P. 1
ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNATIONALE

ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNATIONALE

|Views: 155|Likes:
Published by Iuliana Maftei

More info:

Published by: Iuliana Maftei on May 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2013

pdf

text

original

ROMÂNIA ÎN RELA IILE INTERNATIONALE, ÎN PERIOADA INTERBELICA

im

SUA refuzau. La 19 noiembrie 1919. MICA ÎN ELEGERE. pe baze noi. o serie de probleme. în cele din urma.ROMÂNIA LA CONGRESUL DE PACE DE LA PARISVERSAILLES. ceea ce. -ROMÂNIA ÎN RELA IILE POLITICE INTERNA IONALE ÎN ANII PREMERG TORI DECLANs RII CELUI DE-AL DOILEA R ZBOI MONDIAL (1936-1939). Mai grav era ca.le va apropia. conferinta de pace desfasurata la Paris si-a asumat raspunderea de a organiza. Congresul american a respins ratificarea tratatului cu privire la constituirea Societatii Natiunilor s\. astfel. cu grave consecinte pentru pacea mondiala. implicit. . Japonia) s-au aratat de acord cu propunerile presedintelui W. Franta. pacea atât de greu obtinuta. de la început.SITUA IA POLITIC INTERNA IONAL ÎN PERIOADA INTERBELIC .NOUL CADRU TERITORIAL AL ROMÂNIEI DUP MAREA UNIRE. în plus. sa sustina procesul de reasezare politica în Europa. Statutul oarecum asemanator atribuit Germaniei . iar pe ruinele imperiului Austro-Ungar s-au întemeiat state nationale. . înainte înca de aceasta data se produsesera semnificative polarizari în viata politica internationala care primejduiau grav opera politica savârsita în capitala Frantei. din 1922 . Principalele puteri învingatoare (Anglia. Delegatia noastra a protestat deschis împotriva modului în care a fost elaborat tratatul cu Germania (exclusiv de catre cei Äpatru mari") si a amenintat ca daca situatia se va repeta se va retrage de la masa tratativelor. absenta lor din marea organizatie pacifista internationala va avea grave consecinte. Din pacate. NICOLAE TITULESCU SI POLITICA SECURIT II COLECTIVE.ROMÂNIA ÎN RELA IILE INTERNA IONALE ÎN PERIOADA ANILOR 1930-1936. . modul în care au fost tratate Ämicile puteri". astfel. Daca putea fi considerata încheiata constituirea sistemului politic de la ParisVersailles o data cu semnarea celui de-al doilea tratat cu Turcia (1923). SUA. a creat.RELA IILE ROMÂNIEI CU VECINII S I ÎN ANII 1918-1940. între care si România. . între principalii beneficiari ai victoriei aveau sa se manifeste multe neîntelegeri.devenita între timp URSS. înca din primii ani ai 271 . S-a nascut astfel Societatea Natiunilor. PRINCIPA LELE SALE OP IUNI ÎN POLITICA EXTERN . ca cele doua state au cooperat. a tratatului cu Germania. Situatia politica internationala în perioada interbelica.RQMÂNIA ÎN RELA IILE POLITICE INTERNA IONALE ÎN ANII 1920-1930. .. si în timpul conferintei si mai cu seama ulterior. Wilson.tara învinsa -si Rusiei Sovietice . La sfârsitul primului razboi mondial.' Nu mai poate surprinde. a si facut.

la Rapallo. de la începutul perioadei interbelice. în dificila chestiune a reparatiilor germane. politica revansarda si revizionista. care a fost imediat extins si la Ucraina. Astfel. s-au consumat splendide. sublinia puternicul cerc de interese anglo-american în refacerea economica a principalei puteri învinse în primul razboi mondial. 1923-31 iulie 1925) parea a da câstig de cauza Frantei. Franta. iar ÄP/anul Dawes". Astfel. iar ÄConferinta internationala te la Geneva pentru dezarmare''(2 februarie 1932 11 iunie 1935) nu se abatea de la regula mai sus numita. dominate de neîncredere reciproca si în niciuna din chestiunile vitale ale asigurarii pacii si securitatii europene nu s-a putut ajunge la o cooperare loiala între ceie doua Mari Puteri. deci. nu în ultimul rând. Era un prim si un semnificativ succes al fortelor revizioniste. în special în directia revizuirii tratatelor de pace. Ocuparea Ruhrului (11 ian. URSS prelungea Tratatul sovieto-german (1922. din ce în ce mai constiente de minima implicare a Frantei în apararea independentei si suveranitatii lor sau de slabiciunea Societatii Natiunilor. Cei sase ani care separa lumea de instalarea puterii fasciste în Germania au fost caracterizati. înainte chiar ca ratificarea acestui tratat sa fi fost facuta de toti semnatarii sai. de adâncirea prapastiei dintre vorbele si faptele Marilor Puteri. reînnoit în 1926) si îngaduia acestei tari sa-si refaca potentialul militar si sa continue. la 1 decembrie 1925. Dupa ce la 9 iunie 1932 au fost anulate. si ÄProtocolul de la Moscova". adoptat la 16 august 1924. dar si completa indiferenta fata de soarta natiunilor din estul Europei.deceniului trei. la 16 aprilie 1922. dar formale actiuni pacifiste de interes general. de la Marea Baltica la Marea Negra. în multiple domenii. Marile Puteri au dus fata de Germania politica de Äappeasement" (linistire) sau conciliatorism al caror pret a fost izolarea politica a statelor interesate în conservarea statu-quoului lor teritorial. inclusiv. mereu însa în d 848o1416i irectia eludarii sistemului versaillez. dar ce valoare aveau aceste angajamente atâta vreme cât printrun alt protocol (24 iunie 1931). dispuse sa-si faca reciproc concesii. învingatoare sau învinse. Anii 1922-1926 au produs noi si semnificative mutatii în planul relatiilor internationale. astfel. fireste. practic. curând devenite obiect de negociere în împartirea sferelor de influenta si putere. ÄPactul de garantii renan" semnat la Locarno. Georgia. în ceea ce priveste tabara puterilor învingatoare. la 9 februarie 1929. asupra României. Azerbaidjan si Armenia si care cuprindea si o serie de anexe secrete. adoptarea ÄPlanului Young" (\\ august 1929) reducea reparatiile germane cu 20%. al României. prin care razboiul era interzis ca instrument de reglementare a intereselor nationale (63 de state participante). Pacea parea înstapânita pe o lunga axa teritoriala.. care se obligau sa-l puna în aplicare imediat. relatiile franco-engleze au fost. toate datoriile de razboi germane. fapt ce a avut grave urmari asupra tarilor din rasaritul Europei si. Replica diplomatilor acestor state. între timp. semnat de vecinii europeni ai URSS. sustinuta 272 . precum ÄPactul Briand-Kellogg" (27 august 1928). era semnat un Tratat de colaborare. a fost participarea acestora la un sistem de tratate si acorduri regionale de securitate. si ansambW acordurilor economice si politice sovieto-germane din primavara anului 1926 puneau în evidenta prapastia dintre blocul Marilor Puteri europene.

