Academia de Studii Economice

Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Catedra de Contabilitate, Audit şi Control de Gestiune

MASTER APROFUNDAT CONTABILITATE,AUDIT ŞI INFORMATICA DE GESTIUNE

Disciplina : REGLEMENTĂRI ŞI PRACTICI CONTABILE SPECIFICE
Titular CURS : Conf.univ.dr.GRIGORESCU ŞTEFAN IULIU
SUPORT DE CURS NR. 6 din 12 noiembrie 2010
SALA 1201 ORA 16,30

MODEL MONGRAFIC PRACTICI CONTABILE SPECIFICE PRIVIND CONTABILITATEA

CAPITALURILOR

Obiective :

1.Prezentarea conţuinutului şi a structurii capitalurilor.

2.Descrierea tranzacţiilor reprezentative.
3.Prezentarea funcţionării conturilor.
4.Ilustrarea monografică a înregistrărilor reprezentative, ca model de reflectare,recunoaştere,analiză şi
control a situaţiei resurselor.
5.Recunoaşterea,clasificarea şi prezentarea informaţiilor pentru raportare financiară

1. CONTINUTUL SI STRUCTURA CAPITALURILOR

Capitalul unei entităţi comerciale, reprezintă totalitatea surselor stabile şi permanente de finanţare a
activului patrimonial. Sunt denumite şi capitaluri permanente deoarece se află la dispoziţia societăţii o
perioadă mai lungă de timp.
Structura capitalurilor:
a) Capitaluri proprii reprezinta dreptul actionarilor si/sau asociatilor asupra activelor unei entitati
,dupa deducerea tuturor datoriilor (capital propriu = active –datorii).El se afla în proprietatea
deţinătorilor de patrimoniu (acţionari, asociaţi).
Aceste capitaluri cuprind: capitalul social, prime legate de capital, rezerve, (inclusiv din reevaluare),
rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului (profitul nerepartizat).
b) Provizioane
c) Capitaluri străine (pasiv-extern)- sunt împrumuturi şi datorii pe termen mediu şi lung, si care
cuprind: împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, credite bancare pe termen mediu şi lung, datorii ce
privesc imobilizările financiare, alte datorii şi împrumuturi asimilate.
Capitalul propriu si imprumuturile pe termen lung poarta denumirea de capital permanent.
38
Capitalul propriu este sinonim cu capitalul financiar.

2. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

2.1. Contabilitatea capitalului social

DOCUMENELE DE EVIDENTA SI EVALUARE A CAPITALULUI SOCIAL

Capitalul social, exprima valoarea totala a apoturilor subsrise si/sau depuse de actionari sau asociati.
Capitalul social subsris si varsat se inregistreaza distinct in contabilitate pe baza urmatoarelor
documente:
 actul constitutiv al societatii prin care se stabileste modul de organizare si functionare a societatii ,precum
si capitalul subscris, structura acestuia si modalitatile de constituire;
 chitanta- pentru aporturile depuse la casierie;
 foaia de varsamant pentru aporturile depuse direct in contul bancar
 procesul verbal de predare – primire pentru aporturi in natura
Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati pe baza registrului actionarilor
(asociatilor)si cuprinde numarul de actiuni (parti sociale), valoarea nominala a acestora, varsaminte efectuate,
mentiuni privind vanzarea sau cumpararea de actiuni (parti sociale).etc.
Evaluare capitalului social (capitalul social se divide in actiunile la S.A. si partile sociale la S.R.L.) se
poate face la urmatoarele valori:
 valoarea nominala – rezulta raportand capitalul social la numarul de titluri emise
(actiuni sau parti sociale)
 valoare de piata (sau cotatia titlurilor)- este valoarea de vanzare-cumparare a
a titlurilor, stabilita prin negociere la bursa de valori.
 pretul de emisiune (sau cursul actiunilor) este pretul care trebuie platit de catre
persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale si poate fi egal sau mai mare
decat valoarea nominala.
 valoarea financiara (VF) arata echivalentul corespunzator capitalizarii
dividentului anual pe o actiune la o rata medie a dobanzii pe piata
 valoarea de randament (VR) exprima valoarea corespunzatoare profitului net pe
o actiune ce se poate capitaliza la o rata medie a dobanzii de piata .

VR = dividentul distribuit pe actiune + cota de profi pe actiune incorporat in rezerve

rata medie a dobanzii pe piata

 valoarea contabila (VC) sau bilantiera, se determina ca raport intre activul net contabil si numarul de
titluri ; activul net contabil = activ total – datorii – active fictive (sau ,activul net contabil = capitaluri proprii –
active fictive ); activele fictive cuprind cheltuieli de constituire si activele de regularizare.

39
 CONSTITUIREA CAPITALULUI SOCIAL
La S.A(societăţi pe acţiuni), capitalul social se constituie din valoarea nominală a acţiunilor deţinute
de acţionarii societăţii, iar la S.R.L. (societăţi cu răspundere limitată), se constituie din valoarea
nominală a părţilor sociale deţinute de asociaţi, ca urmare a aducerii efective a aporturilor în natură sau
lei.
Constituirea capitalului se realizeaza la inceputul activitatii societatii.
Constituirea capitalului se face prin subscrierea şi vărsarea de aport de către acţionarii sau asociaţii
societăţii comerciale.
□ Subscrierea- reprezintă un angajament al acţionarilor sau asociaţilor de a contribui cu bani sau în
natură, pentru constituirea capitalului social la înfiinţarea societăţii. Capitalul constituit din această
subscriere poartă denumirea de capital subscris nevărsat.
□ Vărsarea- reprezintă depunerea efectivă a capitalului subscris (promis).Capitalul constituit după
aducerea efectivă a aportului, poartă numele de capital subscris vărsat.
Vărsarea capitalului se face astfel:
♦ la constituirea societăţii pe acţiuni (S.A) cel puţin 30% din capitalul subscris; restul capitalului se
varsă în termen de 12 luni de la înmatriculare;
♦ la societăţile cu răspundere limitată (S.R.L.), capitalul subscris se varsă integral înainte de începerea
formalităţilor de constituire.
Tipul de societate determină mărimea minimă a capitalului social astfel:
♦ la societăţile în nume colectiv şi în comandită simplă, nu este stabilită limita minimă a capitalului
social,
♦ la societăţi pe acţiuni (S.A.), capitalul social nu poate fi mai mic de 25.000 euro in echivalent lei, iar
valoarea minimă a unei acţiuni este de 0.10 lei. Trebuie să fie minim 5 acţionari,
♦ la societăţile cu răspundere limitată (S.R.L.), capitalul minim social este de 200lei.si se divide in
parti egale a caror valoare nominala nu poate fi mai mica de 10lei. Trebuie să fie maxim 50 asociaţi.
Orice modificare a capitalului social se face numai prin hotărârea A.G.A.

MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

Apare atunci când societatea are nevoie de noi fonduri băneşti şi preferă să le procure prin majorare de capital,
decât să apeleze la împrumuturi.
Aceste situaţii apar atunci când:
• societăţile întâmpină dificultăţi financiare,
• societatea are o situaţie prosperă şi vrea să-şi extindă activitatea.
Este obligatorie majorarea capitalului social atunci când acesta scade sub limita legală indiferent de
motivul scăderii.
Majorarea se poate realiza prin următoarele căi:
1. Majorare prin noi aporturi în numerar şi/ sau în natură:
▪ presupune emisiune de noi acţiuni sau părţi sociale;
▪ operaţiunea conduce la creşterea activului patrimonial (stocuri, mijloace băneşti, imobilizări, etc) şi
corespunzător o creştere a pasivului, respectiv a capitalului social;
▪ în contabilitate această majorare se reflectă prin aceleaşi operaţiuni ca la constituirea capitalului.
40
2. Majorare prin încorporarea în capitalul social al unor elemente ce aparţin capitalului propriu:
▪ elementele ce se încorporează în capitalul social sunt: rezervele, (cu exceptia rezervelor
legale)rezervele din reevaluare, prime legate de capital şi profitul net din anii precedenţi şi anul curent;
▪ creşterea propriu zisă a capitalului social, se realizează fie prin emiterea de acţiuni noi care se
repartizează gratuit vechilor acţionari ,fie prin creşterea valorii nominale a acţiunilor sau partilor
sociale existente.
3. Majorare prin conversia unor datorii, în acţiuni:
▪ se urmăreşte anularea unor datorii fără a se apela la trezorerie;
▪ se face numai cu acordul creditorului, care devine acţionar sau asociat;
▪ se referă la datorii din obligaţiunii, datorii faţă de furnizori, credite pe termen lung, dividente etc.

DIMINUAREA CAPITALULUI SOCIAL

Reducerea capitalului social survine în următoarele situaţii:
1. În cazul acoperirii pierderilor din anii precedenţi sau din exerciţiul curent:
▪ Reducerea capitalului se face numai dacă au fost epuizate toate rezervele constituite anterior;
▪ Reducerea capitalului se face cu un anumit procent, iar suma absolută a diminuării nu poate fi egală
cu pierderea realizată în anii precedenţi, putând să apară diferenţe în plus sau în minus care se
soluţionează prin diminuarea sau majorarea, după caz, a primelor de emisiune.
2. Reducerea capitalului social prin retragerea aporturilor de către unii acţionari sau asociaţi, caz în
care acţionarii primesc o sumă proporţională cu numărul de acţiuni pe care le deţin.
▪ Reducerea se poate realiza prin :
♦ micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
♦ reducerea valorii nominale a actiunilor;
♦ rascumpararea si anularea propriilor actiuni.
3.Capitalul existent este supradimensionat in raport cu activitatea economica a entitatii.

CONTURI UTILIZATE PRIVIND CAPITALUL SOCIAL

Contabilitatea capitalului social se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi:
►CONTUL 101, „Capital”
►CONTUL
CONTUL 1011 „Capital subscris nevarsat”
►CONTUL 1012 „Capital subscris varsat
►CONTUL 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”

2.2. Contabilitatea altor elemente ale capitalului propriu

PRIME DE CAPITAL

▪ Rezultă din operaţiunile de creştere a capitalului prin emisiuni de noi acţiuni sau cu ocazia unei
fuziuni, ca supliment de aport neincorporat in capitalul social.

41
▪ După modul de constituire distingem:
a) prime de emisiune:
♦ apar cu ocazia emiterii de noi acţiuni sau părţi sociale;
♦ se determină prin diferenţa dintre valoarea de emisiune a noilor acţiuni sau părţi sociale ce se emit
(mai mare) şi valoarea nominală a acestora;
♦ au rolul de a acoperi cheltuielile de emisiune şi de a egala drepturile acţionarilor noi cu cele ale
vechilor acţionari prin compensarea diferenţei dintre valoarea nominală şi valoarea contabilă a vechilor
acţiuni.
b) prime de fuziune:
♦ apar cu ocazia fuzionării a două sau mai multor societăţi;
♦ reprezintă excedentul dintre valoarea bunurilor preluate cu ocazia fuziunii şi valoarea nominală a
acţiunilor emise cu ocazia fuzionării.
c) prime de aport:
♦ apar cu ocazia creşterii capitalului social prin aport în natură;
♦ reprezintă excedentul dintre valoarea aporturilor în natură la capitalul subscris şi valoarea nominală
a acţiunilor emise.
d) prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni:
♦ reprezintă diferenţa dintre valoarea de răscumpărare a obligaţiunilor (mai mare) şi valoarea
nominală a acţiunilor emise cu ocazia convertirii obligaţiunilor în acţiuni.
▪ Primele de capital pot fi utilizate pentru:
♦ acoperirea cheltuielilor de emisiune şi de vânzare a acţiunilor;
♦să echivaleze drepturile acţionarilor noi cu cele ale acţionarilor vechi, prin compensarea diferenţei
dintre valoarea nominală şi valoarea contabilă a vechilor acţiuni;
♦ creşterea capitalului social;
♦ creşterea rezervelor.
Contabilitatea primelor legate de capital se ţine cu ajutorul contului 104 ”Prime legate de capital”

REZERVE
▪ Se constituie din profit, prime legate de capital, rezerve din reevaluare, etc;
▪ Se utilizează pentru:
♦ acoperirea pierderilor;
♦ majorarea capitalului social.
▪ După modul de constituire şi utilizare distingem:
a) rezerve legale
▪ se constituie anual conform legii 31/1990 în procent de 5% din profitul brut până se ajunge la 20%
din capitalul social;
▪ sunt deductibile in limita cotei de 5%,din profitul contabil inainte de calcularea impozitului pe
profit,profit din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri,
pana la nivelul de 20%,din capitalul varsat.
▪ in cazul in care rezervele legale sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor, sau sunt distribuite sub
orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil
(legea 571/2003 – Cod fiscal, actualizata,art.22.al 1)
42
 b) rezerve statutare - se constituie anual din profitul net conform prevederilor din statutul societăţii.
Aceste rezerve se impoziteaza in momentul distribuirii lor.
c) rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare, se constituie pe masura
amortizarii activelor reevaluate sau in momentul vanzarii sau casarii acestora
d) alte rezerve - se constituie în mod facultativ prin hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor din
profitul net al societăţii
Sunt destinate pentru:
♦ creşterea capitalului social;
♦ finanţarea unor investiţii în imobilizări corporale;
♦ distribuirea de dividente în exerciţiile financiare încheiate cu pierdere;
♦ răscumpărarea propriilor acţiuni în vederea anulării lor şi deci reducerii capitalului
social.
♦ acoperirea pierderilor.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 106”Rezerve „

