P. 1
53652362-1150-Teste-Nursing

53652362-1150-Teste-Nursing

4.0

|Views: 15,592|Likes:
Published by Murgu Narcis

More info:

Published by: Murgu Narcis on May 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/12/2013

pdf

text

original

Elena Dorobanţu Valeria Ghidu Maria Zamfir

1150 DE TESTE NURSING

Editura Viaţa Medicală Românească Bucureşti, 2000

1

Capitolul I

BAZELE CONCEPTUALE ALE NURSINGULUI.
1.1. Conceptul de îngrijire holistică.
Încercuiţi răspunsul corect: 1. Asistenta medicală este profesionista care: a) respectă fiinţa umană ca entitate bio-psiho-socială în interrelaţii cu mediul înconjurător, cu valorile şi principiile sale de viaţă; b) acordă îngrijiri într-un mediu terapeutic securizant; c) realizează cu familia şi aparţinătorii o relaţie funcţională de colaborare. 2. Pregătirea pluridisciplinară a asistentei presupune: a) pregătire socială, tehnică; b) însuşirea componentelor de bază şi atitudinilor potrivite faţă de pacient; c) pregătire comportamentală. 3. Sănătatea este definită de OMS ca fiind: a) o stare de bine fizic şi psihic; b) absenţa bolii; c) o stare de bine fizic, mental şi social şi nu constă numai în absenţa bolii sau a infirmităţii. 4. Acordarea îngrijirilor holistice presupune recunoaşterea că: a) fiinţa umană este un tot unitar, alcătuit din corp, minte, suflet; b) omul nu poate fi separat de mediul său; c)indiferent de individ, boala are aceleaşi manifestări. 5. Elementele de competenţă pentru practicarea unor îngrijiri de calitate constau în: a) cunoaşterea unui model de îngrijire (nursing); b) cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea demersului ştiinţific al îngrijirilor; c) cunoaşterea pacientului. 6. Cadrul conceptual al îngrijirilor cuprinde următoarele elemente: a) scopul profesiei şi beneficiarul ei; b) rolul asistentei medicale; c) natura intervenţiilor aplicate beneficiarului şi consecinţele acestor intervenţii. 7. Cunoştinţele însuşite de asistentă în procesul educativ sunt de natură: a) ştiinţifică, tehnică, relaţională; b) etice, legislative; c) ambele. 8. Demersul ştiinţific al îngrijirilor constituie pentru asistentă: a) un instrument de investigaţii, analiză; b) un instrument de planificare şi evaluare a îngrijirilor; c) un scop în sine. 9. Relaţia asistentă - pacient reprezintă un proces bazat pe: a) încredere, demnitate, respect; b) comunicare afectivă, colaborare; c)aplicarea sarcinilor care nu-i depăşesc limitele competenţei. 10. Empatia - calitate esenţială în nursing, se defineşte ca fiind: a) identificarea asistentei cu persoana îngrijită; b) transpunerea în „pielea pacientului" pentru a-i înţelege problemele, fără a pierde condiţia „ca şi cum"; c) identificarea totală psihică, afectivă cu persoana îngrijită.

2

1.2. Nevoile fundamentale umane
Testul A
Încercuiţi răspunsul corect: 1. Frecvenţa respiraţiei la persoana adultă este: a. 14-16 respiraţii/min; b. 16-18 respiraţii/min; c. 18-22 respiraţii/min. 2. Concentraţia O2 în aerul inspirat este: a. 21%; b. 15-16% c. 24%.] 3. Hipoxia reprezintă: a. scăderea cantităţii de O2 în sânge; b. scăderea cantităţii de O2 în ţesuturi; c. scăderea cantităţii de CO2 în sânge.

4. Respiraţia este influenţată de postura persoanei şi este favorizată de: a) Poziţia ortostatică şi şezând; b) Poziţia şezând şi clinostatică; c) Poziţia decubit lateral 5. Declanşarea hemoptiziei este precedată de: a) senzaţie de căldură retrosternală, jenă respiratorie; b) senzaţie de vomă; c) vărsătură. 6. Eliminarea sângelui provenind din arborele bronşic se defineşte ca: a. hematemeză; b. hemoptizie c. hematurie.

7. Aşezaţi în ordine intervenţiile asistentei medicale pentru administrarea O2: a) pregătirea psihică a pacientului; b) introducerea sondei nazale şi fixarea ei; c) fixarea debitului de O2 /min; d) dezobstruarea căilor respiratorii; e) măsurarea lungimii sondei care se introduce. 8. Factorii biologici care influenţează pulsul sunt: a) vârsta, alimentaţia, înălţimea corporală; b) emoţiile şi plânsul; c) vârsta. 9. Pulsul dicrot se manifestă astfel: a) pauzele dintre pulsaţii sunt inegale; b) se percep două pulsaţii, una puternică, alta slabă, urmată de pauză; c)pulsaţii abia perceptibile. 10. Pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale asistenta medicală are în vedere: a) pregătirea psihică a pacientului; b) liniştirea pacientului, folosirea aceluiaşi aparat; c) informarea pacientului, plasarea manometrului la nivelul arterei la care se face măsurarea, folosirea aceluiaşi aparat. 11. Tensiunea arterială la o persoană adultă este: a) 115-140/70-90 mm Hg; b) 150/80 mm Hg; c) 90-115/50-80 mm Hg.

12. Climatul determină modificări ale alimentaţiei. Astfel: a) iarna - alimente bogate nutritiv şi aport mare de lichide; b) vara - alimente uşor digerabile şi aport mare de lichide; c) nu sunt modificări ale alimentaţiei în cele două anotimpuri. 13. Nevoile organismului/kg corp/24 h în condiţii normale, de substanţe organice din alimente, sunt: 3

ovală. 13% pentru fiecare grad de temperatură peste 37°C. 17. b. Bulionul alimentar pentru alimentarea pacientului prin sondă gastrică trebuie să fie: a) la temperatura corpului. Tulburările de micţiune sunt: a) poliuria. proteine 1-1. În stările de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu: a) b) c) 20-30%. 14. ischiurie 4.5 g. dură. glicozurie 3. urină cu sânge. c) elementele organice care sunt metabolizate de organism cu cel mai redus consum de energie. suprapubiană. b) cu valoare calorică ridicată. b) elementele organice cu rol în formarea anticorpilor. Perspiraţia reprezintă o pierdere: 4 . involuntară a urinei. aderentă de peretele abdominal interior. b. proteine 4-6 g. ouă. Incontinenţa urinară reprezintă: a. c) activitatea desfăşurată de individ. ouă. incontinenţa urinară. polakiurie 7. urină în cantitate redusă/24 h. biocatalizatori. albuminurie 10. c.a) b) c) glucide 4-6 g. Vitaminele au rol în organism: a. glucide 1-1. c) lapte. Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului asistenta medicală ia în consideraţie: a) vârsta pacientului. izostenurie 12. b. 16. c. polachiuria. Alimentaţia artificială prin perfuzie se practică la următoarele categorii de pacienţi cu excepţia: a) inapetenţi. 25. c. oligurie 5. micţiuni involuntare nocturne. eliminare inconştientă. legume. poliurie 2. lipide 1-2 g. glucide 4-6 g. localizată în hipogastru. proteine. 20. proteine 4-6 g. Globul vezical este o formaţiune tumorală: a. lipide 1-2 g. oliguria. suprapubiană. b) lapte. c) nicturia. nicturia. urină cu densitate scăzută sub 1010. 24. c) inconştienţi. 21. nicturie 8. b) anuria. 15. fructe. c) tulburări calitative) 1.5 g. 26. Alimentaţia raţională cuprinde următoarele grupe de alimente: a) carne. 22. Hipostenuria reprezintă: a. b) tulburări de emisie urinară. Aşezaţi pe trei coloane următoarele manifestări de dependenţă ale eliminării urinare: (a) tulburări cantitative. 18. b) cu tulburări de deglutiţie şi intoleranţă digestivă. mobilă la palparea bimanuală. intens dureroasă la palpare. polachiuria. incapacitatea vezicii urinare de a-şi goli conţinutul. lipide 1-2 g. Glucidele conţinute în alimente reprezintă: a) elementele organice cu cea mai mare valoare calorică. vegetale. 19. elastică. 10%. lapte. materie primă de formare a hormonilor şi anticorpilor. retenţie de urină. b. hematurie 6. disuria. lichid. 23. omogen. cereale. disurie 11. c) ambele. sursă de energie. fructe şi cereale. vârsta şi greutatea corporală. ischiuria. b) greutatea corporală. c. anurie 9. disuria. proteine.

c) ambele. 31. 29. Pacientul grav îşi petrece tot timpul în pat. 30. c) contracturile musculare. c) de apă prin expiraţie şi la nivelul pielii. b) oligomenoree. vărsături. Schimbarea lenjeriei de pat şi de corp la pacientul grav permite asistentei medicale: a) să comunice cu pacientul. escarele. extensie. Crampele musculare se caracterizează prin: a) contracţie involuntară permanentă a muşchiului. b) la gravide. b) atrofia musculară. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc: a) menoragii. De aceea patul trebuie să aibă nişte calităţi care să asigure confortul: a) permite pacientului să se mişte în voie.prezintă o somieră rigidă. c) hipermenoree. Mobilizarea după o perioadă lungă de imobilizare depinde de: a) natura bolii şi starea pacientului. să observe tegumentele. Vărsăturile alimentare cu conţinut vechi sunt manifestări de dependenţă întâlnite în: a) stenoza pilorică. b).a) de apă şi căldură la nivelul pielii. 33. b) contracţie spasmodică involuntară şi dureroasă a muşchiului. 36. Obiectivele urmărite în cazul mobilizării pacientului grav sunt: a) stimularea circulaţiei sanguine. Pentru urmărirea bilanţului lichidian asistenta măsoară zilnic: a) eliminările prin urină. 37. c) tremurături. atrofia musculară. c) este uşor de manipulat şi curăţat. b) de apă la nivelul pielii. 27. 34. flexie. 5 . 32. Consecinţele imobilizării îndelungate la pat pot fi: a) spasmele musculare. c) vărsătură fecaloidă. crampa. Persoana sănătoasă e capabilă: a) să execute mişcări de abductie. b) stimularea metabolismului. b) temperatura corporală. c)stimularea respiraţiei. drenaje. şezând. b) mişcări necoordonate. b) dorinţa pacientului. starea de bine a pacientului. c) prezintă hipertrofie musculară. scaun. Vomica reprezintă: a) vărsătură cu conţinut alimentar. b) eliminarea unor colecţii de puroi sau exsudat din căile respiratorii. 38. clinostatică. c) în colecistite. c) condiţiile de mediu. b) să ia poziţie ortostatică. 28. c) dificultate de deplasare. Manifestările de dependenţă ale imobilităţii sunt: a) anchiloza. favorizarea eliminărilor. 35. adducţie.

43. piele caldă. să prevină complicaţiile. b) frisoane. Funcţiile pielii sunt: a) de protecţie şi termoreglare. de depozit. Insomnia poate fi combătută prin: a) administrarea medicaţiei hipnotice. 44. Prin măsurarea temperaturii în cavităţile închise valorile ei pot creşte cu: a) 0. alcool. 45. b) 0. aude cuvintele rostite tare. Subfebrilitatea reprezintă: a) scăderea temperaturii corporale sub 36°C. c) 10 min. de respiraţie. c) menţinerea temperaturii între 38 şi 39°C. activitatea. talia. Starea de hipotermie este determinată de: a) pierderea excesivă de căldură. 49. activitatea. statura. Nevoia de somn la persoana adultă sănătoasă este de: a) 7-9 h/24 h. b) stabilirea unui orar de somn-odihnă. 39. radiaţia. 48. de excreţie. c) pacientul răspunde cu greutate la întrebări.8°C. fără un stimul adoarme din nou. c) vârsta. c) 36-38°C. b) 36. credinţa. vasoconstricţia.5-0. conducţia. 47. 41. 46. cultura.4-37. c) intensificarea metabolismului.4-37.b) c) să asigure condiţii igienice. c) toate. termometrul va fi menţinut în axilă: a) minimum 2 min. 50. b) menţinerea temperaturii între 37 şi 38°C. 6 . b) de absorbţie. 42. Pentru evaluarea reală a temperaturii corpului. c) 0.5°C.8-1 °C. c)6-8 h/24 h.homeotermia se realizează prin mecanisme fizice: a) evaporarea. cultura. Valoarea normală a temperaturii corporale măsurată în cavitatea bucală este: a) 37. comunicare şi observare. b) maximum 6 min. c) ambele. roşie. este trezit numai de stimuli foarte puternici. Somnolenţa se caracterizează astfel: a) pacientul aţipeşte.3-0. c) evitarea consumului de cafea. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a) clima.4°C. Pacientul cu hipertermie prezintă: a) tegumente palide. b) creşterea arderilor din organism. 40. convecţia. b) vasodilataţia. înainte de culcare. emoţiile. tutun.7°C. b) 12-14 h/24 h. b) vârsta. Echilibrul dintre termogeneză şi termoliză . c) reducerea proceselor metabolice din organism. b) pacientul doarme profund.

b) mobilizarea. determinate de alimentele contaminate cu germeni patogeni.crescute. c) ambele. Tehnici nefarmacologice de control al durerii pot fi: a) tehnici de relaxare. intelectual şi afectiv) e influenţată de: a) integritatea organelor de simţ. b) căldura şi frigul. Factorii de mediu (ecologici) influenţează starea de sănătate astfel: a) hipoxie. c) schimbarea poziţiei pacientului la interval de două ore şi menţinerea tegumentelor curate şi uscate. Scopul toaletei generale a pacientului imobilizat la pat este: a) înviorarea circulaţiei cutanate. b) creşterea temperaturii corporale. b) menţinerea tegumentelor curate şi uscate. intervenţiile autonome ale asistentei medicale sunt: a) schimbarea poziţiei pacientului la interval de 6-8 ore. organelor fonaţiei şi aparatul locomotor. Semnele obiective ale durerii includ următoarele manifestări. c) în poziţie decubit dorsal. ulceraţii. b) impulsuri. îndepărtarea secreţiilor de pe piele. 59. cu excepţia: a) pulsul. 57. c) anemie. Următoarele manifestări de dependenţă sunt la nivel senzorial. c) modificarea apetitului. psihică. TA. umede.51. 53. starea pielii. inapetenţă. de nutriţie. b) tulburări de auz. b) în poziţie decubit lateral. poziţia corpului . b) expresia feţei. insomnie. senzoriale. c) vitiligo. b) crearea stării de confort. Toaleta cavităţii bucale la pacientul inconştient se face aşezând pacientul: a) în poziţie decubit dorsal. 61. 58. în afară de: a) hipoacuzie. c) creşterea cantităţii de urină/24 h. menţinerea pacientului timp îndelungat în aceeaşi poziţie. fisuri. 60. b) alopecie. c) ambele. Comunicarea eficientă la toate nivelurile (senzorial. 56. escare. Evaluarea riscului de producere a escarei se face la internarea pacientului în spital. determinate de scăderea cantităţii de O2 din aer. b) paralizie. c) ambele. nervozitate. Reacţiile pacientului la stres se pot manifesta prin: a) creşterea valorilor funcţiilor vitale. palme reci. tulburări motorii. insomnie. 62. Cauzele care favorizează apariţia escarelor de decubit sunt: a) igiena defectuoasă. c)ambele. anturajul şi cultura persoanei.modificate. Substanţele chimice . Pentru prevenirea escarelor de decubit. determinate de zgomot. 52. incontinenţa. Alterarea integrităţii pielii şi mucoaselor se manifestă prin: a) escoriaţii. 7 .produse de hipofiza intermediară care blochează recepţia durerii se numesc: a) influxuri.neurohormonii . respiraţia . 54. c)cutele lenjeriei de pat sau de corp. c) endorfine. 63. b) paraliziile. evaluându-se următoarele criterii: a) starea generală. moarte. anosmie. vezicule. motor. b) gradul de inteligenţă al persoanei. 55. a pacientului. capul într-o parte.

c) starea de veghe sau somn. priceperi. Intervenţiile asistentei medicale pentru a asigura pacientului cunoştinţe. b) destindere.c) cecitate. Amnezia reprezintă: a) tulburarea memoriei. b) organizarea activităţilor de educaţie. cu conservarea celor mai importante funcţii vegetative. c)incapacitatea de a pronunţa cuvintele. c) rezultatul proceselor oxidative din organism. sex. Coma este o pierdere totală sau parţială a: a) conştientei. 66. c) factorii economici . Pacientul cu comunicare ineficientă la nivel afectiv se poate manifesta prin: a) agresivitate.sărăcia. b) culpabilitatea. 72. 74. plăcere.7°-37°C dimineaţa şi 37°-37. c) unui membru. sensibilităţii. Problemele de dependenţă care apar prin nesatisfacerea nevoii de realizare a individului pot fi: a) devalorizarea. c) disartrie. 69. Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori este influenţată de: a) factorii sociali . b) funcţia organismului de păstrare a valorilor constante de 36. c) ambele. Hemiplegia se defineşte ca pierderea totală a funcţiei motorii a: a) membrelor inferioare. generatoare de căldură prin dezintegrarea alimentelor energetice.dorinţa de a comunica cu fiinţa divină. 73. b) tulburare de gândire. b) fobie. c) frustrarea. c) admonestarea pacientului pentru că nu posedă cunoştinţe şi deprinderi corecte de păstrare a sănătăţii. hipoestezie. dificultatea de a se realiza. b) tulburarea sensibilităţii pielii. Termoreglarea reprezintă: a) funcţia organismului care menţine echilibrul între producerea căldurii (termogeneză) şi pierderea căldurii (termoliză). b) conştientei cu alterarea funcţiilor vegetative. 71. 67.cultura. apartenenţa religioasă a individului. c)a conştientei. mobilităţii. c) tulburare de percepţie.3°C seara. b) poziţie. dislalie. Pacientul care-şi satisface autonom nevoia de recreere prezintă următoarele manifestări de independenţă: a) satisfacţie. Afazia este manifestarea comunicării ineficiente care priveşte: a) scăderea masei musculare. pentru menţinerea sau păstrarea sănătăţii constau în: a) explorarea nevoilor de cunoaştere ale pacientului. neputinţa. egocentrism. 8 . amuzament. 70. Frecvenţa respiraţiei variază în funcţie de: a) vârstă. 65. deprinderi. b) factorii psihologici . 68. b) unei jumătăţi laterale a corpului. 64. euforie. temperatura mediului ambiant. apatie.

lordoză. 77. a) 100-120 max. 81. b) activitatea. b) secreţii nazale abundente. lordoză. 87. cu excepţia: a) polakiuria. genu varum c) cifoză. Intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu stare depresivă constau în: a) readucerea persoanei la timpul prezent 9 . Dispneea Cheyne . În obstrucţia căilor respiratorii pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă. Pulsul este influenţat de următorii factori biologici. 82. b) o perturbare ritmică şi periodică a respiraţiei. c)înălţimea corporală. cu excepţia: a) vârsta. b) peste 150 max. b) forţa de contracţie a inimii. Obiectivele asistentei medicale în îngrijirea pacientului care expectorează urmăresc: a) pacientul să nu devină sursă de infecţie nosocomială b) pacientul să aibă căile respiratorii permeabile c) pacientul să beneficieze de microclimat optim. Valoarea normală a TA la adult este: c) climatul. b) emoţiile. Izostenuria reprezintă: a) densitatea crescută a urinei (urina concentrată). Deformările coloanei vertebrale se pot manifesta astfel: a) cifoză. Factorii care determină tensiunea arterială sunt: a) debitul cardiac. cu excepţia: a) respiraţie dificilă pe nas. 85. 79. zgomotoasă. după care urmează o altă pauză scurtă. b) disuria.75. c)o respiraţie cu amplitudini crescânde până la maximum şi apoi scăzând până la apnee. Următoarele manifestări de dependenţă reprezintă tulburări de emisie urinară. c) 115-140 max. b) densitate mică a urinei (urină diluată). 76. o inspiraţie profundă urmată de o scurtă pauză şi o expiraţie scurtă. 60-75 mm Hg min. c) hematuria. c) respiraţie ritmică. b) eliminarea urinei cu durere şi cu mare greutate. 84. peste 90 mm Hg min. 80. 75-90 mm Hg min. 83.Stockes este: a) o respiraţie accelerată. ce durează 10-20 secunde. b) o respiraţie accelerată. 86. cu excepţia: a) vârsta. c)urină cu densitate mică ce se menţine în permanenţă la aceleaşi valori. c)o perturbare ritmică şi periodică a respiraţiei. Dispneea Kussmaul este: a) o respiraţie în patru timpi. indiferent de regimul alimentar. scolioză b) lordoză. c) elasticitatea şi calibrul vaselor. Ischiuria reprezintă: a) incapacitatea vezicii urinare de a-şi elimina conţinutul. 78. Factorii biologici care influenţează TA sunt următorii. c)senzaţie de micţiune frecventă.

amuzament. orientarea nouă este către: a) îngrijiri centrate pe sarcini. c) ambele. Nursingul. d) apostrofarea pacientului necooperant. c)promovarea sănătăţii. precum şi a persoanelor handicapate. c)oferirea de informaţii pentru orientarea pacientului în timp şi spaţiu. b) să ajute persoana bolnavă să-şi recapete sănătatea. 3. în orice tip de unitate sanitară. cadru de mers b. d) transmiterea de informaţii şi învăţăminte pacientului pentru păstrarea sănătăţii.b) sublinierea necesităţii îngrijirilor personale c) comunicarea tuturor evenimentelor petrecute în familie. c)să suplinească persoana bolnavă pentru satisfacerea nevoilor sale. b) ignorarea pacientului care nu vorbeşte clar. 90. pardoseală uscată. cârje. proteze. clopoţel de apel c. c) stabilirea relaţiilor de încredere cu pacientul şi aparţinătorii. Rolul asistentei medicale este: a) să asigure îngrijirea pacientului numai în raport cu indicaţiile medicului. baston. Mijloacele de siguranţă utilizate pentru prevenirea accidentelor în cazul pacientului cu deficienţe senzoro-motorii sunt: a. Pacientul cu risc de accident fizic cauzat de confuzie necesită: a) imobilizare totală b) supravegherea schimbărilor de comportament c) asigurarea satisfacerii nevoilor alimentare şi de igienă. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează: a) individul este un tot.3. îngrijirea persoanelor bolnave fizic şi psihic. 1. ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde: a) promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor. 2. b) îngrijirea persoanelor bolnave. c)individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale pe care trebuie să şi le satisfacă. Pacientul care satisface nevoia de recreere prezintă ca manifestări de independenţă: a) destindere. 89. Funcţiile autonome ale asistentei medicale constau în: a) asigurarea confortului fizic şi psihic al pacientului. Procesul de nursing Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. 4. 5. Asistenta trebuie să ofere o orientare reală unui pacient internat prin: a) luarea deciziilor în numele pacientului. satisfacţie b) plictiseală c) plăcere. b) îngrijiri centrate pe persoana îngrijită. b) administrarea medicaţiei. b) individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale. prevenirea îmbolnăvirilor. 88. 7. 6. În elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile. Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al Virginiei Henderson este: 10 . luminozitate adecvată.

Interviul reprezintă: a. Independenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentată de: a) satisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii. implementarea planului 18. . 12. c)lipsa de cunoştinţe a persoanei asupra modului în care să-şi satisfacă nevoile fundamentale. 8. b) incapacitatea persoanei de a-şi satisface una din nevoile fundamentale. pedagogică şi terapeutică. a sursei de dificultate şi a manifestării de dependenţă. planificarea îngrijirilor c. 11. Procesul de îngrijire reprezintă: a) metodă care permite acordarea de îngrijiri. psihice sau sociale. b) individualizare. 14. b) pedagogică. Manifestarea de dependenţă constă în: a) semn observabil care permite identificarea stării de dependenţă. c) implicare. metodă de culegere a datelor variabile şi stabile c. c) funcţională. instrument de personalizare a îngrijirilor 11 c. 10. 16. Obiectivul de îngrijire poate fi definit astfel: a) descrierea comportamentului pe care îl aşteptăm de la pacient. c)ambele. Dorotheea Orem b. Nancy Roper. c)un mod de asigurare în serie a îngrijirilor acordate pacientului. c) satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin acţiuni proprii în funcţie de gradul de creştere şi dezvoltare al persoanei. forma specială de interacţiune verbală b.a) păstrarea independenţei individului în satisfacerea nevoilor sale. Aşezaţi în ordine etapele procesului de îngrijire: a. b) activitatea pe care asistenta îşi propune să o îndeplinească. b) enunţul problemei de dependenţă. b) un mod ştiinţific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a răspunde nevoilor sale fizice. observabilitate. În executarea îngrijirilor asistenta stabileşte o relaţie de comunicare cu pacientul. b) suplinirea individului în ceea ce nu poate face singur. Problema de dependenţă este definită ca: a) semn observabil defavorabil în starea pacientului. Modelul de nursing privind autoîngrijirea este elaborat de: a. b) schimbare defavorabilă de ordin biopsihosocial în satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifestă prin semne observabile: c) nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii. c) enunţul manifestării de dependenţă. performanţă. 9. analiza şi interpretarea datelor d. realism. care poate fi: a) funcţională şi pedagogică. 13. b) satisfacerea nevoii fundamentale cu ajutorul altei persoane. Obiectivele de îngrijire se elaborează pe baza sistemului SPIRO: a) specificitate. 15. evaluarea rezultatelor e. Carista Roy 17. culegerea datelor – assesmentul b. Diagnosticul de îngrijire cuprinde: a) descrierea procesului patologic. c)ambele.

Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate în îngrijirea pacientului. 8.4. b) elaborarea unei strategii în funcţie de probleme. 3. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile aplicate. abilităţile asistentei medicale pentru a facilita interviul sunt: a. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obţin numai prin interviu. 1. familia. 9. Notaţi-le cu A sau F: 1. 7. anxietatea. 10. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor. 4. c) ambele. Stresul. presupune formularea diagnosticului de îngrijire. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire asistenta poate antrena: pacientul. Pentru atingerea scopurilor propuse în nursing se impune: a) planificarea şi organizarea activităţilor de nursing. durata problemelor actuale c. sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii. disponibilitatea de ascultare activă a pacientului şi de a-l readuce la subiect d. a doua etapă a procesului de îngrijire. 5. disponibilitatea de a comenta cu pacientul datele obţinute 20. 2. capacitatea de a evalua obiectiv observaţiile şi de a le sintetiza c. apariţia problemelor potenţiale Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. frica. capacitatea de a formula întrebări închise sau deschise b. Administraţie şi conducere în nursing Încercuiţi răspunsul corect: 1. ca metodă de culegere a datelor determină antrenarea tuturor simţurilor. Observaţia. Clasificarea nivelurilor de dependenţă (I-IV) se face în funcţie de: a. Managementul în nursing reprezintă: a) realizarea scopurilor propuse în îngrijire.19. alţi membri ai echipei de îngrijire. 6. punctajul obţinut analizând satisfacerea fiecărei nevoi b. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire. Analiza şi interpretarea datelor. 12 . În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai asupra tehnicii pe care o execută. 2.

administraţia îngrijirilor de sănătate şi serviciilor de nursing. b) personalul pe care îl are în subordine şi comportamentul micilor grupuri. controlul şi evaluarea periodică şi finală a realizării scopurilor. c) să fie credibil în faţa celor care l-au ales. b) receptivă la ideile noi. Cerinţele actuale ale unui lider în nursing sunt: a) să găsească soluţii la problemele referitoare la asistenţii pe care îi reprezintă. 5. b) impunerea deciziilor sale. Încrederea conducătorului pentru delegarea sarcinilor altor asistenţi conduce la: a) rezultate bune. ascultă. b) să fie transmisă printr-o altă persoană. 9. creşterea comunicării. Asistenta conducătoare trebuie să stabilească relaţii cu alte departamente ale unităţii: a) pentru a satisface nevoile complexe şi diferenţiate ale pacienţilor: b) pentru că fiecare departament satisface o anumită nevoie a pacientului. afecţiune. c) se comportă ca un „boss". 6. c) pentru a-si putea îndeplini rolui ei de conducere. b) iniţiativă. are următoarele efecte: a) creşte aprecierea propriei valori a fiecărui asistent. b) masterul în nursing. 13 . b) asistenţii pot să-şi dezvolte interesele şi priceperea: c) sarcina nu este îndeplinită corect. b) înţelege şi interpretează politicile de sănătate. Autoritatea unui leader se câştigă prin: a) competenţă. c) interdependenţa între medic şi asistente. 13. c) coeziunea colectivului. b) să aibă o viziune clară asupra problemei date. dirijarea. b) să fie responsabil pentru acţiunile întreprinse. înţelege problemele oamenilor. 12. c) să aştepte iniţiativa din partea colegilor. 8. c) să-i lase pe ceilalţi să-şi atingă scopurile comune. 7. Asistenta conducătoare şi formatoare necesită ca pregătire: a) masterul în administraţie. c) este suficientă absolvirea unui colegiu de nursing. În luarea deciziilor asistenta conducătoare: a) trebuie să fie obiectivă. Comunicarea unei decizii de către asistenta conducătoare este importantă pentru rezolvarea scopului şi presupune: a) să fie inteligibilă pentru cei ce o folosesc. Delegarea sarcinilor de către asistenta conducătoare pentru a fi îndeplinite de către alţi asistenţi. c)să fie comunicată printr-un canal adecvat de comunicare. dată de cunoştinţele sale.b) c) alegerea personalului. venite de la ceilalţi. să aibă iniţiativă. interesată de problemele celorlalţi. Asistenta ca lider îşi exercită rolul de conducător în funcţie de: a) natura muncii prestate. Un bun leader este cel care: a) iubeşte. 3. 4. cu specializare în clinică. In relaţiile interumane asistenta lider trebuie să fie: a) deschisă. c) comportament moral. 10. deschidere din partea membrilor colectivului. 11.

