Cap.

1 Organizarea si functionarea

Grupului scolar Economic de Turism

1.1 Scurt istoric

Grupul scolar Economic de Turism a fost înfiintat prin OMEdC nr. 3704/2004, îsi
are sediul în minicipiul Iasi, str. Milcov nr. 11, tel. 0232/ 245 778, având ca obiect de
activitate învatamântul primar, gimnazial, liceal si profesional.

În anul 1984 a fost înfiintata scoala nr. 37 “Mitopolitul Dosoftei”, care în 2004-2005
devine Grup scolar Economic de Turism, înfiintat conform prevederilor OMEdC nr.
3704/2004. În 2006 – 2007 institutia sufera o noua transformare absorbind scoala nr. 16,
“Mircea cel Batrân”, conform deciziei ISJ 267/04.09.2006.

1.2 Obiect de activitate

Sistemul de educatie este format din totalitatea institutiilor, organizatiilor

(economice, politice, culturale), infrastructurilor si comunitatilor social-umane (familie, a
13313w2224n nturaj) care contribuie la formarea si dezvoltarea personalitatii umane prin
exercitarea unor functii si roluri pedagogice explicite sau implicite, în mod direct sau
indirect.

Sistemul national de învatamânt – asa cum este definit în Legea Învatamântului1[1]–

este constituit din “ansamblul unitatilor si institutiilor de învatamânt de diferite tipuri,
niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare”, cuprinzând “unitati si
institutii de învatamânt, de stat si particulare”.

Grupul scolar Economic de Turism are ca activitate:

• învatamântul primar: clasele I–IV;

• învatamântul secundar:

o învatamântul gimnazial, secundar inferior, clasele V–IX;

o învatamântul liceal, secundar superior, clasele X – XII/XIII;

1
 o învatamântul profesional: anii I– II/III;

Învatamântul general obligatoriu este de 9 clase. Vârsta de debut a scolaritatii este la

7 ani. Teorectic, vârsta de încheiere a învatamântului general obligatoriu este la 17 ani,
conform Art. nr. 6 din Legea Învatamântului Nr. 84/1995.

În cadrul Grupului scolar Economic de Turism cursantii pot opta la specializari

pentru urmatoarele calificari profesionale:

1. Servicii:Tehnician în turism;Tehnician în hotelarie;Organizator

banqueting;Tehnician în activitati de comert;

2. Turism si alimentatie:Lucrator în alimentatie;Lucrator în hoteluri;Lucrator

hotelier;Ospatar (chelner) vânzator în unitati de alimentatie;Bucatar;

3. Comert:Lucrator în comert;Comerciant-vânzator marfuri

alimentare;Comerciant-vânzator marfuri nealimentare.

1.3 Organizare interna

1.3.1 Sturctura organizatorica

Baza materiala a unitatii de învatamânt este formata din: sali de clasa si cabinete
scolare- 36, sali de gimnastica- 2, laboratoare- 10, terenuri sportive-3

calculatoare: utilizate de catre elevi (51), utilizate de catre personalul didactic (2), utilizate
în administratie (14).

Numarul total de elevi la Grupul scolar Economic de Turism în functie de structura

de învatamânt, pentru anul scolar 2006/2007:

Structurile unitatii de Clasa Nr. Nr. elevi

Nr. Total de elevi
învatamânt elevi/clasa
1065 PRIMAR I 16 104

II 23

III 21

IV 44
GIMNAZIU V 55 183
 VI 34

VII 44

VIII 50
LICEU IX 112 316
X
XI 118

86
LICEU(Ruta scoala de meserii) XII 87 87
scoala de meserii IX 89 237

X 148
scoala de meserii –an de XI 138 138
completare

Grupul scolar Economic de Turism se afla în subordinea Inspectoratului scolar Iasi

din structura Ministerului Educatiei si Cercetarii. Activitatea grupului scolar este structurata
pe compartimente si anume:

Organigrama
 1.3.3 Circuite informationale specifice relatiilor interne

Între personalul Grupului scolar Economic de Turism exista anumite relatii interne,
respectiv: de subordonare cu subordonatii si de colaborare.
Diagrama relatiilor specifice interne

 Compartimentul de contabilitate este subordonat directorului. Aceste

compartimente colaboreaza, directorul avizeaza documentele financiare întocmite la
contabilitate: elaborarea si respectarea bugetului de venituri si cheltuieli; repartizarea
eficienta si urmarirea modului de utilizare a fondurilor disponibile; plata furnizorilor;
întocmirea situatiilor cerute de institutiile superioare; raportarea situatiei financiare la
cererea directorului.

‚ Secretarul sef este subordonat directorilor, colaboreaza cu contabilul sef,

administratorul, diriginti, cadre didactice. Completeaza registrele de evidenta, statele de
plata, dosarele de bursa ale elevilor si statele de plata aferente pe care le transmite biroului
de contabilitate.

ƒ Relatiile cu personalul angajat reprezinta datorii, compensari, plati, operatii

speciale. În relatia cu personalul angajat, datoriile dar si drepturile de creanta ale unitatii
graviteaza în jurul acordarii salariilor si a platilor datoriilor fiscale, care privesc angajatorii
pentru fondul de salarii acordat.

„ Casieria – realizeaza operatiunile de încasari si plati efectuate în numerar si asigura

relatiile de decontare cu Trezoreria, întocmeste registrul de casa, foaia de varsamânt etc.

… Relatiile cu elevii vizeaza realizarea dosarelor de bursa sociala sau bursa

ministeriala „Bani de liceu - Moldova”, cât si alocatiile pentru elevi si plata acestora.

1.3.4 Relatii specifice cu exteriorul

Conducatorul compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic

conducatorului unitatii, dierctorul, iar din punct de vedere functional si conducatorului
compartimentului financiar-contabil al organului ierarhic superior, ISJ Iasi.

În toate sectoarele executiei bugetare se foloseste contabilitatea în partida dubla. Institutiile bugetare care tin
contabilitatea în partida dubla fac înregistrari contabile pe baza unor planuri de conturi si a unor instructiuni de aplicare
a planului de conturi elaborate de Ministerul Finantelor. La realizarea gestiunii financiare în cadrul institutiilor publice
un rol important îl are cunoasterea si respectarea clasificatiei bugetare. Asezarea la baza gestiunii bugetare a
clasificarii bugetare, asigura pe de o parte un limbaj comun cu planificarea bugetara, adica identitatea de continut a
veniturilor si cheltuielilor, atât în planificare cât si în evidenta executiei bugetului, iar pe de alta parte permite analiza
rezultatelor executiei bugetului de stat comparativ cu îndeplinirea obiectivelor activitatii institutiilor publice locale si
centrale.
 Contabilii sefi ai centrelor de executie bugetara care au functia de administratori
financiari vor asigura coordonarea primirii, verificarii si înaintarii centralizate la I.S.J. Iasi a
bilanturilor si a altor situatii specifice pentru unitatile scolare pe care le coordoneaza.ISJ Iasi
colaboreaza cu Consiliul Local Iasi în vederea elaborarii proiectelor de bugete. La baza apar
beneficiarii de fonduri publice reprezentati de elevi (beneficiari ai alocatiei de stat pentru
scolari sau ai burselor scolare) si angajati în sistemul de învatamânt bugetar (ale caror salarii
se regasesc la cheltuieli în bugetele locale).

