•••

A-PDF MERGER DEMO

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile

A
TReI

,

recomandari

p'sihoterap.euti,

ISB}J:978-973-8291-76-8

www.edituratrei.ro

III
911789738

291768

Psihologie practica
Coordonarea colectiei: Vasile Dem. Zamfirescu

Fran<;ois Lelord

Christophe Andre

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile
editia a doua

Traducere din limba franceza de Cam elia Balamaci

TReI

Editori: SILVIU DRAGOYIIR VASILE DEM. ZAMFIRESCC Director editorial: MAGDALENA MARCCLESCC-COJOCEA Coperta colectiei: FABER STUDIO (Silvia olteanu si Dinu Dumbravician) Dtp: CRISTIAN CLACDIC COBAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României LELORD, FRAN<;:OIS Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile / Fran<;ois Lelord. Christophe Andrc : trad.: Camelia Balamaci. - Bucuresti: Editura Trei, 2003 Bibliogr. ISBN 973-8291-76-3 1. Andrc, Cristophe II. Balamaci. Camelia (trad.) 159.923

Aceasta carte a fost tradusa dupa
COMMENT GERER LES PERSONNALITES

.

DIFFICILES,

Odile Jacob, octobre 1996, Paris

Copyright ©

Editio71S Odile Jacob, 1996

Copyright © Editura Trei, 1998, 2003 pentru editia in limba româna
Tel./Fax:

c.P. 27-40. Bucuresti +4 021 224 55 26. +4 '021 224 47 71 e-mai!: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
ISBN 973-8291-76-3

Cuprins
Cuvânt înainte I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV Personalitatile anxioase Personalitatile paranoice Personalitatile histrionice Personalitatile obsesionale Personalitatile narcisice Personalitatile schizoide Comportamentele de Tip A 7 9 33 65 83 101 123 139 162 183 207 225
0 ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Personalitatile depresive Personalitatile dependente Personalitatile pasiv-agresive Personalitatile evitante Si celelalte personalitati? Originile personalitatilor

245 265 273 289 325

dificile

Teorii si modele ale personalitatii Concluzie Personalitatile dificile si schimbarea Bibliografie comentata

banuim adesea ca aceasta persoana despre care ei ne vorbesc si pe care noi n-o cunoastem este o "personalitate dificila". Uneori ne gândim ca nu încape îndoiala ca ar avea tot atâta nevoie de ajutor ca si pacientul nostru .Cuvânt înainte În calitate de psihiatri si psihoterapeuti. dar nu aceasta" personalitate dificila" a venit sa ne consulte. de catre diverse institutii. un client.. Asa ca ne-am decis sa ne folosim de experienta noastra ca "sfatuitori în privinta personalitatilor dificile" pentru a scrie aceasta carte.care. Dupa ce am întâlnit numerosi salariati. fie aceasta personalitate un patron. un coleg . ce remarcam? Mai întâi. Speram ca ea va va ajuta sa întelegeti mai bine si sa faceti fata mai bine personalitatilor dificile cu care va veti confrunta. un colaborator. ei încep prin a ne vorbi de ei însisi. Suntem consultati si pe teme de îngrijire a stresului si de psihologia schimbarii. apoi. sfârsesc prin a ne descrie o persoana din anturajul lor . le creeaza probleme istovitoare. cât se poate de firesc. aducându-i la capatul puterilor si determinându-i sa consulte un psihiatru. Ascultându-i. inevitabit în viata..o ruda. OrI din ce în ce mai des. zi de zi. am constatat ca multi dintre ei erau preocupati de felul în care ar putea face fata unei personalitati dificile. . ne-am deprins sa ne ascultam pacientii marturisindu-ne dificultatile pe care le încearca în viata lor afectiva sau profesionala. la toate nivelurile ierarhice. de durerile si de sperantele lor. un coleg. pe cineva apropiat.

o pornisem într-un periplu prin America de Sud. Chiar pi acum. Când eu pi prietenii mei am ajuns la granita dintre Peru pi Bolivia. Odata. Dupa câteva zile fara vreo veste de la mine. Îpi facea sânge rau din orice. dupa ce mi-a consultat papaportul. când aveam paisprezece ani.. Si nici macar nu ptia în ce tara ne aflam în acel moment. m-a privit pi mi-a spus ca trebuie sa-i telefonez mamei mele. daca se întâmpla sa întârzii zece minute. iar scrisorile pe care le trimisesem mamei au ajuns abia dupa întoarcerea mea. Telefonând în disperare. vrea sa ptie om ani). într-un acces de independenta.ptiu pe mama neliniptitii. mama n-a mai rezistat. reupise sa alerteze într-un asemenea grad ambasadele Fmntei din tari- D' .•." WOODY ALLEN . intotdeauna. gata sa anunte la politie disparitia mea. începe sa-pi închipuie ca am avut un accident de mapina. ne spune Clairela ea. anxioase "Nu mi-este frica de moarte. Alta data. dar n-ap vrea sa fiu de fata la venirea ei. Am ramas înmannurita. Apoi am priceput. cu un grup de vârsta mea. Am ajuns acasa cu o jumatate de ora mai târziu decât se aptepta mama (sigur ca ea îmi ptia pe dinafara orarul fiecarei zile). nu mica mi-a fost surpriza când vamepul. pe la douazeci de ani. Nu era tocmai simplu sa telefonezi în Franta. o . când merg pe (douazeci pi opt de la care vin pi.1 Personalitatile . dupa ce am iepit de la liceu. am gasit-o în lacrimi. am stat la o puetii cu nipte prieteni.

Tata a murit Într-un accident de ma.:.:.:.10 Fran<.:.i bia la cafea.te.:. Toata dimineata se agita sa prepare dejunul.:. dar Într-o stare de alerta. banllie. dar Îmi dau seama ca este vorba de ceva mult mai puternic decât ea .tiintarefusese transmisa tuturor punctelor de frontiera. .i masuri de precautie suplimentare. Biata mal/uI! A)i vrea sa pot fi suparata pe ea.:.i otii s no. în sfâr.titasa afle ca am ajuns cu bine la destinatie. iar noi strângem totulj o simt.:.:.:.:. caci are mereu grija ca examinarea oricarui dosar sa fie realizata la timp. vad ca ei nu Înceteaza de a se Îngrijora pentru orice. De altfel.tita.it. :j)till ca acolo unde lucreaza. Cll trei copii de crescut. Este mai destinsa doar în zilele în care surorile mele. apoi. O .i-. Când pleaca cu trenul.:.:. defapt pentru ca .i zi. :j)idaca numai pentru mine )ii-arface griji! Dar de griji nu este scutita nicicând. este extrem de apreciata. Este posibil ca din pricina acelui traumatism si acestei responsabilitati sa fi ajuns o angoasata? Dar când ma uit la bunicii pe linie materna.:.:. completeaza tl11 cec de teama ca cea mai mica Întârziere ar duce la suspendarea serviciilor respective.ivad ia rânduindu-. În aceea.i facturile telefonice .:. când Îi cerem sa a stea lini.tiuca va fi mai lini. Îi este merCll teama sa nu Întârzie.:.tece d~ficultati s-ar putea ivi. ajunge la gara cu cel putin o jumatate de ora mai devreme.:. sora mea mai mare pare s-o cam ia pe acela.ceva mai relaxata .i pâna la plecarea noastra pare sa ramâna calma.:. la minister. Încât o În.oisLelord si Christophe Andre le prin care urma sa trecem. Imediat ce p le prime. În zilele urmatoare a. Nu stiu de unde aceasta anxietate.:. .:. eu .trivenim sa dejll11am cu ea. d CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE MAMA? prejurarej YIama lui Claire are tendinta de a se framânta în orice îmde a se gândi mai cu seama la posibilele riscuri si pericole ce ar pândi-o pe ea si pe cei apropiati.. când ajungem acasaj o sun sub diferite pretexte. De câte ori se simte în nesigurantaj se gândeste la tot ce poate fi mai rau Cfiica .inaj si ea a ramas singura. De pilda.i a anxietatea ei c o face sa patimeasca destul.teaptanerabdatoare sosirea confimzarilor de primire a cecurilor. :j)iatunci Îmi spun ca-i din familie.i e cele de electricitate.i rum si am sfatuit-o sa consulte degraba un terapeut.

la urma urmei. Dar. când este vorba de situatii viitoare. Pe de-o parte. pentru a controla chiar situatii cu un risc redus (fapt putin probabil sau lipsit de importanta). prudenta si tendinta de a controla (situatia). griji mult prea intense si frecvente. raportat la riscurile vietii cotidiene II tensiune fizica adesea excesiva II permanenta atentie la riscuri: vigilenta fata de tot ce ar putea lua o turnura neplacuta. Anticipare anxioasa. se tensioneaza. Banuim deja ce avantaje. Personalitatea anxioasa II pentru sine sau pentru cei apropiati. riscul de a nu fi gata la timp este minim.Personalitatile anxioase 11 mea întârzie. faptul de a te gândi la toate riscurile unei situatii. nu este doar o dovada de prudenta? Nu. atentia acordata riscurilor este exagerata si excesiva. pe de alta parte tensiune exagerata si suferinta. se poate întâmpla sa nu vina factorul postal sau ca cecul sa ajunga în alta parte. Pe de alta parte. Si daca totusi se întâmpla. al unui fapt în sine putin probabil si putin grav si. dar si ce neajunsuri prezinta faptul de a avea o personalitate anxioasa. ca urmare a unei erori de procedura. poate a avut un accident"). are tendinta de a anticipa toate riscurile.mama lui Claire prezinta trasaturile unei personalitati anxioase. mama lui Claire se simte dominata doar de acest risc. raportat la posibilitatea faptului sau la gravitate a lui. De pilda. pentru a le controla mai bine. . ar fi înca si mai putin probabil ca France Telecom sa decupleze telefonul fara vreo înstiintare prealabila. Sa zicem ca s-ar întâmpla într-adevar asta. ci doar un incident minor ce poate fi remediat printr-o vizita la agentia France Telecom din respectivul cartier. crezând ca în acest felIe poti controla mai bine. Este tensionata si pentru a pregati la timp dejunul desi: 1) o întârziere ar fi lipsita de însemnatate. atentie exagerata acordata riscurilor. Totusi. dar oare ar fi un dezastru iremediabil? Nu. Dar asta este putin probabil. pentru a-l preîntâmpina. 2) fiind o gospodina priceputa si cunoscând meniul. caci va puteti da seama ca în cazul mamei lui Claire. tensiune . si se întâmpla destul de rar.

o nenorocire poate veni oricând.12 Fran~ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE MAMA LUMEA? Mama lui Claire pare sa dispuna de un veritabil radar care îi îngaduie sa detecteze tot ce ar putea duce la un incident sau la o catastrofa în cercul ei. Si atunci nu este adevarat ca. sau la masa de lucru. la urma urmei. Un autocar se rastoama într-un sant. poti evita multe accidente si incidente. convingerile mamei lui Claire si cele ale unei persoane ce nu este anxioasa se deosebesc doar prin frecventa si intensitatea lor. în bucatarie." O persoana depresiva care ar împartasi aceasta parere s-ar pregati pentru a amortiza loviturile pentru a evita orice surprize. în gradina. în care în orice clipa poate surveni o catastrofa? Este suficient sa deschizi un ziar pentru a te convinge. copiii se îneaca." Dar. . Ceea ce nu ne împiedica sa luam precautii in ceea ce priveste riscurile pe care le putem controla. în lume esti pândit de primejdii si trebuie sa fii prudent. oare nu are ea dreptate? Nu este oare lumea un loc primejdios. refuzam sa ne gândim la ele câta vreme nu suntem pusi în acea situatie. Convingerea ei fundamentala ar putea fi formulata astfel: "Lumea este un loc în care pândesc tot soiul de primejdii si dezastre. cum ar fi o boala grea. O a1ta convingere a ei ar putea fi aceasta: "Daca esti prudent. poti evita nu putine catastrofe si accidente? In fond. În mod cert. mama avea dreptate. De fapt. va face totul pentru a le preveni. În privll1ta riscurilor al caror control nu ne sta in putere. suntem fiinte vulnerabile si pieritoare. dimpotriva. În fiecare zi mor oameni sau sunt raniti în accidente banale. La volan. yIama lui Claire. Scaldându-se. veti spune. dar fara vreo anxietate deosebita si fara a tremura de teama unui accident la fiecare intersectie. de exemplu. dar cei mai multi dintre noi traiesc pierzând din vedere tocmai acest fapt. fixam centura de siguranta. daca esti extre~ de precaut. accidentul de masina al unei persoane apropiate. O femeie iese pentru a cumpara pâine si este lovita de o masina. încercând sa controleze tot ce o înconjoara.

pe drum. Se poate vedea. Nu cumva am uitat ceva? Nu cumva este vreun risc care mi-a scapat din vedere? Înlpreuna cu clientul revad contractul. simt o prima nelini9te când ma gândesc la tot ce am de facut în acea zi. pe mine ma protejez. caci tocmai aceasta teama ca ceva sa nu sfârgeasca prost ma facc sli descopar riscuri la care clientul nici nu se gândise. agent de asigurari. ca pierderea unui tren. dar la o intensitate moderata. riscurile minore ale vietii. care pare a fi cam îmbufnata în dimineata asta. este multumit. Sigur. Si iata ce a ie9it: putin înainte de a ma ridica din pat. caci am fixata o întâlnire. Dar trebuie sli mai spun 9i ca din pricina acestei anxietati ma aflu într-o continua tensiune. ca 9i cum a ma ocupa de dezastrele ce-i pândesc pe altii mi-ar da sentimentul ca. sau carentele unui contract.Personalitatile anxioase 13 Pe de alta parte. deci. de fapt. dar ma tratez! Nostim este ca lucrez în domeniul asigurarilor. cu siguranta ca ne vor spori anxietatea. tensiune a fizica ~i comportamentul de control se declan~eaza mult prea adesea ~i cu prea mare intensitate în raport cu evenimentul. pe care uneori nici nu le sesizase. Sa ascultam marturia unei persoane anxioase. treizeci ~i patru de ani. este un contract important )ii. ca persoanele anxioase sufera de o reglare un pic cam sensibila a "sistemului lor de alarma": gândurile lor anxioase. La plecare sunt încântat. încasez multe prime 9i clientii mei sunt feriti de surprize. îmi spun ca îmi fac singur griji 9i ca propriul meu comportament este perfect normal. el îi cerea medicului sau tranchilizante: Da. Câteva minute sunt . Ajung 9i la birourile clientului (având contractul la mine). Ca urmare. De fapt. Într-o zi. ma opresc sa beau o cafea. cât 9i de compania fnea. semneaza. se poate spune ca sunt anxios. din punct de vedere profesional sunt apreciat atât de clienti. doctorul mi-a cerut sa trec pe o foaie de hârtie toate gândurile anxioase pe care le încercam de-a lungul unei zile. voi ajunge oare sa le termin pe toate? Micul dejun cu sotia mea. În mod regulat. întârziere a sau nereu~ita prepararii unei mese. cunduc cu multa grija 9i am o J1w9inarenumita pentru siguranta la coliziune. Si daca va veni ziua în care nu ne vom mai iubi? Ma urc în ma9ina 9i o pornesc. Daca am sa întârzii? De altfel. Gerard.

Iar vara trecuta este un exemplu: totul mergea bine/ avusesem un an bunI eu si sotia mea ne întelegeam bine/ vacantele pe care ni le petreceam cu copiii erau absolut excelente si efectiv nu aveam nici un motiv de îngrijorare. Ei bine/ au început sa ma framânte gânduri de genul: nu cumva vreunul din copii suferea de o boala grava? Cum vedeti/ aceasta nu se termina niciodata. Toti erau înspaimântat( eu însa am coborât în cala sa vad ce se întâmpla cu motorul. Astfel arata la mine o zi normala/ cu aceasta anxietate cu care m-am deprins deja. În mod paradoxal/ în fata unui pericol real reactionez mai degraba cu calm/ spre surprinderea celor ce sunt obisnuiti sa ma vada framântându-ma din orice.) În fata unei probleme reale ma pot descurca/ dar ce nu-mi da pace este gândulla ceea ce s-ar putea întâmpla. Si daca trebuie dusa urgent la Service? As gasi oare timp între doua întâlniri? Si tot asa. Inconveniente: este mereu /Jcu ochii în patru/J ceea ce îl istoveste si îi aduce destula suferinta. CÂND ANXIETATEA DEVINE MALADIE Sa presupunem caI din motive care ne ramân ascunse/ anxietatea lui Gerard se amplifica/ ca el se simte din ce în ce mai tensionat/ ca se gândeste doar la dezastre posibileI fapt care îi tulbura somnul si capacitatea de concentrare. Pe neasteptate/ vremea s-a stricat si/ în acelasi timpI motorul a început sa dea niste rateuri. Chiar daca nu am grijiI mi lefac singur.ois Lelord si Christophe Andre ceva mai destins apoi/ brusc/ îmi vine alt gând: îmi amintesc ca astazi dimineata masina mea facea un zgomot. Acest exemplu face sa fie si mai clare avantajele dar si inconvenientele unei personalitati anxioase. Anul trecut pornisem într-un voiaj pe mare cu niste prieteni care voiau sa-mi arate noua ambarcatiune.14 Fran<. . În cele din urma/ ne-am întors în port cu bine. (Si daca în acea zi am putut sa fac fata acelei probleme a fost pentru caI din aceeasi teama de a nu ramâne cu masina în pana pe drum/ facusem niste cursuri de mecanica auto. Avantaje: Gerard este extrem de constiincios/ prevede riscurile si este un excelent profesionist.

la care se mai adauga alte tipuri de simptome1: .o tensiune muscularâ: zvâcnituri. pacientul se afla într-o suferinta profunda ?i trebuie ajutat imediat. 2. tradus din valianta americana de J. 19-26. 2 . contractii dureroase (spate. o maladie ce necesita un tratament. Faris. Full. Pacientului i se propune: 1. Anxietatea generalizata se manifesta tocmai prin îngrijorari excesive ?i nejustificate. transpiratii. Sindromul anxios generalizat este un soi de caricatura a personalitatii anxioase ?i cei ce sufera de acest sindrom patimesc destul. 1993. DSM-IV: Malluel diagnastique et statistiqlle des traubles mentaux. Dintre psihoterapii. maxime) ce dau adesea senzatia de oboseala. sa se initieze în tehnici de relaxare. iritabilitate. "Fsychological Treatment of Generalized Anxiety Disorders". .Personalitatile anxioase 15 Data medicul sau generalist îl trimite la psihiatru. fara îndoiala acesta îi va pm1e diagnosticul de anxietate generalizata. terapiile cognitive ?i cele comportamentale. "nod în gât" . 1996. cele mai eficiente tratamente sunt cele în care o psihoterapie este însotita de medicatie. bufeuri. umeri. British Jaumal of Psychiatry. ?edintele de restructurare cognitiva2: terapeutul îl ajuta pe pacient sa î?i reconsidere gândurile anxioase. Masson. pp. În special îl ajuta sa faca o noua evaluare în privinta gravitatii ?i probabilitatii pericolelor pe care le supraestimeaza. Guelfi. Allan. ?i-au vadit o anume eficacitate. R. C.o scrutare hipervigilentâ a ceea ce este împrejur: senzatia de a fi permanent la pânda. Durham. . dificultati de concentrare. Boyer.o hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ (sistemul nervos dirijeaza reactiile involuntare): palpitatii. ?i apoi pentru ca. Psihoterapia este însotita uneori de un tratament medic amentos pentru ca. despre care vom vorbi în aceasta carte.. T. perturbari ale somnului. Adesea. pentru a-?i controla singur reactiile anxioase excesive.. într-o continua excitatie.B. în adevaratul sens al cuvântului. nevoia de a urina des. mai întâi de toate. P. Este o maladie.

adesea asociata AVA:\rTAJE .somnolenta.16 Fran<.uneori.sunt simplu de întrebuintat .folosite necorespunzator dau reactii Tabloul celor doua mari clase de medicamente în tratarea tulburarilor anxioase folosite . saptamâni de tra.bine tolerat . asocierea psihoterapiei cu medicatia în anumite cazuri este mult mai eficienta decât oricare din cele doua luate separat.de fapt.actioneaza în timp: sunt necesare mai multe adverse: . la începutul tratamentului în cazul anxietatilor grave sporesc anxietatea .efect 1i11ij" titor pentru pacient AXTIDEPRESIVE .tulburari de metament pentru a morie sau de conse putea vorbi de centrare (tempoo eficienta depliDEZAVANTAJE na rare) . Mai jos vom arata care sunt avantajele si dezavantajele respectivelor medicamente: ANXIOLlTICE .actioneaza si asupra depresiei.nu dau stare de somnolenta .ois Lelord j"iChristophe Andre la fel ca în multe din tulburarile psihice.nu creeaza dependenta . Pentru anxietate medicii utilizeaza doua mari tipuri de medicamente: anxioliticile si antidepresivele.eficienta redusa .uneori nu au efect . cel mai eficient tratament în anumite tulburari anxioase .efect rapid .

În cazul anumitor tulburari anxioase grave. Sotia mea sesizase ca aceasta îmi reui'ise. marind doza. Sa îl ascultam tot pe Gerard. Si mi-a explicat cum sa-I iau: în timpul unei perioade mai dificile. mai trebuie spus ca eu. ea se îngrijea de toate aceste treburi. aveam insomnii. Si acest medicament m-a ajutat. când i'tiam ca sunt atâtea de facut. nu aveam chef sa-mi "povestesc problemele". aveam tendinta sa o tot întreb daca a facut ceea ce era planificat sa faca: de pilda. o agasa faptul ca eu tot încercam sa o controlez. aproape întotdeauna la început sunt prescrise anxiolitice. Am început sa iau în week-end mai întâi. în functie de zile. de la simpla la dubla. iar mie mi se pare o viata normala. Îi era din ce în ce mai greu sa ma tot vada tensional. dar ma simt mai putin tensional. Mai întâi am fost la un medic generalist.. la întoarcerea din concediu. i'i totui'i personalitatea mea n-a suferit nici o schimbare. sa-i duca pe copii la vaccinat. Si atunci m-a sfatuit sa consult un psiholog pe care i-l recomandase o prietena. am ramas la fel de preocupat sa prevad totul.iun antidepresiv care adesea face ca rezultatul sa fie mai bun ?i apoi doza de anxiolitice sa fie redusa . dar cu oarecare ezitari. sa se întâlneasca cu un lucrator (pentru casa). Tratamentele pentru sindromul anxios generalizat pot fi folosite ?i în cazul unei personalitati anxioase. ghidata de simptomele pacientului t. apoi am continuat. câteva zile la rând. de regula. De fapt. Iar psihologul a înteles aceasta i'i mi-a spus sa învat tehnici de relaxare. Si cum. se adauga t. Am folosit acest medicament. Dupa i'ase i'edinte .i de afirmatiile acestuia. M-am supus.i un anxiolitic este o decizie medicala. Mai mult.Personalitatile anxioase 17 Optiune a între un antidepresiv t. numai ca sotia mea m-a tot îmboldit sa merg la medic. care mi-a prescris un anxiolitic. dar îi displacea ideea de a lua pilule. care este decis sa se trateze: De fapt cred ca m-am obi~nuit cu anxietatea mea. pentru a ma obii'nui i'i pentru a vedea daca nu îmi dadea stare de somnolenta. în functie de necesitatile pacientului. sa se ocupe de cutare sau cutare act administrativ. fara a depai'i doza obii'nuita i'i încercând sa ma abtin de la medicament în restul timpului. Si apoi. pentru a-l calma imediat pe pacient.

DOCTORE? În acest punct ereditatea s'i educatia se împletesc.teminirelaxari (fara a fi cu f tot ul relaxat. te). a Apoi psihologlll mi-a propus sa încep o adevarata psihoterapie.. mai cu seama când i se propune pacientului un tratament medicamentos ("Da.i ceasta nza destinde. prin procedee simple. sau relaxarea." Acest tip de raspuns este destul de des întâlnit. pentru ca tensiunea sa se diminueze. eu cred ca îmi este deja mai bine. cauza ascunsa a acestora a ramas netratata..i ând voiam sa adorm foc loseam tot relaxarea.icu putina relaxare. Acum fac asta de mai multe ori pe zi: dupa un telefon. la volan. Cu câte o pilula din când în când :.. Cli ochii închi:.. dar parerea mea a fost ca nu era necesar. Ereditatea: Numeroase studii au aratat ca în diferite forme ale tulburarii anxioase. fac zeci de respiratii profunde :..ois Lelord si Christophe Andre ma puteam relaxa atât de profund. încât :.teptschimbarea culorii semaforului.. Doar o terapie aprofundata. în timp ce a:. o psihanaliza l-ar putea face sa-s'i cons'tientizeze cauzele propriei anxietati s'i sa se elibereze de simptom. când unul este afectat de un sindrom anxios generalizat.. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA.18 Fran<. pacientii pot fi ajutati enorm s'i ca numeroase persoane (barbatii îndeosebi) nici nu pretind mai mult. cauzele unei anxietati excesive nu sunt suficient cunoscute. la "adevaratii gemeni". cam un sfert din rudele de gradul întâi sufereau de un sindrom anxios. nu cauza lor."). dar aceste medicamente trateaza simptomele. Cineva ar putea spune: "Dar Gerard nu s'i-a rezolvat problema anxietatii! El s-a ocupat doar de simptomele ei. Din pacate. în ciuda a ceea ce multi oameni cred. La gemenii monozigoti.ezat iind. fire:.sa fac ni:. Ele difera de la un pacient la altul s'i ar fi dificil ca în stadiul actual al cunOs'tintelor noastre sa vrei sa tratezi de fiecare data "cauza". a:.. într-un caz din doua sufera s'i celalalt de ace- . Psihologlllmi-a mai sugerat ca în timpul zilei. Acest exemplu arata ca uneori.i.

146. Alti autori se intereseaza de numarul deceselor san al divorturilor parintilor survenite în timpul co-. 160. Re. American JO!l1'nal of Psychiatry (1989). ce tine de unul sau de mai multe evenimente din primii ani de viata. e. Se au în vedere tulburarile anxioase ~i nu doar "personalitatea anxioasa". neadecvat rezolvate si datând din prima copilarie.Personalitatile anxioase 19 la.e fiecare data. este simptomul conflictelor incon~tiente. Kendler & con. . dar numai Într-un caz din ~ase daca gemenii sunt dizigoti. incon~tienta.5 Ca ~i în cazul altor personalitati dificile.5. prin transfer. Aceasta teorie seduce din mai multe motive. "evenimentele de viata" (despartiri. dar alte studii au dovedit ca ~i o trasatura a personalitatii "anxioase" putea fi partial mo~tenita. 668. mutatul. S.i sindrom. Pentru ei. British Joumal of Psychiatry (1992).. uneori. Archives of General Psychiatry (1992). adica nu seamana mai mult decât fratii sau surorile "obi~nuite"3. "Generalized Anxiety in Woman: A Population-Based Twin Study". Fried. 622-626. 4. decese. 49. aceasta anxietate a cotidianului este traducerea unei probleme înca mai vechi. În cadrul unei psîhanalize. 5 C. 3 K. Taylor. Kraemer. Pavanti. el ar putea retrai experientele emotionale ale trecutului sau. "Recent Life Events and Panic Disorder". J. Pentru psîhanali~ti. L. Deci. p. d. Mediul: Studiile au aratat ca. este nevoie. Favarelli. p. si astfel s-ar sesiza adevarata natura a propriei anxietati ~i s-ar elibera de ea. evenimente traumatizante. numita de ei "anxietate nevrotica". schimbarea profesiei) se succedasera rapid În lunile ce au precedat aparitia sindromului4. de o îmbinare variabila între o predispozitie ereditara. Kenardy. la pacientii ce sufera de tulburari anxioase. experiente educative ~i. Gerard se angoaseaza tocmai pentru a combate o angoasa mult mai profunda. pentru ca o personalitate anxioasa sa se formeze. 267. anxietatea excesiva.B. cum ar fi sindromul de panica sau agorafobia. "Psychological Precursors of Panic Attaks". pp. pilariei. de care Gerard nu este con~tient.

acest fapt nu este resimtit ca un esec. Pe de alta parte.20 Fran<. spera sa atinga acea stare de sanata- te psihologica fara sa mai fie necesara continuarea unui tratament. Oame- nii prefera sa creada ca raul lor are o "explicatie". fie din speranta ascunsa ca-si vor putea întelege mai bine propriile probleme. totusi tocmai aceasta spera pacientii lor. totusi multi dintre acestia nu rezista tentatiei. Pentru fiintele umane care suntem. Sunt psihanalisti care afirma ca ei nu garanteaza deloc o vindecare. Cu toate ca majoritatea psihanalistilor nu le recomanda pacientilor lectura de texte psihanalitice. fireste. altfel spus. daca dupa câteva luni sau ani nu este înca vizibila nici o ameliorare. II În cadrul unei psihanalize pacientului i se propune sa fie chiar el autorul propriei vindecari. ci doar ca un indiciu ca travaliul analitic nu a avansat îndeajuns. sau pentru a deveni ei însisi psihanalisti. Aceasta îl motiveaza. Psihanaliza propune o terapie de durata. II O psihanalizfi este însotita ~i de texte de referinta captivante. Totusi. cu sprijinul. al unui te- rapeut. nu sunt suficiente aceste motive pentru a recomanda oricarei persoane anxioase sa se supuna unei psihanalize . II dintre care multe sunt clare chiar pentru un ne initiat (mai cu seama texte din Freud). decât sa li se spuna ca anxietatea lor este un amestec nediferentiat între ereditate si educatie. pe care ei o pot gasi în trecut.:oisLelord si Christophe Andre Cinci motive clasice pentru care un pacient anxios sau deprimat vrea sa se supuna unei psihanalize II În cadrul unei psihanalize pacientul afla ca propriile simptome au un sens ce poate fi cunoscut. dar fara a se supune vreunei medicatii sau fara a se conforma recomandarilor unui terapeut. ceea ce adesea are un efect linistitor asupra pacientului ("terapeutul meu va fi întotdeauna aici"). fie pentru a grabi mersul terapiei. II Datorita unui tratament "de fond" pacientul spera într-o vindecare deplina. speranta de a putea întelege este extrem de îmbietoare si probabil ca în sine are si efect terapeutic.

aceste "convingeri intime". tulburari obsesionale) terapiile cognitive si comportamentale au vadit o eficacitate adesea spectaculoasa. privirea este îndreptata asupra predicatorilor de eficacitate ai psihoterapiilor6. Apoi. în cunostinte verificate si acceptate de cât mai multi. Acest studiu a fost întreprins acum mai bine de un secol. observatiile facute separat. în psihoterapie. ca si numeroasele studii au dovedit ca printr-o terapie psihanalitica starea pacientilor usor anxiosi sau deprimati se ameliora vizibil. comparativ cu starea celor ce se gaseau pe lista de asteptare. metoda însasi presupune anumite gusturi si anumite aptitudini (interes pentru trecut. "Cognitive Therapy. cercetarile actuale au aratat ca nici o disciplina nu poate pretinde sa fie adecvata pentru toate tipurile de tulburari sau pentru toti pacientii. Analytic Psychoterapy and Anxiety Management Training for Generalized Anxiety Disorder".Personalitatile anxioase 21 sau unei psihoterapii analitice. dar obiectivul stiintei este tocmai acela de a transforma intuitiîle personale. mai recent si în psihiatrie. 6 R. În aceasta privinta. De pilda. fireste ca fiecare "psihoterapeut" îsi are propriile sale intuitii. care difera de la un individ la altul. Astazi. . Mai întâi. urmata si adeverita de numeroase studii facute de echipe diferite. Psihoterapiile analitice. terapia interpersonala (mai nou) fac de zeci de ani obiectivul evaluarilor în tulburari diferite si cu diferite tipuri de pacienti. agorafobii. Si daca în anumite tulburari anxioase bine definite (fobii. adica asupra acelor elemente proprii fiecarui pacient. la început în diverse ramuri ale medicinei. pp. fara a fi fost supusi vreunui tratament. British JOllrnal of Psychiatry (1994). Dmham et coH. imaginea este mai putin clara.e. 165. gratie carora s-ar putea decide ce tip de psihoterapie are cele mai multe sanse de reusita. frustrarii si asteptarea unui rezultat în timp). capacitate de verbalizare si de asociere libera. de suportare a ambiguitatii. cât priveste "simplii" anxiosi sau personalitati anxioase. 315-323.. atacuri de panica. terapiile cognitive si comportamentale.

Dar persoanele mult prea anxioase vor evita dezagreabilul anxietatii pur 9i simplu neprezentându-se la examene. vom cauta sa o ocoIim procedând în a?a fel încât sa evitam orice risc: cei mai anxio?i se vor pregati cât pot mai bine pentru examene. cu obiectivele sale bine precizate. Si. sau renuntând la calatorie.22 Franc. când se întâmpla sa zabovim în drumul spre gara etc. înainte de a începe o psihanaliza. când dam un examen.cu desfa?urarea sa metodica. pentru a controla mai bine situatia 9i a preveni riscurile. cum nu este prea placut sa încerci o emotie precum anxietatea. pentru ca optiunea sa fie facuta în deplina Cl. Ei vor încerca sa previna riscul de a pierde controlul situatiei. Dintr-un punct de vedere evolutionist. pe care le considera (uneori în mod nejustificat) prea grele sau refuzând sa-9i sustina discursul. Vedem a?adar ca. înainte de a lua cuvântul în fata unei adunari. sau sa citeasca lucrari destinate publicului larg. Cu totii suntem mai mult sau mai putin anxio?i în fata unor situatii ce comporta un anumit risc.nu poate fi pe placul tuturor.ffiO?tlllta e cauza. daca exista azi atât de multe persoane anxioase este pentru ca anxi09ii au rezistat vicisitudinilor selectiei naturale. deci anxietatea a avut o valoare anume pentru supravietuire. Si nu este greu sa ne închipuim cum s-a întâmplat: în fata riscului aparitiei . a?a cum demersul psihanalitic nu poate întruni aprecierea unanima a pacientilor.oisLelord ?i Christophe Andre Pe de alta parte. î?i vor pregati discursul 9i vor face totul pentru a ajunge din timp la gara. Sfatul nostru ar fi acela ca. caci toate aceste situatii le-ar pricinui mult prea multe griji. cu accentul pe care-l pune pe rezultatele observabile . anxietatea este o emotie fireasca. pacientul sa consulte cel putin trei terapeuti ce apartin unor ?coli diferite.. anxietatea poate fi un stimulent dar ?i o stavila. nici demersul cognitiv sau comportamental . d LA CE BUN ANXIETATEA? În definitiv.

iesind în fine linistit de la doctor. În schimb. • Un model al "mamei evreice". care au avut un rol anume în descoperirea de noi teritorii sau în tentativa de a gasi si alte tehnici de vânatoare. • În romanul În cautarea timpului pierdut. Diane Keaton." În Moarte mis. ironizate întâi de sotul ei. anxioasa si culpabilizanta este descris de Philip Rofu în Portnoy ?i al sau complex. nu se lasa surprins. facea provizii. pesemne ca vânatorul anxios era mult mai prudent. La nivelul grupului este posibil ca anxiosii sa fi temperat elanurile celor mai cutezatori. admirabila bunica a naratorului vadeste multe trasaturi anxioase. Pentru orice proiect al unui grup. brusc se întuneca gândindu-se: "Dar odata si-odata tot o sa am ceva. descoperind astfel Islanda. Aceste comportamente le sporeau sansele de a supravietui si de a avea urmasi.Personalitatile anxioase 23 unui pradator. de Proust. în special în Hanah i'i surorile ei (1986). nu încape îndoiala ca ei n-ar fi pornit nicicând pe mare. sa întreprinda o ancheta periculoasa. cauta cele mai ferite poteci. Pe scurt. mereu la pânda. sau cucerind Europa. un anxios poate fi pavaza. mai apoi si de nepotul ei. nu-i pierdea o clipa din ochi. care i-a confirmat ca nu avea "nimic". daca printre vikingi n-ar fi fost decât anxiosi. . ci ar fi ramas acasa sa vâneze reni.terioasa în Manllattan (1992) joaca rolul unui sot extrem de anxios. experiente ce s-ar fi putut totusi dovedi primejdioase. O mama anxioasa trebuie sa fi fost mult mai atenta la copii. probabil ca anxiosii (ajutati de obsesivi) au fost cei care au contribuit la construirea celebrelor lor corabii si la aprovizionarea lor cu alimente în vederea calatoriei. O buna îmbinare de cutezanta si anxietate trebuie sa fi contribuit la supravietuirea tribului. Personalitatile anxioase în filme si în literatura • În multe din filmele sale. Woody Allen întruchipeaza o personalitate anxioasa. reactiona la cel mai mic pericol. care nu îsi poate împiedica sotia. gândindu-se la riscuri pe care nimeni nu le ia în seama si veghind pentru ca masurile de precautie sa fie luate.

sau sosesc cu întârziere. agent tehnico-comercial în informatica. raspundeti fara întârziere mesajelor lui. dintre care unele chiar cu clientul. Ceea ce nu este simplu. Si este mare anxios.ois Lelord t'i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE ANXIOASE Recomandabil: • Sa le inspirati încredere Pentru personalitatea anxioasa lumea este cam ca o mat'inarie uriat'a în care fiecare piesa te poate "lasa" oricând. pesemne ca sunteti bine pregatiti 'li nu mai este cazul sa ne vedem. " . ceea ce va face ca relatiile cu el sa fie mai bune. aceasta pedinta suplimentara irita destui colegi. fie parinti. eu adopt alta tactica: fac în scris o dare de seama a programului meu. într-o delegatie de câteva zile. Dar nu este o metoda prea buna în cazul în care trebuie sa pastrati o relatie cu ei. caci anxiosii sunt uneori extrem de sâcâitori t'i ne trezesc dorinta de a face exact pe dos decât se asteapta ei. El face câteva observatii. treizeci pi opt de ani. vrea sa se convinga ca totul se desfapoara cum trebuie. Si atunci se împotrivesc. producând astfel o pana. Când trebuie sa-I vad pe Robert. dar fiind liniptit acum.24 Fran<. Se straduiepte sa prevada totul. Când unul dintre noi trebuie sa se deplaseze la un client. ne spune Jean. îi veti da aceasta impresie: veniti la ora stabilita. adesea îngrijindu-va de detalii. pi i-o explic. fie sefi sau colegi. n-o sa ne stresam pentru asta. De regula. anxiosul va va vorbi mai putin de nelinit'tea sa. pentru a vedea daca suntem îndeajuns de bine pregatiti. Si. Patronul meu se numepte Robert. întotdeauna Robert mai stabilepte o întrunire chiar înaintea plecarii. aratati-va prevazator. nu îpi gasesc timp liber pentru a fixa întâlnirea. cum deja au avut loc numeroase întruniri pregatitoare. scurteaza pedinta. I-am câptigat încrederea pi ultima delegatie mi-a confirmat-o: ne osteneam sa fixam acea întrunire de ultim moment pi în cele din urma el mi-a spus: "Bine. Daca-i dati impresia ca nu dumneavoastra veti pricinui aceasta pana. care considera ca nu este necesar sa fie tinuti de mâna.

Ar fi chiar asa de grav? Si ce-am putea face în cazul acesta?". începând cu situatii putîn dificile.. "Sa vedem. Si aceasta se poate face cel mai bîne în cadrul unei terapii de durata. ". raspundeti-i: "Bîne.Personalitatile anxioase 25 Jacques a stiut sa faca fata situatiei într-un mod mai degra-:)aactiv. O pacienta. Dar va puteti exersa în situatii simple. mi-este teama ca sotul meu sa nu bea si sa nu vorbeasca prea mult. poate spune: jn seara aceasta astept vizita unor prieteni si colegi ai sotului meu si mi-este teama sa nu ard friptura. • Sa le ajutati sa relativizeze În cadrul terapiilor cognitive ale sîndromului anxios generalizat. încetul cu încetul va relativiza si nu va mai lua în tragic consecîntele .fripturii arse". în mod sigur o sa pierdem trenul!". un conflict dîn copi~arie. sa zicem ca-I pierdem. 2. probabilitatea lor si eventualele solutii. Cât priveste comportamentul prietenilor sau al sotului.. se va obisnui cu acest gând si astfel va fi mai putîn anxioasa si este tocmai ceea ce specialistii numesc desensibilizare. si astfel pacienta va avea imagînea tuturor consecîntelor propriului scenariu-catastrofa al fripturii arse." Atunci terapeutul va cerceta toate consecîntele neplacute ale acestor lucruri. Dar poate ca acestia dîn urma au avut parînti anxiosi si sâcâitori si retraiesc. atunci când terapeutul a creat un climat de încredere. decât sa se opuna sefului sau în felul colegilor sai. terapeutul îl îndeamna pe pacient sa-si reamînteasca toate gândurile anxioase care-i vin fara încetare în minte. dar nu catastrofic. terapeutul o va ajuta pe aceasta pacienta sa realizeze ca ea nu poate controla totul si ca în cazul în care sotul sau invitatii sai "rateaza" conversatia poate fi penibil. va spune el. ce s-ar întâmpla daca friptura s-ar arde . sau ca învitatii nu se vor întelege. Cu prima ocazie când un anxios va spune: "Cu aglomeratia asta. care au avut comportamente vadit pasiv-agresive. Facându-1 sa se concentreze asupra consecintelor reale ale . fara sa constientizeze. cu speranta ca: 1.. de exemplu.

starea lui s-a ameliorat considerabil. • Sa practicati un umor binevoitor Anxiosii stmt enervanti. Mi-au trebuit ani ca sa ajung sa nu mai iau în tragic toate acestea. de o saptamâna nu mai mafi nânc deloc" sau "N-am sa dorm noaptea anul acesta" sau "Nici nu am de gând sa platesc vreo chirie pentru ca este iarna". îl veti ajuta sa se detaseze si sa-si reduca din anxietate.jacându-ma sa cred ca sunt un ingrat.poveste. Si atunci este teribil de tentant sa-i ironizezi. Folosind relaxarea si câte un anxiolitic în perioadele dificile. \tIai cu seama când este vorba de parinti. sa-i anuntati pe cei care va asteapta). Acum când ma întreaba" Te-ai gândit la . se abtine sa ma tot Întrebe. . este drept. ". mi-au trebuit ani pentru ca glumele mele sa fie mai binevoitoare. mama". incapabil sa apreciez dragostea pe care ea mi-o purta.:oisLelord si Christophe Andre faptului de a întârzia si asupra posibilelor solutii (sa luati trenul urmator. pendula între angoasa si lacrimi. Clinicienii te pot initia în numeroase . t La un moment dat am început sa-i raspund cu o ironie pe care a. Numai ca nu se putea abtine sa nu ma piseze cu întrebari de genul: "Manânci îndeajuns? Sper ca nu te culci prea târziu? Ti-ai platit chiria? Te-ai înscris în organizatia de ajutor reciproc?" Aveam douazeci de ani. tot cerându-Ie sa fie atenti. anxios. acel agent de asigurari. pentru a veni în sprijinul celor anxiosi..oaptede ani) si mama îmi telefona des. mama. îi raspund zâmbind "Cu siguranta ca nu pe cât te-ai gândit tu. (3i atunci se schimba subiectul. caci pare sa-si fi dat seama ca acesta era un defect. mama se înfuria. voiam sa fiu liber . În ziua de azi dispunem de o întreaga gama de procedee. bine intentionati desigur. Rezultatul n-a fost tocmai stralucit. de la cele mai simple la cele mai complexe.ote Damien (douazeci .o vrut-o descurajanta: "Nu. Si cred ca si ea a facut unele progrese..Oi oate întrebarile astea ma exasperau.Oi • Sa le determinati sa se trateze Gânditi-va la Gerard.26 Franr. Eram lafacultate într-un alt ora.o. dar care îsi exaspereaza copiii.

De data mai recenta. au o valoare moderatoare (de pilda: flAr fi bine sa termin la timp raportul acesta. principala convingere pusa în joc poate fi: .depistarea acelor gânduri asociate cel mai adesea starii sale anxioase: deseori terapeutul îi va cere ca în clipa în care se simte extrem de anxios sa-?i noteze fldiscursul interior fi (de pilda: flDaca nu termin raportul acesta la timp. în terapiile cognitive. terapiile cognitive7. .Sei fi concediat daca nu îti faci datoria irepro?abiIU). Nu este vorba de o metoda Coue în care pacientul î?i repeta ca flto~ul este bineu.Personalitatile anxioase 27 tehnici de relaxare ?i fiecare o va alege pe cea care îi convine mai mult. . Progresul pacientului anxios va înregistra trei mari etape: .În fine. trecând apoi prin metodele lui Schultz sau ale lui J acobson. Precis de thirapie cognitive. pot sa mai cer un ragazU). Ca de obicei. când este prins într-un ambuteiaj. sa-?i discute principalele convingeri anxioase despre lume ?i viata -?i aceasta este cea mai delicata faza a terapiei . fie dupa o ?edinta. este dezastru!fI). ci îl ajuta sa-?i reconsidere convingerile printr-o serie de întrebari în maniera lui Socrate (în exemplul pacientului angoasat de raportul sau. Luis Vera. ci mai degraba de ni?te fraze proprii care.pentru a le putea repune în chestiune. Sa mai amintim ca relaxarea este cu atât mai folositoare unui anxios cu cât acesta ajunge sa poata face scurte relaxari ori de câte ori î?i simte tensiune a nervoasa crescându-i. terapeutul nu contrazice ?i nici nu-i recomanda pacientului un anumit tip de gândire. fie înainte de a da un telefon sau la volanul ma?inii.sa-?i elaboreze un fldiscurs interior alternativ" menit sa-i relativizeze gândurile anxioase spontane. Paris. în ciuda unei aparente complexitati. începând de la simpla respiratie diafragmatica din yoga. . sunt destul de simplu de utilizat ?i deosebit de eficiente în cazul personalitatilor anxioase. dar daca nu o sa reu?esc. chiar daca î?i pastreaza un continut anxios comparativ cu acel discurs spontan. Dunod. 7 Christine Mirabel-Sarron. 1995.

imediat începea sa se nelinisteasca. am început sa luam ?i noi initiative. Anxietatea care îl stapânea era atât de vizibila. Este ceea ce ne explica Etienne. Dar când aveam chef sa hoinarim si prin alte locuri. pe când el era angoasat de ideea ca vom pierde avionul. orice initiativa din partea noastra îl nelinistea. Totusi. ca vom ramâne în pana în mijlocul unui pustiu. iar într-un an am planuit sa plecam împreuna în Italia. Si cum intentia pare a fi buna.:oisLelord ~i Christophe Andre N erecomandabil • Sa va lasati subjugati Persoanele anxioase au suparatoarea tendinta de a va implica în necontenita lor politica de prevenire a riscurilor. Cu atât mai mult cu cât sotia îmi împarta?este aceasta pasiune si. iar noi nici nu terminasem toate pregatirile. alte ?i alte lneleaguri. Mie. iar sotia lui tot încerca sa-I calmeze. sa se teama ca drumuletul nu ducea nicaieri. În ziua plecarii trebuia sa treaca sa ne ia cu masina. un pensionar de tiaizeci tii patru de ani. A trebuit sa lefacem în mare graba. câta vreme sanatatea ne-o va permite. ca la hanul care nu aparea în ghidurile lui ne vom îmbolnavi din pricina mâncarii. stabilise extrem de clar itinerarul. avem de gând sa profitam. încât la început nici nu am îndraznit "sa-i iesim din cuvânt". . Si cum se poate spune ca totul a iesit destul de bine. În timpul calatoriei. de altminteri. sa facem un ocol neasteptat. cu ajutorul sotiei lui. El a sosit cu jumatate de ora mai devreme. descoperind. De altfel. cu fiecare mI. ca nu vom mai ajunge la timp pentru urmatoarea rezervare. La aeroport am fost primii care si-au înregistrat bagajele. în cele din urma el s-a mai destins un pic. alegând hotelurile recomandate în mai multe din ghidurile lui. Noi avem un cuplu de prieteni de aceeasi vârsta. te poti lasa u~or influentat de punctul lor de vedere. pensionarea mi-a adus libertatea de a calatori în voie. Din chiar clipa plecarii am simtit ca nu va fi deloc simplu sa caIatoresc cu Henri. A început prin a-si face o multime de griji în privinta asigurarilor si ne-a lasat în pace doar când ne-am înscris la societatea pe care o alesese el. un prieten urma sa o aduca de la aeroport.28 Fran<. si ei amatori de calatorii. un om fermecator. încetul cu încetul.

Ideea mea i s-a parut buna 9i a cerut ca 9i ceilalti sa procedeze lafel. în care veti gasi partenerul potrivit. cred eu. iar de atunci gedintele sunt mult mai eficiente.Personalitatile anxioase 29 • Sa le luati prin surprindere Personalitatile anxioase au o reactie puternica la surpriza. Si mai puneti-va întrebarea daca placerea pe care o resimtiti facându-i pe anxiot'i sa tresara nu este semnul unui ut'or sentiment de inferioritate. dar un mare anxios. . o vizita neanuntata. Încercati sa va gânditi la toate acestea în special în cadrul relatiilor voastre profesionale. deci. Rezistati acestei tentatii. dar nu tocmai caritabil. Când intervine imprevizibilul. Întotdeauna rit'ti sa-I vezi pe anxios tensionat atunci când îl iei prin surprindere. daca pe nea9teptate cineva îl anunta despre problemele unui client sau de plecarea în concediu de maternitate a unei functionare. abordând o mina calma în orice împrejurare. t'i aceasta chiar fara sa vrei. pe care încercati sa-I compensati persecutându-i pe cei mai emotivi decât dumneavoastra. patruzeci t'i patru de ani. pentru a-i vedea panicati. sa te joci cu nervii lor. în doar o fractiune de secunda. de pilda. functionara la o agentie bancara: Patronul meu este un tip simpatic. adresati-va mai bine unui paranoic. îl vad tresarind în scaunul sau 9i respirând mai repede. fie adresându-va unui terapeut. Intr-o gedinta. Sa o ascultam acum pe Lucie. Încercati sa va ocupati de acest sentiment de inferioritate. Tace 9i are nevoie de un minut-doua pentru a putea reactiona. Si aceasta chiar t'i atunci când este vorba de surprize placute. sistemul lor de alarma se declant'eaza dând nat'tere unei emotii puternice. O veste neat'teptata. Daca vi se pare amuzant sa tulburati echilibrul altora. fie prin activitati ceva mai productive. procedez în acest fel: înainte de gedinta fac o lista a tuturor ve9tilor pe care le voi anunta 9i i-o înmânez. o gluma sunt tot atâtea cai pentru a-i vedea pe anxiot'i tresarind. Este. tentant. Da! vad bine cum reactioneaza atunci când este luat prin surprindere. Cum eu gasesc ca este un bun patron. Psihologii spun ca acestea au o "reactie de tresarire" exagerata. Ascunde acest lucru muncind enorm.

sau ca în chiar dimineata aceasta ati fost martorul unui îngrozitor accident de circulatie. a unei celule ce se cancerizeaza. Evitati sa le încarcati barca mai mult decât trebuie. mici miracole biologice ambulante. Este adevarat ca buletinele de stiri. • Sa abordati subiecte de conversatie penibile Suntem fiinte umane. deasupra abisului ce ne pândeste si care ne va înghiti pe toti. întaresc adesea impresia ca cel mai rau cu putinta nu este doar posi- . dar în acelasi timp suntem si la discretia unei artere care poate ceda. dar teribiJ de vulnerabile. De altfel. Anxiosilor le este mult mai greu sa-si întoarca privirea de la aceste prapastii ce se pot deschide sub pasii nostri. Noi si cei pe care îi iubim traim. Ei se gândesc la primejdiile ce ne pândesc mult mai des decât noi. cel mai adesea nu ne gândim la asta. nu va revarsati nelinistile asupra colegului vostru. Evitati sa-i marturisiti ceea ce va preocupa. Caci pentru el nimic nu este mai angoasant decât sa realizeze ca lumea este un loc mai primejdios si mai incert decât credea el. în special. cu exceptia cazului în care el va poate realmente ajuta. trecând în revista catastrofele zilei.ois Lelord si Christophe Andre • Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti Unui anxios propriile griji îi dau destul de furca. sefului sau colaboratorului anxios. Îl veti tulbura si de îndata veti fi considerat un alt subiect de neliniste. fiinte fragile. În fata anxiosului sau anxioasei voastre nu povestiti ca unul din colegi sufera de SIDA. Din fericire. Iar pentru ei. La lucru.30 Fran<. a unei masini care goneste. inconstienti dansatori pe sârma. a evoca un pericol înseamna a-l trai deja si a suferi. unii medici chiar recomanda personalitatilor anxioase sa nu urmareasca stirile televizate. ceea ce nu va face ca relatiile voastre cu ei sa fie mai bune. Stapâniti-va sa-i povestiti un reportaj televizat buleversant despre ultimul genocid sau un articol înspaimântator despre ucigasii în serie. ca vecinul vostru care s-a dus la medic din pricina a ceea ce el credea a fi o migrena a fost internat pentru tumoare cerebrala.

Sa le luati prin surprindere. Daca este patronul dvs. Sa le ajutati sa relativizeze. . Sa practicati un umor binevoitor.Personalitatile anxioase 31 bil. Nerecomandabil • • • • Sa va lasati subjugati. Sa le determinati sa se trateze. Daca este coleg sau colaborator: folositi-va de calitatile lui de anxios pentru a preveni si prevedea totul. Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti.: fiti pentru el un fel de semnallinisnu-i spuneti ca v-ati înscris la titor. Daca este o persoana apropiata: un curs de parasutism. ci si probabil. Cum sa ne purtam cu personalitatile anxioase Recomandabil • • • • Sa le inspirati incredere. si tocmai aceasta este convingerea de baza a personalitatilor anxioase. Sa abordati subiecte de conversatie penibile.

Riscul I l I I I I I FALS I de a pierde un tren ma an- I-~ I I goaseaza teribil.tiu iau facut la însemnatate. Adesea nu pot dormi din cauza grijilor. 12. întâmpla 4. pentrumi-am astept sa chitante) nu t.:oisLelord si Christophe Andre anxioase? Aveti trasaturile unei personalitati ADEVA:zA. fara un multe nu un lucru repede. întârzie.ca depersoana 10. I 3. Uneori ma timpul zilei. 6. IAm tendinta dau aachit osurprinde. accident. Câteodata. pe mersul ce.32 Fran<. Mi se adesea ca îmi fac întâlnirile.i (facturi. de ca care gândesc tranchilizant. desimt tensionat(a) doua 9.reproseaza prea rezervarilepot sa sa un ori t. câtgriji sa voiama o trenurilor. 1. Adeseaseîmiimpozite.pot Când sunt în ma seama prea târziu luat(a) verifica obligatii prin 7. simt ne-I 5. de fara 8. Întotdeauna de I .

este bondoc. M-a primit cu destula raceala. A doua zi. În prima dimineata. agent câte ceva despre Georges. dintr-o data. Era o fotocopie a recomandarilor oficiale ale întreprinderii în privinta conduitei fata de clienti. care voia ca din acel moment eu sa fiu cel cu care sa trateze.firei'te. am gasit un mesaj de la el..tiu asta. m-am dus sa ma prezint. sta extrem de drept are alura unui militar în civil. mi-a raspuns ca ar fi trebuit sa . Cum nu puteam înjgheba o conversatie. Trecusera doua saptamâni de la venirea mea în acea întreprindere.i ~apte auzisem deja fie coleg. ca-mi erau deja cunoscute. De la început am vrut sa stabilesc o relatie amicala cu el. i-am cerut parerea în privinta felului de a proceda cu clientii. relatiile noastre au devenit ceva mai bune. fara sa ma invite sa iau loc. introdusese pe calculator "bruiajul". Am plecat descurajat. pretextând ca are de terminat o treaba urgenta. Cu un aer ironic. Am reu~it sa am câteva conversatii cu el. redevenea cel de dinainte ~i pleca. când am primit un telefon de la unul din vechii clienti ai lui Georges. poveste~te Daniel.. de comercial într-o întreprindere de Cândani. $tiam ca nu fusese promovat de mult timp.II 1 1 J I I Personalitatile paranoice ~ . m-am angajat. douazeci birotica... care. În saptamânile ce au urmat. Am avut vreme si? bag de seama ca în clipa în care ma apropiasem de birou. caci eu consider ca este bine sa te întelegi cu cei cu care lucrezi. Eu însa îi cerusem sa-mi împarta.easca propriul sau punct de vedere. Georges are vreo cincizeci de ani.i ---j . din moment cefusesem numit în acel post. Eram suparat. nu voiam ca Georges sa afle de la altii ai'a ca i-am la- . care urma sa-mi . îl vedeam cum.

traie. dar degeaba ma tot straduisem sa-i explic. banuitor.. din atitudinea lui ostila.i descle. Ne-am reluat micile discutii. Parea sa se Ilzaifi domolit.ina. s-ar fi putut crede ca autorul lor este un avocat. în care i-a fost grav afectat ochiul drept.. Dar cel mai tare m-au impresionat scrisorile trimise de Georges. am înteles ca el crezuse ca se râdea de el. ca nu aveam nici o vina.. când pare bucuros sa ma vada .. am avut sentimentul ca avocatii companiei adverse încercau sa minimalizeze o invaliditate reala.. care a luat fostul domiciliu conjugal.i cum în el se dadea o adevarata lupta între încredere . laolalta cu alti colegi de vârsta mea .i altul cu o companie de asigurari.teaza dintii. Cu exceptia saptamânii trecute. caci aveam impresia ca nu ma credea sau ca încerca sa-mi dea crezare. Nici n-am . i-am vorbit din nou . Am încercat sa-I calmez repetându-i ca tocmai clientul fusese cel ce ma contactase. Secretara.izile când îl vad tensionat. mi-a aratat dosarul companiei de asigurari. care nu i-a rambursat toti banii dupa un accident de ma.. care fusese martora întregii scene mi-a spus ca n1l era pentru prima oara când Georges acuza o persoana pe nedrept . gândindu-ma ca.. fara a reu. Am decis sa mentin un contact regulat cu Georges.i mai pot afla câte ceva despre el. are doi prieteni cu care rnerge la pescuit în week-end.:ois Lelord si Chris tuphe Andre sat un mesaj.34 Frant.ineîncredere.. în viata de zi cu zi nu este chiar singur.. mi-a marturisit ca-. când nici nu-. Odata. punct cu punct.i este prins în doua procese: unul cu fosta sotie. ca .. Dar sunt ..... . iar motivul nu îmi este mereu cunoscut.i ca din motive asemanatoare se certase cu mai multi colegi din alte departamente. când îmi amintisem caI în ajunl ma aflam lânga automatul de cafea..ica la una din glumele mele toata lumea a izbucnit în râs.. În urmatoarea zi. Pe cât se pare.i apararea .i însa. va înceta sa-.te singur .iam vazut ca de asta data credea în spusele mele. când Georges a dat buzna în birou ca o vijelie acuzându-ma ca-i fur clientii. daca ma vede zilnic. Georges era ceva mai calm. Georges a trecut pe lânga noi fara sa fi avut însa aerul ca ne-ar fi observat. A doua zi. A doua zi eram în fata calculatorului. Sunt zile când este mai destins.i tot închipuie ca aveam intentii nu dintre cele mai bune la adresa lui. De altfel. Chiar în acea clipa. De când a divortat.i ca studia problemele de drept privind vatamarea corporala.. Catherine.iasigura el însu.. Extraordinar de bine argumentate. Parcurgându-l.

A..ti clien.ela.. pe care nimeni altcineva nu le-ar fi obtinut.tiunii de comportamentul lui Georges. dar trebuie sa acceptam ca datorita lui au fost obtinute anumite contracte cu clientii..nuit cu Georges.nuita: l-am vazut dovedindu-i unui client punct cu punct ca cererea pe care acesta ne-o adresa nu concorda C1l trebuintele lui....i Georges a venit singur sa converseze putin cu mine.. nu-i raspunde la întrebari. Dar simt ca nimic nu poate fi dobândit definitiv .e. considerându-l pe Daniel un potential du~man. acesta îi arata ca nu-i acorda deloc încredere: nu discuta cu el. Georges nu este numai banuitor. S-ar putea spune ca Georges. Nu este o tehnica de vânzare indicata. ca rezultat al unui act rauvoitor. Problema lui este ca nu reu. Cum nu este în termeni prea buni cu ceilalti colegi ai no. În cele din umza. chiar daca uneori pare. nu vrea sa-~i eX~ puna vreun punct vulnerabil unui eventual atac din partea acestuia. AI. Am lasat sa treaca câteva zile . caci n-ar fi admis ca eu sa îi dovedesc ca se în. Mai cred ca între noi totul pare sa se rezolve. vrea sa merg. ?i ma întreb cum .Personalitatile paranoice 35 îndraznit sa-I întreb daca din cauza aceasta parea sa fi prins necaz pe mine. dar . în schimb. nu-i spune la ce lucreaza.. înlaturând contradictiile cu o logica in flexibila.. Cu clientii mai dificili se descurca cum se descurca. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE GEORGES? În primul rând am putea afirma ca Georges este excesiv de banuitor.i unde ... dar ~i interpreteaza un eveniment neplacut (unul din clientii sai îl contacteaza pe Daniel). m-am obi.i ca arfi destul sa fac o gafa.tri. Nu este un tip rautacios.i în nimeni. s-au plâns direc.. chiar daca nu este cazul. ca vede pretutindeni raul.it aceasta maniera de a privi lucrurile. Chiar daca Daniel nu are nici o intentie rauvoitoare în ceea ce îl prive?te pe Georges. :v1ai . eu cred ca îi prinde bine sa gaseasca putina bunavointa la mine.ti.. caci m-a invitat cu prietenii lui la pescuit.tiu ca va trebui sa fiu extrem de atent ca sa nu fac vreo gafa. pentru ca el sa creada ca vreau sa-i fac rau.tesa se încreada în nimic .. Dar trebuie sa recunosc ca are o forta de convingere putin obi.i-a însu.

.te.ois Lelord si Christophe Andre mult. ca în cazul acestui Georges se poate vorbi de o tulburare de personalitate. II Cauta energic si în detaliu dovezi li1 sprijinul banuielilor sale.i de problemele de prioritate. Rigiditate Se arata rationala. II Pune la îndoiala loialitatea altora. li1 mai multe sfere ale existentei sale. foarte atenta la ceea ce se petrece în jur.. nu are încredere. îi descopera o alta trasatura: rigiditatea. II Daca acest tip de personalitate se simte ofensata. II Preocupata de propriile drepturi. adesea geloasa. rece. este suspicioasa. li1 egala masura.i în viata personala. Când este vorba sa se zbata si sa-. si-l ajuta sa nu descurajeze în litigiul sau cu compania de asigurari. deci.. la lucru.i celorlalti din anturajul sau. caci el adopta aceeasi atitudine în diverse situatii. ca .. Banuiti. Georges este de neclintit. Georges considera evenimente neutre (Daniel râde cu colegii lui) ca vizându-l în special pe el. se simte usor ofensata.36 Franc.. II Se protejeaza în permanenta. logica si rezista oricaror argumente ce vin din partea celorlalti. îl face sa aiba o mare putere de convingere li1fata unor clienti. Sesizam ca neîncrederea lui Georges nu-i este rezervata doar lui Daniel. ci. Când Daniel încearca sa-I convinga pe Georges ca acesta se însala în banuielile sale. este gata de represalii disproportionate. De altminteri. Personalitatea paranoica 1. se pare ca Georges este o personalitate paranoica. Suspiciune II Îi suspecteaza pe ceilalti ca ar fi rau intentionati în ceea ce o prive. aceasta tendinta de a fi li1Credintat ca are dreptate. fara a tine seama de situatie în întregul ei. . aceasta rigiditate. De fapt.. chiar a celor apropiati. ca . oricât i-ar explica.i revendice drepturile. el este greu de urnit din propriile convingeri. II 2. Orice i-ar spune.

Caci aceasta îi confirma propria lui teorie despre lume. de teama unui complot. Cum în fata unei primejdii nestiute ori nevazute este mult mai anxios decât în fata unei amenintari bine identificate. pentm a se simti linistit si îndreptatit în banuiala lui. încât îsi supun poporul unei supra vegheri politienesti. obositi de comportamentul lui. prin urmare. daca este orbit de gelozie nu va fi cu adevarat linistit decât în clipa în care va obtine dovada (sau ceea ce crede el a fi o dovada) infidelitatii sotiei sale. trebuie sa se protejeze. sa-i faca rau si atunci el va putea sa strige victorios: "Aveam dreptate sa fiu neîncrezatod" Unii paranoici sunt asemenea acelor dictatori care într-atât se tem sa nu fie rasturnati de la putere.Personalitatile paranoice 37 • Îi este greu sa manifeste tendinte ori emotii pozitive. îi închid pe cei suspectati de ostilitate fata de programul lor. Aspectul tragic al situatiei este ca Georges va sfârsi prin a avea dreptate: fiind ostil si banuitor." Georges seamana oarecum cu o masina al carei sistem de alarma. el va stârni ura oamenilor care. CUM PERCEPE GEORGES LUMEA Fara îndoiala. Axioma sa de baza ar putea fi: "Lumea este plina de oameni rau intentionati. Tot asa. dar încercati sa-i întelegeti punctul de vedere. Georges încearca un adevarat sentiment de usurare când. nu prea are simtul umomlui. descopera un dusman. prost reglat. se declanseaza la cea mai usoara atingere. De unde si tendinta sa de a-i cauta si de a voi fara încetare sa-si verifice suspiciunile. poate. Georges este o personalitate dificila. trimit în fata plutonului de executie membri ai anturajului lor . El crede ca lumea este Ul1loc primejdios. ca el însusi este vulnerabil si. care ma silesc sa fiu în permanenta atent. în sfârsit. ce poate fi combatuta. se poate spLme ca el are nevoie sa aiba dusmani. vor încerca. Într-un anumit fel.

rigiditatea.. ambele tabere au abundat în exemple celebre.. Cu toate acestea.. revolutie).it. care nu ai fost într-atât de banuitor încât sa pleci în exil cât mai era înca vreme .ti pe cei responsabili de actualul dezastru ..esc prin a le trezi oamenilor dorinta de a-i înlatura. în vremuri tulburi ati fi riscat sa-I recunoa. Cum este banuitor.i sfâr.manilor poporului...i trasnetele unui paranoic. Cititorul va fi observat ca nu i-am pus o eticheta politica dictatorului nostru.. fie în .. .teti fie în judecatorul vreunui tribunal popular însarcinat cu lichidarea du. care vrea sa-i extermine pe tradatorii de tara .38 Fran<.i tendintele politice.i în orice epoca.iînspaimântati. Când un asemenea dictator descopera într-adevar un complot. dar paranoicul pastreaza invariabil convingerea ca prin exterminarea du.manii" difera în functie de epoci . energia lor îi fac sa apara drept aducatori de lini.i nu pentru a ne proteja de fulgerele . el este întarit în convingerea ca avea dreptate când instaura teroarea... Atunci rigiditatea lui se va preschimba în spirit de rebeliune . mai fericita..i sa-i împiedici sa mai faca rau pentru ca.i Christophe Andre .ifericire sa reapara. Ei propun solutii simple . ci pentru ca paranoia se poate ivi la dreapta. ...man îl va transforma într-un erou de temut.... Dar se mai poate întâmpla ca paranoicul sa se ridice împotriva opresorului...i la stânga . Exemplul dictatorului nu este ales la întâmplare: adesea sunt personalitati paranoice..oisLelord ...manilor se va ivi o societate mai dreapta. Cu siguranta nu era un dictator.. "Du..eful militiei de cartier.i el va fi unul din capii Rezistentei clandestine. Iar ura sa fata de du.adica pe dumneavoastra. Gânditi-va la ultimul paranoic pe care l-ati cunoscut. cu puternice trasaturi narcisice.te în ochii oamenilor deruta ti .. lovitura de stat. va scapa din toate cursele pe care politia politica i le va întinde. în sfâr. ca .. pacea . iar cruzimea devine înca mai mare.i exaltante conform carora este îndeajuns sa-i gase. Pe de alta parte. draga cititorule. Suspiciunea exacerbata de care dau dovada constituie un avantaj care îi ajuta sa supravietuiasca circumstantelor primejdioase în care ei ajung la putere (razboi.

Îtii petrecuse viata tot suspectând comploturi împotriva lui. Ucraina nu furniza cantitatile de grâu prevazute. p. tii ca ascundeau grâu pen1 Citat din: Stalille. care se refugiase în America de Sud. Zece ani mai târziu. UN EXEMPLU ISTORIC: STALIN Conducatorul stalinist polonez Jakub Berman1 povestetite despre unul din interminabilele dineuri cu Stalin. ori primejdii de comploturi tii reactionând cu o deosebita brutalitate. Stalin îtiijudecase tii condamnase mai toti tovaratiii de arme. dar care. zece ani mai târziu. La moartea lui Lenin. R. lui Stalin i s-a parut ca uneia dintre servitoare îi lua cam multitior sa serveasca. Nici poporul n-a fost crutat de paranoia bunului Josef. Paris. a fost asasinat din ordinul lui Stalin. Odata. nu puteau titi nicicând daca în urmatoarea zi nu vor fi arestati. precum Trotki tii Buharin. la care convivii. În loc sa accepte faptele ca atare (în agricultura lipsa de organizare facuse ca randamentul sa scada). toti vechi revolutionari. paranoicii pot deveni eroi sau criminali. înalti demnitari. La aceste dineuri nu erau admise femeile. mai mult decât considera el ca ar fi necesar. În 1932. n-a fost singurul exemplu de paranoia la Stalin. 1993. Oricare ar fi tabara din care fac parte.Personalitatile paranoice 39 Deci. Conquest. Biroul Politic din care facea parte tii Stalin avea vreo zece membri. . în functie de dUtimanii pe care tii-i aleg . aceste fete fusesera verificate de un milion de ori. totutii. cu exceptia lui Trotki. sa mai spunem ca paranoicii sunt cei ce fac adesea Istoria. 307.ceea ce arata ca ei nu pot evita problema optiunilor morale ale conditiei umane. iar unii. De îndata a izbucnit: "Dar ce tot asculta asta?" Un frumos exemplu de paranoia cu atât mai mult cu cât. cu exceptia servitoarelor. treptat-treptat. Stalin era de parere ca taranii ucraineni urzisera un complot. Odile Jacob. înca mai straluciti tii mai vestiti decât Stalin. dar înspaimântati. ne spune Berman. Din nefericire pentru rutii.

Când mare. Stalin vade. Al- . îndragit de trupele lui.. Potrivit istoricilor. azi.i .. TOllkhatchevski. femei. între cinci . Stalin a avut confirmarea a ceea ce banuia de mult: acest mare. Pe la mijlocul anilor treizeci.. Aceasta suprîmare a cadrelor superioare a costat Armata Ro..ie a fost trimisa în Ucraina pentru a rechizitiona pâna . barbati..i Christophe Andre tru propriile foloase.al trebuie sa fi pregatit o lovitura de stat.te un comportament specific unui paranoic: el se înver. îl vom aminti pe Hitler.i ultimul bob de grâu.i multi alti mari paranoici din istorie.....esc aceea. Treizeci .. în ciuda evidentelor contrarii. copii.. Paris.alul Tuhacevski. în numai doi ani. Armata Ro.i dinspre unii mare. Stalin .ie catastrofalele înfrângeri din prîmele saptamâni ale Ofensivei germane de la 1941. care sa actioneze rapid.i generali. 1996.. cum . pierderile au atins recorduri sumbre în rândul ranitilor.. dupa el...i alti du..i Stalin împarti'i..i "indivizii degenerati" trebuiau sa dispara. de tradatori . În toate aceste exemple. poporul condus de un paranoic! Dintre personalitatile paranoice celebre.i cinci de mii de ofiteri .i anume aceea de a avea întotdeauna dreptate.i. a inceput cea mai sângeroasa epurare a unei armate pe timp de pace. un comandant stralucit.mani de clasa.. perceputi ca pe o amenintare..2 Si atunci.i-au pierdut viata. ducând la foamete tii înca la una din cele mai mari din secolul XX..i Hitler erau încredintati ca lumea va fi mai buna doar prin exterminarea "Lmei anume clase de indivizi. pentru Hitler.ali . . în tîmp ce Stalin "lichida" milioane de chiaburi. a sustinut necesitatea organizarii armatei în subunitati de blindate... Stalin începea sa simta o amenintare dinspre propria armata . memoria lui Stalin pare sa fie 2 S. Sate întregi au disparut. tiganii. retardatii mental . Totu.mani.i medicii militari fusesera "epurati".. le batisseJll' de ['Armee ROllge. bin Michel.. au murit de foame în vreme de pace..i convingere de neclintit.ois Lelord .uneaza împotriva unor ipotetici du. Oamenii mâncau tarâna.apte milioane de ucraineni. dar care n-a fost nicicând consemnata de istoria oficiala. Hitler .40 Franc. evreii. pasibili. Ca .. Nefericit.. De Lastours.. de lovitura de stat.

dar care sunt cât se poate de obisnuite de altminteri. a venit sa consulte un terapeut. într-adevar. Fran<. deosebirile dintre cele doua regimuri nu trebuie sa le umbreasca similitudinile.Personalitatile paranoice 41 mai pretuita decât cea a lui Hitler.oisDuvalier. Dar lista paranoicilor la putere este mult prea mare pentru a fi data într-un capitol al acestei carti. Ca si în cazul altor tulburari ale personalitatii. 3 Consultati: La Nature du totalitarisme. mecanic auto. FORMELE MAI USOARE DE PARANOIA Cu dictatorii am dat o descriere a paranoicilor agresivi si megalomani. Sa-i ascultam pe Marc. . Payot. a pus în lumina punctele comune celor doua sisteme. exista. În timpul celor patruzeci de ani de cârmuire "Papa Doc" si-a masacrat ori împins la exil toti opozantii. în care caracteristicile paranoiei sunt mai putin pronuntate sau nu apar decât în situatii stresante. treizeci si patru de ani. din pricina unei depresii. Totusi. reali ori fictivi. Pe de alta parte.3 O versiune tropicala a paranoiei a fost aplicata poporului haitian de catre "presedintele pe viata". Paris. care. Exista însa o imensa masa de persoane ce prezinta câteva trasaturi paranoice. o infinitate de forme intermediare. spre deosebire de Hitler care cerea deschis subjugarea "raselor inferioare". Stalin n-a mers niciodata pâna acolo încât sa masacreze dinadins copiii victimelor sale (ci acestia erau doar îndemnati sa-si denunte parintii politiei). Hannah Arendt. care în nici un caz nu poate fi suspectat ca ar fi nutrit simpatie fata de nazism. dezvoltând cu acea convingere de neclintit a paranoicilor teorii marete despre propriul lor rol în istorie (se compara cu Napoleon sau cu Lenin). mai cu seama paranoia care se erijeaza în mod de guvernare. pe care mai vechile tratate de psihiatrie îi numesc si "paranoici de lupta". 1990. fara îndoiala pentru ca dictatorul comunist si-a comis crimele în numele unei viitoare fericiri a omenirii.

chiar agresive.iaceasta chiar daca ma stapânesc.. serile la restaurant în care ea nu s-a oferit sa-.i la jocul asta eram mai tare ca altii. În armata ma simteam bine caci glumele.iChristophe Andre Dintotdeauna am fost banuitor. va putea progresa. Când o fata pare sa ma placa.i eu . Psihoterapeutul Itleu mi-a spus ca este posibil ca în acea perioada sa-mi fi pierdut încrederea în ceilalti si de atunci safi persistat. toate sfârsesc prin a ma parasi. Tbtu. iar mama s-a recasatorit cu un barbat care nu prea ma agrea. . iar prima reactie este de furie . Când îi spun de problemele mele..eful ma apreciaza..coaIa.i plateasca partea.. nu prea pot sif pricep umorul.. ca poate înca se mai iubesc.. Dar eu mai stiu ca tatal meu bun avea reputatia unui om solitar . sunt aproape un ritual . Deseori mama îi tinea lui partea..:oisLelord s. Era un mediu care îmi placea mai mult decât viata obi.42 Fran<. ve. ea îmi rifspunde ca am tendinta de "a lua totul în tragic" . Mi-aduc aminte ca nu puteam deosebi gluma de zeflemea.nic aveam impresia ca ai mei colegi vor sif ma prosteascif. caci se pare ca sunt un tip capabil. Chiar .. dar îmi dau seama de aceasta mult prea târziu.. Uneori îmi spun ca arfi trebuit sa îmi prelungesc stagiul. din acea clipa îmi spun ca este materialisM . Stiu ca ceilalti ma considera închis. Ceea ce îmi întareste convingerea ca nici una din ele nu m-a iubit cu adevarat. Când suntem împreuna.i ca vrea sa profite de banii mei.. Cum vaputeti închipui.i joc de mine. Amândoi sunt casatoriti si din când în când sunt invitat sa dejunez la ei. în care nu ma simt deloc în siguranta. Viata mea sentimentala afost mereu un infern. încep sa ma simt ceva mai relaxat.. Si nu încape îndoiala ca. . Daniel are sansa de a-si fi constientizat întrucâtva tulburarea. pe care i-am cunoscut în armata.mtita.în clasele mici..iazi.i banuitor. ca eu încep sa ma gândesc ca ei se cunosc. Tatal meu a murit când eu aveam numai trei ani. ÎJnpreuna mergem cu bicicletele sâmbata dimineata. batându-. Nu am decât doi prieteni buni. ca au avut o relatie cândva. Sunt si gelos. Nu stiu de unde mi se trage suspiciunea asta. dar nu prea am încredere În ei. Singura persoana în care simt ca ma pot încrede este sora mea. Chiar la .. ei bine.i. Si atunci încep sa calculez tot ce cheltuiesc cu ea. Este destul ca ea sa priveasca un barbat.tiu ca este adevarat. urmând o psihoterapie..

Dar relatia Cli ea este extrem de dificila. Nu-mi venea sa cred ca poate face o asemenea drama. dar nici în sine însusi. din pricina linei gre?eli comise atunci când a dactilografiat ceva. Odata am încercat sa-i explic ca erafiresc sa-i atrag atentia asupra gre?elilor sale (rare. în fata celorlalti. se simt vulnerabile. suprasolicitând-o. Dintr-un anume punct de vedere. susceptibile . . Sunt triste si. nu se încrede în ceilalti. caci aceste guvernante. î?i ia de îndata un aer jignit ?i este furioasa pe mine. 1989. întruchipata de Marie-Claire . Pamnoi'a el Sensibilite. nu pare sa aiba o prea mare stima fata de sine. De multa vreme psihiatrii au banuit ca. în cazul acestor personalitati senzitive. Paris. care lucreaza în domeniul asigurarilor si care este pus în sihlatia de a se confrunta cu o asemenea personalitate. idei de persecutie. PUP. 4 E. Apoi lucrurile s-au mai lini?tit ?i eu am încercat sa glumesc putin pe seama incidentului aceluia. disciplinata. la originea impresiei pe care o au de a se simti amenintate de ceilalti se afla sentimentul propriei neputinte.Personalitatile paranoice 43 De fapt. "fete batrâne" cel mai adesea.ca si paranoicii de altminteri aceste personalitati senzitive au o proasta imagine în privinta propriei persoane. A izbucnit în hohote de plâns. Marie-Claire este o secretara excelenta. dezvoltau. pe un fond depresiv. Banuitoare. din punct de vedere social izolate într-o tara straina. repro?ându-mi ca nu fac altceva decât sa o critic ?i ca eu eram cel ce o î/'npingea sa faca gre?eli. Kretschmer. Paranoia senzitiva a fost descrisa la începutal secolului sub numele de "delirul guvemantelor engleze". fara a fi întotdeauna bine tratate. susceptibilitate. tristete adânca: el are toate trasaturile personalitatilor senzitive4 o forma mai discreta a paranoiei. preocupata safaca totul bine. ?i ca nu trebuie sa mi-o ia în nume de rau. pe cât se pare. dar mult :Ilai putina rigiditate. Si dumneavoastra cunoasteti asemenea persoane. Suspiciune. ca si Philippe.secretara sa. Personalitatile senzitive sunt mult mai des întâlnite decât paranoicii agresivi. de altminteri). Este punctuala. Chipul i s-a întunecat. Daca-i faci o observatie. el vadeste suspiciune si susceptibilitate.

Acestea Îmi spun cii Marie-Claire se supiirii din pricina unor glume nevinovate )'i cii nici nu mai vrea sii dejuneze cu ele. Lucreazii extrem de bine. Vedem. Era un amfiteatru de vreo patru sute de persoane. cel mai adesea atunci când survine un esec. Si este tocmai ceea ce a facut si Marie-Claire. conferentiari si. dar cursul fusese atât de bine pregiitit.44 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Cât pri'ue)'te relatiile cu colegele ei. douii studente )iu)'oteau. dar aii putea oare sii o piistrez În aceste conditii? i Azi este stiut ca în cazul personalitatilor senzitive se poate obtine o ameliorare a starii lor gratie unui tratament antidepresiv. Încât cuvintele parcii se legau singure. Î)'i acuzii deÎndatii colegele cii l-ar fi riitiicit. la un moment dat. primul lucru la care ne gândim este ca noi suntem obiectul acestei ilaritati. Trebuie sa ai o anume deprindere a cuvân- . iar una dintre ele a Început sii râdii. Când în asistenta se râde. dar încetul cu încetul a încetat de a se simti tensionata si a acceptat cu mai multa usurinta criticile. Însii când se dovede)'te cii s-a În)'elat. Primul meu gând a fost: "Râd de mine! Au viizut cii am trac!" Alain. aveam spasme În gât. NU SUNTEM CU TOTII PARANOICI? Înainte de a-mi tine primul curs. însotit adesea de o psihoterapie. ne descrie aici o experienta împartasita de toti cei care s-au aflat în fata unui public: profesori. am viizut cum În al treilea )'ir de bilnci. se pot decide singure sa ceara ajutorul unui medic si îl pot si primi sub diferite forme. Primele minute au fost penibile: mâinile Îmi tremurau. am avut un trac teribil. Am devenit ceva mai calm. Dar. iar studentii erau atenti. ca personalitatile paranoice. ve)inic este tristii )ii Închisii În ea )ii uneori observ cii abia Î)ii retine lacrimile. lucrurile nu stau Câtll)'i de putin mai bine. De altminteri. se sinzte jignitii )'i stii Îmbufnatii zile În )iir. în general. care este asistent universitar. oricine este pus în situatia de a lua cuvântul în fata unui grup. Când Marie-Claire mi giise)'.te vreun dosar. iar mie nu mi se mai Întâmplase sii vorbesc În fata atâtor oameni. N-a devenit o persoana vesela si deschisa. asadar.

cum a ~i fost cazul stramo~ilor no~tri. caci erau prielnice supravietuirii ~i reproducerii. de asemenea. Putina paranoia poate fi folositoare în urmatoarele împrejurari: . aceasta înseamna doar ca. a carei limba n-o cunoa~tem. Cât prive~te rigiditatea. nu poti fi luat prin surprindere de du~mani. aceasta ipoteza nu ~ocheaza. prin urmare. Cât prive~te paranoia. este tocmai pentru ca aceste tipuri au fost selectate din punct de vedere genetic. Dar. un strop în plus de neîncredere nu este oare preferabila naivitatii? POATE FI FOLOSITOARE PARANOIA? Potrivit psihologilor evolutioni~ti. Caci prea multa flexibilitate poate face sa te la~i dominat de cei mai autoritari (~i. avem tendinta de a percepe ceea ce ne înconjoara drept amenintator ~i de a da interpretari ostile. Necunoscutul ~i neobi~nuitul. poti evita capcanele ~i tradarile. cresc ~ansele de supravietuire.i).Personalitatile paranoice 45 :arii în public ca sa te poti gândi ~i la alte ipoteze precum: "î~i 5?un un banc bun". atunci când suntem într-o situa:ie stresanta. "râd le altcineva". la urma urmei. pe parcursul evolutiei.Pe de alta parte. sa stârne~ti interesul auditoriului). iar mult prea multa rigiditate te poate stingheri în adaptarea la un mediu în continua prefacere. gratie neîncrederii. deci ~i mai putini urma:. un exces de neîncredere te poate împiedica sa-ti gase~ti aliati. uneori ea îngaduie sa se parvina la statutul de ~ef. ne pot deter='1inasa ne gândim la cea mai grava ipoteza. în a~a-zisele societati primitive.. ne poate alimenta neîncrederea. acum mii de ani. în care miza este mare (în cazul de fata. sa lucrezi în colaborare. "vorbesc de conferentiarul anterior". Aceasta înseamna ca orice orator este paranoic? :\u. Calatoria într-o ~ara straina. sa ai mai putine sotii. mai cu seama într-un mediu care nu se schimba prea mult de-a lungul unei vieti. daca anumite tipuri de personalitate s-au transmis de-a lungul generatiilor pâna în zilele noastre. precum cel al societatilor noastre moderne.

