Proiect

Întocmit de:
Iacob Raluca
Marina Roxana
Mielcescu Alina
ECTS, Grupa 4
Biserici si manastiri aflate in
patrimoniul universal al
UNESCO

Manastirile din Nordul Moldovei, Bisericile

fortificate din lemn din Maramures,
Bisericile fortificate in Sudul Transilvaniei
Cu siguranţa nu exista un alt loc in
lume cum este Bucovina in Nordul
Moldovei, România, unde un grup de
manastiri pictate ortodoxe cu o asa
calitate superioara a frescelor
exterioare, aşteaptă sa fie văzute. Prin
raritatea si frumuseţea lor aceste
Manastiri Pictate fac parte din
Patrimoniul Mondial al UNESCO.
Bisericile din Lemn din Maramureş
aparţin unui alt grup, ele fiind exemple
unice care combina stilul Gothic cu
tradiţionala construcţie din lemn.
Bisericile fortificate sunt un fenomen unic
si foarte interesant. Ele pot fi găsite doar
in câteva locuri din Europa, iar in
Transilvania existau mai mult de 300 de
biserici săseşti fortificate. Unele dintre ele
au dispărut, iar altele sunt pe cale de
dispariţie, dar cea mai mare parte a lor s-
au păstrat cu mândrie chiar si in sate
abandonate sau deja uitate. Unele dintre
ele ( mai precis 7) au avut o soarta mai
buna si au fost declarate monumente de
patrimoniu fiind acum incluse pe lista
UNESCO (Biertan, Viscri, Saschiz,
Prejmer, Valea Viilor, Calnic and Darjiu).
 Manastiri din Nordul Moldovei
• Bisericile pictate din nordul
Moldovei aparţin unor mănăstiri
ortodoxe din judeţul Suceava din
Bucovina, construite la sfârşitul
secolului al XV-lea şi începutul
celui de-al XVI-lea.
• Următoarele 7 biserici pictate au
fost înscrise, începând din anul
1993, pe lista patrimoniului cultural
mondial a UNESCO (în ordine
alfabetică):
• Arbore
• Humor
• Moldoviţa
• Pătrăuţi
• Probota
• Suceviţa
• Voroneţ
 Manastirea Arbore Biserica Arbore este o biserică pictată exterior
din comuna Arbore (judeţul Suceava) cu
hramul Tăierea capului Sfântului Ioan
Botezătorul, ctitorită în anul 1503 de Luca
Arbore, pe malul râului Solca din Bucovina.
Mănăstirea este o ctitorie boierească, fapt
evidenţiat prin absenţa turlelor. Concepută şi
construită într-o formă simplă, pornind de la
ideea unei biserici de tip longitudinal,
construcţia uimeşte prin marea sa stilizare.
Localizare: Din Suceava (20 km pe DN 2,
pana la km 455.1), apoi ramificatie la stanga pe
DJ 209 E, pana la Militauti (7 km), iar de aici,
pe DJ 209 F (10 km).

Manastirea Humor se afla la o distanta de 6

km de oraselul Gura Humorului, judetul
Manastirea Humor Suceava. Inceputurile manastirii dainuie de pe
vremea lui Alexandru cel Bun. Temele
iconografice ce pot fi admirate la exterior
prezinta Acatistul Bunei Vestiri, pe fatada
sudica, Arborele lui Iesei, pe fata nordica,
Judecata din Urma, pe fatada vestica si Cinul
care cuprinde o procesiune a sfintilor ingeri,
profeti, apostoli, ierarhi, martiri si cuviosi pe
absidele laterale. Ansamblul pictoral din
pronaos si gropnita a fost restaurat in anii
1971-1972 cu ajutorul UNESCO.
Prima biserică de piatră a fost zidită
sub domnia lui Alexandru cel Bun între
1402-1410, cu un întreg ansamblu de Manastirea Moldovita
construcţii, având hramul Buna
Vestire.
Manastirea Moldovita a dăinuit până
la sfârşitul sec.15, când s-a prăbuşit
datorită unor alunecări de teren. Ruine
se mai pot vedea şi azi la 500m de
actuala construcţie.Voievodul Petru
Rareş schimbă amplasamentul şi
ridică noua biserică în 1532, tot cu
hramul Buna Vestire. Este împrejmuită
cu ziduri şi turnuri de apărare, dându-i
aspectul de fortăreaţă.