Diagrama relatiilor cu institutiile ierarhic superioare

 Receptie, plati, compensari, transferari care au loc între Grupul scolar Economic
de Turism si furnizorii sai.

‚Relatiile Grupului scolar Economic de Turism cu institutia ierarhic superioara, ISJ

Iasi, se materializeaza în finantari pentru ISJ Iasi, se materializeaza în finantari pentru dotari
materiale, plata salariilor ocazionale (inspectii, examene de bacalaoreat si admitere)cât si
burse ministeriale „Bani de liceu- Moldova”.

ƒRelatiile cu primaria sunt de finantare lunara privind salarii, burse, cheltuieli

materialesi reparatii capitale.

„ Orice rulaj de bani în numerar sau virament.

…Declaratia de impunere privind contributia la asigurarile de sanatate;

† Declaratia de impunere privind contributia la fondul de pensii;

 ‡ Declaratia de impunere privind contributia la fondul de somaj;

q Declaratia de impunere privind impozitele aferente bugetului local.

Diagrama relatiilor specifice cu exteriorul

 1.4 Evolutia indicatorilor bugetari la Grupul scolar Economic de Turism

Evolutia indicatorilor bugetari la Grupul scolar Economic de Turism în perioada

2005-2007 este ilustrata în urmatorul tabel:

Cod Indicator 2005 2006 2007*

TOTAL VENITURI 126.67 12 3355
TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL
10.01 Cheltuieli salariale in bani 655.1 502 800.2
10.01.01 Salarii de baza 429.7 354 579
10.01.02 Salarii de merit 35 27 45
10.01.03 Indemnizatie de conducere 20.8 11 12
10.01.04 Spor de vechime 88.2 76 89.2
10.01.05 Sporuri pentru conditii de munca 16.9 5 13
10.01.06 Alte sporuri 40.3 23 32
10.01.07 Ore suplimentare 12.7 0 14
10.01.08 Fond de premii 11.5 0 8
Indemnizatii platite unor persoane din afara
10.01.12 unitatii 0 3 4
10.01.30 Alte drepturi salariale in bani 0 3 4
10.03 Contributii 214.59 199 235
10.03.01 Contributii de asigurari sociale de stat 148.34 138 155
10.03.02 Contributii de asigurari de somaj 46.38 32 23
10.03.03 Contributii de asigurari sociale de sanatate 19.87 29 57
TITLUL II BUNURI SI SERVICII
20.01 Bunuri si servicii 56.62 77.8 110
20.01.01 Furnituri de birou 0.3 0 4
20.10.02 Materiale pentru curatenie 2.5 4 6
20.01.03 Încalzit, Iluminat si forta motrica 32.96 57 68
20.01.04 Apa, canal si salubritate 5.5 5 7
20.01.05 Carburanti si lubrifianti 5.5 0 1
20.01.07 Transport 2 0 3
20.01.08 Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet 4.2 5.8 7
Alte bunuri si servicii pentru întretinere si
20.01.30 functionare 3.66 6 14
20.06 Deplasari, detasari, transferari 0 2 8
20.06.01 Deplasari interne, detasari, transferari 0 2 8
20.14 Protectia muncii 1 1 16
TITLUL IX ALTE CHELTUIELI
59.01 Burse 4.03 5.8 7
CHELTUIELI DE CAPITAL (70=71+72)
TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE
71.01 Active fixe (inclusiv reparatii capitale) 88.2 50 2000
71.01.01 Constructii 0 0 1900
 71.01.02 Masini, echipamente si mijloace de transport 2 30 60
Mobilier, aparatura birotica si alte active
71.01.03 corporale 86.2 20 40
CHELTUIELI TOTALE 1019.54 837.6 3176.2

* sume estimate

Sursa: Bugetele de venituri si cheltuieli din anii 2005 si 2006 si Proiectul de buget pentru anul 2007

Evolutia indicatorilor bugetari la Grupul scolar Economic de Turism

Sursa: Bugetele de venituri si cheltuieli din anii 2005 si 2006 si Proiectul de buget pentru anul 2007

Indicatorii „Cheltuieli salariale în bani” cât si „Contributii” au înregistrat o crestere

în 2007 fata de anii anteriori datorita majorarii numarului elevilor si a numarului de clase în
structurile unitatii de învatamânt. In anul scolar 2004/2005 unitatea functiona cu 600 de
elevi în 10 clase de gimnaziu, 5 de liceu (doar clasa a IX-a) si 5 profesionale, în 2005/2006
erau 800 de elevi înfiintând clasele a IX-a, a X-a si a XI-a de liceu, în 2006/2007 sunt 1065
de elevi existând si clasa a XII-a de liceu. Datorita acestei cresteri s-a majorat numarul
cadrelor didactice angajate si deci cheltuielile salariale.

Din analiza cheltuielilor rezulta faptul ca cele mai mari cheltuieli se fac pentru plata
salariilor, pentru bunuri si servicii cât si pentru constructii (reparatii capitale) cuprinse în
proiectul de buget pe anul 2007.

Între cei trei ani studiati nu se înregistreaza fluctuatii prea mari, în sensul cresterilor
sau scaderilor bruste, ale valorilor celorlalti indicatori studiati.

1.5 Organizarea evidentei la Grupul scolar Economic de Turism

 1.5.1 Evidenta tehnico-operativa

Evidenta tehnico-operativa furnizeaza informatiile primare ce stau la baza

înregistrarii în contabilitate si statistica a unitatilor patrimoniale. Este o forma a evidentei
economice prin care se înregistreaza, se urmaresc si se controleaza fenomenele economice
în momentul si la locul producerii lor.

Evidenta operativa foloseste pentru consemnarea fenomenelor economice prin

documente care sunt acte scrise specifice cum sunt:

1. condica de prezenta ;

2. bonul de consum al materialelor si aparate tehnice de înregistrare.

Evidenta tehnico-operativa culege si generalizeaza felurite informatii cum sunt:

1. aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale si furnizori;

2. consumatiile cantitative pe locuri de consum.

1.5.2 Evidenta statistica

Statistica este o forma a evidentei economice prin care se studiaza latura cantitativa a
fenomenelor sociale de munca si legitatile dezvoltarii social-economice în conditiile
concrete de loc si de timp, în expresia lor numerica.

Este o forma deosebit de importanta a evidentei pentru cunoasterea laturii cantitative

a activitatii sociale în unitati si complexitatea ei precum si pentru studiul fenomenelor vietii
sociale, culturale si politice ale societatii.

Statistica înregistreaza si prelucreaza fenomenele social-economice de masa.

1.5. 3 Evidenta prin contabilitate

Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu

document, sau a unui document centralizator în care se înscriu mai multe documente
justificative, al caror continut se refera la aceleasi operatiuni economice si care privesc
aceeasi perioada.
 Înregistrarile contabile se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor
dupa data întocmirii sau intrarii lor si sistematic în conturile sintetice si analitice.
Înregistrarile cronologice si sistematice se fac pe formulare, în conformitate cu forma de
înregistrare contabila practicata.

Se folosesc si documente specifice activitatii ca: extras de cont cu anexe, state pentru
salarii, bonuri pentru consum materiale, cerere pentru deschidere de credite, dispozitia
bugetara.