PretJedintele nostru este domnul A. este un prieten care îmi poves- . Nu afirmam ca toti cei care lucreaza în aceste domenii ar fi paranoici. presedintele asociatiei coproprietarilor din imobilul sau. la vama. în preajma caruia nu te prea simti în largul tau.46 Franc. Pentru prima oara am devenit proprietarul apartamentului meu cu trei ani în urma. acum pensionar. reales mereu..ois Lelord si Christophe Andre . Comitetul proaspat ales trebuie sa ia seama! Apoi a numit un expert care a descoperit ca un antreprenor a carui obligatie era renovarea imobilului savârtJise tJiel abateri tJi întocmise facturi pentru servicii ce nu fusesera prestate.când trebuie sa stii cum sa-ti aperi drepturile într-un conflict. Este un om plin de energie. pot fi utile în cazul în care aveti acest gen de activitate. Sa-I ascultam pe Yves. fost patron. ceea ce ar acoperi vederea tJiar lua lumina multor apartamente. fie un conflict cu administratia. . patruzeci si doi de ani. . în cadrul serviciilor antitero sau faci afaceri într-o tara al carei echilibru este instabil). cel putin când îl vezi pentru prima oara. De îndata donmul A. încât comitetul a fost nevoit sa demisioneze. tJi de atunci am început sa merg la întrunirile coproprietarilor. potrivit procedurilor. iar antreprenorul a fost atât de mitJcat de convingerea de care era patruns pretJedintele nostru.când trebuie sa stii sa fii inflexibil în aplicarea legii (politist.. Dar nu putem decât sa ne felicitam ca-I avem ca reprezentant. bine domina te. ÎI cunosc pe avocatul însarcinat cu aceasta problema. Ultimul episod: cineva vrea sa construiasca un imobil cu opt etaje pe locul unei mai vechi gradini din apropierea imobilului nostru. A urmat o alta plângere. fie cu proprietarul unui garaj. EI este cel ce a descoperit ca primul comitet savârtJise unele nereguli de gestiune tJi a adus dovezile cu o asemenea fermitate. ci ca anumite trasaturi ale paranoiei. decât sa ajunga la tribunal. încât a preferat un aranjament financiar tJi reparatii imediate. ceea ce nu este adevarat. autoritar. functionar public). vorbindu-ne despre domnul A. judecator. de pilda.când trebuie sa faci fata unor adversari posibil vicleni ori primejdiosi (sa lucrezi în politie. a început o procedura judiciara tJi este pe punctul de a obtine anularea autorizatiei de constructie.

nimanui nu-i trece prin minte sa-I contrazica. personalitatile paranoice pe care tocmai vi le-am zugravit si adevaratele delire de persecutie În care bolnavii pun cap la cap fragmente disparate siisi inchipuie ca împotriva lor se urzeste un complot exista o întreaga gama de forme intermediare. Dar era din ce în ce mai încredintata ca.caci pre. cu noi este extrem de binevoitor. încât a sfâr. o mare companie de asigurari. CÂND PARANOIA DEVINE MALADIE Între personalitatile putin susceptibile si rigide care de-abia daca pot fi numite paranoice. Exista grafitti pe palier? Amenintari pentru a o înspaimânta.ireptului imobiliar. Pe de alta parte. Lucratorii în uniforme albastre lânga lift? Fara îndoiala. intrau necunoscuti la ea. atunci când nu era acasa.i trei de ani. vizibil încânfat de rolul lui de aparator pe care noi i-l recunoa. Evi. celibatara..tem bucuro. i-a intrat în cap ca proprietarul imobilului în care locuie. sa-i verifice contorul? Trebuie sa-i fi instalat micro.'lent. Adela i-a interzis portaresei sa mai vina în lipsa ei $i $i-a luat cheile înapoi.te unele detalii mai !. caci de fiecare data era convinsa ca unele obiecte fusesera mutate de la locul lor. Acest exemplu constituie o demonstratie vie a utilitatii sociale a personalitatilor usor paranoice. Adelei. sau un drept ce se cere respectat. Încetul cu încetul.1colopentru a-i urmari ie$irile $i venirile. Functionarul venit cu portareasa în lipsa ei..ine decât el. cincizeci . ori de câte ori la mijloc este o cauza ce trebuie aparata..i.toane. Convingerea ca era supravegheata $i urmarita cu înver$unare îi indusese o asemenea angoasa. încât nici nu mai dormea noaptea as- .it prin a cunoa..Personalitatile paranoice 47 'e$te ca este nevoit sa reciteasca jurisprudenta cu o deosebita aten~ie. erau .edintele nostru s-a cufundat cu atâta ardoare în studiul . tot ceea ce observa în imobil devenea un indiciu al faptului ca dorinta respectivei companii era de a o face sa plece....te ea. voia sa o determine sa-$i paraseasca locuinta pentru a pretinde o chirie mai mare de la noul locatar.

Neurolepticele sunt utilizate de mai mult timp. ori se simt abandona te. atunci când intra în conflict cu altii. pentru a discuta o chestiune privind obligatiile de coproprietar si atunci a realizat ca. generalist sau psihiatru. adesea. Cât priveste medicamentele. În acest exemplu. la sugestia psihiatrului ei. fie sa simta nevoia de a vorbi. Dar cum neurolepticile au si o serie de inconveniente. Dar vindecarea deplina a fost obtinuta atunci când. Acesta i-a stabilit diagnosticul si i-a prescris un tratament care a facut ca delirul Adelei sa dispara în câteva saptamâni. caci se considera perfect normale.fata de propria persoana. Acestea sunt adevaratele "antidelirante". SI MEDICAMENTELE? Rareori se întâmpla ca personalitatile paranoice sa ceara un tratament. cât si pe cel al interpretarii eronate. în timp ce încrederea este tocmai ceea ce acesta acorda mai greu. care pot atenua sau pot face sa dispara ideile de persecutie si unele idei ale paranoicilor agresivi. Adela a depasit atât stadiul neîncrederii excesive. nu era nici urma de ostilitate.48 Fran~ois Lelord si Christophe Andre cultând orice zgomot din imobiL parându-i-se suspect pâna si clipocitul apei din conducte. . Si. Atunci s-a dus sa consulte un psihiatru. tratamentul trebuie supravegheat cu strictete de catre medic. DOCTORE. li se poate întâmpla fie sa faca o depresie. când îsi imagina un complot neverosimil. Tratamentul unui paranoic constituie o adevarata sfidare. si acesta este un delir de persecutie. Lucru surprinzator. aceste deliruri spectaculoase dispar adesea sub tratament. a cerut o întrevedere la birourile respectivei companii de asigurari. caci prima conditie pentru a veni în sprijinul paci~ntului este de a-i inspira încredere. pentru a-i cere sonmifere. Totusi. acesta este contextul în care oamenii vin sa ceara ajutorul unui medic. mai repede decât trasaturile personalitatii paran01ce. sunt doua tipuri care îsi vadesc o anumita eficacitate în perioadele de criza: neurolepticele si antidepresivele.

el se apropie de sotia sa pentru a o saruta. acestea pot ajuta personalitatile senzitive sa fie ceva mai optimiste si. Personalitatile • El a :i a a a 1 . Ferm convins ca sovieticii îi "otraveau fluideIe corporale". Doctor Falamour (1963) generalul Ripper. Humphrey Bogart joaca rolul unui sfâsietor personaj paranoic. aude echipajul si pasagerii ponegrindu-l fara încetare. Francisco. Impreuna. Dar se întâmpla si ca unii paranoici sa ramâna neschimbati. film turnat dupa romanul lui Herman Wouk. Scott. d II a a Cât priveste antidepresivele.nexicanînstarit. pleaca în luna de miere. (Speram ca responsabilii fortelor nucleare sunt supusi testelor de aptitudini. sa se simta mai putin vulnerabile. Oricarui psihiatru îi vin în minte cazuri de personalitati senzitive. care îsi exaspereaza echipajul si sfârseste prin a trezi în jurul lui chiar ura pe care o suspecta. într-un crescendo de halucinatii din ce în ce mai terifiante. prin urmare. în noaptea nuntii. un proprietar :. Dar banuim ca lucrurile vor lua o turnura neplacuta atunci când. se dovedeste un veritabil paranoic. ale caror tulburari au disparut complet în urma unui tratament alcatuit adesea dintr-o combinatie de un neuroleptic în doze reduse si un antidepresiv. :'1.) • În Diabolic scriitorul englez Evelyn Waugh ne descrie o experienta paranoica deliranta. uneori chiar usor delirante. se îndragosteste de o tânara frumoasa.. ea închide ochii si de îndata îl aude întrebând: "La cine te gândesti?" • În Revolta de pe Caine de Eduard Dmytryk (1954). . în ciuda oricarei medicatii ori a psihoterapiei. inflexibil si plin de încredere în sine. Aflat într-o croaziera pe un pachebot.t '1 e paranoice în filme si în literatura de Bunuel (1952) reprezinta un autentic sindrom clinic al paranoiei în domeniul vietii amoroase. • In capodopera lui Stanley Kubrick. comandant de vas autoritar si incompetent.Personalitatile paranoice 1- 49 1. declanseaza al treilea razboi mondial. jucat de George C.

sub conducerea caruia jumatate din membrii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au fost executati ori deportati. de "taran rus cumsecade".. Hru~ciov a supravietuit mai multi ani în imediata apropiere a lui Stalin. Prin urmare. ) Nu-i spuneti: "Nu mai merge asa. Fata rotunda si privirea asa-zis naiva. nu trebuie sa-i dati "indicii" care i-ar confirma suspiciunile.50 Franc. Conquest. motivul ar fi acela ca Hrusciov aparea în ochii conducatorului naiv si sincer." (Descrieri precise ale comportamentului. Nu se mai poate lucra cu tine. ap. Acesta a început sa strânga mâini si. pare sa-I fi avantajat. 5 R. mai mult dintr-o usoara eroare de sincronizare decât din impolitete. unul din prietenii nostri afost prezentat în acelasi tirnp mai multor persoane." (Critici evazive si amenintatoare. a dedus imediat ca acel prieten si-a întors privirea dinadins si ca în felul acesta voia sa-i arate dispretul si. Data viitoare as prefera sa vorbe~ti mai întâi cu mine. Daca vei avea probleme. fara sa ma Î11~tiintezi~i aceasta ma supara. . clar. nu te bizui pe mine. cu prilejul unei întruniri profesionale. în timp ce înca mai strângea mâna celei anterioare. Spuneti-i: . astfel. ferm..I-ai cerut patronului sa-ti încredinteze acest dosar. Mesajele voastre nu trebuie sa lase nici cel mai mic loc interpretarii. p. îsi îndrepta privirea catre urmatoarea persoana. o personalitate paranoica. Aceasta. cit. Cel mai bun mijloc este de a comunica cu acesta într-un mod cât mai putin echivoc cu putinta. 217. fiti limpede. Daca trebuie sa-I criticati. • Sa respectati convenientele cu scrupulozitate Într-o zi.) Astfel. Potrivit istoricului american Robert Conquest5. între cei doi a început o relatie tensionata.ois Lelord ~i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PARANOICII? Recomandabil • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile Paranoicul va avea mereu tendinta de a-~i imagina ca vreti sa-i faceti rau.

.Personalitatile paranoice 51 Orice eroare de eticheta pe care o comiteti risca sa fie con~~derata drept semn al dispretului sau drept batjocura. dar el a ramas la fel de neînduplecat. feriti-va sa-I întreru?eti când vorbe.. vecin. a cumparat o casa la tara.i de îndata veti fi suspectati ca încercati sa-i adormiti neîncrederea pentru a va deda cine stie carei fap:e rele. Prin ·zmare. pe o su- .i veti fi nevoit sa încercati sa le faceti fata. nici nu ne-a trecut prin minte ca vecinul nostru ar avea un asemenea caracter dificil. cincizeci si doi de ani. care. Sa o ascultam pe Lise. împreuna cu sotul ei.. daca aveti de-a face cu un paranoic.. fie acesta patron. prin forta împrejurarilor. Atentie! Nu este vorba sa deveniti servili sau excesiv de binevoi- antenele hipersensibile ale paranoicului vor detecta lipsa ':oastra de sinceritate . sau sa încercati sa nu-i mai vedeti deloc. adesea este teribil de ispititor sa-i evitati pe cât posibil. coleg. Dar se poate întâmpla ca. care venise la solicitarea noastra. contactul cu un paranoic sa devina inevitabil. locuia cu sotia lui. Chiar din momentul în care am început amenajarile..tepte. Pe un colt al peluzei.te (doar daca este absolut necesar). ~)ri: • Sa mentineti un contact regulat cu el (ea) Fiind bine cunoscute tensiunile extreme pe care le prilejuieste frecventarea paranoicilor. pentru a vedea stricaciunile pricinuite de camion. fiti cu bagare de seama la formulele de curtoazie. Si daca este este vorba de o persoana de care va puteti distanta fara parere de rau. Am fost u?or uimiti de ostilitatea din glasul lui ?i de îndata am încercat sa mai des tindem atmosfera. într-o casuta din apropierea vechii lor ferme. În acest caz. fiti atent când îl prezentati altcuiva. totu. Pâna sa va mutati ori sa va schimbati locul de munca. a venit sa se plânga ca un camion cu pietri?. nu-l lasati sa a. nu ezitati sa o faceti. L-am însotit. întâmpinându-l cordial ?i cerându-i scuze. Fost agricultor. fiti de o politete reglementara". Când ne-am cumparat casa la tara. ruda.i cea mai potrivita. strategia care consta în a te tine de o parte nu este neaparat . Era de-a dreptul ridicol. raspundeti de îndata ::lesajelor lui. lasase o urma pe peluza lor.

. de nepoti . sotul meu mi-a explicat ca îsi daduse seama imediat ca vecinul nostru era un "parano" ~i ca nu trebuia contrazis din capul locului. Tot Încruci~ându-ne cu el.enii cu dare de mâna îl . am Început sa ne saluti/m. Eroare! Era acolo de fiecare data ~i ne arunca priviri din ce în ce mai veninoase. Deunazi. eram în gradina cu ni~te prieteni pe care îi invitasem sa dejuneze cu noi. us. a venit sa ne aduca un iepure. despre gradinile noastre. Daca îl evitati sistematic. ne-am gândit mult: sa vindem casa înainte ca lucrurile sa se înrautateasca. sau ca va amuzati pe seama lui.oy paranoic. paranoicul va crede ca îl dispretuiti. iar conversatiile noastre sunt pe teme neutre. Vorbim despre copiii no~tri. dar nu prea apropiat totus. Sa vii sa faci o tragedie pentru atâta lucru! Eram gata-gata sa izbucnesc în râs. Încetul cu Încetul. avea tendinta de a-si imagina ca oras. Numai ca de asta data ne-am decis sa ie~im la acele ore la care vecinul era prin preajma. vecinul nostru pare sa se mai fi destins. ca sa se plânga de zgomotul infernal pe care îl faceam. ca ~i când ar fi fost vorba de o stricaciune considerabila. Vecinul nostru a aparut iar. sa schimbam câteva cuvinte despre vreme. cu un paranoic aflat în preajma voastra. Eu m-am Împrietenit cu sotia lui. Acest exemplu arata necesitatea unui contact regulat. N-a mai fost alt incident. cautând înainte de a ie~i ca acesta sa nu fie cumva pe afara ~i alegând acele ore la care el nu era acasa. iar ea pare Încântata ca ~i-a gasit pe cineva cu care poate vorbi. a mormait ca se va gândi la aceasta ~i a plecat fara nici un alt cuvânt. dar sotul meu mi-a facut semn sa ma abtin ~i s-a aplecat sa se uite la urma lasata de roata camion ului..i. Iar noi continuam sa mentinem un contact regulat cu ei. S-ar putea spune ca acest fost agricultor.iChristophe Andre prafata nu mai mare de o palma. Dupa un prim contact neplacut. Acesta a parut surprins. i-a propus vecinului nostru sa estimeze suma care i-ar fi fost necesara pentru a reface peluza.52 Fran~ois Lelord s. Apoi. foarte grav. ca în exemplul precedent. Odata. cum fusese la vânatoare. sau sa încercam sa aplanam situatia? Am optat pentru a doua varianta. ne-am propus sa ne evitam sistematic vecinul. care Îmi parea timida ~i supusa. Dupa cele doua incidente. într-adevar era vizibila urma unui caucIUc. Dupa aceea.

Iata un rapt surprinzator: dintre membrii partidului comunist.i crutat de Stalin: cei care fusesera membri ai Dumei. În timp ce un contact firesc. din când în când. din ultimii ani a tarului! . Iar evitându-l. chiar si atunci când îl extermina.icare nu precupetesc timp s. legi sau regulament (cu exceptia situatiei în care considera ca al sau caz nu este similar celui din regulament). însa dumneavoastra îl evitati de câteva saptamâni. îl va face ca. contravine propriilor interese. argumentatia propriei lor pozitii fiind justa si pe puncte. iar scrisorile lor au deseori un aspect juridic. deci dumneavoastra sunteti cel care l-a vor-::tit e rau sefului. Majoritatea paranoicilor resimt o anume fascinatie pentru legi si regulamente.ibani pentru ceva ce. Daca faptul de a se simti învins de un alt ins îl face pe paranoic furibund. la urma urmei. ca si dictatorii paranoici. ~ocmai l-a dojenit seful lui. dupa raul pe care l-ati facut si pe care el înca nu l-a descoperit. Un paranoic pe care îl evitati ar putea chiar crede ca unel:iti împotriva lui sau ca va îndepartati repede tocmai pentru ca va este teama de represaliile din partea lui. Iar avocatilor le este bine cunoscut acest gen de clienti. • Sa faceti referiri la legi si la regulamente Paranoicul se considera o persoana care respecta legea. regulat. gata oricând sa intenteze o actiune în justitie pentru o cauza ce nu merita osteneala s. care întotdeauna cred ca actioneaza pentru binele poporului lor. ne de la impuritate.Personalitatile paranoice 53 Jispretuiau. redus drastic ca urmare a unor epurari masive. adunarea parlamentara. Absenta dumneavoastra îi va da libertatea d de a gândi în voie la intentiile dumneavoastra rauvoitoare în ceea ce-l priveste. De pilda. în schimb el se va înclina în fata unei institutii. pentru a-l salva fie de la decadenta. un grup a fost totus. sa-si repuna la punct parerea despre dumneavoastra si va mai tempera elanurile imaginatiei sale. Lisa si sotul ei îi confirmau aceas~a ipoteza. care nu vrea decât dreptatea. Procedura juridica exercita asupra lor o puternica atractie. în cadrul caruia dumneavoastra respectati uzantele si nu va aratati ostil sau nelinistit.

Este important sa ~titi sa-i cedati în ceea ce vi se pare neesential. pe care medicul nu-l mai putea stavili. a început sa îl tot hartuiasca pe medic cu mesaje ~i telefoane tot mai violente. iar voi gânditi-va ca aceasta nu va prejudiciaza cu nimic. este adesea o situatie frustranta. caci considerase ca nu fusese bine îngrijit. Înainte de a va aventura pe acest tarâm. lasati-va colegul paranoic sa-~i atribuie prerogativele care considera el ca-i revin de drept. Consultatiile au reînceput. dar gândi ti-va bine care Ca noi toti. pacientul paranoic îfii gasise un alt adversar în persoana proprietarului sau. consultati un specialist din respectivul domeniu. Întrevederile lor devenisera doar un monolog agresiv ~i plin de injurii. fii mai furios. mai ales. luati-va precautii. În schimb. Medicul. paranoicul are nevoie de succese mai mari ori mai însemnate. fascinat de tot ce tine de juridic. Într-o buna zi acesta i-a facut cunoscut pacientului sau ca din acel moment refuza sa-l mai primeasca. riscati sa-i amplificati furia. Pacientul paranoic a acceptat. Pacientul. pentru a-~i mentine echilibrul. aratati-va coltii. dar dupa ce solicitase ca anumite clauze ale contractului safie reformulate. La lucru. • Sa le lasati unele mici victorii. dar cu conditia ca amândoi sa semneze un contract ce stabilea îndatoririle fiecaruia dintre ei fii care stipula ca medicul avea dreptul de a sista întrevederile în cazul în care pacientul redevenea agresiv. (Între timp. dupa ce afost sfatuit. Daca dumneavoastra îl privati cu totul de aceste succese.54 Fran<. dar stabilind totu~i o limita. ~i. mentinându-se însa la un nivel de tensiune acceptabil. adesea cunoa~te mult mai bine decât voi legile ~i regulamentele ~i va ~ti sa le foloseasca în propriul avantaj. pentru a nu ceda în ceea ce este esential. i-a propus bolnavului sa-l revada. istovitoare. nu va angajati în ceva de care nu sUllteti siguri. chiar primej- . Un pacient paranoic prinsese un mare necaz pe medicul sau generalist. înainte de toate.ois Lelord ~i Christophe Andre Dar. de îndata ce paranoicul trece dincolo de granita pe care ati trasat-o.) • Sa va cautati aliati în alta parte A te confrunta cu un paranoic la lucru sau în viata personala. paranoicul. atentie.

dar scrisoarea adresata ~efului era teribil de bine ticluita. pentru a-l desconsidera. Stiam ca nu era nici un graunte de adevar în tot ce scrisese: fire~te. m-a cuprins nelini~tea: ~tiam ca nimic din ceea ce scria el nu era adevarat. ca a~fi facut haz pe seama lui laolalta cu alti colegi mai tineri. dar nu în ideea de a o monopoliza. Dupa furie. sfa:uri. încurajare. încercasem sa-i fur ideile ca sa le prezint ca apartinându-mi. am înlemnit! Marcel facea o lunga lista a tuturor actelor necinstite pe care. obosit aproape ~i în loc de a-mi spune care îi este parerea. îi dadeam de lucru secretarei. Si nici nu-l vorbisem de rau. La cei din jur poti afla sprijin. sa nu iti prea surprinsi daca altii se vor arata reticenti în a va acorda sprijinul lor. Citind-o. eu moilopolizasem secretara noastra comuna. chipurile. le-a~fi comis la adresa lui. Am vorbit despre aceasta cu un alt coleg care mi-a explicat ca acela~i patron. Eram deceptionat. ca în cazul lui Jean-Marie. ca ea sa nu mai aiba timp sa-i dactilografieze ~i lui lucrarile. o copie a unei scrisori adresate ~efului nostru. m-a ascultat cu un aer plictisit. Totusi.dusa chiar de Marcel. am o diploma.Personalitatile paranoice 55 la . iar motivul nu-mi este cunoscut. 'i Totu~i. Am început prin a-i explica propriul meu punct de vedere. scrisa într-un stil juridic ~i parea convingatoare. -. Spre marea mea surpriza. tinând cont de situatia care oricum era complicata. îl vorbisem de rau reprezentantilor municipalitatii. ~i nici n-am râs pe seama lui vreodata. sa evit orice conflicte cu Marcel. cadru administra:iv într-o colectivitate teritoriala. în final. Dar. mai ales daca si ei se confrunta cu acelasi paranoic. îmi venea sa ma cert cu el. Numai ca Marcel mobilizase nu- e a c 2 l' .i ) -. iioasa wleori. mi-a recomandat. Acest ~ucru e valabil mai cu seama în lumea afacerilor. ieri dimineata am gasit. caci scrisoarea continea punctul de vedere al lui Marcel. mai bine zis je când el a prins necaz pe mine. Sunt luni de zile de când sunt în conflict cu Marcel. pentru ca ace~tia sa nu i se mai adreseze ~i lui ~i. ci. Am simtit furia crescând în mine. iar cei de la alte . Numaidecât i-am cerut patronului o întrevedere ~i acesta mi-a acordat-o. pur ~i simplu.tepartamente ma apreciaza mai mult. voise sa-I transfere pe Marcel în alta parte. mai degraba. cred ca-1~tiu: sunt mai tânar. cu câtiva ani în urma.

ois Lelord ?i Christophe Andre maidecât sindicatele. caci este mult prea susceptibil. amenintase ca se va plânge la consiliul de conciliere a conflictelor de 71nll1ca. Directiunea preferase sa renunte decât sa dea na~tere unui conflict interminabil. N erecomandabil Sa renunti la a lamuri neîntelegerile Cum personalitatile paranoice sunt obositoare ?i deseori frustrante. Povestea era destul de comica.56 Frans.în propriul vostru înteres. Acest exemplu va va ajuta sa întelegeti de ce atunci când este vorba de un paranoic. trimisese o scrisoare ziamlui local. pe vremea când abia îl cunoscusem. Nu aveam câtu~i de putin intentia de a râde de Roger. De când îl ~tiu este a~a. patruzeci ~i trei de ani. Alaltaieri. ca ~i scrisoarea pe care tocmai o citisem. este un tip generos. am început sa povestesc cum s-a certat Roger cu primul lui patron. ceilalti nu va vor ajuta întotdeauna. dar sa-I vad prea des este obositor câteodata. Patronul era un batrân plin de el. daca au avut experiente dureroase. daca exista o ?ansa de a clarifica neîntelegerea. Î~i pusese la punct un dosar clar ~i convingator. uneori. considerând ca. la urma urmei. loial ~i destul de haios când este ceva mai destins. dupa o neîntelegere te poti simti tentat sa renunti sa te explici în fata lor.dîntr-un punct de vedere etic. sa îlla?i pe celalalt sa persiste în gre?eala înseamna sa-i refuzi orice ?ansa de a se schimba. dar total depa~it. De altminteri. ~i Roger nu-i prea aratase respectul pe care acesta îl a~tepta. Dar aceasta pozitie este discutabila dîn doua motive: . ne poveste~te Patrick. le va displace gândul de a se întoarce pe câmpul de lupta pentru a va apara. obtinuse chiar interventia deputatului local. cum domnea buna dispozitie. • Roger îmi este prieten de multa vreme. de ce n-ati încerca? . cadru din domeniul bancar. ci de a arata cum . de a-?i reconsidera viziunea pesimista asupra relatiilor umane. cinam cu ni~te prieteni ~i. foarte grav. este vîna lor ?i ele trebuie sa clarifice lucrurile.

el a respectat doua reguli de aur.nu ?i-a silit prietenul sa recunoasca ca se suparase. amintirea avea sa ramâna vie in mintea lui. Bineînteles ca pufeam sa trec totul sub tacere si sa las ca timpul sa-i stearga supararea. Patrick ofera un bun exemplu în ce prive?te utilitate a încercarii de a lamuri o neîntelegere. El a negat. Si atunci. Am ezitat asupra atitudinii pe care s-o adapt. N-am încercat sa-I fac sa recunoasca. în toata povestea asta. Am schimbat repede subiectul. De altminteri. nu pe el.î11l facut o cariera mai buna decât a lui. valabile în cazul unei personalitati u?or "parano". caci aceasta ar fi însemnat sa-I faca sa recunoasca ?i ca gre?ise în supararea lui. dar i-am spus ca realizasem destul de târziu ca nu erau amintiri placute pentru el si ca nu-mi dadea pace gândul ca l-am necajit. patronul era într-adevar ridicol. In acea seara ramasese la fel de glacial. De asta data i-am mai spus ca eu îl gaseam ridicol pe patron. Rager mi-a raspuns ca între noi nu era nici o neîntelegere. am înteles ca el luase poves~ioaramea drept o ironie din partea unuia care se credea superior. preocuparea lui Patrick de a lamuri aceasta problema l-a ajutat cu siguranta pe Roger sa con?tientizeze ca propriile simtaminte nu-i erau indiferente lui Patrick ?i ca acesta nu-i putea fi "du?man". si tocmai de aceea mi se paruse istorioara vrednica de a fi povestiM. . . Dar. m-am repezit dupa el. 1 i :meori lucrurile merg din ce în ce mai rau. dar l-am mai vazut de atunci si am simtit ca el se bucura sa ma revada. În cele din urma. dupa cum îl stiam pe Rager. l-am strigat. . A recunoscut si el ca. Mai târziu am observat ca ceilalti râdeml. Cum stiu ca el considera ca . dar ca Roger parea tare :.mtrariat. dar Roger era destul de glacial cu mine. mai ales cu un patron ::1reprinde necaz pe tine. dar ca ideea de a lasa loc unei neîntelegeri ma ~ortura. pentru c1-ispune ca bagasem de seama ca pavestioara mea îl cam contra!'lase. discutia s-a reînsufletit. Am încheiat zicându-i ca poate gresisem strigându-l. în loc de a o arunca asupra prietenului sau. Mi-a raspuns ca nu erau amintiri tocmai placute.Personalitatile paranoice 57 f.a luat asupra lui întreaga raspundere pentru acea neîntelegere.

întarindu-i de altminteri în suspiciunile lor: da. • Sa comiteti greseli La lucru. Relatiile cu un paranoic constituie un exercitiu care se dovede?te bun. dorinta de a va înVlll.58 Fran<.arii bine unse.tat ca îi slUl. aveau deci dreptate sa nu aiba încredere. stângacie. nu persoana.ge. mai ales. Când apare paranoicul. caci în virtutea acestora va va acuza sau va porni o procedura juridica împotriva voastra. chiar daca explodati. Aratati vederii sale doar ceea ce este impecabil. prin manierele lor suparatoare. sa nu spui prea multe. uneori l-ar putea misca pe paranoic. În ambele cazuri dumneavoastra ati criticat comportamentul.idiot!" sau "Ar trebui sa fi închis!" sau "Ar cam fi cazul sa te tratezi!". Cum sa va manifestati furia în fata unui paranoic Spuneti-i: "M-am saturat de pretentiile tale". i-ati urât ?i i-ati dispretuit de la bun început. aparenta lor rea-credinta (de fapt ei se considera de o desavâr?ita buna-credinta. caci în aceste cazuri aduceti o ofensa persoanei. nu uitati). sau chiar "Ma faci sa spun mereu acela?i lucru". facându-1 sa con?tientizeze sinceritatea voastra.Dar este o tentatie careia ar fi mai bine sa-i rezistati. unii paranoici ne trezesc dorinta teribila de a exploda ?i de a-i cople?i cu lll. caci te ajuta sa cumpanesti mai bine vorbele si. De altfel. dar le veti spori violenta. ceea ce paranoicul va considera inadmisibil ?i va trece de îndata la represalii disproportionate. .:oisLelord ?i Christophe Andn§ • Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine Prin îndârjire. jignindu-i. El va jubila la cea mai mica greseala. ramâne ti foarte "comportamentaI" în repro?urile voastre. nu va pierde nici o ocazie pentru a încerca sa va secatuiasca de vlaga. Nu-i spuneti: "E?ti lUl. faceti un serviciu nervilor dumneavoasti'a.de a va domina. expresia slll.Sulte. o data ce paranoicul va fi încredlll. Aruncându-Ie cuvinte care ranesc.teti adversar. fiti asemenea unei maslll. Deci.Ceraa unei emotii puternice. neatentie din partea voastra.

o personalitate paranoica nu va proceda în acest fel: pentru ea a nu-si apara propriile opinii pâna la capat echivaleaza cu o înfrângere. cunoscându-i putinta de a face rau. când într-un grup se discuta despre politica si când se atinge un anume nivel de tensiune ca urmare a divergentelor de opinii. În schimb. Dar bârfa are si o serie de neajunsuri: este o consolare mult prea facila. pentru a nu crea o atmosfera tensionata. într-un fel sau altul. Bârfirea patronului. caci îi spui în soapta confidentului ceea ce nu ai îndraznit a-i marturisi în fata unui adversar mai puternic ca tine. când parerile difera. dimpotriva. Este preferabil sa-i spui deschis unui coleg ceea ce te nemultumeste. conversatia se poate schimba usor în controversa. l-ar putea monta împotriva voastra. caci vor afla Bârfa. Cu hipersensibilitatea în a detecta adversari ipotetici si cu dorinta de care este stapânit de a-si confirma banuielile. ceea ce ati spus despre el. Bârfa este un paliativ si pentru nervi. povestindu-i mai mult sau mai putin denaturat.Personalitatile paranoice S9 • Sa-i bârfiti. prezinta o serie de avantaje: creeaza o anume complicitate cu cel cu care vorbeste despre o persoana absenta. Si nu încape îndoiala ca acesta este motivul pentru care codul bunelor maniere recomanda evitarea acestui subiect. de pilda. Bârfa duce la legarea unor prietenii. paranoicul va sti întotdeauna. Fiecare este dispus sa puna capat controversei. Iar conversatia nu este decât o lupta strânsa: de la o personalitate paranoica nu trebuie sa te astepti la tentative de conciliere. în general. decât sa clevetesti pe seama lui. De obicei. ci. Sa bârfesti un paranoic este ceva mai riscant. convivii schimba brusc subiectul sau se straduiesc sa gaseasca macar un punct al problemei asupra caruia sa se puna de acord cu totii. care poate suprima dorinta de a-l infrunta deschis pe cel pe care-l bârfesti. Discutiile pe teme politice îi fac lesne pe oameni patimasi si. ca l-ati bârfit. Cu atât mai mult cu cât cei ce va sunt potrivnici. • Sa discutati politica Un alt domeniu în care se cuvine sa fiti prudent cu personalitatea paranoica: politica. la cele mai categori- .

Cum personalitatile paranoice manifesta adesea o atractie pentru pozitiile politice extreme (caracterizate prin desemnarea unui dU9man rau intentionat 9i raSp1.60 Fran<. are grija de casa noastra când suntem noi plecati. n-ar trebui sâ scape nepedepsit. cu cât pare sa creada ca cel care este mai temperat ca el este fie un inconstient. De altminteri. unii dintre noi revendicându-se de la \tIao ori de la Enver Hodja. iar sotia mea se întelege bine cu sotia lui. un pensionar. dar degenereazâ curând într-un monolog.Y. fie un ticalos. eu merg cu el la pescuit deseori. Si aceasta ni s-ar fi pârut o chestie simpatica. Într-o seara am avut proasta inspiratie de a-i invita la cina. Avem un vecin. & coli. Cei mai multi dintre noi au râmas de stânga. Les Meurtres collectifs. care nu realizeazâ suferintele poporului. eram de stânga. Aceasta ne face sa nu mai vorbim de politica în prezenta lui. ca multi alti tineri.oisLelord ?i Christophe Andre ce argumente. Am pâstrat legâtura cu câtiva colegi de facultate si ne întâlnim periodic. fost elev al unei 9coli de arhitectura. Dar Eric nu este singurul cu care nu trebuie sa discuti politica. "Les Ar- . De atunci însâ vârsta. venirea stângii la putere. în cazul unei revolutii. La prima vedere. pe care te poti bizui. Si devine cu atât mai violent. Totul a 6 H. 333-334. este un tip de treaba. care si-a pastrat neschimbate convingerile revolutionare de la douâzeci de ani. mai degrabâ.. pare un om fermecator. politica îl face sa vada rosu în fata ochilor. controversa continua. Eric îi tot da cu teoriile asupra necesitatii dictaturii proletariatului.. Calman-Levy chives en sciences saci ales". care nu se sinchiseste de ele si care. discutia pe teme politice se poate aprinde iute. dar este cazul sa o spunem. caderea zidului din Berlin. dar de partea social-democratilor. Daca este contrazis se aprinde si aceasta pare sa-i faca mare placere. dar la Eric se manifesta într-o forma destul de greu de suportat într-o discutie. Când abordam subiecte politice. Dicks. toate acestea ne-au mai temperat elanurile. ceea ce am aflat despre conducâtorii pe care îi admiram. Paris. Cu exceptia lui Eric. Prin anii saptezeci eram studenti si. îndatoririle familiale si profesionale.illzator de toate relele societatii ?i care trebuie pedepsit fara miIa6). 1973. Iata marturisirile lui Damien. pp.

rela:iile noastre s-au racit. si ca doar oame" . Feriti-va sa ajungeti în aceea~i situatie. Nici unul dintre interlocutori nu accepta sa-~i mai tempereze modul în care î~i exprima opiniile.c abordat teama emigrarii. tendinta de a simplifica problemele politice. în fata unui paranoic: uneori este de-ajuns sa iei putina distanta. Apoi.brusc. surprins si revoltat. " Cele doua exemple precedente pun în lumina doua caracteristici ale personalitatii paranoice. Spectatorului sosit între timp îi este greu sa desluseasca "cine a început" acest taraboi. riposteaza printr-o lovitura înca ~i mai puternica. ofensat. îl împinge cu brutalitate. Sub ochii :-'. Ba• . dar aveam sentimentul ca ne izbim de un zid.'5tbine pâna în clipa în care discutia a ajuns ~i la politica. asigurati-va ca interlocutorul vostru poate accepta regulile unei dezbateri în contradictoriu fara a-~i pierde sângele rece.3tri -a schimbat: pâna atunci fusese un musafir extrem de placut s 5:-. Concluzia: înainte de a discuta politica. desemnând un du~man raspunzator de tot raul ~i care merita sa fie aspru tratat.Personalitatile paranoice 61 -'. primul. amintind solutii demne de un stat totaAar. Dupa care . nu vrem sa spunem ca orice persoana care se aprinde vorbind despre politica este paranoica!) Sa deveniti si voi paranoici Relatia cu un paranoic se aseamana uneori cu un scandal care de-abia începe: unul din protagonisti. îl trânteste pe celalalt. În primul rând. dar eu am reu~it sa-I fac sa schimbe subiectul la timp. caci ve:ieam cum sotia mea era pe punctul de a exploda ~i ultimul luau pe _-aremi-I doream era o cearta între vecini. din gre~eala. ~~3 de democratie. Dar din acea seara. aveam în fata un fanatic care. rigiditarea. ca nu era firesc ca toata lumea sa aiba dreptul la ~'ot si ca Revolutia franceza chiar nu l-a prevazut.'1 gluma. (Atentie. patruns de convingere. sa-i la~i ceva mai mult spatiu. chiar în contextul unei iiscutii amicale. acesta. ':ii culti ar trebui sa voteze. chiar sa încerci sincer sa lamure~ti o neîntelegere pentru a dezamorsa un conflict care plute~te în aer. ne :'xvlica ca tara se aiflaîn plin declin si ca tot raul venea dintr-un ex. Am încercat sa-I contrazicem mai întâi . care îl face pe celalalt sa-i dea un prim pumn si meciul de box începe.

banuitori fata de cele mai însemnate acte ale sale. Sa faceti referiri la legi si la regulamente. dealtminteri. Dar aceasta nu este simplu. iar mânia pe care ajungem sa o simtim ne face din ce în ce mai inflexibili. În concluzie. cu putin tact si prudenta s-ar putea evita o seama de conflicte cu persoanele ce prezinta trasaturi paranoice. în conflictele care sfârsesc printr-o împuscatura. Sa mentineti un contact regulat cu el (ea). uneori. N erecomandabil • • • • • Sa renuntati la a lamuri neîntelegerile. caci vor afla. La tara. În schimb. . persoane cât se poate de agreabile. Într-un anumit fel. dar care sunt. paranoicul ne face si pe noi sa fim paranoici. este acela care fusese împins la capatul rabdarii de un paranoic inflexibil. Sa va cautati aliati în alta parte. faptasul nu este neaparat cel mai nebun dintre cei doi. ci.62 Fran<. pe buna dreptate. Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine. Sa comiteti greseli. modele la scara redusa ale marilor dictatori. gata sa explodam la cea mai mica neîntelegere. continuând cearta din nimic. Cum sa ne purtam cu personalitatile paranoice Recomandabil • • • • • • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile. Sa le bârfiti. Sa discutati politica. Sa respectati convenientele cu scrupulozitate. indignându-va la culme. dar gândi ti-va bine care. caci paranoicul este cauza atâtor neplaceri si frustrari. trecând la represalii disproportionate. constatam ca în paranoia exista diferite grade si ca nu toate personalitatile paranoice merita repulsia ori teama pe care ni le determina unii "paranoici de lupta". Sa le lasati unele mici victorii.ois Lelord si Christophe Andre gati de seama sa nu reactionati si voi asemenea paranoicilor.

consultati un avocat bun. a va ajuta. 63 Daca va este pef: schimbati locul de munca ori simulati ca s'mteti angajati loiali. Daca va este coleg sau colaborator: înainte de a merge mai de?arte.Personalitatile paranoice • Sa deveniti ~i voi paranoici. Daca este cineva apropiat: apelati la un psiholog pentru a va s:atui. . Apoi recititi acest capitol.

îi e dintez ma simt pedepsi -I decât care ca nu pentru apoi cum cuivafiunmeasala mi faptele seasca mai toCmall-am ceea foloteam teamamultecevasecret. 9.64 Fran<.:oisLelord si Christophe Andre paranoice? I iI I ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati i Când cineva îmi arata ca ma apre! FALS marturisesc. 10. facesesococu acestea chipui. mine. neîncrea cunoscut. Mi se S. Ma pe reproseaza ca as sa-i cei pe Chestionarul întâmplala toti încrefi 6.s-ar acestade purtau cecuface mine ca i-as prost. I gândesc a sa ai mai Când mi se adesea 3. Sunt sceptic(~)în privinta celor I e ! I I 1 I II .sa obtina acestasema nucaci sa care împotriva cuvenit.persoane.

Dar. Destul de dezamiigit . Totupi. Caroline nu trecea neobservata: când am zarit-o întâia oara pe _-!Lloar.ieri.fusta însa. ea m-a întrebat de ce nu-i Inai vorbeam. râdea Ia glumele mele.i cum nu ar fi conptientizat cât era de provocatoare.III Personalitatile histrionice I ieu.i i-am propus sii amâniim discutia pentru urmatoarea zi. multumindu-se sa-mi arunce priviri cam staruitoare. ca . Caroline capata un aer glacial. ceea ce contrasta vadit cu aspectul foarte sexy. amândoi aveam aceeapifunctie. Alex.. în clipa în care mii pregateam sii plec. impresionant de scurta. biinuielile mele s-au adeverit: când patronul. pi Caroline am fost angajati la aceeapi întreprindere. business-like. când cineva se adre:'. Si.rivirifaptul ca avea picioare superbe. Într-o dupa-amiaza. nici macar nu i-am vorbit Carolinei. îmbracata într-un deux-piece gri. îmi spuneam ca era prea frumos ca safie adeviirat. Caroline în schimb era de pare- i . Nu-mi venea sa cred. a avut parte . ciici aveam programare la dentist. povestepte Bruno (douazeci pi opt de ani). de altfel. al carui taior avea o liera '!ie clasica.i putin furios.. angajat al unei mari întreprin.. foarte profesional. Caroline a vorbit extrem de putin.i el de acelapi "numar" de dragiilii.. Camiine îmi sorbea cuvintele. La prima pedinta. I-am explicat ca aveam orii la medic .. ni s-a aliiturat. cam în acelapi timp. ma învaluia într-o privire calda.1. destul de curând. destul de enigmatice. în zilele ce au urmat. Eram grabit. nu ascundea nici unei '-. Firepte ca dupa pedinta m-am îndreptat spre ea pentru a-i vorbi.enii. cu glas de copilap. Caroline a venit la Jrzineîn birou. deci era firesc sa facem cunoptinta curând.

privindu-ma îndurerata ca ofetita abandonata. caci I?tie cum sa le lase impresia ca le-ar întelege perfect trebuintele. Acasa la mine. La lucru. Mi-a sarit de gât în semn de multumire fii avea aceea:.i voce infantila. la :.:oisLelord si Christophe Andre re ca 11-0 mai plac. am petrecut o noapte împreuna. La despartire i-am spus ca era mai bine ca relatiile noastre sa fie strict profesionale.ina.edinte vine cu idei bune. Fara nici un cuvânt. Caroline redevene~ provocatoare: În cele din urma. M-am oferit s-o duc acasa fii pe drum. la toate. era de fapt o tânara sexy. dupa ce am facut dragoste.66 Fran<. Caroline era destul de evaziva fii eu tot nu reu:. parea extaz iata fii nu contenea sa laude bunatatea. M-am decis sa pun capat relatiei. când este vorba de un dosar ce trebuie întocmit minutios. a acceptat surâzatoare. încât am condus-o la ea. Dar. iar dind i-am propus sa mai bem un pahar la mine. Caro line este apreciata de unii. alta schimbare de registru: îngândurata. Cum statea pe scaun plângând. se plictise:. ca într-o relatie.. Am curtat-o saptamâni întregi în timp ce ea pendula în permanenta între indiferenta fii senzualitate învaluitoare. detestata de altii. în ma:. Caro line mi-a spus ca în acel moment nu era chiar libera. pâna la urma lasa . Pe drum nu ne-am prea vorbit. barbatii te deziluzioneaza. Cu clientii însa se descurca bine. am condus-o pe Caroline acasa. în acea clipa. Iar vocea ei îi era îndurerata. A sfâr:. În schimb. ei bine. Mi-a purtat pica timp de câteva zile. Caroline mi-a spus ca era amanta unui barbat însurat. Deseori.era tulbzlri'itoare. generozitatea. când înca mai eram în pat.te repede. numai ca mie nu-mi prea iel?eadin minte faptul ca acel copila:. Dar nu are sens sa va povestesc toate episoadele relatiei noastre. înalta de un metru :. vom mai putea vorbi.isem sa aflu daca pâna la urma avea sau nu un iubit.aptezeci fii cinci. este neglijenta. aura de mister de care era înconjurat acel barbat. dar s-a consolat destul de repede facându-i ochi dulci unui coleg noU venit în întreprindere. Privea în gol în timp ce vorbea despre el. când însa dadeam semne ca vesnicile ei variatii de atitudine ma cam oboseau. Asta chiar ca a pus capa. În cele din urma am cinat împreuna. Dar când sa coboare din ma:.ina. recunosc .it prin a ma obosi într-un asemena hal. Îmi sorba din nou cuvintele. alta surpriza: Caroline m-a sarutat pe gura.

ca pi cum decizia ale. . pare sa puna totul la inima.'1 port pica. pe :~ice n-o Clinosc înca. Caroline îi mai poate pacali doar pe cei nou veniti.C_-sarul e seama altora. :-2ntru ca dupa doua saptamâni sa-mi spuna ca de fapt era un tica:_'5.)aca un rol pentru a-mi capta atentia. Relatiile mele cu Caroline sunt amicale. Sunt deja doi ani de când ne cunoaptem. În fine. dar nici nu mai poate sa ma "duca". se exprima într-un mod oarep ::on dramatic. de pilda. Uneori trece nu-i :-2 la mine sa mi se destainuie: sa-mi povesteasca. tentative de seductie. ea face un "joc" mare. schimbari deconcentrante de atitudine (trece cu usurinta de la seductie la indiferenta).-ste vreodata sincera. ca pâna pi în micile discutii pe care le purtâm . extraordinar.'rii unei reclame pentru cutare produs alimentar ar fi o adevara:. ca nu este niciodata ea îns.ind de ele cu admiratie. Cred ca si-a dat seama . declaratii teatrale la sedinte. dar mi se pare ca ea nu . _-. ea are tendinta de a idealiza anumite persoane. care adesea se întâmpla sa fie aceleasi. daca face un joc. Bruno a sesizat ca emotiile Carolinei variau cu repeziciu:le: în aceeasi seara. o nulitate. despre ::!tare nou pef care i se pare complet genial.Personalitatile histrionice 7- 67 e.: tragedie.ândîn joc toate mijloacele de care dispune: tinuta provoca:oare. poate ca apa este ea! [- r a a a r CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE CAROLINE? 1 e 1 1 '[ '[ '[ Caroline cauta în permanenta sa atraga atentia celuilalt pu::l. I- II 'e 1- .-. un meschin. la indiferenta si a sfârsit cu un sarut. solicitari dramatice de ajutor (când apare ca o fetita trista). . Bruno marturiseste ca nici nu mai stie daca Caroline este o actrita. sau daca acest comportament teatral îi sta în fire! Caroline întruneste toate caracteristicile unei personalitati histrionice. vor:. La pedinte. ea a trecut de la disperare la un joc al seductiei. admirabil.isi. Este un ve. La urme urmei. pentru a capta atentia celuilalt. apoi la o tristete oarecum misterioasa. dar si de a deprecia în mod excesiv altele.mic "show" cu ea.

ÎNTR-UN FEL. Cauta staruitor afectiunea propriului anturaj. iar în tete-a-tete ea vrea ca interesul interlocutorului ei sa fie îndreptat cu totul asupra ei. ci doar de a aminti o dezbatere care a animat comunitatea psihiatrica. caci evoca impresii ~i este lipsit de precizie ~i detaliu. ele cauta necontenit o întarire în privirea fascinata a celuilalt. Dramatizeaza exprimarea propriilor emotii. Adesea. Are tendinta de a idealiza sau." Ceea ce implica o alta convingere a Carolinei: ca nu se poate descurca singura în viata ~i ca are nevoie de ajutorul celorlalti. dar este greu de spus daca pentru a trezi uimirea sau interesul celorlalti sau daca.68 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andn§ Personaliatea histrionica II II II II Cauta sa atraga atentia celorlalti. dimpotriva. nu agreeaza situatiile în care nu este obiectul atentiei generale. . trec sincer de la râs la plâns. CUM PERCEPE CARO LINE LUMEA La o ~edinta. Convingerea sa de baza pesemne este: "Pentru ca ceilalti sa-mi acorde sprijinul lor. dorinta Carolinei este de a fi punctul central al atentiei celorlalti. personalitatile histrionice ascund sub o aparenta spectaculoasa o depreciere a propriei persoane. aidoma copiilor. trebuie sa se simta fermecati ~i atra~i de mine. care sunt foarte schimbatoare. Stilul discursului sau este mai degraba emotional. emotiile lor se schimba cu repeziciune. de a deprecia excesiv persoanele din anturajul sau. Într-adevar. NU TOATE FEMEILE SEAMANA CAROLINEI? Intentia noastra nu este aceea de a le provoca pe feministe.

termenul de "personalitate isterica" a disparut din clarificarea americana DSM-III a tulburarilor psihologice. tulburari disociative. Toate aceste simptome se deosebeau de cele observate în maladiile fizice. Pâna în secolul al XIX-lea. În 1980. care în greaca însemna uter.Personalitatile histrionice 69 1 Nevoia de a placea. ::21 Motivele abandonarii termenului "isteric" 1. matricea. ca ele dau impresia de fiinte lipsite de apa:are tocmai pentru a-i acapara barbatului forta. aceste tulburari erau i:1ca desemnate prin numele de "furie uterina".. Termenul "isteric" vine de husteros. caci apareau ?i dipareau într-un mod misterios. juca pantomima. nu sunt oare acestea clasicele trasaturi feminine? Litera-:'elra multor secole ne înfati?eaza "femeia ca fiind adesea ca::nicioasa"... ne ':om opri la personalitatea isterica. tulburari de conversie. amnezii. nevoia de aju~or. ne spune ca femeile încearca sa seduca pentru ?Iacerea seductiei. care-l desemna pe actorul care. de la latinul histrio. adesea medicii observau la acelea?i pacien:e ?i alte tulburari spectaculoase: paralizii. Progresul medicinei a dezvaluit ca aceste comportamente ?i tulburari ale subiectilor numiti "isterici" n-aveau nici o legatura cu uterul. contracturi. simptomele spectaculoase ale isteriei (paralizii. Grecii vechi credeau ca manifestarile zgomotoase ?i exagerate ale femeilor erau cauzate de mi?carile ?i contracturile uterului lor. organul specific feminin. ca joaca teatru etc. Felul dramatic si teatral în care îsi exteriorizeaza emotiI I I ile parea a fi o trasatura constanta a personalitatilor zise "histrionice". ) au fost regrupate sub alte denumiri diagnostice: tulburari somatice. le?inuri.. puteau fi provocate ori puteau disparea în urma unor eveni::nente însemnate ?i nu corespundeau nici unei maladii fizice cunoscute. De altfel. dureri abdominale. dispozitia schimbatoare. Înainte de a vorbi despre personalitatea histrionica. crize asemanatoare celor de epilepsie. în sunetul flautelor. ca sunt perfiie. . amnezii . Pe lânga trasaturile de personalitate pe care le-am descris.

pp. multi nu prezentau acele simptome isterice spectaculoase. Or.. UN SCURT ISTORIC AL ISTERIEI Daca doriti sa cititi tot ceea ce psihiatrii si psihologii au gândit si scris despre isterie. New El1gland Joml1al of Medicil1e (1952). Pfohl. sub directia lui John Livesly. Dintre subiectii cu o personalitate isterica. precum paralizii. (Iata macar o certitudine. "Histrionic Personality Disorder". in The DSl>A IV: Persol1ality Disorders. 8. Robins.«Histeria» in Men". M. Pe de alta partel persoane ce sufereau de aceste simptome nu aveau o "personalitate isterica". 246. barbatii n-au uter. . . 677-685. 1995. 181-182: . The Guilford Press.:oisLelord si Christophe Andre 2.70 Fran<. N.) 3. termenul "isteric" este si o insulta. conceputa pentru a explica isteria câtorva tinere vieneze. Caci va vor trebui multi ani pentru a parcurge tot ce s-a scris. J. O dovada în plus la cele afirmate mai sus: si unii barbati prezentau simptome identice1. Mai ca nu-ti vine sa crezi ca acea dorinta tainica a istericilor de a atrage atentia asupra lor a fost satisfacuta! Freud si-a clait fundamentele teoriei sale pornind de la propriile observatii tacute asupra pacientelor isterice provenite din înalta societate vienezaI ceea ce ne determina sa punem doua întrebariI riscând poate astfel sa fim acuzati de "sacrilegiu": aceasta teorie. este necesar sa va înarmati cu mult curaj..Y. Cap. lesinuri etc.. Termenul "isteric" a capatat un sens peiorativ si este foarte adesea folosit de barbatii psihiatri pentru a desemna acele paciente carora nu le pot veni nicicum în ajutor2. Purtell. Cohen. pp. 4. începând cu secolul trecut. În limbajul curent. 2 B. ne îngaduie oare sa explicam si celelalte forme de tulburari psihologice? Si era oare prudent sa fond ezi o teorie numai pe discursul si simptomele unor paciente ClillOScute pentru dorinta lor de a capta întreaga atentie si de a obtine întregul suport al medicului lorl spunându-i adica ceea ce 1 A.Is the diagnosis uses in a manner prejudicial ta pacients?".

simple fantasme feminine. el si-a pus întrebarea daca nu cumc.Personalitatile histrionice 71 --oia sa auda? Freud însusi si-a pus aceasta întrebare3. Pornind de la criteriile personalitatii histrionice. 3 E.-a aceste relatari erau plasmuiri. într-adevar. similare ce~ordescrise anterior. o geografie a histrionismului în lume si o personalitate trebuie sa fie întotdeauna situata în propriul context cultural. Apoi. Paris. desigur. pp. studii epidemiologice au aratat ca în aceas:a categorie de personalitate se regaseau doua femei la un bar·:Jat. feministele americane l-au acuzat pe Freud ca ar fi indirect raspunzator de atitudine a mult timp sceptica a psihiatri~or fata de relatarile de incest ale pacientelor lor. Exista. (Astazi se produce o miscare inversa si excesi'\-atotodata: exista un curent terapeutic care tinde sa explice orice tulburare psihologica survenita la vârsta adulta prin abuzuri sexuale suferite în copilarie. :ât "inventii". multi cer:etatori cred ca. Un oarbat histrionic va face demonstratii de forta. :orespunzând unor conflicte oedipiene refulate. Histoire de l'hysterie. aidoma personajului unui seducator dintr-o piesa de teatru. Trillat. Cum :::~ultedin aceste paciente povesteau ca în copilarie suferisera lDuzuri sexuale si incesturi. fundamentul ::lajor al teoriilor sale. unui su- . declaratii înflacarate. Seghers.) Vedeti bine cât de captivanta este isteria: am ajuns dejn cam departe cu aceasta dezbatere. comportamentele lor de seductie vor varia în hmctie de atributiile sociale masculine-feminine în vigoare.Fireste. Un comportament care i s-ar parea firesc unui italian din sudul tarii sale. De fapt tinând seama si de frecventa in:estului si a molestarilor sexuale în rândul copiilor. . Dar si la el preocuparea de a fi centrul atentiei celorlalti va 51a fel de mare. 1986. caci ::lsihanaliza îi învatase ca aceste marturisiri nu erau altceva de. De alt:el. va miza si elIa fel de mult pe aparente. De pilda. 214-240. pe vestimentatie. pacientele lui Freud suferisera l::mzuri sexuale din partea barbatilor din familiile lor. Dar sa revenim la personalitacea histrionica. barbatii histrionici nu au aceeasi conduita ca si femeile. pentru a capta atentia. Freud a considerat ca aici se afla ~yiginea raului lor.

douazeci ?i opt de ani. care este avocat. Nu încape îndoiala ca în domeniul publicitar ?i în mass-media sunt mai multe personalitati histrionice decât în metalurgie ori în agricultura. Andre m-a sedus prin ~armul sau absolut uluitor. De pilda. ?i ca aceste personalitati se simt atrase de marile ora?e ?i nu de provinciile rurale. îmi dadeanl seama ca Andre juca în permanenta un ro/. Aldo Macione (sau personajele întruchipate de el) într-un film de Bergman ar surprinde. Andre ma plictise~te doar.ois Lelord ?i Christophe Andre edez i s-ar parea histrionic. Adesea. ori devine furibund. CÂND ESTE UTIL PUTIN HISTRIONISM Anumite persoane. Iar acum. tocmai pentru ca aveau sentimentul ca în felul acesta pot capata o "scena" pe masura lor. devenise iute familiar cu prietenii mei. el se simte lezat ~i sustine ca nu a facut decât sa dea curs dispozitiei sale de 1/l0ment ~i ca intentia lui nu a fost câtu~i de putin aceea de a atrage atentia celorlalti. precum avocatii. Când încerc sa-i spun ca întrece orice limita ~i ca nu are nevoie sa caute sa atraga în felul acesta atentia asupra lui. oamenii politici sau cei din mass-media ?i-au facut o profesie din a capta atentia unui public. el sta îmbufnat. Cum este un bun orator. când suntem invitati undeva. Sa o ascultam pe Sabine.72 Fran<. capabil sa treaca în numai o clipa de la o declaratie înflacarata la o rezerva distanta. Andre pare sa nu î~i afle lini~tea pâna nu atrage atentia tuturor ~i pentru aceasta nu se da înapoi de la nimic: ori o face pe bufonul. ~i nu este de mirare ca în scurt timp eram foarte îndragostita de el. Dar. . Si au fost atrase de aceste profesii. Când sunt u~or distanta sau pur ~i simplu obosita. departe de a ma mai vraji. vorbindu-ne despre logodnicul ei. odata sositi. Mai rau este ca el chiar crede în ce spune! Mie mi se pare ca Andre nici nu-~i da seama de felul în care "functioneaza". ori devine teatral în furia lui. Nici cu mine nu este vreodata destins cu adevarat. a-l fascina ?i a jongla cu emotiile lui. acestea sunt personalitati histrionice. cu timpul. spectaculos adesea.

Brusc. toate acestea sfârsesc prin a-l plictisi pe partener. în The 051\1 IV Editio11. care-l si împinge sa se dea în spectacol. . American Psychiatric Press. ele sunt întarite de convingerea ca trebuie sa vrajesti si sa seduci fara încetare. Gabbard. O. si care a cunoscut o mare dezvoltare în tarile anglosaxone4). în virtute a histrionismului sau. A. Washington. A constien:iza aceasta teama este poate mult prea angoasant pentru el si atunci o îndeparteaza prin ceea ce psihanalistii numesc '71ecanism de aparare. initiata de Anna ?reud. personalitatile histrionice pot parea incântatoare. În schimb. cât si ?e aceea de a-si accepta propriile emotii. 1994.ndre optase pentru profesia de avocat si poate acelasi histrionism îl ajutase sa reuseasca în aceasta profesie. setea de a capta atentia. al carui rol este acela de a proteja constiinta de emotii nu tocmai agreabile (mecanismele de aparare si psihologia eului reprezinta una din cele mai fecunde ramificatii ale teoriei psihanalitice. în viata personala îl deservea. urmeaza un nou esec.Personalitatile histrionice 73 Sabine a sesizat la prietenul ei o trasatura de personali:?<teproprie personalitatilor histrionice: acestea au destul ~e putin conturata atât capacitatea de autoobservatie. altfel celalalt te va parasi si atunci încep o alta relatie. în timp ce emotia sa este mai degraba de teama de a nu ?lacea. fireste. Sabine l-a parasit. dar manifestarile lor exagerate. procedând înca mai histrionic si. "Psychodynamic Psychiatry in Clinical Practice". 4 G. Andre sustine ca . care renunta la o asemenea companie. comportamentul sau histrionic. La o prima vedere. adaptat tribunalului.] facea pe bufonul pentru ca era într-o dispozitie exuberan:a. dispozitia schimbatoare. CÂND PREA MULT HISTRIONISM GENEREAZA ESECUL Nu încape îndoiala ca. Deziluzionata.

ce si-a parasit sotul si a plecat cu un tânar si chipes functionar într-o localitate de pe tarmul Marii Caspice. acestea sunt abandonate de partenerii sedusi mai întâi.Tuvom uita desigur Colivia cu nebune (1978) de Eduard Molinaro.74 Franc. În filmul Pe aripile vântului (1939) de Victor Fleming. Când acesta. ci dimpotriva. Gustave Flaubert ne descrie o Madame Bovary care. dar si cu tendinta de a idealiza un barbat mediocru. ). pe ofiterul Kirilin. dar având si puternice trasaturi histrionice. ar putea fi un portret graitor al personalitatii histrionice.:oisLelord si Christophe Andre Viata sentimentala dezastruoasa a multor staruri de cinema constituie unul din indiciile personalitatii lor histrionice: periodic. vadeste tendinta histrionica de a le stârni barbatilor interesul. În Duelul de Cehov. dimpotriva. si atunci. Scarlet O'Hara. apoi obositi de comportamentul lor spectaculos. Personalitati histrionice în filme si în literatura În Bulevardul Anvergului (1950). brusc Nadejda acuza tot felul de dureri care nu numai ca nu îl înduioseaza pe iubit. în care Michel Serrault joaca rolul lui Albin. însa. Nadejda este o frumoasa histrionica. un homosexual la vreo cincizeci de ani. Gloria Swanson joaca rolul unui star care încearca sa seduca un tânar scenarist. dar ea se îndragosteste cu adevarat doar când acestia devin inaccesibili. Dar totul se va sfârsi rau. extraordinar de emotiv si expresiv. cu setea de iubire. cu a sa emotivitate. cu a sa înclinatie spre reverie. chiar ele sunt cele care îsi parasesc partenerii în favoarea unei noi cunostinte care momentan le acorda mai multa atentie. punând în joc o întreaga gama de comportamente histrionice. interpretata de Vivien Leigh. Nadejdei nu-i mai ramâne decât sa încerce a seduce un alt barbat. . se plictiseste de ea. cu dispozitia schimbatoare. sau.

Jocelyne. felul în care cauta sa se afirme în ochii celorlalti. ca si miopia ori calvitia. Caci pentru ?ersonalitatea histrionica nu 'este deloc un "circ". În timp ce echipa medicala. în care striveste în fasa unele emotii mult prea de~)!imante. Jocelyne nu contenea istorisind confidentele pe care cutare sau cutare bolnav lefacuse. centrat pe emotii. ci reprezinta un fel de-a fi care face parte din pers 0:lalitatea lor. asistenta sociala într-un spital. factual. iar medicii nu suportau întreruperile Jocely- i . Superiorul lor se poate simti atunci tentat sa le faca "sah-mat". încercati mai bine sa acceptati ca histrionismul sau este ceva obisnuit. mai cu seama la sedinte. inutil sa spuneti: "Ar trebui sa termi:le o data cu tot circul asta" si sa va enervati. dramatic. nemaioferindu-le nici un prilej pentru a vorbi. Infirmierele erau iritate la culme de ceea ce lor li se parea un fel de "a se lauda singura". dar stabilind unele limite La lucru. centrat pe posibilele solutii ale unor probleme. În timp ce se asteapta de la ele un discurs precis. atunci stiti ca aceste comportamente teatrale si excesive nu sunt "ca:?ricii". Va enerveaza prietenii vostri pentru ca sunt :niopi ori cheIi? • Sa le lasati din când în când sa se manifeste. trebuia sa revada fisele tuturor bolnavilor si sa se concentreze asupra problemelor însemnate. descriind într-un mod dramatic disperarea acestuia si felul în care ea îl îmbarbatase.Personalitatile histrionice CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE HISTRIONICE 75 Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari Daca ati înteles ce este o personalitate histrionica. acestea tin un discurs imprecis. reusea sa-i oboseasca pe toti la sedinta de vineri. Este. personalitatile histrionice sunt destul de greu de suportat uneori. ci compor:amentul sau obisnuit. deci. presata de timp. Decât sa va enervati atunci când aceasta personajtate pare "sa întreaca orice limita".

Atunci ~eful clinicii a început sa o întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei.. ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca.. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar . S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptâmâni. medicii însa au întrerupt-o înca mai abrupt.76 Frant.i modifice comportamentul. Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri .i pentru psihoterapeutullor). ]ocelyne a aparut cu o noua coafura ~i a Încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse. ]ocelyne a fost uimita la început.i schimbe comportamentul. pe care îl repeta într-un mod rigid.edinta trântind u~a În urma ei.i Christophe Andre nei. Încercarile ei de a relua cuvântul ali e~uat.. îi este greu sa-. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica. manifestându-se mai putin la sedinte? Da. dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei ]ocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav.i ar fi încercat sa-. ~i în cele din urma ]ocelyne a parasit . . altfel spus. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâstige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase.. Apoi. A doua zi ]ocelyne n-a mai venit la serviciu.. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei.. Cu totii s-au simtit jenati. daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie . luându-si concediu "de boala".tiute deja: în primul rând. La urmatoarea ~edinta. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila".ois Lelord . Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. mai apoi însa i-au dat lacrimile. care îi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor. ca faptul de a le respinge duce la o inrautatire a comportamentului lor..

de acum înainte ea poate sa-?i citeasca notele facute lafiecare fi?a. dar stabiliti totu~i limitele. ceva în genul "Happy Birthday". cu un aer grav. informatiile culese de Jocelyne erau importante pentru a-i întelege mai bine pe pacienti. ?i apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . Când a început examinarea fi?elor medicale. Apoi. Caci în acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfati?ata. Atentie! Nu lasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. Când a intrat în sala de ?edinte. ?eful elinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus ?i apoi a recunoscut ca.Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. i-a propus ca înaintea fiecarei ?edinte sa faca un rezumat scris. de comportamentul ei teatral sau manipulant. Deci. Iasati-i un spatiu de actiune. Jocelyne a fost uimita ?i încântata totodata. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi ?i ne poate ajuta sa evitam unele erori. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. întreaga echipa a întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. Cu carnetul în mâna. personalitatea histrionica se va debarasa. Acesta. Echipa medicala a consultat un psihiatru în privinta "cazului Jocelyne". În schimb. rolului pe care echipa i-l conferise. fie ~ipentru câteva clipe. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la întoarcerea ei din concediu. un ~ef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. Jocelyne era învestita cu un adevarat "rol". iara?i. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. dupa ce a vorbit cu fiecare în parte. ceea ce î?i ?i dorise dintotdeauna. Sophie este o buna colaboratoare. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. vorbe?te prea mult despre ea. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei. când va aflati în fata unei personalitati histrionice. Jocelyne fire?te ca nu s-a putut abtine sa nu intervina pentru a vorbi. ceea ce a facut ca ?edintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. Astfel. De asta data. într-adevar. În ziua în care Jocelyne s-a întors la lucru. toata lumea a salutat-o cu multa caldura. Iata ce ne spune Charles.

S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptamâni.. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar . Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri . dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei Jocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant. Jocelyne a aparut CIi o noua coafura ~i a încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse. Jocelyne a fost uimita la început. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie. daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie .. manifestându-se mai putin la .edinte? Da. luându-. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei. medicii însa au întrerupt-o Înca mai abrupt.. îi este greu sa-. pe care îl repeta într-un mod rigid. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâ. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica. ~i în cele din urma Jocelyne a parasit ~edinta trântind u~a în urma ei.i schimbe comportamentul.i Christophe Andre nei. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila"..i modifice comportamentul. Apoi. Încercarile ei de a relua cuvântul au e~uat. A doua zi Jocelyne n-a mai venit la serviciu...ois Lelord .. care fi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor.. La urmatoarea ~edinta.tiute deja: în primul rând.76 Fran<. Atunci ~~ful clinicii a început sa o Întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei. ca faptul de a le respinge duce la o înrautatire a comportamentului lor.i concediu "de boala". ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca..i pentru psihoterapeutullor). mai apoi însa i-au dat lacrimile. Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. altfel spus.i ar fi încercat sa-. Cu totii s-au simtit jenati.tige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase. .

toata lumea a salu=:lt-ocu multa caldura. dar stabiliti totusi limitele.IeI'grav. Iasati-i un spatiu de actiune. Când a intrat în sala de pedinte. ceva în genul "Hapc)!J Birthday".chipaa întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. ]ocelyne a fost uimita pi încântata totodata. ]ocelyne firepte ca nu s-a putut . astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfatipata. fie si pentru câteva clipe. dupa ce a vorjit cu fiecare În parte. de comportamentul ei teatral sau mani. Astfel. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. . • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. de acum înainte ea poate sa-pi citeasca notele facute lafiecarefipa. Caci În acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. peful clinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus pi apoi a recunoscut ca. În ziua în care ]ocelyne s-a întors la lucru. Când a i'lceput examinarea fipelor medicale. întreaga :. În schimb. Deci. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata.Ibtine sa nu intervina pentru a vorbi. iarapi. ceea ce îpi pi dorise dintotdeauna. când va aflati În fata unei personalitati histrionice. pi apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . informatiile culese de ]ocelyne erau importante pentru a-i întelege mai [1inepe pacienti. Sophie este o buna colaboratoare. rolului pe care echipa i-l conferise. într-adevar. Acesta. ceea ce a facut ca pedintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. De asta data. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi pi ne poate ajuta sa evitam unele erori. Apoi. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la Întoarcerea ei din concediu. cu un .Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. Cu carnetul în mâna. personalitatea histrionica se va debarasa. Atentie! Nu Iasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. Iata ce ne spune Charles. un sef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. ]ocelyne era învestita cu un adevarat "rol". Pulant. vorbepte prea mult despre ea. Echipa medicala a consultat un ?sihiatru în privinta "cazului Jocelyne". mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei. i-a propus ca înaintea fiecarei pedinte sa faca :111 rezumat scris.

Atunci când mi se pare ca vorbe?te doar ca sa nu taca. îi raspund monosilabic ?i iau aerul celui care este cu gândurile în alta parte. cât ~i în atitudinea fata de personalitatile dificile: adesea. personalitatile histrionice par u~or ridicole ~i devin u~or tinta ironiei anturajului lor. când vine cu ?tiri pertinente. Nerecomandabil • Sa va amuzati pe seama lor Deseori. Acest exemplu aminte~te de un principiu valabil atât în educatia copiilor. cel mai potrivit mijloc de a descuraja un comportament incomod este de a încuraja comportamentul opus. încuviintez. Poate ca aceste personalitati retraiesc o situatie din copilarie în care se straduiau sa câ~tige atentia unui tata distant pe care îl idealizau. Si asta. când acesta se produce.78 Fran<. Poate pentru ca aceste personalitati sunt înzestrate cu un soi de "solvent" care le mistuie emotiile profunde a caror con~tiinta ar fi mult mai greu de suportat. din punctul meu de vedere. Dar eu mi-am pus la punct o tactica. si invers Personalitatile histrionice au tendinta de a idealiza ori de I I a desconsidera persoanele din anturajul lor. aceasta doar pentru a-mi atrage atentia. a~a cum un grup de fani î~i venereaza vedeta preferata. dar în cazul în care o deceptionati va sfâ~ia (simbolic) imaginea voastra în mici bucatele si va sustine ca sunteti funciarmente rau ~i meschin. De ce? Pentru ca poate cauta emotii intense. În schimb. fara îndoiala. comportamentul Sophiei s-a schimbat mult în bine. Pentru a mentine totu~i o activitate emotionala î~i vor face aparitia emotiile de substitutie. De trei luni aplic aceasta metoda ?i mai trebuie sa spun ca. Nu va nelini~titi prea tare. emotii pe care efectiv nu le pot controla. • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam. îi pun întrebari care îi arata ca o ascult într-adeuar. Colaboratoarea voastra histrionica va va diviniza. caci în clipa în care veti manifesta din nou interes pentru persoana ei.ois Lelord ~i Christophe Andre te. în managementul colaboratorilor. va veti recapata locul în panteonul ei. pen- . o privesc în fata.

tendinta de a sexualiza relatia. Dar nu mica le va fi surpriza când vor încerca sa se apropie. ci pun . cu cât nu ·. • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie Personalitatea histrionica este gata de orice pentru a va capta atentia. nu pot fi adversari ~edutabili. Unii barbati histrionici le vor face pe femei sa se simta debusoIate. însa într-o forma mascata. care în genere rane~te. ci pentru a oferi o aparenta pe care ele o cred îmbietoare (?i care ~i poate fi. surâsul fermecator ?i privirea enigmatica. Va avea. va ~ani poate în ~imai mare masura o personalitate histrionica ~i o va determina sa va recâ~tige atentia prin toate mijloacele dis?onibile: lacrimi.) Or. Deseori. dar se vor comporta în acest fel nu dintr-o dorinta adevarata. deci.tentie.Personalitatile histrionice 79 :::-cl ca dorinta evidenta a acestor personalitati de a atrage me~eu atentia exista ~iîn noi. Ele vor afi~a atitudini îndraznete. chiar într-un context profesional. femeile histrionice sunt luate drept "cochete". Vestimentatia discret provocatoare. (Mult mai rar vedem oameni amuzându-se pe sea::na paranoicilor. concedii. caci ei nu procedeaza deschis. cu emotivi:atea ~i sensibilitatea la opiniile celorlalti. unele femei histrionice merg chiar mai departe. de a vraji. dar fara intentia vreunei relatii intime. Ironizam . zeflemeaua. se vor arata iubite experimentate ?i lipsite de prejudecati. caci ace~tia. caci vor vedea ca personalitatea histrionica îi respinge cu un aer surprins. E ca atunci când ne ?::11uzampe seama unui copil de doi ani care se da în specta'::01 pentru ca surorii sale nou-nascute i se acorda prea multa 3. lesne îi vor face sa creada pe naivi ca "au acces". cel putin pentru o vreme). indignat chiar. folosindu-se de sex pentru a capta atentia. tentative de suicid.::uatât mai multa satisfactie aceasta trebuinta a lor. ele neputând ajunge sa afle care sunt adevaratele intentii ale acestor barbati. î~i vor schimba frecvent partenerii. Ne amuzam pe seama istericilor. Data fiind liberalizarea moravurilor.~remsa acceptam ca ea exista ~i în noi. Caci ei nu pricepusera ca toata aceasta parada de farmece avusese un unic tel: acela de a atrage atentia.

iar ea a început sa plânga ca o fetita. Cu timpul. fara nici un cuvânt. În final vom reaminti ca personalitatea histrionica prezentata de noi nu constituie decât un aspect al diverselor simptome grupate altadata sub numele de "iste- . iar acum putem comunica mai deschis. pierzând din detasare. la desert. care m-a în9tiintat degraba. cu care era certaM de vreo trei ani. la ea erau cam ca un reflex pentru a putea provoca un schimb emotional între noi. eu m-am simtit vinovat. dintr-o data Claire a izbucnit în lacrimi. din obiectivitate. Claire s-a mai lini9tit. Si un public mult prea "facil" pierde repede interesul ei. Voind prea mult sa-i respectati dorintele. i Nu uitati ca pentru o personalitate histrionica publicul sunteti dumneavoastra. ca eram primul barbat care se opunea 9i ca de fapt asta o reconforta. întorcându-ne de la o cina cu prietenii. avusesem parte de o fabuloasa cina de îndragostiti. nu o veti mai putea ajuta. Claire i-a spus uneia dintre prietenele ei. Claire mi-a repro9atfurioasa caflirtasem cu vecina de la masa. ceea ce era complet fals. riscati sa fiti antrenati în starile ei fluctuante. Alta data. în cele din urma.80 Fran<. (A nu se confunda barbatii histrionici cu cei ce ezita din timiditate ori din prea multe scrupule. mai firesc. De pilda. Termenul "cochet" nu este folosit. derutati de schimbarile ei de atitudine. m-am înfuriat. De pilda. • Relatia mea cu Claire a fost de la bun început graitoare. Atentie. am înteles ca aceste scene. de fapt fragilitatea lor. Am încremenit. Dar eu nu i-am mai facut jocul. apoi m-am napustit cu tot felul de întrebari asupra ei. comportamentul lor oarecum infantil va pot înduiosa si va pot trezi un sentiment protector (ce barbat nu a fost îndragostit de o frumoasa histrionica pe care a vrut sa o iubeasca si sa o ocroteasca?). Fire9te. refuzam sa port o discutie în acel moment. riscati sa fiti antrenati voi însiva în dramatizarile ei.) Sa va lasati prea tare înduiosati Emotivitatea de care dau dovada personalitatile histrionice. Încetul cu încetul.ois Lelord si Christophe Andre în joc un arsenal de seductie. amânând-o pentru mai târziu. dar ar putea totusi desemna unele conduite histrionice la barbati. Am încercat sa ma apar dar. iar Claire a sfâr9it prin a-mi marturisi ca avusese acela9i desert 9i când cinase ultima oara cu tatal ei.

histrionica Cum sa ne purtam cu o personalitate Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari. • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam si. • Sa o lasati din când în când sa se manifeste. ). invers. care îi va îngadui sa va idealizeze. Daca va este sot sau sotie: nu aveti decât sa savurati spectaeolul si diversitatea. Daca va este coleg sau colaborator: pastrati o anume distanta. stabilind unele limite. • Sa-i aratati interes ori de câte ori are un comportament "normal". pentru asta v-ati casato::it cu el (ea). • Sa va lasati prea tare înduiosati.iaca vi se cere contrariul. • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie care sunt adesea factice . chiar . La urma urmei. ."erecomandabil • Sa va amuzati pe seama ei. Daca va este patron: încercati sa ramâneti voi însiva.Personalitatile histrionice =:2" - 81 sindrom misterios. a carui istorie continua sa alimen:2ze interesante dispute între "psi".

distante inaccesibile. Câteodata mi se spune ma ma ca I I I ca i I ti I a-I I r. Când ma aflu într-o situatie ne-I . ! I I I I 9. Îmi place la nebunie sa seduc I cator. meu. nu excentric sau~provosauîncep sa lumea atentie. ma mai largul toataprea de persoane de îndata da în îmbrac dragostesc adesea sasimt în7. Mi întreb adesea ce efect am 10:Ma se întâmpla 8. Ma emotionez usor. Câteodata mi se reproseaza "joc teatru".82 Fran<. Privirea celorlalti este un excitant pentru mine.:oisLelord si Christophe Andre histrionice? A:JEVARAT! FALS Aveti trasaturile unei personalitati 1.

cum se spune. latura administrativa în genere ma plictise~te. încât sora mea se ulânge de asta. conditiilor de asociere etc. Îl ~tiu de multi ani. atât de zelos. parându-i-se ca ]ean-Marc nu prea sta pe-acasa. ceea ce mi-a placut de îndata. Dar îmi ~tiam lafel de bine ~i cusururile: nu-mi prea plac calculele.IV Personalitatile obsesionale . ~i mai ~tiam ca a~ cam avea te Daniel. iar energie am din bel~ug. "Odata decizia mea luata. nu sunt un bun gestionar. modest ~i extrem de atent la educatia copiilor. treizeci ~i opt de ca destul am lucrat pentru altii. ~tiam de la sora mea ca ~i el este nemultumit. Este :111 tip rezervat mai degraba. il tot vad când ne strângem cu totii în familie ~i mi-a parut mereu 1111 om pe care te poti baza: serios. poveste~buna zi mi-am spus ani. El a parut surprins. Numai ca a sfâr~it prin a ma enerva. toate calitatile cuvenite: am simtul afacerilor. ezit îndelung. ~i i-am spus ca nu putem fi asociati din moment ce el îmi arata ca nu are încredere în mine." JULES RENARD A ca ar fi timpul sa-mi înfiintez propria mea firma. u~or nelini~tit. ~i atunci i-am propus sa ne asociem. ~i atunci. caci i se pare ca munca lui nu prea este apreciata lafirma la care lucra. dupa care mi-a spus ca se va gândi la asta. m-am gândit sa mi-l iau ca asociat pe ]ean-Marc. sunt in:'entiv. cumnatul meu. Apoi a telefonat sora mea ~i mi-a explicat ca nu era câh{~i de putin vorba de o ches- Intr-o . Timp de câteva saptamâni ]ean-Marc îmi telefona cu regularitate pentru a-mi cere alte ~i alte detalii asupra proiectului.

Dar m-am lasat repede pagubas. de. Închizând telefonul! m-am gândit ca eu si Jean-Marc eram complementari! caci el urma sa fie atent la acele detalii care pe mine ma plictiseau. se descurca bine. a procedurilor. Sora mea îmi tot telefona pentru a-mi spune ca îi dadeam prea mult de lucru sotului ei si ca acesta îsi petrecea toate week-end-urile în fata calculatorului. Si sustinea ca ar trebui sa cumparam alte materiale. clientul era multumit de ambalajele pe care le livrasem deja! Dar Jean-Marc tinea mortis sa se respecte cele mai severe norme statistice. ceea ce ne depasea posibilitatile financiare în acel moment. Dar metoda pe care el o instituise era în- .84 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiune de încredere. Jean-Marc nu-mi punea la îndoiala corectitudinea. Am izbutit sa închei un contract care avea si clauze avantajoase pentru noi. de câte ori mergeam sa-I vad! el pornea sa-mi explice îndelung motivele felului în care proceda! eu nu-l mai puteam opri . apoi mi-a spus ca nu luasem în calcul cutare sau cutare eventualitate! de genul celor care nici nu se întâmpla vreodata. În cele din urma a recunoscut ca era o afacere buna. Apoi! cu trei luni în urma s-a ivit si comanda! care este visul oricarui mic patron. Am încercat sa vorbesc cu Jean-Marc sfatuindu-1 s-o lase totusi mai moale! sa nu mearga atât de departe cu preocuparea lui pentru detalii. fie de a cumpara o masina de spalat. Totusi... Jean-Marc lucra din greu la stabilirea normelor. Jean-Marc afost de acord. caci. Dar când a trebuit sa trecem lafabricarea ambalajelor! Jean-Marc mi-a spus ca daca voiam sa respectam nonnele! nu puteam produce ambalajele solicitate în ritmul dorit. Afacerea a demarat curând! caci multi din mai vechii mei clienti au vrut sa continue colaborarea cu mine. numai ca întotdeauna el avea nevoie de cât mai multe detalii înainte de a lua o decizie. fie de a alege locul în care sa-si petreaca vacanta.i întreaga discutie sfârsea prin a-mi mânca si mie din timp! Curând am angajat zece salariati. Atunci eu am venit cu propunerea de a introduce un control de calitate! gratie caruia ambalajele necorespunzatoare sa fie depistate si înlaturate. Un mare lant de supermarketuri ne-a solicitat sa le livram ambalaje pentru o gama de produse lactate. si credeti-ma ca n-a fost deloc simplu! Primul lucru care m-a cam enervat la Jean-Marc a fost ca! în loc sa fie entuziasmat! el a citit si recitit contractul.ieu eram de parere ca aceasta îi lua cam prea mult timp.

Când i se spune ca exagereaza. Jean-Marc nu î~i apara punctul de vedere pentru gloria proprie ori pentru ca ar considera ca ceilalti sunt mai putin inteligenti ca el. legându-se de tot -~lul de detalii. daca ar fi aplicate. menajul chiar! L-am putea numi perfectionist. putin lipse~te sa se certe cu acesta. sfâr~e~te prin a o exaspera imputându-i câteva firicele de praf din casa. În fine. Când se ive~te o afacere rentabila. .'iceraspundere în ce prive~te productia ~i serviciul comercial. încât lucratorii au venit la mine la birou pena ma anunta ca ei refuzau sa o aplice. El are sentimentul ca metoda sa este singura care garanteaza perfectiunea. Procedurile pe care el le stabile~te sunt atât de riguroase încât. dar va asigur ca totul este perfect! Sora mea însa vorbe~:: de divort. când :?'uine acasa. Jean-Marc nu numai ca lucreaza tot timpul.-: HU se mai ocupa decât cu partea administrativa ~i de registrele de ~:leltuieli. ca este mult prea concentrat asupra detaliilor. Daniel credea ca Jean-Marc este un tip modest. :':1 CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE JEAN-MARC Jean-Marc pare sa fie extrem de preocupat ca totul sa fie :acut irepro~abil: contractele. Si are dreptate.Personalitatile obsesionale 85 ---atât de complicata. ceea ce dintr-un anumit punct de vedere este adevarat. cu acordul lui l-am eliberat pe Jean-Marc de ~. fara îndoiala. dar într-atât încât pierde din vedere situatia in ansamblul ei: discutând cu Daniel despre contractul de asociere. Totu~i. fara a constientiza ca ve~nicele lui absente sunt frustrante pentru sotia lui. singurul lucru pe care îl vede Jean-Marc sunt ?roblemele juridice. Acum . ar duce la imposibilitatea de a mai livra ambalaje clientului. îndaratnicia lui este istovitoare. El acorda o mare atentie detaliilor. ambalajele. el argumenteaza atât de vehement încât î~i obose~te interlocutorul explicându-i ca felul sau de a proceda este cel mai nimerit. Jean-Marc se arata atât de încapatânat tocmai din grija de a face totul bine. îi repro~eaza ca nu face bine menajul. În cele din urma. dar. procedurile.

