CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR

NOŢIUNI GENERALE

Realizarea obiectului de activitate al oricărei întreprinderi, în esenţă

generator de venituri, reclamă importante eforturi materiale, de muncă şi băneşti
concretizate, de regulă, în cheltuieli. „în sfera producţiei materiale, serviciilor şi
prestaţiilor, «exploatarea» se regăseşte în procesul de transformare a valorilor
materiale, sub acţiunea forţei de muncă şi a potenţialului tehnic de producţie, în
produse finite sau servicii care, prin vânzare, aduc din nou ciclul economic la
forma de «bani»... iar aceştia trebuie să fie neapărat mai mulţi decât cei avansaţi
pentru a putea supravieţui societatea comercială de producţie. în sfera circulaţiei
mărfurilor «exploatarea» vizează procesul de cumpărare a mărfurilor şi
ambalajelor, precum şi cheltuielile de circulaţie pe care le ocazionează, urmat de
vânzarea lor ... din nou urmând obţinerea unui excedent bănesc ca expresie a
avansului veniturilor dobândite asupra cheltuielilor efectuate.”
Prin urmare, o mare diversitate de operaţii economice conduc la
transformarea unor elemente ale patrimoniului economic în rezultate
economico-financiare care:
a) în sens larg se concretizează în:
- cheltuieli care, în principiu, semnifică o „sărăcire” a întreprinderii, generată
fie de o micşorare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o creştere a
unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii). Potrivit
Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de
IASB cheltuielile reprezintă „diminuări ale beneficiilor economice înregistrate
pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii
activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale
capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către
acţionari.”
- venituri care, în principiu, semnifică o „îmbogăţire” a întreprinderii, generată
fie de o creştere a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor
elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii). Potrivit Cadrului
general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de IASB,
cheltuielile reprezintă „creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale valorii
activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale
capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţia acţionarilor.”

1
b) în sens restrâns, se concretizează în:
- profit, dacă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un exerciţiu
financiar, veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;
- pierdere, dacă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un exerciţiu
financiar, veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.
Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat
de IASB operează cu clasificarea rezultatelor economico-financiare în: curente
(din exploatare şi financiare) şi extraordinare. Potrivit definiţiei prezentate în
Cadrul general elementele extraordinare sunt „venituri sau cheltuieli ce rezultă
din evenimente şi tranzacţii care sunt în mod clar diferite de activităţile curente
ale unei întreprinderi şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un
mod frecvent sau regulat.”

CONTABILITATEA VENITURILOR

Conţinutul şi structura veniturilor

În general, veniturile reprezintă expresia valorică a producţiei stocate

şi/sau livrate. Similar cheltuielilor, veniturile au o mare diversitate, dar, totuşi,
pot fi identificate cel puţin patru modalităţi principale de formare (apariţie) a
lor:
a) Obţinerea producţiei fabricate în cadrul obiectului principal de activitate al
unei întreprinderi productive. în acest moment al ciclului economic,
evaluarea producţiei obţinute se face la costuri efective de producţie.
b) Livrarea (facturarea) producţiei fabricate, care constituie momentul
transferului dreptului de proprietate de la producător (vânzător) către client
(cumpărător). În acest moment al ciclului economic, evaluarea producţiei
vândute se face la preţuri de vânzare, inclusiv TVA - acolo unde este cazul.
Veniturile din vânzare se constituie pentru producător (vânzător) la nivelul
preţului negociat de vânzare fără eventuala Taxă pe Valoarea Adăugată.
c) încasarea unor sume de bani, ca urmare a facturării de produse, lucrări,
prestaţii şi servicii care fac obiectul curent de activitate al întreprinderii, dar
pentru care nu s-au înregistrat anterior creanţe faţă de clienţi (cumpărători).
d) încorporarea (includerea) în veniturile curente ale exerciţiului financiar
expirabil a unor sume reprezentând venituri care au fost estimate ca
probabile în exerciţiile financiare anterioare, dar care au devenit certe în
exerciţiu financiar expirabil. Este vorba de venituri constatate în avans
scadente şi/sau de venituri din anularea provizioanelor pentru deprecieri,
riscuri şi cheltuieli, rămase fără obiect.
Structura reglementară a veniturilor vizează:
1) Sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi
curente, activităţi care sunt reprezentate de orice activităţi desfăşurate de o
persoană juridică, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum şi

2
 activităţile conexe ale acestora. Veniturile din activităţi curente se pot regăsi
sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende.
2) Câştigurile din orice alte surse, câştiguri ce reprezintă creşteri ale beneficiilor
economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar care
nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor, astfel:
a) Venituri din exploatare, care cuprind:
• venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi
serviciilor prestate;
• venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere)
sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a
stocurilor de produse şi producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi
valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând
în calcul provizioanele pentru depreciere constituite.
Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul
perioadei reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta
faptul că fie producţia a mărit nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare
au redus nivelul stocurilor. Veniturile din producţia stocată se înscriu,
alături de celelalte venituri, în contul de profit şi pierdere, cu semnul plus
(sold creditor) sau minus (sold debitor);
• venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi
cheltuielile efectuate de unitate pentru ea însăşi, care se înregistrează
ca active imobilizate corporale şi necorporale;
• venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru
acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum
şi alte subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi alte finanţări) de
care beneficiază unitatea;
• alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe
recuperate şi alte venituri din exploatare.
b) Venituri financiare, care cuprind:
• venituri din imobilizări financiare;
• venituri din investiţii financiare pe termen scurt;
• venituri din creanţe imobilizate;
• venituri din investiţii financiare cedate;
• venituri din diferenţe de curs valutar;
• venituri din dobânzi;
• venituri din sconturi obţinute;
• alte venituri financiare.
Sumele colectate de persoana juridică în numele unor terţe părţi, inclusiv
în cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea
curentă, în această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de
comisioanele cuvenite.

3
 Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei,
printr-un acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând
cont de suma oricăror reduceri comerciale.
c) Venituri extraordinare (de exemplu, daunele pretinse de deţinătorii de
poliţe în urma producerii unor calamităţi).
d) Venituri din provizioane anulate.

Contabilitatea veniturilor componente ale cifrei de afaceri

Pentru contabilizarea curentă a veniturilor cuprinse în cifra de afaceri se

utilizează conturile din grupa 70 „CIFRA DE AFACERI” a cărei structură de
conturi operaţionale este prezentată în continuare:
701 „Venituri din vânzarea produselor finite”
702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
705 „Venituri din studii şi cercetări”
706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 „Venituri din activităţi diverse”
Observaţie: în calculul indicatorului „Cifra de afaceri” pe lângă
veniturile contabilizate cu ajutorul conturilor cuprinse în grupa 70 din Planul
de conturi se mai includ şi veniturile contabilizate cu ajutorul contului 7411
„Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri”. Un exemplu
privind modul de funcţionare al contului 7411 „Venituri din subvenţii de
exploatare aferente cifrei de afaceri” este prezentat, din motive didactice, la
subcapitolul
Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare.

Prezentăm în continuare modul de funcţionare a unor conturi de venituri

incluse în cifra de afaceri, care n-au fost exemplificate pe parcursul acestei
lucrări, prin următorul exemplu:
Centralizatorul Facturilor fiscale emise pentru lucrări executate,
servicii prestate şi alte activităţi cuprinde:

Elemente Valoare fără TVA Valoare

TVA (19%) totală
1. Facturi fiscale privind prestaţii de 22.000.000 4.180.000 26.180.000
transport prestate
2. Facturi fiscale privind studii de 16.000.000 3.040.000 19.040.000
fezabilitate efectuate
3. Facturi fiscale privind chirii 11.000.000 2.090.000 13.090.000
Total 49.000.000 9.310.000 58.310.000

4
 Înregistrarea în contabilitate a prestaţiilor efectuate conform
Centralizatorului Facturilor fiscale se face prin formula contabilă:

4111 „Clienţi” = % 58.310.000

704 „Venituri din lucrări 22.000.000
executate şi servicii
prestate” 16.000.000
705 „Venituri din studii şi 11.000.000
cercetări”
706 „Venituri din redevenţe, 9.310.000
locaţii de gestiune şi chirii”
4427 „TVA colectată”

Contabilitatea veniturilor din variaţia stocurilor

Sistemul românesc de contabilitate include în categoria momentelor de

recunoaştere a veniturilor şi pe cel al obţinerii producţiei fabricate sau al altor
stocuri din producţie proprie. Astfel, veniturile din exploatare sunt influenţate şi
de cele rezultate în urma variaţiei stocurilor fabricate de întreprindere (produse
finite, semifabricate, produse reziduale, producţie în curs de execuţie, animale şi
păsări) în sensul că:
a) în situaţia în care la sfârşitul perioadei întreprinderea are stocuri de
producţie fabricată mai mari decât la începutul perioadei, diferenţa dintre
cele două valori va majora valoarea veniturilor totale din exploatare;
b) în situaţia în care la sfârşitul perioadei întreprinderea are stocuri de
producţie fabricată mai mici decât la începutul perioadei, diferenţa dintre
cele două valori va diminua valoarea veniturilor totale din exploatare.
Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din variaţia stocurilor
referitoare la producţia fabricată, reprezentând costul efectiv de producţie
(uneori format din cost standard ± diferenţele de preţ dintre costul efectiv şi
costul standard), s-a instituit contul 711 „Variaţia stocurilor” care:
- după conţinutul economic este un cont de venituri din exploatare;
- după funcţia contabilă este un cont bifuncţional;
- se creditează:
• la sfârşitul perioadei (lunar) cu costul producţiei, lucrărilor şi serviciilor
în curs de execuţie;
• cu costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor,
produselor finite şi produselor reziduale obţinute, la finele perioadei,
precum şi diferenţele între costul efectiv şi preţul de înregistrare
aferente;
• costul de producţie sau preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor

5
 obţinute din producţie proprie şi diferenţele de preţ aferente.
- se debitează:
• cu reluarea producţiei, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, la
începutul perioadei;
• cu costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor,
produselor finite, produselor reziduale, animalelor şi păsărilor vândute,
constatate lipsă la inventariere precum şi diferenţele de preţ aferente.
- înainte de închidere soldul contului poate fi:
• creditor, în situaţia în care costul efectiv al producţiei obţinute în
cursul perioadei (lunii respective) este mai mare decât costul efectiv al
producţiei ieşite din depozit, inclusiv reluarea producţiei, lucrărilor şi
serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadei (lunii respective);
• debitor, în situaţia în care costul efectiv al producţiei obţinute în cursul
perioadei (lunii respective) este mai mic decât costul efectiv al
producţiei ieşite din depozit, inclusiv reluarea producţiei, lucrărilor şi
serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadei (lunii respective);
- la sfârşitul perioadei (lunii calendaristice) contul nu prezintă sold deoarece
soldul existent înainte de închidere este preluat de contul 121 „Profit şi
pierdere”.
Ilustrăm funcţionalitatea acestui cont prin următorul exemplu: O
întreprindere de producţie are următoarea situaţie a stocurilor de produse
finite:
- stoc iniţial evaluat la cost efectiv de 20.000.000 lei;
- produse finite fabricate (obţinute) în cursul lunii evaluate la cost efectiv
de 400.000.000 lei;
- produse finite vândute în cursul lunii preţ de vânzare fără TVA
500.000.000 lei şi TVA 19%, cost efectiv de producţie:
• varianta A: 394.000.000 lei;
• varianta B: 400.000.000 lei;
• varianta C: 402.000.000 lei.
1) Înregistrarea produselor finite obţinute în cursul lunii:
345 „Produse finite” = 711 „Variaţia stocurilor” 400.000.000
2) Înregistrarea vânzărilor de produse finite:
4111 „Clienţi” = % 595.000.000
701 „Venituri din 500.000.000
produselor finite” 95.000.000
4427 „TVA colectată”
3) Descărcarea gestiunii produselor finite vândute: -
varianta A:
711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite” 394.000.000
- varianta B:
711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite” 400.000.000

6
- varianta C:
711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite” 402.000.000
În urma acestor operaţiuni, situaţia conturilor 345 „Produse finite” şi 711
„Variaţia stocurilor” este următoarea:
Varianta A:
D 345 „Produse finite” D 711 „Variaţia stocurilor”
C C
SId 20.000.000 (3) 394.000.000 (3) 394.000.000 (1)
(1) 400.000.000 4000.000.000
Sfd 26.000.000
În prezentarea situaţiei conturilor 345 „Produse finite” şi 711 „Variaţia
stocurilor” s-au utilizat următoarele notaţii:
- SId reprezintă soldul iniţial debitor
- Sic reprezintă soldul iniţial creditor
- Se reprezintă soldul creditor la un moment dat (în cazul nostru soldul
înainte de închidere).
Analizând situaţia celor două conturi în această variantă putem
concluziona că:
a) Deoarece costul efectiv al stocurilor de produse finite este mai mare la
sfârşitul lunii decât la începutul lunii cu 6.000.000 lei (26.000.000 lei -
20.000.000 lei), adică în cursul lunii s-au vândut produse finite al căror
cost de producţie efectiv a fost mai mic decât costul efectiv al produsele
finite obţinute, contul 711 „Variaţia stocurilor” prezintă sold creditor
înainte de închidere în sumă
egală de 6.000.000 lei.
b) Deoarece contul 711 „Variaţia stocurilor” nu poate prezenta sold la
sfârşitul lunii, acest cont se închide prin formula contabilă:
711 „Variaţia stocurilor” = 121 „Profit şi pierdere” 6.000.000

D 345 „Produse finite” D 711 „Variaţia stocurilor”

C C
SId 20.000.000 (3) 400.000.000 (3) 400.000.000 (1)
(1) 400.000.000 4000.000.000
Sfd 20.000.000
Analizând situaţia celor două conturi în această variantă putem
concluziona că:
a) Deoarece costul efectiv al stocurilor de produse finite existente la sfârşitul
lunii este egal cu cel al stocurilor de produse finite existente la începutul
lunii, adică în cursul lunii s-au vândut produse finite al căror cost de
producţie efectiv a fost egal cu costul efectiv al produsele finite obţinute,
contul 711 „Variaţia stocurilor” nu prezintă sold înainte de închidere.
b) Deoarece contul 711 „Variaţia stocurilor” nu prezintă sold înainte de
închidere rezultatul exerciţiului nu este influenţat de variaţia stocurilor.

7
D 345 „Produse finite” D 711 „Variaţia stocurilor”
C C
SId 20.000.000 (3) 402.000.000 (3) 402.000.000 (1)
(1) 400.000.000 4000.000.000
Sfd 18.000.000 Sd 2.000.000

Faţă de notaţiile de la varianta A mai utilizăm notaţia „Sd” care

reprezintă soldul debitor înainte de închidere.
Analizând situaţia celor două conturi în această variantă putem
concluziona că:
a) în această situaţie, în care costul efectiv al stocurilor de produse finite este
mai mic la sfârşitul lunii decât la începutul lunii cu 2.000.000 lei
(20.000.000 lei - 18.000.000 lei), contul 711 „Variaţia stocurilor” prezintă
sold debitor înainte de închidere în sumă egală de 2.000.000 lei.
b) Deoarece contul 711 „Variaţia stocurilor” nu poate prezenta sold la
sfârşitul lunii, acest cont se închide prin formula contabilă:
711 „Variaţia stocurilor” = 121 „Profit şi pierdere” 2.000.000
În situaţia în care contul 711 „Variaţia stocurilor” prezintă sold debitor
înainte de închidere, închiderea contului se poate face şi prin formula contabilă
„în negru”:
121 „Profit şi pierdere” = 711 „Variaţia stocurilor” 400.000.000

Chiar dacă efectul asupra rezultatului exerciţiului este acelaşi şi scopul

este atins - contul 711 „Variaţia stocurilor” nu prezintă sold la sfârşitul lunii -
nu recomandăm această modalitate de înregistrare deoarece, în opinia
specialiştilor, denaturează rulajele conturilor.

Contabilitatea veniturilor din producţia de imobilizări

Pentru contabilizarea, curentă a veniturilor din producţia proprie (în

regie) a imobilizărilor se utilizează conturile din grupa 72 „VENITURI DIN
PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI” a cărei structură de conturi operaţionale este
prezentată în continuare:
721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale”
722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”
Funcţionalitatea celor două conturi a fost pe larg prezentată pe parcursul
acestei lucrări.

Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare

Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din subvenţii de exploatare se

8
 utilizează conturile din grupa 74 „VENITURI DIN SUBVENŢII DE
EXPLOATARE” a cărei structură de conturi operaţionale este prezentată în
continuare:
741 „Venituri din subvenţii de exploatare”
7411 „Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri”
7412 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi
materiale”
7413 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli din
afară”
7414 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului”
7415 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie
socială”
7416 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare”
7417 „Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri”
7418 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată”
Trebuie menţionat faptul că în contabilitatea întreprinderilor care aplică
Reglementările contabile simplificate aprobate prin O.M.F.P. nr. 306/2002 se
utilizează numai conturile:
7411 „Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de
afaceri”
7417 „Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri”
Ilustrăm funcţionarea acestor conturi prin următorul exemplu: O
întreprindere de transport public local în comun primeşte la sfârşitul fiecărei
luni calendaristice de la bugetul local o subvenţie pentru preţul prestaţie de
transport de 2.000 lei/tichet de călătorie vândut din care TVA 319 lei (19/119 ×
2.000 lei). Centralizatorul tichetelor de călătorie vândute cu încasare în
numerar în luna august exerciţiul financiar N se ridică la suma de 900.000.000
lei, din care TVA 143.697.479 lei (19/119 × 900.000.000 lei) reprezentând
contravaloarea a 50.000 tichete de călătorie cu un preţ de vânzare cu TVA de
18.000 lei.
1) Înregistrarea Centralizatorului biletelor vândute (la data de 31.08.N):

5311 „Casa în lei” = % 900.000.000

704 „Venituri din lucrări 756.302.521
executate şi servicii
prestate” 143.697.479
4427 „TVA colectată”

2) Înregistrarea subvenţiei pentru exploatare (în cursul lunii următoare, după

depunerea documentaţiei necesare):
a) Valoare totală: 50.000 tichete × 2.000 lei/tichet = 100.000.000 lei
b) TVA inclusă: 50.000 tichete × 319 lei/tichet = 15.950.000 lei

9
c) Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri (a - b):
84.050.000 lei

5121 „Conturi la bănci în lei” = % 100.000.000

7411 „Venituri din 84.050.000
subvenţii de exploatare
aferente cifrei de afaceri” 15.950.000
4427 „TVA colectată”

Contabilitatea altor venituri din exploatare

Pentru contabilizarea curentă a altor venituri din exploatare se utilizează

conturile din grupa 75 „ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE” a cărei
structură de conturi operaţionale este prezentată în continuare:
754 „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”
758 „Alte venituri din exploatare”
7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi”
7582 „Venituri din donaţii şi subvenţii primite”
7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”
7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii”
7588 „Alte cheltuieli de exploatare”
Ilustrăm funcţionalitatea unora din aceste conturi prin următoarele
exemple:
1. Centralizatorul debitorilor scoşi din activ redeveniţi solvabili însumează
11.900.000 lei, din care TVA 1.900.000 lei (19/119 × 11.900.000 lei). Pentru
încasarea ulterioară, prin virament bancar, a creanţei reactivate întreprinderea
a pretins şi primit penalităţi în sumă de 1.000.000 lei.
1) Înregistrarea creanţelor reactivate:
461 „Debitori diverşi” = % 11.900.000
754 „Venituri din creanţe 10.000.000
reactivate şi debitori diverşi”
4427 „TVA colectată” 1.900.000
2) Înregistrarea scoaterii din evidenţa în afara bilanţului a creanţelor reactivate
(dacă la constatarea pierderii a fost înregistrat în afara bilanţului urmărirea
respectivilor debitori):
– = 8034 „Debitori scoşi din 10.000.000
activ, urmăriţi în
continuare”
3) Încasarea contravalorii creanţei şi a penalităţilor de întârziere:
5121 „Conturi la bănci în lei” = % 12.900.000

10
 461 „Debitori diverşi” 11.900.000
7581 „Venituri din 1.000.000
despăgubiri, amenzi şi
penalităţi”

2. Inventarul inopinat al casieriei se concretizează într-un plus la numerarul în

lei în sumă de 200.000 lei, care se înregistrează în contabilitate prin formula
contabilă:
5311 „Casa în lei” = 7588,, Ate venituri din 200.000
exploatare”

Contabilitatea veniturilor financiare

Pentru contabilizarea curentă a veniturilor financiare generale, generate de

activitatea unei întreprinderi, venituri care se referă la: veniturile din dividende
aferente participaţiilor la capitalul altor societăţi comerciale* veniturile din
dobânzi de încasat şi/sau încasate aferente altor imobilizări financiare şi/sau
creanţe imobilizate, diferenţele favorabile din vânzarea investiţiilor financiare
(pe termen lung respectiv scurt), diferenţele favorabile de curs valutar, veniturile
din dobânzile aferente împrumuturilor acordate, venituri din sconturi primite
precum şi alte venituri financiare, se utilizează conturile din grupa 76
„VENITURI FINANCIARE” a cărei structură de conturi funcţionale este
prezentată în continuare:
761 „Venituri din imobilizări financiare”
7611 „Venituri din titluri de participare deţinute la filiale din cadrul
grupului”
7612 ,;Venituri din .titluri de participare deţinute la filiale din afara
grupului”
7613 „Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi
asociate din cadrul grupului”
7614 „Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi
asociate din afara grupului”
7615 „Venituri din titluri de participare strategice în cadrul
grupului”
7616 „Venituri din titluri de participare strategice în afara grupului”
7717 „Venituri din alte imobilizări financiare”
762 „Venituri din investiţii financiare pe termen scurt”
763 „Venituri din creanţe imobilizate”
764 „Venituri din investiţii financiare cedate”
7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate
7642 „Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate”
765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”
766 „Venituri din dobânzi”

11
 767 „Venituri din sconturi obţinute”
768 „Alte venituri financiare”
Ilustrăm funcţionalitatea unora din aceste conturi prin următoarele
aplicaţii ipotetice:
1. Centralizatorul dividendelor încasate prin virament bancar în exerciţiul
financiar N din rezultatele distribuite la societăţile unde se deţin acţiuni
cuprinde:
• dividende încasate de la o întreprindere din cadrul grupului (filială) la
care se exercită controlul 80.000.000 lei;
• dividende încasate de la o întreprindere asociată din afara grupului
20.000.000 lei;
• dividende încasate de la o întreprindere din afara grupului la care se
deţin participată strategice 40.000.000 lei;
• dividende încasate de la o întreprindere la care s-au deţinut investiţii
financiare pe termen scurt 10.000.000 lei.
Înregistrarea încasării dividendelor:

5121 „Conturi la bănci în lei” = % 150.000.000

7611 „Venituri din titluri de 80.000.000
participare deţinute la
filiale din cadrul grupului” 20.000.000
7614 „Venituri din titluri de
participare deţinute în
întreprinderi asociate din 40.000.000
afara grupului”
7616 „Venituri din titluri de 10.000.000
participare strategice în
afara grupului”
„Venituri din investiţii
financiare pe termen scurt”

2. O întreprindere livrează la data de 1211.N unui client extern produse finite

evaluate la cost de producţie de 740.000.000 lei cu un preţ de vânzare de
20.000 euro, încasarea realizându-se astfel: 25 % din valoare la 18.12.N şi
diferenţa la 21.01.N+1. Cursurile valutare de referinţă sunt: la data de 12.1 l.N
41.000 lei/euro, la data de 18.12.N 41.300 lei/euro, la data de 31.12.N 41.800
lei/euro, iar la data de 21.01.N+1 42.000 lei/euro.
1) În exerciţiul financiar N se înregistrează:
1.1) Livrarea de produse finite (20.000 euro × 41.000 lei/euro = 420.000.000
lei):
4111 „Clienţi” = 701 Venituri din vânzarea 820.000.000
produselor finite”
1.2) Descărcarea gestiunii produselor finite vândute:

12
711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite” 740.000.000
1.3) Încasarea parţială a creanţei la data de 18.12.N (25 % × 20.000 euro = 5.000
euro):
a) Valoare de înregistrare (la 12.1 l.N): 5.000 euro × 41.000 lei/euro =
205.000.000 lei
b) Valoare de încasare (la 18.12.N): 5.000 euro × 41.300 lei/euro =
206.500.000 lei
c) Diferenţă de curs favorabilă (b - a): 1.500.000 lei
5124 „Conturi la bănci în = % 206.500.000
valută” 4111 „Clienţi” 205.000.000
765 „Venituri din diferenţe 1.500.000
de curs valutar
1.4) Actualizarea creanţei în valută rămase la sfârşitul exerciţiului financiar N
(20.000 euro - 5.000 euro = 15.000 euro):
a) Valoare de înregistrare (la 12.11.N): 15.000 euro × 41.000 lei/euro =
615.000.000 lei
b) Valoare la sfârşitul exerciţiului financiar N: 15.000 euro × 41.800 lei/euro
= 627.000.000 lei
c) Diferenţă de curs favorabilă (b - a): 12.000.000 lei
4111 „Clienţi” = 765 “Venituri din diferenţe 12.000.000
de curs valutar”
2) În exerciţiul financiar N+1 se înregistrează:
2.1) Înregistrarea încasării creanţei rămase la data de 21.01.N+1 (15.000 euro):
a) Valoare de înregistrare (la 31.12.N): 15.000 euro × 41.800 lei/euro =
627.000.000 lei
b) Valoare de încasare (la 21.01.N+1): 15.000 euro x 42.000 lei/euro =
630.000.000 lei
c) Diferenţă de curs favorabilă (b - a): 3.000.000 lei
5124 „Conturi la bănci în = % 630.000.000
valută” 4111 „Clienţi” 627.000.000
765 „Venituri din diferenţe 3.000.000
de curs valutar”

Contabilitatea veniturilor extraordinare

Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din elementele extraordinare,

prin Planurile de conturi în vigoare în România s-a instituit contul 771 „Venituri
din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare” cu ajutorul
căruia se contabilizează subvenţiile primite sau de primit drept compensaţii
pentru pierderile suferite de o întreprindere, ca urmare a efectuării unor
cheltuieli generate de evenimente extraordinare. Ilustrăm funcţionalitatea acestui
cont prin următorul exemplu:
O întreprindere a pierdut în urma unei calamităţi naturale o construcţie

13
în valoare netă contabilă de 300.000.000 lei (valoare de intrare 800.000.000
lei, amortizare cumulată 500.000.000 lei), pentru care avea asigurare la nivelul
valorii de 350.000.000 lei şi stocuri de materii prime depozitate în clădirea
respectivă în valoare de 150.000.000 lei, pentru care nu avea poliţă de
asigurare. Autorităţile locale decid subvenţionarea pierderilor de stocuri
neacoperite de asigurări în proporţie de 30 % din valoarea pagubei.
1) Înregistrarea cheltuielilor extraordinare aferente clădirii distruse de
calamitatea naturală:
% = 212 „Construcţii” 800.000.000
2812 „Amortizarea 500.000.000
construcţiilor”
671 „Cheltuieli privind
calamităţile şi alte evenimente
extraordinare”
2) Înregistrarea sumei încasată drept despăgubiri de la societatea de asigurare:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 771 „Venituri din subvenţii 350.000.000
pentru evenimente
extraordinare şi altele
similare”
3) Înregistrarea cheltuielilor extraordinare aferente materiilor prime distruse de
calamitatea naturală:
671 „Cheltuieli privind = 301 „Matern prime” 150.000.000
calamităţile şi alte evenimente
extraordinare
4) Încasarea subvenţiei acordate de autorităţile locale (30 % × 150.000.000 lei =
45.000.000 lei)
5121 „Conturi la bănci în lei” = 771 „Venituri din subvenţii 45.000.000
pentru evenimente
extraordinare şi altele
similare”

Contabilitatea veniturilor din provizioane şi ajustarea la inflaţie

Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din provizioane şi ajustarea la

inflaţie se utilizează conturile din grupa 78 „VENITURI DIN PROVIZIOANE”
(în Planul de conturi aprobat prin O.M.F.P. nr. 306/2002) respectiv grupa 78
„VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE” (în Planul
de conturi aprobat prin O.M.F.P. nr. 94/2001) a căror structură de conturi
operaţionale este prezentată în continuare:
781 „Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”
7812 „Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”
7813 „Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor”
7814 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor

14
 circulante”
7815 „Venituri din fondul comercial negativ”*)
786 „Venituri financiare din provizioane”
7863 „Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
financiare”
7864 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
circulante”
788 „Venituri din ajustarea la inflaţie”*)
*)
Acest cont este prezent numai în Planul de conturi aprobat prin O.M.F.P. nr.
94/2001.
Întrucât funcţionalitatea majorităţii conturilor din această grupă a fost
prezentată pe parcursul acestei lucrări ne oprim aici numai la următoarele
conturi:
1) Contul 7815 „Venituri din fondul comercial negativ” s-a instituit prin
Reglementările contabile aprobate prin O.M.F.P. nr. 94/2001 pentru a facilita
aplicarea IAS 22 „Combinări de întreprinderi”, respectiv a ipotezei în care din
„achiziţia unei afaceri” rezultă o diferenţă negativă între valoarea justă a
activelor şi datoriilor identificabile (mai mare) şi costul de achiziţie (mai mic),
înregistrată în contul 2075 „Fond comercial negativ”.
Fondul comercial negativ (potrivit IAS 22) trebuie recunoscut ca venit în
mod sistematic, pe toată durata de viaţă rămasă a activelor amortizabile. Această
recunoaştere se înregistrează prin formula contabilă:
2075 „Fond comercial negativ” = 7815 „Venituri din fondul
comercial negativ”
2) Contul 788 „Venituri din ajustarea la inflaţie” se utilizează, de asemenea,
numai de către întreprinderile care intră sub incidenţa Reglementărilor contabile
aprobate prin O.M.F.P. nr. 94/2001 şi care aplică IAS 29 „Raportarea financiară
în condiţii hiperinflaţioniste”. Acest cont se utilizează în perioadele de aplicare
efectivă a IAS 29 pentru a reflecta „creşterea datorită inflaţiei” a unor
componente ale activelor, în special a elementelor de active imobilizate, cum ar
fi de exemplu în următorul caz:
O întreprindere care se află în perioada efectivă de aplicare a IAS 29 are
un teren al cărui valoare la 31.12.N este de 3.000.000.000 lei, indicele de
inflaţie în anul N+l este de 0,407, rezultând astfel o ajustare a capitalului social
la inflaţie de 1.221.000.000 lei (3.000.000.000 lei × 0,407), ajustare care se
contabilizează prin formula contabilă:
2111 „Terenuri” = 788 „Venituri din 1.221.000.000
ajustarea la inflaţie”

Contabilitatea veniturilor din impozitul pe profit amânat

Acest cont a fost instituit numai la întreprinderile care aplică

Reglementările aprobate prin O.M.F.P. nr. 94/2001 pentru a se permite aplicarea

15
IAS 12 „Impozitul pe profit”. Funcţionalitatea acestui cont a fost prezentată pe
parcursul acestei lucrări.
***
Ţinând cont de cele prezentate la închiderea conturilor de cheltuieli,
închiderea conturilor de venituri se face prin preluarea soldului lor (de regulă
creditor) în creditul contului 121 „Profit şi pierdere”, formula contabilă de
principiu fiind:
7xx „Conturi de venituri” = 121 „Profit şi pierdere”
Observaţie: În situaţia în care la sfârşitul unei luni un cont de venituri
prezintă înainte de închidere sold debitor, închiderea contului respectiv se face
prin formula
contabilă de principiu (cu sume în roşu):
7xx „Conturi de venituri” = 121 „Profit şi pierdere” sss

În concluzie:
Operaţiile economice generatoare de cheltuieli şi venituri sunt extrem de
diversificate, fiecare dintre ele trebuind rezolvate în conformitate cu
raţionamentul contabil aplicat în circumstanţe concrete. Cele prezentate în acest
capitol nu sunt exhaustive ci doar exemplificative.

16
 Bibliografie selectivă

1. Drăgan C.M., Noua contabilitate a agenţilor economici, ediţia a Ii-a, Editura

Hercules, 1994
2. Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică,
Bucureşti, 2001
3. Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică,
Bucureşti, 2001
4. Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică,
Bucureşti, 2001
5. Pop A., Bădilă A., Pop A.I., Bazele teoretice şi metodologice ale
contabilităţii în partidă dublă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 2002
6. Pop A., Bădilă A., Pop A.I., Bazele teoretice şi metodologice ale
contabilităţii în partidă dublă, Editura Presa
7. Pântea I.P., Managementul contabilităţii româneşti, ediţia a II-a, Ed.
Intelcredo, Deva, 1999

17