Legistica Formala

1. Prezumtia - procedeu al tehnicii legislative

Prezumtia este operatiunea intelectuala prin care se admite existenta unui fapt prin proba altui fapt.
Prezumtiile sunt consecintele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut asupra unui
fapt necunoscut.
Pot fi utilizate de legiuitor in opera sa de constructie legislativa in calittaea lor de procedee legislative;
ea este uneori integrata in cuprinsul regulii de drept iar alteori rezida in motivele presupuse a sta la
baza acestei reguli.
Atunci cand prezumtiile sunt integrate in cuprinsul n j => asistam la o modalitate de definire a
conceptelor pe calea substituirii; in locul unui concept greu de definit se recuge la un alt concept mult
mai usor de perceput.
Atunci cand prezumtiile rezida in motivele presupuse a sta la baza regulii de drept=> prezumtiile
servesc ca motivari ale unor solutii legale; in randul unor astfel de prezumtii intra prezumtiile de vointa.

2. Motivarea proiectelor actelor normative

Motivarea proiectelor de acte normative se impune ca o operatiune intelectuala care are rostul de a-l
convinge pe emitentul actului normativ de necesitatea adoptarii acestuia; ea trebuie sa prezinte
ratiunile ce stau la baza noii reglementari juridice, configuratia acesteia, efectele sociale scontate.
Motivarea pr actelor normative joaca si un rol istoric; in decursul timpului motivarea va furniza celor
care aplica legea argumente de interpretare, de intelegere a vointei legiuitorului.
Expunerile de motive, notele de fundamentare si referatele de aprobare constituie atat instrumente de
prezentare cat si de motivare a noilor reglemntari propuse.; ele trebuie sa aiba acelasi continut, sa
evidentieze cerintele care reclama interventia normativa, principille de baza si finalitatea reglementarii
propuse, etc.
Toate cele trei documente sunt acte de motivare, denumirea lor difera in fc de tipul actului la care se
refera
Expunerea de motive este un act preparatoriu care insoteste un proiect de lege, nota de fundamentare
motiveaza o hotarare deGuvern, referatul de aprobare este necesar in cazul altor proiecte de acte
normative.

3. Formula de atestare a autenticitatii actului normativ

In forma anterioara modificarii legii nr 24, formula avea un sens restrans= formula de atestare a
legalitatii adoptarii legii. In noua redactare a legii 24, se preciza ca in randul partilor constitutive ale
actului intra si formula de atestare a autenticitatii; dar in art 44 al aceleiasi legi termenul de
 autentificare inlocuit cu cel de legalitate.
Intre cei doi termeni exista deosebiri; primul ne indica ca legea publicata in MO a fost adoptata de
autoritatea publica stab de C, al doilea termen indica faptul ca actul normativ a fost adoptat cu
respectarea cond prevazute de lege.
Formula de atestarea a legalitatii actului este utilizata atat in cazul proiectelor de lege adoptate de o
Camera, cat si in cazul legilor ce urmeaza a fi promulgate .
In primul caz formula de atestare a legalitatii proiectului va avea doua forme , dupa cum este vb de
proiecte adoptate prin vot/respinse, dar considerate adoptate de camera de reflectie.

formula va fi : Acest proiect a fost adoptat de Camera....,( proiect adoptat prin vot)

formula : Acest proiect se considera adoptat de Camera… ( proiect considerat adoptat de Camera de
reflectie)

Formula de atestare a legalitatii adoptarii proiectului ofera info pt a descoperi data la care a fost
adoptat.

4. Informatica documentara
Cu trecerea timpului, documentarea clasica este inlocuita cu informatica documentara, instrumentul
postmodernist de stocare, regasire si utilizare eficienta a informatiilor.
Calitatea sistemelor de informatica doc este dependenta de calitatea tezaurului folosit la constituirea
bazelor de date.
Tezaur = lista de termeni ierarhizati care formeza o retea de intreconexiuni, excluderi, discriminari, cu
ajutorul carora se regaseste informatia stocata in baza de date.
Un tezaur contine descriptori, non-descriptori, si relatiile dintre ei.
Descriptorii: cuv/expresii care desemneaza intr-o maniera clara continutul doc indexat.
Non-descriptorii: cuv/expresii care desemneaza intr-un limbaj natural concepte identice.
Un tezaur larg utilizat in statele membre ale Uniunii Europene il constituie EUROVOC-ul ( tezaurul este
bazat pe principiul multilingvismului, construit pentru indexarea informatiilor cuprinse in doc inst
europene).