.. Personalitatea • obsesionala Perfectionism: este exagerat de atenta la detalii. CUM PERCEPE JEAN-MARC LUMEA? Jean-Marc pare ca se teme mai ales de imperfectiune (atentie acordata detaliilor) ~i de nesiguranta (manifesta interes pentru proceduri ~i verificari). Mai mult. caci sesizase cât de onest ~i scrupulos era acesta. reguli ..i Christophe Andre chiar daca atentia acordata regulilor .te la lucru ori acasa nu par sa-I tulbure prea tare pe Jean-Marc.:oisLelord . Daniel s-a obi~nuit cu Jean-Marc ~i. proceduri. ?\emultumirile pe care le treze.i la organizare. fiind un bun patron..tiincioasa ~i scrupuloasa. • În relatiile cu ceilalti este rezervata: îi este greu sa-.i detaliilor uneori risca sa compromita situatia în întregul ei. Are sentimentul ca este obliga- . El nu manifesta prea mare bucurie nici când survine un eveniment placut. Daniel are încredere deplina în Jean-Marc. staruie cu înver~unare ca lucrurile sa fie facute dupa cum considera ea ~irespectându-se regulile. timida.tiut cum sa-i valorifice potentialul. Caci Daniel a înteles ca perfectionismul asociahllui sau putea fi util în sfera administrativa ~i financiara. • Obstinatie: încapatânata.. a .86 Fran<. În cele din urma. glaciala. tergiverseaza lucrurile ~i cugeta exagerat de mult.. • Rigoare morala: este extrem de con. adesea în detrimentul rezultatului final. • Nehotarâre: îi este greu sa ia decizii din teama de a nu comite vreo gre~eaIa.. S-ar putea spune ca îi este greu sa î~i exteriorizeze emotiile pozitive.i exteriorizeze emotiile pozitive: adesea foarte formala. Jean-Marc întrune~te toate caracteristicile unei personalitati obsesionale.

Personalitatile obsesionale

87

tia lui sa mentina în ordine tot ce-l înconjoara. Principalele sale convingeri ar putea fi: "Totul decurge bine daca sunt respectate regulile" ;;i "Un e;;ec total survine atunci când ceva nu este 100% perfect." Pentru el, acest postulat se aplica atât propriilor rezultate, cât;;i rezultatelor celorlalti. Am putea spune despre obsesional ca este "cu ceilalti la fel de exigent cum este ;;i cu sine". El se simte responsabil pentru faptul de a fi într-o permanenta cautare a perfectiunii ;;i sfâr;;e;;teprin a-i considera pe ceilalti ni;;te încurca-lume ;;iiresponsabili. un obsesional va nutri adesea convingerea ca "nu poti avea încredere în oameni ;;i ca întotdeauna trebuie sa verifici ceea ce fac". Iar când va vedea acasa praful de pe ;;emineu, un bol nespalat aflat pe masa, el va fi întarit în convingerea ca respectiva persoana nu este în stare sa faca menajul bine, adica potrivit idealului sau de perfectiune.
FORMELE INTERMEDIARE

Cu Jean-Marc am facut o descriere a unei personalitati obsesionale tipice. Dar ;;i aici exista o întreaga gama de forme intermediare. unele persoane sunt preocupate de ordine, mai cu seama, sau de proceduri, fara însa a scapa din vedere rezultatul final. Fire;;te ca este placut sa intri într-o casa curata, aflata în rânduiala, însa pastrându-ti totu;;i cumpatul, daca vezi cum copiii ;;i-au împra;;tiat jucariile prin casa. De altfel unii obsesionali î;;i con;;tientizeaza propria tendinta ;;i încearca sa se corecteze. Sa îl ascultam pe Lionel, patruzeci de ani, expert contabil.
Dintotdeauna mi-au placut lucrurile rânduite, aliniate, cum mi-a placut ~i simetria. Copil fiind, îmi a~ezam bilele în ni~te casute, potrivindu-le dupa diverse criterii: marime, culoare, materialul din care erau facute, chiar felul în care le procurasem; fie cafusesera cumparate, daruite sau câ~tigate în jocurile cu alti copii. Schimbam criteriul de aranjare ~i hop! începeam o alta ordonare a bilelor. Apoi, student fiind, îmi placea ca toate obiectele de pe biroul meu sa fie aranjate ori paralel, ori perpendicular. Carti, rigle, stilouri ~i chiar

88

Fran<;ois Lelord s;iChristophe Andre

cheile pe care le a!iezam paralel cu muchia mesei. Prietenele mele erau intrigate, unele chiar înfrico!iate. Îmi mai pliicea ca notitele pe care le luam la cursuri safie impecabile !ii îmi petreceam mult mai mult tirnp transcriindu-Ie pe curat, subliniindu-Ie cu diferite culori decât învatându-Iel aiia cii de multe ori ratam sesiunile de vara. Destul de curând am realizat ca petreceam cam mult timp aranjând !ii verificând, !ii am cautat sa ma controlez. Sotia mea m-a ajutat enorm, caci !ii acuml când i se pare ca exagerez cu ordinea, nu !i0vaie sa mi-a spum'il iar eu accept sa aud asta de la ea, !itiind ca !ii ea este destul de ordonata. În pr~fesia mea sunt foarte apreciat, ceilalti au încredere în mine, de!ii la început eram mereu în întârziere din cauza verificarilor. Aparitia informaticii m-a ajutat foarte mult. Colaboratorii mei !itiu ca privirea mea este i1~failibilacând este vorba de sesizarea celor mai mici nereguli, !ii mi se pare cafara sa vreau îi determin sa lucreze bine. Întotdeauna mi-a fost greu sa-mi exteriorizez emotiile, iar când altii îmi arata afectiunea lor sau îmi fac complimentel ma fâstâcesc. Pentru ca nu !itiu ce sa raspund. Îmi este greu sa !ii glumesc, "sa fac conversatie II. Mie îmi place sa abordez un subiect cu de-amanuntull cu o introducerel cuprins !ii o încheiere, !ii atunci ceilalti î!iipierd întotdeauna rabdareal ma întrerup !ii trec la alt subiect. Dar în timp m-am mai schimbat. $i aici cred ca este meritul sotiei mele, care m-a facut sa con!itientizez ca am umor !ii ca aceasta mi-ar putea folosi. E adevarat ca prietenii mei ma tachineaza uneori pe tema maniei mele pentru ordine. La început ma durea; acum însaI nu. Mai întâi de toate pentru ca eu cred ca m-am schimbat. $i apoi pentru ca daca am izbândit în profesia mea a fost !ii gratie acestor "cusururill. Nu mai lucrez lafel de mult ca înainte, dar !ii acum înzi este destul de greu sa ma relaxez. Chiar în week-end nu ma pot împiedica sa nu ma gândesc la ce ar trebui reparat în casaI sau la anumite acte de care ar fi mai bine sa ma ocup din timp. Totu!iil încerc sa nu ma ambalez prea tare !ii sa petrec cât mai mult timp cu copiii.

Lionel ofera un bun exemplu de personalitate obsesionala temperata de o contitiinta a propriilor defecte tii care a avut o dubla s;ansa: de a se fi orientat spre o profesie în care trasaturile sale obsesionale sa constituie un avantaj tii de a fi gasit o femeie care sa fie destul de aproape de propriile lui valori pen-

Personalitatile obsesionale

89

tru a-l accepta asa cum este, dar si destul de diferita de el pentru a-l ajuta sa progreseze.

CÂND OBSESIILE DEVIN O MALADIE

Exista o adevarata maladie "sindromul obsesiv compulsiv" sau SOC, de care se vorbeste din ce în ce mai mult în mass-media. Pacientii ce sufera de SOC se simt obligati sa se supuna unor adevarate ritualuri de aranjare a lucrurilor, de spaIari repetate, de verificari mult prea dese si amanuntite, pentru ei acestea fiind singurele cai pentru a-si diminua anxietatea. Ei mai au si gânduri obsedante involuntare, pe teme de curatenie, perfectiune, culpabilitate. Toate acestea îi fac sa patimeasca si le pot ocupa multe ore din zi. Iata doua exemple:
Ori de câte ori se afla la volanul ma~inii, Marie, ce suferea de SOC, se temea sa nu fi accidentat vreun trecator fara sa fi bagat de seama. Odata ajunsa la destinatie, se simtea obligata sa refaca o portirme a drumului în sens invers, pentru a se convinge ca nu facuse nici un accident. Era con~tienta de faptul ca acest gând era absurd, dar atâta vreme cât nu se întorcea sa verifice daca nimeni nu zacea pe ~osea, ea nu-~i putea diminua anxietatea. Philippe, patruzeci ~i trei de ani, suferind ~i el de SOC, obsedat de murdarie ~i de praf se spala pe mâini de zeci de ori pe zi, nu accepta ca sotia lui safaca menajul, nu-i lasa pe cei ce veneau în vizita sa-i intre în apartament încaltati. Spalatul mâinilor ~i menajul îi luau între patru-cinci ore pe zi, timp în care el se afla într-o stare de mare tensiune anxioasa.

Aceste doua exemple sunt departe de a reprezenta totalitatea tulburarilor obsesive compulsive. Cititorul interesat va afla si alte exemple în bibliografia mentionata la sfârsitul cartii. Raporturile între personalitatea obsesionala si SOC sunt mult mai putin clare decât ne lasa sa ne imaginam teoriile psihanalitice. într-adevar, potrivit diverselor studii epidemiologice, între 50 si 80% dîn pacientii ce sufera de SOC nu au o

90

Fran~ois Lelord ;;i Christophe Andre

personalitate obsesionala.1 Si se poate afirma ca uria;;a masa a personalitatilor obsesionale nu va suferi vreodata de SOc. Potrivit clasificarii DSM-IV, se poate vorbi de SOC atunci când obsesiile ;;i ritualurile inutile ocupa mai mult de o ora pe zi.

DOCTORE,

SI MEDICAMENTELE?

Cât prive;;te medicatia prescrisa SOC-ului, maladie considerata pâna în anii saptezeci greu de tratat, aparitia unor antidepresive a produs o adevarata revolutie. ::\"utoate antidepresivele sunt eficiente, ci doar acelea care actioneaza asupra secretiei si distrugerii serotoninei, o molecula care se gaseste în stare pura în sistemul nervos central. Dupa câteva saptamâni de tratament cu un antidepresiv serotoninergic în doze suficiente2,la aproape 70% din pacientii care sufereau de SOC se putea constata o ameliorare. Daca pacientul participa la o terapie comportamentala, rezultatul este si mai bun, fapt confirmat de numeroase studii. Dar se pare ca pentru majoritatea pacientilor rezultatul combinatiei antidepresiv-terapie comportamentala este mai bun decât fiecare din cele doua aplicate izolat.3 Cum se poate veni în sprijinul personalitatilor obsesionale? Evident ca psihiatrii au venit cu ideea de a folosi antidepresive în SOC, caci lor li s-a parut ca între cele doua forme de tulburari exista o anumita asemanare. Ei bine, nu s-au înselat. Când se întâmpla ca personalitatile obsesionale sa se simta deprimate, cea mai mare eficienta si-o vadesc atunci antidepresivele serotoninergice.
1 J.H. Pollak, "Commentary on Obsessive-Compulsive Personality Disorder", in The DSM-IV: Personality disorders, op. cit., p. 281. 2 M.A. Jenike, "New Developments in Treatment of Obsessive-Compulsive Disorders", in Review of Psichiatry, voI. A. Tasman, M.B. Riba ed., Washington, American Psychiatric Press, 1992. 3 J. Cottraux, "Traitements biologiques", in Obsessions et Compulsions, Paris, pug 1989, pp. 106-121.

lI,

Personalitatile obsesionale

91

De acord, veti spune, în caz de depresie, da, dar altfel? Doar n-ai sa-i prescrii unei persoane toata viata un medicament pentru a-si schimba personalitatea. Unii nu vor pierde ocazia de a-i acuza pe medici ca ar fi "normalizatori" a caror misiune este aceea de a simplifica personalitatile, pentru ca ele sa se adapteze mai bine cerintelor societatii. Este o dezbatere vasta, care ar putea constitui obiectul unei carti întregi4, dar de fapt poate fi redusa la trei întrebari: - Faptul de a avea o personalitate obsesionala îl face pe pacient sa sufere? - Este eficient medicamentul în cazul lui? - A fost prevenit pacienhll asupra avantajelor si dezavantajelor tratamentului? Daca raspunsul la aceste trei întrebari este "afirmativ", nu vedem motivul pentru care nu i s-ar propune un tratament care sa-I ajute. Ramâne apoi ca medicul si pacientul sa decida daca sa se vada cu regularitate si daca sa continue tratamentul sau nu. Cât priveste psihoterapiile, vom vorbi despre ele spre sfârsitul acestei carti.

PUTINA OBSESIE POATE FI UTILA?

Într-un fel se poate spune ca societatea noastra devine din ce în ce mai obsesionala. Din cauza productiei de masa, întreprinderile sunt nevoite sa introduca proceduri tot mai stricte, astfel încât toate produsele sa fie identice si perfect fiabile, pentru a satisface exigentele unor consumatori gata oricând sa se adreseze concurentei. Preocuparea pentru securitate impune elaborarea de norme în toate domeniile, de la productia de lactate la cea de automobile, trecând prin productia de carucioare pentru copii. Toate aceste proceduri trebuie necontenit evaluate si revizuite. În fine, pentru a aduna impozitul de
P. Kramer, Prozac, le bonheur de l'ordonnance?, Paris, First, 1994, E. Zarifian, Des paradis plein la.tete, Paris, Odile Jacob, 1994.

92

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

la particulari ori de la întreprinderi, penh'u a putea asigura sanatatea cetatenilor, administratiile modeme pretind cifre si iar cifre, mai mult, cifre bine verificate. Deci, astazi exista loc si pentru obsesionali, cu conditia de a-i supraveghea în preocuparea lor de a face totul bine. S-ar putea spune ca din clipa în care se formeaza o echipa, fie pentru a construi un baraj, fie pentru a înfiinta lill jumat prezenta unui obsesionat bine ales, ar putea fi un ingredient pretios, care va garanta calitatea produsului final. Personalitatile obsesionale în filme si în literatura

Sherlock Holmes, cu a sa pasiune pentru detaliu, cu indife-

renta sa, cu interesul acordat clasificarilor, cu a sa vestimentatie vesnic neschimbata are, poate, câteva trasaturi obsesionale. În serialul televizat Star n'ek, M Spock (cel cu urechile ascutite) pare sa fie caricatura unui obsesional; este exasperant de glacial si rational, nu poate pricepe afectivitate a si reactiile irationale ale coechipierilor sai de pe Terra. În filmul lui James Ivory, Rama?itele zilei (1993), Anthony Hopkins joaca rolul unui majordom englez aflat în serviciul unei ilustre case, fanatic al ordinii desavârsite. El îsi reprima orice reactie emotionala, nerenuntând la a servi la un dineu diplomatic, timp în care, la etaj, tatal sau agoniza. Mai apoi, este incapabil sa raspunda iubirii Emmei Thompson, desi se simte atras de ea. În Podul de pe râul Kwai (1957) de David Lean, neînduplecatul colonel Nicholson, jucat de Alex Guinness, ofera un fascinant exemplu de personalitate obsesionala. Luat prizonier de catre japonezi, el refuza sa se supuna ordinelor acestora si nu accepta sa colaboreze cu ei decât pentru a r-reîntâmpina unele represalii asupra oamenilor sai. Însarcinat sa construiasca un pod pentru a înlesni trecerea trupelor nipone spre Birmania, el va face uz de toate talentele sale de obsesional pentru a înalta o lucrare desavârsita, uitând ca aceasta îi va servi inamicului. El nici nu va admite ca ai sai compatrioti sa-i distruga munca.

i punând la punct tot ce era deteriorat în apartamentul tinerei fete. semanat. din dorinta de a-i arata de la bun început ca exagereaza. pentru a face stocuri si a le depozita.. trebuie sa se fi dovedit înzestrati mai cu seama pentru arat. asigurând astfel cele mai mari sanse de supravietuire urmasilor lor. va va dispretui. în care oamenii traiau din vânat si cules. în schimb. îi aratati ca îi apreciati perfectionismul. în timp ce la New York aceasta era absolut impresionata de ordinea . Un divan la New York. ai fi înclinat sa crezi ca într-o epoca îndepartata. . dar. Daca îl contraziceti.i care au darul de a-l deprima pâna .. considerându-va o persoana incapabila sa înteleaga ce este important...i pe câinele tinerei femei..te în New York . el va va primi cu mai multa consideratie eventualele critici. Ajuns la Paris. Daca. din clipa în care s-a trecut la agricultura. William Hurt întruchipeaza personajul unui psihanalist obsesional ce locuie. pentru a întrevedea unele lucruri.i care face schimb de apartament cu o pariziana destul de boema (Juliette Binoche). Îndragostit mai apoi de Juliette Binoche. obsesionalii.Personalitatile obsesionale 93 Într-un film de Chantal Ackerman.i simetria care domnesc în apartament . el nu pridide. cu interesul lor pentru sarcinile repetitive si pentru ordine. faptul de a fi un obsesional nu reprezenta un mare avantaj (ajuta doar sa nu se manânce din neatentie fructe otravitoare). psihanalistul nostru va avea cele mai mari dificultati în a-si marturisi sentimentele.. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE OBSESIONALE Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii Nu uitati ca obsesionalul crede ca actioneaza în numele binelui..te tot reparând . Dintr-un punct de vedere evolutionist.

Daca te vei supara. Evitati.m. îmi place si mie sa invit la masa prieteni ori colegi de serviciu. iar cât priveste mesele a caror pregatire îi revine ei. am ajuns la o întelegere: eu am dreptul sa invit pe cine vreau la unele supeuri. pe cât posibil. fara vreo ceremonie deosebita.d. ridica neputincioasa bratele spre cer si nu o pot face sub nici un chip sa priceapa ca acei oameni s-ar simti la fel de multumiti sa fie primiti simplu. în loc de a le oferi oaspetilor o cina simpla. si trebuie sa recunosc ca este adevarat. iar ei va vor enerva prin încetineala ~i rezerva de care vor da dovada. Înainte de a le încredinta o sarcina. iar slujba sa cu jumatate de norma se pare ca-i procura multe satisfactii. sa le cereti sa faca unele lucruri "de urgenta". În cele din urma. De pilda: cum sunt un tip sociabil si am fost crescut într-o familie în care deseori cei ce veneau în vizita erau opriti "la o masa fara pretentii". fara pretentii.94 Fran<. faceti voi în~iva un efort de previziune ~i de planificare. Dar toata aceasta seriozitate a sfârsit prin a ma apasa. care ~tii bine ca ar fi o pierdere de timp. Sa-I ascultam pe Jacques vorbindu-ne despre sotia lui. Sotia mea are o multime de calitati. Si au dreptate. aduceti-le critici precise si motivate Nu folose~te la nimic sa te enervezi atunci când un obsesion al îti explica ca trebuie sa faci neaparat în cutare fel sau ca trebuie sa respecti neaparat cutare procedura. • Când merg prea departe. sa întinda masa mare s.a. de casa se îngrijeste într-un mod ireprosabil. toata lumea mi-o spune. caci nu acestea sunt situatiile în care pot fi eficienti la maximum. Se ocupa îndeaproape de educatia copiilor nostri. el va fi întarit în .ois Lelord ~i Christophe Andre • Sa le respectati nevoia de a prevedea ~i de a organiza totul Obsesionalilor nu le place imprevizibilul ~i detesta mai mult decât orice sa fie pu~i în situatia de a improviza. Iar urmarea este ca atunci când se întâmpla ca în ultimul moment sa mai invit o persoana-doua la masa. eu trebuie sa fac o lista a invitatilor si sa i-o dau cu cel putin trei zile înainte. Caci îi veti face sa sufere. de fiecare data sotia mea se simte obligata sa aranjeze în asa fel masa încât sa fie cât mai aspectuoasa. Dar. sa-i luati prin surprindere. deci. intima. de care însa ma ocup chiar eu.

Apoi. bazându-va pe cifre. directorul a reu~it sa-I faca sa-~i schimbe felul de a proceda. Si fara îndoiala . Incomodati la lucru de aceasta noua procedura. Amintiti-va de convingerea sa ca el actioneaza în numele binelui. ceea ce responsabilul a acceptat bucuros. Bazându-se pe costul mediu în ore care trebuia platit persoanelor implica te. chiar cele cumparate la un pret mic. ca metoda sa prezinta mai multe inconveniente decât avantaje. Sesizând conceptia despre lume a colaboratorului sau obsesional. A doua cifra obtinuta era mai mica decât prima. În schimb. Nu a mai fost nevoie ca directorul sa staruie pe lânga responsabil ca acesta sa renunte la procedura sa. directorul a determinat atunci costul total al acestei schimbari de procedura 9i i-a propus apoi responsabilului sa estimeze pierderile cauza te de proasta utilizare a pieselor. Cu calculatorul în mâna au facut împreuna aceasta operatie. voia sa se convinga ca toate piesele cumparate din exterior. sa vina 9i cu argumente în sprijinul acesteia. oamenii sunt imprevizibili ~i ca nu te poti bizui pe ei. Urmatorul exemplu a fost prezentat de catre ~eful unei întreprinderi la un seminar pe teme de management al personalitatilor dificile. erau bine folosite în fabrica. dovediti-i pe îndelete într-un mod u~or obsesional. Si a început prin a-i lauda con9tiinta profesionala 9i simtul rigorii. caci el se 9i hotarâse sa faca acest lucru. Acesta l-a chemat pe responsabilul cu productia. Deci. precisa. Si atunci. responsabilul cu productia. pentru a urmari utilizarea fiecarei piese în fabrica. scopul ei fiind dobândirea unui plus de perfectiune. gefii de atelier s-au dus sa se plânga directorului. motivata. pe care le putea preîntâmpina noua lui procedura. incontestabil. analizând împreuna cu responsabilul procedura acestuia. Responsabilul urmarea calculul facut de director cu mare atentie. argumente bazate pe costuri. înainte de a introduce o noua procedura.Personalitatile obsesionale 95 ideea ca. Directorul a izbutit sa dea criticii sale o forma u~or lIobsesionala". directorul i-a cerut ca. directorul a calculat timpul de lucru suplimentar pe care-l necesita din partea tuturor celor implicati. pe viitor. fara a-l brusca însa. Într-o fabrica micuta. un tip foarte competent. a pus la punct o procedura extrem de complexa.

ce oboseala! Dar cei mai multi dintre ei nutresc în adâncul sufletului dorinta de a se lasa în voia lucrurilor. mai mult decât oricarei alte persoane. cravata. A refuzat mai întâi. iar când intervine ceva imprevizibil. a?a ca a ezitat îndelung înainte de a se a?eza pe nisip. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi Faptul de a întârzia. nu-i promiteti decât ceea ce puteti face. pantaloni. de a nu respecta o promisiune.ois Lelord ~i Christophe Andre ca aceasta este metoda cea mai indicata de a-l convinge pe un obsesional. sa fie asociata cuvintelor "previzibil" ~i "sigur". sa verifice totul. marturisindu-i deslu~it ca sunteti dezolat. Dar s-a spus ca. Apelul la simtul dreptatii ?i al simetriei a fost infailibil. Cu cât jocul era mai strâns. Pentru el veti fi aidoma celorlalti iresponsabili. componenta celor doua echipe ar fi fost inegala. ?i-a scos cravata ?i s-a alaturat echipei sale. facea tot soiul de salturi i . cu atât el se însufletea mai tare. care nu pricep ca în lume totul ar merge mai bine daca am respecta cu totii regulile. Toata lumea s-a dus. respectati-va fagaduielile. pretextând ca nu juca prea bine. extrem de rezervat pâna atunci. (Oare chiar se în~ala obsesionalii în aceasta privinta?) Unui obsesional. sunt cai sigure de a se descalifica în ochii unui obsesional ~i înca pentru multa vreme. sa vegheze ca totul sa fie perfect. statistician de mare valoare. chiar neînsemnata.96 Franc. invitati-i. Faceti astfel încât pentru el persoana dvs. în~tiintati-l cât puteti de repede.Seful unei clinici ?i-a invitat întreaga echipa la un picnic pe malul marii. În timp ce toti invitatii aveau o tinuta sport. daca nu venea sa joace. • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii Încercati sa va imaginati un pic tensiune a în care traiesc obsesionalii: ei vor sa controleze totul. A~a ca mobilizati-i. Caci va fi cel mai bun mijloc de a-l face sa se destinda un pic ~i sa accepte mai bine punctul vostru de vedere. dati-le exemplul urmator: . chiar ?i un cercetator strain. Membrii echipei au început o partida de volei ?i afost ?i el invitat sa participe. el avea cama?a cu mânecile lungi. dorinta pe care însa nu cuteaza sa ~i-o realizeze.

el era mai putin rezervat. Contabilitate. mele bmelui. Nu uitati ca obsesionalul considera ca actioneaza în nu" . totupi. iata câteva exemple de activitati in care obsesionalul se va simti în largul sau. Si mai încercati sa va amintiti ultima remarca ironica pe care v-a facut-o cineva. în mare parte gratie încrâncenarii cu care jucase el. control de calitate. proceduri financiare. Terapeutii stiu ca acest umor este un instrument ce trebuie mânuit cu maxima prudenta. atâtat 'li de încurajarile amuzante ale tuturor spectatorilor. pentru a aduce un plus de perfectiune lumii si ca se poate întâmpla sa nu priceapa motivele ironiei voastre.Personalitatile obsesionale 97 acrobatice. Din acea zi. cu seriozitate a si maniile lor. îngaduindu-pi unele mici glume pi raspunzând cu placere tuturor invitatiilor de week-end. laolalta cu colegii sai. la lucru.ill umor binevoitor poate ajuta pe cineva sa se schimbe. mai cu seama pe cei porniti pe glume. N erecomandabil • Sa le ironizati pe tema maniilor lor Obsesionalii. Nu cedati tentatiei. ca si de capacitatea de a starui în efort. Echipa sa a câ'ltigat. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. în cadrul unei relatii de încredere. în care "defecteleJl lui sa fie tot atâtea calitati Am remarcat în toate exemplele precedente ca unele sarcini pot fi îndeplinite ireprosabil de obsesionali. Urmati-le exemplul! • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor Cu obstinatia de care dau dovada si cu convingerea pe care o au ca ar actiona în numele binelui si al ordinii (termeni oa- . v-a lasat sentimentul ca celalalt nu reusea sa va înteleaga? Uneori. Caci obsesionalii vor reusi acolo unde ceilalti ar fi doborâti de oboseala sau de plictiseala. Când afost felicitat pentru aceasta victorie. sunt tinte care pot tenta. l. juridice sau tehnice. mai apoi plonjând pi în mare. parea a se simti iara'li stingherit. a fost mult mai destins tot restul zilei. V-a ajutat cumva sa va schimbati? Sau. mai degraba. facând uz de simtul ordinii.

Aceasta explica.icurata totul dupa bunul lui plac. Nici unul dintre ei nu a încercat sa-i schimbe celuilalt parerea. Aceasta nu înseamna ca dovezile de . Totu~i. prin demonstratii monotone ~i repetitive.98 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre recum sinonimi pentru ei). odata încheiata prepararea mesei. Si atunci. diferite ingrediente pe masa etc. Asa ca statea lânga ea si punea la loc fiecare obiect ori ingredient de îndata ce sotia sa nu le mai folosea.. dereticat). dupa câteva zile. Aratându-Ie ca le apreciati simtul ordinii ~i al rigorii. încât l-a amenintat ca refuza sa mai gateasca în asemenea conditii. În acela~i timp. vadesc o preocupare pentru simetrie ~ipentru reciprocitate. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. recunostinta sau daruri Când este vorba sa î~i exprime sentimentele. de ce sunt atât de stânjeniti când li se arata afectiune sau admiratie: se simt obligati sa raspunda în acela~i registru. adesea. se poate întâmpla ca în scurt timp sa ajunga sa tiranizeze o întreaga echipa ori o întreaga familie ~i. obsesionalii simt dorinta puternica de a impune respectul regulilor pe care ei le considera juste.i-l consacre altor activitati (contabilitate. vasarie în chiuveta. ea a ajuns la un asemenea grad de exasperare. caci gândea ca se va descurca mai bine decât ea la bucatarie sau ca în orice caz va lucra mai ordonat. Totusi. poate. Iata un frumos exemplu de solutie negociata. el putea rândui . a realizat ca nu reusea sa gateasca pe cât ar fi dorit de bine si ca prepararea cinei îi rapea din timpul pe care el voia sa . farfurii murdare. cei doi au ajuns la o alta întelegere: accesul la bucatarie îi era lui oprit câta vreme sotia gatea. În schimb.. Pe cât posibil. obsesionalii se simt stingheriti. dar nu sunt în stare sa o faca. sa-i secatuiasca de vlaga pe cei ce i se împotrivesc. fara a nutri intentii rele. trebuie totu~i sa ~titi când sa spuneti "Stop!". ci doar au cautat o solutie convenabila pentru amândoi. recurgeti la un numar cât mai mare de argumente! Unui sot obsesional îi displacea dezordinea pe care sotia sa o facea la bucatarie în timp ce pregatea masa. Simtindu-se în permanenta supravegheata. sa-i arate ca "gre~ea". Sotul ei a acceptat s-o înlocuiasca.

N erecomandabil • Sa le ironiza ti pe tema maniilor lor. în care "defectele" lor sa fie tot atâtea calitati. care îti va indica cel mai nimerit cadou. Daca va sunt soti sau sotii: lasati pe seama lor contabilitatea menajului. neîndoielnic. si nu uitati sa va lasati încaltarile la intrare. Anuntati-le durata discutiei înainte ca ele sa înceapa sa vorbeasca. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. Daca va sunt patroni: când va scrieti rapoartele. unele trasaturi obsesionale. • Când merg prea departe. Doar ca este mai bine ca la început sa fiti putin mai rezervati .Personalitatile obsesionale 99 afectiune sau complimentele nu le-ar face placere. În Japonia. trebuie doar sa te adresezi unui magazin special. aduceti-le critici precise si moti~ vate. fiti atenti sa nu faceti greseli de ortografie. . Cum sa ne purtam cu personalitatile obsesionale Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii. • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor.:>ia le obs servati cu atentie reactiile pentru a nu-i pune în dificultate. • Sa le respectati nevoia de a prevedea si de a organiza totul. recunostinta sau cu daruri. Exista o întreaga gama de cadouri potrivit rangului persoanei careia le sunt oferite si împrejurarilor. oferirea de cadouri este un adevarat ritual. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. tara a carei cultura prezinta. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii. Daca va sunt colegi sau colaboratori: încredintati-le controlul si finisajul.

Mi s-a întâmplat sa ratez ceva Într-o discutie îmi place sa-mi din I . echipa.raspunzator(toaI re) personala.de o mit se tpare cit(a).. fac simt caci rânduindmadator(oare). ma er- ADEVARAT 12. când Nu îmi tin ideile în as I Mi Cândplace dezordinea. 14. Îmi reproseazaarunc contabilitatea Nu-mi simt sa 10. fi zgârca meu Nu prezint în largul lucruri. munca în pentru ca as ramâne detaliilor. 9.1OO Fran<. rezultatul 6.oisLelord si Christophe Andre obsesionale? I I Aveti trasaturile unei personalitati I FALS cauza ca m-am concen ra prea I mult asupra Ucadouri. 7. 8. sivorba final. mi se Ueste verificând. 5. se placesingur(a) ordine.

nostim. Alain este unul din cei trei fondatori ai agentiei. Mai târziu. un barbat atât de important. dar Alain se razboise cu ceilalti asociati pentru a ~i-o însu~i. douazeci si noua de ani. iar eu lucrez cu el.oise.v Personalitatile . Nu se putuse abtine sa nu strecoare ~i anecdote despre sclipitoarea sa cariera ~i despre succesele sale. dar cum era interviul pentru angajare. Alain a fost încântat. se interesa de o tânara ca mine. La prima vedere pare un barbat plin de ~arm. însa. am aflat ca acea încapere trebuia sa fie o sala de ~edinte. Iar eu am jucat rolul novicei plina de respect ~i admiratie. narcisice "Nu putem rabda vanitatea altora fiindca o jigne~te pe a noastra. Are un birou imens. mai multe fotografii îl înfati~au pe Alain în compania unor arti~ti celebri. o tânara "creatoare" în cadrul unei agentii de publicitate. Alain mi-a tinut un discurs cu fraze gen: "Noi credem în tineri ca dumneavoastra. ~i totll~i reu~ise sa ma impresioneze când l-am vazut întâia oara. Ma lasase sa a~tept cel putin o ora. cu o vedere superba. Dar dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca era o personalitate extrem de dificila. cerându-mi sa-I tutuiesc. la vedere. sclipitor. seducator. Erau expuse ~i trofeele pe care agentia le câ~tigase lafestivaluri internationale (în clipa . În spatele biroului." Afabil ~i direct. ma facuse sa-i fiu recunoscatoare ca el. nici nu crâcnisem." LA ROCHEFOUCAULD a o ascultam pe Fran<.

spunându-i deschis ce credea despre felul în care acesta conducea agentia. dar cu o indemnizatie frumoasa. cu aerul sau încrezator. în final. în clipa de fata. caci îi place sa se i'tie respectat i'i admirat. Alain a parasit fiedinta trântind ufia. . A doua zi. mai ales pe cei nou-veniti. Alain a stabilit o relatie de dependenta pasionala aproape i'i este tocmai ceea ce fii vrea. Alain face o impresie puternica. care venise de la o alta agentie. Si apoi. V-ului meu. El este un ecran între noi i'i ceilalti asociati fii nu îngaduie ca noi sa intram în contact cu acefitia. Oriunde apare. Si vai de cei care îl contrazic! Anul trecut un designer cunoscut. Într-o zi te felicita fii crezi sa el te sustine întru totul. Totufii. Cu unii dintre colaboratorii sai.:oisLelord ~i Christophe Andre de fata. fitiu ca nu el afost cel ce s-a ocupat de unele din campaniile premiate). Ceea ce îmi displace însa cel mai tare este ca Alain face în aiiafel încât sa-fii însufieasca ideile echipei pentru a-fii atribui succesul. designerul a trebuit sa plece. fara nici un fel de menajamente. De ce ramân? Pentru ca. Iar membrii echipei pândesc un semn de încllviintare din partea lui fii tresar la cel mai mic semn de dezaprobare. întotdeauna pare sa fie într-o forma foarte buna. au încercat sa aplaneze conJlictul.102 Fran<. Patrick i'i-a gasit toate lucrurile gramada la receptie. ui'0r bronzat._Alb de furie. a doua zi însa îti critica munca. dincolo de aparenta de "camaraderie" se ascunde un om care nu prea admite sa nu i se arate o anume deferenta. De altminteri. Ceilalti asociati ai agentiei. Patrick. carora le trebuie timp pentru a descoperi latura mai putin placuta a personalitatii lui. Alain este totufii un star i'i aceasta va prinde bine C. Nu este deloc ufior sa lucrezi cu Alain. l-a înfruntat la o i'edinta pe Alain. atâta vreme cât îl Jlatezi i'i nu îl contrazici. Inutil sa mai spun ca dupa o asemenea întâmplare nimeni nu mai încearca sa se razvrateasca fatii'. Atitudinea lui este vei'nic schimbatoare. mi-ar fi greu sa gasesc un alt loc de munca. elegant. în fata tuturor. trebuie sa recunoai'tem ca. laolalta cu o scrisoare de concediere pentru grei'eli grave. i'tie cum sa cucereasca i'i sa entuziasmeze o întreaga echipa. În orice caz. însa. temându-se ca în acelfel sa nu fie afectata cumva imaginea agentiei. în profesia lui. Firefite. cu eleganta lui. ambianta este mai degraba buna.

Alain vrea ca ceilalti sa-I admire. Pentru a se consola. nu vrem sa spunem ca orice persoana care tine în biroul sau cupe sau trofee ar fi o personalitate narcisica! În unele profesii ori în unele tari aceasta poate face parte din uzante.ise sa-tOi finanteze modul de viata din note de cheltuieli tOi vantaje în a natura. si tine ca si ceilalti sa afle: vorbeste cu placere despre succesele lui si etaleaza marturii graitoare (fotografii. pentru a-l exploata cât mai bine. Alain nu pare a fi atent la sta- . În cazul de fata însa. face în at. adica lipsit de sinceritate si în acelasi timp vizând sa-i induca celuilalt o stare emotionala favorabila scopurilor sale. cu care s-a împrietenit. Dar Alain are tot felul de izbucniri violente împotriva acestei "agentii în care designerii nu sunt lasati sa creeze". trofee). sa recunoasca faptul ca este o persoana exceptionala si nu suporta critica (incidentul cu tânarul designer). Alain stie cum sa jongleze cu emotiile lor. ca i se cuvin unele privilegii. S-ar putea spune ca Alain are un comportament manipulant. pentru ca orice vizitator sa stie cu ce persoana importanta are de-a face. Si acestea reprezinta mult. În relatiile cu ceilalti. sa-I invite în weeJc-end-uri de vis. De asemenea. De pilda. La întoarcere. Alain pare preocupat. dornic de a se arata mereu în cea mai buna forma si încântat sa frecventeze persoane importante (fotografiile de pe biroul sau). Atentie. Alain si-a adjudecat cea mai frumoasa încapere a agentiei: el considera ca trebuintele sale sunt mult mai importante decât ale celorlalti.afel încât clientii importanti. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE ALAIN? Este evident ca Alain are o foarte buna parere despre sine. mai mult. care sunt platiti de zece ori mai putin ca el tOi are au lucrat c din rasputeri pentru a termina un proiect. critica si elogiile neasteptate. Are un salariu astronomic. Alain nu t. extrem de preocupat de înfatisarea sa. folosind alternativ seductia.ovaie sa vorbeasca despre aceasta tinerilor creatori.Personalitatile narcisice 103 o consolare meschina: de la secretara lui t.tim ca are probleme cu impozitele. de ani buni reut. acest semn trebuie interpretat In cadrul unui ansamblu.

• Adesea extrem de preocupata de înfatisarea sa si de vestimentatie. toata lumea trebuie sa ma respecte. Nu cunoastem nimic despre viata personala a lui Alain (în afara faptului ca este finantata prin cheltuielile profesionale.:oisLelord si Christophe Andre rile neplacute pe care le provoaca celorlalti (teama.• Manifesta destul de pupna empatie.104 Fran<. Principala sa convingere ar fi: IISunt o fiinta exceptionala! mai meritorie decât altii. o data în plus! el considera ca regulile comune nu sunt facute pentru el)! dar dispunem de suficiente date pentru a banui ca Alain are o personalitate narcisica. CUM PERCEPE ALA IN LUMEA? Toate gesturile lui Alain capata un sem~daca tinem seama de faptul ca el are o foarte buna parere despre sine si considera ca toata lumea (colaboratorii sai! asociatii. invidie). devine furibunda. • Stapânita de ambitia de a avea! de succese rasunatoare! atât în plan profesional. II . . În relatiile cu ceilalti • Se asteapta la atentie. societatea în întregime) trebuie sa-i împartaseasca propriul punct de vedere. privilegii! fara a se simti! însa! obligata la reciprocitate. cât si în viata personala. Personalitatea narcisica Despre sine • Are sentimentul ca este exceptionala! deasupra oamenilor de rând si ca i se cuvine mai mult decât celorlalti. umilinta. iar emotjile celuilalt nu o prea misca. în acest sens! s-ar putea spune ca el nu prea da dovada de empatie. • Când nu i se acorda privilegiile pe care le asteapta. • Îi exploateaza si îi manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile .

Pe vremea aceea. Când fraudeaza fiscul si trebuie sa dea seama. singurele care sunt demne de a fi frecventate în mod constant. el nu se simte numai frustrat si preocupat. s-a decis sa înceapa o terapie. destul de sigura pe mine f'i eram înconjurata de admiratoare. în compania unei verisoare din provincie. . în sensul curent al cuvântului. prin urmare. în multe cazuri. nu se aplica si propriei persoane. pentru meritele sale exceptionale. Alain socoteste ca regulile sunt facute pentru oameni obisnuiti si. Eram o eleva buna. de fete nu atât de frumoase ori de sigure pe ele ca mine. iar eu eram conf'tienta de aceasta f'i profitam. dar uneori si nevoia de a-si îmbunatati o imagine depreciativa despre Sh'1e:este cautata compania unor persoane însemnate tocmai în speranta de a se obtine în acest fel o confirmare a propriei valori. dupa parerea lui. sa meriti mai multi bani. curând relatiile mele cu ea s-au înasprit. douazeci si noua de ani.Personalitatile narcisice 105 Ca multe alte personalitati narcisice. snobismul. ma rasfata. îmi facea placere sa ma f'tiu admirata. Cu Alain am descris o personalitate narcisica destul de puternic conturata si câtusi de putin agreabila. deja. narcisismul nu are aceasta forma extrema. îmi satisfacea toate capriciile. prost îmbracata (de altfel. Cosmarul narcisicului: sa fie vazut într-un select restaurant "parizian". dar si indignat! Cum poate fi constrânsa o fiinta ca el sa se supuna regulilor comune? Acest sentiment de a fi deasupra oamenilor de rând îl face sa caute compania unor persoane importante. care în urma unor esecuri sentimentale. Alain considera ca. Sa o ascultam pe Juliette. Totusi. Adevarul este ca înca din clasele primare aveam impresia ca mi se cuvenea mai multa atentie decât colegilor mei. i se cuvine o viata sociala sclipitoare. iar între noi a început ceva în genul unei rivalitati între femel. Prietenia mea era considerata un privilegiu. Pot spune ca pe plan profesional am izbândit pentru ca mi s-a parut mereu firesc sa pretinzi mai mult. el o va duce la unbistro de la periferia orasului). Si tocmai aceasta îi reprof'a mama. Alain este cumva "snob"? Fireste. comporta si o oarecare doza de narcisism. Tatal meu ma admira.

dar relatia n-a rezistat. iar aceasta ma facea sa ma simt magulita. La sedinte. scade în ochii mei si nu mi se mai pare deloc ca ar fi îndeajuns de puternic sau de important pentru mine. credeti ca aceasta mi se trage din faptul ca tatal rneu ma adora? Juliette a constientizat una din caracteristicile personalitatii sale narcisice: sentimentul ca orice barbat îi datoreaza o . luam cuvântul cu multa usurinta. este destul de simplu pentru mine sa îngemmchez barbatii si recunosc ca am tendinta de a-i manipula un pic. Doctore. Problema este ca în clipa în care un barbat se îndragosteste de mine. îi înfnmtam pe cei mai vârstnici ca mine. Acum nu este zi în care sa nu ma gândesc la el si sa nu-l regret. pâna când îi telefonam. spunându-mi ca nicicând n-a fost atât de fericit si atât de nefericit cu o femeie. când mi se parea ca ideea mea era mai buna ca a lor. din pricina unei calatorii în interes de serviciu. am trezit si multa invidie si rivalitate. De fapt. Iar el îmi lasa zeci de mesaje disperate pe robot. de a le zdruncina încrederea în ei. dar cum era un om pe care-l admiram mult. dar era prea târziu. Trebuie spus ca la începutul carierei mele susceptibilitatile nu ma preocupau câtusi de putin atâta vreme cât eu aveam sentimentul de a fi cea mai buna. Unul din primii mei patroni m-a chemat într-o zi în biroul lui pentru a-mi spune ca nu poti reusi singur si ca într-o echipa fiecare om este important. M-a parasit în cele din urma. de a-i tine în sah. ignorându-le pe ale lui. Daca ceri ceva cu îndrazneala. caci eu eram sensibila pâna si la cea mai mica lipsa de atentie din partea partenerului. dar nu puteam scapa de sentimentul ca meritam mai multa atentie din partea lui. pusesem pe primul plan propriile mele trebuinte. în aceasta relatie. Evident. refuzând sa-lmai vad si stârnindu-i gelozia. am început sa ma dezvinovatesc. remarca lui mi-a dat de gândit si ca urmare am început sa fiu ceva mai atenta cu ceilalti. Tonul dojenitor pe care mi se adresase ma cam iritase. am mers din esec în esec. în schimb. De doua ori m-am îndragostit foarte tare. S-a casatorit cu o tânara pe care mi-a descris-o cafiind "draguta". adesea îl si poti obtine.ois Lelord si Christophe Andre mai multe responsabilitati. Treceam îndata la represalii.106 Franc. Ultimul meu iubit ocupa un post important. de a-i face gelosi. si realizez ca. Am vrut sa-l opresc. Pe plan sentimental. dar ma cam înfuria când întârzia la întâlnire sau când contramanda o întâlnire sau un week-end pe care planuisem sa-l petrecem împreuna.

încercând sa le prehmgeasca când timpul afectat se scursese. s-a congestionat defurie ?i. o animozitate disproportionata atunci când iubitul ei întârzie la întâlnire. cât ~i asupra celorlalti. psihoterapia a ajutat-o pe Juliette sa-~i con~tientizeze câteva din principalele sale convingeri: "Nu sunt ca toti ceilalti". nu-l mai vazuse pâna atunci. Obliga- . ?i care apareafrecvent în emisiunile culturale difuzate la ore târzii. sau cerând o întrevedere de la o zi la alta. ea a întrebat candid: "Pe cine sa anunt?" Faimosul personaj s-a cabrat. Iar psihiatrul s-a folosit de incidentele dintre ei pentru a o ajuta sa-si constientizeze principalele convingeri. ?i i-a cerut sa-i anunte editorului sosirea. Juliette nu accepta sa fie supusa aceleia~i reguli ca ceilalti pacienti. ~i sa se manifeste mai putin violent. nici chiar la televizor. angajata de putina vreme. atât asupra propriei persoane. întârziind la sedinte.fara a catadixi sa-i raspunda. SITUATIE TIPICA PENTRU PERSONALITATEA NARCISICA Un scriitor celebru. ~i sa si le revizuiasca. când un barbat nu-i acorda atentia pe care si-ar fi dorit-o. Încetul cu încetuIr Juliette a izbutit sa adopte un punct de vedere mai temperat.Personalitatile narcisice 107 atentie aparte. deoarece atunci când ramânea treaza pâna la ore târzii prefera sa mearga la discoteca decât sa urmareasca o emisiune culturala. caci are prea mult de lucru. Numai ca tânara secretara. Apoi. o Acest scriitor narcisic apreciaza ca valoarea sa este atât de mare încât ceilalti trebuie sa i-o recunoasca de îndata. însa. CI venit într-o zi la un editor important cu care avea fixata o întâlnire. Mai mult sau mai putin con~tient. fiindca ea este exceptionala. "Ceilalti îmi datoreaza respect ~i atentie". Când scriitorul s-a apropiat de biroul ei cu un aer solemn. Aceasta convingere de baza genereaza. De altfeIr ea a început prin a-~i pune propriul psihiatru la încercare. ?i-a întors capul îndreptându-se direct catre biroul directorului. sa fie mai putin agresiva. mai cu seama printre intelectuali. sa nu beneficieze de un regim aparte.

dezinvoltura cu care se a.. . de.i.i care au "reu.i interviurile televizate acordate de celebritati.1 08 Fran<. trasaturi de caracter narcisice. Si conduita la volan poate revela narcisismul unora din contemporanii no. Journal of Personality and Social Psychology (1977).tri ..i ne vor explica adesea ca ma. "Self-Esteem in YOlmg Men: A longitudÎ11alAnalysis of the Impact of the Educational and Occupational Attaintment"...mtcei care î. 38... acest sentiment de superioritate.. pp.. cu ocazia unei calatorii întreprinse de unii mini.itei lor1.i reciproca este la fel de adevarata: aceasta încredere.. P.... Personalitatea noastra narcisica..i aceasta multumire le-a dat-o reu. Numero.i acceptând complimentele ca pe ceva ce li se cuvenea? Fire. Amintiti-va .... tocmai pentru ca se socotesc capabili sa evalueze singuri riscurile.aza în fata. Sl.ois Lelord .... sunt poate . într-adevar... Cum era stresat deja din cauza întârzierii. NU CUMVA ESTE UTIL PUTIN NARCISISM? Gânditi-va la cei pe care-i cunoa." Un incident asemanator s-a produs . s-ar putea crede ca aceasta siguranta . Bachman. dar ..i destinata comercializarii produselor noastre în strainatate. contrazice o alta convingere a personalitatilor narcisice: "Regulile obi.ina lor ..K.i dovedeasca identitatea.tri. care conduce un grup mare.teti .. zugravindu-se în termeni magulitori.i oameni de afaceri ..i a cerut sa fie lasat sa urce numaidecât în avion. de siguri pe ei. a întârziat .easca în deplina securitate vitezele legale.te.i componentele reu..i uitase toate biletele necesare.i calitatea propriilor reflexe la volan le îngaduie sa depa.i iau dreptul de a încalca unele reguli ale codului rutier. s-a enervat când tânara stewardeza i-a cerut sa-.it". Aceia. Nu vi s-a parut ca multi pareau deosebit de multumiti de ei.ita.i în cazulw1Ui mare industria...M. O'Malley..nuite nu se aplica oamenilor ca mine. S-ar putea 1 J.. 365-380.i Christophe Andre tia de a te prezenta ca orice muritor de rând.

caci este încredintat ca el este cel mai bun. Iata ce poveste~te Louise. o învatatoare de treizeci ~i unu de ani. Destul de insensibili la trebuintele ~i greutatile interlocutorilor lor. Coralie se deosebeste cel mai mult de mine: în timp ce eu sunt o persoana discreta si rezervata. iar în competitie va avea mai putine scrupule. La liceu. narcisicul are ~anse mult mai mari de reu~ita decât o persoana modesta. Se poate spune ca tocmai narcisismul le alimenteaza ambitia de succes ~i îi ajuta sa faca fata unor situatii deseori dificile ~i descurajatoare pentru altii. o doza minima de narcisism poate fi deseori utila. fie pentru a ne petrece week-end-ul ori câteva zile de vacanta într-un loc placut. Ne întâlnim cu regularitate. Narcisicului îi va fi mult mai u~or sa se "vânda". Siguri pe ei. toata lumea îi spune "diva". În viata de zi cu zi. nu sunt câtu~i de putin afectati când sunt refuzati (caci nu a fost vina lor). este atenta la cele mai mici detalii: calitatea . Coralie continua sa ma uimeasca prin aplombul ei. mai cu seama când este vorba de a te adapta unui climat de competitie. ea este extravertita si sigura pe ea. timida oarecum. lasând de o parte orice scrupule pentru a obtine ce vor. manipulatori oarecum. dar si a capriciilor si pretentiilor ei. subiectii narcisici ~tiu sa lupte. caci se considera cel mai capabil. Dintre toate colegele mele.Personalitatile narcisice 109 spune ca la un talent egal. Odata ajuns la conducere nu va fi stapânit de teama ca va e~ua. Multi ~efi de întreprinderi ne-au marturisit ca adesea cei mai buni dintre agentii lor comerciali sunt putin narcisici. Dintr-un punct de vedere evolutionist. narcisismul asociat altor calitati redutabile se pare ca a fost un avantaj pentru a-~i însu~i cea mai buna parte din vânatul tribului ori pentru a lua locul ~efului. de care se ~i îngrijesc în mod deosebit. fie pentru a lua masa într-un restaurant. despre una din prietenele ei care are o personalitate narcisica: Am pastrat legatura cu fostele mele colege de liceu. Un pic de narcisism poate constitui un avantaj decisiv. din pricina felului în care se îmbraca si în care stia sa se faca remarcata. Când suntem într-un restaurant. caci el considera ca locul întâi i se cuvine de drept. multumiti de înfati~area lor.

British Joumal of Psychiatry (1993). 1990. Odata a primit gratuit un bilet de avion din partea unei companii aeriene. Coralie nici nu se sinchisei'te de faptul ca în felul acesta poate trezi aversiunea interlocutorului sau. dupa cefacuse scandal pentru ca ai'teptase la aeroport doua ore. nici nu merita safaci o tragedie pentru atâta lucru". Cred ca n-ar fi rau daca din când în când m-ai' comporta i'i eu precum Coralie. i'i gata oricând sa întruneasca întreg statul major al stabilimentului i'i sa parlamenteze pâna când obtine câi'tig de cauza. pp. in H.:oisLelord ~i Christophe Andre . adesea. 2 . Acolo unde noi nu reactionam spunându-ne: "La urma urmei. s-ar putea spune ca ea câi'tiga în felul acesta stima celorlalti. starile depresive3 etc. 161. "Self-Esteem in Reeovered Bipolar and Unipolar Outpacients". Dar culmea este ca nimeni nu se supara. Plenum Press. Dar. Ei vor fi sedu~i. CÂND NARCISISMUL TE FACE VULNERABIL Daca aveti talent ori ~arm. dar. Mai întotdeauna Coralie obtine ce vrea. problema narcisicilor este aceea de a voi întotdeauna mai mult ~i de a sfâr~i prin a deveni inJ. "Shyness. ce-i drept reui'ei'te. Ei ~tiu ca o insuficienta stima de sine este la originea mai multor tipuri de probleme psihologice precum timiditatea2. ceilalti va vor suporta mai u~or narcisismul. Este cam penibil sa fii cu ea. pp. Melchior. i'i unde ideea de a reclama nici macar nu ne trece prin minte. volumul muzicii. când face tot circul (de genul "Credeti ca am sa accept ai'a ceva? Nici sa nu va gânditif"). 47-82.. Coralie este gata oricând de lupta pentru a capata ce-i mai bun.M. Social and Evaluation Anxiety..11 O Fran<. Cheek. Dimpotriva. prospetimea apei.A. Self-Esteem and Self-Counseiousness". impresionati sau convin~i de siguranta voastra. Pardoen et eoll. pâinii. 3 D. L. Ea i'tie mereu ce sa faca pentru a obtine cea mai buna masa la restaurant.Y. 755-762. Vizibil. ori cea mai buna camera la hotel. Leitenberg (ed). Psihiatrii au numit dimensiune a narcisica prezenta în fiecare din noi stima de sine. N.

. în urma unui esec sentimental ori profesional. "Le soutien social dans la relation stress-maladie". PUF.Personalitatile narcisice 111 suportabili. ofera un viu exemplu de personalitate narcisica ce prezinta si unele trasaturi histrionice. Personalitatile narcisice în filme si în literatura Baronul Charlus. în cele din urma. stabilise totusi un prag de ruptura pe care ea sfârsise prin a-l depasi. R. riscul unei depresii este peste medie. aduce serioase prejudicii firmei sale. Sa nu-si fi atins ambitiile tineretii lor. personalitatile narcisice vin sa consulte un psihiatru sau doresc sa se supuna unei psihoterapii. desi îndragostit de ea. in M. Brouchon-Schweitzer. Paris. propriul lor fel de a fi îi h'11piedica sa stabileasca cu ceilalti relatii strânse si afectuoase. De altfel. Paris. socul va fi si mai violent. Masson. Millet. multe personalitati dificile nu au aceasta posibilitate. În exemplul anterior. Mai mult. N. dar pentru cineva care era încredintata ca totul îi va reusi. Dantzer. La crise du mil/ieu de vie. Pe de alta parte. ca în cazul Juliettei. Introduction a la psychologie de la sante. carora le izbuteste totul. deseori. Sansele lui de supravietuire si succes vor fi totusi mai mari într-un grup numeros. demotivatie si. Când se afla într-un salon. baronul monopolizeaza întreaga 4 5 L. 1994. un patron mult prea narcisic poate stârni ranchiuna. unul din personajele romanului În cautarea timpului pierdut de Proust. Rascle. în care consecintele unei proaste conduceri transpar dupa o perioada mult mai mare decât într-o întreprindere mica sau mijlocie. existenta câtorva persoane apropiate carora sa li te poti confesa este unul din factorii de protectie împotriva5 multor maladii. Or. mai cu seama când survine "criza de la jumatatea vietii"4. Juliette realizase prea târziu ca iubitul ei. este un lucru pe care personalitatile narcisice îl accepta mai greu decât ceilalti: caci este vorba de propria imagine de fiinte exceptionale. Cu totii putem fi deziluzionati de viata si de noi însine. 1994. diverse situatii arata ca în cazul persoanelor narcisice. La lucru.

Robert Du Jall joaca rolul unui colonel narcisic si sigur pe el. Dar se va îndragosti de un "inferior". felicita ti-o pentru partida de tenis. aratati-le ca le aprobati Amintiti-va: personalitatea narcisica considera ca i se cuvine întreaga voastra admiratie si daca vreti sa ramâneti în relatii bune cu ea. el arunca întreaga raspundere asupra soldatilor pe care îi trimite în fata curtii martiale. Felicitati-o pentru rochia cea noua. spre indignarea colonelului Dax. În Apocalipsul. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE NARCISICE Recomandabil • Ori de câte ori sunt sincere. violonistul sociopat Morel. Marlon Brando. care îsi amplaseaza elicopterele în apropierea unei plaje expusa focului inamic. Personajul producatorului interpretat de Tim Robbins în Jucatorul (1992) de Robert Altman vadeste numeroase trasaturi narcisice. narcisic si însetat de glorie. trimite oamenii la masacru într-o ofensiva prost conceputa. jucat de Kirk Douglas. eroul filmului va întâlni o personalitate narcisica. pentru ca a stiut sa convinga un client. este indiferent la suferinta pe care o produce în jurul sau si seduce fara urma de regret sotia unui tip pe care el l-a ucis accidental. nu ezitati: complimentati-o pentru reusitele sale. Furios ca planul sau a esuat. care a decis sa poarte razboiul asa cum întelege el si care domneste ca un rege (visul oricarui narcisic) asupra unui trib de munteni rebeli. si nu admite sa fie vreun moment ignorat. doar pentru placerea de a-si impune vointa de sef si de a-si vedea soldatii facând surf. acum (1979) de Francis Ford Coppola. Mai apoi. colonel parasutist.ois Lelord si Christophe Andre atentie prin conversatia sa sclipitoare si sarcastica. facând aluzii repetate la nobila sa ascendenta. pentru . In Cararile gloriei (1958) de Stanley Kubrick un general din primul razboi mondial.11 2 Fran<. Traieste centrat pe propriile ambitii.

. "Dar ei n-au avut rezultate lafel de bune cu ale mele!".te ca Daniel a avut reZItltate exceptionale . o va tenta mai putin gândul de a încerca sa va impresioneze cu orice chip. Daniel. • Sa le explicati reactiile celorlalti Daca ati reusit sa câstigati cât de cât încrederea unei personalitati narcisice. ingrati... Apoi. Fran(:ois îl lasa sa termine. un tânar functionar narcisic. Iar avantajele sunt multiple: persoana narcisica va va considera un om inteligent care stie sa-i recunoasca valoarea. iar cei mai inteligenti vor sti prea bine sa distinga între un compliment sincer si o lingusire ieftina . Directorul i-a acordat lui Daniel un spor la salariu pe care acesta îl considera nesatisfacator. atunci o veti auzi adesea cum vi se plânge de altii. consecinta ar fi ca sporurile celorlalti ar trebui reduse. iar daca i-ar da lui Daniel un spor mai mare. A obtinut cele mai bune rezultate din întreaga echipa. Probabil ca pentru sporuri nu dispune de fonduri financiare fabuloase... deseori. Fara îndoiala. In prezenta voastra va fi mai putin iritabila si veti avea mai multa greutate în ochii ei când îi veti face o critica. jignitor chiar. se întoarce extrem de furios în biroul sau. ceea ce de regula este semn ca nu i s-a acordat consideratia si atentia care credea ea ca i se cuvin.i i se destainuie unui prieten. 'dupa o întrevedere cu directorul. Ati putea sa o ajutati explicându-i punctul de vedere al celuilalt. este îndreptatit sa pretinda un spor mai mare ca al celorlalti.Personalitatile narcisice 113 taiorul.i îl felicita. tocmai setea lor de admiratie îi face pe narcis ici experti în materie.. îi mai spune ca directorul nu are totu.i puteri absolute. ci sa-i aratati mai degraba ca fiecare vede lucrurile altfel. recunoa. caci o falsa magulire risca sa devina imediat o escaladare careia nu-i veti mai putea face fata. pentru discursul ei. Pe de alta parte. recunoscându-i înca o data valoarea profesionala. la o aprobare sincera. Ne referim. nu este vorba sa-i spuneti ca celalalt are dreptate. se încapatâneaza Daniel. fireste. rai. asa cum îl percepeti voi.it . prin urmare. dar nu . Fran(:ois.i ei obiectivele? Daca . lipsiti de valoare. Atentie.. Si va va marturisi ca oamenii sunt abuzivi.i-au atins ori depa. .

daca îl salutati distant sau daca gresiti ordinea în care trebuie facute prezentarile. riscati sa-I iritati. spre marea mea surprindere. . întors de curând din Statele Unite. fie considerati de el mai putin importanti ca el. ceea ce a sporit furia lui Daniel. Daniel a reusit sa priceapa punctul de vedere al directorului. Iar directorul trebuie sa tina seama de asta. începusem prin a-l prezenta unor oameni fie mai tineri ca el. i-am propus sa ma însoteasca. Si cum stiam ca prietenul meu Gerard. în loc sa procedez invers. în vreme ce directorul. este preferabil sa Începi prin a-i explica ca îi întelegi punctul de vedere (ceea ce înseamna ca ai fi de acord). Deci. Fran90is reusise acolo unde directorul esuase.11 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre sporurile lor ar fi prea mici. Asa ca l-am întrebat asupra motivului: cu un aer furios. În acest exemplu. Nu uitati ca aveti de-a face cu o persoana susceptibila chiar si în prezenta unor detalii care vi se par insignifiante. ei ar fi demotivati. daca sunteti cam prea familiari cu el. regasim ceea ce repetam adesea: pentru a convinge pe cineva. Sa o ascultam pe Elisabeth: Într-o seara am fost invitata la o întrunire profesionala la care urmau sa fie prezente multe personaje importante în domeniul în care lucrez. în mai multe rânduri. întreaga seara Gerard afost tensionat. are nevoie sa stabileasca relatii în profesia lui. va fi perceput de narcisic drept lipsa de consideratie. sa încep prin a-i prezenta pe acestia lui Gerard. nu uitati ca ceea ce este pentru dumneavoastra un detaliu insignifiant. recunoscuse pur si simplu punctul de vedere al lui Daniel aratându-i ca îl întelegea. Însa. Daca întârziati. iritat de aroganta lui DanielJusese categoric. Dupa ce a discutat vreme de jumatate de ora cu prietenul lui. Am întâlnit destule persoane si le-am prezentat pe toate -celepe care le cunosteam. iar la plecare am vazut ca era bosumflat. desi continua sa fie de parere ca totusi i se cuvenea mai mult. • Sa respectati cu scrupulozitate convenientele Retineti ca narcisicul se considera o persoana mult mai însemnata decât voi si asteapta deci sa fie tratata ca atare. acuzându-l ca are pretentii "extravagante". "care nu sunt conforme regulilor". mi-a raspuns ca facând prezentarile.

iar aceas- . "care dau în brânci" pentru el. Iata ce se întâmpla cel mai adesea. În schimb. dar a~ prefera sa vorbim despre altceva". precizati un anume comportament. Jnteleg ca ai motivele tale sa nu-l agreezi pe Dupond. care ataca persoane (în cazul de fata s-ar subîntelege: "Tu e~ti mereu a~a") ~i care. daca îl criticati. ~tiuta fiind susceptibilitatea acestora. Jean-Pierre prime~te complimentele cu multa non~alanta. Si mai amintiti-va ca telul criticilor voastre nu trebuie sa fie acela de a-l face pe celalalt sa î~i modifice conceptia despre lume ~i despre sine însu~i. iata de ce. Ar fi un gest nu tocmai inspirat si. îi vor stârni doar furia ~i dorinta de a va dovedi ca va în~elati. "A~ vrea sa nu ma mai întrerupi când vorbesc". zadarnic. limitându-va la criticile pe care le socotiti strict necesare. nu va sfatuim sa-i repro~ati unui narcisic "ca se crede deasupra celorlalti" sau ca este "egoist". trecând prin performantele lui la tenis ~i sfâr~ind cu colaboratorii lui. Iar criticile voastre vor fi cu atât mai bine (sau mai putin rau) suportate de persoana narcisica. sotia unui agent comercial fara pereche. în plus. ~i ce ne poveste~te Catherine. Categoric. Caci acestea sunt critici evazive. si atunci fiti extrem de precisi Dupa ce am mentionat extrema susceptibilitate a narcis ici10l~cum v-am putea sfatui sa le aduceti critici? Pur ~i simplu pentru ca o critica sincera. este unul din instrumentele de baza în relatiile cu personalitatile narcisice. reparabil în timp. ci doar de a-l incita sa î~i schimbe unele atitudini.Personalitatile narcisice 11 5 • Nu le aduceti critici decât atunci când este absolut necesar. dar ~inarcisic în cel mai înalt grad: Jean-Pierre se lauda fara încetare: începe pornind de la felul în care î~i poate convinge clientii. în cazul unui narcisic. Pare sa fie simplu. ca ~i al oricarei alte persoane. reduceti ~i riscurile unei explozii din partea lor. cu cât va veti fi straduit sa aplicati prima noastra recomandare: i-ati facut complimente sincere de câte ori era cazul. totu~i nu aceasta este cea mai fireasca reactie. care însa nu lezeaza persoana: "Nu-mi place sa întârzii fara sa anunti". ce vizeaza un comportament precis.

încât eu refuz sa-I complimentez vreodata.116 Fran<. iar în week-end-uri vizitam capitalele Europei. Intrigata. repro?ându-i ca nu se gânde?te decât la el. • Sa pastrati discretia în privinta propriilor voastre reusite si privilegii Cunoastem cu totii invidia. faceti-i complimente când le merita si alternati-Ie cu critici precise. privilegiile noastre îi vor da sentimentul unei dureroase nedreptati. sa cadeti în cercul vicios înfatisat de Catherine: represaliile care fac loc altor represalii. Evitati. Iata ce ne relateaza Yannick. despre mostenirea pe care tocmai ati primit-o. agent comercial la o agentie imobiliara. fie pentru taiorul nou. Într-o zi nu m-am putut stapâni sa nu pomenesc de un week-end de vis pe care îl petrecusem la Viena. E adevarat ca din cauza asta este posac. nu-mi iarta acest lucru ?i î?i organizeaza timpul liber fara sa tina câtu?i de putin seama de mine. patroana m-a întrebat cum de calatorim atât de des. Toate acestea îl vor face sa sufere si relatiile cu el se vor deteriora. Cum el conside. ra ca merita mai mult decât noi. Din pacate.. care ne poate napadi când vedem ca o persoana detine acele avantaje la care râvnim si noi . Urmarea este ca ne petrecem vacantele la celalalt capat al lumii. despre prietenii din copilarie cu care ati pastrat legatura si care azi sunt sus-pusi sau despre recenta voastra promovare. n-am prevazut totul: sotia mea este stewardesa. dar total ineficient. sa-i vorbiti despre vacantele superbe pe care le-ati petrecut. În timp ce . În locul acestui comportament firesc. Evitati. Si atunci explodez. caci spre deosebire de alti colegi am priceput ca era îndeajuns sa-i fac unele complimente din când în când. iar uneori chiar îmi permit sa-i discut ordinele. si despre care gândim ca ni s-ar cuvenit La . deci. fie pentru ca izbutise sa atraga un client important. deci.:oisLelord si Christophe Andre ta ma irita într-atât. facându-1 egoist. Sunt în relatii destul de bune cu patroana mea.. narcisic aceasta emotie este înzecita. a?a ca putem calatori cu avionul la preturi derizorii. A?a se face ca eu sunt mai putin admonestat decât altii. treizeci si doi de ani. aceasta emotie neplacuta.

Nerecomandabil • Sa va opuneti sistematic Uneori. Sarmullor. persoana narcisica va considera comportamentul vostru ca fiind nedrept. Veti avea chef sa le contraziceti sistematic. dar va face ca relatia sa fie si mai încordata. Poate tocmai aceasta putere de seductie asupra celorlalti le-a creat impresia ca li se cuvin atentii speciale (amintiti-va exemplul Juliettei).Personalitatile narcisice 117 asculta explicatiile mele. • Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare Deseori narcisicii sunt persoane fermecatoare care-i fascineaza ori îi seduc pe ceilalti. sa va aratati ostili. De atunci. Trucul lui este ca izbuteste sa te faca sa te simti vinovat. Pe de alta parte. A avut o dispozitie groaznica întreaga zi. ea câstiga multi bani si si-ar putea permite aceleasi calatorii. Nervozitatea pe care ele v-o provoaca va poate favoriza un adevarat "blocat în ceea ce le prive~te. Asa ca. iar aceasta va va procura "libertatea" de a-i aduce critici. si riscati chiar sa-i deveniti un du~man.. i Acest exemplu arata ca o personalitate narcisica va fi invidioasa chiar ~i atunci când este vorba de un privilegiu pentru care n-a existat nici o competitie. chiar scandalos. recunoasteti-i succesele. mai rau este ca uneori mi se pare ca ar face-o intentionat. personalitatile narcisice sunt iritante. Totusi. relatiile noastre nu mai sunt aceleasi. ca sa nu spunem insuportabile.. dar ideea ca eu dispun de un privilegiu în comparatie cu ea o irita teribil . sa le raniti amorul propriu. adica a te juca deliberat cu emotiile celorlalti. Iar eu ma gândesc sa-mi caut alta slujba. Aceasta va va calma momentan. repetam sfatul anterior: faceti-i complimente de câte ori este cazul. Când încerci sa-i explici ca . cel putin la început. pentru a-i ralia la propriul tau punct de vedere. Iata marturisirile Charlottei. Întotdeauna patronul meu obtine de la tine ceea ce vrea. care este asistenta unui arhitect. siguranta lor si atât de putina importanta pe care o acorda celorlalti îi fac manipulatori redutabili: a manipula. vedeam cum chipul se întuneca.

i-am descoperit cele patru mijloace de a te convmge: ..în fata vizitatorilor sa-i spun "doamna". Daca vede cafigura cu vina nu tine.. daca este ceva ce ti-a displacut. ceea ce îl face sa-si ia un aer înca mai important) se întristeaza si te întreaba daca te-a suparat cu ceva. . Astfel se va simti mai putin tentata sa va puna toleranta la încercare. este foarte important ca persoana narcisica sa aiba o imagine clara. si te lasa sa ghicesti în ce categorie te va situa. .amenintarea: Jiti atenta. dar el mai adauga ca va întelege ca nu poti veni. Iata un exemplu de schema întocmita de Yannick în legatura cu patroana lui: Accept: . schimba tactica si-ti explica ca stie safaca diferenta între colaboratorii motivati si ceilalti. " Nebunia este ca într-o aceeasi discutie poate trece de la unul la altul din aceste mijloace! Cu o asemenea perspicacitate. Si pare atât de dezamagit încât mai ca-ti vine sa-I con~ solezi. si asa accepti sa-ti sacrifici sâmbata. Tu întelegi aluzia.11 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre nu ai deloc chef sa-I însotesti la un client chiar sâmbata (îi place sa fie însotit de unul sau de doi colaboratori. • Sa le faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati Ca si în cazul multor personalitati dificile. dintre care cel putin o fata frumoasa.sa-i fac complimente când pare sa astepte asta.. În clipa în care v-ati lamurit cu cine aveti de-a face. încercati sa trasati o harta a propriilor voastre teritorii. " . În cele din urma. Charlottei i s-ar cuveni responsabilitati manageriale. stabilind care sunt cererile pe care i le acceptati si care sunt cele pe care le veti refuza sistematic.proximitatea: "Tu si cu mine suntem în aceeasi barca.magulirea: "Sunteti cea mai buna".culpabilitatea: "Dupa tot ce-am facut pentru tine!" . si iar accepti. daca nu-l însotesti. Aceasta cam aduce a amenintare. . ca daca . transparenta despre ceea ce acceptati si ce nu..

i-a facut o impresie puternica redactorului-sef Veronique începuse sa ma cam irite pe mine si nu numai. • Sa va asteptati la recunostinta Atunci când cineva va face o favoare. regulile de politete. Dar educatia. caci fuseseram colege de facultate. Veronique a venit aici ca stagiara recomandata de mine. a-l evita pe cel caruia îi datorezi ceva). nu este deloc simplu sa te afli în preajma unui narcisic! Iar aceasta presupune doar sa fii altfel decât el: sa nu reduci totul la o problema de amor propriu. jurnalista în presa feminina. Cum s-a descurcat de minune. adesea lucrurile stau cu totul altfel. Dupa sedinta. a venit . dimpotriva. cum ne povesteste si Fanny. Pentru o personalitate narcisica. La început. a concurentei ori a colegilor mei. uneori. asa ca ne-am regasit amândoua în acelasi domeniu: turismul si excursiile.sa ma alatur criticilor pe care le face la adresa directorului.Personalitatile narcisice 119 . seful serviciului a decis s-o angajeze.sa-i pregatesc mereu cafeaua (ci numai atunci când fac si pentru mine). Se poate ca recunostinta sa nu fie un sentiment din cale-afara de natural (natural este. Refuz: . Dar o data am fost mai prompta decât ea si am obtinut un reportaj ce trebuia facut la Sankt-Petersburg.sa ma las îndepartat de la o sedinta la care este prezent si directorul. se poate întâmpla sa va simtiti îndatorat si sa doriti sa-i platiti cu aceeasi moneda de îndata ce veti avea ocazia. în timp ce ea urma sa viziteze frumusetile Provencei. . Cum pare sa fie foarte sigura de ea si abila. privirea celorlalti atintita asupra noastra si. treizeci si doi de ani. constiinta propriului nostru interes ne determina sa ne aratam gratitudinea celor care o merita. ceea ce nu era rau deloc. pentru a discuta chestiuni importante.s-o las sa-i prezinte patronului cel mare micile afaceri încheiate de mine ca apartinându-i. . Veronique a ajuns sa se afirme destul de repede la sedintele de redactie si sa obtina cele mai interesante subiecte ce presupuneau si excursii atractive. Dupa cum vedeti.

Evitati deci sa cadeti în acel: "Cu cât voi fi mai binevoitoare cu ea. dar care în relatiile de competitie este sortita esecului. Cum sa ne comportam cu o personalitate narcisica Recomandabil: • • • • Ori de câte ori este sincera. Acum îi percep prezenta ca pe o continua presiune. Sa-i faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati. Nu-i aduceti critici decât când este absolut necesar si atunci . care vrea sa ma dea la o parte. Si când te gânde~ti ca datorita mie a venit aici. dar eu am simtit clar ca nu îmi era câtu~i de putin reCIIJ1OScatoare. iar eu trebuie sa fiu extrem de vigilenta. M-a învinuit ca-i "suflasem" reportajul ~i ca ar fi trebuit sa ~tiu ca Rusia o fascinase dintotdeauna. Caci ea nu se va simti nicidecum obligata la reciprocitate. N erecomandabil • • • • Sa va opuneti sistematic. considerând ca ceea ce îi oferiti i se cuvine de fapt. • Sa pastrati discretia asupra propriilor voastre reusite si privilegii.12O Fran<.:oisLelord si Christophe Andre la mine gata sa plânga. Veronique a fost convingatoare ~i în cele din urma ani cedat. cu atât va fi si ea mai binevoitoare cu mine. . aratati ca o aprobati. Sa va asteptati la recunostinta. Sa respectati cu scrupulozitate convenientele. . Veronique a redevenit triumfatoare. a~a ca am lasat-o sa-I anunte pe redactoTl/I-~ef cafacem schimb." Caci este un tip de relatie deprins din copilarie de la niste parinti iubitori. principiul reciprocitatii nu functioneaza. fiti extrem de precisi. Acest exemplu arata ca în cazul unei persoane narcisice. Din clipa în care a obtinut de la mine ce a vrut. ca facuse limba rusa la liceu ~i ca visase fara încetare sa viziteze aceasta tara. Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare. Sa-i explicati reactiile celorlalti.

proslavindu-Ie calitatile pe care nu le au. acest capitol. Si amintiti-va aceasta fraza a lui Rochefoucauld: Ji poti lesne insulta pe suverani. cu siguranta are multe calitati. Recititi." Daca va este sot sau sotie: daca l-ati ales (ati ales-o). totusi. Daca va este coleg sau colaborator: atentie sa nu va ia locul. . Faceti o miscare de recul.Personalitatile narcisice 121 Daca va este patron: când sunteti cu el nu va puneti prea tare în joc amorul propriu.

torez . Sunt invidios(oasa) pe succesele I . I 1 . Când prive9te se acorda atentie ma I 7. beneficiez place sa sa 3. Nu-mi placenebunie supun compli-I s-a macar sa 10. . Îmilornu mi mi place 8. taje. comune. Îmitept. Mi mente. întâmplat se faca reguli9.:oisLelord 9i Christophe Andre narcisice ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati merite-I I FALS i lor tot felul îndata. Cât latura profesionala. altora. de mele. la sa ' pese. îmima sa trigez fara I S.122 Fran<. enervez de de privilegii 9i avanoamenilor. I 14.

VI Personalitatile schizoide . din diferite tari. a? putea spune ca eu am fost cea care a facut toti pa?ii. Si am reu?it! Dupa doua luni ie?eam împreuna. Singurul prieten pe care i-l ?tiu este Paul. De pe Sebastien. obi?nuiau sa se întâlneasca serile pentru a studia cerul cu un telescop daruit de parintii lui Sebastien. treizeci ?i trei de ani. fapt. era ca o provocare. Acum însa. Când erau copii. "Am oroare de întrunirile la care este multa lume. iar rezerva lui Sebastien ma cam intriga. pasionat ca ?i el de astronomie. Cum îl gaseam atragator." EUGENE LABICHE cultatii. Cum voiam sa consult cartea de care avea ?i el nevoie. acolo îl l-am cunoscut la biblioteca un doi copii. Mi-a parut un tip dragut. Paul este astronom ?i mai tot timpul ?i-l petrece în observatoare de la mari altitudini. Iasându-mi impresia ca-I deranjam. el prefera sa stea la biblioteca. am vrut sa ne continuam discutia. În pauzele dintre cursuri. Pe . într-un fel. mamiî a sotul meu. prieten din copilarie. iar acum comunica prin Internet. Era fabaiat dragut ?i seriozitatea lui ma impresionase. gaseai mai tot timpul. dar era lucru anevoios. iar eu voiam sa-i trezesc interesul. Am remarcat destul de curând ca Sebastien avea destul de putine contacte cu ceilalti colegi. începusem o conversatie. Sebastien ?i el î?i scriu cu regularitate. poveste?te Carole. decât sa paIavrageasca cu alti studenti. Barbatii se aratau de regula interesati de mine. dar extrem de rezervat. caci îmi raspundea prin "Da" sau "Nu". stau ?i ma întreb daca am procedat bine.

Sebastien nu poate face fata agresivitatii celorlalti. . daca cineva i se opune. Ceea ce a fost catastrofic. Venea acasa cu un aer posomorât. Nu se poate impune în fata unor adolescenti dificili. datorita ei. elevii au început sa protesteze. La începutul casniciei noastre eram teribil de pornita pe el. pâna i}i în vacante. caci se avânta departe în largul marii. În vacante. Sebastien detine acum un post de cercetator lafacultate i}i nu preda decât patru ore pe saptamâna. Mai apoi fi mi-am dat seama ca nu-l pot schimba." sau "Mi-am schimbat I1lai}ina. Iar restul timpului îi}i continua cercetarile într-un domeniu tare complicat: topologia diferentiala. Sebastien i}i-atrecut toate examenele i}ia devenit profesor de matematica la un colegiu. mi se pare. absorbit cu totul doar de acesta. caci îmi închipuiam ca Sebastien îi împartai}ea impresii i}isentimente despre care mie nu-mi pomenea niciodata. Sebastien i}i Paul obii}nuiesc sa-i}i recomande reciproc carti de science-fiction care le-au placut în mod deosebit. caci nu reui}ea sa comunice cu clasa lui i}i. Din fericire. se ai}eza în fata calculatorului. Dar. vad bine ca în anumite momente ale zilei simte nevoia safie singur. el ramâne impasibil i}i se îndeparteaza. Cinci ani s-a ocupat cu aceasta lucrare zi i}i noapte. caci l-ai} vrut mai expansiv i}imai combativ în viata de zi cu zi. Într-adevar. singur. devenisem aproape geloasa pe prietenul lui. nu i}tie cum. Atunci pleaca sa se plimbe luând cu el i}i o carte (îi place mai ales science-fiction). Sebastien are un aer binevoitor. dar daca este vorba sa întretina o conversatie nu poti conta pe el. caci n-a reui}it sa-mi explice despre ce este vorba. pastrase legatura cu unul din fOi} sai profesori de tii facultate care l-a îndemnat sa pregateasca o teza pentru a putea continua o cariera universitara. Ai}a ca l-am acceptat i}i iubit .124 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Pe vremea când sufeream din cauza ca Sebastien îmi vorbea atât de putin. Într-o vreme facea mult wind-surf ceea ce ma cam nelinii}tea. iar în rest " scrisorile erau consacra te unor reflectii i}tiintifice ori filosofice asupra astronomiei sau informaticii. iar prietenii mei gasesc ca este un tip de treaba. A fost o munca uriai}a. nu mi se destainuia. Si am sfâri}it prin a-i citi pe furii} unele scrisori. Sebastien îi}i descria viata cotidiana în fraze gen: "Am fost cu familia la mare. În viata de zi cu zi. curând. care trebuie sa fi remarcat de îndata ca este un tip bizar.

. ci o adevarata maladie. Tobin. atât în împrejurari conviviale (seri petrecute cu prietenii). Atentie: a se deosebi personalitatile schizoide de schizofreni. în viata familiala ori în activitatile din timpul lui liber. • Pare sa fie indiferenta la elogiile sau criticile celorlalti. Sebastien prefera sa fie cu el însusi si cu propria sa lume interioara. Nu leaga prietenii cu usurinta. "Schizoid" nu înseamna câtusi de putin schizofren. Pacientii schizofreni au idei delirante si sufera de perturbari ale facultatilor intelectuale1. deseori chiar din cercul familial. Dar schizofrenia nu este un tip de personalitate. schizo. care înseamna "rupt" în sensul "rupt de lume". Când face munca de cercetare sau când citeste science-fiction. coll. 1 C. pare indiferent la reactiile celorlalti. Personalitatea schizoida • Adesea pare a fi impasibila. este greu sa-si exteriorizeze sentimentele.Personalitatile schizoide 125 asa cum este. La Schizophrenie. • Nu cauta compania celorlalti. detasata. . ceea ce nu este cazul lui Sebastien. greu de deslusit. "Sante au quotidien". • Prefera mai cu seama activitati solitare. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SEBASTIEN? Sebastien pare sa fie extrem de rezervat în privinta noilor cunostinte si nu-si schimba atitudine a nici când relatia se prelungeste. care este un excelent cercetator. El are o înclinatie pronuntata spre singuratate. Îi . cât si în situatii conf1ictuale (o clasa ostila). Sebastien poseda numeroase trasaturi de personalitate schizoida. Cu timpul vedeam ca-i semana oarecum tatalui meu.1990. chiar daca ambele cuvinte au aceeasi radacina greaca. • Are putini prieteni apropiati. care nu era prea volubil fi a carei atentie ma tot straduiam sa o atrag. Odile Jacob. Paris. la lucru.

sa-si faureasca propriul mediu. în exercitarea solitara a facultatilor sale. Banui ti. asa ca rareori se întâmpla "sa le vâneze". care cauta în permanenta acordul si admiratia celorlalti (narcisice. schizoidul este mult mai autonom. decât sa caute aprobarea semenilor lui. al inginerilor care lucreaza în cercetare.!2tulde a comunica cu ceilalti îi solicita un efort considerabil. El îsi afla satisfactie în lumea sa interioara. asa ca este mai bine sa le eviti. Contrar altor personalitati dificile. Cu toate acestea. sa viseze.1 26 Fran<. epuizante. asadar. Cum sa ghicesti ceea ce gândesc despre altii si despre sine aceste personaje.ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE SEBASTIEN LUMEA? Nu este deloc usor sa întelegi cum traiesc personalitatile schizoide. Prefera sa lucreze singur." Stim cu totii ca ceilalti sunt imprevizibili. caci acestea nu se destainuie. care trebuie sa faca efortul de a comunica cu ceilalti. nu ajungem cu totii schizoizi! De ce oare pentru persoana schizoida contactul cu ceilalti este deosebit de istovitor? Mai întâi poate pentru ca schizoidul este mai putin abil decât noi în a întelege reactiile celorlalti. impasibile. în acele profesii ce presupun un anume grad de izolare (excluzând însa paznicul de far). Cel mai adesea ei sunt excelenti experti în disciplina lor. de . Apetitul scazut al schizoizilor pentru contacte ar putea fi si altfel justificat: schizoizii par sa fie mai putin sensibili decât marea masa la parerile celorlalti. Complimentele nu-i prea impresioneaza pe schizoizi. poate. izvor de neîntelegeri. Fa. obositori adesea. care îi par greu de "descifrat". ca schizoizii se vor simti atrasi de profesiile în care mare parte a activitatilor lor ramâne solitara: sunt mult mai multi schizoizi în rândul informaticienilor. când le vezi retrase. incluzând aici admiratia si încuviintarea lor. cu a unei persoane schizoide. Incercati sa va amintiti o împrejurare în care ati fost nevoiti sa faceti putina conversatie cu straini a caror limba nu o cunoasteti prea bine. histrionice). Ei bine. oboseala resimtita de voi atunci seamana. tacute? Psihologii cred ca principala convingere a acestor personalitati este ceva de genul: "Relatiile cu ceilalti sunt imprevizibile.

