Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ECONOMIA TURISMULUI
1.
CUPRINS
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
2.
CAPITOLUL I
3.
1.2. Aşezarea geografică
Judeţul Harghita este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali,
acolo unde lanţul vulcanic al munţilor Căliman–Harghita este despărţit
de semeţele culmi împădurite ale munţilor Giurgeului, Hăşmaş şi Ciuc, prin
bogatele depresiuni intramontane străbătute de apele Mureşului şi
Oltului.
Este limitat la Nord de judeţul Suceava,la Est de judeţele Neamţ si
Bacău,la Sud de judeţele Covasna şi Braşov,iar la Vest de judeţul Mureş.
Din punct de vedere al suprafeţei, judeţul Harghita este considerat un judeţ de mărime mijlocie. Cu o suprafaţă de
6.639 kmp (respectiv 2,78% din teritoriul României), este al treisprezecelea judeţ din România în funcţie de
mărimea suprafeţei.
Principalele oraşe ale judeţului sunt :Miercurea Ciuc (reşedinţa de judeţ cu 46.000 de locuitori),Băile
Tuşnad,Bălan,Borsec,Cristuru Secuiesc,Gheorghieni,Odorheiu Secuiesc,Topliţa si Vlăhiţa.
Intrarea în Harghita se face prin calea ferată sau pe şoseaua naţională în multiple puncte de acces, judeţul
fiind accesibil direct din Sfântu Gheorghe, Baraolt, Sighişoara, Sovata, Deda, Piatra-Neamţ, Comăneşti sau
Târgu Secuiesc.
Judeţul Harghita dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 209 km, din care 174 km (83,2 %)
este electrificată.Pe teritoriul judeţului se situează nodul de cale ferată Ciceu, care asigură legătura cu zona de est,
nord-est şi sud-est a României.
În direcţia Sud-Nord traversează D.N.12 , D.N.12/A -prin pasul Ghimpeş spre Comăneşti; iar D.N.12/C
Gheorgheni face legătura cu Moldova. Din D.N.12 la Miercurea-Ciuc se ramifică D.N.13/A care spre vest, peste
Munţii Harghitei asigură legătura cu Odorheiu Secuiesc iar în continuare spre Praid, Sovata, Târgu-Mureş sau
Cristuru-Secuiesc-Sighişoara
În economia judeţului, de-a lungul anilor trecuţi industria a evoluat ascendent, astfel că în prezent pe lângă
principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele naturale care se găsesc în sol şi subsol, activitatea
industrială este prezentă prin mai toate ramurile sale. De remarcat este faptul că în ultima perioadă a crescut
considerabil valoarea producţiei lemnului prelucrat, mobilierul şi produsele similare ocupând de departe primul
loc şi în exportul judeţului. Industria textilă este bine reprezentată în judeţ, materialele textile şi articolele de
îmbrăcăminte favorizând semnificativ balanţa comercială.
4.
CAPITOLUL II
2.1.1. Relieful
Relieful judeţului cuprinde o bună parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, un
mic sector din latura întinsă a Carpaţilor de Curbură, precum şi extremitatea sud-estică
a Subcarpaţilor Transilvăneni. Astfel relieful este dominat de cele două lanţuri muntoase
orientate pe direcţia nord-est–sud-vest, între care se intercalează şi câteva depresiuni
intramontane( Giurgeu,Ciuc,Gheorghieni,Bilbor,Borsec). La sud-vest se întinde zona dealurilor subcarpatice,
intens fragmentate de reţeaua de ape a celor două Târnave.
Zona muntoasă ocupă peste 60% din teritoriul judeţului, şi este alcătuită din : Munţii Giurgeului-1.545m,
Hăşmaşului-1.793m,Ciucului-1.490m,Bistriţei,Munţii Căliman cu vârful Iezeru Călimanului de 2.031m,Munţii
Gurghiului-1.777m şi Munţii Harghitei de 1.801m.
2.1.2. Clima
Clima Judeţului Harghita,este caracteristică zonelor intramontane, cu ierni geroase de
durată mai lungă şi veri relativ calde. Numărul zilelor de îngheţ ajunge, în medie
anual, la 160. Sunt frecvente îngheţurile târzii de primăvară (uneori chiar şi în lunile
mai – iunie) şi cele timpurii de toamnă, începând chiar din septembrie.
2
Precipitaţiile medii anuale variază între 550 – 1000 l ∕m
Clima în depresiunile intramontane este mai aspră, de fapt cea mai aspră dintre toate zonele populate ale
ţării, dar în vestul judeţului aceasta este mult mai blândă, mult asemănătoare cu restul Bazinului Transilvaniei.Cea
mai mare temperatură (+36,5° C) a fost măsurată la Odorheiul Secuiesc în 1952, cea mai scăzută (- 35 °C) în
1929. Perioada răcoroasă uneori ţine peste 43 % din anul calendaristic. Din cauza acestei clime aspre zona este
cunoscută drept "polul frigului" din România.
2.1.3. Solul şi zăcămintele naturale
Judeţul Harghita nu beneficiază de soluri de categoria a I-a şi a II-a, cele mai
reprezentative fiind categoriile de calitate IV si V, reprezentând cca. 85% din
totalul suprafeţei agricole. Înclinaţia terenurilor este în general mare, între 20–
35%, ceea ce, împreună cu excesul de umiditate duce de multe ori la alunecări şi
implicit la erodarea terenurilor.
5.
Solul este bogat în zăcăminte naturale: minereuri de fier şi de neferoase, lignit, gaz metan,caolin, aragonit,
bazalt. Se găsesc din belşug şi materialele folosite în construcţii: andezit, lut,dolomită, nisip, pietriş. Datorită
originii sale vulcanice, zona este bogată în emanaţii sulfuroase şi de bioxid de carbon folosite şi în scopuri
medicale, precum şi izvoarele termale şi cele de apă minerală, care se regăsesc pe tot teritoriul judeţului. Dintre
bogăţiile naturii mai trebuiesc amintite sarea, pirita, cărbunele şi masa lemnoasă.
2.1.4. Hidrografia
În judeţul Harghita izvorăsc râurile Olt, Mureş, Târnava Mică, Târnava Mare, Trotuş
şi Bistricioara. Cele trei bazine semnificative sunt cele ale Oltului, Mureşului şi
Siretului. Oltul izvorăşte în masivul Hăşmaşul Mare la o altitudine de 1280 m, şi
străbate Depresiunea Ciucului pe o distanţă de 80 km. Afluenţii Siretului din judeţul
Harghita sunt:Bistricioara, Trotuşul şi Uzul. Cele mai semnificative lacuri ale judeţului sunt Sfânta Ana,Lacul
Roşu, Lacul Rac şi Lacul Iezer.
Singurul lac din Europa Centrală aflat într-un crater vulcanic păstrat intact este Lacul Sfânta Ana, situat la
o altitudine de 950 m în masivul Ciomatul.
O altă raritate naturală este Lacul Roşu, situat în masivul Hăşmaşu Mare. Este cel mai mare lac cu baraj
natural din ţară, format în anul 1837, având o suprafaţă de 12,6 hectare şi o adâncime de 10,5 m.
Lacul Rac, aşezat lângă Porumbenii Mari la o altitudine de 600 metri, s-a format în urma unui val de
alunecare şi are o suprafaţă de 2,8 hectare.
Lacul Iezer de la poalele vârfului Răchitiş (situat la o altitudine de 1750 m) are o suprafată de 1300 mp şi o
adâncime de 3,5 m.
2.1.5. Flora
Vegetaţia judeţului din punct de vedere biologic este bogată şi variată, dispusă de la
nivelul alpin până la luncile joase ale râurilor. O suprafaţă de 228.614 hectare este
acoperită cu păduri. Cele mai răspândite sunt răşinoasele (73%), urmate de fag (19%)
şi stejar (2%).
După modul de utilizare, pădurile pentru protecţia mediului (fixarea solului, protecţia apelor, păduri pentru
recreaţie şi arii protejate) reprezintă 35% din fondul forestier, celelalte 65% sunt destinate exploatării. Pe crestele
masivelor calcaroase, în vecinătatea lacurilor de munte, şi în cheile muntoase sunt prezente câteva specii
floristice rare cum ar fi: cetina neagră, tisa şi vestita floare de colt.
2.1.6. Fauna
Fauna este deosebit de bogată datorită întinselor păduri de răşinoase şi foioase: aici se
întâlnesc specii de mamifere care sunt specifice întregului lanţ carpatin, cum ar fi :
ursul brun carpatin, lupul, cerbul carpatin, râsul, jderul. Dintre păsări amintim:
cocoşul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte, şorecarul, huhurezul, buha,
forfecuţa, alunarul, piţigoiul de munte. Apele râurilor sunt populate de păstrăvi, boişteanul şi ştiuca.
6.
2.1.7. Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii
Rezervaţia naturală Lacul Sfânta Ana,singurul lac din Europa centrală situat într-un crater vulcanic.Zona
din jurul lacului firmează o rezervaţie complex,geologic şi floristică.
Lacul Roşu,cel mai mare lac de baraj natural din România.S-a format în 1873 prin prăbuşirea unei mari
suprafeţe de teren de pe versantul nord-estic al Muntelui Ucigaşul. Regiuea care înconjoară lacul a fost declarată
rezervaţie fliristică şi faunistică.
Mlaştina din Valea Mijlocie,în lunca Oltului,la sud de Tuşnadul Nou,unde creşte mesteacănul pitic,element
Siberian la cel mai sudic punct din lume.
Mlaştina Sâncrăieni-Ciuc,(la 7 km de Miercurea Ciuc),alimentată permanent cu apă călduţă.
Mlaştinile Beneş de la Tuşnad.
Salina Praid,sau Canionul de Sare – rezervaţia naturală Sóhát (Dealul de Sare): despicând masivul de sare,
apele râului Corund au creat un canion care înconjoară Praidul, practic ambele capete aflându-se la cca 3 km de
centrul localităţii. Acesta este încadrat de versanţi abrubţi de sare, formaţiunile săpate de-a lungul timpului în
pereţii de sare oferind un spectacol unic.
Dealul Melcului- Corund.
Peştera Mereşti,pe Valea Vârghişului,este cea mai lungă peşteră din Carpaţii Orientali.
Peştera Şugău,este accesibilă din comuna Voşlăbeni,are trei intrări suprapuse şi se continuă cu numeroase
galerii care dau în grote mari.
Peştera de Gheaţă şi Grota Urşilor,aflate lângă staţiunea Borsec.
Cheile Bicazului (la 3 km de staţiunea Lacul Roşu şi la 30 km de nord-est de Gheorgheni),au fost declarate
monument al naturii şi formează o rezervaţie complexă, geologică, floristică şi faunistică.
2.2. Resurse turistice antropice
Judeţul Harghita deţine o bogată cultură, o mulţime de meşteşuguri tradiţionale şi o paletă diversificată de
evenimente culturale. Dintre meşteşugurile tradiţionale sunt menţionate: arhitectura populară, ceramica populară,
porţile sculptate, mobilierul popular, ţesutul, torsul, cusutul, bătutul dantelelor, ouă picate şi încondeiate, obiecte
din iască.
Caracterul arhitecturii populare este determinat, înainte de toate, de materialele de construcţii existente. Pe
versantul de est al Harghitei, unde predomină pădurile de brad, majoritatea construcţiilor sunt încrestate din
bârne de brad, fiind acoperite cu şindrilă sau draniţă despicată. Construcţiilor acestei zone le sunt caracteristici
acoperişurile înalte în două ape.
Un eveniment specific judeţului este Pelerinajul de Rusalii. Biserica şi mănăstirea franciscanilor din
Şumuleu,sunt un străvechi loc de pelerinaj al secuimii catolice şi a ceangăilor din Moldova.
7.
2.2.2. Vestigii istorice
Mănăstirea Sf. Prooroc Ilie din Topliţa, este aşezată într-o splendidă grădină, a
cunoscut, de la începuturile ei şi până în zilele noastre o amplă şi permanentă
dezvoltare.
Biserica romano catolică din Armăşeni (sec. XVI ),construită în stil gotic târziu,cu
valoroase picturi murale interioare din 1655.
Biserica unitariană din Cristuru Secuiesc (sec. XI ),cu refaceri în sec. XV;
Biserica romano catolică fortificată din Cârţa (1444),mai păstrează elemente gotice originaleş
Biserica din Delniţa (sec. XVI),construită în stilul Renaşterii,ca singura din această zonă cu pictură murală
exterioară.
8.
2.2.4. Obiective de interes turistic accesibile din localitate
Hoteluri : Hunguest Fenyo, Flamingo, Târnava, Tuşnad, Ciucaş, Park, Fortuna, Rubin, Salvator, Vienez,
Astoria, Mercur, Intim, Szilagyi, Lacul Roşu etc. ;
Moteluri : Harghita, Benzot Kar, Turist, Csillag, Hormorod, Imola;
Pensiuni : Tofalvi, Bella Vita, Pokat, Csiki, Praid, Edina, Dorina, Foişor, Iris, Roland, Balasz, Bianca,
Extreme Hunting, Soverag, Floare de Colţ, Panorama, Cristal de Sare, Korona etc. ;
Vile : Ritz, Pauli, Frida, Bradul, Căprioara, Horia, Alex, Speranţa, Gal, Raza Soarelui, Agnes, Veresko,
Oktogon, Nagy Lak, Marian, Desag, Kelemen ;
Cabane turistice : Uz Bence, Harghita, Bucin, Bogdan, Family, Borzont, Anda, Margareta, Harghita-
Mădăraş;
Campinguri : Harghita-Băi, Eti, Popas Creanga, Zetavar, Matyi;
Popasuri : Harghita-Băi, Mihăieşti;
Bungalouri : Vidra, Şicasău, Ivo;
Căsuţe de vacanţă : Casa la cheie Kătălin, Casa la cheie Magyari 1 şi 2, Nagy Eva, Solyomko, Szilvia,
Andi, Kohaz, Edina.
10.
Din tabelul anterior se observă că în perioada analizată, 2001 - 2005, numărul structurilor de primire
turistică a cunoscut modificări semnificative. O creştere mai accentuată se observă în anul 2005, an considerat de
altfel propice dezvoltării de ansamblu a turismului. In rândul structurilor de cazare cea mai mare crestere au
înregistrat-o hotelurile, cu 2 % şi pensiunile turistice, cu 6.9 %.
În perioada analizată s-au amenajat pentru prima dată un hotel pentru tineret (2005), două popasuri
turistice (2005) şi un hostel (2005). Practic anul 2005 marchează anul în care au început să se facă investiţii şi în
echipamentele de cazare.
3.2. Capacitatea de cazare turistică existentă
Tipul unităţii/ Locuri Ani
2001 2002 2003 2004 2005
Hoteluri şi Moteluri 1.590 1.561 1.410 1.499 2.027
Hoteluri pentru tineret - - - - 326
Hosteluri - - - - 50
Vile turistice şi bungalouri 1.669 1.279 807 569 434
Cabane turistice 295 278 305 301 248
Pensiuni turistice urbane şi rurale 278 376 554 665 2.216
Pensiuni agroturistice 263 412 604 587 -
Campinguri şi unităţi de tip căsuţă 1.162 1.192 1.180 966 966
Popasuri turistice - - - - 82
Tabere de elevi şi preşcolari 1.295 1.295 1.295 1.295 1.295
Din tabelul anterior, se observă că numărul locurilor de cazare a crescut foarte uşor, în medie cu 3%. Cea
mai mare pondere este deţinută de hoteluri. O creştere care merită a fi remarcată este cea a pensiunilor atât
urbane şi rurale cât şi agroturistice, ceea ce înseamnă că numărul pensiunilor atrase în circuit a crescut sau că au
fost construite altele. Cabanele, au scăzut uşor, iar taberele de elevi şi preşcolari s-au menţinut.
3.3. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune (mii locuri-zile)
11.
3.4. Capacitatea şi activitatea turistică în judeţul Harghita :
Turişti cazaţi Înnoptări
Anul Capacitatea de cazare
români străini români + străini
existentă (nr. locuri)
2001 6.522 72.874 12.825 356.900
Restaurante : Laguna, Gonduzo, Merkur, Alzo, Androian, Bethlen, Borona, Brădeţi, Carbonapetit,
Citadella, Dany, Devisa, Diofa, Fenyes, Gosser, Hajdu, Harmontana, Laprolem, Park, Petho, Vânătorul şi
Pescarul, Târnava ;
Fast – Food : Beston, BigBoss, Bigys ;
Pizzerii : Pub&Pizza Renegade, Mama Mia, Pizza21, Diablo, Globus Trade, Frigo-Mix ;
Patiserii şi cofetării : Fornetti, Frieske Pan, Bunicuţa-Mea, Microtech ;
Baruri : Alcatraz, Eliz, Uz Bence, Berăria Gambrinus, Elze, Galery Bar, Korza, Neptun Bar, Royal Bar ;
Cafenele : Café Bar Torpi, Snorki, Tilos.
12.
Unităţi şi servicii de agrement în judeţul Harghita :
Parcuri : Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Poiana narciselor de la Lueta, Parcul National
Călimani ;
Târguri şi expoziţii : Târgul de ceramic de la Arcio din Corund, Expoziţia cu vânzare de lângă drumul
principal, Expoziţii cu obiecte de artizanat prelucrate din iască, Tabăra de arheologie experimentală, Expoziţia
turistică din PECS, Expoziţia etnografică ;
Cluburi sportive : Asociaţia de schi Miercurea-Ciuc, Asociaţia judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor
Sportivi, Asociaţia Judeţeană de Fotbal, Asociaţia Sportivă Carpaţi, Club Sportiv Miercurea-Ciuc, Club Şah,
Fundaţia Pro-Judo, Tokukai Karate Klub etc.;
Cinematografe : Transilvania, Cozla ;
Cluburi : Elze, Vegas, Tombstone, Night Club, Mini Presso, Irish Pub ;
Discoteci : Disco-Flash, Edera, Galery.
Unităţi de tratament :
Băile Tuşnad unde se pot trata : afecţiuni cardiovasculare (stări după infarct miocardic, tulburări
circulatorii, afecţiuni valvulare ale miocardului, hipertensiune arterială, tulburări circulatorii), afecţiuni ale
sistemului nervos (nevroză astenică, distonii neurovegetative, stări astenice secundare, stări de oboseală fizică şi
intelectuală), afecţiuni digestive (boli ale stomacului, tulburări funcţionale ale colonului, gastrite
cornice,enterocolite, dischinezii biliare), afecţiuni endocrine (hipertiroidie uşoară, insuficienţă suprarenală, boala
Basedow) ;
Salina Praid – situată în depresiunea Praid-Sovata la o altitudine de 580 m, cu climat stimulativ,
puternic ozonat, salina de adâncime are microclimat specific. Indicaţii terapeutice în tratarea bolilor ale
aparatului respirator: astm, bronşite, rinite cronice, sinuzite cronice, enfizem pulmonar, silicoze, afecţiuni
respiratorii. Tipuri de proceduri: peleo- şi climatoterapie în salină, baza de tratament cu 16 văni cu apă
sărată încălzită ;
Băile Jigodin, Miercurea Ciuc – centru balnear proaspăt renovat, cu bazin şi 12 văni pentru baie cu apă
minerală încălzită, saună, mofete, masaj ;
Băile Szejke, Odorheiu Secuiesc – bază de tratament cu 11 văni cu apă minerală încalzită exploatată,
mofetă cu gaze carbogazoase.
13.
CAPITOLUL IV
ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE
Se poate observa că indicatorul “sosiri” nu a avut o evoluţie liniară. A scăzut in anul 2002, a crescut in anii
2003, 2004 şi a scăzut din nou în anul 2005. În medie, numărul sosirilor a fost de 87.683, înregistrându-se un
spor mediu absolut negativ de -6.432 şi un ritm mediu de creştere tot negativ de -0,66 .
Din tabelul anterior se observă că în perioada 2001 – 2005, indicatorul “innoptări” nu a avut o evoluţie
uniformă, astfel că din 2001 în 2002 a scăzut, urmând apoi o creştere foarte mare până în anul 2004, iar în
ultimul an, 2005, a scăzut din nou.
14.
Pe parcursul celor 5 ani de zile s-a înregistrat un total de 324.220 înnoptări, şi un spor mediu negativ de
-11,425 înnoptări. O explicaţie pentru perioada 2001 – 2005 ar putea fi lipsa de timp cu care se confruntă omul
modern, acesta acordând prioritate, cel puţin într-o anumită măsură turismului de week-end, calitatea proastă a
serviciilor oferite ducând la scurtarea sejurului şi implicit la numărul de înnoptări într-o structură sau alta.
Durata sejurului mediu se modifică pe parcursul celor 5 ani, având un punct maxim în anul 2004 şi 2005
când sejurul mediu este de 3,41 respectiv 3,65 zile. Aşadar, durata medie a sejurului a înregistrat un ritm mediu
de creştere pozitiv de 6,47 %.
Indicatorii absoluţi : i / 1 = yi - y1 ; ;
Indicatorii relativi: ; ;
; ;
Indicatorul mediu: ;
Modificarea medie: ;
yn
Indicele mediu:
Í =
√
n−1
y1
×100
;
Ritmul mediu: .
15.
CAPITOLUL V
PROPUNERI DE VALORIFICARE
17.
CAPITOLUL VI
CONCLUZII PERSONALE
Judeţul Harghita, prin localizarea sa pe teritoriul României, a dobândit regiuni pitoreşti propice desfăşurării
turismului, staţiuni climaterice şi balneoclimaterice. Evident este faptul că, funcţia cea mai importantă îi revine
sectorului balneoclimateric, facilitat de abundenţa izvoarelor de ape minerale ce au o mare valoare terapeutică.
În ceea ce priveşte potenţialul turistic al judeţului, putem observa că acesta dispune de numeroase resurse,
atât naturale cât şi antropice, de maximă importanţă.
Din punct de vedere al resurselor naturale: relief, climă, floră, faună, hidrografie, bogăţii ale solului,
rezervaţii naturale şi nu în ultimul rând monumente ale naturii, putem considera că Judeţul Harghita beneficiază
de o paletă variată de obiective turistice şi nenumărate motive de a-i străbate meleagurile spre a descoperii
minunăţiile naturii.
Contopirea acestor elemente naturale, au facut ca acest loc să poată împărtăşi nouă oamenilor, capacităţile
sale curative naturale. Aşadar, bioclimatul salin este indicat în terapia afecţiunilor respiratorii; apele minerale ce
sunt concentrate sodice iodurate,bromurate,feruginoase,hipertone şi mezotermale, ajută la tratarea afecţiunilor de
reumatism, neurologice,periferice şi ginecologice.
Aici, potenţialul turistic natural este deosebit de valoros, deoarece include cca. 2000 de izvoare de ape
minerale, mofete, nãmoluri şi turbã, saline, aer puternic ozonat, bogat în aerosoli rãşinoşi şi ioni negativi, cadru
natural deosebit de pitoresc şi rezervaţii naturale.
Deşi elementele cadrului natural par să contureze capacitatea judeţului prin diferite puncte de atracţie
(lacuri renumite,peşteri etc.), vom observa că nici potenţialul antropic nu este mai prejos. Acesta oferă prilejul
trecătorului să-şi petreacă timpul liber în funcţie de dorinţe. Astfel, prin varietatea lui, turistul alege tipul de
turism de care vrea să se bucure, dintre care amintim : turismul natural, cultural şi religios, turismul rural,
turismul montan, turismul sportiv şi aventuros, ecoturismul etc .
În concluzie, Judeţul Harghita, datorită cadrului natural de care dispune şi a potenţialului antropic, se
încadrează cu succes în topul judeţelor ţării care au prin ce să delecteze privirea trecătorului, au prin ce să- l
atragă şi au ce să-i ofere pentru a avea parte de o vacanţă recreantă.
18.
BIBLIOGRAFIE
1.http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Harghita
2.http://www.harghita.insse.ro/main.php
3.http://www.businfo.ro/static04/HR/index.html
4.http://www.tusnad.ro/
5.www.tourismguide.ro/html/orase/Harghita/Baile%20Tusnad/galerie_foto_baile_tusnad.php
6.Florentina Din –Iorga, Eduard Toma, Dan Ioan Shovar – Ghidul Turistic al României 2001
7.Ciangă Nicolae – România, Geografia Turismului 2001
8.Cocean Pompei – Geografia Turismului Românesc 1997
9.Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechintan, Violeta Pătrunjel - Românii din Covasna şi Harghita
19.
ANEXE
20.
Elemente de etnografie şi folclor
Locuinţa
La casa de locuit tradiţională distingem faţada ornată prin traforaj sau cerdacul cu stâlpi sau coloane
cioplite.Astăzi casele de locuit se construiesc din lemn şi cărămindă, păstrând unele elemente de lemn ale
arhitecturii tradiţionale.
Cioplitul executat cu mult gust ilustrează gradul înalt al artei populare decorative. Uneltele de lemn, bâtele,
maiurile , zimţurile, furcile de tors , lingurile de lemn şi altele poartă la rândul lor amprenta iscusinţei omului
pentru care lucrul în lemn reprezinăa o indeletnicire îndrăgită.
În numeroase case se găsesc colţarul şi alamarul cu motive florale, lada cu lalele, patul cu tablia pictată,
masa cu cămară, lavta cu speteza sculptată, scaunul ţărănesc „cu coc” etc.
Pe langă mobilierul pictat se mai păstrează hambarele cioplite din fag şi lăzile de zestre sculptate.
Porţile sculptate
Reprezintă podoaba gospodăriei. În secuime, poarta are un farmec deosebit, prezentând o varietate foarte
mare. În general o parte a porţii serveşte circulaţiei căruţelor, iar o parte separată - “portiţă pentru stradă" -
intrării şi ieşirii persoanelor. Aceste două porţi sunt legate între ele, numindu-se “poartă legată", sau poarta mare,
care poate fi şi acoperită. O formă specifică a acesteia o constituie poarta “cu porumbar", în judeţ fiind cunoscute
trei variante ale acesteia.
21.
Poarta mare cu porumbar din zona Odorheiului se distinge prin faptul că partea de deasupra portiţei se
construieşte dintr-un panou complet închis, iar întreaga suprafaţă a porţii este bogat ornamentată cu motive
florale cioplite în relief.
Porţile din zona Ciucului sunt foarte puţin ornamentate, iar partea de deasupra porţii are gratii. În
împrejurimile Cristurului Secuiesc şi pe Valea Homoroadelor găsim porţi mari cu porumbar, a căror parte de
deasupra portiţei este ornamentată printr-una sau mai multe rozete decupate prin traforaj. Porţile cu acoperiş din
împrejurimile Topliţei se disting prin linii drepte, zvelte ; acoperişul se remarcă prin şindrilele mărunte aplicate,
redând diferite motive. O atenţie deosebită merită porţile de piatră caracteristice părţii Tuşnadului; pilonii lor din
piatră cioplită se înalţă ca nişte arcuri de triumf. În această zonă se regăsesc şi “porţile gemene" cu acoperiş. Un
farmec deosebit al porţilor secuieşti îl constituie invitaţiile în versuri:
*“Largă pentru cel cu inimă bună, strâmtă pentru cel cu suflet rău" ;
*“De eşti cu suflet bun, pe poarta asta poţi intra, de nu, pe drum în lung şi-n lat te poţi plimba";
*“Stăpânul acestei porţi e om iubitor, al drumeţului ostenit bun primitor".
Portului bărbătesc românesc îi sunt caracteristici cioarecii din postav alb (pentru vară iţarii din pânză albă),
care urmează lejer liniile corpului. În zilele de sărbătoare se poartă cizme, iar în celelalte, în majoritatea
cazurilor, bocanci. Cămaşa cu mânecă largă, deschisă, ajungând aproape până la nivelul genunchilor, este strânsă
pe talie cu un şerpar frumos ornat. Peste cămaşă, vara se poartă o vestă neagră, iar în anotimpurile răcoroase şi
iarna – pieptarul înflorat (cojocel din blană încheiat pe un umăr), peste care se îmbracă sumanul. Vara, bărbaţii
poartă pălărie cu boruri mari, iar în timpul iernii căciulă înaltă, cu vârful ascuţit.
22.
Portul româncei se distinge prin iia cu mânecă răsfrântă şi altiţă pe umăr, ca şi prin poalele brodate strânse
pe talie cu un brâu lat, ţesut din lină şi frumos ornat. Parte caracteristică a veşmântului femeiesc este şi ţesătura
de formă dreptunghiulară din lână, cu alesături – fota cu vărguliţe colorate, fixată mai sus de talie printr-un brâu
de lână cu ornamentaţie bogată. Fetele, dar şi femeile tinere îşi saltă colţul de jos al fotei, fixîndu-l de talie,
făcând astfel vizibilă şi poala brodată. Se poartă ghete cu carâmbul înalt, dar şi pantofi.
Cusutul şi brodatul
Ceramica
A reprezentat o îndeletnicire importantă printre meşteşugurile populare , furnizând aproape jumătate din
inventarul casnic: străchini, ulcioare, căni, recipiente pentru păstratul lichidelor şi alimentelor, cancee, vaze, etc.
Astăzi ceramica a devenit un produs mai mult decorativ şi în bună parte industrializat. Ceramica tradiţională
cunoaşte mai multe variante: arsă roşie, afumată şi zmălţuită. Judeţul Harghita este recunoscut şi astăzi prin
puternicele sale centre de ceramică de Corund , Dănesti, şi Miercurea Ciuc ale caror produse sunt cunoscute în
întreaga ţara.
23.