0

PROFILURIIDENTITARE
Bibliografie ALE FEMEILOR

I. Doina Olga ~teIanescu, Di/ema de gen a educa{iei, Editura Polirom,

Ia~i, 2003.
Eseu despre cum nu exista femeile
" "...,
.
2. Laura Grunberg, (R)evo/uJii In soci%giafeministii. Repere teoretice, In presa romaneasca
contexte romalle~ti, Editura Polirom, I~i, 2002.
3. Mihaela Miroiu, Societatea retro, Editura Trei, Bucure~ti, ]999.
4. Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. RelaJiile de gen In Romania, Edi-
tura Polirom, Ia~i,2003. . Irina Stiinciugelu
5. Otilia Dragomir, MihaelaMiroiu (ed.), Lexiconfeminist, Editura Po-
]irom, I~i, 2002.
6. Petru Hut,Iluzia localismului# localizarea iluziei, Editura Polirom,
Ia~i, 2000. Introducere
7. Laura Grunberg, Stereotipuri de gen In manualele din cic/ul primar
~i seeundar, "Cercetari socia]e", nr. 4, 1996.
8. Miche] Lallement, [storia idei/or sociologice ", Editura Antet, Ora-
dea, 1998. Daca Don'Juanar cauta sa inleleaga ce este femeia citind
9. Ciitii]inZamfir, LaziirVliisceanu (coord,), Die{ionar desociologie, presa romaneascade astazi, am avea motive sa credem ca ar
Editura Babel, Bucure~ti,]993. deveni con~tientde "maladia spirituIui"pe care Noica 0 nu-
]O.Gilles Ferreol,Dic{ionarde sociologie, Editura Polirom, ]~i, 1998.
I]. MihaelaMiroiu, Convenio.Despre naturii,femei $imoralii, Editura meacatholitii.Resemnificandconcepteleprin care Noica de-
Polirom, Ia~i,2002. finea "maladiile spiritului" - maladii diferite de cele somatice
]2. ~tefaniaMihailescu, Din istoriafeminismului romanese. Antologie sau cele psihice -Ie putem redefini ca "maladii ale discursu-
de texte (1838-1929), Editura Polirom, Ia~i, 2002.
lui mediatic ~iale raportarii Iui la anumite subiecte ale socia-
IJ. Adina. Bradeanu, Otilia Dragomir, Daniela Roventa-Frumu~ani,
Romina Surugiu, Femei, cuvinte ~i imagini. pkrspeetive femi- lului". Catholita - ca 0 carenla generata de Jipsa generalului,
lIiste", Editura Polirom, Ia~i, 2002. este 0 maladie spirituala tipica pentru fiinla umana, ne spunea
14. Moira Gatens, Feminism ~ifilosofie. Perspective asupra diferenlei
Noica. 0 astfel de maladie latenta in orice om, se define~te
# egalitiitii, Editura Po]irom, I~i, 2000.
IS. Valentina Marinescu, Muncile easnice /n satul romanesc actual. prin asalturile generaluIui: "Adesea el se lasa prins de cele ga-
Studii de eaz, Editura Polirom, Ia~i, 2002. ta tacute (ca "ideologiile") pe care Ie intilne~te in ceasul sau
16. Susan Gal, Gail Kligman,Politicile de gen Inperioada postsocia- istoric, vindecindu-se astfel doar in aparenla ~i lasind ca ma-
listii, Editura Polirom, I~i, 2003.
ladia sa ramina ascunsa". Aceasta maladie a catholitei se de-
]7. Traian Rotariu, GabrielBiidescu,Irina Culic, Elmer Mezei, Cornelia
Mure~an,Metode statistiee aplieate In ~tiilllelesociale, Editura fine~te deci nu prin Jipsa individualului, ci prin lipsa genera-
Polirom, ]~i, 2000. lului. De~i individul alege sa se "vindece" prin opliunea ideo-
..J
:'
\
 -.
134 IRINA STA.l'\ClUGELU
logica de un tip sau altul, "catholita reapare virulent, chiar la
naturile umane obi~nuite, ori de cite ori actul de luciditate se
prelunge~te suficient de mult pentru ca omul sa vada vanitatea
generalului ales de el".
Don Juan ar eauta In lectura presei scrise romane~ti indi-
vidualul, femeia ea numar cu identitate pm1iculara ~iIn afara
de orice model ideal sau reprezentare care sa trimitii la relatia
categorialii imediat superioara. Pentru el, realul nu putea sa fie
definit decit ca individual - femeia-persoana.Contesaori spa-
latoreasa, ea devenea importanta ca persoana ~inumai ca per-
soana. Suferind de lipsa generalului prin refuz asumat (a-ca-
tholWi), Don Juan ar ramIne, probabil, contrariat ~i nemul-
tumit de faptul ca gase~te foarte greu In presa romaneasca
"femei de cucerit" - individualitati rezonabile, cu minime ca-
racteristici pozitive,de care sa fie interesat. .
La polul celalalt' avem motive serioase sa credem ca, In
urma lecturii presei romane~ti contemporane, Don Quijote ar
acuza discursul despre femei de lipsa generalului- todetita,
ca maladie a perfecliunii. Natura acestei maladii consta In lip-
sa individualului. Ca ~icatholita, todetita este 0 suferinla on-
tica reflectata ~i prezentata Intr-una a spiritului. Carenta cu-
noa~terii numita todetita se define~te ca 0 aplecare asupra
generalului ~iea imposibilitate de a accede la individual. Don
Quijote arcauta, de buna seama, in presa romaneasca Femeia-
modelul, idealul eonstruh ~iintruchipat intr-o singura per-
soana. lndividualul-femeia persoanala careserefera.cautarea.
lui Don Quijote este deci fals individual, pentruca el reCOTI-
struie~te caracterisitcile generalului. PasiUIiealui Don Quijote
nu este pentru femeia-individual, ci pentru Femeie, adica 0
generalitate care este ~iea 0 determinatie nepotrivita, un ideal
de perfectiune intruehipat accidental in individualul concret
al iubirii sale.
PROFlLURI IDENTITARE ALE FEMElLOR 135
Date fiind carentele de cunoa~tere~i analiza manifestate
in extremelecatholita-todetita,devine destul de cIar ca nici
unul dintre eroii exemplariamintilinu ar fi multumit de con-
tinutul discursuluipresei scrise din Romania.Don Juan ar fi
nemultumitpentru di nu ar gasi individualulpe care il cauta
decitIn limiteleditorva cazuri,majoritateaacestorareflectate
in presaromaneascafiind femeicu probleme.Don Quijote ar .
fi teribil de nemultumit,probabil, pentru ca idealul cautat de
el- Femeia, se regase~tespart in tipologii care nu mai pas-
treaza nici 0 constanta pozitiva pe care sa s.eintemeieze. In
ceea.ceprive~teconstantade profil, am putea identifica 0 ex-
ceptie,totu~i:femeiamarginala sau devianHi. .
~ocul unei astfel de lecturi este explicabil.Caci, cantita-
tiv ~icalitativ,simbolicapieteimediaromane~tieste dominata
de femeiavictimasau calau,maltratata,batuta, hoata sau uci-
ga~a,in~elaHi~i 1n~eHitoare,prostituata, proxeneHi,sau "de
moravuri ~~oare", uciga~a de prunci sau de soti, violatii, in- .
con~tienta, ineapabila sau mineinoasa.
..'
Greu de crezut ea femeile din Romania se pot regasi in
presa serisa,dupa cum este la fel de greu de erezutca.cineva..
ar putea face profilul femeilor din Romania apelind la piala
imaginilorprin care sunt reprezentate acestea. In funclie de
ziar, intilnim profiluri dominante precum femei-vedeta, fe-
mei-infractor,femei-persoanepublice. Mai mult, individualul
lui Don Juan est~1ncle~tatin prejudecatile~icli~eeledin per-
speetivacarorase faceselectiain paginilefiecarui cotidianIn ..
parte. Motiv pentru care am fi nevoiti sa explicam insatisfac-
tia celor doua personaje exemplare prin apelulla ignoranla .. .
acestora in teoria gate-keeping. De~i, probabil, tot nemullu-
miti, eu 0 spoiala de teorie a consumului de semne, cele doua
personaje exemplare ar Inlelege ideea unui filtru de intepretari
care face din ofertantul media prizonierul propriilor cli~ee, al
eli~eelor publicului pentru care serie, sau al amindurora.
 --~-
------------------
~,--------
;

136 IRINA STANCIUGELU PROFlLURl /DENT/TARE ALE FEME/LOR 137

Mergind mai departe cu incercarea de a explica fenome- unui ziar, Ia fel de mult cum ziarul creeaza publicului per-
nul, ar fi destul de u~or pentru Don Quijote ~i Don Juan sa ceptia despre femeie. Lucru care ar salva, cumva, jumalistul
inteleaga ca spatiul in care se prezinta femeia este unul prin de vreo sugestie insidioasa de natura etica. De altfel, per-
excelenta simbolic. Avem motive sa credem insa ca amindoi spectiva de tip etic este secundara in analiza noastra, care nu
ar refuza ideea de femei-marta, din pricina "superficialitatii" tinte~te nicidecum la vreo dimensiune normativa.
lor in materie de teorie a societatii de consum, prin care unii Analiza cantitativa ~i analiza calitativa tacute pe aceste
ar putea explica de ce imaginea femeii este 0 marta. cotidiane ne ofera suficiente motive sa credem ca, fie preju- .
Ca generalregasit in individual sau ca individual multi- deciitile, fie cli~eele, fie nevoia de senzational, fie toate lao-
plicat indefinit, femeia era scop aut pcntru Don Juan, cit. ~i laM reu~esc sa creeze femeilor din Romania un portret pe
pentru Don Quijote. Pe cind, in presa romaneasca, femeia este care, dacii il prezentam prin atribute cumulate, acestea nu au
mijloc. a conditie generatiide politica editorialapentru - care deloc motive sa fie mmdre: victime sau calai, maltratate, bii-
tot ceea ce vinde ziarul este bun, ,ar putea spune unii, incer- tute, hoate sau uciga~e, in~elate ~iin~elatoare, prostituate, pro-
cind sa explice de ce femeile sunt prezentate a~a ~i nu altfel xenete, sau "de moravuri u~oare", uciga~e de prunci sau de
in presa romaneasca. soti, violate, incon~tiente, incapabile ~imincinoase. Propun sa
Sa ii lasam acum pe Don Juan ~ipc Don Quijote cu "ma- ne oprim aid. Aceasta este doar Introducerea.
ladiile" ~inemultumirile lor ~i sa ne proiectam in lumea sim-
bolica a cotidianelor romane~ti, incercind sa gasim citeva
puncte de reper pentru 0 analiza a modului in care femeile din
Romania sunt prezentate publicului cititor.
Pentru a defini spatiul de constructie al analizei trebuie sa
precizam ca ne aflam pe 0 piata de schimb social care func-
tioneaza pe principiile cererii ~i ofertei. Mai precis, un con-
tract ideal de comunicare, ai carui termeni se definesc sim.:.
bolic ~ieconomic deopotriva. Departe de a-I suspecta de vreo
intentie altruism, 0 echipa de jurnali~ti ofera pe piata un pro-
dus aflat in concurentii cu alte produse ~i Iegat de un scop al
maximiZarii profitului. Logica cea mai simpla a marketingului
ne spune ca, practic, cele trei ziare analizate (Adevarul,
Evenimentul zilei ~iLibertatea ) se atH, din punctuI de vedere
al unui contract ideal de comunicare, departe de orice concu-
renta, caci publicurile lor sunt diferite. -lgnorind problemele
unei logici de tip circular, am putea spune ca publicuI creeaza
imagine a ~i felul in care este prezentata femeia in paginile
~
<'~
138 IRINA STANCIUGELU
Repere meto~ologice ale cercetarii
Dupacum sugereazatitlul,analizaimaginiifemeHin pre-
sa scrisa este una centratape 0 abordarepreponderentcalita-
tiva. Dreptcamp de colectarea datelorau fostfolositetrei co-
tidiane centrale:Adeviirul,EvenimentulZilei, Libertatea.
Deoarece studiile de acest tip sunt destul de putine in
Romania,analizanu se va limita doar la prezentareadatelor
~i la analiza lor, ci ~i la 0 schitare a problematicii "gen ~i
mass-media"la nivelul intregii mi§carifeministe.
Dat fiind acest dublu nivel de cercetare, analiza va fi
structuratain trei mari parti:
1. Gen ~i mass-media: probleme teoretice; sub aceasta
titulaturavor fi trecute in revista catevadin temelerecurente,
atat ale problematiciide gen, cat ~i ale studiilor de gen din
perspectivastudiilor de comunicare.Vorfi prezentateaici:
. problematicadezvoltatade principaleledefinitii ale genu-
lui; ma voi opri cu precadere asupra prezentariiconceptu-
lui de gen din perspectivateoriilor feministepoststructu-
. raliste inspiratede studiilelui Foucault;
tematica studiilor feministe de comunicare; 0 mai mare aten-
tie 0 va primi conceptul de "distorsiune"; critica acestui
concept constituie baza teoretica pentru alegerea metodolo-
giei de cercetare in analiza realizata in cotidianele enume-
rate mai sus;
. 0 perspectiva asupra logicii de functionare a mass-media, in
special a presei scrise; important in aceasta ordine este con-
ceptul de contract de comunicare intre presa ~ipublicul sau;
acest concept sta la baza ipotezei centrale a acestui studiu,
PROFILURl lDENTITARE ALE FE1I1EILOR 139
~i anume ca femeile nu exista in presa din Romania; ~tirile
cu ~idespre femei apar in masura in care selectia lor se rea-
lizeaza conform acestui contract de informare pe care fie-
care ziar il incheie cu proprii sai cititori; cu alte cuvinte, nu
existii 0 reflectare con~tienta a problematicH de gen, ci doar
0 imagine emergenta a femeilor romane a§a cum se constru-
ie§te aceasta pe baza logicii de furic.tionare a mass-media.;
2. Analiza cantitativa: prezentarea profilurilor identitare
obtinute in urma monitorizarii celor trei cotidiane centrale:
Adeviirul, Evenimentul Zilei, Libertatea.
3. Analiza calitativa: prezentarea ~i interpretarea profi-
lurilor identitare schitate in capitolul anterior.
4. Procesul de "gatekeeping de gen" in media - 0 ana-
liza a prezentei feminine in procesulde productie jumalistic.
Alte argumente ale alegerii acestui cadru de analiza vor
fi evidente (sper) prin chiar parcurgerea acestui drum de in-
terpretare. In plus, mi-ar parea rau sa privez posibilul lector
de placerea descoperirii intr-un context al justificarii!
Nive/uri de analiza
Metodologia folosita in analizaimaginii femeilor in dis-
cursuljumalistic se construie~tepecinci niveluri:
. campul de colectare a datelorempirice;'
. identificareaelementelordereper in teoria feminista ~icon-
structiaunui cadru conceptualde analiza;.
. analiza cantitativa ca analiza de frecven~;
. dimensiunea calitativa, in sensul interpreti'iriidatelor obti-
nute §i al conectarii acestuitip de date cu concepte §i cate-
gorii teoretice;
. identificarea de constante ~i articularea de profiluri identi-
tare pentru fiecare ziar in parte.
-
t
140 IRINA ST A.NCIUGELU
A~a cum se poate observa, tehnica de analiza imbina me-
todologia cantitativa cu metode de analiza de tip calitativ, in
cadrul unui discurs centrat pe tipul inductiv de analiza. Pe 0
baza de date realizata prin monitorizarea celor trei cotidiane
s-a incercat aplicarea metodei aseI1iunilorevaluative (Osgood),
care a pemlis constructia de profiluri identitare definite prin
frecventa ~i prin functia lor in constructia discursului referi-
tor la subiectul nostru de interes.
Conform unei astfel de metode, studiul de fala nu incearca
sa precizeze atat motivele pentru care femeile sunt prezentate
intr-un anume mod in presa romaneasca sau sa fOljeze asupra
cauzelor pentru care profilul identiar al femeilor in discursul
jurnalistic apare intr-un anume fel. In cadrul teoretic general
al constructiei discursului mass-media - constrangeri, grile de
selectie, construclii sociale, constrangeri de management, pu-
blic tinta etc., analiza de rata urmare~te 0 diagnoza asupra pro-
filurilor dominante ale femeii in cateva jurnale nalionale.
Climpul de colectare a datelor
In ceea ce prive~te campul de colectare a datelor, studiul
de fala i$i propune sa analizeze reprezentarea mediatica a fe-
meilor a~a cum emerge aceasta din presa scrisa de informare
nalionaHi, din care am selectat.cotidiarie1e: Adeviirul, Eveni-
mentu/ zilei, Libertatea. Perioada in care s-adesta$urat mo-
nitorizarea a fost 3 octombrie -30 decembrie 2001, tara pas
statistic. In aceasta perioada sunt monitorizate toate mesajele
($tiri, comentarii, interviuri, articole) care au ca subiect fe-
meile, in diferite ipostaze.
In Urmamonitoriziirii s-au deta$at profiluri identitare, co-
mune celor trei ziare, pe care Ie yom numi prin intermediul con-
ceptului-cheie transmis de mesajul explicit sau implicit al tex-
tului. Astfel, chiar daca in articol, de exemplu, se vorbe~te de-
0
PROFILURJ /DENT/TARE ALE FEME/LOR 14]
spre faptul ca 0 femeie a fost batuta de solul ei, faptul de presa
intra sub incidenla categoriei de discurs "victima", indiferent
daca acest termen este folosit sau nu in discursul analizat.
Prin aceasta alegere metodologica am stabilit ca cele trei
jurnale analizate in perioada mentionata prezintii un discurs
referitor la femei ce intra intr-unul sau altul din spaliile se-
.
mantice sublntinse de urmatoarele concepte: "persoana pu-
blica", "victima", "infractoare", "vedeta".
Prin intemlediul acestor concepte yom folosi ca tipuri
identitare:
. Femeile-."persoane publice";
. Femeile "victime";
. Femeile "infractoare";
. Femeile "vedete" (romane).
Dupa ce am construit categoriile ce numesc profiluri iden-
titare, prin intermediul unei analize de frecvenla §i repetilie,
pe de 0 parte, §i al unei analize conceptuale, pe de alta parte,
in pasul doi al analizei s-a trecut la 0 cercetare caIitativa a
fiecarui profil identitar nominalizat mai sus, alegand pentru
\ri~.
fiecare cotidian un anumit tip, reprezentativ in raport cu re-
gimul de vizibilitate pe care II are In economia de ansamblu
a discurs\llui jurnalistic.
in aceasta alegere s-a tinut cont de profilul §i structura
ziarului, de modul in care acesta acorda 0 importanla mai
mica sau mai mare contractului de info1711 are. Astfel, profi-
lurile identitare alese pentru analiza calitativa pentru fiecare
ziar In parte sunt:
. Libertatea- profiluri identitare pentru rubricile permanente
ale ziarului cu §i despre femei: Fata de /a pagina 5; Jojo vii
prezintii vremea; Anda vii prezintii vremea §i profilul iden-
titar al femeilor vedete romane;
. Evenimentu/ zilei - patternu/ cO1~flictua/:femeile victima -
femeile infractor;
\.C.
142 IRINA STANCIUGELU
. Adeviirul - femeilepersoanepublke.
Cereetarea de tip calitativ se eentreaza tot pe mesaj ~i a
apelat, in principal, la metoda analizei aseI1iunilor evaluative
a lui Osgood (I), iar acolo unde au existat suficiente date,
aceasta a permis realizarea c"unei reprezentari grafice a pro-
filului identitar (Fata de la pagina 5).
Observalii # limite metodologico-interpretative
1.Acest tip de analiza nu i~i propune sa dea seama de con-
structia profilurilor identitare de gen masculinlfeminin ple-
dind de la 0 analiza de :fTecventa,ci se concentreaza pe di-
namica distincta a reprezentarii simbolice a femeii in mass-
media in mod autonom, nu prin raportare la genul opus.
Aceasta permite in mod deosebit sehitarea unei tipologii
feminine in mass-media ~i a modului in care aceasm tipolo-
gie se reflecta la nivelul unor profiluri identitare feminine re-
prezentate in mass-media.