însa. Erau insule nepopulate. Eram un elev bun. Ma obosea teribil sa fac conversatie ~i. îngrijorati de însingurarea lui. Ma simteam altfel decât ceilalti copii care îmi pareau gaIagio~i. Si aceasta m-a determinat sa ies din izolarea mea. decât animalele în sine. Nu voiam ca altii sa-I citeasca. nu voiam decât sa însemnez diferitele insule cu geografia lor imaginara. În clasa a ~asea îi devenisem antipatic ~efului clasei. inspirat ~i de cartile pe care le citeam. Nu prea ~tiam ce sa le spun. douazeci ~inoua de ani. caci atunci când se eliberase un post. Dar abia acum îmi dau seama cât de stângaci eram cu fetele. mereu aveam impresia de a nu fi înteles bine ce a~teptau ceilalti de la mine. dar ma interesau mai mult clasificarile. la câte o serata. dar ma simteam atras de fete. vorbeam numai de- . Când eram copil. "Bizaros" în sus. totu~i.flirtau cu fetele. Daca mergeam. La ~aisprezece ani s-a supus unei terapii la îndemnul parintilor. Sa-I ascultam pe Marc. Din fericire. a~a ca eu eram mereu tap ispa~itor. lucram la aceea~ifirma. E adevarat ca dintotdeauna m-am simtit mult mai fericit când eram singur. eu eram tot retras. numai ca el era mult mai voinic ca mine ~i a~a am fost lasat în pace (am ramas prieteni pâna azi. Cel mai greu mi-a fost în adolescenta. lucrurile nu mergeau prea bine. în scurt timp. Sursa mea de inspiratie erau atlasele vechi de istorie naturala. puteam spune pe dinafara numele tuturor speciilor ~i subspeciilor de mamifere ~i de pasari. Ca ~i Sebastien. ma alesesem ~i cu o porecla: "Bizaros". La ~coaIa. cum sa ma comport. decât de cele ce tin de uman. nu ~tiam ce sa spun. petreceam ore întregi în podul casei nascocind tot felul de pove~ti cu exploratori ~i insule misterioase.Personalitatile schizoide 127 care sunt absorbiti cu totul. Ceilalti baieti ie~eau. absorbit cu totul doar de munca mea. se simt mult mai atra~i de disciplinele abstracte sau tehnice. apoi. dar nu-l aratam nimanui. aveam un prieten a carei fire semana oarecum cu a mea. Visam cu ochii deschi~i. A~ fi ramas retras în colti~orul meu. neastâmpc1rati. La zece ani. dar nu prea sociabil. iar ca explorator rolul meu era acela de a clasifica flora ~ifauna. eu l-am în~tiintat). Ceilalti râdeau de mine ~i. "Bizaros" în jos. Aveam si un caiet în care scriam toate aceste pove~ti. iar jocurile baietilor nu ma prea interesau. când deschideam gura.

" O fata din grup juca rolul studentei. pentru ca sunt mai destins. dar contactul cu ceilalti mi se pare mai placut decât înainte. vreti sa începeti o conversatie cu ea ~i sa o invitati la o cafea. ceea ce afost ca un fel de antrenament pentru a-mi explica propriul punct de vedere. l-a ajutat sa-si construiasca o mai buna imagine de sine. gratie psihologului am ajuns sa înteleg mai bine ceea ce a~teptau ceilalti într-o conversatieI ~i de ce eu nu reu~eam sa comunic cu ei. Terapia m-a ajutat enorm. daca se întâmpla ca vreun alt baiat safie atras de aceea~ifataI eu ma retrageam de îndata. îmi dadeam seama de asta. în care toti prindeau curaj. Într-un singur an am progresat enorm. caci întreaga situatie îmi parea mult prea complicata. Jucam diferite roluri pornind de la situatii din viata de zi cu zi. Ulterior. Ajuns în acest stadiu. În acela~i timpI ma cunoa~te îndeajuns de bine. care organizeaza timpul liber. În primul rând. Si o a doua sansa: de a fi avut din adolescenta un terapeut care sa-i propuna o . dar tot nu schimbam registrul. a~a ca nu ma sile~te sa-mi depa~esc "doza" de contacte. am izbutit sa-i înfati~ez psihologului acele situatii în care nu ma simteam înlargul meu. abordam numai acele teme în care ma descurcam cu u~urinta: le explicam de pilda cum planeaza un avion sau cum te poti caLauzi dupa steleI daca te ratace~ti pe mare.ois Lelord si Christophe Andre spre ceea ce ma pasiona. De pilda: "Sa zicem ca sunteti la un curs ~i lânga dvs. apoi însa începeau sa se plictiseasca. Mi-am pastrat gustul pentru singuratate ~i pentru activitatile intelectuale. Marc a avut o dubla sansa: de a fi avut înca de timpuriu un prieten care. Ea este mult mai vivace ~i mai sociabila decât mineI tot ea este cea care leaga noi prietenii.128 Fran<. Era un grup de antrenament în afirmarea de sine. lucru care în viata obi~nuita nu îmi reu~ea. se afla o fata draguta. facându-1 sa nu se simta parasit. Daca nu a~fi facut o terapie. Si apoil eu ~isotia mea suntem firi complementare. cred ca nu a~fi ajuns niciodata sa am o relatie cu o asemenea femeie ~i sa ma ~i casatoresc cu ea. A fost o experienta foarte utila. arn acceptat ideea unei terapii de grupl ceea ce la început refuzasem. Ne simteam cu totii stânjenitil dar terapeutul ~tia sa creeze o ambianta lini~titoare. Mai mult. Vreme de câteva minute reu~eam sa le atât curiozitatea.

sa nu fie certaret. desi aceasta era o calitate apreciata la barbati. Daca erai barbat. pescari). ele trebuiau sa fie rezistente la munca. sa toarca sau sa teasa în tacere. In aceste societati subzistentiale. locuitori si ei ai satului tau. nu prea stiai cum sa raspunzi avansurilor facute de barbati. CÂND SCHIZOIDIA ADUCE SUFERINTA Este foarte probabil ca în cadrul unei comunitati agricole traditionale (în care s-a vietuit timp de milenii). de altfel. sa-si asculte sotii. curajos. pastori. sa nu fi fost un fapt prea grav acela de a fi schizoid. toate acele însusiri pe care le poate avea o frumoasa schizoida. tipul de societate în care traiai facilita mult lucrurile: de regula. pentru femei. care lucrai de unul singur sau. deci nu era câtusi de putin nevoie s~-i faci logodnicului sau logodnicei dovada calitatilor tale. Dar si în privinta asta. laolalta cu o zestre mare). poate tocmai aceasta te facea sa suporti mai bine decât ceilalti orele L'1. mai cu seama serile. care a încercat sa-i amelioreze capacitatile relationale. Cât priveste femeile. se stia ca esti cam "închis" si. o casatorie era "aranjata" de mai multa vreme de familiile cu acelasi statut. Daca erai o tânara schizoida. sa fie mame bune (si nu încape îndoiala ca acestea erau cele mai apreciate calitati.Personalitatile schizoide 129 terapie adecvata trebuintelor sale. nu prea erai pus în situatia de a "face cunostinta" cu altcineva. care considerau ca ai lor copii s-ar potrivi. nu prima faptul de a purta o conversatie agreabila pe teme diverse. Important era sa fie harnic. nu te prea pricepeai sa faci curte femeilor. asa ca era mult mai comod sa-i eviti. Caci îti petreceai viata în mijlocul unor oameni pe care îi cunosteai. (Iata cel putin o femeie care nu se va plânge de faptul ca sotul ei vorbeste putin!) Dintr-un punct de vedere evolutionist s-ar putea chiar spune ca a fi schizoid putea constitui un avantaj pentru indivizii care erau nevoiti sa petreaca lungi perioade de timp într-o singuratate desavârsita (vânatori. . aceste fiinte dificile si imprevizibile. la o claca.

care nu-i va preschimba în "oameni de lume". ca în Villa Triste. sa iei asupra ta raspunderea unei echipe.13 O Franr. care nu ies din izolarea lor meditativa si schizoida decât pentru dragostea unei tinere femei care îi paraseste adesea. Trebuie sa stii cum sa faci cunostinta cu o persoana sh'aina. trebuie sa vorbesti. Majoritatea populatiei locuieste la oras. eroul lui Paul Auster n-are bani si moare de foame în propriul apartament. în calatorii. care totusi ar fi fost perfect adaptati unui alt mediu. fie la scoala. Persoanele schizoide risca. Viata noastra profesionala si sentimentala depinde de propria capacitate de a comunica cât mai bine cu ceilalti. cu nepasarea fata de reactiile celorlaltL cu atentia sa la meandrele propriei lumi interioare. dar studiile care sa confirme acest fapt lipsesc. sa-ti fie acceptat un proiect. sa vorbesti. sa faci impresie buna. el prefera sa se cufunde într-o reverie schizoida. sa intri în contact cu aceasta. poate fi suspectat de a avea o personalitate schizoida. sa convingi LUt recrutor. la facultate. Decât sa intre în contact cu semenii sai pentru a cere ajutor. dar care îi va ajuta sa se mladieze situatiilor din viata de zi cu zL sa le faca fata mai bine. Toate terapiile centrate pe un antrenament în vederea unei mai bune comunicari cu ceilalti îi pot probabil ajuta pe schizoizii motivati sa se schimbe. mai cu seama pentru schizoizi. iar noi întâlnim alti si alti oameni. sa fie izolate din punct de vedere afectiv si social. cu a sa viziune detasata de realitate. în vacante. . totul s-a schimbat. De unde si faptul ca unii schizoizi vor sa se supuna unei terapii. În Maon Palace. exigentele societatii noastre sunt dure: daca vrei sa-ti seduci partenerul. Acelasi lucru s-ar putea spune si despre eroii din unele romane ale scriitorului Patrick Modiano. iar pe plan profesional sa vegeteze în posturi neînsemnate. deci.ois Lelord si Christophe Andre Astazi însa. cu conditia de a propune situatii de o dificultate gradata. În termeni de comunicare. ceea ce este extrem de greu pentru unii oameni. Personalitatile schizoide în filme si în literatura Naratorul din Strainul de Camus. la lucru. sa vorbesti.

Marc este mult mai putin locvace. Numai eu ptiu ca a capatat aceasta dezinvoltura în timp. observându-i pe ceilalti pi ca pentru el este o cazna. antrenându-se. pare sa fie un altul. gratie careia el se reface dupa efort. îl simt mâhnit din chiar clipa în care vine acasa. sotia lui Marc. A acceptat. De altfel. când cina se apropie de sfârpit. da dovada de mult umor. Când vine pi seara cu pricina. îl simt pe Marc upor nemultumit. scumpi la vorba si nepasatori la admiratia femeilor si a multimii. Simt ca ar prefera sa stea acasa pi sa citeasca. a carui marturisire ati citit-o în paginile anterioare. De fiecare data când suntem invitati de prieteni la cina. ar putea fi considerati ca fiind schizoizi "activi". Dar nu se plânge. el se apaza în fata televizorului. Clint Eastwood si Charles Bronson s-au specializat în acest tip de personaje impasibile. care îsi regleaza conturile cu cei "rai" pentru a se regasi mai apoi doar în compania calului lor. depi nu lasa deloc sa se vada. "intra în . Tot singuratate a îl ajuta sa se concentreze asupra acelor activitati în care se simte în largul lui. ideea ca nu putem trai ca nipte sihaptri pi ca tovarapia prietenilor îmi face placere. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE SCHIZOIDE Recomandabil • Sa le respecti nevoia de singuratate Nu uitati ca pe un schizoid compania celorlalti îl oboseste mai mult decât pe noi. Îl apreciaza cu totii pi sunt convinpi ca Marc este teribil de încântat sa fie cu ei. toti acei justitiari solitari si glaciali. De pilda Bronson în filmul A fost odata în Vest (1969) si Eastwood în PaIe Rider (1985). se poarta dragut cu mine pi în timp ce eu ma aranjez. Sa o ascultam pe Marine.Personalitatile schizoide 131 În filme. râde. Accepta totupi invitatia fara discutie. Este trist pi închis în el. firepte. Când ajungem la prietenii nOptri. vorbepte. Singuratate a este oxigenul lui.

A acceptat. jongleaza cu diversele banci de date. limitând contactul cu cititorii la strictul necesar.132 Fran<. i-am propus Armellei sa ma reprezinte la întrunirile cu alti reprezentanti ai universitatii. Ce puteam sa mai spun? Pe de alta parte. Dupa o asemenea marturisire. ne spune Patrice (treizeci si opt de ani. De altfel. îmi dadea o dare de seama amanuntita despre tot ce se spusese. dar constatam ca ea nu lua cuvântul si mai ales ca nu sustinea pozitia bibliotecii noastre când ar fi fost necesar acest lucru. care o oboseau si o plictiseau teribil.:oisLelord si Christophe Andre regim de avarie". Mare parte a timpului si-o petrece în fata calculatorului. directorul unei biblioteci universitare). nu zâmbeste niciodata si cred ca are putini prieteni. Cum eu ma simt destul de surmenat. dar nu se pune deloc în valoare. dau astfel semnalul de plecare si atunci chipul i se lumineaza iar. impersonal aproape. compania celorlalti a început sa-i placa mai mult decât înainte. Într-un stil sobru. Atunci am scutit-o de sedinte. Este mai degraba frumoasa. Mai apoi am gasit în cutia de scrisori un bilet de la ea. dar cu o oarecare reticenta. îmi explica faptul ca nu-i convenea sa mearga la aceste întruniri. Comparatia îi apartine si dupa cum vedeti. ce ar mai fi oare de adaugat la sfatul nostru de a respecta nevoia de singuratate a schizoidului? • Sa le punem în situatii care sunt pe masura lor Armelle este o excelenta documentarista. Marc are simtul umorului. De fapt. ca îi era greu sa se concentreze la ceea ce se discuta. dar în final ne întelegem bine. Când revenea de la întruniri. este o excelenta colaboratoare. eu pe acela de a nu da curs prea des invitatiilor si de a pleca mai devreme decât as fi vrut. Ea îti gaseste de îndata informatia pe care i-o ceri. ca un catel care vede ca i se scoate lesa si ca se poate întoarce în cusca lui. amândoi facem un efort: el pe acela de a accepta o invitatie si de a juca jocul conversatiei. iar Armelle si-a reluat locul . Dar a ramas impasibila. Si i-am spus-o. într-un studio aflat deasupra apartamentului parintilor ei. În acel moment pretextez ca în ziua urmatoare trebuie sa ma trezesc devreme. ca si cum consumase totul. ca parerea ei era ca nu se descurca prea bine în aceasta situatie. în timp. Locuieste singura. l\1arc îmi spune ca.

la vârsta mea unii dintre colegii de promotie raspund de sute de persoane. atât pentru ea cât si pentru firma. inclusiv cu clientii. Iata ce povesteste Luc. dar cu pretul unui efort una? Dupa mine. sa petrec ore în ?ir la ?edinte. La ?edinte nu faceam o impresie prea buna. E un progres.Personalitatile schizoide 133 în fata calculatorului. Am acceptat imediat. nu eram cea mai indicata persoana pentru acel post. Am sfâr?it prin a face o depresie ?i a trebuit sa consult un psihiatru. colaborarea lor a fost buna. A?a ca nu e de mirare cafusesem admis la o ?coala de inginerie vestita. Desigur. un inginer excelent. Ma descurcam ?i în aceasta functie. ?i înca repede. i se atribuie si responsabilitati manageriale. în acel moment am primit o propunere din partea unei societati straine care avea nevoie de un expert. m-am descurcat. De asta data. Lui Luc i-a surâs sansa de a gasi o firma la care sa poata face o cariera de expert. Din fericire. nu? Situatia înfatisata de Patrice se repeta în cele mai diverse profile: o persoana schizoida apreciata pentru calitatile sale tehnice ~ste promovata. Mi-au placut dintotdeauna matematica ?i studiul. eu îmi doream cu adevarat sa fiu inginer. care era sa devina victima unui "accident de cariera". eram în contact cu mai multe echipe diferite. numai ca eu nu mi-am dorit niciodata asta. La sfâr?itul ?colii. Dar.dinamica fluidelor. Apoi am fost numit ?ef de proiect. nu mi-a fost greu sa gasesc un post într-un domeniu care ma pasiona . câte cariere . Acum ea îmi ?i zâmbe?te când ma saluM. cercetatori toti patru. dar câti altii vor fi esuat. mi s-a cerut sa supervizez o echipa de trei ingineri ?i cu toate ca aceasta ma cam istovea. Dupa doi ani. Am patru colaboratori. trebuia sa fac dari de seama. iar ?eful meu îmi dadea de înteles ca trebuie sa îmi revin. dezamageste. In functii neadecvate personalitatii sale schizoidul sufera. Si aceasta ma plictisea ?i ma stresa teribil. iar rezultatele sunt proaste. trei sferturi din timp ma ocup cu ceva ce îmi place ?i doar un sfert este dedicat unor activitati administrative. spre deosebire de multi din colegii mei care visau sa fie PDG (prepedinti-directori generali) sau mini?tri.

ca un cadou rar pe care-l ofera doar câtorva privilegiati. care contrasteaza vadit cu aparenta sa rezerva.i i-ati dat de înteles ca ati cam dori sa puneti capat discutiei? Ori acest mesean juvenil. Propuneti-i o tema de care sa fie interesat. în timp ce aveati o treaba urgenta de terminat? Ori prietena care-s. • Sa le observam lumea interioara Schizoidul are o lume interioara bogata. Daca vreti sa aveti acces la toate aceste comori. iar sensibilitatea lor. poate dezvalui uneori comori de prospetire s. Gândirea schizoizilor este ampla s. des. dar care scrie pe ascuns lungi poeme de dragoste.or în "contratimp". • Sa le apreciem calitatile ascunse Este evident ca schizoidul nu este prea locvace.iatentie. care au s.tiut sa-I faca sa se simta bine.13 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre vor fi fost ratate doar pentru ca se as.i descarca sufletul la telefon. unei iubite imaginare uneori.ica nu trebuie confundat nivelul calificarii cu competenta manageriala. aratându-i ca îl ascultati. La s.edinta .ansa de a auzi lucruri originale.ipoezie. des. Dar v-ati gândit la toti cei care va obosesc tocmai pentru ca vorbesc prea mult? Nu v-a agasat niciodata faptul ca lffi coleg de birou staruie sa va povesteasca cum s. glumele. Respectati-i momentele de tacere.ila imaginatie. nu vrem sa spunem ca persoanele schizoide nu ar fi în stare sa conduca o echipa (de altfel. Si daca veti dovedi îndeajuns de multa rabdare s. veti avea s.ioriginala. ci doar ca posibilitatile lor în acest domeniu trebuie evaluate cu mare atentie s. care va oboseste cu întrebarile. tocmai pentru ca ei apeleaza la visare s.i us. nu va obligati scmzoidul preferat sa faca prea multa conversatie.iri manageriale pe care nu le aveau? Atentie.coala este acel gen de baiat care nu se arata interesat de fete.te? Ori aceia care tot prelungsc o s. Luc poate face asta. anecdotele lui despre toti cei pe care-i cunoas. ci încurajati-l sa vorbeasca.teptase ca ei sa faca dovada unor însus. de a descoperi o lume fascinanta.i-apetrecut week-end-ul. dar într-un mediu care sa îi convina).

tot zadarnic este sa-i ceri schizoidului sa manifeste emotii de bucurie sau de mânie.tepti ca un automobil obi. nu-l auzeam spunând un cuvânt tandru. personalitatile schizoide sunt un bun auditoriu tocmai pentru ca nu prea vorbesc tii nu prea întrerup. eu eram distrusa. ca sa-i descopar calitatile. îl priveam în timp ce recitea telegrama. mai rau. când eu ma ghemuiam în bratele lui. N-a spus nimic. în fata peisajelor care ni se înfatipau. Acum sunt pi momente când glumim împreuna. cu faptul ca nu îpi exterioriza sentimentele pi. cât pi tristetea.. oarecum emotiva pi care putea încerca pi exterioriza atât bucuria. • Sa le obligam la prea multa conversatie Pentru unii. Gânditi-va la el ca la un tovara. la hotel a sosit o telegrama care ne ammta moartea unuia din unchii lui. careia îi placea. el s-a mai schimbat. eu ma tot extaziam.te pentru a va concentra. Câteva zile mai târziu.. N erecoman da bil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice A.. Când aveti nevoie de putin ragaz. sa glumeasca. volubila. de pescuit.nuit sa se comporte ca un automobil sport. Cu el puteti avea un week-end de studiu tii lectura. Când exclamal1l cu însufletire: "E minunat!". mai ales. Vizitasem Nordul Italiei pi. începusem sa cred ca vom epua curând în casnicia noastra. Mi-a trebuit ceva timp sa ma obipnuiesc cu el. Ast- . De altfel. În voiajul de nunta. Cum ptiam ca acel unchi fusese ca un tata pentru el. de putina lini. Eram o tânara deschisa. ca la un coechipier într-o croaziera. de calatorie. iar eu sunt mai putin exigenta cu el. sotul meu raspundea pe un ton neutru "Da!" sau. schizoidul este cea mai nimerita persoana. M-a privit în cele din urma pi mi-a zis: "Va trebui sa plecam"..Personalitatile schizoide 135 numai pentru ca nu se satura sa se auda vorbind? Este tocmai ceea ce nu vi se va întâmpla daca va aflati în compania unui schizoid. Cu ochii plini de lacrimi. În prezenta lui puteti tacea! Caci nu exista riscul de a fi întrerup ti..a cum zadarnic a. nu spunea nimic! Parea ca resimte placere când faceam dragoste dar.

Cât priveste persoana schizoida. Chiar si astazi. De altfel." Dintr-o data am realizat ca în vremea din urma vorbisem cam prea mult.privirea. Si este ceea ce se cheama "o fata serioasa". • Sa le lasam sa se izoleze complet Lasat în voia înclinatiei sale naturale spre singuratate. dezlegând cuvinte încrucisate. am reusit sa pricep. Acum unul-doua decenii. îi spuneam tot soiul de povesti. în felul acesta veti sesiza de îndata ca începeti sa va plictisiti. atitudinea. fara voia lor.. Eu ma pornisem sa fac unele comentarii despre film. ea ma privea fara sa-mi spuna mare lucru. când ieseam de la cinema. Munceste mult. iar vocea îi este mereu egala. Odata. Iata un sfat bun. rareori se întâmpla sa vorbim zece minute în sir. Pe vremea când o curtam. ea nu are nimic împotriva ca eu sa îmi petrec o seara-doua pe saptamâna cu prietenii. de glume. personalitatile schizoide vor atrage uneori oameni domici sa se descarce. fara vreun efect. schizoidul ar putea ajunge un pustnic. ea însa nu. ramâne în fata televizorului. mimica. însa. încercati sa va detasati un pic de ceea ce îi spuneti si sa-i observati reactiile non verb ale . este o mama buna pentru cei doi copii ai nostri. Eu îi spuneam câte în luna si în stele. Dar m-am obisnuit si. când am chef de vorba. Atunci.ois Lelord si Christophe Andre fel. ma impresionase tacerea ei. ne povesteste Germain (patruzeci si doi de ani.136 Fran<. dar ea nu raspundea. laboratoarele de cercetare erau uneori salasul unor cercetatori . Singura problema este ca eu sunt mai curând un causeur. decât sa vorbesc. fara a fi întrerupti si care le vor tot vorbi . si în finalmi-a zis: "Când vad un film. Sotia mea este contabila. valabil nu doar în cazul schizoizilor: când vorbiti cu cineva. Daca ar fi însa atenti la interlocutorul lor. Uneori puteti afla mult mai multe despre el decât din rasplillsul pe care vi-l da. ma întâlnesc cu prietenii mei si petrecem unele seri asa.. prefer sa ma gândesc la el. ca între barbati. Credeam ca n-o interesez si atunci vorbeam înca mai mult. acesti limbuti ar observa semne de oboseala ori de plictiseala. agricultor). al carui sonor îl da la minimum. unde tocmai vazusem filmul Omul care aduce ploaia.

daca cunoasteti un schizoid. întreprinsa cel mai adesea de echipe aflate într-o colaborare-competitie. acestia simplificasera exigentele vietii cotidiene ramânând în papuci chiar si atunci când mergeau sa bea o cafea. Astfel îl veti ajuta sa-si pastreze capacitatile relationale. Daca va este sot sau sotie: consimtiti sa va ocupati dumneavoastra de viata sociala a cuplului. Exigentele cercetarii moderne. observam lumea interioara. iar acest antrenament va face ca el sa-si resimta viata sociala ca mai putin obositoare. Mai stimulativ. de la un capat la altul al lumii. Deci. dar nu foarte. . treptat au facut sa dispara aceasta speta de cercetator (care mai poate fi gasit si azi în unele organisme de stat cu regim special) sau au facut ca schizoizii cei mai adaptabili sa comunice cu semenii lor gratie unui mediu mai stimulativ. apreciem calitatile ascunse. vizitati-l doar din când în când. în primul exemplu al c:. încercati sa-I aduceti la întruniri. caci un laborator de cercetare este si un loc în care se respecta momentele de liniste si singuratate. Cum sa ne purtam cu personalitatile schizoide Recomandabil • • • • Sa le Sa le Sa le Sa le respectam nevoia de singuratate. Nu vorbeau decât cu secretara lor si numai când aceasta îi întreba ceva sau cu directorul.c':Ostui capitol.Personalitatile schizoide 137 care chiar dormeau acolo. punem în situatii care sunt pe masura lor. invitati-l. singura lor iesire în cursul unei zile. nu-l obositi cu lill exces de prezenta sau de conversatie. precum sotul Carolei. Nerecomandabil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice. • Sa le obligam la prea multa conversatie. când el venea sa se intereseze personal de stadiul cercetarilor. • Sa le lasam sa se izoleze complet.

Uneori reproseazapot întelege solitare. a-mi o lapetrecuta Dupa ma celorlalti. reacti2. compania as altora mi 10. sarbatori nevoia de decâtsinta mai celorlalti. Chiarîmi plac maseoboseste. Nu activitati capul 6. ma ile gândesc fi gur(a). ADEVARAT I 5.138 Fran<. Mi se si în preaam castrâng cugrup.zisimt aniversarea. altceva.a aceasîncânta. Daca va este coleg sau colaborator: decât sa-I împingeti sa ajunga un prost manager. în loc sa tot mer- geti la el. în compania . Iasati-1 sa fie un bun expert.se 4. ce nu oi Aveti trasaturi de personalitate schizoida? I FALS ~ I I I I 1.ois Lelord si Christophe Andre Daca va este patron: trimiteti-i note scrise.Daca prietenii 1 I . În timpulmult activitatile fide pentru nuliber 7.

dupa vreo doua zile vezi totu~i cum el digerase informatia pe care te straduise~i sa i-o strecori ~ise comporta ca ~i cum ar fi fost de acord întru totul. La ~edinte este ~i mai rau. 1n schimb. Daca ar fi chibzuit ceva mai mult. de la bun început. dar nu a~tepta raspunsul la una. anm gajat al unei companii de telecomunicatii. erorile care ne-au costat mult ar fi fost evitate. acel neastâmpar. . înca de la interviul pentru angajare mi-am dat seama ca patronul meu era un tip dificil. nerabdator. el te întrerupe. treizeci si sase de ani. ma în~elasem. erau constante ale firii sale. uneori se întâmpla ca el sa sfâr~eascafraza începuta de tine. 1mi punea întrebari. ca ~i trecea la cealalta. Aceasta a ajuns un subiect de gluma pentru o întreaga echipa. iar impresia mea era ca îl fac sa-~i piarda vrernea. ca ma primise numai de forma. Dimineata vine primul. noi îl respectam. toata ziua are numeroase întâlniri si ~edinte ~i pleaca acasa seara târziu. Nu-i place sa fie contrazis. el m-a acceptat! Am înteles mai apoi ca acea graba. de îndata ia o decizie care adesea se dovede~te a fi buna. caci atunci când vorbe~ti ceva mai mult. De vreo doua-trei ori s-a cam pripit. Parea grabit. Totu~i. caci trebuie spus ca are o activitate debordanta de-a dreptul. Când i se prezinta o problema. A~a ca am crezut ca era decis sa nu ma angajeze. Vizitele prin birouri le face în mare graba. Atunci argumenteaza pâna când celalalt renunta la propria pozitie.VII Comportamentele de Tip A Iataarturisirea lui Norbert. Ei bine.

S-ar fi zis ca era în joc propria cariera! Evident. Nici în week-end nu se poate relaxa. nu prea sta pe acasa.14 O Fran<. Aceasta percepere a interlocutorilor sai ca obstacole sau concurenti face ca el sa se afle adesea într-un soi de lupta cu ceilalti. În orice caz. care se face simtit fie când este vorba de o discutie în care sa aiba câstig de cauza. chiar si atunci când o atitudine mai ponderata i-ar servi mai bine. Ei bine. face critici jignitoare. unul. fie de o partida de tenis care nu are o miza importanta. cu programul pe care îl are. Am vazut ca literalmente nu mai putea respira de furie. îngrijorat. când comit erori care-i încurca planurile. nu am chef sa ajung la spital! CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PATRONUL LUI LUC? Vesnic grabit. Pe de alta parte. de a-i dojeni când i se pare ca nu sunt îndeajuns de operativi.oisLelord si Christophe Andre Nu este un tip rau. se pare ca patronul lui Luc nu poate sa nu îsi mobilizeze întreaga energie când are de atins un obiectiv: sa con- . Vesnic se simte în competitie. dar cum erau defata clienti. În apropiere era si un teren de tenis. Sunt zile când este atât de grabit si nervos încât preferam sa nu-i iesim în cale. Relatiile lui cu ceilalti nu sunt deloc simple. Îmi amintesc ca anul trecut ne aflam într-un loc de vis cu prilejul unui seminar rezidential. Nu stiu cum îl suporta sotia lui. cu zile de lucru ce seamana unor curse contra cronometru. În fine. S-ar putea spune ca el îi percepe pe ceilalti ca fiind obstacole în cursa lui împotriva timpului. Odata a bagat de seama ca secretara îi adusese alt dosar decât cel de care avea nevoie. încât a facut o întindere musculara. Dar eu. ne suprasolicita si vrea ca noi toti sa lucram în acelasi ritm cu el. are un simt al competitiei înnascut. Dar poate ca acasa este mai calm. Caci are tendinta de a-i întrerupe. aflat parca într-o permanenta alerta. dar într-atât de înversunat. dar se enerueaza repede.. patronul lui Luc pare sa se lupte cu timpul. a început o partida de tenis cu directorul comercial de la export. În acele zile poate deveni odios de-a dreptul. nu poate altfel. s-a stapânit si Il-a spus nimic. fapt vizibil chiar si atunci când face eforturi sa se stapâneasca.

opusul comportamentului de Tip A. a celorlalti. • Simtul competitiei: î)li dore)lte sa "câ)ltige" pâna )liîn situatii de viata anodine.Comportamentele de Tip A 141 vinga un client. • Implicare în actiune: munce)lte enorm. îndeajuns de bine conturata care. Iar Raymond Barre vade)lte în public comportamente de Tip B5. ori sa câ)ltige o partida de tenis. Lupta împotriva timpului. nu în:::ape îndoiala ca ar intra în categoria Al. Orice persoana poate fi clasata în functie de o gradatie care începe de la Al: la o extrema se afla comportamentele de Tip A. caci mass-media ne înfati)leaza doar comportamentul public al oamenilor politici. Daca luam exemple de oameni politici (care exemple nu sunt neaparat exacte. iar la cealalta extrema comportamentele de Tip B5. Iar colaboratorii sai sunt frapati de adânca implicare a acestuia în actiune. fata de încetineala altora. preocupat de exactitate. chibzuiesc )li lucreaza pe îndelete. am putea presupune ca Alain Juppe este un Tip Al. sa ajunga la timp. Î)'i asculta cu atentie interlocutorul. preocupat sa mearga totul mai repede. iar activitatile din timpul liber devin tot atâtea sarcini cu un scop bine determinat. cu nota maxima. sa faca cât mai multe într-un timp limitat. daca ar fi supusa unor teste. sa conduca o )ledinta. pune suflet în tot ce face. Patronul lui Luc este o personalitate de Tip A. rareori se simt presati de timp. în conversatie de pilda. ori în sporturiIe practicate în timpul liber. Cei din B5 sunt calmi. Tabelul urmator constituie o încercare de a plasa câteva personaje celebre pe axa A-B: COMPORTAMENTE DE TIP A COMPORTAMENTE DE TIP B Louis de Funes Bourvil . mare implicare în actiune: patronul lui Luc are caracteristicile unui comportament de tip A. Comportamentul • de Tip A Lupta împotriva timpului: febril. nu )li activitatile lor cotidiene).

. sa fac astfel încât rotatiile de personal sa nu afecteze calitatea îngrijirilor medicale. urgente si sunt vesnic într-o criza di timp. ma mai ocup si de acele probleme încurcate de plasament în urma unei spitalizari. New York.oisLelord si Christophe Al1dre Gaston Lagaffe Averell Dalton Senor Olivera Colombo Mickey De Mesmaeker Joe Dalton Generalul Alcazar Rock Hunter Donald CUM PERCEPE TIPUL A LUMEA? Pentru Tipul A orice eveniment (fapt) din viata cotidiana constituie o provocare: caci el vrea sa aiba orice situatie sub control. Altii în locul meu repede s-ar 1 E. Sa o ascultam pe Arielle. 1987. numai ca pentru Tipul A orice miza este importanta. The Guilford Press.1 42 Franc. de buget. Ethel Roskies1. În fine. face urmatoarea comparatie pentru a rezuma aceasta trasatura de caracter: "Pentru tipul A. iar eu nu am nici macar un minut pentru mine. sa comand materiale. Roskies. Ca tot personalul de altfel. orice conflict este un adevarat razboi nuclear. Stress Management and the Healthy Type A. O psihologa canadiana. zilele mele de lucru sunt interminabile. sa încerc sa rezolv si acele probleme omenesti ce se ivesc în rândul echipei de infirmiere. cincizeci si doi de ani. vizite. sunt într-o vesnica tensiune. el îsi mobilizeaza de îndata toate fortele. Trebuie sa ma ocup de problemele administrative. . Oricare ar fi acel eveniment. Ne mobilizam cu totii când este in joc o miza importanta. fie ca este vorba de a discuta un contract insemnat ori factura data de proprietarul garajului sau. munca administrativa. care sunt uneori contradictorii. Deviza Tipului A ar put~a fi: «Trebuie sa controlez orice situatie» sau «Trebuie sa izbândesc în tot ce intreprind»". sa fiu atenta la cererile medicilor si ale administratiei. care lucreaza ca supraveghetoare într-un spital. Ma împart între sedinte.

E nostim! Mi-ar placea sa-I vad lucrând într-un spital în care cea mai mica eroare de organizare poate avea consecinte catastrofice. Sotul meu spune ca sunt prea stresata. dar acest ritm este ca un drog pentru mine. În orice caz. face mai multe lucruri odata. Când vine acasa. scriu un raport în timp ce ~i ascult ce-mi spune cineva. Ariene nu se însala. Pe de alta parte. ea are si alte trasaturi comportamentale de tip A: face totul într-un timp alert. Si a~a este cel mai bine. Întotdeauna am Junctionat" în felul acesta. istovita. Totul este bine câta vreme eu simt ca stapânesc situatia. sau Ariene care considera ca stresul este viata ei? Si apoi. Seful spitalului m-a poreclit "tornada alba". sotul ei este cel care îi îndura proasta dispozitie. ce este stresul? . cele carora stilul meu de lucru li se pare infernal î~i cer transferul. Si m-am deprins sa fiu din ce în ce mai rapida. neramânând în spital prea mult.Comportamentele de Tip A 143 simti descurajati. "Lini~te-te putin". se implica total în ceea ce face. îmi spune el. se impacienteaza usor. dar sotul meu este de parere ca la vârsta mea ar trebui sa ma domolesc. sau parcurg coridoarele spitalului citind o nota. sau când mi se pare ca ceilalti nu sunt îndeajuns de operativi. Nu încape îndoiala ca seful ei trebuie sa fie încântat ca are o asemenea colaboratoare. caci în acest fel majoritatea echipei lucreaza în ritmul meu. devin iritabila! Suport greu ~edintele care se prelungesc câta vreme mie nu-mi ies din minte toate câte am de facut ~i atunci îi întrerup pe ceilalti. Nu cumva Ariene pretinde de la ea prea mult? Care din cei doi are dreptate: sotul ei. Obi~nu iese sa fac doua lucruri deodata. care gaseste ca-i prea stresata. dar realizeaza ca se oboseste din ce în ce mai mult. dar în clipa în care sunt în întârziere. Adevarul este ca seara ma simt din ce în ce mai obosita ~i ca dispozitia mea nu este dintre cele mai bune. Dar pentru mine stresul este chiar viata mea! Când îsi defineste starea de alerta ca fiind un udopantU pentru ea. Cred ca nu mai am tonusul de acum câtiva ani. fapt repro~at de infirmiere. Dar ce credea Ariene? Ea îsi pretuieste propria munca.

193-202. mai ales adrenalina. În cazul de mai sus (exemplul cu întâlnirea). Adrenalina ne va accelera bataile inimii ~ifrecventa respiratorie. L'Encephale. timpul care a mai ramas pâna la întâlnire.ois Lelord ~i Christophe Andre SCURTA DIGRESIUNE DESPRE STRES Stresul este o reactie fireasca a organismului nostru care survine ori de câte ori trebuie sa facem un efort pentru a ne adapta unei situatii. Componenta comportamentala. . Vom grabi pasul ori vom începe sa alergam chiar. va face ca vasele sangvine ale pielii ~i viscerelor sa se contracte pentru ca sângele sa fie dirijat spre mu~chi ~i spre creier. avem o reactie de stres. "Stress et approche cognitivo-comportementale. Toate aceste reactii fiziologice ne pregatesc în vederea unui efort fizic. 19. De pilda. când grabim pasul pentru a ajunge la timp la o întâlnire. Daca distanta între exigentele mediului înconjurator ~i posibilitatile noastre ni se pare prea mare (de pilda n-au mai ramas decât zece minute pâna la ora la care avem stabilita o întâlnire importanta. organismul nostru va secreta diferiti hormoni. Uitându-ne la ceas noi am facut o dubla evaluare. U~geron. va mari glicemia pentru ca mu~chilor no~tri sa le poata fi u~or furnizata glucoza disponibila. dar sa zicem ca de asta data va aflati la volanul ma~inii. (1993). pp. Vedem cum reactia de stres este fireasca ~iutila: ne pregate~te în vederea adaptarii la o situatie dificila. zece kilometri de strabatut ~i nici un taxi disponibil) reactia de stres va fi mai puternica ~i se va manifesta ~i pe plan fiziologic. Si acum sa ne imaginam aceea~i situatie (întâlnirea). va veti simti inima întetin2 P. În aceasta reactie pot fi distinse trei elemente2: Componenta psihologica.1 44 Fran<. prins într-un ambuteiaj. aceea~i reactie se va produce. distanta pe care o mai avem de strabatut (cerintele mediului înconjurator) ~i propria putinta de a merge mai repede ori de a gasi un mijloc de transport mai rapid (posibilitatile noastre). Ei bine. Componenta fiziologica.

facilitat de chiar reactia de stres. Pentru ace?ti stramo?i ai no?tri principalele surse de stres erau conflictele cu vreun rival. pregatirea pentru efort fizic este inutila. adrenalina ?i ruda ei .noradrenalina . A face fata tuturor acestor situatii necesita un efort fizic considerabil. Daca nu sunteti absolut deloc stresati (stapâniti bine subiectul ?i apoi miza nici nu este prea mare). pentru a ne ajuta sa supravietuim într-un mediu primitiv. Sa treci un examen. gratie unei mai mari secretii de adrenalina. Nu veti atinge o performanta prea mare daca reactia de stres este redusa. Azi însa. o parte a reactiei de stres este practic inadecvata. Noi suntem descendentii celor ce au supravietuit. Totu?i.actioneaza ?i asupra psihicului: amplifica o stare de alerta. diminueaza timpul de reactie. aceasta reactie a fost fasonata de selectia naturala. Sa zicem ca trebuie sa faceti o scurta expunere în fata unei asistente ?i sa raspundeti apoi la întrebari. contractia mu?chilor nu va debloca circulatia. daca va aflati în ma?ina. adica ai acelora care au alergat mai repede sau au lovit mai puternic. fuga din fata unui pradator sau catastrofele naturale. Dar s-a produs aceea?i reactie de stres. la citadini. Totu?i. Invers. În aceste conditii. De ce? APEL LA EVOLUTIE Reactia de stres vine din negura timpurilor. primatele. Sa luam alt exemplu. sa faci o buna impresie la interviul de angajare. iar raspunsurile la întrebari sa fie confuze. riscati sa nu va mobilizati îndeajuns.iata tot atâtea situatii în care efortul fizic este practic inutil.Comportamentele de Tip A 145 du-?i bataile ?i mu?chii contractându-se. precum fuga sau lupta. Prezenta ?i la stramo?ii no?tri. daca . ceea ce poate fi util când e?ti pus în situatia de a face urgent un lucru ori de a face fata unui interlocutor dificil. precum incendiile sau inundatiile. sa faceti unele omisiuni din lipsa de atentie. mare parte a situatiilor de stres cu care ne confruntam nu necesita efort fizic însemnat. sa încerci sa repari un aparat stricat .

riscati sa va bâlbâiti. Cum va puteti închipui.. La acest nivel de stres sunteti complet mobilizati spre scopul care consta în reusit a expunerii. palme umede. riscati sa aveti toate simptomele tracului (palpitatii. riscati sa fiti anxios. . mizati enorm pe faptul ca lucrurile sa iasa bine). Altfel spus.146 Franc. care reprezinta de fapt componenta fiziologica a reactiei de stres. Raportul dintre calitatea performantei si intensitatea reactiei de stres poate fi reprezentat prin urmatoarea curba: Performanta Stres optimal Intensitatea reactiei de stres Curba performanta-stress Yerkes-Dodson Prin urmare. inima va bate ceva mai tare. exista o reactie de stres intermediara: sunteti usor tensionat. auditoriul este exigent. o reactie de stres prea puternica va va afecta performanta.ois Lelord si Christophe Andre reactia de stres este mult prea puternica (nu stapâniti subiectul. iar prin minte sa va treaca gânduri gen: "Daca ma bâlbâi. iar raspunsurile la întrebari sa sune jalnic. Pe plan comportamental. acest nivel depinde de tipul si de durata sarcinii pe care o aveti de îndeplinit). sa aveti un . spasme în gât). este un dezastru" sau "Au vazut cu totii ca am tracl/. exista o zona de stres optim care va mobilizeaza cel mai bine pentru reusita (desigur.lapsusl/.

iar performantele lor nu erau din cele mai bune3. Dupa expunere. veti spune. Ajunsi la acest nivel de reactie la stres. psychosomatique. cu cât înainteaza în vârsta. 201-202. cei de Tipul A au început sa comita mai multe erori decât cei de Tipul B. Si iata una: unor persoane de Tip A si Tip B li s-a propus un joc video în care sa joace de fiecare data împotriva unui jucator de tipul opus. Si atunci s-a constatat ca la Tipul A frecventa cardiaca. presiunea arteriala si nivelul adrenalinei din sânge erau mai mari decât la Tipul B. Foarte bine. veti simti nevoia unei conversatii destinse sau a unei izolari pentru a recupera în liniste. Dar.Comportamentele de Tip A 147 Aceasta reactie de stres are si un pret energetic si se impune respectarea fazei de recuperare. cu atât el risca "supraîncalzirea".1989. reactiile de stres de Tipul A sunt mult mai prelungite si mai frecvente decât media. dar Tipul A? ÎNTOARCERE LA TIPUL A Ei bine. de R. caci se suprastreseaza îndeajuns de mult singur.• 3 Exces de implicare. Aceasta experienta arata ca trebuie sa se evite sa fie suprastresat un Tip A. Deseori Tipul A nu respecta faza de recuperare. Avantaj ele si riscurile de a fi un Tip A AVANTAJELE TIPULUI A RISCURILE TIPULUI A • Implicat în actiune. Dantzer. ceea ce nu se va resimti câta vreme este tânar si în forma. Iar în cazul Tipului A acestea cresteau mai mult daca în timpul jocului adversarul se distra facând tot soiul de remarci ironice ("Nu mai dormi! Spune!"). pp. Numeroase studii au avut ca obiect reactiile fiziologice ale Tipului A confruntat cu o situatie de un grad de stres moc€rat. Dar daca reactia voastra de stres se prelungeste sau se repeta prea des. . Experimentdescrisîn L'Illusion OdileJacob.Paris. va aparea oboseala.

maifamiliale.deconflictual.51.Riscul este si mai mare în cazul celor ostili dintre cei de Tipul A si care se enerveaza cu u~. Rezultatele acestor studii concordau."Antagonistic Hostility as a Predictor of Coronary Heart Disease in the Multiple Risk Factor Intervention Trial". din Cariera Sacrificarea cariera Îi este greu rapida. se suprastreseaza si risca probleme de sanatate. sa pricina urmare Combativ. sedentarism). Final Follow-Up Experience of 8 1/2 Years". kilograme în exces. .1 48 Fran<. 4 R. . 1975. factorul de risc cardiac sporeste. Psychosomatic Medicine. Studii epidemiologice internationale au urmarit comportamentului Tipului A de-a lungul mai multor ani.pentrueste descurajant. hipertensiune.M. . stagneze "slabeasca" a Apreciatceilaltisanatate II autoritarism ului sau.Dembrovski et colI. pentru familie. excesiv.Riscul unor probleme coronariene (anghina pectorala si infarct) este dublu4 la tipul A. 5 T.urinta5. Rossenman et colI. Risca Promovare Antipatizat Pentrusa dedevietii din exces un implicare. 514-522. comparativ cu Tipul B. Excesiv Probleme II Accidentreusita. pp. de Ambitios.. unor conflicte. ca Energic. colesterol. 1989.Corelat cu alti factori de risc (tutun. Tipul A poate fi dificil pentru ceilalti. . 872-877. probleme sanatate sau de • Parcurgând acest tabel veti întelege de ce am ales si Tipul A în aceasta carte despre personalitatile dificile. de stres ritmul.ois Lelord si Christophe Andre Mobilizator.. cauzate Productiv. 233. dar si pentru sine! Caci se surmeneaza. Journal of the American Psychological Association. pentru colaboratorii lui. "Coronary Heart Disease in the Westem Collaborative Group Study. pp. conjugale.

firma va fi afectata atât în privinta productivitatii. iar pretul asigurarilor si amenzile sunt platite de firma.desfasurarea cu regularitate a anumitor activitati în aer liber.exercitii fizice regulate . Angajatii lor de Tip A. fara îndoiala ca sunt operativi. 73-87. . 6 Rapport 1993 du Bureau international du Travail. dar în clipa în care vor face un infarct. chap. 5. caci acesti angajati sunt asigura ti la companii priva te. cât si în ceea ce priveste cheltuielile de sanatate. deprinderea recuperarii în urma unui efort • Diminuarea comportamentelor agresive • Sa învete sa relativizeze si sa se dezimplice • În beneficiul propriei • Sporirea rezistentei la stres si diminuarea altor factori sanatati îndemnul la: de risc cardio-vascular .un regim alimentar echilibrat . Respectivele in" stitutii au deci tot interesul sa depisteze Tipurile A si sa le propuna un program de gestiune a stresului si de reducere a altor factori de risc cardio-vascular. Geneva. pp. "Le stress au travail".Comportamentele de Tip A 149 Aceste probleme de sanatate ale Tipului A au retinut atentia unor prestigioase institutii nord-americane6. Elemente obisnuite ale programelor de gestiune a stresului si scopul acestora TEHNICA PROPUSA OBIECTIV • Relaxarea • Antrenament în vederea comunicarii • Analiza unora din convingerile Tipului A • Atenuarea componentei fiziologice a reactiei de stres.renuntarea la fumat .

De altfel. Ideea mi-a parut buna ?i am actionat numaidecât. tensionat ?i trebuie sii recunosc ca acasa ma enervez de cele mai multe ori din pricina unor lucruri marunte: daca fiica mea vorbe?te la telefon prea mult. mi-a dat sa completez ni?te chestionare despre: semnele mele de stres.. Angajatii firmei au un tum-over (randament) considerabil. lunar de asta data. Felul de a proceda al consultantului mi-a placut de îndata: porneam de la situatii stresante concrete cu care ma confruntasem în intervalul dintre ~edinte ~i le analizam împreuna. daca fiul meu întârzie la masa. care a decis sa se supuna unui program de gestiune a stresului propus chiar de firma la care lucra. sa capete noi deprinderi durabile. adaptat unor oameni extrem de ocupati: timp de ?ase luni o ?edinta individuala de doua ore la fiecare cincisprezece zile. deci. deci douasprezece ~edinte. De câtava vreme cel ce se ocupa de problema resurselor umane era din ce în ce mai preocupat de chestiunea stresului la lucru. cum ma raportez la timp. TeluI lor comun este acela de a ajuta o persoana de Tip A sa-~i faca un program personal de gestiune a stresului. stagiu rezidential de câteva zile). felul meu de a comunica cu ceilalti. Directorul nostru financiar a avut un concediu de boala de mai multe luni din pricina unui infarct. deci patrusprezece ~edinte în total. propriul meu stil de viata. cât ~i în durata acestora (~edinte regulate timp de mai multe luni. dar eu aveam tendin- . Mai ales ca programul pe care-l propunea era realist. sotia Îmi repro?eaza ca sunt din ce în ce mai iritabil. patruzeci ~i trei de ani. ceea ce este indiciul unui stres excesiv. Sa-I ascultam pe Serge. În ultima vreme aveam insomnii ?i adesea soseam la birou obosit dupa o noapte de nesomn. Si aceasta m-a ajutat sa con~tientizez anumite lucruri: ceilalti ma enervau extrem de des. apoi timp de alte doua luni alte doua ~edinte de "rapel".15O Fran<. Aceste programe pot fi practicate în ~edinte individuale ori de grup.oisLelord ~i Christophe Andre Programele ce pot fi propuse Tipului A sunt. Chiar de la prima ~edinta. Eu însumi am migrene ?i am înghitit tot soiul de medicamente recomandate de mai multi medici fara vreun rezultat însa. Directorul de resurse umane ne-a înmânat o nota în care ne recomanda un cabinet care oferea consultanta pe teme de tratare a stresului. eu izbucnesc îndata. variate atât în privinta continutului lor (în functie de ingredientele utilizate).

a?a ca programul meu este supraîncarcat. Putin câte putin. Consultantul m-a ajutat sa fac o lista a acelor chestiuni care ar puteafi delegate. El mi-a explicat ca ambele atitudini constituiau factori de stres importanti. nu-i spuneam nimic de cele mai multe ori. caci ei nu aveau suficienta experienta. Analizând împreuna cu el situatiile de la lucru.Sa practic delega rea unor atributii." . ?i perfectionismul meu a ie?it la iveala. aveam impresia ca eu a? rezolva mult mai bine totul. pentTll micile mele dorinte ?i placeri. dar pâna?i aceasta devenise stresant." Daca vad ca este deja stresata. de a nu starui. exprimându-mi deschis punctul de vedere ?i criticând comportamentul. Caci altfel pierd o gramada de timp. dar este importanta pentru mine. fie de a exploda. caci ma straduiam sa ma mentin la nivelul de acum zece ani. . Întotdeauna mi-a fost greu sa las unele lucruri pe seama altora. dar într-un mod mai eficient. nici inhibata. am deprins cum sa fac critici. centrat pe patru obiective: . Înainte. perfectionism care ma împiedica sa deleg unele atributii. el mi-a aratat cum ma pot relaxa în doar câteva minute. ei îi era ciuda pe mine ?i toti erau stresati. În fine. nici agresiva. caci ?tiam ca are multe de facut ?i nu voiam sa o stresez cu lucruri manmte. mai adaug: "Stiu ca aveti multe treburi pe cap ?i aceasta este una în plus. exceptând cele doua ore de tenis pe saptamâna.De câte ori ma enerveaza ceilalti. nu persoana. Numai ca în acest fel. am jucat apoi roluri în care el tinea locul câte unuia dintre interlocutorii mei obi?nuiti. fara sa izbutesc însa. timpul care îmi ramâne pentru reflexii.Comportamentele de Tip A 1 51 ta fie de a ma stapâni. când asistenta mea nu-mi aranja dosarele în ordinea cuvenita. pâna când într-o zi explodam: "Ce înseamna asta?! Nu mi-ati pus dosarele în ordine! Nu puteti fi atenta! Putin va pasa de munca mea!" Urmarea era ca mie îmi era ciuda pe mine. Slujba ?i viata de familie îmi ocupau întreg timpul. Acum însa îi spun: "A? prefera sa îmi aranjati în ordine dosarele. ceea ce m-a facut sa cuget la peifectionismulmeu. sa încerc sa comunic cu ei într-o maniera ferma. Am mai realizat ca erau multi ani de când nu-mi mai facusem timp pentru mine. ca ?i pentru acele alte sarcini ce îmi revin este mult mai scurt. slujindu-ma . De la prima ?edinta.Sporirea propriei rezistente la stres. În saptamânile ce au urmat am pus la punct un program personal de gestiune a stresului.

Înca ne aflam în aceasta faza a programului. primase. 7 D. notiunea aceasta de tratare a stresului evoca tizana. Fapt confirmat atât de variatiile ritmului cardiac. pp. Dupa un exercitiu sustinut. 209-223. care în urma unui accident de masina repune în chestiune tot ceea ce. Pentru mine. Kirk Douglas joaca rolul unui publicist stresat si ambitios.micecu ceilalti într-o maniera mai putin stresanta atât pentru el. iar viata profesionala. Urmarea este ca ma simt mai putin istovit când ajung acasa si mai putin iritabil.Sa reflectez asupra prioritatilor. . Serge. pentru arivistul care era. am ajuns sa ma pot relaxa prin numai câteva respiratii si fac lucrul acesta de mai multe ori pe zi. reactivitatea Tipului A la stres se diminua. este o adevarata ucenicie pentru a capata alte deprinderi în viata de zi cu zi. atunci când simt tensiunea crescându-mi. ajutat de consultant.. Sunt extrem de multumit de acest program. . uMode-Specific Impact of Relaxation Training for Hypertensive Man With Type A Behavior Pattern. stapâneste si foloseste relaxarea. ale persoanelor de Tipul A. în timp ce astept la semafor si chiar în sedinte. sau baia într-un pârâu. Dar el m-a ajutat sa realizez ca.15 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre de respiratie. Avansam cu pasi mici pentru a vedea cum mi-as putea planifica timpul. Diverse studii au aratat ca în urma unui program bine conceput de tratare a stresului. între doua telefoane. ca si cea familiala îi ofera mai multe satisfactii. Iar migrenele mele s-au mai rarit. Comportamentele de Tip A în filme si în literatura În Întelegerea (1969) de Elia Kazan. desigur. dar am realizat ca nu era câtusi de putin asa ceva! De fapt.25. desi cariera primeaza pentru mine. cât si pentru ei. este importanta si viata pe care ti-o organizezi în afara slujbei. si-a reevaluat prioritatile. tinându-mi. Haaga et coll. Serge ne înfatiseaza o experienta reusita a programului de gestiune a stresului: a izbutit sa com1. astfel încât sa am mai mult ragaz pentru mine si sotia mea. cât si al tensiunii arteriale7. a depasit deci acel stadiu în care faci o lista cu decizii pe care nu le respecti niciodata. ochii deschisi. Behavior Therapy. 1994.

este preferabil sa va anuntati întârziere a facând o ampla estimare a ei. Din pacate. sa vedem s. gustul pentru risc de care da dovada îl aduce la discretia lui Charles Vanel.teprin a birui. Dupa" ce am vazut cam cum s-ar putea ajuta Tipul A. el îsi va ocupa timpul cu o alta activitate. cum v-ati putea comporta. precizati ora la care veti ajunge.es.tepte. . William Holden vades. autoritar. care face o chestiune de onoare din a opera într-un timp record s.te comportamentele unui super-Tip A s. doctorul Berg (Gerard Depardieu) este un chirurg impacientat. Astfel el se va linisti de îndata. CUM SA NE PURTAM CU UN TIP A Recomandabil • Sa fiti punctuali si sa-i aratati ca se poate bizui pe dumneavoastra Tipului A îi displace sa as. sosind mai târziu decât ati anuntat. Prin urmare. se nelinis. nu va expuneti unui alt risc de a-l pune iar sub presiune.isfârs. mai cu seama în cazul în care acest Tip A nu are nici cea mai mica notiune de tratare a stresului.isimt al replicii specifice Tipului Al. Dar fiti cu bagare de seama. În Sapte morti la ordin (1975) de Jacques Rouffio.edintelui recent decedat. caci va regasi senzatia de a detine controlul asupra felului în care îsi foloseste timpul: asteptându-va. respectati noul ragaz.teste si devine iritabil daca este pus în aceasta situatie.icare poseda acea iritabilitate s.Comportamentele de Tip A 153 Remarcabilul film al lui Robert Wise Turnul ambitiopilor (1954) descrie o lupta pentru putere între cinci conducatori ai unei mari întreprinderi de mobila pentru a-i succeda pres.ice ati putea face voi. telefonati-i pentru a-i anunta acest lucru. un Tip B viclean. daca aveti de a face cu un Tip A nu îngreunati de la început situatia întârziind! Daca realizati ca nu veti izbuti sa ajungeti la întâlnire la timp.

si apoi. ma aratam ferma la început. EI juca rolul patronului. si are tendinta de a impune si celorlalti acest ritm. . trebuia sa lucrez zi si noapte. Am repetat de mai multe ori si. Prietenul meu mi-a explicat care erau greselile pe care le faceam negociind: îi comunicam de îndata intervalul de timp care mi-ar fi fost necesar si care în orice caz era destui de scurt. Prietenul meu era de parere ca viata mea devenise infernala. pentru ca atunci când el staruia eu sa cedez. Asa ca îmi dadea tot felul de sarcini. nu prea îndrazneam sa-i spunem ca ne suprasolicita. mi-a propus sa joc cu el respectiva scena. dar persoane dificile adesea. Atâta timp cât doriti sa-i mentineti o buna dispozitie. Mai mult. sa sistematizez rezultatele echipei de cercetare pentru a redacta un articol. îmi dadea si mie o multime de lucruri de facut: sa citesc si sa rezum o serie de articole. ceea ce pe patron îl irita în cel mai înalt grad. Si atunci. sfârsisem prin a ceda. el aparea cafiind un tip autoritar si impresionant. care este agent comercial si este obisnuit sa negocieze cu clienti importanti. care munceste într-un ritm febril. prietenul meu. Mi s-a parut ceva teribil de dificil: cum patronul însusi munceste enorm. Timpul pe care îl aveam la dispozitie pentru a le îndeplini era extrem de scurt si Cllm nu cutezam sa obiectez. lasati-l sa creada ca acest lucru îi izbuteste: faceti ceea ce ati preconizat ca veti face. la început. Prietenul meu m-a sfatuit sa negociez termenele care îmi erau impuse de el. nu reuseam sa ma achit de obligatii la timp. sustineti-l pe al vostru! Laure este o tânara doctorita. în ochii unei tinere cercetatoare ca mine. Este un om hiperactiv.154 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre Amintiti-va ca Tipul A încearca în permanenta sa controleze tot ce-l înconjoara. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. evitati omisiunile si lipsa de atentie. sa-i prezint un proiect de cercetare pentru ca el sa poata cauta finantare. iritabil pe cât i-l descrisesem eu. Ea ne poveste~te care sunt relatiile ei cu un patron de Tip A: La început. altminteri relatiile voastre vor fi afectate. nici nu stiam cum sa ma port cu patronul meu. Cum activitatea de cercetare pe care acesta o desfasoara este apreciabila.

fii încercând sa-mi spuna ca pentru el era o chestiune de onoare sa nu întârzie niciodata. calma. termenul pe care îl fii voiam (defii începusem prin a-i cere trei saptamâni). simt ca are mai multa consideratie pentru mine. pe domnul M. dar m-am tinut tare fii de asta data. Încercati deci sa-I faceti sa-si scoata nasul din ale lui si sa realizeze ca nu este totul chiar atât de important. Gerard. un super-Tip A ce conducea o firma." Apoi l-am lasat sa vorbeasca. avea un pacient. afia cum ma învatase prietenul meu. Navalea în cabinetul meu. cardiolog. Iar eu am realizat ca a fiti sa negociezi este unul din cele mai importante lucruri. Am izbutit sa obtin un termen de cincisprezece zile. Cred ca a fost surprins fii. Când patronul mi-a propus iar intervale de timp aberant de scurte. Trebuia deci sa învete sa faca estimari mai ample asupra timpului. L-am sfatuit sa anuleze macar 10% din lucrurile pe care fii le propusese sa lefaca într-o zi. • Sa-I ajutati sa relativizeze Tipul A are tendinta de a dramatiza orice situatie ce pres'_lpune un obiectiv de atins. Acum s-a obifinuit fii ma întreaba chiar el cât timp consider ca mi-ar fi necesar pentru o noua lucrare. sosea la spital pentru o consultatie. dar timpul mi se pare mult prea scurt. înseamna ca avea tendinta de a face estimari incorecte pentru ca îfii supraaglomera ziua în care avea fixata consultatia. Când domnul M. privindu-l drept în fata. În acest caz Tipul A îsi poatedeclansa o reactie de stres maxima.. fara nici un fel de menajamente fata de propriul organism. fii domnul M. rofiu la fata. "Foar- . Mai mult. Ca toti cei de Tip A. am început: "Voi face acest lucru cu placere. I-am explicat ca aceasta situatie constituia un bun exemplu asupra felului în care se comporta în viata: mult prea mult stres! Am discutat împreuna despre aceasta fii am ajuns la concluzia ca: 1) Mai bine întârzie cinci-zece minute decât sa ajunga într-o asemenea stare! 2) Daca trebuia sa alerge astfel. a încercat iar sa-mi impuna timpul care considera el ca îmi era necesar. gâfâind.Comportamentele de Tip A 155 Dar acest mic antrenament m-a ajutat mult. are tendinta de a-fii "umple timpul". Pacat ca nu ne învata aceasta la ficoala. îl ghiceam dupa zgomotul ufiilor trântite fii dupa pafiii ce se precipitau pe culoar. cu urmatoarea ocazie. domnule.

mi-a zis. Germ"d lucrase la un centru cardiac de re adaptare. dupa doua-trei crize în care toata lumea urla. . noi îl ironizam un pic. Iar în vacante se întâmpla la fel: stabile?te ce trebuie vizitat. Si de atunci. Mai întâi de toate. este mereu cu ghidul în mâna. A recunoscut "la rece" ca exagerase. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi Marie-Laure. caci este distras de la activitatile sale. sotul meu lucreaza enorm ?i este tensionat chiar ?i în week-end. are un sot de Tip A care pâna si în week-end îi creeaza probleme: În timpul saptamânii. sotul meu ?i-a reconsiderat propriul comportament. î?i impune sa faca tot felul de reparatii marunte pe care vrea sa le finalizeze înainte de caderea serii. el se enerveaza. Dar de îndata ce li se va ivi ocazia. se supara. Iar daca este deranjat de copii sau daca pe nea?teptate sosesc la noi prieteni. de câte ori încearca sa ne impuna propriul lui ritm. asa ca se deprinsese cu numerosi Tip A veniti sa-I consulte dupa un prim infarct. ?i sa treaca în revista tot ce ar fi necesitat un timp lafel de scurt ca cel pe care-l estimase el cafiindu-i suficient pentru a ajunge la cabinetul meu. Acest exemplu pune în lumina distinctia dintre comportamentele de Tip A si ceea ce s-ar putea numi personalitati de Tip A. sa mearga cu bicicleta doua ore. sau sa-I fac sa petreaca mai mult timp pe plaja. de pilda. numai ca parca vad ca o sa vrea sa ia lectii de schi nautic. sa tragem o raita la tara de pilda. dar daca nu le voi face la timp?" I-am cerut sa-?i consulte agenda. când suntem în vacante. iar el se potole?te. A sfâr?it prin a recunoa?te ca nu gândea în termeni de prioritati ?i ca pentru el totul era important. iar daca nu respectam o etapa pe care el o prevazuse. Încetul cu încetul am izbutit sa îl antrenez ?i în activitati ce nu aveau un obiectiv anume.:oisLelord si Christophe Andre te bine. Exista persoane ce vadesc comportamente de Tip A doar sub presiunea mediului înconjurator. ei se vor relaxa si vor schimba ritmuL În vacante sau în week-end-uri îsi vor gasi timp pentru a hoinari. nu se poate împiedica sa nu-?i planifice timpul: sa se trezeasca la cutare ora.156 Fran<. o mama de patruzeci si trei de ani. Copiii au sfâr?it prin a se revolta ?i.

lucru care ma preocupa mai mult. propriul comportament devine epuizant pentru ei. cu orice ocazie. La început.la cald" Firea Tipului A este competitiva.personalitate narcisica.personalitate paranoica. Este important ca relatiile cu propriul asociat sa fie bune. vrea sa controleze totul. N erecomandabil • Sa negociati cu el. În fine. precum sotul lui Marie-Laure.personalitate anxioasa etc. î9i vor induce o stare de stres în orice împrejurare. dar în acela~i timp nu trebuie nici ca ascendentullui asupra ta sa fie prea mare. Tipul A . vorbindu-ne despre asociatullui. Vedem deci ca acei Tip A nU î9i fac prea multe probleme câta vreme mai au acea energie a tineretii. Când voi îl contraziceti. Deseori nu se poate împiedica sa nu intervina în locul meu sau sa ia decizii fara sa ma consulte. comportamentul de tip A define9te un mod de reactie în raport cu timpul 9i cu felul în care se savârseste controlul asupra mediului înconjurator. Dar alte persoane. Henri ~i cu mine suntem oarecum complementari.Comportamentele de Tip A 157 a citi din simpla placere de a citi 9i. Mai cu seama daca începeti negocierea când el este stresat de altceva. mergeam la el. de managementul întreprinderii. nu vor nutri dorinta de a câ9tiga cu orice pret. de la început pâna la sfâr~it. Deci poate fi asociat si altor personalitati dificile: Tipul A . dar când vigoarea lor începe sa se diminueze. eu ma ocup îndeosebi de acel aspect uman al problemelor. ~i se ocupa de acele chestiuni care pe mine ma plictisesc. el va încerca de îndata sa IIcâstige" si discutia se poate lesne încinge. Aceste persoane pot fi calificate ca fiind personalitati de Tip A. Dar nu-l prea pot controla. Tipul A . ma straduiam sa-i dovedesc cât de mult gre~ise ~i sa . El este extrem de atent la tot. daca fac sport.. Î9i vor planifica timpul 9i î9i vor fixa unele obiective chiar 9i în vacante. Cum Henri este destul de autoritar ~i iritabil. un Tip A. patronul unei curatatorii. imediat ce aflam acest lucru. Sa-I ascultam pe Bernard.

El se aprindea. chiar el propune o regula care sa îmi con vina. iar discutia noastra se preschimba într-o sfada între surzI. riscati sa pierdeti. sa schieze mai repede. atragându-Ie atentia ca iar se cred într-o situatie de competitie. nu este deloc surprinzator ca Bernard este un bun manager. sa va bata la sah. încetul cu încetul. Pentru acest Tip A. adesea. Dar daca nu este atins de alte tulburari de personalitate. La un dineu de pilda. din lipsa de antrenament. Mai cu seama daca competitia va displace. sa acceptati acele mize care îi motiveaza mai mult decât pe voi: sa va bata la tenis. si îi spun ceva gen: "Uite. Cu aceasta finete în a-l întelege pe celalalt. Nu va lasati antrenati în acest joc ale carui reguli sunt impuse de ei: mai mult. furia sa se poate stinge pe cât de repede s-a ivit. vor ca cea mai reusita gluma sa fie spusa de ei. l-am determinat sa faca aproape tot ce vreau eu. sa aiba ei ultimul cuvânt. dar se întâmpla sa si arunce un cuvânt de spirit oarecum jignitor. dupa semnarea unui contract important de pilda. sa aiba mereu câstig de cauza. saptamâna trecuta am aflat ca ai decis aceasta fara sa ma consuiti (ii pe mine. Incetul cu încetul mi-am dat seama cum trebuia sa procedez.158 Fran~ois Lelord si Christophe Andre redefinesc atributiile fiecaruia dintre noi. nu-i lasati sa va impuna un climat stresant. de asemenea. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile Cei de Tip A vadesc adesea o manie iritanta. • Sa dramatizati conflictele cu el Tipul A este iritabil si irascibil adesea. Evitati. Mai bine amuzati-va." Astfel are ragaz sa reflecteze (ii. !ti propun sa reluam acest subiect luni. mânia este o . De fapt. caci pentru ei acest dineu este un soi de competitie. Dar poate ca n-am precizat îndeajuns de limpede care dintre noi trebuia sa o faca. abordându-l într-un moment potrivit (ii Iasându-i timp sa-(ii însu(ieasca respectiva decizie. caci vor sa izbândeasca mereu. sa alerge mai mult ca voi. Profit de un moment în care suntem amândoi ceva mai destin(ii. ramânea ferm pe pozitii. ca (ii cum el ar fi avut aceasta idee de la bun început.

Dar nu. erau pe lista de prioritati. Într-o zi în care dispozitia patronului este buna. grosolan si ca rabufnirea lui nu era deloc justificata. ea l-a întrebat daca putea pleca. În schimb daca dumneavoastra aveti o fire mai calma tiinu va ietiiti prea repede din rabdari. Când am asistat întâia oara la un astfel de acces. Dar eu nu stiu daca as putea reactiona cu acelasi calm. Chipul patronului s-a colorat într-un rosu aprins si a explodat acuzându-o ca era vina ei si ca nu sustine cauza spitalului nostru. Supraveghetoarea spitalului tocmai îl înstiintase ca nu putuse obtine un post suplimentar de infirmiera. mai ales daca va este patron. al caror personal era mai mic decât al nostru. Asa ca asteapta numai sa-i treaca furia si asta trece într-adevar. exceptional. am fost bulversata. furia are acela tii sens ca pentru voi. Sa o ascultam din nou pe Laure vorbindu-ne despre patronul ei: Întreg spitalul s-a obisnuit cu accesele de mânie ale patronului. Eu eram revoltata: toata lumea stia ca supraveghetoarea era extrem de devotata si ca nu avea nici cea mai mica vina daca alte spitale. caci nimeni nu-i obligat sa suporte la nesfârtiit accese de furie nejustificate. îl privea numai. într-adevar. A parasit încaperea. iar el parea usor descumpanit. deseori semnul unei rupturi definitive. Poate ca nu. am vazut ca îsi vorbeau ca si când nu s-ar fi întâmplat nimic. Eroarea este sa credeti ca pentru Tipul A. mânia poate avea pentru voi o cu totul alta semnificatie: când va înfuriati. apoi când el a sfârsit ce avea de zis. Daca acest patron este un autentic Tip A este posibil sa îtii contitientizeze tii acest defect sa faca un efort pentru a se controla. Ea îl cunoaste de vreo zece ani si stie ca atunci când are acele iesiri de mânie nu foloseste la nimic sa îl contrazica. supraveghetoarea ar putea aborda deschis problema rabufnirilor acestuia. perfect calma. nu dramatizati o rabufnire a acestuia. A doua zi. daca . fiti atenti la acetiti Tip A. acesta este un eveniment grav. Dar cel mai tare m-a surprins reactia supraveghetoarei. În schimb. la vizita. Gaseam ca patronul era nedrept. promis totusi de administratie de mai bine de un an. ca tii tristetea sau bucuria.Comportamentele de Tip A 159 emotie fireasca a vietii.

ois Lelord si Christophe Andre are si trasaturi narcisice sau paranoice. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi.1 6 O Fran<. îndemnati-l(o) la o igiena de viata. N erecomandabil • Sa negociati cu el . Daca un Tip A va este fie!: câstigati-i respectul prin operativitatea voastra. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. Daca un Tip A va este sot/sotie: pentru a evita disparitia lui! ei prematura. dar nu-l lasati sa va impuna ritmul lui. • Sa-I ajutati sa relativizeze. va fi greu ca el sa înteleaga punctul de vedere al celuilalt. Daca Tipul A va este coleg sau colaborator: încercati sa-I domoliti înainte de a claca sau de a va lua locul. • Sa dramatizati conflictele cu el. Cum sa ne purtam cu tipul A Recomandabil • Sa fiti punctuali si dovediti-i ca se poate bizui pe dumneavoastra. sustineti-l pe al vostru.la cald". ..

7. Adesea ceilalti ma enerveaza" 3. deja 5. voi face mai apoi. Ampentruprea nuenergiesupraîncar. inactivitatea. 6.I un astept. se mi~ca îndeajuns titiei. al compemai place 2.De repede. Nu foarte repede. Apropiatii se plâng de faptul ca I ADEVARAT I I I .la ce masasimt tendinta 10. de timp.Comportamentele Aveti comportament de Tip A? de Tip A 1 61 FALS rea masa. Manâncîmi ori de a-mi decât ma9. ca acut simt presat de multemulta 4.

el se gândeste la toate amenintarile ce o pândesc în viitor. îsi amintea foarte bine si el scena. atât de mititica si lipsita de aparare. ramas clar întiparita în Tata o nu a fost niciodata Mi-a ce se cheama un fi avut minceea te amintire de pe vremea când trebuia sa om vesel." GROUCHO MARX povesteste Madeleine. dar în loc sa se bucure ca are o fetita adorabila. Dar parea trist si coplesit. Si mi-a explicat ca. Era tipic pentru tatal meu: el vedea întotdeauna latura sumbra a lucrurilor. Expresia lui m-a naucit într-atât încât. ne vreo sase ani. nu avea câtusi de putin aerul unui tata fericit. Si îmi amintesc ca atunci când ne mutam. care umblau dintr-o camera în alta. Îmi faceam siesta într-un fotoliu si. în timp ce tata. faptul de a ne afla într-o casa noua îi excita pe fratii mei si pe mama.VIII Personalitatile depresive "Nu mi-ar placea sa fac parte dintr-un club care sa ma accepte ca membru. la toate primejdiile ce ma pândeau în viitor si împotriva carora el nu ma putea apara si ca de aceea se întristase. i-am povestit asta. cu un aer sumbru. parcurgea ~i . Tata era asezat lânga mine si ma privea. Îsi priveste fiica dormind. deodata. am început sa plâng. vazându-ma dormind. m-am trezit. a început sa se gândeasca la greutatile ce ma asteptau. Dupa multi ani. fara sa stiu de ce. El m-a luat imediat în brate pentru a ma linisti.

~i atunci începea sa-~ifaca tot soiul de griji ~i se lini~tea doar când totul era reparat.. iar fratii mei îmi împarta~esc parerea.Personalitatile depresive 163 el încaperile constatând toate neajunsurile noii locuinte. simtea în fine ca se putea lasa în voia lucrurilor. sa vizitam muzee. Cred ca în fata ecranului. De pilda: "Trebuia sa-i fi spus lui Dupont sa se ocupe mai mult de dosarul Machin. Din punct de vedere profesional. chiar ~i cea mai mica fisura în tavan. facând putina rânduiala printre hârtii . a unei lumi fictive. Mama propunea sa facem anumite plimbari. El muncea enorm." sau "Nu ma ocup îndeajuns de copii." Pe când eu îl consideram un tata bun. cu Charlie Chaplin sau cu Stan ~i Eran. Descria evenimente obi~mtite din viata de zi cu zi." sau "Am avut o explicatie prea dura cu X. remarcau cu totii. tata nu avea nici o initiativa. Iar ceilalti erau impresionati de aerul lui serios ~i de reputatia lui de om care munce~te mult. Mama era cea care se ocupa de week-end-uri. când se întâmpla. Acest simt pentru detaliu trebuie sa-i fi servit în profesia lui: lucra la directiunea de proiectare.iaer trist.. dar mai cu seama repro~urile pe care ~i lefacea pentru ca n-ar fi facut sau zis cutare sau cutare lucru.. caci în afara slujbei lui. Si s-a cam suparat. Nu sunt la înaltimea sarcinii ce mi-a fost încredintata. Tata râdea atât de rar încât. autoritar. La câtiva ani de la moartea lui (a avut un cancer de pancreas). mai apoi însa l-am citit.. Ar fi trebuit sa fiu mai diplomat. Parea ve~nic obosit iar când voia sa se odihneasca se a~eza în fotoliul lui . Sunt convinsa ca remarca de îndata ~i cea mai mica imperfectiune în proiectul de constructie al unui pod sau al unei bretele de autostrada. Mama îmi spunea ca atunci când erau invitati de prieteni. Dar acele vizite îl plictiseau teribil ~i erau ca un soi de obligatie pentru el. Râdea numai când se uita la filme vechi. n-am safiu niciodata un tata bun. dar lasându-ne ~i o anumita libertate. din dorinta de a încerca sa-mi cunosc mai bine tatal. . Am ezitat întâi.i acte. tata facea impresie buna. deseori aducându-.i acasa dosarele.i ramânea cu privirea atintita în gol cu acela. zâmbea. ca se putea destinde. am dat ~i de jurnalul lui. era pretuit de toti cei ce lucrasera cu el. dadea dovada de mult umor. iar tata se lasa antrenat.

vede doar latura sumbra a acesteia. nutreste sentimente de inaptitudine ori de culpabilitate (chiar si atunci când ceilalti îl apreciaza). • Dispozitie trista: este trista si posaca de obicei. Dispozitia lui obisnuita este întunecata. scrupulos si duce o viata austera. dar nu este obligatoriu ca tabloul sa . chiar si atunci când lipsesc evenimentele neplacute care sa justifice aceasta dispozitie. poate pentru ca nimic nu îi pare agreabil. posibilele riscuri.1 64 Fran<. din lectura jurnalului sau aflam ca frecvent el încearca sentimente de culpabilitate si de autodepreciere. el percepe întotdeauna doar posibilele primejdii. • Autodepreciere: nu se simte "la înaltime". de o casa noua sau de un nou dosar. În fine. Tatal Madeleinei pare sa fi avut toata viata aceste caracteristici. evenimente fericite). • Anhedonie: nu prea resimte placerea. Nu pare sa se bucure de viata: nu cauta acele activitati agreabile. supraevalueaza aspectul negativ minimalizându-l pe cel pozitiv. Deci nu este vorba de o depresie tranzitorie. fie ca este vorba de fetita lui. nici în cazul unor activitati ori situatii considerate în mod obisnuit ca fiind agreabile (week-end-uri.ois Lelord si Christophe Andre CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE TATAL MEDELEINEI? Pesimismul de care da dovada tatal Madeleinei este constant: în diverse situatii. cum o si arata expresia sa trista si posomorâta. ci de o personalitate depresiva. Acestea sunt caracteristicile pe care le re gasim de obicei la personalitatile depresive. Acest tatic este foarte vrednic. Nu este prea sociabit compania celorlalti îl oboseste si aceasta pentru ca el trebuie sa se fi considerat a nu fi un interlocutor la înaltime. Aceasta dificultate în a resimti placerea este numita de psihiatri anhedonie si poate fi întâlnita si în cazul depresiilor. Personalitatea depresiva • Pesimism: În orice situatie s-ar afla.

Ca multe alte personalitati depresive.Viziune negativa asupra propriei persoane: "Nu sunt la înaltime.. Cognitive Therapy of Depression.T." . La Melancolie. Si nici nu are o prea buna parere despre propria persoana (de~i este un tata ~i un functionar respectat). 1979. Si. a lumii ~i asupra viitorului este numita triada depresiva.. pe care-l percepe ca fiind amenintator pentru el ~i pentru cei apropiati lui. Dar exista ~ialte tipuri de personalitati depresive. manifesta grija fata de ceilalti. nu are câtu~i de putin încredere în viitor. K. mai putin dinamice.Y. PUF. Psihiatrul american A. care se simt lesne ostenite ~i care sunt mai putin preocupate de ceilalti2. Beck3 a observat-o la persoanele suferind de o depresie puternica.." . pp. tatal Madeleinei este altruist ~i scrupulos. 2 .Viziune negativa asupra viitorului: "Pe mine ~i pe cei dragi nu ne a~teapta lucruri bune în viitor.Viziune negativa asupra lumii: "Lumea este dura si nedreapta. fire~te. CUM PERCEPE TATAL MADELEINEI LUMEA? Mai întâi de toate. Philips et co11.A. Beck et co11. s-ar putea spune ca el nu vede viata în roz. Despre el s-ar putea spune ca are o tripla viziune negativa: . American Joumal of Psychiatry (1990)." Aceasta tripla viziune negativa asupra propriei persoane."A Review of the Depressive Personality". este preocupat sa faca tohll bine. care este asistenta într-o farmacie ~i are o personalitate depresiva. Acest tip de personalitate depresiva reprezinta o varianta numita de psihiatri Typus Melancholicus1. 830-837. Sa o ascultam pe Sabine.1979. la o intensitate variabila. Te11enbach. Paris. 3 A.T. lucreaza enorm. fata de propriul anhlraj profesional ~ifamilial. N. Dar aceasta triada depresiva poate fi regasita ~i la personalitatile depresive. 147. 1 H. The Guilford Press.Personalitatile depresive 165 fie complet pentru fiecare caz în parte.

