L 13.

- ELEMENTE GEOMETRICE ALE ROŢIILOR

DINŢATE CILINDRICE

1.- Consideraţii teoretice.

Elementele geometrice ale unei roţi dinţate caracterizeazã forma şi

dimensiunile dinţilor, precum şi a suprafeţei de divizare; aceasta se considerã pe
axa mobilã la generarea danturii, adicã la angrenarea fictivã a roţii cu organul de
definire a danturii (cremaliera generatoare) (fig. 16.1 şi fig. 16.2).
Dinţii roţilor dinţate sunt mãrginiţi de suprafeţele flancurilor (din dreapta
şi din stânga), precum şi de cilindrii de cap respectiv de picior. Dacã cilindrul
de cap se gãseşte în exteriorul celui de picior, roata dinţatã are dantura
exterioarã; în caz contrar dantura este interioarã . Dinţii roţilor dinţate pot fi
drepţi , când liniile flancurilor sunt paralele cu generatoarele cilindrului de
divizare sau înclinaţi , când sunt orientate de-a lungul unor elice cu pas
constant.
Dimensiunile geometrice ale roţilor dinţate sunt definite în funcţie de:
-z - numãrul de dinţi;
-m - modulul; reprezintã raportul dintre diametrul cercului de divizare şi
numãrul de dinţi. Mãrimile modulelor roţilor dinţate sunt stabilite prin STAS
822-82, (tabelul 16.3).
- δ = x ⋅ m - deplasarea profilului; este distanţa mãsuratã pe perpendiculara
comunã dintre cilindrul de divizare al roţii şi planul de divizare al cremalierei
generatoare; Altfel spus, deplasarea profilului este distanţa mãsuratã pe
perpendiculara comunã la linia de divizare tangentã la cercul de divizare al roţii
şi linia de divizare (referinţã) a cremalierei generatoare. Deplasareaprofilului
poate fi: normalã (x = 0 ), pozitivã ( x f 0 ) , negativã ( x p 0 ) (figura 16.3).
Angrenajele realizate sunt exterioare şi au deplasarea zero (x1 + x2 = 0) ,
deplasarea pozitivã (x1 + x2 f 0) , deplasarea negativă (x1 + x2 p 0) . În cazul
danturilor interioare definiţia este valabilã dacã profilul considerat este cel al
golului dintre dinţi.
- α0 - unghiul de presiune de referinţã (unghiul de angrenare); are valoarea de
20° (STAS 821 - 82).
-β - unghiul de înclinare al elicei liniei flancului, în raport cu
generatoarea cilindrului de divizare; la roţile cilindrice cu dinţi drepţi β = 0 .
- h0a* - coeficientul normal al capului de referinţã (STAS 821 - 82);
- c0* - coeficient normal al jocului de referinţã la capul dintelui (STAS
821 - 82);
 2.- Obiectivul lucrãrii.

Lucrarea are drept obiectiv determinarea elementelor geometrice pentru

roţile dinţate cilindrice cu dinţi drepţi (experimentul 1) şi înclinaţi
(experimentul 2), pentru angrenaje exterioare în vederea reproiectãrii acestora.
Pentru ambele experimente se va considera coeficientul normal al capului de
referinţã h0*a = 1 şi coeficientul normal al jocului de referinţã la capul dintelui
c0* = 0,25 .

Figura 13.1.

3.- Standul de experimentare.

Se vor studia angrenaje exterioare constituite din roţi dinţate cilindrice cu

dinţi drepţi (experimentul 1) şi cu dinţi înclinaţi (experimentul 2), cu profil
normal şi deplasat.

4.- Modul de experimentare.

Experimentul 1.
Calculul elementelor geometrice ale angrenajelor cu roţi dinţate cilindrice
cu dinţi drepţi.
În vederea efectuãrii calculelor geometrice se vor efectua urmãtoarele
determinãri experimentale:
- se mãsoarã diametrele de cap da1 şi da2 ale roţilor cu ajutorul şublerului;
- se mãsoarã diametrele de picior df1 şi df2 ale roţilor cu ajutorul şublerului;
- se mãsoarã cotele peste N şi N + 1 dinţi pentru fiecare roatã dinţatã cu
ajutorul şublerului;
- se determinã pentru fiecare roatã dinţatã numãrul de dinţi z1 şi z2 prin
numãrare;
se determinã indirect distanţa dintre axe prin măsurare cu şublerul conform
figurii 13.4 şi aplicând relaţia:
D1 D2
a = L− − ;
2 2
Experimentul 2.

Figura 13.2.

Calculul elementelor geometrice ale angrenajelor cu roţi dinţate cilindrice

cu dinţi înclinaţi.
In vederea efectuării calculelor geometrice se vor efectua următoarele
determinări experimentale :
- se măsoară diametrele de cap da1 şi da2 ale roţilor cu ajutorul şublerului ;
- se măsoară diametrele de picior d11 şi d12 ale roţilor cu ajutorul şublerului ;
- se măsoară cotele peste N şi N + 1 dinţi pentru fiecare roată dinţată cu
ajutorul şublerului ; măsurarea cotelor peste dinţi se face după o direcţie
perpendiculară pe linia flancului .
- se măsoară unghiul βa de înclinare a dinţilor pe cilindrul de cap ;
- se determină pentru fiecare roată dinţată numărul de dinţi z1 şi z2 prin
numărare;
- se determină indirect distanţa dintre axe prin măsurare cu şublerul conform
figurii 13.4. şi aplicând relaţia :

D1 D2
a = L− − ;
2 2

Datele obţinute experimantal se vor înregistra în tabelul 13.3. La nr. crt. 6

se calculează valoarea aproximativă a numărului de dinţi ai roţii echivalente,
valoare cu care se începe calculul iterativ de la nr. crt. 1 şi 16.
Observaţie: - Calculele de la numerele curente 1, 14, 15, 16, se repetă
până când : Zν − Zν ≤ 0,1 ; celelalte calcule se execută o singură dată şi se trec
i +1 i

în tabelul 13.3.
Pentru ambele experimente se efectuează prelucrarea datelor astfel

1.- Mărimea modulelor rezultate din calcule se rotunjesc la valoarea

standardizată cea mai apropiată conform tabelului 13.1. realizat după STAS
822-82 ;
2.- Distanţa dintre axe se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai apropiată
conform tabelului 13.1. realizat conform STAS 6055-82;
3.- Se reprezintă grafic la scara ki , cercurile de bază, de picior, de cap, de
divizare şi linia de angrenare conform figurii 13.5.
Figura 13.3.

Figura 13.4.
 Tabelul 13.1.

Figura 13.5.
Tabelul 13.2.
Tabelul 13.2. (continuare)
Tabelul 13.3.
Tabelul 13.3. (continuare)
Tabelul 13.3. (continuare)