23. c) o autovătămare care se sfârşeşte fatal prin moarte. c) siguranţa că ceea ce face este cel mai potrivit lucru. 6. 1. specifică. Pentru a fi agent al schimbării. 4. c) reprezentând normele şi preceptele morale. Dilema morala: a) situatie in care exista doua cursuri de actiune b) neîndeplinirea cu bună ştiinţă a obligaţiilor de întreţinere prevăzute de lege. b) cunoaşterea propriului său stil de conducere şi a eficienţei lui. b) un act intenţionat autodistructiv care duce la moarte. b) importante. asistenta conducătoare are rol de producere a schimbării prin: a) capacitatea de a-şi asuma riscuri. Valoarea morală este: a) o credinţă.14. c) ambele. Suicidul reprezintă: a) un act conştient pe care individul l-a săvârşit pentru a se vătăma şi care s-a soldat cu moartea. b) normele şi categoriile morale. c) obligaţia ca schimbarea să fie eficientă. 22. c) conţinutul. Aşezaţi în ordine cronologică fazele procesului suferinţei descrise de Parkes în pierderile importante: 14 . În decursul vieţii fiecare persoană suferă pierderi: a) necesare. Deontologia este definită ca: a) parte a eticii care studiază problema datoriei. 2. filosofii politice. Morala este o formă de reglementare: a) a convieţuirii sociale. educative şi religioase cu care se identifică cineva. 15. b) competenţa. c) ambele. Etica în nursing Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. b) a comportamentului uman. b)un obicei care apare frecvent din medii culturale sau etnice. asistenta leader poate adopta diferite strategii în stilul de conducere prin: a) pregătire suplimentară. Etica este disciplina ce se ocupă de: a) sistemul valorilor. b) doctrină despre bine şi rău. Pentru creşterea eficientei conducerii. b) limbajului moral. 21. c) supunerea la rele tratamente care pot duce chiar la crime. c)fundamentului etic al practicii nursing. c) ambele.5. Etica nursingului reprezintă analiza filosofică a: a) fenomenelor morale întâlnite în nursing. tradiţii de familie. 3. modul de intercorelare şi realizare în viaţă a acestora. 5.

14. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului. 15 . 24. 25. 6. 7. Primul cod deontologic pentru medici a fost: a) jurământul lui Hipocrate. 4. Compasiunea este definită de Roach ca fiind o calitate diafană. respect şi demnitate. Nursingul este ştiinţa şi arta de a îngriji fiinţa umană cu competenţă. direcţionată. Tehnici de nursing clinic 1. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale într-un stat. iar etica nursingului este bazată pe ideea de îngrijire.1. Metode de prevenire a infecţiei Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. b) dreptul la îngrijiri individualizate. descurajare. 2.1) 2) 3) 4) durerea acută. şocul. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. într-un anumit domeniu. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de a hotărî asupra propriilor acţiuni. Codul de etică pentru asistenţi medicali nu este prima lucrare din România de acest gen. respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă. Infecţia se defineşte astfel: a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism. o consideraţie. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. Între comunicarea firească şi cea intenţionată. construirea de noi presupuneri. Sunt recunoscute de lege următoarele drepturi ale pacienţilor. 10.6. 12. 2. câte două la fiecare nivel. 15. c) dreptul la solitudine/confidenţialitate. o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi. c)codul lui Hamurabi. atitudini şi cuvinte. nu există nici o diferenţă. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori. Primul Cod de etică pentru asistenţi medicali a fost elaborat de ANR -în anul 1998. Dezvoltarea valorilor morale este împărţită de Kohiberg pe trei niveluri şi şase etape. 9. bazate pe deciziile morale în practicarea profesiei. 3. b) jurământul lui Florance Nightingale. 5. b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism. de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect. 11. în relaţia de colaborare. 8. Principiile etice în nursing sunt ghiduri în luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale. 13. singurătate.6. cu excepţia: a) dreptul la autodeterminare/consimţământ. 1. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice. b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism. Notaţi-le cu A sau F: 1.

b) poupinel 60 min-180°C. c) 50% umiditate. b) este de 150 g/dm3. c) dezinfectat. 3. uscare. c) pensa de servit.5 atm. De la sala de pansamente septice aţi primit instrumentele pentru a le pregăti în vederea sterilizării. b) 1 min.. c)T=139cC 3) P = 2atm. obiecte şi din încăperi. b) mâna spălată cu apă şi săpun. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie antiseptică. c) 2 min.5 atm. b)radiaţiile ultrascurte. Materialul moale pentru efectuarea pansamentului se sterilizează astfel: a) autoclav 30 min-2. 8. 11. Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel: a) spălare cu apă şi săpun. săpun. 60 min-180°C. care este umiditatea admisă? 9. Faceţi corelaţia între presiune şi temperatura înregistrată la autoclav: a)T=129°C 1) P =1. b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte.5 atm.5 atm. 13. b) poupinel. radiaţiile gamma. cateterism)? a) 10 sec.5 atm. În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat: a) 5% umiditate.. săpun. c) autoclav 30 min-1. b) 10% umiditate. Aşezaţi în ordine operaţiunile de execuţie ale acestei manopere: a) spălare d) decontaminare b) sortare e) uscare c) limpezire f) aşezare în trusă. b) curat. 10. 5. uscare şi aplicare de alcool 2x5 ml.c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător. Sterilizarea prin metode fizice utilizează: a) căldura. 6. Dezinfecţia este operaţia: a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente. c)de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi. b)T=133°C 2) P = 2. frecare cu periuţa. fiecare cu periuţă. înainte de aplicarea unei proceduri invazive (ex. 7. 12. c) este de 175 g/dm3. Încărcătura casoletelor introduse în autoclav este importantă pentru a obţine o sterilizare eficientă: a) nu depăşeşte 120 g/dm3.. c) ultrasunetele. c) autoclav 30 min-1. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în vederea folosirii pentru o intervenţie chirurgicală astfel: a) autoclav 30 min-2. b) spălare cu apă. c) spălare cu apă. 4. 14. 16 . Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor? a) steril.. mucoase. Pentru manevrarea materialelor şi instrumentelor sterile se poate utiliza: a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă.5 atm.

Dezinsecţia reprezintă: a) distrugerea insectelor. 16. personalul medical respectă măsurile de protecţia muncii: a) utilizarea mănuşilor de cauciuc. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare. c) între circuitul septic şi cel aseptic funcţionează principiul neseparării circuitelor. cu soluţie de var cloros 40 g ‰. b) nu este nici o deosebire. b) depozitare în recipiente din metal. Sursa de infecţie poate fi: a. c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital. iar 17 . pacientul şi produsele sale patologice b. relaţiile de colaborare în cadrul echipei de îngrijire 25. apa şi alimentele Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. 18. c) este mai concentrată decât soluţia dezinfectantă. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă următoarele elemente: a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor. Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var cloros se are în vedere: a) preparare zilnică. b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientului: c)îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul internării sau după externare.15. Pentru manevrarea unor soluţii dezinfectante. măsurile de prevenire a infecţiilor nosocomiale b. 21. folosirea soluţiilor dezinfectante şi atribuţiile asistentei medicale privind utilizarea acestora c. pavimentului. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de: a) cloramină 5-10 g ‰ b) alcool 70˚ c) bromocet 1 g ‰ 17. Soluţia antiseptică are următoarele proprietăţi comparativ cu soluţia dezinfectantă: a) distruge microorganismele de pe tegumente şi mucoase. b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecţioase. 22. b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă formică în salon 10-15 g/m3. După decesul unui pacient salonul se dezinfectează în felul următor: a) ştergerea patului. Notaţi-le cu A sau F: 1. c)utilizarea ochelarilor de protecţie. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor nosocomiale: a) pacienţii vârstnici. c)depozitare în recipiente închise la culoare din material plastic. 19. 2. Ordinele MS 190/1982 şi 984/1994 reglementează: a. b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor. taraţi. fără a le altera integritatea. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient. c) distrugerea păduchilor. 24. b) utilizarea măştilor de protecţie. b) pacienţii supuşi manevrelor invazive. 3. 23. c) ştergerea obiectelor din salon cu soluţie de cloramină 40 g‰. Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel: a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital. personalul medical şi echipamentul său de lucru c. 20.

Pentru efectuarea tubajuiui gastric avem nevoie de: a) sonda gastrică Faucher. Călirea organismului. b) înţepare în pulpa degetului. 2. c) la 70-75 cm. Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice se face: a) când se suspectează o bacteriemie. c) ori de câte ori pacientul are febră.2. Prezenţa sondei în stomac este indicată de marcajul acesteia citit la arcada dentară astfel: a) la 40-50 cm.â jeune1'. Cele mai multe infecţii ale tractului urinar apar după cateterizarea vezicii urinare. vaccinarea. 8. 9. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie. 4. Recoltarea urinei pentru urocultură se face: a) la jumătatea micţiunii.dimineaţa. 5.6. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice. 9. 10. b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui. 7. c) recipient special vacutainer. Pentru prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti e necesară ruperea Janţului infecţios. c) ambele. 3. Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect. Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de următoarele materiale cu excepţia: a) eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină: b) spatulă linguală. b) când se suspectează o septicemie. b) citrat de sodiu 3. c) ambele. 5. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenta medicală Încercuiţi răspunsul corect: 1. c) depistarea unor afecţiuni digestive. reduce riscul contractării infecţiilor de către pacienţi. 8. Pentru determinarea VSH sunt necesare următoarele materiale: a) seringă de 2 ml uscată. c) seringă şi ace de unică folosinţă.8%. c) sonda Metras. 1. 6. Recoltarea sângelui pentru examenele biochimice se face prin: a) puncţie venoasă . b) prin sondaj vezical. 6. Recoltarea sângelui capilar pentru examenul hematologic se face prin: a) înţepare în pulpa degetului: b) înţepare pe faţa plantară a halucelui. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi. 10. b) la 60 cm. Recoltarea urinei pentru urocultură se face: a) înainte de administrarea antibioticelor.. Recoltarea exsudatului faringian se face pentru: a) depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni. c) puncţie venoasă. 4. 7.mâinile spălate. bolnavul fiind . 18 . c) din urina colectată timp de 24 h. b) sonda duodenală Einhorn. b) concomitent cu administrarea antibioticelor.

c) pulberi fine. c) înlocuirea fermenţilor digestivi (când aceştia lipsesc). b) alimentaţie artificială. b) 2h. Administrarea medicamentelor pe cale rectală este indicată la: a) pacienţii cu tulburări de deglutiţie. 13. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie se face pentru: a) decongestionarea mucoasei căilor respiratorii. 24. tubul de gaze se menţine maximum: a) 3 h. b) lichide fin pulverizate sau sub formă de vapori. 21. 19. b) depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare. varice esofagiene. 22. 19 . Sondajul duodenal efectuat în scop terapeutic se face pentru: a) drenarea căilor biliare. 23. Spălătura gastrică este contraindicată în: a) intoxicaţii cu substanţe caustice. 20. c) evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare. c) pacientul refuză medicamentul. Efectuarea clismelor în scop evacuator se face pentru: a) evacuarea conţinutului intestinului gros. c) 4 h. 15. prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente nesterile. c)ulcer gastric în perioada dureroasă. Pentru efectuarea clismei înalte canula se introduce: a) 10-20 cm. c) pacienţii operaţi pe anus şi rect. b) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale asupra rectului. 18. c) staza gastrică însoţită de procese fermentative. c) decubit lateral drept. b) protejarea mucoasei gastrointestinale. 17. b) hepatite cronice. Complicaţiile imediate ale sondajului vezical sunt: a) lezarea traumatică a mucoasei uretrale: b) crearea unei căi false prin forţarea sondei. Spălătura gastrică este indicată în: a) intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice. 16.11. 14. Sondajul vezical efectuat în scop explorator se face pentru: a) recoltarea unei cantităţi de urină pentru examenul de laborator. c) infecţioase. Este contraindicată administrarea medicamentelor pe cale orală atunci când: a) medicamentul este inactivat de secreţiile digestive. b) decubit lateral stâng. Administrarea medicamentelor pe cale orală se face pentru obţinerea următoarelor efecte locale: a) favorizarea cicatrizării ulceraţiilor mucoasei digestive. b) 30-40 cm. 12. b) pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă. b) medicamentul prezintă proprietăţi iritante asupra mucoasei gastrice. c) evacuarea conţinutului (când aceasta nu se face spontan). c) pregătirea pacientului pentru alimentare sau hidratare. Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie: a) decubit dorsal. c) 5-6 cm. b) pacienţii operaţi pe tubul digestiv superior sau cu intoleranţă digestivă. Pe cale respiratorie se administrează medicamente sub formă de: a) gaze sau substanţe gazeificate. Pentru a nu produce escare ale mucoasei rectale.

b) hematomului. c) regiunea subclaviculară. Pe cale intravenoasă se pot introduce în organism: a) substanţe izotonice. datorită injectării prea rapide a unor substanţe iritante. prin lezarea nervului sciatic. c) flebalgia. Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt: a) regiunea supero-externă fesieră. c) regiunea deltoidiană. c)substanţe uleioase. c) emboliei gazoasă.b) îmbogăţirea în oxigen a aerului inspirat. Incidentele oxigenoterapiei sunt următoarele. . 30. c) embolie prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a unei substanţe uleioase. 31. b) baghetă de sticlă lăţită. scăzând apoi cantitatea până la doza minimă de intreţinere. Accidentele injecţiei subcutanate sunt următoarele. b) faţa supero-externă a coapsei. Pe suprafaţa mucoaselor se pot administra medicamente sub formă de: a) soluţii. c)fluidificarea sputei. 36. 37. b) hematom prin perforarea unui vas. a) flebalgiei. c) paraliziei. b) substanţe hipertonice. b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorită fisurării mucoasei. Accidentele injecţiei intramusculare sunt: a) durere vie prin atingerea nervului sciatic. cu excepţia: a) distensiei abdominală prin pătrunderea gazului prin esofag. b) faţa externă a coapsei. b) substanţe medicamentoase hipertonice. Cortizonul se administrează la început: a) în doze mari. c) tampon montat pe o sondă butonată. 28. b) soluţii hipertonice. b) mixturi. acoperită cu un tampon de vată. cu excepţia: a) durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase. 26. 35. 34. prin străpungerea venei. cu excepţia. Prin injecţia intramusculară se pot introduce în organism: a) soluţii izotonice. 25. treimea mijlocie. 33. Pentru aplicarea unguentelor în fundul de sac conjunctival şi pe marginea pleoapelor folosim: a) ansă de platină. 32. b) paralizie prin înţeparea unui vas. comprese sterile. Accidentele injecţiei intravenoase sunt următoarele. c) substanţe medicamentoase uleioase. 20 c) soluţii uleioase. Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism: a) substanţe medicamentoase izotonice lichide nedureroase. 29. Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt: a) faţa externă a braţului. Administrarea medicamentelor pe cale parenterală are următoarele avantaje: a) dozarea exactă a unui medicament ce ajunge în sânge. c) unguente. 27. b) evitarea tractului digestiv: c)posibilitatea administrării medicamentelor bolnavilor inconştienţi.

serofibrinoase şi purulente. 21 . ce cresc progresiv. Toracocenteza efectuată în scop terapeutic se face pentru: a) evacuarea unei colecţii de lichid pleural.b) c) în doze mici. cu excepţia: a) pătrunderii acului în miocard. c)asociat cu antibiotice. c) introducerea substanţelor medicamentoase. până la sfârşitul tratamentului. b. 38. 45. aceeaşi doză. b) în doze mari. coxartroza. cavităţii peritoneale.Richter. Paracenteza abdominală reprezintă: a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar în cavitatea peritoneală. Puncţia pericardica se efectuează în scop terapeutic pentru: a) stabilirea naturii lichidului. artrite acute şi cronice. ce se scad progresiv. b) hematemezei. c) pătrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos. c) pneumotoraxului. b) Rivalta. b) şocului pericardic. regimul alimentar va fi: a) desodat. Puncţia articulară este indicată în: a. 50. c. 46. b) evacuarea lichidului acumulat. c) i se administrează un analeptic pentru a-i activa circulaţia. linia Monroe . 47. b. morfină cu 1/2 h înainte. Accidentele puncţiei pericardice sunt următoarele. 49. cavităţii pleurale. 39. ACTH-ul se administrează în primele zile: a) în doze mici. până la doza maximă. Toracocenteza reprezintă puncţia: a. hemartroza. În timpul tratamentului cu cortizon. c. cu excepţia: a) lipotimiei şi colapsului. Accidentele toracocentezei sunt următoarele. pacientul se pregăteşte fizic. b) imobilizarea articulaţiei în poziţie fiziologică timp de două-trei zile. b) i se administrează un sedativ . care cresc treptat. b) hipersodat.atropină. c) normosodat. După puncţia articulară se recomandă: a) mobilizarea cât mai precoce a articulaţiei puncţionate. cavităţii pericardice. Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determină prin reacţiile: a) Pandy. 41. b) în fosa iliacă dreaptă. Paracenteza abdominală se efectuează: a) în fosa iliacă stângă. 48. 44. b) pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală. c) Nonne-Apelt. 43. c) edemului pulmonar acut. astfel: a) se linişteşte din punct de vedere psihic. b) introducerea unor medicamente în cavitatea pleurală. 42. 40. c) stabilirea prezenţei unei colecţii de lichid pleural. c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubiană. În vederea efectuării toracocentezei.

c. cu o pernă tare sub bazin. b) studiul elementelor figurate ale sângelui în diferite faze ale dezvoltării lor. b) contractarea feţei. sunt necesare următoarele materiale. 63. Accidentele puncţiei osoase sunt următoarele. greaţă. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta. puncţie negativă. După punctia hepatică. c) hârtie de turnesol. c) edem pulmonar acut. c) dacă în soluţie apar flocoane. c) decubit dorsal. tulburări vizuale. c) pleurostotonus. sternul. în funcţie de starea generală. Puncţia osoasă se efectuează în scop explorator pentru: a) stabilirea structurii compoziţiei măduvei. Pentru efectuarea puncţiei renale. hematemeza. pacientul se aşează în poziţia: a) decubit lateral drept. c) recoltarea LCR şi executarea mielografiilor. creasta iliacă. b) dacă soluţia rămâne nemodificată. cu excepţia: a) pahar conic. Accidentele puncţiei vezicii urinare sunt: a. c) paralizie prin atingerea nervului sciatic. c) decubit lateral drept. b) decubit ventral cu o pernă tare (sac de nisip) aşezată sub abdomen. 60. cefalee. 52. cu mâna dreaptă sub cap c) decubit lateral drept. c. 56. apă distilată. b) decubit lateral stâng. anestezice. pacientul se aşează în poziţie: a) decubit lateral stâng. Pentru efectuarea puncţiei rahidiene. Punctia rahidiană se execută în scop terapeutic pentru: a) decomprimarea în cursul sindromului de HIC. b) decubit lateral stâng. Antibioticele sunt: 22 . 64. pacientul se aşează în poziţie: a) spate de pisică. 59. Accidentele puncţiei rahidiene sunt: a) ameţeli. 62. 57. b) introducerea de substanţe medicamentoase. 55. b) lichid pleural extras prin puncţie. b) perforarea lamei posterioare a sternului. Pentru puncţia vezicii urinare. 58. hemoragie intravezicală.c) nu necesită îngrijire specială. Reacţia Rivalta este pozitivă dacă: a) picătura se transformă într-un nor asemănător cu „fumul de ţigară". Pentru efectuarea puncţiei hepatice. gâtului sau a unuia din membre. b. b) cocoş de puşcă. c) decubit dorsal. 61. 53. 51. vărsături. calcaneul. b. pacientul se aşează în poziţie: a) decubit dorsal b) decubit lateral stâng. tibia. Locul puncţiei osoase este: a. 54. pacientul este aşezat în poziţie: a) decubit lateral drept. c) efectuarea transfuziilor de sânge intraosoase. cu excepţia: a) hemoragie şi hematom.

c) ambele. 76. Hidratarea şi mineralizarea organismului are drept scop: a) administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit. 69. 74. c) denudare venoasă. 67. diuretice). b) creşterea hemoglobinei şi a hematocritului prin hemoconcentraţie. necroza. b) simptomatologia deshidratării. c) ambele. c) investigaţii de laborator. b) embolia gazoasă prin pătrunderea aerului în curentul circulator. diaforeză. 23 . Excesul volumului de lichid se datoreşte: a) creşterii Na şi a cantităţii de apă prin retenţie şi/sau ingestie excesivă. Introducerea lichidelor în organism pe cale intravenoasă se poate face prin: a) ace metalice fixate-direct în venă. cu excepţia: a) creştere acută în greutate. 70.se datorează: a) pierderilor excesive (vărsături. 65.diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici. c) subcutanată. c) flebita. Pentru testarea sensibilităţii organismului la penicilină se folosesc diluţiile: a) 1/10.deshidratarea . pleoape edemaţiate. b) depurativ .000. Manifestările de dependentă în deshidratare sunt următoarele. 71. c)hipotensiune arterială. c) să se testeze sensibilitatea organismului la antibiotice. 75. 66. cu excepţia: a) orală. având proprietăţi bacteriostatice. b) 1/1. b) canule de material plastic introduse prin lumenul acelor (care apoi se retrag). c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine. Stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale ale organismului se face prin: a) stabilirea felului deshidratării. Accidentele perfuziei sunt: a) hiperhidratarea prin perfuzia în exces. 72. membrane şi mucoase uscate. b) hipertonice. b) scăderii excreţiei renale de Na şi apă.a) substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri. b) parenterală intramuscular şi intravenos. Antibioticele se pot administra pe următoarele căi. b) să se determine sensibilitatea agentului patogen la antibiotic. Manifestările de dependenţă în excesul volumului de lichid sunt următoarele. b) edem periferic. c)creşterea tensiunii arteriale. 68. edem periferic). Prin perfuzie intravenoasă se pot introduce soluţii: a)izotonice. b) substanţe obţinute prin sinteză. Înainte de începerea tratamentului cu antibiotice este necesar: a) să se identifice germenul patogen. cu excepţia: a) piele uscată. Volumul deficitar de fluid .000. c) uleioase. c)scăderii mobilizării de lichide în interiorul spaţiului intravascular. b) mişcării fluidului (acumulare anormală de fluid în diferite zone ale organismului (ascită. bacterii). 73. bactericide sau antimicotice. aspiraţie. c) 1/100.

Regimurile dietetice urmăresc: a) punerea în repaus şi cruţarea unor organe. c)executarea probelor de compatibilitate directă (Jeanbereau) şi biologică Oelecker. deficit de Na. Hipopotasemia se manifestă prin: a. confuzie. Efectuarea probelor de compatibilitate trasfuzională are drept scop: a) reducerea la minimum a riscurilor accidentelor imunologice. b) stimularea hematopoezei. scăderea peristaltismului până la ileus. Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii. 82. nivel redus de K sub 3 mEq/l.77. cefalee. Accidentele transfuziei sunt: a) incompatibilitatea de grup în sistemul OAB. slăbiciune. a. b) alegerea unui sânge de donator izogrup OAB şi Rh. c) satisfacerea în exclusivitate a preferinţelor alimentare ale pacientului. 80. anemii. c) hemoliză intravasculară prin transfuzarea sângelui neîncălzit. hiperemia feţei. 86. peste 150 mEq/l. c. 85. b) perforarea venei. 84. c)să se folosească două serii de seruri test. hiperactivitate intestinală (diaree). piele umedă. manifestată sub forma şocului hemolitic. Incompatibilitatea transfuzională se previne prin următoarele măsuri: a) determinarea grupei în sistemul OAB şi Rh la primitor. Incidentele transfuziei sunt următoarele cu excepţia: a) ieşirea acului din venă. c. b. 83. Transfuzia de sânge are drept scop: a) restabilirea masei sanguine şi asigurarea numărului de globule roşii necesare transportului oxigenului în caz de hemoragii. infectat cu germeni virulenţi care provoacă frisoane puternice la una-două ore după transfuzie. cu excepţia: a) înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului. Hiponatremia se manifestă prin: a. b) evitarea hemolizei intravasculare acute. aritmii cardiace severe. Hiperpotasemia se manifestă prin: 81. 87. 79. anxietate. b) administrarea de la donator la primitor după o fază intermediară de conservare a sângelui. b) transfuzarea unui sânge alterat. c) embolia pulmonară cu cheaguri. c)ambele. exces de sodiu. Pentru determinarea grupelor sanguine în sistemul OAB şi Rh este necesar ca: a) determinarea să se facă prin ambele metode (Beth . b) determinarea să se facă de doi tehnicieni. c. 78. 88. sete. Prin transfuzie înţelegem: a) administrarea sângelui direct de la donator la primitor.Vincent şi Simonin). b. b. b. stări de şoc. c)corectarea imunodeficienţelor. aparate şi sisteme. c)asigurarea că pacientul beneficiază de transfuzia pe care o primeşte. sub 130 mEq/l. 24 . 89. membrane şi mucoase uscate. crampe musculare la extremităţi. exces de potasiu peste 5. Hipernatremia se manifestă prin: a.5 mEq/l. c. agitaţie. b) favorizarea procesului de vindecare prin cruţarea organelor bolnave.

pot fi utilizate direct de ţesuturi. Raţia alimentară echilibrată la aciuit va cuprinde: a) 400 g glucide. c) artificial. 103. b) cu stricturi esofagiene. 150 g proteine/24 h.000 ml lapte. 100 g zahăr. Alimentarea artificială prin sondă gastrică se face la bolnavii: a) inconştienţi. . c. Temperatura se măsoară în: a) cavităţi semiînchise (axilă. au valoare calorică ridicată: b. 100 g lipide. c. b) pasiv. b) 6 g glucide/kg corp/24 h. 95. La prepararea dietetică a alimentelor se pot folosi următoarele tehnici de gastrotehnie. b. b. c. 25 cal.000 ml lapte. 100 g proteine pot fi asigurate prin: 101. 200 g peşte./kg corp/24 h. c. c) ambele. 99. Alimentarea artificială se realizează prin următoarele-procedee: a. 96. să nu prezinte grunji. d. c. 1 g lipide/kg corp/24 h. 97. 450 g carne albă. sondă gastrică sau intestinală. 30 cal. b. decubit lateral stâng. 70 g proteine/24 h. temperatura corpului între 37-38°C. sărarea. 1 g proteine/kg corp/24 h./kg corp/24 h. Alimentarea parenterală se face cu substanţe care: a. e. 200 g legume uscate. 120 g orez. 500 g cartofi. 5 min. b. decubit lateral drept. îndepărtarea unor produse patologice de pe pereţii intestinali. 400 g brânză. a. 102. c. 70 g lipide. b) cavităţi închise (rect. b. gastrostomă. 3.b) c) echilibrul unor funcţii deficitare sau exagerate ale organismului. 92. pe cale parenterală. Pentru alimentarea prin sondă gastrică bulionul alimentar trebuie să îndeplinească următoarele condiţii. 100 g glucide pot fi asigurate prin: a. 93. decubit dorsal. c. temperatura corpului peste 40-41 °C. cu excepţia: a) fierberea. coacerea. Pentru măsurarea temperaturii în axilă termometrul se menţine: 25 a. 135 g tăieţei. 94.În funcţie de starea pacientului. 100. 3 min. Hiperpirexia reprezintă: a. plică inghinală. cavitatea bucală). 100 g lipide. 650 g peşte.să aibă valoare calorică mare. c) 600 g glucide. au acţiune iritantă asupra ţesuturilor. Un bolnav în repaus absolut la pat necesită: a. înăbuşirea. 98. 90. cu excepţia: a./kg corp/24 h. temperatura corpului între 39-40°C. 100 g carne albă. acesta poate fi alimentat: a) activ. 450 g carne albă. Alimentarea activă la pat se face aşezând pacientul în poziţie: a.să aibă temperatura scăzută. 35 cal. c) prăjirea. vagin). 200 g pâine. b. 91. b) frigerea. 3. b. c) intoxicaţi cu substanţe caustice.

c) elasticitatea şi presiunea arterială. c) bolile însoţitoare.observare). Calităţile pulsului depind de: a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii. 110. Care din următoarele manifestări de dependenţă pot amâna actul chirurgical? a) apariţia febrei. b) apariţia unor infecţii oto-rino-laringologice şi pulmonare. b) debitul sistolic. c) 5 min. b) artera carotidă. Pregătirea generală preoperatorie constă în: a) pregătirea psihică a pacientului. c) ambele. Pregătirea preoperatorie constă în: a) pregătirea generală. Pentru măsurarea temperaturii în cavitatea bucală termometrul se menţine: a) 3 min. 10 min. b) bradicardie. 107. 109. c)10 min. b) starea fiziologică a pacientului. b) asigurarea igienei personale şi a regimului dietetic: c) monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative. Pentru măsurarea temperaturii pe cale rectală termometrul se menţine: a) 10 min: b) 3 min. c) nu se anunţă pacientul. cu excepţia: a) asigurarea repausului şi a alimentaţiei necesare. 16-18 r/min. 26 . c) puls filiform. 104. Pregătirea preoperatorie se face în funcţie de: a) felul intervenţiei şi timpul disponibil.6. cu excepţia: a) tahicardie. 3. 15-25 r/min. 20-25 r/min. Pulsul de poate măsura manual (digital) la: a) artera radială. c) vena jugulară. b) asigurarea igienei corporale şi evacuarea intestinului. cubitală. Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt următoarele. 106. Frecvenţa respiraţiei la adult este: a. b. Pregătirea generală din preziua intervenţiei chirurgicale are ca scop realizarea următoarelor obiective. b) se preferă perioada de somn (pentru măsurare .3. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii Încercuiţi răspunsul corect: 1. 2. 105. 4.c. 1. Pentru evaluarea corectă a frecvenţei respiraţiei: a) se anunţă pacientul şi se linişteşte din punct de vedere psihic. b) 5 min. c. 5. b) pregătirea locală. c) anxietatea. 108.

11. Pacientul operat cu anestezie generală se aşază la pat până la trezire în poziţie: a) decubit dorsal. c) golirea vezicii urinare şi administrarea medicamentelor preanestezice indicate de medicul anestezist. 8. b) materiale pentru reanimarea postoperatorie şi supravegherea pacientului. 15. evacuarea vezicii. b) raderea pilozităţilor. asistenta are în vedere următoarele obiective: a) întreruperea alimentaţiei cu cel puţin 12 ore înainte. Apariţia cianozei postoperator imediat indică: a) insuficienţa respiratorie. 9. Pregătirea locală din preziua intervenţiei chirurgicale constă în: a) pregătirea câmpului operator prin spălarea tegumentelor. Pregătirea specială a bolnavilor cu risc operator are ca scop: a) corectarea deficienţelor organismului. In vederea instalării pacientului la pat. degresarea şi dezinfectarea tegumentelor. Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcţie de: a) natura intervenţiei. hemoragii).şi postoperator. Îngrijirile postoperatorii au drept scop: a) restabilirea funcţiilor organismului. c) nu sunt necesare pregătiri speciale. c) supravegherea pansamentului. cu capul întors într-o parte. b) asigurarea igienei şi a alimentaţiei. c) semişezând. c) prevenirea complicaţiilor. 10. 14. 12. Îngrijirile acordate în primele două zile după intervenţia chirurgicală constau în: a) supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative pentru prevenirea complicaţiilor (şoc. Îngrijirile imediate constau în: a) supravegherea faciesului şi a comportamentului. c)prevenirea complicaţiilor ce pot apărea intra. 17. b) evacuarea conţinutului stomacului la indicaţia medicului. 13. b) asigurarea cicatrizării normale a plăgii. b) fotoliul rulant. c) urmărirea reluării tranzitului intestinal (eventual clisma evacuatorie) 27 . b) insuficienţa circulatorie. c) ambele. În dimineaţa intervenţiei chirurgicale. c) brancarda. asistenta pregăteşte: a) salonul şi patul. 6. b) restabilirea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic. b) îndepărtarea protezelor dentare. c) felul anesteziei şi starea generală a pacientului. Transportul bolnavului operat se face cu: a) căruciorul.c) pregătirea câmpului operator. b) decubit lateral. c)susţinerea funcţiilor vitale şi vegetative şi recoltarea sângelui pentru examene de laborator. asistenta realizează următoarele obiective: a) bolnavul să fie ferit de pericole (tratamentul şocului când este cazul). În intervenţiile de urgenţă. 7. b) supravegherea funcţiilor vitale. b) complicaţiile survenite intraoperator. bijuteriilor şi a lacului de unghii. c) acoperirea câmpului operator. 16.