Sunt zile când parca totul ma apasa. A? fi putut avea propria mea farmacie. are toate calitatile pentru a ma suporta. Uneori mi se pare ca mi-am ratat viata fara sa pot spune însa de ce. ceea ce mi-ar fi dat impresia ca lucrez pentru mine. o responsabilitate pe care de-abia ma simt în stare sa mi-o asum. când pâna ?i prezenta lor o percep ca pe o povara. dar mie mi se pare ca nu îi iubesc îndeajuns. Când sotul meu îmi poveste. ?i atunci îmi spune ca seman mamei mele. Uneori pesimismulmeu ?i faptul ca nu am niciodata vreun proiect agreabil îl enerveaza. sa-mi întâlnesc prietenii. este extrem de energic. Numai ca eu ma simt vulnerabila. Mi se pare ca de-abia. doi copii reu?iti. pe undeva. Sabine nu are nici macar initiativa unor activitati agreabile.1 66 Fran<. Sentimentul de vuh1erabilitate.:. pe care îl adoram când eram copil. Personalitatile depresive nu . cu studiile de farmacie. am ceea ce s-ar putea numi o viata fericita: am o slujba. care sunt mult prea sensibila. Nu eram deloc sigura ca m-a? fi descurcat atâta vreme. dar aceasta tot nu ma face sa ma simt mai bine. Ce s-ar fi întâmplat daca într-o dimineata nu m-a? mai fi simtit în stare sa continuu? Copiilor le merge bine. am dus la bun sfâr?it tot ce am întreprins. Nici macar nu încerc sa mai ies. Ma cam plictise?te munca pe care o fac ?i. de-abia reu?esc sa fac fata tuturor situatiilor. Totu?i. tot nu capat vreun strop de încredere în mine. Sotul meu este exact opusul meu: gânde?te pozitiv.. obiectiv vorbind. în care totul este truda si care pricinuieste multa suferinta personalitatilor depresive. Dar ma înspaimânta gândul unui împrumut ce ar fi trebuit rambursat de-a lungul mai multor ani.:oisLelord si Christophe Andre Întotdeauna viata mi-a pantt complicata. le". tin la mine. ma a?teptam sa fiu mai fericita. a?fi putut lucra în industria farmaceutica. sau chiar sa ma a?ez în fata pianului. întotdeauna am facut fata. un sot care ma iube?te. faptul ca se simte mai slaba decât ceilalti o împiedica sa se lanseze în proiecte profesionale. Culmea e ca are dreptate! Sabine descrie bine acest sentiment al unei "vieti difici.te câte se petrec la biroul la care lucreaza. Dar daca stau sa ma gândesc bine. îmi spun ca am procedat bine. mult prea dur pentru mine. Dar mi se parea ca nu voi fi niciodata în stare sa joc jocul competitiei. Ma gândesc ca.

sindromul depresiv trebuie sa dureze cel putin doi ani pentru a fi calificat drept distimie. fie pentru ca. in Depression. fie pentru ca efortul initial le înspaimânta. PERSONALITATEA DEPRESIVA.Personalitatile depresive 167 prea mai cauta în mod cu totul spontan placerea. Distinctia dintre diferitele forme de distimie si ceea ce alte clasificari desemneaza drept personalitati depresive fac obiectul unei dezbateri vii între specialisti. de doua ori mai multe femei decât barbati. Galinowski "La personalite depressive". o iesire. Masson. un spectacol de pilda. Peron-Magnan.clasificarea Asociatiei Psihiatrice Americane. evitante). Daca le veti propune o activitate atractiva. PERSONALITATE SAU MALADIE? Unele forme cronice de depresie de intensitate medie sunt desemnate de psihiatri sub numele de distimie. nu se asteapta la nimic bun. 106-115. este sporit. Potrivit studiilor. într-un anumit moment al vietii. fie pentru ca. pp. în virtute a pesimismului lor. Aceasta dezbatere con4 H. riscul unui episod depresiv major. ca si în cazul depresiei. nemaiputând încerca placerea. Paris. de cele mai multe ori vor prefera "sa ramâna acasa". Etudes. ele nici n-o mai pot anticipa. În cazul persoanelor ce sufera de distimie. de cele mai multe ori pot fi cu greu distinse de o tulburare de personalitate. La . sufera si de distimie. multe persoane suferind de alte tulburari de personalitate (îndeosebi cele dependente. Potrivit DSM IV. A. ori daca esecurile provocate de aceste tulburari au condus la aparitia distimiei4. 1990. fara sa se poata însa preciza daca sindromul depresiv a favorizat aparitia tulburarii de personalitate. Pe de alta parte. distimia afecteaza între 3 si 5% persoane de-a lungul unei vieti. Cum jumatate din numarul distimiilor încep înaintea vârstei de douazeci si cinci de ani si pot apoi dura oricât.

reticente fata de orice proiect agreabil. ea continua sa-I imite în acele situatii obisnuite cu care se confrunta o mama si o sotie. pp.N. pe care el nu este în stare sa le atinga. mai mult sau mai putin îndepartate. Klein. O idee de însemnatate capitala: tratamente le medicamentoase si psihoterapiile eficiente în depresia "obisnuita" se pot vadi eficiente j'i în cazul distimiilor si ale personalitatilor depresive. Klein. este posibil ca acelaj'i lucru sa fie valabil si în cazul personalitatilor depresive. constatând ca îi seamana mult. obosite. G. i-a oferit un model pe care. DOCTORE? Sabine face aluzie la mama ei.168 Fran<. Miller. În cazul Sabinei. D. American Joumal of Psychiatry (1993). Ce ar trebui spus referitor la acest lucru? Cum exista dovezi indiscutabile asupra rolului pe care îl joaca ereditatea într-o depresie. ca forme atenuate. Dar nici rolul jucat de educatie nu trebuie subestimat. Abnorm Psychology (1990).A. Validity and Relation to Dysthymia". Probabil ca tot ceea ce într-o educatie contribuie la a-l face pe copil sa aiba o proasta imagine despre sine. 412-421. De altfel de multe ori în anturajul familial al personalitatilor depresive gasim un numar anormal de mare de rude. Iata de ce unul din sfaturile pe care le dam personalitatilor depresive este de a se adresa unui specialist. 1718-1724.N. . mai cu seama daca este deja predispus biologic. sub alte forme însa.:oisLelord j'i Christophe Andre tinua sa fie alimentata de noi j'i noi studii j'i depaj'este obiectul unui manual ce se vrea practic5. "Depressive Personality in Non-Clinical Subjects". pp. se poate banui ca imaginea unei mame depresive. "Depressive Personality: Reability. 150. care au avut episoade depresive majore6. îi pot induce sentimente de in5 6 D. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. 99. dar permanente ale depresiei. sporeste riscul ca acesta sa dezvolte o personalitate depresiva. J. Acele educatii traditionale în care copilului îi sunt impuse idealuri de perfectiune. inconstient.

de profesie notar si care este în terapie. ca ma gândesc numai la mine. ve~nic i se parea ca este în pragul ruinei. în institutia religioasa în care mi-am facut mai apoi studiile secundare. de a nu îmi apara propriul punct de vedere este cam mare. eu unul prefer sa stau deoparte. fara sa fii sumbru. De un lucru însa n-am scapat: nu este nevoie de prea mult ca sa am un sentiment de culpa ~i ma învinuiesc adesea ca a~fi egoist. sa fiu primit în familiile unora din prietenii mei ~i mi-am dat seama ca poti fi cre~tin ~i în altfel. Va puteti imagina care era efectul asupra unui copil ca mine. E adevarat ca a trecut prin momente dificile ~i ca a resimtit din plin criza agricola. sa ceri ceva. ca ~i cum orice bucurie ar trebui safie "pedepsita" printr-un necaz. iar sotia mea îmi spune ca. tendinta de a ma pune în locul celuilalt. de fericire. fara nici un ragaz. nu ~tia ce-i tihna. Este adevarat ca atunci când este vorba sa te afirmi.) TiJhl~i. (Tocmai de aceasta ma acuza mama mereu. dar nu toate problemele mele au fost rezolvate: când mi se da o veste buna ori când aflu de un eveniment placut ~i am un moment de voio~ie. Eu ~ifratii mei am primit o educatie cre~tina stricta. Din fericire. Am fost crescut în ideea ca nu meritam sa fiu fericit. În acea perioada începusem sa vad ~i alti oameni. Acum. care vor favoriza dezvoltarea unei personalitati depresive.Personalitatile depresive 169 suficienta si de culpabilitate. ca ~i cum acestea ar fi acte "egoiste". centrata pe acel aspect sobru al cre~tinismului. treizeci si unu de ani. dimpotriva. Thibaud realizeaza ca felul în care percepe viata si fericirea este rodul unei educatii mult prea stricte si culpabilizan- . Iata marturia lui Thibaud. atmosfera care domnea era alta. viata mea este ceva mai placuta. Eram cu totii ni~te pacato~i ~i nu trebuia sa ne iasa din minte ca Iisus î~i daduse viata pentru rascumpararea gre~elilor noastre ~i ca Dumnezeu ne vede ~i când suntem singuri. sarman ii. imediat ma gândesc ca mi se va întâmpla ceva rau. Tata era agricultor ~i muncea pe brânci. Si am impresia ca nu merit fericirea ~i cred ca aceasta conceptie despre viata am mo~tenit-o de la parintii mei. carora. a~a ca nu contenea sa-~i faca tot felul de griji. destul de impresionabil ~i nu prea sigur pe el. li se parea ca procedeaza cum trebuie. prietenii mei ma apreciaza. mai voioasa. mai optimista decât cea de acasa.

ca sunt droguri de care risti sa devii dependent si ca nu trateaza "adevarata cauza" a problemei. Fireste nu se simt bine.17O Fran~ois Lelord si Christophe Andre te. Unele personalitati depresive pot cauta la nesfârsit toate cauzele vechi si educative ale starii lor actuale. într-adevar. 2. Câta vreme fac fata propriilor obligatii profesionale si familiale si îsi fac "datoria". ca propriul caz este deosebit si ca n-ar servi la nimic sa se destainuie. Opt motive pentru care personalitatile depresive refuza orice tratament medical ori psihologic 1. dar gândesc ca. Contrar a ceea ce se crede adesea. daca se "zgâltie" un pic. J. nu vad vreun motiv imperios pentru care ar cauta o solutie problemei lor. Ele cred ca medicina ori psihologia nu le pot ajuta cu nimic. Starea în care se afla nu este considerata o maladie. s-au deprins sa se simta rau. personalitatile depresive resping ideea de a consulta un specialist si aceasta din mai multe motive. SUNT ÎNDREPTATITE PERSONALITATILE DEPRESLVE SA FIE PESIMISTE ÎN PRIVINTA AJUTORULUI PE CARE L-AR PUTEA PRIMI? De multe ori. Personalitatile depresive cred în puterea "vointei". 4. 3. ci o simpla chestiune de "caracter". 6. Ceea ce nu-l împiedica însa sa-si pastreze toate "reflexele" de culpabilitate. dar rareori suficienta. încât nici nu îsi pot imagina cum ar fi sa se simta bine. nu se poate obtine o ameliorare prin simpla constientizare. dovedesc vointa si ca le va fi mult mai bine.de acest gen. . Aceasta convingere le este împartasita si de anturajul care si emite sfaturi. asa ca nu au cum sa-si doreasca acest lucru. fara a izbuti însa sa depaseasca aceasta stare Constientizarea este o etapa utila adesea. Si mai cred ca medicamentele nu ajuta la nimic.

ci remedii adesea eficiente. care necesita o medicatie antidepresiva. Gneori însa. În materie de depresie. psihoterapiile îmbraca trei forme principale: PsiJlOterapiile de orientare psihanalitica îsi propun sa ajute pacientul sa constientizeze acele "blocaje". Depresia ne tratata are un pret uman si economic chiar considerabil. ceea ce nu cadreaza deloc cu faptul de a consulta un specialist. inclusiv când ele se manifesta în relatia dintre pacient si terapeut ("transferul"). ci de o constientizare a acestor macanisme inconstiente. pe care le va considera semn de respingere si de dezinteres are fata de propria persoana. PSIHOTERAPIILE Cât priveste psihoterapiile. cum sunt psihoterapiile si medicamentele. Medicina si psihologia nu ofera solutii miracol. pâna atunci inconstiente. îsi reconsidera parerea asupra propriei persoane. . tabloul este vast si lor le este consacrat ultimul capitol al acestei carti. În cazul unei recidive depresive intense. si nadajduim ca un surplus de informatii va face ca un mai mare numar de persoane sa apeleze la un ajutor calificat. neinteresanta. dupa cum crede el) si sa nu sovaie sa abordeze cu pacientul chiar problemele imediate ale vietii cotidiene. terapeutul trebuie sa se adreseze de îndata unui medic. Nu este vorba de o simpla explicatie. Socotindu-se a fi "rezistente la rau". 8. îndemnate de multe ori si de anturaj. Psihoterapia de orientare psihanalitica trebuie sa fie adaptata problemelor specifice personalitatii depresive.Personalitatile depresive 171 7. care îl împiedica sa resimta placerea. problemele lor le ofera si unele compensatii: atentia sporita a propriului anturaj. Este preferabil ca terapeutul sa fie interactiv si sa vorbeasca (pacientul nu va suporta tacerile prelungite. mijloace de presiune pentru a-i culpabiliza pe copii pentru ca nu mai trec sa le vada etc.

si care. .C. 1991. Sa ascultam lungul periplu al Helenei. Terapeutul intervine chestionându-si pacientul în maniera sarcastica. pp. Integrating Pharmacotherapy and Psychotherapy. M. G. Beitman.M. Weisman. care au aratat ca succesul lor era similar celui repurtat de cele mai bune antidepresive7. SI MEDICAMENTELE? Noi. American Joumal of Psychiatry. O a treia forma de terapie. au fost special elaborate pentru tratarea depresiei. "Patient Predictors of Response to Psychotherapy and Pharmacotherapy: Findings în the NL\1H Treatment of Depression Collaborative Research Program".ois Lelord si Christophe Andre Terapiile cognitive.H. 997-1008. Sotsky et col1. M. Aceste terapii prezinta avantajul de a fi fost "testate" de studii riguroase. continuau sa se loveasca de aceleasi probleme. Înca din adolescenta mi-am dat seama ca aveam mult mai multe probleme psihologice decât altii.1 72 Frans. bine dirijate de terapeuti competenti. G. in MD. pentru a-l face sa reflecteze singur la propriile convingeri depresive. Klerman. suntem amândoi psihoterapeuti si avem convingerea ca si cuvântul poate vindeca. Pentru a simplifica. terapia interpersonala izvorâta din psihologia Eului. Obiectivul este acela de a-l ajuta pe pacient sa-si reconsidere propria viziune pesimista asupra lumii si a propriei persoane.148. 1991. pp. 379-394. pâna în ziua în care un medic inspirat le-a prescris antidepresivul potrivit. patruzeci si doi de ani. Dar trebuie sa recunoastem ca am întâlnit numeroase personalitati depresive care de ani de zile urmasera diferite psihoterapii. a avut rezultate echivalente sau chiar superioare terapiei cognitive în cazul depresiei8.. aceste terapii considera dep resia ca fiind legata de anomalii în prelucrarea de catre pacient a informatiei. American Psychiatric Press. autorii acestei carti. Dar despre aceasta vom vorbi ceva mai încolo. jurnalista. "Interpersonal Psychotherapy for Depression". Washington D. totusi. Ma simteam mai fragila decât 7 8 S.M. de data mai recenta. Klerman.

pentru cineva care ~i a~a nu prea ~tia ce sa zica. o u~oara deceptie era îndeajuns ca sa ma faca sa vad totul în negru. Cred ca avea propriul sau mod de a proceda. M-am maritat cu primul baiat care s-a aratat interesat de mine. care în acea vreme se supusesera unor psihoterapii. pentru cineva care nu se încrede în fortele proprii. Si atunci am început o psihanaliza. poate. ca era mult prea greu pentru mine. am vrut sa încerc ~i eu. care practica un fel de terapie fata în fata. Am capatat putina . de propria-mi tristete. crezând ca problemele mele vor fi. de teama ca nu cumva safie ~i ultimul. Un rau pentru ca îmi aduce mereu în fata ochilor acea imagine de fragilitate si de neputinta. de relatia cu parintii. am izbutit sa-i vorbesc de viata mea. care poate ca le era pe plac altora. ~i acesta este un sentiment lini~titor. dar care pentru o persoana care se temea sa nu fie neinteresanta ~i respinsa i se parea mult prea dur. pe care ma pot bizui întotdeauna. având în spatele meu un analist care nu scotea nici un cuvintel. Aici m-a întrebat daca mi se mai întâmplase sa ma simt în felul acela. Ca multe alte prietene de-ale mele. o femeie psihanalist. dar înaintea fiecarui examen aveam sentimentul ca nu voi reu~i. M-am trezit întinsa pe un divan.Personalitatile depresive 173 prietenele mele. În cele din urma. Când eram într-un grup. Eu m-am reîntors la amintirile mele. exceptând poate cele în care eram singura. Dupa ~ase luni am renuntat. pe când prietenele mele palavrageau ore în ~ir amuzându-se. ca nu ma "zgâltâi" îndeajuns. solutionate daca le voi întelege cauza. Aceasta femeie m-a ajutat enorm. eu îi vorbeam de copilaria mea. caci ea reactiona la ceea ce îi spuneam. el ma dojene~te spunând ca vad totul în negru. Si este ~i un bine pentru ca este un barbat sigur si dârz. dar daca era nevoie îi puteam ~i cere sfatul într-o problema urgenta. lini~tita ~i când nimeni nu-mi cerea sa fac cine ~tie ce treaba. Ma simteam desconsiderata ~i respinsa cu desavâr~ire ~i i-am spus-o. Mi-am dus la bun sfâr~it studiile. Pentru mine sotul meu este un bine ~i un rau. Dar analistul tot nu zicea nimic. de copilaria mea. Una dintre prietenele mele mi-a recomandat pe altcineva. iar el a recazut în tacerea lui. cu pretul unui efort uria~. ca daca ar fi dupa mine ar trebui sa nu mai vedem pe nimeni. De data aceasta lucrurile au mers mult mai bine. Si aceasta era cumplit de angoasant. De fapt clipele mele lini~tite erau foarte putine. de cele mai multe ori mie mi se întâmpla sa nu ~tiu ce sa zic.

mereu . Atunci mi-a cazut în mâini un articol. a fost o adevarata revolutie! La început n-am simtit nimic deosebit. prevazuta a dura sase luni. Ajunsesem chiar sa vorbesc cu mai multa siguranta. Ei bine. Era o terapie mai scurta. Porneam de la evenimente din viata de zi cu zi. depresiva si ea. nu ma mai simteam atât de des istovita. mai întâi pentru ca eram într-o forma mai buna si apoi pentru ca începuse sa se instaleze o anumita monotonie. iar el ma facea sa-i spun toate gândurile sumbre ce îmi trecusera prin minte în acel moment. caci gândeam ca problemele sunt mult prea profunde si ca nu o pastiluta le putea rezolva. Dupa acesti patru ani de terapie ma simteam ceva mai bine. ma simteam într-o forma în care nu mai fusesem niciodata înainte. ceea ce el numea "discursul meu interior". mai ales. dupa patru ani. Am acceptat cu multa reticenta. Am constientizat si acel gen de antrenament pentru culpabilitate la care ma supusese mama. îmi era mult mai usor sa le relativizez. câte o sedinta pe saptamâna. continuam sa ma izbesc de aceleasi probleme: aveam aceeasi impresie de a nu fi lafel de "bine" ca interlocutorii mei si ca trebuia sa muncesc de doua ori mai mult ca ei pentru a duce o viata normala. Apoi analizam împreuna aceste gânduri devalorizante. Gratie acestei terapii capatasem unele gânduri pozitive. iar când eram în societate nu mai resimteam acea stinghereala dinainte. l-am citit. Adica. începusem sa ma simt cu adevarat deprimata. de comun acord.17 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre încredere în mine. Faceam totul cu mai mult an tren. dar în relatiile cu ceilalti. Era cu totul diferit de terapia precedenta. Iarna trecuta însa. nu era o întoarcere la o stare anterioara depresiei. iar el ma ajuta sa le repun în discutie. dar cu timpul ma trezeam cu mai mult an tren si dupa o luna ma simteam în plina forma! Întelegeti-ma bine. Vedeam iar totul în negru. Medicul de familie a sfârsit prin a ma convinge sa încerc un antidepresiv. Aceste doua terapii ma ajutasera. Terapia a încetat. Deja faptul ca o vedeam preocupându-se cu adevarat de mine mi-a dat sentimentul unei anume valori proprii. Când ma încercau iar gânduri triste gen "sunt mai putin bine ca ceilalti" sau "nu voi reusi niciodata". chiar daca faptul de a trai în cotidian ma costa înca destula cazna. si apoi am consultat un psihiatru ce practica terapii cognitive.

l-am rugat sa-mi prescrie din nou acel antidepresiv. natural. dar dupa câteva saptamâni. a~fi fost de-a dreptul îngrozita! Solutia tuturor problemelor tale sa stea într-o pilula! Dar de atunci am strabatut drum lung. Am consultat ~i alti medici. iar viata mea este mult mai placuta. Apoi m-am aflat din nou în aceaforma excelenta. medicul mi-a propus încetarea tratamentului am fost destul de reticenta. dar m-am supus. revenisem la ceea ce eu numeam stare cem{~ie. poate. de aceasta ameliorare. Nu este vina mea ca m-am nascut cu o dispozitie reglata la "trist". Acumfnsa îmi spun ca numai când iau antidepresivul am o stare normala ~i ca pot profita ca toti ceilalti de viata. este necesar sa accepti faptul ca se poate întâmpla ca nici primul si nici al doilea. . profesor/. În cele din urma am acceptat ideea ca probabil voi continua acest tratament pentru tot restul vietii. a~a cum un hipertensiv trebuie sa ia în permanenta medicamente pentru tensiune. De~i nu mi-a fost prea u~or.Personalitatile depresive 175 aveam câte ceva de zis! Toti cei din jur au fost frapati de schimbarea mea. Am citat aceasta lunga marturisire pentru ca î~i afla un corespondent în povestea multor altor persoane: sunt cazuri când un antidepresiv poate ajuta colosal de mult o personalitate depresiva ~i ar fi pacat sa nu se încerce. antidepresiv încercat sa nu fie cel mai bun. Trebuie totu~i amintit ca efectul antidepresivului apare dupa câteva saptamâni. totu~i. miopii nu sunt lasati într-a lor lume neclara doar pentru atâta lucru. nu exista înca un examen de laborator gratie caruia sa se poata preciza care ar fi antidepresivul potrivit pentru fiecare persoana în parte. dar Iasati-i câteva luni medicului nostru pentru a-l gasi pe cel nimerit. Daca mi s-ar fi spus toate acestea acurn zece ani. de câte ori nu mai luam antidepresive. dar la urma urmei nici ochelarii nu sunt ceva natural ~i. Iar daca un medicament îmi poate reda o viziune normala asupra lucrurilor nu vad de ce m-a~ da în laturi. Prin urmare. La început n-am simtit mare diferenta. psihiatri. mi se spune ca nu este ceva normal. Când dupa ~ase luni. Evident. Pe de alta parte. În ace~ti trei ani din urma. în numai câteva luni ma aflam iar în starea mea obi~nuita.

posac si închis în el si care îsi refuza orice placere. dar o asemenea staruinta în austeritate te face sa te gândesti ca propria personalitate îl predispune la un doliu atât de prelungit. Ade/ine. douazeci si sapte de ani. sticla este mereu "pe jumatate goala".oisLelord si Christophe Andre Personalitatile depresive în filme si în literatura Salavin. cu a sa tendinta spre autodevalorizare si culpabilitate constituie un blID exemplu de personalitate depresiva (care poseda si unele trasaturi obsesionale) si care. În filmul lui Bertrand Tavemier. atât siesi cât si propriului anturaj. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPRESIVE Recomandabil • Sa le atrageti prin întrebari atentia asupra laturii pozitive a oricarei situatii În orice situatie. Moartea sotiei sale pe care o adora l-a coplesit. va sfârsi prin a-si sacrifica viata.oisNourissier. ce evoca o personalitate depresiva. Pentru ea. o personalitate depresiva vede numai aspectul negativ al acesteia. "N-am sa ma descurc". Cesare Pavese. seamana unor personalitatidepresive. în al sau Jurnal. de altminteri.. dovedeste o tristete si o stima de sine redusa.0 safie mai stresant". marcata si de esecuri sentimentale. . mai ales în Sfârsitul sau în Stapânul casei.1 76 Fran<... Toate diminetile din lume. "La firma aceasta supravegherea tehnologica nu este câtusi de putin organizata". Si referitor la acest lucru ea spune: . tocmai afost promovata într-un post de supraveghere tehnologica. care traieste într-o izolare desavârsita. personajul lui Georges Duhamel. cu reflectiile lor amare asupra propriilor insuficiente si a rautatii lumii. documentarista la o firma cu profil mecanic. Jean Pierre Marielle joaca rolul unui compozitor din secolul al XVII-lea. Unii eroi ai scriitorului Fran<.

"Nu este bine organizata supravegherea? Dar aceasta înseamna ca tu ai O adevarata responsabilitate.." Esentialul este sa nu o contraziceti fati. Catherine.i de regula reu... In schimb. ceea ce îi va accentua viziunea depresiva asupra vietii.Personalitatile depresive 177 Fire. nu are chef sa faca mare lucru. "Nu te mai plânge!".i unele situatii mai vechi în care a avut aceea.. Ea va avea sentimentul de a nu fi înteleasa sau de a fi respipsa. douazeci .i opt de ani.i mult mai interesant?".i mai ales teama ca situatia nu va fi tocmai placuta pentru ele.. Numai ca remarci de felul acesta nu-i vor face bine.Fie de a încerca sa-i impune ti activitati sau situatii care-i depa. poate ca o va face sa capete alta viziune. În vacante lucrurile nu merg prea bine între parintii mei! Mama este depresiva. "De ce crezi ca nu o sa te descurci? Oare nu spui aceasta de fiecare data ... de a nu-i mai propune nimic.e. "La urma urmei nu are decât sa faca ce vrea." Aceasta atitudine va face ca personalitatea depresiva sa fie întarita în negativismul ei.. ne vorbe. teama de a nu fi la înaltimea situatiei. Ii puteti reaminti .Fie de a o lasa în pace. mai ales la început. În fata unei personalitati depresive doua atitudini extreme trebuie evitate: . De pilda: "Sigur ca o sa fie mai stresant. Acest refuz se datoreaza mai multor factori: oboseala.... • Sa le antrenati în activitati agreabile care sa fie pe masura lor Deseori.. .te ca este foarte mare tentatia de a-i spune Adelinei: "Tu vezi mereu totul în negru!".te despre pariptii ei.i viziune pesimista asupra situatiei . personalitatile depresive au tendinta de a respinge acele ocazii care le-ar putea procura placere. ci sa-i atrageti atentia ~supra "sticlei pe jumatate plina". ceva mai echilibrata. recunoscându-i totu.i a propriei persoane.ti totu.esc puterile.. viziune care în cele din urma nu s-a confirmat...i punctul de vedere. ar sta toata ziua în~ . faptul de a-i reaminti sub forma de întrebare aspectele pozitive ale situatiei. atitudine culpabilizata fata de placere . dar nu va fi ..i sa te descurci?".

Zi de zi. nu pe persoana.:oisLelord si Christophe Andre tinsa pe un ?ezlong. . Stiu ca este un efort pentru tine. citind ori uitându-se la televizor. Daca în schimb îi spuneti: "Gasesc ca v-ati ocupat foarte bine de povestea întâlnirii ratate cu X". dar încercati sa o consolati. de pozitiv si întelegator în fata unei personalitati cu adevarat depresive. • Sa va aratati consideratia în mod adecvat Deseori se întâmpla ca personalitatile depresive sa aiba o proasta parere despre ele însek fapt ce le întretine tristetea. Dar pentru a fi mai eficient si convingator." Nu subestimam dificultatea de a ramâne atât de calm. sunt cele mai bune medicamente pentru personalitatile depresive. caci îi place sa vada multa lume. Tata însa este un tip tare energic. având grija sa-si exprime dorinta sub forma unei cereri empatice si nu a unui ordin. as vrea tare mult sa facem o plimbare împreuna. dar eu cred ca ar fi o ocazie buna pentru amândoi. ea va fi mult mai dispusa sa accepte acest partial elogiu. De pilda: daca asistentei noastre depresive îi spuneti: "Sunteti o foarte buna colaboratoare" ea se va gândi ca: . ori sa-I însoteasca în plimbari pe bicicleta. tocmai pentru ca o considerati o persoana jalnica. Rezultatul este ca o obliga sa mearga la plaja. invita prietenii la cina. Dupa o saptamâna în care este supusa la un astfel de regim.fie nu i-ati sesizat insuficientele. Ar fi bine ca tatal Catherinei sa încerce sa înteleaga mai bine punctul de vedere al sotiei sale. cu conditia însa de a fi sincere. mama clacheaza. o usoara remarca pozitiva la ceea ce a spus ori a facut personalitatea depresiva îi va mai alimenta putin stima de sine. care vrea cu orice pret ca mama sa iasa din amorteala ei. chiar atunci când ea nu are nici un chef. De pilda: "Stii. fara chiar ca ea sa îsi dea seama. . bazat pe un fapt precis. iar vacanta este compromisa.fie ca i le-ati sesizat. Ar putea-o lasa în pace macar o zi din doua de pilda. iar restul timpului sa-i propuna activitati mai putin febrile. plânge. Afectiunea si consideratia noastra. elogiul vostru trebuie sa fie extrem de precis si centrat pe un comportament.1 78 Franc.

e deci inutil sa le facem sa se simta . • Sa li se faca morala "N-ai deloc vointa". Aceasta tulburare a personalitatii (sau maladie daca se are în vedere distimia) se înscrie în rândul celor ce pot beneficia cel mai mult de progresele înregistrate în materie de medicamente 9i psihoterapii. N erecomandabil • Sa le spuneti sa se "zgâltâie" "Zgâltâie-te putin!". "Aduna-te!". am fi optat cineva pentru o personalitate depresiva? Evident ca nu. Si continua sa fie repetate. . iata sfaturi care au fost date personalitatilor depresive de milioane de ori. O atitudine moralizatoare 9i culpabilizanta este tot atât de potrivita ca 9i faptul de a-i repro9a unui miop ca vede totul în ceata sau unei persoane ce 9i-a scrântit glezna ca 9chioapata. fie sa consulte un psihiatru. de când exista omenirea.Personalitatile depresive 179 • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Acest sfat vine sa întregeasca informatiile din paginile anterioare despre tratamentele ce pot fi administrate personalitatilor depresive. este nevoie de timp 9i de diplomatie pentru a determina o persoana sa consulte un specialist. Aceste remarci sunt tot atâtea medicamente nerecomandabile. neînteleasa 9i desconsiderata. ceea ce-i va displace mai putin. propuneti-i atunci sa consulte un medic generalist. tocmai pentru ca sunt ineficiente. Un medic generalist o poate convinge fie sa încerce un tratament antidepresiv. "Prea te la9i în voia lucrurilor". sa nu se încerce remedii ce ar putea fi eficiente. Daca aceasta refuza sa vada un "psi". caci multe personalitati depresive se simt vinovate pentru faptul ca sunt a9a cum sunt. "Nu-i bine ca vezi totul în negru". personalitatea depresiva se va simti respinsa. E chiar rau. Credeti ca daca am fi liberi sa alegem. "Daca vrei. Ar fi deci pacat sa nu se caute ajutor. Chiar daca va asculta îndemnul. de cele mai multe ori. poti!". Si aici.oimai vinovate. "Nu 9tii cât trag eu de mine".

Încât am consultat un psihiatru. gata oricând sa o mângâi. Dupa o perioada de ostilitate în care statea îmbufnata (?i aici psihiatrul meu m-a ajutat sa relativizez) a sfâr?it prin a se pregati sa ma Însoteasca. ca în cazul lui Jacques. ?i atunci. într-adevar. El . Un psihiatru va poate ajuta sa con?tientizati ca propriul nostru comportament favorizeaza în mod involuntar atitudine a depresiva a celuilalt. o data pe luna În week-end voiajam. dar ca pretindeam sa le respecte ?i ea pe ale mele. Acum am de gând sa încerc sa o conving sa consulte ?i ea un psihiatru. In week-end-uri Îmi placea sa caIatoresc.18 O Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre • Sa va lasati târâti în marasmul personalitatii depresive Fara voia lor. atent la cele mai mici fluctuatii În dispozitia sufleteasca a Mariannei. ie?eam singur. personalitatile depresive par sa ne invite sa le împarta?im viziune a asupra lumii ?i felul de a trai. iar când Îmi Întâlnesc prietenii. dar plecarile mele o angoasau. tu însuti te întristezi ?i sfâr?e?ti prin a te simti u?or vinovat pentru ca nu le împarta?e?ti nelini?tea. caci Marianne nu se simtea În largul ei În lume. ne poveste?te. sa o lini?tesc. a?a ca duminicile ramâneam acasa cu ea. casatorit cu Marianne. Dar daca nu-i vei ajuta bruscându-i. De atunci lucrurile merg mult mai bine Între noi. A?a ca i-am propus iar Mariannei sa ie?im. o personalitate depresiva. Marianne ma Însote?te. Jacques. Am avut câteva explicatii în care i-am spus ca Întelegeam ca nu avea mereu chef sa iasa ?i ca îi respectam trebuintele. sfaturile unui specialist va pot ajuta sa-i faceti fata. La Început a continuat sa refuze. sa ne întâlnim cu prietenii sau sa voiajam în week-end-uri. Daca unul dintre apropiatii vo?tri are o personalitate depresiva. La Începutul casniciei eram mereu la pânda. cu atât mai putin îi vei ajuta aIaturându-li-te lor în tristete. spre marea ei surpriza. Încetul cu Încetul nu mi-am mai Întâlnjt prietenii. treizeci ?i doi ani. Acesta m-a facut sa realizez ca nu Îmi ajutam deloc sotiacedând la toate dorintele ei. chiar daca frecventarea unei personalitati depresive va poate face sa le uitati. Dupa o vreme ma simteam atât de frustrat ?i de ferecat În stilul acesta de viata. sfatul nostru ("îndemnati-l sa consulte un specialist") va poate fi util. Respectati-va nevoia de libertate ?i antren. Vazându-le a?a de triste.

N erecomandabil • Sa i se spuna sa se "zgâltâie". Daca va este patron: verificati periodic sanatatea firmei voas- tre. . concrete. • Sa va lasati târâti în marasmul ei.Personalitatile depresive 181 va va da sfaturi ~i la situatiile cotidiene. ne pare util în cazul unei personalitati depresive. • Sa fie îndemnata sa consulte un specialist. o repetam. În fine. Daca va este coleg sau colaborator: complimentati-l de câte ori gânde~te pozitiv. • Sa fie antrenata în activitati agreabile. Daca va este sot/sotie: îndemnati-l(o) sa citeasca acest capi- tol. Cum sa ne purtam cu o personalitate depresiva Recomandabil • Sa i se atraga atentia prin întrebari asupra laturii pozitive a oricarei situatii. el va va sfatui cum sa-I faceti pe celalalt sa consulte un specialist. care sa fie pe masura sa. cu care va confruntati. ceea ce. • Sa i se faca morala. • Sa i se arate consideratia într-un mod adecvat.

182 Fran<. Deseori ma simt multca multsi tim10. ma multe FALS simt infeori Iubesc viata mai putin decât ceima simt vinovata. Câteodata S. Am amân mi se aprea as fi 8. Mi s-a nevoie deparenu încercca sa po6.pentrunegru. atunci când voi ricite. Îmi tendinta 7. Nu este toate desa tot medita nici 4. De pul întâmplatactivitatile fi ofara 9.crunle îmi doresc sa nu made o mijloace.bucurie din cei lalti. Câteodata obosit(a) 13. de pentru greselile în trecut. Mi s~ r~proseaza adesea ca vad lu-I . totusi fevlaga.:oisLelord si Christophe Andre depresiva? ADEVARAT I Aveti trasaturi de personalitate alti.apropiati. timp vara dispune liberfimaiîmprejuraridinsi la 2.

Strategia f mea ma facea sa fiu destul de apreciat f>ide cautat f>ima simteam tare mândru când liderii f>coliima recrutau în tabara lor f>iatunci nu ma întrecea nimeni în devotament . în vreme ce toata lumea voia sa fie centru înaintaf> pentru a înscrie goluri. sa o fac pe indianul sau pe tradatorul.. af>a face ca la un moment dat ajunsese sem safac cele mai mari tâmpenii. ne spune Philippe. contabil. într-un an în carefrecventam un grup al carui lider era plin de idei. Sunt fond: am multhipersociabila. Caci mi-ar fi fost o teama cumplita ca acestea sa nu fie respinse ori critica te f>io data cu ele f>ieu .nevoie de ceilalti.IX Personalitatile dependente "Singur: într-o companie suparatoare. cele mai proaste locuri: safiu de pilda portar sau fundaf> la fotbal. Eram gata sa accept cele mai proaste roluri. ând ma încerca o teama vecic na cu panica la gândul de a fi exclus din grupurile de joaca sau de a nu fi ales în echipele de sport... la liceu jurasem echipamentele de sport f>i ulm . de o persoana prea multa În fond eram un companion nu prea sigur pe sine: f>i mi dau seaî ma ca nu eram niciodata eu cel ce venea cu idei ori cel ce avea initiative. pe când ceilalti îf>idisputau roluri de cow-boy fara frica f>iara prihana. Pradasem o casa ai carei proprietari erau în vacanta." AMBROSE BIERCE zeci f>i >aptede ani. Si aceasta este problema mea f patruEste o nevoie pe care am resimtit-o dintotdeauna: îmi amintesc prea bine de primii mei ani de f>coaIa.. Nu af> cutezat niciodata fi sa-mi contrazic camarazii.

i de putin încredere în mine.. caci sunt altruist. Luat de val. daca erau binevoitori. si ca este interesul meu sa-i urmez si sa profit de calitatile t. det. mai apoi însa m-am dovedit un bun jucator. nu ma mai puteam retrage în fata celorlalti. ca sa nu fiu exmatriculat din liceu. .i el de altfel. Si daca ma gândesc bine. Când eram mic mama m-a înscris la un club defotbal. ca un mic delincvent. Tânar fiind.. puteau obtine aproape tot ce doreau de la mine. Tata afost cel ce mi-a ales meseria..i profesorii mei au crezut ca înnebunisem. parintii t. placeam fetelor. De regula.. disciplinat. gata oricând sa fac un serviciu. studii de contabilitate. eram mult prea incitat sa fac parte dintr-un grup atât de "temerar". Dar n-am recunoscut niciodata ca ma lasasem antrenat. sunt sociabil. discre( sunt un bun ascultator.i le cer sfatul frecvent. Ceea ce ma face sa ma simt cumplit de amarât.ois Lelord )iiChristophe Andre te alte asemenea ispravi mai facusem . Ma panicheaza gândul erorii t. A priori am sentimentul ca ceilalti îmi sunt superiori. colegii mei cam profita de asta. cum voiau ei sa ma faca sa zic. Eu m-as fi vazut mai degraba om de litere. nu judec niciodata pe nimeni. nu le spun nimic deschis. dar aveam sentimentul ca tata stia mult mai bine ce mi se potrivea si ce nu si unde as fii gasit de lucru . sportiv. se întâmpla sa îmi dau seama ca m-am înt. sunt nehotarât t.. . . n-am nici un fel de recul. la îndemnul lui am facut.i. oricum însa.. am o înfatisare placuta.. În privinta oamenilor. în viata mea.ial esecului. Iar când am fost print. în fata.. Iar la lucru.. ca ideile lor sunt mai bune.i de initiativele lor. optiunile lor mult mai justificate . Dar trebuie sa recunosc ca t. Adevarul este ca nu am câtut. dupa o vreme. iar antrenorii ma apreciau mult. caci nu sunt prea sigur de judecata mea. Am avut ceva prietene. ca t. Sunt o persoana loiala..i la început nu eram prea entuziasmat. multe decizii pe care ar fi trebuit sa le iau au fost luate de altii .184 Fran<.i ei îmi sunt de mare ajutor: de multe ori ezit. caci si-au dat seama ca. dar am locuit cu parintii pâna târ- . Cred ca nu am luat niciodata o decizie fara sa fi cerut mai întâi parerea tuturor celor din jurul meu. Nu prea eram genul care sa se comporte astfel. Dar. sunt bine primit de ceilalti. Am nevoie sa fiu înconjurat de prieteni si de oameni care ma cunosc bi11esi care stiu ca ma apreciaza. ci mai degraba genul care spune "Saru-mâna" femeilor .elat în privinta lor.

nu ma prea atragea. sa renunt la nimeni! Sunt în stare sa le transmit uneori urari de sanatate si celor pe care nu i-am vazut de douazeci de ani si pe care este foarte posibil nici sa nu-i mai vad vreodata. exigenta. suntem complementari. cu care vorbeam îndelung despre fetele cu care ieseam . care mi-a înteles extrem de repede personalitatea. si am o încredere absoluta în ei.. Daca ma gândesc bine n-am stat niciodata singur. ca sunt un "colectionar de relatii". nu prea era genul meu nici fizic. este ceea ce îmi explica actuala mea sotie. era destul de autoritara. De altfel. educatia copiilor . mai degraba ele ma alegeau pe mine.. eram facut pentru viata de cuplu. iar eu nu sunt anuntat. erau buni sfatuitori. între doua flirturi.. vacantele. La început . Am pastrat legatura cu foarte multi prieteni mai vechi. Sotia mea este foarte sigura pe ea. caci era mult mai diplomata ca mine . Este ca o teama permanenta de a nu fi lasat la marginea drumului . . carora sa le pot cere sfatul. sotia mea îmi reproseaza. Si nu tocmai flexibila..Personalitatile dependente 185 ziu: era mai practic. ma nelinisteste la culme. De fapt. De fapt.. Simt nevoia sa am mereu câtiva prieteni apropiati. ei bine. singur. sau daca are loc o întâlnire de lucru la firma. fusesem usor impresionat de ea. În orice caz. eu nu pot sa parasesc pe nimeni. mai ales mama. Sunt oameni care nu se îndura sa arunce nimic. iar relatia noastra merge destul de bine. Am pastrat legatura cu multa lume.. Simteam nevoia sa trec de la o partenera la alta. Numai ca rareori eu eram cel ce le alegea. ma implic afectiv. Asa sunt eu. Ma întrebam mereu daca nu cumva eram pe punctul de a face o tâmpenie. iar când o relatie înceteaza. aceasta ma ajuta.. Recunosc ca las pe seama ei toate deciziile privind casa. eu însa sunt mult mai conciliant. Ea afacut toti pasii spre mine . îmi era greu sa pun capat unei aventuri chiar si atunci când era limpede ca acea relatie era o eroare pentru amândoi. avea câtiva ani mai mult ca mine. Si atunci nu îmi placea sa ramân. mai sociabil. mai suplu. iar eu nu sunt invitat. ma întelegeam bine cu ei.. Câteodata gândul ca un eveniment se poate derula fara mine ma angoaseaza: daca se strâng toti prietenii de pilda. usor taioasa chiar. cu toate ca am o viata defamilie. investesc mult în relatiile cu ceilalti. mi se pare ca se sfarâma ceva din mine. uneori. Aceeasi veche teama copilareasca de a nu fi exclus si de a ramâne încet-încet singur...

Philippe insista mult asupra nevoii sale imperioase de a fi acceptat de ceilalti. este destul de bine pi apa. de a-si avea locul în grupuri. sa ia singur deciziile corecte: de unde si tendinta de a cauta iar si iar asigurari înaintea oricarei decizii si. nu este numai dorinta de a stabili o legatura.18 6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Uneori mi-este tare ciuda pe firea aceasta a mea. Este încredintat ca ceilalti detin competenta de care el este privat. Viata lui depinde enorm de ceilalti. Si apoi.. . tot ce altii refuza . îndemnului celorlalti. Pentru el. accepta sa faca. se abtine sa îsi exprime orice dezacord. Si îmi dau seama câte ocazii am ratat din cauza felului meu de a fi. Numai ca nu ma simteam prea bine în respectiva pcoala pi nu izbuteam sa îmi fac prieteni apropiati. De pilda. Philippe se teme ca nu este în stare sa aleaga singur. singuratatea si vulnerabilitatea sunt sinonime.. Mi-ar fi schimbat oare viata o diploma în plus? CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PHILIPPE? De-a lungul istorisirii sale. fara sa clipeasca. în fond. Philippe îi lasa pe acestia sa-i cladeasca viata.este reticenta când este vorba sa ia singura decizii. fara crâcnire. ci mai ales teama de a fi singur. Pentru a fi integrat într-un grup. îmi pare rau ca nu am facut o facultate de litere sau ca nici macar nu am aprofundat studiile de contabilitate. supunându-se astfel unui stil de viata care nu îl satisface cu adevarat . sotia mea voia sa ne casatorim pi sa avem cât mai repede un copil. Caci ceea ce îl împinge pe Philippe spre ceilalti.. Dar. la urma urmei. Lasând alegerea pe seama partenerilor lui. Personalitatea dependenta • Nevoia de a fi ajutata si sustinuta de ceilalti: .. de a evita pe cât posibil sa aiba initiative. chiar daca acestea nu corespund în întregime propriilor lui valori ori asteptari. Philippe este gata sa faca multe compromisuri: se supune. tocmai din cauza vârstei ei.

Esential este deci sa încerci sa le capeti sprijinul. este un soi de faza de echilibru. daca sunt binevoitori. în care s-a asigurat de sprijinul celorlalti si de faptul ca acestia vor decide pentru el. te pot ajuta. . . în care simbioza dintre el si ceilalti îl satisface pe deplin.O prima faza de agatare. pentru a se face placuta celorlalti. accepta munci putin gratificante. este extrem de afectata si anxioasa atunci când este criticata si dezaprobata. Persoanele care au trasaturi patologice de dependenta ajung în scurta vreme în aceasta faza. • Teama de a nu strica relatiile cu ceilalti: pentru a fi pe placul celorlalti. prefera sa-i urmeze pe ceilalti decât sa vina cu unele initiative. spune mereu "da". iar a doua este ca ceilalti sunt mai puternici ca tine si ca. CUM PERCEPE PHILIPPE LUMEA? Doua convingeri adânc înradacinate caracterizeaza personalitatea dependenta: prima este ca nu poti face nimic singur. nu-i place sa fie singura. de care vom vorbi ceva mai încolo. rupturile o tulbura teribil. .Personalitatile dependente - 187 de multe ori îi lasa pe ceilalti sa ia în numele ei decizii importante.O faza de dependenta. în care el se cazneste sa fie acceptat. Personalitatea lui Philippe îl va face sa treaca sistematic prin trei faze în relatiile sale cu persoane ori grupuri: . sa te agati cât poti de bine de ei. în care îsi constientizeaza extrema dependenta de celalalt si în care începe sa se teama de ceea ce s-ar putea întâmpla daca relatia ar înceta ori s-ar raci.O faza de vulnerabilitate. ori sa faca singura unele lucruri.

ci si dezvoltarea psihologica. . Fiinta umana se naste într-o stare de dependenta totala: se reproduce în stare larvara . agent comercial. Când eram copil. sa fiu expus. însa. Dependentul este încredintat ca nu poate fi decât companion. treizeci si trei de ani. Acum. " Este ceea ce ne descrie Georges. caci victoria liderului îi induce o anume securitate coechipierului din umbra. supravietuirea ei depinde exclusiv de propriul anturaj. dar nu este chiar un sacrificiu gratuit. dar nu în cea a eroului ci numai în cea a servitorului: micul ]ohn mai degraba decât Robin Hood. caci ai o nevoie vitala de ei ~i nu întreprinde nimic singur. Dintotdeauna am fost "abonat" la rolurile secundare. fara sa ai asupra ta. încercând sa explice mesajele pe care credea el ca le primise de la parintii lui . înainte de toate. cum spun sportivii pentru a-l desemna pe acel coechipier care se sacrifica pentru a pune în valoare un altul mai bun ca el. prin acea imagine pe care i-au transmis-o ceilalti. subiectul dependent va cauta sa vada în ce anume l-ar putea ajuta ~i sprijini persoanele din anturajul sau.. Sa traie~ti acelea~iperipetii ca eroii. "sacagiu". capitanul Haddock decât Tintin.. mecanismul continua sa functioneze: am tendinta de a refuza mereu acele sarcini de serviciu care ar face sa ma evidentiez.. prea izolat într-un cuvânt. care sa îmi spuna clar ce sa fac . îmi placea sa îmi închipui ca sunt în pielea câte unui personaj din literatura ori din filme.. SUNTEM DEPENDENTI CU TOTII? Dependenta face parte chiar din natura umana.ne spunea cândva un pacient. caci nu e~ti în stare" . Ideea pe care acesta ~i-o va face despre sine ~i despre capacitatile sale va trece. si nu numai în ceea ce priveste supravietuirea fizica.este ceea ce se cheama neotemie . Robin mai mult decât Batman. "Accepta totul de la ceilalti.188 Fran<. Numai într-o echipa ma simt într-adevar bine.:oisLelord ~i Christophe Andre Astfel.si înca din primele clipe de viata. ori într-un tandem cu o persoana experimentata. povara initiativelor. de~i l-am demontat ~i mi-este foarte clar.

In Biblie. cât si dependenta.. Les Voies de la regression. care ar putea constitui deviza personalitatilor dependente: "Este mai bine sa fie doi decât unul singur . ca un anume &. . vom vedea ceva mai încolo ca si incapacitatea de a accepta un anume grad de dependenta . Oricum nu exista alta solutie: caci suntem într-o totala incapacitate de a ne satisface singuri trebuintele. copilul percepe în felul acesta lumea înconjuratoare (de unde si nervozitate a lui daca biberonul îi este adus cu întârziere ori daca laptele este prea fierbinte). Nu încape îndoiala ca una dintre cele mai remarcabile este cea a psihanalistului englez Michael Balint. care.. Balint. de a putea dovedi atât autonomie. Si daca incapacitatea de a fi autonom constituie un handicap. când cade: caci nu este nimeni sa-I ridice. Un prim mod de a reactiona este centrat pe nostalgie si pe cautarea paradisului pierdut: daca stii cum. care înseamna "a se agata de ..un tip de relatie susceptibila a satisface toate trebuintele individului . Ecleziastul rosteste aceste cuvinte. în functie de context . Paris. multi cercetatori au lansat teze cap tivan te. La începutul vietii..radde dependenta poate constitui un mijloc de a se apara. dialectica dependenta . copilul sesizeaza ca lumea si indivizii care o compun nu sunt la absoluta lui dispozitie. 1 M. arata ca necesitatile oricarei fiinte umane o împing spre cautarea (si fantasma persista întreaga viata) a ceea ce el numeste "iubire primara" .. În aceasta privinta...autonomie sta în chiar inima psihismului uman.pe care psihiatrii îl numesc regresie nu este câtusi de putin semn de sanatate psihica. ". îi poti face pe ceilalti sa-ti satisfaca majoritatea trebuintelor. destul de devreme. dar si"a sovai. si atunci are în fata doua moduri radicale de a reactiona. Aceasta viziune este foarte aproape de atitudinea dependenta..Personalitatile dependente 189 Prin urmare. Oamenii au realizat." Se stie ca echilibrul unui individ depinde adesea de propria lui putinta de a juca pe doua registre. în mai multe din cartilellui. "). Aceasta viziune asupra lumii este numita de Balint "ocnofilie" (de la grecescul okneo. Apoi.. Payot. a se teme . Vai de cel singur. extrem de repede.. 1972.

aparându-se ~ri dedându-se la acestea. Se presupune ca anumite comportamente parentale. ofera remarcabilul portret al unui ocnofil . Ocnofilia si filobatismul reprezinta doua reactii extreme la nevoia de dependenta prezenta în fiecare om.19O Fran<. cât priveste relatia barbat-femeie.. într-un fel.. iar faptul de a depinde de altii reprezinta cea mai mare primejdie posibila: Balint numeste aceasta atitudine "filobatism" (cuvântul este un neologism alcatuit de la "acrobat": cel ce nu paseste pe teren sigur). cum se explica faptul ca unele persoane sunt mai dependente decât altele? Este înca ignorat rolul pe care l-ar putea juca în trasaturile de dependenta unele tendinte înnascute. profesoara. înscrisa în patrimoniul nostru. Don Juan este un filobat impetuos. În privinta trasaturilor de dependenta. DE CE AJUNGI DEPENDENT? Chiar daca tendinta spre re gresie este.ois Lelord si Christophe Andre Un al doilea mod de a reactiona consta în a proclama lumea ca fiind dezamagitoare si în a sustine ca în nici un caz satisfactiile nu pot veni din partea celorlalti. cu a sa dependenta de Isolda si de regele Marc. . Comportamentele parentale Iata marturisirea Nathaliei.. In literatura gasim exemple de astfel de atitudini. Tristan. anumite atitudini educative. douazeci si sase de ani. anumite forme de anxietate de separare ar putea prevesti dezvoltarea unei personalitati dependente la o vârsta adulta. în mod excesiv în ambele cazuri . evenimente de viata ar putea induce trasaturi durabile de personalitate dependenta. Aceasta atitudine corespunde acelor subiecti care îsi valorifica la maximum autonomia si care sunt reticenti la orice forme de dependenta ori chiar de angajament. unii factori biologici.. specialistii sunt încredintati ca exista unele semne timpurii: astfel.

care-i tiran iza pe toti cei din jurul lui. În orice caz.. înainte de a pomi sa exploreze.. mi-a dat certitudinea ca întotdeauna trebuia sa încerci sa te faci iubit ?i protejat de oameni puternici . Pentru mine bunicul era un supraom. Un copil nu poate fi autonom decât daca este încredintat ca cei pe care îi iubeste îl iubesc si ei îndeajuns ca sa accepte si sa-i suporte desprinderea. Atitudinile educative Putina teorie: pentru ca un copil sa îsi poata dezvolta autonomia. autonomia.?i i se împotrivea. A doua etapa este cea în care copilul îsi vede efortul de autonomie sustinut si încurajat de cei de care se desprinde. este limpede ca doua tipuri de atitudini parentale pot facilita aparitia unor trasaturi de personalitate dependenta: . Faptul de a vedea ca parintii mei depindeau mult de bunicul.. este ceea ce mi-a ramas în minte. bunicul le-a cerut sa vina sa locuiasca laolalta cu el ?i bunica. nu fac mereu ce îi sfatuiesc parintii. înseamna desprinderea de cei dragi. este necesar ca el sa parcurga doua etape: prima este cea în care copilul trebuie sa aiba o "baza" solida. chiar daca ei vor fi îndemnati la autonomie .Personalitatile dependente 191 Îmi amintesc ca atunci când eram mica. în actele cuiva si nu în vorbele lui. ceea ce urma nu era deloc placut: se isca un conflict. Mama m-a avut când erafoarte tânara ?i cum nici ea ?i nici tata nu aveau o slujba. dar stângaci ?i veleitar . mai întâi. la început. parintii îmi pareau un fel de frati mai mari care încercau sa se ocupe de mine.. apoi faptele confirmau opinia bunicului. capabil sa rezolve orice problema ?i detinator al tuturor adevarurilor. Copiii. De câte ori cineva avea alta parere decât el. Si am descoperit de curând ca acest bunic omniscient ?i omnipotent era un despot. considerând ca adevarul sta în gesturile. care sunt niste fiinte foarte pragmatice.. la un moment dat eram convinsa ca bunicii erau adevaratii mei plirinti. Prin urmare. ci reproduc ceea ce fac acestia din urma. Mi-a luat destul timp ca sa sesizez ?i inconvenientele unei asemenea atitudini.. Acele atitudini de dependenta excesiva ale unuia ori ale ambilor parinti fata de orice autoritate exterioara "vor contamina" fara doar si poate pe copiii lor.

care nu îsi încredinteaza îndeajuns copiii în privinta iubirii s. ne aratându-Ie destul interes. Dar este sigur ca pe atunci era destul de grav. Nici acum nu ~tiu ce am avut. Dupa pase luni.. caci nu mi s-a spus niciodata.>i caisele erau tot ce mâncam. Dupa câteva zile am refuzat sa manânc ~i sa vorbesc. comercianta. sa vorbesc . mai cu seama despartirile lungi de unul dintre parinti (ori de ambii).invers.. Apoi m-am atapat de una din infirmiere.iplecarea lor.tri. au venit parintii dupa mine. aflat departe de orar Îmi amintesc cât de buimacita am fost când. parintii supraprotectori le vor transmite propriilor copii ideea ca sunt vulnerabili si ca lumea este plina de primejdii. . într-atât încât medicul a decis ca era necesar sa stau pase luni într-un sanatoriu pentru copii. carora le poti totusi supravietui.. dar cu conditia expresa si imperativa sa-i asculti pe cei "ce stiu" . EVENIMENTELE DE VIATA Dupa ce am ascultat marturisirile unora din pacientii nos. caci nu-i mai recunopteam pi nu voiam sa ma despart de in- . A fost ceva îngrozitor..19 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre . .ia stimei pe care le-o poarta. . ca si tendinta ulterioara de a "tine" tare de orice relatie.. eu însa nu-mi amintesc. sa ma joc. care îmi aducea caise din gradina ei.>tiu doar ca eram convinsa ca parintii mei nu se vor mai întoarce. Aveam patru ani când m-am îmbolnavit.. întorcându-ma din parculetul unde ma trimisesera sa ma dau chipurile în scrânciob. îi pot induce copilului convingerea ca nu s-a agatat destul de bine de ei. am putea afirma ca anumite evenimente de viata. de unde s. Este posibil sa mi se fi explicat motivul. A izbutit încet-încet sa ma îmblânzeasca ~i am început sa ma comport iara ca o fetita de patru ani. am vazut ca parintii mei plecasera fara mine. cincizeci si sase de ani. le pot induce acestora convingerea ca trebuie sa îsi sporeasca eforturile de a se agata de parintii de care supravietuirea lor depinde. Tuberculoza poate .parintii sovaielnici. Sa o ascultam pe Viviane.

i ve.. În ambele cazuri a trebuit . aiia ca eu cautam mereu afectiunea profesorilor. ma fortez sa nu devin lin crampon. mai discrete.nic am nevoie de sprijinul . tocmai refuzul exagerat al dependentei. numai ca nici cu noi nu era prea afectuoasa.. cincizeci de ani. Si întotdeauna a trebuit sa lupt cu dorinta de a avea o relatie fuzionala. De atunci nu suport nici cea mai mica despartire . dar în clipa în care cineva începe sa Însemne enorm pentru mine. subiectul se simte vulnerabil si se îndoieste de el. Copiii i-au fost încredintati mamei. CÂND DEPENDENTA APARE MASCATA . functionara. care nu era îndeajuns de tandra cu el. Î~ alte cazuri. al oricarei forme de regresie. au intrat în jocul meu . ori la slujba. mai cu seama în relatiile cu prietenii. mai apoi.. ca sa ma încredintez ca eram totui'i o fetita interesanta.Personalitatile dependente 193 firmiera.i în angoasa mea: nu faceam nici cel mai mic gest fara încuviintarea lor.ovaie sa îmi încredinteze sarcini importante i'i aceasta nu ma înspaimântâ deloc. Stiu ca este ceva în neregula cu mult prea impetuoasa mea dorinta de independenta: de doua ori în viata am avut probleme serioase:o data când am ramas i'0mer vreme de un an. Atâta timp cât nu ma implic prea mult.. în fond. Superiorii nu ... director al unei mici întreprinderi. i'i a doua oara când m-am îmbolnavit destul de grav. totul este bine. a colegilor de clasa i'i a tuturor adultilor pe care îi i'tiam. dei'i mama nu-mi acorda mare atentie .. amintind de regula circumstantele în care respectiva persoana s-a dovedit dependenta. Parintii mei s-au simtit într-atât de vinovati încât. ce transpar numai în anumite situatii. chiar temporara. poate dezvalui faptul ca. Iata destainuirea lui Eric. si aici exista forme de dependenta. S-o ascultam pe Martine. Sunt o fiinta autonoma... Ca si în cazul altor tipuri de personalitate.i aprobarea celorlalti. Toate problemele mele vin însa din viata sentimentala. treizeci si opt de ani. Nu este nici un secret: tata a parasit-o pe mama.

. de frica sa nu-i scape. Cei din jur nu izbuteau sa înteleaga de ce eram atât de morocanos . Schitând portretul celui pe care-l numeste "complezentul" Ieophrast descrie acest comportament astfel: "Cel care are aceasta pasiune. Mult mai târziu.194 Franc. caci daca mi se întâmpla ceva. dar si faptul ca sunt exigente si acaparatoare uneori . " Dar încetul cu încetul. Ei bine. câteodata personalitatile dependente apar ca niste persoane amabile. va asigur ca departe de a ma lini~ti. care nu te contrazic niciodata. Mi se parea ca sunt un parazit. se desparte de el. ea face ca exigentele subiectului fata de propriul anturaj sa creasca. tu vei fi raspunzator... Si atunci cauta sa se îndeparteze . în fiecare din noi.. aducându-i laude mii . chiar daca aceasta le incomodeaza .." Studiile facute în . în clipa în care zareste pe cineva în piata. îl admira pâna si în cele mai marunte lucruri. complezente.. cu multa curtenie îl întreaba când îl mai poate vedea si. îl tine cu mâinile amândoua. fara ca eu sa mai pot ie~i vreodata din ea.ois Lelord si Christophe Andre sa ma las în seama celorlalti. poate fi exercitata o presiune puternica extrem de culpabilizanta. În fine. ca situatia se prelungea la nesfâr~it. când am chibzuit la toate acestea... îl abordeaza. uneori acestea reprezinta tot atâtea feluri patologice de a fi si au consecinte deosebit de neplacute pentru individ. Fata de ceilalti. si dupa ce a facut câtiva pasi cu el. în fine.. Când aceasta tendinta este exacerbata. gen: "Nu poti sa ma parasesti.. în mod normal.. gândul de a fi ajutat ma panica. oricât de departe s-ar afla. interlocutorului i se dezvaluie inepuizabila nevoie afectiva a acestor persoane. CÂND DEPENDENTA DEVINE MALADIE Daca tendintele de dependenta sunt prezente... gata oricând sa-ti faca un serviciu. se napusteste catre el strigând: «Iata un om de bine!». le-am putut explica de ce. Dar acum ~tiu ca nu mai trebuie sa cultiv independenta ca unica valoare ~i semn al fortei unui individ . a prietenilor ~i afamiliei..

Nu ~tiam sa folosesc carnetul de cecuri. American foumal of Psychiatry. "Dependant Personality Associated with Phobic Avoidance in Patients with Panic Disorders".5%. pp. dar cred ca am izbutit. de altminteri. barbati alcoolici s-au dovedit a fi personalitati dependente. "Personality Disorders în DSM III and DSM IIIR: Convergence Coverage and Internal Consistency". Niciodata nu fusesem la o banca ori la notar singura. Sa o ascultam pe Lucie. American foumal of Psychiatry. precum si la personalitatile histrionice si evitante. Trasaturile de personalitate dependenta sl. Troughton. Terapeutii de familie au mai observat ca personalitatile dependente îsi aleg de multe ori parteneri patologiei. majoritatea femei. Caci sotul meu era cel ce se ocupa de tot. L. posesivi si dominatori. 145. la care apelasem din cauza depresiei grave pe care o facusem. În fine. sa ma uit pe o harta rutiera. pp. pensionara. R. Morey. Dar psihiatrul meu. sa caut sprijin în afara. viata mea a devenit un adevarat co~mar: caci realizasem ca eram o infirma din punct de vedere social. sa chem întreaga lume în ajutor. de care vom vorbi ceva mai încolo. 1988. E. Mi-au trebuit mai multi ani. în timp ce se estimeaza ca. mai trebuie aratat ca persoana dependenta. Reich. în rândul întregii populatii. 3 R. C. J. saizeci si sase de ani. ridica numeroase probleme terapeutilor. A~a ca a trebuit sa învat totul singura.mt extrem de des întâlnite3 la pacientii deprimati si la agorafobi care. Si eram tentata sa ma agat iar de cineva. acest procent este de numai 2. 323-326. Noyes. sa completez o declaratie de impozit.Personalitatile dependente 195 rândul persoanelor supuse unui consult psihiatrie au aratat ca între 25 si 50% din acestea prezentau trasaturi de personalitate dependenta2. convinsa fiind ca nu se poate descurca singura. m-a sfatuit ferm sa nu fac aceasta ~i m-a ajutat sa învat sa îmi port singura de grija. Dupa ce mi-a murit sotul. 1987. dupa o perioada de timp sfârseste prin a deveni într-adevar incapabila. Multe femei batute. 2 . Trasaturi de personalitate dependenta pot fi regasite si în multe alte tulburari de personalitate.573-578.

face dovada unui mimetism absolut. zugraveste portretul unei dependente extreme de fiinta iubita. care descrie toate problemele unei fiinte afla te în incapacitate de a sti cine este cu adevarat.. care seduce si apoi paraseste un tânar si arogant intelectual. un personaj discret. adoptându-Ie opiniile. Filmul lui Stanley Kubrick. cu succesivii sai interlocutori. În urma oricarui erou paseste o personalitate dependenta. incapabila sa traiasca numai pentru ea. neavând o parere sau o viata personala. .ois Lelord si Christophe Andre Câteva personalitati dependente în filme si în literatura Don Quijote si Sancho Panza.. cel din Zelig (1984). devotat. În Iubita seniorului. cu Ariane. Sherlock Bolmes si Doctorul Watson . Barry Lyndon (1975) o înfatiseaza pe Marisa Berenson în rolul Lady-ei Lyndon. film regizat si jucat de Woody Allen. o femeie de cincizeci de ani îsi pierde identitate a si demnitatea în iubirea ei pentru un barbat mult mai tânar. în afara de aventurile traite alaturi de eroul sau. pâna si caracteristicile fizice si vestimentare. Si desenele animate înfatiseaza numeroase tandemuri celebre: Obelix si capitanul Baddock au multe trasaturi de personalitate dependenta.. Personajul din Dantelareasa de Pascal Laine este tulburatorul portret al unei tinere dependente. Albert Cohen.196 Fran<. într-atât încât. stilul de viata. Dependenta amoroasa constituie o alta sursa de inspiratie pentru scriitori. care este de-a dreptul nostim în felul în care se agata de Lino Ventura. În L'Emmerdeur de Edouard Molinaro (1974). În Primavara din Roma a doamnei Stane. o frumoasa aristocrata care traieste în umbra figurilor masculinesi care nu manifesta niciodata nici cea mai mica veleitate de autonomie altfel decât prin priviri enigmatice si îndurerate . fara îndoiala. Si filmele abunda în personaje dependente. de Tennessee Williams. Don Juan si Leporello.. Jacques Brel joaca rolul unul comis voiajor. care l-a salvat de la o tentativa de suicid. Dar cel mai izbutit personaj ramâne.

douazeci si unu de ani. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile Incapacitatea multor personalitati dependente de a actiona ascunde tocmai teama de esec si de urmarile lui. înainte de a le raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere Subiectul dependent va încerca sa va faca sa luati decizii în locul lui. Voiam sa joc tenis pi parintii ma înscrisesera la unul din cursurile lui. fiti mereu atenti sa puneti accentul pe initiativele lui. Cum ma încerca ofrica vecina cu panica la gândul ca ap parea ridicol pi ca l-ap putea dezamagi. iar când sunteti nevoit sa-I criticati. fie pentru ca gânditi ca sunteti mai în masura sa luati o decizie. el ma felicita. fie pentru ca este magulitor sa fii în postura de întelept sau de cunoscator. Înconjurat de persoane pe care le considera mai competente ca el. student. nimeni nu-mi mai vorbise astfel.." Nu ptiu de ce. de multe ori.Personalitatile dependente CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPENDENTE 197 Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. veti fi poate tentati sa-i faceti jocul. Unul din primii oameni care m-au ajutat sa capat încredere în mine afost unul din profesorii de sport din liceu. Nu întariti acest mod de a vedea lucrurile. Daca încercasem numai sa vin lafileu. nu uita sa sublinieze încercarile pi stradaniile mele. Dar amintiti-va de un proverb chinezesc: "Daca vrei sa ajuti . Sa-I ascultam pe Felix. chiar daca toata ora mingile mele sarisera în afara. • Daca va cere sfatul. Ceea ce vreau este ca tu sa încerci. La sfârpitul fiecarei ore. dependentul se teme de criticile ce ar putea fi aduse initiativelor lui. fie pentru a câstiga timp. chiar daca rezultatele nu sunt la înaltime .. la fel daca încercam sa servesc. fie pentru a-l ajuta. la începutul anului el m-a luat de o parte pi mi-a spus: "Putin îmi pasa de rezultatele tale pi nici nu îti cer sa fii bun. caci doar apa vei învata pi este pi normal sa nu-ti reupeasca totul de la început. dar pentru mine a fost ca un declic.

în vreo problema. în acelasi timp. Ceea ce nu prea se întâmpla cu ea. dar nu 90vaia sa î9i marturiseasca 9i propriile ezitari si sa-mi ceara parerea. când era cazul." La început a fost putin deconcertata. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. A sfârsit prin a avea din ce în ce mai putina nevoie de ajutorul nostru si ne cerea parerea numai din când în când. La început ma îngrozea gândul ca îi spun nu- . dumneavoastra). apoi a intrat în joc. patruzeci de ani. douazeci si sase de ani. secretara. dar mai întâi vreau sa stiu ce ai face tu sau ce crezi tu.. sigur pe tine si independent (cum sunteti. toti începatorii procedeaza la fel. De regula.. Al doilea este ca îl veti ajuta sa nu-i mai priveasca pe ceilalti ca persoane ce îi sunt superioare în totul. agent de asigurari. inversând rolurile si ajutându-l sa iasa din pielea personajului care întreaba mereu si este sfatuit mereu.ef un tip extraordinar: era mereu dispus sa ma sfatuiasca 9i sa îmi împartageasca din experienta lui.. am avut sansa de a avea ca f. se descurca si singuri. Primul este ca încet-încet veti pune în lumina chiar subiectul dependent. Aratându-i unui dependent ca voi însiva aveti uneori îndoieli în privinta propriei persoane. apoi. ori ca sfaturile lui va intereseaza. învata-l mai bine sa pescuiasca" . nu-i da un peste. încet-încet. crezând ca o sfidam ori ca voiam sa o las fara replica. De fiecare data îi spuneam: "Am sa-ti spun care-i parerea mea. Cnul din cele mai bune mijloace de a-i schimba pe oameni nu este atât acela de a le explica ce trebuie sa faca ori sa gândeasca. La un moment dat am priceput care era problema ei si mt-i raspundeam fara sa chibzuiesc înainte. Când am facut primii pasi în aceasta profesie.19 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre pe cineva. Sa~1ascultam pe Joel. veti depasi mult în elocventa un discurs lung. dar pentru scurt timp. Iata ce ne spune Melanie. Nu putea lua singura nici cea mai mica decizie si venea mereu sa îmi ceara sfatul. ci de a le oferi un exemplu. dar ca poti si avea nevoie de ajutorul celorlalti. desigur. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul Aceasta atitudine prezinta doua avantaje. si-i veti dovedi ca poti fi. Mi-aduc aminte de o fata care si-a facut practica la noi. verificându-i cunostintele..

la un ansamblu coral. surorii mele i-a fost teribil de greu sa se integreze. sa-9i invite colegii de birou. data de-o parte (fara sa aiba vreodata curajul de a va marturisi aceasta deschis).. grafician. De fapt. este ceea ce afacut întotdeauna . persoana dependenta se va simti respinsa. Împreuna am hotarât sa ne înscriem la un club de drumetie. Mai bine zis se descurca cu altii nu cu mine. pe care îi prezentasem 9i ei. caci de acum ea se descurca 9i fara mine. Nu încercati sa îi ascundeti asemenea initiative si nu cedati în fata culpei resimtite. ma împiedicam de ea. Dupa câtva timp. • Faceti-le sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. nu era scutita de îndoiala 9i ca simtea nevoia de a cere parerea altora m-a ajutat enorm . fara a dramatiza. a9a ca. dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti Daca aveti o seama de relatii amicale ori profesionale. Odata sosita la Paris.. Iar faptul de a descoperi ca o persoana. Iata ce ne spune Virginie. ca aveti un proiect profesional la care nu ia parte. Degeaba îi tot spuneam sa se înscrie la cluburi sportive.. pe care o admiram atât. Atunci am luat taurul de coarne 9i am schimbat tactica. inte- . în permanenta.. caci nu facea nimic din toate acestea . Chiar daca va cultiva alte relatii de "atâmare". iar ea a început sa î9i invite câtiva colegi 9i prieteni de-ai mei. multiplicarea surselor de dependenta este un prim pas spre autonomie. desi la început îi veti fi companion într-o serie de activitati.. treizeci si opt de ani.. ca dati de pilda o petrecere între prieteni la care nu o invitati.Personalitatile dependente 199 mai lucruri neinteresante ori inexacte: ce oroare daca din vina mea luase vreo decizie proasta! Numai ca el avea 9i o capacitate absolut exceptionala de a accepta egecurile. am putut sa ma retrag din circuit. pentru faptul ca aveti o viata în afara ei.. • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile Puteti ajuta o persoana dependenta sa-si multiplice ocaziile de a cunoaste si alti oameni.. Fusese mereu dependenta de parintii mei 9i a avut tendinta de a se agata zdravan 9i de mine.

Si cum stiam ca avea copii si o viata de familie. cum are un apartament foarte mic. Mi-a luat ceva timp sa pricep cum . Pentru mine era mai degraba o pedeapsa faptul de a lucra de doua ori pe luna cu grupul mai sus amintit. informatician. chiar daca va cer. pâna când m-am dus sa-i vorbesc si sa ma lamuresc: el se simtea exclus din colectiv. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor. faceti-i dovada stimei pe care i-o purtati. iata ce ne povesteste Maxime. o colega daduse o petrecere la ea. invitând-o la o alta petrecere. nu le sariti în ajutor de câte ori sunt în impas Sunt persoane bine intentiona te. dar vreo doua saptamâni a avut un soi de reactie depresiva..2OO Fran~ois Lelord si Christophe Andre grând-o ulterior în planurile voastre ... caci nu erau prea apropiati. caci el nu spune niciodata lucrurilor pe nume: doar ca este trist si se îmbufneaza . Acum. Numai ca fiecare sfat ori sprijin acordat încurajeaza tendinta ulterioara de a cere din nou ajutor si . sau o persoana neinteresanta. Când a aflat de petrecere.. nu-l invitasem si aceasta nu i~a cazut bine deloc. la un moment dat formasem un grup de studiu asupra multimediei si a consecintelor ei în profesia noastra. el n-a zis nimic.. patruzeci si sase de ani. pentru ca el sa nu se simta respins. si. Alta data. ori la o alta sedinta de lucru.ceea ce este înca mai grav .accentueaza sentimentul neputintei si al autodeprecierii la individul dependent. pentru care tentatia de a sari în ajutorul personalitatilor dependente este mare: disperarea de care dau dovada acestea este reala si nu este (sau este rareori) vorba de siretenie sau de comoditate. douazeci si noua de ani. inginer. nu-l invitase. explicându-i de ce nu ati invitat-o si. macar la începuhll"administrarii" unui asemenea tratament. Acum însa stim ca trebuie sa-i explicam situatiile de acest gen.functioneaza". . Nu suporta sa aiba loc anumite evenimente fara el. tineti-o sincer la curent. 5-0 fi gândit pe semne ca noi îl consideram un incompetent. dar foarte posesiv. Sa-I ascultam pe Jean. Unul din colegii mei de lucru este un tip tare de treaba. sau naive.

sa vina cu initiative.i mai independenta. a?adar. În fond. ca n-o ajut în nici un fel sa capete încredere în ea ori sa progreseze. cred ca ea încerca sa seduca alti barbati tocmai pentru a deveni mai sigura pe ea. cred ca am gre. Si cum era o femeie frumoasa.. capabila. Sa-I ascultam pe Martin. cincizeci ?i doi de ani. .. Voiam sa-mi determin fiica sa fie mai performanta . Eu am fost un tata prea sever. Trebuie sa fiti reali?ti: dependentul. va trebui sa fiti pregatiti ~i pentru consecinte. dar. Am avut câteva certuri destul de puternice.te felul în care mi-am crescut copiii. ceea ce la începutul casniciei ma incita pi ma punea parca în valoare. chiar daca nu sunt bune Daca doriti sa ajutati o persoana sa nu mai fie dependenta. Eu par mereu sigur pe mine. este necesar sa va înarmati cu multa rabdare: o data ce ati izbutit sa o convingeti sa ia chiar ea decizii. pe atunci. Numai ca eu nu puteam tolera apa ceva! În cele din urma ne-am despartit.it destul de mult pi este vorba mai ales de fiica mea cea mare. spunându-i ca sunt unele initiative pe care ar fi mai bine sa nu le ia. Cât prive. medic. credeam ca trebuie sa fii cu atât mai sever pi exigent. în care ea îmi repropase ca o sufoc. iar sotia mea o mama mult prea protectoare. cu cât copilul era mai putin motivat. • Sa le criticati fati~ initiativele. Dintotdeauna am fost de parere ca fiica mea era genul "putin îmi pasa de tot". chiar daca sunteti îndreptatiti sa-i criticati felul în care a procedat?i sa fiti sinceri în privinta rezultatelor. încercând sa va afle parerea în privinta rezultatelor ori ca sa va atraga atentia asupra dezastrului . era pi destul de curtata.. chiar pi atunci când nu sunt: este felul meu de a ma convinge ca lucrurile se vor rezolva pi cred ca tocmai asta-i placuse la mine! Numai ca am cazut în cursa ei: se lasa cu totul în seama mea. La un moment dat însa. poate fi mai incompetent decât va puteti voi imagina! Stapâniti-va.. chiar daca este mai putin incompetent decât crede el. fiecare din încercarile lui trebuie încurajata.: Personalitatile dependente 201 Prima mea sotie era o fiinta dependenta pi imatura.lFm!!ll\TlIW. sa-i aplicati sistemul vostru de judecata. ceva n-a mai mers: sunt un tip gelos pi nu îmi placea ca ea sa plece de lânga mine. caci subiectul dependent nu va pierde ocazia de a se Întoarce mai apoi spre voi..

. de cele mai multe ori. era cât pe ce sa le~ine când a vazut mizeria ~i dezordinea . Ca sa-I silesti sa reactioneze . Fiul nostru era tare dependent de noi. va veti simti uneori tentati sa-I împingeti pe dependent la actiune. fost profesor.elamîntru totul. iar mai târziu am aflat ca îi telefona sotiei mele chiar ~i în timpul zilei. asa cum împingi o persoana în apa. ne telefona în fiecare seara. sotia mea s-a dus sa-l vada. unde putea studia ceea ce îl interesa. este preferabil sa procedati mai progresiv. pentru a le "învata sa se descurce singure" Din calcul sau din oboseala. $i fara îndoiala ca nu ma îl1. cum faceam eu cândva. Sa-I ascultam pe Jean-Michel.2 O2 Fran<. Întreaga experienta s-a preschimbat iute într-o catastrofa. Când. vor fi înca mai angoasate în urma unui astfel de "tratament". caci necesita o mare vigilenta: dependentul. dar faptul ca ~tacheta pe care i-o fixasem era prea sus pentru ea o facuse sa se îndoiasca ~i mai mult de propriile ei forte. care. dupa câteva saptamâni. Este adevarat ca atunci când nu facea nimic eram furios. va cauta în permanenta pretexte pentru a cere din nou ajutor ori pentru a-si face uitate obiectivele. Numai ca rareori aceasta strategie da rezultate în cazul persoanelor dependente. Când a împlinit optsprezece ani ~i s-a înscris la facultate. potrivit criteriilor mele.:oisLelord si Christophe Andre dar lene~a. Si este cea mai anevoioasa cale. nu-~i facuse nici un prieten ~i se hranea cu ce nimerea.. L-am îndemnat sa se înscrie la o facultate aflata la celalalt capat al Frantei. i • Sa le abandonati cu desavârsire. Ceea ce mi-a $i repro~at dupa multi ani. mai cu seama ca mama lui îl cocolo~ise mereu. ca nu are curajul sa ia nici o decizie de teama de a nu se aduce repro~uri. iar convingerea despre propria neputinta de a se descurca singure le va fi întarita. saizeci si cinci de ani. am decis sa-l împing din cuib ~i sa fiu mai exigent cu el: i-am spus ca era timpul sa se descurce ~ifara noi ~i ca îi voi da lunar o mica suma de bani. Daca vreti sa le ajutati sa devina independente. desi în aparenta va încuviinta principiul ca trebuie sa învete sa se descurce singur.. dar nu eram mai putin furios nici daca nu facea lucrurile corect ori a~a cum a~fi dorit eu. mi-a spus ca din cauza mea este atât de dependenta de parerea celorlalti.

În cele din urma am cedat la rugamintile lui de a-i îngadui sa revina ?i sa urmeze o alta facultate în ora?ul nostru. • Sa le lasati sa va "invadeze" Vulnerabilitatea de-a dreptul miscatoare uneori a personalitatilor dependente. sa va intre În gratii.. sa golesc pubelele . iar colegii ma acceptau la jocurile lor. aratându-va protector si acceptându-l ca Însotitor. Reu?isem: eram favoritul unora dintre monitori. le preschimba Într-un soi de paraziti ai existentei noastre. Cum anume? Aratându-se extrem de serviabil. Admiratia si devotamentul personalitatilor dependente din anturajul vostm îsi au pretullor . de monitori. Pe vremea aceea mi se parea ca acesta era singurul mod de a-mi face un loc sub soare. Când parintii mei m-au trimis întâia data într-o tabara de vacanta. îmi amintesc ca eram tare nelini?tit gândindu-ma la felul în care voi fi întâmpinat ?i acceptat de ceilalti copii. mai mult. sa spal vasele. Numai ca În felul acesta sunteti antrenati Într-un angrenaj subtil.~ Personalitatile dependente 203 din camaruta lui de student. cercetator în biologie. În care culpa pe care o veti resimti va va face sa reactionati potrivit asteptarilor lui. Eram gata sa ma ofer pentru toate corvezile: sa strâng masa.. douazeci ~i opt de ani. solicitudinea lor reala si talentul de a se vârî Încet-Încet În vietile altora. Daca nu trasam limite dare solicitarilor de ajutor. sotia mea î?i petrecea tot timpul strângând ?i curatând dupa el ?i încercând sa-i ghiceasca pâna ?i cea mai mica dorinta.. el nu era în stare nici macar sa cumpere ?i sa fiarba un ou... caci. Când mergeam în sat. cu banii pe care mi-i dadusera parintii cumparam dulciuri ?i reviste pentru toti ceilalti colegi de camera.. Si nu este de mirare! Câta vreme a locuit cu noi. fara sa ne dam bine seama ne .. Iata marturia lui Octave. ca si aversiunii fata de singuratate a personalitatilor dependente.. acceptând sa faca cele mai penibile ~i dezgustatoare treburi. era cumplit de nefericit fiind atât de departe de noi . oferindu-va cadouri. • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase") Dependentul va Încerca sa va cumpere bunavointa..

iar eu uitam de el. Îmi aduc aminte de un coleg de facultate care se tinea de coada mea.. treizeci si doi de ani. scriam. fara a i se da atentie. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor. chiar daca v-o cere.". Cum sa ne purtam cu personalitatile dependente Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. mai mult sau mai putin. dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti. .. • Faceti-Ie sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. înainte de a raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere.. faceam ordine . în acel timp faceam si alte lucruri: citeam. • Sa le abandonati cu desavârsire pentru a le "învata sa se descurce singure" . • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. Cum adesea ma tinea de vorba la telefon ore întregi. • Daca va cere sfatul. chiar daca nu sunt bune. se aseza într-un colt cu o carte în mâna. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile. . care îsi vede o data în plus convingerea ca este o fiinta neinteresanta. • Sa le criticati initiativele. nu le sariti în în ajutor de câte ori sunt într-un impas. Era ca o planta. consilier de personal. atunci eu îmi vedeam de treburile mele.U1ddevalorizanta pentru persoana dependenta. continuând sa-i vorbesc totusi.. Uneori venea la mine si ramânea parca tintuit în camera mea.ois Lelord si Christophe Andre putem trezi "invadati". Si înca ceva: banalizarea dependentei prezinta un dublu inconvenient: este stânjenitoare pentru cel ce îndeplineste rolul obiectului de ancorare si profl. Sa-I ascultam pe Olivier.2 O4 Fran<. În cele din urma îmi luasem fata de el libertati pe care nu as fi îndraznit niciodata sa mi le iau fata de altcineva. din moment ce este acceptata cu atâta usurinta. -----~~- . ori ca un animal domestic.

Daca va este sot/sotie: chiar daca vi se pare magulitor la început. Când cer si parerea altora. idei foarteciapropiate si "dus ceilalti. Daca va este patron: fiti mâna lui dreapta si cereti-i sa va ma- reasca salariul. Aveti trasaturi de personalitate dependenta? 1 ADEVARAT FALS cineva. fie bizui.bun de la 6. de vinta sa-mi ma tati.trude sasa sa sfârsesc ma lasa ori activitie eu tendinta sa persoane 2. nu uitati ca într-o buna zi va veti plictisi sa fiti dumneavoastra cel ce ia deciziile importante. • Sa le lasati sa va "invadeze". pe carese valoriipotconversatie peno 5. propun sau cu rând subiecte deproprieia persoane.orival". Daca va este coleg sau colaborator: trimiteti-l frumusel înapoi la treburile lui. mai cusa vin am întâmpla noi.Personalitatile dependente 205 • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase"). discuSuntnevoieaflu sa iau ramas ma 4. Îmi este greu deîntr-unsacrific rarema . Am ta în stareîmi câteva grup.

nu cereti parerea persoanelor de încredere din anturajul vostru!) ---IlIlIH!I •• II_--_"'""I!l!"'ihi. (Completati chestionarul singur.2O6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre I I I I I ci m- nu îmi exprim parenu-mi place sa ma despart de ni10..----·-·--~·--------- ...''''----"''I!f!~. dezacorduri.Sunt se spune ades ca la critici si 9. Mi tare sensibil(a) merit mult 7. De multe ori i meni..