5. Continutul legisticii formale

Principala functie a Parlamentului este functia legislativa.
Consta in actiunea parlamentara de examinare si deliberare asupra proiectelor de lege, precum si de
votare a legii.
Functia legislativa este o functie politica, axilogica, in virtutea careia se stabilesc val politice si juridice ,
 se elaboreaza normelor juridice primare si se directioneaza activitatea intregului organism statal.
Functia legislativa a Parlamentului se concretizeaza in act parlamentare distincte, cum ar fi, examinarea
proiectelor de lege, votarea proiectelor de lege, reexaminarea legii ca urmare a solicitarii Pres/Curtii
Const, cenzurarea decretelor prezidentiale, etc.
In legatura cu derularea fc, pb care se pune are in vedere limitarea sau partajarea exercitarii acesteia in
raport cu alte autoritati publice; pb reiese din formularea unui articol din Constitutie, potrivit caruia
Parlamentul este unica autoritate legiuitoare.
Problema care prezinta interes pentru Legistica formala vizeaza definirea continutului functiei
legislative.
In privinta definirii fc legislative, se observa ca la exercitarea ei, pot participa si alte autoritati publice,
punctul de vedere al Parlamentului fiind decisiv.
Parlamentul Romaniei poate reglementa prin lege, orice materie, orice domeniu al relatiilor sociale,
respectand, regulile stabilite de Constitutie.- Parlamentul este titularul monopolului legislativ.
In urma revizuirii C, din 2003, s-a facut o diferentiere intre cele doua Camere ale Parlamentului.
Camera deputatilor este camera de reflectie in cazul proiectelor de legi si propunerilor
legislative( organizarea si fc inst avocatului Poporului, org adm publice locale, etc), Senatul este camera
decizionala.

6. Partea dispozitiva a actului normativ

Partea dispozitiva este cea mai importanta parte a actului normativ.
Partea dispozitiva da expresie continutului normativ al actului emis de autoritatile competente.
Este alcatuita din totalitatea prescriptiilor normative si a normelor juridice instituite pt sfera
raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia.
Partea dispozitiva este doar o forma de exprimare a normelor juridice , care se reduce la articole, deci
putem spune ca ea se compune din articole asezate intr-o anumita ordine, in raport cu o anumita
sistematizare a metrialului normativ brut.
Articolul este elementul structural de baza al partii dispozitive si cuprinde o sg dispozitie normativa
aplicabila unei situatii date
In cuprinsul unui a.n poate exista un sg articol/multe, in fc de obiectul si scopul reglementarii juridice.
Uneori, exprimarea completa a unei idei normative intr-un articol are nevoie de elaborarea mai multor
enunturi prescriptive.; articolul se divizeaza in mai multe subcomponente (alineate); alineatele pot fi
subdivizate in alte elemente componente.
Utilizarea subdiviziunilor alineatelor este intalnita atunci cand este vb de operarea unor enumerari in
textul legislativ
Alineatul trebuie sa condenseze materialul normativ intr-o prop sau fraza care sa reglementeze o
ipoteza juridica ce tine de specificul art din care face parte
 Intr-un act normativ, reglementarea este grupa ain mai multe articole;partea dispozitiva a actului
normativ se va diviza in:
• Dispozitii/principii generale
• cuprind prevederi care orienteaza intreaga reglementare, det obiectul si princiipille acestuia; ele
slujesc la interpretarea intregului act normativ
• Dispozitii de fond/continut
• sunt destinate reglementarii propriu-zise a relatiilor sociale ce formeaza obiectul actului normativ
• sub aspectul tehnicii legislative, textele specifice dispozitiilor de fond trebuie sa grupeze la niv
articolelor si alineatelor toate elementele structurii logice a nj
• Dispoztii tranzitorii
• introducerea unei noi reglementari in sitemul dr reprezinta o ruptura cu vechile reglementari pe care
le inlocuieste; este necesar ca noua reglementare sa instituie o punte care sa permita trecerea de la
vechile regl la cele noi
• d t sunt necesare pt a preveni si elimina eventuale conflicte intre nj al celor doua regl
• Dispozitii finale
• in partea finala a actului normativ, un numar mai mare sau mai mic de n j este destinat reglementarii
masurilor necesare pt implementarea a n; este vb de
masuri de ordin organizatoric, de cond care trebuie create pt ca noua reglemntare juridica sa poata fi
aplicata.

Partea cea mai importanta a dispoziiilor finale are in vedere implicatiile noii reglementari juridice
asupra altor acte normative.

7. Titlul actului normativ

Titlul actului normativ = actul sau de identitate.
Pe baza titlului, actul poate fi identificat intr-o clasa de acte normative (legi, ordonante, ordonante de
urgenta), apoi pe baza numarului si a anului adoptarii sau emiterii acestuia, el se individualizeaza in
cadrul actelor normative din aceeasi categorie.
Titlul actului normativ va cuprinde intr-o formulare cat mai concisa obiectul de reglementare caruia ii
este consacrat actul normativ.
El poate fi exprimat intr-o formula substantiala( legea apelor, codul silvic), dar poate fi prezentat si intr-
o formula desciptiva.(legea privin abilitatea Guv. de a emite ordonante).
La stabilirea titlului unui act normativ este necesar sa se evite paralelismele denumirilor, fiind interzis
de normele metodologice ca doua acte normative , in vigoare, din aceeasi clasa sa poarte acelasi titlu.

8. Formula introductiva a actului normativ

 Sub titlul actelor normative se aseaza formula introductiva.
Ea consta intr-o prop care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a
deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv (legea 24).
Formula introd se intalneste in cazul legilor adoptate de Parlament, proiectelor de legi adoptate de una
din Camerele Parlamentului.
• in cazul legilor, f introductiva este “Parlamentul R adopta prezenta lege”.
• in cazul actelor emise de Guvern, in formula introductiva se introduce si temeiul actului normativ.
• in cazul ordinilor ministrilor si al altor acte normative, formula introductiva cuprinde autoritatea
emitenta, denumirea actului(in fc de natura sa juridica) si temeiurile juridice pe baza carora actul a
fost emis.
9. Fictiunea in drept
Procedeu artificial , utilizat de legiuitor pentru a admite existenta unui fapt care este dezmintit de
realitate (ex: drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca se naste viu).
Fictiunea se caracterizeaza prin faptul ca opereaza o asimilare artificiala sau o echivalare a unor lucruri
care in realitate sunt diferite sau chiar contrare.
In ceea ce priveste rolul fictiunilor in drept, se considera ca acestea indeplinesc o functie istorica si o
functie dogmatica.
Functia istorica a fictiunii consta in introducerea unor reguli de drept in relatiile sociale, permitand
expansiunea dreptului la elemente noi care apar in viata sociala.
Functia dogmatica a fictiunii consta in conservarea conceptelor juridice, in gasirea unor solutii juridice
pentru fenomene noi in interiorul sistemului dreptului.
Avantajele fictiunii de drept: evitarea cresterii cantitative a reglementarilor juridice, asigurarea unitatii
sis de drept, limitarea sporirii numarului de concepte.

10. Documentarea clasica in materie juridica si administrativa

In act de documentare juridica si administrativa, un instrument de neinlocuit pt orice pers care
indeplineste o fc publica il constituie Repertoriul Legislatiei Romaniei, editat in fiecare an de catre
Consiliul Legislativ.
Acest instrument de documentare juridica ne ajuta sa identificam orice act normativ din legislatia
Romaniei, emis de aut publice centrale.
Repertoriul Legislatiei Romanie cuprinde evidenta oficiala a legislatiei in vigoare si este alcatuit din 2
parti: Partea cronologica si Indexul alfabetic
Partea cronologica este structurata pe criterii ce tin de trecerea timpului.
Cap 1 - Acte normetive in vigoare emise in perioada 22 dec 1989 – 31 dec 2005 si publicate in M.Of. al
Romaniei
• Constitutia Romaniei
• Decrete-legi
• Legi
• Hot. ale Parlam Romaniei
• Hot. ale Camerei Deputatilor si ale Senatului
• Decrete emise de Consiliul Frontului Salvarii Nationale, Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala si
Presedintele Romaniei
• Ordonante ale Guvernului Romaniei
• Hotarari ale Guvernului Romaniei
• Acte ale autorit administratiei pbl centrale de specialitate si ale autorit adm autonome
Cap 2 - Acte normative modifiicatoare emise de autoritatilor pbl centrale in per 22 dec 1989 – 31
dec 2005 si publicate in M.Of. al Romaniei

Cap 3 - Acte normative emise in perioada 1964- 22 dec 1989 publicate in M.Of / Buletinul Oficial

3.1. Legi si decrete-legi

3.2. decrete ale consiliului de stat

3.3. decrete prezidentiale

3.4. hot. ale Consiliului de Ministri

Cap 4 - Acte normative abrogate expres sau cu caracter temporar, care si-au produs efectele ori care si-
au incetat aplicabilitatea in per 22 dec 1989 – 31 dec 2005

Indexul alfabetic cuprinde un tezaur format din cuv cheie care reflecta continutul unui act normativ.
Aceste cuvinte cheie sunt urmate in unele cazuri de subdescriptori care se contituie in reflectari
partiale ale continutului descriptorului.. Tezaurul cuprinde de asemenea o rexea de conexiuni si de
trimiteri de la un cuvant cheie la altul pt a pune in evidenta relatiile existente intre diferite acte
normative din sist. legislatiei noastre

11. Semnarea legii

Legea se semneaza de Presedintii celor doua Camere sau de vicepresedintii care au condus sedinta in
care legea a fost adoptata.
Semnatura lor are rolul de a atesta ca legea a fost adoptata cu respectarea procedurilor parlamentare
si de a confirma ca textul semnat este textul adoptat de Parlament.
Vicepresedintii semneaza legea in cazul in care ei au condus sedinta finala de adoptare a legii prin vot.
Dupa promulgare, legea, impreuna cu decretul Presedintelui se trimite Camerei Deputatilor; aici
 primeste un numar si se inscrie in Registrul legilor; numarul este insotit de data inregistrarii, care
devine data legii
Ordonantele si hotararile poarta semnatura primului-ministru, conform Constitutiei.

12. Stilul actului normativ

Reprezinta totalitatea artificiilor si a modalitatilor care stau la baza elaborarii(redactarii actelor
normative)
Legea privitoare la normele de tehnica legislativa intr-un articol distinct abordeaza problema stilului
actului normativ; sub aceasta denumire sunt asamblate in patru alineate reguli privitoare la asigurarea
inteligibilitatii normelor juridice, la utilizarea neologismelor, a termenilor de specialitate, si a altor
instrumente necesare realizarii unei astfel de readctari a actelor normative, care sa permita intelegerea
cu usurinta a continutului acestora.
Stilul normativ este legat indisolubil de forma prescriptiva a redactarii textelor normative;normelor
juridice le este strain stilul descriptiv, narativ, care cuprinde un sir de enunturi menite sa descrie sau sa
explice un anumit fenomen social; ele cer sa se precizeze ca in anumite imprejurari persoana este
datoare sa aiba o anumita conduita.
O alta caracteristica a stilului normativ este legata de modul de utilizarea a termenilor in redactarea
textelor normative;regula de baza=utilizarea limbajului comun; in unele cazuri, legiuitorul poate
recurge la terminologia juridica.
O alta cerinta o reprezinta asigurarea unitatii terminologice a textelor redactate; intr-un act normativ,
utilizarea unei noiuni trebuie realizata unitar de la un capat la altul.
In procesul elaborarii normelor structura cea mai simpla a nj este data de formula subiect-verb-
complement
Subiectul ne indica participantul la relatiile sociale caruia nj ii confera un beneficiu sau ii procura o
obligatie.; pt nj cu un grad mare de generalitate subiectul propozitiei il constituie persoana
Un aspect important= realizarea acordului gramatical intre substantiv si atributele adjectivale; adj
legate direct de substantive trebuie sa iab agenul, numarul si cazul substantivului.
Al doilea element il constituie verbul; utilizarea lui in constructiile normative este supusa unor reguli;
vb se utilizeaza la diateza activa, reflexiva/pasiva si la timpul prezent si viitor.
Ultima parte a formulei de redactare, complementul; vb tranzitiv cere un compliment direct, iar cel
intranzitiv un CI.

13. Ierarhia legilor

Potrivit Constitutiei, parlam adopta legi organice , constitutionale, organice.
• Legi constitutionale
• legi de revizuire a Constitutiei
 Constitutia poate fi modificata printr-o lege de revizuire in cazul in care o noua putere revolutionara
rastoarna puterea politica sub imperiul careia a fost adoptata C anterioara.
Revolutia se justifica atunci cand este expresia nemultumirilor populare (ex: regim politic dictatorial)
In urma rev, se naste o noua putere constituanta ( Putere constituanta originara), care pune bazele
unei noi guvernari prin adoptarea unei noi C.
Puterea constituanta originara fixeaza regulile generale ale guvernarii, instituie dr si libertatile fundam
ale cetatenilor si lasa urmasilor sai legitimi dreptul de a modifica C in limitele pe care ea insasi l
impune.
• Legile organice
Sunt considerate de puterea constituanta drept prelungiri ale dispozitiilor const si care, garantand
aplicarea dispozitiilor C, trebuie sa fie sustinute de o majoritate parlam absoluta.
Parlamentul reglementeaza prin legi organice: sistemul electoral, organizarea Guv, statutul fc publici,
infractiunile si pedepsele,dobandirea, pierderea sau pastrarea cetateniei romane, etc
Legile organice se situeaza pe o treapta inf C si legilor const, dar detin o poz supraordonata fata de
legile ordinare si celelalte acte normative.

• Legile ordinare
• intervin in alte materii decat cele rezervate legilor cons sau organice
• se adopta cu majoritate de voturi si cu respectarea normelor de procedura cuprinsa in C.
O lege organica nu poate fi modificata printr-o lege ordinara, indiferent de prevederile pe care le
modifica aceasta din urma lege
• alte categorii de legi
Legea de revizuire a Constitutiei a introdus o noua categorie de legi si anume legile de aderare la
Uniunea Europeana si Nato.
Legea de aderare la UE , este adoptata de P cu cu o majoritate de cel putin doua treimi de voturi; lege
ordinara. Nu este o lege constitutionala pt ca nu este supusa procedurii de mediere, nu se aproba prin
referendum, etc. Legea pt aderarea la Nato este o lege ordinara se adopta in sedinta comuna a
Cmerelor, cu o majoritate de doua treimi.

14. Izvoarele legisticii formale

n.j (normele juridice ?) care compun legistica formala sunt cuprinse in Legea fundamentala, in legi
organice, ordinare, in ordonante, in regulamete si cutume parlamentare, etc.
Printre izvoarele leg formale se numara :
a) Constitutia Romaniei, in special normele privitoare la procesul de elaborare a legii si a celorlalte acte
normative.
b) Legile organice, in randul carora intra legea pt infiintarea, organizarea si functionarea consiliului
 legislativ.
c) Legile ordinare( ex legea 202/1998 24/2000).
d) Ordonante ale Guvernului, care stabilesc reguli juridice in materia elaborarii actelor normative.
e) Regulamentele si cutumele parlamentare sunt izvoare ale leg.formale, prin prevederile referitoare la
procedura legislativa si la sanctionarea nerespectarii regulilor de tehnica legislativa( ex: Reg Camerei
Dep, Reg Senatului).
f) Hotararile Guvernului constituie izvoare ale legisticii f. Atunci cand cuprind norme de tehnica
legislativa pt etapa extra-parlamentara a elaborarii proiectelor de acte normative.
g) Hotararile Birourilor permanente ale celor doua camere sunt izv ale leg. Formale atunci cand
imbraca un caracter normativ, sunt emise in baza legii, privesc aspecte ale procesului legislativ.
h) Decizile curtii constitutionale prin care sunt declarae neconst diferite prevederi ale legii, ale
ordonantelor sau ale reg parlamentare in masura in care privesc n metodologice sau procesdurale de
redactrae sau adoptare a legii.

15. Coordonatele procesului de redactare a actului normativ

Procesul de redactare a actului normativ este o parte componenta a procesului de creare a dreptului.
In cadrul acestui proces operatiunea de elaborare a actului normativ este consecutiva demersului de
stabilire a conceptelor juridice, mai ales regulilor de drept.
Cuvantul si formula de combinare a cuvintelor formeaza instrumentele necesare pt comunicarea
notiunilor, normelor si rationamentelor juridice.
Instrumente care fac posibila exprimarea si comunicarea normei d drept : terminologia juridica si
vocabularul juridic.
• terminologie : asamblul cuvintelor tehnice ce apartin stiintei sau artei.
Nasterea terminologiei juridice este rezultatul unui proces de modificare a sensului comun al
cuvintelor printr-o reconversie semantica juridica.
• terminologia juridica este parte componenta a vocabularului juridic
• vocabularul juridic = fondul principal de cuvinte al lb romane care e utilizat in domeniul juridic.
In cadrul vocab. juridic pot fi distinse 3 componente principale : 1. terminologia juridica 2. cuvinte
provenite din limbajul curent 3. cuvinte provenite din alte discipline stiintifice.
• vocab. juridic utilizeaza in mod curent o parte a fondului de cuvinte specific limbajului comun.
• vocab. juridic indeplineste fctia de a raspunde unor exigente legate de calitatea normei juridice si de
comunicarea acesteia.

16. Preambulul actulului normativ

O parte constitutiva a actului normativ o constituie preambulul.
In cazul legilor, el este f rar intalnit.
 Este inscris in actele u carcter politic ale P, Camerei Dep, Senatului, insotind uneori si hotararile
parlamentare.
Preambulul precede formula introductiva si reda, in mod sintetic, scopul actului normativ/actului cu
carcter politic, si dupa caz, motivarea acestuia.
Potrivit legii nr 24(Legea privind n de tehnica legislativa), actele cu caracter n emise de autoritatile adm
publice centrale si locale vor mentiona in preambul si avizele prevazute de lege. De aici rezulta
caracterul obligatoriu al preambului in astfel de cazuri.
Pe plan doctrinar, avizele pot fi facultative/consultative/conforme.
Avizele facultative pot fi solicitate sau nu, continutul lor nu obliga organul emitent al actului juridic.
Avizele consultative- caracter partial de obligativitate, solicitatrea la emiterea unui act juridic este
obligatorie, continutul este faculttaiv pt organul emitent.
Avize conforme- solicitarea si continutul avizului sunt obligatorii pt organul emitent.
Exceptie de la caracterul fac al preambului- ordonantele de urgenta ale Guvernului.

17. Respectarea normelor de tehnica legislativa in cadrul autoritatii locale

Autoritatile adm publice locale sunt organe reprezentative ale colect locale care au dreptul si
capacitatea de a solutiona si de a gestiona o parte importanta a treburilor publice.
In virtutea cartei europene a autonomiei locale, intinderea autonomiei locale este limitata de
competentele de baza ale autoritatilor oublice locale prevazute de Constitutie.
Actele normative emise de aut adm publice locale sunt hotararile consiliilor locale si dispozitiile
primarului.
Legea privind normele de tehnica legislativa introduce in categoria actelor normative adoptate de aut
adm publice locale si ordinele prefectului
In arhitectura actelor emise de aut trebuie sa fie prezenta formula introductiva, care tre sa cuprinda
temeiurile juridice.
Actele normative ale aut adm publice locale, se cer a fi aduse la cunostinta publica, prin afisare in
locuri autorizate si prin publicare intr-un cotidian local.

18. Arhitectura actului normativ

Actele normative, reprezinta acte de decizie ale autoritatilor publice competente prin care un anumit
domeniu ori o anumita parte a unui domeniu al rel sociale este reglementat juridic.
In fc de categoria juridica a actelor normative, ele pot fi legi, ordonante ale Guvernului, hotarari ale
Guvernului, etc.
In raport cu obiectul de reglementare juridca, actul n trebuie sa cuprinda o reglementare completa,
care sa epuizeze toate aspectele pe care le implica o astfel de reglemntare; in cazul in care nu cuprinde
o reglemntare completa, , actul este imperfect si lasa posibilitatea crearii unui vid legislativ ori a unor
 solutii juridice partiale, incomplete.
Actul normativ trebuie sa realizeze o grupare a normelor juridice pe care le cuprinde in anumite parti
constitutive, care la randul lor vor alcatui structura actului normativ
Modul de asezare a elem constitutive ale actului normativ si relatiile dintre acestea ofera deciziei
normative a aut publice o arhitectura proprie.

19. Utilizarea enumerarii in procesul elaborarii normelor

Cifrajul si enumerarea sunt mijloace prin intermediul carora sunt redate diferite fenomene cantitative,
respectiv de ordin calitativ.
Procedeul enumerarii consta in descompunerea unei idei abstracte – socotita a fi prea vaga pentru a
permite o unitara si eficienta realizare- in aplicatii practice.
Utilizarea procedeului face posibila intelegerea completa a unui enunt juridic cu un grad ridicat de
abstractizare.
Legiuitorul recurge la enumerare pentru stabilirea atributiilor autoritatilor publice, pentru det cazurilor
care reclama adoptarea unei legi organice, pentru stabilirea sanctiunilor disciplinare, etc.
Enumerarile din textele legislative pot fi enumerari exemplificative sau limitative
Enumerarile exemplificative- legiuitorul lasa la aprecierea celui care aplica legea sa extinda aplicarea ei
si la alte cazuri
Enumerarile limitative - il obliga pe cel care aplica legea sa se limiteze la acestea.
Enumerarile limitativa se utilizeaza atunci cand este vb de stabilirea unor derogari de la dreptul comun,
fapt ce are ca urmare restrangerea aplicarii legii doar la acele cazuri mentionate in textul ce cuprinde
enumerarea .