18. c) nu are un traiect anume. b. proclivă. complicaţii infecţioase pulmonare sau urinare. c. alimentele preferate. 28 . decubit lateral. Apariţia dispneei asociată cu cianoza în a treia zi indică: a) o complicaţie pulmonară infecţioasă. După rahianestezie. 19. Revenirea sensibilităţii după rahianestezie la membrele inferioare se face: a) de la haluce spre rădăcina coapsei. cu capul întors lateral. uşor brahicardic. fără pernă. 23. 2. b) de la rădăcina coapsei spre haluce. Capitolul II FUNCŢIILE UMANE ŞI ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU DIFERITE AFECŢIUNI. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni ale aparatului locomotor. c) ambele. »e) tratarea corectă a infecţiilor microbiene şi virale. e. După reluarea tranzitului intestinal. c. limfangita. infecţia la nivelul plăgii operatorii.Firele de sutură se scot în funcţie de locul intervenţiei. d. piureuri. c. Trendelenburg. b. Locomoţia 2. b.1. b) expunerea prelungită la frig. ziua a treia. b) atelectazia datorată obstruării unei bronhii cu un dop de mucus. iaurt. decubit lateral. c. tahicardie. pâine. După rahianestezie pulsul poate fi: a. legume. 24. 25. 22. Menţinerea hipertermiei în ziua a treia de la intervenţia chirurgicală indică apariţia unei complicaţii infecţioase ca: a. Factorii care contribuie la apariţia osteoporozei sunt: a) alimentaţia excesiv de bogată în glucide şi proteine. ziua a şasea. pacientul se transportă în poziţie: a. 21. în limite normale. După apendicectomie se scot în: a.1. Educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor locomotorii cuprinde: a) asigurarea unei alimentaţii echilibrate. decubit dorsal.1. c)efort fizic. decubit dorsal. 20. Încercuiţi răspunsul corect: 1. ziua a şaptea. b. d) poziţionarea corectă a corpului în timpul unor activităţi. b) alimentaţia excesiv de bogată în proteine şi calciu. b. 2. c. carne. Pacientul operat cu rahianestezie cu soluţii izotone va fi instalat la pat în poziţie: a. în ziua a treia bolnavul va fi alimentat cu: a.

8. Aparatul gipsat trebuie să respecte următoarele condiţii: a) să nu fie prea gros. b) aparat gipsat 21 de zile. 4. Simptomele frecvente în „morbul lui Pott" sunt următoarele. 13. Deformările coloanei vertebrale (cifoza. lordoza) apar mai frecvent: a) la copii preşcolari. Fracturile cominutive se tratează astfel: a) imobilizare în aparat gipsat. c) durerii vii care nu cedează la calmante. b) bătrâni. c) febrei ridicate. Osteoartrita tuberculoasă coxofemurală se întâlneşte mai frecvent la: a) copii între 3-6 ani. Diagnosticul corect al unei luxaţii şi a unei fracturi se pune prin: a) semnele de probabilitate. c) adulţii anemici. 10. cu excepţia: a) febrei ridicate şi congestiei la nivelul articulaţiei. c) să cuprindă articulaţia de deasupra focarului de fractură. b) deformaţiilor osoase (cifoza) la nivelul coloanei vertebrale. b) prin examenul radiologie faţă şi profil aJ osului interesat. Tratamentul unei entorse simple constă în: a) punerea în repaus a articulaţiei afectate. c) întreruperea parţială a continuităţii unui os. 7. 5. 12. b) după corticoterapie. 9. c) aprecierea mobilităţii membrului afectat. b) leziuni traumatice caracterizate prin pierderea permanentă a raporturilor anatomice normale dintre suprafeţele articulare.c) fumatul. Reducerea luxaţiei se poate efectua: a) la locul accidentului. d) paraliziei membrelor inferioare. c) extensie continuă. b) numai într-o secţie de specialitate. Durata imobilizării unei fracturi necomplicate depinde de: 29 . b) să fie suficient de rezistent. cu excepţia: a) contracturii musculare pe părţile laterale ale vertebrelor afectate. d) la femeile în menopauză. Osteoporoza se produce: a) la bătrâni. b) intervenţie chirurgicală şi imobilizare în aparat gipsat. 6. c) ambele răspunsuri sunt corecte. . c) la vârstnici. c) la copii în perioadele de creştere accelerată. Semnele de recunoaştere a unei luxaţii sunt următoarele. d) impotentei funcţionale. Entorsele sunt: a) leziuni traumatice închise ale articulaţiei cu modificarea temporară a raporturilor anatomice normale a suprafeţei articulare. b) tumefacţiei locale şi deformarea regiunii. c) administrarea de antialgice. b) în perioada pubertară. 11. 14. 3.

fractură coloană vertebrală. Corelaţi prima cu a doua coloană: a) cizmă gipsată b) corset gipsat c) aparat pelvipedios d) gheată gipsată e) aparat toracobrahial 1. fractură maleolară 5. Durata imobilizării unei fracturi necomplicate este: a) 30 de zile. b) imobilizarea în aparat gipsat. Perturbarea imaginii corporale se produce la pacienţii cu: a) fracturi deschise.După reducerea ortopedică a unei fracturi este necesar: a) controlul radiologie pentru a constata poziţia capetelor osoase fracturate.măsurare. în funcţie de osul fracturat. b) o metodă de imobilizare. b) felul fracturii. b) sub anestezie locală. b) potenţial de complicaţii pulmonare.Reducerea ortopedică a unei fracturi se realizează: a) sub anestezie generală. c) fotoliul rulant. După aplicarea aparatului gipsat se va urmări: a) culoarea tegumentelor la extremităţi.a) vârstă. b) arsuri ale feţei. c) ambele. 24. c) tensiunea arterială . c)nu necesită anestezie. Pentru protejarea segmentului lezat. b) să folosească bastonul. entorsă articulaţia tibio-tarsiană 2. c) 30-90 de zile. 16. b) apariţia edemelor la extremităţi. cadrul metalic. b) prin reducere ortopedică. 19.1. c) febră. c)o tehnică chirurgicală.Efectuarea aparatului gipsat se începe cu: a) aplicarea unor aţele.Extensia continuă este: a) o metodă de reducere a fracturilor cu deplasarea capetelor osoase fracturate. tegumentare. c) amputaţii de membre. c) calitatea gipsului utilizat.2. b) acoperirea tegumentelor cu un strat de tifon. 15. 25. c) prin intervenţie chirurgicală. fractură humerus 4. Pacientul cu extensie continuă la membrele inferioare prezintă: a) perturbarea imaginii de sine. pacientul este învăţat: a) să folosească cârjele. fractură col femural 3. c) depinde de calitatea sulfatului de calciu. 21. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni reumatismale 30 . 17. Fracturile de rotulă se pot reduce: a) prin extensie continuă. 2. 23. 22. 18. 20. b) 21-30 de zile.

c)traumatismele şi suprasolicitările mecanice. cu excepţia: a) seringă. 31 . în bolile reumatismale asistenta va supraveghea în mod deosebit: a) alimentaţia şi greutatea pacientului. În timpul administrării cortizonului. b) evitarea ortostatismului prelungit. febră. c. c) reducerea autonomiei. 5. urină. b) au caracter migrator afectând articulaţiile mari. c) scaunul. Faceţi corespondenţa datelor din prima şi a doua coloană: a) RAA 1. b) trei perne mari şi o pernă cilindrică. Problemele pacientului cu spondilită anchilozantă. vărsăturile. Alimentaţia pacientului cu RAA prezintă următoarele caracteristici: a) este desodată pe perioada tratamentului cu cortizon. Pentru cercetarea factorului reumatoid se recoltează: a. corticoterapie 4. soluţii dezinfectante. Pentru prevenirea artrozelor fiecare individ trebuie să cunoască factorii predispozanţi: a) alimentaţia echilibrată. unui pacient cu artroza umărului. 10. imobilitatea coloanei vertebrale 4. c) sinovialoscopie. 8. ace. dentare. c) se instalează numai la mobilizare. soluţie medicamentoasă. sânge venos. b) eprubete sterile. 3. b) artroscopie. 6. b. Examenul endoscopic articular poartă numele de: a) endoscopie. repaus absolut la pat b) PR 2. asistenta medicală pregăteşte materialele următoare. b) factorii poluanţi din mediul înconjurător. c) asanarea focarelor de infecţie . Durerile în RAA au următoarele caracteristici: a) afectează articulaţiile mici de la mâini şi picioare. b) TA şi somnul. gimnastică recuperatorie. 11. 7.amigdaliene. 4. pahar conic gradat. lichid si no vi al.Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. dureri articulare la mâini şi picioare b) PR 2. în fazele terminale sunt următoarele. antibioterapie c) SA 3. b) este hiperproteică. 2. Pentru asigurarea repausului pacientului cu spondilită anchilozantă asistenta pregăteşte: a) pat tare. 12. neted. Pentru injecţia intraarticulară cu medicaţie antiinflamatoare. cu excepţia: a) alterarea mobilităţii. c) este hidrozaharată pe perioada febrilă a bolii. Faceţi corespondenţa datelor din prima şi a doua coloană: a) RAA 1. dureri la articulaţiile mari cu caracter migrator c) SA 3. 9. b) instalarea stării comatoase. c) scaun dur cu spătar înalt. În educaţia pentru sănătate privind prevenirea RAA şi complicaţiilor sale se va avea în vedere: a) tratarea corectă a anginelor streptococice.

tabagismul. 8. pacientul cu spondilită prezintă capacitate ventilatorie pulmonară redusă.2. Pacientul cu RAA are nevoie de repaus la pat numai în perioada când prezintă dureri. b) menţinerea greutăţii corporale. Persoanele cu obezitate. Pentru spirografie pacientul necesită următoarea pregătire: 32 . c) arborele traheobronşic. 2. aspectul toracelui. c)reintegrarea socială a pacientului. Obiectivele îngrijirilor pacientului cu PR sunt. insomnie. asistenta va observa la un pacient cu o afecţiune pulmonară: a. sedentare nu sunt expuse producerii artrozelor. b) menţinerea temperaturii corporale în limitele 36-37°C. Pentru culegerea datelor şi întocmirea planului de îngrijire. c)spondiloză cervicală. 4. ameţelile. Cefaleea. 3.2. 5. În stadiile avansate. 15. c) să evite practicarea sporturilor în timpul anotimpurilor reci. folosind substanţa de contrast. Efectele secundare ale corticoterapiei sunt dureri epigastrice. b) să-şi păstreze greutatea corporală în limitele vârstei/sexului. b) spondiloză dorsală. HTA. 6. 13. 2. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni respiratorii Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. Antrenarea pacientului cu poliartrită în activităţi care să mobilizeze articulaţiile mici ale mâinii este absolut necesară. 3.c) material de protecţie. c. mişcările celor două hemitorace. aspectul abdomenului. Notaţi-le cu A sau F: 1. cefalee. pacientul este sfătuit: a) să evite mediul poluat. Pacientul cu spondiloză cervicală prezintă ameţeli. Obiectivul principal în îngrijirea pacientului cu artroză îl constituie: a) păstrarea mobilităţii articulare. b) volumele pulmonare după efectuarea unui efort dozat. Goniometria este o metodă de explorare a mobilităţii articulare. c) păstrarea mobilităţii. 10. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. tampoane şi comprese sterile. Pacientul cu PR în stadiile 3-4 prezintă pierderea capacităţii de autoservire. În SA durerile lombare iradiază pe traiectul nervului sciatic. Circulaţia şi respiraţia 2. b. Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii. culoarea tegumentelor. în afară de: a) diminuarea durerilor articulare. 7. Spirografia explorează: a) volumele şi capacităţile pulmonare. 4. pot fi manifestări de dependenţă ale pacientului cu: a) spondiloză lombară. 14.1. 2. 9. În PR durerile articulare încep la articulaţiile mari portante.

braţele pe lângă corp. e) aşezarea pacientului în poziţie semişezând. 14. 6. c)bronhoalveolite de deglutiţie. . c)aplicarea unei pungi cu gheaţă pe regiunea retrosternală. vărsătură. 10. psihic. c)Trendelenburg. b) senzaţie de gâdilitură a laringelui. c) 100% faţă de valorile ideale. c)oxigenoterapie. 15. c)nu necesită pregătire. 11. bradipnee. Insuficienţa respiratorie acută poate fi determinată de: a) expunerea la frig.Dick. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregătesc următoarele materiale: a) pahar conic gradat. pacientul necesită ca pregătire: a) clisma evacuatoare. Ca intervenţii de urgenţă în criza de astm bronşic se vor aplica: a) administrarea medicaţiei bronhodilatatoare şi antialergice. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu TBC se face prin: a) IDR la tuberculină. Valorile normale ale parametrilor cercetaţi prin spirografie (CV. Bronhografia reprezintă examenul: a) radiologie al aparatului respirator. tahipnee.sterilă 9. b) IDR -Cassoni. 33 c) IDR . Pentru ameliorarea respiraţiei pacientului în criza de astm bronşic i se dă poziţia: a) semişezând cu spatele sprijinit. d) învăţarea pacientului să efectueze inspiraţii forţate. căldură retrosternală. c)întreruperea alimentaţiei. c) tăviţă renală. vărsături. 13. gust de sânge. Dispneea în bolile pulmonare este consecinţa: a) scăderii aportului de oxigen. creşterii cantităţii de dioxid de carbon. bradipnee. VEMS şi IT) normali în raport cu tabelele CECO sunt: a) 50% din valorile ideale. Criza de astm se caracterizează prin următoarele manifestări: a) sputa rozată.a) cu 24 de ore înainte se întrerupe medicaţia excitantă sau sedativă a centrilor respiratori. 5. 16. b) cutie Petri . b) comprimării organelor abdominale. b) obstrucţia căilor respiratorii superioare. b) instituirea repausului fizic. Intervenţiile autonome ale asistentei în hemoptizie sunt: a) aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg. 12. cu 30 de minute înaintea examenului. căldură retrosternală. În dimineaţa bronhoscopiei. b) sputa cu aspect perlat. b) administrarea atropinei. transpiraţii profuze. b) 70-80% din valorile ideale. c)senzaţie de greaţă. căldură. c)obstrucţiei căilor respiratorii. vocal. b) endoscopic al aparatului respirator: c) radiologie al arborelui traheobronşic. b) repaus fizic şi psihic cu 30 de minute înaintea examenului. gust de sânge. b) educaţia pacientului cum să prevină crizele de astm. tuse iritativă cu expulzia sângelui. b) decubit lateral. gust de sânge. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt: a) senzaţie de gâdilitură a laringelui. greaţă. 7. 8. c)dispnee expiratorie.

În obstrucţiile supraglotice pentru permeabilizarea căilor respiratorii. 20. Bradicardie. În îngrijirea pacientului cu traheostomie. grăsimi. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp îndelungat. 9. Tegumente palide 10. 3. Faceţi corespondenţa datelor din prima şi a doua coloană: a) insuficienţă cardiacă. 3. Pentru stabilirea diagnosticului.2. frison. Dispnee cu polipnee 6. 3. 2. durere toracică. 7. Faceţi corelaţie între prima coloană şi cea de a doua: a) Astm bronşic. 1. Flebografia reprezintă: a) examenul endoscopic venos. c) măsurarea presiunii venoase. anxietate. Tahicardie. 34 . b) aplicarea garourilor la rădăcina membrelor. tegumente palide. b) arteriopatie obliterantă. 5. 2. asistenta pregăteşte: canula traheală şi aspiratorul mecanic pentru secreţii. vase superficiale dilatate. Dispnee inspiratorie 8. intervenţia de urgenţă este drenajul postural. Sputa rozată. 19.2 Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. dispnee. c)Edem pulmonar acut. Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomandă: a) evitarea mersului pe jos. b) transpiraţii nocturne. b) alimentaţie fără exces de sare. spumoasă 4. edem după ortostatism prelungit. cu excepţia: a) febră. 2. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic. b) Astm cardiac. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare cerebrală. 3. Intervenţia de urgenţă în cazul pacientului cu edem pulmonar acut constă în: a) scăderea circulaţiei de întoarcere prin sângerare. tegumente cianotice la extremităţi. 10.17. reci. În pleurezia seriofibrinoasă pacientul prezintă următoarele manifestări de dependentă. o îngrijire importantă o constituie menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. Obiectivul principal în insuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor respiratorii. Dispnee expiratorie 9. Cianoză. c) boala varicoasă. c) evitarea stresului psihic. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea BCG. 2. 8. Pentru instalarea drenajului postural toracic. b) examenul radiologie venos. 6. Pacientul care prezintă tuse cu expectoratie este sursă de infecţie pentru alte persoane. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare. în pleurezia serofibrinoasă asistenta efectuează la recomandarea medicului următoarele examinări: a) IDR la PPD. c)IDR Cassoni. 4. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. Notaţi-le cu A sau F: 1. b) Testul Schikc. 18. c)administrarea diureticelor. c)febra de tip remitent. 2. 1. Transpiraţie 5. edeme. Dispnee cu bradipnee 7. fanere atrofiate.

35 . inspiraţie: b) retrosternală iradiată în umărul stâng. b) educaţia pacientului pentru suprimarea fumatului. c)o metodă de evidenţiere a amplitudinii pulsaţiilor peretelui arterial. 6. cefalee occipitală. c) durează peste 30 de minute. c) notarea zilnică a diurezei. tulburări de vedere. afirmă că de două luni prezintă dureri la mers în gamba stângă. poliurie. e) greţuri. expunerea la frig. c) poliurie. Manifestările de dependenţă întâlnite la pacientul cu HTA sunt: a) palpitaţii. 14. Dnul l. c) recuperarea şi reintegrarea socială a pacientului. lucrător în construcţii. b) o metodă de examinare a venelor. fumător. Oscilometria reprezintă: a) o metodă de explorare a arterelor periferice. b) reprezentarea grafică a zgomotelor produse într-un ciclu cardiac. c) ambele. d) hipotensiune arterială. Obiectivele imediate în îngrijirea pacientului cu IMA vizează: a) combaterea durerii şi anxietăţii. b) supravegherea sângerărilor gingivale. nazale. determinându-l să întrerupă mersul pentru a-i ceda durerea. Electrocardiografia constă în: a) înregistrarea biocurenţilor produşi de miocard în cursul unui ciclu cardiac. b) dispnee. pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă: a) nelinişte. c)curba rezultată din înregistrarea grafică a şocului apexian. f) vărsături. b) este violentă. Pacientul cu pericardită se plânge de durere cu localizare: a) retrosternală accentuată de tuse. Care poate fi cauza durerii? a) alterarea circulaţiei venoase. b) alterarea circulaţiei arteriale periferice. 13. 10. 8. 15. efortul fizic. Durerea în IMA prezintă caracteristicile următoare: a) cedează la administrarea nitroglicerinei. insuportabilă. b) prevenirea complicaţiilor. c) dispnee. c)cele cu malformaţii cardiace congenitale. b) după infecţii aerogene. b) tegumente reci.4. b) persoanele cu obezitate.S. 7. 9.În şocul cardiogen. 11. 12. Intervenţiile autonome ale asistentei pentru îngrijirea pacientului cu HTA constau în: a) asigurarea regimului alimentar hiposodat. de 54 de ani. cu excepţia: a) mesele copioase. Persoanele cu risc în apariţia endocarditei infecţioase sunt: a) cele cu valvulopatii dobândite după RAA. c) hipocondrul stâng accentuată de tuse. 5. c) administrarea medicaţiei antihipertensive. În timpul tratamentului cu anticoaguiante asistenta va avea în vedere: a) evaluarea aspectului tegumentelor în zonele unde se fac injecţii. IMA apare în următoarele circumstanţe. c) după imobilizarea prelungită la pat. care s-au accentuat. vărsături. hipolipidic.

b) diureza. în bolile cardiace b. l se acordă următoarele îngrijiri: a) repaus la pat în poziţie Trendelenburg. Intervenţiile zilnice ale asistentei medicale în evaluarea stării unui pacient cu anasarcă constau în: a. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul. c) flebografie. 18. explorează activitatea bioelectrică produsă de inimă şi vase. c)în ortostatism. 2.Fiind internat pentru precizarea diagnosticului. Pacientul cu tromboflebită prezintă durere pe tractul venos. 17. Palpitaţiile ca manifestări de dependenţă apar: a. mese mici. reducerea cantităţii de glucide / 24 h b. d) repaus la pat. 21. 22.: a) să poarte ciorapi elastici.Dnul A. 8. b) fiind în poziţie şezând pe scaun. 6. este internat cu tromboflebita gambei drepte. b) oscilometrie.S. FKG explorează zgomotele şi suflurile inimii prin înregistrarea grafică. ambele Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. Notaţi-le cu A sau F: 1. c) semişezând în pat. 9. b) să păstreze igiena riguroasă a picioarelor. Prevenirea morţii subite în IMA se realizează în primul rând prin asigurarea repausului fizic şi psihic al 36 .Poziţia pacientului cu insuficienţă cardiacă este: a) decubit dorsal.Se stabileşte diagnosticul de artrită obliterantă. domnului l. În arteriopatia obliterantă tegumentele sunt cianotice. Alimentaţia pacientului cu insuficienţă cardiacă constă în: a. EKG. tutun c. 7. reducerea numărului de mese /24 h c. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în dimineaţa examenului. în număr de 4-5 / 24 h b.Pacientului cu varice i se recomandă purtarea ciorapilor elastici pe care îi îmbracă astfel: a) fiind aşezat în pat cu membrul inferior orizontal. 20. reci. 4. 3. ciorapi din bumbac. 5. alimentaţie hipolipidică c. HTA. alimentaţie hipocalorică 24.l. măsurarea greutăţii corporale şi a diurezei c. reducerea consumului de NaCl şi a cantităţii de lichide 23. c) să poarte încălţăminte confortabilă din piele. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg. b) suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor de bază.S. notarea cantităţii de lichide ingerate / 24 h b. sedentarismul. cu membrul inferior drept ridicat pe o atelă Braun. 19. c) apariţia greţurilor. Alimentaţia reprezintă o îngrijire importantă a pacientului cu HTA. vărsăturilor. c) repaus la pat. oxigenoterapie 25. Alimentaţia pacientului cu insuficienţă cardiacă urmăreşte: a.16. după abuz de cafea. La externare asistenta îl educă pe domnul l.În timpul administrării digitalei. i se fac explorări paraclinice: a) arteriografie. b) şezând în fotoliu. asistenta va urmări în mod deosebit: a) pulsul.

c)este hiperzaharată. Manifestările de dependenţă caracteristice unei anemii acute posthemoragice sunt: a) coloraţie icterică a tegumentelor. tegumente uscate c) leucemie 3. b) termoreglare. c. apărare a organismului. 4. c) saliva. hTA 10. Aşezând membrele inferioare mai sus decât restul corpului.pacientului. b) este desodată. HTA b) poliglobulie 2. c) tegumente uscate. 9. 10.2. 10. hipotensiune arterială. Funcţiile sângelui constau în: a) transport de O2 şi CO2 la şi de la ţesuturi şi a produşilor de catabolism la organele excretoare. mucoaselor pentru a preveni infectarea lor. 0. b) persoane cu carenţe alimentare. Persoanele cu hemofilie pot prezenta ca probleme de dependenţă cauzate de complicaţiile bolii: a) apetit redus. Alimentaţia pacientului cu anemie prezintă următoarele caracteristici: a) este hiperproteică. b. b) scaunul. 37 . b) să aibă alimentaţie hiperproteică.5% din greutatea corporală. Pacientul cu hemofilie este educat: a) să evite traumatismele. unghii friabile. c)persoane cu intoxicaţii profesionale. tahicardie. b) coloraţie palidă a tegumentelor. 6-8% din greutatea corporală. bogată în fier şi calciu. Sângele este un ţesut lichid care reprezintă: a. ulceratii in cavitatea bucala 4. 2. c)să evite mişcările brusce. tahicardie 8. pentru că: a) pacientul prezintă prurit tegumentar. acufene 5. 20% din greutatea corporală. să ştie să-şi acorde primul ajutor în cazul unei plăgi. 3. c)insomnie. frison 9. astenie 6. 2. 7. Pacientului cu leucemie i se va asigura zilnic igiena tegumentelor şi. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni hematologice Încercuiţi răspunsul corect: 1. b) tulburări de mobilitate şi autoservire. febra.3. paloarea tegumentelor 7. 6. După administrarea preparatelor cu fier pe cale orală în anemiile cronice se modifică culoarea următoarelor produse eliminate de pacient: a) urina. pierderea cunostintei 5. Riscul de apariţie a anemiilor cronice este mai mare la următoarele categorii de persoane: a) persoane cu insuficienţă cardiorespiratorie. 8. se asigură o circulaţie venoasă mai bună. Corelaţi manifestările de dependenţă din coloana a ll-a cu bolile hematologice din prima coloană: a) anemie acuta 1. c) rol în metabolism.

2. Explorarea funcţiei secretorii a stomacului se poate face prin: a) recoltarea sucului gastric după stimularea cu histamină (chimismul gastric). c)evită contactul soluţiilor cu tegumentele sale. b) scop terapeutic. 3. Rectosigmoidoscopia reprezintă examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv. IDR Cassoni. 2. b) două-trei zile alimentaţie bogată în celuloză. c) anemie acută. c)nu necesită pregătire. b) în oasele late. 13. cu excepţia: a) anemia cronică. În vederea irigoscopiei pacientul necesită pregătire alimentară: a) două-trei zile alimentaţie neflatulentă.b) pacientul prezintă rezistenţă scăzută la infecţii. b) vezicule. Explorarea funcţională a pancreasului se face'prin metode directe şi indirecte. c)circulaţia venoasă şi arterială. c)examen radiologie. Următoarele explorări ale ficatului au semnificaţie etiopatogenetică: a) determinarea imunoglobulinelor. b) circulaţia venoasă. hipercoloraţie. c)determinarea bilirubinemiei. Repausul obligatoriu la pat se recomandă pacienţilor cu boli hematologice.3. c)ambele. Enzimele pancreatice se cercetează în: a) sânge. Nutriţia şi metabolismul. regim hidric în preziua examenului. 38 . Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni digestive şi glandelor anexe Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. în bolile hematologice se întâlnesc ca manifestări de dependenţă: a) uscăciune. Testul Rumpel-Leede explorează: a) fragilitatea capilarelor sanguine. 2. pustule. c)elemente purpurice. b) tubajul gastric nocturn. c)ambele. c)în orice os. 15. testul Coombs. 4.3. La nivelul tegumentelor. 5.1. 11. b) prepară soluţiile cu 6 ore înainte de injectare. d) hemofilie. b) leucemie acută. Puncţia osoasă efectuată pentru explorarea măduvei hematoformatoare se execută: a) în oasele Jungi. 12. b) determinarea AgHBs. paliditate. ulceraţii. 14. În administrarea medicaţiei citostatice asistenta respectă următoarele măsuri: a) prepară extemporaneu soluţiile şi le injectează direct în tubul perfuzorului. care poate avea: a) scop explorator.

Examenul materiilor fecale pentru reacţia Adler se face după trei zile de regim alimentar: a) prânzul Schnith-Strasburger.V. nasul ascuţit. Faceţi corelaţie între prima şi a doua coloană: a) durere în epigastru 1. b) cancer gastric. soteuri de zarzavat. Dlui I. măsurarea şi notarea greutăţii corporale şi a diurezei.V. c) afecţiuni peritoneale. fără restricţii. lapte. este caracteristic în: a) bolile infecţioase. c)gastrită. Vărsăturile cu conţinut alimentar vechi sunt întâlnite la pacienţii cu: a) stenoză pilorică. 14. b) vezicii biliare. economist. Astfel. b) hepatita acută virală. b) cu una-două zile înainte alimentaţie neflatulentă. carne fiartă. 13. Somnolenţa care se instalează imediat după alimentaţie poate fi întâlnită în: a) insuficienţa hepatică. c)alimentaţie care să nu conţină zarzavaturi verzi şi carne. c)sânge.b) suc pancreatic. nu mănâncă. de 34 de ani. este internat cu diagnosticul de ulcer duodenal. b) să respecte orarul meselor. Se recomandă efectuarea radioscopiei gastrointestinale pentru care se pregăteşte astfel: a) în seara precedentă clismă evacuatoare. i se recomandă păstrarea unui regim alimentar compus din: a) supe de zarzavat. Durerea în afecţiunile digestive prezintă unele caracteristici. c)pâine veche. 9. b) boala Basedow. ulcer duodenal b) durere difuză abdominală 2. 11. asistenta îi recomandă: a) alimentaţie completă. 39 . Intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică sunt: a) asigurarea alimentaţiei. 6. Expresia feţei este caracteristică unor îmbolnăviri. cu cearcăne albastre. Somnul pacientului trebuie urmărit de asistenta medicală din punct de vedere cantitativ şi calitativ. ouă fierte moi.. c)vezicii 7. b) prânzul Leporsky. c)să evite stresul fizic şi psihic. La externarea din spital dlui I. 8. urină. Dl I. brânză de vaci. rectocolită d) durere cu iradiere în umărul drept e) durere cu iradiere în spate f) durere ce se ameliorează după defecaţie g) durere care apare toamna şi primăvara 10. ochii înfundaţi. Colangiografia este examenul radiologic care foloseşte substanţă de contrast pe bază de iod. c)în dimineaţa examinării nu fumează.V. b) pregătirea pentru flebografie. litiază biliară c) durere în hipocondrul drept 3. 15. b) ciorbe de carne. d) cu 30 de minute înainte se administrează o cană de ceai. suc pancreatic. administrată intravenos pentru evidenţierea : a) vezicii biliare. c)ulcerul duodenal. 12.