Dupa ?edinta. Cum este inteligenta. Complet "montata". fara sa i se poata repro?a nimic. de aceasta dându-?i seama chiar ?i el. functionara la o banrou. Apoi însa se dovede?te ca respecta noile proceduri. ca se întelege cu colegii ei ?i "nu face valuri". . proaspat angajata la noi. vizibil factice însa. ne povesteste despre una din colegele ei de biarole. Sylvie nu spune mai nimic ?i î?i ia un aer ostil. având-o în preajma zi de zi. ca pentru patroni noi suntem un fel de "mai putin decât nimic". încât aceasta îi încetine?te în mod considerabil munca. ?i sa o influenteze. douazeci si opt de ani. Isabelle a început sa discu- C ca. Si ?tie foarte bine asta.x Personalitatile pasiv-agresive La prima vedere. Pare ca î?i face treaba. te obi?nuie?ti sa o auzi zicând acelea?i lucruri ?i sa relativizezi. are un adevarat talent de a depista orice punct slab. A?a am crezut eu la început. Sylvie este o salariata ca toti ceilalti. daca Andre i se adreseaza direct. mi-am dat seama ca aceasta aparenta calma ascunde o adevarata lupta între Sylvie ?i Andre. ea îi raspunde cu un aer amabil. ?eful nostru. Sylvie începe sa comenteze deciziile luate de Andre. morocanos. dar într-un mod atât de rigid ?i meticulos. de?i Andre le îngaduie tuturor sa-?i exprime punctul de vedere. Dar acum câtava vreme izbutise sa o atraga de partea ei pe Isabelle. Sylvie. Am observat ca lafiecare ?edinta. Evident. ori noile dispozitii date de chiar directiunea bancii. Încearca sa ne convinga ca Andre este mai putin competent decât noi. dar a gasit acest mijloc de a "sabota" procedura. Totu?i. ca ?i când s-ar plictisi. Dar dupa câteva saptamâni.

fie cât de marunt. În 'ledinte a continuat sa adopte aceea'li atitudine 'li sa se achite cu mare întârziere de obligatiile ei profesionale. În lipsa Sylviei. îsi taraganeaza lucrul. iar la birou atmosfera a devenit irespirabila. De'li este licentiata în istorie. Eu cred ca problema lui Sylvie este ca pregatirea ei nu concorda cu munca pe care o face. care . Iar daca atmosfera era tensionata. Dar în clipa în care vine la birou se preschimba în zâna rea din pove'lti. Eu cred ca ar putea încerca fie sa-'li caute alta slujba. încearca sa-i ralieze si pe altii la împotrivirea ei. fie sa accepte 'li sa se obi'lnuiasca cu postul pe care îl detine. din moment ce ne aflam cu totii în aceea'li barca. Andre este ceea ce se cheama un sef bun. Andre a priceput de îndata ce se întâmplase: a chemat-o numaidecât pe Sylvie 'li i-a tras un perdaf Sylvie a ie'lit din biroul lui trântind u'la. Dar Sylvie nu se considera raspunzatoare pentru vreun conflict. ori sa refuze unele sarcini suplimentare. Când Sylvie a venit la serviciu m-am dus sa o vad 'li s-o ajut sa înteleaga ca era necesar sa facem ca atmosfera sa fie placuta. corect 'li preocupat ca totul sa decurga cum trebuie. Dar Sylvie a refuzat 'li s-a adresat sindicatelor. dar este un tip de treaba.208 Fran<.oisLelord si Christophe Andre te în 'ledinte decizii/e lui Andre. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SYLVIE? S-ar parea ca unica obligatie profesionala a lui Sylvie este de a se împotrivi.. 'li atunci era bine dispusa. Andre are cusururile lui. La început mergeam uneori la cinema împreuna sau la cumparaturi. Ciudat este ca în afara serviciului Sylvie este cu totul alta persoana. S-ar parea ca ea percepe ca ofensator tot ce îi cer superiorii sa faca. Comenteaza deciziile. Isabelle s-a lini'ltit 'li a sfâr'lit prin a întelege 'li a accepta punctul nostru de vedere. se dovedea a fi o persoana placuta. numai ca Sylvie este înciudata. a trebuit sa se multumeasca cu un post administrativ. A doua zi n-a mai aparut la serviciu 'li am aflat ca î'li luase doua saptamâni de concediu medical. Andre a solicitat transferul ei. singurii raspunzatori erau Andre 'li conditiile de munca. iar mâniaei se rasfrânge asupra superiori/ar. Potrivit spuselor Carolei.

poti fi încredintat ca vei lucra o . In fata superiorilor sai Sylvie face dovada unei rezistente pasive. Nu se opune pe fata sefilor ei. Dar aceasta intoleranta nu se manifesta deschis. • Într-un mod ocolit: "taraganeaza" lucrurile. este intentionat ineficienta. îi critica pe reprezentantii autoritatii. Personalitatea pasiv-agresiva • Atât în domeniul profesional. }'utin naiva. le va declansa. Intoleranta fata de ordine. sta îmbufnata. în aceste conditii.Personalitatile pasiv-agresive 209 se straduieste sa potoleasca tensiunile. opunându-li-se. dar nu în mod direct. ci pentru ca reprezinta o autoritate. dar nu ca individ. sau ca este rau tratata. descriere a personalitatii pasiv-agresive în fata unui grup incluzând salariati. Este adevarat ca a avea un colaborator pasiv-agresiv poate fi o adevarata încercare. ci se multumeste sa împinga la lupta o tânara colega. În afara slujbei. manifesta rezistenta la exigentele celorlalti. în sedinte nu participa la discutii. ci în mod ocolit. Ea nu se antreneaza într-o lupta deschisa. • Discuta excesiv de mult ordinele. fara doar si poate. când nu i se mai pretinde nimic. rezistenta pasiva: Sylvie prezinta caracteristicile personalitatii pasiv-agresive. "uita" anumite lucruri. Sylvie poate fi o persoana absolut încântatoare ceea ce confirma faptul ca problema ei este centrata pe situatiile ce comporta raporturi de autoritate. Sylvie îl antipatizeaza pe Andre. Caci. reactii din cele mai ostile. Putem deci afirma ca Sylvie pare sa fie caracterizata de o intoleranta la faptul de a fi subordonata. Sylvie repune în chestiune legitimitatea oricarei ierarhii a bancii si este încredintata ca este rau tratata. dar si cadre de conducere. pentru ca ulterior sa dezaprobe ceea ce s-a spus. ci îsi taraganeaza treaba pe care o are de facut. cât si în viata personala. se plânge ca este neînteleasa ori desconsiderata. Pe de alta parte.

Unele personalitati pasiv-agresive ~tiu sa se mentina la limitele suportabilului. ori copilul pe care l-ati trimis în camera lui sa-~i faca temele ~i care se multume~te sa se întinda pe pat. de pilda. Dar rareori î~i vor manifesta aceasta revolta într-un mod sincer.ois Lelord ~i Christophe Andre într-un climat nu tocmai placut.2 1O Fran<. ca deciziile tale vor fi aparent acceptate. ori secretara dumneavoastra care î~i ia concediu de boala tocmai dupa ce i-ati tras un perdaf." Ce ati raspunde la aceasta fraza: adevarat sau fals? Si atunci suntem cu totii pasiv-agresivi? . Un ordin. Exemple: la restaurant. agresivitatea lor fata de autoritate se va manifesta deseori prin pasivitate.si acesta este numitorul lor comun . ori menajera care sose~te cu întârziere caci gaseste ca o chemati prea des. client si personal de serviciu. dar nerespectate în fond. nu fac asta. uneori chiar o simpla cerere le trezesc un sentiment de revolta ~i de frustrare. În toate aceste situatii . de unde ~inumele dat acestui tip de personalitate. dupa ce i-ati spusca a~teptati cam de mult.sunt implicate doua persoane între care exista un raport de autoritate: patron si colaborator. Cu totii ne confruntam cu o serie de comportamente pasiv-agresive. dupa ce a fost mustrata ca zaboveste prea mult la telefon. parinte si copil. Dar cum se explica acest comportament aproape sinuciga~ uneori? CUM PERCEP LUMEA PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE? Deviza personalitatilor pasiv-agresive ar putea fi "A te supune este o adevarata înfrângere". se asaza totu~i la masa cu întârziere. ca vei descoperi erori ~i întârzieri în executarea lucrarilor. chelnerul care. Voi însiva n-ati vadit oare niciodata comportamente pasiv-agresive? "Daca nu sunt rugat frumos. ori fiica voastra care. se îndreapta agale spre bucatarie. altele depa~esc aceasta limita ~i atunci sunt transferate ori concediate." A~adar. caci cealalta deviza a acestor personalitati ar putea fi: "Daca spui ce gânde~ti ri~ti prea mult.

este mai dificil în schimb sa reperezi aceste comportamente în cazul unei personalitati pasiv-agresive care are comportamente pasiv-agresive în mai toate situatiile în care i se solicita sa faca un anumit lucru ori i se da un ordin. . De pilda. poate sunt 1 T. în care nu au chef sa se supuna. care în urma unor esecuri profesionale si sentimentale s-a decis sa înceapa o terapie. pp.iîn procesul de formare a propriei identitati. este suficient sa paraseasca casa parinteasca pentru a nu se mai opune parintilor. adopta comportamente pasiv-agresive: stau îmbufnati. J. daca sunt persoane ce vadesc comportamente pasiv-agresive în anumite împrejurari. in The DSM IV: Personality Disorders. 312-325. respectiva persoana începe sa îmi displaca într-atât. Nu stiu cum fac altii. Millon.. op. treizeci si doi de ani. acasa sau la scoala. cit. IIPassive-Agressive Personality Disorders". Radovanov. Totu\ii exista adevarate personalitati pasiv-agresive. nU-\ii fac temele. Dar este numai o faza normala în dezvoltarea lor psihologica s. pentru care opozitia indirecta la orice forma de autoritate constituie un stil de viata? Sa o ascultam pe Laurence. în toate sferele vietii individului. Or. ci de un stil de comportament.Personalitatile pasiv-agresive PERSONALITATEA PASIV-AGRESIVA: PERSONALITATE SAU COMPORTAMENT? 211 Se poate vorbi de o tulburare de personalitate numai atunci când anumite comportamente sunt prezente în mod constant. Pe masura ce vorbim de viata mea. ori sa-si gaseasca o activitate care sa-i intereseze cu adevarat. fie parinte. multi adolescenti trec printr-o faza de revolta împotriva autoritatii si. îmi dau seama ca înca din adolescenta se repeta o aceeasi situatie: când ma simt constrânsa de cineva. Nu este vorba nicidecum de o tulburare de personalitate. încât ma straduiesc din rasputeri sa o exasperez si totul sfârseste printr-o ruptura. De altminteri. ori î\ii irita parintii. fie iubit. si aceasta de-a lungul întregii vietiI. de-a lungul întregii sale vieti. tranzitoriu si frecvent la aceasta vârsta. ca sa nu îsi mai târâie picioarele. refuzând sa-i ajute la treburile casnice etc.

Si atunci faceam în a~afel încât sa îmi petrec toata ziua de vineri la birou. spunânduci ca am prea mult de lucru ~i cum îmi cerea sa ma grabesc descopeream subit ~i alte dosare ce trebuiau puse la punct. dar eu nu eram niciodata multumita ~i le pretindeam ~i mai multa libertate pâna când am stricat ~i am naruit totut orice întelegere între noi. o rup imediat. pe care multe fete ~i l-arfi dorit ca partener. ca ~i cum era cât se poate de normal sa consimt. ma chema la el în birou ca sa-mi spuna: "M-am gândit sa mergem în Normandia în week-end-ul acesta. Îmi place Normandia. Alain. trageam de timp. a existat întotdeauna un moment în care gaseam ca partenerii mei luau decizii fara sa ma consulte. ~i apoi week-end-ul îmi parea prea scurt. sa ma împotrivesc în felul meu.:oisLelord .. dar nu spuneam nimic. Iar ~efilor mei le-am cazut repede în dizgratie. în ciuda consecintelor pe care le-am suportat nu o singura data. în toate relatiile mele sentimentale. Când gasesc o amenda pe parbriz. pe tacute.2 12 Fran<. ori sa fiu tâfnoasa. pe de alta parte însa sunt o persoana competenta ~i a~a se face ca am ramas în acel post. La început era dezolat cu adevarat. Aceea~i atitudine o am ~i la slujba. superiorii nu aveau a se plânge de rezultate. de pilda. cu ceva mai multa diplomatie? De pilda. A~ putea spune ca pândesc o decizie nu tocmai justa ori o recomandare u~or autoritara. taraganam tot ce aveam de facut. mult prea târziu însa ca sa mai putem pleca în aceea~i seara." Ma enervam. Blocarea con tu- -----~-- . mai apoi însa se enerva din ce în ce mai tare. dar nu suportam sa decida el pentru mine. un barbat încântator. Iar a doua zi ma plângeam ca sunt istovita. respingânducl deseori ~i spunându-i ca nu aveam nici un chef sa fac dragoste.i Christophe Andre mai docili sau poate ca izbutesc sa se apere în altfel. a~a ca nu merita sa mai plecam. Evident caa sfâr~it prin a maparasi ~i mi-am dat seama prea târziu ca erq. pentru ca deîndata sa încep sa taraganez lucrurile. Si pe plan sexual pornisem o serie de represalii. În cele din urma îmi terminam treaba. Si aceasta era ceva ce s-ar fi putut aranja. sa ma supun. iar când mi se lasa ~i putina libertate. Îmi dau seama ca în toate sferele vietii mele manifest aceasta forma de intoleranta la orice forma de autoritate.

pe care l-am citat deja pentru personalitatea paranoica a comandantului de bord. dar în felul ei.. Keefer . sa supravegheze totul. În Revolta de pe Caine. pentru ca ulterior sa-i discute ordinele si sa instige întregul echipaj împotriva lui. ~i când izbuteam sa-I enervez încercam o mare satisfactie. modelul mamei mele . mama se aranja ore întregi. învatam prost la ~coala. Sora mea mai mare i s-a împotrivit cu o violenta fantastica (de altfel îi ~i seamana mult) !li a parasit foarte repede caminul parintesc. unul din ofiterii secunzi. Urmasem. Cum anume? Îmi târâiam picioarele. tacut. o ecranizare dupa unul din romanele lui Simenon. O vom vedea pe Laurence facând ulterior progrese. plângându-se ca este obosita. majorarea amenzilor . dar nu si suficienta pentru a se putea vorbi de o schimbare. Laurence si-a constientizat propria problema si este o etapa necesara de multe ori. ~i iar trag de timp. Când trebuia sa mearga undeva împreuna.. pe ascuns însa. A nu se viziona filmul înainte de casatorie. Personalitatile pasiv-agresive în filme si în literatura În Pisica (1971) de Pierre Granier-Deferre.. nu ma purtam cuviincios la masa. Ani întregi o vazusem pe mama împotrivindu-i-se. ca ~i mama de altfel. Si la hotel. ie!lirile noastre. Jean Gabin si Simone Signoret joaca rolul unui cuplu aflat în pragul batrânetii si care îsi tot "administreaza" invective si comportamente pasiv-agresive. de Herman Wouk (film regizat de Edward Dmytryk. sa decida el în privinta prietenilor pe care aveam dreptul sa-i frecventam. Tata era extrem de autoritar. locotenentul Keefer. voia sa controleze. era un tip caruia îi placea sa le porunceasca celorlalti. pâna când el exploda. 1954). Si cu mine ~i sora mea încerca sa fie la fel de autoritar.'m!!!l'l!1~ "213 Personalitatile pasiv-agresive lui. mi se facea teama !li atunci am început sa ma împotrivesc. izbucnirile lui de mânie ma înspaimântau. cred. sa se faca ascultat de toata lumea. Ba cred ca banuiesc de ce. ma irita teribil ca trebuie sa eliberez camera înainte de prânz. pare sa se supuna . în ziua plecarii..superiorului sau. Nu ~tiu de ce sunt a~a.dar numai în aparenta . Dar eu nu am avut curajul ei. felul în care ne îmbracam.

daca sunteti binevoitoare cu ele. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE Recomandabil • Sa fiti amabili Personalitatile pasiv-agresive sunt extrem de susceptibile la tot ce aduce a lipsa de consideratie. puneti-va în locul lor: cum ati reactionat când seful vostru v-a ordonat ceva? Chiar daca ati fost de acord cu decizia lui. Stiu ca aveti multi clienti. dar cât priveste prima din ele este sigur ca veti provoca o noua reactie pasiv-agresiva. dar va face astfel încât sa va sanctioneze. De pilda.ois Lelord si Christophe Andre îsi petrecea mare parte din timp în cabina lui. va aflati într-un restaurant. Este posibil ca chelnerita sa va serveasca de îndata. tolanit./I Nici una din cele doua versiuni nu garanteaza un rezultat. Asa ca îi atrageti atentia chelneritei. ori sa adaugati o fraza empatica. Comparati urmatoarele versiuni: Prima versiune: "Astept de zece minute! E de necrezut! Miscati-va odata!" A doua versiune: "Sunt tare grabit. Aflând ca personalitatile pasiv-agresive încearca adesea aceasta senzatie de furie.2 14 Fran<. Daca le ceri ceva într-un mod abrupt ori cu un aer distant le poti trezi de îndata ostilitatea. sansele ca lucrurile sa decurga bine sporesc. ati fost tentat sa nu o respectati. ce pare cam morocanoasa. Chiar daca între voi si personalitatea agresiva exista un anume raport de autoritate. nu uitati sa va luati un aer amabil. dar v-as fi recunoscator daca m-ati putea servi mai repede. într-un . cu o satisfactie absolut pasiv-agresiva. De altfel. ati facut comanda de mai bine de zece minute si înca nu ati fost servit. pentru ca aerul lui autoritar v-a iritat. veti întelege poate ca. dovada ca îi întelegeti punctul de vedere.

o invitati sa participe la organizarea propriei munci. înainte. într-un fel. Obisnuiesc sa-i dau o lista a materialelor pe care le-am ales. disparând chiar în clipa în care ati dori sa vi se faca nota de plata sau asezând în vecinatatea voastra convivi galagiosi.) El le destainuie ca. iar eu ma ocup de alegerea materialelor. Asistentul meu trebuie apoi sa le comande. ci si invizibila pentru persoana vizata! Bunele maniere înlesnesc viata în societate. nici macar nu încerca sa o rezolve sau sa negocieze. Cum are deja mult de lucru. majordomul unei familii burgheze. Cum ati putea face?" În acest ultim exemplu îi lasati secretarei o marja de autonomie: ea va va dactilografia scrisorile. "uitând" de pilda tacâmul.Personalitatile pasiv-agresive 215 fel sau altul. iar el trebuie sa se adreseze furnizorilor. dar si relatiile cu personalitatile pasiv-agresive. când era exasperat de comportamentul lor autoritar. • Sa le cereti parerea de câte ori este posibil Lucrez pentru o casa de moda." A doua versiune: "Vad ca aveti un program încarcat (expresia empatiei). Într-o piesa de Jean Anouilh. (Revolutionarii îngaduie ca aceasta familie burgheza sa locuiasca mai departe în casa ei. Iata un alt exemplu: aveti absoluta nevoie ca secretara sa va dactilografieze niste scrisori pâna a doua zi. agresiunea nu este numai indirecta. va fi nevoita sa ramâna peste program. daca se întâmpla sa se iveasca vreo problema. dar dumneavoastra sunteti gata sa o ajutati sa modifice câte ceva pe lista de prioritati. Prima versiune: "Am absoluta nevoie ca acest raport sa fie dactilografiat pâna mâine. pentru ca poporul sa poata vedea cum traiau burghezii înainte de revolutie. pe care o va transforma în muzeu. ca urmare a unei revolutii. dar am absoluta nevoie de aceste scrisori mâine dimineata. furnizorul îi dicta pro- . Numai ca atunci când facea comanda. se razbuna pe ascuns: înainte de a le servi supa urina în ea. S-ar putea spune ca. În cazul comportamentului pasiv-agresiv exacerbat. devine protectorul familiei în serviciul careia fusese înainte. ne spune Catherine. Si vom vedea care-i avantajul acestei atitudini.

caci era un tip inteligent. Persoana care se comporta în acest fel are sentimentul ca se expune mai putin riscurilor de2 RA. la care contribuise )'i el de altminteri.tiona orice problema daca ar fi vrut. ci sta si chibzuieste înainte. in Behaviar in Organisation.2 16 Fran~ois Lelord si Christophe Andre priul punct de vedere. el îmi explica cafurnizorul îi crease probleme. Apoi. probabil ca nu îi era u)'or sa se simta un simplu executant. dintre care unele erau îndreptatite. De cele mai multe ori era adevarat. a )'tiut sa apere punctul meu de vedere. De aceasta data el n-a mai avut nici o problema cu jurnizorii. care nu îsi impune brutal vointa. Catherine a redescoperit un adevar psihologic fundamental. Ally and Bacon. Multi si-ar dori un sef precum Catherine. iar el se lasa de îndata convins. când e)'antionul ne parvenea cu întârziere. de a participa )'i la deciziile referitoa- Fireste ca acest lucru nu este cu putinta în privinta tuturor deciziilor. Newton (Massachusetts). "Decision Making in Organisation". cu cât ai avut sentimentul re la aceasta munca2. Daca trebuia sa ma adresez chiar eu fumizorilor. Cu urmatoarea ocazie i-am aratat materialele pe care le adusesem pentru noua colectie )'i i-am cerut parerea în privinta lor. 1980. pot provoca o serie de "sabotaje". dar cadrele de conducere care nici nu încearca sa-i antreneze pe salariati. • Sa le ajutati sa se exprime direct Comportamentul pasiv-agresiv reprezinta un mod indirect de a-si exprima agresivitatea. Baron. Uneori se întâmpla chiar ca o întreaga echipa sa devina pasiv-agresiva în urma unei erori manageriale. mai mult sau mai putin intentionate. A fost surprins. . confirmat de numeroase studii de teren: e)'ti cu atât mai satisfacut de munca ta. ce rost mai avea asistentul? Era cât pe ce sa am o explicatie dura cu el. dar. L-am urmarit cu atentie )'i am tinut seama de unele dintre ele. de)'i aveam enorm de lucru. cum sesizasem ca era susceptibil. apoi însa afacut câteva remarci. sa-i faca sa participe la decizii ce privesc munca lor. mi-am spus ca în felul acesta ° ruptura ar fi fost inevitabila. )'i se întâmpla sa nu corespunda cerintelor noastre. dar eram sigura ca ar fi putut solu.

tiga experienta.. Degeaba i-am pus în fata rezultatele lui.edinte Michel statea posac.·"i'ilu" ... parând destul de încurcat. Si aceasta ma deranjeaza. iar situatia va ramâne aceea.. Când va mai câ. intrat în echipa noastra de putina vreme.. Am stat sa ma gândesc.. Dar de ce oare nu mi-a marturisit totul de prima data? Poate pentru ca este prea politicos ..i se va ocupa ..i. care mi-a zis ca Michel se ocupa fara mare râvna de stagiari. ." A plecat fara nici un cuvânt.'!fl m •••• . seful unei echipe care pregateste consultanti.i promova un stagiu în colaborare cu Charles. L-am chemat pe Michel .. inteligent. Michel este un consultant tânar. 1n cele din urma am încheiat discutia spunându-i: "Mi se pare ca nu sunteti sincer. într-un alt domeniu.. Dar nu a fost în stare sa ofaca. La toate întrebarile mele el raspundea ca totul merge bine. nu tocmai stralucite. . La . o consultanta mult mai deschisa decât Charles. Dar a doua zi a venit iar... . Dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca ceva nu mergea. program elaborat de Charles. A. Am luat mai multe decizii: Michel va lucra cu fulie.a ca i-am dat sarcina de a sustine. Pe de alta parte. . A.ipentru ca este genul care se teme sa nu supere pe cineva.i nu izbutea deloc sa gaseasca alti clienti. Sa-I ascultam pe Frank. caci tot n-am scos mare lucru de la el..i cu mare greutate mi-a zis ceea ce banuiam de altfel: Charles voia sa controleze totul. . pretextând lipsa de experienta a acestuia.. caci daca nu vreti sa discutam eu nu am cum sa intervin..'lj'l!lI'i: J!!lII!]li ··..n'ilil>!fI'1l':IiFL Personalitatile pasiv-agresive 217 cât daca si-ar exprima fatis dezacordul (si uneori nu se însala)..i nu ar fi bine pentru nimeni.i l-am invitat sa se justifice. La început mi-a facut o impresie buna: îmi parea energic. îl voi pune sa lucreze iar cu Charles. faptul de a o invita sa-si exprime direct dezacordul înlesneste discutarea si rezolvarea (partiala) a conflictului subiacent. Charles este un consultant cam autoritar ."". Charles trebuia sa-i atraga mereu atentia ca trebuie sa respecte programul. nu-l lasa pe Michael sa se ocupe de anumite lucruri. Estimarile facute de el asupra stagiarilor se situau undeva la limita acceptabilului .i respinsese toate schimbarile pe care i le propusese Michel.a ca i-am cerut parerea lui Charles...iaceasta în virtutea experientei sale.i de elaborarea unui program pentru un alt stagiu. un consultant mai experimentat. preocupat safaca totul bine. Dar în multe cazuri.

>i e altminteri nici nu a.>isa ne întelegem. Martine. treizeci si sase de ani.>te obiectele .>i singura . împreuna cu sotia sa. Am sfâr.2 18 Fran<. Exemplul Martinei ne arata ca uneori comportamentele pasiv-agresive îndeplinesc rolul de represalii si ca respectiva persoana nu doreste neapara~ o explicatie care ar priva-o de acest mijloc de a se razbuna.>ina. Când.>aca îmi reiau locul în fotoliu.>edintele de terapie.> d .>inade spalat vase . Acest exemplu aminteste. iar terapeutul încearca sa ne ajute pentru ca nici unul din noi sa nu fie afectat prea tare. Unii nu îndraznesc din timiditate.. înainte de toate.>te treabajacând ceva mai putin zgomot. îmi raspunde ca nu am decât sa ma plimb un pic daca nu-mi convine. numai ca în seara urmatoare o ia de la capat.>ica era plina de resentimente împotriva mea.ois Lelord si Christophe Andre Ar fi totul mult mai simplu daca persoanele ce au un comportament pasiv-agresiv ar vorbi deschis de îndata ce ar fi invitate sa o faca. ca în exemplul precedent. ca o terapie de cuplu nu are drept unic tel acela de a face ca doi oameni sa ramâna cu orice pret împreuna.>i-ipropun sa o ajut.>i e spala chiar ea pe cele care nu l intra în ma.>itsa o fac pe Martine sa marturiseasca ca serile era nervoasa pe mine pentru ca nu-i prea vorbeam. ca în exemplul lui Herve.>i a oricât ne-am chinui d c nu vom reu. Când îi spun ca face prea mult zgomot. caci eu eram cel care încerca zadarnic sa scoata câteva cuvinte de la ea. cu un aer ursuz. iar încercarile mele de a ameliora lucrurile nu vor duce nicaieri caci îmi purta mult prea multa ranchiuna . Si am înteles ca zgomotul pe care-l facea spalând vasele "era un mod de a ma pedepsi" . Cred ca nu sunt sotul pe care . îmi raspunde ca nu este nevoie.>i-l orea . iar ea sfâr.Numai ca trânte. A trecut multa vreme pâna când am reu. ca se descurca . urmeaza o terapie de cuplu. Asta-i chiar culmea. Motivele altora în schimb sunt mult mai complexe.>e. In cazul acesta atra- . ci sa-i si ajute sa se desparta câteodata. ma ridic din fotoliu .>itprin a aborda aceasta problema într-una din .>aza vasele în ma. A. Acum suntem în divort.>i face un zgomot infernal. În fiecare seara dupa cina eu citesc ziarul în timp ce Martine a.>tisa aranjez lucrurile la fel de bine pe cât o face ea. enervat. care. ea.

Altfel spus. mai apoi cu profesori autoritari si apoi cu un subofiter autoritar. O alta varianta a acestei situatii este binecunoscuta: "De ce esti bosumflata?" "Ti se pare. oare. sa o faca. Daca Herve i-ar fi spus Martinei: "faci un zgomot infernal.'1. Astazi. cu cea pe care o dati copiilor vostri. ea ar fi negat. Dar ce se întâmpla atunci când pasesc într-o alta lume. Comparati educatia pe care ati primit-o de la parintii vostri. caci corespund din ce în ce mai putin realitatii. noile generatii s-au deprins înca din copilarie sa se exprime si sa participe. În clasa copiii sunt gata sa discute ce le propune profesorul. Le mai interzice. bastionul istoric al autoritatii. si aceasta pentru ca nici nu te-ai uitat la mine în tim pul cinei cu prietenii tai. când aveati aceeasi vârsta ca ei." (Dar am sa fiu 1. care înca din copilarie erau deprinse cu parinti autoritari. cum se întâmpla generatii de-a rândul. si ei se exprima mai mult. nu sunt deloc bosumflata. am impresia ca în felul acesta încerci sa-mi spui ceva". cineva copiilor sa vorbeasca când sunt la masa sau le cere sa raspunda numai când sunt întrebati? În acelasi fel se desfasoara lucrurile si la scoala: pedepsele sunt din ce în ce mai rare. . profesorii si faimosul pedagog nu mai trezesc spaima nimanui.treaga seara.Personalitatile pasiv-agresive 219 geti-i atentia asupra comportamentului ei.) • Sa le reamintiti regulile jocului În prezent. Veti constata ca le lasati mai multa libertate micutilor vostri decât cea care va era acordata voua. pentru multi tineri. care-i invita. lumea în care pasesc o data cu angajarea constituie o prima experienta de constrângeri ce trebuie acceptate fara discutie. povestile cu subofiteri autori tari nu mai stârnesc hazul nimanui. copiii sunt educati într-o maniera mai putin autoritara decât acum una sau doua generatii. de altminteri. si atunci nu va putea sustine ca nu o face intentionat. o data cu angajarea si când se confrunta cu un sef autoritar? Nu încape îndoiala ca vor tolera aceasta situatie mai putin bine decât generatiile precedente. desigur. dar ar fi simtit o anume retinere în a continua sa faca zgomot. Chiar în armata.

Mai mult.....i relatiile de autoritate.Petit tmite de communication il l'usage des medicins. poate fi util sa-i reamintiti respectivei persoane regulile jocului. Lelord.i în relatia medic-pacient..imanifesta nemultumirea prin comportamente pasiv-agresive. (faceti o descriere a unor comportamente precise).. îmi dau seama ca nu va este u90r sa faceti o munca ce nu este întotdeauna placuta.coala.. chiar ... data fiind situatia de pe piata muncii. Dar tre3 C. P. iar comportamentele pasiv-agresive vor continua sa existe câta vreme vor exista .i nevoilor tinerei generatii. Edition de Quotidien du medicin. Chers Pacients . F. la .. .. . nu este de mirare ca multi subalterni nu suporta sa fie "comandati" 9i pun în chestiune chiar legitimitatea superiorului lor.220 Franc.efullor nu-l avea când era la vârsta lor.i când toate tentativele de conciliere au dat gre. V-am dat ocazia sa va exprimati punctul de vedere. în familie. deseori tinerii salariati au un nivel de calificare pe care . A.. "Atitudinea pe care o aveti la lucru de câteva saptamâni îmi da de gândit: . dar nu ati facut-o (descrierea unui comportament anume). Prin urmare.te sa-i fie explicate deciziile medicale3. Va propunem un mic discurs managerialla care puteti recurge în cazul în care va aflati în fata unui colaborator pasiv-agresiv.i acesta este înca un motiv pentru care ei discuta deciziile. nu putem decât sa încurajam un management participativ.i iata câteva exemple .a se face ca ei î. Andre.:oisLelord 9i Christophe Andn§ Deci. dar .tept sa va îndepliniti sarcinile pe care vi le-am încredintat (va exprimati punctul de vedere). caci acesta corespunde deprinderilor .. Când va confruntati cu repetate comportamente cu rea-vointa. 1994.... Obiectivul esential este de a elibera raportul de autoritate de pasiuni. pe care poate o considerati ca fiind devalorizanta (expresia empatiei). Mi se pare ca nu acceptati faptul ca eu a. Acest lucru nu este întotdeauna posibil.. o exprimare directa parându-li-se mult prea riscanta. în care acesta din urma dore. . U'geron.i valorilor unei societati ce favorizeaza raporturi mai egalitare. în cuplu. Paris.

Este posibil. întrebati: "Mi se pare ca e~ti suparat(a). a~teptând sa-i treaca. ceva mai interesanta (expresia empatiei). ca îl priviti ca pe o fiinta care î~i are propriile emotii ~i gânduri. adoptarea unei asemenea atitudini se dovede~te a fi o gre~eaIa.. ~i aveti tot dreptul sa va gânditi ca ati merita o alta slujba. celalalt va fi înclinat sa-~i intensifice represaliile. a represalii mascate reactionati imediat printr-o întrebare. pe viitor . ci este o regula de joc independenta de el ~i de voi. ma în~el?" Prin aceasta întrebare îl împiedicati pe celalalt sa se instaleze confortabil în propriul comporta- . Nu suntem într-atât de naivi încât sa credem ca UIl discurs de acest gen va rezolva toate problemele. dar va recomandam sa încercati. pâna când va trezi o reactie. Poate considerati ca nici nu sunt îndeajuns de competent pentru a va fi ~ef ~i aveti libertatea de a gândi acest lucru (expresia empatiei).îi aratati celuilalt ca îi acordati atentie.Personalitatile pasiv-agresive 221 buie sa va reamintesc una din regulile acestui joc. A~adar. De pilda. Nu este o regula tocmai simpla ori placuta. îmbufnare. . puteti fi tentati sa nu reactionati în nici un fel. nu are la baza presupusa voastra superioritate. iata ce a~tept de la dvs. În majoritatea cazurilor însa. Nu uitati ca un comportament pasiv-agresiv reprezinta un mod de a va transmite ceva. " Acest discurs contine doua mesaje: . Dar daca doriti sa lucrati în continuare cu mine.. Daca va prefaceti ca nu percepeti nici un mesaj. N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu le-ati remarcat împotrivirea Daca partenerul de viata sau colaboratorul vostru sta bosumflat.îi reamintiti ca relatia de autoritate dintre voi nu este personala. este de preferat sa acceptati regula (îi reamintiti regula jocului). când sotul sau sotia are un aer posac. Sunteti platit ca sa va faceti treaba cât mai bine (reamintiti regula jocului). Prin urmare. o regula impusa de situatie. daca ati remarcat ceva ce aduce a rea-vointa.

Sunteti nepoliticos cu toata lumea" (discurs moralizator). În loc de a face uz de notiunile de bine si de rau. ceea ce explica doua lucruri: . sperând. folosindu-ne adica de un discurs moralizator. iar pe mine ma supara acest lucru" (consecintele asupra voastra). fac în asa fel încât sa ma întorc acasa mai târziu ca ea. Spuneti-i: "Iar ati întârziat la sedinta.222 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ment pasiv-agresiv. este preferabil sa mentionati consecintele comportamentului pe care-l criticati. "Nu este bine ce faceti". Urmarea este ca îmi da mai putini bani de buzunar. • Sa le criticati aidoma unui parinte Comportamentul pasiv-agresiv este o forma de revolta împotriva autoritatii. • Sa va lasati antrenat în jocul represaliilor reciproce Sa O ascultam pe Marie-Paule. "Este rusinos".avem tendinta de a ne formula criticile în felul în care o faceau si parintii nostri. Când va formulati criticile. Cum ma scoate din sarite faptul ca mama îsi petrece atâtea seri cu noul ei iubit. asadar. ceea ce o nelinisteste. ca voi sta mai mult pe-acasa. Problema este ca discursul moralizator este cel ce ne vine spontan pe buze. pentru ca am fost deprinsi cu acest tip de discurs întreaga copilarie si adolescenta. povestindu-i terapeutului ei despre relatia cu propria mama. saisprezece ani. În cazul unei relatii de durata (sot sau sotie. Este inadmisibil. tocmai pentru ca nu suportam sa fim tratati ca niste copii. care face apel la notiunile de bine si de rau. este inadmisibil". . Primul nostru model de autoritate a fost al parintilor.ne irita criticile astfel formulate. încercati. Nu-i spuneti: "Iar ati întârziat. care a divortat si are un nou partener. sa evitati formule precum: "Comportamentul dvs. colaborator) în felul acesta îl veti determina pe celalalt sa-si exprime deschis punctele de· dezacord. cred. (Se însa- . Deranjati astfel întreaga echipa de la lucru (consecintele asupra muncii).

apoi. Daca va este sot sau sotie: încercati sa-I(o) determinati sa se exprime deschis. caci pleaca cu prietenul ei.Personalitatile pasiv-agresive 223 Ia caci am un prieten care ma invita mereu sa iepim. Mama rrlspunde "uitând" sa-mi spele rufele. Marie-Paule ~imama ei sunt antrenate într-un joc al represaliilor reciproce. Cum sa ne purtam cu personalitatile pasiv-agresive Recomandabil • • • • Sa fiti amabil. • Sa va lasati antrenati în jocul represaliilor reciproce.) Eu ripostez "uitând" sa o ajut la treburile casnice. În aceasta situatie terapeutul a ajutat-o sa constientizeze ca avea înca nevoie de mama ei si.Marie-Paule ar dori ca mama ei sa-i acorde mai multa atentie . Sa le cereti parerea de câte ori este posibil. Daca va este patron: schimbati-va locul de munca. cum se întâmpla adesea în viata familiala sau conjugala.n-a fost niciodata re cunoscuta ~i exprimata deschis de aceasta adolescenta rebela. în caderea lui. considerându-se pesemne o persoana adulta. . a îndemnat-o sa-i marturiseasca acest lucru si mamei. Stau ore întregi de vorba la telefon. • Sa le criticati aidoma unui parinte. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol înainte de a va întâlni cu el. Sa le reamintiti regulile jocului. Adevarul este ca atmosfera de-acasa este irespirabila. pi ptiu ca m-a anuntat ca va lipsi tot aceasta o enerveaza. Sa le ajutati sa se exprime deschis. N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu i-ati remarcat împotrivirea. caci va poate târî si pe dvs. Fara îndoiala pentru ca ea refuza sa-si recunoasca nevoia de afectiune si de a i se acorda interes. De remarcat este faptul ca adevarata miza a întregii situatii . Rezultatul: week-end-ul.

fara carenu-l manicipentru fac functia. un persoana fusesem în?tiintat(a).fac.justific sa displacea. ca viata. sa taraganez mai intentionat. s-a sunt . mai sa lipsescÎmbufinten9. Când sefii. semn lucru fatamaca nudemai ?ide încet.unnu-i însaîncet. Mi se repro?eazaapropiati sabotez" 8. ma su7. 4. Daca unul din zorit(a). Cu cât nu sunt rugat(a)sunt cu atât "ca 10. fac misc ceva nici spun lui.ois Lelord ?i Christophe Andre pasiv-agresive? Aveti trasaturile unei personalitati sa ne-I ADEVARAT FALS i I nat". ?iunmerita para. ?tiinta sa nu-?i îmi I de cu bunalucru.Urasc întâmplat "sa-mifrumos sa S. mi-l ceruse apoi tionat în munca. extrem ?edinta.224 Fran<. competenti la dau 6.

Nu avea nici un iubit în acea vreme. care e o femeie modesta ~i blânda. î~i lua inima în dinti ~i participa ~i ea. fie treburi pe care le avea de terminat. mai bine zis nu ie~ea pe cât de mea Lucie nu preacând eram înca adolescente. de altminteri. era tare îndragostita de un baiat. Avea doua sau trei prietene cu care se întâlnea mereu pentru a-~iface confidente. Este foarte con~tiincioasa. Stiu ca ea. Lucie parea ca se straduie~te sa evite orice conflict cu el. Destul de putin. La ~coala era o eleva buna. poveste~te mult ie~eam eu. la un moment dat. dar nu i-a aratat-o. pe ie~ea. De~i avea note bune la ~coala ~i arfi putut sa-~i continue studiile. Când eu începusem sa ma razvratesc împotriva tatei (am sfâr~it prin a pleca de acasa trântind u~a în urma mea). dar marea ei spaima era ca din cauza oralului va rata baCld. În schimb. Când ie~eam împreuna pârea intimidata. zicea ea. se tinea dupa mine ~i numai când eu ma angajam într-o discutie cu prietenii. ~i întotdeauna ca sa încuviinteze ceea ce spuneau ceilalti.Dar a trecut bacul cu bine din prima încercare.XI Personalitatile I evitante Marie (douazeci ~i cinci de ani) îmi aduc aminte ca sora ani în urma. dar refuza sa mearga la orice petrecere. pretextând fie oboseala. patronul ei o apreciaza ~i degeaba am tot îndemnat-o sa ceara sa-i fie marit salariul. care e un om autoritar. ea în schimb s-a multumit sa faca doar un curs de contabilitate. fie teama de a nu se plictisi. ~i careia îi ~i seamana oarecum. despotic. Acasa se întelegea bine cu mama. caci ea nu cuteaza s-a CU . întotdeauna am avut impresia ca-i era teama de tata. gata oricând sa ia decizii în locul celorlalti.

Pentru a înlatura riscul de a fi respinsa. preferând compania unor vechi prietene. caci în acest caz nu are a se teme de nimic. Face noi cunostinte. Aceasta teama exagerata de esec si de respingere o face sa prefere situatiile pe care este sigura ca le poate controla. Lucie nu risca nici o confruntare cu propriul tata. S-ar putea spune ca ea sufera de o hipersensibilitate la respingere. Se simte bine numai în compania vechilor prietene.226 Frant. câta vreme nu e sigura de bunavointa neconditionata a acestora. De câte ori ma gândesc la ea. de noi cunostinte la o petrecere sau de a-i arata interes unui baiat de care se simte atrasa. am sentimentul ca Lucie afost o persoana ce nu si-a valorificat niciodata potentialul. evitanta Hipersensibilitate: criticile si ironiile o înspaimânta. S-ar parea ca ea îsi considera postul pe care-l ocupa ca fiind îndeajuns de bun pentru ea. dar sub obladuirea surorii ei si atunci aproba tot ce spun ceilalti pentru a evita orice divergente. Izbuteste chiar sa evite orice confruntare cu tatal ei. îi e teama de ridicol.:ois Lelord si Christophe Andre faca. Îsi alege o profesie într-un domeniu rutinier. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE LUCIE? Lucie resimte o teama puternica în acele situatii în care exista un anume risc de a fi respinsa ori de a se simti stinghera: când e vorba de oralulla un examen. în care este sigura ca propria constiinta profesionala va face sa fie acceptata. ea evita toate situatiile de acest gen. Lucie are toate caracteristicile unei personalitati evitante. fapt ce presupune ca Lucie are o stima de sine redusa. de care e convinsa ca este apreciata. • Evita sa intre în relatii cu ceilalti. Nu are curajul de a cere ca salariul sa-i fie marit. Personalitatea . dar nici pe acela de a încerca sa gaseasca alta slujba. la o vârsta la care este totusi normal sa intri în conflict cu parintii.

Refuza sa faca parte dintr-un "grup". în functie de calitatea relatiilor cu parintii. poate fi si cazul Luciei. mai mult ca orice îi framânta gândul de a nu parea ridicoli. Deosebirea di. între prieteni. durabile si traiesc într-o singuratate dureroasa. • Din teama de esec. "Avoidant Personality Disorder: Temperament. Shame or Both?". anxioase si extrem de susceptibile. ce ne aminteste de personalitatea evitanta.Altele. facându-si confidente. "complexati". în copilarie. probabil. . nesiguri de valoarea lor. stima de sine redusa) trebuie sa fie prezente în toate sferele vietii. ap. opteaza deseori pentru un rol marunt sau pentru posturi mult sub capacitatile sale. caracteristicile citate la fiecare capitol (aici hipersensibilitate. un post important. Dar aceasta faza de îndoiala si "dezorientare"este doar o etapa inevitabila în dezvoltarea unei personalitati. nu izbutesc sa se încreada în ceilalti într-atât încât sa poata avea si relatii pozitive. Potrivit specialistilor ar exista doua tipuri de personalitati evitante1. ca sa fii calificat drept personalitate evitanta. experientele re1 A. o relatie intima. . • Autodepreciere: are o stima de sine redusa si de cele mai multe ori îsi subestimeaza capacitatile si reusitele. in The DSM IV Persanality Disarders. ei sunt timizi. . baieti sau fete. Pilkonis. la lucru. Va reamintim ca. rosesc usor. Desigur ca nu e suficient sa ai trac înaintea unui examen oral. Încetul cu încetul.Personalitatile evitante 227 • Evita situatiile în care i se pare ca ar putea fi jignita sau s-ar simti stinghera: noi cunostinte. pentru a vorbi de tulburari de personalitate. pp. caracterizate de o mare anxietate..'1tre aceste doua categorii se decide.Unele. Si nici sa te bâlbâi în fata unei persoane de care esti îndragostit în taina. Multi adolescenti. pe strada sau în familie. trec printr-o faza de formare a propriului caracter. cit. 234-255. sa mearga la o petrecere si prefera sa ramâna ore în sir în tovarasia unor mai vechi prieteni. dar care izbutesc totusi sa aiba si relatii pozitive cu câteva persoane.

sub privirile colegilor . marginindu-se la compania lmor vechi prietene.228 Fran<. Izbutisem sa intru într-un "grup" de baieti si fete. Una din convingerile ei ar putea fi "Sunt inferioara celorlalti". de a fi respinsa. Nu-i considera pe ceilalti ca fiind ostili. Nu mai aveam nici curajul sa leg prietenii . nu se produce aceasta evolutie. Sa-I ascultam pe Jacques. adolescenta mea a fost grea. A.>ide putin lucrurile.:oisLelord si Christophe Andre usite.>i dolescenta "am fost supus" de teaa ma de a nu-l supara sau chiar de a-i atrage atentia asupra mea. chiar cu pretul unei vieti umile. Iar adolescentii timizi se vor preschimba în adulti încrezatori. Dintotdeauna mi s-a parut ca a. ând reu. CUM PERCEPE LUCIE LUMEA? Lucie traieste cu teama de a nu parea ridicola. le va spori încrederea în ei. în cazul personalitatilor evitante însa. Ele ramân ne sigure pe ele si vor cu orice pret siguranta. )ZU se simte "la înaltime" si se teme ca nu cumva sa fie remarcat acest lucru.>i am lafiecare c doi ani mergeam la alta scoala. cam în primii ani de facul- . trebuia sa ne mutam de câte ori îsi schimba postul. Îmi amintesc de acele zile ce semanau cu un cosmar. pe care le cunoaste îndeajuns pentru a se mai teme de ceva. . Si în virtute a acestei convingeri. Cum va puteti imagina. Iar faptul ca tata era militar n-a simplificat câtu. cu inima batându-mi puternic.>i e mama.>i le profesorua lui. ci crede ca nu are suficiente atuuri pentru a fi agreata. pa!}eam într-o alta clasa. sentimentul de a fi acceptat si recunoscut de ceilalti. tata era iar transferat într-un alt oras. patruzeci si doi de ani. Iar o alta este "Ceilalti ma pot rani". Apoi. iar mie îmi era teama de el.>i. în care. profesor universitar. Era un adevarat calvar sa intru în clasa. Era autoritar.>i}~ferior cefi i lorlalti.> cam prea timid . care o înft-icosau pâna . întreaga copilarie .>aca. jucând rolul "colegului cel nou".>eamcu c mare cazna sa-mi fac unul sau doi prieteni. mai cu seama p de accesele lui de furie. Lucie va limita contactele cu ceilalti. stângace.

eram mai sensibil ca toti ceilalti. rol pe care-l acceptam bucuros. Ceilalti ma acceptau. dar ea a fost mai tare. Iar eu ma simt rascolit. Cred ca într-un alt grup. legatura noastra a încetat. Desigur. mai putin pa?nic. Când era ziua vreunuia din noi. de a carei apreciere nu-mi era teama. Si realizez ca nu mai sunt cel care . Eram iubit de o fata încântatoare. În cele din urma. am ajuns un specialist destul de cunoscut în disciplina mea. dar pentru mine ea a fost ca un soi de terapie. sclipitoare ?i asta mi-a dat încredere în rnine. iar sotia mea n-a ?tiut niciodata (ori s-a prefacut ca n-ar banui nimic). Am parcurs toate etapele necesare ?i am obtinut un post de conferentiar. Eram gata oricând sa fac un serviciu. Am ~fâr?it prin a ma simti atras de o fata înca mai stângace decât mine. pentru ca aceasta încredere în mine poaspat capatata ma face sa aspir la o altfel de viata. Numai ca ma ?i îndragostisem de unele dintre ele. ceea ce nu am avut niciodata. nu m-am simtit deloc intimidat de familia ei. A început sa fie ceva mai bine. am facut totul ca sa ramân acolo unde ma simteam mai bine: la universitate. unii chiar tineau la mine. iar rarele mele încercari de a o face e?uasera. eram prea "dragut". sa-mi împrumut lucrurile. remarci la care ramâneam împietrit. Cu sotia mea însa ma cam plictiseam ?i atunci ma refugiam în munca mea. mai ales ca nu aveam curajul sa le-o marturisesc. Era aidoma acelor fete de care nu îndrazneam sa ma apropii când aveam douazeci de ani. Totul s-a clatinat când una din studentele mele s-a îndragostit de mine.Personalitatile evitante 229 tate. Cum eram convins ca nu exista nici o ?ansa de a face fata competitiei dure din lumea muncii. Nu mi-era u?or. ?i am ?i eu o contributie la renumele universitatii. nu puteam reactiona. caci facultatea îmi oferea un climat mai destins: colegii mei nu sunt malitio?i ?i nici nu-i întâlnesc prea des. Încuviintam tot ce spuneau ceilalti. Cum mediul social din care provenea era "inferior" celui din care ma trageam eu. dar nu-mi dadeam seama de asta. ?i am început sa sufar. 1l11ll1 sau doi baieti nu se puteau împiedica sa nu faca mici remarci la adresa mea. eu aducea nI mereu cel mai frumos cadou. Si fetelor le eram simpatic. a?fi fost un tap ispa?itor. Fil'f?te ca am rezistat din scrupul. sa ajut când vreunul din ei se muta. totu?i. Mai mult. a?a ca le devenisem confident.

Legeron. sa intri într-o încapere în care esti asteptat de mai multe persoane. Dar sunt si persoane la care aceasta anxietate este mult prea mare. " dintre noi resimt o mare anxietate. nutresc afectiune pentru sotia mea si n-as vrea sa o fac sa sufere. Pe de alta parte. si nu poate fi recomandat ca terapie. când te prezinti la un interviu pentru angajare sau când faci cunostinta cu o persoana de care te simti atras. de o întâlnire neasteptata. . Odile Jacob. Acest exemplu arata ca o schimbare a priori benefica pentru un individ poate constitui o sursa de noi dificultati. care genereaza o anxietate mai mare.fobiile sociale. P. problema care apare uneori chiar si dupa o terapie reusita. dar si evitarea sistematica a anumitor situatii. adica toate situatiile în care se expun privirii si judecatii celorlalti. 2 C. Andre. si atunci devine o adevarata fobie: ele vor cauta sa evite toate situatiile primejdioase. fara sa pun la socoteala si ce ar simti copiii. când ai de trecut un examen oral. La Peur des autres.230 Fran<. Fobiile sociale sunt centrate pe anumite situatii: teama de a vorbi în public. pentru unul sau altul din protagonisti. În acela~i timp. . Paris. CÂND PERSONALITATEA EVITANTA DEVINE MALADIE Anxietatea sociala reprezinta acea teama care ne cuprinde când ne expunem judecatii celuilalt: sa iei cuvântul în public. pot fi distinse trei tipuri de anxietate2: . adulterul are un pret psihologic mare.:oisLelord si Cl1ristophe Andre s-a casatorit doar pentm un pic de siguranta. Uneori îmi spun ca m-as simti mult mai Împacat daca as fi ramas timid.acestea sunt tot atâtea situatii în care cei mai multi . de a scrie sau a semna un cec sub privirile celorlalti. de a se înrosi etc. În situatiile care presupun confruntarea cu ceilalti. 1995. sa începi o conversatie cu o persoana pe care nu o cunosti .anxietatea sociala "normala" pe care o încercam cu totii în anumite situatii: când esti prezentat unei persoane importante.

"Temperamental Factors în Human Development". o inferioritate fizica favorizeaza dezvoltarea unei personalitati evitante. Ca t>iîn toate celelalte tulburari de personalitate. cu acea teama aproape continua de a fi judecat t>irespins.Personalitatile evitante 231 . exista o serie de medicamente care pot fi eficiente în cazul personalitatilor evitante t>ial fobiilor sociale. Pe lânga psihoterapii. pp. t>igenetica joaca un rol. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. American Psychologist. anxietate ce poate fi regasita t>ila vârsta adulta. Kagan. greutati t>colare. Dar se pare ca t>iexperientele educative îi pot induce individului sentimentul ca este inferior t>i risca astfel sa fie respins: o educatie prea severa. este greu de precizat ce anume este înnascut t>ice anume dobândit. mai insidioasa. cauzele personalitatii evitante difera dupa situatie: ca în toate celelalte tulburari anxioase. 856-862. N. Un tata sau o mama evitanti pot constitui un model de urmat pentru copil. 1991. DOCTORE? Studiile au aratat ca t>icopiii între trei t>it>aseluni încearca o anume anxietate la nou. EXISTA TRATAMENT? Personalitatea evitanta se înscrie în rândul acelor tulburari de personalitate ce pot beneficia cel mai mult de pe urma noilor tratamente. 3 J.anxietatea personalitatilor evitante.46. fara a lua în calcul t>isubstratul genetic al comportamentului anxios. Snidman.3 Ca t>iîn cazul altor tulburari de personalitate. În arborele genealogic al personalitatilor evitante pot fi regasite multe persoane anxioase. un frate sau o sora aparent "superiori". de care vom vorbi la sfârt>itul acestei carti. . într-o proportie variabila însa.

Am putea mentiona. Deroxatul. mai sigure de ele în viata de zi cu zi.nuit erau prescrise în tratamentul depresiei. Prozacul nu e singurul medicament ce actioneaza asupra acestui sentiment de vulnerabilitate în fata celorlalti. în dorinta de a-. Dintre aceste persoane. de distonii sau de fobii sociale. erau eficiente . Starea multor persoane s-a ameliorat ca urmare a acestui tratament. cit... multe prezentau înainte de tratament caracteristici de personalitate evitanta. ap.i. ca în relatiile cu ceilalti erau mai dezinvolti. ap. Ele se simteau mai putin vulnerabile în fata celorlalti. care în mod obi. nu sunt remediul miracol pentru toate personalitatile evitante. Seropramul.i familie. Totu.ispori încrederea în sine..232 Fran<. mai siguri pe ei..i în cazul "timiditatii" personalitatilor evitante.:oisLelord . luând acest medicament. devenisera mai putin anxio.i Christophe Andre Prin anii '80.în genere.. fie de a ne mentine în cea mai buna forma în viata profesionala. Zarifian. în ordinea aparitiei lor în Franta: Floxyfralul. bine tolerat. Zeloftul. chiar daca nu se simteau prea deprimate.. . de a fi dezinvolte în societate... o molecula prezenta în mod natural în creier. psihiatrii au constatat ca unele antidepresive. "miracole ale Prozacului"5. fara sa le fi fost administrat vreodata un tratament specific.. Pacientii timizi pâna ahmci au marturisit ca. Acest "efect Prozac" figura pe prima pagina a publicatiilor. Succesul sau mondial se datoreaza faptului ca este un antidepresiv eficient . Toate acestea au în comun faptul ca modifica circulatia serotoninei. Caci viata în societate presupune numeroase circumstante în care trebuie sa fii dezinvolt4 fie atunci când facem noi cuno.i. Kramer.. P. caci: " S E. cit.tinte. Cel mai mult s-a vorbit de Prozac. Multe persoane au dorit "sa încerce" Prozacul.i. Ele cereau medicului lor un medicament care nu trebuia sa le vindece o maladie.. ci sa le ajute sa faca fata exigentelor vietii moderne. Exista o serie întreaga de antidepresive din aceea.

necesita o viata regulata si o relativa sînguratate.logica.nu sunt eficiente în toate cazurile. . Jean-Louis Trîntignan joaca rolul unui tânâr timid si evitant. mai cu seama a Aliciei Lidell. În concluzie. personalitatile evitante. se pare ca întreaga viata s-a simtit stingher în compania adultilor.trimit cu gândul}i la o personalitate schizoida. De altmînteri. adresati-va medicului vostru. este vorba de o tânara care traie~te într-o izolare desavâr~ita. Lewis Canoll. Dar înclînatia lui spre o lume de reverie ~ispre disciplînele abstracte . însa. nu ~i în cea a copiilor. Traie~te în compania a doua dîn cartile ei preferate ~i a colectiei sale de animale dîn sticla aurita. medicamentul ~i psihoterapia asociate se dovedesc a fi mai eficiente decât fiecare în parte. voi. care se lasa antrenat de un exuberant Vittorio Gassman într-o aventura halucinanta prîn Italia. de multe ori. :yfedicamentul ~i psîhoterapia nu sunt încompatibile. care era bâlbâit. s-ar putea spune ca faptul de a avea o personalitate evitanta favorizeaza o munca intelectuala sustînuta care.în unele cazuri anxietatea cre~te în mod paradoxal. matematica . Personalitatile evitante în filme si în literatura În Confesiunile sale. fara a cuteza însa sa-i marturiseasca acest lucru. Menajeria de sticla. caci fiecare dîn cele doua îl poate potenta pe celalalt. ci doar ca petalele cugetului ei erau strânse de frica". de fapt. spune fratele ei. Jean-Jacques Rousseau descrie ~i episoade în care se dovedea extrem de marcat ~i ro~ea atunci când era în societate. pentru care a scris Alice În Tara Minunilor. Intr-una dîn cele mai frumoase piese ale lui Termessee Williams.Personalitatile evitante 233 . având-o alaturi doar pe mama ei. . . Teama de ceilalti o împiedica sa urmeze cursurile de dactilografie platite de mama ei. În Depa?irea (1962) de Dîno Risi.aceste medicamente nu dispenseaza întotdeauna de o psihoterapie. de unde ~i necesitate a unei atente supravegheri a acestui tratament la început. "Nu cred ca sora mea era într-adevar nebuna. care va va recomanda sa consultati un psîhiatru.

Maryse a avut dificultati la Început. Dar o puteti 1i11istiîn aceasta privinfa. ca va parea ridicola. judecând dupa . director comercial. Sa-I ascultam pe Jean-Luc. Clark vadeste trasaturi de personalitate evitanta. ::\"uInvitati o persoana evitanta la o petrecere de treizE. Ca în toate celelalte tulburari legate de anxietate. Îi va fi teama ca nu va sti sa se prezinte. treptat. Încet-încet va mai capata încredere înea pentru a trece la o etapa superioara.234 Fran~ois Lelordsi Christophe Andre Personajul creat de Schuster si Siegel. mai cu seama prin incapacitatea de a-si marturisi sentimentele uneia dintre colegele sale. ca nu va sti ce sa spuna atâtor necunosc:uti. Superman. frumoasa LOIsLane. Parea sa i se potriveasca. Era prima ei slujba: de ata~at comercial. cu situatiile de care se tem si de a-i face sa constate singuri ca lucrurile nu stau cktiar atât de rau. ' . Vizionarea unui film nu e o situatie dificila.'cide persoane. atunci când nu e Supraom. chiar daca personalitatii evitante îi va fi greu sa-si exprime deschis parerea despre film. Cuvântul "progresiv" este important. re devine Clark Kent. încredintati-i la început posturi în care sa nu fie expusa criticii celorlalti si în care stie bine ce are-de facut. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE EVITANTE Recomandabil • Sa le propuneti obiective de dificultate progresiva Personalitatea evitanta se simte inferioara si se teme de a nu fi respinsa sau ridiculizata. e adevarat. timidul reporter cu ochelari al ziarului Daily Planet. iar daca dupa film veti merge undeva sa beti ceva veti avea cel putinun subiect de conversatie. Proplmeti-i mai degraba sa mearga la cinema cu dvs. cel mai potrivit mijloc de a o reduce este acela de a-i confnmta pe oameni. ca teama lor e-ranejustificata. si cu înca o persoana care o cunoaste mai putin. La lucru.

Îi datorez enorm primului meu patron. Destul de repede însa mi-am dat seama ca era un adevarat chin pentru ea: nu f}tia cum sa reziste lq. toata lumea se plângea de ea: clientii . la început.spunând ca Maryse nU-f}i respectase promisiunile. Eram o persoana timida f}icare nu se simtea prea bine în propria piele. I-am oferit un model. concediate sau vegeteaza în posturi inferioare capacitatilor lor? • Sa le aratati ca va intereseaza parerea lor Personalitatile evitante cred ca parerea lor nu valoreaza prea mult si ca daca va contrazic. V-ul ei. în cel putin noua din zece situatii trebuie sa spui exact ce gândef}ti sau. Si atunci i-am explicat ca în viata. sa le spuneti ca doriti sa le cunoasteti parerea si nu sa auziti de la ele ecoul parerii voastre. Nu veti izbuti chiar de prîma data! În schîmb. Jean-Pierre avea nevoie de o secretara. adresându-se apoi echipei de productie. I-am r~fuzat-o. Am avut o explicatie f}iatunci Maryse mi-a marturisit ca din clipa în care îi încredintasem postul simtise ca e ceva mult peste puterile ei. Sa-I ascultam pe Alain. Maryse afost atât de descurajata. Af}a ca. risca sa fie respinse. Trebuie sa li se deschida ochii. din clipa în care personalitatea evitanta va realiza ca sunteti sinceri ca opinia ei va intereseaza cu adevarat. I-am cerut lui Jean-Pierre sa o ia cu el cel putin de doua ori pe saptamâna pentru ca ea sa vada cum negociaza el cu clientii. în orice caz. Maryse a avut sansa de a gasi acea firma la care oamenii si împrejurarile i-au permis sa progreseze. încât f}i-aprezentat de îndata demisia.ca cererile clientilor erau exagerate f}ica ea se lasase totuf}i convinsa.cererile clientilor f}i nici sa-i convinga pe cei ce se ocupau cu productia sa accepte aceste cereri. i-am încredintat acest post Marysei. el a început s-o lase f}ipe ea sa negocieze. La f}edinte eram teri- . va prinde curaj si datorita voua îsi va recapata încrederea în sine. dar ca nu îndraznise sa-mi spuna. Si cred ca am izbutit în privinta Marysei. Trebuia sa consemneze cererile clientilor f}isa încerce sa le satisfaca. cei de la productie . care lucreaza în domeniul marketingului.Personalitatile evitante 235 C. asta e punctul meu de vedere. dar câte alte personalitati evitante n-au fost descurajate. Cu timpul. caci Maryse îmi parea o persoana capabila. Cum unul din angajatii comerciali.

a început prin a ma lauda pentru felul în care muncisem în ultimele luni. este toc- . Ca sa ma linifteasca. într-o buna zi. aratându-Ie ca le veti aprecia cu atât mai mult cu cât vor fi mai putin evitante. Patronul meu a sesizat acest lucru fi. el mi-a zis: "Am impresia ca la fedinte aveti oarecare reticente în a va spune punctul de vedere. o alta parere face întotdeauna discutia sa înaintete. chiar daca uneori asta ma costa. Eram mult mai relaxat. Dar eu cred ca am avut noroc. dar numaidecât patronul meu a cerut parerea urmatoarei persoane. teama pe care voi o puteti folosi ca stimulent. caci pe vremea când eram tânar fi timid un patron mai dur m-aI'fi "desfiintat". Ma priveau cu totii. am spus ca nu aveam nici o parere anume despre chestiunea pusa în discutie în acea zi. Este tocmai ceea ce a reusit patronul lui Alain. Ne-am înteles?" Din acea zi. caci eram de-a dreptul înspaimântat. ma declaram cu totul de acord cu antevorbitorul. Asta nu era deloc greu. • Sa le aratati ca acceptati sa fiti contrazis Personalitatile evitante sunt înclinate sa creada ca faptul de a contrazice pe cineva duce la un conflict în care au numai de pierdut ~iîn care risca sa fie ridiculizate.236 Franc. în privinta opiniei mele. Apoi m-a întrebat ce ma intereseaza mai mult în munca mea. Cu timpul. caci în felul acesta toata lumea ar avea de câftigat. atunci. Chiar daca se poate întâmpla sa nu fie nimeni de acord cu dvs. afa ca am început sa vorbesc. a început prin a ma chestiona pe mine primul. De regula. Îmi venea sa intru în pamânt. momentele când fiecare trebuia sa-fi spuna parerea. faptul de a-mi exprima deschis parerea a devenit o chestiune de onoare. Cu o voce tremurânda. Teama de a displace apasa personalitatile evitante.ois Lelord si Christophe Andre bil de crispat fi uram. dar de regula patronul meu îi punea punct când i se parea ca se lungefte prea mult. Si . (De altfel. Nu izbuteam sa tin piept discutiei ce urma. Un altul în locul lui ar fi insistat. ceea ce lUi era adevarat.. am fost din ce în ce mai destins. La sfârfitul fedintei mi-a cerut sa vin în biroul lui. N-am mai avut scapare. Dar eu tin s-o faceti. Eram vizibil panicat. Mai ales ca atunci când cineva venea cu o alta perspectiva asupra problemei în chestiunp. ceilalti ridicau tot felul de obiectii fi trebuia sa ftii cum sa-ti aperi punctul de vedere. mai cu seama.

nu la efi psihiatru! Daca eu gasesc ca ideea cuiva nu e buna. faptul de a încerca sa gasim noi clienti pare a fi o solutie interesanta. încurajându-va colaboratorul anxios sa vorbeasca. ea se va simti bulversata si numaidecât va fi întarita în convingerea ca e mult mai bine sa-ti tii gura. domnule!" sau "Negresit. Dar nu si cea mai indicata în momentul de . doamna!") Daca atm1Cicând întâia oara o personalitate evitanta a cutezat sa-si exprime parerea va aratati imediat dezacordul. fara a o devaloriza însa pe a sa. . la lucru de pilda. Evident. personalitatile evitante comit greseli si chiar comportamentul lor poate enerva." Dumnezeule. caci a nu critica pe cineva înseamna a-i refuza o sansa de a se schimba. spuneti-i ca veti chibzui la ceea ce tocmai a zis. îi veti putea valorifica potentialul. Asa ca ajung la fel de virtuozi ai formulelor gen: "Desigur. începeti prin a-i multumi pentru ca si-a exprimat parerea. Apoi. vor spune poate unii. Numeroase firme au dat faliment. începeti printr-un elogiu si apoi aduceti critici unui comportament anume Ca toata lumea de altfel. pe care vi le voi explica. • Daca vreti sa le criticati. Exemplu: "Dumneavoastra sunteti de parere ca ar trebui sa prospectam si alti clienti.Personalitatile evitante 237 mai ceea ce provoaca câteodata sefii extrem de autoritari. Prin urmare. nu va ia mai mult de cincisprezece secunde sa rostiti fraza de mai sus. Eu va multumesc ca v-ati exprimat punctul de vedere si ca participati la cautarea unei solutii. I fata. sugerata de noi. dar nu pentru ca ar fi dus lipsa de idei. ci pentru ca nu au stiut sa-i asculte pe cei ce le avansau. încuviintati tot ce vi se pare interesant. din anumite motive. nu vad de ce nu i-as spune si gata! Nu prea ai timp de pierdut! Mai întâi de toate. care astfel îsi fac toti colaboratorii sa devina evitanti: acestia descopera destul de curând ca pâna si cel mai mic dezacord exprimat este sanctionat. este foarte important sa evitati sa o contraziceti din start. Apoi justificati-va pozitia pe care va situati. sa-si exprime ideile. dar esti la lucru. E preferabil deci sa le spuneti. Daca este absolut necesar s-o contraziceti.

ca le întelegeti punctul de vedere. "Genevievel va spune el. Sa luam exemplul lui Patrick.faptul de a le face o critica nu înseamna ca nu le-ati apreela. care venea sa-i spuna asistentei sale. • Sa le asigurati de sprijinul vostru constant Credem ca e limpede ca personalitatile evitante au mai multa nevoie de sprijin decât celelaltel pentru a putea progresa. Dar e prea obositor pentru mine sa consult un pacient dupa altut fara nici o pauza sil mai multI asta ar însemna sa fiu vesnic în întârziere (descrierea consecintelor). Asa caI as vrea sa încercati sa programati de la o zi la alta numai urgentele" (critica asupra unei cereri). e recomandabil sa le faceti sa înteleaga ca: . OrI ceea ce ne ajuta cel mai mult este faptul de a simti ca celalalt ne apreciaza pentru ceea ce sunteml chiar daca facem si greseli.nu criticati persoana lor. Dar nne chiar atât de complicat. cu conditia de a depune eforturi. Este talentul pe care-l au unii profesori de a le induce elevilor sentimentul ca acestia din urma sunt apreciati indiferent de rezultatele obtinute. Dimpotriva. Nu credem ca îl veti critica sau ironiza ori de câte ori face o greseala gramaticala. Genevieve se va simti mai putin destabilizata si va realiza ca a critica si a respinge nu sunt sinonime. Df! Veti spune ca sunt cam multe lucruri pe care trebuie sa le faceti sa le priceapa. Genevievel ca ar trebui sa fie mai ferma cu cererile staruitoare ale unor pacienti nerabdatori si sa nu faca pl'ograrnarile la intervale mici de timp.238 Fran<. stiu ca sunteti bine intentionata si ca nu e usor sa rezisti pacientilor (va înteleg punctul de vedere). Într-un asemenea mediUl linistitorl securizantl . îi veti arata ca apreciati straduinta de a vorbi în limba francezaI ceea ce nu va va împiedica sa-i semnalati totusi forma corecta a cuvintelor. În fata unei personalitati evitante încercati sa va imaginati ca discutati cu un strain care se straduieste sa vorbeasca franceza. ci un comportament al lor. . un medic stomatolog.ois Lelord si Christophe Andre Cum sunt hipersensibile la critici. .

eram foarte deprimata. surorile mele se casatorisera. Cred ca toata lumea. ca puteam fi exploatata. caci nu cuno'lteam pe nimeni. 'li garsoniera unde locuiam 'li în care ma regaseam serile singura. noi medicamente. Acceptam fara discutie toata treaba ce mi se dadea de facut. inclusiv patronul meu. • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Dintre toate personalitatile "dificile". ne vorbea sora ei. ceea ce se parea ca le convenea de minune. M-am împacat cu ideea de afi a'la cum eram 'li. De-abia atunci mi-am dat seama ca propria nzea atitudine ma facea o tinta u'loara. Marie. Sora mea (tot ea) 'li-a dat seama de starea mea 'li m-a sfatuit sa consult un psihiatru care o tratase pe una din prietenele ei. în ciuda faptului ca rezultatele lor nu sunt tocmai stralucite. ceilalti lasau pe seama mea unele lucruri 'li. Psihoterapie. n-am vazut vreun neajuns în felul meu de a fi. Mai mult. caci gaseam ca a?fi mai putin inteligenta sau mai frumoasa ca ea. psihoterapii de grup. voi le apreciati totusi bunavointa. ma considera o "fraiera". acea tânara despre care. Viata mea se desfa'lura între munca mea. la începuturile acestui capitol. toate acestea pot face ca personalitatile evitante sa progreseze într-un mod cu totul spectaculos uneori. dar mie mi se parea cao asemenea viata. Iasându-Ie loc celorlalti. de calitatea a doua mi se cuvenea. Astfel. care ma istovea. când va confruntati cu personalitatile evitante. Un psihiatru! Ideea m-a înspaimântat într-atât încât am refuzat numaide- . mai mult. voi avea o viata de calitatea a doua. nu încape îndoiala ca personalitatile evitante sunt cele ce beneficiaza cel mai mult de progresele medicinei si psihologiei. leafa mea nici nu era marita. a'la ca ie'leau mai rar decât înainte 'li nu se mai punea problema petrecerilor la care sa le pot însoti. pâna în clipa în care m-am angajat. tot stând deoparte. Sora mea îmi spunea mereu ca.Personalitatile evitante 239 copiii si adultii pot deprinde cel mai repede alte comportamente. ajunsesem sa cred ca nu ma voi casatori niciodata. Pricepeam ce vrea sa zica cu asta. aratati-le ca. Sa o ascultam pe Lucie.

am un aer mult mai destins. aveam un trac aproape lafel de mare ca în situatia reala. dar tot repetând. Dupa câteva hmi de terapie. La prima consultatie. dar afost nevoie sa ma însoteasca sora mea. Când jucam acel rol. Tot datorita ei. caci medicul era o feineie la vreo patruzeci de ani. fapt ce mi s-a parut intimidant la început. cu un aer distins. Când am obtinut o prima cres. Destul de curând însa. mi-am dat seama ca era interesata de ceea ce îi spuneam s. Si apoi le prezentam din nou.nuita. ca nu eram "inferioara". lvI-am trezit în mijlocul a zece persoane ce se simteau lafel de stinghere ca mine. "le jucam" împreuna cu cineva din cei prezenti! Am exersat de nenumarate ori "cereri de marire a salariului". am jucat diferite roluri în jocul celorlalti s.. Si nici nu ma mai încearca teama ca voi ramâne necasatorita.terea salariului.tientizez principala mea convingere "Sunt inferioara celorlalti" afost cea mai dificilafaza a terapiei. am început sa-mi reconsider aceasta convingere. .:oisLelord si Christophe Andre cât. situatii în care ne simteam stingheri. tot vechile mele convingeri îmi dictau. iar eu continuam sa ma tin de oparte. iar altcineva juca rolul patronului ce-mi refuza cererea.im-au aplaudat cu totii! La rândulmeu.acum sunt. curajul de a ma arata as. s.iasta fara sa ma simt judecata sau respinsa. În final am acceptat sa merg.titor însa mai apoi. Cei doi terapeuti ne îndemnau sa povestim acele situatii din viata obis. Am ramas prietena cu una dintre fetele pe care le cunoscusem acolo s. iar barbatii se arata mult mai interesati de mine. am descoperit ca am s. ea ma încuraja. grup pe care-I conducea împreuna cu un alt psihiatru. tot discutând cu ea: îmi acceptam calitatile mele defiinta umana. mi-a propus sa particip la un grup de afirmare de sine. În viata de zi cu zi.iîncântata sa povestesc asta grupului s. La un moment dat. Cu acest grup am trait o experienta unica. începusem sa fiu din ce în ce mai sigura de ceea ce urma sa fac.i atunci când îmi era greu sa ma exprim.240 Franr. am fost tare timorata. de afi eu însami în fata unei persoane care mie mi se parea importanta.iumor. însa. linis. am fost nerabdatoare s.ieram bucuroasa sa pot contribui la progresul lor. Faptul de a ma face sa cons. faptul ca eram demna de stima. Pot spune ca simpla ei atitudine încurajatoare mi-a facut bine: încetul ni încetul prindeam curaj.ine întâlnim deseori.

cu stinghereala ei. care îpi anulase programarea pi la pauza care ma aptepta. se simte inferioara celorlalti. va reamintim. Nu recurgeti la un asemenea umor decât în cadrul unei relatii solide. care are probleme când e vorba de a se împotrivi solicitarilor clientilor. cu proxima ocazie când o veti reîntâlni. care. cu obiceiul sau de a lasa sa lâncezeasca o conversatie. pe ele le raneste teribil. care abia daca l-ar atinge pe altul. o personalitate evitanta poate sfârsi prin a va enerva si riscati astfel ca într-o buna zi sa o criticati cu ceva mai multa asprime! Caz în care. Eram stresat la culme de seria de consultatii ce se succedau cu repeziciune. Genevieve. doctorul stomatolog a carui asistenta.••• Personalitatile evitante 241 Nu e deloc un basm! Exista terapii adaptate problemelor cu care se confrunta personalitatile evitante. • Sa va enervati Cu sovaielile sale. Ideea pauzei mele ratate m-a facut sa ma simt într-atât de frustrat. încât am explodat: i-am repropat ca nici nu ptie sa tina caietul cu progra- . O usoara remarca ironica. N erecomandabil • Sa le ironizati Personalitatile evitante sunt hipersensibile. daca se întâmpla sa va enervati. Bravo! Le-ati supus unui soi de terapie inversa. asteptati-va s-o vedeti devenind înca mai evitanta si anxioasa. este o personalitate evitanta. Dar la orele paisprezece Genevieve ma anunta ca am un pacient în sala de apteptare! Cedase la staruintele lui pi îl programase în locul pacientului ce renuntase la consultatie. Printr-o critica gresita îi veti întari doua convingeri de baza: "Sunt inferioara" si "Ceilalti ma vor respinge". dar rezistasem gândindu-ma la pacientul de la ora paisprezece. oricât ar fi acestea de putin motivate sa se schimbe. cautati mai apoi sa reparati lucrurile vorbindu-i din nou când sunteti ceva mai calm. Chiar si un umor binevoitor poate fi gresit interpretat de o personalitate evitanta. Asa ca. la intervale mici de timp. Sa-I ascultam pe Patrick.

câteodata sunt nevoite sa faca parte din câte unul. Am vazut ca din ce în ce mai des Lise era de serviciu în week-end-uri. . sora medicala la un spital parizian. Mi-am dat seama numaidecât ca era tare timida ~i ca nici nu îndraznea sa ia cuvântul Ici?edinte. Cu timpul însa. parea ca se facea teama ori de câte ori ma apropiam de ea. dimpotriva. ca actioneaza fara sa gândeasca. lasând-o pe ea sa lucreze ?i în zilele ce nu le con veneau lor. Eram nedrept. Parea atât de rava?ita. Pe de alta parte. Mi-au trebuit câteva saptamâni ?i o lunga discutie cu ea pentru a o vedea recapatându-?i încrederea în sine. încât de îndata eu m-am potolit. precum ?i zilele libere ~i concediile. a?a ca aveam încredere în ea. Ele vor încerca sa faca tot soiul de servicii celorlalti. despre care am vorbit deja). plecându-~i ochii. La lucru. iar cota week-end-urilor ei lucratoare sporea. aceasta atitudine a lor este exploatata de colegi ori de sefi nu prea scrupulosi. dar fara sa intervina prea mult. ca nu-i pasa de mine. Lise este o infirmiera tânara.ois Lelord si Christophe Andre mari. sa se sacrifice. mai des decât ar fi trebuit. (Acest comportament se observa si la personalitatile dependente. mi-am dat seama ca se crease o situatie dezagreabila pentril ea. Apoi. Am priceput imediat ce se întâmpla: colegele ei i-au intuit slabiciunea ?i dificultatea de a se împotrivi ?i profitau de asta. pentru a se asigura împotriva unei eventuale respingeri de catre grup. i • Sa le lasati sa-si asume toate muncile ing rate Desi personalitatile evitante ocolesc grupurile. Parea preocupata de a se face acceptata de celelalte fete. dar în acea zi nu mai puteam! Am vazut-o ro~ind. când vreo colega îi cerea. a început sa faca tot soiul de gre?eli. Le-am lasat o anume libertate infirmierelor în a-?i planifica turele. de multe ori ele sunt gata sa-si "plateasca" locul în cadrul grupului facându-se utile. fara sa riposteze. însa. urmarea discutiile. mi s-a parut a fi con~tiincioasa ~i competenta. Genevieve nu gre~ea niciodata în privinta programarilor. Sa o ascultam pe Martine.242 Fran<. care s-a angajat la noi de curând. Pentru a se încredinta ca nu vor fi respinse de ceilalti. Lise îi tinea locul. zâmbind la glumele celorlalti. la lucru de pilda. În zilele ce-au urmat. Mai mult. de fiecare data se gândea ~i la mine.

nu îsi vor consacra timpul sau atentia cuvenita personalitatilor evitante. asa ca era mai tulburata. Sa-i aratati ca va intereseaza opinia ei. Daca vreti sa o criticati. • Sa o îndemnati sa consulte un specialist. care. si cauta sa treaca neobservate. A fost nevoie de o discutie de jumatate de ceas.teptam un alt plan ing. Toata lumea a parut încurcata. . • Sa o lasati sa-si asume toate muncile ingrate. • Sa o enervati. pentru a o face pe Lise sa fie ceva mai destinsa si sa priceapa ca aveam o parere buna despre ea. Am avut apoi o discutie cu Lise si i-am explicat ca nu era necesar sa cedeze . Cum sa ne purtam cu o personalitate evitanta Recomandabil • • • • Sa i se propuna obiective de dificultate progresiva. multi sefi stresati ei însisi. Daca va este patron: probabil lucrati la administratia publica. grabiti si monopolizati de colaboratori mai volubili sau revendicativi. încrederea în sine.Personalitatile evitante 243 La sedinta am specificat ca planificarea pe trimestrul urmator nu-mi pare justa. Acest exemplu arata rolul capital pe care îl poate juca un sef întelegator. pentru a reda unei personalitati evitante.fara împotrivireu în fata colegelor ei. Sa-i aratati ca acceptati sa fiti contrazis. Se fac sase luni de când Lise e la noi si pot spune ca ea a capatat un plus de siguranta. • Sa o asigurati de sprijinul vostru constant. de altminteri. N erecomandabil • Sa o ironizati. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol. Daca va este sot sau sotie: bravo! Ati reusit sa nu-l(n-o) speriati. dar dupa câtava vreme mi-au prezentat o planificare mai echilibrata. Am simtit ca luase remarca mea drept dojana. fara sa mentionez numele Lisei si ca a. începeti printr-un elogiu mai general si apoi aduceti critici unui comportament anume. precum Lise. Din pacate însa.

nu eu pe ei. Mi-e teama sa nu le par o persoa~ na neinteresanta celorlalti sau sa-i dezamagesc. Sunt stapânit(a) de teama de a nu spune lucruri neinteresante. din teama de a nu ma simti stingher(a). Ma sau în compania unor fami. J. Am ratat multe ocazii în viata. Nu o singura data mi s-a întâmplat sa beau ceva sau -sa iau un medicament înainte de a ma întâlni cu alti oameni. 9. Mi s-a întâmplat sa ma simt ridicol(a) în fata cuiva. Îmi e foarte greu sa închei o conversatie cu o persoana careia abia i-am fost prezentat(a). asa ca am preferat sa nu mai vad niciodata acea persoana. '1_ Î . 6. I 3. 10. I Prietenii mei sunt cei ce m-au ales pe mine. Mi s-a întâmplat sa refuz unele invitatii."' vechi prieteni. 8.244 Fran~ois Lelord si Christpphe Andre Aveti trasaturi de caracter evitant? I ADEVARAT FALS 1. personala sau în cea profesionala. 4. În societate sunt mai putin des- ti I I tins(a) decât majoritatea oamenilor. I 12. I lie simt mai bine numai în mai 7. din timiditate.

dar 9i sentimentul de superioritate 9i susceptibilitate al personalitatii narcisice. toate tipurile de personalitati dificile. forme mixte.XII Si celelalte personalitati? cedente. Aceste personalitati sunt mai putin influentabile 9i mai inflexibile decât histrionicii "puri". odata instalat. s-ar putea spune ca aceasta personalitate mixta este aidoma unui star care. exprimate pe un ton poruncitor (comportament narcisic). Unele sunt o asociere de trasaturi apartinând mai multor tipuri. face totul pentru a fi remarcata (comportament histrionic) 9i apoi. Acela9i lucru e valabil 9i în cazul personalitatilor. Caricaturizând. nu exista doar nori cumulus. odata ajunsa în holul unui hotel. Aceste personalitati mixte sunt des- o . Mai avem pretentia de a fi înfati9at. Si putem cita doua asemenea personalitati. în capitolele preîntâi. PERSONALITATEA NARCISIC-HISTRIONICA astfel de persoana vade9te comportamentul teatral9i seducator al personalitatii histrionice. cu alte cuvinte. nimbus sau stratusuri. Sunt mult mai dependente de atentia celuilalt 9i propria stima de sine este mai redusa decât la narcisicii "puri". Nu . pentru ca recurgând la comparatia meteorologica facuta în aceasta carte. istove9te personalul cu interminabilele lui pretentii. ci 9i cumulonimbus sau nimbostratus.

PERSONALITATEA EVITANT-DEPENDENTA Studiile au aratat ca persoane considerate de catre unii psihiatrii ca având personalitati evitante. se va înrosi. dependentul se va simti teribil de prost în cazul unui conflict. supuse unei alte evaluari. jucata de Joan Collins. este ilustrarea unei personalitati narcisic-histrionice. Prin urmare. care fac din fiecare personalitate dificila o singularitate. serialele de televiziune americane abunda de personalitati narcisice si histrionice. alterneaza uneori cu cele histrionice. va fi încurcat sau se va retrage chiar. De multe ori însa. în situatia de a avea contacte sociale. exista o anumita delimitare între cele doua diagnosticuri. adoptând astfel conduita unui evitant. aratându-se deosebit de serviabil. . femeia fatala. lot o personalitate narcisic-histrionica este si redutabila Sally Spectra din Dragoste pi putere. cauta compania celorlati. perioadele mai narcisice.246 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tul de des întâlnite. având astfel comportamentul unei personalitati "dependente". din teama de a nu fi abandonat si se va zapaci. de asta data. totusi. docil si "dragur. Am mentionat aceste doua forme mixte pentru ca ele sunt frecvente. Un "evitant pur" refuza orice contact social care l-ar putea face sa re simta trac sau stinghereala. Alexis. într-o forma moderata si. Invers. fie când se îndragosteste. realitatea este mult mai complexa: evitantul este pus. s-au trezit cu diagnosticul de personalitate dependenta.. dar exista si multe altele. când se simt în plina forma. va încerca sa se faca acceptat. când au nevoie de sprijin si mângâiere. În genere. în cazul lor. Cum se teme ca ar fi "ridicol" sau ca n-ar fi .la înaltime". la lucru. În serialul Dinastia. fie la scoala. centrul mai multor scene de seductii sau de necrutatoare dispute. de catre alti confrati. fiind gata de orice pentru a fi acceptat. chiar minor. dimpotriva. iar "dependentul pur".

Si celelalte personalitati?

247

În afara formelor mixte, exista ~i alte tipuri de personalitati dificile pe care nu le-am specificat în capitolele precedente fie din pricina raritatii lor, fie pentru ca le consideram atât de dificile încât primul nostru sfat ar fi nu de a le respinge, ci a va tine la o anume distanta de ele. Iar daca împrejurarile va aduc în situatia de a mentine un contact regulat cu ele, în familie sau la lucru, noi va recomandam sa apelati la sprijinul unui specialist. Prin urmare, iata acest "ca sting" pentru tragi-comedie.