Biserica Patrauti este una dintre

bijuteriile duhovnicesti si artistice ale Manastirea Patrauti
Romaniei. Aceasta se afla in
localitatea Patrauti, judetul Suceava, la
mica distanta de Manastirea
Dragomirna. Biserica Patrauti a fost
zidita in anul 1487, fiind prima ctitorie
certa a Sfantului Stefan cel Mare.
Piatra de temelie a manastirii din
Patrauti (astazi este biserica) a fost
pusa la data de 13 iunie 1487. Legat
de ctitorii acesteia, tabloul votiv il
infatisa pe domnitor si pe familia
acestuia. La 15 km. de satul Vama,
înconjurată de munţii împăduriţi ai
Bucovinei, se ridică manastirea
Moldovita cu hramul Buna Vestire.
Manastirea Probota
• Sat Probota, Com. Dolhasca,
SUCEAVA.Acces:   DL Fălticeni spre S-E
Prenteşti (7 km), Dolhasca (14 km), apoi
dreapta până la Probota (6 km).
• Mănăstirea Probota a fost inclusă pe Lista
monumentelor istorice din judeţul Suceava din
anul 2004 şi este formată din 6
obiective:Biserica "Sf. Nicolae“,Clisiarniţa,
Ruinele caselor domneşti, Ruinele clădirilor
din incintă,Turnurile de colţ, Zidul de incintă.
• Biserica este construită din piatră brută, cu
asize de câte trei rânduri de cărămidă,
dispuse orizontal. Planul construcţiei este
triconc, după tradiţia bizantină. Biserica este
susţinută de 7 contraforturi: două se află în
colţurile exonartexului (pridvorului), câte două
Manastirea Sucevita încadrează cele două abside laterale şi un
picior de contrafort susţine absida altarului.

