Sunteți pe pagina 1din 86

BULETINUL CONS,.

RUCTIILOR

Vol. 13

1998

1. PRESCRIPTII TEHNICE

,

1. "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construe tie ale cladirilor'' indicativ C 107/3-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.

24IN din 19 februarie 1997. 1

2. INDICI V ALORICI

Tabel sinoptic al indicilor orientativi medii de actualizare a valorilor cladirilor ~i constructiilor speciale in perioada 01.01.1990-

30.09.1998 (de la 0 etapa la alta) cumulati la fiecare etapa plan~a

Tabel cu indicii medii de actualizare a valorilor cladirilor si

,

constructiilor speciale, ca mijloace fixe, evaluate in preturi valabile la

01.01.1695 plan~a

Editat de:

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii ~i Economia Constructiilor

, ,

Bucuresti - $05. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie

,

1116 - difuzare

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate INCERC Bucuresti. Nu este permisa reproducerea integrals sau parliala a materialelor din Buletinul Constructiilor lara consimtamantul scris al INCERC Bucuresti.

1

MINISTERUL LUCRARILOR PllBLlCE ~I AMENAJARII TERITORnJLUI

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI

DIRECTIA COORDONARE, CERCET ARE ~TIINTIFICA ~I REGLEMENT ARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII

ORDIN Nr. 24/N din: 19.02.1997

Avand in vedere:

- "\vizele Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 156/96; 205/96; 206/96

- .I~ teme~ul H.G. nr.45611994 privind organizarea ~i functionarea

M!filsterulUl Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului,

- In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr.1211996 ~i a Decretului nr.59111996,

- Ministrul Lucrarilor Publice ~i Arnenajarii Teritoriului emite urrnatorul

. NORMATIV

PRIVIND CALCllLUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE ALE CLADIRILOR

Indicativ C 107/3-1997

Elaborat de:

INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ~I TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCTII - S.A.

ing.~ERBAN ST ANESCU in~.MIHAELA GEORGESClJ

ORDIN

Director general:

ResponsabU lucrare:

- Art. I - Se aproba:

"Norrnativ privind calculul coeticientului global de izolare termica la cladiri de locuit" Indicativ C 10711-97,

"Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termica la cladiri cu alta desrinatie decat cele de locuit" Indicativ C 107/2-97.

"~~~l~lati;' pr~vind calculul termotehnic al elernentelor GC constructie ale cladirilor" Indicativ C 107/3-97,

"Ghid pentru ca1culul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit" Indicativ C 107/4-97

. '

"Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructii in

contact cu solul" Indicativ C 107/5-97.

Art. 2. - Reglementarile de la art. I intra in vigoare la data publicarii in Buletmul Constructiilor.

Art.3 - Directia Programe de Cercetare ~i Reglementari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Elaboratori:

- ing.MOSES DRlMER ing.MIHAELA GEORGESCU ing.NICOLET A CRlSTIAN

Avizat de :

DIRECTIA PROGRAME DE CERCET ARE ~I REGLEMENT ARI TEHNICE

Director: ing.OCT AVIAN MANOIU

Responsabil de lucrare MLPAT:arh.DOROTEIA COCHECI

MINISTRU NICOLAE NOICA

2

3

Prevederile normativului se utilizeaza deasemenea la determinarea necesarului de cAidura de calcul, in scopul dimensionarii instalatiei de

incAizire.

lntre modelul de calcul folosit pentru verificarile termotehnice ~i eel

adoptat pentru calculul instalatiilor trebuie sa existe 0 riguroasa

corespondenta.

1.7 .Prevederile prezentului normativ se aplica atat pentru elementele

de constructie perimetrale.ctt ~i pentru elementele de constructie interioare care despart spatii intre care exista 0 diferenta de temperatura mai mare de

5K.

1.8. Prevederile normativului se aplica la verificarea termotehnica, atat

a cladirilor noi, cat ~i a cladirilor existentecare urmeaza a fi supuse unor lucrari de reabilitare ~i de modemizare.

1.9. Prevederile prezentului normativ se aplica, atat la cladirile avand

sisteme centrale de incalzire, cat ~i la cele cu lncalzire locala (inclusiv cu

sobe).

1.10. Alegerea modului de alcatuire a elementelor de constructie, din

punct de vedere termotehnic, se face astfel incat sa se realizeze, in principal,

urmatoarele:

• rezistenta termica minima necesara pentru asigurarea climatului

interior, pentru limitarea fluxului termic ~i pentru economisirea energiei in exploatarea cladirilor;

• evitarea condensarii vaporilor de apa pe suprafata interioara a

elementelor de constructie:

• rezistenta la permeabilitate la vapori, pentru limit area sau pentru

impiedicarea condensarii vaporilor de apa in interiorul elementelor

de constructie;

• stabilitatea termica necesara. atat pe timp de iarna, cat si pe timp

de vara, pentru limitarea oscilatiilor temperaturii aerului interior ~i pe suprafata interioara a elementelor de constructie.

1. 11. Pe baza prevederilor din prezentul normativ, se pot determina: _ Rezistentele termice specifice corectate ale elementelor de constructie. cu luarea in considerare a influentei puntilor termice,

permitand:

• compararea acestor valori, calculate pentru fiecare tncapere

in parte, cu rezistentele termice minime necesare din considerente igienico-sanitare ~i de confort;

• compararea acestor valori, calculate pentru ansamblul

NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL Indieativ:

ELEMENTELOR DE CONSTRUCPE ALE CLADIRILOR C 107/3 - 1997

1. OBIECT ~I DOMENIU DE APLICARE

. 1: I .. :rezentul normativ se refera la calculul termotehnic, pentru

timpul iernii, al tuturor elementelor de constructie ale cladirilor, cu exceptia

elementelor de constructie in contact cu solul. .

" .. 1.2. Preze~tul normativ inlocuieste in totalitate STAS 6472/3-89 Fizica c~nstructnlor. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor" .

1.3: Prevede~ih~ prezentului normativ se aplica la elementele de construct ie care delimiteaza spatiile incalzite ale cladirilor de locuit social-

culturale ~i industriale. '

Pr~v~eril_e no~ativulAui se utilizeaza ~i la elementele de constructie ~are . dehrruteaza spatnl.~ neincalzite, in scopul determinarii temperaturii mtenoare a acestor spatu, pe baza unui cal cui de bilant termic.

1.4: Prevederile prezentului normativ nu se aplica la elementele de const~ctle a~erente cladirilor ~i incaperilor la care se impun cerinte speciale ale regimului de temperaturi si de umiditate, cum sunt: spatiile frigorifice cele cu mediu agresiv, s.a. ' A _ I :5. AIzo!ar~a termica a elementelor de constructie care delimiteaza ~ncapenle m~aJzlte, se realizeaza in vederea asigurarii climatului interior Im~us de exigentele igienico-sanitare ~i de confort la cladirile de locuit ~i soclal-cu~turale, _ d~ . co?ditiile. necesare desfasurarii muncii ~i procesului tehnolo~lc I~ cladirile industriale, precum ~i pentru reducerea, in cat mai mare masura, a cons.umului de energie ~i de combustibil in exploatare.

. 1.6 '. Prevederile prezentului normativ se utilizeaza atat de catre prOlectant~, pentru determinarea si pentru verificarea caracteristicilor te~otehmce ale elementelor de constructie, cat ~i de factorii abilitati pentru verificarea proiectelor de cladiri.

Elaborat de:

INSTITUTU!- DE PROIECTARE, CERCETARE ~I TEHNICA DE CALCUL iN CONSTRUCTII I.P.C.T. - SA Bucuresti

Aprobat de:

MLPAT-DGRAT-DPCRT

en ordin nr.24/N din 19.02.1997

4

5

I'

,

• componentele transparente si translucide ale peretilor exteriori si acoperi~urilor (tamplaria exterioara, peretii vitrati si luminatoarele);

• planseele de peste ultimul nivel, de sub terase ~i poduri;

• planseele care delimiteaza cladirea la partea inferioara, fata de mediul exterior (bowindouri, ganguri de trecere, s.a.);

• planseele de peste pivnite ~i subsoluri neinclilzit~; . .. .. • peretii ~i planseele care separa volumul cladirii de s~atll adiacente neincalzite sau mult mai putin i?calzite, precum ~l de

spatiul rosturilor inchise.

1.15. Pentru cazuri speciale ~i studii termotehnice, prin efectuarea

unui calcul numeric automat al campului plan, bidimensional, de temperaturi, pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina

~i reprezenta grafic:

• variatia temperaturilor pe suprafete interioare ale elementelor de

constructie;

• curbele izoterme din interiorul elementelor de constructie.

cladirii, cu rezistentele termice minime. normate, in scopul economisirii energiei in exploatare;

• determinarea coeficientului global de izolare termica, in scopul stabilirii nivelului de performanta termotehnica de ansamblu a cladirii ~i a cornpararii cu valoarea normata, stabilita in vederea limitarii consumului de energie pentru

incalzirea cladirilor: .

• utilizarea rezistentelor termice specifice corectate la calculul necesarului de caldura, in vederea proiectarii instalatiilor de incalzire.

- Temperaturile pe suprafata interioara a elementelor de constructie, permitand:

• verificarea riscului de condens superficial, prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de roua;

• verificarea conditiilor de confort interior, prin asigurarea indicilor globaJi de confort termic PMV ~i PPD, in functie de temperaturile medii de pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale.

1.12. Calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul se face in conformitate cu [1].

Verificarea comportarii elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa, precum ~i verificarea stabilitatii termice a-elementelor de constructie perimetrale sia incaperilor, nu este tratata in prezentul normativ, aceste verificari facand obiectul unor acte normative speciale - [7] ~i respectiv [11].

De asemenea sunt tratate in acte normative speciale - [12] ~i [13]aspectele referitoare la determinarea ~i la verificarea coeficientului global de izolare termica,

1.13. Normativul este intocmit in urmatoarele ipoteze generale:

• transferul termic se face in regim stationar:

• toate caracteristicile termofizice ale materialelor sunt independente de temperatura;

• principalele calcule termotehnice se bazeaza pe calculul numeric automat al campurilor de temperaturi.

1.14. Calculele ~i verificarile termotehnice prevazute in cadrul prezentului normativ, se refera la urmatoarele elemente de constructie perimetrale:

• partea opaca a peretilor exteriori, inclusiv suprafata adiacenta rosturilor deschise;

2. ACTE NORMATIVE CONEXE

Prezentul normativ se va utiliza impreuna cu urmatoarele reglementari

tehnice:

[1] C 107/5-97

[2] C 107/4-97

[3]

[4]SR ISO 7345:1994 [5] STAS 7109-86

[6] STAS 737/10-87

[7] STAS 6472/4-89

[8] STAS 6472/6-88

6

_ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul.

Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit.

_ Ghid pentru calculul necesarului de caldura de calcul ~i al necesarului de caldura ale cllidirilor. _ Izolatie termica. Marimi fizice si definitii,

_ Termotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri si unitati de rnasura.

_ Sistemul international de unitati (SI). Unitati ale marimilor caracteristice' fenomenelor calorice.

Fizica constructiilor. Termotehnica.

Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa, Prescriptii de calcul. (cu modificarile din anexa K).

_ Fizica constructii1or. Proiectarea termotehnica a elementelor de constructie cu punti termice.

7

[9] STAS 647217-85

- Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor ~i materialelor de constructie.

Fizica constructiilor. Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV ~i PPD ~i nivele de performanta pentru ambiante.

- Instructiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere

ale cladirilor.

[12] C 107/1-97 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit.

[13] C 107/2-97 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiri cu alta destinatie decat cea de locuit.

[14] CEN/TC 89 N 351E - Building components and building elements.

Thermal resistance and thermal transmittance. Calculation method.

[15] CEN/TC 89 N 433E - Windows, doors and shutters. Thermal transmittance. Calculation method.

• Flux tennic (4)): Cantitatea de caldura transmisa la, sau de la un sistem, raportata la timp.

• Densitatea fluxului termic (q): Fluxul termic raportat la aria prin care se face transferul caldurii,

• Suprafata adiabatica: Suprafata prin care nu se produce nici un transfer terrnic.

• Izoterme: Linii sau suprafete care unesc punctele avand aceleasi temperaturi in elementele de constructie, determinate pe baza unui calcul al campului plan, respectiv spatial, de temperaturi.

• Linii de flux: Linii perpendiculare pe izoterme, reprezentand directia ~i sensul fluxului termic in elementele de constructie,

• Rezistenta termica (R): Diferenta de temperatura raportata la densitatea fluxului termic, in regim stationar.

• Coeficient de, transfer termic (U): Fluxul termic in regim stationar, raportat la aria de transfer termic si la diferenta de temperatura dintre temperaturile mediilor situate de 0 parte ~i de alta a unui sistem. Inversul rezistentei termice.

• Coeficient de cuplaj termic (L): Fluxul termic in regim stationar, raportat la diferenta de temperatura intre doua medii care sunt legate intre ele din punct de vedere terrnic, printr-un element de constructie, • Coeficient Iiniar de transfer termic ('1'): Termen de corectie care tine seama de influenta unei punti terrnice liniare, fata de un calcul unidirectional al coeficientului de transfer terrnic.

• Coeficient punctual de transfer termic (X): Termen de corectie care tine seama de influenta unei punti terrnice punctuale, fata de un calcul unidirectional al coeficientului de transfer termic.

• Calcul unidirectional (lD): Model de cal cui termotehnic simplificat, in care se considera ca liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de constructie,

• Calcul bidimensional (2D): Model de calcul termotehnic, in care se tine seama de influenta puntilor terrnice liniare ~i care se bazeaza pe un calcul plan, bidimensional, al campului de temperaturi.

• Calcul tridimensional (3D): Model de calcul termotehnic, in care se tine seama de influenta tuturor puntilor termice-liniare ~i punctuale- ~i care se bazeaza pe un calcul spatial, tridimensional, al campului de temperaturi.

• Coeficient de emisie (e): Fluxul radiant al unui corp in raport cu fluxul radiant al corpului negru in aceleasi conditii de temperatura.

[lO] STAS 13149-93

[11] NP 200-89

3. DEFINITII ~I SIMBOLURI

3.1. Definitii

• Regim (termic) stationar: Ipoteza conventionala de cal cui termotehnic, in cadrul careia se considera ca temperaturile nu variaza in timp.

• Strat omogen: Strat de grosime constanta, avand caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme.

• Strat cvasiomogen: Strat alcatuit din doua sau mai multe materiale, avand conductivitati termice diferite, dar care poate fi considerat ca un strat omogen, cu 0 conductivitate termica echivalenta,

• Ponte termica: Portiune din anvelopa unei cladiri, in care rezistenta termica, altfel uniforma, este sensibil modificata ca urmare a faptului eli izotermele nu sunt paralele cu suprafetele elementelor de constructie.

• Anvelopa eladiri]: Totalitatea suprafetelor elementelor de constructie perimetrale, care delimiteaza volumul interior (incalzit) al unei cladiri, de mediul exterior sau de spatii neincalzite din exteriorul cladirii.

8

9

3.2. Simboluri si unitati de masura

1 2 3 4
~ Raportul ecartului de temperatura T;-Tj;
superficial a --
AT
-
T Factorul de corectie a T;-Tj
temperaturilor exterioare
AT
a, Rezistenta interioara I/o,
termica m2K/W
n, superfici- exterioara l/a.
ala
ai Coeficien- interior q/ATi
tul de W/(m2K)
transfer
ex. termic exterior q/.1.T.
superficial
x Conducti- W/(mK)
vitatea
termica de
cal cuI a unui material de
constructie - J/(kgK)
c Capacita-
tea calori-
ca masica
la presiu-
ne
constanta
p Densitatea kg/m'
aparenta
s Coeficien- W/(m2K)
tul de
asimilare
termica Simbolurile ~i unitatile de masura ale principalilor termeni utilizati in prezentul normativ sunt date in tabelul I.

Majoritatea simbolurilor folosite sunt in conformitate cu SR ISO 7345: 1994 ~i ST AS 737/ 10-87; pentru unii termeni s-au mentinut simbolurile prevazute in STAS 7109-86 ..

Observatii;

1) Temperaturile si diferentele de temperatura se pot nota ~i cu simbolurile 0 ~i respectiv .1.0.

2) Se da rnai jos corespondenta intre simbolurile utilizate in cadrul prezentului normativ ~i simbolurile folosite in prescriptiile tehnice elaborate

anterior: O,=T, 41=Q v=k'

c=cp q=q X=k"

s=sm R=Ros R'nec=Ranec

A=S R'=R'os R'm=Rom

n=N U=k R'min=Rommin

e=e

T=O

SIMBOLURI ~I UNIT ATI DE MASURA

TABELUL I

SIMBO- TERMENUL RELATIA DE U.M.
LUL DEFINIRE
1 2 3 4
Te exterioara de calcul
Ti interioara de calcul
Tu in spatiile neincalzite
r, Tempera- pe suprafata interioara - °C
Tse tura pe suprafata exterioara
0, punctului de roua
.1.T Diferenta intre T, ~i T, r.r,
.1.Ti de intre Ti ~i T; r-r;
tempera- K
.1. r, tura intre r, ~i r, Tse-Te 10

11

1 2 3 4
D Indicele inertiei tennice a unui I [(d/A)S]
-
element de constructie
'Pi Umiditatea relativa a aerului - %
interior
n Viteza de ventilare
naturalamumarul schimburilor de - h-I
aer pe ora, rata schimburilor
conventionale de aer).
e Coeficientul de emisie - -
d Grosimea unui element de
constructie sau a unui strat al
elementului de constructie
b Latimea cladirii, a unei zone, etc.
I Lungimea incaperii, a cladirii sau
a puntilor tennice liniare
h Inrutimea grinzilor, buiandrugilor, - m
etc.
B Latimea considerata in calculul
coeficientului liniar de transfer
termic
H Inrutimea incaperii, nivelului sau a
cladirii
P Perimetrul cladirii sau al incaperii
A Aria (de transfer tennic) - m2
V Volumul incaperii sau al cladirii m'
Q Cantitatea de clildura - J 1 2 3 4
. 4> Fluxul termic (puterea termica) dQ/dt W
q Densitatea fluxului termic 4>/A W/m2
if Coeficientulliniar de transfer - W/(mK)
termic
X Coeficientul punctual de transfer - W/K
tennic
Rs Rezistenta a unui strat omogen d/A
R. terrnica a unui strat de aer -
(specifica) neventilat
R unidirectio- a unui (TrTk)/q
nala element m2K/W
R' corectata de con- -
structie
R' medie -
m
R' necesara ~T/ai~Timax
nee
R'min minima -
U Coeficien- unidirectio- al unui lIR
tul de tran- nal corectat element lIR' W/(m2K)
U' sfer termic de con-
L Coeficient structie cI>/(TrTk) W/K
de cuplaj
termic
G C()eficientul global de izolare - W/(m3K)
termica a cladirii 3.3 Indici

In prezentul normativ se utilizeaza, in principal, urmlitorii indici:

i interior r roua, condens

e exterior t timp

si suprafata interioara m mediu

se suprafata exterioara min minimum

u spatiu neincalzit max maximum

12

13

a aer w apa

necesar echivalent

4.6. Conductivitlitile termice de calcul din anexa A corespund unui regim normal de umiditate a materialelor in timpul ex~loatarii; in cazu~ unei umiditati sporite, conductivitlitile termice trebuie sa fie majorate

corespunzator. . .

4.7. Conductivitatile termice echivalente ale stratunlor cvaslOmogene

se calculeazli in confonnitate cu prevederile din cap. 7.2.

4.8. Caracteristicile termotehnice de calcul ale straturilor de aer imobil

la temperatura de + lOoc, se pot considera astfel: p= 1,23 Kg/m'

c= 1000 J/(KgK)

4.9. Caracteristiciletermotehnice de calcul ale apei sunt urmatoarele:

p= 1000 Kg/rn'

c=4180 J/(KgK) la 0 temperatura de + 10°C

}.=0,S8 W/(mK)

4.10. Rezistentele termice specifice ale straturilor omogene se

calculeaza cu 3 zecimale.

nec ech

3.4 Sistemul de unitati si masuri

Se foloseste sistemul international de unitati de masura (SI). Pentru unele transformari se pot folosi relatiile:

I W = lJ/s=0,860 kcallh

11= lW-s=2,39·1O-4 kcal lWh=36OO J=0,860 kcal lkcallh=I,163J/s=I,163 W

4. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE

.. 4. ~. Carac!er~sticile termotehnice de cal cuI ale materialelor care se utthzeaz~ la alcatuirea eIementelor de constructie, se vor considera in conformitate cu anexa A.

.4.2. in anexa A se dau urmatoarele caracteristici termotehnice in functie d~ f~lul materialului ~i de densitatea aparenta p (kg/m'): '

- condu~tlVltatea te~cli de calcul A [W/(mK)];

- coefi~lentul de ~lmtIar~ termica s [W/(m2K)];

- capacitatea calorica ~slcli ~a presiune constantli c [J/(kgK)].

4.3. A.Ite mat~nale decat cele din anexa A pot fi utilizate in elemente de cons~~ctle numa~ ,:u avizul unui institut de specialitate, care va atesta ~i conductivitatea terrrnca de calcul a respectivului material.

.4.~: Cap~citatea calorica volumica se obtine prin multiplicarea capacitatii cal once masice cu densitatea aparenta a materialului, in stare uscata:

5. TEMPERATURI DE CALCUL

5.1. Temperaturile exterioare (Te)

Temperaturile exterioare conventionale de calcul se considera in confonnitate cu harta de zonare climatica a teritoriului Romaniei, pentru

perioada de iarna, din anexa D.

Conform acestei harti, care tnlocuieste harta din ST AS 6472/2-83,

teritoriul Romaniei se imparte in 4 zone climatice, astfel:

_ zona I Te=-lrC

_ zona II' Te=-lSoC

_ zona III Te=-18°C

_ zona IV Te=-21°C

p·c . . _ . . [Ws/(m3K)]

_ 4.? Condu~uvltattle ~emuc~ .~e calcul din anexa A includ influenta urmat?nIor facton, aferenti conditiilor de punere in opera a materiaielor terrnoizolante:

• existenta rosturilor dintre placile termoizolante·

• micile deteriorari admise, la placile termoizolante friabiIe·

• cre~tere~ ~ensitlitii aparente ca urmare a tasarilor din timpul executiei ~l In decursul exploatarii, la materialele tennoizolante tasabile.

5.2. Temperaturile interioare ale incaperilor irlcalzite (Ti)

TemperaturiIe interioare conventionale de calcul ale incaperilor incalzite, se considera aceteasi cu temperaturile utilizate la proiectarea instalatiilor de inclilzire ~i se iau din [3].

Daca incliperile au temperaturi de calcul diferite, dar exista 0

temperatura predominanHi, in calcule se considera aceasta temperatura; de

14

15

exemplu, la cladirile de locuit se consider~ T; = + 20°C.

D~cli ~u exista 0 temperatura predominanta, temperatura interioara convent~on~a ~e c~lc~1 ~e po ate considera temperatura medie ponderata a tuturor mcapenlor incalzite, de la acelasi nivel:

r, LTijAj LAj

6.3. Suprafetelc verticale exterioare (peretii) se delimiteaza pe orizontala prin axele geometrice ale peretilor interiori structurali ~i nestructurali, precum si prin colturile, intrande sau iesinde, ale fetelor interioare ale peretilor exteriori (fig.!).

Pe verticala, suprafetele se delimiteaza prin axele geometrice ale placii

planseelor intermediare, prin fata inferioara a placii ultimului planseu, precum si prin fata superioara a pardoselii primului nivel incalzit (fig.2).

Pe ansamblul cladirii, aria verticala exterioara totala, inclusiv aria

vitrata, este:

A=H'~l,=H'P

in care Peste perimetrul cladirii, masurat pe conturul interior al peretilor

de fatada.

6.4. Suprafetele inclinate se calculeaza pe baza dimensiunilor din

planul lor

6.5. Ariile tamplanei exterioare se determina pe baza dimensiunilor

nominale ale golurilor corespunzatoate din pereti (fig. I si 2).

6.6. Lungimile "I" ale puntilor termice lineare se stabilesc, in principiu, in functie de lungimile reale pe care se prevad detaliilerespective,

cu urmatoarele precizari:

• lungimile se mascara in cadrul ariilor A determinate conform

pct.6.2 ... 6.4.: in consecinta ele sunt delimitate, la extremitati, de

conturul suprafetelor respective;

• intersectiile puntilor orizontale cu cele verticale se includ atat in lungimile puntilor orizontale, cat si in lungimile puntilor verticale; • la planseul de peste spatii neincalzite. in lungimile "I" ale puntilor termice create prin intreruperea stratului termoizolant (amplasat peste planseu) in dreptul peretilor interiori structurali si nestructurali, nu se includ latimile golurilor de usi.

6.7. Aria anvelopei cladirii se calculeaza ca suma tuturor ariilor elernentelor de constructie perimetrale ale cladirii prin care au loc transferuri

termice.

6.8. Volumul incaperilor se calculeaza pe baza ariilor orizontale

determinate conform pct.6.2. si a inaltimilor H, considerate ca in fig.2:

Vj=Aj'Hj

6.9. Volumul cladirii - V - reprezinta volumul delimitat, pe contur, de

fetele interioare ale elernentelor de constructie perimetrale:

V=!.Vj=V1+V2+ ... +V;

in care:

Aj aria incaperii j avand temperatura interioara T

I)'

5.3 Temperaturile interioare ale spatiilor neincalzite (TJ ~emperatu~ile interioare ale spatiilor ~i incaperilor neincalzite se determina :XC~USI~ pe b~li de bilant termic, in functie de temperaturile de cal~ul. ale mcap~nlor. ad~ac~nte, de ariile elementelor de constructie care delimiteaza spatiul neincalzit, precum ~i de rezistentele termice ale acestor elemente.

i? c~cul~ se va tine seama in mod obligatoriu ~i de viteza de ventilare ~ spatl~IUI neincalzit. Determinarea temperaturilor T ale spatiilo . I - I . x,· u r ~I ncapen or nemc::uzlte se face in conformitate cu prevederile cap. 8 din

prezentul normanv.

:ot. pe .bazli de ~ilan~ te~c se vor determina temperaturile r, din r?stur.l!e ~nch~se, podunle ~I etajele tehnice, precum ~i cele din balcoanele ~I logiile inchise cu tamplarie exterioara.

6. DIMENSIUNI DE CALCUL

6. ~. Ca principiu general, suprafetele se delimit;azli prin axele geometnce ale elementelor de constructie interioare ~i prin fetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale.

6.2. Suprafetele orizontale ale elementelor de constructie exterioare (planseul d: I~ ter~sli ~au de la pod, planseul de peste subsolul neincalzit ~:a.) se dellIn~te~a .pnn axele geometrice ale peretilor interiori structurali ~I nestructurali ~I pnn conturul interior al peretilor exteriori (fig.l).

Pe . ans~blul cladirii, aria orizontalli este delimitata exclusiv prin conturul mtenor al peretilor exteriori (fig.3).

A=!'Aj=A1+A2+ .. ·+An

16

17

t2 00

~I ~ l®lT


~
* ® ~- ®w I

® '" =*
t3 '*
r-- 1

®

Fig. 1. MODUL DE. CALCUL AL LUNQiMiLOR IN PLAN

F· 2 UQOUL 0" ~CLlL AL jNALT, iMILOR

113· .... ...

a - aco peri~ cu pod sau terOl~ b _ 5ub,ol neinoalzi+ SilU :sol

~ _ dimensiun'lle nominCile ~Ie -J;;irnpl~riei e><ierioore

~t- Il1al-jimN njvel~llJi

~ -1~lfimea 'Cia'dlrii

-t - LungimiJe c.onturului exrerior al 'jncaperilor

~ _ Dimensiunile normnale Qlle ~mpl;jriei exieri~

Volumul V include atat incaperile incalzite direct (cu elemente de incalzire), cat §i incaperile incalzite indirect (rara elemente de incalzire), dar la care caldura patrunde prin pereti adiacenti, lipsiti de 0 termoizolatie sernnificativa. In acest sens se considera ca facand parte din volumul cladirii: camari, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa scarii, putul liftului, §i alte spatii comune.

Nu se includ in volumul cladirii: camerele de pubele, ;,eraI_ldele, precum si balcoanele ~i_ logiile, chiar in situatia in care ele sunt inchise cu

tamplarie exterioara.

18

19

t

-f--
\1 H 1
- r
"l
,_ A.i
.JI -= ~ == ~
t'I
~ 4.'2. L,-,_ ~
lr' -
-d he. I r ". iL
oS I-- l IIJ
::... 1-.- 1--'
III l.__ =
II) IT
~ 43 [ ,f+r;
"J rl1, r---
\ NT
f--
~ vf b~
.AI..
I-
,/ va
nJ Lj

III 1 lr
I.---A-L..... Fig. 3. fJJ;:~~ DE CltLCUL 4l UJuGiMiLoR ~i ARiiLOR a - Pereti ex+edori

b - ~re:fi interiori structurali

c - Perefi inreriori ne.9trudura/r .,. - T.;Sm plane exrerioara

20

7. DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE OPACE

7.1. Rezistenta termica specifica a unui strat omogen

Rezistenta termica specifica a unui strat omogen al elementului de constructie se detennina cu relatia:

d R=S A

in care:

d - grosimea de cal cui a stratului;

A _ conductivitatea terrnica de ca1cul a materialului, conform anexei

A.

La straturile la care grosimea finala, dupa punerea in opera, este mai mica decat grosimea initiala, in calcule se considera grosimea finala (dupa

tasare).

In cazurile in care abaterea negativa admisa la grosimea straturilor este

semnificativa. grosimea de calcul a stratului se va considera egala cu

grosimea minima adrnisa.

Rezistentele termice ale straturilor omogene se calculeaza cu 3

zecimale.

7.2. Rezistenta termica specifica a unui strat cvasiomogen

7.2.1. Intr-un model geometric este admisibil ca, in anumite conditii sa se inlocuiasca materiale cu con<;luctivitati terrnice diferite cu un material avand 0 conductivitate unica, echivalenta.

Stratul respectiv este denumit strat cvasiomogen.

Ca exemple de straturi cvasiomogene se. pot da zidariile (alcatuite din

caramizi sau blocuri + mortar), precum ~i straturile tennoizolante din cadrul elementelor de constructie tristrat, prin care tree ancore din otel inoxidabil de diametre reduse, dispuse uniform pe suprafata elementului de constructie.

7.2.2. Rezistenta termica a unui strat cvasiomogen se calculeaza cu relatia (1), in care, in locul conducuvitatn termice A, se introduce valoarea

conductivitatii echivalente Ae,h'

7.2.3. Conductivitatea terrnica echivalenta a straturilor cvasiomogene

de tipul zidariilor se po ate calcula cu relatia:

21

L(),A)

), = J J

eel! L Aj

[W/(mK)](2)

in care:

\ conductivitatile termiee ale materialelor eomponente;

AJ ariile materialeloreomponente din eadrul stratului evasiomogen,

masurate in planul stratului.

7.2.4. La straturile evasiomogene alcatuite dintr-un strat termoizolant + aneore metaliee de legatura, eonduetivitatea termica echivalenta se poate determina eu relatia:

Aech = A + d x n x X

[W /(mK)](3)

in care:

A conductivitatea termica a materialului termoizolant [W/(mK)]; d grosimea stratului termoizolant [m];

X coeficientul punctual de transfer termie, aferent unei ancore din otel inoxidabil, care se determina pe baza unui calcul tridimensional al campului

de temperaturi, eonf.pet. 7.6.3.[W/K]; •

n numarul de aneore metalice pe metru patrat.

7.3. Rezistentele termice superficiale

7.3. 1. Rezistentele termiee superficiale (Rs1 ~i Rse) se considera in calcule in conformitate cu tabelul II, in functie de directia ~i sensu I t1uxului termie.

. . La determinarea rezistentelor termice ale elementelor de constructie mtenoare, pe ambele suprafete ale elementului se considera valori aj=ae=8W/(m2K) ..

In spatiile neincalzite, indiferent de sensu I t1uxului tennie, se considera aj=ae= 12W/(m2K).

7.3.2. La calculul campului de temperaturi pentru verificarea temperaturilor superficiale conform cap.IO, valoarea coeficientului de transfer termie superficial interior aj' in colturile interioare intrande, se considera:

aj=8(I-x)

[W/(m2K)] (4)

in care:

x distanta, in metri, intre coltul intrand si eel mai apropiat colt iesind, dar eel mult 0,25m.

22

lntre valoarea astfel determinata ~i valoarea aj = 8W /(m2K) se considera 0 variatie iiniara, pe lungimea x, pe suprafetele vertieale si orizontale interioare ale tncapertlor. aferente coltului intrand.

7.3.3. Valorile din tabelul II aferente suprafetelor verticale, sunt

valabile ~i pentru suprafetele inclinate cu un unghi de eel mult 30° fata de verticala, iar eele aferente suprafetelor orizontale sunt valabile si pentru suprafetele inclinate eu un unghi de eel mult 30° f~ta ~e or.izontal~.

7.3.4. Valorile rezistentelor termice superficlale mtenoare din tabelul II sunt valabile pentru suprafetele interioare obisnuite, netratate (cu un coeficient de emisie e=0,9); valorile din tabel au fost determinate pentru 0

temperatura mterioara de +20°C.

7.3.5. Valoarea rezistentei termice superfieiale exterioare Rse=0,042

m2K/W din tabelul II eorespunde urmatoarelot conditii:

_ suprafata exterioara netratata, eu un coeficient de emisie e = 0,9;

_ temperatura exterioara Te=O°C

_ viteza vantului adiaeent suprafetei exterioare v=4m/s.

In studii, pentru alte viteze ale vantului se poate eonsidera, orientativ:

v a,
[m/s] [m2K/W]
1 0,08
2 0,06
3 0,05
5 0,04
7 0,03
10 0,02 23

COEFICIENTI DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL [W/m2K)] SI REZISTENTE TERMICE SUPERFICIALE [m2K/W]

TABELUL II

Elemente de constructie Elemente de construqie
in contact cu: in contact eu spati!
·exteriorul ventilate neincalzite:
DIRECTIA SI ·pasaje deschise • subsoluri ~i pivnite
SENSUL (gang uri) • poduri
FLUXULUI • rosturi deschise • ba1coane si logii
TERMIC inchise
• rosturi inchise
• alte incaperi
a/R" oVRse a/Rsi ae/Rse
P7.--.~
TL r;/;'/ Te (Tu) 8 24 8 12
~~ -~
cl:cb~ Q: 0,125 0,042 ~- ~-
0,125 0,084
*)
*ITU) 8 24 8
.: ~- -~ 12
0,125 0,042 ~- ~~
0,125 0,084
be/.., Ti. *)

~
, 6 24 6 12
-- ~- -~
0,167 0,042 0,167 -~
e Te'{Tl.1) 0,084
*) 24

7.4. Rezistentele termice ale straturilor de aer

7.4.1. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate (Ra) se iau din tabelul III, in functie de directia ~i sensu I fluxului termic si de grosimea stratului de aero

7.4'.2. Valorile dintabel, din coloana "flux termic orizontal" sunt valabile si pentru fluxuri termice inclinate eu eel mult 30° fala de orizontala, iar cele din coloanele "flux termic vertical" sunt valabile si pentru fluxuri terrnice inclinate cu eel mult 30° fata de verticala.

REZISTENTELE TERMICE ALE STRA TtTRILOR DE AER NEVENTILA TE Ra[m2K/W]

TABELUL III

Grosimea Directia si sensul t1uxului termie
stratului de aer
(mm) Orizontal Vertical
ascendent descendent
0 0,00 0,00 0,00
5 0,11 0, II 0,11
7 0,13 0,13 0,13
10 0,15 0,15 0,15
15 0,17 0,16 0,17
25 0,18 0,16 0,19
50 0,18 0,16 0,21
10O 0,18 0,16 0,22
300 0,18 0,16 0,23
OBSERV A TIE: Pentru valori intermediare se interpoleaza !iniar.

25

7.4.3. Valorile din tabelul III sunt valabile pentru toate elementele de constructie, cu exceptia geamurilor, pentru care se poate consulta anexa I.

7.4.4. Valorile din tabel sunt valabile in urmatoarele conditii:

•. str~tul de a~r est.e marginit de suprafete paralele, perpendiculare pe directia flu.x~IUl terrruc, toate suprafetele fiind suprafete obisnuite, netratate cu un coeficient de emisie ridicat (e>0,8); , •. stra~ul de ~er are grosimea (pe directia fluxului termic) de eel mult 10% din oncare din celelalte doua dimensiuni, ~i nu mai mult de 0,3m;

•. nu are loc nici un schimb de aer sernnificati v, atat cu mediul interior, cat ~I cu eel exterior.

~.4.5. Pentru modul in care se pot considera in calculele termotehnice stratunl~ de aer i~ care exista un oarecare grad de ventilare a spatiului de aer, declo comumcare cu mediul exterior, se poate consulta anexa E.

7.5. Rezistenta termica specifica unidirectionala

7.5.1. Rezistenta termica specificli unidirectional a a unui element de constructie alcatuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene sau cv~slOmogene, lara punti termice, inclusiv din eventuale straturi de aer neventilat, toate dispuse perpendicular pe directia fluxului termic se

calculeaza cu relatia: '

R=R.Si+IRs+IRa+Rse [m2K/W](5)

. ,~el~tla ,(5) se utilizeaza ~i pentru determinarea rezistentei termice specl.hce In camp curent, a elementelor de constructie neomogene (cu punti termice).

In calculul unidirectional, suprafetele izoterme sunt paralele cu suprafata elementului de constructie,

7.5.2. La elementele de constructie cu straturi de grosime variabila (de ex. loa ~lan~eel~.de la terase), rezistentele termice se pot determina pe baza grosmylor medii ale acestor straturi, aferente suprafetelor care se calculeaza, In cazul in care conductivitatea termica a stratului cu grosime variabila este redusa, pentru 0 mai mare exactitate, se recornanda utilizarea· prevederilor din anexa F.

. 7.5.3. Coeficientul de transfer termic unidirectional se determina cu relatia:

1 U=R

[W l(m2K)] (6)

26

7.5.4. La elementele de constructie cu permeabilitate la aer ridicata, deterrninarea rezistentei termice specifice unidirectionale se va face cu luarea in consideratie a prevederilor STAS 6472/7-85[9].

7.5.5. Daca valorile R si U reprezinta rezultate finale ale calculelor

termotehnice. ele pot fi rotunjite la 3 cifre sernnificative (2 zecimale).

7.6. Rezistenta termica specifica corectata

7.6.1. Rezistenta termica specifica corectata se determina la elementele de constructie eu alcatuire neomogena: ea tine seama de influenta puntilor termice asupra valorii rezistentei termice specifice determinate pe baza unui ealcul unidirectional in camp curent, respectiv in zona eu alcatuirea

predominanta.

7.6.2. Rezistenta termica specifica corectata R' ~i respectiv

coeficientul de transfer termic corectat U' se calculeaza cu relatia general a:

u ,=_l_=!+ L (lJ' of) + LX

R'R A A

[W l(m2K)](7)

in care:

R rezistenta termica specifica unidirectional a aferenta ariei A;

I lungimea puntilor termice liniare de acelasi fel, din cadrul

suprafetei A .

Rezistenta termica specifica corectata R' se mai po ate exprima prin relatia:

R'=roR [W/(m2K)](8)

in care r reprezinta coeficientul de reducere a rezistentei termice unidirectionale:

1

r=----------------

1 + R-[L (lJ' ·f) + L X]

A

[- ](9)

7.6.3. Coeficientii specifici liniari ('lr) si punctuali (x) de transfer termic aduc 0 corectie a calculului unidirectional, tinand seama atat de prezenta puntilor termice constructive, cat ~i de comportarea reala, bidimensionala, respectiv tridimensionalas a fluxului termic, in zonele de neomogenitate a elementelor de constructie.

Puntile termice punctuale rezultate la intersectia unor punti termice

liniare, de regula, se neglijeaza in calcule.

27

Co:ficienlii 'I' ~i X ~u difera in functie de zonele clirnatice: ei se deternyna pe b~za calculul~1 nu,"?eric automat al campurilor de temp~raturi.

I~ cazul III care acesu coeficienu nu pot f extrasi din tabele . deterrnina pe baza indicatiilor din anexa J. ' ei se pot

relaliil;o(;f)'i~~en(JI)' i 'I' ~i X au I vlalori pozitive sau negative si ei se introduc in

"( cu semne e or algebnce.

. _ Se~ul (+) reprezinta 0 reducere a rezistenrei termice corectate R' fat a de rezrstenra terrnica unidireqionala R· semnul ( ) f _. redu _. if - ,- are 0 recventa mal

sa ~I sen~I1I rca 0 rnarire a valorii R' fata de valoarea R.

7,.6.4. In ~exa ? se pre~~.nta 0 clasificare a puntilor terrnice liniare si pU,nctuale. precum ~I 0 c1aslhcare a tipurilor de coencienn li .. . d transfer terrnic '1'. mian e

d I· 7.6.5. In .tabelele I '" 73 se dau coeficienni 'I' si X pentru 0 serie de eta 11 curent utilizate,

Co.eficienti~ liniari de transfer termic aferenti peretilor exteriori di

zona de mtersecne cu placa pe s~1 se iau din tabelele I '" I 0 din [I]. In

. ~.6.6 .. :'e~tru calcule la faze preliminare de proiectare rezisten a

terrruca specitica corectata a elementelor de construcjie ne' I

fi det • . - omogene poate

errrunata cu metoda aproximativa din anexa H. '

.. 7 .. 6,7, Dupa finalizarea calculelor termotehnice valorile R' si U'

iI rotunjite la trei cifre semnificative (2 zecimale),' I pot

7.7. Rezistenta termica specifica medie

7.7.1. Rezistenta termica specifica medie a unui element de c , .

se calculeaza cu relatia: e construcpe

in care:

U 'J coeficienui de transfer termic corectat [W I( 2K)] f . ,

A m a erenu supraretelor

J'

• 7. 7.2. ~ez_istentele .termice medii R'm se pot calcula:

pentru 0 Illcapere av~d mai multe suprafete aferente unui aceluiasi element de construcpe, de exemplu peretii exteriori la 0 incapere de colt:

• pentru un nivel al cladirii:

• pentru ansamblul unei cladiri.

28

in cazul rezistentei termice medii pe un nivel sau pe ansamblul cladirii, valorile Aj si U'J sunt aferente diferitelor incaperi.

Valorile R' m si U' m pe ansamblul unui nivel sau al unei cladiri se pot determina ~i direct, cu relatiile (7), (8) si (9), in care valorile A ~i I, precum si numarul de punti termice punctuale, sunt cele corespunzatoare unui nivel sau unei cladiri in intregime.

7.7.3. Relatia (10) este valabila si pentru determinarea rezistentelor termice specitice medii ale unor elemente de constructie alcatuite din doua sau din mai multe zone cu alcatuire ornogena; in aceasta situatie in relatia (10) in loc de U': se introduce coeficientul de transfer termic unidirectional Uj, obtinandu-se rezistenta termica specifica medie Rm= IIUm.

7.7.4. Rezistenta terrnica specifica medie a mai multor sau a tuturor elementelor de constructie aferente unei incaperi, unui nivel sau intregii cladiri, se calculeaza cu relatia (l 0), in care la numitor termenul L( AJ 'U) se inlocuieste cu termenul L(A(U'(T,), in care TJ este factorul de corectie a temperaturii exterioare, corespunzator suprafetei j .

Relatia (10) astfel moditicata este valabila ~i la calculul rezistentei termice medii a unui singur element de constructie care separa mediul interior de doua sau mai multe medii exterioare, avand temperaturi To si T, diferite.

7.8. Alte caracteristici termotehnice

7.8.1. Coeficientul de cuplaj termic (L), aferent unui element de construct ie, se calculeaza cu relatia generala:

I A

L=AD=-) [W/K](lJ)

I ) ) R I

)

in care indicele j se refera la 0 suprafata a elementului de constructie, aferenta unei incaperi, unui nivel sau intregii cladiri.

Pentru ansamblul mai multor elemente de constructie, valorile L se pot insuma.

7.8.2. Fluxul termic (<1», aferent unui element de constructie, se calculeaza cu relatia general a:

<I>=L(~T [W](12)

in care indicele j are aceeasi semnificatie ca la pet. 7.8.1.

in cazul elementelor de constructie care separa spatiul interior incalzit de un spatiu neincalzit, in locul valorii ~ T =T;- To se utilizeaza diferenta de temperatura (T;-Tu) in care T, reprezinta temperatura din spatiul neincalzit, determinata pe baza unui calcul de bilant terrnic, conform cap.8.

29

Pentru ansamblul mai multor elemente de constructie, valorile c:P se pot insuma.

7.8.3. Coeficientul global de izolare termica (G), aferent unei cladin in ansamblu, se calculeaza cu relatia generala:

L(L·T)

G- J J +034n

V '

in care:

Tj factorul de corectie a temperaturii exterioare, aferent suprafetei j a elementului de construcps,

V volumul cladirii [rn'];

n viteza de ventilare natural a a spatiului interior al cladirii, respectiv numaru] rnediu al schimburilor de aer pe ora aferent tuturor incaperilor incalzite ~i neincalzite din cadrul volumului cladirii [h'],

Calculul coeficientului global de izolare termica este tratat in detaliu in normativele [12] ~i [13].

8. DETERMINAREA TEMPERATURII DINTR-UN SPATIU NEiNCALZIT

8.1. Pentru determinarea temperaturii conventionale de calcul dintr-un spatiu neincalzlr, se face un calcul de bilant termic, utilizandu-ss relatia general a:

~ (TL)+O 34Y~ (nT)

T -~ J J ' ~ J

u LLj+O,34YLn

in care:

LJ coeflcienjn de cuplaj termic aferenti tuturor elementelor de construqie orizontale ~i verticale care delimiteaza spatiul neincalzit de mediile adiacente: aer exterior sau incaperi incalzite [W IK];

T, temperaturile conventional- de calcul ale mediilor adiacente: To sau T,

[0C];

V volumul interior al spauului neinciilzit [rn'];

n viteza de ventilare natural a a spatiului neincalzit, respectiv numarul de

schimburi de aer pe ora [h-1].

8.2. Pentru utilizarea corecta a relatiei (14), se fac urmatoarele precizan:

• la determinarea valorilor Lj aferente elementelor de construqie interioare se pot utiliza rezistentele termice specifice unidirectionale (R);

30

• daca incaperea neincalzita este prevazuta cu usi, ferestre, lu~~atoare

• la ia de calcul se introduc si aceste elemente de construcue: .

s.a., 10 re 1 .1 T se introduc in relatia de calcul cu valorile lor algebnce. • temperatun e j

RAT A SCillMBURILOR CONVENTIONALE DE AER TABELULlV

Tipul de etansare la aer n
Nr. (h-1)
crt.
lntre spatiul neincalzit (u) si incalzit (i)
Pereti si plansee fara goluri, usi sau ferestre 0
1
Ca Ia 1), dar cu usi sau ferestre etanse 0,2
2
Ca la 1), dar cu usi sau ferestre obisnuite 0,5
3
Intre spatiul neincalzit (u) si exterior (e)
Elemente de constructie rara goluri sau orificii de 0
4
ventilare
5 Elemente de constructie cu goluri inchise (cu usi 0,5
sau ferestre), dar rara orificii de ventilare
6 Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare 1,0
7 Elemente de constructie cu etanseitate redusa 5,0
8 Elemente de constructie evident neetanse lO,O
ventilare a spatiului neincal zIt , respecnv rata
8 . .J. viteza de schimburilor conventionale de aer, se stabileste in functie ~e :~lstenla ~~llor ~i a ferestrelor, de existenta unor eventuale goluri sau orificii de vent1lar~, .• fu tie de gradul de etanseitate a elementelor de construcpe

precum ~l 10 net 'f

perimetrale. • . I . alzit .

P t umarul de schimburi de aer pe ora intre spapu nemca Zl ~l

enrun .1. t

spatiul incalzit, precum si intre spatiul neincalzit si mediu extenor, se po

utiliza valorile din tabelul IV. . ~ . . .

Valorile n se vor stab iii si in functie de ne~esltallle de aensl~e a incaperii neincalzite, in functie de destinatia acesteia (~e exemplu cennte mai mari de ventilare la camarile de alimente de la locuinte, etc.)

31

fi:

8.4. Spatiile neincalzite pentru care se face calculul cu relatia (14) pot

• incaperi interioare de dimensiuni reduse si inconjurate in mare parte de incaperi incalzite (camari, debarale, vestibuluri, windfanguri neincalzite, degajamente s. a.):

• spatii de dimensiuni mai marl, interioare sau adiacente cladirii (casa scarii neincalzita, garaje, s.a.):

• rosturi inchise;

=poduri sau etaje tehnice neinealzite.

Temperaturile in subsolurile neincalzite se deterrnina in conformitate cu prevederile din [I].

8.5. In situatia in care doua spatii neincalzite sunt adiacente, temperaturile Tu se pot determina, fie cu relatia (14) prin incercari succesive, fie pe baza unui calcu! de bilant termic, rezolvand un sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute.

9. DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE ALE SITPRAFETELOR VITRATE

9.1. Rezistents terrnica a tamplariei exterioare (ferestre si usi vitrate) din lemn, a luminatoarelor ~i a peretilor exteriori vitrati se considera conform tabelului V.

9.2. Pentru alte tipuri de elemente de constructie vitrate, necuprinse in tabelul V, rezistentele terrnice speeifiee vor fi determinate prin incercar] de catre un institut de specialitate.

9.3. Tamplariile exterioare cu tocuri si cercevele din mase plastice sau din aluminiu, produse de firme din lara, produse in tara pe baza unor licente straine sau importate, nu vor fi utilizate decat dupa atestarea caraeteristicilor lor termotehnice de catre un institut de spacialitate.

9.4. Nu se recomanda folosirea tamplariilor din aluminiu la care nu se realizeaza ruperea puntilor termice pe 0 adancime de eel put in 12 mm.

9.5. Pentru tamplariile metaliee simple, realizate din profile din otel se vor considera urmatoarele rezistente termice:

- cu 0 foaie de geam simplu R' =0, 17 m2K/W

- cu un geam termoizolant R' =0,28 m2K/W

9.6. Pentru calcule in fazele preliminare de proiectare, rezistenjele termice ale tuturor tipurilor de tamplarii se pot determina pe baza prevederilor din anexa I.

32

9.7, Pentru usile interioare, opace sau v~trate, r~z.istenlele te~e~ p~t fi determinate prin ealeul, in functie de rnatenalele ut~hzate la toeun ~l foi, de alcatuirea §i grosimea aeestora §i de valorile. Rs~ §l. a, e~respunzatoare

't" ilor Caleulele se vor efeetua pe baza indicatiilor din anexa I.

pozllel U§ ,

REZISTENTE TERMICE SPECIFICE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCTIE VITRATE

TABELUL V

ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE VITRAT R'
m2K/W
TAMPLARIE EXTERIOARA DIN LEMN 0,19
- simpla, eu 0 foaie de geam
- simpla, eu un geam termoizolant. _. 0,33
- simpla, eu doua foi de geam la distanta de 2 :'. 4 em 0,31
- sirnpla, eu 0 foaie de geam §i un geam termoizolant la 0,44
distanta de 2 '" 4 em
- cuplata, eu doua foi de geam la distanta de 2 ." 4 em 0,39
- cuplata, eu 0 foaie de geam §i un geam termoizolant la 0,51
distanta de 2 ,,' 4 em
- dubla eu doua foi de geam la distanta de 8 '" 12 em 0,43
- dubla, eu 0 foaie de geam §i un geam termoizolant la 0,55
distanta de 8 .. , 12 em
- tripla, e\l trei foi de geam . 0,57
- tripla, eu doua foi de geam §i un geam termoizolant 0,69
LUMINA TOARE
- eu 0 foaie de geam 0,18
- eu un geam termoizolant 0,29
- eu doua foi de geam la distanta de 1 .. ,3 em 0,27
- din placi PAS 0,18
- simple
- duble 0,34 33

ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE VITRAT R'
m2K/W
PERETI EXTERIORI VITRA TI
- geam profilit tip U, montat simplu 0,17
- geam profilit tip U, montat dublu 0,27
- geam profilit tubular 0,30
- placi PAS, montate simplu 0,18
- placi presate din sticla, tip S (Nevada):
- pereti simpli 0,22
- pereti dubli 0,42
- caramizi pres ate din sticla cu goluri, de 80 mm grosime 0,31
- vitrine cu rame metalice, cu 0 foaie de geam 0,18 10. DETERMINAREA TEMPERA TURILOR PE SUPRAFATA INTERIOARA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

1 ° .1. Temperatura pe suprafata interioara a elementelor de constructie lara punti termice (sau in campul curent al elementelor de construqie cu punti termice) se deterrnina cu relatia:

T.=T- tJ.T

SI I aR

La elementele de constructie adiacente spatiilor neincalzite, in locul valorii AT=Ti-Te, in relatia de calcul (15) se introduce diferenta de temperatura (Ti- Ttl)'

10.2. In zona puntilor termice, temperaturile T si se determina printr -un calcul automat al campului de temperaturi. Calculul campurilor de temperaturi se face pe baza precizlirilor din anexa J.

In mod curent, pentru determinarea temperaturilor minime T, min este suficient a se face calculul campului plan, bidimensional de temperaturi. 10.3. Pentru cazurile ~i detaliile curente, temperaturile superficiale minime T; min se dau in tabelele 1 ... 73.

Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II climatica ~i pentru 0 temperatura interioara Ti= +20°C.

Pentru alte conditii de temperatura (T' e ~i T' i), temperatura minima (T", min) se po ate determina cu realatia:

34

T'i-T'e _

'=Tl (T T )

T si min I T.- T i si min

I e

in care:

Ti~+20°C Te=-lSoC

T-T =35K . . . .,

10'; La colturile mtrande de la intersecpa a doi pereti extenon cu ~n

Ian eu (1; tavan sau la pardoseala), temperatur~ mini~ sepoate d~termma

p ~. baza unui calcul automat al campului spatial, tndlmensIOnal, de

numai pe

temperaturi. . d

In cazul in care nu se face un astfel de calcul, se poate consi era

valoarea aproximativa: r, coIl = 1 .sr, min-O,3Ti

in care: 1 . 1

T.. temperatura superficial a minima, determinata pe baza campu Ul P an

sr rmn

de temperaturi. . _ . . .

10.5. Temperatura superficial a medie, aferenta su~rafetel mtenoare a

unui element de constructie, se poate determina cu relatia:

tJ.T T =T--

sim i R' a·'

I

in care: _ . - f; ap 7 R' rezistenta termica specifica corectata. determtnata. Co~?~ c .,

aferenta dupa necesitati, fie unei incaperi. fie ansamblului cladirii.

10.6. Pe baza temperaturii superficiale minime r, min' se poat~ c~cula valoarea maxima a raportului ecartului de temperatura superficlala, cu

relatia:

(max= Ti-~~min Pe baza temperaturii superficiale medii TSi~' se poa.te _ dete~na valoarea medie a raportului ecartului de temperatura superficlala, folosmd

relatia:

[-](19)

( = Ti-Tsi m Rsi

m tJ.T R'

[- ](20)

35

10.7. La elementele de constructie adiacente spatiilor neincalzite, in locul valorii AT din relatiile (18),(19),(20), se introduce diferenta de temperatura (Tj- Tu)'

10.8. Pentru efectuarea unui calcul numeric automat al campului plan de temperaturi (2D) conform indicatiilor din anexa J, se poate reprezenta grafic variatia temperaturilor Tsj'

1 1. COMPORT AREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE LA DIFUZIA V APORILOR DE APA

11.1. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa se determina in conformitate cu prevederile STAS 6472/4-89 [7] si cu rnodificarile din anexa K.

11.2. Calculele se fac in ipoteza cli elementul de constructie este alcatuit din straturi omogene perpendiculare pe fluxul termic.

In aceasta ipoteza se pot determina urmatoarele temperaturi:

• pe suprafata interioara a elementului de constructie, pe baza relatiei (15);

• pe suprafata exterioara a elementului de constructie:

AT .

T =T +--

se e ae R

• intr-un plan n din interiorul elementului de constructie, cu una din relatiile:

sau

dT

T =T --(R +" R.)

11 eR seL"sJ

in care:

IR;j surna rezistenjelor termice : specifice ale straturilor amplasate intre suprafaja interioara - relatia (22), respectiv exterioara - relatia (23), ~i planul n.

11.3. Temperaturile din interiorul elementelor de constructie neomogene se pot determina printr-un calcul numeric automat al campului bidimensional de temperaturi.

36

'1 tfel determinate, se pot reprezenta grafic

Pe baza temperatun or as .

. din interiorul elementeIor de construcue. .

curbele lzoterme 1

12. STABILITATEA TERMICA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCT!E

rminarea stabilitatii termice a elem~ntelor de construc~ie

12.1. Dete _.. f in conformitate cu prevederile

perimetrale ale clapmlor se ace

Instru~~~;~IO~I:!~~~I~Pd;O~~~~~~t~!]'care se verifica la exigenta de

bilitate terrnica sunt urmatoarele: • .

!ta 1 1 aca a peretilor exteriori supraterani ai tncapenlor mc~zlte;

partea op ste ultimul nivel incalzh. de sub terase ~l poduri ..

• pl~~~e ~:dkele ineniei termice D a unui element de constructie .plan, alclituit din mai multe straturi dispuse perpendicular pe fluxul termic, se

catcuteaza cu relatia: [-](24)

D=I(Rss)

in care:. "1 termicli pentru perioada oscilatiilor

s coeficlentul de asirm are , 2

densitatii fluxului t~~~ de 2~ d.e ore. (W_/~m ~~'iau din anexa A. Pentru

. 12 4 Coeficlentll de aSlmllare termlca s . . . _

materiale ~ecuprinse in anexa A, coeficientul de asimilare terrmca se

calculeazli cu relatia:

[W/(m2K)](25)

s =8,5 '10-3)), ·c l' in car~: capacitatea calories masica la presiune constantli (J/(kgK)] conform

anexei A; . [k 1 3]

densitatea aparenta a materialulul g m . .... .

i2.5. in cazul elementelor de constructie neomogene, mdicete meruei

termice se calculeazli cu relatia:

[ -](26)

in care: 1 . d

A ariile zonelor distincte de pe suprafata eIementu Ul e

J

constructie [rrr]; _ . .. A

D. indicii inertiei termice corespunzaton zonelor cu am j'

J

37

13. REZISTENTE TERMICE NORMA TE

13.1. Rezistenta tennica necesara din considerente igienico-sanitare, se calculeaza cu relatia:

R'

/lee

t:..T

[m2KJW](27)

in care:

t:.. T; max diferenta maxima de temperatura, admisa intre temperatura

interioara ~i temperatura medie a suprafetei interioare: t:.. T :::0 (T- T· )

imax I smv-

Valorile t:..T; max se dau in tabelul VI, in functie de destinatia cladirii ~i de tipul elementului de constructie.

La elementele de constructie care separa incaperea considerata de un spatiu neincalzit, in loc de valoarea t:..T=T;-Te' in relatia (27) se introduce diferenta de temperatura (T;-Tu), in care T, reprezinta temperatura in spatiul neincalzit, determinata pe baza unui calcul de bilant tennic.

La elementele de constructie care separa incaperea considerata de un spatiu mai putin incalzit, in loc de valoarea t:..T, in relatia (27) se introduce diferenta dintre cele doua temperaturi interioare conventionale de calcul avand valori conform [3]. '

Relatia (27) nu se aplica la suprafetele vitrate.

13.2. Rezistentele tennice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de constructie ale cladirilor, calculate pentru fiecare incapere in parte, trebuie sa fie mai mari decat rezistentele tennice necesare:

R' ~ R' nee [m2K/W] (28)

13.3. Conditia (28) se aplica ~i la elementele de constructie adiacente rosturilor inchise, izolate fata de mediul exterior, la verificarea termotehnica a elementelor de constructie interioare, spre incaperile neincalzite sau mai putin incalzite, precum ~i la cladirile incalzite cu sobe.

13.4. La elementele de constructie ale incaperilor in care stationarea oamenilor este de scurta durata (de exemplu casa scarii, holurile de intrare in cladirile de locuit, s.a.) valorile t:..T; max din tabelul VI se maresc cu lK.

38

13.5. Penrru destinatii ~i functiuni specifice, valorile normate T; si aT; max' pot ~i trebuie sa fie stabilite de proiectant, chiar daca ele difera de valorile T; din [3] ~i de valorile t:..T; max din tabelul VI.

13.6. Pentru incaperile cladirilor de productie cu degajari importante

de caIdurll, valoarea t:.. T; max nu se normeaza, daca este [ndeplinita una din

. urmatoarele conditii:

• degajllrile de caldura depasesc cu eel putin 50% necesarul de cal dura de

calcul;

• densitatea fluxului termic degajat este de eel putin 23 W 1m2 de element

de constructie;

• suprafata mtertoara a elementului de constructie este supusa unui flux

radiant permanent sau este spaIata de aer uscat si cald.

13.7. Rezistentele tennice specifice ale elementelor de constructie

vitrate trebuie sa fie mai marl decat valorile R' nee din tabelul VII.

13.8. Pentru elementele de constructie usoare - cu exceptia

suprafetelor vitrate - sunt valabile valorile R' nee de mai jos, prin care se urmareste a se compensa inertia (exprimata prin greutate) redusa, prin

rezistente tennice specifice sporite:

pentru 20 kg/rrr' R' nee =2,50 m2K/W

pentru 50 kg/rrr' R' nee =2,00 m2KJW

pentru 100 kg/m' R' nee = 1,80 m2K/W

pentru 150 kg/rn' R'nec =1,60 m2K/W

13.9. In scopul reducerli consumului de energie in exploatare,

rezistenta termica corectata, medie pe cladire, a fiecarui element de constructie, se compara cu rezistentele tennice minime prescrise de actele normative in vigoare. Trebuie sa fie indeplinita conditia:

R'm~R'm;n

[m2K/W] (29)

39

I

V ALORI NORMATE ..:1T.

I max

TABELUL VI

Grupa Destinatia cladirii 'P; <IT; max [K]
cladirii (%)
Pereti Tavane Pardoseli
I • Cladiri de locuit,
camine, intemate
• Spitale, policlinici s.a. 60 4,0 3,0 2,0
• Crese, gradinite
• Scoli, licee, s.a.
II • Alte cladiri social-
culturale, eu regim 50 4,5 3,5 2,5
normal de umiditate
III • Cladiri sociale cu
regim normal de
umiditate 60 6,0 4,5 3,0
• Cladiri de productie
cu regim normal de
umiditate
IV • Cladiri de productie
cu regim ridicat de ~75 ar, 0,8<lT, 3,5
umiditate *)
~) ar, 1;-8, REZISTENTE TERMICE SPECIFICE NECESARE PENTRU

ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE VITRA TE .

TABELUL VII

Grupa R' nee [m2KIW]
cladirii
Tamplaria exterioara Luminatoare Pereti exteriori vitrati
I 0,39 0,31 0,33
II 0,35 0,28 0,30
III 0,31 0,25 0,27
IV 0,27 0,22 0,24 40

OBSERVATII:

I) La t8mplaria exterioara de la casa scarii ~i de Ia alte spatii de circulatie,

indiferent de grupa cladirii, se admite R' nee =0,27 m2KJW

2) La tamplaria exterioara de la vitrine se admite R' nee = 0,22 m2KIW

14. TEMPERA TURI SUPERFICIALE NORMATE

14.1. Temperaturile de la suprafetele interioare ale elementelor de construcpe. atat in camp curent, cat ~i in dreptul tuturor puntilor termice, trebuie sa fie mai mari decat temperatura punctului de roua 8,:

14.2. Temperatura punctului de roua se poate determina din anexa B, in funcjie de temperatura interioara conventionala de calcul T; ~i de umiditatea relativa a aerului interior 'Pi' considerata conform tabelului VI.

Pentru destinatii ~i functiuni specifice, valorile 'Pi pot fi ~i trebuie sa fie stabilite de proiectant, chiar daca ele difera de valorile 'P; din tabelul VI. 14.3. Pentru alte valori T, ~i 'Pi dedit cele din anexa B, temperatura punctului de roua po ate fi determinata, aproximativ, prin interpol are liniara . . Mai exact, temperatura punctului de roua se calculeaza astfel:

• se determina presiunea partiala a vaporilor de apa la interior, cu relatia:

[Pa](31)

in care:

p. presiunea de saturatie corespunzlitoare temperaturii aerului interior,

conform anexei C [Pal;

i{); umiditatea relativa a aerului umed interior [%].

• din anexa C se determina temperatura pentru care presiunea partiala a vaporilor de apa, calculata cu relatia (31), devine presiune de saturatie; aceasta valoare a temperaturii este temperatura punctului de roua 8r•

14.4. Cu ajutorul temperaturilor superficiale medii determinate cu relatia (18) se pot calcula ~i veri fica indicii globali de confort termic PMV §i PPD, precum §i indicatorii specifici disconfortului local: temepratura suprafetei pardoselii, variatia pe verticala a temperaturii aerului ~i asimetria temperaturii radiante, in eonformitate cu [10].

41

ANEXE

A - Caracteristicile termotehnice ale materialelor de constructie

B - Temperatura punctului de roua pentru diferite temperaturi ~i umiditap relative ale aerului interior

C - Presiunea de saturatie a vaporilor de apa pentru diferite temperaturi ale aerului.

D - Zonarea climatica a Romaniei, pentru perioada de iarna

E - Considerarea in calcule a straturilor de aer ventilat

F - Determinarea rezistentelor termice ale elementelor de constructie avand straturi de grosime variabila

G - Clasificarea puntilor termice ~i a coeficientilor de transfer termic

H - Metoda aproximativa de calcul pentru determinarea rezistentelor termice specifice corectate ale elementelor de constructie neomogene

I - Metoda simplificata de calcul pentru determinarea coeficientilor de transfer termic ai tamplarie] exterioare

J- Calculul numeric automat

K - Modificari la STAS 6472/4-89 "Comportarea elementelorde constructie

la difuzia vaporilor de apa" .

42

ANEXA A ARACTERISTICILE TERMOTEIINICE ALE MA TERIALELOR

C . . DE CONSTRUCTIE

Conducti- Coeficientul Factorul
Densitatea vitatea de asimilare rezistentei
Nr. Denumirea aparenta termica de termica la perme-
materialului p calcul abilitate la
crt. s vapori
kg/m' A W/(m2K)
W/(mK) lIKD
1 2 3 4 5
0
I Produse pe baza de azbest
Capacitate calories masica c=840 J/(kgK)
. 1 PIlei §i foi de 1900 0,35 6,35 24,3
azbociment
2, PIlei termoizolante 500 0,13 1,99 1,6
de azbest 1,28 1,6
300 0,09
II Materiale asfaltice ~i bituminoase
Capacitate calorica masica c=840 J/(kgK)
3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0
4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0
5 Bitum 1100 0,17 3,37 *)
I
III Betoane
Capacitate calories masica c=840 J/(kgK)
6 Beton armat 2600 2,03 17,90 24,3
2500 1,74 16,25 21,3
2400 1,62 15,36 21,3 J.

° 1 2 3 4
5
7 Beton simplu cu 2400 1,62 15,36
21,3
agregate naturale 2200 1,39 13,62 14,9
de natura 2000 1,16 11,86 12,1
sedimentara sau 1800 0,93 10,08 8,5
amorfa (pietris, tuf 1600 0,75 8,53 7,1
calcaros, diatomit). 1400 0,58 7,02 4,7
1200 0,46 5,79 4,3
1000 0,37 4,74 3,9
8 Beton cu zgura de 1800 0,87 9,75
8,5
cazan 1600 0,75 8,53 7,7
1400 0,64 7,37 7,1
1200 0,52 6,15 6,1
1000 0,41 4,99 4,7
9 Beton cu zgura 1800 0,64 8,36
7,7
granulata 1600 0,58 7,50 7,1
1400 0,52 6,65 6,6
1200 0,46 5,79 6,1
10 Beton cu zgura 1600 0,58 7,50
7,1
expandata 1400 0,46 6,25 6,5
1200 0,41 5,46 6,0
11 Beton cu perl it 1200 0,41 5,46 4,3
1000 0,33 4,47 3,4
800 0,26 3,55 2,4
600 0,17 2,49 2,1 44

0 1 2 3 4 5
12 Beton cu granulit 1800 0,81 9,41 7,1
1700 0,76 8,85 7,0
1600 0,70 8,24 6,9
1500 0,64 7,63 6,8
1400 0,58 7,02 6,5
1200 0,46 5,79 6,1
1000 0,35 4,61 4,7
800 0,29 3,75 3,4
600 0,23 2,89 2,4
, 400 0,17 2,03 1,9
13 Beton celular
autoclavizat
(gazbeton): 750 0,28 3,57 4,2
-tip GBC - 50 700 0,27 3,39 4,2
-tip GBN - 50 600 0,24 2,96 3,7
-tip GBN - 35 550 0,22 2,71 3,5
-tip GBN - T;
GBC -T
14 Produse rigide 500 0,20 2,46 3,1
spumate din cenusa 400 0,16 1,97 2,6
de termocentrala
liatli cu ciment
r
IV Mortare
Capacitate calorica masica c=840 J/(kgK)
15 Mortar de ciment 1800 0,93 10,08 7,1
16 Mortar de ciment 1700 0,87 9,47 8,5
~i var
17 Mortar de var 1600 0,70 8,24 5,3
18 Mortar de zgura cu 1400 0,64 7,37 5,7
ciment 1200 0,52 6,15 4,7 45

, I

° 1 2 3 4 5
V Vatli minerala ~i produse din vata minerals
Capacitate calorica masica c=750 I/(kgK)
19 Vata minerala:
- tip 60 60 0,042 0,37 1,1
- tip 70 70 0,045 0,41 1,1
20 Saltele din vata
minerals
- tip SCI 60,
SC060,SPS 60 100 ... 130 0,040 0,50 1,3
- tip SPS 70 120 ... 150 0,045 0,59 1,3
21 Paslli minerala:
- tip P 40 40 0,043 0,31 1,1
- tip P 60 60 0,040 0,36 1,6
- tip P 90 90 0,040 0,44 2,0
22 Placi din vata
minerala: 100 0,048 0,51 2,1
- tip G 100 140 0,040 0,55 2,4
- tip G 140 120 ... 140 0,044 0,56 2,4
- tip AP 140
23 Placi rigide din
fibre de bazalt tip
PB 160 160 0,050 0,66 2,5
VI Stiell §i produse pe baza de sticla
Capacitate calorica masica c=840 I/(kgK)
24 Sticlli 2500 0,75 10,67 00
25 Sticm spongioasa 400 0,14 1,84 28,3
300 0,12 1,48 28,3
140 0,075 0,80 28,3 ! i

I I

I I

46

° 1 2' 3 4 5
26 Valli de sticla: 1,1
- cal. I 80 0,036 0,42
- cal. II 100 0,041 0,50 1,2
VII Produse pe baza de ipsos, perlit, diatomit
Capacitate calorica masica c = 840 1/ (kgK)
27 Pllici de ipsos 1100 0,41 5,23 6,1
1000 0,37 4,47 6,5
28 Placi de ipsos cu 700 0,23 3,13 3,4
umpluturli organica
29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 1,7
30 ~apa de ipsos 1600 1,03 10,00 11,2
31 Produse 600 0,22 2,83 -
termoizolante din 500 0,19 2,40 -
diatomit
32 Pllici termoizolante 270 0,16 162 1,9
din perlit liate cu
ciment
VIII Pamanturi ~i umpluturi
Capacitate calorica masica c=840 I/(kgK)
33 Plimint vegetal in 1800 1,16 11,28 -
stare umeda
34 Umplutura din 1600 0,58 7,50 3,9
nisip
35 Umplutura din 1800 0,70 8,74 2,4
pietris 47

I

I

I

° 1 2 3 4 5
IX Lemn ~i prod use din lemn
Capacitate calorica masica c=2510 l/(kgK)
36 Pin ~i brad
- perpendicular pe 550 0,17 4,12 10,4
fibre 550 0,35 5,91 2,0
- in lungul fibrelor
37 Stejar ~i fag
- perpendicular pe 800 0,23 5,78 11,3
fibre 800 0,41 7,71 2,1
- in lungul fibrelor
38 Placaj incleiat 600 0,17 4,30 28,3
39 Rumegus 250 0,09 2,02 2,4
40 Placi termoizolante 400 0,14 3,19 2,4
din talas, tip 300 0,13 2,66 2,1
STABILIT
41 Beton cu agregate 800 0,21 5,52 5,3
vegetale (talas, 600 0,16 4,17 5,0
rumegus, puzderie)
42 Placi termoizolante
din coaja de
rasinoase
- tip PACOSIP 750 0,216 5,42 5,3
- tip IZOTER 350 0,125 2,82 2,4
270 0,116 2,38 2,1
43 Placi din fibre de
lemn, tip PFL
(placi moi)
- placi S 220 ... 350 0,084 2,08 2,7
- placi B ~i BA 230 .. .400 0,094 2,32 3,7 II I!

48

1 2 3 4 5
0
44 PIaci aglomerate 300 0,084 2,14 2,7
fibrolemnoase, tip
PAF
45 Placi din aschii de
lemn, tip PAL: 2,53 2,8
_ termoizolante 350 0,101
- stratificate 650 0,204 1,90 7,1
550 0,180 4,24 4,3
- omogene pline 700 • 0,264 5,79 8,5
600 0,216 4,85 7,1
500 0,168 3,90 3,4
- omogene cu 450 0,156 3,57 2,8
goluri
X Produse termoizolante fibroase de natura organica
Capacitate calorica masica c= 1670 l/(kgK)
46 Placi aglomerate 300 0,101 1,91 3,5
din puzderie, tip 200 0,086 1,44 3,0
PAP
47 Stufit
- presat manual 250 0,09 1,65 1,3
- presat cu masina 400 0,14 2,60 1,4
48 Placi din paie 250 0,14 2,05 1,4
. 120 0,05 0,85 1,3
49 Salte1e din deseuri 100 0,045 0,74 1,1
textile sintetice, tip
vata de tapiterie
XI Umpluturi termoizolante
Capacitate calorica masica c=840 J/(kgK)
50 Zgura de cazan 1000 0,35 4,61 3,3
700 0,26 3,32 2,9 49

° 1 2 3 4 5
51 Zgura granulata, 1100 0,36 4,90 3,4
zgura expandata 900 0,31 4,11 3,1
500 0,19 2,40 2,7
52 Cenusa ~i zgura de 650 0,29 3,38 3,0
termocentrala
53 Granulit 900 0,49 5,17 3,0
500 0,25 2,75 2,1
300 . 0,18 1,81 1,7
54 Perl it 200 0,088 1,03 1,7
100 0,083 0,71 0,9
55 Diatomit 700 0,25 3,26
-
500 0,20 2,46 -
XII Pietre naturale ~i zidarie din piatra natural a
Capacitate calories masica c=920 l/(kgK)
56 Scorie bazaltica 1000 0,26 4,16
-
57 Marmura, granit, 2800 .3,48 25,45 56,7
bazalt
58 Gresie si cuartite 2400 2,03 17,99 17,0
59 Pietre calcaroase 2000 1,16 12,42 10,6
1700 0,93 10,25 8,5
60 Tuf calcaros 1300 0,52 6,70. 4,3 50

0 1 2 3 4 5
61 Zidarie din pietre
de forma regulata,
cu densitate
aparenta a pietrei
de:
- 2800 kg/m' 2680 3,19 23,89 30,4
- 2000 kg/rn' 1960 1,13 12,13 9,9
- 1200 kg/m' 1260 0,51 6,54 4,9
62 Zidarie din pietre
de forma
neregulata, cu
densitatea aparenta
a pietrei de:
- 2800 kg/m' 2420 2,55 20,30 15,5
- 2000 kg/m' 1900 1,06 11,57 8,7
- 1200 kg/m' 1380 0,60 7,42 5,3
XIII Zidarie din caramizi, blocuri mici ~i produse din beton celular
autoc1avizat
Capacitate calorica masica c=870 l/(kgK)
63 Zidarie din 1800 0,80 9,51 6,1
caramizi pline
64 Zidarie din
caramizi cu gauri
verticale, tip GVP,
cu densitatea
aparenta a
caramizilor de:
- 1675 kg/m' 1700 0,75 8,95 5,3
- 1475 kg/m' 1550 0,70 8,26 5,0
- 1325 kg/m' 1450 0,64 7,64 4,7
- 1200 kg/m' 1350 0,58 7,02 4,5
- 1075 kg/rn' 1250 0,55 6,57 4,3
- 950 kg/m' 1150 0,46 5,77 4,1 51

0 1 2 3 4 5
65 Zidarie din 1200 0,52 6,26 3,4
caramizi de
diatomit, cu
densitatea aparenta
a caramizilor de
1000 kg/m'
66 Zidarie din blocuri
mici pline din
beton cu agregate
usoare, cu
densitatea aparenta
a blocurilor de:
- 2000 kg/rn' 1980 1,16 12,02 10,6
- 1800 kg/rn' 1800 0,93 10,26 8,5
- 1600 kg/m' 1620 0,75 8,72 7,1
- 1400 kg/m' 1440 0,61 7,43 4,7
- 1200 kg/rrr' 1260 0,50 6,29 4,3
- 1000 kg/m' 1080 0,42 5,34 3,9
67 Zidarie din blocuri
de beton celular
autoclavizat:
- cu rosturi subtiri 3,8
- tip GBN 35 675 0,27 3,38
- tip GBN 50 775 0,30 3,82 4,3
- cu rosturi
obisnuite 3,9
- tip GBN 35 725 0,30 3,70
- tip GBN 50 825 0,34 4,20 4,4
68 Fasii armate din
beton celular
autoclavizat 625 0,25 3,13 3,7
- tip GBN 35 725 0,28 3,57 4,2
- tip GBN 50 52

0 1 2 3 4 5
XIV Metale
Capacitate calorica masica c=480 J/(kgK)
69 Otel de constructii 7850 58 125,6 00
70 Fonta 7200 50 111,7 00
71 Aluminiu 2600 220 140,8 00
XV Polimeri ~i spume de polimeri
Capacitate calories masica c= 1460 J/(kgK)
72 Polistiren celular 20 0,044 0,30 30,0
73 Spume de 70 0,05 0,61 3,0
policlorura de vinil 30 0,05 0,40 3,0
74 Poliuretan celular 30 0,042 0,36 30,0
XVI Materiale in suluri
Capacitate calorica masica c= 1460 J/(kgK)
75 Covor PVC
- rara suport textil 1800 0,38 8,49 425
1600 0,33 7,46 425
- cu suport textil 1600 0,29 7,00 425
1400 0,23 5,83 425
76 Panza bitumata, 600 0,17 3,28 *)
carton bitumat, etc.
~) Valoarea este conform STAS 64't:1I4-MY OBSERV ATII:

1. Conductivitatile termice de calcul din anexa A sunt date la conditiile unui regim normal de umiditate a materialelor in timpul exploatarii, conform prevederilor din STAS 6472/4-89.

2. Alte materiale decat cele din anexa A pot fi utilizate in elemente de constructie numai cu avizul unui institut de specialitate.

53

3. Pentru materialele care nu sunt cuprinse in anexa A, conductivitatea termica se poate determina experimental, conform ST AS 5912-89 (pentru materialul in stare uscata), conductivitatea fiind raportata la temperatura medie de O°C.

Conductivitatile termice de calcul A se obtin prin majoritatea valorilor determinate experimental Ao dupa cum urmeaza:

- betoane u~oare avand:

x, :::;0,16 W/(mK) 60%

Ao =0,17 0,23 W/(mK) 35%

Ao =0,24 0,30 W/(mK) 30%

Ao =0,31. .. 0,46 W/(mK) 25%

Ao =0,47 ... 0,58 W/(mK) 20%

- produse din vata minerala 10%

- produse din lemn 20%

- produse fibroase de natura organica 20%

- masa ceramica 20 %

- polimeri ~i spume din polimeri

- cu pori inchisi 10%

- cu pori deschisi 20 %

4. Densitatea aparenta data in anexa A, se refera la materialele in stare uscata pfma la masa constants.

5. Pentru materiale cuprinse in anexa A, dar avand alte densitati aparente, conductivitatea termica de calcul se poate determina prin interpolare.

6. Pentru materialele ~i densitatile aparente necuprinse in anexa A, coeficientul de asirnilare termica s se calculeaza conform pet. 12.4' din prezentul normativ.

7. Pentru materialele care nu au valori I/Ko in anexa A, precum ~i pentru alte materiale necuprinse in anexa A, factorul rezistentei la permeabilitate la vapori seva determina pe cale experimental a de catre un institut de specialitate.

8. Pentru materiale sub forma de vopsele, pelicule sau folii, valorile IIKo

se dau in STAS 6472/4-89.

54

ANEXA B

TEMPERA TURA PUNCTULUI DE ROUA (8r)

PENTRU DIFERITE TEMPERA TURI ~I UMIDIT ATI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR

_ °C_

Umiditatea relativa Temperatura aerului interior, T, in °C
a aerului .p,
% 12 14 16 18 20 22
100 + 12,0 +14,0 + 16,0 + 18,0 +20,0 +22,0
95 + 11,2 + 13,2 + 15,2 + 17,2 + 19,2 +21,2
90 +10,4 +12,4 + 14,3 + 16,3 + 18,3 +20,3
85 +9,6 + 11,5 + 13,5 + 15,4 + 17,4 + 19,4
80 +8,7 +10,6 + 12,5 + 14,5 + 16,5 + 18,4
75 +7,7 +9,7 + 11,6 + 13,5 + 15,4 + 17,4
70 +6,7 +8,6 +10,5 + 12,4 + 14,4 + 16,3
65 +5,7 +7,5 +9,4 + 11,3 +13,2 + 15,1
60 +4,5 +6,4 +8,2 + 10,1 +12,0 +13,9
55 +3,2 +5,1 +7,0 +8,8 +10,7 + 12,5
50 +1,9 +3,7 +5,6 +7,4 +9,3 + 11,1
45 +0,4 +2,3 +4,1 +5,9 +7,7 +9,5
40 -1,0 +0,6 +2,4 +4,2 +6,0 +7,8
35 -2,6 -1,1 +0,5 +2,3 +4,1 +5,9
30 -4,5 -2,9 -1,3 +0,2 + 1,9 +3,6
25 -6,6 -5,0 -3,5 -2,0 -0,5 + 1,1 ~.

55

ANEXA C

I Pentru domeniul de temperatura de la 30 pana la O°C
15 1706 1717 1729 1730 1750 1762 1773 1784 1795 1806
14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695
13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588
;
12 1403 1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488
11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394
10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1270 1287 1295 1304
9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218
8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140
7 1002 1008 1016 1023 1030 1038 1045 1052 1059 1066
6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995
5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925
4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866
3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808
2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753
1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 700
0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653
II Pentru domeniul de temperatura de la 0 pana la -20°C
0 611 605 600 595 592 587 582 577 572 567
-1 562 557 552 547 543 538 534 531 527 522
-2 517 514 509 505 501 496 492 489 484 480 PRESIUNEA DE SATURATIE A V APORILOR DE APA (Ps) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI

- Pa-

Tempe- Fracjiuni de grade Celsius:
ratura 0,9
aerului 0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8
T (0C) Presiunea de saturatie a vaporilor de apa, Ps' in Pa
I Pentru domeniul de temperatura de la 30 pana la O°C
30 4244 4269 4291 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469
29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 4196 4219
28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984
27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759
26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544
25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343
24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151
23 2810 2827 2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968
22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794
21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629
20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473
19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324
18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 2158 2172 2185
17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052
16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926 56

57

~ +r+:

-3 476 472 468 464 461 456 452 448 444 440
-4 437 433 430 426 423 419 415 412 408 405
-5 401 398 395 391 388 385 382 379 375 372
-6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340
-7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312
-8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286
.
-9 284 281 279 276 274 272 269 267 264 262
-10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239
-11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219
-12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200
-13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182
-14 181 180 178 177 175 173 172 170 168 167
-15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152
-16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138
-17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126
-18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115
-19 114 113 112 III 110 109 107 106 105 104
-20 103 102 101 100 99 98 97 96 95 94 AN~XA D ZO~"~EA CLIM4Tici A RO~A.Ni,i PE!.ITRU ~RiQl,O'" OIL iA~"'A

~.

------

58

-------~-~

59

ANEXA E . CONSIDERAREA iN CALCULE A STRA TURlLOR DE AER VENTILATE

3. Strat de aer bine ventilat

1. Strat de aer foarte slab ventilat

Din aceasta categorie fac parte straturile de aer care au legatura cu mediul exterior prin intermediul unor gauri care depasesc:

• pentru straturi verticale 1500 mmvmetru liniar

• pentru straturi orizontale 1500 mmvmetru patrat

in aceste conditii rezistenta termica se calculeaza atat lara aportul stratului de aer, cat ~i lara eel al straturilor amplasate intre stratul de aer ~i mediul exterior.

in aceasta situatie, pentru rezistenta termica superficial a Rse se adopta o valoare egala cu rezistenta termica superficiala R'i' corespunzatoare,

Prezenta anexa este intocmita pe baza prevederilor din CEN/TC 89 N351E [14].

in aceasta categorie intra straturile de aer care au legatura cu mediul exterior prin intermediul unor gauri de dimensiuni foarte reduse ~i anume:

• pentru straturi vertic ale max. 500mm2/metru liniar

• pentru straturi orizontale max. 500mm2/metru patrat

Trebuie sa se respecte de asemenea urmatoarele conditii:

• intre stratul de aer ~i mediul exterior sa nu existe nici un strat

termoizolant; .

• gaurile prevazute sa fie astfel dispuse incat sa nu se poata naste un curent de aer prin stratul de aer considerat.

in aceste conditii, stratul de aer se po ate considera in calcule ca un strat de aer neventilat.

ANEXA F

DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE A V ANn STRA TURI DE GROSIME V ARIABILA

2. Strat de aer slab ventilat

Prezenta anexa este intocmita pe baza prevederilor din CEN/TC89 N351E [14].

Prezenta anexa se refera la elementele de constructie in alcatuirea carora intra un strat de grosime variabila, de exernplu planseul teras a (fig.Fl).

in aceasta situatie rezistenta termica este diferita de la zona la zona; de asemenea, rezistenta termica specifica medie pe ansamblul elementului de constructie, este in functie de rezistentele terrnice aferente acestor zone.

Relatiile de calcul de mai jos sunt valabile in cazul in care pantele nu depasesc 5%.

Se definesc 3 tipuri de zone (fig.F2):

1) Suprafete dreptunghiulare.

2) Suprafete triunghiulare cu varful mai inalt.

3) Suprafete triunghiulare cu varful rnai putin lnalt.

Coeficientii de transfer terrnic U, corespunzatori celor 3 tipuri de suprafete, se calculeaza cu relatiile:

in aceasta categorie intra straturile de aer care au legatura cu mediul exterior prin intermediul unor gauri avand urmatoarele dimensiuni:

• pentru straturi verticale intre 500 ~i 1500 mmi/metru liniar

• pentru straturi orizontale intre 500 ~i 1500 mm'zmetru patrat

Trebuie sa se respecte de asemenea conditia ca gaurile sa nu fie dispuse astfel incat sa favorizeze un curent de aer prin stratul de aer considerat.

in aceste conditii, rezistenta termica a stratului de aer slab ventilat se considera in calcule cu jurnlitate din valorile prevazute in tabelul III.

Daca rezistenta termica R, a straturilor amplasate intre stratul de aer ~i mediul exterior depaseste 0,15 m2K/W, rezistenta termica a acestor straturi, care se considera in calcule, se limiteaza la valoarea de 0,15 m2K/W.

60

61

<D t

[W/(m 2K)]

in care:

A conductivitatea termica de calcul a stratului cu grosime variabila

(avandgrosimea egala cu zero la 0 margine);

Ro rezistenta termica a celorlalte straturi, inclusiv ambele rezistente

termice superficiale (R, ~i Rse);

d, grosimea maxima a straturilor de grosime variabila:

In logaritrni naturali (In x=2,3026 log x),

~. f.t. k.xEMPUJ 0' ~Pl.RriR£ ~ uwui PUt.NSEU TIiIU.Sl CU SCURG&.R&.' 1iJCT1i:~

Fig. f2..

1i"URi O£ SUJ-RA."~ COMPONENT£

Calculul se conduce astfel:

1) Se calculeaza Ro ca 0 rezistenta termica total a a tuturor straturilor, cu exceptia stratului de grosime variabila.

2) Se subimparte aria totals in arii de tipurile 1), 2), 3), ca in exemplul din fig.Fl

3) Se calculeaza valorile U, aferente fiecarei arii Aj.

4) Se calculeaza coeficientul de transfer termic total, cu relatia:

fii\ SUPRAFA1i . '6J TRiu~iUu.RA cu VARFUL. ""Ai INAL.T

"" SUPRAFATA y

I:!V TR;Ul.JeMiULA~ cu

V~FUL. ~Ai PUTiN

fNAL.T •

L (VA.)

U J J [W/(m2K)]

LAj

5) Se calculeaza rezistenta termica specifica pentru ansamblul elementului de constructie cu relatia:

1 R=-

U

Observatii

1) Relatiile din aceasta anexa permit sa se determine, cu un grad sporit de exactitate, rezistenta termica aferenta intregului element de constructie. Cu un grad rnai rnic de exactitate, relatiile din aceasta anexa permit a se calcula ~i rezistentele termice corespunzatoare unor incaperi sau unui ansamblu de doua sau mai multe incaperi.

2) In situatia in care straturile cu grosime constanta contin punti termice, in loc de rezistenta termica unidirectionala Ro, in relatiile de cal cui se introduce rezistenta termica specifics corectata R,'.



62

63

ANEXA G CLASIFICAREA PUN'fILOR TERMICE 1}I A COEFICIEN'fILOR DE TRANSFER TERMIC

1. Puntea termica reprezinta 0 zona a anvelopei unei cladiri, in care fluxul termic - altfel unidirectional - este sensibil modificat prin:

• penetrarea partiala sau totala a elementelor de constructie perimetrale, cu rnateriale avand 0 conductivitate diferita:

• 0 schimbare a grosirnii elementului de constructie si/sau

• 0 diferenta intre ariile suprafetelor interioare ~i exterioare, asa cum se intampla la colturile dintre pereti, precum ~i la cele dintre pereti ~i plansee.

2. Din punctul de vedere al lungirnii lor, puntile termice se clasifica (fig.Gl) in:

• punti termice liniare;

• punti termice punctuale.

Puntile termice punctuale pot fi independente (agrafe sau ploturi de legatura) sau provenind din intersectia unor punti termice liniare.

3. Din punctul de vedere al alcatuirii lor, puntile termice.se clasifica (fig.G1) astfel:

• punti termice constructive, realizate prin inc1uziuni locale din materiale avand 0 conductivitate diferita:

• punti termice geometrice, realizate ca urmare a unor forme geometrice specifice (colturi, schimbari ale grosirnilor, s.a.);

• punti termice rnixte, avand ambele caracteristici de rnai sus.

Puntile termice constructive pot fi cu inc1uziuni totale sau partiale.

4. In comparatie cu elementele de constructie lara punti termice, acestea din urma au consecinte in urmatoarele directii:

• se modifies cuantumul fluxului termic;

• se modifica alura izotermelor ~i a liniilor de flux termic;

• se modifica temperaturile superficiale interioare.

5. In figura G2, se prezinta cateva tipuri caracteristice de coeficienti liniari de transfer termic, astfel:

a) un singur coeficient aferent unei punti termice amplasate intr-o unica incapere:

b) doi coeficienti simetrici (la detaliile cu un ax de simetrie);

c) doi coeficienti inegali, de exemplu la unele colturi ~i la sectiunile verticale;

d) coeficienti care cumuleaza efectul a doua sau a mai multor punti termice, de exemplu la un gol de fereastra, amplasat langa 0 intersectie de pereti:

e) coeficienti aferenti la doua spatii din exteriorul elemetului de constructie, de exemplu un spatiu exterior ~i un spatiu interior, neincalzit.

64

..

Fig. Gf. CU.SiFic.A.RO. PUNriLOR TIi:RMIC,-

a - Zone cu arii dible la exterior tat~ de lnferiar b- Zone ou '2Jro~imi f5BIJ/~' mafer.l..b diferife

c ... of - ~ne cu. induZiuni part.le (c.e) s;au mle(d.n din ITl&terlGlIe c::u conduCtlvitaJi difen~ .

a ... d- Punti e,T- R.J~.

+ermice lini •• ';;I1~ +errnice punctu.Olle

65

66

ANEXA H

METODA APROXIMA TIV A DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE NEOMOGENE

Prezenta anexa este intocmita pe baza prevederilor din CEN/TC 89 N351E [14].

Metoda aproximativa de mai jos se poate utiliza la fazele preliminare de proiectare, pentru determinarea rezistentelor termice specifice corectate aferente elementelor de constructie cu alcatuire neomogena,

1. Se imparte elementul de constructie in straturi paralele cu suprafata elementului in in zone perpendiculare pe suprafata acestuia, asa cum se arata in figura H 1.

Fig. #1.

1JI :z

2

~3

Q't

METOol. APRO)(iMATiVA

PENT"RU OE"TllRMiNAREA ,

REZ.isr£N.,....i ~i~ C:OR£CD.1E R

of. P:£RETI;;: EXTERiOR.

2. 5UelMPAR!iREA IN ZONE.

"_ ~~_~_ 3. SUe1tMPARTiREA IN srRAlURi

Straturile se denumesc "j "(j = 1 ,2,3) iar zonele se denumesc "m"(m=a,b,c,d).

67

Straturile au grosimi 'A", iar zonele au arii "Am".

Se calculeaza ariile zonelor "Am"(Aa,Ac,Ac,Ad) si ponderea acestora "f,," fata de aria totala A=~Am:

In aceasta variants de calcul, straturile de aer neventilat trebuie sa fie inlocuite cu straturi de aceleasi dimensiuni, realizate dintr-un material avand o conductivitate termica echivalenta:

II dj A=JR

a

[W/(mK)]

fa +fb +fe +fd=l

In acest fel, elementul de constructie a fost impartit in fragmente "m." , care sunt omogene din punct de vedere termic.

Fiecare fragment "m." (de ex. a!.a2.a3.b!.b2 .... ) are 0 conductivitate termica "Am/'. 0 grosime "d/'. 0 pondere "fm" ~i 0 rezistenta termica "R;",

in care:

R, rezistenta termica a stratului de aer

4. Valoarea minima a rezistentei termice (Rmin) se calculeaza cu relatia:

2. Se determina valoarea maxima a rezistentei termice (Rmax). folosind relatia de calcul:

_1_= fa + fb + fe + fd [W/(m4K)]

Rmax e, e, e, n,

in care: Ra.Rb.Rc.Rd reprezinta rezistentele termice R. calculate cu relatia (5) 3. Se determina rezistentele termice echivalente (Rj) ale fiecarui strat neomogen in parte:

!_=~+~+!.:_+.& [W/(m2K)]

Rj Raj Rbj Rej Rdj

5. Rezistenta termica specifica corectata se calculeaza ca medie aritmetica a valorilor Rmax ~i Rmin:

R I Rmax ;Rmin

6. Eroarea relativa maxima posibila. in procente, este:

In care:

R -R.

max mm 100

2RI

De exernplu, pentru un raport Rma/Rmin= 1.5. eroarea maxima este de 20 %. pentru un raport Rm.JRmin = 1.25. eroarea maxima este de 11 %. iar pentru Rmax = 2Rmin• eroarea maxima este de 33 % .

[%]

d d d d

R =_J. R =_J. R - J. R =_J

aj A.' bj A' er>:' dj A

~ ~ q ~

Rezistentele termice echivalente (Rj) se pot calcula, in varianta, cu relatia:

d R.=_J J Ai J

in care:

A'· conductivitatea termica echivalenta a stratului "j". care se calculeaza

J

cu relatia:

A·j=}...j -fa+Abj -fb+Acj ·(+Actj -fd [W/(mK)]

68

69

ANEXA I

3. Caracteristici termotehnice

METODA SIMPLIFICAT A DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENTILOR DE TRANSFER TERMIC AI T AMPLARIEI EXTERIOARE

3.1. Conductivitatea termica a geamurilor se considera A= 1,0 W/(mK).

3.2. Conductivitatile termice ale tocurilor ~i cercevelelor din lernn (cu o urniditate de 12%) se considera astfel:

- lernn de esenta moale (brad) (p:::;600 kg/rn') A=0,19 W/(mK)

- lernn de esenta tare (stejar) (p :::; 900 kg/m') A = 0,25 W /(mK)

3.3. Rezistentele termice superficiale, atilt pentru toc ~i cercevele, cat si pentru geamuri, se considera astfel:

Prezenta anexa este intocmita pe baza prevederilor din CEN /TC 89 N433E [15].

Relatiile de calcul din prezenta anexa permit detenninarea aproximativa a coeficientilor de transfer termic pentru tamplaria exterioara. Valorile obtinute pot fi utilizate la calculele tennotehnice din primele faze de proiectare.

Pentru ultima faza de proiectare se vor utiliza valori atestate ale coeficientilor de transfer tennic, in conformitate cu actele nonnative in vigoare.

1. Notatii

· fereastra F

· u~a U

· tamplarie exterioara-fereastra sau usa T

· toe - partea fixa a tarnplariei

· cercevele - partile mobile ale tamplariei c

· toe + cercevele f

1 2 I

R=-=O 125 m K W

SI 8 '

R =_!_=O 042 m 2K/W

se 24 '

Valorile de mai sus sunt valabile pentru tamplarii exterioare verticale sau inclinate cu eel mult 30° fata de verticala.

4. Relatii de calcul

4.1. Ferestre (fig. 1.1) 4.1.1. Ferestre simple:

· geamuri

· panouri (opace)

g p

1 U =F R F

A -u +A -u -t ''P g g f f g g

Ag+Af

[W/(m2K)](1)

2. Dimensiuni · Aria geamului (Ag)

- cea mai mica dintre ariile vizibile

dinspre cele doua fete ale tamplariei: - idem ca Ag;

- cea mai mare dintre ariile (proiectate

pe un plan paralel cu geamurile) vizibile dinspre cele doua fete ale tamplariei;

- suma At+ Ag + Ap

cea mai mare dintre sumele perimetrelor panourilor de geam tennoizolant, vizibile dinspre cele doua fete ale tamplariei;

- idem ca 19.

in care:

'Ir g coeficientulliniar de transfer tennic care reflecta in principal influenta negativa a distantierilor metalici de pe conturul geamurilor tennoizolante; la geamurile obisnuite (simple) se considera 'lrg=O

In cazul in care pe langa geamuri se prevad ~i panouri opace, se utilizeaza relatia:

· Aria panoului (Ap)

· Aria tocului +cercevelelorrA)

· Aria ferestrei (AF) si a usii (Au)

· Perimetrul geamului (lg)

1 U =F R F

A 'U +A 'U +A -u +/ ''P -t ''P gg pp ffggpp

A +A +Af

g p

[W /(m2K)](2)

· Perimetrul panoului (lp)

in care:

'Ir p coeficientulliniar de transfer tennic care reflects in principal influenta negativa a reducerii rezistentei tennice a panoului opac pe contur.

70

71

le-reo$trri .£_ul'../ofo e

sxr.

,

:it

)

usa vi/rola

-.

f r f /1 "'---11 -+----./ f-I

I

/i~.II- £Xf!!'ml'le de ler~s!re 1'; vf/ d;n lemn t - toe

C - cerc eve-o

g. _ geO'm (s/mplu, dUb/u SOu trjJlu) p - ponou o,PDC

72

4.1.2. Ferestre duble

[W/(m2K)](3)

in care:

R, rezistenta termica a stratului de aer dintre cercevele (tabelul 12); RFI rezistenta termica a tamplariei interioare, calculata cu relatia (1); RF2 idem RF1, dar a tamplariei exterioare.

4.1.3. Ferestre cuplate

Calculul se face cu relatia (1), in care U, se determina cu relatia:

1

1 1

(-+-+R -R-R )

U U aSlse

gJ g2

in care:

U gl coeficientul de transfer termic al geamului interior, calculat cu relatia (5) sau (6);

Ug2 idem Ug1, dar al geamului exterior.

4.2. Geamuri

4.2.1. Geamuri obisnuite (simple):

1

d

(R+~ _j_+R )

SI L..J A. se

1

in care:

dj grosimea panoului de geam sau a stratului de material j, in m;

\ conductivitatea termica a geamului sau a stratului de material j, in

W/(mK).

4.2.2. Geamuri termoizolante duble sau triple

Coeficientul de transfer termic se poate lua din tabelul 13. in cazul in care spatiul dintre foile de geam este umplut cu aer, se poate ca1cula cu relatia:

73

1

[W/(m2K)](6)

REZISTENTELE TERMICE ALE STRA TURILOR DE AER NEVENTILAT PENTRU FERESTRE CUPLATE ~I DUBLE (Ra) [mzK/W]

d

(R+~_L+~R+R )

SI ~ A. ~ aJ se

J

TABELUL 12

1 U =U R

U

A o +A 'U +/ ''1' g g f f g g

Ag+Af

Grosimea o SUPRAFATA TRATATA AMBELE
stratului de SUPRAFETE
aer (mm) coeficient de emisie (e) NETRATATE
0,1 0,2 0,4 .0,8
6 0,211 0,190 0,163 0,132 0,127
9 0,298 0,259 0,211 0,162 0,154
12 0,376 0,316 0,247 0,182 0,173
15 0,446 0,363 0,276 0,197 0,186
50 0,406 0,335 0,260 0,189 0,179
100 0,376 0,315 0,247 0,182 0,173
300 0,333 0,284 0,228 0,171 0,163 in care:

dj ~i Aj ca in relatia (5);

Raj rezistenta termica a stratului de aer, j, dintre foile geamuri, care se ia din tabelul 12.

4.3 . .!:ill (fig. 11)

4.3.1. Usi complet vitrate

in care iFg are aceeasi semnificatie ca in relatia (1). 4.3.2. Usi cu geamuri si ell panouri opaee

[W/(m2K)](8)

in care iF p are aceeasi serrmificatie ea in relatia (2).

6. Coeficientii de transfer termic pentru geamuri duble si triple (Ug) , umplute ell aer sau ell diferite gaze (argon sau cripton), se dau in tabelul13.

Valorile din tabel sunt valabile pentru gaze eu 0 concentratie mai mare de 90%.

5. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate pentru ferestre cuplate si duble (Ral se dau in tabelul 12. Valorile din tabel sunt valabile in urmatoarele conditii:

· ferestrele sunt verticale sau inclinate eu eel mult 30° fata de vertical a;

· intre cele doua geamuri obisnuite este aer;

· temperatura medie a geamurilor in perioada rece a anului este de + lOoC;

· diferenta de temperatura intre fetele exterioare ale geamurilor este de 15K.

7. Coeficientii de transfer termic aferenti tocului si cercevelelor (Ur) se pot determina printr-un calcul numeric automat al carnpului plan, bidimensional, de temperaturi sau prin masuratori in laborator.

In lipsa aces tor posibilitati se pot folosi datele din tabelele ~i grafieele care se dau in aceasta anexa.

74

75

COEFICIENTI DE TRANSFER TERMIC PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE DOOLE ~I TRIPLE (Ug) [W/rnZK)] TABELVL 13

TIPUL GEAMURI COEF. DlMEN- Spatiul dintre foile de geam
DE SIUNI este urnplut eu:
EMISIE e (mm) AER ARGON CRIPTON
GEAM 4-6-4-6-4 2,3 2,1 1,8
NORMAL
NETRATAT 0,89 4-9-4-9-4 2,0 1,9 1,7
4-12-4-12-4 1,9 1,8 1,6
4-6-4-6-4 2,0 1,7 1,4
::;0,40 1,2
4-9-4-9-4 1,7 1,5
4-12-4-12-4 1,5 1,3 1,1
GEAMURI 4-6-4-6-4 1,8 1,5 1,1
0 ::;0,20
TRIPLE SUPRAFA- 4-9-4-9-4 1,4 1,2 0,9
TA
TRATATA 4-12-4-12-4 1,2 1,0 0,8
4-6-4-6-4 1,7 1,3 1,0
::;0,10 0,8
4-9-4-9-4 1,3 1,0
4-12-4-12-4 1,1 0,9 0,6
4-6-4-6-4 1,6 1,3 0,9
::;0,05 0,7
4-9-4-9-4 1,2 0,9
4-12-4-12-4 1,0 0,8 0,5 TIPUL GEAMURI COEF. DlMEN- Spatiul dintre foile de geam
DE SIUNI este umplut eu:
EMISIE e (mm)
AER ARGON CRIPTON
GEAM 4-6-4 3,3 3,0 2,8
NORMAL
NETRATAT 4-9-4 3,0 2,8 .2,6
0,89 4-12-4 2,9 2,7 2,6
4-15-4 2,7 2,6 2,6
4-20-4 2,7 2,6 2,6
4-6-4 2,9 2,6 2,2
4-9-4 2,6 2,3 2,0
::;0,40 4-12-4 2,4 2,1 2,0
4-15-4 2,2 2,0 2,0
4-20-4 2,2 2,0 2,0
4-6-4 2,7 2,3 1,9
0 4-9-4 2,3 2,0 1,6
GEAMURI SUPRAFA-
DUBLE TA ::;0,20 4-12-4 1,9 1,7 1,5
TRATATA
4-15-4 1,8 1,6 1,6
4-20-4 . 1,8 1,7 1,6
4-6-4 2,6 2,2 1,7
4-9-4 2,1 1,7 1,3
::;0,10 4-12-4 1,8 1,5 1,3
4-15-4 1,6 1,4 1,3
4-20-4 1,6 1,4 1,3
4-6-4 2,5 2,1 1,5
4-9-4 2,0 1,6 1,3
::;0,05 4-12-4 1,7 1,3 1,1
4-15-4 1,5 1,2 . 1,1
4-20-4 1,5 1,2 1,2 7. 1. Tocuri si cercevele din lemn

Se utilizeaza graficul din figura 14, obtinandu-se valori U, in functie

de grosimea conventional a a tocului d., grosime definita prin schemele si relatiile de calcul din cadrul aceleiasi figuri.

77

76

t - toc

C - cercc-yea

Toate tocurile ~i cercevelele sunt prevazute cu profile metal ice de ranforsare; tocurile din PVC pot fi prevazute cu 2 sau 3 camere (goluri umplute cu aer).

Valorile din tabelul 15 sunt valabile in conditiile in care distantele (luminile) dintre fetele interioare ale camerelor sunt de eel put in 5 mm.

V ALORI u, PENTRU TOCURI ~I CERCEVELE DIN MASE PLASTICE CU RANFORSARI MET ALICE

TABELUL 15

MATERIALUL TIPUL TOCULUI Ur
[W/(m2K)]
POLIURETAN - cu miez metalic, grosimea PUR ;:::5mm 2,8
PVC - doua camere lbJ 2,2
(profile cu
goluri) - trei camere 2,0
LID 7.3. Tocuri si cercevele metalice

Coeficientii de transfer termic aferenti tocurilor ~i cercevelelor metalice, realizate din profile de aluminiu, cu intreruperea puntilor termice, sunt influentate, in principal, de urmatoarele caracteristici constructive (fig.l6):

- distanta "d" dintre profilele de aluminiu;

- latimea "b." a tampoanelor termoizolante;

- conductivitatea termica a tampoanelor termoizolante (X):

- raportul dintre latimea tampoanelor termoizolante ~i latimea totala a tocului

~i a cercevelei (Ibj)/bf.

in figura 16 sunt aratate doua tipuri de sectiuni caracteristice:

- tip 1 - conductivitatea termica a tampoanelor termoizolante este cuprinsa intre 0,2 ~i 0,3W/(mK), iar raportul (Ibj)/bf~0,2;

- tip 2 - conductivitatea termica a tampoanelor termoizolante este cuprinsa intre 0,1 ~i 0,2 W/(mK), iar raportul (Ibj)/bf~0,3.

~~ ~ af 1

-r- d., rd22rdJrd/f

Determinoreo coe!/clf:.n!,"/or de Irons/~r te-rmic VI a lacvrtlor din Ie-mn.

7.2. Tocuri si cercevele din mase plastice

Se utilizeaza valorile U, din tabelul 15, in functie de materialul din care sunt realizate tocurile ~i cercevelele (poliuretan sau PVC).

78

79

Pi.IS rome!0rii m~ta//ce cu J'nlrervl'e',ea punYilor fer mice.

Tt"p 1.-Conducf/vtlat~ fampoonelor !ermo/zo/anle suh 0,3 w/(m~) Tip 2.-Conducf/y;/alea lumfXX'n~ fermo/zolcm/e 5u6 O,Z w/(nh)

d-d/sIQn!a mInima Fntrc frof'lc/e de alumin,u opuse h~-/otimeQ lampoanelor ler;no/zo/unle.

h,- loft'meu /OC(.//U; f' 0;, cercevcle;,

\

7ii" f.

0.2 < A ~ 0.'3 W/(m.K) L hi ~ 0,2 hI

Ttp.2.

0,1 < A ~ O.f2 wl{m'k) Ehi ~ 0.3 hI

{ .... , ....... \-, :.....t~, t

T:'.··, T

Fig. 7 - Coeficieiui de transfer termic VI pentru tocuri metalice Cll intreruperea putuilor termice

In figura 17 se dau valorile U, - maxime si minime - in functie de distantele minime dintre profilele de aluminiu, opuse.

In cazul cand nu exista date obtinute prin calcul sau prin incercari de laborator, se pot adopta valorile maxime din fig.17.

Valorile U, din grafic sunt valabile numai daca se respecta conditiile prevazute in fig.16 referitoare la conductivitatea termica si la latimea tampoanelor terrnoizolante.

Pentru tocurile si cercevelele din aluminiu tara masuri de intrerupere a puntilor termice, se considera:

Ur=5,9 W/(m2K)

8. Interactiunea termidi intre cercevele si geamurile termoizolante,

Coeficientul de transfer termic aferent geamului (Ug) este aplicabil suprafetei centrale a acestuia si nu include efectul disrantierilor de pe conturul geamurilor terrnoizolante.

Pe de alta parte coeficientul de transfer termic al tocului ~l

cercevelelor (Ut) este valabil in conditiile absentei geamului.

Coeficientul liniar de transfer termic 'It g reprezinta transferul termic \ suplimentar datorat interactiunii intre cercevea , geamul termoizolant si distantierii de pe conturul acestuia.

.. ": I: .

~b,~ f--h2~

k - ---~bf---~~

80

81

Coeficientii 'ilg sunt in functie, in special, de conductivitatea materialului din care sunt realizati distantierii.

In tabelul 18 se dau cateva valori 'iI g valabile in cazul distantierilor metalici.

ANEXA J

CALCVLllL NVMERIC AVTOMAT

COEFICIENTI LINIARI DE TRANSFER TERMIC '" PENTRlJ GEAMVRI TERMOIZOLANTE ell DIST ANTIERI MET ALICI [W/(mK)]

1. Generalitati

TABELUL 18

Metodele de calcul numeric automat pot fi utilizate pentru determinarea rezistentelor termice specifice corectate ale elementelor de constructie, fie pe baza metodei de calcul data de capitolul 7.6, fie ca 0 metoda alternativa, astfel:

a) Metoda utilizata in cap.7.6., care furnizeaza coeficienti liniari sau

punctuali de transer terrnic, pe baza unui:

I - calcul plan, bidimensional (20), al campului de temperaturi, care permite determinarea coeficientilor Iiniari de transfer terrnic ('iI):

2 - calcul spatial, tridimensional (3~), al campului de ternperaturi, care permite deterrninarea coeficientilor punctuali de transfer termic (X)·

b) Metoda alternativa, care permite determinarea directa a rezistentei termice aferente unei zone din elementul de constructie, pe baza unui:

I - caIcul plan. bidimensional (20), al carnpului de ternperaturi:

2 - ca1cul spatial, tridimensional (3~), al campului de temperaturi.

Indicatiile cuprinse in aceasta anexa se retera excIusiv la metoda a) de mal sus.

Calculul numeric automat este indispensabil peruru determinarea

temperaturilor minime T" 111111 pe suprafetele interioare ale elernentelor de constructie.

- Gearnuri duble - Geamuri duble cu 0
si triple suprafata tratata
- Geamuri -Geamuri triple cu
FELUL T AMPLARIEI netratate doua suprafete tratate
- Aer sau gaz - Aer sau gaz
DIN LEMN SI DIN PVC 0,04 0,06
- cu
intreruperea 0,06 0,08
DIN puntilor termice
METAL
- tara
intreruperea 0 0,02
puntilor terrnice 2 Modelul geometric

Pentru obtinerea unor rezultate corecte , este necesar ca la stabilirea modelului geometric pentru calculul carnpului plan de temperaturi, sa se adopte urrnatoarele dimensiuni minime (fig.J 1,12 si 13):

• distentele b. masurate de la colturile suprafetelor interioare, in toate directiile - minimum 1,2 111:

• distantele f, rnasurate de la conturul exterior al tamplariei - minimum 0,8

m (fig.J2.2):

• distantele u, masurate de la suprafetele pardoselilor de peste spatiile

neincalzite - minimum 1,0 m (fig.J2.3).

La caIculul carnpului spatial de ternperaturi , necesar determinarii

82

83

coeficienulor X aferenti ancorelor metal ice ~i ploturilor de beton annat, latura patratului aferent unui element va fi minimum 1,2 m.

Agrafele, precum si ploturile circulare pot f considerate in calcul fie de forma unui pat rat circumscris. fie, mai exact, de forma unei suprafete cu conturul in trepte mici, exterioare cercului.

La tamplariile exterioare, se admit urmatoarele sirnplificar]:

• tocul + cercevelele pot fi stilizate sub forma unuia sau mai multor dreptunghiuri;

• ansamblul geamurilor ~i al straturilor de aer dintre ele, pot fj considerate ca un singur strat avand grosimea egala cu distanta dintre fetele exterioare ale geamurilor extreme, sau cu latimea stilizata a tocului si a cercevelelor

3. Subdiviziunile modelului geometric

4. Temperaturile de calcul

. '1 d temperaturi se va face pe baza temperaturilor

Calculul campun or e

de la cap.5, cu urrnatoarele precizari: .. ' .. • lanurile orizontale si verticale de decupaj :unt supratel: adiabatice:

• temperatura in interiorul spatiilor neincalzite va ti egala cu temperatura T rezultata dintr-un calcul de bilant terrmc. ... . .... , .

u Pentru ca1cule uzuale, la determinarea coeficientilor Iiniari ~l punctual~

de transfer termic se pot considera urmatoarele temperatun conventionale:

T,=+20 °C " 1_ "I teri reo T, = -15°C la pcreti exrteriori, terase ~l tamp am e ex enoa ,

Tu=-12 °C la planseele de pod; " _ .

+ 3 °C la plansee peste \ubsolun neincalzite.

5. Caracteristici termotehnice de cal cuI

Conductivitatile termice de ca1cul al~ materialelor de constructie ~e vor lua, de regula, conform cap.4 ~i anexei A din prezentul norrnauv, cu urrnatoarele precizari: .' f - straturile de aer neventilate inglobate in elementele de construcue, _ vor . 1 introduse in calculul campurilor de temperaturi cu grosimea lor real a ~l cu o conductivitate termica echivalenta "3:

Modelul geometric, cuprins intre planurile de decupaj - orizontale si verticals - se subimparte cu planuri auxiliare, forrnand reteaua de calcul a carnpului de temperaturi.

in mod normal, distantele dintre planurile auxiliare vor avea 0 crestere gradata spre planurile de decupaj; la carnpul plan de temperaturi aceste distante nu trebuie sa depaseasca:

- 25nml - in interiorul elementului de construqie:

- 50mm - primele 6 distante de la fetele interioare si exterioare ale

elementelor de construqie;

- 100mm - urmatoarele 3 distante:

- 200mm - restul distantelor.

La ca1culul carnpului spatial de temperaturi, agrafele vor fi impartite in 4 sau 6 pasi iar ploturile - in minimum 8 pasi: se vor respecta si urmatoarele distante maxime:

- 25mm - prirnele 6 distante de la conturul plotului sau agrafei:

- 50mm - restul distantelor.

Se vor dispune intotdeauna planuri auxiliare in planurile care separa straturi din materiale diferite, precum si in axul geometric al puntilor termice Iiniare sau punctuale. Fiecare strat alcatuit dintr-un material se va irnparti in eel putin doua distante.

La calculul campurilor de temperaturi utilizate pentru determinarea rezistentelor termice ale tocurilor si cercevelelor tamplariilor exterioare, distantele dintre planurile auxiliare vor fi mult mai mici, inclusiv de ordinul milimetrilor.

d A =-(/ (/ R

a

[W/(mK)]

in care; . .

d grosimea stratului de aer, m metn: ,

R3 rezistenta terrnica a stratului de aer, conform .cap, 7.4 .

- la tamplariile exterioare, in locul ansamblului de ~eamun ~l stratun de a~~ se va introduce in calculul carnpului de temperatun 0 conductivitate terrmca echivalenta "g:

d

A =-----

g ( 1 -R -R )

U 51 Sf

g

[W/(mK)]

in care: . . . . U coeficientul de transfer termic aI ansarnblului de geamun ~l de stratun

d: aer care se poate determina conform anexei I; ._ d distanta dintre fetele extetrioare ale geamurilor extreme (sau once alta latime considerata in modelul geornoetnc.

84

85

Rezistentele termice superficiale se vor considera, de regula, in conformitate cu cap.Z.J ~i cu tabelul II din prezentul norrnativ.

Pentru determinarea tluxurilor termice, campurile de temperaturi se pot calcula considerand valoarea R5, constanta.

La calculul carnpurilor de temperaturi in scopul deterrninarii temperaturilor superficiale T51' se va considera variatia valorilor R" la colturile intrande.

Pentru verificarea, cu un grad sporit de siguranta, a exigentei referitoare la absents fenomenului de condens superficial, se pot calcula campuri de temperaturi considerand urrnatoarele valori 0:" constante:

• in jumatatea superioara a incaperilor incalzite:

O:,=4W/(mCK)

• in jurnatatea inferioara a incaperilor incalzite: 0:, = 3 W /trn-K)

AT si R au semnificatiile din t,abelul I:

.:.J. " I I I automat (20). aferent unei

<I> fluxul termic rezultat din ca cu u

su rafete avand latimea ~b si lungimea Im[W/mj, ,'"

P 'I ' .e '" <I' Iatimile b si B se considera conform figurilor

Fluxun e terImc 't" -e t "

JI, 12i;3~azul coeficientilor 'It aferenti elementelor ~e constructie care separa mediul interior incalzit de un mediu nein~aIZlt, In locul termenului .1T=(T,-TJ se introduce diferenta de temperatura (T,-T),

Fluxurile termice <I> sunt determinate pnn calculul au~o~at (20). pe

I ' " ",=(",'0:'1 '.1T) in care I, .1T, si 0:, reprezinta lungIn11le,

baza re ape!. 't" .:.., I' J .., .. d f terrruc

, , ~ (T - T) si respectiv coehClentll e trans er

diferentele de temperatura , 5' "" ,

superficial interior aterenti fiecarui punct din reteaua de calcul. f

, , .. I d fer termic entru a ra e I

Coeficientul s ecific unctua e trans

ploturi, se carculeaza cu relatia:

6, Prograinele de caIcul automat

<l> A X="--j,T R

[W/Kj

Se vor tolosi exclusiv programe de calcul atestate, care dispun de urrnatoarele facili tati:

• permit alcatuirea unei retele de calcul cu un numar mare de pasi pe ambele directii, de regula peste 200 de pasi:

• pot furniza ternperaturile T" pe suprafetele interioare ale elernentelor de constructie, in conditiile considerarii la colturile interioare intrande, a unei variatii a rezistentei terrnice superficiale:

• pot furniza Iluxurile terrnice <1>, aferente oricaror portiuni din suprafetele interioare:

• permit considerarea a 3 medii cu temperaturi diferite.

Pentru a veri fica corectitudinea datelor de intrare, se recornanda ca una din verificari sa fie cornpararea temperaturilor T; si Tse in dreptul planurilor de decupaj , rezultate din calculul automat. cu cele rezultate dintr-un calcul unidirectional (1 D),

in care' " 'l:

A a~ia adoptata pentru calculul automat al campului d~ ternperatun [rn A'

, I I I t at (3D) aterent suprafetei

<I> t1uxul rermic rezultat din ca cu u au om ,

[WI:

R

rezistenta terrnica unidireqionala [~2K/W J,

'I ','" sunt determinate pnn calculul automat (3D), pe baza

Fluxun e termlCe 't"

relatiei:

<1>=0:, ~(A, ~T,) 'I' I

in care A sunt arii1e aferente tiecarui punct din reteaua ~e ca cu,'

Co~ficientul specific punctual de transfer ter~lc X aferent unei

intersectii de punti termice liniare se calculeaza cu relatia:

<l> A

X =- .v- ('1'-1)-st ~ }} R

lW/Kj

7, Relatii de cal cuI

in care:

A,<I> ~i R au semnificatiile de mai sus;, .. '

Ii si 'ltJ reprezinta lungimea ,~i ,re~pectlv coeh~lentul transfer terrnic al puntilor de tIP J din cadrul anet A,

specific liniar de

~C",o""e.=cfi=c-,-,ie::..on~t-,,-u,-I -"sL:.p-"-ec=...:'i.=cfi"'c-'..:li=n=ia=r.....=cd-"-e-'t~r=.:an'-"s=...:t.;..e'-r ___,t..::,e:..:rI.:..:TI.:..:ic,-' _.:,.'It se calculeaza cu relatia:

<l> B '1'=--j,T R

[W/(mK)]

in care:

87

86

dj_

81= bJ

+

exler/or

TE.RASA

<-.

("0

"'- percle exler/or 0

~.--+

F,? CJ1 - Oil'f£NSivwi b,1i CAL.CI.It.. . A fLI.IXI.IRiL.OR T£Rl'ficE ¢ $/ .4 COrFFICIE/V'TlLOR '1-'.

-SEcT/VNi a.eiZONTAL.G.- .

b - aylnens;'v/}/' de calcvl o (lv.wI/lor !ermice </> 8 - dtmenslvnr' de co/cv/ a Coe-!ICle/l!r!or ~

d. - p/anurl de decLlp~j

®

M=_,\-r-f ~-

'8- dimensiuni de. j.1 calcul d coeP;ci~or't'.

d - planuri de decup~j

I

I

;;;.

88

89

®

(j)

bulb

ANEXA K

ere/e ex/erior

MODIFICARI LA ST AS 6472/4-89 "Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa"

ere/e

Pct. 1. 1.2. - In loc de STAS 6472/3-89, trebuie sa se faca trimitere la normativul de fata si la [I].

Cap. 1.3. - Idem ca la pet. 1. 1.2. ..

_ STAS 6472/2-83 (cu exceptia hartii de zonare climatica a

teritoriului Romaniei, pentru perioada de iarna, care se va lua din anexa D . a prezentuliu normativ).

_ ST AS 1907/2-80 trebuie inlocuit cu [3].

Cap.2. 2. - Pag. 3, penultimul rand:"... sau anexei A din prezentul

normativ" .

_ Pag.6, randul al doilea de la "Ohservatii": in loc de STAS

6472/3-89 se va face trimitere la normativul de fata.

Pct.2.3.1. - Pag.7:

a) Se stabilesc rezistentele termice specifice R, ale straturilor

componente ale elementului de constructie, conform prezentului normativ; b) In loc de Res' se prevede R, calculat conform normativului

de fata.

- Se inlocuieste Tee cu T,

- Se adauga la Tern: .

• pentru zona IV (Te=-21 DC); Tern = +6,5°C

_ Rjj-I ,j) ... calculat conform normativului de fata. _ In loc de TIC se prevede Ti, conform [3].

g) Se adauga la relatia (6):

• pentru zona IV aceeasi relatie, cu valoarea 132

_ Randul 2 de jos:" ... pentru cele patru zone ... "

Pct.2.3.1. - Pag.8:

g)- Se adauga la relatia (7):

• pentru zona IV Pse eo,=Psem + 132

_ Randul 9 de sus:" ... pentru cele patru zone ... "

h)-Se inlocuieste Tie cu T,

_ Randul 9 de jos: "Umiditatea relativa ... conform tabelului VI

din prezentul normativ"

90

t- d: b,.'2.
percle f-f
~ V exterior ,
t--
¢1 13) ....
,-- t-'f; " ....
-o CO
_________ l-' r
. -~- \--.!
.- ~
\ plo/}s:u~
Y'2 ,
7 -o
IT I.'l'
QJ
fi62 ® ....
t'i
-Q
~l
1 01. 62.3 /n.1I-
I , "

D/ff~SIUNI • ~ C{lt..CuL A ~LUXURILOR rEJ;>IfICe

t/> ~I A COE~/CI&.NrILOR 'I'

L . .,-BECT/(/NI CU .lJECRO.sURJ-

SQ D~/'1&NS1UN~ 'DE. CALClII.. A f:"L{/;(uRILO.(> Tc:RI-fICc <;IS DIME/VSluNI D/& CALCUL A cOE~icJENT7i..OR ill

d PLANU!?/ DE DECUPAJ . r:

91

Pct.2.3.2.1. - Pag.9:

e) - Se inlocuie~te T . cu T - Randul 6 de' ." I', t·1

. JOS .... con orm prezentului normativ"

Flg.2 .3. 7. - Se scrie T in loc de T .

Exemplu de calcul I ic

- !n loc de Til se prevede T,

- In loc de Ros se prevede R

- La pct.B, se adauga: "Cladirea

este arnplasara in zona II

climatica"

- La tabelul 5 se inlocuieste "bx" cu "A".

EXEMPLE DE CALCUL

Determinarea rezistentei termice corectate pe baza prevederilor cap.7.6. din normativ

II Determinarea rezistentei termice corectate pe baza metodei aproximative de calcul din anexa H.

III Determinarea temperaturii interioare de calcul intr-o incapere neincalzita

92

93

EXEMPLE DE CALCUL

1) Determinarea rezistentei termice unidirectionale (R)

I

EXEMPLUL I

DETERMINAREA REZISTENTEI TERM ICE CORECT ATE PE BAZA PREVEDERILOR CAP.7.6 DIN NORMATIV

Sa se calculeze rezistenta termica specifica corectata R' pentru peretele exterior al unei incaperi, amplasate la ultimul nivel al unei cladiri de locuit, folosind coeficieruit specifici liniari ~i punctuali de transfer termic din tabelele 1 ... 73 ..

Dimensiunile ~i alcatuirea peretelui exterior rezulta din sectiunea orizontala ~i cea verticala, care se dau in fig. 1 si 2.

In figuri nu sunt reprezentate tencuielile (3cm la exterior ~i 2cm la interior) si nici tamplaria exterioara, care este dubla, din lemn.

Se utilizeaza zidarie din caramizi cu gauri verticale tip G. V. P. avand A=O,60W/(mK), de dimensiuni 240xII5x88 mm si terrfloizolatie din polistiren celular, de 84mm grosime.

Se prevad agrafe de legatura realizate din bare din otel inoxidabil _ 4<;!>6lm2.

Termoizolana terasei este realizata din polistiren celular de lOcm grosime.

]

':t-- E:::::::
2 === I I
== - t-1
1- :,1-- ~ .
;
, ==
3 ~ I ~-3
. ~
~ 11'5 85 21+ ,*
, , Materiale conform anexei A:

1 - zidarie din cararnizi cu gauri verticale tip GVP (pozitia 64) p = I 380kg/m3 A=O,60W/(mK)

2 - Polistiren celular (pozitia 72)

p=20kg/m3 A=O,044W/(mK)

3 - Mortar de ciment (pozitia 15) p= I800kg/m3 A=O,93W/(mK)

Pentru stratul de polistiren celular se considera in cal cui grosimea minima posibila, avand in vedere abaterea admisa (±4mm) fata de grosimea nominal a de 84mm

d = 84-4 = 80mm

, 3 4

T

e

1-",'1' 1 _

SrC!iUN£ VERT/CAlA

f. Beton orma!

2. Zidar/~ din cartimiz" ~ POhs~r~n celu/ar

4. Beton simplu.

5. norlar de c;m~nr

94

95

f

1

1

~I I I

It'): 1

~

-r-,.

Se aplica relatia (5), in care coeficientii de transfer tennic superficial se iau din tabelul II:

O'j= 8W/(m2K) O'e= 24W/(m2K)

R = 0,355 + 0,080 + 0,05 +.!. + _!__ = 2 630 m 2 K/W 0,60 0,044 0,93 8 24 '

2. Determinarea coeficientilor specifici liniari si punctuali de transfer termic

Pe baza detaliilor din fig. 1 ~i 2, din tabelele 1...73 se extrag coeficientii liniari de transfer termic, pentru grosimea peretelui d = 45cm ~i pentru conductivitatea termica a zidariei A=0,60W/(mK). Coeficientii v se dau in tabelul 1.

Tabelul 1

Sectiuni Detaliul Tabelul 'It
W/(mK)
Orizontale a lntersectie pereti 2 cu stalpisor 0,01
b Colt pereti 4 0,09
c Glaf lateral fereastra 52 cu nervuri 0,15
Verticale d Intersectie pardoseala 23 a=lOcm 0,14
- perete cu
e tavan 31 a= lOcm 0,26
d'=lOcm
f glaf inferior 53 a=9cm 0,16
- fereastra
g superior 54 h=20cm O,lO Pentru detaliile d ~i e s-au considerat valorile 'It corespunzatoare grosimii a= 10cm, avand in vedere ca determinanta din punct de vedere tennotehnic nu este grosimea planseului, ci grosimea consolei din beton annat.

96

2

+/~. 2

SECr/UNE ORizONTALi f. Belon armof

2. Z;do'i/e din corom/z/

3. Polis/ircn celulor

97

Coeficientul punctual de transfer termic aferent agrafelor metalice <t>6mm se ext rage din tabelul 71, pentru d=45cm ~i A=0,60W/(mK):

X=0,0039 W/K

EXEMPLUL II

3. Determinarea ariei si a lungimilor

DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA METODEI APROXIMA T1VE DE CALCUL DIN ANEXA H

Din figurile 1 ~i 2 rezulta:

A=4,08x2,825-1,80x1,20=9,366 m2 la=lb=2,825 m

1,.=2x1,20=2,40 m

Id=le=4,08 m

l,.=lg= 1,80 m

Numarul de agrafe este: 9,366x4=37 buc.(4 buc/rrr')

4) Determinarea rezistentei termice specifice corectate (R')

Sa se determine, conform prevederilor prezentului Normativ, rezistenja termica specifica corectata si indicele inertiei termice pentru peretele exterior al unei incaperi dintr-o cladire de locuit.

Peretele este realizat dintr-un panou mare prefabricat si are alcatuirea din figura 3.

Sa se verifice dad peretele indeplineste cerintele termotehnice, avand in vedere ca amplasamentul cladirii este in zona II climatica din Romania.

Se utilizeaza relatia (7):

J 1 =_!_=! + L ('PI) + LX

R' R A

[ ('PI) =2,825(0,01 +0,09) +2,40xO,15 +4,08(0,14 +0,26) + 1,80(0,16 +0,10 [('P/)=2,743 W/K

[X =37xO,OO39 =0, 144W/K

J,=_1 =_1_+ 2,743+0,144 0,380+0,308=0,688 W/(m 2K)

R 1 2,630 9,366

~ /=_1_=145 m 2K/W 0,688 '

Coeficientul de reducere a rezistentei termice unidirectionale:

r=R 1 = 1,45 =0 55

R 2,63 '

d

98

99

1) Determinarea rezistentei termice specifice corectate

Nr. Denumirea Densitatea Grosimea Conductivi- d
crt. stratului aparenta p stratului tatea R=-
d termica de S A
calcul
~
kg/m' m W/(mK) m2K/W
a. ZONA DE NERVURI (PUNTI TERM ICE)
1 Beton armat 2400 0,27 1,62 0,167
ZONA alRs = 0,167
b. ZONA DE CAMP
1 Beton armat 2400 0,19 1,62 0,117
2 Vata mineral a 100 0,08 0,048 1,667
GI00
ZONA blRs = 1,784
c. ZONA DE IMBINARE ORIZONTALA
1 Beton armat 2400 0,246 1,62 0,152
2 Polistiren celular 20 0,024 0,044 0,545
ZONA clR, = 0,697
d. ZONA DE iMBINARE VERTICALA
1 Beton armat 2400 0,21 1,62 0,130
2 Polistiren celular 20 0,06 0,044 1,364
ZONA dlR, = 1,494 TABELUL 2

Dimensiunile panoului sunt egale cu dimensiunile peretelui exterior, intre axele geometrice ale peretilor ~i planseelor paralele cu fluxul termic.

Peretele are 0 structura neomogena pe ambele directii ~i punti termice; calculul se face conform anexei H.

Se imparte panoul (peretele) in zone distincte din punct de vedere termic (fig.4), astfel:

a - zona de nervuri (punti termice) din beton armat;

b - zona de camp, alcatuita din mai multe straturi, cu termoizolatia din placi de vata minerala Gl00;

c - zona de imbinare orizontala; d - zona de imbinare verticala.

In tabelul 2 se calculeaza, pe zone, valorile lRs

Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iau din anexa A. Pentru stratul de mozaic se iau aceleasi valori ca pentru beton armat.

100

101

Se calculeaza ariile corespunzatoare fiecarei zone:

Zona a (nervuri) Zona c (imbinare orizontala)

Ab=5,69m2 Ad=I,02m2

Aa + Ab+ A<+ Ad=0,31 +5,69+0,54+ 1,02=7,56m2 Suprafata opaca a peretelui:

A=3,60 x2,70-1,80x 1,20=7,56m2

Verificare: A = Aa + Ab + A< + Ad

Se calculeaza rezistentele termice specifice unidirectionale:

R,;+ Rs<=O, 125+0,042=0, 167m2K/W R=IRs + (R, + Rs.,}

Zona a Ra=O, 167 +0,167 =0,334m2K/W

Zona b Rb= 1,784+0,167 = 1,951 -"-

Zona c R<=0,697+0,167=0,864 -"-

Zona d Rd=I,494+0,167=1,661 ..";

Se calculeaza ponderea zonelor (fig.5):

2xl,80xO,05=0,18 2x 1,30xO,05 =0.13

A =031m2

a '

Zona b (camp)

2xO,69x2,55=3,31 1,25x 1.90=2,38

f = 0,31 =0041

a 7,56 '

f = 0,54 =0 071 c 7,56 '

t, = 5,69 =0 753 b 7,56 '

L = 1,02 =0 135 d 7,56 '

t~ + fb+ (+fd= 1,000

Valoarea maxima a rezistentei termice:

3,60 x 0, 15 =0.54 Ac=0,54m2

Zona d (imbinare vertical a)

Se calculeaza rezistentele termice ale straturilor 1...5 (fig.5)

.---------,

__!_ = 1,000 = 13,500 W/(m 2K) e, 0,12

1,62

1 0,041 0,753 0,206

--=----+----+----

R2 0,024 0,024 0,024

1,62 0,048 0,044

2xO,20x255 =1.02

__!_ =4,651 W/(m 2K) Rz

in zone ~i

l.. = 0,112 + 0,753 + 0,135 =6,209 W/(m 2K) R3 0,036 0,036· 0,036

1,62 0,048 0,044

l.. = 0,247 + 0,753 =21,814 W/(m 2K)

R4 0,02 0,02

1,62 0,048

l..= 1,000 =23,143 W/(m 2K) R5 0,07

1,62

Valoarea minima a rezistentei termice:

1 1 1 1 1

Rmin=0,167+ 13,500 + 4,651 + 6,209 + 21,814 + 23,143

R . =0,706 m 2K/W

mm

R r: Rmax +Rmin _ 1,488+0,706 -1,097m 2K/W

2 2

0,041 + 0,753 + 0,071 + 0,135 =0672 W/(m 2K) 0,334 1,951 0,864 1,661 '

R =_1_=1488 m 2K/W

max 0,672 '

102

R '=1,10 m 2K/W

Eroarea relativa maxima posibila:

Rmax -Rmin 1,488-0,706 x 100=35,6%

2xR' 2x 1,097

103

Raportul R '/Rb:

R ' = 1,097 =0 56 Rb 1,951 '

EXEMPLUL III

DETERMINAREA TEMPERATURII INTERIOARE DE CALCUL INTR-O INCAPERE NEINCALZIT A

Sa se calculeze temperatura in carnara de alimente situata la ultimul nivel al unei cladiri de locuit amplasata in zona III climatica.

Planul de arhitectura este dat in fig.6

2) Determinarea indicelui inertiei termice

Coeficientii de asimilare termica s ai materialelor care intra in alcatuirea panoului, conform anexei A, au urmatoarele valori:

- beton armat p=2400 kg/rrr' s= 15,36 W/(m2K)

- vata minerala GlOO s=0,51 W/(m"K)

- polistiren celular s=0,30 W/(m2K)

Se calculeaza indicele inertiei termice D pentru fiecare zona in parte

cu relatia (24), astfel: '

D.=O, 167 x 15,36=2,565

Db=O, 117 x 15,36+ 1,667 xO,51 =2,647 D,=O, 152 x 15,36+0,545 xO,30=2,498 Dd=O, 130x 15,36+ 1,364 xO,30=2,406

Indicele inertiei termice a peretelui se calculeaza cu relatia (26) astfel:

D = 0,31 x 2,565 + 5,69 x 2,647 +0,54 x 2,498 + 1,02 x 2,406 7,56

Inaltimea libera a camarii este 2,60 m, iar inaltimea intre axele geometrice ale planseelor - 2,80m.

U sa este de lernn ~i are 0 rezistenta terrnica R' =0,35 m2K/W

Fereastra este din lemn, cuplata (R' =0,39 m2K/W) Rezistentele termice ale planseelor ~i ale peretilor de pe conturul carnarii se dau in

L.- -' tabelul 3.

D=2,60

3) Determinarea rezistentei termice necesare Se utilizeaza relatia (27):

DORMITOR 1l. ~ +'2.0·C

Temperatura interioara de calcul la etajul inferior este T; = + 220 C. Rata schimburilor de aer se considera astfel:

• intre bucatarie ~i camara n=0,5h-1

• intre camara si exterior. . . . n=3,Oh-1

R' .:l_T __

nee a.X.:lT.

I I max

Ti=+2Cf'C

Te = -15°C (zona II climaticii) .:IT =20 -( -15) =35K

.:l~ max =4K (tabelulVl)

ai=8 W/(m 210

R' - 35 _ 2

/lec --- -1,09 m K/W

8x4

Rezultii:

R'>R'

nee

*

Calculul se face cu relatia (14).

104

Til

TA

L _l_l +0,34VL (nT)

R I 1

1

A

L --7- +0,34·VL: n Rj

105

Dimensiunile in plan ale camarii:

0,34XVXI: n =0,34x9,72(3+0,5)=11,567 W/K

0,34XVx I: n XTj=0,34x9,72(0,5X 18-3,Ox 18)= -148,716 W'C/K

T = 711,994-148,716=9,25°C

1/ 49,330+11,567

I =200+ 0,12 =2 06 In

l' 2 '

I =150+ 0,25 + 0,12 =1685 In

2' 2 2 '

Volumul camarii :

V =2,06xl ,685x2,8=9,72m3

Primul termen al numaratorului ~i al numitorului relatiei (14) se calculeaza in tabelul 3.

VERIFICARE

Se calculeaza tluxul termic total (relatiile 11 ~i 12):

TABELUL 3

<I> = 5,77(20-9,25) +( 9,02 + 1,47 )(18-9,25)

0,60 0,49 0,35

+ 3,47(22-9,25) +0,34X9.72(18-9,25)XO,5 0,33

_(4,36 + 0,36 + 3,47 +0,34X9,72X3,0)(9,25 +18,0) 1,15 0,39 1,85

<I> =449, 7W -449, 7W =0

Nr. Elementul de Aj R' r,
J ~ ~Aj
crt. constructie
Rl Ri
J }
m2 m2K/W °C W/K WOC/K
1 Perete exterior 4,36 1,15 -18 3,791 -68,238
2 Fereastra 0,36 0,39 -18 0,923 -16,614
3 Perete interior 5,77 0,60 +20 9,617 + 192,340
structural
4 Perete interior 9,02 0,49 + 18 18,408 +331,344
nestructural
5 Usa 1,47 0,35 + 18 4,200 +75,600
6 Planseu 3,47 1,85 -18 1,876 -33,768
superior
7 Planseu inferior 3,47 0,33 +22 10,515 +231,330
TOTAL 27,92 - - 49,330 +711,994 106

107

T ABELE DE COEFICIENTI LINIARI (iT) SI PUNCTUALI (X) DE TRANSFER TERMIC SI TEMPERATVRI SUPERFICIALE MINIME (TSi min)

41. Soclu sub sol (zidarie din caramizi, eu termoizolatie)

42. Soclu subsol (zidarie din bloeuri B.C.A.)

43. Soclu subsol (zidarie din bloeuri B.C.A.)

44. Soclu subsol (zidarie din bloeuri B.C.A.)

45. Soclu subsol (zidarie din bloeuri B.C.A.)

46. Perete interior pe plaea peste subsol

I. Intersectie pereti

2. Intersectie pereti eu termoizolatie

3. ColI pereti

4. Colt pereti eu terrnoizolatie

5. ColI pereti B.C.A.

6. Colt pereti B.C.A. +pereti B.A.

7. Colt pereti B.C.A. +perete B.A. eu bulb

8. Colt pereti B.C.A. +perete B.A. eu bulb

9. Colt pereti B.C.A. +perete B.A. eu bulb

10. Colt pereti B.C.A. +stalp B.A.

11. Call pereti B.C.A. +stalp B.A.

12. ColI pereti B.C.A. +stalp B.A.

13. Colt intrand pereti (tara stalpisor) 14 Colt intrand pereti (eu stalpisor)

15. Colt intrand pereti eu terrnoizolatie

51. Tamplarie dubla (tara ureehi)

52. Tamplarie dubla (eu ureehi)

53. Solbane tamplarie dubla

54. Buiandrug - tamplarie dubla

55. Buiandrug - tamplarie dubla (fereastra)

56. Buiandrug - tamplarie dubla (u~a balcon)

57. Buiandrug - tamplarie dubla (pereti B.C.A.)

58. Buiandrug - tamplarie dubla (pereti B.C.A.)

59. Buiandrug - tamplarie dubla (pereti B.C.A.)

60. Buiandrug - tamplarie dubla (pereti B.C.A.)

61. Tamplarie cuplata

62. Buiandrug - tamplarie cuplata (fereastra in perete B.C.A.)

63. Buiandrug - tamplarie cuplata (fereastra in perete B.C.A.)

64. Buiandrug - tamplarie cuplata (u~a balcon in perete B.C.A.)

21. Centura in ziduri (tara termoizolatie)

22. Centura in ziduri (eu termoizolatie)

. 23. Centura in pereti eu termoizolatie

24. Grinda B.A. +pereti B.C.A. (consola sus)

25. Grinda B.A. +pereti B.C.A. (consola sus)

26. Grinds B.A. +pereti B.C.A. (consola sus)

27. Grinda B.A.+pereti B.C.A. (consola jos)

28. Grinda B.A. +pereti B.C.A. (consola jos)

29. Grinda B.A. +pereti B.C.A. (consola jos)

71. Agrafe metaliee in pereti strueturali din zidarie eu terrnoizolatie

72. Agrafe metaliee in pereti nestrueturali din zidarie eu terrnoizolatie

73. Agrafe metaliee in pereti strueturali din B.A. monolit eu termoizolatie

31. Atie teras a

32. Atic terasa (in dreptul tarnplariei exterioare)

33. Cornisa terasa

34. Intersectie terasa - perete exterior (var I)

35. Intersectie terasa - perete exterior (var II)

36. Atie terasa (pereti B.C.A.)

37. Intersectie terasa - perete B.C.A. (var.I)

38. Intersectie terasa - perete B.C.A. (var.Il)

108

109

LEGENDA

INTERSECTIE PERETI I'ABfL
@; If. ~
'fIF~-\iJi
I ~ .JB.?
." , rs/ min
®/~®

5/
'RlI.,M£ x I~~";;D/~nc (!U Sll~' Plq£k
d SCH1lA Tsi /71IiJ cy Tsim'fl If
~- I w./I/nk') -oC 'fII/(mk'} ·c W/(mk)
qp~ f).8D 10.2 - D,Off 8,5 0.05
070 10,8 -0.011- B, G 0,06
?r 0,'0 II. 5 - 0. 04 8.7 0,08
-tf4 0,50 12,3 -O.OIf 8.9 D.IO
qp~ 0.80 1f,O -0,011- !J,O 0. 0&
30 - - 0. 7/1 fI,G - 0,01;- !J, 1 O,OB
-
0,'0 e.s - O,O/f 5,2 D,IO
~+ 0, Sf) 13,0 -O,OIf 9,+ 0.'2
CfR~ 0, 80 1?,3 -0,02 tt. :3 0,03
3',s 0, 70 12,' -0,02 !I,t; 0,03
• ?s a. '0 13,G -0,02 11.9 0. Oft-
~ O,SO f,,3 - 0.02 12.3 ao:
LfR~." 0,80 13.1 - 0. fJ2 1(.5 0.03
0.1/1 IJ,7 - 0,02 I~.f 0. Olf
t,S 0,60 f4.2 - 0,02 f2.tr DOS
~ 0,50 111.8 -0. 02 e» IJ.Ob
f I~ t1 0.80 13,7 -o.ot 13,0 1,02
0,70 /1,..2 - 0,0/ 13,3 0,02
'hl'" 25'')b O,wO 14.8 -O,O! !3,G 0,03
0,50 fS,if - 0,01 14.0 0.03.
SO ~~"S Q,1l{] - - I?oS 0, Oil-
0.70 - - ('2,7 O,O~
0.60 - - (2,8 O,OG
0.50 - - 13.'1 0.07
1 Beton armat

2 Beton armat prefabricat 3 Beton de panta

4 Mortar

5 Zidarie din caramizi

6 Zidarie din blocuri B.C.A.

7 Termoizolatie A=O,05W/(mK) 8 Hidroizolatie

9 Tamplarie exterioara, dubla, din lernn 10 Tarnplarie exterioara, cuplata, din lernn 11 Agrafa metalica

12 Perete sau grinda din beton armat (eventual)

110

111

PER£7£ EXTERIOR

d'

d

R 75i min

3.S

0.80 1.3(;

',.1

- 0,0'

ea STilPiSOI?

Tsi min

/5, 8

0. 01

COLT PERETi lABEL
3
f If
I
. -'" ~. -" , ...
@ t=t» \ 161
I I 1 ~
I I
, -
iJ"--:-_IC;
5- _J It-q,'~i eua.:
J~ ®
COLl,
jlRosi..,£ A FAR/! STAtPI$tJR ell srlllPiSoR
d St'HITA Ts, m/n Tsimin
lj' \fI
r-- W!!mJ;j ·C w7rmJ,!~ vc w/rmk
t'm
fF4 0. 80 5.0 0,08 J.O 0./3
1S D.70 5.B 0.08 3,3 IJ,IJ
0.'0 G,7 0.08 3,7 0,13
-+24- 0. SO 7.7 D,07 4./ OJ4
fF~ 0.89 G.O 0.10 3,B o./~
30 0. 79 '.8 0.03 itt o,rb
0. iO 7,7 0.09 4.4- 0.15
-+14- ~511 8.7 0.08 4;8 O.lS
IRS D,80 7.3 0. fe 5,5 ~16
J7S 0. 70 8.1 0,11 8,9 0.15
'" ?5. ~5 0. GO 8.~ 0. /0 ~,3 O,f5
-t-Jl'~ 0.50 9,9 0.09 6.9 0/6'
I~J~l_ 0,80 8,2 OJ3 6,2 0. 17
J,.S D,70 8,9 0.12 6,6 0.17
0.60 !J.B 0.1/ 7,0 0.'7
---W't+ 0.50 10,7 0.10 7.5 0.16
rRj 0.80 B.9 OJ4 7.3 0,17
0.70 5,6 O,fJ 7.8 O,lC
~~?$.2§ 0.60 fO.5 OJ? B.2 0. 1&
S8 -WL+. 0.50 II. 4- O,f{) 8,8 O,f5
L~lls 0. 80 - - ~6 0.19
0.70 _ - ;'9 OJ9
D,ff} _ - 7.2 019
~_.1+ o SO - - 7.5 O,IB
- 0. GIl 1.51

0.80

0. GO ?,O/

0,80 ?,JG

0. 80 est

0,88

0,60 3,01

1.86

1C,4- -0,01

17.2

f1.3

17.7

17.8

18.1

f8.'l

O,O!

0.00

fJ.0/

D.O{}

o.O{}

o.O{}

15. 7

1'.8

f7,5

18.0

17, s

0.02

0.07

fl,f}1

!J,O!

IJ,O!

11,0

IJ,()!

0,80 J.3b

18,t,.

0.00

18,3

50 IJ,S

b.O

8,S

0. [JJ

0. 69 J,Sl

aU!J

19.2

aOI

112

113

COLT PERfTi CU TERMOizOLATiE

w/(mKJ

Ca.T PEREri

BCA

d

ern

0,60 J,SJ

ClJ $TAi.P/~1JR

R Tsimtn

Ts! min

0. 80

If,S

0)1

o,fe

w/(mK)

0,08

·c

I1,C

If,5

O,!3

3,5

0. W I.S/

0. 81) 1.86

IJ,09

13,5

0/1

0.10

(J, co 2,/J/

0,80 2,3C

14.3

0,08

13, 3

lit, 7

0,09

0. GO f,fi!

15,2

0,08

0.80

15,3 .

0,08

/5,5

0,08

0.08

I/. 0

D, 60 J,DJ

/5,9

0.07

50 ts.e

0, 80 J,J6

15,3

0.07

J~J

0.07

0.07

0.07

0. OS

1~8

10 4

L i I

f'£:R£7"£ EXTERIOR

30

o.JS

~ 5J

!,?Z

Ill. !J

Trimm

·c

0,35 0.93

f------- r---------

10, [)

w!(mk'T

0,06

1,22

----------1------1

1,08

11,9

f? G

II, G

0.07

0.07 ~---r----4------4-------o.O~

J,Jb

(3. C

12.1

0,06

182

13,7

f2, e

14;1

0.08

40

0.06

114

PERET£ dOA~;E

EXTERiOR

0,08 r---~----4-----~---.--- 0,06

115

COLT PERETI B.CA. + PERETI B.A. rAsEL
b 1
I
C-:'_" - :'.-,." ..•. : .. '.
.·Jrl~ .. :
:-:--- :.
1 _- ~Ll:LL/ .. ; @
//~
'PI V.' .. :
.l§i mliz_/f ~ ~:
® V.
W-..J-
PeRETE
EXTERIOR
d »: R 751 min Y'
em w/(mkj mi:k/w °C wj(mKj__
0.$ /, !J2 II. 2 o /Ir
?s-
p, ?S" 1,31 12,8 0.12
0,$ UG /?,IJ IJ, fir
30
0. ?S 1,5/ /J,G [l,fc
0. 3S /,31 12,G ~/3
JS"
IUS !,7! 14) 0, /1
0.$ U~ /~2 8,/3
40
0,25 I, ~J flt,G [)J!
0,$ !..f3 IJ.G IUJ
Iff
0,2.) 2.11 s» 1J.1!
- . __ ._--_._ 116

TAe=.

COLT PERETi B.CA. + PERETE B.A. tv aUL 7

, ,

b - 50cHJ b ... IJOCh>

R

(1) (2) J..I2 (2)

CD ('2)

Tsi Tsi 'II Ts; rp TSJ' 'II

min ",""n HI;/} min

0.1~ an. fEll. I~ -QO(, 12.1 0,/5 12,8 -0,10 12,'2 0.06' 12,7 -orr 12.2 -om
~5 -0,06 13,11 0.07 "1.1 -all 13,7 o,lJO
0,25 /,31 1.22 III,", -ao: 13.7 o.f~ 11J.2
0."3'5 f,l6 1,08 1M 0113 12,CJ o,f~ f~' om 13,(J 0.07 13,4 -0,'3 13,(J O,O(
10 ~.O/j. 0.08 14/+ o.oz
0,'25 1.51 ue /4,9 1-401 '4.4 0,/3 14.8 14.5 0.06 14,7 0.15 1,31 1/12 14.2 -(J.Of 13,' 0,1' 14.1 -0.05 15.7 0.08 f4.O -0.10 13,6 0,01 15

0:1' (,71 1.6'2 15,4 0.0[ /4.CJ 0.13 1~3 -0.02 15,0 0.09 15,2 aoti ".00.01;

0," 1.L/1 1.36 14.6 0.00. IlI.fJ 0.15 14.6 -o,o~ 14Z 0'{I9 ''''5 -0. ~ 14/2. ao '3 40

Q.'2') 1.91 un l'i8 0.0/ ~3 on 15.7 -Q.OI I5,Ir o.Q9 15,6 0.04 1'.4- Q,/J~

o.~ /,'1'1 I.', '~O ail ,""Ir a'~ ,5,0 -0,02 11;.,6 a09 I/;, lj -0.06 14,6 0.05 It,

0,'2'J 2,11 2,D'Z (6,' a02 11.7 0.'2 ~o .ooa 15.8 Q09 l6,o-Q,Q2 ',-,(j a06

117

, ITABEL

COLT PERETI B.CA.+ PERETE BA CU BULB I 8

'~-1

~.

,

PERETE R b-wIfD em b.&O em b- 8/l em f'{1lCT£ R b·J;.O rm b· GO em b· e/J em
EXTER/Oll .P:7E~iolZ
-.. ... iDM/.· V)_ ~D -<I ® (0 (g) ~~ .iMIIE C! C!) I} i11 ill (2)
d x (f) ® 7si If' Tsi 7' Tol 'I' Tsi cp Tsi 'P Tsl " d T (j) ® TSJ tp Ts/ If Tsi 'I' T9.' tp Ts/ cp Tsi cp
min min min min min mm min rrun mm mm rmo mm
w/(m. m2;d"-' 'p ",4.1- to I ..... .+>o.l-) 'f! .. /""'; 'L' "'/~ '/! ,~f(n,1< 'L' .,,r_. , wffml m?K.vv -c YV/u.1' 'c '/fmK 'C' "fo,K) l' .,,{/Illt ./? "'(m.~ ~ iW7f~
em em ·ITAB9EL COLT PERE!' BCA.+ PERETE BA. eLI BULB I

D.JO 1,f6 1,08 12.7 I. lit 1(,6 0.0'2 f2,tl o.o!] If,~ 0.06 13,0 O,OJ If, ~ o,m 1,J.f (IE t08 f:J,4- 0.08 13.0 ~.o,t 13,6 O,O? 13.3 -0.05 13.6' 0.0$ f3k O.fr;
JO 3D .-
REF f,51 W 1"'0 0.13 13.0 0.03 lit. 2 fJ/O 13./J 0.08 14-,3 0.06 12 r !3 ~O5 /J,E5 1.5/ 1.V-2 /~G Q,08 Ilf.l ,Op~ f'l;7 D.09- I*. 3 -lJ!l2 /U O.Q[ IIf,J -O,Ob
u,J( 01 1.22 es 0.22 f2,O 'I.OJ f3.3 o,lS ff.8 0.07 13,"10.0' 11,8 /J,01! ~:fJ 1.31 f.2'( IJ,S 0.17 fJ,~ -P,D3 13,9 0.0.9 I3,S 0.04- /1t0 U.1' /J,5 -0./2
35 14.~ ! 0.11 JS'
0.25 f.7! ~~2 I~f Q,2/J 13,3 fiatt f~S O/fi 13.2 tJ,O:J 13.1 o,ot; 1l.25 1.71 1,62 flf.7 0.1; 14;2 -/1,05 litS lUG /5,0 0.00 f5.1 o.OG 1M -~0It I

13.4 o.3~ 12,5 0.11 f3,1 0.28 12.2 0.''(

/??i ~/I 1.02 IJ,9 D.3J (~'2 0,10 ,J,_G Q,JO iJ.7 0.13 IIt;f} D.!b 13,lf 0. 15

0,:% 1,1,[. f.3b IJj) 0,2/f /3,6 G,:::: tfl, 2 0. 17 fJ,7 -0.02 11f.2 O,!f /3,'1 0.03

¥.J t---- -- --- r----t--1-+--+--f

o.~ /.5J 1,82 1¥.~ 0.2/ 11;,' 0.01 15,2 0.17 Itr;{; 0.02 I~.J IJ,fJ 1*.6 -o.oz

0.35 1.59 1,5/ I3,G 0.3/ 1~2 0,0/f 11f.2 O,2fI fJ,.,O I,OJ /H 0.18 13,B -~03

~: r--+-t-- J---t----I--+ ""+--+--if---t--+-+--+---'-t--1

0'2r e 11 ?,OZ /1,; e 0.27 11f,;) 0.07 1!i,2 U. 2'l. fr,,8 Il.OS 1M 0.18 14; 7 o,QIf

118

119

• A . 1TAB"E

COLT PERE,TI BCA. + STALP BA. I

TABEL

10

..

COLT PERETI B.C.A +STALP B.A.

.'+

I

;:~;7o.e h .J,.Ol'm h .. 50tm b·8Dcm

Ii.RPS/~ llDIiRil:

d .A R Tsi min 'I' T6/ min CP Tsi min r

Id

l'm w/(mk) m1/d,# 0t! ,#j(mk} ·C I ",J(~ .C' wllmK)

0.$ f),93 12,4 -D,!J3 12,1{ -0.17 1?,3 -/J,PI

b-#Jrm

b» Ii/hom

(;NilS/ME TiD.9RiE

d ). R Til min 'I' 1Si "'i" 'I' lsi mIn r

25'

B.3!) 1.08 11,!J 0.11

iu tJ,tJ7 1/,/ IU!

!J,SS f.08 /3,2 -aD! 13,2 -0,13 /3.1 -0/5"

IUS' f/f2 14,G 0,01 14,b -a08 14,5-0,08

30

30

IP.~ 0. 10 12.5 1J.07

0,$ /,?2 13,8 0.07 13,8 -[), 10 1~7 - fl,Jl

0,25 f,C2 15.1 0.02 1~1 -0.0& IS,O -[J/Jb

0, 3S' 1, ~ 10, !J alb 11,1 0,11{ II. 2 0.10

JS

0,25' 1, fi2 I?e ale 1p,1t 0, 1& 12,1;. O,I/f

D,(J5 t.JG to. 7 a 19 II. 2 0.19 11.3 0. t7

0.'25" J,82 IUJ 0,/8 12,3 !J,M 12,4- 0,20

0,3.) 1,36 111,3 0.02 I/;; 3 -/J,/J7 /11;2 -0.08

~o

tuS' /,82. 15,5 0.03 15,5" -0,04 ss -40J,.

0':JS' I, 51 /0. 5" 0, pO I/. {) (), 2e 11, '2 !J,?2

/J.~ c,02 ItS' 0.19 le~ an. 12,8 fJ.21t

0.3.) 1,51 !1;,7 0,03 14,7 -aDs- lit 7 -0,0$

/},2S' 2,/12 /5,J 0,03 $,9 -0,03 IS. 8 -402

121

120

COLT PERETi ... rABEL
B.CA. + STALP RA. 12
7 r
~ ..............................•
~l' I j'"
. . '. . :
. ..... ..... ·-6
~ ®.o//~~: @
-- (> .> /
/' ./ ' .. ' ::
I sf ml!l...J..../1jI .'. '.:
I hj~;!
P£RETE b- ¥/JC'm s- 6IJcm b=BDc'm
ex7ERioR
5RtlSlN£ 01>11111£ R Tsimin ~ Tsitnli7 f lsi min 'f
d »:
C'm w/(mk) nrk/W Dt' W/(mk) DC 1w/(mJl: "(' w((m/<)
0,3S" 1,08 13,7 -o,OJ 13,8 -1J,18 13,8 -0,23
JO
0,2S Uc I~S 0, OJ /It,S -fJ.IJft. III;~ ~1J.1f
0.35 /'?t 13,5 0.03 13.7 -0,0.4- 13,7 -0,12
3~
0. 25 1,62 1L,.,2 o,llf f~1t 9.0~ 14;t,. -fl,!J2
[J,(J.f I,J' IJ, I 0,07 13,6 O,Oc 13.7 -0.01;-
t,.()
O,?!i 1.82 IJ,B 0,09 1'r.3 0,07 14;if a04-
!)Jf f,S7 12,7 0,10 e» 0.08 I3.G IJ,03
~ ~02
!)2S 13,3 OJ! 11,;0 0,11 14;2 0,09 COLT iNTRAND PERETi . ,. ,T.48EL
(FARA STALPi$OR) 13
.
t d·, t
(!)-C !L~Li-*
~: I
5-~ .. .
'If'" I
?If d)~ T.~/ mIn
+thl-®
/iKosi/fe CD (g)
d S/!H1llI A «f Tsimin 'P
Cii} l1t((mk) w/(mk') DC W'//mK.,
-+!4- aM 0.31 IJ. S -s»
'(S I~~ o.'!li 0,28 13,'3 -0.31
/l.CO 0. 25 lft,3 -0,2B
MO 9.22 flf,8 -0.2"
J!£L
-t14- 0. 8(J 0.32 14,1 -a29
30 V4 IJ,70 O,2!J 1M -0.27
fJ,f/) 0.25 14.0 - 0,24-
J~ 0,50 0.22 f6,J -420
·t~ 1J.80 0,27 /G.l . -0,21
3'/ l):l 0.70 0. 21f lb./.;- -O,JJ
!J, f)/J 0. 21 le,7 -1)17
.j_lfi as/} 0,18 /7,/ -IJ.//f
1.)~ D.90 0,2!l !6,6 -0,1lf
ItS" O,71l 0. 18 fG,J -0./3
aGO 0. IS ne -0,1/
~ 0,S1l 0, 13 flS -D,IO
+14 0.80 fl.'2B 17,3 -0, Ie
50 D~ (J.71l 0,'23 11.5 -a71
aGo 0. 20 I'I,B -[J.O!J
as» 0,17 18,1 - fJ,/}8
.~~
- 122

123

COLT INTRAND PERETi f[U STALPi$ORJ rABEL
14
t d -1 j tfi)

5 II e 14
CD- L> ,~ 4
iff) f- .~ f
. '. ,..,....
1;- I:f~ T!ji
~ (jj)
(2'1) -
~iM[ A (j) ®
5CH;TA
d VI 13,' 'II
I--c,n W ml< WlmK ·C w/{ml<
~¢ 0,80 0,t;.2 1'3.2 - 0,32
25 0.70 0,40 13,5 -0,29
0,60 0,39 13,9 - 0, '26
A 0,50 0,37 14; 3 -o,Z'2
~t 0,80 0,4-4- 1S,7 - 0,28
0,70 0,4-2. 14;0 -0,25
30 0.60 0,4-1 111;3 - 0, '2'2
-t29.t- o.eo O,M 14; 7 - 0.19
~~ 0,80 0,31 16,0 -0,21
375 0,70 0,29 16,3 - 0,19
<0 0,60 0,26 16,7 -0,17
0,50 0,23 1'7,0 -0,15
~
~ 0,80 0.24- 16.6 - 0.15
45 ~ 0,70 0, '2'2 16,8 - 0,1Lt-
0.50 0, '20 17. 7 -0,1'2.
0.50 0,17 17,4- - 0,10
..l..fiJ.
~ 0,80 0:Z8
f}J15 17.3 - 0,12.
50 0:70 0,'25 17.6 - 0,11
0.60 0, Z'2 17.8 -0,10
0,50 0,20 18.1 -0.09 124

[OLT iNTRANO PERETi [U TERM OiZOL A TiE

. .'

CENTURA TN ZIDURi JFARA TERMO;ZOLA,TiE Jr2?
T @r. .
~rnm

@ '" 1./ 1/1,

. '1 1'1 I
~ ;?f$)/;~~
--'oJ \ T8im;"
/ _l.?, ' .(i)

1 ..
+~ ®
pt;~GrG d == 10em a - 15 em
J:X~/~
GIfOSiHj zioARri (1) (2) (1) (2)
d A Tsmin r.p Tt5im,;, '-II 7$, min lP T:st"min IfI
em W/(tnK. °C w/(mK) ·c w/(mK) "c w/or« ·c wl(m ... )
0,80 10,3 0,03 8,5 0,18 10.2 0,03 9,0 0,15
25 0,70 10,B 0,05 8,7 0,19 10,5 0,05 9,'2. 0,18
O,tJO 1" '.2 0,07 a.9 0,22 11.0 0,07 9.5 0,20
0.50 11.6 0.08 9.0 0,24 11,4- 0,10 97 0, '23
0,80 11.'2 0,0'+ 9.6 0,17 11,1 0.04- 10,0 0.15
30 0.70 fT,7 0.05 9,8 0,19 11,,+ 0,06 10,2 0.17
0,60 12.1 0,07 .9,9 0, '21 11.8 0.07 10,5 .0,19
0.50 12,5 0.0'8 10,0 0.23· fe,2. 0,10 fO,7 0.2'2.
0.80 1'2.4- 0.01r 10,9 0.1G 12.2 0,0'+ 11, '2 O,11t-
375 0,70 1'2.8 0.05 11,0 0,18 1'2.5 0,06' 11. It- 0.16
0.60 13,1 0.07 1" '2. 0.'20 1'2.,8 0.07 11, '7 0.18
0.50 13,4- 0.08 11. '+ 0,'21 13.2. 0,10 11,9 0,'20
0,80 1'3,2 0.04- 11.9 0.14- 13.1 0.01{- 12.2 0.13
0,70 13,6 0.05 12,1 0,16 13.'+ 0.0(3 12,4- 0,15
45 0.60 13,9 0.07 12.'2 0,18 13,7 0.07 1'2,b 0,17
0,59 14-,'2 0,08 12.1r 0,'20 1if,O 0,09 1'2,8 0,19
0,80 1'3,7 0.04- 1~)+ 0,1$ 13,5 0,04- 1'2,7 O,1[J
50 0,70 14,0 0,05 1'2.,6 0,15 13,8 0,06 12,9 0,14-
0.60 11+. '3 0,07 1'2,8 0.17 14-,1 0,07 1'3,1 0,16
O,5D ''''6 0,08 1'2.9 0.19 I/+,4 0,09 13,3 0.18 CENTURA iN ZiDURi feu TERNOiZOLATiE J rABEL
22
if /s ®
@ It ' 1'/ -{j)Tsi min
r,,: , I
~;I -=~
~-.~~
. I "" Tsimi"
1/ : '-l -<t)
a> I
. 1
5 ~ d.t ~ ®

F"iif'("t;rt; t!J.. = 10em eX = 15'cm
E"xriiRiott<
'1t«JSIM ZIDAR' ~ ~ (,j') ~ ) (4')
d A ~imin 4' TSimin If} T".simin "., T:simin '"
em 'III/(m.c VtI/(ml( ·c wror.« ·c w/(mK} -c w_l_Lm.cl
0,80 11; 'Z. -0.011- 10,3 0.05 11, '3 -0,06 11.0 0,02.
25 0.70 11.8 -0.02 10,6 0.05 11.9 -0,05 11,4- O,O~
0,80 12,5 -0.01 11.0 0,08 12.6 -0.03 11,9 O,d5
0,50 13.2- 0,00· .11.~ . 0.10 1:3,4- -0,01 1'2.3 0.06
0,80 1'2.0 -0.02 11.0 0,07 12, '2 - O,oft 11,7 a.o«
30 0,70 1'2.6 -0,01 11, '2 0,08 1'2,8 -0.012 1'2.0 0.0(;
0.60 13. 2. 0.00 11,5 0,10 13,.9 . 0,0·0 1'2.4- 0.08
0,50 1'.3,7 '0,02- 71, '3 0,1'2. 13,9 0,02 1'2.8 0,10
0,80 13,0 -0.01 11.B 0.08 1~.8 -0.01 12,1 0.0'7
375 0,'70 13,5 0,00' 12.1 0,09 1'3, '.J 0,01 1'2.4- 0,09
0.60 13.9 O,OZ 1'2,'.3 0.11 13,7 0,0'2. 1'2.7 0,10
0,50 14,3 0,03 1'2,7 0.1'3 11f.1 0.0'+ 1'3,0 0.12
0,80 13,6 0,00 1'2,5 0.08 13.6 0,00 12.8 0,08
0,70 11M 0.01 1'2.8 0.10 1'3. 'J 0,02 1'3.1 0,09
45 0,60 14; "- 0.03 13,0 0.11 14-.3 0,03 13,3 0,11
0.50 1f1.,8 0,04- 19,3 0,13 14;6 0,05 13,8 0,1'3
0.80 11+-.1 0,01 1'.3,0 0,09 14,2 '0,01 13,6 0,08
0,70 11f, 4- 0,02- 19,'2 0.10 11+,6 0,02/ 13,9 0,08
50 0,60 111, B 0.03 1'J,lf. 0,11 (5,0 O,O'J 14,2 0,10
0.'50 15,1 O,Ou. 117 0,13 15; '3 0.05 1f.t.;5 0.13
_. 126

127

CENTURA iN PER£Ti CU TERfvIOiZolATlE . r23

d

40 3,5

-- T (Ii)

7- - _ --(f) ..._"

@:. I ~/

t~~~~~/j'';/~

,~- :!~ ~ T8i min

R

a = 10 c:.rn a = is em

i) (2) (11 (2)

, . B.C.A. (C~J'LA)I2!
GRINDA B.A. + PERETI
.
. elt (j) ®

J~ ;. ··.Y T"imin
~: I~., .•. , ".
~=_:,:.~/////t d

" ;~~ ~ -e
@ .~~
~~~:' Tsim,"n_ ®
." 2
WAC;! P£R£r£ h ... 'JOcm h ..... 50el'l'> h_70em
EJfT£RIOR
~ IzAiBW (1) ('1) (1) (2) i') (2)
a. d: .A. 7$i "f rsi 'f T6i 'f Tsi <f Tsi 5" Tsi 'f
min min min min mIn m,on
em em ~ ·c lil?'m.( 'C ~mot: ·c w,(~ . I\IVA'"... C "'-'Ao.r: .c. .., .....
fS O,~ l2.tJ 0,13 1#-,2 01J(J /2,5 a/6 14,3 a03 I!..lf 0.17 11J,4 (1.01
Q,25 19.6 OJ/!. /5;1 all 13,3 al7 15,~ O,()(J 13,2 0. 18 15,6 0.05
30 o.~ 13,6 an 14.8 aOlJ 13,3 415 15.1 OP'l- 13,2 (JJG IU (JIJI
0.25 14.3 0./3 15,7 A." IIhO al~ 161 a(J(J 13/1 o,IG ~, 0/16
10 35 0.35 /11-.2 0.1/ 15,4 OJ)8 139 o'f¥. 1~6 O~ 13.(1 1115 f5.b O.lJ2.
0.2' 11ht1 0.13 /6,1 0.10 14,6 4/* 1&' O~ 145 0.15 16.6 0.01;
!,.I) d,~ 14,7 0,11 1~8 0.08 11.f,5 OJ3 /6,0 OQ¢ 14.11- 0,11;- 16..1 0.02
0.2' 15,3 0.12 16' 0)0 15.' 0.13 16.8 OQ7 I~O (J,/q. ~9 1lQ6
~5 0. 3'5 15.1 0.10 16,2 0.07 14.~ an 16:~ 0.lX/. 14;(1 (l13 ~'* aas
0,2' 15.7 all ~8 0/19 15,5 0.12 17.1 IP7 15.4 (7,13 /l.'l o.a;
21 0.35 12.3 a/5 18,6 0.15 f'2.a 0.18 '*" 009 11,9 4,q ""5 Q,O'J
0.2~ 13,0 o,.ltI 143 tU8 12.1 0.2f) I~2 0/4 /2.6 421 15.~ 0,/1
3D 0.3'5 13,1 0.15 liI,2 alII- IUJ 0.17 '4.8 OP9 12,7 (J,/~ 15,0 CIa;
0,2$ 13,7 al7 /5;0 0.17 ,s,~ 0/9 '~7 (l13 f3.~ o:ZfJ 16,0 0,11
'f 35 0..:1'- 13,7 all,< 14.~ tZlt,t.. 1~5 alb. 15,3 1209 13,3 0.17 15.' Up?
0.2' #u.3 0.16 15. 5 0.16 '''" , 0.115 IG.'Z. 1/,13 14;0 (J,I'J ~5' 0.1/
'" 0.15 1~.'2 0.13 1:7,3 tZl3 It.,.O 0.16 15.8 0.09 19,9 0.1'7 15',7 0.07
0.25 '*.8 0,15 I!It:] 0.10 '*'6 0.'7 16."- (J,13 Ii{.,5 tZlCl 168 0.11
1,' 0.35 14. 7 0,13 15.& 0.12 It.,.' 0.15 16.1 0.09 '''',11- 41G 16r3 40'1
0.2'1 1~2 all; 16,'l 011 15.0 0.16 69 OJ2- IJ/.fa 0,17 /7.1 all
--- 0, u: 1.~1;

14.e, on 14,1 0.'2.D 4M2 Q,ICI 1~.'S O.'Z'I

O. GO 4.~1 15,0 O.H 14.1 O.'W 14.5 0.17 !~,;. 0.'21

.47S 11.0

so i~.5

0~5D t8C;; ~Ii.:! 0",4 14..<;; 0.'Z'2 14.9 0.20 14.'2 o,~

O,GO '2..0~ 15.<;' 0.13 11 •• 5 0.24 15.0 O.t& 44-.1 O.lf)

o. eo 2..~ 1'5,9 0.15 1'5.1 om 15.3 0.'21 14.G o.~

0.60 2.51 iG'.O 0.14 f5.0 0.'2.1 ~'5.'5 0.t9 110.;'5 0,'19

0, eo 2.810 . IG,3 0.15 1'S,b o.~ 1'5.7 O.'lt 1'5.0 0.'2.&

O.Go ~.ot 16.4 0.11. 1'5,4. 0,24 1~.!) 0.t9 14.9 0,'2&

0, GO '0,51

0,00 3.'OG 16,~ 0, t!5 15,9 0.2t 1G.O 0,20 45,~ 0.'2'7

110.10 0," ''',0 O. '20 110. f 0.19 1M _O''l.'I .1

128

129

GRivOA BA. + PERETi BCA. (COfJgLA) liS d!J) (ii)

~~r Tst'min '-

4-- :-F~'; _h

If.«A =':::;~2 h = 10em h == ,"Oc,," h = 'J{}c_

, .' (t) (i){j) ('1) (t) (i)

L-- ~

130

em em ~H1.t t lv'A'mA:) or ~: ·c hvltbr.t ·c IW/(mt 'c 1W'AW>.t ·c MI/nk

a35------------

2~o.25 ------ ----.

a35 13,9 0,09 13.8 0.19 1.3.7 a fO 14.1 a'll IlG (J.II 1~,2 ez« ~ 0.2' ''''(; all 1/;.,' O/ll 14,5 0.12 I~O o,2~ ''''I;. al2 1~2 tl27

a» 14.(0 a07 1A2 1l'2~ 11;,5 (7.1J8 11;..5 C?28 14,5 (208 It,., 7 aat;

1'1 ~ O~ I~~ o,oq 11M o.~ 1'.2 0.09 I~~ 0,30 15,20.09 15,6 aM

/),~ 1'1.1 aos I,,",G 426 15/1 OP~ 14&' (J.~ ~If a05 I~I (J.t,!2 kJ tJ.2'J 1~9 007 '~/a2(J /60 0$ ~G036 l6.o0a; I~9ql.,3

0,35 '~G aos 11M (1,29 /5/1- (J,M 13.' (l,39 1~7 Q05 1ft.,'2. Q,48 1,., 0.25 16.1 IoP7 I~" 0.30 1&,0 o,a; 111,0 ato tq3 aoe 11(.,7 0,1;.9

0,;}5-----------ff ().~ _ _ - - - - - - - - - -

O,35It3,~ 0.12 13.'2. a23 1~2 0.13 13.&) (l,~ 1~'2 0.14 14.I{!,28 .17 0/2' /4,0 aPr 1~8 (J.26 ~CJ 0,/~ 14. 7 0.29 13.9 0,16 I~I 1'/,32

0.35 14.1 a 10 1.3.7 u,a; 14.1 (J,II 14--3 Q,3P It,.,f tl,1I 14,10 Il;~ ~ $5 0.'15 14, 7 0.12 1~2 0.29 I"" 0.12. I~o Q,35' '4-,) 0.12 Ii.~ aWl

fJ.31 111,8 0.08 1~2 0.29 I"'~ (J08 11!,70,JlJ It,..&) Op' 15.01f« "'" 0,2, 15.~Id.'O It,..G 0.~1 15,~ MO 15;30.«> 15;5 Q,d() I~? fl.~1

0,3, 15, 1 (J,Q8 14¥ tJ,~2 15.1 (J08 13.0 41iJ ~"o,OtJ 13& q~ 1,.5 D.'Z' 15,6 0.10 13,7 o.3'If I~' all) '~/' 11"5 1571 fUll 1ft. .. ~51f

, f· (CO~~LA) 12'6
GRINDA B.A +PERET' BeA.
r dt~

6-"~ 1 . ®
: . ~_mlll
¥-'. 4
~~=-- :ZW//;-/1 ~

® "~f-1
:.~ .. ' -e
"~V/ ®
:~i""iJ

' .. ®
IU£A PERET& s ; 10cm ,,= 'Oem s ; ?Den?
UT£R;o.e
, - , 1) (2") CD (2) (j) (2)
a. ci. A r; fP T3i 'II T6i YJ T6I' 'P Tsi 'f' Tsi ~
min min .w11 min min HIIn
em em lW',fmot: c 1VI(",,t c IWffinot ·c ..un* c 11IIf'n* ·c ~/Iiook: "C 1wI'",,,,
21 0.31 - - - - - - - - - - - -
0.25 - - - - - - - - - - - -
10 o.5'~ liM (J.OB Iii-.' 0,11./. 1M lJ.(JtJ .t5,* q~ 11.f..1 'a09 ff.(j 1401
ae5 Ii. s alo I~o o.lfJ '1,>;7 0,11) 11:9 0.1' It,.. 7 (J.C ~ all
fO 15 a~ It,.. 8 o,OG 148 0.18 l;,.,q o.t6 I~.G D,15 149 0,t:G ~o (UI
0.25 15.* (J.0fJ I'.Z 0.2f 1'1., O.f}8 16,1 0.21 11,5 0,(J6 145 Q20
4IJ a~ 1'J,5 a~ ''-0 0.22 1;,7 OP3 15.tJ q2'2 15,7 OP3 16,2 {(ltf.
a25 16.1 o.a; 15,11- 0.25 162 0/15 fEi3 0,27 16,3 tJI)5 ~7 1428
~5 a~ 16.1 0.GW. ''''9 0.28 1G.1.f. QQ9 ~2 0/Z9 16,4- 408 1~3 43t
0.25 taG o,{).6 15,'2 0.18 16.8 4~ 15,5 ~33 16,9 ODS I~ 0.15'
0.'1' - - - - - - - - - - - -
~~ 0.25 - - - - - - - - - - - -
30 0,9'5 '3.~ tl,1/ 1~8 0.20 1;1,5 0.12 15.0 415 18,5 412 14G ope
0.'l'5 I"" 0.11.f. II;.. 'Z Q,21.f. 11;.,1 0.'* 1~.6 0.21 '*-' ()JI.f. AS.'2 0.18
f1 15 0.3' '4/Z o.tJ 'ft.1 0.24- 1lf.,3 1J.09 '5,3 0,22 144 qog 1!!i8 418
oss ,iI,a (1,12 I*,' 0.'17 149 411 15,7 021 14~ all I6,//- 1m
40 0.35 14,9 O/J8 11f.' O£7 15,/ tJ.07 '5.5 o.'l8 1~2 Q,O~ (6.1 Q,'17
0,'15 '''5 0.10 ,*,tJ ~tJ '5,7 0.09 ".,CJ ass 1'1.7 00'9 ~5 ()~
, ,,"5 0,35 15,G atJ8 '*'1 0.30 15/3 0.07 '4-.G o,31t '6.0 (JQ'7 'ln7 0'3'G
0.25 16,1 a.lO 14,1; al.3 16.8 aos 'lI,1J 0.3' ~4- D.O!J ''''9 0.9,1
.. - 131

, B.A. + PEREr; B.C.A.rwvsa.A . .os: 127L
GRlfIJA
···tdt-m ®
" c.'---
~.·~;~n
G'oc".," :4J
*_,~~/LL{/_A fj
~~~ j I -e
@S!t··I7/~ .
'l: , f\ T$i min ®
;rqb-,:ID

jfrxA PER£rE h '" JOC/11 II - ~ch> h-'Klcm
EJ{71lP;OR
~Ji""i jmAPili (1) JlQ_ ltl (2) (I) (t)
d: .A T6i cp Tsi cp T5i 'II ;si cp 1i,i If 1S; r
a. min min m/n H1f'n ml'n min
em Cdt lrA'mJi ·c WI.(mk) "C l~ c ~.l ·c 115ftm.tJ i:: w.(M:I ·c ~-
f5 a~ 14-,2 01X> 11.7 0.16 t4.3 0.«1 Illf- 0,/4- !1M 0.06 I/,3 413
0,2~ (~3 a07 /2/Z 0.19 I~t,.. aoo 11.9 0,19 ~5 aoe IU' QI'J
o,3~ It,., '1 0.0' /'lG 0,15 "'0 O,a; es 0)9 I~,O aOG 12,2 afZ
90 {),'25 1~8 0.07 (30 0,18 ~o ai%' 12.d 0.18 16.1 0.05 /2,7 0,/8
~ 415 I~~ 0.06 13.3 4111- I~' 0/15 /3,1 0.13 15,{; 0.05 f'l.CJ tJ/2
fO 425 tes O~ 1~7 0,17 1&5 01)5 13,5 0.17 ~.6 ~ fg,IJ 0."
J,() o,~ ff,9 0.05 1.3,9 allf. 16.0 O~5 1~7 413 k;,0 aU5 18,(; 0.12
0.25 ~7 0.06 ,q.,3 0.1' 169 0.05 14.1 0,17 16,9 401;- 11r.! 0.17
1,5 o.3~ 16,3 0.05 14,4- an ~'* (1)5 14/2. af2 f6,4- o.~ 11M tl,1l
o,Z5' 17,'2 D.OG f¢,d 0,15 /7/2 O/J5 ',,",(; 0," 17/2- 1lO/f '*.6 q."
e.g, 113,8 o~ 11,0 a~ 14.' aO:1 10.6 0/11 '4-/2 0.07 10.5 42~
'l~ 0.25 111.4 a« II, If. aa;' 15/1. oP4 fI,o 427 15.4 at»' la~ 426
ao O.3~ '*,~ 0.09 11.9 0!2' '*.4 om 11.6 O,ZO 14-.9 acr; I/,/f qro
0/11) 15,4- alo 12/1 O/l'i ~9 0.07 11,9 a~ t6,o 0.0'6 Il.tJ o,~
15 35 o.S5 15,1 Q08 I~G 420 15,4- q07 1'1,3 qro ,5,5 0.00 fl,'Z O/~
(leI) 1~8 0.10 12.9 0/13 f6,3 oP7 f'2.7 0.25 161; 0116 f2,6 Q,2b
'+0 (J,~ 15.' OPS 13,.1 0,'9 15.8 ose '30 0,19 15.9 ~ fl.9 0/9
0.25 IG,2 0/J9 18,~ 0.22 /6,7 ()p] 13.3 0,'21f f6.8 0.05 ~'Z Q2;
o,~ 15.9 408 1.1,6 0.16 16,rz. 01)6 la5 (J.18 f6.9 OQ5 13k 0,18
*5 QZ5 /6,(0 0.09 1/;.,/ o~, 1'1.0 0/)6 13,~ o,'Z3 f7.1 I7IJ5 lati o.~ , B.A + PERETi B.CA",}ccwsa.A )OS) 128
GRNJA
,
~ oL, t ! 1)
@
G- \-7 mmin
p' 'IV t-
4-,;~~;//~ d '"
® (I;.!l[j.
~:'Wr--1 ~
T : ,·It.'. ~L_M.L ®
:-,~

~ PJORIi&rJO h=10cm h -= 5007> II = 'IOcn7
6.XT/iRioR
~"' jUwli (1) ('1 (1) ('1) (I) J2)
d: .A T~ r TlSi Y' Tsi 'f' Tsi cp ;_,; I..f Tsi cp
a. 111m min min min m,'n min
em em 1wAf,.c; t" It'Jnkl t ~ 1:- w/~ ~ ~l ~ ~ t ~
0.3"5 - - - - - -
'11 0,2' - - - - - - - - - - - -
tJ,3'J 1/;,5 0,06 ~o ,QZZ 14-,7 0.05 1£7 0:0 /48 0.011 12. 0.]0
30 o,~ I'/.3 0/J8 ~~ (J.'l* 11.7 0.06 f!U 03J ri9 O~ 1~2 0,31
0.35 ",",' O,1J6 1.1.7 0,'l4 15,2 O/JIJ (8,' O;'l. 15,4- 0.05 13.' 0.38
10 3~ 0.'15 ".7 0,07 Itr.'Z as; kil 0.05 14.0 0,11,- /G,3 0,03 '*,0 Old
0,35 1ft, 0111 143 aa; l5.tI Q03 /4.2 0,37 ~" OptZ 11;,1 0.1,-5
40 a~ 16.1 a~ 14,7 0.26 /6,5 (J.(J/t 147 0.36 16." o.oe 146 41;6'
OM ~6 ups '5.9 0,28 /H o~ 14,3 ~~2 /(;,1 0,02 14.10 ~S2
*5 (J.~ f6,f fUJ6 11(.,3 0.30 /66 001/. 1/;,9 Il;fF /6,9 0,02 1';.9 QSI
o~ - - - - - - - -
'15 o.2'J - - - - - - - - - - - -
0.3'1 '*,/ 0,1)9 12}f 0/l7 11f,£. 0,0(; /2,/ o~ 14,t} OM 12,0 0.38
30 D.2'J 1"1;8 D''' n.~ 031 15,5 ·.0,07 f2,G a18 /5,8 0.05 12.5 a43
ll-" 14.,,; 0IJfJ ~2 u,29 ~f 0.01 /9.0 Q38 I~' o,{}I.J. 13.0 Qt,.5
1'1 35 0'2'5 15.2 O,IN7 13,5 Ogl (~9 aD' sA 0.1,1 16/1. 40ff 18.4 0,V}
fJ)5 15,/ 10.07 13,~ 0,11 I~~· OIJ/l. 13.6 Dill 15.'3 OPl '~I 0,5'1 ,
1,0 0:2'1 15,7 O.M 14.2 0,39 Aa3 0.05 14/2 a~'j 16.J. O{J3 14,' a~
0.3'5 1!I,3 0,1)"/ 1M, ~.3'i I'/.B o~ 14.1 0.1,8 '~I 0,03 14~ a5~
1,,, o,~ f5.8 OM ,3. 8 0,34 16,'1 0P1 f/;.G OM /6,(J 0/13 15,2 af!l
_ . _ _ 132

133

GRNDA BA. +f1ERETi BCA. (CONSOLA )OS;I29

t,,~~~ IT/:

'+- , 7' 7';, min ,_) "/-

® ~-. ;~.~. '2/4//4. t I

;,5 ~U 1 ~

~;0,~, ,® ,[~~tnln

;L2ft"®

II ... jOem

II .'Oc-m

(I) (2) (0('2)

211: f),~ - -

oJ ~2~ - --

I TERAS). . r17L
ATIC
j ~
i~//.& '
'! 3
~ I /
@ ,
: I 'l'IIIIII~,(lr~
t---- " 1==1,- ~:.:;t~
---- ',W 0~ ?)t/~. ii~t

: '.:'.rl1
7,/ ~'1 "
,;~. .. aua .
5 !ft ®
,.&;!<'/Or. TIOJ('ASA ,PLACA
.xrt;1n(R d- 10cm &- 15cm
j6~3IM~ rlDA~~ r~~NO- It T.simin 'I' 'ni min f.II
ImtArrE cr. (2) (J) '(2)
d A d;
em w/(fnIc) em rrl'1<1w ··c w/rmK ·c w rn«)
5 1.39 70.1 O. :12 0.22 9.7 0.00 0.~9
to 2.Sg 10.8 0.(10 0.26 fail- 0.28 O.BII-
0.80 15 ".39 11/2 0.29 0.'2.7 10.8 0.'1.7 0.'J5
20 4:S9 11.~ o.ee 0.'2.8 11.0 0.26 0.S6
45
5 1.39 10.~ 0.28 0.21 9.9 0.'26 0.'1.7
0.60 10 2.:19 11.1 O. 'lS 0.25 10.7 0.'25 0.32
15 3.69 11,5 0.'15 l1.f6 11.0 0.24- aS4-
20 *-.39 11.7 O.'ll; 0.'27 17. '2. 0.2'3 0.'J5
5 1.39 70.6 0.911- 0.20 1O,IJ. o.~ 0,26
0.80 10 2.39 11.4- aS1 0,24 11.1 0.5'2. O. '31
15 3.39 11.8 O.SO 0.26 11,5 0.(31 0.82
20 1i:!3~ 1'2.1 0.29 0.'26 11.7 0.00 O.:3S
50
5 1.39 10.9 0.29 0.19 10.6 O.SO 0.26
0.60 10 2.39 11.7 0.'l7 0.2S 11.'3 0.'28 0.29
15 :3.89 1'l.1 0.2S 0.2'" 11.7 0.27 O. '31
20 .If;3s 1'2.11- 0.2& 0.25 11,9 0.'26 0.3'2
~, 90 a~,. ~4 {M'Z 1$.0 0.97 f5.3 (l09 fS,O 0.19 ~~ 0.tJ7 1'2.5 alb 0.25 *io rue ~o Q42 1~9 OJQ '~3 0.'l8 oti2 Q{JfJ /3,2 0:19

'1~ -

.10 0." 14."i 01f) 10.9 aM 15'.0 (J,fO
a'lS 11/./1, o,z, 'f. , 0.15 '1:~ 0."
I~ 35 (),~ ,,,,,~ 0/7 12,0 0.35 f~~ a09
02, ,''', J fllfJ 12.1 o.4f 16. , 0.10
I,{J ()," ,,,,8 0.13 12.8 O,Z9 15;9 0.07
~z, 15,2- 0,11(- lao ~33 fG."j fl.M 113 OJ? 6;,1 O~ 13.3 q3~ 19:; 0.19 16.6 O'(JIl ,9.4 q43

134

135

11.6 0,37 0,23 17.!J 0,~9 0.23 11.!1 0.~1 0. '2'

45r--+~W~~11.~£~O~.3='~0~.2=54-'~2:.~1~0.~3~7+a~.~2$~~12=.~'~O=.~~~O~,2~~

0.60 10 12,7 0.35 0.21 72.0 0.37 0.27 1'2.0 0,39 0.27

20 72.7 0.33 0.23 72.6 0. 35 0,23 12.6 0.36 O,2!i

10 r-+-~-1~~~~~--~~--~~--~~

0/10 10

12.2 0.,32 0.20. 1'2,1 0..35 0.27 72.7 0.37 0.21 11.9 0..30 0. 2'2 72.8 0..32 a.2S 1'2.8 0.340 ~ '2~

50r-+--r--~~-4--+-~--~~~~

12. 7 asa 0.,18 71l.7 0.3'1 O. 19 1~6 0..3# 0..19

13.4- 0..28 0..20. 13.'1 0.30 0.21 73.3 0..:12 a:z1

70 0.80 '2()

QGO ~

11,4- 0.37 0.29 11.1 0.1fO 0.29 11,2 0.~1 0..29 17,9 0,35 0..32' 71,7 0.37 0.,(/2 11.7 0.3' 0.32

45r-+-~--~~~--4--+--~~~~

11.8 o,~ 0,27 77,6 0.38 0.27 71,6 0,40 0..27

12,'3 aSIf 0.,30 1'2.1 0.,38 a,SO 1'2,1 0,38 0.00 15r-+--r-;--~-4--~~~~--~~~~~

10 0.,80 20

0.60 70 20.

0,80 10 11.9 0,1)'1 0..25 11.8 0.35 0.'27 17,8 o.er 0.'2.7

50 20 1'Z.5 0,37 0.,28 1'2.~ 0.33 0.'2.' 12.1f 0..35 0..29

~+-~--~~~~~~~~~~~

1'2.3 0..31 0..'23 1'2.2 o.~ 0./211- 12.2 0.311 0.25

~.9 0.,'29 0.'26 n.B o,S1 0.'27' n.B o.s« 0.'27

136

CORNi$A

TERASA

d.' R

PLACA

a. - /Oem a. '" 15 em

7;'; min I- ... ,..---i)l/'c.-...."..., (i)--I7;i l1I/n 1--- (i),..-J'P;:.....,.(2 .... D~

em wI(mK. en> m'Jc/w ·c

0.60

0,80

5 ? 39

(0 2.39

''5 '3.39

20. 4.39

'j /0 (5 20.

'j (a 15 20

1.39 2.39 3.39 4,39

10,5 U,G 1'2,0 tz.:

0.2& 0.40

0, '29 0,'35

0,31 0..35

o.se q~4

/O,G 0.3( a 3'] fI,G 0..35 an

4'2,1 0,36 0..3'

n .. 3 0.37 0.30

0.3' 0. '27 as« a25 0.37 0.2'1 0.38 0.,23

~a 7 0.27 /f,8 Q3( 1'2.'2. 0.32. 12,4 0.33

O,'ZG 0,'23 0,22 0,21

0.60

5 10 /5 20

1.39 '2.39 3.J9 4,,39

0,'26 0,3Z

0,']0 0,29 0,3{ azs 0,32 0,27

10,5 0.28 ",6 0.3'2 12.1 0.33 123 0.34

0,22. 0,'9 0.'7 0.'7

10.3 U.4- (f,q

1'2. I

1/,0 0/23 0.30

12,/ o,2G aeo

,'l.6 0,27 o. 24-

'2.6 0.28 0. 23

(0,8 (7,23 0.26 '2,0 0., a; 0,2'2

fl. '" a as 0,20

12. 7 0,2B O(ZO

137

INJERSECTiE TERAsA-PEFUE £Xl (~!}lY~L

T'T

I I 7 i I I I

@

~E"'.TIi kxrli~IOR

PLA.CA

a. = 70em

a - 15crn

wi, rnx ·C

·c

em w/rfYllC) em m'k /w

0.80

0,'0 0,65 0.27 0,'31 0.26 0.17 0.25 0.09

5 10 15 20

7.39 2,39 3.39 4.39

10.9 0.'18 0.62 70.1.1-

1'1..0 0,211- 0.25 11,1+

12,11- 0,23 0.17 11.8

12.6 0,22 0.02 12,0

45

0,60

5 10 15 20

1.39 10.8 0.26 0.66

2.39 lVJ 0,23 0.29

3. S9 72.3 O. 21 0.11+

11-,39 12.:; 0.21 0.06

10. '3 O. '28 0,69

17. '2. 0.25 0,35

71.6 0:1.4- 0.21

11,8 0,23 0,13

50

0,80

0.60

5

7.39 2.39 3.39 ~39

71.6 0.28 0,75

12..8 0,211- 0.38

13,'3 0,23 0,23 73.5 0,'Z'l O,1S

71.1 o.:n

1'2.1 0,27

n.6 0.26 12,8 0.25

10.9 0.29 0.81

1'Z.0 0.2!5 0.1,.6

12..11- 0.24 0.31 e.s 0, '2:3 0,24

0.79 O,~1f 0,29 0,21

10

75 20

1.39 77,!5 0.26 0.78

2.39 72.6 0,23 0.41

3,39 13.7 0.21 0,'25

11,89 1(/,11- o.ea 0,17

IMEICECTIE :ASA le8fL
TER - PERETE EXT. (VAR.II) 35
T4-r @
I I 8 S '!'t1
I I I
I I : I I
f----- .'
l--~---'·I;ir ;ill'fltf ~

---- r---- W ./ j.7
@J r---- '/ .... .
I~-~
/ ,"-
.5~~. 1"'-- 1 Tsi min

7 t- T
1Jt,~t ®
';f~I;~ TERASA PLACA
~Ei ~1t'/~ rEKMO- a:# 10 ern a - 15 ern
I7.OLAn. I? T~imjn Y' TSimln 'I'
d .\ d' (!) (2) (1)1(2)
em vctl(mK em m"':/w C w/(rn.:) ·c w/lm.:)
5 1.39 14,0 0. 13 0,17 13.9 0,1'2- 0.18
D.80 10 2.39 15.5 0.08 I- 0, 10 15, 4- 0,07 -0.08
15 3.33 16,1 0,06 -O,f1 16,0 0.05 -0.19
20 ¥,39 1G.y. 0.011- -0.27 16.3 0,04- -0,'15
45
5 1,39 11+.5 0, 1S 0. '11 13.8 0.11 0.22
10 2.39 15,4- 0.08 -0.06 15,'3 0,07 -0.05
0.60 15 3.39 16,0 0.05 -0.17 15,9 0,05 -0.76
20 4: !39 16.'3 a,(}JJ. -O,'lS 16,3 O.OlJ. -0.2'2
5 1,39 14; tr 0. ,5 0,32 74;5 0.111- o.S2-
0,80 10 2,39 16,0 0.09 0,05 e.o 0.08 o,OG
15 3.39 16,7 0,06 -0p6 16,7 0,06 -0.05
50 20 ~39 17.0 0.05 -0,1'2. 17,0 0,05 -0,11
5 1,39 14;'2 0,111- O,SIr 14, '3 0,13 O,SLr
oso 10 2,39 15,'1 aoe 0,01 15.9 0,08 0.08
15 3,39 16,6 0.06 -(J,O,," 16.6 a.oe -o,tn
20 4;39 16.'3 aos - 0.11 16,9 0.04- - 0.09 5 70 1!5 2.0

138

139

, v ,

ATIC TERASA (PERETI B.CA.)

,

NTERSECTi~J~RASA-PERETE B.CA. rABEL
137

f; /8 /~
® ~1I"tl~llll~1I1 ~ti"I!F~ .. ~

LW///Y/V"/ --~
hr~ \® \
~" f_2~ 'L~~ , \3 ®
, _-, J15itnJ/l
-.- :~O
:". ~b
, d +
+
~IiKt;rE r.~ASA PLA CA
('"J(naK~
Gl((]siM£ zioA~;, r&~MO- d= 10ern d. 15 ern
uoo» III III
cJ )... d' f? Tsimin l'f) ('l.J R TtS/min (1) Ci)
em I14fml<) em m1<,w ·c w/(mK) "'~/w °c w/(rnl<)
5 1,$ ",8 0,'2.7 0,10 1,39 1" 'Z 0,31 0,16
0,'25 10 2,36 1'2.8 0.23 0,17 2.39 1'2,1 0,'2.7 0, '2.:3
15 3. 3G te.e G,21 O,W 3.39 If,5 0.26 0,27
20 't36 13.4- 0,20 0.2'2 If.. 39 1'2,7 0,25 0,29
30
5' 1,'36 11.6 0,'20 0.11 f.39 11,1 0.24- 0.18
ass 'f) 2.36 n,6 0,16 0,16 1.',3' 12,0 0,2.1 O,21f.
15 3.36 13,0 0,14- 0,21 3.39 12,4- 0,19 0,27
'1.0 4,'36 13.'2 0,13 0,2'2 ¥-,3' 12..5 0,18 0,'2.9
5' 1.36 11.~ 0.31 0,19 f,3' 10,8 0,33 0,2y.
0.25 10 U6 re.e O,Z7 0,'23 2.39 11.7 0.29 0.'2.'
15 3.36 12.9 0,25 0,24- 3. 3 !:I 1'2.1 0,20 0,'3'
20 4.36 13,1 0, 'It, 0,25 4,3' 1'1,3 0.2'7 0,33
40
e 1,'35 11.3 0,25 0.19 1.39 10.7 0,7.1 0.25
0.35 10 2.36 12.'3 0.21 0.25 R.S9 11.6 0.24- 0.30
16 3,36 1'2.7 0,19 0,25 3.GG 11,9 0.2'1. 0,'32
110 11;'36 1Q,9 0.18 O,'ZG 4,39 12,1 0,21 0,33 TABEL ?,t;

11.9 12,'3 13,'3 13,5

0,30 0,02

O,Z6 0,12

0,21+ 0,16 0,23 0,79

wl/m",

1,39 2,39 3.39 4. 39

rr.u: 0,3'2 0,07

12. :3 0, 28 0, 18

7'2.7 0,2'1 0,2'3

12,9 0, 26 0,25

em 'w/(ml<.) em m~ w C

<III/{ml< ml< \JV C

0,25

140

1,39 11,'2.

2.39 72,1

3. 39 1'l,4-

/,L,S9 '2,6

0,'2.7 0,08 0,2'+ 0,19 0.22. 0.'2.lf- 0,"2.1 DIU;

5 10 1!:i 20

1.'36 2,36 3,63 4-,'36

1.39 2,39 3,39 1/,39

12,1 0, 'J'J 0,04-

19,1 0,28 0,15

1~,6 0,26 0,19

13,8 0, '25 0.'21

25

0,35

5 10 15 W

1,36 t!J6 3,36

*', '36

11,6 0,25 0.03 1'2.6 0,27 0,13

13,0 0,20 0,18

1'3, '2 0,19 0, '20

5

1,~9 2,'9 3.39 1f,39

11,9 0,29 0,05

1'2.9 0, '15 0,15

13.3 0,23 0.2D

1(l,5 0, '22 O.2'Z

12.5 0,31 0,00

(3,6 0,26 0,09

14,1 0, '2~ 0,13

14,3 0,2'2. 0,16

1~.5 O,3/J. 0.03

13,7 0, '26 0.1'2.

11#:1 0,7..6 0.16

111, 4- O,2!5 0, 18

D,S!!

12,'3 0,'31 0.03

13,5 0,25 0.1'3

1'3,9 0, '2'3 0,17

14.1 O. '2.'2. 0, l'

0.25

5 to 1!5 20

35

1.36 2,36' ~36 'f.'JS

12,3 0,27 0.01

13,4- 0, '2'2 0, 10

13.8 0, '2D o.t«

111; 1 0,19 0, ,7

10

0,36

15 20

5 10 15 20

1,36 2.:16 3,'36 1f.,36

1'1.B 0, 32 - 0,01 1. ::3 '3

1'1;1 0, '26 0,08 2.39

14;6 0,2'3 0.11 3,39

11f:8 0,'2'2. 0,1'3 "',3'

0,25

45

12,'7 0,29 -0,01 1,39

'3,9 0,23 0,08 2,39

14,3 0,21 0,1'2. 3,39

14,6 0,19 0.14- 1,.,39

5 10 15 '2D

1.'36 2,36 3,36 *:(36

141

• • v ITA BEL I

INTERSEC,TIE TERASA-PERET[ RCA (~R 1/J138_

/ ,8 ,J ,I f-k'l /\ I I I \@

SOCLU SUBSOL (ZioARiE DiN CARAMizi, -rzr
CU TERUJlzOLA T'E)
~
2
)
-~r ®
5 ",.'-- - --'f-(D
. v; Ts;mia
r - /iJ')
~".-- I
e 1-11~llil'il ~
ctt'~
f0 ~/f/~\
7 ~ 1 ,
I
~ @
~
PlOl2l<rfc $rt:J.JJ~. CONSOLA
Ii:.xrE:R OR
-m. i z.OiPil a. ~ 10c/77 CJ. = 15.u"
d' R Tsj _1"_ R T~; V'
cJ, A R dz Pl.ACII ",,1/1 Ti) (2) PUC" ".;n (I) (2)
IIfjmK) ",'j"w cm em m2*/w C wl(mxj m2k/w C w!(m;.j_
em
5 I.'~ rz: 0,'22 a'E 1,38 1'2,1 0.2'2 0.21
- 10 2.35 flO Q,/9 0.21 2.'3(J 12,9 0.,9 (J.'l2
~ I,~~ 12.(J (J.'.'!. 0.21 1,3(J 12,7 Q'lO 0,'21
17.80 2,36 5 fO 2.15 18,G 0.'6 419 '2,!l8 13, 'f an 0.'10
5 ~,~ ~~o o:;g I~ ~3~ 12~ q~ ?,~
10 10 :?, 1:1,7 0./ ,3tJ 13.6 0.16
41 5 f~ '!.?. 1'2,7 ~j~ 0.2' 1,!l8 f2,~ o.'f!. ~~~
- 10 2"~ 13,t;,. (J.!9 2.!l8 I~o 0.15 0,'llJ
Ib ~_f '~3 ~a ar:t 1,38 13,2 q~ ~tJ
0,50 '2,~1 5 142 (J.fl ~8~ /4;0 aI'
5 ~~! :Z:5 ~:I 'li!f ~~ :~J ~~ q,19
10 10 3 (J.f7
Ib "'3 12,'5 q?lt O~'t 1.3B 12,'5 ~~~ ~Zq
- Z'!5 13,~ a'll 0.21 '2,38 (9.3 ,7.12
5 , 1,35 13.2 ~~,' 0.'21 /'38 lao ~~ ~~
o.~ 3.36 10 2~5 IIJ.O ,If) 0.(9 !i'.38 f~,8
fO '5 05 13,~ caf!, ~~ 1,38 :~; I ~J21 ~lf
10 235 14/2 '2,38 0 18
1'0 '5 I,']IJ 13.0 Cf.20 Mb 1.38 13,0 0.20 ~~
- 10 215 11J,0 an 2.38 fa.9 an
5 i~ :2,; ~;£ ~".; 1.38 ~~: al(J z.~
0,60 3,5, 5 10 al 2.38 0.15
,3 g; :2.~ ~~ I~ B~ 13,7 a.~~ ill
10 /", 14G a'
JJ;:: 10 em a.. 15crn

G~JSJl"E ~il. T~O-~_.,.-~4~~'::.!.!7-:--_f---.--=--r:.....:.._--;;.-----I

iZOLAT~ (jJ 'I'

dAd' R r.)imill (1) (~ R raj m.n (1) (2')

f'&f('€T€ ~RASA

sxr: ~/O~

PLACA

5

0.'25 10

T5 20

0,35 0,1'2 1,39

0, '31 0,19 :?,3'

0, '29 0, '2'2 .3,99

0, '28 0. '21/- 4-,39

10,9 O,OP 0,17

11, e 0, ~3 0, '25

1'2,1 0,3'2 0.28

1Z,3 0,31 0,30

5

0,35 10

15 20

5 0.'35 fa is '20

1,36 11,3

2,36 1'2,4-

3,'36 1'2,7

4; '36 1:J.O

30

0,33 0.18

O. 'J(J 0,'2.(;

0,26 0,'30

0,'26 0,31

5 10

0.'25 15

20

1.39 10,10

'2,39 f1,G

3,39 11,6

4-.39 1'2,0

1.38 2.36 3.36 ",36

11,0 0,32 0,1'3

1'2,0 O,2B 0,20

'2,4- 0,26 0,2'3

1'2,6 0.25 0. '25

1. '36 11.0 0,38 0, '20

f.36 12,0 0,34 0, 'l4-

3,36 1'2,4 0,92 0, '26

1J..3G 1'2,6 0,31 0.27

t. '39 10,5 0,38 0, ~6

2.39 11,4- 0,94- 0,31

3,'39 11,7 0,3'3 0,39 *:39 11.9 0.3'2. O,3¥

40

1, $ 1G.6 2,36' 11.6

3,36 f2,O

4. (]6' 12!l

0,:35 0,21 0, '31 0,26 0,'30 0.28 0.29 0.29

1,'39 10,1 0,35 0,27 2,39 11,0 0,31 0,32 3, '39 11,4 0,30 0, '34-

t/: 39 11. e 0,29 o. 'J6

142

143

SOCLU SUBSOL ( ZiDARIE DiN rQL
BLOCURI BCA)
t d. j ®

6 . t--- KI) Tsi min
- 'I/r-· -
__ <, '. f : /:'1) If 7
~ c!\=C- ,- m '.~'II' fw 't

:r~~//r/(j~//;/;</

7 -t-:!%.</ -:>
1 '~~ (!0
Ie:' _L
~
P~&;TIiii. ftnqfl4l<'D. CCWSOLA"
Iiii.XT/ii..RloR
_. .~ rz;1i!m~ a ,. lOCH> a _ 15c.n>
d' d2 R Ts, cp R T.; "I'
d A R I't.ACA min _V} 2} PLlICA min (,) (2)
em ~.t) m'l;" em em m'ot/"" ·c ""'/fgI~) m'K W ·c ">II'mlt)
, f,~ 11.4- o.O~ 0.30 1.39 11."- au, O,~
~ 10 ~3G f2'Z act;. (J,zq 23'l '22 aot;. Q,2
a'S; 0.9'1 5' U6 11,8 0.011- 0.27 1,39 11,8 0.011 0,25
10 10 2.30 12.11 0.03 0.27 2.3'1 124 0.03 0.'27
i5 ') f.3{; rz.7 o.o'J a'll) ~39 n,7 0.0'3 gZ
'3 IU !2.3b 13,; 0.03 0.1' 2.39 I~5 0.03
0.2' ':2'2 Ib IX '''.0 0.011 ~2'! ~~ 13,0 o.~~ 0.2/
10 ~ '3,7 0.03 an '3,7 0,0 11.2'2
,- I.~ '2.0 OO'J a2l1 I.~ 12.0 0.08 a2G
J,'2'l 5 '0 2~ 12,8 OQ6 0.26 2.39 12,(J 0.06 Q.ZG
0.3' '3 1,Jl; /2,3 0.07 Q.1J'j 1,89 12.3 (1.07 z.~
(0 10 2..% 13.0 aM 0.25 2.39 13.0 0.06
95 '3 1.31:. 1M 0.07 0.'211 ?,~ 13.' 0.07 0,22
, 10 .a; 14,0 0,0' o.2~ ],39 '*,o 0.0' 1J.2'2
0.2' /.6'2 J I.~ :~~ I~~; 0.22 1,-a9 ~~ g~ Q.'NJ
fa 23G :J 0.20 2.~ asa
'3 loX. 12/2 aI' 0.'27 1.3"1 12/2 OJI 0.25
'3 10 2.3G lal 0J)9 o.'Z'i 2.39 13" 1).09 a25
0.'" I." J f.3"- ~ o.ff1 ()!2f1. 1,39 12.(; afll 0.2'2
10 236 0.08 Q.~J Z,39 1~3 {M8 0.Z3
'" ,g ',3G 19.3 ~~ .~ 1,39 '.:iI3 Oll'l 0.21
5 23G 111.3 0.07 2,39 I~3 0.07 Q.'ll
425 2.02 ,g "s" laG ~~ £321 "1~ laG ff.~ 0.19
1O ~3E> 14.' Q.f9 2. ,,,,II at!! (ziDAR~ TA~
SOCLU SUBSOL BLO[URI SGA) 43
t d t @
G-_~'~~
t-- .r: ." : S I !1!JJ1.
'. ;,.. ,
@ . .',~ ::. 2 /1
{=: ~iv}~~33~ ~

• _---~ ~~~ \ @
7~,.,.. v/'/ \
'_ ... '/
, Ji'tLL?--~ I
¥
"~/U~T" Im:'w P.42D. CONSOl..A
!i&XT*RiOR
~ zl?.iM ~J~ CIt~ 10 en> a. = "em
R Ts; 'Ii R Tsi CJI
d: A R ci c:J.tz. mIn f) (~ m/» so i22.
Pt.ACA. PUlCA
em lIIV{ma ",',,;... em em iPr".r/ ... ·c W/(mx)_ 'Kjw ·c .!!f]mkJ
'5 s (,3'1 ",9 0.43 ayO 1.39 o.s O,O~ 0.29
'2,39 12,~ O.oJ 0.29 2.39 12,4- 0.03 0.26
D.35 0.911 ~ 1.39 n,'Z 0.0q. 0:;' 1.3'1 12.0 a 011 (J.'l.7
10 10 2.39 12.7 0.03 0.26 ~39 126 {),03 027
N 5 5 1,39 13," ~~ ~ /,39 lao 0,,* o.'ZZ
0.'2' I:2'Z. fO 2,39 1;3.(3 ~39 ijj,_7 0. 03 0.2
,g 1.39 13,11: aOlf 0.'l.'Z 1,39 13,2 D.OII- 0.23
o 2.39 14,0 0.03 0.2'2 239 13.9 0.03 o.Z3
5 , 1.39 13,0. (J/l'5 a'Z'l. "39 12.9 0.06 0.'23
0,35 "2'2 10 '2,89 13,(; ao« fl2'2 1<',39 13/5 0.011- 0.23
10 1,'39 13/2 0.05 Q,2o. 1.39 13," 0.05' 0.21
10 2.39 1:1,8 IJ.fJI.I. 0:21 2.39 !3oB o.oi(. ..dd:l_
3, I~ 1,Jq 14.0 a05 0.18 ,,39 13,9 ao~ 0.19
~ 2.39 I*,7 o.O/J. 0.18 2,39 14.6 Q.O/f (M~
0.25 1.62 18 1,39 ~72~ ~g'j an tJi 14,1 o.gz ~,~~
(() ';l,3'} 0.17 Jii,6 0,
5 5 1.39 13,7 OIlS 0,'8 1.39 13.G qOo?, Q.l1J
10 2,39 14,3 0,05 0.18 2,39 14,3 0.05 Q,/9
Q3'5 1,5( , 1.39 13/~ g~ 0.17 ~.~ 13,~ 0.:,06 ~,~
ta /0 2,39 14. I) o.n 2,3'1 14, 0.01
1,1 , /.89 14-.7 0<!? o.~ f,39 !~,5 o.~ 0.(6
5 10 '2,39 (5.3 a~ a" Z.H 15,3 0, o.f"
Q2,) Q02 IJ /,39 14.8 ao5 a~'t "3'] 11(.,7 ~ a's
'0 9,~ 15;'5 IJ.'* ali(. 2.3Q (5',/f t1.f 5
j
- 144

145

SOCLU SUBSOL (ZIDARiE. DiN ABEL
BLOCURI B.CA) 44

---tA+ .
6- ~ -1BY/l:@» /1

('\ a lilllllllllllll[llll+!llll~~
~J d~~://~~

*c~~ @
.. ~ d ~
P~Ii'ET. PA~DOX"" CONSOLA
t:)(T~1f1OR'
~ jzolM TliJl!MOflJ1LAT" c1 - 10em a ~15cm
d ~ R dz R Tsi 'II ~. Tsi. '"
PLACA min (1) (i'J PLACA min 1 I (2;
em \WI("") ",~KTIIV em fn·t.-/ .... ·C w/(ml<) ,,(k/w ·c wllmK)
5 1.38 11.9 0.011- o.V 1.39 11.8 0.011- (7,'28
0.35 0,93
10 2.36 1'Z.~ 0.03 17.27 2,39 1'i!.IJ. 0,03 0.28
25
!5 1,36 13.2 o,OJf 0.'22 1,39 13.0 o.oa 0.23
0,25 1.'2'2
10 2,36 UJ.B 0,03 0.2'2 '-'.39 13.7 0.03 0,23
5 1.38 12,8 0.05 0.23 1.39 12,7 0.06 0,29
0.35 1.22
10 2.!l6 IS.iI- c.oc: 0.2'3 2,39 13,'3 0.05 O.2IJ.
35
5 1.'6 73.9 0.05 0.18 1.39 13,8 0.05 0,1'
o.ec ,62
to ~.36 1'1;6 O,OiI- 0.18 2.39 14,6 O.()II. 0.19
:J 1.36 13,Ii 0.07 0.20 1,39 13.3 0.07 0.20
0,'" 1.51
fO 2,36 1lJ.,1 0.05 O,'ZO 2.39 13.9 0.06 O.ZI
45
5 1.36 1'1:5 006 0.16 1.39 IIA '2 0,06 0,16
0,'26 ~02
0 ~.3G 1~,l 0.05 0.16 !l,S9 111-,9 0.0:5 0.17 SOCLU SUBSOL ( ~{W:iE. DIN r~L
URI B.CA) 45
+_fL-+ Iii)
-..--~~
Lf- ~ /' 11'% T_~tmin
® lllll)fllllllill mUll -¢
f--. V/~"/V~
6- f=~-'-~ 7
~_~-r:~
1 '--~~ rf0
L_____ r ~ .
I d I

F'£.Rlir. IIMOD/TAlA PLAC; IjI
.XTIi~iof<!
~i ... Z/~JI. p-r~zaNl rse mill
CD (i)
d A f? d'l. R
em w/{fnKJ ~/w ern rn"",/vv ·c wllmK) W / (/T1J<)
5 1.39 12,6 0,03 0, '21
0.35 0,93
10 2,39 1'2.9 0.02 O.2iJ.
25
!J 1.39 1/f.,0 0.02 0.76
0.25 1,22
10 2.39 14-,2 0,0'2 0.79
5 1,39 1'3.6 o.ou 0,16
0.35 1.2'2
35 0 Z,39 1~,9 0.03 0.20
5 1,89 14; 7 0.03 0,1'2.
0.25 1.62
10 2,39 15.1 0.03 0.15
5 U39 711-.2 0.05 0.1~
0.35 1. !!51
45 to 2,39 111;6 O,Oq. 0.17
5 1.39 15.2 o.o« 0.09
0.25 '2,02
10 2.39 15,6 0.03 0, ''3
- - 146

147

PERETE INTERIOR PE PLACA PESTE SUBSOL

TABEL

46

BETON ARMAT

15' 2IJ 25 30

o.ao 0.60

1.2.8

is/min tp

R T.s'-tnin 'I'

15.7 0.31

15.5 Q36

15.:3 a-o

15.'2. D.IW-

1.7~

2,28

~,3 16.1 15.0 15.8

em w (mK m K/W ·c w_f[mKj_ m"'K/w 'C wlrmA:!

6.5

0.80 0.60

0.40 0.'30

ZIDARlf

15

0,411 0. SO

d' '" 5 em d':: 10 em

G~iHE zIO;~/~I----,-~-'::;-":~--l-----r='--"'_';'T---1

A.LCAr,,'ffk. d A If?

0,29 0.36 0.11-2 0."'7

16.8 0,12

17.0 0,10

17, 7 1~9

0.11 0.09

~.3 o.rr

16.6 D,1ff 1,28 I-----t-----;

15.7 o.e5

16.0 0,20

0.16 D.1S 2.28 f----+--i 0.25 0,20

15.6 15.8

0.'Z1 0.22

17. '2. 17. '+

16.5 16,9

16.1f. 16.1

0.28 0.2'2

1 ~ 0.80

ZIDAR/[; ~1_·_,,_o._6_0-;

CARAMIZI 0.80

~# 0.60

8LOCU!<!1 BC.A

20

0,110 0.30

1Z0 17.'3

0.09 0.07

18.0 18.'2

0.08 0,06

17,6 17.9

0.11 0.08

2.28

0.1S 0.10

17, 4- 17. 7

17,2 17,5

0,111- 0.11

17.1 0.16

17. 4- 0;12

TAMPLARlf DUBLA . v I TslL
(FARA URE[HI)
@ If
j- ! 'iJ
" ' .'
.~
;' I
-r-- ," '\
5(Si I", I \
7 \ 1.' .
\ SI mrn
®
PEJ("GTIf a .. o cm a-Scm a "'10cm a.. 15cm a·20cm
s» TERIOR
jQJII'OSiMIi zioi_ Tsi ,." T$,I If T3i '" n: lI' T3i. 'I'
d .-\ mif) ,."", min min mm
em wl(mlC ·c IIV/(m;:. ·c 1IV/(mlQ ·c lW/rmKJ ·c ",,/(mK) ·c II>l1'm..j_
365 0.80 11J;/J. 0.70 13.6 0.09 12.7 0,08 11.8 0,09 - -
0.6'0 15.1 0.09 11f.3 0,08 73.5 0,06 12.7 0.07 - -
44 0.80 14-,5 0.1~ 13.8 0.12 1'3,1 0.11 1'2.3 0.10 11.6 0.11
0.60 15, '2. 0.1'2 14-.5 0.1'1 13.8 0.09 13,2 0.08 12,5 0.09
49 0.80 111-.6 0,77 13.9 0,15 13.'2. 0,13 1'2.!:> 0.11 12.0 0,12
0.60 15.'2. (l15 1f1.;6 O.~ 1/.1,0 0,11 f'3.~ 0.09 7'l,8 0.10
0/35 15;9 0.0$ 15,0 0,03 - - - - - -
25 0.'25 1/S.1f. 0.03 15.7 0.03 - - - - - -
30 0,35 16,0 0,05 16. '3 o.o« 1q,1f. ao» - - - -
0.'25 16,5 0.06 15'.9 0.01#> 15,'1. 0.0'.3 - - - -
35 0.35 16.1 0,06 15'.5 0.05 111,8 0.0l/. 111;0 0.04 - -
0.'25 16.6 0,06 16.0 0,05 15, 4- 0.011- fll;8 0,01#> - -
l,() 0.35 16,1 0.08 15.6 0.01 1/.1,9 0,06 1l1,fI. 0.06 13.8 0.01$
0.'2~ 16.6 0.07 16,1 O,OS 15,6 0.05 15.1 0,0,," 14-,7 O,Ot,
45 0,35 16,'1. O,fO 16,6 0.09 15,1 0.07 14,6 0,06 14, 1 ao«
0.'25 16.6 0,09 16,1 0.0'7 15,6 0.06 15:3 0,0.5 14-.9 0.Q6
50 0.35 16.2 O,~ 15,7 0,10 15, 1 O,OS '*.7 0,08 14.3 0.01
0.25 16,6 0,10 16,2 0.08 15,7 0.07 15,11- 0,06 15.1 0,06 25

o,lHl OJJO

16.7 17.0

0.11 0,08

148

149

30

a 110 0.30

16.5 16.8

0,11 0.01

16.3 1(5.6

0,111- 0.10

16.2 0.15

16.5 0.11

TAMPLARIE TABEL
DUBLA feu URECHIJ 52
@
5 r 1, 9
»
tt- I
. I \ t1
--~
~ ,
~ . -. \, \ TSi min
0/+4
®
PE/{"ETE FAf('A cu TEf('MOizOLA,riE
EXTE~iol(' T~f('Moizou.nE
G~oSiMi Iz,b;f('j~ cu 1'I~f('IIU1(";' FA~A 1'I£~vuJd
d d' A T~i min tp T3i min Y' T:imin 'I'
em w/(mK C wf(mK) DC w/.mlC ·C w/{mK)
0.80 13.5 0,06 - - - -
375 -
0.60 11f. '3 0.05 - - - -
0.80 - - 1 If; 0 0.19 '5.6 0.07
40 3,5 1l1-,5 0.11r 15.7 O.Go
0.60 - -
0.80 - - '13.5 O:lO 1!5,5 0,06
425 6.0 - 11f.1 0,14- 15,6 0,05
0.60 -
I
0.80 1~.6 o.oe 13.9 0.'2.1 16. '3 0.06
45 8.5 11f.4- 0.15 16.~ _ 0.05
0.80 1'3.4- 0.07
0.80 - - 1'3.5 0.2'2 16.0 0.05
4J5 17.0 1lJ.,0 0.16 15,9 0.04-
0.50 - -
0.80 72.2 0.10 1'3.7 0,2'3 17.0 O.OIJ-
50 f3.5 0.60 1'3.0 0.08 1~.2 0.17 15.' 0.03 SOLBANC TAMPLARIE DUBLA r5jL
s 5
(jiJ rtJ7t rtf)
7~_min
4-.' I ~

~ If'
5
7
-
Ul
1
- ... ~;,t'r_~io~ FA-RA co r.~MoizOLA.riG
6..,ooiMi I!'D.i~i'" r.~MOizoLi4.n1i ci = 6.5 em a- 9.0 ern
d d' ). T3i min 'II T4imin cp T3i min III
em !w/(mK) DC wl(rnK DC ""lfmK DC wlfmK
375 0.80 14-.1 0,07 - - - -
-
0,50 11J;5 0.08 - - - -
0,80 - - 14,B 0.16 111-.7 0.20
40 3.5
0.60 - - 15, 1 0.12 1/J,9 0,15
4z5 0,80 - - 15.0 0.17 111-,8 0.'21
~O
0.60 - - 15.'2- o.ts 15.0 0.16
0.80 13.7 0,08 7!l;2 0.17 111; 9 0.2t
45 8.5
0.60 11f,1 0.0'1 15.3 0.1'3 15.1 0,16
475 0.80 - - 15.2- 0.17 14, 9 0,'21
11,0
0.60 - - 15.4- 0.13 15.1 0.16
0.80 13. '1 0.11 15.2- 0,17 14.9 0.21
50 13,5 0.60 flJ.,1 0.09 15, II- 0.13 15.1 0.16 150

151

. TAMPLARiE WBLA TT~L
BUIANDRUG -
¥i-It
L'llt_
'+ ;~ r.r
® rT,'
, . I ~
5 1,1--- :r ,,--'
7
i- ,-
2 ::i:Q ~ -h
, -r
.= ~\' ~
~ !~ <t« min
~
Pi FlIi.T E '-HER'IOR h .10 .... h • lIS"", h. '20- h.Il5""" halO"'"
~~O~iML iloARlL Tai- TtL T~ TSi
TsL. '+' 'fI ~ '4' It'
d d' ). min. min, m\n, mi". min.
em "'A'",k1 -·c "' .... ~ ·c -w,.r...k ·c IoI,{ .... °C ... 1..: ·c ~
O,e,o 1'2.1 0.0& I~.O 0.11 11.'3 0.11. !I.e, 0,., 11.7 O.'~O
31' - O.~ 12.'2 0.'15
Q.GO 1'2.6 0.10 12.~ 0. tI .. 12.~ a.ltI 12,;:1
O.~ 14.~ 0.00 14.e, 0.09 14.& 0.10 14.5 0.11 14.5 0."2
40 3,'5 O.GO 110-.7 0.09 44.7 0,11 110-,7 o.I'l 44. e O.1t. K5 0,15
42' 0,00 ~5.5 0.09 15.5 0,10 1~." O.'i 41$.6 0,11 15.1;; 0.1'2
G,O O.t;;() 15.4 0.10 HI,:) 0.11 15,5 0.12 15.5 0.1~ 15.:; 0,'"
0,00 11.5 e.« H.I.. 0.15 If.~ 0.1& 14.'2 O.'~I iI.1 0.1.4
- 1'2.0 O.~ 41.9 0.1" 11.6 MI 11.7 0.'15 0.19
0.1;0 11.7
45 O.BO
16.0 0.09 1Q.O O.O!J 16,1 0.10 110. I 0.10 1(;.1 0.10
6,'5 0.100 15.9 0.09 1'5.'3 0.10 110.0 0.10 1<0.0 0." 1a.O O.1t
475 O.&! 1'.4- 0.06 lG.4- O.Clr) 110.," O.~ 110.4 0.09 'G,4 0.09
~i,O o.co llG.!) 0.0& 1".~ 0.06 1,",4- D.te lC;.4 0.09 110 .4- 0,10
0,&1 11." 0.11 11.10 0.1" 14.5 0.17 11.5 O.'Zo 11.4 0.'1'1
-
0.<;0 1'2.4 O.I~ 1'2.3 o.I~ 1'2.~ 0.16 I'V2 O,Ill 1'2.~ 0.24
50 0.0;
0.&0 -e.e 0.06 1G,9 1'".'3 0.06 110 .'3 0.010 1a.9 0.0'7
13,5 e.GO 1C;.7 O.OG 16.r> 0.06 16,& 0.06 1<;;,~ 0.0'7 lC;.~ 0.07 BJ..iANDRUG-TAMPLARiE WBLA(F~- SAB£,SL

. TRA)

PLACA PER .. TIO h _ 30er" h =50cm h = 70crn
"-XTEQiOR
Q.a~j ..... i IZ1CMiI ro Ct) (1 e 1 (l
a d d' x TI': It' Tli. It' T_ It' Tsi " Tli. ~ Ta.:. It'
ItIin III'n IIIln ",'n IIln ... "
em em t-.Jblk "C .;;J;;.~ ·c WJool ·c "',{ioi ·c ...,,"" ·c VI,..,. ·c .... ,.
40 ,35 o.e '1..1; 0. flo. 14.(; o.n 14.~ 0,12 ~4-.0 0.35 14.9 O,t'l 14.0 O.~
o.c 14.9 0.13 iI •. 1l 0.)4 15.'2 0,11 14.0 o.Y1 15.~ O.H 14.1 0.41
o.e -- -~- ~ --
42' 6 '~4 0.15 14.0 0.31 1~,6 0.14 14.9 0,3) 14.9 O,IIt 1I..310,~'5
Q,g) I~,b 0,14 14.7 0.32 '5.0 0,12 14.~ 0.34 15,0 0.12 15.0 0.;'1
O,~ f--
10 45 135 16.0 0,15 15.1, 0,30 16,1 0,11. 15,5 0,52 16.1 0,14 15,:) O.~,
O,GO 16,1 0,13 15,4 0,31 16,!) 0,12 15.(; 0,33 la,~ 0,12 15,5 O,M
1----- - - --- - ~- -- - - ~---
475 ~~ o.e 16.4 0.1'5 15.9 O~ ~.5 0,14 1(;.0 O,SO 1':;,5 O,'t. 15,9 0.31
o.so tli .5 0.1" 15.9 0.31 "'.6 0.12 16,0 O,l! 16.10 0,12 1M o.~
i-- - - . . ~~- f- .~ _ .. _-- _------_- -- -- -- -- -.--~-- --- f-
50 135 0,0: 16.5 0,14 16.4 0,'lI In D." 110·7 0,19 16.7 0,13 16,~ 0.'1'1
O.G( IS.9 0.12 16.4 o,~ 17.J 0.10 16.7 o.~ 16.':1 0,11 110.;' O.~
40 ;,5 0,00 14.1 0.17 1;'.'5 D.35 14.~ 0.110 13,4 0.l9 14.4 0.15 IJ,':) 0.14
O,g 14.1. 0." lJ,,:) 0.3'1 14-.6 0.15 13.:1 0,1.2 14.7 0,11t 1~." 0,'"'
-- 1---- -- - .- t-- -- f--- -- --- --~- I---
4~5 G o.eo 14.0 0,19 14.:3 o.~ 15,0 0.16 14.:3 0." 15.0 0.16 14.:3 0.1.f
o.s 15,0 O.ttI 14.:3 0.'; 15,'l O,IG 14,3 o.~ 15,3 0,11i 14.4 0.103
0.0 ~ - ~--
15 4~ 05 15,4 MO 1'5.0 0,15 15.~ 0.19 1/0..9 o.~ 15.5 0.19 15,0 0."
o.a 15.5 0,1& 14,9 0,16 15.7 0.1' 14,o;! 0'" 1'5,7 0.11 15,0 0,'"
Q,ex: ~
47' u 15,B 0,19 1'5.5 o,~ 15,9 0,19 15,4 0,'; 1'5',9 0.19 15,4 o.~
Q,QJ 1'5.9 0.11 15,4- 0.35 lG.o 0.17 1~,4 o.~ 15,9 0,17 1'5.1, 0." 50 i~~ o:~ 16,~ 0.16 16.0 0,;» 17,0 0,1' 1<';.~ 0,31 1~'2 0.11 1~.7 0.t4 0,,,,, lG,~ 0.16 1'.i,'3 o.3lt lG,b 0,13 lG.J 0.31 ~.3 0,16 1~, 7 0.'1S

152

153

BlJAI\CRLG -TAMFtARiE a.BLA (l_S4 rAtE
B4LCON) 56
17:\ -s- 'm
\ e). \~
~9-1i:~/ ""
¥),,:; ///~(~~//~ t ~
(Te"; 5-~ ~~}_{i)TSf~n
t-- . : '2 ~---
,/ 4- t2 ::,?",: ~I
Fi£l- - --------- ..-.--
IT:\
\,!:_)
P!.ACA Pii~e.T,," h - 30em h ~ 50c.rn h = 70",,,,
EX~RiOQ
- ltJ t· :J (f) { J .(0 (n
a d d' ). ~ '+' T~ ~ T ... 'tJ nL 4> Tsi 41 T~ 'fI
.. In 1IIIn """ .... n WlI" """
em em "'.60k "C. 'WI ... ·c wK", ·C "''''' ·c '01 ... ~ ·c l'oI/ml( "C '#JIm'"
40 ~~ e.eo iO.1t ,0.'25 1~.'5 O.U 11.0 0.'14 1~.' O.S 11.0 O.v. n.' 0,40
D.QJ 10.1, D.~ I;'.' 0.;,10 11.0 0.'l.Io 13.(0 0.39 11.0 Mit I~.c; 0.44
4'1.'5 6 0.00 H." 10.'2(; 14.0 O.ft 1t.6 O.~5 14.7 0,34 11.7 O.~ 14.1!! 00a7
O.b'O If ,I, 0.'2G H •• I) o~) fl.6 O.~ 14.7 0,310 11.7 0.'15 14,8 0.39
- ~. o.ec
10 4'5 eS H.t 0.'17 11).5 O.lO If.;) o.'lIt 15.'2 O,~ fl.3 0.27 1'5.5 0.35
.O.Ge 11.1 M7 H5.S 0.:51 11.3 O.la 15.'2 0.35 It.J om I!I.:I o.~
47' 14 0,00 H.l 0.'2& '''.'2 0.'2! 11." 0.'21 1 •. 0 O,lO H.J o.~ '_.1 o.~
0 .c 0 11.1 o.om 11>.'2 0.2tI 11.3 0.'2& Ib.O 0,31 11.3 0.'2& lG.1 D.l2
50 lJs 0.00 11.0 0.'2& 1':5.'1 o.~ 1f.1 0.'21 11>.4 O.~ 11.1 D.om 1 •• ," O,'l7
0.60 11.0 0.2& 15.'2 O.~ 11.1 0.'28 16.4 0.'5 iI.1 0.'2& ~.C; 0,'2&
40 35 0.110 10.310.'19 1~.1 o,3C: la.!) om 1~.1 0,40 10.5 0.27 13.'2 0.44-
0.60 10.3 jO,30 1:).1 o.~ 10.'.1 0.20 1..,.1 O,~:5 10.5 O,'~& 13.'2 o.~
1!2$ 6 O.!lO 10.' !0,1O 14.2 0,35 11.0 0.'11) 14.1 0,39 n.o M9 14.J 0,4~
0.00 lo.71°'~ 110.'2 o.J~ 11.0 0.10 14,1 0,1tO fI.O 0.'19 14,3 0.44
e 45 ~'i 0.110 40.41°,32 15.0 0.35 10" o,~ 14.& D,3& 10.7 (),II 14,0 0,40
0.60 10.4 0.12 15.0 o.~5 1O", 0.5 14.& 0.39 10.'). 0,31 14,& 0,44
4'/1 If o,BO 10.4- o.~ 15," 0.33 fO.7 D,~ 15.4- O,M 10,10 O,~ 15.4- 0.37
O.GO 10.4. O,~ 1~." 0.33 10.7 0,33 15.4 D,'; 10.' 0,3S 15.4 0,3&
50 \3~ Q,W 10.l O,~ 14.3 o,lO 10,4. O,a" 16.0 0,11 10.4 0.33 1".0 D,~
oso 10.3 0,3:1 14.3 0,)1 10.t. 0,3:) 1'.0 0,32 10.4 0,34 110.0 O,3~ " BuiANDRlE-TAMPLARiE DUBLA (?fRET; 8c~57L

P""''"TE ~t It - :JOcm h#50cm h.70cm
.;xr&f('fQf('
G1lO5iHE z,flIiir;_ (f) 2) (1) (~ (1) ~~
d A d T3i qI T3i 'I' Tsi VI Tst cp ni 0/ Tii lI'
min min min min min min
em ""km~) em C IW/rl7M C ",{(m" ·e !,rtf(mor C btJm ·c ~/(m ·C ",11m,
!5 1'3.0 G2'Z 1:10 0.:30 72.6 0.'25 111,0 0.76 12.4- 0.26 111,0 0.08
0.35 15
- - - - - - - - - - - -
25 -~-.,
!5 1~6 0,2'3 1(lO 0,29 la.'3 0.'2.<1- 1","- D.W 13,'2 0.'2~ 14, 4- 0.11f-
0.25
15 - - - - - - - - - - - -
s 1lJ.4- 0.19 12,9 oso 140 D, '21 14, 1 0.20 13,9 0.2'2 14, 1 0.13
0. 35
15 1/.;8 0.76 15.6 0.'27 14,2 0.20 16,6 0.17 13.9 0.?!2. 16.5 0.07
35
5 1'1:'J 0.19 13.0 0.'29 14: 6 0:20 15.5 0.'23 146 0.21 145 0,18
0.25
15 15.3 0,17 15,6 0.27 14,8 0.19 16.9 0.f8 14;6 0.21 16.9 0.11
!5 1511- 0.16 12.' Q.3o 15.0 0.76 14:'2 0.'2'2 1f1,9 0.19 111-.1 0,17
O.3!5
15 75,8 0.111- 15.4- 0.'28 15,'2 0.17 16.6 0." 14:9 0.19 16.6 0,10
45
0,25 5 1',8 0.16 1!3.0 0.30 15.6 0.17 1'+.6 0.24 15.5 0.18 111,5 0.21
13 16.2 0.14- 15,~ 0.'27 T'j.7 0.16 17.0 0.1g fS.O 0,18 16.9 0.1'3 I
- -- --------_.- "ABEL

58

) 8f:JiANDRLG-rAMPLARIE fXBl.ArPEfHr BCA)

\ BUiAIVDRf.JJ -rAMPLARE DlBLA(PfRITi BCA)

+i

!

'h

-~

pf;REr£ r.RHO .XT6~iOl( IZOl.ATA

p.R£rli TliIf!MO.Xr.r;!f:';OR !lOLA'"

h:70 em

h= 70 ern

"IS 50 em

h -50cm

(1

l ) ~1 () ~')

Gtro:JiH4 zio.1ltlE

d A a

T:si I.J Tsi •• , Tsi I" Tsi

min T min -r min ." min III

em w/rmK) cm-+.o·;C...---cwc:i;::;;./(rm::;;K.-+)··,;;C,---+.W=/(lmI'::;;'Jrt-'aorcc-1::"""'j7:(""::cK::-t---..:;C:---+w:=vl17rlml<~

T3i '"

min

tjI T~I II' min

T:5i min

CfT1 w/rm< ern

UCI!(mlC 0 C W/(mK

C UClj(rn",

11,9 0.33 13.8 0.2'2. 1'2.~ 0.28 11f.1 0.17

11,1 0,32 13.8 0,'20

5 Q35 ~--~----+_--_+----+_---r----+_--_+----4---~ 15

0,30 13.8 0,21

!J 12, 'Z

0, '35 r------ ~.-.---+_---+----4----+----4----l----~----I

15 -

25

25

12.6 0.31 1q..'J 0,2.'1-

llf..'+ 0.27 1'+.0 0.20

12,~ 0.33 11f. '2. 0,'26

0,30 1*.1 0,211-

5

1'2.8

5 0, 25 ~---+-----+_---+----t----+----t----t----+----1 15

0:25 .._--+------+ -- ---+---~j--------

15

1:3,6 0,26 1'-1,0 0.2:3 1'3.4- 0.2.7 IIJ,D 0,22

o,~ ~--~----~--~----+---~----+----+----+---~

1'J,7 o.zo 1S,lI- 0,12 13,5 0,27 16,5 0,10

5

13,5 0.31 14,0 0,25 14-.0 0.26 1'+. 2. 0,18

0,35 ~--~----+---~----+---~---+----+----+---~

15

'",2 O,'US 16,6 0,11

15

13,7 0,29 16,'1- 0.10

35

35

1'3,9 0_3D 14-.3 o.rt 14:5. 0,25 14;6 0,21

O. 25 "_--~----+---~----+---~--~+----+-----+------i

1,*6 0, '23 76.9 0.13 74, 1 0,28 76, 7 O,1y.

5

1'+.1 0,25 1'+.3 0,26 14-;0 0,26 1iJ,4- 0,2.6

5

0,25

14-.3 0.24- 16,6 0,76 W.1 0,26 16,9 0,1'+

'5

15

11+,7 0,29 111,1 0.25 1!S,'2 0.'25 14.3 0.20

0,35 I-----+----+_--+--+_---+----+_---+--+-----i

14:B O,2B 16.5 0,17 15.3 0,2'+ 16,7 0,10

5

11+,6 0,2'2 14, 1 0,25 11#: If 0:24- 11J;0 0,240

0.35

14-,6 0,21 16,'+ O,1!5 1'+.5 0,2'3 76,6 0,12.

15

15

45

45

15.0 0.28 1l1;t,. 0,29 15,5 0.21 14;6 0.2'3

5 15.1 D,22 11J, 1 0.28 14-,9 0,2'3 1iJ, 4- 0,2.8

0, 25 ~--~----+_--+----+_--~----+_---+---+_---i

15 1!J,'2 0,20 16,7 0,17 15,0 0,22 16,9 0,16

O,25~--_+---+_-_+----+_--+----+_--_+----1----i

15,1 0,26 15,8 0,18 15,7 0,22 17.0 0,1'2

75

157

156

auJANDRUG - T AMPLARIE DUBLA (tirH!;,8001T6o
-r4 .. , :;0 t /Ti~\
I ' L I
'-._j
.. 'bT ,f{D Tsi min
6-\"~': /r--
:,~:L--/ .J
. , "0;, ~ "O:,--+-
(fe)f--~- r;~//'/~ I.

'._,' .-"~ @~" lh
4-" "
~* : 77'
--.::::::.; - ............ :~:; , In)
7/}1 ~\ ',_/
9/ \ Tsi min
k
I f7'S a.
. t-.---+
P.RIiT" h = '30cm h =50cn> h = 70CA1
I£XTERiOR
GRmifli zioietf (f) (2) (D @ CO @
).. Tsi 0/ 175i <f Ts; I.f TsJ If' 75i "f' Tsi Y'
d: a. min min min mln min min
em wl(""':' em t Wink 't Iw/~ ·c w/ri- ·c ~"'k) 't ~ 'c ... ,f-
Z5 111.1 0.19 ,.fOj- 027 f/n2 OJ9 9.tJ 0,'27 14.'2 0.19 CJ.7 ose
10 -
0..35 - - - - - -
~ f:"_ +--
2,- ~- ~ Of7 fa 3 In.?tI I~{J. tuc 10,1 0.29 1";<; IIf'; «u. OdQ
-
0.25 ~ -
0.10
25 a.o O.1(J 107 0.27 ID D,(1 ((J./J. -a.zq 11jJJ. 0../6 IOIt.
~ ... ,u.q o.IU· q,$ aM ",2 0.17 9.1 '3'2 I'f.h 00 q" 0.3JJ
0.35 f5.1 O.ltJ 10. '; 02(; 15,4 nlf> 10.'2 027 1'1. '; 0.16 10. '2. O'2(J
/rlj 15." 0.10 10.~ all /5.7 10.4- ,o.s 0,20 IS.S 0.15 10.6 0.20
35 ff ,HI 0.17 fa 8 O'lB 16. :1 01"- to.7 0.30 f6.11. 013 io,1 Q.12
'aO 157 0.17 CJ7 In':/I /6, '2 o,!"- <].4. 0.3IJ. IG.IJ. (1.13 9.11- 0.56
0.25 '8~ 1,.9 at; 117.(1 0.27 ~3 17i'~ Im{:; Q.'l9 I fb7i 0.13 10.6 Q.J{l_
45 16.1 0,09 11.1 0,13 165 0,(2 IO!l. 0,'21 f6,'7 0,12 to,g an
'15 f5.Li- In,q fa 9 lo,'lf) o» 0.16 ! 10.7 o.~, 116.' ,ofii 10.7 an
~O 55 0,19 no 0,31 160 0.16 to''7 0.3" 16.f 0"" f1J.7 ~
0.1'1 ~'J 1'!.6 1017 11.0 o2B 1/6.0 an 10.7 Iri.29 Ifh.'l 0.11; fO.7 0.[17
4'1 /63 0.1() 12.9 0.11 16/Z DB 123 a'll 11G.3 0.13 12/2. 1a22_
4'1 25 16.'2 an ('. () -",zq 1f67 10.13 1O,"j 032 f7.D lO.ll lOB I Q.3(t
30 1£2 0.17 11,0 0,32 16,8 0.14 10.9 ,35 t~O 0,11 11.0 0,37
0/25 3'5 116.3 10ft;; U. 0.'2' ~ 0.13 111!3 0,'?tJ 17 io» 11.0 103(2
"'~ no 0.09 I~,4 0.13 17,0 all 126 0.'22 17.1 o.lQ 12.6 m»
_ . _ ... .. -----_._- ----- TAMPLARIE CUPLATA TABfL
61

ct~) If .7 10
. 4J/
I , /I"~
1
"'01
,
t / -"
5{6l \._[,)lmin_
cfD
';£'i:;t,,,. a-o a . !Scm a .10~ 01 .1'5"", ~ • '20"",
G,:lOSl,.." ~'D""" Tst 41 Tai If' Tsi. Tsi. r.· !
d ~ min min min \tI min ~ ml~ 'I If
ern wi",. ·c W/mk ·e .... /,.,~ 0c. 'oJ/"'k ·c 'tJ/",~ .cl W(",
365 0,50 I~.') 0.'14 1'2,1) U'Z 1'21 0.'20 II.;' 0.19 W,5 ! O.'~D
O.GO 4/.., O.'l'2 13.4. 0.'20 1'2.7 D.le 1'2,0 0.17 IUj o,tO
44 OBO t3.G 0.'29 1'2.~ 0.'2G t2,;} 0.'2;' 117 0.'21 ~.O 10.21
O.GO 11...1 O!U. 4~,l) 0.23 1'2'3 0.20 12,;:) 0.16 11.0 10.10
49 OBo I~,I; O,~2 re.o O.~ 12,4 O.~ '1,0 O.~ II. " 0.22
0,<00 14.1 0.'2& 13.G 0.'25 \30 0.'2'1 H1.1. 0.'20 1'2.0 0.19
25 0,;:)5 14.7 0.1'2 14.,'2 0.12 13.~ 0,11 12,' 0.1'2 - _
Q,~~ 1'3,'2 O,lf 14..7 O. tt 14,0 0,10 1,,1 0.11 _ -
"30 0.35 14.B 0.15 11.,3 0.1t. 1;3,' 0,12 1'2,9 0,1'2 1'2,0 O.,t.
0,'25 15,'2 0.1;:) 14.,b 0.1'2 11..'2 0.10 t'.~ 0.41 1'29 0.1'2
35 o.es 149 0.17 14,4. 0.15 1~,e O.I~ I',~ 0.13 1'2.~ O,It.
0.'25 15..3 0,15 14,e O.I~ 14.;' 0,11 ".'3 0,1i 13.4 0,11
.-
40 0.3~ 14,9 0.t9 14,4 0.17 1~,9 0.14 13,4 0.13 4'2,9 0.14-
0,'25 1'5,~ 0·19 14.'3 0.14- 14.4 0.12 14.0 0,11 13.7 0,12
45 O.Y.> '\4,~ 0.'21 41 •. 5 0,10 <3,9 O.~ 13.:1 0.14 13,1 0.t4
0.'l5 15.~ 0.10 14.~ O.ttO 14. 5 O.I~ 14,1 0,12 13.~ 0.12
50 0.35 14,~ 0.'13 14.5 MQ 14,0 0,17 n,b O.IS '~.'2 o.nl
0.'25 15.~ 0.19 14.'3 0,'7 11 •• '5 0.14 14.2 0.13 1','3 0.13 158

159

8UJANDRU_G~-7AMPLAI?IE CIlPLATA !FEIU'ASTRA IN PF~E:TF seA)

10'1

10'

®

_jet

p~~ErE rE~MO h=30cm h=-50cm h. ?Oem
~rE~iOR ZOLAriE.
GIfOs/M zjDU," (7) (2 (1) (2) (1) (2)
d .A a T:Ji 'II r,i I 'II r,,; 'II ts: YJ t« lJI r",. Y'
min min! min min ~.o min
em YflJfm.c) em ·c wf!tr,.; ·c ~I( C ... "ml( C ~ttm.t: e IlVA'm~ 'c IIIf(moi
0.35 5 13.'2 0.'21 I 1'2.15 0. 2!l 140 1 0,13 1'2.~ 0.26 1lJ..1 0.05
13.1J. iO.25
25
0.'25 5 13.8 0.2'2 13."- 0.25 13.1,. 0.210 '",4. 0.17 13.3 0.25 1lJ: "- 0,11
,
0.35 5 1'1;6 0,17 13."-[0.'26 14-.1 0.'21 14-.'1. 0.17 13.9 0.2'2 14-.2 0,10
35
0.'25 ~ 15.1 0,18 13.4 0.'25 14,7 0:10 11+,6 0.20 1*.6 0,'1.1 111;5 0.15
0.35 5 1~6 0.15 13.4 0.'26 15.1 0.11 11f,'1. 0.1'1 1'1:9 Q19 14;2 0,14-
45
0. 2~ 5 16,0 0.15 13.4 O,'l5 10:6 0,11 14:8 0.21 15.'5 0,16 14;6 0,17 BUIANDRug -: TAMPLA RIE CfPLATA rABEL
(F£RcASTI'?A IN P£RET£ B'CA 63
@ t d ~ ®
4 -+- ":'f<p/ TSI min
6 ' 1 .
-_ r---
,'7'.' / r > r~//rW']
-ft / ',\1
- :~ '. h
-, ~~.>1~' / ~_ 1
~
-+-- -- . H''x'Xi ®
2 ~~" . 1-
@ 7 ./ "~rn.in_
v
10/ 18~
..-
PEIf'ETE TOi'MO h= 50 em h- 70 ern
ex TEf'('ioR iZOLIfTI
~O31'" zioi~, () - -~ :J C) ~:J
d A- d. Ts/ If r« ljJ T,,; Y' TSI If
min min min min
em W!(m.ol' em ·c w.rm" ·c VII/(m" C W!(m" ·c VII!(mK
0.35 5 1'2, '2 . 0.30 13,9 0.17 11,9 0,32 13,9 0,16
25
0,25 5 12.9 0.2'3 1£1.. '2. Q20 1'2.7 0,31 1'+.3 0.20
0.35 5 1'3,6 0.25 14;0 0,19 13.'+ 0.27 11/.,0 0.18
35
0,25 5 1L1,2 0,25 1'+.1.i- 0.2'3 111,0 0,26 1'+; 4- 0.23
0.35 5 1",7 0,'22 ''''1 0.2'2 1'+; lj.. 0,2£i. 14;0 0.'2.1
45
0.'25 5 15,1 0,21 14; 4- 0.25 15,0 0:23 74,4- 0.24- 160

161

BUIANORUG-TAMPLAIfIE CUPLATA r61L
(U$A BALcDN;N PE"R£TE seA)
1 d .
'@ __,,__ , ®
i ~ 151 mtn
I
~ / n/ ~
.---<t---
i/, '/ "/, .: /./ 77Y/·
, ,/ ' I
6- ., • t'_ ~--(2) I
ih
t -
~. 4- gg ~v/ >-:
-t -- ~, '(jj)-- - "t-
2 :_..;.L:~, Ts!_mll)
@ 7
10/ , --v
ies
f~-
PE~Q6 rE~~ h" 50 em h=70 em
*)(TU<'IOR IZOLllpi
~SIM z;oA~iE (r) (1) ( ')
Tsi Tsi T$i IjJ T!si Y'
d .A a min 'f min If min min
ern w/{mlt em c w/{mK' C w/lmK c VII/I,m: °c W'/(ml<
035 5 11.9 0.3'] I 13.9 0.18 12.4- 0.28 14;2 0.11
!
25 I 1
12.5 I 0.2'2 1'3.0 0.'27 14;5 0,15
O. '25 5 0.32 i 1'+.3
0.35 5 1'3.6 0.30! 14; 1 0,'21 14,1 0.2b 14; '3 0.15
35 I
0.'25 5 14-,0 0.29 14;t... 0.24- 14,5 0.24- 1'+.6 0.18
0.35 5 14-.7 0.29 (4;2 0.23 15:2- 0.24- 140 3 0.17
45
0.25 5 15.0 0:27 1lJ,5 0,25 15.b 0.23 14,b O.W AGRAFE ' IN PfRETI STRUaURALI DlN!T".FL
METALICE lioARIE ·CU TERMOilOLATiE 71
f. '_. r+ I /5
® - V' TsIf1lJfl ry;
11 , .r . '\.: l__;1
- -, ."
<..::_ -~
7/
- _ .. _
-, ~ -
+'~1±_~
--+- ------+
Pk~EK~ VoAR;,- 'X. l ¥.I/ 1<.) TCSi.1nin L -c)
d dl A !II (OT'",; !IS lmm)
4 , t> 10 1'2 4 , e 10 12
\ em 'o>I/6nK,)
D. CO 0.002'2' 0.00;)1 O.OO'X 0~5Io.000 16.15 16.72 tG.6'l 16107 t6.65
40 :),5
0, GO O.OOItl:Q,0027 0,00,," O.~ O.OO4~ t707 t70~ 17.n 170111700
I
_- - --
050 O,IJO~ 0,00.4 O.o~ 0,0074 0.1m 17~O 17.% 1753 t7~ 1~.~1
~25 6.0
O.~O 0.002:1 ODru'l1 O.OO~ 0.00~7 OlXYo7 17'711 117~ 17.1'2 1710 IV'll
I
~-
Q,e,o 0.00'24 O.oO~ O,~ 0.0082 IlJlO'-' tl3W IOilb 1002 1730 t7.'5
45 I
es ~. -- --- _ .. I
O.GO 0.0021 OCll!6 0.00'" O.OOOJ 00078 11l.'ll 16.1~ 16.11. ~.12 : 10.10
. _
O.e>O O.OO2fl 0.0041 O.OO~ 0,0081 0,00'Jl ItHJ to.~ to.35 to.~1 10'1.7
47~ I
u.o 0.001710.0055
O,GO 0.0019 0.0010 O,ooeQ IMI It).~1 16.~ 11l.~ 10,~
O,~O 0.00'20 0.00.0 O.DOGO 0,0061 0,00'19 16g; 16.1i'2 11l.5O 18.54 16'j()
50 1~.5
0.60 1).0018 0.00le; O.<m4 O.OO~ o~ 111.72 16.'6 18,G. 16.'t 18.~
_ 162

163

AGRAFE . .IN PERET! NESTRfITURALI DTN rABEL
fv1ETAlLEziDARIE [U TERMOizOLATIE 72

v-:-/~
~~ r----- ~
@ --~ ~ (!D
Tsr mrrr
r:': ----
/7
/ .
/ //
11/ l- V ,/
I-
~-
~
~
-+ _ d-I 1
---r
PI:: RE. T'E. Q<1Ub ziOARi~ ~ ( W/I<) T$i. min (oc)
d d' A fJ (111m) fJ (mm)
4 , I) to 12 " is ~ 11) t2.
em wlrmkJ i
0,00 O,(xm 0.0051; 0,00/1 0,00')1 0,0092 16,'2'2 f6_1;) 16.0~ lHO '$-~
2.7 '5 ;',5
Q,GO U.OO3O O,;lO4~ 0.001. O,OObl 0.00(;1 4GS1 11:;44 I~.~IIG.~ 1G~
- ~
0,00 D.OO~ O,~ D.OO!l: O,OI~ 0,0«0 1720! 11261 1117 1700 17.00
30 6,0 !-
0,60 0.00;)1 o.DOlt7 O,o~ O,OO~ 0,0001; 174;) 117.~ (7'l.? 17_21 17.11:;
0.50 O.OO~ O.OOQ 0,00f)7 0.0107 0,012'7 17&7 17.% 17.~ 17.~? lHtJ
Yl.5 !:l,5 --- ---- --~-- I----~f_-
O,GO 0,00;)1 O,~ o,m 0,000l! O.a:a!l 17.~ 17m 11.16 1171 11~
-- r------ f-~- --"- --~ -
0. eo 0.0031 O,OOS/ o,Qf1lI 0,0101 O.OI3(l 11l.2G 1&15 10.04 17~ 17.e.5
35 11.0
0,60 o,rxm 0,0050 0,0I1/C Q,ooeo 0.0103 IM'2 10.22 1&.1) 18.05' 17.'M
0,1)0 ~.002'l 0,005) 0,00II1 0,01~ O.OI'2e 1652 1642 16.:)1 18·2.1 '''.1'2
375 1~.5
O,GO 0.002:1 0.00,," O.OO9l 0,(011) 0,0(1)) 10_~~ f647 '''~ 111-'29 10'l.'2 r,4IJ£L

73

d'

4 , I) 10 t2. I. s e to I 12

a

':'0 ;:12.'5

.5 35

;:I~ "7,0;,

20 40

4'L.0;, 45

2S

d

em

:::>7.5 40

4~ 47.5 50

rei. min lOCI

),5 O,OO4! 0.0071 a,ooe! 0.01" 0.01'2'1 16.00 15.91 15,04 15,76 f'S,74
G O.OO.~ 0.0013 J,O'I:X 00'2') 0.01" 17.19 17.10 17,01 I'~" 1.&6
B.5 O.OOJII OOOQl 0.00'l6 a, 01~7 O.OI5? 17 r>t. 11. 7~ 17." 17. ')Il' 17.50
11 0.0031 o.oocs o.~ o,om 001'" 16.25 16." 16.07 11.~ 17.',
1~.5 0.0027 0.OO~7 O.DOol& 0,0117 0,0144 le.S? 16,44 16.)5 16.27] 16.1'.1
;',5 OOO~ O.OO~l 00009 0.0085 0,009) 10.15 "'.09 t;,JS 1 • .Q1 15"
I
6 o,oo~a 0.00%',0,006 0,010'2 O.OH~ 17,21 17.23 17.17 1713 1709
I
e.s o.oou, 0,00,-;1 0,0067 0,0103 0,0121'. f7.~, 'n~ '7.~ 1774 17·10
11 0,0023 O,O~S i 0,0078 O,olQ? 0.012J 18~1 15.~ 1~.IO 1&.13 1~.09
1~,5 O,OO~O 0.00.5 0,001t. 0,0096 0,0119 f6~ 1851 10"5 1&.40 1&~
3.5 0,0022 O,OO4} J.OO~ 0,0013 0,0081 '''.~l 1 •. '2'1 ,.;,~ 1. J7 ,,;15
f> 0,0021 0,00105 0,00'10 O,~ O.OO'J' 'HO 117.35 17. )3 17.)0 17.18
I
13.5 0,0020 0,00'+4 0,00.'3 O,0Q,f3 0,0100 16.00 ! 17.'~ 17~2 17." 17.117
If 0.001' 0.0040 0,00" 0,006 o.~ 16.'" 18." 10,)1 16.2') 18.'l.O
1~,:I 0,0014 O,ooJC O,OO~ o,~ 0.00'1$ lH9 18.'3 10.57 1M3 15.'10
---
165 164

ClJPRINS

4

I. Obiect si dorneniu de aplicare .

2. Acre normative conexe .

3. Definitii ~i simboluri .

4. Caracteristici terrnotehnice .

5. Ternperaturi de calcul

6. Dimensiuni de calcul ....

7. Deterrninarea rezistentelor termice specifice ale elementelor de constructie 21

...

14 IS

16

apace. . .

7. I. Rezisterua termica specifica a unui strat ornogen . . . 21

7.2. Rezistenta terrnica specifics a unui strat cvasiornogen 21

7.3. Rezistentele terrnice superficiale . . . . . . . 22

7.4. Rezistentele termice ale straturilor de.aer . 25

7.5. Rezistenta terrnica specifics unidirectionala ... 26

7.6. Rezistenta termica specifica corectata . 27

7.7. Rezistenta termica specifica medie 28

7.8. Alte caracteristici terrnotehnice 29

8. Determinarea temperaturii dintr-un spatiu neincalzit , 30

9. Determinarea rezistentelor termice ale suprateielor vitrate 32

10. Deterrninarea ternperaturilor pe supratata interioara a suprafetelor de 34

constructie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....

11. Comportarea elernentelor de constructie la difuzia vaporilor de apa. 36

12. Stabilitatea termica a elementelor de constructie 37 38

13. Rezistente termice normate ....

14. T ernperaturi superficiale norrnate

41

ANEXE:

A - Caracteristicile terrnotehnice ale materialelor de constructie . .43 B - Temperatura punctului de roua pentru diferite ternperaturi si

umiditati relative ale aerului interior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

C - Presiunea de saturatie a vaporilor de apa pentru diferite 56 59 60

ternperaturi ale aerului .

D - Zonarea climatica a Romaniei, pentru perioada de iarna . E - Considerarea in calcule a straturilor de aer ventilat . . . . F - Determinarea rezistentelor termice ale elernentelor de

constructie avand straturi de grosime variabila 61

166

7 8

:l

G - Clasificarea puntilor termice si a coeficientilor de transfer

termic 64

H - Metoda aproxirnativa de caleul pentru determinrea rezistentelor terrnice specifice corectate ale elernentelor de constructie neomogene . 67 I - Metoda sirnplificata de calcul pentru deterrninarea coeficientilor de transfer termic ai tamplariei exterioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 J - Calculul numeric automat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 K - Modificari la STAS 6472/4-89 "Cornportarea elernentelor de constructie la difuzia vaporilor de apa", . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

EXEMPLE DE CALCUL 94

T ABELE DE COEFICIENTI LINIARI SI PUNCTUALI DE TRANSFER

TERMIC SI TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME 108

167

,

I

I

·_> ........ ' __ ·ioiiI ...... · _

-

-

00

-

-

-

-

-

, ..... ,J.

1

\
L sn4
Ie in p~
DE.~
TA SI TEf
1994 pta

1994 1
Influen
09.97 Trim. I Trim. II Trim. III
! 1998 1998
\ 12.97 1998
~ 28 29
." 26 27
0 B 14
u
0
GRU
11 Chid
12 CHid (;)
q
13 Clft ts \
rele 1
p ~
14 '~
15
I
j
,.