ANEXE.

Studii de caz

I. Drepturile fundamentale şi principiile generale

1. Cazul: Stauder vs. City of Ulm, 1969, nr.29/69

Situaţia de fapt
O reglementare a Comisiei reglementa primirea de ajutoare constând în distribuire gratuită de unt.
Când planul a fost implementat, Guvernul german a solicitat beneficiarilor să tipărească un cupon cu
numele şi adresa lor. Stauder a pretins că decizia de a implementa acest plan încalcă principiile generale
de drept. În faţa CJCE Germania a invocat art. 234.

Norme comunitare relevante

Articolul 234 TCE

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Curtea a stabilit că prevederea invocată nu este de natură să prejudicieze drepturile fundamentale
ale omului precizate în principiile generale de drept ale EC şi protejate de Curte.

Evaluare
Concluzia care se impune, potrivit Curţii, este în sensul că principiile generale derivă din
următoarele surse: dreptul internaţional scris, principiile recunoscute de sistemele interne de drept ale
statelor membre şi deciziile CJCE. Declaraţia din cazul Stauder este prima recunoaştere a CJCE în
sensul că drepturile fundamentale sunt recunoscute de legislaţia comunitară.

2. Cazul: Internationale Handelsgesellschaft GmbH vs. Einfuhr-und Vorratsstelle Fur Getreide

und Futtermittel, 1970, nr.11/70

Situaţia de fapt
Petiţionarii au obţinut o licenţă de export pentru porumb din Germania, condiţionată, de
reglementările comunitare, de închirierea unui depozit care avea ca scop garantarea că exportarea se va
face pe durata de valabilitate a licenţei. Întrucât exportarea nu a fost finalizată până la expirarea licenţei,
autorităţile administrative germane au dispus confiscarea unei parţi importante a depozitului. Reclamanţii
au contestat confiscarea invocând faptul că se încalcă unele principii ale legii germane.

Norme comunitare relevante

Articolul 234 TCE. Principiile generale de drept. Jurisprudenţa CJCE – izvor de drept comunitar.

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Curtea a statuat că valabilitatea masurilor impuse de reglementările comunitare nu pot fi
înlăturate prin invocarea faptului ca ele contravin drepturilor fundamentale naţionale sau principiilor
constituţionale.
 Protecţia drepturilor fundamentale, deşi sunt inspirate de tradiţia constituţională comună statelor
membre, trebuie să fie asigurată în limitele şi structura obiectivelor comunitare.

Evaluare
Cauza Handelsgesellschaft este foarte importantă, pentru este o hotărâre din seria celor care
consacră respectarea drepturilor fundamentale, stabilite ca făcând parte din principiile generale de drept,
pe care Curtea le protejează, chiar dacă, din punct de vedere formal, nu sunt drept scris obligatoriu juridic.
Ele devin, însă, prin consacrarea de către CJCE, drept nescris, principiu general de drept, însă obligatoriu,
în această calitate, pentru instituţii şi statele membre ale Uniunii Europene.

3. Cazul: R vs. Kent Kirk, 1984, nr.63/83

Situaţia de fapt
Căpitanul Kirk, un pescar danez, a fost acuzat de pescuit în zona de 12 mile de la coasta britanică,
ceea ce contravine legislaţiei Regatului Unit. Deşi Marea Britanie avea dreptul sub imperiul Acquisition
Act să excludă vasele statelor terţe din zona de 12 mile până pe 31 decembrie 1982, căpitanul Kirk a fost
acuzat pentru că pescuia în apele britanice pe 6 ianuarie 1983. Ulterior Comunitatea Europeană a adoptat
unele reglementări care permiteau Regatului Unit să menţină interdicţia de pescuit pentru următorii 10
ani, antedatate pe 1 ianuarie 1983.

Norme comunitare relevante

Articolul 7 al Convenţiei Europene pentru Protecţia Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale
Omului

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Principiul neretroactivităţii dispoziţiilor penale este comun tuturor statelor membre şi este
prevăzută de Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului.
De asemenea este şi unul din principiile generale ale dreptului comunitar.

Evaluare
Concluzia care se impune, în urma analizei hotărârii CJCE, este în sensul că principiul enunţat are
importanţă în domeniul aplicării neretroactive a dispoziţiilor penale. Interpretarea dată de Curte este, de
altfel, conformă atât cu prevederile la nivel intern din statele membre ale UE, dar şi cu instrumentele
internaţionale în materia drepturilor omului la care acestea sunt parte, dintre care cel mai important este
reprezentat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, folosită, de fapt, şi de Curte ca sursă de
inspiraţie în protejarea drepturilor omului din perspectivă comunitară şi în consacrarea lor prin
intermediul jurisprudenţei sale, ca principii generale de drept, obligatorii pentru instituţiile UE, statele
membre şi particulari.