Din punct de vedere al circuitului economic al mijloacelor si surselor economice

aflate în administrarea institutiilor publice, înregistrate în contabilitate sunt:

1. operatiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe;

2. operatiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor banesti;

3. operatiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a decontarilor;

4. operatiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a fondurilor

institutiei: fondul mijloacelor fixe, fondul obiectelor de inventar, fonduri cu
destinatie speciala, alte fonduri;

5. operatiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor

institutiei pentru bugetul statului, pentru investitii, varsaminte la buget;

6. operatiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a veniturilor

institutiei;

7. operatiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a materialelor si

obiectelor de inventar;

8. operatiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a finantarilor si

creditarilor bancare;

9. operatiuni economice ce se înregistreaza în afara bilantului;

 10. alte operatiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a reevaluarii
activelor fixe si circulante de natura stocurilor ca urmare a comasarii, fuzionarii
sau lichidarii patrimoniului.

Forma de înregistrare contabila practicata de Grupul scolar Economic de Turism este

maestru sah, trasatura de baza fiind cea a dezvoltarii pe conturi corespondente atât a
rulajului debitor, cât si cel creditor al conturilor sintetice. În ceea ce priveste contabilitatea
analitica, aceasta capata diverse structuri în raport de metodele folosite pentru evidenta
activelor si pasivelor.

Înainte de a fi înregistrate documentele justificative sunt supuse prelucrarii contabile.

Daca pentru acelasi fel de operatie exista mai multe documente justificative acestea se
totalizeaza zilnic sau la perioade scurte cu ajutorul formularelor de tip document cumulativ,
întocmit fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflecta asemenea operatii.
Pentru înregistrarile care nu au la baza documente cumulative se întocmesc note de
contabilitate.

Principalele formulare care se utilizeaza sunt:

1. jurnalul de înregistrare - este folosit pentru înregistrarea cronologica a operatiunilor

economice si financiare si stabilirea rulajului lunar al acestora. Lunar se totalizeaza
jurnalul de înregistrare obtinându-se rulajul lunii fara a se raporta în luna urmatoare.

2. fisa sintetica sah - servesc la evidenta sintetica a operatiilor economice si financiare.

Înregistrarile se fac în mod cronologic si sistematic pe baza documentelor justificative,
documentelor cumulative sau notelor contabile, dupa caz.

3. balanta conturilor - se întocmeste lunar pe baza fiselor sintetice sah. În cadrul sau se
stabilesc soldurile si rulajele cumulate de la începutul anului pentru fiecare cont sintetic
în parte.

4. registrele auxiliare folosite pentru evidenta analitica.

Prin evidenta contabila se asigura înregistrarile la zi a veniturilor realizate si a

platilor de casa efectuate pe fiecare din subdiviziunile clasificatiei bugetare, precum si
cheltuielile efective ocazionate de executia planurilor de cheltuieli bugetare.
 Contabilitatea are la baza clasificatia bugetara în evidenta analitica a cheltuielilor
dupa natura lor si este tinuta în corespondenta cu structura pe articole si alineate de venituri
si cheltuieli.

a) Contabilitatea zilnica (curenta)

REGISTRUL JURNAL reprezinta documentul contabil în care se înregistreaza zilnic

fiecare operatiune, fara spatii libere, fara stersaturi, toate miscarile patrimoniului unitatii.

NOTA DE CONTABILITATE cuprinde totalul rulajului prin însumarea conturilor debit

si credit. Ea se înscrie în Registrul Jurnal cu numere de înregistrare si se elaboreaza un
singur exemplar.

Înregistrarea cronologica a operatiunilor contabile se efectueaza pe baza

urmatoarelor documente:

1. Document cumulativ;

2. Nota de contabilitate;

3. Registrul jurnal (jurnal de înregistrari).

DOCUMENTUL JUSTIFICATIV se utilizeaza numai în cazul în care sunt înregistrate

în cursul unei singure zile mai multe documente justificative care reflecta acelasi gen de
operatii.

Indiferent de tipul documentului justificativ, acesta parcurge urmatoarele etape:

elaborarea documentului, prelucrarea, inregistrarea în contabilitate, sortarea documentelor,
arhivarea.

CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE se face pe categorii de mijloace:

• Intrari-proces verbal de receptie;

• Iesiri-casare.
 În categoria mijloacelor fixe se includ obiectele similare care îndeplinesc cumulativ
doua conditii: au o valoare de inventar de cel putin 500.000 lei si o durata normata de
serviciu mai mare de un an.

Unele bunuri, indiferent de valoare si de durata, nu sunt considerate mijloace fixe, ci

obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata.

Alte obiecte cum sunt motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe,
procurate în scopul înlocuirii celor uzate sau pentru unele modernizari, sunt considerate
materiale chiar daca îndeplinesc conditiile cerute mijloacelor fixe. De asemenea nu se
încadreaza în categoria mijloacelor fixe padurile si terenurile precum si lacurile, baltile si
iazurile.

Intrarile de mijloace fixe sunt consemnate în documente justificative, care difera în

functie de calea prin care ele au virat. Aceste documente stau si la baza înregistrarii
mijloacelor fixe în evidenta institutiilor bugetare.

Utilajele caretrebuiesc montate fara probe tehnologice si a cladirilor si constructiilorspeciale cu

caracter administrativ sisocial-cultural

Utilajele siinstalatiile care se monteaza si sesupun la probetehnologice

Primireamijloacelor fixe, rezultate din prelucrarea materialelor în atelierele propriiale

institutieibugetare
 CONTABILITATEA VALORILOR MATERIALE (cantitativ si valoric) în situatia
furnizorilor.

CONTABILITATEA VENITURILOR sI CHELTUIELILOR (pe tipuri de venituri si

cheltuieli).

b) Contabilitatea periodica

REGISTRUL INVENTAR în care se înregistreaza grupat toate elementele patrimoniale

ale unitatii este un document obligatoriu de înregistrare ce serveste ca proba în litigii.

La sfârsitul anului se înscriu într-o foaie sintetica elementele de inventar dupa natura
lor pentru a justifica continutul fiecaruia dintre posturile bilantului contabil.

CARTEA MARE contine totalitatea fiselor de contabilitate, contine câte o fisa pentru
fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Ea serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor
conturilor sintetice, furnizeaza informatii pentru efectuarea de analize economice si
financiare, serveste la întocmirea balantei de verificare.

c) Contabilitatea centralizatoare

BALANŢA DE VERIFICARE constituie pe lânga un mijloc de control si un mijloc de

centralizare a datelor contabile în vederea extragerii indicatorilor necesari institutiei
respective, precum si întocmirea Darilor de seama contabile.
 REGISTRUL JURNAL

DAREA DE SEAMĂ CONTABILĂ constituie un element de analiza si control cu privire

la executia bugetara. Da posibilitate semnalarii unei deficiente din cauza neacordarii unor
indicatori.

Darea de seama este compusa din: Bilant contabil; Contul de executie bugetara;Rapo
rt de analiza; ndicatorii de calcul plus fundamentarea pe structura bugetului de venituri si
cheltuieli;Anexe care cuprind: Detalierea cheltuielilor; Disponibilul mijloacelor fixe; Contul
de executie pentru fiecare fond; Finantarea; Obligatiile de plata restante.

Darea de seama contabila se întocmeste trimestrial/anual, sintetizeaza indicatorii de

baza ai activitatii contabile. Ea are un caracter unitar ca structura si continut.