ulterior. încurajata de ezitarile Frantei. La rândul lor. s-au dovedit. Se poate lesne întelege ca ansamblul actelor politice savârsite de Hitler. conflictul mondial. constituindu-se ÄAxa Beriin-Roma-Tochio") si. Finlanda.si de România. Se impune deci. la 11 decembrie 1932. la 3-5 iulie 1933. Anglia si Italia . treptat. Afganistan.2 mai 1935. Persia. aratându-se dispuse sa faca jocul Germaniei în rasaritul Europei cu pretul sacrificarii independentei acelor state pe care se obligasera sa le sustina în cadrul sistemului politic versaillez. prevederile ÄPactului Briand-Kellogg". (desi. la 15 iulie 1933. ÄPactul Anticomintern"(semnat la Berlin. Italia. acest principiu îsi gasea recunoasterea internationala asteptata. trei dintre garantii pacii mondiale . Germania a denuntat tratatul de la Locarno (7 martie 1936) si a v ocupat zona demilitarizata renana. în contextul esecului Conferintei de dezarmare (1935) se poate aprecia. în fond. Facându-se parca a nu întelege adevarata natura a nazismului.S. adera si Italia. Estonia. subordonata securitatii. indiferenta lor suverana fata de soarta statelor nationale din partea rasariteana si sudica a Europei. în cele din urma. Iugoslavia. în 6 noiembrie 1937. în acelasi timp. a initiat seria Tratatelor de asistenta mutuala cu URSS la care au fost invitate Cehoslovacia si România. nu facea altceva decât sa valorifice împrejurarile favorizante care se nascusera înainte de preluarea puterii de catre nazisti: dezbinarea dintre Marile Puteri europene cât si. SUA. declansat la 1 septembrie 1939. a acestora. Hitler îsi expusese doctrina în ÄMein Kampf înca în 1926). semnate la Moscova. în rasaritul Europei. (având la baza respectarea tratatelor). în materie de armament. de fapt. mai târziu. împreuna cu Germania. Letonia. (Tratatul franco-sovietic . care reluau. Polonia. România. Germania si Franta). Franta. în vreme ce Anglia.16 mai 1935). se pronunta pentru o dezarmare progresiva. departe de a fi rezultatul exclusiv al celor sapte ani care l-au precedat. ÄTratatul Ribbentrop-Molotov" (23 august 1939) vor arunca omenirea în cel de-al doilea razboi mondial. URSS s-a folosit imediat de succesul primei mari actiunui agresive întreprinse de Hitler si a renuntat. la condamnarea agresiunii germane în centrul continentului. ÄPactul de întelegere si colaborare a celor patru puteri''care instituia un directoriu Äal celor patru" (cu Germania) asupra problemelor europene. în locul dezarmarii s-a ajuns la înarmare. cehoslovaco-sovietic . la 25 noiembrie. greu de transpus în viata. totusi.Franta. în fapt. fiind tacit înlocuite cu revizuirea. Anglia si Franta au continuat politica conciliatorismului. Ansamblul acestor tratate. a ÄConventiilor de definire a agresiunii". SUA si Germania afirmau nevoia unei depline egalitati. Turcia.R.S. Ocuparea Austriei (11-12 martie 1938ÄAnschluss-ul") si ÄAcordul de la Munchen" (29-30 septembrie 1938) vor consolida pozitiile revizionismului. 273 . între U. concluzia ca. între Germania si Japonia. Acestea se adaugau Tratatului de neagresiune sovieto-polon. fara participarea celorlalte state. dupa ianuarie 1933. desigur. pe 25 iulie 1932. Cehoslovacia. Anul 1936 avea sa marcheze turnanta decisiva spre razboi. constienta de fragilitatea pacii europene. pacea si securitatea.semnau.. a tuturor Marilor Puteri. Prin ÄDeclaratia celor cinci puteri" (Anglia. la care. Lituania si. ca un succes semnarea la Londra.

