CAPITOLUL 10

COMPONENTELE FINANCIAR - MONETARE

eor a econom c en c re carac er s c a e a or r

nanc are n cre� erea econom c : spec c a ea n rapor cu a or

area pro eme or rme ; recursu a no iunea de echilibru; u zarea

cresc n a mo e r n expr marea � ana za

enomene or � procese or econom ce, n par cu ar a ce or

financiar-monetare.
en n a e cuan care a enomene or � procese or econom

ce, ca � e orma zare a core a or e p cauz -efect (factori-

enomen proces poa e en ca a ce e ma vec �co economice.
eg ura n re an mone expr ma ca mas mone ar

� enomene n ca or econom c , cum sun cre u (C),

vo umu ranzac or sau ra a o bânzii (d) a format obiect de
s u u pen ru �coa a mercan s sec. - � - cu
mijloacele de formalizare uzuale azi - ar pu ea expr ma as e :

unc a cre u u , cu ' 0 (1.1)

 unc a vo umu u ranzac
or ,
cu ’ 0 (1.2)

unc a pre u u an or
,
’ 0 (1.3)
Din modelul mercantilist (1.1) - . rezu c ac pre u

an or cre� e, a unc masa mone ar se m c�oreaz � , mp c , se

m nueaz cre u supor u nves or � vo umu ranzac or, a c

, n consec n , sca e r mu cre� er econom ce. ces e conex un

au as z , n eor a econom c � nanc ar mo ern ,

statut de axiome, fiind valorificate în toate demersurile privind

sus nerea ezvo r � a enuarea componen e egres ve a c c u u

economic.
n aceea� man er e a or are, cu m oace e ac ua e e

formalizare, este interesant de prezentat un rezultat al unuia dintre

ce ma cunoscu reprezen an a �co c rcu u ui (sec. XVIII),
erre o sgu er , � anume e ec u e an renare genera n

economie de un anumit venit. Boisguilbert presupune, în

consonan cu or en area �co pe care o reprez n , c ren a es e

segmen u n ven u soc a o a care genereaz un efect de amp

care a ce or a e segmen e e ven � , n na , a n regu u

ven a soc e . en u o a poa e expr ma ca o unc e cresc

oare n rapor cu ren a (R):

VT = f (R), f' 0. (2.1)
 n ro ucem opera oru e var a e ) (similar capitolul 6.4, re a
e . - . ; pu em as e expr ma var a a ven u u o a pr n var

a a ren e :

VT = k R, (2.2)
unde k este factorul de multiplicare a ven u u o a pr n var a a

rentei.
Elasticitatea venitului total în raport cu renta, EVT/R, este:
VT R
EVT/R = =k p, (2.3)
VT R
unde p este ponderea rentei în totalul venitului social.
e a a . pre gureaz n ca or e p coeficient de

multiplicare / multiplicator , n ro u� e eynes; re a a . ara

c mu p ca oru ven u u soc a o a es e rec

propor ona cu e as c a ea aces u ven n rapor cu ren a � nvers propor

ona cu po nderea rentei în total venit. Cu cât venitul social total este
mai inelastic în raport cu renta, iar ponderea acesteia
es e ma mare n o a u aces u ven , cu a r mu e cre� ere a

econom e n spe a ven u u soc a o a es e ma m c. a lm ,

ac ven u soc a o a es e per ec ne as c n rapor cu ren a, a unc r

mu cre� er econom ce es e nu .

coa a econom c a seco u u c as c , reprezen a

prin Jean Baptiste Say, David Ricardo, John Stuart Mill, Irwing
s er �. a. m. . cons er c ec ru econom c es e reg emen a e p

a ; p a a es e mecan smu corec or a econom e , eoarece unur or

n exces e sca e pre u m r n cererea g o a �

rea z n as e ec ru . an sun cons era neu r n rapor cu

procesu econom c, a c sun ra a n epen en e aspec e e rea e a e

econom e , a e care prez n o u� o eg ur e na ur can

a v expr ma pr n cunoscu a re a e a u s er: v=P T, cu M- masa

mone ar ,

v- v eza e ro a e a an or ,
P- pre u un e ranzac e,

T- vo umu ranzac or.

10.1. Conexiunile financiar - monetare

în modelul neoclasic

o e u neoc as c p s reaz neu ra a ea an or, recurg n

a o ana z o om c a econom e : unur an ; e asemenea, p s reaz

eg ura can a v an -econom e rea re a a u

s er , ec ru au oma a p e e gra e ex per ec e a

pre ur or � sa ar or, reg area cerer pr n pre as e nc cererea nu

reprez n o res r c e pen ru ec ru econom c . Elementul

spec c n ro us es e compor amen u ra ona a agen u u econom

c, a c ru scop es e:

max m zarea pro u u con ona e anum e res r c

pen ru agen u pro uc or;

max m zarea u consumu u pen ru agen u consuma or .

Echilibrul economic este prezent în model în sensul

con or ormu a e e eon a ras: compor amen u ra ona a or c

ru agen econom c; concuren a per ec pe or ce p a ;

ex a ea o a a pre ur or. a aces ea pu em a uga rep

caracteristici: abor area s a c a empora � ana za o om c . n

s r� , sun mp c prezen e o ser e e po eze, precum:

en a ea compor amen a � e res r c e pen ru o agen

econom c , ex s en a une unc e pro uc e g o a e un ac or a e

(factoru e pro uc e es e munca , ex s en a ca me u econom c

ac v a unu s oc e cap a � e cuno� n e nsepara e munc , mone a

es e ceru numa pen ru c rcu a a pro use or, ar cuantumul

masei monetare este stabilit exogen.
o e u nc u e unc a e pro uc e macroeconom c ,

unc a o er e e munc , unc a e nves , unc a e econom

� con e e ec ru genera a sec oru u mone ar � a p e e

muncii.
 unc a e pro uc e

Y = Y(N), (3.1)
un e es e pro uc a z c � ac oru munc , n e es n aces

con ex ca cerere e munc D).

unc a e pro uc e are propr e e cunoscu e, �

Y , � pe aza e se poa e orma za compor amen u ra ona a pro uc

oru u i:
max = max (P Y-w N), (3.2)

un e es e pre u un z ce e pro uc e, ar w es e sa ar u

nominal unitar.
n . � . se poa e e erm na cu a u oru unc e

agrangean con a e op m:

Y (N) = w/P (3.3)

reprezen n ega a ea n re pro uc v a ea marg na a munc �

sa ar u rea . e aza aces e re a se poa e ormu a unc a e

cerere e munc :

1 w
ND = Y (3.4)
P
ca unc e escresc ore a cerer e munc n rapor cu sa ar u rea :

ND 0. (3.5)
 n unc a e pro uc e, n ca oru are n mo c ar sensu de
cerere de munc . o os n nversa unc e e pro uc e,

ev en em n mo expres aces ucru pr n no a aD , pentru a face

s nc e e o er a e munc a�a cum apare ea n re a a care

urmeaz .

unc a o er e e munc

NS = NS(w/P), cu NS 0 (3.6)

unc a e nves

I = I(i), cu I 0, (3.7)
unde i este rata dobânzii.
unc a e econom

S = S(i), cu S 0 (3.8)
e a e e ec ru sunt:
echilibrul general, I = S (3.9)
ec ru p e e munc , S= ND (3.10)
echilibrul sectorului monetar, M = k P Y, (3.11)

un e es e un coe c en e c , cu va oarea ega cu

nversu v eze e ro a e a an or; masa mone ar se cons er exogen

e erm na , n un ns rumen a po c mone are, �

reprez n o er a e an ; expres a n par ea reap a re a e

reprez n cererea e an .
 n con a e ec ru a p e e munc . , core a cu

. � . , se poa e e erm na n ve u e ec ru a sa ar u u

rea w , eoarece se ormeaz re a a n w :

1
Y w/P NS w / P (3.12)

Cu ajutorul salariului real de echilibru, (w/P)*, se poate

e erm na, n re a a . sau . , n ve u e ec ru a or e e

munc , � apo , n re a a . , n ve u e ec ru a

pro uc e , .

u , e erm na exogen, � cu se poa e o ne, n

re a a . , n ve u pre u u e ec ru:

P* = M/k Y* (3.13)
� apo n ve u sa ar u u nom na e ec ru:

W* = (w/P)* P* (3.14)
e a a ec ru u genera . es e, e ap , o ecua e n i,
pr n a c re rezo vare se o ne n ve u e ec ru a o nz , ,

� apo n ve u e ec ru a nves or, n . , � a

economiilor, S* (din (3.8)).

onex un e n re n ca or ezvo r econom ce �

algoritmul de dezvoltare a modelului neoclasic sunt prezentate în

figura 49.
 Salariul Salariul
real nominal

Gradul de Cererea/Oferta
ocupare
cererii de
bani

Echilibrul
sectorului
monetar

Consumul Oferta de
bani

Economii

Echilibrul
sectorului Rata dobânzii
monetar

economii

Fig. 49 Mecanismul echilibrului economic

o e u cupr n e �ap e ecua � �ap e var a e en ogene, n

care c nc rea e pro uc a, cererea o er a e munc , nves e,

salariul rea , ra a o nz � ou nom na e n ve u pre ur or �

salariul nominal), ultimele fiind de fapt determinate de cuantumul

mase mone are. ecan smu ec ru u econom c presupune �
ev en az un an e cauza , n care une e sun exc us v e na ur

-
nanc ar mone ar :

gra u e ocupare � sa ar u rea sun un c e erm na e e

ec ru e pe p a a munc , care es e n epen en �

determinant în raport cu restul economiei;

pro uc a es e e erm na e epen en a e or a e munc , pe baza

gra u u e ocupare a aces e a n con e ec ru;

econom e � nves e, ca � ra a o nz , sun e erm na e

e orma e epen en a or � n epen en e ce e a e

con e ec ru;

ec ru o er e cerer e an e erm n n ve u pre ur or pe

aza vo umu u e ec ru a pro uc e .

n prezen area aces or cauza a os n ro us n ca oru grad

de ocupare re er or a or a e munc pr n care se ore� e

expr marea m sur n care es e u za po en au e munc . Mode u nu

u zeaz n mo expres aces n ca or; e poa e

e erm na ca o consec n a ec ru u e pe p a a munc care

perm e o nerea n ve u u e ec ru a or e e munc � a m r

m ev en exogene a popu a e ac ve spon e e xpresie a po en a u

u e munc a econom e s u a e .
 o e u prez n propr e n eresan e pr v n

componen e e � po c e nanc ar -monetare:

(i) sectorul financiar-monetar este lipit , nu este integrat efectiv în
mo e , eg ur e sa e cu res u economiei fiind limitate strict la vo

umu pro uc e , as e c p a a nanc ar apare ca o p a apar e,

rup e con ex u genera a p e e ;

(ii) componen e e nanc are sun n ro use pr n masa mone ar

var a exogen , pr n econom , nves � ra a dobânzii,

care ormeaz o s ruc ur ne ega e res u mo e u u ;

(iii) po ca uge ar nu es e e c en , eoarece cre� erea

nves or pu ce nu uce a cre� erea pro uc e , c oar a mo

carea s ruc ur e ; as e , n con e n care sca a tea

es e a � nu se mo c , ven ur e s a u u sun e erm na e de gradul

de ocupare de care depind atât veniturile menajelor, c � a e

pro uc or or; ac se s a e� e ec ru p e e muncii la un

nivel al gradului de ocupare sub cel preconizat, ven ur e uge

u u vor ma m c ; n consec n , nves e

pu ce, ca � consumu pu c guvernamen a n genera , nu se vor

pu ea n p u sau ma ora ec pr n n a orarea s a u u ;

ca urmare, ra a o nz cre� e � se accen ueaz en n a spre

econom � mp c e m nuare a consumu u ; n ruc
 consumu guvernamen a cre� e, se pro uce oar o compensare n re una

� a a n re componen e e consumu u ce pr va � ce

pu c � , ec , oar o mo care a s ruc ur consumu u

global n sensu cre� er pon er ce u pu c � a re ucer

ponderii celui privat.

(iv) po ca mone ar nu es e e c en , eoarece a ec eaz

var a e e n ca or nom na e � nu pe ce e rea e; as e , a o

pro uc e a , cre� erea o er e mone are e erm n cre� erea pre

ur or, mp c a sa ar or nom na e ca pre a or e e munc

n ve erea p s r r sa ar or rea e; n caz c aces ea sca , se va m

nua � cererea e munc � a unc pro uc a se

va diminua, accentuând efectul nefavorabil al ofertei majorate

e an ; ac , mpo r v , o er a e an se re uce, a unc , n con

e une pro uc a e, pre ur e se m c�oreaz , mp c pre u

munc cu a ma mu ac se cons er a xa

sa ar u nu , as e nc gra u e ocupare se p s reaz � , n

consec n , � pro uc a.

(v) ca o consec n a po c mone are ne c en e se po pune n

ev en e ec e e ne or e n ce pr ve� e pro uc a; as e , ac sa ar

u nom na cre� e ma en ec pre ur e, a unc se re uce

sa ar u rea � o er a e munc , cu e ec e n m nuarea

 pro uc e ; no e con e pe p a a munc o er a ma m c

uc a cre� erea re a v a cerer e munc , cu e ec e n

cre� erea pre u u munc � a cos u u pro uc e , ceea ce

escura eaz pe pro uc or .

Mo e u prez n � a e propr e , pr v n o os rea or e

e munc � sens v a ea pro uc e numa a stimulii reali ,

asupra c rora nu ns s m eoarece componen e e e na ur

financiar-mone ar sun ma pu n prezen e � ac ve.

10.2. Conexiunile financiar monetare în abordarea

eynes s

or area eynes s se azeaz pe mo e u �co

neoc as ce � pe va or carea unora n cr c e a use aces u a e c re

econom � neor o oc� ce ce sun n con ra c e cu

po eze e, mecan sme e � conc u ziile invocate sau formulate de

aceas �coa cum sun mon e smon , omas o er

Malthus, John Atkinson Hobson sau Jan Gesel.

n ce pr ve� e mo e u �co neoc as ce, eynes re ne ca pe un

caz par cu ar n sensu c u zarea ep n a or e e munc es e o excep

e � nu o regu ; regu a es e ocuparea ncomp e .

 conom � neor o oc� e ero oc� sun ce care

ormu eaz une e mecan sme sau eg a e econom e ce

con rav n �co c as ce neoc as ce, n care, n mp, une e s -au

ove a ma aproape e rea a ea econom c . na n eze e

a op a e e eynes e a ace� neor o oc� n spe e a

smon es e c pro usu anua nu se en c cu ven u anua �

c po eza ega or poa e accep a oar ca o po ez s

mp ca oare. r mea ven u u anua es e e erm na ca

eren n re va oarea pro uc e � cos u s u, orma n

consumu n erme ar � amor zare sau ca sum n re cos u

ac oru u munc � pro . e e ma cons s en e o serva cr ce ,a ap

a e e eynes, se re er a mecan smu re a e consum - pro uc e,

n care ro u pr mor a es e a r u ce u n

(Hobson); de asemenea, teza lui Malthus privind rolul consumului

n rapor cu pro uc a: re ucerea consumu u poa eoca pro uc a eoarece

es e ec va en cu m nuarea spar a e u�ee or;

re ucerea aces u a, ma a es n per oa a reces un , ngreuneaz procesu

e ame orare a s r econom e a pr n enomenu

nsu c en e e u�ee or, c � pr n ap u c genereaz econom ii în

cre� ere ca eren n re ven � un consum n sc ere , ceea ce

creeaz pres un nves ona e ce ce econom sesc sun orn c s

 nves easc pen ru a � - va or ca econom e n r -un mediu în care
deja capitalul este în exces în raport cu evo u a cerer e consum.

ces mecan sm es e comp e a pr n o serva a u o son, c sursa

capitalului (a dimensiunii capitalului angajat) este de fapt un

r spuns a s mu u cerer mp c consumu u ac ua e � v oare.

În planul sectorului financiar-mone ar eynes a op eza

u ese pr v n ap u c ran amen u cap a u u nu poa e

en ca cu ra a o nz ; o serva a, corec n on � quas - unan

m accep a az , es e mo va ns e ese , n mo m a , doar

prin factori psihologic . eren erea es e ormu a e ese

pe baza naturii fenomenologice a celor doi indicatori: randamentul

capitalului este un fenomen tehnico-economic, efect al progresului
te n c, organ z r n repr n er � con or e exp oa are; ra a

dobânzii este un fenomen pur monetar.

unc a o er e g o a e � unc a cerer g o a e expr m

eg ura n re n ve u o er e g o a e , respec v cerer g o a e

, � gra u e ocupare, cuan ca pr n num ru ce or anga a :

OG = OG(N) (4.1.1)
CG = CG(N) (4.1.2)
r mea o er e g o a e es e pro usu a� ep a or e

n repr nz or � su c en pen ru ca e s accep e anga area

respec vu u vo um e munc , mp c a cap a u u necesar pro

uc e � pe care ace� a po pune n unc une n ermen unu ran

amen pr n care s poa acce e a un pro max m n con e

respec ve p e e.

r mea cerer g o a e es e pro usu pe care n repr

nz or sper s - o n n con a e e p a , as e nc s poa

rea za vo umu or a nves or � consumu u .

n mo o �nu un pro uc or nu pro uce pe stoc � , n

acest motiv e ra ona a e, pro uc a es e ega cu o er a. o umu

pro uc e aprox meaz ne pro usu o nu e n repr nz or, ca

� ven ur e o nu e e agen econom c n genera , as e c se

introduce ca unc e e pro uc e epen en a:

Y = h(N), cu h 0, (4.2)

un e are sensu e cerere e munc , a c D, po r v no a e

folosite în modelul neoclasic.

unc a e consum expr m eg ura n re consum �

venit (Y):
C = C(Y) (4.3)
Dintre factorii obiectivi (patrimoniul, fiscalitatea, rata
o nz �. a. m. . � su ec v ps o og c care po

cons era a e erm na consumu , eynes se opre� e asupra

ven u u spre eose re e c as c care exp c var a a consumului pr n

var a a ra e o nz , mo v n u � - a egerea pr n ascen en a ven u u , pr

n mpac u ma mo es a a or ac or o ec v � pr n

quas cons an a pe ermen scur a ac or or su ec v .

e aza aces e epen en e . � n eg ur cu ea, eynes

ormu eaz egea ps o og c un amen a : ac ven ur e cresc,

a unc cre� e � consumu , n re ce e ou cre� er p s r n u -se

re a a e or ne:

0 C Y, (4.4)
unde este un operator e var a a a so u s m ar cap o u . , re a

e . - (8.4)).
onsec n e e aces e eg ur sun :

(i) pos a ea e a e n nc na a marg na spre consum

c = C/ Y, cu c (0,1); (4.5)
(ii) ac gra u e ocupare cre� e, n con norma e e p a , a unc

cresc � ven ur e, ar nc na a marg na spre consum se m nueaz

(iii) u zarea ven u u presupune un proces e consum � unu e econom

s re; ezeconom s rea es e s ua a n care consumu este mai mare

decât ven u � apare pe on u m nu r

ven u u , a unc c n aces a co oar su un anum n ve ;

 procesu es e rezu a u en n e agen or econom c e a �p-
s ra s an ar u e v a a ns na n e ca ven u s nceap s

sca ;

(iv) comp emen ara nc na e marginale spre consum este

nc na a marg na spre econom :

Y C S
s 1 c , (4.6)
Y Y
un e reprez n econom e; � Y = C+ S (4.7)

ra u e ocupare nu poa e cre� e ec n core a e cu

cre� erea nves or; ac aces ea n urm nu cresc, nseamn c ace

a� cap a se pune n m �care cu un vo um e munc ma mare,

ceea ce pen ru n repr nz or nseamn cos ur sup men are � ,

implicit, profit mai mic, deoarece rezultatul fizic al activ nu se

mo c .

ac oru care reg eaz core a a n re var a a gra u u e

ocupare � var a a nves or, precum � e ec e e aces e core a es e nc

na a marg na spre consum. ac , n con e cre� ere a

gra u u e ocupare � , mp c , a ven u u , aceas nc na e nu se mo c

nu sca e , a unc consumu , ca � econom e cresc n

ace a� r m cu ven u . poru e econom nu es e n m sur s

as gure un spor su c en nves or; aces ea nu po genera o m

un re su c en a ran amen u u munc , as e nc sursa

 e ven ur sup men are nu es e su c en , ar agen econom c pro

uc or � m nueaz cererea e munc � sca e mp c

gradul de ocupare.
e e a par e, ac nc na a marg na spre consum

sca e prea mu , consumu va cre� e n prea m c m sur n rapor cu

econom e, as e nc , a nves cresc n e � , mp c , a o

pro uc e cresc n , se va ormu a pe p a o cerere nsu c en care

va genera m nuarea pre ur or � a c � gur or n repr nz or

or, ar ace� a vor avea en n a s m nueze pro uc a � , n

consec n , gra u e ocupare.

n ermen eg ur expr ma e e re a a . , var a a

consumului în raport cu venitul, fie , este:

C
CY lim c (4.8)
Y 0 Y
� , ac nem con e re a a . , pu em a rma c

0 � 0, 1 , (4.9)
ucru ce emons reaz numer c consec n a ca a v a eg

psiholog ce un amen a e ormu a e pr n re a a . .

n con e e ec ru expr ma e e ega a ea n re

econom � nves , , � n n seama e re a e . - (4.9),

avem:
 I = Y - C = Y - C(Y) (4.10)
din care, pr n eren ere, o nem:

dY dC dY dY 1
1 sau sau
dI dY dI dI 1 dC dY

1
k cu kc 1, (4.11)
1 c �
un e mu p ca oru nves or

c = dC/dY aproximat cu C/ Y.
Multiplicatorul invest or carac er zeaz n ens a ea cre�

er econom ce; n eren e m r mea nc na e marg na e spre

consum, cre� erea cu o un a e a nves or e erm n

cre� erea cu ma mu ec cu o un a e a ven u u con orm

. ; cu c nc na a es e ma mare, cu a cre� erea es e ma mare.

În planul sectorului financiar-mone ar aceas a nseamn c , a va or m c

a e nc na e spre consum, agen econom c �

genereaz s ngur resurse e pen ru nves , ar es e necesar

stimularea acestora prin politici financiar-monetare, deoarece

e ec u or n p anu cre� er econom ce es e m c.

unc a e nves expr m eg ura n re nves �

ac or ce e e erm n . o r v . , unu n ac or es e ven u

, a ur e care eynes n ro uce, up mo e u neoc as c, � ra a

dobânzii (i):
 I = I(Y,i) cu IY � i 0 (4.12)

n ro ucerea ra e o nz ca ac or a nves or es e

mo va e ap u c aces a es e m a super oar a e c en e

marginale a capita u u � care se a nge numa n con e n care

pro u es e max m. n aces e con , ac e c en a marg na a

capitalului este mai mare decât rata dobânzii, atunci economiile se

vor n rep a spre nves e rea e n repr n er , ec pamen e,

utilaje etc.), astfel încât, printr-o pro uc e sup men ar , rapor u

cerere o er va uce a m nuarea pre ur or e v nzare �

e c en a cap a u u nc us v cea marg na se va m c�ora. ac ,

mpo r v , e c en a marg na a cap a u u es e ma m c ec

rata dobânzii, atunci economiile se vor îndrepta spre plasamente

(depozite bancare) astfel încât, printr-un recu a pro uc v ,

rapor u cerere o er va uce a cre� erea pre ur or e v nzare � e c en

a cap a u u nc us v cea marg na se va m r .

nves a poa e cons era ca n pre u cap a u u p

, a c ru accep are e c re n repr nz or es e e erm na e

randamentul capitalului (rK):

I = pK = f(rK), cu f 0. (4.13)
re u cap a u u es e a e va oarea ac ua a � ru u e

e ec e e care ene c az n repr nz oru pr n u zarea

cap a u u , pe ura a e v a econom c . v. e. a aces u a:

d.v.e. t
pK rk t 1 i , (4.14)
t 1

unde t este indice de timp, iar rkt este efectul produs de utilizarea
capitalului în anul t. Acest efect este echivalent cu randamentul
capitalului.
ac oru es e e c en a marg na a cap a u u � es e, pr n con

nu , acea ra e o n care, ap ca succes un e

randamente anuale a e cap a u u , ace va oarea ac ua a aces u

� r ega cu pre u a care es e o er az aces cap a .

ceas argumen a e mo veaz n ro ucerea ra e o nz ca ac

or a nves e , e care se eag m oc pr n n erme u

randamentului capi a u u . n re a a . se o serv epen en a

nvers n re pre u cap a u u ec va en u nves e � ra a

dobânzii.
unc a cerer e an es e o unc e ce ace eg ura n re

cererea e an , pe e o par e, � vo umu e ac v a e (expr

ma pr n � ra a o nz , pe e a par e.

n scopu e n r aces e unc , eynes n ro uce no unea

e pre er n pen ru c , expr ma pr n mo ve e pen ru care

agen econom c ormu eaz cerere e an :

mo vu ranzac or: cu c vo umu e ranzac es e ma mare

� , mp c , n ve u ven ur or soc a e rezu a e, cu a agen

economici vor avea nevoie de sume mai mari de bani pentru a

le rula:
Mdt = Mdt(Y), MdtY 0, (4.15)
unde Mdt este cererea e an genera e vo umu ranzac or;

mo vu precau e : cu c vo umu e ranzac es e ma mare

� , mp c , vo umu ven ur or soc a e rea za e, cu a rezerva

pe care � -o cons u e agen econom c es e ma mare:

Mdp = Mdp(Y), MdpY 0, (4.16)

mo vu specu a e : cu c ra a o nz pe p a es e ma mare, cu

a en n a agen or econom c e p � vez

cap o u . e a specu a spon e or es e ma m c ,

deoarece plasamentele bancare sunt suficient de atractive din

punct de vedere al surplusurilor de valoare (dobânda) pe care le
prom ; n aces e con , cererea e an pen ru specu a va ma

m c :

Mds = Mds(i), Mdsi 0, (4.17)

o vu precau e es e cons era e mu econom � ca

n e erm na , ce pu n n ega m sur , e a rac a sau

avers unea a e r sc a agen or econom c , a c e un ac or

 su ec v. n aces mo v, cererea e an pen ru precau e poa e n ro

us ca o va oare exogen , o cons an care va mo ca

cererea de bani independent de factorii cauzali variabili pe care

mo e u a n cons erare. s e , n mo e nu se ucreaz cu

cererea o a e an , c cu eren a n re aceas a �

constanta cererii de bani pen ru precau e:

Md1 = Md - Mdp, cu Mdp = constant, exogen (4.18)

pecu a a es e e n ca n or n a e a pro a e

pre en a e a � ceea ce v oru rezerv p e e , evo u e aces e a.

ererea o a e an es e as e :

Md = Mdt + Mdp + Mds,

care poa e orma za pr n ou componen e epen en e

factorial:
Md = f(Y) + g(i), cu MdY � i 0 (4.19)
n ceea ce pr ve� e o er a e an , s, aceas a es e

cons era ca o m r me exogen , a e c re anca a ona .

Ms = dat (4.20)
Modelul lui Keynes include:

unc a cerer e an .

oferta de bani (4.20)

ecua a e ec ru a p e e mone are:
 Md = Ms (4.21)

unc a e consum .

unc a e nves .

unc a e pro uc e .

con a e op m pen ru pro uc or e orma . , en c

cu cea din modelul neoclasic

ecua a �oma u u :

- N* , (4.22)
un e es e m r mea �oma u u , es e popu a a spon

o er a e munc � es e cererea e munc n con e ec

ru, a�a cum rezu n unc a e cerere e munc . pre

deosebire de modelul neoclasic, unc a e cerere e munc

es e ormu a n unc a e pro uc e, ca nvers a aces e a:

1
ND = h Y (4.23)

ecua a e s ruc ur a ven u u :

Y=C+S (4.24)

ecua a e ec ru macroeconom c n a sen a re a or

economice externe:
S=I (4.25)
n re a e . , . , . se o ne:
 1
i= g Ms f Y , (4.26)
1
unde .semn c nversa unc e

unc a e nves se rescr e

ca o unc e e o s ngur var a

, respec v , a c :

1
I = I Y, g Ms f Y .

e aza re a or . , . �
. se o
ne o ecua e n

Y de forma:
1
C(Y)+I Y, = Y,
g
Ms
f Y

pr n a c re rezo vare se o ne n ve u
e ec
ru a ven ur or,

fie Y*.
u a u oru u se o n va

or e e ec ru pen ru

o n , e n . , � pen ru

consum, e n . .

a u oru u � se o n n ve e e e

ec ru pen ru cererea e an ,

n . , � pen ru nves ,
 n . .

u a u oru u

se o ne n unc a

cerer e munc

(4. n ve u e ec

ru a cerer e

munc , D , ar n

con a e op m a pro uc
oru u . , cu a u

oru va or D , se o

ne nivelul de echilibru
al salariului real, (w/P)*

= h ( ND . o m eose

rea orma a e re a

a . , n care unc a

e pro uc e este Y(N) cu

derivata Y (N), în timp
ce în modelul lui
Keynes am
o os pen ru unc a e pro uc e no a a cu er va a (N).

m ne va a o serva a ormu a a mo e u neoc as c n eg

ur cu unc a e pro uc e.

În fine, pe aza re a e . , se poa e e erm na n ve u

�oma u u n con e ec ru. opu a a spon es e, e

asemenea, o m r me exogen , e erm na n pr mu r n e ac or

e na ur emogra c . -
n r o ana z ma comp ex po puse n

eviden epen en e a e aces u n ca or e var a e econom ce,

cum sun ven u , sa ar u rea �. a. m. .

onex un e n re n ca or ezvo r econom ce �

algoritmul de rezolvare a modelului sunt prezentate în figura 50.

o e u nc u e zece ecua � re ca egor e var a e:

variabile independente, determinate de factori psihologici, între

care se nc u : nc na a marg na spre consum,

compor amen u a e c a e � e c en a marg na es

ma a cap a u u , a care se a aug o er a de bani;

var a e n erme are: ra a o nz e erm na e pre er n a pen ru c

a e �e can a ea e an ; e erm n a r n u e nves

e � nves e e erm na e e ra a o nz �

determinând, la rândul lor, nivelul venitului);

var a e epen en e: ven u � gra u e ocupare.
 Fu
Productivitatea

consum
Consumul Gradul de
ocupare Salariul real
spre consum)
Cerere
(venitul)

capitalului)

cererii de bani

pentru
lichiditate)
Echilibrul
Rata dobânzii
monetare

Oferta de bani

Fig. 50 Mecanismul echilibrului economic

În afara acestor variabile, în model intervin ca date exogene

o er a e munc pr n popu a a spon , ec pamen e e �

tehnicile existente can a v � ca a v; e erm n orma unc e

e pro uc e pr n ran amen u cu care po en eaz munca , a u

nea mena e or a e munc pr n eg ura n re sa ar u rea

� cererea e munc � a e consum pr n nc na a marg na

spre consum , ca � s ruc ura soc a ce guverneaz repar a

venitului.