BILANŢUL CONTABIL. La activ contine totalitatea mijloacelor aflate în folosinta

institutiei, iar la pasiv, sursa din care s-au procurat mijloacele.

Bilantul va fi semnat de catre conducatorul institutiei si de contabilul sef.

Ordonatorul de credite bugetare are obligatia de a prezenta Trezoreriei bilantul contabil si
contul de executie pentru certificarea exactitatii platilor de casa pe capitole sau titluri.

Este interzis ordonatorului de credite (secundar si primar) sa centralizeze bilanturile

si conturile de executie ale institutiilor subordonate fara viza Trezoreriei.

Bilantul se întocmeste pe baza ultimei balante de verificare.

ACTIV: înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe.

PASIV: Fonduri si finantare de la bugetul de stat; bugetul local; Venituri proprii;

Venituri cu destinatie speciala; Subventii.

Aceste trei forme de evidenta economica - evidenta tehnico-operativa, statistica si

prin contabilitate constituie un tot unitar, o sursa importanta de informare asupra activitatii
ce se desfasoara în conformitate cu directiile prestabilite.

Documentele care privesc evidenta salariilor

 Plata salariilor la avans, lichidare, plecare în concediu de odihna sau la plecarea
definitiva din unitate se efectueaza pe baza statului de plata, legal întocmit, verificat si
semnat sub semnatura cu prezentarea actului de identitate. Semnatura de primire a banilor se
depune pe primul exemplar a statului de plata manipulat de casierul platitor si depus ulterior
la serviciul contabilitate. Statul de plata numarul doi ramâne la biroul de retribuire a muncii
unde s-a întocmit pe baza pontajelor. Pe baza statelor de plata se face plata retributiei si se
înregistreaza operatiile respective în evidenta. Ele reprezinta, în acelasi timp, documentele
care fac dovada retributiei realizate si timpului servit de o anumita persoana într-o institutie.
 Cap. 2 Fundamentarea indicatorilor financiari la

Grupul scolar Economic de Turism

2.1 Bugetul de venituri si cheltuieli

2.1.1 Continutul si structura bugetului de venituri si cheltuieli

Fiecare unitate de învatamânt preuniversitar de stat cu personalitate juridica are

obligatia sa îsi desfasoare activitatea pe baza bugetului propriu, aprobat în conditiile
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, aprobata
cu modificari si completari prin Legea nr. 108/2004 si cu respectarea dispozitiilor legale
privind angajarea si utilizarea fondurilor.

Bugetul unitatii de învatamânt preuniversitar de stat se fundamenteaza pe baza

principiilor finantarii de baza si finantarii complementare, pe categoriile de cheltuieli
înscrise în clasificatia bugetara, având în vedere urmatorii indicatori:

– numarul de elevi scolarizati pe nivel si profil de învatamânt;

– costul standard pentru un elev dintr-o unitate de învatamânt

gimnazial, mediul urban;

– coeficienti de corectie pentru fiecare nivel de învatamânt, filiera si

profil din mediul urban sau rural în care functioneaza unitatea de învatamânt;

– numarul de elevi posibil a fi realizat pe clasa determinat de cauze

exclusiv demografice;

– ponderea elevilor apartinând altor nationalitati scolarizati în unitatea

de învatamânt;

– necesarul de fonduri pentru cheltuielile materiale calculat în functie

de conditiile specifice ale bazei materiale – dispersia si marimea spatiilor de
învatamânt, spatii de învatamânt monumente istorice etc.
 La fundamentarea indicatorilor din bugetul unitatii de învatamânt preuniversitar de
stat se va avea în vedere ca anul financiar bugetar cuprinde sfârsitul unui an scolar si
începutul anului scolar urmator.

Conducerea unitatii de învatamânt preuniversitar de stat are obligatia sa îsi

fundamenteze cheltuielile pe baza de indicatori fizici si valorici care sa reflecte în mod real
necesarul de finantare, aplicându-se masuri pentru utilizarea cu maxima eficienta a bazei
materiale existente si a fondurilor, în interesul procesului de învatamânt si al elevilor.

Proiectul de buget se întocmeste în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat,

respectiv a proiectului bugetului local, se definitiveaza dupa intrarea în vigoare a legii
bugetului de stat si se aproba o data cu aprobarea bugetelor locale.

În anexele la bugetul unitatii de învatamânt preuniversitar de stat se prezinta bugetul

privind veniturile si cheltuielile activitatilor aducatoare de venituri proprii si bugetul de
venituri si cheltuieli al internatelor, caminelor si cantinelor pentru elevi si prescolari.

În cazul în care volumul indicatorilor de cheltuieli aferente finantarii de baza propus

în proiectul de buget depaseste volumul de fonduri comunicat de consiliul local, conducerea
unitatii va întocmi si înainta consiliului local/judetean un memoriu de fundamentare din care
sa rezulte cauzele acestor depasiri.

Fundamentarea veniturilor si cheltuielilor pentru activitatile aducatoare de

venituri proprii

Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat utilizeaza pe lânga fondurile alocate

prin bugetele locale si bugetul de stat si alte surse de venituri. Veniturile proprii se înscriu în
bugetul de venituri si cheltuieli al activitatilor aducatoare de venituri proprii, pe surse, dupa
cum urmeaza:

a) veniturile rezultate din activitatea de productie – ateliere-scoala, ferme agricole,

prestari de servicii si altele asemenea – care cuprind sumele încasate de unitatea de
învatamânt din activitatea de conversie si reconversie profesionala, scolarizare, cursuri de
initiere în domeniul informaticii, limbi straine, activitati de productie, prestari de servicii si
alte activitati, în conditiile legii.
 b) taxele de la persoane fizice si juridice

Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat sunt autorizate, potrivit dispozitiilor

legale, sa stabileasca nivelul taxelor pentru desfasurarea examenului de admitere sau a altor
examene, din care se acopera cheltuielile aferente activitatilor respective. Pentru stabilirea
taxelor fiecare unitate de învatamânt preuniversitar de stat îsi estimeaza cheltuielile
ocazionate de organizarea si desfasurarea examenelor si, în functie de numarul de elevi
participanti, stabileste si taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se stabilesc si
prevederile din buget la subdiviziunea respectiva.

Sumele încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire, dupa

caz, reprezinta o alta sursa proprie de venit, al carei nivel se stabileste si se comunica de
inspectoratele scolare judetene, respectiv al Municipiului Bucuresti. Estimarile bugetare se
calculeaza si se fundamenteaza în functie de: numarul certificatelor sau al diplomelor de
absolvire, ce urmeaza sa fie eliberate, înmultit cu costul unui certificat sau o diploma.

Tarifele pe elev/cursant percepute pentru organizarea de cursuri de pregatire

solicitate de persoane juridice sau fizice se stabilesc, pe baza de conventie/contract, cel putin
la nivelul cheltuielilor efectuate pentru desfasurarea cursurilor respective.

c) veniturile din închirierea spatiilor disponibile se înscriu în buget la nivelul chiriei

stabilite în contractele de închiriere, la care se adauga obligatoriu cheltuielile cu întretinerea
si utilitatile folosite, impozitele pe terenuri si cladiri.

d) veniturile din donatii reprezinta sumele donate de persoane fizice si juridice din
tara sau strainatate. Acestea se înscriu fie la nivelul executiei anului precedent, fie la nivelul
estimat pentru exercitiul anului curent, independent de veniturile din anul precedent.

e) veniturile din sponsorizari primite de la persoanele juridice sau fizice, conform

legii.

f) venituri din surse externe obtinute pe baza de programe de finantare.

g) alte venituri.