• Manastirea Sucevita cu hramul Invierea Domnului,

a fost construita in ultimele decenii ale secolului al
XVI-lea, cu cheltuiala familiei de boieri Movila.
Manastirea se afla la 18 km de Radauti si 55 de km
de Campulung Moldovenesc. Pictura manastirii
Sucevita este “testamentul artei clasice
moldovenesti”, dupa spusele cercetatorului francez,
Paul Henry. Ioan Zugravul si fratele sau Sofronie, doi
pictori moldoveni,  sunt cei care au executat pictura
realizata in fresca. Reprezentativ picturii de la
Sucevita  este tendinta spre naratiune. Vietile unor
sfinti ca Sf. Pahomie, Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic
Gheorghe etc sunt infatisate cu scop educativ.
 • Manastirea Voronet se afla
situata în spatiu la 36 de km de
Suceava și la numai 4 km de
centrul orasului Gura Humorului,
in satul cu acelasi nume, iar in
Manastirea Voronet timp, dateaza din 14 septembrie
1488.
• Edificarea manastirii a durat doar
4 luni si jumatate, constituind un
record pentru vremea aceea.
Putine din monumentele de
arhitectura religioasa din nordul
Moldovei si-au pastrat forma
initiala. Manastirea Voronet este
de proportii mici, cu plan trilobat si
cu o turla moldoveneasca pe
naos, careia abia in anul 1547 i s-
a adaugat privdorul, mitropolitul
Grigorie Rosca fiind acela care a
initiat aceasta completare, unde
arhitectura este subordonata
decorului pictat. Zidurile exterioare
sunt pictate din temelie pana in
streasina, iar peretele de vest al
privdorului nu prezinta nici o
deschidere, mitropolitul odihnindu-
se pe veci chiar aici.
 Bisericile fortificate din Sudul
Transilvaniei
Câteva dintre bisericile fortificate săseşti din
Transilvania fac parte din Patrimoniul UNESCO.
Au fost renovate şi incluse în circuitul turistic,
devenind astfel embleme ale localităţii şi
impulsionând dezvoltarea turistică. În jurul lor s-
au creat festivaluri şi târguri, au fost
redescoperite vechile tradiţii, s-au construit
pensiuni şi centre de informare turistică. Tinerii
îşi redescoperă rădăcinile, clădind în acelaşi
timp un viitor pentru comunitatea din care fac
parte.
• Câlnic, judeţul Alba
Povestea cetăţii Calnic începe în
secolul al XIII-lea cu un masiv
donjon de piatră, înconjurat de
ziduri puternice, folosit ca locuinţă
nobiliară. La 1430, cetatea a fost
vândută de ultimii descendenţi ai
familiei nobiliare comunităţii săseşti
care, în prima jumătate a secolului
al XVI-lea, a înălţat noi centuri de
ziduri, a fortificat turnul porţii şi, pe
ruinele unei construcţii mai vechi, a
ridicat, în incinta interioară, o
capelă.
• Dârjiu, judeţul Harghita
• Valea Viilor, judeţul Sibiu
Localitatea este atestată de la 1263. Aici, în
secolul al XIV-lea, a început construcţia
unei biserici, dar înfăţişarea actuală a
lăcaşului de cult datează de la începutul
secolului al XVI-lea. Tot de atunci datează
şi fortificaţiile. Orga a fost instalată la anul
1807, dar acum componentele din piele ale
delicatului său mecanism au fost distruse de
dihori. Amenajarea drumului ce străbate
comuna a obturat sistemul de drenaj al
cetăţii, astfel încât acum, când plouă, apa
se infiltrează prin pardoseala de lemn a
bisericii.
• Biertan, judeţul Sibiu
Atestată de la 1283, biserica din
Biertan este înconjurată de patru
rânduri de ziduri de apărare, nouă
turnuri şi bastioane şi a fost, vreme de
mai bine de 300 de ani (1562-1867)
reşedinţa episcopală a saşilor. Uşa
sacristiei poartă mărturia uluitoarei
priceperi tehnice a meşterilor saşi: o
încuietoare cu 15 zăvoare care se
închid pe trei direcţii şi care sunt
acţionate, simultan, printr-o singură
răsucire a cheii în broască.
Reconstruită în secolul al XV-lea
pornind de la o construcţie în stil
romanic  ridicată în secolul al XIII-lea,
biserica din Darjiu este protejată de un
zid de apărare cu înălţimea de cinci
metri. Frescele din interior (din care se
mai păstrează fragmente) au fost
pictate la anul 1419. În secolul al XVIII-
lea, când funcţia de apărare a bisericii-
cetate şi-a pierdut însemnătatea, în
incintă au fost amenajate spaţii de
depozitare a proviziilor pentru întreaga
comunitate.
• Saschiz, judeţul Mureş
Locuită de secui până la sfârşitul
secolului al XIII-lea, localitatea a fost
apoi populată preponderent de saşi.
Turnul cetăţii seamănă foarte mult cu
Turnul cu Ceas din Sighişoara, între
cele două comunităţi, cea a Sighişoarei
si cea a Saschizului, existând o veche
rivalitate. Biserica din Saschiz a fost
fortificată la anul 1493 şi are aspectul
unui bastion, etalând la etaj un drum de
strajă sprijinit în consolă. Pentru
siguranţa comunităţii, saşii au construit
pe culmea dealului din apropiere, într-
un loc greu accesibil, o cetate, astăzi în
ruină.
Prejmer, judeţul Braşov
Prima atestare documentară a bisericii
datează din secolul al XIII-lea. Este una
dintre cele mai frumoase şi mai puternice
din Transilvania şi are, alipite de zidul de
apărare, 272 de încăperi, câte una pentru
fiecare familie a comunităţii (cel mai mare
număr de încăperi dintre toate bisericile
săseşti fortificate). Altarul gotic a fost pictat
între anii 1450-1460. La intrarea în biserică
se păstrează piatra cu inel de fier de care
erau legaţi nelegiuiţii şi femeile
necredincioase, spre a fi batjocoriţi de
comunitate la ieşirea de la slujbă.

