Sunteți pe pagina 1din 40

ROMÂNIA

D E C I Z I A nr.1465 D osar nr.22502 / 3 / 2008

10 martie 2011

Carmen Ilie -
Iuliana Rîciu -
E manuel A lbu -
L id ia Craiu - magistrat asistent
_________________

La 17 februarie 2011 s-a luat în exam inare recursul declarat de

i– -
D ezbaterile au fost consemnate în încheierea d in data de 17 februarie
iei s-
10 martie 2011.

Î N A L T A C U RT E,

A su pra recursului

-
IV- 8520 / 2 / 2006 reclamantul V oiculescu D an a chemat în
,
anularea D eciz iei nr.234 din

D eciz iei C N SA S nr.269 d in 07.08.2006, prin care s-


f

În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca prin D eciz ia nr.234 d in


15.06.2006 Colegiul Consili
. N .S.C.) a
politice com uniste, verificarea realizand u-se in temeiul Legii nr.187 / 1999
olitice
com uniste si la cererea reclamantului, ce fusese nom inalizat de Biroul
2
-prim m inistru al
Româ niei.
iale, reclamantul a contestat actul în
termenul de Legea
nr.269 d in 07.08.2006, prin care s-a respins aceast .
2.1. În continuare, recla mantul a prezentat, pe larg, o serie de critici
deciz ii, anu me pe de-o parte in vocâ n d motive
parte, motive
.
2.1.1. Motive de nelegalitate extern
- C u privire la ambele deciz ii
a) Reclama ntul a C. N .S.A .S. a ajuns la concluz ia întrunirii
ca iei politice com uniste a reclamatului în
în care acesta obiectul rii în temeiul Legii nr.187 /
1999 anterior, constatâ n d u-se contrariul (D eciz ia C.N .S. A .S. nr.126 d in
11.11.2003 prin care s-a atestat colaborator al s
-a em is A de ve i
D eciz ia C. N .S. A .S. nr.101 d in 19.05.2005, care a atestat, d in
reclamantul nu a , a argumentat partea,
-ar întemeia pe dovez i noi,
aceste dovez i nu sunt nu mai neconclu dente, dar existau deja în dosarele
anterior cercetate.
b) cu em iterea celor doua deciz ii s-a
cu înc lcarea principiilor d reptului la are, de ne vinov i
a celui in dubio pro reo beneficieze, prin
C.N .S. A .S. a f cut o analiz n plus, a
refuz at accesul p ii la probatorii.
c) A mbele deciz ii au fost em ise prin p articiparea la deliberare si chiar
prin in mod sem nificativ a votului unor membri ai C. N .S. A .S.
de c tre un membru aflat în sta , anu me
M ircea D inescu, stare de inc de îm prejurarea ca sus
nu m itul, membru al Colegiului C. N .S. A .S. s- n m ultiple
rân d uri cu privire la ce s-ar im p une in ca drul dosarului ce-l privea
pe reclamant si, reclama ntul a solicitat in scris neparticiparea acestui
membru la deliber ri pe calea unor cereri de recuzare, acest demers a
f rez ultat.
- C u privire la D eciz ia nr.269 d in 07.08.2006
a) Î normelor leg
adoptarea deciz iei în cad rul i Colegiului C. N .S. A .S. d in 06.08.2006.
În acest sens, s-a ei din 07.08.2006 au fost
i 9 membri, d intre care s-au exprimat 3 v oturi pentru a dm iterea
3
preve derile
C. N .S A S., a 16 mai 2000 a Parlamentului
rea nu a fost adoptat cu majoritatea cerut de lege, fa
de cvoru m ul de 9 membri . În pri a pre vederilor
norme - în sensul d ubl rii votului pr "În caz de

-,
elui contrar Regulamentului, din moment ce nu se întrunise

majoritatea ntrucât 3+1=4, care nu

b) E m iterea deciz iei cu nerespectarea principiului motiv rii, cât tim p


nu s-au abordat p unctual elementele de argumentare, concrete i
nu meroase, prezentate de reclamant în îm potriva D eciz iei
nr.234 d in 15.06.2006.
c) Înc n p
termenului de a conte form ulate de reclamant îm potriva
D eciz iei nr.234 / 15.06.2006.
În acest sens, s-a e4
iulie 2006, termenul legal îm plinin d u-se la data de 3 august 2006, iar

de 7 august 2006.
2.1.2. Motive de nelegalitate interna
A ceste motive sunt axate pe de
C NSA i-a întemeiat deciz iile, concluz ia
ii reclamantului de colaborator al fostei politii politice com uniste

A stfel, reclamantul a ca nu ex
colaborator al :
- un angajament scris al reclamantului, prin care s -
asu me colaborarea cu fos );
-
- de
securitate; - emanâ nd de la acele

n prim ul rând structurile faimoasei n

abun dând î

dom iciliare d isim u existând note informative


privin d u-
informatori. În aceea i ordine de idei, s-a Colegiul C. N .S. A .S. nu a
4
-a u cerut reclamantului
au fost, de m ulte ori, determ inate d a notelor informative, a
niciunul dintre cei 27 de

C u referire concret la probatorie a înscrisurilor pe care pârâtul


i-a întemeiat deciz iile, reclamantul a acestea nu au
aptitud inea de a configura calitatea s ii
politice com uniste, cat tim p:
- referitor la în care reclamantul referire la
oarele sale (Silaghi Parasch ):
înscrisul a fost i nu ; a fost scris
constituie o justificare
ic

- referitor la notele de serviciu despr


V ITR O CI
acei parteneri, dar f a cu prin de nimic concret,
repercu
În plus, i aceste note au ii de com exterior,
in cad rul ra portului de serviciu, a vâ nd i ordine
de idei, reclamantul a m

certificarea sursei
lucrare a unei note informative
denot nscrisurile au ajuns la Securitate pe cale in d irec
lor vag, general ti parteneri comerciali

semn de actualitate, referin d u-se la un trecut îndep


înscrisurilor nu se presu p usul nu me de cod
"F E LIX " era aban donat de Securitate cu 4 a ni înainte.
S-a mai
rostit-o recla mantul in tim p ul aud ierii d in 13.06.2006, câ nd, pre zentând u-i-se
-o, a exclamat cu
s u merire: " F E LIX sunt eu ... ", î
sa
folosit acel pseu donim ca nume de cod, cu m se pretin de în d
- cu referire la înscrisurile cu prinse î
nu mele presu p usului colaborator " F E LIX ", reclamantul nu are nicio
5
rea acelui dosar,
al cu

docu mentelor dosarului p utând u-se desprin de concl -a încercat


recrutarea reclamantului d rept colaborator cu numele de cod "F E LIX ", dar nu
s- exprimând, cel
- În
acest sens, s-a

- referitor la înscrisurile referire la sursa " M IRC E A ",


nici i plau z ibil
tea reclamantului. În ve derea
acestei poz inâ n d seama de metodele de
ale , este ju d icios ca actele prod use de
n lipsa unor dovez i emana i
persoa nele verificate de C N SA S, întrucât actel ii
-un stat de d rept, acesta fi

Reclamantul a ca ipotez a normei art.5 alin.(3) din Legea


nr.187 / 1999 nu este t, pe de-
docu ment n D E X (ce im p une mai
concrete,
determ inate;
uni contra regim ului politic; resat unui orga n
- o

deja

acele întâlniri ale reclamantului cu .


D e asemenea, nu ar fi nici
fun damentale ale
om ului, întrucât înscrisurilor
C. N .S.A .S. ca s-ar fi ad us atingere " d reptului la
libertate de exprimare, libertatea opiniilor" i a "d reptului de a circula liber

ort probator si argumentativ. În acest sens, legat de


veri oare,
reclamantul a mai post-fatum,
6
îm pie d ice

îngreuneze
persoane.
Tot în acestor elemente argumentative, reclamantul a iterat
oarei sale, Silaghi Paraschiva, care s-a prezentat d in proprie
la C. N .S.A .S
suferit nici un preju d iciu.
Ra portat la argumentele prezentate, reclama ntul a c

or sale
concluz ie decurgând

Pârâtul C. N .S. A .S. a form ulat întâm pinare, solicitând respingerea


ca neîntemeiata, întrucât cele doua deciz ii au fost em ise cu
respectarea atât a proced urale im p use de Legea nr.187 / 1999, cat
si in considerarea elementelor probatorii si a prevederilor art.5 d in
lege.

Ca urmare a de câtre
cu pri 31 alin. (9), art. 7 alin. (2),

(3), art. 22 187 / 1999 privin d accesul la propriul


dosar si deconspirarea poli
ale art. V d in O.U.G. nr.16 / 2006 pentru modif
nr. 51 d in 31 ia nuarie 2008,
nr. 95 d in 6 februarie
2009 Legea nr.

187 / 1999, s-a


adoptat O. U.G. nr.24 d in
care a abrogat expres Legea nr.187 / 1999. Întrucât
com petenta de judecare a cau zelor
art.16 d in Legea nr.187 / 1999 a fost stabilita ab initio în fa voarea
Tribunalului - contencios ad m inistrativ ca uz a a fost
înaintata acestei , pe rolul a fost înregistrata sub nr.22502 /
3 / 2008. U lterior, prin ad use art.34 d in O.U.G. nr.24 / 2008,
com petenta materiala a fost stabilita în fa voarea C ur ii de A pel Bucure ti -
7
V III-a contencios i fiscal, pe rolul careia ca uza a fost
înregistrata sub acela i nu m r 22502 / 3 / 2008.

a u form ulat cereri de interventie accesorie, în interesul


paratului C. N .S. A .S., int i
K allberg M ikaela.
Cererile de au fost în principiu, în
considerarea întrunirii art.49 alin.3 Cod ,
întrucât, f a antama fon d ul litigiului, s-a intervenien
justificau interesul de a a p r rile pârâtului C.N .S. A .S în scop ul
respingerii i de colaborator al fostei politii
politice com uniste a reclamantului prin aceea ca era u persoane care
n materialele d in dosarele ce a u fost cercetate de Colegiul C N S A S
cu ocaz ia em iterii celor doua deciz ii contestate.
6. Completarea motivelor de nelegalitate a deciziei contestate.
Fa de pro D eciz iei nr.51 din 31.01.2008 de C urtea
i în raport cu e venimentul legislativ constân d în adoptarea
O.U.G.
- care a abrogat expres Legea nr.187 / 1999 - reclama ntul a în
s motivarea prin in vocarea unui nou motiv de
n acest sens c
efectele D eciz iei nr.51 / 2008 im p un constate nulitatea acestor
deciz ii em ise de C. N .S.A .S. în temeiul Legii nr.187 / 1999.
S-a , atât tim p cât
de a preve derilor Legii nr.187 / 1999 in d icate
de titularul , însem na ca s-a stabilit înrâurirea asu pra fon d ului
cauzei a ad miterii
-

i legi care ulterior se poate do ved i ca .

Pârâtul a teza absolute a deciz iilor contestate ca


efect al D eciz iei nr.51 / 2008, aceasta face
total abstr 34 d in O .U.G
parte, nu trebuie om is amant are
ca temei juridic art.16 alin.
interpretarea
8
C urtea de A pel - a V III-a contencios a d ministrativ i
fiscal prin S nr.671 d in 5 februarie 2010
de recla mantul D an V oiculescu, în contrad ictoriu cu pârâtul Consiliul
pentru Stud ierea A rhivelor

C. N .S. A .S., form ulate de intervenientii Silaghi Paraschiva, Silaghi V ictor i


K allberg M ikaela.
A respins ca ina d misibile cererile priv in d acordarea cheltuielilor de
.
8.
.
Pentru a hot rî astfel prima a
considerente:
8.1. Cu privire la efectelor D eciziei nr.51/2008 asupra actelor ce
fac obiectul controlului de legalitate, C urtea a apreciat c abordarea acestei
trebuie s
art.147 alin.(4) d in - 1 alin.3 d in
i
, potrivit carora deciz iile instantei de contencios
constitutional i prod uc efectele ” nu mai pentru viitor i cu
privire la acte em ise anterior acestora.
A stfel a ca, cu m s-a statuat in practica C urtii
, o lege declarata
-si mai
prod uce efectele. A ltfel sp us, efectele erga omnes ale D eciz iei nr.51 / 2008 a
C urtii - cu atat mai m ult inter partes litigantes - se prod uc
nu mai pentru viitor (ex nunc), ca atare conseci ele efectelor
jurid ice prod use de Lege i
ulterioare, se localizeaza incepand cu data p ublicarii în M. O f. a deciz iei.
A cest principiu nu poate con d uce decat la concluz ia c
ra porturil i efectele jurid ice re z ultate d in aplicarea Legii nr.187 /
i com pl ulterioare, p
n i pro d uc pe plan juridic. C u titlu de exem plu,
prin D eciz ia nr.838 / 27.05.2009 C urtea a preciz at c "efectul
ex nunc al actelor constituie o a plicare a principiului
a d repturilor de
ncre derea în sistem ul de
a puterilor în stat, contribuin d în
acest fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecin , efectele
deciz iei C ur decât iunile, sau
ce n viitor".
9
Practic, d de nulitate a
actelor jurid ice normative ce pot face obiectul controlului de
, o pentru nerespectarea ierarhiei actelor
normative, în cauz a a , cu , fa de
principiile generale, a ii ii ia
preve de expres c deciz iile ionale - inclusiv cele prin care o
lege sau o a G u vernului în vigoare este decl
prod uc efecte nu mai pentru viitor, de la data
lor oficiale.
O aplicare a acestui principiu – al prod ucerii ex nunc a
efectelor deciz iilor de declarare ca a unor legi /
sau prevederi d in acestea – 32 si 33 d in
O.U.G. nr.24 / 2008 pri vind acce i deconspirarea
, cu i ulterioare.
A stfel, potrivit art.32 „(1) În caz ul în care, urmare a
i i neprocesate cu
privire la calitatea de al sau de colaborator al acesteia a
unei persoa ne pentru care a fost em isa anterior prez entei o
deciz ie de sau de necolaborare cu Securitatea, dac persoana
face parte d in categoriile persoanelor verificate din oficiu, Consiliul
pentru Stud ierea A rhivelor n mod
c n prezenta de urgenta. (2)
aflate în curs de la Consiliul pentru
Stud ierea A rhivelor la data în vigoare a prezentei
ordonan e de urgen continua potriv z ute de aceasta, iar
potrivit art.33 d in aceea i ordonan i
efectuate în cad rul C onsiliul pentru Stud ierea A rhiv elor
, altele decât cele su p use potrivit prez entului
capitol, p în vigoare a pre zentei ,
valabile.
Preve derile sus- au în mai m ulte rân d uri obiectul
controlului de cons ionale, conclu z ia
acestui for fiin d aceea a (cu
titlu exem plificativ: D eciz ia nr.980 / 25.06.
din 17.08.2009).
O r, aceste prevederi fac tocmai aplicarea sus-preciz atului principiu
stabilesc valid itatea actelor em ise de C. N .S. A .S.
în temeiul Legii nr.187 / 1999, cu e i ulterioare. D e
,a actelor C.N .S. A .S. emise în temeiul
Legii nr.187 / 1999, exist dou n niciun
caz de la principiul al prod ucerii ex nunc a efectelor
10
deciz iilor de declarare ca a unor legi / sau
pre vederi d in acestea:
- 32 d in O.U .G. nr.24 / 2008, în sensul ca
respectivele acte (deciz ii de sau necolaborare cu Securitatea,
în ca z ul în care persoa na face parte d in categoriile celor verificate d in
oficiu) pot fi su p use ree ia descoperirii unor
docu mente si noi si neprocesate. este nu mai a parenta
întrucât nu este aceea de a constata nulitatea
ab pe calea noii proced uri, ute de o
), ci nu mai stabilirea unei nelegalit interne a
actului - prin prisma stabilirii unei faptice gre ite -,
echivalân d cu de contencios ad m inistrativ - pe
calea în constatare - a nulit ii im plicite a propriului act
ad m inistrativ al autoritarii p ublice de declarare ca sau
necolaborân d cu Securitatea, potrivit Legii nr.554 / 2004. Însa, nicidecu m
legiuitorul nu a stabilit de plano nulitatea tuturor deciz iilor em ise de
ii de declarare ca
ntregime a Legii nr.187 / 1999, cu i
ulterioa expressis verbis
consolidarea sunt deciz ii de neapartenen sau
necolaborare ce nu art.32, fie ca sunt alt gen de
acte, inclusiv deciz iile de sau colaborare cu fosta poli
n legii anterioare)- art.33, care nu au fost contestate
de partea interesat i intrân d astfel în p uterea dep
a lucrului ju decat în conform itate cu preve derile 17 d in
Legea nr.187 / 1999);
- art.34 d in O.U.G. nr.34 / 2008, cu
mod ifi i rora: Ca uzele aflate pe
n calitate de de control
toresc, ca urmare a ex la art.16 alin.(1)
d in Legea nr.187 / 1999 priv i deconspirarea
politiei politice com uniste, cu i ulterioare,
îm potriva deciz iilor C onsiliului pentru Stu d ierea A rhivelor
, la data în vigoare a pre zentei ordona de urgenta, se
i
ti, ca toresc. A ceasta, la prim ul termen de
, va continua ju decarea cau zelor cu luarea în considerare a
probelor ad mise i a actelor procesuale efectuate de ”.
, actele em ise de C. N .S. A .S. - sunt de /
colaborare sau, , de / necolaborare - care au fost
contestate de persoanele cu voca egii nr.187 /
1999 (art.16 alin.1) înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr.24 / 2008,
11
s i vor valabilitatea numai în
raport de pe care o va de contencios
ad m inistrativ com petenta, C urtea de A pel Bu - Contencios

- n vederea în cau za,


însem nân d verificarea efectiva a legalit ii - interne si externe - a actelor
em ise de C. N .S.A .S. anterior în vigoare a O. U.G. nr.24 / i nu
de anulare a acestor acte în considerarea ca
necons a Legii nr.187 / 1999, cu i
aceasta este numai una aparenta de la
regula fie acestea asigurate
cu ), întrucât stabilirea nelegalit ii i
anularea acestora se în urma exa menului com plet de nelegalitate
nu fusese realizat de o de ju decat n temeiul Legii
nr.187 / 1999, si, in orice caz, nu o de la principiul
al prod ucerii ex nunc a efectelor deciz iilor de declarare ca
neconst a unor legi / sau prevederi d in acestea.
8.2. ii.
C urtea a examenul de legalitate a deciz iilor C N SA S
se realizeze prin raportare la normele de d rept
cu prinse reia a u fost em ise,
potrivit principiului tempus regit actum.
Ca argu ment su plimentar i a
eciz iei nr.1398 d in
în M. O f. nr.79 d in 11.12.2009 i tocmai în
cad rul prezentului litigiu ca urmare a de a
art.34 d in O.U.G. nr.24 / 2008 in vocate de reclamantul D a n V oiculescu, fiin d
am intit principiul al legilor, -
se " autorului de sunt
neîntemeiate, o eventual extin dere a incidentei actului normativ (n.n.
O.U.G. nr.24 / 2008 ) asu pra unor din trecut - pe care critica sa o
presu p une - ar a vea efect retroactiv si ar contra veni art.15
alin.2 d in ”.
S- 52 d in Legea nr.24 / 2000
i), potrivit
: „(1) surile ce se instituie cu
privire la derularea ra p n temeiul vechii
fie înlocuita de noul act normativ. (2)
tran z itorii treb ,
corelarea celor doua reglementari, astfel încât p unerea în aplicare a noului
decurg i s ev ite retroactiv itatea acestuia sa u
conflictul între norme succesive.
12
art.34 d in O.U.G. nr.24 / 2008 este doar
acela de a reglementa cauze elor civile
la data adar de a asigura derularea
ra portului jurid ic de d rept procesual ded us ju dec n schimb, raportul
ial - ce f ei - s-a
în temeiul Legii nr.187 / 1999, cu i
-a prod us în totalitate efectele în med iul social, a vâ n d un
caracter instantaneu, efectul fiin d acela al p ublice a
reclamantului prin declararea (deconspirarea) d rept colaborator al fostei
pol ii politice com uniste, ded usa fiin d
definitiv constituita în i efectele deciz iilor contestate fiin d deja
n spe , O.U.G. nr.24 / 2008) nu are
aplicabilitate.
În consecin , verificarea D i nr.269 /
2006 em ise de C N SA S se va realiza în considerarea pre vederilor legii în
temeiul c reia au fost em ise, anu me a Legii nr.187 / 1999, cu i
ulterioare.
8.3. Cu privire la stabilirea inciden n spe a înscrisurilor depuse de
paratul C.N.S.A .S. la ultim ul termen de ju decat i, mai m ult, a sferei de
cu prin dere a elementelor probatorii prop use de parat în
deciz iilor contestate, C urtea a conchis ca nu poate fi
decât în sensul , sesizate ca urmare a caii
de atac de art.16 alin.(1) d in Lege continue
ju decata, dar prin încu vii
necesare în justa i cu respectarea principiilor generale
a elementelor de proba
pe care se poate baza C N S A S în deciz iilor em ise, nu
pot fi decât strict materia rora s-a ajuns, în cu prinsul
deciz iilor, la conclu z ia existentei de colaborator al reclamantului
(cele a v ute in vedere în em iterea primei decizii, respectiv cele a v ute în
vedere în de Colegiul C. N .S.A .S
3) d in Legea nr.187 /
1999 , extensiva, a normelor jurid ice în aceasta
nsem na spiritului legii i chiar înc lcarea unor
d repturi fun
art.16 alin.(1) d in Legea nr.187 / 1999, cu i
ulterioare, deciz ii pronun n
(asu pra naturii C. N .S.A .S. de a decide cu privire la
/ colaborare a persoa nelor verificate, respectiv de a
îm potriva acestor deciz ii pronun d u-se C urtea
Constit prin D eciz ia nr.51 / 2008). O ri, singura cale de atac în
sistem ul la i d ublat
13
apoi prin O.U.G eles s
atace deciz iile C N SA S emise în proced ura jur ca
va verifica actele extraordinare în considerarea
exclusiv a ia de C N S A S,
posibilitatea ca activitatea de colaborare prin
nerea altor aspecte de fapt decât cele statuate de C N SA S, tocmai în
considerarea faptului ca actele C N S A S
(spre a p utea fi remed iate sa u com pletate, sub aspectul motiv ), ci
chiar i ating elemente privin d persoana vizata, i
nu aspecte patrimoniale.
Ca atare, a prima , a per
n defa voarea reclamantului a
unor materiale probatorii verificate de C. N .S. A .S.
nerelevante în probarea de colaborator al ar însem na
acceptarea unui tratament discrim inatoriu nejustificat obiectiv în raport cu
persoane aflate în sim ilar d in p unct de vedere procesual-jurid ic
(cele a or calitate de / colaborator se a fi realizata in
temeiul noii legi ), in sensul ca în celor care au contestat deciz ii de
/ colaborare em ise in temeiul Legii nr.187 / 1999 de
rita, p utând stabili corectitu d inea
conclu z iei C N SA S in considerarea unor probe ce nu au fost a v ute in vedere
sau considerate nerelevante de câtre C N SA S, i-a exprimat,
într- , în acest sens, , în caz ul celei de-a
doua situa , statuând respectivele înscrisuri nu calitatea
r . O r, o atare com peten nu este expressis verbis
.
8.4. Cu privire la legalitatea deciziilor contestate, Curtea a stabilit
:
8.4.1. Astfel, sub aspectul criti
), a a preciat ca argumentele prezentate de reclamant nu
D eciz iile nr.234 d in
i
nr.269 / 07.08.2006, prin care s-
D eciz iei nr.234 d in 15.06.2006, sunt afectate de nelegalitate.
C u privire la nelegalitate celor dou deciz ii prin prisma em iterii
anterioare a D eciz iilor nr.126 din 11.11.2003
19.05.2005, f ca acte
întemeieze pe dovez i critic de n
pe d isp art.15 alin.(8) din Legea nr.187 / 1999 în
i nr.269 / 2006, anu me cu
ad use inclusiv prin O.U .G. nr.16 / 2006. Potrivit acestor
preve deri posibilitatea Colegiului C onsiliului de a se d in oficiu
14
cu privire la activitatea de politie politica a unei persoa ne asu pra s-a
anterior este restrânsa doar la in care a par „ probe noi”,
nu mai în aceasta reexam inarea unei
pe
definitiv a. O r, în spe - r, cu privire la activitatea de poli
1999, cu si
ulterioare, au fost em ise nu un e
definitiv e conform art.17 alin.(1) prima ipoteza d in Legea nr.187 / 1999, prin
necontestare, a nume:
D eciz ia nr.126 d in 11.11.2003, prin care Colegiul C.N .S.A .S. a stabilit

U manist 21 d in
Legea nr.187 / 1999, nu a fost agent / colaborator al

reclamantul, verificat din oficiu în considerarea statutului de cand idat


SD + P U R, nu
a fost agent /
situ
alin.8 d in Legea nr.187 / 1999, întrucât C olegiul C N S A S s-
1) d in lege.
În acest sens, a ca sintagma utilizata de legiuitor d in
oficiu nu trebuie ca desem nân d expresie jurid ica folosita
în art.3 alin.(2 i art.3 / 1 alin.(1) d in lege, aceasta d in urma spre a face
d istinc de sesizare a C N SA S cu o verificare
(anu me la cererea unei persoane interesate, conform art.2 alin.1 din lege).
D im po , expresia utilizata în art.15 alin.8 trebuie într-un sens
mai larg, acoperin d toate de sesizare, inclusiv sesizarea d in
n caz ul prim irii unor noi probe în
custo dia C N SA S. În acest sens, treb i
cu respectarea tuturor principiilor de dre rii
fiind acela de a exclu de posibilitatea C N S A S de a reexam ina oricând o
deciz ie anterioar mas definitiv
noi, in d iferent de modalitatea în care a
în conformitate cu art.3 / 1 alin.(1)
d in lege.
A stfel, C urtea a a v ut în vedere practica
O m ului, n d u-se „ nicio parte nu este

deciz ii finale ar crea un climat de


15
raporturilor jurid ice (cu titlu de ex: cauza Raicu îm potriva României, cauza
A n d rone îm potriva României).
n raport cu concret al normei art.15 alin.(8) d in

probe noi care s


reexam inarea

i, deja a n
n acest sens, prima a a v ut în vedere practica
su preme în materie (D eciz ia nr.2982 d in 29.05.2009 de I.C.C.J. -
n dosar nr.1273 / 36 / 2008 );
A , de art.5 din Legea nr.187 /
1999 la momentul em iterii deciz iilo
diferita de pre vederile art.5 d in lege la momentul em iterii D eciz iilor
rii prin O.U.G . nr.16 / 2006),
sfera de cu prin dere a considerate de colaborare cu organele de
securitate, ca politie politica, in vechea forma era una mai larga si inclu dea
inclusiv tip ul de activ prin forma de la data
em iterii deciz iilor contestate. În plus, legiuitorul a considerat, prin
introd ucerea f d istinc 8 32 d in
O.U.G. nr.24 / 2008, noua reglementare privin d accesul la propriul dosar
ii), necesitatea principiului
r i a principiului
legii civile.
C urtea a considerat un înscris / altfel de do vada ce poate fi a v ut in
vedere in stabilirea de agent sau colaborator al , ca poli
5) d in Legea nr.187 / 1999 rep., este
ad m isibil în reexa minarea unei deciz ii anterioare definitiva a Colegiului
un caracter de noutate, de principiu aceasta
însem nân d ca respectiva proba sa nu fi existat la dosarul in care a fost
deciz ia anterioara. To i prin
abordarea unei logice, sistematice si teleologice a legii privin d
accesul la prop i deconspirarea poli politice com uniste, dar
în considerarea principiilor de d rept mai sus
nu trebuie î acest caracter de noutate într-un sens restrictiv,
im p unând u-se ca acesta sa fie stabilit in concret în de posibilitatea
efectiva a C N S A S de a exa m ina o anu m ita proba în cad rul
de agent / colaborator a unei persoane.
D e altfel, inten a legiuitorului de a fi data o interpretare larga
interesului caracterului de noutate al probei reiese si d in modalitatea de
redactare a art. 32 din noua reglementare privin d accesul la propriul dosar
16
si deconspirarea , în art.32 d in O.U.G . nr.24 / 2008 -se
posibilitatea unei deciz ii de nea partenen sau necolaborare
em ise in temeiul Legii nr.187 / 1999 în caz i
fiin d în sens larg
de C N SA S.
de cele exp use, exam inân d în concret caracterul de noutate a
probelor ce au stat efectiv la baza deciz
(nota sem nata olograf, sub nume nereal F ELIX , datata
i referire la a ustriac de origine româna L.G ;
22.11.1970, cu privire la mo d ul cu m a decurs
contactarea reclama ntului, la acel moment translator de limba germa na al
echipei de hochei pe ghea i semnat
, sem nata cu numele
17.10.1977, prin care con d ucerea întreprinderii
V ITR O CI M, la care era a ngajat, cu privire la cele doua ru de ramase în
), prima înscrisuri
imbrica un caracter de noutate în sensul legii, astfel încât nu mai acestea vor
fi , sem nate cu nu mele real,
nu v or fi a v ute în vedere prin prisma em iterii unei deciz ii
contrare celor anterioare in temeiul i cu
mase definitive.
C urtea a considerat ca înscrisul reprezentat de nota semnata olograf,
sub nu me n i referire la l
austriac de origine romana L.G., poate fi c ca o proba noua, întrucât
acesta nu a fost efectiv luat tre C N S A S cu ocaz ia
em iterii deciz iilor anterioare definitive de necolaborare prin prisma
de stabilire a fa ptului ca a fost întocm it de reclamant, in
lipsa altor elemente de proba adju va nte si a ca nici
reclamantul nu i-a aceste înscrisuri. A stfel, d in actele dosarului
(D ecizia nr.234 / 200 respectiv ul înscris a
fost reanalizat prin coroborare „cu noile docu mente existente in dosarele
i cu de dom nul V oiculescu
respectivele note, sem nate cu nu mele de cod F E LIX, au
fost întocm ite i furnizate organelor de securitate chiar de domnia sa”.
Într- , d in actele dosarului (transcrierea aud ierii reclamantului
d in d in 13.06.2006), s-a ca reclamantul a confirmat ca îi
i notei d in 29.12.1977, f n acest moment
al analizei sa se aplece asu pra moda de a nu melui
nereal F E LIX, sub acest aspect ile prezentân d d ivergente.
În acest context, C urtea a apreciat ca acest înscris are caracter de
noutate in sensul art.15 alin.(8) d in Legea nr.187 / 1999 rep., cât tim p, de
existen n care au fost em ise deciz iile
17
anterioare defin
tre C N S A S prin prisma faptului ca nu
sem nat cu numele real si nici par s -

III-
reclamantului
ca es d imensiune probatorie respectiv ului
înscris, dimensiune im posibil de stabilit în momentul emiterii deciz iilor
anterioare, C urtea a conchis ca aceasta nota are caracter de noutate in sensul
Legii nr.187 / 1999 rep .
În s , înscrisul reprezentat de lt. M.P, datat
22.11.1970, cu privire la mod ul cu m a decurs contactarea reclamantului, la
acel moment translator de limba germa na al echipei de hochei pe ghea a
N orvegiei, s- f ntrucât nu
a fost tre C N SC p în 06.06.2006, acesta fiin d
inserat în dosarul R 144460, titular V oiculescu D a n. Conform notei de
constatare întocm ite de C N SA S, acest dosar a fost deschis în vederea
su pra vegherii
coordonate de C N E FS (

mente suspecte d in
cad rul V ITR O C I M, pentru perioada 1970- i docu mente d in

F.
ia a III-a în 1973.
În consecin , cu privire la prima critica de nelegalitate sus de
reclamant prin prisma sale de
colaborator în baza unor probe ce nu au caracter de noutate fata de cele
ad m inistrate in cad rul dosarelor anterioare, finalizate cu emiterea deciz iilor
definitive de necolaborare, C urtea a constatat-o ca fiin d fon data doar în
parte, cu efectul î d in bagajul probator al paratului in em iterea
deciz iilor contestate a celor doua înscrisuri (nota olografa, sem nata cu
nu mele real si datata 17.10.1977, prin care con d ucerea
întreprin derii V ITR O C I M, la care era angajat, cu privire la cele doua ru de
ramase in , respectiv i sem nat
nu me real, da ), cu celorlalte doua înscrisuri,
anu me: nota sem olograf, sub nu me n i
referire la austriac de origine romana L.G., respectiv
lt. M.P, datate 22.11.1970, cu privire la mod ul cu m a decurs
contactarea reclamantului, la acel moment translator de limba germana al
echipei de hochei pe gheata a N orvegiei. Referitor la critica de nelegalitate
u la , al d reptului de a beneficia de
18
pre z u m ia de nevinov i de adagiul in dubio pro reo cu ocaz ia em iterii
D eciz iei nr.234 d in 15.06.2006, respectiv cu oca z ia
docu menta n cad rul solu rii îm potriva acesteia, C urtea

În pri de i a principiului in
dubio pro reo, C urtea aceste principii intervin in
materie e- n aflâ nd u-ne intr-un litigiu de d rept
p ublic ad m inistrativ.
i, a v i jurid ice ale
celor doua
mase definitive mijloacelor de informare în
inân d seama de nr.1096 / 96 a
Parlamentare a C surile de dema ntelare a
trecutului fostelor regim uri totalitare com uniste - care se refera nu numai la
masurile de lustra ie, c i la cele mai generale, inclusiv de deconspirare a
persoanelor care a u colaborat cu orga nele de represiune ale fostelor
regim uri totalitare com uniste -, C urtea a apreciat ca masurile luate de stat
in atingerea acestui scop trebuie sa fie com patibile cu stat democratic, fiin d
in acest sens necesar sa fie respectate mai m ulte principii specifice statului
de d rept, intre care acela al d reptului la , la de
nevinovatei pana la momentul in care i cel
al d reptului la un recurs ju diciar îm potriva deciz iilor de natura
ad m inistrativa sau analoage acestora.
a dar, proced ura trebuie ,
însemnâ n d garantarea d repturi: de a beneficia de un a vocat;
de a a vea acces la elementele in cad rul deciz iilor contrare acestuia
si a a vea posibilitatea de a le contesta; de a p utea ad uce propriile elemente
de proba la dosar; de a beneficia de o au d ien p ublic de a
p utea form ula o cale de atac înaintea unei ju diciare indepen dente.
Or e
reclamantului i-au fost î ntrucât, d in actele
dosarului, rez
d in Legea nr.187 / 1999 rep., respectiv preve derile art.39
3) d in Regula mentul de organizare si fun a C N SA S,
aprobat prin H nr.17 / 2000 a Parla mentului Româ niei, care
stabilesc întin derea d repturilor persoanei verificate in cad rul proce d urilor
de onare a C olegiului C N S A S, atât în cad rul i
em iterii deciz iei, câ n cad rul ca urmare a unei
. A stfel, d reptul de i, de
asemenea, nu sunt elemente probatorii a releva î d reptului
reclamantului de a dep une înscrisuri în c îm potriva
i de a lua de elementele de proba
19
de C N S A S. În plus, partea a a v ut la îndemâna i calea de atac în
a unei in depen dente, pe care a utilizat-o.
Referitor la critica de nelegalitat pe
incom patibilitatea unui membru al C N S A S, C urtea a acest
argument nu poate fi analizat ca un mo
deciz ii, în lipsa unor preve deri legale în acest sens. A stfel, aspectele faptice
prez entate de reclamant în area unui membru al
Colegiului C N S A S nu atrage, ex lege, nelegalitatea deciz iei adoptate de
Colegiu, ci, eventual, p utea atrage aplicabilitatea altor pre vederi privin d
d isci n ca d rul unei
disciplinare în conformitate cu prevederile art. i urm. din Regula ment.
Extin derea aplicabilit ii jurid ice a antepronuntarii
reglementate de prev. art.27 pct.7 n caz ul proced urii
de f a C olegiului C N SA S în lipsa unor preve deri legale nu poate
fi acceptata. În plus, a a cu m s-a si in precedent, partea are
asigurata respectarea tuturor d repturilor apte a do ved i nelegalitatea
deciz iilor contestate in cad rul pre zentului litigiu, în fata unei
.
e inut
:
Referitor la viciul re z ultat de nemotivarea deciz iei, s-
paratul C N S A S n -a î prevederilor de art.18 alin.4 d in
i a C N SA S, aprobat prin
H nr.17 / 2000 a Parlamentului Româ niei, aceea de a motiva în fapt
n spe , decizia este aceea de a stabili calitatea
pârâtului de colaborator al

nr.234 d in 15.06.2006, astfel încât partea a p utut


Colegiului C N S A S in emiterea acestei , nute prin
D eciz ia nr.269 / 2006. În plus, nu s- antului
printr- sau deficien n
îm potriva D eciz iei nr.234 din 15.06.2006, cat tim p
reclamantul a su p us controlului aspectele de nelegalitate
interna a D eciz iei nr.234 / 15.06.2006.
Referitor la criticile de nelegalitate privin d viciile în activitatea
eciz ia
nr.269 / 2006, C urtea a apreciat- .
A stfel, cvorum ul reprez int

exem plu:
20
pentru ca

17 / 2000 pentru adoptarea

Stu dierea

membri. La aceasta 3 membri s-


ntre
d in urma inclusiv C olegiului.
- ,
m stituie motiv de nelegalitate, întrucât s-au
luat în calcul votur - inut sea ma
de caracterul decisiv al votului , care, , nu poate fi
incident decât în unei egalit de voturi.
În acestei critici de nelegalitate, C urtea a a v ut în ve dere
n ,
pre vederilor art.24 d in Regulamentul C N S A S de la data em iterii D eciz iei
nr.269 / i practica su preme în aceasta materie (D eciz ia
nr.2982 din 29.05.2009 de I.C.C.J. - ia contencios
ad m inistrativ n dosar nr.1273 / 36 / 2008 ) i necesitatea ca
de s , i de
(ca uza Beian contra
Româ niei tefan i Stef contra României, cererile conexate
nr.
atunci când pract

ipiului securitã i
p ublicului în sistem ul ju d iciar.
S-a considerat ca fiin d nefon dat si ultim ul viciu de forma ad us
D eciz iei nr.269 / 2006, cel fon dat pe lcarea prevederilor art.16 d in Legea
nr.187 / 1999 în termenului de a form ulate
de reclamant îm potriva D e -a
, într- , termenul de 30 de z ile curgân d de la dep unerea
i a fost cu câteva z ile, acest aspect nu este un ul ,
n în care
legea nu prevede o i, astfel, termenul a pare ca
a vân d natura de recoman dare.
21
8.4.2. Sub aspectul m , axate pe su
i-a întemeiat
deciziile, Curtea a constatat :
1
se toate statului sau ale altor structuri
i cu caracter represiv, care au viz i
puterii totalitar com uniste, precu m si su primarea sau
i fun damentale ale om ului.
În acestui act normativ, sfera de cuprin dere rationae
personae , colaborat iei politice com uniste fiin d
persoana care a furnizat sau a înlesnit transm iterea de
, in d iferent sub ce forma, precu m note si rapoarte scrise,
verbale consemnate de operativi, prin care se
sau atitu d inile potriv nice regim ului totalitar com unist,de natura
sa i fun damentale ale om ului (art.5
alin.(3) d in Legea nr.187 / 1999).
C urtea a constatat ca definirea conceptului juridic de colaborator al
politiei politice com uniste prin art.5 alin.(3) din Legea nr.187 / 1999 rep. are
un i nu im p une necesitatea existentei un ui
angajament scris d
de organele de Se i
cu caracter represiv. A ltfel sp us, legea nu o apropiere
formalista pentru calificarea colaboratorului, nefiin d nici obligatorie, cum
nici suficienta, dovada scrise, pe calea unui angajament, a
de a unei persoa ne de a activ itate de
colaborare cu fosta Securitate ca politie politica com unista,
legea im p unând un criteriu axat pe valorile statului de d rept, anume unul
obiectiv, , ci nu unul formal. A stfel, colaborarea trebuie sa fie
una efectiva, reala si sa rez ulte d in note si rapoarte scrise, verbale
consem nate de operativi.
A cest criteriu obiectiv nu im p une nici necesitatea doved irii
persoanei ce face obiectul de colaborator,
o atare îm prejurare p utân d sprijini alte elemente de proba d in care sa
f echivoc unei borare în sensul legii.
Trebuie sp us ca la data reclamantului sub aspectul întrunirii sau
nu a de agent / colaborator al politiei politice com uniste (iunie -
august 2006) legiuitorul p n ceea ce
sfera de cu prin dere rationae personae elesului conceptului jurid ic de
colaborator, cat tim p nu a mai , precu m în forma a Legii
nr. i colaborator inclusiv a persoanei ”care a
fost retribuita sau recom pensata in alt mod pentru activitatea
în aceasta calitate” (art.5 alin.3 lit.(a).
22
D e asemenea, de fon d a mai ca criteriu
obiectiv, rez ultat d in interpretarea logico-sistematica dar, mai ales,
teleologica a normei jurid ice, im p une conclu z ia ca de
de Securitate nu este una incom patibila cu cea de colaborator al
acesteia, cu atât mai m ult cu cat perioadele în care ar fi aceste
nu s-ar su prap une, neexistân d argu ment logic pentru care
legiuitorul ar fi considerat necesara exclu derea celor dou
calit , istoric demonstrâ n d ca Securitatea a practicat
de cele mai m ulte ori activit atât de racolare cu titlu de colaborator, cat si
activit de su pra veghere informativa a persoane, im portant fiin d
examenul probator concret in cauza.
criteriu obiectiv, stabilit de legiuitor prin mod ul de redactare
a art. 5 d in Legea nr.187 / 1999 rep., con d uce la concluz ia nepertinentei d in
p unct de vedere jurid ic si a altor argu mente prezentate de reclamant.
A stfel, legiuitorul nu a conexat posibilitatea stabilirii de
colaborator al fostei politii politice com uniste de stabilirea in prealabil a
de agent al ii a în s-a aflat
persoana obiectul de colaborator, pe de-o parte
pentru ca pot exista , precum cele în vederate de pârât, în a nu
se ajunge a de agent, iar, pe de alt
parte, a de
persoana obiectul de colaborator prin raportare la
legii.
Pentru argu mente, a apreciat , chiar daca se poate
considera posibil ca decriptat din notele întocm ite de ai
fostei nu reflecte întrutotul n mod ul cel mai
fidel realitatea, legiuitorul a interes acorde valoare probatorie
înscrisurilor emanate de la orga nele politiei politice com uniste, o abordare
contrara d in perspectiva mijloacelor de proba p utân d a vea
com prom iterii atingerii legii, anu me de
politice, în acest sens C urtea a vând în vedere prevederile art.15 alin.(5) d in
Legea nr.
n
sensul sensului termenului de ” ” d in d reptul procesual
penal, fiin d ev ident, d in interpretarea logico- i, mai ales,
teleologica, faptul ca interesul este un ul mai larg, observâ n d u-se mai ales
ca legiuitorul nu a recurs la redactarea termenului ” ” cu titlu
substantival, ci ca pred icat al unei atributive referitoare la
furnizate sau cu privire la care a fost
transm iterea, norma jurid ica sa sublinie ze unei
activit i de furnizare sa u înlesnire ,
in diferent de forma acestora, inclusiv prezenta i rez ultate d in
23
notele d in cad rul politiei politice c ine ca
fiin d corecta ca o îm potriva
i sa fie înaintata unui orga n ar însem na
a goli de de sfera de reglementare a acesteia.
C urtea a a Securitate ca politie
n nota de constatare, fiin d
si de înscrisurile p , fiin d
una de o natura com plexa, în reclama ntul, contrar
sale, a fost recrutat în vederea cu nu mele conspirativ
” M IR C E A ” în anul 1970 de ISM B în considerarea
informative ca translator de limba germana al echipei de hochei a
N orvegiei, -se furnizarea de cu privire, pe de-o parte,
la pe linie de C N E FS, iar, pe de alta parte, la
de la A SE, în a nul 1971 prop unân d u-se scoaterea d in întrucât nu vine
des în cu ; în perioa da , 1973-1975, face
obiectul unei pentru a fi recrutat, inclusiv in scopuri de
contras i de stabilire a corectitud inii unor reprezenta ai
unor firme ce afaceri cu statul roman, în documentul lipsa d in
III-a ) relatân d u-
se fostul
Serviciu 7 (C omercian e conspirativ
"Felix”, în scop ul ” unor sarcini de contraspionaj”, nu me
conspirativ sub care a sem nat o serie de note (referitoare la
cu care intra in contact în cad rul de ser rude
ramase în , la un coleg de serviciu, care activit n
detrimentul econom ic al la care activau), note ad resate fie
con d ucerii V ITR O CI M, fie de securitate d in cad rul U.M. X X X X
din ca drul n 1975 se prop une încetarea ca
urma
d in nou face obiectul cu recla ma ntul,
calitatea de membru de partid, pentru rezolvarea unor
probleme pe linie de m unca in cad rul exterior, cu
de a se a vea in ve dere caracterul nonconform ist al acestuia; de
asemenea, pe parcursul anilor organele fostei politii politice au
activitatea reclamantului, informând u-se cu privire la caracterul
nonconformist al acestuia, ce se concretiza în cu
lcarea unor reguli
de d isciplina cu ocaz ia depla n s în ca drul de
exterior, în d ucerea unui trai peste nivelul al , cât
tim p partea a in u fiin d
dotat cu central .1977 se
nu i se aprobe deplasarea în pe linie de serviciu,
24
întrucât „ nu moral-politice ”; în iulie 1979 U.M. 0625 a
încep ut a reclamantului pentru neoficiale cu
lcarea Legii nr.23 / 1971, acest dosar d.u.i „ D O RI N ”
fiind finalizat ca urmare a p urtate de de Securitate cu
reclamantul in iunie 1980, moment si scop in care a si fost data o
de reclamant, anu me cea d in iunie 1980, d in cu prinsul acesteia
re z ultân d ca „analiza” la finalul acestei a fost
cu acest , care a vea in lucru dosarul d.u.i, în scop ul închiderii acestui
dosar privin d a reclamantului.
Potrivit art.5 alin.(3) d in Legea nr.187 / 1999 rep. în forma în vigoare la
data em iterii deciz iilor contestate: „ Este colaborator al poli
com uniste, în sensul prez entei legi, persoana care a furnizat sau înlesnit
transm iterea de , in diferent sub ce forma, precu m note si
ra poarte scrise, verbale consem nate de operativi, prin
care se sau atitud inile potriv nice regim ului totalitar
com unist, de natura sa i
fun damentale ale om ului”.
D in iei politice com uniste se
desprin de necesitatea întrunirii cu m ulative:
- unei activit efective de furnizare sau înlesnire a
transm iterii unor , indiferent sub ce for , c tre Securitatea
statului sa u c tre una din structurile sa u cu caracter represiv (în
sensul art.5 alin.(1) d in Legea nr.187 / 1999 rep.), prin care sa fie
activit i sa u atitud ini potriv nice regim ului totalitar com unist;
- respectivele activit i s a ad uce atingere
d repturilor i fun damentale ale om ului.
C u privire la raportul privin d mod ul cu m au decurs cu
V oiculescu D an d in data de 22.02.1970, consem nat în dosarul R144460, d in
verificarea întrunirii ipotezei legii prin raportare la elementele de proba
în spe , C urtea a observat ca activit i
atitu dini potriv nice regim ului totalitar com unist, constân d în atitu d ini
neconforme viz iunii ,
reglementarilor legale, se contactau sportivi ai echipelor
în scop ul schimbului de pachete pentru sau provenin d de la
ru de / d in . C urtea a ca victimele
furnizate nu erau identif i nici nu rez ulta ca erau identificabile la
momentul , cat tim p se referire la
romani în mod general - cel mai probabil spectatori - greu de identificat
un an de z ile n plus, pare mai m ult un de
com plez en n ce ca m pionatele în
curs, reclamantul s-a eschivat de la furnizarea unor similare,
cân d posibilitatea era de identificare a victimelor in existente.
25
M ai m ult decât evident, nici restul a cum a
fost în motivarea D eciz iei nr.234 / 2006 ) nu furnizarea
unor calitatea im pusa de lege, aceste
nefiin d unele specificate în concret spre a se sta , într-
, se refereau la „activit i atitu d ini potriv nice regim ului totalitar
com unist”, precu m n care prin aceasta pârâtul ar fi
vizat i li fun damentale.
C u privire la nota sem nata olograf, sub nume nereal F E LIX, datata
i referire la austriac de origine romana L.G.,
prima a ca activit i atitu d ini
potriv nice regim ului totalitar com unist, constân d in politicii
regim ului c i spirituala a unor
romani la fuga d in ara sau luarea de .
În ord ine de idei, C urtea a constatat ca, nota i
utile pe linie de serviciu, în schimb restul (privin d
) nu pot fi considerate ca furnizate cu
titlu de sferei de aplicabilitate a
art.5 alin.(3) d in Legea nr.187 / 1999 rep. În al doilea rând, persoana ale
atitu d ini potriv nice regim ului totalitar com unist au fost
este una identificata, nea vând rele vanta ca era ean , cu m s-a
mai sus.
În al treilea rân d, erau furnizate unei structuri de politie
inclusiv
recla mantului în cad rul au dierilor d in i
a utentificata a mr. N .M.), au fost date de Securitate d in
cad rul V ITR O CI M, m r. N .M., de la U .M. X X X X-X X (in d icativ X X / X X / X X ),
din structurile D epartamentului de Securitate. În
regim ului totalitar com unist era, intr- , de
i fun damentale ale
persoanei vizate, anume d reptul la libertatea de exprimare.
Într- , furnizarea respectivelor a exp us persoana în
cauza unor negative vizân d d repturi si
libert fun da mentale ale , anu me
dreptul la libertatea de ex primare, consacrat în art.28 d in
Republicii Socialiste România d in 1965, în vigoare în perioada de
, potrivit ,, Republicii Socialiste România li se
libertatea cu vântului, a presei, a întrunirilor, a m itingurilor a
"; art.19 pct.2 d in Pactul cu privire la
drepturile civile de România prin D ecretul nr.212 / 1974,
texte potrivit ,,(2) O rice persoana are d reptul la libertatea de
exprimare; acest d rept cu prinde libertatea de a , de a prim i i de a
26
i idei de orice fel, in d iferent de frontiere, sub forma
, a ori artistica, sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa”.
În , d in data de
09.12.1977, justifica stabilirea de colaborator al fostei politii politice
com uniste, în acest sens iteran d aprecierea criteriului calitativ, ci
nu cantitativ, al furnizate sau cu privire la care s-a înlesnit
transm iterea iei politice com uniste, nea vân d releva nta
caracterul singular al eclamant,
acesta p utând releva cel m ult a m ploarea culpei persoanei a calitate de
colaborator ii este stabilita, dar f jurid ice .
În raport de asu pra principale, C urtea a
cererea de accesorie în interesul
paratului C N SA S, a nume prin ad m iterea acesteia, în raport cu preve derile
care im p un o atare .

i accesorii, C urtea le-

ad versar nu poate fi obligat la plata chel


intervenientului accesoriu.

– -a

Motivele de re 1 C od

6 din

prim ul rân d pre vederile


27

ina plicabilitatea legii interne contrare.

în virtutea

Inaplicabilitatea legii interne contrare nu se con cu declararea

1.2008.
asu pra

nulitatea.

- a

-
C. N .S. A .S.;
-
specific

putea emite D ecizia nr.234 din 15.06.2006.


D in coroborar

Colegiul C. N .S.A .S. nu se poate sesi za d in oficiu în vederea stabilirii


28
ei politice com uniste, iar
caz ul în care

-a u fost

-
deciz ii de necolaborare /
com uniste;
-

-
.

recurentului-reclamant.

l, acesta nu a p utut fi atribuit reclamantului deoarece acesta

-
înscrisul datat 29.12.1977.
A tâta tim p cât acest

recurentului-reclamant.

-au întocm it.

ionale

me
adoptarea
29

Colegiul

anularea

reclamantul n

r.234 din

nr.187/1999.

- , in d iferent

com uniste;
-
sau atitu d ini potriv nice regim ului totalitar com unist;
-

-reclama nt a furnizat
i
30

.M..

d irectorului întreprin derii.

De

com unist.

-un interval începân d cu 4 ani înaintea datei la care

regim ului com unist.

moment

- -
fun damentale -

ani pentru a face i.


10. Concluzii scrise formulate

A stfel, C urtea d –
31
i nr.187 / 1999 ar fi
fost nule abs expres

atac

or

D eciz iile atacate s-au întemeiat pe alt probatoriu decât cel pe care
s- rt.15 alin.(8) d in Legea nr.187 /
1999.

membrii C olegiului C.N .S.A .S. în momentu


-
r.17 / 2000.
Înregistrân d u-

drept.
10.3. Cu privire la cola

- -recla mant a a v ut o

Securitate;
-

nici de prim irea unor recom pense;


-

ehemente
32
- art.12 d in

11. A -

-
recursului ca nefon dat.
11.1. Motiv ul de recurs referitor la „ nelegalitatea senti

reclamantul ad uc
nu al deciz iilor C. N .S.A .S., schimbând prin aceasta

11.2. C ritica recurentului-r

t efectele

11.3. C u privire la critica recurentului-

a u aplicat corect
pre vederile art.15 alin.(8) d in Legea nr.187 / 1999.

C. N .S. A .S. nu l-
contestate.
-

C. N .S. A .S.
11.5. Referitor la critica de nelegalitate a deciz iilor contestate axate pe
incom patibilitatea unui mem bru al C.N .S. A .S., în mod corect a considerat
33
ocate
-

-
11.7. Referitor la viciile de nelegalitate a deciz iilor C. N .S. A .S. cu
ocaz ia votului membrilor C. N .S.A .S., sunt neîntemeiate, deoarece Colegiul
C. N .S. A .S. a adoptat deciz iile cu respectarea în totalitate a art.24 d in

11.8. În ceea

-
a tuturor probelor ad m inistrate
în dosar.

- -reclamant la
cheltuielile

1. Recursul este nefondat.

a României

Critica de

-
j

speciale a d ministrative sunt facultative.

itorii cu prinse în art.34 ce


au
lor de
contencios ad m inistrativ com petente. A cestea, la prim ul termen de
34

uate

nu este constat de plano a deciz iilor contestate, ci

tranz itorie
art.34 au continuat ju decata (pag.19-20 dosar fon d).

art.34.

/ Securitatea a
,
alt act normativ, în acord cu p

-
intimatului C. N .S.A .S.

C u alte cu vinte, probele ad m inistrate în

-
contextul actual al naturii juri
35

ontrad ictorii, mod ul de nu m ire al Colegiului


-

a deciziilor contestate, în raport de preve derile art.34 d in O.G. nr.24 / 2008,

ad m inistrâ n d probele încu


a D eciziilor nr.234

putea emite D ecizia nr.234 din 15.06.2006.


Sesizarea d in oficiu

1999 nu contraz ice ipoteza d in art.15 alin.(8).

ce apare în
i la colaboratori, de unde

Probe noi

- înscrisul datat 29.12.1977;


- -reclamant.
36

a recurentului nu s-

fi valorificat.
ceea ce

caracter.

con d us la do ved irea unei alt


deciz iile anterioare.

propriei culpe.
-au aflat de la

cauza sub toate aspectele (vez i considerentele de la pct.1.1.), re

membrii C.N.S.A.S. pent

erentele


2982 d in 29.05.2009

.17 / 2000.
V oturile celor care s-

Modalitatea de exprimar
37

recurentul.

-a prod us nicio
-
D eciz iei nr.269 d in 7.08.2006, deoarece deciz ia care a stabilit calitatea

din 15.06.2006.
-reclamant a a v ut posibilitatea

1.3. Critici care

nr.187 / 1999
A ctivitatea recurentului-reclama nt se în
alin.(3)

1.3.1. Recurentul-
politice comuniste.
Înscrisurile in vocate de recur
de .M. nu dove desc contrariul.

origina dânsului, nu
sunt corecte

În
intermed iar pentru exportul românesc de geam uri, bitu m, materiale

L.G.”.
38

nu mitului N icula M arin.

Într-
-

reprezentant al
întreprin derii un de era angajat.
hnic, ci

com unist.

a acestu
Interne – -a.
-reclamant a fost recrutat ca

p urtat nu mele conspirativ „ Felix”.

a fost extras d intr- – -a,

Potrivit art

sau atitu d inile potriv nice regim ului tota

pretin de recurentul-reclamant.

rilor nu are

regimului comunist.
nu

extrage d in act.
39
Prin N ota d in 29.12.1977 s-
atitu d inile potriv nice regim ului
-a exprimat dezacord ul cu politica

com unist de la acea vreme.

duc

fun damentale.
-recla ma nt cu referire la opiniile

care România aderase în a


În motivarea D eciz iei nr.274 / 2006 s-

13.06.2006.
-

nu s-
40
Motivele de recur

alin.(1) teza a II-

4. N efiind în
-

PE N TRU A C EST E M O TI V E
Î N N U M E L E L E G II
D E C I D E:

Respinge recursul declarat de


– -a
contencios ad min

-
K allberg M ikaela.

10 martie 2011.