Cheltuielile pentru activitatile aducatoare de venit

 Cheltuielile pentru activitatile aducatoare de venit se înscriu în buget, pe titluri,
articole si alineate, în functie de continutul acestora, avându-se în vedere urmatoarele:

a) Cheltuielile pentru activitatea de productie – ateliere-scoala, ferme agricole,

servicii si altele asemenea – se stabilesc pe baza de devize întocmite pentru fiecare activitate
de productie, prestari de servicii, în limita veniturilor prevazute sa fie realizate.

b) Cheltuielile pentru desfasurarea examenelor sau a cursurilor de pregatire solicitate

de persoanele juridice si fizice se stabilesc în limita veniturilor din taxele respective. În acest
scop se întocmesc note de fundamentare în care se cuprind taxele cuvenite pentru activitatile
respective si cheltuielile aferente realizarii acestor venituri, si anume: drepturile cuvenite
comisiilor de examen, cheltuielile de întretinere a salilor de examene, pentru utilizarea
calculatoarelor, procurarea rechizitelor (hârtie, stampile, cerneala, tusuri si altele asemenea)
necesare în vederea desfasurarii examenelor.

c) Cheltuielile necesare pentru tiparirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire

se stabilesc în limita sumelor încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor.

d) Cheltuielile din veniturile încasate în urma închirierii de spatii.

e) Cheltuielile din sumele încasate drept donatii si sponsorizari se înscriu în buget

pentru realizarea actiunii stabilite de donator sau în contractele de sponsorizare, dupa caz. În
situatia în care nu au fost stabilite destinatii împreuna cu sponsorii si cu donatorii, sumele
din sponsorizari si donatii se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de functionare
ale unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat inclusiv pentru cheltuielile de personal.

f) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate în conditiile legii.

2.1.2 Elemente pe baza carora se întocmesc bugetele de venituri si cheltuieli

Proiectele de bugete elaborate de unitatile de învatamânt preuniversitar de stat se

prezinta autoritatii administratiei publice locale, în faza de fundamentare a proiectului
bugetului de stat si a proiectelor bugetelor locale.

Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat prezinta autoritatii publice locale

proiectul de buget si fundamentarile corespunzatoare.
 Directorii unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat raspund de exactitatea
datelor cuprinse în notele de fundamentare care au stat la baza întocmirii proiectului de
buget al fiecarei unitati de învatamânt.

Dupa aprobarea legii bugetului de stat consiliul judetean prin hotarâre si cu asistenta
tehnica a directiei generale a finantelor publice si a inspectoratului scolar, vor repartiza
unitatilor administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si
dupa caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora.

Consiliile locale adauga la sumele primite de la bugetul de stat si bugetul judetului

sumele alocate din bugetul propriu învatamântului si aproba bugetul fiecarei unitati de
învatamânt. Bugetele aprobate conform legii se comunica unitatilor de învatamânt si
trezoreriilor în a caror raza teritoriala îsi au sediul aceste unitati.

Dupa aprobare, bugetele unitatile de învatamânt preuniversitar de stat reprezinta

documentul pe baza caruia se asigura finantarea cheltuielilor acestora în exercitiul financiar
respectiv.

Executia bugetelor unitatilor de învatamânt cuprinde în principal:

- deschiderea creditelor bugetare pentru finantarea unitatilor preuniversitar de

stat;

- încasarea veniturilor proprii;

- angajarea si efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget.

Etapele care trebuie urmate sunt:

a) Unitatile de învatamânt solicita deschiderea de credite pâna la data

de 20 a lunii în curs, pentru luna urmatoare.

b) Deschiderea si repartizarea creditelor bugetare se efectueaza de catre

ordonatorul principal de credite pe baza bugetului propus de directorul unitatii de
învatamânt si aprobat de ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de
cheltuieli 57.02 "Învatamânt", cu desfasurarea pe titlurile clasificatiei bugetare
economice, si anume: 02 "Cheltuieli de personal", 20 "Cheltuieli materiale si
 servicii", 34 "Subventii", 38 "Transferuri" si 70 "Cheltuieli de capital". Repartizarea
creditelor se efectueaza pe baza de dispozitii bugetare în perioada 25-30 a lunii în
curs pentru luna urmatoare, pe seama unitatilor de învatamânt care au conturi
deschise la unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica.

La primirea dispozitiei bugetare unitatea teritoriala de trezorerie si contabilitate

publica înregistreaza creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în
contul unitatii de învatamânt preuniversitar de stat: 02 "Credite deschise si repartizate pe
seama ordonatorilor de credite finantati din bugetele locale", care se desfasoara în conturi
analitice, pe titluri, corespunzator repartizarii creditelor bugetare.

Unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica comunica unitatilor de

învatamânt preuniversitar de stat, dupa caz, primirea dispozitiilor bugetare privind
repartizarea creditelor bugetare de catre ordonatorul principal de credite, eliberând si extrase
de cont.

Directorul unitatii de învatamânt preuniversitar de stat raspunde, daca nu solicita la

termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea în luna
urmatoare a finantarii proportionale si complementare.

În cazul nedeschiderii la timp a creditelor bugetare din motive imputabile

ordonatorului principal de credite, raspunderea revine acestuia.

Încasarea veniturilor proprii

Ordonatorii tertiari de credite încaseaza veniturile proprii în numerar, prin casieria

proprie sau prin mandatar de la persoanele fizice si, prin virament, de la persoanele juridice,
în conturile deschise la unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica 50.04
"Disponibil din venituri proprii ale institutiilor de subordonare locala" si 50.10 "Disponibil
al institutiilor subventionate din bugetul local", în cazul veniturilor care privesc activitatea
internatelor, caminelor si cantinelor.

Mandatarul se stabileste de catre directorul unitatii de învatamânt preuniversitar de

stat si poate fi: administratorul, secretarul scolii sau un cadru didactic.
 Operatiunile de încasari prin casieria proprie se organizeaza potrivit dispozitiilor
legale în vigoare si se efectueaza numai pe baza de documente legale aprobate de persoanele
în drept, care se înregistreaza cronologic în Registrul jurnal de casa.

Încasarile zilnice în numerar se depun de catre mandatari în conturile 50.04

"Disponibil din venituri proprii ale institutiilor de subordonare locala" si 50.10 "Disponibil
al institutiilor subventionate din bugetul local", dupa caz, deschise pe seama unitatilor de
învatamânt preuniversitar de stat, la unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica,
astfel:

a) în prima zi lucratoare de la încasare, în cazul în care unitatea de învatamânt, are

sediul în localitatea în care functioneaza unitatea trezoreriei la care are contul deschis;

b) în a doua zi lucratoare de la încasare, în cazul în care unitatea de învatamânt

preuniversitar de stat, are sediul în alta localitate decât unitatea trezoreriei la care are contul
deschis.

Pentru operatiunile prin virament se utilizeaza ordine de plata tip trezorerie, în care
se specifica pe verso natura sumelor virate

Angajarea si efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget

Angajarea cheltuielilor se efectueaza de catre ordonatorii de credite, pe baza de

documente legale (contracte, comenzi, conventii etc.), vizate pentru controlul financiar
preventiv, întocmite distinct pentru cheltuieli care se suporta din bugetul local si din venituri
proprii, dupa caz.

În toate documentele de plata va fi înscrisa în mod obligatoriu subdiviziunea

clasificatiei din buget în care se încadreaza platile respective.

La ordonatorii tertiari de credite se organizeaza si functioneaza controlul financiar

preventiv în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern cu
modificarile si completarile ulterioare si ale Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind
controlul intern si controlul financiar preventiv, republicata.
 În vederea urmaririi executiei bugetelor, ordonatorii tertiari de credite efectueaza
platile de casa prin urmatoarele conturi deschise la unitatile trezoreriilor prin care îsi
deruleaza operatiunile de încasari si plati, si anume:

a) pentru cheltuielile efectuate din bugetul local :

- contul 24.57.02.02 "Cheltuielile bugetului local pentru învatamânt –

cheltuieli de personal";

- contul 24.57.02.20 "Cheltuielile bugetului local pentru învatamânt -

cheltuieli materiale si servicii";

- contul 24.57.02.34 "Cheltuielile bugetului local pentru învatamânt –

subventii";

- contul 24.57.02.38 "Cheltuielile bugetului local pentru învatamânt –

transferuri";

- contul 24.57.02.70 "Cheltuielile bugetelor locale pentru învatamânt –

cheltuieli de capital".

b) pentru cheltuielile efectuate din bugetul de stat :

- contul 23.57.01 „Cheltuielile bugetului de stat pentru învatamânt“ – analitice pe

titluri de cheltuieli.

Cheltuielile din venituri proprii se efectueaza din conturile 50.04 "Disponibil din
venituri proprii ale institutiilor de subordonare locala" si 50.10 "Disponibil al institutiilor
subventionate din bugetul local", dupa caz.

Ordonatorii tertiari de credite au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea

operatiunilor de încasari si plati, precum si a celorlalte operatiuni patrimoniale, în mod
cronologic si sistematic, în conturile corespunzatoare din planul de conturi pentru institutiile
publice, aprobat de Ministerul Finantelor Publice.
 Ordonatorii tertiari de credite conduc evidenta analitica a platilor de casa, pe
capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate, în cadrul urmatoarelor conturi de finantare
bugetara:

- contul 700.01 "Finantarea din bugetul de stat" pentru fondurile primite de la

Ministerul Educatiei si Cercetarii prin inspectoratele scolare judetene, care are ca
destinatie componenta locala aferenta proiectelor de reforma, bursele pentru elevii din
Republica Moldova si pentru elevii straini si etnicii români din afara granitelor tarii,
organizarea evaluarilor, examenelor, concursurilor si olimpiadelor nationale,
perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice;

- contul 700.02 "Finantarea din bugetul local", pentru fondurile primite de la

bugetele locale.

Raportarea executiei bugetare de catre unitatile de învatamânt

Ordonatorii tertiari de credite întocmesc trimestrial si anual situatii financiare privind

executia bugetara, în conformitate cu normele metodologice ale Ministerului Finantelor
Publice.

Pentru fondurile primite de la Ministerul Educatiei si Cercetarii ordonatorii tertiari

de credite întocmesc contul de executie a bugetului de stat pe formularul cuprins în situatiile
financiare pentru institutii publice si îl prezinta inspectoratelor scolare.

Situatiile financiare trimestriale si anuale privind executia bugetara, prezentate

ordonatorilor principali de credite si trezoreriilor, vor fi înaintate la Inspectoratul scolar
Judetean.

Inspectoratele scolare judetene prin compartimentele de contabilitate si

informatizare, centralizeaza situatiile privind executia bugetara pe unitati de învatamânt le
transmit Consiliului National al Finantarii Învatamântului Preuniversitar si Comisiilor
Judetene de Finantare a Învatamântului Preuniversitar.

Consiliul National al Finantarii Învatamântului Preuniversitar, pe baza datelor

transmise de inspectoratele scolare judetene analizeaza modul în care se respecta prevederile
legii bugetului de stat si criteriile si principiile finantarii învatamântului preuniversitar de
stat, precum si eventualele fenomene perturbatoare care se manifesta în acest domeniu si
cauzele care le determina. Pe baza acestor analize se întocmesc rapoarte trimestriale/anuale
care se înainteaza conducerii Ministerului Educatiei si Cercetarii, însotite de propuneri de
îmbunatatire a sistemului de finantare si executie bugetara în sistemul de învatamânt
preuniversitar de stat.

Directorii unitatilor de învatamânt au obligatia ca, dupa aprobare, sa faca publice

bugetele anuale ale unitatilor pe care le conduc, evidentiindu-se cuantumul indicatorilor de
venit pe fiecare sursa – buget de stat, buget local si venituri proprii, precum si destinatia
cheltuielilor.

Ordonatorul de credite este obligat, ca dupa înaintarea lor la trezorerie sa faca

publice situatiile financiare trimestriale si anuale.
Flux informational generat de întocmirea bugetului de venituri si cheltuieli
 2.2 Fundamentarea veniturilor

Formula de fundamentare si alocare a fondurilor se bazeaza pe costul standard/elev.

Aceasta formula înlocuieste sistemul de fundamentare si alocare a fondurilor bazat pe
costurile istorice si indicatorii „numar de personal” si „salariul mediu” pe post didactic si
nedidactic, sistem care presupunea diferente în ce priveste gradul de finantare a unitatilor de
învatamânt, diferentieri generate de fenomenul subfinantarii si de unele decizii arbitrare
luate în timp de ordonatorii principali de credite.

Modificarile propuse în Legea 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare au

în vedere urmatoarele:

a) unitatile de învatamânt sunt incluse în categoria institutiilor publice a caror

finantare este asigurata din subventii acordate prin bugetul local si din venituri proprii, în
conformitate cu prevederile legii finantelor publice locale. Aceasta prevedere ofera scolilor
posibilitatea ca, fara nici o derogare de la Legea finantelor publice si a finantelor publice
locale scoala sa se bucure de urmatoarele avantaje:

– unitatile de învatamânt vor fi stimulate sa dezvolte activitati aducatoare de

venituri, cerute de parinti si comunitate - cercuri de limbi straine, cursuri de reconversie
profesionala si formare continua a adultilor, accesarea unor programe cu finantare externa
etc., în conditiile în care veniturile din aceste acitivitati vor ramâne la dispozitia scolii;

– acordarea fondurilor pe baza de subventii de la buget în loc de alocatii bugetare va

asigura trecerea de la sistemul de finantare pe categorii de cheltuieli la cel al finantarii pe
programe;

– sumele ramase necheltuite la sfârsitul anului primite pentru finantarea de baza vor
putea fi transferate si folosite în anul financiar urmator ca si la unitatile de învatamânt
superior;

– sumele rezultate din casarea/demolarea sau vinderea unor active imobilizate vor fi
folosite de unitatile de învatamânt pentru finantarea unor lucrari de investitii si dezvoltare.
 b) fondurile provenite de la bugetul de stat si de la bugetele locale vor fi folosite
pentru finantarea învatamântului sub trei forme: finantarea de baza, finantarea
complementara si finantarea compensatorie, dupa cum urmeaza:

– finantarea de baza - menita sa acopere cheltuielile pentru desfasurarea în conditii

normale a procesului de învatamânt si al carei nivel este determinat de numarul de
elevi/prescolari din scoala;

– finantarea complementara - menita sa asigure fonduri pentru acoperirea

cheltuielilor generate de nevoia de sustinere, alaturi de taxele platite de parinti, a activitatii
internatelor si cantinelor scolare, precum si a cheltuielilor de reabilitare a scolilor si
dezvoltarii spatiilor de învatamânt si pentru acordarea unor facilitati prevazute de lege si de
care beneficiaza unii elevi si cadre didactice;

– finantarea compensatorie - menita sa asigure fonduri pentru sustinerea unor

activitati didactice si educative suplimentare cerute de asigurarea învatamântului în limbile
minoritatilor nationale, de scolarizarea elevilor cu nevoi speciale de învatare si frecventare a
scolii si pentru sustinerea unor programe de pregatire pentru elevii cu performante scolare
deosebite.