Dna A. de 38 de ani. La externarea din spital pacientul care prezintă colostomie va fi educat pentru a se autoîngriji: a) să-şi schimbe aparatul colector.C. b) febră. băi călduţe de şezut. la două ore după mese b) substituenţii acidităţii gastrice 2.J. este realimentată după oprirea vărsăturilor astfel: a) cantităţi mici de ceai. c)stare comatoasă. Acestea se vor face: a) în ziua următoare internării.tubaj duodenal şi colecistografie. b) după remiterea fenomenelor acute. c)lapte. 26.C.şi antibioterapie. c)1 fiolă Morfină. cu varice esofagiene. Faceţi corelaţia între cele două coloane: a) antisecretoare 1. în timpul meselor 24. b) supe strecurate de zarzavat. c) dezinfecţia căilor respiratorii. c)să-şi menţină igiena generală. b) reechilibrarea hidroelectrolitică. Pentru combaterea durerilor. dnei A. b) să-şi protejeze tegumentele din jurul stomei. 19. suferind de ciroză hepatică. 16. 92 kg.hematemeză şi melenă. Dna A. din oră în oră. Dl I. prezentând manifestări de dependenţă specifice bolii: a) dureri în hipocondrul drept.C. c)golirea intestinului prin dietă hidrică şi clismă înaltă. Asistenta medicală instituie următoarele măsuri: a) repaus la pat. b) prevenirea complicaţiilor. frison. Ora de administrare a (Dedicaţiei în bolile digestive este legată de alimentaţie. pungă cu gheaţă în regiunea sternală. c)băi fierbinţi sau prişnite aplicate local. vărsături. dna A. prezintă la domiciliu hemoragie digestivă superioară . b) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil la nevoie. c)după o lună. repaus alimentar.C. pe lângă pregătirile generale operatorii. smântână. înaintea meselor c)alcaline ale secreţiei gastrice 3. b) îi administrează cantităţi mici de lichide reci. Pregătirea specifică pentru intervenţiile chirurgicale pe intestin are drept scop: a) dezinfecţia intestinului prin chimio. Pentru precizarea diagnosticului. b) dietă adecvată pentru evitarea constipaţiei. peste. 20. 21. 17. 18. Pacientul cu stenoză pilorică pentru intervenţia chirurgicală. 23. 22. Pacienţii suferinzi de hemoroizi sau operaţii pentru această afecţiune vor primi următoarele recomandări: a) toaletă locală cu apă caldă şi săpun. necesită: a) spălătură gastrică cu una-două zile înaintea intervenţiei. pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică.c)efectuarea examenului de laborator al sângelui. i se administrează: a) 1 fiolă Mialgin la 6 h. c)repaus la pat. 40 . 47 de ani. d) greţuri. 25. este pregătită pentru examene paraclinice . lucrător în industria cărnii este internată cu diagnosticul colecistită acută. .. Regimul alimentar al purtătorului de colostoma este: a) bogat în proteine şi grăsimi.

c)menţine presiunea osmotică a lichidelor din organism. 6. c)introducerea sondei nazogastrice pentru drenarea secreţiei. Eliminarea apei din organism se face pe mai multe căi: a) scaun . vapori prin piămâni 350-500 ml. . 7.3.000 ml. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros. Icterul tegumentar poate provoca prurit. Scaunele postprandiale pot fi întâlnite la pacienţii cu litiază biliară. b) 2. Îngrijirea pacienţilor cu tulburări hidroelectrolitice Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. Tranzitul intestinal pentru gaze se reia în ziua 1 postoperator. nu se impun restricţii alimentare din a doua zi a operaţiei. urină . Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii. scaun 150-200 ml. 29. Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza gastrică se combat prin: a) administrarea antivomitivelor. 30. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis. 27. 3. Alimentaţia pe cale naturală în perioada postoperatorie se reia în funcţie de natura intervenţiei cu cantităţi mici de lichide astfel: a) în intervenţiile pe esofag.500-1. Asistenta supraveghează: a) cantitatea zilnică de secreţie. Pentru diminuarea durerii pacientului cu colecistită acută i se aplică un termofor în regiunea hipocondrului drept. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane. 9. c)în intervenţiile pe intestinul gros. 28. c)sărac în lipide şi celuloză. 3. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza diareei. 10. b) menţine în soluţie o serie de săruri minerale. Pacientul cu colecistectomie prezintă drenuri prin care se scurge bila. 5. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. Notaţi-le cu A sau F: 1.b) bogat în hidraţi de carbon şi proteine. b) nu se combat.500 ml.500 ml. 2. c)aspectul secreţiilor.000-2. b) ca drenul să nu se cudeze. c) ambele. la două zile după operaţie. În caz de meteorism abdominal se intervine: a) introducerea tubului de gaze. Pacientul cu rectocolită ulcerohemoragică prezintă în fazele acute scaune diareice 3-30/24 h.000-1. Nevoia de apă a adultului / 24 de ore este de: a) 180 ml/kg corp. în prima săptămână postoperatorie dietă hidrică. 8. b) în intervenţiile pe stomac.2. sunt normale postoperator. Rolul apei în organism este: a) solvent al tuturor substanţelor organice şi anorganice. 41 c) 100 ml/kg corp. 2. b) administrarea soluţiei de clorură de potasiu. c)transpiraţie 500 ml. Proba de digestie e un examen ce explorează indirect pancreasul exocrin. din ziua a treia postoperatorie. 2. 4.500 ml. urmată de spălătură gastrică. b) urină 1.

Electroliţii se găsesc în spaţiul intra. c)poliurie. diareii. c) ileusului. c) creştere în greutate. Care dintre soluţiile enumerate mai jos. palide. măsoară zilnic ingesta şi excreta. vărsături. c) declanşează pe cale reflexa functiile glandelor digestive 15. 5. Excesul de volum lichidian al organismului se manifestă prin: a) tegumente uscate. Manifestările de dependenţă prezentate de un pacient cu deshidratare sunt: a) piele şi mucoase uscate.şi extracelular astfel: a) potasiul şi sodiul se găsesc în spaţiul intracelular. 14. 16. transpiraţii abundente. 8. c) THAM (trihidroximetilaminometan). diaree şi paracenteze. b) de a menţine presiunea osmotică a lichidelor din organism. 42 . hipotensiune arterială. 12. Pentru combaterea acidozei metabolice se administrează soluţiile: a) soluţii de bicarbonat de sodiu 84%. proba in vivo. 7. b) proba in vitro. b) glucoza 10%. 13. folosite pentru hidratarea şi mineralizarea organismului. b) creştere acută în greutate. alimentaţie desodată. b) clorura de potasiu. c. b) se pot alimenta pacienţii cu greţuri. Intervenţiile zilnice ale asistentei medicale pentru îngrijirea unui pacient deshidratat constau în: a) evaluarea semnelor edemului pulmonar. 11. c)potasiul se găseşte în spaţiul intracelular. Pentru prevenirea accidentelor transfuziei se fac probele de compatibilitate în următoarea ordine: a) grupa sanguină.7%. soluţie Ringer. c) NaCI 10-20%. proba in vitro. Calcularea ratei de flux în cazul perfuziilor se individualizează după natura şi concentraţia soluţiei. hipotensiune arterială. administrează diuretice. b) oligurie. b) aritmiei cardiace severe.4. NaCI 9 ‰. Calea orală de hidratare a organismului prezintă următoarele avantaje: a) este calea naturală. glucoza 33%. c) hidrolizatele de proteină se administrează cu un ritm de 40-60 picături/rnin (50 ml/oră). c) asigură aportul iichidian. 6. b) clorul şi sodiul sunt distribuiţi în spaţiul extracelular. c)ambele. Sărurile minerale în organism au rolul: a) de a menţine mediul intern în soluţie apoasă. proba in vivo. Pentru îngrijirea pacientului care prezintă exces de volum lichidian asistenta aplică următoarele intervenţii autonome: a. Pacientul cu hiperpotasemie poate prezenta următoarele manifestări de dependenţă. b) polipnee. raportul ingesta/excreta. astfel: a) soluţiile izotone se administrează cu un ritm de 60-150 picături/min (500 ml/oră). 10. diureza. b) măsoară greutatea. c)hipertensiune arterială. 9. este soluţie izotonă? a) glucoza 4. sete. b) soluţiile hipertone se administrează cu un ritm de 60-150 picături/min (500 ml/oră). Deshidratarea izotonă poate fi cauzată de: a) vărsături. oligurie. edeme. cu excepţia: a) greţurilor. sete. b.

c)grupa sanguină, proba in vitro, proba in vivo. 17. În vederea efectuării transfuziei sângele trebuie încălzit: a) pe o sursă de căldură - sobă, calorifer; b) la „bain-Marie"; c)lent, lângă pacient. 18. Pot constitui cauze ale erorilor în determinarea grupelor sanguine: a) raportul 1/10 hematii/ser test; b) temperatura camerei, peste 18°C; c)folosirea serurilor test cu titru slab; d) raportul 1/30 hematii/ser test. 19. În cazul unui accident grav transfuzional primul gest este: a) instituirea tratamentului cu medicaţie simptomatică; b) se continuă transfuzia; c)se opreşte administrarea sângelui. 20. Semnele şocului hemolitic produs de incompatibilitatea de grup sanguin sunt următoarele: a) febră, frisoane; b) agitaţie, tuse, hemoptizie, puls filiform; c)dispnee, cianoză, dureri lombare, dureri retrosternale, stare generală alterată.

2.3.3. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie şi metabolism Testul A
Încercuiţi răspunsul corect: 1. Glicoreglarea reprezintă echilibrul mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante. Factorii hiperglicemianţi sunt: a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul; b) insulina, ACTH, cortizonul; c) ACTH, cortizon. 2. Semnele de recunoaştere a comei hiperglicemice sunt: a) tremurături, piele uscată; b) piele uscată, tremurături, greţuri, vărsături; c)greţuri, vărsături, piele uscată, instalare lentă. 3. Pacientul cu diabet zaharat este o persoană care necesită: a) întreruperea activităţii profesionale; b) desfăşurarea activităţii respectând indicaţiile de regim şi tratament; c)nu are restricţii privind efortul fizic. 4. În diabetul zaharat insulinodependent doza de insulină/24 h se stabileşte în funcţie de glicozuria exprimată în grame astfel: a. 1 UI la 3 g glicozurie/zi; b. 2 UI la 1 g glicozurie/zi; c. 1 UI la 2 g glicozurie/zi. 5. Care tip de insulina se poate administra prin injecţii subcutanate, intramusculare şi intravenoase? a) insulina cristalină, actrapid; b) insulina semilentă MC; c)insulina lentă MC. 6. Pacientului căruia i s-a administrat insulina cristalină i se recomandă: a) să mănânce în.următoarele 15-30 de minute; b) să mănânce după una-două ore; c)nu are importanţă când va mânca. 43

7. Alimentele permise cântărite în diabetul zaharat sunt următoarele cu excepţia: a) fructele; d) făinoasele; b) brânza; e) carnea; c)zarzavaturile; f) oul. 8. Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice următoarele manifestări de dependenţă: a) halenă acetonică; b) tremurături, transpiraţii; c)semne de deshidratare. 9. Din alimentaţia pacientului cu obezitate se vor reduce următoarele alimente: a) produsele rafinate (ciocolată, frişca, maioneză); b) legumele şi fructele proaspete; c)carnea slabă şi laptele degresat. 10. Pentru reducerea greutăţii corporale, pacientul cu obezitate îşi va stabili un program de activitate fizică: a) practicarea unor sporturi de performanţă; b) mers pe jos, 60-90 mi n/zi; c) eforturi fizice intense la intervale mari de timp. 11. Pacientul cu obezitate prezintă următoarele probleme de dependenţă, cu excepţia: a) alterarea eliminărilor urinare; b) alterarea mobilităţii; c)tulburări circulatorii şi respiratorii; d) alterarea termoreglării. 12. Dl CM., de 72 de ani, văduv, se îngrijeşte singur. Este internat de 3 zile cu diagnosticul de sindrom subponderal: I = 180 cm, G = 47 kg. Asistenta medicală constată ca MD: a) lipsa apetitului, edentaţie, edeme, tegumente uscate; b) polifagie; c)polifagie, polidipsie. 13. Pentru alimentarea progresivă pe cale naturală a dlui CM., asistenta asigură: a) trei mese pe zi, consistente; b) 5-6 mese pe zi, cantitativ reduse, bogate în lichide; c)alimente hiperzaharate. 14. În accesul gutos, pacientul prezintă ca problemă de dependenţă durerea, cu următoarele caracteristici: a) durere monoarticulară, violenţă, apărută brusc; b) dureri articulare cu caracter migrator; c)dureri ale coloanei vertebrale. 15. Din alimentaţia pacientului cu gută, sunt excluse următoarele grupe de alimente: a) carnea - viscerele, mezelurile; b) legumele, fructele; c)lactatele.

2.3.4. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni endocrine Testul A
Încercuiţi răspunsul corect: 1. Explorarea glandei tiroide se face prin următoarele determinări: a) metabolismul bazai; b) calcemia, calciuria; c)fundul de ochi. 2. Pentru explorarea glandei hipofize se utilizează: a) radiografia craniană; 44

b) examenul fundului de ochi: c)determinarea metabolismului bazai. 3. Pregătirea pacientului pentru determinarea metabolismului bazal constă în: a) trei zile regim alimentar desodat; b) trei zile regim alimentar fără proteine; c)întreruperea medicaţiei sedative sau excitante. 4. În hiperfunctia tiroidiană, reflexograma achiliană înregistrează modificări ale timpului de relaxare musculară după percutarea tendonului lui Achile: a) scurtarea timpului; b) prelungirea timpului; c)nu se modifică timpul. 5. În caz de hiperparatiroidie valorile calcemiei sunt: a) 9-11mg%; b) > 11 mg%; 6. Testul Thorn explorează: a) corticosuprarenala; b) medulosuprarenala; c)glandele sexuale. 7. Măsurarea temperaturii bazale explorează ovarul endocrin. în cazul funcţiei normale se înregistrează: a) creşterea temperaturii bazale cu 14 zile înaintea menstruaţiei; b) temperatura bazală scade începând cu 14 zile înaintea menstruaţiei; c)nu se produc modificări ale temperaturii bazale într-un ciclu menstrual. 8. Tulburările somnului sunt întâlnite în bolile endocrine: a) hipersomnia în hipotiroidism: b) insomnia în hipertiroidism; c)hipersomnia în gigantism. 9. Corelaţi caracteristicile faciesului cu bolile endocrine în care sunt întâlnite: a) faţa exprimă spaima, ochi exoftalmici 1. boala Addison b) facies pufos, buhăit, piele aspră boala Cushing c) facies de lună plină, piele cu teleangiectazii 3. hipertiroidism d) facies cu prognatism, nas, buze îngroşate 4. hipotiroidism e) facies cafeniu cu hiperpigmentare difuză 5. acromegalte 10. Modificarea culorii şi aspectului tegumentelor e o manifestare întâlnită în bolile endocrine astfel: a) hiperpigmentarea tegumentelor în boala Addison; b) prezenţa vergeturilor roşii violacee în boala Basedow; c)piele caldă, subţire, umedă în mixedem. 11. Hipersecreţia de hormon hipofizar somatotrop la o persoană adultă determină: a) gigantismul; b) acromegalia; c) boala Cushing. 12. Cea mai importantă problemă a pacientului cu diabet insipid este: a) tulburarea echilibrului hidroelectrolitic şi a nutriţiei; b) alterarea imaginii de sine; c)riscul de accidente. 13. Pentru administrarea retrohipofizei pacientul e învăţat să-şi administreze medicaţia: a) să prizeze la 4-6 ore; b) să-şi dezobstrueze narinele înaintea administrării; c)să nu înghită pulbere; d) să prizeze o dată la 24 de ore. 45 c) < 9 mg%.

2.

b) restabilirea orarului eliminărilor. Eliminarea 2. 15. Pacientul cu hipotiroidie prezintă următoarele probleme de dependenţă. asistenta medicală constată următoarele manifestări. 18. c)2-3 zile alimentaţie desodată. hipotensiune arterială. b) administrarea unui preparat de calciu. c)ambele. b) alterarea eliminării intestinale manifestată prin diaree. fenomene de feminizare la bărbaţi. Obiectivul principal al îngrijirilor acordate pacientului cu boala Basedow îl constituie: a) menţinerea unei stări bune de nutriţie. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni renale Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. c)descheierea hainelor pentru asigurarea respiraţiei pacientului.2/3 din doză dimineaţa şi 1/3 la ora 16. cu excepţia: a) intoleranţă la frig. inapetenţă. cu grăsime depusă la nivelul abdominal şi al feţei. Manifestările de dependenţă ale pacientului cu sindrom Cushing sunt: a) scădere marcată în greutate. c) ambele.4. 2. Pacientul cu boala Addison prezintă ca manifestări de dependenţă: a) oboseală. c)creşterea toleranţei organismului la căldură. hiperproteice. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul? a) tahicardie. paloare. b) obezitate. pigmentarea tegumentelor. b) încetarea drenajului. b) 2-3 zile alimentaţie neflatulentă.4. 16. b) hipotensiune arterială. 19.1. nefermentescibilă. Imediat după tireoidectomie. c)hirsutism la femei. Pregătirea alimentară a pacientului pentru radiografie renală simplă se face astfel: a) 2-3 zile alimentaţie colecistokinetică. Care sunt intervenţiile de urgenţă: a) aplicarea unei comprese reci pe frunte. b) cunoaşterea dietei hiperşodate. c)senzaţie de vomă.14. scădere ponderală. La un pacient cu hipocalcemie apare o criză de tetanie. 17. Educaţia pacientului pentru prevenirea crizelor acute în boala Addison se referă la: a) administrarea permanentă a tratamentului cortizonic . 2. c)deficit de autoîngrijire. 20. Recoltarea urinei pentru proba Addis-Hamburger se face în modul următor: 46 .

proba Addis . b) capacitatea rinichiului de diluţie şi concentraţie a urinei. profundă. iradiere în tot abdomenul. b) administrare de antispastice pe cale injectabilă. Dl I. Se recomandă dlui I.Hamburger. polachiurie. Proba Volhard explorează: a) clearance-ul la uree. se prezintă la spital pentru dureri lombare care iradiază spre organele genitale externe. Într-o calculoză renală. Diagnosticul de certitudine în infecţiile urinare este susţinut de: a) examenul sumar de urină. c)golirea sacului colector la 6-8 ore.C. 47 . proba celor trei pahare. intensă. 6. efectuarea unei radiografii renale pe gol de urgenţă pentru care este pregătit astfel: a) clismă evacuatoare. b) localizare lombară. bilaterală. c)aplicarea unui termofor în regiunea hipogastrică. După cistoscopie pacientul necesită îngrijiri: a) suprimarea alimentaţiei pe cale naturală. b) menţinerea permeabilităţii tuburilor prelungitoare. c)sedimentul urinar. 7. Asistenta aplică următoarele intervenţii autonome şi delegate: a) pungă cu gheaţă în regiunea lombară. cu iradiere în tot abdomenul. c)localizare lombară. c)deficit de autoîngrijire. b) măsurarea cantităţii de urină / 6 ore. c. injectat intravenos. b) urocultura. este vie. b) clismă evacuatoare.. 10. proba Zimniţki. 13. c)urina din 3 ore. b) spălătură vezicală. b) potenţial de exces de volum lichidian. c) nu se face pregătire. până la eliminarea calculului. Intervenţiile asistentei medicale pentru supravegherea sondei vezicale permanente la un pacient cu incontinenţă urinară constau în: a) observarea aspectului urinei în vasul colector. administrare de antispastice. b) examen radiologie al aparatului renal folosind ca substanţe de contrast iodura de sodiu 10%. anxietate. 3. vărsături. c)examen radiologie al vezicii urinare. obţinută după ce pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat în repaus la pat. c)determinarea cantităţii de albumină în urină. 12. 8. injectată prin cateterism ureteral. Pacientul cu glomerulonefrită acută prezintă ca problemă: a) comunicare ineficientă la nivel senzorial. în funcţie de volumul de urină. 32 de ani. 4. Urografia reprezintă: a) examen radiologie al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast odiston. 9. b. 5. c)linişteşte pacientul. timp de 24 de ore. în planul de îngrijire al pacientului. manifestări ce au apărut după mersul pe bicicletă pe un drum accidentat. cu iradiere spre organele genitale externe.C. Caracteristicile durerii în colica renală sunt: a) localizare suprapubiană.a) prima urină de dimineaţă. Sediul hematuriei macroscopice se precizează prin: a. vor fi planificate următoarele intervenţii: a) creşterea ingestiei de lichide la 3 I pe zi. b) urina din 3 în 3 ore. 11.

Creatinina sanguină este de 0. c)produse lactate. c. Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase. c)vărsături. Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare. Obiectivele îngrijirii pacientului cu IRA sunt: a) corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic. carne. b. 20. b) dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi acordarea poziţiei şezând cu picioarele atârnate. b) jet urinar fără presiune.5. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. Care din următoarele manifestări sugerează un traumatism renal în cazul unui pacient cu politraumatism: a) durere lombară. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni infectocontagioase. 3. 2. c)reechilibrarea funcţiei renale. 2. 14. În litiaza urică. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficienţă renală acută şi prezintă: a. 18. Alimentaţia pacientului cu IRC urmăreşte: a) creşterea cantităţii de proteine /24h/kg corp. 5. 4. disurie. pacientului i se recomandă regim alimentar bogat în: a) vegetale cu restricţie de proteine. 19. 6. Intervenţiile autonome ale asistentei în îngrijirea pacientului cu edeme sunt: a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale şi a diurezei. Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă: alterarea circulaţiei şi alterarea eliminării urinare. În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi de dren.1. b) hematurie macroscopică. b) sucuri de citrice. c) asigurarea necesarului caloric al organismului prin glucide. anurie. Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală. 2. 15. b) suplinirea definitivă a funcţiei renale prin hemodializă. Notaţi-le cu A sau F: 1. 7. Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în IRA se vor măsura pierderile de lichide la care se adaugă câte 100-150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de temperatură. 10. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de infecţie urinară. b) reducerea cantităţii de proteine /24h/kg corp în funcţie de valorile ureei şi creatininei din sânge. În IRC alimentaţia este normoproteică şi normosodată. c)retenţie acută de urină. 9.2 mg%. Ca manifestări de dependenţă în perioada iniţială în cazul adenomului de prostată întâlnim: a) incontinenţă urinară. 8. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore. 16. 17.6-1. Protecţia şi apărarea organismului împotriva infecţiilor. 48 .5. întrerupt. c)alimentaţie desodată. poliurie.c) valoarea ureei şi a creatininei în sânge.

c) satisfacerea unor nevoi crescute de vitamine. 12. 49 . depistează persoanele susceptibile de a face scarlatină. b) cruţarea stomacului. b) meningită. 7. c) soluţii de var cloros 50g‰. b) urina. d) SIDA.R. 5.diagnostichează trichineloza. Care din următoarele boli este transmisă pe cale aerogenă şi personalul trebuie să poarte mască: a) hepatita B. Contraindicaţiile definitive ale vaccinării sunt următoarele. d) varicela. c) evidenţiază antigenii. c)TBC. c. Regimul dietetic în hepatita virală urmăreşte: a) punerea în repaus şi cruţarea ficatului. 4. Hepatita de tip B se transmite prin: a) alimente contaminate. c) vezica urinară. b. 3. 11. Care din următoarele lichide ale organismului sunt sterile: a) sângele. Regimul alimentar în hepatita virală cuprinde următoarele. b) identifică germenii patogeni din sânge. vaccinare. c) tatuaje. b) gazda receptivă. d) manevre stomatologice. b) injecţii. b) holera. duodenului. Hemocultura este examenul bacteriologic care: a) evidenţiază anticorpii din sânge.Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. 13. d) intervenţiile chirurgicale. . Dezinfecţia lenjeriei provenite de la pacienţii contagioşi se realizează prin submerjare în: a) soluţii D-catiol 1g‰. Care sunt cele trei elemente ce trebuie să fie prezente pentru producerea unei infecţii: a) calea de transmitere. b. c) TBC. 10. 8. c) L. c) stările febrile. c) temperatura adecvată. în afară de: a) bolile cardiace decompensate. cu excepţia: a) lapte şi produse lactate. d) sursa de infecţie. Care din următoarele zone ale corpului nu este sterilă în mod obişnuit: a) sângele. Prezenţa bacililor alcoolo-acidorezistenţi într-o cultură din spută precizează diagnosticul pentru: a) gripă. transferul anticorpilor de la mamă la făt. c. b) maladia canceroasă. 2. Imunitatea specifică a organismului este dată de: a. b) intestinul subţire. 9. depistează persoanele bolnave de chist hidatic. integritatea pielii.C. Reacţia Cassoni: a. 6. b) soluţii de cloramină 10-15g‰.

a) micropapule albe în dreptul molarilor. d) asigurarea proporţiei necesare în factori de nutriţie. opistotonus. c) micropapuloasă. disfonie. 25. d) cu bule şi elemente purpurice. cefalee. b) respectarea necesarului caloric în raport cu boala. cu excepţia: a) asigurarea unui aport crescut de lipide. cafea. c) afectarea testiculelor şi pancreasului. redoare matinală. 17.Semnele şi simptomele caracteristice rujeolei sunt următoarele. febră tifoidă. cefalee. c) asigurarea necesarului de lichide şi electroliţi. b) fotofobie. c) adenopatie latero-cervicală. b) bitirubinemia: c) glicemia. conserve. peşte alb. e) cacao.b) mezeluri. b) catar oculo-nazal şi traheobronşic. afumături. b) veziculoasă. pruriginoasă. scarlatină. pruriginoasă. 19. febră tifoidă. c) bacilul Loffler. difterie. d) carne de pasăre. 21. c. b) disfagie. 18. 27. toxiinfecţii alimentare. 16.In hepatita virală cresc: a)TGO-TGP. d) erupţie maculo-papuloasă. astenie. 26. tifos exantematic. 23. 50 . ciocolată. 24 Scarlatina este produsă de: a) streptococul beta-hemolitic. Semnul Koplik se întâlneşte în: a) rubeolă. b) stafilococul auriu. c. vitamine şi minerale. scădere ponderală. curbatură. b) bruceloză.Reacţia Dick se utilizează pentru determinarea receptivităţii faţă de: a. c) scarlatină. b) orhita. 15. c) carne de porc. cu excepţia: a) febră 39°C. tuse uscată. d) colesterolul.Reacţia Schick este indicată pentru determinarea receptivităţii faţă de: a) scarlatină. c) febră ridicată (39°C-40°C). c) geografică. b. 22. c)semnul Pastia-Grozovici. c) difterie. 20. Meningita acută se caracterizează prin: a) febră ondulantă. 14.Semnul Koplik constă în: d) parotidita epidemică. de miel. Exantemul scarlatinos este o erupţie: a) aspră la pipăit care respectă faţa. catifelată. cefalee. La întocmirea regimului dietetic al bolnavului infecţios se va ţine cont de următoarele obiective. Pot fi complicaţii ale parotiditei epidemice: a) meningita. b) pete albicioase pe limbă. Simptomele de debut ale gripei pot fi: a) subfebrilitate. b. Limba în scarlatină: a) saburală. b) zmeurie.Reacţia Widal este pozitivă în: a. b) rujeolă. e) să satisfacă preferinţele alimentare ale pacientului.

c) febră. care şi-au pierdut proprietăţile patogenice şi le-au păstrat pe cele antigenice. edem. 51 . omorâte sau atenuate. b) antirabic. c) obţinerea unei profilaxii specifice. 37. b) seruri obţinute de la animale prin imunizare cu microbi sau cu toxinele lor. b) tratamentul unor boli infecto-contagioase cu seruri imune care conţin anticorpi specifici germenilor bolii respective sau toxinelor ei. c)ambele. 38. c) antivirale (antirabic). cu excepţia: a) eritem. Scopul vaccinărilor este: a) apărarea organismului împotriva unor îmbolnăviri. 30. c) ATPA (anatoxină tetanică purificată şi absorbită). Reacţiile generale postvaccinale sunt următoarele. fotofobie. 39. semnul Brudzinski pozitiv. b) profilactic (seroprofilaxie). 35. 36. 33. b) creşterea reactivităţii organismului copilului. b) indispoziţie. b) administrarea de imunoglobuline. Vaccinurile sunt: a) suspensii de microbi sau toxinele acestora. cu excepţia: a) anatoxinele purificate şi absorbite. b) trivaccinul Di-Te-Per. b) induraţie locală. 28. După anticorpii pe care îi conţin serurile heterologe pot fi: a) antitoxice (antidifteric. c)seruri obţinute de la persoane imunizate activ. fără ca persoana să facă boala. antitetanic etc). c) BCG. anticarbunos etc). redoarea cefei. Vaccinarea reprezintă: a) metoda profilactică de provocare a unei imunităţi active specifice.c) cefalee. In vederea administrării vaccinurilor este necesară: a) întocmirea catagrafiei. 32. 34. cu excepţia: a) cefalee. 29. Imunoprofilaxia pasivă se realizează prin: a) administrarea de seruri care conţin anticorpi specifici gata formaţi. b) antimicrobiene (antimeningococic. Serurile imune pot fi utilizate în scop: a) curativ (seroterapie). 31. b) pe cale intramusculară (în coapsa sau muşchiul deltoid). b) mobilizarea populaţiei pentru vaccinare. Reacţiile locale postvaccinale sunt următoarele. Următoarele vaccinuri se administrează pe cale subcutanată cu excepţia: a) antitetanic. c) ambele. Următoarele vaccinuri se administrează pe cale intramusculară. Administrarea serurilor imune se face: a) pe cale intravenoasă. c) examen clinic general şi stabilirea contraindicaţiilor temporare şi definitive. c) edem local. c) administrarea de vaccinuri.

de rutină cu un purtător HIV comportă un risc de infecţii. d) vaccinarea. 5. HIV şi virusul hepatitei B sunt răspândiţi prin contactul cu sângele şi lichidele glandelor sexuale. Mănuşile de cauciuc se utilizează în mod obligatoriu pentru prevenirea infecţiei HIV atunci când: a) personalul medical prezintă leziuni pe mâini. Mijloacele obişnuite de protecţie anti-HIV ale asistentei medicale sunt: a) purtarea corectă a echipamentului de protecţie. cu excepţia: a) homosexualii. b) detectarea antigenelor specifice. 52 . . d) administrează medicamente pe cale orală. 5. 40. 4. b) purtarea mănuşilor de cauciuc şi a măştilor de protecţie a ochilor şi a feţei dacă există riscul stropirii cu sânge. Copilul cu rujeolă are apetitul normal.5. 9. 4. Pacientul cu varicelă prezintă riscul alterării integrităţii pielii prin gratajul veziculelor. Grupele de populaţie cu risc crescut de a se infecta cu virusul HIV sunt următoarele. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. c) testul intradermic: se injectează intradermic 0. familie.1 ml ser diluat 1/100 sau 1/1000. se face obligatoriu la toţi pacienţii testarea sensibilităţii organismului prin următoarele metode: a) testul conjunctiva!: aplicând o picătură din serul diluat 1/100 în soluţie de NaCI pe conjunctiva oculară (testul nu se efectuează la copii). Izolarea strictă (mănuşi. c)identificarea gonoreei. În vederea administrării serurilor imune. Imunoglobulinele se administrează pe cale subcutanată. 2. b) efectuează puncţie venoasă. Îngrijirea pacienţilor cu HIV/SIDA Încercuiţi răspunsul corect: 1. c)puncţionează vena unei persoane cunoscută cu infecţie HIV. b) testul cutanat: după scarificarea tegumentului se depune o picătură de ser diluat 1/100. Testul ELISA şe utilizează pentru: a) punerea în evidenţă a anticorpilor anti-HIV. c)evitarea leziunilor cutanate pe mâini. Contactul social. Riscul de a contacta virusul hepatitei B la locul de muncă de către personalul medica! este mai mare decât riscul infecţiei cu HIV. 3. 6. Sugarul nu prezintă anticorpi pentru tuse convulsivă. 10. În precizarea diagnosticului de scarlatină este necesară recoltarea exsudatului faringian. c)stadiu! de boală al pacientului. Măsurile de protecţie anti-HIV ale personalului sanitar vor fi în funcţie de: a) posibilitatea expunerii faţă de sânge sau alte produse biologice. b) tipul de fluide organice contactate. 7. Virusul hepatitei B este activ câteva săptămâni în afara corpului. 8. 3. halate) trebuie respectată de prieteni. capilară. în timpul conversaţiei cu un pacient cu SIDA. Notaţi-le cu A sau F: 1. 2.c) pe cale subcutanată.2. 2.