România Mare masura 295 049 km2. Primul grup de state se nascuse. acum. cu care relatiile. dar ele au adus si grave prejudicii echilibrului global. Consiliul Comisarilor poporului din Petrograd a hotarât. prin raportare directa la România. itorial al Re a'Unire. potrivit unei formulari a lui Nicoale Titulescu. de Polonia republicana. doua grupe distincte: una compusa din Cehoslovacia. din 1934. si alta în care au intrat Rusia sovietica (URSS dupa 1922). în principal. Se pot constata. în vreme ce celalalt era asezat în tabara fortelor revizioniste înca dinainte ca primul razboi mondial sa se fi încheiat. în anii 19181940. configuratia frontierelor. Ungaria si Bulgaria. Daca la începutul secolului al XX-lea era înconjurata de marile Imperii. celelalte si-au gasit. apararea nestirbita a integritatii teritoariale si a suveranitatii sale. Partajarea acestuia din urma si abandonarea natiunilor mijlocii si mici însemnau nu numai tradarea spiritului politic care prezidase pacea mondiala dupa razboiul încheiat în 1918.si multilaterale alcatuite din state care desfasurau o puternica actiune antirevizionista si de aparare ferma a statu-quo-ului impus de Conferinta de Pace de la Paris. la sfârsitul primului razboi mondial si apara ferm sistemul politic de la Versailles. Daca primul obiectiv a fost atins în cadrul Conferintei de Pace de la Paris (18 ian. De la national prin regional spre universal. s-au concretizat în acorduri bi.. într-un sens mai larg. Cu acest prile} s-a afirmat: Äfondul român de aur care se gaseste la Moscova este declarat intangibil pentru oligarhia româna. principalele sale optiuni " '‡ '-''tir? externa. precum si de regatele maghiar si bulgar (primul însa doar cu regent). tarile vecine alcatuind. drumul politicii externe românesti a mers Äde la coordonarea progresiva a actiunii noastre cu aceea a statelor cu interes comun pâna la integrarea ei în grupuri internationale din ce în ce mai mari. precum si de regatul Bulgariei. Iugoslavia si Polonia. în preajma unirii Basarabiei cu România.~ ‡ < -‡ ‡ -u vecinii sai. implicit a vecinilor.îsi are cauzele în modul în care Marile Puteri au înteles sa separe doua probleme indisolubil legate una de cealalta: echilibrul de putere în vestul Europei si raportul vestului cu estul continentului. de la bun început. în 1918. asemenea României. cu consecinte dramatice si în prezent. rus si dualist'austro-ungar. Politica externa a României în perioada interbelica a avut drept obiectiv prioritar recunoasterea de catre Marile Puteri si comunitatea internationala a unitatii nationale românesti. mai mult decât dublul întinderii sale de dinainte de razboi. chestiunea Basarabiei a alimentat puternice tensiuni între cele doua state cu atât mai mult cu cât regimul de la Moscova nu a recunoscut niciodata si în nici o forma drepturile noastre legitime 274 . fiind însa radical schimbata. rezolvarea. la 13/26 ianuarie 1918. atât avantajele cât si dezavantajele acestei noi situatii. de cea iugoslava (un regat). prin aderarea tarii noastre la aliante bi. la fruntariile sale. unilateral. locul statelor autocrate a fost luat de federatia sovietica si cehoslovaca (ambele republici).si multilaterale. 1919-21 ian. Guvernul sovietelor îsi asuma raspunderea de a conserva acest fond si a-l remite în mâinile poporului român". ruperea relatiilor diplomatice cu România. iata lozinca României peste granita". treptat. Adaugata problemei tezaurului. Reia > . 1920). de regula foarte bune.

Proclamarea la 21 martie 1919 a Republicii Sovietice a Sfaturilor la Budapesta a condus aproape imediat la declansarea ostilitatilor. 3) suveranitate. Declaratia imediata a guvernului de la Bucuresti sublinia ca s-a avut în vedere numai asigurarea granitei noastre apusene. parte din trupul tarii. aceasta s-a aratat de la început refractara semnarii Tratatului de pace. locuit din vechime de o populatie majoritar româneasca. în acest sens. împreuna cu trupele cehoslovace. Desi ministrul de externe maghiar Bela Kun a recunoscut justetea drepturilor românesti asupra Transilvaniei. iar la 11 si 13 iunie 1919 Conferinta de Pace a reglementat frontiera dintre cele doua tari. nu a putut fi evitat un nou atac maghiar în perioada 20-23 iulie 1919 materializat într-o ofensiva a trupelor ungare pe Tisa. în momentul stabilizarii situatiei politice a acestei tari trupele române sau retras (14 noiembrie 1919-20 martie 1920). 2) inviolabilitate. dar pentru mentinerea Ungariei milenare (cu teritorii din România. La 6/19 martie 1919 Comitetul militar interaliat de la Paris a cerut trupelor maghiare din Transilvania sa se retraga pe linia de demarcatie Satu MareOradea-Arad pâna la încheierea pacii. Contraofensiva româna declansata la 24 iulie se încheia cu ocuparea capitalei ungare. zadarnicea o posibila jonctiune ungarosovietica. când s-a pus pentru prima oara problema unui tratat de neagresiune cu România. în ce priveste Ungaria. la 16-18 aprilie 1919 armata româna atingea Tisa si. în care s-a afirmat raspicat ca din formularile sale vor lipsi urmatorii termeni: 1) integritate. Cehoslovacia si Iugoslavia). la 4 august 1919. la 13 ianuarie 1932. Pozitia ei ferm exprimata era net potrivnica recunoasterii hotarârii Adunarii Nationale din 1 Decembrie 1918. care va hotarî noile granite politice.asupra teritoriului dintre Prut si Nistru. Dupa lupte grele. semnificativa este pozitia delegatiei'sovietice la negocierile de la Riga. Deschiderea lucrarilor Conferintei de Pace de la Paris (1919) 275 . la initiativa partii maghiare.