PERSONALITATEA

ANTISOCIALA

(SAU SOCIOPATA)

Aceasta personalitate se caracterizeaza printr-o lipsa de respect fata de regulile ~i legile vietii în societate, asociata unei impulsivitati, unei incapacitati de a face proiecte pe termen lung ~i unui simt al culpabilitatii redus (pâna la absenta lui totala). Asemenea personalitate pare a fi de trei ori mai frecventa la barbati, decât la femei. Ca toate tulburarile de " Dersonalitate, ~i aceasta transpare înca din adolescenta. Tânarul sociopat se va deosebi printr-o serie de comportamente ce vor atrage atentia educatorilor sai: scandaluri, chiuluri dela scoala, abuz de alcool sau stupefiante, multiple contacte sexuale, evadari prost organizate, calatorii fara nici o destinatie. Nu sunt comportamente neobisnuite la adolescenti, numai ca la viitorul sociopat vor fi deosebit de intense si de frecvente. Încadrati corespunzator, unii din ace~ti tineri se vor cuminti totusi, iar adaptarea lor sociala va fi buna, de multe ori, în profesii oarecum primejdioase sau nomade. Deseori însa viata lor profesionala sau sentimentala va fi destul de agitata. Altii însa staruie într-un stil de viata marcat de instabilitate, impulsivitate, ignorarea consecintelor actelor lor, absenta culpei. Nu e de mirare ca ei intra în conflict cu legea si mai multe studii au demonstrat ca în rândul detinutilor de drept comunI procen1 TA Widiger, E. Corbitt, "Antisocial Persona1ity Disorder", in The DSM IV Persanality Disarders, ap. cit., pp. 106-107.

248

Franc;ois Lelord si Christophe Andre

tul personalitatilor antisociale era ridicat. (Fireste ca delincventa nu se reduce la o chestiune de personalitate, ci are cauze sociale multiple.) Unele epoci sunt mult mai prielnice sociopatilor decât altele: razboi, revolutie, explorarea unor noi teritorii, iata situatii în care o persoana cu simtul aventurii si putin predispusa la culpabilitate se va simti ca "pestele în apa". Se prea poate ca, în alte circumstante, dintre detinutii de azi unii s-ar dovedi corsari neînfricati, exploratori sau soldati. Sub vechiul regim, cei mai ambitiosi ar fi primit ranguri nobiliare. Totusi, unele personalitati antisociale vor fi mult prea instabile si impulsive pentru a respecta chiar regulile unui grup de aventurieri si vor fi înlaturati chiar de tovarasii lor, sociopati si ei, dar mult mai maleabili. La urma urmei, chiar si mafia impune o anume disciplina în rândul membrilor ei. În filme sociopatul se bucura de o mare apreciere; caci pentru noi este o defulare sa-I vedem încakând regulile pe care le respectam în viata de zi cu zi. În Reservoir Dogs (1992) de Quentin Tarantino, o banda de delincventi cu alura de sociopati pun la cale si dau o lovitura la o banca, însa lucrurile vor lua o întorsatura neplacuta. Unul dintre personaje, Mister Blonde, se dovedeste a fi si o personalitate sadica: în timpul loviturii la banca ucide, fara vreun motiv, câtiva angajati ai bancii si câtiva clienti si profita de absenta complicilor sai pentru a tortura (jubilând de placere) un politist pe care-Iluasera ostatic, fapt ce-i socheaza pe tovarasii lui, sociopati, poate, dar nu sadici. Jean-Paul Belmondo, în Cu sufletul la gura (1959) de Jean Luc Godard, joaca rolul unui sociopat interesant, ratacitor, dar al carui unic punct de stabilitate, iubirea lui pentru Jean Seberg, îi va aduce în final moartea. În Arma fatala de Richard Donner, MeI Gibson joaca rolul unui politist sociopat: extrem de impulsiv, el se avânta fara sovaiala în actiuni primejdioase pentru el, pentru partenerul lui, dar si pentru eventualii trecatori. Stabileste contacte cu o usu-

Si celelalte personalitati?

249

rinta fantastica, seduce cu aceeasi usurinta, manifesta intoleranta la plictis, dar si placerea de a bea, ce se regasesc adesea la sociopati. Partenerul lui de culoare, Danny Glover, mai în vârsta, este pentm el un fel de prezenta paterna si moderatoare, de care (de altminteri) este foarte atasat. (Un fel de duo ed ucator-delincvent.) Convingerea de baza a sociopatului pare a fi: "Daca vrei ceva, întinde mâna numaidecât si apuca!" TohlSi, unii sociopati n-o fac numaidecât, pentru a-si lua un plus de precautii. Dintre sociopatii delincventi, cei mai inteligenti ar putea chiar ajunge sefii unei bande sau ar putea reusi în afaceri, cu conditia de a avea asociati buni. Caracterul sociopatilor nu are numai aspecte negative: stabilesc contacte lesne, vadesc un anume umor, iar gustul pentru risc si pentru nou îi fac campionii placuti, care va vor antrena în aventuri sau calatorii în care nu ati fi plecat singuri (dar nu uitati ca de îndata ce se va ivi o problema, ei vor fi tentati sa va lase balta). Exista numeroase persoane ce au trasaturi de personalitate cu tendinta sociopata, dar care pastreaza un simt al celuilalt si al legii, suficient pentru a preîntâmpina unele catastrofe; iar asemenea persoane pot repurta uneori izbânzi. În filmul lui Arthur Penn, Unnarirea (1966), Robert Redford joaca rolul unui sociopat "dragut", care nu rezista tentatiei de a evada din închisoare, desi mai avea putin de ispasit din pedeapsa. Savârsise aceasta greseala mai ales din dorinta de a revedea o fata de familie buna (Jane Fonda) logodita cu un tânar din lumea ei, dar care continua sa-I iubeasca pe Redford. Ea va risca totul pentru a-l salva de ura si stupizenia locuitorilor unui orasel. Sociopatii plac adesea femeilor pentru aura lor de aventura, cutezanta si nesupunere. Numai ca dezamagesc adesea, dupa un timp: nestatornici, neputându-si pastra prea mult slujba, infideli, risipitori, pusi pe harta si betii, sociopatii plac mai mult în filme decât în viata reala.

250

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre
o

Aceste comportamente sunt considerate în "Lmele cercuri ca fiind "virile", ceea ce'face sa aiba toate sansele de a-si accentua trasaturi de caracter preexistente, În filmul Sufletul razboinicilor (1994) de Lee Tamahori, ce descrie viata unor ma ori dintr-o suburbie saraca a orasului Auckland, doua notiuni opuse de virilitate se contureaza si se ciocnesc. Pentru Jake, "musculosul" si ai sai tovarasi, a fi barbat înseamna sa stii sa bei, sa seduci femeile, sa sari la bataie la cea mai mica provocare si "sa te descurci cu legea", Totusi, fiul lui, datorita unui educator, are prilejul de a descoperi un alt model de virilitate, re gasind traditiile ma ori, inclusiv tehnicile de lupta, valoarea regulilor sociale, ca si respectul pentru ceilalti. Filmele înfatiseaza si versiuni mai "dure" ale sociopati- . lor, în care, în primul plan este pusa absenta culpabilitatii. Astfel, Alain Delon, în filmul lui Rene Clement În plin soare (1959), îl ucide cu sânge rece pe Maurice Ronet si, fara nici un fel de remuscari, îsi atribuie identitatea acestuia, pentru a se înstapâni asupra averii, dar si a logodnicei lui. În Scarface (1983) de Brian de Palma putem vedea un Al Pacino sociopat, care cunoaste o ascensiune fulgeratoare în lumea interlopa din Florida. (Dar impulsivitatea si ramasitele simtului sau moral îl vor costa viata.) Prin urmare, sfatul nostru va fi acela de a evita sa va apropiati de sociopati, fie în viata profesionala (nu-i luati ca asociati), fie în cea sentimentala, exceptând cazul în care sunteti înclinati spre aventuri autodistructive. Ei însa nu sunt întotdeauna usor de identificat, caci nu toti sunt delincventi, iar unii sunt chiar abili în a convinge si a seduce. De multe ori sotiile barbatilor sociopati sunt femei dependente, caci sunt singur~le care ramân cu ei, gata oricând sa le suporte totul, sa le 'treaca totul cu vederea, fara a-i parasi vreodata.

Si celelalte personalitati?
PERSONALITATEA BORDERLINE

251

Si aceste personalitati sunt marca te de comportamente impulsive, provocate de asta data de o dispozitie fluctuanta, ce le induce o stare de criza aproape permanenta. Personalitatile borderline sunt asaltate de emotii putemice, greu controlabile, mai cu seama cu stari de furie putemica împotriva celorlalti, dar ?i a propriei persoane. De multe ori, furia lasa loc unei stari depresive, însotita de un sentiment de gol ?i plictis. Fata de cei apropiati, borderlinii formuleaza cereri staruitoare de iubire ?i sprijin, pe care le altemeaza cu evadari brutale, când li se pare ca intimitate a ar fi amenintatoare. Unii psihiatrii i-au asemuit cu aricii iama: vor sa fie aproape unul de celalalt, doar pentru a se încalzi, dar daca se apropie prea mult, se "înteapa". Pentru a-?i mai potoli starile de furie nebuna, de plictis sau de disperare, personalitatile borderline fac uz ?i abuz de alcool sau de tot felul de stupefiante, de multe ori într-un mod impulsiv ?i primejdios. Cel mai mare procent de sinucideri se înregistreaza în rândul personalitatilor borderline. Aceste persoane nefericite au adesea o imagine incerta asupra propriei persoane, o viziune lipsita de claritate ?i consecventa asupra propriilor trebuinte, ceea ce le conduce la schimbari drastice în materie de amicitii, de profesie sau de parteneri sexuali. Tratamentul personalitatilor borderline a constituit tema multor congrese intemationale ?i îi preocupa destul de mult pe psihiatri ?i psihologi. Cu totii au acceptat importanta pastrarii unei distante optime fata de propriul pacient: o distanta prea mare îl va face pe borderline sa se simta frustrat ?i atunci va reactiona, sporindu-?i actele impulsive ?i agresive; o apropiere prea mare îl va face sa regreseze sau îl va angoasa?i îi va stâmi reactii imprevizibile2. Unele medicamente pot

2

M. Linehan et colI, "Cognitive-Behavioral Treatment of Chronically Parasuicidal Borderline Pacients", Archives of General Psyhiatry, 1991, I 48, pp. 1060-1064.

252

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

stabiliza dispozitia pacientilor borderline, dar asta depinde de pacient si de simptomele pe care ei le prezinta în acel moment. În filmul Culoarea noptii (1994) de Richard Rush, Bruce Willis joaca rolul unui psihiatru new-yorkez ce consulta o pacienta despre care au putea crede ca e o personalitate borderline (fusese vazuta în plina criza de furie si disperare pentru ca nu-i reusise machiajul). Bruce Willis, obosit poate, dupa o zi de consultatii (draga Bruce, ai întreaga noastra compasiune) îi explica pacientei sale, într-un mod brutal oarecum, punctul lui de vedere asupra conduitelor ei repetate în cazul unui esec. Numai ca aceste explicatii moralizatoare nu-i "priesc" pacientei, care se precipitacatre fereastra si se arunca în gol. un act impulsiv, comis într-un acces de furie, îndreptat asupra ei, dar si a celuilalt. Dupa acest episod, Bruce Willis pleaca la "tara" pentru a se odihni, la un confrate califomian, la care va întâlni alti pacienti atinsi de tulburari de personalitate, prezentati însa, dupa parerea noastra, într-un mod putin realist decât femeia borderline de la începutul filmului (din fericire, nu toti borderlinii se sinucid si nu toti care se sinucid o fac în fata terapeutului). Cauzele formarii unei personalitati borderline sunt, fara îndoiala, complexe, dar mai multe studii au aratat ca dintre acestia multi fusesera în copilarie3 victime ale unor violente sau abuzuri sexuale savârsite de cineva din cei apropiati lor. (Nu toti copiii maltratati ajung borderline, în schimb pot dezvolta alte tulburari psihice.) Unii cercetatori considera ca ar exista o legatura între personalitatea borderline dezvoltata înca din copilarie si tulburarile de stress posttraumatice, la persoanele care au trait o catastrofa4. Se va înte3

4

S.N. Ogata, K.R. Silk, S. Goodrich, "Childhood Sexual and Physical Abuse in Adult Patient with Personality Disorder", American foumai of Psychiatry, 1990, 147, pp. 1008-1013. J.G. Gunderson, A.N. Sabo, "The Phenomenological and Conceptual Interface between Borderline Personality Discorder and PTSD", American foumai of Psychiatry, 1993, 150, p. 19-27.

. În societatile noastre. Ele cred si în reincarnare ("prin mine vorbea sora mea moarta"). de pilda. de religiile orientale.ea considera ca suferinta care i-a fost pricinuita merita o pedeapsa disproportionata. pe care le "simt" fu viata de toate zilele. Totusi. al carei rol era jucat de Glenn Close. ar fi bizar sa auzi un parizian afirmând acest lucru. faptul de a zari un camion ce transporta o faimoasa marca de bere este un semn ca mama sa îi asteapta telefonul. "Bizar". dupa ce savârsise greseala de a începe o relatie cu o femeie borderline. Atractie fatala (1987). personalitatile schizotipale se vor simti atrase de ezoterism. este ceea ce ar fi trebuit sa faca Michel Douglas în filmul lui Adrian Lyne.raportat la credintele traditionale ale grupului cultural caruia îi apartine individul. Ea se arunca cu totul în ceea ce n-a fost decât o aventura. PERSONALITATEA SCHIZOTIPALA Acest tip de personalitate nutreste convingeri si perceptii bizare asupra celorlalti. în fenomenele paranormale si în extraterestri. încapatânarea cu care doreste sa se razbune pe amantul ei da la iveala mai degraba o personalitate paranoica . înainte de toate. De altminteri. Nu e deloc "bizara" convingerea unui taran haitian ca mortii ies din cosciug pentru a se razbuna. caci ei îi place aceasta bere). ci de convingeri adânci de care sunt patrunse. Personalitatile schizotipale vad pretutindeni "semne" (pentru pacientul schizotipal. de multe ori ramân într-o anume izolare. . sfatul nostru este de a va adresa unui specialist. Nu e vorba doar de subiecte de interes. dar cum sunt neîncrezatoare si nu se simt în largul lor într-un grup. de new-age. reactioneaza printr-o serie de acte de violenta si o tentativa de suicid. iar când survine ruptura. a propriei persoane si restului lumii.Si celelalte personalitati? 253 lege lesne ca în cazul în care suspectati ca o persoana din propriul vostru anturaj ar suferi de aceasta tulburare de personalitate.

ca în societatile agricole). care nici nu exista). Ambianta este vadit schizotipala. De multe ori.L. adaptarea la viata din societate le ridica probleme acestor personalitati. Totusi. are si el tot felul de convingeri bizare si comportamente oarecum aberante (îsi înregistreaza pe dictafon gândurile fiecarei zile. ca în cazul când nu gasesc o slujba în care bizareria ce-i caracterizeaza sa nu fie un impediment: au nevoie de un post care sa presupuna o anume izolare. magie indiana. dar si de un grup în care sa fie integrati. 1993. tine tot timpul în brate un butuc caruia îi vorbeste cu multa caldura si prin care primeste mesaje telepatice. cu aparitii stranii. semne supranaturale. . Silevrman et coll. cum e cazul în acele episoade majore ale scrizofrenilor. American Journal of Psychiatry. Asta nu înseamna ca autorii filmului sunt personalitati schizotipale. "Scrizophrenia Related and Affective Personality Disorders Traits in Relatives of Probands with Schizophrenia and Personality Disorders". adresându-se unei secretareI Diane. "Doamna cu butucul" pare sa fie o personalitate schizotipala: este destul de retrasa. Unii psihiatrii considera ca personalitatea schizotipala reprezinta o forma minora de schizofrenie. si ca artistii pot închipui experiente si dincolo de câmpul îngust al propriei personalitati (Dostoievski marturisea ca pentru a zugravi gândurile si patimile Ialmtrice ale asasinului din Crima )ii pedeapsa nu fusese nevoie sa ucida vreo batrâna cu lovituri de topor). iar personajul principat agentul FBl Dale Cooper. 435-442. acceptati si în care sa nu se simta persecutati (sa aiba colegi de lucru pe care sa-i cunoasca de mai mult timp. 5 J. Între personalitatea schizotipala si scrizofrenieS pare sa existe o anumita legatura: în ascendenta pacientilor suferinzi de schizofrenie rata personalitatilor schizotipale depaseste media. personalitatile schizotipale pastreaza un contact bun cu realitatea si rareori au halucinatii.2 54 Fran~ois Lelord si 5=hristophe Andre În Twin Peaks de David Lynch. pp. 150. metamorfoze corp orale si halucinatii terifiante. comparativ cu pacientii schizofreni.

Si celelalte personalitati?

255

În cazul în care în anturajul vostru exista o personalitate schizotipala, sfaturile pe care vi le-am putea da coincid cu cele pe care vi le-am dat ~i când am vorbit de personalitatea schizoida, ~i vi-l reamintim mai seama pe acela de a-i respecta nevoia de lini~te, dar ~i în acest caz suntem de parere ca ar trebui sa consultati un specialist. Cum adaptarea la viata în societate ridica probleme, riscul depresiei ~i al sinuciderilor este mare la personalitatile schizotipale.

PERSONALITATEA

SADICA

Aceasta tulburare de personalitate se caracterizeaza printr-o serie de comportamente sau atitudini menite sa aduca suferinta celuilalt, sa-I domine. Sadicul îl face pe celalalt sa sufere sau îl domina "din placere", ~inu pentru ca urmare~te un scop. (De pilda, faptul de a lovi o persoana pentru a o prada nu reprezinta un act sadic: scopul urmarit de agresor este acela de a fura ~i nu de a-~i face victima sa sufere). O personalitate sadica poate proceda astfel încât sa nu-i poata fi adusa învinuirea de încalcare a legii, ci sa stârneasca suferinta celuilalt printr-o serie de comportamente" permise". Faptul de a ofensa pe cineva, de a umili în public pe cineva, de a-~i pedepsi copiii mai aspru decât s-ar cuveni, de a le flutura subalternilor amenintari de sanctiuni, de a maltrata animalele, de a se desfata cu suferinta altuia, de a le impune celorlalti comportamente umilitoare sau degradante pot fi tot atâtea indicii ale unei personalitati sadice. Tulburarea apare înca din adolescenta, ~i într-o majoritate covâr~itoare la persoanele de sex masculin. În societatile de razboinici, comportamentele sadice erau considerate ca semn de virilitate ~i ca mijloc potrivit de a vârî spaima în trib urile rivale. Dintr-un punct de vedere evolutionist, s-ar putea afirma ca sadismul constituia un avantaj în a-i îngenunchea pe rivali ~i a nimici du~manii, facând ca ~ansele de supravietuire sa sporeasca. La unele trib uri de indieni din America de Nord, adolescentii trebuiau sa-~i dovedeasca vi-

25 6

Fran~ois Lelord ~i.;Christophe Andre

rilitatea torturând îndelung prizonierii (înca o fisura în mitul "salbaticului blând"!)6. La vikingi, alta comunitate de razboinici, o capetenie din secolul al IX-lea, a fost supranumita "Barbatul cu copilasi" caci le interzise se oamenilor>sai sa strapunga cu lancea copiii du~manilor, cum se obi~nuia pâna atunci. Faptul i-a impresionat atât de puternic pe compatriotii lui, încât i-au dat aceasta porecla mângâietoare7. Asta ne da o idee asupra gradului "firesc" de sadism din acel timp, care, din pacate, a reaparut de nenumarate ori în istorie. Într-o descendenta mai putin sângeroasa, dar uneori extrem de nemiloasa, tinerii sadici pot fi, la ora actuala, participanti activi la unele practici în care vor încerca placerea de a-i umili si îngenunchea pe mai tinerii lor colegi de studii. Daca într-un regim democratic personalitatile sadice sunt nevoite sa se "abtina", razboaiele sau revolutiile, însa, le deschid perspective nesperate. Personalitatile sadice vor fi cele ce vor interoga suspectii, vor supraveghea lagarele de concentrare, vor conduce represiunile si vor teroriza populatia civila. Comportamentul sadic poate sfârsi prin a deveni o norma ~i pentru personalitati normale ~i aceasta este una din ororile razboiului. Unul din meritele democratiei este acela de a cauta sa controleze si sa sanctioneze un astfel de comportament la soldatii lor, chiar în timp de razboi. Rareori se întâmpla ca sadicii din armata unui dictator sa ajunga în fata Curtii :vfartiale. Deseori, personalitatea sadica apare asociata unei alte tulburari de personalitate (mai ales paranoica, narcisica si antisociala). În filmul Bucatarul, hotul, nevasta lui ?i amantul ei (1989), de Reter Greenway, personajul interpretat de Michel Gambon pare a fi un sociopat redutabil (este unul din cei mai temuti
6 Relation de qllelques missions des pel'es de la Compagnie de Jesus dans la NOllvelle France, par le Reverend Pere EG. Bressaoani, Montreal, Press

7

de la Vapeur, 1852. D. Boorstin, Les Decouvl'eul's,

Paris, Laffont, "Bouquins",

1992.

Si celelalte personalitati?

257

sefi ai lumii interlope), dar si o personalitate sadica; la câteva dineuri gargantuesti, pare sa încerce o imensa desfatare în a-i umili si îngrozi pe cei din propriul anturaj, prin violenta lui verbala si fizica. Îl ucide pe amantul sotiei sale, într-un mod absolut înfiorator. Sotia sa, însa, îi va arunca - ca sa spunem asa - în fata întregul sau sadism. În remarcabilul Doctor Jekyll ;;i domnul Hyde (1941) de Victor Fleming (dupa romanul lui Stevenson) bunul doctor jucat de Spencer Tracy se preschimba fara voie într-un sadic, Mister Hyde, a carui placere resimtita la privelistea suferintei, pe care o provoaca altora, este fara margini; el resimte o încântare imensa când o umileste si o înspaimânta pe Ingrid Bergman. Dennis Hopper, în angoasantul Catifeaua albastra (1986) de David Lynch, chinuie în aceeasi maniera o femeie dependenta, intrerpretata de Isabella Rossellini, într-un terifiant model de relatie sado-masochista. Nu e cazul sa ne facem iluzii, sadismul nu exista doar la ucigasii în serie sau la criminalii de razboi, ci picoteste în fiecare din noi si se poate trezi în diferite împrejurari: antrenament dirijat de o persoana carismatica, înrâurirea unui grup, nevoia de a compensa o frustrare, dorinta de razbunare.

PERSONALITATEA

CU CONDUITA

DE ESEC

Existenta acestei tulburari este mult dezbatuta si de altminteri nici n-a fost inclusa în ultima clasificare a Asociatiei Psihiatrice Americane, DSM-IV Personalitatea cu conduita de esec caracteristica persoanelor care par sa-si "saboteze" cu buna stiinta viata, desi dispun de toate resursele pentru a proceda si altfel. Ca de obicei, si aici, pentru a putea vorbi de o personalitate, conduita de esec trebuie sa se manifeste înca din adolescenta în diferite sfere ale vietii: la lucru, în relatiile sociale si sentiment~le, în activitatile din timpul liber iar repurtarea unui succes sa stea în puterile subiectului, fara ca el sa constientizeze acest lucru. '

2 58

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

Un student, de pilda, va sosi adesea cu întârziere la examenele pentru care s-a pregatit totusi temeinic; o femeie va alege mereu parteneri brutali si nestatornici, pentru care va face nenumarate sacrificii; "lill barbat nu-si va respecta fagaduielile facute prietenilor sai, desi n-ar fi fost câtusi de putin greu sa faca acest lucru, si stârneste o cearta. Un salariat ramâne în posturi prost platite si cu mult sub posibilitatile sale de calificare, desi pregatirea de care dispune si calitatile sale i-ar îngadui sa încerce sa capete ceva mai bun. Bolnava, personalitatea cu conduita de esec va consulta un medic doar atunci când va face complicatii grave, si nu se va conforma întocmai recomandarilor medicului, administrându-si tratamentul dupa bunul ei plac, oricât de eficient si bine tolerat s-ar dovedi acesta. Daca i se întâmpla ceva neplacut, personalitatea cu conduita de esec va anihila de îndata acel eveniment pozitiv, de pilda, provocând un accident, ale carui urmari sa-I coste. Un salariat care e felicitat si avansat, ca urmare a felului în care a muncit, nu dupa multa vreme va comite o greseala profesionala, care va atrage concedierea lui. Cond uite le de acest gen trezesc, evident, furia si dezaprobarea anturajului: ,,0 face expres, sau ce?" De fapt, aceasta tulburare de personalitate nu este oficial recunoscuta, din mai multe motive. În primul rând, studiile arata ca deseori ea este asociata si altor tulburari de personalitate, mai cu seama personalitatii dependente, evitante, pasiv-agresive, borderline. Prin urmare, se considera ca e posibil sa nici nu existe personalitate cu conduita de esec, ci doar comportamente de esec, comune mai multor tipuri de personalitate. De pilda, daca exista posibilitatea unei promovari, personalitatile mentionate mai sus vor re curge la un "sabotaj". Personalitatile dificile carora li se ofera perspectiva unei promovari; motivele unui eventual comportament de esec • Personalitatea dependenta va "sabota", de teama ca va fi nevoita sa-si asume responsabilitati personale. • Personalitatea evitanta, de teama ca va fi în centrul atentiei celorlalti.

Si celelalte personalitati?

259

• Personalitatea pasiv-agresiva, pentru a-l "pedepsi" pe superiorul ei, care se bizuia pe ea, dar pe care nu-l poate înghiti. • Personalitatea borderline va "sabota" pentru ca, subit, o napadesc oarecari dubii legate de ceea ce îsi doreste cu adevarat, însotite si de schimbari bruste de dispozitie. • Personalitatea depresiva, de teama ca nu va fi la înaltimea respectivei avansari, pe care crede ca nu o merita. Un alt inconvenient al diagnosticului de personalitate cu conduita de esec îl constituie faptul ca uneori genereaza fenomene deviante, grupate sub denumirea de "blamarea victimei"8, cu consecinte nu tocmai lipsite de pericol. De exemplu, acest diagnostic dezavantajeaza femeile batute de sotii lor si care continua totusi sa ramâna cu ei. Diagnosticându-Ie ca "personalitati cu conduita de esec", avocatii consortilor pot arunca asupra sotiilor toata raspunderea pentru respectiva situatie conjugala "blamând victima" si, mai mult, încercând sa ia copiii de sub îngrijirea ei. Deseori, femeile batute sunt victime ale unei stari de stres traumatic cronic, care le induce o stare anxios-depresiva invalidanta. Cât despre cele ce au o tulburare de personalitate, de multe ori e vorba de personalitati dependente, care nu îsi parasesc caminul conjugal, caci se tem ca nu vor fi în stare sa se descurce singure. Mentionam ca asta nu are nici o legatura cu vestitul "masochism feminin" pentru care feministele nu l-au iertat pe Freud. Si terapeutii pot recurge la "blamarea victimei". Când, în ciuda stradaniilor, starea pacientului nu se amelioreaza, este comod si tentant sa arunci asupra lui întreaga raspundere pentru esecul tratamentului. "Este o personalitate cu conduita de esec". (Exista si o varianta psihanalitica: "Sunt prea puternice rezistentele" sau "Are placerea masochista de a pierde".)
8

L.B. Rosewatter, "A Critical Analysis of the Proposed Self-Defeating Personality Disorder", Joumal,of Personality Disorders, 1987, 1, pp.
190-195.

260

Fran<;:oisLelord si_ Christophe Andre

Din toate aceste motive nu se mai recurge la diagnosticul de "personalitate cu conduita de esec", si neîndoielnic, va esua la urmatoarea încercare de omologare!

PERSONALITATI SCHIMBATE DE UN EVENIMENT TRAUMATIC

Psihiatrii au sesizat unele modificari de personalitate la persoanele care au trecut prin încercari cutremuratoare. Sindromul KZ9 este o schimbare de personalitate remarcata la cei ce au supravietuit lagarelor de concentrare naziste sijaponeze, dar si lagarelor vietnameze si la refugiatii cambodgieni10. Pe lânga violentele la care au fost supusi, este posibil ca si denutritia severa si prelungita sa fi contribuit la tulburarile observate la acele persoane. Acest "sindrom al supravietuitorului" poate persista ani întregi de la respectiva experienta si se manifesta printr-o serie de simptome cronice: anxietate, dezinteres, izolare sociala, deghizare afectiva, tulburari de somn, sentimentul constant de a fi amenintat. Toate aceste simptome apar într-un grad variabil si în tulburarile de stres posttraumatic prezente la persoanele care au supravietuit unor accidente grave sau catastrofe. Pentru a reduce riscul unor sechele psihologice este important ca respectiva persoana sa fie supusa unui tratament în chiar primele ore de la accident. Tratamentul e psihologic, în primul rând, si consta în aceea ca victima este îndemnata sa-si reIa teze trauma, dar în contextul unei relatii terapeutice linistitoare, având ca interlocutor un specialist. Diagnosticul prematur si tratamentul stresului posttraumatic constituie o adevarata problema de sanatate publica, deoarece persoanele care n-au fost supuse unui tratament psi9 10

P. Chodoff, "Late Effects of the Concentration Camp Syndrome", AI'chives of General Psychiatl'Y, 1963, 8, pp. 323-333. JD. Kinzie et coH., "Post-Traumatic Stress Disorders among Survivors Cambodgian Concentration Camps", American Joumal of Psychiatl'Y, 1984,141, pp. 645-650.

per pacient. ca urmare a unor afectiuni ale creierului.Si celelalte personalitati? 261 hologic pot dezvolta mai târziu tulburari cronice grave. facut sau gândit celelalte personalitati. sentiment de "scapa-cine-poate". Numarul mediu al personalitatilor nu este egal cu doi. În Rambo (1982). personalitatea multipla nici nu e considerata o tulburare propriu-zisa de personalitate. interventie neurochirurgicaIa). altfel spus. nu-si amintesc deloc sau îsi amintesc extrem de putin de ceea ce au spus. medicii au obervat si schimbari durabile de personalitate. SI PERSONALITATILE MULTIPLE? Desi aceasta tulburare de personalitate este rar întâlnita. dar asta depaseste cadrul acestei carti. ce prezinta simptomele unui grav sindrom de stres posttraumatic: dezinteres. care-l supune unui tratament care-l face sa-si retraiasca întreg calvarul prizonieratului din Vietnam si sa reintre în posesia unei personalitati de combatant.. Personalitatea "gazda" este aceea care corespunde identitatii sociale a pacientului. mai cu seama a adolescentilor. atât pentru ei. cât ?i pentru familie ?i societate. radical deosebit. ci variaza între cinci si zece. consecutiv. În forma tipica de personalitati multiple. ci o afectiune de alta natura. ca în Doctorul Jekyll ~i domnul Hyde de Stevenson. prin sex si prin natura lor.obligatoriu sa fie cea care solicita ajutorul specialistului. alteori prin nivelul cultural. izolare sociala. film de Ted Kotcheft Sylvester Stallone joaca rolul unui fost luptator din Vietnam. sub mai multe personalitati. uneori prin vârsta. Respectiva persoana apare. . Într-un alt registru. ea stârneste totusi interesul publicului si al psihiatrilor. dar nu e. spre marea încântare a spectatorilor. de diferite origini (traumatism cranian. fiecare personalitate manifesta amnezie în privinta celorlalte. Este arestat de un politist sadic. ce difera radical unele de altele. De altminteri.

psihiatrul îl facuse pe pacient sa reintre în posesia personalitatii de copil. factorul care declanseaza aceasta tulburare poate fi cunoscut: în mai toate cazurile exista o experienta traumatica. a unui barbat agresiv si certaret. împrejurare în care personalitatile respective n-au beneficiat de nici un suport afectiv. Copilul nu a putut povesti nimanui rolul pe care îl avusese în acea poveste. )5i i-au cerut sa le spuna unde era tatal lui. Tatal acestuia. un functionar la vreo cincizeci de ani. care avea pe atunci cinci ani. personalitatea "gazda" care corespundea identitatii pacientului. amenintându-l ca i-o va taia. avea ca pacient o persoana ce poseda cel putin trei personalitati: una normala. smiorcait si dependent. Psihiatrull-a facut pe "copil" sa povesteasca o scena petrecuta cu mult timp în urma. Când pacientul revenea la personalitatea lui normala nu pastra nici o amintire despre momentele în care se purtase ca un copil plângacios sau în carefusese un scandalagiu. chiar minor. Pacientul avea si o a treia personalitate. De regula aceasta personalitate punea stapânire pe pacient în urma unor mici disensiuni din viata cotidiana. pe care nici cel mai bun actor nu arfi putut sa-I imite. dupa care tatal afost gasit )5iucis de acea banda. printr-o injonctiune hipnotica. specializat în aceasta tulburare de personalitate. Cei din banda respectiva îl gasisera însa pe pacient.ois Lelord si S::hristophe Andre Fapt remarcabil în psihiatrie. Aceasta personalitate reaparea ori de câte ori pacientul se simtea stresat de câte un conflict. un delincvent notoriu. pacientul a început sa vorbeasca cu vocea si cuvintele unui copil de cinci ani. dar carefrecvent avea stari depresive. Ni s-a întâmplat sa fim martorii unei sedinte de terapie în care un psihiatru. Dar cum copilul refuza sa le spuna. Tinându-si ochii închisi. În cadrul sedintei. unul dintre ei a scos un cutit )5ia apasat lama pe încheietura mâinii baiatului. acesta le-a marturisit ceea ce voiau sa afle. pe care adultul o uitase cu desavâr)5ire. O parte din personalitatea lui ramasese blocata la vârsta la care traise acel episod. gata sa plânga. Înspaimântat. dar care probabil ca-i suscita o emotie asemanatoare cu cea resimtita la vârsta . se ascundea de teama unei bande rivale pe care o escrocase. survenita în copilarie. fiind implicat într-o seama de ciocniri cu persoane necunoscute.262 Fran<. O a doua personalitate era aceea a unui baietel de cinci ani.

trecând prin acele senzatii de a te afla undeva în afara ta. de la fugarul sentiment de depersonalizare (câteva secunde ai impresia ca n-ai mai fi aceeasi persoana). cu vechea sa personalitate si cu amnezie totala în ceea ce priveste apucaturile din ultima vreme. Fara a fi la fel de dramatice. ca în cazul catastrofelor. dar unele persoane par a fi predispuse la aceasta.Si celelalte personalitati? 263 de cinci ani. consuma alcool si droguri. al agresilmilor sau violentelor sexuale. cu acele comportamente impulsive si autodistructive. si de a-ti observa miscarile si. starea de hipnoza în care subiectul se mentine într-o stare de constienta ce se deosebeste de starea de veghe. Fenomenele disociate desemneaza o serie de experiente. caci e stiut ca. Nu toti cei care au avut experienta unui incest sau a unor traume dezvolta o tulburare de personalitate multipla. Se pare ca subiectii lesne hipnotizabili ar fi aceia cu o mai mare predispozitie catre tulburari disociative în cazul unor episoade traumatice. Aceasta tulburare apare mai mult la femei. În ambele cazuri. tocmai în virtutea unei capacitati mai mari de "disociere" a propriei constiinte în diverse stari. de multe ori. si apoi se trezeste iar acasa. evenimentele traumatice aflate la originea personalitatilor multiple presupuneau. dar si al incesturilor. copilaria pacientilor borderline ascunde incesturi si abuzuri sexuale. un risc vital. O alta tulburare. cât si dupa ce au trait unele episoade ale tulburarilor de stres posttraumatic. este fuga disociativa: exemplul clasic este cel al tinerei fete serioase si linistite. care periodic fuge de acasa. dar poate fi subdiagnosticata si la barbati. la stari de transa. dar si de cea de somn. savârseste tot soiul de delicte. hipnoza este o tehnica terapeutica la care se recurge atât în tratamentul personalitatilor multiple. practicata într-o ambianta linistitoare. Una dintre caracteristicile personalitatii multiple este aceea a personalitatii borderline. De altminteri. rataceste câteva zile în tovarasia unor parteneri de ocazie. E posibil ca personalitatea barbatului agresiv ~i certaret sa corespunda identificarii cu tatal sau (sau cu unul din asasini). oarecum adiacenta. deseori. hipnoza vizeaza reducerea în constiinta bolnavului unor aminC! . ceea ce nu e surprinzator. în fine.

cu totii ne putem etala fatete ale propriei personalitati. Cu siguranta ca veti descoperi si alte personalitati dificile pe care noi nu le-am înfatisat aici. si uneori sa le apreciati în calitatea lor de fiinte umane. speram însa ca aceasta carte va va ajuta sa le întelegeti mai bine. 11 M. Acest fapt. sau invers. 1992. p.264 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiri si emotii dureroase. printr-o serie de mecanisme asa-zis disociative. dar s-ar mai putea crede ca o adevarata moda determina acei pacienti influentabili si hipnotizabili sa-si fabrice singuri personalitati multiple.. "The Manufacture of Personality: The Production of Multiple Personality Disorder". dar sunt amabile si serviabile cu prietenii lor? Exercitiu: Ce tipuri de personalitati dificile întruchipeaza Sharon Stone. constituie un subiect vast si complex. fara ca aceasta sa însemne ca posedam personalitate multipla. de Martin Scorsese? De ce atunci când e singur în biroul lui. În Ame. Cine nu cunoaste persoane care la slujba sunt sigure de ele. o adevarata specialitate în cadrul specialitatii. iar acasa sunt crispate. Robert de Niro nu poarta pantaloni? SI MULTE ALTELE .ica de Nord pare sa fi izbucnit o adevarata epidemie de tulburari de personalitate multipla. Merskey.) În functie de situatii. Robert de Niro si Joe Pesci în Casino (1995). câteodata si cu ajutorul involuntar al vreunui terapeut preocupat si el de subiectll. British Joumal of Psychiatry.B.. iar noi n-am trasat decât o schita a acestuia. are însa câteva motive: sindromul este mai bine cunoscut si asa se face ca e mult mai des recunoscut si diagnosticat de clinicieni. . (N. 160. si în scopul de a se apara. Fenomenele disociative si cel mai spectaculos aspect al acestora. sindromul personalitatii multiple. pe care acestea le-a "evacuat" din constiinta sa. acasa sunt adevarati despoti.327. aparent spectaculos.

ului (. cercetatorii au cazut de acord asupra faptului ca o personalitate este produsul complex al predispozitiilor înnascute.i al influentelor exercitate de mediul înconjurator. respectiva cuanturnului fiecareia dintre ele. ci ne-am multumit sa mentionam câteva fapte de observatie... Cum aceasta carte se dore.i în unele cazuri. n-am avut intentia de a dezvolta diverse teorii ale personalitatii (nu ne-ar fi de ajuns o întreaga biblioteca). chiar înainte de na. Cât prive.. înca din primele zile. asupra bebelu. care variaza de la un individ la altul . transmise ereditar .i. în care. în functie de caracteristica cercetata. dupa cum vom vedea.i abuzurilor sexuale în copilaria personalitatilor borderline. ci de o interpretare complexa. În orice caz. dar destul de putine fapte de observatie verificate. când acestea s-au dovedit confirmate de mai multe studii (de exemplu. unei per~onalitati. minat ce anume este înnascut si ce este dobândit În .. cei doi factori se întrepatrund.. În diferite perioade ale vietii.. exista numeroase teorii. sau influenta factorilor genetici asupra personalitatilor schizotipale). frecventa incesturilor .te problema originilor personalitatii.te o lucrare practica.tere)..XIII Originile personalitatilor dificile Cum am specificat deja. Discutia se poarta asupra ereditatii . mai ales ca procesul de formare a este extrem de greu de deternu e vorba de un simplu raport.i a mediului înconjurator...

Pune accentul pe importanta unor evenimente din copilarie în formarea personalitatii. Aceasta traditie pune accentul pe o egalitate a sanselor. Ideea ca anumite trasaturi de caracter ar fi determinate genetic vine în contrasensul acestei traditii. ideea ca unele trasaturi de personalitate pot fi transmise ereditar socheaza. si asta din mai multe motive. (Dar parabola "talantilor" din Noul Testament poate fi înteleasa si ca o recunoastere a inegalitatii genetice dintre indivizi.266 Franc. Faptul de a vorbi de diferentele genetice poate fi interpretat drept acceptarea inegalitatilor sau ca o devalorizare a educatiei. (De fapt. din ce în ce mai multe studii vin sa confirme faptul ca unele trasaturi de personalitate sunt partial transmise ereditar. este liber sa faca binele sau raul. nu este nici o contradictie între recunoasterea influentei genetice asupra personalitatii si acordarea unei mari însemnatati educatiei. omul dispune de un liber arbitru. Doctrinele rasiste nu aveau nimic în comun cu actuala cercetare genetica. Faptul de a pleda în favoarea influentei exercitate de gene poate fi perceput de lmii psihanalisti ca o tentativa de minimalizare a interesului disciplinei lor.:oisLelord si Christophe Andre POATE FI EREDITARA PERSONALITATEA? În Franta.) • Traditia republicana. dar pentru unii. dar si unele . În numele unor teorii genetice aberante. Potrivit religiei. ce ar trebui sa fie acordate tuturor si pe valoarea educatiei în formarea unui individ. nazistii au comis numeroase faradelegi.) • Traditia psihanalitica. • Amintiri cutremuratoare. (Ceea ce stiau deja crescatorii de animale. caci una din implicatiile acestei idei ar fi aceea ca libertatea noastra este mai mica decât ne-am putut imagirta. cuvântul "genetica" si-a pastrat iz de pucioasa. Totusi. Patru motive care socheaza atunci când se vorbeste de originea genetica a personalitatii • Traditia iudea-crestina.

McGue. dar nu si la parintii adoptivi. în cazul în care sunt "adevaratii gemeni".Studiul asupra adoptiei. mai putin sau mai mult îndepartati. "adevaratii gemeni". "Sources of Human Psychological Differences". Daca unele caracteristici psihologice ale parintilor biologici pot fi regasite la copiii adoptati. The Minnesota Study of Twins Reared Apart. într-o proportie mai mare decât în cazul "gemenilor falsi". care au acelasi material genetic. D. 1990. N.Originile personalitatilor dificile 267 familii numeroase. . . Studii familiale. Science.Un fapt înca si mai interesant: sunt studiati gemenii adevarati crescuti însa separat (se întâmpla si asta).T. aceasta dovedeste ca exista si o parte de genetica în formarea aces tei trasaturi de caracter. Telegen. M. A.) Cum se petrec lucrurile în cazul fiintei umane? Cum putem deosebi ceea ce este înnascut de ceea ce este dobândit? Confruntati cu aceasta problema. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca pacienti schizofreniei aveau printre rude destule personalitati 1 T. Am mai putea compara trasaturile de personalitate ale copiilor adoptati înca de la nastere cu cele ale "adevaratilor" parinti biologici.Studii facute pe gemeni. Lykken. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca exista o predispozitie ereditara în anumite forme de alcoolism sau de schizofrenie. specialistii au întreprins diverse studii pentru a cerceta influenta ereditatii si a mediului înconjurator. Este vorba de a se studia frecventa unei caracteristici la unii membri ai familiei. Daca o trasatura de caracter este prezenta la geamanul A si la geamanul B. . Frecventa unei trasaturi de caracter sau a unei tulburari psihice ar putea fi comparata la gemenii identici. . Boucherd.J. putem considera ca acele trasaturi au fost transmise ereditar. la gemenii ce seamana cam în masura în care seamana fratii sau surorile. Segal. si la cei "falsi". si cu trasaturile parintilor adoptivi. fapt ce ne îngaduie sa deslusim mai bine consecintele adoptiei si ale educatiei1.

decesele premature. Dintre acestea amintim: . iar daca ambii parinti biologici sunt schizofrenici.violentele conjugale. s-a mai aratat si ca. riscul este de 50%). Un bun exemplu privitor la influenta exercitata de ereditate si de mediu îl ofera o maladie: schizofrenia.268 Fran<.tipurile de educatie sau de comtmicare din sânul familiei. ci si informatiile furnizate de observatorii exteriori. în schizofrenie. asta nu înseamna ca nu poate fi modificata de educatie sau de mediul înconjurator.ois Lelord si <. când acestea sunt evidente. s-a putut arata ca. S-ar putea întâmpla. serviciile sociale sau medicale. transmisa ereditar. Numeroase echipe de cercetare studiaza cu atentie nu doar ceea ce povestesc pacientii despre copilarie sau despre viata lor. Gratie studiilor efectuate asupra copiilor adoptati de la nastere. de exemplu. SI INFLUENTA MEDIULUI? Faptul de a ne apleca asupra ereditatii trasaturilor de personalitate nu implica negarea înrâuririi ce poate fi exercitata de unele evenimente din copilarie sau de educatie. ca o persoana care e predispusa genetic la alcoolism sa dovedeasca temperanta întreaga viata. riscul ca si copilul sa devina schizofrenic este de 10%. . abuzurile sexuale. ereditatea joaca un rol important (daca unul din parintii biologici este schizofrenic. Atentie! Chiar daca o predispozitie este genetica. daca prin educatie este ajutata sa descopere ca exista si alte modalitati de a face fata tensiunilor de tot felut si daca stie sa evite un anturaj sau acele situatii prea tentante. .bolile grave ale unor membri ai familiei. . cum ar fi starea civila. maltratarile.:hristophe Andre schizotipale. Analizând tipul de comunicare din familiile acelor adolescenti ce pareau într-o mare masura expusi riscului de a deveni schizofrenici (personalitate schizotipaIa).caracteristicile socio-demografice ale familiei. ceea ce ne face sa ne gândim ca cele doua tulburari au o baza genetica comuna. . .

Originile personalitatilor dificile 269 în familiile în care comunicarea este defectuoasa.tulburarile de dispozitie (depresiile) sunt mult mai des întâlnite în rândul rudelor personalitatilor borderline decât la populatia-martor.gasim mult mai multe personalitati schizotipale printre rudele pacientilor schizofrenici decât la populatia-martor. urmarea este o reducere a frecventei ~i duratei recidivelor persoanei schizofrenice. 2 P. Verificarea ipotezei: atunci când comunicarea dintre membrii familiei devine mai buna. iar comunicarea lor se înrautate~te. Rudenia de care vorbim include ascendentii ~i colateralii. Disorders". persoanele din alte familii. A.mult mai multe sunt persoanele atinse de tulburari delirante printre rudele personalitatilor paranoice decât la populatia-martor. GENETICA SI MEDIUL ÎNCONJURATOR: CÂTEVA DATE ÎNCA DISPARATE2 Exista mai multe argumente în sprijinul influentelor genetice în tulburarile de personalitate: . . reeidivele erau frecvente daca în familiile lor existau tensiuni. Thapar. 1601. Bri- . cu alte cuvinte. pentru celalalt geaman riscurile de a fi ~i el obsesional sunt sporite. . iar la cei ce ajungeau schizofrenici. se plaseaza destul de aproape de sindromul anxios generalizat în care exista mai multe tulburari anxioase în familie. caci poate sa apara ~iun efect invers: cu cât simptomele adolescentului sunt mai grave. pe care am descris-o. cu atât sunt mai rascoliti membrii familiei. Totu~i aceste studii au dat na~tere unor controverse. în cazul în care el este un "geaman adevarat". "The Genetics of Personality tish Journal of Psychiatry. . pp. McGuffin.daca unul din gemeni are o personalitate obsesionala. 12-13. Personalitatea anxioasa. 1993. riscul ca adolescentii sa devina schizofreniei era mai mare. În acela~i fel.

. De exemplu. "fal~i". un cercetator sa nu poata gasi pe nimeni altcineva care sa prezinte trasaturi de personalitate obsesionala.:oisLelord ~i <. În acest caz apare ipoteza ca dimensiunea "obsesionalitate" poate fi în parte ereditara. ceea ce se vede din icebergul "obsesionalitatii".:hristophe Andre personalitatea depresiva poate fi deosebita cu greutate de distimie. în care exista o componenta ereditara cu alte forme de depresie. REVENIRE LA EVALUARILE DIMENSIONALE TRASATURILOR DE PERSONALITATE ALE În loc de a vorbi despre "personalitatile dificile" care sunt categorii. Acestea permit analize mult mai fine. Au fost luate precautii metodolo3 Livesly et coll. vom prezenta rezultatele unui studiu3 facut pe circa a o suta ~aptezeci ~i cinci perechi de gemeni adulti. 1826-1831. precizie. în aceasta familie. pedanterie) al membrilor familiei. Faptul poate fi verificat studiind gemenii crescuti în medii diferite. cât prive~te influenta geneticii. Cu titlu de exemplu.270 Fran<. Individul care este o personalitate obsesionala nu este decât vârful. În concluzie. Dar daca acela~i cercetator va încerca sa determine gradul de "obsesionalitate" (tendinta spre ordine. American foumal of Psychiatry. acest grad este mai mare decât media. 12. este posibil ca. ne vom îndrepta un pic atentia asupra aspectelor dimensionale ale personalitatii. 1993. la persoane care nu sunt totu~i clasificate ca personalitati obsesionale. . în cazul unor persoane din anturajul familial. crescuti în aceea~i familie sau în familii diferite) au avut rezultate relativ asemanatoare. poate constata ca. în anturajul familial al unei personalitati obsesionale. pp. S-ar putea deduce ca în cazul personalitatii obsesionale nu exista vreo influenta ereditara. "Genetic and Environmental Contributions to Dimension of Personality Disorders". în cele ce urmeaza. diversele studii facute pe gemeni ("adevarati".

Acest rezultat i-a surprins pâna si pe cercetatorii care se asteptau ca aceasta dimensiune sa fie influentata mai cu seama de experientele educative. rigiditatea): 45%. educatia graviteaza în jurul procentului de 50%.narcisismul (în sensul grandilocventei. Acelasi studiu arata ca ereditatea pare sa nu joace vreun rol în alte dimensiuni precum: . sadism): 50%. . în ordine descrescatoare: . . cautarea apropierii celorlalti. ceea ce presupune ca preocuparea pentru genetica nu exclude interesul acordat factorilor ce tin de mediu. iar în final."duritatea". . influenta exercitata de ereditate se situeaza în jur de 39%.izolarea sociala: 47%.instabilitate a emotionala: 49%. dispret. . . . egocentrism. de atentie. În privinta trasaturilor obsesionale.problemele de identitate (un sentiment cronic de gol.introversia: 47%.cautarea excitatiei: 50%. Oricum. Cei doi factori.ostilitatea (dominanta.susceptibilitate-supunere. sau un copil.. care e predispus genetic la anxietate. ar putea avea ca model un parinte suspicios etc. de aprobare): 64%. predispus la suspiciune. "insensibilitatea" (absenta empatiei. ar putea primi o educatie anxiogena de la un parinte anxios. pesimism): 59%. daca celalalt parinte sau o alta persoana apropiata nu are caracteristici compensatorii. . incapacitatea de a suporta singuratate a).suspiciunea: 48%. autorii acestui studiu au ajuns la concluzii asemanatoare celor ale studiilor precedente: ereditate a are un rol însemnat (influenta acestei dimensiuni depaseste 45%) în cazul urmatoarelor caracteristici. însa. . . . posibila influenta a mediului.Originile personalitatilor dificile 271 gice.anxietatea: 49%. pot actiona uneori. . o imagine instabila asupra propriei persoane. nevoii de admiratie. în acelasi sens: un copil.nesiguranta afectiva (teama de despartiri.

ii s-ar putea crede ca sunt influentate în mare masura de relatia mama-copil. 4 K. "Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and environment seriously". Aceste trei dimensiuni privesc relatiile cu persoanele apropiate . .S. fara vreun a priori ideologic. În concluzie.272 Fran~ois Lelord . datele despre originile personalitatilor dificile sunt destul de fragmentare. 52. Archives General of Psychiatry. 1995. mecanismele implicate ce tin de genetica .ii de mediul înconjurator deschid un câmp de cercetare captivant ce va putea fi explorat în viitor4. Si înca ceva: personalitatile dependente sunt mult mai ades întâlnite la mezinii sau mezinele familiei sau la persoanele ce au suferit de o maladie cronica în copilarie. pp. teama de iubi- re).probleme de intimitate (inhibitie sexuala.ii Christophe Andre . Kendler. 895-899.

Dimpotriva. Ni s-a întâmplat probabil tuturor sa-i povestim unui prieten care ne cunoat.XIV Teorii si modele ale personalitatii Carti ca este sinonim cu ceea ce întermenului curent"perne întregi au fost consacrate limbajul de nu- sonalitate" t. Vorbind despre caracterul lui Michel.i perceapa pesimismul ca fiind o trasatura constanta a caracterului sau. Când vorbim de caracterul cuiva t. pesemne ca ît.pesimismulce va ramâne o constanta a vietii sale.i închipuie ca reactioneaza cu totul altfel.i reactioneaza la ele conform acestuia . în diferite situatii t. dar pe scurt se poate spu- mim "caracter". Michel a vadit o anume tendinta de a vedea totul în culori sumbre t. de fiecare data în functie de împrejurari.i de a se gândi la tot ce putea fi mai rau. adevarul este ca noi percepem mult mai bine trasaturile de caracter ale celorlalti decât propriile noastre trasaturi. nu o data.i definirii lui.i perioade ale vietii lui.te bine o situatie anume prin care am trecut.te astfel. De exemplu. Ne-am auzit însa prietenul raspunzând: "Nu ma mira deloc ca ai procedat în felul acesta!" . ceea ce se subîntelege este ca. ceea ce vrem sa spunem este ca acesta vede într-un anume fel evenimentele t. Este posibil ca Michel sa ît.i spunem de pilda ca: "Michel este foarte pesimist". Dar nu e singurul om care gândet. ne-am dus sa-i cerem explicatii colegului de serviciu care clevetise pe seama noastra.

cea de "sociabil". amicul care ne stie de multa vreme si-a facut o idee despre felul în care obisnuim sa reactionam la unele situatii sau conflicte. Si pentru el tocmai acest mod de a reactiona constituie o trasatura a caracterului nostru. Daca sociabilitatea lui creste în timp. sa lege amicitii. acest fapt nu este suficient pentru a ne gândi ca este "sociabiIa". ca asta este ceva firesc la ea. compania celorlalti. ceea ce caracterizeaza trasaturile de personaluate este atât maniera obisnuita de a percepe mediul înconjurator si propria persoana. daca vreti. Aceasta din urma fiind adesea definita printr-o serie de adjective: autoritar. Prin urmare. am fi putut reactiona foarte bine si altfel! Ei bine. scrupulos. va trebui sa observam daca aceasta persoana9prezinta tendinta de a cauta prietenii. daca înca din adolescenta el avea o multime de prieteni si prefera activitatile în grup. prin urmare. daca acesta este comportamentul lui obisnuit în diverse situatii. în timpul liber. vom avea un motiv în plus sa consideram sociabilitatea ca fiind o trasatura a personalitatii sale. sociabil. neîncrezator. dar care nu stim daca constituie o "trasatura" a personalitatii sale. altruist. De ce se astepta ca noi sa reactionam asa? La urma urmei. daca gasim ca ar fi astfel de când îl stim. daca la firma la care lucram vedem cum o persoana angajata de putina vreme încearca sa faca noi cunostinte. în diferite circumstante (la lucru. sau. Nu am constatat ca ea este sociabila si în alte împrejurari ale vietii sale. . usor iritati poate. Ceea ce noi vedem este doar o persoana aflata într-o "stare" sociabila. Aceasta persoana se arata sociabila pentru simplul motiv ca ea considera necesar sa se comporte în felul acesta pentru a fi acceptata de ceilalti colegi. De exemplu. în calatorie). cât si maniera de a se comporta si de a reactiona. ca prezinta acea trasatura de personalitate.274 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Surprinsi. replica prietenului nostru ne nemultumeste. Din contra. a personalitatii noastre. pentru a-i putea atribui cuiva o anume trasatura de caracter. sa zicem.

doar ca nu ?i-a revenit dupa divort (stare trecatoare). în studentie era un petrecaret (stare)!" Acest exemplu suscita însa o întrebare: în timp nu s-ar fi putut oare schimba personalitatea lui Michel? Tânar fiind. De exemplu: . exista ceva ce se cheama personalitate sau caracter si care ramâne aproape constant pe tot parcursul vietii. cunoscuta de cele doua. Dar cum sa definesti pentru fiecare ins în parte? Fiecare individ are atâtea fatete diferite! Cum sa faci diferenta între ceea ce se schimba de-a lungul vietii si ceea ce ramâne neschimbat într-o personalitate? Nu încape îndoiala ca-i o sarcina dificila. fie- . atunci când încearca sa defineasca o personalitate. CUM SA CLASIFICI PERSONALITATILE? Unul dintre primii care au încercat sa-si clasifice semenii a fost Hippocrate. de cele mai multe ori respectivele persoane discuta necunoscând diferenta dintre trasatura (caracteristica constanta) ?i stare (stare trecatoare ce survine în functie de circumstante). vechii greci au distins între sânge.Nu. veti spune: prin urmare. . Vom vedea ca nu este deloc exclus ca unele trasaturi de personalitate sa se schimbe cu timpul. observând ceea ce se prelinge a din rani sau din vomisment. nu. Foarte bine. înca din Antichitate. . Dar când doua persoane vorbesc de personalitatea unei terte persoane.. Pe atunci se credea ca tipul de lichid ce predomina în organismul fiecaruia era cel care îi determina ?i caracterul.Teorii ?i modele ale personalitatii 275 Deosebirea dintre trasatura ?i stare constituie una din temele majore ale cercetarilor întreprinse de psihiatri ?i psihologi. deloc.Michel e mare pesimist (trasatura de caracter). limfa. omul s-a preocupat de aceste chestiuni. .Nu. era într-adevar un petrecaret (trasatura). Astfel. de când îl ?tiu e a?a (trasatura). de altminteri.. acum însa a devenit iremediabil un pesimist (trasatura).Gre?e?ti.

TIPUL DE PERSONALITATE I C. trist Taciturn."""i\CTERISTICI I Sânge Limfa Fiere galbena Fiere neagra Sanguin Dinamic. ne putem da seama ca e ceva ce nu "merge" în clasificarea lui Hippocrate: chiar daca putem recunoaste persoane ce corespund tipului "pur" de sanguin sau de melancolic. 337-341. marind. Ernst Kretschmer adauga alte doua ca1 J. impasibil Coleric. Totusi. ea exercita înca o anume influenta asupra limbajului curent.i cele mai recente studii facute asupra personalitatii). IVa. emotiv I I I Limfatic I Bilos i I 1 Lent. Delay. inconsecventa . numarul categoriilor sau punând în legatura caracteristici fizice cu personalitatea.i Christophe Andre re neagra si fiere galbena. Paris. Chr. De-a IW1gul timpurilor.i sociabilitatea. pentru ca putem înca auzi spunându-se ca cineva ar fi "sanguin" sau "limfatic". Iar Hippocrate a obtinut urmatoarea clasificare: LICHID PREDOMI:--:AN.. alti cercetatori au încercat sa adauge câte ceva la clasificarea lui Hippocrate. Ceea ce înseamna ca exista mai multe tipuri de personalitate decât cele patru mentionate de Hippocrate. cu emotivitate a. pp. în 1925.. Ernst Kretschmer1 asocia faptul de a fi înalt si slab cu o personalitate flegmatica si închisa în sine. majoritatea oamenilor însa nu se regasesc în acest tabel. Masson. ea constituie o încercare interesanta de a pune în relatie o caracteristica biologica si o trasatura de personalitate (vom vedea ca exista puncte de continuitate între Hippocrate .).. iar faptul de a fi minion si rotunjor.ois Lelord . 1964. de pilda. Pichot Abrege de psychologie. P.i clasifica semenii este extrem de veche (sec.276 Fran<. un neuropsihiatru de origine germana. . De exemplu. pesimist Melancolic Aceasta clasificare este interesanta din mai multe motive: în primul rând ea arata ca dorinta omului de a-..

Jugnot. stabileau existenta unor categorii de personalitati. Si vom vedea numaidecât ce avantaje prezinta ele: pe baza lor pot fi facute descrieri sugestive ale unor tipuri umane. cea facuta de Hippocrate si cea facuta de Kretschmer. I sel. IJean Rochefort. spontan. obtinând.Teorii si modele ale personalitatii 277 tegorii. patru mari tipuri de personalitate. Putem sesiza însa si dezavantajele acestor clasificari categoriale: specia umana nu poate fi . decât saisprezece. atleticul si displasticul (pe care natura nu l-a prea rasfatat). cu o infinitate de forme intermediare. ce pot fi lesne recunoscute în viata cotidiana. se Inaltînsiumeri.vecelorlalti si Danny Harvey Keitel Impulsiv. Ambele clasificari. studiile statistice facute pe un numar mare de persoane au aratat ca relatiile existente între tipul fizic si personalitate nu erau câtusi de putin atât de clare pe cât credea Kretschmer. Cele patru mari tipuri de personalitate dupa Kretschmer (1925) I ist ! FlzrCUL coleric simte Ventura. în viata de zi cu zi.represlab I Expansiv. Kretschmer n-a ramas indiferent la aceasta observatie si a admis ca exista o continuitate Între diversele tipuri de personalitate. zentare DezvoltareÎNinferior Lat I Astenic. visator Rezervat. daca luam în calcul si formele mixte.FILMEVito ROL Lino PERSONALITATE de ScundNici o de. Mai mult. I Gerard pasibil. decât opt. Clint Eastwood im-! I Dar si în acest caz s-ar putea obiecta ca. numarul tipurilor de personalitate întâlnite este mai mare decât patru. acestea sunt clasificarile asa-zis categoriale. astfel.

apoi le vom aplica o clasificare dimensionala. o personalitate divizata în doua.2 78 Fran<. e mult prea variata. si doar aceasta dimensiune. Cum am putea însa proceda în abordarea dimensionala a personalitatii umane? Cele doua mari chestiuni cu care se confrunta cercetatorii sunt: Ce dimensiuni sa alegi? Cum ar putea fi. se stabilesc cel putin zece criterii de evaluare? Cum sa le evaluezi? Odata dimensiunea stabilita.ois Lelord si Christophe Andre redusa la câteva categorii de clasificare. ABORDARILE DIMENSIONALE ALE PERSONALITATII Sa începem cu o comparatie: eu. precum: fiabilitatea. vom grupa autoturismele urbane într-o singura categorie. în favoarea unei clasificari pe dimenSLU111. deci de ceva mult mai simplu decât o fiînta umana. Aceasta este o abordare dimensionala. clasific masinile în functie de marca si modelul lor. Dar mai pot clasifica masinile si altfel: notându-Ie de la O la la. confortut cheltuielile de întretinere etc. în clase cu caracter discontinuu. în functie de unele caracteristici. care au adesea caracter continuu. care sunt tipurile de întrebari gratie carora am avea certitudinea ca neîncrederea. difera. care nu tine cont nici de marca. neîncrederea. în care voi regasi modelele fiecarei marci de autoturisme. nici de modelul masînii. sa zicem. Este o clasificare categoriala. În vederea unui test comparativ. a fost corect evaluata? . oare. ci ia în calcul doar calitatile acesteia. Astfet si alti cercetatori au decis sa renunte la clasificarea personalitatilor pe categorii. Iar revistele de automobilism utilizeaza ambele tipuri de clasificari. caci performantele unui autoturism de oras si cele ale unui autoturism de teren. de pilda. Orice clasificare constituie o încercare de a împarti obiecte sau fenomene. patru sau saisprezece dimensiuniI când se stie ca si atunci când e vorba despre masîni. de pilda.

respectiv abordarea cantitativa a personalitatii. acest test continua sa fie utilizat 9i în prezent. Dupa mai multi ani de cercetari. ce pot fi evaluate la fiecare individ. 1991. Apoi.Teorii 9i modele ale personalitatii 279 Încercarile de a raspunde acestor doua întrebari fac obiectul unei 9tiinte: psihometria.. Nu vom încerca sa va explicam metodele folosite de aceasta 9tiinta. ale carei rezultate sunt facute cunoscute prin articole mai degraba ermetice. Catell a sesizat ca. care va vor convinge asupra amestecului de imaginatie 9i de rigoare de care dau dovada cercetatorii.. evaluând mii de subiecti prin prisma acestor adjective 9i analizând rezultatele din punct de vedere statistic. în cadrul evaluarilor. Catell a început prin a studia toate cuvintele din limba engleza folosite pentru a descrie caracterul: acestea erau în numar de patru mii cinci sute! Regrupând sinonimele. Les Tests mentaux. Catell. unele adjective apareau mereu asociate. . submisiv rezervat oportunist 2 sociabil foarte inteligent stabil emotional au toritar entuziast consecvent P. Pichot. Aceasta este o 9tiinta aparte. PUF.B. care a aplicat statistica la studiul psihologiei. altfel spus. printr-un test. Catell 9i echipa lui de psihologi 9i statisticieni au izbutit sa identifice 9aisp:ezece trasaturi de personalitate. s-a mai redus numarul acestor adjective. bazata pe observatii 9i statistici. numarul cuvintelor a fost redus cam la doua sute. Paris. Elaborat în anii cincizeci. Evaluând personalitatea. intitulat 16PF. Unul din pionierii clasificarilor dimensionale a fost psihologul american R.2 DIMENSIUNILE TESTULUI 16PF retras mai putin inteligent instabil emotional. ele evaluau aceea9i dimensiune a caracterului. ci doar sa va oferim o serie de exemple de clasificari dimensionale.

J. Sadock. veti compara evaluarea facuta de prietenul vostru cu autoevaluarea voastra. 1970. retras agitat. bifând o casuta la fiecare dimensiune. la care subiectul trebuie sa raspunda prin "adevarat" sau . pp. recurgând la mai bine de cinci sute de Întrebari asupra propriei persoane.. Clinicienii din întreaga lume recurg la testul ?vL'vIPI Minnesota Multiphasic Personality Inventory.fragil suspicios imagina tiv . Apoi. pentru a te "enerva ca Între prieteni" Scrieti pe o foaie de hârtie cele ~aisprezece dimensilUli ale testului si. veti inversa rolurile. Printr-o seama de analize statisti3 H. "Psychology and Psychiatry: psychometric and Neuropsychological Testing". Concomitent. JA Grebb. Kaplan. schitati cinci rubrici libere. Cereti-i cuiva din cei apropiati sa faca o evaluare asupra voastra.ipocrit. 7e ed. Gânditi-va totusi la un posibil arbitru.fals". Baltimore. Acest test a fost elaborat prin anii treizeci de catre Hattaway si Mckinley. Dupa care. Testul exploreaza zece componente ale personalitatii. 224-226. nelini~tit radical . la fiecare linie. Exercitiu: un joc de societate. nestapânit stapânire de sine '" tensiona t timid pu ternic încrezator pragmatic deschis placid conservator dependent impulsiv relaxa t La fiecare dimensiune subiectul obtine o nota intermediara între cele doua caracterizari extreme. in: Synopsis of Psychiatry. va veti face propria evaluare..independent. între cele doua caracteristici extreme. si recent a fost revizuit3.280 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre neinhiba t . Williams Wilkins. B.r. Discutati diferentele si încercati sa aflati motivatia lor. .

J. Eysenck. rezervat. tristete. Joe DaHan (NEVROTIC) Clasificarea realizata de Eysenck 4 H. regrete. într-o viziune dimensionala asupra personalitatii. Eysenck4. revine repede la dispozitia sa obisnuita. Methuen.o axa de introversie-extroversie: individul extravertit se afla în cautarea recompenselor si a încurajarilor de tot felul. dimpotriva.rnesol Obelix Lucky Luke TIntin As:erix Mickey I 1 EXTROVERTIT Avereli DaI:on um~ 'ul C'ognon INSTABIL Donald apltanUi Str le' Haddack. gratie carora poti afla daca testul poarta amprenta starii mentale a subiectului sau daca acesta a încercat sa denatureze rezultatele într-un sens sau altul. îsi urmareste propriile scopuri. Dupa numeroase studii si analize statistice. într-un loc oarecare al acesteia. pe axa introversie-extraversie. este putin emotiv. Londra.o. "Stabilul". este spontan si sociabil.Teorii si modele ale personalitatii 281 ce complexe. manifesta dependenta de mediul exterior. te poti regasi în urmatoarea schema. Introvertitul însa vadeste un mare control asupra propriei persoane. Fiecare persoana poate fi situata între cele doua extreme. schema în care noi am mentionat si câteva personaje celebre: STABIL Castan LagaEe I.'TROVERTIT Profesorul T<-:. s-au stabilit criterii de validitate. Tire Structure of Human Personality. Un model mai recent si aparent mai simplu este cel al unui cercetator englez. Când faci testul de personalitate al lui Eysenck. îsi planifica toate actiunile. . este calm. se entuziasmeaza cu usurinta. iar când se întâmpla ca ceva sa-I perturbe.axa de nevrotism-stabilitate: "nevroticul" este usor si mereu afectat de tot soiul de emotii: anxietate. independent de orice circumstante exterioare. Eysenck propune o clasificare a personalitatii dupa doua mari axe: . 1970. sa se simta ravasit. .

caci se manifesta de timpuriu si este transmis ereditar. Cele patru dimensiuni ale temperamentului dupa Cloninger 1. Cloninger "A Psychobiological Model of Personality and Character". Cloninger a deosebit patru dimensiuni pe care le considera ca facând parte dintr-un temperament. cât si introversia. testul înglobeaza multe dimensiuni diferite si nu permite sa se faca diferentieri îndeajuns de subtile între persoane.R.282 Fran~bis Lelord si Christophe Andre Eysenck a adaugat o noua dimensiune. 1993. cât si pe oameni. Dupa o seama de cercetari. îsi va explora energic propriul me5 c. Aceste patru dimensiuni îsi vor pune amprenta asupra primelor cunostinte ale copilului. Persoana sau copilasul. de la Universitatea din Saint-Louis. ceva probabil llmascut. testul lui Eysenck nu mai permite diferentierea lor. facute atât pe animalele de laborator. Modelul lui Eysenck constituie o etapa interesanta în evaluarea personalitatii. egocentrismul. pp. Aceste trei dimensiuni pot fi evaluate printr-un chestionar autoaplicat. psihotismul. cert tulburate afectiv. . Cautarea noului. ceea ce te face sa te gândesti ca cele doua dimensiuni nu sunt complet independente una de alta. La început. dar în mod diferit. el al propus un numar de sapte componente ale personalitatii. cu alte cuvinte. impulsivitatea. în special vizând personalitatea adevaratilor si falsilor gemeni. Archives of General Psychiatry. ce contine cincizeci si sapte de întrebari usoare. la care trebuie sa se raspunda prin "adevarat" sau "fals". 975-990. cercetatorii au propus alte modele. Pentru a solutiona aceste dificultati. Cum însa cercetarea stiintifica are caracterul unei continue competitii. în care pot fi regasite caracteristici precum: impasibilitatea. Prin urmare. Pe de alta parte. alti cercetatori au testat modelul lui Eysenck si i-au sesizat unele limite: daca majoritatea personalitatilor dificile au un scor ridicat de nevrotism. 50. tranchilizantele reduc atât nevrotismul. Unul dintre acestea a canalizat atentia comunitatii stiintifice: este vorba de modelul lui Robert Cloninger5. care are aceasta di- mensiune accentuata.

Acestei componente îi este asociata o stima de sine. în ciuda oboselii sau a sentimentului de frustrare. mai degraba decât materialista. La modelul sau. o capacitate de a-?i stabili obiective. Cooperarea. de a se supune pentru a evita surprizele neplacute. el crede ca definesc tocmai ceea ce se cheama caracter. altruismul sunt caracteristicile asociate celei de-a doua dimensiuni. "domnul preîntâmpinarea-pedepsei" va încerca sa depisteze tot ce stomacul sau nu digera bine. Autodepa$irea. despre care. Perseverenta. "domnul perseverenta". 3. 2. caracterul va fi într-o mai mare masura influentat de experientele educative. va cauta îndelung un loc de parcare.Teorii ?i modele ale personalitatii 283 diu înconjurator. uitând pâna ?i de foame. va reactiona cu mult interes la nou. Dependenta de rasplata. Preîntâmpinarea pedepsei. de sprijin. Nevoia de încuviintare din partea celorlalti. ca sa ?tie de ce sa se fereasca. de a se lasa prada îndoielii. pe care-l savureaza anticipat. Spre deosebire de temperament. descurajare. Tendinta de a continua o activitate. Acceptarea ?i întelegerea celorlalti. "domnul dependenta-de-rasplata" va comanda meniul sau favorit. 4. de cât mai multe ?i dese recompense. Sa dam un exemplu schematic ?i amuzant: la restaurant. o încredere în capacitatea de a-?i dirija propria viata ?i propriul mediu înconjurator. . Cele trei dimensiuni ale caracterului dupa Cloninger 1. empatia. de?i e în întârziere. Într-un ritm sustinut. de o viziune spiritualista. de asta data. un alt fel de mâncare. Persoanele la care aceasta dimensiune este accentuata sunt stapânite de sentimentul ca viata lor are un sens. Tendinta de a-?i face griji. de senzatia apartenentei la întregul univers. fara a resimti iritare. 3. 2. "domnul cautarea-noului" va dori sa încerce ceva nou. stapânit de teama unor posibile consecinte. Autocontrolul. va evita constant frustrarea. Cloninger adauga alte trei dimensiuni.

în schimb. cunoasterea progreseaza prin confruntarile dintre teorii si faptele de observatie. cele patru dimensiuni ale temperamentului pot fi studiate pe animale. Am mai putea compara. altfel spus. indivizii cu rezultate similare. neîncrederea mea este doar o trasatura de personalitate. de asemenea. în scopul de a vedea daca cele ?apte componente sunt cu adevarat independente unele de altele. Chestionare special elaborate pentru evaluarea dimensiunilor la om fac posibila compararea rezultatelor obtinute de anumite persoane. De exemplu. pot fi imaginate situatii sau experiente în care ipotezele sa fie cercetate. în cazul în care vreau sa cumpar o masina de ocazie. Daca aceasta neîncredere este redusa si daca. cu evaluarea lor prin alte testari realizate de alti psihologi sau cu relatarile celor ce le cunosc de multa vreme ?i care le-au observat în tot felul de situatii . ca si în astronomie sau în medicina. pentru a vedea daca între ei exista deosebiri care ar fi putut "scapa" modelului etc. care va reusi sa explice mai bine datele noastre de observatie. Prin urmare.Rezultatele pot face obiectul unor analize statistice. pentru a constata daca ele pot fi transmise ereditar. .:oisLelord ?i Christophe Andre Modelul lui Cloninger poseda toate caracteristicile unor autentice ipoteze ?tiintifice: pot fi testa te. Astfel. si modelul lui elo-ninger va cadea în desuetudine si va fi înlocuit de un altul. care îmi poate aduce si unele avantaje. în urma unei faze de observatie. Daca. De pilda. încep sa le acord încredere celorlalti. CE ESTE O PERSONALITATE DIFICILA? Sa zicem ca eu sunt o personalitate neîncrezatoare. studiul personalitatii constituie un câmp de cercetare aflat în plina evolutie si care ar putea însemna un ajutor pretios în educatia copiilor.284 Fran<. pot fi confirmate sau infirmate. în permanenta ma dovedesc extrem de suspicios si nu izbutesc sa ma încred nici în cei mai bine in- . Ca si celelalte modele stiintifice autentice. prevenirea tulburarilor psihologice si perfectionarea psihoterapiilor.

În cazul acestaj propria neîncredere ma face o autentica "personalitate dificila". Dar mai exista si un al doilea obiectiv: si acesta ar fi de a va ajuta sa va cunoasteti si sa va întelegeti mai bine.Teorii si modele ale personalitatii 285 tentionati oamenij cu totii ma vor considera de îndata obositorj penibit eu însumi ma voi simti vesnic tensionat sij fara îndoialaj voi rata ocazia de a lega amici tii sau de a încheia o afacere buna. suferinta propriei persoane sau celuilalt (sau amândurora). familial si profesional. Astfelj la fiecare capitol exista o serie de întrebari care va vor face sa reflecta ti asupra propriei voastre personalitati. Un prim obiectiv al acestei carti a fost acela de a va ajuta în confruntarea cu o personalitate dificila din propriul vostru anturaj. un subiect de reflectie asupra voastra. Aceste întrebari nu constituie un test diagnosticj cij mai curând. Evident ca aceste personalitati nu reprezinta toate tipurile de personalitati dificile pe care le puteti întâlni. . ultima versiune a Asociatiei Psihiatrice Americane. mai cu seama daca va gânditi 6 DSM-V: Manuel diagnostique et statistique des toubles mentaux. op. în cazul în care sesizati în propria persoana unele trasaturi ale personalitatilor dificile pe care vi le-am înfatisat. astfel. dar veti avea sansa de a le recunoaste. atât în vechile manuale de psihiatriej cât si în cele mai recente clasificari. cit. Deci. Aceasta suferinta constituie un criteriu în diagnosticarea personalitatii dificile. s-ar putea spune ca o personalitate devine dificila când unele trasaturi ale caracterului sau sunt mult prea accentuate sau rigide. inadaptate situatiilorj cauzând. cum ar fi cea facuta de Organizatia Mondiala a Sanatatiij sau de DSM-IV6. CUM AM CLASIFICAT PERSONALITATILE DIFICILE? Am optat pentru douasprezece mari tipuri de personalitati ce par sa se regaseasca în toate tarile si în toate timpurilej pentru ca întâlnim descrieri ale acestora în diverse variante.

cirus t. nimbus. fac posibila o descriere precisa a unui cer noros. sa-i strânga laolalta într-o aceeat.i "rubrica". exista mai multe caractere decât "rubrici". faptul de a cunoaste câteva tipuri de personalitati nu va va împiedica sa va pretuiti prietenii si relatiile. când e vorba de clasificari în psihologie. meteorologii au identificat patru categorii distincte de nori: cumulus. Pentru psihiatri si psihologi.i Christophe Andre t. în orice sistem de clasificare. aceste câteva tipuri de nori. De pilda. din meteorologie.i. identificând si definind criteriile personalitatii "borderline" (vezi capitolul XII). Oare asta înseamna ca orice clasificare este zadarnica? Sa luam un exemplu dintr-un alt domeniu. care sufera mult si care. fara a încerca sa-i clasificati.i sunt esentialmente neclasificabile? Este întru totul adevarat ca fiecare fiinta umana este unica t. Totusi.i unele forme mixte.i la formele mixte. când fiintele umane sunt caracterizate de o infinita diversitate t. doi cumulus nu se aseamana întru totul. la fel cum faptul de a cunoaste cât de cât personalitatile dificile va va ajuta sa le faceti fata mai bine. psihiatrii si psihologii au descoperit câteva reguli de baza ce trebuie respectate în psihoterapiile cu acesti pacienti. vântul.i clasa. norii. stratus. ce pot fi regasite la doua sau trei tipuri diferite.i ca. dar îi poti include într-o aceeat. Totut. Cerul nu este acelat. ele nu fac decât sa eticheteze oamenii. Fireste.i în fiecare zi. soarele alcatuiesc un tablou. în acelasi timp. În acelasi fel. identificarea anumitor tipuri de personalitate face posibila o mai buna întelegere a reactiilor acestora în diferite situatii si favorizeaza un progres continuu. asa cum nu exista doua caractere absolut identice. Faptul de a avea unele notiuni despre nori va va ajuta sa faceti unele previziuDi asupra vremii. pe care le numaram pe degete. precum cumulo-nimbus.286 Fran<. în materie de psihoterapii si de tratamente. zi de zi.:oisLelord t. Faptul de a avea unele notiuni despre nori nu va zadarnici contemplarea unui cer magnific. au o . Iata o clasificare simpla. Sa continuam comparatia. La ce bun sa clasifici oamenii? E un lucru pe care îl auzi adesea.

În ultimul capitol al cartii veti gasi un tabel rezumativ. Prin urmare. Cum ai putea accepta asemenea personalitati. Ele sunt necesare oricarei stiinte a naturii. care constituie un fel de consecinta logica a convingerii fundamentale. la fiecare tip de personalitate. dar si pe ceilalti. aflata înca în plina expansiune. Acest demers trimite la o abordare recenta. al maladiilor sau al caracterelor. . Am încercat. toti vor sa-mi faca numai rau!" De aici decurge o întreaga gama de atitudini circumspecte si de comportamente ostile. SA POTI FACE FATA PERSONALITATILOR DIFICILE La fiecare tip de personalitate dificila am încercat sa va explicam în ce fel el sau ea se percepe pe sine. suscitam deseori în rândul auditoriului dezaprobarea si dezacordul. de a va prejudicia (si adesea de a-si face si siesi rau).Teorii si modele ale personalitatii 287 atitudine ambivalenta fata de orice sprijin pe care l-ar putea pnmI. necesitatea acceptarii personalitatilor dificile. Atunci când sustinem. în cadrul seminariilor noastre. sA ÎNTELEGI. Mai curând e vorba de a-i accepta existenta în calitatea ei de fiinta umana. Ceea ce nu va va retine sa va si protejati. De pilda. Când veti fi înteles punctul ei (lui) de vedere asupra lumii si asupra propriei persoane. sa evidentiem cazurile în care una sau mai multe convingeri erau cele care conditionau comportamentul subiectilor. unele din conduitele ei (lui) va vor deveni explicabile. care i-ar oferi personalitatii dificile libertatea de a va face rau. fie ca 'e vorba de studiul norilor. clasificarile prezinta un anumit interes. utilizata în psihoterapiile cognitive: atitudinile si comportamentele noastre vor fi determina te de câteva convingeri esentiale. dobândite din copilarie. principala convingere a personalitatii paranoice va fi IINu pot sa ma încred în nimeni. SA ACCEPTI. al fluturilor. când nu o data comportamentullor se vadeste a fi intolerabil si inacceptabil? Ceea ce noi va cerem este nu o acceptare pasiva.

Va simtiti înciudati. Sunt sfaturi izvorâte din exprienta noastra de psihiatru. Daca veti reusi sa întelegeti mai bine personalitatile dificile.. sa le acceptati (în sensul în care întelegem noi acest cuvânt). suspicios. si totusi nu veti avea o rabufnire de furie doar pentru atâta lucru. personalitatile dificile sunt aidoma fenomenelor naturale: exista dintotdeauna si vor continua sa existe de-a pururea. atunci veti reusi sa faceti fata mai bine problemelor pe care le ridica. Sunteti în vacanta. cu atât mai mult cu cât e vorba de oameni cu probleme. Amestec de ereditate t'i educatie. la mare. nu sunt complet responsabile. de terapeut.. Faptul de a-i accepta constituie adesea un prim pas necesar pentru a-i determina sa-t'i schimbe unele comportamente. Iata t'i un motiv pentru care ar trebui sa acceptati personalitatile dificile: acestea n-au nici o vina de a se fi nascut cu o asemenea fire. cum ar fi si daca te-ai mânia pe vreme ori pe legile gravitatiei. vedeti ca cerul este înnorat si sufla un vânt puternic. . am putea spune. veti capata un "simt" al personalitatilor dificile.288 Fran~ois Lelord si Christophe Andre înca O comparatie. A te revolta ar fi la fel de lipsit de sens. nu le reusesc t'i de care. si ati planificat pentru a doua zi o excursie cu vaporul. veti putea sa le "dibuiti". cel mai adesea. Asta nu va va împiedica sa va adaptati situatiei si sa faceti altceva în acea zi. În aceasta carte noi v-am oferit câteva îndrumari cu privire la fiecare tip de personalitate. mult prea dependent de ceilalti sau obsedat de detalii? O respingere n-a ameliorat niciodata starea cuiva. de impulsiv. s-ar putea spune ca vi se pare natural ca la mare sa fie si vreme urâta. când va treziti. Ei bine. A doua zi însa. dar si de fiinte umane care se confrunta cu dificultatile inerente ale vietii în comun . nu si-au ales singure tipul de personalitate. ele au dezvoltat comportamente care. Cine ar alege deliberat sa fie excesiv de anxios.

aceasta schimbare este problematica. apoi m-am venerat.. încompleta. si schimbarea .Concluzie Personalitatile dificile . Numai ca altceva trebuie sa-ti spui: ~tiu deja . raunui efort de ajustare te adapta. Acest proces de schimbare. Atraice corespunde înseamna A TE SCHIMBA "Când se dovede~te ca te-ai în~elat. nici una din aceste întrebari nu are un raspuns simplu . În cazul personalitatilor dificile. se desfa~oara adesea într-un mod incon~tient. un anturaj pe care comportamentul lui l-a sâcâit ~i l-a facut sa patimeasca destul? E oare necesara interventia psihiatrului pentru a-i modifica unele trasaturi de personalitate? Ne îndoim. "M-am urât mai întâi. dupa care am îmbatrânit împreuna. totul numai de subiect? Sau ar trebui ca anturajul sa faca presiuni asupra subiectului. Dar cum s-ar putea vorbi de schimbare în cazul acelor persoane al caror fel de a fi este problematic? Depinde. imperfecta. între semenii no~tri ~inoi.. oare. a te schimba pentru aprogresiva. îti zici: data viitoare voi ~ti cum sa fac." PAUL VALERY mânând însa tu însuti.