Persoanele infectate HIV/SIDA au dreptul la: a) libertate. c)în spitalul cu profilul infecţiilor oportuniste pe care le prezintă. 8 Pacienţii infectaţi cu virus HIV au următoarele posibilităţi de evoluţie: a) 1/3 dintre ei vor face forma minoră a bolii.b) toxicomanii. Problemele pacientului cu SIDA pot fi: a) hipertermia. b) în spitalul teritorial de care aparţine. necunoscând anterior că sursa este seropozitivă. 6. ARC. b) instrumentele medicale nesterile sau incorect sterilizate. MD care determină suspiciunea de SIDA pentru o persoană sunt următoarele. De la infecţia cu virus HIV până la declanşarea simptomelor bolii SIDA poate trece un interval de: a) 6 luni . c)constipatie pe o perioadă mai lungă de două luni. c)educaţia nu trebuie restricţionată prin interdicţii de ordin social. b) cere consimţământul aparţinătorilor în cazul în care persoana de la care a provenit sângele este un copil sau în stare de inconştienţă. Obiectivele de îngrijire pentru o persoană infectată HIV vizează: 53 . b) se instalează imediat. indiferent de profilul acestuia. d) toate răspunsurile sunt corecte. b) frecventarea instituţiilor de cultură (teatru. b) lacrimi. c)izolarea socială. d) îmbrăţişare. confidenţă. cu excepţia: a) febră timp îndelungat. Pacienţii cu SIDA se internează obligatoriu: a) în spitalul de boli infecto-contagioase. securitate personală şi socială. şcolii. b) muncă. e) diaree pe o perioadă mai lungă de două luni. c) nu se alarmează. e) copiii sub 7 ani. d) politransfuzaţii. 15. c) peste 15 ani. d) hepato-splenomegalie. c)1/3 dintre ei rămân purtători sănătoşi de virus HIV şi pot transmite infecţia. 7. 11. b) scădere ponderală mai mare de 10% din greutatea maximală. transpiraţie. d) căsătorie. c)asistenţă medicală. 12. 16. c)de la mamă la făt prin sângele matern care conţine virus HIV.forma gravă a infecţiei HIV.7 ani. c)prostituatele. educaţie. 14. Dacă asistenta medicală are o expunere accidentală la sânge prin înţepare cu un instrument tăios sau cu un ac procedează astfel: a) cere consimţământul persoanei de ia care a provenit sângele pentru a fi testat HIV. 9 10. f) gravidele. c) sânge. b) 1/3 dintre ei vor face SIDA . Copilului infectat HIV îi sunt interzise: a) frecventarea grădiniţei. cinematograf). b) dezechilibrul hidroelectrolitic. Căile de transmitere a infecţiei HIV pot fi: a) calea sexuală. 13. SIDA nu se transmite prin: a) secreţii vaginale.

b) pacientul să comunice. b) alterarea nutriţiei. antiinflamator. c)medicaţia sedativă. 17. c)suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor sale. 3 Vezicula. 2 Persoanele expuse apariţiei bolilor de piele sunt: a) cei care lucrează în contact cu alergeni de origine animală sau vegetală. c)îl învaţă să facă exerciţii respiratorii când starea lui îi permite. unghiilor. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni dermatologice.3. asistenta medicală asigură: a) vizitarea pacientului de către familie. b) să-şi asigure alimentaţie echilibrată şi hidratare corespunzătoare. c)ambele. 19. 6. antipruriginos. să-şi practice religia. micologice ale pielii. 5. Compresele medicamentoase aplicate pe tegumente au următoarele efecte: a) dezinfectant. chimici şi traumatici. b) asigură alimentele necesare pentru 24 de ore. Pentru prevenirea bolilor de piele orice persoană trebuie să ştie: a) tegumentele se menţin curate. 20.5. c)susţinerea psihologică a persoanei. pline cu puroi.a) scăderea febrei. c)are obligaţia să-şi informeze partenerul despre boala sa. ferite de acţiunea agenţilor microbieni. c)potenţial de suprainfectare a erupţiei cutanate. b) abcese mici. 2. Pacientul cu SIDA la externarea din spital trebuie să ştie că: a) nu are voie să frecventeze localuri publice. 18. b) biopsie cutanată. c)ridicătură circumscrisă. c)scintigramă. Pentru stabilirea diagnosticului în bolile de piele se pot face următoarele examene: a) citologice. Obiectivele de îngrijire a persoanei cu SIDA vizează: a) scăderea febrei. c)persoane cu tulburări glandulare. Problemele mai frecvente ale pacientului cu boli de piele pot fi: a) alterarea integrităţii pielii. b) persoanele care fac tratamente medicamentoase frecvente. asistenta medicală aplică îngrijiri de confort şi de educaţie: a) asigură condiţii de microclimat în salon. de dimensiune mică. 54 . Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. prieteni. ca manifestare a bolilor de piele. Pentru diminuarea anxietăţii pacientului cu SIDA. 4. b) nu are voie să doneze sânge. poate fi definită: a) ridicătură a epidermului. părului. b) educarea persoanei pentru prevenirea infecţiilor oportuniste. a pielii. b) reechilibrarea hidroelectrolitică. solidă. plină cu lichid clar. b) sicativ. Pentru îngrijirea pacientului cu SIDA.

şampoane utilizate. c)existenţa bolii la alţi membri ai familiei. crusta. c)ambele. b) pierderea imaginii de sine. În timpul sarcinii apar modificări morfofuncţionale. Pentru prevenirea micozelor cutanate. Pentru întocmirea planului de îngrijire al unui pacient cu alergie cutanată se vor pune întrebări referitoare la cauzele bolii: a) medicamentele utilizate de pacient. 10. papula. c)izolarea pacientului. b) să utilizeze lenjerie intimă din bumbac. b) hidratarea corectă şi susţinerea morală a pacientului. 13. b) scuama. Sexualitatea şi reproducerea 2. 55 . Pentru îngrijirea pacientului cu pemfigus. pustula. b) întindere cu mâna protejată de mănuşă. 11. 2. asistenta efectuează următoarele îngrijiri: a) aplică pudre calmante. b) reducerea temperaturii din încăpere. c) aplică comprese medicamentoase. Prevenirea suprainfectării leziunilor cutanate se realizează prin: a) igiena riguroasă a tegumentelor intacte. 9. c)ambele. 14. Pentru reducerea pruritului tegumentar.1. b) răcorirea pielii. b) modificări locale la nivelul aparatului genital feminin. cicatricea. 8.6.6. c)să poarte numai încălţăminte din cauciuc. intervenţiile autonome ale asistentei sunt: a) menţinerea igienei cavităţii bucale. 7. creme. vezicula. Rolul băilor medicamentoase în bolile de piele poate fi: a) îndepărtarea crustelor. Leziunile primare cutanate sunt: a) macula. b) administrarea antibioticelor. c)aplicarea tratamentului local. tăierea unghiilor. dezinfecţia tegumentelor.c)ambele. compresă medicamentoasă. 15. c)ambele. c)bula. Îngrijiri acordate în obstetrică Testul A încercuiţi răspunsul corect: 1. 12. b) pudre. c)întindere cu spatula. Pacientul cu dermatoze inflamatorii neinfecţioase ale pielii prezintă ca probleme psihologice: a) izolare socială. pe care asistenta medicală trebuie să le cunoască: a) modificări generale ale organismului. pacientul trebuie să ştie: a) cum să-şi păstreze igiena personală şi a picioarelor îndeosebi. Aplicarea soluţiilor medicamentoase pe piele se poate realiza prin: a) badijonare.

bispinos. manifestată prin greţuri. d) anteroposterior. înălţimea fundului uterin. c)deficit de cunoştinţe privind autoîngrijirea. hemodinamice în timpul sarcinii: a) creşte ritmul cardiac. c)poliurie. c)creşte presiunea venoasă în membrele inferioare. pentru doamna I. Metabolismul se modifică în timpul sarcinii astfel: a) creşte. 7.. . luna a IX-a săptămânal.simfiza pubiană. c)pereţii uterini se subţiază în primele două luni. 4 = 28 cm. c) se menţine constant. luna a IX-a săptămânal: b) lunile I-VIII lunar. 2 = 20 cm. funcţionale. b) 15 ml sânge venos. b) la 8 cm deasupra simfizei pubiene. b) scade volumul sanguin. de 24 ani. care 56 .2. 9. lunile VII-VIII bilunar. b) scade. 1 13. 14. 3 = 24 cm. c) pregătirea fizică şi psihică a gravidei pentru naştere. La nivelul aparatului excretor apar următoarele modificări în sarcină: a) oligurie. data primelor mişcări fetale. la data de 30 august 2000. b) pereţii uterini cresc în primele două luni de la 10-15 mm la 19 mm. Ritmul consultaţiilor prenatale pentru gravide fără ROC este: a) lunile I-VI lunar. 8. vărsături. 6. c)lunile l-ll lunar: lunile IV—VII bilunar. 10. Corelaţi valorile în cm cu diametrele externe ale bazinului: a) = 32 cm. La nivelul glandei mamare în timpul sarcinii se produc: a) creşteri de volum ale sânilor cu dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi modificări pigmentare: b) apare secreţia lactată. predispunând la tromboză. Uterul se modifică în timpul sarcinii: a) creşte volumul său. manifestată prin polikiurie. polakiurie. b) polakiurie. primipară. b) bicrest. c)apare secreţia de colostru. polakiurie. Consultaţia prenatală are drept scop: a) educarea gravidei pentru a respecta regulile de igienă în timpul sarcinii: b) supravegherea medicală a evoluţiei sarcinii. J. 3 Aparatul cardiovascular suferă cele mai multe modificări anatomice. b) data ultimei menstruaţii şi a primelor mişcări fetale. c)data ultimei menstruaţii şi înălţimea fundului uterin. 5. 12. Calculaţi vârsta sarcinii.Problemele gravidei legate de sarcină pot fi: a) alterarea confortului. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcină prin testul imunologic se recoltează: a) urina femeii gravide. b) alterarea eliminărilor urinare. creşte coagulabilitatea sângelui. 11. lunile VIII—IX săptămânal. c) sânge capilar. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în considerare următoarele criterii: a) data ultimei menstruaţii. c)la jumătatea distanţei ombilic . 4. La sfârşitul lunii a lll-a uterul este situat astfel: a) ca organ pelvin. c) bitrohanterian.

b) data primelor mişcări fetale . 16. b) mediu ambiant dezinfectat. Asistenta medicală constată în lăuzia fiziologică: a. 15. 20. b) la multipare la 4 luni. În primele două ore după naştere. 25. Primele mişcări fetale se percep la gravide astfel: a) la primipare la 4 1/2 luni. c)ambele. c)ambele. c) semnele expulziei fătului. 21. Pentru asistarea naşterii în condiţii de asepsie se urmăreşte: a) mediu ambiant dezinfectat. involuţie nesemnificativă. materiale şi instrumente sterile. tendinţă la somn. Pentru alimentaţia lăuzei se fac următoarele recomandări: a) să consume lichide în primele 24 de ore. 19. hipotensiune arterială. asistenta medicală educă gravida. intervenţiile asistentei medicale constau în: a) asigurarea igienei gravidei. 24. 22. Gravidei cu disgravidie precoce. b) semnele de rupere a membranelor. să recunoască: a) declanşarea travaliului. c)nu sunt restricţii alimentare. În perioada de pretravaliu. b) administrează tratamentul cu preparate de Fe şi Ca. Toaleta locală a lăuzei cu evoluţie fiziologică constă în: a) toaletă externă vulvo-perineală de două ori/zi. b) să evite alimentele flatuiente. Pentru stabilirea vârstei sarcinii în funcţie de înălţimea fundului uterin se foloseşte următorul calcul: înălţimea fundului uterin a) vârsta sarcinii = ———————————— + 1 4 b) înălţimea fundului uterin : 4. c) nu prezintă importanţă timpul când se mobilizează. b) urmărirea ritmicităţii contracţiilor uterine şi a BCF. 23. dezinfecţia persoanei care asistă naşterea. b. b) spălătură vaginală cu soluţie de cloramină 1%. puls.15 august 2000. zilnic. primele 6-12 ore. b) tahicardie. c) nu este valabilă nici o variantă. c. privind naşterea. asistenta medicală îi acordă următoarele îngrijiri: 57 . b) la 4 zile după naştere. Mobilizarea lăuzei cu naştere eutocică. lăuza poate prezenta ca manifestări normale: a) oboseală. involuţie cu 2 cm/zi. golirea vezicii urinare. 18 În ultimul trimestru de sarcină. c)educă gravida cu privire la autoîngrijire. contractat. 26. Involuţia uterină în primele 12 zile după naştere este supravegheată zilnic.afirmă următoarele: a) data ultimei menstruaţii pe 20 martie 2000. c)supravegherea poziţiei pacientei. c)uter dur.5 cm/zi. înălţimea fundului uterin. fără intervenţii obstetricale se face astfel: a) precoce. 17 Cu ocazia consultaţiilor prenatale. greutate corporală. asistenta medicală aplică următoarele intervenţii autonome: a) măsoară TA. involuţie cu 1-1. Calculaţi data aproximativă a naşterii. c)nu se face toaleta timp de 1 săptămână. bradicardie. clisma evacuatoare.

Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor. b) observă aspectul tegumentelor. albuminurie se întâlnesc în: a) disgravidie precoce.5°C. V.Perioadele naşterii sunt: perioada de dilataţie. 3. 27. 8. b) asigurarea unui regim desodat cu reducerea lichidelor. după naştere sunt necesare exerciţii de gimnastică. Dna M. pentru refacerea funcţională pelviperineală şi redarea elasticităţii musculare generale. 2. 6. Serosanguinolente. Manifestările de dependenţă: edeme. de expulzie şi de delivrenţa. dar şi a altor sectoare medicale. Notaţi-le cu A sau F: 1. Faceţi concordanţa între zilele de lăuze şi aspectul lohiilor: a) zilele 1-3 1.. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de obstetrică.Îmbrăcămintea şi încălţămintea gravidei pot deveni SD pentru satisfacerea respiraţiei şi circulaţiei. c)asigură repausul total la pat. greutatea corporală. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false.Delivrenţa placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.5 cm în două zile. c)internarea gravidei în spital pentru supraveghere. în cazul gravidei cu disgravidie tardivă se recomandă: a) alimentaţie desodată. 9. c)disgravidie tardivă. măsoară TA.a) supraveghează pierderile de sânge din punct de vedere cantitativ şi calitativ. 58 . 7. Amenoreea este un semn sigur de sarcină. Gălbui. este lăuză cu operaţie cezariană de două zile. 30.În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălaturi vaginale. c) zilele 10-21 3. b) subinvoluţie. Pentru prevenirea eclampsiei. 4 Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor. Sanguinolente. b) iminenţă de avort. 30 de ani. 10. Furia laptelui" este însoţită de creşterea temperaturii până la 37.Pregătirea mameloanelor în vederea alăptării se face în ultima luna de sarcină. HTA. 5. Cum apreciaţi aceasta: a) normală. 28. 29. Se constată că involuţia uterină este 1. 11. c)rapidă. b) zilele 4-6 2.

c)nu se face pregătire. b) cancer uterin 2. Hemoragia în bolile ginecologice prezintă unele caracteristici. Leucoreea reprezintă: a. vagin. iradiază către vulvă. Sânge spălăcit. dismenoreea. scurgere vaginală albicioasă. c) este generalizată în tot abdomenul. b) sarcina extrauterină. Pacienta cu inflamaţii genitale poate prezenta ca probleme: a) leucoree. b) să evite contactele sexuale cu parteneri multipli. 12. Histerosalpingografia reprezintă: a) examen endoscopic al cavităţii uterine. c. c)palparea. b) inspecţia. bacteriologic. febră.scurgere uşor roşiatică premenstrual. Asistenta educă pacienta pentru prevenirea bolilor transmise pe cale sexuală: a) să respecte controalele medicale periodice. sângerări. Examenul clinic general are importanţă pentru stabilirea diagnosticului bolilor ginecologice şi foloseşte: a) inspecţia. c) fibrom uterin 3. 6. c. hematologic. tulburări urinare. nu iradiază. b) examen radiologie al corpului şi istmului uterin. 11. c) prolaps genital gradul I. Secreţia vaginală se recoltează pentru examene de laborator: a) hormonal. 3. b) dureri în hipogastru. b) cu două zile înainte se întrerupe tratamentul local. pierdere abundentă de sânge menstrual.6. b) inflamaţiile acute genitale. 59 c) . b) parazitologic. Sânge roşu deschis. gălbuie. ginecopata este pregătită astfel: a) se face spălătura vaginală cu două ore înainte. hipermenoreea. 5. a. Repausul la pat este obligatoriu în: a) chistul ovarian. b. b. palparea. palparea. 4. c)ambele. percuţia. în cantitate redusă.2. Durerea în afecţiunile ginecologice are caracteristicile următoare: a) este localizată în hipogastru. faceţi asociere între aceste caracteristici ale hemoragiei şi afecţiunea în care e întâlnită: a) sarcina extrauterină 1. 10.2. c)evidenţiază permeabilitatea trompelor uterine. c) examen cu ultrasunete pentru evidenţierea unor tumori. b) este localizată în hipogastru şi fosele iliace. Îngrijirea ginecopatei Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1 Testul cu Lugol (Lahm . 9. În vederea recoltării secreţiilor vaginale.Schiller) detectează: a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterrn. 7. hipomenoreea. 2. Tulburările de flux menstrual sunt: 8. Sânge negricios.

c)să păstreze măsurile igienice. După intervenţiile chirurgicale ginecologice pot apărea probleme ale pacientei: a) pierderea imaginii de sine. b) tulburări de gândire. 14. 16. c)ambele. c)golirea vezicii urinare. Perioada de activitate genitală încetează o dată cu instalarea menopauzei. Notaţi-le cu A sau F: 1. 9. pregătirea preoperatorie locală constă în: a) supravegherea funcţiilor vitale. Tratamentul local în bolile ginecologice se aplică prin: a) tampoane vaginale. În bolile ginecologice pot apărea ca probleme alterarea eliminărilor intestinale si urinare. b) poliurie. 17. pe cale abdominală. 15. pacienta este învăţată să execute mişcări care să prevină anchiloza şi atrofia musculară. Mamografia reprezintă principala metodă de depistare a cancerului de sân. b) mai abundentă şi variată după reluarea tranzitului intestinal. 3. 20. Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulaţiei. ovule. c) fara restricţii în toate situaţiile. Tulburări mai frecvente de eliminare urinară întâlnite în bolile ginecologice sunt: a) disurie. 13. 2. polakiurie. Autoexaminarea sânilor este obligatorie după vârsta de şase ani. c)modificări ale conturului sânului. b) îndepărtarea pilozităţii. 5. 10. 7. Pentru cercetarea frotiului cito-vaginal. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină. Pentru intervenţiile chirurgicale ginecologice. 19. secreţia vaginală se recoltează în orice zi a ciclului ovarian. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. d) cu multe lichide în intervenţiile pe perineu şi vagin. ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală. Supravegherea eliminărilor în perioada postoperatorie histerectomie constă în: a) verificarea permeabilităţii sondei urinare permanente. Educaţia pentru sănătatea femeii începe cu educaţia mamei pentru a forma fetiţei deprinderi şi comportamente igienice. 8. În vederea examenului ginecologic. Prin autoexaminarea sânului se pot depista: a) tumori în stadiile incipiente. Combaterea meteorismului abdominal în perioada postoperatorie se realizează astfel: a) alimentaţie bogată în celuloză. 4. c)alterarea dinamicii familiale. 18. c)măsurarea TA. Alimentaţia postoperatorie după intervenţii chirurgicale ginecologice va fi în primele zile: a) bogată în celuloză în intervenţii pe perineu şi vagin. După mastectomie. b) asigurarea unui aport suficient de lichide. c) anurie. 6. spălaturi vaginale. c)introducerea tubului de gaze. b) apariţia unei secreţii mamelonare. b) cauterizare. 60 . b) mobilizare precoce. spălarea tegumentelor şi dezinfecţia lor. pulsului.

c)se aşază apărători laterale la paturi pentru a preveni accidentele. în afară de: a) se decleştează dinţii. 7. pacientul prezintă ca problemă ca problema de dependenţă: a) anosmie. EEG reprezintă: a) înregistrarea biocurenţilor produşi de creier. c)nerespectarea tratamentului. c)sunt precedate de greţuri. Pneumoencefalografia reprezintă: a) examen radiologie al spaţiilor subarahnoidiene. b) ataxia statică şi locomotorie. d) alterarea comunicării verbale şi în scris. folosind ca substanţă de contrast aerul. b) spălarea părului. 2. Pentru înregistrarea EEG. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni neurologice Încercuiţi răspunsul corect: 1. luminoşi. b) examen radiologie al spaţiilor subarahnoidiene. c) examen radiologie al conţinutului cranian. 61 . 6. convulsiile. În leziunile nervului I cranian. Următoarele manifestări de dependenţă sunt tulburări ale mersului şi ortostaţiunii: a) tremurăturiie. 1. 3. b) înregistrarea biocurenţilor produşi de muşchi. 9. b) lipsa vederii. . în jet. c)monoplegia. c) ambele. 7. se pune un rulou între dinţi. Intervenţiile asistentei în faza tonicoclonică a crizei epileptice sunt următoarele. subiective sunt: a) anestezia. 5. 8. b) se lărgesc hainele prin descheierea nasturilor. c) midriază. b) paresteziile. hipoestezia.2. c)euforie. ace. c)examen radiologie ce realizează imagini ale circulaţiei cerebrale. hiperestezia. 11. folosind ca substanţă de contrast iodul. hiposmie. pacientul necesită următoarele pregătiri: a) trei zile regim alimentar hiposodat. Pentru efectuarea pneumoencefalografiei. asistenta va pregăti următoarele materiale: a) electroencefalograful.sonori. b) alimentaţia bogată în glucide. Tulburările de sensibilitate. c)nu sunt necesare materiale. b) seringi. Factorii declanşatori ai crizei de epilepsie pot fi: a) stimuli din mediu . soluţii dezinfectante. c)întreruperea medicaţiei sedative sau excitante.7. b) eliminări necontrolate de urină. b) sunt spontane. Problemele pacientului cu maladie Parkinson sunt: a) diminuarea mobilităţii. tăviţa renală. Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele caracteristici: a) au totdeauna conţinut alimentar. 10. 4. Cunoaşterea şi percepţia 2. neprecedate de greţuri.

În comoţia cerebrală. se va proceda: a) aplicarea unui pansament compresiv. c)raderea părului numai în zona în care se va face operaţia. 22. Problemele pacientului în timpul crizei epileptice pot fi: a) oprirea respiraţiei. 14. c)alterarea tranzitului intestinal. c)hipotermie. 24. 20.. c)examinarea răspunsului verbal. asistenta va aplica pacientului următoarele intervenţii autonome: a) linişteşte pacientul. Poziţia în pat a pacientului comatos neintubat în perioada postoperatorie este: a) decubit dorsal. b) examinarea controlului eliminărilor. îl educă pentru a evita mişcările în pat. cu diagnosticul AVC. în afară de: a) ridicarea pacientului pentru a-i observa mersul. c)depresia. În acordarea primului ajutor unui pacient cu TC se fac următoarele manevre. c)starea de conştientă a pacientului. urmate de stare comatoasă. Îngrijirea mucoaselor oculare la un pacient comatos constă în: 62 . c) instalează perfuzie cu soluţie de manitol. b) pierderea conştientei pentru scurt timp. 23. d) hemiplegie. vărsături. Problemele pacientului în fazele tardive ale sclerozei în plăci sunt: a) pierderea controlului sfincterelor. 15. care constă în: a) examinarea reacţiei oculare la diverşi stimuli. 17. pacientul prezintă: a) stare comatoasă profundă.V. b) hipertermie. In stabilirea căii de alimentare a pacientului operat pe craniu se va ţine seama de: a) preferinţele pacientului. Pentru stabilirea gradului de comă se utilizează scala Glasgow. 75 de ani. c)examinarea plăgilor craniene. Pregătirea locală în vederea intervenţiilor chirurgicale craniene constă în: a) spălarea părului. astfel: a) imediat după producerea accidentului. 13. plaga craniană. b) dezinfecţia plăgii craniene şi la tamponarea ei. c) nu se efectuează tamponare. Recuperarea deficitului motor se va face în cazul dlui LV. 18. b) riscul de traumatizare. 19. c)pareze. b) raderea părului pe toată suprafaţa craniană. Pentru reducerea HTIC. c)la 1-2 luni de la debut.12. urechi. b) observarea stării de conştientă. 16 Domnul I. motor la un stimul. paralizii. prezintă ca MD specifice AVC: a) hipotensiune arterială. În traumatismele craniocerebrale în care se scurge LCR prin nas. b) prezenţa reflexului de deglutiţie. glucoza. b) ameţeli. b) în următoarele 7-8 zile în funcţie de evoluţie. b) limitează consumul de lichide. d) evidenţierea parezelor şi paraliziilor. 21. b) decubit lateral sau semidecubit ventral. c)Trendelenburg.

reducerea presiunii HIC 2. Pentru stabilirea manifestărilor de dependenţă în afecţiunile psihice. ambele 29. sensibilităţii cu conservarea celor mai importante funcţii vegetative. c)diminuarea sau accelerarea mişcărilor. c)comportamentul şi înfăţişarea. 25. pulsului. asistenta evaluează: a) nivelul de conştientă a pacientului. c)pierderea parţială sau totală a conştientei. b) lipsa coerenţei în vorbire. Starea de comă se defineşte astfel: a) pierderea parţială sau totală a conştientei. amauroză b. c)instilarea „lacrimilor artificiale". Încercuiţi răspunsul corect: 1. pacientul nu poate fluiera. Următoarele tulburări sunt manifestări de dependenţă ale stării de '' conştientă. violenţă. 4. cu excepţia: a) dezinteres faţă de lumea exterioară şi faţă de sine. e) instalarea unei perfuzii. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni/deficienţe psihice. b) acoperirea ochiului cu o compresă îmbibată în ser fiziologic. confuzie.7. asimetrie facială b. susţinut de două persoane. afazie 30. c)însuşirea cu uşurinţă a convingerilor celor din jur.2. Pacientul care prezintă paralizia nervului facial are ca manifestări de dependentă: a. îngustarea câmpului vizual c. b) procesele psihice (atenţie. b) apatie. Aşezaţi în ordine primele îngrijiri ce se acordă pacientului comatos: a) recoltarea produselor pentru examene de laborator. ambliopie.a) instilarea soluţiilor de antibiotice. b) dezorientare. cu excepţia: a) agresivitate. Leziunile nervului II cranian (optic) se manifestă prin: a. motilităţii. Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziţia: a) decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen. 27. 28. c)decubit lateral cu bărbia în piept şi membrele inferioare flectate pe abdomen. sufla c. 2. d) măsurarea TA. 63 . 3 Care din următoarele manifestări de dependenţă reprezintă tulburări ale gândirii? a) idei delirante legate de propria persoană sau de mediul înconjurător. Obiectivele imediate ale îngrijirii pacientului cu HIC constau în: a. b) şezând. c)introducerea pipei Gueddel. memorie. prevenirea complicaţiilor c. b) curăţarea cavităţii bucale. furie. 26. b) pierderea parţială sau totală a conştientei cu alterarea funcţiilor vitale. c)hiperestezie. gândire). menţinerea funcţiilor vitale şi vegetative în limite normale b. Următoarele manifestări de dependentă reprezintă tulburări ale afectivităţii.