între cei 36 de membri fondatori se numara si România.C. a tranzitului de marfuri pe teritoriul nostru si acoperirea unei sume cu titlu de reparatii în contul teritoriilor eliberate de sub dominatia austro-ungara. Lupta decisiva pentru recunoasterea drepturilor noastre istorice asupra Transilvaniei s-a desfasurat la Londra. pe 10 septembrie si-a dat demisia de la conducerea guvernului. când delegatia româna condusa de Al-VaidaVoevod a reusit sa convinga membrii Consiliului Suprem de justetea pozitiei noastre. a Tratatului de la Saint-Germain en Loye între Puterile Aliate si Austria. dupa lungi negocieri. Avertismentul sau nu a fost însa luat în considerare. mai târziu. la Trianon. Desi i-a cunoscut continutul cu numai cinci minute înainte. între 3-8 martie 1920. hotarul dintre cele doua state ramânând cel fixat în 1913. fireste. tot atunci semnat. daca nu va reveni în opt zile la masa tratativelor îi va fi'retras dreptul de a participa la conferinta. Se prevedea. statutul Societatii Natiunilor. carora li s-au adaugat altele prilejuite de stabilirea frontierelor României cu Iugoslavia si Ungaria (11 si 13 iunie 1919). fara deosebire de origine. Pentru ca punctul de vedere al delegatiei noastre nu a fost respectat. la aceeasi data. Abia la 10 decembrie 1919 sub guvernarea ÄBlocului parlamentar" prezidat de Alexandru Vai-daVoevod. în Europa centrala si sud-estica. ni se impune sa abdicam de la apararea suveranitatii noastre de stat independent. delegatia româna va semna Tratatul de Pace de la Versailles între Puterile Aliate si Germania. deplina libertate. Ärazboiul notelor ultimative" adresate României a mers pâna la amenintarea ca. care continea clauze inacceptabile pentru tara noastra. O mai lunga istorie a avut Tratatul cu Ungaria. Erau recunoscute. de asemenea. vreme de cinci ani. unirea Bucovinei cu România. Concurenta franco-britanica pentru hegemonie în Europa a ajutat direct si indirect politica de refacere a militarismului german si de pregatire a razboiului de revansa. la propunerea presedintelui american Wilson. era semnat tratatul cu Austria si. stipulând 276 .I. limba. la Neuilly-sur-Seine. a fost semnat la 4 iunie 1920. rasa sau religie. Bratianua afirmat ca. acorda tuturor locuitorilor. Textul definitiv al Tratatului.C. Fata de asemenea practici Ion I. factorul reprezentat de tratatele de pace si problema reparatiilor. minoritatile nationale beneficiau de protectia speciala a Marilor Puteri. pentru a nu semna fara discutii si fara rezerve Tratatul cu Austria. înca la 30 mai 1919 ÄConsiliul celor patru" a prezentat un rezumat al Tratatului de pace cu Austria. Aceste clauze au stârnit. nationalitate. I. Tratatul de Pace cu Bulgaria.România la Congresul de Pace de la Paris-Versailfes. deplina si întreaga ocrotire a vietii si deplina exercitare a libertatilor cetatenesti. si de România. în felul acesta. cu Germania la 28 iunie 1919. factorul sovietic. La 28 aprilie 1919 era adoptat. înmânat delegatiei maghiare la 6 mai 1920. nemultumiri. Dupa semnarea la 10 septembrie 1919. singurele care puteau sa decida Ämasurile pe care le vor crede necesare" în sprijinul lor. precum si frontiera româno-bulgara din 1913. astfel. Astfel. Tratatul minoritatilor. Bratianu a parasit negocierile de pace si. în functie de factorul german. Pozitia Marii Britanii si a Frantei fata de marile probleme ce priveau România s-a definit în perioada imediat postbelica în functie de interesele economico-politico-strategice urmarite. care va juca un rol eminent în viata acestei organizatii.

I .

va fi finalizat un nou acord cu aceasta tara. la Sevres. lansat de Ungaria. în cadrul Conferintei de la Lausanne. Cu toate imperfectiunile care rezultau din politica de forta si dictat.n anii «y O-'niJi. iic? întelegere. Franta. ultimul din cele cinci. caruia i s-a adaugat si o noua Conventie a strâmtorilor.. partea româna fiind reprezentata prin Nicolae Titulescu. Poltica externa a României în deceniul al treilea a fost marcata de tendinta revizuirii tratatelor semnate cu tarile învinse. 277 . nu a fost aplicat niciodata. Tratatul cu Turcia. tratatele semnate cu tara noastra în anii 1919-1920 au reprezentat recunoasterea internationala a statului unitar român. prin care se preconiza refacerea vechii monarhii dualiste. România în. Abia la 24 iulie 1923. sediu al Ministerului de Externe în perioada interbelica libertatea de navigatie pentru vasele comerciale si de razboi. datorita clauzelor sale considerate înrobitoare. Italia si Japonia) recunosteau unirea Basarabiei cu România. si dr. prin care patru din cele cinci Mari Puteri învingatoare (Anglia. si refacerea în fapt a Ungariei milenare. care finalizase negocierile. atât pe timp de pace cât si în timp de razboi. din 28 octombrie 1920. care au determinat o puternica reactie nationala. Sistemul politic de la Versailles a fost completat pentru România cu Tratatul dtrla Paris. a fost semnat la 10 august 1920. în text se specifica: ÄUngaria renunta în favoarea României la toate drepturile si titlurile fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei". cea din urma semnata si de România. oferindu-i teoretic si garantiile necesare pentru mentinerea si consolidarea sa. rmaiiiie poetice «internationale . loan Cantacuzino. între acestea este cunoscut proiectul esuat al ÄConfederatiei danubiene".Palatul Sturdza din Bucuresti. prin revenirea pe tron a ultimului "împarat Carolde Habsburg.

pentru ca unirea Basarabiei cu ara a rezolvat toate litigiile cu acest stat. Reactia favorabila în capitalele franceza si engleza a contracarat ÄConfede-jtia danubiana" si a asigurat succesul fortelor care se opuneau revizuirii tratatelor. Deschise fiind tratativele la 25 martie 1924. Reînnoite la 2 aprilie. propunerile sovietice au fost respinse ntrucât puneau în discutie tratatele de pace. partea omâna aratându-si însa disponibilitatea pentru noi contacte. a Varsovia nu s-a ajuns la o întelegere. întârziat doar de speranta cooptarii. ceea ce l-a determinat pe Ion I. Dupa contactele de la Copenhaga Februarie 1920) si Varsovia (octombrie 1921). dupa îndelungi discutii :ontradictorii. în 1922 România a manifestat o ititudine favorabila URSS la conferintele internationale de la Geneva. seful delegatiei sovietice a afirmat ca guvernul sau tine seama nu-nai de dreptul la autodeterminare al popoarelor si a propus un plebiscit în Basarabia. tensiunea dintre cele doua state atinsese. ecunoasterea URSS de catre o serie de state din Europa si America reprezenta i presiune indirecta asupra României. prin organele de >resa ale sale. Londra si. Faptul nu era ntâmplator: în zilele urmatoare urmau sa se desfasoare. trativele româno-sovietice de la Viena. Anul 1924 s-a caracterizat prin evolutii contradictorii. Mica întelegere se va forma la scurt timp. drumul îi era deschis. ând erau definitivate conventiile de alianta defensiva româno-cehoslovaca si omâno-iugoslava. în a loua saptamâna a lunii martie. cote foarte înalte. la 22 aprilie 1921 si 7 iunie 1921. în eventualitatea ca ar fi orit sa se încadreze Midi întelegeri. în egala masura amenintate. desi pe arcurs au fost unele semne încurajatoare. ocazie cu care el a precizat ca reconizata alianta în cinci va fi o bariera atât în calea Germaniei. Take lonescu va face o calatorie diplo-latica la Paris.România. însa. Cehoslovacia si Iugoslavia. pe care acesta a popularizat-o. 178 . România n-a putut rezolva contenciosul ei cu Uniunea Sovietica. de la )desa si Haga. Pe de o parte. în septembrie 1921 un act similar între :ehoslovacia si Polonia desavârsea actiunea. din februarie 1924. dar s-a convenit ca alianta sa fie com-letata cu un tratat polono-român semnat de altfel. în sensul reluarii raporturilor diplomatice. Punctul de vede al delegatiei sovietice coincidea. pe o larga platforma ritirevizionista. la Varsovia. noul organism reprezenta cea mai sigura arantie a pacii si securitatii în aceasta parte a Europei iar Ungaria era escurajata în tendinteje ei revizioniste. ulterior. privitoare la problemele economice. Reprezentantul român a aratat ca eluarea relatiilor reciproce este conditionata de recunoasterea frontierelor rasari-ene. înca în august 1920 se ajunsese între cele trei tari la un acord 3 principiu. cu eza impusa de conducerea Internationalei a lll-a Partidului Comunist din România. Conferinta s-a întrerupt. în sfârsit. în replica. i-au ispuns prompt. în septembrie-noiembrie 1920. la Bucuresti. la începutul inului. La începutul anului 1920 guvernul 3mân a declarat ca nu va ataca Rusia Sovietica. punctele de vedere ale celor loua delegatii au devenit publice la 28 martie. a Poloniei si Greciei. Diplomatul român arata ca rganizatia este deschisa si Austriei si Ungariei. o scurta vizita în Basarabia. pâna la identitate. la Praga. cât si în cea a nei eventuale aliante a acesteia cu Rusia sovietica. La începutul deceniului trei.C. Bratianusa faca. la 3 martie 1921. în acelasi timp. ie de alta parte.

reînnoite în 1931). Consecintele imediate ale esecului sovietic au fost constituirea. în sfârsit..R. în stânga Nistrului.R. dupa aproape 2 ani de negocieri. Parlamentul României a hotarât ilegalizarea P. într-un moment în care Anglia si Franta se aratau din ce în ce mai putin interesate sa garanteze echilibrul politic al Europei rasaritene. tara noastra a semnat Tratatul de amicitie cu Franta. Spre sfârsitul deceniului trei România a desfasurat o activitate remarcabila în cadrul Societatii Natiunilor.S. al carei lider. România si Polonia reînnoiau mai vechiul lor acord din 1921. contra oricarei agresiuni. Parlamentul de la Bucuresti a suspendat activitatea P. independenta lor politica. Un capitol aparte în consolidarea unitatii si integritatii noastre nationale îl reprezinta tratatele semnate de România în cursul anului 1926. Sub presiunea noilor întelegeri româno-polone (de altfel. care s-au soldat cu morti si raniti. în zilele de 12-17 septembrie 1924.La 8 august 1924 era alcatuit din initiativa Internationalei Comuniste planul de declansare al operatiilor Ärevolutionare" în România. C.S. Ucrainene. în aceasta zona se vor desfasura. care sustinuse fatis dezmembrarea României. Importanta acestui act politic nu trebuie însa supraestimata. în contextul acestor evenimente. autoritar în epoca.. înfruntari sângeroase între forte infiltrate din U.C. prin care se angajau sa pastreze. tratatul a fost denuntat de guvernul lui Mussolini în 1934. a Republicii Autonome Sovietice Moldovenesti. Cum sperantele Italiei de a încorpora România în sfera hegemoniei sale economice nu s-au realizat. la 12 octombrie 1924. R. subordonata R. dublate de simpatizanti de la fata locului. Cefdoi parteneri îsi propuneau ajutor în eventualitatea ca securitatea unuia din ei ar fi fost primejduita. Ca urmare a acestei politici antinationale îndreptata împotriva Marii Uniri. prin care ni se garanta sprijinul în cazul unei conflagratii generale. având 'drept centru sudul Basarabiei si Tatar-Bun'arul. si trupe ale armatei române. a fost marele diplomat român Nicolae Titulescu si a actionat pentru dezamorsarea treptata a conflictului Consiliul permanent * al Micii întelegeri 279 . la 16 septembrie 1926 era semnat la Roma Pactul de amicitie si colaborare cordiala româno-italian.S.S.

r actele echivalau cu un veritabil pact de neagresiune între URSS si o seama itre vecinii sai asiatici si europeni. Titulescu .S. Conceput initial ca un tratat în ici (si cu Bulgaria. asociatia. Greciei si Turciei. itiata de Societatea Natiunilor(1932-1935). declara N. la 9 februarie 1934. siunea Consiliului Permanent al Micii întelegeri desfasurata la Zagreb. Roadele acestor negocieri vor fi cuprinse într-o mai lunga serie de tratate caror corolar va fi Pactul întelegerii Balcanice. actul a fost redactat la Belgrad. în contextul ei. integrarea. în octombrie-noiembrie el va vizita succesiv Belgradul. la 22 0 . cea mai puternica criza economica din câte cunoscuse pâna unei istoria si.Dri ai pactului. Iugoslaviei. Titulescu. a cunoscutelor conventii . Ramâne înca de stabilit în ce masura angajarea noastra foarte Dtarâta alaturi de blocul antirevizionist ne-a adus avantaje sau prejudicii atâta eme cât politica reala a democratiilor occidentale fata de tarile din centrul si isaritul Europei nu a fost totdeauna perceputa aici la adevaratele ei dimensiuni. si semnat la Atena. Anii de la începutul sceniului patru au adus importante si semnificative mutatii în planul vietii xinomice si politice pe continentul european. în perioada aniior 1930-1936. desigur în conditiile respectarii intereselor noastre tionale. Preluarea puterii în Germania de catre partidul nazist condus de Adolf itier a fost imediat însotita de afirmarea revizionismului ca politica oficiala de stat.j U. S-a dezvoltat. de cele trei tari membre. a sporit numarul regimurilor politice dictatoriale si rtremiste. elegerea. Dupa semnarea Conventii/or de definire a agresiunii de la Londra. într-o Mare Putere care a actionat constant întru mentinerea statu-quo-ului teritorial în spiritul tratatelor de la Versailles.din 1932 ministru de externe al omâniei . ÄCând pacea este amenintata nu se raspunde cu razboiul.se fi consultat cu ceilalti rr"T. icolae Titulescu si politica securitatii colective. Mica telegere s-a transformat. de nistrii de externe ai României. Ankara si ena. Textul documentelor fusese elaborat de N. s-a încheiat cu un singur rezultat incret: semnarea la Londra. Titulescu.R. împreuna cu alti reprezentanti ai statelor balcanice a (sfasurat o sustinuta activitate pentru extinderea frontului antirevizionist. Sofia. >ea ce a determinat o puternica neliniste în tarile Europei centrale si sud-estice. în zilele de 3-5 iulie 1933. România în relatiile internationale. la Geneva. nistrul român de externe. Menit sa nsolideze pacea în Balcani. avea sa spuna N. în timp. iata cele patru coloana ale templului pe care m ridicat astazi pacii". Raporturile de amicitie si ianta între participantii la acest sistem de tratate primeau o baza organizatorica abila prin unificarea politicii lor generale. zilele de 2-4 februarie 1934. în contextul înrautatirii climatului politic international în toamna anului 1933.ntru definirea agresiunii.în legatura cu noul pact de organizare a Micii întelegeri. Datorita acestei organizari. Participarea României la Conferinta internationala pentru dezarmare. ÄSecuritatea. dar semnificatia conventiilor ar fi crescut în iportanta daca Franta sau Anglia i s-ar fi alaturat. cu toate teribilele ale consecinte. adoptat la 5 februarie 1933. ci cu ganizarea pacii". Completarea sistemului de aliante al Micii întelegeri cu întelegerea i/canica îsi câstiga întreaga sa relevanta daca România si-ar fi normalizat Dorturile politice cu URSS. care însa a declinat oferta). acordul prevedea obligatia fiecarei parti de a nu reprinde nimic fara a.S.

spre a-l discuta în amanunt. însa. Titulescu care. Dupa tatonarile de la Geneva. La 9 iunie 1934. în iunie-iulie 1936. împotriva t acestor obstacole. la Riga. Este întru totul t laudabila abilitatea lui N. a devenit evident ca \ nu este posibil ca partea sovietica sa recunoasca drepturile României asupra [Meritoriilor dintre Prut si Nistru. au definitivat acordul de principiu asupra restabilirii relatiilor -reciproce. 281 . Titulescu a ales prilejul oferit de conferinta de la Montreaux.Semnarea întelegerii Balcanice. s-a cerut ca problema Basarabiei sa | fie considerata o chestiune litigioasa între cele doua tari.S. De la început. | în conceptia diplomatiei noastre. ba mai mult. în mai 1934. I Deschiderea celor doua ambasade la Moscova si Bucuresti nu a adus. \. în perioada anilor 1934-1936. în 1934 ianuarie 1934. I dupa sine. Titulescu si Maxim Litvinov. a hotarât reluarea raporturilor diplomatice cu URSS atunci când conditiile necesare vor fi întrunite. însa.R. ministrul de externe sovietic. regele Carol al II si guvernul Tatarescu <t acordau ministrului nostru de externe depline împuterniciri. ambele state definisera | agresiunea si teritoriul. N. anterior. Schimbul de trimisi extraordinari s-a produs la începutul lui decembrie 1934. de altfel ca si a Frantei. asteptata recunoastere a integritatii teritoriale românesti. pentru negocierea V unui pact de neagresiune cu U. ar fi însemnat un pas înainte pe calea consolidarii t securitatiiîn aceasta parte a Europei. din | septembrie 1935. în iulie 1935. semnarea unui | pact de asistenta româno-sovietica. N. în acest context. dupa ce. un schimb de note diplomatice afirma ca -cele doua guverne îsi garanteaza reciproc respectul integral al suveranitatii si îsi asigura mutual a6tinerea de la orice amestec în treburile interne ale celuilalt. a reusit sa îmbunatateasca substantial raporturile reciproce.S. pozitia I sovietica ramânând cea afirmata în 1932.

Litvinov bazele viitorului tratat. în 1935. dar ministrul de xterne sovietic a amânat pentru toamna acelui an.Readucerea la lasi. Titulescu ar fi dorit ca tratatul sa fie semnat imediat. care au fost consemnate într-un rotocol. sub pretextul unei întâlnirea lui Nicolae Titulescu cu Maxim Litvinov. Titulescu negociat cu M. Nu dupa mult timp însa. în 1936 !82 . l Titulescu a fost îndepartat din guvern (la 29 august 1936). a osemintelor lui Dimitrie Cantemir Cu o noua împuternicire primita de la Bucuresti (14 iulie 1936) N.

primii ministri ai Angliei. consacrând. România în relatiile politice internationale. au fost corect receptionate la Bucuresti. chestiunea tratatului de asistenta mutuala fiind astfel definitiv închisa. ca relatiile cu Franta vor continua si se va strânge prietenia cu Anglia. Desigur ca. un teritoriu de 12 000 km cu o populatie de un milion locuitori fiind încorporat Ungariei. Cehoslovacia si Iugoslavia. l-a determinat pe regele Caro/ al II sa . Dupa ocuparea Austriei de catre Germania (12 martie 1938). înlocuirea lui N. nu a însemnat o modificare a politicii noastre externe. URSS nu mai putea fi interesata sa recunoasca intergritatea teritoriala a unui stat cu un potential militar inferior. în consecinta. România si-a aratat dorinta de a mentine. în continuare. dezmembrarea Cehoslovaciei se agrava. în decembrie 1937. practic. Preluarea puterii de catre guvernul Goga-Cuza. la 7 ianuarie 1938. prin Äprimul dictat de 2la Viena". la 2 noiembrie 1938.S. în ianuarie 1938. în paralel a initiat normalizarea raporturilor sale cu Germania. La 18 octombrie 1938. în concordanta cu aceasta orientare. ceea ce explica amânarea semnarii. E deci foarte posibil ca. credincioasa pactului Societatii Natiunilor si aliantei cu democratiile occidentale. Istrate Micescu. Primele semne îngrijoratoare privind destructurarea statala a Europei centrale si sud-estice. în anii premergatori declansarii celui de-al doilea razboi mondial 1936-1939. Germaniei si Italiei au cedat regiunea sudeta a Cehoslovaciei Reichului. URSS a refuzat sa continue discutiile. dar presata de Germania fascista spre concesii. va vizita. pe de alta parte. era aprobata survolarea teritoriului românesc de catre avioanele achizitionate de Cehoslovacia din URSS. împotriva acestei situatii România continua sa ramâna credincioasa vechilor ei aliati. ca România îsi va pastra fidelitatea fata de Societatea Natiunilor. astfel. Noul prim ministru declara.S. la 16 noiembrie 1936. relatii de buna vecinatate cu U. nefasta politica a conciliatorismului.. Mica întelegere s-a vazut nevoita sa-si încheie. sub presiunea Marilor Puteri revizioniste. Ramâne însa cert ca. sediul organizatiei mondiale. Situatia internationala îngrijoratoare a României. factorii de decizie ai tarii noastre se opuneau categoric încorporarii Ucrainei subcarpatice la Ungaria. iar la 30 aprilie 1938. în a doua jumatate a anului 1938. Dupa ce în zilele de 29-30 septembrie 1938. dar. se pot face infinite speculatii. Cu Germania si Italia se doreau tratative pentru încheierea unor noi acorduri comerciale. în contextul declansarii crizei cehoslovace. în legatura cu demiterea lui Titulescu si abandonarea pactului sovieto-român. Litvinov si viziunea conducerii de stat sovietice în aceeasi problema sa fi existat o mare diferenta. de altfel. România se va stradui sa descurajeze tendintele agresive ale Ungariei si va întreprinde o intensa activitate diplomatica în sprijinul integritatii Cehoslovaciei. Antonescu la conducerea Ministerului Afacerilor Straine nu a modificat însa pozitia României fata de URSS. Gheorghe Bratianu. pe seama noilor state nationale din Europa centrala si sud-estica. la Bucuresti se luau masuri imperative împotriva organizatiei extremiste de dreapta. Frantei. ministru de externe în noul guvern. partenerele noastre din Mica întelegere. Garda de Fier. Cu toate acestea. Titulescu cu V. la Miinchen. erau ferm respinse ofertele Poloniei ca o parte a acestui teritoriu sa fie anexat României întrucât era locuit de conationalii nostrii. va deschide seria contactelor cu AdolfHitler.remanieri. Datorita complexitatii situatiei politice internationale. cunoscutul istoric si om politic.R. între tratratul negociat de M. si Geneva. dupa remilitarizarea Rhenanieisi sfârsitul firesc al acordurilor de la Locarno. existenta.

283 .

