UNIVERSITATEA TRANSILVANIA , BRAŞOV

ECONOMIA TURISMULUI

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI TURISTIC

AL JUDEŢULUI HARGHITA

Profesor coordonator : Prof. Univ. Dr. Ana Ispas

Eleva : Haiducu Ana-Maria

Specializare : ECTS
Forma de învăţământ : ID
Anul : II

1.
 CUPRINS

CAP. I . Localizarea şi caracterizarea Judeţului ................................................................. pg 3

1.1. Scurt istoric ................................................................................................................pg 3
1.2. Aşezarea geografică ...................................................................................................pg 4
1.3. Căi de acces ................................................................................................................pg 4
1.4. Nivel de dezvoltare economico-socială .....................................................................pg 4

CAP. II. Potenţialul turistic al Judeţului Harghita ...............................................................pg 5

2.1. Resurse turistice naturale ..........................................................................................pg 5
2.2. Resurse turistice antropice .........................................................................................pg 7

CAP. III. Analiza bazei tehnico-materiale şi a ofertei de servicii ........................................pg 10

3.1. Dimensiunile capacităţii de cazare în Harghita.......................................................pg 10
3.2. Capacitatea de cazare turistică existentă ................................................................pg 11
3.3. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune ...........................................................pg 11
3.4. Capacitatea şi activitatea turistică în Judeţul Harghita ........................................pg 12
3.5. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare ....................................................pg 12

CAP. IV. Analiza circulaţiei turistice ......................................................................................pg 14

CAP . V. Propuneri de valorificare .........................................................................................pg 16

CAP. VI. Concluzii personale ...................................................................................................pg 18

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

2.
 CAPITOLUL I

LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI

1.1. Scurt istoric

Numele "Harghita" este de origine necunoscută. Specialiştii în lingvistică nu au fost
capabili să dea o explicaţie ştiinţifică privind originea sa, dar în datinile locale
trăieşte legenda, conform căreia judeţul poartă numele unei fete a unei căpetenii a
hunilor.Se mai spune ca judeţul a fost denumit dupa Muntele vulcanic,unul dintre
cele mai importante masive din Carpaţii Orientali,paralel cu Munţii Ciucului,vizibil
aproape de pe tot cuprinsul Harghitei,al cărui vârf cel mai înalt este Vârful Harghita-Mădăraşi de 1801 m.
Teritoriul judeţului Harghita a fost locuit încă din perioada paleoliticului, urme sporadice de locuire fiind
descoperite la Topliţa, Brădeşti sau Cheile Vărghişului.
După cucerirea romană(106 d.H.) teritoriul judeţului a intrat parţial în componenţa provinciei romane Dacia,
prin zona Odorheiului trecând graniţa Imperiului Roman,urmând ca judeţul să intre, după retragerea romană,în
stăpânirea diferitelor popoare migratoare: goţi, huni, gepizi, iar mai apoi slavi.
La sfârşitul secolului al XIX-lea oraşele Odorheiu Secuiesc şi Miercurea-Ciuc au început un proces de
modernizare, aici concentrându-se cele mai importante instituţii, apărând primele stabilimente industriale. Au fost
introduse electricitatea, poşta, telegraful, a început viaţa culturală (biblioteci, ziare, tipografii, asociaţii culturale,
sportive, comerciale) iar în anul 1897 la Miercurea-Ciuc s-a inaugurat calea ferată.
După primul război mondial, Transilvania s-a unit cu România, iar în perioada interbelică viaţa economică
şi culturală a judeţului a cunoscut progrese semnificative.
După al doilea război mondial, în perioada regimului comunist (1947-1989), vechea ordine economico-
socială a fost schimbată complet prin naţionalizarea, colectivizarea şi industrializarea forţată.
Miercurea-Ciuc a devenit municipiu-reşedinţă de judeţ din 1968, iar imaginea oraşelor din judeţ a fost
schimbată profund prin construirea de cartiere de blocuri şi amplasarea unor zone industriale fără tradiţie în zonă
(fabrica de tractoare din Miercurea-Ciuc, fabrica de mobilă din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc,
Întreprinderea de Oţeluri Speciale Forjate din Cristuru Secuiesc, Întreprinderea Mecanică din Gheorgheni).
Judeţul Harghita dispune de un potenţial turistic deosebit, de localităţi turistice şi zone de agrement,
renumite în ţară şi peste hotare, printre care amintim staţiunile balneoclimaterice Băile Tuşnad, Borsec, Lacu
Roşu, Izvorul Mureşului sau monumente ale naturii cum sunt Lacul Sfânta Ana, Cheile Bicazului, Poiana
Narciselor, cca. 2000 de izvoare de ape minerale, mofete, nămoluri şi turbă, saline, cadru natural pitoresc,
rezervaţii naturale,şi multe altele.

3.
1.2. Aşezarea geografică
 Judeţul Harghita este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali,
acolo unde lanţul vulcanic al munţilor Căliman–Harghita este despărţit
de semeţele culmi împădurite ale munţilor Giurgeului, Hăşmaş şi Ciuc, prin
bogatele depresiuni intramontane străbătute de apele Mureşului şi
Oltului.
Este limitat la Nord de judeţul Suceava,la Est de judeţele Neamţ si
Bacău,la Sud de judeţele Covasna şi Braşov,iar la Vest de judeţul Mureş.
Din punct de vedere al suprafeţei, judeţul Harghita este considerat un judeţ de mărime mijlocie. Cu o suprafaţă de
6.639 kmp (respectiv 2,78% din teritoriul României), este al treisprezecelea judeţ din România în funcţie de
mărimea suprafeţei.
Principalele oraşe ale judeţului sunt :Miercurea Ciuc (reşedinţa de judeţ cu 46.000 de locuitori),Băile
Tuşnad,Bălan,Borsec,Cristuru Secuiesc,Gheorghieni,Odorheiu Secuiesc,Topliţa si Vlăhiţa.

1.3. Căi de acces

Intrarea în Harghita se face prin calea ferată sau pe şoseaua naţională în multiple puncte de acces, judeţul
fiind accesibil direct din Sfântu Gheorghe, Baraolt, Sighişoara, Sovata, Deda, Piatra-Neamţ, Comăneşti sau
Târgu Secuiesc.
Judeţul Harghita dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 209 km, din care 174 km (83,2 %)
este electrificată.Pe teritoriul judeţului se situează nodul de cale ferată Ciceu, care asigură legătura cu zona de est,
nord-est şi sud-est a României.
În direcţia Sud-Nord traversează D.N.12 , D.N.12/A -prin pasul Ghimpeş spre Comăneşti; iar D.N.12/C
Gheorgheni face legătura cu Moldova. Din D.N.12 la Miercurea-Ciuc se ramifică D.N.13/A care spre vest, peste
Munţii Harghitei asigură legătura cu Odorheiu Secuiesc iar în continuare spre Praid, Sovata, Târgu-Mureş sau
Cristuru-Secuiesc-Sighişoara

1.4. Nivelul de dezvoltare economico-socială

 În economia judeţului, de-a lungul anilor trecuţi industria a evoluat ascendent, astfel că în prezent pe lângă
principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele naturale care se găsesc în sol şi subsol, activitatea
industrială este prezentă prin mai toate ramurile sale. De remarcat este faptul că în ultima perioadă a crescut
considerabil valoarea producţiei lemnului prelucrat, mobilierul şi produsele similare ocupând de departe primul
loc şi în exportul judeţului. Industria textilă este bine reprezentată în judeţ, materialele textile şi articolele de
îmbrăcăminte favorizând semnificativ balanţa comercială.
4.
 CAPITOLUL II

POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI HARGHITA

2.1. Resursele turistice naturale

2.1.1. Relieful
Relieful judeţului cuprinde o bună parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, un
mic sector din latura întinsă a Carpaţilor de Curbură, precum şi extremitatea sud-estică
a Subcarpaţilor Transilvăneni. Astfel relieful este dominat de cele două lanţuri muntoase
orientate pe direcţia nord-est–sud-vest, între care se intercalează şi câteva depresiuni
intramontane( Giurgeu,Ciuc,Gheorghieni,Bilbor,Borsec). La sud-vest se întinde zona dealurilor subcarpatice,
intens fragmentate de reţeaua de ape a celor două Târnave.
Zona muntoasă ocupă peste 60% din teritoriul judeţului, şi este alcătuită din : Munţii Giurgeului-1.545m,
Hăşmaşului-1.793m,Ciucului-1.490m,Bistriţei,Munţii Căliman cu vârful Iezeru Călimanului de 2.031m,Munţii
Gurghiului-1.777m şi Munţii Harghitei de 1.801m.
2.1.2. Clima
Clima Judeţului Harghita,este caracteristică zonelor intramontane, cu ierni geroase de
durată mai lungă şi veri relativ calde. Numărul zilelor de îngheţ ajunge, în medie
anual, la 160. Sunt frecvente îngheţurile târzii de primăvară (uneori chiar şi în lunile
mai – iunie) şi cele timpurii de toamnă, începând chiar din septembrie.
2
Precipitaţiile medii anuale variază între 550 – 1000 l ∕m
Clima în depresiunile intramontane este mai aspră, de fapt cea mai aspră dintre toate zonele populate ale
ţării, dar în vestul judeţului aceasta este mult mai blândă, mult asemănătoare cu restul Bazinului Transilvaniei.Cea
mai mare temperatură (+36,5° C) a fost măsurată la Odorheiul Secuiesc în 1952, cea mai scăzută (- 35 °C) în
1929. Perioada răcoroasă uneori ţine peste 43 % din anul calendaristic. Din cauza acestei clime aspre zona este
cunoscută drept "polul frigului" din România.
2.1.3. Solul şi zăcămintele naturale
Judeţul Harghita nu beneficiază de soluri de categoria a I-a şi a II-a, cele mai
reprezentative fiind categoriile de calitate IV si V, reprezentând cca. 85% din
totalul suprafeţei agricole. Înclinaţia terenurilor este în general mare, între 20–
35%, ceea ce, împreună cu excesul de umiditate duce de multe ori la alunecări şi
implicit la erodarea terenurilor.

5.
 Solul este bogat în zăcăminte naturale: minereuri de fier şi de neferoase, lignit, gaz metan,caolin, aragonit,
bazalt. Se găsesc din belşug şi materialele folosite în construcţii: andezit, lut,dolomită, nisip, pietriş. Datorită
originii sale vulcanice, zona este bogată în emanaţii sulfuroase şi de bioxid de carbon folosite şi în scopuri
medicale, precum şi izvoarele termale şi cele de apă minerală, care se regăsesc pe tot teritoriul judeţului. Dintre
bogăţiile naturii mai trebuiesc amintite sarea, pirita, cărbunele şi masa lemnoasă.
2.1.4. Hidrografia
În judeţul Harghita izvorăsc râurile Olt, Mureş, Târnava Mică, Târnava Mare, Trotuş
şi Bistricioara. Cele trei bazine semnificative sunt cele ale Oltului, Mureşului şi
Siretului. Oltul izvorăşte în masivul Hăşmaşul Mare la o altitudine de 1280 m, şi
străbate Depresiunea Ciucului pe o distanţă de 80 km. Afluenţii Siretului din judeţul
Harghita sunt:Bistricioara, Trotuşul şi Uzul. Cele mai semnificative lacuri ale judeţului sunt Sfânta Ana,Lacul
Roşu, Lacul Rac şi Lacul Iezer.
Singurul lac din Europa Centrală aflat într-un crater vulcanic păstrat intact este Lacul Sfânta Ana, situat la
o altitudine de 950 m în masivul Ciomatul.
O altă raritate naturală este Lacul Roşu, situat în masivul Hăşmaşu Mare. Este cel mai mare lac cu baraj
natural din ţară, format în anul 1837, având o suprafaţă de 12,6 hectare şi o adâncime de 10,5 m.
Lacul Rac, aşezat lângă Porumbenii Mari la o altitudine de 600 metri, s-a format în urma unui val de
alunecare şi are o suprafaţă de 2,8 hectare.
Lacul Iezer de la poalele vârfului Răchitiş (situat la o altitudine de 1750 m) are o suprafată de 1300 mp şi o
adâncime de 3,5 m.
2.1.5. Flora
Vegetaţia judeţului din punct de vedere biologic este bogată şi variată, dispusă de la
nivelul alpin până la luncile joase ale râurilor. O suprafaţă de 228.614 hectare este
acoperită cu păduri. Cele mai răspândite sunt răşinoasele (73%), urmate de fag (19%)
şi stejar (2%).
După modul de utilizare, pădurile pentru protecţia mediului (fixarea solului, protecţia apelor, păduri pentru
recreaţie şi arii protejate) reprezintă 35% din fondul forestier, celelalte 65% sunt destinate exploatării. Pe crestele
masivelor calcaroase, în vecinătatea lacurilor de munte, şi în cheile muntoase sunt prezente câteva specii
floristice rare cum ar fi: cetina neagră, tisa şi vestita floare de colt.
2.1.6. Fauna
Fauna este deosebit de bogată datorită întinselor păduri de răşinoase şi foioase: aici se
întâlnesc specii de mamifere care sunt specifice întregului lanţ carpatin, cum ar fi :
ursul brun carpatin, lupul, cerbul carpatin, râsul, jderul. Dintre păsări amintim:
cocoşul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte, şorecarul, huhurezul, buha,
forfecuţa, alunarul, piţigoiul de munte. Apele râurilor sunt populate de păstrăvi, boişteanul şi ştiuca.
6.
 2.1.7. Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii

Rezervaţia naturală Lacul Sfânta Ana,singurul lac din Europa centrală situat într-un crater vulcanic.Zona
din jurul lacului firmează o rezervaţie complex,geologic şi floristică.
Lacul Roşu,cel mai mare lac de baraj natural din România.S-a format în 1873 prin prăbuşirea unei mari
suprafeţe de teren de pe versantul nord-estic al Muntelui Ucigaşul. Regiuea care înconjoară lacul a fost declarată
rezervaţie fliristică şi faunistică.
Mlaştina din Valea Mijlocie,în lunca Oltului,la sud de Tuşnadul Nou,unde creşte mesteacănul pitic,element
Siberian la cel mai sudic punct din lume.
Mlaştina Sâncrăieni-Ciuc,(la 7 km de Miercurea Ciuc),alimentată permanent cu apă călduţă.
Mlaştinile Beneş de la Tuşnad.
Salina Praid,sau Canionul de Sare – rezervaţia naturală Sóhát (Dealul de Sare): despicând masivul de sare,
apele râului Corund au creat un canion care înconjoară Praidul, practic ambele capete aflându-se la cca 3 km de
centrul localităţii. Acesta este încadrat de versanţi abrubţi de sare, formaţiunile săpate de-a lungul timpului în
pereţii de sare oferind un spectacol unic.
Dealul Melcului- Corund.
Peştera Mereşti,pe Valea Vârghişului,este cea mai lungă peşteră din Carpaţii Orientali.
Peştera Şugău,este accesibilă din comuna Voşlăbeni,are trei intrări suprapuse şi se continuă cu numeroase
galerii care dau în grote mari.
Peştera de Gheaţă şi Grota Urşilor,aflate lângă staţiunea Borsec.
Cheile Bicazului (la 3 km de staţiunea Lacul Roşu şi la 30 km de nord-est de Gheorgheni),au fost declarate
monument al naturii şi formează o rezervaţie complexă, geologică, floristică şi faunistică.
2.2. Resurse turistice antropice

2.2.1. Cultură şi obiceiuri

Judeţul Harghita deţine o bogată cultură, o mulţime de meşteşuguri tradiţionale şi o paletă diversificată de
evenimente culturale. Dintre meşteşugurile tradiţionale sunt menţionate: arhitectura populară, ceramica populară,
porţile sculptate, mobilierul popular, ţesutul, torsul, cusutul, bătutul dantelelor, ouă picate şi încondeiate, obiecte
din iască.
Caracterul arhitecturii populare este determinat, înainte de toate, de materialele de construcţii existente. Pe
versantul de est al Harghitei, unde predomină pădurile de brad, majoritatea construcţiilor sunt încrestate din
bârne de brad, fiind acoperite cu şindrilă sau draniţă despicată. Construcţiilor acestei zone le sunt caracteristici
acoperişurile înalte în două ape.
Un eveniment specific judeţului este Pelerinajul de Rusalii. Biserica şi mănăstirea franciscanilor din
Şumuleu,sunt un străvechi loc de pelerinaj al secuimii catolice şi a ceangăilor din Moldova.
7.
 2.2.2. Vestigii istorice

Vestigiile cetăţii Miko din Miercurea Ciuc,construită în 1621,pe temelia unei

fortificaţii anterioare,din ordinul consilierului regal Miko Ferenc,ulterior reconstruită.
În prezent adăposteşte Muzeul etnografic al judeţului.

Vestigiile cetăţii dacice Sangidava din Topliţa;

Ruinele castrului roman din Odorheiu Secuiesc;
Castelul Lazăr din Lăzarea (sec. XVI ),aici a copilărit principele
Transilvaniei,Gabriel Bethlen. Castelul este una dintre cele mai frumoase construcţii
renascentiste din Ardeal.

Cetatea medievală din Odorheiul Secuiesc (sec. XVI );

Cetatea ţărănească din Cârţa (1444);
Ruinele cetăţii Both din Gheogheni (sec. XIV).
Casa Memorială Aprily Lajos , construită în amintirea vestitului poet ardelean Aprily Lajos (1887 –
1967), născut la Cluj Napoca, care a copilărit pe aceste meleaguri (în Praid).

2.2.3. Edificii religioase

Complexul baroc Şomuleu din Miercurea Ciuc,construit în 1804 pe locul Mănăstirii

Franciscane clădite în 1442 de Iancu de Hunedoara. Deţine una dintre cele mai mari
instalaţii de orgă din Ardeal.

Mănăstirea Sf. Prooroc Ilie din Topliţa, este aşezată într-o splendidă grădină, a
cunoscut, de la începuturile ei şi până în zilele noastre o amplă şi permanentă
dezvoltare.

Biserica romano catolică din Armăşeni (sec. XVI ),construită în stil gotic târziu,cu
valoroase picturi murale interioare din 1655.

Biserica unitariană din Cristuru Secuiesc (sec. XI ),cu refaceri în sec. XV;
Biserica romano catolică fortificată din Cârţa (1444),mai păstrează elemente gotice originaleş
Biserica din Delniţa (sec. XVI),construită în stilul Renaşterii,ca singura din această zonă cu pictură murală
exterioară.
8.
 2.2.4. Obiective de interes turistic accesibile din localitate

Sovata(10 km) : Lacul Ursu,unde se gaseşte şi o bază de tratament;

Corund(12 km) : ateliere de ceramică,artizanat,sculpturi în lemn,pielărie şi magazine de prezentare;
Beizid-Satul Scufundat(30 km) : vestigiile unui sat de pe Valea Cuşmedului,vizibile încă din lacul de
acumulare care a acoperit localitatea;
Crişeni(40 km) : Muzeul pălăriilor de paie;
Câmpul Cetăţii(30 km): păstrăvărie, han pescăresc, lacuri de agrement şi pescuit;
Platoul montan Bucin(22 km): popas turistic, pârtie de schi.

2.2.5. Principalele trasee turistice în zonă

* DN1-DN13-DN12 Braşov - Sf.Gheorghe - BăileTuşnad - Tuşnad – MiercureaCiuc ;

* DN15-DN12C-DN12 PiatraNeamţ - Biza – Lacul Roşu - Gheorgheni – MiercureaCiuc ;
* Băile Tuşnad – Defileul Tuşnad – Pasul Tuşnad – Munţii Harghita,Bodoc,Căliman (pe râul Olt) ;
* Borsec – Depresiunea Borsec – Munţii Bistriţei,Giurgeu,Căliman – Masivul Chiosrezu Mare.

2.2.6. Forme de turism posibil a fi practicate în zonă

Turismul cultural,naţional şi religios – cea mai mare parte a traficului de turişti în judeţul Harghita,este
formată din cei care vizitează locuri cu semnificaţii istorice,religioase şi naţionale.
Turismul rural - Atracţia turismului rural este asigurată de antropomorfism, experienţa modului de viaţă
tradiţional, gusturile tradiţionale locale şi primirea tradiţionala. Zonele Sóvidék (Ţinutului Sării) şi Odorheiului
beneficiază de un potenţial însemnat, dar şi în zonele Gheorghenilor şi Ciucului această formă de turism se află
în plina dezvoltare.
Turismul balnear - În judeţul Harghita există mai multe zone cu surse de ape minerale: depresiunea
Borsecului,zona Tulgheş, partea de sud-vest a depresiunii Gheorgheni, unele zone ale depresiunii Ciucului de
Sus, de Mijloc şi de Jos, anumite locuri ale depresiunii Caşinului precum şi platoul vulcanic de vest al munţilor
Harghitei. De asemenea găsim surse de ape minerale şi în zona Odorheiului, în regiunea Sóvidék (Ţinutul Sării)
şi lângă Cristuru Secuiesc ,acestea fiind folosite îndeosebi pentru tratarea bolilor reumatice, ginecologice şi a
bolilor interne.
Turismul sportiv ( de schi)- Condiţiile geografice şi climatice ale judeţului Harghita sunt avantajoase
practicării sporturilor de iarnă. Sezonul este lung, stratul de zăpada este gros, iar practicarea sporturilor de iarnă
are tradiţii de mai multe decenii.
Turismul ecologic sau ecoturismul- Promovarea acestui gen de turism este o preocupare complexă, pentru
că valorile naturii trebuiesc prezentate în aşa fel, încât starea acestora să nu fie afectată.
9.
 CAPITOLUL III

ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE ŞI A OFERTEI DE SERVICII

Unităţi turistice de cazare în judeţul Harghita :

Hoteluri : Hunguest Fenyo, Flamingo, Târnava, Tuşnad, Ciucaş, Park, Fortuna, Rubin, Salvator, Vienez,
Astoria, Mercur, Intim, Szilagyi, Lacul Roşu etc. ;
Moteluri : Harghita, Benzot Kar, Turist, Csillag, Hormorod, Imola;
Pensiuni : Tofalvi, Bella Vita, Pokat, Csiki, Praid, Edina, Dorina, Foişor, Iris, Roland, Balasz, Bianca,
Extreme Hunting, Soverag, Floare de Colţ, Panorama, Cristal de Sare, Korona etc. ;
Vile : Ritz, Pauli, Frida, Bradul, Căprioara, Horia, Alex, Speranţa, Gal, Raza Soarelui, Agnes, Veresko,
Oktogon, Nagy Lak, Marian, Desag, Kelemen ;
Cabane turistice : Uz Bence, Harghita, Bucin, Bogdan, Family, Borzont, Anda, Margareta, Harghita-
Mădăraş;
Campinguri : Harghita-Băi, Eti, Popas Creanga, Zetavar, Matyi;
Popasuri : Harghita-Băi, Mihăieşti;
Bungalouri : Vidra, Şicasău, Ivo;
Căsuţe de vacanţă : Casa la cheie Kătălin, Casa la cheie Magyari 1 şi 2, Nagy Eva, Solyomko, Szilvia,
Andi, Kohaz, Edina.

Tipul unităţii/ Număr Ani

2001 2002 2003 2004 2005
Hoteluri şi Moteluri 12 18 15 17 25
Hoteluri pentru tineret - - - - 1
Hosteluri - - - - 2
Cabane turistice 10 28 32 40 8
Campinguri şi unităţi tip căsuţă 4 3 1 2 2
Vile turistice şi bungalouri 45 39 22 19 17
Tabere de elevi şi preşcolari 3 3 3 3 3
Pensiuni turistice urbane şi rurale 29 67 91 94 238
Pensiuni agroturistice 37 3 2 2 -
Popasuri turistice - - - - 2

TOTAL 140 161 166 177 298

3.1. Dimensiunile capacităţii de cazare în Harghita

10.
 Din tabelul anterior se observă că în perioada analizată, 2001 - 2005, numărul structurilor de primire
turistică a cunoscut modificări semnificative. O creştere mai accentuată se observă în anul 2005, an considerat de
altfel propice dezvoltării de ansamblu a turismului. In rândul structurilor de cazare cea mai mare crestere au
înregistrat-o hotelurile, cu 2 % şi pensiunile turistice, cu 6.9 %.
În perioada analizată s-au amenajat pentru prima dată un hotel pentru tineret (2005), două popasuri
turistice (2005) şi un hostel (2005). Practic anul 2005 marchează anul în care au început să se facă investiţii şi în
echipamentele de cazare.
3.2. Capacitatea de cazare turistică existentă
Tipul unităţii/ Locuri Ani
2001 2002 2003 2004 2005
Hoteluri şi Moteluri 1.590 1.561 1.410 1.499 2.027
Hoteluri pentru tineret - - - - 326
Hosteluri - - - - 50
Vile turistice şi bungalouri 1.669 1.279 807 569 434
Cabane turistice 295 278 305 301 248
Pensiuni turistice urbane şi rurale 278 376 554 665 2.216
Pensiuni agroturistice 263 412 604 587 -
Campinguri şi unităţi de tip căsuţă 1.162 1.192 1.180 966 966
Popasuri turistice - - - - 82
Tabere de elevi şi preşcolari 1.295 1.295 1.295 1.295 1.295

TOTAL 6.552 6.393 6.155 5.882 7.644

Din tabelul anterior, se observă că numărul locurilor de cazare a crescut foarte uşor, în medie cu 3%. Cea
mai mare pondere este deţinută de hoteluri. O creştere care merită a fi remarcată este cea a pensiunilor atât
urbane şi rurale cât şi agroturistice, ceea ce înseamnă că numărul pensiunilor atrase în circuit a crescut sau că au
fost construite altele. Cabanele, au scăzut uşor, iar taberele de elevi şi preşcolari s-au menţinut.
3.3. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune (mii locuri-zile)

Capacitatea existentă Capacitatea în funcţiune

Ani
(locuri) ( mii locuri-zile)
2001 6.552 1655,3
2002 6.393 1331,6
2003 6.155 1327,1
2004 5.882 1427,1
2005 7.644 1130,8

11.
3.4. Capacitatea şi activitatea turistică în judeţul Harghita :
 Turişti cazaţi Înnoptări
Anul Capacitatea de cazare
români străini români + străini
existentă (nr. locuri)
2001 6.522 72.874 12.825 356.900

2002 6.393 55.352 17.689 289.900

2003 6.155 66.851 27.071 319.500

2004 5.882 70.736 29.839 343.600

2005 7.644 61.538 23.669 311.200

3.5. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare :

Anul 2001 2002 2003 2004 2005

Indicele de utilizare (%) 21,6 21,8 24,1 23,3 27,5

Unităţi de alimentaţie în judeţul Harghita :

Restaurante : Laguna, Gonduzo, Merkur, Alzo, Androian, Bethlen, Borona, Brădeţi, Carbonapetit,
Citadella, Dany, Devisa, Diofa, Fenyes, Gosser, Hajdu, Harmontana, Laprolem, Park, Petho, Vânătorul şi
Pescarul, Târnava ;
Fast – Food : Beston, BigBoss, Bigys ;
Pizzerii : Pub&Pizza Renegade, Mama Mia, Pizza21, Diablo, Globus Trade, Frigo-Mix ;
Patiserii şi cofetării : Fornetti, Frieske Pan, Bunicuţa-Mea, Microtech ;
Baruri : Alcatraz, Eliz, Uz Bence, Berăria Gambrinus, Elze, Galery Bar, Korza, Neptun Bar, Royal Bar ;
Cafenele : Café Bar Torpi, Snorki, Tilos.

12.
Unităţi şi servicii de agrement în judeţul Harghita :
 Parcuri : Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Poiana narciselor de la Lueta, Parcul National
Călimani ;
Târguri şi expoziţii : Târgul de ceramic de la Arcio din Corund, Expoziţia cu vânzare de lângă drumul
principal, Expoziţii cu obiecte de artizanat prelucrate din iască, Tabăra de arheologie experimentală, Expoziţia
turistică din PECS, Expoziţia etnografică ;
Cluburi sportive : Asociaţia de schi Miercurea-Ciuc, Asociaţia judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor
Sportivi, Asociaţia Judeţeană de Fotbal, Asociaţia Sportivă Carpaţi, Club Sportiv Miercurea-Ciuc, Club Şah,
Fundaţia Pro-Judo, Tokukai Karate Klub etc.;
Cinematografe : Transilvania, Cozla ;
Cluburi : Elze, Vegas, Tombstone, Night Club, Mini Presso, Irish Pub ;
Discoteci : Disco-Flash, Edera, Galery.

Unităţi de tratament :

Băile Tuşnad unde se pot trata : afecţiuni cardiovasculare (stări după infarct miocardic, tulburări
circulatorii, afecţiuni valvulare ale miocardului, hipertensiune arterială, tulburări circulatorii), afecţiuni ale
sistemului nervos (nevroză astenică, distonii neurovegetative, stări astenice secundare, stări de oboseală fizică şi
intelectuală), afecţiuni digestive (boli ale stomacului, tulburări funcţionale ale colonului, gastrite
cornice,enterocolite, dischinezii biliare), afecţiuni endocrine (hipertiroidie uşoară, insuficienţă suprarenală, boala
Basedow) ;
Salina Praid – situată în depresiunea Praid-Sovata la o altitudine de 580 m, cu climat stimulativ,
puternic ozonat, salina de adâncime are microclimat specific. Indicaţii terapeutice în tratarea bolilor ale
aparatului respirator: astm, bronşite, rinite cronice, sinuzite cronice, enfizem pulmonar, silicoze, afecţiuni
respiratorii. Tipuri de proceduri: peleo- şi climatoterapie în salină, baza de tratament cu 16 văni cu apă
sărată încălzită ;
Băile Jigodin, Miercurea Ciuc – centru balnear proaspăt renovat, cu bazin şi 12 văni pentru baie cu apă
minerală încălzită, saună, mofete, masaj ;
Băile Szejke, Odorheiu Secuiesc – bază de tratament cu 11 văni cu apă minerală încalzită exploatată,
mofetă cu gaze carbogazoase.

13.
CAPITOLUL IV
 ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE

4.1. Analiza circulaţiei turistice

Numărul sosirilor de turişti în perioada 2001 - 2005

Indicatori Indicatori relativi Indicatori medii
Număr absoluţi
Anii sosiri Indicatori de Ritmuri de Calculaţii din Calculaţii din
turişti creştere creştere valoarea absolută valoarea
relativă
( )
Ι i/1 Ιi/i−1 Ri/1 Ri/i−1 ȳ Δ̄ Ῑ R̄
 i /1 Δ i/i−1 % % % % % %
2001 85.672 0 - 100 - 0 -
2002 73.039 -12.633 -12.633 85,25 85,25 -14,75 -14,75
2003 93.922 8.250 -4.383 109,63 128,59 9,63 28,59 87.683 -6.432,7 99,34 -0,66
2004 100.575 14.903 6.653 117,39 107,08 17,39 7,8
2005 85.207 -465 -15.368 99,45 84,71 -0,55 -15,29

Se poate observa că indicatorul “sosiri” nu a avut o evoluţie liniară. A scăzut in anul 2002, a crescut in anii
2003, 2004 şi a scăzut din nou în anul 2005. În medie, numărul sosirilor a fost de 87.683, înregistrându-se un
spor mediu absolut negativ de -6.432 şi un ritm mediu de creştere tot negativ de -0,66 .

Numărul înnoptărilor de tuirşti în perioada 2001 – 2005

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii
Indicatori de Ritmuri de Calculaţii din Calculaţii din
Număr creştere creştere valoarea absolută valoarea
Anii înnoptări relativă
turişti Ι i/1 Ιi/i−1 Ri/1 Ri/i−1 ȳ Δ̄ Ῑ R̄
( )  i /1 Δi/i−1 % % % % % %
2001 356.900 0 - 100 - 0 -
2002 289.900 -67.000 -67.000 81,22 81,22 -18,78 -18,78
2003 319.500 -37.400 29.600 89,52 110,21 -10,48 10,21 324.220 -11,425 95,50 -4,5
2004 343.600 -13.300 24.100 96,27 107,54 -3,73 7,54
2005 311.200 -45.700 -32.400 87,19 90,57 -12,81 -9,43

Din tabelul anterior se observă că în perioada 2001 – 2005, indicatorul  “innoptări” nu a avut o evoluţie
uniformă, astfel că din 2001 în 2002 a scăzut, urmând apoi o creştere foarte mare până în anul 2004, iar în
ultimul an, 2005, a scăzut din nou.
14.
Pe parcursul celor 5 ani de zile s-a înregistrat un total de 324.220 înnoptări, şi un spor mediu negativ de
-11,425 înnoptări. O explicaţie pentru perioada 2001 – 2005 ar putea fi lipsa de timp cu care se confruntă omul
modern, acesta acordând prioritate, cel puţin într-o anumită măsură turismului de week-end, calitatea proastă a
serviciilor oferite ducând la scurtarea sejurului şi implicit la numărul de înnoptări într-o structură sau alta.

Indicatori Indicatori relativi Indicatori medii

Durata absoluţi
Anii medie a Indicatori de Ritmuri de Calculaţii din Calculaţii din
sejurului creştere creştere valoarea valoarea relativă
absolută
( )
Ι i/1 Ιi/i−1 Ri/1 Ri/i−1 ȳ Δ̄ Ῑ R̄
 i /1 % Δ i/i−1
% % % % %
2001 2,80 0 - 100 - 0 -
2002 3,01 0,21 0,21 107,5 107,5 7,5 7,5
2003 3,40 0,6 0,39 121,42 112,95 21,42 12,95 3,25 0,21 106,47 6,47
2004 3,41 0,61 0,01 121,78 100,29 21,78 0,29
2005 3,65 0,85 0,24 130,35 107,03 30,35 7,3
Durata medie a sejurului (zile), în perioada 2001 - 2005

Durata sejurului mediu se modifică pe parcursul celor 5 ani, având un punct maxim în anul 2004 şi 2005
când sejurul mediu este de 3,41 respectiv 3,65 zile. Aşadar, durata medie a sejurului a înregistrat un ritm mediu
de creştere pozitiv de 6,47 %.

Formulele folosite pentru aflarea indicilor :

Indicatorii absoluţi :  i / 1 = yi - y1 ; ;

Indicatorii relativi: ; ;

; ;

Indicatorul mediu: ;

Modificarea medie: ;

yn
Indicele mediu:
Í =
√
n−1

y1
×100
;

Ritmul mediu: .

15.
 CAPITOLUL V

PROPUNERI DE VALORIFICARE

Cu toate avantajele oferite de condiţiile naturale deosebite, de ineditul peisagistic al împrejurimilor

localităţilor, valorificarea la un nivel corespunzător a potenţialului turistic şi balnear al staţiunilor se loveşte de
insuficienţa dotărilor şi amenajărilor necesare, condiţie de bază în practicarea unui turism de calitate.
Perioada de tranziţie pe care a parcurs-o Judeţul Harghita, scoate în evidenţă faptul că atât la nivelul
autorităţilor locale cât şi al cetăţeanului de rând se conturează o nouă mentalitate. Aceasta este reflectată de ideea
potrivit căreia pentru a fi competitiv la nivelul standardelor impuse de UE este necesară o evaluare profundă a
resurselor de care dispune fiecare comunitate/zonă şi găsirea modalităţilor eficiente de exploatare a acestora, în
sensul creşterii gradului de dezvoltare atât a regiunii cât şi a standardelor de viaţă ale comunităţilor implicate în
acest proces.
Pentru a realiza o valorificare superioară a potenţialului turistic din Judeţul Harghita,este necesar să se ia în
considerare factorii ce ar putea împiedica acest lucru.De aceea,un prim pas trebuie orientat către infrastructura
judeţului,deoarece lipsa acesteia afectează în mod direct turismul,care la rândul lui simbolizează poate singura
sursă de relansare economică.
Drumurile vechi,de peste treizeci de ani,pline de gropi,la care nu s-au făcut lucrări de modernizare,nu fac
altceva decât să-i descurajeze pe turişti să vină cu maşina proprie în vacanţă,în această zonă.
Aşadar lucrările de modernizare a drumurilor afectate din judeţ,marcarea şi semnalizarea corespunzătoare a
acestora,modernizarea căilor de comunicaţie,a mijloacelor de transport în comun,a reţelei de telecomunicaţii,a
unităţilor comerciale etc. sunt absolut necesare pentru un început în forţă al dezvoltării turismului.
Ţinând seama de forma de turism,de interes major al acestui judeţ şi anume cel balnear,prioritare devin
staţiunile de odihnă şi cele balneoclimaterice,întrucât necesită sa fie modernizate.
Întrucât un alt tip de turism regăsit în acest judeţ,şi anume cel montan,se clasifică în topul preferinţelor
turiştilor,o investiţie dedicată îmbunătăţirii condiţiilor de siguranţa ale turiştilor este mai mult decât benefică.
Scopul este realizarea acelor dezvoltări turistice care să contribuie la creşterea ocupaţiei şi a calităţii vieţii
comunităţilor locale, fară ca starea atracţiilor turistice şi a mediului sa fie afectată.
La crearea ofertei, un alt obiectiv este ca dezvoltările să fie realizate pe baza resurselor locale cu
participarea activă a localnicilor, să fie încadrate într-un program integrat de dezvoltare regională.
O importanţă deosebită o capată în strategie analiza prezentării la nivel înalt a ofertei turistice zonale,
analiza pregătirii populaţiei locale şi a întreprinderilor la managementul turismului, precum şi analiza efectelor
turismului legate de societate şi mediu.
Măsurile adecvate ce trebuiesc luate şi aplicate în scopul valorificării potenţialului turistic al judeţului
Harghita,privesc acţiuni ca :
16.
 Protecţia mediului, respectiv îmbunătăţirea factorilor calitativi ai mediului ambiant, în primul rând prin
creşterea gradului de salubrizare al localităţilor;
Îmbunătăţirea,în limita fondurilor financiare disponibile,a infrastructurii edilitar-gospodăreşti a
localităţilor, precum şi amenajarea sau reabilitarea spaţiilor de interes public (parcuri, locuri de joacă pentru
copii,terenuri de sport, unităţi de învăţământ, monumente istorice, cămine culturale etc.);
Program informatic al turismului prin echiparea tuturor unităţilor de cazare şi chiar de alimentaţie;
Realizarea de proiecte care pun în valoare elementele patrimoniului naţional şi local, cum ar fi:
monumente istorice, rezervaţii naturale, factori naturali cu potenţial balneo-climateric,zone naturale deosebite
(Lacul Sf. Ana, Lacu Roşu). Elaborarea şi editarea materialelor promoţionale şi participarea la târgurile naţionale
şi internaţionale de turism;
Ameliorarea celor mai importante trasee turistice (Cele mai urgente: Sighişoara – Cristuru-Secuiesc –
Odorheiu Secuiesc şi Odorheiu Secuiesc – Bradeşti – Zetea – Valea Strâmbă), precum şi ameliorarea traseelor
vizitate de turişti din interiorul oraşelor şi comunelor;
În loc de practicarea actuală a turismului social şi a concepţiei depăşite a turismului balnear, introducerea
turismului wellness, cu ajutorul atragerii capitalului intern sau extern;
Înfiinţarea unor centre de recreare şi de practicare a sporturilor de iarnă la Harghita-Băi, Gheorgheni şi
Harghita-Mădăraş;
Organizarea unor forumuri de consultanţă şi planificare strategică pentru întreprinzătorii, organizaţiile
neguvernamentale, profesorii şi funcţionarii care lucrează în domeniul turismului, în vederea armonizării
evenimentelor cu activitatea de marketing şi a exploatării eficiente a atracţiilor;
Curăţirea împrejurimii locurilor de cazare şi a celor mai importante atracţii ale microregiunilor, de gunoi,
poluare sonoră, introducerea şi răspândirea unor norme de construcţii şi cerinţe estetice mai severe.
Înfrumuseţarea satelor,plantare de flori;
Analiza efectelor sociale şi ambientale ale turismului actual. Realizarea unor proiecte şi planuri de acţiuni
detaliate în zona celor mai importante atracţii. Crearea sistemului de indicatori locali ai turismului durabil,
începerea procesului continuu de monitorizare.

17.
 CAPITOLUL VI

CONCLUZII PERSONALE

Judeţul Harghita, prin localizarea sa pe teritoriul României, a dobândit regiuni pitoreşti propice desfăşurării
turismului, staţiuni climaterice şi balneoclimaterice. Evident este faptul că, funcţia cea mai importantă îi revine
sectorului balneoclimateric, facilitat de abundenţa izvoarelor de ape minerale ce au o mare valoare terapeutică.
În ceea ce priveşte potenţialul turistic al judeţului, putem observa că acesta dispune de numeroase resurse,
atât naturale cât şi antropice, de maximă importanţă.
Din punct de vedere al resurselor naturale: relief, climă, floră, faună, hidrografie, bogăţii ale solului,
rezervaţii naturale şi nu în ultimul rând monumente ale naturii, putem considera că Judeţul Harghita beneficiază
de o paletă variată de obiective turistice şi nenumărate motive de a-i străbate meleagurile spre a descoperii
minunăţiile naturii.
Contopirea acestor elemente naturale, au facut ca acest loc să poată împărtăşi nouă oamenilor, capacităţile
sale curative naturale. Aşadar, bioclimatul salin este indicat în terapia afecţiunilor respiratorii; apele minerale ce
sunt concentrate sodice iodurate,bromurate,feruginoase,hipertone şi mezotermale, ajută la tratarea afecţiunilor de
reumatism, neurologice,periferice şi ginecologice.
Aici, potenţialul turistic natural este deosebit de valoros, deoarece include cca. 2000 de izvoare de ape
minerale, mofete, nãmoluri şi turbã, saline, aer puternic ozonat, bogat în aerosoli rãşinoşi şi ioni negativi, cadru
natural deosebit de pitoresc şi rezervaţii naturale.
Deşi elementele cadrului natural par să contureze capacitatea judeţului prin diferite puncte de atracţie
(lacuri renumite,peşteri etc.), vom observa că nici potenţialul antropic nu este mai prejos. Acesta oferă prilejul
trecătorului să-şi petreacă timpul liber în funcţie de dorinţe. Astfel, prin varietatea lui, turistul alege tipul de
turism de care vrea să se bucure, dintre care amintim : turismul natural, cultural şi religios, turismul rural,
turismul montan, turismul sportiv şi aventuros, ecoturismul etc .
În concluzie, Judeţul Harghita, datorită cadrului natural de care dispune şi a potenţialului antropic, se
încadrează cu succes în topul judeţelor ţării care au prin ce să delecteze privirea trecătorului, au prin ce să- l
atragă şi au ce să-i ofere pentru a avea parte de o vacanţă recreantă.

18.
 BIBLIOGRAFIE

1.http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Harghita
2.http://www.harghita.insse.ro/main.php
3.http://www.businfo.ro/static04/HR/index.html
4.http://www.tusnad.ro/
5.www.tourismguide.ro/html/orase/Harghita/Baile%20Tusnad/galerie_foto_baile_tusnad.php
6.Florentina Din –Iorga, Eduard Toma, Dan Ioan Shovar – Ghidul Turistic al României 2001
7.Ciangă Nicolae – România, Geografia Turismului 2001
8.Cocean Pompei – Geografia Turismului Românesc 1997
9.Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechintan, Violeta Pătrunjel  - Românii din Covasna şi Harghita

19.
ANEXE

20.
 Elemente de etnografie şi folclor

Locuinţa

La casa de locuit tradiţională distingem faţada ornată prin traforaj sau cerdacul cu stâlpi sau coloane
cioplite.Astăzi casele de locuit se construiesc din lemn şi cărămindă, păstrând unele elemente de lemn ale
arhitecturii tradiţionale.
Cioplitul executat cu mult gust ilustrează gradul înalt al artei populare decorative. Uneltele de lemn, bâtele,
maiurile , zimţurile, furcile de tors , lingurile de lemn şi altele poartă la rândul lor amprenta iscusinţei omului
pentru care lucrul în lemn reprezinăa o indeletnicire îndrăgită.
În numeroase case se găsesc colţarul şi alamarul cu motive florale, lada cu lalele, patul cu tablia pictată,
masa cu cămară, lavta cu speteza sculptată, scaunul ţărănesc „cu coc” etc.
Pe langă mobilierul pictat se mai păstrează hambarele cioplite din fag şi lăzile de zestre sculptate.

Porţile sculptate

Reprezintă podoaba gospodăriei. În secuime, poarta are un farmec deosebit, prezentând o varietate foarte
mare. În general o parte a porţii serveşte circulaţiei căruţelor, iar o parte separată - “portiţă pentru stradă" -
intrării şi ieşirii persoanelor. Aceste două porţi sunt legate între ele, numindu-se “poartă legată", sau poarta mare,
care poate fi şi acoperită. O formă specifică a acesteia o constituie poarta “cu porumbar", în judeţ fiind cunoscute
trei variante ale acesteia.
21.
 Poarta mare cu porumbar din zona Odorheiului se distinge prin faptul că partea de deasupra portiţei se
construieşte dintr-un panou complet închis, iar întreaga suprafaţă a porţii este bogat ornamentată cu motive
florale cioplite în relief.
Porţile din zona Ciucului sunt foarte puţin ornamentate, iar partea de deasupra porţii are gratii. În
împrejurimile Cristurului Secuiesc şi pe Valea Homoroadelor găsim porţi mari cu porumbar, a căror parte de
deasupra portiţei este ornamentată printr-una sau mai multe rozete decupate prin traforaj. Porţile cu acoperiş din
împrejurimile Topliţei se disting prin linii drepte, zvelte ; acoperişul se remarcă prin şindrilele mărunte aplicate,
redând diferite motive. O atenţie deosebită merită porţile de piatră caracteristice părţii Tuşnadului; pilonii lor din
piatră cioplită se înalţă ca nişte arcuri de triumf. În această zonă se regăsesc şi “porţile gemene" cu acoperiş. Un
farmec deosebit al porţilor secuieşti îl constituie invitaţiile în versuri:
*“Largă pentru cel cu inimă bună, strâmtă pentru cel cu suflet rău" ;
*“De eşti cu suflet bun, pe poarta asta poţi intra, de nu, pe drum în lung şi-n lat te poţi plimba";
*“Stăpânul acestei porţi e om iubitor, al drumeţului ostenit bun primitor".

Portul popular românesc

Portului bărbătesc românesc îi sunt caracteristici cioarecii din postav alb (pentru vară iţarii din pânză albă),
care urmează lejer liniile corpului. În zilele de sărbătoare se poartă cizme, iar în celelalte, în majoritatea
cazurilor, bocanci. Cămaşa cu mânecă largă, deschisă, ajungând aproape până la nivelul genunchilor, este strânsă
pe talie cu un şerpar frumos ornat. Peste cămaşă, vara se poartă o vestă neagră, iar în anotimpurile răcoroase şi
iarna – pieptarul înflorat (cojocel din blană încheiat pe un umăr), peste care se îmbracă sumanul. Vara, bărbaţii
poartă pălărie cu boruri mari, iar în timpul iernii căciulă înaltă, cu vârful ascuţit.

22.
 Portul româncei se distinge prin iia cu mânecă răsfrântă şi altiţă pe umăr, ca şi prin poalele brodate strânse
pe talie cu un brâu lat, ţesut din lină şi frumos ornat. Parte caracteristică a veşmântului femeiesc este şi ţesătura
de formă dreptunghiulară din lână, cu alesături – fota cu vărguliţe colorate, fixată mai sus de talie printr-un brâu
de lână cu ornamentaţie bogată. Fetele, dar şi femeile tinere îşi saltă colţul de jos al fotei, fixîndu-l de talie,
făcând astfel vizibilă şi poala brodată. Se poartă ghete cu carâmbul înalt, dar şi pantofi.

Cusutul şi brodatul

Acestea sunt indeletniciri atestate de aproape 3 secole.Cusăturile secuieşti , bogate în ornamentica

geometrică şi florală, sunt aplicate atât pe diferite piese care împodobesc locuinţa, cât şi pe costumele populare.

Ceramica

A reprezentat o îndeletnicire importantă printre meşteşugurile populare , furnizând aproape jumătate din
inventarul casnic: străchini, ulcioare, căni, recipiente pentru păstratul lichidelor şi alimentelor, cancee, vaze, etc.
Astăzi ceramica a devenit un produs mai mult decorativ şi în bună parte industrializat. Ceramica tradiţională
cunoaşte mai multe variante: arsă roşie, afumată şi zmălţuită. Judeţul Harghita este recunoscut şi astăzi prin
puternicele sale centre de ceramică de Corund , Dănesti, şi Miercurea Ciuc ale caror produse sunt cunoscute în
întreaga ţara.

23.