Pentru ca relaţia asistent-pacient să fie bazată pe încrederea deplină a pacientului. bâlbâială.5. 14. b) potenţial de alterare a integrităţii fizice. b) de desfăşurare a gândirii. 9. b) halucinaţii corporale. b) tonul prea ridicat sau prea monoton. depersonalizare). realizând interviul fără prezenţa altor persoane. b) perversiunile sexuale. 15. 11. accesibil pacientului. mutism. 6. Problemele pacientului cu tulburări psihice sunt următoarele. c) să utilizeze un vocabular adecvat. c)verbigeraţia. Anxietatea . c)exagerarea sau scăderea instinctului matern. 12. tulburările de percepţie sunt reprezentate de: a) halucinaţii auditive.problemă aproape constantă în afecţiunile psihotice poate avea drept cauze: a) incapacitatea de adaptare la mediu. c)comportamentul psihotic. c)de dezorganizare a vieţii afective. Tulburările de comunicare (verbală sau scrisă) sunt reprezentate de următoarele MD: a) logoree. b) EEG. c)stresul excesiv. Sindromul delirant paranoid cuprinde: a) trăirile delirante (delirul de influenţă. 10. b) demenţa. 64 . Tulburările de comportament instinctual sunt: a) exagerarea sau diminuarea instinctului alimentar. b) sa respecte intimitatea pacientului. 16. c)ambele. 8. 7. Alterarea integrităţii fizice poate avea drept surse de dificultate: a) depresia. Sindromul disociativ prezent în schizofrenie cuprinde tulburări: a) ale câmpului conştientei. c)prevenirea accidentării. cu excepţia: a) delirul de influenţă. b) delirul autist consecutiv. asistenta trebuie: a) să asculte cu atenţie. c)ambele. 13. b) dificultatea de exprimare a nevoilor. c)genetice. fără întreruperea expunerii. In schizofrenie. Tulburările de gândire în schizofrenie sunt reprezentate de urmă-toarele. c)deficienţe de caligrafie. sunt importante următoarele examinări paraclinice: a) radiologice. b) delirul de persecuţie. Obiectivele vizate în îngrijirea pacientului cu afecţiuni psihice sunt: a) liniştirea pacientului. b) asigurarea unui aport alimentar în funcţie de necesităţi. Pentru stabilirea diagnosticului în bolile psihice. cu excepţia: a) alterarea nutriţiei. c)pneumonia.

b) scăderea sau pierderea afecţiunii pentru cei apropiaţi. Tulburările de personalitate în schizofrenie sunt reprezentate de: a) fenomene de depersonalizare. Toxicomaniile cu răspândirea cea mai mare sunt: a)alcoolomania. b) o tulburare de mişcare.17. Tulburările de afectivitate în schizofrenie sunt reprezentate de: a) lipsa legăturii afective între trăirile delirante ale pacientului şi comportamentul său. c)inversiunea afectivă. 65 . 20. b) inconştientă. 22. scris. c)fenomene de derealizare. Manifestările neurologice în alcoolomanie sunt: a)tulburări de echilibru în mers. c)o tulburare de vorbire constând într-o înşiruire de expresii şi fraze fără nici o legătură între ele. c)cocainomania. hipertensiune arterială. b)febră ridicată. c)ambele. 18. b) stereotipii de expresie (botul schizofren). b)morfinomania. Delirium tremens se manifestă prin: a)confuzie cu delir acut. Toxicomania este o autointoxicaţie: a) conştientă. b) subacută. 24. 21. b)parestezii la nivelul extremităţilor. 25. Comportamentul catatonic se manifestă prin: a) stereotipii de poziţie (semnul pernei psihice). c)tahicardie. vorbire. Schizoafazia reprezintă: a) o tulburare de gândire. b) dedublarea personalităţii. Delirium tremens este o complicaţie a alcoolomaniei: a) acută. c) cronică. c)exagerarea ROT şi crampe musculare. c)stereotipii de mişcare. 19. 23.

b) în decubit dorsal. 2. b) aport crescut de lichide reci. în cazul unui pacient cu otită supurată. 3. c)ansa de platină. Copilul I. cu excepţia: a) hipoacuzie. Pentru recoltarea secreţiei otice. b) cu paiul. b) repaus vocal. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni ORL Încercuiţi răspunsul corect: 1. 7. cu capul sprijinit pe antebraţ. b) audiometrie. 7 ani. prezintă de 24 ore durere otică stângă. În plăgile pavilionului urechii asistenta aplică următoarele intervenţii: a) spală tegumentele sănătoase din jurul plăgii. ameţeli. poziţia pacientului poate fi: a) şezând cu capul aplecat în faţă. b) comunicarea ineficientă senzorială şi afectivă. Copilul cu vegetaţii adenoide prezintă ca probleme de dependenţă: a) toleranţa scăzută la activitatea fizică.3. frisoane. b) tampon montat pe port tampon.7. instrumentală. 5. În perioada postoperatorie. asistenta pregăteşte: a) seringa de 5 ml. b) dezinfectează plaga prin turnarea unei soluţii de cloramină 5 g %0. 4. pacientul amigdalectomizat va fi alimentat: a) cu lichide reci după atenuarea durerii şi oprirea hemoragiei. 9. 66 . c)tulburări de echilibru. febră 39°C. 6 Explorarea acuitatii auditive se realizeaza prin: a) acumetrie fonică.2. 10. asistenta face următoarele recomandări mamei: a) să aplice comprese reci în regiunea urechii stângi. c)dezinfectează plaga prin tamponare cu H2O2. pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă. 8. b) secreţii purulente. încălzite. în camere cu temperatura de 20°C. b) să se prezinte de urgenţă la medicul specialist ORL. c)tulburări de deglutiţie. alcool. c)asigurarea unui aport crescut de lichide. obligatoriu. Pacientului cu laringită acută i se recomandă: a) repaus vocal în camere aerisite. c)în decubit ventral. c)otoscopie.C. În afecţiunile urechii externe. c)prin înghiţituri mari. disconfort auricular. După amigdalectomie.. c)să instileze soluţie călduţă de boramid. Îngrijirile autonome ale asistentei în cazul unui pacient cu sinuzită acută constau în: a) repaus la pat. c)să renunţe la fumat.

b) apropierea obiectelor de ochi. Pentru igiena vederii asistenta recomandă pacienţilor ca: a) sursa de lumină să vină din partea stângă în timpul scrisului. somn cu capul aşezat pe 2-3 perne. c) glaucom acut. d) odihnă. c)spală ochiul cu apă din abundenţă.ultimul rând al optotipului.2. Asistenta medicală intervine astfel în cazul unui pacient cu un corp străin corneean: a) îl îndepărtează cu ajutorul instrumentelor.4. 67 . b) cataracta senilă. cu reducerea cantităţii de lichide. Determinarea acuităţii vizuale se face la optotip. Pentru determinarea tensiunii intraoculare. b) se face anestezie locală.ultimul rând al optotipului. c)ţinerea obiectelor la 30 cm de ochi pentru a le vedea. c)distanţa pentru scris-citit să fie de 25-30 cm. 5. b) biocular. b) evitarea mediului cu praf. pacientul se pregăteşte astfel: a) două zile nu se instilează medicamente în ochi. b) distanţa pentru scris-citit să fie de 50 m. Încercuiţi răspunsul corect: 1. c)vede de la 5 m . 6. c)administrarea preventivă de antibiotice. cititului şi lucrului. 10. c)dureri oculare şi perioculare vii. c)regim de viaţă fără restricţii. Infecţiile ochiului se previn prin: a) respectarea igienei personale. Ochiul emetrop: a) vede de la 5 m . c)nu se face pregătire. b) trimite pacientul la medicul specialist. 4. 3. b) vede de la 10 m . Scăderea acuităţii vizuale în mod brusc poate fi determinată de: a) traumatisme oculoorbitale. pentru a le vedea. c)nu se aplică pansament. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. Pacientul cu glaucom cronic necesită următoarele îngrijiri: a) alimentaţie hiposodată. b) secreţie oculară purulentă. Pacientul cu cataractă senilă prezintă ca manifestări de dependenţă: a) scăderea progresivă a acuităţii vizuale. Pansamentul ochiului în perioada postoperatorie după extracţia cristalinului este: a) monoocular. 9. b) alimentaţie hiposodată. 2.7. 8. pentru a le vedea. 7.penultimul rând al optotipului. Pacientul cu miopie prezintă ca manifestare de dependenţă: a) depărtarea obiectelor de ochi.

c)0 . Creşterea şi dezvoltarea. b) 16-i8r/min. Căderea bontului ombilical se produce între. 2. e) greutatea la naştere. 5. e) curăţirea tegumentelor şi înfăşarea. Prin scorul APGAR nu se urmăreşte: a) reflexele arhaice. 7. 68 c) 48-52 cm. b) 130-140p/min. d) 3000 . b) zilele 5 .28 zile. Perioada de nou-născut este cuprinsă între: a) 0-5 zile.8 cm distanţă de tegument. şcolarului. 4. 8. c) aprecierea scorului APGAR. b) 38 -42 cm.14 de viaţă. d) 25-35r/min. c) 2500 .3500 g. 3.3000 g.8. 9. a) zilele 2 .10 de viaţă. Frecvenţa pulsului la nou-născut este cuprinsă între: a) 80-100p/min. Indicaţi ordinea corectă prin notare cifrică a primelor îngrijiri acordate n. d) 0 . adolescentului Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. b) frecvenţa cardiacă. f) tonicitatea musculară. Îngrijirea nou născutului. f) pansarea bontului ombilical. b) dezobstruarea căilor respiratorii superioare.5 de viaţă. c) zilele 10 . c) 35-45r/min. 8. Ligatura cordonului ombilical se efectuează: a) la 2 .2. sugarului.80 p/min.1 an. b) 3000-4000 g. b) la 5 . b) 0. . 1. copilului mic.3 cm distanţă de tegument. d) „în dop de şampanie".3 luni. c) mişcările respiratorii. 2. c) 60 . d) culoarea tegumentelor. d) profilaxia oftalmiei gonococice. în sala de naştere: a) secţionarea şi Iigaturarea cordonului ombilical. Frecvenţa respiraţiei la nou-născuti este cuprinsă între: a) 40-60r/min. c) cu clamp ombilical. 6.n. Lungimea unui nou-născut la termen este de: a) 52-55 cm. Nou-născutul normoponderal are la naştere o greutate cuprinsă între: a) 2000-2500 g.

Aşezarea nou-născutului în poziţie decliva. 5.54 g/l 6. 13.48 g/l . P-17 g/l 5. 18.70 g/l B.34 g/l Faceti corespondenţa între cifre şi litere. Lapte de vacă 3. 15. c)se administrează antibiotice parenteral. Dezobstruarea căilor respiratorii superioare.34g/l 2. Lapte de femeie 1. Cateterizarea arterei sau venei ombilicale. Administrarea O2. Principalul icter al nou-născutului este: a) icterul hemolitic. b) după 21 de zile de la naştere. 2.8 zile de la naştere. b) icterul fiziologic. Cicatrizarea completă a plăgii ombilicale se produce: a) după 14 zile de la naştere. b) la 2-3 zile după căderea bontului ombilical. b) în primele 6-12 ore. d) ţinut în braţe şi legănat uşor. Imediat după supt. Alimentaţia la sân a nou-născutului normoponderal este corect să fie instituită: a) după 24 ore. 6. Profilaxia oftalmiei gonococice se face nou-născutului la naştere cu: a) nitrat de argint în soluţie 1% instilat în sacul conjunctival. Scăderea fiziologică în greutate este de: a) 6 . Asfixia albă 4. sugarul trebuie: a) culcat în decubit ventral. G . b) ţinut în poziţie verticală cu capul sprijinit şi bătut uşor pe spate pentru favorizarea eructaţiei. Asfixia albastră 1. Masaj cardiac extern. 16. 17. b) azotat de argint soluţie 1% instilat în sacul conjunctival. 12.10% din greutatea la naştere. 11. B. 19. b) starea febrilă a sugarului. c)la 7 . c)nou-născutul nu scade în greutate. 8. c)icterul mecanic. Respiraţie artificială. Indicaţiile alimentaţiei mixte sunt: a) curba ponderală descrescătoare. c) după 30 zile de la naştere. Îngrijirile acordate nou-născutului în: A.10. c)în primele 4 ore. 69 4. 14. d) diareea sugarului. P . Prima baie a nou-născutului se face: a) imediat după naştere. b) până la 5% din greutate. L . G . L . Compozitia în factori de nutritie: A. Faceţi corespondenţa între cifre şi litere. 7. c)culcat în decubit lateral. c) hipogalactia reală a mamei. Intubaţie orotraheală. 3. d) la 30 zile de la naştere.68 . Monitorizarea funcţiilor vitale.

5% Z B lunile II-III 2. 30. c) scaun cu mucozităţi şi celule descuamate de culoare verde. 22. 2% . luna || 2. 5% zahăr B. Indicele ponderal este: a) raportul dintre greutatea reală şi greutatea ideală. b) plânsul. Efectuarea probei suptului constă în: a) cântărirea sugarului după suptul de la ora 7. 5% Z 29. b) scaunul nou-născutului în primele 2-3 zile. 23. c)lapte de femeie secretat în primele ore după naştere. d) fermenţi.V. Faceţi corespondenţa între cifre şi litere. b) lapte de femeie secretat în primele 3-4 zile. 5% Z C. b) posibilitatea apariţiei infecţiilor digestive. b) raportul dintre greutatea ideală şi greutatea reală. c)subalimentaţia. 25. L. lunile III-IV 3. 10% în M.P. b) nou-născutul cu greutate sub 3000 g. Dezavantajele alimentaţiei artificiale sunt: a) intoleranţa la lapte. 5% zahăr 5. 8% în M. Nu este indicat C.5% în M. c)vitamina D. Diluţii 2/3 în M. staţionară sau în scădere. agitaţia la puţin timp după supt. Meconiul este: a) o malformaţie congenitală. L. d) supraalimentaţia. luna V 4. Este considerat prematur: a) nou-născutul cu greutate sub 2500 g şi vârsta gestaţională sub 37 săptămâni. Faceţi corespondenţa între cifre şi litere.O. 24. 26. c)raportul dintre greutatea reală şi greutatea ideală corespunzătoare vârstei. c) curba ponderală. 3%. LP. 3%. luna I 1.O. b) alimentarea sugarului cu lapte de mamă şi un alt preparat din lapte. c) cântărirea sugarului înainte şi după toate supturile fără a-l schimba intre aceste doua cântăriri. LP. c)nou-născutul cu vârsta gestaţională sub 37 săptămâni. Diluţii 1/2 în M. Colostrul este: a) lapte de femeie secretat în prima lună.O. Indicaţiile probei suptului sunt: a) diareea sugarului. 27.O. b) cântărirea sugarului înainte şi după toate supturile dintr-o zi. Integral 5% zahăr. 12. c)alimentarea sugarului cu preparate necorespunzătoare vârstei. Alimentaţia artificială constă în: a) alimentarea sugarului în primele 3-4 luni cu un alt lapte decât cel de femeie. 3%.20. 21. luna IV 3. 2%. 70 . 28 Laptele praf se administrează în următoarele concentraţii: A luna I 1. b) anticorpi.O. integral D. Laptele de vacă se administrează în următoarele diluţii: A. Laptele de mamă nu conţine: a) antigene. d) starea de sănătate a mamei.

Pansamentul bontului ombilical se face cu comprese sterile îmbibate în: a)tinctura de iod. 36. D.0.10 . indice ponderal între 0. prematur gradul II 2. g) administrare Fenobarbital o tabletă per os. Greutatea la naştere a prematurului poate fi: A. d) anunţarea medicului. c) administrare Diazepam 0. 33. c)decubit dorsal. 38. Distrofia se caracterizează prin: A. d)mialgii. gradul I B. Faceţi corespondenţa intre cifre şi litere. 34. c)după aprecierile medicului. b) hidratare pe cale orală. Criza convulsivă se manifestă prin: a)plafonarea privirii.2500 g. Primo-profilaxia TBC se face în maternitate cu vaccin: a) DTP. b)şezând. deficit ponderal peste 40% 7. 1000 . d) toleranţă digestivă prăbuşită.40% 6. B. gradul III 1.0. e) administrare de supozitor antitermic. Sugarul cu malnutriţie protein-calorică prezintă: a) facies de bătrân. piele zbârcită. 39. cu temperatura 40°C.60 2. scăderea rezistenţei la infecţii 8. deficit ponderal între 25% .31. toleranţă digestivă scăzută. indice ponderal între 0. e) activitate motorie normală. e)contracţii musculare tonico-clonice generalizate. b) facies de lună plină. fără excepţie. 32. c)triada: cefalee . Faceţi corespondenţa între cifre şi litere.dispnee. C. indice ponderal sub 0.1/2 fiolă. sub 1000 g.1500 g.vărsătură . b)alcool 70°: c)Rivanol 1%0.2000 g. La un sugar de 7 luni în convulsii. se acordă următoarele îngrijiri: a) administrare de oxigen. prematur gradul I 1. 2000 . prematur gradul IV 4.60 3.75 . .75 4. Prima vaccinare BCG se face în maternitate: a) la nou-născuţii sănătoşi cu greutate peste 2500 g în primele 4-8 zile. 71 35. prematur gradul III 3. c) apetit exagerat. 1500 . gradul II C. 37.90 . b) la toţi nou-născuţii. f) administrare de antibiotice. Poziţia în care trebuie aşezat copilul în convulsii este: a)decubit lateral. c) PPD d) AP. b)maxilare încleştate. b) BCG. deficit ponderal sub 25% 5.

Alimentaţia naturală prezintă avantaje cu excepţia: a) raportul dintre calciu şi fosfor este cel fiziologic. c) prematurilor de gradul I. Tehnica alimentaţiei naturale constă în: a)alăptarea la sânul mamei. c)în cada adulţilor. c)pelagră. 48. Carenţa vitaminei D la sugar şi copilul mic se numeşte: a)scorbut. b) la sân. d) prin gavaj. c) de gradul I şi li. b) de gradul I. după ultima masă. c) alimentarea cu alimente corespunzătoare vârstei. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi cu biberonul prematurii: a) de orice grad.40. d) izolarea de sursele potenţiale de infecţii. d)diareea sugarului. b) nou-născuţilor cu suferinţă fetală. 72 50. b)rahitism. Reflexul de supt şi de deglutiţie lipseşte: a) în prima zi după naştere. b)în cadă specială. b)administrarea laptelui matern cu linguriţa sau biberonul. e) schimbarea pansamentului ombilical. 45. c) monitorizarea. 43. b) asigură necesarul de vitamina D. cu excepţia: a) prematurilor de grad IV. b) la prematurii cu greutate sub 1500 g. b)gură de lup. Contraindicatele alăptării sunt: a)mamelon ombilicat. Alimentaţia naturală constituie: a) alimentarea sugarului cu lăpturi umanizate. c)stare febrilă a sugarului. d)cu apă caldă. 44. Incubatorul nu poate asigura: a) temperatura constantă. . 46. 47. b) toaleta tegumentelor. c) cu linguriţa. Prematurii de gradul III şi IV sunt alimentaţi: a) cu biberonul. c) laptele de femeie este un aliment „viu". Baia generală a sugarului se efectuează: a)seara. e) cu apala37°-38°C. c) alimentarea sugarului cu lapte matern în primul an de viaţă. Nou-născuţii pot fi îngrijiţi în pătut. 42. b) alimentarea sugarului exclusiv cu lapte matern în primele 3-4 luni de viaţă. c) la nou-născuţii agitaţi. 49. 41. d) nou-născutilor cu malformaţii congenitale.

b) în plică axilară. 61. c) ambele răspunsuri sunt corecte. cu excepţia: a) plicile inghinale. d) cianoza peri-oro-nazală. Temperatura copilului măsurată în rect este: a) egală cu cea măsurată în axilă. c) avitaminoza B. este: a) diaree postprandială. 54. Zonele predispuse la intertigo sunt următoarele. b) persistenţa plicii cutanate. cu termometru individual lubrifiat.51. la vârsta de 3-4 luni. c) deprimarea fontanelei.C. 57. d) edeme. În boala diareică acută sugarul prezintă: a) tenesme vezicale. b) parenterală. b) alimentarea sugarului cu regimurile alimentare ale adulţilor. 58. b) scaune lichide şi/sau mucoase.P. Îngrijirile plăgii ombilicale care prezintă granulom se realizează prin: a) badijonări cu tinctură de iod. b) toaleta locală cu apă şi săpun. Calea fiziologică de rehidratare este: a) orală. c) în cavitatea bucală. c) colici abdominale. d) se introduce pulbere de sulfamidă în plagă. c) subcutanată. Eritemul fesier al sugarului se previne prin: a) aplicaţii de unguente protectoare. 73 . 56. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face: a) în rect. b) toaleta plăgii ombilicale cu apă oxigenată. 59. b) mai mică decât cea măsurată în axilă. 53. 60. b) regiunea fesieră.5°C. b) distrofie grad III. b) semiobscuritate în cameră. c) introducerea în alimentaţie a sucurilor de fructe. c) toaleta parţială după fiecare scaun.3°-0. Diversificarea alimentaţiei sugarului presupune: a) introducerea de noi alimente. 62. c) mai mare cu 0. b) la nou-născut în maternitate. 52. c) zona ombilicală. Un copil cu deshidratare acută prezintă: a) tegumente şi mucoase umede. aplicare de unguent protector în regiunea fesieră şi schimbarea ritmică a lenjeriei de corp. Prima vaccinare antihepatitică se efectuează: a) la vârsta de 6 luni. în afară de lapte. d) plicile membrelor. 55. M. Asigurarea condiţiilor de mediu pentru sugar presupune: a) o temperatură constantă în cameră de 21°-22CC. cu termometru special. c) umiditate corespunzătoare prin plasarea de vase cu apă pe sursa căldură. c) atingeri cu nitrat de argint 5%.

c) cianoza peri-oro-nazală. b) 3-6 luni. cu excepţia: a) infecţii acute digestive. păstos. Intertigo-ul se defineşte ca fiind: a) o zonă erimato-pultacee. Principiile diversificării sunt următoarele. d) nu prezintă importanţă pentru sugar. b)orez pasat cu brânză de vaci. Primele semne de rahitism se manifestă la vârsta: a) 8-12 luni. scaunul lichid cu scaunul normal cu I. b) supă de zarzavat. scaunul mucos cu 7 c) scaunul grunjos cu Z. Regimul de viaţă al femeii care alăptează constă în: a) regim alimentar echilibrat. 71. Cauzele diareei acute la sugar pot fi următoarele.63. La sugarul distrofic. d) introducerea a două alimente noi o dată. b) wheezing.3 1/2 luni cu: a) făinos în lapte. 68. diversificarea începe la 3 . c) când sugarul se ridică în picioare. c) mere rase cu brânză de vaci. 70. c) necroza tegumentelor din regiunea fesieră. Oul se administrează sugarului mic: a) integral. La sugarul eutrofic. care dau o senzaţie de usturime şi localizate la un pliu cutanat. zemuinde. scaunul meconiu cu b) scaunul meconiu cu M. 69. d) administrarea unor antibiotice pe cale orală. bogat în lichide şi vitamine: b) somn corespunzător din punct de vedere cantitativ şi calitativ. c) la nivelul fontanelei anterioare. anxietate. 67. c) agitaţie. b) la artera radială. scaunul mucos cu X. fiert moale. La nou-născut şi sugarul în primele luni de viaţă pulsul se poate măsura: a) la artera pedioasă. b) zone de placarde eritematoase. 73. c) progresivitatea. scaunul meconiu cu M. 65. c) alimentaţia cu lapte praf. c) plimbări zilnice în aer liber. diversificarea începe la 3 . cu excepţia: a) selectivitatea. 66. e) primul aliment este obligatoriu făinosul în lapte. b) ochi românesc. c) numai gălbenuşul fiert tare. scaunul grunjos cu X. 72 Criza de astm bronşic la copil se manifestă prin: a) dispnee inspiratorie. c) mere rase cu biscuiţi. b) tatonarea toleranţei digestive a sugarului. b) supraalimentaţia. respiratorii. scaunul mucos cu Z. 74 . 64. Scaunele sugarului se notează în foaia de temperatură astfel: a) scaunul grunjos cu X.3 1/2 luni cu: a) făinos în lapte.

b) anemia feriprivă prin carenţă de fier exogenă.6 luni.18 luni. Sugarul stă în şezut la vârsta de: a) 6 luni. c) 4 luni. b) 7-8 luni. 78.150 ml/kg corp/24 h. c) anemia hemolitică. c) vărsături în zaţ de cafea. b) 8 . b) dublează greutatea de la naştere la 4 luni. c) soluţie cloruro-sodică 9%o.74. 75 . 83. cu excepţia: a) intoxicaţiei medicamentoase. Cauzele vărsăturilor pot fi următoarele. c) diferă de la un sugar la altul. Sugarul creşte în greutate astfel: a) 250 g/trimestru. 77. b) la 8. Cea mai frecventă formă de anemie întâlnită la sugar este: a) anemia posthemoragică. c) ficatul de vită. d) triplează greutatea de la naştere la un an. b) stenoză hipertrofică de pilor. 76. 81.200 ml/kg corp/24 h.200 g/săptămână (în medie). d) soluţie alcalină. b) intoxicaţiei cu sodă caustică. b) brânza de vaci. b) 100 . 80. La copilul mic spălătura gastrică se face în următoarele cazuri. Sugarul merge în picioare la vârsta de: a) 1 an. Alimentele cele mai bogate în fier sunt: a) laptele de vacă. c) ambele răspunsuri sunt bune. Erupţia primilor dinţi începe: a) în jurul vârstei de 6 luni. c) la 4 . c) 500 g/lună. e) 140 . 84. 82. c) administrarea medicamentelor pe cale parenterală. cu excepţia: a) boli ale tubului digestiv. b) diabet zaharat tip II insulino-independent. c) 16.10 luni. Spălătura gastrică se efectuează cu: a) apă simplă.10 luni. b) suspensie de cărbune vegetal sau animal concentraţie 5%. Cantitatea de lichide necesară sugarului este: a) 150 . Diabetul zaharat al copilului este: a) diabet zaharat tip I insulino-dependent. d) scaune diareice. 75. d) ingerarea unor medicamente. 79.

stresul. b) falsă diaree. Notaţi-le cu A sau F: 1 Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea tegumentelor. Factorii determinanţi ai SIV sunt: a) accidentele vasculare cerebrale şi cardiace. c) modificări ale receptorilor anali (procese degenerative şi inflamatorii). b) modificări ale căilor nervoase (polinevrite. 8. c) fracturile. b) anxietatea. 5. care comandă continenţa (demenţa.2. Supa de morcov nu este indicată în dieta de tranziţie a diareei simple la sugar. incontinenţa anală poate fi: a) simptomatică. b) musculatura coapsei. c) în muşchiul deltoid. Factorii determinanţi ai insuficientei sfincteriene anale sunt: a) modificări în centrii superiori ai SNC. 4. c) psihologice şi sociale. 10.profilaxia prenatală. 2 La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic. 5. 14. SIDA se poate transmite direct de la mama bolnavă la făt. După modul de producere. 76 . Factorii favorizanţi ai SIV (sindromul de imobilizare al vârstnicului) sunta) vârsta. c) neurogenă. în criza de convulsii se administrează fenobarbital asociat cu diazepam. Profilaxia rahitismului se începe din ultimul trimestru de sarcină a mamei . 2. afecţiuni ale măduvei spinării). b) psihice. 6. c) conduita anturajului familial.85. 3. Consecinţele „căderilor" la persoanele vârstnice afectează următoarele planuri: a) somatice. Copiii politransfuzaţi nu pot fi purtători de HIV.8. Mucilagiul de orez este utiiizat doar pentru completarea nevoilor de lichide. Nursing geriatric Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. 3 Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere. înţărcarea sugarului nu se recomandă niciodată sub 6 luni şi nici peste 1 an. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor respiratorii superioare prin aspiraţie. 12. de îngrijire medicală. social. 13. Primele infecţii cutanate la nou-născut sunt piodermitele. 2. 9. 7. Distrofia de gradul III sau atrepsia este forma cea mai severă. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. atingeni ai nervilor sacrali). 11. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie. AVC. intervenţiile chirurgicale. Jratamentul parazitozelor este acelaşi pentru toţi paraziţii. b) tipologia neuropsihică. 15. funcţionale. 4. Locul de elecţie al injecţiei intramusculare la sugar este: a) musculatura fesieră.

b) persoanele suferinde de boli cronice. Moartea geriatică poate fi: a) evitată. b) prezintă deficienţe senzoriale. b) nevoilor specifice. până la sfârşit. 9. Asistenţa muribundului vârstnic trebuie să răspundă: a) nevoilor sale fundamentale. b) tranzitorie. 10. b) anxietatea. 11 Comunicarea verbală şi nonverbală vizează următoarele obiective: a) diminuarea angoasei prin răspuns la întrebări: b) stabilirea dorinţelor muribundului. b) instituţionalizarea pentru o mai bună supraveghere medicală. b) presbiţie.6. c) alterarea percepţiei culorilor. 16. ce sunt consecinţe ale deficienţelor senzoriale. Problemele vârstnicului. c) nevoilor personale (comunicare afectivă). 77 . c) asumată. b) simţului tactil.împăcare. auzului. cu excepţia: a) menţinerea vârstnicului în ambianţa obişnuită. sunt: a) izolarea. c) permanentă . 15. c) ambele. 8. Carta drepturilor muribundului cuprinde: a) dreptul de a fi tratat ca o persoană în viaţă. Deficienţele senzoriale ale vârstnicului pot fi la nivelul: a) văzului. 13. c) fonaţiei. 17. Incontinenţa urinară poate fi: a) de stres sau de efort. Asistenţa în stările terminale vizează următoarele obiective. b) dreptul la îngrijiri sigure pentru a-i întreţine speranţa. evitarea rivalităţilor. c) ambele. Persoana vârstnică este expusă pericolelor pentru că: a) prezintă mobilitate redusă. c) persoanele aflate în situaţii de criză emoţională. izolate şi cu stare materială deficitară. Grupele de vârstnici cu risc suicidar crescut sunt: a) vârstnicii depresivi. c) favorizarea relaţiilor cu ceilalţi . Deficienţele senzoriale vizuale la persoana vârstnică constau în: a) vedere diurnă redusă. c) înlăturarea suferinţelor fizice . 7. b) nu se distinge vocea de alte zgomote din mediu. c) dreptul de participare la decizii şi ajutor spiritual. 12. b) prevenită. c) euforia.controlul durerii. Deficienţele auzului la persoana vârsnică constau în: a) hipoacuzie. 14.vezică neurogenă.

Cauzele crizelor de adaptare ale vârstnicilor sunt: a) schimbarea locuinţei . pornind de la piramida Maslow. hrănire.18. Notaţi-le cu A sau F: 1. Din punct de vedere geriatrie. La vârstele mici domină factorii de mediu. negare. 7.preluarea în locuinţa copilului. la cele mari. emotive. Pentru a aprecia independenţa şi dependenta vârstnicului se iau în calcul şase activităţi zilnice ale persoanei: a) spălat. sunt: a) fiziologice (de bază). 19. Neadaptarea la noile schimbări determină o serie de tulburări psihice. IN pentru satisfacerea nevoilor de bază. b) stare de agitaţie. care trebuie diferenţiată de falsa insomnie. Criza de adaptare apare frecvent la persoanele cu nivel socio-cultural ridicat. fiziologice ale muribundului constau în: a) ferirea de suferinţă. 78 . cuprinde tulburări cantitative (hiposomnia). În criza de adaptare a vârtsnicului se produc modificări nutriţionale din cauza diminuării apetitului şi a hipometabolismului. 24. 23. b) deplasare. b) ascultarea şi înţelegerea pacientului. b) afecţiune. b) mutarea în instituţii de ocrotire . 21. memoria. Fumatul are un efect calmant prin stimularea secreţiei de adrenalină. c) scădere în greutate. furie-mânie. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. nelinişte. durere. limbajul. 8. ameţeli. c) rememorarea. 25. Igiena somnului va avea în vedere culcarea la aceeaşi oră. deoarece nu afectează autonomia vârstnicului. cu excepţia: a) criză confuzională de internare. c) internarea în spital. hipersensibile. îmbrăcat. c) conservarea energiei. dar şi tulburări ale ritmului normal (somn nocturn.moarte familială. 2. Minigrila pentru aprecierea statusului mental al vârstnicului ia în calcul: a) deplasarea. Dissomnia reală a vârstnicului. respect. 22. Consecinţele căderilor nu sunt importante. 5. Tulburările la nivelul aparatului cardiovascular (în criza de adaptare) sunt: a) palpitaţii. de securitate. acceptare. depresie. continenţă. c) de recreare. împlinire. 10. favorizând somnul. c) comunicare eficientă verbală. 9. factorii patologici. b) orientarea. posturii şi echilibrului şi nu ca accidente întâmplătoare. b) dureri precardiale. O baie caldă are efect sedativ calmant. în sensul inversării. Căderile repetate nu fac obiectul sindromului de cădere. 4. Nevoile muribundului. după o perioadă de mişcare-plimbare scurtă în aer liber. Puneţi în ordine etapele de adaptare la moarte după Elisabeth Kubler-Ross: negociere. căderile sunt considerate ca aspecte ale senescenţei. 6. 20. mers la toaletă. c) apatie. 3. atenţia. veghe diurnă). Factorii de risc al căderilor includ pe primul loc vârsta înaintată.

c) starea generală a pacientului. c) garoul se menţine 6 h. pentru eficienţa sa se respectă următoarele principii: a) garoul se aşază pe traiectul vasului. b) pansament compresiv. tegumente reci. d) prin ligatura vasului. 6. 7. Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute după: a) culoarea sângelui şi presiunea de scurgere a acestuia. g) durere. b) direct pe plagă prin pansament compresiv. In efectuarea hemostazei provizorii cu garoul. Compresiunea ca metodă de hemostază provizorie se face: a) prin compresiune la distanţă manuală sau digitală. Aşezaţi semnele următoare pe două coloane (semne de certitudine şi semne de probabilitate ale fracturii): a)mobilitate anormală. h) tumefacţia regiunii. desfăcându-se lent din 20 în 20 min. Hemostaza provizorie prin compresiune se realizează prin: a) compresiune manuală sau digitală.Capitolul III ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. c) hipertensiune arterială. 79 . b) scaun negru lucios ca păcura. pe un rulou de faşă. 2. 9. Manifestările de dependentă prezentate de pacientul cu hemoragie internă sunt: a) stare de lipotimie. 4. desfăcându-se din 2 în 2 h. Melena reprezintă hemoragia internă exteriorizată prin: a) scaun acoperit cu sânge roşu. b) înlăturarea anxietăţii pacientului. 5. c) aplicarea antipirinei pe plagă. b) cantitatea de sânge pierdut. c) prin vărsătură. c)cu garoul pe traiectul vasului.* f) întreruperea continuităţii osului. c)impotentă funcţională.paralizii. bradicardie. d)netransmisibilitatea mişcării. Faceţi corespondenţa datelor între prima şi a doua coloană: a)melenă 1) vărsătură b)hematemeză 2) spută c)hemoptizie 3) urină d)hematurie 4) scaun 8. hipotensiune arterială. c) reducerea durerii. se menţine maximum 2 h. pe un rulou de faşă. pentru 1-2 min. b) garoul se aşază pe traiectul vasului. Imobilizarea provizorie a fracturilor are drept scop: a) prevenirea complicaţiilor . b) tahicardie. e) deformarea regiunii. 3. palide. hemoragii. b)crepitaţie osoasă.

respiraţia artificială gură la gură se face într-un ritm de: a) 60-80 respiraţii/min.MD ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt următoarele. b) 14-16 respiraţii/min. c) semişezând cu spatele sprijinit. b) hiperextensie a capului. b) o respiraţie la 10 compresiuni sternale. b) cu burduful Ambu. Prima manevră necesară pentru efectuarea respiraţiei artificiale constă în: a) introducerea pipei Gueddel. gură la nas. c) ambele procedee. c) cu aparatul Potain. c) în 1/3 inferioară a sternului. 13. b) în 1/3 superioară a sternului. b) basma. b) aşezarea pacientului în decubit lateral pe partea bolnavă. iar celălalt respiraţia artificială. În stopul cardiorespirator. c) în poziţie Trendelenburg. pierderea conştientei. b) relaxare sfincteriană. Tratamentul de urgentă în cazul unei fracturi de coastă vizează: a) imobilizarea cât mai solidă a fracturii. 18. b) în decubit dorsal pe un plan dur. În fracturile costale cu volet costal se intervine astfel: a) pansament strâns în jurul toracelui. Controlul eficienţei manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie se face la două minute de la începerea reanimării prin: a) cercetarea pulsului la artera carotidă. Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face: a) în 1/3 medie a sternului. b) transportul accidentatului în poziţie şezând care să-i favorizeze respiraţia.10. cu excepţia: a) midriază. 15. c) eliberarea căilor respiratorii. tahicardie. Ruben. In stopul respirator. b) în decubit ventral pe o targa obişnuită. 17. c) hipotensiune arterială. când acţionează doi salvatori. 20. c) calmarea durerii. c) nu se face imobilizare. în ritmul: a) o respiraţie la 5 compresiuni sternale. oprirea respiraţiei şi circulaţiei. 80 . 19. 21. Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat: a) în decubit lateral stâng. Transportul unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se face: a) pe targa rigidă în decubit dorsal. 12. c) 20-25 respiraţii/min. cianoză. Respiraţia artificială se poate realiza la locul accidentului astfel: a) prin metode interne . c) o respiraţie la 8 compresiuni sternale. Pentru imobilizarea provizorie a fracturilor membrului superior putem utiliza: a) atele Kramer sau din lemn. 14. b) cercetarea pulsului la artera pedioasă. c) observarea mişcărilor cutiei toracice. se aşează pacientul în semişezând. paliditate. unul face masajul cardiac. 16.gură la gură. 11.

Într-o încăpere închisă. În acordarea primului ajutor în cazul unei plăgi penetrante se aplică următoarele îngrijiri. Care din următoarele manevre nu se execută în acordarea primului ajutor în cazul plăgilor? a) explorarea plăgilor. 26. d) mioză. b) acoperirea suprafeţelor arse ale mâinilor cu comprese sterile . b) absenţa activităţii electrice a inimii timp de 60 min. b) apare la locul de intrare a curentului electric. este victima unuia accident la locul de muncă: explozia unei instalaţii. De asemenea. 32. sunt găsite în stare de inconştienţă două persoane. Pentru acordarea corectă a primului ajutor în electrocutare se are în vedere: a) să fie acordat în primele 5 min de la producere. 25. c) transportul pacientului la spital. Pentru aseptizarea unei plăgi se pot folosi ca soluţii antiseptice: a) H2O2. Indicaţi ordinea corectă a timpilor de tratare a unei plăgi recente. rivanol 1%o. Arsura electrică prezintă următoarele caracteristici: a) este rotundă sau ovalară. e) fixarea pansamentului. b) deschiderea ferestrelor. 30. Se constată arsuri de gradul II la fată şi de gradul III la ambele mâini şi antebraţe. 29. d) vaccinarea antitetanică. c) sursa de curent se îndepărtează cu orice obiect în timp util. gradul III pe trunchiul anterior. c) midriază. microbieni. b) aşezarea regiunii interesate în repaus. alcool 70°. Un bun pansament este acela care: a) este executat în condiţii de asepsie. 24. opacitatea corneei. Notaţi cu cifre alături de litere: a) dezinfecţia plăgii. Asistenta sosită cu salvarea constată prezenţa arsurilor la faţă. b) dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii. c) cloramină 1-2 g %. încălzită cu gaz metan. c) ambele. 81 . Semnele sigure de moarte sunt: a) absenţa activităţii electrice a inimii timp de 15 min. b) sursele de curent nu se ating cu mâna neprotejată. c) scoaterea corpilor străini din plagă. c) se aplică pansament steril. puţin dureroasă.22. Care este prima măsură luată? a) examinarea victimelor. Dl I. Hainele sunt arse pe toracele anterior. C. b) tinctură de iod. d) acoperirea plăgii. 31. La serviciul de chirurgie plastică se face prelucrarea chirurgicală primară a arsurii. Execută imediat: a) dezbrăcarea hainelor arse. b) foloseşte pentru tratarea plăgii soluţie de antibiotice. 23. antebraţe. Calculaţi indicele prognostic. c) calmarea durerii. c) închiderea surselor de încălzire. cu excepţia: a) se aseptizează pielea din jur. mâini. f) spălarea tegumentelor din jurul plagii 27. e) cianoză cu lividităţi. 28. c) protejează plaga de agenţi termici. mecanici. b) se toarnă apă oxigenată în plagă pentru scoaterea corpilor străini.

c. Pentru epurarea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedează astfel: a) se provoacă vărsătura. alcool etilic. Pacientul cu hemoragie acută se transportă în poziţie: a) şezând. 50% din cantitatea/24 h în perioada 600-1400. c. Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt: a) suprafaţa arsă. Faceţi asocieri între prima şi a doua coloană privind traumatismul şi poziţia accidentatului pe targa: a) traumatism cranian 1) şezând. Salonul în care e supravegheat şi îngrijit pacientul cu arsuri necesită următoarele condiţii: a) temperatură 23°-24° C. capul într-o parte c) traumatism al coloanei vertebrale 3) decubit dorsal pe plan dur d) traumatism al feţei 4) şezând cu capul aplecat în faţă e) traumatism abdominal 5) decubit dorsal cu genunchii flectaţi 82 . c) prevenirea infecţiilor. apă albuminoasă. c) suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii. 36. lenjerie sterilă de pat. capul într-o parte c) traumatism al coloanei vertebrale 3) decubit dorsal pe plan dur d) traumatism al feţei 4) şezând cu capul aplecat în faţă e) traumatism abdominal 5) decubit dorsal cu genunchii flectaţi 42. administrare de analgezice. c) umiditatea aerului 75%. c) se efectuează spălătură gastrică în primele ore. 25% din cantitatea/24 h în perioada 2200-600. 42. b) temperatură 23°-24° C. 34. spălătură gastrică cu apă acidulată. cu spatele sprijinit. 35. b) se administrează antidoturi specifice. b. Pentru profilaxia degeraturilor e necesar: a. 40. 37. în: Pacientului care a ingerat sodă caustică în urmă cu 3 ore i se acordă primul ajutor care constă a. cauza arsurii. ambele. menţinerea căldurii corpului. menţinerea mişcării. spate sprijinit b) traumatism toracic 2) decubit dorsal. 41. b. b. Ritmul administrării soluţiilor perfuzabile/24 ore pentru prevenirea şocului hipovolemic se va planifica astfel: a.33. c) Trendelenburg. 50% din cantitatea/24 h în perioada 1400-2200. b) decubit lateral. d) se administrează antidoturi generale. b) gradul de alterare a funcţiilor vitale. b) aplicare soluţiilor antibiotice. b. 25% din cantitatea/24 h în perioada 14OO-22O0. 38. c. c. spate sprijinit b) traumatism toracic 2) decubit dorsal. În intoxicaţiile cu substanţe necunoscute se utilizează pentru neutralizarea toxicului următoarele antidoturi: a. provocare de vărsătură. Toaleta chirurgicală primară a arsurii are drept scop: a) îndepărtarea zonelor arse şi a corpilor străini. Faceţi asocieri între prima şi a doua coloană privind traumatismul şi poziţia accidentatului pe targa: a) traumatism cranian 1) şezând. d. cărbune animal. 39.

b) acces paroxistic astmatiform. b) metroragie. În insuficienţa respiratorie acută oxigenoterapia se aplică în toate formele respectând următoarele principii: a. d) abordarea uneia sau mai multor vene periferice şi instituirea unei perfuzii. c) O2 terapie. b) permeabilizarea căilor respiratorii. Accesul eclamptic în faza de convulsii tonice se caracterizează prin: a) convulsii cu durata de 30". Manifestările de dependenţă în insuficienţa respiratorie acută a copilului sunt: a) dispnee cianoză. stabilirea debitului pe minut. 48. 47. introducerea sondei nazale pe o lungime egală cu distanţa dintre tragus şi fosa nazală e. 44. c) retenţie acută de urină. 49. 53.43. b) materiale pentru puncţia fundului de sac Douglas. 50. 46. d) lipotimie.inclusiv a muşchilor respiratori. 83 . Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în criza de astm bronşic constau în: a) asigurarea şi menţinerea în poziţie şezând a pacientului b) O2 terapia c) asigurarea poziţiei decubit dorsal. umidificarea oxigenului d. În sarcina extrauterină apar ca manifestări de dependenţă: a) durere acută în fosa iliacă. c) trismus. dezobstruarea căilor respiratorii b. d) hipotensiune. introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm c. În fracturile de coloană cervicală se aplică următoarele măsuri de urgenţă: a) fixare suplimentară pe targa a capului faţă de trunchi. greţuri. Intervenţiile autonome ale asistentei medicale în cazul unui pacient cu dureri abdominale difuze. Conduita de urgenţă în colapsul vascular al copilului constă în: a) comprese calde pe abdomen. c) diaree post prandială. vărsături. 45. 51. Conduita de urgenţă în criza de astm bronşic constă în: a) sângerare 300 ml b) O2 terapia c) administrarea medicamentelor bronhodilatatoare şi antialergice. c) ambele. b) confecţionarea unui guler rigid aşezat în jurul coloanei cervicale. c) asigurarea poziţiei semişezând. absenţa scaunului şi a eliminării gazelor sunt: a) clisma evacuatoare b) administrarea medicaţiei antialgice c) transportul de urgenţă la spital. În vederea stabilirii diagnosticului de sarcină extrauterină asistenta medicală pregăteşte: a) materiale pentru puncţia rahidiană. e) relaxare musculară. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile subglotice se realizează: a) prin poziţie de drenaj postural b) aspirarea secreţiilor cu seringa Guyon c) aşezarea pacientului în decubit dorsal cu capul în hiperextensie. b) contractura generalizată . 52.

Pentru a verifica dacă o persoană inconştientă respiră poţi acţiona astfel: a) priveşti dacă toracele se ridică. b. b) aplicarea unui tampon compresiv în fosa nazală pe unde se scurge sângele. 63. b. c) aplicarea unei lovituri interscapular. Problemele pacientului cu intoxicaţie cu ciuperci sunt: a) risc de deshidratare. Semnele specifice prezenţei unui corp străin în căile respiratorii superioare sunt: a) pacientul nu poate vorbi. ascultă. Pentru a interveni în mod eficient în cazul unei persoane ce pare „lipsită de viaţă" e necesar: a) să te asiguri că locul e sigur. 60. Primul ajutor psihologic în cazul unui accident este important pentru că: a. c) ambele. c. b) cei inerţi. atropină. strigă după ajutor. b) să nu te supui unui pericol vital. c) alterarea conştientei. reacţiile psihice ale pacientului pot agrava starea fizică a pacientului. c) priveşte. prezenţa vărsăturilor spontane. minimalizarea situaţiei existente a pacientului. Ajutorul psihologic constă în: a. tuşi. Semnele sigure ale unei crize de epilepsie sunt: a. respira. Primul ajutor în cazul corpilor străini supraglotici constă în: a) prinderea victimei din spate cu pumnul în regiunea epigastrică şi apăsarea regiunii (manevra Heimlich). asistenta medicală foloseşte următoarele acţiuni: a) priveşte victimele. În cazul unui accident colectiv de muncă pentru a evalua ordinea de acordare a primului ajutor. c) să-ţi rişti propria viaţă pentru a salva pacientul. cărbune animal. 55. atinge (simte) victimele. c) nu au importanţă aceste elemente. b) priveşte şi ascultă victimele. c. apă bicarbonată 10%. În cazul unui accident colectiv sunt primii cărora li se va acorda primul ajutor: a) cei care ţipă. Intervenţiile autonome ale asistentei medicale în cazul unui pacient cu epistaxis sunt: a) aşezarea pacientului în decubit dorsal lateral pe partea afectată. c. c) pacientul duce mâna la gât. reacţiile psihice nu au importanţă în evoluţia ulterioară. explicarea manevrelor de prim ajutor aplicate. reacţiile psihice pot determina manifestări psihice severe.54. 62. b. c) compresiunea digitală a narinei pe septul stâng. 65. pierderea conştientei în mod brusc. 56. exagerarea situaţiei existente a pacientului. 64. 58. 57. 59. b) asculţi dacă se aude respiraţia şi simţi respiraţia pe obrazul tău. b. b) aşezarea victimei în decubit lateral stâng. să te protejezi. b) disconfort abdominal. contracţii tonico-clonice. 61. 84 . În intoxicaţiile cu substanţe organofosforate asistenta medicală pregăteşte ca antidot specific: a. c. b) pacientul e cuprins de panică. cădere.

Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea victimei în poziţie de drenaj postural. 5. 3. 15. 12. 6. 8. Notaţi-le cu A sau F: 1. 9. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. În timpul transportului pacientului cu arsuri. în ambulanţă i se poate instala o perfuzie cu ser fiziologic. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată. 85 . 13. 2. Flictenele nu se sparg în acordarea primului ajutor în arsuri. Profilaxia antitetanică în cazul arsurilor nu este obligatorie. depistând denivelările osoase. Dacă pacientul cu arsuri prezintă sete. se aplică unguent pe arsură. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei. 7. mobilitatea patologică. 4. Pentru a reduce dispneea. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este caracteristică pentru IMA. i se vor da să bea lichide dulci cât doreşte. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin urechi şi nas i se aplică tampoane compresive. durerea. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric faţa. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după permeabilizarea căilor respiratorii. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi capacitatea vaselor. 10. 11. 14. pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal. ca prim ajutor. La locul accidentului.

Supravegherea continuă a pacientului în stare gravă se realizează prin: a) monitorizare clinică. b) tulburarea conştientei. c) hipotensiune arterială. b) starea somatică a pacientului. b) monitorizare biologică şi instrumentală. c) supravegherea mobilizării pacientului. c) ambele. Respiraţia ineficientă în stările grave poate avea diferite cauze: a) pierderea stării de conştientă.Capitolul IV ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR ÎN STARE GRAVA. c) obstrucţia căilor respiratorii. Colapsul vascular se caracterizează prin: a) tegumente calde. c) introducerea medicamentelor în vezica urinară prin sondă. tahicardie. după un orar stabilit. Circulaţia inadecvată la stările grave se poate manifesta: a) facies palid. d) mobilitatea. durere. Circulaţia inadecvată care are drept cauză hipovolemia posthemoragică se manifestă prin: a) paloare. a sacului colector. 8. 3. respiraţiei. Şocul reprezintă: a) stare gravă în care se produc tulburări la nivel celular . tegumente hiperemice. 2. TA. sub 70 mm Hg. vărsături. 9.anoxie şi acumularea produselor de catabolism. paliditate. Monitorizarea clinică reprezintă: a) supravegherea unor constante clinice: funcţii vitale. c) un dezechilibru între capacitatea vaselor şi masa de sânge circulant. c) starea de conştientă. ochi înfundaţi în orbite. Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. ameţeli. Indicaţi ordinea de culegere a datelor. Culegerea datelor în cazul pacienţilor în stare gravă se face operativ. culoare tegumentelor. 4. Rolul asistentei în supravegherea pacientului cu sonda â demeure constă în: a) notarea pulsului. c) hipotensiune arterială. b) tahicardie. b) facies palid. e) date de identitate. b) alterarea funcţiei centrului respirator. polipnee. 6. hiperemice. c) hipertermie. 7. f) date de stare civilă. lipotimie. b) hipotensiune arterială. temperaturii. hipotensiune arterială. Se culeg date privind: a) funcţiile vitale. 86 . b) recoltarea unor produse pentru examene de laborator după un orar stabilit. b) supravegherea poziţiei tuburilor prelungitoare. 5. modificarea integrităţii cutiei toracice. d) diminuarea stării de confort.

1 u insulina la 5 g glucoza. Constipaţie b) eliminări inadecvate 2. lipide. Cum procedaţi? a) injectaţi intramuscular separat de cele două antibiotice. c) măsurarea temperaturii corporale. 2 u insulina la 2 g glucoza. c) să se facă în prezenţa medicului.10. intervenţiile asistentei sunt: a) colectarea şi notarea vărsăturilor. Sunteţi în faţa unui pacient cu şoc antifilactic la penicilină. pentru ventilaţie artificială. Alimentaţia pe cale naturală a pacientului în stare gravă se reia atunci când: a) reflexul de deglutiţie e prezent.nutritive calorice de glucoza. 11. Insomnie 7. c) administrează medicamente anticoagulante. Oligurie 6. 15. d) să se scadă treptat cantitatea de oxigen. asistentul medical trebuie să cunoască manevrarea unor aparate: a. b. b) soluţii nutritive de aminoacizi. c) introduceţi soluţia de antibiotice în punga cu glucoza. 21. scaunului. b) administrează soluţii uşor încălzite şi supraveghează ritmul perfuziei. b.MD: a) alterarea termoreglării 1. Pentru metabolizarea glucozei administrată prin perfuzarea glucozei în soluţie hipertonă se recomandă adiţionarea insulinei: a. ambele. c) ampicilina. 14. asistentul medical are în vedere: a) pacientul să fie în inspiraţie. b) tetraciclină. 20. 20. 12. c) imediat ce pacientul a ieşit din starea gravă. Pentru îngrijirea pacientului cu cateter venos. Alimentaţia pacientului grav pe cale parenterală se realizează cu: a) soluţii. Obnubilare 5. c. Pacientul cu tulburări de conştientă. sânge. 18. ambele. Pentru întreruperea ventilaţiei mecanice. Euforie . 5 u insulina la 5 g glucoza. stimuli dureroşi c. reacţionează la: b. asistenta aplică următoarele îngrijiri: a) ridică regiunea la 30° fată de corp.pentru aspiraţie. pentru administrarea aerosolilor. Hipertermie d) alterarea somnului 4. c) ser fiziologic. Ce măsuri de urgenţă aplicaţi: a) transportul la spital. Apatie c) comunicare inadecvată 3. stimuli dureroşi c. Pentru intervenţii de urgenţă în cazul pacienţilor în stare gravă. pentru defibrilare. Pacientul cu tulburări de conştientă. Pentru a aprecia bilanţul zilnic al apei. reacţionează la: a. 87 . b) să nu se fi administrat medicamente sedative cu 6 ore înainte. 17. aspiraţiilor. Hipotermie 8. 13. c) administraţi medicaţie tonică cardiacă. 16. b) măsurarea lichidelor ingerate. b) asociaţi cele două soluţii de antibiotice şi le injectaţi intramuscular. care nu comunică verbal. Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi scade eficacitatea cu 50%? a) penicilina. 19. b) după ieşirea pacientului din STI. mângâiere afectivă b. b) administraţi medicaţie antihistaminică. care nu comunică verbal. Asociaţi prima coloană .problema pacientului grav. plasmă. diurezei. mângâiere afectivă b. cu cea de-a doua . Aveţi de administrat la ora 12 penicilină şi gentamicina unui pacient care are o perfuzie cu glucoza 5%. c.

pentru aspiraţie. b) abordează o venă periferică şi instituie perfuzie cu glucoza 10%. b. b. insuficienţa renală acută. c) monitorizează pulsul. 30. b) reducerea simptomelor chinuitoare. acompaniamentul relaţional. ambele. controlul durerii b. confuzie. d) coloraţia tegumentelor. b) O2 terapia. expresia solidarităţii şi a respingerii abandonului. circulaţiei. 88 . pentru administrarea aerosolilor. c) scorul GCS (Glasgow Come Scale). respiratorie. 26. c. 29. c. cu excepţia: a) prelevează sânge pentru determinarea glicemiei. 22. 23. pentru ventilaţie artificială. d) euforie. 28. diabetul zaharat. b) delir. asistentul medical trebuie să cunoască manevrarea unor aparate: a. c) contracţii clonice. convulsii. d) administrează O2. excreţiei. 24. Intervenţiile autonome ale asistentei medicale acordate unui pacient în stare de şoc sunt: a) psihoterapia. tulburările circulatorii cerebrale. dopamină etc). b) starea de conştientă. Alterarea conştientei se poate manifesta în stările grave prin: a) agitaţie sau apatie. Pentru intervenţii de urgenţă în cazul pacienţilor în stare gravă. c) dezorientare temporospaţială. Starea comatoasă poate avea drept cauze endogene: a. pentru defibrilare. c)abordul venos periferic şi instituirea unei perfuzii. 25. TA. Asistenţa medico-psihologică a bolnavului muribund este centrată pe: a) empatie. e) hidratează pe cale orală cu substanţe zaharoase indiferent de starea de conştientă a pacientului. d. c) asigurarea aportului nutritiv pe cale naturală. o terapie morală. În timpul transportului unui pacient comatos asistenta medicală urmăreşte: a) asigurarea poziţiei de siguranţă . TA. confuzie. intoxicaţiile cu barbiturice. nursingul c. c. e)administrarea medicaţiei (adrenalină. c) îndeplinirea ultimelor dorinţe ale pacientului.21.decubit cu înclinarea capului la 30°. comă. În toate cazurile de hipoglicemie intervenţiile autonome ale asistentei medicale sunt următoarele. Acompaniamentul relaţional reprezintă: a. Manifestările de dependenţă specifice hipoglicemiei sunt următoarele. d) midriază. 31. d)monitorizarea pulsului şi a TA. e) frecvenţa cardiacă. b. b) tulburări de comportament: pseudoebrietate. În stările grave determinate de HDS obiectivele imediate de îngrijire au drept scop: a) susţinerea respiraţiei. hipertonie. b) combaterea volemiei. Administrarea îngrijirilor paliative în stările terminale comportă următoarele acţiuni: a. agitaţie psihică. cu excepţia: a) astenie intensă. 27.

6. 10. Şocul hipovolemic apare din cauza unor boli cardiace. scoate acul de puncţie. c) anunţă imediat medicul. c) ambele. Lipsa de agitare a unor pungi cu soluţii perfuzabile în care s-au adiţionat unele medicamente poate determina accidente. 7. b) perfuziile pe cateter. Hemisuccinat de Hidrocortizon. reflexe abolite. b)cu seringa. Dacă în timpul unei perfuzii medicamentoase starea pacientului se modifică brusc. c) valorile TA şi pulsul. la stimuli). la cerere. Spasmul venos poate avea drept cauză administrarea intravenoasă a unor soluţii reci. Defibrilarea este o metodă de tratament aplicată bolnavului în stare de şoc. a funcţiilor vitale. stop cardiac. 89 . Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente grave. Factorii care favorizează apariţia tromboflebitelor în cazul cateterului venos sunt: cateterele scurte. 8. 2.32. perturbarea circulaţiei şi respiraţiei. după un orar stabilit. 33. Monitorizarea biologică se referă la supravegherea comportamentului pacientului. b) întrerupe perfuzia şi înlocuieşte flaconul respectiv cu ser fiziologic. Coma de gradul II se caracterizează prin conştientă pierdută. rigide. 35. 5. 3. 34. Riscul mai mare de producere a tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor îl constituie: a) perfuziile în venele membrului pelvin. c)cu o sondă ţinută într-un borcan cu ser fiziologic şi un antiseptic slab. Pentru permeabilizarea căilor respiratorii asistenta medicală aplică aspirarea secreţiilor nazale şi traheobronşice: a)cu o sondă de unică folosinţă. midriază. 4. Pentru aprecierea gradului de comă după scala Glasgow se acordă note pentru următoarele stări clinice: a) deschiderea ochilor (spontan. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. Vitamina C se poate asocia cu Miofilin. 9. asistenta medicală acţionează astfel: a) întrerupe perfuzia. Extravazarea soluţiilor perfuzabile nu prezintă importanţă clinică. b) cel mai bun răspuns verbal şi motor. Notaţi-te cu A sau B: 1.

b) bunicilor (persoane vârstnice). Comunitatea reprezintă: a) ansamblul unei populaţii de pe un teritoriu geografic determinat. 2. asistenta va aplica procesul de îngrijire astfel: a) formulează problemele de sănătate ale individului. 90 . Îngrijirile primare de sănătate ca îngrijiri de sănătate comunitară presupun: a) acordarea îngrijirilor de menţinere a sănătăţii de către personalul medical. familiei sau grupului social pentru a-şi menţine propria sănătate. Într-o familie tradiţională asistenta din comunitate acordă îngrijiri: a) părinţilor şi copiilor. Îngrijirile de prevenire secundară urmăresc: a) recuperarea pacientului. Îngrijirea comunitară este orientată: a) spre individ.satisfacerea nevoilor de sănătate ale familiei şi individului. b) prevenirea îmbolnăvirilor şi educarea populaţiei pentru a-şi menţine sănătatea. c) numai adulţilor. 7.Capitolul V NURSING COMUNITAR. Încercuiţi răspunsul corect: 1. c) îngrijiri de prevenire primară. c) evaluează periodic. c) educaţia populaţiei. 9. 4. c) observarea individului împreună cu mediul său social. b) menţine şi stimulează sănătatea populaţiei. c) ambele. c) asigură continuitatea îngrijirii. 6. c) susţinerea familiei în fazele terminale ale pacientului. afectiv şi fizic. Nivelurile de intervenţii de îngrijiri primare de sănătate sunt: a) îngrijiri de prevenire primară şi secundară. familiei sau grupului social. Asistenta care lucrează în comunitate are ca sarcini de îngrijire: a) numai îngrijirea persoanelor bolnave. terţiară şi cuaternară. Îngrijirile de prevenire primară constau în: a) îngrijiri pentru menţinerea şi promovarea sănătăţii. b) ansamblul unei populaţii legate prin interese şi valori comune. c) membrii comunităţii au interrelaţii sociale şi economice. Nursingul comunitar are drept scop: a) tratarea numai a îmbolnăvirilor. Pentru eficienţa îngrijirilor în comunitate . b) îngrijiri terţiare. b) spre familie sau un grup social. b) tratamentul bolilor pentru prevenirea complicaţiilor. c) ambele. b) îngrijiri de prevenire specifică (vaccinări). 5. secundară. 10. b) asigurarea responsabilităţii indivizilor. 8. b) stabileşte obiectivele îngrijirii şi intervenţiei prin care sunt atinse obiectivele. 3.

c) nu se implică. b) recuperarea beneficiarilor este mai rapidă. tinerii căsătoriţi vor cunoaşte: a) rolul fiecăruia în familie. Îngrijirile la domiciliu ca îngrijiri comunitare au ca avantaje: a) beneficiarii acestor servicii îşi pot desfăşura activităţile cotidiene. 18. alcool. 20. bunica) pentru a se simţi utili vor fi implicaţi în îngrijirea nepoţilor. odihnă . c) cum să-l înveţe să comunice. tânărul este educat pentru păstrarea sănătăţii: a) să nu consume droguri. astfel: a) cunoaşte relaţiile reciproce în familie. asistenta trebuie să privească familia ca pe un sistem. 13. citit. b) prevenirea cariilor dentare. scopul intervenţiilor de nursing este: a) să stabilească un nou echilibru atunci când apar probleme. c) sunt decongestionate serviciile spitaliceşti. Pentru rezolvarea problemelor care tulbură echilibrul familiei. Pentru a evita situaţiile de criză în familie. 91 . pentru prevenirea unor incidente vor fi învăţaţi: a) cum se prepară alimentele pentru un sugar. b) cum să-i menţină igiena corporală şi să-l ferească de îmbolnăviri. Adolescentul.activitate şcolară. Educaţia pentru sănătate în familie privind sănătatea copiilor se referă la: a) alimentaţia echilibrată. dacă este cazul. Problemele de sănătate ale familiei sunt în relaţie cu: a) stadiul de dezvoltare în care se află familia. b) să se cunoască bine înaintea întemeierii familiei. Asistenta învaţă mama unui sugar: a) cum să-l alăpteze sau să-i prepare alimentaţia artificială. c) nu sunt necesare intervenţii de nursing. b) că trebuie să-şi asume în egală măsură calitatea de părinte. Pentru o bună dinamică familială se recomandă tinerilor: a) să-şi întemeieze o familie după vârsta de 25 ani. în funcţie de vârstă. b) cum şi cât să ajute nepoţii la lecţii. c) cum să stabilească relaţii armonioase şi să aplaneze conflictele familiale. 21. b) atrage în activitatea ei pe acei membrii ai familiei care au influenţă considerabilă în problema respectivă. 15.11. 12. 19. În familia tradiţională (părinţi. copii. când familia are copii. Vârstnicul (bunicul. b) să rezolve problemele de sănătate. b) organizarea unui program suplimentar de pregătire şcolară la domiciliu. Pentru prevenirea oboselii şcolarului se recomandă: a) respectarea normelor igienice de scris. c) program raţional. 17. 16. să nu fumeze. soare. apă. b) să nu întreţină relaţii sexuale neprotejate şi întâmplătoare. c) ambele. c) să fie foarte toleranţi fată de greşelile nepoţilor. c) să cunoască metodele de planning familial. bunici). c) să-şi înceapă viaţa sexuală cât mai devreme. 14. b) trecerea de la o fază la alta a dezvoltării. c) călirea organismului prin aer.