2. La nivelul eolectarii de date pentru interpretare, folo-
sirea cotidianelor Adeviirul, Evenimentul Zilei, Libertatea nu
permite extinderea eonc1uziilor la "pres a serisa" din Romania
sau la "mass-media" din Romania, chiar dadi., din necesitati
stilistice, termenii sunt folositiuneori in acest studiu. '
3. Am consideratca decupareaunei perioadede trei luni
de aparitiea celortreicotidianeestesuficientapentrua "prinde"
un profil identitar dominant In politica manageriala - asumat
sau nu, al fiecaruijurnal in parte. In fapt, fiecarecotidianare
propria lui identitate~ipropriul sau profil de piatain ceea ce
prive~tediscursulreferitorla femei. Inca maiprecis,am con-
sideratca decupareaunui spatiu de trei lunipentrucolectarea
dateloreste suficientapentrua stabiliprofilurileidentitaredo-
minantein ceea ce prive~teregimul de vizibilitate.Preluand
~iaplicand astfel metodainduetivacu acest numarlimitatde
PROF/LUlU IDENTITARE ALE FEME/LOR 143
aparitii, ne-am oplit din extinderea monitorizarii in momen-
tulln care, dupa 0 monitorizare de trei ~uni, nu am constatat
schimbari de regim de vizibilitate pentru profiluri identitare
sau schimbari de atitudine a discursului jumalistic.
4. De ce doar trei cotidiane ~i de ce Adeviirul, Evenimen-
tul zilei ~'iLibertatea? Limita metodologiea a seleetiei eelor
.
tTeijumale are 0 justifieare: fieeare diseurs sau fiecare ana-
liza este, in fond, conseeinta unei selectii, pe de 0 parte, a unui
camp metodologic ~i teoretie, pe de aha parte. Tipurile iden-
tificate .,..persoana publica, victima, in:fTactoare,vedeta se re-
gasesc in toate cotidianele romane~ti ~i in discursul tuturor
mass-media din Romania. Problema este ce selectezi ~i unde
te opre~ti cu selectia ~icu dimensiunea campului de colectare.
Argumentul care intemeiaza selectia acestor trei jurnale este
legat de regimul special de vizibilitateaI unu'ia sau aItuia din-
tre ceIe patru profiIuri identitare construite. Ele au fost selec-
tate in baza unui argument al "I'nodeIului exemplar" pentru
tipul x sau y..de profil identitar.
5. Interpretarea datelor rezultate din schitarea fiedirui pro-
fiI identitar va fi insotita de 0 comentare prin prisma proble-
maticii de gen ~i a Iiteraturii din domeniu.
, ']
\.

144 IRL~A STA.NClUGELU
1.Gen ~i mass-media
1.1. Sex - gen: clarificiiri conceptuale pentru un
construct socio-cultlll'al
In acceptiunea Dictionarului Explicativ al Limbii Romane,
genul are, printre altele, sensul de categorie gramaticala ba-
zata pe distinctia dintre obiecte ~ifiinfe, precum # dintre fi-
infele de sex maseutin # sexfeminin. Distinqia fundamental1i
cu care opereaza aceasta definitie este, deci, de natura bio-
logica: sex masculin - sex feminin. Distinctia sex-gen a [ost
teoretizata de feminismul valului II, genul capatand semnifi-
catia de diferenta construita ~iinterpretata social ~icultural in-
tre cele doua categorii distincte: "barbati" ~i "femei". Aceste
diferenle au totodata un caracter normativ, in sensul ca cine
nu se confoffi1eaza rolului de gen este vazut(a) ca deviant(a)
din na~tere sau socializat(a) inadecvat. Deci sexul opereaza cu
distinqia biologica, iar genul, cu cea social-culturala (2).
Orientarile [eministe de tip liberal ~imarxist-existentialist
au acordat 0 prevalenta aparte genului, felului in care identita-
tea se formeaza sub influenta modelelor culturale. Formula ~ea
mai cunoscuta in acest sens este cea a Simonei de Beauvoir:
Nu ne na;>tem,devenimfemei. Conform acestei orientari, bio-
logia are un rol foarte scazut in formarea individualitatii; rolul
cu adevarat important revine culturii. Genul - spune Gayle
Rubin in consonanta cu teoriile marxiste - este 0 impunere so-
daM a diviziunii pe sexe. Este produsul relatiilor sociale care
privese sexualitatea (3).
---0'
PROFILURI lDENTITARE ALE FEMElLOR 145
Tot in acest sens, Kate Millet scria ca, in termeni de ac-
tivitate, sex-rolul desemneaza pentru femei servicii casnice
~i grija fata de copii, restul achizitiilor umane, intereselor ~i
ambitiilor fiind desemnate ca masculine. Rolul limitat incre-
dintat femeilor tinde sa Ie aresteze la nivelul experientelor
biologice. Prin urmare, aproape orice poate fi desclis ca ac-
tivitate distinctiv umana, mai degraba
., decat animala (in felul
lor' ~i animalele nasc ~i ingrijesc progenitura) este rezervat
barbatilor (4).
Relatia sex-gen este problematic a In interiorul teoriei fe-
ministe, diversele curente teoretice aflandu-se de multe ori In
contradictie. Perspectiva de gen In care acest studiu este con-
struit este tributara interpretarii genului ca 0 construcfie so-
dalii, ca produs social constituit de procese istorice ~i cul-
turale legate de socializare in familie, educajie, biserica, me-
dia ~i alte institutii. Acest concept discursiv este folosit ~i de
Gyle Rubin In teoria sa "sex - gender system", ale carei fi-
liatii se regasesc in gfmdirea poststructuralista exprimata, In-
tre altii, de catre Foucault ~i in teoria feminista asupra filmu-
lui a cercetatoarei Theresa de Lauretis (5).
Conform acestor teorii, genul nu este fixat in anumite pro-
prietati ale indivizilor, ci este 0 parte a unui proces prin care
fiecare subiect este constituit,adesea Intr-un mod paradoxal.
Noi suntem crescuti pentru a exista Intr-o anumita lume ~iIn-
vatam sa gandim, sa simtim ~i sa ne exprimam propria indi-
vidualitate prin intermediul sensurilor lingvistice acceptate so-
cial. Intregul limbaj, prin specificul semantic determinat is-
toric ~i social, limiteaza experienta noastra ~i a celorlalti ~ine
Inglobeaza: limbajulne vorbe;>tepe 110i.In teoria poststruc-
turalista, discursul nu este niciodata univoc sau total, ci am-
biguu ~i contradictoriu, un 10c al conflictelor ~i al contestarii.
Mai mult: discursul de gen nu este singurul care da identitatea
umana. Genul poate fi un tip de discurs particular, dar este cel

146 IRINA STANClUGELU
mai adesea un set de descriplii ~iprescriplii culturale contra-
dictorii referitoare la diferenla sexuala care apar din alte con-
texte particulare economice, sociale, politice ~i tehnologice
.
precum ~i din contexte non-discursive. Genul este 'inscris 'in
interiorul subiectului printre alte multe discursuri, cum ar fi
cele ale etnicitalii, c1asei sociale, precum ~i cel al sexualitatii.
Identitatea care emerge este ftagmentata ~i dinamica. Genul
nu este determinant ~i nu acopera exhaustiv identitatea.
Definit in acest fel, genul este 0 parte intrinseca a culturii,
inteleasa aici drept produclie de semnificatii, iar subiectul este
un loc al discursurilor contradictorii ~i 0 negociere continua;
aceasta negociere nu se realizeazii ca 0 dezbatere de pe pozitii
egale, ci se raporteaza la cadre de referinlii, fiind traversata de
relatiile de putere existente.
1.2. Sex - gen ~i reprezentare mediaticii.
Mass-media: rejlectare sau c011strucJiesocia/ii
a realitiiJii?
Reprezentarea a fost intotdeauna un concept important
pentru feminismul contemporan. Mi~carea femeilor nu este
angajata numai intr-o lupta "materialii" referitoare la drep-
turile ~i oportunitiitile pentru femei, ci ~i'intr-un conflict sim-
bolic referitor la definilia feminitiitii (~i,prin omisiune, a mas-
culinitlltii). Astfel ca, in domeniul ~tiintelor comunicarii ~i al
studiilor mass-media, ~i-au facut simlita prezenta 'in ultimii
douazeci de ani studiile cu tematica de gen, care se constru-
iesc pe trei niveluri (6):
. integrarea dimensiunii de gen la cele trei niveluri ale con-
structiei mesajului mediatic (producerea, continutul ~i re-
ceptarea acestuia);
PROFILURI /DENT/TARE ALE FEME/LOR 147
. investigarea identita!ii ~i pozilionarii de gen din perspectiva
. hegemoniei, diferenlierii, parodierii genului normativ;
chestionarea ~i deconstruirea categoriei de gen corelativ eu
deconstruirea subiectivitatii ~i performativitatea (corporal a
~i discursiva) a genului.
Din momentul in care mass-media nu au mai fost con-
siderate "og1inda".. realitatii, ci constructia sociah'i a acesteia
(7), critica feminista a "obiectivitatii" ~tirilor a pledat fie pen-
tru 0 relatare neutra, impartiala ("gender neutral "reporting" -
ideal imposibil de atins), fie pentru echilibru 'intre "vocile" ~i
posturile detinute de femei ~i cele ale barbatilor, fie pentru
con~tientizarea masculinitalii discursului hegemonic: Ceea ee
eonteaza drept adevar Intr-o silualie data este determinat de
eei care au puterea de a defini realitatea.
L. van Zoonen susline ca in ciuda diversitiitiisubiectelor
de cercetare din abordarile feministe legate de reprezentarea
femiriinain tpedia, existii 0 serie de subiecte recurente care
structureaza varietatea tematica in jurul a trei probleme (8):
. stereotipuri ~i socializarea de gen;
. ideologie;
. pornografie.
1.2.1. Stereo tip ~i socializare
La inceput, aceasta terna a fost lansata de cercetatorii in
domeniul comunicarii prin referire la imaginile stereotipe ale
femeilor prezente 'in media ~i la efectele acestor imagini asu-
pra audientei. Similaritatile acestor studii se refera la sub-
reprezentarea femeilor in media, atat in zOna producatorilor,
dit ~i a continutului de informatie. Chiar ~i prezenla de con-
1inut a femeilor tinde sa se Iimiteze - din nou, 0 sub-repre-
zentare, am putea spune -la femei tinere ~i frumoase in mod
conventional, definite in funqie de sol, tata, fiu etc. ~i pre-

148 IRINA STANCIVGELU
zentate intr-o atitudine de supunere, de dependen1a sau pa-
sivitate, in orice caz, Jntr-un spa1iu social din afara deciziei.
Moda top-modelelor, de pilda, promovata prin mass-media,
socializeaza femeile in interiorul unor standarde de frumuse1e
utopice, uneori periculoase pentru sana tate, ereand un model
de feminitate simplist ~i inconfortabil fizic ~i psihic pentru
foarte multe femei, fie dl acestea sunt con~tiente sau nu de
acest luau (9).
. Tema pomografiei nu este prezenHi in cercetari feministe
1.2.2. Ideologia
Teoriile feministe privind transmiterea ideologiei prin me-
dia sunt parte din domeniul critic al studiilor culturale ~i de
comunicare in acest domeniu. Interven1iile feministe in teo-
ria ideologiei vin dinspre curentul radical ~i marxist, dar, in
special, dinspre feminismul socialist. Feministele socialiste se
centreaza pe conectarea modului de produqie capitalist cu ex-
ploatarea femeilor, avand ca baza neomarxismul, psihanaliza
~i teoria ideologiei. Marx, Lacan ~i Freud, alaturi de teoria
ideologiei la Althusseer ~i Gramsci, ofera un cadru teoretic
pentru articularea ideii de ideologie dominanta ~ihegemonie
in societate. Una dintre cele mai importante teme abordate de
feminism in domeniul studiilor culturale axate pe conceptul
de ideologie, sus1ine cercetatoarea Valentina Marinescu, este
identificarea modalita1ilor concrete de construire sociaHi a
unor subiecte genizate (fie acestea persoane sau subiecte ale
operelor culturale). Spre exemplu, analiza genului televizual
"telenovela" realizata de 1.Ang - raportarea femeilor la un se-
rial clasic, Dallas (10), arata ca in acest caz filmul furnizeaza
audien1e1orfeminine 0 pluralitate de nara1iuni care sunt cen-
trate simbolic injurul ideii de comunitate, de familie. Lumea
serialelor tip "telenovela" ~ste considerata realista de aceste
audien1e specifice tocmai pentru ca este 0 imagine transmisa
a
PROFILURl !DENT/TARE ALE FEME/LOR 149
de mass-media, care ia ca punct de plecare modul in care
func1ioneaza 0 societate patriarhaIa in care puterea este de-
linuta, In special, de biirba1i.
1.2.3. Pornografia
de acela~i rang academic ~i interes ca stereotipurile ~i ideo-
logia, considera Liesbet van Zoonen (11). Primele studii pe
aceasHi tema se limitau la a analiza atitudinea consumatorilor
biirba1i de pomografie, ignorand portretul degradant al femeii
in acest tip de comunicare. Cercetatoarea Mc Cormak, con-
tinua Zoonen, merge mai departe, lansand 0 perspectiva in
care pomografia devine tema de cercetare la intersec1ia va-
riabilelor conflict ~i inegalitate: pomografia este 0 forma de
inegalitate sexuala, in care femeia este prezentata ca un obiect
de pia1a cu rolul de a satisface dorin1ele barba1ilor ~i nimic
mai mult, ceea ce, in fond, spun cercetatorii in domeniu, este
010171111 de erotizare a puterii ~i a violenJei masculine.
Curentul feminist radical a ini1iat activita1iimpotriva por-
nografiei, pe care 0 considera forma culturala ultima de vio-
lenta ~iura impotriva femeii, care duce in mod necesar la con-
ceperea pomografiei ca produs ~i sursa, deopotriva, a unei so-
cietati misogine. .
Studiile asupra pomografiei, dincolo de nuan1arile nece-
sare eros-thanatos ca principii de constructie (R. Tong) (12),
se intalnesc in concluzia potrivlt careia acest tip de media are
0 influentii serioasa asupra comportamentului real al biirba1ilor
fata de femei: pornografia este teoria, iar violul este practica.
Intr-o perspectiva institutional a (13), studiile centrate in
jurul acestei teme trimit la ideea de violare a drepturilor civile
ale femeilor de catre produc1ii media pomografice ~i consi-
dera ca acest fenomen afecteaza egalitatea ~anselor in socie-
".

150 IRINA STANCIUGELU
tate prin impiedicarea manifestarii femeilor ca cetateni actori
cu drepturi depline in societate.
1.3. Distorsiunea ea meeanism de I'eflectare
mediatiea a femeii
Un concept-cheie in multe studii feministe referitoare Ia
media il reprezinta "distorsiunea" (14). Un argument care
apare foarte des In aceste studii 11reprezinta faptul ca femeile
sunt subreprezentate In conlinutul media dlnd compari cu cele
peste 50 de procente din populatie pe care Ie reprezinta. Pe de
aIta parte, se afirma ca proportia femeilor care lucreaza este
mult mai mare decat cea care revine In reprezentare In mass-
media. Un alt argument arata ca, din definitiiIe feminitatii, a~a
cum apar in conlinutul media, supunerea, disponibilitatea ~i
obedienta sunt caracteristicile ridicate la rang de ideal, iar a
consuma cat mai mult este prezentat ca drumul spre auto-
realizare.
Pare evident ca multe aspecte ale vietii femeilor nu sunt
propriu-zis reflectate de catre media. Mult mai multe femei lu-
creaza decat media sugereaza, foarte putine femei seamana cu
femeile fatale din fiIme ~i seriale TV, iar aspiratiile [emeiJor
merg mult mai departe de problematica cu p~eponderenla de-
Iimitata de spaliul casnic prezentata In tradition ale magazine
feminine. Feministele cer, In consecinla, mai purine stereo-
tipuri ~imai multe imagini realiste ale femeiJor, iar definitiiIe
vehiculate prin aceste imagini ale feminitatii sa fie pe de-a in-
tregullegitime.
De fapt, acest lucru, definitia feminitalii, este problema-
tic de dat. Pentru a Incepe cu aceasta, stereotipurile nu sunt
imagini in ele Insele, ci expresii radicalizate ale unei practici
sociale comune care indentifica ~i categorizeaza evenimente,
experienle, obiecte sau persoane. Stereotipurile de gen fac
-w
"
PROFILURJ /DENT/TARE ALE FEME/LOR 151
pane dintr-un sistem mai larg de credinle despre gen care in-
fluenteaza perceptiile despre cele doua sexe. Acest sistem de
o'edin/e se transmite mai ales prin a~teptdrile societale, el in-
cluzlind totodata ~i atitudinile fa/a 'de rolurile adecvate fie-
ciirui sex, percep/iile cu privire la cei care violeaza aceste
nO1711e, precum ,vipercep/ia de sine ca persoana de un anu-
mit ge41(15). Stereotipurile au adesea contrapaft.i sociale care
par ca legitimeaza stereotipurile. Un raspuns care se da in
mod obi~nuit cererilor feministelor este urmatorul: media
prezinta femei In roluri stereotipe de solii ~imame pentru ca
in realitate multe femei sunt sotii ~i mame; nu constituie tiici
0 problema faptul ca acest lucru este mediatizat. Putem con- ,
traargumenta, de piIda, ca ~i biirbalii sunt sOli~itali, iar acest ..f
lucru este foarte pUlin mediatizat. !;
Problema, sustine Zoonen, este ca nu pOlisa ~tii care este
,~rea1itatea"genu1ui: In anumite teorii este defmita'prin pozitie
socia1i'i (in ace~t caz este nevoie de 0 mai mare reflectare
asupra rolurilor sociale ale femeilor), iar in alte teorii este
definita ca subiectivitate particulara, cerand astfel mai multe
reprezentari ale caracteristicilor psihologice ate femeilor.
in transmiterea modelelor de comunicare, genu1 este con-
ceput mai mult sau mai pUlin stabil ~i lesne de identificat prin
diferenla, In distinctia dintre femei ~i barbap, ~imai putin in
cum sunt ei de fapt. 0 asemenea eonceptualizare. a:genului
este In Intregime problematica pentru ca neaga natura dina- '.
mica a genului; specificitatea sa istorica~i cultural a ~i sem-
nificatia sa contradictorie.
in acest studiu, genul este Inleles in accepttirpe care 11dau
studiile feministe influentate de postmodemism. De Lauretis
(16) este de parere ca genul trebuie sa fie gandit ca rezultatul
atat al unor tehnologii socia1evariate (cinema, discursurile in-
stitutionalizate, practicile eritice ~i epistemologice), cat ~i al
practieilor curente din viata de zi cu zi. In aeeasta abordare,
,i'
.:.

152 IRINA STANCIUGELU
distorsiunea este un concept "gol", fani puncte de referinla a
ceea ce este "cu adevarat" uman, in ce consta "in realitate"
identitatea masculina sau feminina; ca atare, nu sunt criterii
~i nu ~tim exact ce ar trebui sa reprezinte media. In aceasta
perspectiva media pot fi inlelese ca un alt tip de "tehnologie
sociala" care adapteaza, modi fica, reconstruie~te ~i produce
discursuri contradictorii cu privire la gen ~i diferenl~ de gen.
In consecinla, relalia dintre gen ~i comunicare este una cul-
turala, 0 negociere a sensurilor ~ivalorilor ce structureaza in-
tregul mod de viala.
1.4. Logica mass-media: tipuri de discurs # mize
simholice In contractul de comunicare
Comunicarea mediatica modema raspundea inilial unei
exigenle politice: organizarea unui "spaliu public" pentru dis-
culii de interes general ~i privat (17). Aceasrn vocalie ideal a
se love~te foarte repede, totu~i, de 0 logica economica ce tinde
sa 0 repuna in cauza. Astfel ca verdictele contradictorii avan-
sate in legatura cu aceasta forma de comunicare sociala i~i
gasesc originea in tensiunea permanenta dintre mizele eco-
nomice ~i simbolice care structureaza sistemul mediatic.
Revolulia industriala care s-a produs in secolul al XIX-lea
a conferit comunicarii mediatice 0 dimensiune strategica pen-
tru dezvoltarea economica a societalilor occidentale. Ea afost
un mijloc decisiv de transformare a mentalitatilor care trebu-
iau adaptate practicilor de consum. Devenita indispensabila
ansamblului de categorii sociale, comunicarea mediatica im-
braca 0 valoare comerciala, fiind guvernata in consecinta de
mecanisme comerciale, prezente inclusiv in intreprinderi ce
tin de sectorul public.
Guy Lochard ~i Henri Boyer (18) sustin ca in produqia
mediatidi trebuie sa fie distinse doua componente esenliale:
0
PROFILVRl /DENT/TARE ALE FEMEILOR 153
. informalia propriu-zisa;
. publicitatea.
Acestora Ii se adauga, in special pentru mediile audio-
vizuale, produsele de divertisment. Aceste doua componente
tin, de fapt, de doua piele distincte: cea a consumatorilor ~i
cea a celor care anunla, cei care au nevoie de a face cunos-
cute of~rtele lor. Oar aceste doua piete sunt, in fapt, strict in-
terdependente. Chiar daca se diferentiaza prin finalitatea sa,
inforn1atia mediatica are partea sa legata de publicitate, dez-
voltarea primei piete, incepand cu secolul al XIX-lea, fiind in
mod esential datoare celei de-a doua. Comunicarea mediatica
devine astfel purtatoarea uno! numeroase mize.
1.4.1. Mizele simbolice
Informatia ~ipublicitatea sunt locuri de produqie ale dis-
cursului. Sprijinindu-se pe diferite tipuri de materiale sem-
nificante (Iimb'aj verbal, imagine, coduri ale gesturilor), dis-
cursul informaliei ~i discursul publici tar procedeaza la puneri
in scena discursive ale fenomenelor ce tin de actualitatea eve-
nimentelor ~i de imaginarul fictiv. Se face apella stereotipuri
~i imagini recurente.
In acest sens, un raport al Comisiei Europene din 1999
(19) arata ca in medii Ie europene femeile sunt nu doar mai
putin vizibile decat barbatii, ci ~i tratate dupa alte standarde:
in timp ce pentru barbali conteaza antecedentele;>iexperienla
politica, pentru femei esenlialul continua sa fie situalia fa-
mWala ;;i aspectuljizic.
Aceasta tendinla de stereotipie, care a putut fi observata
(pentru a 0 denunla) in media ~i, mai ales, la televiziune de
catre studiile feministe, nu are nimic surprinzator din punc-
tul de vedere al comunicarii. Ea se inscrie in logica de "a face
simplu" ~i in cea a empatiei. Stereotipul este economic ~i de
,
1c\

154 IRINA STANClUGELU
consens. Reversul acestui fapt este ca el tinde sa dea unui 10c,
unui grup, unei practici sociale 0 viziune intepenita ~i mini-
malizaHi.
In loc sa promoveze 0 reprezentare dinamica ~i'nu nea-
parat conforma cu sentimentul general cel mai raspandit al
unei chestiuni, media, mai ales televiziunea, produc un ste-
reotip care, intalnind adeziunea majoritatii, se va instala i1\
imaginarele comunitatii.
Din acest punct de vedere, cel mai interesant exemplu, re-
prezentativ pentru cele trei cotidiane alese pentru analiza, este
stereotipul "femei obiect" bazat pe mitul frumusetii. Acest ste-
reotip este prezent in toate cele trei ziare, cu preponderentii in
Libertatea. Ca 0 categorie profesionala, femeile care se pre-
teaza la a fi reprezentate prin intermediul acestui stereotip sunt
femei1evedete. Texte1e (fie ~tiri, fie articole) sunt insotite de
fotografii in care majoritatea vedete10r sunt prezentate imbra-
cate sumar sau in lenjerie, "imortalizate" in pozitii provoca-
toare. lata cateva exemple in care acest stereotip este i1ustrat
atat 1anivelul vizual (fotografie), cat ~i al vectorilor seman-
tici centraIi (vsc) ai textului:
. Libertatea, 28 decembrie, p. 15: Protevelion - Fetele de la
ASIA fi vor dezmorli pe cei ajlaJi fn Piala RevoluJiei; in
-
dreapta sus se ami 0 fotografie cu formatia ASIA fetele
sunt imbracate sumar; vsc: trupa celebra.
. Libertatea, 14 decembrie, p. 1: Primul serial erotic roma-
nesc; fotografie medalion in care Magda, prima protago-
nista, apare intr-o haina descheiata sub care este vizibil su-
tienul; vsc: romanii vor avea 0 problema in plus, barbatii
vor avea fntalniride gradul 3.
. Libertatea, 12 decembrie, p. 1: Ileana Lazariuc, cadou de
Craciun in PLAYBOY; stinga jos, foto: cantareata Ileana
Lazariuc in bikini ro~ii ~i blana argintie;vsc: manechin ~i
cantiireara, fnvatii italiana.
-f ""
PROFILURI lDENT/TARE ALE FEJlfEILOR 155
. Libertatea, 11 decembrie, p. 15: Andreea contra Mihaela-
Vip-w'iIe masculine au fost provocate sa 0 aleaga pe cea
care e idealii pentnl rolul de fan tomii ~i care pentru vis ero-
tic, foto: Andreea Marin ~iMihaela Radulescu in vestimen-
talia de platou; vsc: cele mai fnl/1lOase romance au trezit
pasiuni, Andreea Marin e copiliiroasii, hormoni, fete bru-
nete, pliiceri carnale de speriat, le-a~ vrea pe aJnandoua,
sex in grup.
Nici Evenimentul zilei nu face exceptie:
. 23 decemblie, p. 1:Arta cere sacrificii - Superba, dar cer-
tata cu ~coala, fotografie cu manechinul Alina Ciucur, im-
bracata intr-o bluza transparenta neagra, dres negru, sandale
cu toc, bikini; vsc: una din cele mai "trasnitoare" fotomo-
dele, diri cauza prezentarilor de moda ea esteaproape fn
pragul exmatriculiirii.
.7 noiembrie; p. 1-2: Adio PRO-TV, Mihaela Radulescu de-
misioneazapublic din televiziunea lui Adrian Sarbu, foto cu
Mihaela Radulescu pe prima pagina, rochie decoItata, po-
zitie provocatoare; foto ~i pe pagina 2, de data asta la mi-
crofon, probabilla conferinta de presa; vsc: moderatoarea
~i realizatoarea, divorteaza public.
De muIte ori, chiar daca femeia subiect al ~tirii sau arti-
coluluicnu face parte din categoria "propice" pentru un ste-
reotip ca cel al femeilor obiect (maneehin, vedeta), sau eel al
femeii casnice (sotie a.'..)", stereotipul este recuperat prin vi-
zual sau chiar prin text, exemplara fiind reprezentarea Laurei
Badea, eampioana mondiala la scrima, care beneficiazade
doua asemenea artico1e:
. . Lib ertatea, 12 decembrie, p. 10: Laura e mamicii, foto cu
sportiva Laura Badea imbracata intr-o bluza neagra trans-
parentii, sutien negru, in picioare, eu miinile pe genunchi,
--.
156 IRINA STANCIUGELU
zambind; vsc: una din eele mai valoroase pe,:(o1711eredin i..;-
toria sportuluj romanese.
. Libertatea, 7 decembrie, p. IS: Laura Badea 1~ida docto-
ratul in scrima, subtitJu: De sarbatorj ea va deveni mamica;
foto cu solii Badea, ambii in trening; vsc: WI cuplu ea-n po-
ve~ti, dijeren!a de varsta, nevasta celebra, ~'eful casei, bar-
batul ideal.
..
0 exceplie printre ziarele analizate il constituie ziarul
Adevarul, in care nu apare acest stereotip feminin, "feme-
ile-obiecte". Femeile vedete prezente sunt in exclusivitate ve-
dete straine ~i sunt subiecte de ~tiri doar in cadrul rubricii zil-
nice Caleidoscop, axata pe ~tirimondene. Fotografiile sunt mai
mid, rura a atrage atentia printr-un vizual sexi, iar dintr-un
total de 257 de ~tiri prezentate in aceasta rubrica, doar 65 au
ca subiect femeile-vedeta (17 noiembrie - Elisabeth Hurley,
sedusa ~i abandonata, 24 decembrie - Solul b~(antei Elena a
Spaniei a suferit WI atae, 5 decembrie - Julia Roberts, cea
mai injluenta aeMfa de la Hollywood, 27 noiembrie -Regina
Elisabeta a II-a cauta un nou gestionar al averii sale, 15
decembrie - Logodna de senzalie in familia regala norve-
giana, 17 octombrie - Russell Crmve 1ndragostit lulea de Meg
Ryan, 2 noiembrie - Jennifer Lopez, 117tr-onoua preze17tare
de moda etc.).
Un alt mit prezent in paginile ziarelor noastre este mitul
femeii domestice: '
. Libertatea, 28 decembrie, p. 1,8-9: Dana Nastase vorbe:;te
despre viala alaturi de un prim-ministru; Cand I-am vazut
prima oara am spus "Cu el am sa ma marit "; 3 foto: una "de
familie" - familia Nastase impreuna, zambind; 0 alta foto-
grafie cu Dana N astase singura, plasata in mijlocul paginii,
zambind catresorul ~i cei doi copii care 0 privesc dintr-o
aM fotografie dintr-un coIl al paginii; este un articol reali-
zat pe baza unui interviu ale carui intrebari au ca vectori
a
PROFlLURl IDENTITARE ALE EEMEILOR 157
semantici centrali:fiica de ministru, pril11-ministru 1ncasa,
problemefamiliale, copii, sfaturi, viaJiimondenaJilme, carti,
eleganfa-moda, pa,:film, mancare, iar ca subtitlu In text: Pri-
ma data cand m-a invitat la masa a gatit chiar el.
Un alt material exemplar din acest punct de vedere ne este
prezentat tot in Libertatea din 18 decembrie, p. 8-9, In care
subiectul: Iubiri jiira varsta, fotografiile ~itextele insotitoare
contribuie toate la realizarea unui portret robot ideal al femeii
domestice:
. Foto 1: Cabral ~i Luana Mitran (ambii Prima TV) dansand;
vsc: distanla de 10 ani,curtezanul de culoare, doua earac-
tere pute171ice, sexul e important intr-o relalie;
. Foto 2: George Padure ~imanechinul Alina Andrei imbra-
ti~ati; vsc: mai tanara cu 20 de ani ~i mai inalta cu 10 cen-
timetri, ma simt ocrotita, iubitul meu imi eumpara cadouri;
Foto medalion:
. Viorel Lis ~iDana Ungureanu;vsc: ar putea sa-i fie fUca,
nimeni ~i nimic nil i-ar putea desparli, dragoste senina,
cadouri; .
. Catalina Mustata ~i Florin Zamfirescu; vsc: profesorul ei din
faeultate, marele artist trecuse deja prin doua casatorii,
diferenla de 18 ani, Catalina e prietenoasa;
. Corina Danila ~i Peter Imre; vsc:firi romantiee, Peter a avut
mare rabdare, fae totul in doi, femeia vielif lui e frumoasa
# isteaJii; . .
. Pepe ~i Dana; vsc: afost atras defemei mature, ii e mama,
iubita ~i sora, firi romantiee ~i geloase;
. Adrian Sarbu ~i Janine; vsc: boss-ul PRO, barbat rigid ~i
rece, femeile - intimidate de personalitatea lui, Janina :...
. calda, romantiea, relalie model;
Cristian Topescu ~i Christel Ungar; vsc: pe Christel nu vrea
sa 0 piarda, mama # solie model;
158 IRL"IA STANClUGELU
. Ion Dichiseanu ~i Simona Florescu; vsc: dueluri verbale, la
prima intiilnire el a avut grija sa-i arate dormitorul.
1.4.2. Mize reprezentationale
Enunturile informative ~i cele publicitare din pres a scrisa
se construiesc pe un ansamblu de alegeri discursive ce im-
prumuta 0 forma verbala (desemnari, calificari ale actorilor)
sau vizuala (figurarea actiunilor). Aceste pareri preconcepute
discursive lucreaza astfella promovarea, ba chiar la construi-
rea in indivizi a unor imagini mentale ce se structureaza sub
forma de reprezentari colective (20). Actionilnd ca ni~te fiItre
interpretative, adevarate mituri, aceste reprezentiiri constituie
instrumente de inteligibilitate a realului, perceput prin aceste
cai indirecte ca fiind mai mult sau mai pulin violent, mai muIt
sau mai putin rational, mai mult sau mai putin sexist.
Incepilnd cu deceniul opt al secolului trecut, analiza re-
prezentarilor mass-media ca reflectare a relatiilor sociale ge-
nerata de feminismul liberal a fost putemic influentata de
conceptul de "anihilare simbolica a femeii prin mass-media",
concept lansat de Gaye Tuchman (21). Analiza conlinutului
mediatic a relevat pregnanla reprezentarilor conservatoare atilt
in presa scrisa, cat ~iin cea electronica:
. limitarea rolurilor feminine la cele de mama, sotie, gospo-
dina in spaliul privat ~i la cel de tilnaradependenta de in-
dustriile cosmetice in spaliul public;
. ocultarea problematicii sociale celei mai actuale (femini-
zarea saraciei, ~omajul, familia monoparentala condusa de
0 femeie etc.);
. segregarea verticala ~i orizontala a structurii ocupa1ionale
feminine (ghetto-uri roz sau mai putin roz).
Daniela Roven1a Frumu~ani (22) argumenteaza ca, daca
mass-media occidentale privilegiaza roluri feminine noncon-
PROFlLURl lDENT/TARE ALE FEMElLOR 159
vcn1ionale atilt in fictiune (femeia neagra procuror, femeia
~erif, poli1ist etc.), cat ~i ca prezentatoare de ~tiri, in larile
excomuniste asistam, dupa 0 lunga perioada de emancipare
foqata (femei comisar, femei tractoriste, eroine ale muncii so-
cialiste etc.), la revitalizarea femeii ca obiect sexual, eroina a
balurilor, spectacolelor de moda ~iconcursurilor de frumuse1e
(a se vedea explozia pomografiei, a publicitatii sexiste ~i a
mass-media comerciale beneficiare ale instrumentalizarii cor-
pului feminin).
1.4.3. Mize socio-culturale sau ideologice
Paradigma feminista a avut un impact deosebit asupra
studiilor din tradi1ia analizelor culturale preocupate cu dome-
niul media.Punctul de plecare al acestor studii il reprezinta
noliunea de ideo logie, in particular ideologia de tip patriarhal
prin care femeilorJi se atribuie rolurile construite social. Va-
riatele analize feministe (neo-marxiste sau derivate din psiha-
naliza freudiana ~i lacaniana) (23) au demonstrat existenla
ideologiei patriarhale, care este prezenta in orice tip de cul- I
tura, prin care femeile sunt reprezentate fie ca "obiecte" ale
dorin1ei masculine, fie ca "purtatorul" natural al unei datorii
emolionale in raport cu "allii semnificativi" (in special bar- 1
bati). I;:emeilorIi se refuza accesulla "propria privire/perspec-
tivii" in domeniul cultural-social, ele fiind constant reprezen- .
tatedtept obiecte pasive ale privirii masculine, fiind cele care
fumizeaza placerea masculina, modalitatea in care se reali-
zeaza acest proces reproducilnd in fapt inegalitatea structural a I
a relaliilor de gen din societate.
Sa luam ca exemplu pentru realizarea acestor doua tipuri
de mize (reprezentationale ~i ideologice) pagina de sport a
ziarului Libertatea din 6 decembrie. Thlul principal, Catalina
Cristea, singura ~i sexy, se at1a plasat alaturi de doua foto-

160 IRINA STA.NCIUGELU
grafii ale sportivei: prima, format mare, este a juditoarei a~e-
zata pe podea, imbracaHi in costumul de tenis, inconjurata de
trofee, cu picioarele dezgolite ~i fiicand un semn de salut cu
racheta. In dreapta sus un text tara aparenHi legatura cu fo-
tografia ne avertizeaza: tenismena vrea sa se apuce de ciintat.
Fotografia mica ne prezinta 0 Catalina Cristea femeie, machi-
ata ~i coafata, privind provocator. aparatu) de fotografiat im-
bracata intr-o rochie ro~ie ridicata pana aproape de ~old,cu
decolteu adanc, in pozitia unei feline languroase. Replica te-
nismenei: a~face dragoste cu 0 femeie doar ca experien/a,
data la 0 intrebare indiscreta, cu valoare dorita de ~oc a re-
porterului, este scoasa in evidenta ca subtitlu in interiorul tex-
tului ~i poate constitui un posibil indice textual pentru inter-
pretarea acestei a doua fotografii.
Articolul incepe cu un scurt rezumat al carierei: tenismena
Catalina Cristea a cii~tigat numeroase titlw'i £n cariera sa
(m: 1 in lume la junioare, campioana europeana, nr. 39 la .
.
dub/u # nr. 59/a simplu in clasamentu/ WTA). De doua /uni
de zile ea a renunlat la tenis. Acum este studenta in primu/ an
/a ANEFS ~i antrenoare de tenis /a baza BTT. Textul de pana
acum sugereaza un articol despre cariera ~i realizarile juca-
toarei, dar fotografiile ne induc ~i altfel de a~teptari. Intreba-
rile interviului urmeaza un scenariu c1asic pentru un interviu
cu 0 vedeta, plecand de la subiecte neutre, generale, pina la
chestiuniprivind viata intima. .
La inceput se pun intrebarile despre cariera: De ce te-ai
/asat de tenis?, Cali bani ai cii~tigat din tenis?, E~ti studenta
in primu/ an /a ANEFS Ai dat examen? Urmeaza apoi partea
dedicata planurilor de viitor: Ce ai mai dori safaci £ntr-un vi-
itor apropiat?, 1n afara de facultate ce mai faci? Intrebarile
continua intr-un crescendo firesc, chestionand viata privata,
familia: Stai singura?, Mai aifra/i?, $tiu ca ai dubla ceta/e-
nie..., puncteaza apoi personalitatea (dar intr-un registru in-
~
PROF/LUlU /DENT/TARE ALE FEME/LOR 161
terogativ pueri], de tip oraco] al [ete]or de ~coaHigenera]ii):
Care este calltareata j,'iactnja ta preferata. Care estefilmul
care (i-a placutfoarte mult, Care este harhatul care iti place,
pentru a inchcia insinuant cu intrcbari]e despre viata intima
(~i acestea puse gradat, penl1'Ua cre~te suspans-u]): prima, Ce
11laiface prietenul tau, Marcel Toadel; patl'Unui de /a Bleu
Ciel'!, este pusa pe un ton aproape inocent, pentm ca a doua
sa devina ceva mai agresiva: ACW11e,"tishzgura..., pcntl'U a in-
ch~ia, apoteotic, cu 0 intrcbare ce sparge cadrele convcntio-
pale: Aiface cumva dragoste cu ofemeie?(de subliniat nuanla
sup]imentara de exceptional ~i in ace]a~i timp de acuzare in-
trodusa de cU11lva!).Raspunsul]a aceasta Intrebare este plasat
In dreapta imaginii provocatoare, privirea unnand traseul fi- ',r,'
resc de )a text: Poate doar ca experienta! fmi place cum arata I~
':i'
I.,
Angelina Jolie ~iJenifer Lopez, ]a imagine: fotogratla provo- il.
catoare, descIisa mai sus, Insotita de un comentariu mental
firesc a] citit!=>rului
de tipul: lasa, cii ~i tu e~ti "buna"!
Articolu] ca intreg, impreuna cu fotografiile, este struc-
turat In juru] "va]orii de ~tire" a personaliHiti]or de clita, care
sunt mereu disponibile pentm a semnifica alte mituri. Textu] .
imp]ica ]a nive] simbolic ape]ul la doua mitUJi core]ate, dar
distincte: mitul stri'ilucirii ~i celeblitatii Uusti1icat prin per-
fonnanlele de exceptie ale jucatoarei), dar asociat cu mitul
. show biz-u]ui(indicatde p]anurilede viitor alejucatoarei: De
mult iimp imi doresc sa cant. Se pare ca acest vis al meu este
pe cale sa se realizeze acum, cand am mai mult timp libel:
Piesa pe care 0 vol dinta va.ft dance sau latino. Pentnl clip,
probabil ca voi adopta un stil sexy. in orice caz nu vreau sa
fie ceva banal.
Acum este nmIt mai u~or sa dam senmifica1ia adecvata fo-
tografiei din medalion: este 0 fotografie tipica pentru a vedeta
de show-biz, nu a unei sportive.
 f '.
162 IRINA STANCIUGELU
Ce este interesant iara~i In acest articol este manipularea
imaginii unei persoane prin aHiturarea pro fund depreciativa a
imaginii unei sportive de exceptie cu imaginea indusa a unei
femei infantilizate prin faptul di este obligata sa raspunda la
intrebari tip "oracol", a~a cum Ie-am numit mai sus. Prin ras-
punsul pe care 11da la aceste intrebari, tenismena este facuta
.
sa semnifice ~iun a1tmit, eel al femeii domestice, care are ne-
voie de tandretea, sensibilitatea ~i puterea unui barbat pentru
a se simti implinita, chiar daca nu exclude ~i posibilitatea de
a ramane singura:
I: Care este barbatul care fti place?
. R: Enrique Iglesias. 1m;place ca este tandru, sentimen-
tal, ~armant. Dar eu caut la un barbat ~iputerea lu;, sa ~tie
sa ma ocroteasca. Cred foarte mult in v;aJa de .Iamilie. lmi
doresc doi copii, indiferent daca 0 sa am fmizilie sau nu.
1.5. Contractu/ de cOl1tlmicare #
supradeter11lillarea cOlltextualii a discursu/lli
mediatic
Oricare ar fi scopul urmarit, orice act de comunicare se in-
scrie intr-o situatie deosebita ale carei reguli trebuie sa fie
identificate ~i respectate de catre protagoni~ti pentru ca acest
act sa poata fi realizat. In virtutea acestui principiu, se poate
considera ca activitatea mediatica se sprijina pe un contract
de comunicare specific. Propusa initial de Algiidas Julien
Greimas, aceasta notiune a fost in mod deosebit dezvo1tata,in
domeniul ~tiintelor limbajului de catre Patrick Charaudeau
(Langage et Discours) (24). Chiar daca general a, teoretizarea
sa conduce 1a consideratia ca actele de comunicare mediatice
sunt fundamental supradeteffi1inate de constrangerile situa-
tiilor In care se Inscriu. In acela~i timp, sugereaza faptu1 ca
PROFlLURl lDENT/TARE ALE FEMEILOR 163
subiectH comunicatori care se afla la originea enunturilor
mediatice (articole, emisiuni) beneficiaza, in acest cadru de
constrangeri, de un spatiu de libertate care Ie peffi1ite sa dea
acestora forte specifice dezvoltand strategii specifice.
1.5.1. Contractu I de informare este eel care prezideaza
toate mesajele mediatice ce-~i propun sa asigure cunoa~terea
~i explicarea lumii evenimentelo:r. Tinta infoffi1ativa, carac-
terizata printr-un proiect de a imparta~i 0 ~tire ignorata de
catre destinatar este deci predominanta, dar se combina cu 0
tinta de seductie. Preponderent In presa scrisa, acest contract
este la fel de structurant ~iIn mediile audiovizuale generaliste,
putand fi chiar excJusiv pe anumite canale sau statH consa-
crate strict informatiei. La fel de indispensabiIe, strategiile de
seductie solicita partea .emotionala a oricarui cititor, auditor
sau telespectator, care este ~i consumator de spectaco1. Ele se
traduc prin ~autarea efectelor de dramatizare, a caror mani-
festare cea mai curentii este Inscrierea faptelor raportate in
scheme narative ce solicita imaginarele fictionale ale desti-
natarilor. Personaje de fapte diverse sau de fapte istorice sunt
adesea instalate in roluri stereotipe §i angajate in povestiri su-
puse principiilor dramatice arhetipale (cautarea, uffi1alirea, in-
fruntarea). '
Constrangeri ~i strategii ale discursului informativ:
grila de selectie, .
Informatia mediatica raspunde in mod ideal ratiuniIor ci-
vice. Dar ea I~i propunein egala mas1Jra§j satisfacerea mo-
tivatiilormai practice, fumizand repere ~i sfaturi beneficiari-
lor (consumatori de medii). Aceastii tintire strict informativa,
careia ii corespunde un imperativ de credibilitate, se love~te
totu§i de un anumit numar de obstacole. In primul rand, de

164 IRINA ST..\NCIlJGELlJ
obiectivul exhaustiviliitii, imposibil de atins prin definitie,
care obliga in pennanenta la selectari de infom1atii. Ea intra,
pe de alta parte, in opozitie cu intentia de seduqie, comandata
la randu-i de imperativul spectacolului. Aceasta contradiqie
se afla la originea mecanismelor de selectie a in1'ol1natiilor
(25). lnducand procese de construqie evenimentiala, ea im-
pune
.. ~i punerea in aplicare a strategiilor complementare de
credibilitate ~i seduqie, care iau fom1e diferite, in funqie de
genurile 1'olosite.
lnstitutiile mediatice procedeaza la 0 triere pennanenta a
infonnatiilor ptimite. Accstea sunt emise la inceput de ditre
agentiile de presa, care au rolul esential de a anunta eveni-
mentele pe care mediile nu Ie pot acoperi In direct. Chiar daca
au pretentia obiectivitiitii, agentiile exercita 0 1'unqie de ghid
In ptivinta mediilor cliente. In masa acestor infonnatii "p1i-
mare" ptimite plin intermediul mediilor-suport, cele care ac-
ced la statutul de ~tirisunt relativpuline."Politica editoriala"
ce fonnalizeaza a~teptarilc presupuse ale publicului-tinta pen-
tru un anume ziar este aceea care detennina criteliile speci-
fice care conduc la alegerea ~tirilor. Accste criterii intervin
Intr-o maniera detem1inanta In selectiile tematice.
. Criteriul "de actualitate". In reprezentaliil~ jumalistice,
atractivitatea unei teme pare a fi masurata in ptimul rand
dupa gradul sau de aetua]itate, tentativa pem1anenta de re-
ducere a distantei dintre timpul evenimentu]ui ~ieel al fur-
nizatii ~tirii. ..
. Criteriul de proximitate. Un alt aoilea crheriu este cel a]
10calizarii evenimentu]ui, interesul cititoru]ui fiind consi-
derat a fi proportional cu proximitatea spatiaIa a eveni-
mentu]ui.
. Criteriile psiho-afective. Avem aid un alt tip de logica, ce
conduce la scoaterea in evidenta aevenimentelor dotate cu
0 puternica rezonanta emotionala ~iimaginara in functie de
~ ""
PROFlLURJ IDENTITARE ALE FE1I1ElLOR 165
dimensiunea lor insolita, exceptiona]a, dramatica sau tragica.
Razboaiele, accidente1e, catastrofe1e sau alte evenimentc
senzationa1e beneficiaza astfel de 0 "lege a priotitatii".
. Ierarhizarea. Aceasta poate fi masurata in prcsa scrisa dupa
supra1'ataacordata articole]or, dupa amplasarea lor, dupa tTa-
tamentul grafic, care Ie pun mai mult sau mai pulin In va-
10are. Logici de cuantificare ~i de ierarhizare tematica se
conjuga pentru a scoate in evidenta sau, dimpotriva, a in-
latura faptele evenimentia1e.
Prioritatea acordata evenimentelor in functie de criteriile ~
J,.I
prezentate mai sus are e1'ectede "cenzura" asupra evenimen- '1
f,
te]or eliminate ~i de ,;diversiune"* in raport cu evenimentele
concomitente, a caror importanta nu este neaparat ignorata de
catre redactii, dar care sunt imputinate ca valoare in virtute a
s]abului lor potential empatic.
Contractu 1 de in1'om1are este respectat de toate ziarele
..
monitorizate. Putem observa insa din ponderea ~ti1ilor~istilul
jumalistic folosit ca Adew'iru/ pune mai mult accent pe infor-
mare, iar tinta de seduclie apare cu predominanta in Eveni-
mentu/ Zilei ~iin Libertatea. Dintre profiJurile identitare de-
celate, cele ce se preteaza la respectarea acestui contract de
informare sunt femei - persoane publice ~i patternul con-
flictual femei victima - femei infractoare. Din ziarele moni-
torizate reiese ca viata femeilor are va]oare de ~tire in masura
in care ele sunt victime, infractoare sau persoane pubIice (nu
in sens strict de notorietate, ci ca persoane cu responsabilitali
in viata publica - femei minist111.femei cu carieraintr-un anu- i1!i
*\
mit domeniu. Este evident criteliu] de seIeqie in toate cele trei
cazuri: caracterul exceptionalist fie al situatiei (patternul con-
flictuaI), fie al carierei (femei - persoane publice).
* Am folosit ghilimelele pentTu a sLlgcra faptUI cii nu cste vorba de
0 ccnzura ~i 0 diversiunc \'oita a cui"a din intcriorul sistcmului jur-
nalistic, ci doar un efect pen'Crs al funqionarii accstuia.
//
/
 --r
166 IRINA STANCIUGELlJ
Dadi in cazul primului profiJ (femci - pcrsoanc publice)
Adevarul este predominant, in cazul celui de-al doilea (pat-
temul conflictual) domina Evenimentul Zilei. Este evident de
ce linta de seductie este mai bine atinsa In cazul celui de-al
doilea profi]: este vorba de caracterul de senzational ~i po-
tentialul crescut de ~tire pc care i1 are tot ceca ce e negativ.
Sa uffilarilp diteva exemple:
. Adevarul, 4 octombric, p. 2 - poJitica:Simona Marinescu
,'IiA1ircea Geoana au devenit direct secreturi executivi ai
PSD; doua fotografii cu cei mentionati. [nfollnatia prezenta
este tip ~tire, rara alte comentarii.
. Adevarul, 5 octombrie,p. 5 - finante,banci, afaceri:Reca-
pitalizarea EXIMBANK printr-o emisiune de cert[ficate de
trezorerie, articol pe baza de interviu cu Mariana Diaconescu,
pre~edinta bancii; foto tip femeie de afaccri, zambitoare,
bluza alba, taior negru, la birou. Textual nu este individua-
lizata ca femeie, ci reprezinta doar sursa de infolll1atii cea
mai autorizata. Este numita "oficialul bancar", iar toate ver-
bele sunt de tip asertiv: a dee/m'at, a suhlil1iat, a precizat,
a explieat. ' tareasca aceasta insinuare. $efa directiei este intr-adevar 0 fe-
. Adevarul, 27 noiembrie, p. 3 - societate: Pe motiv de lici-
tarii ilegale # faeturi telefonice suprail1carcate,Narcisa
Mirica, ;;efa Direefiei Sanitar- Veterinare a Capitalei, este
anchetata in trei dosare de Curtea de COl1wri;!jeful co-
l1iisiei de abuzuri a Parlamentului - uluit de ceea ce se in-
.tamplii la DSV. Foto: femeie blonda, fIllmoasa, haina de
blana neagra, poza deeenta, nu e tip "infractor",
A~a cum sunt prezentate fapte1e in text, NarcisaMiriea
este deja vinovata de ceea ce este acuzata (femeie h!fractoare),
cu toate ca nu se pronuntase nici 0 sentinta la data aparitiei
articolului.
Trecand peste aceastii inadvertent a, ceea ce este interesant
din punctul nostru de vedere in acest articol este faptul ca pri-
PROFlLURl !DENT/TARE ALE FEME/LOR 167
ma rec1amatie anchetata ~iadusa la cuno~tiinla eititorilor este
faptul ca Narcisa Mirica a fost incadrata direct in funetia de
medic veterinar gradul I, iar doar dupa 6 luni de lucru a fost
avansata in funetia de director al Directiei Sanitar- Veterinare
a Municipiului Bucure~ti. Nu i se aduce niei 0 acuza explicita,
dar se insinueaza ca motivele acestei avansari nu tin de com-
petenta profesionaUi. Dar iata textul: !jefa Direeliei Sanitar
Veterinare ne-a precizat ca, din punct de vedere legal, avan-
sarea sdfulminata, "bazata pe merite profesionale ", este OK.
Dealifel aeeasta este ~'ieoncluzia la care a ajuns Ministend
Muncii, mtr-un raspuns pe care I-a trimis Curtii de eonturi.
Or, punerea intre ghiJimele a motivatiei avansarii, asociata cu
aprecierea anterioara pe care a racut-o jumalistul: avansaiea
safulmina11la, nu intra in categoria acuzilrii explicite ca ar fi
ceva necurat in aceasta avansare, ci a implicitului; prejudecata
comuna conform careia avansarile femeilor frumoase nu sunt
tocmai in regula completeaza insinuarea strecurata de juma-
list. Desigur, fotografia insotitoare nu poate face decat sa in- I
.
meie frumoasa.
In cazul Evenime11lulzilei, tinta de seductie estc evidenta
chiar din titlul (ziarului) ~ititlurile zilnice (ale articolelor) care
subliniaza senzationalul, exceptionalu1.
. 29-30 decembrie, p. 1: Muiere apriga, olteanea #-a omorit
ill biitaie violatorul; 27 decembrie; p. 2: Femeia care a stat
jumatate de seeol in pat a prim it un carut :;,'idaruri; 18 de-
cembrie, p. 4: Illternata eu eapul I'OSde :;,'obolalli;15-] 6 de-
cembrie, p. 7:-Femei vandute pe ligari, precum ~i un alt ar-
ticol: 0 batnlna de 60 de ani din Galafi a ars de vie sub
privirilefiului ei, "Mama a explodat, aflicutfass"; 7 decem-
brie, p. 4: $i-a impins nevasta pe seari de la etajul Ill; 4 de-
cembrie, p. 3: injunghiataeu sabia dupa 0 partida de sex.
 (3
168 IRINA ST ANCIUGELl'
lata ~i cateva titluri din categoria telegrajice (rubrica zil-
nica amplasaHi de obicci pc pagina 4 a ziarului Evenimentul
zilei) in zilele de 28 ~i 29 noiembrie; M{l12Calade ~'obolani,
devorata de porci, Rapita de masea/i ~'ilegala de pom, Fe-
meie decapitata de tren; 16 noiembrie: Eleva lesbiana alun-
. gata de catre parin!i; 12 noicmbrie: Minora \'iolala de doi .
barba/i; 10-11 noiembrie:I-a datfoc pentru ca 1111 a reu)\.itsa.
0 violeze; 6-7 noiembrie: Batuta ca sa nu-)\'ifaca odraslele in-
gilleri; 5 octombrie: Amanta ucisa cu harlellil.
Trecand dincolo de titlurile ~tirilor sau aJ1icolclor,infor-
matia prezentata este stTUcturataprioritar de criteriul de ac-
tualitate ~i criteriile psiho-afective. lata un aJ1icoldin] 6 no-
iembrie, p. 1, 2 - eveniment: Copii cresculi /n ell~'ea- dreap-
ta SUS,un fragment din declaralia mamei: "Dadi-i daliia stat
/HI mai primese aloca(iile pe ei H, declara mama lor; doua
foto: 0 fotografie mare ce arata un copil In fata unei case
(banuim) cu aspect de magazie ~i 0 fotografie medalion cu cei
doi copii; textulinsotitor din stanga sus: Mihaela $i Mihai
Asiminei (foto in medalion) fnehi~'iin ,,/arad" din hordei wid
rar lumina zilei; fotografia princjpaHi cu imaginea copilului
din fata casei este in contradiqie partiala cu titlul (fotogra11a.
a fost fikuta probabiI intr-unul din momentcle "rare" in care
copilul a vazut lumina zilei).
Demn de subliniat in acest articol este fapml ca se pune
accent pe pretinsa "dezumanizare" a mamci. a lipseiei de
dragoste pentru copii. Or, acestea intra in contradiqie cu ins-'
tinctul matern prezent tot timpul in subtext, chiar daca nu este
menlionat niciodata. Totu~i,judecalile de valoare se fac Plin
raportare Ia el. In articol sunt evide~liate (prin intennedlul de-
claratiilor) eauzele sociale ale acestei situa1ii. dar acestea nu
au nici 0 relevanl11 pentru autorul articolului. Dec1aralia
bunieii: Copiii ff{inem aid. /n/are, pentrll cr'inoi alergam eu
treburi pe unde apucam ,\'inu are cine sa srea Cliei. ... Eu
JJ1unceseeu ziua pe unde pot, baiatul mell 1111 pOOleface ni-
PROFlLURl /DENT/TARE ALE FEJlfEILOR 169
mic ca nu are pieioare, iarlala, singura in putere, are mereu
treaba la padure. Ginerele meu este un puturos. Nici macar
lemne nu taie. Cheltuie~'te banii aiurea pe bautura )\'iligari. ~,
Bani din pensia mea. ~i
\1
Declaralia mamci: Eu ma deseurc a~'a cum pot cu copiii.
Ce safae eu ei? Daea ii dau /£1stat nu mai iau aloea/iile pe
ei. Daca fi /as in fare lac treaba lara sa ma gfndesc ea vor
pafi ceva. Aeu$ mai vine un alt eopil ca sunt fnsarcinata in
luna a patra.
Daca declaraliile celor doua femei sunt convergente in
sensulca motivaliapentru acest gest esteprotecliacopiilor(in
mod sigur nu este eel mai potrivit mod) In conditiileIn care
doar el~
\ doua pot ca~tiga bani, insinuareajumalistului este
clara. lata comentariul prezent dupa aceste doua declaralii:
easafamiliei Asiminei std sa eada,facandu-te sa te fntrebi ce
0 fine i11picioare. J11iiuntru11Iirosurigroaznice, aer inchis, de-
zordine, mizer(e enmta ~l~binein/eles, ,areul.
Niei un comentariu In schimb referitor la faptul ca gi-
nerele, respectiv tatal copiilor, nu munce~te, nu are grija de
casa sau de copii, ca ~i cum el nu ar avea sau ar trebui sa aiba
vreo responsabilitate in faptul ca nu munce~te (deci sta acasa)
~i nu repara casa, nu face curat, nu Ingrije~te copiii, in con-
ditiile in care sotia munce~te la padure, a~a cum reiese din
declaralia bunicii. Toata vina ii revine mamei ~ibatranei. Nici
macar autoritatile nu au 0 vina, deoarece primarul declara: Si-
tuafia lor din easa nu 0 cUJ1oa$tempentru ca nu ni .'I-aupHns.
1n registntl agrieol este ofamilie destul de fnstarita. (oo) Daca
al'fi venit sa ceara ajutorui nostru nu am fi fost ind(feren/i.
$i nici vreo sesizare J1Uam primit.
Mai este nevoie sa subliniem prejudecatile care functio-
neaza aici?
"Evenimentul"prezentat de articol beneficiaza, cum am
mai menlionat, ~i de reclama pe prima pagina a ziarului: Mai
'c
 ~

,
170 IRINA STANClUGELU
\
PROF/LURl IDENT/TARE ALE FEME/LOR 171
diu ca fiarele - Copii crescufi in cU$ca,Icucitarea declara- intre 0 fotografie a unui fotomodel dezbracat (Ileana Lazariuc,
tiei mamei: daca ii dau la stat, nu mai primesc alocatiile pe cadou de Craciun in "Playhoy" - bikini ro~ii ~i 0 capa de
ei, ~i 0 fotografie cu micutii In tarc, cu comentariul: Mihaela blana, pozitie provocatoare) ~i a11icolede genul Navigatorii
(5 ani) $i Mihai (3 ani) traiesc ca animalele. antici se orientau cu testieulele sau Satul $teftine~ti va avea
strada "Adi Copilu 'minune" sau A coleetionat 500 de "fete
] .5.2. Contractul de comunicare publicitara Imbraca, de fa pagina 5 ". Trebuie linut cont de faptul ca acestea sunt
din ratiuni economice, 0 important a capitala In comunicarea titlurile zilei care, pe ];,ingafaptul ca beneficiaza de recJama
mediatica. EI este In mod esential animat de 0 tinta factica pe prima pagina, sunt reluate ~i relatate pe larg In interiorul
(decIan~area actului de cumparare), ce se sprijina pe resor- ziarului. lata ~i )~tirilezilei: Laura Badea a niiscut 0fetita de
turile tintei de seductie ~i ale tintei persuasive, Imprumutand trei kilograme, Revelion in pielea goala fa Clubul nudi~tilOl;
uneori scopurilor strategice procedee retorice proprii tintei in- Afanne # camere de luat vederi fa magazinul SRI, Balaci ii
fom1ative. ia loeullui Jordiineseu la AI Ain, Bueure~tenii riscii sa rii-
Nu intra in obiectivele acestui studiu sa analizeze publi- maniifara apli reee. Singura ~tirc de politica prezenta pe pri-
citatea din aceste ziare, cu toate ca ~iaici concluziile ar fi, de- ma pagina este: Amabilitiiti intre guvern ,,'ideputati, Un mi-
sigur, relevante. nistru Ie cere ale~'ilOl'siifacli "cioeu 'mic ", insotita de foto"
grafia in medalion a ministrului $erban Mihailescu.
1.5.3. Contractul de divertisment este, de asemenea,
prezent In comunicarea mediatica. Manifestandu-se in presa
scrisa prin foiletoane, jocuri ~icuvinte incruci~ate, el a dipatat
0 importanta considerabila in teviziunile generaliste, care ~i-au
insu~it din nou 0 paleHi foarte diversificata de genuri ludice
Gocuri), fictionale (seriale, foiletoane), sau genuri intre uni-
versurile "factuale" ~i cele fictionale (reality-shows).
In ziarele pe care Ie-am selectat drept obiect de analiza,
cotidiane fiind (ziare in primul rand de infoffi1atie), contrac-
tul de divertisment, a~a cum este definit mai sus, nu este re-
gasit in aceasta forma. 0 fom1a modificata 0 regasim insa in
Lihertatea, unde paginile separate Televiziune & .Media, Ve-
dete & Bar:fe,precum ~i ultima pagina, unde sunt prezentate
curiozitati din intrega lume, fac din acest cotidian un ziar tip
"magazin", mai bine spus, "bazar".
lata luat ca exemplu "tabloul" primei pagini a editiei din
12 decembrie evenirnentele sociale ~i politice sunt prezente