REZERVE DIN REEVALUARE

Rezervele din reevaluare se stabilesc ca diferenta intre valoarea justa si valoarea contabila neta:
▪ valoarea contabila neta reprezinta valoarea contabila diminuata cu amortizarea si ajustarile pentru
depreciere aferente activului respectiv.
▪ valoarea justa este valoarea actuala de la data bilantului ,determinata pe baza
unor evaluari efectuate, de regula de profesionisti calificati in evaluare.
Cu ocazia reevaluarii imobilizarilor corporale ,amortizarea cumulata la data evaluarii este tratata astfel:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului,asfel incat valoarea
contabila a activului, dupa reevaluare sa fie egala cu valoarea reevaluata (valoarea justa) plus
amortizarea actualizata. Se aplica atunci cand reevaluarea se face prin aplicarea unui indice.
b)eliminata din valoarea contabila bruta a activului ,astfel incat valoarea contabila neta actualizata sa
fie egala cu valoarea reevaluata (valoarea justa). Se aplica pentru cladiri, care sunt reevaluate la
valoarea lor de piata.
Rezultatul reevaluarii poate fi :
a) o crestere fata de valoarea contabila neta, in care caz se trateaza astfel :
♦ ca o crestere a rezervei din reevaluare, daca nu exista o descrestere anterioara recunoscuta ca o
cheltuiala aferenta acelui activ.
♦ ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior, la acel activ.
b) o descrestere a valorii contabile nete, in care caz se trateaza astfel :
♦ ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare,
nu este inregistrat un plus din reevaluare.
♦ ca o scadere a rezervei din reevaluare cu minimum dintre valoarea acelei rezerve si valoarea
descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistraza ca o cheltuiala.

43
 Nici o parte din rezervele din reevaluare, nu pot fi distribuite direct sau indirect, cu exceptia cazului in
care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castigul
efectiv realizat:
♦ castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care
s-a constituit rezerva din reevaluare.
♦ o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate
in care caz ,valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea
calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii ,calculata pe
baza costului initial.
Contabilitatea se tine cu ajutorul CONTULUI 105”Rezerve din reevaluare”,

REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR

Se calculează ca diferenţă între venituri (V) şi cheltuieli (C), (R=V-C)
Rezultatul poate fi:
♦ favorabil când V > C, şi reprezintă profit;
♦ nefavorabil când V < C, şi reprezintă pierdere
Rezultatul provizoriu se determină la sfârşitul fiecărei luni când conturile de venituri îşi transferă soldul
în creditul contului 121”Profit şi pierdere”, iar conturile de cheltuieli în debitul aceluiaşi cont.
Contabilitatea rezultatului exerciţiului se ţine cu ajutorul conturilor:
►CONTUL 121 ”Profit şi pierdere”
►CONTUL 129 „Repartizarea profitului”
- Închiderea conturilor de venituri, la sfârşitul lunii:
Conturi gr. 7 = 121
(conturi de venituri) (profit şi pierdere)

- Închiderea conturilor de cheltuieli, la sfârşitul lunii:

121 = conturi gr. 6
(profit şi pierdere) (conturi de cheltuieli)
▪ Repartizarea profitului conform destinaţiilor stabilite de Adunarea Generală a Acţionarilor se face
pentru:
♦ Creşterea capitalului social;
♦ Rezerve;
♦ Surse proprii de finantare (fond de dezvoltare);
♦ Acoperirea pierderilor din anul precedent;
♦ Participarea salariaţilor la profit;
♦ Dividende;
♦ La buget, în cazul regiilor autonome.(50% din profitul net realizat)

REZULTATUL REPORTAT
Rezultatul reportat ,reprezinta profitul realizat conform bilantului care la sfarsitul anului nu a fost
repartizat sau pierderea realizata si neacoperita la sfarsitul exercitiului financiar, acestea urmand a fi
repartizat respectiv acoperit in exercitiile financiare urmatoare.

44
 Contabilitatea rezultatului reportat se tine cu ajutorul CONTULUI 117” Rezultatul reportat

2.3. Contabilitatea acţiunilor proprii

Actiunile sunt titluri de valoare ce dovedesc dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti
din capitalul social al societatii care le-a emis.
Actiunile proprii pot fi rascumparate ,cu aprobarea adunarii generale a actionarilor in limita a 10% din
capitalul social.
Rascumpararea actiunilor se poate face in urmatoarele scopuri :
♦ reducerea capitalului social prin anularea actiunilor proprii rascumparate
♦ cesionarea catre personalul societatii a unei parti din actiunile proprii
♦ regularizarea cursului actiunilor proprii pe piata bursiera.
►CONTUL 109 „Actiuni proprii

3. CONTABILITATEA SUBVENŢIILOR

Subventiile sunt sume primite cu titlu gratuit (nerambursabile) pentru :

a) subventii aferente activelor in care se cuprind :
♦ subventii primite pentru cumpararea, construirea sau achizitionarea de active
imobilizate.
♦ donatiile pentru investitii
♦ plusurile constatate la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale
b) subventii aferente veniturilor, cuprind toate celelalte subventii, altele decat cele pentru active, intre
care :
♦ subventii pentru acoperirea diferentelor de pret pentru anumite bunuri si servicii
♦ subventionarea locurilor de munca in cazul angajarii de absolventi si de someri (conf. legi 76/2002
modificata prin O.UG nr.144/0225)
Contabilitatea subventiilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din gr.13 „Subventii pt.investitii”
precum si a contului 445 „Subventii” din gr. 44.
► 131 „Subventii guvernamentale pt.investitii”
► 132 „Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pt.investitii”
► 133 „Donatii pentru investitii”
► 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizarilor”
► 138 „Alte sume primite ca subventii pentru investitii”
► 445 „Subventii”

4. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR
Provizioanele sunt rezerve constituite pe seama cheltuielilor, la sfârşitul exerciţiului financiar, când
se constată probabilitatea producerii unor pierderi sau cheltuieli. Ele se menţin atâta timp cât riscul sau
cheltuiala rămâne probabilă: dacă riscul se produce sau nu se mai manifestă, provizioanele constituite
anterior se anulează prin includerea lor la venituri.
45
 Aceste provizioane sunt deductibile fiscal numai în limita prevederilor actelor normative.
Constituirea sau majorarea provizioanelor produce o diminuare a activului patrimonial
concomitent cu o creştere a cheltuielilor, iar anularea sau diminuare provizioanelor produce o
diminuarea a pasivului concomitent cu creşterea veniturilor.
Un provizion va fi recunoscut in bilant, numai daca indeplineste urmatoarele conditii:
a) entitatea are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior
b) pentru onorarea obligatiei respective este probabil necesara o iesire de resurse
c) valoarea obligatiei poate fi estimata in mod credibil.
Provizioanele se constituie pentru urmatoarele elemente:
1.Provizioane pentru litigii :
♦ se constituie pentru litigii in curs, la sfarsitul exercitiului ,la nivelul sumelor aflate
in litigii;
♦ constituirea lor se impune pentru determinarea corecta a profitului net si a
dividendelor pe actiune
♦ nu sunt deductibile fiscal
2. Provizionele pentru garantii acordate clientilor.
♦ se comstituie pentru bunurile si serviciile pentru care se acorda garantii ,la nivelul cotelor
prevazute in contract sau la nivelul procentelor de garantii prevazute in tarifele pentru serviciile
prestate
♦ trecerea la venituri a provizionului se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la
expirarea perioadei de garantie din contract
♦ sunt deductibile fiscal.
3. Provizioane pentru restructurare ,se constituie in urmatoarele conditii :
♦ vanzarea sau incetarea activitatii unei parti a afacerii;
♦ vinderea unor sedii;
♦ modificari in structura conducerii (exp.eliminarea unui nivel de conducere);
♦ reorganizari fundamentale cu efecte semnificative in natura si scopul entitatii;
♦provizioane pentru pensii si obligatii similare ,se constituie in cadrul unitatilor care
administreaza pensiile private;
♦ provizioane pentru inpozite, se constituie pentru impozitele, amenzile si majorarile
datorate bugetului si care nu apar in bilant ca datorie catre bugetul statului.
►CONTUL 151 „Provizioane.

5. CONTABILITATEA CAPITALURILOR STRĂINE,

IMPRUMUTURILOR SI DATORIILOR ASIMILATE

5.1. Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni

▪ Sunt împrumuturi pe care societatea le obţine prin emiterea de obligaţiuni (titluri de credite) pe care le
supune subscrierii publice în mod direct sau prin instituţii specializate.
▪ Valoarea obligaţiunilor emise nu poate depăşi trei pătrimi din capitalul social.
46
▪ Tipuri de obligaţiuni ce se emit:
♦ obligaţiuni ordinare- asigură o dobândă fixă sau variabilă şi contribuie la creşterea creanţelor şi
datoriilor;
♦ obligaţiuni cu primă de rambursare- asigură la rambursare o primă ce se calculează ca diferenţă
între valoarea nominală (înscrisă pe obligaţiune) şi valoarea de emisiune (preţul de vânzare) care este
mai mic şi contribuie la creşterea creanţelor, datoriilor şi a activelor de regularizare;
♦ obligaţiunile cu loterie - asigură venituri( câştiguri) prin tragere la sorţi, obligatiunile se
ramburseaza fie la scadenta, fie inainte de scadenta, iar castigul se obtine prin tragere la sorti.
▪ Contabilitatea se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:
►CONTUL 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
►CONTUL 1681 „Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni”,
►CONTUL 169„Prime privind rambursarea obligatiunilor”

5.2 Credite bancare pe termen lung si mediu

▪ Reprezintă o componentă a capitalurilor permanente.

▪ Au termen de rambursare mai mare de 1 an.
▪ Sunt sume împrumutate de societate, de la bancă pentru finanţarea activelor patrimoniale, cu
caracter durabil (investitii).
▪ Sunt purtătoare de dobânzi.
▪ Se acordă pe baza unui contract încheiat cu banca şi a unor garanţii asigurătorii.
 Conturi utilizate:
►CONTUL 162 ”Credite bancare pe termen lung”
►CONTUL 1682 „Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung”

5.3 Datorii ce privesc imobilizarile financiare

Sunt sume împrumutate de la societăţile din cadrul grupului sau de la societăţile ce deţin interese de
participare în cadrul societăţii.
Pentru societatea care acorda imprumutul acestea sunt creante imobilizate ,iar pentru societatea care
beneficiaza de imprumut ,reprezinta datorii ce privesc imobilizarile financiare. Sunt purtătoare de
dobânzi.
►CONTUL 166 „ Datorii ce privesc imobilizările financiare”
►CONTUL 1685 „Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate”
►CONTUL 1686 „ Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania
este legata prin interese de participare”.

5.4 Alte imprumuturi si datorii asimilate

▪ Cuprind următoarele tipuri de împrumuturi şi datorii asimilate:

♦depozitele şi garanţiile băneşti primite;
♦datorii privind concesiuni, brevete, licenţe şi altele;

47
 ♦redevenţe datorate aferente concesiunilor;
♦alte datorii şi împrumuturi asimilate.
Contabilitatea se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi:
►CONTUL 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate”
►CONTUL 1687 „Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate”

6. OPERATIUNI PRIVIND CONSTITUIREA, MAJORAREA SI MICSORAREA CAPITALULUI SOCIAL

■ La constituirea unui S.R.L. conform actului de constituire se subscrie un capital social de 15.000lei de către cei
doi asociaţi în părţi egale, capital care se varsă integral la casieria întreprinderii conform chitanţei:
- subscrierea capitalului:
456 = 1011 15.000 15.000
“Decontări cu “Capital subscris
asociaţii nevărsat”
privind capitalul”

vărsarea capitalului la casierie conform chitanţei:

5311 = 456 15.000 15.000
“Casa în lei” “Decontări cu
asociaţi
Privind capitalul”

trecerea capitalului subscris la capital vărsat în urma depunerii lui:

1011 = 1012 15.000 15.000

“Capital subscris “Capital subscris
nevărsat” vărsat”

■ Se constituie o societate pe acţiuni (S.A.) cu un capital social de 50.000 lei divizat în 2.000 de acţiuni
a câte 25lei valoare nominală a unei acţiuni. Capitalul se subscrie integral la înfiinţare, constând din:
a)aport în natură; o clădire (1.000 acţiuni x 25lei = 25.000lei), un autoturism (300 acţiuni x 25lei
= 7.500lei), stoc materii prime (200 acţiuni x 25lei = 5.000lei)
b)aport în numerar; 500 acţiuni x 25lei = 12.500lei ,din care pentru 300 actiuni (300 actiuni x25=
7.500lei) varsarea se face ulterior in contul bancar.
- subscrierea capitalului:
456 = 1011 50.000 50.000
“Decontări cu “Capital subscris
asociaţi nevărsat”
privind capitalul”

48
- aducerea efectivă a aportului conform procesului verbal de predare- primire şi a chitanţei ,la
infiintarea societatii:
% = 456 - 42.500
“Decontări cu
asociaţi privind
capitalul”
212 25.000 -
“Construcţii”
2133 7.500 -
“Mijloace de
transport”
301 5.000 -
“Materii prime”
5311 5.000 -
“Casa în lei”

trecerea capitalului subscris la capital vărsat:

1011 = 1012 42.500 42.500
„Capital subscris nevarsat” „Capital subscris varsat”
________________ ________________

varsarea ulterioara a capitalului: (300 actiuni x 25 lei/actiune = 7.500 lei).

5121 = 456 7.500 7.500
„Conturi la banci in lei” „Decontari cu actionarii

privind capitalul”
________________________ ________________________

trecerea capitalului nevarsat la capital varsat:

1011 = 1012 7.500 7.500
„Capital subscris nevarsat” „Capital subscris varsat”
______________________ ________________________

■ Societatea comercială emite noi acţiuni cu primă în vederea majorării capitalului conform prospectului de
emisiune cu o valoare nominala totală de 50.000lei si primă de emisiune de 10% (5.000). Încasarea acţiunilor se

49
realizează in contul de la banca. Prima de emisiune se foloseşte în proporţie de 50% (2.500) pentru acoperirea
cheltuielilor de emisiune, 10% (500) pentru constituirea de alte rezerve şi diferenţa de 40% (2.000) pentru
creşterea capitalului.
- subscrierea noilor acţiuni la valoarea de emisie:
456 = % 55.000 -
„Decontări cu
asociaţii privind
capitalul”
1011 - 50.000
„Capital subscris
nevărsat”
1041 - 5.000
„Prime de
emisiune”

-încasarea sumelor de la acţionari:

5121 = 456 55.000 55.000
“Conturi la bănci în “Decontări cu
lei” asociaţi
privind capitalul”

- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat:

1011 = 1012 50.000 50.000
“Capital subscris “Capital subscris
nevărsat” vărsat”

- acoperirea din prima de emisiune a cheltuielilor cu emiterea acţiunilor:

1041 = 201 2.500 2.500
“Prime de emisiune” “Cheltuieli de
constituire”

- utilizarea primei de emisiune (diferenta) pentru majorarea rezervelor şi a capitalului social:

50
 1041 = % 2.500 -
“Prime de emisiune ”
1068 - 500
“Alte rezerve”
1012 - 2.000
“Capital subscris
vărsat”

■ Unul din asociaţi se retrage din societate şi solicită restituirea aportului său adus la înfiinţarea societăţii de
11.500 lei. Cererea este aprobată de AGA şi se dispune restituirea sumei din casieria unităţii.
- diminuarea capitalului social:
1012 = 456 11.500 11.500
“Capital subscris “Decontări cu
vărsat” asociaţi
privind capitalul”

restituirea sumei către acţionari:

456 = 5311 11.500 11.500
”Decontări cu ”Casa în lei”
asociaţii
privind capitalul”

7. OPERATII PRIVIND REZERVELE DIN REEVALUARE

Se utilizeaza doua metode in operatiunea de reevaluare:

METODA VALORII BRUTE – cand se recalculeaza amortizarea cumulata proportional cu modificarea valorii
contabile brute.
■ Pentru un utilaj care se reevalueaza succesiv intr-o perioada de 5ani (200N, 200N+3,200N+5),se cunosc
urmatoarele date:
a) la sfarsitul exercitiului 200N;val justa – 18.000;valoarea contabila-16.000;valoarea amortizata cumulata ,
4.000 lei.
♦ val. Contabila neta = val. Contabila –amortizarea cumulata = 16.000-4.000 =12.000lei
♦ rezerva din reevaluare = val.justa –val.contabila neta = 18.000- 12.000 = 6.000 lei.
2131 = 105 6.000 6.000
„Echipamente tehnologice” „Rezerve din reevaluare”
_____________________ ___________________
♦ val.contabila actualizata = val.contabila neactualizata x (val.justa : val.contabila
neta). = 16.000 x(18.000 : 12.000) = 24.000lei
51
 ♦ amortizarea actualizata = amortizarea calculata x (val.justa : val.contabila neta )
= 4.000 x (18.000 : 12.000) = 6.000lei.
♦ se inregistreaza diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata
6.000 – 4.000 = 2.000
2131 = 2813 2.000 2.000
„Echipamente tehnologice” „Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de trasport,animalelor
si plantatiilor”
b) la sfarsitul exercitiului financiar 200N +3 :val.justa (stabilita prin reevaluare) – 8.000 lei ;amortizarea
calculata intre cele 2 reevaluari = 3.000 lei.
♦ val.contabila neta : val.contabila – amortizarea calculata = 24.000 – (6.000 + 3.000)
= 15.000
♦ rezerva din reevaluare = val.justa – val.contabila neta = 8.000 -15.000 = -7.000lei
♦ val.contabila actualizata = val.contabila neactualizata x (val.justa : val.contabila
neta) = 24000 x (8.000 :15.000) = 6400 lei
♦ amortizarea actualizata = amortizarea calculata x (val.justa : val.contabila neta) =
9.000 x (8.000 : 15.000) = 4.800 lei
♦ diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata 4.800 – 9.000 = -
4.200 lei
♦ rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare cu 3.500 lei (val. justa 4.000 < val.
cntabila neta 7.500 minus ce se acopera partial din plusul din reevaluare stabilita la sfarsitul exercitiului 200N,
iar diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala ; iar inregistrarea contabila va fi : (24.000 –
12.800 = 11.200)
% = 2131 - 11.200
105 „Echipamente tehnologice” 6.000 -
„Rezerve din reevaluare”
6588 1.000 -
„Alte ch. de exploatare” -
2813 4.200 -
„Amortizarea inst.,mijloac.de transp.
animalelor si plantatiilor”
______________________ _____________________ -

52
c) la sfarsitul exercitiului financiar 200N +5 : val.justa stabilita prin reevaluare = 9.000
lei ; amortizarea calculata in intervalul dintre ultimile doua reevaluari = 2.000lei
♦ val.contabila neta = val. contabila – amortizarea calculata = 12.800 – ( 4.800
+2.000) = 6.000 lei
♦ rezerva din reevaluare : val.justa – val. calculata = 9.000 – 6.000 = 3.000 lei
♦ rezulta un plus din reevaluare de 3.000 lei din care se va compensa partial cu
cheltuieli din reevaluare (1.000 lei) inregistrata in exercitiul financiar 200N +3 iar
surplusul va ramane ca o rezerva din reevaluare ,iar inregistrarea contabila va fi ;
2131 = % 3.000
„Echipamente tehnologice” -
105 - 2.000
„Rezerve din reevaluare”
7588 - 1.000
„Atle venituri din exploatare”
________________________ ________________________
♦ val. contabila actualizata = val.contabila neactualizata x (val justa : val. contabila
neta ) = 12.800 x (9.000 : 6.000) = 19.200 lei
♦ amortizarea actualizata = amortizarea calculata x (val.justa : val. contabila neta) =
6.800.x (9.000 : 6.000) = 10.200 lei
♦ diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata (10.200 – 6.800 =
3.400 lei) se inregistreaza astfel :
2131 = 2813 3.400 3.400
„Echipamente tehnologice” „Amortizarea inst.mijloac.de transp.
animalelor si plantatiilor”
________________________ __________________________
 Societatea realizeaza reevaluarea unei instalatii pentru care se cunosc urmatoarele date:
♦ val. contabila 16.000 ; - durata normala de utilizare 8 ani.
♦ amortizarea calculata pentru 3 ani = 6.000
♦ val. justa stabilita la reevaluare 12.000
♦ rezervele din reevaluare se transfera in mod esalonat la alte rezerve pe durata
ramasa de utilizare.
♦ val. contabila neta = val. contabila – amortizarea calculata 16.000 – 6.000 = 10.000
♦ rezerva din reevaluare = val. justa – val. contabila neta 12.000 – 10.000 = 2.000

53
 ♦ inregistrarea rezervei din reevaluare :

2131 = 105 2.000 2.000

„Echipamente tehnologice” „Rezerve din reevaluare”
___________________________ ______________________
♦ val. contabila actualizata = val. contabila neactualizata x (val. justa : val. contabila neta ) = 16.000 x (12.000 :
10.000) = 19.200 lei
- amortizarea actualizata = amortizarea calculata x ( val. justa : val. contabila neta = 6.000 x (12.000 : 10.000) =
7.200 lei
♦ inregistrarea in contabilitatea a diferentei dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata (7.200 – 6.000
= 1.200 lei)
2131 = 2813 1.200 1.200
„Echipamrnte tehnologice” „Amortizarea inst.mijloac.de transp.
animalelor si plantatiilor”
___________________________ _________________________
♦ rezervele din reevaluare se transfera la alte rezerve esalonat in fiecare an pe durata ramasa de utilizare de 5
ani (2.000 : 5 = 400 lei)
105 = 1065 400 400
„Rezerve din reevaluare” „Rezerve reprez.surplusul realiz.
din rezerve din reevaluare”
___________________________ _________________________
METODA VALORII NETE – cand se elimina din val. contabila bruta amortizarea cumulata.
 Societatea reevalueaza un utilaj la sfarsitul exercitiului financiar ,despre care se cunosc urmatoarele date : val.
contabila 8.000 lei ,amortizarea cumulata 600 lei ,val. contabila neta 7.400 lei ,val.justa stabilita la reevaluare
8.200 lei.
♦ rezerva din reevaluare = val. justa – val. contabila neta = 8.200 – 7.400 = 800 lei
♦ inregistrarea operatiei de reevaluare a utilajului :
% = 105 - 800
„Rezerve din reevaluare”
2131 200 -
„Echipamente tehnologice”
2813 600 -
„Amortizarea instal.mijloac.de transp.
animalelor si plantatiilor”
______________________ __________________ -
54
 ♦inregistrarea transferului rezervelor din reevaluare la alte rezerve la casare:
105 = 1065 800 800
„Rezerve din reevaluare” „Rezerve reprez.surplusul realiz.
din rezerve din reevaluare”
___________________________ ________________________
8. OPERATIUNILE PRIVIND SUBVENTIILE PENTRU INVESTITII

■ Societatea primeşte o comunicare pentru acordarea unei subvenţii guvernamentale pentru investiţii în valoare
de 300.000lei, care se primeşte ulterior în contul bancar. Din această subvenţie se procură un utilaj la care se
calculează amortizarea având durata normală de funcţionare 5 ani. După doi ani de funcţionare utilajul se vinde
la un preţ negociat de 250.000 lei, TVA 19%.
- înregistrarea comunicării de primire a subvenţiei:
4451 = 131 300.000 300.000
“Subvenţii “Subvenţii
guvernamentale” guvernamentale
pentru investiţii”

- primirea subvenţiei în contul curent la bancă:

5121 = 4451 300.000 300.000
“Conturi la bănci în “Subvenţii
lei” guvernamentale”

- achiziţionarea utilajului:
% = 404 _ 357.000
“Furnizori de
imobilizări”
2131
"Echip tehn (maşini, 300.000 -
utilaje şi inst de lucru)"
4426 57.000 -
„TVA deductibila”

- plata furnizorului din contul curent la bancă:

404 = 5121 357.000 357.000
“Furnizori de “Conturi la bănci în
imobilizări” lei”

- se înregistrează amortizarea anuală liniară a utilajului primul an de funcţionare(300.000 : 5 ani = 60.000 anual):

55
 6811 = 2813 60.000 60.000
“Ch de exploatare „Amortizarea
privind amortizarea instalaţiilor, mijloac
şi provizioanele” de trans, mărcilor”

- trecerea asupra veniturilor a cotei din subvenţii amortizate în primul an:

131 = 7584 60.000 60.000
“Subvenţii “Venituri din
guvernamemtale subvenţii pentru
pentru investiţii” investiţii”

- înregistrarea amortizării în cel de-al doilea an:

6811 = 2813 60.000 60.000
“Ch de exploatare „Amortizarea inst,
privind amortizarea mijloac de trans
imobilizărilor” animalelor şi
plantaţiilor”

- trecerea asupra veniturilor a cotei de subvenţii amortizate în al doilea an:

131 = 7584 60.000 60.000
“Subvenţii “Venituri din
guvernamentale subvenţii pentru
pentru investiţii” investiţii”

- vânzarea utilajului după doi ani de funcţionare:

461 = % 297.500 -
“Debitori diverşi”
7583 - 250.000
“Venituri din
vânzarea active şi
alte op de capital
4427 - 47.500
“TVA colectată”

- scoaterea din patrimoniu (evidenţă) a utilajului vândut:

56
 % = 2131 - 300.000
"Echip tehn (maşini,
utilaje şi inst de
lucru)"
2813 120.000 -
„Amortizarea instal,
mijloac de transport,
animalelor şi
plantaţiilor”
6583 180.000 -
“Ch privind activele
cedate şi alte operaţii
de capital”

- partea din subvenţie pentru utilajul vândut, neamortizată, trecută asupra veniturilor:
131 = 7584 180.0 180.00
00 0
“Subvenţii “Venituri din
guvernamentale subvenţii pentru
pentru investiţii” investiţii”

■ La inventariere se constată plusuri la mobilier şi aparatură de birotică conform procesului verbal de inventariere de
30.000 lei. De asemenea primeşte cu titlu gratuit(donaţie) un autoturism conform procesului verbal de intrare în
valoare de 50.000 lei.
- înregistrarea mobilierului constatat plus la inventar:
214 = 134 30.000 30.000
„Mobilier, ap birotică, “Plusuri de
ech de protec a val inventar de natura
umane şi mat şi alte imobilizarilor”
active corporale”
- înregistrarea autoturismului primit cu titlul gratuit:
2133 = 133 50.000 50.000
„Mijloace de “Donatii pentru
transport” investiţii”

9. OPERATII PRIVIND ACTIUNILE PROPRII

■ Societatea răscumpără de la acţionari un număr de 1000 acţiuni la o valoare de 10,5

57
lei/acţiunea, valoarea nominală fiind de 10 lei/ acţiunea, cu plata ulterioară din casierie. Aceste acţiuni
sunt distribuite astfel: 250 sunt distribuite salariaţilor unităţii la valoarea nominală; 250 acţiuni se vând
la un preţ de 11lei/acţiune; 250 acţiuni se vând la un preţ de 9,5 lei/acţiune, iar 250 acţiuni se anulează
micşorându-se capitalul.
- cumpărarea acţiunilor proprii, cu plata ulterioară (1000 acţiuni x 10,5 lei = 10.500 lei):
109 = 509 10.500 10.500
“Acţiuni proprii” “Vărsăminte de
efectuat pt investitii
pe termen scurt”

- plata ulterioara a actiunilor prin casierie:

509 = 5311 10.500 10.500
„Varsaminte de efectuat pt „Casa in lei”
investitii pe termen scurt”
_____________________ ___________________

- se distribuie salariaţilor 250 acţiuni la valoarea nominală (250 x 10 = 2.500), iar diferenţa (250 x 0.5 = 125) se
înregistrează pe cheltuieli:
% = 109 - 2.625
“Acţiuni proprii”
5311 2.500 -
“Casa în lei”
6642 125 -
“Pierderi privind
investiţiile financiare
pe termen scurt
cedate”

- se vând terţilor 250 acţiuni la preţul de 11 lei/acţiune (250 x 11 = 2.750; 250 x 10,5 = 2.625) iar diferenţa 250
x 0.5 = 125 se înregistrează pe venituri:

58
 5121 = % 2.750 -
“Conturi la bănci
în lei”
109 - 2.625
“Acţiuni proprii”
7642 - 125
“Câştiguri din
investiţiile financiare pe
termen scurt cedate””

- se vând terţilor 250 acţiuni la preţul de 9,5 lei/acţiune (250 x 9,5 = 2.375 lei); 250 x 10,5 = 2.625, iar diferenţa
se înregistrează pe cheltuieli 250 x 1 = 250:
% = 109 - 2.625
“Acţiuni proprii”
5121 2.375 -
“Conturi la bănci în
lei”
6642 250 -
“Pierderi privind
investiţiile financiare
pe termen scurt
cedate”

- se anulează 250 acţiuni la valoarea nominală, micşorându-se capitalul (250 x 10 = 2.500); diferenţa 0.5 x 250 =
125 se înregistrează pe cheltuieli:
% = 109 - 2.625
“Acţiuni proprii”
1012 2.500 -
“Capital subscris
vărsat”
6642 125 -
“Pierderi privind
investiţiile financiare
pe termen scurt
cedate”

10. OPERATII PRIVIND CONTABILITATEA REZERVELOR DE CAPITAL SI REZULTATULUI

EXERCITIULUI

REZULTATUL EXERCITIULUI
59
■ În urma închiderii conturilor de cheltuieli şi venituri, societatea „A” obţine la sfârşitul exerciţiului
curent un profit de 500.000 lei. După calcularea şi înregistrarea impozitului pe profit , prin hotărâre
AGA profitul se repartizează astfel; rezerve legale 25.000 lei (5% din profitul brut), rezerve statutare
35.000 lei, alte rezerve 35.000 lei, creşterea capitalului social 13.250 lei, acoperirea pierderilor din anul
precedent 52.500 lei, participarea la profit a salariaţilor 17.500.lei, alte rezerve (fond de dezvoltare)
93.750 şi dividente 35.000 lei.
- înregistrarea impozitului pe profit (500.000, x 16% =80.000lei ):
691 = 441 80.000 80.000
“Cheltuieli cu “Impozitul pe
impozitul pe profit” profit”

- închiderea contului de cheltuieli:

121 = 691 80.000 80.000
“Profit şi pierdere” “Cheltuieli cu
impozitul pe
profit”

- virarea la buget a impozitului pe profit:

441 = 5121 80.000 80.000
“Impozitul pe profit” “Conturi la bănci
în lei”

- repartizări din profitul net (500.000 – 80.000 = 420.000):

60
 129 = % 420.000 -
“Repartizarea
profitului”
1061 - 25.000
“Rezerve legale”
1063 - 35.000
“Rezerve statutare”
1068 - 90.000
“Alte rezerve”
Analitic/Fond de
investiţii
1068 35.000
“Alte rezerve”
1012 - 130.000
“Capital subscris
vărsat”
117 - 52.500
“Rezultatul reportat”
117 - 17.500
“Rezultatul reportat”
Analitic/Participarea
personalului la profit
1171 - 35.00
0
“Rezultatul reportat
reprezentand profitul
nerepartizat sau
pierderea neacoperita”
Analitic/ Dividende
de plată

REZULTATUL REPORTAT
■ In situaţia în care AGA hotărăşte amânarea repartizării profitului, acesta se trece în aşteptare asupra
rezultatului reportat:
121 = 1171 420.000 420.000
“Profit şi pierdere” “Rezultatul reportat”

- în exerciţiul următor, când AGA hotărăşte repartizarea profitului din anul precedent se face înregistrarea:

61
 1171 = % 420.000 -
“Rezultatul
reportat”
1061 25.000
“Rezerve legale”
1063 - 35.000
“Rezerve statutare”
1068 - 90.000
“Alte rezerve”
Analitic/Fond de
investiţii
1068 - 35.000
“Alte rezerve”
1012 - 130.000
“Capital subscris
vărsat”
117 - 52.500
“Rezultatul reportat”
117 - 17.500
”Rezultatul reportat
Analitic/ Participarea
personalului la profit”
117 - 35.000
”Rezultatul reportat
Analitic/Dividende de
plată”

11. OPERATII PRIVIND PROVIZIOANELE

PROVIZIOANE PENTRU LITIGII

- evidentierea clientilor in litigiu 10.000 lei;
4118 = 4111 10.000 10.000
„Clienti incerti sau in litigiu” „Clienti”
- constituirea provizionului în cazul unui agent economic chemat în judecată pentru un prejudiciu pretins de altă
unitate în sumă de 10.000 .
6812 = 1511 10.000 10.000
“Cheltuieli de “Provizioane
exploatare privind pentru litigii”
provizioanele pentru
riscuri şi cheltuieli”

- în cazul că agentul economic pierde litigiul în cauză, prejudiciu se înregistrează pe cheltuieli (pierderi) .

62
 654 = 4118 10.000 10.00
“Pierderi din creante “Clienti incerti sau
si deb.div”” in litigiu””

- în exerciţiul financiar următor după soluţionarea litigiului, provizionul rămâne fara obiect si se anulează:
1511 = 7812 10.000 10.000
“Provizioane pentru “Venituri din
litigii” provizioane pentru
riscuri şi
cheltuieli”
PROVIZIOANE PENTRU GARANTII ACORDATE CLIENTILOR
- se constituie provizioane pentru garanţii la bunurile livrate în cursul unei luni al căror termen de garanţie se
întinde până la sfârşitul anului, la nivelul cheltuielilor prevăzute în contract de 6.000 lei:
6812 = 1512 6.000 6.000
“Ch de exploatare priv “Provizioane ptr
provizioa ptr riscuri şi garanţii acordate
chelt” clienţilor”

- în cursul perioadei de garanţie se efectuează printr-o terţă firmă cheltuieli cu remedierea bunurilor livrate în
sumă de 4.000 lei:
628 = 401 4.000 4.000
“Alte cheltuieli cu “Furnizori”
servicii executate de
terţi”

- după efectuarea remedierilor provizionului se anulează trecându-se asupra veniturilor, el rămânând fără obiect:
1512 = 7812 6.000 6.000
“Provizioane pentru “Venituri din
garanţii acordate provizioane pentru
clienţilor” riscuri şi cheltuieli”

12. OPERATII PRIVIND CAPITALURILE SRAINE IMPRUMUTURILE SI ALTE DATORII ASIMILATE

OPERATII PRIVIND IMPRUMUTURILE DIN EMISIUNI DE OBLIGATIUNI

■ O societate comercială emite 5.000 obligaţiuni cu dobanda, valoare nominală 10 lei/obligaţiune, dobânda
anuală 10%. După un an, la scadenţă, se restituie valoarea obligaţiunilor şi se plăteşte şi dobânda aferentă.
Încasarea şi plata obligaţiunilor se face prin contul bancar.

- subscrierea din partea cumpărătorilor a obligaţiunilor (5.000 obligaţiuni x 10 lei = 50.000 lei):

63
 461 = 161 50.000 50.000
“Debitori diverşi” “Împrumuturi din
emisiuni de obligaţiuni”

- încasarea prin bancă a valorii obligaţiunilor emise:

5121 = 461 50.000 50.000
“Conturi la bănci în “Debitori diverşi”
lei”

- rambursarea împrumutului la scadenţă (după un an):

161 = 5121 50.000 50.000
“Împrumuturi din “Conturi la bănci în lei”
emisiuni de
obligaţiuni”

- înregistrarea obligaţiei de plată a dobânzii (50.00.000x10%):

666 = 1681 5.000 5.000
“Cheltuieli privind “Dobânzi af împrum
dobânzile” din emis de obligaţiuni”

- plata dobânzii odată cu plata obligaţiunilor (la scadenţă):

1681 = 5121 5.000 5.000
“Dobânzi aferente “Conturi la bănci în
împrumuturilor din lei”
emisiunea de
obligaţiuni”

■ Societatea emite obligaţiuni cu primă de rambursare, valoarea nominală a împrumutului 100.000lei (5000
obligaţiuni x 20 lei/obligaţiune), prima de rambursare de 15.000 lei este inclusă în valoarea nominală.
Obligaţiunile se emit pentru o perioadă de 1 an, iar la rambursarea împrumutului se achită şi prima de
rambursare. Prima de rambursare se include pe cheltuială. Încasarea si plata obligaţiunilor se face prin casierie.

64
- emisiune de obligaţiuni cu primă de rambursare:
% = 161 - 100.000
“Împrumuturi din
emisiuni de
obligaţiuni”
461 85.000 -
“Debitori diverşi”
169 15.000 -
“Prime privind
rambursarea
obligaţiunilor”

- încasarea în numerar a valorii nominale:

5311 = 461 85.000 85.000
“Casa în lei” “Debitori diverşi”

- rambursarea la scadenţă a împrumutului din obligaţiuni în care este inclusă şi prima de rambursare:
161 = 5311 100.000 100.000
“Împrumuturi din “Casa în lei”
emisiuni de
obligaţiuni”

- includerea pe cheltuială (amortizare) a primelor de rambursare:

6868 = 169 15.000 15.000
“Cheltuieli “Prime privind
financiare privind rambursarea
amortizarea primelor obligaţiunilor”
de rambursare a
obligaţiunilor”

OPERATIUNI PRIVIND CREDITELE BANCARE PE TERMEN LUNG SI MEDIU

■ O societate comercială contractează cu banca un credit pe termen lung de 300.000 lei pe o durată de 3 ani, cu o
dobândă anuală de 10%, cu începerea rambursării după o perioadă de graţie de 1 an. Se rambursează prima rată
şi dobânda aferentă primului an.
- primirea creditului în contul curent de la bancă:

65
 5121 = 1621 300.000 300.000
“Conturi la bănci în “Credite bancare pe
lei” termen lung şi
mediu”

- dobânda calculată in primul an (300.000 x 10%):

666 = 1682 30.000 30.000
“Ch privind “Dobânzi af
dobânzile” creditelor bancare pe
termen lung şi
mediu”

- în cel de-al doilea an se achită prima rată din împrumut (după anul de graţie):
1621 = 5121 100.000 100.000
“Credite bancare pe “Conturi la bănci în
termen lung şi mediu” lei”

- se achită şi dobânda aferentă primului an:

1682 = 5121 30.000 30.000
“Dobânzi af creditelor “Conturi la bănci în
banc pe termen lung şi lei”
mediu”
Nota: ▪ in cel de-al doilea an dobanda calculata va fi de 300.000 -100.000 = 200.000 x 10% = 20.000
lei ,care se va inregistra la fel ca in primul an.
666 = 1682 20.000 20.000
„Ch. Privind dobanzile” „Dobanzi af..creditelor bancare
„pe termen lung si mediu”
▪ daca creditul nu se achita la termen ,se trece la credite nerambursate la termen :
1621 = 1622 100.000 100.000
„Credite bancare ” „Credite bancare nerambursate
la scadenta”
__________________________ _________________________
▪Rambursarea creditului restant
1622 = 5121 100.000 100.000
„Credite bancare nerambursate „Conturi la banci in lei”
la scadenta”

OPERATII PRIVIND DIVERSE DATORII PE TERMEN LUNG

■ Societatea primeşte în condiţii avantajoase, cu dobândă 5%, de la două societăţi ce deţin participaţii în
capitalul său social, un împrumut pe 1 an în sumă de 10.000 lei şi 10.000 E. Cursul de schimb în momentul
contractării 3.5 lei /EUR (10.000EUR x 3.5 lei/EUR=35.000). La expirarea contractului se rambursează
împrumutul de 10.000 lei şi dobânda aferentă iar împrumutul de 10.000 E şi dobânda aferentă de 500E (10.000E

66
x 5%) în două rate la cursuri diferite: 5.000$ plus 250$ la cursul de 3.60 lei/E şi 5.000E plus 250$ la cursul de
3.40 lei/E.
- primirea împrumutului din participaţii conform extrasului de cont:
% = 1663 - 45.000
“Datorii fata de
entitatilede care
comp.este leg.prin
interese de
participare”
5121 10.000 -
“Conturi la bănci în lei”
5124 35.000 -
“Conturi la bănci în
devize”

- înregistrarea dobânzii anuale datorate pentru împrumutul în lei (10.000 x 5 % = 5.00):

666 = 1686 500 500
“Cheltuieli privind “Dobânzi aferente
dobânzile” datoriilor fata de
entitatile de care
compania este
legata prin interese
de participare ”

- restituirea împrumutului în lei la scadenţă şi plata dobanzii:

67
 % = 5121 - 10.500
“Conturi la bănci
în lei”
1663 10.000 -
“Datorii fata de
entitatile de care
compania este legata
prin interese de
participare”
1686 500 -
“Dobânzi aferente
datoriilor fata de
entitatile de care
compania este legata
prin interesele de
participare”
- înregistrarea dobânzii anuale datorate pentru împrumutul în valută (10.000E x 5% = 500E din care 250$ x 3.40
lei şi 250$ x 3.60 lei) 850 + 900 = 1750 lei:
666 = 1686 1750 1750
“Cheltuieli privind “ Dobânzi aferente
dobânzile” datoriilor fata de
entitatile de care
compania este legata
prin interesele de
participare”

- rambursarea a 5.000 $ la cursul de 3.60 lei (5.000 x 3.60 = 18.000), cu diferenta nefavorabila , 5.000$ x 0.10 lei
= 500 lei;
% = 5124 - 18..500
“Conturi la bănci în
devize”
1663 18.000 -
“ Datorii fata de
entitatile de care
compania este legata
prin interese de
participare”
665 500 -
“Cheltuieli din
diferenţe de curs
valutar”

- rambursarea a 5.000 $ la cursul de 3.40 lei/E (5.000 x 3.40 lei = 17.000 lei) cu diferenta favorabila (5.000 x
0.10 = 500lei;

68
 1663 = % 17.500 -
“ Datorii fata de
entitatile de care
compania este legata
prin interese de
participare”
5124 - 17.000
“Conturi la bănci în
valută”
765 - 500
“Venituri din diferenţe
de curs valutar”

- plata dobânzilor aferente împrumutului în dolari:

1686 = 5124 1.750 1.750
“ Dobânzi aferente “Conturi la bănci în
datoriilor fata de valută”
entitatile de care
compania este legata
prin interesele de
participare”

69