• Viscri, judeţul Braşov

Prima atestare a bisericii datează de la
1400, dar aceasta a fost construită pe
locul unei biserici romanice încă şi mai
vechi. În actuala incintă se mai
păstrează patru capiteluri provenind de
la biserica romanică, unul dintre ele
servind drept cristelniţa. Altarul
încorporează o orgă, iar aceasta este,
în prezent, supusă unor migăloase şi
complexe lucrări de restaurare. Zidurile
şi turnurile de apărare au căpătat forma
lor definitivă în secolul al XVII-lea.
 Bisericile de lemn din Maramures
• Bisericile din Lemn din Maramures sunt
exemple remarcabile de arhitectura
ortodoxa foarte bine conservata cu
influente ortodoxe si gotice.
• Bisericile demonstreaza un mare nivel
de maturitate artistica si
mestesugareasca: sunt înguste, înalte,
construite din buşteni având turnuri
caracteristice cu unul sau doua
acoperişuri din şindrilă. Pereţii
bisericilor sunt în general construiţi din
buşteni de stejar aşezaţi orizontal. Sunt
expresii exceptionale ale mostenirii
culturale ale acestei minunate arii
muntoase din nordul Romaniei si din
acest motiv 8 din aceste biserici au fost
incluse in Patrimoniul Mondial Al
UNESCO in 1999.
• Bisericile din Maramures, natura
inconjuratoare, oamenii locurilor sunt
conectati spiritual si au pastrat aceasta
legatura unica pana in ziua de astazi.

• Următoarele opt biserici de lemn
din judeţul Maramureş au fost
introduse în patrimoniul
mondial al UNESCO în
decembrie 1999:
• Biserica de lemn din Budeşti
Josani, Budeşti
• Biserica de lemn din Deseşti,
Deseşti
• Biserica de lemn din Bârsana,
Bârsana
• Biserica de lemn din Poienile Izei,
Poienile Izei
• Biserica de lemn din Ieud Deal,
Ieud
• Biserica de lemn din Şurdeşti,
Şurdeşti
• Biserica de lemn din Plopiş,
Plopiş
• Biserica de lemn din Rogoz,
Rogoz
• Bisericile de lemn din Budeşti Josani,
Deseşti, Bârsana, Poienile Izei şi
Ieud Deal se află în Maramureşul
istoric, cele de la Şurdeşti şi Plopiş
sunt din vechea Ţară a Chioarului,
iar biserica Sf. Arhangheli din Rogoz
e situată în Ţara Lăpuşului.
• Împreună, aceste 8 biserici de lemn
reprezintă un ansamblu de exemple
remarcabile de diverse soluţii
arhitecturale din diferite perioade şi
zone. Ele sunt înguste, dar înalte, cu
turle suple şi lungi la capătul vestic al
clădirii. De aceea ele sunt expresia
particularităţii locale a peisajului
cultural al acestei zone montane din
nordul României.
• Se remarcă prin tehnica îmbinărilor
din lemn şi a realizării învelitorilor din
şindrilă, prin motivele ornamentale
vizibile pe suprafaţa portalurilor şi
ancadramentelor - ce se susţin pe
stâlpi zvelţi - simbolizând elemente
de natură vegetală, animală şi
geometrică realizate prin dăltuire,
crestare.
•Biserica de lemn din Budeşti Josani •Biserica de lemn din Deseşti

•Biserica de lemn din Bârsana •Biserica de lemn din Poienile Izei

•Biserica de lemn din Ieud Deal •Biserica de lemn din Şurdesti

•Biserica de lemn din Plopiş •Biserica de lemn din Rogoz