4. Cazul: Mulder vs. Minister van Landbouw en Visserij, 1988, nr.120/86

Situaţia de fapt
Mulder şi alţi producători de lapte au decis să nu livreze lapte timp de 5 ani în virtutea unui
proiect al Comunităţii Europene de a reduce aprovizionarea în exces cu lapte. După această perioada ei au
fost în imposibilitatea de a-şi relua livrările deoarece dispoziţiile comunitare se bazau pe un an de
referinţă din timpul celor cinci de nelivrare.
Soluţia şi principii degajate de CJCE
Curtea a decis că în situaţia în care un producător a fost încurajat de dispoziţii comunitare să
suspende comercializarea în interes general şi fără să primească despăgubiri, acesta se poate aştepta să nu
fie supus unor restricţii pentru că a respectat reglementările.

Evaluare
Conform hotărârii Curţii, o astfel de expectativă este legitimată numai atunci când este
rezonabilă, iar nu speculativă. Măsurile comunitare trebuie să nu încalce aşteptările legitime în ceea ce
priveşte lipsa interesului public care prevalează (overriding public interest).
Curtea mai precizează că, fiind o dispoziţie specifică monopolurilor naţionale cu caracter
comercial, art. 37 din Tratatul CEE nu este aplicabil dispoziţiilor naţionale care nu privesc exerciţiul, de
către un monopol public, a funcţiei sale specifice – respectiv dreptul său de exclusivitate – şi care vizează,
în mod general, producţia şi comercializarea de produse determinate, fiind fără relevanţă dacă acestea
aparţin sau nu monopolului în discuţie.
În absenţa unei reglementări comune, obstacolele la circulaţia intra-comunitară care rezultă din
neconcordanţele legislaţiilor naţionale în materia comercializării unui produs trebuie acceptate în măsura
în care ele pot fi recunoscute ca fiind necesare pentru satisfacerea unor exigenţe imperative şi care ţin, în
principal, de eficacitatea controalelor fiscale, de protecţia sănătăţii publice, de loialitatea tranzacţiilor
comerciale şi de protecţia consumatorului.
Noţiunea de taxe care au efect echivalent restricţiilor cantitative la import, care figurează la art.
30 din Tratatul CEE, trebuie înţeleasă în sensul că intră în domeniul de aplicare a interdicţiei prevăzute de
această dispoziţie şi care fixează concentraţia minimă de alcool pentru băuturile spirtoase destinate
consumului uman, fixată de legislaţia unui stat membru, atunci când este vorba despre importul de băuturi
alcoolice, produse şi comercializate în mod legal într-un alt stat membru.

5. Cazul: Sabbatini vs. EP, 1972, nr.20/71

Situaţia de fapt
Doamna Sabbatini a cerut anularea deciziilor prin care permisiunea de emigrare primită anterior
de la EP a fost retrasă după căsătorie. Permisiunea a fost acordată „capului familiei”, considerat în mod
normal a fi soţul, cu excepţia cazurilor de boli grave sau invaliditate.

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Determinarea statutului emigrantului trebuie sa fie subordonată unor criterii uniforme,
independent de sex. Decizia luată cu privire la solicitantă a fost anulată.

Evaluare
Concluzia care reiese din analiza hotărârii CJCE este în sensul că, potrivit instanţei de la
Luxemburg, persoanele aflate în situaţii similare trebuie să aibă parte de acelaşi tratament, cu excepţia
cazurilor în care un tratament diferenţiat este justificat în mod obiectiv, impunându-se astfel aplicarea
principiului nediscriminării.

6. Cazul: UK vs. Council (The Working Time Directive), 1996, nr.C-84/94

Situaţia de fapt
Consiliul a adoptat Directiva nr.93/104 bazată pe articolul 118a din Tratatul Comunităţii
Europene ( privind armonizarea dispoziţiilor referitoare la protecţia muncii), care stipula, inter alia, că
totalul orelor de muncă săptămânale nu trebuie să depăşească 48 de ore, că trebuie prevăzute perioade
minime de odihnă şi că muncitorii trebuie să fie îndreptăţiţi la patru săptămâni anuale de concediu plătit.
Marea Britanie a contestat măsura în temeiul art. 230, susţinând că ar fi trebuit adoptată în temeiul art.
100, necesitând unanimitatea voturilor, mai curând decât în temeiul art. 118a, care necesită votul
majorităţii calificate, ceea ce contravine principiului subsidiarităţii.

Norme comunitare relevante

Articolul 118a din Tratatul Comunităţii Europene

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Măsura a fost corect adoptată în temeiul art. 118a, cu excepţia art. 5, teza a doua, care prevedea
duminica zi de odihna, care a fost anulat. Adoptarea de directive nu vine în contradicţie cu principiul
subsidiarităţii.

Evaluare
Comunitatea Europeană trebuie să acţioneze în limitele puterilor conferite prin Tratat. În domenii
care nu sunt de competenţa exclusivă a Comunităţii Europene, aceasta trebuie să acţioneze în
conformitate cu principiul subsidiarităţii, numai dacă acţiunea propusă nu poate fi realizată satisfăcător de
statele membre.

II. Aplicarea reglementărilor comunitare

1. Cazul: Commission vs. Greece, 1988, nr.272/86

Situaţia de fapt
Comisia a solicitat Guvernului elen informaţii cu privire la importul de cereale în timpul aplicării
procedurii prevăzute de art. 226. Grecia a eşuat în demersurile de a oferi informaţiile solicitate atât în
etapa informală cât şi în cea oficială.

Norme comunitare relevante

Articolul 10 TCE

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Curtea a statuat că nefurnizarea informaţiilor echivalează cu împiedicarea realizării sarcinilor
comunitare, în temeiul art. 10.

Evaluare
În temeiul art. 10, statele membre trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura
îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din Tratat sau din legislaţia subsidiară. Trebuie să faciliteze
îndeplinirea sarcinilor comunitare şi să se abţină de la orice măsuri care ar putea prejudicia aceste
obiective.
 2. Cazul: Commission vs. Italy, 1986, nr.101/84

Situaţia de fapt
Italia nu a prezentat Comisiei raportul statistic din 1979, referitor la transportul de bunuri,
încălcând astfel Directiva 78/546. Guvernul italian a invocat în apărarea sa un caz de forţa majoră,
susţinând că a fost în imposibilitatea de a respecta dispoziţiile Directivei ca urmare a unui atac cu bombă
care a distrus registrul vehiculelor de la Centrul de Procesare a Datelor al Ministerului Transporturilor.

Norme comunitare relevante

Articolul 226 TCE

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Cutea a stabilit că deşi iniţial atacul cu bombă a reprezentat un caz de forţă majoră, dificultăţile
întâmpinate au avut o existenţă limitată în timp. Astfel, administraţia nu a depus cele mai bune diligenţe
pentru înlocuirea echipamentelor şi recuperarea datelor. De aceea Guvernul Italian nu invoca acest
incident pentru a justifica continua nerespectare a Directivei.

Evaluare
Din hotărârea Curţii se desprinde concluzia că forţa majoră nu reprezintă o apărare temeinică
împotriva unei acţiuni întemeiate pe art. 226. Aceasta deoarece pe când cazurile Comisiei ajung în faza
judiciară, cazurile neîntemeiate sunt în mod normal soluţionate în etapa administrativă.

3. Cazul: Commission vs. UK, 1979, nr.128/78

Situaţia de fapt
Regulamentul 1463/70 stipulează instalarea de tahografe (pentru a indica pauzele şi timpul de
condus) în vehiculele care transportă pasageri şi produse pe autostrăzi. Acesta ar fi trebuit implementat de
la 1 ianuarie 1976. Marea Britanie a introdus un program de voluntariat pentru a înregistra aceste
informaţii şi a declarat că nu intenţionează să implementeze Regulamentul în totalitate din considerente
de ordin economic, industrial şi practic.

Norme comunitare relevante

Articolul 10 TCE

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Curtea a decis că dificultăţile de implementare nu pot fi acceptate ca justificare. Permiţând
statelor să profite de pe urma calităţii de membru al Comunităţii Europene, Tratatul instituie şi obligaţia
ca aceste state să respecte regulile ce decurg din el. Un stat care încalcă în mod unilateral aceste reguli
încalcă principiul solidarităţii enunţat de art. 10.

Evaluare
Concluzia Curţii este că dificultăţile practice în implementare nu constituie o justificare în faţa
procedurilor de sancţionare. Curtea a avut întotdeauna o poziţie tranşantă în ceea ce priveşte obligaţia
statelor membre de a implementa legislaţia comunitară. Astfel, cu ocazia cauzelor aflate pe rolul său, a
consacrat o serie de principii şi criterii pe care actele naţionale de executare a celor comunitare trebuie să
le îndeplinească pentru a fi considerate ca având capacitatea de a implementare reală şi efecientă.
 4. Cazul: Commission vs. Greece, 2000, nr.C-387/97

Situaţia de fapt
Comisia s-a adresat Curţii cu o reclamaţie în temeiul art. 228 în vederea impunerii unei amenzi
zilnice Greciei pentru nerespectarea unei hotărâri date împotriva sa pe 7 aprilie 1992 în cazul C-45/91.
Prin hotărâre se solicita Greciei să elaboreze şi să implementeze programe pentru eliminarea deşeurilor
toxice şi periculoase, sub imperiul a numeroase directive ambientale.

Norme comunitare relevante

Articolul 171, 228 TCE

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Întrucât Grecia nu a luat măsurile necesare pentru eliminarea deşeurilor, ea nu a respectat
hotărârea Curţii în cazul C-45/91 şi nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 171 al Tratatului. Astfel
Curtea a stabilit că plata periodică a unor sume răspunde cel mai bine circumstanţelor şi a stabilit o sumă
fixă pentru fiecare zi de întârziere în implementarea măsurilor necesare pentru aducerea la îndeplinire a
hotărârii din cazul C-45/91, începând de la data prezentei hotărâri şi până la îndeplinirea acestei în
totalitate.

Evaluare
Pentru prima oară, Curtea sancţionează, la cererea Comisiei, un stat membru pentru
nerespectarea unei hotărâri anterioare a sa. Astfel, dacă un stat membru nu respectă o hotărâre a
Curţii, acestuia i se poate aplica ca sancţiune plata unei amenzi constând într-o sumă globală sau plăţi
periodice, în temeiul art. 228.
În aplicarea Tratatului de la Maastricht, Curtea dezvoltă o jurisprudenţă nouă, care invită statele
la respectarea imediată a dreptului comunitar. Curtea s-a mai confruntat, în acelaşi timp cu speţa de faţă,
cu două alte cazuri: unul împotriva Franţei, cu privire la munca de noapte pentru femei (224/99) şi celălalt
împotriva Greciei, din nou, în materia recunoaşterii diplomelor (197/98).

5. Cazul: France vs. UK (Re Fishing Net Mesh Sizes), 1979, nr.141/78

Situaţia de fapt
Franţa s-a adresat Comisiei cu o plângere împotriva proiectului de lege al Marii Britanii privind
mărimea ochiurilor de la plasele de pescuit. Întrucât Comisia nu a înaintat cazul Curţii în temeiul art. 226,
Franţa s-a adresat acesteia în temeiul art. 227.

Norme comunitare relevante

Articolul 227 TCE

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Curtea a stabilit ca Marea Britanie a încălcat reglementările comunitare cu privire la mărimea
ochiurilor de la plasele de pescuit.

Evaluare
 Concluzia care se desprinde din studierea hotărârii Curţii este în sensul că statele membre preferă
să adreseze cererile de soluţionare a disputelor dintre ele Comisiei, evitând astfel confruntările directe.
Totuşi, dacă în termen de trei luni Comisia nu dezbate problema, statul poate înainta soluţionarea acesteia
CJCE în temeiul art. 227.

6. Cazul: British Aerospace and Rover Group Holdings plc vs. Commission, 1992, nr.C-292/90

Situaţia de fapt
Comisia a emis o decizie prin care cerea Marii Britanii să recupereze plăţile cu titlu de ajutor de
stat, considerate ilegale, făcute Grupului Rover înainte de a fi preluat de British Aerospace. Deşi ajutorul
dat Rover-ului pentru acoperirea datoriilor a fost aprobat de Comisie, stipulând că nu se vor mai acorda
ajutoare suplimentare, concesii financiare adiţionale neautorizate au fost făcute de Guvernul britanic
pentru British Aerospace. British Aerospace şi Rover au solicitat anularea parţială a deciziei la CJCE.

Norme comunitare relevante

Articolul 88 TCE

Soluţia şi principii degajate de CJCE

În situaţia în care Comisia considera că Marea Britanie nu s-a conformat condiţiilor din decizie şi
a acordat ajutoare suplimentare, ar fi trebuit aplicate sancţiuni direct împotriva Marii Britanii în temeiul
art. 88 şi să înştiinţeze părţile interesate în vederea prezentării comentariilor lor. Decizia a fost anulată în
ceea ce priveşte cererea de recuperare a plăţilor adiţionale.

Evaluare
Potrivit Curţii, Comisia poate emite o hotărâre prin care să solicite statului să modifice sau să
anuleze ajutoarele de stat ilegale într-un termen dat. Nerespectarea acesteia îndreptaţeşte Comisia sau
orice stat interesat sa supună cazul CJCE, în temeiul art. 88 din Tratatul instituind Comunitatea
Europeană.

III.Controlul legalităţii actelor instituţiilor

1. Cazul: Cimenteries vs. Commission (Noordwijk’s Cement Accord), 1967, nr.8 (11/66)

Situaţia de fapt
Numeroase societăţi comerciale au beneficiat de scutiri de taxe în temeiul unei reglementări
privind concurenţa. Acestea au fost expuse amenzilor când Comisia şi-a schimbat practica printr-o
înştiinţare transmisă printr-o scrisoare recomandată.

Norme comunitare relevante

Articolul 249 TCE

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Curtea a stabilit că această măsura a afectat interesele întreprinderilor, schimbând situaţia lor
juridică. Aceasta nu a fost o simplă opinie, ci o decizie menită să producă efecte juridice şi trebuie
considerată un act supus controlului legalităţii .
Evaluare
CJCE hotărăşte, astfel, că va analiza fondul, iar nu forma unei măsuri pentru a determina dacă se
doreşte ca ea să producă efecte juridice. Cu alte cuvinte, în această apreciere, Curtea dă prioritate nu
denumirii sau procedura de adoptare a unei măsuri normative, ci dispoziţiilor sale pe fond, de natură să
afecteze în mod concret destinatarii măsurii respective.

2. Cazul: Commission vs. BASF A.G., 1992, nr.C-137/92 P

Situaţia de fapt
Textul original al unei decizii care stabilea amenzi pentru diferite companii de produse chimice a
fost modificat după adoptarea sa. Aceasta a fost adoptată numai în trei dintre limbile oficiale. lăsând în
sarcina Comisarul să adopte versiunile în celelalte limbi. Prima instanţă a considerat forma deciziei atât
de defectuoasă, încât aceasta să fie considerată ca inexistentă. Comisia s-a adresat CJCE.

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Curtea a stabilit că decizia, deşi defectuoasă, nu era atât de viciată încât să fie considerată
inexistentă. Măsura iniţială a fost anulată. O reglementare este inexistentă dacă prezintă vicii a căror
gravitate este evidentă şi nu poate fi tolerată de ordinea juridică a Comunităţii Europene

Evaluare
Potrivit Curţii, actele instituţiilor comunitare sunt prezumate a fi legale. În situaţii excepţionale,
ele pot fi atât de grav afectate de vicii de formă sau de procedură, încât ele sunt considerate inexistente şi
nu pot fi supuse anulării.

3. Cazul: EP vs. Council (“Chernobyl”), 1990, nr.C-70/88

Situaţia de fapt
Parlamentul European a contestat baza legală a unei decizii a Consiliului privind nivelul admis de
contaminare radioactivă în alimente, după explozia de la Chernobyl.

Norme comunitare relevante

Articolul 230 (2), (3) TCE

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Curtea s-a declarat competentă să soluţioneze cauzele intentate de Parlamentul European sau de
Banca Centrală Europeană în scopul protejării prerogativelor lor.

Evaluare
Statele membre, Consiliul si Comisia pot intenta procese în anulare în faţa CJCE pentru motive
determinate. Parlamentul European şi Banca Centrală Europeană pot intenta procese pentru aceleaşi
motive în scopul protejării prerogativelor lor.
 4. Cazul: Codorniu vs. Council, 1993, nr.C-309/89

Situaţia de fapt
C a contestat un Regulament care folosea cuvântul „crémant” pentru vinurile spumoase provenind
din regiuni specifice ale Franţei şi Luxemburgului. C este un important producător de vinuri spumoase
similare din Spania unde deţine o marca înregistrată şi cel mai mare producător de vinuri etichetate ca
„crémant” din Uniunea Europeană.

Norme comunitare relevante

Articolul 230 TCE

Soluţia şi principii degajate de CJCE

Curtea a stabilit că C era afectat în mod direct întrucât rezervarea acestei categorii numai pentru
producătorii din Franţa şi Luxemburg aducea atingere dreptului său de proprietate intelectuală.

Evaluare
Concluzia pe care o consacră Curtea cu ocazia pronunţării în cadrul acestui recurs este în sensul
că faptul că măsurile legislative se aplică comercianţilor la modul general nu împiedică comercianţi
individuali să fie afectaţi de acestea.