Exista posibilitatea unitatilor de învatamânt de a-si proiecta pentru fiecare an scolar

un volum de personal optim desfasurarii procesului de învatamânt. Dat fiind faptul ca, anul
scolar nu coincide cu cel financiar, în luna septembrie în fiecare unitate de învatamânt se pot
produce modificari ale numarului de personal, modificari ce pot fi aprobate cu prilejul
rectificarilor bugetare care, conform legii, au loc de regula dupa trimestrul III al anului
bugetar.

Veniturile extrabugetare sunt reglementate prin H.G. nr. 538/2001 privind aprobarea
Normelor metodologice pentru finantarea învatamântului preuniversitar de stat publicata în
Monitorul Oficial al României nr. 329/2001. Veniturile extrabugetare se înscriu în bugetul
de venituri si cheltuieli astfel:

1. Venituri proprii provenite din taxe de la persoane fizice sau juridice române sau
straine
 O sursa proprie de venit este reprezentata de sumele încasate pentru eliberarea
certificatelor sau a diplomelor de absolvire. Nivelul acestei surse de venit se stabileste si se
comunica catre ISJ Iasi. Estimarile bugetare se calculeaza si se fundamenteaza în raport cu
numarul certificatelor sau al diplomelor de absolvire eliberate si suma pe un certificat sau
diploma.

Scd= Nr. certificatelor/diplom. De abs.* Suma pe certificat/diploma

2. Venituri din închirieri

Aceste venituri se obtin din închirierea spatiilor disponibile ale institutiei. Veniturile
din închirieri se trec în buget la nivelul chiriei stabilita prin contractul de închiriere, la care
se adauga cheltuielile cu întretinerea si utilitatile folosite.

Vî= niveluil chiriei+chelt. Cu întretinerea+unitatile folosite

Grupul scolar Economic de turism a prevazut pentru anul 2007 încasarea de venituri
proprii din închirierea suprafetelor disponibile la nivelul chiriei stabilite prin contractele de
închiriere încheiate pentru anul bugetar 2006 , la care s-au adaugat veniturile ce se vor
realiza prin închirierile ocazionale a salii de sport. Pentru anul 2006 veniturile din închirieri
s-au situat la nivelul sumei de 18 000 RON.

3. Veniturile din sponsorizari sunt reprezentate de sumele primite de la persoane

fizice sau juridice conform legii. În anul 2006 au fost în suma de 5000 RON.

2.3 Fundamentarea cheltuielilor

La nivel microeconomic fundamentarea se face pe subdiviziunile cadrului comun al

clasificatiei bugetare, articole si alineate de cheltuieli, cu diferentieri de la o institutie
publica la alta. Indicatorii reprezentativi pe domeniu (de exemplu, în învatamântul
preuniversitar numarul de elevi) reprezentati la nivel de subcapitol au caracter operativ în
calculele proprii ale institutiilor ierarhic superioare (ordonatori secundari de credite
bugetare, ISJ Iasi,si ordonatori principali de credite bugetare, MEdC) în calculele
indicatorilor la nivelul liceului, institutie de baza, au caracter orientativ, aici specificitatea
cheltuielii se exprima la nivel de alineat sau articol bugetar potrivit cu locul de consum
economic al fondurilor bugetare.
2.2.1 Cheltuieli de personal

Cheltuielile de personal sunt finantate din bugetul de stat prin bugetul local. Acestea
au fost stabilite în baza statului de functii aprobat de Inspectoratul scolar Judetean Iasi. In
învatamânt cheltuielile de personal sunt fundamentate pe doua destinatii: pentru personalul
de baza, didactic si pentru personalul auxiliar, nedidactic.

Cheltuielile de personal se detaliaza pe articole si alineate, dupa cum urmeaza:

10 Titlul I Cheltuieli de personal

Alin. 10.01 Cheltuieli salariale în bani

10.01.01 Salarii de baza

Salariile de încadrare pentru personalul didactic si auxiliar se stabilesc în baza

elementelor2[2] : valoarea de referinta sectoriala specifica si coeficientii de multiplicare.

Valoarea de referinta sectoriala specifica se stabileste anual prin hotarârea

Guvernului, dupa aprobarea legii bugetului de stat, în limita fondului alocat de la bugetul de
stat pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizarii obiectivelor, programelor si
proiectelor stabilite. Grila de intervale pentru stabilirea salariilor de încadrare pentru un
sector de activitate bugetara se compune din intervale de valori prevazute pentru fiecare
functie de executie, grad profesional sau treapta profesionala. Un interval cuprinde limitele
între care se stabilesc salariile de baza. Aceste limite se obtin prin înmultirea coeficientilor
de multiplicare cu valoarea de referinta sectoriala specifica. Ca urmare relatia de calcul
pentru salariul de încadrare ar fi:

Sal. de încadrare= coef. de multiplicare* valoarea coef. de multiplicare

Salariul de încadrare se determina pe categorii de personal, în învatamânt personal

didactic si auxiliar. În ambele cazuri indicatorul fizic de referinta este numarul posturilor
didactice din statul de functiuni, la nivel de liceu si numarul posturilor cu caracter
nedidactic.

Fond aferent =Nr. posturi prevazut *Sal. mediu brut pe luna/ *Nr. luni de * (1+i)
2
salariilor de baza în anul de plan post în anul de baza acordare a salariilor

La stabilirea salariului de încadrare la personalul didactic se tine seama de

urmatoarele elemente:

1. categorie de personal: învatatori, institutori, profesori;

2. nivel de studii: medii, superior de scurta durata sau superior;

3. grad didactic: debutant, definitiv, grad I sau II;

4. vechime în învatamânt: pe transe de vechime pornind de la 0-2 ani, 2-6 ani,

6-10 ani si trei transe suplimentare de vechime peste 30, 35 si peste 40 de ani
de activitate în învatamânt.

10.01.02 Salarii de merit

Personalul didactic poate beneficia de salariu de merit. Acesta se determina prin

aplicarea unui procent de 15% la salariul de încadrare, acordat pe o perioada de un an
calendaristic. Numarul salariilor de merit se calculeaza la totalul posturilor didactice
existente la nivelul ISJ Iasi si se distribuie pe unitatile de învatamânt în functie de numarul
de posturi din unitatea respectiva. Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradatie
de merit si de salariu de merit.