. sa-ti schimbi felul de a fi reprezinta cea mai dificila tentativa posibila.. la urma urmei. cea mai mare parte a timpului ele se dovedesc putin adaptate vietii cotidiene . oare.. creativitate a unor mari artisti la o psihoterapie sau la un tratament antidepresiv adecvat? Daca Churchill n-ar fi fost înzestrat cu o personalitate dificila accentuata t'i cu alcoolismullui. . ca sa nu spunem patologice. British Joumal of Psychiatry. Dar. Acesti barbati. si cu pesimismul ce-i caracterizeaza întreaga opera. se dovedeste cu totul neputincioasa când e vorba de a modifica unele deprinderi comportamentale? Fara îndoiala. al stiintelor sau al artelor.0J-ai cum sa te nasti din nou". oare.290 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ce am sa fac data viitoare . precum Pasteur si Clemanceau. ar fi dat oare dovada de aceeasi hotarâre în fata lui Hitler t'i a amenintarii naziste? Dar daca personalitatile dificile se pot dovedi a fi utile în circumstante neobit'nuite. Cum sa explici ca mintea umana. este mare... care poate compLme simfonii si trimite nave cosmice pe Marte. 1994. scriitorul italian Cesare Pavese pune în lumina un adevar crud: este cumplicat de greu sa-ti schimbi propria personalitate. 22-34. si acest caracter la gloria lor? Ar fi rezistat. în rândurile acestora. este atât de dificil sa te schilnbi? "Mereu am fost asa!" Personalitatea se edifica înca din primele zile de viata (putându-se vorbi chiar de o predispozitie genetica a trasaturilor de personalitate). care au putut schimba cursul istoriei. nu a contribuit. a Study of 291 World-Famous Men". proportia de personalitati dificile. 165.?\. Si lucrul acesta este valabil si în cazul unor personalitati de exceptie: un studiul extrem de interesant facut pe circa trei sute de oameni celebri din ultimele doua secole a stabilit ca. Din ce motive.. . Toate epocile si limbile abunda în proverbe ce oglindesc acelasi lucru: .havul din fire n-are lcecuire". " Prin aceste cuvinte. Cont'tientizam faptul ca felul nostru de a fi 1 F. Post. nu-si putusera schimba însa propriul caracter. oare. pp. Se re gasesc aici si multe din gloriile noastre nationale. "Creativity and Psychopatology.

duce la un sentiment de descurajare anticipat la subiectii care ar dori sa se schimbe. aceste mesaje din partea anturajului nu sunt mereu luate în considerare sau acceptate ca fondate: nu e niciodata simplu sa-ti reconsideri propriile atitudini ("Nu ma enervez deloc. constientizarea problemei pe care o ridica ceilalti este. nici nu valoram mare lucru ~i e mai bine sa nu afle ~i ceilalti acest lucru. sa fiu mai putin sensibila la critici. ori indirect. aprecierea lor ~i încercam sa ma protejez cum puteam. În general. ceva atât de complicat ~i necesitând un efort de durata.. Gândindu-ma mai bine. când anumite deprinderi sunt deja adânc înradacinate. printr-o distantare si o racire a relatiilor.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 291 ar cam trebui schimbat abia pe la 20-30 de ani. secretara. ceea ce. încât renunt din start. ma înspâimântau privirea celorlalti. îmi pare cumplit de greu. a oricarui proces de schimbare. îmi dau seama ca. Totusi. de fapt. Cu cât dobândim mai de timpuriu o deprindere comportamentala. amical sau profesional este cel care le atrage atentia asupra comportamentelor lor. Dar nu izbutesc. tinându-ma de-o parte. de multe ori.. Sa-I ascultam pe . anturajul familial.0 problema. m-a~ mai putea schimba? . Mai mult. nici n-am încercat vreodata sa ma debarasez de propriile mele convingeri ~i deprinderi. ceea ce ma face sa ma simt grozav de îndurerata de fiecare data. încerc numai sa-ti explic". adica. probabil. ce problema?" Cum felul lor de a fi s-a conturat înca de timpuriu. o corvoada. direct. indispensabila. cu atât mai mari vor fi eforturile de a o modifica. prin remarci sau critici. $tiu ca ar trebui safiu mai deschisa. personalitatile de Tip A). Sa o ascultam pe Marie-Laure. de multe ori. douazeci si sapte de ani. sa merg spre ceilalti. personalitate evitanta. a~ mai face oare ceva. prima etapa. subiectii cu personalitati dificile nu-si percep întotdeauna propriile comportamente ca fiind rigide. Dupa câtiva ani în care afost tot ce am avut în minte. Parintii mei mi-au transmis modul lor de a vedea lucrurile: nu suntem nici cine ~tie cine. va vor spune. ~i atât! De când ma ~tiu sunt a~a:când eram copil. Bun! Ajung la concluzia asta mereu.. sa-mi pun mai putine întrebari despre valoarea mea în ochii celorlalti .

Sunt un tip cu maniile mele. Eram cumplit de nefericit ?i ne-am despartit pâna la urma. patruzeci t'i patru de ani. Dar viata de zi cu zi pe care o împarteam cu o persoana care nu avea aceleasi deprinderi ca mine s-a dovedit. am facut chiar o psihanaliza. Asa se face ca baiatLtl. în cazul meu. în fond. mai ales despre ceea ce tinusem în mine si ma facea sa sufar. am realizat ca. si care ma suportau asa cum eram. infirmiera. Cred ca ajunsesem sa înteleg mai multe lucruri despre mine si despre lume. începuse sa faca dezordine dinadins. sa le dea tot felul de detalii vexante despre mine . Ea era însa opusul meu. Pâna atunci.:oisLelord ~i Christophe Andre Jean-Philippe. care la început o fascinase. [-am purtat pica mult timp si. îmi place ca lucrurile sa fie la locul lor. pentru prima data. nu o data.. statusem cu parintii. Chiar identificate corect. în timpul certurilor noastre o facusem isterica. a fi un iad. încetul cu încetul sfârsise prin a o exaspera. Îmi reprosa mereu ca acord mai mult timp muncii sau diferitelor obiecte decât ei. de a se manifesta când ne confruntam cu ceea ce am putea numi "situatii-cheie". daca asta mai e cu putinta cumva. Când am izbutit sa ma detasez de tot. Sunt cam ca un elev . tendinta incoercibila de a ne repeta gret'elile sistematic. cafelul meu de a fi îmi crea problerne. destul de curând. inginer. Iata ce ne dezvaluie Odile. sa ma critice în fata prietenilor no?tri. De-abia de când eu si iubita mea ne-am decis sa locuim împreuna am început sa-mi dau seama.. am urmat sfaturile celor apropiati. carora le semanam.292 Fran<. "Este ceva mai puternic decât mine!" Freud t'i psihanalit'tii au identificat "compulsia la repetitie". personalitate obsesionala. sa ravaseasca totul. nu-mi exteriorizez usor emotiile. De atâtea ori am încercat sa ma schimb. La un moment dat. patruzeci t'i cinci de ani. Am citit carti. personalitate pasiv-agresiva. ea avea dreptate. încât încep sa ma întreb daca nu cumva pretind prea mult de la mine. într-o oarecare masura. trasaturile noastre de caracter au remarcabila tendinta de a persevera si... Era prima oara când cineva se apropiase de mine si au aparut problemele. în ciuda tuturor intentiilor t'i deciziilor noastre. am nevoie de exactitate si regularitate. sunt încapatânat .

dar subiectii tocmai aici îj'i vor gasi uneori justificarea propriilor convingeri . Mama era o personalitate hiperanxioasa pi. dej'i excesive. apoi însa reîncepe totul. La fiecare grepeala. credea ea. mersul lumii era cel pe care ni-l înfatipa ea. se întâmpla sa ne convinga pi pe noi de punctul ei de vedere. câteva zile lucrurile par sa mearga ceva mai bine... creme solare etc.. paranoicul nu e deloc uj'or de tras pe sfoara. primele ei vorbe erau: "Ti-am spus eu!" Cum vedea peste tot pericole posibile..i patru de ani.. ne-a supraprotejat. raportate la marea masa a inconvenientelor adiacente. ~i recapata apucaturile rele. Apa pi eu. student. uneori anumite trasaturi de caracter. Îpi avea stond ei de istorioare moralizatoare pi ne tot povestea cum singura data când o lasase pe sora mea sa doarma la o prietena se întorsese cu o bronpita.. Este suficien sa fiu pusa în situatii în care am impresia ca mi se impune ceva. Aceste "beneficii secundare" sunt derizorii. Casa noastra era cam ca o statie orbitala pi cea mai mica escapada parea mai dificila pi mai primejdioasa chiar decât un zbor în spatiu! Când mergeam la plaja. atitudinile adoptate de personalitatile dificile nu sunt niciodata cu totul nejustificate. De-abia la adolescenta am realizat ca viata era posibila pifara tot acel talmep-balmep de precautii sufocante . care la începutul anului pcolar are numai intentii bune pi care.i comportamente.. Mama supraestima orice incident care. prezinta unele avantaje: subiectul cu personalitate dependenta capata sprijin. Când ajunseseram sa mergem la petreceri trebuia sa telefonam odata ajunpi acolo. tot felul de încaltari care sa ne fereasca de întepaturile aricilor de mare.Concluzie: Personalitatile dificile j'i schimbarea 2 93 recalcitrant. sau cum vecinul nostru fusese lovit de o mapina când iepise singur cu bicicleta. firepte ca nu ne lipseau ochelarii de soare. rareori se întâmpla ca obsesionaiui sa-j'i uite cheile . demonstra ca precautiile ei fusesera justificate. totul parea sa-i dea dreptate./J Dej'i ridica numewase probleme. chiar daca eram la trei papi de casa. cât am fost mici. douazeci . pe masura ce se scurg zilele. În ochii nOptri de copii. . Sa-I ascultam pe Hadrien. "Am motive temeinice sa ma port astfel. neînsotit de parinti.. Cum am mentionat deja în lucrarea de fata. pi instantaneu ma preschimb într-un copil îmbufnat pi ostil.

. nu? . doar n-o sa ajung acum o cârpa doar sa le fiu celorlalti pe plac. mai putin susceptibil etc. când vor sa califice munca lor cu personalitatile patologice.. ori". Vom vedea ceva mai departe ca majoritatea psihiatrilor .. Cu atât mai rau pentru cei cu care ma cert. . ~i e normal sa fie a.i... saizeci si patru de ani.i nu de a le cultiva frenetic..tienti de faptul ca aceasta schimbare nu va repune serios în chestiune ceea ce suntem. ma simt bine apa cum sunt.a un pic de acele trasaturi. mai putin gelos. fost contramaistru.inu o garantie a libertatii individului. sunt genul "ori. într-o masura însemnata. de personalitatea noastra.i nici nu dore. caci aceasta reprezinta.i sa acceptam.. iar cel mai bun mijloc de a accede la ceea ce vrei cu adevarat sa fii .. dar se întâmpla sa ma satur sa tot încerc sa ma controlez.i de a-.i sa faci este de a te deta. Dar acest atasament fata de propriile defecte reprezinta o forma aparte de "cult al personalitatii".. . Totu~i.i a pierde propria personalitate staruie în mintea multor oameni.i daca este cazul. De cele mai multe ori suntem con. suntem dispu..i sa dorim sa ne schimbam unele deprinderi: de pilda. în care autoelogierea propriilor insuficiente te face orb si surd la dezavantajele lor. Dar confuzia între a schimba personalitatea . mai optimist.a. vorbesc de ameliorare sau de adaptabilitate. Cei ce ma cunosc ptiu ca nu e cazul sa se puna cu mine.. riscul de "a-ti schimba personalitatea" ramâne pur teoretic.i e mai bine sa nu "ma calci pe coada". nici unul nu încearca . personalitate de Tip A.:oisLelord ~i Christophe Andre "Este personalitatea mea!/J Suntem putemic ata~ati. vrei sa fii mai putin anxios.i psihologilor. Dar se întâmpla .... Asta sunt eu pi nu vad de ce m-ap schimba. se destainuie: Nu-mi place sa cedez t. care vor refuza adesea sa se angajeze într-un proces de schimbare. identitate a noastra.. Totu. Dar nu întotdeauna e cazul personalitatilor dificile.. Uneori îmi dau seama ca întrec orice limita..te sa opereze o schimbare radicala . cum ti-ai pierde sufletul. la urma urmei. stapânite de teama de a nu mai fi ele însele . cu calitatile ~i defectele ei.i "pierde personalitatea".. trasaturile patologice de caracter constituie un handicap. mai maleabil. Lucien. .294 Fran<.

este numita "ego-sintonica". e necesara presiune a celor apropiati. respectiva persoana va fi stânjenita de propriile ei defecte: subiectul deprimat se va revolta împotriva propriei incapacitati de-a actiona. unele tipuri de personalitati dificile (anxioase. Poate pentru ca sufera mai mult din pricina propriilor atitudini. felul în care indivizii îsi percep propriile dificultati. . pe lânga simptomele în sine. De multe ori. Este constient de caracterul rigid al conduitelor sale si ar vrea sa se dezbare de ele. corespunzâl1d mai mult sau mai putin propriilor valori sau viziuni asupra lumii. Majoritatea personalitatilor dificile sunt ego-sintonice. o atitudine mai toleranta fata de propriile hliburari.tice ca parte integranta a personalitatii sale. de- . Nu are nici un rost sa încerci sa te lasi de fumat. Ceea ce nu garanteaza succesul. ce oscileaza între ignorare si acceptare. Individul percepe un caracter intru ziv al problemelor sale. O raportare de acest tip la propriile simptome este numita "ego-distonica". are o mare însemnatate. Invers. adica în momentul în care propriul comportament tabacic le va deveni indezirabil.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 295 Egc:-sintonie si ego-distonie In psihiatrie si psihologie. si le accepta sau nu. Subiectul îsi considera aspectele negative problemc:. la unul ego-dis tonic. Iar atunci. Rareori se întâmpla ca un subiect cu personalitate dificila sa fie motivat sa se schimbe. De pilda. care-l determina sa actioneze într-o maniera ce nu corespunde propriilor valori sau acelei imagini pe care ar vrea sa o aiba despre sine. dar îl face totusi posibil. fobicul se va simti rusinat de temerile sale etc. În unele cazuri. de pilda). De unde si rezistenta lor la schimbare. tabacologilor le este bine Clmoscut acest fenomen si stiu ca pacientii lor nu vor fi cu adevarat gata de "întarcat" decât atunci când vor fi "motivati". pentru ca respectiva persoana sa îsi puna o serie de întrebari asupra ei si sa-si reconsidere propriile atitudini.. câta vreme n-ai trecut de la un tabagism ego-sintonic. depresive. motivatia schimbarii este mai mica decât la "ego-distonie". a împrejurarilor sau o succesiune de dificultati si esecuri (o depresie.

" Deseori însa. ales totusi în deplina cunostinta de cauza. stau la originea multor presiuni si interventii. pentru a-l determina sa se schimbe. plictisit ca ea "nu se mai maturizeaza odata" . propria lor tulburare.. Iritarea sau stinghereala resimtite în fata unei personalitati dificile. oare... Tipul A). In fine. ulterior. tocmai intentiile si sfaturile bune genereaza tot soiul de probleme. anumite cupluri se desfac. care în fond nu ceruse nimic nimanui. dezamagita). si va fi. Dorinta de a-l face pe celalalt sa se schimbe constituie si izvorul multor deceptii conjugale: sunt cupluri care se constituie pentru ca unul dintre parteneri nutreste dorinta idealizata de a-l schimba pe celalalt (o femeie se va casatori cu un alcoolic sperând ca îl va ajuta sa se lase de bautura . La Rochefoucauld spunea: "Suntem cât se poate de darnici când e vorba sa dam sfaturi. sperantele pierdute de schimbare ale anturajului. nici oprobriuL . narcisice.. de asemenea. nu s-a putut adapta evolutiei preferintelor celuilalt (un barbat va rupe relatia cu o femeie mai tânara si foarte dependenta. uneori mai mult decât altele (paranoice.296 Fran<. dar uneori si durerea de a vedea ca cineva la care tii e captivul unor atitudini autodistructive.. mai mult sau mai putin directe. se poate întâmpla chiar ca subiectul sa fie întarit în convingerile lui: este cazul subiectilor cu personalitate paranoica. propriul anturaj e cel care determina o schimbare. pentru ca unul din cei doi. se preschimba rapid într-o respingere a insului cu o personalitate dificila. SA-I AJUTI SA SE SCHIMBE De multe ori.. pentru care nimic nu e mai suspect decât fraze gen: lIn-are de ce sa-ti fie teama.:oisLelord si Christophe Andre pendente) îsi constientizeaza. pot fi traite negativ si percepute drept coercitive.. reguli simple care sa permita cresterea eficacitatii eforturilor de schimbare? Ele v-au fost oferite pe tot . Iar în unele cazuri. care considera ca a facut eforturi în acest sens. Exista. nu-ti vrem decât binele" . Presiunile exercitate asupra unui subiect. nici ajutorul. ).

am descoperit ca nu era deloc atât de sigur pe el cum parea. un subiect cu o personalitate dificila nu se comporta într-o maniera problematica din placere. ci din teama: aceasta personalitate dificila e stapânita de teama de a fi abandonata. de a fi ori de a-i pune pe cei dragi în pericol. El facea totul sa atraga atentia clientilor. fii ca în unele privinte nu grefiea: de pilda. presarate de ceea ce unii psihologi numesc "interpretari salbatice": "Sarmanul meu . sau sa nu-i mai dau deloc o serie de informatii importante. fii sa apara "garnisit" cu tot soiul de merite în fata lor. care pâna atunci fusesem încredintat ca valoarea îti este cunoscuta chiar daca ramâi în umbra . Nu trebuie confundata o asemenea comprehensiune cu la9itatea sau cu indiferenta. eu. . fii conlucrarea a devenit posibila: el fitie pâna unde poate merge iar eu admit sa-I las pe el sa se ocupe de unele detalii. ca uneori trebuie sa te pui în valoare. el cauta sa se convinga ca le era superior celorlalti. am avut nifite explicatii cu el. am specificat ce anume tolerez fii ce nu. Narcisismul unuia din colegii mei ma agasa la culme. patruzeci 9i noua de ani. La un moment dat am fost tentat sa i-o spun verde în fata. sa încerci sa te evidentiezi.. Daca nu e9ti atent la acest prim considerent. sA ÎNTELEGI SI SA ACCEPTI De regula. considera ca totul i se datoreaza lui fii ca. Si nici nu trebuie sa genereze atitudini ce tin de o "psihologie de tejghea".. Faptul de a-i fi sesizat racila m-a ajutat sa-I înteleg fii sa-I suport mai bine. Mai apoi însa. dar iata câteva care sintetizeaza principalele aspecte . mi-am dat seama ca aveam ceva de învatat de la el. vei urma calea ce duce drept spre conflicte sau neîntelegeri. agresata. Sa-I ascultam pe Simon. $i atunci. iar eu am trasat unele limite. în cele din urma. Mi-am dat seama însa ca asta nu ar ajuta la nimic. mi era dispus safaca nimic pentru ceilalti. arhitect. conflictele noastre erau frecvente.Concluzie: Personalitatile dificile 9i schimbarea 297 parcursul lucrarii. De fapt. La început.. neînteleasa.. în ceea ce îl privefite. $i.. daca nu întrezare9ti vuh1erabilitatea în spatele acelei atitudini incomode.

O data cu na:. chiar .tesc. una din primele reguli este de a-i lasa subiectului timp ca sa "digere" schimbarea ...orschizoid. se explica prin aceea ca schimbarea reprezinta un proces de "demolare-reconstructie" îndelungat . Nu ma îndoiam nici o clipa ca va :.i pentru un copil..... are .tisa se poarte . am început sa ma nelini:. ci e vorba de a te barasa de acele reguli respectate pâna atunci ..i-a con. Mie însa îmi plac oamenii care stau :.ria ta .i anevoios. mi-amintesc ca pe vremea când l-am cunoscut avea o porecla "Autistul" .oipartile lui bune? ::\"eplacerile pe care ni le pricinuiesc ..i cinci de ani. Cum scria malitios Paul Valery: "Tot ce spui vorbe.. ca toti de altfel. În aceasta privinta.oieste motivat sa se schimbe. la o reflectie asupra propriei persoane: cum se face ca nu toleram cutare sau cutare comportament la care altii nu reactioneaza atât de puternic ca noi? În virhltea carora din propriile valori reactionam astfel? Si prin ce sunt aceste valori superioare celor ale persoanei pe care pretindem ca încercam s-o facem sa se schimbe? Ce am putea învata de la subiectul cu o personalitate dificila.. Fapt ce explica durata acestui proces de schimbar2 . ca nu-i arata afectiunea pe care eu mi-a..oisLelord . daca te comporti în felul asta...i chibzuiesc înainte de a deschide gura .ti despre altul.. treizeci..ote despre tine.. ceea ce ar fi simplu .fi dorit sa i-o arate. caci mi se parea ca nu se prea ocupa de copil. " Faptul de a-l accepta pe celalalt conduce...terea primului copil. Nu se rezuma totul la deprinderea unor reguli de conduita.. Sa o ascultam pe Natacha. Mai cu seama când vorbe.." sA RECUNOSTI DIFICULTATEA PE CARE O IMPLICA SCHIMBAREA Faptul ca propria schimbare este atât de dificila. care.i aprecierile facute asupra personalitatilor dificile sunt o marturie a propriilor slabiciuni. medic: Sotul meu e u:.i atunci când subiectul .i numeroasele "recidive" ce-l însotesc.298 Fran<......Oi hristophe Andre C prieten. înseamna ca ai o problema seioasa care presupun ca vine din copili'.tientizat problema .. în final.

îi faceam o multime de reprosuri. Am decis sa negociez cu ea. Brusc. Iar sotul meu a devenit ceva mai extravertit si cu restul familiei .. O alta regula importanta va fi aceea de a accepta schimbarile imperfecte sau incomplete: felul de a fi al personalitatilor dificile rezida într-o istorie personala (t.Concluzie: Personalitatile dificile t. Cum suntem în acelasi birou si materialul cu care lucram este acelasi. caci eu sunt cam cu capul în nori. Izbutise sa o îngemmcheze pe cea de dinaintea mea. care acum are trei ani..i uneori Într-un temperament biologic) pe care ar fi atunci absurd sa doret. Ma revoltam. îsi adora tatal si stie ca si acesta îl iubeste. În primele luni. Încetul cu încetul s-a schimbat. dupa ce ma încercase chiar gândul demisiei. Dar ma aratam încântata când se comporta asa cum doream. sotul meu a învatat cum sa-i arate fiului sau întreaga afectiune si amândoi par sa se înteleaga de minune. De mai multe ori s-a întâmplat sa ma ajute sa ies din situatii profesionale delicate. daca-i respectai tabieturile si maniile. a "crescut" o data cu baiatul nostru. sa fie totul aranjat dupa cum doreste ea.. Apoi m-am linistit si m-am gândit ca ar fi mai bine sa-I las în pace. nu-i mai dictam cum sa se poarte cu fiul nostru.. îi spuneam ca e pisaloaga. . ne întelegem . începusem sa ma tem ca nu cumva fiul nostru sa aiba de suferit cu un tata atât de rezervat. sa refac totul la cea mai mica greseala . patruzeci t.. Vrea ca totul sa fie la 10cuI lui.i schimbarea 299 cu copiii lui . fata de cele ce nu incomodeaza prea tare. eu si colega mea aveam mari conflicte. însa treptat.. Si nici ea nu mai cauta sa-mi impuna regulile ei..te Yanne. dar cu cât îl certam mai mult. Iata ce ne povestet.ti sa-I "corijezi" în proportie de 100%. salariata: Colega mea de birou este o maniaca. Poti conta pe ea si asta îmi prinde bine. ceea ce n-a fost greu. la început. Un adevarat sclavaj. când abia ma angajasem la aceasta firma. La urma urmei. cu atât parea ca se blocheaza mai tare. Deocamdata. fusese singurul copilla parinti si nu stia nimic despre bebelusi. sa respect un anumit orar. Si atunci ma arat mai toleranta fata de unele din maniile ei. o data ce am constatat ca avea si calitati: era serviabila si binevoitoare. Mai apoi m-am potolit.i doi de ani.. dar cu mine nu i-a mers! În opt zile ajunsesem la razboi! Trebuia sa aranjez totul cum voia ea. Nu-i mai faceam observatii.

Iar marturisirea Marinei.. chiar daca un anume fel de a fi pare sa prezinte o serie de avantaje (sa fii maleabil si nu rigid. Gelozia sotului meu nu cunoa~te masura. Asa ca este inutil sa supralicitam prin norme suplimentare. iata rezultatul. treizeci tii trei de ani. pentru ca viziunea personalitatilor dificile asupra lucrurilor este mult prea rigida si normativa. sa pornesti de la situatii concrete. si tocmai aceasta este problema lor: ele actioneaza mai mult dupa propriile reguli. "ca tre- . Iata de ce. vine sa confirme acest lucru... În primul rând. "Ce drept am sa stabilesc ce e bine si ce e rau si sa-i impun eu sau sa-i sugerez asta celuilalt?" Raspunsul este simplu: nu trebuie înfatisate lucrurile în lumina asta. optimist si nu pesimist. vreme îndelungata. Îi spuneam atunci ca e nebun.") sau le vor caricaturiza ("Daca-n casa asta nu ai voie sa faci nici un fel de comentarii. sa vorbe titi de comportament si nu de persoana.3 O O Fran~ois Lelord si Christophe Andre sA NU-I FACETI MORALA Când vrei sa faci pe cineva sa se schimbe. decât în functie de situatiile sau persoanele cu care se confrunta. fara urma de agresivitate. sa descrii si nu sa condamni etc. ei bine. disputele violente erau ingredientul constant al casniciei noastre. ca delireaza. Motivatia de schimbare variaza în fiecare caz în parte: subiectul cu o personalitate dificila îsi va schimba atitudinile când ceilalti îi vorbesc sincer. autonom si nu dependent . cum am încercat sa aratam pe tot parcursul acestei lucrari. Orice demers normativ sau moralizator nu-si va dovedi o prea mare eficienta în a-l motiva pe celalalt sa se schimbe... despre problemele pe care el le genereaza. prestabilite. În al doilea rând. principala întrebare ce se ridica este: "În numele a ce îl presezi sa-si schimbe felul de a fi?". ). eu n-am sa mai spun nimic . decât de la tot felul de principii marete. "). deoarece se poate întâmpla ca ele sa le întoarca în propriul lor avantaj ("Mi-ai spus ca nu trebuie sa le cer altora parerea. a~a ca.. pentru ca nimanui nu-i place sa fie tratat ca un copil caruia-i spui ce e bine si ce e rau. e mai bine sa vorbetiti de propriile trebuinte. casnica. decât de obligatiile interlocutorului.

ischimbarea 3 O1 buie sa se caute". în loc de a riposta vehement la suspiciunile lui. caci nu pridide?te cu sfaturile ?i î?i tot lauda sotul ?i copiii.. ea spores. pensionara. Una din nurorile mele are o fire extrem de autoritara ?i. iar în cazul în care refuzi sa i te supui. am consultat un psihiatru. au devenit din ce în ce mai rare. daca veti ceda de prea multe ori.Concluzie: Personalitatile dificile s. s.. Si cred ca am izbutit sa-i potolesc gelozia .... Intr-adevar. ce nu au seaman în inteligenta ?i frumusete. îmbufniri. pentru a obtine ceea ce doreste. începusem sa-i împarta?esc emotiile resimtite: îi spuneam ca ma întrista faptul ca nu avea încredere în mine sau ca eram mânioasa când încerca sa îmi îngradeasca libertatea . Sa o ascultam pe Nicole.. sau pentru a evita orice i .. personalitatea dificila va fi convinsa ca-i suficient sa insiste. ca nu accept sa ma controleze. ca eram libera sa fac ce vreau ?i sa vorbesc cu cine vreau . Dar. E un lucru de care evident ca îsi va aminti de fiece data . dar au avut mai mult efect decât predicile mele anterioare. presiunea este constanta. mai cu seama persoanele apropiate s. Toti ceilalti din familie îi fac jocul un pic din obi?nuinta. Iar discutiile noastre. caci voiam cu orice pret sa-mi înteleg mai bine sotul. pe lânga faptul ca nu mai degenerau în certuri.aizeci si unu de ani. atunci când ne strângem cu totii.. un pic din la?itate.te în intensitate: accesele de furie. iar când e vorba de propria ei persoana.. simtul umorului efoarte redus. Psihiatrul m-a ajutat sa reflectez asupra mea dar. sa-i patrund gândurile: el a refuzat sa mearga sau macar sa ma însoteasca. culpabilizare . Desigur ca nu primise prea bine toate astea. nu suporta sa se faca vreo observatie..ifamilia. lacrimi. În plus.. De pilda. Dupa o vreme. mai cu seama sa con?tientizez ca trebuia sa-mi schimb total comportamentul fata de sotul meu. NU CEDATI ÎN PRIVINTA ASPECTELOR ESENTIALE Anturajul personalitatilor dificile. ea monopolizeaza întreaga conversatie. pare sa zica ea. vor fi tentate sa c~deze la exigentele acestor personalitati si sa le faca jocuL . De fiecare data reu?e?te sa-i exaspereze pe toti.

mite balta si li. Ea s-a suparat... chiar daca întreaga poveste ma întristase. iar ea.Acceptati o schimbare a prointatemeri as. am fost de partea lui de la bun început. când nora mea a reaparut la reuniunile familiale. am constatat cu totii ca era mult mai rezervata.3 O2 Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre discutii. ~i chiar el î~ifacea o multime de repro~uri. Într-adevar. iar vreo ~ase luni nu ~i-a mai facut aparitia. sotul celei mai mici dintre fiicele mele. caci daca ceva nu-i este pe plac.. schimbe RECOMANDABIL NERECOMANDABIL Sa credetifacca apoi sa le fafaceti rea-vointa de cetileasupra le si e vorba lasati neavreti sa de schimbatisaviziuchestiune lumii în totcompatimitiperfectiunea o ce pretindeti Sa jocul morala ori rapida Sa le pretindeti o schimbare . intrat de curând în familia noastra. de atunci.gresiva ntele sa-?i aspecte. Cum consideram ca procedase cum trebuie. Cu personalitatile dificile .. Cu totii au fost de parere ca ginerele meu mersese cam prea departe.Trasati o imagine claraincomce Acceptati o schimbare pro-I . Cred ca-i prinsese bine lectia. Noi evitam sa-i facem observatii. Odata însa. numaidecât se îmbufneaza. mai putin pretentioasa. comportamentul totul ebuinte difici. ~i n-o mai vedem saptamâni întregi. s-a enervat. sa nu mai dea lectii de pedagogie. ~i i-a cerut sa-~i pastreze sfaturile pentru ea. se abtine sa-i critice la tot pasul pe ceilalti .

W. fie de psihoterapii. Aceste persoane solicita tratarea consecintelor acestor tulburari: depresii. fie ca e vorba de tratamente medicamentoase. ori deprimati. mult mai putini sunt pacientii care se decid sa consulte un specialist cu sentimentul ca au o problema de personalitate ?i ca lupta Împotriva a ceva ce-i depa?e?te. rezultatele terapeutice nu sunt atât de bune ca în cazul pacientilor ce nu prezinta tulburari de personalitate (ceea ce lezeaza narcisismul terapeutilor). . . alcoolism etc. Archives of General Psychiatry. 527-531. PSIHIATRIE SI PSIHOLOGIE 3 O3 Confruntarea între psihiatri (ori psihologi) ?i personalitatile patologice se poate produce în diferitele circumstante. OMS. ce au toate cam acela?i mesaj: "Nu ?tiu ce sa ma mai fac. personalitatile patologice se dovedesc pacientii greu de tratat: când sunt anxio?i.H. procentul acestora este de 10 pâna la 15%. nu pacientul e cel ce se adreseaza unui specialist. Iar psihiatrii sunt obi?nuiti cu situatii de acest fel. de multe ori. 2 G. J. 1993. dar comportamentul lui (ei) ne-a . De Giorlamo. 47. sunt alertati de telefoane. Cea mai frecventa este aceea în care un pacient vine sa consulte un psihiatru (ori psiholog). "Personality Oisorders". în care.H. Coryell. ci persoane din anturajul pacientului. ce e de facut?" În fine. stari de anxietate. De putina vreme psihiatria se ocupa de personalitatile propriu-zis dificile. Zimmerman. facut viata infernala. tot mai multe studii au fost consacrate perfectionarii prin care s-ar putea veni în sprijinul acestor personalitati. 3 M. 1990. "Diagnosting Personality Disorders in the Community". În alte cazuri. de câtiva ani.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea SCHIMBARE. Geneva. ?i asta în ciuda faptului ca în rândul întregii3 populatii. Reich. el (ea) nu vrea sa faca un consult. nelini?tite ori istovi te de comportamentul acestuia. pentru o alta problema: s-ar parea ca între 20 ?i 50% din persoanele ce apeleaza la un psihiatru sufera de tulburari de personalitate2. într-adevar. Dar. pp.

Cloninger. studiile sunt înca putine. cit. asa cum am sfârsit prin 4 c. iar eficacitatea acestor medicamente variaza de la un subiect la altul. oare. sunt stapâniti de teama de a nu le fi astfel transformata personalitatea. precum o excesiva vulnerabilitate la critici în cazul personalitatilor evitante. Antidepresivele sau tranchilizantele vor schimba efectiv viziune a despre lume a subiectilor anxiosi. Trebuie. acestia vor fi într-o mai mica masura afectati de propriile nelîniisti.R. În prezent. o data cu aparitia unor noi produse. accepta te moleculele pentru propriul echilibru. de pilda. ap. un important neurotransmitator cerebral). . Se ridica însa o seama de probleme etice. Extrem de eficiente în cazul tulburarilor depresive si a unor tulburari anxioase. aceste molecule par sa actioneze modificând si unele trasaturi de personalitate. deprimatii vor dovedi mai putîn pesimism sau deznadejde.3 O4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Medicamente si personalitate Când e vorba sa li se prescrise medicamente psihotrope. confruntati cu unele evenimente. dar mecanismele prin care dovedesc o atât de mare eficienta sunt insuficient cunoscute. sau ca au redevenit ei însisi. Dat fiind entuziasmul exclusiv produs de aceste tratamente. dar si însemnatatea mizelor ce erau în joc. ceea ce deja înseamna enorm. Dar lucrurile s-au complicat de câtiva ani. problema de a sti daca o seama de medicamente pot transforma într-adevar personalitatea a animat societatea psihiatrica. ceea ce face sa nu existe certitudini. sub efectul benzodiazepînelor. Trebuie totusi specificat ca studii recente consacrate biologiei temperamentelor ar putea fi considerate semne prevestitoare ale unei evolutii în materie de tratamente medicamentoase în tulburarile de personalitate4. subiectii supusi unor asemenea tratamente nici nu realizeaza ca propria lor personalitate a fost modificata. sub efectul antidepresivelor. Desi schimbarile sunt de-a dreptul spectaculoase uneori. Ci au numai sentimentul ca au fost usurati de suferintele lor. unii pacienti se arata reticenti. antidepresivele asa-zis serotoninergice (numite astfel datorita actiunii lor asupra serotoninei.

Deocamdata. pot fi clasificate in doua mari curente. facilitând "transferul" . sau pentru ca nu sunt îndeajuns de performanti într-o societate anume? E necesara o reflectie adânca pe aceasta tema.proiectarea asupra terapeutului a conflictelor infantile ale pacientului. care sa-i poata ajuta pe terapeuti ~i pe pacienti sa înteleaga ~i sa faca fata mai bine schimbarilor obtinute. cel putin în Franta. uitate astazi) antidepresivele ~i anxioliticile? Problemele ridicate astfel sunt foarte importante atât pentru indivizi. cât prive~te aplicarea lor în cazul personalitatilor dificile. De~i psihanaliza beneficiaza de o teoretizare deosebit de bogata ~i complexa. cât si pentru colectivitate. înainte de a banaliza utilizarea unor astfel de produse in cazul tulburarilor de personalitate. Psihoterapie sau psihoterapii? Exista forme multiple de psihoterapie ~i. Cu atât mai bine. în ordinea vechimii ~i a importantei. nenumaratele polemici între ~colile psihanalitice ~i ostilitatea ei a priori fata de orice forma de evoluare ~tiintifica a fost cauza unui anumit recuI al interesului cercetatorilor fata de ea în ultimii douazeci de ani. constituind o experienta intelectuala fascinanta. Cea dintâi dintre metodele psihoterapeutice. La urma urmei. în cazul tulburarilor de personalitate prescrierea unui medicament ar trebui sa fie însotita ~i de masuri psihoterapeutice. pacientii? Indivizii vor solicita un tratament pentru ca sufera sau le produc altora suferinta. daca aceasta con~tientizare va surveni în cadrul unei relatii terapeutice codificate.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 3 O5 a accepta (dupa multe îndoieli. faptul ca exista molecule ce se dovedesc eficiente în cazul trasaturilor de personalitate e un lucru bun sau nu? Cine poate raspunde la aceasta întrebare? Speciali~tii. sunt destul de putine studiile edificatoare. În materie de tulburari de personalitate. . oamenii politici. are la baza principiul ca con~tientizarea progresiva de catre subiect a originii ~i mecanismelor propriilor lui probleme îl poate ajuta sa le depa~easca. Primul curent îl constituie psihanaliza ~i formele derivate ale acesteia.

ill au fost deprinse acestea si sa-I faci pe pacient sa dobândeasca altele. /lPacients Predictors of Respanse ta Psychatherapy and Pharmacotherapy: Findings in the NIMH Treatment of Depres- . Un studiu vast.:ois Lelord si Christophe Andre Al doilea curent îl reprezinta terapiile comportamentale si cognitive. izvorât din stiintele învatarii se afla un ansamblu de tehnici variate. Terapiile cognitive si comportamentale au la baza un principiu simplu: pentru a schimba un comportament sau un mod de gândire. amentelor) imificarea ubiacente simp.3 O6 Fran<.pe relatia dintre trecut si prezent e elemente(ceea LE SI COGNITIVE tulburari i personale si nedeterminate utine informa. trebuie sa încerci sa afli Cl. De data recenta în tara noastra (treizeci de ani).M.Orientate spre retrairea si commodificarea pe trecut sau I Centrate mai ales pe /laici/l si TERAPII principal: determinate noiva permite simodificarea despre Orientate interactiv modificarea Terapeut spre actuale cu competente conduitelor spestructuri psihicedobândirea unor terapiedespreofera în confruntarea simptomelor cifice Obiective profunde) Obiectiv COMPORTA'v1ENTATerapeutul si durata informatii ce problemele tulburari si (ceea /lacum/l 5 S. întreprins în Caracteristicile simplificate ale celor doua familii de psihoterapii practicate în franta. în cazul tulburarilor de personalitate TERAPII PSIHODINAMICE . care si-au dovedit eficacitatea în numeroase tulburari de personalitate5.. Stosky et colI. Ele sunt obiectul celui mai mare numar de publicatii stiintifice internationale. În spatele acestui principiu. aceste terapii sunt în plina expansiune.

1991. deziluzia de a nu fi fost invitat la o petrecere se va preschimba rapid în resentiment.npropriul sau mediu relational constituie miza fundamentala a oricarei psihoterapii.nuita la situatii problema: pacientii deprimati pot deveni uneori egocentrici. 1994. Markowitz.M. de subiectul însu. . girarea eficienta a conflictelor ?i problemelor relationale) pot atenua respectivele probleme. al caror postulat de baza este acela ca disfunctia relatiilor interpersonale constituie principala sursa a problemelor unora din subiecti ?i ca o serie de interventii. un susion Collaborative Research Program".i identifice sursele propriei insatisfactii relationale: adesea.i schimbe reactia obi. Aceste terapii au avut un ecou favorabil dincolo de Atlantic.148. M. însa par a fi îndeajuns de bine adaptate ?i în cazul personalitatilor dificile6. Mai trebuie mentionat ca unele forme de psihoterapie. American Joumal ofPsychiatry. Weissman. mascând suferinta resimtita initial. nepercepute ca atare. uneori. 997-1008. pp. La origine.E preferabil sa-. Adolf Meyer. Aparute la începutul anilor ?aptezeci. 599-606. arata ca aceia care prezentau tulburari de personalitate raspundeau mai bine la terapiile cognitive decât la antidepresive. J.. unde integrarea armonioasa a individului î. De pilda. cvasinecunoscute în Franta.. pot fi eficiente în tratarea tulburarilor de personalitate. destinate a mari capacitatile relationale ale subiectului (deprinderea unor schimbari gratifiante cu propriul anturaj. 51. rod al cercetarilor psihiatrului american de origine elvetiana.. ignorând trebuintele .. 6 .. Archives of General Psyc1liatry. de pilda.c. Obiectivele terapiei interpersonale sunt de a-l face pe pacient sa realizeze ca: .Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 3O 7 rândul pacientilor deprimati.i.. pp. terapiile interpersonale subliniaza rolul esential pe care îl joaca adaptarea individului la mediul sau. terapiile interpersonale au fost elaborate ?i utilizate pentru tratarea subiectilor deprimati. "Interpersonal Psychotherapy". Este cazul" terapiilor interpersonale".Sa încerce sa-. starile depresive tin de experiente afective.ipostura în care se'poate afla celalalt.

acele gânduri ce îti vin în minte automat. O. în materie de tulburari de personalitate. acum doua mii de ani. Synapse. 97-103. în care sa coexiste ori sa se succeada diferitele tipuri de psihoterapie existente sau care sa le absoarba pe cele existente. în cele ce urmeaza. cu alte cuvinte. negative ("gaseste ca as fi cam urât"). va vom înfatisa. se întrezareste o anume rasturnare în peisajul psihoterapiei: dupa ce vreme îndelungata adeptii diverselor scoli s-au privit. sa apara practici noi. . Aceste cognitii stau marturie felului în care percepem si interpretam lumea înconjuratoare. . însa staruitor. si e foarte posibil ca.O ameliorare globala a propriilor capacitati relationale: sa poti cere ceva în loc sa te vaiti. pentru ca un alt tip de terapie sa apara . Exista demersuri7 pentru o psihoterapie integranta si eclectica. Marie-Cardine.3 O8 Fran<. Este ceea ce au sesizat si stoicii. cîneva va priveste pe furis. La o alta masa. ca raspuns la acele situatii cu care te confrunti în viata. Chambon "Les psychotherapies au toumant de millenaire: dix ans d'evolution et de devellopement de l'approche integrative et eclectique". sa-ti comunici deziluzia într-o maniera nonagresiva. sa vorbesti de gândurile tale sumbre în loc sa te framânti de unul singur.ois Lelord si Christophe Andre biect deprimat va avea sentimentul ca nu e înteles de un partener pentru ca acesta elin urma nu face un efort în acest sens. terapiile cognitive ce reprezînta abordarea cea mai recenta si mai bîne codificata în prezent. Dîncolo de practicile deja existente. reciproc. Terapiile cognitive Sa presupunem ca va aflati într-un restaurant si asteptati pe cîneva.. în urmatorii ani. Pâna atunci însa. sa-ti exprimi emotiile negative în loc sa stai îmbufnat. 1994. pp. când scriau. cu toate ca subiectul însusi nu cauta sa vorbeasca despre problema sa. cu dispret sau ostilitate. Într-o asemenea situatie. Aceste gânduri ce îti vin în minte constituie ceea ce se cheama cognitii. acum încep sa se arate interesati unii de altii.. neutre ("îmi aminteste de cineva"). în mintea voastra se poti ivi tot felul de gânduri: pozitive ("cred ca ma place"). ca Marc Aureliu: 7 M.

prin urmare. Astfel. comportamente. o stare de stinghereala si disconfort. si comportamente de evitare (îi ocolesti privirea. în functie de fiecare subiect si. aceeasi situatie poate fi evaluata în moduri diferite.. poate genera reactii deosebite de la un individ la altul. cognitiile vor fi "omul ala îmi observa toate defectele". ". sub denumirea mai tehnica de "prelucrarea informatiei". iar gândurile se vor învârti în jurul ei: "am un farmec anume . fie vei cauta sa-i arati cea mai buna mina a ta. poti (în cazul în care esti un pic histrionic si doresti sa placi celorlalti) resimti emotii agreabile si atunci." Acelasi principiu poate fi regasit si la cognitivistii de azi. deci. ceea ce va genera emotii dezagrabile. Faptul de a sesiza. sau te muti la alta masa). fie îi vei zâmbi celuilalt. discurs interior) EVALUAREA COGNITIVA A SITUATIEI Teoria prelucrarii informatiei postuleaza ca modul în care noi evaluam situatia ne conditioneaza atât propriile reactii. dimpotriva.. cât si situatia în sine.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 3O 9 "Nimic din ce-i în afara ta nu te poate întrista. daca ai unele trasaturi de personalitate evitanta. ci judecata pe care tu o faci asupra a tot ce-ti este exterior e pricina tulburarii tale. . de a întelege cât mai bine felul în care interpretam evenimentele cu care ne confruntam ofera una din pricipalele chei pentru schimbarea propriilor conduite. Abordarea unei situatii REACTIA (emotii. Sa revenim la exemplul cu restaurantul: daca cognitiile vor fi de genul "Îi plac acelei persoane".

când ne aflam sub influenta unei persoane apropiate sau ca urmare a unor evenimente de viata care sunt adânc ancorate în noi si sfârsesc prin a deveni invizibile propriei priviri. din contra. cam ca ochelarii cu lentile colorate.31 O Fran<. subiectii îsi vor elabora reguli de viata. cum ar fi de pilda asocierea "sunt vulnerabil" si "ceilalti sunt puteEnici si capabili" la subiectul cu o personalitate dependenta. deseori Lnconstiente. Principalele caracteristici cognitive ale personalitatilor dificile PERSONALITATE CONSTELATIA rau"tot REGULI ROPRII la sa P ce poate samai si "lumea e asteptfide anticipez "trebuie mereu orice problema ma plina pri- . "sunt cu totul exceptional").:oisLelord si Christophe Andre • Cum percepeti lumea? Cognitivistii considera ca mare parte din atitudinile si comportamentele noastre rezida în propria viziune asupra lumii. Ramânând la exemplul personalitatii dependente. Aceste credinte reprezinta convingeri dobândite de regula din copilarie. nu trebuie sa iau o decizie singur . ce constituie tot atâtea strategii precise de a le facilita adaptarea la o lume pe care o percep în felul lor. asemenea reguli vor fi: "trebuie sa fiu supus. Aceasta viziune asupra lumii e alcatuita din credinte.. asupra celorlalti ("ceilalti sunt mult mai competenti si mai puternici decât mine" sau "nu poti avea încredere în nimeni") sau asupra lumii în genere ("în spatele oricarei situatii anodine se poate ascunde o primejdie"). asupra propriei persoane (de pilda "sunt neputincios si vulnerabil" sau.INTELOR pe"trebuie altfel unor tesa fii asa maripoti . Aceste credinte sunt adesea grupate în ceea ce cognitivistii numesc "constelatii". In virtute a unor asemenea constelatii cognitive. ". pe care uiti ca-i ai pe nas. ca sa am bunavointa celorlalti" sau "daca e vreo problema..

intime" plicatiilor" "tot ce conteaza e locul întâi" "oamenii trebuie sa fie competenti si siguri pe ei" "trebuie sa accept orice provocare" "trebuie sa ma achit de toate obligatiile pe cât de repede posibil" Schizoida Comportamente de Tip A . ca sa-mi fac loc printre ei" "trebuie ca ceilalti sa fie orbiti si vrajiti de mine" "trebuie sa controlez totul" "trebuie sa respecti regulile în tot ce faci" Obsesionala "trebuie ca totul sa fie facut ireprosabil" "improvizatia si spontaneitatea nu pot duce la nimic bun" Narcisica "sunt exceptional(a)" "mi se cuvine totul" "sunt cu mult deasu.Concluzie: Personalitatile dificile ."e mai bine sa fiu sinlalti" "viata sociala e gur si sa nu am relatii izvorul tuturor com.."ceilalti trebuie sa stie ca sunt o persoana repra celorlalti" marcabila" "nu sunt ca toti cei.i schimbarea Paranoica "sunt vulnerabil" "e posibil ca ceilalti sa fie împotriva mea si sa-mi ascunda unele lucruri" 311 "trebuie sa fiu neîn-I crezator si sa încerc sa aflu ce se ascunde dincolo de ceea ce spun sau fac ceilaI ti" Histrionica "nu pot trezi interesul. daca nu fac ceva anume" "sa seduci înseamna sa-ti arati adevarata valoare" "trebuie sa atrag atentia celorlalti.

pe care le vom numi "situa- .I Depresiva spinge" r cu mult mi anta • Scenarii stereotipeo o. credintele de baza .. daca îi sunt seama altida "nu de...i Christophe Andre factrebuieverde "sunt muncesctrebuie saprea i osi în nu I dez.i regulile ce decurg din acestea justifica atitudinile specifice fiecarui profil de personalitate. trebuienu"parte.. paranoicul. histrionicul care în mod regulat trece de la idealizare la deceptie. dependentul ve~micaflat în umbra protectorilor sai .i conflicte.la inblema."meritperfectficând opui. De obicei. a carui viata e o succesiune de dispute .celorlalti" sapot mai viata" domi.3 12 Fran<. "te bucuriîn numaiI nu stiu saneputincios împotritin persoanamultaaltfel "ne-am voi"trebuievreo promai se cuvine lasalamereucelor"daca de îndata ajutor" "nu I ucompetent" pre. Totalitatea fenomenelor cognitive pe care tocmai le-am înfatisat.ois Lelord . "n-am de gând sa cema "ceilalti I "suntnu fiu preadin in-sa caut sa trebuieînsa""trebuie ma direct acord "nude-osa înaltime" când apare greu ca "când devreme" ma si sa dezvalui înaltime" fata esti nascut de o lalti"demultte cu ceva. ca reactie la evenimentele de un anumit tip.vesc im" putercu adevarat. anturajul personalitatilor dificile e frapat de caracterul repetitiv al comportamentului acestor subiecti.. sivi.

obedienta. ca sa aplanez conflictul". se unui STEREOTIPE Situatiile confuze. de cunoscutul. încredintata ca persoana ei nu prezinta nici un interes pentru ceilalti. ea nu î~i va repune în cauza acea credinta: "sunt o persoana insignifianta". aprobarea celorlalti ~i gânduri gen: "daca ma critica.. inia precautii. acestea constituie "demarorul" reactiilor repetitive. previzibile ~i stereotipe.tot repere re. comportamente sau gânduri. nuavea a maximum SITUATII-CHEIE de PERSONALITATE DeREACTII pePreventiv.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 31 3 tii-cheie". va avea tendinta de a se gândi ca ceilalti o fac din mila. detalii. tocmai ansamblul fenomenelor descrise de noi va face ca acest eveniment sa-i declan~eze întotdeauna emotii naucitoare ~i angoasante. cu li1 caracter cât se poate de previzibil. Într-li1 fel. "celalalt trebuie sa aiba dreptate" . înseamna ca exista pericolul sa fiu dat la o parte definitiv".soiul coninsistamaximum Nelini~te. fie aceste reactii emotii. un apropiata de cautarea formatii. În exemplul subiectului evitant. o personalitate evitanta. astfel. ceilalti De exemplu. terpretari arbitra Lipsa Se dau oricaror steplecatala în persoana inile. "cred ca ar fi mai bine sa renunt la propriul meu plmct de vedere.auo calatorie. din condescendenta sau din interes. daca totu~i i se va acorda atentie. S-ar parea ca lectiile de viata n-au nici o priza la subiectii cu personalitate dificila. n oica . daca acestuia i se aduce o critica.. care vor avea tendinta de a nesocoti sau de a deforma toate elementele susceptibile de a repune în chestiune propriile lor credinte: astfel. Numai ca. Aceste "scenarii" pe care le vor juca subiectii cu personalitate dificila sugereaza principiul "remake" -ului din cinema sau din serialele de televiziune: variatiuni pe aceeasi tema.

vorbimult. îndelung Seorice. competitie. xemplu.nu Vorbeste nici Certurile devinun Acuze.sau persoanasituatiile u considera seama ei.! troleze situatia. în meritele de IVrea rogativele ipote. refuza mod agresiv.ei.per. MonoI corde fieasu. din rerolului sa uveni.la ei. impusa. stârneasca fi reverifica. pentrua a proxi-si pic Sa Nuurgente. preSta într-un nu totîndoieste Lucreaza suspiciuni.unei toata mai straine. de promanifesta fata Persoanedeatragatoaresa Iconvorbit enerveaza. Desaunfacane.sa de timp.3 14 Fran~ois Lelard si Christophe Andre De de Treburiîninteresmaipri-ridica de interlocutorului.I sa seduca si sa ea. orice chibzuieste Esecul poatasaucând nuchiar Se laIti. Promiscuitate.si delipisica 1 .consi-o turi repede lucruri cât catii grup alizarilede lu. fiedededeîncearca mereu. Verifica. Situatiarealtineactiona. Noul. imperfect. îsi tot. vorbeste interesul nuPlanifica. sec.cei.ruppolizeaza conversatia. e sa a pleca în tepte.i pria definitive. si.coltul placere tonul.

Adopta o atitudine nagativista. Se îndeparteaza degraba. Sa accepte o autoritate sau o superioritate oarecare. De exemplu. schimbându-i cursul. a nu putea înaltime. propriul mod de a gândi. aprecierea celorlalti. Evitanta • Doctore. Dificultatea rezida. De exemplu.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea r Depresiva I 31 5 derate nemeritate. terapeutii cognitivisti urmaresc sa-I ajute pe subiect sa-si constientizeze într-o mai mare masura propriile judecati. staruind asupra viitoarelor probleme. sa i se atribuie sarcini importante. Într-un al doilea timp. cum am precizat deja. De Se acuza ca n-ar fi la exemplu. sa petreaca singura un week-end. Se îmbufneaza. sa fie nevoita sa vorbeasca despre sine unor persoane importante pentru ea. Sa fie în centrul atentiei. Sa fie nevoita sa la singura decizii. Într-o situatie sociala este înhibata sau distanta. Le îngaduie orice. Încearca sa capete sprijinul sau sa se asigure de prezenta celorlalti. duce ceva la bun sfârsit. sa accepte o decizie cu care nu a fost de acord. sa fie singura. Dependenta Pasiv-agresiva Opune rezistenta. în chiar înradacinarea adânca a acestor mecanisme de gândire si în caracterul lor identitar pentru subiect ("este personalitatea mea"). Pentru ca un demers . Evita confruntarea. ce-i de facut? Confruntati cu manifestari de acest tip. sa se supuna ordinelor. terapeutii încearca sa actioneze asupra acelui mod de a gândi. sa se confrunte cu judecata. Se contrazice pentru detalii. De exemplu.

31 6 Franc.ti adopta un demers specific s.tiinta).. iar la început ei trebuie calauziti si îndrumati. Cogni- .ois Lelord s. consemne si exercitii pentru pacientul sau. lU1 psihoterapeut trebuie sa fie o persoana care vorbeste putin.iexprima parerea (atitudine ce corespunde modelului psihanalitic clasic). Terapia cognitiva se înscrie într-o relatie asa-zis socratica: în nici un caz nu e vorba de "sfaturi garantat bune" (terapeutul nu se erijeaza într-un guru sau un director de cons.. e dispusa sa te asculte si doar rareori îs. se implica si se angajeaza în terapie. terapeutul cognitivist este explicit ~i pedagog si va încerca sa-I ajute pe pacient sa descopere care sunt mecanismele propriilor probleme. sa fie chiar el artizanul propriei vindecari. cu alte cuvinte. În fine. îi va preciza care sunt marile directii pe care le va urma. sa practice anumite exercitii. îi va explica sfaturile si interventiile terapeutice. Caci terapeutul cognitivist este un terapeut activ ~i interactiv. ceea ce ne aminteste de felul în care Socrate "mosea sufletele" discipolilor sai . care raspunde tuturor întrebarilor puse de pacientul sau. îl va asista în elaborarea unor noi strategii relationale pentru viata cotidiana. de întrebari si mai cu seama de ajutorul care e acordat pacientului. terapeutii cognitivis.iun stil de relationare absolut original în lumea psihoterapiei. îi va recomanda lectura anumitor carti. nu refuza nici un subiect de discutie. Pe de alta parte.tientizeze propria disfunctie psihica. cognitivistul este totodata si un terapeut exigent si prescriptic. Într-adevar. în mod obligatoriu. multi dintre subiecti nu au o imagine prea clara a eforturilor pe care vor fi nevoiti sa le depuna. ci e vorba de o serie de propozitii. pentru ca el sa-si cons.icodificat în cel mai înalt grad. s.iChristophe Andre într-atât de intru ziv sa aiba sorti de izbânda. el pretinzând ca pacientul sau sa îndeplineasca unele sarcini.tilor pe parcursul terapiei difera într-o masura destul de mare de cel la care se asteapta majoritatea pacientilor pentru care. El va veni cu o seama de exigente. • Relatia cu terapeutul cognitivist Comportamentul cognitivis.

în cazul în care terapeutul întârzie.reactionez . de multa vreme.. În acest punct. cum ar ca o onala nica . tinut la curent cu tot traiectul terapiei. TERAPEUTUL a vrea în agenda fost posibil. DISCURSUL INTERIOR " "E încearcai se fi înselat în privinta de ce?" " "Ce ma întâmplat Oare zilei sau "Trebuie sa ma fi prea place.. atenti. cognitivistii ies în întâmpinarea psihanalistilor.ma pot pomÎNCARE noudoctorul asta caclartrebui pe . la fenomenele de "transfer" ale pacientului fata de terapeut . E ÎNTÂRZIE ma uit din consultatii. CumPoate.. terapeutul îl va determina pe pacient sa-si constientizeze gândurile de acest gen. cognitivistul va trebui sa se lase ademenit în relatia pe care pacientul va încerca sa o stabileasca cu el: histrionicul desigur ca va încerca sa-si se duca terapeutul sau macar sa se faca placut de acesta. paranoicul în schimb nu-i va acorda usor încrederea lui. încercând sa va imaginati ce reactii vor avea aceste personalitati dificile în fata terapeutului.. în clipa în care acesta îi va primi cu o întârziere de jumatate de ora .. Pe parcursul terapiei. În cadrul unei terapii cognitive.... nusa"chem bizui pieriisa vada a ... De acum stiti câte ceva despre aceste personalitati si speram ca va veti amuza pentru o clipa.ceva între doua PERSONALITATEA clar ca nu sa-mi dovedeasca? Pesemne ca ÎNCAWL orei.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 31 7 tivistul considera ca un pacient bine informat. fara sa încerce macar sa se descurce singur etc. iar dependentul se va agata cu di8perare de sfaturile terapeutului... În tabelul urmator am înfatisat câteva din gândurile ce se pot ivi în mintea pacientilor cu personalitate dificila. se va putea chiar implica mai mult în propria terapie si îsi va înteti eforturile.

31 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre oida ndenta esiva -agresiva portament de Narcisica "Lucrurile n-arspus putut existaSiirosesc sa-i safi Ma Puteam as un ramâna asteptare.unulstiu cre-I "Trebuie timp pune acestibate saladetâmpenie sau sase "Din pretios. satul cuta!de .ca de.. nu în"Ziua placeeaici. compromisa. în vreo asa. Cum sa ajuti un subiect cu o personalitate paranoica sa constientizeze faptul ca el îi determina pe cei din jur sa-i ascunda unele lucruri. ma si sa " U Sa încerci sa te detasezi un pic .atât înSper ca asteptare în sala data .pâna aicisidar recitesc câteva telefoane pâna .. pentru a evita astfel expli- • . Astfel! terapeutul îi cere pacientului sau sa încerce a evita repetarea sistematica a unor scenarii conflictuale sau dureroase cu propriul anturaj! ceea ce nu e deloc simplu si cere timp.. da cinci sasingur "Nu toti sa îsicale? joc face sa Cine se puJmi mea nu mai deUpe altiide . Terapia cognitiva este o terapie esential pragmatica si empirica: punctul ei de plecare îl reprezinta observare a atenta si exhaustiva a tuturor situatiilor în care survin o serie de probleme...în gât el întârziedecând.. caci pacientii constientizeaza greu rolul pe care-l joaca în propriile dificultati. sa .... desi tea venifivine trecuta..s€dinta consecintelecând tot.în aceea dosare rog?" citesc azi de tina plictisescsuport acum " o sa daca tot am cea o " cep nici o psihoterapie.. demine.. din mine.. " ceput-o.. eudata tre"Ce cumvalafiAsoameni.

ce reanalizeaza cu precizie evenimentele saptamânii precedente. se sinchiseste. precum ?i gândurile ce vor decurge din acestea. . Asemenea contexte faciliteaza abordarea problemelor în fata carora subiectul "perfect sanatos". cel mai adesea fiind vorba de o depresie sau de tulburari anxioase ?i de alt tip. Prin discutii repetate. Îi cer Medicul de familie e Ma fiului meu mai Nimeni nu Ia te GÂNDURI pasa ma ceea Nici îi Furieuita! Unnu mai EMOT1I Nemultumire de resPutin macar doctoTristete încearca crede mare sacare întâmple. ci ?i de iritarea pe care o resimt ceilalti când manifesta atât de putin respect pentru drepturile altora? Lucrurile se simplifica atunci când subiectul cu o personalitate dificila se decide sa consulte un specialist. cert sotul cu SITUATII-CHEIE Nelini?te leaga.sa vedeta! ce ar putea mami se ra? generalist întepecta. nu obi?nuie?te sa se aplece. cum sunt cele pe care le prezentam mai jos.l Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 31 9 catii interminabile? Cum sa-i demonstrezi unui narcisic faptul ca antipatiile pe care le stâme?te nu sunt cauzate numai de invidie. în ciuda dezechilibrelor lui. dar ?i prin datele furnizate de autoobservare. ca urmare ?i a unor probleme psihice. terapeutul î?i va ajuta pacientul sa-?i identifice principalele "situatii-cheie".

Si atunci. Terapeutul nu vrea decât ca Chantal sa realizeze ca acestea constituie numai punctele ei de vedere asupra situatiei. ca sa nu o sileasca sa abordeze un subiect delicat. sau ca generalistul ei este un medic loial. ca mama ei n-o întreaba de sanatate. poate. felul în care ea percepe aceasta situatie. nu fapte. terapeutul îsi va conduce pacientul spre identificarea normelor si convingerilor .:oisLelord ?i Christophe Andre Sunt cu I Agasare închipuie? Dar ce-?i totii niste Ranchiuna I ingrati. pentru ea. ale ei. De exemplu. ajutor. o pacienta de treizeci si cinci de ani. ma mai problememari eu mult mai le mele. chirurg-stomatolog. mine. dar realmente supraaglomerat în acea zi. treptat. Treptat. Plecând de la acest minutios sfort de autoobservare. la procedeaza o prietena ma tine nu vorba de eu le sar eie . Ia Am?i ca scuteasca!sa Când sunt Însemnarile facute de Chantal. Pacienta din exemplul nostru este încredintata ca mamei sale nu-i pasa de sanatatea fiicei ?i ca prietenii ei sunt nerecunoscatori. autoobservându-se. într-o perioada depresiva. ?i îl va ajuta sa elaboreze ipoteze alternative. Aceasta extindere a punctului de vedere al pacientului constituie una din etapele cheie ale psihoterapiei. dar interlocutorii ei vad cu totul altfel lucrurile.320 Fran<. el îl va face pe acesta sa con?tientizeze faptul ca propriile lui gânduri sunt ipoteze. . dar când în suparati. accentuând latura repetitiva a situatiilor-problema. terapeutul identifica principalele teme pe care se vor manifesta trasaturile de personalitate dificila ale pacientului sau. cu o personalitate narcisica.

acest efort de aprofundare a credintelor trece prin comprehensiunea genezei lor. respectiv a laturii lor rigide.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 321 ascunse în el si care îi determina viziune a asupra lumii. pentru ca o merit din plin. nimeni chemi propriile inceilalti sa AVANTAJELE CONVlL'lGERII dine" pentru le tan. daca rite" ca peprin dependenta samine" DEZAVAl'I'TAJELE prea îi centrata priCONVI"GERII "Sunt multniciodata scot din pe mesc caci atentia ma care o de mine. Terapeutul nu vrea sa schimbe radical convingerile pacientului sau. astfel încât sa poata fi puse în lumina avantajele. caci acestea din urma nu sunt întru totul absurde. În cazul lui . dar si inconvenientele lor pentru pacient. ele vor fi evaluate si discutate îndelung." Odata identificate aceste credinte. nuasta"las celorlalti timp "Sunt un om de bine. Discutarea uneia din convingerile lui Chantal. Asa ca se încearca doar o atenuare a lor. multprea "Sfârsesce multi îndoi parerea "Stiu nu altoral! a pe ceva spon- l Mare parte a timpului. Una din principalele convingeri ale pacientei noash'e era: nÎntotdeauna. ceilalti trebuie sa-mi acorde atentie. ci doar exagerate si mult prea rigide." n Faceitotul ci locul latrecelorlalti" orde la tau" e! tu. personalitate narcisica CO?\JvINGERE: "Oamenii îmi datoreaza atentie. precum si felul de a se comporta. asa ca mi "Oamenii sunt egoisti. înainte de toate.

din frageda copilarie. abordare care este centrata ppe modificarea concreta a modului în care actioneaza subiectul.i Christophe Andre Chantal. Era lesne de înteles de ce convingerile sale narcisice aveau o atât de mare greutate în ochii ei.322 Fran<. Poti opera o schimbare a convingerilor actionând asupra propriilor comportamente. va consta în aceea ca pacientul este lasat sa verifice singur validitatea sau lipsa de validitate a propriilor sale ipoteze si temeri: este vorba tocmai de acele "probe ale realitatii". acceptabil (un demers necesar pentru infirmarea acelei convingeri a subiectului anxios ca "trebuie sa te astepti la tot ce poate fi mai rau" si pentru a-l 8 A. Astfel..8 Acesta este s.tilor sunt si comportamentalisti. familia în întregul ei întrunea oameni sclipitori ... de exemplu.imotivul pentru care majoritatea cognitivi. L'Apprentissage social.i faca loc printre ei la petreceri sau în vacantele familiale. • Sa-ti schimbi felul de a fi Dar aceasta con. fara ca acesta sa fi facut vreo rezervare la hotel si fara a avea vreo harta rutiera. cum sa-. un sentiment de superioritate sociala . aiia ca vor recurge si la metode comportamentale pentru a-si finaliza interventiile cognitive.. Bandura..tientizare reprezinta doar o etapa în abordarea cognitiva.. Bruxelles.. exista mai multe explicatii plauzibile: tatal ei era un profesor chirurg. iar mama ei se aratase mereu hiperprotectoare . 1980.. Chantal era o femeie inteligenta si frumoasa..ois Lelord . una din aceste metode.i intelectuala.. insuflându-le.i. Chantal a fost nevoita sa învete cum sa se faca remarcata. Mardaga. pentru a verifica daca rezultatul va fi catastrofal sau. dimpotriva. Analiza istoriei sale personale a facut-o capabila sa priceapa ca ceea ce îi paruse mereu a fi evidenta ("Mi se cuvine admiratia celorlalti") nu era de fapt decât o constructie mentala explicabila prin mediul sau personal. .i narcisic.i valorizanta fata de copiii ei.. de timpuriu. terapeutul poate merge pâna acolo încât sa-i ceara pacientului anxios sa plece în week-end. obisnuita sa fie admirata si curtata de barbati . el însu. Fapt ce reprezinta un început al maleabilitatii sale ..

. un conflict sau respingerea sa. 9 UN DRUM DIFICIL Oricare ar fi scolile si terapeutii. O alta maniera de a actiona asupra felului de a fi al subiectului va fi de a-l ajuta sa se expuna acelor situatii de care acesta se teme. Faphll de a-i arata pasiv-agresivului ca îsi poate exprima dezacordul si altfel.. de multe ori e nevoie sa se recurga la interpretarea unor roluri. în felul acesta. O personalitate dependenta va realiza ca faptul de a cuteza sa zica "Nu!" din când în când nu va atrage. daca va accepta invitatiile acestora. inevitabil. cu totii marturisesc ca în cazul personalitatilor dificile psihoterapiile se întind pe un interval mare de timp si sunt anevoioase.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 323 ajuta sa se debaraseze de acea regula ca "trebuie sa anticipezi si sa încerci sa prevezi în permanenta totul"). de pilda (pentru a-i infirma convingerea ca "e o adevarata catastrofa. daca nu faci totul perfect"). 5. Aceste antrenamente în vederea dobândirii "competentelor sociale" deseori se dovedesc a fi benefice pentru personalitatile dificile . Faptul de a-l invita pe narcisic sa puna întrebari si sa-si asculte interlocutorii îl poate ajuta sa înteleaga de ce opinia lui nu e întotdeauna împartasita de toti ceilalti. la un "joc". Acesta este si motivul pentru care ele reclama terapeuti experimentati si care sa fie 9 C. pentru a le ameliora subiectilor capacitatile rationale. cu zâmbetul pe buze si privindu-si fix interlocutorul. O personalitate evitanta va descoperi ca poate petrece si momente agreabile în mijlocul celorlalti. pp. sau sa vopseasca de mântuiala etajera. . sa nu tunda decât o parte din peluza. "ThE:'rapieen groupe de patients souffrants de phobie sociale ou de troubles de la personnalih~". În fine. 1995. JOl/mal de therapie comportamentale et cognitive. multe diferende vor fi abordate si solutionate. Terapeutul îsi mai poate înderrma pacientul obsesional sa faca ceva într-un mod incomplet sau imperfect. Cungi. 45-55. îl va face sa descopere ca.

. ) trebuie efectuata cu prudenta. American ]Ollfnal of Psychiatry. marcate de inconsecventa ~i impulsivitate. Trebuie totu~i mentionat ca majoritatea acestor studii au fost facute de echipe special pregatite. cam între doi ~i trei ani. Transpunerea acestor pacienti în contexteledasice ale psihoterapiei (un singur terapeut.324 Fran<. 131. ca ~i asupra unor metode de tratare a lor va oferi solutii din ce în ce mai satisfacatoare acelor subiecti în privinta carora terapeutii nu au reu~it. nu întotdeauna accesibil. 1994. 1171-1176. de pilda. ca în cazul personalitatilor borderline. 10 M. ace~tia puteau suna la un numar de telefon ce le fusese dat. Linehan et col!. ce se dedica în egala masura ~i celorlalti pacienti . Studii supravegheate îndeaproape au fost întreprinse asupra subiectilor cu personalitate evitanta. însa nimic nu ne împiedica sa speram ca dezvoltarea considerabila a cercetarilor facute asupra unor personalitati dificile. ~i aceasta douazeci ~i patru de ore din douazeci ~i patru etc.:oisLelord ~i Christophe Andre capabili sa procedeze astfel încât motiyatia pacientilor sa persiste.. În genere. a caror disponibilitate era uria~a: în studiul facut pe pacientii borderline. terapiile cognitive ale tulburarilor de personalitate dureaza destul de mult. dar ~i asupra acelor structuri de personalitate mai grav perturba te. "Interpersonal Outcome of Behavioral Treatment of Chronically Suicidal Borderline Pacient". pp. mai cu seama in relatiile afective: aceste studii au dovedit eficienta tehnicilor cognitiv-comportamentale1D..

potrivit celor mai recente abordri cognitive clinice. Paris. Lucrari în limba engleza: Discordered Personality. Aceasta lucrare contine toate criteriile diagnostice ale diverselor tulburari de personalitate. 1995. Quentin Debray si Daniel Nollet. Masson. Masson. tradus din limba engleza de J. Paris. Pull. Paris. Este traducerea celei de-a patra versiuni a clasificarii facute de Asociatia Psihiatrica Americana si folosita în întreaga lume. David J. 1996. precis. cu exemple de evaluare si cu o prezentare a terapiilor. 1996. Masson.Bibliografie comentata Lucrari generale despre personalitati Les personnaliUs pathologiqlles: aproche cognitive et tlu?rapelltiqlle. Therapies cognitives des trollbles de la personnaliU. DSM IV: Manllel diagnostique et statistique des troubles mentallx. Boyer. cu un expozeu al diverselor ipoteze asupra originilor acestor tulburari. Guelfi. Ontario. P. CE. Robinson. . Londra. O analiza a tulburarilor de personalitate. despre tulburarile de personalitate. Jean Cottraux si Ivy Blackburn. Un tratat nuantat. Rapid Psychler Press. 1996.

326

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

carte careia trebuie sa-i acordam întâietate. Este un manual pedagogic, dar captivant, al tulburarilor de personalitate si al diferitelor teorii elaborate despre acestea.
Synopsis of psichiatry. H. Kaplan, B.J. Sadock, J.A. Grebb, William and Wilkins, Baltimore, 1991.

o

A saptea editie a unei renumite carti de 1300 de pagini (e o versiune prescurtata), al carei capitol 26 e consacrat tulburarilor de personalitate. Se lucreaza la traducerea acestei carti, ce va aparea la Editura Pradel.
The DSM IV Personality Disorders, lucrare coordonata de John Livesley, The Guilford Press, New York, 1995.

O analiza critica si epidemiologica, adâncita, a diferitelor tipuri de personalitate si a evolutiei clasificarii ce a dus la DSM IV. O lucrare de specialitate.
Cognitive Therapy for personality disorders. A.T. Beck, A. Freeman et colI., The Guilford Press, New York, 1990.

Aplicarea terapiilor cognitive la tulburarile de personalitate, de catre unul din fondatorii acestei discipline.
Personalitati anxioase

L'anxiete au quotidien. Albert E. Chneweiss L., Odile Jacob, Pa-

ris, 1991. Un studiu al diferitelor tulburari anxioase, elaborat dintr-o perspectiva cognitivo-comportamentaIa.
Personalitati paranoice

L'idealisme passionne. Quentin Debray, PUF, Paris, 1989.

Un eseu despre o forma deosebita a paranoiei, ce a produs atât sfinti, cât si asasini.
Paranoia et Sensibilite. Ernst Kretschmer, Paris, 1963.

Bibliografie comentata

327

Cn studiu de o mare finete de observatie, întreprins de "inventatorul" personalitatii senzitive. Personalitati histrionice

Histoire de l'histerie. E. Trillat, Seghers, Paris, 1975.

O pasionanta istorie a isteriei de-a lungul timpurilor ~i diverselor teorii.
"La personnalite histerique". G. Darcourt, La RevlIe du practicien,

1995,45,pp.2550-2555. O prezentare a istoriei ~i clinicii personalitatii isterice.
Etudes sur l'histerie, Sigmund Freud, Josef Breuer, PUF, Paris,

1956. Originile psihanalizei.
Souvenirs d'Anna O.O.M. Borch Jakobsen, Aubier, Paris, 1995.

Povestea uneia din pacientele lui Freud, pornind de la care el ~i-a elaborat propria teorie reexaminata din perspectiva abordarii istorice. Personalitati obsesionale Odile Ja-

Le garfon qui n'arretait pas de se laver. J. Rappoport,

cob, Paris, 1991. Respectivul baiat suferea de SOC, dar lucrarea contine ~i reflectii interesante asupra personalitatilor obsesionale, reflectii facute de o specialista de talie mondiala.
Peurs, manies et idees jixes. F. Lamagnere, Retz, Paris, 1994.

Un tablou extrem de viu al diferitelor forme de tulburari obsesionale, cu exemple de terapie.
Obsessions et compulsions. J. Cottraux, PUF, Paris, 1989.

O carticica densa, ce concentreaza progresele înregistra te în materie de terapie, dar ~i progresele metodologice.

328

Fran<;ois Lelord ;;i Christophe Andre

Personalitati narcisice
La personnalite narcissique. O. Kemberg, Privat, Toulouse, 1991.

O noua editie franceza a unei faimoase carti, scrisa de unul din "inventatorii" personalitatilor narcisice. Personalitati schizoide
DE TIP

COMPORTAMENTE

A

Com71lent n"sister au stress. R.B. Flannery, Eyrolles, Paris, 1991.

Un manual de gestiune a stresului, ce le va da de gândit cititorilor de Tipul A.
La Gestion du Stress. C. Andre, P. Legeron, F. Lelord, Morisset,

Paris, 1995. O carte pentru oamenii grabiti: în numai o ora de lectura, ace;;tia vor ;;ti esentialul despre gestiunea stresului.
Stress, Management and the Healthy Type A. Ethel Roskies, The

Guilford Press, I'\ew York, 1987. O lucrare ;;tiintifica ;;i clinica, scrisa de o specialista care a tratat mii de persoane Tip A, angajate ale unor mari firme nord-americane. Personalitati depresive

Prozac, le banheur sur ardonnance? P. Kramer, ed. I, Paris, 1994.

O carte scrisa de un psihanalist, uimit el însu;;i de efectele unui medicament; un eseu extraordinar de complet ;;ipasionant despre personalitatile depresive ;;i evitante, dar ;;i despre mecanismele schimbarii. O carte mai subtila decât ar putea-o sugera titlul ei (de altminteri, titlul cartii în versiunea americana era Listening ta Prozac).
Vivre avec une depression. Q. Debray, Edition de Romer, Paris, 1994.

O carte clara, eclectica, despre diversele fatete ale depresiei ;;i ale personalitatilor depresive.

Bibliografie comentata

329

"Les Dysthimies". Studiu coordonat de J.F. Hallilaire, L'Encephale, 1992/ 18, numar special, pp. 695-782.

Un amplu dosar, în franceza, despre acest sindrom, aflat la granita personalitatii depresive. "Temperament et depression" de P. Peron-Magnan, în J.P.Olie, depressives, Flammarion, PaM.F. Poirier, H. Loo: Les 711aladies ris/ 1995/ pp. 183-193. Diversele cercetari întreprinse asupra personalitatii depresive, strânse înrt-o lucrare de referinta despre depresie.
Mars. Fritz Zorn, Gallimard, Paris, 1982.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a murit de cancer.
joumal. Cesare Pavese, Gallimard, Paris, 1958.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care s-a SillUC1S.
Syllogisme de l'a711ertume. E.M. Cioran, Gallimard, Paris, 1952.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a continuat sa scrie, considerând totu~i ca "viata e lipsita de savoare". Personalitati dependente
Les voies de la regression. M. Balint, Payo, Paris, 1972.

O pasionanta reflectie asupra mecanismelor dependentei ~ifricii de dependenta. O carte ce interpeleaza fiecare cititor. Personalitati evitante
La peur des autres. C. Andre, P. Legeron, Odile Jacob, Paris, 1995.

O carte care se adreseaza atât persoanelor timide, cât ~i terapeutilor, o carte care prezinta tabloul acestui sindrom, vreme îndelungata subestimat.

330
S'affirmer

Fran<;:oisLelord s;iChristophe Andre
et communiquer.

Boisvert s;i Beaudry, Edition de

L'homme, :v1ontreal, 1979. Un manual francez de referinta, care poate înlesni întelegerea afirmarii de sine s;ia antrenamentului în vederea acesteia.
When I say no, I feel gui/ty. :v1anuel New York, 1975.
J.

Smith, Bantam Books,

Echivalentul în engleza al manualului mai sus mentionat.
Your perfect Riglzt. Robert Alberti, :v1ichael Emmons, Impact Publishers, Obispo, 1982.

Un manual de exceptie, ai carui autori au fost pionierii afirmarii de sine. Personalitati borderline
Les troubles limites. Otto Kernberg, Privat, Toulouse, 1989.

O lucrare clasica, de inspiratie psihanalitica, bogata în experiente clinice impresionante.
Cognitive Behavioral Treatment for Personality Disorders, Marsha

Linehan, The Guilford Press, New York, 1993.
Training Skills Manual for Treating Patients with Borderline personality Disorders, Marsha Linehan, The Guilford Press, New

York,1993. Doua manuale ale unui cunoscut autor, care a elaborat un model extrem de complex ;;i o strategie terapeutica a personalitatilor borderline. Personalitati antisociale
La Psychopate. Quentin Debray, PUF, Paris, 1984.

Mai vechiul concept de personalitate antisociala, vazut prin prisma clinicii franceze.

Bibliografie

comentata

331

NAntisocial Personality DisordersN, T.A. Widiger, E. Corbritt, Millon in Review of Psychiatry, 1992, voI. 11, pp. 63-69. Un studiu recent, exhaustiv. Personalitati sadice

T.

NIs sadistic personality disorders a valid diagnosis? The result of a survey of forensic psychiatristsN, R.L. Spitzer, S. Fiester, M. Gay, B. Pfohl, American Joumal of Pschiatry, 1991, 148, pp. 875-879. Alarmantul Personalitati punct de vedere al psihiatrilor multiple criminologi.

Dossier Personnalites multiples. Nervure (1993), 6,

pp. 13-59.

O serie de articole scrise de specialisti francezi si nord-americani, pe marginea acestui subiect fascinant. Originile personalitatilor dificile

Introduction aux theories de la personnalite. P. Marin, S. Bouchard, Gaetan Marin, ed. Quebec, 1992. Un expozeu, cu un pronuntat caracter pedagogic, al marilor teorii psihologice despre procesul de formare a personalitatii, de la Freud la cognitivisti, trecând prin teoriile umaniste, gestaltism, psihologia eului si abordarile dimensionale. Personnalites pathologiques. C. Lansier, R. Olivier Martin, Encyclopedie medico-chirurgicale, Paris, 1993,37-320 A 10 (16 pagini). O abordare nalitate. istorica si psihodinamica a tulburarilor de perso-

Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and enviroment seriousely, K.S. Kendler, Archive of General Psychiatry, 1995,1992, pp. 895-899.

D. Jean Cottraux. unii dintre ace?tia având personalitati dificile.:oisLelord ?i Christophe Andre perspectiva elocventa asupra cercetarii privitoare la cuantumul de Îl1l1ascut?i dobândit Îl1tulburarile de personalitate. Montreal.:oisRoustang. Fran<. consacrat principalelor convingeri ale personalitatilor dificile. Schimbare si psihoterapie Com11lentfaire rire un paranoi"que. Poate fi si un cadou nimerit . Young ?i J. Ylardaga. Lucrarea contine referiri la mecanismele propriei schimbari?i aplicatii practice. Paris. 1996. Clasificari Les testes mentaux. O Î11treagacarte consacrata relatarilor despre terapiile aplicate pacientilor. L'evaluation des psyc7lOtherapies.5. Pa- ris. "Que sais-je?". O serie de cugetari pasionante asupra proceselor de schimbare Îl. Paris. conceptele psihanalizei. colI. PUF. Cartea e scrisa de un psihanalist liber-cugetator.332 Fran<. 1984. PUF. Retz. Paris. J. Odile Ja- o cob. colI. Paris. Î11tr-ocarte clara ?i concisa. Un rezumat al problemelor metodologice ridicate de evaluarea psihoterapiilor. . Un remarcabil self-help book Î11stil anglo-saxon.. Pichot. Jacques Van Riller.. Editions de L'homme. psihoterapie ?i Îl. E. Nodules. Je reinvente ma vie. Klasko. "opus". 1922. 1992. Les therapies cognitives. Paul Gerin. 1991. 1995. caracterizata de prudenta unui autentic om de ?tiinta. Le gestions de soi.

un instrument de lucru.D. ce descrie metodologia ~i dificultatile evaluarii cantitative în psihiatrie. Despre psihologia evolutionista L'animal moral. Robert Wright. . dar ~i studentului. o Martin Bouvard ~i Jean Cottraux. Darjen- nes. 1996. Lucrare ce reune~te o seama de chestionare utile clinicianului.Bibliografie comentata 333 sinteza extrem de limpede ~i de densa a dezbaterilor pe o tema dificila. Psychopatologie quantitative. O carte care îti dezvaluie ca mecanismele evolutiei n-au actionat numai asupra fizicului nostru pentru a ajunge la fiintele umane care suntem. Paris. tulburatoare. Editions Michelon. Masson. 1995. despre raportul natura-cultura. R. 1. Masson. Gaillac. 1995. Protocoles et echelles d' evaluation en psychiatrie et psychologie. J. Paris. O carte importanta. O lucrare adresata speciali~tilor. Guelfi. ~i ca selectia naturala a operat asupra comportamentelor ~i emotiilor noastre.

stres. dorinta de a nu-i dezamagi pe cei pe care îi iubesti. la serviciu. prietenii sau sefii nostri. en amour. În cazurile extreme. Multi dintre noi am trait deja si mai traim si acum experiente de acest fel. În viata de zi cu zi (SAVOIR DIRE NON. ~ . parintii. Relatiile umane se vor simplifica mult în toate domeniile vietii curente. Va putea fi astfel el însusi si deopotriva activ. dar poate merge si pâna la controlul vietii noastre intime de catre copiii. însa în mod indirect. Acasa. fara a-l distruge sau rani în felul acesta pe celalalt. lipsa de comunicare si de întelegere. Desi de cele mai multe ori incapacitatea noastra de a spune nu se manifesta în situatii aparent mai putin dramatice.CUM SA SPUI NU. en familie. Putinta de a spune nu îi permite individului sa se consolideze si sa-si afirme independenta si autenticitatea. neputinta de a spune nu se dovedeste a fi deosebit de periculoasa: un alcoolic care nu poate refuza un pahar îsi risca nu numai sanatatea.. aux omis. ca vei fi respins.. si acest lucru se întâmpla si atunci când este vorba despre cumpararea unui obiect inutil sau despre tunsoarea nefericita cu care ne trezim într-o buna zi. si anume sentimentul ca ne este foarte greu sa refuzam propuneri altminteri contrare dorintelor noastre. prietenilor. toate par sa stea la originea acestei forme specia1e de autocenzura. efectele ei nu sunt adeseori mai putin triste. au travail. au quotidien) Marie Haddou Flammarion ISBN: 973-8291-88-7 184 pagini Format 13 x 20 cm De ce este atât de greu sa spui nu? Teama ca vei fi perceput ca un individ agresiv. intereselor noastre. aspiratiilor noastre profunde. chiar daca traim într-o societate marcata de disconfort. ci si viata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful