P. 1
Referat Moneda STABILITATE sI

Referat Moneda STABILITATE sI

|Views: 2,037|Likes:
Published by Adelina Almajan

More info:

Published by: Adelina Almajan on May 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/11/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1 Politica monetara si evolutii in formularea obiectivelor
  • 1.2.1 Instrumentele politicii monetare
  • 1.2.2 Factorii de influienta
  • 2.1 Rezervele minime obligatorii
  • 2.2 Instrumente de refinantare
  • 2.3 Creditul de licitatie
  • 2.4 Operatiunile de swap valutar
  • 2.5 Operatiunile de open-market
  • 3.1. Plafoanele de credit
  • 3.4.1 MASA MONETARĂ
  • 3.4.2 CURSUL DE SCHIMB
  • 4.1.1. Conceptul de politica fiscala
  • 4.1.2. Instrum 656p1516g entele politicii fiscale
  • 4.1.3. Bugetul public
  • 4.1.4. Modelarea politicii fiscale
  • 4.1.5. Curba Laffer
  • 4.1.6. Multiplicatorii fiscali si bugetari
  • 4.1.7. Stabilizatorii fiscali automati
  • 4.1.8. Macrostabilizarea prin politica fiscala
  • 4.2.1. Conceptul de politica monetara
  • 4.2.2. Instrumentele politicii monetare
  • 4.2.3. Modelarea politicii monetare. Curba LM
  • 4.3. Echilibrul economic intern. Analiza IS – LM
  • 4.4. Alegerea politicii guvernamentale “optime”
  • 4.5. Ajustarea socurilor

STABILITATE sI ECHILIBRU MONETAR SECŢIUNEA 3.1.

STABILITATEA MONETARÅ, PUNCT DE PLECARE PENTRU ÎNTÅRIREA MONEDEI NAŢIONALE

3.1.1 Puterea de cumpårare a banilor Banii pot fi definiti ca fiind un ansamblu de mijloace sub forma monedelor si a semnelor de valoare care, prin 22122g619w decizia autoritåtii suverane, circulå ca purtåtoare ale unei anumite puteri de cumpårare, în exercitarea anumitor functii care le sunt proprii, a unui numår de operatiuni specifice. Banii au un rol important în economie, participând în mod activ la toate procesele complexe ale realizårii produsului social, la distribuirea si redistribuirea venitului national. În ceea ce priveste continutul notiunii de putere de cumpårare a banilor, literatura de specialitate face distinctie între: puterea de cumpårare internå a unei unitåti monetare, puterea de cumpårare a populatiei si puterea de cumpårare a monedei nationale fatå de monedele stråine. Puterea de cumpårare a unei unitåti monetare exprimå volumul de mårfuri si servicii care pot fi achizitionate cu aceastå unitate, într-o perioadå si pe o arie geograficå determinatå, comparativ cu o altå perioadå luatå ca bazå de comparatie. Indicele puterii de cumpårare a unei sume exprimate în unitåti monetare evolueazå în sensul invers evolutiei indicelui preturilor. Pentru determinarea cât mai corectå a puterii de cumpårare interne a monedei sunt necesare douå conditii: a) alegerea indicelui preturilor care prezintå interes pentru analiza ce se efectueazå (indicele preturilor produselor alimentare, industriale, al serviciilor, etc., indicele general al preturilor); b) calcularea corectå a acestui indice, tinând cont de faptul cå diferitele categorii de preturi nu evolueazå uniform. Puterea de cumpårare a populatiei exprimå capacitatea realå de cumpårare a veniturilor bånesti ale populatiei într-o anumitå perioadå, fatå de o altå perioadå luatå ca bazå de referintå. Acest indice reflectå, pe de o parte, evolutia preturilor, iar pe de altå parte, evolutia veniturilor bånesti ale populatiei. Puterea de cumpårare a monedei nationale fatå de aceea a monedelor stråine (putere de cumpårare pe plan extern) reflectå raportul dintre puterile de cumpårare interne ale monedelor comparate. Raportul dintre preturile interne si cele externe este exprimat de cursul valutar (curs de schimb), adicå de raportul valoric dintre douå monede. Din cele aråtate mai sus rezultå cå în toate acceptiunile puterii de cumpårare a monedei, evolutia preturilor constituie barometrul, mai mult sau mai putin exact, al puterii de cumpårare a banilor.

3.1.2 Stabilitatea monetarå. Stabilitatea monetarå exprimå posibilitatea mentinerii puterii de cumpårare (indiferent de forma la care ne referim) la intervale de timp diferite. Pe plan intern, în conditiile economiei de piatå, o putere de cumpårare stabilå coincide cu echilibrul care trebuie så existe între cererea solvabilå si productia de bunuri si servicii oferite pe piatå. De aceea, preocuparea pentru asigurarea stabilitåtii puterii de cumpårare a banilor este nemijlocit legatå de aceea pentru asigurarea stabilitåtii preturilor. În cazul în care depåsirea de cåtre cererea solvabilå a productiei oferite pe piatå are o cauzå monetarå, fenomenul este cunoscut sub denumirea de inflatie, iar în cazul contrar, al insuficientei cererii solvabile provocate, de asemenea, de o cauzå monetarå, el este cunoscut sub denumirea de deflatie, probleme pe care le vom analiza în capitolul urmåtor al lucrårii. În economia planificatå s-a vorbit despre stabilitatea puterii de cumpårare a banilor ca o problemå de echilibru care si-ar fi gåsit rezolvarea prin realizarea sarcinilor de plan. Se afirma cå planul prevedea volumul de mårfuri si servicii destinate nevoilor populatiei, corelat cu veniturile bånesti ale acesteia pe o perioadå datå (lunå, trimestru, an). În realitate, sistemul centralizat din fostele tåri socialiste, elaborarea de planuri fårå o bazå realå, înregistrarea de dezechilibre structurale ale economiei, realizarea unor balante de plåti cu solduri pasive, exportul de produse necompetitive, precum si stabilirea arbitrarå a preturilor sau înghetarea lor pe perioade lungi au fåcut ca în aceste tåri så se instaleze, treptat, instabilitatea economicå si monetarå, respectiv inflatia, uneori vizibilå, alteori ascunså si så se degradeze continuu calitatea vietii. Stabilitatea si întårirea monedei nationale sunt procese care nu se realizeazå de la sine, ci sunt rezultatul unei politici economico - financiare deosebit de complexe. Se poate afirma cå, în vasta evolutie a economiei nationale si, mergând mai departe, a economiei internationale, aproape nu existå variabile care så nu se repercuteze, într-un fel sau altul, într-o måsurå sau alta, asupra echilibrului monetar, asupra stabilitåtii puterii de cumpårare a monedei nationale. Evolutia unei monede e determinatå nu numai de fenomenele economice, ci si de cele politice, militare, sociale, etc. Un exemplu recent, deosebit de edificator este criza Golfului care a avut si continuå så aibå implicatii si consecinte pe diferite planuri, inclusiv în domeniul monetar. Astfel, moneda celui bogat si puternic stat din lume, dolarul S.U.A., a înregistrat o scådere semnificativå fatå de marca germanå, yenul japonez si fatå de alte valute în urma conflictului militar din Golf. Pe de altå parte, cresterea pretului petrolului, de la 20 de dolari la 40 de dolari barilul, în numai douå luni de la izbucnirea conflictului, a creat mari probleme tårilor importatoare, cu consecinte asupra economiilor si valutelor lor, inclusiv pentru S.U.A. care importå mai mult de jumåtate din petrolul consumat. Asadar, fiecare dolar plåtit în plus sporeste presiunile inflationiste în economie si cu cât sporesc preturile interne, cu atât se depreciazå moneda. O problemå mult controversatå în teoria monetarå este aceea a bazelor stabilitåtii monetare. Diversitatea de opinii se referå la întrebarea dacå stabilitatea monetarå este

intrinsecå, adicå puterea de cumpårare a banilor derivå din esenta acestora, sau este extrinsecå. S-au conturat trei directii principale: a) stabilitatea puterii de cumpårare a banilor este legatå de o valoare realå (aurul), ceea ce presupune confectionarea acestora dintr-o cantitate corespunzåtoare de metal pretios sau acoperirea emisiunii prin fonduri de rezervå de metal pretios. Printre sustinåtorii teoriei metaliste se aflå si economistul român Anghel Ruginå. b) teoria nominalistå, conform cåreia baza materialå a banilor este puterea legii; deoarece banii sunt o creatie a legii, tot legea, deci statul, este forta care conferå si o anumitå valoare monedei nationale. c) puterea de cumpårare a banilor derivå din functionalitatea lor. Conform acestei teorii, puterea de cumpårare si, implicit, stabilitatea banilor depind de modul în care se desfåsoarå schimbul de activitåti economice, de proportionalitatea în desfåsurarea proceselor economice, de respectarea legilor obiective ale productiei, de adaptarea cât mai deplinå a volumului si structurii productiei la nevoile sociale, precum si de buna organizare a fluxurilor bånesti din economie, deci de un bun sistem monetar, bine aplicat. La noi, principalul rol revine Båncii Nationale a României care, potrivit legii, “stabileste si conduce politica monetarå si de credit, în cadrul politicii economice si financiare a statului, cu scopul de a mentine stabilitatea monedei nationale” (art.1 din Legea nr.34/1991 privind Statutul Båncii Nationale a României). 3.1.3 Devalorizarea monetarå. Devalorizarea monetarå, fenomen opus stabilitåtii monetare, se poate defini ca fiind reducerea legalå a valorii paritare a monedei internationale. Valoarea paritarå este datå de continutul valoric al unitåtii monetare a unei tåri sau al instrumentelor monetare internationale, continut determinat prin lege sau prin conventii internationale. Ea este exprimatå printr-un etalon (aur, o altå monedå de referintå sau un “cos de valute”) si serveste la stabilirea paritåtii monetare, adicå a raportului valoric între douå monede. ïn conditiile etalonului aur - devize, valoarea paritarå a unei monede poate fi exprimatå în aur, în dolari S.U.A., iar din 1976 si în D.S.T. Literatura de specialitate a delimitat mai multe tipuri de devalorizåri: a1) devalorizarea explicitå care este o måsurå luatå de stat în general la intervale mai mari de timp; a2) devalorizarea implicitå (depreciere monetarå), care este un proces economicofinanciar de regulå cu caracter de continuitate. b1) devalorizarea defensivå care este o operatiune de omologare oficialå a pierderii puterii de cumpårare a monedei în urma unei inflatii; b2) devalorizarea ofensivå care este o operatiune de stimulare, pe cale monetarå, a exportului.

impulsionând activitatea de redresare economicå.c1) devalorizarea totalå . Procesul de realizare a echilibrului monetar. În literatura de specialitate existå numeroase definitii ale echilibrului monetar care reflectå.2. Se poate afirma cå în conditiile economiilor bazate pe productia de mårfuri. ajustând moneda la noul nivel al costurilor. SECŢIUNEA 3. precum si în domeniul comertului exterior.atunci când nivelul puterii de cumpårare a monedei a ajuns så fie atât de scåzut încât constituie o piedicå pentru îndeplinirea corectå a functiilor monetare. respectarea echilibrului bugetar si evitarea folosirii emisiunii bånesti pentru acoperirea diferitelor cheltuieli ale statului. se reflectå în circulatia banilor. Modificarea masei Echilibru sau bånesti dezechilibru Consecinte 1. în stabilitatea lor. Devalorizarea favorizeazå exportul si reduce importul. situatie în care singura solutie este înlocuirea vechii monede cu una nouå (reformå monetarå). Consecintele devalorizårii monetare au un caracter provizoriu si de aceea devalorizarea nu poate fi utilizatå ca mijloc în sine pentru redresarea economiei. O devalorizare efectuatå la sfârsitul unei inflatii prelungite poate stabiliza situatia. de distribuirea si redistribuirea venitului national. solutie de dorit în cazul unei balante de plåti externe deficitare.atunci când se reduce valoarea paritarå a unitåtii monetare nationale în raport cu alte monede de referintå (schimbarea semnelor monetare aflate în circulatie pentru satisfacerea cererii de maså monetarå). concordanta dintre veniturile si cheltuielile bånesti ale participantilor la procesul de reproductie. premiså si totodatå consecintå a echilibrului resurselor materiale. financiare si valutare. c2) devalorizarea partialå . O monedå stabilå nu este de conceput decât în conditiile în care în toate sferele si sectoarele productiei si circulatiei mårfurilor. precum si mecanismul de transmitere a consecintelor acestuia pot fi sintetizate în urmåtoarea schemå: Factori determinanti 1. cerintele de realizare a acesteia dintre care amintim: desfåsurarea în conditii de proportionalitate si eficientå a proceselor din sfera productiei materiale. toate procesele legate de realizarea produsului social. Cererea si oferta de instrumente financiare . de obicei. REALIZAREA ECHILIBRULUI MONETAR Echilibrul monetar este si el o parte componentå a echilibrului economic general. procesele economice se desfåsoarå fårå perturbåri si în conditii de eficientå. echilibrul investitiilor în raport cu mårimea acumulårilor bånesti destinate investitiilor. ci numai subjugatå unei politici monetare coerente si unor måsuri economice de ansamblu. preturilor si veniturilor. Efectele devalorizårii sunt multiple atât pe plan intern cât si pe plan extern.

fie prin actiunea altor factori exogeni. Astfel.3. asadar. Din analiza acestui proces. Se poate spune. asadar. . de aceea mentinerea echilibrului mone-tar. analiza procesului de formare a cererii de bani necesitå aceeasi atentie ca si analiza procesului de creare a banilor. deci. o datå apårut.3 CEREREA sI OFERTA MONETARÅ. în cazul invers). De obicei. o variabilå esentialå a oricårui model monetar care este ecuatia de echilibru. Existenta echilibrului monetar si a unei monede stabile oferå conditiile necesare dezvoltårii economice. Cererea de mårfuri si servicii Elaborarea acestei scheme are ca primå operatie stabilirea variabilelor definitorii pentru starea de echilibru. pe termen lung. SECŢIUNEA 3. cât si de amploarea si de felul dezechilibrului ( inflatie.1 Cererea de bani si factorii determinanti ai acesteia. fie pe ambele cåi.) Astfel definitå. au reiesit douå cåi principale prin care dezechilibrul monetar influenteazå celelalte domenii ale economiei: actiunea asupra cererii si ofertei de instrumente financiare si actiunea asupra cererii de mårfuri si servicii. va actiona asupra restului economiei. în spetå alegerea întrebuintårii date venitului. folosindu-se metode specifice acestor sfere. Modificarea acestor variabile poate fi determinatå fie prin actiunea politicii monetare. Linia de actiune a dezechilibrului monetar asupra tranzactiilor financiare duce. cererea de bani apare ca un element al conceptului mai general de “alegere economicå”. Pentru a se atinge o nouå situatie de echilibru trebuie. Cererea de bani reprezintå. Actiunea dezechilibrului monetar asupra cererii si ofertei de instrumente financiare are drept consecinte modificarea pretului si a ratei dobânzii instrumentelor respective. se realizeazå în cadrul procesului circulatiei. cå modificårile variabilelor monetare (masa båneascå si cererea de bani) sunt responsabile atât de perturbarea echilibrului monetar. Cererea de bani reflectå necesitåtile agentilor economici de instrumente susceptibile så îndeplineascå în conditiile contemporane functiile monedei (numerar. în diverse combinatii. respectiv a stabilitåtii monetare. bani de cont. asa cum am aråtat anterior. tot la modificarea cererii de mårfuri si servicii. fie prin cresterea cererii de bani. poate fi eliminat fie prin reducerea masei bånesti. etc. ele se resimt în domeniul tranzactiilor reale. un dezechilibru monetar constând într-o cantitate de bani prea mare (inflatie). fiind exprimat de egalitatea între cererea si oferta de monedå atât în sfera numerarului. pânå la urmå.2. cât si în aceea a banilor de cont. deci scåderea sau cresterea volumului creditelor. reprezintå un obiectiv principal al politicii monetare. Modificarea cererii de bani monetar 2. De aceea. deoarece. 3. A doua operatie pe care o implicå elaborarea schemei generale a procesului de realizare a echilibrului monetar este identificarea variabilelor si a fluxurilor prin care dezechilibrul monetar. dacå masa båneascå devine mai mare decât cererea de bani si deflatie. actionat printr-o modificare a masei bånesti sau a cererii de bani. se au în vedere masa båneascå (volumul agregatelor monetare) si cererea de bani (cererea de agregate monetare). împreunå cu masa båneascå. Efectele asupra tranzactiilor financiare sunt. Echilibrul monetar. efecte temporare.

o cerere de bani în vederea efectuårii tranzactiilor (cerere de monedå activå). cât si factorii såi determinanti. a cårui activitate este reglatå partial prin decizii administrative si partial prin mecanismele pietei. atât în ceea ce priveste continutul. dar aceasta nu înseamnå cå nu poate fi definitå o mårime care så reprezinte cererea de bani totalå. cererea de bani este destul de diferentiatå de la un sector economic la altul. iar cererea de bani a unitåtilor economice private si a populatiei este atât o cerere de bani în vederea tranzactiilor (cerere de monedå activå). în structura consumului. în esentå. dintre care cel mai important este rata dobânzii. Transpare deci o accentuatå diferentiere sectorialå a cererii de bani în perioada de tranzitie spre economia de piatå. care determinå modificåri importante în structura economiei.Factorii care actioneazå asupra mårimii cererii de bani sunt numerosi. c) recesiunea economicå. înså ei pot fi clasificati în trei mari categorii: a) factori care tin de cåile de procurare a banilor. Se pot mentiona urmåtoarele elemente cu efecte contradictorii asupra cererii de bani: a) existenta în continuare a unui important sector de stat si cooperatist. Într-o economie de piatå.3. care se aflå într-o relatie de inverså proportionalitate cu cererea de bani. precum si faptul cå cererea de bani depinde de aceastå situatie concretå. c) factori care tin de avantajele specifice pe care le conferå detinerea banilor. în structura socio-profesionalå etc. 3. cât si o cerere de bani ca mijloc de rezervå (cerere de monedå inactivå). Având în vedere situatia economicå actualå a României. Aceasta este cererea care trebuie satisfåcutå prin aprovizionarea generalå cu monedå a economiei. deoarece ea este unul din principalii factori ai echilibrului monetar. b) existenta paralelå a sectorului de stat si cooperatist si a sectorului privat. . care impun asa numita “restrictie bugetarå” .2 Oferta monetarå. rata dobânzii are rolul unui indicator al eficacitåtii minimale admise de colectivitatea respectivå. cererea de bani în tara noastrå prezintå o serie de particularitåti. b) factori care tin de preturile relative ale diverselor forme nemonetare de avere si de veniturile pe care le aduc formele de avere respective. astfel: cererea de bani a unitåtilor economice de stat si cooperatiste continuå så fie. cererea de bani scade si invers. dintre care cei mai importanti sunt mårimea venitului si mårimea averii. deoarece nu se pot între-prinde nici un fel de proiecte economice care ar avea o rentabilitate mai scåzutå decât rata dobânzii existentå pe piatå. În aceste conditii. în sensul cå atunci când dobânda creste. si care sunt de douå tipuri: factori ce tin de asigurarea unei capacitåti de platå permanente. si factori care tin de posibilitatea efectuårii la momentul oportun a anumitor achizitii avantajoase de bunuri reale sau financiare.

O politicå monetarå nu trebuie så se limiteze doar la determinarea cantitåtii optime de monedå sau a ratei de crestere a ofertei monetare. Ca piata specifica. restrictivå). în ordinea importantei si urgentei lor fatå de o situatie economicå datå si så fixeze un calendar de actiune. deci la inflatie. ceea ce are aceleasi efecte. ca så se reducå somajul. amintite mai sus. Cu alte cuvinte. oricum ar fi politica monetarå. de stimulare a investitiilor si. Numai astfel corelatå. ïn practicå. Ca så se micsoreze deficitul balantei comerciale sau så se ajungå la echilibrul ei. dar si un mijloc. Ca så se reducå inflatia. b) practicarea unei reduceri a ratei de crestere a ofertei monetare (politica monetarå strânså.B. In ansamblul pietelor. cu efectele negative de rigoare. se identificå adesea cu indicele cresterii cererii de bani care va determina pe cale de consecintå mårirea ofertei monetare. Måsurile de politicå monetarå aplicate de Banca noastrå nationalå de aproape doi ani au rolul de a creste oferta monetarå ca mijloc de antrenare a ofertei de credite. Dacå politica monetarå foloseste ca pârghie oferta monetarå. . Astfel. rezultatele obtinute sunt doar partial cele dorite.Dupå o fazå de pasivitate în adaptarea mecanismului bancar. oferta monetarå poate supralicita pentru crearea unei economii sånåtoase. a urmat la noi o perioadå de aplicare a teoriei clasice. ceea ce duce la cresterea preturilor.I. de obicei este practicatå o politicå monetarå relaxatå. pe aceastå cale. în raport cu cresterea economicå. dobânzile mari micsorând lichiditatea si cererea de valutå. determinând. de influenare a variabilelor macroeconomice. de micsorare a ratei dobânzii. de aceastå datå. piata monetara difera atat de piata bunurilor de consum. oferta monetarå este un obiectiv. piata monetara detine un rol tot mai important. de crestere a produsului intern brut. aceasta decurgand din insemnatatea tot mai mare pe care o are moneda in economia 20220y2413u contemporana. nu o poate face decât în douå sensuri: a) practicarea måririi ratei de crestere a ofertei monetare (politicå monetarå relaxatå sau expansionistå). cresterea ratei dobânzilor. cat si de cea a factorilor de productie. ci trebuie så fie implicatå în atingerea unor obiective finale. Un lucru este cert: responsabilii politicii monetare trebuie så se decidå asupra unuia dintre obiective. Obiectul tranzactiei pe o asemenea piata il formeaza moneda – numerar si/sau banii de cont. Indicele cresterii P. se practicå o politicå monetarå strânså. se depreciazå rata de schimb prin practicarea unei politici monetare relaxate. Piata monetara si echilibrul ei.

La un anumit nivel al ratei dobanzii – celelalte conditii fiind date -.Piata monetara consta in ansamblul tranzactiilor cu moneda. la un anumit nivel al ratei dobanzii (d’e). cand. piata monetara fiind o piata de oligopol. cantitatea de moneda oferita (Mo) este egala cu cea ceruta(Mc. pa baza pretului ei. Scaderea cererii are ca efect atat scaderea cantitatii de moneda. sumele tranzactionate etc. cat si a ratei dobanzii. Cu toate acestea. astfel fiind egale cu Mm/e). gradul de risc asumat de creditor. Marfa moneda este omogena. din confruntarea specifica dintre cererea si oferta de moneda. pretul tranzactiei cu moneda difera in functie de numerosi factori: termenul scadentei. cu un numar scazut de ofertanti si un numar mare de purtatori ai cererii. evolutiile cererii si ale ofertei de moneda converg spre realizarea echilibrului pe piata monetara. . adica a ratei dobanzii. In plus ajustarea ei se face foarte greoi. Piata monetara se afla in stare de echilibru.Asa cum se poate observa in figura alaturata: d % Mo d`e Mc Mm/e Mm E In aceste situatii o crestere a cererii de moneda pe piata are ca efect sporirea atat a cantitatii de moneda pe piata cat si a ratei dobanzii.

1 1.2. si nu de suma nominala a acestora. Scaderea ofertei de moneda conduce la o sporire a ratei dobanzii si la diminuarea cantitatii de moneda tranzactionata. neputând fi ignorate. agentii economici se intereseaza de puterea de cumparare a incasarilor lor. Pentru o caracterizare concreta a pietei monetare mai sunt necesare inca cateva precizari.2. Politica monetara 1.Surplusul de moneda putand fi absorbit doar in cazul unei rate a dobanzii scazute.2 Politica monetara si evolutii in formularea obiectivelor Instrumentele si factorii de influienta 1. Prin acest referat am incercat sa realizez o prezentare a pietei monetare. cererea de moneda pentru speculatie este o functie descrescatoare de rata dobanzii in piata. a institutiilor care actioneaza pe aceasta piata. a modului in care concurenta dintre ofertanti si purtatorii cererii duce la echilibrarea acestei piete . Existenta unor costuri de transformare (in bani lichizi) este unul din motivele care explica detinerea de moneda.Cresterea ofertei de moneda pe piata monetara va duce la scaderea ratei dobanzii si la cresterea masei monetare tranzactionate pe piata.2 Factorii de influienta . amprentele pietei monetare sunt prezente în permanenta.in întregul sistemului economic. Agentii economici pastreaza moneda pentru a o utiliza in efectuarea tranzactiilor si pentru a se proteja impotriva riscului. Cererea de moneda este o cerere de incasari reale. Costul de oportunitate suportat de un agent economic ce detine moneda este egal cu dobanda pe care el ar fi putut sa o obtina plasand acesti bani.1 Instrumentele politicii monetare 1. Pentru un nivel dat al ratei anticipate a dobanzii. CUPRINS Capitolul 1.

1 Plafoanele de credit 3.1 Rezervele minime obligatorii 2. Eficienta instrumentelor de politica monetara Instrumentele de poltica monetara ale BCE si eficienta acestora Capitolul 2 POLITICA MONETARA.2 Instrumente indirecte de politica monetara .2 Obiectivele politicii monetare a Bancii Nationale a Romaniei 2.2.5 Operatiunile de open-market Capitolul 3. Instrumentele indirecte de politica monetara 2. Instrumentele directe ale politicii monetare 3.2.2 Obiectivele intermediare ale politicii monetare 2. NUCLEUL POLITICII DE MACROSTABILIZARE 2.2 Instrumentele de politica monetara utilizate de BNR Capitolul 6.2 Instrumente de refinantare 2.4.4 Operatiunile de swap valutar 2. Politica monetara a BNR si instrumentele politicii monetare in Romania 5.1 Reforma institutionala in sprijinul politicii monetare 2.1 Instrumente directe de politica monetara 2.2.4.1 Stabilitatea monedei in scopul asigurarii stabilitatii preturilor 2.1 Canalele de transmitere a politicii monetare Capitolul 5. Politica monetara a BNR si instrumentele politicii monetare in Romania 4.3 Obiectivele operationale ale politicii monetare 2.2.1 Orientari ale politicii monetare in Romania in perioada de tranzitie 2.2.3 Creditul de licitatie 2.1.2 Cerintele de lichiditate a activelor Capitolul 4.2.4 Instrumente de politica monetara 2.Capitolul 2.

ansamblu masurilor si metodelor prin care autoritatile publice abilitate cauta sa influienteze conditiile macroeconomice prin cresterea sau reducerea ofertei de bani. Influenta politicii monetare asupra situatiei si valorii bancii 5.2. Limitarea creditului 5. Eficacitatea politicii monetare 5. Instrumentele politicii monetare 5. controlul direct asupra detinerilor debani de catre sectorul monetar si operatiuni de open-market (vanzarea si cumpararea titlurilor de valoare de stat prin operatiuni pe piata libera).1. Din perspective noii macroeconomii clasice (ce utulizeaza teoria anticiparilor rationale) masurile de politica monetara sunt total ineficiente. Politica monetara 5. autoritatile monetare responsabile avand convingerea ca astfel inflatia poate fi restransa.7. POLITICA MONETARĂ Politica monetara .4. Efectele politicii monetare asupra activitatii bancare 5.7.Capitolul 5.2.1. Conceptia keynesiana traditionala considera politica monetara drept cel mai bun instrument (“banii nu conteaza”) de influientare a economiei. POLITICA MONETARĂ sI INSTRUMENTELE POLITICII MONETARE 5.3.6. Aceasta . Actiunile autoritatii monetare asupra ofertei de moneda centrala (politica de rescontare si politica de baza monetara) 5.3. echilibru extern.2. nivel de activitate. Efectele politicii monetare 5.2.7. Aplicarea rezervei minime obligatorii în România INTRODUCERE CAPITOLUL 1. Politica monetara a BNR si instrumentele politicii monetare în România 5. tendinta dominanta a politicii monetare este cea a politicilor restrictive.2.3.2.7. Astazi.3.2. Canale de transmitere ale politicii monetare 5. Instrumentele de politica monetara utilizata de BNR 5.1.1. Autoritatile monetare au la dispozite trei optiuni principale: suplimentarea ofertei de bani prin tiparire de bancnote (astazi aceasta optiune este rareori utilizata).2. Actiunile autoritatii monetare asupra costului monedei centrale (rata de dobânda) 5. pe cand conceptia monetarista este total opusa acesteia.3. utilizare a fortei de munca.5. Actiunile autoritatii monetare asupra cererii de moneda (sistemul rezervelorobligatorii) 5.4. Rolul politicii monetare în anumite crize bancare recente 5. Evolutia politicii monetare în România 5. Politica monetara isi propune sa actioneze cu un caracter global asupra variabelelor economice: prêt.

rata dobanzii si rata schimbului. bancile apar ca fiind dotate cu o putere considerabila. influientand nivelul lichiditatii. in acelasi timp. echilibrul . care au creat cadrul interventiai statului prin intermediul banilor si mersul gandirii monetariste in diferite perioade istorice. Polirtica monetara este o coimponenta esentiala a politicii economice. • Obiectivele politicii monetare. bancile au insotit si uneori au devansat internationalizarea economiei. ele dirijeaza politica industriala) si microeconomica( in relatiile cu clientele). sunt grupate astfel: • Teoriile economice. a acestor obiective: echilibrul monetar. Prin masurile specifice pe care le promoveaza. Nu este deci. vorba de un comert asemanator celorlalte. Obiectivele politicii monetare trebuie sa fie integrate in cadrul mai larg al politicii economice. mezoeconomica(prin optiunile de orientare a creditelor.actiune se exercita prin intermediul variabileleort monetare. autoritatile monetare incearca sa regleze nivelul cererii aggregate din economie. asa cum se descria in secolul al XIX-lea. In plus. ele insele imperfect controlabile. Aceste variabile sunt numite oibiective intermediare si reprezinta obiectivul politicii monetare. macroeconomica(mai ales p[rin volumul monedei create). Aceasta le confera noi responsabilitati de natura geopolitica. in sinteza realizata recent de guvernatorul BNR. Puterea bancilor este. deoarece supravegheaza alocarea unei resurse speciale: moneda. conditiile de acordare si disponibilitatea creditului I economie. De indata ce au puterea de a creea cea mai mare parte a masei monetare. Obiectivele intermediare sunt agregatele monetare si de credit. chir in lumea contemporana. dar trebuie sa cedeze in fata mecaniasmelor mai indirecte lasand sa actuioneze legile pietei. in cursul ultimilor decenii. capacitatea de adaptare a sistemului financiar. Autoritatile monetare dispun de instrumente de actiune asupra variabelelor monetare. 338 Elementele ce definesc politica monetara. [1] Dictionar Economic. Editura Economica. de performantele fiecarui grup de politici depinzand succesul de ansamblu. avand in vedere diversitatea remarcabila. pg. Ele sunt uneori directe si coercitive (controlul creditului sau schimburilor).

restructurarea. • integrarea politicii monetare in celelalte mari grupe ale politicii economice (politicile fiscal-bugetare. politicile industriale si specifice ale statelor etc.). acestea constau in organizarea profesiunii bancare . care pot fi grupate in domeniile cunoscute ale interventionismului monetar (controlul masei monetare. supravegherea bancara etc. operatiuni pe piata. rezervele internationale de aur si valuta convertibila.ecanismele de transmitere a politicii monetare. • reglementarile.) si formularea mixului de politici economice. extern si international. Trezoreria) asupra masei monetare si asupra activelor financiare. pentru realizarea echilibrului monetar intern..[2] • corelarea polirticii monetare a unui stat cu politicile altor state si formularea politicii monetare in planul organismelor regionale( Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana) si organismelor internationale (FMI).[3] In ansamblul politicilor economuice cvonjuncturale. stabilitatea monedei nationale. reserve minime obligatorii ale bancilor. cursul de schimb. • institutiile care stabilesc obiectivele politicii monetare( Parlament. ansamblu de reguli pe care Banca Centrala le impune cewlorlalte banci siinstitutii financiare vizeaza atingerea unor obiective generale ale tarii. instrumentele si m.economic general. politicile de control al veniturilor. Motivatiile si scopurile politicii promovate de agentii bancari si de credit pot fi grupate in doua categorii. expansiunea. politica monetara este cea mai veche si deosebit de mobila. stabilitatea preturilor. ceea ce reduce disputele in acest domeniu. stimularea activitatii economice etc. se remarca tendinta de a stabili obiectivele politicii monetare printr-un text neechivoc de lege. Guvern. deschiderea cu eficienta a economiei nationale spre exterior etc. banca centrala). in vederea orientarii economiei pe termen scurt sau mediu. In primul rand. cum sunt stabilitatea. Politica monetara poate fi definite ca un ansamblu de actuini exercitate de autoritatile monetare(Banca Nationala. De fapt.

prin politica monetara se urmareste ca prin modificarea masei monetare sa se contribuie la realizarea obiectivelor economice fundamentale.3. In al doilea rand. Importanta politicii monetare rezulta din obiectivul fundamental al acesteia. se recurge la aceasta politica daca autoritatile monetare nationale nu au putere notabila de a evita astfel de presiuni. Pe plan extern. “Moneda.Nicolae Dardac Politica monetara reprezinta unul din instrumentele politicii economice. POLITICA MONETARA. Ea nu trebuie sa favorizeze nici lipsa de bani. rolul politicii monetare se realizeaza prin reglarea cererii de moneda de scimb si de plata. prin intermediul caruia se actioneaza asupra cererii si ofertei de moneda din economie. ea incearca sa gaseasca modalitati de a suporta presiunile valutare din exterior atunci cand miscarile de capital se deruleaza speculative.entinerea valorii interne si externe a monedei. Deci. Bineinteles. Pe de o partee politica monetara poate sa caute incurajarea intrarilor sau iesirilor de capitaluri pentru reechilibrarea balantei de plati. expansiunea economica etc. reprezinta un obiectiv central al politicii economice. la care se adauga limitarea inflatiei si m. Stabilitatea preturilor constituie obiectivul fundamental al politicii monetare dar. banci si politici monetare”. Printr-o asemenea masura se urmaresc stabilitatea preturilor. Dar reglarea respective nu este un scop in sine.in acelasi timp. Pe plan intern. care detine monopolul in formularea si transpunerea in practica a obiectivelor politicii monetare. Pe de alta parte.de asa maniera incat sa asigure protectia deponentilor. alaturi de cresterea . prin prisma Statutului Bancii Nationale a Romaniei. politica monetara si miscarile externe de capitaluri sunt de natura dubla. sa se evite riscul care ar proveni dintr-o gestiune dezordonata a resurselor monetare si din masurile individuale c ear periclita sistemul monetary si de credit. dar nici orientarea agentilor specializati in operatiuni banesti riscante. deplina ocupare a fortei de munca. o politica monetara sanatoasa trebuie sa-si propuna concilierea stabilitatii puterii de cumparare a monedei (nu rigiditatea masei monetare) cu expansiune economica. Orientarile si obiectivele politicii monetare sunt concretizate in caseta 19. Responsabilitatea indeplinirii acestoe obiective revine Bancii Centrale. respective stabilitatea preturilor.

Pentru atingerea acestor obiective. d) alocarea optima a resurselor financiare (fonduri pentru creditare) in cadrul economiei. Obiectivele generale ale politicii monetare Obiectivele generale ale politicii monetare care alcatuiesc patratul magic sunt urmatoarele: • stabilitatea preturilor Stapanirea inflatiei este un deziderent major. sunt identificate instrumentele care sa conduca la cele mai bine rezultate. mareste veniturile guvernului fata de cheltuieli. produce un climat social economic nesigur si incert in care familiile nu mai pot sa discearna daca e bines au rau sa cheltuiasca sau sa fac economii. redistribuie veniturile chiar si in cadrul fiecarei clase de venituri intre familiile care au solicitat imprumuturi defavorizate. deoarece. • determina redistribuirea venitului si a avutiei in defavoarea creditorilor si a tuturor intreprinzatorilor care incaseaza profituri. la nivelul fiecarei tari. b) mentinerea ratei dobanzii la un nivel corespunzator. deoarece inflatia: • impiedica alocarea eficienta a fondurilor de investitii intrucat taxarea profitului distorsioneaza nivelulu real alprofitului facand-l inapt pentru dimensionarea corecta a productivitatii reale a capitalului pe ramuri. • • • . sustenabilitatea balantei de plati. c) practicarea unui nivel optim al ratei de schimb. care constau in urmatoarele: a) cresterea masei monetare pana la un nivel optim. poltica valutara si politica comerciala. ocuparea deplina a fortei de minca.economica durabila. politica veniturilor. Politica monetara contribuie la realizarea politicii economice si prin obiectivele sale specifice. dintre care cele mai inseminate sunt: politica fiscala. politica monetara.

• Fie NAIRU (Non-Accelerating Inflation Rate of Unemlooyment). Politica monetara poate cataliza procesul de economisire si. in definirea acestui obiectiv. De altfel. O rata mai inalta a investitiilor nu inseamna numai mai mult capital pe muncitor. Dar acest lucru duce la extinderea inflatiei.a) prin sistemul de taxe si impozite este impozitat castigul capitalului nominal sin u al celui real. c )somaj cyclic aparut in perioada de criza a ciclurilor economice. respective restrangerea sau disparitia unor profesii. in locul utilizarii indicatorului ratei ocuparii fortei de munca. meserii etc. adica rata somajului care nu accelereaza inflatia sau rata naturala a somajului. Cresterea economica • Rata cresterii economice influienteaza nivelul de trai real al populatiei. legat de acesta. O cale de crester a investitiilor easte mentinerea ratei reale a dobanzii la un nivel foarte scazut. Solutia optimizarii ratei somajului depinde de criteriul adoptat. . b) somaj structural provocat de schimbarile intervenite in activitatile economicosociale destinate satisfacerii nevoilor sociale in care au intervenit unele schimbari.. a) somaj frictional determinat de numarul de personae aflate in cautare de locuri de munca intre doua ocupari. b) guvernul este un debitor.ui care maximizeaza nivelul productiei prin echilibrarea marginala a pierderii directe datorita faptului ca exista muncitori neangajati concomitant cu castigul provenit din flexibilitatea crescuta a fortei de miunca neangajate. ci si o cale impoertanta de introducere a progresului tehnologic. rata somajului. Obiectivul reducerii ratei somajului porneste de la diferentierea somajului. se poate folosi. pentru a preveni marirea inflatei. de exemplu: • Fie rata somajul. atat timp cat inovatiile se materializeaza adesea in echipamente noi. • Rata inalta a ocuparii fortei de munca Politica monetara se confrunta cu problema celui mai adecvat nivel al somajului. investitiile. datoriile si dobanzile pe care le plateste micsorandu-se. o astfel de poltica ar trebui sa fie insotita de o politica fiscalka restrictive. adica de un surplus guvernamental blarg sau de mentinerea unui deficit mai mic.

dar. intrucat nu poate fi considerate satisfacatoare o cresere a PIB doar in aceeasi proportie cu sporirea populatiei. Nici aceasta nu este insa sufficient de semnificativa. • Echilibrul balantei de plati si cresterea rezervelor mijloacelor de plata internationale Realizarea si mentinerea unei balante de plati echilibrate depinde in mare masura de politica cursului de schimb valutar al monedei nationale. Ca urmare . care imbraca urmatoarele forme: • cand intentia de a micsora somajul se bazeaza pe ipoteza ca cerea globala va fi deficitara. adoptarea unei politici expansioniste bva fi o politica adecvata pe termen scurt. Apropierea de esenta conceptului impune cautarea unor indicatori mai fideli. .Totusi. productivitatea muncii pe omora este considerate o cuantificare mai buna a cresterii economice. guvernul poate subventiona imprumuturile din domeniile de activitate considerate prioritare insprijinul relansarii acestora si a intregii economii. cererea suplimentara provocata de politica expansionista va fi inflationista. pe termen lung. in numeroase tari. rata reala a dobanzii nu este obligatoriu sa fie mereu real positivea la toate creditele acordate de bancile comerciale. Cea mai obisnuita cuantificare a cresterii economice este cea a cresterii produsulkui brut real. cand cererea este. Prin politica sa economica. In cea mai mare masura. insuficienta. se impune masurarea cresterii economice in termini reali. intr-adevar. ci poate fi realizata ca o medie a tuturor acestor imprumuturi. Luand in considerare dezideratul ridicarii nivelului de trai. • Contradictii si complementaritati intre obiectivele generale ale politicii monetare Astfel. intrucat cresterea bunastarii poate fi masurata si prin extinderea timpului liber (scurtarea saptamanii de lucru). Astfel. nu numai in termini nominali. starea balantei comerciale este cea care determina echilibrul sau dezechilibrul balantei de plati si chiar nivelul efectiv al rezervelor de mijloace de plata internationale. PIB pe lucrator reprezinta probabil o masura mai buna. sunt cunoscute: a) contradictia dintre rata inalta a ocuparii fortei de munca si stabilitatea preturilor.

pe de o parte. Astfel. crescand nivelul ocuparii fortei de munca. impiedicand intrarea in conflict a cursului de schimb valutar cu celelalte doua obiective urmarite. • deprecierea monedei nationale stimuleaza exporturile (si dezvolta concurenta dintre importatori). in ultima instanta. si rata inalta a ocuparii fortei de munca si stabilitatea preturilor. c) complementaritatea dintre cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si cresterea economica se manifesta printr-o relatie de sustinere reciproca a celor doua obiective. si conservarea mediului si evitarea poluarii. inflationista. pe de alta parte. e) contradictia dintre stabilitatea preturilkor si nivelul ridicat al ocuparii fortei de munca. pe de alta parte. dar ridica si ami mult nivelul preturilor. iar reprecierea monedei nationale diminueaza inflatia. deprecierea monedei nationale diminueaza somajul. In aceste conditii. pe de o parte. se datoreaza faptului ca utilizarea echipamentelor si a tehnologiilor nepoluante mareste costurile de productie si deci preturile de vanzare. eliminarea de pe piata a firmelor care nu rezista concurentei unor preturi mai mici decat cele la care ele . In aceste conditii. dar aceasta politica este. [4]complementaritatea dintre cresterea economica si inflatia moderata care face ca aceste doua obiective sa poata fi realizate simultan.• marirea preturilor datorita socului ofertei justifica crearea unor bani suplimentari care determina reducerea somajului. doar un curs de schimb valutar de echilibru al monedei nationale poate stapani concomitant somajul si inflatia. b) contradictia dintre cursul adecvat de schimb valutar. determinand amplificarea inflatiei: • • • reduce capacitatea investitionala a firmelor sau diminueaza temporar somajul sau sporeste gradul de ocupare a fortei de munca. d) contradictia dintre cresterea economica si stabilitatea preturilor pe termen scurt se manifesta in momentul in care politica prea expansionista.

intrucat aceasta este imediat masurabila. in care si alte variabile prezinta aceeasi importanta? Un prim raspuns ar fi acela ca un obiectiv formulat numai in termini de inflatie face mult mai usoara sarcina evaluarii performantei autoritatilor in atingerea obiectivelor. Mentinerea stabilitatii preturilor si tintirea inflatiei In prezent datorita dificultatii unor obiective multiple. si anume mentinerea stabilitatii preturilor. sau poate schimba. Efectele unei schimbari in rata dobanzii sunt mici in prima sau a doua luna. Un alt posibil raspuns este ca prin controlarea inflatiei pot fi vizate. gradual rata dobanzii pentru a controla inflatia pe un orizont mai larg. Asemenea orientare a condos la urmatoarea intrebare: de ce o Banca Centrala urmareste numai stabilitatea preturilor in conditiile. Marea Britanie) au recurs la un singur obiectiv final. .pot vinde marfurile prin internalizarea costurilor antipolunte determina reducerea nivelului de ocupare a fortei de munca. ceea ce sugereaza ca sunt necesare schimbari importante pentru a stabiliza inflatia pe orizonturi scurte de timp. o serie de tari (precum Noua Zeelanda. O banca Centrala poate schimba nivelul ratei dobanzii pentru a controla inflatia. sau “tintirea inflatiei”.Suedia. Canada. simultan productia si inflatia. pe o perioada scurta de timp.

iar unii economisti vorbesc despre obiectivul inflatie ca despre un obiectiv flexibil (“flexibile inflation targeting”). De exemplu. atat Sistemul European al Bancilor Centrale cat si Banca Angliei folosesc ca obiectiv primar mentinerea stabilitatii monedei.Stabilitatea preturilor este un obiectiv de lunga durata. cu toate ca ambele au in vedere si . in care viteza cu care Banca Centrala incearca sa ajunga la stabilitatea preturilor reflecta rolul atribuit variatiilor din productia finala.

Banca Centrala este pusa sub supravegherea Ministerului de Finante.Evolutia lor poarta amprenta istoriei proprii fiecarei tari. de bancile private comerciale. Dca ne referim la proprietatea asupra capitalului Bancii Centrale. In conceptia Bancii Frantei. Banca Angliei. colaboreaza cu Trezoreria in probleme de emisiune monetara. Pentru a tine cont de stabilizarea productiei. usor si rapid. Deosebiri de la o tara la alta apar si in legatura ci undependenta Bancii Centrale fata de puterea olitica. totusi. In SUA. de actionarii private. Compozitia masei monetare este eterogena. FED se bucura de o independenta relativa. In Japonia.de la o tara la alta. • M (M + libretele bancare ordinare si cele de economii…). gratie statutului cordat prin legea votata in 1957. ca institutie publica. Actiunea bancilor centrale asupra ofertei de lichiditati ridica problema alegerii agregatului monetar. in Marea Britanie el este detinut de Stat. La randul ei. in linii generale.consecintele politicii monetare asupra activitatii economice. In Germania .principala autoritate monetara Rolul elaborarii si aplicarii politicii monetare revine Bancilor Centrale. Bundesbank beneficiaza de o independenta de invidiat. . Desi. pot fi retinute urmatoarele componente ale agregatelor monatere: • M (totalitatea monedelor metalice si a biletelor emise de banca Centrala + deepozitele la vedere in moneda nationala). in Statele Unite. Agregatele monetare pun in evidenta acest lucru. SEBC vizeaza mentinerea stabilitatii preturilor pe un orizont mediu de timp Banca Centrala.se remarca unele deosebiri de continut. Asa se explica deosebirile existente. ele include “in afara mijloacelorde plata toate plasamentele pe care agentii nefinanciari le considera drept ezerve imediat disponibile ale capacitatilor de cumparare si care pot fi convertite. iar in Japonoia. in mijloace de plata…”.

• M (M + plasamentele la termen emise de institutii de credit si de tezaur care nu sunt negociabile. Dinte acestea prezinta importanta: incadrarea creditului. pe utilizatorii si detinatirii de moneda. iar cele directe constituie masuri ale autoritatilor monetare.). politica de openmarket si sistemul rezervelor minime obligatorii. rezulta ca instrumentele indirecte corespund actiunilor asupra pietei. aceasta categorie include instrumente care permit controlul asupra costului si asupra cantitatii de moneda centrala. in mod direct. fixarea administrative a unor rate ale dobanzii si controlul asupra ratei de schimb. Din distinctia prezentata. • M (M + bilete de trezorerie si bonurile de Tezaur negociabile.instrumentele indirecte sunt utilizate de catre Banca Centrala in relatiile cu celelalte banci si cu agentii nefinanciari. CAPITOLUL 2 Instrumente indirecte ale politicii monetare Din categoria instrumentelor indirecte fac parte: taxa scontului. activele in devize straine care nu pot fi utilizate direct in tranzactii interne etc. INSTRUMENTELE POLITICII MONETARE Pentru indeplinirea obiectivelor de politica monetara pot fi utilizate instrumente directe si indirecte.instrumente directe sunt reprezentate de masurile care ii afecteaza. La modul traditional. intre care este posibila stabilireaurmatoarei distinctii: . . inclusive institutiile financiare. detinute de agentii nefinanciari rezidenti). .

in conturile lor deschise la Banca Centrala. In general. Rezervele minime obligatorii Sistemul rezervelor minime obligatorii este instituit pentru a asigura o lichiditate minima in sistemul bancar. In cadrul sistemului bancar se admita o insolvabilitate temporara mai mare decat inj alte sectoare de activitate. si consta in obligatia bancilor . Rolul sistemului rezervelor minime obligatorii rezida si in faptul ca acestea constituie sursa cde venituri pentru banca centrala. urmarit prin constituirea rezervelor minime obligatorii. Cu toate acestea. prin acest mechanism urmarindu-se atat un scop monetary precum si unul prudential. contribuie la stabilitatea financiara a cestora. bancile sunt obligate sa mentina reserve peste nivelul minim. perioade cand nu se poate vorbi de solvabilitate deplina atata timp cat totalul activelor. Poliica normelor rezervelor obligatorii imbraca mai multe forme: a) norma rezervelor de casa.2. se poate aprecia ca obiectivul de ordin prudential. pentru a face fata solicitarilor de retragere a depunerilor. iar banca centrala poatae intervene pentru a redresa situatia unor banci aflate in pierdere de3 credibilitate. sime stabilite prin aplicarea unei cote procentuale asupra bazei de calcul. iar scopul prudential se manifesta prin siguranta pe care o conferapublicului faptul ca bancile dispun oricand de lichiditati suficiente. iar aceste reserve sunt foarte slab remunerate in comparative cu plasarea lor pe piata monetara. de a consemna. Astfel. rezervele minime obligatorii nu sunt destinate asigurarii solvabilitatii bancilo comerciale in “vremuri de panica”. care consta in obligativitatea mentinerii unui numit procent al rezervelor de casa. mobilizare imediat de catre banci. nu este strict egal cu totalul pasivelor. . Scopul principal (cel monetary) consta in limitarea potentialului de multiplicare a creditului in cadrul sistemului bancar. scade in importanta in favoarea celui de politica monetara. contribuie la fluidizarea sistemului de plati. reprezinta sursa de informatii statistice cu privire la bilanturile bancilor. care colecteaza depozite.

Scopul prudential Caracteristici Limitarea potentialului de multiplicare a creditului de catre sistemul bancar Increderea publicului in ceea ce priveste capacitatea bancilor de a face fata solicitarilor de imprumuturi 3. care are cea mai mare raspandire si utilizare si care consta in imobilizarea la banca centrala a unui procent din depoizitele bancare sau din volumul creditelor. Cel mai frecvent argument invocat este ca rezervele arata abilitatea autoritatilor monetare de a controla oferta de moneda. Contribuie la stabilizarea financiara a bancilor In favoarea RMO s-au formulat o multime de argumente dintre care cel mai important este cel potrivit caruia acest instrument arata precizia cu care poate fi condusa politica monetara. Scopul monetar 2. rezervele obligatorii permit determinarea . rezevele asigura lichiditatea si functionarea sistemului bancar. pe de alta parte.soldul contului current al bancii la banca centrala. asfel. Pot fi enumerate si alte aspecte: variatiile in nivelul ratei RMO pot fie le insele utilizate la implementarea politicii monetare. d) norma rezervelor minime obligatorii. care consta in obligativitatea detinerii in rezerva a unei anumite cantitati de titluri de valoare emise de stat. Tabelul Scopul mecanismului RMO 1. pe de o parte. De asemenea.Contributie la fluidizarea sistemului de plati 5.b) norma lichiditatii. responsabilitatile de mentinere a stabilitatii monetare. care vizeaza respectarea unui raport corespunzator intre numerar. indeplinindu-si. Sursa de venituri pentru banca centrala 4. titluri comercilae si de stat pe termen scurt detinute de catre banci. solicitarea bancilor de a-si constitui reserve slab remunerate poate fi inscrisa si in setul de instrumente fiscale. c) coeficientul de trezorerie. si depozite bancare.

daca acestea sunt remunerate la un nuivel mai scazut decat costul de oportunitate. ROLUL REZERVELOR OBLIGATORII Rezervele obligatorii pot spori precizia altor instrumente de politica monetara si pot regla nivelul lichiditatilor din economie prin absorbirea sau injectarea acestora. in calitate de componenta a bazei monetare. Importanta rezervelorprovine si din faptul ca. Banca Angliei. prin care se realizeaza un schimb de titluri.bazei monetare. Efectuarea de modificari in nivelul ratei rezervei in scopul influientarii ofertei de moneda este considerate o modalitate insuficienta de implementare a polirticii monatare. care depinde de parametrii economiei. dintre care variatia si elasicitatea ratei de dobanda este cel mai importanrt nivel care trebuie sa ramana constant pe termen lung. modificarile in nivelul ratei rezervei reprezinta un act unilateral al bancii centrale. bancile vor vea o puternica tendinta de a detine reserve excedentare pe care sa le utilizeze ca tampon sis a creeze substitute pentru depozitele care nu intra in baza de calcul arezervelor. O serie de argumente in favoarea rezervelor obligatorii sugereaza ca acestea pot prezenta un nivel optim. de exemplu admite ca singurul . Spre deosebire de operatiunile de openmarket. datorita intervalului de timp necesar constituirii bazei de calcul. Modificarile in nivelul rezervelor nu pot compensa imediat fluctuatiile monetare pe termen scurt. In situatiile in care se produc modificari frecvente ale ratei rezervei. fara suficienta avertizare. motiv pentru care sunt necesare unele avertizari. acestea contribuie la obtinerea venitului de seigneuriage generat de expansiunea monetara si poate produce un venit direct in conditiile in care banca centrala investeste in titluri si castiga dobanzile aferente acestora. Efectul antrenat de rezervele obligatorii consta si in reducerea prtofitului bancilor. pretul acestora ajustandu-se automat pe piata. in functie de care se pot realize predictii despre lichiditatea bancilor comerciale si se poate stabiliza multiplicatorul monetar. Practica rezervelor obligatorii este extinsa acolo unde guvernul incearca sa le utilizeze ca pe o modalitate de crestere a veniturilor. Chiar micile modificari in nivelul ratei pot antrena ajustari importante in portofoliul bancilor.

diferitele tipuri de depozite trebuie impozitate diferit. Spania. • In primul rand. este finantarea operatiunilor. Astfel. Principalele caracteristici ale rezervlor minime obligatorii In sens strict. in general. o crestere a ratei rezervei poate servi la compensarea efectelor asupra lichiditatii bancare. Fraaaanta). comparative din care rezulta superioritatea xcelor din urma. pe care le exercita intrarea de devize sau credite obtinute direct de la banca centrala de catre trezoreria statului (dupa cum evidentiaza situatiile din Germania. sistemul poate fi utilizat pentru a putea fi utilizat pentru a lupta impotriva speculatiilor antrenate de revalorizarea monedei nationale. Pentru a atingerea acestei stari. rezervele sunt definite in functie de depozitele constituite de catre banci. remunerarea si masurarea acesteia. O astfel de utilizare a fost current utilizata in Franta anilor '70.scop pe care trebuie sa-l indeplineasca rezervele situate la un nivel foarte scazut. prezinta importanta definirea bazei de calcul a rezervelor. al conceperii acestui instrument. • In al doilea rand. Astfel. Din acest punct de vedere. Din punct de vedere al politicii fiscale. In momentul initial. La modul general. iar in Germania intre 1970-1978. rezervele obligatorii pot fi o cale de taxare a serviciilor financiare si trebuie comparat rolul de instrument fiscal cu cel indeplinit de alte forme de impozitare din domeniul financiar. In anumite tari. rezervele obligatorii reprezinta o obligatie de utilizare a monedei bancii centrale. iar in anumite circumstante.35% pentru depozite. rezervele obligatorii prezinta importanta tehnica in trei domenii.in timp ce costul rezervelor obligatorii este partajat intre debitori si deponenti. rezervele obligatorii sunt considerate a fi masuri prudentiale adoptate cu scopul de amentine lichiditatea sistemului bancar. taxarea depozitelor reprezinta o impozitare a serviciilor bancare. de numai 0. avantajul rezervelor il constituie faptul ca rata de impozitare este. Dincolo de acest obiectiv principal. prin influientarrea comportamentului bancilor in materie de credite. ca urmare a elasticitatilor diferite ale dobanzilor aferente depozitelor. Portugalia. . neinsemnata. obiectivul principal a fost de a permite bancilor centrale sa actioneze asupra creatiei monetare. rezervele trebuie sa-si indeplineasca functiile sis a fie correct fundamentate.

• In al treile rand. rezervele nu sunt remunerate. ceea ce conduce la cresere puternica a ratei de dobanda. sunt egale cu nivelul rezervelor neremunerate. rezrvele obligatorii antreneaza un cost care afecteaza cheltuielile de exploatare bancara. in conditiile unei rate de piata a dobanzii de 12%. in functie de urmatoarele elemnte: asieta sau baza de calcul. intrucat se produce majorarea rezervelor. de asemenea. fara ca banca centrala sa majoreze oferta de moneda centrala. in toate tarile. indiferent daca se aplica asupra rezervelor sau numai asupra unei parti din acestea. Dintre efecte. avand in vedere ca banca centrala are ea insasi o anume obligatie de utilizare a acestor reserve (finantarea Trezoreriei in Italia sau Spania). Remunerarea rezervelor obligatorii. Elemente tehnice Din punct de vedere ethnic apar diferentieri intre sistemele rezervelor obligatorii. Astfel in Italia. s-a evidentiat ca partea rezervelor remunerate este apropiata de ponderea pe care o detin depozitele fara dobanda ale bancilor comerciale la banca centrala. Activitatea practica face sa apara doua tipuri de situatii: in mod frecvent. mentinerea rezervelor obligatorii permite disocierea intr-o animita masura. efectul acestui instrument se diminueaza. rezervele sunt remunerate. Statistic. a costului creditului datorat interventiilor bancii centrale pe piata monetara si permite. . rezervele cu rata de 25% remunerate cu 555 dobanda. dar in circumstante particulare. se remarca faptul ca. Remunerarea ramane uneori inferioara ratei de dobanda pe piata. la o rata situate sub nivelul dobanzii de piata. reducerolul specific al rezervelor ca instrument al politicii monetare. sa actioneze asupra cererii de credite. rata aplicata. In ipoteza remunerarii la o rata de piata a dobanzii. in alte situatii.

caz in cvare se aplica o rata unica (Spania si Australia). astfel: in anumite tari. rezervele obligatorii sunt calculate asupra totalitatii resurselor bancilor (Spania. pot fi identificate duoa modalitati. rezervele sunt bazate pe depozite atrase de la clienti (SUA. Baza de calcul a rezervelor este. in tarile care prezinta importanta evolutia unor agregate largi. Japoniei. Modul de constituire al rezervelor urmeaza o metodologie care permite ca acestea sa actioneze cel mai bine asupra creatiei monetare. Germania). Situatia se intalneste in cazul Frantei. astfel: in tarile in care exista preferinta pentru atrgerea agregatelor restranse. pentru a se tine seama de gradul de lichiditate al ddisponibilitatilor se aplica rate diferite. si anume: rezervele decalate. rezervele instantanee sau actuale. dupa cum este cazul incasarilor din tranzactii sau de cvasi moneda. in general constituita din exigibilitati (resurse atrase) si manifesta doua tendinte. Canada).- modul de constituire. Canadei. franta. Germania. unde cota variaza intre 10% si 2 % in functie de scadenta depozitelor. Referitor la acest aspect. rezervele obligatorii se calculeaza pe o baza carte include si detinerile de moneda nationala ale nerezidentilor (Germania. SUA. Trebuie remarcat si faptul ca in tarile in care nu exista un control al operatiunilor de schimb ci strainatatea. Rata de rezerva minima obligatorie cunoaste o diferentiere de la o legislatie la alta. . cealalta tendunta se manifesta in tarile in care accentual se pune pe substituirea intre resurse. SUA). manifestandu-se doua tendinte.