aproape imediat. în noaptea de 29-30 noiembrie 938 Corneliu Zelea Codreanu a fost împuscat împreuna cu alti 13 membri ai ormatiunii sale politice. La 13 aprilie 1939. Intensele contacte diplomatice. în cursul careia cancelarul Reichului a erut României sa rupa legaturile cu Anglia si Franta si sa aduca la putere lartidul legionar. Negociat fara nici un fel de conditii jrealabile. ngrijorate de soarta statelor europene amenintate de fascism. în schimbul unor importante ivantaje. Vizita particulara în Germania a cuprins si o convorbire cu \dolf Hitler \a Berghof (24 noiembrie). ministrul Reichului la Jucuresti se va întoarce abia la 30 ianuarie 1939. Aplicarea lui a întâmpinat însa numeroase ezistente guvernamentale si a fost mult taraganata. prim-ministrii Angliei si Frantei. Initiativei Marii Britanii si Frantei. recunoasterea frontierelor sau. care prevedea. La 14 martie 1939 Slovacia si proclama independenta. Replica regelui nu a întârziat. i se raspundea ca . nclusiv semnarea tratatului mai sus amintit. prilej pentru guvernul român . dublarea exportului de produse jetrohere în schimbul unui import masiv de motoare. Cehia era invadata de armatele jermane. pe 20-21 martie 1939 guvernul român ordona concenrarea preventiva de trupe în Transilvania. în cazul unui atac. confirma opinia ca.suntem hotarâti sa ne aparam hotarele si neatârnarea". pe care l-ar fi dorit negociat de Ankara. Caro/ al II se arata interesat chiar de un pact de neagresiune cu URSS. care au inclus si actiuni de salvare a întelegerii Balcanice. un acord prin care guvernul britanic acorda garantii Dentru sporirea exportului acestei tari catre România. în contextul situatiei complicate în care se afla România. un protocol comercial ntre aceleasi parti. înca la 11 august 1939. A doua zi. în noile conditii. Urmau. Retras pentru mai bine de o luna de la postul sau. Praga fiind la rândul ei ocupata. 284 . aproape imediat.a reia. cele doua tari hotarau un demers comun pe lânga guvernele englez si francez. fier si Dtel. în cel mai bun caz. Vizita la Berlin a ministrului de Bxterne român. un angajament de espectare a statu-quo-ului teritorial. la 12 iunie 1939. împrejurare în :are se desfasoara ultima faza a negocierilor economice româno-germane. cu vizibila preocupare pentru mentinerea. în întrevederea dintre suveranul României si presedintele Turciei. fapt ce a deteriorat imediat relatiile româno-germane. în fata acestei situatii si a unui posibil îtac germano-maghiar. între timp. cel putin deocamdata. la 15 martie 1939. Puterile occidentale erau solicitate sa nu mai admita Änoi schimbari în hotarele si starile din Europa". în vreme ce trupele maghiare intrau în Ucraina jubcarpatica. garantiile democratiilor occidentale au constituit un sprijin pentru întarirea pozitiei internationale a tarii noastre. instalatii industriale. La 21 martie 1939 guvernul român decreteaza mobilizarea. a integritatii teritoriale. ÄTratatul asupra promovarii raporturilor economice"între cele doua an va fi semnat la 23 martie 1939. un acord eferitor la platile comerciale între Franta si tara noastra.ntreprinda vizite oficiale în Marea Brttanie (15-18 noiembrie 1938) si Franta 18-21 noiembrie). pun în evidenta vointa tarii noastre de a ramâne departe de conflictul mondial care se pregatea. si. în numele guvernelor or. tratativele economice între cele doua tari. între altele. Hitler nu era interesat sa sprijine revizionismul maghiar în schimbul prieteniei României. Interesul României era acela de a obtine din partea lui Hitler. GrigoreGafencu (18-20 aprilie 1939). dupa disparitia Micii întelegeri. dadeau României si Greciei asigurarea ca daca va fi întreprinsa o actiune ce Dune în pericol independenta lor Äcele doua se angajeaza sa le dea deîndata toata asistenta care le sta în putere". criza cehoslovaca se apropia de final.

cunoscut abia dupa 1945. la Moscova. trupele sovietice trebuie sa se retraga imediat de pe teritoriul român la est de Nistru. respect fata de toate angajamentele asumate. la fel cum. Asistenta mutuala în cadrul Societatii Natiunilor care sa nu vizeze în mod special un stat. Guvernul sovietic recunoaste ca în virtutea diferitelor obligatii de asistenta. în viitorul cel mai apropiat.Semnarea tratatului germano-sovietic'Ya 23 august 1939. . caci fara frontiera se pot obtine armistitii. trupele sovietice nu vor putea trece niciodata Nistrul fara o cerere formala în acest sens din partea guvernului regal al României. Din instructiunile lui Ion C Bratianu pentru delegatia româna care urma sa negocieze la Viena (martie-aprilie 1924) normalizarea raporturilor României cu URSS. oferindu-le ample asigurari asupra intentiilor noastre pasnice. trupele române trebuie sa se retraga imediat de pe teritoriul URSS. pentru aceasta recunoasterea frontierei este necesara. destindere în raporturile cu Bulgaria si Ungaria. la 28 august 1939. veti declara ca noi suntem gata sa reluam cu ei relatii normale si amicale. într-o lume partajata de interese contradictorii si în preajma celei mai teribile catastrofe din întreaga sa istorie. ci în general orice agresor european -~ 2 Intrarea în actiune a fiecaruia dintre tari se va face numai când Franta va fi intrat în actiune 3. întotdeauna am refuzat sa intervenim pentru a ajuta pe dusmanii ei. România afirma. Nicolae Titulescu relateaza unul din dialogurile sale cu N Litvinov la Talloires în vara 1937. dupa cum la cererea guvernului URSS. consolidarea întelegerii' Balcanice. se afirma. veti insista asupra faptului ca noi nu ne-am amestecat si nu ne vom amesteca în afacerile interne ale Rusiei si ca noi. dar nu relatii normale între cele doua tan ' Textul pactului de asistenta mutuala sovieto-român adoptat si parafat în vara 1936 1. în protocolul aditional secret. instituia suprematia celor doua puteri asupra Europei sud-estice si pregatea declansarea. interesul manifestat de partea sovietica pentru Basarabia si totalul dezinteres al celei germane fata de aceste teritorii. Äîn sfârsit Litvinov mi-a spus Äva amintiti conditiile în care am reluat relatiile noastre diplomatice? Va era atât de teama de ministrul rus în România încât mi-ati pus întrebarea si daca acest ministru intra în biroul meu si îmi cere în mod pasnic Basarabia în virtutea articolului 19 din Pactul Societatii Natiunilor?" Am raspuns atunci «îl veti da afara» . Guvernul regal al României recunostea ca trupele române nu vor putea trece niciodata Nistrul în URSS fara o cerere formala a guvernului sovietic 4 La cererea guvernului regal al României.De la început. la vest de Nistru" * într-o scrisoare adresata regelui Carol al II dupa demiterea sa din functia de ministru de externe. a celui de-al doilea razboi mondial. la punctul trei. obiectivele esentiale ale politicii sale externe: apararea ferma a independentei si integritatii teritoriale a tarii. dar ca.

în zadar spuneti contrariul .si-a schimbat politica externa Vrem ca potentialul pe care îl reprezinta Basarabia sa devina rus si nu german De aceea tin sa va comunic ca vom încerca sa reluam Basarabia prin toate mijloacele juridice si militare care ne vor fi posibile". ' TEM 1 Care au fost principalele trasaturi ale diplomatiei românesti în anii dintre cele doua razboaie mondiale? 2 Caracterizati relatiile româno-sovietice în perioada interbelica 3 Care au fost cauzele înlaturarii.România repet . în 1936. a lui Nicolae Titulescu din guvern? 4 Prezentati situatia diplomatica a României în anii 1938-1939 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->