UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

FACULTATEA DE RESURSE MINERALE SI MEDIU

SECTIA STIINTA MEDIULUI

ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE
IMPACT PENTRU FABRICA DE
LAPTE S.C. HELGA S.A. BAIA MARE

Indrumator proiect: Studenti:

Conf.prof. Nasui Daniel Perta Nita

Petrut Alina Patricia

Marincasi Andrada
1.Date generale

Denumirea proiectului: S.C. HELGA S.A. Baia Mare

Titulari: Perța Nița, Petruț Alina, Marincași Andrada.

Amplasamentul și adresa: Amplasamentul este situat în centrul

administrativ județean Baia Mare, pe strada Victoriei, nr.68/A

Suprafața amplasamentului este de 8208 mp.

2.Descrierea activității propuse

2.1 Scop și necesitate

Scopul principal al proiectului este procesarea laptelui și producerea de

produse lactate, în vederea alimentării localnicilor cu produse lactate
proaspete, și producerea unui impact social pozitiv, prin generarea de
noi locuri de muncă.Societatea este cu capital privat.

2.2 Descrierea

Tehnologia de fabricare a laptelui de consum si a produselor lactate

cuprinde urmatoarele operatii comune:

a) Receptia calitativa/cantitativa( prin colectarea laptelui de la fermierii

locali ai zonelor invecinate)

b)Filtrare. In prima faza a procesului tehnologic se urmareste

indepartarea impuritatilor mecanice patrunse in lapte pe diferite cai
(nisip, corpuri tari etc.) pentru a preveni uzura prematura a utilajelor
(pompe, rotoarele galactometrelor).Retinerea acestor impuritati se
realizeaza prin filtrare cu ajutorul unor site montate la evacuarea
laptelui din bazinele de receptie.
c)Racire. Pentru racire, se utilizeaza schimbatoarelede caldura cu placi,
racite cu apa gheata, a caror capacitate este corelata cu capacitatea
dereceptie. Temperatura de racire este de 20-40C.

d) Depozitarea laptelui crud racit, se face in tancuri izoterme de mare

capacitateinstalate in incaperi speciale, in sectia de receptie a societatii
sau in aer liber, pe platforme speciale construite.

e)Curatirea centrifugala, este procedeul cel mai eficace de eliminare

aimpuritatilor din lapte.Efectul de curatire se asigura prin separarea
impuritatilor cu greutate specificadiferita de cea a laptelui sub actiunea
fortei centrifuge.

f)Normalizarea este operatia prin care se aduce continutul de grasime al

lapteluila o anumita valoare, in vederea asigurarii unei calitati constante
produsului finit.Aceastapresupune in majoritatea cazurilor o reducere a
continutului initial de grasime cu ajutorulseparatoarelor centrifugale.

g)Omogenizarea, in tipul depozitarii produselor lactate, grasimea are

tendinta dea se separa la suprafata produsului.

h)Pasteurizarea, are ca scop principal, igienizarea materiei

prime.Procedeele depasteurizare sunt alese in functie de produsele ce
urmeaza a fi fabricate si au fost descrisela larg anterior.

i)Racirea laptelui urmeaza intotdeauna operatiei de pasteurizare,

temperatura de racire fiind conditionata de instalatia de pasteurizare si
de destinatia laptelui pasteurizat.

j)Depozitarea, laptele pasteurizat, evacuat din instalatia de pasteurizare

de latemperatura 20-40C este depozitat in tancuri izoterme (asa numite
tancuri tampon) pana la urmatoarea operatie de prelucrare specifica
produsului ce urmeaza a fi fabricat.
 Toate produsele obținute se ambaleaza individual sau vrac purtând sigla
producatorului.Aceste produse obtinute sunt controlate în cadrul
laboratorului uzinal propriu si în urma controlului obtinut se obtine un
certificat de calitate ce insoteste marfa și îi atesta calitațile fiecarui produs în
parte certificandu-l pe toata durata de valabilitate a sa. Certificarea se face de
catre personalul autorizat.
2.3 Detalii de amplasament

Municipiul Baia Mare este situat în partea vestica a judetului

Maramures, în depresiunea cu acelasi nume, pe cursul mijlociu al
Râului Sasar, la o altitudine medie de 228 m fata de nivelul marii, fiind
cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordica si
23°10' - 23°30' longitudine estica.

Vecini: N- Liceul Gheorghe Lazar;

V- cantina liceului Gheorghe Lazar;

S- Teren de Fotbal neamenajat;

E- Drumul E58.

Accesul in zona se va face de la soseaua principala.Cel mai apropiat

aeroport este la distanta de aproximativ 5-6 km, in Tautii
Magherausi.Cea mai apropiata gara se afla la aproximativ 800 m, in
municipiul Baia Mare.

Principalele clădiri din cadrul proiectului vor fii:

- hala de colectare și procesare a laptelui

- fabrica de producere a produselor lactate

-birourile

-parcările

Pentru un rezultat cat mai bun, se vor folosi echipamente și instalații

speciale pentru colectarea și prelucrarea laptelui.
2.4 Realizarea și funcționarea obiectivului.

Principalele materiale pt buna funcționare a proiectului sunt:

- materiale de întreținere și de construcție (80-150 kg/an)

-apă pentru igienizări hală și consum menajer( 5 – 6 t/an)

-soluții pentru dezinfecție (100 – 200 l/an)

-motorină pentru centrala termică, benzină pentru mijloacele de

transport (3 t/an, 1t/an)

Materiale prime:

-lapte(2000 t/an)

Produse finite:

-lapte de consum(1200 t/an)

-brânză de vaci,telemea, cașcaval (100 t/an)

-smântână, unt ( 120 t/an)

-produse lactateacide: iaurt,lapte bătut, sana (80 t/an)

În cadrul amplasamentului se lucrează 2 schimburi, a câte 8 ore,

primul schimb începe programul la ora 6:00 și se termină la 15:00,
pauză o oră, de la 10:30 la 11:30, al doilea schimb începe de la 15:00 și
se termină la 00:00, având pauză o oră de la 19:00 la 20:00.

Apa curentă este furnizată printr-un puț propriu cu capacitate

de 2,5 t/zi.În cadrul de prelucrare a laptelui, apa este folosita în scopuri
tehnologice, igienice și sanitare.
 În procesarea laptelui pasteurizat, a untului, a brânzei, a produselor
lactate se permite numai folosirea apei curate, inodore si incolore și cat
mai pura din punct de vedere microbiologic.

Apa nu trebuie sa conțina bacterii feruginoase, sulfo-oxidante,

sulfo-reducatoare, sau produse ale activitatii acestora care se depun pe
pereții acestora si pot trece in produse producând depresiunea
acestora.Apa folosita pentru spălarea untului nu trebuie sa conțină mai
mult de 40mg/l mangan, sarurile sale confera gust amar untului. La
proectarea si construirea fabricii de prelucrare a produselor lactate
trebuie avută în vedere și asigurarea cantitați de apă necesare pentru
prevenirea sau lupta împotriva incendiilor.

Energia electrică este furnizată de SC. ELECTRICA SA

Canalizare: canalizarea orașului Baia Mare.

3.Amplasarea în mediu

3.1Elemente de geologie
Depresiunea Baia Mare s-a format în urma aparitiei lantului
vulcanic Oas-Gutai-Tibles, avand un nivel ondulat cu altitudini
variabile. Fundamentul este constituit din formatiuni cretacice
peste care sunt depuse formatiuni paleogene si miocene,
destul de rezistente la actiunea factorilor subaerieni, fapt ce
se reflecta in aspectul colinar al depresiunii.

Conform STAS 11100/1-77 referitor la macrozonarea seismica

a teritoriului Romaniei, zona luata in considerare se afla in
zona de intensitate seismica de gradul 7 in scara intensitatilor
seismice MSK-64, stabilita prin STAS 3684- 71.
3.2 Solul

Scoarța terestră din zona municipiului Baia Mare cuprinde o structură

pedogenetică variată, căci alături de solurile podzolice predominante se
găsesc soluri pseudogleice(orizont între 0 – 20 cm – preudogleizare
excesivă; orizont între 20 – 50 cm, pseudogelizare foarte puternică) și
aluviale specifice zonei depresionare, precum și soluri brune de pădure,
soluri montane acide.

3.3Resursele de apă
Cel mai apropiat râu este Săsarul, la 400 m depărtare de amplasament.

Principala sursă de apă potabilă este luată de la rețeaua de alimentare a

municipiului Baia Mare.

Conductele pentru apă nepotabilă, apă care va fi folosită la producerea

vaporilor, pentru instalatiile de stingere a incendiilor si pentru echipamentele de
racire, se vor distinge de cele pentru apă potabilă. Aceasta va fii captată de la
apele pluviale si alte surse.
Apa subterana se gaseste la o adancime de 6 m.

3.4 Clima

Clima predominantă este temperat-continental moderată. Acest tip de climă

rezultă din poziția județului în cadrul continrntului, din dispunerea reliefului
precum și din circulația generală a aerului de direcție vestică și nordică, în
general umed.

Media anuală a temperaturii variază de la S la N, astfel în zona joasă a

depresiunii Baia Mare, temperatura anuală a aerului depășește puțin 9 grade.

Precipitațiile atmonsferice sunt în general destul de ridicate, de la 700 mm/an

la peste 1400 mm/an. Vântul dominant N-E 25% , S-V 17%(69grade
altitudine). Calm atmonsferic 15 %.

3.5 Elemente de ecologie acvatica si terestra

Vegetația și fauna

Zona depresiunii Baia Mare cuprinde o gamă variată de specii ierboase și

arborescente, în fucție de varietatea terenului, a solului și a climei. Predomină
pădurile de gorun(Quercus petraea), în amestec cu carpen(Carpinus betulus).
Specifice depresiunii Baia Mare sunt suprafețele întinse ocupate de castanul
comestibil care urcă și pe versanții cu expoziție sudică și vestică, până la
altitudini de 600 m.
Fauna din spațiul geografic băimărean cuprinde aproape toate speciile
cunoscute din zina carpatică: cerbul(Cervus Elaphus), căprioara(Capreolus
Capreolus), lupul(Canis lupus lupus),vulpea(Vulpes crucigera),
iepurele(Orychtolagus cuniculus), jderul(Muste lidae) și veverița(Tamias
striatus). Păsările: ieruncă(Tetrastes bonasia), porumbelul de
scorbură(Columba alumbus), huhurezu mare(Strics uralensis), uliu(Achipiter),
bufnița(Bubo bubo).

3.6 Așezări umane și alte obiective de interes public

Distanța față de diverse anexe sau instituții publice:

-Grupul Scolar ,,Gheorghe Lazăr,, se afla la aproximativ 25 m,

- Teren sportiv se afla la aproximativ 10 m

- Cantina Gheorghe Lazăr se afla la aproximativ 66 m

Directia dominanta a vanturilor

Caracteristica esenţială a zonei depresionare Baia Mare reprezintă

predominarea vânturilor foarte slabe şi slabe şi frecvenţa deosebit de mare a
calmului atmosferic, în cursul unui an valoarea medie a acestui parametru
depăşind 50 %
 Viteza medie anuală a vântului a înregistrat, în perioada 1961-2000, o
valoare de doar 1,6 m/s. În cursul anului viteza vânturilor din vest a prezentat
valori, aproape în fiecare lună, mai mari decât cea a vânturilor din celelalte
direcţii predominante, făcând posibilă reîntoarcerea acestora, prin bararea lor
de către unităţile montane din nord-estul şi estul depresiunilor Baia Mare –
Lăpuş, sub forma vânturilor estice (care înregistrează cea mai mare frecvenţă
în cursul unui an, 13,9 %), favorizând antrenarea poluanţilor proveniţi de la
uzinele Cuprom şi Romplumb, peste zona rezidenţială a oraşului Baia Mare.

Demografia

Populatia municipiului este de aproximativ 150.000 de locuitori.

Principalele ramuri de activitate:

Principalele amenajari din zona obiectivului apartinand statului sau agentilor
economici privati.

Universitatea de Nord Baia Mare – 200 m(distanta fata de amplasament)

Liceul Gheorghe Lazar – 50 m.

Centrul Comercial Gold Plaza – 300 m.

Nivelul de zgomot

Activitatea nu produce vibratii, dat fiind faptul ca nu are utilaje mari

producatoare de vibratii.

Populatia afectata

Activitatea nu dauneaza factorului uman, obiectivul fiind amplasat

corespunzator si are un efect benefic asupra asezarilor umane.

4.Sursele de poluanti si protectia factorilor de mediu

4.1.Emisii de poluanti in ape, protectia calitatii apelor

Apele reziduale din industria alimentara constau din apele de transport
a materiei prime, ape tehnologice, ape de condus sau racire, ape de la
spalarea și dezinfecția salilor de fabricație, a utilajelor și a ambalajelor, ape
de la instalatii sanitare. Poluarea apelor reziduale poate fi de origine
minerală, organică sau microbiologică. Dintre poluanți minerali cel mai
mare efect îl au particulele de pamânt, nisipul, saruri minerale, acizii si baze
dizolvate. Poluarea organică este de natura vegetală sau animală.
Cea mai frecventa poluare de natura organică este cea vegetală dată de
resturile de plante, fructe, legume, textile, hârtii, uleiuri vegetale ale căror
elemente de baza este carbonul. Poluarea microbiologica este produsa în
special de microorganismele vii cum sunt drojdiile, mucegaiurile si diferite
bacterii.
 În fabricile de produse lactate acide și în fabricile de îmbuteliere al
laptelui de consum, apele industriale reziduale se compun numai din ape de
spalare si de curațire rezultate de la recepția laptelui sau la umplerea
recipienților, la curățirea utilajelor a pasteurizatoarelor și a vaporizatoarelor.

Aceste ape conțin urme de lapte și uneori de substanțe chimice utilizate

pentru curațire și dezinfecție.

Apele industriale includ și apele de spălare rezultate de la

fabricarea untului, de obicei primele ape de spălare a untului se folosesc în
scop furajer datorita conținutilui lor de lipide și săruri nutritive. În această
situație în deosebi în fabricile de capacitate mica, zerul obținut de la
fabricarea brânzeturilor este evacuat cu apele reziduale reprezentând un
factor important de poluare, motiv pentru care se recomandă utilizarea lui
pentru hrana animalelor sau valorificarea pe alte căi. Volumul apelor
reziduale industriale produse într-o fabrica de prelucrare a laptelui este în
funcție de tipul de produs lactat ce urmeaza a fi prelucrat , de capacitatea de
prelucrare, de gradul de reutilizare a apei.

Evacuarea apelor

Apele reziduale revărsate în cursurile de apa receptoare trebuie sa aiba un

asemenea grad de puritate încât sa nu pericliteze viata acvatică și să poată fi
folosită pentru scopuri industriale și chiar ca apă potabilă în anumite situații.
Concentrația maxima admisa se stabilește în fiecare țară în funcție de
condițiile specifice.Pentru a corespunde condițiilor de devărsare, apele
industriale provenite din industria alimentară trebuie mai întâi sa fie epurate.
De obicei în industria alimentara se practică doar o preepurare a apelor
reziduale care apoi sunt deversate în rețeaua de canalizare. Prin indepartarea
solidelor grosiere( lemn,hârtie,resturi animale și vegetale) care se realizează
prin grătare metalice cu spatii adecvate între bare. Prin îndepartarea solidelor
grosiere se previne deteriorarea statiilor de pompe, înfundarea conductelor.
Același scop îl are și îndepartarea materialului anorganică în speță nisipul,
care are o acțiune abraziva asupra pompelor și a echipamentelor mecanice.
Denisiparea se realizeaza prin sedimentare în bazine separate pentru nisip și
detrius care trebuie calculate astfel încât sa se evite impurificarea nisipului
cu materii organice. În acest scop se recomanda viteza apei în bazine sa fie
de aproximativ 0,3m/s și o lungime a bazinului de 20 de ori mai mare decât
adâncimea maximă pentru a asigura o buna sedimentare și a compensa
turbulența.

4.2 Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului

Având în vedere că în literatura de specialitate freonul ca agent frigorific

este desemnat ca unul dintre cei mai periculoși poluanți atmosferici, fiind
responsabili de distrugerea stratului de ozon s-a decis înlocuirea lui cu agent
de racire cu freon ecologic. Pentru asigurarea aburului tehnologic și pentru
încălzirea spațiilor existente centrala termica ce funcționeaza pe motorină
este prevazuta cu două cazane de abur. Pentru evitarea poluări aerului se va
folosi motorina ecologica Euro3 ce se va achizitiona si stoca într-un bazin
exterior îngropat. Cazanele sunt prevăzute cu un coș de evacuare a gazelor
arse având înalțimea de 1m deasupra clădiri si diametrul de 30mm. Se
observa ca nu se depașesc limitele maxime admise din ordinul MAPPM
numarul 746 din 1993 la principali poluanții evacuați dintr-o instalație de
ardere a combustibililor lichizi.

4.3 Sursele si protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor

Sursele de zgomot și vibrațiile sunt reprezentate de utilaje cu organe în

mișcare din componența instalațiilor analizate, precum și manevrarea
ambalajelor. Activitatea nu produce vibrații dat fiind faptul ca nu are utilaje
mari producatoare de vibratii și zgomot.

4.4 Sursele si protectia impotriva radiatiilor

Activitatea prin specificul ei nu folosește și nu produce substanțe

radioactive.

4.5Gospodarirea deseurilor

Din activitate rezultă deșeuri menajere de la salariații ce vor lucra în fabrică,

cantitatea de deșeuri va fi de maxim 10kg/zi(circa 300kg/luna) inclusiv
deșeuri rezultate din asigurarea curațeniei din incinta. Deșeurile menajere se
depoziteaza în containere de tip EUROPUBELE, de unde vor fi preluate și
transportate în hala de gunoi a locuinței, societatea urmând a cuntacta
serviciul de salubritate.

Nr Tipul deșeului Modul de gospodărire

1 Deșeuri tehnologice:grasimea de
la oparirea casului,namol de la
separator
2 Deseuri de la
ambalaje:carton,pahare sau
caserole,folie de polietilena,
capace deteriorate
3 Deseuri menajere
4 Grasimi si suspensii de la
separator-decantor
Depozitare si evacuare impreuna
cu deseurile menajere
Depozitare temporara in pubele de
material plastic,prevazuta cu
capac amplasate la locul de munca
Evacuate odata cu deseurile
menajere
Depozitarea temporara in
containere amplasate in spatii
special amenajate, evacuate la
groapa de gunoi
Depozitarea si evacuarea cu
deseuri menajere

4.6 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Din activitatea desfasurata nu rezulta substante toxice.

5. Impactul produs asupra mediului inconjurator

5.1 Impactul produs asupra apelor

Prognozarea impactului:
- impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi
hidrogeologice ale amplasamentului proiectului;

- impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbări

previzibile ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale
amplasamentului;

- calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cu

condiţiile prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare;

- impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra

zonelor de coastă, provocat de apele uzate generate şi evacuate;

- folosinţe de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi

utilizatori) în zona de impact potenţial provocat de evacuarea apelor uzate;

- posibile descărcări accidentale de substanţe poluante în corpurile de apă

(descrierea pagubelor potenţiale);

- impactul transfrontieră.

5.2 Impactul produs asupra aerului

Pentru calculul concentraţiilor de poluanţi (emisii), utilizându-se

modelarea matematică a dispersiei poluanţilor în atmosferă, se vor furniza
următoarele informaţii:

- scurtă descriere a modelului/ modelelor de calcul utilizat/ utilizate;

- datele de intrare în model/ modele: inventarul de emisii, datele

meteorologice, grila de calcul;

- dimensiunile şi coordonatele ariei (sau ale punctelor separate) în care se

calculează dispersia poluanţilor în aer (se vor utiliza coordonatele geografice
sau un sistem relativ, stabilit pe harta topografică a zonei, cu indicarea
coordonatelor geografice ale originii);
- informaţii despre poluarea de fond a aerului.

Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentraţiile maxime de

poluant la nivelul solului (inclusiv distanţa faţă de sursă/limita
amplasamentului), se prezintă comparativ cu valorile-limită şi, după caz, cu
pragurile de alertă, conform legislaţiei de mediu în vigoare. Aceste
informaţii se vor prezenta tabelar şi utilizându-se reprezentarea pe hărţi, la
scara convenabilă, a curbelor de izoconcentraţiei.

5.3 Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre

Activitatea nu produce poluanți ce pot afecta ecosistemele acvatice și

terestre a biodiversitații a monumentelor naturii.

5.4 Impactul produs asupra solului si subsolului

Poluantii ce pot afecta solul:

- deseuri menajere provenite de la personalul muncitoresc
- scurgeri accidentale de produse petroliere, 2kg/an;
- alte deseuri din activitatile specific desfasurate in incinta.
In etapa de santier, in cazul necesitatii decopertarii, stratul decopertat se va
depozita in incinta si se va utiliza la nivelari. Deseurile provenite din activitatile
prestate vor fi gospodarite de catre executantii lucrarilor de constructii, in functie
de calitatea si natural lor.

5.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective

Proiectul nu va afecta in nici un fel coneditiile etnice , culturale sau

patrimoniul cultural.
5.6 Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact
major asupra sanatatii populatiei si mediul inconjurator

Luand in considerare nivelurile declansarii unor accidente sau avarii, fabrica

este dotata si exploatata pentru minimizarea posibilitatilor de producere a
acestor evenimente, cu consecinte in domeniul poluarii. Se mentionaza ca
astfel de situatii pot aparea ca urmare a nerespectarii unor reguli elementare
(activitate cu foc deschis, fumat, aparitia sarcinilor electrostatice la
instalatiile electrice defecte in incinta fabricii), cauze subiective sau datorita
unor cauze obiective precum: calamitatile naturale, alunecari de teren,
cutremure.

In consecinta se impune respectarea normelor tehnice de exploatare, in

conditii de siguranta si de mentinere a fiabilitatii instalatiei de depoluare.
Dotarile fabricii, pentru prevenirea incendiilor constau in echipamente fixe
si mobile, conform normelor U. E.ca: stingatoare portabile cu pulbere
presurizate permanent, stingatoare cu spuma, accesorii PSI.

6. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului produs

asupra mediului

Ca si masuri de de reducere a poluarii avem:

• pentru apa – statii si instalatii de epurare, de exemplu : se realizeaza o

preepurare a apelor reziduale,se indeparteaza solidele
grosiere(lemn,hartie,resturi animale si vegetale) cu ajutorul unor
 gratare metalice cu spatii adecvate intre bare,se monteaza si un
decantor pentru realizarea parametrilor tehnologici impusi
• pentru aer – agentul frigorific a fost inlocuit cu freon
ecologic,autoturismele folosesc combustibil ecologic,cazanele
centralei termice sunt prevazute cu cosuri de evacuare a gazelor arse.

Prin implementarea unor tehnologii ecologice in cadrul

societatii,poluarea provenita in urma desfasurarii activitatii este redusa
si nu are impact negativ asupra mediului.

7. Evaluarea impactului si concluzii

Calcularea indicelui de poluare globala ( IPG) cu 3 factori de mediu

W
10

9
w
8

s
a

A S
 LEGENDA

W = apa IPw= 8,60

A = aer IPa=8,20

S = sol IPs=7,50

Nota de bonitate pentru factorul de mediu apa= 8,60

Nota de bonitate pentru factorul de mediu aer=8,20

Nota de bonitate pentru factorul de mediu sol=7,5

Se calculeaza suprafata initiala

Si=3R2√3=3x102√3=129,9

Se calculeaza suprafata fiecarui triunghi

Sowa=(ow x oa x sinO):2=(8,60x8,20 x sin120 ):2=30,32 0

Soas=(oa x os x sinO):2=(8,2 x 7,5 x 0,86):2=26,44

Sosw=(os x ow x sinO):2=(7,5 x 8,6 x 0,86):2=55,47
Prin insumarea suprafetei ariilor celor 3 triunghiuri obtinem un
triunghi nou, care reprezinta suprafata redusa Sr.

Sr= SOAW+SOAS+SOSW= 30,32 + 26,44 + 55,47= 112,23

Calculam indicele de poluare globala ca raport intre suprafata

initiala si suprafata redusa:

IPG = 1,15
Concluzii

Mediul supus efectului activitatii umane este in limite admisibile.