Îngrijirile comunitare la domiciliu adresate convalescenţilor se referă la: a) convalescenţi după intervenţii chirurgicale mari. 26. 25. Îngrijirea persoanelor cu handicap fizic în comunitate prezintă ca avantaje: a) alternativa la instituţionalizare b) păstrarea tonusului psihic al persoanei c) cost social diminuat. 23. b) personal neinstruit în acest domeniu. b) personal neinstruit în acest domeniu c) medici. c) pacienţilor în stadiile terminale. 22. b) convalescenţi cu pareze şi paralizii. Pentru recâştigarea formei fizice după naştere asistenta medicală recomandă lăuzei în prima săptămână: a) să facă exerciţii pentru întărirea musculaturii perineului şi abdomenului b) să execute exerciţii de ghemuire c) să execute înclinări laterale. kinetoterapeuţi. 24. kinetoterapeuţi d) familia. Pentru realizarea îngrijirilor comunitare la domiciliu. asistenta colaborează cu: a) asistenţi sociali. 23.22. Pentru realizarea îngrijirilor comunitare la domiciliu. 25. c) medici. c) convalescenţi după boli infecţioase acute. b) păstrarea tonusului psihic al persoanei. culturală a gravidei. temperatură optimă 24-25°C 92 . 28. 29. La prima consultaţie prenatală a gravidei asistenta medicală va evalua cunoştinţele gravidei despre: a) sarcină. Îngrijirile comunitare la domiciliu se adresează: a) persoanelor sănătoase b) vârstnicilor dependenţi şi persoanelor în perioada de convalescenţă c) pacienţilor în stadiile terminale. Îngrijirea persoanelor cu handicap fizic în comunitate prezintă ca avantaje: a) alternativa la instituţionalizare. asistenta colaborează cu: a) asistenţi sociali. b) alimentaţia în timpul sarcinii c) regimul de viaţă şi regimul de stres. d) familia. 24. La prima consultaţie prenatală a gravidei asistenta medicală va consemna: a) datele despre starea de sănătate a femeii b) datele despre cuplu c) datele privitoare la starea economică. b) vârstnicilor dependenţi şi persoanelor în perioada de convalescenţă. Îngrijirile comunitare la domiciliu se adresează: a) persoanelor sănătoase. c) cost social diminuat. Camera nou-născutului oferă condiţiile următoare: a) luminozitate. 27. Îngrijirile comunitare la domiciliu adresate convalescenţilor se referă la: a) convalescenţi după intervenţii chirurgicale mari b) convalescenţi cu pareze şi paralizii c) convalescenţi după boli infecţioase acute.

3. 93 . În cadrul comunităţii asistenta medicală îşi poate desfăşura activitatea în creşă. 6. 7. 32. Gravida. întreprinderi. vârstnicului. asistenta medicală se supune acestei situaţii. 33. cât şi mama. Asistenta medicală din şcoală are obligaţia de a face educaţie pentru sănătate copiilor de diferite vârste. 9. 8. 4. Problemele potenţiale ale unui şcolar care nu are un program adecvat de odihnă. Vizita asistentei medicale la domiciliul mamei care alăptează are drept scop învăţarea mamei cum să alăpteze nou-născutul. adultului. fizică c) dezvoltarea vocabularului. 30. asistenta medicală. Terapia simptomelor unui pacient îngrijit la domiciliu presupune din partea medicului şi a asistentei medicale: a) cunoaşterea etiologiei fiecărui simptom b) administrarea unui tratament specific şi evaluarea eficienţei lui c) ambele. Munca de îngrijire a unui pacient în fazele terminale la domiciliu este munca în echipă şi cuprinde: a) medicul şi asistenta medicală b) medicul şi familia pacientului c) medicul. 31. Testul B Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false. trebuie luată în evidenţa dispensarului medical din luna a IV-a de sarcină. Aprecierea stării de sănătate a preşcolarului se realizează prin examenele medicale de bilanţ obligatoriu: a) la vârsta de 3 ani b) la vârsta de 5. Cu prilejul vizitelor la domiciliu asistenta medicală din dispensar evaluează starea copilului. La prima vizită la domiciliul nou-născutului asistenta medicală urmăreşte numai starea de nutriţie şi de igienă a nou-născutului. Pentru asigurarea îngrijirilor paliative la domiciliu asistenta medicală va evalua: a) nevoile pacientului b) reacţia familiei c) existenţa unor servicii specializate pentru îngrijiri. După externarea din maternitate asistenta din dispensar supraveghează atât nou-născutul. 5. 34. În cazul în care părinţii refuză vaccinarea copilului. instituţii. 10. 7 ani c) anual. aparţinătorii.b) este locuită de toţi membrii de familie c) are un mobilier specific îngrijirii. ca persoană sănătoasă. 2. şcoală. activitate. 35. Notaţi-le cu A sau F: 1. Asistenta care lucrează la nivelul dispensarului medical îngrijeşte numai copilul mic şi adultul. În apariţia unui focar de boală infecţioasă într-o şcoală asistenta medicală va supraveghea întreaga colectivitate şcolară pe toată durata de incubaţie a bolii. La vizitele la domiciliul sugarului asistenta medicală evaluează: a) dezvoltarea neuropsihică a sugarului b) dezvoltarea ponderală. pot fi: a) oboseala b) surmenajul c) tulburări de comportament.

REZOLVAREA TESTELOR. CAPITOLUL I
1.1. Conceptul de îngrijire holistică. 4. a, b 5. a, b 6. a, b, c 7. c 8. a, b 9. a, b 10. b

1. a, b,c 2. a, b, c 3. c 1.2.

Nevoile fundamentale umane. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. b a b. a a b a, d, e, b, c a b 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. c c a b a a, a b b a a, a, b, a b, c b, c c c b c 23. 24. 25. b b a b = 1,5,9 = 3, 4, 7, 11, 12 = 2, 6, 8, 10 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. a c c b b a b a, c c c a a a, c c c c c a, a, c c b c b 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. b c a b c a, b a, b, c a c a, b a a, b, c a, c b, c c b a, b, c c c c c a 85. 86. 87. 88. 89. 90. a a, b, c a, b b, c a, b, c a, c

10. c 11. a 12. b 13 a 14. c 15. a 16. a 17. c 18. b 19. c 20. a 21. c 22. b

1.3. Procesul de nursing. Testul A 1. c 2. a, c, d 3. c, b 4. c 5. c 6. b 7. c 8. c 9. b 10. a 11. b 12. b 13. a 14. a, c 15. c 16. a 17. a,c,b,e,d 18. a,b,c 19. a,b,c 20. a

94

Testul B 1. - F 2. - A 3. - A

4. - A 5. - A 6. - A

7. - F 8. - A 9. - A

10. - F

1.4. Administraţie şi conducere în nursing 1. 2. 3. 4. c a,b,c a,b a,c 5. 6. 7. 8. c a,b a,b,c a,b 9. 10. 11. 12. b a,c a,b a,b,c 13. a,b 14. a,b,c 15. a,b,c

1.5. Etica în nursing Testul A 1. a,b,c 2. a,b,c 3. c 4. a,b,c 5. c 6. c 7. c Testul B 1 2 3 4 A A A A 5 6 7 8 A A A F 9 - A 10 - A 11 - A 12 - F 13 - A 14 - F 15 - A 8. a,b,c 9. b 10. a,b,c 11. c 12. a,b,c 13. c 14. c 15. a,b,c 16. a,b,c 17. a,b,c 18. a,b,c 19. a,b,c 20. a,b,c 21. a,b,c 22. 23. 24. 25. c 2,1,4,3 a b

1.6.1. Metode de prevenire a infecţiei. Testul A 1. a 2. b 3. a 4. c 5. a 6. a. 1, b. 3, c. 2

7. a, c, 8. a 9. a, c 10. a 11. a 12. c

13. b 14. d, b, a, c, e,f 15. b 16. a 17. a 18. a, b

19. a, c 20. b 21. a 22. c 23. a,b 24. a,b 25. a,b,c

Testul B 1. - A 2. - A 3. - A 4. - F 5. - A 6. - A 7. 8. 9. A A A 10. -F

95

1.6.2. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenta medicală. 1.a, b 2. a, b, c 3. c 4. a, b 5. a, b 6. c 7. a,b 8. a 9. a, b 10. a 11. a, b 12. c 13. a, b 14. a, b 15. a, b 16. a, b 17. a, b, c 18. b 19. b 20. a, b, c 81. a, b, c 82. a, b, c 83. a, b, c 84. c 85. a, b, c 86. a, b, c 87. c 88. c 21. a, b, c 22. a, b 23. a, b 24. a, b, c 25. a, c 26. b, c 27. a, b, c 28. a 29. a, b, c 30. a, c 31. a, b 32. a, b 33. c 34. a, c 35. c 36. c 37. a 38. a 39. a, c 40. a 89. a, b, c 90. c 91. a, b, c 92. b, a (dacă e stângaci) 93. a, b, c 94. c 95. 96. 41. a, c 42. c 43. b, c 44. a, b 45. b 46. b 47. b, c 48. c 49. a, b 50. b 51. c 52. a 53. a, b 54. a, b, 55. c 56. a, b 57. b 58. a 59. a, b 60. a, b 97. a 98. a 99. a 100.b 101. c 102 a 103. c 104. b 61. a, b 62. c 63. a, b 64. c 65. c 66. a, b, c 67. c 68. a, b, c 69. a, b, c 70. a, b 71. a, b, c 72. a, b, c 73. c 74. c 75. a, b, c 76. c 77 a, b 78. a, b 79. a, b,c 80. a,b,c 105. b 106. b, c 107. c 108. a,b,c 109. a,b 110.c

96

c 5.b 12. a. c 16.2. b.A 8. . b. c . a 17. e . .F 2.3.6.a. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni ale aparatului locomotor. 3. c 3. a 4. a.F 4. b 15. 3. c 10. c 10. a. c. d . 4 7. a. 1. Testul A 1. a 8.2.F 7. a. c 23. c 2. b 12. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni reumatismale. b. a. d 7. b. a. c 3. c 8. b.3. a.F 9. b 23. a. a. a.4. a.1. c 8. b 11. c 24.A 97 . b Testul B 1. a. c 7. b 3.5. e 2. c 11. a.A 5. c 4. c 18. a 24. b 22. b 5. b 4. a. b 2. c 19. 3 6. . d. b. b. b. a 21. c 6. b. c 11. a 20. 2.A 3. a. a . c 12. a. a. b 19. c 18. 25. c. a 13. c 20. b . 3 b. a.4. c 16. 1. 4 . 1. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii. b. a 13. c 15. c 9. c 21. a. b 14. a.A 10. a. . b 15. b 9. a 9.1. c 22. a. a 14. . a. . 2. b 14. d 6. b 5.1. c. a. b 13. a 25. b 10.b. b. c 2. b. b CAPITOLUL II 2. a. . .A 6. 1. a. .1. . b. b. c 17. b. b.1.

6. b. b.3. c 98 . c 4. b 3.9. 8. .F 9. a. . c 9. 1. a. a. a c. e. c 22. b 9.A 4. c 17 a. 1.A 18. b 10. a 2. b 2. a 20. a 8. c 5. c 19. b 17. c. c 2. a. c.1. a 12. c 20. b.F 6.A 2. a 14. a. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare. b 16.2. b 14.A 7. c 11. e 12. a. c 7. b. . b 10. c 30. 1. 2. a.F 8. 1. b 11. . a. Testul A 1. 1. c 29. b. b. 4.b 25. c Testul B 1. c 28.1. 1 24. c 10. 1. b. b. . c 27. b 8. b. c 19.c 14. .A 10.2. a. f 18.A 7.A 2. a 9.2.A 8. b. 5. 3. a. b. b.c 5. c 15. a 7. 3 3. a.F 6. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni digestive şi glandelor anexe.A 2. b. d 2.A 10. a. a 23: a. b 4.3. b 4. b 3. c 12. b 19. b. b 13. c 21. . d. . a 11. c 23. b. c 10. b 9. 17. c 22. . b 13. a. a. 9 b.7 c. c 13. a. c 8. a 5. . . b Testul B 1. b 6.F 4. 2. a. . .F 16. a 7. g 16.c 6.c 6.c 21. a 13. c. 8 5. a. 1.b 15. a. 2. b. a 25. a 14. .A 2. a. b. a. 3. a.2.2. 10 18. . c. a. b. b. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni respiratorii. b 3. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni hematologice 1. c 7. a. b 5. a 2. 6. 7. c 20. a. c 3.c 24. b 12. 5.b. a. a. d 11. a 4. c 26. Testul A 1. a 6. 2. b 2. . a. . 4.F 8. a. 10 c.F 3. -F 3. . b 9. c 15. b 5. a. b. b. 15.b. .3. a. 3.

a. a 2. a 13. c 7. c. c 8. d 12. a. b. a. c 20. b 9. c. a 2. c 9. c 15. a. b 37. b 16. b.F 2. a. a. a 2. a c. . b 6. b. a. .1. c 27. a. a.A 9. b.c 18. b 19. a. a. c 17. b.F 4.A 6. c 12. c 12. . b. c 21. a. b.Testul B 1. . c 9. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni endocrine.b. c. a 2. b. d 19. c 4.2.d 5. . a 10. a. b 8. b.F 6. a 4.3.F 3. a. b 14. a 4. a.A 2. e 14. c 10. 5. .F 3. d 4. c. c 28. . a 15.F 7. c 18.F 2.A 11. a 30. a. c 6. c 3. c 9. Testul A 1. c 20. . b. c 20. c 22. . c 15. a 18. a 5. b. a 14. c 38. a 11.F 10.3.F 8. b.4.3. b. b 3. b. a 2. 4. c 16. c 8. c 19. c 2. a. b 4. c 7. a 9. a 7. c 5. . 5. c 8. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni renale. b 23.5.F 5. . a. a 7. c. c 13. b 12. 4. c 34. b 12. a.b. c 3. . b Testul B 1. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie şi metabolism 1. c 39. b. b 40. c 26. b.A 8. c 13. c 2.A 5. b 15.b 3.A 10. b. f 11. Îngrijirea pacienţilor cu tulburări hidroelectrolitice 1. . c 16.1. c 33. d. c 99 . 3. b. 1. e. c 36. a 11. 1 6. b 7. . a 17. b 13. c 5. . a. a 15. a. b. c 17. . 2. b. a e. a. c 18.b 2. c 32. b 6. . 3. a. . a 3. e 24. Testul A 1. . a 25. d 11. 4. a 16.A 9. a. b 14. b 8. c 35. a 29. c 13.A 6.F 2. a. b. c 31. b. b 7. a. b 17. a 10. c 10. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. d 10. b 20. c 19.c 14. .

. a. . b. b.5. c 13. 2000 15.A 2. . b 12. .5. . . 1=c. b 19. c 4. a 23. . a. a. b. c 14. a. c 29. 3. .2.F 24. a. 4. a 8. a.Testul B 1.A 2. c 2. . 2. b 4.a 2. b 13. c 18. b 15. b. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. c 13.30 dec. . c 6. b Testul B 1. d 14.A 10. c 8.A 4.A 10. b 3.A 100 . a.F 6. . a. c 19. a. f 6. c 13. a. . a 11. b 25. a 7. . 2 = b. .1. b. c 16.2. b. a. 2. 1. c a e. a. c 9. Îngrijirea ginecopatei. a. . c a. 3. 3=b 6.A 2. a Testul B 1. c 11. c 10.2 = a. a. . c 5. a 3. d 18. a 9. b. . c 7. a. 1. a.A 8. . a 14. d 11. b 12.3. b. Îngrijirea pacienţilor cu HIV/SIDA. b 20. a. d 9. c a.A 8. c 12. b 15. c 21. c. a. a.F 7.20cm a . c 16.6. c 10. . c 2.F 4.A 3. a 17. c 17. .F 9. a.A 6.F 16. c 6.A 2. . c 17. a. .F 11. b.A 5. 4. . a 26. a. b.A 9. a. a. Îngrijiri acordate în obstetrică Testul A 1. b a a.F 5. c 22.A 8.A 5. 1 = c. b 7. Testul A 1. . 5.28cm 12. b 11. c 8.A 5. b 27. b. a 10. c 20. . b 20.6. b. . a 2. b. . b. c 7. c 4. a.F 3. b 19. a 14. d . b 8. a 30. c . c 28.32 cm. . 3=a 10. a.F 9. b . b. b.F 10. a.F 6.A 3. . b a. b. c 7.A 2. a 7. a. . c 18.24 cm. b. . b 5.

a. 5. b=1. c=2. c = 4. a.c 14. a 57. b 18.7. a. b 66.a. c 5. 1. 2. b 49. b. a. c 9. c 2. b. b 25. b. a. a. b. a 60. a. b 61. c 3. e 51. c 15. b.b.1. c 69. d 17.b 28. b. a 79. b 4. a. d 81. a 23. a. d 35. 5. a. a 33. c 10. b. a. a.c 2. b. a 54. c 26. c 8. şcolarului. a 80. 8 40. b. b 46. 2. b. c 21. c 5. c 21. a 101 . c 23. d. b. b.8. a. c 62. a. c 27. b 9. a. a. b 30. c = 2. a. c 82. b 20. 5. b 84. b 7. c 23. a 17.d=6. c d c a. c = 1: d = 3 39. 8. c 24. b 8. a. 4. c. b 13. e 34. e 10. c 85. a 71. 6.b. Testul A 1. c 7. b = 1. d 73. b 14. e 36. b 43. a 16. b= 1. a 3. 6 13. a. b 15. e 42. a. c. c 19. b 32. 7. a = 2. c 20. a. e 68. a. b 44. d b c a=3. a. a = 4. a 17. 8. a 83. a. e 77.c 12. b 9. c 64. b 3.1. b = 1. c 10. b. a.b. 6.a. b 24. c 58. b 6. a 22. 3. c 63. 4. 3. c 19. c 75. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice 1.3.7. b = 2. c 56. b 7. e 26. b 48. a 2. b. sugarului. c 2. a. b. b. adolescentului.b. a = 1. a 8. b. a 16. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni/deficienţe psihice. a. b 70.4. 7. b 9. a. b. b. b 18. a. d = 5 28. c 67. a 21. b 2. b 50. a = 2. copilului mic. a 78. b. 4.3.c 11. b. b. 3. c 19. b. b. a. b = 4. b 41. 5. a. a. c 24. a 4. a 4. c 11. b. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni neurologice. a. b 47. c 2. b. c 30. b 6. c 2. 7. 7 b = 1. b 7. c = 3 29. a 12. c 18. c 31. 22. d. a. a. b 22. a. e=5. c 25. c 59. b 9. b. a = 3.a. c 5. c. c 29. d. b 53. c 74. a. a 76. a 25. c 65. b. d. f=4 8. a. b 3. 1. c 52. b. c 27. c 8. c 20. c 16.2 7. c 4. a = 2 excepţional 1. c 2. a. b.c 13. d 10. d 45. b 14. c 55. Îngrijirea nou-născutului. a. c 37.2. c 6. b 38. b 72. 4.d 10.7. b. c 5. b. b 11. a. c 15. 7 12. a. b. c 6. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni ORL 1.b. 6.

a.A 15. b 17. a. d. b.A 10. c 9. 5.b 23.c.b 8. c.F 9. b -1 c -3. c 8.d 50. a. b 19. c 47. c 13. b. a. d. c 14. b. b 4. f. a. a 4. b.F 2. e. c 12. negociere.A 3. . . c 22. a. b 12. a. 3 24. e. Testul B 1. a.A 5.d. a. b. c 18. b 36.a. . a. c 15. c 5.4. c 20. g.b.F 7. c 10. d -4. a. 1.A 10. h 26. . b 21. b 9.8. a. c 32 4. b. 2. a. c. acceptare 23. c 7. . b antebraţ 17. c 19. a. a. b. .A 8. d 37. c 6. b 18x3 = 54 torace IP = 90% 33.F 8.d 102 . b 22. b. b. a. c 11. .b 20. furie . c 27. b. b. . b. Testul A 1. a.A 6. a. f. b. negare. b.F 4. . a. . b.2. c 4.F 14. a. c 10. c 13. b 5. e 6.b 48. a. a. a.F 13. a -2. . . b 31.b 45. . c 41.b 21.a.b 44. c 5. b.a. b. c. . depresie. e -5 42. c 3. . 1.5 x 2x 3 = 27 mâna şi 16. 25. c 14. b. a. b. a. .A 6. c 39.F 2. b 15. . c 38.e 43. 2. . . b 3.A 4.A a.A 9. a. 4. c 35. . a. a. c 28. . .A 2. c 7. .mânie. b. b. c 2. .A 11. a 18.c 46. c 24.A CAPITOLUL III Îngrijirea pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale. c 40. 3.F 7. c 25. c 42. b.c. a. b II . . c 2. Nursing geriatric.c. a.a. d. Testul A 1. c 29.A 12. c 30.F 3. b. c 11. c 34. a.Testul B 1.5 x 2 = 9 faţa 15. I .

c. 18. c 2.A 5.c.c a. . b. b Testul B 1. c 12.A 9.b.b. . b 10.b.A 7. 22. c a.F 6. a. 30.6. . a.d. b. c 3. e.b.A 8. 35. d a.c a a. a. 2–F a. d. 31. c 7. . b. b 25.c a. 28.e 24. a = 4. 33. 26.c c a. b 10. a 13. b. a 9. 31. f 2. . c 5. c 20.c b a. c 11. . a.F 10.F 2.A 15. .d a. a 17. 21. a. b a. .F 2. 19. c 19. . .c a. . b a. b. b 8. c a. c. . . c 7. c b. b a. a. 29.c 22. 17.Testul B 1. 32. c 5.A 9. a. b. 29.d 23. 27. b 6. a.b. 26. 8.b a.F 3. 25.A 6. d=3 15. b. . b 6. a. . 30.b.b. b. 24. . . c 3. c a.b.c c c 3–A 103 . b. Testul A 1. .c a. 35.F 11. 33. c a. 32. 27. a.c c CAPITOLUL V Nursing comunitar. 16. 5.b d e a. c 8. a.b.F CAPITOLUL IV Îngrijirea pacienţilor în stare gravă. c = 1. b 18. .F 7. . 15.b. a.F 4. 28.A 3. a. . . 23. b. a. b.c b.A 10. 34.b 12.F 5. 14. b. . c 21. b a.F 14.c. 34.F 4. . b b. a 4. 20. d 11. 7. c 9. b = 2.F 8. a 16. b. c a. a. c 4. 1.A 13.A 12.b a. c Testul B 1–F 13. a. .A 14. c.

A 104 .4–A 5–F 6–F 7–A 8–A 9-A 10 .

Georgeta Baltă .Urgenţe medico-chirurgicale . Florin Ghiru .Atelier nursing. Dr. Lucreţia Titircă . Geormăneanu .Editura Viaţa Medicală Românească 1996 9. 1981 20.ediţie revizuită de dr. 1998 7.Editura Viaţa Medicală Românească.Sănătate publică şi management sanitar.Le DE dans la poche . 1998 11. 1997 14. Bucureşti.Ghid de etică în nursing pentru asistent medicali -1999 23. Dr.Ghid de nursing geriatrie .Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de asistentii medicali . Grupuş naţional de etică în nursing . 1995 2.Wells. Şerban Creţu . Dan Enăchescu . Şerban Stoianovici . 1982 21. . Sub redacţia L.Pediatrie de urgenţă. Scrisul românesc . Titircă .Îngrijiri speciale acordate de asistenţii medicali .Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale .tehnici generale . Georgeta Baltă .Ermelo Olanda.Tendinţe moderne în pediatrie . M.Manual de nursing psihiatric .Editura Didactică şi Pedagogică.tehnici speciale .Editura Cison. Grupul naţional de etică în nursing .Îngrijirea bolnavului . 1998 16.Editions Lamarre 22. 1997 10. 1992 19. 1992 15.Îngrijirea bolnavului .Editura Viaţa Medicală Românească. Micheline Ribaut . 1991 5. 1996 13. Dicţionarul Bailfiere de nursing Weller. Dr.Ed.Ed. 24. Constantin Bogdan. 1991 4. Sub redacţia L. Grupul naţional de etică în nursing . A. Nursing comunitar .Copilul sănătos şi bolnav.Editura Zecasim. Bucureş 1982. Şerban Creţu .Editura Medicală . 1997 3. Sub redacţia L. Titircă .Editura Viaţa Medicală Românească.Copilul sănătos şi bolnav . Medicală.Editura Viaţa Medicală Românească.Dallas Texas.Study Guide to Accompany of Nursing.Editura Medicală.Sujets et corriges 1992 .BIBLIOGRAFIE 1. 1996 12. 1998 8.Ghid practic de neurologie . 1999 18.1982. Mircea Maiorescu . Lucreţia Titircă . Titircă .Cod de etică pentru asistenţii medicali.Editura Scrisul românesc.Ghid de nursing .note de curs . 1995 6.l. Măriuca Ivan .Editura ALL. Baylor University Medical Center . Ruth Craven Constance Hionle .Administraţie şi conducere în nursing . Sabina Roşianu.Glosar de etică pentru asistenţii medical 1998 17.Editura Didactică şi Pedagogică.Program de continuare a educaţiei . Fran de Brug .

. 77 Capitolul IV .CUPRINS Capitolul I ...8.....2.......1................. 27 2...... Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare 2...................... Nursing geriatrie Capitolul III . Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni ale aparatului locomotor 2..1...3............6..1....... 98 Cuprins ..... Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni neurologice 2........2..7......... adolescentului 2...2...5............1..7........ Etica în nursing 1. Sexualitatea şi reproducerea 2..... 85 Rezolvarea testelor ....4....... îngrijirea ginecopatei 2..........1.....2...Îngrijirea pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale ........ Cunoaşterea şi percepţia 2............... Îngrijirea pacienţilor cu HIV/SIDA 2...1....1.......... Conceptul de îngrijire holistică 1.........................2......... Procesul de nursing 1...........2................ Nevoile fundamentale umane 1....... Nutriţia şi metabolismul 2...........................8......1.... Creşterea şi dezvoltarea 2....7..2..... Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase 2.....2................ 88 Bibliografie ......... Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni respiratorii 2..................Nursing comunitar . Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenta medicală 1.....2....2 Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni reumatismale 2....3.................................. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice 2....4.......... Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii Capitolul II ..3.....Bazele conceptuale ale nursingului ..... Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie şi metabolism 2 3... 1 1................. Locomoţia 2..Îngrijirea pacienţilor în stare gravă ...1..6...1... Îngrijiri acordate în obstetrică 2.............7.3......4.... Eliminarea 2.......1............. copilului mic....2.Funcţiile umane şi îngrijirea pacienţilor cu diferite afecţiuni ......6.... Metode de prevenire a infecţie 1.7........1....5..................... Administraţie şi conducere în nursing 1....5.2.. Îngrijirea nou-născutului........ Tehnici de nursing clinic 1........... Circulaţia şi respiraţia 2. 82 Capitolul V .................6... Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni digestive şi glandelor anexe 232 Îngrijirea pacienţilor cu tulburări hidroelectrolitice 2 3... şcolarului...4..2.....8...... 99 ......6..... Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni dermatologice 2....3............. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni endocrine 2....3.......6..... Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni renale 25 Protecţia şi apărarea organismului împotriva infecţiilor 2.5.4.........4.....2..........5.......................6..... Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni ORL 2.. sugarului... Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni 2.. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni/deficienţe psihice 2..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->