In unele tari. rata rezervelor obligatorii nu s-a modificat perioade indelungate de timp. Declinul relative al mecanismului rezervelor obligatorii s-a produs in anii 80. Diferenta dintre cele doua modalitati evidentiaza ca. in 1980 in Marea Britanie. iar in Franta 30. rata rezervelor a fost modificata in medie de 3 ori pe aqn pana in anul 1981. in present. Astfel I Germania. in 1988 in Norvegia. acestea trebuie sa cunoasca précis nivelul creditelor acordate. Diminuarea rolului rezervelor obligatorii. daca in anii 70 volumul rezervelor obligatorii reprezenta intre 10 si 15% din masa monetara in sens larg. ratele au ramas nemodificate din anul 1982. precum si in celelalte tari. prin suprimarea “de facto” in tarile care traditional erau atasate de acest instrument. In cazul Romaniei. in Austri a fost revizuiri intre 1972 si 1976. Rezervele decalate se diferentiaza prin aceea ca bancile isi pot constitui rezervele cu un decalaj. in 1987 in Canada s-a anuntat intentia de a abandona sistemul. intre 1970 si 1975. ponderea este mai putin de 6 % din agregatul monetar cel mai larg. respective dupa cum rezervele sunt constituite in aceeasi luna sau trimestru in care banca a acordat creditele. ponderea RMO in masa . iar in SUA intre 1980 si 1990 (an in care au fost reduse). in tarile care mentin un astfel de instrument. ceea ce evidentiaza ca declinul acestui instrument s-a datorat unor factori comuni tuturor tarilor. ceea ce antreneaza costuri sporite. in calitate de instrument al politicii monetare. Apogeul rezervelor obligatorii s-a manifestat in anii `60-`70. care poate ajunge pana la 50 de zile fata de data de referinta. la sfarsitul perioadei obligatia constituirii de reserve obligatorii massive. prin acest mechanism. Astfel. ceea ce implica obligatia programarii exacte a distribuirii creditelor. care prcticau un control asupra expansiunii monetare. In cazul unor greseli. bancile vor avea. in 1978 in Elvetia.Distinctia dintre cele doua modalitati de constituire a rezervelor consta in momentil si perioada de formare. iar Australia a diminuat de la 7% la 1% rata unica a rezervei obligatorii. Enumeram cateva date: 1975 in Belgia. atunci cand bancile constituie rezervele instantanee. iar modificarile numeroase ale ratelor de rezerva obligatorie au demonstrate integrarea acestui instrument in strategiile conjuncturale. fapt ce demonstreaza ca mecanismul nu a putut fi utulizat in scopuri conjuncturale. Astfel. dintre care importante sunt : inovatiile financiare si liberalizarea miscarilor de capital. 1977 in Danemarca. in Australia si Japonia. poate fi cuantificata si prin producerea relative a acestora in masa monetara.

o parte importnata a resurselor bancare sunt remunerate prin rata de piata a dobanzii si . dezintermedierea sau creearea. O asemenea schimbare de atitudine. dupa cim s-a aratat deja. a sporit piata eurodolarilor si s-au dezvoltat operatiile bancilor germane in Luxemburg). Rezervele . sunt sensibile la variatia acesteia din urma.monetara M . asupra cererii de credit. prin efectul de prêt. Datorita inovatiilor financiare. Intr-o perioada de multiple inovatii financiare si de liberalizare a miscarilor de capital. si fara a genera efecte inverse. intr-un anumit numar de tari dezvoltate. In toate tarile in care rezervele obligatorii au inregistrat valori semnificative. existenta unor rate sporiyte ale rezervelor obligatorii a provocat o delocalizare a operatiunilor de schimb (de exemplu. Experienta tarilor care la practica demonstreaza. de actre banci. In tarile fara control asupra pietei valutare si asupra schimburoilor. pe de o parte dezvoltarea operatiunilor acelor institutii financiare nesupuse mecanismului rezervelor obligatorii si. inregistreaza o tendinta de diminuare puternica. ceea ce demonstreaza importanta acestui instrument monetary in infaptuirea politicii monetare. unb rol important in cadrul lichiditatii bancare. fara a provoca distorsiuni in concurenta dintre suyrsele de finantare bancara si cele dezintermediate.65 in anul 2000 si 12. interventiile bancii centrale asupra pietelor de capital permit obtinerea de efecte dorite. Motivele care au stat la baza unei asemenea evolutii. Necesitatea de a dispune de un volum ridicat de reserve obligatorii. mai cu seama. cu conditia ca volumul sa fie relative scazut. pe de alta parte. precum delocalizarea operatiunilor sau accelerarea inovatiilor financiare. pot fi formulate astfel: inovatiile financiare si liberalizarea miscarilor de capital. s-a fundamentat pe constientizarea faptului ca rezervele obligatorii afecteaza contul de exploatare bancara si actoneaza nu numai asupra ofertei de credit ci. a evoluat de la 6. acestea nu reprezinta un instrument major al politicii monetare. prin diminuarea costului mediu al pasivelor bancare. a unor instrumente nesupuse rezervelor. din partea autoritatilor monetare.50 % in anul 1996 la 12. desi in present rezervele obligatorii indeplinesc inca. Se poate concluziona ca.80 in anul 2002. ca rezervele obligatorii pot indeplini un rol structural. sau manifestat. de asemenea. in consecinta. pe care il antreneaza.

remunerate la nivel redus. Din punct de vedere structural. in urmatoarea formulare: “Pentru a asigura o buna functionarte a circuitelor monetare si pentru a indeplini rolul sau de banca a bancilor. are in agala masura ca justificare faptul ca face ca acestea sa participle la cheltuielile de gestiune ale sistemului monetary national. rezervele permit mentinerea echilibrului pe termen mediu pe piata de capital. nesemnificativ. banca centrala asigura gratuit numeroase servicii (compensatii. In pofida distorsiunilor concurentiale pe care le implica. ceea ce afecteaza costul de finantare al tuturor agentilor economici. politica rezervelor obligatorii oblige bancile sa constituie la banca centrala. fara a se modifica rata de dobanda pe piata monetara. o fractiune minima di . in scopul de a determina bancile sa plateasca serviciile pe care banca centrala le ofera si de a compensa privilegiile de care beneficiaza: accesul la resurse centrale si dreptul de colectare a depozitelor de la public. in conturi neremunerate sau slab remunerate. atunci cand exista un conflict intre cursul de schimb si obiectivul monetary si atunci cand imperfectiunile pietei nu permit altor finantari sa substituie reducerea rapida a creditelor bancare. Acest argument este tot mai valabil. care nu se imprumuta direct pe piata. gestionarea de conturi). o majorare a ratei de rezerva obligatorie permite influientarea cererii de credite. in anul 1966. Principiul de actiune al rezervelor obligatorii Dupa cum s-a aratat deja. acelasi argument fiind present si in cazul Sistemului Federal de Rezerve din SUA. furnizarea de lichiditati si asigurarea de venituri penytru Banca Angliei. potrivit sintagmei “to secure Bank`s resource and income”. Acest instrument a fost subliniat inca de la instaurarea mecanismului rezervelor obligatorii. inregistrarea tranzactiilor pe piata monetara. Rezervele obligatorii care se mentin in Marea Britanie la un nivelk de 0. ca obiectiv.5% urmaresc. rezervele constutuie o “taxa” asupra sistemului bancar.obligatorii mentin un anumkit interes conjunctural pentru a diminua costul creditului respective si rata dobanzii. cu cat rolul de emisiune monetara al bancii centrale tinde sa se reduca”. Sistemul rezervelor obligatorii care asociaza banca centrala de avantajul creatiei monetare de care dispun bancile. Atunci cand rata este relative stabile si nepenalizatoare.

incita bancile sa limiteze aportul lor la creearea de moneda. . intrucat rezervele obligatorii nu genereaza dobanzi importante. fundamentata theoretic pe idea multiplicatorului creditului. atunci nevoile bancilor comerciale in moneda centrale se majoreaza. este puterniuc contestata. atunci nevoile bancilor comerciale in moneda centrala se vor diminua. intrucat ele trebuie sa majoreze sum. care rezulta din activitatea curenta. In sens invers. rate de lichiditate ridicate. prin intermediul pietei monetare. Cu cat rezervele sunt mai mari. rezulta “o lipsa de acstig” importanta. Astfel se reduce lichiditatea bancara (disponibilitatile bancilor detinute in moneda centrala). Daca se manifesta o crestere a ratei rezervelor obligatorii. cu atat sunt mai constrangatoare pentru banci.e rezervelor detinute in contul de la institutia centrala. Utilitatile rezervei obligatorii in cadrul actiunii asupra lichiditatii bancare se pot prezenta astfel: rezervele obligatorii permit a se actoina asupra costului creditului fara a se modifica rata dobanzii pe piata monetara.exigibilitatile lor (resurse la vedere sau pe termen scurt) si uneori. ambele fiid constrangatoare pentru banci. Mai mult. in masura in care bancile sunt indatorate la banca centrala. Daca institutia monetara centrala a determinat. prin i8nterventiile sale. din creditele pe care la acorda. ceea ce permita bancilor sa faca fata nevoilor de moneda centrala. Aceasta analiza. politica rezervelor obligatorii apare ca o copmletare indispensabila a politicii de rata a dobanzii pe piata monetara. atunci si bancile vor suporta un cost de refinantare ridicat. ceea ce antreneaza probleme de trezorerie ale bancilor respective. Astfel. si inbvers. corelet co costul ridicat al refinantarii. daca scade rata de reserve minima obligatoirie. Acst ultimo efct. Prin urmare. se majoreaza lichiditatea bancara. Acestea recurg la finantari de la banca centrala.

In cazul rezervelor constituite asupra creditelor(utilizarilor). Coeficientul rezervei= Controlul sistemului rezervelor obligatorii este usor intrucat acestea sunt constituite in contui la Banca Centrala. la numitor. Din punt de vedere al modului de calcul pot fi stabilite reserve asupra depozitelor si reserve asupra creditelor. la numitor. depozitele la vedere pentru primul si depozitele la termen pentru al doilea. ceea ce compenseaza neregulile altor factori care influienteaza trezoreria bancilor. Rezervele asupra depozitelor (exigibilitatilor) pot fi cuantificate prin intermediul unui coeficient al rezervei. stabilit ca raport intre nivelul rezervelor constituite si depozite. pot fi distinsi doi coeficienti care iau in considerare. Intrucat depoaitele la vedere au caracterul de mijloace de plata. datorita faptului ca se restrang posibilitatile de plasament pe piata interbancara. Coeficient al rezervei= In practica. a sumei creditelor de orice natura.- acestea confera actiunii asupra lichiditatii bancare un support previzionabil. Nerespectarea regulilor poate fi sanctionata prin aplicarea unei rate openalizatoare. . coeficietul se determina prin luarea in calcul. acordate de banca intreprinderilor sau persoanelor fizice. - rezervele obligatorii sunt utile atunci cand p[iata devine supralichida. respective atunci cand deficitul bugetar este finantat prin creatie monetara. - rezervele influienteaza costul resurselor bancare. sunt supuse unei rate mai ridicate decat depozitele la termen.

cresterea coeficientului rezervei minime apare ca o masura deflationista care tinde sa duca la scaderea ritmului de crestere a masei monetare. . Are loc o majorare a lichiditatilor bancare pentru a face fata nevoilor cde moneda centrala care rezulta din activitatea curenta. nevoile bancilor comerciale in moneda centrala se majoreaza. Daca banca centrala. prin interventiile sale. modificarea coeficientului RMO implica modificarea in acelasi sens a multiplicatorului creditului. bancile nu se mai pot angaja in operatiunile de creditare generatoare de moneda. deoarece ele trebuie sa majoreze sume rezervelor detinute in contul de la banca centrala.Efectele RMO Obligativitatea unitatilor bancare de a constitui la banca centrala o rezerva minima din exigibilitatile lor (resurse la vedere sau la termen scurt) si uneori din creditele pe care le acorda. In aceste conditii. stabileste rate de lichiditate ridicate. o scadere a coeficientului rezervei minime obligatorii elibereaza si pune la dispozuitia bancilor comerciale resurse de creditate sporite. O crestere a coeficientului rezervei minime atrage dupa sine o scadere a posibilitatilor de creditate a economiei de catre bancile comerciale. Daca se manifesta o crestere a rateo RMO. In sens invers. cu efecte deflationiste asupra rezervelor lichide excedentare. in conturile neremunerate ori slab remunerate. nevoile bancilor comerciale in moneda centrala se vor diminua. Astfel politica RMO apare ca o completare a politicii de refinantare pe piata monetara. reprezinta o constrangere pentru banci. ambele fiind constrangatoare pentru banci in masura in care bancile sunt indatorate la Banca centrala. de natura sa duca la accelerarea cresterii maseiu monetare. Efectul cantitativ In masura in care o anumita fractiune din resursele banciilor de deposit este imobilizata sub forma constituirii rezervelor in moneda legala. Se recurge in acest caz la finantari de la banca centrala. bancvile vor trebui sa suporte un cost cde lichiditate ridicat. Daca scade RMO. Astfel. in timp ce scaderea coeficientului rtezervelor obligatorii apare ca o masura inflationista. p[rin intermediul piatei monetare.

astfel ca majorarea ratei RMO nu scade numai lichiditatea ci si rentabilitatea bancilor. constituie un instrument fiscal si garaaaanteaza lichiditatea bancilor. In situatia in care se doreste obtinerea unui effect cantitativ direct asupra lichiditatii bancare sau masei monetare. blocate in conturile aferente la banca centrala. in general. dezvoltate sau aflate in tranzitie. Efectul prêt al politicii rezervelor minime obligatorii Politica rezervelor minime obligatorii antreneaza un effect de prêt care se manifesta direct. bazata pe manevrarea ratei dobanzii la creditul de refinantare.Desi modifica in mare masura starea lichiditatii bancare. constituie partea neremunerata sau slab remunerate a activului bancilor comerciale si corespunde unei parti a depozitelor clientelei care angajeaza u cost de gestiune. nivelul optim decremunerare al rezervelor trebuie. afferent imprumuturilor. Aceste reserve. sa fie egal cu rata riscului cel mai scazut. Efectul cost al politicii rezervelor minime obigatorii Politica rezervelor obligatorii afecteaza rezultatl de exploatare a bancilor comerciale. Prin modificarea ratei rezervei minime obligatorii se influienteazapretul procurarii lichiditatilor. In continuare este exemplificat nivelul ratrelorcrezervelor obligatorii intr-un numar semnificativ de tari industrializate. are un effect prêt direct asupra lichiditatii bancare si masei monetare si un effect cantitativ indirect asupra acestora. Situatia este inverse celei aferente politicii de refinantare. care. ceea ce permite formularea anumitor concluzii: . nivelul optim al rezervelor se stabileste in concordanta cu nevoile de politica monetara si antreneaza utilizarea altor instrumente. politica rezervelor minime obligatorii nu afecteaza sensibil capacitatea de creatie monetara a bancilor comerciale. politicii rezervelor minime obloigatorii ii este preferata politica de refinantare. Drept concluzie cu privire la rezervele minime obligatorii se pot formula urmatoarele: acestea pot fi justificate ca un instrument care asigura aplicarea politicii monetare.

c) in tarile aflate in tranzitie . In ce xconsta mecanismul de influientare a masei monetare pe aceasta cale? Variatia masei monetare este: ∆M=∆E۬۬× In care: ∆M= cantitatea de moneda nou create . in general. cat si in cele care predomina moneda scripturala. constant si situate peste 10%. Variatia cotei rezervelor minime obligatorii este foarte eficace deoarece afecteaza direct multiplicatorul credutului. poate fi practicata sub forma cotelor differentiate in functie de stricture masei monetare. in cele mai multe cazuri fiind neremunerate. si se procedeaza la o reducere a diferentei intre ratele practicate de banci si cele ale institutiilor nebancare.a) majorotatea tarilor dezvoltate prezinta un nivel al ratelor rezervelor obligatorii asub 10%. percepute asupra activelor. Sa presupunem ca bilantul consolidate al sistemului bancar commercial este: . rezervele indeplinesc un rol important in cotrolul monetary nivelul fiind. K= este multiplicatorul creditului. ∆E = volumul rezervelor lichide excedentare (care pot fi acordate sub forma de credite) r = rata sau cota. b) in cazul acestor tari. sau coeficientul rezervelor obligatorii b = preferinta pentru moneda scripturala (gradul de ramanere a fonduriloir in sistemul bancar. institutiile financiare nebancare practica rate scazute ale RMO (sau chiar rate zero). dand rezultate bune atat in aconomiila in care exista bilete de banca intr0-omproportie mare.

bancile centrale ofera facilitate permanente sub forma depozitelor(Belgia. Gabriela Pascariu Instrumentele de refinantare Intr-o o serie de tari dezvoltate precum si in cele aflate in tranzitie. La modul general. . Facilitatile permanente sunt instrumente oferite de bancile centrale pentru obtinerea de fonduri si se caracterizeaza prin urmatoarele: sunt utilizate din initiative bancilor comercila. Intrucat aceasta operatiune prezinta o rigiditate sporita in managementul zilnic al lichiditatii. se realizeaza la rate predeterminate ale dobanzii: in anumite cazuri. in ultimii ani. refinantarea este garantata pe o perioada de timp corespunzatoare maturitatii colateralului implicat in tranzactie.sunt initiate de banca centrala si sunt conduse in maniera competitive. prin scontare. Ion Ignat. Astfel prin operatiunile de scontare s-au creat imprumuturi colaterale. dreptul de proprietate asupra colateralului(garantie) este transferat catre banca centrala pana la maturitate. Ion Pohoata. majoritatea bancilor centrale au modificat procedeele de realizare a operatiunilor. In consecinta. bancile centrale utilizeaza doua tipuri de instrumente de refinantare: facilitatile permanente si instrumentele pietei monetare. Principalele caracteristici ale acestor instrumente sunt urmatoarele: . Prin operatiunile de refinantare se modifica operatiunile de scontare.EX “Economie politica” . Managementul monetar in tarile dezvoltate s-a orientat. Gheorghe Lutac. respective operatiuni de rascumparare care asigura bancii centrale flexibilitate in alegerea maturitatii refinantarii. find singura tara care utilizeaza acest instrument).…………………………………………………………………………. si catre operatiunile cu instrumente ale pietei monetare.

• sporirea rezervelor in cazul operatiunilor repo sau diminuarea acestora in cazul reverse-repo. . • spre deosebire de vanzarile si rascumpararile directe de titluri.inlocuiesc operatiunile cash de pe piata. printr-un contract care prevede revanzarea lor. de asemenea. iar cea de-a adoua absoarbe xcesul de lichiditate. deci operatiunile se realizeaza la rate variabile ale dobanzii. rolul ratei de dobanda fiind hotaqrator in managementul acestor operatiuni. cand titlurile ajung la maturitate. de catre banca centrala. la un prêt specificat si la o data viitoare. . aceste operatiuni imbraca forma tranzactiilor de rascumparare si revanzare(operatiuni REPO). Operatiunea inverse este vanzarea de catre banca centrala si rascumpararea la un preyt si o scadenta specificate.e de dobanda la care se realizeaza operatiunile sunt incertte. reinnoirea sau nu la maturitate. sip e aceleasi baze. darn u afecteazapiata secundara atitlurilor. prin operatiunile de refinantare nu se pot produce un asemenea effect. banca centrala manifesta flexibilitate in controlulk conditiilor in care se desfasoara operatiunile pe piata monetara. intrucat stabileste nivelul si durata contractului si. care prezinta o mare variabilitate. Prima operatiune afecteaza nivelul rezervelor din sistemul bancar. Necesitatea acestor operatiuni poate fi argumentata prin urmatoarele aspecte: • • nu au efecte semnificative asupra pretului activelor utilizate. constituie astfel un instrument flexibil pentru managementul rezervelor. O alta problema a tranzactiilor de rascumparare este eceea ca ele trebuie sa fie implimentate in concordanta cu procedurile valabile pentru toate bancile. .in mai multe tari.sporesc volumul titlurilor din collateral. avand astfel efecte asupra ratei de dobanda. Concret. intrucat dreptul de proprietate asupra titlurilor este scimbat doar temporar. care pot duce la fragmentarea sistemului financiar. . aceste tranzactii constau in cumparari de active..ratel.

Astfel. variabile.rate multiple. iar diminuarea ei. cat si volumul operatiunilor. Astfel. in unele tari se utilizeaza rata facilitatilor de finantare.Nivelul ratei de dobanda trebuie anuntat atunci cand operatiunile se adreseaza publicului. in practica find utilizate doua forme de rate ale dobanzii: . In plus. cel mai important dintre acestea fiind nivelul ratei de dobanda. in timp ce o anticipare in sens invers poate provoca o brelatie ampla. oferite de catre banci. Raspunsul imediat al ratei dee dobanda la modificarile politicii monetare depinde de anticiparile cu privire la scimbare. o scimbare pe deplin anticipate va avea un impact redus. c) se utilizeaza pentru reglajul fin al ratei de dobanda pe piata monetara. Belgia. oslabire a politicii monetare. Cresterea ratei de dobanda evidentiaza o consolidare a politicii monetare. . Franta si Germania au utilizat volume variabile ale operatiunilor cu anuntare sau u. iar in altele se utilizeaza atat rate de dobanda. In practica. bancile centrale primesc semnale care explica starea politicii monetare. in avans a ratei de dobanda. b) regleaza nivelul global al ratelor de dobanda de pe piata. in care toate ofertele acceptate trbuie platite la rata marginala a dobanzii. . in functie de asteptaruile participantilor. Importanta instrumentelor de refinantare rezida si din rolul pe care acestea il indeplinesc si anume: a) servesc ca indicatori ai starii politicii monetare. a) Atunci cand se utilizeaza instrumente indirecte. Bundesbank si Banca Nationala a Belgiei au utilizat si rate variabile ale dobanzii. Din experienta bancilor tarilor dezvoltate se desprind practice diferite. Ca semnal al politicii monetare. ratele variabile ale dobanzii se utilizeaza atunci cand bancile centrale ajusteaza nivelul acestora.rate uniforme.

In anii `90. rata de dobanda se situa sub nivelul pietei iar functionarea mecanismului a condus la scaderea ratei pe termen scurt. Refinantarea prin mecanismul rescontarii a fost. pentru multi ani. totusi importanta cantitativa a acestor instrumente s-a diminuat. s-au remarcat practicile Germaniei si Frantei. In pofida rolului important indeplinit de facilitatile permanente in cadrul politicii monetare. Astfel. ca urmare a dezvoltarii unor alte instrumente ale pietei monetare. In primul caz. unificarea politicilor monetare ale tarilor member ale UE a antrenat si o uniformizare in materie de instrumente ale politicii monetare. rata de dobanda aplicata in acest caz fiind peste nivelul ratei de piata. si tarile europene pe de alta. banca centrala a mentinut o singura facilitate permanenta. comparative cu rata scontului. c) Reglajul fin al ratei dobanzii pe piata monetara se realizeaza prin “Call money rate”. Dupa momentul 1 ianuarie 1999. prin mecanismul rescontarii. In Japonia Si SUA. Acest rol cantitativ a intrat in decline in anii`80. pe o parte. Banca Germaniei a utilizat doua instrumente (ca facilitate permanente): rescontarea si lombardarea. Cand rata de dobanda creste. o rata de piata pe termen scurt. bancile centrale mentin o singura facilitate de finantare. bancile tind sa sporeasca volumul imprumuturilor si invers. In tarile europene pana la integrarea monetara si infiintarea BCE. rata interbancara a dobanzii in Germania era limitata de diferenta dintre rata scontului si rata facilitatilor permanente. al carei nivel s-a situate deasupra ratei de dobanda a pietei. de exemplu.b) Instrumentele de refinantare joaca un rol central im managementul ratei dobanzii pe piata monetara. ceea ce oinseamna ca modificarile ratei de dobanda nu sunt fundamentate pe termen lung. a carei rata de dobanda este sub nivelul ratei de piata. pe care o utilizeaza bancile centrale pentru indeplinirea obiectivelor. in functie de structura instrumentelor facandu-se distinctia neta intre Japonia si SUA. instrumental cel mai utilizat de catre bancile centrale. In Franta. Prin lombardare s-au furnizat fonduri pentru a face fata penuriei de reserve. in Germania se asigura intre o . Astfel.

Acolo unde pietele monetare si sistemele de plati si compensari sunt subdezvoltate. bancile centrale acorda credite numai pentru finantari zilnice. Dobanda care se plateste este prestabilita de catre banca centrala. Utilizarea facilitatilor permanente ca modalitate prin care se obtin fonduri trbuie corelata cu gradul de dezvoltare al pietelor. In asemenea cazuri. In tarile cu piete interbancare lichide si cu sisteme financiare sanatoase. sunt necesare limitarile de volum. comparative cu anul 1985. In asemenea cazuri.partime si o treime din refinantare. Mai pot avea loc si achizitii de active eligibile. achilibrul globalal pietei se reflecta si in echilibrul individual al fiecarei institutii. In cadrul facilitatilor permanente se remarca facilitatile de finantare si de deposit ale caror caracteristici sunt redate in continuare. sau institutiile financiare sunt slabe. fiind posibila si acordarea lor pe termene mai lungi (de exemplu. Aceasta diminuare s-a produs intrucat. se practica rate ale dobanzii penalizatoare pentru a descuraja bancile sa apeleze la facilitate de finantare. desi facilitatile de rescontare se aflau la initiative bancilor comerciale. Principalele operatiuni la care recurge banca centrala pentru a furniza lichiditate in cadrul facilitatilor de finantare marginala sunt tranzactiile repo si creditela integral colateralizate. cand se furniza mai mult de jumatate. FED acorda un credit extins in cadrul facilitatii “discount window”). im modnormal ea fiind limita superioara a dobanzilor overnight de pe piata interbancara. putand fi derulat doar pe baza unor active eligibile desemnate de banca centrala. . In majoritatea cazurilor sunt imprumjuturi overnight. Acest tip de imprumut este colateralizat. pentru a preveni situatiile de expansiune monetara ca urmare a utilizarii facilitatilor de finantare. care sunt cu precadere titluri pe termen scurt. cu sistemul de plati utilizat si cu solidaritatea sistemului bancar. totusi au fost limitate de banca centrala in functie de marimea capitalului si a acivelor eligibile pentru fiecare banca. rezultate din compensarile interbancare. BNR realizeaza asemenea operatiuni prin tranzactii repo si achizitii de titluri de stat. Facilitatea de finantare marginala vizeaza satisfacerea nevoilor temporare de lichiditate ale bancilor comerciale.

numai atunci cand dobanzile utilizate au character penalizator. Aceasta facilitate nu are o larga utilizare. Exista astfel riscul ca bancile sa prefere plasarea ezxcedentului de resurse la banca centrala(fara a-si asuma vreun risc). bancile centrale isi indeplinesc functia de creditor de ultima instanta. inlocuind plasamentele interbancare prin recurgerea la aceasta facilitate. Daca nivelul acestei dobanzi ar fi inferior celui al pietei. ar fi necesara prelungirea scadentei pentru a evita orientarea catre dezintermediere. care constituie de regula. in cadrul operatiunilor de refinantare creditele speciale. limita minima a dobanzilor overnight pe piata monetara. Acestea se acorda bancilor comerciale solvabile. intrucat exercitatrea ei efectiva depinde de coordonatele politicii monetare. iar pe de alta parte in reticenta bancilor centrale de a opera in ambele directii (sa imprumute sis a accepte depozitele ale sistemului bancar. in conformitate cu prevederile regulamentului propriu refritor ls instrumentele si procedurile utilizate. Acordarea acestui credit se face in baza unor norme clare de eligibilitate si limitatre cantitativa. care presupune acceptarea conpromisului intre evitarea riscului systemic si controlul lichiditatii. Aceasta facilitate este acordata de catre banca centrala in conditiile existentei: . Remunerarea depozitelor se face la o rata prestabilia de catre banca centrala. comparative cu participarea pe piata monetara interbancara. care se confrunta insa cu probleme de lichiditate.Facilitatea de depozit da bancilor posibilitatea de a plasa overnight depozitele la banca centrala. Prin acordarea de credite speciale. in vederea evitarii unei situatii de criza care sa afecteze intrgul system. fara a transforma banca centrala intr-un broker interbancar. in aceeasi zi0 preferand ca reglajul sa se faca pe piata monetara sis a intervina doar pentru a acoperi/atrage diferenta. O facilitate speciala o constituie creditul intra-day. avand valori ridicatre pentru finantare si reduse. Asimetria dintre facilitatea de finantare sic ea de deposit const ape de o parte in faptul ca majoritatea sistemelor bancare se afla in deficit de lichiditate. Cele doua facility pot opera simultan. mai ales in cazul pietelor dezvoltate unde evaluarea contrapartidei poate fi dificil de realizat. pentru depozite. BCE. Creditul special Un rol deosebit il detin. care poate fi acordat bancilor comerciale pentru asigurarea lichiditatii pe parcursul zilei. poate suspenda facilitate in cazul in care se considera ca nu corespunde obiectivelor de politica monetara.

si au. 3. precum titluri de stat. oferit de catre banca centrala la solicitarea bancii comerciale si rambursat in aceeasi zi. Creditul intra-day.unui regim al rezervelor minime obligatorii in care acestea sunt detinute pe o baza zilnica (integral sau partial). permit stabilirea unor relatii impersonale intre participantii la piata.. Operatiunile de open-market Caracteristici ale operatiunilor de open-market In tarile dezvoltate. de necorelare a fluxurilor de incasari si plati. datorita avantajelor pe care le prezinta si care constau in urmatroarele: ofera o flexibilitate sporita. limite cantitativepentru fiecare banca. in care platile se efectueaza pe masura ce sunt validate si confirmate de operatorul sistemului si in masura in care exista disponibilitatile necesare in contul bancii respective. operatiunile de open-market au devenit principalul instrument de control monetar. . Daca banca se afla in situatia de a nu putea efectua o plata. pe baze brute. certificate de deposit emise de banca centrala. permit evitarea ineficientei pietei si a economiei. poate cere si primi de la banca centrala un imprumut intra-day pentru fluidizarea fluxurilor sale financiare. deci problema cu care se confrunta banca nu este generate de insuficienta lichiditatilor. ci de corelarea platilor cu incasarile. asigura derularea fluienta a platilor bancii respective si a sistemului bancar in ansamblu. sau negarantate. . de regula. din punct de vedere al volumului operatiilor de politica monetara initiate de banca centrala. O situatie similara. poate sa apara in conditiile existentei unui sistemde decontare in timp real. desi urmeaza sa primeasca pe parcursul aceleasi zile fonduri suficiente pentru onorarea tuturor platilor. Aceste tipuri de credite pot fi garantate cu active eligibile. ca urmare a controlului direct.unui sistem de decontare in timp real pe baza bruta.

In conditiile globalizarii financiare, flexibilitatea operatiunilor de open-market au avut un effect favorabil si in tarile aflate in tranzitie, unde s-a manifestat evolutia pietelor si o crestere a competitivitatii acestora in scopul integrarii in piata mondiala. Cu cat pietele de capital devin mai dezvoltate si mai sophisticate, bancile centrale trebuie sa-si sporeasca abilitatea de a utilize instrumentele xde politica monetara, atat pe segmental primar cat sip e piata secundara a titlurilor guvernamentale. Daca operatiunile de open-market constituie principalul instrument de implementare a politicii monetare, rezulta ca celelate instrumente trebuie sa fie ajustate, asfel incat sa fie asigurata indeplinirea obiectivelor. Ajustarile depend, in mare parte de, strategiile adoptate in conducerea zilnica a operatiunilor de open-market, de structura pietei, de stabilitatea si predictibilitatea relatiei intre oferta de moneda si variabilele microeconomice. Pentru ca bancile centrale sa implemenyteze operatiuynile de open-market, este necesara o anumita arhitectura si performanta a pietrei. Astfel, autoritatea monetara prefera pietele cu tranzactionare continua si cu transparenta sporita, caracteristici care incurajeaza participarea unui numar mare de investitori. De asemenea, prezinta importanta piata interbancara, intrucat serveste ca barometru al frecventei si volumului operatiunilor cu titluri guvernamentale. Un numar insemnat de tari (India, Indonezia, Mexic, Rusia) sunt preocupate de sporirea competitivitatii interbancare ca sic ale de crestere a rolului operatiunilor de open0-market. Infrastructura pietei, respective gradul de dezvoltare al celor doua segmente si corelatia dintre acestea se afla in stransa legatura cu operatiunile de open-market. Maturitatea si alte caracteristici ale instrumentelor de datorie au rolul da a ajusta structura institutiilor pietei si de a spori numarul de participanti. In acest scop, banca centrala incurajeaza dezvoltarea pietei, prin stabilirea unui set de raguli pentru participantii la operatiunile de open-market, in special pe pietele de formare. Pe oietele mature, standardele si regulile sunt apkcate de catre dealeri. Particularitatile operatiunilor de open-market, ca urmare a numarului sporit de participanti, necesita o corecta colectare si desiminare a informatiilor referitoare la tranzactuiile cu titluri, volum, finantare pe tipuri de institutii, sarcina care revine bancii centrale. Publicarea acestora trebuie sa fie rapida si practica, asigurand astfel transparenta pietei si increderea publicului.

Transmiterea politicii monetare

Conducerea operatiunilor de “open market”se realizeaza in modalitati diferite, in functie de condituiile pietei, de strucura si rolul sistemului bancar, gradul de dezvoltare si reglementare al sistemului financiar, precum si de disponibilitatile de titluri guvernamentale sau de instrumente ale pietei monetare. Influientata de factorii enuntati, politica de open-market poate fi transmisa in doua moduri: la modul active, prin tintirea cantitatii de moneda centrala; la modul pasiv, prin tintirea ratei de dobanda pe piata monetara sau prin masurarea lichiditatii sistemului bancar; Pentru absorbirea excesuluoi de lichiditate, autoritatea monetara are la dispozitie realizarea de operatiuni cu doua tipuri de titluri, cele guvernamentale si cele emise de banca centrala, situatie care antreneaza o serie de dificultati. Atunci cand coexista cele doua tipuri de titluri, principa;la problema este a confuziei publice referitoare la relatia dintre ele. In Indonezia, care este o tara fara datorii guvernamentale, banc centrala emite propriile sale titluri, bilete de trezorerie, pentru absorbirea excesului de lichiditate si garanteaza aceste titluri pentru a asigura lichiditati sistemului bancar Daca banca centrala ofera noi titluri de trezorerie, aceasta operatie trebuie considerate monetara mai degraba decat operatiunile de management al datoriei publice, numai daca fondurile obtinute nu sunt utilizate pentru cheltuieli guvernamentale. • Emisiunea de titluri pe piata primara de catre banca centrala este in principal, utoilizata atunci cand excesul de lichiditate este un factor de influienta majora in sistemul bancar, in special asupra capitalului. Titlurile emise pot fi utilizate, astfel pentru ajustarea cresterilor si descresterilor de lichiditate necesare in decursul anului, prin ajustarea de catre banca centrala a volumului de titluri emise si rascumpararea acestora la masturitate. Insa, aceste titluri nu pot antrena aceeasi flexibilitate pe p[iata secundara, asupra lichiditatii si asupra cererii de reserve bancare, motiv pentru care, in absenta unei piete monetare si interbancare active, operatiunile cu titlurile bancii cenrale nu conduc la cele mai bune rezultate.

In tarile fara o piata secundara dezvoltata a titlurilor guvernamentale sau fara o piata interbancara corespunzatoare, si care nu este influientata de schimburile externe, principalul instrument de politica monetara este creditul de licitatie. Banca centrala poate utilize acest tip de credit pentru a controla nivelul rezervelor oferite de sistemul bancar, si confera bancii mai multa initiative in ceea ce priveste volumul, suma si pretul la care sunt oferite lichiditatile. De asemenea, banca centrala poate fi capabila sa revanda titlurile achizitionate in cadrul licitatiilor, actionand astfel pe piata secundara. Unul dintre rolurile pe care le indeplineste creditul de licitatie consta in faptul ca ca permite flexibilitatea pietelor si stimuleaza bancile sa participle ca si contrapartide ale bancii centrale la managementul lichiditatii. Cazul Malaeziei este relevant, inbtrucat banca centrala utilizeaza direct imprumuturile si depozitele bancilor din system, pe baze bolaterale, constituind principalul instrument de control monetar. • In mai multe tari cu economie in cresytere si piete secundare si mature, utilizarea instrumentelor de open-market prezinta o mare flexibilitate. Tranzactiile pe piata secundara, acordurile de rascumparare, operatiunile repo si reverse repo apar ca instrumente cheie ale controlului monetary in tari precum Mexic, Polonia, Rusia, Thailanda si Philipine. Alte tari au dezvoltat operatiuni pe piata private, cum este cazul Indoneziei, unde banca centrala absoarbe rezervele prin licitarea propriilor titluri emise si ofera moneda prin rascumpararea unei varietati de titluri emise de catre banci. De asemenea, Banca Indoneziei este fortata de gradul de dezvoltare a pietei, sa actioneze ca intermadiar intre creditori si debitori, pri n ajustari relative ale licitatiilor zilnice, ceea ce comlica imlementarea politicii monetare. In procesul de tranzitie catre operatiunile de open-market ca instrument major al politicii monetare, acordurile de rascumparare a titlurilor guvernamentale au constituit cea mai frecventa operatiune. Experienta tarilor in acest domeniu demonstreaza, ca se prefera operatiuni cu maturitati pe termen scurt (Mexic si Polonia) si mai purtin pe termen lung (Philipine). Deciziile guvernului referitoare la managementul datoriei publice si utilizarea depozitelor sale, antreneaza numeroase efecte asupra operatiunilor de politica monetara. In

In China. Natura relatiilor dintre cei doi factori de decizie difera infunctie de traditie si istoria financiara a tarii respective. exceptie a fost si Bundesbank-ul. de asemenea. definitive transferata de la vanzator la comparator. Trezoreria gestioneaza datoria publica si stabileste emisiunile de titluri. Aceste operatiuni pot fi derulate atat cu scopul absorbtiei. Rezultatele observatiilor effectuate asupra relatiei dintre Trezorerie si banca centrala. marimea. In Brazilia. este important ca banca centrala sa poata influienta sau controla operatiunile cash ale Trezoreriei. In cazul unui management pur al datoriei publice. intrucat banca centrala are dreptul de a transfera depozitele guvernamentalke din conturile sale catre bancile comerciale. dar banca centrala preia responsabilitatile pentru plasarea acestora. forma si valoarea acestora. proprietatea saupra activelor rtespective este. dar se consulta cu banca centrala in ceea ce priveste valoarea care trebuie pastrata in portofoliul sau. cat si al furnizarii de lichiditatoi in system. decoiziile sunt adoptate. Ministerul Finantelor este responsabil de emisiunea obligatiunilor. prin intermediul carora banca centrala vinde sau cuympara pe piata active eligibile(titluri de stat. care detinea dreptul de veto asupra abilitatii guvernului de a-si pastra depozitele in afara bancii centrale.toate tarile. . Operatiunile pe piata monetara se caracterizeaza prin precizie si flexibilitate. in final de catre Trezorerie. in mod obisnuit aceasta detinand un control discretionar asupra depozitelor guvernamentale. valuta). Tranzactii definitive Tranzactiile definitive sunt reprezentate de operatiunile nereversibile. atunci cand banca centrala detine controlul asupra factorilor care influenteaza nivelul rezervelor din sistemul bancar. Canada este o exceptie. de exemplu. evidentiaza ca operatiunile de open-market sunt mai favorabile. iar banca centrala ser4veste doar ca agent fiscal. de cate ori exista nevoia desfasurarii lor. neexistand posibilitatea inversarii tranzactiei. In cadrul acestor tranzactii. prin organizarea unui sindicat national dre subscriere. Din perspective operatiunilor zilnice de open-market. Trezoreria Statului si banca centrala lucreza impreuna si supravegheaza emisiunile de titluri. Realizarea acestora se face prin contracte bilaterale.

14 Tabelul 12. Aceste operatiuni pot fi effectuate zilnic de catre banca centrala. Tara Polonia Principalele forme sub care se realizeaza operatiunile de open-market a) reverse repo sau vanzari complete b) rascumparari sau cumparari complete de titluri Cehia c) emisiuni de titluri proprii a) licitatii repo b) licitatii repo la trei luni c) instrumentele de reglaj fin: -operatiunile valutare Croatia Slovenia -operatiunile cu titluri de stat a) licitatii repo b) operatiuni valutare a) emisiune de titluri proprii b) operatiuni cu titluri de stat Ungaria c) tranzactii valutare a) tranzactii definitive de active eligibile b) tranzactii repo Eficienta instrumentelor indirecte ale politicii monetare . O alta caracteristica a operatiunolor pe piata libera este flexibilitatea acestora. banca centrala exercita si operatiunile de “reglaj fin”. ceea ce ii cinfera posibilitatea de a reorienta rapid politica monetara. dupa cum rezulta din tabelul 12. Prin intermediul operatiunbilor de open-market. In tarile aflate in tranzitie. banca centrala exercita un control direct si précis asupra rezervelor bancilor comerciale si asupra bazei monetare(M).Precizia este o caracteristica esentiala a operatiunilor de open-market. operatiunile de oipen-market s-au desfasurat diferentiat.

costuri sporite ale tranzactiilor sau restrictii in miscarea capitalurilor. utilizarea plafoanelor de credit antreneaza efecte nefavorabile. este perceput ca un instrument care permite indeplinireqa obiectivelor de poloiticva monetara. Pe termen lung. constituie o modalitate prin care resursele sunt “reorientate” catre alte sectoare mai putin favorizate. • Utilizarea plafoanelor de credite are relevanta pentru caracterizarea pietelor foinanciare. descurajarea mobilizarii economiilor si distorsionarea fluxurilor de fonduri catre imprumuturi profitabile. initial. tarile au adoptat. este cel mai efficient instrument de politivca monetara adoptata de pietele financiare nedezvoltate sau de cele cu capacitate tehnice limitate. inca din anii 80 tarile member ale OCDE au abndonat plafoanele de credit. • Deseori. precum rate ale dobanzii administrate. acest instrument pot fi enumerate astfel: reprezinta un instrument usor de implementat. ceea ceimpoiedica transmiterea eficienta a politicii monetare catre . o piata a titlurilor guvernamentale slab dezvoltata. cva urmare a efectelor negative antrenate. Din acest motiv. Motivele pentru care. sistemele bancare necompetitive se caracterizeaza prin costuri ridicate ale intermedierii si un spread considerabil intre rata de dobanda active sic ea pasiva.INSTRUMENTELE DIRECTE ALE POLITICII MONETARE 3.1. care pot prezenta grade diferite de dezvoltare si complexitate. structuri necompetitive ale sistemelor bancare.CAPITOLUL 3. Plafoanele de credit Plafoanele de credit sunt utilizate ca instrumente directe de control monetar si se manifesta sub forma unor oinstructiuni prin care bancile sunt informate cu privire la nivelul maxim al creditelor si ponderea acestora in portofoliul de active.

dupa care urmeaza renuntarea la folosirea acestuia. refinantarea bancii centrale si operatiuni pe piata libera.economia reala. Portugalia(1977-1989). dpa ce s-a renuntat la plafoanele de credit. Banca Poloniei a utilizat facilitate de refinantare. catre anumite sectoare sau pentru finantarrea deficitului balantei de plati externe. Astfel. in diferite utilizari. creditele de licitatie (titlurile emise de banca centrala) si bioletele de trezorerie. Adoptarea limitarii creditului s-a realizat in combinatie cu alte instrumente indirecte. catre intreprinderile de stat si datoria guvernamentala. si anume uytilizare de catre tarile dezvoltate a ploafoanelor de credit ca instrument emergent. reserve obligatorii neremunerate. Rolul acestora s-a manifestat in directionarea creditelor catre sectoarele cu productie de export. ca urmarii inelasticitatii cererii de credite in functie de nivelul ratei de dobanda pe termen scurt. motivul a fost ineficienta utilizarii ratei de dobanda. Italia(1970-1980). cateva economii in tranzitie si in special cele din Europa de Est au utilizat plafoanele de credit in scopul controlului asupra masei monetare si asupra creditului. Marea Britanie a introdus in anii 60 plafoanele de credit. Marea Breitanie(1960 si pana in anii 70) au utilizat plafoanele de credit ca principal instrument pe termen lung. sistemul financiar prezinta o struictura de oligopol. prin care au fost directionate resursele cu prioritate. situatie care limiteaza numarul de partiucipanti pe piata. fiind impiedicata functionatra pietei libere. Albania a utilizat si rata rezervei minime obligatorii. In plus in tarile cu un numar redus de banci comerciale. plafoanele de credit au permis ca dinamica masei monetare si a creditelor sa fie in concordanta cu stabilizarea macroeconomica. in anumkite perioade. . In mecanismul plafonarii creditelor prezinta importanta regulile de alocare. La aceste motive se mai pot adauga alte aspecte. In Franta. Italia si Portugalia au folosit plafoanele de crewdit ca instrument cvasi-fiscal. iar in cazul Bulgariei sistemul de control monetary a constat in plafonari de crediyte. De asemenea. ca raspuns la deteriorarea balantei externe. CEhia a schimbat creditele de licitatie si de refinantare cu mecanismul rezervelor minime obligatorii. despre care retinem ca variaza in concordanta cu prioritatile specifice si cu mediul institutional al fuiecarei tari. Franta(1969-1987). In anii 90. Totodata. pana la inlocuirea acestui instrument cu cele de piata.

in perioadele de crestere a capitalurilor nerezidentilor si demanifestare a atacurilor speculative. in unele tari. bancile isi “ascund” creditele in operatiuni extrabalantiere. Limitarea nivelului creditelor antreneaza o diminuare a veniturilor bancare. aceste institutii si-au majorat rapid depozitele care au devenit. precum în Marea Britanie. ………………………………………………………………………………………………. in concordanta cu nivelul inflatiei. bancile isi vor majora aceste credite in totalul portofoliului de imprumuturi. In majoritatea cazurilor. In Bulgaria. Alteori. Acolo unde imprimuturile in moneda straina sunt exceptate din baza de calcul. Astfel. cu scopul raportarii unei baze de calcul minime si al nedeclararii volumului real al creditelor restante. bancile care vuindeau titluri guvernamentale catre institutii nebancare aveau permisiunea sa-si majoreze nivelul creditelor cu sume identice. Pe de alta . la vanzarea titlurilor inainte de datele stabilite si la rascumpararea acestora mai tarziu. se produc deplasari ale imprumuturilor si depozitelor catre institutii nebancare affiliate.Practica bancilor centrale arata ca acestea stabilesc. periodic. penalitaile au imbracat doua forme. prezentând importante diferentieri de la o tara la alta. dependente de gradul de control monetar care se urmarea prin plafonarea creditelor. astfel. motiv pentru care procedau. institutiile care refuzau creditele din partea bancilor comerciale aveau posibilitatea sa sconteze efectele comerciale pe care le detineau prin intermadiul brokerilor sau prin piata de capital. În alte cazuri. autoritatile monetare au stabilit penalitati. prin casele de scontare.plafoane ale activelor nterne din intrgul sistem bancar si subplafoane pentru creditele guvernamentale. al cresterii economice si al balantei de plati externe. al caror nivel era influientat de excedentul de credite si de nivelul ratei de dobânda. Pentru nerespectarea plafoanelor de creditare. in practica. Penalitatile sporite s-au aplicat acolo unde bancile centrale doreau un control asupra credit4elor acordate rezidentilor. subiect a numeroase restrictii impuse de catre Banca Angliei. ca urmare a diminuarii nivelului dobanzilor incasate. motiv pentru care institutiile supiuse cauta modalitati de sustragere de la aplicare. tendinta de evaziune imbraca si alte forme. Ca rezultat. In general.

parte. penalitatile au fost si progressive. intrucat o parte din imprumuturi erau profitabile chiar si in conditiile suportarii costului penalitatilor. aplicabil in tarile cu piete financiare slab dezvoltate sau cu falimente importante in acest domeniu Este relativ usor de implementat atunci cand numarul bancilor este redus Nu este afectat de regimul cursului de schimb • Poate reprezenta o amenintare la adresa lichiditatii. Astfelm. alaturi de vantajele antrenate. ceea ce apermis o flexibilitate sporita in volumul creditelor. combinat uneori cu alte instrumente de control. ci numai prin aplicarea pe termen lung Tinde sa perpetueze un “credit” independent de competitivitatea bancilor Provoaca dezintermedierea in scopul reglem. diminuarea rolului intermediarilor financiari.16 sunt relatate avantajele si dezavantajele aplicarii plafoanelor de credit. se poate afuirma ca. Efectele antrenate de plafonarea creditelor In toate tarile in care s-a aplicat acest instrument. daca politica este slaba Genereaza un “micromanagement” al alocarii creditelor de catre Banca Centrala Este dificil de monitorizat atunci cand creditul se prezinta sub forme nesupuse limitarii Creeaza dificultati administrative in tarile cu un numar sporit de banci Poate duce la multiplicarea controalelor directe si a presiunii financiare Dezavantaje Nu poate fi utilizat im managementul lichiditatii pe termen scurt.entarii sectorului financiar Limiteaza competitia intre banci si impiedica dezvoltarea pietei monetare • • • • • • • • • • Sursa: . In tabelul 12. s-au produs efecte precum: scaderea competitivitatii in sistemul bancar. Avantaje si dezavantaje ale sistemului monetar “plafonarea creditului” Avantaje • Permite controlul asupra agregatelor monetare si asupra creditului total • Este unul din cele mai “usoare” instrumente. ca urmare afinantarii monetare a deficitului bugetar. limitarea credirtului a generat si o serie de avantaje. ceea ce a complicat aplicarea acestui instrument de politica monetara. sporirea nivelului rezervelor excedentare.

este stabilit în functie de rata de crestere a creditului. nivelul prioiectat al creditului net intern la nivelul sistemului bancar. se poiate afirma ca. In concluzie.(Capital + provizioane). in general le antreneaza.Experienta tarilor evidentiaza o varietate de practice si modalitati utilizate in aplicarea acestui instrument de politica monetara si. PC . si capital si provizioane. desi rolul acestui instrument este redus comparative cu al celor indirecte face. cand piata este orientate catre controlulmonetar se utilizeaza instrumente indirecte iar masurile administrative se diminueaza. desi nprezinta o seruie de limkite. rolul de baza fiind indeplinit in creditul net. respective atunci cand relatiile monetare sunt instabile. Creditul net se stabileste ca difereta intre totalul creditelor( inclusive cele neperformante0. Limitarea creditelor constituie un instrument util inh anumite circumstante. pe de alta parte. parte din arsenalul bancii centrale. . In alte cazuri. pe de o parte. principala problema este cea a determinarii bazei in perioada de referinta. Atunci cand aplicarea este corecta. Pentru indeplinirea obiectivului urmarit. sau atunci cand acestea trebuie completate pentru a controla impactul creditului asupra flixurilor de capital. in perioada t-(t+1): PC = CT .e indirecte isi diminueaza rolul datorita relatiilor monetare incerte. exista inca tari care il utilizeaza. Metoda stocului permite determinare bazei de referinta C in perioada t . in functie de care se stabileste nivelul creditului in perioada viitoare. plafonarea creditelor poate reduce distorsiunile pe care. sau bin perioadele de tranzitie cand piata nu este sufficient dezvoltata pentru utuilizarea instrumentelor indirecte. prin calcularea creditului net total: C = Credite totale . avand utilizare atunci cand metodel. Ca procedura administrative in aplicarea plafonarii creditului se utilizeaza metoda stocului si metoda fluxului. totusi. g.

Raportul de lichiditate este definit ca reprezentând obligatia bancilor comerciale de a mentine sub forma de cative lichide un procent determinat din totalul depozitelor si a altor disponibilitati. nivelul proiectat al creditelor s-a determinat. 3. = ponederea creditului institutiei i în creditul total. depinde de cota de piata a cesteia si rata de crestere a volumului de credite. în scopuri prudentiale si controlul monetar. în raport de lichiditate al activelor.Alocarea creditului prioectat pentru fiecare nstitutie în parte se realizeaza dupa urmatoarea formula: PCi = În care notatiile au semnificatia urmatoare: PC = creditul proiectat institutiei i. ………………………………………………………………………………………. În cazul Danemarcei.2 Cerintele de lichiditate a activelor Printe instrumentele de politica monetara. ce poate fi acordat de o institutie. Din relatia de mai sus reyulta ca volumul maxim al creditelor. În unele tari. potrivit relatiei: PC = C (1+g + 1/2 · - ). stabilita ca obiectiv monetar. in anii ’80. la momentul de referinta. an unele tari se utulizaeza. în determinarea bazei de referinta s-a tinut seama si de nivelul depozitelor (D). .

cresterile raportului de lichiditate pot provoca sporiri ale ratei de dobânda la creditele private. care influienteaza si alte niveluri ale ratei de dobânda. iar activele eligibile include numerarul. un astfel de raport este calculate în functie de disponibilitatile pe termen scurt. Potrivit acestora. Ca rezultat. cerintele de lichiditate constituie un instrument inefficient. Cerintele de lichiditate îndeplinesc atât un rol monetar. Un asemenea effect poate fi obtinut atunci când modificarile în raportul de lichiditate. cererea si oferta de moneda determina rata de dobânda pe termen scurt.În aceasta analiza se reduce împrumuturile acordate sectorului privat. în prioadele de expansiune economica. În conformitate cu acest punct de vedere. Observatiile effectuate pe cazul Suediei (1993) au demonstrat ca un nivel ridicat al raportului de lichiditate produce o modificare în portofoliul bancilor. potrivit opiniei unui numar însemnat de autori. Ideea ineficientei raportului de lichiditate ca instrument de politica monetara este sustinuta si de catre monetaristi. depozitele la banca centrala. de la preferinta pentru credite catre preferinta pentru titluri. efectul global asupra cererii de moneda este ambiguu. . care sunt compensate.În majoritatea tarilor. respective activele cu grad sporit de lichiditate. conturi de correspondent si titluri guvernamentale. se produc prin ajustari în nivelul numerarului sau al depozitelor la banca centrala. în acest mod politica monetara actionând asupra depozitelor bancare si nu asupra împrumuturilor. în schimb de vânzarile de obligatiuni de catre sectorul privat catre banci. precum si unul prudential. se regasesc si abordari care sustin efectul maxim al lichiditatii asupra masei monetare. Din punct de vedere monetar. Importanta ofertei de moneda în transmiterea politicii monetare este evidentiata prin analiza impactului pe care îl are raportul de lichiditate asupra ofertei de moneda. fara a afecta stocul de moneda. O alta opinie exprimata în literature de specialitate este cea care sustine ca cerintele de lichiditate sunt utilizate ca supliment al unei poltici monetare restrictive. Alaturi de opiniile care minimizeaya efectele antrenate de raportul de lichiditate. dar si un decline al ratei de dobânda aferenta titlurilor guvernamentale.

având ca obiectiv intermediar masa monetara (M ).1 Cadrul general al politicii monetare a Bancii Nationale a României Perspectiva integarii României in Uniunea Europeana cere o politica monetara adecvata. Tentativa s-a dovedit nereusita.Eficienta instrumentelor directe ale politicii moneatare CAPITOLUL 4. intreprinderile de stat. Politica monetara adusa de BNR in ultimul deceniu a fost destul de controversata. de reforma a intregului sistem bancar. insensibile la necesitatea imbunatatirii eficientei economice. Sistemul European al Baancilor Centrale trebuie sa sprijine politica economica generala a comunitatii. generand credite restante si. care treptat trebuie apropiata de politica monetara a Bancii centrale Europene. iar ca obiectiv operational baza monetara (M ). cu mentiunea ca fara a prejudicial acest obiectiv. Reformarea politicii monetare a Bancii nationale a României trebuie inclusa in contextual mai larg. integrând (fara sa faca eforturi de reducere a . fiind contrare asteptarilor.1 Consideratii cu privire la politica monetara a Bancii Nationale a României 5.2000). In conditiile unui segment predominant al intreprinderilor si bancilor de stat. Pe parcurs insa. au continuat sa se imprumute.1. Pentru Banca Centrala Europeana principalul obiectiv de politica monetara urmarit este mentinerea stabilitatii preturilor. Regimul de politica monetara a fost cel de urmarire a agregatelor monetare (monetary target). In ciuda dobânzilor ridicate si prohibitive la credite. adoptând-se cursul de schimb ca obiectiv intermediar (anii 1999. s-au inregistrat abateri de la aceasta ancora anti-antiinflationista. Politica monetara a BNR si instrumentele politicii monetare in România 5. bazata pe majorarea ratei dobânzii. de asemenea. rezultatele folosirii unei politici monetare restrictive. o politica monetara restrictiva nu s-a dovedit a fi inspirata.

Sectorul privat a fost puternic afectat. am putea avea in vedere urmatoarele etape: • Trecerea la euro ca moneda de referinta in locul dolarului american (3 martie 2003). dintr-o masura aplicata pentru incetinirea cresterii inflatiei. . Actuala strategie de politica monetara. Un asemenea regim isi poate gasi aplicabilitate. De altfel. care se regasesc intr-un regim de tintire a inflatiei. orientata cu precadere catre agregatul monetar M2. de asemenea. Având in vedere tendintele internationale in domeniul modernizarii financiar-bancare. in conditiile in care alternativele la creditul bancar erau aproape inexistente la inceputul tranzitiei românesti.costurilor si ridicare a randamentelor) cheltuieli cu dobânzile mai mari in preturi. România trebuie sa realizeze anumite schimbari in ceea ce priveste orientarea strategiilor de poltica monetara. avându-se in vedere orientarea deyinflationista actuala a politicii noastre monetare. dar si obiectivul de aderare la Uniunea Europeana. renuntarea la aranjamentul tintirii deprecierii nominale a cursului de schimb in scopul asigurarii competitivitatii internationale a productiei interne. mai ales in preturile utilitatilor. In acest context. Se propune. poltica monetara restrictiva a devenit unul dintre principalii factori de agravare si proliferare. nu ami corespunde criteriilor impuse de fenomenele invocate. corelat si cu evolutiile din ultimii ani. Astfel. este cel al tintirii inflatiei. urmând ca BNR sa-si assume doar obiectivul inflatiei. in România se va impune reconsiderarea masei monetare si crearea agregatului M3. o asemenea masura a fost considerata chiar de catre guvernatorul BNR ca fiind imperioasa. impus de conditiile de convergenta. Politica monetara imprimata de Banca Centrala Europeana are in vedere agregatul M3 ca valoare de referinta si o rata a inflatiei care sa nu depaseasca pe termen mediu 2%. Ca un scenariu previzibil de adoptare a monedei unice euro si de acomodare la politica monetara unica presupusa de aceasta. flexibilitatea cursului de shimb si rolul important al agregatelor monetare. Regimul de politica monetara adecvat situatiei de perspectiva a României in contextul fenomenului de catching-up.

. Abordarea procesului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana presupune realizarea obiectivelor si prioritatilor prevazute in cadrul Programului National de aderare Romaniei la U. fara devalorizari sau tensiuni grave.• • • • • Liberalizarea contului de capital (aprilie 2005). cel putin doi ani premergatori avaluarii in vederea trecerii la moneda unica (posibil 2009-2010). Banca Nationala a României acorda . printer care reducerea ferma a inflatiei. Introducerea agregatului monetar M3 (inainte de anul 2007). Astfel. armonizarea obiectivelor de politica interna si externa ale tutoror statelor member.E. ……………………………………………………………………………………………… [5] Evolutia politicii monetare in România Adaptarea sistemului bancar romanesc la cerintele integrarii europene Strategia de extindere a Uniunii Europene vizeaza integrarea de noi membri. Incadrarea in Sistemul Monetar Eoropean II – trecerea la un sistem de cursuri fixe fata de euro care sa fie mentinut.E. prin respectarea si aplicarea consecventa a unor principii fundamentale comu ne Dobandirea de catre Romania a statutului de stat membru al Uniunii Europene reprezinta o prioritate a autoritatilor guvernamentale si monetare ale tarii. impune si realizarea unuyi system bancar competitive. Adoptarea regimului de tintire directa a inflatiei (iulie 2005). mentinerea sub control a deficitului bugetar. reforma siastemului bancar si consolidarea acestuia. asigurarea unei pozitii externe sustenabile. Procesul de aderare a Romaniei la U. Denominarea monedei nationale (1 iulie 2005). stabil si eficient care sa asigure o intermedierte financiara pe criterii de eficienta si sa genereze incredere in randul publicului.

stabilirea sferei notiunii de institutie de credit si limitarea formelor de cdonstituire a acestora ib contextual legislative actual. state member. se remarca adoptarea Legii nr. amintim. iar ope de alta parte. 58/1998 care urmareste. introducerea de competente pentru Banca Nationala a Romanieie privind supravegherea pe o baza consolidate. 485/2003 pentru modificarea si completarea Legii bancare nr. societate prestatoarea de serviii auxiliare sau conexe. modificarea limitei maxime a investitiilor in entitati nefinanciare (de la 10% la 15% din .”Libera circulatie a serviciilor. Banca Nationala a României a urmarit simultan: armonuizarea legislatiei bancare românesti cu cea a U. definirea terminologieie necesare pentru implementarea prevederilor comunitare si relizarii unei supravegheri pe o baza consolidate (notiuni ca institutie financiara. capital initial. in conformitate cu principiile care stau la baza politicilor europene. societate mama. Printre elementele de noutate aduse de legea nr. Pe linia transpunerii in legislatia nationala a acqisuli comunitar aferent domeniului bancar. pe de o parte. sociuetate de tip holding). care corespund capitolelor acquis+ului comunitar specifice domeniului bancar. capitolul 11 – “Uniunea economica si Monetara”. armpnoizarea legislatiei nationale cu cea comminitara. stat membru gazda. urmarind ca obiectiv essential respectarea angajamentelor asmjate fata de Uniunea Europeana. precum si pentru implementarea principiului supravegherii institutiilor de creidit de catre autoritatea compete4nta din statul de origine. institutie emitenta de moneda electronica.unilor afferent sectorului bancar. In aceasta directie.E. pe principiul autorizatiei unice recunoscute in cadrul Comunitatii Eoropene. In vedrea preluarii si implementarea acquis-ului com. includerea in categoria institutiilor de credit a institutiilor emitente de mneda electronica si reglementarea regimului de constituire si functionare a acestora. stat membru de origine. si anume: . modificarea nivelului de date de la care o persoana devine actionar semnificativ ( de la 5% la 10% din capitalul social). capitolul 4 – “Libera circulatie a capitalurilor”. moneda electronica. rezolvarea in spiritul lagislatiei si practicui europene a unoir aspecte care aanterior erau insuficient reglementate. iar pe de alta parte prin cresterea eficinnttei activitatii de supraveghere bancara. BNR a elaboreat strategii financiar +bancare. pe de o parte. si intarirea capacitatii sale administrative.atentie deosebita reformei sistemului bancar si accelerarii procesului de integrare financiara. prin consolidarea cadrului legislativ si de reglementare pentru sectorul bancar. crearea cadrului legal pentru asigurarea dreptului la libera srtabilkire si libera prestare de aervicii de catre institurtiile de credit din statelemembre. 485/2003.

în conditiile stabilite prin propriile reglementari. Politica monetara. iar alin. reglementarea regimului bancilor a caror autorizatie a fost retrasa (in alte situatii decat la cerere. precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii. În reglementarea operatiunilor pe piata monetara. in concordanta cu cerintele Comitetului de la Basel. De asemenea. fara autoroizarea BNR activitati de atrgere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public. legea nr. textul art. 6 debuteaza. in tabelul nr. stabiliraea unor categorii de investoitti lalke bancilor care sunt supuse aprobarii prealabile a Bancii natuinale ale Roimaniei. Operatiunile de creditare enumerate la art.(1)) si continua cu enumerarea operatiunilor premise.7 contine . in caz de faliment sau fuziune/doivizare) prin introducerea de prevedrei privind obligativitatea dizilvarii si lichidarii acestora si a unui capitol oprivind lichidarea/ introducerea de sanctiuni pentru persoanele juridice sau late entitati care desfasoara. cu interdictia achizitionarii de pe piata primara a anumitor creante (alin.fondurile proprii ale bancii) si a limiteti globale pentru investitiile de aceasta batura ale unei banci (de la 50% La 60% din fondurile sale proprii) introducerea de prevederi referitoare la colaboirarea Bancii Nationale a Romaniei cu autoritati competente din statele membre.(2) al art. in concordamta cu principiile elaborate in acest domeniu de Comitelul de la Basel Restrucurarea sistemului bancart romanesc a predupus atat modificari bin ceea ce priveste legislatia bancara cat si miutatii strucurale care au condus lka o noua configuratie a sistwemului bancar . în opinia noastra nefiresc. introducerea de prevederi care asigura cadrul legal corespunzator pentru emiterea de catre banca Natinala a aaRomanieui a reglementaruilor privind controlul intern. 485/2003 pentru modificarea si completarea legii bancare nr.58/1998 cuprinde masuri pentru rezolvarea unir probleme insufficient reglementate anterior. printer care.5 enunta principiul conform caruia BNR ulilizeaza proceduri si instrumente specifice pe piata monetara si de creditare a institutiilor de credit. ……………………………………………………………………………. copletarea dispozitiilor refritoare la secretul professional pentru asigurarea unei mai mari flexibiliatei. Art.7 se refera la creditele acordate institutiilor de credit eligibile. in legoislatia bancara romaneasca. în alineatul (3).

s-au succedat perioade de control asupra masei monetare si de echilibrare a pietei monetare si valutare. date de evolutia conditiilor din economie. Din acest motiv. eliminarea supraevaluarii monedei nationale în vederea asigurarii sustenabilitatiii balantei de plati). volumul 2. 8 si este reglementat în detaliu prin normele BNR. Conditiile specifice ale tranzitiei au impus BNR utilizarea unui echilibru intre obiectivele pe termen lung ale politicii monetare si restrictiile pe termen scurt. „Operatiuni si contracte bancare Tratat de drept bancar”.. a fost conditionata de gradul de independenta al bancii centrale si de transformarile institutionale si de comportament la nivel micro si macroeconomic. Efectul generat a . 9 iar principiile regimului valutar sunt enumerate în art. de rigiditatea economiei reale precum si de constrângerile de natura sociala. printr-o serie de masuri de limitare a creditului neguvernamental. in ultimii 10 ani. politica monetara a avut ca obiectiv controlul privind cresterea masei monetare. Regimul rezervelor minime obligatorii este enuntat ca principiu în art.10. În anul 1991.Nicolae Dardac 4. Mijloacele prin care se realizeaza politica de curs de schimb sunt enuntate tn art.interdictia creditarii pe descoperiri de cont sau de orice alt tip în favoarea statului si a altor entitati statale. iar cursul de schimb a fost supraevaluat. Editura Luminalex Bucuresti 2004 “Moneda.1 Evolutia politicii monetare în România Înfaptuirea politicii monetare în România. cu cele în care masa monetara a sporit considerabil. volumul 1 . Exceptie fac institutiile de credit cu capital major de stat. Editia a V-a actualizata si comletata. au fost compromise de fragilitatea sistemului bancar. Obiectivele politicii monetare (si anume: limitarea cresterii preturilor. [6] TRATAT DE DREPT BANCAR [1] Ion Turcu. Banci si politici monetare”.

Anul 1994 prezinta importanta si prin aceea ca a marcat redobândirea încrederii în moneda nationala. inflatia masurata prin indicii preturilor de consum a depasit 250% (nivel mediu anual). respectiv a blocajul financiar. În ultima parte a anului. . din anul 1994 procesele respective au fost stopate. O pondere însemnata au detinut-o operatiunile de refinantare de la BNR prin linii de credit. dolarizarea si dezintermedierea financiara. Masa monetara a crescut în termeni reali. În anul 1992 politica monetara a fost ezitanta si marcata de fluctuatii. economiile si creditul de asemenea. rezultatele politicii monetare au fost partiale: în anul 1993. prin care au putut fi influientate cantitatea de bani din economie si pretul acestora. iar politica monetara s-a centralizat pe utilizarea concomitenta. Daca pâna în acel moment se manifestau intens demonetizarea. Anul 1995 poate fi definit ca anul în care obiectivul explicit al politicii monetare l-a constituit reducerea ratei inflatiei pâna la 30%. fenomen care a demonstrat si apogeul dificultatilor în economie. iar viteza de circulatie a monedei s-a stabilizat. sincronizata a doua pârghii esentiale (controlul expansiunii monetare si cresterea ratelor de dobânda). ceea ce a condus la reluarea procesului de economisire in moneda nationala. masa monetara a crescut rapid. la nivelul anului 1994.constat în amplificarea indisciplinei financiare si a fenomenului de neplata a datoriilor. Astfel. iar fenomenul inflationist s-a reinstalat. S-a urmarit.cresterea mai rapida a economiilor populatiei decât a masei si a creditului neguvernamental a reprezentat ancora de baza pentru mentinerea încrederii în moneda nationala. pentru perioada 1991-1993. astfel. În ansamblu. reducerea deficitului extern si reducerea lichiditatii disponibile pentru a limita procesul de multiplicare a bazei monetare. s-a produs o deteriorare a balantei de plati si au reaparut presiunile inflationiste care au determinat BNR sa înaspresca politica rezervelor mininme obligatorii si sa revina la o politica de dobânzi mai restrictive. politica monetara s-a caracterizat prin coerenta. Anul 1994 a fost considerat un succes al politicii de macrostabilizare. Rezultatele politicii monetare în perioda anilor 1994 si 1995 au evidentiat urmatoarele corelatii: .

prin acordarea licentei de dealer tuturor bancilor comerciale si asigurarea unui nivel de echilibru a cursului de schimb.economiile populatiei au mai crescut în termeni reali.viteza de circulatie a banilor a crescut indicând preferinta publicului pentru alte activitati.remonetizarea a încetat (cresterea masei monetare a fost însotita de cresterea inflatiei). . s-a reflectat în cresterea inflatiei si a deficitului extern. Specificul anului 1996 l-a constituit manifestarea cu acuitate a dezichilibrelor în economia româneasca. . • . au descurajat pastrarea valutei si au sporit încrederea în moneda nationala. Asupra BNR s-au efectuat presiuni pentru finantarea deficitelor pe calea creditelor directionate. a dobânzilor subventionate si a aprecierii cursului de schimb. pe de alta parte.mentinerea ratelor dobânzii la nivele real pozitive mai ridicate decât deprecierea monedei nationale.. Politica monetara s-a deteriorat vizibil în anul 1996 si s-a concretizat în pierderea încrederii în moneda nationala. . . si volumul si structura ofertei interne. influientarea cursului de schimb prin utilizarea instrumentelor indirecte. Dezechilibrul structural dintre cererea agregata. atestata de urmatoarele evolutii: . s-au introdus instrumente prin care sa se realizeze “sterilizarea” excesului de lichiditate. Anul 1997 a marcat o serie de modificari importante în cadrul politicii monetare: • s-a renuntat la refinantarea prin credite structurale si s-a trecut la refinantarea prin mecanisme si instrumente specifice pe piete monetare. • • liberalizarea pietei valutare.dolarizarea economiei a tins sa creasca.cresterea masei monetare în sens larg (M ) mai rapid dacât a celei în sens restrâns (M ) si decât al bazei monetare (M ) indica rolul important al intermedierii financiare. respectiv vânzarea titlurilor de stat din portofoliu si atragerea de depozite la banca centrala. pe de o parte.

facilitatile de creditare (creditul structural. si a fost adaptat în permanenta.În anul 1998.mecanismul rezervelor obligatorii a fost introdus. . creditul de licitatie. generat de ajustarile fiscale.9% în special pe seama activelor externe nete. treptat. au fost înlocuite cu mecanismul refinantarii bancilor comerciale.în primul stadiu al reformei au fost utilizate plafoane de credit. urmarindu-se alinierea la standardele si practicile din tarile Uniunii Europene si cele internationale: . în timp ce creditul intern a sporit doar cu 25. politica monetara resrictiva a condus la temperarea semnificativa a inflatiei. în anul 1992. titlurilor de stat emise pentru restructurarea bancara si prin care s-a preluat. inflatia înregistrând nivelul de 54. în totalitate. începând cu anul 1992. dupa care. la datoria publica.2 Instrumentele de politica monetara utilizate de BNR Instrumentele folosite de autoritatea monetara si-au sporit. Politica Bancii Centrale bazata pe ancora monetara a atenuat considerabil anticipatiile inflationiste precum si impactul asupra preturilor. Pentru anul 1999. . obiectivul de atenuare a cresterii preturilor a fost atins. 4. .3% si s-a datorat. . Restrictivitatea politicii monetare a dus la cresterea M cu 44.anul 1997 a marcat debutul operatiunilor pe piata monetara (operatiuni de openmarket). în functie de structura pasivelor bancilor comerciale.9%. Acesta a înregistrat o crestere cu 105. Prin dezvoltarea instrumentelor de plasament financiar si dupa adoptarea noii legislatii bancare. BNR a pregatit trecerea la utilizarea operatiunilor de “open market” ca principal instrument de politica monetara. exclusiv pe seama creditului guvernamental. . În acelasi an politica monetara a temperat tendinta de depreciere mai accelerata a cursului de schimb si efectul acesteia asupra inflatiei.mecanismul refinantarii a fost imbunatatit trecându-se la garantarea creditelor acordate cu titluri de stat. un volum însemnat de active neperformante bilantiere si extrabilantiere.8%. gradul de complexitate. lombard si creditul special au devenit practice curente în activitea de refinantare.

Certificatele de depozit sunt emise cu discount si la scadenta la valoarea nominala. iar institutia cesionara sa retrocedeze aceleasi titluri de stat.1Operatiunile pe piata monetara ale BNR În România. în moneda nationala.5. Potrivit reglementarilor. la rate ale dobânzii determinate liber de societatile bancare participante. Acestea sunt tranzactii reversibile în cadrul carora debitorul pastreaza proprietatea asupra activelor eligibile respective aduse în garantie. prin care institutia cedenta se angajeaza sa reprimeasca. Valoarea de piata a titlurilor de stat care fac obiectul tranzactiilor repo si reverse repo trebuie sa acopere în permanenta valoarea de rascumparare a acestora. aferenta sumei luate cu împrumut. operatiunile BNR pe piata monetara constau în urmatoarele: • Tranzactii repo si reverse repo (pensiuni) cu titluri de stat. Pretul la care se rascumpara titlurile de stat se compune din pretul de vânzare si dobânda datorata la scadenta. sau titluri de stat din aceeasi serie la un pret si la o data stabilite prin contract.3. pe care BNR poate sa intervina prin efectuarea de operatiuni de atragere si plasare de depozite la vedere si la termen. • Credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare. Valoarea activelor eligibile aduse în garantie trebuie sa acopere 100% din creditul acordat si dobânda aferenta. Diferenta dintre valoarea mai mica la care sunt emise si valoarea nominala reprezinta dobânda aferenta . • Vânzari si cumparari definitive de titluri de stat (outright transactions) reprezinta tranzactii care implica transferul definitiv al proprietatii asupra acestora de la vânzator la cumparator si se realizeaza prin mecanismul livrare contra plata. • Emiterea de certificate de depozit de catre BNR se poate face în forma materializata sau dematerializata. piata monetara interbancara a fost oficializata în aprilie 1995 si se defineste ca o piata continua. Acestea sunt tranzactii reversibile care se refera la cesiuni de creanta pe o baza contractuala.

În strategia politicii monetare a BNR. la o rata a dobânzii convenita între parti la scadenta tranzactiei. iar rolul acestuia a oscilat de la o etapa la alta. iar remunerarea depozitelor se face la o rata fixa a dobânzii. iar dobânda se plateste la scadenta depozitului.facilitatile de depozit sunt puse la dispozitia bancilor de catre BNR. . Printre masurile adoptate de banca centrala privind perfectionarea instrumentelor de politica monetara se numara si: .facilitatile de refinantare: sunt puse la dispozitia bancilor prin intermediul creditului de Lombard (acordat pentru o zi-overnight). . în orice moment al zilei bancare pâna la ora 14 . Perioda de atragere a depozitelor de catre BNR în cadrul acestei facilitati este de o zi.vinde la vedere lei contra valuta convertibila si cumpara la termen (forward) aceeasi suma în valuta convertibila in lei. 5. . regimul cursului de schimb prezinta o mare importanta. la facilitatea de refinantare oferita de BNR.sumei platite de detinator.facilitatile de refinantare si de depozit acordate bancilor de catre BNR. Nivelul ratei dobânzii pentru creditul de Lombard este stabilit de catre Consiliul de Administratie al BNR.3. Bancile pot avea acces.1Operatiunile pe piata monetara ale BNR .cumpara la vedere lei contra valuta convertibila si vinde la termen (forward) aceeasi suma în valuta convertibila contra lei. în conformitate cu evolutia reformei. în conformitate cu obiectivele de politica monetara. rata dobânzii aplicate asupra depozitului este rata dobânzii simple. în scopul absorbtiei de lichiditate. • Swap-ul valutar consta în doua tranzactii simultane prin care BNR: . • Atragerea de depozite de la banci reprezinta o tranzactie cu scadenta prestabilita.

o banca comerciala va aproba unui client acordarea unui credit de 1. se atrag fondurile pe piata interbancara de catre participanti si se defineste ca fiind cel mai ridicat prêt pe care cumparatorul de resurse esrte dis[us s ail plateasca. pentru politica monetara se impun cerinte de integrare monetara europeana.I. În cadrul pietei monetrare interbancare. se plaseaza fondurile de pe piata interbancara si se defineste ca fiind cel mai scazut pret pe care vânzatorul de resurse este dispus sa îl accepte în schimbul acestora. în conditiile în care ratele de dobânda variabile sunt baza de derulare a operatiunilor de credit.U.B. Perspective ale politicii monetare a BNR Abordarea perspectivelor de evolutie a politicii monetare trebuie realizata pornind de la premisele integrarii europene.) si plasate (B.O. Prin urmare. la fiecare scadenta rata din credit la care se agauga dobânda. stabilitatea cursului de schimb. respectiv îndeplinirea unor criterii de aderare referitoare la nivelul inflatiei.U. De pilda. calculate în ziua respectiva pe baza dobânzii de referinta BUBOR publicata plus cele doua procente. Rata dobânzii pentru depozitele plasate de banci – BUBOR – (Bucharest Interbank Oferred Rate) reprezinta pretul mediu la care se vând.000 unitati monetare. la rate ale dobânzii determinate liber de societatile bancare participante.R. Rata dobanzii pentru depozitele atrase de banci – BUBID – (Bucharest Interbank Bid Rate) reprezinta pretul mediu la care se cumpara. în moneda nationala. Din acest motiv. dar o aplicabilitate practica în stabilirea unor dobânzi în contractele de credit. pe care BNR poate sa intervina prin efectuarea de operatiuni de atragere si plasare de depozite la vedere si la termen.000. Cele doua rate ale dobaânzii (BUBID si BUBOR) au o valoare informativa asupra evolutiei pietei monetare în ziua respectiva.În România. Bancii Nationale îi revine rolul de a regla si a supraveghea societatile bancare participante si de a publica zilnic nivelul de referinta al ratei dobaânzii pentru depozitele atrase (B. Aceste doua rate de referinta ale dobânzii sunt calculate ca medii si sintetizeaza întreaga activitate derulata pe parcursul unei zile pe piata monetara interbancara. piata monetara interbancara a fost oficializata în aprilie 1995 si se defineste ca o piata continua.D. . pe o perioada de 3 luni. la o rata a dobânzii agala cu BUBOR +2%.).B. clientul va datora bancii. structura dobânzilor pe piata monetara.

Astfel pornind de la situatia înregistrata in anii 1999 si 2000. se apreciaza ca principalul obiectiv intermeiar al politicii monetare l-a constituit mentinerea agregatelor monetare ca ancora antiinflationista. ratele dobânzii si cursul de schimb. de reducere a inflatiei pâna la un nivel care sa se situeze sub 10% anual. Petru ca un obiectiv intermediar sa poata fi folosit ca “ancora monetara antiinflationista”. astfel încât acestea sa conduca la atingerea obiectivului de limitare a inflatiei. • Pe termen lung . pe termen mediu stabilitatea relativa a preturilor poate fi înfaptuita prin mijloacele enuntate. ci si de mentinerea deficitului public în limite reduse si finantarea neinflationista a acestuia. obiectivele intermediare ale politicii monetare se pot caracteriza astfel: mentinerea controlului asupra agregatelor monetare. autoritatea monetara trebuie sa urmareasca doua obiective majore. care este perceptia publicului fata de eficacitatea instrumentelor de interventie ale bancii centrale. precum agregatele monetare. . Desi. predictibilitatea cursului de schimb. pe termen lung limitarea inflatiei depinde nu numai de politica monetara.Potrivit statului BNR. care sunt restrictiile exogene induse de situatia balantei de plati. totusi. mentinerea ratei dobanzii reale pozitive. se au in vedere urmatoarele elemente: care este idicatorul cu influienta mai mare asupra evolutiei preturilor. respectiv stabilitatea monedei si stabilitatea preturilor. • Pe termen scurt. banca centrala poate stabili obiective intermediare. ceea ce poate asigura îndeplinirea obiectivului fundamental pe termen lung.

flexibilitatea cursului de schimb. existenta unui sistem financiar bine dezvoltat. cerintele enuntate pot fi argumentate astfel: . stadiul de dezvoltare al economiei si prognoza indicatorilor macroeconomici au creat contextual oportun. responsabilitatea bancii centrale. în timp util. stabilitatea explicita a unei tinte cantitative a intervalului de fluctuatie si a orizontului de timp în care se urmareste obiectivul. corelata cu obtinerea unor câstiguri durabile. independenta instrumentala a bancii centrale. astfel: • • • • urmarirea “stabilitatii preturilor” ca principal obiectiv de politica monetara. transparenta si responsabilitatea bancii centrale. în care banca centrala a initiat demersurile pentru o noua strategie monetara “targeting inflation”. O asemenea strategie se concretizeaza printr-o serie de elemente definitorii. trecerea la aceasta strategie necesita îndeplinirea unui ansamblu de cerinte institutionale si tehnice. si ulterior în cele emergente. transparenta strategiei de politica monetara. aliniindu-se astfel tendintelor manifestate înca din anii 90 în tarile dezvoltate.Noua strategie de politica monetara a BNR: tintirea directa a inflatiei În anul 2002. pentru atingerea obiectivului. Analiza pe cazul României a cerintelor enuntate evidentiaza ca în perioda 2003-2004 au fost îndeplinite toate conditiile. Din punct de vedere institutional. alegerea unui indice de preturi adecvat. De asemenea. furnizarea de informatii cu privire la variabilele macroeconomice. astfel încât tintirea directa a inflatiei a fost prima optiune de politica monetara a BNR. si cu o disciplina coerenta a politicii macroeconomice. dintre care se remarca: • • • • • • • • armonizarea politicii monetare cu cea fiscala. prioritate absoluta a obiectivului de inflatie. în procesul dezinflatiei.

datorita riscurilor de producere a unor crize financiare. la strategia de tip “targeting inflation”. testele efectuate pe cazul României evidentiaza ca legaturile dintre inflatie si variabelele macroeconomice ne sunt suficient de puternice pentru a permite constituirea unui model viabil de prognoza. curs de schimb. componenta a sistemului financiar. Obiectivul central al politicilor macroeconomice în anul 2004 l-a constituit atingerea unei rate a inflatiei de 9% care sa faca posibila raducerea. BNR a promovat o politica monetara prin care a pregatit trecerea de la strategia de tip “monetary targeting”.potrivit Legii nr.. în continuare. .flexibilitatea cursului de schimb reprezinta înca o problema pentru autoritatea monetara. preconditia esentiala a adoptarii de catre BNR a strategiei de tintire a inflatiei o constituie alegerea unui instrument adecvat de prognoza a inflatiei si de evaluare a impactului pe care politica monetara îl are asupra inflatiei. salarii). bazata pe utilizarea bazei monetare (M ) ca obiectiv operational si a masei monetare (M ) ca obiectiv intermediar. . Desi titirea inflatiei se bazeaza pe modele econometrice si pe indicatori (precum rata de dobânda. . înregistreaza din anul 2001 o ameliorare continua din punct de vedere al capitalizarii si al performantelor. . 101/1998. în anul 2004. banca centrala dispune de independenta în politica monetara si valutara. masa monetara. Luând în considerare aceste aspecte.BNR manifesta transparenta în activitatea sa. precum si o reducere a riscului sistematic. prin prezentarea în fata Parlamentului a situatiilor lunare si a rapoartelor anuale. .volumul maxim al împrumuturilor ce pot fi acordate Trezoreriei de catre banca centrala este de 7% din veniturile bugetului de stat realizate în anul precedent. Din punct de vedere etnic. preturi ale productiei industriale.sistemul bancar românesc. pâna la 4% în anul 2006. privind statul BNR.

Aplicarea rezervei minime obligatorii in România Bancile a caror activitate este reglementata prin Legea bancara nr. • • • nivelul minim prevazut – reprezinta soldul minim zilnic al contului în care se mentin rezervele minime obligatorii.000.Anul 2004 a fost marcat si de preocuparile BNR care. Aceasta perioada este cuprinsa între 24 ale lunii curente si 23 ale lunii urmatoare. nivelul efectiv – soldul mediu zilnic înregistrat de banca în contul în care se mentin rezervele obligatorii în perioada de aplicare. se determina în functie de numarul de zile calendaristice din perioada de aplicare. a elementelor de pasiv din bilantul bancilor asupra carora se aplica rata rezervelor minime obligatorii. nivelul prevazut reprezinta soldul mediu zilnic pe care banca trebuie sa-l înregistreze în contul în care se mentin rezervele. împreuna cu Ministerul Finantelor Publice. excedentul de rezerve constituie diferenta pozitiva dintre nivelul efectiv si nivelul prevazut al RMO. • • • nivelul calculat este produsul dintre baza de calcul si rata rezervelor minime obligatorii. pe perioda de observare. deficit de rezerve reprezinta diferenta negativa dintre nivelul efectiv si cel prevazut. respectiv între data de 24 ale lunii precedente si data de 23 ale lunii curente. Din punctul de vedere al metodologiei aplicate. a elaborat proiectul de lege cu privire la denominarea monedei nationale si care a prevazut ca operatiunea sa aiba loc începând cu 1 iulie 2005. la o rata a conversiei de 1: 10. nivelul maxim prevazut reprezinta soldul maxim al contului în care se mentin rezervele minime obligatorii. 58/1998 au obligatia constituirii rezervelor minime obligatorii în lei si în valuta pentru conturile deschise la BNR. • • • . perioda de observare – este intervalul de timp pentru care se determina baza de calcul. prezinta importanta definirea urmatorilor termeni (conform Regulamentului 2/2002 al BNR si al circularei 416/2004): • baza de calcul – reprezinta nivelul mediu. pereioada de aplicare – consta în intervalul de timp în care trebuie mentinuta în contul de la BNR suma care reprezinta rezerva minima.

sume care intra în contul curent al Trezoreriei statului. nu este permisa compensarea si neîndeplinirea rezervei obligatorii în lei si a celei în valuta. . care reprezinta obligatii ale bancii fata de persoanele fizice si juridice: surse atrase.1Operatiunile pe piata monetara ale BNR (open-market) În România. pentru mijloacele banesti în lei si pentru cele în valuta. Datorita mentinerii în conturi diferite. Mentinerea rezervelor minime obligatorii se realizeaza în conturi deferite. împrumutate. Altfel. deficitul înregistrat într-o luna se adauga la nivelul calculat al periodei urmatoare. Îndeplinirea nivelului RMO se realizeaza atunci când nivelul efectiv al acestora este egal cu nivelul prevazut.Nicolae Dardac 5.3. datorii si alte obligatii. “Moneda. pe care BNR poate sa intervina prin efectuarea de operatiuni de atragere si plasare de depozite la vedere si la termen. surse atrase de la institutii financiare externe daca au scadente mai mari de 12 luni. piata monetara interbancara a fost oficializata în aprilie 1995 si se defineste ca o piata continua. mediile soldurilor zilnice se determina pe fiecare tip de valuta în parte. Înregistrarea de catre o banca a unui deficit de rezerve nu antreneaza masuri de supraveghere prudentiala decât atunci când se constata pe o perioada de doua luni consecutiv. Banci si politici monetare”. prin transformarea în $ sau în euro. • • Baza de calcul se determina ca medie a soldurilor zilnice ale elementelor de pasiv în perioada de observare.Baza de calcul a rezervelor minime obligatorii o constituie mijloacele banesti în moneda nationala si valuta. în moneda nationala. Pentru mijloacele banesti în valuta. Nu se i-au în considerare: • surse atrase de la BNR sau de la alte banci care au obligatia constituirii de rezerve minime obligatorii. la rate ale dobânzii determinate liber de societatile bancare participante.

Bancii Nationale îi revine rolul de a regla si a supraveghea societatile bancare participante si de a publica zilnic nivelul de referinta al ratei dobaânzii pentru depozitele atrase (B. De pilda.I.) si plasate (B. Rata dobânzii pentru depozitele plasate de banci – BUBOR – (Bucharest Interbank Oferred Rate) reprezinta pretul mediu la care se vând. se atrag fondurile pe piata interbancara de catre participanti si se defineste ca fiind cel mai ridicat prêt pe care cumparatorul de resurse esrte dis[us s ail plateasca. Prima emisiune de titluri de stat a fost efe ctuata in 1994. utilizarea tranzactiilor cu titluri de stat …………………………………………………………………………………………………. clientul va datora bancii. Cele doua rate ale dobaânzii (BUBID si BUBOR) au o valoare informativa asupra evolutiei pietei monetare în ziua respectiva.D. pe o perioada de 3 luni. calculate în ziua respectiva pe baza dobânzii de referinta BUBOR publicata plus cele doua procente.. Rata dobanzii pentru depozitele atrase de banci – BUBID – (Bucharest Interbank Bid Rate) reprezinta pretul mediu la care se cumpara.U. în conditiile în care ratele de dobânda variabile sunt baza de derulare a operatiunilor de credit. o banca comerciala va aproba unui client acordarea unui credit de 1.O. Politica de open-market Utilizare politicii de open.. Prin urmare.).000.În cadrul pietei monetrare interbancare. la fiecare scadenta rata din credit la care se agauga dobânda.market de catre BNR in scopul reglarii masei monetare a fost conditionata de emisiunea titlurilor de stat. la o rata a dobânzii agala cu BUBOR +2%.B.U. O perioada de peste doi ani.B.R. se plaseaza fondurile de pe piata interbancara si se defineste ca fiind cel mai scazut pret pe care vânzatorul de resurse este dispus sa îl accepte în schimbul acestora. creandu-ser astfel premisele realiozarii operatiunilor de open-market.000 unitati monetare. dar o aplicabilitate practica în stabilirea unor dobânzi în contractele de credit. Aceste doua rate de referinta ale dobânzii sunt calculate ca medii si sintetizeaza întreaga activitate derulata pe parcursul unei zile pe piata monetara interbancara. .

care difera de la un tip de credit la altul.Creditele sunt garantate cu efecte comerciale sau publice. creditul special si creditul Lombard (overdraft). creditul de licitatie. Dar mecanismul operatiunilor pe piata libera nu poate functiona corespunzator intr-o economie in care titlurile se emit doar ocazional. aflata in curs de formare. Principalele categorii de credite de refinantare practicate de BNR sunt: creditul structural. Creditele de refinantare sunt credite pe termen scurt (maximum 90 de zile) acordate in conditii stabilite de BNR si au rolul de a alimenta cu lichiditati bancile comerciale. Totusi. nu este posibil in mod obiectiv. in structura actuala de proprietate si a prezentei blocajului financiar atât de extins. Creditul de licitatie reprezinta actualmente principala cale de refinantare a bancilor comerciale. este garantat cu titluri de stat.4. Creditul structural prefateaza creditul de reescont. . discrepante ale nivelului ratelor de dobânzi cu efecte perturbatoare pentru gestiunea bancara si activitatea financiara a intreprinderilor. Pentru aceste credite. la rate de dobânzi rezultate din licitatie. se acorda in cadrul unui plafon. recursul la acestea. El prefigureaza operatiunile de open market.3. Principalele categorii de credite de refinantare a bancilor comerciale de catre BNR Piata monetara in România. desi creditul comercial si emiterea de inscrisuri cambiale au fost legal autorizate. iar dobânda perceputa anticipeaza taxa oficiala a scontului.3 Mecanismul de refinantare Mecanismul de refinantare reprezinta un instrument de politica monetara prin care banca centrala isi exercita functia de creditor de ultima instanta. Creditul structural este creditul acordat de BNR in cadrul unui plafon stabilit pentru fiecare banca comerciala si pentru fiecare tip de garantii. iar piata bursiera nu are capacitate efectiva de a le avalua. comporta refinantarea bancilor comerciale de catre BNR. Acest credit se acorda pentru maximum 15 zile. bancile comerciale au obligatia constituirii de garantii. De aici si evolutiile incoerente.

cel putin in anumite perioade ale anilor 1994-1995 si cu deosebire la inceputul anului 1997. in conditiile unor garantii financiare si in active reale. in ianuarie 1993 rata scontului era de 70% si aceasta valoare s-a mentinut pâna in august 1994. iar rata dobânzii este stabilita de BNR si poate fi modificata fara preaviz. De exemplu.Creditul Lombard este garantat prin titluiri de stat si alte hârtii de valoare accepatate de BNR. când a scazut la 65%. Categoriile de credit practicate de BNR pentru refinantarea bancilor comerciale a inregistrat variatii insemnate de la o perioada la alta. Impactul lor asupra gestiunii curente a intreprinderilor si mai ales asupra investitiilor a fost puternic resimtit. pentru ca la sfârsitul anului 1995 sa ajunga la 35%. fiind prohibitive pentru majoritatea agentilor economici. Terapia prin mijloace monetare a inflatiei se impune a se asocia cu actiunea asupra cauzelor structurale ale dezechilibrului inflationist. depasind cu mult rata inflatiei. când a scazut la 65%. cu conditia prezentarii de programe eficiente de redresare. Dobânzile practicate de catre banca centrala pentru refinantarea sistemului bancar si implicit a economiei nationale au devenit in absenta predominarii economiei de piata si in conditiile unui sistem bancar etatist.Creditul special se acorda bancilor comerciale aflate in criza de lichiditate pe o perioada de pâna la 30 de zile. Creditul Lombard (overdraft) sau creditul “de pe o zi pe alta” (day-to-day) este menit sa sustina efectuarea platilor zilnice exigibile ale unei banci comerciale aflate in criza. Se acorda la nivelul soldului debitor al contului curent al bancii la BNR. pentru ca la sfârsitul anului 1995 sa ajunga la 35%. Dobânda de licitatie a cunoscut cele mai ample variatii si cele mai frecvente modificari. excesiv de pozitive daca nu chiar abuzive. Ratele dobânzilor la creditul structural (dobânda de referinta sau rata scontului) este modificata mai rar si la nivelul cel mai scazut. Ratele de dobânda practicate de BNR au flexibilitate diferita. Ea a variat de la nivelul de 71% si aceasta valoare s-a mentinut pâna în august 1994. in conditiile garantarii cu anumite hârtii de valoare. in limita de 75% din fondurile proprii ale bancii beneficiare. .

5 în inuarie 1994. Dobânda overdraft. la 185. Tranzitia la piata monetara deschisa presupune privatizarea bancilor comerciale. COMUNICAT DE PRESĂ Indicatori monetari . de a influienta volumul creditelor si evolutia generala a cursurilor titlurilor pe piata. înlaturarea dominatiei nete a unora dintre ele.Ea a variat de la nivelul de 715 în ianuarie-iunie 1993.8 la suta în termeni reali). având o natura penalizatoare. are loc un reflux de moneda si astfel scad lichiditatile de pe piata. ea distribuie moneda. BNR va dobândi posibilitati mai largi de interventie prin operatiuni de open market. În conditiile actuale pe piata interbancara se efectueaza mai ales operatiuni de refinantare si mai putin operatiuni de creditare între banci. banca centrala cumpara si vinde pe piata titluri cu scopul de a largi sau a restrânge lichiditatile bancilor. lichiditati. rar întâlnita în alte tari în asemenea proportii. dezvoltarea retelei bancare. de exemplu. Variatia nivelurilor de dobanzi. O data cu cresterea ponderii proprietatii private în economie. la 2505 în perioada noiembrie 1993-martie 1994.1%. În masura în care banca centrala cumpara titluri de pe piata. . În situatia inversa.2 la suta (1.9 la suta în termeni reali). este expresia instabilitatii vietii noastre economice. iar în raport cu martie 2005 masa monetara a crescut cu 28. întarirea concurentei. pentru ca la sfârsitul anului 1995 sa coboare pâna la valoarea de 38. a lipsei de sensibilitate a întrepriderilor etatiste la terapia prin instrumente valorice. iar lichiditatile economiei vor creste. criteriul eficientei va predomina. a necesitatii unor masuri hotarâte de restructurare a economiei românesti. de la 785 în prima jumatate a anului 1993. a variat. În cadrul acestor operatiuni. iar în primele luni ale anului 1997 sa urce si la niveluri de peste 400%. Fata de luna februarie 2006 aceasta s-a majorat cu 2. cresterea numarului de banci.8 la suta (18.martie 2006 Masa monetara în sens larg (M2) a fost la sfârsitul lunii martie 2006 de 87 528 milioane RON.

7 - Credit intern Credit neguvernamental Credit guvernamental net Creditul neguvernamental a crescut în luna martie cu 5.8 la suta a componentei în lei ( 77. pâna la nivelul de 65 675 milioane RON.3 la suta a componentei "Valute convertibile" si al cresterii cu 4.8 la suta în termeni reali) si cu 24.0 37.2 martie 2006/ martie 2005 (%) 51. Masa monetara si contrapartida acesteia INDICATORI 31 martie 2006 (mil.7 la suta). Tabel 3. Creditul în lei a crescut cu 6.8 la suta (exprimat în euro.0 la suta în termeni reali).1 la suta a componentei "Aur". RON) 57 488 65 675 -8 187 martie 2006/ februarie 2006 (%) 5.2 - martie 2006/ martie 2005 (%) 47.6 la suta.7 Creditul neguvernamental (total) .3 la suta.7 la suta (39. Creditul neguvernamental si componentele acestuia INDICATORI 31 martie 2006 (mil.3 martie 2006/ martie 2005 (%) 28.4 51. RON) 87 528 45 354 42 174 martie 2006/ februarie 2006 (%) 2. RON) 65 675 martie 2006/ februarie 2006 (%) 5. pe seama majorarii cu 92.2 la suta (5. Creditul intern si componentele acestuia INDICATORI 31 martie 2006 (mil. Activele interne nete au crescut cu 5.6 5. înregistrând 45 354 milioane RON. creditul în valuta a crescut cu 2. înregistrând 42 174 milioane RON. Aceasta evolutie a fost rezultatul reducerii cu 1.Tabel 1. pe seama reevaluarii stocului de aur.4 la suta în termeni reali). cresterea creditului în valuta a fost de 30.8 la suta a componentei în valuta exprimata în lei (exprimata în euro.2 -0.9 la suta în termeni reali) fata de 31 martie 2005. în timp ce creditul în valuta exprimat în lei s-a majorat cu 3.7 la suta (6. La 31 martie 2006.8 22.9 5.5 la suta). în conditiile în care creditul intern s-a majorat cu 5.9 la suta (pâna la 57 488 milioane RON). creditul neguvernamental a înregistrat o crestere de 51.0 Masa monetara (M2) Active externe nete Active interne nete Activele externe nete s-au diminuat în luna martie cu 0. Tabel 2.

din care: .4 77.populatie .Tabel 3. pe seama cresterii cu 2.0 M1 Numerar în afara bancilor Disponibilitati la vedere Cvasibanii au înregistrat o crestere de 2. În cadrul acestora.8 3.persoane juridice Credit neguvernamental în valuta.4 la suta (pâna la 2 277 milioane RON).4 la suta (cifrându-se la 1 925 milioane RON).6 15. depozitele pe termen au crescut cu 10. RON) 23 843 11 480 12 363 martie 2006/ februarie 2006 (%) 1.populatie .8 la suta (27. pâna la 23 843 milioane RON.2 la suta a disponibilitatilor în conturi la vedere. La 31 martie 2006.4 la suta. La 31 martie 2006.7 la suta.1 la suta în termeni reali) fata de 31 martie 2005. din care: .8 9 844 22 826 4.4 2.2 47. pâna la 17 480 milioane RON.8 la suta a numerarului în circulatie si a majorarii cu 0.4 61.5 Creditul guvernamental net a înregistrat un sold negativ de -8 187 milioane RON (fata de un sold negativ de -8 101 milioane RON în luna februarie 2006). ajungând la 63 685 milioane RON. Masa monetara în sens restrâns (M1) s-a majorat cu 1. Creditul neguvernamental si componentele acestuia INDICATORI 31 martie 2006 (mil.8 24.7 117.5 la suta. depozitele conditionate s-au majorat cu 1.4 la suta. Economiile în lei ale populatiei s-au majorat cu 0. pâna la 19 798 milioane RON. iar certificatele de depozit s-au redus cu 10.7 la suta (6.1 32 670 3. economiile populatiei au înregistrat o crestere de 15.2 4.4 53. Depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au majorat cu 6.3 la suta (pâna la 15 596 milioane RON).persoane juridice 33 005 6. Masa monetara în sens restrâns si componentele acesteia INDICATORI 31 martie 2006 (mil.8 14 443 18 562 9.8 0. .2 martie 2006/ martie 2005 (%) 54.7 la suta în termeni reali) fata de 31 martie 2005. Tabel 4. depozitele în lei ale persoanelor juridice au înregistrat o crestere de 37.7 92. RON) martie 2006/ februarie 2006 (%) martie 2006/ martie 2005 (%) Credit neguvernamental în lei. ponderea acestora în masa monetara reprezentând 20 la suta.

RON) 63 685 17 480 19 798 martie 2006/ februarie 2006 (%) 2. Comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Tabel 5.8 la suta fata de luna februarie 2006).9 5.6 la suta.8 Cvasibani Economii în lei ale populatiei Depozite în lei ale persoanelor juridice Depuneri în valuta ale rezidentilor. au crescut cu 0. iar depozitele în valuta ale persoanelor juridice s-au majorat cu 15.Depunerile în valuta ale rezidentilor persoane fizice si juridice.7 37.7 14. exprimate în lei.4 Aplicarea rezervei minime obligatorii in Romania Bancile a caror activitate este reglemntata prin Legea bancara nr.7 6. pâna la nivelul de 26 407 milioane RON (exprimate în euro. pâna la 7 500 milioane EUR).6 la suta fata de luna februarie 2006). 58/1998 au obligatia constituirii rezervelor minime obligatorii in lei si in valuta pentru contuirile deschise la BNR. depunerile în valuta au scazut cu 0. În cadrul acestora.RON) Titluri de stat în valuta (mil. depunerile în valuta ale rezidentilor exprimate în euro au înregistrat o majorare de 20.5 martie 2006/ martie 2005 (%) 21.5 10. Cvasibanii si componentele acestora INDICATORI 31 martie 2006 (mil. depunerile în valuta ale populatiei au crescut cu 26. titlurile în valuta reprezentau echivalentul a 174.3 15.0 la suta.5 -23.6 20. EUR) 3 438.7 0.6 -23. din care: . Tabel 6.6 Titlurile de stat detinute de sectorul nebancar însumau 4 052 milioane RON la sfârsitul lunii martie 2006 (în crestere cu 2.4 0.1 -1.2 174.5 la suta.populatie .7 3. .persoane juridice 26 407 0.3.1 la suta.1 milioane EUR (în scadere cu 1.7 la suta. Titluri de stat detinute de persoane fizice si juridice nebancare INDICATORI 31 martie 2006 martie 2006/ februarie 2006 (%) martie 2006/ martie 2005 (%) Titluri de stat în lei (mil.7 11 506 14 901 0.

sume care intra in contul current al Trezoreriei statului.Din punctual de vedere al metodologiei aplicate. surse atrase de la institutii financiare externe daca au scadente mai mari de 12 luni. care reprezinta obligatii ale bancii fata de persoanele fizice si juridice: surse atrase. se determina in functie de numarul de zile calendaristice din perioada de aplicare. datorii si alte obligatii. pe perioda de observare. imprumutate. • • . Nu se i-au in considerare: • surse atrase de la BNR sau de la alte banci care au obligatia constituirii de reserve minime obligatorii. pereioada de aplicare – consta in intervalul de timp in care trebuie mentinuta in contul de la BNR suma care reprezinta rezerva minima> Aceasta perioada este cuprinsa între 24 ale lunii curente si 23 ale lunii urmatoare • • • nivelul calculate este produsul dintre baza de calcul si rata rezervelor minime obligatorii. nivelul efectiv – soldul mediu zilnic inregistrat de banca in contul in care se mantin rezervele obligatorii in perioada de aplicare. a elementelor de pasiv din bilantul bancilor asupra carora se aplica rata rezervelor monime obligatorii. prezinta importanta definirea urmatorilor termeni (conform Regulamentului 2/2002 al BNR si al circularei 416/2004): • baza de calcul – reprezinta nivelul mediu. nivelul maxim prevazut reprezinta soldul maxim al contului in care se mentin rezervele minime obligatorii. • • • nivelul minim prevazut – reprezinta soldul minim zilnic al contului in care se mentin rezervele minime obligatorii. excedentul de rezerve constituie diferenta pozitiva dintre nivelul efectiv si nivelul prevazut al RMO. deficit de reserve reprezinta diferenta negative dintre nivelul efectiv sic el prevazut. • • • Baza de calcul a rezervelor minime obligatorii o constituie mijloacele banesti in moneda nationala si valuta. respective intre data de 24 ale lunii precedente si data de 23 ale lunii curente. nivelul prevazut reprezinta soldul mediu zilnic pe care banca trebuie sa-l inregistreze in contul in care se mantin rezervel. perioda de observare – este intervalul de timp pentru care se determina baza de calcul.

precum si in legislatia bancara actuala (Legea nr. al doilea instrument de politica monetara folosit de BNR. prin transformarea in $ sau in euro. Pentru mijloacele banesti in valuta. pentru ijloacele banesti in lei si pentru cele in valuta. 33 si Legea nr. mediile soldurilor zilnice se determina pe fiecare tip de valuta in parte. 101). Sistemul rezervelor obligatorii a fost instituit atat in scop prudential cat si pentru reglarea lichiditatii bancare. ca vechime.Baza de calcul se determina ca medie a soldurilor zilnice ale elementelor de pasiv in perioada de observare. care au avut drept caracteristica sfera restransa a pasivelor luata in calculul . controlul creatiei monetare a bancoilor comerciale (finnd instrument de politica monetara). BNR a emis primul regulament privind rezervele minime obligatorii. Mentinerea rezervelor minime obligatorii se realizeraza in conturi deferite. nu este permisa compensarea si neindeplinirea rezervei obligatorii in lei si a celei in valuta. 34) in legislatia adoptata in 1998 (Legea nr. Datorita mentinerii in conturi diferite. Indeplinirea nivelului RMO se realizeaza atunci cand nivelul efecrtiv al acestora este egal cu nivelul prevazut. In ianuarie 1992. Inregistrarea de catre o banca a unui deficit de reserve nu antreneaza masuri de supraveghere prudentiala decat atunci cand se constata pe o perioada de doua luni consecutiv. 485/2003 si Legea nr. [7] [8] Obligativitatea constituirii de reserve minime obligatorii de catre societatile bancare in conturi deschise la BNR a fost prevazuta in legislatia bancara adoptata in 1991 (Legea nr. 312/2004). 58 si Legea nr. deficitulinregistrat intr-o luna se adauga la nivelul calculate al periodei urmatoare Politica rezervelor minime obligatorii Rezervele bancare minime obligatorii reprerzinta. Altfel.

sub forma de surse atrase. In perioada 1992-2003. si anume. cresterea eficientei acestui instrument de politicva moinetara si de credit. In baza de calcul a rezervelor bancare minime obligatorii nu se oinclud mijloacele banesti atrase de la banca centrala si de la alte personae juridice care la randul lor sunt obligate sa constituie reserve minime obligatorii. Rezervele minime obligatorii sunr remunerate de BNR cu o rata a dobanzii situate cel putin la nivelkul ratei medii a dobanzii la depunerile la vedere practicate de institutiile de redit. ratele rezervelor minime obligatorii s-au situate la niveluri ridicate. In cazul neindep[linirii obligatiilor ce revin institutiilor de credit cu privire la nivelul rezervelor minime obligatorii. “mijloacele banesti in moneda nationala si in valuta reprezentand obligatii fata de personae fizice si jurudice. justificate de eficacitatea acestui instrument al controlului lichiditatii pe termen lung si evitarea fluctuatiilor mari ale lichiditatii bancare In present. care modifica si completeaza regulamentul din 1998) urmarindu-se alinierea la reglementarile Bancii Centrale Euriopene. . depozitele la vedere sau la termen in lei. astfel ca in componenta sa se include.rezervelor obligatorii. prin aceasta. [9]In anii urmatori.4/1998 privind regimul rezervelor minime obligatorii) si 1999 (Circulara nr. imprumutate. percum si mijloacele banesti care intra in contul current general al Trezoreriei statului.datorii si alte obligatii”. politica monetara promovata de BNR a urmarit sa sigure controlul masei monetare si. mijloacele banesti atrase de la institutiile financiare externe. 2/1999. ratele rezervelor minime obligatorii sunt de 18% la depozitele in lei soi de 305 la depozitele in valuta. baza de calcul a rezervelor minbime obligatorii s-a extins treptat. BNR calculeraza si percepe dobanzi penalizatoare. Mentinerea unei marje inseminate intre cele doua rate de rezerva are ca scop descurajarea creditarii in valuta In concluzie. Sistemul rezervelorminime obligatorii a inregistrat modificari esentiale in anul 1998 (aduse de Regulamentul nr. ale persoanelor fizice si juridice. daca au scadenta mai mare de 12 luni. controlul inflatiei si al stabilitatii monedei nationalke. in present.

5 in 1992. controlul asupra preturilore si ratei de scimb.Actiunile intreprinse de BNR in vederea reducerii inflatiei si insanatosirii monedei nationale a fost sustinute de celelalte domenii de politica economica. 27. cresterea rolului dobanzilor in cadrul mecanismelor de politica mo9netaraw iar. Politica monetara Prima etapa s-a desfasurat pana in cursului de schimb. S-a urmarit o depreciere reala a competitivi .2% in 1991. politica monetara promovata de BNR a reusit. acumularu de datirie externa. care a limentata inflatia (acesata ajungand pe alocuri la proportii uriase.7% in 1994. 295. BNR a luat decizia de a trece. armonizarea cu stul de instrumente ale Bancii Centrale Europene. Politica monetara in perspective integrarii Romaniei in UE Sub incidenta crearii conditiilor de promovare a convergentei si integrarii in UE. urmarindu-se alinierea la standardele si precticile internationale. au fost previzionate patru etape in strategia BNR de conducere a politicii monetare . asumarea angajamentului fata de stabilitatea preturilor ca obiectiv primordial al politicii monetare si plasarea pe un plan secundar a celorlalte obiectuive traditionale (cresterea economica. acop[eroirea deficitelor fiscale sau scaderea somajului). 61.8 in 1995) acompaniata de o crestere a deficitului fiscal si cvasuifiscal. doar prin accentuarea restrictitivitati sale. In aceste conditii. cresterea competitivitatoii externe. Modificarile operate de BNR la nivelul instrumentelor sale au vizat. sa evite o deteriorare mai accentuate a cererii de bani. pe de o parte. Aceasta presupune in primul rand. la tintirea directa inflatiei. In vederea transpunerii cadrului legislative European privind politica monetara si de curs de schimb in legislatia romaneasca. pe de alta parte. A fost de 199. din acest an. Ca raspuns la politica • Producatorii din economia reala au ramas 1999.

rezervele valutare la dispozitia BNR au fost reduse [10] [11] Concluzie: Principalul instrument de politica monetara utilizat va fi rata dobânzii. recunoscand faptul ca preturile pot fi distorsionate de factori actionand pe termen scurt. stabilitatea preturilor a fost definite in 13 octombrie 1998 de catre Consiliul Guvernatorilor al BCE ca o crestere anuala a Indecelui Armonizat al Preturilor de Consum (IAPC) pentru zona euro mai mica de 2%.monertara restrictionosta si la deprecierea leului. cedand prerogativele nationale catre BCE si SEBC.6% in 1998. având un rol diminuat de instrument de ajustare a echilibrului axtern. iar in 1999. Conform Tratatului de la Mastricht. banca centrala va conta pe contributia altor comonente ale mixului de politici macroeconomice. In consecinta. in special pe pârghia fiscala. inflatia a atins 40. 55% in mare parte datorita politicilor de crestere a veniturilor si acumularii. BNR nu va abndona cursul de schimb. In acest context. subordonat tintei de inflatie si nu ca un scop în sine. . Obiectivele de politica monetara ale BCE In urma introducerii euro. Cadrul politicii monetare unice. Consiliul Guvernatorilor a anuntat ca urmareste stabilitatea preturilor pe termen mediu. obiectivul principal (final) al politicii monetare avut in vedere de BCE este stabilitatea preturilor. statele membre UEM au renuntat la controlul politicii monetare. În aceste conditii.fara sa precizeze in termini cantitativi sau temporal ce inseamna aceasta. acesta urmând sa fie utiliyat in continuare ca unul dintre instrumentele de ghidare a inflatiei.

simetrica. transparenta obiectivelor: publicul trebuie sa fie informat in olegatura cu aplicarea politicii monetare. deci deflatia. deflatia. IME a centralizat optiunile posibile (in primul rand tintirea inflatiei si agregatele monetare).Aceasta definitie (alegerea valorii de 2%) a fost in accord atat cu practicile anterioare ale multor banci centrale. reducerea generalizata si prelungita a preturilor. o crestere “mai mica de 2 %” trebuie interpretata astfel: • Tinand cont de dificultatea masurarii precise a variatiilor preturilor in timp BCEa preferat sa opereze nu cu o tinta fixa. Institutul Monetar European. Trebuie insa subliniat faptul ca definitia data de BCE pentru stabilitatea preturilor nu trebuie onsiderata “asimetrica”: invocand o crestere a preturilor mai mica de 25 este exclusa scaderea preturilor. ci cu una de tip banda (0-2%). La momentul conturarii optiunilor pentru alegerea viitoarei strategii de poltica monetara. insa stabilitatea preturilor in zona euro exclude si inflatia. 2. nefiind compatibila cu stabilitatea preturilor. Institutul Monetar European. a vut drept misiuyne conturarea viitoarei politici monetare commune. eficienta masurilor: masurile luate de SEBC trbuie sa vizeze obiectivul stabilitatii preturilor. • Autoritatile monetare nu au avut in vedere deflatia ca o alternative la inflatie. lasand BCE sa decida asupra strategiei de urmat. In acest sens. in acest sens. cat si cu Recomandarea Consiliului UE din 10 iulie 1995 privind liniile economice directoare ale politicilor economice ale statelor member si ale comunitatii. care a desemnat procentul de 2 ca reprezentand rata maxima a inflatiei compatibila cu stabilitatea preturilor. ca un asucces. a avut in vedere urmatoarele principii: 1. Definirea stabilitatii preturilor placand de la o aparenta contradictie. orice rata a inflatiei sub 2% trebuie apreciata din punct de vedere al indeplinirii obiectivului final de politica monetara. ca precursor al BCE. trebuie evitata la fel de mult ca si inflatia. . si definitia este.

rata dobanzii sau venitul nominal. a perspectivelor inflatiei. In stabilirea unei strategii concrete de politica monetara. drept obiective intermediarel. venitul nominal. penytru cresterea unui agregat monetary (M3) pe termen mediu. orientarea pe termen mediu: obiectivul stabilitatii preturilor trebuie urmarit pe termen mediu. • rata dobanzii a fost considerate nepotrivita intrucat identificarea ratei reale de echilibru ce aasigura stabilitatea preturilor este dificil de determinat. In schimb. 5. 4. iar in cazul unor abateri pe termen scurt nu trebuie aplicate masuri stricte si sistematice. BCE. cursul de schimb. in termini cantitativi. desi clar definit si cu rol important in asigurarea stabilitatii preturilor. au fost avute in vedere alte doua obiective intermediare. pe baza mai multor indicatori. utilizarea unui agregat monetara – determinare unei valori de referinta. responsabilitatea pentru politica monetara adoptata: publicul trebuie sa poata aprecia performantele SEBC im mentinerea stabilitatii preturilor. corelarea cu independenta SEBC: trebuie respectata independenta politica a SEBC. 6. fiecaruyia in parte putandu-i-se reprosa unel incoveniente: • cursul de schimb a fost considerat nepotrivit. • .3. pentru a evita rupturile. sporind astfel gradul de incertitudine asupra inflatiei in economie. continuitatea actiunii: strategia de politica monetara adoptata trebuie sa place de la practicile (experienta) tarilor din zona euro. tinand cont de dimensiunea zonei euro si de faptul ca in general pentru multe din bancile nationale evolutia cursului valutar nu reprezenta principala preocupare a politicii monetare. asa cum este prevazuta in Tratatul de la Maastricht. o rata a inflatiei anticipate – evaluarea. 1. 2. a fost apreciata ca dificil de controlat in cazul Eurosistemului. a preferat san u foloseasca.

in timp ce Marea Britanie. operatiunile de open market. tari ca Franta sau Germania preferand agregatele monetare. operatiuni de reglaj fin. . Pag 182 Integrare financiar monatara internationala …………………………………………………………………………………. operatiuni principale de refinantare. 2. Spania sau altele apreciau ca oportuna urmarirea directa a obiectivului final..Astfel. operatiuni de refinantare pe termen mai lung. 3. operatiuni structurale. al stabilitatii preturilor. sistemul rezervelor minime obligatorii Operatiunile de open market Au un rol important in implementarea politicii monetare a BCE. Eurosistemul utilizeaza. 4. Instrumentele de politica monetara ale BCE Eurosistemul foloseste urmatoarele instrumente pentru atingerea obiectivelor sale de politica monetara: 1. influientarea lichiditatii bancare si pot da semnale privind orientarile politicii monetare. 3. s-a realizat de fapt un compromise intre practicile unor tari member UE. in implementarea politicii monetare: I)patru categorii de operatiuni de open market: 1. intrucat permit controlul ratelor dobanzii. facilitatile permanente. 2.

5. operatiuni de cesiune temporara (reversibile/repo. Prin aceasta procedura SEBC propune institutiilor de credit. 2. Procedura licitatiilor se adreseaza ansamblului institutiilor de credit din zona eoro. atragerea de depozite pe termen fix. emisiunile de certificate de datorie ale Bancii Centrale Europene. proceduri bilaterale Toate operatiunile de open market sunt decise de BCE si executate centralizat. Operatiunile de open market se pot face atat prin procedura licitatiilor (normale sau rapide. cat si prin proceduri bilaterale. 3. pe baza unui calendar prestabilit: • • Pentru operatiunile principale de refinantare in fiecare zi de marti. cu rata a dobanzii fixa sau variabila). prin BCN. cu rata a dobanzii fixa sau variabila). insemnand. primire sau dare in pensiune). achizitii sau vanzari definitive de titluri). atat in cazul licitatiilor normale cat si al celor rapiude. Licitatiile normale sunt folosite in cazul operatiunilor principale de . procedura licitatiilor normale sau rapide. swap-urile valutare. Procedura licitatilor se realizeaza in sase pasi. insemnand dupa caz. tranzactiile ferme (definitive.II) cinci tipuri de instrumente tehnice pentru pinerea in practica a operatiunilor de open market: 1. lichiditati. dupa caz. 1. III) doua proceduri de realizare: 1. in calitate de contrapartida. 2. Pentru operatiunile de refinantare pe termen mai lung in prima miercuri a fiecarei perioade de mentinere a rezervelor obligatorii – care incepe pe 24 ale lunii. 4.

b) BCE anunta rezultatul licitatiei. Pasul 1: a) BCE anunta prin serviciile sale de informare publica derularea unei liciatatii si tipul acesteia (cu rata dobanzii fixa sau variabila). Pasul 3: Centralizarea vofertelor institutiilor de credit de catre Eorosistem. 4si 5. Pasul 4: a) BCE ia decizia de alocare in functie de tipul de licitatie (cu dobanda fixa sau variabila). in timp ce operatiunile de reglaj fin sunt executate de regula prin licitatii rapide. In ziua T continua pasul 2 ( pana la ora 9:30). doar timpul in care incheie este mult mai scurt (in . Pasii de parcurs sunt aceeasi ca si cazul unei licitatii normale. tinand cont de corespondenta dintre suma ceruta si colateralul disponibil (activele de garantie). Pasul 5: Sunt confirmate alocarile individuale.refinantare pe termen mai lung. si daca este necesar informeaza direct contrapartidele. Licitatiile rapide se deruleaza doar pentru operatiunile de reglaj fin. Licitatia normala se derul. In ziua T + 1 se realizeaza pasul 6. pe contrapartide. Pasul 2: Contrapartidele eligibile interesate isi prezinta ofertele.eaza pe parcursul a trei zile: • • • In ziua T-1 se deruleaza atapa 1 (incepand cu ora 15:30) si incepe pasul 2. 3. Pasul 6: Sunt incheiate tranzactiile. b) BCN anunta prin serviciile sale de informare publica derularea unei licitatii.

fara o licitatie. impreuna cu bancile centrale nationale) se confrunta cu un anumit numar de dificultati. 2. operatiuni structurale. T+1 sau T+2 T - Politica monetara a BCE Urmarirea oliticii monetare de catre sistemul euro (BCE. in functie de tipul de instrument folosit si de procedura Instrumentul de politica monetara Operatii reversibile Tranzactii ferme Swap-uri valutare Atragerea de depozite pe termen fix Emisiunea de certificate de datorie ale BCE Sursa: Petra. 2. implica una sau mai multe contrapartide si SEBC (o BCN. cat si rata dobanzii. distict de tehnicile utilizate. In primul rand. Finanzas Internacionales. A. frecventa. in timp ce in cazul licitatiilor cu dobanda variabila contrapartidele depun cereri atat in ceea ce priveste cantitatea de bani solicitata. Mateos-Aparicio.158. Procedurile bilaterale. Operatiunile de open market. Tabelul nr. operatiuni de refinantare pe termen mai lung. in functie de obiectiv. iar institutiile de credit depun oferte privind cantitatile solicitate. Consiliul Director al BCE (alcatuit din 6 persoane) este in minoritate. in comparative cu cei . BCE anunta dinainte rata dobanzii. este vorba de chestiunea procesului decisional. Operatiuni realizate prin licitatii normale T+1 T+1 Operatiuni realizate prin licitatii rapide sau proceduri bilaterale T Functie de activul de garantie T. 2001. operatiuni de reglaj fin. 4. proceduri si pondere cuprind: 1. in mod exceptional BCE). Madrid. p. ……Data lichidarii in cadrul operatiunilor de open market. Ediciones Academicas S. pasii 5 si 6 o ora) si numarul contrapartidelor eigibile este mult mai redus. 3. In cazul licitatiilor cu dobanda fixa. 3 si 4 o ora. In Consiliul Guvernatorilor BCE..total trei ore: pasul 1 o ora. pasii 2. operatiuni principale de refinantare.

fie sub forma majorarii nivelului rezervei obligatorii. cei care in present au ramas “afara” introduce euro. in cazul in care ciclurile de afecri sunt diferite sau socurile sunt asimetrice. fie sub forma unor amenzi cuprinsa între 0. pâna la nivelul maxim prevazut al rezervelor obligatorii. In SUA numai cinci dintre bancile sistemului Federal Reserve au un loc in Consiliul Guvernatorilor – tot o minoritate. dezechilibrul nu poate decat sa se inrautateasca. In urmatorii 10-15 ani. Marimea acestei rate a dobânzii se situeaza cel putin la nivelul ratei dobânzii medii pentru depozitele la vedere practicate de banci. Excedentul de rezerve nu este remunerat de catre BNR. Stabilirea nivelului ratelor rezervelor obligatorii se afla în sarcina Bancii Nationale. BNR aplica sanctiuni. baza de calcul sau raporteaza în mod eronat nivelul acestora. eventual.1 si 1% din capitalul social al bancii. Probabil va dura destul de mult pana cand se va putea trece la o majoritate de membri ai Consiliului numiti pentru sistem in ansamblu. banca centrala plateste dobânda. din moment ce tarile candidate si. care le comunica bancilor în cel putin 7 zile înainte de începerea perioadei de aplicare. Actuala structura a BCE ar putea determina Consiliul sa cedeze prea mult intereselor nationale ale guvernatorilor. Institutul European din România – Studii de impact (PAIS II) piata monetara (BCE 2001)14. la asa .12 (in present) guvernatori ai bancilor centrale nationale. Pentru nivelul efectiv al rezervelor. o rata mare a dobânzii pe termen scurt este echivalentul unei politici monetare restrictive Bancile pot plasa si împrumuta resurse între ele overnight pe piata monetara. la termenul stabilit. Atunci când bancile nu raporteaza. Considerând o curba a cererii stabila pentru baza monetara.

1). exprima intensitatea cu care aceasta politica isi exercita efectele asupra scopurilor determinate. POLITICI MACROECONOMICE EMIL SCARLAT CAPITOLUL 5 CONCLUZII SI PROPUNERI [1] Ion Turcu. ce exprima numai efectele politicii monetare in functie de intensitatea instrumentelor politice utilizate si eficienta relativa. raportata la eficienta politicii fiscale. la care bancile comerciale pot plasa si împrumuta resurse overnight la BCE (Figura 2. ca si in cazul politicilor fiscale. „Operatiuni si contracte bancare Tratat de drept bancar”. Editia a V-a actualizata si comletata. volumul 1 . Ambele tipuri de analiza sunt utile in alegerea politicii monetare celei mai adecvate sau in combinarea acesteia cu o politica fiscala care sa-i mareasca eficacitatea. Editia a V-a actualizata si comletata. volumul 2. „Operatiuni si contracte bancare Tratat de drept bancar”. dependenta de conditiile in care functioneaza economia.numita rata overnight EONIA. Editura Luminalex Bucuresti 2004 . Aceasta eficienta. volumul 1 . poate fi analizata ca eficienta absoluta. Editura Luminalex Bucuresti 2004 [1] Ion Turcu. acesta rata a dobânzii este apropiata de rata minima de licitare si este marginita superior de rata marginala de plasare si de depozit overnight. EFICIENTA POLITICII MONETARE Eficienta politicilor monetare. volumul 2.

1/1992 privind regimul rezervel. Editura Polirom 2002 4 Victor Stoica. Banci si Politici monetare”. 4/1998 privind regimul rezervelor obligatoriiin Monitorul Oficial nr. “Politici monetare”. 338 [2] Vasile Turliuc. Ion Turcu “Operatiuni si contracte bancare Tratat de drept bancar”. Bucuresti 2004 [1] Dictionar Economic. Petre Deaconu. 521 [5] Ovidiu Stoica. volumul 2.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Luminalex. Petre Deaconu. pg. Editura Luminalex Bucuresti 2004 [7] [8] [9] 1 Regulamentul nr.A. 272/1998 .149/1992 2 Regulamentul nr. Editura Economica 5. Editura Economica 3. Vasile Turliuc.5960 [6] Ion Turcu. Pg. Bogdan Capraru. R. Victor Stoica.ominime obligatorii in MOnitorul Oficial nr. „Bani si credit”. Nicolae Dardac. Dragos Filipescu. Volumul1. Volumul 2. Teodora Barbu. Editura Economica. Editura Economica. „Operatiuni si contracte bancare Tratat de drept bancar”. „Bani si credit”. Editia aVa actualizata si completata. Polirom 2002 4. “Moneda. „Efecte ale integrarii europene asupra sistemului bancar românesc”. pg. Bucuresti 2. Dictionar Economic. Editura Didactica si Pedagogica. „Politici monetare”. Editura Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” Iasi-2005. Editia a V-a actualizata si comletata. volumul 1 .

pâna când moneda va ajunge sa acopere din nou. tocmai datorita cresterii PIB cu circa 7% si a scaderii vitezei de rotatie cu aproape 20%. În 1996 se constata o anumita stabilizare a vitezei de rotatie (4. controlul inflatiei prin intermediul masei monetare este complicat de fenomenul de demonetizare acuta a economiei. care semnifica recâstigarea încrederea publicului în moneda nationala.[10] [11] POLITICA MONETARĂ sI CONTROLUL INFLAŢIEI Unul din obiectivele principale ale interventiei statului este mentinerea stabilitatii preturilor.1 MASA MONETARĂ În România. De exemplu. în 1995. masa monetara. rata dobânzii) are un efect important asupra inflatiei. Este neîndoielnic faptul ca utilizarea activa a instrumentelor de politica monetara (cursul de schimb. ca fenomenul de demonetizare s-a încheiat si a început un proces invers. manifestata prin cresterea vitezei de rotatie a banilor pâna la 8. . 3.4. în nici una din tarile central-europene. în sensul cresterii mai accentuate a masei monetare decât a ratei inflatiei. În acea perioada.6 rot.5 rotatii pe an)./an în noiembrie 1993. datorita practicarii unor dobânzi negative în termeni reali si datorita prabusirii productiei.9 rotatii pe an). circa 40 . Acest proces este destul de complicat deoarece remonetizarea nu se transforma în inflatie suplimentara doar atâta timp cât PIB creste sensibil. (de la 5.1993. cresterea masei monetare a devansat cresterea preturilor. aratând practic. când s-a luat decizia relansarii încrederii în moneda nationala. La sfârsitul anului 1993.50% din PIB. acest raport nu scazuse sub 30%.6 rotatii pe an la 4. a avut loc o scadere dramatica a cererii de bani. care s-a produs în anii 1990 . în timp ce. iar cererea de bani se îmbunatateste la rândul ei. Cu alte cuvinte. aceasta ajunsese sa acopere mai putin de 12% din PIB. Începând cu al doilea trimestru al anului 1994. s-a pus concomitent si problema remonetizarii economiei. cresterea masei monetare cu circa 71% nu a dus la o inflatie de aceeasi magnitudine. datorita neîncrederii populatiei în moneda nationala. ci doar la o inflatie de circa 30 procente.

Politica monetara trebuie sa aiba în vedere în ce maniera controlul sau reducerea cantitatii de bani din circulatie afecteaza viteza de rotatie a banilor si mai ales productia si oferta de bunuri pe piata. Deteriorarea (în sensul cresterii) vitezei banilor si evolutia negativa a productiei (în sensul scaderii) pot însa diminua sau chiar compromite capacitatea politicii monetare de a controla inflatia. Concluzia cea mai importanta este aceea ca instrumentul monetar cel mai important pentru stoparea inflatiei este masa monetara si controlul acesteia.2 CURSUL DE SCHIMB Relatia dintre cursul de schimb si rata inflatiei este unul dintre cele mai controversate subiecte economice în România. în conditiile în care rezervele valutare erau cu totul insuficiente. politica monetara s-a întarit chiar din primele luni ale anului 1997. Semnalele favorabile care sugereaza refacerea încrederii în moneda nationala sunt puse. Adeptii mentinerii unui curs fix blameaza devalorizarea leului ca fiind cauza majora a inflatiei în tara noastra. Mult mai veridica pare cealalta alternativa a ajustarilor la care a fost obligat cursul de schimb ca urmare a modificarilor preturilor din economie. Liberalizarea preturilor efectuata în prima parte a anului 1997 a reprezentat ultima etapa majora de liberalizare. interventiile pentru majorarea lichiditatii în circuitele economice trebuie realizate cu multa prudenta. . fluctuatiile de preturi sa fie sensibil mai mici si datorate tot mai mult factorilor structurali.4.4%). politica monetara a cunoscut o anumita relaxare în a doua parte a anului.a sa dezvolte ritmuri periculoase (cresterea preturilor la consumator a fost de 151. fiind de asteptat ca. 3. cele doua variabile influentându-se reciproc. ale carei economii în lei au crescut într-un ritm net inferior celor înregistrate de masa monetara ca urmare a tendintei descendente manifestate de rata dobânzii si a deprecierii în termeni reali a monedei nationale fata de dolarul american. În 1998. amenin# 343n1324d 5. Fermitatea politicii monetare a fost inegala. cât si pe orizonturi de timp mai scurte. atât de-a lungul anului 1997. în continuare. în contextul economic dominat de liberalizari de preturi si dezechilibre structurale. în realitate însa.7% în luna martie la nivelul de 0. Cum pâna în luna mai 1993 procesul de liberalizare a preturilor a avut un caracter administrat. ce a dus la stoparea recâstigarii încrederii în moneda nationala si chiar la deteriorarea acesteia. În primul rând. Aceasta decizie s-a dovedit prematura. Mizând pe calmarea inflatiei (rata inflatiei s-a redus de la 30. cifrele ofera foarte putin suport acestei idei. în conditiile relaxarii generale a politicii macroeconomice. relatia dintre cursul de schimb valutar si rata inflatiei este biunivoca. totusi.Politica monetara a reusi în 1997 sa tempereze considerabil inflatia care. sub semnul întrebarii de comportamentul populatiei. procesul de remonetizare a economiei a continuat ritmul de crestere a masei monetare devansând cu mult rata inflatiei.7% în luna iulie) si asumând continuarea refacerii cererii de bani. se distinge cu greu o relatie de cauzalitate puternica dinspre cursul de schimb înspre inflatie. mentinându-si un caracter puternic restrictiv pâna la începutul semestrului al doilea. Constituind principala ancora a programului de stabilizare. De aceea.

fie într-o proportie insuficienta pentru a corecta acest dezechilibru initial. la un nivel de circa 1. contribuind în buna masura la mentinerea deficitului cronic al balantei de plati. cursul de schimb real nu s-a situat. cu atât mai mult cu cât s-au mentinut. e nevoie de îndeplinirea a doua conditii: cursul initial sa nu fie supraevaluat.25 lei/dolar.1989 excedentele contului curent al balantei de plati se obtineau prin mijloace pur administrative. Dar în tara noastra nu au fost respectate nici una din cele doua conditii: pe de o parte. Pentru ca aceasta sa functioneze. iar devalorizarile si deprecierile ulterioare au intervenit fie prea târziu.650 lei/dolar. nici un rol. Astfel. ceea ce întretinea dezechilibre pe piata valutara si alimenta neîncrederea operatorilor în capacitatea autoritatilor de a sustine o astfel de politica. pe de alta parte excesul de lichiditati si/sau dobânzi negative în termeni reali descurajau suplimentar pe detinatorul de moneda nationala si reducea sustenabilitatea cursului ancora. Împiedicata sa-si gaseasca echilibrul. cursul de schimb este determinat de evolutia inflatiei. la circa 33 . chiar si relativa. la un nivel de echilibru (care sa egalizeze exportul cu importul). cu foarte putine momente de exceptie. Semnalul transmis de preturile internationale era confuz. În al treilea rând nu s-a putut forma uan din cele mai importante piete pentru o economie deschisa – piata valutara. practic. Daca la începutul anului 1990. Fapt este ca echilibrul cursului real a fost atins din nou abia în martie . obiectivul urmarit a fost utilizarea cursului valutar drept ancora inflationista. restructurarea sectorului real a fost întârziata si distorsionata. la începutul reformei. sa fie sprijinita în permanenta de celelalte instrumente de politica monetara. În întreaga perioada. Concluzia cea mai importanta este aceea ca. iar stabilitatea lui. cursul ancora pornea de la niveluri puternic supraevaluate. într-o masura mai mare. Este bine cunoscut faptul ca în perioada 1983 .În al doilea rând.aprilie 1994. cursul de schimb al leului a fost din start puternic supraapreciat. decât invers. cursuri multiple ale monedei nationale. . în care nivelul cursului (14 lei/dolar) nu joaca. România avea o pozitie externa confortabila. dupa unele calcule. practic. Aceasta a avut consecinte dintre cele mai grave pentru economie în ansamblu. la niveluri suportabile. cursul de schimb de echilibru situându-se în anul 1990. pentru a induce credibilitatea si a limita cererea de valuta. totusi. supraevaluarea a stimulat importul si a descuraj exportul. dupa opt ani de tranzitie una din restrictiile cele mai severe este legata tocmai de finantarea deficitului balantei de plati – chiar daca datoria externa acumulata ramâne. În al doilea rând. care a echilibrat contul curent al balantei de plati timp de câteva luni. În primul rând.

Fiind un fenomen foarte complex. cresterea dobânzilor face pe orice potential solicitant de credit sa reconsidere celelalte alternative de finantare: din profitul propriu. facând obligatorie o rata mai înalta a dobânzii pentru a le contracara. 1. al solicitantilor de credite si al economiei în ansamblu. Se poate spune ca esecul politicii valutare este în strânsa legatura cu progresul lent al economiei românesti pe calea maturizarii structurilor de piata. este de semnalizat ca marjele înalte ale dobânzilor stimuleaza fenomenul selectiei adverse. lipsa de neperformanta a debitorilor rauplatnici. Este evident ca la o depreciere asteptata a monedei nationale. în momentul în care cursul de schimb practicat pe piata interbancara este perceput de public ca fiind supraevaluat. capitalul bancilor nu s-a mai depreciat sub presiunea acesteia. recapatarea încrederii publicului în moneda nationala. ci si dobânda calculata la depozitele în valuta.4. deponentii includ costul de oportunitate al renuntarii la valuta. nefunctionarea pietei valutare a fost principala piedica pentru investitiile straine si a transmis un semnal confuz cu privire la orientarea autoritatilor române.aceasta a ramas la un stadiu incipient de dezvoltare si. ratele înalte în termeni reali ale dobânzilor au avut un anumit efect pozitiv. publicul va renunta la valuta doar daca depozitele în lei îi vor oferi o rata a dobânzii care sa-i compenseze nu numai aceasta depreciere. Pe de alta parte. acceptarea de catre public a practicarii de dobânzi pozitive în conditiile unei inflatii înca înalte a dus la oprirea procesului de decapitalizare accentuata a bancilor. desigur. mentinând-o într-o permanenta stare de veghe. Din punctul de vedere al solicitantilor de credit. reluarea pe baze sanatoase a procesului de remonetizare a economiei sunt legate nemijlocit de politica unor dobânzi puternic pozitive. prin costurile mai mari. a avut un impact negativ. Totodata. Pe de o parte. Dobânzile real-pozitive au un rol important în economia de piata. asupra închegarii altor piete – în special cea monetara si cea de capital. anticipatiile deprecierii cresc. caracterul limitat al resurselor. Din punctul de vedere al deponentilor. al bancilor comerciale. în fond. care este direct proportional cu deprecierea asteptata. debitorii cei mai buni fiind nevoiti sa suporte. prin arierate fata de alte firme sau prin arierate . privind reducerea dramatica a ratei inflatiei. În calculele lor.3 NIVELUL DOBÂNZILOR Succesele majore ale anului 1994. semnalizând permanent. În al patrulea rând. În plus. Din punctul de vedere al bancilor comerciale. scazând inflatia. dobânda trebuie privita concomitent din mai multe unghiuri de vedere: al deponentilor. este evident ca dobânda nu se formeaza numai functie de inflatia anticipata.

06 5.9 Evolutia PIB.6 2764.79 27.50 20.36 7. rotatii 55.9 2203. a început sa aduca rezultate pozitive.9 249750.48 18. Exista un numar limitat de firme mari care au recurs la cresterea arieratelor ca raspuns la politica de înasprire a dobânzilor.90 18.2 20035.3 PIB mld. III. la sfîrsitul anului 1995 masa monetara reprezenta 18% din PIB.9 6029. fiind nevoite sa înceapa procesul de restructurare. dupa cum se pare.5 108390.1 70212. Tabel III. se pune un zid de protectie între partile mai putin viabile din economia reala.17 5. La sfârsitul anului 1993. nici chiar firmele mari nu-si pot permite sa sfideze la infinit obligatiile pe care le au fata de furnizori si fata de buget. masei monetare si vitezei de rotatie . pe seama sectorului bancar.5 45116. În al treilea rând. Astfel.55 20.0 Ponderea masei Viteza de rotatie monetare în PIB (medie) % nr. 6 Evolutia PIB. Nu este deloc întâmplator faptul ca cei mai mari 150 de datornici din economia româneasca au fost pusi sub supravegherea Agentiei Române de Restructurare. fapt care.06 4. Din punctul de vedere al economiei în ansamblu.2 72135.49 4. masei monetare si vitezei de rotatie Anul UM 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 Masa monetara (medie) mld. lei 857. pe de o parte si sectorul bancar. În al doilea rând.25.7 49773. efectul general al politicii de dobânzi a Bancii Nationale poate fi apreciat drept favorabil: În primul rând.82 Graficul nr.5.7 22219.2 338670.79 7.98 13. o serie de firme rau-platnice vor fi subventionate în mod transparent.71 1.4 6652. chiar daca vor ramâne dependente de subventiile bugetare.65 20.fata de buget. lei 478. masa monetara reprezenta numai 13.7 4.2 13107.25 13.0 603. pe de alta parte.5 1209. ceea ce corespundea unei viteze de rotatie de 5.8% din PIB ceea ce corespundea unei viteze de rotatie a banilor de 7.38 3. s-a reusit remonetizarea economiei.

În al doilea rând, s-a putut realiza o crestere a nivelului real al creditelor acordate agentilor economici, fara ca aceasta sa reprezinte o presiune inflationista suplimentara. Fata de sfârsitul anului 1993, creditele acordate agentilor economici au fost mai mari cu 204% la sfârsitul anului 1995. Aceasta crestere devanseaza substantial evolutia din aceeasi perioada a preturilor din economie, ceea ce explica într-o anumita masura reluarea cresterii economice viguroase. Tabel III. 7 Creditul intern Anii Credit intern mld. lei Ponderea cresterii creditului fata de sfârsitul anului anterior % 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 674,6 1255,1 2640,2 5523,7 12350,8 22493,2 40959,3 62584,7 86 110 109 123 82 82 52,7 Indicele cresterii pretului fata de sfârsitul anului anterior % 299,2 395,5 161,7 127,8 156,9 251,4 140,6

În al treilea rând, analiza datelor la nivel macroeconomic arata îmbunatatirea comportamentului agentilor economici. Astfel, daca în 1993 ponderea stocurilor în PIB reprezenta 11%, în conditiile în care cresterea economica fusese abia 1%, în 1994 cresterea stocurilor reprezenta 7% din PIB, iar în 1995 numai 4% din PIB. În 1995, pentru prima data dupa 1989, cresterea stocurilor a fost inferioara cresterii productiei. Deci resursele din

economie nu au mai fost imobilizate în formarea de stocuri, ci au fost utilizate mai eficient pentru reluarea ciclului de productie.

Tabel III. 8 Ponderea stocurilor în PIB Anul Stocuri mld. lei 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 89,7 301,1 736,7 2212,2 2252,6 2085,1 1694,8 5800 PIB mld. lei 857,9 2203,9 6029,2 20035,7 49773,2 72135,5 108390,9 249750,2 Ponderea stocurilor în PIB % 10,5 13,6 12,2 11,1 4,5 2,9 1,6 2,3

Sursa: Banca Nationala a României, Rapoarte anuale 1991-1995, Raport anual 1997

Dar acest lucru nu înseamna ca dobânzile pot creste indefinit. Dincolo de un anumit nivel, efectele negative încep sa se faca simtite si chiar se pot rasfrânge asupra celor pozitive. Astfel, în primul rând, apare tot mai pregnant riscul selectiei adverse: potentialii debitori solvabili se abtin sa contracteze noi credite, care ajung sa fie directionate spre debitori cu o situatie precara. În aceste conditii, resursele reale sunt irosite în domenii neprofitabile. În al doilea rând, sunt stimulate actiunile speculative pe piata valutara, care tinde sa profite de pe urma diferentialului de dobânda. Este posibil sa se produca, prin mecanisme ale pietei, o supraapreciere nesustenabila a monedei nationale. Acest lucru nu s-a întâmplat la noi, în parte pentru ca bancile au trecut la acordarea de credite direct în valuta si au favorizat indirect, pe importatori.
Politica de dobânzi a Bancii Nationale a tinut cont de particularitatile economiei românesti si a fost astfel conceputa încât sa nu ramâna numai cu caracter teoretic. Astfel creditele de refinantare acordate de BNR au fost purtatoare ale unor dobânzi diferentiate. Rata de referinta a Bancii Nationale, cea practicata pentru creditele structurale, a ramas la 70% în 1994, ceea ce a reprezentat cu putin peste rata inflatiei înregistrate în acel an. La nivelul ratei de referinta au fost acordate credite pentru sprijinirea sectoarelor considerate de Guvern esentiale pentru politica sa economica generala.

O realitate asociata cu asteptarile inflationiste o constituie, în prezent, nivelul dobânzilor din economie, aflate sensibil peste cota prognozata oficial a inflatiei. Aceasta situatie reflecta faptul ca publicul (agentii economici, dar si populatia) percepe inflatia viitoare la niveluri mai mari decât cea proiectata si determina autoritatea monetara la maxima prudenta în reducerea dobânzilor. O scadere brusca a acestora sub nivelul real - pozitiv dorit de public, ar antrena consecinte deosebit de nefavorabile: (re)dolarizarea, scaderea încrederii în moneda nationala (si a cererii de bani), cresterea stocurilor de materii prime. Un rol esential în combaterea acestor tensiuni îl poate avea cresterea încrederii induse de autoritati, coordonarea politicilor macroeconomice si o transparenta sporita în privinta mix-ului de politici folosit.

CONCLUZII
Unul din obiectivele esentiale ale politicii economice este, în cazul majoritatii statelor contemporane, combaterea sau macar limitarea inflatiei. Fenomenul inflationist e considerat un semn al unui dezechilibru în economie, motiv pentru care se impune necesitatea controlarii inflatiei si evitarii procesului inflationist. Experienta mondiala ca si întregul spectru al teoriei economice releva ca o crestere economica de durata si sanatoasa nu se poate realiza decât într-un mediu neinflationist. Politica monetara si instrumentele acesteia au evoluat în functie de conditiile istorice din fiecare perioada dar obiectivul sau central a ramas în continuare stabilitatea preturilor. Echilibrul monetar reprezinta un proces care implica actionarea mai multor pârghii economice si monetare în asa fel încât în final sa duca la realizarea echilibrului între masa monetara si oferta de bunuri si servicii, între cererea solvabila si capacitatea economiei de a asigura stabilitatea relativa a preturilor. Pentru ilustrarea stabilitatii monetare este analizata experienta României în perioada consecutiva Revolutiei din Decembrie 1989. Evenimentele care au fost determinate la începutul tranzitiei de la economia centralizata, totalitara la economia de piata au provocat un dezechilibru monetar major asa cum s-a întâmplat si cu celelalte state din Europa Centrala si de Est, care au pornit pe acelasi drum. Dar si în anii premergatori lui 1989 dezechilibre grave si profunde începuse sa se manifeste alaturi de declinul economic iar inflatia luase forma cea mai periculoasa, cea reprimata, manifestata prin penurie generalizata de marfuri si economisire fortata. Ţara noastra s-a confruntat cu un proces inflationist de durata si amploare mai ridicata decât majoritatea celorlalte tari în tranzitie ca urmare a unor multitudini de cauze: sistemul rigid de preturi mostenit de la vechiul regim, preturile controlate administrativ, dezechilibre majore ale sectorului real al

masei monetare si vitezei de rotatie Creditul intern Ponderea stocurilor în PIB . II. socurile externe care au determinat autoritatile sa opteze pentru liberalizarea prudenta si graduala a preturilor. III.pozitia fata de sistemul bancar Tabelul nr. III. II.4 Cresterea preturilor de consum în tarile dezvoltate Gradele de îndatorare a administratiei publice Evolutia inflatiei într-o serie de tari în tranzitie Hiperinflatii în foste economii centralizate Deficitul fiscal Evolutia veniturilor reale în economie Active financiare ale populatiei Sectorul întreprinderi . asa cum s-a vazut mai târziu a dus la stabilitatea relativa a leului. III.1 Tabelul nr. Inflatia atinsa în 1993 (256.3 Tabelul nr. II. III.2 Tabelul nr. ANEXA LISTA TABELELOR sI GRAFICELOR DIN TEXT Tabelul nr.6 Tabelul nr.3 Tabelul nr.1 Tabelul nr.7 Tabelul nr.5 Ponderea refinantarii de la BNR în pasovul bilantului agregat al bancilor comerciale Tabelul nr.1%) a determinat Banca Nationala a României sa treaca la o politica antiinflationista care. dar si o unitate de masura a performantelor politicii economice a autoritatilor române. Prudenta initiala a avut solide ratiuni de ordin politic si social si s-a dovedit o masura acceptabila pe termen scurt dar tot mai greu de suportat pe termen mediu. III.economiei. nu a facut decât sa amplifice presiunile inflationiste si sa majoreze costul masurilor inflationiste.8 Evolutia PIB-ului. III.4 Tabelul nr. II. III.2 Tabelul nr. Se poate aprecia ca stapânirea inflatiei si reducerea ei la niveluri comparabile cu cele înregistrate în tarile cu economie de piata matura reprezinta nu numai un obiectiv . III.cheie. Încercarea de a trata efectele si nu cauzele fenomenelor. parte componenta a procesului de reforma initiata de tara noastra .

Iunie 1996 Teorii si politici monetare . III. III. BASNO. R. * * * BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Caiete de studii 1/1995. capitolul 14 2. dr.4 Comertul exterior pe grupe de produse Graficul nr. III. Autor: Prof.9 Evolutia PIB-ului.6 Ponderea datoriei externe în PIB Graficul nr.2 PIB real Graficul nr. MUGUR Inflatia si echilibrele fundamentale ale economiei românesti. productivitatea muncii si câstigurile salariale Graficul nr. RĂDULESCU. 1997.3 Ponderea sectorului privat în PIB Graficul nr.8 Productia industriala. NICOLAE DARDAC.7 Bugetul de stat Graficul nr. EUGEN Politica monetara în procesul de dezvoltare a economiei românesti . Nr. Caiete de studii ale BNR. III. ISĂRESCU. Bucuresti.1 Rata inflatiei (variatie trimestriala) Graficul nr.5 Balanta de plati Graficul nr."Inflatia (Repere pentru o sinteza)" . 1997 4. III. III. CONSTANTIN FLORICEL Moneda Credit Banci.Note de curs 3. Silviu Cerna . masei monetare si vitezei de rotatie BIBLIOGRAFIE 1. 3. III.Teza de doctorat. CEZAR. III. III. Editura Didactica si Pedagogica.A.Graficul nr.

51-52 / 18-25.12. prin intermediul bugetelor publice. 139 4.este apanajul guvernului (prin intermediul. Politica fiscala 4.este relativ eficace: aplicarea ei este asigurata prin forta legii .1995 Raport anual 1997 5.71 nr.1. a ministerului finantelor publice) .Rapoarte anuale 1991 . în scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic în economia reala  Trasaturile politicii fiscale . * * * TRIBUNA ECONOMICĂ nr.este strict si total reglementata juridic OBS: Exista si alte concepte care interfereaza cu conceptul de politica fiscala. 19 / 13. cel mai frecvent fiind cel de politica bugetara .este aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor (asupra economiei reale) . îndeosebi.05.se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne .1.1998 pg.1.efectul aplicarii politicii fiscale este imediat . Conceptul de politica fiscala  Definitie: Prin politica fiscala se întelege ansamblul masurilor initiate si implementate de guvern.este relativ rigida: modificarea ei este dificila si lenta .1998 pg.este o forma de interventie indirecta a statului în economie (este o politica de ajustare) .

în continuare.destinatarul impozitului (suportatorul): subiectul de drept caruia i se diminueaza venitul sau averea cu marimea impozitului . elemente constitutive: .subiectul impozitului (platitorul): subiectul de drept care achita impozitul .plata impozitului nu implica contraprestatie din partea statului a. pentru acoperirea cheltuielilor publice a. Instrum 656p1516g entele politicii fiscale  Exista patru instrumente principale ale politicii fiscale: a) impozite b) taxe c) alte prelevari obligatorii d) cheltuieli guvernamentale a) Impozitele a.social: realizeaza redistribuirea venitului în societate.2.2.. avere etc.1.plata impozitului este obligatorie . la dispozitia statului.plata impozitului este nerambursabila . caracteristici: . definitie: sume prelevate din venitul sau averea subiectilor economici. rol: . cele doua concepte vor fi utilizate în mod substituibil 4.3.4.economic: realizeaza cointeresari ale subiectilor economici (stimulari/inhibari) .financiar: mijlocul principal de procurare a resurselor fondurilor publice . în acord cu politica de securitate sociala a guvernului a.) supusa impozitarii .plata impozitului este definitiva .1.obiectul impozitului: materia economica (venit.

cota impozitului: marimea impozitului aferent unei unitati de impunere .impozite indirecte: subiectul impozitului difera de destinatarul impozitului . pe suma etc. rol: .asieta: modul de stabilire a impozitului . impozitul pe profit .curent: satisfacerea nevoilor curente ale functionarii societatii în ansamblu .) .sursa impozitului: materia economica din care se achita impozitul (venitul curent. cu titlu gratuit (bunuri publice) 2.termenul de plata: data pâna la care trebuie achitat impozitul a.) . tipologie: . definitie: sume monetare utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.: TVA. a obiectului impozitului (pe m2.definitie: sunt prelevari obligatorii care implica o contraprestatie subechivalenta din partea statului c) Alte prelevari obligatorii . taxele vamale. din punct de vedere tehnic. mentinerii sau restabilirii echilibrului macroeconomic în economia reala .unitatea de impozitare: detalierea.impozite directe: subiectul impozitului coincide cu destinatarul impozitului . accizele b) Taxele .4.definitie: prelevari realizate din rezultatele financiare nete ale societatilor comerciale cu capital integral de stat (proprietatea privata a statului) d) Cheltuielile guvernamentale 1..de macrostabilizare: inducerea de efecte de cointeresare în sensul realizarii.ex. venitul adus de avere etc.ex: impozitul pe venitul global.

3. tipologie: - cumparari (achizitii) guvernamentale - investitii guvernamentale - subventii (ajutoare) guvernamentale - transferuri

4.1.3. Bugetul public
 Definitie: Bugetul public este un tablou comparativ, corelat si sintetic cu privire la veniturile si cheltuielile publice aferente unei perioade date, de regula un an - are putere de lege: este aprobat de Parlament - cuprinde ansamblul fluxurilor financiare care privesc veniturile si cheltuielile publice - constituie cadrul metodologic de exercitare a politicii fiscale  Structura bugetului public (bugetului general consolidat) - bugetul de stat: cuprinde veniturile si cheltuielile aferente administratiei publice centrale - bugetul asigurarilor sociale de stat: cuprinde veniturile si cheltuielile publice aferente securitatii sociale - bugetele locale: cuprind veniturile si cheltuielile publice administrativ-teritoriale care au personalitate juridica - fondurile speciale: cuprind venituri si cheltuieli publice cu destinatie prestabilita - bugetul trezoreriei statului: cuprinde veniturile si cheltuielile aferente activitatii trezoreriei statului - bugetele unor institutii publice cu caracter autonom: în conditii de echilibru financiar  Principiile bugetare: principiile care guverneaza procesul bugetar (elaborarea, aprobarea, executia si controlul): unitatilor

- principiul universalitatii: veniturile si cheltuielile sunt trecute cu sumele lor totale si nu doar cu soldurile - principiul unitatii: toate veniturile si cheltuielile publice sunt trecute într-un document unic (imagine sinoptica) - principiul anualitatii: Parlamentul autorizeaza încasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor doar pentru un an bugetar (financiar) - principiul neafectarii: veniturile nu sunt afectate unor anumite cheltuieli ci sunt depersonalizate - principiul specializarii: diferentierea veniturilor pe surse si a cheltuielilor pe destinatii - principiul echilibrului bugetar: veniturile si cheltuielile publice trebuie balansate (daca acest lucru nu este posibil, atunci balansarea se va face prin prevederea unui deficit bugetar – cheltuieli mai mari decât venituri – sau a unui excedent bugetar – venituri mai mari decât cheltuieli) - principiul publicitatii: aducerea la cunostinta opiniei publice a bugetului aprobat (în România, aceasta se realizeaza prin publicarea legii bugetului în Monitorul Oficial) OBS: Pe parcursul executiei bugetare (încasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor în cursul anului bugetar) pot fi aprobate legi rectificative ale bugetului, care modifica unele capitole de venituri sau/si de cheltuieli publice

4.1.4. Modelarea politicii fiscale
 Politica fiscala are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor (economia reala)  Conform ecuatiei de echilibru macroeconomic, oferta agregata pe piata bunurilor si serviciilor trebuie sa fie egala cu cererea agregata pe aceasta piata (consideram cazul unei economii închise):

 yd = y – t(y), unde t(y) este functia impozitul direct, avem:

cum

 diferentiem relatia anterioara, în raport de y si r. Obtinem:

Sa

Tema de seminar: Sa se constate ca, într-adevar, dy / dr < 0 Dar, dy / dr este tocmai panta unei drepte y = y(r) Notam functia y = y(r) ca: IS (investment-saving) Asadar, functia IS indica egalitatea dintre economisire si investitii pe piata bunurilor si serviciilor: I = S  Pentru reprezentarea grafica a curbei (dreptei) IS, vom extinde conditia de echilibru de la I = S la egalitatea dintre toate intrarile de moneda pe piata bunurilor si serviciilor si toate iesirile de moneda de pe piata bunurilor si serviciilor, adica: intrari : i(r) + g = s(y) + t(y) : iesiri, unde: - i(r) sunt investitiile sectorului privat - g sunt cheltuielile guvernamentale (autonome în raport cu r) - s(y) sunt economisirile sectorului privat - t(y) sunt impozitele directe  Vom folosi o reprezentare grafica pe patru cadrane ale axelor de coordonate simultan, pentru a pune în evidenta relatiile de echilibru macroeconomic - axa orizontala spre dreapta: venitul (productia): y - axa orizontala spre stânga: intrarile de moneda: i + g - axa verticala în sus: rata dobânzii: r

axa verticala în jos: iesirile de moneda: s + t .cadranul I: curba (dreapta) IS ..cadranul IV: functia iesirilor de moneda (s + t)  Curba IS poate fi derivata astfel: Figura 20. Modelarea politicii fiscale cu ajutorul curbei IS  Sa facem câteva analize calitative: a) sa explicitam functia IS: dar .cadranul II: functia intrarilor de moneda (i + g) .cadranul III: conditia de echilibru macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor: i +g=s+t .

rezulta: în relatia  putem sa tragem urmatoarele concluzii: 1. astfel: a) în raport de investitia marginala (im): direct proportional b) în raport de multiplicatorul investitiei autonome (m): direct proportional c) în raport de rata impozitarii directe (d): direct proportional . Panta curbei IS (b) depinde de trei factori: investitia marginala (i m) . multiplicatorul investitiei autonome (m) si rata impozitarii directe (d).iar unde: Ia este investitia autonoma iar im este investitia marginala (im = i’r) atunci se poate scrie succesiv: sau:  Sa-l scriem pe în raport de multiplicatorul investitiei autonome: înlocuind anterioara.

2. multiplicatorul investitiei autonome (m) si rata impozitarii directe (d). a ratei de impozitare directa) .. Termenul liber al curbei IS (A) depinde de trei factori: cererea autonoma (C). astfel: a) în raport de cererea autonoma (C): direct proportional b) în raport de multiplicatorul investitiei autonome (m): direct proportional c) impozitarii directe (d): direct proportional în raport de rata Te ma de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei IS la cresterea/scaderea cererii autonome (de ex. a cheltuielilor guvernamentale) Te ma de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei IS la cresterea/scaderea impozitarii directe (de ex..

5. scrie: dar pentru pf1 = pf2. Curba Laffer  Curba Laffer modeleaza dinamica veniturilor fiscale (Vf) ale bugetului de stat în functie de presiunea fiscala medie din economie (pf) Vf = f(pf)  Prin presiune fiscala se întelege raportul dintre veniturile fiscale si PIB pf = Vf / PIB .Te ma de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei IS la cresterea/scaderea multiplicatorului investitiei autonome 4. curba Laffer se poate reprezenta astfel: .1. de unde: Vf = pf . deci. concava în pf  din punct de vedere grafic. rezulta adica o curba de gradul 2. PIB  Se poate.

Figura 21.sa reluam ecuatia echilibrului macroeconomic (tot în cazul economiei închise) y = c[y – t(y)] + i(r) + g . Multiplicatorul cheltuielii guvernamentale (mg) . Reprezentarea grafica a curbei Laffer 4. Multiplicatorul fiscal (mf) .6.1.sa diferentiem relatia anterioara. de unde: adica venitul (oferta) în economie scade odata cu cresterea ratei de impozitare directa si invers.c’ dt.sa reluam ecuatia echilibrului macroeconomic (tot în cazul economiei închise) y = c[y – t(y)] + i(r) + g . Multiplicatorii fiscali si bugetari 1. în raport cu y si în raport cu t: dy = c’ dy – c’ dt . 2. de unde: dy (1 – c’) = .

. ceea ce înseamna ca cresterea cheltuielilor guvernamentale. Multiplicatorul bugetului echilibrat (mbe) . înseamna ca dt = dg. de unde: adica s-a regasit relatia cunoscuta a multiplicatorului investitiei autonome. multiplicatorul bugetului echilibrat este egal cu 1. în raport cu y si în raport cu g: dy = c’ dy + dg . daca bugetul ramâne echilibrat.1.sa diferentiem relatia anterioara. de unde: dy (1 – c’) = dg. asa încât bugetul ramâne echilibrat . sporeste si fiscalitatea. deci: deci. ceea ce înseamna ca aceasta nu este decât o specie de cheltuiala guvernamentala 3. pentru a finanta deficitul bugetar care apare. chiar sustinuta exclusiv de retragerea de masa monetara prin cresterea fiscalitatii. Stabilizatorii fiscali automati  Pentru a-si minimiza interventia în economie prin politica fiscala. contribuie la o crestere economica egala cu sporirea cheltuielilor guvernamentale.7. concomitent. statul minimal proiecteaza asa-numitii stabilizatori fiscali automati . atât multiplicatorul fiscal cât si multiplicatorul cheltuielilor: dar. 4. deci.vor actiona.se pune problema în care guvernul doreste sa sporeasca cheltuielile guvernamentale dar.

în cadrul mecanismului bugetar. Mecanismul stabilizatorilor fiscali automati în cazul utilizarii depline a fortei de munca . realizeaza echilibrarea dinamica a bugetului. Definitie: stabilizatorii fiscali automati sunt acele valori ale veniturilor si cheltuielilor publice care. fara interventia explicita a guvernului  Conditii: stabilizatorii fiscali automati sunt proiectati sa functioneze fie în conditii de ocupare deplina a factorilor de productie (PIB potential) fie în conditii de subocupare dar la buget echilibrat  Modul în care functioneaza stabilizatorii fiscali automati este sintetizat în tabelul urmator (notam cu V0 veniturile publice initiale si cu C0 cheltuielile publice initiale): Figura 22.

8.variatia veniturilor bugetare (prin intermediul impozitarii) .1.variatia cheltuielilor bugetare .inflatia: PIB efectiv este mai mare decât PIB potential  Pentru restabilirea echilibrului macroeconomic. Mecanismul stabilizatorilor fiscali automati în cazul subutilizarii fortei de munca 4. pot fi folosite: . dupa aparitia unei perturbatii în acest sens .Figura 23.macrostabilizarea prin politica fiscala se obtine prin folosirea instrumentelor fiscale în scopul restabilirii egalitatii mentionate  Pot aparea doua perturbatii majore în economie . Macrostabilizarea prin politica fiscala  Definitie: Prin macrostabilizare se întelege restabilirea egalitatii dintre cererea agregata si oferta agregata.somajul: PIB efectiv este mai mic decât PIB potential .

Eliminarea ecartului recesionist prin politica fiscala Figura 25.Figura 24. Eliminarea ecartului inflationist prin politica fiscala .

respectiv al ecartului inflationist 4. Instrumentele politicii monetare  Principalele instrumente de politica monetara sunt: .2. sa se stabileasca formulele de calcul al ecartului recesionist.restrictionarea creditului bancar . în scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic în economia simbolica  Trasaturile politicii monetare: .Te ma de seminar: Pe baza diagramelor anterioare.este apanajul bancii centrale .eficacitatea politicii monetare este incerta . Politica monetara 4.2.este aplicabila pe piata monetara (asupra economiei simbolice) .2.2.1.rata rezervelor legale minime obligatorii .este o forma de interventie indirecta a statului în economie (este o politica de ajustare) .rata de rescont . Conceptul de politica monetara  Definitie: Prin politica monetara se întelege ansamblul masurilor initiate si implementate de banca centrala.se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne .efectul politicii monetare nu este imediat 4.este relativ flexibila: modificarea politicii monetare se realizeaza cu usurinta si în termen scurt .

D reprezinta totalul depozitelor bancare) . în vederea gestionarii fenomenului inflationist 2. intangibil . Rata de rescont – s . a titlurilor de credit detinute.concept: rata de retentie.seniorajul . Rata rezervelor legale minime obligatorii .operatiunile cvasi-fiscale . din valoarea titlurilor de credit pe care firmele non-financiare le sconteaza . D( este rata rezervelor legale minime obligatorii.scop: exercitarea unei influente indirecte asupra marimii si dinamicii ratei dobânzii bancare .. la banca centrala. de catre bancile comerciale.scop: controlul masei monetare din economie. de catre bancile comerciale.RLMO = . a titlurilor de credit detinute prin scontare (este o forma de refinantare directa a bancilor comerciale) .concept: ponderea pe care.rata de scont: rata de retentie. catre banca centrala.operatiunile open-market . din valoarea titlurilor de credit pe care bancile comerciale le resconteaza la banca centrala . de catre banca centrala.rescontare: scontarea. catre bancile comerciale. într-un cont propriu.persuasiunea morala 1.scontare: vânzarea. înainte de scadenta (este o forma de finantare directa a firmelor non-financiare) .sterilizarea . de catre firmele non-financiare. din totalul depozitelor detinute. RLMO este rezerva legala minima obligatorie. bancile comerciale trebuie sa o depuna.

mecanism: banca centrala stabileste un coeficient care se va aplica la masa creditului bancar acordata în anul precedent (subunitar: daca se doreste micsorarea creditului acordat în anul curent. supraunitar: daca se doreste majorarea creditului) . Restrictionarea creditului bancar – .mecanism: Figura 26.concept: limitarea superioara (plafonarea).scop: controlul masei monetare injectate în economie prin credit bancar .. prin masuri administrative. Scontarea si rescontarea titlurilor de credit unde: rezulta: rezulta: 3. a excedentului de rezerva care poate fi acordat sub forma de credite .

atunci trebuie sa cumpere titluri de stat pentru a reface baza monetara 6. Sterilizarea (contracararea) . Seniorajul . prin intermediul multiplicatorului monetar.scop: modificarea excedentului de rezerva al bancilor comerciale si. ceea ce înseamna creare de baza monetara suplimentara . ca urmare scade rezerva valutara deci scade baza monetara.ex.concept: vânzarea sau cumpararea. Operatiunile open-market .. populatiei – în final cecurile sunt onorate tot de catre banci) b) cumpararea titlurilor de stat mareste disponibilitatile bancilor (chiar daca se cumpara de la non-banci – ex. a masei monetare din economie . de catre Trezorerie (casieria guvernului) de la banca centrala.concept: separarea circuitelor monetare externe (valutare) de masa monetara interna . ca urmare.: banca centrala vinde valuta pe piata valutara pentru a sustine cursul de schimb. de la populatie – în final cecurile sunt onorate tot catre banci) 5.scop: mentinerea neschimbata a bazei monetare si. modificarea masei monetare injectate în economie prin credit . ca urmare.mecanism: a) vânzarea titlurilor de stat reduce disponibilitatile bancilor (chiar daca se vinde non-bancilor – ex.mecanism: împrumutul direct.scop: finantarea deficitului bugetar (prin monetizarea datoriei publice) ..mecanism: acelasi ca si în cazul operatiunilor open-market .4.concept: cresterea bazei monetare reale . de catre banca centrala a titlurilor de stat existente la banci sau la populatie .

la politica monetara a bancii centrale 4. prin deteriorarea valorii activelor financiare detinute de banci si non-banci 7. subsidii. Persuasiunea morala .3. Curba LM  Politica monetara are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata monetara (economia monetara sau economia simbolica) . seniorajul nu se deosebeste de finantarea deficitului bugetar.2.scop: determinarea bancilor comerciale de a actiona în directia de politica monetara prescrisa de banca centrala . Operatiunile cvasi-fiscale .efect: apare fenomenul de impozitare a inflatiei.manipularea rezervelor legale . dublate de masuri fiscale explicite (taxe.operatiuni de sterilizare 8.: în esenta.concept: diligente facute de catre banca centrala catre bancile comerciale. Modelarea politicii monetare.) . în forma orala sau scrisa. cu privire la comportamentul monetar al acestora .credite subventionate . dar neimperative. cheltuieli directe etc. prin cumpararea de titluri de stat .OBS. în principiu. de catre banca centrala.garantii împotriva riscului valutar .concept: operatiuni de politica monetara ale caror efecte pot fi. a bancilor comerciale si a celorlalte institutii financiare.tipologie: .interventii financiare la bancile aflate în dificultate .cursuri valutare multiple (paralele) .efect: edificarea unui comportament de conformare voluntara.

deci dreapta LM va fi una crescatoare Vom reprezenta grafic curba LM: . Se urmareste. asadar. sub forma y = y(r). o vom numi curba LM (liquidity-money) .curba LM exprima egalitatea dintre cererea de moneda (liquidity) si oferta de moneda (money)  Sa diferentiem ecuatia de echilibru a pietei monetare: L(y) + L(r) = M Obtinem: dar aceasta este tocmai panta dreptei LM. realizarea si mentinerea dinamica a egalitatii dintre cererea de moneda si oferta de moneda în economie  Sa punem aceasta conditie de egalitate: cererea de moneda: L(y) + L(r) = M : oferta de moneda  Relatia dintre y si r.

Figura 27. Curba LM Tema de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei LM la modificarea cererii de moneda pentru tranzactii Tema de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei LM la modificarea cererii de moneda pentru speculatie Tema de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei LM la modificarea multiplicatorului monetar la aceeasi baza monetara .

echilibrul economic intern se produce la intersectia dintre curba IS si curba LM . Echilibrul economic intern.ymax < yef : echilibru de supraocupare (inflatie) .ymax > yef : echilibru de subocupare (somaj) . respectiv pe piata monetara  Din punct de vedere formal.Tema de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei LM la modificarea bazei monetare la acelasi multiplicator monetar 4.ymax = yef : echilibru de ocupare deplina .deci.3. Analiza IS – LM  Definitie: Prin echilibru economic (macroeconomic) intern se întelege echilibrul simultan pe piata bunurilor si serviciilor. se va obtine un venit de echilibru macroeconomic intern (ye) si o rata a dobânzii de echilibru (re)  Echilibrul macroeconomic intern poate fi un echilibru de ocupare deplina (ymax) sau un echilibru de subocupare (yef) .

diferitele scoli economice recomanda diferite solutii în acest sens: .Figura 28. pe baza analizei IS-LM. respectiv politica monetara  Desi este de dorit realizarea unui mix între cele doua politici macroeconomice. se pune problema alegerii între politic fiscala. Regiunile de inflatie si somaj.keynesismul: recomanda politica fiscala (ca fiind cea mai eficace – cu efectul cel mai mare asupra venitului) .neoclasicismul: recomanda politica monetara (ca fiind. Corelatiile dintre economia reala si cea monetara 4.4. Alegerea politicii guvernamentale “optime”  Aparitia unui dezechilibru macroeconomic intern (în afara punctului “E” din desenul anterior) pune problema restabilirii acestui echilibru  În context. de asemenea. cea mai eficace) OBS: se accepta forma în L întors (rasturnat) a curbei LM .

Figura 29. Politica fiscala are eficienta maxima (variatia venitului este maxima) pe zona keynesiana a curbei ofertei agregate .

Ajustarea socurilor  În economia nationala pot exista socuri. Expresia grafica simplificata a ajustarii socurilor fiscale si monetare .Figura 30.) cât si de pe piata monetara (modificarea bazei monetare sau a multiplicatorului monetar etc.5. Politica monetara are eficienta maxima (variatia venitului este maxima) pe zona neoclasica a curbei ofertei agregate 4. care corespunde echilibrului macroeconomic intern  Restabilirea echilibrului macroeconomic intern (ajustarea socurilor) se face fie prin mijloace monetare. fie printr-un mix de asemenea mijloace  Din punct de vedere grafic. atât de pe piata bunurilor si serviciilor (modificarea cheltuielilor. a impozitelor etc.)  Aceste socuri conduc la deplasari ale curbelor IS si LM de la pozitia lor initiala. aparitia socurilor si restabilirea lor se prezinta astfel: Figura 31. fie prin mijloace fiscale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->