Gradatia de merit se acorda personalului didactic de predare, didactic auxiliar si cel

de conducere din unitatile de învatamânt cu performante deosebite în inovarea didactica, în
pregatirea scolarilor sau a elevilor, în pregatirea elevilor distinsi la concursuri scolare, fazele
nationala/internationala, precum si cu o vechime de cel putin 3 ani în învatamânt. Gradatia
reprezinta 20% din salariul de baza a functiei sau a postului persoanei în cauza. Gradatia de
merit se include în salariul de baza si se atribuie pe o perioada de 4 ani.

Cheltuielile cu salariile de merit se determina astfel:

Ch. cu salariile = Nr. posturi *(15%*Sal. de încadrare/ *Nr. luni acordare * (1+i)
de merit rezultat din calcule post /luna din anul de baza) sal. de merit

10.01.03 Indemnizatia de conducere

 Indemnizatia de conducere face parte din salariul de baza si este stabilita în procente
din salariul de încadrare, adaugat salariul sau gradatia de merit. Se atribuie personalului
contractual ce conduce sau coordoneaza programe sau proiecte prevazute în activitatea
institutiei publice, pe perioada lor de derulare.

Indemnizatia de conducere se stabileste la încadrarea în functie de catre directorul

unitatii, în raport de complexitatea activitatii desfasurate în cadrul acesteia. Aceasta poate fi
reevaluata anual, în raport cu rezultatele obtinute de compartimentul condus în realizarea
sarcinilor programate, dupa aprobarea bugetului institutiei.

Indemnizatia de conducere se determina astfel:

Indemnizatii = Nr. indemnizatii * Indemnizatia medie *Nr. luni *(1+i)

de conducere de conducere de conducere pe luna/post

din anul de baza de acordare

10.01.04 Spor de vechime

Personalul didactic, didactic auxiliar si nedidactic beneficiaza de un spor de vechime

în munca de pâna la 25% calculat la salariul de baza, corespunzator timpului efectiv lucrat
în programul normal de lucru3[3]. Sporul de vechime în munca se calculeaza la salariul de
baza al personalului didactic constituit în conditiile Legii nr. 128/1997 (Legea
învatamântului).

Grila de vechime în baza careia se calculeaza sporul de vechime are urmatoarea

structura:

Vechime în învatamânt (ani) Spor (%)

3-5 5
5-10 10
10-15 15
15-20 20
Peste 20 25

Sporul de vechime se determina astfel:

Ch. cu sporul = Nr. benef. de spor * Ch. medie cu sporul/ * Nr. luni de acordare * (1+i)

3
de vechime vechime post/luna din an baza a sporului

în anul de plan

Spor de stabilitate

Personalul didactic cu o vechime în învatamânt neîntrerupta de peste 10 ani

beneficiaza de un spor de stabilitate de 15% din salariul de încadrare + salariul de merit/
gradatie de merit + indemnizatie de conducere, care face parte din salariul de baza. Prin
vechime neîntrerupta în învatamânt de peste 10 ani se întelege activitatea realizata atât în
calitate de personal didactic de predare, cât si de personalul didactic auxiliar, de îndrumare
si control.

Ch. cu sporul = Nr. benef. de spor de stab. * Ch. medie/post/ * Nr. de luni de * (1+i)

de stabilitate din anul de plan luna din anul de baza acordare a sporului

Spor pentru suprasolicitare neuropsihica

Personalul didactic beneficiaza la fiecare transa de vechime în învatamânt de un spor

de 3% din salariul din grila + salariul de merit/ gradatie de merit + indemnizatie de
conducere pentru solicitare neuropsihica. Acest spor are caracter cumulativ si este egal cu
3% * „n” ori din salariul de încadrare al functiei îndeplinite si se adauga la salariul de baza.
În relatia de calcul „n” reprezinta numarul transelor de vechime la momentul calculului.
Aceste prevederi se aplica numai personalului didactic si auxiliar, conform legii.

Calculul general de determinare al acestui spor este:

Ch. cu sporul pt. = nr. benef. spor * ch. medie post/luna * nr. luni de * (1+i)

saprasol. neuropsih. în anul de plan din an de baza acordare a sporului

10.01.06 Alte sporuri

Personalul didactic de predare care îndeplineste functia de diriginte si învatator

institutor primeste o indemnizatie de 10% din salariul de baza. Aceasta se include în salariul
de baza si se determina astfel:

Gh. cu sporul = nr. benef. spor * ch. medie cu sporul/ *nr. luni de acordare * (1+i)
de diriginte în anul de plan post/luna din an de baza a sporului

2.2.2 Cheltuieli cu bunuri si servicii

Cheltuielile de întretinere si gospodarie reprezinta între 8-10% din totalul

cheltuielilor institutiile publice.

20 Titlul II BUNURI SI SERVICII

Alin. 20.01 Bunuri si servicii

20.01.01 Furnituri de birou

Ch.cu furnituri de birou=cantatea estimata annual*pret unitar*(1+i)

20.01.02 Materiale pentru curatenie

Ch. Mat. Curatenie=norma de consum mat. Curatenie*suprafata*pret unitar

20.01.03 Încalzit, iluminat si forta motrica

Ch. de încalzire=consum agent termic lunar*tarif/Gcal*nr. luni*(1+i)

Iluminat si forta motrica=consum lunar energie electrica*tarif/KW*12 luni*(1+i)

20.01.04 Apa, canal si salubritate

Ch. Apa, can.,sal.=(consum apa*tarif/mc+tarif can.+tarif sal.)/luna*12 luni*(1+i)

20.01.08 Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet

Ch. Telefon=(abonament+nr. Impulsuri*tarif)/luna *12 luni*(1+i)

2.2.3 Alte cheltuieli

59 Titlul IX ALTE CHELTUIELI

Alin. 59.01 Burse

Ch. Burse=nr. Elevi beneficiari*cuantum mediu lunar/bursa*nr. Luni de acordare a

burselor

Concluzii
 Bibliografie

1. Constantinescu Mariana, Crasneanu Ana – „Ghid practic privind procedurile de

lucru pentru auditul intern si controlul financiar în institutiile publice de învatamânt”, Editura
Almanahul Banatului, Timisoara, 2001;

2. Crauciuc Mihai, Pintilie Corneliu – „Angajarea personalului din învatamânt”,

Editura Pan-Europe, Iasi, 2000;

3. Crasneanu Ana, Dogaru Ilie – „Ghid practic privind organizarea si conducerea

activitatii economico-financiare si de protejare a patrimoniului în unitatile de învatamânt”,
Editura Almanahul Banatului, Timisoara, 1994;

6. Greceanu-Cocos Virginia – „Practica auditului la institutiile publice si legislatia

utila”, Editura Societatea Adevarul, Bucuresti, 2000;

7. Ministerul Finantelor – Planul de conturi pentru institutiile de stat si instructiunile

de aplicare a acestuia.

***www.cdep.ro

***www.edu.ro Greceanu Cocos Virginia , Contabilitatea în institutiile publice,

Editura Adevarul, Bucuresti 2003

1. stefura Gabriel , Procesul bugetar în România (interpretari si semnificatii financiar – juridice), Iasi

2004

2. Legea Nr. 84/1995- Legea Învatamântului

3. Legea Nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic