri sub numele de distimie. nu se asteapta la nimic bun. PERSONALITATEA DEPRESIVA. Masson. Pe de alta parte.Personalitatile depresive 167 prea mai cauta în mod cu totul spontan placerea. ori daca esecurile provocate de aceste tulburari au condus la aparitia distimiei4. La .clasificarea Asociatiei Psihiatrice Americane. sindromul depresiv trebuie sa dureze cel putin doi ani pentru a fi calificat drept distimie. Galinowski "La personalite depressive". ele nici n-o mai pot anticipa. În cazul persoanelor ce sufera de distimie. Daca le veti propune o activitate atractiva. Potrivit studiilor. Distinctia dintre diferitele forme de distimie si ceea ce alte clasificari desemneaza drept personalitati depresive fac obiectul unei dezbateri vii între specialisti. de cele mai multe ori pot fi cu greu distinse de o tulburare de personalitate. fie pentru ca efortul initial le înspaimânta. într-un anumit moment al vietii. nemaiputând încerca placerea. Potrivit DSM IV. fie pentru ca. Aceasta dezbatere con4 H. o iesire. Etudes. un spectacol de pilda. ca si în cazul depresiei. în virtute a pesimismului lor. Peron-Magnan. distimia afecteaza între 3 si 5% persoane de-a lungul unei vieti. in Depression. fie pentru ca. 106-115. multe persoane suferind de alte tulburari de personalitate (îndeosebi cele dependente. riscul unui episod depresiv major. A. de cele mai multe ori vor prefera "sa ramâna acasa". Cum jumatate din numarul distimiilor încep înaintea vârstei de douazeci si cinci de ani si pot apoi dura oricât. Paris. sufera si de distimie. de doua ori mai multe femei decât barbati. 1990.

pp. este posibil ca acelaj'i lucru sa fie valabil si în cazul personalitatilor depresive. American Joumal of Psychiatry (1993). mai mult sau mai putin îndepartate. care au avut episoade depresive majore6. i-a oferit un model pe care. 150. inconstient. Klein. Iata de ce unul din sfaturile pe care le dam personalitatilor depresive este de a se adresa unui specialist. ea continua sa-I imite în acele situatii obisnuite cu care se confrunta o mama si o sotie. obosite. pe care el nu este în stare sa le atinga. De altfel de multe ori în anturajul familial al personalitatilor depresive gasim un numar anormal de mare de rude. Probabil ca tot ceea ce într-o educatie contribuie la a-l face pe copil sa aiba o proasta imagine despre sine. se poate banui ca imaginea unei mame depresive. dar permanente ale depresiei. mai cu seama daca este deja predispus biologic.N. D. sub alte forme însa.A. . Validity and Relation to Dysthymia". 99. îi pot induce sentimente de in5 6 D. G. "Depressive Personality: Reability. 412-421. Dar nici rolul jucat de educatie nu trebuie subestimat. Miller. Acele educatii traditionale în care copilului îi sunt impuse idealuri de perfectiune. 1718-1724. Ce ar trebui spus referitor la acest lucru? Cum exista dovezi indiscutabile asupra rolului pe care îl joaca ereditatea într-o depresie. DOCTORE? Sabine face aluzie la mama ei. O idee de însemnatate capitala: tratamente le medicamentoase si psihoterapiile eficiente în depresia "obisnuita" se pot vadi eficiente j'i în cazul distimiilor si ale personalitatilor depresive. ca forme atenuate. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA.N. Klein.168 Fran<. Abnorm Psychology (1990). În cazul Sabinei. "Depressive Personality in Non-Clinical Subjects". J.:oisLelord j'i Christophe Andre tinua sa fie alimentata de noi j'i noi studii j'i depaj'este obiectul unui manual ce se vrea practic5. sporeste riscul ca acesta sa dezvolte o personalitate depresiva. constatând ca îi seamana mult. pp. reticente fata de orice proiect agreabil.

Este adevarat ca atunci când este vorba sa te afirmi. prietenii mei ma apreciaza. sa fiu primit în familiile unora din prietenii mei ~i mi-am dat seama ca poti fi cre~tin ~i în altfel. Iata marturia lui Thibaud.Personalitatile depresive 169 suficienta si de culpabilitate. În acea perioada începusem sa vad ~i alti oameni. Va puteti imagina care era efectul asupra unui copil ca mine. fara nici un ragaz. dar nu toate problemele mele au fost rezolvate: când mi se da o veste buna ori când aflu de un eveniment placut ~i am un moment de voio~ie. treizeci si unu de ani. în institutia religioasa în care mi-am facut mai apoi studiile secundare. fara sa fii sumbru. iar sotia mea îmi spune ca. mai optimista decât cea de acasa. ca ~i cum orice bucurie ar trebui safie "pedepsita" printr-un necaz. centrata pe acel aspect sobru al cre~tinismului. viata mea este ceva mai placuta. nu ~tia ce-i tihna. E adevarat ca a trecut prin momente dificile ~i ca a resimtit din plin criza agricola. Thibaud realizeaza ca felul în care percepe viata si fericirea este rodul unei educatii mult prea stricte si culpabilizan- . ca ~i cum acestea ar fi acte "egoiste". (Tocmai de aceasta ma acuza mama mereu. Acum. Eu ~ifratii mei am primit o educatie cre~tina stricta. eu unul prefer sa stau deoparte. mai voioasa. imediat ma gândesc ca mi se va întâmpla ceva rau. ca ma gândesc numai la mine. destul de impresionabil ~i nu prea sigur pe el. ve~nic i se parea ca este în pragul ruinei. sa ceri ceva. tendinta de a ma pune în locul celuilalt. a~a ca nu contenea sa-~i faca tot felul de griji. de a nu îmi apara propriul punct de vedere este cam mare. li se parea ca procedeaza cum trebuie. Eram cu totii ni~te pacato~i ~i nu trebuia sa ne iasa din minte ca Iisus î~i daduse viata pentru rascumpararea gre~elilor noastre ~i ca Dumnezeu ne vede ~i când suntem singuri. de profesie notar si care este în terapie. atmosfera care domnea era alta. de fericire.) TiJhl~i. De un lucru însa n-am scapat: nu este nevoie de prea mult ca sa am un sentiment de culpa ~i ma învinuiesc adesea ca a~fi egoist. Din fericire. Tata era agricultor ~i muncea pe brânci. care vor favoriza dezvoltarea unei personalitati depresive. Si am impresia ca nu merit fericirea ~i cred ca aceasta conceptie despre viata am mo~tenit-o de la parintii mei. dimpotriva. sarman ii. Am fost crescut în ideea ca nu meritam sa fiu fericit. carora.

încât nici nu îsi pot imagina cum ar fi sa se simta bine. 2. nu vad vreun motiv imperios pentru care ar cauta o solutie problemei lor. ca sunt droguri de care risti sa devii dependent si ca nu trateaza "adevarata cauza" a problemei. J. s-au deprins sa se simta rau. Fireste nu se simt bine. dar rareori suficienta. SUNT ÎNDREPTATITE PERSONALITATILE DEPRESLVE SA FIE PESIMISTE ÎN PRIVINTA AJUTORULUI PE CARE L-AR PUTEA PRIMI? De multe ori. Unele personalitati depresive pot cauta la nesfârsit toate cauzele vechi si educative ale starii lor actuale. Ceea ce nu-l împiedica însa sa-si pastreze toate "reflexele" de culpabilitate. ci o simpla chestiune de "caracter". nu se poate obtine o ameliorare prin simpla constientizare.17O Fran~ois Lelord si Christophe Andre te. Starea în care se afla nu este considerata o maladie. daca se "zgâltie" un pic. 6. asa ca nu au cum sa-si doreasca acest lucru. într-adevar. Personalitatile depresive cred în puterea "vointei". personalitatile depresive resping ideea de a consulta un specialist si aceasta din mai multe motive. 4. dar gândesc ca. Contrar a ceea ce se crede adesea. ca propriul caz este deosebit si ca n-ar servi la nimic sa se destainuie. 3. dovedesc vointa si ca le va fi mult mai bine. Si mai cred ca medicamentele nu ajuta la nimic. . Câta vreme fac fata propriilor obligatii profesionale si familiale si îsi fac "datoria". Ele cred ca medicina ori psihologia nu le pot ajuta cu nimic. fara a izbuti însa sa depaseasca aceasta stare Constientizarea este o etapa utila adesea. Opt motive pentru care personalitatile depresive refuza orice tratament medical ori psihologic 1. Aceasta convingere le este împartasita si de anturajul care si emite sfaturi.de acest gen.

care necesita o medicatie antidepresiva. ci remedii adesea eficiente. În materie de depresie.Personalitatile depresive 171 7. Psihoterapia de orientare psihanalitica trebuie sa fie adaptata problemelor specifice personalitatii depresive. care îl împiedica sa resimta placerea. psihoterapiile îmbraca trei forme principale: PsiJlOterapiile de orientare psihanalitica îsi propun sa ajute pacientul sa constientizeze acele "blocaje". 8. dupa cum crede el) si sa nu sovaie sa abordeze cu pacientul chiar problemele imediate ale vietii cotidiene. neinteresanta. îndemnate de multe ori si de anturaj. Gneori însa. Nu este vorba de o simpla explicatie. pâna atunci inconstiente. . inclusiv când ele se manifesta în relatia dintre pacient si terapeut ("transferul"). problemele lor le ofera si unele compensatii: atentia sporita a propriului anturaj. pe care le va considera semn de respingere si de dezinteres are fata de propria persoana. îsi reconsidera parerea asupra propriei persoane. Depresia ne tratata are un pret uman si economic chiar considerabil. si nadajduim ca un surplus de informatii va face ca un mai mare numar de persoane sa apeleze la un ajutor calificat. PSIHOTERAPIILE Cât priveste psihoterapiile. terapeutul trebuie sa se adreseze de îndata unui medic. În cazul unei recidive depresive intense. cum sunt psihoterapiile si medicamentele. ceea ce nu cadreaza deloc cu faptul de a consulta un specialist. tabloul este vast si lor le este consacrat ultimul capitol al acestei carti. mijloace de presiune pentru a-i culpabiliza pe copii pentru ca nu mai trec sa le vada etc. ci de o constientizare a acestor macanisme inconstiente. Medicina si psihologia nu ofera solutii miracol. Socotindu-se a fi "rezistente la rau". Este preferabil ca terapeutul sa fie interactiv si sa vorbeasca (pacientul nu va suporta tacerile prelungite.

Sotsky et col1. American Joumal of Psychiatry. suntem amândoi psihoterapeuti si avem convingerea ca si cuvântul poate vindeca. Weisman. M.1 72 Frans. autorii acestei carti. 997-1008. G. Sa ascultam lungul periplu al Helenei. pp. O a treia forma de terapie. Pentru a simplifica. M. Washington D. Terapeutul intervine chestionându-si pacientul în maniera sarcastica. totusi.M. American Psychiatric Press.. . in MD. terapia interpersonala izvorâta din psihologia Eului. patruzeci si doi de ani. au fost special elaborate pentru tratarea depresiei. G.M. Beitman. pp.C. 379-394. aceste terapii considera dep resia ca fiind legata de anomalii în prelucrarea de catre pacient a informatiei.H. "Interpersonal Psychotherapy for Depression". Înca din adolescenta mi-am dat seama ca aveam mult mai multe probleme psihologice decât altii. jurnalista. bine dirijate de terapeuti competenti. care au aratat ca succesul lor era similar celui repurtat de cele mai bune antidepresive7. continuau sa se loveasca de aceleasi probleme. Aceste terapii prezinta avantajul de a fi fost "testate" de studii riguroase. Ma simteam mai fragila decât 7 8 S. "Patient Predictors of Response to Psychotherapy and Pharmacotherapy: Findings în the NL\1H Treatment of Depression Collaborative Research Program". Integrating Pharmacotherapy and Psychotherapy. si care. Klerman. 1991. Klerman. Dar trebuie sa recunoastem ca am întâlnit numeroase personalitati depresive care de ani de zile urmasera diferite psihoterapii.148.ois Lelord si Christophe Andre Terapiile cognitive. de data mai recenta. SI MEDICAMENTELE? Noi. pâna în ziua în care un medic inspirat le-a prescris antidepresivul potrivit. 1991. Obiectivul este acela de a-l ajuta pe pacient sa-si reconsidere propria viziune pesimista asupra lumii si a propriei persoane. Dar despre aceasta vom vorbi ceva mai încolo. a avut rezultate echivalente sau chiar superioare terapiei cognitive în cazul depresiei8. pentru a-l face sa reflecteze singur la propriile convingeri depresive.

ca era mult prea greu pentru mine. caci ea reactiona la ceea ce îi spuneam. Si este ~i un bine pentru ca este un barbat sigur si dârz. de cele mai multe ori mie mi se întâmpla sa nu ~tiu ce sa zic. de teama ca nu cumva safie ~i ultimul. dar daca era nevoie îi puteam ~i cere sfatul într-o problema urgenta. lini~tita ~i când nimeni nu-mi cerea sa fac cine ~tie ce treaba. de relatia cu parintii. am izbutit sa-i vorbesc de viata mea. pentru cineva care nu se încrede în fortele proprii. de propria-mi tristete. pentru cineva care ~i a~a nu prea ~tia ce sa zica. dar înaintea fiecarui examen aveam sentimentul ca nu voi reu~i. iar el a recazut în tacerea lui. de copilaria mea. Una dintre prietenele mele mi-a recomandat pe altcineva. Si aceasta era cumplit de angoasant. el ma dojene~te spunând ca vad totul în negru. Dar analistul tot nu zicea nimic. poate. Pentru mine sotul meu este un bine ~i un rau. M-am maritat cu primul baiat care s-a aratat interesat de mine. Mi-am dus la bun sfâr~it studiile. Dupa ~ase luni am renuntat. Ca multe alte prietene de-ale mele. dar care pentru o persoana care se temea sa nu fie neinteresanta ~i respinsa i se parea mult prea dur. pe când prietenele mele palavrageau ore în ~ir amuzându-se. M-am trezit întinsa pe un divan. Ma simteam desconsiderata ~i respinsa cu desavâr~ire ~i i-am spus-o. o u~oara deceptie era îndeajuns ca sa ma faca sa vad totul în negru. exceptând poate cele în care eram singura.Personalitatile depresive 173 prietenele mele. Aici m-a întrebat daca mi se mai întâmplase sa ma simt în felul acela. ca daca ar fi dupa mine ar trebui sa nu mai vedem pe nimeni. De fapt clipele mele lini~tite erau foarte putine. Cred ca avea propriul sau mod de a proceda. Aceasta femeie m-a ajutat enorm. pe care ma pot bizui întotdeauna. eu îi vorbeam de copilaria mea. Eu m-am reîntors la amintirile mele. Un rau pentru ca îmi aduce mereu în fata ochilor acea imagine de fragilitate si de neputinta. cu pretul unui efort uria~. am vrut sa încerc ~i eu. ca nu ma "zgâltâi" îndeajuns. Si atunci am început o psihanaliza. care poate ca le era pe plac altora. care în acea vreme se supusesera unor psihoterapii. Când eram într-un grup. având în spatele meu un analist care nu scotea nici un cuvintel. crezând ca problemele mele vor fi. Am capatat putina . o femeie psihanalist. care practica un fel de terapie fata în fata. ~i acesta este un sentiment lini~titor. De data aceasta lucrurile au mers mult mai bine. În cele din urma. solutionate daca le voi întelege cauza.

dar cu timpul ma trezeam cu mai mult an tren si dupa o luna ma simteam în plina forma! Întelegeti-ma bine. caci gândeam ca problemele sunt mult prea profunde si ca nu o pastiluta le putea rezolva. mereu . Ei bine. Aceste doua terapii ma ajutasera. Am constientizat si acel gen de antrenament pentru culpabilitate la care ma supusese mama. Când ma încercau iar gânduri triste gen "sunt mai putin bine ca ceilalti" sau "nu voi reusi niciodata". prevazuta a dura sase luni. iar el ma ajuta sa le repun în discutie. Era o terapie mai scurta. Ajunsesem chiar sa vorbesc cu mai multa siguranta. continuam sa ma izbesc de aceleasi probleme: aveam aceeasi impresie de a nu fi lafel de "bine" ca interlocutorii mei si ca trebuia sa muncesc de doua ori mai mult ca ei pentru a duce o viata normala. Vedeam iar totul în negru. dar în relatiile cu ceilalti. Apoi analizam împreuna aceste gânduri devalorizante. Era cu totul diferit de terapia precedenta. chiar daca faptul de a trai în cotidian ma costa înca destula cazna. începusem sa ma simt cu adevarat deprimata. Terapia a încetat. Adica. Porneam de la evenimente din viata de zi cu zi. mai întâi pentru ca eram într-o forma mai buna si apoi pentru ca începuse sa se instaleze o anumita monotonie. si apoi am consultat un psihiatru ce practica terapii cognitive. Medicul de familie a sfârsit prin a ma convinge sa încerc un antidepresiv. ceea ce el numea "discursul meu interior". a fost o adevarata revolutie! La început n-am simtit nimic deosebit. câte o sedinta pe saptamâna.17 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre încredere în mine. Faceam totul cu mai mult an tren. Deja faptul ca o vedeam preocupându-se cu adevarat de mine mi-a dat sentimentul unei anume valori proprii. mai ales. Gratie acestei terapii capatasem unele gânduri pozitive. iar el ma facea sa-i spun toate gândurile sumbre ce îmi trecusera prin minte în acel moment. îmi era mult mai usor sa le relativizez. Iarna trecuta însa. Am acceptat cu multa reticenta. Atunci mi-a cazut în mâini un articol. iar când eram în societate nu mai resimteam acea stinghereala dinainte. nu era o întoarcere la o stare anterioara depresiei. nu ma mai simteam atât de des istovita. de comun acord. depresiva si ea. l-am citit. ma simteam într-o forma în care nu mai fusesem niciodata înainte. dupa patru ani. Dupa acesti patru ani de terapie ma simteam ceva mai bine.

Personalitatile depresive 175 aveam câte ceva de zis! Toti cei din jur au fost frapati de schimbarea mea. totu~i. dar Iasati-i câteva luni medicului nostru pentru a-l gasi pe cel nimerit. mi se spune ca nu este ceva normal. de aceasta ameliorare. În ace~ti trei ani din urma. Trebuie totu~i amintit ca efectul antidepresivului apare dupa câteva saptamâni. Pe de alta parte. poate. . profesor/. De~i nu mi-a fost prea u~or. nu exista înca un examen de laborator gratie caruia sa se poata preciza care ar fi antidepresivul potrivit pentru fiecare persoana în parte. în numai câteva luni ma aflam iar în starea mea obi~nuita. Apoi m-am aflat din nou în aceaforma excelenta. În cele din urma am acceptat ideea ca probabil voi continua acest tratament pentru tot restul vietii. La început n-am simtit mare diferenta. revenisem la ceea ce eu numeam stare cem{~ie. dar dupa câteva saptamâni. Când dupa ~ase luni. psihiatri. Acumfnsa îmi spun ca numai când iau antidepresivul am o stare normala ~i ca pot profita ca toti ceilalti de viata. dar m-am supus. dar la urma urmei nici ochelarii nu sunt ceva natural ~i. Nu este vina mea ca m-am nascut cu o dispozitie reglata la "trist". a~a cum un hipertensiv trebuie sa ia în permanenta medicamente pentru tensiune. iar viata mea este mult mai placuta. a~fi fost de-a dreptul îngrozita! Solutia tuturor problemelor tale sa stea într-o pilula! Dar de atunci am strabatut drum lung. de câte ori nu mai luam antidepresive. Am consultat ~i alti medici. miopii nu sunt lasati într-a lor lume neclara doar pentru atâta lucru. Evident. natural. antidepresiv încercat sa nu fie cel mai bun. Daca mi s-ar fi spus toate acestea acurn zece ani. medicul mi-a propus încetarea tratamentului am fost destul de reticenta. l-am rugat sa-mi prescrie din nou acel antidepresiv. este necesar sa accepti faptul ca se poate întâmpla ca nici primul si nici al doilea. Prin urmare. Am citat aceasta lunga marturisire pentru ca î~i afla un corespondent în povestea multor altor persoane: sunt cazuri când un antidepresiv poate ajuta colosal de mult o personalitate depresiva ~i ar fi pacat sa nu se încerce. Iar daca un medicament îmi poate reda o viziune normala asupra lucrurilor nu vad de ce m-a~ da în laturi.

. care traieste într-o izolare desavârsita. "La firma aceasta supravegherea tehnologica nu este câtusi de putin organizata". tocmai afost promovata într-un post de supraveghere tehnologica. documentarista la o firma cu profil mecanic. seamana unor personalitatidepresive. Pentru ea.0 safie mai stresant". În filmul lui Bertrand Tavemier.. sticla este mereu "pe jumatate goala". Toate diminetile din lume. va sfârsi prin a-si sacrifica viata. Ade/ine. de altminteri.oisLelord si Christophe Andre Personalitatile depresive în filme si în literatura Salavin. Moartea sotiei sale pe care o adora l-a coplesit. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPRESIVE Recomandabil • Sa le atrageti prin întrebari atentia asupra laturii pozitive a oricarei situatii În orice situatie. cu reflectiile lor amare asupra propriilor insuficiente si a rautatii lumii. cu a sa tendinta spre autodevalorizare si culpabilitate constituie un blID exemplu de personalitate depresiva (care poseda si unele trasaturi obsesionale) si care. o personalitate depresiva vede numai aspectul negativ al acesteia.1 76 Fran<. Unii eroi ai scriitorului Fran<. în al sau Jurnal. ce evoca o personalitate depresiva.oisNourissier. mai ales în Sfârsitul sau în Stapânul casei. dar o asemenea staruinta în austeritate te face sa te gândesti ca propria personalitate îl predispune la un doliu atât de prelungit. Cesare Pavese.. personajul lui Georges Duhamel. atât siesi cât si propriului anturaj. marcata si de esecuri sentimentale.. douazeci si sapte de ani. posac si închis în el si care îsi refuza orice placere. dovedeste o tristete si o stima de sine redusa. Si referitor la acest lucru ea spune: . Jean Pierre Marielle joaca rolul unui compozitor din secolul al XVII-lea. "N-am sa ma descurc".

ceea ce îi va accentua viziunea depresiva asupra vietii..i viziune pesimista asupra situatiei . În vacante lucrurile nu merg prea bine între parintii mei! Mama este depresiva. personalitatile depresive au tendinta de a respinge acele ocazii care le-ar putea procura placere. In schimb. faptul de a-i reaminti sub forma de întrebare aspectele pozitive ale situatiei. Catherine. recunoscându-i totu.ti totu.. atitudine culpabilizata fata de placere .. ar sta toata ziua în~ ..te ca este foarte mare tentatia de a-i spune Adelinei: "Tu vezi mereu totul în negru!". ci sa-i atrageti atentia ~supra "sticlei pe jumatate plina".i opt de ani.Fie de a încerca sa-i impune ti activitati sau situatii care-i depa." Esentialul este sa nu o contraziceti fati.i a propriei persoane. De pilda: "Sigur ca o sa fie mai stresant. Ea va avea sentimentul de a nu fi înteleasa sau de a fi respipsa. Numai ca remarci de felul acesta nu-i vor face bine. Acest refuz se datoreaza mai multor factori: oboseala. "Nu este bine organizata supravegherea? Dar aceasta înseamna ca tu ai O adevarata responsabilitate. viziune care în cele din urma nu s-a confirmat. În fata unei personalitati depresive doua atitudini extreme trebuie evitate: .esc puterile..i sa te descurci?".i de regula reu. .i mai ales teama ca situatia nu va fi tocmai placuta pentru ele. douazeci ." Aceasta atitudine va face ca personalitatea depresiva sa fie întarita în negativismul ei. teama de a nu fi la înaltimea situatiei.e.i unele situatii mai vechi în care a avut aceea... "Nu te mai plânge!".. Ii puteti reaminti ...i punctul de vedere. "De ce crezi ca nu o sa te descurci? Oare nu spui aceasta de fiecare data .i mult mai interesant?".. mai ales la început. dar nu va fi . "La urma urmei nu are decât sa faca ce vrea.. ne vorbe.. poate ca o va face sa capete alta viziune.. • Sa le antrenati în activitati agreabile care sa fie pe masura lor Deseori.te despre pariptii ei.. nu are chef sa faca mare lucru.Fie de a o lasa în pace. de a nu-i mai propune nimic..Personalitatile depresive 177 Fire. ceva mai echilibrata.

• Sa va aratati consideratia în mod adecvat Deseori se întâmpla ca personalitatile depresive sa aiba o proasta parere despre ele însek fapt ce le întretine tristetea. tocmai pentru ca o considerati o persoana jalnica. Ar putea-o lasa în pace macar o zi din doua de pilda. bazat pe un fapt precis. care vrea cu orice pret ca mama sa iasa din amorteala ei. plânge. sunt cele mai bune medicamente pentru personalitatile depresive. Afectiunea si consideratia noastra. iar vacanta este compromisa. fara chiar ca ea sa îsi dea seama. Rezultatul este ca o obliga sa mearga la plaja. . mama clacheaza. Daca în schimb îi spuneti: "Gasesc ca v-ati ocupat foarte bine de povestea întâlnirii ratate cu X".fie ca i le-ati sesizat. Ar fi bine ca tatal Catherinei sa încerce sa înteleaga mai bine punctul de vedere al sotiei sale. ori sa-I însoteasca în plimbari pe bicicleta.1 78 Franc. De pilda: daca asistentei noastre depresive îi spuneti: "Sunteti o foarte buna colaboratoare" ea se va gândi ca: . dar eu cred ca ar fi o ocazie buna pentru amândoi. caci îi place sa vada multa lume. iar restul timpului sa-i propuna activitati mai putin febrile. chiar atunci când ea nu are nici un chef.:oisLelord si Christophe Andre tinsa pe un ?ezlong. . as vrea tare mult sa facem o plimbare împreuna. Stiu ca este un efort pentru tine. cu conditia însa de a fi sincere. având grija sa-si exprime dorinta sub forma unei cereri empatice si nu a unui ordin. nu pe persoana. de pozitiv si întelegator în fata unei personalitati cu adevarat depresive. Tata însa este un tip tare energic. ea va fi mult mai dispusa sa accepte acest partial elogiu. dar încercati sa o consolati. elogiul vostru trebuie sa fie extrem de precis si centrat pe un comportament.fie nu i-ati sesizat insuficientele. o usoara remarca pozitiva la ceea ce a spus ori a facut personalitatea depresiva îi va mai alimenta putin stima de sine. invita prietenii la cina. Dupa o saptamâna în care este supusa la un astfel de regim. citind ori uitându-se la televizor. Zi de zi." Nu subestimam dificultatea de a ramâne atât de calm. De pilda: "Stii. Dar pentru a fi mai eficient si convingator.

e deci inutil sa le facem sa se simta . fie sa consulte un psihiatru. . Credeti ca daca am fi liberi sa alegem. Chiar daca va asculta îndemnul. Ar fi deci pacat sa nu se caute ajutor. "Nu-i bine ca vezi totul în negru". personalitatea depresiva se va simti respinsa. Un medic generalist o poate convinge fie sa încerce un tratament antidepresiv. neînteleasa 9i desconsiderata. Aceasta tulburare a personalitatii (sau maladie daca se are în vedere distimia) se înscrie în rândul celor ce pot beneficia cel mai mult de progresele înregistrate în materie de medicamente 9i psihoterapii. Si continua sa fie repetate. "Nu 9tii cât trag eu de mine".oimai vinovate. • Sa li se faca morala "N-ai deloc vointa".Personalitatile depresive 179 • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Acest sfat vine sa întregeasca informatiile din paginile anterioare despre tratamentele ce pot fi administrate personalitatilor depresive. am fi optat cineva pentru o personalitate depresiva? Evident ca nu. E chiar rau. "Aduna-te!". poti!". "Prea te la9i în voia lucrurilor". "Daca vrei. ceea ce-i va displace mai putin. O atitudine moralizatoare 9i culpabilizanta este tot atât de potrivita ca 9i faptul de a-i repro9a unui miop ca vede totul în ceata sau unei persoane ce 9i-a scrântit glezna ca 9chioapata. iata sfaturi care au fost date personalitatilor depresive de milioane de ori. tocmai pentru ca sunt ineficiente. de când exista omenirea. este nevoie de timp 9i de diplomatie pentru a determina o persoana sa consulte un specialist. de cele mai multe ori. propuneti-i atunci sa consulte un medic generalist. caci multe personalitati depresive se simt vinovate pentru faptul ca sunt a9a cum sunt. N erecomandabil • Sa le spuneti sa se "zgâltâie" "Zgâltâie-te putin!". Aceste remarci sunt tot atâtea medicamente nerecomandabile. Si aici. Daca aceasta refuza sa vada un "psi". sa nu se încerce remedii ce ar putea fi eficiente.

Acesta m-a facut sa realizez ca nu Îmi ajutam deloc sotiacedând la toate dorintele ei. o data pe luna În week-end voiajam. ne poveste?te. Dupa o perioada de ostilitate în care statea îmbufnata (?i aici psihiatrul meu m-a ajutat sa relativizez) a sfâr?it prin a se pregati sa ma Însoteasca. El . Încetul cu Încetul nu mi-am mai Întâlnjt prietenii.18 O Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre • Sa va lasati târâti în marasmul personalitatii depresive Fara voia lor. iar când Îmi Întâlnesc prietenii. La Începutul casniciei eram mereu la pânda. In week-end-uri Îmi placea sa caIatoresc. sfaturile unui specialist va pot ajuta sa-i faceti fata. ca în cazul lui Jacques. spre marea ei surpriza. gata oricând sa o mângâi. dar plecarile mele o angoasau. o personalitate depresiva. sa ne întâlnim cu prietenii sau sa voiajam în week-end-uri. Acum am de gând sa încerc sa o conving sa consulte ?i ea un psihiatru. atent la cele mai mici fluctuatii În dispozitia sufleteasca a Mariannei. Jacques. a?a ca duminicile ramâneam acasa cu ea. într-adevar. Un psihiatru va poate ajuta sa con?tientizati ca propriul nostru comportament favorizeaza în mod involuntar atitudine a depresiva a celuilalt. Respectati-va nevoia de libertate ?i antren. La Început a continuat sa refuze. sfatul nostru ("îndemnati-l sa consulte un specialist") va poate fi util. Vazându-le a?a de triste. Dar daca nu-i vei ajuta bruscându-i. casatorit cu Marianne. De atunci lucrurile merg mult mai bine Între noi. A?a ca i-am propus iar Mariannei sa ie?im. Am avut câteva explicatii în care i-am spus ca Întelegeam ca nu avea mereu chef sa iasa ?i ca îi respectam trebuintele. treizeci ?i doi ani. Încât am consultat un psihiatru. chiar daca frecventarea unei personalitati depresive va poate face sa le uitati. Marianne ma Însote?te. Daca unul dintre apropiatii vo?tri are o personalitate depresiva. ?i atunci. tu însuti te întristezi ?i sfâr?e?ti prin a te simti u?or vinovat pentru ca nu le împarta?e?ti nelini?tea. Dupa o vreme ma simteam atât de frustrat ?i de ferecat În stilul acesta de viata. cu atât mai putin îi vei ajuta aIaturându-li-te lor în tristete. sa o lini?tesc. personalitatile depresive par sa ne invite sa le împarta?im viziune a asupra lumii ?i felul de a trai. dar ca pretindeam sa le respecte ?i ea pe ale mele. caci Marianne nu se simtea În largul ei În lume. ie?eam singur.

Daca va este patron: verificati periodic sanatatea firmei voas- tre. Cum sa ne purtam cu o personalitate depresiva Recomandabil • Sa i se atraga atentia prin întrebari asupra laturii pozitive a oricarei situatii. cu care va confruntati. . Daca va este sot/sotie: îndemnati-l(o) sa citeasca acest capi- tol. Daca va este coleg sau colaborator: complimentati-l de câte ori gânde~te pozitiv. o repetam. ne pare util în cazul unei personalitati depresive.Personalitatile depresive 181 va va da sfaturi ~i la situatiile cotidiene. ceea ce. care sa fie pe masura sa. • Sa i se faca morala. N erecomandabil • Sa i se spuna sa se "zgâltâie". • Sa i se arate consideratia într-un mod adecvat. • Sa fie antrenata în activitati agreabile. • Sa fie îndemnata sa consulte un specialist. el va va sfatui cum sa-I faceti pe celalalt sa consulte un specialist. concrete. În fine. • Sa va lasati târâti în marasmul ei.

crunle îmi doresc sa nu made o mijloace. Nu este toate desa tot medita nici 4. Câteodata obosit(a) 13. Am amân mi se aprea as fi 8. Deseori ma simt multca multsi tim10.182 Fran<.bucurie din cei lalti. ma multe FALS simt infeori Iubesc viata mai putin decât ceima simt vinovata. Câteodata S. timp vara dispune liberfimaiîmprejuraridinsi la 2. Mi s~ r~proseaza adesea ca vad lu-I . Îmi tendinta 7.pentrunegru.apropiati. de pentru greselile în trecut. De pul întâmplatactivitatile fi ofara 9. totusi fevlaga.:oisLelord si Christophe Andre depresiva? ADEVARAT I Aveti trasaturi de personalitate alti. Mi s-a nevoie deparenu încercca sa po6. atunci când voi ricite.

sa o fac pe indianul sau pe tradatorul. ne spune Philippe.. într-un an în carefrecventam un grup al carui lider era plin de idei..nevoie de ceilalti. Si aceasta este problema mea f patruEste o nevoie pe care am resimtit-o dintotdeauna: îmi amintesc prea bine de primii mei ani de f>coaIa. în vreme ce toata lumea voia sa fie centru înaintaf> pentru a înscrie goluri. Strategia f mea ma facea sa fiu destul de apreciat f>ide cautat f>ima simteam tare mândru când liderii f>coliima recrutau în tabara lor f>iatunci nu ma întrecea nimeni în devotament . Eram gata sa accept cele mai proaste roluri.. cele mai proaste locuri: safiu de pilda portar sau fundaf> la fotbal. Pradasem o casa ai carei proprietari erau în vacanta. af>a face ca la un moment dat ajunsese sem safac cele mai mari tâmpenii. Sunt fond: am multhipersociabila.IX Personalitatile dependente "Singur: într-o companie suparatoare.. Nu af> cutezat niciodata fi sa-mi contrazic camarazii. de o persoana prea multa În fond eram un companion nu prea sigur pe sine: f>i mi dau seaî ma ca nu eram niciodata eu cel ce venea cu idei ori cel ce avea initiative." AMBROSE BIERCE zeci f>i >aptede ani. la liceu jurasem echipamentele de sport f>i ulm . contabil. ând ma încerca o teama vecic na cu panica la gândul de a fi exclus din grupurile de joaca sau de a nu fi ales în echipele de sport. pe când ceilalti îf>idisputau roluri de cow-boy fara frica f>iara prihana. Caci mi-ar fi fost o teama cumplita ca acestea sa nu fie respinse ori critica te f>io data cu ele f>ieu .

dar aveam sentimentul ca tata stia mult mai bine ce mi se potrivea si ce nu si unde as fii gasit de lucru .i le cer sfatul frecvent.i de initiativele lor. discre( sunt un bun ascultator. sportiv. Ma panicheaza gândul erorii t. Am nevoie sa fiu înconjurat de prieteni si de oameni care ma cunosc bi11esi care stiu ca ma apreciaza. caci sunt altruist. colegii mei cam profita de asta. mai apoi însa m-am dovedit un bun jucator. Iar când am fost print. se întâmpla sa îmi dau seama ca m-am înt.. A priori am sentimentul ca ceilalti îmi sunt superiori. nu le spun nimic deschis. Ceea ce ma face sa ma simt cumplit de amarât.i profesorii mei au crezut ca înnebunisem. eram mult prea incitat sa fac parte dintr-un grup atât de "temerar".. daca erau binevoitori.. Luat de val. sunt bine primit de ceilalti. Am avut ceva prietene. optiunile lor mult mai justificate . caci si-au dat seama ca.. . Sunt o persoana loiala. puteau obtine aproape tot ce doreau de la mine. Dar n-am recunoscut niciodata ca ma lasasem antrenat.ial esecului. caci nu sunt prea sigur de judecata mea.ois Lelord )iiChristophe Andre te alte asemenea ispravi mai facusem . dupa o vreme. multe decizii pe care ar fi trebuit sa le iau au fost luate de altii .elat în privinta lor. Cred ca nu am luat niciodata o decizie fara sa fi cerut mai întâi parerea tuturor celor din jurul meu. Când eram mic mama m-a înscris la un club defotbal. nu judec niciodata pe nimeni. în viata mea..184 Fran<.. det. Tânar fiind. la îndemnul lui am facut.. . cum voiau ei sa ma faca sa zic. parintii t. ca ideile lor sunt mai bune. În privinta oamenilor. Tata afost cel ce mi-a ales meseria. Iar la lucru. iar antrenorii ma apreciau mult. si ca este interesul meu sa-i urmez si sa profit de calitatile t. De regula. Si daca ma gândesc bine. în fata.i el de altfel. gata oricând sa fac un serviciu.. oricum însa. Eu m-as fi vazut mai degraba om de litere. ca sa nu fiu exmatriculat din liceu. Nu prea eram genul care sa se comporte astfel. am o înfatisare placuta.i. nu ma mai puteam retrage în fata celorlalti.. ci mai degraba genul care spune "Saru-mâna" femeilor . . Dar trebuie sa recunosc ca t. Dar. ca un mic delincvent. disciplinat.. dar am locuit cu parintii pâna târ- .i de putin încredere în mine. sunt sociabil. placeam fetelor. Adevarul este ca nu am câtut.i la început nu eram prea entuziasmat. studii de contabilitate. sunt nehotarât t. n-am nici un fel de recul.i ei îmi sunt de mare ajutor: de multe ori ezit. ca t.

Sotia mea este foarte sigura pe ea. De altfel. suntem complementari. Ma întrebam mereu daca nu cumva eram pe punctul de a face o tâmpenie. usor taioasa chiar. eu nu pot sa parasesc pe nimeni. ei bine. între doua flirturi.. La început . iar relatia noastra merge destul de bine. nu prea era genul meu nici fizic. exigenta. iar când o relatie înceteaza. Simt nevoia sa am mereu câtiva prieteni apropiati. erau buni sfatuitori. avea câtiva ani mai mult ca mine. eram facut pentru viata de cuplu. care mi-a înteles extrem de repede personalitatea. aceasta ma ajuta.. uneori.. Am pastrat legatura cu foarte multi prieteni mai vechi. fusesem usor impresionat de ea.. iar eu nu sunt anuntat. Este ca o teama permanenta de a nu fi lasat la marginea drumului . educatia copiilor . Simteam nevoia sa trec de la o partenera la alta.nu ma prea atragea. Ea afacut toti pasii spre mine . sa renunt la nimeni! Sunt în stare sa le transmit uneori urari de sanatate si celor pe care nu i-am vazut de douazeci de ani si pe care este foarte posibil nici sa nu-i mai vad vreodata. carora sa le pot cere sfatul. mai degraba ele ma alegeau pe mine. cu toate ca am o viata defamilie. mai ales mama. sau daca are loc o întâlnire de lucru la firma. ma întelegeam bine cu ei. mi se pare ca se sfarâma ceva din mine. Câteodata gândul ca un eveniment se poate derula fara mine ma angoaseaza: daca se strâng toti prietenii de pilda.. Si atunci nu îmi placea sa ramân. Daca ma gândesc bine n-am stat niciodata singur. . În orice caz. Aceeasi veche teama copilareasca de a nu fi exclus si de a ramâne încet-încet singur. De fapt. iar eu nu sunt invitat. mai sociabil. Sunt oameni care nu se îndura sa arunce nimic. este ceea ce îmi explica actuala mea sotie. Am pastrat legatura cu multa lume.. singur.. Si nu tocmai flexibila.Personalitatile dependente 185 ziu: era mai practic. ma implic afectiv.. era destul de autoritara. De fapt.. ca sunt un "colectionar de relatii".. sotia mea îmi reproseaza. Recunosc ca las pe seama ei toate deciziile privind casa. si am o încredere absoluta în ei. investesc mult în relatiile cu ceilalti. eu însa sunt mult mai conciliant. caci era mult mai diplomata ca mine . cu care vorbeam îndelung despre fetele cu care ieseam . vacantele. mai suplu. ma nelinisteste la culme. Asa sunt eu. îmi era greu sa pun capat unei aventuri chiar si atunci când era limpede ca acea relatie era o eroare pentru amândoi. Numai ca rareori eu eram cel ce le alegea.

tot ce altii refuza . ci mai ales teama de a fi singur.18 6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Uneori mi-este tare ciuda pe firea aceasta a mea. îndemnului celorlalti. Personalitatea dependenta • Nevoia de a fi ajutata si sustinuta de ceilalti: . accepta sa faca. nu este numai dorinta de a stabili o legatura. singuratatea si vulnerabilitatea sunt sinonime. Lasând alegerea pe seama partenerilor lui. sa ia singur deciziile corecte: de unde si tendinta de a cauta iar si iar asigurari înaintea oricarei decizii si. de a evita pe cât posibil sa aiba initiative. Numai ca nu ma simteam prea bine în respectiva pcoala pi nu izbuteam sa îmi fac prieteni apropiati. Dar. Mi-ar fi schimbat oare viata o diploma în plus? CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PHILIPPE? De-a lungul istorisirii sale. în fond. De pilda. de a-si avea locul în grupuri. este destul de bine pi apa. la urma urmei. fara crâcnire. Philippe este gata sa faca multe compromisuri: se supune. . Philippe se teme ca nu este în stare sa aleaga singur. supunându-se astfel unui stil de viata care nu îl satisface cu adevarat . chiar daca acestea nu corespund în întregime propriilor lui valori ori asteptari. tocmai din cauza vârstei ei. se abtine sa îsi exprime orice dezacord. Philippe îi lasa pe acestia sa-i cladeasca viata. Caci ceea ce îl împinge pe Philippe spre ceilalti. Pentru el. sotia mea voia sa ne casatorim pi sa avem cât mai repede un copil... Philippe insista mult asupra nevoii sale imperioase de a fi acceptat de ceilalti. îmi pare rau ca nu am facut o facultate de litere sau ca nici macar nu am aprofundat studiile de contabilitate. Si îmi dau seama câte ocazii am ratat din cauza felului meu de a fi. Pentru a fi integrat într-un grup. fara sa clipeasca.este reticenta când este vorba sa ia singura decizii.. Este încredintat ca ceilalti detin competenta de care el este privat. Si apoi.. Viata lui depinde enorm de ceilalti.

O faza de vulnerabilitate. • Teama de a nu strica relatiile cu ceilalti: pentru a fi pe placul celorlalti. pentru a se face placuta celorlalti. este extrem de afectata si anxioasa atunci când este criticata si dezaprobata. spune mereu "da". în care el se cazneste sa fie acceptat.O prima faza de agatare. Esential este deci sa încerci sa le capeti sprijinul. ori sa faca singura unele lucruri. de care vom vorbi ceva mai încolo. accepta munci putin gratificante. Personalitatea lui Philippe îl va face sa treaca sistematic prin trei faze în relatiile sale cu persoane ori grupuri: . te pot ajuta. rupturile o tulbura teribil. . prefera sa-i urmeze pe ceilalti decât sa vina cu unele initiative. nu-i place sa fie singura.O faza de dependenta. este un soi de faza de echilibru.Personalitatile dependente - 187 de multe ori îi lasa pe ceilalti sa ia în numele ei decizii importante. iar a doua este ca ceilalti sunt mai puternici ca tine si ca. . CUM PERCEPE PHILIPPE LUMEA? Doua convingeri adânc înradacinate caracterizeaza personalitatea dependenta: prima este ca nu poti face nimic singur. . în care s-a asigurat de sprijinul celorlalti si de faptul ca acestia vor decide pentru el. în care îsi constientizeaza extrema dependenta de celalalt si în care începe sa se teama de ceea ce s-ar putea întâmpla daca relatia ar înceta ori s-ar raci. în care simbioza dintre el si ceilalti îl satisface pe deplin. sa te agati cât poti de bine de ei. daca sunt binevoitori. Persoanele care au trasaturi patologice de dependenta ajung în scurta vreme în aceasta faza.

188 Fran<. capitanul Haddock decât Tintin.:oisLelord ~i Christophe Andre Astfel. înainte de toate. agent comercial. cum spun sportivii pentru a-l desemna pe acel coechipier care se sacrifica pentru a pune în valoare un altul mai bun ca el. care sa îmi spuna clar ce sa fac . însa. supravietuirea ei depinde exclusiv de propriul anturaj. subiectul dependent va cauta sa vada în ce anume l-ar putea ajuta ~i sprijini persoanele din anturajul sau. Fiinta umana se naste într-o stare de dependenta totala: se reproduce în stare larvara . sa fiu expus. Robin mai mult decât Batman. dar nu în cea a eroului ci numai în cea a servitorului: micul ]ohn mai degraba decât Robin Hood. ori într-un tandem cu o persoana experimentata.ne spunea cândva un pacient. SUNTEM DEPENDENTI CU TOTII? Dependenta face parte chiar din natura umana. prea izolat într-un cuvânt. . fara sa ai asupra ta. încercând sa explice mesajele pe care credea el ca le primise de la parintii lui . caci victoria liderului îi induce o anume securitate coechipierului din umbra. de~i l-am demontat ~i mi-este foarte clar. dar nu este chiar un sacrificiu gratuit.. caci ai o nevoie vitala de ei ~i nu întreprinde nimic singur. "Accepta totul de la ceilalti.si înca din primele clipe de viata. Dependentul este încredintat ca nu poate fi decât companion. caci nu e~ti în stare" . Sa traie~ti acelea~iperipetii ca eroii.este ceea ce se cheama neotemie . treizeci si trei de ani. Ideea pe care acesta ~i-o va face despre sine ~i despre capacitatile sale va trece.. Dintotdeauna am fost "abonat" la rolurile secundare. povara initiativelor. îmi placea sa îmi închipui ca sunt în pielea câte unui personaj din literatura ori din filme. si nu numai în ceea ce priveste supravietuirea fizica. "sacagiu". Acum.. " Este ceea ce ne descrie Georges. Numai într-o echipa ma simt într-adevar bine. prin acea imagine pe care i-au transmis-o ceilalti. ci si dezvoltarea psihologica. Când eram copil. mecanismul continua sa functioneze: am tendinta de a refuza mereu acele sarcini de serviciu care ar face sa ma evidentiez..

Oamenii au realizat. extrem de repede.. destul de devreme. copilul percepe în felul acesta lumea înconjuratoare (de unde si nervozitate a lui daca biberonul îi este adus cu întârziere ori daca laptele este prea fierbinte).radde dependenta poate constitui un mijloc de a se apara... care înseamna "a se agata de . In Biblie. si atunci are în fata doua moduri radicale de a reactiona.. dialectica dependenta . . 1 M. Payot. vom vedea ceva mai încolo ca si incapacitatea de a accepta un anume grad de dependenta . Ecleziastul rosteste aceste cuvinte. care ar putea constitui deviza personalitatilor dependente: "Este mai bine sa fie doi decât unul singur . Aceasta viziune asupra lumii este numita de Balint "ocnofilie" (de la grecescul okneo. Oricum nu exista alta solutie: caci suntem într-o totala incapacitate de a ne satisface singuri trebuintele.autonomie sta în chiar inima psihismului uman.. multi cercetatori au lansat teze cap tivan te.Personalitatile dependente 189 Prin urmare. ca un anume &. când cade: caci nu este nimeni sa-I ridice. Apoi. Paris. a se teme .. Aceasta viziune este foarte aproape de atitudinea dependenta. Vai de cel singur. ".. În aceasta privinta. în functie de context . dar si"a sovai.. Balint. îi poti face pe ceilalti sa-ti satisfaca majoritatea trebuintelor. Si daca incapacitatea de a fi autonom constituie un handicap. Nu încape îndoiala ca una dintre cele mai remarcabile este cea a psihanalistului englez Michael Balint. 1972.un tip de relatie susceptibila a satisface toate trebuintele individului ... arata ca necesitatile oricarei fiinte umane o împing spre cautarea (si fantasma persista întreaga viata) a ceea ce el numeste "iubire primara" .pe care psihiatrii îl numesc regresie nu este câtusi de putin semn de sanatate psihica. care. La începutul vietii. Un prim mod de a reactiona este centrat pe nostalgie si pe cautarea paradisului pierdut: daca stii cum. "). copilul sesizeaza ca lumea si indivizii care o compun nu sunt la absoluta lui dispozitie. cât si dependenta. Les Voies de la regression. în mai multe din cartilellui. de a putea dovedi atât autonomie." Se stie ca echilibrul unui individ depinde adesea de propria lui putinta de a juca pe doua registre.

cum se explica faptul ca unele persoane sunt mai dependente decât altele? Este înca ignorat rolul pe care l-ar putea juca în trasaturile de dependenta unele tendinte înnascute. anumite forme de anxietate de separare ar putea prevesti dezvoltarea unei personalitati dependente la o vârsta adulta. Aceasta atitudine corespunde acelor subiecti care îsi valorifica la maximum autonomia si care sunt reticenti la orice forme de dependenta ori chiar de angajament.. cât priveste relatia barbat-femeie.19O Fran<. Ocnofilia si filobatismul reprezinta doua reactii extreme la nevoia de dependenta prezenta în fiecare om. aparându-se ~ri dedându-se la acestea. Comportamentele parentale Iata marturisirea Nathaliei. specialistii sunt încredintati ca exista unele semne timpurii: astfel. Don Juan este un filobat impetuos..ois Lelord si Christophe Andre Un al doilea mod de a reactiona consta în a proclama lumea ca fiind dezamagitoare si în a sustine ca în nici un caz satisfactiile nu pot veni din partea celorlalti. Tristan. Se presupune ca anumite comportamente parentale. în mod excesiv în ambele cazuri . În privinta trasaturilor de dependenta. unii factori biologici. iar faptul de a depinde de altii reprezinta cea mai mare primejdie posibila: Balint numeste aceasta atitudine "filobatism" (cuvântul este un neologism alcatuit de la "acrobat": cel ce nu paseste pe teren sigur). într-un fel. In literatura gasim exemple de astfel de atitudini. douazeci si sase de ani. înscrisa în patrimoniul nostru. evenimente de viata ar putea induce trasaturi durabile de personalitate dependenta. . ofera remarcabilul portret al unui ocnofil ... profesoara. anumite atitudini educative. cu a sa dependenta de Isolda si de regele Marc. DE CE AJUNGI DEPENDENT? Chiar daca tendinta spre re gresie este.

. este ceea ce mi-a ramas în minte. În orice caz. în actele cuiva si nu în vorbele lui. la început.. ceea ce urma nu era deloc placut: se isca un conflict. apoi faptele confirmau opinia bunicului. dar stângaci ?i veleitar .. considerând ca adevarul sta în gesturile. care-i tiran iza pe toti cei din jurul lui. înainte de a pomi sa exploreze. Prin urmare. la un moment dat eram convinsa ca bunicii erau adevaratii mei plirinti. Un copil nu poate fi autonom decât daca este încredintat ca cei pe care îi iubeste îl iubesc si ei îndeajuns ca sa accepte si sa-i suporte desprinderea. autonomia. Pentru mine bunicul era un supraom. Faptul de a vedea ca parintii mei depindeau mult de bunicul.Personalitatile dependente 191 Îmi amintesc ca atunci când eram mica. chiar daca ei vor fi îndemnati la autonomie . este necesar ca el sa parcurga doua etape: prima este cea în care copilul trebuie sa aiba o "baza" solida... nu fac mereu ce îi sfatuiesc parintii. Si am descoperit de curând ca acest bunic omniscient ?i omnipotent era un despot. mi-a dat certitudinea ca întotdeauna trebuia sa încerci sa te faci iubit ?i protejat de oameni puternici .. ci reproduc ceea ce fac acestia din urma. Atitudinile educative Putina teorie: pentru ca un copil sa îsi poata dezvolta autonomia. Mi-a luat destul timp ca sa sesizez ?i inconvenientele unei asemenea atitudini. mai întâi. A doua etapa este cea în care copilul îsi vede efortul de autonomie sustinut si încurajat de cei de care se desprinde.?i i se împotrivea. De câte ori cineva avea alta parere decât el. parintii îmi pareau un fel de frati mai mari care încercau sa se ocupe de mine. Acele atitudini de dependenta excesiva ale unuia ori ale ambilor parinti fata de orice autoritate exterioara "vor contamina" fara doar si poate pe copiii lor. înseamna desprinderea de cei dragi. este limpede ca doua tipuri de atitudini parentale pot facilita aparitia unor trasaturi de personalitate dependenta: . care sunt niste fiinte foarte pragmatice. capabil sa rezolve orice problema ?i detinator al tuturor adevarurilor. bunicul le-a cerut sa vina sa locuiasca laolalta cu el ?i bunica. Mama m-a avut când erafoarte tânara ?i cum nici ea ?i nici tata nu aveau o slujba. Copiii.

care îmi aducea caise din gradina ei. cincizeci si sase de ani. eu însa nu-mi amintesc. care nu îsi încredinteaza îndeajuns copiii în privinta iubirii s. întorcându-ma din parculetul unde ma trimisesera sa ma dau chipurile în scrânciob.19 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre . sa vorbesc . . Sa o ascultam pe Viviane.>tiu doar ca eram convinsa ca parintii mei nu se vor mai întoarce. de unde s.. le pot induce acestora convingerea ca trebuie sa îsi sporeasca eforturile de a se agata de parintii de care supravietuirea lor depinde. într-atât încât medicul a decis ca era necesar sa stau pase luni într-un sanatoriu pentru copii.. au venit parintii dupa mine. A izbutit încet-încet sa ma îmblânzeasca ~i am început sa ma comport iara ca o fetita de patru ani. Dupa câteva zile am refuzat sa manânc ~i sa vorbesc. . mai cu seama despartirile lungi de unul dintre parinti (ori de ambii). ca si tendinta ulterioara de a "tine" tare de orice relatie.parintii sovaielnici. . caci nu mi s-a spus niciodata..>i caisele erau tot ce mâncam. am vazut ca parintii mei plecasera fara mine. A fost ceva îngrozitor. ne aratându-Ie destul interes. parintii supraprotectori le vor transmite propriilor copii ideea ca sunt vulnerabili si ca lumea este plina de primejdii. Tuberculoza poate . îi pot induce copilului convingerea ca nu s-a agatat destul de bine de ei. aflat departe de orar Îmi amintesc cât de buimacita am fost când.. comercianta.tri.ia stimei pe care le-o poarta. EVENIMENTELE DE VIATA Dupa ce am ascultat marturisirile unora din pacientii nos.iplecarea lor. Nici acum nu ~tiu ce am avut. Dar este sigur ca pe atunci era destul de grav. sa ma joc. caci nu-i mai recunopteam pi nu voiam sa ma despart de in- . am putea afirma ca anumite evenimente de viata.invers. carora le poti totusi supravietui.. Este posibil sa mi se fi explicat motivul. Apoi m-am atapat de una din infirmiere. dar cu conditia expresa si imperativa sa-i asculti pe cei "ce stiu" . Dupa pase luni.. Aveam patru ani când m-am îmbolnavit.

ce transpar numai în anumite situatii. tocmai refuzul exagerat al dependentei.ovaie sa îmi încredinteze sarcini importante i'i aceasta nu ma înspaimântâ deloc. i'i a doua oara când m-am îmbolnavit destul de grav. care nu era îndeajuns de tandra cu el. CÂND DEPENDENTA APARE MASCATA . Toate problemele mele vin însa din viata sentimentala.i ve. subiectul se simte vulnerabil si se îndoieste de el.. al oricarei forme de regresie. Atâta timp cât nu ma implic prea mult. Iata destainuirea lui Eric. Nu este nici un secret: tata a parasit-o pe mama. Sunt o fiinta autonoma. mai discrete. ca sa ma încredintez ca eram totui'i o fetita interesanta. Î~ alte cazuri. De atunci nu suport nici cea mai mica despartire . poate dezvalui faptul ca. Copiii i-au fost încredintati mamei.. totul este bine. ori la slujba. amintind de regula circumstantele în care respectiva persoana s-a dovedit dependenta. director al unei mici întreprinderi...nic am nevoie de sprijinul . functionara... cincizeci de ani.i în angoasa mea: nu faceam nici cel mai mic gest fara încuviintarea lor.. mai apoi. mai cu seama în relatiile cu prietenii. Ca si în cazul altor tipuri de personalitate. dar în clipa în care cineva începe sa Însemne enorm pentru mine. ma fortez sa nu devin lin crampon. Si întotdeauna a trebuit sa lupt cu dorinta de a avea o relatie fuzionala.i aprobarea celorlalti. aiia ca eu cautam mereu afectiunea profesorilor. si aici exista forme de dependenta. a colegilor de clasa i'i a tuturor adultilor pe care îi i'tiam.Personalitatile dependente 193 firmiera.. În ambele cazuri a trebuit . S-o ascultam pe Martine. au intrat în jocul meu . Superiorii nu . Stiu ca este ceva în neregula cu mult prea impetuoasa mea dorinta de independenta: de doua ori în viata am avut probleme serioase:o data când am ramas i'0mer vreme de un an. Parintii mei s-au simtit într-atât de vinovati încât. în fond. chiar temporara. treizeci si opt de ani. numai ca nici cu noi nu era prea afectuoasa. dei'i mama nu-mi acorda mare atentie ..

. oricât de departe s-ar afla.ois Lelord si Christophe Andre sa ma las în seama celorlalti... în mod normal.. " Dar încetul cu încetul. gata oricând sa-ti faca un serviciu. Ei bine. a prietenilor ~i afamiliei... în clipa în care zareste pe cineva în piata. poate fi exercitata o presiune puternica extrem de culpabilizanta. Dar acum ~tiu ca nu mai trebuie sa cultiv independenta ca unica valoare ~i semn al fortei unui individ . îl abordeaza. si dupa ce a facut câtiva pasi cu el. când am chibzuit la toate acestea. dar si faptul ca sunt exigente si acaparatoare uneori . ea face ca exigentele subiectului fata de propriul anturaj sa creasca. în fine.. gen: "Nu poti sa ma parasesti. Si atunci cauta sa se îndeparteze . se napusteste catre el strigând: «Iata un om de bine!». CÂND DEPENDENTA DEVINE MALADIE Daca tendintele de dependenta sunt prezente. fara ca eu sa mai pot ie~i vreodata din ea... chiar daca aceasta le incomodeaza . câteodata personalitatile dependente apar ca niste persoane amabile. îl tine cu mâinile amândoua. ca situatia se prelungea la nesfâr~it. Fata de ceilalti. care nu te contrazic niciodata. complezente. Cei din jur nu izbuteau sa înteleaga de ce eram atât de morocanos . cu multa curtenie îl întreaba când îl mai poate vedea si. aducându-i laude mii . Mi se parea ca sunt un parazit... Schitând portretul celui pe care-l numeste "complezentul" Ieophrast descrie acest comportament astfel: "Cel care are aceasta pasiune. în fiecare din noi... de frica sa nu-i scape. tu vei fi raspunzator.. uneori acestea reprezinta tot atâtea feluri patologice de a fi si au consecinte deosebit de neplacute pentru individ. interlocutorului i se dezvaluie inepuizabila nevoie afectiva a acestor persoane. gândul de a fi ajutat ma panica. În fine. va asigur ca departe de a ma lini~ti. Când aceasta tendinta este exacerbata." Studiile facute în . se desparte de el. caci daca mi se întâmpla ceva.194 Franc. Mult mai târziu. îl admira pâna si în cele mai marunte lucruri. le-am putut explica de ce.

în timp ce se estimeaza ca. saizeci si sase de ani. posesivi si dominatori. Trasaturi de personalitate dependenta pot fi regasite si în multe alte tulburari de personalitate. acest procent este de numai 2. pensionara. sa caut sprijin în afara. mai trebuie aratat ca persoana dependenta. m-a sfatuit ferm sa nu fac aceasta ~i m-a ajutat sa învat sa îmi port singura de grija. la care apelasem din cauza depresiei grave pe care o facusem. barbati alcoolici s-au dovedit a fi personalitati dependente. "Personality Disorders în DSM III and DSM IIIR: Convergence Coverage and Internal Consistency". L. R. convinsa fiind ca nu se poate descurca singura. 145. de care vom vorbi ceva mai încolo. E. sa completez o declaratie de impozit. Terapeutii de familie au mai observat ca personalitatile dependente îsi aleg de multe ori parteneri patologiei. 323-326. Sa o ascultam pe Lucie.5%. Troughton. Trasaturile de personalitate dependenta sl.573-578. A~a ca a trebuit sa învat totul singura. sa ma uit pe o harta rutiera. Mi-au trebuit mai multi ani. Noyes. Reich. American foumal of Psychiatry. pp. sa chem întreaga lume în ajutor. în rândul întregii populatii.mt extrem de des întâlnite3 la pacientii deprimati si la agorafobi care. Caci sotul meu era cel ce se ocupa de tot. precum si la personalitatile histrionice si evitante. Dar psihiatrul meu. "Dependant Personality Associated with Phobic Avoidance in Patients with Panic Disorders". majoritatea femei. 1987. viata mea a devenit un adevarat co~mar: caci realizasem ca eram o infirma din punct de vedere social. de altminteri. Nu ~tiam sa folosesc carnetul de cecuri. 1988.Personalitatile dependente 195 rândul persoanelor supuse unui consult psihiatrie au aratat ca între 25 si 50% din acestea prezentau trasaturi de personalitate dependenta2. Si eram tentata sa ma agat iar de cineva. dupa o perioada de timp sfârseste prin a deveni într-adevar incapabila. C. J. Niciodata nu fusesem la o banca ori la notar singura. American foumal of Psychiatry. 2 . Morey. pp. În fine. Multe femei batute. 3 R. ridica numeroase probleme terapeutilor. dar cred ca am izbutit. Dupa ce mi-a murit sotul.

ois Lelord si Christophe Andre Câteva personalitati dependente în filme si în literatura Don Quijote si Sancho Panza.196 Fran<. pâna si caracteristicile fizice si vestimentare. Filmul lui Stanley Kubrick. fara îndoiala. o frumoasa aristocrata care traieste în umbra figurilor masculinesi care nu manifesta niciodata nici cea mai mica veleitate de autonomie altfel decât prin priviri enigmatice si îndurerate . Dar cel mai izbutit personaj ramâne. face dovada unui mimetism absolut. stilul de viata. În L'Emmerdeur de Edouard Molinaro (1974).. cel din Zelig (1984). Dependenta amoroasa constituie o alta sursa de inspiratie pentru scriitori. incapabila sa traiasca numai pentru ea. Albert Cohen. în afara de aventurile traite alaturi de eroul sau. de Tennessee Williams. În urma oricarui erou paseste o personalitate dependenta. cu Ariane. Barry Lyndon (1975) o înfatiseaza pe Marisa Berenson în rolul Lady-ei Lyndon.. cu succesivii sai interlocutori. o femeie de cincizeci de ani îsi pierde identitate a si demnitatea în iubirea ei pentru un barbat mult mai tânar. film regizat si jucat de Woody Allen. . devotat. Don Juan si Leporello. În Primavara din Roma a doamnei Stane.. Sherlock Bolmes si Doctorul Watson . Si filmele abunda în personaje dependente. adoptându-Ie opiniile. un personaj discret. Si desenele animate înfatiseaza numeroase tandemuri celebre: Obelix si capitanul Baddock au multe trasaturi de personalitate dependenta. care seduce si apoi paraseste un tânar si arogant intelectual.. care este de-a dreptul nostim în felul în care se agata de Lino Ventura. zugraveste portretul unei dependente extreme de fiinta iubita. într-atât încât. Personajul din Dantelareasa de Pascal Laine este tulburatorul portret al unei tinere dependente. care descrie toate problemele unei fiinte afla te în incapacitate de a sti cine este cu adevarat. neavând o parere sau o viata personala. care l-a salvat de la o tentativa de suicid. Jacques Brel joaca rolul unul comis voiajor. În Iubita seniorului.

veti fi poate tentati sa-i faceti jocul. La sfârpitul fiecarei ore. Voiam sa joc tenis pi parintii ma înscrisesera la unul din cursurile lui. Nu întariti acest mod de a vedea lucrurile. el ma felicita. student. fie pentru ca gânditi ca sunteti mai în masura sa luati o decizie. dependentul se teme de criticile ce ar putea fi aduse initiativelor lui.." Nu ptiu de ce. Cum ma încerca ofrica vecina cu panica la gândul ca ap parea ridicol pi ca l-ap putea dezamagi. • Daca va cere sfatul. caci doar apa vei învata pi este pi normal sa nu-ti reupeasca totul de la început. nimeni nu-mi mai vorbise astfel. fie pentru a câstiga timp. Unul din primii oameni care m-au ajutat sa capat încredere în mine afost unul din profesorii de sport din liceu. dar pentru mine a fost ca un declic. Sa-I ascultam pe Felix. Daca încercasem numai sa vin lafileu. douazeci si unu de ani. Dar amintiti-va de un proverb chinezesc: "Daca vrei sa ajuti . Ceea ce vreau este ca tu sa încerci.. de multe ori. iar când sunteti nevoit sa-I criticati. fie pentru ca este magulitor sa fii în postura de întelept sau de cunoscator. chiar daca rezultatele nu sunt la înaltime . la începutul anului el m-a luat de o parte pi mi-a spus: "Putin îmi pasa de rezultatele tale pi nici nu îti cer sa fii bun. nu uita sa sublinieze încercarile pi stradaniile mele. la fel daca încercam sa servesc. chiar daca toata ora mingile mele sarisera în afara. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile Incapacitatea multor personalitati dependente de a actiona ascunde tocmai teama de esec si de urmarile lui. fie pentru a-l ajuta. înainte de a le raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere Subiectul dependent va încerca sa va faca sa luati decizii în locul lui. Înconjurat de persoane pe care le considera mai competente ca el. fiti mereu atenti sa puneti accentul pe initiativele lui.Personalitatile dependente CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPENDENTE 197 Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele.

secretara. ci de a le oferi un exemplu. patruzeci de ani. se descurca si singuri. apoi. inversând rolurile si ajutându-l sa iasa din pielea personajului care întreaba mereu si este sfatuit mereu. în vreo problema.. La început ma îngrozea gândul ca îi spun nu- . am avut sansa de a avea ca f. Nu putea lua singura nici cea mai mica decizie si venea mereu sa îmi ceara sfatul.ef un tip extraordinar: era mereu dispus sa ma sfatuiasca 9i sa îmi împartageasca din experienta lui. douazeci si sase de ani. Primul este ca încet-încet veti pune în lumina chiar subiectul dependent. veti depasi mult în elocventa un discurs lung. Iata ce ne spune Melanie. dar mai întâi vreau sa stiu ce ai face tu sau ce crezi tu. La un moment dat am priceput care era problema ei si mt-i raspundeam fara sa chibzuiesc înainte. Al doilea este ca îl veti ajuta sa nu-i mai priveasca pe ceilalti ca persoane ce îi sunt superioare în totul. învata-l mai bine sa pescuiasca" .19 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre pe cineva. Ceea ce nu prea se întâmpla cu ea. dar pentru scurt timp.. ori ca sfaturile lui va intereseaza. Mi-aduc aminte de o fata care si-a facut practica la noi. De regula. când era cazul. Sa~1ascultam pe Joel.. si-i veti dovedi ca poti fi. sigur pe tine si independent (cum sunteti.. apoi a intrat în joc. dar ca poti si avea nevoie de ajutorul celorlalti. crezând ca o sfidam ori ca voiam sa o las fara replica. în acelasi timp. dar nu 90vaia sa î9i marturiseasca 9i propriile ezitari si sa-mi ceara parerea. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul Aceasta atitudine prezinta doua avantaje. agent de asigurari. dumneavoastra). Cnul din cele mai bune mijloace de a-i schimba pe oameni nu este atât acela de a le explica ce trebuie sa faca ori sa gândeasca. A sfârsit prin a avea din ce în ce mai putina nevoie de ajutorul nostru si ne cerea parerea numai din când în când. Când am facut primii pasi în aceasta profesie. Aratându-i unui dependent ca voi însiva aveti uneori îndoieli în privinta propriei persoane. verificându-i cunostintele. desigur. De fiecare data îi spuneam: "Am sa-ti spun care-i parerea mea. încet-încet. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. toti începatorii procedeaza la fel. nu-i da un peste." La început a fost putin deconcertata.

. surorii mele i-a fost teribil de greu sa se integreze. De fapt. Iar faptul de a descoperi ca o persoana. nu era scutita de îndoiala 9i ca simtea nevoia de a cere parerea altora m-a ajutat enorm . • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile Puteti ajuta o persoana dependenta sa-si multiplice ocaziile de a cunoaste si alti oameni. iar ea a început sa î9i invite câtiva colegi 9i prieteni de-ai mei. pe care o admiram atât. multiplicarea surselor de dependenta este un prim pas spre autonomie. sa-9i invite colegii de birou. data de-o parte (fara sa aiba vreodata curajul de a va marturisi aceasta deschis). Iata ce ne spune Virginie. desi la început îi veti fi companion într-o serie de activitati. ma împiedicam de ea. persoana dependenta se va simti respinsa. ca aveti un proiect profesional la care nu ia parte. a9a ca..Personalitatile dependente 199 mai lucruri neinteresante ori inexacte: ce oroare daca din vina mea luase vreo decizie proasta! Numai ca el avea 9i o capacitate absolut exceptionala de a accepta egecurile. Mai bine zis se descurca cu altii nu cu mine. caci de acum ea se descurca 9i fara mine. dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti Daca aveti o seama de relatii amicale ori profesionale... Odata sosita la Paris.. am putut sa ma retrag din circuit.. fara a dramatiza. Chiar daca va cultiva alte relatii de "atâmare". inte- . la un ansamblu coral. este ceea ce afacut întotdeauna . treizeci si opt de ani. Nu încercati sa îi ascundeti asemenea initiative si nu cedati în fata culpei resimtite. Dupa câtva timp... pentru faptul ca aveti o viata în afara ei. Degeaba îi tot spuneam sa se înscrie la cluburi sportive. Fusese mereu dependenta de parintii mei 9i a avut tendinta de a se agata zdravan 9i de mine. Împreuna am hotarât sa ne înscriem la un club de drumetie. ca dati de pilda o petrecere între prieteni la care nu o invitati. pe care îi prezentasem 9i ei. • Faceti-le sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. Atunci am luat taurul de coarne 9i am schimbat tactica. în permanenta. caci nu facea nimic din toate acestea . grafician.

caci nu erau prea apropiati. nu le sariti în ajutor de câte ori sunt în impas Sunt persoane bine intentiona te. caci el nu spune niciodata lucrurilor pe nume: doar ca este trist si se îmbufneaza . la un moment dat formasem un grup de studiu asupra multimediei si a consecintelor ei în profesia noastra. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor.2OO Fran~ois Lelord si Christophe Andre grând-o ulterior în planurile voastre .ceea ce este înca mai grav . douazeci si noua de ani.functioneaza". Sa-I ascultam pe Jean. nu-l invitasem si aceasta nu i~a cazut bine deloc.. tineti-o sincer la curent. cum are un apartament foarte mic.. Unul din colegii mei de lucru este un tip tare de treaba. Pentru mine era mai degraba o pedeapsa faptul de a lucra de doua ori pe luna cu grupul mai sus amintit. macar la începuhll"administrarii" unui asemenea tratament. Numai ca fiecare sfat ori sprijin acordat încurajeaza tendinta ulterioara de a cere din nou ajutor si . nu-l invitase.. o colega daduse o petrecere la ea. explicându-i de ce nu ati invitat-o si. ori la o alta sedinta de lucru. pâna când m-am dus sa-i vorbesc si sa ma lamuresc: el se simtea exclus din colectiv.accentueaza sentimentul neputintei si al autodeprecierii la individul dependent. faceti-i dovada stimei pe care i-o purtati. Mi-a luat ceva timp sa pricep cum .. 5-0 fi gândit pe semne ca noi îl consideram un incompetent. Si cum stiam ca avea copii si o viata de familie. iata ce ne povesteste Maxime. Acum însa stim ca trebuie sa-i explicam situatiile de acest gen. . Alta data. sau o persoana neinteresanta. dar foarte posesiv. el n-a zis nimic. sau naive. patruzeci si sase de ani. inginer. Acum. si. Nu suporta sa aiba loc anumite evenimente fara el. dar vreo doua saptamâni a avut un soi de reactie depresiva.. invitând-o la o alta petrecere. chiar daca va cer. Când a aflat de petrecere. pentru care tentatia de a sari în ajutorul personalitatilor dependente este mare: disperarea de care dau dovada acestea este reala si nu este (sau este rareori) vorba de siretenie sau de comoditate. informatician. pentru ca el sa nu se simta respins.

este necesar sa va înarmati cu multa rabdare: o data ce ati izbutit sa o convingeti sa ia chiar ea decizii. capabila. ceva n-a mai mers: sunt un tip gelos pi nu îmi placea ca ea sa plece de lânga mine. Numai ca eu nu puteam tolera apa ceva! În cele din urma ne-am despartit. sa vina cu initiative. pe atunci. cred ca am gre. • Sa le criticati fati~ initiativele. . a?adar. Am avut câteva certuri destul de puternice. spunându-i ca sunt unele initiative pe care ar fi mai bine sa nu le ia. Voiam sa-mi determin fiica sa fie mai performanta . chiar daca nu sunt bune Daca doriti sa ajutati o persoana sa nu mai fie dependenta. poate fi mai incompetent decât va puteti voi imagina! Stapâniti-va. cincizeci ?i doi de ani. sa-i aplicati sistemul vostru de judecata..it destul de mult pi este vorba mai ales de fiica mea cea mare. era pi destul de curtata. chiar daca sunteti îndreptatiti sa-i criticati felul în care a procedat?i sa fiti sinceri în privinta rezultatelor.. va trebui sa fiti pregatiti ~i pentru consecinte. fiecare din încercarile lui trebuie încurajata.. dar.te felul în care mi-am crescut copiii. caci subiectul dependent nu va pierde ocazia de a se Întoarce mai apoi spre voi. credeam ca trebuie sa fii cu atât mai sever pi exigent. La un moment dat însa. Si cum era o femeie frumoasa. ca n-o ajut în nici un fel sa capete încredere în ea ori sa progreseze. iar sotia mea o mama mult prea protectoare. medic. Dintotdeauna am fost de parere ca fiica mea era genul "putin îmi pasa de tot"..i mai independenta. în care ea îmi repropase ca o sufoc.lFm!!ll\TlIW. chiar daca este mai putin incompetent decât crede el. Eu par mereu sigur pe mine. cred ca ea încerca sa seduca alti barbati tocmai pentru a deveni mai sigura pe ea. Eu am fost un tata prea sever. Sa-I ascultam pe Martin.. În fond. încercând sa va afle parerea în privinta rezultatelor ori ca sa va atraga atentia asupra dezastrului . ceea ce la începutul casniciei ma incita pi ma punea parca în valoare. cu cât copilul era mai putin motivat.: Personalitatile dependente 201 Prima mea sotie era o fiinta dependenta pi imatura. Cât prive. chiar pi atunci când nu sunt: este felul meu de a ma convinge ca lucrurile se vor rezolva pi cred ca tocmai asta-i placuse la mine! Numai ca am cazut în cursa ei: se lasa cu totul în seama mea. Trebuie sa fiti reali?ti: dependentul.

saizeci si cinci de ani. va cauta în permanenta pretexte pentru a cere din nou ajutor ori pentru a-si face uitate obiectivele. mai cu seama ca mama lui îl cocolo~ise mereu. Sa-I ascultam pe Jean-Michel. Si este cea mai anevoioasa cale. iar convingerea despre propria neputinta de a se descurca singure le va fi întarita. asa cum împingi o persoana în apa. nu-~i facuse nici un prieten ~i se hranea cu ce nimerea. L-am îndemnat sa se înscrie la o facultate aflata la celalalt capat al Frantei. ne telefona în fiecare seara. care. sotia mea s-a dus sa-l vada. i • Sa le abandonati cu desavârsire. pentru a le "învata sa se descurce singure" Din calcul sau din oboseala.. era cât pe ce sa le~ine când a vazut mizeria ~i dezordinea .:oisLelord si Christophe Andre dar lene~a. Este adevarat ca atunci când nu facea nimic eram furios. am decis sa-l împing din cuib ~i sa fiu mai exigent cu el: i-am spus ca era timpul sa se descurce ~ifara noi ~i ca îi voi da lunar o mica suma de bani. mi-a spus ca din cauza mea este atât de dependenta de parerea celorlalti. $i fara îndoiala ca nu ma îl1. iar mai târziu am aflat ca îi telefona sotiei mele chiar ~i în timpul zilei. potrivit criteriilor mele. Numai ca rareori aceasta strategie da rezultate în cazul persoanelor dependente. va veti simti uneori tentati sa-I împingeti pe dependent la actiune. Când a împlinit optsprezece ani ~i s-a înscris la facultate.elamîntru totul.2 O2 Fran<. Întreaga experienta s-a preschimbat iute într-o catastrofa. caci necesita o mare vigilenta: dependentul. Fiul nostru era tare dependent de noi. de cele mai multe ori. ca nu are curajul sa ia nici o decizie de teama de a nu se aduce repro~uri. cum faceam eu cândva. desi în aparenta va încuviinta principiul ca trebuie sa învete sa se descurce singur. Ca sa-I silesti sa reactioneze . dupa câteva saptamâni. dar faptul ca ~tacheta pe care i-o fixasem era prea sus pentru ea o facuse sa se îndoiasca ~i mai mult de propriile ei forte. Ceea ce mi-a $i repro~at dupa multi ani. Daca vreti sa le ajutati sa devina independente. unde putea studia ceea ce îl interesa. este preferabil sa procedati mai progresiv. vor fi înca mai angoasate în urma unui astfel de "tratament". fost profesor... Când. dar nu eram mai putin furios nici daca nu facea lucrurile corect ori a~a cum a~fi dorit eu.

fara sa ne dam bine seama ne . caci. • Sa le lasati sa va "invadeze" Vulnerabilitatea de-a dreptul miscatoare uneori a personalitatilor dependente. În care culpa pe care o veti resimti va va face sa reactionati potrivit asteptarilor lui. mai mult. iar colegii ma acceptau la jocurile lor. Reu?isem: eram favoritul unora dintre monitori. cercetator în biologie. el nu era în stare nici macar sa cumpere ?i sa fiarba un ou.. • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase") Dependentul va Încerca sa va cumpere bunavointa.. cu banii pe care mi-i dadusera parintii cumparam dulciuri ?i reviste pentru toti ceilalti colegi de camera. Admiratia si devotamentul personalitatilor dependente din anturajul vostm îsi au pretullor . oferindu-va cadouri. era cumplit de nefericit fiind atât de departe de noi . Numai ca În felul acesta sunteti antrenati Într-un angrenaj subtil. Cum anume? Aratându-se extrem de serviabil. sa va intre În gratii.. Când mergeam în sat. Pe vremea aceea mi se parea ca acesta era singurul mod de a-mi face un loc sub soare. Iata marturia lui Octave. Si nu este de mirare! Câta vreme a locuit cu noi... ca si aversiunii fata de singuratate a personalitatilor dependente. Când parintii mei m-au trimis întâia data într-o tabara de vacanta. Eram gata sa ma ofer pentru toate corvezile: sa strâng masa. douazeci ~i opt de ani. acceptând sa faca cele mai penibile ~i dezgustatoare treburi. de monitori. aratându-va protector si acceptându-l ca Însotitor... sa spal vasele.~ Personalitatile dependente 203 din camaruta lui de student. sotia mea î?i petrecea tot timpul strângând ?i curatând dupa el ?i încercând sa-i ghiceasca pâna ?i cea mai mica dorinta. îmi amintesc ca eram tare nelini?tit gândindu-ma la felul în care voi fi întâmpinat ?i acceptat de ceilalti copii. sa golesc pubelele . În cele din urma am cedat la rugamintile lui de a-i îngadui sa revina ?i sa urmeze o alta facultate în ora?ul nostru. Daca nu trasam limite dare solicitarilor de ajutor. le preschimba Într-un soi de paraziti ai existentei noastre. solicitudinea lor reala si talentul de a se vârî Încet-Încet În vietile altora...

atunci eu îmi vedeam de treburile mele. continuând sa-i vorbesc totusi.. dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. . nu le sariti în în ajutor de câte ori sunt într-un impas.ois Lelord si Christophe Andre putem trezi "invadati".2 O4 Fran<.U1ddevalorizanta pentru persoana dependenta. fara a i se da atentie. faceam ordine .. iar eu uitam de el. • Sa le criticati initiativele.. Îmi aduc aminte de un coleg de facultate care se tinea de coada mea. Si înca ceva: banalizarea dependentei prezinta un dublu inconvenient: este stânjenitoare pentru cel ce îndeplineste rolul obiectului de ancorare si profl. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor. consilier de personal. • Daca va cere sfatul. Uneori venea la mine si ramânea parca tintuit în camera mea. chiar daca nu sunt bune. treizeci si doi de ani. scriam. mai mult sau mai putin. Era ca o planta. ori ca un animal domestic. în acel timp faceam si alte lucruri: citeam. chiar daca v-o cere. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile. • Sa le abandonati cu desavârsire pentru a le "învata sa se descurce singure" . înainte de a raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere. Cum sa ne purtam cu personalitatile dependente Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. se aseza într-un colt cu o carte în mâna. Cum adesea ma tinea de vorba la telefon ore întregi. Sa-I ascultam pe Olivier. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile. . din moment ce este acceptata cu atâta usurinta.. În cele din urma îmi luasem fata de el libertati pe care nu as fi îndraznit niciodata sa mi le iau fata de altcineva. -----~~- .". care îsi vede o data în plus convingerea ca este o fiinta neinteresanta. • Faceti-Ie sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele.

Personalitatile dependente 205 • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase"). de vinta sa-mi ma tati.orival".bun de la 6. nu uitati ca într-o buna zi va veti plictisi sa fiti dumneavoastra cel ce ia deciziile importante. discuSuntnevoieaflu sa iau ramas ma 4. Îmi este greu deîntr-unsacrific rarema . Am ta în stareîmi câteva grup.trude sasa sa sfârsesc ma lasa ori activitie eu tendinta sa persoane 2. propun sau cu rând subiecte deproprieia persoane. idei foarteciapropiate si "dus ceilalti. Când cer si parerea altora. Daca va este sot/sotie: chiar daca vi se pare magulitor la început. mai cusa vin am întâmpla noi. • Sa le lasati sa va "invadeze". Daca va este coleg sau colaborator: trimiteti-l frumusel înapoi la treburile lui. pe carese valoriipotconversatie peno 5. Daca va este patron: fiti mâna lui dreapta si cereti-i sa va ma- reasca salariul. fie bizui. Aveti trasaturi de personalitate dependenta? 1 ADEVARAT FALS cineva.

----·-·--~·--------- .. dezacorduri. De multe ori i meni... nu cereti parerea persoanelor de încredere din anturajul vostru!) ---IlIlIH!I •• II_--_"'""I!l!"'ihi.. Mi tare sensibil(a) merit mult 7.''''----"''I!f!~.Sunt se spune ades ca la critici si 9. (Completati chestionarul singur.2O6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre I I I I I ci m- nu îmi exprim parenu-mi place sa ma despart de ni10.

Dar acum câtava vreme izbutise sa o atraga de partea ei pe Isabelle. ca ?i când s-ar plictisi. are un adevarat talent de a depista orice punct slab. daca Andre i se adreseaza direct. Sylvie începe sa comenteze deciziile luate de Andre. de?i Andre le îngaduie tuturor sa-?i exprime punctul de vedere. încât aceasta îi încetine?te în mod considerabil munca. Apoi însa se dovede?te ca respecta noile proceduri. Isabelle a început sa discu- C ca. Dar dupa câteva saptamâni. Sylvie nu spune mai nimic ?i î?i ia un aer ostil. având-o în preajma zi de zi. fara sa i se poata repro?a nimic. ?i sa o influenteze. proaspat angajata la noi. Complet "montata". dar într-un mod atât de rigid ?i meticulos. Totu?i. ca pentru patroni noi suntem un fel de "mai putin decât nimic". mi-am dat seama ca aceasta aparenta calma ascunde o adevarata lupta între Sylvie ?i Andre. Am observat ca lafiecare ?edinta. ?eful nostru. ca se întelege cu colegii ei ?i "nu face valuri". Si ?tie foarte bine asta. Sylvie. A?a am crezut eu la început. ea îi raspunde cu un aer amabil. de aceasta dându-?i seama chiar ?i el. Încearca sa ne convinga ca Andre este mai putin competent decât noi. vizibil factice însa. te obi?nuie?ti sa o auzi zicând acelea?i lucruri ?i sa relativizezi.x Personalitatile pasiv-agresive La prima vedere. ori noile dispozitii date de chiar directiunea bancii. Pare ca î?i face treaba. ne povesteste despre una din colegele ei de biarole. Evident. Cum este inteligenta. douazeci si opt de ani. Sylvie este o salariata ca toti ceilalti. functionara la o banrou. . Dupa ?edinta. morocanos. dar a gasit acest mijloc de a "sabota" procedura.

De'li este licentiata în istorie. Iar daca atmosfera era tensionata. fie cât de marunt. numai ca Sylvie este înciudata. Andre a solicitat transferul ei. iar mâniaei se rasfrânge asupra superiori/ar. 'li atunci era bine dispusa. La început mergeam uneori la cinema împreuna sau la cumparaturi. din moment ce ne aflam cu totii în aceea'li barca. Dar Sylvie a refuzat 'li s-a adresat sindicatelor. singurii raspunzatori erau Andre 'li conditiile de munca. Potrivit spuselor Carolei. Comenteaza deciziile. se dovedea a fi o persoana placuta. corect 'li preocupat ca totul sa decurga cum trebuie. În 'ledinte a continuat sa adopte aceea'li atitudine 'li sa se achite cu mare întârziere de obligatiile ei profesionale. Eu cred ca ar putea încerca fie sa-'li caute alta slujba. Dar în clipa în care vine la birou se preschimba în zâna rea din pove'lti. fie sa accepte 'li sa se obi'lnuiasca cu postul pe care îl detine. îsi taraganeaza lucrul. Isabelle s-a lini'ltit 'li a sfâr'lit prin a întelege 'li a accepta punctul nostru de vedere.208 Fran<. A doua zi n-a mai aparut la serviciu 'li am aflat ca î'li luase doua saptamâni de concediu medical. Când Sylvie a venit la serviciu m-am dus sa o vad 'li s-o ajut sa înteleaga ca era necesar sa facem ca atmosfera sa fie placuta.oisLelord si Christophe Andre te în 'ledinte decizii/e lui Andre. ori sa refuze unele sarcini suplimentare. Ciudat este ca în afara serviciului Sylvie este cu totul alta persoana. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SYLVIE? S-ar parea ca unica obligatie profesionala a lui Sylvie este de a se împotrivi. În lipsa Sylviei. Dar Sylvie nu se considera raspunzatoare pentru vreun conflict. iar la birou atmosfera a devenit irespirabila.. care . S-ar parea ca ea percepe ca ofensator tot ce îi cer superiorii sa faca. dar este un tip de treaba. încearca sa-i ralieze si pe altii la împotrivirea ei. Andre a priceput de îndata ce se întâmplase: a chemat-o numaidecât pe Sylvie 'li i-a tras un perdaf Sylvie a ie'lit din biroul lui trântind u'la. Andre este ceea ce se cheama un sef bun. a trebuit sa se multumeasca cu un post administrativ. Eu cred ca problema lui Sylvie este ca pregatirea ei nu concorda cu munca pe care o face. Andre are cusururile lui.

pentru ca ulterior sa dezaprobe ceea ce s-a spus. }'utin naiva. În afara slujbei. • Discuta excesiv de mult ordinele. Pe de alta parte. fara doar si poate. reactii din cele mai ostile. Personalitatea pasiv-agresiva • Atât în domeniul profesional. dar si cadre de conducere. le va declansa. Putem deci afirma ca Sylvie pare sa fie caracterizata de o intoleranta la faptul de a fi subordonata. Intoleranta fata de ordine. Sylvie poate fi o persoana absolut încântatoare ceea ce confirma faptul ca problema ei este centrata pe situatiile ce comporta raporturi de autoritate. sta îmbufnata. Ea nu se antreneaza într-o lupta deschisa. Sylvie îl antipatizeaza pe Andre. Sylvie repune în chestiune legitimitatea oricarei ierarhii a bancii si este încredintata ca este rau tratata. ci pentru ca reprezinta o autoritate. Caci.Personalitatile pasiv-agresive 209 se straduieste sa potoleasca tensiunile. "uita" anumite lucruri. este intentionat ineficienta. Nu se opune pe fata sefilor ei. ci îsi taraganeaza treaba pe care o are de facut. sau ca este rau tratata. dar nu în mod direct. Este adevarat ca a avea un colaborator pasiv-agresiv poate fi o adevarata încercare. Dar aceasta intoleranta nu se manifesta deschis. descriere a personalitatii pasiv-agresive în fata unui grup incluzând salariati. rezistenta pasiva: Sylvie prezinta caracteristicile personalitatii pasiv-agresive. opunându-li-se. dar nu ca individ. In fata superiorilor sai Sylvie face dovada unei rezistente pasive. în aceste conditii. ci în mod ocolit. se plânge ca este neînteleasa ori desconsiderata. • Într-un mod ocolit: "taraganeaza" lucrurile. îi critica pe reprezentantii autoritatii. în sedinte nu participa la discutii. poti fi încredintat ca vei lucra o . când nu i se mai pretinde nimic. cât si în viata personala. ci se multumeste sa împinga la lupta o tânara colega. manifesta rezistenta la exigentele celorlalti.

Dar rareori î~i vor manifesta aceasta revolta într-un mod sincer. Voi însiva n-ati vadit oare niciodata comportamente pasiv-agresive? "Daca nu sunt rugat frumos. chelnerul care. dupa ce a fost mustrata ca zaboveste prea mult la telefon. dar nerespectate în fond. nu fac asta. se îndreapta agale spre bucatarie. ori copilul pe care l-ati trimis în camera lui sa-~i faca temele ~i care se multume~te sa se întinda pe pat. se asaza totu~i la masa cu întârziere. ca vei descoperi erori ~i întârzieri în executarea lucrarilor. Dar cum se explica acest comportament aproape sinuciga~ uneori? CUM PERCEP LUMEA PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE? Deviza personalitatilor pasiv-agresive ar putea fi "A te supune este o adevarata înfrângere". uneori chiar o simpla cerere le trezesc un sentiment de revolta ~i de frustrare. Cu totii ne confruntam cu o serie de comportamente pasiv-agresive. agresivitatea lor fata de autoritate se va manifesta deseori prin pasivitate.ois Lelord ~i Christophe Andre într-un climat nu tocmai placut. ori fiica voastra care. Exemple: la restaurant. ca deciziile tale vor fi aparent acceptate.si acesta este numitorul lor comun . Un ordin." Ce ati raspunde la aceasta fraza: adevarat sau fals? Si atunci suntem cu totii pasiv-agresivi? . ori menajera care sose~te cu întârziere caci gaseste ca o chemati prea des.sunt implicate doua persoane între care exista un raport de autoritate: patron si colaborator. În toate aceste situatii . ori secretara dumneavoastra care î~i ia concediu de boala tocmai dupa ce i-ati tras un perdaf. dupa ce i-ati spusca a~teptati cam de mult. de pilda. client si personal de serviciu. caci cealalta deviza a acestor personalitati ar putea fi: "Daca spui ce gânde~ti ri~ti prea mult. altele depa~esc aceasta limita ~i atunci sunt transferate ori concediate. parinte si copil." A~adar. de unde ~inumele dat acestui tip de personalitate.2 1O Fran<. Unele personalitati pasiv-agresive ~tiu sa se mentina la limitele suportabilului.

este suficient sa paraseasca casa parinteasca pentru a nu se mai opune parintilor. adopta comportamente pasiv-agresive: stau îmbufnati. Totu\ii exista adevarate personalitati pasiv-agresive. de-a lungul întregii sale vieti.Personalitatile pasiv-agresive PERSONALITATEA PASIV-AGRESIVA: PERSONALITATE SAU COMPORTAMENT? 211 Se poate vorbi de o tulburare de personalitate numai atunci când anumite comportamente sunt prezente în mod constant. ci de un stil de comportament. cit. pp. fie iubit. acasa sau la scoala. J. multi adolescenti trec printr-o faza de revolta împotriva autoritatii si. op. în toate sferele vietii individului. este mai dificil în schimb sa reperezi aceste comportamente în cazul unei personalitati pasiv-agresive care are comportamente pasiv-agresive în mai toate situatiile în care i se solicita sa faca un anumit lucru ori i se da un ordin.iîn procesul de formare a propriei identitati. si aceasta de-a lungul întregii vietiI. 312-325. Nu este vorba nicidecum de o tulburare de personalitate. în care nu au chef sa se supuna. refuzând sa-i ajute la treburile casnice etc.. De pilda. Nu stiu cum fac altii. treizeci si doi de ani. pentru care opozitia indirecta la orice forma de autoritate constituie un stil de viata? Sa o ascultam pe Laurence. Pe masura ce vorbim de viata mea. nU-\ii fac temele. in The DSM IV: Personality Disorders. tranzitoriu si frecvent la aceasta vârsta. fie parinte. De altminteri. respectiva persoana începe sa îmi displaca într-atât. ca sa nu îsi mai târâie picioarele. Dar este numai o faza normala în dezvoltarea lor psihologica s. Millon. IIPassive-Agressive Personality Disorders". îmi dau seama ca înca din adolescenta se repeta o aceeasi situatie: când ma simt constrânsa de cineva. ori sa-si gaseasca o activitate care sa-i intereseze cu adevarat. încât ma straduiesc din rasputeri sa o exasperez si totul sfârseste printr-o ruptura. ori î\ii irita parintii. . daca sunt persoane ce vadesc comportamente pasiv-agresive în anumite împrejurari. care în urma unor esecuri profesionale si sentimentale s-a decis sa înceapa o terapie. Or. Radovanov. poate sunt 1 T.

mult prea târziu însa ca sa mai putem pleca în aceea~i seara. spunânduci ca am prea mult de lucru ~i cum îmi cerea sa ma grabesc descopeream subit ~i alte dosare ce trebuiau puse la punct. Iar a doua zi ma plângeam ca sunt istovita. trageam de timp. pentru ca deîndata sa încep sa taraganez lucrurile. dar nu suportam sa decida el pentru mine. În cele din urma îmi terminam treaba. Aceea~i atitudine o am ~i la slujba. mai apoi însa se enerva din ce în ce mai tare. Si atunci faceam în a~afel încât sa îmi petrec toata ziua de vineri la birou. Când gasesc o amenda pe parbriz. pe care multe fete ~i l-arfi dorit ca partener. Si pe plan sexual pornisem o serie de represalii. în toate relatiile mele sentimentale. pe de alta parte însa sunt o persoana competenta ~i a~a se face ca am ramas în acel post. Îmi dau seama ca în toate sferele vietii mele manifest aceasta forma de intoleranta la orice forma de autoritate. iar când mi se lasa ~i putina libertate. cu ceva mai multa diplomatie? De pilda.i Christophe Andre mai docili sau poate ca izbutesc sa se apere în altfel. Îmi place Normandia. Alain. respingânducl deseori ~i spunându-i ca nu aveam nici un chef sa fac dragoste. sa ma împotrivesc în felul meu. taraganam tot ce aveam de facut. ori sa fiu tâfnoasa.2 12 Fran<. La început era dezolat cu adevarat. dar nu spuneam nimic.:oisLelord . pe tacute. Si aceasta era ceva ce s-ar fi putut aranja. A~ putea spune ca pândesc o decizie nu tocmai justa ori o recomandare u~or autoritara. Blocarea con tu- -----~-- ." Ma enervam. o rup imediat. dar eu nu eram niciodata multumita ~i le pretindeam ~i mai multa libertate pâna când am stricat ~i am naruit totut orice întelegere între noi. Evident caa sfâr~it prin a maparasi ~i mi-am dat seama prea târziu ca erq. de pilda. Iar ~efilor mei le-am cazut repede în dizgratie. ~i apoi week-end-ul îmi parea prea scurt. a~a ca nu merita sa mai plecam. ca ~i cum era cât se poate de normal sa consimt. sa ma supun. în ciuda consecintelor pe care le-am suportat nu o singura data. un barbat încântator.. ma chema la el în birou ca sa-mi spuna: "M-am gândit sa mergem în Normandia în week-end-ul acesta. superiorii nu aveau a se plânge de rezultate. a existat întotdeauna un moment în care gaseam ca partenerii mei luau decizii fara sa ma consulte.

. Personalitatile pasiv-agresive în filme si în literatura În Pisica (1971) de Pierre Granier-Deferre. unul din ofiterii secunzi. ie!lirile noastre. Urmasem. pâna când el exploda. A nu se viziona filmul înainte de casatorie. era un tip caruia îi placea sa le porunceasca celorlalti. dar în felul ei. ~i iar trag de timp. dar nu si suficienta pentru a se putea vorbi de o schimbare. modelul mamei mele .superiorului sau. Keefer .dar numai în aparenta . sa se faca ascultat de toata lumea. izbucnirile lui de mânie ma înspaimântau. pe ascuns însa. ca ~i mama de altfel. Când trebuia sa mearga undeva împreuna. o ecranizare dupa unul din romanele lui Simenon. nu ma purtam cuviincios la masa. mi se facea teama !li atunci am început sa ma împotrivesc. tacut. în ziua plecarii. felul în care ne îmbracam. Cum anume? Îmi târâiam picioarele.. Ani întregi o vazusem pe mama împotrivindu-i-se. ~i când izbuteam sa-I enervez încercam o mare satisfactie. pare sa se supuna . Si cu mine ~i sora mea încerca sa fie la fel de autoritar. ma irita teribil ca trebuie sa eliberez camera înainte de prânz. Si la hotel. În Revolta de pe Caine. pe care l-am citat deja pentru personalitatea paranoica a comandantului de bord..'m!!!l'l!1~ "213 Personalitatile pasiv-agresive lui. O vom vedea pe Laurence facând ulterior progrese.. mama se aranja ore întregi. locotenentul Keefer. pentru ca ulterior sa-i discute ordinele si sa instige întregul echipaj împotriva lui. sa supravegheze totul. de Herman Wouk (film regizat de Edward Dmytryk. voia sa controleze. 1954). Laurence si-a constientizat propria problema si este o etapa necesara de multe ori. Tata era extrem de autoritar. Nu ~tiu de ce sunt a~a. Dar eu nu am avut curajul ei. Ba cred ca banuiesc de ce. sa decida el în privinta prietenilor pe care aveam dreptul sa-i frecventam. plângându-se ca este obosita. cred. Jean Gabin si Simone Signoret joaca rolul unui cuplu aflat în pragul batrânetii si care îsi tot "administreaza" invective si comportamente pasiv-agresive. majorarea amenzilor . Sora mea mai mare i s-a împotrivit cu o violenta fantastica (de altfel îi ~i seamana mult) !li a parasit foarte repede caminul parintesc. învatam prost la ~coala.

veti întelege poate ca.ois Lelord si Christophe Andre îsi petrecea mare parte din timp în cabina lui. Chiar daca între voi si personalitatea agresiva exista un anume raport de autoritate.2 14 Fran<. dar cât priveste prima din ele este sigur ca veti provoca o noua reactie pasiv-agresiva. cu o satisfactie absolut pasiv-agresiva. ori sa adaugati o fraza empatica. dar va face astfel încât sa va sanctioneze. dar v-as fi recunoscator daca m-ati putea servi mai repede. Comparati urmatoarele versiuni: Prima versiune: "Astept de zece minute! E de necrezut! Miscati-va odata!" A doua versiune: "Sunt tare grabit. Aflând ca personalitatile pasiv-agresive încearca adesea aceasta senzatie de furie. puneti-va în locul lor: cum ati reactionat când seful vostru v-a ordonat ceva? Chiar daca ati fost de acord cu decizia lui. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE Recomandabil • Sa fiti amabili Personalitatile pasiv-agresive sunt extrem de susceptibile la tot ce aduce a lipsa de consideratie. sansele ca lucrurile sa decurga bine sporesc. De pilda. pentru ca aerul lui autoritar v-a iritat. De altfel. ati fost tentat sa nu o respectati. Este posibil ca chelnerita sa va serveasca de îndata. daca sunteti binevoitoare cu ele. Daca le ceri ceva într-un mod abrupt ori cu un aer distant le poti trezi de îndata ostilitatea. ce pare cam morocanoasa. va aflati într-un restaurant. nu uitati sa va luati un aer amabil. tolanit. Asa ca îi atrageti atentia chelneritei. Stiu ca aveti multi clienti. ati facut comanda de mai bine de zece minute si înca nu ati fost servit./I Nici una din cele doua versiuni nu garanteaza un rezultat. dovada ca îi întelegeti punctul de vedere. într-un .

iar eu ma ocup de alegerea materialelor. S-ar putea spune ca. În cazul comportamentului pasiv-agresiv exacerbat. ca urmare a unei revolutii. într-un fel. Cum are deja mult de lucru. daca se întâmpla sa se iveasca vreo problema. dar dumneavoastra sunteti gata sa o ajutati sa modifice câte ceva pe lista de prioritati. • Sa le cereti parerea de câte ori este posibil Lucrez pentru o casa de moda. pe care o va transforma în muzeu. iar el trebuie sa se adreseze furnizorilor. majordomul unei familii burgheze. se razbuna pe ascuns: înainte de a le servi supa urina în ea. înainte. pentru ca poporul sa poata vedea cum traiau burghezii înainte de revolutie. Obisnuiesc sa-i dau o lista a materialelor pe care le-am ales. când era exasperat de comportamentul lor autoritar.Personalitatile pasiv-agresive 215 fel sau altul. va fi nevoita sa ramâna peste program. o invitati sa participe la organizarea propriei munci. Asistentul meu trebuie apoi sa le comande. Cum ati putea face?" În acest ultim exemplu îi lasati secretarei o marja de autonomie: ea va va dactilografia scrisorile. "uitând" de pilda tacâmul. (Revolutionarii îngaduie ca aceasta familie burgheza sa locuiasca mai departe în casa ei. devine protectorul familiei în serviciul careia fusese înainte. ne spune Catherine. disparând chiar în clipa în care ati dori sa vi se faca nota de plata sau asezând în vecinatatea voastra convivi galagiosi. furnizorul îi dicta pro- . dar am absoluta nevoie de aceste scrisori mâine dimineata. Iata un alt exemplu: aveti absoluta nevoie ca secretara sa va dactilografieze niste scrisori pâna a doua zi. Si vom vedea care-i avantajul acestei atitudini. Într-o piesa de Jean Anouilh. Prima versiune: "Am absoluta nevoie ca acest raport sa fie dactilografiat pâna mâine.) El le destainuie ca." A doua versiune: "Vad ca aveti un program încarcat (expresia empatiei). nici macar nu încerca sa o rezolve sau sa negocieze. dar si relatiile cu personalitatile pasiv-agresive. agresiunea nu este numai indirecta. Numai ca atunci când facea comanda. ci si invizibila pentru persoana vizata! Bunele maniere înlesnesc viata în societate.

Apoi. care nu îsi impune brutal vointa. dar. cum sesizasem ca era susceptibil. apoi însa afacut câteva remarci. dar eram sigura ca ar fi putut solu. in Behaviar in Organisation.tiona orice problema daca ar fi vrut. "Decision Making in Organisation". Daca trebuia sa ma adresez chiar eu fumizorilor. la care contribuise )'i el de altminteri. Uneori se întâmpla chiar ca o întreaga echipa sa devina pasiv-agresiva în urma unei erori manageriale. Ally and Bacon. ce rost mai avea asistentul? Era cât pe ce sa am o explicatie dura cu el. confirmat de numeroase studii de teren: e)'ti cu atât mai satisfacut de munca ta. Newton (Massachusetts). A fost surprins. caci era un tip inteligent. iar el se lasa de îndata convins. dintre care unele erau îndreptatite. dar cadrele de conducere care nici nu încearca sa-i antreneze pe salariati. Catherine a redescoperit un adevar psihologic fundamental. cu cât ai avut sentimentul re la aceasta munca2. Baron. De cele mai multe ori era adevarat. ci sta si chibzuieste înainte. Persoana care se comporta în acest fel are sentimentul ca se expune mai putin riscurilor de2 RA. )'i se întâmpla sa nu corespunda cerintelor noastre. Multi si-ar dori un sef precum Catherine. pot provoca o serie de "sabotaje". 1980. . probabil ca nu îi era u)'or sa se simta un simplu executant. sa-i faca sa participe la decizii ce privesc munca lor.2 16 Fran~ois Lelord si Christophe Andre priul punct de vedere. el îmi explica cafurnizorul îi crease probleme. L-am urmarit cu atentie )'i am tinut seama de unele dintre ele. mai mult sau mai putin intentionate. de a participa )'i la deciziile referitoa- Fireste ca acest lucru nu este cu putinta în privinta tuturor deciziilor. • Sa le ajutati sa se exprime direct Comportamentul pasiv-agresiv reprezinta un mod indirect de a-si exprima agresivitatea. a )'tiut sa apere punctul meu de vedere. mi-am spus ca în felul acesta ° ruptura ar fi fost inevitabila. Cu urmatoarea ocazie i-am aratat materialele pe care le adusesem pentru noua colectie )'i i-am cerut parerea în privinta lor. de)'i aveam enorm de lucru. De aceasta data el n-a mai avut nici o problema cu jurnizorii. când e)'antionul ne parvenea cu întârziere.

. Dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca ceva nu mergea. îl voi pune sa lucreze iar cu Charles. L-am chemat pe Michel . caci tot n-am scos mare lucru de la el... Charles trebuia sa-i atraga mereu atentia ca trebuie sa respecte programul.i l-am invitat sa se justifice... un consultant mai experimentat. . parând destul de încurcat.. iar situatia va ramâne aceea.'lj'l!lI'i: J!!lII!]li ··.iaceasta în virtutea experientei sale.n'ilil>!fI'1l':IiFL Personalitatile pasiv-agresive 217 cât daca si-ar exprima fatis dezacordul (si uneori nu se însala).i de elaborarea unui program pentru un alt stagiu. La toate întrebarile mele el raspundea ca totul merge bine. Michel este un consultant tânar.'!fl m •••• .i cu mare greutate mi-a zis ceea ce banuiam de altfel: Charles voia sa controleze totul. Pe de alta parte. .i. ... într-un alt domeniu. Charles este un consultant cam autoritar . inteligent.. Sa-I ascultam pe Frank. Si aceasta ma deranjeaza..i se va ocupa .. 1n cele din urma am încheiat discutia spunându-i: "Mi se pare ca nu sunteti sincer. preocupat safaca totul bine. Am stat sa ma gândesc.. Dar nu a fost în stare sa ofaca.i respinsese toate schimbarile pe care i le propusese Michel. pretextând lipsa de experienta a acestuia..i nu ar fi bine pentru nimeni. Estimarile facute de el asupra stagiarilor se situau undeva la limita acceptabilului ." A plecat fara nici un cuvânt.ipentru ca este genul care se teme sa nu supere pe cineva. A. care mi-a zis ca Michel se ocupa fara mare râvna de stagiari."".. A. nu-l lasa pe Michael sa se ocupe de anumite lucruri. caci daca nu vreti sa discutam eu nu am cum sa intervin. Când va mai câ.. o consultanta mult mai deschisa decât Charles. .a ca i-am cerut parerea lui Charles.tiga experienta. seful unei echipe care pregateste consultanti. program elaborat de Charles.edinte Michel statea posac. Dar de ce oare nu mi-a marturisit totul de prima data? Poate pentru ca este prea politicos .. La .. La început mi-a facut o impresie buna: îmi parea energic. faptul de a o invita sa-si exprime direct dezacordul înlesneste discutarea si rezolvarea (partiala) a conflictului subiacent..i nu izbutea deloc sa gaseasca alti clienti. Am luat mai multe decizii: Michel va lucra cu fulie. nu tocmai stralucite.·"i'ilu" . Dar în multe cazuri. . Degeaba i-am pus în fata rezultatele lui.a ca i-am dat sarcina de a sustine. Dar a doua zi a venit iar. intrat în echipa noastra de putina vreme..i promova un stagiu în colaborare cu Charles.

îmi raspunde ca nu am decât sa ma plimb un pic daca nu-mi convine. Am sfâr.>te obiectele . caci eu eram cel care încerca zadarnic sa scoata câteva cuvinte de la ea. îmi raspunde ca nu este nevoie.>e.>itprin a aborda aceasta problema într-una din . iar încercarile mele de a ameliora lucrurile nu vor duce nicaieri caci îmi purta mult prea multa ranchiuna .>i-l orea .>aca îmi reiau locul în fotoliu. Motivele altora în schimb sunt mult mai complexe. ci sa-i si ajute sa se desparta câteodata. Cred ca nu sunt sotul pe care . Unii nu îndraznesc din timiditate. cu un aer ursuz.>i e altminteri nici nu a.>isa ne întelegem.> d .>inade spalat vase . Când îi spun ca face prea mult zgomot. Exemplul Martinei ne arata ca uneori comportamentele pasiv-agresive îndeplinesc rolul de represalii si ca respectiva persoana nu doreste neapara~ o explicatie care ar priva-o de acest mijloc de a se razbuna. ca se descurca .>tisa aranjez lucrurile la fel de bine pe cât o face ea. Martine.>ica era plina de resentimente împotriva mea. A.2 18 Fran<.>i-ipropun sa o ajut.>edintele de terapie. Când. enervat.>itsa o fac pe Martine sa marturiseasca ca serile era nervoasa pe mine pentru ca nu-i prea vorbeam.>i e spala chiar ea pe cele care nu l intra în ma. urmeaza o terapie de cuplu. împreuna cu sotia sa. ma ridic din fotoliu . Acest exemplu aminteste.ois Lelord si Christophe Andre Ar fi totul mult mai simplu daca persoanele ce au un comportament pasiv-agresiv ar vorbi deschis de îndata ce ar fi invitate sa o faca.>aza vasele în ma.Numai ca trânte. Si am înteles ca zgomotul pe care-l facea spalând vasele "era un mod de a ma pedepsi" .>ina. In cazul acesta atra- . numai ca în seara urmatoare o ia de la capat. care. ca în exemplul precedent. Acum suntem în divort.>i face un zgomot infernal. Asta-i chiar culmea. iar ea sfâr. treizeci si sase de ani.>i singura .. În fiecare seara dupa cina eu citesc ziarul în timp ce Martine a. A trecut multa vreme pâna când am reu.>i a oricât ne-am chinui d c nu vom reu. înainte de toate. ca în exemplul lui Herve. ca o terapie de cuplu nu are drept unic tel acela de a face ca doi oameni sa ramâna cu orice pret împreuna. ea. iar terapeutul încearca sa ne ajute pentru ca nici unul din noi sa nu fie afectat prea tare.>te treabajacând ceva mai putin zgomot.

cu cea pe care o dati copiilor vostri. Veti constata ca le lasati mai multa libertate micutilor vostri decât cea care va era acordata voua. am impresia ca în felul acesta încerci sa-mi spui ceva". si aceasta pentru ca nici nu te-ai uitat la mine în tim pul cinei cu prietenii tai. sa o faca. Daca Herve i-ar fi spus Martinei: "faci un zgomot infernal. de altminteri. povestile cu subofiteri autori tari nu mai stârnesc hazul nimanui. dar ar fi simtit o anume retinere în a continua sa faca zgomot.treaga seara. Comparati educatia pe care ati primit-o de la parintii vostri. Chiar în armata. care-i invita. oare. nu sunt deloc bosumflata. Le mai interzice.Personalitatile pasiv-agresive 219 geti-i atentia asupra comportamentului ei. cum se întâmpla generatii de-a rândul. si atunci nu va putea sustine ca nu o face intentionat. O alta varianta a acestei situatii este binecunoscuta: "De ce esti bosumflata?" "Ti se pare. mai apoi cu profesori autoritari si apoi cu un subofiter autoritar. profesorii si faimosul pedagog nu mai trezesc spaima nimanui. desigur. bastionul istoric al autoritatii. si ei se exprima mai mult.'1. copiii sunt educati într-o maniera mai putin autoritara decât acum una sau doua generatii. lumea în care pasesc o data cu angajarea constituie o prima experienta de constrângeri ce trebuie acceptate fara discutie. care înca din copilarie erau deprinse cu parinti autoritari. Dar ce se întâmpla atunci când pasesc într-o alta lume. ea ar fi negat. cineva copiilor sa vorbeasca când sunt la masa sau le cere sa raspunda numai când sunt întrebati? În acelasi fel se desfasoara lucrurile si la scoala: pedepsele sunt din ce în ce mai rare. . Astazi. În clasa copiii sunt gata sa discute ce le propune profesorul." (Dar am sa fiu 1. Altfel spus.) • Sa le reamintiti regulile jocului În prezent. când aveati aceeasi vârsta ca ei. o data cu angajarea si când se confrunta cu un sef autoritar? Nu încape îndoiala ca vor tolera aceasta situatie mai putin bine decât generatiile precedente. noile generatii s-au deprins înca din copilarie sa se exprime si sa participe. caci corespund din ce în ce mai putin realitatii. pentru multi tineri.

... .. în familie. poate fi util sa-i reamintiti respectivei persoane regulile jocului..i valorilor unei societati ce favorizeaza raporturi mai egalitare.:oisLelord 9i Christophe Andn§ Deci. F. U'geron.tept sa va îndepliniti sarcinile pe care vi le-am încredintat (va exprimati punctul de vedere). Mi se pare ca nu acceptati faptul ca eu a. în cuplu. Când va confruntati cu repetate comportamente cu rea-vointa. chiar . Va propunem un mic discurs managerialla care puteti recurge în cazul în care va aflati în fata unui colaborator pasiv-agresiv.. Edition de Quotidien du medicin. Acest lucru nu este întotdeauna posibil. Paris....220 Franc.i nevoilor tinerei generatii. Prin urmare.. (faceti o descriere a unor comportamente precise).i iata câteva exemple . Obiectivul esential este de a elibera raportul de autoritate de pasiuni. pe care poate o considerati ca fiind devalorizanta (expresia empatiei)..coala. dar nu ati facut-o (descrierea unui comportament anume). caci acesta corespunde deprinderilor . V-am dat ocazia sa va exprimati punctul de vedere. o exprimare directa parându-li-se mult prea riscanta. Dar tre3 C..i când toate tentativele de conciliere au dat gre.imanifesta nemultumirea prin comportamente pasiv-agresive. Lelord. iar comportamentele pasiv-agresive vor continua sa existe câta vreme vor exista . . data fiind situatia de pe piata muncii.i relatiile de autoritate.Petit tmite de communication il l'usage des medicins.te sa-i fie explicate deciziile medicale3.i în relatia medic-pacient. Chers Pacients .. P.. Mai mult. "Atitudinea pe care o aveti la lucru de câteva saptamâni îmi da de gândit: . A. dar . 1994.a se face ca ei î. la . nu putem decât sa încurajam un management participativ. . îmi dau seama ca nu va este u90r sa faceti o munca ce nu este întotdeauna placuta.. în care acesta din urma dore.i acesta este înca un motiv pentru care ei discuta deciziile.. Andre. deseori tinerii salariati au un nivel de calificare pe care .efullor nu-l avea când era la vârsta lor. nu este de mirare ca multi subalterni nu suporta sa fie "comandati" 9i pun în chestiune chiar legitimitatea superiorului lor..

Nu suntem într-atât de naivi încât sa credem ca UIl discurs de acest gen va rezolva toate problemele. adoptarea unei asemenea atitudini se dovede~te a fi o gre~eaIa. Nu este o regula tocmai simpla ori placuta. iata ce a~tept de la dvs. este de preferat sa acceptati regula (îi reamintiti regula jocului).îi reamintiti ca relatia de autoritate dintre voi nu este personala. N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu le-ati remarcat împotrivirea Daca partenerul de viata sau colaboratorul vostru sta bosumflat. ~i aveti tot dreptul sa va gânditi ca ati merita o alta slujba.. Este posibil. când sotul sau sotia are un aer posac. În majoritatea cazurilor însa. A~adar. pâna când va trezi o reactie. Prin urmare. Dar daca doriti sa lucrati în continuare cu mine. Sunteti platit ca sa va faceti treaba cât mai bine (reamintiti regula jocului). o regula impusa de situatie. daca ati remarcat ceva ce aduce a rea-vointa. îmbufnare. ca îl priviti ca pe o fiinta care î~i are propriile emotii ~i gânduri.Personalitatile pasiv-agresive 221 buie sa va reamintesc una din regulile acestui joc. celalalt va fi înclinat sa-~i intensifice represaliile. Nu uitati ca un comportament pasiv-agresiv reprezinta un mod de a va transmite ceva.. De pilda.îi aratati celuilalt ca îi acordati atentie. a represalii mascate reactionati imediat printr-o întrebare. " Acest discurs contine doua mesaje: . nu are la baza presupusa voastra superioritate. a~teptând sa-i treaca. . întrebati: "Mi se pare ca e~ti suparat(a). puteti fi tentati sa nu reactionati în nici un fel. pe viitor . Daca va prefaceti ca nu percepeti nici un mesaj. ci este o regula de joc independenta de el ~i de voi. ceva mai interesanta (expresia empatiei). ma în~el?" Prin aceasta întrebare îl împiedicati pe celalalt sa se instaleze confortabil în propriul comporta- . dar va recomandam sa încercati. Poate considerati ca nici nu sunt îndeajuns de competent pentru a va fi ~ef ~i aveti libertatea de a gândi acest lucru (expresia empatiei).

încercati.ne irita criticile astfel formulate.222 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ment pasiv-agresiv. Spuneti-i: "Iar ati întârziat la sedinta. . În cazul unei relatii de durata (sot sau sotie. fac în asa fel încât sa ma întorc acasa mai târziu ca ea. povestindu-i terapeutului ei despre relatia cu propria mama. Sunteti nepoliticos cu toata lumea" (discurs moralizator). Cum ma scoate din sarite faptul ca mama îsi petrece atâtea seri cu noul ei iubit. care face apel la notiunile de bine si de rau. saisprezece ani. "Nu este bine ce faceti". Urmarea este ca îmi da mai putini bani de buzunar. În loc de a face uz de notiunile de bine si de rau. Este inadmisibil. pentru ca am fost deprinsi cu acest tip de discurs întreaga copilarie si adolescenta. "Este rusinos". cred. sa evitati formule precum: "Comportamentul dvs. tocmai pentru ca nu suportam sa fim tratati ca niste copii. folosindu-ne adica de un discurs moralizator. este preferabil sa mentionati consecintele comportamentului pe care-l criticati. • Sa va lasati antrenat în jocul represaliilor reciproce Sa O ascultam pe Marie-Paule. Deranjati astfel întreaga echipa de la lucru (consecintele asupra muncii). Nu-i spuneti: "Iar ati întârziat. asadar. care a divortat si are un nou partener. ceea ce explica doua lucruri: . este inadmisibil". iar pe mine ma supara acest lucru" (consecintele asupra voastra). Problema este ca discursul moralizator este cel ce ne vine spontan pe buze. • Sa le criticati aidoma unui parinte Comportamentul pasiv-agresiv este o forma de revolta împotriva autoritatii. colaborator) în felul acesta îl veti determina pe celalalt sa-si exprime deschis punctele de· dezacord. ceea ce o nelinisteste. sperând. ca voi sta mai mult pe-acasa. Când va formulati criticile.avem tendinta de a ne formula criticile în felul în care o faceau si parintii nostri. (Se însa- . Primul nostru model de autoritate a fost al parintilor.

N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu i-ati remarcat împotrivirea. De remarcat este faptul ca adevarata miza a întregii situatii . caci pleaca cu prietenul ei. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol înainte de a va întâlni cu el. Cum sa ne purtam cu personalitatile pasiv-agresive Recomandabil • • • • Sa fiti amabil. Marie-Paule ~imama ei sunt antrenate într-un joc al represaliilor reciproce. În aceasta situatie terapeutul a ajutat-o sa constientizeze ca avea înca nevoie de mama ei si. . pi ptiu ca m-a anuntat ca va lipsi tot aceasta o enerveaza. • Sa va lasati antrenati în jocul represaliilor reciproce. Daca va este patron: schimbati-va locul de munca. Adevarul este ca atmosfera de-acasa este irespirabila. a îndemnat-o sa-i marturiseasca acest lucru si mamei. Rezultatul: week-end-ul. Mama rrlspunde "uitând" sa-mi spele rufele. considerându-se pesemne o persoana adulta. Fara îndoiala pentru ca ea refuza sa-si recunoasca nevoia de afectiune si de a i se acorda interes. Sa le cereti parerea de câte ori este posibil. apoi. cum se întâmpla adesea în viata familiala sau conjugala. Stau ore întregi de vorba la telefon. Sa le reamintiti regulile jocului.Marie-Paule ar dori ca mama ei sa-i acorde mai multa atentie . • Sa le criticati aidoma unui parinte. în caderea lui.n-a fost niciodata re cunoscuta ~i exprimata deschis de aceasta adolescenta rebela. Sa le ajutati sa se exprime deschis. caci va poate târî si pe dvs.Personalitatile pasiv-agresive 223 Ia caci am un prieten care ma invita mereu sa iepim. Daca va este sot sau sotie: încercati sa-I(o) determinati sa se exprime deschis.) Eu ripostez "uitând" sa o ajut la treburile casnice.

?tiinta sa nu-?i îmi I de cu bunalucru. mi-l ceruse apoi tionat în munca.fac. fara carenu-l manicipentru fac functia.224 Fran<. s-a sunt . semn lucru fatamaca nudemai ?ide încet. ma su7. competenti la dau 6. mai sa lipsescÎmbufinten9.Urasc întâmplat "sa-mifrumos sa S. Mi se repro?eazaapropiati sabotez" 8.ois Lelord ?i Christophe Andre pasiv-agresive? Aveti trasaturile unei personalitati sa ne-I ADEVARAT FALS i I nat". Cu cât nu sunt rugat(a)sunt cu atât "ca 10. ?iunmerita para. extrem ?edinta. un persoana fusesem în?tiintat(a). Când sefii.justific sa displacea. sa taraganez mai intentionat. Daca unul din zorit(a). ca viata.unnu-i însaîncet. fac misc ceva nici spun lui. 4.

pretextând fie oboseala. de altminteri. Destul de putin. era tare îndragostita de un baiat. Când eu începusem sa ma razvratesc împotriva tatei (am sfâr~it prin a pleca de acasa trântind u~a în urma mea). mai bine zis nu ie~ea pe cât de mea Lucie nu preacând eram înca adolescente. se tinea dupa mine ~i numai când eu ma angajam într-o discutie cu prietenii. pe ie~ea. ea în schimb s-a multumit sa faca doar un curs de contabilitate. dar marea ei spaima era ca din cauza oralului va rata baCld. la un moment dat. Este foarte con~tiincioasa. despotic. caci ea nu cuteaza s-a CU . care e un om autoritar. patronul ei o apreciaza ~i degeaba am tot îndemnat-o sa ceara sa-i fie marit salariul. Acasa se întelegea bine cu mama. fie treburi pe care le avea de terminat.XI Personalitatile I evitante Marie (douazeci ~i cinci de ani) îmi aduc aminte ca sora ani în urma. poveste~te mult ie~eam eu. dar nu i-a aratat-o.Dar a trecut bacul cu bine din prima încercare. Avea doua sau trei prietene cu care se întâlnea mereu pentru a-~iface confidente. Când ie~eam împreuna pârea intimidata. La ~coala era o eleva buna. fie teama de a nu se plictisi. Lucie parea ca se straduie~te sa evite orice conflict cu el. zicea ea. dar refuza sa mearga la orice petrecere. Nu avea nici un iubit în acea vreme. ~i întotdeauna ca sa încuviinteze ceea ce spuneau ceilalti. î~i lua inima în dinti ~i participa ~i ea. În schimb. De~i avea note bune la ~coala ~i arfi putut sa-~i continue studiile. care e o femeie modesta ~i blânda. întotdeauna am avut impresia ca-i era teama de tata. ~i careia îi ~i seamana oarecum. Stiu ca ea. gata oricând sa ia decizii în locul celorlalti.

De câte ori ma gândesc la ea. Nu are curajul de a cere ca salariul sa-i fie marit. preferând compania unor vechi prietene. • Evita sa intre în relatii cu ceilalti. Personalitatea . de care e convinsa ca este apreciata. fapt ce presupune ca Lucie are o stima de sine redusa. câta vreme nu e sigura de bunavointa neconditionata a acestora. Pentru a înlatura riscul de a fi respinsa.226 Frant. Se simte bine numai în compania vechilor prietene. S-ar parea ca ea îsi considera postul pe care-l ocupa ca fiind îndeajuns de bun pentru ea. îi e teama de ridicol.:ois Lelord si Christophe Andre faca. Face noi cunostinte. Aceasta teama exagerata de esec si de respingere o face sa prefere situatiile pe care este sigura ca le poate controla. evitanta Hipersensibilitate: criticile si ironiile o înspaimânta. caci în acest caz nu are a se teme de nimic. la o vârsta la care este totusi normal sa intri în conflict cu parintii. am sentimentul ca Lucie afost o persoana ce nu si-a valorificat niciodata potentialul. Îsi alege o profesie într-un domeniu rutinier. Lucie nu risca nici o confruntare cu propriul tata. dar nici pe acela de a încerca sa gaseasca alta slujba. Lucie are toate caracteristicile unei personalitati evitante. Izbuteste chiar sa evite orice confruntare cu tatal ei. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE LUCIE? Lucie resimte o teama puternica în acele situatii în care exista un anume risc de a fi respinsa ori de a se simti stinghera: când e vorba de oralulla un examen. ea evita toate situatiile de acest gen. S-ar putea spune ca ea sufera de o hipersensibilitate la respingere. dar sub obladuirea surorii ei si atunci aproba tot ce spun ceilalti pentru a evita orice divergente. de noi cunostinte la o petrecere sau de a-i arata interes unui baiat de care se simte atrasa. în care este sigura ca propria constiinta profesionala va face sa fie acceptata.

anxioase si extrem de susceptibile. sa mearga la o petrecere si prefera sa ramâna ore în sir în tovarasia unor mai vechi prieteni. ap. 234-255. rosesc usor. poate fi si cazul Luciei. baieti sau fete. între prieteni.'1tre aceste doua categorii se decide. caracterizate de o mare anxietate. cit. . pp. probabil. nu izbutesc sa se încreada în ceilalti într-atât încât sa poata avea si relatii pozitive. pe strada sau în familie. • Din teama de esec. opteaza deseori pentru un rol marunt sau pentru posturi mult sub capacitatile sale. Va reamintim ca.Altele. Refuza sa faca parte dintr-un "grup". • Autodepreciere: are o stima de sine redusa si de cele mai multe ori îsi subestimeaza capacitatile si reusitele. Încetul cu încetul. caracteristicile citate la fiecare capitol (aici hipersensibilitate. "Avoidant Personality Disorder: Temperament. in The DSM IV Persanality Disarders. "complexati". în functie de calitatea relatiilor cu parintii. . Pilkonis. Multi adolescenti. la lucru. trec printr-o faza de formare a propriului caracter. mai mult ca orice îi framânta gândul de a nu parea ridicoli.. Shame or Both?". o relatie intima. facându-si confidente. Potrivit specialistilor ar exista doua tipuri de personalitati evitante1.Unele. ce ne aminteste de personalitatea evitanta. . stima de sine redusa) trebuie sa fie prezente în toate sferele vietii. experientele re1 A. în copilarie. un post important. Desigur ca nu e suficient sa ai trac înaintea unui examen oral. ca sa fii calificat drept personalitate evitanta. dar care izbutesc totusi sa aiba si relatii pozitive cu câteva persoane. ei sunt timizi. nesiguri de valoarea lor. pentru a vorbi de tulburari de personalitate. Si nici sa te bâlbâi în fata unei persoane de care esti îndragostit în taina.Personalitatile evitante 227 • Evita situatiile în care i se pare ca ar putea fi jignita sau s-ar simti stinghera: noi cunostinte. durabile si traiesc într-o singuratate dureroasa. Deosebirea di. Dar aceasta faza de îndoiala si "dezorientare"este doar o etapa inevitabila în dezvoltarea unei personalitati.

marginindu-se la compania lmor vechi prietene. Nu-i considera pe ceilalti ca fiind ostili. Era un adevarat calvar sa intru în clasa. Iar faptul ca tata era militar n-a simplificat câtu. Iar o alta este "Ceilalti ma pot rani". cu inima batându-mi puternic.>i}~ferior cefi i lorlalti. ând reu. cam în primii ani de facul- . pa!}eam într-o alta clasa.>i dolescenta "am fost supus" de teaa ma de a nu-l supara sau chiar de a-i atrage atentia asupra mea. Îmi amintesc de acele zile ce semanau cu un cosmar.>eamcu c mare cazna sa-mi fac unul sau doi prieteni.>i e mama. adolescenta mea a fost grea. A. ci crede ca nu are suficiente atuuri pentru a fi agreata. Izbutisem sa intru într-un "grup" de baieti si fete. care o înft-icosau pâna . stângace. în care. Cum va puteti imagina.> cam prea timid . Era autoritar. Una din convingerile ei ar putea fi "Sunt inferioara celorlalti". tata era iar transferat într-un alt oras. pe care le cunoaste îndeajuns pentru a se mai teme de ceva.:oisLelord si Christophe Andre usite. sentimentul de a fi acceptat si recunoscut de ceilalti. jucând rolul "colegului cel nou". Nu mai aveam nici curajul sa leg prietenii . în cazul personalitatilor evitante însa. iar mie îmi era teama de el. le va spori încrederea în ei.>i. întreaga copilarie . trebuia sa ne mutam de câte ori îsi schimba postul. Dintotdeauna mi s-a parut ca a. chiar cu pretul unei vieti umile. sub privirile colegilor .>i am lafiecare c doi ani mergeam la alta scoala. Apoi.>i le profesorua lui. nu se produce aceasta evolutie. )ZU se simte "la înaltime" si se teme ca nu cumva sa fie remarcat acest lucru. Lucie va limita contactele cu ceilalti. profesor universitar.>aca. patruzeci si doi de ani. mai cu seama p de accesele lui de furie.>ide putin lucrurile.228 Fran<. CUM PERCEPE LUCIE LUMEA? Lucie traieste cu teama de a nu parea ridicola. Ele ramân ne sigure pe ele si vor cu orice pret siguranta. Si în virtute a acestei convingeri. . Iar adolescentii timizi se vor preschimba în adulti încrezatori. de a fi respinsa. Sa-I ascultam pe Jacques.

sa-mi împrumut lucrurile. iar sotia mea n-a ?tiut niciodata (ori s-a prefacut ca n-ar banui nimic). remarci la care ramâneam împietrit. am ajuns un specialist destul de cunoscut în disciplina mea. În cele din urma. mai putin pa?nic. sclipitoare ?i asta mi-a dat încredere în rnine. sa ajut când vreunul din ei se muta. ?i am ?i eu o contributie la renumele universitatii. Iar eu ma simt rascolit. Am parcurs toate etapele necesare ?i am obtinut un post de conferentiar. Si fetelor le eram simpatic. Când era ziua vreunuia din noi. Si realizez ca nu mai sunt cel care . nu puteam reactiona. Totul s-a clatinat când una din studentele mele s-a îndragostit de mine. Cu sotia mea însa ma cam plictiseam ?i atunci ma refugiam în munca mea. dar nu-mi dadeam seama de asta. unii chiar tineau la mine. a?a ca le devenisem confident. am facut totul ca sa ramân acolo unde ma simteam mai bine: la universitate. pentru ca aceasta încredere în mine poaspat capatata ma face sa aspir la o altfel de viata. totu?i. a?fi fost un tap ispa?itor.Personalitatile evitante 229 tate. Am ~fâr?it prin a ma simti atras de o fata înca mai stângace decât mine. legatura noastra a încetat. 1l11ll1 sau doi baieti nu se puteau împiedica sa nu faca mici remarci la adresa mea. Era aidoma acelor fete de care nu îndrazneam sa ma apropii când aveam douazeci de ani. ?i am început sa sufar. Desigur. eu aducea nI mereu cel mai frumos cadou. Eram gata oricând sa fac un serviciu. Eram iubit de o fata încântatoare. Nu mi-era u?or. mai ales ca nu aveam curajul sa le-o marturisesc. caci facultatea îmi oferea un climat mai destins: colegii mei nu sunt malitio?i ?i nici nu-i întâlnesc prea des. dar pentru mine ea a fost ca un soi de terapie. de a carei apreciere nu-mi era teama. Încuviintam tot ce spuneau ceilalti. Cum eram convins ca nu exista nici o ?ansa de a face fata competitiei dure din lumea muncii. iar rarele mele încercari de a o face e?uasera. Numai ca ma ?i îndragostisem de unele dintre ele. eram mai sensibil ca toti ceilalti. Mai mult. dar ea a fost mai tare. Fil'f?te ca am rezistat din scrupul. nu m-am simtit deloc intimidat de familia ei. Cred ca într-un alt grup. Ceilalti ma acceptau. A început sa fie ceva mai bine. eram prea "dragut". rol pe care-l acceptam bucuros. ceea ce nu am avut niciodata. Cum mediul social din care provenea era "inferior" celui din care ma trageam eu.

Pe de alta parte.fobiile sociale. Paris. adulterul are un pret psihologic mare.anxietatea sociala "normala" pe care o încercam cu totii în anumite situatii: când esti prezentat unei persoane importante. P. care genereaza o anxietate mai mare. Legeron. Uneori îmi spun ca m-as simti mult mai Împacat daca as fi ramas timid. " dintre noi resimt o mare anxietate. Andre. . pentru unul sau altul din protagonisti. pot fi distinse trei tipuri de anxietate2: . 1995. problema care apare uneori chiar si dupa o terapie reusita. de a se înrosi etc. de a scrie sau a semna un cec sub privirile celorlalti. 2 C. sa începi o conversatie cu o persoana pe care nu o cunosti . Acest exemplu arata ca o schimbare a priori benefica pentru un individ poate constitui o sursa de noi dificultati. când te prezinti la un interviu pentru angajare sau când faci cunostinta cu o persoana de care te simti atras. În situatiile care presupun confruntarea cu ceilalti. de o întâlnire neasteptata.230 Fran<. fara sa pun la socoteala si ce ar simti copiii. . dar si evitarea sistematica a anumitor situatii. si atunci devine o adevarata fobie: ele vor cauta sa evite toate situatiile primejdioase. La Peur des autres. nutresc afectiune pentru sotia mea si n-as vrea sa o fac sa sufere. Fobiile sociale sunt centrate pe anumite situatii: teama de a vorbi în public. În acela~i timp.:oisLelord si Cl1ristophe Andre s-a casatorit doar pentm un pic de siguranta. sa intri într-o încapere în care esti asteptat de mai multe persoane. Odile Jacob. când ai de trecut un examen oral.acestea sunt tot atâtea situatii în care cei mai multi . si nu poate fi recomandat ca terapie. CÂND PERSONALITATEA EVITANTA DEVINE MALADIE Anxietatea sociala reprezinta acea teama care ne cuprinde când ne expunem judecatii celuilalt: sa iei cuvântul în public. adica toate situatiile în care se expun privirii si judecatii celorlalti. Dar sunt si persoane la care aceasta anxietate este mult prea mare.

3 Ca t>iîn cazul altor tulburari de personalitate. . o inferioritate fizica favorizeaza dezvoltarea unei personalitati evitante. fara a lua în calcul t>isubstratul genetic al comportamentului anxios. cauzele personalitatii evitante difera dupa situatie: ca în toate celelalte tulburari anxioase. pp. EXISTA TRATAMENT? Personalitatea evitanta se înscrie în rândul acelor tulburari de personalitate ce pot beneficia cel mai mult de pe urma noilor tratamente.anxietatea personalitatilor evitante. DOCTORE? Studiile au aratat ca t>icopiii între trei t>it>aseluni încearca o anume anxietate la nou. Pe lânga psihoterapii. 3 J. cu acea teama aproape continua de a fi judecat t>irespins. În arborele genealogic al personalitatilor evitante pot fi regasite multe persoane anxioase. este greu de precizat ce anume este înnascut t>ice anume dobândit. mai insidioasa. Un tata sau o mama evitanti pot constitui un model de urmat pentru copil. Dar se pare ca t>iexperientele educative îi pot induce individului sentimentul ca este inferior t>i risca astfel sa fie respins: o educatie prea severa. 856-862.46. Snidman. American Psychologist. exista o serie de medicamente care pot fi eficiente în cazul personalitatilor evitante t>ial fobiilor sociale. t>igenetica joaca un rol. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. Kagan.Personalitatile evitante 231 . "Temperamental Factors în Human Development". într-o proportie variabila însa. Ca t>iîn toate celelalte tulburari de personalitate. 1991. N. de care vom vorbi la sfârt>itul acestei carti. anxietate ce poate fi regasita t>ila vârsta adulta. greutati t>colare. un frate sau o sora aparent "superiori".

fie de a ne mentine în cea mai buna forma în viata profesionala.i familie. nu sunt remediul miracol pentru toate personalitatile evitante.tinte.i. ca în relatiile cu ceilalti erau mai dezinvolti. bine tolerat. de a fi dezinvolte în societate. ap. în dorinta de a-.. Dintre aceste persoane.ispori încrederea în sine.în genere. devenisera mai putin anxio. o molecula prezenta în mod natural în creier. "miracole ale Prozacului"5. erau eficiente .. Succesul sau mondial se datoreaza faptului ca este un antidepresiv eficient . Cel mai mult s-a vorbit de Prozac.nuit erau prescrise în tratamentul depresiei. mai sigure de ele în viata de zi cu zi. caci: " S E.. Exista o serie întreaga de antidepresive din aceea.i. Deroxatul.. cit. ap. Ele cereau medicului lor un medicament care nu trebuia sa le vindece o maladie. P. multe prezentau înainte de tratament caracteristici de personalitate evitanta. psihiatrii au constatat ca unele antidepresive..i în cazul "timiditatii" personalitatilor evitante. fara sa le fi fost administrat vreodata un tratament specific...i..:oisLelord . în ordinea aparitiei lor în Franta: Floxyfralul.. Caci viata în societate presupune numeroase circumstante în care trebuie sa fii dezinvolt4 fie atunci când facem noi cuno. Pacientii timizi pâna ahmci au marturisit ca. Toate acestea au în comun faptul ca modifica circulatia serotoninei. Am putea mentiona. ci sa le ajute sa faca fata exigentelor vietii moderne. Zeloftul. de distonii sau de fobii sociale. Totu. . care în mod obi. Starea multor persoane s-a ameliorat ca urmare a acestui tratament. luând acest medicament. Prozacul nu e singurul medicament ce actioneaza asupra acestui sentiment de vulnerabilitate în fata celorlalti.. Ele se simteau mai putin vulnerabile în fata celorlalti. Acest "efect Prozac" figura pe prima pagina a publicatiilor. Zarifian. Kramer. cit..232 Fran<. chiar daca nu se simteau prea deprimate.i Christophe Andre Prin anii '80. Multe persoane au dorit "sa încerce" Prozacul. Seropramul. mai siguri pe ei.

care va va recomanda sa consultati un psîhiatru. medicamentul ~i psihoterapia asociate se dovedesc a fi mai eficiente decât fiecare în parte. având-o alaturi doar pe mama ei. spune fratele ei.aceste medicamente nu dispenseaza întotdeauna de o psihoterapie. În Depa?irea (1962) de Dîno Risi.nu sunt eficiente în toate cazurile.logica. :yfedicamentul ~i psîhoterapia nu sunt încompatibile. este vorba de o tânara care traie~te într-o izolare desavâr~ita.Personalitatile evitante 233 . necesita o viata regulata si o relativa sînguratate. Traie~te în compania a doua dîn cartile ei preferate ~i a colectiei sale de animale dîn sticla aurita. se pare ca întreaga viata s-a simtit stingher în compania adultilor. caci fiecare dîn cele doua îl poate potenta pe celalalt. care se lasa antrenat de un exuberant Vittorio Gassman într-o aventura halucinanta prîn Italia. Jean-Jacques Rousseau descrie ~i episoade în care se dovedea extrem de marcat ~i ro~ea atunci când era în societate. personalitatile evitante. ci doar ca petalele cugetului ei erau strânse de frica". Teama de ceilalti o împiedica sa urmeze cursurile de dactilografie platite de mama ei. Personalitatile evitante în filme si în literatura În Confesiunile sale. de unde ~i necesitate a unei atente supravegheri a acestui tratament la început. fara a cuteza însa sa-i marturiseasca acest lucru. Menajeria de sticla. Intr-una dîn cele mai frumoase piese ale lui Termessee Williams. de multe ori. pentru care a scris Alice În Tara Minunilor. adresati-va medicului vostru. însa. care era bâlbâit. Lewis Canoll. . De altmînteri.trimit cu gândul}i la o personalitate schizoida. voi. . mai cu seama a Aliciei Lidell. . Dar înclînatia lui spre o lume de reverie ~ispre disciplînele abstracte . Jean-Louis Trîntignan joaca rolul unui tânâr timid si evitant. "Nu cred ca sora mea era într-adevar nebuna. matematica . În concluzie. nu ~i în cea a copiilor. s-ar putea spune ca faptul de a avea o personalitate evitanta favorizeaza o munca intelectuala sustînuta care. de fapt.în unele cazuri anxietatea cre~te în mod paradoxal.

La lucru. timidul reporter cu ochelari al ziarului Daily Planet. ca va parea ridicola.'cide persoane. re devine Clark Kent. Era prima ei slujba: de ata~at comercial. Dar o puteti 1i11istiîn aceasta privinfa. Îi va fi teama ca nu va sti sa se prezinte. si cu înca o persoana care o cunoaste mai putin. Vizionarea unui film nu e o situatie dificila. atunci când nu e Supraom. judecând dupa . cu situatiile de care se tem si de a-i face sa constate singuri ca lucrurile nu stau cktiar atât de rau.234 Fran~ois Lelordsi Christophe Andre Personajul creat de Schuster si Siegel. Încet-încet va mai capata încredere înea pentru a trece la o etapa superioara. Superman. director comercial. ' . Cuvântul "progresiv" este important. mai cu seama prin incapacitatea de a-si marturisi sentimentele uneia dintre colegele sale. chiar daca personalitatii evitante îi va fi greu sa-si exprime deschis parerea despre film. Maryse a avut dificultati la Început. e adevarat. treptat. ca teama lor e-ranejustificata. Sa-I ascultam pe Jean-Luc. încredintati-i la început posturi în care sa nu fie expusa criticii celorlalti si în care stie bine ce are-de facut. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE EVITANTE Recomandabil • Sa le propuneti obiective de dificultate progresiva Personalitatea evitanta se simte inferioara si se teme de a nu fi respinsa sau ridiculizata. cel mai potrivit mijloc de a o reduce este acela de a-i confnmta pe oameni. ca nu va sti ce sa spuna atâtor necunosc:uti. ::\"uInvitati o persoana evitanta la o petrecere de treizE. Proplmeti-i mai degraba sa mearga la cinema cu dvs. iar daca dupa film veti merge undeva sa beti ceva veti avea cel putinun subiect de conversatie. Ca în toate celelalte tulburari legate de anxietate. Clark vadeste trasaturi de personalitate evitanta. Parea sa i se potriveasca. frumoasa LOIsLane.

dar câte alte personalitati evitante n-au fost descurajate. adresându-se apoi echipei de productie. sa le spuneti ca doriti sa le cunoasteti parerea si nu sa auziti de la ele ecoul parerii voastre. I-am r~fuzat-o. Nu veti izbuti chiar de prîma data! În schîmb. La f}edinte eram teri- . Jean-Pierre avea nevoie de o secretara. care lucreaza în domeniul marketingului.ca cererile clientilor erau exagerate f}ica ea se lasase totuf}i convinsa. cei de la productie . în cel putin noua din zece situatii trebuie sa spui exact ce gândef}ti sau. V-ul ei. caci Maryse îmi parea o persoana capabila. Af}a ca. risca sa fie respinse. Cum unul din angajatii comerciali. i-am încredintat acest post Marysei. I-am oferit un model. asta e punctul meu de vedere. Am avut o explicatie f}iatunci Maryse mi-a marturisit ca din clipa în care îi încredintasem postul simtise ca e ceva mult peste puterile ei. va prinde curaj si datorita voua îsi va recapata încrederea în sine. Maryse a avut sansa de a gasi acea firma la care oamenii si împrejurarile i-au permis sa progreseze. I-am cerut lui Jean-Pierre sa o ia cu el cel putin de doua ori pe saptamâna pentru ca ea sa vada cum negociaza el cu clientii. Sa-I ascultam pe Alain.cererile clientilor f}i nici sa-i convinga pe cei ce se ocupau cu productia sa accepte aceste cereri. din clipa în care personalitatea evitanta va realiza ca sunteti sinceri ca opinia ei va intereseaza cu adevarat. Si atunci i-am explicat ca în viata. încât f}i-aprezentat de îndata demisia.Personalitatile evitante 235 C. Trebuie sa li se deschida ochii. Îi datorez enorm primului meu patron. toata lumea se plângea de ea: clientii . dar ca nu îndraznise sa-mi spuna. concediate sau vegeteaza în posturi inferioare capacitatilor lor? • Sa le aratati ca va intereseaza parerea lor Personalitatile evitante cred ca parerea lor nu valoreaza prea mult si ca daca va contrazic. Trebuia sa consemneze cererile clientilor f}isa încerce sa le satisfaca. Maryse afost atât de descurajata. el a început s-o lase f}ipe ea sa negocieze. Si cred ca am izbutit în privinta Marysei.spunând ca Maryse nU-f}i respectase promisiunile. Destul de repede însa mi-am dat seama ca era un adevarat chin pentru ea: nu f}tia cum sa reziste lq. Eram o persoana timida f}icare nu se simtea prea bine în propria piele. în orice caz. Cu timpul. la început.

mai cu seama. Cu timpul. Un altul în locul lui ar fi insistat. afa ca am început sa vorbesc. • Sa le aratati ca acceptati sa fiti contrazis Personalitatile evitante sunt înclinate sa creada ca faptul de a contrazice pe cineva duce la un conflict în care au numai de pierdut ~iîn care risca sa fie ridiculizate. Eram mult mai relaxat. Apoi m-a întrebat ce ma intereseaza mai mult în munca mea. Dar eu tin s-o faceti. Îmi venea sa intru în pamânt. Si . teama pe care voi o puteti folosi ca stimulent. Mai ales ca atunci când cineva venea cu o alta perspectiva asupra problemei în chestiunp. Teama de a displace apasa personalitatile evitante. chiar daca uneori asta ma costa. o alta parere face întotdeauna discutia sa înaintete. caci pe vremea când eram tânar fi timid un patron mai dur m-aI'fi "desfiintat". am spus ca nu aveam nici o parere anume despre chestiunea pusa în discutie în acea zi. ceilalti ridicau tot felul de obiectii fi trebuia sa ftii cum sa-ti aperi punctul de vedere. Este tocmai ceea ce a reusit patronul lui Alain. caci eram de-a dreptul înspaimântat. într-o buna zi. De regula. Nu izbuteam sa tin piept discutiei ce urma. a început prin a ma chestiona pe mine primul. dar numaidecât patronul meu a cerut parerea urmatoarei persoane.ois Lelord si Christophe Andre bil de crispat fi uram. Chiar daca se poate întâmpla sa nu fie nimeni de acord cu dvs. Ma priveau cu totii. faptul de a-mi exprima deschis parerea a devenit o chestiune de onoare. Eram vizibil panicat. a început prin a ma lauda pentru felul în care muncisem în ultimele luni. momentele când fiecare trebuia sa-fi spuna parerea. Patronul meu a sesizat acest lucru fi. Asta nu era deloc greu.. ceea ce lUi era adevarat. caci în felul acesta toata lumea ar avea de câftigat. în privinta opiniei mele. (De altfel. este toc- . Ca sa ma linifteasca. atunci. ma declaram cu totul de acord cu antevorbitorul. N-am mai avut scapare. Dar eu cred ca am avut noroc. La sfârfitul fedintei mi-a cerut sa vin în biroul lui. Cu o voce tremurânda. am fost din ce în ce mai destins. dar de regula patronul meu îi punea punct când i se parea ca se lungefte prea mult. el mi-a zis: "Am impresia ca la fedinte aveti oarecare reticente în a va spune punctul de vedere. aratându-Ie ca le veti aprecia cu atât mai mult cu cât vor fi mai putin evitante. Ne-am înteles?" Din acea zi.236 Franc.

Numeroase firme au dat faliment. domnule!" sau "Negresit. dar nu pentru ca ar fi dus lipsa de idei. îi veti putea valorifica potentialul. Apoi. pe care vi le voi explica. Asa ca ajung la fel de virtuozi ai formulelor gen: "Desigur. Eu va multumesc ca v-ati exprimat punctul de vedere si ca participati la cautarea unei solutii. • Daca vreti sa le criticati. ea se va simti bulversata si numaidecât va fi întarita în convingerea ca e mult mai bine sa-ti tii gura. ci pentru ca nu au stiut sa-i asculte pe cei ce le avansau.Personalitatile evitante 237 mai ceea ce provoaca câteodata sefii extrem de autoritari. la lucru de pilda. încurajându-va colaboratorul anxios sa vorbeasca. sugerata de noi. care astfel îsi fac toti colaboratorii sa devina evitanti: acestia descopera destul de curând ca pâna si cel mai mic dezacord exprimat este sanctionat. Exemplu: "Dumneavoastra sunteti de parere ca ar trebui sa prospectam si alti clienti." Dumnezeule. Apoi justificati-va pozitia pe care va situati. Evident. dar esti la lucru. faptul de a încerca sa gasim noi clienti pare a fi o solutie interesanta. începeti printr-un elogiu si apoi aduceti critici unui comportament anume Ca toata lumea de altfel. este foarte important sa evitati sa o contraziceti din start. Dar nu si cea mai indicata în momentul de . I fata. nu la efi psihiatru! Daca eu gasesc ca ideea cuiva nu e buna. doamna!") Daca atm1Cicând întâia oara o personalitate evitanta a cutezat sa-si exprime parerea va aratati imediat dezacordul. . fara a o devaloriza însa pe a sa. nu vad de ce nu i-as spune si gata! Nu prea ai timp de pierdut! Mai întâi de toate. nu va ia mai mult de cincisprezece secunde sa rostiti fraza de mai sus. Prin urmare. vor spune poate unii. E preferabil deci sa le spuneti. Daca este absolut necesar s-o contraziceti. caci a nu critica pe cineva înseamna a-i refuza o sansa de a se schimba. încuviintati tot ce vi se pare interesant. personalitatile evitante comit greseli si chiar comportamentul lor poate enerva. spuneti-i ca veti chibzui la ceea ce tocmai a zis. sa-si exprime ideile. începeti prin a-i multumi pentru ca si-a exprimat parerea. din anumite motive.

ca le întelegeti punctul de vedere. Genevievel ca ar trebui sa fie mai ferma cu cererile staruitoare ale unor pacienti nerabdatori si sa nu faca pl'ograrnarile la intervale mici de timp. ci un comportament al lor. Într-un asemenea mediUl linistitorl securizantl . un medic stomatolog.238 Fran<. Sa luam exemplul lui Patrick. e recomandabil sa le faceti sa înteleaga ca: . . . stiu ca sunteti bine intentionata si ca nu e usor sa rezisti pacientilor (va înteleg punctul de vedere). îi veti arata ca apreciati straduinta de a vorbi în limba francezaI ceea ce nu va va împiedica sa-i semnalati totusi forma corecta a cuvintelor. cu conditia de a depune eforturi. Genevieve se va simti mai putin destabilizata si va realiza ca a critica si a respinge nu sunt sinonime.ois Lelord si Christophe Andre Cum sunt hipersensibile la critici. Nu credem ca îl veti critica sau ironiza ori de câte ori face o greseala gramaticala. care venea sa-i spuna asistentei sale.nu criticati persoana lor.faptul de a le face o critica nu înseamna ca nu le-ati apreela. • Sa le asigurati de sprijinul vostru constant Credem ca e limpede ca personalitatile evitante au mai multa nevoie de sprijin decât celelaltel pentru a putea progresa. Dimpotriva. Dar e prea obositor pentru mine sa consult un pacient dupa altut fara nici o pauza sil mai multI asta ar însemna sa fiu vesnic în întârziere (descrierea consecintelor). Asa caI as vrea sa încercati sa programati de la o zi la alta numai urgentele" (critica asupra unei cereri). "Genevievel va spune el. Df! Veti spune ca sunt cam multe lucruri pe care trebuie sa le faceti sa le priceapa. Este talentul pe care-l au unii profesori de a le induce elevilor sentimentul ca acestia din urma sunt apreciati indiferent de rezultatele obtinute. În fata unei personalitati evitante încercati sa va imaginati ca discutati cu un strain care se straduieste sa vorbeasca franceza. Dar nne chiar atât de complicat. OrI ceea ce ne ajuta cel mai mult este faptul de a simti ca celalalt ne apreciaza pentru ceea ce sunteml chiar daca facem si greseli.

Astfel. de calitatea a doua mi se cuvenea. Un psihiatru! Ideea m-a înspaimântat într-atât încât am refuzat numaide- . Pricepeam ce vrea sa zica cu asta. ceea ce se parea ca le convenea de minune. inclusiv patronul meu. tot stând deoparte. caci nu cuno'lteam pe nimeni. Marie. voi avea o viata de calitatea a doua. Sora mea (tot ea) 'li-a dat seama de starea mea 'li m-a sfatuit sa consult un psihiatru care o tratase pe una din prietenele ei. psihoterapii de grup. ceilalti lasau pe seama mea unele lucruri 'li. eram foarte deprimata. caci gaseam ca a?fi mai putin inteligenta sau mai frumoasa ca ea. ma considera o "fraiera". la începuturile acestui capitol. Sora mea îmi spunea mereu ca. Viata mea se desfa'lura între munca mea. Psihoterapie. aratati-le ca. Iasându-Ie loc celorlalti. acea tânara despre care. noi medicamente. pâna în clipa în care m-am angajat. care ma istovea. M-am împacat cu ideea de afi a'la cum eram 'li.Personalitatile evitante 239 copiii si adultii pot deprinde cel mai repede alte comportamente. Sa o ascultam pe Lucie. Acceptam fara discutie toata treaba ce mi se dadea de facut. 'li garsoniera unde locuiam 'li în care ma regaseam serile singura. n-am vazut vreun neajuns în felul meu de a fi. ajunsesem sa cred ca nu ma voi casatori niciodata. surorile mele se casatorisera. ca puteam fi exploatata. toate acestea pot face ca personalitatile evitante sa progreseze într-un mod cu totul spectaculos uneori. Cred ca toata lumea. nu încape îndoiala ca personalitatile evitante sunt cele ce beneficiaza cel mai mult de progresele medicinei si psihologiei. ne vorbea sora ei. în ciuda faptului ca rezultatele lor nu sunt tocmai stralucite. a'la ca ie'leau mai rar decât înainte 'li nu se mai punea problema petrecerilor la care sa le pot însoti. De-abia atunci mi-am dat seama ca propria nzea atitudine ma facea o tinta u'loara. mai mult. leafa mea nici nu era marita. dar mie mi se parea cao asemenea viata. Mai mult. • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Dintre toate personalitatile "dificile". voi le apreciati totusi bunavointa. când va confruntati cu personalitatile evitante.

am început sa-mi reconsider aceasta convingere.ieram bucuroasa sa pot contribui la progresul lor. iar altcineva juca rolul patronului ce-mi refuza cererea.iasta fara sa ma simt judecata sau respinsa.nuita.terea salariului. Faptul de a ma face sa cons. tot vechile mele convingeri îmi dictau. Tot datorita ei.im-au aplaudat cu totii! La rândulmeu. La un moment dat. . dar afost nevoie sa ma însoteasca sora mea.tientizez principala mea convingere "Sunt inferioara celorlalti" afost cea mai dificilafaza a terapiei. În final am acceptat sa merg. am fost nerabdatoare s. Când jucam acel rol. "le jucam" împreuna cu cineva din cei prezenti! Am exersat de nenumarate ori "cereri de marire a salariului". Cei doi terapeuti ne îndemnau sa povestim acele situatii din viata obis.titor însa mai apoi. Pot spune ca simpla ei atitudine încurajatoare mi-a facut bine: încetul ni încetul prindeam curaj. s. Si nici nu ma mai încearca teama ca voi ramâne necasatorita. cu un aer distins. Dupa câteva hmi de terapie. iar barbatii se arata mult mai interesati de mine. linis.. ea ma încuraja. am jucat diferite roluri în jocul celorlalti s. am un aer mult mai destins. faptul ca eram demna de stima. mi-am dat seama ca era interesata de ceea ce îi spuneam s. caci medicul era o feineie la vreo patruzeci de ani. dar tot repetând.iumor. situatii în care ne simteam stingheri. În viata de zi cu zi. lvI-am trezit în mijlocul a zece persoane ce se simteau lafel de stinghere ca mine. curajul de a ma arata as. Când am obtinut o prima cres. fapt ce mi s-a parut intimidant la început.ine întâlnim deseori. Cu acest grup am trait o experienta unica. însa. aveam un trac aproape lafel de mare ca în situatia reala.i atunci când îmi era greu sa ma exprim.iîncântata sa povestesc asta grupului s. Si apoi le prezentam din nou. tot discutând cu ea: îmi acceptam calitatile mele defiinta umana. ca nu eram "inferioara".acum sunt. mi-a propus sa particip la un grup de afirmare de sine. grup pe care-I conducea împreuna cu un alt psihiatru. Am ramas prietena cu una dintre fetele pe care le cunoscusem acolo s. de afi eu însami în fata unei persoane care mie mi se parea importanta. Destul de curând însa. iar eu continuam sa ma tin de oparte.240 Franr. începusem sa fiu din ce în ce mai sigura de ceea ce urma sa fac. am descoperit ca am s. La prima consultatie.:oisLelord si Christophe Andre cât. am fost tare timorata.

va reamintim. încât am explodat: i-am repropat ca nici nu ptie sa tina caietul cu progra- .••• Personalitatile evitante 241 Nu e deloc un basm! Exista terapii adaptate problemelor cu care se confrunta personalitatile evitante. N erecomandabil • Sa le ironizati Personalitatile evitante sunt hipersensibile. la intervale mici de timp. Ideea pauzei mele ratate m-a facut sa ma simt într-atât de frustrat. cu proxima ocazie când o veti reîntâlni. Bravo! Le-ati supus unui soi de terapie inversa. oricât ar fi acestea de putin motivate sa se schimbe. care. cautati mai apoi sa reparati lucrurile vorbindu-i din nou când sunteti ceva mai calm. cu obiceiul sau de a lasa sa lâncezeasca o conversatie. care îpi anulase programarea pi la pauza care ma aptepta. dar rezistasem gândindu-ma la pacientul de la ora paisprezece. Sa-I ascultam pe Patrick. Genevieve. cu stinghereala ei. este o personalitate evitanta. Nu recurgeti la un asemenea umor decât în cadrul unei relatii solide. Eram stresat la culme de seria de consultatii ce se succedau cu repeziciune. doctorul stomatolog a carui asistenta. daca se întâmpla sa va enervati. asteptati-va s-o vedeti devenind înca mai evitanta si anxioasa. Chiar si un umor binevoitor poate fi gresit interpretat de o personalitate evitanta. • Sa va enervati Cu sovaielile sale. Dar la orele paisprezece Genevieve ma anunta ca am un pacient în sala de apteptare! Cedase la staruintele lui pi îl programase în locul pacientului ce renuntase la consultatie. care are probleme când e vorba de a se împotrivi solicitarilor clientilor. pe ele le raneste teribil. O usoara remarca ironica. care abia daca l-ar atinge pe altul. se simte inferioara celorlalti. Printr-o critica gresita îi veti întari doua convingeri de baza: "Sunt inferioara" si "Ceilalti ma vor respinge". o personalitate evitanta poate sfârsi prin a va enerva si riscati astfel ca într-o buna zi sa o criticati cu ceva mai multa asprime! Caz în care. Asa ca.

mi s-a parut a fi con~tiincioasa ~i competenta. zâmbind la glumele celorlalti. Genevieve nu gre~ea niciodata în privinta programarilor. câteodata sunt nevoite sa faca parte din câte unul. despre care am vorbit deja). Ele vor încerca sa faca tot soiul de servicii celorlalti. În zilele ce-au urmat. Cu timpul însa. ca actioneaza fara sa gândeasca. a început sa faca tot soiul de gre?eli. mi-am dat seama ca se crease o situatie dezagreabila pentril ea. care s-a angajat la noi de curând. Lise îi tinea locul. Pentru a se încredinta ca nu vor fi respinse de ceilalti. Lise este o infirmiera tânara. Pe de alta parte. parea ca se facea teama ori de câte ori ma apropiam de ea. dimpotriva. Mi-am dat seama numaidecât ca era tare timida ~i ca nici nu îndraznea sa ia cuvântul Ici?edinte. de fiecare data se gândea ~i la mine. dar în acea zi nu mai puteam! Am vazut-o ro~ind. fara sa riposteze. însa. Parea atât de rava?ita. sa se sacrifice. Eram nedrept. Am vazut ca din ce în ce mai des Lise era de serviciu în week-end-uri. ca nu-i pasa de mine. sora medicala la un spital parizian.242 Fran<. aceasta atitudine a lor este exploatata de colegi ori de sefi nu prea scrupulosi. pentru a se asigura împotriva unei eventuale respingeri de catre grup. mai des decât ar fi trebuit. încât de îndata eu m-am potolit. iar cota week-end-urilor ei lucratoare sporea. a?a ca aveam încredere în ea. La lucru. de multe ori ele sunt gata sa-si "plateasca" locul în cadrul grupului facându-se utile. Apoi. i • Sa le lasati sa-si asume toate muncile ing rate Desi personalitatile evitante ocolesc grupurile. lasând-o pe ea sa lucreze ?i în zilele ce nu le con veneau lor.ois Lelord si Christophe Andre mari. urmarea discutiile. Mi-au trebuit câteva saptamâni ?i o lunga discutie cu ea pentru a o vedea recapatându-?i încrederea în sine. Sa o ascultam pe Martine. la lucru de pilda. plecându-~i ochii. Mai mult. Le-am lasat o anume libertate infirmierelor în a-?i planifica turele. (Acest comportament se observa si la personalitatile dependente. Parea preocupata de a se face acceptata de celelalte fete. dar fara sa intervina prea mult. . când vreo colega îi cerea. Am priceput imediat ce se întâmpla: colegele ei i-au intuit slabiciunea ?i dificultatea de a se împotrivi ?i profitau de asta. precum ?i zilele libere ~i concediile.

Daca vreti sa o criticati. N erecomandabil • Sa o ironizati. • Sa o îndemnati sa consulte un specialist. începeti printr-un elogiu mai general si apoi aduceti critici unui comportament anume. multi sefi stresati ei însisi. Daca va este sot sau sotie: bravo! Ati reusit sa nu-l(n-o) speriati. . Se fac sase luni de când Lise e la noi si pot spune ca ea a capatat un plus de siguranta. care. Toata lumea a parut încurcata. fara sa mentionez numele Lisei si ca a. pentru a reda unei personalitati evitante. Acest exemplu arata rolul capital pe care îl poate juca un sef întelegator. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol. si cauta sa treaca neobservate. • Sa o asigurati de sprijinul vostru constant. Am simtit ca luase remarca mea drept dojana. • Sa o lasati sa-si asume toate muncile ingrate. nu îsi vor consacra timpul sau atentia cuvenita personalitatilor evitante. Sa-i aratati ca acceptati sa fiti contrazis. Din pacate însa. • Sa o enervati. A fost nevoie de o discutie de jumatate de ceas. pentru a o face pe Lise sa fie ceva mai destinsa si sa priceapa ca aveam o parere buna despre ea. dar dupa câtava vreme mi-au prezentat o planificare mai echilibrata. grabiti si monopolizati de colaboratori mai volubili sau revendicativi. precum Lise. Sa-i aratati ca va intereseaza opinia ei. Daca va este patron: probabil lucrati la administratia publica. Cum sa ne purtam cu o personalitate evitanta Recomandabil • • • • Sa i se propuna obiective de dificultate progresiva. de altminteri. încrederea în sine.Personalitatile evitante 243 La sedinta am specificat ca planificarea pe trimestrul urmator nu-mi pare justa.teptam un alt plan ing.fara împotrivireu în fata colegelor ei. Am avut apoi o discutie cu Lise si i-am explicat ca nu era necesar sa cedeze . asa ca era mai tulburata.

10. asa ca am preferat sa nu mai vad niciodata acea persoana. 8. '1_ Î . Mi s-a întâmplat sa ma simt ridicol(a) în fata cuiva. Sunt stapânit(a) de teama de a nu spune lucruri neinteresante. din teama de a nu ma simti stingher(a). Îmi e foarte greu sa închei o conversatie cu o persoana careia abia i-am fost prezentat(a). 4. I lie simt mai bine numai în mai 7.244 Fran~ois Lelord si Christpphe Andre Aveti trasaturi de caracter evitant? I ADEVARAT FALS 1. I Prietenii mei sunt cei ce m-au ales pe mine. Mi s-a întâmplat sa refuz unele invitatii. I 12. Am ratat multe ocazii în viata. 6. Ma sau în compania unor fami. I 3. În societate sunt mai putin des- ti I I tins(a) decât majoritatea oamenilor. Nu o singura data mi s-a întâmplat sa beau ceva sau -sa iau un medicament înainte de a ma întâlni cu alti oameni. din timiditate."' vechi prieteni. personala sau în cea profesionala. 9. nu eu pe ei. Mi-e teama sa nu le par o persoa~ na neinteresanta celorlalti sau sa-i dezamagesc. J.

Si putem cita doua asemenea personalitati. cu alte cuvinte. exprimate pe un ton poruncitor (comportament narcisic). Acela9i lucru e valabil 9i în cazul personalitatilor. în capitolele preîntâi. Nu . dar 9i sentimentul de superioritate 9i susceptibilitate al personalitatii narcisice.XII Si celelalte personalitati? cedente. odata instalat. face totul pentru a fi remarcata (comportament histrionic) 9i apoi. Aceste personalitati mixte sunt des- o . Mai avem pretentia de a fi înfati9at. forme mixte. PERSONALITATEA NARCISIC-HISTRIONICA astfel de persoana vade9te comportamentul teatral9i seducator al personalitatii histrionice. ci 9i cumulonimbus sau nimbostratus. nu exista doar nori cumulus. nimbus sau stratusuri. toate tipurile de personalitati dificile. Caricaturizând. Aceste personalitati sunt mai putin influentabile 9i mai inflexibile decât histrionicii "puri". Sunt mult mai dependente de atentia celuilalt 9i propria stima de sine este mai redusa decât la narcisicii "puri". Unele sunt o asociere de trasaturi apartinând mai multor tipuri. pentru ca recurgând la comparatia meteorologica facuta în aceasta carte. istove9te personalul cu interminabilele lui pretentii. odata ajunsa în holul unui hotel. s-ar putea spune ca aceasta personalitate mixta este aidoma unui star care.

cauta compania celorlati. dar exista si multe altele. realitatea este mult mai complexa: evitantul este pus. dependentul se va simti teribil de prost în cazul unui conflict. Prin urmare. din teama de a nu fi abandonat si se va zapaci. Invers. alterneaza uneori cu cele histrionice. totusi. fie la scoala. PERSONALITATEA EVITANT-DEPENDENTA Studiile au aratat ca persoane considerate de catre unii psihiatrii ca având personalitati evitante. de asta data. În genere. în cazul lor. Alexis. aratându-se deosebit de serviabil. De multe ori însa. care fac din fiecare personalitate dificila o singularitate. Cum se teme ca ar fi "ridicol" sau ca n-ar fi . se va înrosi. serialele de televiziune americane abunda de personalitati narcisice si histrionice. adoptând astfel conduita unui evitant. fiind gata de orice pentru a fi acceptat. perioadele mai narcisice. . În serialul Dinastia. jucata de Joan Collins. de catre alti confrati. centrul mai multor scene de seductii sau de necrutatoare dispute. exista o anumita delimitare între cele doua diagnosticuri. iar "dependentul pur".la înaltime". este ilustrarea unei personalitati narcisic-histrionice. Un "evitant pur" refuza orice contact social care l-ar putea face sa re simta trac sau stinghereala. în situatia de a avea contacte sociale. va fi încurcat sau se va retrage chiar. când se simt în plina forma. docil si "dragur. când au nevoie de sprijin si mângâiere.. la lucru. într-o forma moderata si. chiar minor.246 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tul de des întâlnite. Am mentionat aceste doua forme mixte pentru ca ele sunt frecvente. lot o personalitate narcisic-histrionica este si redutabila Sally Spectra din Dragoste pi putere. dimpotriva. femeia fatala. s-au trezit cu diagnosticul de personalitate dependenta. va încerca sa se faca acceptat. fie când se îndragosteste. supuse unei alte evaluari. având astfel comportamentul unei personalitati "dependente".

Si celelalte personalitati?

247

În afara formelor mixte, exista ~i alte tipuri de personalitati dificile pe care nu le-am specificat în capitolele precedente fie din pricina raritatii lor, fie pentru ca le consideram atât de dificile încât primul nostru sfat ar fi nu de a le respinge, ci a va tine la o anume distanta de ele. Iar daca împrejurarile va aduc în situatia de a mentine un contact regulat cu ele, în familie sau la lucru, noi va recomandam sa apelati la sprijinul unui specialist. Prin urmare, iata acest "ca sting" pentru tragi-comedie.

PERSONALITATEA

ANTISOCIALA

(SAU SOCIOPATA)

Aceasta personalitate se caracterizeaza printr-o lipsa de respect fata de regulile ~i legile vietii în societate, asociata unei impulsivitati, unei incapacitati de a face proiecte pe termen lung ~i unui simt al culpabilitatii redus (pâna la absenta lui totala). Asemenea personalitate pare a fi de trei ori mai frecventa la barbati, decât la femei. Ca toate tulburarile de " Dersonalitate, ~i aceasta transpare înca din adolescenta. Tânarul sociopat se va deosebi printr-o serie de comportamente ce vor atrage atentia educatorilor sai: scandaluri, chiuluri dela scoala, abuz de alcool sau stupefiante, multiple contacte sexuale, evadari prost organizate, calatorii fara nici o destinatie. Nu sunt comportamente neobisnuite la adolescenti, numai ca la viitorul sociopat vor fi deosebit de intense si de frecvente. Încadrati corespunzator, unii din ace~ti tineri se vor cuminti totusi, iar adaptarea lor sociala va fi buna, de multe ori, în profesii oarecum primejdioase sau nomade. Deseori însa viata lor profesionala sau sentimentala va fi destul de agitata. Altii însa staruie într-un stil de viata marcat de instabilitate, impulsivitate, ignorarea consecintelor actelor lor, absenta culpei. Nu e de mirare ca ei intra în conflict cu legea si mai multe studii au demonstrat ca în rândul detinutilor de drept comunI procen1 TA Widiger, E. Corbitt, "Antisocial Persona1ity Disorder", in The DSM IV Persanality Disarders, ap. cit., pp. 106-107.

248

Franc;ois Lelord si Christophe Andre

tul personalitatilor antisociale era ridicat. (Fireste ca delincventa nu se reduce la o chestiune de personalitate, ci are cauze sociale multiple.) Unele epoci sunt mult mai prielnice sociopatilor decât altele: razboi, revolutie, explorarea unor noi teritorii, iata situatii în care o persoana cu simtul aventurii si putin predispusa la culpabilitate se va simti ca "pestele în apa". Se prea poate ca, în alte circumstante, dintre detinutii de azi unii s-ar dovedi corsari neînfricati, exploratori sau soldati. Sub vechiul regim, cei mai ambitiosi ar fi primit ranguri nobiliare. Totusi, unele personalitati antisociale vor fi mult prea instabile si impulsive pentru a respecta chiar regulile unui grup de aventurieri si vor fi înlaturati chiar de tovarasii lor, sociopati si ei, dar mult mai maleabili. La urma urmei, chiar si mafia impune o anume disciplina în rândul membrilor ei. În filme sociopatul se bucura de o mare apreciere; caci pentru noi este o defulare sa-I vedem încakând regulile pe care le respectam în viata de zi cu zi. În Reservoir Dogs (1992) de Quentin Tarantino, o banda de delincventi cu alura de sociopati pun la cale si dau o lovitura la o banca, însa lucrurile vor lua o întorsatura neplacuta. Unul dintre personaje, Mister Blonde, se dovedeste a fi si o personalitate sadica: în timpul loviturii la banca ucide, fara vreun motiv, câtiva angajati ai bancii si câtiva clienti si profita de absenta complicilor sai pentru a tortura (jubilând de placere) un politist pe care-Iluasera ostatic, fapt ce-i socheaza pe tovarasii lui, sociopati, poate, dar nu sadici. Jean-Paul Belmondo, în Cu sufletul la gura (1959) de Jean Luc Godard, joaca rolul unui sociopat interesant, ratacitor, dar al carui unic punct de stabilitate, iubirea lui pentru Jean Seberg, îi va aduce în final moartea. În Arma fatala de Richard Donner, MeI Gibson joaca rolul unui politist sociopat: extrem de impulsiv, el se avânta fara sovaiala în actiuni primejdioase pentru el, pentru partenerul lui, dar si pentru eventualii trecatori. Stabileste contacte cu o usu-

Si celelalte personalitati?

249

rinta fantastica, seduce cu aceeasi usurinta, manifesta intoleranta la plictis, dar si placerea de a bea, ce se regasesc adesea la sociopati. Partenerul lui de culoare, Danny Glover, mai în vârsta, este pentm el un fel de prezenta paterna si moderatoare, de care (de altminteri) este foarte atasat. (Un fel de duo ed ucator-delincvent.) Convingerea de baza a sociopatului pare a fi: "Daca vrei ceva, întinde mâna numaidecât si apuca!" TohlSi, unii sociopati n-o fac numaidecât, pentru a-si lua un plus de precautii. Dintre sociopatii delincventi, cei mai inteligenti ar putea chiar ajunge sefii unei bande sau ar putea reusi în afaceri, cu conditia de a avea asociati buni. Caracterul sociopatilor nu are numai aspecte negative: stabilesc contacte lesne, vadesc un anume umor, iar gustul pentru risc si pentru nou îi fac campionii placuti, care va vor antrena în aventuri sau calatorii în care nu ati fi plecat singuri (dar nu uitati ca de îndata ce se va ivi o problema, ei vor fi tentati sa va lase balta). Exista numeroase persoane ce au trasaturi de personalitate cu tendinta sociopata, dar care pastreaza un simt al celuilalt si al legii, suficient pentru a preîntâmpina unele catastrofe; iar asemenea persoane pot repurta uneori izbânzi. În filmul lui Arthur Penn, Unnarirea (1966), Robert Redford joaca rolul unui sociopat "dragut", care nu rezista tentatiei de a evada din închisoare, desi mai avea putin de ispasit din pedeapsa. Savârsise aceasta greseala mai ales din dorinta de a revedea o fata de familie buna (Jane Fonda) logodita cu un tânar din lumea ei, dar care continua sa-I iubeasca pe Redford. Ea va risca totul pentru a-l salva de ura si stupizenia locuitorilor unui orasel. Sociopatii plac adesea femeilor pentru aura lor de aventura, cutezanta si nesupunere. Numai ca dezamagesc adesea, dupa un timp: nestatornici, neputându-si pastra prea mult slujba, infideli, risipitori, pusi pe harta si betii, sociopatii plac mai mult în filme decât în viata reala.

250

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre
o

Aceste comportamente sunt considerate în "Lmele cercuri ca fiind "virile", ceea ce'face sa aiba toate sansele de a-si accentua trasaturi de caracter preexistente, În filmul Sufletul razboinicilor (1994) de Lee Tamahori, ce descrie viata unor ma ori dintr-o suburbie saraca a orasului Auckland, doua notiuni opuse de virilitate se contureaza si se ciocnesc. Pentru Jake, "musculosul" si ai sai tovarasi, a fi barbat înseamna sa stii sa bei, sa seduci femeile, sa sari la bataie la cea mai mica provocare si "sa te descurci cu legea", Totusi, fiul lui, datorita unui educator, are prilejul de a descoperi un alt model de virilitate, re gasind traditiile ma ori, inclusiv tehnicile de lupta, valoarea regulilor sociale, ca si respectul pentru ceilalti. Filmele înfatiseaza si versiuni mai "dure" ale sociopati- . lor, în care, în primul plan este pusa absenta culpabilitatii. Astfel, Alain Delon, în filmul lui Rene Clement În plin soare (1959), îl ucide cu sânge rece pe Maurice Ronet si, fara nici un fel de remuscari, îsi atribuie identitatea acestuia, pentru a se înstapâni asupra averii, dar si a logodnicei lui. În Scarface (1983) de Brian de Palma putem vedea un Al Pacino sociopat, care cunoaste o ascensiune fulgeratoare în lumea interlopa din Florida. (Dar impulsivitatea si ramasitele simtului sau moral îl vor costa viata.) Prin urmare, sfatul nostru va fi acela de a evita sa va apropiati de sociopati, fie în viata profesionala (nu-i luati ca asociati), fie în cea sentimentala, exceptând cazul în care sunteti înclinati spre aventuri autodistructive. Ei însa nu sunt întotdeauna usor de identificat, caci nu toti sunt delincventi, iar unii sunt chiar abili în a convinge si a seduce. De multe ori sotiile barbatilor sociopati sunt femei dependente, caci sunt singur~le care ramân cu ei, gata oricând sa le suporte totul, sa le 'treaca totul cu vederea, fara a-i parasi vreodata.

Si celelalte personalitati?
PERSONALITATEA BORDERLINE

251

Si aceste personalitati sunt marca te de comportamente impulsive, provocate de asta data de o dispozitie fluctuanta, ce le induce o stare de criza aproape permanenta. Personalitatile borderline sunt asaltate de emotii putemice, greu controlabile, mai cu seama cu stari de furie putemica împotriva celorlalti, dar ?i a propriei persoane. De multe ori, furia lasa loc unei stari depresive, însotita de un sentiment de gol ?i plictis. Fata de cei apropiati, borderlinii formuleaza cereri staruitoare de iubire ?i sprijin, pe care le altemeaza cu evadari brutale, când li se pare ca intimitate a ar fi amenintatoare. Unii psihiatrii i-au asemuit cu aricii iama: vor sa fie aproape unul de celalalt, doar pentru a se încalzi, dar daca se apropie prea mult, se "înteapa". Pentru a-?i mai potoli starile de furie nebuna, de plictis sau de disperare, personalitatile borderline fac uz ?i abuz de alcool sau de tot felul de stupefiante, de multe ori într-un mod impulsiv ?i primejdios. Cel mai mare procent de sinucideri se înregistreaza în rândul personalitatilor borderline. Aceste persoane nefericite au adesea o imagine incerta asupra propriei persoane, o viziune lipsita de claritate ?i consecventa asupra propriilor trebuinte, ceea ce le conduce la schimbari drastice în materie de amicitii, de profesie sau de parteneri sexuali. Tratamentul personalitatilor borderline a constituit tema multor congrese intemationale ?i îi preocupa destul de mult pe psihiatri ?i psihologi. Cu totii au acceptat importanta pastrarii unei distante optime fata de propriul pacient: o distanta prea mare îl va face pe borderline sa se simta frustrat ?i atunci va reactiona, sporindu-?i actele impulsive ?i agresive; o apropiere prea mare îl va face sa regreseze sau îl va angoasa?i îi va stâmi reactii imprevizibile2. Unele medicamente pot

2

M. Linehan et colI, "Cognitive-Behavioral Treatment of Chronically Parasuicidal Borderline Pacients", Archives of General Psyhiatry, 1991, I 48, pp. 1060-1064.

252

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

stabiliza dispozitia pacientilor borderline, dar asta depinde de pacient si de simptomele pe care ei le prezinta în acel moment. În filmul Culoarea noptii (1994) de Richard Rush, Bruce Willis joaca rolul unui psihiatru new-yorkez ce consulta o pacienta despre care au putea crede ca e o personalitate borderline (fusese vazuta în plina criza de furie si disperare pentru ca nu-i reusise machiajul). Bruce Willis, obosit poate, dupa o zi de consultatii (draga Bruce, ai întreaga noastra compasiune) îi explica pacientei sale, într-un mod brutal oarecum, punctul lui de vedere asupra conduitelor ei repetate în cazul unui esec. Numai ca aceste explicatii moralizatoare nu-i "priesc" pacientei, care se precipitacatre fereastra si se arunca în gol. un act impulsiv, comis într-un acces de furie, îndreptat asupra ei, dar si a celuilalt. Dupa acest episod, Bruce Willis pleaca la "tara" pentru a se odihni, la un confrate califomian, la care va întâlni alti pacienti atinsi de tulburari de personalitate, prezentati însa, dupa parerea noastra, într-un mod putin realist decât femeia borderline de la începutul filmului (din fericire, nu toti borderlinii se sinucid si nu toti care se sinucid o fac în fata terapeutului). Cauzele formarii unei personalitati borderline sunt, fara îndoiala, complexe, dar mai multe studii au aratat ca dintre acestia multi fusesera în copilarie3 victime ale unor violente sau abuzuri sexuale savârsite de cineva din cei apropiati lor. (Nu toti copiii maltratati ajung borderline, în schimb pot dezvolta alte tulburari psihice.) Unii cercetatori considera ca ar exista o legatura între personalitatea borderline dezvoltata înca din copilarie si tulburarile de stress posttraumatice, la persoanele care au trait o catastrofa4. Se va înte3

4

S.N. Ogata, K.R. Silk, S. Goodrich, "Childhood Sexual and Physical Abuse in Adult Patient with Personality Disorder", American foumai of Psychiatry, 1990, 147, pp. 1008-1013. J.G. Gunderson, A.N. Sabo, "The Phenomenological and Conceptual Interface between Borderline Personality Discorder and PTSD", American foumai of Psychiatry, 1993, 150, p. 19-27.

Totusi. sfatul nostru este de a va adresa unui specialist. Personalitatile schizotipale vad pretutindeni "semne" (pentru pacientul schizotipal. iar când survine ruptura. . Atractie fatala (1987). Nu e deloc "bizara" convingerea unui taran haitian ca mortii ies din cosciug pentru a se razbuna. caci ei îi place aceasta bere). al carei rol era jucat de Glenn Close. De altminteri. este ceea ce ar fi trebuit sa faca Michel Douglas în filmul lui Adrian Lyne. Ea se arunca cu totul în ceea ce n-a fost decât o aventura. personalitatile schizotipale se vor simti atrase de ezoterism. faptul de a zari un camion ce transporta o faimoasa marca de bere este un semn ca mama sa îi asteapta telefonul. a propriei persoane si restului lumii. "Bizar". înainte de toate.Si celelalte personalitati? 253 lege lesne ca în cazul în care suspectati ca o persoana din propriul vostru anturaj ar suferi de aceasta tulburare de personalitate. Nu e vorba doar de subiecte de interes. de new-age. PERSONALITATEA SCHIZOTIPALA Acest tip de personalitate nutreste convingeri si perceptii bizare asupra celorlalti. dar cum sunt neîncrezatoare si nu se simt în largul lor într-un grup. În societatile noastre. dupa ce savârsise greseala de a începe o relatie cu o femeie borderline. de religiile orientale. în fenomenele paranormale si în extraterestri. Ele cred si în reincarnare ("prin mine vorbea sora mea moarta"). încapatânarea cu care doreste sa se razbune pe amantul ei da la iveala mai degraba o personalitate paranoica . ci de convingeri adânci de care sunt patrunse.raportat la credintele traditionale ale grupului cultural caruia îi apartine individul. de pilda.ea considera ca suferinta care i-a fost pricinuita merita o pedeapsa disproportionata. ar fi bizar sa auzi un parizian afirmând acest lucru. de multe ori ramân într-o anume izolare. . pe care le "simt" fu viata de toate zilele. reactioneaza printr-o serie de acte de violenta si o tentativa de suicid.

De multe ori. dar si de un grup în care sa fie integrati. semne supranaturale. American Journal of Psychiatry. magie indiana. are si el tot felul de convingeri bizare si comportamente oarecum aberante (îsi înregistreaza pe dictafon gândurile fiecarei zile. Asta nu înseamna ca autorii filmului sunt personalitati schizotipale. comparativ cu pacientii schizofreni. Ambianta este vadit schizotipala. cum e cazul în acele episoade majore ale scrizofrenilor. ca în societatile agricole).2 54 Fran~ois Lelord si 5=hristophe Andre În Twin Peaks de David Lynch. Silevrman et coll. "Scrizophrenia Related and Affective Personality Disorders Traits in Relatives of Probands with Schizophrenia and Personality Disorders". care nici nu exista).L. personalitatile schizotipale pastreaza un contact bun cu realitatea si rareori au halucinatii. . metamorfoze corp orale si halucinatii terifiante. acceptati si în care sa nu se simta persecutati (sa aiba colegi de lucru pe care sa-i cunoasca de mai mult timp. 435-442. adaptarea la viata din societate le ridica probleme acestor personalitati. Totusi. 150. 1993. cu aparitii stranii. 5 J. pp. ca în cazul când nu gasesc o slujba în care bizareria ce-i caracterizeaza sa nu fie un impediment: au nevoie de un post care sa presupuna o anume izolare. tine tot timpul în brate un butuc caruia îi vorbeste cu multa caldura si prin care primeste mesaje telepatice. Unii psihiatrii considera ca personalitatea schizotipala reprezinta o forma minora de schizofrenie. Între personalitatea schizotipala si scrizofrenieS pare sa existe o anumita legatura: în ascendenta pacientilor suferinzi de schizofrenie rata personalitatilor schizotipale depaseste media. adresându-se unei secretareI Diane. "Doamna cu butucul" pare sa fie o personalitate schizotipala: este destul de retrasa. iar personajul principat agentul FBl Dale Cooper. si ca artistii pot închipui experiente si dincolo de câmpul îngust al propriei personalitati (Dostoievski marturisea ca pentru a zugravi gândurile si patimile Ialmtrice ale asasinului din Crima )ii pedeapsa nu fusese nevoie sa ucida vreo batrâna cu lovituri de topor).

Si celelalte personalitati?

255

În cazul în care în anturajul vostru exista o personalitate schizotipala, sfaturile pe care vi le-am putea da coincid cu cele pe care vi le-am dat ~i când am vorbit de personalitatea schizoida, ~i vi-l reamintim mai seama pe acela de a-i respecta nevoia de lini~te, dar ~i în acest caz suntem de parere ca ar trebui sa consultati un specialist. Cum adaptarea la viata în societate ridica probleme, riscul depresiei ~i al sinuciderilor este mare la personalitatile schizotipale.

PERSONALITATEA

SADICA

Aceasta tulburare de personalitate se caracterizeaza printr-o serie de comportamente sau atitudini menite sa aduca suferinta celuilalt, sa-I domine. Sadicul îl face pe celalalt sa sufere sau îl domina "din placere", ~inu pentru ca urmare~te un scop. (De pilda, faptul de a lovi o persoana pentru a o prada nu reprezinta un act sadic: scopul urmarit de agresor este acela de a fura ~i nu de a-~i face victima sa sufere). O personalitate sadica poate proceda astfel încât sa nu-i poata fi adusa învinuirea de încalcare a legii, ci sa stârneasca suferinta celuilalt printr-o serie de comportamente" permise". Faptul de a ofensa pe cineva, de a umili în public pe cineva, de a-~i pedepsi copiii mai aspru decât s-ar cuveni, de a le flutura subalternilor amenintari de sanctiuni, de a maltrata animalele, de a se desfata cu suferinta altuia, de a le impune celorlalti comportamente umilitoare sau degradante pot fi tot atâtea indicii ale unei personalitati sadice. Tulburarea apare înca din adolescenta, ~i într-o majoritate covâr~itoare la persoanele de sex masculin. În societatile de razboinici, comportamentele sadice erau considerate ca semn de virilitate ~i ca mijloc potrivit de a vârî spaima în trib urile rivale. Dintr-un punct de vedere evolutionist, s-ar putea afirma ca sadismul constituia un avantaj în a-i îngenunchea pe rivali ~i a nimici du~manii, facând ca ~ansele de supravietuire sa sporeasca. La unele trib uri de indieni din America de Nord, adolescentii trebuiau sa-~i dovedeasca vi-

25 6

Fran~ois Lelord ~i.;Christophe Andre

rilitatea torturând îndelung prizonierii (înca o fisura în mitul "salbaticului blând"!)6. La vikingi, alta comunitate de razboinici, o capetenie din secolul al IX-lea, a fost supranumita "Barbatul cu copilasi" caci le interzise se oamenilor>sai sa strapunga cu lancea copiii du~manilor, cum se obi~nuia pâna atunci. Faptul i-a impresionat atât de puternic pe compatriotii lui, încât i-au dat aceasta porecla mângâietoare7. Asta ne da o idee asupra gradului "firesc" de sadism din acel timp, care, din pacate, a reaparut de nenumarate ori în istorie. Într-o descendenta mai putin sângeroasa, dar uneori extrem de nemiloasa, tinerii sadici pot fi, la ora actuala, participanti activi la unele practici în care vor încerca placerea de a-i umili si îngenunchea pe mai tinerii lor colegi de studii. Daca într-un regim democratic personalitatile sadice sunt nevoite sa se "abtina", razboaiele sau revolutiile, însa, le deschid perspective nesperate. Personalitatile sadice vor fi cele ce vor interoga suspectii, vor supraveghea lagarele de concentrare, vor conduce represiunile si vor teroriza populatia civila. Comportamentul sadic poate sfârsi prin a deveni o norma ~i pentru personalitati normale ~i aceasta este una din ororile razboiului. Unul din meritele democratiei este acela de a cauta sa controleze si sa sanctioneze un astfel de comportament la soldatii lor, chiar în timp de razboi. Rareori se întâmpla ca sadicii din armata unui dictator sa ajunga în fata Curtii :vfartiale. Deseori, personalitatea sadica apare asociata unei alte tulburari de personalitate (mai ales paranoica, narcisica si antisociala). În filmul Bucatarul, hotul, nevasta lui ?i amantul ei (1989), de Reter Greenway, personajul interpretat de Michel Gambon pare a fi un sociopat redutabil (este unul din cei mai temuti
6 Relation de qllelques missions des pel'es de la Compagnie de Jesus dans la NOllvelle France, par le Reverend Pere EG. Bressaoani, Montreal, Press

7

de la Vapeur, 1852. D. Boorstin, Les Decouvl'eul's,

Paris, Laffont, "Bouquins",

1992.

Si celelalte personalitati?

257

sefi ai lumii interlope), dar si o personalitate sadica; la câteva dineuri gargantuesti, pare sa încerce o imensa desfatare în a-i umili si îngrozi pe cei din propriul anturaj, prin violenta lui verbala si fizica. Îl ucide pe amantul sotiei sale, într-un mod absolut înfiorator. Sotia sa, însa, îi va arunca - ca sa spunem asa - în fata întregul sau sadism. În remarcabilul Doctor Jekyll ;;i domnul Hyde (1941) de Victor Fleming (dupa romanul lui Stevenson) bunul doctor jucat de Spencer Tracy se preschimba fara voie într-un sadic, Mister Hyde, a carui placere resimtita la privelistea suferintei, pe care o provoaca altora, este fara margini; el resimte o încântare imensa când o umileste si o înspaimânta pe Ingrid Bergman. Dennis Hopper, în angoasantul Catifeaua albastra (1986) de David Lynch, chinuie în aceeasi maniera o femeie dependenta, intrerpretata de Isabella Rossellini, într-un terifiant model de relatie sado-masochista. Nu e cazul sa ne facem iluzii, sadismul nu exista doar la ucigasii în serie sau la criminalii de razboi, ci picoteste în fiecare din noi si se poate trezi în diferite împrejurari: antrenament dirijat de o persoana carismatica, înrâurirea unui grup, nevoia de a compensa o frustrare, dorinta de razbunare.

PERSONALITATEA

CU CONDUITA

DE ESEC

Existenta acestei tulburari este mult dezbatuta si de altminteri nici n-a fost inclusa în ultima clasificare a Asociatiei Psihiatrice Americane, DSM-IV Personalitatea cu conduita de esec caracteristica persoanelor care par sa-si "saboteze" cu buna stiinta viata, desi dispun de toate resursele pentru a proceda si altfel. Ca de obicei, si aici, pentru a putea vorbi de o personalitate, conduita de esec trebuie sa se manifeste înca din adolescenta în diferite sfere ale vietii: la lucru, în relatiile sociale si sentiment~le, în activitatile din timpul liber iar repurtarea unui succes sa stea în puterile subiectului, fara ca el sa constientizeze acest lucru. '

2 58

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

Un student, de pilda, va sosi adesea cu întârziere la examenele pentru care s-a pregatit totusi temeinic; o femeie va alege mereu parteneri brutali si nestatornici, pentru care va face nenumarate sacrificii; "lill barbat nu-si va respecta fagaduielile facute prietenilor sai, desi n-ar fi fost câtusi de putin greu sa faca acest lucru, si stârneste o cearta. Un salariat ramâne în posturi prost platite si cu mult sub posibilitatile sale de calificare, desi pregatirea de care dispune si calitatile sale i-ar îngadui sa încerce sa capete ceva mai bun. Bolnava, personalitatea cu conduita de esec va consulta un medic doar atunci când va face complicatii grave, si nu se va conforma întocmai recomandarilor medicului, administrându-si tratamentul dupa bunul ei plac, oricât de eficient si bine tolerat s-ar dovedi acesta. Daca i se întâmpla ceva neplacut, personalitatea cu conduita de esec va anihila de îndata acel eveniment pozitiv, de pilda, provocând un accident, ale carui urmari sa-I coste. Un salariat care e felicitat si avansat, ca urmare a felului în care a muncit, nu dupa multa vreme va comite o greseala profesionala, care va atrage concedierea lui. Cond uite le de acest gen trezesc, evident, furia si dezaprobarea anturajului: ,,0 face expres, sau ce?" De fapt, aceasta tulburare de personalitate nu este oficial recunoscuta, din mai multe motive. În primul rând, studiile arata ca deseori ea este asociata si altor tulburari de personalitate, mai cu seama personalitatii dependente, evitante, pasiv-agresive, borderline. Prin urmare, se considera ca e posibil sa nici nu existe personalitate cu conduita de esec, ci doar comportamente de esec, comune mai multor tipuri de personalitate. De pilda, daca exista posibilitatea unei promovari, personalitatile mentionate mai sus vor re curge la un "sabotaj". Personalitatile dificile carora li se ofera perspectiva unei promovari; motivele unui eventual comportament de esec • Personalitatea dependenta va "sabota", de teama ca va fi nevoita sa-si asume responsabilitati personale. • Personalitatea evitanta, de teama ca va fi în centrul atentiei celorlalti.

Si celelalte personalitati?

259

• Personalitatea pasiv-agresiva, pentru a-l "pedepsi" pe superiorul ei, care se bizuia pe ea, dar pe care nu-l poate înghiti. • Personalitatea borderline va "sabota" pentru ca, subit, o napadesc oarecari dubii legate de ceea ce îsi doreste cu adevarat, însotite si de schimbari bruste de dispozitie. • Personalitatea depresiva, de teama ca nu va fi la înaltimea respectivei avansari, pe care crede ca nu o merita. Un alt inconvenient al diagnosticului de personalitate cu conduita de esec îl constituie faptul ca uneori genereaza fenomene deviante, grupate sub denumirea de "blamarea victimei"8, cu consecinte nu tocmai lipsite de pericol. De exemplu, acest diagnostic dezavantajeaza femeile batute de sotii lor si care continua totusi sa ramâna cu ei. Diagnosticându-Ie ca "personalitati cu conduita de esec", avocatii consortilor pot arunca asupra sotiilor toata raspunderea pentru respectiva situatie conjugala "blamând victima" si, mai mult, încercând sa ia copiii de sub îngrijirea ei. Deseori, femeile batute sunt victime ale unei stari de stres traumatic cronic, care le induce o stare anxios-depresiva invalidanta. Cât despre cele ce au o tulburare de personalitate, de multe ori e vorba de personalitati dependente, care nu îsi parasesc caminul conjugal, caci se tem ca nu vor fi în stare sa se descurce singure. Mentionam ca asta nu are nici o legatura cu vestitul "masochism feminin" pentru care feministele nu l-au iertat pe Freud. Si terapeutii pot recurge la "blamarea victimei". Când, în ciuda stradaniilor, starea pacientului nu se amelioreaza, este comod si tentant sa arunci asupra lui întreaga raspundere pentru esecul tratamentului. "Este o personalitate cu conduita de esec". (Exista si o varianta psihanalitica: "Sunt prea puternice rezistentele" sau "Are placerea masochista de a pierde".)
8

L.B. Rosewatter, "A Critical Analysis of the Proposed Self-Defeating Personality Disorder", Joumal,of Personality Disorders, 1987, 1, pp.
190-195.

260

Fran<;:oisLelord si_ Christophe Andre

Din toate aceste motive nu se mai recurge la diagnosticul de "personalitate cu conduita de esec", si neîndoielnic, va esua la urmatoarea încercare de omologare!

PERSONALITATI SCHIMBATE DE UN EVENIMENT TRAUMATIC

Psihiatrii au sesizat unele modificari de personalitate la persoanele care au trecut prin încercari cutremuratoare. Sindromul KZ9 este o schimbare de personalitate remarcata la cei ce au supravietuit lagarelor de concentrare naziste sijaponeze, dar si lagarelor vietnameze si la refugiatii cambodgieni10. Pe lânga violentele la care au fost supusi, este posibil ca si denutritia severa si prelungita sa fi contribuit la tulburarile observate la acele persoane. Acest "sindrom al supravietuitorului" poate persista ani întregi de la respectiva experienta si se manifesta printr-o serie de simptome cronice: anxietate, dezinteres, izolare sociala, deghizare afectiva, tulburari de somn, sentimentul constant de a fi amenintat. Toate aceste simptome apar într-un grad variabil si în tulburarile de stres posttraumatic prezente la persoanele care au supravietuit unor accidente grave sau catastrofe. Pentru a reduce riscul unor sechele psihologice este important ca respectiva persoana sa fie supusa unui tratament în chiar primele ore de la accident. Tratamentul e psihologic, în primul rând, si consta în aceea ca victima este îndemnata sa-si reIa teze trauma, dar în contextul unei relatii terapeutice linistitoare, având ca interlocutor un specialist. Diagnosticul prematur si tratamentul stresului posttraumatic constituie o adevarata problema de sanatate publica, deoarece persoanele care n-au fost supuse unui tratament psi9 10

P. Chodoff, "Late Effects of the Concentration Camp Syndrome", AI'chives of General Psychiatl'Y, 1963, 8, pp. 323-333. JD. Kinzie et coH., "Post-Traumatic Stress Disorders among Survivors Cambodgian Concentration Camps", American Joumal of Psychiatl'Y, 1984,141, pp. 645-650.

spre marea încântare a spectatorilor. consecutiv. În Rambo (1982). Respectiva persoana apare. uneori prin vârsta. alteori prin nivelul cultural. Personalitatea "gazda" este aceea care corespunde identitatii sociale a pacientului. care-l supune unui tratament care-l face sa-si retraiasca întreg calvarul prizonieratului din Vietnam si sa reintre în posesia unei personalitati de combatant. personalitatea multipla nici nu e considerata o tulburare propriu-zisa de personalitate. ci o afectiune de alta natura. de diferite origini (traumatism cranian. sentiment de "scapa-cine-poate". radical deosebit. nu-si amintesc deloc sau îsi amintesc extrem de putin de ceea ce au spus. facut sau gândit celelalte personalitati. Într-un alt registru. altfel spus. ca în Doctorul Jekyll ~i domnul Hyde de Stevenson. dar nu e. ce prezinta simptomele unui grav sindrom de stres posttraumatic: dezinteres. sub mai multe personalitati. Numarul mediu al personalitatilor nu este egal cu doi. ce difera radical unele de altele. Este arestat de un politist sadic. De altminteri.Si celelalte personalitati? 261 hologic pot dezvolta mai târziu tulburari cronice grave. cât ?i pentru familie ?i societate. În forma tipica de personalitati multiple. izolare sociala. ea stârneste totusi interesul publicului si al psihiatrilor.. medicii au obervat si schimbari durabile de personalitate. SI PERSONALITATILE MULTIPLE? Desi aceasta tulburare de personalitate este rar întâlnita. interventie neurochirurgicaIa). film de Ted Kotcheft Sylvester Stallone joaca rolul unui fost luptator din Vietnam. mai cu seama a adolescentilor. per pacient. dar asta depaseste cadrul acestei carti. prin sex si prin natura lor. atât pentru ei. ci variaza între cinci si zece.obligatoriu sa fie cea care solicita ajutorul specialistului. . fiecare personalitate manifesta amnezie în privinta celorlalte. ca urmare a unor afectiuni ale creierului.

avea ca pacient o persoana ce poseda cel putin trei personalitati: una normala. Tatal acestuia. dar care probabil ca-i suscita o emotie asemanatoare cu cea resimtita la vârsta . personalitatea "gazda" care corespundea identitatii pacientului. Tinându-si ochii închisi. chiar minor. un functionar la vreo cincizeci de ani. O a doua personalitate era aceea a unui baietel de cinci ani. împrejurare în care personalitatile respective n-au beneficiat de nici un suport afectiv. care avea pe atunci cinci ani. gata sa plânga. Psihiatrull-a facut pe "copil" sa povesteasca o scena petrecuta cu mult timp în urma. psihiatrul îl facuse pe pacient sa reintre în posesia personalitatii de copil. )5i i-au cerut sa le spuna unde era tatal lui. dupa care tatal afost gasit )5iucis de acea banda. acesta le-a marturisit ceea ce voiau sa afle. smiorcait si dependent. O parte din personalitatea lui ramasese blocata la vârsta la care traise acel episod.ois Lelord si S::hristophe Andre Fapt remarcabil în psihiatrie. a unui barbat agresiv si certaret. pe care nici cel mai bun actor nu arfi putut sa-I imite. Aceasta personalitate reaparea ori de câte ori pacientul se simtea stresat de câte un conflict. Înspaimântat. specializat în aceasta tulburare de personalitate. Când pacientul revenea la personalitatea lui normala nu pastra nici o amintire despre momentele în care se purtase ca un copil plângacios sau în carefusese un scandalagiu. Ni s-a întâmplat sa fim martorii unei sedinte de terapie în care un psihiatru. un delincvent notoriu. survenita în copilarie. fiind implicat într-o seama de ciocniri cu persoane necunoscute. Pacientul avea si o a treia personalitate. printr-o injonctiune hipnotica. Cei din banda respectiva îl gasisera însa pe pacient. Copilul nu a putut povesti nimanui rolul pe care îl avusese în acea poveste. dar carefrecvent avea stari depresive. În cadrul sedintei. Dar cum copilul refuza sa le spuna. unul dintre ei a scos un cutit )5ia apasat lama pe încheietura mâinii baiatului. pe care adultul o uitase cu desavâr)5ire. De regula aceasta personalitate punea stapânire pe pacient în urma unor mici disensiuni din viata cotidiana. pacientul a început sa vorbeasca cu vocea si cuvintele unui copil de cinci ani. factorul care declanseaza aceasta tulburare poate fi cunoscut: în mai toate cazurile exista o experienta traumatica. amenintându-l ca i-o va taia. se ascundea de teama unei bande rivale pe care o escrocase.262 Fran<.

dar si de cea de somn. starea de hipnoza în care subiectul se mentine într-o stare de constienta ce se deosebeste de starea de veghe. la stari de transa. De altminteri. oarecum adiacenta. ca în cazul catastrofelor. de la fugarul sentiment de depersonalizare (câteva secunde ai impresia ca n-ai mai fi aceeasi persoana). de multe ori. si apoi se trezeste iar acasa. al agresilmilor sau violentelor sexuale. tocmai în virtutea unei capacitati mai mari de "disociere" a propriei constiinte în diverse stari. Fara a fi la fel de dramatice. evenimentele traumatice aflate la originea personalitatilor multiple presupuneau. care periodic fuge de acasa. ceea ce nu e surprinzator. O alta tulburare. trecând prin acele senzatii de a te afla undeva în afara ta. cu acele comportamente impulsive si autodistructive. cât si dupa ce au trait unele episoade ale tulburarilor de stres posttraumatic. dar poate fi subdiagnosticata si la barbati. copilaria pacientilor borderline ascunde incesturi si abuzuri sexuale. practicata într-o ambianta linistitoare. Nu toti cei care au avut experienta unui incest sau a unor traume dezvolta o tulburare de personalitate multipla.Si celelalte personalitati? 263 de cinci ani. este fuga disociativa: exemplul clasic este cel al tinerei fete serioase si linistite. E posibil ca personalitatea barbatului agresiv ~i certaret sa corespunda identificarii cu tatal sau (sau cu unul din asasini). în fine. deseori. dar si al incesturilor. hipnoza este o tehnica terapeutica la care se recurge atât în tratamentul personalitatilor multiple. Fenomenele disociate desemneaza o serie de experiente. savârseste tot soiul de delicte. caci e stiut ca. rataceste câteva zile în tovarasia unor parteneri de ocazie. Una dintre caracteristicile personalitatii multiple este aceea a personalitatii borderline. În ambele cazuri. dar unele persoane par a fi predispuse la aceasta. cu vechea sa personalitate si cu amnezie totala în ceea ce priveste apucaturile din ultima vreme. si de a-ti observa miscarile si. hipnoza vizeaza reducerea în constiinta bolnavului unor aminC! . consuma alcool si droguri. un risc vital. Aceasta tulburare apare mai mult la femei. Se pare ca subiectii lesne hipnotizabili ar fi aceia cu o mai mare predispozitie catre tulburari disociative în cazul unor episoade traumatice.

fara ca aceasta sa însemne ca posedam personalitate multipla. 160. câteodata si cu ajutorul involuntar al vreunui terapeut preocupat si el de subiectll. Robert de Niro si Joe Pesci în Casino (1995). "The Manufacture of Personality: The Production of Multiple Personality Disorder". (N. iar acasa sunt crispate. Cine nu cunoaste persoane care la slujba sunt sigure de ele. În Ame. de Martin Scorsese? De ce atunci când e singur în biroul lui. acasa sunt adevarati despoti. dar sunt amabile si serviabile cu prietenii lor? Exercitiu: Ce tipuri de personalitati dificile întruchipeaza Sharon Stone. sau invers. constituie un subiect vast si complex. . Merskey. Acest fapt. sindromul personalitatii multiple.327. printr-o serie de mecanisme asa-zis disociative. si uneori sa le apreciati în calitatea lor de fiinte umane. pe care acestea le-a "evacuat" din constiinta sa.) În functie de situatii.264 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiri si emotii dureroase. iar noi n-am trasat decât o schita a acestuia. Cu siguranta ca veti descoperi si alte personalitati dificile pe care noi nu le-am înfatisat aici. Fenomenele disociative si cel mai spectaculos aspect al acestora. aparent spectaculos.. speram însa ca aceasta carte va va ajuta sa le întelegeti mai bine.ica de Nord pare sa fi izbucnit o adevarata epidemie de tulburari de personalitate multipla. 11 M.. o adevarata specialitate în cadrul specialitatii. 1992. cu totii ne putem etala fatete ale propriei personalitati. si în scopul de a se apara. p.B. dar s-ar mai putea crede ca o adevarata moda determina acei pacienti influentabili si hipnotizabili sa-si fabrice singuri personalitati multiple. British Joumal of Psychiatry. are însa câteva motive: sindromul este mai bine cunoscut si asa se face ca e mult mai des recunoscut si diagnosticat de clinicieni. Robert de Niro nu poarta pantaloni? SI MULTE ALTELE .

Cât prive..i al influentelor exercitate de mediul înconjurator. n-am avut intentia de a dezvolta diverse teorii ale personalitatii (nu ne-ar fi de ajuns o întreaga biblioteca).... asupra bebelu. În diferite perioade ale vietii. respectiva cuanturnului fiecareia dintre ele.te problema originilor personalitatii. ci de o interpretare complexa. când acestea s-au dovedit confirmate de mai multe studii (de exemplu.ului (.i..tere). Cum aceasta carte se dore. frecventa incesturilor ..i abuzurilor sexuale în copilaria personalitatilor borderline. dupa cum vom vedea. înca din primele zile.XIII Originile personalitatilor dificile Cum am specificat deja. în functie de caracteristica cercetata. minat ce anume este înnascut si ce este dobândit În . în care.i a mediului înconjurator. ci ne-am multumit sa mentionam câteva fapte de observatie. În orice caz.. Discutia se poarta asupra ereditatii . chiar înainte de na.. care variaza de la un individ la altul .i în unele cazuri. unei per~onalitati. exista numeroase teorii. transmise ereditar . dar destul de putine fapte de observatie verificate.. cei doi factori se întrepatrund.te o lucrare practica. sau influenta factorilor genetici asupra personalitatilor schizotipale). cercetatorii au cazut de acord asupra faptului ca o personalitate este produsul complex al predispozitiilor înnascute. mai ales ca procesul de formare a este extrem de greu de deternu e vorba de un simplu raport.

este liber sa faca binele sau raul. Totusi. (Ceea ce stiau deja crescatorii de animale.) • Traditia republicana. • Amintiri cutremuratoare. (De fapt. din ce în ce mai multe studii vin sa confirme faptul ca unele trasaturi de personalitate sunt partial transmise ereditar. Doctrinele rasiste nu aveau nimic în comun cu actuala cercetare genetica. Patru motive care socheaza atunci când se vorbeste de originea genetica a personalitatii • Traditia iudea-crestina. Ideea ca anumite trasaturi de caracter ar fi determinate genetic vine în contrasensul acestei traditii. caci una din implicatiile acestei idei ar fi aceea ca libertatea noastra este mai mica decât ne-am putut imagirta.:oisLelord si Christophe Andre POATE FI EREDITARA PERSONALITATEA? În Franta. dar si unele . omul dispune de un liber arbitru.266 Franc. ideea ca unele trasaturi de personalitate pot fi transmise ereditar socheaza. cuvântul "genetica" si-a pastrat iz de pucioasa.) • Traditia psihanalitica. nazistii au comis numeroase faradelegi. ce ar trebui sa fie acordate tuturor si pe valoarea educatiei în formarea unui individ. Potrivit religiei. nu este nici o contradictie între recunoasterea influentei genetice asupra personalitatii si acordarea unei mari însemnatati educatiei. În numele unor teorii genetice aberante. (Dar parabola "talantilor" din Noul Testament poate fi înteleasa si ca o recunoastere a inegalitatii genetice dintre indivizi. Faptul de a vorbi de diferentele genetice poate fi interpretat drept acceptarea inegalitatilor sau ca o devalorizare a educatiei. Faptul de a pleda în favoarea influentei exercitate de gene poate fi perceput de lmii psihanalisti ca o tentativa de minimalizare a interesului disciplinei lor. Aceasta traditie pune accentul pe o egalitate a sanselor. dar pentru unii. Pune accentul pe importanta unor evenimente din copilarie în formarea personalitatii. si asta din mai multe motive.

Aceste studii au permis sa se demonstreze ca exista o predispozitie ereditara în anumite forme de alcoolism sau de schizofrenie.) Cum se petrec lucrurile în cazul fiintei umane? Cum putem deosebi ceea ce este înnascut de ceea ce este dobândit? Confruntati cu aceasta problema. Frecventa unei trasaturi de caracter sau a unei tulburari psihice ar putea fi comparata la gemenii identici. . într-o proportie mai mare decât în cazul "gemenilor falsi". aceasta dovedeste ca exista si o parte de genetica în formarea aces tei trasaturi de caracter. . Lykken. A. Telegen. dar nu si la parintii adoptivi. si cu trasaturile parintilor adoptivi. "adevaratii gemeni". Studii familiale. care au acelasi material genetic.Un fapt înca si mai interesant: sunt studiati gemenii adevarati crescuti însa separat (se întâmpla si asta). Este vorba de a se studia frecventa unei caracteristici la unii membri ai familiei. D. Science. "Sources of Human Psychological Differences". fapt ce ne îngaduie sa deslusim mai bine consecintele adoptiei si ale educatiei1. specialistii au întreprins diverse studii pentru a cerceta influenta ereditatii si a mediului înconjurator. Am mai putea compara trasaturile de personalitate ale copiilor adoptati înca de la nastere cu cele ale "adevaratilor" parinti biologici. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca pacienti schizofreniei aveau printre rude destule personalitati 1 T. N. .Originile personalitatilor dificile 267 familii numeroase. Daca unele caracteristici psihologice ale parintilor biologici pot fi regasite la copiii adoptati.T. 1990.J. putem considera ca acele trasaturi au fost transmise ereditar. .Studii facute pe gemeni. la gemenii ce seamana cam în masura în care seamana fratii sau surorile.Studiul asupra adoptiei. M. si la cei "falsi". mai putin sau mai mult îndepartati. McGue. în cazul în care sunt "adevaratii gemeni". Daca o trasatura de caracter este prezenta la geamanul A si la geamanul B. Boucherd. Segal. The Minnesota Study of Twins Reared Apart.

ois Lelord si <. când acestea sunt evidente. de exemplu. ceea ce ne face sa ne gândim ca cele doua tulburari au o baza genetica comuna. daca prin educatie este ajutata sa descopere ca exista si alte modalitati de a face fata tensiunilor de tot felut si daca stie sa evite un anturaj sau acele situatii prea tentante. serviciile sociale sau medicale. Numeroase echipe de cercetare studiaza cu atentie nu doar ceea ce povestesc pacientii despre copilarie sau despre viata lor. s-a mai aratat si ca. iar daca ambii parinti biologici sunt schizofrenici. Gratie studiilor efectuate asupra copiilor adoptati de la nastere. . SI INFLUENTA MEDIULUI? Faptul de a ne apleca asupra ereditatii trasaturilor de personalitate nu implica negarea înrâuririi ce poate fi exercitata de unele evenimente din copilarie sau de educatie.tipurile de educatie sau de comtmicare din sânul familiei. asta nu înseamna ca nu poate fi modificata de educatie sau de mediul înconjurator. . Analizând tipul de comunicare din familiile acelor adolescenti ce pareau într-o mare masura expusi riscului de a deveni schizofrenici (personalitate schizotipaIa). Un bun exemplu privitor la influenta exercitata de ereditate si de mediu îl ofera o maladie: schizofrenia. . ca o persoana care e predispusa genetic la alcoolism sa dovedeasca temperanta întreaga viata.caracteristicile socio-demografice ale familiei. s-a putut arata ca. Dintre acestea amintim: . riscul ca si copilul sa devina schizofrenic este de 10%. cum ar fi starea civila. maltratarile. abuzurile sexuale.268 Fran<. riscul este de 50%). Atentie! Chiar daca o predispozitie este genetica. în schizofrenie.:hristophe Andre schizotipale. ci si informatiile furnizate de observatorii exteriori. S-ar putea întâmpla.bolile grave ale unor membri ai familiei.decesele premature. .violentele conjugale. ereditatea joaca un rol important (daca unul din parintii biologici este schizofrenic. . transmisa ereditar.

"The Genetics of Personality tish Journal of Psychiatry.tulburarile de dispozitie (depresiile) sunt mult mai des întâlnite în rândul rudelor personalitatilor borderline decât la populatia-martor.daca unul din gemeni are o personalitate obsesionala. 1601. 1993. cu alte cuvinte. iar comunicarea lor se înrautate~te. McGuffin. se plaseaza destul de aproape de sindromul anxios generalizat în care exista mai multe tulburari anxioase în familie. pentru celalalt geaman riscurile de a fi ~i el obsesional sunt sporite. pp. Rudenia de care vorbim include ascendentii ~i colateralii. 2 P. A. Verificarea ipotezei: atunci când comunicarea dintre membrii familiei devine mai buna. GENETICA SI MEDIUL ÎNCONJURATOR: CÂTEVA DATE ÎNCA DISPARATE2 Exista mai multe argumente în sprijinul influentelor genetice în tulburarile de personalitate: . riscul ca adolescentii sa devina schizofreniei era mai mare. Thapar. În acela~i fel. . cu atât sunt mai rascoliti membrii familiei. 12-13. caci poate sa apara ~iun efect invers: cu cât simptomele adolescentului sunt mai grave. reeidivele erau frecvente daca în familiile lor existau tensiuni. pe care am descris-o.gasim mult mai multe personalitati schizotipale printre rudele pacientilor schizofrenici decât la populatia-martor. Totu~i aceste studii au dat na~tere unor controverse. iar la cei ce ajungeau schizofrenici. Bri- . în cazul în care el este un "geaman adevarat".Originile personalitatilor dificile 269 în familiile în care comunicarea este defectuoasa. . urmarea este o reducere a frecventei ~i duratei recidivelor persoanei schizofrenice. . persoanele din alte familii. Personalitatea anxioasa. Disorders".mult mai multe sunt persoanele atinse de tulburari delirante printre rudele personalitatilor paranoice decât la populatia-martor.

Dar daca acela~i cercetator va încerca sa determine gradul de "obsesionalitate" (tendinta spre ordine. Individul care este o personalitate obsesionala nu este decât vârful. cât prive~te influenta geneticii. Cu titlu de exemplu. acest grad este mai mare decât media. Au fost luate precautii metodolo3 Livesly et coll. REVENIRE LA EVALUARILE DIMENSIONALE TRASATURILOR DE PERSONALITATE ALE În loc de a vorbi despre "personalitatile dificile" care sunt categorii. crescuti în aceea~i familie sau în familii diferite) au avut rezultate relativ asemanatoare. ceea ce se vede din icebergul "obsesionalitatii".270 Fran<. la persoane care nu sunt totu~i clasificate ca personalitati obsesionale. diversele studii facute pe gemeni ("adevarati". "fal~i". pp. Acestea permit analize mult mai fine. În concluzie. De exemplu. în cazul unor persoane din anturajul familial. ne vom îndrepta un pic atentia asupra aspectelor dimensionale ale personalitatii. în cele ce urmeaza. Faptul poate fi verificat studiind gemenii crescuti în medii diferite. În acest caz apare ipoteza ca dimensiunea "obsesionalitate" poate fi în parte ereditara.:hristophe Andre personalitatea depresiva poate fi deosebita cu greutate de distimie.:oisLelord ~i <. precizie. poate constata ca. 1826-1831. "Genetic and Environmental Contributions to Dimension of Personality Disorders". pedanterie) al membrilor familiei. un cercetator sa nu poata gasi pe nimeni altcineva care sa prezinte trasaturi de personalitate obsesionala. 12. este posibil ca. . în anturajul familial al unei personalitati obsesionale. în care exista o componenta ereditara cu alte forme de depresie. vom prezenta rezultatele unui studiu3 facut pe circa a o suta ~aptezeci ~i cinci perechi de gemeni adulti.. S-ar putea deduce ca în cazul personalitatii obsesionale nu exista vreo influenta ereditara. American foumal of Psychiatry. 1993. în aceasta familie.

în ordine descrescatoare: . care e predispus genetic la anxietate.anxietatea: 49%. egocentrism. Cei doi factori.nesiguranta afectiva (teama de despartiri. predispus la suspiciune. . Acest rezultat i-a surprins pâna si pe cercetatorii care se asteptau ca aceasta dimensiune sa fie influentata mai cu seama de experientele educative. autorii acestui studiu au ajuns la concluzii asemanatoare celor ale studiilor precedente: ereditate a are un rol însemnat (influenta acestei dimensiuni depaseste 45%) în cazul urmatoarelor caracteristici.. . în acelasi sens: un copil. . sau un copil. posibila influenta a mediului. .susceptibilitate-supunere.ostilitatea (dominanta. ceea ce presupune ca preocuparea pentru genetica nu exclude interesul acordat factorilor ce tin de mediu. incapacitatea de a suporta singuratate a). rigiditatea): 45%. pot actiona uneori."duritatea".cautarea excitatiei: 50%. . pesimism): 59%. . însa. dispret. de aprobare): 64%. ar putea avea ca model un parinte suspicios etc. Oricum. . o imagine instabila asupra propriei persoane. educatia graviteaza în jurul procentului de 50%.suspiciunea: 48%.instabilitate a emotionala: 49%. Acelasi studiu arata ca ereditatea pare sa nu joace vreun rol în alte dimensiuni precum: . influenta exercitata de ereditate se situeaza în jur de 39%. cautarea apropierii celorlalti. . În privinta trasaturilor obsesionale. nevoii de admiratie. . daca celalalt parinte sau o alta persoana apropiata nu are caracteristici compensatorii.Originile personalitatilor dificile 271 gice.problemele de identitate (un sentiment cronic de gol. .izolarea sociala: 47%. sadism): 50%. ar putea primi o educatie anxiogena de la un parinte anxios. "insensibilitatea" (absenta empatiei.introversia: 47%.narcisismul (în sensul grandilocventei. iar în final. . de atentie.

mecanismele implicate ce tin de genetica . Si înca ceva: personalitatile dependente sunt mult mai ades întâlnite la mezinii sau mezinele familiei sau la persoanele ce au suferit de o maladie cronica în copilarie. Kendler.probleme de intimitate (inhibitie sexuala. . fara vreun a priori ideologic. 1995. pp. În concluzie. Aceste trei dimensiuni privesc relatiile cu persoanele apropiate .ii s-ar putea crede ca sunt influentate în mare masura de relatia mama-copil.S. 4 K.ii Christophe Andre . Archives General of Psychiatry. datele despre originile personalitatilor dificile sunt destul de fragmentare.272 Fran~ois Lelord . "Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and environment seriously". 52. 895-899. teama de iubi- re).ii de mediul înconjurator deschid un câmp de cercetare captivant ce va putea fi explorat în viitor4.

Ne-am auzit însa prietenul raspunzând: "Nu ma mira deloc ca ai procedat în felul acesta!" .i închipuie ca reactioneaza cu totul altfel.XIV Teorii si modele ale personalitatii Carti ca este sinonim cu ceea ce întermenului curent"perne întregi au fost consacrate limbajul de nu- sonalitate" t. pesemne ca ît. Vorbind despre caracterul lui Michel.i de a se gândi la tot ce putea fi mai rau.i spunem de pilda ca: "Michel este foarte pesimist".i perioade ale vietii lui. Când vorbim de caracterul cuiva t.te bine o situatie anume prin care am trecut. nu o data. de fiecare data în functie de împrejurari.i definirii lui. Este posibil ca Michel sa ît. adevarul este ca noi percepem mult mai bine trasaturile de caracter ale celorlalti decât propriile noastre trasaturi. ne-am dus sa-i cerem explicatii colegului de serviciu care clevetise pe seama noastra. în diferite situatii t. Dimpotriva. ceea ce vrem sa spunem este ca acesta vede într-un anume fel evenimentele t.te astfel. dar pe scurt se poate spu- mim "caracter".pesimismulce va ramâne o constanta a vietii sale. Dar nu e singurul om care gândet. Ni s-a întâmplat probabil tuturor sa-i povestim unui prieten care ne cunoat.i perceapa pesimismul ca fiind o trasatura constanta a caracterului sau. Michel a vadit o anume tendinta de a vedea totul în culori sumbre t. De exemplu.i reactioneaza la ele conform acestuia . ceea ce se subîntelege este ca.

daca la firma la care lucram vedem cum o persoana angajata de putina vreme încearca sa faca noi cunostinte. Ceea ce noi vedem este doar o persoana aflata într-o "stare" sociabila. în timpul liber. Nu am constatat ca ea este sociabila si în alte împrejurari ale vietii sale. Din contra. Aceasta persoana se arata sociabila pentru simplul motiv ca ea considera necesar sa se comporte în felul acesta pentru a fi acceptata de ceilalti colegi. De ce se astepta ca noi sa reactionam asa? La urma urmei. a personalitatii noastre. scrupulos. în calatorie). ca prezinta acea trasatura de personalitate. . daca înca din adolescenta el avea o multime de prieteni si prefera activitatile în grup. neîncrezator. sociabil. va trebui sa observam daca aceasta persoana9prezinta tendinta de a cauta prietenii. Daca sociabilitatea lui creste în timp. sau. daca gasim ca ar fi astfel de când îl stim. Prin urmare. cea de "sociabil". Si pentru el tocmai acest mod de a reactiona constituie o trasatura a caracterului nostru. amicul care ne stie de multa vreme si-a facut o idee despre felul în care obisnuim sa reactionam la unele situatii sau conflicte. sa lege amicitii. ceea ce caracterizeaza trasaturile de personaluate este atât maniera obisnuita de a percepe mediul înconjurator si propria persoana. în diferite circumstante (la lucru. compania celorlalti. ca asta este ceva firesc la ea. am fi putut reactiona foarte bine si altfel! Ei bine. prin urmare. De exemplu. vom avea un motiv în plus sa consideram sociabilitatea ca fiind o trasatura a personalitatii sale. Aceasta din urma fiind adesea definita printr-o serie de adjective: autoritar. daca vreti. usor iritati poate. altruist. replica prietenului nostru ne nemultumeste. pentru a-i putea atribui cuiva o anume trasatura de caracter. dar care nu stim daca constituie o "trasatura" a personalitatii sale.274 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Surprinsi. daca acesta este comportamentul lui obisnuit în diverse situatii. cât si maniera de a se comporta si de a reactiona. sa zicem. acest fapt nu este suficient pentru a ne gândi ca este "sociabiIa".

doar ca nu ?i-a revenit dupa divort (stare trecatoare). atunci când încearca sa defineasca o personalitate. de altminteri. fie- . vechii greci au distins între sânge. observând ceea ce se prelinge a din rani sau din vomisment. în studentie era un petrecaret (stare)!" Acest exemplu suscita însa o întrebare: în timp nu s-ar fi putut oare schimba personalitatea lui Michel? Tânar fiind. CUM SA CLASIFICI PERSONALITATILE? Unul dintre primii care au încercat sa-si clasifice semenii a fost Hippocrate.Gre?e?ti.. Dar cum sa definesti pentru fiecare ins în parte? Fiecare individ are atâtea fatete diferite! Cum sa faci diferenta între ceea ce se schimba de-a lungul vietii si ceea ce ramâne neschimbat într-o personalitate? Nu încape îndoiala ca-i o sarcina dificila. omul s-a preocupat de aceste chestiuni. deloc. limfa. De exemplu: . de cele mai multe ori respectivele persoane discuta necunoscând diferenta dintre trasatura (caracteristica constanta) ?i stare (stare trecatoare ce survine în functie de circumstante). Foarte bine.Teorii ?i modele ale personalitatii 275 Deosebirea dintre trasatura ?i stare constituie una din temele majore ale cercetarilor întreprinse de psihiatri ?i psihologi. exista ceva ce se cheama personalitate sau caracter si care ramâne aproape constant pe tot parcursul vietii.Nu.Nu. cunoscuta de cele doua.Michel e mare pesimist (trasatura de caracter). . de când îl ?tiu e a?a (trasatura). . Astfel. Dar când doua persoane vorbesc de personalitatea unei terte persoane. Vom vedea ca nu este deloc exclus ca unele trasaturi de personalitate sa se schimbe cu timpul. nu. . acum însa a devenit iremediabil un pesimist (trasatura). veti spune: prin urmare. Pe atunci se credea ca tipul de lichid ce predomina în organismul fiecaruia era cel care îi determina ?i caracterul. era într-adevar un petrecaret (trasatura). înca din Antichitate..

Pichot Abrege de psychologie. IVa. Paris. iar faptul de a fi minion si rotunjor. numarul categoriilor sau punând în legatura caracteristici fizice cu personalitatea.. 1964. trist Taciturn. marind. ne putem da seama ca e ceva ce nu "merge" în clasificarea lui Hippocrate: chiar daca putem recunoaste persoane ce corespund tipului "pur" de sanguin sau de melancolic. Iar Hippocrate a obtinut urmatoarea clasificare: LICHID PREDOMI:--:AN. Ernst Kretschmer1 asocia faptul de a fi înalt si slab cu o personalitate flegmatica si închisa în sine. pentru ca putem înca auzi spunându-se ca cineva ar fi "sanguin" sau "limfatic". De exemplu.. Masson. pesimist Melancolic Aceasta clasificare este interesanta din mai multe motive: în primul rând ea arata ca dorinta omului de a-.. ea constituie o încercare interesanta de a pune în relatie o caracteristica biologica si o trasatura de personalitate (vom vedea ca exista puncte de continuitate între Hippocrate . cu emotivitate a. inconsecventa .i Christophe Andre re neagra si fiere galbena. impasibil Coleric. în 1925."""i\CTERISTICI I Sânge Limfa Fiere galbena Fiere neagra Sanguin Dinamic. De-a IW1gul timpurilor. majoritatea oamenilor însa nu se regasesc în acest tabel. pp.276 Fran<. Chr.ois Lelord . Delay. . ea exercita înca o anume influenta asupra limbajului curent. TIPUL DE PERSONALITATE I C. 337-341. Ceea ce înseamna ca exista mai multe tipuri de personalitate decât cele patru mentionate de Hippocrate.i sociabilitatea.). alti cercetatori au încercat sa adauge câte ceva la clasificarea lui Hippocrate. emotiv I I I Limfatic I Bilos i I 1 Lent. P. Ernst Kretschmer adauga alte doua ca1 J.i cele mai recente studii facute asupra personalitatii). de pilda..i clasifica semenii este extrem de veche (sec. Totusi. un neuropsihiatru de origine germana.

daca luam în calcul si formele mixte. atleticul si displasticul (pe care natura nu l-a prea rasfatat).Jugnot. visator Rezervat.vecelorlalti si Danny Harvey Keitel Impulsiv.Teorii si modele ale personalitatii 277 tegorii.FILMEVito ROL Lino PERSONALITATE de ScundNici o de. patru mari tipuri de personalitate. zentare DezvoltareÎNinferior Lat I Astenic. Kretschmer n-a ramas indiferent la aceasta observatie si a admis ca exista o continuitate Între diversele tipuri de personalitate. astfel. stabileau existenta unor categorii de personalitati. IJean Rochefort. obtinând. I Gerard pasibil. se Inaltînsiumeri. cea facuta de Hippocrate si cea facuta de Kretschmer. ce pot fi lesne recunoscute în viata cotidiana. studiile statistice facute pe un numar mare de persoane au aratat ca relatiile existente între tipul fizic si personalitate nu erau câtusi de putin atât de clare pe cât credea Kretschmer. I sel. cu o infinitate de forme intermediare. Clint Eastwood im-! I Dar si în acest caz s-ar putea obiecta ca. Mai mult. Ambele clasificari. numarul tipurilor de personalitate întâlnite este mai mare decât patru. acestea sunt clasificarile asa-zis categoriale. Si vom vedea numaidecât ce avantaje prezinta ele: pe baza lor pot fi facute descrieri sugestive ale unor tipuri umane. Putem sesiza însa si dezavantajele acestor clasificari categoriale: specia umana nu poate fi . în viata de zi cu zi.represlab I Expansiv. decât saisprezece. spontan. decât opt. Cele patru mari tipuri de personalitate dupa Kretschmer (1925) I ist ! FlzrCUL coleric simte Ventura.

e mult prea variata. patru sau saisprezece dimensiuniI când se stie ca si atunci când e vorba despre masîni. care au adesea caracter continuu. o personalitate divizata în doua. deci de ceva mult mai simplu decât o fiînta umana. Dar mai pot clasifica masinile si altfel: notându-Ie de la O la la. si doar aceasta dimensiune. Este o clasificare categoriala. caci performantele unui autoturism de oras si cele ale unui autoturism de teren. oare. Astfet si alti cercetatori au decis sa renunte la clasificarea personalitatilor pe categorii. vom grupa autoturismele urbane într-o singura categorie. se stabilesc cel putin zece criterii de evaluare? Cum sa le evaluezi? Odata dimensiunea stabilita. Iar revistele de automobilism utilizeaza ambele tipuri de clasificari. confortut cheltuielile de întretinere etc. sa zicem. a fost corect evaluata? . de pilda.ois Lelord si Christophe Andre redusa la câteva categorii de clasificare. în functie de unele caracteristici.2 78 Fran<. precum: fiabilitatea. în favoarea unei clasificari pe dimenSLU111. de pilda. ci ia în calcul doar calitatile acesteia. care nu tine cont nici de marca. în care voi regasi modelele fiecarei marci de autoturisme. neîncrederea. Orice clasificare constituie o încercare de a împarti obiecte sau fenomene. în clase cu caracter discontinuu. difera. clasific masinile în functie de marca si modelul lor. nici de modelul masînii. Aceasta este o abordare dimensionala. În vederea unui test comparativ. apoi le vom aplica o clasificare dimensionala. care sunt tipurile de întrebari gratie carora am avea certitudinea ca neîncrederea. ABORDARILE DIMENSIONALE ALE PERSONALITATII Sa începem cu o comparatie: eu. Cum am putea însa proceda în abordarea dimensionala a personalitatii umane? Cele doua mari chestiuni cu care se confrunta cercetatorii sunt: Ce dimensiuni sa alegi? Cum ar putea fi.

Nu vom încerca sa va explicam metodele folosite de aceasta 9tiinta. ce pot fi evaluate la fiecare individ.. bazata pe observatii 9i statistici. Elaborat în anii cincizeci. care a aplicat statistica la studiul psihologiei. Dupa mai multi ani de cercetari. în cadrul evaluarilor. PUF.B. ele evaluau aceea9i dimensiune a caracterului.2 DIMENSIUNILE TESTULUI 16PF retras mai putin inteligent instabil emotional. s-a mai redus numarul acestor adjective.Teorii 9i modele ale personalitatii 279 Încercarile de a raspunde acestor doua întrebari fac obiectul unei 9tiinte: psihometria. Catell. Unul din pionierii clasificarilor dimensionale a fost psihologul american R. printr-un test. Catell 9i echipa lui de psihologi 9i statisticieni au izbutit sa identifice 9aisp:ezece trasaturi de personalitate. 1991. Aceasta este o 9tiinta aparte. acest test continua sa fie utilizat 9i în prezent. numarul cuvintelor a fost redus cam la doua sute.. Catell a început prin a studia toate cuvintele din limba engleza folosite pentru a descrie caracterul: acestea erau în numar de patru mii cinci sute! Regrupând sinonimele. Evaluând personalitatea. Pichot. ale carei rezultate sunt facute cunoscute prin articole mai degraba ermetice. Apoi. submisiv rezervat oportunist 2 sociabil foarte inteligent stabil emotional au toritar entuziast consecvent P. Les Tests mentaux. evaluând mii de subiecti prin prisma acestor adjective 9i analizând rezultatele din punct de vedere statistic. intitulat 16PF. care va vor convinge asupra amestecului de imaginatie 9i de rigoare de care dau dovada cercetatorii. Paris. ci doar sa va oferim o serie de exemple de clasificari dimensionale. Catell a sesizat ca. respectiv abordarea cantitativa a personalitatii. . altfel spus. unele adjective apareau mereu asociate.

Dupa care.independent. Sadock. schitati cinci rubrici libere. Exercitiu: un joc de societate. veti compara evaluarea facuta de prietenul vostru cu autoevaluarea voastra. recurgând la mai bine de cinci sute de Întrebari asupra propriei persoane. 7e ed. la care subiectul trebuie sa raspunda prin "adevarat" sau . Cereti-i cuiva din cei apropiati sa faca o evaluare asupra voastra. Discutati diferentele si încercati sa aflati motivatia lor. Acest test a fost elaborat prin anii treizeci de catre Hattaway si Mckinley.. pp. nestapânit stapânire de sine '" tensiona t timid pu ternic încrezator pragmatic deschis placid conservator dependent impulsiv relaxa t La fiecare dimensiune subiectul obtine o nota intermediara între cele doua caracterizari extreme.fragil suspicios imagina tiv . Gânditi-va totusi la un posibil arbitru. nelini~tit radical . JA Grebb. retras agitat. . pentru a te "enerva ca Între prieteni" Scrieti pe o foaie de hârtie cele ~aisprezece dimensilUli ale testului si.280 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre neinhiba t . Printr-o seama de analize statisti3 H. in: Synopsis of Psychiatry. si recent a fost revizuit3. Clinicienii din întreaga lume recurg la testul ?vL'vIPI Minnesota Multiphasic Personality Inventory. Williams Wilkins.r. Baltimore. B. bifând o casuta la fiecare dimensiune. 1970. între cele doua caracteristici extreme. 224-226. Apoi. Concomitent.. Kaplan.ipocrit.fals". Testul exploreaza zece componente ale personalitatii.J. la fiecare linie. va veti face propria evaluare. "Psychology and Psychiatry: psychometric and Neuropsychological Testing". veti inversa rolurile.

regrete.'TROVERTIT Profesorul T<-:.axa de nevrotism-stabilitate: "nevroticul" este usor si mereu afectat de tot soiul de emotii: anxietate. Methuen. "Stabilul".rnesol Obelix Lucky Luke TIntin As:erix Mickey I 1 EXTROVERTIT Avereli DaI:on um~ 'ul C'ognon INSTABIL Donald apltanUi Str le' Haddack. iar când se întâmpla ca ceva sa-I perturbe. rezervat. Eysenck4. într-un loc oarecare al acesteia. s-au stabilit criterii de validitate.o axa de introversie-extroversie: individul extravertit se afla în cautarea recompenselor si a încurajarilor de tot felul. se entuziasmeaza cu usurinta. Un model mai recent si aparent mai simplu este cel al unui cercetator englez. Introvertitul însa vadeste un mare control asupra propriei persoane. te poti regasi în urmatoarea schema. Dupa numeroase studii si analize statistice. . 1970. într-o viziune dimensionala asupra personalitatii. sa se simta ravasit.o. independent de orice circumstante exterioare. dimpotriva. Eysenck propune o clasificare a personalitatii dupa doua mari axe: .Teorii si modele ale personalitatii 281 ce complexe. Fiecare persoana poate fi situata între cele doua extreme. pe axa introversie-extraversie. Eysenck. Tire Structure of Human Personality. revine repede la dispozitia sa obisnuita. schema în care noi am mentionat si câteva personaje celebre: STABIL Castan LagaEe I. este putin emotiv. manifesta dependenta de mediul exterior. este calm. îsi planifica toate actiunile. Joe DaHan (NEVROTIC) Clasificarea realizata de Eysenck 4 H.J. Când faci testul de personalitate al lui Eysenck. este spontan si sociabil. tristete. îsi urmareste propriile scopuri. gratie carora poti afla daca testul poarta amprenta starii mentale a subiectului sau daca acesta a încercat sa denatureze rezultatele într-un sens sau altul. . Londra.

Dupa o seama de cercetari. Archives of General Psychiatry. Pe de alta parte. Cum însa cercetarea stiintifica are caracterul unei continue competitii. la care trebuie sa se raspunda prin "adevarat" sau "fals". testul lui Eysenck nu mai permite diferentierea lor. Aceste patru dimensiuni îsi vor pune amprenta asupra primelor cunostinte ale copilului.282 Fran~bis Lelord si Christophe Andre Eysenck a adaugat o noua dimensiune. . ce contine cincizeci si sapte de întrebari usoare. impulsivitatea. 50. tranchilizantele reduc atât nevrotismul. psihotismul. 975-990. în special vizând personalitatea adevaratilor si falsilor gemeni. ceva probabil llmascut. Cloninger "A Psychobiological Model of Personality and Character". cercetatorii au propus alte modele. care are aceasta di- mensiune accentuata. Modelul lui Eysenck constituie o etapa interesanta în evaluarea personalitatii. testul înglobeaza multe dimensiuni diferite si nu permite sa se faca diferentieri îndeajuns de subtile între persoane.R. La început. ceea ce te face sa te gândesti ca cele doua dimensiuni nu sunt complet independente una de alta. el al propus un numar de sapte componente ale personalitatii. îsi va explora energic propriul me5 c. Persoana sau copilasul. de la Universitatea din Saint-Louis. cât si pe oameni. alti cercetatori au testat modelul lui Eysenck si i-au sesizat unele limite: daca majoritatea personalitatilor dificile au un scor ridicat de nevrotism. Unul dintre acestea a canalizat atentia comunitatii stiintifice: este vorba de modelul lui Robert Cloninger5. cert tulburate afectiv. Pentru a solutiona aceste dificultati. pp. caci se manifesta de timpuriu si este transmis ereditar. Cele patru dimensiuni ale temperamentului dupa Cloninger 1. 1993. Cautarea noului. cu alte cuvinte. Cloninger a deosebit patru dimensiuni pe care le considera ca facând parte dintr-un temperament. Prin urmare. Aceste trei dimensiuni pot fi evaluate printr-un chestionar autoaplicat. dar în mod diferit. egocentrismul. facute atât pe animalele de laborator. în care pot fi regasite caracteristici precum: impasibilitatea. cât si introversia.

Persoanele la care aceasta dimensiune este accentuata sunt stapânite de sentimentul ca viata lor are un sens. Preîntâmpinarea pedepsei. el crede ca definesc tocmai ceea ce se cheama caracter. Perseverenta. descurajare. "domnul preîntâmpinarea-pedepsei" va încerca sa depisteze tot ce stomacul sau nu digera bine. de asta data. Spre deosebire de temperament. empatia. o încredere în capacitatea de a-?i dirija propria viata ?i propriul mediu înconjurator. stapânit de teama unor posibile consecinte.Teorii ?i modele ale personalitatii 283 diu înconjurator. de o viziune spiritualista. o capacitate de a-?i stabili obiective. La modelul sau. "domnul perseverenta". un alt fel de mâncare. uitând pâna ?i de foame. în ciuda oboselii sau a sentimentului de frustrare. de a se supune pentru a evita surprizele neplacute. de senzatia apartenentei la întregul univers. altruismul sunt caracteristicile asociate celei de-a doua dimensiuni. mai degraba decât materialista. va evita constant frustrarea. Autocontrolul. Sa dam un exemplu schematic ?i amuzant: la restaurant. 3. de cât mai multe ?i dese recompense. va cauta îndelung un loc de parcare. Autodepa$irea. va reactiona cu mult interes la nou. Nevoia de încuviintare din partea celorlalti. Tendinta de a-?i face griji. 2. Cooperarea. ca sa ?tie de ce sa se fereasca. Acestei componente îi este asociata o stima de sine. Dependenta de rasplata. "domnul cautarea-noului" va dori sa încerce ceva nou. 3. Tendinta de a continua o activitate. . Cloninger adauga alte trei dimensiuni. de sprijin. fara a resimti iritare. 4. Într-un ritm sustinut. caracterul va fi într-o mai mare masura influentat de experientele educative. Cele trei dimensiuni ale caracterului dupa Cloninger 1. de a se lasa prada îndoielii. Acceptarea ?i întelegerea celorlalti. despre care. 2. pe care-l savureaza anticipat. de?i e în întârziere. "domnul dependenta-de-rasplata" va comanda meniul sau favorit.

Daca. Am mai putea compara. prevenirea tulburarilor psihologice si perfectionarea psihoterapiilor. în urma unei faze de observatie. De pilda. CE ESTE O PERSONALITATE DIFICILA? Sa zicem ca eu sunt o personalitate neîncrezatoare. Daca aceasta neîncredere este redusa si daca. Chestionare special elaborate pentru evaluarea dimensiunilor la om fac posibila compararea rezultatelor obtinute de anumite persoane. pentru a vedea daca între ei exista deosebiri care ar fi putut "scapa" modelului etc.Rezultatele pot face obiectul unor analize statistice. pentru a constata daca ele pot fi transmise ereditar. Prin urmare. Astfel. în scopul de a vedea daca cele ?apte componente sunt cu adevarat independente unele de altele. pot fi confirmate sau infirmate.284 Fran<. . care va reusi sa explice mai bine datele noastre de observatie. si modelul lui elo-ninger va cadea în desuetudine si va fi înlocuit de un altul. Ca si celelalte modele stiintifice autentice. care îmi poate aduce si unele avantaje. ca si în astronomie sau în medicina. încep sa le acord încredere celorlalti. indivizii cu rezultate similare. neîncrederea mea este doar o trasatura de personalitate. studiul personalitatii constituie un câmp de cercetare aflat în plina evolutie si care ar putea însemna un ajutor pretios în educatia copiilor. cu evaluarea lor prin alte testari realizate de alti psihologi sau cu relatarile celor ce le cunosc de multa vreme ?i care le-au observat în tot felul de situatii . De exemplu.:oisLelord ?i Christophe Andre Modelul lui Cloninger poseda toate caracteristicile unor autentice ipoteze ?tiintifice: pot fi testa te. pot fi imaginate situatii sau experiente în care ipotezele sa fie cercetate. cele patru dimensiuni ale temperamentului pot fi studiate pe animale. în schimb. cunoasterea progreseaza prin confruntarile dintre teorii si faptele de observatie. în cazul în care vreau sa cumpar o masina de ocazie. de asemenea. în permanenta ma dovedesc extrem de suspicios si nu izbutesc sa ma încred nici în cei mai bine in- . altfel spus.

În cazul acestaj propria neîncredere ma face o autentica "personalitate dificila". un subiect de reflectie asupra voastra. atât în vechile manuale de psihiatriej cât si în cele mai recente clasificari.Teorii si modele ale personalitatii 285 tentionati oamenij cu totii ma vor considera de îndata obositorj penibit eu însumi ma voi simti vesnic tensionat sij fara îndoialaj voi rata ocazia de a lega amici tii sau de a încheia o afacere buna. astfel. mai cu seama daca va gânditi 6 DSM-V: Manuel diagnostique et statistique des toubles mentaux. Deci. suferinta propriei persoane sau celuilalt (sau amândurora). Aceste întrebari nu constituie un test diagnosticj cij mai curând. Evident ca aceste personalitati nu reprezinta toate tipurile de personalitati dificile pe care le puteti întâlni. Un prim obiectiv al acestei carti a fost acela de a va ajuta în confruntarea cu o personalitate dificila din propriul vostru anturaj. cit. op. inadaptate situatiilorj cauzând. . CUM AM CLASIFICAT PERSONALITATILE DIFICILE? Am optat pentru douasprezece mari tipuri de personalitati ce par sa se regaseasca în toate tarile si în toate timpurilej pentru ca întâlnim descrieri ale acestora în diverse variante. Dar mai exista si un al doilea obiectiv: si acesta ar fi de a va ajuta sa va cunoasteti si sa va întelegeti mai bine. în cazul în care sesizati în propria persoana unele trasaturi ale personalitatilor dificile pe care vi le-am înfatisat. dar veti avea sansa de a le recunoaste. ultima versiune a Asociatiei Psihiatrice Americane. cum ar fi cea facuta de Organizatia Mondiala a Sanatatiij sau de DSM-IV6. familial si profesional. s-ar putea spune ca o personalitate devine dificila când unele trasaturi ale caracterului sau sunt mult prea accentuate sau rigide. Aceasta suferinta constituie un criteriu în diagnosticarea personalitatii dificile. Astfelj la fiecare capitol exista o serie de întrebari care va vor face sa reflecta ti asupra propriei voastre personalitati.

:oisLelord t. Oare asta înseamna ca orice clasificare este zadarnica? Sa luam un exemplu dintr-un alt domeniu.i Christophe Andre t. când e vorba de clasificari în psihologie. fara a încerca sa-i clasificati. în orice sistem de clasificare. Faptul de a avea unele notiuni despre nori nu va zadarnici contemplarea unui cer magnific.i la formele mixte. sa-i strânga laolalta într-o aceeat. aceste câteva tipuri de nori. în materie de psihoterapii si de tratamente.286 Fran<. Fireste.i unele forme mixte. fac posibila o descriere precisa a unui cer noros. meteorologii au identificat patru categorii distincte de nori: cumulus. pe care le numaram pe degete. psihiatrii si psihologii au descoperit câteva reguli de baza ce trebuie respectate în psihoterapiile cu acesti pacienti. Faptul de a avea unele notiuni despre nori va va ajuta sa faceti unele previziuDi asupra vremii.i sunt esentialmente neclasificabile? Este întru totul adevarat ca fiecare fiinta umana este unica t. nimbus. asa cum nu exista doua caractere absolut identice. precum cumulo-nimbus.i în fiecare zi.i. Pentru psihiatri si psihologi.i clasa. cirus t. vântul. au o . ce pot fi regasite la doua sau trei tipuri diferite. Totut. Sa continuam comparatia. În acelasi fel. De pilda. faptul de a cunoaste câteva tipuri de personalitati nu va va împiedica sa va pretuiti prietenii si relatiile. când fiintele umane sunt caracterizate de o infinita diversitate t. dar îi poti include într-o aceeat. Totusi. La ce bun sa clasifici oamenii? E un lucru pe care îl auzi adesea. ele nu fac decât sa eticheteze oamenii. exista mai multe caractere decât "rubrici". doi cumulus nu se aseamana întru totul. Iata o clasificare simpla. norii. Cerul nu este acelat. identificând si definind criteriile personalitatii "borderline" (vezi capitolul XII). care sufera mult si care. identificarea anumitor tipuri de personalitate face posibila o mai buna întelegere a reactiilor acestora în diferite situatii si favorizeaza un progres continuu.i "rubrica". în acelasi timp. din meteorologie. zi de zi.i ca. soarele alcatuiesc un tablou. stratus. la fel cum faptul de a cunoaste cât de cât personalitatile dificile va va ajuta sa le faceti fata mai bine.

Cum ai putea accepta asemenea personalitati. care i-ar oferi personalitatii dificile libertatea de a va face rau. sA ÎNTELEGI. dar si pe ceilalti. clasificarile prezinta un anumit interes. unele din conduitele ei (lui) va vor deveni explicabile. toti vor sa-mi faca numai rau!" De aici decurge o întreaga gama de atitudini circumspecte si de comportamente ostile. Atunci când sustinem. dobândite din copilarie. când nu o data comportamentullor se vadeste a fi intolerabil si inacceptabil? Ceea ce noi va cerem este nu o acceptare pasiva. al fluturilor. Când veti fi înteles punctul ei (lui) de vedere asupra lumii si asupra propriei persoane. Acest demers trimite la o abordare recenta. fie ca 'e vorba de studiul norilor. SA ACCEPTI. Mai curând e vorba de a-i accepta existenta în calitatea ei de fiinta umana. SA POTI FACE FATA PERSONALITATILOR DIFICILE La fiecare tip de personalitate dificila am încercat sa va explicam în ce fel el sau ea se percepe pe sine. al maladiilor sau al caracterelor. aflata înca în plina expansiune. necesitatea acceptarii personalitatilor dificile. Am încercat. Prin urmare. De pilda. suscitam deseori în rândul auditoriului dezaprobarea si dezacordul.Teorii si modele ale personalitatii 287 atitudine ambivalenta fata de orice sprijin pe care l-ar putea pnmI. utilizata în psihoterapiile cognitive: atitudinile si comportamentele noastre vor fi determina te de câteva convingeri esentiale. În ultimul capitol al cartii veti gasi un tabel rezumativ. . sa evidentiem cazurile în care una sau mai multe convingeri erau cele care conditionau comportamentul subiectilor. care constituie un fel de consecinta logica a convingerii fundamentale. Ceea ce nu va va retine sa va si protejati. de a va prejudicia (si adesea de a-si face si siesi rau). principala convingere a personalitatii paranoice va fi IINu pot sa ma încred în nimeni. în cadrul seminariilor noastre. Ele sunt necesare oricarei stiinte a naturii. la fiecare tip de personalitate.

nu sunt complet responsabile. veti putea sa le "dibuiti". Amestec de ereditate t'i educatie. Sunt sfaturi izvorâte din exprienta noastra de psihiatru. mult prea dependent de ceilalti sau obsedat de detalii? O respingere n-a ameliorat niciodata starea cuiva. de terapeut. A te revolta ar fi la fel de lipsit de sens.288 Fran~ois Lelord si Christophe Andre înca O comparatie. vedeti ca cerul este înnorat si sufla un vânt puternic. atunci veti reusi sa faceti fata mai bine problemelor pe care le ridica. veti capata un "simt" al personalitatilor dificile. si ati planificat pentru a doua zi o excursie cu vaporul. si totusi nu veti avea o rabufnire de furie doar pentru atâta lucru. cum ar fi si daca te-ai mânia pe vreme ori pe legile gravitatiei. În aceasta carte noi v-am oferit câteva îndrumari cu privire la fiecare tip de personalitate. am putea spune. dar si de fiinte umane care se confrunta cu dificultatile inerente ale vietii în comun . Cine ar alege deliberat sa fie excesiv de anxios. cel mai adesea. Va simtiti înciudati. Daca veti reusi sa întelegeti mai bine personalitatile dificile. . s-ar putea spune ca vi se pare natural ca la mare sa fie si vreme urâta. sa le acceptati (în sensul în care întelegem noi acest cuvânt). Sunteti în vacanta. Faptul de a-i accepta constituie adesea un prim pas necesar pentru a-i determina sa-t'i schimbe unele comportamente. nu si-au ales singure tipul de personalitate. de impulsiv. la mare.. Asta nu va va împiedica sa va adaptati situatiei si sa faceti altceva în acea zi. ele au dezvoltat comportamente care. Iata t'i un motiv pentru care ar trebui sa acceptati personalitatile dificile: acestea n-au nici o vina de a se fi nascut cu o asemenea fire. cu atât mai mult cu cât e vorba de oameni cu probleme. Ei bine. personalitatile dificile sunt aidoma fenomenelor naturale: exista dintotdeauna si vor continua sa existe de-a pururea. A doua zi însa. suspicios. nu le reusesc t'i de care. când va treziti..

încompleta.Concluzie Personalitatile dificile . apoi m-am venerat.. Atraice corespunde înseamna A TE SCHIMBA "Când se dovede~te ca te-ai în~elat. se desfa~oara adesea într-un mod incon~tient. imperfecta. În cazul personalitatilor dificile. Dar cum s-ar putea vorbi de schimbare în cazul acelor persoane al caror fel de a fi este problematic? Depinde. Numai ca altceva trebuie sa-ti spui: ~tiu deja . oare. îti zici: data viitoare voi ~ti cum sa fac. totul numai de subiect? Sau ar trebui ca anturajul sa faca presiuni asupra subiectului. si schimbarea . între semenii no~tri ~inoi. a te schimba pentru aprogresiva. Acest proces de schimbare. aceasta schimbare este problematica. raunui efort de ajustare te adapta." PAUL VALERY mânând însa tu însuti. dupa care am îmbatrânit împreuna. "M-am urât mai întâi. nici una din aceste întrebari nu are un raspuns simplu . un anturaj pe care comportamentul lui l-a sâcâit ~i l-a facut sa patimeasca destul? E oare necesara interventia psihiatrului pentru a-i modifica unele trasaturi de personalitate? Ne îndoim..

si cu pesimismul ce-i caracterizeaza întreaga opera.0J-ai cum sa te nasti din nou". Se re gasesc aici si multe din gloriile noastre nationale.havul din fire n-are lcecuire". si acest caracter la gloria lor? Ar fi rezistat. Cont'tientizam faptul ca felul nostru de a fi 1 F.?\.. care poate compLme simfonii si trimite nave cosmice pe Marte. . la urma urmei. al stiintelor sau al artelor. Si lucrul acesta este valabil si în cazul unor personalitati de exceptie: un studiul extrem de interesant facut pe circa trei sute de oameni celebri din ultimele doua secole a stabilit ca. Toate epocile si limbile abunda în proverbe ce oglindesc acelasi lucru: . nu-si putusera schimba însa propriul caracter. creativitate a unor mari artisti la o psihoterapie sau la un tratament antidepresiv adecvat? Daca Churchill n-ar fi fost înzestrat cu o personalitate dificila accentuata t'i cu alcoolismullui. 22-34. se dovedeste cu totul neputincioasa când e vorba de a modifica unele deprinderi comportamentale? Fara îndoiala. a Study of 291 World-Famous Men". " Prin aceste cuvinte. "Creativity and Psychopatology. pp. este atât de dificil sa te schilnbi? "Mereu am fost asa!" Personalitatea se edifica înca din primele zile de viata (putându-se vorbi chiar de o predispozitie genetica a trasaturilor de personalitate). Dar. în rândurile acestora. precum Pasteur si Clemanceau. ca sa nu spunem patologice.290 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ce am sa fac data viitoare . oare. ar fi dat oare dovada de aceeasi hotarâre în fata lui Hitler t'i a amenintarii naziste? Dar daca personalitatile dificile se pot dovedi a fi utile în circumstante neobit'nuite... Acesti barbati. 1994. este mare.. cea mai mare parte a timpului ele se dovedesc putin adaptate vietii cotidiene .. Post.. care au putut schimba cursul istoriei. oare. nu a contribuit. Din ce motive. British Joumal of Psychiatry. Cum sa explici ca mintea umana. 165. proportia de personalitati dificile. sa-ti schimbi felul de a fi reprezinta cea mai dificila tentativa posibila. oare. scriitorul italian Cesare Pavese pune în lumina un adevar crud: este cumplicat de greu sa-ti schimbi propria personalitate. .

sa-mi pun mai putine întrebari despre valoarea mea în ochii celorlalti . ceva atât de complicat ~i necesitând un efort de durata. de multe ori. Dar nu izbutesc. Totusi. m-a~ mai putea schimba? . subiectii cu personalitati dificile nu-si percep întotdeauna propriile comportamente ca fiind rigide.. direct. ceea ce.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 291 ar cam trebui schimbat abia pe la 20-30 de ani. încât renunt din start. a~ mai face oare ceva. va vor spune. personalitate evitanta. duce la un sentiment de descurajare anticipat la subiectii care ar dori sa se schimbe. În general. secretara. ma înspâimântau privirea celorlalti. Gândindu-ma mai bine. aprecierea lor ~i încercam sa ma protejez cum puteam. încerc numai sa-ti explic". Parintii mei mi-au transmis modul lor de a vedea lucrurile: nu suntem nici cine ~tie cine. Sa-I ascultam pe . douazeci si sapte de ani..0 problema. sa fiu mai putin sensibila la critici. a oricarui proces de schimbare. prin remarci sau critici. prima etapa. probabil. printr-o distantare si o racire a relatiilor. de fapt. nici n-am încercat vreodata sa ma debarasez de propriile mele convingeri ~i deprinderi. aceste mesaje din partea anturajului nu sunt mereu luate în considerare sau acceptate ca fondate: nu e niciodata simplu sa-ti reconsideri propriile atitudini ("Nu ma enervez deloc. ceea ce ma face sa ma simt grozav de îndurerata de fiecare data. de multe ori. $tiu ca ar trebui safiu mai deschisa. ori indirect. îmi pare cumplit de greu. ~i atât! De când ma ~tiu sunt a~a:când eram copil. cu atât mai mari vor fi eforturile de a o modifica. îmi dau seama ca. adica. Dupa câtiva ani în care afost tot ce am avut în minte. sa merg spre ceilalti. constientizarea problemei pe care o ridica ceilalti este. anturajul familial. o corvoada. tinându-ma de-o parte.. Cu cât dobândim mai de timpuriu o deprindere comportamentala. când anumite deprinderi sunt deja adânc înradacinate. nici nu valoram mare lucru ~i e mai bine sa nu afle ~i ceilalti acest lucru. amical sau profesional este cel care le atrage atentia asupra comportamentelor lor. indispensabila. Mai mult. ce problema?" Cum felul lor de a fi s-a conturat înca de timpuriu. personalitatile de Tip A). Sa o ascultam pe Marie-Laure. Bun! Ajung la concluzia asta mereu.

nu-mi exteriorizez usor emotiile. pentru prima data. Sunt cam ca un elev . De-abia de când eu si iubita mea ne-am decis sa locuim împreuna am început sa-mi dau seama. sa ma critice în fata prietenilor no?tri. cafelul meu de a fi îmi crea problerne. sunt încapatânat . infirmiera. Când am izbutit sa ma detasez de tot. de a se manifesta când ne confruntam cu ceea ce am putea numi "situatii-cheie". Ea era însa opusul meu. si care ma suportau asa cum eram.292 Fran<. tendinta incoercibila de a ne repeta gret'elile sistematic. Dar viata de zi cu zi pe care o împarteam cu o persoana care nu avea aceleasi deprinderi ca mine s-a dovedit. într-o oarecare masura. am realizat ca. încât încep sa ma întreb daca nu cumva pretind prea mult de la mine.. La un moment dat. carora le semanam. personalitate obsesionala. a fi un iad. patruzeci t'i patru de ani. sa le dea tot felul de detalii vexante despre mine . Cred ca ajunsesem sa înteleg mai multe lucruri despre mine si despre lume.. Îmi reprosa mereu ca acord mai mult timp muncii sau diferitelor obiecte decât ei.. statusem cu parintii. personalitate pasiv-agresiva. Pâna atunci. mai ales despre ceea ce tinusem în mine si ma facea sa sufar. am urmat sfaturile celor apropiati. Asa se face ca baiatLtl. Sunt un tip cu maniile mele. nu o data. care la început o fascinase. în timpul certurilor noastre o facusem isterica. Iata ce ne dezvaluie Odile. în fond. Eram cumplit de nefericit ?i ne-am despartit pâna la urma. ea avea dreptate. am facut chiar o psihanaliza.. Era prima oara când cineva se apropiase de mine si au aparut problemele. în cazul meu. De atâtea ori am încercat sa ma schimb. Chiar identificate corect. daca asta mai e cu putinta cumva. destul de curând.:oisLelord ~i Christophe Andre Jean-Philippe. în ciuda tuturor intentiilor t'i deciziilor noastre. încetul cu încetul sfârsise prin a o exaspera. Am citit carti. îmi place ca lucrurile sa fie la locul lor. sa ravaseasca totul. începuse sa faca dezordine dinadins. patruzeci t'i cinci de ani. [-am purtat pica mult timp si. am nevoie de exactitate si regularitate. trasaturile noastre de caracter au remarcabila tendinta de a persevera si. "Este ceva mai puternic decât mine!" Freud t'i psihanalit'tii au identificat "compulsia la repetitie". inginer.

.. La fiecare grepeala. ne-a supraprotejat. se întâmpla sa ne convinga pi pe noi de punctul ei de vedere. atitudinile adoptate de personalitatile dificile nu sunt niciodata cu totul nejustificate. chiar daca eram la trei papi de casa. Mama supraestima orice incident care. Sa-I ascultam pe Hadrien. Casa noastra era cam ca o statie orbitala pi cea mai mica escapada parea mai dificila pi mai primejdioasa chiar decât un zbor în spatiu! Când mergeam la plaja. student. Apa pi eu. ~i recapata apucaturile rele. douazeci . credea ea. care la începutul anului pcolar are numai intentii bune pi care. uneori anumite trasaturi de caracter. primele ei vorbe erau: "Ti-am spus eu!" Cum vedea peste tot pericole posibile.. "Am motive temeinice sa ma port astfel. rareori se întâmpla ca obsesionaiui sa-j'i uite cheile . pe masura ce se scurg zilele. tot felul de încaltari care sa ne fereasca de întepaturile aricilor de mare./J Dej'i ridica numewase probleme.i patru de ani. sau cum vecinul nostru fusese lovit de o mapina când iepise singur cu bicicleta. neînsotit de parinti.Concluzie: Personalitatile dificile j'i schimbarea 2 93 recalcitrant.. Îpi avea stond ei de istorioare moralizatoare pi ne tot povestea cum singura data când o lasase pe sora mea sa doarma la o prietena se întorsese cu o bronpita. Este suficien sa fiu pusa în situatii în care am impresia ca mi se impune ceva. De-abia la adolescenta am realizat ca viata era posibila pifara tot acel talmep-balmep de precautii sufocante . creme solare etc.. dar subiectii tocmai aici îj'i vor gasi uneori justificarea propriilor convingeri . raportate la marea masa a inconvenientelor adiacente. pi instantaneu ma preschimb într-un copil îmbufnat pi ostil.. dej'i excesive. câteva zile lucrurile par sa mearga ceva mai bine. demonstra ca precautiile ei fusesera justificate.i comportamente. Aceste "beneficii secundare" sunt derizorii. Când ajunseseram sa mergem la petreceri trebuia sa telefonam odata ajunpi acolo. firepte ca nu ne lipseau ochelarii de soare.. paranoicul nu e deloc uj'or de tras pe sfoara. În ochii nOptri de copii. prezinta unele avantaje: subiectul cu personalitate dependenta capata sprijin. . Cum am mentionat deja în lucrarea de fata. totul parea sa-i dea dreptate. Mama era o personalitate hiperanxioasa pi. apoi însa reîncepe totul.. cât am fost mici. mersul lumii era cel pe care ni-l înfatipa ea.

i..i sa acceptam. Cu atât mai rau pentru cei cu care ma cert.. saizeci si patru de ani.. ~i e normal sa fie a. caci aceasta reprezinta.. fost contramaistru. Totu. dar se întâmpla sa ma satur sa tot încerc sa ma controlez. De cele mai multe ori suntem con.a un pic de acele trasaturi..tienti de faptul ca aceasta schimbare nu va repune serios în chestiune ceea ce suntem.i psihologilor. în care autoelogierea propriilor insuficiente te face orb si surd la dezavantajele lor.. identitate a noastra. iar cel mai bun mijloc de a accede la ceea ce vrei cu adevarat sa fii . Dar se întâmpla ... Lucien. riscul de "a-ti schimba personalitatea" ramâne pur teoretic.. personalitate de Tip A.i a pierde propria personalitate staruie în mintea multor oameni.i sa faci este de a te deta. Dar nu întotdeauna e cazul personalitatilor dificile... se destainuie: Nu-mi place sa cedez t. mai putin susceptibil etc.i "pierde personalitatea".te sa opereze o schimbare radicala . mai putin gelos..a. nici unul nu încearca . stapânite de teama de a nu mai fi ele însele .i nici nu dore.. . Vom vedea ceva mai departe ca majoritatea psihiatrilor .i nu de a le cultiva frenetic. cum ti-ai pierde sufletul. ma simt bine apa cum sunt. sunt genul "ori. trasaturile patologice de caracter constituie un handicap.. Dar acest atasament fata de propriile defecte reprezinta o forma aparte de "cult al personalitatii"..inu o garantie a libertatii individului. Cei ce ma cunosc ptiu ca nu e cazul sa se puna cu mine.. care vor refuza adesea sa se angajeze într-un proces de schimbare.i sa dorim sa ne schimbam unele deprinderi: de pilda. vrei sa fii mai putin anxios. vorbesc de ameliorare sau de adaptabilitate.. mai optimist. . cu calitatile ~i defectele ei.:oisLelord ~i Christophe Andre "Este personalitatea mea!/J Suntem putemic ata~ati. . Asta sunt eu pi nu vad de ce m-ap schimba. într-o masura însemnata. când vor sa califice munca lor cu personalitatile patologice. la urma urmei. suntem dispu.i de a-. doar n-o sa ajung acum o cârpa doar sa le fiu celorlalti pe plac. Totu~i.i daca este cazul. nu? . mai maleabil. ori". de personalitatea noastra.294 Fran<. Uneori îmi dau seama ca întrec orice limita. Dar confuzia între a schimba personalitatea .i e mai bine sa nu "ma calci pe coada"..

felul în care indivizii îsi percep propriile dificultati. ce oscileaza între ignorare si acceptare. este numita "ego-sintonica".Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 295 Egc:-sintonie si ego-distonie In psihiatrie si psihologie. depresive. De pilda. si le accepta sau nu. Subiectul îsi considera aspectele negative problemc:. Individul percepe un caracter intru ziv al problemelor sale. motivatia schimbarii este mai mica decât la "ego-distonie". care-l determina sa actioneze într-o maniera ce nu corespunde propriilor valori sau acelei imagini pe care ar vrea sa o aiba despre sine. e necesara presiune a celor apropiati. Iar atunci. De multe ori. Ceea ce nu garanteaza succesul. Rareori se întâmpla ca un subiect cu personalitate dificila sa fie motivat sa se schimbe. respectiva persoana va fi stânjenita de propriile ei defecte: subiectul deprimat se va revolta împotriva propriei incapacitati de-a actiona. tabacologilor le este bine Clmoscut acest fenomen si stiu ca pacientii lor nu vor fi cu adevarat gata de "întarcat" decât atunci când vor fi "motivati". . adica în momentul în care propriul comportament tabacic le va deveni indezirabil. o atitudine mai toleranta fata de propriile hliburari. de pilda). fobicul se va simti rusinat de temerile sale etc.tice ca parte integranta a personalitatii sale. Invers. dar îl face totusi posibil. de- . O raportare de acest tip la propriile simptome este numita "ego-distonica". De unde si rezistenta lor la schimbare.. la unul ego-dis tonic. câta vreme n-ai trecut de la un tabagism ego-sintonic. pentru ca respectiva persoana sa îsi puna o serie de întrebari asupra ei si sa-si reconsidere propriile atitudini. Poate pentru ca sufera mai mult din pricina propriilor atitudini. Nu are nici un rost sa încerci sa te lasi de fumat. pe lânga simptomele în sine. corespunzâl1d mai mult sau mai putin propriilor valori sau viziuni asupra lumii. Majoritatea personalitatilor dificile sunt ego-sintonice. unele tipuri de personalitati dificile (anxioase. În unele cazuri. a împrejurarilor sau o succesiune de dificultati si esecuri (o depresie. are o mare însemnatate. Este constient de caracterul rigid al conduitelor sale si ar vrea sa se dezbare de ele.

Exista. pentru a-l determina sa se schimbe. nici oprobriuL .. La Rochefoucauld spunea: "Suntem cât se poate de darnici când e vorba sa dam sfaturi. pentru care nimic nu e mai suspect decât fraze gen: lIn-are de ce sa-ti fie teama. propria lor tulburare. plictisit ca ea "nu se mai maturizeaza odata" . stau la originea multor presiuni si interventii.. Dorinta de a-l face pe celalalt sa se schimbe constituie si izvorul multor deceptii conjugale: sunt cupluri care se constituie pentru ca unul dintre parteneri nutreste dorinta idealizata de a-l schimba pe celalalt (o femeie se va casatori cu un alcoolic sperând ca îl va ajuta sa se lase de bautura . SA-I AJUTI SA SE SCHIMBE De multe ori. uneori mai mult decât altele (paranoice. nu s-a putut adapta evolutiei preferintelor celuilalt (un barbat va rupe relatia cu o femeie mai tânara si foarte dependenta. de asemenea. nici ajutorul. se poate întâmpla chiar ca subiectul sa fie întarit în convingerile lui: este cazul subiectilor cu personalitate paranoica.:oisLelord si Christophe Andre pendente) îsi constientizeaza. sperantele pierdute de schimbare ale anturajului. se preschimba rapid într-o respingere a insului cu o personalitate dificila. care în fond nu ceruse nimic nimanui.296 Fran<. reguli simple care sa permita cresterea eficacitatii eforturilor de schimbare? Ele v-au fost oferite pe tot ... In fine. nu-ti vrem decât binele" . dezamagita). dar uneori si durerea de a vedea ca cineva la care tii e captivul unor atitudini autodistructive. ales totusi în deplina cunostinta de cauza. narcisice.. si va fi.. oare. pot fi traite negativ si percepute drept coercitive. propriul anturaj e cel care determina o schimbare. tocmai intentiile si sfaturile bune genereaza tot soiul de probleme. anumite cupluri se desfac. ). Tipul A). Iritarea sau stinghereala resimtite în fata unei personalitati dificile. Iar în unele cazuri. mai mult sau mai putin directe. ulterior. care considera ca a facut eforturi în acest sens.. pentru ca unul din cei doi. Presiunile exercitate asupra unui subiect." Deseori însa.

eu.. Sa-I ascultam pe Simon.. Narcisismul unuia din colegii mei ma agasa la culme.. în ceea ce îl privefite. în cele din urma. mi-am dat seama ca aveam ceva de învatat de la el. un subiect cu o personalitate dificila nu se comporta într-o maniera problematica din placere. am avut nifite explicatii cu el. . conflictele noastre erau frecvente. fii sa apara "garnisit" cu tot soiul de merite în fata lor. el cauta sa se convinga ca le era superior celorlalti. Si nici nu trebuie sa genereze atitudini ce tin de o "psihologie de tejghea". care pâna atunci fusesem încredintat ca valoarea îti este cunoscuta chiar daca ramâi în umbra . fii conlucrarea a devenit posibila: el fitie pâna unde poate merge iar eu admit sa-I las pe el sa se ocupe de unele detalii. Faptul de a-i fi sesizat racila m-a ajutat sa-I înteleg fii sa-I suport mai bine. considera ca totul i se datoreaza lui fii ca. patruzeci 9i noua de ani. fii ca în unele privinte nu grefiea: de pilda. El facea totul sa atraga atentia clientilor. sA ÎNTELEGI SI SA ACCEPTI De regula. ci din teama: aceasta personalitate dificila e stapânita de teama de a fi abandonata.. $i atunci. mi era dispus safaca nimic pentru ceilalti. vei urma calea ce duce drept spre conflicte sau neîntelegeri. daca nu întrezare9ti vuh1erabilitatea în spatele acelei atitudini incomode. Mai apoi însa.. sa încerci sa te evidentiezi. arhitect. La început. presarate de ceea ce unii psihologi numesc "interpretari salbatice": "Sarmanul meu . Nu trebuie confundata o asemenea comprehensiune cu la9itatea sau cu indiferenta. am specificat ce anume tolerez fii ce nu. de a fi ori de a-i pune pe cei dragi în pericol. Daca nu e9ti atent la acest prim considerent. agresata. am descoperit ca nu era deloc atât de sigur pe el cum parea. dar iata câteva care sintetizeaza principalele aspecte . $i. iar eu am trasat unele limite. La un moment dat am fost tentat sa i-o spun verde în fata. De fapt. sau sa nu-i mai dau deloc o serie de informatii importante. neînteleasa. Mi-am dat seama însa ca asta nu ar ajuta la nimic. ca uneori trebuie sa te pui în valoare.Concluzie: Personalitatile dificile 9i schimbarea 297 parcursul lucrarii.

ci e vorba de a te barasa de acele reguli respectate pâna atunci ...terea primului copil. înseamna ca ai o problema seioasa care presupun ca vine din copili'.. Fapt ce explica durata acestui proces de schimbar2 . Cum scria malitios Paul Valery: "Tot ce spui vorbe.. Nu ma îndoiam nici o clipa ca va :... Sa o ascultam pe Natacha.orschizoid.. una din primele reguli este de a-i lasa subiectului timp ca sa "digere" schimbarea .i numeroasele "recidive" ce-l însotesc.ria ta . am început sa ma nelini:.i atunci când subiectul .i pentru un copil.i anevoios..fi dorit sa i-o arate. ca nu-i arata afectiunea pe care eu mi-a. Nu se rezuma totul la deprinderea unor reguli de conduita. O data cu na:..298 Fran<.ote despre tine. ceea ce ar fi simplu .. daca te comporti în felul asta.oipartile lui bune? ::\"eplacerile pe care ni le pricinuiesc ....tientizat problema . mi-amintesc ca pe vremea când l-am cunoscut avea o porecla "Autistul" .i aprecierile facute asupra personalitatilor dificile sunt o marturie a propriilor slabiciuni....Oi hristophe Andre C prieten.tisa se poarte .tesc. ca toti de altfel... care... se explica prin aceea ca schimbarea reprezinta un proces de "demolare-reconstructie" îndelungat . Mai cu seama când vorbe. are ...i cinci de ani.. la o reflectie asupra propriei persoane: cum se face ca nu toleram cutare sau cutare comportament la care altii nu reactioneaza atât de puternic ca noi? În virhltea carora din propriile valori reactionam astfel? Si prin ce sunt aceste valori superioare celor ale persoanei pe care pretindem ca încercam s-o facem sa se schimbe? Ce am putea învata de la subiectul cu o personalitate dificila. Mie însa îmi plac oamenii care stau :. " Faptul de a-l accepta pe celalalt conduce.oieste motivat sa se schimbe.i chibzuiesc înainte de a deschide gura .i-a con.." sA RECUNOSTI DIFICULTATEA PE CARE O IMPLICA SCHIMBAREA Faptul ca propria schimbare este atât de dificila.oisLelord . chiar . treizeci.. în final. În aceasta privinta. medic: Sotul meu e u:.ti despre altul.. caci mi se parea ca nu se prea ocupa de copil.

Si nici ea nu mai cauta sa-mi impuna regulile ei. fusese singurul copilla parinti si nu stia nimic despre bebelusi. Vrea ca totul sa fie la 10cuI lui. îi faceam o multime de reprosuri. Mai apoi m-am potolit.i doi de ani. caci eu sunt cam cu capul în nori.i uneori Într-un temperament biologic) pe care ar fi atunci absurd sa doret. la început. . dar cu cât îl certam mai mult. Si atunci ma arat mai toleranta fata de unele din maniile ei. patruzeci t. Un adevarat sclavaj. ceea ce n-a fost greu. Izbutise sa o îngemmcheze pe cea de dinaintea mea.. Deocamdata. În primele luni. sa fie totul aranjat dupa cum doreste ea. sa respect un anumit orar. când abia ma angajasem la aceasta firma. dar cu mine nu i-a mers! În opt zile ajunsesem la razboi! Trebuia sa aranjez totul cum voia ea. îsi adora tatal si stie ca si acesta îl iubeste. Apoi m-am linistit si m-am gândit ca ar fi mai bine sa-I las în pace. fata de cele ce nu incomodeaza prea tare. Iar sotul meu a devenit ceva mai extravertit si cu restul familiei . De mai multe ori s-a întâmplat sa ma ajute sa ies din situatii profesionale delicate. salariata: Colega mea de birou este o maniaca. Cum suntem în acelasi birou si materialul cu care lucram este acelasi..i schimbarea 299 cu copiii lui . La urma urmei. daca-i respectai tabieturile si maniile. o data ce am constatat ca avea si calitati: era serviabila si binevoitoare.. îi spuneam ca e pisaloaga. sotul meu a învatat cum sa-i arate fiului sau întreaga afectiune si amândoi par sa se înteleaga de minune. Ma revoltam.te Yanne... O alta regula importanta va fi aceea de a accepta schimbarile imperfecte sau incomplete: felul de a fi al personalitatilor dificile rezida într-o istorie personala (t.. dupa ce ma încercase chiar gândul demisiei.. sa refac totul la cea mai mica greseala . Încetul cu încetul s-a schimbat.ti sa-I "corijezi" în proportie de 100%. care acum are trei ani. cu atât parea ca se blocheaza mai tare. Iata ce ne povestet. eu si colega mea aveam mari conflicte. a "crescut" o data cu baiatul nostru. începusem sa ma tem ca nu cumva fiul nostru sa aiba de suferit cu un tata atât de rezervat. Am decis sa negociez cu ea. nu-i mai dictam cum sa se poarte cu fiul nostru.. Brusc.Concluzie: Personalitatile dificile t. însa treptat. Poti conta pe ea si asta îmi prinde bine. Nu-i mai faceam observatii. Dar ma aratam încântata când se comporta asa cum doream. ne întelegem .

În al doilea rând.. principala întrebare ce se ridica este: "În numele a ce îl presezi sa-si schimbe felul de a fi?". pentru ca viziunea personalitatilor dificile asupra lucrurilor este mult prea rigida si normativa. Iar marturisirea Marinei. pentru ca nimanui nu-i place sa fie tratat ca un copil caruia-i spui ce e bine si ce e rau. decât în functie de situatiile sau persoanele cu care se confrunta. Îi spuneam atunci ca e nebun. eu n-am sa mai spun nimic . autonom si nu dependent .. vine sa confirme acest lucru. "). despre problemele pe care el le genereaza. ). a~a ca.3 O O Fran~ois Lelord si Christophe Andre sA NU-I FACETI MORALA Când vrei sa faci pe cineva sa se schimbe. ei bine.. treizeci tii trei de ani. prestabilite. vreme îndelungata. cum am încercat sa aratam pe tot parcursul acestei lucrari. ca delireaza.. sa pornesti de la situatii concrete. deoarece se poate întâmpla ca ele sa le întoarca în propriul lor avantaj ("Mi-ai spus ca nu trebuie sa le cer altora parerea. Asa ca este inutil sa supralicitam prin norme suplimentare. "Ce drept am sa stabilesc ce e bine si ce e rau si sa-i impun eu sau sa-i sugerez asta celuilalt?" Raspunsul este simplu: nu trebuie înfatisate lucrurile în lumina asta. disputele violente erau ingredientul constant al casniciei noastre. optimist si nu pesimist. Gelozia sotului meu nu cunoa~te masura.") sau le vor caricaturiza ("Daca-n casa asta nu ai voie sa faci nici un fel de comentarii. Orice demers normativ sau moralizator nu-si va dovedi o prea mare eficienta în a-l motiva pe celalalt sa se schimbe. chiar daca un anume fel de a fi pare sa prezinte o serie de avantaje (sa fii maleabil si nu rigid. decât de obligatiile interlocutorului. sa descrii si nu sa condamni etc. În primul rând. Motivatia de schimbare variaza în fiecare caz în parte: subiectul cu o personalitate dificila îsi va schimba atitudinile când ceilalti îi vorbesc sincer. casnica.. si tocmai aceasta este problema lor: ele actioneaza mai mult dupa propriile reguli. "ca tre- . decât de la tot felul de principii marete. Iata de ce. e mai bine sa vorbetiti de propriile trebuinte. sa vorbe titi de comportament si nu de persoana. fara urma de agresivitate. iata rezultatul..

. personalitatea dificila va fi convinsa ca-i suficient sa insiste. sa-i patrund gândurile: el a refuzat sa mearga sau macar sa ma însoteasca.aizeci si unu de ani.. Intr-adevar. în loc de a riposta vehement la suspiciunile lui.. s. caci voiam cu orice pret sa-mi înteleg mai bine sotul.. iar când e vorba de propria ei persoana.ischimbarea 3 O1 buie sa se caute". vor fi tentate sa c~deze la exigentele acestor personalitati si sa le faca jocuL . ea spores. Una din nurorile mele are o fire extrem de autoritara ?i. În plus.ifamilia. E un lucru de care evident ca îsi va aminti de fiece data . caci nu pridide?te cu sfaturile ?i î?i tot lauda sotul ?i copiii. De fiecare data reu?e?te sa-i exaspereze pe toti.. Toti ceilalti din familie îi fac jocul un pic din obi?nuinta. daca veti ceda de prea multe ori. ce nu au seaman în inteligenta ?i frumusete.Concluzie: Personalitatile dificile s.. nu suporta sa se faca vreo observatie. îmbufniri. NU CEDATI ÎN PRIVINTA ASPECTELOR ESENTIALE Anturajul personalitatilor dificile..te în intensitate: accesele de furie. am consultat un psihiatru. Psihiatrul m-a ajutat sa reflectez asupra mea dar. pentru a obtine ceea ce doreste. ca eram libera sa fac ce vreau ?i sa vorbesc cu cine vreau . pare sa zica ea. Desigur ca nu primise prea bine toate astea. Dar.. simtul umorului efoarte redus. ca nu accept sa ma controleze. pe lânga faptul ca nu mai degenerau în certuri. Si cred ca am izbutit sa-i potolesc gelozia . Sa o ascultam pe Nicole. lacrimi.. dar au avut mai mult efect decât predicile mele anterioare. un pic din la?itate. presiunea este constanta. iar în cazul în care refuzi sa i te supui. culpabilizare .. Iar discutiile noastre. au devenit din ce în ce mai rare. ea monopolizeaza întreaga conversatie. mai cu seama sa con?tientizez ca trebuia sa-mi schimb total comportamentul fata de sotul meu. începusem sa-i împarta?esc emotiile resimtite: îi spuneam ca ma întrista faptul ca nu avea încredere în mine sau ca eram mânioasa când încerca sa îmi îngradeasca libertatea . Dupa o vreme.. pensionara. mai cu seama persoanele apropiate s. atunci când ne strângem cu totii. sau pentru a evita orice i . De pilda.

. mai putin pretentioasa. Cu personalitatile dificile .Trasati o imagine claraincomce Acceptati o schimbare pro-I . am fost de partea lui de la bun început. Cum consideram ca procedase cum trebuie.Acceptati o schimbare a prointatemeri as. sa nu mai dea lectii de pedagogie.. caci daca ceva nu-i este pe plac. ~i i-a cerut sa-~i pastreze sfaturile pentru ea. iar vreo ~ase luni nu ~i-a mai facut aparitia. intrat de curând în familia noastra.gresiva ntele sa-?i aspecte. Odata însa. când nora mea a reaparut la reuniunile familiale. am constatat cu totii ca era mult mai rezervata. ~i chiar el î~ifacea o multime de repro~uri. iar ea.. s-a enervat.mite balta si li.3 O2 Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre discutii. comportamentul totul ebuinte difici. numaidecât se îmbufneaza. Cred ca-i prinsese bine lectia. sotul celei mai mici dintre fiicele mele. schimbe RECOMANDABIL NERECOMANDABIL Sa credetifacca apoi sa le fafaceti rea-vointa de cetileasupra le si e vorba lasati neavreti sa de schimbatisaviziuchestiune lumii în totcompatimitiperfectiunea o ce pretindeti Sa jocul morala ori rapida Sa le pretindeti o schimbare . ~i n-o mai vedem saptamâni întregi. Cu totii au fost de parere ca ginerele meu mersese cam prea departe. Ea s-a suparat. se abtine sa-i critice la tot pasul pe ceilalti . Într-adevar. de atunci. Noi evitam sa-i facem observatii.. chiar daca întreaga poveste ma întristase.

Zimmerman.H. stari de anxietate. facut viata infernala. alcoolism etc. J. de câtiva ani. într-adevar. Iar psihiatrii sunt obi?nuiti cu situatii de acest fel. De Giorlamo. W. rezultatele terapeutice nu sunt atât de bune ca în cazul pacientilor ce nu prezinta tulburari de personalitate (ceea ce lezeaza narcisismul terapeutilor). nelini?tite ori istovi te de comportamentul acestuia. pentru o alta problema: s-ar parea ca între 20 ?i 50% din persoanele ce apeleaza la un psihiatru sufera de tulburari de personalitate2. Dar.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea SCHIMBARE. 1993. . el (ea) nu vrea sa faca un consult. "Personality Oisorders". Coryell. În alte cazuri. ce e de facut?" În fine. 2 G. fie de psihoterapii. PSIHIATRIE SI PSIHOLOGIE 3 O3 Confruntarea între psihiatri (ori psihologi) ?i personalitatile patologice se poate produce în diferitele circumstante. Reich. . nu pacientul e cel ce se adreseaza unui specialist. 527-531. ?i asta în ciuda faptului ca în rândul întregii3 populatii. ce au toate cam acela?i mesaj: "Nu ?tiu ce sa ma mai fac. "Diagnosting Personality Disorders in the Community".H. 1990. în care. mult mai putini sunt pacientii care se decid sa consulte un specialist cu sentimentul ca au o problema de personalitate ?i ca lupta Împotriva a ceva ce-i depa?e?te. 3 M. 47. Archives of General Psychiatry. Aceste persoane solicita tratarea consecintelor acestor tulburari: depresii. pp. personalitatile patologice se dovedesc pacientii greu de tratat: când sunt anxio?i. Cea mai frecventa este aceea în care un pacient vine sa consulte un psihiatru (ori psiholog). ori deprimati. dar comportamentul lui (ei) ne-a . de multe ori. De putina vreme psihiatria se ocupa de personalitatile propriu-zis dificile. fie ca e vorba de tratamente medicamentoase. sunt alertati de telefoane. Geneva. OMS. tot mai multe studii au fost consacrate perfectionarii prin care s-ar putea veni în sprijinul acestor personalitati. procentul acestora este de 10 pâna la 15%. ci persoane din anturajul pacientului.

un important neurotransmitator cerebral). ceea ce deja înseamna enorm. ceea ce face sa nu existe certitudini. confruntati cu unele evenimente. studiile sunt înca putine. oare. dar si însemnatatea mizelor ce erau în joc. sub efectul benzodiazepînelor. Trebuie totusi specificat ca studii recente consacrate biologiei temperamentelor ar putea fi considerate semne prevestitoare ale unei evolutii în materie de tratamente medicamentoase în tulburarile de personalitate4. iar eficacitatea acestor medicamente variaza de la un subiect la altul.3 O4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Medicamente si personalitate Când e vorba sa li se prescrise medicamente psihotrope. cit. sunt stapâniti de teama de a nu le fi astfel transformata personalitatea.R. Desi schimbarile sunt de-a dreptul spectaculoase uneori. Dar lucrurile s-au complicat de câtiva ani. unii pacienti se arata reticenti. antidepresivele asa-zis serotoninergice (numite astfel datorita actiunii lor asupra serotoninei. ap. acestia vor fi într-o mai mica masura afectati de propriile nelîniisti. de pilda. Antidepresivele sau tranchilizantele vor schimba efectiv viziune a despre lume a subiectilor anxiosi. Ci au numai sentimentul ca au fost usurati de suferintele lor. Dat fiind entuziasmul exclusiv produs de aceste tratamente. accepta te moleculele pentru propriul echilibru. sub efectul antidepresivelor. asa cum am sfârsit prin 4 c. deprimatii vor dovedi mai putîn pesimism sau deznadejde. subiectii supusi unor asemenea tratamente nici nu realizeaza ca propria lor personalitate a fost modificata. . Se ridica însa o seama de probleme etice. o data cu aparitia unor noi produse. aceste molecule par sa actioneze modificând si unele trasaturi de personalitate. Extrem de eficiente în cazul tulburarilor depresive si a unor tulburari anxioase. Trebuie. Cloninger. problema de a sti daca o seama de medicamente pot transforma într-adevar personalitatea a animat societatea psihiatrica. dar mecanismele prin care dovedesc o atât de mare eficienta sunt insuficient cunoscute. sau ca au redevenit ei însisi. În prezent. precum o excesiva vulnerabilitate la critici în cazul personalitatilor evitante.

nenumaratele polemici între ~colile psihanalitice ~i ostilitatea ei a priori fata de orice forma de evoluare ~tiintifica a fost cauza unui anumit recuI al interesului cercetatorilor fata de ea în ultimii douazeci de ani. sunt destul de putine studiile edificatoare. Psihoterapie sau psihoterapii? Exista forme multiple de psihoterapie ~i. cât si pentru colectivitate. daca aceasta con~tientizare va surveni în cadrul unei relatii terapeutice codificate.proiectarea asupra terapeutului a conflictelor infantile ale pacientului.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 3 O5 a accepta (dupa multe îndoieli. are la baza principiul ca con~tientizarea progresiva de catre subiect a originii ~i mecanismelor propriilor lui probleme îl poate ajuta sa le depa~easca. înainte de a banaliza utilizarea unor astfel de produse in cazul tulburarilor de personalitate. în cazul tulburarilor de personalitate prescrierea unui medicament ar trebui sa fie însotita ~i de masuri psihoterapeutice. Cea dintâi dintre metodele psihoterapeutice. sau pentru ca nu sunt îndeajuns de performanti într-o societate anume? E necesara o reflectie adânca pe aceasta tema. faptul ca exista molecule ce se dovedesc eficiente în cazul trasaturilor de personalitate e un lucru bun sau nu? Cine poate raspunde la aceasta întrebare? Speciali~tii. pacientii? Indivizii vor solicita un tratament pentru ca sufera sau le produc altora suferinta. în ordinea vechimii ~i a importantei. constituind o experienta intelectuala fascinanta. oamenii politici. De~i psihanaliza beneficiaza de o teoretizare deosebit de bogata ~i complexa. care sa-i poata ajuta pe terapeuti ~i pe pacienti sa înteleaga ~i sa faca fata mai bine schimbarilor obtinute. Deocamdata. facilitând "transferul" . cel putin în Franta. La urma urmei. În materie de tulburari de personalitate. cât prive~te aplicarea lor în cazul personalitatilor dificile. pot fi clasificate in doua mari curente. uitate astazi) antidepresivele ~i anxioliticile? Problemele ridicate astfel sunt foarte importante atât pentru indivizi. Primul curent îl constituie psihanaliza ~i formele derivate ale acesteia. . Cu atât mai bine.

În spatele acestui principiu. Terapiile cognitive si comportamentale au la baza un principiu simplu: pentru a schimba un comportament sau un mod de gândire. amentelor) imificarea ubiacente simp.ill au fost deprinse acestea si sa-I faci pe pacient sa dobândeasca altele.pe relatia dintre trecut si prezent e elemente(ceea LE SI COGNITIVE tulburari i personale si nedeterminate utine informa. trebuie sa încerci sa afli Cl.:ois Lelord si Christophe Andre Al doilea curent îl reprezinta terapiile comportamentale si cognitive. izvorât din stiintele învatarii se afla un ansamblu de tehnici variate..3 O6 Fran<.Orientate spre retrairea si commodificarea pe trecut sau I Centrate mai ales pe /laici/l si TERAPII principal: determinate noiva permite simodificarea despre Orientate interactiv modificarea Terapeut spre actuale cu competente conduitelor spestructuri psihicedobândirea unor terapiedespreofera în confruntarea simptomelor cifice Obiective profunde) Obiectiv COMPORTA'v1ENTATerapeutul si durata informatii ce problemele tulburari si (ceea /lacum/l 5 S. /lPacients Predictors of Respanse ta Psychatherapy and Pharmacotherapy: Findings in the NIMH Treatment of Depres- . Stosky et colI. întreprins în Caracteristicile simplificate ale celor doua familii de psihoterapii practicate în franta. care si-au dovedit eficacitatea în numeroase tulburari de personalitate5. în cazul tulburarilor de personalitate TERAPII PSIHODINAMICE . aceste terapii sunt în plina expansiune. De data recenta în tara noastra (treizeci de ani). Un studiu vast. Ele sunt obiectul celui mai mare numar de publicatii stiintifice internationale.M.

cvasinecunoscute în Franta.Sa încerce sa-. De pilda.ipostura în care se'poate afla celalalt.. Mai trebuie mentionat ca unele forme de psihoterapie. Este cazul" terapiilor interpersonale". Aparute la începutul anilor ?aptezeci.nuita la situatii problema: pacientii deprimati pot deveni uneori egocentrici.. Aceste terapii au avut un ecou favorabil dincolo de Atlantic. 1994. girarea eficienta a conflictelor ?i problemelor relationale) pot atenua respectivele probleme.. 997-1008. Archives of General Psyc1liatry. terapiile interpersonale au fost elaborate ?i utilizate pentru tratarea subiectilor deprimati. 599-606. .c. 1991. terapiile interpersonale subliniaza rolul esential pe care îl joaca adaptarea individului la mediul sau. un susion Collaborative Research Program". American Joumal ofPsychiatry. pp. starile depresive tin de experiente afective.. pp.npropriul sau mediu relational constituie miza fundamentala a oricarei psihoterapii. Weissman. nepercepute ca atare.E preferabil sa-. de subiectul însu. La origine.i identifice sursele propriei insatisfactii relationale: adesea.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 3O 7 rândul pacientilor deprimati. pot fi eficiente în tratarea tulburarilor de personalitate. ignorând trebuintele . uneori.. 51. M. Adolf Meyer. destinate a mari capacitatile relationale ale subiectului (deprinderea unor schimbari gratifiante cu propriul anturaj.M. unde integrarea armonioasa a individului î. Markowitz. deziluzia de a nu fi fost invitat la o petrecere se va preschimba rapid în resentiment.. al caror postulat de baza este acela ca disfunctia relatiilor interpersonale constituie principala sursa a problemelor unora din subiecti ?i ca o serie de interventii. mascând suferinta resimtita initial. J. rod al cercetarilor psihiatrului american de origine elvetiana. arata ca aceia care prezentau tulburari de personalitate raspundeau mai bine la terapiile cognitive decât la antidepresive. 6 . însa par a fi îndeajuns de bine adaptate ?i în cazul personalitatilor dificile6. Obiectivele terapiei interpersonale sunt de a-l face pe pacient sa realizeze ca: .i. "Interpersonal Psychotherapy". de pilda.148.i schimbe reactia obi.

97-103. ca raspuns la acele situatii cu care te confrunti în viata. Dîncolo de practicile deja existente. cu dispret sau ostilitate. reciproc. acum încep sa se arate interesati unii de altii. acele gânduri ce îti vin în minte automat. La o alta masa. sa apara practici noi. O.O ameliorare globala a propriilor capacitati relationale: sa poti cere ceva în loc sa te vaiti. în cele ce urmeaza. când scriau. pp. Aceste cognitii stau marturie felului în care percepem si interpretam lumea înconjuratoare. . Exista demersuri7 pentru o psihoterapie integranta si eclectica. se întrezareste o anume rasturnare în peisajul psihoterapiei: dupa ce vreme îndelungata adeptii diverselor scoli s-au privit. sa-ti exprimi emotiile negative în loc sa stai îmbufnat. cu alte cuvinte. pentru ca un alt tip de terapie sa apara . însa staruitor. Aceste gânduri ce îti vin în minte constituie ceea ce se cheama cognitii. Într-o asemenea situatie. acum doua mii de ani. neutre ("îmi aminteste de cineva"). Este ceea ce au sesizat si stoicii. în materie de tulburari de personalitate. ca Marc Aureliu: 7 M. Pâna atunci însa.3 O8 Fran<.. cu toate ca subiectul însusi nu cauta sa vorbeasca despre problema sa. în care sa coexiste ori sa se succeada diferitele tipuri de psihoterapie existente sau care sa le absoarba pe cele existente. va vom înfatisa. si e foarte posibil ca. sa-ti comunici deziluzia într-o maniera nonagresiva. Marie-Cardine.ois Lelord si Christophe Andre biect deprimat va avea sentimentul ca nu e înteles de un partener pentru ca acesta elin urma nu face un efort în acest sens. sa vorbesti de gândurile tale sumbre în loc sa te framânti de unul singur.. 1994. . terapiile cognitive ce reprezînta abordarea cea mai recenta si mai bîne codificata în prezent. în urmatorii ani. în mintea voastra se poti ivi tot felul de gânduri: pozitive ("cred ca ma place"). Synapse. cîneva va priveste pe furis. Chambon "Les psychotherapies au toumant de millenaire: dix ans d'evolution et de devellopement de l'approche integrative et eclectique". Terapiile cognitive Sa presupunem ca va aflati într-un restaurant si asteptati pe cîneva. negative ("gaseste ca as fi cam urât").

sau te muti la alta masa). cât si situatia în sine.. daca ai unele trasaturi de personalitate evitanta. iar gândurile se vor învârti în jurul ei: "am un farmec anume . deci." Acelasi principiu poate fi regasit si la cognitivistii de azi. prin urmare. aceeasi situatie poate fi evaluata în moduri diferite. comportamente. dimpotriva. Sa revenim la exemplul cu restaurantul: daca cognitiile vor fi de genul "Îi plac acelei persoane". . în functie de fiecare subiect si. de a întelege cât mai bine felul în care interpretam evenimentele cu care ne confruntam ofera una din pricipalele chei pentru schimbarea propriilor conduite. discurs interior) EVALUAREA COGNITIVA A SITUATIEI Teoria prelucrarii informatiei postuleaza ca modul în care noi evaluam situatia ne conditioneaza atât propriile reactii.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 3O 9 "Nimic din ce-i în afara ta nu te poate întrista. Astfel. sub denumirea mai tehnica de "prelucrarea informatiei". ceea ce va genera emotii dezagrabile. ". ci judecata pe care tu o faci asupra a tot ce-ti este exterior e pricina tulburarii tale. fie îi vei zâmbi celuilalt. cognitiile vor fi "omul ala îmi observa toate defectele". Abordarea unei situatii REACTIA (emotii.. poate genera reactii deosebite de la un individ la altul. si comportamente de evitare (îi ocolesti privirea. fie vei cauta sa-i arati cea mai buna mina a ta. poti (în cazul în care esti un pic histrionic si doresti sa placi celorlalti) resimti emotii agreabile si atunci. o stare de stinghereala si disconfort. Faptul de a sesiza.

". asupra propriei persoane (de pilda "sunt neputincios si vulnerabil" sau. Aceste credinte sunt adesea grupate în ceea ce cognitivistii numesc "constelatii". asemenea reguli vor fi: "trebuie sa fiu supus. Principalele caracteristici cognitive ale personalitatilor dificile PERSONALITATE CONSTELATIA rau"tot REGULI ROPRII la sa P ce poate samai si "lumea e asteptfide anticipez "trebuie mereu orice problema ma plina pri- . din contra.31 O Fran<.INTELOR pe"trebuie altfel unor tesa fii asa maripoti . deseori Lnconstiente. Aceste credinte reprezinta convingeri dobândite de regula din copilarie. "sunt cu totul exceptional"). când ne aflam sub influenta unei persoane apropiate sau ca urmare a unor evenimente de viata care sunt adânc ancorate în noi si sfârsesc prin a deveni invizibile propriei priviri. subiectii îsi vor elabora reguli de viata. Aceasta viziune asupra lumii e alcatuita din credinte. asupra celorlalti ("ceilalti sunt mult mai competenti si mai puternici decât mine" sau "nu poti avea încredere în nimeni") sau asupra lumii în genere ("în spatele oricarei situatii anodine se poate ascunde o primejdie").. ca sa am bunavointa celorlalti" sau "daca e vreo problema. ce constituie tot atâtea strategii precise de a le facilita adaptarea la o lume pe care o percep în felul lor. cam ca ochelarii cu lentile colorate.:oisLelord si Christophe Andre • Cum percepeti lumea? Cognitivistii considera ca mare parte din atitudinile si comportamentele noastre rezida în propria viziune asupra lumii.. nu trebuie sa iau o decizie singur . In virtute a unor asemenea constelatii cognitive. Ramânând la exemplul personalitatii dependente. pe care uiti ca-i ai pe nas. cum ar fi de pilda asocierea "sunt vulnerabil" si "ceilalti sunt puteEnici si capabili" la subiectul cu o personalitate dependenta.

i schimbarea Paranoica "sunt vulnerabil" "e posibil ca ceilalti sa fie împotriva mea si sa-mi ascunda unele lucruri" 311 "trebuie sa fiu neîn-I crezator si sa încerc sa aflu ce se ascunde dincolo de ceea ce spun sau fac ceilaI ti" Histrionica "nu pot trezi interesul.intime" plicatiilor" "tot ce conteaza e locul întâi" "oamenii trebuie sa fie competenti si siguri pe ei" "trebuie sa accept orice provocare" "trebuie sa ma achit de toate obligatiile pe cât de repede posibil" Schizoida Comportamente de Tip A .Concluzie: Personalitatile dificile . ca sa-mi fac loc printre ei" "trebuie ca ceilalti sa fie orbiti si vrajiti de mine" "trebuie sa controlez totul" "trebuie sa respecti regulile în tot ce faci" Obsesionala "trebuie ca totul sa fie facut ireprosabil" "improvizatia si spontaneitatea nu pot duce la nimic bun" Narcisica "sunt exceptional(a)" "mi se cuvine totul" "sunt cu mult deasu."e mai bine sa fiu sinlalti" "viata sociala e gur si sa nu am relatii izvorul tuturor com.."ceilalti trebuie sa stie ca sunt o persoana repra celorlalti" marcabila" "nu sunt ca toti cei. daca nu fac ceva anume" "sa seduci înseamna sa-ti arati adevarata valoare" "trebuie sa atrag atentia celorlalti.

a carui viata e o succesiune de dispute .I Depresiva spinge" r cu mult mi anta • Scenarii stereotipeo o. "te bucuriîn numaiI nu stiu saneputincios împotritin persoanamultaaltfel "ne-am voi"trebuievreo promai se cuvine lasalamereucelor"daca de îndata ajutor" "nu I ucompetent" pre. ca reactie la evenimentele de un anumit tip..i conflicte. anturajul personalitatilor dificile e frapat de caracterul repetitiv al comportamentului acestor subiecti. pe care le vom numi "situa- . "n-am de gând sa cema "ceilalti I "suntnu fiu preadin in-sa caut sa trebuieînsa""trebuie ma direct acord "nude-osa înaltime" când apare greu ca "când devreme" ma si sa dezvalui înaltime" fata esti nascut de o lalti"demultte cu ceva... De obicei. credintele de baza . Totalitatea fenomenelor cognitive pe care tocmai le-am înfatisat.. trebuienu"parte.i Christophe Andre factrebuieverde "sunt muncesctrebuie saprea i osi în nu I dez..la inblema. sivi.i regulile ce decurg din acestea justifica atitudinile specifice fiecarui profil de personalitate.vesc im" putercu adevarat. daca îi sunt seama altida "nu de."meritperfectficând opui. dependentul ve~micaflat în umbra protectorilor sai . histrionicul care în mod regulat trece de la idealizare la deceptie.ois Lelord . paranoicul.celorlalti" sapot mai viata" domi.3 12 Fran<.

care vor avea tendinta de a nesocoti sau de a deforma toate elementele susceptibile de a repune în chestiune propriile lor credinte: astfel. înseamna ca exista pericolul sa fiu dat la o parte definitiv". daca totu~i i se va acorda atentie. ea nu î~i va repune în cauza acea credinta: "sunt o persoana insignifianta".tot repere re. va avea tendinta de a se gândi ca ceilalti o fac din mila. S-ar parea ca lectiile de viata n-au nici o priza la subiectii cu personalitate dificila. ceilalti De exemplu. astfel. obedienta.. terpretari arbitra Lipsa Se dau oricaror steplecatala în persoana inile. daca acestuia i se aduce o critica. Numai ca. cu li1 caracter cât se poate de previzibil. o personalitate evitanta. acestea constituie "demarorul" reactiilor repetitive. inia precautii.soiul coninsistamaximum Nelini~te. aprobarea celorlalti ~i gânduri gen: "daca ma critica. ca sa aplanez conflictul". fie aceste reactii emotii.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 31 3 tii-cheie". încredintata ca persoana ei nu prezinta nici un interes pentru ceilalti. n oica . de cunoscutul. tocmai ansamblul fenomenelor descrise de noi va face ca acest eveniment sa-i declan~eze întotdeauna emotii naucitoare ~i angoasante. un apropiata de cautarea formatii. comportamente sau gânduri. nuavea a maximum SITUATII-CHEIE de PERSONALITATE DeREACTII pePreventiv.auo calatorie. Aceste "scenarii" pe care le vor juca subiectii cu personalitate dificila sugereaza principiul "remake" -ului din cinema sau din serialele de televiziune: variatiuni pe aceeasi tema.. În exemplul subiectului evitant. "celalalt trebuie sa aiba dreptate" . se unui STEREOTIPE Situatiile confuze. previzibile ~i stereotipe. Într-li1 fel. din condescendenta sau din interes. "cred ca ar fi mai bine sa renunt la propriul meu plmct de vedere. detalii.

consi-o turi repede lucruri cât catii grup alizarilede lu. xemplu. Desaunfacane.3 14 Fran~ois Lelard si Christophe Andre De de Treburiîninteresmaipri-ridica de interlocutorului.sau persoanasituatiile u considera seama ei.I sa seduca si sa ea.! troleze situatia. orice chibzuieste Esecul poatasaucând nuchiar Se laIti. impusa. competitie. de promanifesta fata Persoanedeatragatoaresa Iconvorbit enerveaza. refuza mod agresiv. îsi tot.ruppolizeaza conversatia. Situatiarealtineactiona. îndelung Seorice.nu Vorbeste nici Certurile devinun Acuze. e sa a pleca în tepte.i pria definitive. în meritele de IVrea rogativele ipote.coltul placere tonul. preSta într-un nu totîndoieste Lucreaza suspiciuni. Noul.vorbimult. fiedededeîncearca mereu.sa de timp.ei. Verifica. pentrua a proxi-si pic Sa Nuurgente.unei toata mai straine.si delipisica 1 . si.cei.per. stârneasca fi reverifica. din rerolului sa uveni. MonoI corde fieasu. sec. vorbeste interesul nuPlanifica.la ei. imperfect. Promiscuitate.

terapeutii cognitivisti urmaresc sa-I ajute pe subiect sa-si constientizeze într-o mai mare masura propriile judecati. Evita confruntarea. Pentru ca un demers . sa se confrunte cu judecata. Dependenta Pasiv-agresiva Opune rezistenta. terapeutii încearca sa actioneze asupra acelui mod de a gândi. duce ceva la bun sfârsit. Le îngaduie orice. sa i se atribuie sarcini importante. De Se acuza ca n-ar fi la exemplu. aprecierea celorlalti. în chiar înradacinarea adânca a acestor mecanisme de gândire si în caracterul lor identitar pentru subiect ("este personalitatea mea"). Evitanta • Doctore. cum am precizat deja. Sa fie în centrul atentiei. De exemplu. Dificultatea rezida. sa accepte o decizie cu care nu a fost de acord. Într-o situatie sociala este înhibata sau distanta. ce-i de facut? Confruntati cu manifestari de acest tip. sa petreaca singura un week-end. Într-un al doilea timp. sa fie singura. staruind asupra viitoarelor probleme. sa fie nevoita sa vorbeasca despre sine unor persoane importante pentru ea. Încearca sa capete sprijinul sau sa se asigure de prezenta celorlalti. De exemplu. schimbându-i cursul. De exemplu. Sa fie nevoita sa la singura decizii. propriul mod de a gândi. Adopta o atitudine nagativista. Se îndeparteaza degraba. Se contrazice pentru detalii. a nu putea înaltime.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea r Depresiva I 31 5 derate nemeritate. Sa accepte o autoritate sau o superioritate oarecare. sa se supuna ordinelor. Se îmbufneaza.

pentru ca el sa-si cons. Caci terapeutul cognitivist este un terapeut activ ~i interactiv. Terapia cognitiva se înscrie într-o relatie asa-zis socratica: în nici un caz nu e vorba de "sfaturi garantat bune" (terapeutul nu se erijeaza într-un guru sau un director de cons.tientizeze propria disfunctie psihica. îi va preciza care sunt marile directii pe care le va urma. sa practice anumite exercitii. e dispusa sa te asculte si doar rareori îs. El va veni cu o seama de exigente. iar la început ei trebuie calauziti si îndrumati. îl va asista în elaborarea unor noi strategii relationale pentru viata cotidiana. care raspunde tuturor întrebarilor puse de pacientul sau. terapeutul cognitivist este explicit ~i pedagog si va încerca sa-I ajute pe pacient sa descopere care sunt mecanismele propriilor probleme..iexprima parerea (atitudine ce corespunde modelului psihanalitic clasic).iun stil de relationare absolut original în lumea psihoterapiei. cognitivistul este totodata si un terapeut exigent si prescriptic. consemne si exercitii pentru pacientul sau. sa fie chiar el artizanul propriei vindecari. s.icodificat în cel mai înalt grad.tilor pe parcursul terapiei difera într-o masura destul de mare de cel la care se asteapta majoritatea pacientilor pentru care. Pe de alta parte. cu alte cuvinte.31 6 Franc.iChristophe Andre într-atât de intru ziv sa aiba sorti de izbânda. Cogni- . În fine. de întrebari si mai cu seama de ajutorul care e acordat pacientului. se implica si se angajeaza în terapie.ois Lelord s. multi dintre subiecti nu au o imagine prea clara a eforturilor pe care vor fi nevoiti sa le depuna. lU1 psihoterapeut trebuie sa fie o persoana care vorbeste putin.. în mod obligatoriu. ceea ce ne aminteste de felul în care Socrate "mosea sufletele" discipolilor sai . nu refuza nici un subiect de discutie. îi va explica sfaturile si interventiile terapeutice. terapeutii cognitivis. el pretinzând ca pacientul sau sa îndeplineasca unele sarcini.ti adopta un demers specific s. • Relatia cu terapeutul cognitivist Comportamentul cognitivis.tiinta). Într-adevar. ci e vorba de o serie de propozitii. îi va recomanda lectura anumitor carti.

atenti.. nusa"chem bizui pieriisa vada a . TERAPEUTUL a vrea în agenda fost posibil.ma pot pomÎNCARE noudoctorul asta caclartrebui pe ..reactionez . De acum stiti câte ceva despre aceste personalitati si speram ca va veti amuza pentru o clipa. terapeutul îl va determina pe pacient sa-si constientizeze gândurile de acest gen. în cazul în care terapeutul întârzie. se va putea chiar implica mai mult în propria terapie si îsi va înteti eforturile. În tabelul urmator am înfatisat câteva din gândurile ce se pot ivi în mintea pacientilor cu personalitate dificila... cum ar ca o onala nica . în clipa în care acesta îi va primi cu o întârziere de jumatate de ora . la fenomenele de "transfer" ale pacientului fata de terapeut ..ceva între doua PERSONALITATEA clar ca nu sa-mi dovedeasca? Pesemne ca ÎNCAWL orei. iar dependentul se va agata cu di8perare de sfaturile terapeutului.. încercând sa va imaginati ce reactii vor avea aceste personalitati dificile în fata terapeutului. E ÎNTÂRZIE ma uit din consultatii. cognitivistul va trebui sa se lase ademenit în relatia pe care pacientul va încerca sa o stabileasca cu el: histrionicul desigur ca va încerca sa-si se duca terapeutul sau macar sa se faca placut de acesta. paranoicul în schimb nu-i va acorda usor încrederea lui..Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 31 7 tivistul considera ca un pacient bine informat. DISCURSUL INTERIOR " "E încearcai se fi înselat în privinta de ce?" " "Ce ma întâmplat Oare zilei sau "Trebuie sa ma fi prea place.. În acest punct.. Pe parcursul terapiei. CumPoate. cognitivistii ies în întâmpinarea psihanalistilor... fara sa încerce macar sa se descurce singur etc.. de multa vreme. tinut la curent cu tot traiectul terapiei. În cadrul unei terapii cognitive.

ca de.atât înSper ca asteptare în sala data . caci pacientii constientizeaza greu rolul pe care-l joaca în propriile dificultati.. da cinci sasingur "Nu toti sa îsicale? joc face sa Cine se puJmi mea nu mai deUpe altiide ... desi tea venifivine trecuta.. sa . nu în"Ziua placeeaici.. Terapia cognitiva este o terapie esential pragmatica si empirica: punctul ei de plecare îl reprezinta observare a atenta si exhaustiva a tuturor situatiilor în care survin o serie de probleme. eudata tre"Ce cumvalafiAsoameni...pâna aicisidar recitesc câteva telefoane pâna .. pentru a evita astfel expli- • .. în vreo asa. satul cuta!de . demine..în aceea dosare rog?" citesc azi de tina plictisescsuport acum " o sa daca tot am cea o " cep nici o psihoterapie. compromisa. Cum sa ajuti un subiect cu o personalitate paranoica sa constientizeze faptul ca el îi determina pe cei din jur sa-i ascunda unele lucruri.în gât el întârziedecând.31 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre oida ndenta esiva -agresiva portament de Narcisica "Lucrurile n-arspus putut existaSiirosesc sa-i safi Ma Puteam as un ramâna asteptare.s€dinta consecintelecând tot...unulstiu cre-I "Trebuie timp pune acestibate saladetâmpenie sau sase "Din pretios. din mine. ma si sa " U Sa încerci sa te detasezi un pic . Astfel! terapeutul îi cere pacientului sau sa încerce a evita repetarea sistematica a unor scenarii conflictuale sau dureroase cu propriul anturaj! ceea ce nu e deloc simplu si cere timp.. " ceput-o..

l Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 31 9 catii interminabile? Cum sa-i demonstrezi unui narcisic faptul ca antipatiile pe care le stâme?te nu sunt cauzate numai de invidie. ci ?i de iritarea pe care o resimt ceilalti când manifesta atât de putin respect pentru drepturile altora? Lucrurile se simplifica atunci când subiectul cu o personalitate dificila se decide sa consulte un specialist. se sinchiseste. Prin discutii repetate. ce reanalizeaza cu precizie evenimentele saptamânii precedente. Asemenea contexte faciliteaza abordarea problemelor în fata carora subiectul "perfect sanatos". precum ?i gândurile ce vor decurge din acestea. Îi cer Medicul de familie e Ma fiului meu mai Nimeni nu Ia te GÂNDURI pasa ma ceea Nici îi Furieuita! Unnu mai EMOT1I Nemultumire de resPutin macar doctoTristete încearca crede mare sacare întâmple. cel mai adesea fiind vorba de o depresie sau de tulburari anxioase ?i de alt tip. nu obi?nuie?te sa se aplece. dar ?i prin datele furnizate de autoobservare. în ciuda dezechilibrelor lui. terapeutul î?i va ajuta pacientul sa-?i identifice principalele "situatii-cheie". cert sotul cu SITUATII-CHEIE Nelini?te leaga.sa vedeta! ce ar putea mami se ra? generalist întepecta. . ca urmare ?i a unor probleme psihice. cum sunt cele pe care le prezentam mai jos.

terapeutul îsi va conduce pacientul spre identificarea normelor si convingerilor . poate. dar interlocutorii ei vad cu totul altfel lucrurile. pentru ea. accentuând latura repetitiva a situatiilor-problema. ajutor. sau ca generalistul ei este un medic loial. Plecând de la acest minutios sfort de autoobservare. Ia Am?i ca scuteasca!sa Când sunt Însemnarile facute de Chantal. Aceasta extindere a punctului de vedere al pacientului constituie una din etapele cheie ale psihoterapiei. nu fapte. ca sa nu o sileasca sa abordeze un subiect delicat. De exemplu. Treptat. la procedeaza o prietena ma tine nu vorba de eu le sar eie . ca mama ei n-o întreaba de sanatate. chirurg-stomatolog. ale ei. dar când în suparati. o pacienta de treizeci si cinci de ani. într-o perioada depresiva. el îl va face pe acesta sa con?tientizeze faptul ca propriile lui gânduri sunt ipoteze.:oisLelord ?i Christophe Andre Sunt cu I Agasare închipuie? Dar ce-?i totii niste Ranchiuna I ingrati. . treptat. ?i îl va ajuta sa elaboreze ipoteze alternative. cu o personalitate narcisica.320 Fran<. Terapeutul nu vrea decât ca Chantal sa realizeze ca acestea constituie numai punctele ei de vedere asupra situatiei. Si atunci. autoobservându-se. ma mai problememari eu mult mai le mele. felul în care ea percepe aceasta situatie. Pacienta din exemplul nostru este încredintata ca mamei sale nu-i pasa de sanatatea fiicei ?i ca prietenii ei sunt nerecunoscatori. dar realmente supraaglomerat în acea zi. terapeutul identifica principalele teme pe care se vor manifesta trasaturile de personalitate dificila ale pacientului sau. mine.

acest efort de aprofundare a credintelor trece prin comprehensiunea genezei lor. În cazul lui . Discutarea uneia din convingerile lui Chantal. dar si inconvenientele lor pentru pacient. Una din principalele convingeri ale pacientei noash'e era: nÎntotdeauna. caci acestea din urma nu sunt întru totul absurde. ele vor fi evaluate si discutate îndelung." n Faceitotul ci locul latrecelorlalti" orde la tau" e! tu." Odata identificate aceste credinte. Asa ca se încearca doar o atenuare a lor. astfel încât sa poata fi puse în lumina avantajele. daca rite" ca peprin dependenta samine" DEZAVAl'I'TAJELE prea îi centrata priCONVI"GERII "Sunt multniciodata scot din pe mesc caci atentia ma care o de mine. precum si felul de a se comporta. pentru ca o merit din plin. multprea "Sfârsesce multi îndoi parerea "Stiu nu altoral! a pe ceva spon- l Mare parte a timpului. ceilalti trebuie sa-mi acorde atentie. nimeni chemi propriile inceilalti sa AVANTAJELE CONVlL'lGERII dine" pentru le tan. nuasta"las celorlalti timp "Sunt un om de bine. asa ca mi "Oamenii sunt egoisti. Terapeutul nu vrea sa schimbe radical convingerile pacientului sau. ci doar exagerate si mult prea rigide.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 321 ascunse în el si care îi determina viziune a asupra lumii. respectiv a laturii lor rigide. înainte de toate. personalitate narcisica CO?\JvINGERE: "Oamenii îmi datoreaza atentie.

i intelectuala. L'Apprentissage social. insuflându-le. de exemplu. terapeutul poate merge pâna acolo încât sa-i ceara pacientului anxios sa plece în week-end.. una din aceste metode. un sentiment de superioritate sociala .. dimpotriva. va consta în aceea ca pacientul este lasat sa verifice singur validitatea sau lipsa de validitate a propriilor sale ipoteze si temeri: este vorba tocmai de acele "probe ale realitatii". acceptabil (un demers necesar pentru infirmarea acelei convingeri a subiectului anxios ca "trebuie sa te astepti la tot ce poate fi mai rau" si pentru a-l 8 A. Bruxelles.. Fapt ce reprezinta un început al maleabilitatii sale . ..imotivul pentru care majoritatea cognitivi. exista mai multe explicatii plauzibile: tatal ei era un profesor chirurg.ois Lelord . de timpuriu..tientizare reprezinta doar o etapa în abordarea cognitiva. 1980. Chantal era o femeie inteligenta si frumoasa.i. iar mama ei se aratase mereu hiperprotectoare .. Poti opera o schimbare a convingerilor actionând asupra propriilor comportamente.. familia în întregul ei întrunea oameni sclipitori .tilor sunt si comportamentalisti. din frageda copilarie. fara ca acesta sa fi facut vreo rezervare la hotel si fara a avea vreo harta rutiera.. aiia ca vor recurge si la metode comportamentale pentru a-si finaliza interventiile cognitive. pentru a verifica daca rezultatul va fi catastrofal sau. abordare care este centrata ppe modificarea concreta a modului în care actioneaza subiectul.322 Fran<.. Analiza istoriei sale personale a facut-o capabila sa priceapa ca ceea ce îi paruse mereu a fi evidenta ("Mi se cuvine admiratia celorlalti") nu era de fapt decât o constructie mentala explicabila prin mediul sau personal. Mardaga.i valorizanta fata de copiii ei.8 Acesta este s. • Sa-ti schimbi felul de a fi Dar aceasta con.i narcisic. Astfel. Bandura. Era lesne de înteles de ce convingerile sale narcisice aveau o atât de mare greutate în ochii ei. Chantal a fost nevoita sa învete cum sa se faca remarcata. cum sa-.i faca loc printre ei la petreceri sau în vacantele familiale.. obisnuita sa fie admirata si curtata de barbati .i Christophe Andre Chantal... el însu.

Faphll de a-i arata pasiv-agresivului ca îsi poate exprima dezacordul si altfel. Terapeutul îsi mai poate înderrma pacientul obsesional sa faca ceva într-un mod incomplet sau imperfect. inevitabil. O personalitate evitanta va descoperi ca poate petrece si momente agreabile în mijlocul celorlalti. de multe ori e nevoie sa se recurga la interpretarea unor roluri. JOl/mal de therapie comportamentale et cognitive. 9 UN DRUM DIFICIL Oricare ar fi scolile si terapeutii. în felul acesta. multe diferende vor fi abordate si solutionate.. 1995. Acesta este si motivul pentru care ele reclama terapeuti experimentati si care sa fie 9 C. Cungi. O alta maniera de a actiona asupra felului de a fi al subiectului va fi de a-l ajuta sa se expuna acelor situatii de care acesta se teme. la un "joc". sau sa vopseasca de mântuiala etajera. "ThE:'rapieen groupe de patients souffrants de phobie sociale ou de troubles de la personnalih~". îl va face sa descopere ca. sa nu tunda decât o parte din peluza. de pilda (pentru a-i infirma convingerea ca "e o adevarata catastrofa.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 323 ajuta sa se debaraseze de acea regula ca "trebuie sa anticipezi si sa încerci sa prevezi în permanenta totul"). 5. O personalitate dependenta va realiza ca faptul de a cuteza sa zica "Nu!" din când în când nu va atrage. cu zâmbetul pe buze si privindu-si fix interlocutorul. Aceste antrenamente în vederea dobândirii "competentelor sociale" deseori se dovedesc a fi benefice pentru personalitatile dificile . Faptul de a-l invita pe narcisic sa puna întrebari si sa-si asculte interlocutorii îl poate ajuta sa înteleaga de ce opinia lui nu e întotdeauna împartasita de toti ceilalti. daca nu faci totul perfect"). pp. pentru a le ameliora subiectilor capacitatile rationale. un conflict sau respingerea sa. 45-55.. daca va accepta invitatiile acestora. În fine. . cu totii marturisesc ca în cazul personalitatilor dificile psihoterapiile se întind pe un interval mare de timp si sunt anevoioase.

nu întotdeauna accesibil.. mai cu seama in relatiile afective: aceste studii au dovedit eficienta tehnicilor cognitiv-comportamentale1D. cam între doi ~i trei ani. 10 M. de pilda. Studii supravegheate îndeaproape au fost întreprinse asupra subiectilor cu personalitate evitanta.. însa nimic nu ne împiedica sa speram ca dezvoltarea considerabila a cercetarilor facute asupra unor personalitati dificile. Trebuie totu~i mentionat ca majoritatea acestor studii au fost facute de echipe special pregatite. American ]Ollfnal of Psychiatry. ~i aceasta douazeci ~i patru de ore din douazeci ~i patru etc. Linehan et col!. 131. În genere.:oisLelord ~i Christophe Andre capabili sa procedeze astfel încât motiyatia pacientilor sa persiste. dar ~i asupra acelor structuri de personalitate mai grav perturba te. .324 Fran<. ce se dedica în egala masura ~i celorlalti pacienti . ca în cazul personalitatilor borderline. ca ~i asupra unor metode de tratare a lor va oferi solutii din ce în ce mai satisfacatoare acelor subiecti în privinta carora terapeutii nu au reu~it. 1994. pp. terapiile cognitive ale tulburarilor de personalitate dureaza destul de mult. Transpunerea acestor pacienti în contexteledasice ale psihoterapiei (un singur terapeut. marcate de inconsecventa ~i impulsivitate. "Interpersonal Outcome of Behavioral Treatment of Chronically Suicidal Borderline Pacient". ) trebuie efectuata cu prudenta. a caror disponibilitate era uria~a: în studiul facut pe pacientii borderline. 1171-1176. ace~tia puteau suna la un numar de telefon ce le fusese dat.

Guelfi. cu un expozeu al diverselor ipoteze asupra originilor acestor tulburari. 1996. Boyer. Lucrari în limba engleza: Discordered Personality. Ontario. Paris. Un tratat nuantat. Paris. Jean Cottraux si Ivy Blackburn. 1995. Masson. cu exemple de evaluare si cu o prezentare a terapiilor. Aceasta lucrare contine toate criteriile diagnostice ale diverselor tulburari de personalitate. CE. Quentin Debray si Daniel Nollet. . Robinson. Londra. David J. Paris. 1996. O analiza a tulburarilor de personalitate. 1996. Pull. Este traducerea celei de-a patra versiuni a clasificarii facute de Asociatia Psihiatrica Americana si folosita în întreaga lume. Masson. potrivit celor mai recente abordri cognitive clinice. P. Rapid Psychler Press. DSM IV: Manllel diagnostique et statistique des troubles mentallx. despre tulburarile de personalitate. precis. Masson. tradus din limba engleza de J.Bibliografie comentata Lucrari generale despre personalitati Les personnaliUs pathologiqlles: aproche cognitive et tlu?rapelltiqlle. Therapies cognitives des trollbles de la personnaliU.

326

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

carte careia trebuie sa-i acordam întâietate. Este un manual pedagogic, dar captivant, al tulburarilor de personalitate si al diferitelor teorii elaborate despre acestea.
Synopsis of psichiatry. H. Kaplan, B.J. Sadock, J.A. Grebb, William and Wilkins, Baltimore, 1991.

o

A saptea editie a unei renumite carti de 1300 de pagini (e o versiune prescurtata), al carei capitol 26 e consacrat tulburarilor de personalitate. Se lucreaza la traducerea acestei carti, ce va aparea la Editura Pradel.
The DSM IV Personality Disorders, lucrare coordonata de John Livesley, The Guilford Press, New York, 1995.

O analiza critica si epidemiologica, adâncita, a diferitelor tipuri de personalitate si a evolutiei clasificarii ce a dus la DSM IV. O lucrare de specialitate.
Cognitive Therapy for personality disorders. A.T. Beck, A. Freeman et colI., The Guilford Press, New York, 1990.

Aplicarea terapiilor cognitive la tulburarile de personalitate, de catre unul din fondatorii acestei discipline.
Personalitati anxioase

L'anxiete au quotidien. Albert E. Chneweiss L., Odile Jacob, Pa-

ris, 1991. Un studiu al diferitelor tulburari anxioase, elaborat dintr-o perspectiva cognitivo-comportamentaIa.
Personalitati paranoice

L'idealisme passionne. Quentin Debray, PUF, Paris, 1989.

Un eseu despre o forma deosebita a paranoiei, ce a produs atât sfinti, cât si asasini.
Paranoia et Sensibilite. Ernst Kretschmer, Paris, 1963.

Bibliografie comentata

327

Cn studiu de o mare finete de observatie, întreprins de "inventatorul" personalitatii senzitive. Personalitati histrionice

Histoire de l'histerie. E. Trillat, Seghers, Paris, 1975.

O pasionanta istorie a isteriei de-a lungul timpurilor ~i diverselor teorii.
"La personnalite histerique". G. Darcourt, La RevlIe du practicien,

1995,45,pp.2550-2555. O prezentare a istoriei ~i clinicii personalitatii isterice.
Etudes sur l'histerie, Sigmund Freud, Josef Breuer, PUF, Paris,

1956. Originile psihanalizei.
Souvenirs d'Anna O.O.M. Borch Jakobsen, Aubier, Paris, 1995.

Povestea uneia din pacientele lui Freud, pornind de la care el ~i-a elaborat propria teorie reexaminata din perspectiva abordarii istorice. Personalitati obsesionale Odile Ja-

Le garfon qui n'arretait pas de se laver. J. Rappoport,

cob, Paris, 1991. Respectivul baiat suferea de SOC, dar lucrarea contine ~i reflectii interesante asupra personalitatilor obsesionale, reflectii facute de o specialista de talie mondiala.
Peurs, manies et idees jixes. F. Lamagnere, Retz, Paris, 1994.

Un tablou extrem de viu al diferitelor forme de tulburari obsesionale, cu exemple de terapie.
Obsessions et compulsions. J. Cottraux, PUF, Paris, 1989.

O carticica densa, ce concentreaza progresele înregistra te în materie de terapie, dar ~i progresele metodologice.

328

Fran<;ois Lelord ;;i Christophe Andre

Personalitati narcisice
La personnalite narcissique. O. Kemberg, Privat, Toulouse, 1991.

O noua editie franceza a unei faimoase carti, scrisa de unul din "inventatorii" personalitatilor narcisice. Personalitati schizoide
DE TIP

COMPORTAMENTE

A

Com71lent n"sister au stress. R.B. Flannery, Eyrolles, Paris, 1991.

Un manual de gestiune a stresului, ce le va da de gândit cititorilor de Tipul A.
La Gestion du Stress. C. Andre, P. Legeron, F. Lelord, Morisset,

Paris, 1995. O carte pentru oamenii grabiti: în numai o ora de lectura, ace;;tia vor ;;ti esentialul despre gestiunea stresului.
Stress, Management and the Healthy Type A. Ethel Roskies, The

Guilford Press, I'\ew York, 1987. O lucrare ;;tiintifica ;;i clinica, scrisa de o specialista care a tratat mii de persoane Tip A, angajate ale unor mari firme nord-americane. Personalitati depresive

Prozac, le banheur sur ardonnance? P. Kramer, ed. I, Paris, 1994.

O carte scrisa de un psihanalist, uimit el însu;;i de efectele unui medicament; un eseu extraordinar de complet ;;ipasionant despre personalitatile depresive ;;i evitante, dar ;;i despre mecanismele schimbarii. O carte mai subtila decât ar putea-o sugera titlul ei (de altminteri, titlul cartii în versiunea americana era Listening ta Prozac).
Vivre avec une depression. Q. Debray, Edition de Romer, Paris, 1994.

O carte clara, eclectica, despre diversele fatete ale depresiei ;;i ale personalitatilor depresive.

Bibliografie comentata

329

"Les Dysthimies". Studiu coordonat de J.F. Hallilaire, L'Encephale, 1992/ 18, numar special, pp. 695-782.

Un amplu dosar, în franceza, despre acest sindrom, aflat la granita personalitatii depresive. "Temperament et depression" de P. Peron-Magnan, în J.P.Olie, depressives, Flammarion, PaM.F. Poirier, H. Loo: Les 711aladies ris/ 1995/ pp. 183-193. Diversele cercetari întreprinse asupra personalitatii depresive, strânse înrt-o lucrare de referinta despre depresie.
Mars. Fritz Zorn, Gallimard, Paris, 1982.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a murit de cancer.
joumal. Cesare Pavese, Gallimard, Paris, 1958.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care s-a SillUC1S.
Syllogisme de l'a711ertume. E.M. Cioran, Gallimard, Paris, 1952.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a continuat sa scrie, considerând totu~i ca "viata e lipsita de savoare". Personalitati dependente
Les voies de la regression. M. Balint, Payo, Paris, 1972.

O pasionanta reflectie asupra mecanismelor dependentei ~ifricii de dependenta. O carte ce interpeleaza fiecare cititor. Personalitati evitante
La peur des autres. C. Andre, P. Legeron, Odile Jacob, Paris, 1995.

O carte care se adreseaza atât persoanelor timide, cât ~i terapeutilor, o carte care prezinta tabloul acestui sindrom, vreme îndelungata subestimat.

330
S'affirmer

Fran<;:oisLelord s;iChristophe Andre
et communiquer.

Boisvert s;i Beaudry, Edition de

L'homme, :v1ontreal, 1979. Un manual francez de referinta, care poate înlesni întelegerea afirmarii de sine s;ia antrenamentului în vederea acesteia.
When I say no, I feel gui/ty. :v1anuel New York, 1975.
J.

Smith, Bantam Books,

Echivalentul în engleza al manualului mai sus mentionat.
Your perfect Riglzt. Robert Alberti, :v1ichael Emmons, Impact Publishers, Obispo, 1982.

Un manual de exceptie, ai carui autori au fost pionierii afirmarii de sine. Personalitati borderline
Les troubles limites. Otto Kernberg, Privat, Toulouse, 1989.

O lucrare clasica, de inspiratie psihanalitica, bogata în experiente clinice impresionante.
Cognitive Behavioral Treatment for Personality Disorders, Marsha

Linehan, The Guilford Press, New York, 1993.
Training Skills Manual for Treating Patients with Borderline personality Disorders, Marsha Linehan, The Guilford Press, New

York,1993. Doua manuale ale unui cunoscut autor, care a elaborat un model extrem de complex ;;i o strategie terapeutica a personalitatilor borderline. Personalitati antisociale
La Psychopate. Quentin Debray, PUF, Paris, 1984.

Mai vechiul concept de personalitate antisociala, vazut prin prisma clinicii franceze.

Bibliografie

comentata

331

NAntisocial Personality DisordersN, T.A. Widiger, E. Corbritt, Millon in Review of Psychiatry, 1992, voI. 11, pp. 63-69. Un studiu recent, exhaustiv. Personalitati sadice

T.

NIs sadistic personality disorders a valid diagnosis? The result of a survey of forensic psychiatristsN, R.L. Spitzer, S. Fiester, M. Gay, B. Pfohl, American Joumal of Pschiatry, 1991, 148, pp. 875-879. Alarmantul Personalitati punct de vedere al psihiatrilor multiple criminologi.

Dossier Personnalites multiples. Nervure (1993), 6,

pp. 13-59.

O serie de articole scrise de specialisti francezi si nord-americani, pe marginea acestui subiect fascinant. Originile personalitatilor dificile

Introduction aux theories de la personnalite. P. Marin, S. Bouchard, Gaetan Marin, ed. Quebec, 1992. Un expozeu, cu un pronuntat caracter pedagogic, al marilor teorii psihologice despre procesul de formare a personalitatii, de la Freud la cognitivisti, trecând prin teoriile umaniste, gestaltism, psihologia eului si abordarile dimensionale. Personnalites pathologiques. C. Lansier, R. Olivier Martin, Encyclopedie medico-chirurgicale, Paris, 1993,37-320 A 10 (16 pagini). O abordare nalitate. istorica si psihodinamica a tulburarilor de perso-

Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and enviroment seriousely, K.S. Kendler, Archive of General Psychiatry, 1995,1992, pp. 895-899.

O serie de cugetari pasionante asupra proceselor de schimbare Îl. Odile Ja- o cob. 1995. Jacques Van Riller. PUF. Les therapies cognitives. J. Young ?i J. 1991. Paris. E. colI. PUF. Montreal..:oisLelord ?i Christophe Andre perspectiva elocventa asupra cercetarii privitoare la cuantumul de Îl1l1ascut?i dobândit Îl1tulburarile de personalitate. Paris. .. 1992. O Î11treagacarte consacrata relatarilor despre terapiile aplicate pacientilor. D. Paris. Paul Gerin. Pichot. Fran<. Klasko. "Que sais-je?". Nodules. Clasificari Les testes mentaux.:oisRoustang. Î11tr-ocarte clara ?i concisa. colI. 1984. Un remarcabil self-help book Î11stil anglo-saxon. Retz. Ylardaga. psihoterapie ?i Îl. consacrat principalelor convingeri ale personalitatilor dificile. caracterizata de prudenta unui autentic om de ?tiinta.332 Fran<. Jean Cottraux. Cartea e scrisa de un psihanalist liber-cugetator. Je reinvente ma vie. Schimbare si psihoterapie Com11lentfaire rire un paranoi"que. 1996. "opus". Le gestions de soi. Un rezumat al problemelor metodologice ridicate de evaluarea psihoterapiilor. conceptele psihanalizei. L'evaluation des psyc7lOtherapies. 1922. Editions de L'homme. Poate fi si un cadou nimerit . Pa- ris. unii dintre ace?tia având personalitati dificile. Lucrarea contine referiri la mecanismele propriei schimbari?i aplicatii practice.5. Paris.

1995. 1995. Guelfi. Robert Wright. Paris. 1. Despre psihologia evolutionista L'animal moral. 1996. Protocoles et echelles d' evaluation en psychiatrie et psychologie. Masson. Psychopatologie quantitative. o Martin Bouvard ~i Jean Cottraux.Bibliografie comentata 333 sinteza extrem de limpede ~i de densa a dezbaterilor pe o tema dificila. dar ~i studentului. un instrument de lucru. O carte importanta. Darjen- nes.D. Masson. O carte care îti dezvaluie ca mecanismele evolutiei n-au actionat numai asupra fizicului nostru pentru a ajunge la fiintele umane care suntem. Editions Michelon. R. ~i ca selectia naturala a operat asupra comportamentelor ~i emotiilor noastre. . despre raportul natura-cultura. O lucrare adresata speciali~tilor. Lucrare ce reune~te o seama de chestionare utile clinicianului. J. tulburatoare. Paris. ce descrie metodologia ~i dificultatile evaluarii cantitative în psihiatrie. Gaillac.

la serviciu.. prietenilor. În cazurile extreme.. Acasa. parintii. prietenii sau sefii nostri. Relatiile umane se vor simplifica mult în toate domeniile vietii curente. intereselor noastre. au quotidien) Marie Haddou Flammarion ISBN: 973-8291-88-7 184 pagini Format 13 x 20 cm De ce este atât de greu sa spui nu? Teama ca vei fi perceput ca un individ agresiv. toate par sa stea la originea acestei forme specia1e de autocenzura. en familie. Va putea fi astfel el însusi si deopotriva activ. au travail. chiar daca traim într-o societate marcata de disconfort. Multi dintre noi am trait deja si mai traim si acum experiente de acest fel.CUM SA SPUI NU. efectele ei nu sunt adeseori mai putin triste. dorinta de a nu-i dezamagi pe cei pe care îi iubesti. fara a-l distruge sau rani în felul acesta pe celalalt. aspiratiilor noastre profunde. ca vei fi respins. en amour. lipsa de comunicare si de întelegere. dar poate merge si pâna la controlul vietii noastre intime de catre copiii. Desi de cele mai multe ori incapacitatea noastra de a spune nu se manifesta în situatii aparent mai putin dramatice. ~ . În viata de zi cu zi (SAVOIR DIRE NON. si acest lucru se întâmpla si atunci când este vorba despre cumpararea unui obiect inutil sau despre tunsoarea nefericita cu care ne trezim într-o buna zi. Putinta de a spune nu îi permite individului sa se consolideze si sa-si afirme independenta si autenticitatea. stres. si anume sentimentul ca ne este foarte greu sa refuzam propuneri altminteri contrare dorintelor noastre. aux omis. ci si viata. însa în mod indirect. neputinta de a spune nu se dovedeste a fi deosebit de periculoasa: un alcoolic care nu poate refuza un pahar îsi risca nu numai sanatatea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful