Sunteți pe pagina 1din 5

Durerea articulara – elemente practice

Sistemul musculo-scheletal reprezinta totalitatea structurilor care iau parte


intr-o forma sau alta la” miscare”, miscarea unui segment sau miscarea
intregului corp.

Sistemul articular este unul din cele trei mari componente ale sistemului
kinetic, este sistemul care segmenteaza corpul permitand miscarea in
anumite limite si directii.

Articulatia are doua functii:

- de a permite miscarea scheletului, a unui segment fata de altul

- de a transmite forte de la un segment la altul.

Ce este o articulatie si care sunt componentele ei?

Articulatia este spatial virtual dintre capetele osoase, spatiu invelit de


capsula si sinovie, este ansamblul elementelor moi care unesc doua sau mai
multe oase vecine

Structurile sau componentele unei articulatii sunt: osul, cartilajul, ligamentul,


tendonul, articulatia sinoviala, muschiul.

Capetele osoase care intra in alcatuirea unei articulatii, asigura suportul


mecanic si parghia oricarui segment care se misca. Cartilajul care acopera
suprafetele osoase articulare, este un cartilaj hialin, neted, lucios,
vascoelastic si isi modifica grosimea cand este supus presiunii prin schimbari
ale repartitiei apei continute. Cartilajul este lipsit de vascularizatie si inervatie
proprie, ceea ce inseamna ca nu are capacitate de regenerare, iar lezarea lui
nu este dureroasa.

Tendonul leaga muschiul de os, iar ligamentul leaga os de os in cadrul unei


articulatii. Aranjamentul fibrelor de collagen explica de ce tendonul rezista
fara deformare la fortele de tractiune in ax ( forte declansate de muschi) dar
se deformeaza repede la fortele latero-laterale ( de forfecare) sau de
compresie.

Ligamentul care trebuie sa stabilizeze articulatia in diversele ei directii de


mobilizare nu este deformat de nici o forta (de forfecare, compresie sau
tractiune).
Muschiul este o structura organica care converteste energia dinamica
derivate din alimente in energie fizica ( forta) devenind astfel elemental
motor al miscarii deoarece trece peste articulatii realizand miscarea
segmentelor.

Capsula articulara este un tesut conjuctiv-fibros care se prinde ca un manson


de epifize, periost, ea delimiteaza cavitatea articulatra virtuala ( cavitatea
sinoviala) si toate structurile care se afla in aceasta cavitate.

Clasificarea articulatiilor

In corpul uman exista 200 de articulatii, existand mai multe clasificari ale
acestora. Una din clasificari este in functie de modul de unire a capetelor
osoase :

- articulatii fibroase( sinartroze): unirea se face prin tesut conjunctiv fibros,


strans, capetele osoase au o congruenta perfecta ( articulatiile craniului).

- articulatii cartilaginoase: unirea se face prin fibrocartilaj si permit o oarecare


miscare( simfizele pubiana, intervertebrala, sacroiliaca), articulatia coxalului.

- articulatii sinoviale( diartroze) sunt articulatii cu cavitate articulara, sinovie


si capsula, cartilaj articular, cu posibilitati ample de miscare in mai multe
directii

Principalele 2 functii ale unei articulatii in cadrul aparatului locomotor sunt


stabilitatea si mobilitatea. Stabilitatea este o conditie majora pentru
articulatiile portante dar si pentru cele ale membrului superior. Ofera
punctual de sprijin pentru a se realiza miscarea de catre levierul-os al unui
segment. Mobilitatea articulara este principala functie doar a anumitor
articulatii si in special a diartrozelor, articulatiile sinoviale. Se spune ca “
miscarea este viata articulatiei” sau ca” imobilizarea reprezinta distrugerea
articulatiei”.

De ce doare o articulatie?

Cavitatea articulara este sediul unor stari patologice variate care vor
determina deficit functional mai mult sau mai putin sever respective redoare,
limitarea mobilittaii articulare, ankiloze, la care se adauga durerea- element
important al disfunctionalitatii.

Intr-o articulatie, durerea poate aparea din numeroase cauze cum ar fi:

- fractura intraarticulara, calusul exuberant, un corp strain intraarticular


- luxatia capetelor osoase

- retractia capsulei care compromite jocul articular , blocheaza miscarile si


apare durerea

- inflamatia( sinovita) in stadiul acut este disfunctionala prin durere

- rupturi partiale sau totale de ligamente, tendoane, menisc

- acumulari de lichid intraarticular de diverse cauze: traumatologice, boli


autoimmune, reumatologice.

- procesul degenerativ primar si secundar care apare intr-o articulatie

Cea mai frecventa cauza de durere in interiorul articulatiei o reprezinta


procesul degenerativ primar sau secundar adica artroza articulara.Artroza
este o afecţiune care face parte din grupul reumatismelor degenerative. Ea
este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice şi, totodată, cea mai
frecventă afecţiune a aparatului locomotor. Frecvenţa artrozelor creşte cu
vârsta. După vîrsta de 35 ani, circa 50% din populaţie prezintă leziuni
artrozice, iar după vârsta de 55 ani, peste 80% din populaţie.

Artroza este răspîndită mai ales în zona temperată şi apare la ambele sexe,
cu o uşoară predominanţă la sexul feminin. Artroza este o boala cronică
caracterizată clinic prin durere, impotenţă funcţională cu reducerea
dureroasă a mişcărilor, având ca substrat anatomopatologic distrugerea
cartilajului, cu apariţia de osteofite, chiste şi geode în os cu dispariţia
interliniului articular; radiologic prin modificări de structură la nivelul
interliniului articular şi la nivelul extremităţilor osoase ce concură la
realizarea articulaţiei; biologic negativitatea testelor inflamaţie (VSH, proteina
C reactivă, fibrinogen).

Boala face parte din grupa reumatismelor degenerative şi se mai numeste si


osteoartrită sau artrită hipertrofică .

Articulaţiile mai frecvent afectate la populaţia peste 50 ani sunt :

• Articulaţiile mici ale mâinilor şi picioarelor interfalangiene distale ale


degetelor mâinii, trapezo-metacarpiană a policelui şi metatarso-falangiană a
halucelui;

• articulaţiile coloanei verebrale (spondiloza sau spondilartroza ) ;

• articulaţiile coxofemurale;

• articulaţiile genunchilor: ;
Cel mai puţin afectate sunt articulaţiile cotului şi gleznei.

Ce este de facut in cazul durerii articulare in functie de cauza care a produs-


o?

Tratamentul simptomatologic impotriva durerii consta in administrarea de


medicatie antialgica, de la cele mai simple antalgice la cele mai puternice.
Insa pentru a indeparta cauza care produce durerea tratamentul va fi
diferentiat in functie de aceasta.

Spre exemplu, daca durerea este determinata de fractura intraarticulara,


calus exuberant sau corp strain intraarticular, tratamentul va fi unul
ortopedico-chirurgical. In cazul unei luxatii, rezolvarea este de asemenea
ortopedica.

Inflamatia( sinovita) si rupturile partiale sau totale de ligamente, tendoane si


menisc asociaza pe langa tratamentul antalgic, administrarea de medicatie
antiinflamatorie, repausul si tratamentul fizioterapic. In unele cazuri se
intervine artroscopic- in functie de gravitatea si sediul leziunii ligamentare,
tendinoase sau a meniscului.

In cazul durerilor articulare care apar prin presiunea intraarticulara a


lichidului din articulatie in cadrul bolilor reumatologice, autoimmune se va
administra medicatia bolii de baza, pe langa medicatia antalgica.

Principiile de tratament in artroza cuprind o terapie „etiologică” şi o terapie


”simptomatică” – prima tinde să intervină asupra factorilor etiopatogenici
susceptibili corecţiei, a doua are rolul de a reduce sau elimina simptomele
bolii, în special durerea, rigiditatea şi limitarea funcţională. Dat fiind că
premisa indispensabilă a oricărei terapii este evaluarea exactă a tabloului
clinic, programarea terapeutică a artrozei trebuie să ia în considerare
următoarele elemente:

• natura procesului artrozic;

• factorii etiopatogenici implicaţi;

• stadiul bolii.

Independent de natura procesului artrozic, prin urmare chiar în cazul formelor


primare, este întotdeauna posibilă recunoaşterea altor factori care ar fi putut
contribui la o anumită localizare a bolii sau la accelerarea evoluţiei. Aceşti
factori, fie că sunt generali ca obezitatea sau tulburările vasculare, fie locali
ca atitudinile vicioase şi solicitarea funcţională excesivă, trebuie
individualizaţi şiposibilcorectaţi .

Rapiditatea evoluţiei procesului artrozic poate fi un criteriu util în selecţia


măsurilor terapeutice, conservatoare (farmacologice sau fizioterapice) sau
neconservatoare ( chirurgicale). Remediile terapeutice utile în tratamentul
artrozei sunt de natură diversă; în general cele mai bune rezultate se obţin cu
o abordare „integrată” ce ţine cont de diversele posibilităţi de intervenţie.

Practic atunci cand va doare o articulatie, este bine sa:

- luati un medicament de durere si eventual unul de combatere a inflamatiei

- sa aplicati si sa masati usor local cu un gel antiinflamator de 4-5 ori pe zi

Daca este nevoie, trebuie sa va prezentati la medic care va va administra un


tratament mult mai complex, in functie de cauza durerii articulare. De
exemplu in cazul artrozei sunt binevenite infiltratiiile intraarticulare cu
corticosteroizi care elimina durerea pentru cel putin urmatoarele 3 luni sau
infiltratiile cu substante vascoelastice care impiedica evolutia progresiva a
procesului degenerativ intraarticular.

Sursa

http://dralinpopescu.ro/2011/durerea-articulara-%E2%80%93-elemente-
practice.html